C-Pantazi-Memorii

©P General de corp de armata CONSTANTIN PANTAZI

cutRC 4101, NEM/ 11 ` -'1* k A NILNLSNINNj .11)..341178

Memoriile ministrului de Razboi S: al Romaniei in anii 1942-1944 O E

www.dacoromanica.ro o 1 ACADEMIA ROM/14i' NA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI

CONSTANTIN PANTAZI

Cu Mareplul Nina la mourte

www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI

www.dacoromanica.ro CONSTANTIN PANTAZI Ministru de RAzboi 1942-1944

Cu illareplui pihni la mane memorei

Text stabilit, editie de ALEXANDRU V DITA- Studiu introductivi note de ADRIAN PANDEA CUVii NT NAINTE de DAN PANTEA

Editura PUBLIFEROM

.Bucurqti 1999

www.dacoromanica.ro Redactare, tehnoredactare §i conceptie grafica: CEZAR-OCTAVIAN DITA

www.dacoromanica.ro CUVANT INAINTE

Cu prezentul volum Editura Publiferom deschide un program editorial prin care dore§te sa aduca la cuno§tinta publicului cititor §i cercetatorilor lucrari destinate a fi de referinta in domeniul istoriei. Deoarece personal apartin unei confrerii intelectuale fara legaturi evidente cu mediul umanist, istoria ma intereseaza doar in masura in care imi poate oferi explicatii viabile pentru start de lucruri contemporane perioadei de Limp in care traim. Prin urmare, nu am in lumea trecutului nici simpatii nici antipatii, ci manifest doar o acuta dorinta de cunoa§tere prag- matics asupra celor intimplate, cunoa§tere pe care simt Ca istoricii nu mi-o pot satisface in deplinatate, pentru ca istoricilor le place istoria. Iar cand in fiinta exists sentiment, rezultatul cercetarii implica subiectivitate, deci este viciat, cum viciat este atunci cand istoricul suprapune moralitatea timpului sau peste moralitatea inaintgilor. Substratul emotional, chiar necon§fienti- zat, directioneaza cercetarea §fiintifica spre un rezultat previzibil chiar din momentul initial al demersului. Este motivul pentru care Editura Publiferom, prin aparitiile sale editoriale, va incerca, in principal, nu sa recompund trecutul, ci sa-1 translateze in prezent. Caci inainte de a intelege, trebuie sa §tim! Iar in istorie a inseamna a avea marturia oamenilor din trecut: izvorul istoric!$icum, prin natura sa izvorul istoric www.dacoromanica.ro VI CONSTANTIN PANTAZI de once fel este referential, iar memoriile Si jurnalele, in masura in care apartin unor mime de marca din sfera politicii, economiei §i culturii sunt, nu odata, revelatoare §i relevante pentru spiritul §i istoria unor intregi epoci, am hotarat ca inceputulsa-1facem cu un astfel de document: Memoriile generalului Constantin Pantaziintim al Mare§alului Ion Antonescu §i, ca urmare, participant §i cunoscator al resorturilor intime ale unuia din momentele cheie ale trecutului romanesc, ale carei reverberatii le simtim Inca puternic not cei de astazi. Alegerea nu are nici un fel de semnificatie sentimentalasi cu atat mai putin politica, ci se datoreaza intamplarii, care a facut ca preocuparea declarata a editurii noastre sa se intersecteze la momentul potrivit cu preocuparile dintr-un anume moment ale istoricului Alexandru V. DO. Singurul subiectiv in aceasta intreprindere este doar Constantin Pantazi, care explicandu-se pe sine, ne ofera una din cheile importante de acces intr-o lume pe care trebuie s-o intelegem doar in coordonatele date de timpul §i parametrii care au dinamizat-o. Subiectivitatea lui Constantin Pantazi este justificarea existentiala a omului de atuncisinu are nimic comun cu lentila deformanta a subiectivismului istoricului de astazi. Prin marturia sa, generalul Pantazi a§aza o noua caramida la reconstituirea edificiului ce va putea capata contur tarziu, spre amurgul secolului ce sta sa inceapa. Iar eu personal ma bucur ca am putut mijloci pentru contemporani §i posteritate, prin memoria cartii prezente, intiparirea gandului de ieri al unui om ce §i-a incheiat viata cu convingerea ca destinul sau este parte din destinul Mare§alului Ion Antonescu, alaturi de care a inteles sa fiesi salupte pand in ultima clips pentru salvarea Romaniei din cel mai groaznic marasm al istoriei: Bolwvismul.

DAN PAMEA DirectorEditura Publiferom www.dacoromanica.ro Prefata

de ADRIAN PANDEA

In anii din urma, in Romania §i nu numai, s-a scris foarte mult despre mare§alul Ion Antonescu: cu admiratie, cu veneratie, cu ura, cu lipsa de respect §i, uneori, chiar cu obiectivitate. Istorici, publici§ti, romancieri, jur4ti, oameni politici, condeieri de toate calibrele au simtit nevoia sa-§i spun parerea, mai mult sau mai putin avizatd, despre ce ainserrmat Ion Antonescu pentru roman. Intr-un cuvant, a devenit un subiect la mods, cu toate avantajele §i dezavantajele generate de asemenea pozitie. Avantaje pentru ca forta de penetrare a unui asemenea subiect a facilitat priza la public a tuturor acestor contributii; dezavantaje fiindcd a atras o multime de aborddri pentru care epitetul "ridicol" este un simplu eufemism. Desigur, istoricii au fost cei care au declan§at toga aceasta patima, prin publicarea documentelor care pe timpul comunismului au fost interzise marelui public. In scurt timp, ei au fost insd aproape ingropati sub avalan§a pe care o starniserd, indfaznim sa spunem, Ears voia lor. Pentru ca dezvdluirile produse de documentele publicate au reamorsat o "bombs" ce se parea ca nu va mai exploda niciodatd: legenda Antonescu. Cre§terea indicelui de popularitate a acestui personaj istoric a atras, inevitabil, luarile de pozitie politicianiste. Instantaneu, "vigilentii" au i Vazut un mare pericol plaiAnd asupra bietului popor roman, abi a recent reconvertit la democratie (in opinia lor). Peste catva www.dacoromanica.ro VIII CONSTANTIN PANTAZI timp, probabil ca tot acest spectacol va fi privit cu detasare si cu o note consistenta de umor. Nita atunci insk primul rezultat notabil al acestei agitatii a fost un adevarat recul al cercetarii istorice asupra acestui subiect. Timorati de etichetarile politicianiste, istoricii au devenit foarte prudenti in aprecierile acute asupra personalitatii lui Ion Antonescu. Refugiati sub pretextul obiectivitatii, cu cateva exceptii ei s-au ferit si se feresc Inca sa concretizeze cercetkile arhivistice intr-o monografie consistenta consacrata lui Ion Antonescu. Judecand dupe tiparele lumii occidentale, spre care ne indreptkn cu atata fervoare, retinerea istoricilor este justificatsk In Vest, ate ocupa de un asemenea subiect in alti termeni decat cei consacrati la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial care au delimitat foarte clar Invinsii" de "invingatori", "binele" de "rau" si "eroii" de "criminali" insearrma a fi un "revizionist". Situatia este cu atat mai dificila pentru istoricii roman care, in opinia noastrk in subiectul in cauza ca si in multe altele, nu pot fi decat "revizionisti". Cealalta cale le este pur si simplu inchisk dad vor sa -si respecte statutul de oameni de stiinta. Cu atat mai penibile au fost, in toiul polemicii despre Antonescu, izbucnirile unor persoane publice, chiar ale unor istorici (e drept, nu specialisti ai perioadei respective), care au readus pe tapet asa-zisele argumente ale rechizitoriilor si actelor de acuzare din "procesul marii traddri nationale". Pe de alts parte, nu putem sa nu observam ca deschiderea arhivelor determind o permanents schimbare a datelor de baza si este foarte posibil ca o lucrare elaborate in aceasta faze a cercetkilor se fie infirmata de descoperirea unui nou document. Orice subiect de istorie, si cele de istorie a secolului al XX-lea in special, sunt supuse acestui rise. Recent, un istoric italian, Renzo de Felice, autorul unei impresionante monografii despre Benito Mussolini a rastumat tot ceea ce se cunostea despre executia "Ducelui". in opinia lui de Felice, grupul de partizani comunisti www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA LA MOARTE IX condus de "colonelul Valerio" (Walter Audisio) nu a fost decat simplul executant al unor ordine care nu veneau de la "poporul italian" §i nici macar de la Partidul Comunist, ci direct de la Londra. Eliminarea lui Mussolini ar fi fost impusa de inst4i premierul britanic Winston Churchill Si push" in aplicare- de Serviciile Secrete britanice caredevansandu-le pe cele ame- ricaneau rewit sä se infiltreze in mi§carea de partizani Si sä determine deznodamantul cunoscut. Motivul? Mussolini /Astra asupra sa corespondenta pe care o purtase cu Churchill §i care continea cel putin cloud piese compromitatoare pentru liderul britanic. Este vorba despre cloud scrisori din 1939: in prima Churchill ii cerea dictatorului italian sä. intre in razboi alaturi de Germania (pentru ca in cazul unei victorii a Axei sa obtin'aconditii favorizante pentru Marea Britanie), iar in cea de-a doua ii propunea ca, dupaincheierea conflictului, sapomeasca impreund o campanie antibol§evical Este adevarat ca Renzo de Felice nu a publicat cele cloud scrisori incriminate, dar a anuntat ca scoaterea for la lumina nu va intarzia. Or, in cazul in care teoria istoricului italian se va dovedi exacta, cate pagini de istorie §i memorialistica vor deveni, brusc, inutile? Cartea de fata constituie o contributie remarcabila la elucidarea problemelor legate atat de personalitatea mare§alului Antonescu, cat Si de guvemarea sa din anii 1940-1944. Valoarea acestei marturii este data, in primul rand, de autorul ei, generalul Constantin Pantazi, ministru de Razboi in anii 1942-1944, deci unul din personajele-cheie ale echipei Mare§alului. Nu putem sa nu remarcam ca, dupa Radu Lecca §i Eugen Cristescu2, Constantin Pantazi este cel de-al treileainalt demnitar al regimului ' Vezi Pierre Milza, Churchill a-t-il fait assasiner Mussolini, in "L'Histoire", nt 198 / aprilie 1996. Radu Lecca, Eu i-am salvat pe evreii din Romania, editie A1.V.Dip, Editura Roza Vanturilor, Bucuresti, 1994; Cristian Troncota, Eugen Cristescu, www.dacoromanica.ro X CONSTANTIN PANTAZI Antonescu ale carui memorii sunt publicate, cei trei fiind tocmai supravietuitorii sentintei pronuntate in faimosul "proces al marii tradari nationale", prin care au fost condamnati la moarte maresalul Antonescu si sase din cei mai apropiati colaboratori ai sai (Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu, Constantin Z. Vasiliu si cei trei amintiti mai sus). In pofida functiei pe care a indeplinit-o, generalul Constantin Pantazi este prea putin cunoscut opiniei publice din Romania, numele sau razbatand foarte rar din lucrarile de istorie si chiar din ce memorialistice. Doar fiul sau, Ion Pantazi, a reusit o repa- ratie necesara in cele cloud volume ale lucrarii Am trecut prin iad(aparute la Miinchen, in 1989; primul volum a fost retiparit si in Romania in 1992). Este neindoios faptul ca Ion Pantazi s-a inspirat din lucrarea tatalui sau, dar tinem sy precizam, de la inceput, ca exists deosebiri sensibile intre cele cloud "versiuni".

Constantin Pantazi s-a nacut la 26 august 1888 la Calarasi. 0 prima surpriza pe care ne-o rezerva dosarul sau personal este faptul ca in foaia matricola, la rubrica parintilor, viitorul general este inregistrat ca fiu al "capitanului Constantinescu (sic!) din Pitesti" (locul de nastere al Maresalului), si al Eufrosinei. De altfel, primele notari de serviciu, din anii 1908-1909, sunt pe numele Constantin Constantinescu. Se stie, de asemenea, cape fratele sau, ajuns si el general in timpul celui de-al doilea razboi mondial, it chema Vladimir Constantinescu. Nu am gasit insa nici o precizare cu privire la momentul si motivul schimbarii numelui de familie din Constantinescu in Pantazi. Asemenea lui Ion Antonescu, Constantin Pantazi a facut $coala Military de Ofiteri de Infanterie si Cavalerie de la Bucuresti (1906-1908). Dupd inaltarea la gradul de sublo- asul Serviciilor Secrete romcinefti. Memorii, Marturii, Documente, Editura Roza V'anturilor, Bucure§ti, 1994. www.dacoromanica.ro CU MAREML UL PANA- LA MOAR TE XI cotenent, prima sa unitate a fost Regimentul 9 Rosiori, pe care it va aminti cu veneratie in memoriile sale. A urmat apoi cursurile Scolii Speciale de Cavalerie (1909-1910), fiind repartizat succesiv la Regimentele 11 Rosiori si 8 CAlarasi. S-a distins pentru prima oars pe campurile de lupta din Bulgaria, in campania din 1913. Era pe atunci locotenent (din 1912), comandant al Plutonului II din Escadronul 2 al Regimentului 11 Rosiori, regiment aflat in compunerea Diviziei 2 Cavalerie a generalului Alexandra Mustata, in al carei Stat Major se gasea Ion Antonescu. Episodul in care cei doi s-au acoperit de glorie este pe larg descris in aceastd lucrare. Retinem din notarea de serviciu pe care i-a Intocmit -o col onelul Constantinidi, ca s-a remarcat Intr -o "recunoastere specialatrimisa de domnul comandant al Diviziei 2 Cavalerie" si ulterior la fortareaintrarii in defileul Vraces, unde a dovedit "mult curaj, strabatand sub impuscaturile ce primea de pe ambii versanti, o distanta de 500 m, dupa care, nemaiputand inainta, s-a retras la pas, dand un exemplu frumos trupei care incepuse sa se dezorganizeze". Superiorul sau it aprecia ca pe "un ofiter ce nu cunoaste frica, de o temeritate impinsa pans la exces [...] o fire impulsiva sub un aspect calm, insa cu un surplus de energie fizica si intelectuala". Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu "Steaua Romaniei", clasa a V-a. Daca vitejia sa nu era contestata, documentele de arhiva atesta insa ca tanarul cavalerist nu isi manifesta intotdeauna benefic surplusul de energie. In consecintA, capitolul "pedepse" era destul de incarcat, motivele fiind cel mai adesea legate de comportarea neconformista in societate. I se reprosa faptul ca s-a "afisat" cu femei de o moralitate dubioasa, ca s-a adresat "In termeni nemilitaresti" unui superior, sau ca a provocat pe un "domn" care it reclamase pentru conduita sa incorecta. Caracterul era apreciat cand "independent si spontaneu", cand "intepat si lipsit de deferents" si, cu.savoarea limbajului de epoch", se aprecia ca "are nevoie a-si reface firea". www.dacoromanica.ro XII CONSTANTIN PANTAZI "Defectele" lui Pantazi faceau insa parte din etalonul de comportare al impetuosilor cavaleristi. Oricum, dincolo de aceste pacate de tinerete, dosarul personal a retinut si manifestari mult mai interesante ale independentei in gandire a tandrului ofiter. Astfel colonelul Popovici, comandantul Brigazii 4 Cavalerie, it acuza direct ca "are idei de socialist", iar colonelul Constantinidi, comandantul sau de regiment, nota ca "sentimentul umanitatii it doming vorbind la conferinta ca ovreii trebuie stransi a-si face datoria, a ripostat ca nu poatesa -i umileasca si ea trebuie sa le scoata in relief meritele for in diferite imprejurari". Ne intreb am ce i s-ar fi intamplat colonelului Constantinidi clack in 1946, ar fi depus o astfel de marturie la "procesul marii tradari nationale", unde Constantin Pantazi era facut raspunzator, intre altele, de deportarea si masacrarea evreilor... Declansarea Razboiului de intregire nationala 1-a gasit pe Constantin Pantazi la comanda Sectiei de Mitraliere a Regi- mentului 11 Rosiori, in fruntea caruia s-a distins in luptele de la Oituz, Cain si Fata Moarta. In consecinta, a fost inaintat capitan si decorat cu "Coroana Romaniei" cu spade, in grad de cavaler. A trecut apoi in cadrele primei unitati de vanatori de munte organizate in armataromana, unitate comandata formalde nabadaiosul print Carol. La 6 august 1917 a condus, ca ajutor, un grup de 4 companii in atacul purtat impotriva Regimentului 22 Brandenburg, fapta de arme care i-a adus promovarea la exceptional la gradul de maior si decorarea cu ordinul "Mihai Viteazul", clasa a III-a. La inceputul anului 1918 a revenit la arma de origine, fiind numit comandant de escadron in Regimentul 2 Rosiori, dislocat in Basarabia, calitate in care s-a impus prin fermitatea cu care a tinut la respect trupele rusesti bolsevizate in zona Bender, Chitcani. Dupd razboi, in 1919, se va casatori cu Adriana Poenaru (era a doua casatorie, prima find in 1915, la Tecuci, cu Beatrice www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM LA MOARTE XIII Chitu), iar apoi va pleca la un stagiu de pregatire in Franta, la Regimentul 7 Dragoni de la Fontainebleau. Desi n-aputut urma cursul de comandanti de escadroane de la Saumur suspendat pe doi ani , a facut o build impresie si datorita unei conferinte despre Romania pe care a tinut-o acolo. Dupa absolvirea Scolii Superioare de Razboi (1923), a fost catva timp la Regimentul 9 Calarasi (1924), iar apoi a devenit seful de Stat Major al Diviziei 3 Cavalerie (1925-1931), comandate de generalul George Moruzi, una din marile personalitati ale armatei in epoca, supranumit si "printul cavaleriei". In aceasta calitate, pentru o sutra perioadadescrisa de altfel in carte 1 -a avut in subordine pe colonelul Ion Antonescu, care comanda Regimental 9 Rosiori. Locotenent-colonel (1925), colonel (1929), Constantin Pantazi s-a aflat in anii 1931-1937 in structurile de comanda ale Regimentului 3 Calk*, Inspectoratului General al Cavaleriei, Brigazii 4 Cavalerie si Diviziilor 2 si 1 Cavalerie. Avansat general de brigada (1 aprilie 1937), a comandat apoi Brigada 8 Cavalerie (1938) si Divizia 3 Cavalerie (sept. 1939august 1940). In fruntea acestei divizii, pe care o cunostea foarte bine din anii cand fusese sef de stat major, a trait drama retragerii din Basa- rabia (28 iunie 2 iulie 1940) ca urmare a ultimatumurilor sovietice din 26-27 iunie 1940. A fost una din putinele man unitati care, in situatia extrem de dificila de atunci, a reusit sa se retraga in ordine si fara, pierderi, lucru remarcat si de comandantul Corpului de Cavalerie, generalul Constantin Atanasescu: "Aflat in situatia cea mai grea in care s-a gasit vreo unitate, pe portiunea cea mai lata a Basarabiei, cu o populatie minoritara indarjita contra trupelor noastre, a stiut grape tariei de caracter, priceperii [...]sa-si retraga divizia in cele mai bune conditiuni la vest de Prut." Atragem atentia asupra paginilor din memorii consacrate retragerii din Basarabia, ele find poate singurele, provenite de www.dacoromanica.ro XIV CONSTANTIN PANTAZI la un participant de asemenea rang, care surprind intreaga tragedie a acelor zile. Numit la inceputul lunii septembrie 1940 la comanda Diviziei Blindate, generalul de divizie (din iunie 1940) Constantin Pantazi avusese, pand la aceasta datA, o biografie aproape standard pentru comandantii de frunte ai epocii. 0 rupturd decisiva se va produce la 7 septembrie, cand va fi convocat la Presedintia Consiliului de Ministri de generalul Antonescu, imediat dupa preluarea puterii, si numit subsecretar de stat al Armatei de Uscat, functie in care a ramas 'And la 22 ianuarie 1942, cand a fost investit ministru de Razboi. A fost inaintat general de corp de armata in 1943. Arestat la 23 august 1944 la Palatul Regal, detinut in U.R.S.S. incepand din septembrie 1944, intr-un lot care i-a mai cuprins pe mare,salul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalul C.Z. Vasiliu si colonelul Mircea Elefterescu, a fost adus in tara in aprilie 1946 pentru a fi unul din principalii acuzati in faimosul proces din 6-7 mai 1946. Din 17 posibile capete de acuzare cuprinse in Decretul-lege 312 din 21 aprilie 1945 privind "urmarirea celor vinovati de dezastrul tarii §i de crime de razboi", in sarcina generalului Pantazi au fost retinute nu mai putin de unsprezece. Dupa farsa judiciary care s-a numit pompos "procesul marii traddri nationale", el a fost gAsit vinovat pentru sapte din cele unsprezece capete de acuzare initiale. Condamnarea la moarte i-a fost adusa de acuzatia de a fi "hot:drat declararea sau continuarea razboiului contra U.R.S.S. si a Natiunilor Unite", pozitia sa fiind aceea de "instigator sau coautor" la aceste fapte. In fond, insa, singura proba palpabila pentru stabilirea acestei vine a fost o cuvantare pe care generalul o tinuse in decembrie 1940 in fata lui Ion Antonescu si a membrilor Misiunii Militare Germane. Este si motivul pentru care acest eveniment este relatat si justificat pe larg in paginile memoriilor.

www.dacoromanica.ro CU MARE, AL PANA LA MOARTE XV Oricum, sä mentionam ca, in pofida stradaniilor acuzatorilor publici, generalul Pantazi a fost exonerat de paLru capete de acuzare: nerespectarea regulilor de conducere a razboiului, implicarea prin ordin in "acte de teroare, cruzime sau de suprimare asupra populatiei", in "munci excesive sau transport de persoane in scopul exterminkii acestora", respectiv in "represiuni colective sau individuale in scop de persecutie politica sau din motive rasiale asupra populatiei civile".3 Dupa respingerea la 31 mai 1946 a recursurilor Inaintate Inaltei Curti de Casatie §i Justitie, sentinta de condamnare la moarte va fi comutata in munch silnica. pe viata pentru Constantin Pantazi, Eugen Cristescu §i Radu Lecca prin Decretul Regal din 1 iunie 1946. Nu sunt nici pans astAzi cunoscute "inaltele ratiuni de Stat", invocate de ministrul de Justitie, Lucretiu Patrk,canu, in raportul sau adresat Regelui, care au determinat aceastA decizie survenita efectiv in ultimul moment. Ion Pantazi sustinea ca daca Eugen Cristescu a fost salvat de comuni§ti pentru ale organiza serviciile secrete, iar Radu Lecca de evrei, tatal sau fusese salvat de regele Mihai I. Dar singura proba pe care o aduce in sprijinul acestei afirmatii este demersul pe care generalul Constantin Niculescufost camarad al lui Constantin Pantazipretindea ca 1-a intreprins pe langa suveran. S-ar mai putea aduce in sprijinul acestei ipoteze §i faptul ca generalul fusese "prieten intim" cu regele Carol al II-lea §i se bucurase §i de aprecierea fiului acestuia.4 Fostul ministru de Razboi a fost detinut pentru inceput la penitenciarul Vacarqti, locul in care a reu§it sa intocmeasca lucrarea sa memorialistica §i sa o transmits familiei prin interme-

3Procesul Maresalului Antonescu. Documente, editie Marcel-Dumitru Chick vol. 2, Editurile Saeculum I.O. si Europa Nova, Bucuresti, 1995, p. 237-240, 283-284. 4 Ion Pantazi, Am trecut prin lad, vol. 1, Editura Constant, Sibiu, 1992, p. 304-305; Procesu! Maresalului Antonescu. Documente, ed. cit., vol. III, Bucuresti, 1998, p. 490.

www.dacoromanica.ro XVI CONSTANTIN PANTAZI diul celor pe care Ion Pantazi ii numqte "vechii gardieni", apoi la Aiud, pana la sfar§itul anului 1957, cand a fost transferat la Ramnicu Sa..rat, unde, supus din nou la anchete epuizante, a Incetat din viata in ianuarie 1958. Dupd intemarea la Aiud, singurul moment in care generalul a reuOt sa mai is legatura cu fiul sau a fost atunci cand acesta a fost adus §i el la aceea§i Zarca, schimbul de mesaje intre cei doi fiind inlesnit de un alt detinut, medicul Come! Petrasievici.5 In fond, la procesul din mai 1946, dincolo de capetele de acuzare, i s-a imputat in primul rand generalului Constantin Pantazi ca fusese "unul din cei mai apropiati colaboratori ai lui Ion Antonescu, fiind adeptulsi devotatul lui coautorsicomplice la toate actiunile criminale ale guvernului Antonescu, in care a jucat §i un rol de prim ordin §i datoritd importantei, in limp de razboi, a departamentului ce 1-a condus".6 Ada cum se poate lesne observa din paginile aceste card, generalul nu s-a dezis nici o clips de solidarizarea la guvernarea Maresalului, deli, in realitate, in deciziile majore nu a fost decat rareori implicat. In special numirea sa in postul de minstru de Razboi a fost cea care a generat opinia generals ca generalul Pantazi era "omul de paie" al Maresalului. Cum se intampla de obicei pe la noi, dar §i aiurea, investirea unui general destoinic, dar tanar7dupa formularea lui Ion Gheorghe cu o asemenea demnitate a fost greu digerata de corpul de comanda. De exemplu, generalul Constantin Sanatescu noteaza in Jurnalul sau ca numirea s-ar fi datorat faptului ca Pantazi era prieten cu colonelul Mircea Elefterescu8, la acea data ref al Cabinetului 5 Ibidem, p. 307 si 188. 6 Procesul Maresalului Antonescu, ed. cit., vol. 1, p. 130. 7Generalul Ion Gheorghe, Un dictator nefericit. Maresalul Ion Antonescu (Calea Romaniei spre Statul Satelit), editie Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, Bucuresti, 1996, p. 164. 8 Constantin Sanatescu, Jurnal, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 28.

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAM' LA MOARTE XVII Militar al Conducatorului Statului. Prietenia celor doi este incontestabila, dar Sanatescu omite sä consemneze in Jurnalul sau ca si el era un vechi prieten al generalului Pantazi, careasa cum amid cel din urma 1-a ajutat de cateva on pe timpul razboiului, inclusiv la numirea ca sef al Casei Militare Regale. Nici una din interventiile favorabile ale ministrului de Razboi nu este confirmata inJurnalul lui Sanatescu... La interogatoriul care i s-a luat in aprilie 1946, Intrebat de ce s-a oprit asupra lui Pantazi pentru postul de subsecretar de Stat, Ion Antonescu a raspuns sec: "El era de o corectitudine exemplara"9. 0 confirmare in plus a faptului ca Maresalulsi-a dorit o echipa de oameni tineri, necompromisi, capabili sa-i duce la Indeplinire ordinele. Dupe cum afirmd Constantin Pantazi in paginile acestei carti, deli legatura sa cu Maresalul debutase Inca Inainte de primul razboi mondial, ea totusi nu se manifestase cleat sporadic de-a lungul anilor. De aceea, a fost surprins atunci and a fost chemat in septembrie 1940 la Presedintia Consiliului de Ministri si i s-a Incredintat conducerea Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat. S-a comportat insa ca un ostas disciplinat si a acceptat numirea fare retineri. Conform organizarii de atunci a armatei, subsecretariatul se ocupa in special cu cheltuielile legate de aprovizionarea armatei si nu putea fi decat eventual consultat in conducerea operative a armatei. De aceea, implicarea generalului Pantazi in decizia de chemare a Misiunii Militare Germane in tara si de angaj are a armatei romane in razboi, incriminate in "procesul marii tradari nationale", a fost o simple speculatie a acuzarii. De altfel, Pantazi explica destul de exact modul in care a aflat despre aceste decizii, confirmand ceea ce maresalul Ion Antonescu a afirmat in nenumarate randuri, si anume ca nu avea obiceiul sa-si consulte ministrii in luarea unor decizii de asemenea importanta. 9 Procesul..., ed. cit., vol. III, p. 361.

www.dacoromanica.ro XVIII CONSTANTIN PANTAZI In privinta numirii in fruntea Ministerului de Razboi, in ianuarie 1942, situatia este insa ceva mai complicate. Eveni- mentul s-a produs in circumstantele tensionate ale demiterii §efului Marelui Stat Major, generalul Iosif Iacobici, demitere provocatd de divergenta intre acesta §i Marepl cu privire la folosirea trupelor romane pe frontul rusesc in campania anului 1942. Dupd cum este indeob§te cunoscut, la 17 ianuarie 1942, generalul Iosif Iacobici a adresat un rap ort mare§alului Ion Antonescu prin care solicita acceptarea demisiei sale, deoarece nu fusese nici macar consultat in privinta deciziei de angaj are a majoritatii trupelor romane in campania Wehrmachtului din 194210. In replica, la 20 ianuarie 1942, Mare§alul it anunta pe generalul Iacobici ca dispusese inlocuirea sa din functie Inca inainte de a primi cererea de demisie. Intre motivele hotaririi sale, Ion Antonescu mentiona in primul rand faptul ca "v-ati mentinut intr-o grave §i permanentaneintelegere cu subsecretarul de stat al Arrnatei de Uscatsiati facut demersuri pentru inlocuirea lui"." Iacobici a adnotat pe marginea acestui ordin ca intentia sa era de a -1 numi pe generalul Pantazi ministru de Interne, titularul de atunci al acestui post, Dumitru Popescu, urmand sa preia Ministerul de Razboi. Rocada era necesara, in opinia sa, datorita faptului ca "generalul Pantazi stied mai mult decat face bine".12 Ulterior, la 18 februarie 1942, Iacobici a revenit asupra acestei probleme inLamuririle pe care le-a intocmit pe marginea demiterii sale din functie. Debi incepe prin a afirma ca, in nici un caz, conflictele sale cu Pantazi nu puteau fi calificate "gravesi permanente", fostul §ef al Marelui Stat Major adauga not argumente impotriva numirii acestuia ca titular al Ministerului de Razboi. Astfel, el sustinea ca Pantazi suferise dupe inabu§irea rebeliunii legionare pentru ca, in noul guvern alcatuit la 27

10$efiiMarelui Stat Major roman. 1941-1945. Destine la rascruce, Editura Militara, Bucurqti, 1995, p. 88-95. " Ibidem, p. 95 12 Ibidem. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE XIX ianuarie 1941, nu primise acest portofoliuce revenise chiar lui Iacobici "purtandu-se vreo 10 zile cu gandul demisiei din armata"". Destul de putin voalat, el sustinea ca investirea in functie a lui Pantazi nu facea decat sa incalce "ierarhia mai ales in timp de razboi, strans legata §i exteriorizata de galoanele ce le purtam, greu muncite, pe umeri"I4. Mai mult, Iaccibici nu omite sa sublinieze ca niciodata nu s-a simtit pe aceegi treapta ierarhica cu generalul Pantazi, ci numai deasupra lui, atat ca pozitie in armata, cat §i ca grad, vechime, valoare profesionala §i merite." In paginile memoriilor sale, Pantazi nu ramane nici el dator, realizand un portret destul de acid al lui Iacobici. Fara a Incerca sa impartim dreptatea in aceasta polemica, trebuie sa precizam ca dam credit lui Pantazi in ceea ce prive§te rolul pe care orgoliul §i dorinta de putere ale lui Iacobici le-au jucat in disputa sa cu Mare§alul. Documentele de arhiva confirms faptul ca Iacobici i§i dorea cu pasiune functia, de el inventata, de "loctiitor al comandantului de capetenie al armatei", un argument constituindu-1 §i organizareape care o daduse Marelui Stat Major, calchiatd dupamodelul Inaltului Comandament al Wehrmachtului (0KW Oberkommando der Wehrmacht)16 Convins ca noile puteri pe care §i le atribuise erau reale, este firesc ca s-a simtit frustrat atunci cand o decizie de importanta celei a angajarii armatei roman pe frontul de est in 1942 a fost luata fard a fi macar consultat formal. In limp, pozitia lui Iacobici a fost asimilata cu modelul exemplar al rezistentei corpului de comanda roman fats de mare§alul Ion Antonescu. Dar, judecand astfel evenimentele din 1942, devine extrem de dificil sa explici de ce, in vara aceluigi an, Iosif Iacobici a acceptat numirea sa la comanda E§alonului 2 (de fapt, Armata 3), adica tocmai a trupelor la a

" Midem, p. 12. " Ibidem, p. 13. 15 Ibidem. 16 Generalul Ion Gheorghe, op. cit., p. 225. www.dacoromanica.ro XX CONSTANTIN PANTAZI caror trimitere pe front se opusese in ianUarie 1942. Mai mult, atunci cand Ion Antonescu a revenit asupra deciziei initiale, a considerat aceasta drept o "lovitura morals "". Cu toate ca in vara lui 1942 Marele Stat Major a revenit formal in subordinea Ministerului Apararii Nationale, trezind protestele generalului Ilie Steflea, succesorul lui Iosif Iacobici, generalul Pantazi nu si-a putut revendica, oricat si-ar fi dorit, atribute de conducere operativa a armatei. A fost, in schimb, de foarte multe on prezent pe front. Misiunile sale, inaugurate in decembrie 1941, au avut insa un caracter primordial de infor- mare. De pe aceasta pozitie a incercat sä determine anumite decizii ale Conducatorului Statului, dupd propriile-i spuse, influenta sa resimtindu-se mai ales in toamna lui 1943, in chestiunea retragerii diviziilor romane din Crimeea, si in primavara lui 1944, cu prilejul remobilizarii armatei. Pentru a intregi portretul generalului Pantazi, asa cum a fost transmis el de atm contemporanii sai, trebuie sa spunem ca, in timp, el si-a "castigat" un adversar de calibru in persoana vicepresedintelui Consiliului de Ministri, Mihai Antonescu. Pantazi nu este singurul militar care 1 -a considerat pe tandrul avocat drept o figura deplorabila, ba chiar malefica, ale carui actiuni au condus la sfarsitul tragic al maresalului Ion Antonescu. Generalul Ion Gheorghe, atasat militar si ulterior ministru al Romaniei la Berlin, nu s-a sfiit sa scrie ca alegerea lui a reprezentat o nenorocire nu numai pentru Maresal, ci si pentru lard. Asimilat lui Farfuridi, pitorescul personaj al lui Caragiale, Mihai Antonescu a fost, in general, blamat de catre militari pentru oportunismul sau. De altfel, chiar Gheorghe Barbul, fostul sau sef de cabinet, despre care se poate presupune ca era strain de prejudecati considera ca in timp ce "Maresalul vorbea intruna dand istoria drept martor", "colaboratorul cel mai apropiat vedea in oportu- nism singura atitudine demna de urmat pentru un om politic". 17 Sefii MSt.M, p. 107.

www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA LA MOARTE JOil Pentru ca apoi sa scrie o fraza care poate fi pusa ca moto Intregii perioade 1940 -1945: "Istoria le dor dreptate celor din categoria Mareplului, chiar daca succesul le scapa. Contemporanii care suporta direct consecinfele insuccesului urmeaza neclintili directivele oportunigilor"." Dupd cat se pare, animozitatea Intre Pantazi §i Mihai Antonescu s-a declan§at Inca din 1942, cand, in octombrie, vicepre§edintele Consiliului de Min4tri i-a trimis o scrisoare ministrului de Razboi, in care incrimina amestecul Marelui Stat Major in domenii politice care ii depa§eau competenta. Intr-un limbaj ales §i foarte "diplomatic", pornind de la acest fapt, real de altfel, Mihai Antonescu nu se sfia sa afirme ca "Marele Stat Major a angaj at discutiuni §i a stabilit trimiterea a peste 400.000 de oameni pe front, fara macar sa faca curtuoazia (sic!), §i nu datoria, de a trimite un singur cuvant Ministrului de Afaceri Straine". Era vorba chiar de faimosul de acum E§alon 2, la a carui trimitere in Est se opusese generalul Iacobici, or acest eveniment se produsese cu luni in urma, Este adevarat ca la 20 iunie 1942, informat despre conventia incheiata intregeneralii Steflea §i Becker cu privire la aprovizionarea trupelor romane trimite pe front, Ion Antonescu condamnase in termeni dun atitudinea Marelui Stat Major, care Incheiase o conventie ce in mod normal trebuia tratata de Mihai Antonescu cu Karl Clodius, reprezentantul Germaniei la Bucure§ti in chestiuni economice.2° Dar afinnand in octombrie 1942 ca nu tianimic despre trimiterea pe front a unui important contingent romanesc, Mihai Antonescu producea o mistificare importanta, al carei singur scop nu putea fi decat crearea unui alibi pentru viitor. Pentru ca este un lucru de notorietate ca scrisoarea din 5 ianuarie 1942 a Mare§alului " Gheorghe Barbul, Memorial Antonescu. Al treilea om al Axei, editie V.F. Dobrinescu, Editura Institutului European, Ia0, 1992, p. 125. 19 Arh. M.Ap.N., fond Ministerul de RazboiSecretariatul General, dosar nr. 3.474, f 94. 20 Ibidem, fond Cabinetul Militar, dosar nr. 23, f. 65. www.dacoromanica.ro XXII CONSTANTIN PANTAZI catre Adolf Hitler, prin care se declara de acord sa trimita pe front majoritatea armatei romane, fusese alcatuitd cu contributia majors a vicepre§edintelui Consiliului de Mini§tri. Cel putin a§a sustine generalul Hie Steflea, §eful Marelui Stat Major, in faimosul sau "memoriu nr. 1", intocmit la 15 martie 1945.21 Chiar daca nu ar fi fost a§a, oricum Mihai Antonescu a fost cel care a intermediatpolemica dintre lacobicisiMarepl, in care se faceau referiri precise la continutul scrisorii adresate de Maresal lui Adolf Hit ler22. Intr-un alt memoriu, generalul Steflea sustinea ca aflase despre decizia Conducatorului Statului dintr-o scrisoare expediata de Mihai Antonescu lui Iosif Iacobici, scrisoare care avea anexat un fragment al documentului din 5 ianuarie 194223. Este deci mai mult decat improbabil ca Mihai Antonescu anti fi §fiut de promisiunea facuta de Marepl Fiihrenilui. Ca nu fusese avertizat de conventia incheiata de generalul Steflea decat prea farziu este adevarat, dar a§a cum prezenta el lucrurile in scrisoarea din 23 octombrie 1942 reie§ea ca decizia apartinuse Marelui Stat Major roman, ceea ce era fals. Tentativa lui Mihai Antonescu de a se deroba de faspunderile ce-i reveneau a fost imediat folosita de varfurile ierarhiei militare pentru a-ldetermina pe Mareplsa-sidezavueze cel mai apropiat colaborator. Din relatarea lui Pantazi reiese ca in acest "complof' au fost implicati, alaturi de el, generalii Ilie Steflea §i Gheorghe Dobre (ministrul Inzestrarii Armatei §i Productiei de Razboi), cat §i §eful Cabinetului Militar, colonelul Radu Davidescu. Proba incriminatoare a fost produsa de generalul Steflea §i era chiar scrisoarea amintita de acesta in memoriul intocmit dupa terminarea razboiului. Interventia "in§ilor manunchiului militar din conducere", dupa expresia lui Pantazi, a provocat o criza a relatiilor intre cei doi Antonescu, soarta vicepre§edintelui

21Ibidem, fond Marele Stat Major, dosar nr. 811, 1 218. 22 ,5'efii MSt.M, p. 95. " Arh. M.Ap.N., fond Marele Slat Major Sec*: 3, dosar nr. 3.474, f. 25-37. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL P:4NA LA MOARTE XXIH Consiliului de Min4tri parand a fi pecetluita. In cele din urma insa, conflictul s-a aplanat §i Mihai Antonescu a ramas alaturi de Mares al. Acela§i episod este relatat in memoriile lui Gheorghe Magherescu, pe atunci capitan §i aflat la Cabinetul Militar al Conducatorului Statului. Deosebirea esentiala consta in faptul ca Magherescu sustine casiel a participat la conspiratie §i chiar ea a fost cel care a adus documentul incriminator. Versiunea lui Pantazi ne pare insa molt mai plauzibila, inclusiv in privinta datarii ei (sfar§itul anului 1942 la Magherescu; iunie 1943 la Pantazi). El arata clar ca diferendul intre cei doi s-a declan§at dupd intoarcerea Mare§alului de la o intrevedere cu Hitler, in care acesta din urma ceruse"capul" lui Mihai Antonescu. Or, aceasta intalnire a avut loc la Klessheim in zilele 12-14 aprilie 1943.24 Pantazi §i Magherescu sunt insa solidari in a afirma ca Mihai Antonescu a scapat de demitere printr-o scend melodramatics, in care a implorat iertare... Culmea ironiei este ca, in procesul din 1946, acuzarea a folosit scrisoarea lui Mihai Antonescu din octombrie 1942 drept proba pentru "vinovatia" lui Constantin Pantazi pentru "trimiterea la moarte a sute de mii dintre cei mai buni fii ai poporului roman pentru slujirea telurilor criminale ale lui Hitler §i Antonescu."25. Adversitatea dintre Mihai Antonescu Si Pantazi s-a accentuat dupd 23 august 1944, chiar in perioada detentiei in U.R. S. S., §i a atins, punctul maxim in timpul procesului din mai 1946. Atunci, generalul Pantazi a cerut o confirmare din partea lui Mihai Antonescu pentru poziti a sa fats de incheierea armistitiului. Fostul vicepre§edinte, razbunandu-se pentru nu se §tie ce, nu numai ca

24 Antonescu, Mareplul Romcinieifirazboaiele de reintregire, editie Iosif Constantin Dragan, Editura Nagard, Cannaregio, Venetia, 1986, p. 167 siurm.; pentru intrevederea de la Klessheim, vezi AnionescuHitler. Cores- pondenki si intdlniri inedite (1940-1944), editie V. Arimia, I. Ardeleanu, St. Lache, Editura Cozia, Bucuresti, 1991, p. 63-75. 25 Procesul Mare0dului Antonescu, ed. cit., vol. 1, p. 131. www.dacoromanica.ro XXIV CONSTANTIN PANTAZI a infirmat spusele lui Pantazi, dar 1 -a si pus intr-o posturaridicola, afirmand ca acesta ii ceruse "sa ia legatura cu Sovietele cu cinci zile inainte de armistitiu". Si, de parca nu ar fi fost de ajuns, a adaugat ca "in foarte multe imprejurari nu i-a facut un serviciu mares alului Antonescu, intarziindu-1 in hotararea pe care cred ca era bine sa o ia pentru incheierea razboiului si prezentand ca dorinta si vointa a armatei altceva decal ceea ce, in realitate, voia armata tarii ".26 In fine, mergand pe linia scrisorii din o ctom- brie 1942, Mihai Antonescu a contestat si ca ar fi cunoscut promisiunea facutd de Maresal lui Hitler in privinta trimiterii trupelor pe front in 194227. In memoriile sale, fard a incerca sa se prezinte drept unul din partizanii armistitiului cu Aliatii, Pantazi tine sä revizuiasca imaginea care i-a fost atribuita de Mihai Antonescu la proces, aceea a unui general total depasit de evolutia evenimentelor. Din argumentatia sa reiese ca, in pofida faptului ca a sesizat corect evolutia evenimentelor militare si politice, el a considerat, ca si maresalul Ion Antonescu, solutia compromisului politic (armistitiul) doar o variants de ultima instants. Discutiile sale cu Mare- salul din vara lui 1944 sunt, din acest punct de vedere, extrem de interesante pentru a intelege contextul in care s-a produs lovitura de stat de la 23 august. Este momentul sa aratar. n caprestatia generalului Constantin Pantazi la procesul din mai 1946 apare drept deplorabild. Asa reiese din transcrierea placilor inregistrate in timpul procesului si chiar din opinia editorului acestui document care a simtit nevoia ca in introducerea sa sa includa o apreciere nu tocmai magulitoare facuta de publicatia "Liberalul" cu privire la depozitia lui Constantin Pantazi din a doua zi a procesului". 0 asemenea apreciere este infanta si de afirmatiile fa' cute de presedintele 26 Ibidem, p. 284-285. 27 Ibidem, p. 300-302. 28 Ibidem, p. 28. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA- LA MOARTE ;ON completului de judecata, Al. Voitin-Voitinovici, care sustinea ca atat in interogatoriile preliminare, catsi in timpul procesului, generalul Pantazi nu a facut decat sa se "acopere personal", afirmand ca nu a facut decal sa execute ordinele29. Parerea lui Pantazi despre prestatia sa la proces este cu totul alta, in memoriile sale el accentuand asupra faptului ca nu s-a desolidarizat nici o clips de Mare§al. Credem ca, in general, a§teptarile noastre cu privire la desfa§urareaprocesului ignord realitatea, §i anume ca a fost vorba de o trista farsa judiciard. Nici acuzatii, nici martorii nu au fost lasati sa-§i exprime ideile pand la capat, pentru ca, de fapt, toti erau in ochii acuzatorilor vinovati. Daca mai adaugam §i presiunea exercitata de un public ales "pe spranceand", trebuie sa admitem ca era dificil sa impresionezi intr-o asemenea atmosfera. Nu este in intentia noastra sa-i gasim scuze generalului Pantazi, dar nu putem sa nu remarcam ca el nu a fost singurul care a dezamagit. Debateuri mult mai redutabili, ca Mihai Antonescu sau Gheorghe Bratianu, nu au reu§it sa pard credibili. Nici macar Iuliu Maniu, un politician cu o statura morals incontestabila, nu a fost scutit de ridicol atunci cand a sustinut, din ratiuni nedesci- frate pand acum, ea s-a intalnit cu mare§alul Antonescu in seara zilei de 22 august 1944 §i ca a doua zi a sosit la Palat imediat dupa arestarea Conducatorului Statului, ambele informatii neconfirmate nici atunci, nici mai tarziu". In once caz, cartea de fats Constantin Pantazi a scris-o la cateva luni dupa proces §i ea ne arata un om stapan pe sine, cu o memorie excelentasinu strain de subtilitatile scrisului. Se afla, cu alte cuvinte, intr-o perfecta forma intelectuala daca era capabil sa scrie, in detentie, o lucrare de asemenea dimensiuni cu o coerenla remarcabild. 29 Ion Antonescu. Citifi, judecali, cutremurati-vd, editie Ion Ardeleanu §iVasile Arimia, Editura Tinerama, Bucuresti, 1991, p. 93. " Vezi, pe larg, la Gheorghe Buzatu, Romania si riaboiul mondial din 1939-1945, Centrul de istoriesi civilizatie europeana, Iasi, 1995, p. 158. www.dacoromanica.ro AXVI CONSTANTIN PANTAZI Intentia lui Pantazi a fost sä scrie o carte despre Maresal, ceea ce ii aparea ca o datorie de onoare fata de cel recent disparut. In acest mod putea totodata sa justifice participarea sa la guvernarea Antonescu si sa raspunda la acuzatiile care ii fusesera aduse. Neputand face apel decat la propria sa memorie, el a comis evident si unele erori de datare pe care insa le apreciem insigni- fiante in raport cu marea cantitate de informatii care isi gasesc confirmarea in documentele de arhiva sau in alte lucrari memorialistice. Vadit impresionat de personalitatea.Maresalului, pe care uneori it imita involuntarvezi pasajele in care scrie despre sine la persoana a treia singular , Pantazi consacra prima parte a cartii sale biografiei lui Ion Antonescu pans la preluarea puterii in septembrie 1940. In aceste pagini referirile la propria sa persoand sunt destul de rare, la majoritatea evenimentelor pe care le relateaza nefiind martor ocular. Proportia se schimb a in mod sensibil in partea consacrata perioadei 1940-1946, cand lucrarea capata un caracter preponderent memorialistic. Sunt si paginile care vor punc, nu ne indoim, o sumedenie de not probleme cercetarii istorice. In cele ce urmeaza, vom evidentia doar cateva din punctele nevralgice pe care generalul Pantazi le atinge in memoriile sale si care atesta fard putinta de tagada ea istoriografia perioadei 1940-1944 se afla abia intr-o faza incipienta. 0 prima chestiune ar fi aceea a datei la care Hitler 1-a informat pe Antonescu despre declansarea ofensivei Wehrmachtului impotriva U.R.S.S. (planul "Barb arossa"). Varianta general acceptata este aceea ca Fuhrerul i-a anuntat official lui Ion Antonescu intentiile sale abia la 12 iunie 1941, in cadrul intalnirii de la Munchen. Pantazi afirma ca el a aflat despre ofensiva germand si participarea armatei romane in mai 1941, de la generalul Alexandru Ioanitiuseful Marelui Stat Major roman la acea datacare it insotea pe Maresal la o intrevedere cu www.dacoromanica.ro CU MARE,SALULPAWA LA MOARTE XXVII Adolf Hitler. In aparentd ar fi vorba doar de o simpla eroare de datare, explicabila mai ales prin faptul ca Pantazi nu a fost implicat direct in west eveniment. Si in declaratia sa din 7 ianuarie 1946, inclusa de sovietici in probatoriul procesului de la Nurnberg, Pantazi sustinea in esenta aceeasi versiune, adaugand insa ca Inca dupd Intrevederea cu Hitler din ianuarie 1941, Ion Antonescu le comunicase membrilor Comitetului Coordonarii intentia Germaniei de a ataca U.R.S .S.31 Problema sa complied insa atunci cand rasfoim memoriile generalului Ion Gheorghe, atasatul militar roman la Berlin in acea perioada, care plaseaza aceasta intalnire la "inceputul lui aprilie'32. Cum nici Ion Gheorghe nu a fost prezent la intalnire, s-ar parea ca este vorba de o noua festa jucata de memorie. Si asta cu atat mai mull cu cat ambasadorul Romaniei la Berlin, Raoul Bossy, dateaza corect in Jurnalul sau Intrevederea de la Munchen. Insa el afirma ca imediat dupa sosirea sa la Munchen, Ion Antonescu i-a spus ca razboiul contra U.R.S.S. era un lucru hotarat si ca el fusese pus la curent, "in cele mai mici detalii", de catre generalul Erik Hansen (inclusiv data si ora declansarii operatiilor), seful Misiunii Militare germane". Asertiunea lui Bossy a fost confirmata, indirect, de calm Andreas Hillgruber care, in prefata editiei a doua a cunoscutei sale lucrari Hitler, Regele Carol marecalul Antonescu, arata ca Hansen ii destainuise ca Inca din decembrie 1944 it pusese la curent pe Maresal despre liniile generale ale planului "Barbarossa"m. Totusi, aceastA variants are un "adversar" pe misura chiar in maresalul Antonescu! Astfel in timpul interogatoriului pre- 3' Idem, Maresalul Antonescu in jaja istoriei, vol. 2, B.A.I., Iasi, 1990, p. 463. 32 Generalul Ion Gheorghe, op. cit., p. 178. 33 Apud Ibidem, p. 27. 34 Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol §1 mareplul Antonescu. Relalfile germano-romcine (1938-1944), Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 29. www.dacoromanica.ro XXVIII CONSTAIVTIN PANTAZI liminar luat la Bucuresti, inainte de deschiderea "procesului marii tradari nationale", el afirma ca generalul Hansen "persevera in atitudinea sa de a afirma ca Germania nu se mentine decat intr-o atitudine defensive fata de Rusia "35. Din modul in care prezenta faptele, se deduce ca acest lucru se petrecea dupe!' intrevederea sa cu Hitler, in care acesta ii destainuie planul ofensivei contra U.R.S.S. Mai mult, atat in acest interogatoriu, cat si in dezbaterile din timpul procesului, el a insistat asupra faptului ca, la solicitarea sa, cel care i -a transmis data exacta a debutului operatiilor militare fusese ministrul Germaniei la Bucuresti, Manfred von Killinger. Evenimentul s-a produs la Predeal si a fost plasat de Maresal la 9 sau 10 iunie 1941. Cum intalnirea dintre Hitler si Antonescu din 12 iunie 1941 nu poate fi contestata, rarnane sa aflam dace nu cumva in lunile aprilie sau mai nu a avut loc o alts intrevedere sau, mai plauzibil, un schimb de mesaje intre cei doi lideri (nici el atestat in vreun fel pans acum). Momentul ar putea fi legat de sosirea in tara, in mai 1941, a comandamentului Armatei 11 germane, in frunte cu generalul Eugen von Schobert. Este doar o simple supozitie care porneste insa de la neconcordanta intre marturiile principalilor participanti la evenimentele evocate si ceea ce istoriografia a admis pang acum, pe baza documentelor de arhiva. Unul din raspunsurile posibile ar fi ceea ce generalul Hansen i-a spus lui Andreas Hillgruber: unele evenimente pur si simplu nu au fost consemnate in scris... Valoarea si slabiciunea memoriilor celor care au facut istoria sunt date tocmai de suplinirea "petelor albe" lasate de documentele de arhiva. Nici cartea generalului Pantazi nu face rabat de la aceasta caracteristica, ea avand calitatea de a facilita sau, dimpotriva, de a complica elucidarea unor aspecte ale guveniarii Antonescu. " Loan Dan, "Procesul" maresalului Ion Antonescu, Editura Tempus, Bucuresti, 1993, p. 29. www.dacoromanica.ro CU MARE,,S'ALUL PANA LA MOARTE XXIX 0 alta problems care va suscita un interes deosebit este §i marturia lui Pantazi despre atentatul de la Odessa din octombrie 1941 §i, mai ales, despre represaliile care au urmat. Marturisim sincer ca, in ciuda faptului ca generalul Pantazi nu a fost implicat direct in derularile din octombrie 1941, ne a§teptam la ceva mai multe precizari din partea sa. Aceasta cu atat mai mult cu cat din actele procesului din mai 1946 rezulta ca el si -ar fi asumat un rol deosebit in disparitia urmelor materiale ale consecintelor nefericitelor intamplari de la Odessa. Dincolo de faptul ca jongleaza nonplant cu cifra victimelor represaliilor (17.500- 18.500, "peste 15.000", "peste 10.000") in decursul a numai doud-trei pagini, nu gasim in memoriile generalului nici cea mai mica referinta asupra a ceea ce Mareplul a declarat la proces. Intr-adevar, in mai 1946, Ion Antonescu, relatand imprejurarile in care a aflat despre dimensiunea reala a represaliilor pe care le ordonase, spunea: "In iulie sau iunie a venit la mine, la Pre§e- dintie, g-ral Pantazi §i mi-a spus: d-le Mare§al, am dat dispozitii ca sa dispara cadavrele celor masacrati la Odessa. I-am raspuns imediat: ce este asta, Pantazi? niciodata nu mi-ai vorbit despre aceasta chestiune §i la care el mi-a raspuns: nici eu n-am tiut, am aflat-o acum din bro§ura care a aparut la Stockholm §i in care se afirma ca au fost masacrati 27.000.'36 Despre aceasta discutie §i despre faimoasa bro§ura dupd cat se pare, un produs al propagandei sovieticePantazi nu sufla nici un cuvant. Oricum, actiunea de eliminare a presupuselor "probe incrimi- natorii" nu putea sa aiba loc in iunie sau iulie 1944, ci doar pand la inceputul lunii aprilie, §tiut fiind faptul ca Odessa a fost recucerita de sovietici la 10 aprilie 944. Este drept ca in inregis- trarea interogatoriului luat lui Ion Antonescu la proces Pantazi precizeaza ca nu era vorba in nici un caz de luna iulie, dupa ce, initial, prin intermediul acuzatorului public Vasile Stoican,

" Midem, p. 139.

www.dacoromanica.ro XXX CONSTANTIN PANTAZI laspunsese intrebarii Maresalului ("Cand ai venit d-ta la mine?") cu un simplu "nu stiu"37. Tacerea lui Pantazi asupra acestei chestiuni lass loc oricarei interpretari, consideratiile sale asupra evenimentelor de la Odessa, desi interesante mai ales in privinta structurii psihice a Maresalului, fiind doar o palida consolare pentru cercetatorul istoric. Ne sunt necunoscute cauzele pentru care generalul a refuzat ca incredinteze hartiei motivele si caracterul interventiei sale in primavara-vara anului 1944, dupa cum nu putem exclude si posibilitatea ca o eventuala explicatie asupra acestui moment sa fi fost pur si simplu exclusa din textul initial in varianta dactilografiata (singura care acopera perioada anilor 1944-1946). Mult mai interesante si mai consistente sunt dezvaluirile lui Pantazi despre ultimele doua luni al guvernarii Antonescu. Paginile respective ne arata un general Pantazi extrem de implicat in toate deciziile maj ore ale Conducatorului Statului in zilele care au premers lovitura de stat de la 23 august 1944. Marturiile sale, in general concordante cu ceea ce se stie despre aceasta perioada, sunt insa in masura sa aduca modificari importante cronologiei evenimentelor si sa ridice not semne de intrebari. Dar ce aflam de la generalul Pantazi? In primul rand, despre desele sale convorbiri cu generalul Constantin Sanatescu in lunile iulie si august cu privire la necesitatea incheierii unui armistitiu cu rusii. Maresalul Palatului de la acea data si principalul lider militar al conspiratorilor reuniti in jurul regelui Mihai I nu a catadicsit sa aminteasca despre aceste conciliabule inJurnalul sau. Exists insa o insemnare tarzie, din 22 august 1944, in care Sanatescu confirms o Intrevedere cu Pantazi, despre care certified faptul ca "este acum [subl. ns.] pentru armistitiu"38. Atat si nimic mai mult. Cum nimic n-a fost consemnat in scris, totul consumandu-se Intre patru ochi, afirmatiile celor doi sunt greu de confirmat sau ' Procesul Marqalului Antonescu, ed. cit., vol. 1, p. 205-206. 38 Constantin Sanateseu, op. cit., p. 160. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE XXXI de infirmat. Mult mai importanta este marturia lui Pantazi, conform careia mare§alul Ion Antonescu a fost cel care a realizat concentrarea in capitals sau in apropierea ei a trupelor care, incepand cu 23 august 1944, au inlaturat rezistentele germane. Pantazi recunoa§te ca vrand sa procedeze la noua dislocare a trupelor, ca masura de prevedere pentru situatia in care Germania s-ar fi opus cu fortaincheierii armistitiului de are guvemul de la Bucure§ti, a constatat ca majoritatea dispozitiilor fuseseadate de mareplul Ion Antonescu. Ulterior, conspiratorii §i-au asumat in intregime §i meritul acestor masuri, refuzand sa recunoasca once colaborare cu Mare§alul... Un lucru cu totul nou pe care it aflam este ca inainte de a pleca la ultimaintrevedere cu Hitler. (5-6 august 1944), Mareplul i-a lasat, practic, tam pe mans generalului Pantazi, insarcinandu-1 ca, in cazul in care ar fi fost arestat la cartierul Ftihrerului, sa garanteze, de comun acord cu Regele, instalarea "noului guvern". Or, potrivit tot dezvaluirilor sale, nu putea fi decat cel instaurat la 23 august, avandu-1 in frunte pe generalul Sanatescu. Facem o paranteza aici pentru a aminti ca fiul generalului, Ion Pantazi, spune tran§ant in lucrarca sa memorialistica ca se &este in pose- sia unei scrisori a mareplului Ion Antonescu prin care acesta con- ferea "plenipotenta" tatalui sau". Acesta din urma nu aminte§te insanimic despre existenta vreunui document scris care sä ateste misiunea cu care a fost investit in seara zilei de 4 august 1944. Para pentru a complica §i mai mult lucrurile, generalul Pantazi se simte dator sa precizeze ca in dimineata plecarii lui Ion §i Mihai Antonescu spre Rastenburg, ace§tia au avut o intrevedere cu Regele §i generalul Sanatescu, suveranul facand o ultima tentative de a-1 opri pe Marepl sa-i declare lui Hitler intentia de a incheia armistitiul. Informatia, in aparenta surprin- zato are, este confirmata de Mihai Antonescu, cel care a descris cu lux de amanunte intalnirea din dimineata de 5 august 1944, de la Snagov. Dezvaluirea a fost facuta cu ocazia unui intero- " Ion Pantazi, op. cit., p. 142. www.dacoromanica.ro XXXII CONSTANTIN PANTAZI gatoriu din aprilie 1946 §i i-a dat ocazia lui Mihai Antonescu sa afirme ca Regele §i generalul Sanatescu au venit la Snagovpentru a-lvedea pe el, Mareplul "surprinzandu-i" in timpul discutiilor. Oricare ar fi fost desfa§urarea Intrevederii, ea probeaza ca, la acea data, cele doua "tabere" care aveau sa se confrunte la 23 august lucrau Inca de comun acord.4° Noua pozitie dobandita de generalul Pantazi in timpul ultimelor zile ale guvernarii Antonescu este confirmata §i prin prezenta sa la Intrevederea intre Ion Antonescu §i Karl Clodius, care a avut loc in seara zilei de 22 august 1944, la putin Limp dupaintoarcerea Mare§alului de pe frontul din Moldova. Referin- du-se la aceastaintrevedere, Ion Antonescu a certificat la procesul din mai 1946 ca ea s-a desfa§urat cu participarea lui Pantazi, in calitate de "exponent al armatei", tinand sa adauge "De obicei, nu bagam mini§tri in conversatiile acestea. Si atuncea 1-am chemat expres [...] armistitiul era o consecinta a infrangerii pe front §i atuncea generalul Pantazi a asistat la aceasta discutie"41. Atat in versiunea Antonescu, cat §i in cea a lui Pantazi, continutul mesajului transmis de Mare§al lui Clodius este, in esenta, acela§i: Berlinul trebuie avertizat ea Romania este obligata sa Incheie armistitiul, once intarziere fiindu-i fatala, in condiliile strapungerii frontului din Moldova. Aceasta convorbire este amintitacu diferente minore§i de alti actori sau istorici ai evenimentelor; dintre ei amintim pe dr. Henrik Klugkist42, colaborator economic al legatiei germane, George I. Duca43, omul opozitiei la Ambasada romans din Stockholm, istoricii Andreas Hillgruber" §i Gheorghe Buzate. 40 Procesul Mareplului Antonescu, ed. cit., vol. III, p. 173-174. 41 Procesul Mareplului Antonescu, ed. cit., vol. 1, p. 215. 42 Apud Gheorghe Buzatu, Romdnia ssi reizboiul mondial 1939-1945, p. 188. 43 Apud Antonescu. Mareralul Romeiniei fi reizboaiele de reintregire, ed. cit., p. 359. 44 A. Hillgruber, op. cit., p. 256. 45 Gh. Buzatu, op. cit., p. 173. www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PAMI LA MOARTE Din ce se cunogte pana la aceastA data, mesajul transmis de Mare§al prin Karl Clodius on nu a existat (ceea ce este foarte putin probabil), on nu a parvenit liderilor germani (sau daca a parvenit, nu a fost luat in seams). In aparenta decicu toate ca, la proces, Mare§alul a sustinut ca ministrul german i-a transmis la 23 august un raspuns pozitiv de la Berlin la solicitarile sale intrevederea AntonescuClodius a rarnas rara nici un rezultat practic. Spunem in aparentA, pentru ca, in opinianoastra, mesajul transmis de Marepl prin Clodius in seara de 22 august 1944 a fost unul din elementele care au contribuit decisiv la hotarirea intempestiva luata de Rege a doua zi, la sugestia anturajului sau. Cercurile Palatului au fost informate de aceastaintrevedere Inca Inainte de audienta din dupa-amiaza zilei de 23 august, a.5a cum confirms Jurnalul generalului Sanatescu47. Informatiile de pe front care au sosit a doua zi §i care na§teau o indoiala serioasa asupra capacitatii armatpi roman de a stabiliza frontul, corobo- rate cu vestea anuntului facut de Ion Antonescu lui Karl Clodius au condus la precipitarea evenimentelor. Mare§alul dorea sa plece pe front pentru a stavili Inaintarea sovietica pe linia Foc§ani NamoloasaGalati, §i apoi sa ceara Incheierea armistitiului. Or, in acest moment se iveau cloud mari pericole: in primul rand mar§ul tancurilor sovietice sa nu fie stavilit §i, in al doilea rand, Berlinul putea decide o interventie in forts asupra autoritatilor de la Bucure§ti. In ambele cazuri, se pierdeau avantajele pe care conspiratorii sperau ca le-au obtinut de la partea sovietica pe filiera George I. Duca (filiera Stockholm). Varianta care s-a ales a fost sacrificarea Mareplului §i renuntarea la rezisienta armata pe F.N.G. In acest caz, schimbul de replici Intre Sanatescu§iIon Anto- nescu care a urmat arestarii Mare§alului, aka cum este redat el de generalul Pantazi, capata o anumita consistenta: "Nu vreau 46 Procesul Marefalului Antonescu, ed. cit., vol. 1, p. 216. 07 Constantin Sanatescu, op. cit., p. 160. www.dacoromanica.ro JOOLIV CONSTAIVTIN PANTAZI sa Inchei armistitiul? Sa-ti fie ru§ine, general batran!", i-ar fi spus Mare§alul lui Sa'natescu, confirmand Inca o data ca, la 23 august 1944, Conducatorul Statului era hoar& RI Incheie armistifiul, cu sau faro acordul Germaniei, dar numai dupl. stabilizareafrontului In fine, partea cea mai interesanta §i mai captivanta a memoriilor generalului Constantin Pantazi o constituie cea dedicata perioadei in care a fost detinut in U.R.S.S., alaturi de Mare§al, Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu §i colonelul Mircea Elefterescu. Dupa §tiinta noastra este singura relatare detaliata §i inchegata asupra detentiei in U.R.S.S. a ceea ce am putea numi grupul Antonescu. Referiri fugare asupra acestui rastimp mai gasim doar la Eugen Cristescu48, dar acesta a fost predat autoritatilor sovietice mult mai tarziu §i nu s-aintalnit cu grupul Antonescu. De asemenea, Ion Pantazi, care rara indoiala ca a avut acces la memoriile tatalui sau, a facut publics marturia tatalui sau, mai intai in presa" §i apoi in memoriile publicate in 1989". Nedispunand insa de textul memoriilor tatalui sau, Ion Pantazi a oferit o variants care difera sensibil de cea originala (vezi, spre exemplu, data la care s-a produs tentativa de sinucidere a Mare§alului) §i este mult mai saraca in amanunte. Data find noutatea absoluta a acestei probe de evidenta §i absenta aproape totals a altor informatii, din surse memorialistice sau arhivistice, nu putem decat sa subliniem dramatismul acelor zile, cu sperantele §i dezamagirile lor, excelent infati§ate de generalul Pantazi. Din pacate, consecvent subiectului pe care §i 1-a ales, evocarea mare§alului Ion Antonescu, generalul Pantazi i§i intrerupe amintirile in momentul in care membrii grupului Antonescu au fost izolati unul de altul §i transferati in sinistra

48 Cristian TroncotA, op. cit., passim. 49 Gh. Buzatu, Mareplul Ion Antonescu in faja istoriei, vol. 2, p. 243- 246. 5° Ion Pantazi, op. cit., p. 307-310. www.dacoromanica.ro CU M_AREMLUL PANA- LA MOARTE xioat inchisoare Lubianka din Moscova. Intervalul 17 iunie 19456 aprilie 1946 este astfel expediat intr-o singura fraza, cel putin in varianta dacfilografiata a memoriilor sale, singura pe care am avut-o la dispozitie pentru aceasta perioada §i care este posibil sa fi fost "periata" de stili§tii Securitatii roman.

Cartea scrisa de generalul Constantin Pantazi in primii ani de detentie va fi o adevarata smpriza atat pentru istorici, cat §i pentru publicul larg, dincolo de problemele pe care ea le ridica §i pe care, cel putin cateva dintre ele, am incercat sa le punem in evidenta in paginile anterioare. Imaginea generalului Pantazi, a§a cum razbate ea din aceste memorii, difera substantial de ceea ce se §fia despre personalitatea sa pand la aceasta data. El dovede§te pe deplin ca a fost unul din personajele-cheie ale guvernarii Mare§alului, §i nu unul insignifiant, de conjuncture, caracterizare acreditata, in special, de prestatia sa la procesul din mai 1946. Mult mai important este plusul de infonnatie pe care generalul it pune in circulatie pentru elucidarea asp ectelor mai putin cunoscute ale actiunii politice §i militare a lui Ion Antonescu §i a echipei sale in anii de rascruce 1940-1944. Marturiile generalului Pantazi vor trezi, suntem siguri, interesul "adversarilor" §i "partizanilor" Mare§alului, dar, mai presus de Coate, vor fi una din "cheile" esentiale Si imposibil de ignorat pentru oricine vrea sa patrunda "secretele"guvernarii Antonescu.

www.dacoromanica.ro NOTA ASUPRA EDITIEI

Paginile pe care le publicam aici sub titlul Cu Mare ,calul pang la moarte au fost scrise de generalul Constantin Pantazi incepand cu a doua perioada a anului 1946 in timp ce se afla in detentie la inchisoarea Vacare§ti. La un moment dat, prin complicitati azi greu identificabile, ele au ajunspe masura redactarii, sau toate o data in mainile fiului sau, Ion Pantazi, care le-a trecut "pe curat", actiune cu prilejul careia a mai stilizat textul, pe alocuri facand §i unele mici intregiri, din dorinta de a veni cu unele precizari. Este explicatia cea mai plauzibila a existentei acestei copii. In imprejurari legate de perioada detentiei lui Ion Pantazi, ambele variante au fost "arestate" de Securitate, prilej cu care, probabil, s-a elaborat o copie integrala. dactilografiatainsumand 165 de pagini. In momentul in care am consultat in Arhiva Serviciului Roman de Informatii aceste variante, completa nu era decat cea dactilografiata, din varianta Constantin Pantazi nemaigasind decat cinci caiete tip "vocabular" numerotate in continuare de la pagina 11a 172 Si un caiet format 21 x 16 cm numerotat de la pagina 97 la 204 (singurul din presupusa copie a fiului, Ion Pantazi). Copiile acestora se afla astazi in Arhiva Institutului National pentru Studiul Totalitarismului din Bucurqti. Cum era firesc, pentru editia de fats am folosit ca text de baza cele cinci caiete originale ale generalului Constantin Pantazi, completand lipsurile cu textul din copia de Ingrid, §i in ultimul rand din dactilograma. Este dinamica acestei editii pe care cititorul o va avea permanent sub control datorita indicatiilor exacte pe care le vom www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE JOOCVII nota sub forma" de asterisc in subsolul paginii. In felul acesta cercetatorii vor putea avea la indem5na un text esential pentru studiul istoriei primei jumatati a secolului al XX-lea, in speranta ca descoperiri viitoare vor aduce la luminasitextele generalului Constantin Pantazi aflate in celelalte caiete autografe, pentru mine de negasit. Abia atunci vom putea stabili cu siguranta masura in care dactilograma a respectat sau nu in integralitate cuprinsul caietelor acolo unde Inca nu avem textul acestora. Deocamdata pot sa afirm ca in urma comparatiei Intreprinse de not pe cele trei variantein portiunile cu text comun am putut observa ca dactilograma, deli cateodata prezinta unele evenimente mai abreviatsipe alocuri are derapaje stilistice de la original, nu denatureaza informatia manuscrisului. Cum am mai spus deja, titlul dat volumului ne apartine, manuscrisul nepurtand nici un titlu. Am respectat cu fidelitate textul, interventiile noastremarginindu-se doar la cele de unificare redactionalasiactualizare a ortografiei limbii roman. Toate sublinierile sunt conforme cu textul memoriilor, iar Intregirile editoriale sunt indicate prin paranteze dreptesiascutite.

Dr. ALEXANDRU V. DV

www.dacoromanica.ro Cu Mare lain! paid la mane

www.dacoromanica.ro Desfaprarea* misiunii de viata a mareplului Antonescu se poate insemna servindu-ne drept puncte pentru marcarea liniei acestei misiuni diferitele posturi de comanda din care §i-a exercitat o influents caracteristica, in cariera sa, atat in conducerea armatei, cat §i a tarii. Ionel Antonescu este fiul capitanului Ion Antonescu, din Cavalerie, §i s-a nascut in anul 1882. In 1904, primqte primul grad ofiteresc in armata: sublocotenent de Cavalerie. In 1913 in campania contra Bulgariei, it gasim ofiter de stat major la Divizia 2 Cavalerie. In 1916, pe timpul razboiului european, ocupa locul principal in conducerea operatiilor, la inceput ale Armatei de Nord, apoi din octombrie 1916, la conducerea de capetenie a intregii armate. In 1940 este Conducatorul Statului i prim-ministru al tar. ii cu depline puteri dictatoriale. Nascut din tats militar, iar mama sa aristocrats din boieria de provincie; educatia copilului Ion Antonescu a fost facuta deosebit de ingrijit. Fostul Mare§al insa lega amintirile educatiei sale de mama-sa mare, o femeie la care a stat de copil, pand cand, ajungand in clasa a V-a de liceu, a fost dus la Scoala Fiilor de Militari, din Craiova. * in deschiderea textului se aflA mentiunea "Cap. I" $iinsemnarea "2.1X:946" n. ed. www.dacoromanica.ro 2 CONSTAIVTIN PANTAZI intrecerea in afirmarea aptitudinil or fizice, prima incercare naturals de manifestare de barbatie a oricarui copil, a fost §i o ambitie a copilului blond cu figura deschisa §i sincera. Mu§chii sai insa par a nu fi fost dintru inceput dezvoltati dupa inderrmul inimii, iar Ionel Antonescu, in clasa I de liceu, intr-un conflict pe care 1-a avut la Liceul "Matei Basarab", cu un coleg de clasa, evreu, nu a putut fi invingator in lupta in care i§i pusese toata nadejdea fortelor. Fiind invins, prima incaierare a fost urmata de un armistitiu care, dupa povata mamei-mari, a tinut timpul necesar de a se remedia slabiciunea mu§chilor prin gimnastica, de unde a provenit imediata echipare a curtii din strada Calargilor .(Bucure0), cu toate mijloacele tehnice certificate in epoca aceea, ca fiind generatoare de energie musculard. La sfar§itul anului §colar, Ionel, socotindu-se destul de tare, a reluat lupta contra evreului, soldand-o cu o victorie stralucitoare, in fata prietenilor de varsta §i studii. Dar mama-mare se ocupa §i de studiile copilului, indemnandu-1 0 cu vorba §i cu faptele ei modeste, de cinstita §i saraca gospodinaromanca. Desigur, capitanul Ion Antonescu, fatal, 0 mama Mare- §alului, oameni tineri §i cu dar spre viataveseld, nu aveau dorinta ca chiar din prima tinerete sa fie sclavii lui Ionel §i nici nu simteau in ei porunca unei misiuni. Iar mama-mare, ca mai batrana, a gasit in inchisoarea timpului ei educatiei copilului Si un imbold al datoriei, dar §i o placere de bunica. Ionel Antonescu, Inca de copil, avea pornirea de a observa totul §i de a cantari cu mintea, insa mai avea innascuta §i o alts porunca a firii sale: a nu ierta niciodata acelora ce nu dakleau cuvenita atentie lui lonel Antonescu. Cand Mare§alul i§i amintea copilaria sa, adesea reamintea ora§e de provincie pe unde cerintele militare purtau familia capitanului Ion Antonescu, in care Ionel aparea in tovara§ia tatalui sau. Mama-mare a lui lonel Antonescu, chiar dupa spusele sale, nu §tia carte, fiind fiica de tarani avuti din Fundenii lui Gherase, www.dacoromanica.ro CU MAREYALUL PANA LA MOARTE 3 sosid in Bucure§ti dupd casatoria sa. Felul cum a fost educata onoarea lui Ionel Antonescu atesta cu siguranta prezenta in cre§terea copilului §i a tatalui §i a mamei Mare§alului. Corpul ofiteresc al armatei romane, pe timpul copilariei lui Ion Antonescu §i a meacaci it urmez la §ase ani in viata §i suntem din aceea§i generatie incepuse sa-§i statomiceasca temeinic insu§irile morale ale ofiterului de cariera. Armata fiind o institutie nobila, desigur §i la noi in tad, ca §i in toate tarile din Apus, cariera militara era imbrati§ata de vlastarele familiilor boiere§ti.Siindeosebi cavaleria era bogata in exemplare de na§tere aristocratica, ai caror parinti Si ei inse§i i§i facusera educatia in strainatate §i in armata cu trecut §i traditii istorice. Tocmai ace§ti aristocrats au dat in armate pilda gesturilor de onoare, lealitate §i generozitate care au fost imitate la inceput in aparenta §i apoi indemnul a mers pars la maduva fundului. Nu pot §i nu voi putea niciodata uita pe tatal meu'; dintotdeauna, am deschis ochii pe un om de onoare in Intreg intelesul cuvantului;§i tatal meu, §i tata-mare au fostofiteriofite roman. Imi reamintesc de cate on dupa dejun, fratii mei §i eu, patru copii, impreuna cu mama (ea insa§i fiica de ofiter de cavalerie), 11 ascultam pe tatal meu citind ve§ti dintr-un ziar zilnic (sic!). Voi reaminti chiar un fapt divers, citit in ziar intr-o dupa- amiaza de vara: sotialocotenentului M., mergand intr-o sear% la balul de la Palatul Regal din Bucure§ti, a imprumutat salba de perle a prietenei sale, d-naR., care tocmai nu putea lua parte la acel bal. Dupd cateva zile, la inapoierea colierului, doamna R. a remarcat ca perlele nu aveau luciul caracteristic §i mergand la bijutier, acesta a gasit ca perlele fuseserainlocuite cu altele false. Prin justitie, s-a constatat ca faptul se datora unui furt savar§it de do amna M. Parchetul militar a eliberat imediat pe locotenentul M., sotul doamnei, deoarece a vazut temeinic ca nu aveanici un soi de vinovatie. Locotenentul M. s-a dus acasa §i si -a tras imediat un glont in creier. 5tirea diVersa o as' cultam noi, toti copiii, cu www.dacoromanica.ro 4 CONSTANTIN PANTAZI emotie, intrucat cunosteam cu totii foarte bine si pe locotenentul M. si pe doamna M. Taal meu a fault o pauza, a sorbit din cafea, a tras un fum din tigaa si apoi, adresandu-se mamei: N-avea alta solutie, onoarea militara ii ramasese patata. Nenumarate sunt imprejurarile cand astfel de afirmatii au fost tumate in sufletele noastre naive, formand pentru mai tarziu izvor de ponmca. Acest sistem constituia, desigur, unirea sugestiilor cu emotiile; iar ceea ce ramanea in suflet era Inca intkit mai mult prin repetarea ideii. De multe ori, cand fapte importante impu- neau, ca argument decisiv mi se cerea, copil fiind, sa-mi dau cuvantul de onoare, care o data dat Inchide once discutie. Ion Antonescu avea crescut in el simtul onoarei, in mod acaparant si cred ca acest fapt nu era posibil decat prin sugestii primite de copil si transformate in credinte, prin sudarea for cu emotii. Ele n-au putut sa-i fie redate decat de tatAl sau. Sigur, mama-mare a Maresalului a avut si ea o mare influent& in creste- rea lui. Desi in marile caracteristici ale unei personaliati sunt dominante innascute, nu este mai putin adevarat ca ele sunt §i educate. Ceea ce cred ca poarta in caracterul lui Ion Antonescu pecetea mamei-mari sunt marea lui credinta si spiritul de ordine. Fiind Conducatorul Statului a restaurat biserica din str. Calarasilor, unde, copil find, mergea cu mama-mare, regulat, duminicile si sarbatorile. Credinta este o mare si marcanta caracteristica a Maresalului. Ea se manifesta sub toate aspectele: credinta in Dumnezeu, in insusirile si ursita neamului romanesc, in virtutea si curatenia sufleteasca a taranului roman, in vorba data, credinta in puterile si destinul propriu. Credinta sa era atat de Intreaga, atat de vasa, incat in ea angrena si puterile onoarei, ale lealitatii si ale fidelitatii. Ionel Antonescu ascundea o delicatete sufleteasca pe care nu o arata decal prin iubirea florilor si duiosia pornirilor intime, www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PA la LA MOARTE 5 care, sigur, purtau urma doamnei Baranga, mama Mare§alului. De altminteri, cand era ofiter in 1904, Ion Antonescu merge la un regiment din orgul Galati §i sta in casa mamei sale pans infra in Scoala Superioara de Razboi, locuind impreuna cu doamna Baranga Si colonelul Baranga, al doilea sot al mamei sale. Tatal Mare§alului avea trei frati. Cel mai mare dintre ei, tot cu par ro§u ca §i Mareplul, a avut o personalitate militara de mare relief in annatd. In epoca cat a fost ref de stat major batranul general Taarescu2, conducerea efectiva a statului major a avut-o colonelul Dumitru Antonescu, unchiul Mare§alului. A murit tandr, in urma unei boli, lasand un regret unanim, deoarece era deja crescut ca o mare autoritate3. Colonelul Ilie Antonescu, fost adjutant regal, a fost apreciat indeosebi pentru aria de caracter. A cazut in 1916, fiind comandant de brigada, gray rant. Evacuat in gara Fetqti, moare inainte de a fi putut fi dus cu trenul la un spital chirurgical pentru ajutoare. Al treilea unchi al lui Ion Antonescu, fost profesor de geografie la liceul din Campulung, era pensionar in acel oral. Om modest, nu 1-am vazut niciodata §i nici n-a venit sa-1 vada sau sa-i ceara ceva nepotului sau cat timp acesta a fost Conducatorul Statului. Am pomenit pe ace§ti trei frati, fiindca doi din ei 7 militarii au avut influenta asupra Mare§alului cand era copil. In vizitele ce ei faceau mamei-mari, it puneau pe Ionel sa recite poezii patriotice, ii exaltau sentimentele nationale, discutand cu el despre Transilvania §i Basarabia, provincii romariqti care trebuiau neaparat luate de Romania prin pret de sange. Mama-mare asista la toate aceste sugestii ce se faceau copilului §i accentua §i ea educatia patriotica cu toata nadejdea. Pare ca ambii frati colonei, tatal lui Ion Antonescu §i insu§i Ion Antonescu, semanau cu batrana, avand toti par ro§u §i ochi deschi§i la culoare. De altminteri, o nepoata de sora a Mareplului, www.dacoromanica.ro 6 CONSTANTIN PANTAZI singura mWenitoare, cognate, are tot par aramiu deschis. Dar colonelul Ilie Antonescu mort eroic in Dobrogea,pe timpul cat a fost aghiotant regal la regele Carol I, 0-a mentinut neschimbata directia caracterului sau §i in raport cu membrii familiei regale. Motive pentru care a §i fost indepartat de la Palat. Intrand in Scoala de Fii de Militari de la Craiova, in clasa a V-a liceala, Ion Antonescu ia un contact mai strans cu educatia militard. In liceele militare (erau 2 in tars), educatia atingea o deosebita dezvoltare §i severitate. Deprinderile de ordine §i de disciplind erau urmarite cu scrupulozitate, fare insa a se strivi personalitatea copilului. Ceva mai mult, sugestiile educative urmarind dezvoltarea insu§irilor particulariste de initiative independents, curajul opiniei, etc. erau bine incuraj ate §i armonic dezvoltate. Toata instructia §i educatia urmareau realizarea unui ins de elite, cu puternice porniri de patriotism. Ion Antonescu ajuns la varsta de 17 ani, prin introspectie incepuse sa ia cuno§tinta de insusirile sale inn5scute §isa-si indrepte puterile pentru realizarea unei personalitati, urmarind idealul de a-§i duce insu§irile morale spre eroism, iar insu§irile intelectuale spre telul de a deveni adevarat educator §i conducator de oameni. Spiritul sau de observatie innascut aduna material §i din studii, dar §i din viata organizata redusa ce i se oferea. Studiile claselor a VI-a §i a VII -a de liceu scosesera la iveala o inteligenta care in wide directii scormonea in adancime, insotita de o atentie care putea prelungi meditatia pans la inraptuirea complete a fenomenelor de analiza si sinteza,. In inmanunchere cu studiile, viata in comun a elevilor, secretul conducerii, reactiunile educative ale instructorilor, manifestarea particularismelor constituiau pentru el atatea ispite de observatie §i inmagazinare de cuno§tinte, incat doi ani mai tarziu, cand find elev al Scolii de Ofiteri, la sfar§itul anului prim de studii este considerat pe departe cel mai bun din promotia sa si www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM- LA MOARTE 7 devine sergentul major al clasei; el are prilejul sa detind o prima comanda §i sä face o oarecare practiva in conducerea oamenilor. Sergentul major al companiei de elevi trebuia sä infati§eze tuturor celorlalti elevi exemplu in discipline, exactitate, punctualitate, executarea §i controlul executarii ordinelor date, atitudine §i tinuta militare, vigoare fizica, indurare fizica Si rezistenta la oboseli fizice, la intemperii, vigoare morals, control neobosit. Pentru realizarea acestui model cumul, in afara de insu§iri innascute, era nevoie de desfaprarea unei man energii, stimulate de o putenfica vointa §i o neintrerupta persistenta. Oricine a fost elev in colile militare nu va putea uita niciodata primele acorduri ale trompetului pentru invariabila dWeptare din somn dimineata, la ora 5, cand ele trebuiau urmate de sarirea din pat a elevilor, in impulsia cu care este aruncata sageata din arc. Si fiindca se mai gaseau unii retardatoridesigur din acei care erau colegi de class ai lui Ion Antonescu prezenta sergentului major la capataiul acestor profitori la ora 5 se realiza cu preciziune de cronometru. Dar prezenta lui se simtea peste tot unde se incercamanifestare de delasare sau se vedeau semne de oboseala. I s-a dat din cauza aceasta porecla de "chine row", porecla ce nu 1-a parasit toata viata. Activitatea zilnica fizica, ajunsa istovitoare, aducea elevul la ora 18, cand incepeau pregatirile intelectuale pentru studiile de a doua zi, in situatie de a se degaja prin invatarea pe de rost a lectiilor din cursul zilei unnatoare; pe cand ceilalti memorau, Ion Antonescu studia, gandea, cauta sa inteleaga atat studiile de tactics cat§icele de istoriamilitard, iar rezultatele lui la studii se prezentau in conditiuni de categorica superioritate in raport cu cele ale marii majoritati a camarazilor, Si incontestabil superioare calitativ rezultatelor celor mai buni dintre camaraziisai. La 1 iulie 1904 Ionel Antonescu urma sa fie inaintat la gradul de sublocotenent. www.dacoromanica.ro 8 CONSTANTIN PANTAZI Inaintarea avea loc dupa examenul de sfar§it de an al $colii de Ofiteri, examen la care pe vremuri asistau Regele §i printul mo§tenitor. In epoCa anului 1904 regele Carol I avea doi aghiotanti, rude ale lui Ion Antonescu: colonelul Antonescu, unchiul direct al sau,0colonelul Baranga, fratele celui de-al doilea sot al mamei Mare§alului. Ambii cunosc foarte bine pe sergent-major elev Ion Antonescu; ambii cunosc proaspetele lui succese militare; ambii cunosc elanul §i pornirile lui spre ideal. Este absolut sigur ca aghiotantii regali au vorbit atat Regelui cat §i printului mo§tenitor de inswirile §i promisiunile in cariera ale nepotului lor, primul la clasificatie in Scoala de Ofiteri §i element de care se vorbe§te bine, cum nu s-a spus Inca de altii. Desigur, regelui Carol nu se putea indrazni a i se spune prea mult, deoarece acesta Linea la mare distanta chiar §i pe cei mai apropiati colaboratori ai sai. Dupa decesul regelui Carol I, amiralul Gratoschi, fost adjutant al regelui Carol I limp de 28 de ani, om cu care am fost inrudit §i oarecum prieten, mi-a povestit multe din legaturile sale cu decedatul Rege. El mi-a istorisit ea regele Carol I, in semn de salut, nu dadea niciodata in intregime manamini§trilor sau aghiotantilor sai. Cand tra multumit de atitudinea unuia din apropiati, ii &idea 2 degete: aratatorul i mijlociul de la mana dreapta; cand era nemultumit, un singur deget. Daca un guvern, fiind la putere, era atacat cu insistenta in chestiuni de incurie sau necinste, primul-ministru la vizita sa la palat primea un singur deget al Regelui in mans, drept buns ziva; daca acest fapt se repeta, demisia cabinetului devenea fapt cert. Amiralul Gratoschi m-a incredintat ca pe Limp de 28 de ani Regele i-a dat numai un deget, doar in doua randuri. Astfel find, desigur ca unchii lui Ion Antonescu de la Palat nu puteau vorbi prea mult despre el Regelui. Insa printul Ferdinand era apropiat, cald i comunicativ, avand chiar el insu§i www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA- LA MOARTE 9 nevoie de aghiotantii Regelui in rhulte imprejurari. In entuziasmul pentru valorosul for nepot, au fost de buns seams mai sugestivi cu principele de coroana. La examenul de fine de an, inainte de promovarea promotiei [lui] Ion Antonescu, Regele §i printul Ferdinand au voit sa vada personal valoarea lui Ion Antonescu §i elevul a fost interogat indeosebi. Ion Antonescu nu avea in fire intimidarea provenitA din prezentaunor personalitati de mare autoritate si infatis area lui a impresionat. Inaintat sublocotenent la 1 iulie 1904, Ion Antonescu este repartizat la Regimentul 1 Ro§iori, in orgul Galati, unde locuie§te impreuna cu mama sa §i colonelul Baranga, tatal vitreg. Acum tat' land sublocotenent infra in adevaratul contact cu viata. In ziva de 1 august 1904, ca'nd se prezinta colonelul G. Bogdan, comandantul regimentului, acesta din urma are in fata sa un tank in clocot de patriotism, doritor de a se instrui §i a instrui, cu o vointa §i o perseverenta mai presus de once incercare; cu o incredere nemarginita in virtutile neamului romanesc, dar Si cu o mare credinta in destinul §i insu§irile sale personale. Tananil sublocotenent i§i ia plutonul in primire §i tintind departe, isi da toate silintele sa instruiasca §i mai ales sa faca educatie military §i nationals a tot atat de tinerilor t'arani ca §i el, osta§ii sai. Acum el i§i incepe adevkata experienta de viata; acum incepe cu tot dinadinsul sä patrunda in sufletul omului; acum incepe sa ia cuno§finta de particularismul sufletului romanesc, prin cunoa§terea a din ce in ce mai multi §i mai diferiti osta§i, fii de plugari. Dar sublocotenent Antonescu i§i studiaza §i i§i cunogte atat camarazii cat §i §efii sai. Cu ofiterii din regiment este prieten, insa nu are timp de pierdut in risipa de tinerete §i de exuberanta ce o fac tinerii la ie§irea for in viata. El simte ca are ,so misiune, iar pentru realizarea ei trebuie sa se pregateasca. In toiul entuziasmului sau, el intrevedea apropierea fiirtunii europene, cu care ocazie Romania trebuie neapkat sa-§i www.dacoromanica.ro 10 CONSTANTIN PANTAZI realizeze idealul national piin incorporarea provinciilor romanesti. Timpul ce camarazii sai it petreceau prin viata de desfatari, el it monopoliza pentru studii, pregatireaprogramelor de instructie si meditatii asupra problemelor tactice, de organizare, de mobilizare, transporturi, etc. Linia imperative a caracterului incepe sa is dezvoltare. A citit desigur: non multa sed multum. Cititul sau Indeosebi Il racea pentru a putea gandi si intelege. Vrea sa cunoased si sa priceapa in adancime resortul actiunilor marilor capitani ai timpului: Alexandru Macedon; Anibal; Scipio Africanul; Cezar; Gingis Han; Napoleon, Moltke. A meditat serios la portretele lui Plutarh si a intrat in toate amantmtele stiintei, artei si vietii lui Foch, Ludendorff, Main, Hindenburg, Napoleon. Studiile sale mergeau la insusirile oamenilor marl, la personalitatea si forta caracterului lor; la mediul si imprejurarile in care au activat, la mijloacele ce au avut la dispozitie. Locuind la doamna Baranga, cunostea si societatea gala- teana. A avut chiar si o adiere de dragoste, pentru o evreica, domnisoara Mendel,. cu proiecte scrioase, nerealizate dupe o hotarata deliberare. A sosit momentul sa dezbat in treacat si procesul lui Ion Antonescu cu parintii Taal sau se despartise de mama sa si se Inamorase de o tandra evreica, cu care de altminteri s-a si casatorit. Greutatile vigil 1-au facut nu numai sa-si risipeasca neinsemnata avere ce avea de la parinti, dar sa face Inca si multe datorii. Ion Antonescu a platit cum a putut obligatiile de onoare ale tatalui sau, insa nu aceasta era ceea ce el nu i-a iertat, dar faptul ca nu intelegea cum un om poate sa traiasea lard sa realizeze prin fortele sale un bine, un progres pentru societate. Nu putea sa inteleaga cum a putut dezerta de la datoria de a-1 educa pe el, fiul saudandu-i exemplu de a-i da lui toata afectiuneasi mai ales de a se dosi de indatorirea de a munci si a produce ceva pentru societate, -Areia el totdeauna ii spunea "neamul romanesc". www.dacoromanica.ro CU MAREL,S'ALUL PAW LA MOARTE 11 Candl-am insotit la o inspectie la Valenii de Munte, in 1943, mi-a istorisit ca tatal sau era inmormdntat in acel ord§el, rard sa tie anume unde. Doamna Baranga it pierdea cu dragostea pe Ionel, rosy avea nevoie sa se distreze §i de aceea avea reuniuni cu joc de carp, caldrea de pldcere etc. Ionel nu intelegea cum mama sa, Lisa cum ii spunea el , se putea risipi in nimicuri, dupd aprecierile sale. El ar fi vrut s-o vada muncind in opere de binefacere, pentru ajutorarea bolnavilor, a suferinzilor. Ar fi vrut s-o vada conver- tindu-se spre satisfactiile §i idealismul unei vieti interioare. Mama-mare avusese trei fii §i o fats, tocu personalitate diferitd §i la unii puternic marcatd. El, Ionel, §i fi-atii tatalui sau semanau bunicii careia ii past-au din timpul vietii ei un cult adorator. Femeia bdtrdna, sigur foarte inteligentd, voluntary §i muncitoare, i§i continua o viata in care nu-§i putea gdsi clipe de odihnd din cauza grijilor ce o napadeau. De la ea socotea Mare§alul ca a primit totul. Ea era aceea care reprezentape Laetitia Buonaparte in viata lui Ion Antonescu. Insu§irile fizice §i le pasta prin antrenament §i pregatirea fizica de rdzboi atat a sa, cat §i a soldatilor de sub ordinele sale. Educatia trupei o numea educatie spartand. lama, oricat de mare ar fi fost gerul, instructia unitatii sale se facea afard; §i nu s-a pomenit manta nici peel, nici pe oamenii sai pe timpul exercitiilor. Unitatea ce avea sub comanda fusese dusa la un mare progres prin exemplul dat §i munca stdruitoare a §efului ei. Oamenii de sub comanda sa erau totodeauna bine echipati, curati, dormitoarele plutonului sau, curate Si bine aerisite, cu paturile, paturile §i cear§afurile albe, de parea ca erau spalate la fabrics. Caii plutonului sau, gra§i §i bine intretinuti; armamentul, efectele, in ordine, de curatenie desavar§ite. Iar mai presus de toate, oamenii sai aveau un aer de mdndrie, veselie §i erau intr-adevar disciplinati Si con§tienti. Nu mai era posibil ca la unitatea sa sa www.dacoromanica.ro 12 CONSTAIVTIN PANTAZI nu se primeasca toate drepturile, iar hrana oamenilor sa nu fie indestulatoare §i bine pregatita. Pentru acesterealizari, mult Limp, la inceput, prezenta lui in mijlocul unitatii era neintrerupta, de la dqteptarea oamenilorsipana la adormirea for pentru repaosul de noapte. In momentul cand s-a realizat o ordine desavarOtA intrata in obicei, cand cadrele in subordinesi-auapropriat desavarOt insarcinarile for §i oamenii in buns parte au devenit con§tienti, prezenta sa in mijlocul unitatii in afara de program a fost inlocuita doar printr-un constant control. De altminteri, controlul s-a erij at la Ion Antonescu in principiu de conducere §i a fost aplicat toata viata sa cu o energie statomica. In armata noastra se spune ca. "trupa este oglinda §efului care o instruie§te". Om prin excelenta ordonat, nu putea avea sub comanda decat o trupa dusa la perfecta forma de ordine. Viata de mulled serioasa pe care o ducea ii invedera sie insu§i progresele ce facea §i dovedea camarazilor §i §efilor sai pana la evidenta, mersul constant al unei personalitati spre implinire. Intre anii 1905-1906, Ion Antonescu merge la Targovi§te, unde urmeaza cursurile $colii Speciale de Cavalerie. Aici traiqte un an de zile de viata de [cuvant indescifrabil] violente, §i punandu-§i la contributie vointa sa perseverenta isi cultiva vigoarea, sprinteneala §i indrazneala. Dar mai presus de toate la aceasta §coala cuno§tea asul §i §eful innascut al Cavaleriei noastre, pe nobilul George Moruzi, care it impresioneaza adanc prin [cuvant indescifrabil] sa personalitate. Intre ei se leaga o prietenie de-o viata. Printul Ferdinand, care era §i inspectorul Cavaleriei, s-a dus in 1907, spre toamna, sa faca inspectia Regimentului 1 Ro§iori. Sublocotenentul Antonescu era adjutantul regimentului §i §ef de pluton, iar la inspectie plutonul sau s-a remarcat cu brio. La ora amiezii are loc un pram in cazinoul regimentului. In astfel de prilejuri, Printul mo§tenitor petrecea camaradere§te cu sinceritatea pornirilor sale de cavaleristsipentru a fi §i mai mult nivelate diferentierile, se tuma plusul de pahar necesar crearii www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PANA LA MOARTE 13 unei atmosfere de intimitate. Printul se afla la masa in fata colonelului [George] Bogdan, comandantul regimentului si prieten apropiat, foarte de demult; sublocotenent Antonescu, [era asezat] tocmai inspre marginea mesei, printre cei mai tineri oflteri din regiment. Toti erau bine dispusi, numai el observa. Principele it cauta la masa cu ochii,§i intalnindu-iprivirile, Tidied un pahar in sariatatea lui Ion Antonescu, insotit de cuvintele: Pana la fund, came rosu. In sarcina pe care o aveade adjutant al regimentului gaseste prilejul de a-si ctmoaste bine seful. El isi observa seful, ii scruteaza caracterul, ii interpreteaza poruncile si de om si de sef, sj desi Bogdan avea in cavalerie o reputatie temeinica, Ion Antonescu, prin obiectiva comparatie, i§ida seama de superioritatea proprie sff it doming. De altminteri, toata viata, unde a fost, a vrut si a dominat. In 1907 intervin rascoalele tHanesti. Rascoala pornita de la cerinte sff cauze juste ameninta, prin proportiile ce luase, ins* situatia tariff. Interventia militara austriaca era in pregatire, jar oamenii politici in unanimitate hotaraserarepresiune. La Galati, o mare multime de oameni era stansa, amenintatoare, furioasa. Strigate, focuri de revolver, bastoane ridicate. "La Primarie, la Primarie." Ion Antonescu, cu 7 oameni, pazea piateta ce duce spre Primarie. El are consemnul sa traga in cazul cand s-ar incerca a se ajunge la Primarie prin forts. Manifestatiacompusa din aproximativ 2.000 oameni merge spre Primarie. Incercarea legala a procurorului de oprire este inutila. Un glont de revolver, trimis lui Ion Antonescu din multime, ii trece pe langa ureche. Acesta ordona a se deschide focul; 20-25 oameni cad, manifestatia se imprastie, fugind in toate partile. Purtarea sublocotenentului este socotita drept un fapt de mare indrazneala5. Ea face ocolul tariff, jar camarazii de regiment nu mai ostenesc, vOrbind tuturor cunoscutilor de personalitatea tanarului sublocotent. www.dacoromanica.ro 14 CONSTANTIN PANTAZI Ion Antonescu iii dezvolta acum cultura dupa un program precis intocmit. Timpul liber it dedica studiilor. Cunostintele militare si le dobandeste dupa cerintele de specialitate necesare unui militar, pentru a-si apropia conducerea in batalie a marilor unitati. Programul sau intercala insa in studiile militare dezvoltarea culturii generale in domeniul istoriei politice si al geografiei, alternate cu lecturi literare care se ocupau indeosebi cu studiul eroilor. El mergea insa la studii acute de genii sau, in once caz, de mari talente. Teatrul lui Shakespeare, Corneille si V. Hugo it captivase. Chiar in ultimul Limp cat am stat impreuna, imi recita versuri din Corneille si din Shakespeare [Hamlet, Iuliu Cezar, Antoniu §q Cleopatra, Regele Lear, Macbeth, Coriolan, Henric al VIII-lea]. Talbot, Henriciisi Ricarzii teatrului elisabetan ii erau apropiate cunostinte. Desigur, Shakespeare studiaza eternul om, dar infatiseaza si mai cu relief, eroul-om. Eroii lui Carlyle si viata lui Napoleon ii sunt cartile la capatai de pat. In anul 1908, locotenentul Antonescu da examen pentru intrarea in $coala Superioara de Razboi la care reuseste primul. In 1909 se deschid cursurile scolii; tot in 19091-am cunoscut personal pe Ion Antonescu la cursele de cai, unde tocmai incalecasem intr-o cursa de Steeple, parcursa cu o indrazneala 9ienergie hotarata cu un pur-sange care sarea obstacole man prima data in viata lui. Prin intrarea in Scoala de Razboi, el incearca o mare deceptie. In afara de invatamantul tacticii generale, conduse de generalul Constantin Christescu, nu vede interes pentru nici un alt curs. De aici impotrivire. In general ofiterii participanti ai Scolii Superioare de Razboi sunt elemente disciplinate; ei sunt veniti pentrua-9i inlesni drumul carierei si de aceea nu exista din partea for nici un fel de manifestatii de impotrivire. De altminteri comandantul scolii are puteri [cuvant neidentificat] si mai mult chiar decat ignoranta, impotrivirea este sanctionata dur. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAM- LA MOARTE 15 Cu toate acestea, profesorului de istorie militara Ion Antonescu ii spune Ca el n-a venit in Universitatea Militara ca sa Invete pe dinafara pentru a treia oars cursul de istorie, pe care 1-a mai facut o data la $ coala de ofiteri Si a doua oars la Scoala de aplicatie a armei. Celui de geografie ii spune Ca invatamantul pe care acela it da a mai fost o data memorat in liceu. Pe un alt profesor, care observa ca citqte jurnalul pe timpul orei, it apostrofeaza: "N-am sa mai citesc jurnalul cand dumneata ai sa vii pregatit la curs." Astfel de neintelegeri are cu aproape toti ofiterii profesori ai §colii, care se multumeau sa-§i fach explicatiunile §i intero- gatiile dupani§te cursuri vechi litografiate alescolii.Dar ceea ce era mai "tragic", era faptul ca aceste cursuri "erau predate de cei mai autorizatisimai cunoscuti din ofiterii Marelui Stat Major al Armatei"; izbucnirea lui a fost atat de categorica incat a fost eliminat din coala in trei randurisiin trei randuri s-a revenit asupramasurii luate. Totu§i §coala a folosit, pentru ragazul de meditatie ce i-a dat, pentru un adaos de autoritatesi un surplus de faima. Iar increderea ce o avea in el insu§i a sporit prin superioritateace-si afirma nu numai in raport cu camarazii, dar mai indeosebi in lupta cu profesorii. Dupa terminarea $ colii de Razboi este trimis sa faca stagii in arena straing. Cere Regimental 38 Infanterie Braila, pentru a se duce sa locuiasca iard§i cu doamna Baranga, al carei sot comanda brigada in acel oral. Inca incepanid din Scoala de Rkboi el nu mai are stapan. Judecata §i parerea sa se exprima absolut liber; iar omul ce el are in fata, indiferent de situatie §i rang, pretuie§te atat cat it apreciaza el. Sinceritatea, care a fost totdeauna o trasaturd caracteristica a firii sale, devine o porunca a datoriei. El este sigur ca vede clar Si scormone la radacina; adevarul pe care-1 descoperkil spune categoric oricui in fata, fiindca nu poate altfel. www.dacoromanica.ro 16 CONSTANTIN PANTAZI La Regimentul 38 Infanterie i se da comanda unei companii. Instruieste aceasta companie desavarsit. Nici un alt ofiter din regiment nu-i poate atinge rezultatele, fiindca nici unul ca el nu are focul sacru; el are o misiune. La un moment dat, se anunta la regiment inspectia generalului Constantinescu Achil, comandantul Diviziei 10 Infanterie, din care fa cea parte Regimentul 38. In regiment, mare fierbere, generalul era foarte sever si temut. Magaziile corpurilor pe vremea aceea nu posedau echipamentul complet dupa nevoile regimentelor; saturalia in necesar de efecte era satisfacuta abia in proportie de 1/3. De aceea se obisnuia ca la inspectii regimentele sa-si impnunute, "pe cauza", unul altuia efectele. Desi procedeul constituia o nesinceritate si o inselare a sefilor mai man asupra realitatii, totusi reusita inspectiei asigura linistea comandantului de regiment, faima regimentului; probabilitatea dobandirii de not galoane, concedii, decoratii. Toate companiile s-au prezentat, sub raportul aspectului, admirabil la inspectie. Cand vine randul companiei locotenentului Antonescu, oamenii sai suntimbracati cu vestoane si pantaloni vechi, peticiti; bocancii desigur lustruiti spilca, insa impodobiti cu fel de fel de manifest:1H de arts de-ale cismarului companiei. La apropierea generalului, locotenentul Antonescu ii da raportul. Colonelul Cratero, comandantul regimentului, maiorul batalionului si o suits intreaga de ofiteri Ingalbenesc. Toti vad nereusita inspectiei si in aceasta nereusita, evaporarea planurilor de liniste si inaintare, disparitia iluziilor de decoratie, spulberarea concediilor, incondeierea memoriilor; toti vad catastrofala nereusita a regimentului in inspectie. Dupd primirea raportului, generalul it intreaba pe Antonescu: Ce este aceasta, domnule locotenent? Realitatea, domnule general. Colonelul Cratero se apropie de general si ii sopteste: Dar ati vazut, domnule general, celelalte companii cum s-au prezentat. Locotenentul este un ofiter strain de arms, venit pentru stagiu. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 17 Toata noaptea, replica Antonescu, furgoanele regimentului au carat echipament de la celelalte regimente din garnizoana. Nimeni n-a dormit asta-noapte pentru pregAtirea inspectiei; realitatea este insa ca regimentul nu poseda efecte, iar not la inspectii cautAm sa ne foram caciula. Generalul se intoarse catre colonel §i restul ofiterilor Si spune: Mi-a fost dat s-o vad §i pe aceasta. De and sunt in armata, mereu am asistat la spectacolul acesta al inwlarii realitatii. Sunt foarte multumit ca macar acum, la sfar§itul carierei, am intalnit un om care nu se fere§te de a spune adevarul. Colonele Cratero, euil felicit pe locotenentul Antonescu. *

