©P General de corp de armata CONSTANTIN PANTAZI cutRC 4101, NEM/ 11 ` -'1* k A NILNLSNINNj .11)..341178 p Memoriile ministrului de Razboi S: al Romaniei in anii 1942-1944 O E www.dacoromanica.ro o 1 ACADEMIA ROM/14i' NA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI CONSTANTIN PANTAZI Cu Mareplul Nina la mourte www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI © Editura PUBLIFEROM 1999 ISBN: 973 - 97351 - 1 - 8 www.dacoromanica.ro CONSTANTIN PANTAZI Ministru de RAzboi 1942-1944 Cu illareplui pihni la mane memorei Text stabilit, editie de ALEXANDRU V DITA- Studiu introductivi note de ADRIAN PANDEA CUVii NT NAINTE de DAN PANTEA Editura PUBLIFEROM .Bucurqti 1999 www.dacoromanica.ro Redactare, tehnoredactare §i conceptie grafica: CEZAR-OCTAVIAN DITA www.dacoromanica.ro CUVANT INAINTE Cu prezentul volum Editura Publiferom deschide un program editorial prin care dore§te sa aduca la cuno§tinta publicului cititor §i cercetatorilor lucrari destinate a fi de referinta in domeniul istoriei. Deoarece personal apartin unei confrerii intelectuale fara legaturi evidente cu mediul umanist, istoria ma intereseaza doar in masura in care imi poate oferi explicatii viabile pentru start de lucruri contemporane perioadei de Limp in care traim. Prin urmare, nu am in lumea trecutului nici simpatii nici antipatii, ci manifest doar o acuta dorinta de cunoa§tere prag- matics asupra celor intimplate, cunoa§tere pe care simt Ca istoricii nu mi-o pot satisface in deplinatate, pentru ca istoricilor le place istoria. Iar cand in fiinta exists sentiment, rezultatul cercetarii implica subiectivitate, deci este viciat, cum viciat este atunci cand istoricul suprapune moralitatea timpului sau peste moralitatea inaintgilor. Substratul emotional, chiar necon§fienti- zat, directioneaza cercetarea §fiintifica spre un rezultat previzibil chiar din momentul initial al demersului. Este motivul pentru care Editura Publiferom, prin aparitiile sale editoriale, va incerca, in principal, nu sa recompund trecutul, ci sa-1 translateze in prezent. Caci inainte de a intelege, trebuie sa §tim! Iar in istorie a inseamna a avea marturia oamenilor din trecut: izvorul istoric!$icum, prin natura sa izvorul istoric www.dacoromanica.ro VI CONSTANTIN PANTAZI de once fel este referential, iar memoriile Si jurnalele, in masura in care apartin unor mime de marca din sfera politicii, economiei §i culturii sunt, nu odata, revelatoare §i relevante pentru spiritul §i istoria unor intregi epoci, am hotarat ca inceputulsa-1facem cu un astfel de document: Memoriile generalului Constantin Pantaziintim al Mare§alului Ion Antonescu §i, ca urmare, participant §i cunoscator al resorturilor intime ale unuia din momentele cheie ale trecutului romanesc, ale carei reverberatii le simtim Inca puternic not cei de astazi. Alegerea nu are nici un fel de semnificatie sentimentalasi cu atat mai putin politica, ci se datoreaza intamplarii, care a facut ca preocuparea declarata a editurii noastre sa se intersecteze la momentul potrivit cu preocuparile dintr-un anume moment ale istoricului Alexandru V. DO. Singurul subiectiv in aceasta intreprindere este doar Constantin Pantazi, care explicandu-se pe sine, ne ofera una din cheile importante de acces intr-o lume pe care trebuie s-o intelegem doar in coordonatele date de timpul §i parametrii care au dinamizat-o. Subiectivitatea lui Constantin Pantazi este justificarea existentiala a omului de atuncisinu are nimic comun cu lentila deformanta a subiectivismului istoricului de astazi. Prin marturia sa, generalul Pantazi a§aza o noua caramida la reconstituirea edificiului ce va putea capata contur tarziu, spre amurgul secolului ce sta sa inceapa. Iar eu personal ma bucur ca am putut mijloci pentru contemporani §i posteritate, prin memoria cartii prezente, intiparirea gandului de ieri al unui om ce §i-a incheiat viata cu convingerea ca destinul sau este parte din destinul Mare§alului Ion Antonescu, alaturi de care a inteles sa fiesi salupte pand in ultima clips pentru salvarea Romaniei din cel mai groaznic marasm al istoriei: Bolwvismul. DAN PAMEA DirectorEditura Publiferom www.dacoromanica.ro Prefata de ADRIAN PANDEA In anii din urma, in Romania §i nu numai, s-a scris foarte mult despre mare§alul Ion Antonescu: cu admiratie, cu veneratie, cu ura, cu lipsa de respect §i, uneori, chiar cu obiectivitate. Istorici, publici§ti, romancieri, jur4ti, oameni politici, condeieri de toate calibrele au simtit nevoia sa-§i spun parerea, mai mult sau mai putin avizatd, despre ce ainserrmat Ion Antonescu pentru roman. Intr-un cuvant, a devenit un subiect la mods, cu toate avantajele §i dezavantajele generate de asemenea pozitie. Avantaje pentru ca forta de penetrare a unui asemenea subiect a facilitat priza la public a tuturor acestor contributii; dezavantaje