in toamna anului 1912 locotenentul Antonescu este chemat la Marele Stat Major al armatei pentru a urma disciplinele cursului zis "complementar". Acest curs consta dintr-o practice in sectiile care constituiesc organizarea acestui inalt comandament, pentru familiarizarea participantilor cu toate lucrarile importante ale fiecarui compartiment (sectie) in parte; Si, prin terminarea cursului, se realizeaza cunoagerea de sintcza a functionarii intregului organ, a arui organizare existainminiatura la toate comandamentele militare superioare: armata, corp de armata, divizie de uscat; aer; maritime. Acest stagiu la Marele Stat Major permite meditarea §i aprofundarea problemelor celor mai importante: de organizare, datare §i instructie, mobilizare, acoperirea mobilizarii, concen- trareajiacoperirea armatei in raport cu ipoteza de razboi; informatiunisi contrainformatiuni; fortificatii; transporturi pe cale ferata, automobile, aeronautice, navale. Acest curs este prilejul de studiu al functionarii creierului armatei, iar incheierea cursului atrage trierea ofiterilor, pentru confirmarea acelora care intrunesc aptitudinile necesare pentru a fi ofiteri de stat major. . * Mentiunea:Cap. II" si insemnarea "(6.IX.'946)" n. ed. www.dacoromanica.ro 18 CONSTANTIN PANTAZI Ion Antonescu are ochii deschisi in 4 (patru); la terminarea acestui curs i se deschide o problems de viitor la care el a avut Inca timp de reflectat. Disciplina la Marele Stat Major este foarte severssinumarul ofiterilor este foarte mare, multi fiind grade mari; Antonescu este locotenent. Nu i-a placut viata de ofiter de stat major; el a fost atras pentru viata de trupa, iar cand a fost in statul major, n-a primit decat sa fie primul in ordineaimportantei. Prezenta pentru participanti la acest curs a fost Indeosebi de folositoare in anul 1912, intrucat razboiul balcanic fiind in toi, nicaieri mai lesne ca la Marele Stat Major nu se putea avea stiri mai precise asupra desfasurarii razboiului7. Razboiul din Balcani pusese probleme politice importante pentru tara noastra, si era intrevazutsica un protej al razboiului european. De aceea in Statul Major, [aveau loc] discutii zilnicesi aprinse, iar in cercurile politice, cantareli asupra deplasarii echilibrului politic in Peninsula BalcanicL Tot in 1912, se implinisera 100 de ani de la pierderea Basarabiei, care devenise provincie incorporate la rusi. Natio- nalistul profesor Nicolae Iorga, profesor Honoris Causa al Universitatilor din Paris, Roma, Londra si Philadelphia, avand atunci o mare influents asupra tineretului, era in capul miscarii care reamintea durerea neamului de pierderea Basarabiei. Ziva comemorativa a acestei pierderi a fost o zi de doliu romaneasca; drapele negre au fost arborate la aproape Coate casele de pe teritoriul Romaniei. Desigur oficialitatilesiinstitutiile statului nu puteau sa se manifeste, Rusia fiind o tars mare si puternica. In 1913, Turcia este rapuss de aliatiBulgaria, Serbia si Grecia,iar mostenirea deschisa prin alungarea Turciei din Europa da nastere unui nou razboi, de data aceasta intre fostii aliati: Bulgaria de o parte, Serbia si Grecia de alts parte.* In timpul cand razboiul dintre Bulgaria, Grecia si Serbia se desfasura cu intensitate, la Bucuresti aveau loc negocieri * Sraritul primului caiet-n. ed. www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAM' LA MOARTE 19 diplomatice cu Bulgaria, Romania cerandu-i rectificarea frontierei dintre Dobrogearomaneasca si Bulgaria, pentru a se obtine ca aceasta frontiers sa indeplineascasianumite conditiuni strategice, asigurand unele inlesniri militare Romaniei in cazul unei porniri ofensive bulgare contra ei. Calitatea unei frontiere de a fi1istrategicsdesigur, in unele imprejurariputea fi si o manifestare de prestigiu. Negocierile diplomatice nu adusesera un rezultat satisfacator cererilor Romaniei, iar prelungirea for putand da posibilitatea Bulgariei sa termine victorios cu Serbia Greciasiapoi sa faca razboi Romaniei, care ar fi tinut pentru Europa un focar de razboi prea mult limp deschis, Romania a fost impinsa sa intervind cu armata pentru a restabili pacea in Balcani. De aici hotararea ca armata romans sa treaca Dunarea gisa intre pe teritoriul Bulgariei. Capitanul Ion Antonescu este mutat de la Marele Stat Major la comandamentul Diviziei 2 Cavalerie, general [Alexandra] Mustata, mare unitate nou creata cu prilejul razboiului. Mutarea de la Statul Major se face dupd cererea insistenta a capitanului Ion Antonescu, care crede ca la un comandament mai mic poate sa-si desfasoare mai cu inlesnire si mai folositor insusirile personalitatii sale, avandsi un camp de actiune mai propriu pentru a face o experienta reala a razboiului. Divizia 2 Cavalerie se afla in curs de concentrare pe Dunare, cand capitanul Ion Antonescu se prezinta la comandamentul diviziei, unde i se incredinteaza conducerea Biroului 2 Informatii. La divizie, tocmai se primise ordinul de trecere a Dunarii, care se executa aproape de totalitatea fortelor romane pe un singur pod. Divizia deci trebuia sa-si calculeze bine si repede oratrecerii fiecareia din unitatilehiserviciile ce avea sub ordine, timpul pentru aceasta efectuare fiind strict si pe sponci calculat. Trecerea unui curs mare de apa, in prezenta inamicului, este o operatic anevoioasa, deoarece acesta poate ataca in momentul cand sunt in curs de treceresiprin o eventuala reusita, poate cauza man

www.dacoromanica.ro 20 CONSTANTIN PANTAZI neajunsuri la continuarea trecerii, care poate fi chiar compromise. Ordinul se primise de divizie la ora 20, iar la ora 21, generalul chemase la el in camera pe seful de stat major al diviziei, §eful Biroului 3 Operatii §i seful Biroului 2. Intotdeauna cand luarea hotararii de sef si alcatuirea ordinelor se face in consiliu si prin discutii, timpul trece Para realizari in lucru. Sosise ora 12 noaptea (24) si din ordin nu se redactase decat primul punct, situatia generals, adicatocmai punctul acela care de fapt era o parafrazare a situatiei generale din ordinul primit de la comandamentul suprem. Atunci, cu ceasul in mans, Ion Antonescu se adreseaza generalului Mustafa, cu unnatoarele cuvinte: Domnule general, dupe exact 3 ore de discutii nu s-a rezolvat din ordinul ce trebuia sa ajunga foarte rapid la timp deck un paragraf lipsit de valoare pentru executanti, si divizia trebuie sa inceapa trecerea peste pod dupe cinci ore, la ora 5 dimineata. Astfel fiind ordinul dat de noi, trebuie sa prescrie ce trebuie ss face cele 7 regimente ale diviziei, plus serviciile §i coloanele de hrana, servicii, ambulantele sanitare, trenurile regimentare ale corpurilor. Ordinul trebuie citit, inteles de fiecare din acqti executanti; oamenii trebuiesc sculati din somn, caii hraniti si inseuati, corturile si conovetele ridicate si impachetate si toate acestea astfel ca la 5 dimineata primul regiment hotarat sa inceapa sa treaca peste pod. Aceasta nu este posibil decat in cazul cand ordinul va fi ajuns la executanti la ora 2,30; altfel divizia compromite trecerea sa §i a tuturor marilor unitati ce urmeaza sa treaca dupe ea. Generalul Must*: Desigur, tu ai dreptate, ma copilule. Capitanul Ion Antonescu: Dati-mi mie sa fac ordinul §i in cel mult un ceas el va fi in intregime gata. Bine, ma, fa-1 tu! www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAM. LA MOARTE 21 Generalul Mustata vorbea intentionat o romaneasca vulgara si desigur nici nu se remarca printr-un exces de curtenie. Era insa un om energic si cu mult bun simt. Capitanul Antonescu paraseste imediat camera si cheama intai la el pe seful transmi- siunilor, car' uiaii ordona satransmitatuturor unitatilor, telefonic, urmatorul ordin: "Regimentele vor fi gata de mars, astazi, ziva Z la ora 4,30. Comandantul diviziei... General..." La ora 2, ordinul de executare era gata alcatuit; el fusese elaborat pe parti, citit de general pe parti, batut la sapirograf in numarul de exemplare trebuincios, nemairamanand pentru ora 2 decat semnatura generalului. Toti agentii de transmisiuni ai diviziei, pentru a duce ordinele la unitati, erau gata de plecare, a,saincat angrenarea serviciului s-a facut normal, iar la ora 4,45 capitanul Ion Antonescu se afla la pod, cu ajutoarele necesare, pentru a supraveghea si indrepta executarea trecerii. Operatiunea trecerii s-a executat in conditiunile de timp fixate si divizia a fost indreptata prin ordine de urmare, pe directia si cu insarcinarea ce i se fixase de comandamentul superior. In timpul deplaskii in mars spre Lovcea, la 10 km departare de aceasta localitate avangarda diviziei este oprita de focuri de arma siintreaga divizie se opreste pe sosea. StAteam in asteptare de mai bine de una ord. Deodata incepe sa se auda in coloana, strigatul mereu repetat: "Faced loc pe mijlocul soselei." Insemna ca trece cineva de la divizie in grabs spre inainte. Energia ofiterilor face ca soseaua sa fie numaidecat eliberata circulatiei, si nu mult dupa aceea un tank ofiter calare, capitanul Ion Antonescu, trecea prin mijlocul soselei in galop mare, mergand la avangarda. Acolo, apreciind ca inamicul nu este in forts si ca gloantele primite sunt izolate si rare, impinge imediat avangarda in mars, trimitand totodata ordin Inapoi si coloanei pentru a relua inaintarea. Faceam parte din Regimentul 11 Rosiori, care se afla la 1 km in urma avangardei, in capul coloanei diviziei de cavalerie. Ajunsa la Lovcea divizia, un ofiter de stat

www.dacoromanica.ro 22 CONSTANTIN PANTAZI major este chemat la Mare le Stat Major pentru a primi un ordin de operatii important. Se duce pentru aceasta insarcinare tot capitan Antonescu. Comandant suprem al Armatei de operatii era printul mo§tenitor Ferdinand, iar §ef al Marelui Stat Major, general [Alexandra] Averescu. Ambii cuno§teau bine pe Ion Antonescu. Ofiterul este chemat la general Averescu, care ii aduce la cuno§tinta ca interesul operativ cere diviziei sä ajunga foarte repede la Orhania, Distanta depa§ea etapa de 100 km. Capitan Antonescu: Domnule general, maine sears vom fi acolo. Ar fi bine, insa cred foarte greu realizabil. In once caz trebuie facuta o mare sfortare pentru o grabnica realizare. Divizia de cavalerie Meuse deja de la Dunare mai multe etape a 70 km pe zi, iar caii §i oamenii se resimteau; acum i se cerea o sfortare de peste 100 km. Capitanul Antonescu incredinteaza pe general ca angajamentul ce §i-a luat se va infaptui. Inapoindu-se la divizie, este atat de convingator incat generalul Mustard ordond sa se reia mmul la ora 1 noaptea, in directia Orhania. A doua zi, la ora 18, Divizia 2 ajungea cu capul grosului avangarzii, la podul ce se afla la gura defileului Orhaniei. Comandantul diviziei telegrafiaza ca a ajuns la Orhania rad lupta. Oricine i§i poate u§or inchipui cum este apreciata de §efii mari activitatea diviziei, §i care incepe sa fie autoritatea capitanului Antonescu in comandamentul acelei Man Unitati. Trupele diviziei sunt dispuse acum, ocupandu-se cu avanposturi podul de la intrarea in defileu, iar cu grosul trupelor, bivuacuri §i cantonamente Inapoia unei linii de rezistenta, care-§i sprijinea stanga pe orgul Orhania, iar dreapta se petrecea in prelungirea unei linii calare pe §oseaua SofiaOrhaniaLovcea, pentru a se www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA- LA MOARTE 23 opri in fata acestei linii once atac inamic din defileu spre est. Mi-au scapat din memorie datele zilelor §i aici, in afara de memorie, nu posed nici un document. Doua zile dupd ajungerea la Orhania, patrulele noastreai dezertori bulgari ne fac cunoscut ca ambele versante ale defileului Orhaniei sunt ocupate de cate un batalion de infanterie, insa ca trupele bulgare, satule de razboi, sunt dispuse a se preda, daca li se dau anumite garantii. Defileul de la Orhania impunea, pentru a se merge la Sofia, ca mar§ul sa se execute numai pe Hosea de o trupa de cavalerie; desigur ca batalioanele du§mane ar fi putut fi dislocate prin lupta, insa se cerea desfa§urarea de operatiuni in teren muntos §i paduros, operatiuni anevoioase, costisitoare §i Indelungate. Diviziahotar4te ca un ofiter sa faca o recunogtere in defileu pe directia Sofia, cautand a lua legatura cu unul din comandantii batalioanelor bulgare, ;Cara insa a se incerca sistemul parlamen- tarismului. Mi se incredinteaza mie aceasta misiune. In ziva de Z+2, incalec in capul plutonului meusi maindrept in mark, trecand repede podul care era batut de gloante du§mane. Mare parte din ofiterii Regimentelor 11 RoOori §i 10 Calk* erau in imprejurimi, culcati la pamant Inapoia trupelor for desta§urate in tiraliori, iar comandantii regimentelor, locotenent- colonelul Constantinide,eful meu, §i locotenent-colonelul Murgescu, comandantul lui 10 Calara§i, de la postul for de comanda imi urinareau actiunea. Progresez cu plutonul meu, precedat de 4-5 oameni in avangarda, o distanta de 1.500 m de pod, cand deodata se deschide asupra plutonului un foc repede de pe ambele versante ale dealurilor. Gloantele sunt neeficace fiindca sunt infipte (vin de sus in jos). Orice Inaintare devine din cale afara de primejdioasa1iin afara de misiune; de aceea am hotarat inapoierea plutonului. Retragerea trupelor din lupta sa se faca numai in pas; am gandit intr-o clipita ca. aplicarea acestei prescriptiuni ar produce pierderi www.dacoromanica.ro 24 CONSTANTIN PANTAZI nefolositoare. In acelasi timp insa, o retragere in fitga ar fi fcut o impresie rea asupra trupelor bulgare si atunci am adoptat un compromis. Am indreptat plutonul inapoi, ordonand ca pans dincolo de pod sä mearga cu oamenii imprastiati si in galop mare sub conducerea plutonului; iar eu am facut inapoi distanta pana la pod, mergand pe mijlocul soselei in mersul la pas. S-a tras asupra mea timp de 10.minute, nenumarat de multe gloante, fara ca macar sa fi fost atins, nici eu, nici calul meu. Faptul s-a petrecut sub privirea majoritatii ofiterilor din Regimentele 11 Rosiori si 10 Calarasi, asa incat s-a vorbit la divizie de acest neinsemnat act de curaj. Peste 24 ore, diviziatrebuind sa trimita prin [cuvant indescifrabil] Craiova spre pasul Craiova in Balcani, generalul Mustafa si fac-totum-ul in divizie, capitanul Ion Antonescu, ma insarcineaza pe mine cu executarea acestei grele insarcinati. Am plecat cu 8 oameni in inima Bulgariei. Si am executat o recunoastere la 200 km departare de flancul armatei roman, care a tinut timp de 9 zile. Mai tarziu, Divizia 1 Infanterie, general Gardescu, intorcand defileul Orhaniei pe la vest, Divizia 2 Cavalerie a iesit din defileu, mergand in zona Zlatita, la 40 km de Sofia, unde am stat pang la primirea ordinului de inapoiere in tara8. S-au dat 10 decoratii mai man ca rezultat al operatiunilor din Bulgaria; Regele Carol I era econom in toate si foarte zgarcit in decoratii cu ofiterii. Intre cei 10 beneficiari ai armatei au Meat parte si capitanul Ion Antonescu si locotenent C. Pantazi9. Am fost oare atunci ambii insemnati spre un destin comun? Timpul cat au durat operatiile, cat si acel trecut in jur de Zlatita n-a fost prielnic studiilor. El a fost intrebuintat pentru desavarsirea instructiei practicii de razboi, lupta contra holerei si pentru realizarea unei aprovizionari mai multumitoare. Molima de holera prezenta un spectra amenintator si infricosator, intrucat in trecutul istoric romanesc www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA' LA MOARTE 25 au fost multe epidemii de holera in lard, care, dat find igiena §i mijloacele profilactice din trecut, ca de altminteri peste tot, produceau ravagii printr-o mortalitate groaznica §i intinsa. Despre grozaviile holerei Sff ale ciumei nu exists skean sa nu fie informat Inca de copil, din povestirile parintilor, deoarece holera§iciuma chiar Si in jurul anului 1840 au lovit cu furie la noi; au fost sate in care populatia a fost rasa, decimata in intregime. Pe de-o parte, oamenii erau infrico§ati, iar multi din medicii regimentelor, necunoscand maladia, intr-o apreciabila masura agravau spectrul amenintarii printr-o atitudine depresiva, ceea ce constituia un exemplu demoralizant. A trebuit sa intervina energia celor ce sunt nascuti Ezra fried de la Dumnezeu, pentru ca sa se poata lupta cu succes in contra unui inceput de deprimare nervoasa care urma prin contrast "avantului manifestat prin entuziasmul cu care se prezentasera oamenii la mobilizare §i nazuinta for de a se bate. Prin stimularea energiilor §i prin sosirea din Bucure§ti a echipelor speciale de medici, urmate de contraofensiva vaccinarilor antiholerice §i antitifice, duFnanul-boala a fost rapus, dupa ce insa cauzase destul de simtitoare pierderi. La reintoarcerea in tars a trupelor romane§ti se Incepe in toate comandamentele, corpurile de trupd §i la Marele Stat Major un studiu temeinic al lipsurilor de care s-a resimtit armata noastra pe acest scurt timp de operatiuni, studiu in adancimea materialului cdruia era intrat cu toad puterea atentiei capitanul Ion Antonescu. Darul lui de observatie intiparise felurite cl4ee din care se puteau oricand reproduce: disciplina, rezistenta, sobrietatea, harnicia §i initiativa ostaplui roman; priceperea, entuziasmul §i avantul tinerilor ofiteri; deformarile pe care le-au adus viataaimilitaria in caracterul §i manifestarea multora din ofiterii din ce in ce mai varstnici ai armatei.

www.dacoromanica.ro 26 CONSTANTIN PANTAZI Nu fusese prilejul de a se verifica valoarea armamentului, atitudinea tuturor in foc, realitatea aptitudinilor de comanda, valorificarea doctrinei, itsa se constataseramulte lipsuri mai ales in functionarea servicrilor de toate categorrile: hrana, sanitar, munitii etc. El (razboiul) inregistrase ca Ion Antonescu ii rezerva- se in aceste imprejurari un loc modest; valoareainsa transformase locul in punte de comanda; el se valorificase in situatii serioase, in care aptitudinile intelectuale nu se puteau manifesta decat numai daca erau sprijinite de un motor moral real. Insu§irile sale exercitandu-se tati§, competenta sa fusese recunoscutd, iar activitatea i se afirmase atat in legaturile cu §efii sai carora le impunea, cat §i in legatura cu unitatile in subordine ale diviziilor, carora el le comanda§i not militarii cand zicem unitate, intelegem in primul rand pe comandantul ei. La el Incepuse sa vina diferiti comandanti de brigazi [generali], comandanti de regimente [colonei] de§i spuneaunevoi, deziderate, faceau interventii, pentru ca toff §fiau ca generalul nu-1 va refitza. El insa n-are timp a se ocupt de cereri de aceasta natura §i o spune oamenilor in fats, natura sa impiedicandu -1 sa adopte atitudinea binevoitoare a oamenilor lipsiti de personalitate, care totdeauna promit pentrua-siasigtu-a simpatii, indiferent de faptul ca - §i pa,streaza sau nu promisiunea facuta. In orice caz, oamenii care imbraca aspecte umflate de pseudo-mandrie §i purtatori de poze de morga militara fard repro§ inlatura infati§drile de deprinderi arogante, pentru a prezenta siluete modeste §i zambete, schimonosind porniri de sinceritate §i admiratie. Toate ii folosesc in intarirea personalitatii §i cunoa.§- terea oamenilor, iar experienta pe care el a facut-o o data, ii serve§te pentru totdeauna. *

In toamna anului 1913, capitanul Antonescu este mutat in statul major at Corpului 4 Armatal°, a carui comanda se incre- Aintase aproape in acela§i limp generalului Constantin Prezan. * UrmeazA precizarea "Capitolul III" n. ed. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAN:4 'LA MOARTE 27 Generalul Prezan, fost mult timp aghiotant al ref,4)lui Carol III, a comandat pe timpul campaniei din Bulgaria Divizia 7 de Infanterie, aceasta mare imitate s-a remarcat prim disciplina §i executare precisa §i metodica a tuturor misiunilor primite. Actiunii Diviziei 7 in 1913 se datore§te in build parte prezenta generalului in capul Corpului 4 Armata. Capitanul Antonescu, mutat la Corpul 4, se prezinta generalului, care it intreaba pentru ce a venit in acel comandament, deoarece nu a avut dinainte adeziunea sa. Capitanul Antonescu riposteaza: Domnule general, am fost mutat fara ca eu sa fi cerut §i nici mie nu-mi convine sa stau in corpul acesta de armata, a§a incat va rog chiar insistati sa flu mutat. Generalului Prezan i -a placut atitudinea mandra cu care este intampinat §i replica lui Ion Antonescu: Imi place atitudinea dumitale Si de aceea am sa to rog sa-mi faci placerea sa ramai ca sa lucram impreund; sper ca ne vom intelege. A§a iana§tere duumviratul PrezanAntonescu, atat de legat de intreaga istorie a razboiului 1916-1918 §i apoi de campania contra Budapestei12. Capitanul Antonescu is in primire Biroul Operatiunilor, studiaza directivele de instructie date pe corpul de armata, schimbadesigur, cu asentimentul generalului Prezanaceste directive cu altele a1catuite de el ca rezultat al practicii §i vederilor personale; face propuneri Marelui Stat Major pentru anumite modificari, caci pe elilintereseaza §i restul armatei. Dar niciodata Ion Antonescu nu s-a marginit la activitateaimprejmuita a locului sail; el i§i intinde activitatea asupra tuturor birourilor, iar dinamismul §i sinceritatea convingerilor sale 11 impun in curand §i in acest comandament ca pe unfac- totum. Generalul Prezan merge insotit de el la toate inspectiile §i cunoscandu-1 indeaproape i§i da seama ca este un om de mare www.dacoromanica.ro 28 CONSTANTIN PANTAZI valoare. Generalul are o mode in judetul Vaslui, la Schineta, departata de la§i la 70 km, §i cand prezenta sa nu este riguros necesard la Ia§i, sta la tars. O data pe saptamana mergea la el la tars, cu automobilul, un ofiter de stat major cu lucrarile pe care trebuie sa le semneze sau de care trebuie sa is cunoOnta. Capitanul Antonescu merge in mod obi§nuit cu aceste lucrari §i astfel face el cuno§tinta cu doamna Olga Prezan, sotia generalului. Olga Prezan, o femeie care avand farmecul sufletului §i pretuind pe capitanul Antonescu, se faure§te intre ei o delicata §i stransa prietenie, care a apropiat §i mai mult pe cei doi barbati, Prezan §i Antonescu. Atmosfera in Tara Romaneasca in 1913, dupa incheierea pacii intre tarile balcanice, se inseninase. Oamenii insa care erau desprin§i sa rupd pojghita aparentelor §i sa priveasca spre realitati, erau ingrijorati fiindca se ivisera semne vizibile de posibilitatea unui razboi european. Europa, dupa cum cu totii §tim, era impartita in cloud conglomerate de state antagonice: Triyla Alianta, in care intrau Germania, Austria §i Italia, §i Dubla Intelegere in care se aflau alaturate: Franta §i Rusia. Toate far" ile man ale Europei manifestau in acea epoca porniri imperialiste, dar mai clocotitor era imperialismul german, fiindca era mai adanc interiorizat (sic!). Razboaiele din 1866 §i 1870 pentru inchegarea intima a unit,* germane marisera increderea germanilor in insu§irile for individuale §i nationale, iar studiile ideologice le dadusera convingerea unei superioritati germanice care se Si manifestase incepand mai ales din veacul XVII atat pe taramul §tiintific, industrial, literar, cultural §i artistic, cat §i prin afirmatiuni civili- zatoare §i politice. Germania, acum inchegata §i tare, i§i vedea populatia crescand §i dorea sa-§i realizeze teritorii pentru expan- siunea sa nationala. www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PAW LA MOARTE 29 Monarhia germana, in cap cu Kaiserul, §ef necontestat al pangermanismului, adoptase o politica de mans forte. In 1909 (de fapt, 1911n. ed.), prezenta bastimentului "Panther" la Agadir arata intregii Europe ca Germania este interesata in Africa, jar negocierile germano-franceze care au urmat au fost urmarite de Intreaga Europa cu palpitatia marita. Kaiserul folose§te zgomotul sabiei §i zanganitul pintenilor in ecoul intregii Europe, dar daca el are totu§i oarecare circum- spectie, Kronprintul §i pangermani§tii it intrec in manifestare. Toata Europa auzise de "Drang nach Osten" care fati§ vorbea de Asia Mica, pe cand punerea piciorului in Chang-Tung, stapanirea insulei Chiaocicin §i a Arhipelagului Bismarck, evidentiau afirmarea de pretentiuni in China §i Pacific. Franta era mai putin provocatoare, totu§i nazuintele ei de relua Alsacia §i Lorena erau Incredintate rugaciunii de fiecare sears a francezilor, §i "n' en parlons plus, pensons y touj ours", era cunoscuta de toga lumea. Rusia, in gand cu Constantinopolul, era purtata de visul de a transforma BosforulsiDardanelele in statiuni balneare ruse§ti, purfanduli Inca gandurile§ipriviri iscoditoare, prin Asia Mica, China §i Pacific. Austria avea scopuri mai modeste. Ea s-ar fi multumit cu predominarea in Balcani, incorporarea Bosniei §i a Hertegovinei, stapanirea Adriaticei §i respectul ce se datore§te unei mari puteri. Anglia insaiO avea objective istorice: voi a cu once pret sä fie mentinut echilibrul de forte european in pace, pentru a i se permite "splendida izolare" cu scopul dea-siIngriji imperiul colonial din Africa, Asia§iAustralia, bineinteles dand toata atentiunea cuvenita granitei de la extremitatea sa rasariteana: Singapore, Insulele Neerlandeze, Tasmania, Noua Zeelanda. Germania anuntarid un program intens de inarmari maritime, Anglia nu poate sä descifreze bine daca se urmareste prin aceasta www.dacoromanica.ro 30 CONSTANTIN PANTAZI numai o amenintare a flotei engleze in cazul cand Anglia intervine intr-un eventual razboi european sau daca noile bastimente germane nu urmaresc scopul de a deveni insule miscatoare inarmate pentru a fi valorificate pretentiuni germane in Pacific. Iar urmarea este votarea unui contra-program de prepon- derenta inarmare maritima engleza. Japonia, tocmai la extremitatea occidentals (orientalan. ed) a Asiei si situate in Pacific ca si Anglia in Atlantic, isi faurise o mare faima dupd razboiul biruitor din 1904-1905 contra rusilor. populatia sa sporea in proportii maxime, iar saracia teritoriului si marea dezvoltare a industriei sale erau in cautare de not teritorii. Ea pusese in 1906 piciorul solid in China, insa ochii si faptele ei erau indreptate spre insulele din sud, cautand departe spre

Australia. 1 Ea cucerise deja insulele Biniu si Formoza; de ce nu Filipi- nele si arhipelagul sondelor neerlandeze? Tara noastra? Era infeudata la politica Triplei Aliante. Adeziunea la politica germane era rezultatul unui ecou al politicii tariste din 1812, 1828-34 Si chiar din 1877, dar Si o inclinare personals a regelui Carol I, care era de origine si structure sufleteasca germanice. Aceasta era politica oficiala, considerate bine echilibrata, curentul german in lard se sprijineape convingerea romanilor ca, intr-un eventual razboi, Germania ar fi invincibila in Europa. Si mult i-a lipsit? Daca nu intervenea America? De fapt pornirile sufletesti ale Romaniei se indreptau spre Franta, care era simtita ca a doua noastra patrie. Cand vorbim aici de Romania, mai ales pentru acea epoca, avem in vedere pornirea intelectualitatii si a conducatorilor politici, poporul in intregul lui nefiind Inca suficient de constient pentru a forma un argument decisiv in manifestare; fiind oarecum Inca minor, el urma cu incredere hotararile stapanirii. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAM' LA MOARTE 31 In toamna (de fapt, varan. ed.) anului 1914, izbucneste razboiul intre Germania si Austria, contra Frantei, Rusieisi Serbiei, Dublei Intelegeri, dupd silirea neutralitatii Belgiei, alaturandu-se si Anglia. Romania deli facea parte din Tripla Alianta, din motive de prudenta, dar si din cauze mai adanci sentimentale la fel ca si Italia, iii declarase neutralitatea. Razboiul find deschis, pregatirea militara pentru once imprejurare incepe sa se dezvolte cu deosebita grij a, iar Marele Stat Major roman alcatuieste ipoteze pentru ambele eventualitAti. Dupareusita franceza de la Mama, publicul romanesc incepe sa se manifeste pentru vointa si pornirea Romaniei de a lupta alaturi de Franta si Rusia, pentru cucerirea Ardealului, iar in vara lui 1915, Marele Stat Major trimite Corpului 4 Armata franturi din studierea unei ipoteze eventuale, extra - secrets, in care generalul Prezan ar avea comanda unei armate de nord, cu' misiunea de a forta defileurile Carpatilor Moldovei. General Prezan discuta ipoteza cu capitanul Antonescu, iar acesta din urma face discret o excursie in Carpatii Moldovei. La reintoarcere intocmeste studiile de baza, le prezinta generalului si apoi este trimis. la Marele Stat Major pentru a sustine acolo vederile comandantului. Intors de la Bucuresti, se reia o sustinuta activitate a comandamentului pentru ca instructia in diviziile corpului de armata sä se execute foarte serios, practicandu-se indeosebi trageri. De altminteri, politica Romaniei pasise in 1916 de la conturul "neutralitatii leale si definitive" la "neutralitate armata" si apoi la "expectativa armata". Oamenii se chemau la instructie in serii, putandu-se realiza o pregafire de razboi in toata adancimea contingentelor mobili- zabile. Dualitatea PrezanAntonescu se fuziona intr-un progres constant. www.dacoromanica.ro 32 CONSTANTIN PA NTA ZI Anii 1915 §i 1916, pans la intrarea in razboi a Romaniei, se trec in opinia romaneasca cu aprecierea emotiva a cloud idei politice: ideea intfarii Romaniei alaturi de Franta, Anglia §i Rusia, zisa francofona, care era tacit adoptatd de Partidul Liberal tacit, fiindca partidul era la putere, iarLLC.Bratianu, §eful guvemului, era denumit "Sfinxul" , de Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu, de dizidenta conservatoare a marelui roman Nicolae Filipescu §i de fortele nationaliste cu N. Iorga. Cealalta idee, zisa germanofild, continea in sfera ei pe regele Carol I §i Partidul Conservator, de ambele nuante, cu marele boier Petre Carp §i cu Alexandru Marghiloman. Tot aici se alatura §i o dizidenta liberals cu Constantin Stere. Discutiile asupra interventiei Romaniei devenisera control- verse zilnice ale ideilor antagonice, cum §i ale presei care, de asemenea, se impartise intre cele cloud tabere. Romanului ii place sa discute §i subiectul palpitant cu o teza anumita adoptata, era imbrati§at de unii fiindca voiau sa se impund printr-o stralucire argumentard; de altii fiindca discutau totdeauna pentru a lua o atitudine contrarapersoanei cu care discuta; altii discutau pentru a-§i da aere ca detin ultimele noutati §i deci au relatiuni serioase §i sus-puse, iar altii pentru a se distra; iar multi, foarte multi entuzia§ti i§i puneau tot sufletul pentru ca prin sinceritatea for sa se faca contaminare de prozelitism. Imi amintesc cum, invitat fiind la Delavrancea la pram, de§i ma interesa foarte mult sa and opinia in chestiunea politica a acestui om stralucitor, inzestrat de natura, nu 1-am putut auzi vorbind totu§i, fiindca avea un poftit, om obscur §i ramas obscur, care cauta cu once pret ca numai opiniile d-sale sä fie auzite, opinii care nu erau decat reproduce, de o admirabila fidelitate, ale gazetelor cotidiene. Cand in sfar§it domnul si -a terminat pledoaria, desigur o data cu ridicarea tuturor de la masa, am intalnit privirile lui Delavrancea care aveau un u§or suras ironic. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PANA LA MOARTE 33 Ion Antonescu a judecat si el problema adanc, sub toate aspectele, a ajuns la o concluzie si din acest moment, indosariata §iridicata in sertarele bibliotecii mintii, ideea purta doar o eficheta; si Ion Antonescu o poate scoate de acolo§iinfatisa complet oricand vroia. Fiindca acesta este mecanismul de functionare a creierului sau; odata studiul facut asupra unei chestiuni, nu mai revine asupra lui decat daca intervine ceva nou; iar de nu, ramane acolo in biblioteca, fiindca el stie ca tot ce a gandit temeinic este ca§iscris si nu mai uita niciodata. "Muschii spiritului" el trebuiesa-iexercite pentrurezolvarea problemelor de pregatire ale armatei§i, ca intotdeauna, nu dispunea de timp pentru discutii distractive si sterile. La 15 august [stil vechi] 1916, Romania declara razboi Austro-Ungariei, iar dupd cateva zile ni se remit declaratiuni de razboi din partea: Austriei, Germaniei, Bulgariei§iTurciei. Corpul 4 Armata za.'ruia i se pusese la dispozitie sub ordine §iDivizia 2 Cavale- .e in unul din regimentele careia ma aflam Si euconstituie Armata de Nord, general Prezan, cu misiunea de a strabate intr-o prima faza regiunea muntoasa, fortand defileurile Moldovei, pentru ca apoi sa continue operatiunile deprive in directia generala Budapesta. Capitanul Antonescu este sef al Biroului Operatiilor. El lucreaza, contrar regulilor de stat major, independent de stat majorul Armatei de Nord, direct cu generalul Prezan. Dualitatea comandantsef de stat major in operatiuni, dupa doctrina romaneasca, constituie ceea ce se numeste comandamentul. Seful de Stat Major trebuie sa supuna generalului elementele luarii hotkarii, spunandu-si opinia sa in cazul cand ii este ceruta. Hotararea§iconceptia revin generalului care iii asuma raspunderea; redactarea ordinelor§iajungerea for in mod util la trupe revin,statului major al comandamentului, iar raspunderea o poarta Si generalul si seful de Stat Major. www.dacoromanica.ro 34 CONSTAIVTIN PANTAZI Capitanul Ion Antonescu nu era sef de stat major al lui Prezan, el era cel mai tanar ofiter din comandament, iar generalul nu lucra decat direct cu el si numai cu el. La inceputul operatiunilor au fost divergente de vederi. Ion Antonescu a fost nevoit, asa cum a putut, sa se foloseasca de mijloace diplomatice, fiindca dace "generalul se incapatana, era peste putinta sa-1 mai schimbi", mi-a spus de multe on maresalul Antonescu. Sistemul lucrului sau era de a prezenta lui Prezan in scris elementele hotararii, propunandu-i in concluzie si 2-3 solutiuni. Iar in continuare, imi spunea Ion Antonescu: "avea insa foarte mult bun simt, totdeauria adopta solutia cea mai buns ". Acest sistem a devenit dupd razboiul trecut sistemul oficial de lucru in comandamente, preconizat doctrinar la Scoala Superioara de Razboi. Solutia odata adoptata, capitanul Antonescu redacta instructiunea operative sau ordinul de operatiuni, care reda o conceptie datasiclarificata, hotarand mijloacelesielementele de executiesiinsarcinarile precise ale executantilor. Ordinul despre care am vorbit ca se alcatuia, trebuia sa ajunga la Limp, pentru ca executia sapoata fi deslusita pand la ultimul executant, adica dupd ce se racea interventia prin not ordine a comandantilor in subordinesirealizarea diviziunii muncii, prin repartizarea misiunii generale, in misiuni partiale de executie, pentru ca apoi, la timpul prescris, operatia proiectatasiordonata sa inceapa prin sudarea tuturor "eforturilor", spre a se atinge scopurile hotarate de armata, prin sabiesifoc. Executiei la randul ei i se suprapune controlul, care era facut acolo unde se stia ca este nevoie si de cele mai multe on in locul unde se aplica central de greutate al puterii, de generalul Prezan, sau de capitanul Antonescu, sau chiar de ambii. Acum se imprima din nou vointa de a invinge, prin darea exemplului de activitate, incredere in reusita operatiunii, energie, capacitate; www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 35 aici se stimula energia tuturor prin controlul executiei qi al executantilor, prin indemnul lor. Principiul controlului este o porunca cardinals de actiune desfasurata in activitatea creatoare a lui Ion Antonescu §i exercitarea perpetua si perseverenta a acestui control i-a dat putinta in actiune sa se foloseasca numai la ceea ce gasea ca este absolut impus, din aplicarea sanctiunilor. Iata care au fost secretele exercitarii comandamentului Armatei de Nord. Dar pentru ca aceasta actiune sa se poati exercita, era nevoie de increderea in ei insisi a celor doi si de curajul convingerii si al raspunderii pe care ambii ii aveau la maximum dezvoltat; generalul Prezan insa avea raspunderea efectiva, asa ca se cuvine sa dam Cezarului ceea ce i se cuvine. Comandantul savarsind cele aratate aici, a exercitat in mare parte actiunea sa de comandament, insa el trebuie sa tina Inca seams de toate nevoile executantilor si sa le satisfaca cerintele prin alternanta activitatii cu rep aosul, prin vesnicul joc al consumarii energiilor fizicesr sufletesti si al recuperarii lor, materializatesiprin actionarea la timp a tuturor serviciilor: de subzistenta, sanitar, pentru munitii, evacuari etc... Si dupd ce a facut tote acestea, dualitatea are multumirea sufleteasca a oamenilor interiorizatisi,daca vor norocul§i imprejurarile, poate avea si succesul. In octombrie 1916, planul operatiunilor ofensive ale armatei roman este rasturnat de contraofensiva generalului [Erich] von Falkenhayn care, prin actiunile din Valea Jiului si a Oltului, imprima aparitia spectrului invaziei in Tara Romaneasca. Generalul Prezan, impreuna cu capitanul Antonescu, oprisera categoric incercarea ofensiva germana pe Valea Oituzului, operatiune care daca ar fi reusit scotea total din cauza intreaga armata romans Inca din a doua jumatate a lunii septembrie. Spre sfarsitul lui octombrie, generalul Prezan este chemat la Marele Cartier General. El pleaca impreuna cu capitanul www.dacoromanica.ro 36 CONSTANTIN PA NTA ZI Antonescu. La inceput se hotarase ca generalul Prezan sa is comanda Armatei 1 la Pitesti, iar mai apoi a condus operatiile bataliei de pe Arges". Armata [ germana general Erich von] Falkenhayn, patrun- zand in Oltenia cu Grupul Kiihne, acest comandament avand sub ordine 4 divizii, se indrepta pe directia generals Craiova Bucuresti. Feldmaresalul [August] von Mackensen, care se Oa in Bulgaria, forteaza Dunarea pe la T. Magurele, trecand in Romania un grup de fortecompus din 3-4 divizii germane, bulgare si una divizie turceasca sub comanda generalului Kosch. Grupul Kosch trebuia sa atace la sud de Bucuresti dinspre T. Magurele. Legaturaintre grupurile Kiihne si Kosch era facuts de Corpul german de Cavalerie al lui Schmettow. Armatele acesteatrebuiau sa se intruneasca inainte de Bucuresti; ele insa erau departate intre ele, si atat timp cat intrunirea for nu era infaptuita, exists pentru operatiunile germane o perioada de criza. Cartierul generalului Prezan era in satul Bragadiru, langa Bucuresti. Cu fortele proprii si cele puse la dispozitie de Marele Cartier General, capitanul Antonescu propune solutia de a se primi batalia pe Arges, constituindu-se un grup ofensiv la sud, care sa manevreze pentru a se bate si a se distruge intai Grupul Kosch, urmand ca dupa succes sa se atace si Grupul Kiihne care, pans la terminarea bataliei cu Grupul Kosch, trebuia oprit pe Arges. Manevra propusa era o manevra clasica pe linii interioare, manevra care reusise cu succes lui: Hanibal, primul care a conce- put-o la Cannae; lui Bonaparte la Jena si dualitatii Hindenburg Ludendorff, la Tannenberg. Generalul Prezan aproba si isi insuseste solutia. Toate masurile de reusita sunt luate; toate ordinele de executie la timp elaborate si ajunse la executanti, toate deplasarile de forte in timp executate; toti sunt la timp la batalie, afara de un corp de www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 37 armata rus, care se deplasa de la Urziceni, si care sosind tarziu n-a mai luat parte la operatie. In ziva de 20 noiembrie (stil vechi n. ed.), la ora 18, batalia se credea ca este castigate; asa reiesea din rap oartele unitatilor asupra luptelor din cursul diminetii. La mijlocul noptii insa s-a aflat ca Divizia 2/5 era in panica, iar divizia general Scarisoreanu, victorioasa tot cursul zilei, se afla in retragere... Trupele Grupului Kosch transformasera in ultimele clipe de hotarare a bataliei din insucces in victorie si, cu incep ere de la ora 12 noaptea, a trebuit sa se dea ordinul de retragere spre Moldova. *i de data aceasta, dualitatea PrezanAntonescu isi Meuse pe deplin datoria, insa la razboi sunt doi adversari fall in fate, ambii vor sa castige partida si unul din ei sigur trebuia sa fie invingator. Pierderea bataliei de la Bucuresti zdruncina complet situatia sefului Cartierului General al Armatei, si Ionel Bratianu este nevoit sa propund Regelui inlocuirea prietenului sau, general Dumitru Iliescu*. Pentru luarea mostenirii sunt doi candidati: generalul Averescu si generalul Prezan. Generalul Averescu este de mult cunoscut si armatei si tarii prin trecutut sau, dar si prin comenzile exercitate in prezentul razboi; are un prestigiu care-I indica a lua succesiunea. Generalul Prezansi-acreat o faima deosebita in conducerea Armatei de Nord si ascensiunea sa este in crestere. Pe de altii parte, relatiunile Ionel Bratianugeneral Averescu nu sunt prea cordiale, de cand generalul Averescu, fost ministru de razboi, a fost silit sa iasa din guvernul Ionel Bratianu si de cand prietenia generalului cu Take lonescu, sef al Partidului Conservator-Democrat, devenind notorie. De aceea, Ionel Bratianu propune pentru a fi numit sef * Generalul Iliescu $i I. Bratianu, au racut studii Impreuna in Franca, in timpu] cand erau tineri n. a. www.dacoromanica.ro 38 CONSTAIVTIN PANTAZI al Marelui Cartier General, deci in fapt conducatorul intregii armate romane, pe generalul Prezan. Cartierul General avea un numar de 600 de ofiteri, in cea mai mare parte ofiteri de stat major, de toate gradele de la capitan la general, toti militari cu situatii §i prestigiu consolidate. Generalul Prezan pastreaza caalter ego al sau pe capitanul Antonescu, §i in afard de panasul generalului Averescu, care nu este deprins cu miFari de amplitudine, pastranduli o superba fixitate, toate celelalte pana§e ale o§tirii inc,ep caincetul cu incetul sa se inchine. Panwlvechimii in armata salute pe cel al meritului, dar mai ales pe cel al puterii. Iar, la 1 noiembrie 1916, Ion Antonescu este inaintat maior, la varsta de 34 de ani. Generalii Massena, Angereau Si Duhesne, toti mult mai batrani decat "1' embusque", cum era denumit Napoleon Bona- parte cand a luat armata din Italia sub comandain 1796, chemati de Napoleon la Cartierul sau la Albenza, se duc acolo "sous petant". Napoleon dupd ce ii face sä face anticamera un timp suficient de indelungat, apace in fats for §i dupd ce ii ctulogte, le da ni§te ordine foarte distante. Avea 27 de ani iar Massena, 47, trecut razboinic. La plecarea de la palatul comandamental care, coborand pe scan cate 3, generalul Massena, le spune celorlalti tioi: "c'en est fait, nous avons un maitre". Generalii no§tri au spus oare Ecce homo? Cartierul General trebuind sa se deplaseze la Urziceni, maiorul Ion Antonescu se duce in Calea Calara§ilor sä vada pe mama-mare, de care auzise ca este bolnavasisä-§i is ziva buns de la ea. Batrana statea pe o parte §i gemea, avand temperature marcata §i find mole§ita. A vorbit mai mult lonel §i inainte de a o parasi i-a lasat tot ce avea pe el ca avere, a imbrati§at-osis-a departat spre ie§ire. Batrana s-a iidicat §i i-a strigat: "Ionele, sa nu uiti Ardealul". www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAN:4- LA MOARTE 39 Ultimele cuvinte auzite de la mama-mare in casa batraneasca a copilariei, de pe Calea Calarasilor, la marginea Bucurestilor, in mahalaua "Delea Noud".* Dupa batalia de pe Arges (de la Ducuresti), guvernul a hotarat evacuarea Munteniei, Oltenia si Dobrogea fiind deja ocupate de inamic. Cartierul General al Armatei se deplaseaza prin salturi la inceput in Urziceni, apoi in Buzau, Focsani, Bacau pentru a se instala la Iasi. 0 singura armata romaneasca ramane pe front, aceea a generalului Averescu, al carei sef nu a cunoscut infrangerea pe frontul armatei sale si in once portiune a frontului se intampla un insucces mai serios, ofiterii si trupa it doreau si-lvedeau la ei trimis de Rege. In Bucuresti, ramane un manunchi de oameni politici care au facut politica germanofild. Printre acestia, Petre Carp care avea doi fii pe front, din care cel mai mare, capitanul Petre P. Carp, cade eroic la 28 septembrie 1916. Ginerele lui Carp, colonelul Alexandru Sturdza, fiind sigur ca razboiul este pierdut pentru Romania, isi pardscste** marea unitate ce comanda si trece la inamic socotind ca poate fi de un real folos tarii sale in curatid invinsa. Chiar daca intentia sa a fost patriotica, faptul de a fi pactizat cu inamicul a fost, este si va fi totdeauna un act de tradare14. Dar P. Carp, deschis de parere pentru politica germana, la sosirea feldmaresalului von Mackenson la Bucuresti, cand acesta vine sa-i faca vizita, it primeste in hol si nici nu-i ofera sa stea, nici nu-1 pofteste in salon; Carp nu poate intra in legatura cu dusmanul tarii sale. Mai tarziu, colonelul Sturdza, ginerele sau, vine la Bucuresti; doarrna Sturdza, fiica lui Carp, se afla in casele batranului boier, dar Carp nu-1 primeste in casa pe Sturdza, fiindca la el in casa nurpoate intra un tradator. * SfArsitul caietului al doilea n. ed. ** Brigada n-a vrut sA se predea impreuna cu el. N-a fost urmat decal de adjutant, locotenentul Wachman. Ordonanta personalA n-a vrut sA-1 urmeze $i Sturdza 1-a impuscat n. a. www.dacoromanica.ro 40 CONSTANTIN PANTAZI Frontal acum urmeaza traseul: Marea Neagra, malul nordic al Dundrii, Siretul, sud Mard.5e0, Carpati, prelungindu-se spre nord cu frontul oriental care merge pans la Marea Baltica. In Moldova se aduna resturile armatei roman care a luptat, recrutii a trei not contingente cu toate depozitele, serviciile arsenalele §i spitalele §i aproape toti functionarii ministerelor cu formatiile for §i refugiatii benevoli care n-au vrut sa ramand in teritoriul ocupat sub nemti. Dace socotim Inca trupele ruse§ti, care apara cea mai mare parte a frontului Moldovei, cu comandamentele §i serviciile lor, putem sane dam seama ca in Moldova se afla in acel moment, peste populatia normala de 2.000.000 de suflete, Inca trei milioane oameni. Atat de mare ingramadire care cerea satisfacerea nevoilor de cazare, Intr -un tinut cu putine centre confortabile de locuit, care trebuiau in primul rand sä adaposteasca comandamente, ministere, insfitutii, numeroase spitale romane§ti §i ruse§ti pentru rani* care cerea satisfacerea nevoilor de alimentare Intr -o regiune mediocru productive desigur ca impunea conditiuni de viata foarte grea tuturor. Toate orgele §i satele Moldovei au fost inundate de valul acesta de suprapopulatie, iar viata s-a inasprit printr-un spor proportional de lipsuri §i greutati. Marelui Cartier General ii revive in primul rand sarcina reorganizarii armatei, problema operative reducandu-se prin faptul ca frontal era in cea mai mare intindere tinut de ru§i. De la intrarea in Moldova, frontal roman, chiar cand mai tarziu intra din nou in linie toata armata tariff, constituie doar o parte a frontului rasaritean rus. Noul traseu al acestui front sprijinit pe MareaNeagra Carpati, Baltica, convine Inaltului Comandament rus, find cel mai scurt §i cel mai tare, cu flancurile bine sprijinite §i permitand apreciabile economii de forte pentru constituiri de rezerve numeroase. Acest considerent desigur a dictat §i intarzierea prezentei in batalia de la Bucure§ti a corpului de armata rus promis; el a www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 41 servit insa pentru asigurarea retragerii armatei romane §i a evacu- arilor in Moldova. $i pentrurusicedarea de teren in razboi intra in strategia nationals; nu au invins astfel pe Napoleon in 1812? Pe timpul luptelor care au tinut pand la parasirea Munteniei, Olteniei §i Dobrogei, s-a invederat ca armata avea o multime de lipsuri in inzestrarea pentru razboi: lipsa de artilerie greasi antiaeriand, lipsa absoluta de mitraliere ware; proportie foarte mica de mitraliere grele: la regimentul roman, 6 piese, la cel german, 24; lipsa de grenade; aviatie putina §i inferioara in performance. Problemele de reorganizare au trebuit sa faca fats

. acestor lipsuri, §i materialul necesar a fost adus din Franta. Astfel, in vara lui 1917, armata romans a putut sa fie in intregime pe front, inarmata dupd cerintele moderne ale timpului. Aceasta realizare constituie opera guvernului, a Marelui Cartiersia Misiunii militare franceze, general Henri Berthelot; infaptuirea era cu atat mai grea, cu cat materialul ce ne venea din Franta urma ruta Extremului Orient, fiind plimbat cu trenul prin tot lungul Siberiei §i Rusiei, dupd ce facuse pe mare §i oceane o calatorie din cele mai aventuroase. Marele Cartier roman Imparte ofiterii Misiunii militare franceze de instructie, in numar de 800, la corpuri §i comandamente. Franta §i de data aceasta facand tot ceea ce putea pentru Romania, ea nu a putut trimite mai multi instructori, din cauza ca ea insa§i era stramtorata prin grelele pierderi ce i le cauzase ofensiva germand asupra Verdunului §i se afla Si la distante foarte man de Romania'. Instruirea de razboi se face cu o mare insufletire, vointa de revan§a stapanind armatura morals a fiecarui osta.5. Intreaga instructiesieducatie in armata a fost impulsionata de la Cartier de maiorul Antonescu. Acum Marele Cartier avand in mans oamenii §i mijloacele de comunicatie ale tarii, avand trupesiservicii imp anate in toate ora§elesisatele Moldovei, contribuia la dezlegarea tuturor www.dacoromanica.ro 42 CONSTAIVTIN PANTAZI problemelor interne, care astfel reveneau spre dezlegare si Cartierului. De aici nevoia legaturii cu guvemul si apropierea general Prezanmaior Antonescu, indeosebi de factorii impor- tanti ai guvernului: Bratianu, Tache Ionescu, Al. Constantinescu si N. Titulescu. Acum Ion Antonescu is parte la dezlegarea a insemnate probleme politice si isi da seama de functionarea aparatului guvernamental. 0 mare fortare a trebuit mai ales sa se faca incepand din primavara 1917, cand paralel cu compania agricold care s-a savarsit prin sprijinul masiv dat de armata in mijloace de tractoare si brate de munca a fost nevoie sa se pund capat si epidemiilor de tifos exantematic si febra recurentd, care au secerat 300.000 de oameni, facand goluri mari, mai ales in armata. Formatiunile sanitare ale armatei si cele civile erau in defect de combaterea acestor boli molipsitoare, epidemia tifosului exantematic aparand acum pentru prima data in tars, el fiind endemic in Basarabia si Ucraina. Serviciul sanitar militar facuse in vederea razboiului fortari mari pentru o abundenta inzestrare chirurgicala, problema transporturilor si a ambulantelor insa fusese nepractic solutionata prin adoptarea de trasuri grele, care din pricina desfiintarii soselelor au fost in mare parte pierdute pe timpul unei retrageri care pentru multe servicii tinuse 800-900 km. Pentru stingerea epidemiilor a trebuit sa apese o energie nesovaielnica care a gl'sit in Ion Antonescu un motor in neconte- nita miscare: s-au instalat peste tot bai si cuptoare de deparazitare; s-a facut si urmarit dezinfectia caselor, efectelor, oamenilor cu o amanuntime lard care ar fi fost peste putinta a se pune capat molimii. Paralel cu aceste operatiuni de asanare, armata si-a continual instructia, iar pand la 15 iunie 1917 ea intrase in intregime pe front, luand asupra sa mai mult de 1/2 din totalitatea frontului din Romania. Marele Cartier constituise Armata 1, general Cristescu si Armata 2, general Averescu, ambele insumand forta a 16 (saisprezece) divizii. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 43 La conducerea suprema a armatei germane era instalata dualitatea HindenburgLudendorff, care, in urma nereusitei ofensive asupra Verdunului din 1916, hotarase pentru 1917 distrugerea frontului rus. Aceasta atitudine strategics a inlesnit pe frontul francez ofesivele de pe Aisne si de la Cambrais. Marele Cartier roman pregatise si studiase pentru iulie 1917 o ofensiva plind de sperante care urma sa duca la dezrobirea a insemnate teritorii romanesti, putand chiar sa nazuiasca la recucerirea capitalei. Entuziasmul ostasilor si pornirea de jertfa pentru eliberarea teritoriului ocupat ridicase moralul tuturor la inaltimi nebanuite. Ofensiva trebuia sa inceapa printr-un atac de fixare cu scopul de a atrage pe directia executiei acestui atac, rezervele inamice, urmat de atacul principal al Armatei 1 si al Armatei 4 ruse, executat cu totalitatea fortelor acestor armate sustinute de toata artileria grea si aviatia de care dispunea Marele Cartier. Operatiunea principala trebuia sa se desrasoare spre Focsani, urmarind intai a sparge frontul german si apoi de a-si urma atacul cat mai departe spre Bucuresti". Atacul de fixare, executat de forte din armata generalului Averescu si sub directia sa, porneste in ziva si la ora hotarate, atingand din primele cloud zile toate obiectivele de teren ce i se fixase. Pe frontul Armatei 1 se incepe o violenta pregatire de artilerie asupra transeelor, insa puternica ofensiva germana de pe frontul rus, intre Riga si Duna, cunoscuta in istorie sub numele de "batalia de la Dunai et", zdruncina din temelie intreg frontul oriental. Batalia a fost precedata de un bombardament in masa prin obuze cu gaze asfixiante, care are de efect surprinderea completa si spargerea frontului rus, iar dupd aceea izbucnirea revolutiei si iesirea Rusiei din ra..zboi. Batalia de la Duna are drept consecinta si oprirea desfasurarn actului hotarator din ofensiva noastra ce trebuia sä se dezvolte cu scopul spargerii frontului german. www.dacoromanica.ro 44 CONSTAIVTIN PANTAZI Pe frontul romanesc in istorie nu se poate inregistra in fapt decat succesul generalului Averescu, cunoscut sub numele de "batAlia de la Mar4ti", care producandu-se in epoca adoptArii ofensivelor cu caracter limitat, preconizat de generalisimul frontului francez, generalul Petain, eroul de la Verdun, constituie desigur unul din insemnatele succese aliate in 1917. Frontul oriental in intregime incepe sa se clatine; in armata rush', fermentii indisciplinei fac progrese repezi §i vadite, iar propaganda germand deschide prevenitoarea politete a contrac- tului §i fraternizarilor de-a lungul frontului ocupat de rqi. La Marele Comandament german se socote§te sosit momentul prielnic zdrobirii Romaniei, pentru a se grabi naniirea frontului care deschise drumul Ucrainei. Colonelul Sturdza*, ginerele lui Carp, nu mai poate fi acum inteles in nici un fel in tars; el vine in Bucure§ti Si insists pentru grabirea ofensivei germane, valorificand sugestiile sub comandamentul german, cum ca in Moldova ar fi demoralizare §i un atac german va aduce grabnic armistitiul §i pacea cu Romania. Nu intarzie mult §i la 20-22 iulie", mareplul Mackensen ponie§te ofensiva asupra fortelor Armatei 1 romane, care acum are un nou comandant: pe hotaratul §i indraznetul general Eremia Grigorescu. Intregul actiunilor de atac ale armatei germane §i al masurilor de aparare ale comandantului roman in zona Panciu Mar4e§tiRazoare poarta in istorie denumirea de "batalia de la Mara4e§ti". Batalia se dezvolta progresiv in intensitate §i violenta si is un aspect dramatic pentru comandamentul roman in zilele de 5 §i 6 august. In seara zilei de 5 august nu mai exists de * Colonelul Sturdza era fiul lui D. Sturdzafost sef al Partidului Liberal; fost prim-ministru si ginerele lui Carp, fost sef al Partidului Conservator. El iii Muse de copil studiile in Germania, fiind inaintat ofitir in armata germana. A venit in tarn and era capitan si primit in armata noastra. Cu acest grad a luat comanda Companiei de elevi la $coala de Ofiteri si fiind un militar desavarsit caracter independent, a devenit idolul elevilor si in eurand s-a impus in armata ca o personalitate. De aici a urmat o popularitate in armata care-1 ducea sigur la conducerea acesteia. n. a. www.dacoromanica.ro CU MARE5ALUL PAM- LA MOARTE 45 partea trupelor romane decat un singur batalion neintrebuintat in batalie; tot restul Armatei 1 luptase necontenit zi si noapte, vigoarea fizica devenind aproape sleirea completa. Regele, Bratianu, general Prezan si maior Antonescu se afla la postul de comanda inaintat al Armatei 1, la Tecuci, in conferinta cu general Grigorescu. Discutiile intre generalii Prezan si Grigo- rescu inclinau spre retragerea armatei pentru a se relua lupta pe un alt front mai la nord. Atunci maior Antonescu is cuvantul cu tonul sau dinamic si convingator si spun: "Situatia la Marasesti in aceste momente este aceea care infatiseaza ultimele clipe ale deciziunii. Daca armata romans se retrage, batalia se pierde si nu se mai face Romania Mare. Sa ramanem pe pozitie si vom invinge"18. Intampinarea este judecatape toate fetele, hotarareanefiind usoara. Nemafiind decat un batalion proaspat, iar celelalte rezerve constituite find uzate, un nou atac putemic inamic distrugand si aceste rezerve ramase, nu ramanea Armatei Romane decat o singura solutie: capitularea. Exista insa posibilitatea izbanzii in cazul cand nici inamicul nu mai dispunea de multe rezerve. Retragerea imediata a armatei, dat find rezervele ce puteau functiona in dimineata de 6 august, era posibila si mai amana deznodamantul. In ziva de 6 august, grupul de atac german general Gerok reia atacul; deja acest atac nu mai are vigoarea celor precedente. Se realizeaza de inamic usoare patrunderi in frontul nostru, insa in aceasta" situatie, cu intunecareaincruntarii, initiativa inginerului capitan de rezerva. Nicolae Miclescu impinge ca traznetul un contraatac de flanc cu batalionul sau. Inamicul se clatina, paraseste liniile atinse si se inapoiaza in liniile proprii pentru a nu mai ataca serios. Intr-adevar fusese momentul cand se decide o victorie; ambii potrivnici erau istoviti, iar contraatacul Miclescu lass victorios pe cel ce in ultimul moment al incordarii a impus prin mai multa vigoare.

www.dacoromanica.ro 46 CONSTANTIN PANTAZI Asa s-a castigat biruinta de la Marasesti. La Verdun, in Franta, in 1916, s-a incins una din cele mai man batalii de pe frontul francez. Aproape totalitatea diviziilor franceze a trecut prin aceasta batalie, care a avut spasmuri de incalerari pe timp de 6 luni, cat a tinut batalia aceasta de distrugere, care a pregatit in mare masura batalia hotaratoare care s-a dat abia in 1918. Marea batalie de la Verdun a fost o victorie pentru Franta, fiindca a interzis hotarat Germaniei drumul VerdunParis. Un spasm mare, ca cel de la Verdun, s-a savarsit si la Marasesti; vitejia ostasilor si a comandantilor in lupte, initiative si furia atacatoare a lui Nicolae Miclescu, dar si nesovaielnica hotarare si energie a Comandamentului de Capetenie si a comandamentelor sub ordonate, au adus victoria de la Marasesti. Comunicatul oficial englez, dinspre sfarsitul bataliei de la Marasesti, in idee, cuvanta: "Pe frontul oriental, un singur punct luminos, aprins de Armata Romans reorganizata care lupta cu vitejie pentru respingerea unor puternice si violente atacuri germane." La razboi sunt totdeauna fata in fats doi adversari, care isi masoara energiile si totdeauna unul dintre ei trebuie ss fie Invins. Pentru un scurt timp o mare bucurie inconjoard renumele a patru persoane: generalii Prezan, Averescu, Grigorescu si maior Anto- nescu. Generalul Averescu ramane in istorie sub numele de "eroul de la Marasti", iar generalului Grigorescu i se atribuie cel de "eroul de la Marasesti". Dualitatea PrezanAntonescu is aureola unui prestigiu confirmat. In Rusia tarul abdica, iar la carma statului vine guvemul Kerenski. Ion Bratianu, primul-ministru, insotit de general Prezan, Constantin Diamandi, ministrul Romaniei la Petrograd si maior Antonescu merg cu un tren special la Petrograd, pentru conversatiuni politice cu noul guvem rus si militare la "Stavka" [Marele Carter General rus]19. Stand tot timpul in compania lui

www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PANA- LA MOARTE 47 Bratianu, Ion Antonescu it studiaza cu atentie. Inca de cand i se spunea lui Bratianu "Sfinxul", toata tara ii putea banui insusirea atat de necesara omului politic, disimularea; acum, apropiindu-se, Antonescu vede cum omul acesta de stat iii pregateste discutiile pentru Petrograd, it observa cat de mult stie sa asculte si sa tack dar mai presus de toate cum mediteaza Indelungat, iar dupa terminarea meditatiei, doarme adanc, odihnitor. Ajunsi la Petrograd, conversatille sunt duse la bun sfarsit, insa, pe strazi, focuri de arms izolate tot timpul nu vestescsi tfainicia hotararilor luate. Reintorsi in tail, intrevederile: Rege, Bratianu, Prezan, Antonescu se intetesc. Antonescu face zilnic expunerea situatiei militare lui Bratianu, iar Prezan Regelui. Frontul se mentine cu greutate pans in decembrie, insa descompunerea puterii armatei ruse merge cu iuteala: comitete de soldatisilucratori in regimente, acte de indisciplina. In octombrie cade guvernul Kerensky pe cale revolutionary si se inscauneaza Lenin. Frontul infra in debandada. Au loc ciocniri into trupe rusesti sitrupe romanesti. Regimentul de vanatori de munte, aflat in reorganizare si in curs de instruire la Targu Neamt, deli compus mai mult din recruti, este nevoit sa lupte cu trupe rusesti de foga unei divizii. 0 fericita inspiratie a capitanului Emil Palangeanu, care avea sub comanda o companie de motomitraliere, aduce efecte de nesperat. "Tancul", cum i se zicea lui Palangeanu, ponieste in sarja cumotociclete cu alas, in flancul trupelor ruse, iar actiunea facuta prin surprindere produce panicssidezarmarea rusilor se face in mod spontan. Maior Pierre Ghika, cu un escadron de cavalerie, atacasi dezarmeazd o brigada mixta ruseasca la Razvad, langa Tecuci. De la Cartier se primesc ordine pentru felul cum trebuie procedat in actiunea de dezarmare a trupelor rusesti, ca rezultat

www.dacoromanica.ro 48 CONSTANTIN PANTAZI al proiectului "pentru dezarmarea trupelor ruse" al locotenent- colonelului Antonescu, grad ce dobandise la 1 septembrie 1917. Atat oamenii politici cat si guvernul I i dau seama ca se impune incheierea armistitiului. Regele Ferdinand, fire emotiva, este foarte emotionat, avalid dese crize de lacrimi find de fats chiar si Ion Antonescu. Indeosebi Regele a fost afectat cand, cu putin inainte de incheierea armistitiului, se adunasera la Iasi multe trupe ruse.sti infierbantate de idei revolutionare, iar in Piata Unirii la Iasi trebuia sa aiba loc o intrunire comunistd prezidata de [Cristian] Rakovski, socialist, fost medic maior de rezerva. in Armata Romani Situatia se prezenta amenintatoare insa Antonescu fusese prevenit si adusese in Iasi Regimentul 9 Vanatori, asa ca el linisteste pe Rege si pe primul-ministru. In ziva intrunirii, apar vanatori de-ai viteazului colonel Rasoviceanu, care sosind in Piata Unirii in pas alergator, manifestatia se imprastie discret, iar putin dupd aceea la Socola, ostasii rusi sunt dezarmatiz°. Rakovski dispare in Rusia, unde apoi ajucat un rol important fiind trimis ambasadorul Sovietelor la Londra (Parisn. ed.); insa, mai tarziu, tot ca tradator, dispare din viata politica a noii sale patrii. Frontul este insa acum imposibil de tinut; suntem in luna decembrie si Romania dupa o dramatics sedinta a Consiliului de Coroand hotaraste sä incheie armistitiul si sa deschida negocierile de pace'. La consiliu iau parte Guvemul si generalii Prezan, Averescu si Grigorescu. Generalul Prezan singur sustine tema continuarii razboiului pand suntem siliti prin lupta sa capitularn. Un indepartat ecou al strigatului ce 1-a dat dupa Pavia, in istorie, Francisc I: Tout est perdu hors 1 'honneur, strigat reprodus in ecou la Waterloo, de generalul Cambronne: La garde meurt et ne se rend pas. Apropierea este facuta de V. Hugo, nu de mine. www.dacoromanica.ro CU MARE,,S'ALUL PANA- LA MOARTE 49 Acest ecou se repeta insistent la dualitatea PrezanAnto- nescu, in acel tragic moment. insa toceilalti componenti ai Consiliului de Coroana sunt pentru incetarea ostilitatilor, si Regele insarcineaza pe generalul Averescu sa incheie armistitiul intr-o scurta guvernare. Bratianu, ramas dupd consiliu cu Prezan Antonescu, are o slabiciune de nervi,siambii it vad plangand cu lacrimi. Antonescu consemneaza faptul in avantajul tarii sale. Generalul Averescu is contactul cu feldmaresalul Mackensen la Buftea; el are pe langa Incheierea armistitiului Si o misiune foarte delicata, care se rezolva camaradereste intre cei doi fosti adversari: MackensenAverescu. Armistitiul se incheie22, iar la canna tarii se instaleaza un guvern germanofil Alexandru Marghiloman, care pune din capul locului la ordinea zilei, problema raspunderilor, care urma sa se rezolve in spiritul cavaleresc al timpurilor. Generalul Averescu deschide focul contra generalului Prezan, publicand inceputul unei aprinse problematici prin press. Generalul Prezan ridica manusa, colaborand cu Antonescu prin primul raspuns care este publicat in 24 ore interval. Raspunsul confine o parada, cu un varf de "riposta"*. Generalul Averescu simte cum vine ripostasiprintr-un nou atac strecoardsifraza "la Marele Cartier General operatiunile au fost conduse de un tank imberb etc."' Dar Antonescu avea barbs aspra si par des Si aspru, cu radacini "samsoniene", insa nu poarta nici barbs, nici mustati contrar obiceiurilor inaintasilorPrezan, Averescu siregele Ferdinand, care tots purtau barbs. Dualitatea riposteaza vijelios, contraatacand in punctul sensibil: conducerea operatiunilor de la Flamanda. Regele descinde din locul de arbitru si opreste spectacolul de mare senzatie. * Parada si riposta, sunt termeni consacrati in scrims: parada gest de aparare; riposta, dupa aparare, atac n. a. www.dacoromanica.ro 50 CONSTAIVTIN PANTAZI Mai tarziu, prin publicatia sa asupra razboiului, Averescu a atacat iar4i "duumviratul" insa cu mai putind patima, iar atacurile au fost fard ecou in opiniapublica. De fapt, generalul Averescu riposta din rana primita prin aceea ca Prezan fusese numit §ef al Cartierului, loc ce socotea ca-i apartine de drept. Atacul nu era justificat cu atat mai mult cu cat in afard de faptul ca Prezan nu intrigase prin nimic pentru a fi numit la Cartier, dar fiind §i om foarte delicat, s-a ferit tot timpul de a atinge susceptibilitatea lui Averescu. La Armata 2 toate instructiunile operative importante ale Cartierului se trimiteau insotite de toate formele de politete, pentru ca nimic sä nu fie interpretat ca fiind jignitor, iar in inspectie la unitatile armatei, Prezan n-a fost niciodata fard Rege, iar Ion Antonescu a executat personal doar de cloud on control. De altfel, insu§i Regele §i I. Bratianu erau prevenitori fata de Averescu, atat pentru realele sale merite militare, cat §i pentru aceea ca incepuse sä aiba un mers ascendent in popularitate, ajungand la terminarea razboiului sa personifice un mit. Dar invidiile intre generali sunt cunoscute Inca din timpul generalului Holofern; generalii fac §i ei parte din domeniul oamenilor de actiune §i daca profesorii, savantii, medicii §i filosofii au porniri fratricide, de§i nu lupta in campul actiunii; daca politicienii iau in luptele dintre invidiile for pozitii categoric ostile unul contra altuia, ostilitati care merg pans la ura, pentru ce vi s-ar parea curios cai generalii intre ei 4i disputa favorurile opiniei publice §i se du§manesc atunci and sunt in rivalitate de succese. Prin venirea guvernului Marghiloman, atat Prezan, cati Antonescu sunt luati de la Marele Cartier, locotenent-colonel Antonescu find mutat la Regimental 7 Roiori, unde i se da comanda unui divizion de cavalerie la Manastirea Chitcani, langa Tighina (Bender). Din 1909, de cand 1 -am cunoscut, nu 1-am vazut pe Ion Antonescu decat o data la Ia§i, cand am fost chemat la Rege, www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 51 pentru a mi se incredinta decoratia "Mihai Viteazul". Ne-am strans doar mana in holul Palatului, el felicitandu-ma pentru distinctia primita. Am fost totusi sub comanda Armatei de Nord, de la inceperea razboiului pand la 20 octombrie 1916, cand fiind mutat la vanatorii de munte, acest corp a fost direct sub ordinele Cartierului General, 'Ana la 24 iulie 1917, cand intram pe front sub comanda generalului Averescu. Generalul Prezan sta. acum la tars, el fiind demisionat din armata, iar locotenent-colonel Antonescu, in Regimentul 7 Rosiori, in Basarabia, are tot timpul pe urmele pasilor sai 2 (doi) agenli. In 1918, dupa Incheierea armistitiului cu Germania, Parla- mentul Basarabiei, numit Sfatul Tani, cere guvemului roman sä tread trupe in Basarabia pentru a se readuce ordinea in acea provincie romaneasca, care inca de la 1812 fusese incorporate imperiului tarist. Prezenta rusilor in decursul timpurilor in treburile Moldovei se semnaleaza pentru prima oars in istorie in anul 1711, cand in batalia de la Stanilesti dintre turci de -o parte si rusi cu roman de cealalta parte, turcii sunt biruitori, iar Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, fuge in Rusia ascuns intre curtenii lui Petru cel Mare, tarul de atunci. Dupd 1790, Potemkin aduce imparatesei Ecaterina cea Mare Crimeea si Oceakovul, cand incep sa se afirme intentiunile de a se statomici in drept dorintele testamentare ale lui Petru cel Mare, de a se pune stapanire pe gurile Dundrii, primul popas in drumul spre Constantinopol. In 1812, Basarabia, tinut al Moldovei dintotdeauna, este incorporate la Rusia, prin diferite intelegeri diplomatice, in contra romanilor si fdra participarea lor; vechile Muntenia si Moldova erau atunci principate romanesti, neunite si sub protectorat turcesc. In 1856, dupa razboiul din Crimeea pe care Rusia it are cu Franta si Anglia, Rusia find invinsa, este indepartata de gurile

www.dacoromanica.ro 52 CONSTANTIN PANTAZI Dunarii, primul popas rus in drumul Constantinopolului, retro- cedandu-i-se Moldovei trei judete din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad si Ismail, prin teritoriul carora se crea un spatiu izolator Rusiei de Dunare. Reprezentantul Rusiei la Conferinta de pace de la Paris, printul Orloff, in discutiile ce are cu ambasadorul Austriei, ii spune acestuia Ca dezanexarea pamantului din Basarabia de sud va costa mutt sange pe Austria si Rusia. Paman- tul era romanesc, locuitorii erau romani, dar combinatiile politice intemationale cantareau alternativ in balanta dreptatii celui mai tare, dupd indicatiile razboaielor si ale imprejurarilor. In 1878, dupd terminarea razboiului ruso-romanoturc, tarul Rusiei, Alexandru al II-lea, calca angajamentele luate la Livadia in 1877 intre guvernul rus si reprezentantii guvernului roman, I. Bratianu (tatal) si Mihail Kogalniceanu, si ni se reiau cele trei judete din sudul Basarabiei, dandu-ni-se in compensatie Dobrogea. Tarul Alexandru al II-lea moare asasinat mai tarziu. La oficierea serviciului religios de inmormantare, boierul roman Balaceanu, ministrul Romaniei la Petrograd, sopteste destul de tare: "la Bessarabie lui sort legere". Este din aceasta cauza suspendat din diplomatie 3 ani. In anul 1918, Rusia fiind in revolutie, Basarabia cere unirea cu Romania intr-o sedinta a Sfatului Tarii basarabean care voteaza aceasta unire. Constituirea Basarabiei in teritoriu romanesc este apoi recunoscuta oficial de toate marile puteri ale Europei: Germania, Franta, Anglia si Italia. Tot in anul 1918, se iveste un conflict armat intre Romania si Ungaria, tara in care izbucnise o revolutie comunista si in care se instalase la Budapesta regimul revolutionar al lui Bela Kun. Putin timp dupa inscaunarea acestei dictaturi armata ungard ataca trupele romane aflate in Transil- vania, iar in Romania se pregateste actiunea military impusa de noua situatie.

www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 53 Dualitatea PrezanAntonescu este rechemata la conducerea Cartierului General al armatei §i trece la conducerea directs a fortelor ce luptau contra Ungariei. Mafia are loc pe teritoriul Transilvaniei, iar contraofensiva romaneasca este biruitoare. Trupele roman se indreapta spre Budapesta, regele Ferdinand, impreuna cu I.I. Bratianu, pre§e- dintele Consiliului de Mini§tri, general Prezan, locotenent-colonel Antonescu Si foarte multi generali asista, la podul de la Mezottir, la trecerea trupelor romane in Ungaria. In fata personalitatilor prezente la pod, Regele decoreaza cu Ordinul "Mihai Viteazul" pe locotenent-colonel Antonescu, adresandu-i cuvintele: "De mult am vrutsa-tirasplatesc meritele dumitale, oferindu-ti acest distins semn al vitejilor. Eu, Regele tarii,§fiu mai mult ca oricine cat de mult iti datore§te dumitale Romania Mare". Operatiunile, prin continuare, duc armata romans la Budapesta, unde dupd ce se instaleaza un guvem legal recunoscut in afara, armata romans se reintoarce pe propriul teritoriu. Marele Cartier, fiind un organ care se creeazanumai pe timp de razboi, se desfiinteaza din nou, iar locotenent-colonel [Ion Antonescu] este trimis atapt militar la inceput pentru Paris §i Londra, iar mai tarziu, numai la Londra unde stA 4 ani24. Inainte de incheierea generala a pacii, Romania intrase intr-un diferend cu aliatii la Comisia reparatiilor de razboi, fiind nedrept impusa prin clauza reparatiilor de razboi militare. Toate mijloacele diplomatice au fost infructuoase,insu§iBratianu neavand reu§ita prin actiunea direct intreprinsa. Bratianu it cheama pe Antonescu, vrand ca prin el sa se faca totu§i o noua incercare. Domnule colonel, aveti sa tratati dumneavoastra chestiunea reparatiilor militare, avand plenipotenta totals. Domnule prim-ministru, replica Ion Antonescu, eu nu am insu§iri de diplomat, natura mea, dupd cum ma stiti, impingan- www.dacoromanica.ro 54 CONSTANTIN PANTAZI du-ma spre atitudini fati§e §i chiar brutale prin sinceritatea lor, ceea ce ma face sa cred caa§ putea mai mult sa stric decat sa aduc foloase. Nu ne mai poate strica nimic; diplomatic nu am putut avea rezultate asa incat acum este nevoie de interventia unui om cu natura dumitale. Locotenent-colonelul Antonescu se duce intai la mare§alul Foch, care-I cuno§tea din timpul razboiului prin relatiile de comandament §i avea asupra lui o apreciere plind de consideratie, facuta fire§te §i prin opiniile Misiunii militare franceze care lucrase cu Antonescu in timpul razboiului, prin membrii ei de frunte: generalul Berthelot §i generalul Main. Mare§alul Foch gase§te ca are dreptate §i-i da un sprijin eficace §i sustinut. Foch roaga pe [Philippe] Berthelot, care era secretar general §i foarte influent la Ministerul de Exteme care era condus de Clemenceau, sa-Iasculte pe Antonescu §i sa-i dea sprijin. Primit la Ministerul de Exteme, impreund cu Berthelot iau intalnire cu generalul american care prezida comisia de reparatiuni militare*. Antonescu face o expunere documentata §i energica generalului american, care la un moment dat ii spune lui Antonescu ca trupele roman n-au dat la Budapesta nici un concurs populatiei civile, [aflata] in mari lipsuri de hrand §i in suferinti de tot felul. Antonescu scoate din geanta un album cu fotografiile luate peste tot unde cazanele militare romane imparteau hrana gratuit populatiei sarace din Ungaria, cu certificarile de adevar ale autoritatilor locale ungure§ti. A fost argumentul hotarator: Domnule colonel, am fost gre§it informati. Acum vad realitatea; ati ca§figat procesul. Prin incheierea pacii generale, Romania i§i intrege§te teritoriul national dupa drepturile sale §i dupd inclinarile suflete§ti ale natiei. Locotenent-colonelul Antonescu, inaintat colonel, merge * Repet ca imi scapa din memorie numele n. a. www.dacoromanica.ro -CU MAREYALUL PAW LA MOARTE 55 atasat militar la Londra unde colaboreaza zi de zi cu Nicolae Titulescu.* Dupd terminarea razboiului, prin crearea Societatii Natiu- nilor siprin retragerea militants a Americii de la aceastainstitutie, Londra devine centrul diplomatic de prima insemnatate al Europei. Romania, a carei politica externs dupd razboi a fost condusa mult timp unitar de Titulescu, trimite la Londra, ca ambasador al lath, pe acest foarte innascut al ei om de stat. Titulescu reprezinta Romania si la Societatea Natiunilor, iar Ion Antonescu este consilierul militar tehnic al comisiei militare. Colaborarea cu Titulescu devine strbsa siindeosebi de amicare. Lui Antonescu i se infatiseaza un nou model de om de stat. Titulescu isi strangea materialul de studii cu multa amanuntime si studia in nervi si cu febrilitate. I s-a parut lui Antonescu ca Titulescu era ezitant si temator de raspundere; or fi fost poate si complicatiile personalitatii intelectuale a acelui om, rad indoiala dotat cu mijloace care sunt deasupra posibilitatilor oamenilor obisnuiti. Gasesc nimerit sa fac in treacat o comparatie scurta intre personalitatile acestor doff oameni: Titulescu, avocat, profesor, intelectual de clasa ridicata, cu un talent oratoric de reputatie mondiala, nu putea fi prin formatia lui decat om de "indoiala", din incrucisarea drumuril or indoielii isi alegea directia pe care, prin talentul sau neintrecut, reusea sä si-o impund. De aceea, medita mult, disimula tot atat de mult ca once om de stat si diplomat, si prin scanteile inteligentei aprindea lumina asupra adevarului ce cauta sa evidentieze. Antonescu, om de meditatie desigur, insameditatia lui, ca a oricarui om de actiune, trebuia sa nu stanjeneasca mersul motorului. El Meuse o mare experienta la conducerea razboiului, unde nu se admite ezitare, ci hotarare dark tenacitate si activitate pentru ducerea ei la indeplinire prin foga. Era natural sa vada * Urmeaza precizarea "Capitolul IV"n. ed. www.dacoromanica.ro 56 CONSTANTIN PANTAZI ezitare la Titulescu, care lucra intr-un altfel de laborator §i cu alte aparate, cele ale convingerii. Dupd ce Titulescu i§i alegea calea pe care va merge pentru a convinge, dupd ce i§i pregatea cu toate amdnuntele argumentele cu toate ripostele §i criticile ce puteau sa i se aducdera Inca nervos, pand la imbolndvire, pAnd deschidea lupta oratorica, cand toate puterile mintiiii deschideau totdeauna drumul izbanzii. Titulescu* capata o mare incredere in posibilitatile Societatii Natiunilor care ii pun la dispozitie tribunaoratorica care veste§te intregii lumi talentele titulesciene. El [Ion Antonescu] socote§te, §i o spune tuturor, ca Titulescu valoreazd prin personalitatea sa puterea a cloud corpuri de armatd. Nu mai putin Increzut in fortele sale dee& Titulescu, colonelul Antonescu trage concluzia la Societatea Natiunilor ca aceasta este o institutie nepractica §i fiecare lard trebuie sa teach' la solutia unei serioase inarmari pentru a -si asigura viitorul, rdzboiul infati§andu-§i din nou infiordtorul spectru. Cei 4 ani de la Londra sunt pentru colonelul Antonescu un prilej de experientA Si de meditatie, deci de concluzie, fiinda meditatia lui, ca a oricarui om de actiune, se face numai in acest scop. A§ezat la cel mai de seams observator diplomatic al lumii, unde vede toate manevrele diplomatice §i cunoa§te o multime de oameni, el iii indreaptd investigatiile pentru a recunoa§te institutiile Angliei, viata socials, §tiintifica Si intelectuald a Angliei, functionarea §i organizarea intregului aparat guvernamental, administrativ, social, sanitar etc. Si in toate discutiile, studii §i concluzii. Sunt indrituit sa banuiesc ca acum se na§te in el ndzuinta de a deveni om politic §i a merge la conducerea tar" ii; dar numai aceasta anticipare...** Dupd ce stA timp de 4 ani ata§at militar la Londra, se reintoarce in tars cu o mare admiratie pentru poporul englez. *Fost in cloud randuri Presedintele Societatii Natiunilorn. a. ** Sfilr§itul caietului al treilea n. ed. www.dacoromanica.ro CU MARE I4LULPANALAMOARTE 57 Acum el trece, cum este de altminteri firesc, pe la diferite comenzi, urcand trepte din ce in ce mai inalte, in comanda §i in grad. Once comanda i s-a incredintat, fie a Scolii de Aplicatie a Cavaleriei, a unui regiment de cavalerie, a Brigazii sau Scolii Superioare de Razboi, peste tot find animat de patriotism §i avand o credinta ne§ovaielnica §i imensa in viitorul neamului romanesc, el duce acolo impulsul tuturor poruncilor de munca §i la lumina acelora§i sentimente iii exercita §i autocontrolul intregii actiuni ce insu§i desrawara. Prin acest substrat sufletesc poruncitor se deosebete el fundamental de semenii sai care an responsabilitati fats de superiorii lor, deci raspundere limitata; raspunderea lui Ion Antonescu fiind aceea a unei misiuni de la natiune, el o simte imperative, inlantuita in manifestarile natiunii §i, evident, mai ales in momentele de insemnata desfa§urare a energiei nationale. El o vede drept o raspundere nelimitata. Procedeul sau de lucru, invariabil acela§i la once unitate cu a carei comanda era investit, consta din fascolirea dintru inceput a intregului avut al unitatii §i, dupe ce cunoa§tea materialul real ce avea la dispozitie, facea reorganizarea acesteia pentru a putea raspunde posibilitatilor de administratie, instructie §i mobilizare. Din acest moment incepea pregatirea pentru razboi, sufleteasca, intelectuala §i materials, a ofiterilor, gradatilor §i ostgilor pentru o munca entuziasta §i luminata, el fiind un dinam generator de energie §i munca. Instruirea se desfapra in cicluri de aplicatiuni, grupandu-se in fiecare ciclu in jurul unei idei tactice centrale, toate cuno§tintele §i antrenamentul fizic §i moral necesare osta§ului, gradatului §i ofiterului la razboi. Primele cicluri de instructie cereau o durata de instructie in camp de 10-12 ore; treptat, cu inaintarea in instructie §i acomo- darea posibilitatilor anotimpului, ciclurile cereau din ce in ce un timp mai indelungat, ajungandu-se la o duratA de 8-10 zile pentru dezvoltarea unui astfel de ciclu; natural, unitatea iwa din www.dacoromanica.ro 58 CONSTANTIN PANTAZI cazarma pentru acest timp Intr -un teren potrivit, departe la 40- 50 km, legaturile cu orasul fiind intrerupte, iar aplicatiunile altemandu-se ziva cu noaptea. S-ar parea ca sistemul adoptat nu constituie cine tie ce fapt de seams: totusi se cerea un efort deosebit in timp de pace; se iesea din rutina prin adoptarea unei metode noi si practice; se punea la contributie de toti initiative si insusirile creatoare pentru organizare si conceptie de aplicatiuni si exercitii mereu noi si folositoare.$iIndeosebi se cerea o desfasurare de munca susti- nun., care se facea sanatos si optimist, multumitd contagiunii si dinamismului pildei ce acum toti trebuiau sä dea. Procedeul nou se cunoaste repede de toata armata, formand subiectul de discutie la ordinea zilei in toate cercurile ofiteresti in care acum din nou Antonescu este prezent in atentia tuturor. Procedeul de instructie insa nu se generalizeaza in armatA decat atunci cand el, devenind seful Marelui Stat Major, it impune prin directive de instructie. $i din acest moment, de la cel mai mare general pans la cel mai modest ostas, toti membrii armatei sunt tot timpul in activitate, iar munca for cladeste la temelia armatei. Aratand aspectul general al activitatii sale la comanda diferitelor unitati pe la care a trecut, voi reaminti acum numai unele fapte din acest rastimp care pot arunca o huninainteresanta asupra caracterului sau, acum complet cristalizat, cum si asupra legaturilor intre Antonescu si persoana mea in decursul acestui timp. Intre anii 1927-28, la $coala de Aplicatie a Cavaleriei26, Antonescu valorifica indeosebi principiul exemplului pe care trebuie sa-1 dea un educator si un sef. $coala de Cavalerie chema pe o durata de un an subloco- tenentii de cavalerie, dupa doi ani de la intrarea for la primul grad ofiteresc, si avea de scop ca, pe langa cunostintele tactice si speciale ce trebuia sa le apropie si dezvolte, sa-i faca Inainte de www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 59 toate desavarsiti calareti de razboi. Pentru aceasta realizare, care rdspundea atat traditiei cat si nevoii, se practica zilnic si intens aportul calariei, accentuat prin disciplina unei calani foarte indraznete, zisa de caner, care consta din trecerea calare in fuga mare, pe cai speciali, a obstacole man, prin aceasta practica se punea la contributie energia, indrazneala si sangele rece, odata cu priceperea si abilitatea calaretului. Era un sport violent, interesant, instensiv si educativ pentru tineri, dar nu mai putin greu si periculos pentru oameni trecuti de 35 de ani. Comandantul §colii,fiind din pricina varstei intr-o situatie precara, era nevoit sa renunte la ponmca exemplului, acesta find dat de insiructorul special de calarie, care era Inca tanar pentru sport si avea un antrenament neintrerupt de la terminarea unei scoli de specia- lizare in tars si adeseori in strainatate. De and exista scoala de cavalerie, numai colonelul George Moruzi mai Arise aceste obstacole periculoase, insa acesta avea un antrenament deosebit, deoarece aproape toata viata a petrecut-o la scoala si a fost un calaret neintrecut. Antonescu nu poate renunta la exemplu; de aceea el incaleca odata cu repauza de caner si sare primul obstacolele din campul special, deli avusese o Intrerupere in aplicarea echitatiei de 18 ani. Intr -o zi, la manej, dupa sarirea unui obstacol, calul ce incaleca face un gest gresit, se impiedica de bariera si ambii, cal §i calaret, se rostogolesc pe solul elastic al manejului. Calul in zbaterea lui naturals de a se ridica repede, pune pentru o clips un picior pe craniul lui Ion Antonescu, Inapoia urechii drepte. Iar Antonescu a ramas in nesimtire 48 de ore; medicii au interpretat a fl avut fractura bazei craniului, insa el Isi revine, doar cu consecinta micsorarii sensibile a auzului la urechea dreapta. Refacut, a continuat sa Incalece la caner pans a fost mutat de la scoala27. Cunosc bine sportul echitatiei si am vazut multi tineri si sprintni calareti practicand patimasi acest sport si pot afirma, www.dacoromanica.ro 60 CONSTANTIN PANTAZI in cunoscator, ca dupa accidente de astfel de natura, chiar §i cei mai navalnici tineri sunt impresionati §i au adesea nevoie de o reeducare pentru relua indrazneala. Dar vointa lui Ion Antonescu era mai tare ca once incercare; tot aka de hotarat a mers mai tarziu §i la executie. Tot in epoca cand era comandantul Scolii de Cavalerie, Antonescu avea ca ajutor al sau pe locotenent-colonelul George Capp, cu care eu fusesem multa vreme intr-o garnizoana, ne cuno§team de card eu am ie§it ofiter §i din razboiul trecut, Capp avand aprecieri prea magulitoare asupra insu§irilor §i culturii ce posedam. FiMd coleg de class §i prieten cu Ion Antonescu, el a vrut sä faca o apropiere in vederea unei colaborari intre Anto- nescu §i mine. Cand vine in Bucure§ti, Capp ma intalne§te si -mi propune sa fiu mutat la Sibiu, la §coala. Ii replic ca am interese in Bucure§ti §i nu pot de aceea sa-i primesc propunerea: Vino la Sibiu, nici Ca poti gandi cat de bine ai sate intelegi cu Antonescu. El este un om care, daca are incredere in cineva, ii lass toga libertatea de lucru §i in tine mi-a spus ca are o deplina incredere, fiindca Iti cunogte intreaga activitate de cand ai ie§it ofiter. Imi pare foarte rau ca trebuie sa renunt la acest prilej, fiindca §i mie mi-ar fi facut chiar placeresa-ifiu colaborator. Colonel Capp continua: Vino, te rog eu, §i te asigur ca daca yeti lucra °data impreuna, nu va mai despartiti in viitor. Si sa §tii de la mine ca Antonescu este un om mare; el are sa ajunga departe; va fi sigur mai mult decat prim ministru, va fi dictator in Tara Romaneasci. Si de aceea este bine sa va obi§nuiti sa lucrati impreund. Atunci, am ironizat entuziasmul lui George Capp. Deoarece Inca Antonescu avea unele legaturi cu Capp, nu ne putem intreba de unde preveneau aceste idei ale lui Capp? Desigur, cunoscandu-1 pe Antonescu de pe bancile §colii, din

www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PAW LA MOARTE 61 1902, avea pentru el o mare admiratie, dar contactul direct din ultimul timp era strans de opiniile ce-mi exprima Capa in 1928? Mai tarziu, pe timpul cat Antonescu a comandat Regimentul 9 Ro§iori qi Brigada 6, colonelul Pantazi din acea vreme, fiind §ef de stat major al Diviziei 3 Cavalerie, in care se aflau §i regimentul §i brigada ce succesiv a comandat Antonesce, natural a existat o legatura intre noi. Aceasta legatura a debutat printr-o divergent...1 de pareri in chestiuni tactice, care se transformase intr-o discutie aprinsa in fata generalului Manusi a tuturor generalilor, coloneilor §i ofiterilor de stat major din divizie. Generalul Manu, comandantul diviziei, a asistat la discutie fara a face nici un fel de interventie. Relatiile intre Antonescu §i Pantazi au ramas tot timpul stagiului lui Antonescu la divizie normale §i protocolare. In mai 1931 Antonescu, fiind inaintat general, este poftit in audienta de prezentare, impreund cu 20 alti proaspeti generali, de regele Carol II. Regele vine in fata invitatilor sai la Palat, insotit de ministrul de Razboi", §i vorbind cu fiecare general in parte, Regele voia sa §-tie: Cum se face instructia §i ce progrese se realizeaza din punct de vedere al pregatirii de razboi? Inva- riabil, fiecare math' o situatie imbucuratoare pentru o§tiresipentru tars. Antonescu Si de data aceasta era tot la capatul frontului, find cel mai tanar inaintat, §i cand Regele vorbe§te cu el, cu toad sinceritatea ii spune: Maj estate, cu perioade minimalesimaximale de prezenta a oamenilor, cu 8 cartu§e de razboi pentru tragerea anuala de om, cu magaziile de efecte goale, cu oamernisicaii neindestulator hfan" iti, cu ofiterii demoralizati §i cu armament vechi §i demo dat, nici. nu se poate vorbi de o pregatire de razboi, iar tars este dezarmata. Parerea mea este sa facem o socoteala serioasa ale fondurilor de care dispunem §i sa ne facem o armata in limits acestor fonduri. Sa nu organizam decat 5, 6 sau 7 divizii, bine

www.dacoromanica.ro 62 CONSTAIVTIN PANTAZI inarmate, cu o instructie bine facuta, pentru ca tara sa §tie §i ea sigur pe ce se poate conta. S-a produs o mare tacere, ministrul a dat din umeri, iar Regele a replicat incet: Ai dreptate! Link de marcare hotaratoare in mersul evenimentelor pentru Ion Antonescu este trasa de activitatea lui in 1934; ea i§i are primul punct fixat in luna noiembrie 1933, data cand este insarcinat cu conducerea Marelui Stat Major al armatei, iar cel de al doilea in februarie 1935", cand este indepartat din capul celui mai Inalt comandament al armatei. La cateva zile dupa ce a fost numit §ef de Stat Major al armatei, a fost poftit la masa de bunul sau prieten, general Constantin Ilasievici. Dar la masa este a§ezat alaturi de doamna Elena Lupescu, prietena Regelui. N-a vorbit la masa nici o vorba, iar dupa dejun a plecat imediat, rupand once relatii de prietenie cu Ilasievici. Este necesar pentru intelegerea evenimentelor ca sa dam o viziune generala a situatiei politice, de la reintoarcereaintara a lui Ion Antonescu din insarcinarea ce a avut la Londra 4 ani. Prin moartea regelui Ferdinand, in iulie 1927, urmeaza la Iron regele Mihai, care avand varsta de 6 ani, executarea prerogativelor regale se face prin regenta instituita anterior mortii lui Ferdinand prin lege. La carma Statului se afla guvernul format de I.I.C. Bratianu, care continua lucrarile pentru refacerea tariff induntru, facandu-se in afara politica Ligii Natiunilor cu apropierea sensibila a Romaniei de Franta §i de Anglia §i cu insistenta strangere a intimitatii Intre Serbia, Ceho-Slovacia §i Romania, pentru a se da viata Micii Intelegeri. Guvernul era Inca in luptd §i cu amenintarea reintoarcerii in tara a principelui Carol, care de curand abdicase §i locuia la inceput in Franta, iar mai apoi in Anglia. I.I.C. Bratianu decedeaza §i el dupa 3 luni de la moartea lui Ferdinand". La carma tarii se afla tot un guvern liberal cu www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA LA MOARTE 63 Vintila Bratianu. In noiembrie 1928, regenta aduce, dupa indicatiile popularitatii, un guvern national-taranist condus de Iuliu Maniu. Unul din membrii regentei, cel mai proeminent din ei, [Gheorghe] Buzdugan, se savare§te §i el din viata,siin locul sau Parlamentul national-taranesc alege pe [Constantin] Sarateanu, un om desigur foarte cumsecade, insa lipsit de personalitate. Aceastd nurnire constituie cauza determinants a reintoarcerii in lard a principelui Carol, care devine regele Carol II. Inscaunat Rege al Romaniei la 8 iunie 1930, Partidul National Taranesc continua guvemarea pans ce este inlocuit la conducere in 1931, print-un guvem de speciali§ti IorgaArgetoianu. Sosirea in tars a regelui Carol II nu convenea liberalilor §i tot atat de putin tarani§tilor; o lupta surds se incinge atunci intre Rege §i partidele istorice. Guvemul IorgaArgetoianu are de intampinat criza economics §i financiara mondiala din acea epoca, care atacase §i Tara Romaneasca, iar Banca Nationald, sub impulsul liberalilor, nedand ajutor financiar guvemului, cabinetul Iorga Argetoianu este strivit de greutati. Tensiunea dintre vechile particle politicesiregele Carol II facea ca pe de-o parte partidele sa nu dea concurs unui guvern regal, iar Regele sa mearga spre faramitarea partidelor §i instalarea la carma tarii a unor guveme personale, cladite pe extrageri de persoane tinere din interiorul partidelor. In acela§i timp ca o reactiune a tarii impotriva partidelor vechi §i a neputintei for de a stapani situatia, Mi§carea Legionara fusese impinsa la suprafata fiindca prindea din ce in ce mai puternice radacini in adancime. Asasinarea, dupa alegerile acute, a lui I.Gh. Duca, §eful noului guvern liberal, venit la putere cu angajamentul de a distruge Mi§carea Legionara, a inserrmat momentul de maximum de tensiune la care se ajunsese intre guvemsi M4careaLegionard, la acea data.

www.dacoromanica.ro 64 CONSTANTIN PANTAZI Dupa asasinarea lui Duca, a urmat un guvem Gh. Tatarescu care consfintea ruperea Partidului National Liberal, iar in rastimpul guvemarii, Regele Iii pregatea conducerea tarn pentru viitor, prin guveme personale. Politica lui Titulescu, incepand sa se clatine prin ridicarea amenintatoare a Germaniei, Regele cauta sa navigheze politice§te spre un reazem, pe care-1 intrezare§te vag in Germania. Rapoartele asupra situatiei politice europene ale lui Anto- nescu, Inca de la sosirea in tars, acceptau nevoia de Inarmare serioasa a tarn intrucat un viitorrizboi european fusese intrezarit in embrion la Liga Natiunilor Inca din acea vreme. In 1933, toamna, Regele hotara§te aducerea lui Antonescu la §efia Statului Major. Ceea ce avea semnificatia unei atentii speciale ce se indrepta asupra armatei. Pentru acest comandament, era prevazut §ef, dupa normele militare, un general de divizie. Generalul Antonescu era general de brigada §i Inca printre cei tineri. El ii raporteaza Regelui: Majestate, se vor na§te nemultumiri printre generalii mai vechi prin aceasta numire a mea. Eu, daca merg la Statul Major, ma duc pentru lucru §i nu voi putea prea mult sa ma preocup de matuntipri, abilitati de protocol sau de menajari de persoane, de aceea sigur nu voi putea sa-mi indeplinesc misiunea daca nu sunt sustinut. Vei fi sustinut de mine, i-a replicat Regele. Epoca cat sta in capul Marelui Stat Major este prodigioasa ca rezultate in munca, ele se datoreaza in mare parte faptului ca Antonescu avea dinainte studiate toate manic probleme militare ale tarn. Cum is conducerea, incepe munca de rascolire a materialului pentru a se avea evidenta realign, flecare sectie prezentand sub forma de studii analitice §i grafice sintetice atat pregatirea armatei, cat §i dotarea ei pentru razboi. De unde pans la el, §efii de Stat Major ai armatei se considerau de la inceput in continuare

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAW LA MOARTE 65 de lucru Si, in afara de alcatuirea ipotezelor, primeau in general studii de-ale sectiilor, acum, dupd framantarea materialului §i studiul asupra lui, impulsiunea pornea de la §efiil Statului Major spre sectii. Iar in intreg acest comandament se incepe o activitate pans atunci necunoscutd in intensitate. Ipotezele de razboi sunt studiate din nou §i refacute dupa vederile §efului. Planul de organizare §i mobilizare modificat, mobilizarii schimbandu-i-se §i modul de functionare, care conducea pe teren la o executare simpla, supla §i putin zgomotoasa. Inainte vreme, ordinul de mobilizare era zanganit de toate clopotele bisericilor, care renuntase de a goni prin zgomotele for spiritele rele, pentru a vesti tariii tuturor urechilor interesate ea se mobilizeaza armata. Dupaplecarea lui Antonescu de la Statul Major, s -a reintors un sistem complicat care, pe undele radioului, aduce la cuno§tinta prematur Inceputul unei mobilizari sub titulatura "concentrare pentru instructie". Instructia a fost impusa sa se faca in Intreaga armata prin sistemul ciclurilor de instructie, practicat de Antonescu pe cand comandabrigada, [procedeu] care a stricat lin4tea fericitei rutine §i a pus in mi§care, atat intelectuala cat i fizica, toate cadrele Wirii pand la cei mai man generali, desigur prin deranjul unei vieti lini§fite §i tihnite. Mecanismul §colilor i al diferitelor cursuri de instruire de la centrele de instructie, inaltele studii militare pentru dobandirea gradului de general, diferitele calatorii de comanda-ment §i Stat Major, [au fost] in Intregime revazute §i puse pe not baze. Informatiile, contrainformatiile, studiile cerute atgatilor militari din strainatate, bazate pe date precise Si sigure, tulbura evident reuniunile diplomatice §i placutul (placerean. ed.) ceaiurilor cu prelungire, creatiune a doamnei von Biillow. Legiuirile militare sunt de asemenea studiate §i Statul Major pune in lucru modificarile necesare la legile in vigoarei propunerea noilor legi necesare. Mai tArziu, am gasit in cartoanele

www.dacoromanica.ro 66 CONSTANTIN PANTAZI M.St.M.: Legea organithrii fortelor armate, Legea recru- tarii§.imobilizeirii armatei §i Legea cadrelor, a inainuirii in armatei, a organizarii teritoriului in vederea rlizboiului etc. Aceste legi erau studiate fiecare in parte, unele din ele terminate, mare parte in curs de lucru, ramase in a§teptare la pagina la care se gaseau confectionate cand a parasit el Statul Major*. Adept al politicii alaturi de Franta, fiind sef al Marelui Stat Major, face o vizita la Paris, la Statul Major francez, luand legatura cu toti marii §efi ai Armatei franceze. Vizita a fost fructuoasa nu numai sub raportul legaturilor militare Si amicale cu Franta, dar §i in folosul material al :tarii. Franta, in urma convorbirilor generalului [Maurice] Gamelin cu Antonescu, oferindu-ne gratuit 26 baterii de artilerie de jcalibru] 75 [mm], care sosesc in tars aproape odata cu Antonescu. Antonescu, insa, nu se putea margini numai la lucrul sau din Statul Major, fiindca el (§eful Marelui Stat Major n. ed.) are o misiune nelimitata, §i merge pans la realizarile materiale, ceea ce intra in sfera de actiune a Ministerului de Razboi §i a guvemului. Armata, fiind in curs de reinarmare, el intra in conflict cu ministruP2 pe tema adoptarii noului material de razboi. Conflictul devine chiar acut, cand el vede ca pentru protectia unor marl industrigi, comenzile nu sunt acute in economia nevoilor reale, avand in vedere fondurile puse la dispozitie de stat. Comanda autotractoarelor Malaxa, de pilda, care erau socotite inutile sau fara nevoie imediatd, a creat o tensiune serioasa cu guvemul care mentinea totu§i o comanda cantitativ exagerata. Despre Rege se vorbea Ca ar fi interesat personal in propa§irea unor anumiti industria.i din lard, care, facand publica prietenia for cu doamna Lupescu, dadeau zvonului aparenta adevarului. Prin Legea organizarii teritoriului, toate ministerele aproape trebuiausaliaduca aportul pentru pregatirea razboiului,i *Legile se fac in general de ministri. Legile de baza militare se propun de Marele Stat Major n. a. www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA- LA MOARTE 67 Antonescu pretindea sa fie ascultat de Coate ministerele in sfortarea ce acestea trebuiau sa faca in aceasta directie. insa, nu vedeau nici realitatea plind de primejdii a unui viitor apropiat, nici cu ochi buni amestecul prea insistent al lui Anto- nescu in ministerelelor. Conflictul izbucnqte, §i Antonescu este inlocuit la Marele Stat Major in urma unei scrisori pe care o scrie primului-ministru, domnul [Gheorghe] TatarescO. Prin plecarea sa de la Statul Major, se reia obipuita activitate lin4tita; lucrul incepe sa mearga din nou in ritm domol, activitatea reluanduli incetul cu incetul tiparul anterior venirii la Statul Major a generalului Antonescu. Indepartarea lui Antonescu de la Statul Major este comentata indelung Si ea creeaza o adanca despartire intre Rege Si Antonescu, talmacita in opinia publica nefavorabil Regelui, care are acum contra sa atat partidele politice, cat §i Miqcarea Legionara. Antonescu u devine un nousitenace duman. Revenind iara4i la situatia politick constatam ca la carma tarii se afla tot un guvem liberal Tatarescu incepand de la 4 ianuarie 1934, in perioada in care in Apus incep sa se impund realitati care scapa de sub controlul §i posibilitatile politicii facute de Liga Natiunilor. Glasul Germaniei incepe sä se pronunte in favoarea intereselor germanice, la inceput convingator prin cuvantarile Fiihrerului Adolf Hitler §i prin propaganda, apoi prin fapte, tot prin impulsul acestui taresi voluntar om de stat. Consecintele urmeaza numaidecat: ocuparea Saar-ului de germani, plebiscitul din Ruhrsiocuparea teritoriului german pand la Rin, fazboiul Italiei pentru incorporarea Abisiniei. Liga Natiunilor discuta, faptele insa i,$i urmeaza cursul firesc, iar tendintei imperialiste italiene, cu sprijin german, Liga Natiunilor ii opune masura sanctiunilor impotriva Italiei, la pledoari a carora se face auzita la Liga, initiativa Romani ei prin

www.dacoromanica.ro 68 CONSTANTIN PANTAZI Nicolae Titulescu. Desigur, nu era prea greu pentru Romania sa is parte la sanctiuni impotriva Italiei, intrucat prin acestea statele membre ale Ligii isi luau obligatii sä nu procure Italiei artilerie grea, tancuri si aviatie. Cu aceste articole era peste putinta sa calcam cerintele Ligii Natiunilor, intrucat Romania nu aveanici fabrici de armament putemic si nu avea nici macar in dotatia armatei sale astfel de mijloace de razboi. Se mai obliga insa a nu da nici cereale si petrol, dar si aici se putea sa nu fiin pagubitori Italiei, prin acordare de supracote Ungariei si Germaniei, asa incat, in realitate, neajunsuri reale nu se aduceau Italiei de Romania. In acest Limp, la Miinchen, tuna glasul lui Hitler, care in curand va cutremura toata Europa prin realizarea Anschluss- ului si ocuparea Ceho-Slovaciei. Regele Carol, ingrijorat de situatie, impinge politica guvemului cat mai mult spre Germania, ceea ce atrage in mod normal indepartarea lui Titulescu. Romania strange din ce in ce mai tare legaturile economice si comerciale cu Germania, ajungand pand la satisfacerea integrala a cererilor acesteia in ceea ce priveste exportul de cereale si mai ales de petrol. Tot sub guvernul Tatarescu se incepe si reinarmarea tarii prin comanda in Ceho-Slovacia si Franta a armamentului nou, care dota armata cu armament modem de infanterie (arme, pusti- mitraliere si mitraliere), cu obuziere de camp si tunuri grele. Pentru a se face armatei si o oarecare toaleta (sic!) moderns, se comanda si un numar de tancuri, care faceau desigur foarte bine la 10 Mai, iar fabrica de avioane I.A.R. incepea sa produca si ea avioane de lupta. Sub influenta cresterii puterii Germaniei, curentele nationaliste din lard prind apripi si in mai 1935 se formeaza frontal GogaCuza prin fuzionarea cuzistilor cu averescanii* din jurul * "Averescanii" este tliatsideasupra s-a adaugat "gogigii"n. ed. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA' LA MOARTE 69 lui Goga. Miscarea Legionary la randul ei is un avant on create, incurajata de opinia publics. In decembrie 1937 intervin noile alegeri generale. DI Tatarescu, seful guvemului, gaseste cu greutate un ministru la Interne care sa infrunte in alegeri partidul d-lui Maniu si mai ales vointa Garzii de Fier, care, dace era considerate de Rege si guvem amenintatoare pentru tara, prin suprimarea lui Duca, parea si mai amenintatoare aceluia care s -ar incumeta sa siluiasca alegerile dupe obiceiul pamantului. In alegeri, partidul d-lui Maniu lupta in amicitie cu Garda de Fier, iar Partidul Liberal, nereusind sa-si asigure 40% din voturi pentru asigurarea unei majoritati parlamentare, dl Tatarescu este fericit ca poate prezenta sanatos demisia guvernului. Din alegeri se desemnase favorul opiniei publice in primul rand asupra d-lui Maniu, apoi spre Garda. In timpul alegerilor, Comeliu Codreanu, seful Miscarii Legionare, anuntase ca interesul tarii era sa face politica alaturi de Germania si ca dace Garda ar fi adusa la putere s-ar face alianta imediata cu Germania. Regele Carol aduce acum la putere un guvern GogaCuza care trebuie sa fie un antidot contra legionarilor, avand si o aparenta care inspira incredere in afard tuturor. In acest guvern infra la Ministerul de Razboi generalul Antonescu, iar la Ministerul de Interne, Armand alinescu, ambii reprezentand aderente pentru politica alaturi de Anglia si Franta. Generalul Antonescu, care in 1934 luase legatura cu sefii armatei franceze si ii incredintase de loialitatea sa probe ca se intorsese in tars din aceasta vizita cu un dar al Frantei de 26 de baterii artilerie si care avea si o nemarginita incredere in puterea sl iscusinta Angliei, der de la inceput un interviu in jurnale in care -li precizeazd situafia, iar Armand Calinescu este cunoscut pentru inclinkile sale NA de Antanta34. In astfel de conditiuni, guvemul GogaCuza, avand in sanul sau directii divergente, nu poate fi viabil. La acestea se alatura insa mai ales neincrederea Angliei www.dacoromanica.ro 70 CONSTANTIN PANTAZI §i Frantei, care, prin mini§trii for Thierry §i Reginald Hoare, cer schimbarea guvernului. Activitatea lui Antonescu la Ministerul de Razboi n-are timp sä se dezvolte. Cum is conducerea ministerului dä un ordin circular pe armatA in care aratA ca cere tuturor: munci, cinstegi contiinciontategiasigura corpul ofiteresc, subofiterii §i osta§ii ca va da fiecaruia dreptate §i toate rrasurile luate vor fi in spiritul celei mai depline legalitAti. Pe baza acestui ordin, toti ofiterii §i subofiterii care au reclamatiuni de facut raporteaza obiectul [cuvant indescifrabil] care sunt cercetate de comisii speciale §i rezolvate. Sunt acute rectificari de inaintari §i inaintari de promotii pentru a se face dreptate indivizilor sau unor serii intregi de ofiteri, in respectul legilor in vigoare. Ministerul devine o institutie prin organele careia se serve§te publicul, once petitie trebuind sa aiba raspunsul in 4 zile, daca nu necesita un studiu: daca este nevoie de un studiu, atunci se comunica petitionarului ziva cand va primi raspunsul. Birourile §i directiile trebuie sa functioneze astfel incat once corespondentA curenta trebuie rezolvata la biroul respectiv la 24 ore de la primire. In afara de apasarea in functionare pe toate directiile ministerului Si pe Marele Stat Major, face reorganizarea Ministe- rului de Rbzboi in componenta camia infra acum Subsecretariatul Aerului §i Marini §i Subsecretariatul Inzestrarii Armatei. Dar timpul nu ingaduie desfa§urarea unei activitati deoarece, dupd cum am vazut, guvernul GogaCuza nu poate dura. Insa chiar in acest scurt timp infipsese (sic!) in toate directiile o initiative dinamica§itot personalul intrase in plind activitate. Regele discuta cu Antonescu constituirea unui guvern general Antonescu, in care sä se realizeze o concentrare natio- nalistd cu participarea Garzii de Fier. Antonescu pune primordial conditia de a i se acorda "depline puteri"; i se admit toate cererile in afara de numirea §i apartenenta titularului la Ministerul de Razboi. www.dacoromanica.ro CU MARE,,S'ALUL PANA' LA MOARTE 71 In realitate, Regele vrea sa descalificesl pe Antonescu si Garda intr-o scurta guvernare, iar Antonescu vrea puterea pentru a detrona pe Rege. Era greu sa se ajunga la o intelegere cand se ascunde de ambele parti o egala nesinceritate. In acest moment politic, Regele socoteste partidele politice dezbinate si cu membrii competenti descurajati, deci suficient de slabite pentru a nu mai fi periculoase si de aceea ia hotararea de a lua asupra sa conducerea unui organism politic cu caractere aparent popular, prin crearea Frontului Renasterii [Nationale]. In fapt, prin aceasta nu se realizeaza decat o formatiune hibrida, un organism politic cu totul artificial, fard radacini in masele populare si lipsit de o convingerepolitica. Ca reprezentant al Frontului Renasterii se constituie un guvem sub presedintia patriarhului Miron Cristea, avand ca vicepresedinte pe Armand Calinescu. Guvernul este sustinut in opinia publics prin prezenta in partidul Frontului a lui Nicolae Iorga, [Alexandru] Vaida-Voevod, Constantin Argetoianu si Gheorghe Mironescu si se sprijina pe corpuri legiuitoare constituite, membrii Frontului purtand o uniforms speciala. In politica intemationala, in cursul anului 1938, Germania realizeaza Anschluss-ul si ocuparea Ceho-Slovaciei. Ultima anexiune germand, Ceho-Slovacia, distruge si cel din urma punct de sprijin al Romaniei creat de politica diplomatica titulesciand. Regele Carol al II-lea face o vizita la Paris unde declard ca armata romans va fi prezenta pe campul de lupta alaturi de Franta, dar la reintoarcerea in tars face o vizita lui Hitler in Germania. Rezultatul acestor manevre diplomatice este neincrederea Frantei, fard nici un castig diplomatic din partea Germaniei care, desigur, isi are o politica hotarata si in privinta Romaniei. La reintoarcerea in lard, guvernul ia hotararea suprimarii capil or legionari inchisi la Ramnicu-Sarat, printre care se aflainsusi seful Miscarii,Comeliu Codreanu, care sunt asasinati de organe de stat la sfarsitul lui noiembrie 1938. www.dacoromanica.ro 72 CONSTANTIN PANTAZI Executia ilegala a acestor oameni este rau privita de opinia publica, responsabilitatea rasfrangandu-se asupra Regelui Si a lui Armand Calinescu. Faptul este comentat laconic defavorabil si de Hitler, care vedea in omorarea unor asemenea oameni politici cutenclinte germanofile o manifestare de neamicitie contra sa. Generalul Antonescu avusese legaturi personale cu Corneliu Codreanu inainte de arestarea sa si depusese ca martor in procesul lui Codreanu, unde, intrebat fiind daca-1 crede pe Codreanu tradator, si-a dat cu parerea ca, din contra, it crede patriot. Dupa moartea lui Codreanu, generalul Antonescu este numit comandant al Corpului 3 Armata la Chisinau, unde, dupa prezentare, face, conform obiceiului, inspectia tuturor unitatilor din comandament aflate in Chisinau. Chisinaul aflandu-se sub stare specials, de fapt sub [cuvant indescifrabil] autoritAtii militare, el viziteaza si penitenciarul, unde gaseste starea igienica si hrana date in cele mai rele conditiuni, alocatia de brand a unui detinut fiind de 3 lei pe zi. Indignat de aceasta situatie, pe care o califica de lipsa de umanitate, mai ales ca. lainchisoare se aflau si flacai, viitori ostasi, arestati pentru motive politice (legionarism sau comunism), la intorcerea la comandament face rapoarte autoritatilor interesate in care arata starea de mizerie a acelor oameni carora li se da 3 lei pe zi pentru hrand, "atunci cand cainii din serviciul Jandar- meriei au dreptul la hrana pentru 6 lei, iar °stash pentru 16 lei". Raportul este interpretat ca tendentios si Regele hotaraste sä i se is imediat comanda corpului de armata, contrar opiniei generalului [Nicolae] Ciuperca, ministru de Razboi, care putin dupd aceea isi da demisia din armata. Cu prilejul inaintarilor ce se fac in armatA in iunie 1939, Antonescu este trecut cu vederea la inaintarea la general de corp de armata, fapt pentru care demisioneaza din armata. In cursul anului 1939, in luna mai, Patriarhul inceteaza din viata, Armand Calinescu trecand presedinte de Consiliu. In

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 73 septembrie 1939 el este asasinat de membri ai Garzii de Fier, preydintia Consiliului de Mini§tri trecand asupra generalului Gheorghe Arge§anu care este obligat sa faca o crunta represiune, ordonandu-se ca in fiecare capitals de judet sa fie executati 4-5 legionari, rad. ca ace§tia sa fi avut vreo condamnare judiciard. Masura se executa de prefecti dupd indicatiile politfilor locale, acestea gasind momentul nimerit §i pentru a opera unele razbu- nari meschine. Guvemul Arge§anu nu dureaza decal 6 zile, trecandu-se printr-un guvem Argetoianu de trei s'aptamani la inscaunarea unui guvern Gheorghe Tatarescu. Situatia exterioara este foarte grea in 1939, revendicarile Germaniei in Polonia asupra Danzig-ului ridicand amenintari Italia §i Germania contra Frantei, Angliei §i Poloniei. Rusia negociazasine die cu Anglia §i Franta, se intelege cu Germania pentru a reincorpora Letonia, Lituania §i Estonia, precum §i pentru ocuparea de teritorii poloneze. In 1932, in toamna, incep operatiile contra Poloniei, care este izolata prin diplomatia germana §i, de§i Franta §i Anglia infra in razboi contra Germaniei, Polonia prime§te izolata §o cul. Operatiunile ofensive ale Germaniei, care deschid inceputul celui de-al doilea razboi mondial, se desfasoara contra Poloniei in ritmul in care se merge la manevre, cand trupele trag unele contra altora cu cartuy avand glontul de lemn. Germanii inving fulgerator prin masele de tancuri, carora superioritatea aviatiei siactiunea ei masiva de la inceput reducarid la nimic posibilitatile aviatiei poloneze, le deschid posibilitatea unei plimbari militare. Din duelurile de idei militare polemizate in cercurile europene asupraintrebuintarii aviatiei*, puse pe tapet de indrazneata traversare a Atlanticului, allez-retour, de escadrila italianaBalbo, Germania adopts ideile care preconizau actiune de sears a aviatiei pentru polarizarea din capul locului a aviatiei inamice, iar din lupta de idei asupra intrebuintarii tancurilor, Germania infra in razboi cu principiul intrebuintarii tancurilor in masa (teoria * Teoria generalului italian [Giulio] Douhet n. a. www.dacoromanica.ro 74 CONSTANTIN PANTAZI Mengesser), aplicandu-i prin intrebuintari de armate de tancuri* in cadru de grupari de armate, care manevrau indraznetsi foarte adanc in dispozitivul inamic, fiind luminate §i aparate de o puternica aviatie proprie. Polonia a ramas cu aplicarea principiilor franceze care pastrau carele de lupta in cadrul tactic al marilor unitati, divizii sau maximum corp de armata, §i reducandu-le actiunea la scopurile tactice ale acestor mari unitati. Deci nu se intrebuintau in actiune strategics adanca operand in masa. Pe timpul operatiilor, cand armata polona fusese aproape distrusa, ru§ii au ocupat cu forte parte din teritoriul polonez, dupd o conventie a priori avuta cu Germania. In acest an, Rusia infra in razboi cu Finlanda Si, spre surprinderea generals, armata finlandeza infrunta cu succes armata rusa. Acest fapt prezinta pentru desfaprarea evenimentelor o extraordinary importanta. In statele maj ore ale diferitelor tan se pune problema "de ce?", §i informatiile dobandite de la osta§ii militari §i serviciile de informatii secrete gasesc explicatia §i slabiciunea disciplinei din Armata Roie §i in nepregatirea comandamentului. Nu sunt Inca elucidate nici pand acum cauzele; inclin a crede ca nesuccesele ruse se pot atribui cauzelor unor defecte pe care le-au avut ru§ii in echipamentul de iama, probabil Inca in sistemul de a se ataca liniile fortificate modeme §i in neputinta de a se intrebuinta carele de lupta pe timpul iernii cand poste ingheta uleiul. Nu pot crede ca s-ar fi datorat insuccesele unei actiuni ruse§ti cu scopul inducerii in eroare a adversarilor, urmarit in scopuri politice. Dar ceea ce ne intereseaza in aceasta lucrare este ca din felul in care a decurs aceasta campanie a Rusiei contra Finlandei s -a tras concluzia ca Rusia nu este un adversar prea periculos,si din aceasta eroare decurg toate erorile care au fost acute dupa 0 armata de tancuri este compusa din 4 divizii de tancuri $i 2 briggzi motorizate; un total de peste 10.000 de masinin. a. www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PAM' LA MOARTE 75 aceea de Germania. Si tot in acesta eroare trebuie sa gasim §i explicatia Increderii regelui Carol §i a domnului Tatarescu in rezistenta ce s-ar fi putut opune Rusiei prin fortificatiile ce Incepusera §i urmau Inca sa se faca in Basarabia*. Pentru anul 1940, se prevedeau operatiuni pe frontul francez care nu s-au desfa§urat pans ce o intelegere diplomatica Intre Rusia §i Germania nu a avut loc. Germania este o tars care produce nu numai oameni man, dar §i oameni metodici. Aceastd insu§ire a metodei trebuie s-o atribuim fara rezerva Inaltului Comandament german. Dupa razboiul din 1914-1918, ei au studiat cauzele infrangerii Si au gasit una principals in faptul ca diplomatia gennand nu putuse inlatura in acel razboi operatiile pe cloud fronturi, deli Bismarck, Moltke §i contele von Schlieffen cerusera ca Intr -un razboi contra Frantei sa nu existe simultan §i un front rusesc. Acestor consideratiuni, dat find faptul ca Germania este condusa unitar, trebuie sa atribuim manevra diplomatica germana din 1939, care gase§te Polonia izolata in fata pumnului german, iar in 1940 armatele franco-engleze sunt atacate, Rusia stand in expectativa. Itele diplomatice finictioneaza ca dupa pacea de la Tilsit, realizandu-se dupa caderea Poloniei intelegerea §i prietenia germano-rusa, Rusia la randul ei avand interes sä nu intre in razboi sau sa intre cat mai tarziu. lar presa celor doua tari, in serviciul realizari unei prietenii, constata in toata libertatea sen- sului apropierile doctrinare economice§isociale Intre bol§evism §i national-socialism, curente Intre care, fiind o mare afinitate, nu cereau decat o sincera §i stransa prietenie. Dupa campania din Polonia, Rusia ocupd prile Baltice §i teritoriul Poloniei pans la o linie de demarcatie stability cu Germania in deplin acord**. Noi conversatiuni diplomatice *Intreg pasajul referitor la razboiul ruso-finlandez a fost plasat de autor, din eroare, la partida anului 1938. In conformitate si cu dactilograma, 1-am adus la locul sdu firescn. ed. ** In textul dactilografiat: "'Ana la linia de demarcatie Curzon" n. ed.

www.dacoromanica.ro 76 CONSTANTIN PANTAZI asigurau acum linistea Germaniei spre Rasarit pentru timpul necesar terminarii treburilor pe frontul de Apus contra franco- englezilor. Din aceste not conversatiuni reiese91intelegerea asupraincorporkii Basarabiei de catre Rusiaadica executarea contramanevrei germane din 1918si in aprilie 1940 dl Molotov, ministru de Exteme al Rusiei, vesteste faptul natural, in limbaj diplomatic. Tara Romaneasca Iii facuse pregatiri de apararesiincepuse siorganizarea de fortificatii in Basarabia, iar in toamna lui 1939, regele Carol, Insotit de dl Tatarescu, primul sau ministru, fac o vizita la Chisinau, unde Regele pronunta un discurs razboinic, aratand o deplina Incredere in fortele militare ale Romathei. Sigur, se facusera sacrificii pentru Inzestrarea armatei, insa un atac rusesc, in izolarea in care ne aflam atunci, era imposibil de parat siacest fapt era simtit de toti ostasii care priveau discursul Regelui ca o simpla manifestare diplomatica, armata fiind fdra nivelul necesar unui razboi contra unui adversar atat de putemic. Eu comandam Divizia 3 Cavalerie care se deplasase Inca de la 9 septembrie in Basarabia, unde aveam de pazit zona cuprinsa intre Ciuburei (20 km sud Tighina)siMareaNeagra 120 km, si de supravegheat litoralul Marii Negre pand la bratul nordic al gurilor Dunarii, Inca alti 200 km. Este drept ca se daduse ca intarire diviziei un regiment de infanterie de la inceputsicu cloud zile Inainte de ultimatumul rusesc Inca un regiment, 47 Infanterie, care era Inarmat cu arme vechi Steyr §i venise fara cartuse. Mi s-a dat ordin sa -i dam din depozitul diviziei mele, insa in depozitele Diviziei 3 [Cavalerie] erau cartu§e numai pentru armamentul nou. Divizia 3 Cavalerie, impreuna cu celelalte 3 divizii de cavalerie ale armatei, au fost aduse la mijlocul lui septembrie [1939] deoarece Statul Major fusese informat cd rusii vor ataca Romania pentru cucerirea Basarabiei si a Bucovinei. La ajungerea noastra in Basarabia, trupele locale fusesera evacuate in pripa in

www.dacoromanica.ro CUM4RESALULPANALA4MOARTE 77 Moldova, iar masura luata provocase in unele garnizoane panics. Un regiment de artilerie din Chi§inau a plecat noaptea in galop [trecand] prin ora§, ceea ce a inspaimantat populatia [cuvant indescifrabil] amenintarea ce se ivea a sosirii osta§ilor ru§i in localitate. Peste tot unde trupele au plecat, s-au carat desigur bagajele ofiteriloris-au trimis familiile inspaimantate in graba in Moldova. Propaganda crease o fried Ingrozitoare de ru§i, iar autoritatile care famaneau locului, fare scutul armatei roman erau Ingrozite. Cand a sosit divizia mea in Chi§inau, Cetatea Alba §i a trecut prin sate, pentru populatie a revenit din nou un sentiment de u§urare. Ministerul de Razboi §i Statul Major au reactionat, obligand pe ofiteri sa-§i trimita familiile cu bagajele in Basarabia, nefiind nici un pericol; masura a produs momentan o u§urare, dar mai tarziu, cand s-a facut retragerea, ea a constituit panics §i pentru multi oameni saraci o adevarata nenorocire. In primavara anului 1940, la 10 mai, Germania is ofensiva contra frontului occidental §i manevrand dupa acelea§i principii ca in Polonia in 40 de zile bate complet Franta, care cere armistitiu, §i zvarle fortele expeditionare engleze peste Canalul Manecii. Franta este batuta tot fulgerator; Franta cea mai mare putere militara de pe continent nu poate rezista armatei germane §i da impresia tuturor cunoscatorilor ca armata germana are un avans in inarmare asupra celorlalte armate, care o face invincibila. Am aratat prima eroare in concluzia ce s-a tras din insuccesul ru§ilor in contra finlandezilor in 1938-1939 (1939- 1940 n. ed.). Faptul ca Franta, dupa Polonia, este invinsa fulgerator constituie Inca o concluzie in privinta deznodamantului unui razboi intre Rusia §i Germania, ceea ce dana§tere celei de-a doua erori, care de fapt se sumeaza cu prima §i dau o perspective gre§ita rezolvarii problemului (sic!) strategic germano-rus, nu dupa multi vreme. www.dacoromanica.ro 78 CONSTA1VTIN PA NTAZI Romania este acum total izolata. In iunie [1940], merg la Bucuresti, la Derby, cursa la care asista intotdeuna Regele,siintalnesc acolo pe Antonescu, imbracat civil: am stat tot timpul cat au durat cursele impreuna, iar in jurul sau, in afara de mine, [era] gol, fiindca, tematori de Rege, camarazii it evitau. Am discutat desigur despre situatia din Basarabia, el intrebandu-ma daca armata romans poate rezista rusilor si cat timp cred posibila aceasta rezistenta. I-am raspuns ca se poate rezista pe Nistru maximum 48 de ore, in sectorul meu. I-am aratat ca sunt mai ales slab la Bugaz, post unde se pot debarca tancuri. Cand ne-am despartit, la terminarea curselor, mi-a spus: "Este absolut nevoie sa fii tare la Bugaz si sa ai rezerve cat mai multe ca sapoti face fats unei debarcari pe Marea Neagra.". In cazul unui atac al Rusiei, armata noastra ii opunea 21 de divizii, dispuse pe o linie intarita mai mult cu lucrari de camp*, urmand traseul: Limanul Nistrului, Nistrulpana la Orhei, Ceaga, regiunea paduroasa Dealul Mare (Moldova), Strunga, Targu Neamt. Comandamentul era construit din 2 armate**, constituite in grup de armate sub comanda generalului Ilasievici. Pe la inceputul lui iunie [1940], Regele a vrut sa dea comanda lui Antonescu, insa s-a razgandit, mai ales ca, probabil, adoptase ideea parasirii lard lupta a Basarabiei, in cazul atacului rus. Totusi, ordinele primite la unitati prevedeau primirea bataliei pe Nistru, deci rezistenta fara gand de retragere.*** In ziva de 23 iunie 1940, Rusia are deja concentrate forte puternice de-a lungul Nistrului, organizate intr-un dispozitiv ofensiv cuprinzand 30 de divizii, cu foarte multi artilerie si tancuri (10-12 brigazi de tancuri). Fortele sunt constituite intr-un grup * In textul dactilografiat: "intArita cu lucrari care nu erau gata"n. ed. ** ini.textul dactilografiat: "Armata general Ciuperca la sud si Armata general lacobici la nord"n. ed. *** Sfarsitul caietului al patrulea. Inceputul caietului al cincilea, cu mentiunea "Cap. V" n. ed. www.dacoromanica.ro CU APIRESALUL PAWA- LA MOAR TE 79 de armata avand cartierul la Kiev. Sunt planuite doua atacuri: un atac in directia TighinaGalati Si unul pomind din Bucovina, prin Moldova, spre Foc§ani. La 24 (26 n. ed.) iunie, guvernul roman prime§te un ultimatum, care-i veste§te inceperea nperatiilor militare ofensive ale ArmateiRosiidupd 24 de ore, in cazul cand nu se comunica de Romania, in acest rastimp, cedarea Para lupta a Basarabiei §i a nordului Bucovinei". La Bucure§ti are loc un Consiliu de Coroand care hotara§te cedarea teritoriilor cerute de Rusia, iar dl Tatarescu pune nota d-sale la raspunsul ce se dä: "Romania cedeaza Basarabiasi nordul Bucovinei in fata actului de forta". De unde pans la 25 (27 n. ed.) iunie avea ordin ca batalia, in cazul unui atac rusesc, se prime§te pe Nistru cu totalitatea fortelor armatei romane, in acea zi se prime§te ordinul ca incepa.'nd cu ziva de 26 (28n. ed.) iunie, armata trebuia sa se retraga de pe Nistru pentru ca in patru zile sa fie in Moldova, in zona diviziei ce comandam mergandu-se 50 km etape zilnice. Chiar in ziva de 24 (probabil 26 n. ed.), comandantul Armatei 4, general Ciuperca, imi pusese la dispozitie, ca forte de intarire, Regimentul 47 Infanterie, pe care insal-am oprit pe garnituri de trenuri in statiile [in] care uprise, pentru a-1 putea inapoia, fiindcd banuiam ca n-o sa primim batAlia, armata fiind cu totul nepregatita de a face un razboi serios. Intr-adevar aveam aviatie foarte redusa §i armamentul anticar sosise la unitati de o saptamanasiera in cantitate foarte redusa. La diviziamea, pentru 120 km aveam 20 de tunuri anticar Bofors de 37 mm. Dar ordinele anterioare de rezistenta pe Nistru fa'ra gand de retragereordine cu substrat moral de a interzice ofiterilorsi functionarilorsa-sievacueze gospodariile in Moldova sau la familiile lor, pentru Basarabia se va face razboierau intr-un contrast aka de izbitor cu frica ce transpira din ordinele grabite ce se dau pentru fuga din Basarabia, in momentul cand sosise www.dacoromanica.ro 80 CONSTAIVTIN PANTAZI ora energiei, incat panica din nou a pus stapanire pe trupe si pe °filth. Nu mai insist asupra confuziei pe care au provocat-o niste masuri ca acelea de a se lua toti mobilizabilii, premilitarii si [cuvant indescifrabil] din regiune, ceea ce era o imposibilitate de realizat, intmcat nici din oamenii din regiment ce erau localnici din Basarabia nu voiau sa mearga in Moldova si era foarte logic ca un om, care vede ca-i este lasata familia, gospodaria si provincia faralupta, sä nu alba ce cauta cu aceia care 1-au parasit. Ordinele de evacuare prevedeau Inca: sa nu se strice nici un pod (pentru podul de la Tighina s-au luat masuri speciale); sä nu se strice legaturile telefonice si telegrafice si nici un fel instalatii de aceastA natura de pe intreg teritoriul Basarabiei, sä nu se faca uz de arme, neintelegerile cutrupele ruse urmand sa fie dezlegate de comandantii locali, rusi si roman, prin intelegere.* * Unneaza insemnarea autorului: Nu am decal exemplarul acesta gata. Numarul 4 este in doua exemplare; nu stiu daca s-a primit sau claci merge odata cu acesta. Numarul 5 este de dozat intre 4 si 6. Nu este insa complet. El trebuie completat ca ideile care arata cauza intrarii in razboi: istorica, nationals, forma frontului dupa dictatul de la Viena, atacul din 1940 $i reactiunile luate in annati mai ales. Forma frontului, cu deschidere spre Tg. Mures si Brasov, arata ca este creata o bag de atac spre zona petrolifera. Ne opunem, urmeaza ocupatia sau chiar impartirea teritoriului romanesc. La Berlin s-a spus el s-a cerut si Moldova de rusi; pare real, fiindca rusii voiau frontiers naturali si prin luarea Moldovei mergeau spre Apus, sprijinin- du-se pe Muntii Carpati. Toate acestea Muletz [??] le tie si intelege. Argumente se pot lua din brosura lui Tatarescu Basarabia fi Bucovina de nord, care argumente trebuie puse intre semne de citatie. in 15 zile voi avea gata capitoilul 7. $i until complet care sa cuprinda 6 si 7. Daca vine cineva pe la 14-15, se poate aranja cu Duduia Duduta [??], daca inspira incredere natural, tarn sa tie ce cuprind caietele. D-le, o duc bine, deli se face mizerie, fiindca mie putin 1mi pass de once s-ar face. La revedere [SS indescifrabil] www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOAR TE 81 Ru§ii, pe de alts parte, erau atenti pentru a nu le lua de pe teritoriu vitele, oile §i gainile §i de aceea au impins pe directiile de retragere ale trupelor romane unitati de tancuri care au intrecut repede in deplasare trupele romane. Aceste tancuri sosite, controlul ce se facea la capetele de etape prin ofiteriiru.5ierau desigur o amenintare §i au creat o panics serioasa, ceea ce a facut ca unele unitati sa predea armamentul ru§ilor, fiind in acelgi timp multe din ele parasite de ofiteri. Era §i o situatie foarte grea. Ru§ii prezenti la capatul distantelor noastre de mars inaintea noastra §i contrar conventiei, iar trupele romane cu ordinul precis de a nu trage. In sfarqit, cu multe greutati, trupele au trecut pe teritoriul Moldovei, grabind sa realizeze un dispozitiv pentru a se apara eventual Moldova. In fata acestei situatiuni §i a demoralizarii din lard, la 2 iulie 1940, domnul Tatarescu di oficial semnalul schimbirii poll- fice externe a Romaniei, denuntand garantifie engleze asupra integritatii teritoriului tarnsioferind Germaniei un tratat de amicitie perpetua* pe timp de 50 de ani. Am auzit spunandu-i-se acestui tratat, de amicitie vesnica, dar fiindca nu pot intelege limbajul acesta diplomatic, ma exprim a§a cum cred eu. La 5 iulie, cum era §i firesc, dl Tatarescu prezinta demisia cabinetului, iar Regele insarcineaza cu alcatuirea noului guvem pe dl Ion Gigurtu, care formeaza un cabinet compus din persoane cu opinii hot:irate pentru alianta cu Germania §i din legionari. Dl [Adaugat] Copiaza repede caietul si la Mija [??] pentru a le da lui Mule]. Trebuie caiet copiat pentru cazul cand s-ar intampla ca el sa fie intrerupt. Iar acolo trebuie sa fie data, fiindca de mine nu setie dace mai ies de aici ci [??] asa cum este facut lucrul nu suporta publicatie si nici nu este posibil sub supravegherea de aici sa scot ceva mai bun. Asa incat nu trebuie acute chestiuni stupide de amor propriu. Nu zic ca s-au facut, dar vreau sä le feresc. La revedere D-le [ss indescifrabil] * Acest fapt mi -a fost destainuit si de maresalul Antonescu si de Mihai Antonescu la Galitin. M. Antonescu ma asigura ca exists urme la Ministerul de Extemen. a. www.dacoromanica.ro 82 CONSTANTIN PANTAZI Horia Sima vine in tars din Germania si intra in guvern, insa nu sta decat putin timp si demisioneaza. Generalul Antonescu is legatura cu maresalul Prezan si cu domnii Maniu si Bratianu si hotarasc ca impreuna sa mearga la Rege pentru a arata ca sunt de acord sa se formeze un guvern national sub maresalul Prezan. Antonescu este primit in audienta la Rege si la terminarea audientei in care se intelesesera lasa. Regelui un memoriu scris in care facea un foarte tare rechizitoriu asupra activitatii regale de la sosirea in tars a regelui Carol al II-lea pand in momentul inaintarii memoriului37. Rezultatul: generalul Antonescu este inchis la man5stirea Bistrita. Guvernul Gigurtu* inlesneste si mai mult strangerea legaturilor economice cu Germania, promitand Germaniei 40.000 vagoane de cereale, pentru trimiterea carora Germania instaleaz5, in Romania diverse societati germane de strangere a cerealelor. Exportul de petrol este in plind crestere cu destinatia Germa- nia; detinatorii actiunilor petroliereenglezi, americani, belgieni, franceziisi vand actiunile, iar germanii acapareaza cat mai multe cu sprijinul tacit al guvernantilor. In sfarsit, guvemul Gigurtu cere Germaniei trimiterea in tars a unei misiuni germane de instructie, pentru ca instructia si pregatkea de razboi a armatei romane sa se faca dupd principiile si experienta de razboi a armatei germane**. In politica externs, se pun probleme dureroase pentru tars: este vorba de a se ajunge la intelegeri cu Ungaria si Bulgaria, care au pretentiuni teribile, prima in Ardeal, iar Bulgaria in Dobrogea. Se constituiesc comisiuni pentru discutiuni, dar negociatiunile romano-ungare nu merg deloc, in timp ce bulgarii *Reamintim si Inca de pe vremea lui Tatarescu, and in press s-a spus ca degeaba dai sa manance crocodilului ca tenninand ce-i dai, tot te Inghite. lorga a replicat "Este bine sa-i dai ca poate se satura si nu te mai mananca"38n. a. ** in actele Palatului Regal, la ancheta fa'cuta, s-a gasit dovada acestui fapt. Dl Gigurtu a dat si scrisori de adeverire dupa plecarea de la putere n. a. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA' IA MOARTE 83 leaga mersul tratativelor for special e de intelegerea cu Ungaria. 0 conferinta de arbitraj germano-italiand are loc la Viena, care obliga Romania sa-§i dea consimtamantul la o dureroasa ciopartire a Ardealului, pe care dl Gigurtu pretinde a fi fost silit sa o primeasca sub amenintarea pierderii complete a Ardealului §i a ocuparii Moldovei. Nici regele Carol, nici guvemul Gigurtu nu mai pot face fatasituatiei, ciuntirea tarii are ca efect convulsiuni care ameninta intrarea tarii in revolutie. In timpul acesta, generalul Antonescu era inchis la Bistrita, iar Mihai Antonescu avea mereu conversatiuni cu ministrul Germaniei, [Wilhelm] Fabricius, la Legatiunea germana. El sustinea acolo alcatuirea unui guvern national PrezanAntonescu, nu a unui guvem Antonescu impreuna cu legionarii, luand legatura la Bistrita foarte des cu generalul Antonescu. Generalul Antonescu este eliberat de la Bistrita §i se duce la Predeal. Evenimentele se grabesc, Calea Victoriei find tot timpul sub presiune Si chiar sub gloante. Mihai Antonescu merge la Predeal cu automobilul ce-1 is pe generalul Antonescu de la Predeal pentru ca impreuna sa mearga la Bucure0. Generalul Antonescu este convins ca germanii vor pierde razboiul, dar Mihai Antonescu it convinge ca trebuie sa salveze tara. Generalul Antonescu are asigurat, prin Mihai Antonescu, acordul Legatiei germane; el merge la Prezan, caruia ii propune pre§edintia guvernului, insa situatia este foarte grew, frica de legionari fiind maritd ii toti refuza. Mareplul Prezan nu vrea sa mai faca politica, fiind preabatran, iar oamenii politici gasesc ca este mai bine sa-i dea generalului Anto- nescu numai concursul, momentul nefiind propice unui guvern national. Regele cheama la Palat pe generalul Antonescu §i-linsarci- neaza cu formarea unui guvern national, dandu-i depline puteri de conducere. www.dacoromanica.ro 84 CONSTAIVTIN PANTAZI Generalul Antonescu is legatura cu oamenii politici, aratandu-le insarcinarea ce are de la Rege §i cerandu-le concursul; toti sunt de parere ca nu trebuie dat concursul regelui Carol, care trebuie sa abdice. In strada, manifestarile cer plecarea Regelui, iar gloantele rapaie pe Calea Victoriei. Generalul [Dumitru] Coroama, comandantul trupelor din Bucure§ti, om al Regelui, intrebat de Antonescu daca avand ordinul de a trage in manifestanti, conteaza pe disciplina trupelor sau nu, generalul Coroama raporteaza ca el nu trage in populatia

Antonescu merge la Rege, aduna aghiotantii regali care toti sunt de parere ca este bine ca M.S. Regele sa abdice. Generalul Antonescu merge la Rege ii expune parerile oamenilor politici, ii arata situatia din tars §i din capitala §i i§i depune mandatul dupa ce asigurape Rege ca, in cazul and acesta abdica, ii asigura viata atat a sa cat §i a d-nei Lupescu §i domnului [Ernest] Urdareanu. Regele it roaga sa pastreze mandatul §i sa formeze un guvem potrivit situatiei, iar el [Regele] va trimite pe dl Valer Pop la Legatia germana ca sa vada daca este sustinut sau nu de Germania. Antonescu, plecat de la Palat, trece pe la dl Fabricius cu care se intelege ca sa se refuze Regelui once concurs §i se duce acasa. La ora 2 noaptea, in ziva de 6 septembrie, scrie o scrisoare regelui Carol prin care ii cere abdicarea in favoarea lui Mihai. Scrisoarea este trimisa prin colonelul Elefterescu Mircea, iar Regele semneaza actul de abdicare pe care-1 inapoiaza lui Antonescu, dupa ce dl Valer Pop a fost asigurat la Legatia germana ca este in interesul tarii sa abdice*. * Toate aceste fapte letiu de la generalul Antonescu; s-ar putea sA nu fi retinut bine unele detalii. Colonelul Elefterescu insI le cunoa§te, in aminunt, in ceea ce privqte decurgerea evenimentelor la care a fost prezent, in legAtura cu www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA- LA MOARTE 85

***

Ma aflam la Turda wide comandam de cateva zile unica divizie blindata a armatei. Conform conferintei-dictat de la Viena, Romania parasea teritoriul Transilvaniei cedat Ungariei, iar Divizia blindata pusese pentru carliu0e §i evacuari toate camioanele sale la dispozitia armatei. In dimineata zilei de 6 septembrie 1940, ora 3, am primit ordinul sa ma prezint imediat la Bucureti, primului-ministru, general Antonescu. La ora 7, Insotit de §eful de stat major al Diviziei blindate, plecam la Buctirqti wide sosim la ora 15, iar la ora 16 ma prezint generalului Antonescu. Eram destinat sa devin comandantul militar al capitalei Si mi-a dat ordin sa revin la Pre§edintia Consiliului de Mini§tri a doua zi, 7 septembrie 1940. A doua zi de dimineata, Antonescu m-a intrebat sa-i spun daca cred caasputea stipani pe legionari in cazul cand ar face un guvern cu ei. Am fost surprins de aceastaintrebare, §i el cred ca a facut-o fara sa vrea, insa desigur pornitA din preocuparea pe care o avea. Nu i-am dat nisi un raspuns, iar a doua zi, in ziva de 8 septembrie, cand dimineata voiam sa-i spun parerea, mi-a taiat vorba printr-o alta intreb are: Te simti in stare sa conduci Ministerul de Razboi? Nu ca ministru, fiindca acest loc it voi tine eu tot timpul guvernarii, insa ca subsecretar de stat, in noua organizatie ce o voi da Ministerului de Razboi? I-am raspuns: Cred ca voi putea face fata cerintelor, iar viitorul va larnuri afirmativ sau negativ. Bine, azi vei depune juramantul. succesiunea evenimentelor. Sunt insa unele fapte arItate de mine aici pe care el nu le cunoasten. a.

www.dacoromanica.ro 86 CONSTANTIN PANTAZI La ora 10, am depus juramantul in fata generalului Anto- nescu, deoarece, in conformitate cu decretul deplinelor puteri de conducere a statului,mini§trii erau denumiti de primul- ministru si conducator al statului, iar juramaritul se facea Regelui §iConducatorului statului. Intreaga responsabilitate ministeriala era datorata tot conducatorului statului, in juramant fund subliniate cloud idei: "Jur ca voi fi cinstit, jur ca voi pasta secretul". Felul cum era prezentata public guvernarea§ifelul cum se numeau ministrii, cum si responsabilitatea lor, "infatisau instau- rarea la canna statului a unei dictaturi cezariene, in care toate puterile, off, deci,§iresponsabilitatile in fata tarii erau detinute exclusiv de generalul Antonescu si el le exercita dupa cea mai desavarsita forma a Cezarismului. Era nevoie de aceasta forma? Consimtea poporul la ea? Sunt intrebari la care vom raspunde in viitor cu prilejul evenimentelor ce vor Invedera aceste fapte. Pentru moment este necesar sa constatam doar el starea morals a natiunii se afla sub imperiul deprimgrii reiesite din sentimentul lipsei de putere, manifestate prin aceea ca se dovedise natiunii Ca guvernul sau nu avusese Increderea necesara in forta natiunii, in armata,§i castatuse inert la prabusirea hotarelor nationale. Ca o consecinta a acestor fapte, armata simtea asupra ei toata greutatea dezonoarei, iar guvernele trecute de sub conducerea Regelui purtau sarcina unei politici prost facute deoarece prin politica externs a tarii nu se stredurase (sic!) integritatea nationala printre complicatiile create de imprejural'i. Ca o consecinta a acestor fapte, Increderea natiunii se indrepta spre o conducere viguroasa, fa.'nard, sub conducerea unui om incercatsicu Intreaga asumare a raspunderii. Generalul Antonescu Inca de la inceput gaseste Ca trebuie sa aplice unele sanctiuni morale si sa faca, prin aceasta masura, §io promisiune de viitor tariff, pentru ca echilibrul moral sa se

www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA- LA MOARTE 87 restabileasca §i viata sa poata din nou sä se desfa§oare sub auspiciile nadejdii. Prima masura este de a se scoate public din armata mai multi generali care au fost in jurul regelui Carol alII-lebsau din acei care au exercitat man comandamente sub domnia acestui Rege, pentru motivul ca au contribuit prin atitudinea for la starea morals care a determinat cannuireagranitelor tariff, fara ca armata sa fi tras nici un glont. Intre ace§ti generali, a fost lovit §i generalul de armata [Constantin] Ilasievici, fostul prieten al lui Antonescu, care-§i daduse demisia imediat ce a venit la putere generalul Antonescu, insa Antonescu nu a vrut sa i-o primeasca pentru a aplica sanctiunea publics. Am incercat atat eu, cat mai ales Mihai Antonescusa -1irnpiedicam a lovi astfel in camarazi, insa a fost imposibil sa-1 determinsa-sischimbe hotararea; once incercare din contra se lovea de o enervare, iar urmarea a fost scoaterea unui decret-lege cu aceasta sanctionare pornita de la pre§edintele Consiliului de Mini§tri, care era §i ministru de Razboi, fara ca decretul-lege sa fi fost contrasemnat de mine. Regele Carol impreuna cu d-na Lupescu §i cu dl Urdareanu pleaca din lard cu un tren special in ziva de 7 septembrie, in tren mergand ca insotitori, pana la frontiers, generalul David Popescu, care era Inca ministru de Interne, §i locotenent-colonelul [Nicolae] Dragomir, mai apoi ministru al Aprovizionarii. Calatoria regala merge in lini§te pand aproape de Timi§oara, unde trenul trebuie sa faca o halts. Seful garii Timi§oara anunta la Buk (Bucure§ti n. ed.) ca peronul Garii de Nord este ocupat de legionari inarmati §i ca se teme de siguranta Regelui, de§i in fata se afla o companie de osta§i, deoarece acestea au o atitudine §ovaielnica in fata legionarilor. Generalul Antonescu da ordin ca trenul sa tread. prin Timi§oara cu toata viteza §i sa nu. opreasca decat pe teritoriul Serbiei, unde se anunta a se lua masuri. Trenul trece prin

www.dacoromanica.ro 88 CONSTANTIN PANTAZI Timisoara ca o naluca, insa legionarii trag in ten cu arme si mitraliere, toti calatorii stand culcati pe dusumeaua vagoanelor pana ce focurile inceteaza. Vagoanele sunt ciuruite, geamurile sparte, insa nu este nimeni atins de glont. In ziva de [14 septembrie] se alcatuieste noul guvern in care intra legionari, liberali si militari; conform intelegerii cu d-nii Bratianu si Maniu, au intrat in guvern domnii [Mircea] Cancicov §i [George] Cretzianu, pentru EconomiaNationala si Finante, ca reprezentanti ai Partidului [National] LiberalDinu Bratianu, iar din partea d-lui Maniu nu a intrat nimeni, intelegerea nefunctionand, intrucat domnia-sa a recomandat pe domnii Mihai Popovici si [Aurel] Dobrescu, iar generalul Antonescu a ripostat d-lui Maniu: "Domnule Maniu, situatia este prea grea pentru ca sa glumim"". La Interne a fost numit generalul [Constantin] Petrovicescu, care avea deopotriva si increderea Garzii de Fier si a generalului Antonescu; la Justitie, Mihai Antonescu; legionarii pastrara vicepresedintia Consiliului de Ministri, prin dl Horia Sima, si ministerele: Instructiunii Publice, Sanatatii, Comunicatiilor si Externelor impreuna cu multe subsecretariate de Stat*. In administratia Internelor s-au numit prefecti si primari legionari aproape pretutindeni. De la primele Consilii de Ministri care se aduna la Presedintia Consiliului de Ministri se stabileste felul de lucru al noului guvem. Generalul Antonescu da directivele de guvemare, hotarand ce sä se actioneze si stabilind in ce masura, pentru realizarea masurilor de luat, ministerele trebuie sa colaboreze impreund. Masurile luate, ministrii trebuie sa lucreze in colaborare si la primul Consiliu sau la ziva hotarata trebuie sa faca cunoscuta presedintelui Consiliului solutia la care s-au oprit si organizarea * S-a creat un minister nou, al Aprovizionarii (de fapt, Coordonariin. ed.) §i Statului Major Economic, dat locotenent-colonelului [Nicolae] Dragomir, un om dibaci, care avea stranse legaturi cu legionarii, ceea ce arata ca generalul facea politics interns cu toad atentia. n. a. www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA LA MOARTE 89 lucrului, care incepea imediat, ce avea asentimentulsiobservatiile Maresalului. Prima mare problems push a fost lamurirea misiunii generalului Antonescu, cand el a spus: "Am fost adus la putere ca urmare a prabusini granitelor, menirea mea este sa refac granitele

Apoi s-a hotarat a se trece la reorganizarea ministerelor, el [Ion Antonescu] pretinzans d ca statul nostru este un ghem incurcat, sipentru a se vedea cum trebuiesc reorganizate ministerele, la Inceput trebuie scotocit materialul pentru a se avea o evidenta a acestui material si a i se organiza gruparea la ministere dupa nevoile de functionare. Paralel cu aceasta masura s-a pus in lucru Si chestiunea ridicarii moralului ofiterimiisifunctionarimii, magistraturii, clerului prin anuntarea ca se va face dreptate dupa lege, repa- randu-se toate nedreptAtile trecutului si, prin aceasta, s-a deschis chestiunea reclamatiilor. Ministerul Justitiei a pus la ordinea zilei sanctionarea vinovatilor, constituindu-se diferite comisii pentru verificarea ministerelor, verificarea actelor de la Palatul Regal si a averilor regale, verificarea averilor fostilor ministri si a functionarilor superiori, arestarea fostilor ministri raspunzatori de asasinarea lui Corneliu Codreanu si a celorlalti legionari, precum si a func- tionarilorsijandarmilor care au executat sau au luat parte la acele omoruri. Toti fostii prefecti militari, care au avut executati in districte legionari, ca urmare a represiunii ce s-a facut dupd omorarea lui Armand alinescu, au fost eliminati din armatd. In politica extema, s-a pus si s-a hotArat aderarea Romaniei la Pactul Tripartit. Nu s-au expus niciodata in Consiliile de Ministri masurile luate sau ce se .vor lua in politica externs. Personal, am aflat din jurnale despre semnarea actului de aderare a Romaniei la

actul Tripartit. www.dacoromanica.ro 90 CONSTANTIN PANTAZI Stiu insd ca generalul Antonescu era sigur ca rdzboiul va fi astigat de Anglia si de America, insd gasea ca Romania trebuia sd se sprijine pe o natiune care sd-i garanteze libera existenta Si dezvoltarea, iar situatia dupd iulie 1940, cand se pierduse Basa- rabia*, si indica nevoia unei apropieri de Germania, de altminteri Germania si Rusia in acel moment fiind in cele mai bune relatiuni. Am mers de cateva on in acel timp la Maresal acasd. ()data 1-am intalnit pe dl Maniu in strada Paharnicului la Bucuresti (era cam in jurul lui 10 septembrie) si de mai multe ori, la Predeal, pe dl [Franklin Mott] Gunther, ministrul american cu care Antonescu era in stranse legdturi de prietenie. Stiu de la generalul Antonescu, demult, si de la Mihai Antonescu, de cand am stat in Rusia dupd 23 august 1944, ca inainte de a adera la

actul Tripartit, ambii au avut convorbiri si cu dl Gunther si cu dl Reginald Hoare, ministrul Angliei, care ambii au fost de acord ca, in acele momente, Romania nu avea alts solutie decat aceea de a se apropia de Germania. Repauzatului Gunther, Antonescu i-a spus: "Ia d-ta locul meuhotardste, to rog, cum potisa-ti scoti din pericol Cara ?" In arhivele legatiilor si la ministerele de Afaceri Straine americane Si engleze este putinta sd nu fie consemnate aceste convorbiri. In octombrie 1940, colaborarea cu legionarii este extrem de stransd. La 8 (6 n. ed.) octombrie are loc in Piata Natiunii o intrunire legionary de marl proportii, cu legionarii in uniforms, in care dl Horia Sima este proclamat comandantul Garzii de Fier, iar generalul Antonescu, seful Miscarii Legionare. Are loc depunerea juramantului reprezentantilor organizatiilor legionare din intreaga tars lui Horia Simasi generalului Antonescu**. * Adaugat: "si Transilvania" n. ed. ** Nota pe p. 172: "Restul mai tarziu. Este dat numai DezvoltareaMuletului. Nu pot scrie, sunt supravegheat"

www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PANA LA MOARTE 91 La 6 septembrie 1940, generalul Antonescu este seful guvernului Si Conducatorul Statului, investit cu depline puteri. Guvemul Gigurtu este demisionat, insaministriigireaza Inca departamentele, noul guvern nefiind Inca format. La 8 septembrie 1940 depun juramantul pentru demnitatea de subsecretar de Stat la Ministerul de Razboi pentru Armata de Uscat. Pentru ca cineva sa poata incaptui, trebuie in primul rand sa fie convins, sa creada ca poate face ceea ce vrea sa faca. Anto- nescu primeste acum o misiune, aceea a conducerii Tarii cu depline puteri; el crede absolut ca poate Indeplini misiunea ce-i revine. Totdeauria el a crezut ca are o misiune, care pand arum insa ii venea numai pe cale transcendenta; acum ii vine si real de la Natiune prin Rege, cu vointa Regelui si mai presus de vointa lui. Credinta lui mistica in misiunea ce are este acum impartasita de credinta tuturor romanilor. Granitele tarii sunt prabusite; la cladirea granitelor Romaniei Mari el a luptat in 1913, in 1916-18 Si 1919-20, incepand din 1916 avand intr-adevar un rol de prima importanta. Ceind s-au preibufit granitele farii, s-au priibu§'it granitele lui. De aceea primasimarea lui misiune consta in refacerea granitelor. Acest fapt el it anunta in primul Consiliu de Ministri pe care it prezideala dupd constituirea guvernului. Guvemul sau se compunea din militari, legionarisi liberali. Vicepresedinte al guvemului este Horia Sima; Comunicatiile, Extemele, Educatia Nationala, Sanatatea Si Munca sunt departamente ocupate de legionari; Economia Nationala, Justitia91Finantele de liberali. Ministerul de Razboi este tinut de generalul Antonescu, reorganizat pe 3 subsecretariate de Stat: Uscat, AersiMarina, Inzestrare. Un minister nou, al Aprovizionarii, Coordonariisi Statului Major Economic este Incredintat loeotenent-colonelului Dragomir, ofiter activ cu legaturi tali la legionari. [SS] semnatura. Sfarsitul caietului al cincilea. Paginile umatoare apartin dactilogramein. ed. www.dacoromanica.ro 92 CONSTANTIN PANTAZI La Interne, generalul Petrovicescu are increderea §i a generalului Antonescu §i a lui Horia Sima. In intreaga administratie a prii infra prefecti §i primari legionari. Tara, in urma prabu§irii granitelor Si cedarii de teritorii, are moralul complet scazut, iar armata, expresia fortei§idemni- tatii unei natiuni care a stat cu bratele incrucipte la cedarea teritoriului, are moralul scazut §i este ca §i inexistent& Prima masura care se impunea in misiunea care revine generalului Antonescu este ridicarea moralului armatei§iinaltarea moralului natiunii. Pentru aceste 2 infaptuiri sunt cloud remedii: prezenta lui, care prin trecutul sau reprezinta reamintireamomen- telor de energie national& §i aplicarea sanctiunilor vinovatilor de nenorocirile care s-au abatut asupratarii. Trebuie sa fac de la Inceput o clarificare: generalul Anto- nescu nu intelege sä execute decat o conducere Cezariand; deci, in primul rand, totul in guvern este el, iar membrii guvernului sunt elemente de executie. El considers ca Tara vrea Mi§carea Legionary la conducere Si crede fararezerva acest lucru. De aceea nu intelege conducerea decat prin sprijinul legionarilor, Insa sprijinul neconditionat al acestora. Acestea fiind zise, trece la problema sanctiunilor. Vinovat principal it considers pe regele Carol al II-lea §i politica pe care acesta a dus-o. Sanctiunea pentru Rege este inlaturarea lui de pe tron, iar sanctiunea pentru oamenii politici care i-au dat concursul o vede in reactiunea opiniei publice care sigur nu are incredere in ei1inici nu va mai avea. A§a vede el. Toti fo§tii mini§tri trebuiau sa treaca la controlul averilor, Tara urmand sa sanctioneze legal pe cei ce au amestecat banul public cu banii proprii. Generalii, inaltii magistrati §i inaltii functionari de stat care au dat concurs regelui Carol al II-lea au fost sanctionati prin indepartarea for din functiile avute. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 93 Un insemnat numar de generali sunt scosi din armata, fiindca s-au prabusit hotarele Orli fard ca armata sa fi tras un glont de arms, si printre ei se numara si generalul Ilasievici care i-a fost intotdeauna prieten. Dar printre generali au fost si unii care nu intrau in principiul pentru care se aplica sanctiunea si au fost totusi scosi din armata, fiindca generalul Antonescu avea ceva personal sa le reproseze; natural, in raport cu unele evenimente din urma. Au fost inutile atat interventia mea cat si, mai ales, a lui Mihai Antonescu; decretul-lege defaimator, publicat in loc de frunte in toatapresa, a fost scos direct de la Presedintia Consiliului de Ministri fara a fi fost contrasemnat de cineva. Aceeasi epuratie s-a facut si printre membrii Curtii de Casatie dupapropunerealui Mihai Antonescu, ministrul de Justitie, insa forma in care au fost indepartati a fost mai putin suparatoare. Dar nu erau suficiente numai sanctiunile pentru ridicarea moralului, ci s-a trecut la repararea nedreptatilor in toate departamentele si compartimentele vietii de stat, pentru ca ofiterii, magistratii, diplomatii, profesorii de diferite categorii, functionarii sa fie reincadrati cu rangul si salariile la care au dreptul prin repararea prejudiciilor ce li s-au creat in trecut. A fost o opera morals inserrmata, la realizarea careia s-a muncit 6 luni si care a produs foarte bune rezultate morale. Armata era mobilizata de aproape un an de zile. In timpul acestui an, oamenii au sapat lucrari de fortificatii pasagere pe intreaga frontiers de rasarit, Para insa ca sa fi facut si o pregatire de razboi printr-o instruire practica. Tunurile anticar se dadusera in ultimul moment si pentru fiecare tun se admisese sa se traga, pentru instructie, maximum doua lovituri. Moralul armatei care, dupd cum am aratat, fusese distrusii revine, instruindu-se din nou serios si ptmandu-se o deosebita grija pe bunul trai al oamenilor. De la aceasta idee, se da imediat ordin generalului Alexandra Ioanitiu, noul sef al Marelui Stat Major, sa se acorde www.dacoromanica.ro 94 CONSTANTIN PA.NTAZI la toate categoriile de armament, maximum de munitie pentru trageri. Armataincepe o instructie serioask ciclurile de instructie se reiau, lasandu-se deoparte lucrul in pamant; in ele [in cicluri], se executa toate tragerile de razboi. Ordinesi controluri incep la hrana oamenilor i a cailor. 0 inviorare a armatei incepe imediat sa se simta, iar sunetele muzicilor militare §i ale trompetilor vestesc populatiei ca armata se afla din nou la datorie. Generalul Antonescu incepe sa intruneasca, o data pe saptamana, Consilii de Mini§tri, in care el expune lucrarile ce urmeaza sa faca ministerele §i felul cum, in unele chestiuni, trebuie sä colaboreze pentru o realizare mai multe ministere interesate. Enuntat principiul §i pusa problema, mini§trii respectivi urmau sa cada de acord asupra aportului ce fiecare trebuia sa aduca in lucru; lucrarea generala este pregatita §i lucrul incepe, controlul Conducatorului Statului incoltind mereu mersul activitatii la fata locului. Ministerele primesc dispozitiuni a rascoli materialul direc- tiilor §i serviciilor, a face reorganizarile astfel incat serviciile §i directiile sa nu se suprapuna §i nici sa se anihileze prin ordinele ce dau. Chiar ministerele intre ele trebuiesc sa-§i schimbe anumite directii, pentru a se simplifica actiunea de stat prin descurcarea "ghemului incurcat" care este statul roman. Grafice cu reorganizarile ministerelor sunt prezentate pentru a face fata noilor legiuiri de organizare a ministerelor. Ceea ce vrea sa obtina, §i deschide lupta pentru realizare, este mai ales distrugerea birocratiei. Ministerele, desigur, trebuiesc in primul rand sa serveasca statulsiapoi indivizii; de aceea once cerere a unui om, trebuie sa aiba raspuns in 6 zile, biroul pentru lucrarile curente neavand permisiunea sa tina corespondenta nelucrata peste 24 ore. La lucrarile de durata, petition arul este in§tiintat cand sa vina dupa rezultat. Publicul este primit in ministere la www.dacoromanica.ro CU MARa4LUL PANA LA MOARTE 95 anumite ore, in sali special destinate, unde se afla reprezentantii fiecarui serviciu §i directii, care dau larnuriri imediate sau fac cunoscut realizarile din petitiile trimise. Cei din provincie sunt anuntati prin carti pWale de mersul petitiilor sau dosarelor lor. Ministerele trebuie sa faca cat mai des controlurile cererilor oamenilor, urmarind mersul corespondentei (data cand a intrat §i cand a iqit rezolvata cererea). Dar birocratia este lovita numai daca ministere).e renunta de a crea doar o activitate de corespondenta prin ordine date §i hartii care se plimba de la birou la birou §i de la serviciu la serviciu §i dacaincepe sa se urmareasca executarea lucrului real, acolo unde acesta se executa, prin controlul pomit de la minister i de la directia interesata Si prin prezenta in teren a mini§trilor, directorilor din ministere, §efilor de servicii pentru indreptarea, stimularea Si controlul activitatii creatoare. Impulsia controlului trebuie sa fie completata prin exemplul pe care trebuie sä-1 dea toti §efii. La generalul Antonescu nu sta un decret pentru semnare decat 24 ore. El se odihne§te noaptea la Pre§edintia Consiliului §i cere ca toate decretele cu corespondenta curenta sa-i fie aduse in camera, seara, cand se culca. Dupd cat este de inalt maldarul, el are somnul mai mult sau mai putin prelungit. Are ore de de§teptare la 3,4,5,6 §i 7, dupd lucrul pe care-1 are de facut. La ora 9 intra in birou §i incepe munca de creatie, de adevarata guvernare, cu mini§trii pe care-i cheama pentru di ferite legi ce ace0a au intocmit sau pentru a le da directive in vederea celor ce unneaza a intocmi. Are de la inceput o activitate extraordinard; de felul cum lucreaza el se §tie in toate ministerele. Cu ministerele Finantelor, Economiei Nationale, Agricul- turii, Siinatatii §i cu Marele Stat Major, el lucreaza pentru a se documenta asupranevoilor agriculturii (tractoare §i instrumente agricole), asupra nevoilor sanatatii publice pentru dotarea spitalelor cu medicamente, instrumente spitalice§ti §i chirurgicale, www.dacoromanica.ro 96 CONSTANTIN PANTAZI instalatii de radiografie, material spitalicesc; cu ministerul de Razboi pentru a se completa armamentul, munitiile, camioanele, materiile prime trebuincioase fabricilor din tail, dotatiile sanitare curente §i de razboi etc.; cu ministerul Comunicatiilor pentru comanda de ma§ini (locomotive), completarea parcului de vagoane, comanda de cocs, de material necesar pentru constructii not de cai ferate pe distanta de 1.000 km, compresoare, cater- pilare etc. Fund in colaborare cu Garda de Fier, trebuia sä aprobe cercetarea §i sanctionarea vinovatilor de omorarea ilegala a membrilor Garzii de Fier. Sunt arestati: general Gheorghe Arge§eanu, fost prim-ministru, Victor lamandi §i general Gabriel Marinescu, fqti mini§tri, general Ion Bengliu, fost §ef al Jandarmeriei, Radu Pascu, fost procuror general, §i Inca un numar de politi§ti §i jandarmi, man §i mici, care au ordonat sau au executat omoruri. Toti fo§tii prefecti militari in judetele carora s-au facut executii au fost sco§i din armata. Toate dezvinovatirile §i protestele pe motivul ca, primind ordine de la guvem, prefectii n-au avut ce face, n-au fost ascultate; ci, dimpotriva, s-a creat principiul ca nici un agent de executie nu poate executa un ordin primit sau o masura luata, daca acestea sunt contra legii. Principiul legalitatii a fost intarit in toate ministerele care au fost obligate sa dea ordine in acest sens, pentru executare la toate directiile, serviciile, instantele §i elementele cuprinse in activitatea fiecareia. In ziva de 6 octombrie are loc in Fiala Natiunii o manifestatie a Garzii de Fier cu reprezentanti din provincie (toate orwle), pentru a se depune de legionari juramantul lui Horia Sima, ca find Comandant al Legiunii, §i generalului Antonescu, ca §ef al Mi§carii Legionare; atat generalul Antonescu cat §i Mihai Antonescu iau parte la serbare in cama§i verzi. www.dacoromanica.ro CU MARE5ALUL PANA- LA MOARTE 97 Nu mutt dupa aceasta manifestare, sunt chemat la Ion Antonescu la Palatul Cantacuzino, pe la ora 10, cand imi da ordin sa primesc pe generalii Erik Hansen si Wilhelm Speidel, sefii Misiunilor militare de instructie pentru Arinata si Aviatie, trimisi de Germania. Era pentru prima card cand aflam ca in tars sosesc misiuni militare pentru instructie. Ma duc la aeroport si revin la Presedintia Consiliului de Ministri, cu ambii generali germani, Hansen fiind in compania mea, iar Speidel, in compania comandorului Gheorghe Jienescu, subsecretar de Stat la Aer, unde ambii generali au o convorbire de 30-de minute cu Ion Antonescu, dupa care merg la Marele Stat Major, generalul Hansen luand legatura cu generalul Iosif Iacobici, care are insarcinarea sa lucreze direct cu Hansen, pentru a se face instructia in armata dupd experientele de razboi ale armatei germane. Imediat dupa sosirea Misiunii militare germane, ceruta de guvernul Gigurtu, se incrpe reorganizarea armatei dupamodelul armatei germane, tr- ..ucerea si alcatuirea noilor regulamente dupa regulamentcle si instructiile tactics germane, organizarea si programarea invatamantului militar de toate categoriile, dupd felul cum se preda invatamantul german. M:,iuneamilitara, compusa din ofiteri si subofiteri, soseste in tr ra, repartizandu-se proportional la diferitele regimente, unitati ;.1 marl unit* iar subsecretariatul meu primeste ordinul sa construiasca in Ploiesti, Mizil, Buzau si Ramnicu &drat, baracile necesare adapostirii unei divizii blindate germane, ce soseste in tars la finele lunii noiembrie si incepe instruirea Diviziei Blindate romanesti. Tot in octombrie, are loc o manifestatie nationala la Alba Iulia, oral istoric, legat de implinirea drepturilor nationale romanesti asupra Transilvaniei, la care vorbesc Ion Antonescu si Horia Sima, afirmand din nou drepturile noastre integrale. In politica externs, Ion Antonescu urmareste linia ultimilor predecesori; Gh. Tatarescu si ing. Gigurtu, aderand la politica www.dacoromanica.ro 98 CONSTAIVTIN PANTAZI Axei, pentru a scoate tara din izolare si a avea pe viitor sprijinul Germaniei. Aceasta aderare politica o face dupa ce in prealabil are legaturi cu Gunther, ministrul Americii, si Reginald Hoare, ministrul Angliei, care cunosc proiectele lui Ion Antonescu si omeneste sunt de acord cu el ca nu poate face altfel. Reamintim ca la 2 iulie 1940 domnul Tatarescu, actualul vicepresedinte al guvemului Blocului Partidelor Democratice, fiind prim-ministru sub regele Carol, denunta garantiile britanice date Romaniei, pentru asigurarea integritatii teritoriului national, si °feta Germa- niei un pact de amicitie perpetua pe 50 de ani; apoi domnul Gigurtu cere aderarea la Axa si Misiune militara germane. Nici unul dintre sefii partidelor politice nu face nici un memoriu de protest asupra orientarii politice a tarii, inceputa Inca de pe timpul guvernarii Gh. Tatarescu. Cu prilejul aderarii la Pactul Tripartit, Ion Antonescu, insotit de o suits si de domnul Mihail Sturdza, ministrul de Externe, avand o serioasa documentare la care au lucrat toate ministerele timp de cloud saptamani, dupa ordinele sale , constand in caiete cu grafice aratand situatia tarii in diferite compartimente, merge intai sä face o vizita de curtoazie la Roma si apoi o vizita de temei la Berlin. La Roma intalneste pe Mussolini, om de autoritate si de formatie similard aceleia a lui Ion Antonescu si intelegerea prin simpatie intre ei se faureste repede. Nu stiu ce discutii au avut acesfi doi oameni de stat, dar stiu ca generalul Antonescu a relevat nedreptatea ce s-a Mout Romaniei prin impartirea Transilvaniei in urma dictatului de la Viena, si ceea ce a voit indeosebi Ion Antonescu a fost de a se intelege ca situatia actuala din Ardeal nu este primita nici de Romania, nici de el, ca fiind definitive. Apoi a luat drumul Berlinului. Fabricius, ministrul Germa- niei, in tren i-a spus lui Ion Antonescu ca s-a stabilit un protocol la Berlin si ca in baza acelui protocol it roaga sa nu puns in discutie chestiunea Transilvaniei. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 99 "Atunci n-am ce sa caut la Berlin. Eu merg sa ma inteleg cu Fiihrerul §i voi pune toate problemele neamului romanesc. Daca insa nu se poate vorbi de Transilvania, eu nu merg la Berlin. Te rog, comunica." Domnul Fabricius a avut o convorbire cu Berlinul din vagonul special amenajatsiIon Antonescu a mers la Hitler. In intrevederea de la Berlin conversatiile au fost foarte cordiale. Hitler de la inceput a avut o mare simpatie pentru Ion Antonescu asemenea§i o mare incredere, reieita din claritatea §i energia cu care Ion Antonescu a sustinut cauza romaneasca. Concret, in realizari practice, urmate apoi de fapte noi, §tim hotararile: 1. Germania acorda Romaniei 100.000.000 marci imprumut, cu 3% dobanda, pe limp de 10 ani pc ntru a se finanta: a). Comenzile din Germania relative la necesarul in ma§inarii §i furnale pentru a se pune in functionare, cu maximum de efect folositor, fabricile §i uzinele de armament §i munitii din tarn. b). Comanda a 2.000 de tractoare agricole, 3.000 de autocamioane §i un numar insemnat de locomotive. c). Comanda de unelte agricole, instrumente chirurgicale, medicamente §i aparate de radiografie. d). Material necesar pentru repararea §i construirea de §osele; material telegrafic §i telefonic, sisteme de ace §i material de suprastructura pentru constructii de cale feratd. e). Materii prime necesare fabricatelor din industria grea: cocs. f). 0 rafinarie de petrol pentru benzind octanica; material de rezerva pentru rafinariile de petrol. 2. S-a stabilit limita maxima de penetrabilitate a capitalului in industria grea §i in petrol sä fie de maximum 50% in toate www.dacoromanica.ro 100 CONSTANTIN PANTAZI consiliile de administratie, majoritatea fiind constituita din roman (Este vorba de capitalul german). 3. S-a stabilit principiul: preturile in care se fac schimburile, atat pentru marfurile germane cat si pentru cele romane, sa fie acelea din 1939, marca germand fiind de lei 40. 4. Cota de cereale ce se da Germaniei sa fie negociata anual. 5. Cumparaturile sa se faca numai de la guvern la guvern, card intermediari. 6. Reducerea cotei de cereale pe anul in curs, de la 40.000 de vagoane la 10.000 de vagoane, conventia Gigurtu fiind facutd in necunostinta productiei. 7. Sä se desfiinteze societatile germane de colectare a cerealelor din Romania. In afara de discutiile ce au avut loc cu specialisti ai guvemelor, Ion Antonescu a avut o conversatie particulars cu Hitler, in care s-au discutat chestiuni politice strict secrete. Din aceste discutii a transpirat doar faptul ca. Hitler a facut un tur de orizont politic, in care a vorbit de aliatfi Germaniei si in care a spus: "La est am Inca un aliat, Rusia, dar alianta nu este sigura". Intors in Ora, Ion Antonescu este primit in gara Mogosoaia de ministri, legatiile germanasiitaliand, generalii din Bucuresfi, o garda legionary de onoare, comandantul Legiunii, o companie de onoare din Batalionul de garda al Conducatorului Statului. Generalul se da jos din vagon; el este in uniformsmilitary, dar saluta prin salutul legionar. Au loc toate manifestatiile sonore ale legaturilor Axiale; imnul national german $i cel national- socialist; cele italienesiimnul regal roman. Foarte veselsi sprinten, generalul, in uralele legionarilor, trece in revista companiile de onoare, dupa care pleaca la Presedintie. A doua zi a avut loc un Consiliu de Ministri, cand generalul Ion Antonescu a facut expunerea celor petrecute la Berlin, aratand rezultatele concrete la care a ajuns prin convorbirile ce au avut si care sunt cele aratate anterior (Aceste fapte mi-au fost www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PAM LA MOARTE 101 confirmate de Maresal, la Galitzin, unde eram arestati, in Rusia, dupa 23 august 1944). Generalul Ion Antonescu este ministru de Razboi si, in aceasta insarcinare cesi -aluat, lucreaza direct cu subsecretarii de stat§iseful Marelui Stat Major. Acum is fiinta la Ministerul de Razboi si a! 4-lea subsecretariat, acela al Marinei. Lucrul consta din directivele de lucru ce se dau in Consiliile de colaborare care, o data pe saptamand, miercurea, timp de 3 ore, se lucreaza sub directia sa. In toate aceste consilii, s-aintrebuintat rezumarealor scrisa, termenul "S-a discutat", intelegandu-se prin aceasta notiune tot ce s-a facut in sedinta; in fapt, era intrebat seful Marelui Stat Major asupra unor lucrari in curs, sau unii din subsecretari, asupra celor executate din unele directive date in sedinta precedent& Astfel, discutia consta dintr-o conferinta a generalului Ion Antonescu, in care ordona tot ceea ce trebuia sa se faca de fiecare subsecretariat si de M.St.M. Toti notau in carnete§inimeni nu facea intampinari; de altfel, generalul nu admitea sa fie intrerupt, nici in Consiliile de Ministri, si nici sa i se faca obiectiuni. Noua ne revenea executia in care executam numai ceea ce era posibil; in executie, el nu intra decat pentru controluri la executiile de creatie (sic!) ale ministerului sau M.St.M. Aici trebuie sa dau o leimurire: el dezlegase a nu se executa deceit ceea ce este posibil ci practic, directivele lui neaveind caracter de ordine, ci de indrumiiri. Asa s-au inteles§i executdrile ministeriale. Secretarul general al Ministerului de Razboi era instalat la Presedintia Consiliului de Ministri, iar generalul Ion Antonescu, tot timpul cat a fost ministru de Razboi, n-a fost decat o data in localul ministerului, in ziva cand a fost prima sedinta a Consiliului Superior al Armatei, pentru a ma instala pe mine ca presedinte al acestui consiliu, care trebuia sa fie prezidat de ministru. In chestiunile operative lucra direct cu generalul Ioanitiu, iar subsecretarii de stat ai ministerului nu cunogeau din www.dacoromanica.ro 102 CONSTANTIN PANTAZI chestiunile operative deceit ceea ce ii interesa pentru propria executie. De aceea, am aflat abia cand mi s-a facut ancheta, in 1945, ca in octombrie 1940 a fost la Bucuresti un general german, Kurt von Tippelskirch, care a lucrat cu M.StM. chestiunea acope- ririi Moldovei si a sosirii in tara a Misiunii de instructie germane, Cara ca eu sa-lfi vazut pe acest Lieneral sau sa fi stiut macar ca el a trecut prin Bucuresti. Problemele de instructie insa le cunoasteau top, fiindca instructi a era indrumata sau se raportau Masurile luate in consiliile de colaborare. La ordinea zilei fiind probleme de siguranta statului, probleme de aprovizionare, de economie politic5, s -au infiintat comitete reduse ministeriale, cea mai mare parte sub presedintia Maresa- lului, asemanatoare comitetelor de colaboraremilitant: Comitetul ordinii interne, cu participanti: ministrul, subsecretarul de stat de la Interne, seful Serviciului Special (Secret) de Informatiuni, prefectul Politiei Capitalei, directorul general al Sigurantei Statului, inspectorul general al Jandarmeriei. Comitetul aprovizionarii: ministrul Aprovizionarii, primarul capitalei cu ajutoarele de primari, secretarul general pentru aprovizionare de la armata de uscat; seful Serviciului Intendentei Armatei; directorul Subzistentelor; directorul Cailor Ferate si directorul Institutului national de cooperare. Mai functionau Inca la Ministerul Finantelor, Delegatia economics a guvernului cumini§trii:Finantelor, Economiei Nationale, Agriculturii, Aprovizionarii Si organele Subsecre- tariatului Armatei de Uscat. Pentru comenzile de armament si materiale necesare armatei, la Subsecretariatul Inzestrarii Armatei, functiona un comitet compus din: ministrul de Razboi, subsecretarii de la Ministerul de Razboi; seful Marelui Stat Major; ministrul Finantelor si al Economiei Nationale. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 103 Generalul Ion Antonescu n-a luat parte la nici o intrunire a acestui comitet, insa lucrarile ce se prezentau acestui consiliu erau comenzi alcatuite de M.St.M. Si Ministerul de Razboi, aprobate anticipat de generalul Ion Antonescu. Se vede, deci, in functionarea intregului aparat de conducere a statului §.i peste tot, impulsul direct al Condu- catorului Statului, astfel incest tot aparatul de statfunctioneazei duper o directie regulatoare unicei, iar fiecare minister executes hotardri pornite de la Conduceitorul Statului. MiniVrii sunt executanti. Ei au toata libertatea masurilor de executare §i a alcatuirii legilor necesare privind executia ce s-a hotarat, daces este pentru aceasta nevoie de o lege nota. Munca for trebuie sä fie creatoare, organizarea muncii creatoare trebuind sa urmeze urmatoarele principii: "Sä nu se organizeze ceva intr-un loc, dezorganizandu-se lucrul care merge bine din alt loc, atat sub raportul personalului cat Si al matcrialului". "Lucrul se organizeaza dandu-i-se organele de directie, executie si control Si mijloacele necesare: camioane, carute, lucratori etc., facandu-se economia necesard, funded once brate in plus peste necesar devin daunatoare." "A se avea in vedere principiile clasice de organizare, convergenta sfortarilori specializarea functiunilor". "Controlul i prezenta efilor interesati." Acest control era facut cu perseverenta §i de la Cabinetul Conducatorului, unde au fost specializati pentru diferite controluri unnumar necesar de persoane, ofiteri de stat major i specialiti, oameni de incredere care au intocmit chestionare speciale de ceea ce trebuie sa vada §i sa raporteze la reintoarcerea la Bucure§ti. Toate regimentele, spitalele, internatele, colile, depozitele, garile, primariile, prefecturile, inchisorile, curtile martiale, www.dacoromanica.ro 104 CONSTANTIN PANTAZI judecatoriile, perceptiile, administratiile financiare etc. erau supuse acestui control. Toate rapoartele controlorilor sunt citite de Ion Antonescu si observatiile trimise ministerelor care trebuiesc sa raporteze masurilesisanctiunile luate, functionarii fiind sanctionati de ministri, iar acestia avand riscul decretului neprevestit de inlocuire. ySiaceste controluri au inceput imediat ce s-a organizat serviciul la Pmedintie ci nu au incetat sa apard pail in ziva de 23 august 1944. Deci: conceptia muncii fi a lucrului, organizarea, executia yi controlul activiteitii pcind la infeiptuire; acesta era mijlocul de realizare creatoare al Conducatorului Statului. Pentru ca peste tot in lard' sa fie stimulate:7 munca el fdcea cicontroluri de inspectii nepreveizute in diferite regiuni ale tetra, cdnd ceilca cu piciorul satele ci chiar gospoddrii particulare. L-am insotit in aceste inspectii de doua ori: o data, in regiunea Bacau si imprejurimisi,a doua oars, in Craiova, Caracal, Calafat, valea Dunarii. Peste tot era asteptat cu emotie de judecatori, medici, prefecti, profesori, invatatori, jandarmi etc. El aducea laude pe natiune, blamul natiuniisi'cateodata, mai ales pe la spitale,sicate o intemare in lagar. Consiliile de ministri se dezvoltau o data, saptamanal. Ele constau tot din directive de executare pe ministere Si din coordonarea lucrului intre ministere. Ceea ce impresioneaza in aceste consilii este documentarea cu care prezinta el toate problemele puse in discutiesiclaritatea principiala a masurilor de guvemamant hal-rate. Ele se datoresc faptului ca problemele ce prezinta le are studiate si meditate in adancime. In baza intelegerii avute cu Hitler, el da pe ministere, insarcinarile fiecaruiasidesemneaza pe domnul Cancicov, ministrul Economiei Nationale, sa mearga in Germania pentru a incheia imprumutul cu deplind libertate in tratare, in functie de principiile stabilite. www.dacoromanica.ro CU MAREALUL PANA LA MOARTE 105 Reluand activitatea Conducatorului, continuum prin a arata ca tot acum se hotara§te§i punerea in practica a legilor rasiale. In legea pentru formarea Partidului Natiunii, Inca de pe timpul regelui Carol, prim-ministru fiind domnul Guta Tatarescu, se dispunea ca evreii nu se pot Inscrie in acel partid, iar pe de alts parte, ca nimeni nu poate fi numit functionar public, daca nu este inscris in Partidul Natiunii. Prin aceasta prescriptiune legala, evreii au fost exclqi de a ocupa functiuni publiceifaptul constituie primul act legiuitor care face discriminari rasiale. In timpul guvemului Gigurtu se fac: Statutul evreilor din 9 august 1940, prin care se interzice evreilor de a avea imobile rurale; li se interzise de a ocupa profesiuni in legated cu serviciile statului, din care cauza au fost sco§i din barouri §i alte profesiuni; li se interzice a avea sali de spectacole, cinematografe, a -si schimba numele etc. Apoi apar: legea pentru interzicerea casatoriilor Intre evrei §i romance §i viceversa; legiidispozitiuni cu caracter de cult, prin care cultul mozaic nu mai este recunoscut cult oficial, Si anumite dispozituni cu privire la sinagogi. Dupa 6.IX.1940 se face legea Ia§inschi, prin care se interzice medicilor evrei de a practica pe bolnavii roman, lege care, insa, nu se executa dupa plecarea legionarilor din guvern; tot in acest limp, sub Iginschi, apar legile cu privire la detinerea de farmacii, de la care sunt exclu§i evreii §i de participarea personalului in Intreprinderi. In octombrie se scoate legea exproprierii bunurilor rurale evreie§ti, iar in ianuarie 1941 legea exproprierii: cherestelelor, fabricilor de spirt, morilor, teascurilor, proprietati evreiqti. In martie 1941, legile pentru exproprierea imobilelor urbane, caselor de sanatate, a creantelor ipotecare, a vaselor plutitoare. Evreii sunt scoi din serviciul.militar, ceea ce atrage alcatuirea unei legi a reorganizarii armatei §i top ofiterii, subofiterii §i functionarii civili de la annata, de origine evrei sau casatoriti

www.dacoromanica.ro 106 CONSTANTIN PANTAZI cu evreice sunt trecuti in cadrul disponibil pentru ca apoi sa fie sco§i din armata. In cadrul disponibil ei sunt pastrati doi ani, cand primesc leafa la fel ca ofiterii activi, dupd aceea sunt trecuti la pensie din oficiu, servindu-li-se pensia in raport cu anii serviti, la care se adauga 5 ani. Masura aceasta is caracter de generalitate la toate ministerele. Evreii, prin legile militare ce se fac, sunt considerati toti soldati, insa sunt intrebuintati numai in campul muncii, find chemati pe contingente la aceasta prestatie, la fel ca §i contin- ;entele de romani ce sunt chemate la concentr-dri sau mobilizare. In aceste intrebuintari fiecare grad militar i§i are valabilitatea, §i data sunt intrebuintati in folosul armatei li se dau drepturile, pastrandu-se deosebirea in forma, gradul fiind distins prin stele, nu prin trese; de altminteri, §i romanii care au grade asimilate poarta tot stele. Tot in octombrie, se scoate populatia evreiasca de la sate §i targuri pentru a fi dusa la ora§e; chiar dacamasura a fost pornita de la ideea de a se indeparta evreii de la contactul cu satenii, masura a folosit evreilor pe timpul prigoanei lor, caci fiind in ora§e au putut fi mai u§orpaziti. In noiembrie 1940 se fac dezgroparile corpurilor lui Codreanu §i ale celorlalti legionari care fusesera inmormantati intr -un loc secret la Jilava §i ca urmare a faptului, legionarii care faceau garda la Jilava arestatilor pentru omoruri de legionari ii impu§ca pe ace§tia toti in cursul noptii, in acela§i Limp executandu-se §i un numar de aproape 200 de evrei din ora§ §i ares- fandu-se domnii: Gh. Tatarescu, [Constantin] Argetoianu, [Ion] Gigurtu, general Marinescu (medicul), [Mihail] Ghelmegeanu, general [Constantin] Ilasievici §i [Mihail] Ralea. Ace§tia din urma au fost salvati prin interventia directs a generalului Ion Antonescu §i prin energia lui Rio§anu, subsecretar de Stat la Interne. Sunt insa omorati: profesorul [Nicolae] lorga, fost prim- ministru, §i [Virgil] Madgearu, profesor §i fost ministru, ambii fiind luau de acasa. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 107 La Jilava au fost executati: general [Gheorghe] Arge§anu, general [Gabriel] Marinescu, [Victor] Iamandi, general [Ion] Bengliu, procuror general [Radu] Pascu1imagistrati militari Si multi j andarmi de diferite grade. La Prefecturapolitiei au fost executati: [Mihail] Moruzov, fost ref al Serviciului Secret, inspectorul politienesc Ion Panova §i In urma acestor executii are loc un Consiliu de Mini§tri sumbru in care mini§trii legionari explica executiile prin aceea ca cercetarile comisiei de ancheta se etemizau, iar justitia avea inclinatii ingaduitoare, aceasta pentru ca generalul Ion Antonescu refuza sä instituie tribunalele populare. Alta cauza trebuie cautata mai ales in faptul ca legionarii au fost surescitati cand au vazut cadavrul lui Comeliu Codreanusj a celorlalti camarazi, a adaugat Horia Sima. In fapt, Si Ion Antonescu iii avea vina lui in aceste executii, pentru ca a ingaduit paza legionaraintr-o Inchisoare military. El spunea ca Horia Sima iii luase obligatia §i daduse garantia ca se va executa o paza legald; este o explicatie care insa nu inlatura raspunderea. Generalul Conducator pretinde in consiliu ca mini§trii legionari sä se desolidarizeze de crimele savar§ite §i sale infiereze, altfel el se retrage, demisionand. Comunicatul apare, mini§trii legionari acceptand dorinta lui Ion Antonescu, iar peste doua zile are loc inmormantarea nationals a lui Comeliu Codreanu, a Decemvirilor§iNicadorilor, funeralii la care Conducatorul Statului §i Mihai Antonescu sunt in uniforma Garzii de Fier, iar Regele este reprezentat prin locotenent-colonelul Klaus Erwin, adjutant regal. Generalul Antonescu poarta haina legionary pentru ca el gandqte ca, fiind recunoscut §ef al Mi§carii Legionare, va fi ascultat de legiune, care formeaza temelia §i elementul de forta al Mi§carii Legionare. Grija sa, insa, este de a pasta o strapica

www.dacoromanica.ro 108 CONSTANTIN PANTAZI disciplind in armata si pentru acest scop este foarte dur in masuri contra sefilor militari. Cu cat neintelegerile intre el si Garda se ada'ncesc, cu atat el este mai sever cu armata. Se vede de aici ca avea convingerea di oamenii se conduc prin mina tare. Fiind legionar (probabil, militarn. ed.) el insusi, atunci cand a trebuit sa is unele masuri contra unor militari, fosti prefecti, a putut s-o face fare a-si stingheri autoritatea, desi lua masurile sub presiunea legionarilor si contrar convingerilor sale. Om politic, trebuia sa cedeze momentan pentru a reveni mai tarziu; dupa plecarea legionarilor, fostii prefecti scosi din armata au fost reintegrati. El insa voia sä obtind subordonarea Garzii, altfel gandind ca n-are alts solutie decat indepartarea ei, dupa ce insa va socoti ca este aprobat de opinia publics. Fostul general s-a travestit sufletege in om politic, inset- nu complet. In timpul acesta, ministerele isi dezvoltau activitatea, in ministerele legionare introducbdu-se legiuirile nationaliste dupa programul legionar si sub impulsul Conducatorului Statului. Ministerul Educatiei Nationale face reforma invapmantului, introducand educatia legionara. Ministerul de Interne si Subsecretariatul de Stat al Ordinii Publice reorganizeazapolitiile, epurand din vechiul personal si introducand elemente legionare. Armata insa are atentia de fiecare clips a generalului Ion Antonescu si privirile tuturor sunt indreptate asupra ei. Statul Major lucreaza la reorganizarea unitatilor dupd model german, incepand de la cea mai mica unitate, grupa de lupta, pand la corpul de armata. Se adopts de la companie 'Ana la corpul de armata organizatia ternary si dotarea in armament a germanilor, in afard de artileria diviziilor, unde neputandu-se avea 4 divizioane de obuziere de 100 mm, avem cloud divizioane de 100 mm si trei divizioane de 75 mm. Instructiunile not de mobilizare sunt trimise in raport cu noua organizare, si din numarul total al marilor unitati se www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA- LA MOARTE 109 des fiinteaza 6 divizii de rezerva, pentru a se realiza o mai buns incadrare a diviziilor mobilizate §i o serioasa rezerva de armament. Cavaleria se organizeaza dupd vederile generalului Ion Antonescu in 6 brigAzi de cavalerie cu 3 regimente, fiecare avarid in constituire un regiment de artilerie, a 3 divizioane de cate 2 baterii. La Ministerul de RA boi se lucreaza cu intensitate la confec- tionarea de efecte, incaltaminte §i reparatiuni. Din cauza dezorganizarii survenite dupa pierderea Basarabiei §i ciuntirea Ardealului, piata este §i ea dezorganizata §i de aceasta dezordine au profitat speculantii, ceea ce a avut drept efect evaziunea de pe piata a lanii §i a pieilor. De aceea, numarul garniturilor de efectesia randurilor de incaltaminte not este redus foarte mult, neputandu-se face fatA nevoilor decal printr-o sustinuta §i energica activitate a atelierelor de recuperare, pe care le-am creatsicarora le-am dat cea mai larga dczvoltarc. A quelque chose, malheur est bon §i neavand land am cumparat din Italia cantitati man de panzeturi §i s-au confectionat pentru 1941 garnituri complete de yard, de care nu existau in armatA, inaintea venirii mele la minister, §i un numar de 400.000 de salopete, care au u§urat foarte mult echiparea §i economisirea efectelor. Lipsurile ne-au dat ideea de a face trei randuri de garnituri pentru oOre: una de yard, alta de toamna §i alta de iarta. Desigur ca nu s -a putut obtine o echipare perfecta din primul an, insa dupa doi ani, n-a mai existat criza in echipare. Tot ca prevedere, in acest an s-a cumparat din Serbiasio mare cantitate de materii tanante, necesare la tabacitul pieilor, materii ce nu puteam aduce decal din Iugoslavia. Problemele de aprovizionare erau tot atat de grele de satisfacut, fiindca se Meuse §i evaziunea graului. Grail avea unpret maximal redus, iar germanii prin diferite societAti Stelle, pe care www.dacoromanica.ro 110 CONSTANTIN PANTAZI le aveau in lark dadeau un pret superior celui maximal §i realizau astfel mai u§or decat armata romans cumpkaturile, aceasta neputand plati decat preturile maximale. Pentru acest motiv a intervenit Ion Antonescu la Berlin sa se desfiinteze societatile germane de cumparare de cereale din tars. Pe langa aceasta, pretzel graului, orzului §i ovazului nu erau constante in cursul unui an, ele mergand in cre§tere mereu pans la noua recolta, iar armatei dandu-i-se fondurile lunar, cantitatea hranei omului §i a calului mergea scazkid din lung in lurid, bugetul find repartizat prin cote lunare bazate pe alocatii bane§ti constante. Am propus lui Ion Antonescu §i el mi-a aprobat un fond de trei miliarde, platit anticipat, ceea ce reprezenta drepturile in graunte pe un an la un efectiv de 400.000 oameni Si Inca un plus pe o lung pentru armata mobilizata, in intregime 1.100.000 oameni. Am inceput imediat o strangere rapids §i masiva de cereale, care ne-au dat garantia existentei pe un an. N -ag fi aratat partea aceasta prea specials in expunere, insa ea invedereaza Inca un fenomen al timpului, §i anume: comertul de cereale in tars fusese in mana evreilor, iar prin scoaterea for din comert §i inlaturareaintermediarilor colectar' ile au intampinat marl greutati. Pentru a putea face fats situatiei am organizat comandamentele teritoriale de corp de armata, dar greutatile erau mai mari atat din cauzele expuse din cauza aprovizionamentelor germane cat, mai ales, din faptul ca evreii exclu§i fati§ din comertul cerealelor lucrau acum pe ascuns in legatura cu germanii pentru aprovizionarea germanilor. Dupaintoarcerea lui Antonescu de la Berlin §i dupd conversatia cu Fiihrer-ul, societatile germane de colectare a cerealelor n-au mai putut cumpara ca mai inainte §i aprovizionarile s-au putut face. Aceste societati insa n-au putut fi complet desfiintate decat in 1941. Tot din nevoia de a avea depozitate cereale, atat pentru

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM. LA MOARTE 111 armata cat §i pentru rezerva necesara tarii, am construit grupuri de baraci in jurul gamizoanelor (re§edinte de judete) pentru inmagazinarea a 20.000 de vagoane cereale §i adapostirea a 20.000 vagoane paioase pentru animale. Aceasta strangere §i depozitare de cereale a creat la subsecretariatul meu un nou secretariat general al aprovizionarii care mai tarziu a hranit §i populatia civila §i astfel el a devenit, cu timpul, Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii Armatei §i Populatiei Civile. La sfar§itul lui noiembrie 1940, insa§i natura urea sa dea de lucru guvemului, prin catastrofalul cutremur de pamant ce a avut loc. Cutremurul a zguduit pamantul la ora 2 noaptea, a fost extraordinar de tare si a distrus multe cladiri mai ales in regiunea Foc§ani; ora§elul Panciu, la 40 km de Foc§ani, a fost ras de pe suprafatapamantului. Efectele cutremurului au fost putemice §i la Bucure§ti, unde s-au crapat aproape toate blocurile, unele din ele fiind chiar daramate; dar mai ales cladirile vechi au suferit man avarii: cazarmile, §colile, spitalele. Conducatorul a dat ordin sä se faca imediat un recensamant de ceea ce s-a stricat, pe orge, proprietati ale statului §i particulare. Dupa aducerea rezutatului, s-a dat un fond proportional §i toate lucrarile statului au fost reparate, iar unele puse in proiect de recladire, cum a fost liceul Mandstirea Dealului. In decembrie 1940, pe cand ne aflam la o §edinta de colaborare militara, generalul Ioanitiu, eful Marelui Stat Major, ii comunica lui Antonescu ca in nordul Moldovei a sosit o fractiune compacts din organizatia Todt, cu ma§ini speciale §i personal tehnic, care cere mans de lucru §i consimtamantul de a repara §oselele din nordul Moldovei, la nord de linia Pa5cani Ia§i (inclusiv), intarindu-se §i toate podurile sau construindu-se allele noi, care sa suporte greutatea de 25 tone. Primul semn al posibilitatilor unui razboi intre Rusia §i Germania, tari pe care le §tiam inl6gaturi de buns prietenie. Generalul Ion Antonescu se gandqte putin, zambe§te (ceea ce i se intampla foarte rar) §i intreaba: www.dacoromanica.ro 112 CONSTANTIN PANTAZI Cine plateste aceste amenajari? Nemtii, raspunde Ioanitiu. Sa li se dea tot concursul, firs a se face nici o presiune asupra satenilor. Sa ceara cat pot lua. Avem cloud Inlesniri, si repararea soselelor si posibilitatea de lucru bine platit pentru oameni, care in acea regiune nu gasesc prea mult de lucru. Peste cateva zile o noua interventie la Statul Major, prin generalul Hansen, ne cerea ca in toata tara, pe anumite artere, podurile soselelor importante si ale cailor ferate trebuiau intarite pentru a suporta un plus de 25 de tone. Inca din prima jumatate a lunii octombrie armata se decon- centreaza, cazarmile nemaiadapostind decat personalul de gradati necesari instruirii recrutilor a cloud contingente, care se vor incorpora in primavara lui 1941, si a contingentelor ce vor fi chemate la instructie pentru concentrari. Generalul Ion Antonescu a luat hotararea ca in Moldova sa ramana 4 divizii mobilizate in intregime in acoperire; inure aceste 4 divizii se trimitc si Divizia de Garda din Bucuresti, aducandu-se in locul ei Divizia 3 Infanterie de la Pitesti, divizie ce a fost sub comanda lui Antonescu timp de 3 ani, nu de multa vreme. In afard de aceste trupe se mai afla in Moldova si Corpul de Cavalerie care avea foga unei divizii si nu era mobilizat complet. In cazarmi, cum am aratat, erau numai instructorii, pregatiti in vederea recrutilor si a armatei de operatiuni, care va fi chemata incepand de la 15 februarie 1941 sau 1 martie, in cloud serii a cate cloud luni fiecare, pentru revederea instructiei si cimentarea unitatilor facute dupd noua organizare cu noile regulamente de lupta. La Bucuresti, in decembrie 1940, au si inceput primele sedinte de joc de razboi la Marele Stat Major cu generalii comandanti de armate si de corpuri de armata, sub directia generalului Hansen si a unui alt general de divizie german, pentru a se face cunoscuta doctrina germana.