fiindcd a atras o multime de aborddri pentru care epitetul "ridicol" este un simplu eufemism. Desigur, istoricii au fost cei care au declan§at toga aceasta patima, prin publicarea documentelor care pe timpul comu- nismului au fost interzise marelui public. In scurt timp, ei au fost insd aproape ingropati sub avalan§a pe care o starniserd, indfaznim sa spunem, Ears voia lor. Pentru ca dezvdluirile produse de documentele publicate au reamorsat o "bombs" ce se parea ca nu va mai exploda niciodatd: legenda Antonescu. Cre§terea indicelui de popularitate a acestui personaj istoric a atras, inevitabil, luarile de pozitie politicianiste. Instantaneu, "vigilentii" au i Vazut un mare pericol plaiAnd asupra bietului popor roman, abi a recent reconvertit la democratie (in opinia lor). Peste catva www.dacoromanica.ro VIII CONSTANTIN PANTAZI timp, probabil ca tot acest spectacol va fi privit cu detasare si cu o note consistenta de umor. Nita atunci insk primul rezultat notabil al acestei agitatii a fost un adevarat recul al cercetarii istorice asupra acestui subiect. Timorati de etichetarile politi- cianiste, istoricii au devenit foarte prudenti in aprecierile acute asupra personalitatii lui Ion Antonescu. Refugiati sub pretextul obiectivitatii, cu cateva exceptii ei s-au ferit si se feresc Inca sa concretizeze cercetkile arhivistice intr-o monografie consistenta consacrata lui Ion Antonescu. Judecand dupe tiparele lumii occidentale, spre care ne indreptkn cu atata fervoare, retinerea istoricilor este justificatsk In Vest, ate ocupa de un asemenea subiect in alti termeni decat cei consacrati la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial care au delimitat foarte clar Invinsii" de "invingatori", "binele" de "rau" si "eroii" de "criminali" insearrma a fi un "revizionist". Situatia este cu atat mai dificila pentru istoricii roman care, in opinia noastrk in subiectul in cauza ca si in multe altele, nu pot fi decat "revizionisti". Cealalta cale le este pur si simplu inchisk dad vor sa -si respecte statutul de oameni de stiinta. Cu atat mai penibile au fost, in toiul polemicii despre Antonescu, izbucnirile unor persoane publice, chiar ale unor istorici (e drept, nu specia- listi ai perioadei respective), care au readus pe tapet asa-zisele argumente ale rechizitoriilor si actelor de acuzare din "procesul marii traddri nationale". Pe de alts parte, nu putem sa nu observam ca deschiderea arhivelor determind o permanents schimbare a datelor de baza si este foarte posibil ca o lucrare elaborate in aceasta faze a cercetkilor se fie infirmata de descoperirea unui nou document. Orice subiect de istorie, si cele de istorie a secolului al XX-lea in special, sunt supuse acestui rise. Recent, un istoric italian, Renzo de Felice, autorul unei impresionante monografii despre Benito Mussolini a rastumat tot ceea ce se cunostea despre executia "Ducelui". in opinia lui de Felice, grupul de partizani comunisti www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA LA MOARTE IX condus de "colonelul Valerio" (Walter Audisio) nu a fost decat simplul executant al unor ordine care nu veneau de la "poporul italian" §i nici macar de la Partidul Comunist, ci direct de la Londra. Eliminarea lui Mussolini ar fi fost impusa de inst4i premierul britanic Winston Churchill Si push" in aplicare- de Serviciile Secrete britanice caredevansandu-le pe cele ame- ricaneau rewit sä se infiltreze in mi§carea de partizani Si sä determine deznodamantul cunoscut. Motivul? Mussolini /Astra asupra sa corespondenta pe care o purtase cu Churchill §i care continea cel putin cloud piese compromitatoare pentru liderul britanic. Este vorba despre cloud scrisori din 1939: in prima Churchill ii cerea dictatorului italian sä. intre in razboi alaturi de Germania (pentru ca in cazul unei victorii a Axei sa obtin'aconditii favorizante pentru Marea Britanie), iar in cea de-a doua ii propunea ca, dupaincheierea conflictului, sapomeasca impreund o campanie antibol§evical Este adevarat ca Renzo de Felice nu a publicat cele cloud scrisori incriminate, dar a anuntat ca scoaterea for la lumina nu va intarzia. Or, in cazul in care teoria istoricului italian se va dovedi exacta, cate pagini de istorie §i memorialistica vor deveni, brusc, inutile? Cartea de fata constituie o contributie remarcabila la elucidarea problemelor legate atat de personalitatea mare§alului Antonescu, cat Si de guvemarea sa din anii 1940-1944. Valoarea acestei marturii este data, in primul rand, de autorul ei, generalul Constantin Pantazi, ministru de Razboi in anii 1942-1944, deci unul din personajele-cheie ale echipei Mare§alului. Nu putem sa nu remarcam ca, dupa Radu Lecca §i Eugen Cristescu2, Constantin Pantazi este cel de-al treileainalt demnitar al regimului ' Vezi Pierre Milza, Churchill a-t-il fait