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA LA MOARTE 113 Toti ofiterii tineri inscrisi in caietele de mobilizare fac instructia in corpuri si la centrele de instructie unde, mai ales incepand din 1941, activitatea este neintrerupta si tot ce este ofiter de la comanda de batalion in sus trebuie sa treaca pe la aceste centre. Tot in cursul lunii decembrie eu am vrut sa plec din minister din cauzei ca am fost informat de colonelul Elefterescu, adjutantul Conduceitorului Statului, ca se urzesc intrigi 1mpotriva mea, care sunt crezute. Cand am intrat in minister ca vice-ministru, la 8 septembrie 1940, am interzis accesul doamnelor in local pentru a inlatura o prezumtiva banuiala, si intrigile erau create tocmai pe tema ca as fi primit femei foarte multe in minister, transformand forul severitatii in gratiile lui Eros. Tocmai atunci legionarii scosesera unul din epitetele, care atribuite cuiva in timpuri tulburi, sunt foarte periculoase persoanei, epitetul compromitator de "mason". Mi s-a facut si mie cinstea acestei invinuiri si am profitat de ocazie pentru a cere sa fiu inlocuit, intrucat oamenii din jurul Conducatorului nu trebuiesc nici macar sa fie banuiti. Nu mi-a aprobat cererea, punand pe raportul meu rezolutia: "Cand cineva ocupa o inalta demnitate, trebuie sä se deprinda a primi calomniile cu indiferenta, multumirea trebuind s-o cautdm numai in acordul constiintei". Atunci eram mason, in ultimul Limp am fost hitlerist si fascist; capriciul vremurilor... In decembrie, sunt trimis la Predeal, impreund cu generalii Iacobici si Hansen, pentru a primi pe feldmaresalul [Wilhelm] List, care se instalase cu statul sau major acolo, iar mai tarziu a comandat fortele care au operat contra Crreciei si Serbiei. La Craciunul lui 1940, in prima zi, are loc la Cercul Militar Bucuresti o reunion la are sunt invitati toti ofiterii gamizoanei Bucuresti, ofiterii germ ni din Bucuresti si la care iau parte generalul Ion Antonescu i Horia Sima. www.dacoromanica.ro 114 CONSTANTIN PANTAZI

S-au facut cadouri pentru toti ofiterii romani1igermani, cumparate prin grij a serviciilor mele. Am tinut o cuvantare care, natural, era in legatura cu faptul ca moralul o§tirii era din nou sus1i,ca un fapt simbolic al schimbarii la fats, de cateva zile se introdusese in armata portul sabiei la ofiteri. Am spus atunci, adrescindu-ma generalului Antonescu: "Veimultumesc indeosebi fiindcei ne-ali prins din nou sabia in cingeitoare! (Se intelegea talcul: Armata tace, dar cand yeti da ordin sa vorbeasca, yeti avea satisfactia straduintei dumneavoastra.) Apoi adreseindu-ma ofiterilor germani am fost, natural, deosebit de amabil, spuneindu-le: "Dumneavoastrei sunteti aino ,ctri,iar not suntem ai dumneavoastrei". Un ziarist a dat aceste cuvinte la ziarul "Curentul" ...iar la proces am fost acuzat de provocarea §i premeditarea razboiului contra Rusiei. A fost cauza principal(' pentru care fusesem condamnat la moarte. Nu mai fac nici o reflectie: Qui s 'excuse, s 'accuse. Dupa aceea s-au impartit darurile, care pentru ofiterii germani au constat din bluze romane0 cu broderii colorate caracteristic, iar pentru cei romani s-a daruit sau cate un termos sau cate un ceasornic de masa de§teptator. Dupa Anul Nou, in ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu este chemat la Berlin unde pl each' in ziva de 8 ianuarie, insotit de generalulloanitiu, §eful Marelui Stat Major". La intoarcerea din Germania ii ie§im in intampinare toti subsecretarii de Stat din Ministerul de Razboi, domnul Horia Sima, Mihai Antonescu, eful Sigurantei Statului, seful Serviciu- lui Special etc. Generalul Ion Antonescu tinea inainte de once la ordine §i de aceea se protocolizase primirea sa pin constituirea unui front al participantilor, mini§trii §i inaltii runctionari, generalfi etc. intrand in rand, fiecare dupa impor4ita demnitatii ce o avea in

www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PANA LA MOARTE 115 stat. Generalul Antonescu dadea mina tuturor celor prezenti; nu pot spune strangea mina, fiindca nu obipuia; dimpotriva, datul mainii era un gest pe care-1 facea cu destula neglijenta §i pentru Ca trebuia s-o faca. Subsecretarii de Stat de la armata au lamas in convorbire cu generalul Ioanitiu, care ne-a informat chiar acolo ca Hitler a comunicat Condaatorului ca armata romans nu va fi intrebuintata Intr -un eventual razboi §i not urmeaza sa lasam oamenii sa munceasca campul, pentru ca ceea ce este nevoie ca Romania sa dea este brand. Totu§i se punea o intrebare: in acest cazyentru ce Misiunea military de instructie? 'La prima intrunire a Comitetului de colaborare military, generalul Antonescu ne-a incuno§fiintat ca i s-a cerut de Fiihrer sa treaca prin Romania, pe chile ferate, trupele germane care se concentreaza in Bulgaria pentru viitoarele operatiuni. El a adaugat ca Hitler i-a facut cunoscut ca trecerea garniturilor de trenuri a Si Inceput prin Ungaria §i primele trenuri se afla la frontiera Romaniei. In fata acestei situatii, el a trebuit sa incuviinteze trecerea, punand insa restrictiuni asupra aprovizionarilor cu care aceste trupe trebuiau sa vind din Germania, intrucat in Romania era criza §i nici chiar contingentele de aprovizionari promise Germaniei nu puteau fi predate fara a avea drept efect infometa- rea tarii. Ca urmare a acestui fapt, s-au dat ordine prin ministerele interesate sa nu se dea nicaieri brand contra bani trupelor germane in trecere cu trenul prin tars. Apoi a inceput lucrul normal in §edinta consiliului. La sfar§itul §edintei de colaborare generalul Ioanitiu raporteaza generalului Ion Antonescu: Am directivele de instructie gata intocmite, insa nu pot sä le trimit pentru executare fiindca n-am dispozitie de la dumneavoastra asupra modului cum trebuie facuta pregatirea morals §i propaganda in armed. Dar dumneata n-ai trimis directivele pe parti in raport cu urgenta §i alcatuirea lucrului? Trimise numai in momentul cand sunt gata intocmite, se produc desigur intarzieri. www.dacoromanica.ro 116 CONSTANTIN PANTAZI Ba da, le-am trimis pe parti, insa executantfi trebuie sa aiba in brosura directiva completa, fiindca pe parti acestea sunt indosari ate pe masura sosirii for la unitati §i, fiind in mai multe locuri intocmite, gasirea §i intrebuintarea for prezinta totu§i greutati. De aceea trimit acum bro§uri complete §i este bine ca ele sa poata fi sosite la destinatie inainte de inceperea concen- trarilor de instructie. Educafia nationalei se va face pentru recucerirea provinciilor pierdute: Trans ilvania, Basarabiacichiar pentru Cadrilater, fiindca, domnilor, in cazul cand Germania va ataca in curand Rusia, m-am hoteircit sa bag Romania in reizboi ci armata va lupta aleituri de armata germanei; chiar daca Germania nu va ataca Rusia Soviefica, armata trebuie sa fie totu§i gata pans la 1 iulie, cand o voi deconcentra, daca nu este nevoie de interventia ei §i, in cazul acesta, atat eu, cat §i tara putem fi lini§titi ca §tim armata pregatita. Instructia deci trebuie facuta cu intensitate. Va adaug Inca, domnilor, adacei nu pot lua inapoi Transilvania pe cale diplomaticel, voi ataca Ungaria cand va fi momentul propice, ci sunt sigur ca Fiihrerul va leisa ca problema Transilvaniei sa se rezolve direct, prin arme, intre Romania ci Ungaria. In cursul lunii februarie 1941 s-au mai mobilizat: Corpul de Cavalerie, Divizia 4 Munte §i Divizia 35 Infanterie, care au infant acoperirea, iar in cursul lui ianuariesifebruarie, cu prilejul trecerii trupelor germane spre Bulgaria, s-au lasat in regiunea nordica a Moldovei 3 divizii de infanterie germane, care impreund cu cele 7 romane§ti mobilizate, fac un total de 10 divizii in acoperire pe frontul Moldovei. Faptul nu 'Area surprinzator, deoarece executandu-se o concentrare in Bulgaria in vederea unor operatiuni ale unei armate puternice, aceste forte trebuiau sa fie asigurate pe flanc, conform principiilor militare. Insa prezenfa puternicei acoperiri areita o neincredere in Rusia; repararea podurilor ci pselelor din nordul Moldovei, de

www.dacoromanica.ro CU MARES'ALUL PANA LA MOARTE 117 germani, pune intrebarea: de ce? Aser;iunea generalului Ioanifiu ca germanii nu ne vor lua intr-un viitor razboifa cea impresia unei camuflari a celor discutate la Berlin 0 ordinul de directive al generalului Antonescu, in raport cufelul cum trebuia facuta preglitirea moralii 0 propaganda in armata, scoteau la iveala ideea ca un rerzboi cu Rusia ieyea din faza posibilitailor pentru a intra in cea a probabilitatilor. Eu am inteles Inca de atunci cuvintele generalului Antonescu "M-am hotkat sa bag Romania in razIoi", prin aceea ca, intorcandu-se de la Berlin, el a discutat impreund cu Mihai Antonescu chestiunea, Si ambii au cazut de acord ca. atacul Germaniei contra Rusiei va da ocazia Romaniei a reincorpora Basarabie. Desigur, hotararea a fost concluzia unei meditatiuni asupra situatiei militare Si generale politice. Bazat pe eroarea la care au dat nWere operatiunile militare ale Rusiei contra Finlandei, cand s-a tras grabit concluzia ca succesele finlandeze se datoresc indisciplinei din armata rusa §i nepregatirii comandamentului rusesc, cum §i pe iluziile create de infrangerile vijelioase ale Poloniei Si Frantei, la aceasta din urma tad' iluzia coborand cu eroarea ca s-a scos din actiune Franta, cea de-a doua putere militara din Europa, concluzia lui Antonescu din punct de vedere militar a fost ca Rusia va fi batuta sigur §i foarte repede. Victoriile stralucitoare ale armatei germane desigur incarcau armata germana de o aureola razboinica sclipitoare, insa din aceste victorii nu s-a tras numai concluzia realizarii unei incontestabile superioritati de moment, reie§ite din puterea de neinvins pe care o dadea atunci tactica intrebuintarii tancurilor in masa; faptul ca stocajul german realizase o masa de tancuri superioara. cantitativ §i calitativ celor ale adversarilor, sprijinite Si pe o strivitor de puternica aviatie, mergandu-se cu concluzia pans a se decerna armatei germane o disciplina §i o instruire a trupelorsiofiterilor perfecte; o maiestrie in siguranta conducerii tactice §i strategice a marilor unitati, care www.dacoromanica.ro 118 CONSTANTIN PANTAZI dadeau marilor comandamente aparentaposibilitatii aplica'rii unor procedee de lupta §tiintifice, iar comandamentului de capetenie aplicarea unei arte not razboinice, cu aspecte sclipitoare. Sigur, generalul Antonescu nu credea armata germand absolut invincibila, dar el a socotit ca, de§i teatrul de operatiuni din Rusia Soviefica este imens§ide§i iarna de acolo nu cruta, totu§i o cantitate foarte mare de camioane organizate pentru transporturi foarte man are posibilitatea de a invinge spatiile, ajutate findide o aviatie de transport numeroasa, iar spiritul de metoda german va putea rezolva §i echiparea teritoriului Rusiei pe timpul operatiunilor (mai ales repunerea in functiune a cailor ferate)iproblema rezolvarii unui echipament de iarnapropriu a invinge intemperiile. In ceea ce prive§te situatia politica generals, desigur ca se intrevedea ca razboiul contra Rusiei va lipi aceasta tara de Anglia §ide America, deci un potential de razboi foarte mare, dat fiind industria americana, dar efectul sprijinului acestor tari trebuia sa se produca mai tarziu, iar politice§te atat Anglia cat §i America intelegeau situatia Romaniei, pe cand Armata Ro§ie ar fi putut fi distrusa fulgerator de germani. De aici concluzia care pentru Ion Antonescu, om de actiune, devine siguranta §i lui nu-i ramane decat de a alatura foga Romaniei intr-o intreprindere sigura §i glorioasa. Totgi, pastreaza pentru tars rezerve, in caz de nereu§ita: Regele, pe care it acopera prin deplinele puteri ce a luat asupra sa, Siefiipartidelor politice, pe care ii ocrotqte in activitatea lor, atat externs catiinterns. Pornind-de la noua lui realitate, el infra de acum inainte intr-un angrenaj de hotarari, unele din ele fiind natural gre§ite, iar altele mai tarziu dezmintite sau intrecute de realitate. Razboiul se pregatqte in linite §i metodic, originea lui pomind de la cele intamplate in 1940, iar pentru desraprarea lui nu era nevoie numai de concursul natiunii, dar §i de unirea tuturor, pentru a se realiza convergenta tuturor sfortarilor. www.dacoromanica.ro CU MARESALUL P AVILA MOARTE 119 insa intelegerea generalului cu Garda de Fier, cu care se afla alaturi la conducere, nu este deplina. Primele neintelegeri au izbucnit cu prilejul omorurilor de la Jilava; s-a facut, este drept, o impacaciune, dar sunt multi care scormonesc pe Tanga Antonescu adancirea unei despartiri, iar din sanul Garzii se ridica de asemenea multe nemultumiri. Generalul Antonescu nu este multumit de faptul ca unii legionari sunt prea grabiti, alaturi de lege, in procedeele ce se aplica evreilor pentru intrarea comertului in myna romanilor, iar faptele exagerate ale unora din ei se generalizeaza de acei ce le aduc la cunoOnta generalului, comentandu-le ca fiind in defavoa- rea ordinii. Conducatorul este Inca nemultumit de faptul ca i se aduce mereu la cunWinta Inarmarea politiei legionare §i a Legiunii, cum §i antrenamentul continuu al acestora la trageri, marpri etc. Horia Sima este nemultumit de faptul ca guvernul nu are Inca o coloratura complet legionaryinu-i convine ocuparea portofoliilor importante ale guvernului cu oameni din vechile partide politice. Generalul cedeaza in chestiuni de principiu; el admite a se lua masuri contra masoneriei prin desfiintarea §i alungarea tuturor masonilor din armata §i din functiunile de stat, insa este nemultumit de faptul ca s-au facut descinderi §i perchezitii la unii oameni papici, cum de pilda a fost perchezitia facuta lui Voicu Nitescu, fost ministru Si cunoscut Generalului ca un om foarte cumsecade. Mihai Antonescu este §i mai enervat de aceasta situatie, el fiind pe de-o parte intaratat de colegii politici, iar pe de alta de ambitii personale; nu putea fi Incaprimus inter pares. Din aceste neintelegeri, care se transformau in dispute insistente §i observatii violente facute lui Horia Sima, in ziva de 21 ianuarie 1941 se aduna in fata Universitatii o mare manifestatie gardista, care se Indreapta prin Calea Victoriei Inaintea Pre§e- dintiei Consiliului de Mini§tri, cerand guvern legionar, insa aclamand pe generalul Antonescu. www.dacoromanica.ro 120 CONSTANTIN PANTAZI Puntile sunt rupte intre Ion Antonescu si Horia Sima, acesta din urma nemaivenind la Presedintie. Ion Antonescu, deli bolnav, is masuri la inceput blajine, insa ferme. In noaptea de 22 ianuarie 1941, la ora 2, da ordin Marelui Stat Major ca sa se dea cifrat ordine telegrafice si prin Hugues tuturor comandamentelor si garnizoanelor pentru a se ocupa de trupe prefecturile, oficiile postale, politiile, primariile si garile, prefecti fiind numiti, in fiecare judet, comandantii militari de garnizoand. Erau cloud centre unde se schitase, din seara zilei de 21 ianuarie 1941, o miscare cu caracter mai violent: la Bucuresti si la Brasov; la Iasi, Ploiesti si Pitesti, manifest:a-rile urmau in ordinea a doua de intensitate. Posturile de radio Baneasa si Bod (Brasov) au fost ocupate si incep sa dea stiri fantastice, in limbaj revolutionar. Generalul Antonescu mediteaza; pe el it intereseaza linistea tarii si consensul unanim al ei, fiindca poate fi razboi, sau el stie chiar ca va fi sigur. Cum este mai bine pentru a avea linistea tarii: sä se desparta de legionari sau sa se faca o impacare? Sa intrebuinteze foga sau nu? Care va fi atitudinea Germaniei? Aceste intrebari el si le pune, fiindca tie ca legionarii au popularitate si socoteste daca despartirea de ei n-ar avea urmari nefavorabile in opiniapublica. El stie de asemenea ca partidul nationalist german sustine Garda si o doreste la conducere in Romania. Problema nu i se pare simpla de rezolvat si atunci tempori- zeaza, contand desigur pe greselile ce ar putea face tinerii gardisti. Om politic, inlocuieste pornirile prin reflexiune si disimulare. Generalul Hansen, seful Misiunii militare germane, vine la Conducator si-i raporteaza: Domnule general, armata germand din Bucuresti va sta la dispozitie pentru stapanirea situatiei. Domnule general, dna neamul acesta al meu nu este% capabil singur sa-si pund ordine la el in casa mai bine sa piard.

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE 121 Iti multumesc dumitale §i araa multumirile mele §i Fiihrerului, ins a n-am nevoie de ajutor germansiaici. Ion Antonescu a vrut sa mai lase §i un timp de lini§tire a spiritelor §i de clarificare a tuturor; el a cautat o intalnire cu Horia Sima, primind to-0 emisarii legionarilor §i discutand cu ei, insa probabil gasea neacceptabile propunerile ce i se faceau, sau voia numai sa ca§tige de partea sa opinia publics, fiindca sigur din convietuirea cu legionarii nu-i convenea independenta acestora §i nici nu mai avea incredere in ceea ce ei urmareau. In timpul acesta, pe bulevardul Lascar Catargiu se tageau focuri; cazarma sergentilor de politie era ocupata de 7-800 de oameni inarmati; ea aflandu-se lipita de Pre§edintie, din acea cazarma Incepuse sä se traga chiar in Pre§edintie. Prefectura politiei era de asemenea ocupata de legionari inarmati. Atunci generalul Antonescu a luat hoararea ca trupele sa traga. S-au omorat 500 de oameni §i foarte repede trupele au pus mina pe intreaga capitals. Pierderi omene§ti au fost la cazarma sergentilor de strada, la sediul legionar pe strada Paris, pe bulevardul Lascar Catargiu §i pe Calea Victoriei42. Armata intrase in putinta dea-siarata aria disciplinei; am profitat de acest moment pentru a obtine asanarea datoriilor ofiterilor de la Casa 0§tirii. Ma cazneam de mult sa obtin un imprumut de un miliard lei, care era necesar stingerii datoriilor, $igeneralul nu voia sa dea, cu toate ca statul asanase datorii enorme ale marilor banci, Meuse §i conversiunea datoriilor proprietarilor agricoli. Numai pentru militari se dadeau banii cu multa greutate; totu§i, am reu§it. Dupd lini§tirea situatiei, generalul Antonescu face un nou apel la partidele politice pentru formarea unui guvem national; el araa ca nu mai exists pericolul legiOnar §i socotea ca nu este propice un guvem national militar, care nu trebuie adoptat decat ultima ratio. www.dacoromanica.ro 122 CONSTANTIN PANTAZI Partidelor politice insa nu le convine situatia; politicienii nu stiu sigur daca se vorfinishlegionariisiapoi trebuiau sa urmeze sanctiunile. Situatia politica usurandu-le posibilitatea expecta- tivei, partidele istorice recomanda alcatuirea unui guvem militar, care s-a si constituit la 26 ianuarie 1941. Portofoliile sunt ocupate de militari in afaa de ministerele de Justitie, al Sanatatii Publice si al Propagandei. Mihai Antonescu infra ca mini stru de stat. Generalul Antonescu is conducerea Ministerului de Externe; la Ministerul de Razboi trece titular generalul losif Iacobici. Pare surprinzatoare numirea generalului Iacobici pentru faptul ca, mai inainte, Ion Antonescu spusese de el Ca "tragea cu tunul in granitele tariff, atunci cand el [Ion Antonescu] facea Romania Mare". Era o aluzie la faptul ca in timpul razboiului trecut, Iacobici era maior de stat major in armata austro-ungard, purtand si titlul de noblete de Cavaler. Dupa 1920 a fost primit in armata romanasiinaintat pand la gradul de general de corp de armata43, pretinzand ca este de veche origine romaneasca. Limba romana el a invatat s-o vorbeasca de cand a intrat in armata romanasinici acum nu are accent romanesc. Iacobici avea o mare admiratie pentru germani si era cunoscut in armata si in cercurile germane ca germanofil. Cunos- cand limbs germand ca un german, aceasta fiind prima limbape care a vorbit-o,§ifiind de la inceput in legatura stransa cu Misiunea gennana de instructie, prezenta sa in capul Ministerului de Razboi era binevenitd, armata avand legaturi cu nemtii, jar generalul Antonescu aratand public prin aceasta numire increderea sa in ceea ce este german. hid Inca un fapt care arata omul politic; el trece peste pomirile personale pentru a lua masuri gandite. Generalul Antonescu, cand m-a numit subsecretar de Stat la 8 septembrie 1940, mi-a comunicat ca Ministerul de Razboi va fi detinut mereu de el si de aceea la prezentarea lui Iacobici la minister am vrut sa plec de la conducerea subsecretariatului, www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE 123 fiindca totusi, pentru un moment cel putin, avea o situatie de mare inferioritate, deoarece Iacobici fusese sub ordinele mele si luase parte camembru in Consiliul Superior al Armatei, pe care eu it prezidam. Ina era general de corp de armata, pe cand eu eram general de divizie, Si era si mai in varsta decat mine. I-am impartasit generalului Iacobici intentia mea de a pleca din minister; el insa, foarte amabil, mi-a spus ca nu fac bine, intrucat sunt Inca tanar si am o situatie foarte frumoasa. In sfarsit, am ramas§im-am inteles foarte bine cu generalul Iacobici cat timp a fost el ministru. Pentru mine serviciul devenea acum mai placut, intrucat eram mult mai liber, nemaifiind sub impulsia directs a lui Antonescu, avand Inca§io alts inlesnire: avand ministru, nu mai era nevoie sa iau parte la Consiliile de Ministri, Iacobici spunandu-mi sa-mi vad de treaba si-mi va comunica el tot ce m-ar putea interesa. Generalul Iacobici avea foarte bune legaturi atat cu generalul Hansen cat si cu generalul Ioanitiu, care it punea pe Iacobici la curent cu tot mersul statului major. Era si drept, fiindca find ministru, el avea raspunderea intreaga fata de Conducator; in realitate§ifata de tars. Nu mult dupei luarea in primire a ministerului, Iacobici a facut un decret, pe care I-a As la semnat Regelui, prin care generalul Antonescu, poind atunci general de corp de armata, a fost inaintat la gradul de general de armata. Cand s-a inapoiat cu decretul semnat de Rege, mi-a spus: Este drept sä fie asa, el trebuind sa aiba gradul cel mai inalt in armata. Armata si-ainceput concentrarile§is-a facut instructia a 10 contingente si a cadrelor armatei, asa cum era dinainte prevazut. Au fost concentrate pentru instructie, la 1 martie, 150.000 de oameni din 10 contingente§ijumatate din numarul ofiterilor inscrisi in carnetele de mobilizare, urmand ca la 1 mai oamenii acestia sa fie deconcentrati pentru a fi adusi restul de 150.000.

www.dacoromanica.ro 124 CONSTANTIN PANTAZI

Pe la 15 aprilie au fost incorporatei doua contingente de recruti care dadeau un alt efectiv de 200.000 oameni. Au fost desigur greutati de hranire care au fost invinse prin rationalizarea alimentatiei; neavand grau suficient, am facut painea din parti egale grauiorz, orzul cumparandu-1 de la germani, din cel adus de la ru§i §i aflat, spre expediere in Germania, in portul Braila. Prin acest sistem am putut face fata nevoilor pans la noua recolta, efectivul armatei de la 1 martie, socotind granicerii, jandarmii §i trupele de paza depozitelor, fiind, impreuna cu trupele mobilizate de 650.000-700.000 oameni. La Ministerul de Razboi s-a continuat reparatiunea efectelor de la garnitura de razboi a incalt5mintei; s-au luat cu arenda terenuri intinse facandu-se gradini de zarzavat, s-au construit tot felul de depozite: hrana, echipament, munitii, material geniu, conserve de paine de razboi, sarma ghimpata. Am propus lui Antonescu reorganizarea liceelor militare, pe principiul de a se primi in ele 50% din elevifii de sateni, din care sä fie exclu§i copfiinotabilitatilor satelor, iar pentru celelalte 50% din locurionce candidat reu§e§te la examen, pastrand pentru fiii ofiterilor §i ai plutonierilor numai 17% din locuri. Liceele militare au devenit acum centre de promovare a elitelor, la examenele de intrare neprimindu-se la concurs decal primii 101a clasificatie din absolventii cursului primar; iar °data liceul terminat, elevii aveau libertatea sa imbrati§eze carierele ce doresc. inainte vreme, tine intraintr-un liceu militar era obligat sa se faca ofiter de front. Lucrul baracilor, repararea cazarmilor in urma cutremu-rului au continuat cu toata energi a. Tot incepand din acest an mi s-au dat fondurile necesare pentru modernizarea cazarrnilor, pavarea §oseleloripietelor in cazarmi, adoptarea spalatoriilor mecanice §i instalarea unor bucata.-rii civilizate.

www.dacoromanica.ro CU MARE1,S'ALUL PAM' LA MOARTE 125 S -a inceput construirea §i dotarea Spitalului-Institut de igiena Rockefeller §i a cloud marl corpuri de cladiri la Spitalul israelit care erau lucrate numai in caramida. Au fost terminate i dotate complet de Domeniile Militare §i Directia Sanitary de sub ordinele mele. Ofiterii §i plutonierii au inceput sä fie inlesniti in aprovizionare, in Intreaga tarn, prin crearea consumurilor militare, care pe baza de cartele dadeau alimente de prima necesitate in pretul de cost; la venirea mea nu exista decat un consum care aprovizi ona exclusiv ofiterii din localul Ministerului de Rizboi. Asistenta military gratuityi farmacii militare, care dau medicamente ofiterilor §i plutonierilor in pretul de cost al armatei, natural dupe prescriptiuni medicale, au fost organizate in toate ora§ele capitale de judete. Un program de munca constructive intocmit seriosi executat cu punctualitate, multumita unei unanime bunavointe, dar §i unui control neintrerupt. Peste controlurile mele cadeau §i cele ale lui Antonescu care se faceau cu o mereu reinnoita perseverenta. In acest Limp, Curtile Martiale au inceput trierea vinovatilor de razmerita legionary i apoi judecarea proceselor, care, fiind de nature politica, au fost rezolvate cu substrat politic. S-au facut desigur exagerari, cum a fost cazul cu generalul Petrovicescu, fost ministru de Interne, care nu numai ca a fost condamnat, dar i s-a facut §i penibilaparada a degradarii militare. Cine a ordonat sa se puns in practica aceste masuri a exagerat dureros. Justitiamilitara era sub ordinele directe ale lui Iacobici. Toate ministerele au pa§it la o activitate creatoare, care cu nimic nu dadea de banuit Ca ar fi vorba de perspectiva unui razboi. Toata Cara devenise un §antier de lucru cu nazuinte de organizare temeinica pentru viitor. Ministerul Agriculturii §i al Domeniilor intocme§te planul de culture pentru campania agricola 1941-1942, hotarandu-se www.dacoromanica.ro 126 CONSTANTIN PANTAZI ce anume intinderi sa fie insamantate pe regiuni si cu ce categorie de grane, ducandu-se peste tot samanta selectionatl Se insista pentru a se mari suprafetele insamantate cu mazare, floarea soarelui, plante medicinale, orez, in, canepa, soia. Se iau dispozitiuni prin Ministerul de Interne pentru catoate locurile virane si toate curdle sa fie transformate in gradini de zarzavat Si se stimuleaza la maximum cultura de cartofi. Ministerul Economiei Nationale stimuleaza productia fabricilor de zahar, ulei, sapun, importIld din strainatate bumbac, panzeturi, orez, piei de oaie, tanante. Germanii aduc in lard tuburile necesare dublarii conductei de petrol PloiestiGiurgiu. Generalul Gheorghe Potopeanu, ministrul Economiei Natio- nale, isi da curand dupd numire demisia din guvern din pricina unui conflict avut cu Mihai Antonescu. In locul sau vine Ion Marinescu, mare industrial, fost director general la uzinele de petrol Concordia. El este un vechi prieten al lui Octavian Goga, cu legaturi stranse cu germanii si infiltrat lui Antonescu printr-o propaganda zi de zi a doamnei Veturia Goga, prietena intima a doamnei Maria Antonescu. In timpul acesta, artileria antiaeriand germana puternica se instaleaza la Ploiesti Si in toata zona petrolifera; o data cu aceasta artilerie, sosesc tot pentru regiunea petrolifera 5 companii de pompieri utilati modern. Intreaga zona petrolifera, din punct de vedere al apararii antiaeriene, infra sub comandament german. Peste tot Antonescu este prezent cu controlul personal si prin organele speciale. El urmareste indeosebi lucrul campaniei agricole, zburand cu un avion Fieseler-Storck peste suprafetele arate si cele insamantate, in raport cu planurile facute si aprobate. Dupd despartirea de legionari, Ion Antonescu a gasit de cuvinta sa faca un plebiscit, pentru a intreba tara daca aproba ceea ce el a facut pink atunci si daca ii da mandat sa conduca mai departe tara44. www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PANA LA MOARTE 127 Au votat 3.300.000 de oameni, constituindu-se cel mai impresionant numar de voturi exprimate vreodata in tars prin consultare populara. Votarea s-a facut pe fat' si in completa libertate pretutindeni. Au votat Si ostasii si au fost unii care au votat contra generalului Antonescu; afirm ca nu li s-a facut absolut nici un neajuns. Nu contest faptul ca daca votul ar fi fost secret, rezultatul n-ar mai fi fost poate asa de alaturi de unanimitate, insa Ion Antonescu era foarte popular in acel timpsi partidele, prin sefii lor, erau de acord cu politica lui. La sfarsitul lunii martie 1941, Generalul este convocat la Viena la conferinta petrolului. Nu stiu ce s-a discutat in cQnferinta, stiu insa ca Goring, intr-o poza autoritara, a pus problema nevoii refacerii guvernului roman cu legionarii, ceea ce Antonescu a refuzat categoric; interventia s-a facut in numele Partidului National-Socialist German' *

In mai 1941 generalul Antonescu este invitat de Fiihrer46; se duce insotit de generalul Ioanitiu. In timpul acesta se desrasoara campania contra Serbiei la care generalul Antonescu a refuzat sa is parte si partidele politice au fost de acord. La reintoarcerea in lard, generalul oanitiu mi-a spus cu totul discret ca Fiihrerulsigeneralul Antonescu s-au inteles si se va trece la atacul Rusiei, atac la care va participasiarmata romans. Nu eram ministru responsabil, ci numai subsecretar de scat sinumai generalul Antonescu ma putea informa daca gasea de cuviinta. Cele de mai sus constituiesc tot ceea ce mi-a spus generalul Ioanitiu, iar Antonescu a pastrat un mutism complet. Batranul maresal Prezan, dorind sa viziteze podul de vase intins de germani la Giurgiu, fiindca auzise ca este o constructie ce merit' a fi vazuta, mares alul Prezan insusi fiind fost ofiter de * Urmeaza precizarea "Cap. IV". Probabil in dactilograma capitolele au fost altfel numerotaten. ed. www.dacoromanica.ro 128 CONSTANTIN PANTAZI geniu, m-a Intrebat pe mine daca podul poate fi vizitat; m-am o fent sa -1 insotesc. Relatiile Intre batranul maresal§iAntonescu erau reci de cand maresalul Prezan refuzase in septembrie 1940 sa formeze un guvern national. Am vrut sa Insotesc pe maresalul Prezan§ipentru ea aveam pentru el o mare consideratie, dar§i pentru ea voiam sa refac prietenia PrezanAntonescu. Dupd vizita la Giurgiu am fost oprit la dejun de doamna Olga Prezan. Dupa-amiaza, discutand cu doamna Prezan, domnia sa m-a Intrebat: Dar Antonescu tot asa de mare admiratie are pentru englezi §iaceeasi siguranta ca unde lupta Anglia, acolo va fi victoria? Nu stiu parerile lui Antonescu in privinta Angliei, dar cred ca este convins de posibilitatile§iputerea armatei germane. Ma mir, era asa de anglofil. Deli generalulloanitiu, la Intoarcerea din Germania din luna mai, a fost suficient de clar, eu tot nu eram fixat daca va fi razboi, pentru faptul ca nu vedeam o mobilizare masiva. intr-adeva*.r, in cursul lunilor mai si iunie nu au fost duse in Moldova deck Inca 4 divizii (2 de infanterie: Divizia de Graniceri, Divizia 13 Infanterie§iDivizia 2 Munte impreund cu Divizia Blindata). Nu-mi venea sa cred ea se va ataca Rusia numai cu 12-13 divizii ce erau mobilizate§ipoate cu Inca alte cloud pe deasupra, Diviziile 14 si 15 Infanterie, ce puteau fi usor mobilizate fiind in Moldova si avand jumatate din efectiv prezent. Mult mai tarziu mi-am explicat ca tot fusese ceva exact cu munca campului ce Romania nu trebuia sa neglijeze, si pentru stransul recoltei probabil nu se mobilizase la Inceput de not decat un numar redus de divizii, alegandu-se din Muntenia si Transilvania, numai cele din regiunea muntoasa. Divizia de graniceri se recruta din toata tara, deci nu era apasatoare din punct de vedere agricol; Divizia 13, din zona PloiestiBrasov, cele doua de Nianatori de munte aveau oameni din regiunea muntoasa, iar Divizia Blindata" era compusamai mult din soferi§i mecanici. Lucrul campului, pnn www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PANA LA MOARTE 129 urmare, nu era stanjenit in Muntenia §i in Banat, regiunile de maximum de productivitate din tara. Mai ingreunata era Moldova, insa aici recolta era mai tarzie §i erau brate de lucru §i mijloace de tractiune, fiindca armata prin reorganizare i§i motorizase in parte serviciile, prin numArul Insemnat de camioane aduse din Germania9irechizitiile nu mai erau apasatoare ca in trecut. Mie personal in aceasta mobilizare mi-a revenit o insarcinare foarte redua am pus la dispozitia Marelui Stat Major alimentele ce mi s-au cerut, echipamentul nou de care dispuneam fiind deja de mult repartizat; am pus Inca la dispozitie munitiile §i materia- lele de tot felul ce aveam in depozite, necesarepentru operatiuni §i in raport cu efectivele ce se mobilizasera. Organele subsecretariatului trebuiau sa trimita painea fabricate la Braila, pentru 23 divizii zilnic, armata germane concentrand in nordil Moldovei, pe langa cele 3 divizii ce le §tiam din ianuarie, mica alte 7 divizii, In timpul acesta a sosit la Bucure0, generalul Eugen Ritter von Schobert, comandantul armatei germane de ofensiva, lard ca [eu] ca fi aflat de sosirea lui in tara §i fard sa -1 fi vazut vreodata in viata mea47, Generalul Antonescu a primit o scrisoare de la Hitler, prin care era incuno§tiintat Ca is comanda Grupului de armate de sud, compus din fortele roman- germane ce opereaza din Roma- nia, insa adauga ca va tine o comanda mai mult onorifica, pe cea reala avand-o generalul von Schobert. Era greu ca generalul Antonescu sa primeasca o astfel de situatie, care in Germania de mult era obi§nuit a se da capetelor incoronate sau principilor de sange; el s-a inteles cu Schobert §i a exercitat real comanda; de altminteri, cu el intelegerea nici nu ar fi fost altfel posibila. Cu cateva zile inainte de 22 iunie 1941, generalul Antonescu a fost la Piatra Neamt, unde era cartierul generalului Schobert, www.dacoromanica.ro 130 CONSTANTIN PANTAZI si acolo au discutat directiva operative primita de la Mare le Cartier German (O.K.H. cum ii spuneau germanii). Misiunea operative a Grupului de armate de sud "general Antonescu" era de a ataca in directia generals Uman, cu scopul de a fixa fortele inamice din fata grupului de armata, in timp ce o armata de tancuri de sub comanda generalului Ewald von Kleist, dupe ce opera in sprijinul armatei de la stanga Grupului de armate "general Antonescu", urma sä mearga adanc pand la Nipru, executand pe valea acestui fluviu o large miscare de intoarcere pentru a cadea in spatele fortelor ce luptau cu grupul de armate romano-german. Comandamentul armatelor germano-roman a hotarat sa se atace cu 10 divizii germane, 3 de vanatori de munte si Corpul de Cavalerie, in directia Vinnita, in timp ce restul fortelor, Armata 4 romans, de sub comanda generalului Nicolae Ciuperca, ataca cu focuri de-a lungul Prutului, de la Iasi la Galati, ocupand capete de pod reduse la est de Prut. Prin urmare, in prima faze operative, in afara de 4 din diviziile ei, armata avea o misiune defensive, formand pivotul intregii manevre de pe frontul de rasarit, pentru a trece si ea la ofensiva peste 15-20 de zile. Generalul Ion Antonescu se intoarce in Bucuresti si hotaraste sa treaca la operatiuni, fare a face formalitatile dreptului international, inlaturand trimiterea ultimatumului si a declaratiei de razboi. Auzisem si eu vorbindu-se ca in jurul zile de 20 iunie se trece la ofensiva si atunci am intrebat pe generalul Iacobici asupra datei intrarii in razboi. Mi-a raspuns: Razboiul incepe la 22 iunie". La Consiliile de Ministri premergatoare razboiului n-am luat parte, conform intelegerii ce aveam cu Iacobici nefiind convocat in special. Nu cred ca a fost consultat nici Iacobici asupra formalitatilor declarkii razboiului. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 131 Mai tarziu am aflatin epoca and, fiind numai succese, Mihai Antonescu avea tot interesul sa nu fie neglijat aportul activitatii salede la insu §i Mihai Antonescu ca decizia a ;lost luata de ambii. Generalul Ion Antonescu: Cum sa incepem razboiul fara a fade declaratia prealabila pentru a se pastra secretul operatiunilor? Mihai Antonescu, profesor de drept international, i-a recomandat sa inceapa operatiunile. Vom constata pur §i simplu starea de razboi in nota ce vom trimite Legatiei sovietice din Bucure§ti". Este prima grewala ce se face, pot spune prima mare gre- §eala. Ea provine din eroarea initials a lui Ion Antonescu, aceea pe care i-a format-o in credinta razboiul ruso-finlandez §i operatiunile germane din Polonia §i Franta, el crede absolut ca razboiul va fi sigur c4tigat contra Rusiei. Chiar a§a fiind, totu§i procedeul era gre§it pentru urmatoarele consideratiuni: a). Romania este o tars mica, iar Rusia este o lard foarte mare; raportul de marime impunea o condes- cendenta. b). Ultimatumul dat cu 24 de ore inainte de inceperea operatiunilor nu putea aduce remedieri in situatia strategics a frontului rus; acest fapt trebuia sa -1 §tie generalul Antonescu. Grewala nu poate fi explicata decal prin faptul ca, de la razboiul trecut, s-a preconizat mereu in strategie problema inceperii operatiunilor fara anuntare pentru realizarea secretului. Generalul Antonescu, profesor militar, a ramas cu aceasta prejudecata. Paralel cu inceperea operatiunilor, se da o proclamatie catre tars §i un ordin de zi pe armata, ambele stilizate de Mihai Antonescu, ordinul terminandu-se prin fraza cautata:

www.dacoromanica.ro 132 CONSTANTIN PANTAZI "Va ordon treceti Prutul." Dupe inceperea razboiului a avut loc un Consiliu de Ministri, la care iarasi n-am luat parte, si la care Ion Antonescu ar fi spus, dupe cum mi-a afirmat Mihai Antonescu, urmatoarele cuvinte: Domnilor n-am intrebat pe nimeni daca trebuie sau nu sa intram in razboi. Am luat singur hotararea si raspund in fata poporului si a istoriei. De altminteri, chiar daca \d Intrebam si dumneavoastra ati fi fost contra, eu tot faceam razboiul. (Mi s-a confirmat in penitenciar exactitatea acestor cuvinte si de doctorul profesor Pete Tomescu, fost ministru al Sanatatii.) Partidele politice fiind formal desfiintate si Consiliul de Coroana de asemenea, desigur ca oamenii politici ai tarii au putut spune mai tarziu ca bagarea tarii in razboi cade in raspunderea exclusive a generalului Antonescu. Impartasesc si eu aceasta parere: Ion Antonescu a vrut sa aiba singur gloria, era normal sa aiba singur si raspunderea efectiva. Insa domnii Maniu, Bratianu si Tatarescu n-au facut nici un protest; domnul Tatarescu a scos chiar o brosura intitulata Bucovina de nord 4'i Basarabia pe care a impartit-o gratuit la trupe pentru propaganda razboinica. Autorul este una si aceeasi persoand cu Gh. Tatarescu, vicepresedintele guvemului B.P.D. (Blocul Partidelor Demo- cratice n. ed.)i primul delegat al Romaniei la Conferinta de pace de la Paris. La procesul din 1946 am fost facut si eu responsabil de declararea razboiului si am acceptat aceasta culpa ca si pe toate cele ce mi s-au adus; generalul Iacobici, care a fost atunci ministru de Razboi, n-a figurat in process°. Mihai Antonescu a fost numit, printr-wn decret-lege al generalului Antonescu, ministru de Exteme si ministru al Propagandei, fiind Inca numit si vicepresedinte al Consiliului de Ministri. Conducatorul, trebuind a piece pe front la conducerea operatiunilor, Mihai Antonescu este numitprintr-un nou decret, prim-ministru ad-interim. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 133 Ajuns la Cartier, generalul Antonescu, dupa ce semneaza directivele §i instructiunile operative, se duce pe front la diferite unitati unde, pe de-o parte vrea §i inspira frica, iar pe de alts parte imparte decoratii, ceea ce natural produce satisfactii. El insa nu poate uita cativa generali, carora din trecut le poarta o deosebita atentie, nu insa fiindca le este binevoitor. Se duce la divizia5' generalului Alexandru Orapnu pe care o gasete foarte rau condusa, din care cauza tidied comanda generalului. Generalul Ork5anu era un foarte bun ofiter de front deli nu avea studii in institutii militare pentru cultura superioara; el a fost totdeauna indeosebi apreciat de regele Carol al II-lea, din care cauza a comandat unitati din Garda. Ffind un fost devotat al regelui Carol alII-lea,nu putea fi vazut de Antonescu ca fiind un element capabil. . Apoi trece la inspectarea corpului de armata52 al generalului [Gheorghe] Levente, contra caruia are repro§uri mai vechi, invinuindu-1 ca, militar fiind, fa cea comert cu lapte. Il ridica din comanda, fiindca a gasit mare neregula la serviciile dinapoia frontului corpului de armatd §i se tie ca panica pome§te totdeauna de la coloane. Ia comanda §i generalului Popescu Cristache, comandant al Diviziei 21 Infanterie, gasind ca conduce cu slabiciune operatiunile; pe acest general it vedea pentru prima oard. In fapt, desigur ca peste tot au fost nereguli, §i era §i normal sa fie a.5a, fiindca de-abiaincepuse razboiul; dar el cand avea de gand ceva contra cuiva, nu vedea nimic bun la acel om §i in acelgi Limp it avea prezent in memorie. insa, in afara de aceasta realitate, voia sa stimuleze frica de el, pentru ca toti sa fie in supraactivitate §i, prin sistemul luarii comenzilor, biciuia energia §i a celor mai molateci. Eu, de la Bucure§ti, eram mereu hartuit; painea era gasitA ca nu este bunk fiindca era suficient ca un singur soldat sa se

www.dacoromanica.ro 134 CONSTANTIN PANTAZI planga pentru ca el sa mearga la raspundere; ca depozitele de pe front nu functioneaza; hrana nu soseste la Limp etc. Painea intr-adevar era fabricate in parti egale din grau si orz, dar nu se putea altfel pand ce din noua recolta nu aveam suficient grau in depozite. Celelalte imputari depozitele de pe front, hrana nesosita la Limperau probleme locale care nu-mi reveneau si nici nu puteau sa-mi revind pentru executie. Trimiteam de la Bucurqti inspectorul intendentei si intendenta din minister sa vada ce este acolo si de ce nu merge lucrul, iar acestia la intoarcere imi raportau ca erau probleme pur locale. Cu toate acestea generalul Antonescu 1-a pus pe generalul Ioanitiu, seful Marelui Cartier General, sa-mi trimita un ordin observator, foarte tare, si Ioanitiu om prevenitor si timid, ofiter mai tanar decat mine cu doi ani, pe care-1 cunosteam de 35 de ani, eu fiind in ultimul an la Liceul militar din Iasi, iar el intrand in anul prim, general cu un grad mai mic decat al meu a trebuit sa semneze un astfel de ordin. Am inteles imediat situatia si am adoptat imediat solutia impusa, raspunzand de doua on mai tare lui Ioanitiu; lupta era acum intre Antonescu si mine, iar Ioanitiu servea doar de arnorsa poate. Ioanitiu era un om de o mare si reala valoare; foarte inteligent, instruit, calm, cu mare putere de munca. Tot timpul it insotea pe generalul Antonescu si era foarte greu sä stai alaturi de acesta si sa fii cu el in relatii bune, insa gasise mijlocul de a inlatura once fel de divergente; avea un carnet §i insemna in el toate observatiile ce le facea Antonescu si toate ordinele ce-i spunea sä dea. Un singur lucru it stanjenea pe Ioanitiu, acela ca nu putea fuma langa Antonescu. Cand se intorceau la comandament si se desparteau pentru lucru, Ioanitiu spunea zambind: "Mi-a dat domnul Maresal de lucru pentru trei luni". Apoi impartea lucrul, dadea explicatiile necesare si dadea numai ordinele ce gasea el ca trebuie sa trimita si le alcatuia astfel cum www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 135 aprecia ca este posibil sä fie executate. El era destinat de Ion Antonescu, in cazul mortii sale sau a imposibilitatii de a-si continua misiunea, sa urmeze la conducerea statului; poate ordinele observatoare ce primeam trebuiau sa ma obisnuiasca cu ideea unei viitoare subordonari, sau sa-1 deprinda pe el a ordona acelora sub ale caror ordine fusese candva in cariera. Era o deosebire fundamentalaintre Antonescu si Ioanitiu: primul avea o misiune considerate innascuta si deci el ordona oricand si oricui, fiindca pentru indeplinirea misiunii toti trebuiau sä i se supuna; Ioanitiu aveamodestia omului superior si neincrederea, cateodata, a omului de subtilitate intelectuala. Rezistenta si reactiunearusilor pe Prut a fost foarte putemica pe frontul sudic al raului; atacul germano-roman in directia Vinnita a mers usor, cazematele fiind infrante cu usurinta, atacul romano-german fiind sprijinit numai de Divizia Blindata. romaneasca. In primele zile ale operatiunilor au avut loc executii de evrei la Iasi (acute de germani, sub pretext ca acestia ar fi tras in trupele germane; apoi am auzit de niste trenuri cu evrei, in care autoritatile din Iasi au introdus evreii asa de inghesuiti, incat multi din ei au murit53. Guvernul nu are nici o responsabilitate in acest fapt; nici chiar generalul Iacobici, care era ministru de Razboi, nu putea da ordine in zona de operatiuni care avea ca limits dinapoi linia BuzauFetestiDunarea. Incepand de la aceasti linie, la nord-est si est, comandamentul teritoriului se execute exclusiv de Comandamentul Suprem prin Marele Cartier General. Marele Cartier General avea un esalon inaintat in care se aflau generalul Ion Antonescu, comandant suprem, generalul Ioanitiu si vreo 10 ofiteri de stat major insotiti de dactilografi, automobile, statii de telegrafie cu si. Mid fir, telefon cu si fard fir Hugues, toate instalate intr-un tren special, care se deplasa dupe ordinele generalului Antonescu. Restul Marelui Cartier General,

www.dacoromanica.ro 136 CONSTANTIN PANTAZI compus din 300 de ofiteri de stat major, cu servicii de pretorat, tezaur, justitie militara, serviciu medical etc., cu nesfar§ite automobile §i camioane, se deplasau pe un ax de mi§care din ora., in ora§, cu un foarte intens sistem de legaturi §i transmisiuni proprii. Toate ordinele privind teritoriul §i justitia, jandarmeria, autoritatile primeau ordinele de la acest e§alon cu semnatura sub§efului Marelui Cartier General, al Marelui Pretor etc. Comandantii de armate, de corpuri de armata, de divizii dau §i ei ordine de executie in zonele respective. Toate comandamentele de front, incepand de la divizie pans la Marele Cartier General, posedau curb martiale §i detapmente de jandarmi care deserveau in propriu aceste comandamente. Daca s-au savar§it abuzuri pe teritoriul pe care a operat armata, raspunderea a fost §i trebuia sa fie a acestor comandamente, pentru ordinele ce au emanat de la ele; guvernul nu a dat nici un ordinsinici nu putea da ordine, generalul Antonescu fiind el insu§i comandantul de capetenie care-§i exercita in mod real comanda in zona de operatiuni. Intotdeauna miltarii au cerut ca in zona de operatiuni nimeni afara de ei sa nu intervina §i intotdeauna in tara s-a impus pe timp de razboi aceasta doctrina; acum prin prezenta Conduca- torului Statului cu depline puteri, care detinea §i Comandamentul Suprem, natural doctrina s-a putut executa fara cea mai mica tulburare §i de aceea raspunderea trebuia revina; voi spun chiar ca trebuia ceruta ca un punct de onoare. Ru§ii rezistau pe pozitii pans noaptea §i apoi, avand numeroase camioane, raceau in timpul noptii in cateva ore un salt de 60-80 kilometri §i ocupau acolo o noua pozitie; iar trupele noastre porneau in unnarire pe jos §i ajungeau pe ru§i dupa 2-3 zile, din nou solid organizati in teren. Lupta se lua din nou metodic §i cu pierderi serioase. Felul cum se executau acest manevre, explica micul numar de prizonieri capturati pe timpul cat au www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PAM- LA MOARTE 137 durat operatiile 'Ana la Nistru, ei nefiind decat 460 de ofiteri §i 18.500 osta§i. La sfar§itul lunii iulie nu mai existau trupe ruse§ti pe teritoriul Basarabiei; generalul Iacobici, ministrul de Razboi, duce Regelui cloud decrete privind pe generalul Antonescu; primul, prin care generalul era decorat de Rege cu ordinele "Mihai Viteazul", clasele II §i I, al doilea prin care a fost inaintat la rangul de mare§a154. Generalul Iacobici a insotit pe Rege la Tighina, cand s-a savar§it inaltarea military §i nationals a Mare§alului, care a aratat in primul moment ca gestul nu-1 intereseaza, insa dupd aceea a gandit la noua sa situatie, gasind solutia de a fi trecut in acte, decrete etc., forma: "Ion Antonescu, Mare§al al Romaniei §i Conducatorul Statului Roman". La Bucure§ti, prin instalarea noului prim-ministru ad- interim, Mihai Antonescu, pe langa alte multe insu§iri cu care era inzestrat, se gaza la Pre§edintia Consiliului de Mini§tri §i piatra fundamentals a fabricii de produs discursuri, care a avut o continua supraproductie 'Ana in ziva de 23 august 1944. Consiliile de Mini§tri se urmeaza acum cu precizie crono- metrick o data pe saptamana; deschiderea §edintei i§i avea ora fixa a cronometrului, sfar§itul §edintelor insa era adus numai de obosirea tandrului prim-ministru care avea un debit normal de 5-6 ore fara intrerupere. Intelegerea ce aveam cu Iacobici, de a nu lua parte la Consiliile de Mini§tri, m-a lipsit de favorul de a cunoa§te in intreOme toate principiile de conducere ale lui Mihai Antonescu. In afard de activitatea Consiliilor de Mini§tri, fiecare ministru in cadrul departamentului i§i continua programul creator fixat, ca Si cum ar fi fost pace, cu deosebirea insa ca noul ministru de Finante, generalul Nicolae Stoenescu, gasea fonduri pentru a se finanta tot planul de lucru creator. In interiorul tariff, razboiul a fost simtit numai prin cateva slabe bombardamente de aviatie la Bucure§ti §i Ploie§ti. Prin www.dacoromanica.ro 138 CONSTAIVTIN PANTAZI construirea unui Ploie§ti fals in apropierea satului Alberti, la 20 de kilometri est de Ploiesti, aviatorii inamici au fostinselati $ii§i lasau acolo majoritatea bombelor. In Ploie§ti, intr-o singura zi, doua avioane ruse0 venite spre tinta pe calea BrgovPloie§ti lovesc n4te rezervoare ale fabricii Oreon, pe care leincendiaza, cauzAnd o pierdere de 1.000 vagoane benzins. Mihai Antonescu conduce propaganda, tine discursuri publice, da §i o proclamatie pe tars, razbunandu-se astfel cum poate de faptul ca soarele gloriei militare straluce§te acum pe altii. El se ocupa indeosebi de aprovizionare, facandmari eforturi pentru a fi indestulate anumite regiuni aflate in criza. Lucrul salt se atinge acum cu ocupatiile mele prozaice §i suntem in acord complet. Cand Mare§alul s-a intors mai tarziu la Bucure§ti, Mihai Antonescu a pus pe primarul capitalei sa ceara ministrului de Interne sa intocmeasca doua decrete-legi pentru improprietarire simultana a sasi a mea; a lui Mihai Antonescu cu 8.000 (opt mfi) metri patrati in parcul Blank, de-a lungul lacului Baneasa, pentru mine cu 1.700 metri patrati in comuna Baneasa, ranga locuinta Mare§alului. Motivul la decretul sau, care trebuia Mout de primarul capitalei, a fost alcatuit de ins* Mihai Antonescu in termeni demni. Mare§alul a fost nevoit sa semneze decretul. Eu i-am scris o scrisoare prin care, cu toate formele deferentei siale disciplinei ost4e0i, am refuzat dania. N-am facut nici o publicitate din acest refuz, aka Inc& s-a vorbit in dauria mea de multi oameni. Dar Mihai Antonescu a beneficiat de teren, vAnzand chiar din el 4.000 metri patrati Centralei Evreilor; el ca.5figa mult din avocatura inainte de a fi ministru yi, fiindca poate era obi§nuit cu abundenta de bani, a crezut ca §i statul trebuiesa-iplateasca mai elocvent serviciile. Maresalul fiind la Tighina cu eplonul inaintat al Marelui Cartier General, iar o§firea fiind trecutA peste Nistru, pentru a asigura stapAnirea Odessei, prime§te vizita aghiotantului lui Hitler, www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAM' LA MOARTE 139 cu o scrisoare din partea acestuia, prin care ii cerea ca cele trei divizii de munte, formand Corpul de Munte, §i Corpul de Cavalerie sa continue operatiunile spre est, intrand sub ordinele comandamentului Armatei 11 general Ritter von Schobert. Mare§alul da urmare cererii Fiihrerului §i ordona ca aceste trupe constituite in armata, sub comanda generalului Petre Dumitrescu, sa continue operatiunile spre estss. El a justificat aprobarea ce a dat prin aceea Ca un act de elementary camaraderie it impiedica sa refuze: "Nu puteam sa le spun: alaturi de dumneavoastra mi -am luat Basarabia; de-acum inainte ne despartim §i ramanem buni prieteni. Pe langa aceasta eram interesat de a pune stapanire pe Crimeea, pentru a fi sigur ca Bucurqtiul §i zona petrolifera nu vor mai fi bombardate. Mi s-a promis ca trupele roman vor lupta in Crimeea §i vor ramane acolo". In faptinsa, mergeau inainte trupele maghiare §i Antonescu nu voia ca ungurii sa aiba intaietate de drepturi in raport cu noi. Dupa trecerea Nistrului, trupele germane s-au indreptat spre raskit, in urmarireatrupelor ruse§ti, dezinteresandu-se complet de Odessa, care ramanea un puternic punct de sprijin strategic, in spatele armatei germane din aripa dreapta a dispozitivului german §i care puteaimpiedica stapanirea Basarabiei, asigurand prin aeroporturile sale §i o actiune de bombardare a Bucure§tilor Si a zonei petrolifere. De aceea, mareplul Antonescu a fost suit sa intreprinda atacul Odessei cu trupele armatei roman. Insa din a doua jumatate a lunii iulie, Antonescu, vazand rezistenta darza ce intampina din partea armatei sovietice, a ordonat mobilizarea generals la sfaritul lunii §i, pe mAsurasosirii marilor unitati din tarn, inapoia divizii ce avusesera pierderi prea simtitoare. Operatiile de la Odessa au fost indelungate §i costisitoare. Mareplul avea impresia ca ele dureaza mai mult decal normalul, fapt ce-i producea enervare, care se repercuta asupra comandantului Armatei 4, generalul Nicolae Ciuperca. www.dacoromanica.ro 140 CONSTA1VTIN PANTAZ1 Dar enervarea si supraenergia nu produceau efectele dorite; generalul David Popescu, fost ministru de Interne in guvemul Gigurtu, a fost ridicat din comanda, desi era un general cuinsusiri deosebite; lush*, la un atac dat, trupele sale nu avusesera succes (si dupa cum am spus, fusese si ministru de-al regelui Carol). Maresalul hotaraste ca generalul lacobici sa lase Ministerul de Razboi si sa dea comanda Armatei 4, in locul generalului Ciuperca, pe care-1 considera obosit. Nu mult dupa prezentarea lui Iacobici la noua comanda', Maresalul pome§te intr-o dimineata, impreuna cu generalul Ioanitiu, cu doua avioane Fieseler §i aterizeaza ambii la Baden, unde se afla postul de comanda inaintat at Armatei 4 care conducea operatiile asupra Odessei. Ambii se dau jos din avioane, iar Ioanitiu merga'nd spre Maresal pe drumul cel mai scurt a trecut pe sub elicea avionului sau, care se oprise complet din miscare. Cand insa a ajuns sub elice, un rest de gaze i-a mai dat acesteia un impuls si elicea, incepand instantaneu o invartire violenta, a lovit putemic pe Ioanitiu in cap, acesta cazand jos si decedand dupd putintimp57. Nenorocirea a lovit putemic pe Maresal, lasandu-1 foarte abatut. Generalul Ioanitiu, in afara de superioritatea si distinctiunea intelectuala, avea un caracter ferm; era un adevarat barbat. Cu el Maresalul nu putea fi niciodata enervat, fiindca era dezarmat de manifestarea calms si linistea cu care inteligenta acestui om functiona in once imprejurare, oricat de grea ar fi fost. Era cea mai buna completare care se putea face tempera- mentului vulcanic al Maresalului. Maresalul a venit la Bucuresti pentru a asista la funeraliile nationale ce se faceau lui Ioanitiu, la care am fost insarcinat sa vorbesc in numele annatei si al guvernului. Fund vorba de discurs in fata catafalcului, a luat cuvantul cel dintai, natural, Mihai Antonescu intr-o mandra improvizare: "Mortii in razboaie nu se piing, ei trebuie sa ne serveasca de www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 141 pilda in stradania ce fiecare trebuie... rascruce de vanturi... catapeteasma de veacuri..." etc. Ne-am reintors la Presedintie, unde Maresalul, Inca o data, mi-a aratat pierderea ireparabila pentru tars ce era incercata prin disparitia lui Ioanitiu in acele momente; mi-a pus Intrebarea, la care ma asteptam, pe cine recomand ca succesor. Va rog sa alegeti Intre generalii: Iacobici, [Ilie] Steflea, [Constantin] Sanatescu sau [Gheorghe] Potopeanu. Generalul [Nicolae] Stoenescu era ministru de Finante si de aceea nu 1-am putut recomanda. Sanatescu nu poate conduce Statul Major intrucat lucreaza usuratic si, afard de aceasta, m-am gandit chiar sa -1 scot din armata, fiindca nu s-a comportat bine la comanda de corp de armata. Am trecut in ziva (am uitat data) la corpul sau de armata si 1-am Intrebat daca nu este cazulsa-ischimb unele divizii din lupta sau chiar Intreg corpul de armata; el mi-a ripostat: "Nu, domnule Maresal, maine voi ataca". A doua zi am trecut din nou pe la el si 1-am Intrebat care este situatia. Am constatat ca nici nu stia ca o divizie a sa din linia intai fusese atacata si zvarlita Inapoi cu toata artileria ei si aruncata dincolo de postul de comanda al corpului de armata. Trecuse pe langa el si, tembel cum este, nici macar nu stia; ce sa mai vorbim de masurile ce ar fi trebuit sa ia. Dumneata stii, fiindca erai langa mine, Cain timpul rascoalei legionare a trebuitsa-ifac eu planul de interventie al trupelor de sub ordinele sale din Bucuresti (Pe timpul cat au fost rascoalele si Sanatescu comanda capitala, a fost-bolnav si din cauza aceasta lipsit de energie). Nu pot sä contrazic fiindca n-am fost acolo. La razboi se intampla sa avem multe situatii pe care nu le putem stapani, iar pe timpul rebeliunii legionare Sanatescu era racit. Ceea ce eu pot afirma este ca Sanatescu este un om deosebit de inteligent, cu un car acter echilibrat, asa incat sunt absolut convins ca este un element absolut necesar armatei. www.dacoromanica.ro 142 CONSTANTIN PANTAZI Potopeanu este foarte inteligent, foarte bun, insa. nu cred ca s-ar acomoda caracterele noastre. Ce nenorocire ca a murit Ioanitiu. Ma voi gandi in privinta lui lacobici, insa el nu este un om care sa munceasca serios. Trebuind sa plece inapoi pe front, Mare§alul, care prin plecarea lui Iacobici de la Ministerul de Razboi luase din nou conducerea acestui departament, mi-a lasat pe timpul lipsei plenipotenta conducerii ministerului, insa n-a mai stat mult la Tighina §i s-areintors definitiv la Bucure0. De la inceperea razboiului pand la reintoarcerea Mare§alului la Bucurgti, pe la sfar§itul lui septembrie, l -am vazut pe Margal de cloud ori, o data in trenul sau in statia Ghidighici §i o data la Tighina, chemat find de el in chestiuni de aprovizionare, impreund cu Ion Marinescu, ministrul Economiei Nationale, cu Dimitrie Negel, subsecretar de Stat la Aprovizionare, §i Aurelian Pana de la Agricultura. M-a intrebat care este mersul aprovizionarilor in armata §i i-am raspuns ca din recolta aveam inmagazinate 3.000 de vagoane de grau. Ceea ce mergea insa greu era stransul cerealelor pentru hranirea populatiei civile, §i aceasta operatie era anevoioasa din pricina greutatilor de colectare, dar §i din cauza mijloacelor de comunicatie care, mai ales cele feroviare, erau prinse de nevoile militare. Mi-a dat ordin sa ajut masiv Ministerul Aprovizionsdrii, dandu-i pand la jumatate din colectarile acute de armata. Cum a ajuns din nou la Tighina, dupd plecarea din Bucure§ti, urmatoare inmormantarii lui Ioanitiu, mi-atrimis ordin de-acolo sa nu mai trimit pe front din aprovizionamente decat coloniale §i petrol, restul urmand sa se is prin rechizitii de pe zona; aceasta masura a u§urat imediat aprovizionarea, din cauza ea s-au descongestionat chile ferate de nevoi de aceasta natura pentru armata. Cu acest prilej mi-a cerut sa trimit pe zond §i stropitorile primariei Bucure0, simtindu-se la trupele luptatoare mare lipsa de apa.

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 143 Sosit inapoi la Bucure§ti, Mare§alul a trecut toate serviciile de aprovizionare ale armatei, impreund cu Secretariatul general al Aprovizionarii la Subsecretariatul Aprovizionarii care acum serve§te §i armata. Apoi a inceput sa apese pe organele de aprovizionare ale Bucure§tilor privitor la grau Si cartofi, cum Si pentru aprovizi o- narea cu porumb a regiunilor lipsite. Pentru asigurarea lemnelor s-a creat Comisariatul lemnelor al carui conducator mergea la el o data pe saptarnind §i zilnic trimitea situatia intrarii vagoanelor de lemne in Bucure§ti. In 1941 iarna a fost timpurie §i prin aceasta s-au marit §i mai mult greutatile de aprovizionare. Operatiunile au continuat in fata Odessei, perindandu-se in lupte aproape toate diviziile mobilizate. Generalul lacobici, venit la Bucure§ti, raporteaza Mare§alului ca trebuie Inca sa se aiba rabdare. Era pe la mijlocul lui octombrie, cand comandamentul Armatei 4 recomanda gteptare, dar in Odessa incepusera sa izbucneasca incendii la depozite de carburanti §i la depozite militare, ceea ce constituia semnul ca orgul urma sä fie evacuat. In sfar§it, din initiativa comandantilor in subordine, printre care a fost §i generalul Sanatescu, s-a atacat in directia Odessa cu divizia58 generalului Olimp Stavrat, care n-ainfampinat rezistenta §i a intrat in ora§, pe cand un deta§ament blindat sub comanda colonelului [Constantin] Eftimiu, din geniu, intra in ora§ pe la vest. Generalul lacobici, sosit de la Bucure§ti chiar in noaptea aceea, telegrafiaza atat Mare§alului cat §i Fiihrerului, direct, marele succes, care §i este facut cunoscut atat prin comunicatul romanesc, cat §i prin cel german, cu foarte multe laude. Comandantul Armatei 3, generalul [Petre] Dumitrescu, prime§te cu Corpul de Cavalerie §i Corpul de Munte un putemic contraatac rus, care forteaza.trecerile peste Nipru §i inainteaza spre vese 9. www.dacoromanica.ro 144 CONSTANTIN PANTAZI Un corp de tancuri din armata blindatd a generalului von Kleist, care trebuia sa intoarca pe valea Niprului fortele rusesti in lupta cu cele germano-roman, este semnalat in mers pe aceasta vale spre Zaporojie, ceea ce are drept efect retragerea armatei ruse de contraofensiva in toga- graba spre est. Dupd trecerea Niprului, Corpul Vanatorilor de Munte ataca Perekopul si infra. in Crimeea cu diviziile 1 si 4 Munte si Divizia 8 Cavalerie, Divizia 3 Munte inapoindu-se in afar 60. Crimeea este evacuala prin lupte de fortele ruse, nemairamanand decal un cap de pod in zona Sevastopol, unde trupe germano-romane raman in contact cu trupe ruse toata iarna. La Bucuresti, guvernul isi pastreaza activitatea obisnuita, continuarid lucrurile incepute, Maresalul ocuparidu-se indeosebi cu aprovizionamentele. Ameliorarea in aceasta directie devine vizibila pentru ca s-au realizat depozitari pentru o lurid, ceea ce inseamna ca criza a fost invinsa. In octombrie 1941, Mihai Antonescu merge la Berlin pentru a semna Pactul Anti-Komintern. Sigur, Legatia germand din Bucuresti cunoaste slabiciunile omului, cum si influenta ce el are asupraMaresalului si, de aceea, acolo toate ii sunt speculate. Toti sunt plini de preveniente cu el; i se lauda insusirile innascute, iar Mihai Antonescu, modest, rade; se dau comunicate, in care se arata ministrii germani cu care el lucreaza: Goring, Funk, Gobbels; este invitat la Fiihrer la masa, decorat etc. Se intoarce in lard fericit; in acea epoca eram in legaturi bune si mi-a povestit mie, ca si la multi de altminteri, succesele sale la Berlin. Mie mi-a spus ca toti 1-au tratat ca pe o personalitate de exceptie; von Ribbentrop i-a spus chiar ca are sclipiri de. geniu. Cand lucra cu Goring, Gobbels si Funk intr-o conferinta, discutand despre Romania, Mihai Antonescu a schitat gestul unei loviri cu pumnul in masa; 1-a privit apoi pe Goring si i-a zis

www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA' LA MOARTE 145 razand: "Pardon. "Dar de ce?a replicat Goring razandfoarte bine, trebuie sa bati cu pumnul in masa, ca a§a se conduc oamenii". In sfar§it, ca o culminare a onorurilor, i s-a oferit cea mai mare decoratie germand, "Marele Cordon al Vulturului German". I-am raspuns: "Nu este a§a de mare decoratia, o avem §i Iacobici §i eu de doua luni ". Fiind foarte increzut, era in aceea§i masura §i naiv. In ordineamilitara,intervin unele fapte, care atrag dupd ele consecinte de o mare gravitate. La cateva zile dupd ocuparea Odessei, Comandamentul Diviziei 10 [Infanterie] §i Comandamentul propriu al oraplui se instaleaza in cladirea unui incapator comandament rus, in care se afla o ordine perfecta, nimic nelipsind pentru lucru: birouri, covoare, case de bani, calimari, cemeala, tocuri, creioane etc. Se pare de la inceput ceva suspect; se face revizia de pionierii germaniJi roman §i, totul fiind gasit normal, se trece la ocupare §i lucru. In cursul zilei de 24 (22 n. ed.) octombrie, intre orele 16 §i 18, generalul Iacobici insotit de generalul Nicolae Tataranu, §eful sau de stat major, fac o convocare de comandamente de mari unitati la acel comandament care, terminandu-se la ora 18, Iacobici §i Tataranu se urea in automobil Si pleaca la postul de comanda al armatei, la Baden. Nu mult dupa plecarea lor, Comandan kntul este aruncat in aer de o puternica explozie §i 65 sau 75 de oameni iii gasesc moartea. Printre cei morti se aflaeneralul [Ion] Glogojanu, comandantul Diviziei 10, §i foarte multi ofiteri. Abia ajun0 la Baden, generalii Iacobici§iTataranu sunt informati de marea explozie Si de pierderile survenite prin ea. Eu am aflat la Bucurqti, dupa represiune, de la directorul meu de cabinet, care fusese informat de un ofiter de stat major, atat de explozie cat §i de sangeroasa represiune ce i-ar fi urmat.

www.dacoromanica.ro 146 CONSTANTIN PANTAZI Dupd guvernare, la procesul care s-a facut ridiandu-se un mare capat de acuzare din executiile ce-au urmat ca represalii, voi nara cele ce stiu eu asupra modului cum au decurs faptele. La 1 si 2 ianuarie 1942, intors dintr-o inspectie facutd trupelor din Crimeea, am stat la Odessa pentru inspectia trupelor la domnul Gherman Pantea, pe care-1 cunosteam din Chisinau si care era primar al Odessei. Dupd ce se terminase masa, Gherman Pantea mi-a istorisit de explozia de la comandament din octombrie si de sdlbatica represiune. Au fost omorati 17.500 sau 18.500 de oameni, si peste tot s-a spus ca represiunea a fost ordonata de maresalul Antonescu61 . M-am intors in Bucuresti cu hotardrea de a aduce faptul la cunostinta Maresalului. A intervenit insa schimbarea sefului. Marelui Stat Major si 1-am 'intrebat pe generalul Steflea, noul sef al Statului Major: Steflea, la Odessa am aflat ca s-au omorat peste 15.000 de oameni dupd explozia in care si-a gasit moartea Glogojanu. Care este adevdrul? Domnule general, Maresalul find informat telegrafic de generalul Iacobici de explozia comandamentului la Odessa, de moartea ostasilor si ofiterilor din cauza exploziei, cum si numdrul mare de ostasi si ofiteri omorati de partizanii ascunsi in catacom- bele Odessei, a ordonat sd se facd o strasnia represiune. Ordinul a fost dat Comandamentului "Vrancea" [al Armatei 4], lui Iaco- bici, iar acesta a insarcinat cu represiunea pe generalul Tataranu. Tataranu nu stiu ce fel de naturd ciudata are: and este bun, cand este capabil de once cruzime; eu cred ca are sange de rom (tigan) in el, ca numai tiganii au o astfel de fire. Si Tataranu a ordonat represiunea in litera ordinului, fard nici omita. Dar la Statul Major aveti ordinul Maresalului in aceasta privinta? Sigur ca exists. Sunt atatia care ar putea fi gasiti raspunzatori si de aceea pastreaza ordinul ca pe cel mai insemnat document. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAWA LA MOARTE 147 Nu am mai intrebat nimic, fiindca ar fi fost nedelicat si chiar bizar sa mai insist. Cunoscand acum realitatea, nu mai avea sens sa mai aduc la cunostinta Maresalului cele intamplate la Odessa. Am fost surprins ca generalii Jacobi ci si Tataranu n-au fost facuti raspunzatori. La procesul din 1945 ei au declarat ca ordinul a venit la Comandament si a fost dat de generalul [Nicolae] Macici62, fard a fi fost prezentat lui lacobici si Tataranu care dormeau [asa mi s-a relatat de generalul [Constantin] Trestio- reanu63, condamnat pe tema exploziei de la Odessa]. Este absolut de neinteles: un ordin pentru executia a cel putin 10.000 de oameni soseste unui comandament si nimeni nu intrerupe somnul nici al generalului comandant de armata, nici al sefului de stat major al armatei? Executiile dureaza patru zile si nici generalul Iacobici, nici Tataranu, care erau informati de tot ce se intampla la marile unitati de subordine, care aveau serviciu intins de informatii cu echipe speciale de la Serviciul Secret si la comandament si in Odessa, care se aflau in neacti- vitate, fiindca nu mai era operativ, si totusi ei nu sunt informati, nu stiu nimic, nu-i intereseaza nimic? Bine, Maresalul a dat un ordin groaznic, dar nu s-a gasit nici unul din generalii man sa is un avion care in cloud ore il ducea la Bucuresti si sa raporteze Maresalului macelul care se face la Odessa?* Mie mi-a dat Maresalul ordin scris sa fie executat imediat un ostas, ordonanta unui locotenent-colonel medic, care omorase femeia de serviciu din casa medicului si a tras in medic cand acesta a venit in ajutorul femeii. Totusi am refuzatsaexecut omul fat% judecata. Criminalul a fost executat legal, mai tarziu, dupd ce Curtea Martiala i-a judecat procesul si 1-a condamnat la moarte**. * De aici unneazA textul cuprins in caietu transcris, probabil, de Ion Pantazi n. ed. ** Faptul este anterior represiunii de la Odessa si Maresalul fiind informat de felul cum am procedat, m-a chemat5imi-a multumitn. a. www.dacoromanica.ro 148 CONSTANTIN PANTAZI Parerea mea este ca ritmul executiil or de la Odessa a urmat ritmul razbunarii localnicilor militari care erau impresionati de explozia care izbucnise la un teas dupii plecarea lui lacobici§1 Tateiranu de acolo, iar Comandamentul a gasit represiunea binevenita, pentru a se intimida partizanii sovietici ascumi in catacombe, care cauzau intr-adevar foarte mari pierderi zilnic. Mare§alul, chiar §i la Galitin, in Rusia, unde ne aflam arestati dupa 27 august 1944, spunea canu-siaminte§te sa fi dat vreun ordin pentru executarea acestei represiuni; 1-am Incredintat insa, ca deli nu am vazut ordinul, generalul Stefleami-a spus ca ordinul exista la Marele Stat Major. Totu§i, nu-si aducea aminte §i refuza sa-§i asume darea in trecut a unui ordin de asemenea natura, cand Mihai Antonescu i-a reamintit ca a dat acel ordin chiar in fata sa, chemand pe directorul de cabinet, colonelul Radu Davidescu, §i dandu-i ordin sa se faca represiune. Cum era alcatuit ordinul Mihai Antonescu sustinea ca nu §tie, intrucat Mare§alul, dupa venirea colonelului Davidescu in camera, a plecat in birou impreund, §i acolo Mare§alul i-a ordonat amanuntele. La procesul din 1946 am vazut ca in ordin era prescris sa se execute 200 de oameni pentru un ofiter §i 100 de oameni pentru un soldat roman sau german ce a cazut in explozia cladirii comandamentului. Mareplul era un om care trebuia impiedicat de a da ordine sub imperiulfuriei; lui trebuia sa i se menajeze totdeauna timpul de reflexiune. Colonelul Davidescu lucrase cu Mare§alul cand acesta fusese ministrusi§ef de stat major al armatei, dar desigur Inca nu-1 cuno§tea bine. Daca se oprea ordinul imediat ce Ion Antonescu 1-a dat, §i a doua zi Mare§alul era din nou Intrebat, cu iscusinta, sigur ar fi luat alts hotararesise inlatura masura prea cruda luata. Dar in epoca aceea toti erau intimidati de Mare;al ci nimeni nu indreiznea.04contrazica; iar cand era furios, avea o formidabila forta de sugestie. www.dacoromanica.ro CU MAREASALUL PiiNA' LA MOARTE 149 Sigur, in razboiul acesta s-au executat bombardamente aeriene care au ucis mult mai multi oameni decat au fost omorati prin aceasta represiune; chiar in Bucure§ti§iin tara au fost facute mult mai multe victime de bombardamentele aeriene anglo- americane, ele intrecand desigur numand mortilor de la Odessa, insa gre§eala facuta ramane. Poate ea fi scuzata prin gre§elile similare ale altora? Hotararea ramane in sarcina istoriei. Dupd cucerirea Odessei se pune Inca Si problema administratiei Transnistriei (teritoriul dintre Nistru §i Bug cu centre importante Odessa §i Balta), care este data de germani asupra Romaniei. Sigur, se putea refuza aceasta administratie. Mare§alul nu numai ca n-a refuzat-o, dar a vrut cu once pret sa o aiba. In razboiul din 1916-1917, tezaurul Romaniei in valoare de 40.000.000 (patruzeci milioane) de napoleoni aur, compus din aproape 20.000.000 (doudzeci milioane) napoleoni aursirestul bijuterii (Muntele de pietate), tablouri, obiecte de arta nationala, actiuni, fusese dus in Rusia, la Moscova, pentru a fi pastrat in siguranta; tezaurul insa nu ne-a mai fost restituit, ru§ii facand cunoscut ca a disparut pe timpul revolutiei. Crre§eala initiala a Mare§alului, aceea ca razboiul va fi sigur ca§tigat [de Germania], a contribuit Si in aceasta hotarare, §i el a vrut ca prin administrarea Transnistriei sä recupereze valoarea tezaurului pierdut de lard prin revolutia ruseasca. din 1917. Mai tarziu a facut comisii de capturi carora le-a dat ordinul sa aduca §i operele de arts din muzeele din Transnistria; el a motivat ca le pune la adapost, dar tot tezaurul roman pierdut in 1917 ii stain gand, alaturi de siguranta absoluta a biruintei. Mihai Antonescu i-a dat ideea de a se alcatui un jurnal al Consiliului de Mini§tri prin care sä se oficializeze masura, pentru ca sa nu se dea impresi a ca se fac acte clandestine, §i, Intocmind la Prqedintie acestjurnal, a venit personal in Consiliul de Mini§tri ce era adunat sa ne roage sa-1 iscalim. Primul 1-am semnat eu, Mihai Antonescu spunand tare, ca toti mini§trii prezenti sa auda: www.dacoromanica.ro 150 CONSTANTIN PANTAZI "Semnati domnilqr! Sunt profesor de drept international si it semnez si eu. Este alcatuit tocmai in scopul de a se inlatura once fel de banuieli." Dupa semnare, Maresalul a intrat in consiliu si a reamintit felul cum Romaniati -a pierdut tezaurul in 1917, si ca pentru recuperarea lui a hotarat sa is capturi din Rusia: M-am hotarat sa iau capturi, si eu raspund in fata istoriei si a neamului romanesc de aceasta hotarare. Mihai Antonescu era insa mai sceptic si mai prudent decat Maresalul si de aceea el convinge pe Maresal ca administratia Transnistriei sa atame de Comandamentul suprem al armatei de operatiuni, adica de Maresal, iar administratia Basarabiei si Bucovinei direct de Conducatorul Statului, deci tot de Maresal. Conducerea provinciilor era incredintata cate unui guvernator, care, avand sub ordine reprezentanta unui redus guvern, conducea administratia descentralizat si fara raspunderea guvernului. De aceea, deportarile evreilor facute din Bucovina si din Basarabia prin hotar" area luata de Maresal de la Marele Cartier General, in calitate de sef suprem al armatei si dictator al Orli, se fac Para cunostinta vreunui membru al guvernului, nici chiar a lui Mihai Antonescu. Am sa amanuntesc administratia Basarabiei si a Bucovinei si infaptuirile realizate in aceste provincii, pentru a se invedera opera creatoare a Maresalului. Administratia provinciilor, cum am aratat, este incredintata cate.unui guvernator de fiecare provincie, ofiteri generali cu reputatie bine stability in armata. Ministerele din centru nu aveau competenta asupra provinciilor Basarabia si Bucovina, cu exceptia Armatei, Justitiei, Propagandei, Politiei si Jandarmeriei. Guvernatorii aveau rangul de ministri si colaborau cu organele c,entrului Para insa a fi subordonati. Provinciile aveau bugetul for intocmit de guvernaminte, vazut de ministerul de Finante si aprobat de Conducatorul Statului. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PANA LA MaIRTE 151 Legea care hotara aceasta administratie, data la 4 septembrie 1941, prezenta urmatoarele inlesniri: 1). Infaptuia descentralizarea administrative, administratia savarsindu-se prin autoritatea guvematorului asupra tuturor ramurilor de administratie; 2). Conduceitorul diidea directive in teren; ele constituiau ceileiuza guvernatorului,firesponsabilitatea execufiei o avea tot fata de Conduciitor; 3). Toate nevoile provinciei se satisfaceau prin propriile mijloace; 4). Birocratismul era aproape distrus, legea conta- bilitatiistatuluifind desfiintatapentruprovincii, astfel incat se simplifica angaj area cheltuielilor prin inlaturarea unor formalitati complicate. Consecintele legii descentralizarii, a aplicarii ei si a controlului permanent racut de Conducatorul Statului personal si prin organele sale au avut drept efect ea provinciile si-au revenit aproape instantaneu la viata sub toate raporturile: administrativ, economic si cultural. Astfel, in Basarabia: Haosul lasat in urma retragerii trupelor sovietice si a personalului rus de conducere administrative a fost, multumita masurilor de prevedere luate de Maresal, inlaturat foarte repede. Echipe de jandarmi pentru restabilirea ordinii in provincie au urmat de aproape trupele operative, iar la adapostul lor s-au putut instala in liniste organele administrative si de politie. Funcfionarii de toate gradele Sci ramurile de activitate, organizafi Sci articulafi dupe directivele de ameinunt ale Marqalului au intrat in slujbele lor, iar locuitorii refugiati de la orase si sate au Inceput sa se reintoarca la caminele lor, refa- candu-si gospodariile distruse sau gray devastate. Maresalul a impartit plugarilor 100.000 de vite, aduse din Transnistria in locul celor ce fusesera evacuate de rusi; s-au adus www.dacoromanica.ro 152 CONSTAIVTIN PANTAZI din Vechiul Regat: coase, seceri, treieratori, pluguri, batoze etc. necesare agriculturii. Autoritatea a ajutat mult prin masurile practice luate local. Sub raportul cultural, s-au reparat toate cladirile §colare stricate, atat cele de la ora§e cat §i cele de la sate, astfel incat chiar in toamna lui 1941 functionau 2.600 de §coli cu peste 6.000 de invatatoriimai mult de 40 de licee §i §coli de specialitati. Mareplul a hotarat ca fiecare §coala sa posede un teren de cultura de 5-10 hai teren pentru gradina de zarzavat. Pe langa fiecare coala primary au luat fiinta ateliere in care copiii satenilor puteau sa inveteisa lucreze singuri o parte din uneltele §i cele trebuincioase gospodariei sateanului. Existau ateliere de fran- gherie, lemnarie, °lane, impletituri de nuiele etc. Fete le aveau ateliere de tesut panza, borangic, lucrul manual, cusutul, torsul lanii, impletitul ciorapilor. Aceste infaptuiri au fost realizate la toatecolileprimare din toate comunele rurale ale tarii. L-am insotit pe Mare§al la inspectii de control pe care le-a facut in Basarabia, astfel: la Chi§inau, unde au fost inspectate toate cazarmile, toate spitalele, toate §colile; inspectia a durat doua zile, zilnic de la orele 81a 13ide la 14 la 20, intrandu-se in toate amanuntele. Dupa ce viziteaza Manastirea Capriana, langa ChiOnau, cladita de Stefan cel Mare in jurul anului 1480, am luat cu automobilele drumul Orheiului, inainte de Orhei inspectandu-seiManastirea Curchi, cladita de Vasile Lupu in jurul anului 1640,i, continuandu-se calatoria, s-a facut inspectia autoritatilor din Orheiia tuturor satelor intalnite de la plecarea din Orhei, pe noua Hosea pietruita OrheiBalti. La Balti, ca §ila Chi§inau, s-au inspectat toate autoritatile publice. La terminarea inspectiilor au fost adunate toate autoritatile, iar Mare§alul facea critica celor gasite. Inspectiile au continuat pe §oseaua refacuta BaltiFale§tiUngheniIa§i. De la Ia§i apoi, pe oseaua Podul IloaieiTargul FrumosStrunga Roman. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA- LA MOARTE 153 Fiecare post de jandarmi, fiecare politie, toate judecatoriile, tribunalele, prima'riile, bisericile, prefecturile, spitalele si peste tot in amanunt, oprindu-se si controland lucrul fiecarui sef de birou si notar, perceptor, agent fiscal etc. Prin dari de seams publicate in jurnale lauda pe cei pe care i-a gasit bine si era foarte aspru cu cei gasiti in nereguld, indiferent de consideratiuni de persoana si de situatia acesteia. Dupd aceastA cam lunga paranteza, revin la administratia Basarabiei. La fiecare scoala primary se gaseau organizate cantine scolare ale Consiliului de Patronaj, atat la sate cat si la craw (masura era generals pe tars). Comitetele scolare activau din plin, iar produsul terenurilor lucrate de scolari constituia averea fiecarei cantine, din care se hraneau copiii saraci. In 1942 numai in Basarabia se hraneau 80.000 de copii saraci. Acestei activitati scolare i se suprapuneau caminele culturale care luasera fiinta in fiecare comund. Biserica a fost puss din nou in slujba poporului, toate bisericile avariate fiind reparate cu ajutoarele date de guverifa- mant si populatie. Catedrala din Chisinau, avariata greu, a fost reparata si zugravita in stil bizantin. Viata economics s-a infiripat incetul cu incetul, comertul intrand in mainile crestinilor, §i s-a dezvoltat astfel incat in 1942 erau peste 3.500 de firme comerciale de toate categoriile. Industria, distrusa total, s-a refacut, si in 1942 existau: fabrici de ulei, mori si alte specialitati, in numar de 800. Fabricile de ulei din Balti si Chisinau produceau peste 60 vagoane lunar care satisfaceau nevoile locale si aveau surplusuri si pentru populatia de peste Prut. Agricultura era condusa de guvernamant dupa directivele date de Maresal si realizase planuri de cultura cu cele mai bune rezultate. Productiile anuale au fost satisfacatoare, prisosul fiind

www.dacoromanica.ro 154 CONSTANTIN PANTAZI vandut de guvernamant lard intermediari, pretul oficial intrand in chimirele produckorilor. Terenurile fostilor colonisti germani au dat statului in 1942 un vent de un miliard lei. Industria pestelui a luat o dezvoltare mai mare prin instal atiile de sarat si afumat hotkate de Maresal a fi acute prin I.N.C.O.P. si prin punerea in functiune a fabricilor de la Cetatea Alba, Stefanescu, Grivita. Liniile ferate au fost puse in circulatie intr-un timp record, find readuse la ecartamentul normal; au fost reconstruite podurile, s-au repus in functiune statiile, asa incat, cu toata aparatura nenecesard, cu tot traficul foarte intens reiesit din nevoile locale si cele ale trupelor operative, trenurile au functionat regulat si punctual. S -a deschis o mare comp anie, urmarind dezvoltarea cailor de comunicatie. Pand la finele lui 1942 s-au construit 1.000 km de sosele nou pietruite, punandu-se in circulatie not artere: a). IasiChisinauTighina; b). ReniBolgradArcizSarataCetatea Alba; c). SculeniFale§tiBaltiFlore0Rezina. In acelasi timp, s-au reparat podurile dupd vechile sosele existente. In iulie 1941 nu mai exista nici o legatura telefonica sau telegrafica. La finele lui 1942 telegraful functiona in toate centrele mai importante ale provinciei, iar telefonul in toate comunele, cu aparatura noud ftmctionand la perfectie. In primavara lui 1942, Maresalul impreund cu Mihai Antonescu si generalul Pantazi au luat parte la tarnOsirea bisericii din Chisinau. S-au tinut discursuri politice in Catedrala si au luat parte la serbari trei fosti prim-ministri: Gheorghe Tatarescu, Constantin Argetoianu si inginer [Ion] Gigurtu. Au lipsit: Iuliu Maniu si Dinu Bratianu. In octombrie 1942 a avut loc la Chisinau expozitia Basarabiei si, apoi, inaugurarea Turnului Maresalului la Ghidighici pentru a se insemna locul de unde au fost conduse luptele trupelor

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANzi LA MOARTE 155 germano-roman asupra Chisinaului. Au asistat Regele, Regina [-mama] si parte din membrii guvernului. Mihai Antonescu a tinut o cuvantare prin care arata ca prezenta Regelui la inaugurare constituie un act prin care acesta i§iaratarecunostinta fats de "Maresalul dezrobitor". "Maresalul dezrobitor" si "Cruciada contra bolsevismului" sunt doua creatii proaspete ale lui Mihai Antonescu puse in circulatie dupd reintoarcerea sa de la Berlin, urmand semnarii Pactului Anti-Komintern. Era oare Regele atat de mult ostil politicii maresalului Antonescu?

Guvernamantul Bucovinei a luat fiinta la 7 iulie 1941, o data cu ocuparea orasului Cemauti, urmat fiind imediat de autoritatile administrative si politienesti. Guvernamantul cuprindea, in afaradejudetele din Bucovina, si judetele Hotin si Dorohoi. Toate scolile de toate catcgoriile au fost reparate, cladindu-se si unele not prin munca de folos obstesc si cu materiale date de guvemamant. Pe langa scolile de la sate s-au infiintat ateliere, ca si in Basarabia si in restul tat-h. Au luat fiinta 250 de camine culturale cu concursul Societatii pentru Cultura din Cemauti si al Fundatiilor Regale. $coala Politehnica "Gh. Asachi" din Iasi a fost mutata la Cernauti si in mai putin de un an a putut functiona complet, punandu-i-se la dispozitie de guvemamant imobile, fonduri si mans de lucru. In vara lui 1942 au functionat pentru prima oars 7 scoli de gospodarie taranesti cu foarte bune rezultate. S-au creat 9 scoli de ucenici cu peste 1.500 de elevi. Viata economics a fost inviorata, realizandu-se: Punerea in functiune a 200 de fabrici de tot felul, conduse de roman, unde si-au gasit existenta miff de lucratori roman.

www.dacoromanica.ro 156 CONSTANTIN PANTAZI S-au deschis peste 1.500 fonduri de comert. Fabricile de cherestea au putut da produse pentru interiorul tarii, aducandu-se in schimb graul §i porumbul necesare regiunilor de munte deficitare. S-au trimis in tail alimente ce prisoseau provinciei, ca: vite, pasari, oud, cartofi, zahar, unt, branza. In domeniul agriculturii, in afarA de executareaplanurilor agricole, s-au plantat multi pomi fructiferi; s-au asanat toate lacurile cultivatoare de pe0e; s-au constituit mai multe ferme model 0 s-au cumparat 150 tractoare agricole. In domeniul muncii §i asigurarilor sociale s-a realizat protectia muncii, obligandu-se legal industriile sa creeze amine pentru ucenici §i stabilindu-se minimul de salariu. Asigurarile sociale numarau mai multe mii de membri, iar caminul function facand multiple inlesniri. Comunicatii: numai intr-un an s-au realizat, prin munca de folos ob0esc, lucrari de drumuri, §osele, poduri §i podete cu valoare de 500.000.000 peste sumele acordate in buget. Pe valea Ceremu§ului §i a Moldovei s-au facut indiguiri in valoare de sute de milioane. In domeniul romanizarii, guvernamantul administra: a. Bunurile germanilor repatriati in Germania; b. Bunurile populatiei deportate de ru0 in 1940-1941; c. Bunurile evreilor deportati din ordinul Mare§alului. Ele constau din terenuri arabile, padurisiimobile. Li s-a facut identificarea, inventarierea Si au fost exploatate dupa legile de romanizare din tarn. Aceste bunuri constituiau proprietatea statului roman, la fel ca §i fondurile industriale Si de comert, administrandu-se de guvernamant. Consiliul de patronaj al operel or sociale a infaptuit: Un camin pentru baietii orfani de razboi; un camin pentru fetele orfane de razboi, fiecare pentru cate 120 de copii; un centru pentru reeducarea marilor mutilati orbi; cloud spitale de raniti, unul in Cemautisialtul la Vatra Dornei.

www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA LA MOARTE 157 In 1942 am intovarasit pe Maresal la o inspectie de amanunt a provinciei, care a durat 4 zile. S-au inspectat toate institutiile si autoritatile din Cernauti, HotinsiFalticeni, precum si posturile de jandarmi$iscolile de pe traiectul soselelor ce duceau in aceste orase. Inspectia s-a facut dupd aceleasi norme casiin Basarabia. Aceste doua provincii au fost tinute sub observatia directs a Maresalului$ipentru faptul ca se experimenta un sistem nou de administratie care pomea de la comund, ca celula prima administrative, trecandu-se prin subprefecturi, prefecturiguvernamant. Ceea ce se experimenta era inovatia de a se face din sub- prefectigiprefecti elemente de incirumare si control, scolandu-se de la ei once tintuire birocratica. Se urmarea ca, mai tarziu, descentralizarea administrative pe provincii sa se intinda in toata tara. 0 sa ating in treacatgievacuarea evreilor din Bucovina, care a fost ordonata de Conducatorul Statului. La Cemauti era instalat un reprezentant al Partidului National-Socialist German, Pflaiimer, iar la Chisinau, Streicher, care erau veniti pentru administrarea provinciilor. Maresalul a justificat evacuarea evreilor in Transnistria, fiindca nu li se garanta viata in Bucovina Basarabia prin prezenta unor Gauleiteri germani; la Inceput ambele provincii trebuiau sä fie pastrate in administrare de germani pand la incheierea pacii, ing in unna interventiei Maresalului s-a renuntat. Evacuarea evreilor din Bucovina s-a facut dupd dispozi- tiunile Marelui Cartier General in doua randuri: Prima evacuare in noiembrie 1941, prin Jandarmerie, si au fost evacuati 70.000 (saptezeci mii) evrei. Guvernatorul a intervenit sa fie exclusi de la evacuare 20.000 de evrei cu familiile lor, fiind specialisti necesari vietii economice. A doua evacuare s-a executat in iunie 1942, pentru 4.000 de evrei care fusesera opriti de la prima evacuare, fiind bolnavi. La sfarsitul lui octombrie 1942 am intovarasit la vizita Cemautilor pe RegesiRegina [-mama], Mihai Antonescu, www.dacoromanica.ro 158 CONSTANTIN PANTAZI [Gheorghe] Alexianu, generalul Voiculescu pentru a vizita expozitiile provinciei organizate de generalul [Gheorghe] Calotescu, guvernatorul Bucovinei. Veneam de la Cernauti (Chi§inau n. ed.), unde participaseram la serbari asem5natoare. La 8 noiembrie 1941 a avut loc la Bucure§ti o parada prilejuita de Intoarcerea de pe front a Diviziilor de Garda §i Blindata, dupa terminarea luptelor de la Odessa. Din partea Fiihrerului a sosit, Inca din ziva de 7 noiembrie, in Bucurqti, feldmare§alul [Wilhelm] Keitel, care a fost primit in gara Mogo§oaia de intreaga Misiune germand in cap cu baronul von Killinger §i de generalii Iacobici §i Pantazi din partea Mare§alului §i a armatei. Toti eram gezati pe peronul garii intr-o ordine, la dreapta formatiei, chiar vis-à-vis de locul unde trebuia sä se coboare din vagon Keitel aflandu-se Pantazi §i Iacobici. Protocolar, primul care trebuia sa intampine pe mare§alul german era generalul Pantazi, insa Iacobici, care Linea foarte mult la atitudini de reprezentare §i poze de prestigiu, a trecut discret la dreapta generalului Pantazi. In fond, mi§carea lui Iacobici mi-a convenit, eune§tiind sa vorbesc nemte§te, pe cand pentru Iacobici germana era limba materna pe care o vorbea zilnic. Trenul stopeaza., feldmare§alul se da jos din vagon, saluta cu bastonul de mare§al pe Iacobici §i pe mine §i trece imediat la baronul Killinger §i la membrii Legatiei germane, carora le strange mana foarte prietenos. Iacobici se intoarce spre mine Si-mi spune: "Nu este niciodata rau sa scapi de o strangere de mans, daca poti". A doua zi a avut loc o mare defilare.Ostgii,venind de pe campul de lupta, uitasera disciplina defilarilor de parada, iar lumea doritoare sa vada pe cei reintor§i de la moarte se Inghesuia in aka masura incat cordoanele de paid au fost impinse Inspre tribund. Generalul Iacobici, comandantul de la Odessa, luase din ajun Ordinul "Mihai Viteazul" de la Marepl, in urma unei discutii www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PANA- LA MOARTE 159 aprinse, Iacobici sustinand catrebuie sa fie decorat pentru istorie, iar Maresalul nefiind de loc de acord ca Iacobici dusese trupele la o mare izbanda. La defilare, generalul Iacobici, fostul comandant al Coman- damentului "Vrancea" [Armata 4], calare pe un cal alb, trece in capul trupelor, pe sub Arcul de Triumf, pentru a defila apoi prin fata tribunei regale unde se aflau: Regele, Regina [-mama], Maresalul, Keitel si Mihai Antonescu. Trecerea generalului Iaco- bici pe sub Arcul de Triumf a displacut cu totul Maresalului. Defilarea n -a fost o parada ca cele obisnuite, trupele mergand fard cadenta, lard aliniere, muzicile cautand sa-si conformeze tactul dupa ritmul cadentei ostasilor, din care cauza aveau o variatie mergand de la andante cantabile la allegro vivace, suparatoare pentru ochii si urechile lui Ion Antonescu care nu puteau suporta decat ordinea cea mai perfecta, iar acesta [Ion Antonescu] ma cauta insistent cu privirile prin multime. Avea nevoie de un paratoner pentru descarcarea furiei si, dandu-mi seama, mi-am facut datoria iesind la iveala. Abia in aceasta clips incepusem sa-mi dau seama ca eram vizat ca fiind marele vinovat prezumtiv. Dar eu socotisem ca aceste trupe trebuiau conduse de seful for cu care se intorceau de pe campul de lupta, crezand ca un domn de la Bucuresti, cautand sa impuna o strasnicie in felul de a parada (sic!) a unor ostasi, si din fata gloantelor, nu s-ar fi putut afla chiar la locul lui. $i apoi comandantul for era Iacobici, pe care nu-mi trecea prin gand sä-1 jignesc in nici un fel. Feldmaresalul Keitel i-a facut complimente Maresalului, spunandu-i ca parada a fost foarte frumoasa si ca in Germania pasul [de] parada nu era cunoscut decat de unitati special dresate pentru acest scop, si it asigura ca unitatile de razboi germane merg mult mai Tiber de cum au mers trupele roman, care cu siguranta s-au prezentat remarcabil de bine. Am fost chemat la Presedintie si incarcat de reprosuri. Era www.dacoromanica.ro 160 CONSTANTIN PANTAZI inutil sa ma dezvinovatesc, fapt de care, cand a iesit din enervare, Maresalul dat singur seama. Feldmaresalul Keitel i-a facut in biroul de lucru al Maresa- lului o expunere pe harts asupra operatiunilor de razboi, din care reiesea ca armata sovietica urma sä fie curand scoasa din cauza. Este drept ca in prima fa7a a razboiului cu Rusia operatiile germane mergeau foarte bine, iar enormul numar de prizonieri luat de germanisipierderile foarte man suferite de rusi in oameni, armament de tot felul, tancuri, avioane etc., indrituiau sä se traga concluzii optimiste. Dupa plecarea feldmaresalului, generalul Iacobici, sef de Stat Major al armatei, era preocupat pentru inceput Indeosebi de chestiuni de prestigiu. El era barbat frumos, falnic, avand nas vulturicsi aptitudini de "om vultur", dupa tiparul lui Keyserling. Banuind ca generalul Pantazi va fi numit ministru de Razboisi nu-i convenea sa fie sub comanda acestuiasi itintelegeam foarte bine, fiindca nici mie nu-mi convenea and a venit el ministru deasupra mea, deli eram mult mai tanar ca el , a cerut Maresalului ca sa faca o noua reorganizare a Marelui Stat Major, reorganizare prin care el iii lua titlul pompos de: "Sef al Statului Major General al armatei si al Marelui Stat Major", avand sub ordine trei sefi de Stat Major: Seful de Stat Major General al Armatei de Uscat, cel al Aeronauticiisicel al Marinei. Si, mai presus de toate, a cerut ca Marele Stat Major a nu mai atarne de Ministerul de Razboi, ci direct de Comandamentul Suprem, prin urmare direct de Maresal, chiar in cazul cand ar veni in locul Maresalului un alt ministru de Razboi. Prin aceasta organizare, rolul sefiilui de stat major devenea similar demnitatii de ministru ca situatiesi,deci,sica raspundere. Maresalul a aprobat, insa a fost nemultumit de propuneri, avand impresiaca:"Iacobici urea stat in stat." Prizonierii de razboi incepusera sa soseasca din mijlocul lui octombrie $i ei erau direct sub ordinele Statului Major. In calitate www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA- LA MOARTE 161 de girant al Ministerului de Razboi, ministru fiind Maresalul, am dispus doar ce efecte sa se dea prizonierilor si felul cum urmeaza ca ei sa fie hraniti, dupd ordine de amanunt date de Maresal la o sedinta la care lua parte subseful Marelui Stat Major, general [Socrate] Mardare, si personalul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii. Prizonierii ce lucrau erau hraniti exact ca °stash roman; cei ce nu munceau, in loc de 0,600 grame paine zilnic, aveau 0,300 (trei sute de grame), exact la fel cu populatia civild. Restul hranei identic ca °stash romani. Eram in razboi si in mare criza de efecte, asa incat prizonierii, care in cea mai mare parte isi aruncasera efectele si parte din ei be vandusera, nu au putut fi prea bine echipati. Ordinul meu a fost sä fie echipati la fel ca oamenii din interior, insa intendantii au aplicat ordinul cu zgarcenia caracteristica acestei specialitAti, iar Statul Major s-a declarat multumit, nemaifacandu-mi nici o intampinare. Pentru conducr.ea lagarelor de prizonieri, unele lagare fiind Inca in lucru, a fost numit de Statul Major, colonel Draganescu, caruia i s-a format o sectie specials in Statul Major si care a avut sub ordine toprizonierii care in acest moment erau de 480 ofiter si 18.500 prizonieri. Numarul for a crescut in 1942, avand in Ora 72.000 prizonieri si 800 de ofiteri63, iar liberi, in Ucraina, 75.000 prizonieri si 400 de ofiteri", Comandamentul armatei se executa in felul urmator: pans la Nistru se intindea competenta Ministerului de Razboi; incepand de la Nistru spre Est, competenta revenea Comandamentului Suprem, adica Maresalului, care-si exercita autoritatea direct prin Statul Major si, de acesta din urma, prin Imputernicirea data de Maresal. Ministerul de Razboi nu avea nici o competenta asupra ostasilor aflati in Transnistria si Rusia. Mi-a convenit mult faptul ca n-am avut drepturi de comandament in Transnistria, unde, in afara de cloud ori, in www.dacoromanica.ro 162 CONSTANTIN PANTAZI trecere prin Odessa, nu am calcat cu piciorul, neinspectand aici nici o trupd. Guvemul, sub impresia Maresalului, iii exercita opera de guvernare, Ion Antonescu ordonand indeosebi diferite rationa- lizari la hrand, reiesite din faptul ca recolta fusese mijlocie in privinta paioaseloroperatiunile, pe de-o parte, apoi deconcen- trarea fortelor, pe de alts parte, luasera tot suflul cailor ferate, iar transporturile de alimentare devenisera din nou foarte grele dupd cucerirea Odessei. Oamenii deconcentrati, inapoindu-se acasa, tarziu, de pe front, si iarna cazand timpurie, porumbul nu putuse fi cules, asa incat situatia in tarn se ingreuna si la sate. Prin energiessirationali7area consumului s-a putut trece iama destul de multumitor. Maresalul era ingrijorat de marele consum de came ce se facuse in 1940 si 1941, pentru ca, fiind multe trupe mobilizate, consumul de came, indeosebi pand in noiembrie 1940, a fost foarte mare. Conduatorul Statului socotea cäbogatia Romaniei trebuia sa reiasa din industrializarea agriculturii si inmultirea numarului de capete de animale la hectar, prin crearea de locuri de pasune artificiale si crearea si organizarea de abatoare, frigori- fere, fabrici de congelat carneasiconservat untul etc., pentru export. Aceasta era solutia la care se oprise pentru a da mijloace de munca1iviatA oamenilor; de aceea el reglementeaza consumul de came si organizeaza ameliorarea raselor: cabaline, bovine, porcine si ovine, iar prin vesnicele controluriaialarmarea organelor interesate impune executarea ordinelor date in aceasta directie. La armata aveam stranse parcuri mari de vite pentru taiere siadaposteam aceste vite in soproane captusite in apropierea fabricilor de zahar din tarsi, pentru a putea fi ingrasate cu borhotul ce se da ca supliment pentru hrand. Unitatile adusesera din Transnistria, peste nevoile de consum pe timpul transporturilor, cateva capete de vite in plus, fiecare www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA- LA MOARTE 163 din ele. Atat vitele din parcurile de consum, cat si cele aduse de uniati fiind tinere, am primit ordin sa fie clasate si schimbate cu vite infirme sau batrane de-ale populatiei civile, iar pentru vitele tinere s-a interzis sacrificarea. Aceste dispozitiuni au fost apoi amendate de not dispozitiuni, care hotarau ca toate vitele tinere ramase asupra armatei sa fie date gratuit vaduvelor de razboi sarace si invalizilor de razboi. Operatia s-a executat prin armata si prefecturi, indeosebi in judetele care au avut maximum de pierderi in razboi. Pentru ranitii din spitale si invalizii de razboi, grija era indreptata inspre ei in toate clipele si se manifesta atat in domeniul material, cat si in cel moral. Echipe de teatru, cinematograf, radio, artisti izolati, confe- rentiari pregatiti, orchestre treceau prin toate spitalele si inveseleau oamenii in suferintd. Alcatuisem un decret pentru a fi decorati ofiterii si gradele inferioare, in raport cu procentul invaliditAtii, pentru ca, sub raportul educativ, nicaieri o decoratie nu este mai bine asezata decat pe pieptul unui invalid (cer scuze domnilor politicieni, este o opinie modesta). De la aceastA idee, vizite cu Regele, cu Maresalul si de cele mai multe on singur prin toate spitalele, pentru decorarea invalizilor si inspectarea spitalelor. Deplasarile au fost apoi micsorate, prin concentrarea invalizilor in Bucuresti si Iasi in spitale inzestrate cu toate aparatele necesare reeducarii invalizilor. Am fost impreuna cu Maresalul la Spitalul central de boli nervoase, unde fuseserd adusi marii mutilati de razboi. Vorbind cu ei, ii intreba de felul cum sunt tratati, de hrand, curatenie etc. Apoi, pe fiecare in parte, daca a primit scrisori de acasa. Unul singur ii faspunde ca a scris de patru on si nu a primit Inca nici un raspuns. Cine poate fi vinovat? Viceministrul de Raz- boi, adica generalul Pantazi. Si-am primit in fata intregului personal spitalicesc observatii pe un ton dur pentru ca neglijam invalizii si ranitii de razboi... N-am raspuns o vorba, iar inapoia mea o www.dacoromanica.ro 164 CONSTANTIN PANTAZI doamna doctor spunea unei colege: "Cum o fi putand sä mai stea in minister?". Judecam ca, fiind razboi, trebuia sa depunem toate silintele, ori§iunde am fi fost pu§i, fara consideratiuni de amor propriu. Si mai eram, Inca, §i convins ca Mare§alul facea aceste observatii ca toata lumea sa vada §i sa §tie ca el face responsabil pe cel mai mare, deci pe ministru, de once este neregulat in sfera sa de actiune. A doua zi, m-a convocat Impreuna cu ministrul de Interne §i ne-aimpartit rolurile: eu trebuia sa asigur, prin organele mele, trimisul scrisorilor de [catre] raniti, iar ministrul de Interne, prin jandarmi, trebuia sa impuna in sat familiei ranitului sa scrie acestuia. Si totul a mers normal. La minister s-a organizat oficiul invalizilor, orfanilor §i vaduvelor, cu scopul de a li se tine evidenta, ale face pensiile cuvenite §i a li se imparti de Societatea de Patronaj ajutoare. Cand s-a creat acest organ, dej a infiintasem §coli primare in care erau primiti intemi 1.000 de orfani de razboi, fiind in curs de lucru intemate in fiecare oral din tars, la regimentele de infanterie, pentru cate 100 de copii care urmau sa Invete la §colile primare ale statului din localitate*. Toate fabricile §i intreprinderile marl industriale erau de asemenea obligate sa intretind gratuit un anumit numar de orfani. Fetele orfane de razboi au primit ajutoare in sate prin Consiliul de Patronaj, iar orfani de ambii parinti, baieti §i fete, au fost luati cu totul in grij a patronajului. Tot ceea ce realizase ministerul o Meuse atat dintr-un spirit de inalta datorie, cat §i pentru scopuri educative. Totul inset era executat sub impulsulficontrolul direct al Marefalului. Spitalele de reeducare, §i spitalele in general, erau conduse printr-o colaborare intima Intre Ministerul Sanatatii §i cel de

*in varianta dactilografiata: "Principiul era ca, disparand tatal copilului, regimentul in care pArintele a disparut sa aibA grija de copilul celui ce$i -a vArsat sAngele sub cutele drapelului regimentului." n. ed. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 165 Razboi spre multumirea ranitilor, familiilor acestora ci chiar a Mareplului, care vedea ca ordinele se executes.

Situatia military pe frontul de Est se prezenta astfel: in sectorul de sud at frontului fortele germano-romane au cucerit Crimeea, forte sovietice ramanartd numai in capul de pod de la Sevastopol §i in muntii Crimeii, organizate in bande de partizani. Armata generalului von Kleist a cucerit Rostovul, avand cartierul la Taganrog. Corpul de Cavalerie roman, cu cartierul la Meli- topol, avea cloud divizii de cavalerie pe tarmul nordic al Marii de Azov, in zona MelitopolBerdianskNatalievka. De la Rostov, frontul Grupului de Armate "Sud" merges spre Harkov pentru a se duce spre nord la legatura cu Grupul de Armate "Centru", care a fast oprit la vest de Moscova,sicare se prelungea pans la apus de Leningrad cu Grupul de Armate "Nord". Armata romans avea in Rusia: 3 divizii de vanatori de munte Si Corpul de Cavalerie, reprezentand in total forta a trei divizii. Gcrmanii cereau §i cele patru divizii care formau trupele de ocu- patie intre Nistru §i Nipru. In luna decembrie 1941 a sosit in Bucure§ti adjutantul lui Hitler cu o scrisoare prin care cerea Inca trupe pentru a fi trimise in Rusia". Adjutantul Fuhrerului a facut la harts o expunere a situatiei de pe front, care cuprindea, aproape aidoma celei infati§ate de feldmarqalul Keitel in noiembrie, din care reie§ea Ca situatiape frontul rus este foarte buns. Iarnatimpurie, expunea colonelul adjutant, Si organizarea spatelui silisera comandamentul german sa intrerupa operatiile, deli fortele ruse§ti fusesera reduse la ultima extremitate. Se pretindea ca rusii nu mai aveau la nord de Moscova deck forta a 20 de divizii, iar la sud un numar cam tot atat de redus de forte, care la primavara urmausiacestea sa fie distruse. Se cereau insa 4 divizii romanesti, fiindca frontul era slab pe directia DnepropetrovskPavlogradsiinamicul stransese forte cum putuse §i atacase Intre Harkov §i Pavlograd.

www.dacoromanica.ro 166 CONSTAIVTIN PANTAZI Era foarte interesanta expunerea facuta de un tanar §i vioi colonel de stat major, adjutantul lui Hitler, dar daca inamicul era a§a de slab, cum se explicau not contraatacuri indarjite ale lui? Realitatea era cu totul alta: inaintarea se facuse prea grabit, feldmare§alul [Walter] von Brauchitsch, generalissimul armatei germane, fusese de parere sä se inainteze in limitele in care se facea organizarea spatelui armatei, pentru a nu se avea surpriza unei reactiuni ruse§ti cu urmari neplacute. Hitler gase§te insa ca Brauchitsch este timid §i-linlocuie§te, hand personal comanda. Se pare ca §i o neintelegere, colorati cu o oarecare invidie a feldmare§alului Keitel, a contribuit la aceasta. Mare§alul Anto- nescu spunea ca Si sotiile celor doi feldmare§ali §i-au avut rolul lor, poate mai modest, nu insa neglijabil. Betia aceasta a succesului a indemnat indrazneala unui mar§ inainte, lipsit de prudenta unor prevederi absolut necesare particularitatii imensului teatru de operatii din Rusia, aducand ruinarea planului de razboi ofensiv al Germaniei din 1941. De fapt, accste inaintAri Si imprudente au fost practicate de germani 'Inca de la 1866. In razboiul mondial trecut, 1914-1918, Comandamentul de Capetenie al armatei germane, dupa batalia de la frontiers din 1914, considers armata franceza invinsa §i ordona ca aripa dreaptA, compusa din trei armatevon Kltick, von Billow §i von Hansen , sa execute un mar§ fulgerator, care din pricina vitezei se departeaza prea mult de bazele de operatiuni §i i§i de§ira dispozitivul. Trupele de atac, din cauza mar§urilor continue, se departeaza de bazele for la mult mai mull de 120 km §i aceasta era atunci maxim de ecart ce era posibil. Apoi grupul de armata luneca spre sud-vest, pe la est de Paris, §i da na§tere bataliei de pe Mama, care, din cauzele aratate, este pierduta de germani. Acela§i fenomen se intampla §i aici, Hitler, acum fiind §i comandant suprem, mergea in toata viteza spre Moscova, unde sose§te epuizat, fara munitii §i benzinA, fara echipament de iarna www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PAM- LA MOARTE 167 dat pe oameni, cu tancurile care nu mai functionau din cauza efectelor gerului asupra uleiului, pe cand Rusia zvarle in batalie o noua armata care prin victoria de la Mojaisk pune armata germane intr-o situatie precara, pe care insa o stapaneste prin discipline. Germanii au mers inainte pans aici cu tancuri §i cu aviatie; acum tancurile nu mai merg §i aviatia nu mai vede, §i atunci singura solutie este asteptareaprimaverii. In decembrie, reactiuni ruse au loc pe frontul de Sud, unde Rostovul este reocupat de ru§i, iar in zona Harkov se execute o puternica contraofensiva ruse. Mare§alul da ordin, prin Cartier, ca cloud divizii, 1 §i 2 Infanterie, care se aflau intre Bugsi Nipru, sa fie indreptate in directia DnepropetrovskPavlograd, unde infra direct in batalie §i, chiar de la ajungere, Divizia 1, a generalului [Laurentiu] Barzotescu, are insuccese. In urma discutiilor intre Maresal Si Mihai Antonescu, dupd primirea scrisorii lui Hitler, se hotara§te a se trimite in Rusia foga a 6-7 divizii de infanterie, iar scrisoarea ate Hitler pentru confirmarea acestui fapt este conceputa de Mihai Antonescu. La luarea hotararii n-au fost consultate forurile militare. In domeniul informatiilor, se face constatarea unui complot de spionaj, care este semnalat organelor de informatie roman de catre serviciul de spionaj german. Prin plecarea Legatiei engleze din Bucure0i, ministrul Reginald Hoare incredinteaza inginerilor Popovici Si Rica Georgescu un fond de 80.000.000 (optzeci milioane) lei §i un aparat de telegrafie fare fir, cifru, pentru a servi informatiuni armateisiguvernului englez. Toti membrii organizatiei de spionaj, in numar de 30, fac parte din Partidul National Taranesc. Organizatia a fost descoperita §i prinsa, din suma de 80 milioane fiind cheltuite pana in momentul prinderii informatorilor 26 de milioane. Situatia era clara, toti membrii organizatiei www.dacoromanica.ro 168 CONSTANTIN PANTAZI urmand sa fie judecati pentru spionaj. Mare§alul este determinat de Mihai Antonescu sa ocroteasca organizatia §i, cu toate staruintele germane, procesul nu a fost judecat66. Mare§alul pasta rezerva domnilor Maniu §i Dinu Bratianu pentru orice imprejurari. Rusia invinsa cum Mare§alul era sigur ca se va intAmpla nu insemna ca Germania a cl5tigat razboiul. Partidele politice insa, functionand clandestinMareplul lasandu-se a fi legat la ochi puteau interveni la momentul hotarator, daca anglo-americanii ar fi refuzat sa stea de vorba cu un guvern mare§al Antonescu. In cazul cand Rusia ramanea prezenta la pacea generala, legaturile ManiuAliati erau de asemenea folositoare tarn. Mare§alul era fidel in politica alaturi de germani, contra Rusiei, insa pasta o ie§ire pentru Ora, alaturi de Angliagi America. De aceea, dupd ce organizatia de spioni Popovici Rica Georgescu este descoperita, legatura cu Aliatii este conti- nuata de domnul Maniu prin postul de telegrafie fara fir al lui Barbu Stirbey §i prin informatii date de insu§i §eful Serviciului Secret. Legatura ManiuBratianu cu anglo-americanii s-a pastrat astfel in mod constant sub protectia Mare§alului. Nemtii au intervenit in mai multe randuri pentru a li se preda Maniu §i Dinu Bratianu spre a fi tinuti in Germania, ceea ce Mare§alul a refuzat justificand ca nu poate face un act de vasalitate. Tot in luna decembrie sose§te in Bucure§ti Karl Clodius in vederea negocierii schimburilor romano-germane pentru anul 1942. Tratativele sunt duse de Mihai Antonescu dupaprincipiile date de Mare§al. Principiul de baza este: schimburile trebuie sa se compenseze prin marfuri utile vietii. Daca Romania dadea cereale, legume, petrol, ea trebuia sa ceara in schimb tractoare agricole, camioane, unelte agricole, medicamente, instrumente chirurgicale, cocs, materii prime etc. In cazul cand nu se pot face compensatii echivalente, Germania sa dea aur. Mareplul justifica prin aceea ca schimband www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PAM. LA MOARTE 169 produse de hrand §i utilitate contra armament, se fa cea inflatie, iar economia romaneasca si -ar fi pierdut stabilitatea. Pentru armamentul ce se aducea de la germani, trebuia platit numai jumatate din valoare, pentru a se putea asigura munca9imateria prima in Germania, iar pentru rest urma sa se face un angaj ament care sä fie tramat la pacea generals. Convorbirile Mihai AntonescuClodius erau foarte aprinse §i deseori Intrerupte, ambii negociatori stand pe pozitii, dar sigur se realizau tranzactii, ramanand pe principiul for de baza §i se anunta succesul nostru. In realitate au sosit in lard atat tractoare sicamioane, cat §i aproape patru vagoane de our in lingouri. Inainte de-a incheia anul 1941 voi trece la un scurt examen al relatiilor Regelui cu Mare§alul. Conducatorul Statului pornqte de la ideea ca Regele trebuie sa domneasca nu sa guverneze, §i gase§te in felul cum functioneaza regalitatea in Anglia modul normal cum trebuie sa ftmctio- neze aceasta institutie. Regele Mihai este foarte tank, fard experientapia avut exemplul tatalui sau care, fiind o personalitate, a exercitat de fapt conducerea directs a tarii prin intermediul unor guverne personale. Mare§alul a avut lupte cu regele Carol al 11-lea§inu vrea ca regele Mihai "sa repetegrewliletatalui sau". In afara de aceasta, nu se §tia sigur cum va ie§i razboiul, fiindca in conflictele armate exists totdeaunapartida dubla, cubeligeranti antagonici, iar siguranta absolute asupra aceluia care va avea victoria, cand fortele se balanseaza, nu poate fi niciodata. De aceea, el vrea ca, profitand de faptul ca Regele este Linen; acesta so fie tinut in afara raspunderii, ca o rezerva pentru viitor. Dar Regele, tocmai fiindca era tan-4 avea §i el entuziasmul celor de varsta lui nu-i convenea sa fie tinut intr-o situatie in care avea impresia ca este pus intentiOnat in umbra. Dar ciocnirea ideii lui Antonescu cu normala reactiune a Regelui, sau mai bine zis din atitudinea Conducatorului care, www.dacoromanica.ro 170 CONSTANTIN PANTAZI voind sa prevind o reactiune regale, adoptase o atitudinea rigida §i severs, s-a creat la Rege o neincredere §i chiar o animozitate. Conducdtorul ii nume§te Regelui mare§alul Palatului, eful Casei Militareiadjutanti regali farda-Iconsulta, Si aceasta are drept efect ca Regele se simte apasat in situatia lui de Rege. Mihai Antonescu la inceputjoacdrolul de trasaturd de unire, dar mai tarziu cauta sa devindsimpatic Regelui, fiinded este tanar §i mai ales vrea sprijin pentru viitor. Ion Antonescu munqte insd §i comandant al Batalionului de Garda [Regale] un maior, devotat Mare§alului §i bun militar, dar care nu avea chiar insu§irile necesare unui om care trebuie sa implineascd o misiune in care se cerea multa finete. Generalul [Constantin Z.] Piki Vasiliu,vice-ministrulOrdinii Publice, mai are §i indiscretia de a urmari viata intima a familiei regaleieste informat din bel§ug pentru a-i fi satisfacut o curiozitate pornita spre marea senzatie. Regele are un prieten, un tank de varsta lui, locotenentul [Jacques] Vergotti, care, fiind amicul Regelui, normal, este prezentat Reginei [-mame]. Dar erotismul excesiv al lui Vasiliu and evenimentelor o optics speciald, el vede §i ceea ce chiar dacd ar fi vazut nu trebuia sa vadd §i aduce la cuno§tinta Mare§alului cele ce "a auzit". Focul izbucne§te. Mi s-a dat ordin ca toti aghiotantii sa fie imediat inlocuiti, iar locotenentul sa fie scos din armatd in urma unui raport de indisciplind pe care it face §eful Casei Militare. Toate trebuiau executate de generalul Pantazi, insd acesta refuza sa scoata din armatd pe tandrul locotenent, pe care it cheama la el §i vede ca este un copil bine crescutimodest. Ofiterul este mutat pe front, la serviciul pretoral al unei divizii, fardnici o altd consecintd. Faptul palpitant dispare de la ordinea zilei, lasand doar o penibild impresie tandrului Rege. Lucrand o data cu Regele, acestami-aspus: "Domnul Mare§al nu ne iubqte nici pe mama, nici pe mine. El a putut chiar banui pe mama". Am avut o reactie de indignare §i i-am raspuns Regelui: "Cum

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 171 se poate, Majestate, sA credeti a Maresalul ar putea fi capabil de asemenea nimicuri? El a mutat pe Vergotti fiindca a avut impresia ca acesta creste prea mult in prietenia Regelui si nu vrea sa se mai poata crea legaturile ce au fost intre M.S. Regele Carol si [Ernest] Urdareanu." La 1 ianuarie 1942 Regele dei un ordin de zi pe armatei in care spune, intre altele, "geindul nostru trebuie .011e tot timpul indreptat spre osta,sii noon care, luptand tocmaiinfundul Rusiei, 1§1 varsa sangele pentru sfintele noastre drepturi." Incontestabil, Regele a fost sfatuit rau. Continutul acestui ordin a supitrat foarte mult pe Marepl, intrucat el vedea in Rege .yi in partidele politice o rezervii care trebuia sti intre in actiune numai atunci cad politica Conducatorului nu mai putea rettyi. Ultimul act important al lui 1941 este pronuntareacelui de-al doilea plebiscit (noiembrie 1941 n. ed.) prin care intreaga lard da increderea politicii Maresalului. Votul a fost dat tot fatis, iar pronuntarea este mai favorabila decat la primul plebiscit, bineinteles facandu-se toate rezervele asupra votului exercitat pe &II Tara era acum de acord cu starea ei de razboi.*

Trupele romanesti plecate impreuna cu cele germane in ofensiva contra Rusiei Sovietice n -au mai fost vazute de nimeni dintre sefi de la inceputul lui septembrie 1941. Am propus Maresalului sa ma due in Crimeea cu scopul de a constata relatiile dintre germani si roman, sanatatea si hianirea oamenilor, starea echipamentului si stareamorala. De la minister dadusem Marelui Stat Major intreg echipamentul de iarna ce posedam atunci, cum si efecte not pentru a inlocui pe cele uzate sau degradate si era nevoie de un control prin care sä se vada realitatea de acolo. Pentru sarbatorile Craciunului si ale Anului * Urmeaza precizarea "Cap. V"nota editorului. www.dacoromanica.ro 172 CONSTANTIN PANTAZI Nou trimisesem din lard cozonaci, §unca, rom i tigari pentru fiecare osta§; acelea.0 alimente pentru ofiterii, carora li se da in plus, for §i tuturor gradatilor, incepAnd cu comandantii de grupd in sus, cite un ceasornic cu batard. Rolul meu era de a face control §i acela ca prin prezenta mea sa duc un semn a tara era cu gandul la ei; prin urmare Imi luasem §i rolul de a stimula moralul. Mare§alul a aprobat propunerea ce i-am facut, §i, prin suirea mea in avion in dimineata zilei de 24 decembrie 1941, am inaugurat inspectiile pe front din ordinul Mare§alului, care au fost continuate, cu intensitatea ceruta de fluctuatiile moralului trupelor romane§ti, pand la tenninareamisiunii mele de ministru de Razboi, in serviciul armatei §i al carii. M-am urcat intr-un avion obi§nuit de transport Junkers, insotit fiind de locotenent-colonelul Marcel Olteanu, directorul meu de cabinet, §i avionul nostru, condus de eminentul pilot capitan Udriski, a intrat intr-o ceala foarte deasa, din care n-a mai ie§it dee& prin spargerea plafonului la 50 metri deasupra solului, la Nikolaev, unde am aterizat pentru a se reface plinul de benzins. Dupd 20 de minute avionul a decolat din-nou. Iar4i am intrat in nori, pentru a reveni pe pamant la aterizare pe aeroportul de la Sarabuz, 40 km nord Simferopol, in Crimeea. La Sarabuz eram a§teptat de generalul [Gheorghe] Avramescu, comandantul Corpului de Vanatori de Munte, de generalul Manoliu, comandantul Diviziei 4 Vanatori [de Munte] §i de adjutantul generalului german von Manstein, comandantul armatei din Crimeea. Dupd o scurta vizita la generalul von Manstein, am plecat cu automobilele la Simferopol, unde seam am cinatpentru ajunul Craciunului, cu veselie de sarbatori, la popota cartierului Diviziei 4 Vanatori de Munte. In dimineata zilei de 25 decembrie 1941, insotit de generalii Avramescui Manoliu, am plecat pe directia Alu.5taIalta, www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PANA LA MOARTE 173 inspectind pe tot traiectuloseleiasfaltate posturile §i re§edintele de companii pentru paza convoaielor contra atacurilor date de partizani. In Alu§ta era organizat un mare spital de raniti, de catre medicul major Ursu, un om foarte vrednic, cu care nu poti ramane in greutati oriunde te-ai afla. 0 fi fost el legionar, dar era om de isprava. Se aflau acolo 2.000 de raniti din ultimele lupte §i bolnavi de pe front. Am decorat ostgi §i ofiteri. Unora dintre ei, cum de pilda colonelului, pe atunci, Leonard Mociulschi, prinzandu-i pe halatul de spital Ordinul "Mihai Viteazul", in numele Regelui, Pro fitam de inspectie §i pentru a-mi da seama, prin anchete discrete, daca cei propu§i pentru decoratiile "Mihai Viteazul" Si "Virtutea Militara" erau intr-adevar considerati viteji §i de camarazii lor. In calitate de vechi purtator al Ordinului "Mihai Viteazul" Si, potrivit statului ordinului, care prevedea ca decoratia se acorda in urma unei propuneri plecata de la primul §ef §i sustinuta documentat pans la cel mai mare din toti §efii intermediari, trebuia sa ajunga la minister, pentru ca o comisie compusa din Mare§al, generalul Pantazi §i generalul [Nicolae] Macici sa se pronunte in ultima instant& Cu ordinul Mare§alului am putut da aceasta decoratie pe front, intrucat nicaieri mai bine ca acolo nu se putea controla temeinicia actelor de vitejie, jar pentru decorare, in fapt, generalul Pantazi era factorul determinant al decemarii Ordinului "Mihai Viteazul" Si controlul "Virtutii Militare", intrucat Mare§alul aproba toate propunerile sale, jar Regele decerna decoratia totdeauna cand ii soseau decretele pentru semnare, ceea ce erainormal. Au primit cu acest prilej decoratii ranjtii gray §i muribunzii, fiecare in prima zi a Craciunului, aratand prin privire revarsarea de multumire a sufletului care primea mangaierea cei se cuvenea. . Prin decernarea decoratiilor, desigur ca am contribuit real la mentinerea moralului, ca §i prin prezenta in mijlocul ostgilor; tot atat de sigur faceam propaganda prin gest §i prin pilda. www.dacoromanica.ro 174 CONSTANTIN PANTAZI Am trecut la lalta, uncle se afla Regimentul 3 Calk* Purtat, regiment pe care, cand am fost colonel, 1-am comandat 6 ani si de care erau legate cele mai stranse simtiri din viatamea militara din timp de pace. Am stat noaptea la lalta, asistand la reprezen- tarea unei reviste, alcatuita si jucata de ostasi pe scena frumosului teatru din Ialta, iar a doua zi am decorat, in gradina publics, pe o frumoasa zi de primavard, ofiteri si ostasi din Regimental 3 Calarasi; apoi m-am inapoiat in Simferopol unde am inspectat trupele din oral: 2 divizioane de artilerie grea, 2 spitale de oameni si un mare spital de cai, amenajat in spitalul veterinar din localitate. Am inspectat apoi Divizia 1 Munte a generalului [Mihail] Lascar, urmand autostrada SimferopolBakcisarai Sevastopol pentru a merge la postal de comanda la Hai Tudor. Pe valea care conducea la Hai Tudor, aspect de front. Artileria romaneasca in pozitie deschidea focul si primea, in apropierea pieselor, rare lovituri de obuze rusesti, ceea ce insemna ca locurile bateriilor erau reperate (gasite si tintite). Gerul in aceastd regiune era zdravan, iar ofiterii si trupa isi facuserd mici camere intr-un mal inalt, cu sobe improvizate. Tot bagajul for era scos in camere: fotografii pe pereti, predominand la loc de cinste portretul Maresalului, si poze din reviste ilustrate romanesti si germane. Toate unitatile fusesera inzestrate din tea" cu aparate de radio, asa incat viata ostasilor pe timpul cand nu erau in lupte isi avea si ea farmecul ei, cantecele romanesti si Ora ostacului de la radio putand fi auzite de toti. Am urcat niste pante si am ajuns in satul Hai Tudor, care era asezat pe o coroand de deal, indreptandu-ma spre locuinta lui Lascar. Acesta mi-a expus pe harts situatia unitatii sale, insd era enervat si foarte brusc cu ofiterii, neputandu-si stapani nervii in raporturile cu acestia. Am cantat sa aduc o oarecare linistire prin glume si amabilitati facute celor ofensati si aveam impresia ca am izbutit, cu atat mai mult cu cat nu stiam daca starea de nervi a generalului Lascar era permanents sau intamplatoare.

www.dacoromanica.ro CU MARE,,S'ALUL PANA LA MOARTE 175 Generalul Avramescu mi-a raportat ca Lascar se purtase bine pe front, insa ca nu avea un caracter care sa poata sä-1 faca sa fie statomic, fiindca nu avea nervii sanatoSi. Am vrut sa merg sa vad trupa pe front, insa Lascar m-a incredintat ca nu pot face inspectie decat daca sunt dispus sa stau pe pozitie 48 de ore. Ceasurile mele fiindnumarate, a trebuit sa renunt; informatiile de la ofiteri m-au dus la concluzia ca generalul Lascar nu fusese niciodata acolo unde lupta °stash sai din linia intai. L-am sfatuit insa pe Lascar sa faca rotatie cu batalionul din rezerva, schimbandu-se succesiv in rezerva cele de pe front, pentru ca oamenii sa poata, dupa 30 de zile de pozitie, sa se odilmeasca bine o saptamana. Un lucru foarte simplu, normal,

. care insa nu se facea. Dupd terminarea vizitei, inainte de a pleca, dupa ce eu multumisem tuturor pentru vointa de a invinge, patriotismul si energia pe care o des fasurau, generalul Lascar a vent din nou la mine si m-a rugat cu toata insistentasa-1schimb de pe front, deoarece nervii sai nu mai pot rezista. $i gasea cerereajustificata si rationala, intrucat el se afla in lupte de 6 luni, pe cand in tara, si chiar in Crimeea, ceilalti generali erau in repaus. Nu am cedat unui faptjustificat, soldatii si ofiterii lui Lascar fiind intr-o situatie mult, nesfarsit mai grea decal a lui, Si plecarea generalului din cauza oboselii, dupa ce primise [Ordinul] "Mihai Viteazul", nefiind de natura a avea urmari bune asupra moralului ostasilor sai, insa [in] starea de nervi in care se afla Lascar, prezenta sa era si mai daunatoare decat plecarea; de aceea m-am despartit de el cu hotararea de a-i propune Maresalului inlocuirea. Pe drumul de inapoiere la Simferopol, generalul Avramescu era amarat de felul cum se prezentase un general de sub ordinele sale, pe care-I insemnase cu semnul eroilor, si a ramas tot timpul abatut.

www.dacoromanica.ro 176 CONSTANTIN PANTAZI Nu mai ramanea de inspectat decal Divizia 8 Cavalerie, a colonelului [Comeliu] Teodorini, care se afla la extremitatea raskiteand a Crimeei, in apropiere de ora§ul Kerci. In sears de 29 decembrie am luat cu automobilele directia Karasubasar Starii Krim, oprindu-ne la Karasubasar, unde am inspectat statul major al Corpului de Vanatori de Munte §i un batalion din Divizia 4 [Munte], care lupta contra partizanilor. Lupta contra acestora era crancena in Crimeea, ei [partizanii] atacand, mai ales noaptea, once fel de transporturi. De la Karasubasar am continuat drumul prin Starii Krim spre Feodosia, unde am inspectat un escadron de cavalerie §i portul. Trecuse de ora 13 Si generalul Avramescu, prin faptul ca la ora 16 se Innopta, mi-a propus sa ramanem noaptea in Feodosia, insa eu, care nu aveam prea mult timp la dispozitie, am cerut sa continuarn drumul. Chiar in noaptea aceea ru§ii au recucerit Feodosia, printr-un atac bruscat facut cu trupe debarcate de pe vase67. Plecand din Feodosia, am inspectat Regimentul 4 Rosiori la Hagi Bel §i am stat noaptea la postal de comancla al Diviziei 8 Cavalerie, intr-un sat tatarasc invecinat, al cami nume Imi scapa. De unde pe tarmul mariila Alu§ta, Ialta, Livadia era cald ca primavara, in Peninsula Kerci, unde vantul nu g5sea nici un zid, nefiind munti, era foarte frig. Regimental 4 Rosiori stateanoaptea afard cu caii incovoiati de frig, iar oamenii stran§i dupd obiceiul romanesc in jurul unui mare foc. Totu§i, peste tot voie bund, nimeni bolnav §i toti cu nervii sanato§i. De la inceputul razboiului erau tot timpul in operatiuni. Am vorbit, ca peste tot, cu fiecare soldat in parte, intrebandu-1 din ce comunli este, daca este insurat, are copii, ce mai Vie de acasii. Toti raspundeau veseli §i mandri Ca sunt osta§i in serviciul tariff. Veselia le-a venit §i mai mult cand au vazut ca le-am adus tutun.

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM. LA MOARTE 177 Putin dupa aceea, ne aflam la popota diviziei §i hotarasem cu Teodorini cum sa fac inspectiile de a doua zi, cand la ora 22, §eful de stat major al diviziei este chemat la Cartier de unde se Intoarce cu o telegrama de la comandantul Corpului 42 armata german68, prin care se anunta ca inamicul a surprins printr-un puternic bombardament de artilerie marina apararea Feodosiei §i a reu§it sa reocupe ora§ul, forte in valoare a cloud regimente facand un cap de pod la 3 kilometri nord §i est de ora§. In telegrama mai era Inca prescris cain zorii zilei divizia sa fie gata de plecare, iar generalul Avramescu sa piece la postul sau de comanda unde va primi ordine. Toata noaptea ninsese, o ninsoare umeda, apoasa, care desfundase terenul, iar a doua zi, nevoia plecarii lui Avramescu, pe de o parte, §i drumurile desfundate din regiune, in care nu exists §osea pietruita, m-au Indemnat sa iau hotararea de a ma reintoarce. La aceasta hotarate a intrat in joc Si faptul ca de la Feodosia, unde atacul inamic reu§ise, pana la Marea de Azov, in linie dreapta nu erau mai mult de 40 lcm, iar daca ru§ii ar fi strans artera de la Starii Krim s-ar fi putut ca plecarea din Peninsula Kerci sa devina imposibilapentru un timp indelungat, iar eu nu aveam misiune de lupta. Am renuntat de a mai inspects Regimentul 6 Ro§iori, de§i in acel regiment se afla ca voluntar colonelul pensionar Ranet Stefan, un foarte bun prieten al meu, in varsta de 58 de ani, care chiar a murit in urma racelii ce a contactat-o pe front. S-a dus modest in lumea camarazilor lui de acme, morti in acest razboi, fara pretentiile de eroism, ci numai facand-§i datoria lui simpla de osta§ §i vechi boier moldovean*. In ziva de 30 decembrie am luat drumul spre Starii Krim. Nu se putea §ti daca vom mai gasi aceasta cale libera in cursul diminetii, dar eram datori sa incercarn, autostrada Starii Krim Karasubasar fiind axul de operatiuni §i transmisiuni al Corpului * Paragraf prezent numai in varianta dactilografiata n. ed. www.dacoromanica.ro 178 CONSTAIVTIN PANTAZI de armata al generalului Avramescu, care se afla cu mine §i care trebuia sa mearga la Karasubasar. Cele patru automobile cu care ne aflam au facut in dimineata acelei zile o instructiva §i, in acela0 Limp, plina de umor excursie. Toga zona cuprinsa intre Feodosia, Starii Krim, Marea de Azov §i Vladislavovka era continuu §i puternic bombardata de aviatia sovietica pomita din terenurile de lucru de la Krasnodar, Slavianskaia §i Anapa. Drumul nostru a fost penult o buns bucata de vreme de-a lungul caii ferate KerciDjankoi §i era tot timpul bombardat. Pe langa calea ferata, mai ales prin vecinatatea cantoanelor, erau facute de osta§i ru§i ma.5ti individuale prelun- gite, adanci numai de 25-30 cm, un fel de albii. Generalul Avramescu avand, bineinteles, experienta frontului, cum zarea avioane de bombardament sau auzea zgomot de motor sau bombe, se dadeajos din automobil §i se culcaintr-o albie, aceasta avand §i paie pe fund. El insa era foarte voinic, astfele incat pieptul §i mai ales umflatura de sub piept ii ie§eau deasupra marginilor de sus ale §antului, wine& oferea bombelor,siascuns fiind, o tinta destul de serioasa, iar gestul lui de intrebuintare a terenului, unit cu restul de tinta ce ramane din el deasupra solului, prezenta aspecte umoristice, pe care nu le-au scapat din observatie nici cei ce ma intovaravau, nici osta§ii ce ne faceau escorta. In sfar§it, dupd multe stationari cu intrebuintarea terenului, dupd cum am aratat, am ajuns la Starii Krim. Soseaua era plina de oameni ingyamaditi §i amestecati unii cu altii: prizonieri ru§i, cam 3.000, paziti de cativa germani; raniti, uni mergand pe jos, altii transportati cu targi, carute §i camioane, §i multi populatie rusa fugita din Feodosia. La Feodosia se afla in castelul maur un foarte mare spital german de raniti, din care n-au putut fi evacuati un numar de 300 de raniti germani §i roman. Bombardamentul era foarte puternic la intrarea in Starii Krim, insa ru0 nu bombardau

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PA NA LA MOARTE 179 multimea de oameni ce era pe §osea §i revarsata pe camp, de o parte §i de alta a soselei. Oamenii acestei gloate, fiind extrem de obositi, nu Se mai fereau deloc de bombele zvarlite din avion si i§i continuau nepasatori mersul. Trupe din Divizia 4 Vanatori [de Munte] incepusera sa soseasca in Starii Krim, §i de la ofiteri am aflat ca Divizia 4 Munte urrna sa atace in dimineata de 31 decembrie 1941 pe directia soselei Starii KrimFeodosia, in timp ce Divizia 8 Cavalerie trebuia sa atace de la Vladislavovka spre Feodosia. Ninsoarea se transformase in mazariche §i polei, care facusera din autostrada o partie admirabila pentru patinaj. Generalul Avramescu mi -a cerut voie sa-si continue drumul, iar eu am lamas sa iau parte la masa batalioanelor de vanatori, care, dinspre Karasubasar, soseau succesiv la Starii Krim. Toad lumea era bine dispusa, cu moralul ridicat. Am vorbit cu foarte multi ostasi, care prea bine nici nu ma vedeau, fiind noapte intunecoasa §i o singura lampa de bivuac. I-am intrebat de nevoi si mi-au spus ca li s-au rupt ciorapii §i pantalonii; micul cchipa- ment era de asemenea in mare parte rupt. Pe la ora 23 am reluat drumul spre KarasubasarSimferopol. La 4-5 km de la ie§irea din Karasubasar spre Simferopol, o luminatie feerica pe sosea arata ca sunt in trecere spre front trupe motorizate. Era Regimentul 3 Calarasi Motorizat care venea de la Ialta pentru a lua parte la lupte. Coloana mergea in mare viteza 0 ne-a prins intr-o curbs a soselei, care era brazdata pe ambele margini de §anturi adanci. Din cauza ghetii de pe autostrada, camioanele Regimentului 3 alarasi nu mai puteau tine marginea dreapta la curbe, ele patinand spre stanga. Am fost nevoiti sä oprim in sosea cu farurile aprinse, dar §i de acolo un camion de-al Regimentului 3 Calarasi ne-a aruncat pans in buza §antului. Marina noastra a avut avarii, camionul s-a oprit. Soferul de la camion cand a aflat cine era in marina a inghetat total, nepre- vazuta intamplare complet:and efectul frigului cu care luptase la

www.dacoromanica.ro 180 CONSTANTIN PANTAZI volan. Firea mea nu impinge [la] momente de explozii nervoase 0 am incredintat pe cei speriati ca nu exists nimic alarmant in situatie, iar §oferul de la marina ce ma conducea, cand am pornit la drum, mi-a spus: "Domnule ministru, va rog foarte mult, nu-i spuneti domnului general Avramescu ca a fost lovita marina, ca este nenorocire pentru mine". Controlul ce am facut in Crimeea iii avusese efectul lui moral 0urma sä-1 alba §i pe cel material. Echipamentul de iarna nu sosise, deli magaziile Statului Major de la Tiraspol erau pline cu efecte. Oamenii, in cea mai mare parte, aveau pantalonii rupti la genunchi, ciorapii §i micul echipament aproape zdrentuite. Corespondenta oamenilor nu sosea din interior. La artileria grea era o mare lipsa de proiectile, §imginile erau aproape lipsite de benzines "Un atac brusc, domnule general, §i aici roman toate remorcile §i camioanele Si este pacat, mai ales de materialul artileriei grele, ambele divizioane fiind complet motorizate", imi raporta generalul Avramescu. Benzina trebuia data de germani, dar cu toata renumita for organizare au fost totdeauna in criza cu ceea ce trebuiau sa aduca din interior.. Marele Stat Major roman daduse toate ordinele la Limp, insa lipsa de control §i greutatile intampinate au avut ca efect starea aratati Am dat ordin, chiar a doua zi dupa sosirea mea la Simfe- ropol, Ministerului de Razboi, organelor mele, care au organizat imediat coloane de camioane din Tiraspol §i transporturi prin avioane. Primele transporturi incepusera sa soseasca inainte de plecarea mea din Crimeea. Serviciile ministerului au impulsionat lucrul §i in doua saptamani tot necesarul era prezent in Crimeea: echipament, munitie, benzind chiar corespondents. Biata corespondents era tencuita in vrafuri la Tiraspol, unde se gaseau camere pline pand in tavan.

www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PANA LA MOARTE 181 In ziva de 1 ianuarie 1942 am inspectat in Odessa Divizia [1] de Fortificatii, iar in ziva de 2 ianuarie am luat inapoi calea cetii, pentru a ateriza la Bucure§ti. In ziarele de sears citesc solemnitatea de la Palat din ziva de Anul Nou, in care Regele tinuse o cuvantare, pe care o terminase cu vorbele: "Regele tarii va spune, domnule Mare§al, ca ati binemeritat de la patrie." In ziva de 3 ianuarie 1942 am raportat Mare§alului in amanunt tot ce am constatat in Crimeea, *i el mi-a multumit pentru inspectia facuta, luand hotararea ca in fiecare lung sa se faca astfel de inspectii, mergand pe rand generalii Petre Dumitrescu, [Iosif] Iacobici §i Pantazi. La primirea ordinului, Iacobici a facut in fata mea urmatoarea reflectie: "In armata germand, incepand din luna noiembrie, nici un general ref nu are voie sa se mai suie in avion. N-am sa fac nici eu inspectiile acestea pand ce timpul nu va deveni favorabil pentru zbor." La reintoarcerea mea din Crimeea am gasit o incordare crescbda intre Mare§al §i Iacobici. Generalul Iacobici "1,5i aratase fati§ opinia ea este contra unei eventuale numiri a generalului Pantazi [ca] ministru de Razboi, intrucat acesta era prea tank; i -1 propunea pe generalul Dumitru Popescu, care (la acea data) era ministru de Interne. Doamna Iacobici, care incepuse sa lucreze la [Consiliul de] Patronaj §i sta tot timpul in compania doamnei mare§al Antonescu, adoptase parerile sotului §i le valorifica cu argumente proprii cucoanelor. Mareplul nu era multumit de Iacobici, mai ales ca avea informatii ca are contact cu domnul Maniu §i, cum domnul Iacobici incepuse sa evite de a fi prezent alaturi de generalul Pantazi, oricand nevoile serviciului cereau acest lucru, Mareplul a luat hotararea sä-1 inlocuiasca de la Statul Major. Generalul Iacobici, simtind ce se va intampla, a facut un raport Mare§alului, prin care ii arata ca nu este bine sa se trimita www.dacoromanica.ro 182 'ONSTANTIN PANTAZI trupe romane0 in Rusia, not trebuind sa pastram toate fortele pentru un viitor razboi cu Ungaria, cu scopul de a ne lua inapoi Transilvania. Acest raport indispune pe Marepl, care ma cheama ui -mi spune sa-i propun un nou §ef de [Mare] Stat Major". A mai fost o data pusa inlocuirea lui Iacobici, cand acesta era ministru, iar eu, mergand la Predeal cu consimtamantul lui Iacobici, am insistat la Marepl sa nu-1 schimbe de la minister intrucat era necesar. Acum insa, cand Mare§alul mi-a cerut sa-i fac propuneri pentru un inlocuitor, i-am raspuns imediat: Generalul $teflea este cel mai indicat. Bine, telegrafiaza sa villa in Bucure§ti, da ordin de numirea lui §i, imediat ce sose§te, mergi cu el la Marele Stat Major de-1 instaleaza in comanda. Generalul acobici a scris dupa aceasta o scrisoare de scuze Mareplului pentru raportul ce 1 -a facut, iar mai tarziu, la finele lui 1942 sau inceputul lui 1943, a scris un articol in ziarul "Curentul" in care demonstra opiniei publice romane0 Ca Germania va ca§tiga sigur razboiul. Dupd prezentarea lui $teflea la Marele Stat Major, la prima edinta de colaborare militara, Mare§alul pune problema reorganizarii armatei, micprand numarul batalioanelor in divizii, de la 9 la 6, Si numarul divizioanelor de artilerie de la 51a 4. Diviziile se intregisera cu material anticar de 37 §i 45 mm, dandu-li-se Inca, la fel ca §i la diviziile germane, o baterie de 6 piese de 75 [mm] franceze, adaptate pentru a putea trage contra carelor de lupta. Divizia Blindata romaneasca a fost reorganizata, fiind introduse in compunerea ei §i 10 care de lupta "T [4]", armate cu tunuri anticar speciale germane de 75 mm.

In Luna martie au fost man inundatii la Dunare, provenite din dezghetul afluentilor Dundrii i al fluviului. Orgele Giurgiu §i °he* au fost acoperite de ape. Am insotit pe Maresal cloud zile consecutiv in inspectii in aceste doua ora§e §i am mers in www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PAM. LA MOARTE 183 Giurgiu cu barca pans la primarie, care era Inca pe uscat. Acolo a cerut lamuriri, atat primarului cat si prefectului, asupra ajutoarelor ce au dat si dau pentru ajutorarea si hranirea sinistratilor. Prefect era un colonel de cavalerie, Stamatopol, coleg de class al Maresalului. Ajutoare nu se daduserapopulatiei, nefiind nimic organizat pentru a se face fata situatiei. La intoarcerea in Bucuresti, prefectul a fost imediat inlocuit. La Oltenita, colonelul Gheorghiu Cristache, prefectul Ilfovului, se zbatea sa mentina si sa intareasca digul care apara orasul dinspre valea Argesului, insa lupta lui a fost zadamica. Totusi, Maresalul a fost bine impresionat de prezenta si activitatea autoritatilor la locul sinistrului. Reintorcandu-se la Bucuresti, in marina i-am spus Maresalului ca ar fi bine ca guvernul sa iamasuri pentru a se da ajutoare masive sinistratilor. "Care guvern?",riposteaza Maresalul. "Guvernul sunt eu!" Si, dupa o pauza, cu voce mai inceata:",5idomnul Mihai Antonescu. Dumneavoastra, toti miniorii,sunteti executcmli 0 nu dispundeti dee& falci de mine."

inspre sfarsitul lunii marfie, am insotit pe Maresal la inspectia cea a facut personal trupelor din Crimeea. Am plecat impreuna, cu avionul, insotiti de generalul Piki Vasiliu, subsecretar de Stat al Ordinii Interne, si directorii nostri de cabinet, si am aterizat la Odessa unde ne-aprimit [Gheorghe] Alexianu, guvematorul civil al Transnistriei, si comandantul militar. Am vizitat dimineata fabrica de tutun si primaria, apoi la casa Tolstoi, Maresalul a primit notabilitatile orasului si profesorii Universitatii. Dupd dejun am plecat cu automobilele spre Nikolaev, unde seara am ramas poftitii generalului de aviatie german [Alexander] Lahr. Generalul Lohr, nascut la Tumu-Severin in Romania, Meuse liceul in tars si avea un frate locotenent-colonel in armata romans. Nu mai vorbise de mult romaneste, asa incest cauta cuvintele cand vorbea, insa avea accent curat romanesc. Era Inca si brun, simpatic, apropiat si lipsit de morga ofiterului german. In conver- www.dacoromanica.ro 184 CONSTANTIN PANTAZI satia ce a avut cu Mare§alul, i-a comunicat acestuia ca aviatia engleza a Inceput sa-§i afirme superioritatea asupra celei germane, §i aceasta afirmare va merge crescand, ultimul tip de avion de lupta german nefiind reu§it i materiile prime incepand sa lipseasca in Germania. A doua .zi am plecat cu avionul in Crimeea, aterizand la Sarabuz, tot timpul zborului avionul fiind escortat de avioane germane de vanatoare Messerschmitt70. La Sarabuz ie§isera in intimpinarea Mare§alului: generalul colonel, similar gradului de general de armata, [Erich] von Manstein, comandantul Crimeei, generalul de corp de armata Pete Dumitrescu, comandantul Armatei 3, generalul Avramescu, general de artilerie [Franz] Mattenklott §i cloud companii de onoare cu muzica (una germand §i una romans). Urmeaza o vizitA la generalul von Manstein §i apoi ne Indreptam spre Simferopol, unde dupd-amiaza are loc inspectia trupelor din Simferopol. Peste tot entuziasmul osta§ilor este in exaltare, Mare§alul intalnind numai figuri in care radea fericirea la vederea lui. Tigarile se imparteau peste tot §i se faceau inspectii la hrand, echipament, toate prezentandu-se foarte bine, oamenii fiind imbracati acum ca pentru defilarea de 10 Mai. Mare§alul a Intrebat osta§ii daca au primit corespondenta §i jurnale; s-au gasit Inca exceptii, care nu primisera carti po§tale din tarn, dar soldatul foarte vesel ii spunea: "Nu este nimic, domnule Mare§al. N-am venit aici ca sa primim scrisori". Divizia 18 a generalului [Radu] Baldescu atunci sosise in Crimeea71, §i la serbarea care s-a facut pentru decorarea osta§ilor onorurile au fost date de un regiment din acea divizie. Generalul Baldescu era cunoscut Mare§alului de la Sibiu, unde fusese profesor la Scoala de Cavalerie, de istorie militara, §i nu era deloc apreciat de Mare§al. Dupa serbare a avut loc o defilare, care 1-a nemultumit cu totul pe Maresal, din care cauza a fost foarte brusc cu Baldescu. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 185 Mi-a cerut iau imediat comanda si m-am opus, raportandu-i Ca generalul Baldescu n-a dat pans acum dovada ca nu poate conduce divizia in foc. Maresalul, cu patima pe care o aveapentru spiritul de ordine, a fost nemultumit si pentru aceea ca" oamenii n-au defilat prea ordonat, iar acolo erau prezenti foarte multi ofiteri germani. El ar fi voit ca armata Iui sa se prezinte in fata acestora mai presus de orice asteptare. A doua zi s-a facut un alai nesfarsit de masini, precedat si urmat de escorte oficiale, cu arme antiaeriene si automobile blindate, pentru ca, au spus generalii germani, "peste tot exists pericolul partizanilor, si Hitler a dat ordine speciale pentru paza Maresalului". S-a inspectat: la Alusta, trupele de vanatori si spitalul; la Ialta, trupele de vanatori si baterii germane de artilerie grea. S-a vizitat Palatul Tarilor din Livadia, unde in 1877 Ion Bratianu si Mihail Kogalniceanu facusera vizitalarului Alexandru al II-lea, vizita care a precedat razboiul ruso-romanoturc. In cloud zile urmato are au fost vizitate Divizia 1 Vanatori de Munte, care se afla tot la Hai Tudor cu un nou comandant, generalul [Constantin] Vasiliu-Rascanu. Cand in ianuarie 1942 m-am inapoiat din Crimeea, de la prima inspectie ce facusem acolo, i-am adus la cunostinta Mare,salului si starea de nervi in care gasisem pe generalul Lascar. Maresalul mi-a propus atunci sa-i dau un concediu de o lung si apoi sa se reintoarca la comanda. Mie nu-mi convenea aceasta solutie, intrucat trupa ar fi vazut ca generalul for plena in repaus, iar ei continua greutatile razboiului, si Inca pentru motivul ca-mi dadusem seama ca Lascar voi a sa nu mai comande pe front din cauza nervilor lui slabiti. I-am aratat atunci Mare - saluluirealitateaintreaga,iar el mi-a raspuns: Ar trebui ca Lascar sa plece din armata, §i sa nu crezi duirmeata ca it menajez fiindca imieste rubedenie*; dar s-a purtat bine la inceputul luptelor si trebuie sa am in vedere si acest fapt. *In versiunea dactilografiata: "un soi de nepot"-n. ed. www.dacoromanica.ro 186 CONSTANTIN PANTAZI Domnule Maresal, i-am replicat, sunt absolut de acord cu dumneavoastra, dar acolo nu mai poste comanda, fiindca este in defavorul moralului diviziei. Numesc un alt comandantsivoi gasi solutiesipentru LasCar. Pe generalul Vasiliu-Rascanu 1-am gasit in minister, cand am fost numit subsecretar de slat, conducand Directia Recrutirii Armatei faranici un sorti de a mai inainta in cariera, fiind apreciat defavorabilsioprit de Consiliul Superior al Armatei de a i se da comanda de divizie. Fiind camarad de class cu mine, am vrut sa-1 ajutsiin aceasta amicitie a mea sty pomirea spre alte teluri a generalului Vasiliu-Rascanu. I-am dat comanda Diviziei 1 Vanatori de Munte, pe care a comandat-o foarte bine si cu indrazneala, asaincat, pentru cariera lui military nu pot fi decal multumit ca a putut-o face, prin merite, sa-i fie favorabilasi personal. Dupa plecarea lui Vasiliu-Rascanu in Crimeea, s-aprezentat la mine la minister generalul Lascar, cu Ordinul "Mihai Viteazul" si"Crucea de razboi" germanape piept,sicu cravata lui "Eiserne Kreuz" [Crucea de Fier]. I-am dat un concediu de o lungsiapoi comanda Diviziei 6 [Infanterie] din interior. Revenind in Crimeea,sisositi la Hai Tudoi am mers cu generalul Rascanu pe front, unde ne-a aratat situatia de la postul de comanda al unui divizion de artilerie de pe front. Maresalul a inspectat osta.0i ce se aflau acolo*, si fiind prevenit de mine favorabil asupra lui Vasiliu-Rascanu a gisit total bine si i-a multumit. Generalul Vasiliu-Rascanu era fericit de atentia ce i s-a datsimi-a spus la despartire cat 'imi este de recunoscator, atat ink cat si Maresalului, pentru tot ce am facut pentru el. De la Hai Tudor; la reintoarcere pe soseaua spre Simfe- ropol, ne-am oprit la postal de comanda al generalului de cavalerie Hansen, fostul sef al Misiunii militare germane de

* in varianta dactilografiata este adaugat "metre care erau$iunii ofiteri care pierdusedi gradele si luptau ca soldati pentru reabilitare" n. ed

www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PIA' LA MOARTE 187 instructie din Romania, care ne-a expus planul ofensivei pentru cucerirea Sevastopolului, operatiune in care corpul sau de arrnata [Corpul 54 armata], compus din 4 divizii, trebuia sa execute in curand efortul principal. In ultima zi a inspectiei am mers la Evpatoria, unde se afla cartierul Diviziei 10 Infanterie, sub comanda generalului Geor- gescu Octavian, care era gray bolnav de ficat §i refuza sa lase comanda diviziei. Am fost cu Mareplul de 1 -am vazut. Era galben ca un mort, vorbea foarte incet §i 1-a rugat pe Marepl sa nu-1 is de la comanda diviziei. Nu au trecut cloud luni §i a murit acolo, intre oamenii §i ofiterii lui. Era bolnav fizic, insa avea sufletul sanatos i caracter de barbat. Au fost inspectate Regimentele 23 §i 38 Infanterie, [aflate] pe tamml marii in recuperare, cum §i infirmeriile §i ambulanta diviziei in Evpatoria. Totul a fost gasit in completa ordine, §i generalul Avramescu, tot timpul in pozitia de drepti §i cu mina salutlid la berets, avea multi multumire in figura. Generalul Avramescu era camarad cu mine de promotie de ofiter, insa de sand eram ministru nu puteam sa-1 scot dintr-o subordonare stricta §i din formulele: "sunt cu totul recunoscator, domnule general"; "am inteles, domnule general, ordinul dumneavoastra se va executaintocmai".Si aceste manifestarA se repetau la fel 0 cand eram numai not doi impreuna. Cand se afla in prezenta Mare§alului, deveninse chiar soldat adevarat. Vazand insa ca a fost gasit bine §i-a luat curaj §i a raportat Mare§alului ca are o singuranemultumire: aceea canemlii ordona sa se arda paduri i case pe axele principale de mi§care ale trupelor, pentru a se feri coloanele de atacurile partiz.anilor. Astfel s-au ars case pe autostrazile: SimferopolIalta; Simferopol Sevastopol; SimferopolKarasubasarStarii Krim; §i pe §oseaua care da la un sat ce preceda Starii Krim (se deschidea spre Djankoi). Noi, domnule Mare§al, nu facem aici razboi oamenilor PaPici www.dacoromanica.ro 188 CONSTANTIN PANTAZI Mare§alul a dat atunci ordin ca trupele roman sä nu execute astfel de ordine. Apoi a continuat: Rusia este o tara mare, §i oricum se va termina razboiul ea va fi tot o tara mare Si Romania o tara vecina mica. Noi nu facem razboi de ideologie, nici de ura §i nu avem interes sa ramana resentimente in viitor la poporul rus. Faptul ca acum am fost In razboi contra for se va uita cu timpul, dar daca ne purt& n rau cu populatia, aceasta nu se va mai uita niciodata. Inca o data, general Avramescu, nu executi ordine de acesteasi continuati, dupa cum am ordonat, ca peste tot sa dati hrana de la cazan copiilorsioamenilor batrani §i lipsiti. inapoiati la Bucurecti s-a reluat activitatea normala a ministerelor. Marecalul era preocupat ca populatia sa nu simt'd lipsurile rdzboiului, activitatea urmcind so se desAoare normal filupta contra speculeifipentru men finerea puterii de cumpeirare a leului sa izbandeascd. Recolta anului 1941 Incepuse sa iasa la iveala, iar la sfar§itul lui mai recolta lui 1942 era promitatoare. Incepand de la 1 iunie, graul fiind asigurat, se tidied restrictiile la paine, facandu-se painea numai din raina (de grau), iar cantitatea (individuals) a fost ridicata la 800 grame de om, pentru ca apoi in armata §i la prizonieri sa devina de un kilogram, iar pentru populatia civila, la discretie. S-a permis scoaterea painii albe, din fain de lux pentru cornurisipatiserie, cu pret marit, astfel ca painea neagra sa ramatia la pretul oficial de la inceputul razboiului. Salariile au urmat curba crescanda a scumpirii preturilor, care totqi erau intr-o u§oara cre§tere. Este sigur Ca se traia in bel§ugsifoarte bine in tara. La toate institutiile erau deschise cantine cu preturi reduse, toate fiind calcate necontenit de controlori. Hrana incepuse sa nu mai aiba prohibitii decat la zahar, ulei §i sapun, care se dadeau in cantitati hotarate de puterea noastra de productie. Zandrul, de pilda, se da in cantitate de www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 189 1.500 (1 kg si jumatate de om membru al familiei: sotie, copil, oameni de serviciu etc.) pe luna. In epocile coptului fructelor, portia era dublata pentru a se putea face si marmelada pentru iarna. Fabricile de marmelada se inmultisera si produceau in cantitati mari, atat armata cat si Ministerul Agriculturii producand si desfacand la pret de cost. Toateministerele si-au continuat programele in creatie, exact ca si cand tara s-ar fi aflat in timp de pace. La Ministerul de Razboi, unde cunosc bine situatia, anul 1942 a fost fecund in realizari. In acest an s-au terminat cazarmile noi de la Ploiesti, pentru un regiment de artilerie antiaeriana, si s-au inceput la Fagaras noi constructii pentru Centrul de Instructie al Infanteriei. S-au construit in Fagaras cazarmi moderne, foarte confortabile, dupa planuri noi, gata la cheie in 1944. S-au terminat complet cazarmile de la Lipova si Maria Radna. Tot in acest an s-a luat hotararea ca absolventii liceelor sa fie luati la serviciul militar imediat si incazarmati pentru a fi scosi ofiteri de rezerva, cei cu 8 clase de liceu, si subofiteri, cei cu 4 clase de liceu. Aceasta dispozitie a avut drept efect transfor- marea a 15 cazarmi in scoli militare, unde s-au fa'cut toate reparatiile si instalatiile noi de dormitoare, spalatoare, sail de mese, magazii etc. In directia reorganizarii armatei, Maresalul a hotarat ca in infanterie si cavalerie sa nu fie om mobilizat avand varsta deasugra celei de 30 de ani. Aveam acum doua contingente de tineri instruiti, si al treilea se afla in curs de instructie, varsta incorporarii scazandu-se de la 21 de ani la 20, Acum armata putea face mai u§ot eforturi, ramanand nemobilizati la casele for foarte multi oameni, jar intre contingentele care urmau sa faca razboiul ndchemandu-se decat tineret, foarte multi din ei find necasatoriti, ceea ce avea de efect ea pierderile se faceau mai putin simtite societatii. www.dacoromanica.ro 190 CONSTAIVTIN PANTAZI Prizonierii au fost dati la munca campului in conditiuni de munca similare conditiilor de munca normale din tara. Au fost dati pentrumunci agricole, stabil, 20.000 prizonieri, care locuiau la proprietari tot timpul anului. Ei au fost bine tratatinatural, dupe concepttile burgheze dar erau Berl, sanato§i §i bine braniti §i n-au dezertat aproape nici unul din ei, de§i puteau sa o face oricbd, nefiind paziti. Hrana for consta din 1 kg de pain, ceai; de 4 on pe saplarnana came, in cantitate de 300 grame de om pe zi; cartofi, fasole, zarzavaturi, ulei, tutun etc. Omul primea §i bani, cate 85 de lei pe zi, fiindca restul de 85 de lei din plata muncii ii lua lagarul pentru echiparea prizonierilor. La caile ferate erau de asemenea la lucru 20.000 de oameni. Restul, pans la numaml de 72.000 cati erau, ramanand la lagare unde erau intrebuintati la gradinile de zarzavat §i la taiat lemne pentru lagare. In fabrici nu au lucrat mai mutt de 1.500 de prizonieri, care au fost platiti exact ca §i Iucratorii roman de la categoria respective de munca. Insa, romanii deasupra lui 30 de ani, mobilizati, erau chemati la munca de folos ob§tesc, §i cu ei s-a facut repararea §oselelor, deschideri de not §osele, §i constructia liniei ferate Bra§ovSibiu §i a eau ferate Craiova Ro§iori de VedeBucure§tiFaureiFoc§ani. Linia Bucure§ti FaureiFoc§ani a fost data in circulatie din 1943, iar linia CraiovaRo§ioriBucure§ti mai avea cateva poduri de montat, linia, 0.4-lie cu toata suprastructura fiind gata construite. La constructia aceasta de cai ferate au lucrat §i prizonieri, platiti exact ca §i romanii ce prestau acest serviciu obligatoriu. In epocile de seceri§ §i treierat, populatia de la munte, raid intrebuintare, era dusa la muncile din §es unde se avea grija ca familiile mobilizatilor §i locurile invalizilor, vaduvelor §i orfanilor sa fie muncite la limp §i gratuit. Evreii in serviciul armatei erau intrebuintati in ateliere de croitorie, lemnarie §i cismarie, cum §i la operatiile de inundare a vaii Prutului. Inspre mijlocul lui aprilie 1942, Mare§alul este chemat la

www.dacoromanica.ro CU MARE5ALUL PANA LA MOARTE 191 Rihrer pentru vizita de intelegere anuala. El pleaca insotit de seful Marelui Stat Major si directorul de cabinet. La reintoarcere, [generalul] Steflea mi-a comunicat ca Maresalul a pus la dispozitia Comandamentului german aproape intreaga armata. La prima sedinta de colaborare, Maresalul ne-a comunicat c5, la cererea lui Hitler, a pus la dispozitie intreaga armata de operatiuni pentru a lupta in Rusia, fiindca sthpanireaBasarabiei, p5nä and armata rusa nu este complet invinsa, este numai aparenta."aipentru Ca noi, militarii, stim a la batalia decisiva trebuie sa is parte absoluttoate fortele. In afar:a de aceasta, armata fiind pe front in contact cu inamicul, tara poate lucra in toata linitea, armata ei find pavazd in mai bone conditiuni decal daci ar trebui sa lupte pe granita, fiindca acolo unde se afla frontul acum suntemlinistitiin lard si de interventia aviatiei ruse.

Planul de operatii pe 1942 1. a). Ofensiva in Rusia pe frontul de Sud, cu scopul de a cuceri regiunea petrolifera GrozniiMaikopBatumiBaku, inirerupandtransporturile aliate de la Golful Persic spre Caspica. b). Atac simultan cu cel de la punctul "a" cu scopul de a duce grosul in zona Stalingrad, intrerupand navigatia de la Marea Caspica, pe Volga. 2. Ofensiva in nordul Africii, pe directia TobrukCairo CanalW de Suez, pentru a inchide Marea Mediterand la Suez. 3. Dupd cucerirea Stalingradului, atacul trebuia sd se dezvolte spre Nord, pentru a se cuceri Moscova si a se pune stapanire pe toate rocadele de la Moscova spre sud*. In Crimeea, generalul Manstein trece la ofensiva pe directia generals VladislavovkaKerci, manevrand cu dreapta, care are * Paragrafele referitoare la planul de operatii se gisesc numai in varianta dactilografiata. In manuscrisul olograf nu se gaseqte decal titlul, ;tens rose cu cemealan. ed. www.dacoromanica.ro 192 CONSTANTIN PANTAZI sub ordine Divizia 8 Cavalerie si grupul motorizat [Detasamentul rapid] colonel Radu Kome. La atac mai is parte si Divizia 19 Infanterie. Peninsula Kerci este repede curatata de trupe sovietice, si Comandamentul german pomeste ofensiva pentru cucerirea obiectivelor SevastopolBalaldava, operatiune la care iau parte cu distinctie Diviziile 1 si 4 Vanatori de Munte, Divizia 18 a generalului Baldescu si toata artileria grea a Corpului de Munte. Generalul Avramescu comanda Corpul de Munte, care avea operativ sub ordine Diviziile 18 si 1 Munte a generalului Vasiliu- Rascanun. La aflarea succesului, obtin imediat "Mihai Viteazul" pentru generalii Baldescu si Vasiliu-Rascanu. La sfarsitul lunii mai fac o inspectie, in zona Melitopol, Corpului de Cavalerie. La Melitopol se afla un batalion de pionieri si grupul de cercetare al Corpului de Cavalerie, impreuna cu generalul [Mihail] Racovita, comandantul acelui corp. Am trecut apoi in inspectia, pe litoralul marii, a Diviziilor 6 [Cavalerie], colonel [Cristu] Cantuniar, cu cartierul la Berdiansk, si 7 [Cavalerie], colonel [Vasile] Mainescu, care se aflau in zona Colhozul Roza LuxemburgNatalievka. Corpul de Cavalerie era in lipsa de efecte; 1-am saturat complet. De aici am plecat in zona Pavlograd, unde se afla Corpul 6 al generalului [Corneliu] Dragalina, cu Diviziile 1, 2, 4 si 20 [Infanterie]. Operativ, diviziile erau puse sub comanda generalului german [von] Kortzfleisch, generalul Dragalina comandand operativ Diviziile 1 si 4 sub ordinele lui [von] Kortzfleisch. Situatia era foarte bunk operatiile pentru cucerirea Iziumului incepusera concomitent cu cele pentru cucerirea Harkovului. Am inspectat toate diviziile pe rand, mergand pand la linia intai a atacului la Diviziile 4 si 2 Infanterie. Divizia 4, general

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA- LA MOARTE 193 [Gheorghe] Cealak, era in curs de a cuceri satul Komunist; fusese succesul nea5teptat al zilei. Diviziile 2, general [Dumitru] Tudose, §i 20, general Georgescu, erau in urmarire. Am inspectat in Pavlograd spitalul de raniti roman, §i intr-un sat §i un alt spital de campanie, ambele foarte bine inzestrare in tot ceea ce aveau nevoie. Am vizitat, tot in Pavlograd, spitalul german de raniti §i Soldattenheim, o casa de odilma, in care veneau pentru un repaus de o saptamana atat soldati germani cat §i soldati roman. Acolo aveau hrand §i repaus la discretie, reprezentatii teatrale, muzica §i diferite j ocuri. Dupd 6 zile de la plecarea din Bucure§ti, m-am reintors, iar dupa o saptamana de la reintoarcerea mea inspectia pe care am facut-o, a fost reeditata identic §i de Mare§al. A fost ultima inspectie pe care a facut-o Mare§alul pe frontul de Rasarit. La Bucure§ti se dezvolta o mare energie pentru pregatirea pe placul Mare§alului P paradei pentru 10 Mai. La aceasta parada a asistat din partea Qermaniei feldmare§alul Wilhelm List §i din partea Italiei generalul de armata Grazzioli [?]. Parada a decurs intr-o ordine perfecta, incepand de la a§ezarea §i locul fiecarei masini,atat la sosire cat §i la plecare, §i pana la defilareaneintre- rupth,inordine §i cu o inratipre mandra, a ultimului soldat. La sflqitul lunii iunie, Mihai Antonescu i-apromis Regelui ca merge sa-linsoteasca la o inspectie pe front. Generalul Pantazi a alteptat plecarea Regelui pentru aceasta inspectie, care insa se tot amana. Banuiesc Ca Mare§alul, pentru serioasele lui motive, nu voia ca Regele sa mearga in Rusia. Relatiunile intie RegesiMare§al devenisera insa mult mai cordiale, RegelesiRegina [-mama] mergand foarte des la dejun la Maresal, duminica, in timpul cat Ion Antonescu se repauza la Predeal. Am mers cu avionul la Mariupol, am inspectat Corpul de Cavalerie §i mi-am vazut fiul meu, care ie§ise ofiter la 10 mai 1942. Se afla la Ialta, pe malul Maui de Azov, la comanda plutonului sau din Regimentul 9 Ro§iori. Generalul Pantazi a www.dacoromanica.ro 194 CONSTAIVTIN PANTAZI iesit ofiter in anul 1908 in Regimentul 9 Rosiori, iar fiul sau in 1942 a mers in acelasi regiment. Prin inaintarea promotiei de ofiteri 1942 la gradul de sublocotenent, Maresalul luase hotararea ca nici un ofiter din aceasta serie sa nu mearga un an pe front, ramanand sa faca practica in tara la instruirea recrutilor. Cum a iesit ofiter, fiul meu a venit si m-a rugat sa fac exceptie cu el §i cu cel mai bun prieten al lui, sublocotenentul Melinte, §i sa le aprob sa mearga pe front. I-am obiectat cii nu pot calca ordinul Maresalului. Eram foarte multumit de avaraul copilului meu, dar as fi preferat sa nu infrunte prea devreme pericolele razboiului. El mi-a spus atunci ca crede ca, fiind ministru de Razboi, atat cat imi cere el voi putea totusi sa fac, daca vreau. I-am raspuns: "Sa ma mai gandesc". El statea pe un fotoliu in fata biroului meu. Am luat telefonul special in mina §i am cerut numarul de la cabinetul generalului [Gheorghe] Jienescu, vice-ministrul Aerului, intre- bindu-1: "Cand ai avion pentru Mariupol?" Jienescu imi raspunde ca era avion chiar a doua zi, la ora 7. "Te rog, Jienescu, opreste patru locuri pentru fiul meu si Inca un sublocotenent din Regi- mentul 9 RoOori insotiti de cloud ordonante". Si astfel a plecat fiul meu pe front. Vazand ca Regele_ intarzie, am comandat cloud avioane Fieseler-Storck §i am vrut neaparat sä vad din nou Corpul 6 Armata al generalului Dragalina, care executase, dupa lupte crancene, o glorioasa urmarire pe o distanta de aproximativ 500 km. Nu se stia insa precis unde se afla corpul de armed al lui Dragalina, nici la Armata 3 romans, nici la Grupul de Armate "B" german la care s-a cerut relatiuni. Mi s-a spus insa ca trebuie sa fie in regiunea Timlianskaia, in Cotul Donului. Trupele germane tocmai realizau dispozitivul de atac pentru fortarea raului Don. Impreund cu directorul meu de cabinet, locotenent-colonelul Hodo§, am facut un zbor de 500 km, la 20 km inapoia frontului de contact pe Don, §i am gaSit terenul de www.dacoromanica.ro CU MARE.5'ALUL Pfila LA MOARTE 195 lucru al Corpului 6 Armata la Markinskaia, un sat de cazaci la 30 km nord de Timlianskaia. Riscanta calatorie aeriand s-a trecut fara nici un accident neplacut. Nu ma asteptanimeni. M-am coborat din avion si am intrebat ostasul de la aerodrom daces stia unde locuia generalul Dragalina. Dupes ce m-a incredintat ca tie wide sta, m-a condus acasa. Locuia intr -o cases de lemn cu pridvor avea cloud camere. In prima camera de la intrare se putea vedea un tablou mare al tatalui lui Dragalina, eroicul general [Ion Dragalina] care a murit pe front in razboiul trecut, in toamna anului 1916, fiind comandant al Annatei 1. Generalul Dragalina, chiar in acea dimineata, mi-a facut expunerea mersului operatiunilor, iar dupa-amiaza am fost la Timlianskaia, la postul de comanda al Diviziei 2, general Tudose. Aspect de camp de lupta: cadavre, avion daramat cu pilotul rus mort, innegrit la fata, probabil din cauza ca rezervorul avionului luase foc. Langa postul de comanda se afla un pod de vase intins peste Don, in locul vechiului pod zvarlit in aer de rusi, iar in post un miros de paine calda, iesit dintr-o enorma movila de grau, care ardea. Ii dase focHughsi a fost peste putinta sa se salveze cat de putin gra'u din ea. Generalul Tudose mi-a facut o dare de seams asupra situatiei. Divizia sa avea ordin ca a doua zi sa atace pentru a se largi capul de pod si a se permite trecerea corpului de armata, care urma sal se indrepte in urmarire pe directia Kotelnikovo Abganerovo spre Stalingrad. Am parasit pe generalul Tudose pentru a vizita pe generalul Cealak si divizia sa, care se aflau la 10 km nord de Timlianskaia, intr-un sat mare cazacesc. Toate diviziile Corpului 6 armata, in urmarire, se incarcasera cu prada de razboi. Trupele care se retrag grabit au o caracteristica, de a arunca si echipamentul greu, pentru ca omul sa se www.dacoromanica.ro 196 CONSTANTIN PANTAZI faca mai usor la mers. Sigur, baierile disciplinei sunt intinse in astfel de situatii aproape pana se nip. Generalul Cealak m-a dus de mi-a aratat camioane noi americane, canadiene, Pontiac, masini de comandament pentru once teren, productie americana, masini amenajate pentru lucru sidormit, mitraliere, pusti mitraliere, foarte multe pistoale mitralieresiarme anticar portative de linia intai. Soldatii pareau ca nu se resimt de marsurile acute, ei se scaldasera intr-un rau din apropiere, erau refacuti, bine dispusi sicu un moral exaltat. Moralul trupelor ce merg grabit peste calcaiele inamicului. La corpul de annata al lui Dragalina, de la inceputul lui iunie de cand plecase din regiunea Pavlogradului, se rupsesera legaturile cu Carasicorespondenta nu mai parvenise de 0 lung de zile la ostasi. Dupa terminarea acestei rapide vizite ne-am inapoiat la Markinskaia, la cartierul generalului Dragalina, si acolo mi s-a prezentat o telegrams prin care eram invitat ca a doua zi si ma intorc la Mariupol pentru a insoti pe Regesipe vicepresedintele Consiliului in inspectia trupelor. Am regretat plecarea de la generalul Dragalina, cu atat mai mutt cu cat hotarasem sa urmarese atacul de a doua zi de la postul de comanda inaintat al generalului Tudose. A doua zi, la ora 6, m-am suit in avion, dupa ce am avut primele stiri Ca atacul diviziei Tudose, in legatura la dreapta cu atacul a doua divizii germane, mergea constant spre obiectivele ce i se hotarasera. La 20 km vest de Markinskaia se indrepta, pe la ora 6,30, inspre Don, Divizia 3 (2 n, ed.) Vanatori de Munte a generalului [Ion] Dumitrache, iar noi, prin continuarea zborului, am fast peste putine ore, pe la ma 11, in Mariupol. M-am prezentat Regelui si i-am cerut decorarea cu Ordinul "Mihai Viteazul" a generalilor Cealak, Georgescu, Tudose si Panaitiu, de care generalul Dragalina imi vorbise cu laude. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 197 Am insotit pe Rege la inspectiile ce le-a facut Regimentului 9 Ro§iori la lalta, Regimentului 5 Calk* la Mariupol i trupelor din Corpul 2 armatd, ale generalului [Nicolae] Dascdlescu, care tocmai sosiserd din tars cu trenul §i trebuiau sa se indrepte spre ocuparea noilor pozitii pe Don. Mare$alul cedase insistenfelor lui Mihai Antonescu f i, calciind peste piirerile lui, admisese ca Regele sa meargii in Rusia. Regele, impreund cu Mihai Antonescu, a facut o vizita la Taganrog generalului-colonel Richard Ruoff, comandantul Armatei 17 germane, care era in curs de ofensiva pentru ocuparea peninsulelor Taman §i Kuban. Sub ordinele generalului Richard Ruoff intrau urmdtoarele trupe romane§ti: Divizia 2 (3 n. ed.) Munte, cu viteazul general L. Mociulschi; Diviziile 10, 18 §i 19 Infanterie §i Corpul de Cavalerie cu Diviziile 6, 7, 8 §i 9 Cavalerie. Generalul Ruoff a facut o expunere a situatiei Si a adaugat ca trupele germane sunt in continua inaintare, insa nu iau decat foarte putini prizonieri, ceea ce inseamnd ca operatiunile de retragere ale armatei ruse sunt operatiuni voite de Comanda- mentul sovietic. In ziva urmatoare acestei vizite, Regele, impreund cu toti cei ce-1 insoteau, s-a deplasat cu avionul la Simferopol, unde am fost primiti de generalul Mattenklott Si generalul SS Abvensleb en [?]. A doua zi, condu.5i de generalul Hansen, am vizitat Sevas- topoluli forturile dimprejur. Regele trecea in revista toate companiile de onoare care ii igeau inainte pe traiectul de miware. Seara a avut loc o mass oferitei de comandamentul german, la terminarea ciireia Mihai Antonescu a finut un discurs-toast in care a vorbit de vitejia germanei, de concursul romiinesc, de camaraderia germano-romans, cum ci de siguranfa victoria Accentuez aici ca in acea epoca Mihai Antonescu era sigur de victorie, voia ca in Germania sa se §tie de aportul lui pentru

www.dacoromanica.ro 198 CONSTANTIN PA NTAZI ca5tigarea victoriei §i Iii avea trambulina oratorica in bro§ura pe care o scosese pentru arata nemarginita admiratie pentru genialitatea Fiihrerului. In dimineata celei de a treia zile dupa intrarea in Crimeea, s-a decolat de la Simferopol cu directia Nikolaev-Bucuroti73. Generalul Jienescu, vice-ministru al Aerului §i pilot de class, a pilotat un avion foarte suplu mono, cu marca Taifun si a avut un accident deasupra Limanului Niprului. Avionul, impreuna cu ocupantii, a plutit o ors deasupra apei unui imens lac pans ce ni§te pescari ru§i au putut sa le dea ajutor, salvandu-i. Regele era fericit ca putuse sa is contact cu armata de operatiunisiea putuse arata osta§ilor ca simte la fel cu ei. Mihai Antonescu era incantat ca mersese "pe front" §i obtinuse de la Mare§al voia ca Regele sa mearga in Rusia, iar scum trebuia sa-§i ceara contraprestatia serviciilor facute. Aceasta este originea decorarii sale cu Marele Cordon al Ordinului "Serviciul Credincios". Decretul a fost Intocmit de Mihai Antonescu, cu motivele rasunatoare consemnand meritele sale, alcatuite de el insu.5i, §i Maresalul, dupa multa insistenta din pat-tea vicepre§edintelui, a semnat propunerea ca nu cumva Mihai Antonescu sa creada ca se opune din invidie. A§a cel putin mi-a spus Maresalul. Dar §i aici, ca §i cu prilejul improprietaririi cu loc de cask trebuia sa ma bage §i pe mine in combinatiile lui, pentru ca sa servesc Inca o data drept camuflaj al modestiei vicepre§edintelui. Am refuzat net la inceput; dupa multe insistente am primit, insa cu conditia de a nu mi se da o decoratie de razboi. In razboiul trecut, 1916-1918, ofiterii din minister §i cei de la M St.M. erau totdeauna primii care primeau decoratiile, spre adanca nemultumire a ofiterilor care stateau in fata gloantelor. Fund ministru am vrut ca decoratiile sa se dea pe merit, iar cei ce nu sunt in fata gloantelor sa nu poata avea decoratii de razboi similare cu cei ce-§i risca viata. Una din cauzele pentru care

www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAIVA LA MOARTE 199 faceam atat de dese inspectii pe front era §i aceea de a ma incredinta de felul cum se dau decoratiile de comandantii de divizii, de corpuri de armate §i de armate, cum §i pentru a ma incredinta ca nu se fac propuneri pentru a se acorda Ordinul "Mihai Viteazul" din complezenta. Pentru a se opri pofta celor de la Bucure§ti de a lua decoratii de razboi, a trebuit sa dau exemplu, de§i ma aflam cu totul in alts situatie decal ei §i, de aceea, sunt singurul general din armata care la terminarea misiunii mele nu aveam nici o decoratie de razboi. La 26 iulie, in fiecare an, Cavalerii Ordinului "Mihai Viteazul" mergeau la mormantul regelui Ferdinand, infiintatorul ordinului, pentru a asista la serviciul religios ce se facea cu prilejul zilei mortii acestui Rege. In anul 19421a aceasta zi au luat parte Regele, Mare§alul, Mihai Antonescu, generalul Pantazi §i toti Cavalerii Ordinului care au putut veni. Dupa serviciul religios, Regele a decorat ofiterii intor§i de pe front carora li se acordase Ordinul "Mihai Viteazul", apoi a plecat la Sinaia. Mare§alul a plecat §i el cu trenul-motor care se afla in gara Curtea de Arge§. Mihai Antonescu a ramas de a prezidat masa Iraditionala, care avea loc dupa parastas, a Cavalerilor Ordinului. Faptul are o mare insemnatate, intrucat pana acum, niciodata, nici un prim-ministru sau ministru ce nu poseda decoratia nu s-a vazut intre Cavalerii Ordinului. Mihai Antonescu a fost cerceta§ de razboi in razboiul trecut, insa nici macar n-a facut serviciul militar. Fiind in guvem, a staruit pe langa Mare§al, §i acesta a ordonat sa se faca. o lege de asimilare a fo§tilor cerceta§i de razboi cu grade ofitere§ti. Au fost inutile §i protestele mele §i, mai tarziu, ale generalului Iacobici, legea s-a facut, §i acum Mihai Antonescu figura ca asimilat capitan in Regimentul 6 "Mihai Viteazul". In decembrie 1941 a cerut la M.St.M. sa fie mutat in Regimentul de Garda Calare §i s-a prezentat intr-o duminica la

www.dacoromanica.ro 200 CONSTANTIN PANTAZI acel regiment unde a avut loc o serbare, cu dejun organizat §i discurs rostit §i trambitat in toate ziarele. Era un semn Ca "i§i face datoria de onoare" de a intra intre camarazii "toti oameni de onoare", dintr-un regiment al Regelui, pentru a merge in razboi alaturi de camarazii sai. Regimentul de Garda Mare insa era un regiment proprictate a Regelui §i care trebuia sa fie prezent unde se afla Regele, nu mergea pe front. Aceste fapte Mihai Antonescu le-a facut fara sa §tim nimic, nici Mare§alul, nici eu. A trebuit apoi ca el sa ceard din nou a fi mutat in Regimentul 6 "Mihai Viteazul", tars insa ca prin aceasta sä fi reparat complet uprinta ce Meuse. Mihai Antonescu insa, atat prin prezenta de la Regimentul de Garda Calare cat §i prin aceea de la masa Cavalerilor §i serbarea de la Curtea de Arge§, urmarea legatura cu generalii armatei §i ca§tigarea de simpatii in armata. El visa sa fie numit prim-ministru, Mareplul ramanand doar Conducatorul Statului, §i pentru aceasta avea nevoie de Rege §i de armata. Mare§alul chiar 1-a intrebat: "Daca to e§ti prim-ministru, atunci eu ce am sa mai fiu?"* La razboi nu se mai gandea prea mult, fiindca in imaginatia lui Mihai Antonescu razboiul era deja ca§tigat, tara fericita §i nu-i mai trebuia acesteia decal o conducere tanard, inteleapta §i, de ce nu, chiargeniala?... Mare§alul i§i aduna saptimanal toate comitetele: al armatei, al ordinii interne, al aprovizionarii §i Consiliul de Mini§tri.Preo- cuparea lui constants era ca toate operele de creatiune incepute se:fie deserveirfite ci ca tara sa -§i continue viata ca $i cum n-ar fi razboi. $coala, scrneitatea publics, caile ferate, constructiile de ceii ferate, ,cosele, fabricile de tot felul, importul, exportul etc., totul trebuia sa aibii ritmul normal de activitatepeste tot indrumare §1 control. * Acest paragraf este numai in varianta dactilografiatAn. ed. www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PAM' LA MOARTE 201 Prezenta sa unde nu gandeai stimula lucrul, iar portretul mare al lui Antonescu, impartit la toate autoritatile, cu exceptia celor militare, arata tuturor§iunele nazuinte de viitor. Generalul Pantazi, vazand ca in toate chestiunile importante Statul Major lucreaza direct cu Maresalul, fara ca el sa fie macar prevenit, a cerut Maresalului ca acest comandament sa depinda, normal, de minister in ceea ce priveste subordonarea, ramanand sa depinda direct de Maresal numai in ceea ce priveste trupele de la est de Nistru. Oblinand aprobarea in ziva de 20 iulie 1942 am luat Statul Major sub ordine§i, incepand de la aceasta data, au intrat§i prizonierii de razboi sub ordinele mele. In august [1942], cu aprobarea Maresalului, fac o vizita de inspectie Corpului 6 Armata al lui Dragalina. Inspectia a durat trei zile. Am inspectat, in ordineain care erau asezate, diviziile. Divizia 20 Infanterie, a generalului Nicolae Tataranu, aveapostul de comanda in apropierea garii Abganerovo. In momentul cand am ajuns la Tataranu, avea loc inmormantarea unui capitan in ingrijitul cimitir ostasesc de langa gard. Am asistat la inmormantare impreuna cu statul major al Diviziei 20. Divizia 4, a generalului Cealak, care se afla imediat la stanga Diviziei 20 si se pregatea pentru a da in primire sectorul si a se Indrepta prin satul Abganerovo spre Derbeti, unde se semnalasera trupe sovietice in mars inapoia Armatei 4 Blindata a generalului- colonel german Hoth§i inspre terenul de aviatie de la Aksai. Apoi Divizia 2,1a care generalul Tudose era inlocuit cu generalul Georgescu, comandantul artileriei Corpului 6 armata, care se afla cu fata spre satul Tebectenekovo;§i,in sfarsit, Divizia 1 a generalului Ion Mihaiescu. Aici ne aflam in Stepa Calmuca, la 40 km sud de Stalingrad. Regiunea era lipsita de apa, foarte nisipoasa si cu un praf gros§i lipicios, intr-adevar nemaipomenit. Oamenii erau obositi, in conditiuni igienice foarte anevoioase, si germanii nu aveau trupe cu care sa-i inlocuiasca. Moralul www.dacoromanica.ro 202 CONSTANTIN PANTAZI for se mentinea cu greutate. Am intrat intre oameni, am vorbit cu ei, i-am intrebat daca au primit scrisori; dar moralul nu se tinea nici cu vorbe, nici cu discursuri. Propaganda se face prin grija de tot timpul pe care §eful trebuie sa aiba de oaspeti si prin pilda ce le-o da prin impartirea greutatilor unei vieti comune. Toti §efii erau intre unitati, generalii comandanti de divizii traind aproape la fel ca §i soldatii. Generalul Dragalina avea postul de comanda intr-un sat, Jutov II. El facuse o gresealk pomita insa din cele mai bune intentii. Cand Corpul 6 armata ajunsese la Timlianskaia, germanii au vrut sa-1 inlocuiasca. Insa pe generalul Dragalina it ardeau sentimente romane§ti §i n-ar fi voit ca germanii sa is Stalingradul Ezra ca trupe romane§ti sa fi participat la victorie; caci de victorie, toti, dar absolut toti erau siguri. De aceea, generalul Dragalina a cerut germanilor ca sä nu fie inlocuit corpul sau de armata. Mai tarziu, cand a cerut sa fie schimbat, criza de efective a impiedicat sa mai poata face aceasta schimbare. A putut fi desigur §i o abilitate nemteasca, §i Dragalina a cazut in cursa. Pentru moral, am promis insa ostasilor ca li se vor da imediat concedii, ceea ce a avut un efect miraculos, cu atat mai mult cu cat, dupd cateva zile de la plecarea mea, prima serie a si fost trimisa acasa. Cu oameni din toate regimentele. Am urcat in cele doua avioane Storck, locotenent-colonelul Hodo§, directorul meu de cabinet §i eu §i ne-am indreptat spre Derbeti, pentru a vedea in mars Divizia 4 Infanterie. Aceasta tocmai ie§ea cu avangarda din satul Abganerovo §i am aterizat la capul avangarzii. Terenul fiindimpropriu aterizarii, avionul colonelului Hodo§ §i-a rupt trenul de aterisaj §i nu a mai putut zbura. Am asistat la trecerea Regimentului 21 Infanterie, comandat de colonelul Tenescu, §i apoi, urcandu-ma impreund cu Hodo§ in avionul meu, am mers la cartierul generalului Dragalina la Jutov II. www.dacoromanica.ro CUMARE,SALULPANALAMOARTE 203 Seara a avut loc o masa sil-am oprit pe generalul Dragalina de a vorbi. La procesul din 1946, in cererea de dare a mea in judecata era pus: "A depus o uricqa activitate pentru mentinerea moralului armatei, prin dese inspectii pe front ci discursuri de propaganda tinute trupelor". Da, am facut tot ce am putut pentru a mentine moralul Si vointa de a invinge a armatei, insa nu prin rostiri de discursuri. Acestea, facute unor oameni care infra in lupte sau suet in gloante, putand cel mult a avea efect ilar si ridicol. Moralul se tine prin exemplu, prin grija de osta.yi, prin recuperareafortelor lor, prin darea decoratiilor la timp, Ingrijirea sanatatii, echiparea lor, prin acorclarea concediilor yi, mai ales, prin impartirea dreptatii tuturor. Generalul Dragalina mi-a raportat ca generalul Tudose luase Ordinul "Mihai Viteazul"sinu -1 merita. El mi-a adaugat chiar ca nu-si explica cum a luat aceasta decoratie, intrucat el nu -1 propusese. I-am aspuns ca eu i-am dat decoratia, fiindca la Timlianskaia el insusi, Dragalina, imi laudase actiunea tuturor comandantilor de divizii si am gasit ca felul cum decursesera operatiile justificau decorarea generalilor. De aceea am propus de ti s-a datsidumitale "Mihai Viteazul", clasa a II-a. Da, pana la Timlinskaia s-apurtat bine, insan-a avut situatii grele; la Timlinskaia insa, dupd ce ati plecat dumneavoastra, a pretins ca postul sau de comanda a fost bombardat de rusi cu Katiuya §i era intr-o stare morals deprimanta, asa incat am fost nevoit sa-1 evacuez. Acum s-a reintors pe front, insa nemtii nu vor sä-1 mai primeasca la comanda de divizie. Generalul Pantazi i-a replicat generalului Dragalina: I-am dat de curand "Mihai Viteazul" si nu pot acum sa-1 ridic de la comanda, de aceea i i va relua comanda diviziei. Sa comunici aceasta generalului [Hermann] Hoth74. Aveam impresia ca existsSi o neintelegere intre generalul Tudosesi seful sau, reiesita din aceea ca generalul Tudose era www.dacoromanica.ro 204 CONSTANTIN PANTAZI un protejat al Maresaluluisipoate ca Dragalina it socoteasiun purtator de intrigi. De fapt, generalul Dragalina avea dreptate, si mai tarziu m-am convins si de valoarea militara §i de aceea a caracterului lui Tudose. Cand Maresalul avea gradul de capitan §i §i-a facut stagiul ca ofiter de stat major la Braila, in Regimentul 38 Infanterie, 1-a avut pe Tudose ca §ef de pluton in compania ce comanda §i din aceasta legatura pastrase pentru el si simpatiesiincredere. Am facut apoi vizita catorva cimitire militare, toate foarte bine ingrijite, la roman cultul mortilor fiind o datorie morals foarte dezvoltatd. Inainte de a ma intoarce in tars am facut o vizita generalului- colonel Hoth cu care am rezolvatsi reintrarea lui Tudose la comanda diviziei, apoi plecand cuFieseler-Storck-ul la Marele Cartier General al armatei romane care era instalat la Rostov pe Don. La Rostov am inspectat spitalul Marelui Cartier si un spital de Cruce Ro§ie, condus de doamna Grigore Filipescu. Ambele spitale erau foarte bine instalate, r4nitii bine ingrijiti s't multumiti. Ajuns la Bucuresti, am raportat Maresalului intreaga situatie verbal. Apoi i-am trimis ca totdeauna darea de seams scrisa cu propunerile ce faceam, iar in 48 de ore de la primirea acesteia la Cabinetul Maresalului primeam raspunsul la Cabinetul Militar al Conducatorului: "Domnul Maresal a aprobat propunerile Domniei Voastre si a dat ordin M.St.M. de executare." Situatia militara generala in acest moment era Inca foarte buns: I. Ofensiva de efort principal in Rusia era in curs de dezvoltare. In directia PiatigorskMineralnaiavodaNalcik armata generalului [Eberhard] von Mackensen75 progresa, insa cu multa greutate, fiind aproape de limita puterilor. Pe aceasta directie luptasiDivizia 3 (2 n. ed.) Vanatori de Munte. In directia Stalingrad atacul era in curs, fiind angaj ate o armata a generalului-colonel [Friedrich] Paulus si o armata www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA LA MOARTE 205 blindata a generalului Hoth, la care era atasatsiCorpul 6 Armata Dragalina, compus din 4 divizii. Armata 17 a generalului Ruoffcucerise Peninsula Cuban, avand sub ordine urmatoarele forte roman*: Diviziile 10, 18, si 19 Infanterie §i Divizia 2 (3 n. ed) Vanatori Munte; Diviziile 6, 7, 8 §i 9 Cavalerie76. II. In Africa de Nord, ofensiva generalului-colonel [Erwin] Rommel impinsese de la Tobruk pe directia Cairo, fiind oprita pe la El-Alamein cu dreapta §i la Alexandria cu stanga. Comandamentul german urmarea: Prin ofensiva in sudul Rusiei, cucerirea regiunii petrolifere GrozniiMaikopBakuBatumi, care produce 25 milioane tone anual §i intreruperea legaturii Rusiei Sovietice cu Anglia si America, prin Golful Persic. Cucerirea Stalingraduluisioprirea, prin aceasta operatie, a transporturilor, indeosebi cele petrolifere, de la Marea Caspica prin canalul Volgii spre Moscova. Prin ofensiva in Africa se unnarea stapanirea Canalului Suez §i deci paralizareatransporturilor anglo-americane pe Marea Mediterana, intre Anglia si India. Romania, conform intelegerii dintre Fiihrer Si Maresal, trimite: Armata 3, general Dumitrescu, compusa din 11 divizii, care urma sa ocupe in Cotul Donului un front de 200 km, si Armata 4, general [Constantin] Constantinescu-Klaps, compusa din 5 divizii de infanterie si 2 de cavalerie, care unnau sa ocupe front in zona Stalingrad". In afara de aceste forte se mai aflau: 2 divizii infanterie, 1 divizie vanatori de munte si 2 divizii de cavalerie, la Armata 17 [germana]; 2 divizii vanatori de munte in Crimeea. Toate fortele romansicele germane pans la Astrahan, dupd amplasarea for pe pozitia defensive, trebuiau sä constituie Grupul de armate "maresal Antonescu", avand Cartierul general la Novo Cerkassk.

www.dacoromanica.ro 206 CONSTANTIN PANTAZI Marele Cartier General roman se instalase initial la Rostov, si generalul Steflea, dupa inspectia facuta de el frontului, ii raportase Maresalului ca pozitia era Para acoperiri si prea mare in raport cu fortele de care se dispunea, iar dispozitivul trupelor conform conceptiei comandamentului germanera realizat in cordon, ceea ce inspira temeri pentru stavilirea unei ofensive generale rusesti pe directia MorozovskaiaRostov, care reusind, rostogolea tot planul defensiv german. Trupele armatelor Paulus si Hoth continuand ofensiva, au inceput lupta in orasul Stalingrad, a carui aparare se facea cu indarjire, rusul apararid casa cu casa. Se dadea o mare batalie de prestigiu, asemanatoare celei de la Verdun din 1916, insa aici cu multe usurinte pentru rusi, in cazul cand dispuneau Inca de rezerve. Fiihrerul anuntaprin comunicat cucerirea Stalingradului, insa situatia nu era asa de ward cum se infatisa publicului. Armata romans intrase pe frontul hotarat ei. Generalul Steflea facea rapoarte alarmante asupra situatiei. La sfarsitul lui octombrie, atacuri locale rusesti in directiile Kletkaia si Serafimovici creasers niste capete de pod in aceste regiuni. In regiunea Serafimovici erau in curs de construire 7 poduri, ceea ce afata semne de ofensiva. Generalul Steflea, vazand Ca se fac si concentrar' i masive de forte sovietice in padurile de la nord de Don si de regiunea Kletkaia -Serafimovici, raporteaza Maresalului si direct lui Hitler ca este nevoie de rezerve, intrucat rusii fac pregatiri de ofensiva, "care se va desfasura in directia SerafimoviciMorozovskaia Rostov, cu un grup de forte, iar cu un alt grup se va cauta sa incercuiasca trupele ce ataca Stalingradul". Despre fortele germano-romane generalul Steflea raporta ca "ele sunt Intinse ca margelele pe atd, fararezerve in adancime. Oriunde se va taia ata, toate margelele se spulbera pe jos." Rapoartele acestea sunt insistente. Maresalul intervine www.dacoromanica.ro CU MARAS'ALUL PANA- LA MOARTE 207 personal la cartierul lui Hitler pentru a-i arata prin adrese scrise situatia critics. Mihai Antonescu a prins si el cateva vorbe si ii telegrafiaza domnului von Ribbentrop "situatia", fiindca este si el "responsabil ca ministru de Exteme". Toate interventiile facute sunt fad efect. Marele comandament german, Hitler si sfatuitorii lui apreciaza carusii pregatesc intr-adevar o ofensiva, insa pentru directia Rostov sunt destule trupe, intrucat acolo va fi o actiune de inselare, pentru ca trupele sovietice sa is ofensiva de nadej de in directia Tver. Generalul $teflea vine cu avionul la Bucuresti si-lconvinge pe Maresal sa mai faca o noua interventie, intrucat ofensiva ruseasca este sigur ca se va produce pe frontul am-Wei general Dumitrescu si trebuie sa se desfasoare din zi in zi. Maresalul telegrafiaza amanuntit din nou, si Hitler ii faspunse ca este o alarmare nereala, insa ca va trimite spre linistire, in rezerva, dou'a divizii blindate: 7 si 14 germane. Mai se aflau in rezerva acolo inca o divizie blindata romaneasca si o divizie de cavalerie* a generalului [Gheorghe] Munteanu. Generalul $teflea se reintoarce la Rostov si de acolo comunica, prin fir direct, ca ofensiva rusa va Incepe in ziva de 19 noiembrie; ca rusfi dispun de o masa serioasa de tancuri, si ca noul model de tancuri rusesc are un blindaj pe care nu-1 patrunde proiectilul tunurilor noastre antitanc de 37 si 45 mm. Ii propun Maresalului sa ma deplasez la Rostov pentru a vedea personal realitatea si ma sui in avion in dimineata zilei de 19 noiembrie. Ceata era deasa, cum se zice in romaneste "s-o tai cu cutitul". Am ajuns la Rostov la ora 16, pe Innoptate, la aeroport iesindu-mi in intampinare generalul $teflea. Vantul sufla cu o putere care facea chiar mersul pe jos * 0 divizie de cavalerie avea forta a jumatate dintr-o divizie de infanterie, Ins mergea mai repede find dotatA cu.cain. a. www.dacoromanica.ro 208 CONSTANTIN PANTAZI anevoios. Steflea imi explica situatia grea in care se aflau atat Armata 3 cat §i Armata 4. Inamicul atacase in dimineata de 19 noiembrie, cum se §tia dinainte, in directia SerafimoviciMorozovskaiaRostov, dupa o puternica pregatire de artilerie. Ziva era extrem de cetoasa, aka ca nu se vedea la distantA mai mare de 50 de pa.i, §i in astfel de conditii carele de lupta inamice n-au putut fi deloc stanjenite de tirul anticar. Armata romans era dispusa pe frontul Donului, avand diviziile dispuse de la dreapta spre stanga, in ordinea: Divizia 1 Cavalerie; Diviziile 13, 6, 5, 14, 15, 9,11 Si 7 Infanterie. In rezerva de armata: o divizie cavalerie Si o divizie blindata. Atacul rusesc a lovit cu putere pe frontul Diviziei 13 Infanterie a generalului [Gheorghe] Ionescu-Sinaia, pe care a pulverizat-o §i pe aripa dreapta a Diviziei 6 Infanterie, general [Mihail] Lascar. Zona de atac se intindea spre est pans la aripa dreapta a Diviziei 9. Prin progresiunea atacului inamic, diviziile 13, 6, 5, 14 §i 15 sunt incercuite. Divizia 1 Cavalerie este aruncata spre est, iar Divizia 9, a generalului [Constantin] Panaitiu, este aruncata spre vest, inapoia Cirului. Regimentul 36 "Matei Basarab" din aceasta divizie intra in 'mica §i un regiment de artilerie i§i distruge tevile de tun pentru a nu cadea intacte in mana ru§il or. Generalul Steflea, pus in cuno§tinta asupra situatiei, cere Mare§alului la Bucure§ti sa intervind la Hitler pentru a se permite ca trupele sa iasa din cerc, fiindca daca aceasta incercare in doua- trei zile se face, reu§e§te sigur. Hitler, care centralizase comandamentul in mana sa aka ca nici o unitate pans la regiment nu putea fi mi§cata fard aprob area lui, comunica mare§alului Antonescu ca in ziva de 21 se va contraataca cu tancuri §i aviatie putemica pentru a se descercui trupele. In seara zilei de 19 s-a dat comanda trupelor incercuite generalului Lascar, conform ordinului dat de Mare§al de la www.dacoromanica.ro CU MAREALUL PANA LA MOARTE 209 Bucuresti, si pentru ca acesta sa fie stimulat in energie am cerut sä fie inaintat la gradul de general de corp de armata si decorat cu "Mihai Viteazul", clasa a II-a, ceea ce s-a aprobat imediat. La fel s-a facut cu toti generalii incercuiti: [Constantin] Bratescu, Dumitriu Romulus si Voicu. Lui Tafaranu i se daduse "Mihai Viteazul", clasa a II-a, insa el a fugit din incercuire si i s-a retras decoratia. Nimic in afard de scontarea unui viitor nu justifica inaintarea, si cu atat mai putin decorarea. A sosit intr-adevar o divizie blindata germand, a 14 -a78, si un comandament de tancuri. Divizia blindata sosita avea 28 de tancuri, foarte multe masini si nici un pic de benzina. Divizia germand, impreuna cu Divizia Blindata romaneasca, care avea 150 de tancuri, insa numai 10 moderne, au format un corp de tancuri, divizia romaneasca dand jumatate din benzina ei celei germane*. Lascar era mereu incurajat de la earner de Steflea si de la comandamentul Armatei 3 de generalul Dumitrescu. I-am trimis si eu un ordin de incuraj are prin avion. In ziva de 20 noiembrie porneste contraatacul. Divizia romaneasca Blindatd atinge stanga dinapoi a Diviziei 5 Infanterie a lealului general [Nicolae] Mazarini, insa cea gennand se opreste in zona Cernisevskaia, unde este tasainapoi si cea romaneasca, care-si consumase toata benzina in zadar, pierzandu-si apoi din aceasta cauza toate tancurile. In ziva de 21 noiembrie [1942] m-am dus cu avionul la Morozovskaia unde se afla cartierul generalului Dumitrescu. Situatia era neschimbata. Ceata era atat de deasa incat in acea zi nu s-a putut face aprovizionarea prin avion. Insusi oraselul Morozovskaia era in pericol de a fi atacat si de aceea toate tunurile de 88 [mm] * Aici se sfarse§te caietul continand copia presupusa a fi fost efectuata de Ion Pantazi, cu precizarea "s-a scris pand la pag. 186 mijloc". in continuare, revenim la varianta dactilografiatan. ed. www.dacoromanica.ro 210 CONSTANTIN PANTAZI germane antiaeriene, care pazeau aeroportul Morozovskaia, faceau un brau anticar in jurul oraselului. Generalul Dumitrescu era calm; colonelul [Paul] Leonida, seful operatiilor, se reintorsese dintr-o recimoastere cu avionul Storck-, generalul Ion Arbore, seful de stat major, cu nervii incordati, restabilea ordinea. Cand discutam cu generalul Dumitrescu, ni se comunica sosirea sefului de stat major al Diviziei 1 Blindate, divizie despre care toate informatiile zilei conchideau ca este incercuita. Toti in jurul acestui ofiterii sorbeau vorbele; mi-am dat imediat seams ca vorbeste de circumstanta si am chemat deoparte pe generalii Dumitrescu si Steflea si le-am spus sä nu dea nici o crezare la cele ce aud, intrucat cred ca acel colonel nu este normal, el avand aerul ca este fugit de pe front si tot ce vorbeste este rezultatul unei fantezii infricosate. S-a vazut si s-a confirmat curand ca aceasta era adevarat. Generalul Lascar s-a predat in ziva de 23 noiembrie si a reprezentat apoi pe Maresal si tara asa cum a putut79. Rusii trebuie sa aiba o mare consideratie fats de un general cu asa tarie de caracter... Sa-i fie tarana ward generalului rus [Andrei A.] Vlasov, colegul sufletesc al lui Lascar din Germania". Fortele rusesti atacatoare au lunecat cu grosurile in directia Stalingrad, formand latura sud-vestica a cercului in care a fost stransa armata generalului Paulus, in care intrau, pe lariga diviziile germane, Divizia 1 Cavalerie si 20 Infanterie romane. Pentru a se asigura libertatea de actiune a grupului de armate rus ce mergea spre Stalingrad, un corp de cavalerie si forte mecanizare ruse au mers in acoperire in zona Cemisevskaia si pe raul Cir. Trupele romane ramase din Armata 3, Diviziile 9, 11 si 7 Infanterie, impreuna cu resturi din celelalte divizii, au format Grupul Hollidt, iar generalul Dumitrescu cu cartierul Armatei 3 a luat comanda unor trupe de coloane germane improvizate in luptatori, aparand sudul raului Cir si constituite in doua grupuri: Sprang si Stumpfeld. www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAATA- LA MOARTE 211 La Armata 4, a generalului [Constantin] Canstantinescu [-Klaps], dezastrul era similar. Inamicul atacase din capul de pod de la Beketovka, la sud de Stalingrad, rupsese frontul si impinsese Divizia 20 spre nord-est, in limp ce diviziile 18, 1 si 2 isi pierdusera aproape to ate trupele luptatoare. Generalul Tudose, din nou doborat de demoralizare, este trimis in interior, unde este iarasi crezut de Maresal si, prin aceasta, salvat. Armata romans pierduse aproape 70.000 de prizonieri si intreg armamentul greu si usor al diviziilor 1, 2, 18, 13, 6, 5, 14, 15 §i jumatate din Divizia 9 Infanterie. Infrangerea se datora: starii atmosferice si frigului; frontului prea mare al unitatilor; atacul masiv cu tancuri al inamicului; imposibilitatii de a se intrebuinta aviatia; lipsei de rezerve in adancime si nepregatirii comandamentului si a trupei romane de a rezista multi vreme la incercuiri. Desigur, conceptia lui Hitler de a ramane in incercuire, diferind in contrast cu cea a maresalului rus [S.K.] Timosenko, a avut si ea rezultate funeste. Comandamentul roman cand a cerut aprobarea de a iesi imediat din cerc stiind ca trupele noastre sunt exceptional de bune in atac, insa nu au nervi pentru a rezista incercuite. La Armata 4, general Constantinescu, a mai contribuit si enorma oboseala a oamenilor, care se aflau in lupte continue de la inceputul lui iunie 1942. In ziva de 23 noiembrie am mers cu avionul, impreuna cu generalul Steflea, la Kotelnikovo unde se afla cartierul Armatei 4. Trupele salvate din diviziile 1, 2 si 18 erau in curs de reorganizare pentru a se pune plastron pe directia Jutov KotelnikovoRemonthaiaSlaski. Directia DerbetiKotelnikovo era pazita de Divizia 4 Infanterie, Diviziile 5 si 8 Cavalerie. Inamicul era preocupat de a infaptui incercuirea trupelor din Stalingrad prin legatura atacului de la Beketovka cu cel facut www.dacoromanica.ro 212 CONSTA1V7IN PANTAZI de ni§i pe frontul Armatei 3 romane, care venea inspre Stalingrad pe culoarul dintre Cir §i Don. Generalul Constantinescu, comandantul annatei,"ajutat de colonelul [Nicolae] Dragomir, §eful operatlilor de la armata, erau ambii calmi. Vedeau ca situatia este grea, insa o priveau in fatd cu singe rece §i cereau sa le fixam linia de retragere, pentru ca sa aiba o indicatie, in afard de ceea ce ordonau nemtii. Ei cereau sa §tie numai directia §i anume: Krasnodar sau Rostov? Relatiile intre generalii Constantinescu §i Dragalina erau foarte incordate. Generalul Constantinescu ridicase chiar din comanda pe Dragalina. Erau efecte de enervare pe care le-am lini§tit intrucat nu puteam aproba ca generalul Dragalina sa fie indepartat de la comanda. Este insa drept ca acesta incepuse sa nu mai fie iubit de osta§i §i ofiteri, fiindca le ceruse prea mult §i tinea disciplina prin excesiva duritate. De la generalul Constantinescu am luat din nou avionul pentru a merge la Remontnaia; Dragalina era la aeroport, pleo§tit, pared ar fi fost un caine batut. L-am incurajat §i am plecat la generalul Hoth, scapat din incercuire prin performantele unui excelenttous-terrain §i care i§i luase acum comandamentul, insa toata armata sa, 4 tancuri, rarnasese in incercuire. De la cartierul lui Hoth am mai dat un telefon generalului Constantinescu, in favoarea lui Dragalina, §i am ascultat expunerea situatiei facuta de generalul Hoth. In scurt, se proiecta o contraofensiva in directia Stalingrad §i, pentru aceasta, urma sal se concentreze 3 divizii blindate noi, una din ele find deja sosia Timpul trecea repede §i intunericul se apropia cand am plecat la Rostov, de unde, a doua zi, m-am dus la Bucure§ti, cu un vant de 80 km in fata, ceea ce a facut sa strabatem distanta Rostov Melitopol, in loc de in cloud ore, in trei ore §i 30 de minute. Am prelungit povestirea ofensivei ruse§ti de pe Don §i dintre Don §i Volga, aceasta formand prima faza a contramanevrei ruse

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA- LA MOARTE 213 de la Stalingrad, batalie care in curand pecetluia oprirea definitive a ofensivei germane in Rusia Si pornirea contraofensivei ruse, care se transfortha in cea mai mare batalie de distrugere din cate a inregistrat vreodata istoria Si care dureaza tot anul 1943, 1944 Si 5 luni din 1945, cand Germania este doborata. In septembrie 1942 contraofensiva anglo-americana contra lui Rommel infrange trupele germano-italiene care urmareau sl ajunga la Canalul Suez, iar in noiembrie 1942, in Rusia, este rasturnat planul ofensiv german, care urmarea interceptarea comunicatiilor intre Caspica §i Volga, pe de o parte, iar pe de alta, a pune stapanire pe zona petrolifera: CrrozniiMaikopBaku Batumisi interceptarea comunicatiilor ruso-anglo-americane de la Golful Persic la Marea Caspica Si vest de Marea Aral. In cadrul romanesc al situatiei se inregistreaza un prim dureros efect. Pe linga pierderile avute §i demoralizarea la care au dat nastere, mai intervin §i neintemeiatele repro§uri germane. Aliantele merg foarte bine atat cat norocul surade, cand intervin nenorociri, prietenii aruncartspunderea unul pe celalalt. Germanii pretindeau ca noua situatie, foarte grea, era datorata faptului Ca trupele romane n-au vrut sa lupte §i s-au predat uwrsifiled. impotrivire. Germanii au explicat in tara for nereu§ita "de moment" din cauza nestatomiciei moralului romanesc. Local, animozitatile intre luptatori luasera o forma sup& ratoare, care insa n-a durat mult timp. 0 mare neincredere is nastere intre osta§ii celor douaVari, fiecare acuzand pe celalalt de cele intamplate. Am asistat la Rostov la o executiepe care a facut-o generalul Steflea, generalului [Arthur] Hauffe, reprezentantul Marelui Cartier German, prin care it facea calaul armatei romanesi il acuza de dezastrul acesteia, pomit find numai de la incompetenta sisuperficialitatea acelui general de a aprecia situatia pe care Steflea i-o infatipse in mod real de mai multe ori, arataridu-i §i www.dacoromanica.ro 214 CONSTANTIN PANTAZI consecintele la care se va ajunge, insa Ezra rezultat. Steflea vorbea rombeste, iar colonelul roman [Hugo] Tartler traducea in limba gennana. Generalul Hauffe n-a scos un cuvant81. Ajungand la Bucuresti i-am lamurit situatia Maresalului, care era indignat de purtarea germanilor, si a comunicat oficial ca, daca germanii nu inceteaza cu vexatiunile si nu intra in realitate, Rombia se retrage din razboi. Pe de alts parte, a scris o scrisoare foarte tare feldmaresalului [Erich] von Manstein, stiind ca acesta va trebui sa o trimitA luiHitler.. Von Manstein a fost obligat sa retraga un ordin vexator, ce se daduse pentru armata romans, si a pus capat cu multa energie neintelegerilor dintre ostasii celor cloudostiri. In concluzie, atat Maresalul cat si eu am vazut ca prin victoria de la El-Alamein si cea de pe Don mersul ascendent al operatiunilor germane si-a atins limita, de unde va Incepe sa coboare in cazul cand situatia de la Stalingrad nu se rezolva prin victorie. La 21 decembrie 1942 plec de la Bucuresti cu doua avioane, al meu si unul similar cu cadouri pentru trupa, si ma Indrept din nou spre Rostov. Conditiile de zbor erau foarte potrivnice, zborul find oprit in acea zi de comandamentul german. Trei avioane s-au incumetat sa lupte contra naturii, toate trei romanesti, si numai al meu a ajuns la destinatie. Avionul ce ma Insotea a fost silit sa aterizeze pe intuneric la 20 km de Rostov si a avut norocul sa nimereasca pe un teren bun de aterizare, asa ca s-a ales doar cu trenul de aterizare sfaramat; cel de-al doilea, un avion cu corespondenta Lockhead, a cazut imediat dupa decolare pe aerodromul de la Melitopol. M-am dus la cartier cu automobilul, unde gasesc in curs de infaptuire a doua nenorocire. Rusii luasera ofensiva pe frontul trupelor germane, ungare si italiene, la stanga trupelor romane sub comanda generalului

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA LA MOARTE 215 Hollidt, iar acestea, neavand voie sa plece de pe pozitie raid aprobarea iara§i a lui Hitler, se pierd cu lupte grele cea mai mare parte din diviziile 9, 11 §i 7. Din nou pierdem 15.000-18.000 de oameni. Am incercat sa merg la Millerovo, la postul de comanda al Corpului 1 armatA, general [Teodor] Ionescu, insa de la Millerovo la postul de comanda nu se putea merge decat cu Storck-ul, care sa poata ateriza oriunde, insa vantul §i ninsoarea erau a§a de putemice, incat nici un pilot deStorckgennan n -a putut sa zboare, raportandu-mi ca daca avionul decola, cade pe drum. S-a oferit capitanul Udriski sa ma duca el, insa am preferat sa ma intorc la Rostov, el avand o harts pe o scars microscopica §i necunoscand terenul in Rusia in aceastaregiune. In dimineata de 25 decembrie am plecat in Cuban, ateriAnd, dupd un zbor de una ors, pe aerodromul de la Krasnodar, unde ma gtepta generalul Cealak Si colonelul Eftimiu, §eful sau de stat major. De la aeroport am traversat in ma§ini orapl §i am luat §oseaua KrasnodarSeverskaiaLeninoeMindrelskaia, unde se afla cartierul Corpului de Cavalerie, general Cealak. Am luat masa de sears cu toti ofiterii corpului de cavalerie; la masa fiind invitati §i arti§tii de la National, cu Ghiberiun, Doljeanca §i doua artiste mai tinere. Trupa de teatru cutreiera toate regimentele din Cuban §i Crimeea §i acum era inspre sfar§itul tumeului. Arti§tii erau foarte multumiti de succesul trupei lor, §i mai ales de reprezentatiile care au descretit complet figurile osta.5ilor. Actritele erau multu- mite de succesele lor, care au fost rasplatite printunete de aplauze siprin simtite complimente din partea ofiterilor tineri. Generalul Cealak avea sub ordine toate trupele din Cuban, insa operativ comanda diviziile 19 Infanterie, 2 §i 6 Cavalerie. Am inspectat, in ziva de 26, Divizia 19, general [Carol] Schmidt, la Leninoe. Divizia apara valea Erivanului §i respinsese de curand atacuri in masa inamice la Erivenskaia. I-am dat www.dacoromanica.ro 216 CONSTANTIN PANTAZI generalului Schmidt [Ordinul] "Mihai Viteazul", in numele Regelui. Oamenii diviziei erau destul de bine imbracati in tinuta de iarna, insa putin cam obositi. N-am putut vedea decat Batalionul de Pionieri si un batalion din Regimentul 94 Infanterie. Terenul era complet desfundat si ar fi fost peste putinta sa merg in lithe fara a pierde o zi de batalion. Erau unele lipsuri in echipament, si la Krasnodar se aflau depozite bogate. Lipsurile au fost imediat implinite, rezistenta intendantilor pufand chiar si ea fi infrantd uneori. Am trecut apoi la Divizia 6 Cavalerie, a bravului general [Comeliu] Teodorini, pe care 1-am decorat cu [Ordinul] "Mihai Viteazul"; in afara de el, am mai oferit din partea Regelui aceasta decoratie Inca la trei ofiteri. La Teodorini am inspectat jumatate din Regimentul 5 Calk*, at modestului colonel Ghervescu, si Regimentul 9 Rosiori, care se afla cu majoritatea efectivului la colhozul de tutun. Atat incercatul comandant al lui 9, colonelul Dafinescu, ajutorul sau, locotenent-colonelul Harhas, cat si ofiterii si trupa, erau intr-o admirabila conditie: oamenii sprinteni si frumosi, bine echipati si cocheti ca elevii din scolile de ofiteri, iar caii grasi si frumosi, ca in timpurile normale. Mi-a pantt rau ca n-am putut vedea §i frumosul Regiment 10 Rosiori al colonelului Porasescu. A doua zi, 27 decembrie, am inspectat, la Abinskaia, Divizia 2 (3n. ed.) Vanatori de Munte care bara valea Abinului. In ziva acestei vizite ningea, fara insa sa fie prea frig. Divizia avusese lupte, si grupul de vanatori de munte al colonelului Serban Negulescu ce distrusese 14 tancuri, ramasese pe pozitie. Colonelul Negulescu era o veche cunostinta a mea. Am fost camarad de regiment cu el in razbolul trecut, in primul si unicul batalion de vanatori de munte in acea vreme. Negulescu era nepotul maresalului Prezan, iesise ofiter chiar atunci si facea parte din compania a 3-a, a capitanului Teodor Radu. De cate www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 217 on facea cate o petrecere, si devenea vesel, isi schimba personalitatea pentru a deveni "0 felia", eroina lui Shakespeare. In ziva de 6 august 1917, Batalionul de Munte, sub comanda mea, a executat un costisitor contraatac la coca 769 Ciresoaia. Atacul a cucerit aceasti coca, dar a fost tintuit pe ea de un baraj de artilerie inamic foarte dens. Compania a 3-a a lui Radu intrase in luptd din propria initiative a cdpitanului Radu, iar un obuz de mare calibru, prin spargere, a rant simultan, pe Radu la cap, si pe cdpitan Palangeanu, viteazul vitejilor, in picior. Pentru Serban Negulescu bombardamentul a avut efectul unui chef putemic, luandu-i constientul si transformandu-1 in "Hamlet-0 felia". La postul meu de comanda de batalion, apare in curand capitanul Radu, inundat de singe, mut din cauza loviturii teribile, care ii sfaramase craniul in locul lovit si cu mana dreapta paralizata. Langd el, in hohote de ras, Serb an Negulescu in Ofelia: "La mandstire... la mandstire". La acest spectacol m-au trecut lacrimile. Capitanul Radu a facut un branci cu mana "Ofeliei" si mi-a cerut o bucatd de hartie pe care a scris, cu mana stanga, asa cum a putut: Je m 'en fous. Am fost asa de multumit de faptele "Ofeliei". Am inspectat la divizia generalului [Leonard] Mociulski, cel mai viteaz general al Romaniei in rizboiul recent, infirmeria de oameni si ostasii din Abinskaia. Totul in cea mai perfectA ordine. Ostasii erau legati sufleteste de Mociulski, fiindcd acesta se ducea pe pozitie unde rarnarlea de dormea aldturi de cate un soldat din linia intai, si cea mai mare parte din timpul exercitdrii comenzii el it petrecea aldturi de ostasii cu care lupta. Dupd dejun, m-a invitat la o reprezentatie de teatru cu artisti ostasi si localnici. Au asistat aproape 1.000 de osta§i, s-au decla- mat poezii patriotice, versuri hazlii, s-a reprezentat o revista a diviziei si un frumos balet executat de fete din Abinskaia care isi ardtau talentul in prezenta familiilor lor. In ziva de 28 decembrie am facut o vizitA generalului Ruoff, corn sndantul Armatei 17 germane, cu care am discutat chestiuni www.dacoromanica.ro 218 CONSTA1VTIN PANTAZI operative. Spunandu-i generalului german ca am impresia a Germania este in oarecare criza de efective, el mi-a raspuns: "Domnule ministru, noi am fost in criza de la inceput in raport cu Rusia. Situatia este de asa nature a o divizie germane trebuie sa lupte cu 3 sau 4 divizii rusesti si sa si invinga. Pentru [ca] victoria Germaniei este conditia razboiului si o vom avea". De la cartierul generalului Ruoff, care se afla la Leninskoe, in apropiere de Vareniskovskaia, m-am inapoiat prin Krimskaia la Mindrelskaia si in ziva de 29, dupe inspectia Diviziei 9 Cavalerie, la care comandantul fiind in concediu, am luat legatura cu inlocuitorul sau, colonelul Negoescu, am plecat la Krasnodar. La Krasnodar am inspectat depozitul de echipament, care era arhiplin. Fiecare om de pe front avea cate cloud paturi de invelit: fiecare cate o patura, si in depozit se mai aflau 15.000 de paturi noi. Apoi am inspectat spitalul de armata, foarte bine instalat. In el se aflau si prizonieri rusi raniti, care mi-au spus ca sunt foarte mutumiti si tratati identic ca si ostasii roman raniti. 0 curatenie perfecta, online, caldura, medicamente, sali de operatii, instalatii de radiografie, exact la fel ca toate spitalele de campanie. *

Dupd reintoarcerea din inspectia facuta la Rostov si in Cuban, la 3 ianuarie 1943, am raportat Maresalului cele gasite si parerea mea asupra situatiei. Inca din noiembrie 1942 Maresalul era intruna bolnav, avand zilnic temperature de 38 grade, de multe on chiar 39, toate cautarile medicilor ramanand fare rezultat. Puterile i se macinau vizibil si doctorul curant it Linea numai in injectii. Omul acesta plin de energie si de vointa era totusi temator de boli, si diferitele lui flacoane cu medicamente it insoteau peste tot. Aveam impresia ca se profita oarecum, de catre unele persoane din anturaj, de starea lui, administrandu-i-se o ingrijire, * UrmeazA precizarea "Capitolul VI"-n. ed. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAW LA MOAR TE 219 alimentatie restrictive §i servitul a diferite medicamente dupe un criteriu strict programat, pentru a se obtine o obi§nuinta de ascultare §i supunere. Situatia din punct de vedere a razboiului era clad: Ofensiva germano-italiand in Egipt fusese infranta, §i acum intreaga situatie military din Africa de Nord era amenintati In Rusia, prin ca§tigarea bataliei de la Stalingrad de ru§i, se crease pe frontul strategic german din sud o criza foarte serioasa. La inceputul lui ianuarie 1943, pierderile de pe frontul sudic german se cifrau, in mari unitati pierdute, astfel: 16 divizii romane; 14 divizii maghiare; 10 divizii italiene; 30 divizii germane, dace socotim §i fortele incercuite la Stalingrad. Total de pierderi la germani: 70 divizii. Situatia strategics era cu atat mai greu de remediat cu cat, prin inaintare, ru§ii interceptasera rocadele spre Rostov, iar longitudinal nu exista decat o singura cale ferata in functiune. In Caucaz se incepuse retragerea, care, ca once operatiune de acest fel, nu se putea executa fare pierderi §i scaderi morale, apreciabile chiar la ni§te trupe de valoarea morals superioara a celor germane. Ru§ii patnmsesera "in pana" intre Rostov §i fluviul Cuban, pana la mare, ingreunand prin acest fapt §i mai mult retragerea germane, care trebuiatotu§i sa se face §i inspre Rostov, fiindca mai ales acolo, §i pe directia RostovTaganrog MariupolMelitopol, se simtea tocmai cea mai mare nevoie de trupe. Si, de altminteri, nevoia de forte pentru paza acestei directii impusese retragerea din Caucaz. Trebuie sa socotim ca §i armata germane din Caucaz i§i pierduse foarte multe tancuri, artilerie Si efective. Pentru hotararea Marephilui situatia military interesa intr-ntat, indeosebi intrucat el trebuia sä aduca in tail armata www.dacoromanica.ro 220 CONSTANTIN PANTAZI dezorganizata din Rusia si s-o reorganizeze pentru evenimentele viitoare. Armata rusa devenise puternica, disciplinata, deoarece Meuse proba unei foarte grele retrageri, fard insa a-si pierde disciplina§ivointa de a invinge. Sprijinul aliat se facuse simfit la rusi prin punerea fabricilor de razboi in situatia de a produce in raport cu nevoile, Si prin inzestrarea armatei ruse cu un foarte important capital (mijloc) care a cantarit enorm in victorie: dotarea masiva cu camioane a Armatei Rosii, ceea ce a inlesnit in conditii optime executia manevrei strategice. Aviatia de lupta rusa, de asemenea, sporea necontenit in aparate de vanatoare Kobra, ca§tigand superioritatea numerics asupra celei germane. Era limpede caplanul strategic german nu reusise, iar anul 1943 ramasese ultimul an cand se mai ingaduia nemtilor sa opereze nesfingheriti in Rusia. Frontul germano-rus se afla in usoara impingere catre vest, la o distanta de mai mult de 1.000 km la est de Nistru. Situatiain spatiune impunea sapastram tot atitudinea initiala in nevoia de a ne reface armata, si ne obliga sa stain hotarat in aceasta situatie, fiindca fard germani refacerea ostirii era imposibila. In tea" curentele de opinie incepuserd sa iasa la suprafata si ideea iesirii din razboi c4tiga aderente din ce in ce mai intinse. Mihai Antonescu incepuse sa manifeste o oarecare nervo- zitate; el nu vrea sa fie intrecut de opinia publics. Dar acum trebuia sa inceapapentru conducatori preocuparea numai de binele public si se impunea ca acesta sa fie realizat cu sacrificarea personals a acestora. Armata fusese infranta si se impunea aducerea ei in tara si refacerea ei; era razb9i§ifara un element solid de fortaproprie nu putea exista sprijin in vartejul imprejurarilor. Maresalul hotaraste linia politica a tariff, in sensul de a se pastra increderea aliatilor nostri si de a se aduce in tara Intreaga armata pentru refacere. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA* LA MOARTE. 221 Mihai Antonescu, din proprie initiative, incepe sondajele la anglo-americani §i manevreaza cu indiscretiecred voita pentru ca el vede ea razboiul este pierdut §i vrea, desigur, sa salveze tara, insa are §i o grija deosebita in persoana vicepre- §edintelui de Consiliu, caruia ii vede §i ii pregate§te un viitor stralucitor imediat. Dar mai erau §i alte greutati care amenintau situatia interns §i tot ce era politician §i comunist in tara. Dupe mi§carea (rebeliunean. ed.) legionara din 1941, marii capi legionari, in frunte cu Horia Sima, §eful partidului §i capitanul Legiunii, au fugit in Germania, sub ocrotirea comandamentului german Si mai ales a Legatiei germane. In ianuarie 1943, Killinger aduce la cuno$inta ministrului de Externe ca Horia Sima a disparut din Germania". Mare§alul era bolnav la Predeal, iar Mihai Antonescu is masuri de a se aresta 2.000 de legionari. La 2-3 zile Legatia germane comunica prinderea lui Horia Sima in Italia §i intemarea lui in Germania. Semnul 'Area vadit: "Nu vreti sa stap'thiiti situatia in tara? Germania are echipa legionara, cu Horia Sima in cap, gata de a lua situatia in mans." Cartierul General German, fiind in situatie de a stapani criza strategica prin fortele din Caucaz ce le deplaseaza, prin retragerea la Rostov, accepts ca diviziile romane ce au luptat in Rusia la Stalingrad §i pe Dori sa fie aduse in tara pentru a fi refacute. Fortele care au luptat insa in Caucaz §i in Cuban, precurnsicele din Crimeearaman pe teren, Hitler aratirid Ca are absolut nevoie de ele acolo unde se afla acum. Cartierul General Roman, dupe ce organizeazaintoarcerea in tara a Armatelor 3 §i 4 roman, se inapoiaza §i el la Bucure§ti. Se inapoiaza in tara 18 divizii, din care mai inchegate nu sunt decat trei: Divizia 4 Infanterie; Divizia 5 Cavalerie, colonel Dumitru Popescu; §i Divizia 8 .Cavalerie a viteazului general Radu Korne, cu bravele regimente: 4 Ro§iori, 2 Calara§i, al www.dacoromanica.ro 222 CONSTANTIN PANTAZI gloriosului invalid colonel Cristea, §i Regimentul 3 Calk*, care, pand in ultima clips a retragerii, a format ariegarda Armatei 4, general Constantinescu. Mare§alul era mereu bolnay. Mihai Antonescu, vazandu-i fortele mereu in regres, s-a gandit ca este probabil ca Mareplul sa nu mai poata define lungs vreme conducerea §i, atunci, Mihai Antonescu ar fi indicat pentru a lua succesiunea. In fiecare zi cand lucra cu mine imi facea cate o aluzie asupra situatiei de la conducerea rani, pans cand mi-a facut o propunere concreta. Comunicandu-mi ca Mare§alul i-a dat o scrisoare prin care-i atesta ca, in cazul cand se deschide succesiunea conducerii, aceasta succesiune recomanda a fi trecuta lui Mihai Antonescu,ia adaugat ca el nu intelege sa colaboreze decat cu mine, oferindu-mi §i locul de vicepre§edinte al Consiliului. Mihai Antonescu facea dese aluzii la Palat, unde parea a fi apreciat, §i, dupa conversatia ce am avut cu el, invitatiile mele la Rege §i la Palat la dejun incepusera sa fie frecvente, ceea ce m-a facut sä cred ca solutia Mihai Antonescu incepuse sa fie posibild. Dezastrel6 noastre de la Donisituatia precara a armatei dupa succese §i victorii care dusesera trupele roman la Stalingrad §i Nalcik, in lauda eroismului romanesc facut cunoscut in intreaga lume prin comunicatele oficiale germaneincepusera sa fie cunoscute in opinia publics, fard interventia organelor statului. Mare§alul era de parere ca publicul sa fie lasat sa vada situatia singur §i sa se gandeasca asupra situatiei, cu atat mai mult cu cat alts solutie de adoptat decat aceea de a se pastra sarigele rece§i de a se a§tepta, nu era. Insa, nelamurirea opiniei publice, unite cu unele canalizari sentimentale ale acestei opinii publice, putea avea de efectpentru ca Mihai Antonescu rasa sa se inteleaga ca el este pentru o schimbare in atitudinea politics, iar Mare§alul era bolnav §i in mod real nu mai putea exercita conducerea ca germanii sa is masuri asiguratoare, §i asigurarea ar fi fost www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 223 aducerea la carma statului a lui Horia Sima Si a unei conduceri strict autoritare. Felul cum se desemna razboiul acum ar fi facut ca noua guvemare legionary, in care desigur ar fi intrat mult impuls §i control german, sa fie daunatoare intereselor Romaniei. Oricine poate u§or intelege cum s-ar fi rezolvat: situatia guvernului Mare§alului; situatia domnilor Maniu §i Dinu Bratianu, care erau mereu ceruti de germani; situatia comuni§tilor,icum s-ar fi rezolvat problema evreiasca., daca venea la guvem Horia Sima in 1943. Aceasta situatie, cu poruncile ei, m-a determinat pentru prima data sa iau o pozitie politica. Pe la inceputul lui februarie 1943, am scris o scrisoare Mare§alului in care i-am aratat ca Romania nu mai are armata; ca ea nu se poate reinarma decat alaturi de Germania §i ca este necesar ca el sa lamureasca linia de conduits de moment a Romaniei in politica externs, pentru ca Germania sa.-§i reiaincrederea in noi. Rezultatul scrisorii a fost interviul acordat lui Bratescu- Voine§ti de Mare§al §i publicat in februarie 1943. La 15 februarie, implinindu-se 25 de ani de la infiintarea Armatei Ro§ii, a venit de la Berlin cererea ca ministrul de Raz' boi sä faca contrapropaganda propagandei facute de Armata RoOe in cadrul aliantei Axei, §i Mare§alul m-a delegat sa vorbesc la radio. Socotind ca este necesar ca opinia publica sa iasa din dezorientare, am tinut o cuvantare military cu substrat politic, care a fost foarte mult apreciata §i comentata in Germania §i bine inteleasa in tars. Era tocmai ceea ce doream sa realizez §i, astfel, total con§fient, mi-am inscris un putemic argument de acuzare contra mea. Oricare au fost consecintele personale de mai tarziu ale acestei manifestatii, eu le-am privit atunci, ca §i acum, fara nici o cartire. A§a am socotit ca trebuie sa fac in februarie 1943§i a§a am facut. www.dacoromanica.ro 224 CONSTANTIN PANTAZI In cuvantarea pe care am facut-o in 15 februarie 1943, la 25 de ani de la infiintarea Armatei Ro§ii, am dezvoltat urma- to arele idei: 1). Victoriile ruse din iarna 1942-1943 le-am aratat ca nu puteau influenta dezvoltarea operatiunilor armatei germane, ele find intamplato are, intrucat armata ruse nu putea reprezenta o forts reala, imboldul ei sufletesc de disciplind fiind distrus, prin executiile mare§alilor Tuhacevski, Bliicher §i altor 5 generali de armata §i a foarte multor generalisi enorm de multi ofiteri, Inca din 1936: Aceasta armata avusese intr-adevar succese, datorate Indeosebi materialuluisianotimpului din Rusia, insa ele sunt efemere §i, o data cu venires primaverii, se vor spulbera. 2). Niciodata Romania n-a avut intentia de a Ingloba la teritoriile sale pamant rusesc. Noi am facut razboiul pentru a reincorpora din nou teritoriile romane§ti luate de la noi de ru§i pentru scurta vreme: Basarabia, Bucovina de Nord §i Moldova de Nord in tinutul Herta. Am primit de la germani Transnistria pentru a o administra pe timpul razboiului,siatat facem. 3). Am dus trupele romane pentru a lupta in Rusia fiindca aka cer consideratiunile§iprincipiile militare, ca la batalia hotaratoare sa intre in lupta toate fortele de care se dispune pentru a se bate armata du§mana Atat timp cat armata ruse exists §i lupta pe teatrul de razboi, Basarabia §i Bucovina nu erau decat aparent redobandite. Victoria cere infrangerea completa a armatei du§mane. Acolo unde se affatrupele roman, duse de succese in fundul Rugiei era mai bine pentru noi romanii sa se afle acolo, decat ca ele sä se fi aflat in contact cu cele du§mane pe Nistru, fiindca frontul fiind departe, tara nu suferea din cauza razboiului, se putea munci in lini§te §i nici aviatia inamicului nu ne mai facea nici un rau de cand se pusese stapanire pe Crimeea. 4). Romania a fost totdeauna contra comunismului. Pe aceasta linie ne aflam de la razboiul trecut, impreund cu Anglia, www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 225 Franta §i Polonia. In 1919-1920 not am intrat in Budapesta unde se instaurase dictatura ro§ie a lui Bela Kim. Si acum, in razboi, Romania se afla tot pe linia anticomunista §i daca Anglia §i America §i-au schimbat opinia, viitorul apropiat ne va spune de partea cui a stat dreptatea. 5). Armata germand este invincibilasi sa avem rabdare ca ea sa-§i incordeze din nou energia. In ordinea guvemarii s-au luat toate masurile pentru organizarea agriculturii, a planului de insamantar' i, a importului §i exportului in Germania, Italia, Elvetior Bulgaria, Grecia §i Serbia. Lucrul la caile de comunicatii se dezvolta normal, lucrandu-se cu intensitate la calea ferata: CraiovaRo§iorii de Vede Bucure§tiFaureiFoc4ani. Se revad §i refac fortificatfile pe linia: Targul NeamtStrunga spre Dealul Mare Si se pune in lucru de adamime zona GalatiFocpniAdjud. Armata avea urmatoarele probleme importante de rezolvat. a). Aducerea trupelor in tara din Rusia cu im moral sanatos, pentru ca sa nu devind un ferment dizolvator pentru moralul interiorului. Pentru aceasta s-a hotarat ca ele sa fie aduse la inceput in Transnistria §i dupa ce timp de o lung li se va face educatie morals §i nationals, schimbandu-li-se mentalitatea de descuraj are, rezultat al luptelor in care au fostinfrante, al gerurilor din Rusia, al mar§urilor foarte lungi pe timp de iama, al hranirii care pe timpul mar§urilor lungi nu s-a putut face prea bine, prin teorii, conferinte, jocuri, cinematograf, teatru, echipare noun, mancare bunssiabundenta, intr-o mentalitatelinistitasa fie duse in tara, decazarmate, dandu-li-se osta§ilor imediat cate un lung concediu pentru a merge in familiile lor. b). Reorganizarea armatei. Diviziile noastre aveau material de razboi pentru fiecare divizie corespunzatorul a 12 batalioane. In campania din Rusia nu s-au luat decat 6 batalioane de divizie, prin urmare posedam in lard materialul de infanterie necesar inlocuirii pierderilor suferite in Rusia. www.dacoromanica.ro 226 CONSTANTIN PANTAZI Se simtea lipsa de obuziere de 100 [mm], de material de transmisiuni, atat pentru unitati cat si pentru comandamente, si de material modern anticar. Pierderile in oameni cereau, de asemenea, o altArepartitie a oamenilor pe man unitati. In tars se mai gasea, de asemenea, un important numar de piese de artilerie rusesti capturate si material de artilerie sovietic de tot felul. 0 mare desfasurare de energie a pus materialul acesta in conditie: s-a adus din Germania material de transmisiuni si s-a reorganizat si reparat materialul anticar rus capturat, nemtii neavand Inca astfel de material. Nu aveau Incredere in not ca sa ne dea o semi-independenta militard. Energia, Indeosebi a generalului Steflea si a ajutorului sau, general Socrate Mardare, a avut drept efect ca la 1 mai 1943 posedam 9 divizii complete a 9 batalioane fiecare, iar la mijlocul lui iunie 15 divizii a 9 batalioane. Apoi Intreaga armata a fost gata pans la 1 septembrie 1943, and aveam si material in tancuri pentru aproape cloud divizii moderne de care de lupta. c). Bombardamentele aeriene anglo-americane, pornind de pe baze din Africa de Nord, fiind posibile, s-au luat toate mastufie antiaeriene, prin creare de adaposturi si antiaeriene, reorganizarea pompierilor, comanda de material pentru stingerea incendiilor, aglomerare de material de schimb in apropierea rafinariilor de petrol, material de poduri in apropierea podurilor importante etc. inspre sfarsitul lui februarie 1943, Maresalul primeste o adresa de la Hitler in care acesta arata ca i s-a adus la cunostintA ca moralul trupelor romane din Cuban nu este sigur. Se banuia ca unele informatii din Cuban ii parvenisera lui Hitler prin Comandantul Corpului 5 [Armata] german, generalul Wetzel, care ardtau ca moralul trupelor romane$i era ovaitor. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA 'LA MOARTE 227 Mareplul imi da ordin sa merg intai la Mariupol pentru a discutaintai cu mareplul [Wolfram von] Richthofen chestiunea drepturilor Diviziei de Aviatie romans, care lupta in Rusia, pentru a se respecta de germani angaj amentul luat, ca aparatele germane cu care lupta aceasta divizie, la terminarea operatiunilor, sa devind avioane romanqti, completandu-se cu numarul celor pierdute. Dupd aceasta urma sa merg in Cuban, pentru a vedea realitateamoralului trupelor roman, indeosebi a celor din Divizia 19 Infanterie. Am decolat cu avionul in ziva de 24 februarie, facand primul zbor pana la Melitopol. Pe masura ce inain)am inspre est, vantul era mai puternic, fenomenele de jivraj la aripi se intensificau. Am facut plinul de benzins din nou la Melitopol, unde mi-a ie§it in intampinare generalul Ermil Gheorghiu §i s-a cautat legatura cu aeroportul de la Mariupol, insa nu s-a putut obtine, aeroportul fiind inchis. Maiorul Udriski intrebandu-ma ce facem, i-am raspuns ca daca se incumeta sa aterizeze la Mariupol, fara legatura luata anterior prin telegrafia fara fir, sunt interesat sa mergem imediat. Trebuia sa-mi continui calatoria, pentru ca, pentru a merge in Cuban, de la Mariupol urma sa trecem prin Simferopol (Crimeea) §i de acolo la Slavianskaia, situatia trupelor nemaiingaduind intrebuintarea Krasnodarului, iar zborul direct de la Mariupol la Slavianskaia trebuind sa se faa timp de o jumatate de ors pe deasupra frontului rusesc. Maior Udriski mi-a raportat: "Sa incercam". Am aterizat intr-adevar la Mariupol, Ears legatura telegrafica cu aeroportul, pe un vant cum numai in Rusia cred ca este atat de tare, tinandu-ma doi oameni sä nu ma dea vantul jos, and coboram pe scars din avion pe sol. Am mers apoi traversand ord§elul Mariupol, pe langa fabricile de la ie§irea estica §i apoi pe §oseaua spre Taganrog, la n4te case mari, intr-un cartier nou muncitoresc, unde se afla www.dacoromanica.ro 228 CONSTANTIN PANTAZI Comandamentul Armatei 8 de Aviatie al mareplului von Richthofen. Conversatiile cu feldmare§alul au fost placute, el promi- tandu-mi ca va interveni imediat la Fiihrer ca toate cererile mareplului Antonescu sa fie satisfacute. Noi ceream ca Divizia Aeriana romans cand va fi eliberata de pe front pentru a se intoarce in tarn, sa fie dotata cu toate avioanele ce intra normal in compunerea acestei man unitati, completandu-i-se pierderile. Am avut interpret pe locotenent-colonelul german von Stetten care cuno§tea foarte bine limba romans, fiindca dupa primul razboi mondial, find concediat din armata, s-a instalat in Bucure§ti §i a trait din comert. Noaptea am fost poftitii lui von Richthofen la o cina imbel§ugata, cu vinuri franceze §i §ampanie Veuve Cliquot. Mi-a parut rau in seara aceea ca nu apreciez calitatea vinurilor §i §ampaniei superioare. A doua zi am plecat cu avionul la Simferopol, unde am fost oaspetele feldmareplului [Ewald] von Kleist, al 127-lea general purtator al acestui nume de la suirea pe tronul Prusiei a Hohen- zollemilor, un stralucit general, gentleman, distins Si camarad foarte placut. I-am aratat scopul calatoriei mele §i mi-a marturisit sincer ca n-are nici o cuno§tintd de cele ce-i comunicam. Mi-a sugerat chiar sa fac ancheta cat se poate de discret, fiindca relatiile germano-romane sunt foarte bune in grupul sau de armate8i n-ar fi exclus sa se fi dat o importanta exagerata unui amanunt neinsemnat. In ziva de 26 februarie 1943, pe la ora 9, pe o ceata foarte deasa, am decolat de pe micul aeroport din Simferopol8ine-am indreptat spre Slavianskaia, unde urma sa aterizarn. Zborul a fost greu, ceea ce silise pe Udrislci sa faca fel de fel de obiectiuni inainte de decolare. Greutatea ie§ea din cauza ca, fiind ceata deasa §i urmand sa zburam pe deasupra muntilor din zona SimferopolKarasubasarStarii Krum, zborul devenea periculos. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 229 Ajun§i deasupra aeroportului de la Slavianskaia, Udriski ma intreaba ce facem, aeroportul fiind inchis deoarece se afla sub alarms aeriand. I-am raspuns sa aterizeze, fiindca trebuie sane incredintarn norocului ostgului. Am gandit ca ramanand in aer intampinam mai multe pericole, prin prezenta aviatiei ruse§ti, decat daca coboram, avionul nostru avand viteza mica, 180 km pe ors, fiind lipsit de suplete §i slab armat. Am aterizat fara nici un inconvenient, de§i aeroportul era bombardat destul de intens. Un singur osta§ zgribulit de frig, cu foarte multi bunavointa, ne-a condus cu steguletele sale avionul la locul destinat in camp pentru gezarea lui. I-am grans mina §i i-am multumit. Apoi am fost condus in apropiere, in casa unui maior roman de cavalerie, unde am stat pand la terminarea alarmei. Aviatia inamica era foarte activa in Cuban in acea epoca. Toate ma§inile, carutele §i furgoanele erau atacate cu focuri de mitraliera din avion sau bombardate. Mi s-au pus cloud Storck-uri la dispozitie §i am mers la general Cealak, la Mindrelskaia. El ne a§tepta in coltul sudic al satului, langa §osea, unde pusese insemnele pentru a indica un teren de lucru, aratandu-se §i directia vantului. Dupa-amiaza am facut o vizita generalului-colonel [Richard] Ruoff, care la randul sau nu aflase nici el nimic despre pretinse neintelegeri ce ar fi existand intre germani §i roman. Mi-a spus, din contra, ca" moralul §i spiritul combativ al trupelor roman sunt excelente. De la generalul Ruoff am trecut la generalul de infanterie Wetzel, comandantul Corpului 5 Armata german, care, la fel ca §i camarazii sai, era cu total strain de once fel de neintelegeri intre germani §i roman, laudand moralul admirabil al trupelor de cavalerie roman ce are sub ordine. Ramanea sa-mi fac ancheta singur la diviziile romane§ti. $i in aceasta anchetA am tinut tot timpul langa mine pe locotenent- colonelul von Staten. www.dacoromanica.ro 230 CONSTANTIN PANTAZI N-ay vrea sa creada cineva edam luat interogatorii §i atitudini severe fats de trupele romane; am intrebat in special ofiterii germani de legatura de la comandamente i divizii, prin von Stetten, pentru a descoperi adevarul, punand intrebarile astfel incat sa nu se creada ca eram venit cu tendinte inchizitoriale. Am revazut pe rand Divizia 2 (3 n. ed) Vanatori de Munte, general Mociulski, Divizia 19 Infanterie, general [Carol] Schmidt, care deli neamt de origine, sau poste tocmai din aceasta cauza, el era in relatiile cele mai reci cu nemtii. Generalul Schmidt avea o pleurezie §i 1 -am vazut culcat in pat in camera sa §i ingrijit de o rusoaica batrand, in Leninoe. La unul din regimentele diviziei sale, imi pare la Regimentul 96 [Infanterie], era neintelegereintre ofiterul german de legatura §i adjutantul regimentului, Si, de aici, ofiterul german pe calea informative directa a lui Hitler a denaturat sensul unei conversatii a adjutantului regimentului. Neamtul nu-§i daduse seama ca. romanul spune cateodata multe, dar cand este la fapta nu iese din porunca disciplinei. Ofiterul neamt a fost imediat mutat de la regimentul roman intr-un regiment german pe front. Peste tot moralul trupelor era admirabil. Ace§ti osta.5i care dupd ce luptasera pentru cucerirea Basarabiei, unii din ei veniti tot timpul in lupte pang aici fare a fi fost schimbati, cum erau osta5ii Diviziei 8 Cavalerie, colonel Teodorini, iar altii dupe cucerirea Basarabiei fusesera adu§i prin Crimeea in Cuban, erau toti luptatori caliti, arzati pe unmoral care nu putea fi influentat de insuccese inerente luptelor i starii de razboi. Regimentele Diviziei 9 Cavalerie avusesera lupte serioase la sud de Krasnodar §i, deli atacate de forte mult superioare, nu cedasera terenul. Regimentul 9 Cara* Indeosebi se distinsese in aceste lupte, avand unitati Incercuite care au rezistat cu vigoare pans ce au fost despresurate prin contraatacuri. Am dat din partea Regelui 5 decoratii "Mihai Viteazul" ofiterilor care s-au distins in acest regiment. Imi amintesc de numele locotenent-colonelului

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 231 Dancovici, mai or Savel, acesta din urma luat prizonier dupd o ultima §i disperata rezistenta in biserica parasita a satului in care se &Muse lupta. A fugit mai tarziu din captivitate Si s -a Intors in lard prin Turcia, curat suflete§te ca §i in momentul cand fusese prins. Osta§ii care luptasera pand acum numai in atac, ducand faima vitejiei for din Moldova tocmai in Caucaz §i Cuban, in aplauzele oricui admiral eroismul, renuntau acum la ofensiva, pentru a arata o vigoare §i o tenacitate intr-adevar exceptionale in lupte defensive contra unui adversar cu mijloace puternice de atac Si forte numeroase. Faptele de arme defensive ale trupelor romone din Cuban dau dreptul actorilor luptelor de acolo sal riimcrnei in amintirea recunosciitoare a sufletului romanesc de totdeauna. Entuziasmul §i exaltarea patriotica erau marcate in privirea §i gesturile demne ale fiecarui ostas. Voi da o proba de sentimentele a§ezate de patriotism de care erau Insufletiti osta§ii atunci. In Cuban, in apropiere de Krimskaia, se afla un sat moldovenesc, Moldovanskaia, sat cu aspectul obi§nuit al satelor romane§ti: casute varuite cu pridvor, acoperi§ ascutit, de stuf sau §indrild, cu coco§i pe acoperi§, curti mari, Imprejmuite, §i cu glas romanesc, amestecat cu latrat de caini, cotcodacit de gaini, sfisait de gate etc. Oricine i§i poate Inchipui placerea ce a facut osta§ilor regasirea porturilor §i jocurilor romane§ti "in ghiers" romanesc, in tam cazacilor din Cuban. Oricine vedea, de asemenea, ca nu se poate §ti dad va fi inca posibil sa se pastreze inch mult timp Cubanul. Insa nu era om care sä poatA crede, macar pentru o clipita, ea ar fi posibil ca germanii sal fie invin§i. Orice ostas intrebat in sensul acesta Imi raspundea convins: "Nu se poate, domnule general. Nu exists om sa poata bate pe neamt". Dar inima tuturor osta§ilor era la ce s-ar putea intampla moldovenilor daca ar Inainta ru§ii §i ar pune stapanire pe satul moldovenesc. Grija aceasta era marital

www.dacoromanica.ro 232 CONSTAIVTIN PANTAZI de frica ce o aveau multi cazaci de ce se va intampla cu ei la revenirea sovieticilor, cu care nu faceau prea bun trai comun. Stand la popota, generalul Cealak m-a rugat din partea ofiterilor §i osta§ilor sa raportez Mare§alului sa ducamoldovenii ace§tia in Basarabia, deoarece soldatii s-au inteles cu ei §i toti vor sa se afle printre romani. M-am convins ca era un sentiment unanim al calaretilor §i atunci am comunicat, la reintoarcere, Maresalului cererea generalului Cealak. Tot cu prilejul acestei inspectii am dat §i ordinul Mare§alului catre trupele din Caucaz Si Cuban §i, inainte de a lua avionul de intoarcere, am vizitat la Slavianskaia cimitirul romanesc, care fusese instalat intr-o mica gradinita, aproape de aeroport. Erau inmormantati acolo, impreuna cu generalul decoratpost mortem Gheorghe Carp, vreo 30 de osta0 din Regimentele 7 §i 8 Ro§iori, care regimente, din Cuban au mers spre Stalingrad. M-am reintors in tars cu totul multumit de starea morals a acestor trupe, care au pastrat Cubanul contra unor ofensive foarte puternice pans s-a ordonat parasirea peninsulei din motive militare. Am imparta§it Mare§alului situatia imbucuratoare a excelentei valori combative a fortelor roman din Cuban. In cursul lunii februarie intervine un fapt care a impresionat defavorabil armata in sentimentele ei militare acum exaltate. Diviziile 20 Infanterie §i 1 Cavalerie se aflau incercuite in Stalin- grad §i, de§i situatia acestor trupe era pecetluita, rezistenta for eroicasionoarea for ostaseasca, laolalta cu a trupelor germane incercuite, aveau dej a o rezonanta mondiall, care dadea un sentiment de orgoliu militar suplimentar tuturor purtatorilor de uniforms romaneasca. Generalul [Nicolae] Tataranu, comandantul Diviziei 20 §i al tuturor trupelor romane incercuite, cu §eful sau de stat major §i nedespartitul colonel Binder, ies cu avionul din Stalingrad §i vin la Bucure§ti. In ordinul generalului Tataranu sta scris Ca "parase§te vremelnic Cetatea Stalingradului, pentru a da informatiuni militare Comandamentului roman." Generalul

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 233 Tataranu ceruse sa mearga la M.St.M. roman sa dea informatiuni asupra felului cum ar trebui organizata divizia romaneasca, ca rezultat al experientei sale proprii. De fapt mai plecasera unii generali germani din Stalingrad, fiindca se facuse o reorganizare a unitatilor germaneiera prisos de generali; pe langa acest fapt, generalul Tataranu era Si suferind de maladia Parkinson, insa boala era la inceput, dar mai ales, socotea el ca prietenia lui cu generalul [Erwin] Jaenecke, un apropiat al lui Hitler, it va ajuta pentru a putea, prin concurs german, sä faca a fie admisa atitudinea sa §i de mare§alul Antonescu. Generalul Jaenecke ie§ise §i el din Stalingrad, prin desfiintarea comandamentului sau, insa nu era §eful, iar despre mare§alul Paulus, comandantul suprem al trupelor incercuite, nimeni n-a putut gandi ca ar putea pleca din cerc. Mareplul a chemat pe Tataranu, comunicandu-i in fata mea §i a generalului Steflea, ca a comis o fapta dezonoranta §i n-are alts solutie de a ramane om de onoare decat aceea de a se reintoarce langa ostgii sai pe care i-a parasit fat% a se gandi la ce se petrecea in sufletul acelor oameni card 1-au vazut dezertand de la onoare. Apoi a adaugat: "Pe mine ma intereseaza, ca §ef al armatei, onoarea o§tirii, §i dumneata to poti reabilita numai intorcandu-te imediat acolo. Chiar maine." Generalul TatAranu a plecat a doua zi, insa moralul lui nu a putut suporta incercarea, fiindu-i fried a nu putea suporta boala in prizonierat, §i maladia Parkinson i-a revenit la Melitopol, unde s-a instalat in spitalul romanesc de acolo. Mai tarziu, cand urma sä fie scos din armata, a intervenit la Mare§al pentru el insu§i Hitler, care i-a spus Mare§alului: "Ai dreptate sd fii sever in astfel de cazuri, insa generalul Tataranu a avut invoire de la mine sä piece din Stalingrad". Un telefon de la Berlin mi-a fost dat de Mare§al ca sa nu public decretul cu scoaterea lui Tataranu din armata, la reintoarcerea la Bucurqti urmand sa-mi comunice

www.dacoromanica.ro 234 CONSTANTIN PANTAZI motivele. La ceiteva zile dupd plecarea lui Tata ranu din Stalingrad, trupele germano-romeine au fost silite sa se predea ru,vilor; dupd o impresionant de glorioasd rezistentd Mare,valul, de cote on avea pornirea, 4i areita sentimentele de erou militar, neput eindu-se Imp eica cu ideea ca sfera lui de actiune actuald trebuia set' se confunde exclusiv cu conducerea politica. Boala Mareplului continua, banuielile medicilor cautand existenta unei malarii. Erau §i unele pareri ca temperatura ar putea porni de la amigdale, §i doamna Goga, care era infimiera din sentiment a Mareplului §i statea cel mai mult in tovar4ia lui, it §i hoarase sa accepte extirparea amigdalelor, Matta prin interventia unui mare specialist de la Vienain otorinolaringologie, care tocmai se afla in Bucure§ti. In acela§i timp insa, analiza sangelui gase§te, in sfar§it, protozorul malariei, care, din acest moment combatut, urma sa se readuca sanatatea Mare§alului Si treptat intremarea acestuia. Intre timp meditatia Mare§alului ii condusese la concluzia ca situatia politica ii impunea sä nu se mai bizuie pe el insu§i §i ca se simtea nevoiaa-si sprijini politica pe un suport puternic. In aceasta ordine de idei se infati§au mai multe solutii: 1. A se consulta din nou Cara printr-un plebiscit, insa solutia prezenta marele neajuns Ca se solidariza poporul la politica pe care, de fapt, toti o acceptasera §i, prin aceasta, devenea §i poporul responsabil in caz de pierderea razboiului. Aceasta idee a fost dezbatuta de Duumvirati s-a ajuns la concluzia ca este bine, in caz de infrangere, ca raspunderea sa revind exclusivMareplului §i,poate, intr-o anumita masura §i lui Mihai Antonescu, care, in privinta trimiterii trupelor pentru a lupta in Rusia declarase de mult ca nu accepts nici o responsabilitate. Ambii gandeau la o raspundere izvorata din conceptiile intemationale din acea epocasi,mai ales, la o raspundere istorica. 2. A se constitui un consiliu de stat, dupamodelul principial al institutiilor de consultare napoleoniene, insa aceasta constituire www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PAW:4- LA MOARTE 235 devenea un act de guvernamant tardiv. Solutia aceasta, adoptata, ar fi prezentat un insemnat numar de demnitari de stati functionari superiori, solidari raspunderii ce trebuia impart4ita cu cea a Mareplului. 3. Eargireabazei de guvernare, introducandu-se in guvem: nationali§ti georgi§ti, in cap cu Gh. Bratianu, nationali§ti cuzi§ti §i legionari moderati. Solutia nu convenea lui Mihai Antonescu §i prezenta multe greutati fiindca cerea constituirea unui parlament §i deci din nou participarea la raspunderei a poporului. ,Si apoi, aceasta raspundere pentru ce epoca? 4. Continuarea guvemarii dupa acelea.5i criterii, Mare§alul considerandu-se un exponent al armatei, care, de fapt, acesta exercita o dictatura military. Profitandu-se de faptul ca trebuiau convocati coloneii §i generalii pentru a fi pu0 la curent cu noua organizare a armatei, se hotara§te o convocare a comandantilor, incepand de la cei de regimente, pans la cei de armata i a §efilor de servicii din toata 4irea aflata in tars, pentru o conferinta de o saptamana la Bucure§ti. Intre timp in aprilie 23 §i mai 21, 1943 am facut alte cloud inspectii in Cuban. Situatia general' military in Rusia era caracterizata prin continuarea ofensivei ruse inceputA la 19 noiembrie 1942 pe cloud directii: In sud, pe directia MariupolMelitopolNikolaev; In centru, pe directia Smolensk Veliki Luki Minsk. Forte putemice se adunau de ambele parti in regiunea BelgorodOrel, germanii insa nu erau in posibilitate de a intreprinde actiuni ofensive in 1943i ultimul an de libertate de actiune in Rasarit trebuiau sa-1 foloseasca pentru aparare. Si totu§i, daca n-ar fi fost trupe romano-ungaro-italiene de care sa se izbeasca ofensiva rusk' din iarna lui 1942 §i ar fi lovit acolo numai in trupe germane, cred ca razboiul ar fi fost ca§tigat numai de ru§i in 1943. www.dacoromanica.ro 236 CONSTANTIN PA NTAZI In Cuban atacurile rusesti duseserd frontal Armatei 17 pe traseul NovorossiiskKrimskaiafluviul Cubanului, formandu-se un cap de pod din peninsulele Taman si Cuban. Trupele romanesti ale Diviziilor general Mociulski si general Ion Boiteanu (Divizia 19) erau impdrtite la doi generali germani, iar din cele de cavalerie, la contact cu inamicul nu se afla decat Divizia 8 Cavalerie, ocupand muntii de la sud-vest si sud-est de Novorossiisk. Scopul caldtoriei mele era mentinerea moralului si cererea ca generalii roman sa-§i aibd comandamentul lor. Am obtinut pentru Mociulski comandament, insd generalul [Ion] Boiteanu a fost timp de 4 luni in Cuban numai comandant administrativ. Mi-am schimbat sistemul de inspectii, socotind Cain prezent era nevoie, in primul rand, de pdstrarea moralului si, deci, de nevoia exemplului. Aceasta consideratiune m-a determinat ca peste tot unde erau trupele in lupte sä iau contact cu linia I, cea reald, a focului si sä oblig comandantii de divizii si de corpuri de armata romane a face astfel de inspectii, fiinded Imi dadeam seama a se cerea infatisarea exemplului de risc personal al sefului. Am inspectat: Regimental 9 Rosiori, pe Mishako-Berg; Regimental 10 Rosiori, pe dealul de la sud-est de Novorossiisk, intrand, insotit de Teodorini, in santurile cdpitanului Raureanu, la 60 metri de linia inamica. Am inspectat batalionul maiorului erou [Ivan] Palaghild, la nord-est de Krimskaia, in rambleul caii ferate KrimskaiaRostov, trecand in revista toatd linia I a batalionului acestui erou al armatei si al tdrii. Am fost Insotit de cunoscutul om de onoare generalul Cealak, de generalul Boiteanu si generalul german Kress, [care] la invitatia mea de politete de a rdmane in Krimskaia, au rdmas acolo. Dupd cateva zile, generalul Kress a cazut snit mortal pe frontal Diviziei 19. Am inspectat Inca, mai Inapoi, Regimentele 94 si 95 Infanterie si regimentele de artilerie ale Diviziei 19. Regimentele www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 237 de infanterie se aflau in ni§te paduri in apropiere de Dealul Gotilor, aflat intre Krimskaia §i Moldovanskaia, linia de contact fiind la 800 metri de aceste trupe. Ceea ce este de remarcat aici este faptul Ca efectivele in oameni erau foarte reduse. Compania romaneasca avea un efectiv de maximum 40 oameni, de la 150-160, iar cea germana avea 20 oameni. Cu toate acestea, convingerea tuturor era ca nu se va trece peste liniile de aparare §i, intr-adevar, toate atacurile du§mane erau sfaramate cu pierderi enorme in fata acestor linii. Defensiva din Cuban a aratat calitati superioare de energie, tenacitate, indurare, spirit de sacrificiu §i mandrie patriotica. Este insa drept, §i voi marturisi deschis, ca o mare parte de merit revine Comandamentului german. Generalii germani nu vroiau sa tie decat insarcinarea ce o au §i cu mijloacele ce aveau la dispozitie electrizau vointele, pentru ca insarcinarea sä fie dusa la bun sfar§it. Nu ma sfiesc sä spun ea in Cuban mi-am facut convingerea ca atat armata, cat §i Comandamentul german erau formidabile. Atletismul razboinic al acestei armate stimula admiratia osta.5ilor roman i le intdrata amorul propriu. $i astfel au savar§it acte de eroism demne de a trece in legenda. Restul trupelor romane0 erau dispuse astfel: Generalul Mociulski avea sub comanda 2 batalioane ale sale i 4 batalioane germane, in sector pe Cuban la nord §i est [de] Varenikovsakaia. Un grup de vanatori compus din 3 batalioane se afla pe dealurile de la sud-est de Kolmskaia-Nouk in linia a doua a pozitiei germane, in contact la Neberdjaevskaia. I-am inspectat in momentul and se aflau sub bombardament slab de artilerie, gloante de infanterie neparvenind aici decat ratacite. Un batalion de vanatori de munte §i batalionul de pionieri al generalului Mociulski erau in rezerva de corp de armata, al generalului german de Angelis, comandantul Corpului 3 Armata german, cu postul de comanda la Leninskoe. www.dacoromanica.ro 238 CONSTANTIN PANTAZI Camaraderia germano-romans de lupte era foarte stransa atat la ofiteri, cat §i la trupa. Nemtii erau marl amatori de decoratii §i imparteau §i decoratile for cu larghete camaradereasca, fapt ce strangea legaturile, creand obligatiuni reciproce ost4qti. Am inspectat §i celelalte unitati, dar cum acestea nu erau in lupte, nu mai mentionez decat la toti voie-buns, vointa de a invinge Si un moral admirabil. Zvonurile parvenite la ei de o stare de ingrijorare a interiorului li se pareau ridicole. Multi ofiteri veniti in concediu in tara nu voiausa-sitermine acest concediu §i se intorceau la uniatile lor, unde puteau respira o atmosfera care le convenea. Mare§alul se reintoarce de la Berlin, unde Hitler ii arata aceegi prietenie §i incredere, imparta§indu-i insanemultumirea fats de atitudinea lui Mihai Antonescu, ale carui legaturi cu anglo- americanii fusesera descoperite, motiv pentru care se cerea indepartarea din guvern a vicepre§edintelui. Mare§alul insa a fost de parere ca ministrul sau de Externe era dator sa se informeze §i in cercurile adverse, iar Romania avea nevoie sa pastreze pentru viitor bune relatii cu anglo-americanii. Aceasta insa nu insemna ca potrivnicia contra ru0or, singura cu care de fapt ne aflam in razboi, era prin ceva schimbatd, ea ramanand linia de credinta a Romaniei pentru prezentul §i viitorul de atunci. Intre Mare§al §i Mihai Antonescu erau neintelegeri, fiindca sialiantele intre oameni slabesc cand norocul i§i aratavrajma§ia. Victoria fiind acum aproape complet amenintata, Mihai Antonescu voia ca el sa fie considerat ca inocent total de trimiterea trupelor roman pentru a lupta pe teritoriul Rusiei §i, pentru a credita acesta convingere, pune in practica un plan complet de desolidarizare cu Mare§alul. Astfel, el a inceput in Consiliile de Mini§tri, pe care le prezida, Mare§alul fiind tot bolnav, sa pund insistent temane§tiintei lui in masura luata de Mare§al de a trimite trupe roman sa lupte in Rusia. La una din intampinarile sale, i-am raspuns:

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA LA MOARTE 239 Mdmir ca puneti aceste chestiuni, Mare§alul fiind absent, intrucat nici chiar eu personal n-am cunoscut hotArarile Mare§a- lului decatpost factum, dupd ce s-a inapoiat de la Berlin, unde a luat hotararea cu trimiterea ultimului qalon, grosul armatei. Voiam prin aceasta sa arat ca nu trebuia sa fie atacat Mare§alul, cand era bolnav, in fata guvernului sdu, §i in lipsa sa. La acest consiliu s-a aflat prezent generalul Steflea, §eful M.St.M. Dupd terminarea consiliului, ramanand in discutie cu generalul [Gheorghe] Dobre, Steflea i colonelul [Radu] Davi- descu, directorul de cabinet al Mare§alului, generalul Steflea ne- a rugat sa ne intalnim dupd-amiazd la Statul Major pentru a ne ardta do cumentarea sena de insu0 Mihai Antonescu, din care reie§ea ca. el §tia de trimiterea acestor trupe in Rusia. Dupd- amiazd, la Statul Major, generalul Steflea ne-a ardtat scrisoarea lui Mihai Antonescu catre generalul Iacobici Si cea catre Ftihrer, in care, la Craciunul lui 1941, scria ca Romania va trimite in Rusia forta a 6-7 divizii pentru a lupta sub comandament german. Este drept ca Mihai Antonescu n-a fost parta§ in 1942, cand Mareplul, insotit de generalul Steflea la Cartierul german, a hotArat acolo, [ca] in afard de cele 7 divizii prezente in Rusia, sa trimita i restul armatei roman pentru a lupta sub comandament german in frontul strategic oriental, insd, dupd reintoarcerea de la Berlin a Mareplului, a §tiut despre acest fapt, cum am aflat i eu tot atunci, §i a protestat numai de faptul ca n-a fost avertizat dinainte, pentru ca sa negocieze pe plan politic trimiterea acestor forte in Rusia. Mihai Antonescu ar fi vrut semnarea unui protocol politic prin care Germania sa se oblige a retroceda Ardealul in schimbul aportului de forte romane§ti. Nu cunosc motivul pentru care Mareplul era multumit cu promisiunile orale, vagi, ale lui Hitler. Mihai Antonescu insd a mers inRusia in iulie cu Regele, iar la sfar§itul lui octombrie 1942 insotea pe Rege Si pe Regina www.dacoromanica.ro 240 CONSTANTIN PANTAZI [-mama] la inaugurarea Turnului Mare§alului de la Ghidighici, Tanga Chi§inau, §i la Cernauti, unde, in discursurile tinute, nu vorbea decat de Marepl §i de ispravile armatei romane. Pana atunci fusesera insa numai succese romane0 §i trebuie sa recunosc ca de la prima infrangere romaneasca, din noiembrie 1942, Mihai Antonescu n-a mai tinut cuvantari publice in care sa mai vorb eased de rizboiul contra ru§flor. Certurile intre Marepl §i Mihai Antonescu se inveninasera §i in raporturile intime dintre ei, pe aceasta tema. Stiu, de pilda, ca Mihai Antonescu a trimis Mare§alului o scrisoare in care it iscodea pe chestiunea trimiterii trupelor, scrisoarea fiind dusa Mare§alului de doamna mare§al Antonescu, fiindca acum cei doi conducatori stateau in aceea§i cask insd nuli mai vorbeau. Mareplul i-a raspuns printr-o scrisoare pe 117 pagini, pe care Mihai Antonescu a dat-o in pastrare verii sale, doamna Georgescu, dupa ce, bineinteles, impacandu-se cu Mare§alul, i-a cerut acestuia sa-i remita scrisoareaproprie trimisk pretextand ca el a rupt-o pe cea primita de la Mare§al. Scrisoarea se afla §i acum la doamna Georgescu. Desolidarizareainsa mersesei mai departe. Inspre sfaritul lui mai (cred, fara a fi sigur de data) a facut o adresa Ministerului de Razboi ca acesta sa atraga atentia Marelui Stat Major sa nu mai negocieze in viitor trimitere de trupe in operatiuni peste hotare, fara ca inainte sa fi luat avizul Ministerului de Externe, care in trecut s-a trezit in fata a fapte implinite, care 1-au impiedicat sa incheie acte diplomatice, cerute de interesele superioare ale itari 84. Mihai Antonescu credea ca toate aceste acte it vor acoperi de raspunderea trimiterii trupelor in Rusia, itspundere care prin diverse memorii era agitata acum §i de domnii Maniu §i C. Bratianu. Nu §tiu prin ce cale Mareplul a aflat de interventia atm Ministerul de Razboi a lui Mihai Antonescu, imediat ce s-a intors

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA' LA MOARTE 241 de la Berlin, unde Hitler ii ceruse Indepartarea lui Mihai Anto- nescO. Noi, generalii Dobre, Pantazi si $teflea, impreund cu colonelul Davidescu, eram indignati de lipsa de curaj a raspunderii de care dadea dovada vicepresedintele Consiliului si, mai cu seams, de faptul Ca situatia insasi era destul de grea pentru a mai fi complicate prin agitatii politicianiste marunte, facute cu scopul de a se face asigurari politice pentru viitor. Maresalul luase hotararea de a-1 inlocui pe vicepresedinte, hotarare ce ne-o comunicase noua, insilor manunchiului militar din conducere, individual. Mihai Antonescu 'incepuse reparatia casei in vedereamutlii; pare ea i se propusese locul de maresal al Palatului de ate Rege si era Inca vorba si de Legatia din Berna; el schitase chiar un gest de mutare din locuinta Maresalului de la Baneasa. Criza paruse a fi transata, cand, a treia zi, cred pe la 4-5 iunie, Mihai Antonescu se reintoarce in casa Maresalului si din nou suet legati ca si inainte. In oral se vorbise de neintelegerea dintre ei si de despartirea for de la conducere, si pentru a se dezminti "zvonurile false" a fost adus un fotograf, care, intamplator, a vazut pe cei doi conducatori plimbandu-se pe trotuarul din fata Ministerului de Externe, i-a fotografiat si poza a aparut in prima pagina a ziarului "Universul". Iarasi capriciul imprejurarilor: o singura data au facut o astfel de plimbare si prezenta unui fotograf a colaborat cu indiscretiaunei gazete! Maresalul s-a simtit obligat sä-rni explice noua sa atitudine spunandu-mi ea "Mihai Antonescu a plans, s-a rugat sä fie iertat de cele ce a facut". Maresalul 1-a iertat fiindca 1-a vazut disperat si i-a fost teama sa nu faca un gest disperat, mai ales ca mama lui Mihai Antonescu a murit sinucigandu-se Intr -un moment de disperare. . insa scrisoarea de la Maresal si acum se afla la doamna Georgescu. www.dacoromanica.ro 242 CONSTANTIN PANTAZI In afara de aceasta, Mare§alul mi-a aratat "ca Si motive politice fac inoportund in acest moment despartirea Tor. Dace pleaca Mihai Antonescu, toata opinia publics va spune ca el pleaca fiindca el este pentru incheierea pacii, iar Mare§alul, fiind pentru continuarea razboiului, 1-a indepartat de Tanga el". Am profitat de ocazie pentru a-i spune parerea mea astfel: "Nemtii au pierdut razboiul, insa situatia fronturilor in acest moment nu ne ingaduie sa facem altceva decat sa stain in alianta §i sa ne reorganizam armata, iar atunci cand dumneavoastra yeti gasi ca este posibil §i oportun, sa ie0m din razboi pe fats, leal". Mare§alul mi-a raspuns: "Asta sigur" (5-6 iunie 1943). Facandu-se din nouintelegerea intre ei, Mare§alul it opre§te de a mai prezida consilii de miniqtri pe Mihai Antonescu, dar oprel4tea nu dureaza mult, pentru ca vechile obiceiuri sä se instaureze la fel ca §i inainte. Generalul Dobre, insa, la Economia Nationale oprqte complet once amestec al lui Mihai Antonescu in departamentul sau, punand un "veto" §i la necontenitele aprobari de schimb official prin Banca Nationale la cereri de valuta forte pentru protejatii §i protejatele lui Mihai Antonescu. Printre protejati se afla mereu Si Gheorghe Bratianu, cel mai intim prieten al lui. Pentru ca Mihai Antonescu sa nu mai poata spune ca n-a cunoscut masurile luate de Marepl in ordinea militara, Si ca ambii sunt de complet acord, Mihai Antonescu este poftit sa is parte la toate edintele de colaborare militard i sa tins o cuvantare asupra politicii externe a Romaniei la conferinta generalilor §i coloneilor armatei romane. Intrunirea ofiterilor superiori §i generali are loc spre sfar§itul lunii iunie. Conferinta consta din desfa§urarea unui program in timp de o saptarnand, find deschis printr-o conferinta a generalului Pantazi, ministrul de Razboi, urmata de o conferinta a vicepre- edintelui Consiliului care a tinut trei ore. Conferinta se rezuma www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAATA' LA MOARTE 243 in ideea ca Romania are misiunea de a inchide portile voievodale, care sunt constituite de deschiderea dintre Carpati §i Marea Neagra, tuturor pornirilor spre Europa dinspre Rasaritsica aceste porti, incuiate de voievozii no§tri in trecut la Nistru, unde se afla hotarul Asiei, trebuiesc pazite incuiate §i acum de Romania, care astfel este o santinela la poarta de rasarit a civilizatiei europene. In jurul acestei idei s-au facut broderii istorice §i oratorice, trecandu-se in revista aproape toata istoria nationala". Dupd conferinta lui Mihai Antonescu au urmat conferinte militare, de organizare, instructie §i descrierea operatiunilor din noiembrie §i decembrie 1942, cand fortele Armatelor 3 §i 4 romane au fost infrante, scoase de pe front §i inapoiate in tars pentru reorganizare. Conferinta de inchidere apartine Mare§alului, care aratA ca el n-a avut niciodata §i nici acum n-are partid politic Si ca tara gasindu-se in foarte grea situatie prin prabu§irea granitelor in 1940, a trebuit sa is situatia ca exponent al armatei §i conducand prin armed. Deci armata se poate spune ca detine conducerea tariisiexponentul acesteia pentru guvernare este Maresalul. Trecand dupd aceasta la momentul 1943, el a aratat ca ceea ce primeaza este reorganizarea armatei, aceasta fiind "stanca de care se sprijinaneamul nostru pentru a scapa de teribila vifornita care trece asupra intregii Europe... Dar eu sunt unul singur §i nu-mi voi putea indeplini misiunea decat daca va am pe toti, cu toatd nadejdea, in spatele meu". Apoi a facut un tur de orizont al situatiei politico-militare din lume Si al situatiei interne §i militare din tars. Pentru prima oars cand s-a facut aceastaintrunire, Mareplul a vorbit efilor armatei ca §i cum s-ar fi adresat Intregii tari. A fost o conferinta cumpanita, vorbitd cu simplitatesi sinceritate. inspre sfarOtul lunii iunie 1943 am mai facut o scurta inspectie in Cuban. Situatia militara se mentinea fara schimbari www.dacoromanica.ro 244 CONSTANTIN PANTAZI esentiale, insa dace este adevarat ca inamicul avea pierderi foarte mari, este tot atat de adevarat ca efectivele germane, din mici, deveneau miniscule, iar cele romane§ti se subtiau in mod constant. Cea mai mare parte din pierderi era in raniti, §i ace§tia trimitandu-se in tars, desigur cea mai mare parte se recuperau oameni valizi, insa garnizoanele ce pazeau Cubanul tindeau sa se pulverizeze. Mare le Cartier German a cerut mare§alului Antonescu sa-§i dea invoirea ca trupele din Crimeea sä fie trecute in Cuban, §i Divizia 1 Vanatori de Munte, general [Constantin] Vasiliu-Ra§canu, §i 4 Munte, general [Tudorancea] Ciurea, au trecut ca urmare in Cuban la inceputul lui iulie 1943. In aceasta ultima inspectie ce am facut in Cuban am vizitat Ozereika, unde compania capitanului [Nicolae] Dabija din Regimentul de braileni 38 Infanterie se distinsese prin respingerea unei incercari de debarcare sovietice. Cand am mers la plaja de la Ozereika am gasit acolo vasul incendiat, care avea pe el 15 tancuri ware americane, care ar fi trebuit sa debarce pentru a ataca trupele noastre, pe fiecare tanc vazandu-se calig,rafiate, cu §nur de lac alb, literele U.S.A. De aici am trecut la postul de comanda al colonelului Teodorini la lacul Abrau, in incaperile fabricii de §ampanie. Erammereu atras de Cartierul lui Teodorini, fiindcaintr-unul din regimentele Diviziei 8 Cavalerie, in Regimentul 9 Ro§iori, se afla§iunicul §inavalnicul meu fiu, ca §ef de pluton, avand oamenii lui in linia de contact pe muntele Mishako-Berg, in locul unde se produsesera cele mai dese §i mai puternice atacuri bol§evice, la legatura dintre stanga Diviziei 8 Cavalerie, a carei extrema stanga formand-o plutonul fiului meu, se lega cu dreapta Diviziei 4 Vanatori de Munte germane a generalului Kress, care, putin dupaplecarea mea, a cazut glorios in sectoruMegimentului 5 Calk*. Situatia generals operative pe frontul sovieto-german era urmatoarea: www.dacoromanica.ro CU MARE,,SALUL PANA- LA MOARTE 245 In zona BelgorodOrel erau lupte marlsigrele in curs, marcandu-se o usorarainaintare ruseasca spre vest. In sudul Rusiei, dupa lupte grele pe Mins, fortele rusesti au reluat inaintarea in directia MariupolMelitopol, unde rusii luptau pentru a impinge linia frontului pe Nipru. Germanii la randul for faceau toate sfortar" ile de a tine sub stapanire linia ferata Melitopol Djankoi KercisiDjankoi SimferopolSevastopol, aceste linii ferate facand legatura feroviara cu CrimeeasiCubanul. Situatiamilitard de la Melitopol insa punea in situatie precara trupele germane din regiunea Cuban, si de aceea nu am Inteles de ce s-au mai trecut Inca trupe din Crimeea in Cuban. Dar Comandamentul german avea Inca man sperante Intr -un viitor apropiat prin de succese in Rusia. M-am reintors in Bucuresti contrariat, insa nu dupa multa vreme situatia s-a limpezit, Comandamentul german luand hotararea de a lasa doar un cap de pod redus in Cuban (mai bine zis in [Peninsula] Taman), trecand majoritatea fortelor in Crimeea. Constituireasiorganizarea in teren a acestui cap de pod din Peninsula Taman explicasifaptul ca au fost arse unele sate in regiune, pentru a-i lua inamicului once punct de sprijin ce ar fi Inlesnit atacul mai tarziu al capului de pod german lasat acolo. La Armata 17 germana, generalul Ruoff, fiind suferind, plecase si in locul sau venise generalul-colonel Jaenecke, un apropiat al lui Hitler si prietenul generalului Tataranu. Jaenecke era de provenientA din [arma] geniu, si a executat trecerea din Cuban in Crimeea de la Kerci, stramtoarea fiind de o latime de 5-6 km, a unei armate de 22 de divizii, fara pierderi si in conditii tactice grele. Operatiunile evacuarii Cubanuluisitrecerea trupelor prin imbarcatiuni in Peninsula Crimeea ( Kerci), care a durat o lung jumatate, constituie una din cele mai valoroase operatiuni militare, delicate, efectuate in cel de-al doilea razboi mondial. www.dacoromanica.ro 246 CONSTANTIN PANTAZI Operatiunile de trecere dureaza lunile august §i septembrie (15-20 de zile din aceasta lung) §i nu se pierde nici macar ariergarda lasata sa inlesneascd plecarea ultimelor elemente ale grosului Armatei 1787. A doua jumatate a lunii iulie Mihai Antonescu face o calatorie diplomatica la Roma, bineinteles in deplin acord cu Germania. La Roma vicepre§edintele a vazut pe Mussolini §i pe subsecretarul de stat al Externelor italian, pe regele Italiei §i pe capul Bisericii Catolice, Papa. Conversatia de la Palatul Vatican a fost dusa cu secretarul general al Cancelariatului Papal §i cu capul Bisericii Catolice. Nu cunosc cele ce s-au discutat la Roma, insa din unele indiscretii am putut afla ca Mihai Antonescu incerca toate mijloacele de a ca§tiga pe Sanctitatea Sa intr-o organizatie grupand catolicismul contra bol§evismului. Nu numise el razboiul din Rasarit: "Cruciada contra bol§evismului"? La reintoarcerea in lark prima persoana pe care o vede Mihai Antonescu este regina Elena. Mare§alul a ramas tot timpul cu semne de intrebare asupra talcului vizitci la familia regala italiana §i intelesul ce putea avea intrevederea cu regina Elena. Mare§alul nu mai avea incredere in Mihai Antonescu, care-§i demascase natura imediat ce operatiunile militare contra Uniunii Sovietice nu mai dadeau garantia victoriei. Insa Mare§alul nu era Inca sigur de faptul ca Mihai Antonescu acum i§i vedea interesele langa partidele politice §i in simpatia familiei regale; not militarii, insa, i-am Vazut limpede, §i de la inceput, manevrele §i de aceasta i-am fost adversari. Nu mult dupa sosirea in tara a vicepre§edintelui din vizita sa in Italia, situatia militara in Africa de Nord se clarificase in favoarea anglo-americano-francezilor liberi, insulele italiene Panteleria §i Sicilia ocupate §i, dupa putin Limp, Mussolini arestat, trupele anglo-americane intrate pe teritoriul sudic al Italiei §i, la inceputul lui septembrie 1943, Italia, guvernata de mare§alul [Pietro] Badoglio, incheie armistitiul cu anglo-americanii. www.dacoromanica.ro CU MAREsS'ALUL PAN:4- LA MOARTE 247 Dupd pierderea bataliei si a razboiului in Africa de Nord, Italia nu mai avea scop razboinic ofensiv, iar defensiv nu mai vrea sa continue razboiul fiindca iii vedea sfarsitul pecetluit prin infrangere. Ceea ce indeosebi impingea Italia pe noua cale ce a luat era faptul ca bombardamentele aeriene cu efecte nimicitoare iii aratasera forta de distrugere asupra oraselor Milano, Genova si Neapole,sidaca acestea se intindeausi asupra celorlalte orase, care adaposteau tezaure artistice nu numai ale Italiei, dar ale omenirii intregi, insemna ca Italia, constient, contribuia la daramareapropriei tari. De aceea, noul prim-ministru, maresalul Badoglio, a tratat pe ascuns armistitiul si a iesit din razboi, deli Italia poseda 26 de divizii de infanterie neintrebuintate inca in razboi. Maresalul Antonescu nu a admis gestul lui Badoglio, pretinzand Ca acesta, prin atitudinea ce a avut, s-a dezonorat pentru totdeauna in fata istoriei. Maresalul facea unnatorul rationament: maresalul Badoglio a Incheiat armistitiu pentru ca tara sa sa nu mai fie bombardata aisa se inlature razboiul nimicitor [de] pe teritoriul Italiei. In prezent, jumatate din Italia este ocupata de anglo-americanisi cealalta jumatate este ocupata de germani, fad nici o garantie sigura ca Roma si Florenta nu vor fi bombardate pe rand de anglo-americani, la inceput, si mai tarziu de germani. pentru ca sa realizeze aceasta situatie dat cuvantul de maresal si militar Germaniei ca va continua razboiul alaturi de acest stat, li -acalcat acest cuvant, find nevoit sa fuga pentru a scapa cu viatd". Felul acesta de a gandi 1-a persecutat pe Maresal mai bine de o lung de zile, exprimandu-1 in fiecare sedinta de colaborare militarysimanifestandu-si insistent indignarea pe care i-o provoca gestul facut de maresalul Badoglio. Maresalul Antonescu se gandea la solutia de a scoate tara din razboi fora a se dezonora personal si fara ca tara sa iasa din www.dacoromanica.ro 248 CONSTANTIN PANTAZI aceasta situatie cu epitetul de tradatoare. Fiindca, argumenta Maresalul, "tdrile mici trebuie sa dovedeasca omenirii case poate conta pe cuvantul lor, caci in caz contrar, cine ar mai putea vreodata conta pe ele?". Aceasta realizare a format tragicul luptei ce s-a dat in constiinta sa de la predarea si armistitiul Italiei pana la 23 august 1944, cand a fost arestat §i izbavit. Atacurile ruse, cu forte si material mereu reinnoite, cuceresc Melitopolul, insa germanii mentin totu§i un cap de pod la rasarit de Nipru, ceva mai apropiat decat cel de la Melitopol, capul de pod zis "de la Nikopol". Prin acest cap de pod se asigura o legatura prapadita cu Crimeea §i rusii erau in imposibilitate de a ataca in Crimeea spre sud, fiind amenintati de posibilitatea unui atac german pe directia NikolaevNikopolMelitopol. In acest timp, trupele germano-romane i§i continuau trecerea din Cuban in Crimeea. Capul de pod de la Nikopol este §i el redus la inceputul lui noiembrie 1943, trupele capului de pod, intre care se afla §i Divizia 24 Infanterie, general [Radu] Niculescu-Cociu, si 4 Vanatori de Munte, general [Tudorancea] Ciurea, fiind trecute la apus de Nipru. Vizitele mele erau foarte dese la feldmaresalul von Kleist, pe langa care complotam discret, pentru a-i obtine adeziunea ca sa intervind sa fie parasita din timp Crimeea. Ne-am luptat pentru a obtine acest deziderat toata luna octombrie si noiembrie, fara folos. Feldmaresalul Kleist era de opinia noastra, chiar inainte ca not sa ne fi exprimat, si facuse cloud rapoarte la Cartierul lui Hitler, fara folos. Impreuna cu $teflea, si de comun acord, 1-am determinat pe Maresal sä faca a doua interventie peste cea facuta in octombrie, care primise un raspuns negativ, cu asigurari din partea lui Hitler ca in primavara lui 1944 va lua din nou ofensiva spre Est si va ajunge acolo unde va termina razboiul. Cartierul german, probabil, socotea ca pierderile enorme ale rusilor vor da in curand posibilitatea de a se trece de la batalia www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE 249 aceasta de teribila distrugere, la o operatiune decisiva care sä termine operatiunile pe frontul de Est. Se insela insa, fiindca distrugerea era si mai simtita de Germania, si in 1944 anglo- americanii erau aceia care socoteau ca vor putea da batalia decisiva, prin prezenta for pe frontul european. Pentru a-1 determina pe Maresal sä mai faca o interventie in favoarea evacuarii Crimeei 1-am rugat pe Mihai Antonescu sa-i repete unele idei expuse de generalul Pantazi in fata generalului $teflea si a colonelului [Radu] Davidescu. Mihai Antonescu a spus: Domnule Maresal, domnul general Pantazi arata ca daca se pierd trupele din Crimeea, nici 24 de ore dupd acest fapt domnia to nu vei mai putea fi Conducatorul Statului Roman. Pentru ca trupele de acolo, cavaleria si vanatorii de munte, sunt cele mai viteze si mai glorioase trupe romanesti din acest razboi, care au adus toga fala armatei si a tarii si care sunt necontenit in lupte de la inceputul razboiului. Pierderea for nu va fi admisa sub nici un chip de poporul roman. Maresalul a facut si a doua interventie, care a intampinat acelasi refuz al lui Hitler, in care insa acesta asigura pe Maresal ca oricand Crimeea se poate evacua pe calea marii cu marina germano-romans si sa nu aiba nici o teams intrucat it asigura ca trupele din Crimeea nu vor fi pierdute88. La inceputul lunii noiembrie 1943 nu mai exista intre trupele din Crimeea si restul armatelor de pe front legatura directa; aceasta se facea pe mare, prin ruta SevastopolConstanta, cu avioanele si prin telegrafie fara fir. Maresalul dorea acum ca cineva sa vada trupele din Crimeea, insa calatoria acolo i se parea riscanta si de aceea pregeta sa faca cuiva propunerea. In apropiere de 8 noiembrie 1943 m-am oferit sa merg eu in Crimeea cu avionul pentru a face o inspectie. Am plecat din Bucuresti inziva de 2 noiembrie 1943 si am aterizat la Nikolaev, unde am fost intampinat de generalul Petre

www.dacoromanica.ro 250 CONSTANTIN PANTAZI Dumitrescu §i generalul [Dumitru] Petrescu, comandantul §i *eful de stat major al Armatei 3. Am facut imediat o vizita feldmare- §alului von Kleist, care regreta ca nu este lasat sa scoata trupele din Crimeea. "Chiar §i acum operatia s-ar face sigur §i cu putine pierderi. Si am aveamarele avantaj de a se intari frontul pe Nipru, unde sunt foarte marl lipsuri in oameni, fad a se mai face iar4i apel la interior". In ziva de 3 noiembrie am decolat de la Nikolaev, cu escorts de avioane de vanatoare,iam aterizat la Evpatoria. Am inspectat imediat Regimentul 3 Roiori in Evpatoria, Regimentul de Artilerie Mare* al Diviziei 9 Cavalerie, cu colonelul Neferu, decorat cu "Mihai Viteazul" §i prezent la comanda regimentului de la inceputul razboiului, Regimentul 11 Calara§i,§iapoi am mers intr-un sat cu nume nemtesc, la Cartierul Corpului de Cavalerie, general Cealak. In ziva de 4 noiembrie am mers cu automobilele la Sevasto- pol §i Balaklava. Am intalnit pe drum un batalion din Regi- mentul 38 Infanterie care merges pe pozitie la Marea Putreda, in nordul Crimeei, la est de Perekop (istmul vestic ce leaga Peninsula Crimeea de Ucraina). In Balaklava am vizitat Regi- mentul 2 Artilerie "Franta" §i 12 tunuri de coasts, grele, germane, in pozitie, apoi ne-am reintors la postal de comanda general Cealak. In ziva de 5 noiembrie 1943 am facut o vizita generalului german Sixt, comandantul Diviziei 50 [Infanterie] germane, care apara cu divizia sa istmul Perekop. Atacurile rgilor in acest punct erau zilnice §i reu§iseranumai ca la aripa dreaptd a diviziei sä ocupe antul tatarasc. Am inspectat apoi in amanunt trupele de vanatori de munte §i din Regimentul 38 Infanterie, care pazeau diferite istmuri facute in intrandurile Marii Putrede. Este de la sine inteles ca am mers pang la linia I. Atat trupa cat §i ofiterii [erau] bine echipatii bine hraniti. Ru§ii incercau sa impinga un dig pand la uscat §i erau ve§nic sub bombardament de artilerie §i aviatie.

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PAM- LA MOARTE 251 Am continuat drumul pans la Djankoi, apoi Simferopol, unde mi-a iqit in intampinare generalul [Hugo] Schwab care conducea lupta contra partizanilor89. L-am intrebat asupra raporturilor romanilor cupopulatia civila,simi-a raportat ca nu mai posedam simpatia de care ne bucuram inainte in multe regiuni §i mai ales acolo unde sunt lupte cu partizanii. "Funded, domnule general, acum partizanii sunt multi; ei ocupa sate §i se baricadeaza in case unde continua lupta. La un sat din apropiere de Bakcisarai am fost nevoiti sa dam foc caselor in care se bari- cadasera partizanii §i au mai cazut in lupta §i oameni din sat" In ziva de 6 noiembrie am inspectat Divizia [2 Munte] general [Ion] Dumitrache, pe drumul care de deschide de la Kara- subasar Inspre sud la Uskut, divizia prezentandu-se sub toate raporturile admirabil. In ziva de 7 noiembrie am vazut pe generalul Vasiliu- Ra§canu, care avea cartierul pe §oseaua SimferopolAlu§ta, la 7 km sud de Simferopol, intr-un vechi castel cu parc frumos, care fusese casa de odihnapentru ostasii obositi din vanatorii de munte. Eram insotit de general de corp de armata Schwab, militar desavar§it, caracter leal, om de onoare §i excelent camarad. De la postul de comanda al lui Vasiliu-RaFanu am mers impreuna cu el de i-am trecut in inspectie batalioanele de la Alu§ta §i de la Ialta. Am vorbit cu toti ostasii sai pe rand §i apoi ace§tia au defilat prin fata mea intr-o foarte frumoasa tinuta. Erau chipe§i §i mandri de luptele avute, intocmai ca §i comandantul for de divizie. La reintoarcere, inHorsch, stateam cu generalul Schwab in fund, iar inaintea mea se afla generalul Vasiliu-RaFanu cu alti camarazi. L-am intrebat pe Schwab: Ce se face cu gazdele de partizani? Daca-i prindem asupra faptului, ii impuFam. De ce? Ce vreti sa faca un om sau o familie cand intra in casa for partizani? Ace§tia sunt inarmati, iar oameni din sate,

www.dacoromanica.ro 252 CONSTAIVTIN PANTAZI nu; atunci, fatal, partizanii intra in casa omului cand vor. Omul nu poate sa-i denunte, fiindca isi gaseste singur moartea si apoi nici un cetatean din satul lui n-ar putea admite acest fapt. Prin urmare, omul la care vin in casa partizani, prin procedeul ce intrebuintati dumneavoastra, este silit sa devind si el partizan. Asa este domnule general, insa noi avem ordin scris de la nemti si suntem sub ordinele for operative. Trebuie sa executam ordinele. Cine are sa raspunda de toate faptele acestea? Minded noi am pi erdut razboiul. Poate aceste vorbe 1 -au impresionat pe lealul Schwab, fiindca in august 1944, comandand Corpul 7 Armata la Mandstirea Varatec, cand a vazut ca este aproape de a cadea in mana nisilor, s-a impuscat. Cu prilejul procesului meu, fiind dus arestat in Rusia in 1945, mi s-a atribuit raspunderea incendierii unor case in anumite sate, in comandamentul generalilor Schwab Si Mociulski. Am luat toata raspunderea asupra mea, fiindca ostasi de talia acestor doi barbati meritau sa fie acoperiti de sefii lor, independent de riscul ce-si lua asupra sa seful care-i acoperea; si era cu atat mai poruncitor sa fie acoperiti, cu cat erau si nevinovati. i-am dat declaratia ca: "eu am ordonat verbal in fata generalilor Schwab, Mociulski, Dumitrache, Vasiliu-Rascanu si Trestioreanu ca sa se is masuri severe contra populatiei civile". Dar nu exists om in lume sa ma fi auzit ca am dat un astfel de ordin. Voi lamuri mai tarziu totul, acum numai atat. Pentru ziva de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, am poftit toti purtatorii Ordinului "Mihai Viteazul", romani si germani, care puteau lua parte, la o masa camaradereasca ce am organizat in Simferopol. Regele Ferdinand, creatorul Ordinului "Mihai Viteazul", aduna la pram la Palatul Regal in Bucuresti pe toti purtatorii acestei decoratii in ziva de 8 noiembrie; Cavalerii din armate www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE 253 straine fiind invitati oficiali ai Regelui §i pe socoteala Regelui de cand plecau din casele lor. In Crimeea, find cel mai batran purtator al decoratiei, am vrut sa respect sensul traditiei. A avut loc o masa foarte prieteneasca, la care au luat parte toti ofiterii germani, in frunte cu generalul Jaenecke, comandantul Armatei 17, §i generalii Cealak, Schwab, Vasiliu-Ra§canu, Dumitrache, BM anescu, Dumitru Popes cu etc., etc. N-am sä uit niciodata manifestarile de prietenie, mai ales cele ce se evidenti au intre generalul Jaenecke §i generalii Dumitrache §i Vasiliu-Ra§canu. I§i radeau ochi in ochi, ca ni§te camarazi §i prieteni pentru totdeauna. Generalii Schwab §i Cealak, drepti §i rigizi, i§i pastrau atitudineanormala de galanterie Si eticheta. In ziva de 9 noiembrie am inspectat Comandamentul Diviziei 10, general [Constantin] Trestioreanu, la Bakcisarai, unde lini§tea §i hotararea §efului erau §i ale tuturor, §i in ziva de 10 noiembrie m-am inapoiat is Bucure§ti. Mai aveam de inspectat Divizia 3 Vanatori de Munte, general Mociulski, care se afla in contact cu inamicul la Kerci, §i Divizia 8 Cavalerie, general Teodorini, care se afla in contact la sud de Kerci. Cu avion mic nu se putea merge din cauza cetii §i cu avion mare iard§i nu, din cauza ca terenul era complet desfundat in Peninsula Kerci §i nu se putea ateriza sau decola. Am raportat Mare§alului situatia. care, atat sub aspectul material cat §i sub aspectul moral, era foarte build. Moralul se mentinea bun §i din pricina faptului ca concediile se urmau in serii cu exactitate §i oamenii vedeau ca nu este pierdut contactul cu tara. In cursul anului 1943, in noiembrie §i decembrie, luptele cu ru§ii au continuat, ei reu§ind sa treaca Niprul aproape pe tot intinsul frontului de Sud. Lupte aprige se dadeau la Krivoirog §i Kirovograd, intre Nipru i Bug.

www.dacoromanica.ro 254 CONSTANTIN PANTAZI Cartierul Armatei von Kleist se mutase la Tiraspol si Transnistria, intrand in zona de razboi, a fost predate germanilor. Inca de cand rusii se apropiasera de Nipru, Maresalul ordonase ca din Transnistria sa se evacueze in tara tot ceea ce este important si se poate evacua. Masura era luata pentru faptul ca tot ce se lasa acolo va fi distrus de razboi si Tara Romfineasca, care a administrat, va trebui sa plateasca. S-au transportat fabrici, tractoare, 10.000 vite de rasa etc. Cep? ce 1111 s-a putut transporta, fie din lipsa de timp, fie din imposibilitate materials, a fost dat in primire legal Comandamentului german, pastrandu-se fotografii de felul cum s-a gasit obiectul in momentul cand Romania 1-a luat in primire la sosirea in Transnistria si felul cum se afla cand 1-am predat germanilor. Situatia militard in Rasarit se poate rezuma astfel: Atat in sud, cat si in centrul teatrului de operatiuni din Est, rusii erau in continua inaintare. In centru lupte grele se dau in zona Jitomir, iar la sud Niprul fusese trecut aproape pe intreaga intindere a frontului. Atacurile ruse urmareau ducerea frontului in zona Lembeig Cernautivalea Nistrului, in scopul operatiunilor viitoare care urmau sa se execute in cursul anului 1944. Teribila batalie de distrugere se intinsese acum pe tot frontul Grupurilor de Armate germane "Centru" si "Sud". Batalia de distrugere inceputa de rusi la 19 noiembrie 1942 dovedeste ca ostasii rusi aveau o discipline putemica, un echipament foarte bun, erau animati de sentimente patriotice, erau foarte bine inarmati si erau animati de vointa de a invinge; ea mai dovedeste, pentru Comandamentul rus, merite indiscuta- bile: o cunoastere si o identificare complete cu spiritul, metodele si mijloacele de lupta ale razboiului in curs, conceptii dare si o organizare admirabila a colosalului aflux de materiale de razboi dinapoi inainte ca: munitii, carburanti, uleiuri, depozite de tot felul, ateliere de reparatii necesare pentru a pune in miscare

www.dacoromanica.ro CU MARES'ALUL PAM- LA MOARTE 255 perpetud un front enorm, fard bune cal de comunicatie, pe timp de iarna. Disciplina, desigur, se tine cu strdpicie, dar aceasta nu este consimtita daca omul nu-§i da seama ca are mijloacele de a invinge1ica se face tot posibilul pentru ca el sa fie pus in cele mai bune conditii de viata. Rdzboiul modern este o intreprindere esentialmente colectiva §i de aceea el a avut ajutor de la viata de colhoz. Cred ca lucrul in comun in colhozuri, prin deprinderea convergentei eforturilor, prin specializarea functiunilor §i sanctionarea normala, care acorda fiecaruia foloase dupa produsul muncii sale, a avut darul de a mentine §i dezvolta disciplina rusk pe temeiurinoi. Mecanizarea agriculturii, care so facuse intens in Rusia inaintea razboiului, a pus la dispozitia armatei sovietice un numar imens de conducatori §i mecanici de tancuri, ceea ce le-a permis prezentarea pe campul de lupta a imenselor mase de tancuri, fabricile de tractoare agricole fiind §i ele u§or transformate in fabrici de care de lupta. Inaltului Comandament Rus ii revine meritul de a fi inteles ca batalia de distrugere odata inceputa, ea nu trebuie sa mai dea nici un ragaz adversarului §i tot acest Comandament constituie rezervele puternice de mase de artilerie, fiindca vede primul ca armamentul anticar a devenit atat de distrugator pentru tancuri, incat fara pregatiri de artilerie de distrugere masiva, care sa nimiceasca armamentul anticar inamic de toate categoriile, tancurile nu mai pot fi intrebuintate ca la inceputul razboiului. De asemenea, Iii da seama ca teatrul de razboi din Rusia avea nevoie pentru completarea comunicatiilor de un enorm numar de camioane, §i pe acestea le cumpara din America, de unde se pare ca au importat 400.000 de camioane. Aceste ma§ini au dat prin aportul for continuitatea manevrei §i j ocul combina- tiilor strategice, in ciuda sistematicelorai amdnuntitelor distrugeri facute de germani.

www.dacoromanica.ro 2 56 CONSTANTIN PA NTAZI $i deasupra Intregii energii de razboi sovietice trebuie sa vedem revarsarea personalitatii lui Stalin, a carui supraenergie it face ca in moralul sau sa fie totdeauna sigur de izbanda §i sa tina toti supu§ii sai in credinta ne§ovaielnica ca vor invinge. A§a Meat nu grewsc cand awz la baza energiei rusqti trei dinamuri: Stalin, colhozulcamionul. Anglo-americanii au avut victoria de la El-Alamein §i cea din Nordul Africii, cu care prilej au aratat indeosebi pand acum puterea flotei §i a aviatiei lor. Armata germano-italiand, sub conducerea feldmare§alului Rommel, ajunge langa Alexandria, insa reimprospatarea cu carburanti a acestei armate nu se mai poate face. In zadar aviatia germand din terenurile cele mai favorabile de lucru in Mediterand, din Italia §i Grecia, actioneaza asupra Maltei. Flota engleza este stapana in Mediterand §i obliga flota italiand sa stea legata de mal, in Limp ce submarinele germano-italiene sunt lard efect. Aviatia anglo-americana, indeosebi cea de bombardament, i§i incepe opera de distrugere in interiorul Germaniei. Aviatia de bombardament americana ataca ziva, in mase de cate 1.000 de avioane, protej ate de avioane de vanatoareLightning §i Mustang, §i prin tactica bombardamentelor in covor cauzeaza dezastre in regiunile miniere §i industriale germane din valea Rinului, Ruhrului, Renania, Berlin, Hamburg, Friederikshaffen, Koblenz, Essen, Krupp etc. [care] sunt facute tandari. In general, prin razboaie se urmarea totdeauna distrugerea §i demoralizarea instrumentelor de forty ale du§manului, care sunt armata §i flota sa, demoralizarea natiunii urmand sa fie rezultanta distrugerii mijloacelor sale de forta, a armatei sale. Anglo-americanii, prin bombardamentele lor, au cautat poate sa incerce a proceda pe cale inversa, distrugand de la baza instru- mentul de razboi al adversarului prin distrugerea fabricilor §i a mijloacelor de comunicatie, socotind astfel ca s-ar putea sa se inverseze curentul infrangerii, facandu-lca acesta sä porneasr.1 de la interior spre armate. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAWA LA MOARTE 257 Chiar daca nu au crezutcum spun americaniisuta in suta in astfel de procedeu ca fiind definitiv, ei totu0 trebuiau sa bombardeze fabricile germane, fiindca distrugand potentialul de razboi german, scurtau razboiul, iar bombardamentele completau opera de distrugere a ofensivei ruseai astfel, in gigantica batalie generala, batalia de distrugere dusa de ru0 se imbina cu actiunea de distrugere a aviatiei anglo-americane in desraprarea dramatics a razboiului total. Nu a fost posibil sä se ca0ige razboiul pans nu s-a pus$i pret de sange, a§a cum totdeauna Marte a cerut sacrificii de tineret §i energie pe campuri de batalie. Si Stalin, desigur ingrijorat de pierderileside sacrificiile Rusiei, cerea necontenit§icu disperare al doilea front. Al doilea front se schiteaza modest in 1943, prin infrangerea completa a fortelor germano-italiene in Africa de Nord, prin scoaterea din razboi a Italiei §i prir ..;rearea frontului din Italia. Armata ital4and, demoralizata, n- a mai luptat nici in Panteleria, nici in Sicilia, aka incat cele cloud armate, una americana §i alta mai mull sau mai putin engleza, au putut u§or pune riciorul pe sudul peninsulei italiene. Dar nici aceasta operatie, care pare ward, nu s-a putut face fara un puternic ,prijin de aviatie, de iota §i fara enorm de multe vase de debarcare. Bozo ofensiva a anglo-americanilor fiind in Africa de Nord, operatiile acestea nu se puteau executa decat dupd manifestarea unei putemice superioritati de aviatie §i domnia fara rival a suprematiei pe mare. In noiembrie 1943 anglo-americanii fac o noua debarcare la 40 km sud de Roma, in zona AnzioNettuno. Acum ei lupta numai cu germanii §i, deli ace§tia organizeaza o contraofensiva serioasa sub conducerea generalului-colonel von Mackensen, sustinuta de armata de aviatie a feldmare§alului von Richthofen pentru a zvarli in mare trupele debarcate, deli ei intrebuinteaza un armament surpriza, tancuri mici incarcate cu explozibil §i www.dacoromanica.ro 258 CONSTANTIN PANTAZI conduse prin unde, totu0 nu reu§esc sa clatine apararea adversarului din cauza sprijinului ce acesta prime§te de la artileria flotei §i de la aviatia de bombardament. Pentru Comandamentul anglo-american se experimenteaza acum puterea enorma a flotei in legatura cu aviatia de bombardament, pentru a reu§i in operatiile de debarcareia sprijini aceste operatiuni la constituirea capetelor de pod facute de trupele debarcate. Operatiunile de la Anzio §i Nettuno constituie experienta care a verificat ca viitoarea debarcare pe aka -zisa fortareata a Europei era posibilaiea putea fi in curand pregatita §i pusa in executie. Nu mai fac consideratii asupra razboiului contra Japoniei §i nici chiar a luptei cu submarinele germane, al carei avant a fost taiat complet de The father of the people. Mareplul Antonescu vede situatia pierduta §i meditatia sa cauta solutia care sä scoata tara din razboi. Aceasta solutie trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: 1). Sä evite a se face razboi pe teritoriul national. 2). Sa se garanteze neatarnareatarii. 3). Sa mentind principiile de onoare §i de lealitate. Pentru realizarea acestor deziderate, spatiul de manevra diplomatic al Romaniei era circumscris de cloud consideratii: a). Ie§irea din razboi sa fie facuta la timp, pentru a se avea conditiile cele mai prielnice pentrutail. b). Sä se inlature suspiciunea Germaniei, care ar avea de efect ocuparea tarii §i instalarea unui guvern care ar impiedica tara sa mai iasa voit din razboi.*

Anul 1943 a avut o productie agricold imbelpgata, atat sub raportul produselor semanaturflor din toamna lui 1942, cat Si [sub] cel al semanaturilor din primavara lui 1943. * Urmeaza precizarea "Capitolul VII"- n. ed. www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA- LA MOARTE 259 Magaziile erau pline iar circulatiape caile ferate se facea cu inlesnire, parcul de locomotive si vagoane find complet, atelie- rele de cai ferateaimarile garajuri find in functiune marita, prin noile investiri facute de Maresal in domeniul comunicatiilor de tot felul. Piata era imbelsugata sub toate raporturile, aka incat impresia tuturor era ca ne aflam in limp de pace in Arcadia felix, cum spunea Maresalul. Razboiul insa se apropia de frontierele tarii, frontal germano- rus dislocat de pe Nipru rostogolindu-se spre Apus. In cursul lunii ianuarie 1944 batalii man fusesera angajate in directia Lembergului, rusii interceptand zona Vinnita, marea si ultima rocada de razboi pe teritoriul rusesc, linia dubla Odessa JmerinkaLemberg, si in zona Uman, de unde se ameninta direct Romania. Nemtii insa asigurau atat pe seful Marelui Stat Major, cat si pe Maresal ca nu este nimic care sa poata inspira temeri. Tot in decembrie 1943 avusese loc Conferinta de la Tehe- ran", la care luasera parte Roosevelt, Churchill si Stalin, iar in ianuarie 1944 am avut o convorbire cu Mihai Antonescu asupra Conferintei de la Teheran. Mihai Antonescu m-a rugat sa-i arat cum vad eu situatia militara la inceputul anului 1944. I-am expus opinia mea, prin care ii aratam ca in cursul anului 1944 se va trece la atacul concomitent cu toate fortele anglo- americano-ruse disponibile pentru operatiunile din Europa. Marea batalie se va da prin continuarea atacului sovietic, care constituie batalia de diarugere si de fixare a fortelor germane, in timp ce anglo-americanii vor debarca in Franta pentru a da cu toata puterea lovitura decisiva. Mihai Antonescu, atunci, m-a intrebat: Credeti ca anglo-americanii pot debarca in Europa si anume in ce regiune a Frantei credeti ca va avea loc debarcarea? Debarcarea se poate face oriunde, daca se face pregatirea potrivita si se pune pretul necesar. Cred ca aceasta debarcare se www.dacoromanica.ro 260 CONSTANTIN PANTAZI va face in nordul Frantei, intrucat se poate Inchide usor cu flota Canalului Manecii si la est si la vest, iar grosul fortelor anglo- americane aflandu-se in Anglia, traiectul pe apa este scurt si baza de aviatie pe teritoriul Marii Britanii este excelenta si poate functiona instantaneu. Mi s-au mai pus urmatoarele intrebari: Cum credeti dumneavoastra ca se vor termina operatiile in Franta? Care va fi soarta razboiului? Desigur ca debarcarea in Franta va da nastere unei mari batalii.Anglo-americanii au de partea for flota pentru protectia debarcarii si o foarte putemica aviatie pentru protectia operatiunilor de uscat. Germanii sunt pregatiti pentru aceasta mare bAtalie, an de partea for experienta razboiului, insa sunt intrecuti total in aviatie. Daca poseda Inca o aviatie de vanatoare putemica, care sa poatA face fata actiunii aviatiei de bombardament anglo- amen me, au si ei sansa for de a castiga batalia. Daca anglo-americanii castiga aceasta batalie, razboiul este terminat in favoarea lor. Daca germanii au victoria si ii alunga din Europa, sunt toate probabilitatile ca aceasta victorie ar netezi toate posibilitatile Incheierii unei paci de compromis Intre Germa- nia si Rusia, intrucat anglo-americanii batuti in Europa inseamna prelungirea Inca mult timp a razboiului, iar Rusia este peste putinta sa mai fie batuta militareste. I-am replicat ca nu pot face profetii, dar cred ca 'Ana la 20 august 1944 vom avea toate elementele de clarificare a situatiei. "Asa incat, domnule Mihai Antonescu, aveti timp sa va faceti pregatirea diplomatic a pentru iesirea din razboi, complet". Mihai Antonescu mi-a vorbit si el despre politica externs, asigurandu-ma ca are conversatii avansate cu Aliatii si ca i s-a comunicat ca nu este Inca momentul ca Romania sa iasa din razboi si i se va anunta cand va sosi acel moment. Dupa aceasta a continuat: "Dumneavoastra nu intelegeti, domnule general, ca este imposibil ca englezii sa lase pe rusi saintre la g,urile Dundrii, www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA- LA MOARTE 261 fiindca stabiliti aici si-au creat perspectiva spre Constantinopol? Politica de totdeauna a Angliei va fisicea de acum; ea nu poate da Dardanelele in mana rusilor, fiindca aceasta ar insemna Ca au deschis putinta de a se trage cu tunul in comunicatiile cu India." La 15 februarie [1944] luptele incepusera sä se inteteasca in TransnistriasiMaresalul a luat hotararea evacuarii Basarabiei, Bucovinei si Moldovei, cum si mobilizarea diviziilor care aveau teritoriul in nordul Moldovei. Evacuarile trebuiau sa se execute pand la linia 10 km sud de linia Targul NeamtPascaniIgi UngheniCalarasiChisinauTighina (Bender). Diviziile 7, 8 Infanterie si 4 Vanatori de Munte, impreund cu 7 Cavalerie urmau sa se mobilizeze, partile for sedentare trebuind sä fie evacuate in Oltenia. S-au evacuat spitalele, universitatile, tribunalele, prefecturile etc. Din populatie s-au luat oamenii mobilizabili si premilitarii incepand de la varsta de 17 ani. Acesti premilitari, in cercetarile judiciare acute de nisi au fost trecuti ca populatie rusa evacuata, deli erau numai baieti mobilizabili, nascuti pe teritoriu romanesc si care facusera scoalaromaneasca, atat Basarabia cat si Bucovina find teritorii facand parte integrand din Romania, incepand din nou de la razboiul trecut, din anul 1918. Maresalul a vrut sa mobilizeze intreaga arrnad, socotind situatia alarmand, insa atat generalul Steflea, cat si eu am sustinut ca nu este nevoie sa facem aceasta operatie, intrucat este mai bine sa angajam armata mai tarziu si numai pe teritoriul tarfi. Imediat ce s-a ordonat aceasta mobilizare partiala, generalul Hansen, din partea Comandamentului german, a mers la M.St.M. roman si a intrebat din ce culla Romania mobilizeaza, situatia pe campul de lupta fiind sigur stapanita de Germania. I s-a explicat ca nu se face decat o mobilizare partials si o evacuare a teritoriului amenintat sau care ar fi posibil sa devind teatru de operatiuni. . Interventia lui Hansen arata ca eram suspectati de germani si gesturile noastre erau urmarite. Aceasta interventie se va expli- www.dacoromanica.ro 2 62 CONSTANTIN PA NTAZI ca si mai limpede cu prilejul ocuparii Ungariei, la o lung distanta in timp. Tot in jurul lui 15 februarie 1944 are loc si a doua intalnire a coloneilor si generalilor armatei pentru conferinta pe 1944. La aceastaintrunire am deschis sena conferintelor, expunand ceva mai vag cele comunicate lui Mihai Antonescu, in raport cu operatiile de razboi probabile pe anul 1944, aratand ca in acest an se va incepe atacul concomitent al Germaniei cu toate fortele reunite ale anglo-americano-ruso-fi-ancezilor si ca batalia care va avea loc in Franta, prin debarcarea anglo-americanilor, va fi decisiva pentru soarta razboiului. Mihai Antonescu a repetat conferinta anului trecut, vorbind mai vag si mai diplomatic. Nu s-a inteles de ce opinie era, Ina faptul ca preceda conferinta Maresalului invedera ca ambii erau de comun acord in ceea cepriveste felul cum urma sa se dezvolte politica viitoare a tarii. Maresalul a vorbit cu tonul unui om asupra caruia apasa o mare greutate, cumpanit, batraneste, hotarat. El a reluat ideea ca armata define dictatura in stat si el guverneaza prin armata si ca exponent al acesteia. "Situatia, domnilor, este foarte grea, insa Romania nu are conditiuni de a iesi din razboi, si astfel fiind, singura solutie care-i ram ane este glasul tunului si energia dumneavoastra". "Dupa cum domniile voastre vedeti, rusii au inceput la finele lui 1942 o ofensiva pe care o continua si acum. Insa once armata dupd eforturi indelungate are nevoie de epoci de repaus, asa incat este de presupus eh rusii se vor opri la frontierele noastre". "Situatia in lume ne arata ca, prin Conferinta de la Teheran, englezii, rusii si americanii au cazut de acord asupra scopurilor si modalitatii de a se duce razboiul, insa nu pot sa cred ca tara noastra nu va fi sprijinita de englezi, pentru ca este in interesul for sa o faca. Niciodata de buns voie Anglia nu va deschide drumul Constantinopolului, si rusii prezenti in Romania insem- www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA LA MOARTE 263 neazapentru ace§tia baza terestra asupra Dardanelelor... Si apoi, domnilor, nu pot crede ca englezii au luat armele §i au pus toata omenirea in actiune pentru ca in Europa sa nu fie o hegemonie germanick pentru a fi instaurata, prin concurs anglo-saxon, o hegemonie ruseasca". "Elementele trebuiesc privite cu foarte multa atentie §i sub toate aspectele, oath, vedeti dumneavoastra, ce a realizat [Pietro] Badoglio in Italia? Aceasta tarn acum este teatru de operatiuni, jumatatea teritoriului ei este ocupat de germani, iar cealalta jumatate de anglo-americani. Pericolul aviatiei se dubleaza, ora§ele italiene find amenintate a fi bombardate de ambii adversari succesiv. $i pentru a realiza aceasta situatie dezastru- oasa, Badoglio §i-a pus in j oc onoarea lui de militar §i de mare§al, find nevoit sa mintssi safuga pentru a scapa cu viata". "Dumneavoastra, mergand la unitatile domniilor voastre, asigurati o putemica discipline§io temeinica instructie, find asigurati ca urmarim cu toga seriozitatea desfk5urarea evenimentelor §i vom face toate sforta.rile pentru a salva interesele tarii". In discutiile mai intime cu Mare§alul se vedea ca el era edificat asupra soartei razboiului, insa ca pentru un moment Romania nu putea ie§i din razboi fail a avea riscul situatiei Italiei. "Si sa ne inchipuim ce ar fi in tare! Sigur nemtii aduc un guvem Horia Sima, care, sub presiunea germane, va Iua masuri sange- roase contra evreilor §i comuni§filor, punand oamenii politici in imposibilitate de a mai putea face ceva, prin intemarea unora in Germania §i prin exterminarea altora. Mai farziu, ocupatia ruseasa ar completa ceea ce nu s-a realizat Inca prin contra- razbunarile celorlalti. $i in timpul acesta, tot ceea ce este adunat in tars s-ar irosi, iar conditiile de viata vor fi date peste cap". "$i este posibil, fiindca Germania are in interior 40 de not divizii in curs de organizare, aproape gata: 10 de tancuri §i 30 de celelalte." Evacuarile se faceau cu toata scrupulozitatea in spiritul de ordine §i metoda al Mareplului, desigur insa, cu unele lipsuri in www.dacoromanica.ro 264 CONSTANTIN PANTAZI executie. Controlurile Conducatorului erau prezente pe toate curentele de afluire. Evacuarile au constituit obiectul unui studiu de amanunt facut dupa directivele Mare§alului, intocmit in amanunt de fiecare minister in parte, discutat §i centralizat pentru executie de M.St.M., care avea in mans majoritatea mijloacelor de transport, materialul feroviar de cale ferata§icamioanele, constituite in coloane §i conduse de speciali§ti militari. Zagazurile militare germane sunt insa rupte pe directia sud Lemberg §i zona Uman§icoloanele trupelor germane Incep sa intre in dezordine in Moldova. Erau la aceste coloane mai mult tatari, cetateni sovietici, care, benevol, intras era in armata germand. Mareplul era foarte enervat ca nu fusese lasat de mine §ide Steflea sa mobilizeze mai devreme fiindca: "data aveam armata mobilizata ii scoteam imediat din Moldova de Nord §i din Basarabia". De fapt, manifestandu-se astfel, tia ca o sa se afle de nemti parerile sale, §i o facea §i ca sa aiba din partea acestora o Incredere absoluta. Steflea §i Pantazi, insa, intarziasera mofiilizarea §i pentru a se oferi Inca ragaz de meditatie, dar §i pentru ca sa avem siguranta ca armata nu va fi impinsa peste frontiere in camp deschis, unde, cunoscand bogatia ru§ilor in tancuri, ii vedeam armatei un sfarit grabnic §i lipsit de glorie. Intr-adevar, o armata moderns nu poate lua ofensiva, contra unui adversar modem dotat, data nu poseda o putemica aviatie §i nu dispune in organizare de tancuri putemice §i numeroase. Ea trebuie sa-§i is aliati terenul §i fortificatiile, pentru ca prin armamentul anti car§iobstacol sä poata face fata pericolului pe care-I prezinta trupele mecanizate. Armata romans era organizata modem pentru ocuparea terenului; numai prin propriile mijloace, insa, era dezarmata pentru ofensiva. De altminteri, timpurile actual e nu mai permit armatelor tarilor mici decat de a se atama la remorca tarilor cu man potentialuri de razboi, tarile cu industrii putemice §i materii prime abundente. Stocajurile din timp de pace au devenit arme www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 265 de avanposturi, care pot garanta numai un timp scurt posibilitatea pentru ele de a se impotrivi, §i aceasta in limite modeste, care trebuie totdeauna obiectiv avute in vedere, ele fiindreflexul insu§i al modestelor posibilitati ale natiunilor mici. La 16 martie Mare§alul ordona mobilizarea generals a armatei. In aceea§i zi el comunica in Consiliul de Min4tri ca a dat ordin de mobilizare. Toate cercurile politice erau de parere Ca trebuie adoptata aceasta solutie, in afard, poate, de domnul [Gheorghe] Tatarescu, care, mai tarziu, a scos o bro§ura intitulata Momentul Umart§i in care am auzit capreconizaincheiereapacii in momentul candruiiajungeau in fata liniei AdjudGalati. Nu am citit aceasta browra, dar talentele oportuniste ale domnului Tatarescu, totdeauna in cautare de stapan, erau cunoscute. Insa Romania nu avea conditii de a ie0 din razboi,iin momentul apropiat, cand mobiliza din nou, nu avea decal o solutie de a ie0 din razboi: Capitularea Taraconditii. Dupa ce Mareplul a anuntat in Consiliul de Mini§tri mobilizarea, foarte multi au exprimat un sentiment de u§urare de opresiune. Domnul Ion Marinescu, ocrotitul doamnei Goga §i favoritul cercurilor germane din Bucure§ti, ministru al Justitiei, a intervenit cu urmatoarele cuvinte: Domnule Marepl, nimeni nu intelegea de ce nu mobilizati? ToatA lumea se intreaba in oral: "Ce vrea sa faca cu not domnul Mare§al, vrea sane dea in mana ru§ilor?". Mare§alul i-a raspuns: Am vrut sa mobilizez de mult, dar uite, dumnealor nu m-au lasat(a aratat spre mine), apoi a continuatdumnealor, Statul Major. Mihai Antonescu se tinea de mine §i de Steflea sa-1 facem pe Mare§al sä duca armata pe linia AdjudFoc§aniGalati, fiind mai aproape de Bucure§ti. Linia Foc§aniNamoloasaAdjud era fortificata in beton, realizandu-se o pozitie de rezistenta cu liniile clasice de aparare www.dacoromanica.ro 266 CONSTANTIN PANTAZI reie§ite din experienta razboiului. Existau trei linii betonate: lima principals de rezistenta, linia de dublare §i linia reduitelor. Fortificatiile acestor pozitii fusesera completate printr-o linie inaintata de "tobruk pe linia de contact, §i organizatiuni in adancime pe 60 km. Pozitia era barata de anturi anticar, toate cazematele fusesera intarite prin acoperire cu un strat gros de pamant Si camufl ate in teren. Desigur, era o pozitie foarte tare, care prezenta [insa] un singur dezavantaj: avea spatele descoperit, fiind gezata in campie §i, ca urmare, sistemul de artilerie nu putea fi bine carnuflat. Comunicaliile dinapoi ale pozitiei fusesera echipate cu foarte multe §osele, atat de acces catside rocada. Prezenta acestei pozitii a dat siguranta germanilor in ceea ce prive§te vointa Mareplului de a continua razboiul §i a acordat mai mult credit guvemarii decat once prestatii de credinta §i informatii favorabile asupra tendintelor guvemului in folosul germanilor. Era pozitia AdjudGalati o foarte buns pozitie, insa se afla la o distanta de 200 km de Bucure§ti, ceea ce avea efectul ca prin ocuparea ei, capitala era total abandonata efectelor apropiate ale aviatiei ruse§ti. In cazul cand s-ar fi ocupat pozitia Galati Adjud, Bucure§tiul trebuia sa fie evacuat, autoritatile urmand sa fie deplasate la vest de Olt. Pentru Incheierea armistitiului contra vointei Germaniei, era prin ocuparea acestei pozitii un singur avantaj: fortele romane de pe front erau apropiate de Muntenia §i stranse la un loc. Mai aveam, insa, Inca o pozitie in Moldova, in parte fortificatAsiaflandu-se in foarte bune conditii de aparare. Aceasta era linia: Tg. NeamtStn.mgaDealul Mare, care se continua in Basarabiaprintr-un traseu natural de aparare, sprijinit pe masivul paduros de la nord §i vest de Chi§inau, care prin raul Ceaga ducea pozitia pand la Orhei, pe Raut, apoi pe Nistru pand la Marea Neagra. Pozitia era bunk acoperia in mare parte. Pe ea erau construite cazemate de betonsi tinea inamicul la distanta de 400-500 www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM LA MOARTE 267 km de Bucure§ti, pozitie care avea in spatele ei §i pozitia Galati Foc§aniAdj ud prelungita cu Carpatii Moldovei. Pozitia din Moldova mai avea §i avantajul de a fi canalizate directiile de atac contra ei prin vaile Siretului §i a Prutului. Din punct de vedere al incheierii armistitiului, avantajele se cumpaneau cu cele ale pozitiei Foc§aniAdjud, totul fiind in functie de o urmare a desfa§urarii evenimentelor. In completa intelegere cu generalul Steflea, am avut ambii o divergenta insemnata cu Mare§alul care voia cu once pret sa inglobezeIasii in pozitia de rezistenta §i de aceea, in loc de a lasa pozitia de rezistenta pe Dealul Mare, aceasta a fost impinsa la nord de Iasi urmand linia culmilor de deal pans la Targul Frumos. Pozitia aici era slabs la dreapta ei, mai ales din punctul de vedere al rezistentei contra tancurilor inamice in contrast cu pozitia Dealului Mare, care era imp adurita §i escarpata natural, ceea ce ar fi facut lesnicioasa apararea contra mijloacelor mecanizate. Mare§alul insa, la fel ca §i domnii Maniu §i C. Bratianu, sustinea sa, nu se deaIa.sulpentru ca sa nu fie instalat de Soviete, in acel ora§ istoric, un guvem de import. Desigur cane-am supus ordinului Mare§alului, insa ocuparea pozitiei cu aceasta rectificare de traseu a slabit apararea §i mai tarziu ru§ii au realizat spartura in zona la§ilor. De la declararea mobilizarii 'Ana la sosirea trupelor pe pozitie a fost o perioada de criza pana la 12 aprilie, vinovati Si colectori ai traznetelor Mare§alului fiind generalii Pantazi §i Steflea. In timpul acesta, evenimente importante se petrec in Ungaria. Maghiarii, vazand mersul razboiului, au 'inceput sa vorbeasca prea mult de ie§irealor din razboi, cum de altfel se facea §i la not de unii patrioti, §i primul ministru [Miklos] Kallay, compro- mitandu-se in fata germanilor, Ungaria este ocupata in jurul lui 15 martie 1944 §i armata maghiara dezarmata. www.dacoromanica.ro 268 CONSTANTIN PANTAZI Lovitura s-a dat de germani la Budapesta lard un strop de singe, acqtia aducand trupe mecanizate §i motorizate §i sunand alarma aeriand simultan cu intrarea trupelor germane in oral, populatiai armata din Budapesta a intrat in adaposturi, iar dezarm area s-a facut fad incidente. In cursul lunii aprilie, Mareplul, Mihai Antonescu Si generalul Steflea sunt invitati la Fiihrer". Profit de imprejurarea aceasta pentru a arilta ca" n -am fost niciodata in viafa mea in Germania, n-am fost niciodatei la vreunul din Cartierele germane §1 n-am cunoscut nici un om politic german sau .ef militar de la centru. Dacci einem seams de situafia pe care o aveam in guvern, cred ca se poate trage concluzia ca am fost un fascist sau hitlerist in orice caz original, deoarece totuci am vazut pe Hitler in fotografii! Am asistat la plecarea Mare§alului §i a vicepresedintelui de la aeroport. Nici unul, nici celalalt nu aveau prea bine asezate coifurile pe cap. Sapca Mare§alului era puss putin stramb, iar palaria vicepre§edintelui refuza sa-i mai intre pe cap. Iar mersul ambilor nu mai prezenta chiar o calcatura sigura, parand a fi mai mutt o preocupare de a se pastra un echilibru stabil. Faceau impresia ca sunt elevi de §coalamilitara chemati la raport. Am inteles din ce cauza, la 15 februarie, cand am mob ilizat primele divizii din Moldova, generalul Hansen a intrebat, din partea Comandamentului german, pe §eful M.St.M. roman: "De ce mobilizati?" Germanii voiau sa mobilizam, insa dupa ce se va administra lectiaUngariei §i dupa ce vor fi chemati discret, la raport, conducatorii Rombiei. La reintoarcerea in tad, cand au coborat din avion, Mareplul calca a mare§al, dar Mihai Antonescu facea impresia ca Inca merge pe un pamant nenivelat, pe care trebuia sa fii atent asupra locului unde pui piciorul. Erau toti mini§trii a§ezati pe cloud randuri pentru a primi pe Marepl i la aparitia lui Mihai Antonescu unul din randul al www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA- LA MOAR TE 269 doilea a spus destul de tare ca sa auda cat mai multi: "Uitati-va la Ica!"... §i s-a auzit lupta de a se opri un ras prea elocvent. Hitler i-a primit prietene§te ca totdeauna, i-a avut tot timpul invitatii lui, le-a spus ca are sä pedepseasca Ungaria exemplar, a discutat intim cu Mareplul, a vorbit de Transilvania romaneasca §i definitiv romaneasca la primul prilej militaro-diplomatic potrivit. Atat Mare§alul cat §i Mihai Antonescu insa nu mai cred in sperantele pe care le dä Fiihrerul prin siguranta pe care o arata ca va ca§tiga total razboiul. Germanii anunta arme not care vor apace curand pe campul de lupta, cu actiuni §i efecte nimicitoare §i razbunatoare contra Angliei din pricina distrugerilor ce le-a facut in Germania cu aviatia de bombardament. S-a vorbit §i de un avion de lupti cu performance de 1.200 km la ors cu care sa se reci5tige suprematia aeriana. Avionul acesta 1 -au avut insa prea tarziu. Razboiul in Rasarit este insa pierdut Rth5ii continua marea batalie de distrugere, frontul germano-rus lunecand, pe parti, in mod constant spre vest. In curand vor incepe §i operatiunile militare ale anglo-americanilor contra Axei, cu fortele imputinate prin disparitia armatei italiene de pe teatrul de razboi §i cu capacitatea industrials a Germaniei mic§orata, ca efect al bombardamentelor aeriene suferite §i a lipsei din ce in ce mai simtite a materiei prime. Prin vizita facuta in Germania actiunea diplomatica a Romaniei este inlesnita Si putin timp dupa intoarcerea "Duumvi- ratuluide la Cartierul General german, Barbu Stirbey pleaca la Cairo pentru a trata in numele domnului Maniu, cu aprobarea Mare§alului §i consimtamantul tacit al lui Hitler. Baronul Manfred von Killinger spunea: "Germania n-are nimic contra unor tratative ale Romaniei cu Anglia §i America, numai sa nu se vorbeasca nimic in numele Germaniei". De altfel §i anglo-americanii vad la fel §i de aceea nu fac nici o discretie din calatoria diplomatica a printului Barbu Stirbey. www.dacoromanica.ro 270 CONSTANTIN PANTAZI Intre timp, dupd spusele lui Mihai Antonescu, germanii batusera$iei la portile Marii Britanii, insa portile erau pentru ei inchise. Iar .acum poate le convenea §i modesta incercare a lui Mihai Antonescu. Cele mai puternice legaturi ale lui Mihai Antonescu erau cu Turcia, a carei prietenie o cauta §i avea impresia ca a gasit-o printr-o identitate de interese, reieOte dintr-un pericol comun: Rusia Sovietica. Si Mihai Antonescu si -a facut in orele de odihna unele iluzii din constatarea interesului acesta comun, amestecat cu interesele Angliei. Visa fortele turce§ti impreund cu cele romane§ti Si germane, pe Nistru"frontiera rasariteana de siguranta a Turciei"pe cand avioanele engleze erau sub presiune, gata de a pleca in misiune spre Rasarit, impotriva bol§evismului! Intr-o zi ne-a spus, ca un el ev ce-i intrecea fiinta (sic!): "De ce nu vin englezii la Constanta sä le deschid portul Impodobit de flori in haine de sarbatoare? Ar fi cea mai fericita zi din viata. mea". Alaturi de pericolele strict militare privind armata, se mai agita Inca pentru Romania un mare pericol: pericolul aerian. Prin ocuparea sudului Italiei s-a ocupatIi un mare aeroport aproape gata facut, acel de la Foggia, a carui distanta pans la Romania intra in posibilitatile normale ale aviatiei de bombardament anglo-americane, tara noastra devenind un pretios obiectiv aeronautic, prin zona petroliferalirafinkiile de petrol concentrate in zona Ploie0Qmpina. Aici se afla depozitul natural de carburanti nr. 1 al Germaniei$ideci sursa ei principals de razboi. Noi, militarii, gandeam ca vor fi bombardate Inca §i centrele de comunicatie de interes militar §i fabricile de armament §i munitii. Nu am presupus ca se vor face bombardamente de teroare asupra populatiei, intrucat nu vedeam ca anglo-americanii ar putea crea la poporul roman resentimente pentru viitor, care ar fi in dezacord cu propriile for interese Si mai ales cu interesele

www.dacoromanica.ro CU MARES'ALUL KIWI LA MOARTE 271 Ahgliei, care totdeauna a cultivat sentimente prietenesti la roman, atat din pricina interesului pe care-I prezinta petrolul, cat si din cauza pozitiei strategice care facea din Romania o santinela stategica a Constantinopolului si Dardanelelor. Populatia avea atat de multa simpatie pentru anglo- americani, incat nici nu putea gandi ca ar fi posibil ca Romania sa fie bombardata aerian, fiindca masurau raporturile dupa pornirile propriului suflet. Maresalulin Consiliile de Ministri si, mai tarziu, in cele speciale de aparare antiaerianaa pus problema viitoarelor bombardamente aeriene si a hoar& imprastierea ministerelor in jurul Bucurestilor, organizarea si constituirea de noi centrale telefonice in afara Bucurestilor, pentru a se face legaturile zonei de dispersiune cu tam si intre ministere si institutii. S-a trecut apoi la construirea de adaposturi antiaeriene, mijloace de evacuare din Bucuresti pe zona de dispersiune pe timpul cat dureaza bombardamentele, organizarea hranirii in afara Bucurestilor, construirea de baraci sistematice pe lungul axelor de comunicatii si in jurul liniei forturilor Bucurestiului etc., etc. Insd nici autoritatile nu puteau crede ca ar fi posibil ca noi romanii sa fim bombardati de anglo-americani. Am prezidat mai multe intruniri de reprezentanti ai ministerelor la Marele Stat Major si i-am asigurat ca la inceputul lui aprilie vor incepe bombardamentele si vedeam in figura celor prezenti scepticismul cu care erau primite afirmatiile mele neindoielnice. S-au luat totusi masuri in orasele Bucuresti,Ploie§ti, Campina, Galati, Brasov, Constanta si in toate matile gari de triajuri. S-au completat in aceste orase masurile contra [atacurilor] aeriene: camuflarea si functionarea masurilor de aparare pasiva pe cartiere, strati, domicilii, constituindu-se si exercitandu-se echipele de ordine, stingerea incendiilor, ajutorarea ranitilor, www.dacoromanica.ro 272 CONSTANTIN PANTAZI gasirea mortilor si identificarea lor, strangerea daramaturilor, alimentarea centrelor bombardate etc., etc. In ziva de 4 aprilie 1944, cu vizita primului bombardament al anului, once iluzie a disparut. Avioanele amen ziva,sicele engleze noaptea, semnalate imediat dupa trecerea Adriaticii, deci cu una orajumatate inainte de a ajunge la obiectivele de pe linia: BucurestiValea Prahovei, in formatii masive de 7-800 de avioane au bombardat in primul bombardament masiv cartierul Garii de Nord, pierderile acestui bombardament cifrandu-se la 10.000 victime in mortisiranitisi peste 1.000 de imobile. Toata organizarea masurilor de aparare a fost revazutasi perfectionata in raport cu decurgerea evenimentelor. Bombarda- mentele asupra Bucurestiului, indeosebi, nu au urmarit numai scopuri strict militare, ele au mers si in directia demoralizarii, pentru a se realiza prin teroare determinareapopulatiei de a cere guvernului pacea. Ministerul de Razboi era singura institutie care la 1 aprilie se afla pe zona de dispersiune. In Bucuresti ramasese numai numarul strict necesar de reprezentanti ai directiilorsiserviciilor pentru deservirea publicului prin primireasirestituirea raspun- surilor la diferite petitiisireclamatii, cum si garda care asigura paza localurilor. Eu, impreuna cu personalul complet al cabinetului meu, am luat o casa particulard nu departe de minister si am ramas in capitals. Aveam acte care trebuiau feritesi, la Sofia, Ministerul de Razboi fusese bombardat. La Bucuresti bombardarea ministerului era foarte usoard, el fiind asezat langa laculCismigiului, care oferea un serios punct de reper. Nu puteam pleca insa din Bucuresti, considerand ca este o porunca de onoare ca atata timp cat populatia orasului nu putea sa se disperseze in caz de alarms aeriana, Ministerul de Razboi sa fie vazut ca ramane alaturi de acesti oameni. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 273 Locuinta mea insa fund la 100 metri de Gara de Nord, a trebuit sa ma mut si am locuit la domnul Pere Ghiata, pe §oseaua Bucure§tiUrziceni in apropiere de linia forturilor. Alarmele aeriene se dadeau de obicei intre orele 9 §i 9,30 si de multe on alarma ma gasea acasa. Pe §oseaua Bucure§ti Urziceni, ca pe toate §oselele ce ieseau din Bucure§ti, nu mai exista decat un singur acces, directia spre iesirea din Bucuresti §i toate arterele man erau ocupate de masini §i camioane, incetinite ici §i colo in goand de vehicule trase de cai, toate impingbd cu maximum de vitezaposibila, figuri pline de spaima. In curent invers o singuramasina care contraria navala celor ce ieseau din Bucure§ti, fiindca obisnuinta legii circulatiei forta pe fugar sa-i faca loc: era ma§ina Ministerului de Razboi intampinata cu strigate si avertismente de a nu merge in Bucuresti, cateodata chiar cu amenintari. Continuam drumul §i intram in oral unde circulatia se facea acum ideal. Nu mai exista acum nici un pericol de ciocnire, nici o restrictie de sens unic, nici un claxon dinainte sau dinapoi care sa supere timpanele. Inspectam adaposturi, comandamente ce trebuiau saramana in Bucure§ti in timpul bombardamentelor, umblam pe jos in diferite directii, treceam regulat la minister pentru a vorbi cu ostasii din garda §i eram totdeauna primul la locul unde se Meuse bombardarea. In Bucuresti erau stran§i multi prizonieri americani, peste 1.000, din acei ce se salvasera cu para§utele din avioanele for dobodte de artileria antiaeriand sau cazute in luptele antiaeriene. Este cateodata foarte placut sa to liberezi si dintr-o cetate zburatoare sau chiar dintr-un Liberator. Neavand lagar la dispozitie, i-am instalat in Bucuresti in cartiere ferite: ofiterii erau instalati intr-un pension de domnisoare in cartierul Mitropoliei, avand in jurul for Mitropolia si alte trei biserici, iar subofiterii erau gazduiti in Spitalul Militar care purta pe acoperi§ o enorma eticheta cu o cruce rosie. www.dacoromanica.ro 274 CONSTA1VTIN PANTAZI intr-o zi Regele imi trimite o petitie a prizonierilor americani, semnata de maiorul Bayne, prin care acesta arata Regelui ca americanii §tiu cat de groaznice sunt efectele bombelor americane §i sunt intr-o stare de nervi de neinchipuit cand se suns alarmele aeriene. In petitie se arata ca dreptul international prevede precis ca prizonierii sa fie feriti de efectele razboiului §i ruga pe Rege sa intervina in favoarea lor. M-am dus a doua oars de am inspectat lagarul american in care se afla maiorul Bayne. La prima alarms aeriana pe care am petrecut-o in mijlocul ofiterilor americani §i am constatat ca ei jucau bridge, ceea ce m-a facut sa banuiesc ca nu au nervii chiar ingroziti. Maiorul Bayne era singurul schimbat la fata, fiindca i§i rasese mustatile. Le-am adus la cuno§tinta ca le construiesc un lagar sistematic afara din Bucure§ti, insa ca pana constructia este gata voi fi nevoit sa-i tin tot in Bucure§ti. Le-am aratat insa faptul ca ei se afla intr-un cartier pe care este imposibil ca simtul moral sa lase pe americani de a-1 bombarda. Cu prilejul alarmei urmatoare am inspectat Spitalul Militar, unde se aflau sub ofiterii americani, luand toate masurile pentru a se indreptaneregulile §i neajunsurile ce am gasit. Cu toate acestea au fost bomb ardate cartiere, cum de pilda, Cotrocenii, Piata Universitatii, Piata Rosetti §i parcul Bonaparte, unde nu se afla nici o instalatie industrials imprejur §i nici o institutie. Nu pot crede ca faptul se datore§te altei cauze decat unei erori; insa din aceste erori, cati morti nevinovati: copii, femei §i batrani. Prin prisma de vedere a ororilor de aceastd natura nu se pot oare intelege §i ororile §i executiile facute cu prilejul represiunii de la Odessa din anul 1941? Bombardamentele aeriene inamice s-au desfa§urat cu regularitate pand la incheierea armistitiului, dezvoitandu-se regulat §i puternic in Ploie§ti §i Bucure§ti, urmate apoi de orgele: Turnu Severin, Bra§ov, Campina, Craiova, Pite§ti, Timi§oara, Ia§i, Constanta §i Galati.

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 275

Maresalul, cu grija la organizarea0ifunctionarea tuturor mijloacelor de aparare antiaeriand, merge dupa fiecare bombardament la locul unde se executase bombardarea, luand masuri, trimi,tand controluri si incurajand populatia prin interesul ce punea pentru ajutorarea fiecarui om sinistrat. Guvernarea continua normal, Consiliile de Ministri adunan- du-se regulat si urmarindu-se cu tenacitate functionarea normala a vietii in capitals si in card. Magazinele cu pro duse erau pline din revarsarea belsugului din 1943, fiind Inca in tars peste 500.000 vagoane grau, orz$i porumb, iar noua recolta era promitatoare. Planurile de agriculture se excutau cu sfintenie, iar controlurile Mares alului scotoceau toate compartimentele vietii de stat, de la controlul institutiilor la executiile periferice, la sate a Ingrijirii invalizilor, primirii ajutoarelor de vaduve0iorfani, primirii la Limp a pensiilor, ajutorarea la munca campului a invalizilor, vaduvelor si a mobilizatilor, a executarii gratuite a inj ectiilor cu Neosalvarsan §i a chininizarii satenilor suferinzi de sifilis, malarie etc. Nu cred ca organismul unei natiuni in razboi, in contact intim cu toate primejdiile, sa fi putut functiona mai bine altundeva ca in tam noastra, fiindca nevoile si lipsurile fusesera Invinse. Armata intrase pe noua pozitie din nordul Moldovei. Imediat ce Maresalul s-a Intors din Germania de la vizita facuta Fiihrerului, materialul anticar a Inceput s a soseasca in abundenta din Germania pe langa: armament, camioane, tractoare pentru artileria anticar etc. In Moldova se aflau la Inceputul lui aprilie 1944 cinci divizii blindate germane si in Basarabia alte trei, deci un total de opt divizii pe frontal roman in afard de Divizia Blindata romaneasca. Romania pusese pe picior de razboi 17 divizii pe frontal Moldovei si 7 divizii in Basarabia. Germanii aveau pe frontal romanesc, dupa relathrile Marelui Stat Major roman, 25 divizii normale si 8 divizii blindate. Diviziile www.dacoromanica.ro 276 CONSTANTIN PANTAZI germane insa erau cu efective mici, in curs de completa-re in oameni §i armament, iar diviziile de tancuri erau completate in material pe masura pierderilor ce Incercau. Atat Mare§alul, cat §i generalfi Pantazi §i Steflea au vrut ca frontul din Moldova sa fie tinut exclusiv de trupe roman* i cel din Basarabia de armata germane, insa, in practice, nu s-a putut ajunge la aceasta solutie din pricina suspiciunii germane. La comanda Grupului de Armate "Sud" intervenise o schimbare prin inlocuirea feldmareplului von Kleist cu generalul-colonel [Ferdinand] Schomer. Feldmaresalul von Kleist a sustinut mereuparasirea Crimeei §i ocuparea din vreme a frontului Nistrului, socotind Inca de pe cand grupul sau de armate se afla pe Nipru ca o defensive pe Bug, sub presiunea impingerii trupelor germane de pe Nipru, spre vest, nu va fi posibila. Chemat la O.K.H. impreuna cu feldmare§alul [Erich] von Manstein, ambii sustinand vederi identice, au fost Inlocuiti in comanda, fiindca Hitler socotea ca un general care nu crede total in reu§ita misiunii sale nu §i-o poate Indeplini. Si aceasta este adevarat92. Feldmare§alul von Kleist, dupd propunerea ce am facut Mare§alului, a fost decorat cu [Ordinul] "Mihai Viteazul" Clasa I §i s-a prezentat mare§alului Antonescu Inainte de a pleca in Germania. Am luat cu totii masa la Marepl, la Snagov, §i apoi ne-am despartit de von Kleist cu prietenie. Mi-a ramas in minte §i in suflet pentru totdeauna imaginea unui om de onoare, cavaler, leal Si generos. In formatie prusaca, un caracter asemuitor neuitatului general roman Georges Moruzi, marele meu prieten". Generalul-colonel Schomer, noul venit, era un om simpatic, apropiat, vorbind foarte bine limba italiand Si fare gesturi prusianizate. Facea parte dintre ofiterii devotati lui Hitler §i apreciati de el. Sub masca unui om bland, era foarte energic §i

www.dacoromanica.ro CU MAR4ALUL PANA LA MOAR TE 277 foarte sever. Prezenta lui§i masurile luate au readus grabnic disciplina in trupele germane, care in urma insucceselor si greutAtilor iemii incepuse sa slabeasca. Generalul-colonel Schomer, insa, voia ca trupele germane sa fie amestecate cu cele romane si a obtinut de la Maresal ca in afara celor cinci divizii blindate, a caror prezenta era vremelnica§icircumstantiala, sa mai fie aduse in Moldova 4-5 divizii germane, pentru a se face frontul absolut sigur, in explicatie, pe cand in realitate ele constituiau garnizoane de sigurantd. Prin aducerea acestor forte s-a reorganizati Comandamentul, astfel ca frontul grupului de armate avea un comandament romanesc in Basarabia, unde se aflau mai mult trupe germane, si unul german, prin generalul de infanterie [Otto] Wohler, unde se aflau in majoritate trupe romanesti. Aceste comandamente erau suprapuse comandamentelor germane si romane§iinterpuse intre comandamentele de armate§icomandantul grupului de armate94. Ele insa nu puteau impiedica functionarea comandamentelor propriu-zise ale trupelor proprii fiecarei armate, care aveau adevarata priza asupra trupelor. Maresalul a inteles talcul reorganizarii Comandamentului si a acceptat organizarea pentru a castiga o deplina incredere. Germanii aveau principiul de a nu pasta rezerve inapoi, ei organizand frontul putemic prin dispunerea tuturor trupelor nemotorizate in linie. Ei pastrau in rezerva numai trupe moto- mecanizate Si, daca inamicul spargea frontul, aduceau acolo rezerve din sectoare neatacate dupa ce contraatacau cu trupele moto-mecanizate. Maresalul a acceptat punctul de vedere al nemtiloripentru trupele romane, dispunandu-se in linie aproape toate trupele romanesti impreund cu cele germane. La inceput nu 1-am inteles bine pe Maresal, deoarece logic ar fi fost ca cel putin 4-5 divizii sa fie pastrate pentru zonaAdjud FocsaniGalati. www.dacoromanica.ro 278 CONSTANTIN PANTAZI Mi-am dat insa repede seama ca el voia ca razboiul sa nu aiba loc pe teritoriul tarii §i atunci lupta cu toate fortele pe prima pozitie pentru a opri acolo inamicul sau, in cazul cand pierdea pozitia, urmand sa incheie armistitiul §i pacea. Din felul cum se dispusesera trupele in pozitia din nordul Moldovei se vedea ca situatia Romaniei urma sa se decida pe aceasta pozitie. Mai tarziu, intr-un comitet de colaborare militar, chiar a spus in treacat: "Daca suntem batuti pe pozitia de la Ia§iTargu Neamt, nu mai avem ce face. S-a terminat". Prin hotararea luata, el concilia satisfacerea onoarei cu nevoile tarii. Romania facand ultimul efort cu armata ei, daca aceasta armata era infi-anta, conditiile impuse de onoare erau satisfacute. Germania trebuia sa inteleaga ca. atat Mare§alul, cat §i armata §i intreaga tars i§i tinuserapana la capat angaj amentele. Este incontestabil ca conceptul onoarei cuprinde in sfera intelesului sau §i notiunile de fidelitate Si lealitate. Onoarea a inceput sa fie un concept care este proprietatea fiecarui om dupd caracterul, spiritualitatea§iputinta de intelegere a fiecaruia. Exists §i o onoare nationals specifics fiecarei natiuni. Este de la sine inteles ca nu intelegem §i simtim pornirile onoarei la fel cu germanii. Conceptiile §i educatia lorpangermanista hipertrofiaza ponderea fidelitatii in onoarea natiunii. Germanii considers ca ei in§i§i i§i aleg conducatorul, Fiihrerul, §i ()data ce 1 -au ales sunt datori prin fidelitate germanica sa-1 urmeze §i in bine §i in rau pand la capat. A vrut natiunea germand sau au vrut Hitler §i Partidul National-Socialist German ca razboiul al doilea mondial sä continue pans in clipa cand germanii n-au mai putut lupta, iar Hitler s-a sinucis, Germania intreaga fiind ocupata de adversar? Daca Hitler, inainte de a pieri, a vrut sa scoata in relief prin fapte aceasta caracteristica germanica, Mare§alul a gandit ca Romania este o tars mica. Si ea trebuie sa-§i indeplineasca indatoririle de onoare §i de fidelitate, insa nu-i este permis sa mearga 'Yana la distrugere. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM' LA MOARTE 279 La inceputul lui aprilie, anglo-ruso-americanii anunta conditiile in care acorda armistitiu cu garantii statelor "satelite", intre care intra §i Romania. Nu §fiu prin ce mijloace conditiile ie§irii din razboi au fost date Mare§alului, care le-a comunicat domnilor ManiusiStirbey, insa niciodata Consiliului de Mini§tri$i nici unui ministru separat. Printul Barbu tirbey a plecat in strainatate §i tratativele sale misterioase in serviciul domnului Maniu erau cunoscute de once persoana [care] avea radio la domiciliu, in privinta persoa- nelor politice cu care is contactul. In prima zi de Pate, Mare§alul prime§te o comunicare de la anglo-americani, care a fost denumita Ultimatum, prin care se cerea ca Romania sä raspunda in 72 de ore daca iese sau nu din raz' boi". Am aflat ca la primirea acestui ultimatum, Mare§alul, dupa ce a examinat diferite propuneri ce i se faceau, a luat hotararea de a scrie generalului englez [Henry Maitland] Wilson, pentru ca scrisoarea samearga la cercurile conducatoare politice anglo- americane. I s-a propus Maresalului sa lase trupele ruse§ti sa treaca in Moldova peste liniile romane§ti, sa predea armamentul pentru ca numaidecat sa urmeze inapoierea armamentului §i pomirea la razboi a armatei romane alaturi de cea rasa contra Germaniei. Mare§alul nu putea intelege o astfel de actiune, pe care o considera drept tradare ordinara. Nu mi s-a cerut parerea, dar mi-ar fi fost imposibil sa vad astfel de cum a vazut Mare§alul. Mare§aIu1intelegea ca armata [o data] atacata pe noua pozitie strapunsa, el sa incheie armistitiul impacand cerintele politice §i ale onoarei, iar prin aceasta atitudine desigur Ca adversarii ar fi fost in mare avantaj strategic la aripa dreapta a dispozitivului german, dar nu intelegea sa se inmladie in cadrul unui act de felonie. In aceasta idee a scris generalului Wilson o scrisoare in care riu ca a intrebuintat expresia: "De ce voiti sa dezonorati un www.dacoromanica.ro 280 CONSTANTIN PANTAZI general batran?" Scrisoarea se continua apoi, aratand ce cere Romania la incheierea armistitiului, §i anume: 1. Romania sä nu fie obligata a Indrepta armele contra Germaniei. 2. Garantii din partea Angliei §i Americii ca armatarusa nu va ramane pe teritoriul Romaniei. In ceea ce prive§te amestecul Aliatilor in politica tariff, exista aceasta obligatie in conditiile de armistitiu trimise. Cred ea aceasta este originea hotararii de a nu se mai trata cu Mareplul, intrucat impresia anglo-americanilor a fost ca Mare§alul se Impiedica in prejudecati militare. De altfel, daca 1-au preferat pentru tratative atat anglo- americanii, cat §i oamenii no§tri politici, aceasta se datora faptului ca toti credeau ca Mareplul era cel ce putea cu cea mai mare Inlesnire sa schimbe repede directia de lupta a armatei, considerand dugnanii instantaneu aliatisialiatii pand azi, du§mani. Cercurile politice interne puse in curent cu propunerile Ultimatumului sunt in discutii continue, §i domnul Maniu organizeaza ieOrea larii din razboi, formand blocul partidelor politice: National-Taranesc, National-Liberal, Social-Democrat §i Comunist. Discutiile, desigur, se faceau pentru o actiune de viitor, intrucat pentru un moment nu putea fi vorba de armistitiu, germanii avand in Romania 8 divizii blindate, in putinta de a ocupa oricand tara; pe front aveau 25 de divizii, din care in linia intai 200.000 de oameni, iar inapoi, la serviciisicoloane, 300.000 de oameni, tineri §i Inarmati. In Germania se aflau Inca 40 de divizii,care erau oricand disponibile. Prin urmare nu existau conditiile favorabile ie§irii din razboi, nici pentru cei care voiau sa o faca pe calea dinaintea careia scrupulele fusesera date la o parte. Regele nu de mult Limp ceruse pentru a fi numit §ef al Casei Militare, prin luna februarie, pe generalul Constantin Sanatescu, care, sustinut de mine, este primit de Mare§al. www.dacoromanica.ro CU MARES'ALUL Pii1VA- LA MOARTE 281 General ul Sanatescu a venit la minister la mine, multumin- du-mi ca-i dadusem cu putin timp inainte comanda de armata. Era echipat cam modest Si chiar mi-a spus ca nu mai are tinuta noua militara, el pregatindu-se pentru retragere, intrucat peste un an urma sa iasa la pensie §i, find cu mijloace materiale modeste, 1-am echipat in uniforms noua, de la cizme pans la §apca, §i i-am acordat de la minister misie de reprezentare aproape egala cu a mea. Eram prieten cu Costake Sanatescu din 1905, deci de 39 de ani. Prin aprilie, Regele, cu consimtamantul mareplului Anto- nescu, il numete pe generalul Sanatescu i mareplul Palatului Regal. Acesta prime§te insarcinarea de la Rege sa discute cu oamenii politici care cer audienta Regelui §i sa le studieze memoriile. Tot in aprilie 1944, Regele imi cere sä nu fie mutat maiorul aviator Udriski din Bucure0 §i chiar sa-1 mut la Palatul Regal. Maiorul Udriski era un foarte bun pilot de avion, conducea Grupul Aviatiei Civile, pilota intotdeauna avionul Regeluii al meu §i nu §fiu pentru ce motive atat viceministrul Aerului, cat §i generalul Vasiliu, viceministrul de la Interne, voiau sa-1 mute din Bucure0. Probabil fiindca ii vazusera in compania Regelui. Regele, 'Inca din 1943, dupd un dejun pe care-1 luasem la Palat, Intr -o discutie ce am avut in privinta sfar§itului razboiului printr-o infrangere a noastra, mi-a spus: Dar ce ma fac eu, funded pe mine daca ru§ii ma prind, ma omoard sigur. Nu, Majestate, cu Majestatea Voastra nu au nimic. Poate pe Maresal i pe Mihai Antonescu ar fi posibil sa-i execute, Si nu este exclus ca §i eu sa fac parte din echipa, cunoscand fiind ca-i sunt solidar; dar cu Regele nu au nimic, Majestatea Voastra find tanar i tinut de Marepl in afara treburilor statului. Mai inainte cu putin, Mihai Antonescu ceruse pentru Rege sa i se plateasca pretzel expropierii unei case facuta de primarie,

www.dacoromanica.ro 282 CONSTAIVTIN PANTAZI in valuta elvetiana, asa 'luck cererea Regelui in privintamaiorului Udriski mi se paruse ca viza o calatorie aeriand spre Elvetia, daca la un moment dat aceasta se impunea. I-am comunicat Regelui ca nu pot sa-1 mut pe Udriski la Palat fiindca vor fi neintelegeri cu Maresalul, dar it voi tine la cabinetul meu si va fi la dispozitia Majestatii Sale. Generalul Jienescu, ministrul Aerului, insa tinea cu once pret ca Udriski sa plece din Bucuresti si a raportat Maresalului ca trebuie sa plece neaparat pentru anumite motive raportate de generalul Vasiliu. Eu i-am raportat Maresalului, confidential verbal, ca am promis Regelui ca-lpastrez in Bucuresti si, in acelasi timp, ca it apreciez ca fiind cel mai bun aviator al tdrii si nu ma pot lasa influentat de mici invidii sau intrigi. I-am adaugat Inca impresia mea ca Regele vreasa-Iaiba pe Udriski la indemana pentru o eventuala plecare in Elvetia. Maresalul mi-a raspuns: Cum poate Regele sa-si inchipuie Ca lasa eu aici si n-am eu grija de el? Dar nu vor ramane aici, daca trebuie sa vind ruffi,nici una din personalitatile tarii. Cum dumneata crezi ca pe dumneata to -as putea rasa aici? Domnule Maresal, va rog sa-mi permiteti sa vorbesc deschis. Eu nu plec din Bucuresti fiindca m-ati pus in capul armatei, armata ramane in tara si onoarea mea ma obliga sa stau pe loc once s-ar intampla. Imediat ce vor veni rush, ma voi duce la Comandamentul for si le voi declara: Am fost ministrul Armatei si am venit sa ma predau domniei voastre. Maresalul m-a ascultat, s-a uitat la mine si mi-a raspuns: Nici eu nu voi fugi din tars, insa nu ma voi preda ca dumneata, ci voi sta ascuns in munti pans voi socoti ca este momentul sa ies din nou la lumina. In ceea ce ma privea, hotararea mea fusese adusa la cunostinta familiei mele, ofiterilor cabinetului meu, unor generali www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PA'N,',1- LA MOARTE 283 prieteni ai mei: generalii Constantin Niculescu si Ion Negulescu, ambii fosti ministri de Razboi, domnului M. Lazeanu de la Banca Nationale, domnului Petre Ghiata etc., etc. Fiului meu i-am spus: "Am doua solutii: sinuciderea si predarea. Pentru a nu fi acuzat de lasitate ma voi preda, fiind sigur ca voi fi executat, deli nu sunt deloc vinovat." Spre sfarsitul lunii aprilie am avut o intnmire a Consiliului Superior al Armatei, la care au luat parte generalii Sanatescu, Macici, Vasile Atanasiu, si subsecretarii de la Razboi: generalii Nicolae Soya, Jienescu, generalul [Ilie] Steflea si generalul [Gheorghe] Dobre, ministrul Inzestrarii Armatei si al Economiei Nationale. Generalul Sanatescu ne-a istorisit foarte hazliu ca, find insarcinat de Rege a primi oameni politici ce fac memorii Regelui si cer audiente, a discutat cu ei situatia tarii. "Toti sunt de acord ca. Romania trebuie sa iasa din razboi, insa cand le cer solutiile ce propun, dau din colt in colt". Nu stiu dace spunea adevarul sau dace voia ca prin mine sa fie camuflata activitatea sa, contra unor probabile descarcari de fulgere de-ale Maresalului. In timpul acesta, rusii trecusera la atac cu care de lupta in fata pozitiei din nordul Moldovei si in duelul de tancuri germano rus, superioritatea a fost de partea armatei germane. In inspectiile ce le-am facut pe front la Divizia 1 a generalului [Alexandru] Saidac, am fost impreund cu generalul $teflea la postul de comanda al generalului [Sepitimiu] Pretorian, la "Drumul Oilor", de unde m-am despartit de generalul Steflea, el mergand la Facauti, iar eu la Scoala de Agriculture de unde m-am dus sa vad linia I. Generalul $teflea a numarat la Facauti 11 cadavre de tancuri, 9 cadavre de tancuri rusesti, intre care 2 de 80 de tone, armate cu tunuri de 121 [mm] calibru, si 7 de 34 tone; nu erau pe teren decat 2 tancuri germane ramase. Ofiterii roman raportau ca peste tot situatia era similard. www.dacoromanica.ro ?84 CONSTAIVTIN PA NTAZI In Crimeea ru§ii trecusera la atac §i, respingand atat trupele de la Kerci, cat §i cele de la Marea Putreda, toate trupele din Crimeea erau in retragere spre Sevastopol, unde se ordonase sä fie imbarcate pentru a fi aduse in tars la Constanta. Transportul pe mare s-a facut de marina noastra, cu ajutor de vase germane, §i s-a efectuat in conditii admirabile. Marele Cartier German ordond insa a se pastra un cap de pod redus la Kersonez, Hitler pretinzand ca va trece la ofensiva. In fapt, prezenta acestor slabe santinele germano-romane, dezarmate, intrucat trupele nu mai aveau decat foarte putin material anticar, ramanea o incercare de intimidare care acum nu mai putea fi luata in serios. Generalul-colonel [Erwin] Jaenecke, apropiatul §i devotatul lui Hitler, i§i permite sa telegrafieze Cartierului Ca ramanerea acelei garnizoane acolo va avea de efect pierderea sigura a ei, fara nici o urmare folositoare tactics, §i ca o directs consecinta a acestei incercari, de a -si exprima curajul opiniei, generalul Jaenecke este ridicat din comanda telegrafic §i inlocuit. Daca generalul Jaenecke era ascultat nu s-ar mai fi pierdut zadarnic 10-12.000 de oameni dupd cateva zile. Plecarea din Crimeea a fost foarte tragica, trupele romane trebuind sa ofere un jalnic sacrificiu zeului razboiului, un numar de 17.000 de cai care, neputand fi luati, au fost executati dupa ce -si facusera §i ei datoria timp de trei ani. "En vain ils ont partage avec les hommes les fatigues de la guerre et la gloire des combats". Cand am fost in Crimeea, la 8 noiembrie 1943, efectivul trupelor romane din armata de operatiuni a Crimeei era de 78.000 osta§i §i 8.000 ofiteri §i subofiteri. S-au intors in lard in 1944, luna mai, pe ruta SevastopolConstanta, 42.600; Marina a avut un singur vas, vasul Alba Julia, puternic avariat, insa menti- nandu-se pe linia de plutire a putut fi dus in docuri la Constanta §i reparat". www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PANA LA MOARTE 285 Operatiunile pe frontul Moldovei §i a] Basarabiei au tinut cu intreruperi aproape tot cursul lunilor mai §i iunie 1944. Am inspectat in acest timp de patru on frontul Moldovei §i o data frontul trupelor romane din Basarabia. Trupele erau in excelente conditii fizice Si morale; conditiile morale este drept ca se datorau in mare parte prezentei diviziilor blindate germane. In toate inspectiile ce faceam, luam contactul cu linia I pentru ca prin exemplu sa pot contribui §i eu personal in oarecare masura la mentinerea moralului. Voi rearninti celor ce mai traiesc inspectia ce am facut maiorului Izvoranu, la portul Bugaz, din "Tara Pisicilor" (in Bugaz, din toata populatia nu se mai aflau prezente decat pisicile care se inmultisera foarte mult §i de aceea i-am zis "Tara Pisicilor"), unde am mers dincolo de sanatoriul din Bugaz la postul de contact cel mai inaintat spre liniile inamice, la 200 m de tarmul insulei Carolina. Apoi trecerea pe malul Nistrului la Divizia 15 Infanterie, in satul Olane§ti; apropierea 'Ana aproape de contact cu generalul Dumitrescu Polihron, spre marginea sudica a satului Rascaeti §i, in sfar§it, inspectia facutd generalului [Alexandru] Nasta cu care am pornit de la Marianka pentru a merge la linia de contact pe Nistru. Moralul trupelor din Basarabia era foarte bun §i nu lipseau decat ni§te rna5ti contra tantarilor, pe care le-am confectionat imediat ce m-am intors la Bucure0 §i le-am trimis pe front. La sfar§itul lunii mai a avut loc o noud reuniune a Consiliului Superior al Armatei la padurea Pustnicul, unde se afla dispersat ministerul, and conversand cu Sanatescu acesta m-a intrebat: Dar de ce nu se is contactul §i cu rusii? Ace§tia au facut ni§te propuneri de armistitiu §i cred ca este o datorie de elementary politete sa cerem sane intelegem. Eu m-as oferi sä merg sa tratez din partea guvernului, ca eu cunosc rusii deoarece am mai tratat cu ei. Apoi m-a rugat sa -i comunic Maresalului ca ar dori sä fie

www.dacoromanica.ro 286 CONSTANTIN PANTAZI invitat acasa la marepl, "la o cafea", ca sa poata vorbi cu el in voie. In cabinet este peste putintasa-ispui ce vrei, fiindca to tine la distantamilitard. Este greu sa-i vorbesc Mare§alului, intrucat deja este suparat pe tine, fiindca este informat ca ai intalniri cu oamenii politici §i a inceput chiar in ora§ sa se vorbeasca de un guvem general Sanatescu. Insa de ce nu vrei sa vorbe§ti cu Ica Anto- nescu? Nu vorbesc cu putintelul acela de om. Daca poti face sa vorbesc cti Mare§alul, bine, daca nu, cu Ica nu stau de vorba fiindca nu este om serios. Chiar dupd cateva zile 1-am vazut pe Mare§al care era furios contra lui Sanatescu, din pricina discutiilor acestuia cu oamenii politici §i a zvonurilor ce se inteteau ca generalul Sanatescu va forma guvemul. Dupa ce am aratat Mare§alului ca Sanatescu nici ca gande§te sa villa la guvem, tot gandul lui fiind la pensie, am intrat in discutie cu Ica Antonescu in camera de alaturi. Atunci i-am spus lui Mihai Antonescu: Dar in definitiv, domnule Mihai Antonescu, de ce nu se is legatura cu ru§ii? Oamenii ace§tia au facut ni§te propuneri, Rusia este o tars mare §i not nici macar nu stam de vorba la o propunere ce ni se face? Mihai Antonescu se ridica de pe fotoliu §i-mi spune: Haide amandoi la Mare§al. Cand intr5m in camera biroului alaturat,u§a intre birouri fiind deshisa, Mihai Antonescu se adreseaza Mare§alului pe un limbaj intim, care corespunde ideii: Auzi, domnule Marepl, ca §i domnul general Pantazi este de parere ca trebuie sa slam de vorba cu ru§ii". Descoperindu-ma apoi, i-am repetat Mare§alului cuvintele generalului Sanatescu, pe care le rostisem cu cateva minute mai inainte §i lui Mihai Antonescu. Si am continuat: www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM- LA MOARTE 287 Generalul Sanatescu s-a oferit samearga el insu§i sa discute cu ruOi §i prelungqte conversatiile §i o lung de zile, daca dumneavoastra vreti aceasta. Mare§alul m-a privit in ochi, n-a dat nici un raspuns §i a schimbat vorba. In epoca aceea, avusesera loc succesele germane in lupta de tancuri din Moldova i Mare§alul i§i facea unele iluzii. El era de parere acum "sä tina frontul daca este posibil pentru ca armistitiul sane gaseasca pe frontul actual, ceea ce ar fi foarte avantajos pentru Romania". Mare§alul vedea ca in curand Germania va trebui sa incheie armistitiul §i i§i inchipuia ca este mai avantajos pentru tars sa intre in armistitiu o data cu armata germane. Pe frontul rusesc operatiunile se intindeau inspre nord, iar luptele de tancuri de pe frontul romanesc erau o operatic prin care se urmarea fixarea diviziilor de tancuri germane pe frontul romanesc. Batalia de distrugere de pe frontul rusesc i§i muta centrul de greutate al apasarii in directiaVar§ovia §i apoi chiar pe frontul de nord. Enorma masa de camioane, corpurile de tancuri §i masele de artilerie motorizate se deplasau repede §i prin surprindere in campul strategic, imprimand o initiative dureros simtita de Comandamentul german. Comandamentul sovietic executa spartura frontului german prin bombardamente masive de artilerie, dispunand in zona sparturii de o densitate de 350-400 tunuri pe kilometru de front, care distrugeau total once umbra de aparare a inamicului dupe un bombardament de 2-3 ore. Numai imensul numar de camioane dadea putinta unei ingramadiri atat de marl de proiectile intr-un timp foarte scurt, putandu-se astfel cauza mereu surprinderea. Spartura racuta, mase marl de tancuri protej ate de o puternica aviatie de vanatoare, asalt §i bombardament impingeau in

www.dacoromanica.ro 288 CONSTA1VTIN PANTAZI adancime la objective foarte indepartate strategice, silind pe inamic la retrageri dezordonate si acceptare de man goluri de front cu ancvointa de astupat altfel decat prin prelungirea retragerii foarte mult inspre vest. Pe timpul lunii mai, aviatia de bombardament anglo- americana incepuse pregatirea debarcarii pe coasta de nord a Frantei prin bombardamente masive in covor asupra tuturor obiectivelor de fortificatii de pe coasta Marii Manecii si cele din adancime, cum si bombardarea centrelor de comunicatie. Debarcarea s-a facut initial in Peninsula Cotentin, prelungindu-se spre est pans la valea (am uitat denumirea), capul de pod formandu-se in zona CherbourgAvranchesCaen. Batalia angajata pe coasta nordica a Frantei a durat mai bine de cloud luni, trupele anglo-americane debarcate fiind puternic protej ate de aviatia de bombardament si de artileria flotei. La Comandamentul german se apreciase, ceea ce era just, Ca ofensiva anglo-americansin cadrul marii batalii angajate prin ofensiva de distrugere a rusilor si ofensiva de fixare din Italiatrebuia sa creeze acum ceea ce maresalul Foch denumea "evenimentul", ea avand rolul unei operatiuth ofensive cu caracter holarator. Germanii sperau ca o contraofensiva a for in nordul Frantei careia ii afectasera o masa de manevra de 40-50 de divizii, peste trupele aflate de-a lungul coastelor, care cifrau iarasi cam 50 de divizii sprijinite de o putemica aviatie de lupta si posedand 10 divizii blindate de soc, cu materialul cel mai modem german, ar avea posibilitatea sa bats trupele anglo-americane, silindu-le la o pripita parasire a teritoriului francez. Problema ce se punea, din punct de vedere al executiei, era daca ofensiva urma sa inceapa inainte cainamicul sa-si fi terminat complet debarcarea sau operatiunea sa se inceapa dupd ce inamicul si-a terminat complet debarcarea si, inaintand in interiorul Frantei, trupele anglo-americane incetau de a mai putea fi sprijinite de flota de razboi. www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PANA LA MOARTE 289 S-a ales ultima solutie, prima de altminteri nefiind posibila. In luna iulie efortul principal rusesc in continuarea bataliei de distrugere se muta pe frontul Grupului de Armate germane "Nord", realizandu-se o spartura enormao patrundere in adancime catastrofala. Germanii incep sa is de pe frontul romanesc, una cate una, diviziile blindate, astfel incat in ziva de 10 august 1944 nu mai exista nici o divizie blindata in tail sau pe frontul romanesc". In luna mai, dupe ce se constituise frontul solid, Mare§alul m-a intreb at care este moralul o§tirii. I-am raspuns ca moralul nu mai poate fi bun pentru ca a disparut credinta ca vom fi invingatoriainumai aceasta credintd poate tine un moral sigur. Mare§alul mi-a ripostat ca moralul se tine in primul rand prin discipline Desigur, am ad'Oigat eu reluand cuvantul, insa disciplina trebuie sä se geze c.onvingerea ca putem invinge. Cand trupele roman se aflau in Crimeea §i Cuban, moralul for acolo era foarte bun, fiindca erau departe de interior §i opiniile acute ale cetate- nilor nu patrundeau pand la ei, cu insistenta picaturii de ape conti-.ae. Acum este peste putinta a se face separatia intre otire si populatia tarii §i desigur interiorul este cel ce influenteaza. Cu toate acestea, adauga Mare§alul, prin disciplind se poate tine moralul luptatorilor, bineinteles punandu-se luptatorul in cele mai bune conditii materiale posibile. Dacea.5 fi eu comandant de divizie, to asigur ca divizia mea ar lupta oricandai oriunde cu insufletire. Dar nu sunt toti comandantii de divizie energici. Domnule Marepl, n-am facut nici un act de favoare §i am ales comandantii de divizii cu toata grija, desigur atat cat omene§te un om nu se poateinsela. Ducandu-se pe front, Mareplul a fost foarte sever cu comandantii de divizii §i a luat comanda mai multor generali. Desigurca §iacest mijloc constituie o putinta de a se pastra

www.dacoromanica.ro 290 CONSTANTIN PA NTAZI moralul, §i sistemul s-a intrebuintat in toate armatele. Generalul se incarch de glorie cand, de fapt, osta§ii lui au consimtit toate sacrificiile §i se dezonoreazd cand trupa sa a fost invinsd. Masurile luate de Mare§al erau totdeauna consecinta unui insucces s au nereguli gasite in momentul cand trecea pe la unitati. Mai tarziu, prin luna iunie, comandantii de mari unitati au rap ortat Mare§alului ca masurile represive luate prin consiliile de rdzboi sunt tardive §i din cauza aceasta ele sunt ineficace. Generalii [Mihail] Racovild, comandantul Armatei 4, §i [Nicolae] Stoenescu, comandantul Corpului 4 Armatd, au facut chiar rap oarte in care cereau ordine acoperitoare pentru a putea exercita sanctiuni prin ordine, rard judecata. Ffind pe front, Mare§alul chiar a ingaduit ca in cazuri de la§itate, automutilare, neexecutare de ordin, lovirea superiorului, omul vinovat sd fie executat pe loc. Sunt informat a au §i fost practicate cateva executii sumare. Intors la Bucure§ti, mi-a dat ordin sd scot un decret-lege care sd confirme legal aceatd masurd. I-am raportat ca nu pot face acest act, intrucat nu se poate lua viata unui om prin vointa unui altuia, care poate sa nu fie totdeauna rezultatul unei judecati objective, §i am alcdtuit legea unor tribunale de front, compuse din trei judecdtori "lute care unul find osta§ luptAtor in linia Ipentru judecarea soldatului. Mare§alul §i cu acest prilej m-a intrebat ce solutie sa ham pentru a pasta moralul. I-am comunicat ca in afard de bunul trai al omului, dreptate, instructie, buns inarmare §i disciplind combinata cu exemplu, nu mai exists altd solutie, nemaiputand fi vorba de propaganda. Propaganda interiorului ostilt§i atitudinea oamenilor politici vd este cunoseutd §i nici nu poate fi impiedicatd, intrucdt rdzboiul este pierdut. Numai cinetie ce arme not ar putea schimba soarta r5zboiului, fiinded prin armele momentului situatia se clarified din moment in moment. Desigur, am 15sat §i las oamenii politici, ba chiar ii ocrotesc, fiindcd tara trebuie in once caz sa aibdie§iri,dar solutiamoralului www.dacoromanica.ro CU MARE,,SALUL PANA LA MOARTE 291 consta tot in discipline, care trebuie tinuta de comandantii de divizii §i cei superiori lor. Germanii faceau o mare propaganda din armele not cu ajutorul carora urmau sa ca§tige ra,zboiul, §i credinta generalilor Si osta§ilor germani era inalterabild., Unul din marile pericole ale campului de batalie erau tancurile, §i acestea incepusera sa fie bine contrabatute cu mine §i armament de artilerie anticar. Germanii au inventat pentru lupta apropiata ni§te aparate simple, care aruncau un proiectil exploziv la distantele, unele de 50 metri §i altele de 150 metri maximum. Omul statea in §antul lui in care tancul advers nu putea face nimic, §i la distantapotrivita anima la tanc proiectilul anticar. Toata armata romans de pe front a fost dotata cu aceste arme, numite Faustpatrone §i0fenrohre. In afara de aceste arme, am auzit din comunicatele germane §i engleze de tunul (sic!) care trimitea explozive puternice in Anglia, cunoscute sub numele de V1 §i V2. In proiect se experimenta: avionul de lupta de 1.200 km la ore viteza §i o bombs chimica de avion cu efecte nimicitoare. Aceste cloud din urma arme erau de domeniul zvonului secret (sic!). In iulie 1944, Mare§alul are mai multe manifest:1-r' ce pareau curioase in Consiliile de Mini§tri. Intors de pe front, unde generalii ce-i inspectase paradasera (sic!) o incredere absolute in pastrarea pozitiei no astre in cazul unui atac rus, Mareplul, inainte de a se incepe Consiliul de MiniVri, a facut sa se arate mini§trilor trei copii intre 16 §i 18 ani luati prizonieri pe frontul Diviziei 8. Unul din ei in varsta de 16 ani, purta gradul de sublocotenent. La intrarea sa in consiliu, Mareplul a inceput sa vorbeasca astfel: Uitati-vd,domnilor, ce luptatori mai au ru§ii, toti copii §i copilandri, iar domnul Maniu ma indeamna sa ma predau. Eu

www.dacoromanica.ro 292 CONSTANTIN PANTAZI tiuce fac, domnilor, ru§ii nu mai au oameni §i vor pierde sigur razboiul. 0 sali multe mainile domnul Maniu. Mare§alul vorbea enervat, insa eu 1-am mai va"zut find furios §i vorbind ca atare, insa de fapt disimuland astfel pentru a in§ela aparentele. Mareplul avea o singura grija, aceea de a nu ocupa nemtii tara. De multe ori, Insotindu -1 in inspectii, mi-a spus: "Cea mai mare nenorocire ar fi sa ocupe nemtii Tara §i sa instaureze un guvem adus de ei de la Berlin, care, fatal, ar face macel printre evrei, cum s-a intamplat in Ungaria, §i ar executa comuni0§i politicieni pentru ca prin teroare sa mentind tara in razboi. Mai tarziu, prin ocuparea tarii de rui, manevra teroarei ar avea ca objective pe cei adu§i de nemti §i sprijinitorii lor." Mare§alul §tia bine ca ceea ce se vorbe§te in Consiliu este cunoscut de nemti §i manifestandu-se cum o facea era convins ca va face serviciu tarii, ale care] sentimente pacifiste izbucneau mereu §i exprimarea for era foarte bine cunoscuta de germani. Nu mult dupa. acest Consiliu, intorcandu-mä dintr-o inspectie din Basarabia de pe front, Mareplul mi-a comunicat sa tin o scurta conferinta dare de seams Consiliului de Mini§tri. Dupa terminarea Consiliului, Mare§alul a aratat mini§trilor starea morals a interiorului §i indeosebi parerile oamenilor politici din tars, insistand ca este cazul sa intruneasca reprezentantii autorizati ai Armatei, Clerului, Magistraturii, Universitatilor §i Corpurilor Constituite pentru ca sa le expuna situatia §i acqtia sa hotarasca. Intre timp, la memoriile ce i se inaintau de §efii opozitiei, Mare§alul raspundea prin ale oferi puterea. Nimeni insa nu putea lua raspunderea, fiindca plecarea Mare§alului de la guvem insemna ocupatia germandatat timp cat frontul german din Romania nu era atacat puternic, continuarea guvemarii Mareplului se impunea, jar felul cum el se comporta era logic §i impus de situatie.

www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM' LA MOARTE 293 Eu, personal, eram perfect identificat cu noua noastra misiune §i primisem cu toata seninatatea §i con§tienta ideea sacrificiului ca un imperativ categoric al datoriei. Intr-o zi, spre sfar§itul lui iulie, fii9d alarms aeriana, am gasit in dreptul Catedralei Catolice pe/colonelul in retragere Mirodescu Gheorghe, vechi -camarad din razboiul trecut, un viteaz §i distins membru al Ordinului "Mihai Viteazul". Colonelul Mirodescu era trecut de 72 de ani §i de cate on ne intalneam ne tachinam reciproc asupra tineretilor noastre ramase. El spunea ca sunt complet "hodorogit", iar eu ii spuneam ca este tank Inca, fiindca este camarad de class cu Averescu. Vorbind serios, mi-a spus ca el are 72 de ani §i "varsta este varsta"; iar eu i-am vorbit razand "ca tineretea nu este in raport cu anul na§terii, ci cu acela al mortii, iar situatia de acum va avea de consecinta ca este aproape sigur ca mor Inaintea dumitale. Hilda razboiul este pierdut, iar eu, cand vor veni ru§ii, ma duc sa ma predau lor, intrucat am fost §eful secund al armateisi capitanul vasului se salveaza eel din urma, daca mai este posibil". Mihai Lazeanu, administrator al Bancii Nationale, a primit de la mine aceegi mkturisire cu prilejul unei vizite amicale ce mi-a facut la minister. Dupd 20 iulie, Mare§alul merge la Curtea de Arges pentru parastasul regelui Ferdinand. El, impreuna cu Mihai Antonescu, insotesc pe Regesi,de§i trebuia sa mai mearga un ministru, care normal trebuia sa fie generalul Pantazi, care era Cavaler al Ordinului Si o delegatie a acestui ordin asista la parastas, n-am fost luat. Sigur n-am fost luat fiindca s-au discutat chestiuni politice. De la Curtea de Arge§, Mareplul s-a dus la Olane§ti pentru a-§i face cura. Spre sfar§itul lui iulie in Bucure§ti se auzise ca Mareplul trece puterile Regelui §i se formeaza un guvern politic sub prqedintia generalului Sanatescu. www.dacoromanica.ro 294 CONSTANTIN PANTAZI Nu de multa vreme, cred pe la mijlocul lunii iulie, de cand a aparut polemica cu scrisoarea ziaristului Calciu trimisa domnului Maniu, Mare§alul daduse ordin lui Eugen Cristescu, eful Serviciului Special de Informatii, ca sa ma informeze §i pe mine in chestiunile politice. Domnul Cristescu imi aratase ca domnul Maniu sustinea ca Basarabia trebuie pastrata §i ca pentru armistitiu nimeni nu este mai calificat sa-1 incheie ca mare§alul Antonescu. Am discutat chestiunea armistitiului cu domnul Ghiata, la care locuiam Si cu care eram prieten,sii-am destainuit ca am sa fac pe Mare§al sa incheie armistitiul, fiindca avea cele mai multe inlesniri pentru aceasta. Informatia ca Mare§alul a renuntat la conducere fusese adusa de generalul de jandarmi [Constantin] Anton, aqa incat avea aparenta realitatii, iar domnul Petre Ghiata mi-a spus ca in cercurile politice [se vorbea] de un guvem Sanatescu cu generalul Racovita la Razboi. A doua zi, generalul $teflea mergea la Olanesti, §i eucu gandul cedarii puterii de Mare§al, in divergent:a" de opinii cu domnul Maniu care cerea ca Mare§alul sa incheie armistitiul, [crezand ca aceasta] ar fi daunatoare tariiprintr-o reactie germand am comunicat Mare§alului, prin $teflea, ca Mareplul sä nu cedeze puterea fiindca armata n-are incredere decat in el. Eram convins ca acum not aveam o misiune de sacrificiu §i voiam casiMareplul sa o accepte fara nici o rezerva. In ziva de 30 iulie sau in ziva de 1 august am mers impreund cu Steflea cu cloud avioane mici la Olaneti, la Maresal, care m-a primit cu urmatoarele cuvinte: Asa ma cuno§ti dumneata pe mine? Cum ai putut dumneata crede ca in momente atat de grele pentru lard, am sä las eu conducerea? Dupd aceea ne-a vorbit de vizita pe care trebuia s-o faca in ziva de 5 august Fiihrerului, adaugand: www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM- LA MOARTE 295 Eu am sa-i spun clar lui Hitler in Ltd ca razboiul este pierdut §i ca n-am alts solutie decat sa inchei armistitiul. M-am ridicat de pe fotoliu §i cu ton impulsiv i-am spus: Sa nu faceti una ca asta domnule Marqal, ca impiedicati prin acest gest §i oamenii politici ai tarii de a mai incheia armistitiu. Veti fi arestat pe loc §i nemtii vor ocupa tam. Bine, dar razboiul este pierdut §i cum vrei dumneata sa ies din razboi cinstit §i leal? Domnule Mare§al, not trebuie sa primim bat:cilia daca suntem atacati in Moldova §i sa ne pregatim pentru a asigura ie§irea din razboi in cazul cand frontul nostru este rapus, prin dispunerea potrivita, pentru a rezista unei incercari de forta germane, a fortelor noastre din interior. Romania avea in interior la acea epoca 24 de divizii: 2 de infanterie, 3 de cavalerie, in afara de 19 divizii de recruti, instruiti de trei luni. Diviziile acestea erau incadrate, inarmate, constituite pe §ase batalioane fiecare. Erau insa slab armate cu material anticar §i de artilerie, dar §i in aceasta directie puteau face fata prin ceea ce aveam in regiuni putin accesibile carelor de lupta. Mareplul, dupd reflectie, m-a intrebat: Va sa zica, dumneata gase§ti ca este mai buns solutia aceasta §i o preferi celei de a declara franc lui Hitler intentia mea? Da, domnule Mare§al. Bine atunci, Steflea is masuri de deplasarea diviziilor din interior intr-un dispazitiv potrivit. Imi dati voie sa controlez eu realizarea dispozitivului, genergul Steflea trebuind sä plece pe front maine? Desigur, controleaza dumneata. Inainte de a pleca de la Olane§ti, Conducatorul Statului i-a spus lui Mihai Antonescu in fata mea: Ica trateaza cele cloud chestiuni: garantiei sa nu intorc armele contra Germaniei.

www.dacoromanica.ro 2 96 CONSTANTIN PANTAZI Intors la Bucure§ti, a doua zi am chemat la mine pe colonelul Leonida, §eful Sectiei Operatiilor din Mare le Stat Major, caruia i-am comunicat ce are de facut §i in 24 de ore sä vind la mine cu proiectul operativ. A doua zi, cand a venit la mine colonelul Leonida, am fost surprins cand am vazut ea trupele din interior aveau un dispozitiv aproape realizat. Maresalul, inca de cand germanii ocupasera Ungaria, pregatise masuri de precautie, lucrand direct cu colonelul Leonida. Am cerut colonelului Leonida sa mai aduca in Bucure§ti Regimentele 10 Ro§iori, 3 Calarasi §i 5 Calara0, toate trupele Incercate in razboi; sa stranga Regimentul 4 Ro§iori §i sä-1 incadreze cu tancuri modeme. La Targovi§te, la Centrul de Instructie al Tancurilor se aflau 32 de piese modeme care, impreund cu materialul nostru mai vechi, puteau face constituirea unei forte de tancuri. Asemenea, la Dadilov se aflau cloud divizioane de artilerie grea, din care unul complet motorizat, ceea ce facea ca aceste piese sa poata fi intrebuintate. Nu ne-am gandit un moment sa intrebuintam aceste forte decat in aparare, in cazul cand armata noastra fiind batuta in Moldova, germanii ar fi vrut ca prin forts sä ne impiedice a incheia legiuitul §i dreptul nostru armistitiu. In ziva de 4 august 1944, Maresalul s-a Intors in Bucuresti Si m-a chemat la ora 18. Trebuind sa piece in Germania mi-a dat urmatorul ordin: Sunt chemat la Berlin §i nu se §tie daca nu sunt oprit acolo. Dumneata ai plenipotenta de a lua meisurile ce crezi in caz de miveiri interne, iar dacii vezi Ca eu inteirzii, prezintei-te Regelui pentru ca acesta sa formeze noul guvern. Garanteciza cu fora instalarea acestui guvern. A doua zi de dimineata, la ora 5 (in ziva de 5 august), Regele a venit sa vada pe Mare§al inainte de plecarea acestuia la Hitler, insotit fiind de generalul Sanatescu. www.dacoromanica.ro CU MARE,,VALUL PANA- LA MOARTE 297 Despre aceasta intrevedere §fiu ca Regele a intervenit pe langa Marepl ca nu cumva spuna lui Hitler ca are de gand sa iasa din razboi, iar Mare§alul i-a cerut Regelui ca Sanatescu sa inceteze cu discutiile cu oamenii politici. Sanatescu ii spune Mare§alului ca este bine ca sa-1 trimita pe el sa vorbeasca cu ru§ii. Mihai Antonescu pretindea ca Regele venise indeosebi pentru a-1 determina pe el sa nu plece cu Mare§alul la Fiihrer, fiindca zicea Regele: Daca mergeti acolo, va aresteaza pe amandoi, §i ce ma fat eu fara dumneata? In ziva de 6 august, Mare§alul §i Mihai Antonescu s -au intors de la Marele Cartier German, §i in ziva de 7 august 1-am vazut pe Mare§al la Oldne§ti. Mi-a comunicat ca Hitler s-a purtat rece cu e199. Intalnirea for a avut lot dupa ce se intamplase atentatul contra lui Hitler §i dupa ce Germania suferise o strapica represiune cu scopul de a se sili continuarea razboiului. Mare§alul mi-a aratat cum Hitler i-a spus ca scaparea sa misterioasa din atentat era un semn dumnezeiesc, ca lui i se conserva viata pentru a aduce poporului german victoria care este sigura. "Apoi, uitandu-se in ochii mei fix §i apropiindu-se de mine, m-a intrebat: oDiunneata trebuie sa fii sinter cu mine §i sa-mi raspunzi: ai de gand sa mergi cu mine pand la sfar§it, sau nu?» Am avuta continuat Mare§alulo inspiratie de moment§i i-am raspuns imediat: oPentru a putea sa-ti raspund dumitale, trebuie mai intai sa-mi raspunzi dumneata, urmatoarelor intrebki: 1. Daca imi garantezi integritatea hotarelor §i cum?* 2. Daca trimiti suficienta aviatie ca sa-mi apere capitala §i sa pot astfel tine moralul tarii»." intrebarile Mareplului puse lui Hitler au fost 5, insa nu-mi reamintesc decat primele cloud.

www.dacoromanica.ro 298 CONSTANTIN PANTAZI Cum conversatia intre Hitler si Maresal se facea prin interpret, Maresalul avea putinta sd se descurce. Conducdtorul Statului era un om care se gandea mult $i nu se poate sd nu fi facut el si presupunerea ca i s-ar putea vorbi si altfel decat in notele protocolului. El mai aveasi posibilitatea, cu firea Si prezenta de spirit care nu-1 pdrdseau in momentele grele de lupta, sa facd fatd fiindcd nici nu se intimida. Hitler s-a pierdut apoi in discutii si nu s-a mai prezentat ocazia ca Maresalul sd-si precizeze atitudinea. Regele era preocupat de atitudinea ce aveam noi in rap ortu- rile cuprizionierii americani. Chiar de la primii prizonieri englezi siamericaniprinsi,Regele s-a interesat personal de soarta lor. A fost in 1943 de a vazut pe cei din spitalul de la Ploie§ti Si pe cei din spitalul de la Sinaia. Hilda §i in august 1943 a fost un singur atac aerian laPloiesti,cu avioanele zburand jos; bombardamentul n-a avut prea intense efecte §i a fost foarte costisitor pentru anglo- americani, care numai la noi in tarn au pierdut 35 de avioane §i 400 de oameni din echipaje, numai prizonieri. La Sinaia, in spital, unul din aviatorii americani, adresandu-se Regelui, i-a spus: "Excuse, Your Majesty", ceea ce 1-a umplut de simpatie pe vicepreFdintele Consiliului care-linsoteape Rege la inspectia spitalelor unde se aflau raniti americani §i englezi. Generalul Sdnatescu a venit la mine pentru ca sa vorbim in ceea ce priveste tratamentul americanilorsienglezilor. Marele Stat Major primise o adresd de la Comandamentul german in care se ardta ca intr-un sat langd Buzau, populatia impreund cu jandarmii au dat o masa bogata unor prizonieri anglo-americani, §i "soldatii germani au privit indignati, gandin- du-se cat de severs este Romania cu hrana for si cu banii care li se refuza, chiar pentru cele mai neinsernnatenevoi". Mai departe se atragea atentia "dacd asemenea acte se mai repetd, nu este exclus ca sefii germani sd nu poatd stapani indignarea ostasilor lor, care ar putea face gesturi violente". www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PA NA LA MOARTE 299 Nestiind ce sa raspunda, Marele Stat Major mi-a trimis traducerea scrisorii pe care am pus rezolutia: "Se va raspunde Comandamentului german ca adresa n-are raspuns si cred ca este trimisa din eroare". L-am Incredintat pe generalul Sanatescu ca prizonierii englezi si americani primesc drepturile ofiterilor roman de grad ofiteresc similar. Am vrut sa fac aceleasi drepturi si pentru subofiteri, intrucat la not in armata acestia sunt platiti, insa, prin Crucea Rosie, ni s-a raspuns ca "Guvernul Majestatii Sale va roaga sa va confonnati Intocmai conventiilor intemationale". Atunci au fost inscrisi cu drepturi de soldati, insa, de acord cu ofiterii anglo-americani, acestia din drepturile for dublau alocatia zilnica a subofiterilor americani si atunci mesele for erau identice. De altminteri, si tratamentul ofiterilor si ostasilor rusi era de asemenea foarte bun. Apoi am discutat unele chestiuni in legatura cu situatia: I-am adus la cunostinta lui Sanatescu ea am dispus trupele din interior astfel ca ele sa poatA face fata unei eventuale incercari germane de a stapani prin fortA tara noastra si daca vrea, pot sa-1 chem pe colonelul Leonida sa-i ark situatia. El mi-a raspuns ca nu vrea sa vada situatia, intrucat s-ar putea sa afle Maresalul si nu vrea sa-1 supere cu nimic. M-arugat sa aduc Regimental 4 Rosiori in Bucuresti, intrucat Regele are incredere in el si este Ingrijorat de lipsa de simpatie pe care o au germanii pentru el. In cursul ultimilor trei luni mi s-a cerut sa schimb comandantul Batalionului de Garda al Palatului pentru motive fanteziste; in fapt voiau ca acel ofiter sa piece de acolo, fiindca fusese numit cu consimtdmantul si Increderea Maresalului si n-aveau siguranta in el. L-am schimbat, ducand in locul sau pe colonelul Serban Negulescu, cerut nominal de Rege. Mai apoi, a cerut schimbarea unor adjutants si eu ii propu-

www.dacoromanica.ro 300 CONSTAIVTIN PANTAZI neam Mare§alului pe cei ce ii cerea Regele, pentru ca intre ei sa nu intervina neintelegeri. Pe la inceputul lui august, Sanatescu a cerut din partea Regelui 2 tancuri moderne. Mare§alul la inceput a vrut sä refuze, insa am insistat atat eu cat Si $teflea sa le dea §i le-am pus la dispozitie. Sanatescu mi-a spus ca le-a cerut din cauza ca-i este fried Reginei [-mame]. Pe la 15 august zvonuri insistente circulau asupra faptului ca Regele ar fi banuit de germani ca comploteaza contra lor. Am comunicat lui Mihai Antonescu ca daca Regele nu se simte in siguranta la Sinaia, sa vina la Bucure§ti §i ii pun la dispozitie §i Regimentul de Garda Calare, cu asigurarea ca toati armata va lupta pentru Rege de va fi nevoie. Mihai Antonescu a vorbit Regelui, §i Regele a venit la Bucure§ti. Sanatescu imi cerea sa aduc Regimentul 4 Ro§iori la Bucure§ti. Regimentul 4 Ro§iori luase, dupa cum am aratat anterior, tancurile moderne in primire, impreund cu speciali§tii necesari, §i nu vroiam sa -1 aduc in Bucure§ti, fiindcaprezenta sa aici ar fi creat suspiciuni. Imediat insa ce rqii au atacat la 19 august, 1-am adus in apropiere de Chitila, la 20 km de Bucure§ti, §i de aceea i-am cumunicat lui Sanatescu ca voi face, cand va fi necesar, aceasta deplasare. I-am adus insa la cuno§tiinta ca in jur de Bucuresti se afla Inca: Divizia 8 Cavalerie, Divizia de Garda §i Divizia 4 Infanterie, trupele acestora cloud din urma fiind formate de recruti, oameni vechi §i gradatii §i ofiterii absolut completi. In apropiere de Ploie§ti se aflau, de asemenea, Diviziile 5 §i 13, iar la Brasov o divizie de vanatori de munte. Dupa aceasta ne -am amintit de trecutul nostru §i de legaturile de prietenie dintre mamele noastre, care facusera studiile impreund in Pensionul Urziceanu din Craiova. Reamintind aceste www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 301 fapte, voiam sa-i dau sa inteleaga lui Sanatescu ca vad ca se tainuie§te ceva. Nustiudaca putea intelege cat eram de hotaratsi,mai ales, cat nu aveam nimic de repropt nimanui, pentru once mi s-ar intampla. Razboiul pe frontul de Vest se dezvolta prin continuarea operatiunilor ofensive anglo-americane. Frontul german este spart pe frontul debarcarii la aripa lui stanga, §i in timp ce in regiunea CaenFalaise §i Inca o localitate spre nord-est, centru de comunicatii al carui nume imi scapa, se incinsese o batalie decisiva., mase marl de tancuri anglo-americane fac ruptura spre sud in directia Nantes. 0 parte din aceste tancuri se indreapta spre vest in Bretani a, cu directia: Vannessi Lorient. Masa principals de tancuri insa se indreapta de la Nantes spre Paris, deta§amente motorizate desigur facand libertatea de actiune a bataliei pe raul Loire. Domnul Petre Ghiata avea un jumal numit "Viata"sii-am inspirat articolele asupra desrgurarii razboiului din Franta in fazele principale. Intr-unul din articole, nand reflexii asupra bataliei §i actiunii tancurilor americane, spuneam: "Batalia decisiva este angajata in zona CaenFalaise iar tancurile anglo-americane s-au indreptat spre sud. Viitorul apropiat ne va arata daca prin aceasta mi§care ele s-au indepartat sau nu de obiectivul principal §i vor fi prezente pe campul de Walk la momentul oportun". Despre actiunea germana am facut mai multe versiuni, fiindca pe cea obiectiva a oprit-o cenzura funded scrisesem ca germanii nu se pot opri decat pe linia "Siegfried". Atunci am trucat darea de seams astfel: "Daca superioritatea aviatiei anglo- americane se mentine foarte puternica, solutia este gteptarea inamicului in regiuni paduroase, in munti sau in regiuni puternic

www.dacoromanica.ro 302 CONSTANTIN PANTAZI fortificate §i oprirea lui acolo par& ce noile arme germane vor fi gata pentru a se relua batalia in conditiuni sigure de reu§ita". Tirajul gazetei "Viata" sporise simtitor in cautarea cronicii militare, iar dupa spusele domnului Petre GhiatA postul de radio Londra a raspuns ziarului "Viata": "Sä nu se nelini§teasca corespondentul militar al ziarului «Viata»; tancurile americane de la Nantes vor fi acolo unde trebuie sa fie, la timpul §i locul oportun". Articolele din "Viata" erau semnate "Tothu" §i se poate vedea din redactarea la ziar ceea ce era de mine, ca miez de articol, [§i ce apartinea,] in redactare proprie, domnului Ghiata.

Am mai facut o vizita Mare§alului la Olane§ti, pe la 12-13 august, cu o it Inainte de a pleca familia Mare§alului de la 015ne§ti la Predeal. Am fost oprit la dejun de Mare§al, unde se mai aflau Inca Mitropolitul [Nicolae] Balan, doamnele [Veturia] Goga[Maria] Antonescu, Mihai Antonescuigeneralul Piki Vasiliu. Inspre sfar§itul mesei, Mihai Antonescu a adus in discutie batalia de pe frontul Frantei, aratand hotarativesel ca gennanii sunt batuti. In timpul acesta mai erau in sufragerie omul de serviciuio femeie. Mi s-a parut curios ca un om cu situatia lui Mihai Antonescu putea sa-§i dea astfel de pareri in fata unor persoane care puteau duce mai departe vorba spusa in prezenta Mare§alului. La not in annata asemenea atitudini imprudente sunt complet oprite. Atunci, pentru a crea o diversiune, am luat cuvantul §i am spus: Batalia se decide in sectorul CaenFalaise §i Inca nu se poate §ti cine o va ci5tiga. La Mare§al se afla §i colonelul [Traian] Teodorescu, un ofiter deosebit de cultivat, care era ata§at militar la Ankara, §i caruia Mare§alul ii dadea instructiuni asupra discutiilor ce trebuia sa www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 303 clued acesta in cercurile anglo-americane din Ankara in legated cu o incheiere a armistitiului. Mihai Antonescu m-a rugat sa-la§tept, fiindca are ceva de vorbit cu mine. L-am aSeptat liana la ora 18,30, deci 4-5 ore, in care timp a tot vorbit cu colonelul Teodorescu. Plictisit §i avand in vedereifaptul ea sosea noaptea §i nu mai puteam pleca cu avionul, care ma a§tepta cu pilotul in Ramnicu Valcea, am plecat. Mihai Antonescu a pretins ca voia sa mergem impreuna sä-1 convingem pe Marepl pentru a-mi trece puterea mie, cu misiunea de a incheia armistitiul, in aceasta directie intelegerea cu Regele fiind deja facuta. In ziva de 16 august 1944, Mare§alul, aflandu-se la Predeal, Comandamentul Grupului de Armate [ "Ucraina] de Sud", compus din fortele romano-germane din Romania, cu Cartierul general la Slanicul din Moldova, comunica Marelui Stat Major la Bucure§ti ca au inceput sa se faca pregatirile unei ofensive ruse pe tot frontul armatei. In special in sectorul Ia§i un numar de 6.000 de camioane circula neincetat atat ziva catinoaptea, iar activitatea aviatiei ruse s-a intensificat simtitor. In marea batalie de distrugere incinsa, in care actiunea ofensiva era de partea initiativei, se dislocase centrul german §i aripa stanga, frontul unnand in general traseul Niemen, Vistula spre Lemberg. Ru. ii acum, prinposibilitatile ce le aveau de la marele numar de camioane ce aveau la dispozitie, erau in curs de deplasare a mijloacelor ofensive pentru a distruge aripa dreapta a dispozitivului german, care era rezemata pe Marea Neagra. In comunicarea Comandamentului germano-roman al Grupului de Armate [ "Ucraina] de Sud" se afla in concluzie urmatoarea idee: "0 ofensiva rusa este in curand iminenta. Se

www.dacoromanica.ro 304 CONSTANTIN PANTAZI pare ca efortul principal inamic se va face in Moldova, in zona Ia§i §i in Basarabia, pe directia: Manastirea Chitcani Volintiri Galati". In zilele urmatoare, 17 §i 18, informatiile s-au precizat, aratand ziva de 19 ca fiind data probabila a inceperii atacului 11.1S es c. In dimineata de 19 august, dupd o pregatire masiva de artilerie pe valea Siretului §i in regiunea Igi care dureaza 30 de minute, se intreprind actiuni de angajare ruse, care fiind luate drept un atac general, artileria romans, care era mai putemic masata pe valea Siretului, a inceput o intensa tragere de contra- preparatie, care a demascat puterea reactiunii §i intr-o buns masura locul unde se afla a§ezata aceasta artilerie. In dimineata zilei de 20 august, Mare§alul s-a dus la cartierul Armatei 4 romans, al carei cornandant provizoriu era generalul [Gheorghe] Avramescu, generalul Racovita aflandu-se in concediu. Frontul romanesc in zona Ia§i unde s-a dat atacul era ocupat astfel: incepand de la drepata la stanga, de la Cuibul Vulturului, diviziile erau dispuse in ordinea: Divizia 11, o divizie germand cu fata la Castelul Stanca, Divizia 5 Cavalerie, Divizia 7 Infanterie, o divizie germand §i Divizia 5 Infanterie. In linia a II-a se aflau: 2 divizii de vanatori de munte, pe pozitia Dealului Mare, i Divizia 3 Infanterie, inapoi in Ia.5i,i Divizia 18 Infanterie, la Vaslui. Germanii aveau de asemenea o divizie de infanterie §i divizia de grenadieri blindati in apropierea Ia§ilor. In dimineata zilei de 20 august ru.5ii incep o pregatire masiva de artilerie pe frontul dintre Divizia 7 Infanterie §i Divizia 5 Cavalerie, care se afla la Podul Iloaiei, cu o densitate de aproape 400 tunuri pe kilometru de front. Frontul de pregatire era de 10 km, ceea ce inseamna ca au avut o masa de artilerie de aproape 4.000 de tunuri care au www.dacoromanica.ro CU MARKSALUL PAM- LA MOARTE 305 executat o tragere de distrugere pe un front §i o adancime de cate 10 km, tragere care a tinut cloud ore §i jumatate. La pregatire au concurat, pentru linia I mortierele, iar pentru spate aviatia de bombardament. In primul razboi mondial, care a fost razboiul de material al pregatirilor cele mai formidabi le de artilerie din pricina dezvol- tatelor organizari defensive din acea epoch, cea mai mare densitate artileristica realizata a fost de un tun la opt metri, deci o densitate de 110 tunuri pe kilometru, iar acum densitatea era de aproape patru on mai mare. Diviziile 5 §i 7 au fost pulverizate, §i tancurile ruse§ti au pornit in masa in directia Vaslui. Lupta s-a prelungit in cursul zilei de 21 §i 22, fara ca apararea sa fie in posibilitate de a pune stavila actiunii ofensive a adversarului. In Basarabia, ofensiva rusa se desfa§ura pe cloud directii: spre Chi§inau §i alta directie spre Galati. Informati asupra mersului operatiunilor, in seara de 21 august, dupd propunerea lui Mihai Antonescu, am telegrafiat ambii Maresalului samergem in dimineata de 22 august la Bacau pentru ca Mihai Antonescu sa propuna Mare§alului un guvern sub pre§edintiamea, cu misiunea de a incheia imediat armistitiul. Mihai Antonescu imi comunicase ca discutase cu Mare§alul aceasta solutie §i ea era primita de Mare§al. Primind telegrama noastra la Bacau, Maresalul a raspuns ca nu este nevoie sa ne deplasam la Back, intrucat in dupa- amiaza de 22 august vine el insu§i la Bucure§ti. Afland ca Mare§alul sose§te la aeroport la ora 19, la acea ora am fost acolo. Am ie§it in intampinarea Mare§alului care m-a invitat sa ma sui in ma.5ina lui. Pe drum a avut loc intre not urmatoarea conversatie: Este un dezastru. Trupele noastre se retrag in dezordine pe valea Siretului. Am dormit asta noapte la Gioseni, la locuinta www.dacoromanica.ro 306 CONSTANTIN PA NTAZI lui [Mircea] Cancicov, si pe soseaua aceea treceau necontenit trupe spre sud, amestecate, fard incadrare. Nu este decat o solutie, domnule Maresal, incheierea imediatA a armistitiului. De-ar tine rusii conditiile ce ne-au oferit. Sa fi vazut dumneatapalcuri-palcuri de regimente diferite, din divizii diferite, cu cate un tun sau cloud printre ele. Mare nenorocire! Domnule Maresal, s-a terminat. Singura solutie este armistitiul. Ajunsi la scarile Presedintiei Consiliului de Ministri, am salutat pe Maresal, voind sa plec. El atunci imi spune: Nu pleca, to rog. Vino sus ca am nevoie de dumneata. Imediat ce am ajuns sus, 1-a chemat pe Mihai Antonescu, i-a repetat cele ce mi-a spus si mie, comunicandti-i sä-1 cheme imediatpe domnul [Karl] Clodius, care se afla la Bucuresti pentru tratative economice. Pana sa soseasca domnul Clodius, un ofiter a venit cu unele informatii de la Marele Stat Major. Colonelul [Nicolae] Dragomir, seful Sectiei Informatiilor de la Armata 4 comunica doua informatii: 1. Generalul [Johannes] Friessner, comandantul grupului de armate, ordonase ca Armata 4 sa se retraga spre Carpati. 2. Generalul Avramescu raporta ea nu se simte in stare sä domine situatia ruga pe Maresal sä-1 inlocuiasca in comanda. Am discutat amandoi in iuteala situatia si mi-a cerut sa-i propun un inlocuitor pentru generalul Avramescu. L-am propus pe generalul [Constantin] Nicolescu care comanda Corpul 5 Armata. Maresalul mi-ea spus: Da, dar se produc intarzieri; e mai bine sä is comanda generalul Steflea care este la Bacau si cunoaste perfect intreaga situatie. A cerut apoi Armata 4 si a comunicat colonelului Dragomir la Bacau urmatorul ordin: www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAN:4- LA MOARTE 307 1. Generalul Steflea is comanda Armatei 4 §i di ordin tuturor fortelor romane sa se retraga pe valea Siretului §i pe directia IgiTecuci, inapoia liniei AdjudFoc§aniGalati. La sosirea lui Clodius, in fata mea §i a lui Mihai Antonescu, Mare§alul i-a comunicat acestuia: Domnule Clodius, frontul in Moldova §i in Basarabia s-a naruit. Tara mea, acum dezarmata, este la dispozitia inamicului. Atat eu cat §i Mihai Antonescu am atras mereu atentia germanilor §i asupra situatiei politice, din care ceream sd iqim cu cinci minute mai devreme, §i in privinta frontului roman, de la care au fost luate de germani toate diviziile blindate care-1 aparau. Acum sunt nevoit sa inchei armistitiu §i sa salvez pe cale politica tot ce se va mai putea salva. Solutia military este spulberata, nu-mi ramane decat cea politica. Te rog comunica situatia Fiihrerului §i cere-i sa-mi comunice in 24 de ore ca este de acord cu mine sa ies din razboi. Nu garantez ea acestea au fost vorbele Mare§alului, acestea au fost insa ideile pe care le-a dezvoltat in limba franceza. Domnul Clodius a replicat: Aveti dreptate, domnule Mare§al, dar cred ea nu este bine sa luati o masura grabita, fiinded Germania este datoare sa vä ajute, cel putin pentru ca sa nu fiti siliti sa incheiati armistitiul sub presiune. Dupd aceasta Clodius a plecat. Mareplul 1-a crezut de bun credinta, iar eu am ramas cu credinta ca voia sa ca§tige Limp. Apoi, Mareplul a comunicat lui Mihai Antonescu sä cheme pe George Bratianu, din partea domnului Constantin Bratianu, §i pe domnul Mihalache, din partea domnului Maniu, pentru a le cere scrisori din partea partidelor respective ca sunt de parere a se incheia armistitiul, prin retrocedarea catre ru.5i a Basarabiei. In caz afirmativ, Mareplul a declarat ea el incheie armistitiul. A chemat apoi pe colonelul Davidescu §i i-a dat ordin sa se

www.dacoromanica.ro 308 CONSTANTIN PANTAZI adune a doua zi, la ora 10, un Consiliu de Ministri redus, la Snagov, si Comitetul de Colaborare Militard. A doua zi la ora 10, Maresalul a intrat in Consiliu si a discutat chestiuni curente de aprovizionare, aprovizionare cu lemne. Consiliul a fost intrerupt mai mult de o ora prin venirea lui George Brdtianu. Maresalul, reintrand in Consiliu, a spus: "Dau toti oamenii politici scrisoare, fiindcd situati a este grea si nu se pot descurca fard mine". Apoi a reluat discutii militare. N-am mai fost atent, gandul meu indreptdndu-se spre captivitatea pe care o vedeam clar. Maresalul a vorbit in once caz si de o eventualitate a parasirii Bucurestiului, solutie pe care am auzit-o pusd cu insistentd, printre invinovatiri, la proces. La ora 15, Maresalul urma sa mearga in audienta la Rege. Am plecat de la Snagov direct la minister, fiindca stiam cdnimeni de la cabinet nu pleaca de la serviciu pand nu ma intorc eu. Cand am ajuns la minister orele erau 14,30. Am intrat in camera de lucru a ofiterilor cabinetului si le-am spus urmdtoarele cuvinte: Domnilor, misiunea mea s-a terminat. Se incheie armistitiul si pentru aceasta, dupd-amiazd vom avea un alt guvern. Eu voi ramane in Bucuresti si imediat ce intra rusii in capitald ma duc sa ma predau lor, declardndu-le ca sunt fostul ministru de Rdzboi al tarii pe timpul cat s-a facut razboiul contra lor. 0 sd aveti si domnia voastrd de suferit din cauza faptului a ati fost colaboratorii mei imediati si imi pare rdu ca nu v-am mutat de aici din vreme, fiindcd stiam ca acest moment va veni cu sigurantd. Se aflau prezenti cdnd am vorbit: colonel Balaban, locotenent-colonel Dumitrescu, maior Dragomirescu, maior Caramitru si maior Maximilian Niculescu. Lipsea maiorul Bertola, cel mai devotat om al meu, care se afla in permisie. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PANA LA MOARTE 309 Apoi am plecat acasa impreuna cu credinciosul meu director de cabinet, colonelul Balaban, care pe drum mi-a marturisit devotamentul sau, asigurandu-ma, daca voi fi arestat, de grija ce va avea pentru familia mea. De altminteri, cum eu eram §i sunt un om cu spirit practic egoistic mai neglij at, el s-a ocupat tot timpul de nevoile mele, de cand a stat in apropierea mea, de la 9 septembrie 1940. insa n-a cantat coco§ul a treia oars §i Balaban ma uitase. Ii raman totu§i recunoscator pentru serviciile domestice ce mi-a facut. Dupa-amiaza, la ora 17,30, am revenit la minister. La ora 18, sunt chemat la telefon de comandorul [Arpad] Gherghel, adjutant regal, care-mi comunica rugamintea de a veni la Palatul Regal unde Regele se afla in conferinta cu Mare§alul Si Mihai Antonescusiunde sunt poftit sa iau §i eu parte. In momentul cand coboram treptele scarii pentru a ma urca in automobil, fiul meu venise sa ma vada. I-am strans manasi am mers la Palat. Trecand prin fata Fundatiei Carol am vazut pustiu in curtea Palatului Si portile de fier de la intrare legate cu lant de fier§i incuiate. Am concediat automobilul9iam intrat prin intrarea de langa biserica Cretulescu. Am intalnit primal pe colonelul [Octav] Ulea din serviciul Regelui, caruia i-am strans mana; Ulea avea ceva vag in privire §i un fel de timiditate. Am fort intampinat de maiorul [Anton] Dumitrescu din Batalionul de Garda al Regelui, care vorbea foarte repede §i era vizibil emotional In hol, maiorul a intrat la colonelul Ionescu Emilian, pe care probabil 1-a rugat sa faca acesta oficiul cu care era insarcinat maiorul Dumitrescu. Conversatia intre ei a durat cam cinci minute, insa Ionescu Emilian m -a ocolit. El §tie de ce.

www.dacoromanica.ro 310 CONSTANTIN PANTAZI Maiorul Dumitrescu m-a condus pe culoarele Palatului la locuinta Regelui din curtea dinapoia Palatului ,§i a intrat in biroul intim al Regelui, rugandu-ma sa-1 gtept putin ca trebuie sa raporteze M.S. Regelui ca am venit, pentru a fiprimit. Am a§teptat cam 10 minute, cand apare foarte emotionat maiorul Dumitrescu, §i cu respiratia intrethiata imi spune: Domnule general, vä rog din suflet sa ma iertati, dar M.S. Regele mi-a dat ordin sa va arestez. Si de ceesti a§a de emotionat pentru acest fapt? A dat ordin Regele, ordinul sau trebuie sa se execute. Unde trebuie sa merg? Maiorul Dumitrescu s-a lini§tit sub impresia calmului meu simai ales pentru faptul eh n-a fost silit sa intrebuinteze foga. Banuiesc ca sub draperiile holului erau ascunse santinele. L-am urmat pe maiorul Dumitrescu, trednd prin fata unui front din Regimentul de Garda Calare §i Batalionul Palatului, carabinat. Nu §tiu dach aveau intentia sa se lupte cu mine! Si am fost condus in cazinoul ofiterilor Batalionului de Garda al Palatului. Maiorul Dumitrescu a venit de doua on sa ma intrebe §i din partea Regelui sa-i spun "tot ce dont-I M.S. Regele intreaba cu foarte multi simpatie de dumneavoastra". Am refuzat once fel de oferte de bunuri pamantqti. Dupd putin Limp au sosit generalul Piki Vasiliusicolonelul [Mircea] Elefterescu, iar mai pe inserate Ata Constantinescu, care, deli are o silueta destul de aparenta, se caznea sa aiba o aparenta plind de discretie; se vedea ca este un om pe care nu-1 intereseaza barfelile. Am beneficiat de vizitageneralului [Aurel] Aldea, noul viitor ministru de Interne, care amical §i-a spus parerea asupra vinovatiei persoanei mele, care, dupd cum s-a exprimat, consta in faptul ca n-am influentat pe Mare§al sa incheie armistitiul duph ce ru§ii au atacat la Uman, insinuand, cu delicatetea ce-1 www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PA NA- LA MOARTE 311 caracterizeaza, ca am executat numai ordine, fara a ma ridica in om de raspundere. Apoi mi-a comunicat din partea generalului Sanatescu: Sa declari ca ai fost pentru incheierea armistitiului si sa ceri marturia lui Sanatescu, care va veni sa depuna in favoarea ta. Cred ca daca totul merge bine, in doua-trei zile yeti fi liberi. Cu Aldea ma cunosteam din 1903, deci, la 23 august 1944 de 41 de ani, si de aceea nici nu puteam sa nu accept parerea si sa admir vederile noului ministru de interne. Ni s-a servit o masa bogata ca la Palat pe la ora 20,30; este de la sine inteles ca nu am putut accepta amabila invitatie, deli putin inainte de cina venise la mine comandorul Gherghel, care m-a rugat sa-lscuz ca a trebuit sa fie atat de sincer la telefon. Dupa masa am fost invitati sa ne odihnim in camerele ofiterilor, luaridu-ni-se si niste mici biletele pentru familie, pentru ca sa ne aducem cele trebuincioase. Eu eram in pantaloni de ghete si o camasa-bluza. insa, dupa o matura chibzuinta, ni s-au inapoiat biletelele, fiindca s-a socotit ca nu este bine sa corespondam sub nici o forma cu ai nostri. Nu am cerut nimanui sa faca actiuni clandestine in favoarea mea, iar colonelul Ionescu Emilian, la care fusesera biletelele, cunoscandu-mi firea, mi-a inapoiat misiva. Daca nu ma cunostea, sunt sigur ca ar fi luat riscul de a face sa parvind la adresa cele cateva randuri ale mele. Gasesc prilejul a multumi omului de caracter si de eleganta morals care este domnul Emilian Ionescu, adjutant regal, ca m-a facut sä nu beneficiez de serviciile domniei sale. Pe la ora 2 (23-24 august 1944) am fost desteptati, desigur acesta este un mod de a vorbi, intrucat nici unul nu dormeam, si dati in primirea unui domn care purta numele de inginer Ceausu, care ne-a spus ca suntem luati in primire de reprezentanti ai Frontului Popular. Atat domnul inginer Ceausu, cat si cei 4 insotitori ai dumi- sale, purtau Cate un revolver in mana dreapta. www.dacoromanica.ro 312 CONSTANTIN PANTAZI De mult fusesem hotarat sa infrunt cu indiferenta orice, dar nu mi-am inchipuit, deli imi cunWeam firea, ca ar fi posibil sa fiu intr-adevar atat de indiferent. Si it priveam pe generalul Pantazi cu suficient interes, intrucat totdeauna am fost interesat de reactiunile lui. Am fost, sa zicem, invitati a merge intr-un soi de dric, un camion lacuit in negru, inchis cu banci laterale, in care am luat loc incadrati de pistoale, purtate de oameni cu infatiqari mai mult simpatice. Peste 20-30 minute au sosit incadrati §i Mare§alul impreund cu Ica Antonescu. Mihai Antonescu era in intimitatea Regelui, mergea foarte des la Palat, a§a incat s-ar pune problema: ce c'auta acolo? Stia sau nu ca Mare§alul va fi retinut? Retinut, desigur, fiindca aceasta a fost formula protocolara. care s-a gasitpotrivita faptului. (Postal de radio Londra a anuntat in ziva de 12 sau 13 august (a§a in text n. ed): "Romania incheie armistitiu. Mareplul Antonescu a fost retinut de Rege la Palat, care a hotarat formarea unui guvern democrat"). Cred categoric ca Mihai Antonescutiatot ce era planuit, insa, cum niciodata nu era in miezul realitatii, a luat aparentele cu uprinta. Zic cu uprinta, fiindca nici o clips nu s-a gartdit omul acesta ca i s-ar putea sa i se ceard a pune la contributie chiar §i persoana fizica in interesul national. In ziva de 19 sau 20 august 1944, Mihai Antonescu a primit la Snagov suma de 3.000.000 franci elvetieni; pans la procesul din 1946 not §tiam de la el, se va vedea prin ce imprejurare, ca i s-au adus la Snagov numai 1.300.000 franci. Pentru ce avea acegi bani §i de unde ii avea? De mult, de prin luna aprilie 1944, de cand s-a pus insistent probabilitatea intrarii ru§ilor in tara, Mihai Antonescu a convins pe Marepl ca statul sa trimita fonduri in Elvetia pentru ca personalitatile marcante din tail sa poata fi ajutate acolo sä traiasca §i sa lupte pentru tara. www.dacoromanica.ro CU MAREALUL PAM' LA MOARTE 313 Banca Nationale a trimis ministrului de la Berna suma de 20.000.000 franci elvetieni prin luna iulie sau inceputul lui august Si, prin interventia lui Mihai Antonescu, fare tirea Mareplului, s-au inapoiat 3.000.000 franci in casa de fier a lui Mihai Antonescu in prima zi a atacului dat de ru§i. Misterioasa coincidenta. Cred ca Mihai Antonescu gandea ca are sa poata fugi la Ankara, fiind sigur ca va putea triumfa de scrupulele Mare§alului, pentru ca impreuna cu el sa mearga i sotii mare§al Antonescu. De altfel, a incercat sä plece chiar Si singur in dimineata de 23 august, pentru ca sä trateze el la Ankara armistitiul. Mare§alul insa nu 1-a lasat sa plece, spunandu-i ca nu este normal ca aceste tratative sa fie duse de ministrul de Externe, mai ales cand acesta estei preFdintele Consiliului. Banii au fost deci adu.i cu un anumit scop, scop ce lui Mihai Antonescu i se parea plauzibil, intrucat el obtinuse sa se dea fond pentru intretinerea in Elvetia a anumitor personalitati. De ce atunci persoana sa sa fi fost exclusa din combinatie? Mare§alul fusese invitat la Palat la ora 15, el s-a dus la ora 16,30i 1-a intalnit pe Mihai Antonescu care era in curs de a pleca. Au revenit insa la Rege amandoi. Regele era insotit de generalul Sanatescu, iar Mare§alul a expus Regelui situatia, aratand ca el va incheia armistitiul §i ca este inteles prin domnii Gh. Bratianu §i [Ion] Mihalache sa primeasca scrisori de adeziune la incheierea armistitiului cu renuntarea din partea Romaniei la Basarabia. Mare§alul insa arata ca mai trebuie tratat, intrucat vrea garantii (garantii ca trupele ruse nu raman in tars) §i lipsa din actul armistitiului a obligatiei Romaniei sa is armele contra Germaniei. Regele impreund cu Sanatescu au plecat, lasand singuri pe Mihai Antonescu §i pe Marepl. Pupa aproximativ o ora s-au intors. Mihai Antonescu s-a www.dacoromanica.ro 314 CONSTANTIN PANTAZI apropiat de Rege, iar un grup de 10 osta§i armati din Batalionul de Garda a Palatului au facut cerc in jurul lor. Maiorul Dumitrescu s-a apropiat de Mare§al §i i-a apucat ambele main. Mare§alul s-a uitat crunt la el §i 1-a intrebat pe generalul Sandtescu: Ce este aceasta, general Sandtescu? De, domnule Mare§al, dacd nu vreti sdincheiati annistitiul? Sandtescu a racut semn maiorului Dumitrescu sd nu mai PIA mainile Mare§alului. In timpul acesta, Mihai Antonescu era tot langd Rege. Generalul Sandtescu face un semn catre soldati §i Regele pleacd. Mare§alul ii spune lui Sandiescu urmatoarele vorbe: Nu vreau sa inchei armistitiul? Sa-ti fie ru§ine, general bdtran! Mare§alul este condus de osta§i §i Mihai Antonescu este §i el incadrat in cerc, pentru a fi inchi§i intr-un mare safe din locuinta Regelui. In timpul deplaskii de la biroul Regelui la safe, un agent de politie ii striga Mare§alului: "S code maim din buzunar!", la care Mare§alul a rdspuns: "Taci din gurd, mi§elule!". Au fost tinuti in safe de la orele 17,30 'And la orele 2,30 noaptea. Li s-a servit masa la orele 20,30, insd Mare§alul a refuzat sa mandnce. In safe a scris reflexiile lui pe o carte ce a gasit-o acolo. A scris doud ore in acea carte indignarea lui contra atitudinii Regelui Si a lui Sandtescu'°°. La ora 2,30, dupd o a§teptare de 20 de minute, in care timp le-am spus generalului Vasiliu §i colonelului [Mircea] Elefterescu ca trebuie sa vind impreund cu not §i Mare§alul, ceea ce ei nu credeau, am auzit glasul acestuia prin intuneric, §i apoi s-au urcat cu not cloud' persoane. Am ramas surprins cand 1-am vazut pe Mihai Antonescu, insd am socotit ca nu se putea sa nu fie arestat www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 315 de forma, pentru a nu fi altfel public dezonorat. Pe drum, Mare- §alul s-a adresat inginerului Ceau§u, asigurandu-1 ca noi suntem oameni de ordinsi nu este nevoie sa fim paziti cu revolverele indreptate spre noi. Apoi a intrebat cine sunt arestatii. Generalul Vasiliu ne-a denumit. Credeam ca este nevasta-mea. Va sa zica dumneavoastra sunteti devotatii mei. Va. rog, domnilor, samaiertati, numai eu sunt vinovat ca dumneavoastra va aflati aici. Am fost dui intr-o casuta in cartierul Vatra Luminoasa §i, urmand o scars, am mers in biroul domnului Ceau§u, a carui locuinta se pretindea ca este casa. Acolo, Mare§alul s-a adresat domnului Ceausu: Dumneavoastra ne judecati? Sunt curios sä vad eu tribunalul care judeca pe mare§alul Antonescu. Nu sfida, Mare§ale, ai scapat cloud momente de a fi om mare, scotand tara aceasta din razboiul nenorocit in care ai bagat-o. N-a fost om sa se bucure de incredereatdrii ca dumneata, dar n-ai vrut sa izbavqti oamenii care se uitau la dumneata ca la un Dumnezeu. Ai merita sä fii legat de un fotoliu §i plimb at pe strada sä to scuipe vaduvele de razboi §i invalizii. Dupd un moment de calmare, domnul Ceau§u a continuat, spunand: Domnilor, veti fi gazduiti aici §i va garantez viata, daca bineinteles yeti da ascultare dispozitiilor ce se iau. Mare§alul a avut singur o mica camera langa sala de baie. Alaturi de el, pe o sofa mai confortabild, s-au culcat Mihai Anto- nescu §i generalul Vasiliu. La parter era colonelul Elefterescu impreund cu mine, culcati pe o dormeza care prezenta multe avantaje, intrucat avand droturile reformate, printr-o ward mladiere a corpului dadea putinta de a se imbina armonic odihna cu exercitiile de educatie fizicd. www.dacoromanica.ro 316 CONSTANTIN PANTAZI In dreptul fiecaruia din not se afla cate un pistol intins; bietii oameni erau ingrij orati sa nu intram vii in mana nemtilor. A doua zi de dimineata, Mihai Antonescu a avut un moment de slabiciune fizica §i a cazut, le0nand. Dupa cesi-arevenit, ne-a sigurat ca faptul se datore0e unei intoxicatii cu tutun, deoarece a fumat prea mult. Am fost o clipa sus la Mare§al §i le-am comunicat tuturor ca vom fi dui in Rusia. Mare§alul a gasit ca acest fapt este cu totul imposibil. Domnul Ceausu ne-a vizitat §i a vorbit mai mult timp cu Mare§alul, incredintandu-1 ca guvernul a luat cu foarte multa greutate hotararea arestarii lui Si Ca sunt luate precautii pentru ca sa nu se intample ceea ce s-a intamplat in Italia cu prilejul rapirii lui Mussolini de catre germani. Daca luptele cu nemtii se terming bine, atunci sigur in cateva zile vom fi liberi. A intrebat pe generalul Piki Vasiliu daca eu am intentia sa evadez. Am tras concluzia ca nu are decat criterii subjective in actul judecatii. Eu i-am reafirmat Mare§alului convingerea mea ca vom merge in Rusia in vederea unei judecati internationale. Discutiile ce au urmat intre not m-au facut de am spus, intr-un moment dat, cum alcatuisem dispozitivul trupelor pentru a se intampina o incercuire a germanilor de a se pune mana pe tars. Mihai Antonescu mi-a spus a a vazut acest dispozitiv de mai multe on la Palat, cand Sanatescu it prezenta Regelui. Trecui in revista ideea pentru a se judeca daca Mihai Antonescu §tia sau nu §tia nimic in legatura cu arestarea, pe care el o credeapv forma, a Mare§alului. Ori de sate on venea domnul Ceausu, Mihai Antonescu cerea sa vorbeasca cu domnul [Grigore] Niculescu-Buze0i, noul ministru de Externesifost director de cabinet al lui Mihai Antonescu. Germanii incepuserd atacul de aviatie asupra capitalei §i camarazii care ne pazeau faceau impresia ca nu se simt chiar in www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL PANA LA MOARTE 317 elemeritul lor, pe cand eu, obosit de atata munca si griji ce avusesem la minister, si nefiind cu nimic surprins de masurile luate sau de once in viitor s-ar putea intampla, m-am destins si am adormit Incontinuu 48 de ore. Se pare ca somnul meu, din cauza oboselii, era deopotriva de impresionant in auditie ca si bombardamentul avioanelor. M-am desteptat o singura data, intreband daca s-a dat alarma aeriana. Toti cei din camera au izbucnit in ras, intrucat fusese un zgomot infernal de bombe care cazusera in apropiere de casa in care ne aflam. In ziva de 26 august au venit pentru paza noastra doi ostasi de aviatie. Cel care ma pazea pe mine ma privea cu o deosebita simpatie. Mi-a spus dupa o zi ca ma cunoaste. Eu v-am iesit Inainte la Slavianskaia in februarie 1943, cand ati aterizat, aeroportul fiind bombardat de aviatia rusa. Nu va amintiti, domnule general, ca nu eram decat eu pe aeroport? Ba da, mi-am reamintit. Vezi dumneata, atunci inca nu sosise trenul meu. Poate abia acum el a sosit, i-am raspuns eu. Cenlalt ostas era un baiat frumusel, cult, fin, student al 5colii Politelmice. De wide la inceput atmosfera era incarcata, acum toti paznicii nostri se incredintasera ca suntem oameni cumsecade si cautau sane inlesneasca situatia, aducandu-ne cacti de citit, deschizand un aparat de radio pentru a auzi muzica siinformatii, aducandu-ne gazete, tutun, aparat de ras, facandu-ne in fiecare zi baie etc. In ziva de 28 august prezicerea mea se realizeaza. Pe la ora 11 sosesc la locuinta noastra: generalul Aldea si doi ofiteri de la Comandamentul Militar al capitalei. Aldea mi se adreseaza mie: Mergeti in Rusia, amicule, dar sa n-ai nici o grija: va pastreaza rusii si va judecam noi. Apoi s-a urcat la Maresal si 1-a avertizat ca plecam in Rusia. www.dacoromanica.ro 318 CONSTANTIN PANTAZI Dupa doua-trei minute a aparut un general rus foarte inalt, care striga tare: "Maresal Antonescu, maresal Antonescu"1°1. A fost condus sus la Maresal. Ne-am facut repede bagajele, si cand Maresalul a trecut pe langa tandrul politehnician ce ne pazea, acesta, era foarte emotionat, i-a spus Maresalului: Ce rusine! Sa va predea rusilor! Toti paznicii nostri erau emotionati si impietriti. Domnul inginer Ceausu, de data aceasta cu numele "Emil Bodnaras", isi luaseinfatisarea severs a primei zile, cu o carabina mitraliera rusa in myna dreapta si incins cu century de piele military peste o bluza cu taietura military ruseasca. Ne-am coborat in curte. Generalul Aldea era langa zidul casei cand Mihai Antonescu 1-a intrebat: Dar Majestatea Sa Regele stie cele ce se intampla? Dar de unde, nu stie nimic, nici generalul Sanatescu. Au venit [rusii] la mine si mi-au spus sa va predau; eu am refuzat, insa atunci ei mi-au spus: "Vedeli ca sunteti de rea-credinta?" Si atunci am fost nevoit din cauza situatiei tarii sa va predaua replicat generalul Aldea. Cei doi ofiteri de la Comandamentul Militar al capitalei s-au sters, asa incat sa nu-i vedem ca au fost nevoiti sa asiste la aceasta manifestare si libera hotarare a guvernului in contra Maresalului. Personal aveam toate motivele de a fi multumit, fiindca obiectivul din ultimul timp al guvernarii, la atingerea caruia am contribuit cu toed energia, a fost atins. Germanii, multumita noud, n-au instaurat un guvern vasal ca in ultimul timp in Ungaria, si tara a fost libera sa incheie armistitiul la momentul voit, cand acesta a fost posibil a fi ales. Calatoria noastra, poate spre infinit acum, nu ma mai interesa. Am intrebuintat chiar o formula: "Propriul meu caz, de acum inainte, nu ma mai intereseaza", fata de camarazii de exil.* * Urmeaza precizarea "Capitolul VIII" n. ed. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PANA LA MOARTE 319 Maresalul impreuna cu Mihai Antonescu se urca intr-o masind Ford. Langa so fer, inainte, inarmat cu un pistol mitraliera rusesc, sta domnul inginer Ceausu. In a doua masina suntem primiti: generalul Piki Vasiliu, colonelul Elefterescu si cu mine. Masinile sunt precedate si urinate de camioane purtAnd ostasi sovietici inannati; suntem insotiti si de doi din vechii nostri pazitori de la 23 august 1944. Dupe o mica raita spre Delea Noud, unde se afla locuinta copilariei Maresalului, iesim pe la penitenciarul Vacaresti pe soseaua spre Pantelimon Cernica, care duce de la Bucuresti la Calarasi. In apropiere de linia forturilor, pe o sosea laterals, oblicam spre nord, pans ajungem in apropiere de niste boschete de salcami unde masinile stopeaza. Un avion mic rusesc de legatura era coborat in apropiere, si la acel loc se iau probabil unele dispozitii pentru deplasarea noastra. Maresalul i-a aratat lui Mihai Antonescu boschetul de salcami, spunandu-i: Uite, Ica, acolo ne execute. Am stat in acel loc cam 10 minute, dupe care masinile si-au reluat mersul spre un sat, numit Dobroiesti, in apropierea bisericii caruia se afla un comandament rusesc, unde am coborat din automobile. Am fost primiti de un general rus, om simpatic ca persoana, si care voia sa fie cat se poate de indatoritor. In camera principals a casei unui roman laptar, Maresalul a dat prima declaratie in care a spus ca a facut fazboiul pentru a relua Basarabia, care fusese incorporate de rusi de la Romania cu un an inainte; in urma unui ultimatum militar dat Romaniei la 20 (26 n. ed.) iunie 1940. www.dacoromanica.ro 320 CONSTANTIN PANTAZI In afara acestei declaratii, Maresalul mai dezvolta Inca ideea ca a condus tara dictatorial si ca numai el era raspunzator de faptul ca s-a facut razboi Rusiei Sovietice si de felul cum s-a facut acest razboi, asa incat nu este nevoie sä fie dus in Rusia decat maresalul Ion Antones cu. Maresalul a fost lasat pe timpul noptii singer in camera cea mai buns, jar noi ceilalti patru am fost condusi de-a lungul unui pridvor Intr -o camera cu un pat de scanduri langa o sobs taraneasca, acoperit cu o scoarta curata, daca apreciem cu o destul de larga aproximatie. Pe timpul noptii singurul care s-a culcat pe acel pat a fost generalul Pantazi. Langa noi in camera au ramas, pans a doua zi, doi tineri comunisti roman care ne-au pazit. Ne Imprietenisem cu acesti oameni si am putut in ultimul rastimp de o noapte sa le cunoastem o parte din parerile for asupra vietii. Ambii fusesera inchisi in inchisori romanesti pentru activitate comunista. Ambii erau de parere ca este foarte rau sa to lasi sa fii prins sj arestat, omul pentru aparare trebuind sa Intrebuinteze toate mijloacele pentru a nu fi prizonier. Parerile noastre, in special ale colonelului Elefterescu si ale generalului Pantazi, erau infatisarea leala, fara gand de a ascunde ceva. Aceasta marturisire din partea noastra nu avea nici un credit la paznicii nostri, care normal nu cunosteau alt criteriu de intelegere a oamenilor decat aplicarea metodei subjective prin introspectie. Am reflectat la timpul cand, spre finele Evului Mediu, in batalia dintre englezi sj francezi de la Fontenelle, comandantul englez, adresandu-se celui francez cu trupe de infanterie din ambele natiuni stand fata in fatsii spune: A vous l'honnew; Messieurs les Frangais. Comandantul francez insa declind invitatia englezului de a trage primii francezii, raspunzandu-i:Apres vous, Messieurs les Anglais. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PAM LA MOARTE 321 Si de-atunci forma tacticii cuprinde in continutul ei de manifestare intentia si vointa constants de a insela inamicul, pentru a-1 surprinde si invinge prin distrugerea fortelor lui materiale si morale. Si daca asa a evoluat conceptia cavalereasca a razboiului si a luptelor, de ce sa ne miram CA in luptele dintre oameni s-a evoluat de asemenea pentru ca lupta sä fie lupta, singurul scop urmarit fiind pur si simplu reusita, izbanda. Ca militari ar fi trebuit sa intelegem lesne mentalitatea tinerilor comunisti, si tocmai ca militarii o acceptam greu in ceea ce priveste linia personals care totdeauna trebuie sä fie transata cu eleganta deplina, pentru a primi direct si fara reticente rispunderea. Intre Mihai Antonescu si generalul Vasiliu, in discutie soptita, se pusese chestiuneaunui milion trei sute de mii de franci elvetieni ce se gaseau in casa de bath de la Snagov a lui Mihai Antonescu, de prezenta carora acesta era ingrijorat CA se gasesc fadjustificare asupra sa. Omul &lea fel de fel de explicatii neplacutei situatii in care se afla, de a avea asupra sa o sums atat de mare de bani, care in fapt era de 3.000.000, nu de 1.300.000 cum afirmase el. Si Mihai Antonescu, avand asupra sa cheile de la casa de bani care-1 stanjeneau foarte mult, generalul Piki Vasiliu i-a dat sfatul sa arunce cheitele prin curte, prin sobs, pe oriunde, insa neobservat, pentru a nu fi gasite asupra sa. Si in dimineata zilei urmatoare, 30 august, operatia zvarlirii cheilor s-a facut cu toatA constiinciozitatea si discretia. In dimineata zilei de 30 august Maresalul, impreund cu un general-locotenent rus si un interpret, s-au suit intr-o marina ruseasca, iar not ceilalti intr-un camion impreund cu un capitan rus si doi ostasi sovietici inarmati. Ne-am indreptat de la Dobroiesti pe soseaua Bucuresti UrziceniBuzauRamnicul SaratFocsaniTecuci pans in comma Tepu de Sus, unde se afla un comandament de etape de armatA rus, unde am dormit in timpul noptii. www.dacoromanica.ro 322 CONSTANTIN PANTAZI Tot timpul drumului de la Dobroie§ti la Tepu Mihai Antonescu a facut o conferinta de amanunt capitanului rus, asupra actiunii sale diplomatice de pe intreg timpul razboiului, conversatiilor sale cu oamenii politici germani, legaturilor diplomatice ce avusese cu doamna [Alexandra] Kollontai, ambasa- do area Sovietelor la Stockholm etc., etc. De data aceasta rusul era prizonier! In apropiere de Tecuci, noua sa intrevedere politica luase sfar§it cu un rezultat care inveselise pe Mihai Antonescu. Capitanul rus era de parere a nu se va intampla nimic in Rusia; el it asigurase ca ne vom intoarce in tars Si ca, in once caz, singurul care ar putea fi facut raspunzator ar fi numai Mare§alul. Mihai Antonescu zambea multumit. Si de data aceasta ca§tigase o mama! Seara, la cina, Mihai Antonescu a avut din nou o criza de le§in. Iara§i fumase prea mult §i avea intoxicatie tabacia... Fria insa nu avea deloc! In dimineata zilei de 31 august ni s-a schimbat personalul, in compania noastra intrand un capitan sovietic de origine evreu, cu numele ocazional "Vultur", §i care cuno§tea Romania §i limba romans ca ori§ice roman. Pretindea a n-a fost niciodata in Bucurqti. Pe Mare§al 1-am vazut numai putin in dimineata de 31 august, cand ne-a spus a pe cartonul unei man icoane, pe contrapagina, a scris din nou toate impresiile sale asupra aresthrii, felului cum s-a Mout, atitudinea Regelui, a lui Sanatescu etc. Icoana se afla in Tepu. In dimineata zilei de 31 august convoiul de automobile s-a facut astfel: Mare§alul cu generalul rus §i un interpret; Mihai Antonescu cu generalul Pantazii interpretul capitan Vultur; generalul Vasiliu §i colonelul Elefterescu cu un ofiter rus. Erau trei ma§ini man Ziss §i doua ma§ini escorts. Intinerarul a fost www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PAM- LA MOARTE 323 §oseaua: TecuciBarladVasluiIgiStancaBalti. Pe tot parcursul, incepand de la Buzau pans la Iasi, toate orgele §i satele prin care am trecut erau parasite complet de populatie, avand un aspect dezolant. Am mers necontenit de la Tepu pana la un punct numit "Vulturul", la ie§irea vestica a Igului. Mihai Antonescu, avand un nou auditor, a dezvoltat din nou de la Tepu pand la Iasi problemele sale diplomatice, conversatiile sale cu domnul Ribbentrop, negocierile imputemicitului domniei sale cu doamna Kollontai, ambasadoarea Rusiei Sovietice la Stockholm. Dar conversatiile cu capitanul Vultur au continuat in Rusia, Inca o lung de zile, cand capitanul Vultur a fost in sfar§it liberat din misiune §i a plecat savada §i el Bucure§tiul, pe care-I cuno§tea a§a cum i§i cuno§tea buzunarele. La ie§irea vestica din Iasi, pe un mic deal al Vulturului, am dejunat. Generalul-locotenent rus ne-a explicat cum s-a atacat frontul romanesc la 19 august §i 20 august, a fiind comandantul masei de artilerie care a Mout pregatirea atacului. Maresalul a vorbit putin de razboi, spunandu-§i parerea ca centralismul excesiv al conducerii operatiunilor de [catre] germani, a fost una din cauzele infrangerii: "Auzi dumneata ceva extraordinar: Marele Cartier General care-§i bate singur propriile sale trupe §i generali". Dejunul a fost copios: icre negre, vin vechi, fructe etc. Dupa o ord am reluat drumul, §i in gara Balti eram a§teptati de un tren special care era aprovizionat din bel§ug §i poseda tot personalul necesar: escorts, vagon-salon, vagon de dormit, coafor, medic etc., etc. Am mers trei zile §i patru nopti §i am ajuns, in dupd-amiaza zilei de 3 septembrie, la Moscova, in gara Kievului. Am fost primiti de un mare numar de automobile, fiecare din not intrand in cate o marina in care eram insotiti de trei ofiteri superiori ru§i. www.dacoromanica.ro 324 CONSTAIV'TIN PANTAZI Mihai Antonescu a avut impresia ca a avut langa el un trimis special al domnuluiV4inski...Iluzie, ca mai toate realitatile fostului vicepre§edinte al Consiliului. Erau numai ofiteri superiori de la N.K.V.D. Am vazut in treacat un pic din Moscova, §i apoi am iqit in autostrada Minskului, §i dupd o ord de drum am intrat noaptea intr-o confortabila casa de vanatoare la Galitin, unde am fost primiti de un general-maior, un om foarte simpatie §i de maniere alese. Am cinat §i ne-am culcat la etajul doi. A doua zi de dimineata ni s-au dat camere. Mareplul a locuit singur intr-o incapere; generalul Vasiliu s-a instalat impreund cu colonelul Elefterescu, Si generalul Pantaziimpreund cu Mihai Antonescu, in alte cloud camere. Casa de vanatoare, construita din lemn, fosta proprietatea unei artiste, era incapatoare Si wzata in mijlocul unui superb parc cu brazi §i mesteceni, lung de 1,5 km §i lat de 4-500 metri. Tot timpul zilei, pand la venirea vremii de iama, stateam in parc, ne plimbam, citeam etc., etc. Generalul cel nou, la fel ca §i predecesorul sau, 1-a asigurat pe Mare§al ca in Rusia n-are a se teme de nimic. Este mai bine chiar ca se afla in Rusia, asigurandu-i-se astfel viata. In ziva de 5 septembrie 1944 a venit in vizita un personaj care se vedea ca are o mare situatie in Rusia. Am aflat mult mai tarziu Ca el era generalul-colonel [Viktor Semionovici] Abakumov, ministrul N.K.V.D., sub a carui ocrotire §i grij a ne aflam. Am fost toti prezentati ministrului N.K.V.D.,Siapoi am avut o conversatie cu el, pe rand: Mare§alul, Mihai Antonescu §i generalul Pantazi. Ni s-au pus unele intrebari lipsite de insemnatate, Mare§alului facandu-i-se aluzie asupra omorurilor de la Odessa. Mihai Antonescu a fost incantat de conversatia avuta, fiind sigur ca intre el §i Abakumov se§iiscase o intelegere plind de www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PANA' LA MOARTE 325 simpatie. Iar cand vorbea de ministrul N.K.V.D. cu ofiterii rusi, care toti spuneau ca nu-1 cunosc si nu stiu cine este, Mihai Antonescu it denumea: "Domnul general-colonel cel simpatic, membru al guvernului". Cand am fost prezentati ministrului Abakumov, unul din ofiterii rusi se adresase generalului-colonel cu formula "Tovarase comisar", ceea ce permitea a se trage concluzia ca este un membru al guvernului, avand in vedere si distanta la care tostateau in raport cu el. Viata la Galitin a devenit pentru noi un simpatic "domiciliu obligatoriu" in care beneficiam de un repaus de vacanta pla.cut. Iar sub raportul vietii ne aflam in formula lui Mihai Antonescu: "Rentieri capitalisti pe spezele Rusiei Sovietice". Viata materials ni se organizase in cele mai bune conditii, printr-o buns cazare, o foarte buns hrana si o completa echipare. Pentru nevoile intelectuale ni se adusesera carti de literature franceza ale autorilor: Racine, Guy de Maupassant, Anatole France, Emil Zola, Romain Roland etc., etc. Lucrari de istorie, indeosebi cuprinzand capitolul revolutiei ruse, organizarea din Rusia, reforma agrard, Constitutia etc. Pentru ca sa fim la curent cu politica mondiala, ni se citea in fiecare zi ziarul "Pravda" de interpret, redandu-ni-se aproape in intregime. Aceasta comunicare informative politica atarna mult de interpret: cat timp am avut pe capitanul Vultur, informatiile ni se dadeau cu constiinciozitate, dar de la sosireanoului interpret, capitanul Grigore Carpovici Calinin, informatiile ne-au fost date mai putin si mai rar, interpretul neavand prea mult timp la dispozitie. Maresalul, incetul cu incetul, incepuse sa revina la o bund dispozitie, insa nu uita unele fapte: inchiderea lui in safe la Palatul Regal de Sanatescu Si arestarea lui in casa Regelui; doua subiecte pe care ni le istorisea zilnic. Ele devenisera un fel de Caeterum censeo Cartaginem esse delendam. www.dacoromanica.ro 326 CONSTAIVTIN PA NTAZI Restul conversatiilor intre noi erau variabile §i se refereau mai mult la guvernarea trecuta a Mare§alului. Atat Mareplul cat Si Mihai Antonescu erau optim4ti. Ei socoteau ca vom sta catva limp in exilsiapoi ne vom reintoarce in tall unde poate vom fi judecati de Inalta Cute de Casatie, daca se va intampla sa fim judecati. Pa'rerea mea a fost ca vom fi anchetati in Rusia Si ca vom fi judecati de un tribunal international. Daca insa urma sä fimintor§i in lard, credeam ca vom fi judecati de un tribunal popular. Cu timpul a inceput sa fie admisasiaceasta posibilitate. Generalul rus care locuia impreuna cu noi la Galitin, la 15- 20 de zile de la sosirea noastra in Rusia, a avut o criza de angina pectorals §i, internat in spital la Moscova, a decedat. Am regretat toti sincer pierderea lui, fiindca era foarte prevenitor cu not §i avea o curtoazie deosebita pentru Mare§al. Prin plecarea lui, conducerea a ramas maiorului Rodin, un om foarte simpatic, natural, prietenos, care a pastrat tot timpul o nota de civilitate §i de tact cu drept de a fi recunoscutasia i se aduce pe aceasta cale multumiri. Personalul de la Galitin se compunea din 7 ofiteri cu grad de "star* lieutenant' *, un medic, doamna Vasilievna, un personal feminin de serviciu, un personal de paza compus din 40 de elevi de §coala military sau osta§i. Camarazii rusi erau foarte apropiati. Rusul are o natura mult asemanatoare naturii romanului. Ei sunt veseli, prieteno§i, apropiati, intelegatori. La praznice, care s-au repetat pentru serbarea lui Octombrie ro§usi1 Mai, tot personalul nostru de paza era cum nici nu se poate in mai deplind stare de euforie. Chiar am facut reflectia catre exilatii nNtri ca, daca trecem bine zilele de praznic, avem toti sortii sane reintoarcem sanatNi in tars. Trebuie insa sa afirm cu toata convingerea §i sinceritatea ca ofiterii rusi care ne-au pazit §i intreg personalul din jurul nostru * Locotenent-major (limba rusa)n. ed. www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PANA- LA MOARTE 327 au avut fatd de noi o purtare plina de ingaduinta Si de cea mai desavai*ta civilitate. In apropierea Craciunului, au mai fost aduse 5 persoane, prizonieri de conditii similare celor ale noastre. S-a facut o separatie ermetica intre parter, unde locuiam noi, §i etajul I, unde locuiau noii oaspeti. Am fost curio§i sa le §timnationalitatea, insa personalul de pazasiserviciu era separat, fara drept de comunicare, iar noud ni se spunea ca sunt colonei §i generaliru0in curs de odihna. Ne-am lamurit insa mai tarziu ca au fost regentii bulgari §i Inca cloud personalitati din trecutele guvemari bulgare. Nu au stat prea mult ace§ti invitati §i pe la sfar§itul lui februarie au plecat in tara lor. Domnul Mihai Antonescu Incepuse sa se agite pe aceasta tema, gasind ca a sosit momentul sa iqim din inactivitate §i sa ne precizam situatia. Mare§alul §i generalul Pantazi erau de parere sa a§teptam pentru ca precizarea sa fie puss de ru§i, iar nu de noi. La Craciun, a venit un colonel de la N.K.V.D. care ne-a intreb at asupra anumitor doleante. El a avut la Inceput o conversatie de o ord cu Mare§aluli apoi una de cloud ore cu Mihai Antonescu, care a explicat, bineinteles succint, situatia diplomatica. a Romaniei pe timpul razboiului. Mihai Antonescu a crezut iara§i ca a avut un Insemnat succes. Colonelul rus a trecut apoi Intr -o camera mai mare unde a vorbit cu generalii Vasiliu, Pantazi Si colonelul Elefterescu. Generalul Vasiliu a aratat ca nu §tie de ce a fost adus in Rusia, can-are nici o vinovatie §i ca este om bolnav §i batran. El avea varsta de 64 ani §i a vorbit pe un ton plangaret, care era exclus sa faca bund impresie. Eu am spus urmatoarele cuvinte,militarqte:"Sunt de 56 de ani, am fost ministru .de Razboi, sunt perfect sanatos §i in viata mea n-am cerut, nu cer §i nu voi cere niciodata nimanui nimic". www.dacoromanica.ro 328 CONSTANTIN PANTAZI N-am avut nici o nuanta de aroganta in ton, insa sub o forma politicoasa am vrut sa a§ez §i linia de manifestare a generalului Vasiliu intr-un intreg acceptabil. Craciunul a trecut foarte placut, in seara de Anul Nou Mare- §alul cerandu-ne sa venim la masa de sears toti in tinuta militara. Ni s-au servit: placinta, sarmale romane§ti, pe langa caviar §i §ampanie. De altminteri, mesele cu icre negre formand meniul obi§nuit, iar §ampania m se servea foarte des. In once caz, vodca §i vinul negru dulce erau nelipsite. Dupa cum am aratat, dupa ce bulgarii au fost inapoiati in Ora, Mihai Antonescu agita ideea cererii clarificarii, find in divergenta de opinie cu mine. Mare§alul se raliase la parerea mea §i atunci intre ei doi incepusera neintelegeri, Mihai Anto- nescu neputand concepe ca ar fi posibil ca opinia sa sa nu fie imparta§ita. Intre timp, atat Mihai Antonescu cat Si generalul Vasiliu au avut consultari de medici speciali§ti pentru refacerea sanatatii. Au fost adu§i de la Moscova speciali§ti pentru inima, necesari generalului Vasiliu, pentru gat, tot pentru Vasiliu, §i pentru stomas §i intestine, necesari lui Mihai Antonescu. Riposta aceasta prin aducerea imediata a medicilor dadea putinta a se trage concluzii fals optimiste. Chiar §i Mare§alul incepuse sa creada ca Mihai Antonescu are o trecere specials la ru§i. Intre timp, o mare prietenie se stransese intre interpret, capitanul Carpovici Calinin §i dualitatea Mihai Antonescu general Vasiliu, deveniti cei mai intimi prieteni. Mare§alul sta in camera sa, iar eu stam papa ne culcam in camera cu Elefterescu. Colonelul Elefterescui§i manifesta o atitudine de protest ca a fost adus in Rusia fara a fi vinovat, prin aceea ca nu manca. Timp de 10 luni, cat am stat la Galitin impreund, nu manca decat doua ceaiuri pe zi cu paine. Altceva nimic. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 329 Atitudinea lui era foarte corecta, insa extrem de rece fata de rusi. Eu difeream prin atitudine, in aceea ca aveam o purtare rezervata, nuantata de o politete desavarsia. Sa fiu iertat dace imi apreciez asa de binevoitor politetea mea, dar Nicolae Iorga a spus intr-o cugetare ca: "Din toate superioritatile, cea mai usor de atins este aceea a politetii". Mihai Antonescu, impreuna cu generalul Vasiliu, dupe cum am aratat, erau intr -o foarte stransa legatura cu capitanul Grigore Calinin. Acesta fusese pus la curent cu toata actiunea diplomatica a lui Mihai Antonescu, bineinteles cu aceea care trebuia sa face apa'rarea lui Mihai Antonescu. Prietenia care se arata acestui om era mult prea demonstrative si mult prea sentimentala pentru a fi creznta, mai ales ca noul si cel mai bun prieten, capitanul Calinin, era o productie aN.K.V.D., si productele acestei institutii nu sunt chiar elemente care cred once li se spune. Jocul acolo devenise, cum spune francezul, a qui mieux, mieux, §i cu toata dibacia dualitatii Mihai AntonescuPiki Vasiliu cred ca cine vindea era tot dualitatea, fiindca exponentul ei oratoric era in plin debit, cateodatd chiar intrecand pe cel din timpul guvemarii. Ingrate cariera mai avea§idomnul Calinin! Capitanul Calinin mergea des la Moscova, facea rapoarte scrise saptamanal§iprobabil ca primeamereuinstructiuni. Dupe o reintoarcere a sa de la Moscova, a adus o formula ca situatia noastra nu este prea grea si a adaugat: " Cred ca se va gasi o solutie§ipentru domnul Maresal, fiindca, deli situatia lui este grea, totusi, fiind Maresal, nu cred ca ai nostri ar putea lua masura sa fie executat. Numai trebuie ca dumneavoastra sa va intelegeti nu cu noi, ci cu oamenii nostri mari." Formula "sä va intelegeti cu oamenii nostri mari" a fost reluata si de comandantul lagarului, maiorul Rodin. Mihai Antonescu a cautat sa ne solidarizeze pe o linie de directie unica, insa, cum nu eram de aceegi opinie, n-am primit www.dacoromanica.ro 330 CONSTAIVTIN PANTAZI ideea, iar Mareplul a ramas la prima hotarare de a nu cere clarificareaside a a§tepta ca aceasta lamurire sane fie ceruta. Memoriul incepea prin a arata indignarea Mareplului de faptul ca am fost adu§i fara drept, sau mai bine zis prin calcarea dreptului international, in Rusia§itinuti in conditii care nu erau demne de situatia Mare§alului, de fost conducator de stat. Situatia era aratata ca §i mai agravanta privind situatia lui Mihai Antonescu, un intelectual cu renume mondial, canna de la venirea in Rusia i se refuzasera creion, hartie §i lucrari de specialitate §fiintifice, ceea ce bineinteles era aratat ca find contra obice- junior. Apoi se intra in fondul situatiei, demonstrbdu-se carazboiul Romaniei a fost provocat de situatia internationals creata Romaniei in 1940, §i intrarea in razboi a acestei tari a fost datorita faptului ca nu avea alts solutie decat razboiul. In ceea ce privqte Basarabia, era scris ca ea nu era a Mareplului Si personal nu o putea da. Abilitatea diplomatica a memoriului consta din faptul Ca Mareplul renuntasiel acum la Basarabia, §i aceasta clarificare credeau ambii ca este cuprinsa in formula noun, neoficiala a ru§ilor: "Dumneavoastra credem ca o sa vaintelegeti cu oamenii no§tri mari." Mareplul a luat asupra sa omorurile cauzate de represiunea de la Odessa §i dezlegarea chestiunii evreie§ti, aratand ca daca Mihai Antonescu poste sa raspunda solidar despre conducerea politicii externe a Romaniei §i in parte de actiunea politics, not ceilalti n-am fost decat executanti §i nu avem raspundere decat fata de Mare§al, conform cu legiuirile romanqti facute. Se faceau apoi complimente, laudandu-se generalissimul Stalin, care s-a "situat printre cei mai mari dpitani ai omenirii". Memoriul se terming printr-o succinta dezvinovatire individuals a lui Mihai Antonescu, general Pantazi, general Vasiliu §icolonel Elefterescu, dupd ce se aratase ca n-am fost hitleri§ti ica, in Romania, Mare§alul n-a avut nici un partid politic al sau, de nici o nuanta. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA LA MOARTE 331 La Mihai Antonescu erau trecute toate meritele de intelectual: profesor universitar de 20 de ani, diplomat si autor a 40 volume etc. La general Pantazi era trecut ca n-a avut nici o competenta asupra armatei roman care a luptat in Rusia si asupra chestiunilor operative, fard raspundere politics, fiind militar executant si a asezat trupele din interior in vederea incheierii armistitiului, trupe cu care a fdcut fats situatiei noul guvern. Generalul Vasiliu a avut numai activitate de executant interns, fard nici o competenta la fasdrit de Nistru. Colonelul Elefterescu nu avea absolut nici o raspundere, a fost comandant al Regimentului de Garda al Regelui, si in aceastA calitate nici macar n-a fost pe front. El a fost, in ultimul timp, numai cloud luni si jurnatate, prefectul Politiei capitalei. Explicatia ca este adus in Rusia nu poate fi gasita decat in faptul ca in 1940 el a dus regelui Carol II scrisoarea de abdicare. Am fost reuniti cu totii pentru a ni se citi memoriul. Am luat parte la prima reuniune, dupd care am spus ca nu ma impac cu ideea amenintarilor si a tonului intepat, pe care it gaseam nelalocul lui. Mi-au sdrit in cap, cum se zice, ambii: Maresalul si Mihai Antonescu. Am asteptat pand s-a citit memoriul in intregime, apoi am comunicat Maresalului ca nu ma asociez la o aparare colectivd, cu atat mai mult cu cat ea se face dupd sugestiile lui Mihai Antonescu si dupd acest fel de indicatii am ajuns uncle am ajuns. Nu am absolut nimic de reprosat, nu m-a surprins nimic din cele ce s-au intamplat, dupd cum nu voi fi surprins de cele ce Inca se vor intampla, fiindcd se vor face cercetAri judiciare asa cum se fac toate cercearile de aceastA natura, si pentru viitor nu vreau in nici un caz ss fiu aparat de Mihai Antonescu. Este vorba de capul meu si it voi apara singer in limitele onoarei si ale demnitAtii. www.dacoromanica.ro 332 CONSTANTIN PANTAZI Mare§alul a ripostat doar ca nu se vor face nici un fel de cercetari, guvernul rus gre§ind arestandu-1 pe mare§alul Anto- nescu §i acum ne§tiind cum sa iasa din incurcatura. 5i -mi voi arata toata indignarea mea pe fata, fiindea mie nu-mi este fried §i nu sunt vasalul nimanui. A doua zi de dimineata, Mare§alul m-a chemat din nou sa mai citim o data memoriul, asigurandu-ma ca s-a tinut seams de observatiile mele §i s-a scos din memoriu tot ceea ce ar fi putut produce neplaceri. M-am scuzat ca nu pot sa -mi schimb hotararea §i it rog pe Mare§al sa ma ierte ca nu pot concepe sä fiu aparat de Mihai Antonescu. Prefer sä fiu acuzat de el, aparat insa nu. In afard de aceasta i-am raportat Mare§alului ca este sigur ca in tail s-au facut anchete de amanunt, §i interogatoriul nostru va pomi sigur de la datele anchetei §i de la concluziile la care s-a ajuns, gaincat raman la punctul de vedere ca trebuie sa a§teptarn ancheta care in mod sigur se va face curand. "Si in felul acesta suntem gezatipe linia realitatii, fard a parasi nici un moment pe cea a demnitatii §i a calmului." Memoriul a fost trimis prin Comandamentul rusesc al trupelor pentru paza §i ingrijirea noastra, maiorul Rodin. Mihai Antonescu, in discutiile ce a avut cu mine, mi-a explicat ca acest memoriu trebuia sa plece, intrucat a§a cum eu concepeam onoarea militard, avea §i el o conceptie despre onoarea lui de profesor universitar, care, mai ales fiind §i profesor de drept international, prin calificarea de "criminal de razboi" se socotea dezonorat §i i§i provoca chiar singur moartea, inainte de a i se da aceasta calificare... Iar mai tarziu, la proces, ca sa scape cu viald, din criminal de razboi a facut act oficial de abjurare. Nu mult dupd trimiterea mernoriului, a venit la Galitin colonelul de la N.K.V.D. care lua in general contactul cu noi. Acesta a vrut sa nu fie vazut de noi, totu§i a fost zarit §i cerut cu toata insistenta sa apard in fata noastra. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PANA- LA MOARTE 333 Omul a trebuit sa se supund, Si dupa o noua insistenta intrebare a lui Mihai Antonescu daca suntem considerati hitleri§ti §i criminali de raz. boi, colonelul a raspuns foarte enervat lui Mihai Antonescu: Am mai spus o data ca dumneavoastra sunteti veniti aici pentru chestiunile romane§ti, nu pentru cele germane, §i atunci nu puteti fi hitleri§ti. Intre timp la Galitin se faceau preparatii care indicau ca mult nu vom mai sta acolo. Casa de vanatoare de la Galitin era intrebuintata vara pentru pionieri, copii de liceu intre varstele 15 Si 17 ani care vara duceau [o] viata comuna de sporturi §i educatie. Se faceau pregatiri pentru primirea copiilor, gaincat aceste semne impreund cu skoro koncit, o alts formula care insenma "in curand se vatermina", dadeau serioase iluzii de reintoarcere grabnica in tara. Memoriul inaintat de Mare§al si -a facut efectul. Incepand de la sfar§itul lunii mai 1945, colonelul de la N.K.V.D. a inceput conversatiile cu Mare§alul §i cu Mihai Antonescu. Prima problema puss in discutie a fost recunoa§terea de cane Mare§al ca Romania a facut un razboi de agresiune §i de j af. Mare§alul vedea situatia astfel: In anul 1940, Romania avea garantiile engleze asupra integritatii teritoriul romanesc. In acest an (de fapt, 1939 n. ed.), insa, intervine intelegerea diplomatica intre Germania §i Rusia Sovietica, in urma careia Germania i§i dezvolta ofensiva contra Frantei §i Angliei, fara grija spatelui dinspre est, in schimb Rusia i§i realizeaza unele aspiratii teritoriale. In iunie 1940 Rusia concentreaza forte la frontiera Basarabiei 0 a Bucovinei, Si in urma unui ultimatum dat in ziva de 20 (26 n. e.../.) iunie 1940 incorporeaza Bucovina de nord Si Basarabia. www.dacoromanica.ro 334 CONSTANTIN PANTAZI La 2 iulie 1940 guvernul Tatarescu denunta garantiile date de Anglia si, curand dupd aceasta, prin conferinta de la Viena, Romania pierde si jumatate din Ardeal. Prin infrangerea Frantei si imposibilitatea pe care o avea Anglia de a sprijini tara, Romania ramasese complet izolatd si de aceea gasea Maresalul ca a intervenit si nenorocirea prabusirii granitelor ei. Pentru Romania nu erau in acel moment decat cloud solutii: a se sprijini pe Germania sau a se sprijini pe Rusia. Forma frontierei Romaniei in Ardeal, prin tdietura ce se Meuse in "tara secuilor", impinsese o papa germand pand la Brasov, adica pand la regiunea petroliferd, fiindcd aceasta regiune se afla indeosebi in Valea Prahovei. Pe germani nimic nu-i interesa mai mult in timpul rdzboiului in care intras era decat petrolul romanesc din regiunea Ploiesti Campina, si in cazul cand Romania nu se alipea politicii germane, atunci se risca pierderea intregului Ardeal si ocuparea Romaniei. Rusia ocupase Basarabia si Bucovina de nord, asa incat asupra Romaniei nu mai avea revendicaridesi germanii pretindeau ca rusii au cerut sa mearga pand la Carpati iar Rusia era units cu Germania printr-un tratat, asa incat Romania aderand la politica germand mergea pe solutia cea mai clard a intereselor romanesti de moment. De altminteri, politica Roma- niei era mostenitA de Maresal, intrucat garantiile britanice au fost denuntate de guvernul Tatarescu, dupd ultimatumul rusesc, iar guvernul Gigurtu ceruse misiunea military de instructie germa- nasiaderarea Romaniei la politica Axei. Maresalul nu voia sa vorbeasca de oferta lui Gheorghe Tatarescu facutd Germaniei pentru un tratat de amicitie vesnica sau perpetud, pe timp de 50 de ani, intrucat gasea ca nu este in interesul tarii sa se spund acest fapt. Cand mai tar' ziu Germania a luat hotararea de a ataca Rusia, Romania a fost obligata de Germania a merge aldturi de ea si www.dacoromanica.ro CU MARE5ALUL PANA LA MOARTE 335 Mareplul a intrebuintat fortele armatesiprin faptul Ca, un an mai inainte, prabuirea granitelor tarii fusesera consecinta ultimatumului rus, ca urmare a caruia se luase Basarabia §i Bucovina de nord. Conform cuprescriptiile dreptului internationalsicu inlantu- irea faptelor, Romania nu era un stat agresor. Colonelul anchetator insa incepuse sa aplice un procedeu de interogator, a. a incat Mareplul se wzase intr-o pozitie de rezistenta din care lupta cu cerbicie. Intr -una din zile, generalul Vasiliu a fost dus cu automobilul la Moscova §i s-a reintors in Galitin a doua zi. Mare§alul interpreta lipsa lui Vasiliu prin intoarcerea acestuia in tara, fiindca Mare§alul banuia actiunea din tail §i legaturile facute in Rusia de generalul Vasiliu. L-am asigurat pe Marepl ca n-am nici un fel de emotie de lipsa lui Vasiliu, absenta acestuia inseamna ca ancheta atat de mult ceruta.- a inceput, iar Vasiliu va reveni. Am prevenit insa pe Marepl din nou ca ancheta nu va putea fi facutd cu not stand impreunasiconsultandu-ne tot timpul. Atunci cand va incepe serios, vom fi izolati, nemaiputand lua nici o legatura unii cu altii. Mare§alul era de parere ca acest fapt era imposibil, ramanarid la punctul de vedere al greutatii in care se afla guvernul rus, pentru faptul ca a adus in Rusia pe mare§alul Antonescu fara ca dreptul international sa aiba vreo prescriptie in aceasta directie. A doua zi de dimineata a reaparut generalul Vasiliu care luase la N.K.V.D. un contact de agrement, cerandu-i-se o declaratie larga, in care la anumite intrebari a raspuns ce a crezut de cuvinta. Mareplul, dupa documentare, a chemat pe maiorul Rodin sii-a spus Ca parerea lui este ca ancheta nu se face serios, generalul Vasiliu fiind intreb at asupra [unor] chestiuni pe care el nu le §tie, §i singurul care poate da explicatii este numai el persons?. www.dacoromanica.ro 336 CONSTANTIN PANTAZI In dupd-amiaza zilei de 12 iunie 1945 s-au impachetat parte din mobilele noastre si s-a facut un prim transport de mutare. A doua zi de dimineata, 13 iunie 1945, a plecat cel dintai Maresalul impreuna cu un interpret si un ofiter rus, apoi, peste vreo ora, am plecat cu masinile restul prizonierilor politici. Am mers impreuna. cu Mihai Antonescu intr-o marina elegantaZiss, facand o splendida plimbare, traversand Moscova si trecand pe langa cartierul Kremlinului, am iesit din Moscova prin bariera estica, unde am coborat intr-o vila mica de lemn, cocheta, insa a carei gradinita, amenajata cu Wei si alei pentru noi, nu mai avea limitele spatioase ale splendidului parc de la Galitin. Abia acum apreciam pe de-a intregul traiul si posibilitatile pe care le-am avut la Galitin si neasemuit de frumoasele apusuri de soare cuasipolare care luminau intreg firmamentul spre apus cu toate culorile spectrului solar, mereu variate in nuantare si intindere de rasii de culori unice. Maresalul sosise si el putin dupa noi intr-o stare de enervare extrema. El ne comunica ca a stat de vorba cu generalul-colonel caruia ne-am prezentat la Galitin cu prilejul vizitei facute de acesta, dupa sosirea noastra, care, deli foarte politicos, i-a spus Maresalului in fata si pe un ton care nu admitea replica, faptul ca nu intelege de ce Maresalul nu vrea sa spund adevarul. Da, domnule Maresal, ai facut razboi agresiv si de jaf si esti hitlerist, fiindca la Odessa ai intrebuintat metodele pe care le-au Intrebuintat hitleristii. Dupd aceea, la riposta pe care am dat-o, continua Maresalul, ca dumneavoastra, rusii, ati atacatmereu cu avioanele teritoriul romanesc, si trupele de pe frontiers ruse au facut nenumarate acte de agresiune, generalul-colonel mi-a raspuns: «Nu este adevarat, domnule Maresal, Statul Major roman v-a dat stiri plasmuite»". Maresalul ne istorisea fiecaruia in parte aceleasi lucruri si era foarte iritat. www.dacoromanica.ro CU MARE,,S'ALUL PAWA LA MOARTE 337 A doua zi enervarea Mare§alului era §i mai mare. Venea mereu la Mihai Antonescu, cerea hartie, creioane etc. I-am remarcat enervarea, am vrut sa vorbesc cu el, insa a fost brusc §i a trebuit sa ma indepartez. Este sigur ca realizase ca se va face ancheta, a§a cum de mult ii tot spuneam eu ca vor decurge lucrurile. In ultima plimb are cu noi, in dupa-amiaza de 13 iunie, la noua vild, ne-a comunicat: "Eu voi fi executat sigur. Nu-mi ramane decat sa incerc sä va salvez pe dumneavoastra §i voi incerca". A doua zi, pe la ora 10 dimineata, nemaivazandu-1, it chem pe Elefterescu caruia ii spun ca Mare§alul este foarte enervat §i it rog pe el, fiind mai intim cu Mare§alul, sa mearga in camera acestuia sä vada ce face. Elefterescu, ducandu-se in camera Mare§alului, nu 1-a gasit pe acesta. Putin dupa aceea in toata curtea se ive§te o mare agitatie in personalul rus, cautandu-se medicul. Mare§alul i§i luase cear§aful din camera, se baricadase in camera de baie, §i acolo a incercat sa se sp'anzure cu cear§aful. Maiorul Rodin era foarte surescitat fiindca asupra lui cadea toata raspunderea. Noroc pentru el ca Mare§alul a scapat cu viata. Toti erau multumiti ca gandul funest al Mare§alului nu s-a realizat, atat pentru maiorul Rodin, un om foarte cumsecade care ar fi suportat consecintele, cat §i pentru aceea ca sinuciderea Mare§alului nu putea folosi nimanui. Ba dimpotriya. La dejun lucrurile erau limpezite, insa Mare§alul trebuia sa stea in camera sa se odihneasca. Inima i se resimtise din eforturile §i emotiile trecute. La dejun Mihai Antonescu avea o criza de lacrimi, §i Vasiliu plarigea §i el, inghitindu-§i lacrimile. Acum s-au luat masuripentru a se preveni incidente de astfel de natura. In camere statea de planton cate un ofiter tot timpul www.dacoromanica.ro 338 CONSTANTIN PANTAZI noptii, nemaifiind voie a se stinge lumina, iar plimbareaitoate miFarile noastre erau observate §i supravegheate. In ziva de 16 iunie, dupa-amiaza, am avut din nou vizita generalului-colonel Abakumov care a vorbit cu fiecare in parte. Pe la ora 13, Mihai Antonescu avusese din nou o criza de lacrimiiceruse un creion Si hartie ca sa scrie domnului V4inski, ministru adjunct de Exteme. Cu domnul Vi§inski presupunea Mihai Antonescu ca are oarecare afinitati, deoareceiacesta era profesor universitar de drept. In scrisoare Mihai Antonescu arata situatia de neinteles ce i s-a creat §i facea apel la domnul Vi§inski, cerandu-i, in calitate de academician §i profesor universitar, la fel ca Si Mihai Antonescu, sa-linteleagai sa-idea un revolver ca sa-§i zboare creierii, intrucat nu intelege sa continue a trai cu ancheta ce i se face. Incepand din ziva de 15 iunie, unnou colonel de la N.K.V.D. venise la noua noastra locuintaiinterogatoriile incepusera, insa sub forma conversatiei. Mihai Antonescu mergea §i ie§ea de la aceste conversatii foarte emotionat. Colonelul magistrat cel nou de la N.K.V.D. intra in camera lui Mihai Antonescu tocmai cand acesta, plangand, scria scrisoarea Care domnul Vi§inski. Scrisoarea este luata de colonel. Cand dupa-amiaza sosqte generalul-colonel Abakumov, i se prezinta acestuiaisituatia nervilor lui Mihai Antonescu. In dimineata zilei de 17 iunie 1945 suntem dqteptati mai devreme §i ni se spune sane facem un pachet cu iucruri nu prea calduroase §i nu prea multe, pentru ca o sa lipsim catva Limp de la vita. Cand ne-am urcat din nou in maini, tot personalul feminin al vilei in serviciul nostru era adunat Si plans. Ne-am luat ramas bun prin fluturarea mainii §i n-am mai vazut decat pe Tania, foarte tarziu, la inchisoare. www.dacoromanica.ro CU MAREPLUL PAM. LA MOARTE 339 Am plecat direct la Moscovasiam intrat in inchisoarea N.K.V.D. in dimineata zilei de 17 iunie 1945, de unde nu am mai ie§it pand in ziva de 6 aprilie 1946, cand ne-am inapoiat in tart EPILOG

La 17 iunie 1945 am fostincarcerati in Lubianka, inchisoare a N.K.V.D. in Moscova, in apropierea Kremlinului. Din dimineata zilei de 17 iunie pang s-a inceput procesul din fata "Tribunalului Poporului" n-am mai vazut pe Marepl, iar de vorbit cu el n-am mai avut prilejul decal dupd ce, find condamnati la moarte, am fost inchi§i in inchisoarea military Jilava de langa Bucure§ti. Nu §tiu ce ancheta s-a facut Mare§alului in Rusia §i nici ceea ce a declarat in ancheta facuta lui acolo. L-am vazut la proces. S-a prezentat calm §i stapan absolut pe gandurile §i pomirile lui. A luat asupra sa raspunderea intregii guvernari, neasoci- indu-se insa cu unele abuzuri ce s-au facut prin savar§ire de omoruri inutile §i furturi. Mare§alul a avut avocat din oficiu pe decanul [Constantin] Paraschivescu-Balaceanu, decanul baroului avocatilor, care si -a inceput pledoaria cerand fostei banci ministeriale un raspuns asupra solidarizarii fo§tilor min4tri cu actele de guvemare ale Mare§alului. Intentia era calculate §i avea de scop a arata ca toti fo§tii mini§tri it dezaproba pe fostul for prim-ministru §i Conducator al Statului. Mare§alul nu a vazut atunci rostul interventiei neobi§nuite §i viclene a domnului Paraschivescu-Balaceanu §i s-a grabit sa-§i dezavueze mini§trii. La intrebarea puss de domnul Paraschivescu-Balaceanu n-am raspuns nici eu, intrucat voiam sa-i vad talcul, iar cand am www.dacoromanica.ro 340 CONSTANTIN PANTAZI avut cuvantul ultim m-am declarat ca asociat al tuturor actelor de guvemare ale Maresalului, intrebuintand formula: "Am lasat avocatii mei sa spun sasi argumenteze punctul meu de vedere, insa aceasta nu insearnna ca am gandit sa ma indepartez de actele de guvemare ale domnului Maresal. Acum, fiind cunoscut felul cum imi apreciez raspunderile mele personale, ma asez langa domnul Maresal pentru ca alaturi de domnia sa sa accept intreaga raspundere". La Jilava, pe timpul cat s-au judecat recursurile la Casatie, Maresalul a fost foartelinistit.Avea parca oarecare Incredere in verdictul celui mai Inalt for de impartirea dreptatii in tara. Primise insa dinainte sentinta cu seninatate, in mai multe randuri expunand ideea urmatoare: "Istoria unui neam este un lant ale carui verigi reprezinta martiraj e necesare pentru formarea acestui lant. Primesc cu toata inima sä constitui veriga pe care va fi scris: <

A urmat comanda focului de salva. Toti patru s-au rostogolit la pamant. Supravietuind gloantelor ce-i patrunsesera trupul, Maresalul a mai avut putereasivointa sa se mai ridice Inca °data, pictat de sange, cu capul sus, asa cum 1 -a purtat toata viata, pentru a spune plutonului de executie: "Nu sunt mort. Mai trageti."

www.dacoromanica.ro CU MARESALUL PA'ATA LA MOARTE 343

NOTE

'In dosarul personal al generalului Constantin Pantazi sunt inscrise: "Fiul lui Capitan Constantinescu (sic!) §i al Eufrosinei", facindu-se mentiunea ca erau din Pitesti, locul de nastere al maresalului Antonescu. Generalul Nicolae Tatarescu, seful Marelui Stat Major intre aprilie 1904 $i aprilie 1907. 3 Colonelul Dumitru Antonescu a murit la 30 iunie 1907. Vezi aminunte la Larry L. Watts, 0 cassandra a Romaiet Ion Antonescu si lupta pentru reforms. 1918-1941, Editura Fundatiei Culturale Romine, Bucuresti, 1994, p. 25-26. 4 Larry Watts plaseazi acest episod in 1915 si afirma ca ar fi vorba de Mitzi Goldberg (Larry 1. Watts, op. cit., p. 315). Despre acest episod, Ion Antonescu scria: "In 1907, singur cu 7 oameni, in contra a citorva mii de rasculati, in lupta corp la corp pe strazile Galatiului si printre gloante, am salvat, peste un morman de cadavre,Iiora.sul9iprestigiul unei institutii gray compromise, cu o zi inainte, Intr -o actiune similara in Vlasca. Am fost pentru aceasta faptA felicitat in fata intregii garnizoane de Principele Carol, trimis imediat in acest scop de regele Carol I la Galati. Am calcat in singe rominesc nevinovat, dar am cAzutIigray bolnay. Imaginea celor cazuti nu m-a parasit niciodata. 0 am si astAzi vie in fata ochilor mei" (Ion Antonescu. Citi,ti, judecati, cutremurali-vii!, ed. Ion Ardeleanu9i Vasile Arimia, Editura Tinerama, Bucuresti, 1991, p. 18). Legenda comportarii lui Ion Antonescu la Galati in 1907 s-a trans format mai apoi in folclor, acreditandu-se varianta unei interventii energice, dar fard victime, varianta aflataastAzi in circulatie. La aceasta mistificare a contribuit fa'ra indoia1a1ibiografia oficiala a Maresalului, unde se arati ca tindrul sublocotenent "a reusit si potoleasci spiritele fara varsare de singe" (vezi textul integral in Ion Antonescu, mare ;alul www.dacoromanica.ro 344 CONSTANTIN PANTAZI Rom:inlet yi nizboaiele de reIntregire, editie losif Constantin Dragon, Editura Nagard, Cannaregio Venetia, 1986, p. 563). Date in plus despre acest capitol sunt de gasit la Alex Mihai Stoenescu, Armata, mareplulfievreii. Cazurile Dorohoi, la,si, Odessa, RAO International Publishing Company, Bucuresti, 1998, p. 40-44. Trecand peste faptul ca autorul, din motive care ne scapa, include acest episod in capitolul dedicat "Problemei evreilor in Romania" si ca 11 agrementeaza cu consideritii savante despre folosirea armatei in confruntarile de strada cu caracter social (cu premonitia Stoenesti '99), retinem ca in urma actiunii sublocotenentului Ion Antonescu la Galati au fost inregistrati 14 morti si 9 raniti. Afirmatia lui Ion Antonescu ca a "cazut si gray bolnav" dupa evenimentele din 1907 nu este, asa cum ar parea, o figura de stil. Memoriul sau personal de activitate atesta faptul ca in 1907 sublocotenentul Antonescu a primit 4 hmi de concediu pe motive de sanatate. Mai mult, in 1908, el va fi detasat "In interesul sanatatii sale" la Depozitul de Remonta de la Cislau, unde va amine pans la admiterea in ,koala Superioara de Razboi. 6 Dupa absolvirea Scolii Superioare de Razboi, locotenentul (din 1908) Antonescu a efectuat mai int& stagiul de incercare in Marele Stat Major (1912-1913), a fost avansat capitan (1913) si a fost trimis la anumitul "Stagiu in arms strains" (adica, o alta arms decal cea in care se specializase), pe care 1-a efectuat in Regimentul 38 Infanterie (1913- 1914). 'Este vorba de primul razboi balcanic (octombrie 1912mai 1913), purtat intre "Alianta Balcanica" (Bulgaria, Serbia, Grecia si Munte- negru) si Turcia, soldat cu infra's igerea celei din urma consfiintita prin Tratatul de .pace de la Londra (30 mai 1913) 'Atat Ion Antonescu, cat si Constantin Pantazi au fost notati deosebit de laudativ de comandantii for pentru prestatia de pe campurile de lupta din Bulgaria, ceea ce confirma in mare parte relatarile autorului. Astfel, maiorul Marcel Olteanu, seful de stat major al Diviziei 2 Cavalerie, scria despre Ion Antonescu: "Strabatand fara preget, in timpul noptilor, pe vreme rea si izolat, regiuni intesate de comitagii, mi-a dovedit ca poseda in cel mai inalt grad calitatea de capetenie a ofiterului de cavalerie si stat-major: «Curajul in singuratate» [...] Mult simt national www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PA NA LA MOARTE 345 §i excelent patriot [...] cu un asemenea om se poate intreprinde once ". La randul sau, locotenent-colonelul Constantinidi, comandantul Regi- mentului 11 Rosiori, consemna in foaia calificativa a locotenentului Constantin Pantazi: "Este un ofiter ce nu cunoaste frica, de o temeritate impinsa pans la exces. [...] o fire impulsive sub un aspect calm, insa cu un surplus de energie fizica si intelectuala". 9 Ion Antonescu a primit, la propunerea generalului Mustata, "Virtutea Militara", cea mai inalta distinctie militara a vremii. Propus pentru "Coroana Romaniei", clasa a V-a, Constantin Pantazi a primit, dupe cum este inscris in dosarul sau personal, "Steaua Romaniei", clasa a V-a. w Numirea ca sef al Biroului operatii din Statul Major al Corpului 4 Armata s-a produs in aprilie 1915. in rastimpul 1914-1915, Ion Antonescu a comandat Escadronul de elevi al Scolii Speciale de Cavalerie. " in anii 1895-1901, Constantin Prezan (1861-1943), pe atunci locotenent-colonel, a facut parte din Statul Major Regal, indeplinind functia de aghiotant al printului mostenitor Ferdinand. " Despre "duumviratul PrezanAntonescu" vezi pe larg la Ion Pavelescu, Adrian Pandea, Eftimie Ardeleanu, Proba focului. Ultima treaptirt spre Marea Unire, Editura Globus, Bucuresti, 1991, p. 29-85. 13 Formulare ambigua. Generalul Prezana fost initial numit comandant al Armatei 1(5/18 noiembrie 1916), el preluand sefia Marelui Cartier General la 6/19 decembrie 1916. 14 Colonelul Alexandru Sturdza, comandantul Brigazii 7 Mixte de altfel, un ofiter foarte capabil, care-1 comandase $i pe Ion Antonescu in Scoala de ofiteria dezertat la 6 februarie 1917. Vezi, pe larg, cea mai recenta contributie la studiul acestui caz, Glenn E. Torrey, When Treason was a Crime. The Case of Colonel Alexandru Sturdza of Romania, The Emporia State Research Studies, vol. XXXIX, Fall 1992, No. 1. 15 Ion Antonescu avea sa aduca mai tarziu cateva precizari despre rolul Misiunii Militare Franceze: "Totusi, au fost unii, pe care-i tin cu profund dispret inaintea ochilor, care au spus pans si subalternilor for Ca nu eu, ci francezii au condus operatiunile noastre. www.dacoromanica.ro 346 CONSTANTIN PANTAZI Adevarul este ca singurul birou in care nu au fost consilieri francezi, pentru cacu toate presiunile acute de generalul Berthelot pe langa Rege si generalul Prezan ne-am opus, a fost Biroul operatiilor din M.C.G." (Ion Antonescu. Citili, judecali, cutremurali-vii!, p. 11) 16 Ofensiva Armatei 1 romane trebuia sa se declanseze in zona Namoloasa la 13/26 iulie 1917, dar ea a fost contramandata dupa pregatirea de artilerie in conditiile descrise de generalul Pantazi. 17 Batalia de la Marasesti s-a declansat la 24 iulie/6 august 1917. Ls In realitate, nu a fost vorba de o conferinta, ci de o serie de convorbiri la Hughes (un teleimprimator) Intre Prezan si Antonescu, pe de-o parte. si generalul Eremia Grigorescu, abia numit comandant al Armatei 1. Dupa razboi s-a iscat o adevarata polemics in legatura cu paternitatea deciziei de rezistenta. In general, gloria a revenit generalului Grigorescu, dar in 1927, intr-un memoriu adresat Marelui Stat Major, Prezan a sustinut ca ordinul de rezistenta a fost transmis de el in dimineata zilei de 31 iulie / 13 august 1917 (vezi pe larg la I. Pavelescu, A. Pandea, E. Ardeleanu, op. cit., p. 74-80). Mult mai taiziu, Antonescu a descris evenimentele in mod asemanator cu Prezan, dar§i-arevendicat rolul principal: "Cand mi s-a cerut sa traduc in ordin aceasta hotkire (de retragere de la Marasestin. n.), am obiectat cu brutalitatc: «Daca ne ridicam de la Marasesti nu ne mai oprim nici la Nistru. La Marasesti trebuie sa invinga sau sa moara poporul roman. Altfel piere in dezonoare. Eu nu redactez si nici nu contrasemnez ordinul de retragere». Trats itind up si coborand la Hughes, am redactat, am sunat pe generalul Prezan si am transmis, martori fiind Condeescu si Filimon, cunoscutul ordin de rezistenta pe loc pans la moarte" (Ion Antonescu.Chili,judecali, cutremurali-vci!, p. 12-13). 19 Vizita la Petrograd si Moghilev (unde se gasea "Stavka") a avut loc in aprilie 1917. 20 Este cert ca Rakovski nu se gasea la Iasi in acele zile, agitatia trupelor rusesti bolsevizate fiind condusa de Rosal, un cunoscut "revolutionar". Consiliul de Ministri in care s-a hoar& dezarmarea trupelor rusesti de la Socola a avut loc in noaptea de 8/21 spre 9/22 decembrie si la el a participat si generalul Prezan. Ulterior, atat Prezan, cat si Antonescu si-au asumat rolul decisiv in determinarea acestei pozitii a Regelui si a guvemului Bratianu, deli relatarile lui I.G. Duca, martor www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 347 ocular al Consiliului, nu confirms nici una din versiuni. Vezi Ion Antonescu.Chili,...,p. 12; Constantin Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru intregirea Romciniei. 1916-1919, vol. II, Editura Stiintificasi Enciclopedica, Bucure§ti, 1989, p. 206. I.G. Duca, Memorii, vol. IV Rdzboiul, partea a II-a (1917-1919), editie Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, Bueure§ti, 1994, p. 44-54. 21 Armistitiul pe frontul roman s-a incheiat la 26 noiembrie / 9 decembrie 1917,la Foc§ani. Consiliul de Mini§tri din 22 noiembrie / 5 decembrie 1917 in care s-a decis aceasta solutie, impusa de pozitia guvernului bol§evic al Rusiei §i de situatia de pe front, a fost departe de a fi "dramatic", cel putin in versiunea lui I.G. Duca (op. cit., p. 19-21). Pantazi se refers la un consiliu precedent, din 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, cand s-a discutat, de principiu, care urma sa fie pozitia Romaniei (vezi I.G. Duca, op. cit., p. 17; Marepl Alexandru Averescu, No* zilnice din rdzboi, vol. II, 1916-1918 (Rilzboiul nostru), editie E. ArdeleanuaiAdrian Pandea, Editura Militara, Bucure§ti, 1992, p. 209- 210). Demisia guvernului Bratianu a survenit la 25 ianuarie 1918, dupa ce Centralii au denuntat armistitiul de la Foepni §i au impus Inceperea negocierilor de pace. Referinta la Pacea de la Bucure§ti de la 24 aprilie / 7 mai 1918, impusa Romaniei de Puterile Centrale. 23 Despre "duelul" AverescuPrezan, sustinut in paginile ziarelor "indreptarea" §i, respectiv, "Mi§carea", vezi 1. Pavelescu, A. Pandea, E. Ardeleanu, op. cit., p. 42 §i urm. 24 Ion Antonescu a fost atgat militar la Paris (1922-1923) §i apoi la LondraaiBruxelles (1923-1926). 25 Despre acest subiect, vezi pe larg Valeria-Florin Dobrinescu, Plata $i rcisplata istoriei. Titulescu, Antonescufirelajiile anglo- romdne din anii '20, Editura Neuron, Foc§ani, 1995. 26 Ion Antonescu a comandat Scoala Speciala de Cavalerie de la Sibiu in anii 1920-1922. Dupa reintoarcerea de la Londra, suspectat de "carlism", el a ramas ca'teva luni in controalele Centrului de Instructie at Cavaleriei, papa cand, in 1927, a reu.5it sa is comanda Regimentului 9 Ro§iori "prin lupta". www.dacoromanica.ro 348 CONSTANTIN PANTAZI " Accidental din manejul Scolii de la Sibiu s-a petrecut la inceputul anului 1921. Intr -un memoriu din 13 ianuarie 1928: "In timpul acela a survenit gravul meu accident de pe cal, de pe urma cdruia am avut fractura bazei craniene cu consecinte imediate: pierderea echilibrului, paralizia fetei §i a mainii drepte, nistagmus §i pierderea completa a auzului urechii drepte." (Ion Antonescu. Cariera milliard. Scrisori inedite, editie general-maior Mircea Agapie, cpt. RI dr. Jipa Rotaru, Editura Academiei de finite Studii Militare, Bucure§ti, 1993, p. 88). " Ion Antonescu a comandat Regimentul 9 Ro§iori in 1927, iar in rdstimpul 1930-1931 s-a aflat, succesiv, la comanda Brigdzilor 5, 8 §i 6 Cavalerie. " Functie detinutd intre aprilie 1930 §i octombrie 1931 de generalul Condeescu. " Generalul Ion Antonescu a fost §ef al Marelui Stat Major, "cu delegatie", intre 1 decembrie 1933 §i 11 decembrie 1934. " Ion I.C. Bratianu a incetat din viatd la 24 noiembrie 1927. 32 Generalul Paul Angelescu. " Despre episodul demisiei lui Ion Antonescu, vezi Ion Antonescu. Cariera militara. Scrisori inedite, p. 126-134; Larry L. Watts, op. cit., p. 114-128. 34 Antonescu a conditionat prezenta sa in guvem de garancia ca. guvemul GogaCuza nu va reorienta politica Romaniei spre Germania. " Aluzie, probabil, la pactul MolotovRibbentrop, semnat la 23 august 1939, la Moscova. 36 Au fost cloud note ultimative ale guvemului sovietic, in 26 i 27 iunie. Despre raportul de forte §i desfa§urarea evacudrii Basarabiei §i nordului Bucovinei, vezi Armata romcinei in al doilea rlizboi mondial, vol. I: Eliberarea Basarabiei si a parlii de nord a Bucovinei, Editura Militard, Bucure§ti, 1996, p. 19-28. " Vezi textul memoriului in Pe marginea prapastiei 21-23 ianuarie 1941, vol. I, Bucurqti, 1942, p. 35-63. 34 Vezi articolul 0 poveste cu crocodil, publicat de Nicolae lorga in "Neamul romanesc" din 27 ianuarie 1940 (N. Iorga, Ultimele, editie Stelian Neagoe, Editura "Scrisul romanesc", Craiova, 1978, p. 60). www.dacoromanica.ro CU MAREiyALUL P:4114 LA MOARTE 349 " Nici P.N.L., nici P.N.T. nu au participat la constituirea guvernului din 14 septembrie 1940, ci numai au permis participarea anumitor personalitati sa is parte la guvemare in calitate de "tehnicieni". George Cretzianu, devenit ministru al Finantelor, nu era angajat politic, iar Mircea Cancicov a preluat portofoliul Economiei Nationale abia la 10 noiembrie 1940.InIschimb, Alexandru Cretzianu (liberal) a fost numit secretar general la Ministerul Afacerilor Straine, iar Dimitrie Gerota (P.N.T.) secretar general la Ministerul Justitiei. 4° Intrevederea Hitler-Antonescu a avut loc la 14 ianuarie 1941, la Berghof. 41 Hitler 1 -a informat personal pe Antonescu despre planul "Barbarossa"9irolul rezervat armatei romane abia la 12 iunie 1941, in cursul intrevederii de la Mtinchen. Totusi, alte surse indica faptul ca Inca de la sfarsitul lui decembrie 1940, generalul Erik Hansen, seful Misiunii Militare Germane in Romania, la ordinul lui Hitler, 1-a avertizat verbal pe Ion Antonescu despre liniile generale ale planului "Barba- rossa". Acesta este, probabil, motivul pentru care la Berghof, la 14 ianuarie 1941, Antonescu 1-a anuntat pe Fahrer despre dorinta Romaniei de a participa cu toate fortele sale la actiunea militara, in cazul in care Rusia ar ataca; vczi Andreas Hillgruber, Miley; Regele Carol0marefalul Antonescu. Relajiile germano-rotniine (1938-1944), Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 29. 42 Despre desfasurarea rebeliunii legionare, vezi in special Pe matginea prapastiei, vol. I si H, Bucuresti, 1942; Aurica Simion, Regimul politic din Romania in perioada septembrie 1940ianuarie 1941, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 244-294; Cristian Troncota, Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete romiine;ti. Memorii,marturii, documente, Editura Roza Vanturilor, Bucuresti, 1994, p. 187-197. 43 Iosif Iacobici a ajuns pans la gradul de major in armata austro- ungara. A fost integrat in armata romans la 10 decembrie 1918. Vezi pe larg $efii Matrlui Stat Major roman. 1941-1945. Destine la ray' cruce, Editura Militara, 1995, p. 75-80. 44 "Adunarea obsteasca plebiscitara a natiunii romane" a fost primul plebiscit organizat de Ion Antonescusi s-a desfasurat intre 2 $i 5 martie 1941. www.dacoromanica.ro 350 CONSTA1VTIN PANTAZI " int ev ederea lui Antonescu cu Hermann Goering a avut loc la 5 martie 1941. 46 Pana la aceasta data,nu este atestata documentar nici o intrevedere HitlerAntonescu in mai 1941, ci numai cea de la Munchen din 12 iunie 1941. 47 Sosirea generalului Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, in Romania a fost notificata lui Ion Antonescu de ministrul Germaniei la Bucuresti, Manfred von Killinger, la 23 mai 1941. " Informatia este plauzibila, din moment ce, in timpul procesului din mai 1946, maresalul Ion Antonescu a declarat ca Inca de la 9 sau 10 iunie 1941 Manfred von Killinger 1-a anuntatneoficialdespre faptul ca ofensiva Wehrmachtului impotriva U.R.S.S. urma sa se declanseze la 22 iunie 1941 (vezi Procesul mareplului Ion Antonescu. Documente, editie Marcel-Dumitru Ciuca, vol. 1, Editurile Saeculum I.O. $i Europa Nova, Bucuresti, 1995, Q. 239). 49 Mai tarziu, in timpul procesului din 1946, Ion Antonescu a accentuat asupra faptului ci actiunea militara a Romaniei din iunie 1941 era o "urmare" a agresiunilor pe care le suferise cu un an inainte. Despre modul in care a fost receptata pozitia Romaniei la Moscova, vezi Grigore Gafencu, Jurnal. Mai 1940-iulie 1942, editie Ion Ardeleanu si Vasile Arimia, Editura Globus, Bucuresti, [f. a.], p. 153-200. 5° Este adevarat ca generalul Iosif Iacobici nu a comparut in asa- numitul "proces at tradarii rationale" din 6-17 mai 1946, probabil datorita conflictului sau cu Antonescu declansat in ianuarie 1942. Dar ceea ce nu avea cum sa tie Pantazi la data la care isi scria lucrarea, era ca Iacobici avea sa fie condamnat in ianuarie 1949 la 8 ani temnita grea $i 10 ani degradare civics. si Divizia 8 Infanterie. sz Corpul 5 Armata. Despre evenimentele de la Iasi din 28-29 iunie 1941, vezi Larry L. Watts, op. cit., p. 397-408; Aurel Caretki, Maria Covaci, Zile Insiingerate la Iasi (28-30 iunie 1941), Editura Politica, Bucuresti, 1978; Mihai Pelin, Minciunile lui Malaparte, in Antonescu, Marefalul Romanieifirazboaiele de reintregire, ed. cit., p. 574-578; Cristian Troncota, op. cit.,p. 200-201, 281-283. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PAM' LA MOARTE 351 54 Decretul de inaltare la rangul de marqal §i cel de conferire a Ordinului "Mihai Viteazul", clasa I, au fost semnate de regele Mihai la 21 august 1941. " Schimbul de mesaje HitlerAntonescu in privinta angajarii armatei roman la est de Nistru, in AntonescuHitler. Corespondenia $i inkilniri inedite (1940-1944), editie V. Arimia, I. Ardeleanu, Stefan Lache, vol. I, Editura Cozia, Bucuresti, 1991, p. 115-120. 56 La 9 septembrie 1941. " Accidentul de la Baden s-a produs la 17 septembrie 1941. " Divizia 7 Infanterie. 59 Contraofensiva sovietica asupra frontului detinut de Armata 3 'Tanana la nord de Marea de Azov, in zona Melitopol-Balki, s-a desaprat intre 25i 29 septembrie 1941. Dupa ce manevra Grupului Blindat german comandat de generalul Ewald von Kleist a pus in deruta trupele sovietice, acestea au fost anihilate de Armata 3 romansi Corpurile 30 Armatai 49 Munte germane in "batalia de nimicire" purtata intre 2 §i 10 octombrie 1941. 60 La ofensiva Armatei 11 germane pentru patrunderea in Crimeea a luat parte Corpul de Munte roman, avand in subordine Brigazile 1 Munte §i 8 Cavalerie. Brigada 4 Munte romani a fost dirijata in Crimeea la 12 noiembrie 1941. Despre operatiile armatei roman in Crimeea, vezi Adrian Pandea, Eftimie Ardeleanu, Romdnii in Crimeea. 1941- 1944, Editura Militara, 1995. 61 Atentatul s-a produs la 22 octombrie 1941 §i s-a soldat cu 135 mortii raniti (ofiteri, subofiteri, trupai civili, roman §i germani). in schimb, in legatura cu numarul victimelor represaliilor, s-au avansat de-a lungul timpului cifre care merg de la 225.000 cum sustine mare§alul Ion Antonescu a a fost obligat sa semneze un "protocol" in timpul captivitatii sale in U.R.S.S. la 2.200 (vezi Constantin I. Kiritescu, Romania in al doilea razboi mondial, Editie Gheorghe Buzatu, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1995, p. 57). Toate cunt, insa, aproximatii, o cifra reala fiMd imposibil de extras din documentele romane§tii straine, cel putin pana la aceasta data. Vezi §i Alex Mihai Stoenescu, op. cit., passim. De aceea, cifra avansata de Constantin Pantazi trebuie privita cu prudenta. In timpul procesului www.dacoromanica.ro 352 CONSTANTIN PANTAZI din mai 1946, maresalul Ion Antonescu sustinea ca. tocmai Pantazi fusese acela care it anuntase, in iulie 1944, despre rezultatul real al represaliilor (vezi Procesul maresalului Antonescu. Documente, ed. cit., vol. 1, p. 205-206). ' La acea data comandant al Corpului 2 Armata, ulterior comandant al Armatei 1, judecat si condamnat la moartesentinta comutata in inchisoare pe viatain primul proces "al criminalilor de razboi", desfasurat la Bucuresti in mai 1945. ' Atunci comandant secund al Diviziei 10 Infanterie (ulterior, comandant at acestei man unitati), numit imediat dupa atentatul din 22 octombrie comandant al gamizoanei Odessa. In procesul din mai 1945, condamnat la moarte, sentinta comutafa in inchisoare pe viata. 64 Cifra totals a prizonierilor sovietici din lagarele romanesti a fost de 82.090, dintre acestia 13.682 au fost repatriati inainte de 23 august 1944, 59.856 dupa 23 august 1944, 5.521 au decedat in timpul detentiei, iar 3.331 au evadat. Maresalul Ion Antonescu afirma ca a eliberat din lagare, la cererea lor, 75.000 de soldati si 5.000 ofiteri sovietici, care pretindeau ca sunt originari din Transnistria. Mai tarziu, parte din ei au fost reintemati datorita implicarii for in miscarea de partizani (vezi Procesul maresalului Ion Antonescu, ed. cit., vol. II, p. 173). Trebuie subliniat insa ca., in pofida alegatiilor de dupa razboi, Transnistria a avut o situatie privilegiata pe timpul administratiei romanesti. Rezultatele economice obtinute au fost atat de bune incat, dupa razboi, "Rand Corporation" (americana) a publicat in 1956 o cercetare intreprinsa de un cunoscut sovietolog, A. Dallin, si intitulata Odessa 1941-1944. Studiul, foarte consistent, analiza situatia Trans- nistriei in 1941-1944, cu accent pe aspectul economic, din perspectiva primei experience, reusita $i concludenta, de trecere de la economia socialists dirijata la economia de piatd. 65 Adjutantul lui Hitler era maior Gerhard Engel. Vezi textul scrisorii aduse de el in Antonescu Hitler. Corespondenici si Intdlniri inedite (1940-1944), ed. cit., vol 1, p. 154-158. " Despre afacerea "organizatiei" conduse de inginerul Popovici si Rica Georgescu, vezi pe larg la Cristian Troncota, op. cit., p. 412-422.

www.dacoromanica.ro CU MAREsSALUL PAM' LA MOARTE 353 67 In cadrul tontativei sovietice de recucerire a Crimeei, dupa ce la 26 noiembrie 1941 Armata Si a debarcat la Kerci, la 29 decembrie Armata 44 a pornit operatiile impotriva Feodosiei. Vezi, pe larg, la A. Pandea, E. Ardeleanu, Romdnii in Crimeea, p. 179 §i urm. " Generalul conte Hans von Sponeck. 69 Vezi documentele demiterii gcneralului Iosif Iacobici in ,Fefii Marelui Stat Major 1941-1945. Destine; la rdscruce, ed. cit., p. 88-110. 2° Vizita in Crimeea evocata de Pantazi a avut loc in perioada 3-6 aprilie 1942. 7' Probabil, o confuzie. Divizia 18 Infanterie sosise in Crimeea Inca din ianuarie 1942. in aprilie 1942 a fost introdusa pe frontul din Crimeea Divizia 19 Infanterie. Generalul Radu Baldescu era, insa, comandantul Diviziei 18 Infanterie. 72 Operatia de urmarire a trupelor sovietice din Peninsula Kerci s-a desraprat intre 89i14 mai 1942. Asediul Sevastopolului, Inceput la 2 iunie 1942, s-a in, ieiat la 1 iulie 1942, intreaga peninsula find in stapanirea trupelor germane §i roman la 4 iulie 1942. Vezi, pe larg, A. Pandea, E. Ardeleanu, op. cit., p. 222-282. 23 Vizi.a in Crimeea a regelui Mihai a avut loc la inceputul lunii august 1942. 74 Generalul Hermann Hoth comanda laacea data Armata 4 r3lindata germand, in subordinea careia se gasea, temporar, Divizia 20 Infanterie romans. " La acea data, generalul Eberhard von Mackensen comanda Corpul 3 Blindat, avangarda Armatei 1 Blindate germane comandate de generalul Ewald von Kleist. Von Mackensen va prelua comanda armatei abia in noiembrie 1942. 76 Initial, in Cuban §i Caucaz, au luptat Diviziile 5, 6, 9, Cavalerie 9iDivizia 4 Munte, iar Divizia 2 Munte s-a gasit in subordinea Armatei 1 Blindate germane. Ulterior, in operatiile din aceasta zona au fost folosite §i alte man unitati (Diviziile 1 $i 3 Munte, 109i19 Infanterie). 77 Asupra compunerii Armatelor 3 §i 4 romane $i, in general, a desfa§urarii bataliei de la Stalingrad vezi pe larg Adrian Pandea, Ion

www.dacoromanica.ro 354 CONSTANTI1V PANTAZI Pavelescu, Eftimie Ardeleanu, Romcinii la Stalingrad. Viziunea roma- neascci asupra tragediei din Cowl Donului $i Stepa Calmuca, Editura Militara, Bucuresti, 1992, p. 227 si urm. " Este vorba de Divizia 22 Blindata germand, comandata de generalul Ferdinand Heim. 79 Aluzie la faptul cA generalul Lascar a revenit in tars, in 1945, in fruntea celei de-a doua divizii de voluntari, "Horia, Closca si Crisan". A fost apoi ministru al ApArArii Nationale intre noiembrie 1946 si decembrie 1947. 80 Generalul Andrei A. Vlasov, comandantul Armatei 2 de soc sovietice, a cazut prizonierin vara lui 1942 in timpul luptelor pentru "punga" de la Demiansk. In prizonierat, a constituit o "Armati de Eliberare" a Rusiei de comunism. Predat de americani autoritAtilor sovietice, a fost executat in august 1946. " Polemica lui Steflea cu Hauffe a avut loc la 23 noiembrie 1942, ora 21, iar prezenta lui Pantazi este confirmatA de raportul inaintat de generalul german la 25 noiembrie 1942 (vezi Friedrich Paulus, Stalingrad, editie Walter Gorlitz, Aldo Garzanti Editore, Milano, 1973, p. 247-250). 82 Vezi textul scrisorii din 9 decembrie 1942, in A. Pandea, I. Pavelescu, E. Ardeleanu, op. cit., p. 384-396. 83 Despre acest episod vezi mai ales relatarile lui Eugen Cristescu in Cristian Troncota, op. cit.,p. 195-196, 369-370. 84 Despre "manevra" lui Mihai Antonescu, vezi $i Radu R. Rosetti, Pagini de Jurnal, editie C. Popisteanu, M. Stefan, I. Ursu, Editura Adevarul, Bucuresti, 1993, p. 217-218. " Este vorba de intrevederea HitlerAntonescu desfAsurata la 12- 13 aprilie 1943, la Klessheim (Salzburg). " Vezi si relatarea lui Radu R. Rosetti (op. cit., p. 232-233) despre conferinta tinuta la Scoala Superioara de Razboi, in aprilie 1943. In opinia lui Rosetti, expunerea lui Mihai Antonescu i-a conferit acestuia "o noun virginitate". " Evacuarea trupelor romane si germane din Peninsula Taman (operatia "Krimhild") s-a desfasurat Intre 15 septembrie si 9 octombrie www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 355 1943. Au ajuns in Crimeea 227.484 militari, 28.486 civili, 72.889 cai, 21.230 automobile, 1.815 tunuri etc. ' Vezi interventiile lui Antonescu pentru salvarea trupelor roman din Crimeea, in A. Pandea, E. Ardeleanu, Rotncinii in Crimeea, ed. cit., p. 287 $i urm. " General Hugo Schwab comanda din octombrie 1943 Corpul de Munte.

9° Conferinta de la Teheran s-a desfasurat intre 28 noiembrie $i 1 decembrie 1943. 91 Intrevederea Hitler-Antonescu la care se refers Pantazi este cea din 23-24 martie 1944, de la Klessheim. 92 Inlocuirea feldmaresalilor Erwin Manstein si E. von Kleist de la comanda Grupurilor de armate "Sud" si respectiv "A" s-a produs la 30 martie 1941. " De aceleasi bune aprecieri s-a bucurat von Kleist si din partea generalului Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3 romane. Vezi textul telegramei lui P. Dumitrescu, in Adrian Pandea, Eftimie Arde- leanu, Adio, domnule feldmatv$421, in "Viata armatei ", nr. 4/1994. 94 La 6 aprilie 1944, Grupul de armate "A" a fost redenumit "Ucraina de Sud" si reorganizat pe doua grupari de armate: "Dumi- trescu", cu Armatele 3 romans si 6 germana, $i "Wohler", cu Armatele 4 romans si 8 germana. Compunerea Grupului era completata de Armata 17 germana, aflata in Crimeea. " Ultimatumul generalului Henry Maitland Wilson a fost transmis la Bucuresti, la 22 martie 1944, la care maresalul a raspuns la 2 aprilie 1944. % Despre odiseea retragerii din Crimeea, vezi pe larg A. Pandea, E. Ardeleanu, Romcinii in Crimeeal, ed. cit., p. 329-434. " In timpul procesului din mai 1946, generalul Pantazi a incercat sa obtina din partea lui Mihai Antonescu o confirmare a initiativei sale. Mai vechea $i statornica animozitate dintre cei doi nu numai ca 1-a impiedicat pe fostul vicepresedinte al Consiliului de Ministri sa autentifice versiunea lui Pantazi, dar 1-a determinat sa afirme ca. acesta

www.dacoromanica.ro 356 CONSTANTIN PANTAZI "nu i-a facut un serviciu Maresalului Antonescu, intarziindu-1 in hotArarea pe care cred ca era bine s5 o is pentru incheierea razboiului si prezentand ca dorinta $i vointa a armatei altceva deck ceea ce, in realitate, voia armata tarii" (Procesul mareplului Antonescu. Docu- mente, ed. cit., vol. 1, p. 284-295). "Tirol" lui Pantazi asupra lui Mihai Antonescu, tot mai viu spre finalul "Memoriilor" sale, capAta o explicatie in plus... " Potrivit generalului Ilie Steflea, incepand cu 23 iunie 1944, Grupul de Armate "Ucraina de Sud" a retras de pe frontul din Moldova 7 divizii blindate, 4 divizii de infanterie si 2 brigazi tunuri de asalt. (vezi ,Fefii Marelui Stat Major Roman. 1941-1945, ed. cit., p. 152-153) " Despre ultima intalnire HitlerAntonescu (Rastenburg, 5 august 1944), vezi nota dictatA de maresalul Antonescusistenograma intocinita de Paul Schmidt in Hitler Antonescu. Corespondenta.fi intdlniriinedite. 1940-1944, vol. 2, p. 166-194. 1°° Vezi textul insemnarilor lui Ion Antonescu, in Procesul mare- ialuluiAntonescu. Documente, ed. cit., vol. 1, p. 49-53. '°' Conform unui document al Frontului 2 Ucrainean, preluarea maresalului Ion Antonescu s-a produs la 31 august 1944, "operatia" find condusA de generalul Tevcenkov, seful Directiei Politice a frontului. (Ultimele zile ale mareplului Ion Antonescu, "Caietele Magazin istoric", nr. 1, p. 6)

www.dacoromanica.ro INDICE DE NUME*

A Abakumov, Victor Semionovici, general-colonel: 324, 325, 338. Abganerovo: 195, 201. Abin, rau: 216. Abinskaia: 216, 217. Abisinia: 67. Abrau, lac: 244. Abvensleben, general: 197. Adjud, oral: 225, 265-267, 277, 307. Africa: 29, 191, 205, 219, 226, 246, 247, 256, 257. Agadir: 29. Aisne, rau: 43. Aksai: 201. Alba Julia, nava: 284. Alba Iulia, oral: 97. Albenza: 38. Albqti, sat: 138. Aldea, Aurel, general: 310, 311, 317, 318. Alexandria, oral in Egipt: 205, 256. Alexandru al II-lea, tar: 52, 185. Alexandru Macedon: 10. Alexianu, Gheorghe, profesor: 158, 183, 340, 342. Aliati (vezii Anglia, Franta, America): 168, 260, 268. Alsacia: 29. AltWa: 172, 173, 176, 185, 251. America (State le Unite ale Americii): 30, 55, 90, 98, 118, 168, 205, 225, 255, 269, 280. Anapa: 178. Angelis, de, general: 237. Angereau, general: 38. * Numai pentru textul memoriilor. Indice realizat de Cezar-Octavian Dita. www.dacoromanica.ro 358 CONSTANTIN PANTAZI Anglia: 29-32, 51, 52, 56, 62, 69, 73, 90, 98, 118, 128, 168, 169, 205, 224, 225, 260-262, 269-271, 280, 291, 333, 334, 342. Ankara: 302, 303, 313. Anschluss: 68, 71. Antanta (vezi §i Aliati): 69. Anton, Constantin, general: 294. Antonescu, Dumitru, colonel: 5. Antonescu, Ilie, colonel: 5, 6. Antonescu, Ion, capitan: 1-3. Antonescu, Ion, mare§al, Conducatorul Statului Roman: 1-22, 24-28, 31, 33-38, 41, 42, 45-51, 53-62, 64-67, 69-72, 78, 81-115,117-144, 146-174, 181-191, 193,194, 197-201, 204-208,210, 211,214,218- 223,226-228, 232-235,238-244, 246-249, 253,254, 258,259,261- 269,271, 275-283, 285-287, 289-300, 302-310,312-337, 339-342. Antonescu, Maria: 126, 181, 302, 341. Antonescu, Mihai (Ica), viceprqedintele Consiliului de Mini§tri: 81, 83, 88, 90, 93, 96,107, 114, 117,122, 126,131,132,137, 138,140, 144, 148-150, 154,155, 157, 159,167-170,183,193,197-201,207, 220-222, 234, 235,238-243, 246,249, 259,260, 262,265, 268-270, 281, 286, 293, 295,297, 300, 302,303, 305-307,309,312-316,318, 319, 321-333, 336-338, 340, 342. Anzio: 257, 258. Arbore, Ion, general: 210. Arciz: 154. Arcul de Manzi; in Bucure§ti: 159. Ardeal: vezi Transilvania. Argq, eau: 36, 183. Arge§anu, Gheorghe, general: 73, 96, 107. Atgetoianu, Constantin, om politic: 63, 71, 73, 106, 154. Armata Rode: 74, 79, 118, 220, 223, 224. Asachi, Gheorghe,coala Politehnica: 155. Asia: 29, 243. Asia Mica: 29. Astrahan: 205. Atanasiu, Vasile, general: 283. Australia: 29, 30. Austria: 28, 29, 31, 33, 52. Austro-Ungaria (vezi6iAustria): 33. www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PANA LA MOARTE 359 Averescu, Alexandru, mamal: 22, 37-39, 42-44, 46, 48-51, 293. Avramescu, Gheorghe, general: 172, 175-180, 184, 187, 188, 192, 304, 306. Avranches: 288. Axa (Berlin- Roma- Tokio): 98, 100, 223, 269, 334. B Bacau, orw 39, 104, 305, 306. Baden: 40, 145. Badoglio, Pietro, marepl: 246, 247, 263. Bakcisarai: 174, 251, 253. Baku: 191, 205, 213. Balaban, colonel: 308, 309. Balaklava: 192, 250. Balbo, Italo: 73. Balcani: 18, 19, 24, 29. Balta, localitate in Transnistria: 148. Banat: 129. Baranga, colonel: 5, 8, 9. Baranga, doamna (Lita): 5, 10, 11, 11, 15, 341. Basarabia: 5, 18, 42, 51, 52, 75-80, 90, 109, 116, 117, 132, 137, 139, 150-155, 157, 191, 224, 230, 232, 261, 264, 266, 275-277, 285, 292, 294, 304, 305, 307, 313, 319, 330, 333-335, 340. Batumi: 191, 205, 213. Bayne, maior: 274. Barlad, oral: 323. Barzotescu, Laurentiu, general: 167. Balan, Nicolae: vezi Nicolae Man. Balaceanu, boier roman: 52. Balanescu, general: 253. Baldescu, Radu, general: 184, 185, 192. Balti, orav 152-154, 323. Baneasa, comuna, lac: 138, 241. Bcineasa, releu: 120. Beketovka: 211. Belgia: 31. Belgorod: 235, 245. Bengliu, Ion, general: 96, 107. www.dacoromanica.ro 360 CONSTANTIN PANTAZI Berdiansk: 165, 192. Berlin: 80, 98-100, 110, 114, 117, 144, 155, 223, 233, 238, 239, 241, 256, 292, 296. Bema: 241, 313. Berthelot, Henri, general: 41, 54. Berthelot, Philippe: 54. Bertola, major: 308. Binder, colonel: 232. Biniu, insula: 30. Bismark, arhipelag: 29. Bismark, Otto von, cancelar: 75. Bistrija, manistire: 82, 83. Blank, parc: 138. Blocul Partidelor Democratice: 98, 132. Blucher, general: 224. Bod, releu: 120. Bodnaras, Emil: 311, 315, 316, 318, 319. Bofors, arma: 79. Bogdan, George, colonel: 9, 13. Boiteanu, Ion, general: 236. Bolgrad, judet: 52. Bolgrad, oras: 154. Bonaparte, parc: 274. Bosfor: 29. Bosnia: 29. Bragadiru, sat: 36. Brasov, oral: 80, 120, 128, 138, 190, 271, 274, 300, 334. Brauchitsch, Walter von, feldmaresal: 166. Braila,oral: 15, 124, 129, 224. Bratescu, Constantin, general: 209. Bratescu-Voinesti, Stefan: 223. Bratianu, Constantin (Dinu) I.C., om politic: 82, 88, 132, 154168, 223, 240, 267, 307. Bratianu, Gheorghe (George), om politic: 235, 242, 307, 308, 313. Bratianu, Ion C., om politic: 52, 185. Bratianu, Ion (Ionel) I.C., "Sfinxul", om politic: 32, 37, 42, 45, 46, 47, 49, 53, 62. Bratianu, Vintila, om politic: 63. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PA la LA MOARTE 361 Bretania, peninsula: 301. Bucovina: 76, 79, 80, 132, 150, 155, 157, 158, 224, 261, 333-335. Bucuresti: 2, 3, 18, 25, 31, 36, 37, 39, 40, 43, 44, 60, 78, 79, 83-85, 87, 100, 102, 103,111-113,120, 129-131,133,134,137-147,149, 158, 159, 163, 165,167,168,181-183, 188,190, 193,198, 199,204, 207- 209, 212, 214,221,225,228, 232-235,245,249, 252,253,265-267, 271-274, 281,282,285,290, 293, 296,299, 300,303,305,306, 308, 319, 321-323,339. Budapesta: 27,33,52-54, 225, 268. Buftea, oral: 49. Bug, rail: 149, 167, 253, 276. Bugaz: 78, 285. Bulgaria: 1, 18, 19, 24, 27, 33, 82, 115, 116, 225. Billow, von, general: 166. Billow, doamna von: 65. Buonaparte, Laetitia: 11. Buzau, oral: 39, 97, 135, 298, 321, 323. Buzdugan, Gheorghe, om politic: 63. C Cadrilater: 116. Caen: 288, 301, 302. Cahul, judet: 52. Cairo: 191, 205, 269. Calafat, oral: 104. Calciu, ziarist: 294. Calea Calarasilor, strada in Bucuresti: 2, 4, 38, 39. Calea Victoriei, strada in Bucuresti: 83, 84, 119, 121. Calinin, Grigore Carpovici, capitan: 325, 328, 329. Calotescu, Gheorghe, general: 158. Cambrais: 43. Cambronne, general: 48. Canalul de Suez: 191, 205, 213. Canalul Manecii: 77, 260. Cancicov, Mircea, om politic: 88, 104. 306. Cannae, batalie: 36. Cantemir, Dimitrie, domn roman: 51. Cantuniar, Cristu, colonel: 192. www.dacoromanica.ro 362 CONSTAIVTIN PANTAZI Capa, George, colonel: 60, 61. Caracal, ora.5: 104. Caramitru, maior: 308. Carlyle, Thomas, istoric: 14. Carol I, rege: 6, 8, 9, 24, 27, 30, 32. Carol 11, rege: 61-64, 66-72, 75, 76, 78, 81-84, 87, 92, 98, 105, 133, 140, 169, 171, 331. Carolina, insula.: 285. Carp, Gheorghe, general: 232. Carp, Petre, om politic: 32, 39, 44. Carp, Petre P., capitan: 39. Carpati, munti: 31, 40, 80, 243, 267, 306, 334. Castelul Stalica: 304, 323. Catargiu, Lascar, strada in Bucure0: 121. Catedrala Catolica, In Bucure0: 293. Catedrala Ortodoxa, in Chi§inau: 153, 154. Caucaz, regiune: 219, 221, 231, 232. Campina, ora.: 270, 271, 274, 334. Campulung, ora§: 5. Calk*, ora§: 319. Calargi, ora.5 in Basarabia: 261. Calinescu, Armand, om politic: 69, 71, 72, 89. Capriana, manastirc 152. Ceaga, rau: 78, 266. Cealak, Gheorghe, general: 193, 195, 196, 201, 215, 229, 232, 236, 250, 253. Ceau§u, inginer: vezi Bodnarg, Emil. Cehoslovacia: 62, 68, 71. Ceremu§, rau: 156. Cemauti, oras: 155-158, 240, 254. Cernica, manastire: 319. Cen4evskaia: 209, 210. Cetatea Alba, ora§: 77, 154. Cezar, Caius Iulius: 10. Chang-Tung: 29. Cherbourg: 288. Chiaocincin, insula: 29. China: 29, 30. www.dacoromanica.ro CU MAREPILUL PAN A LA MO ARTE 363 Chisinau, oras: 72, 76, 77, 146, 152-155, 157, 158, 240, 261, 266, 305. Chitila, oral: 300. Chijcani, manastire: 50, 304. Christescu, Constantin, general: 14. Churchill, Winston, om politic: 259. Cir, rau: 208, 210, 212. Ciresoaia: 217. Ciftnigiu, parc: 272. Ciuburei: 76. Ciuperca, Nicolae, general: 72, 78, 79, 130, 139, 140. Ciurea, Tudorancea, general: 244, 248. Clemenceau, Georges, om politic: 54. Clodius, Karl: 168, 169, 306, 307. Codreanu, Comeliu Z., om politic: 69, 71, 72, 89, 106, 107. Concordia, rafinarie: 126. Constantinescu, Achil, general: 16. Constantinescu, Alexandru, om politic: 42. Constantinescu, Ata, om politic: 310. Constantinescu-Klaps, Constantin, general: 205, 211, 212, 222. Constantinide, locotenent-colonel: 23. Constantinopol: 29, 51, 52, 261, 262, 271. Constanta, oras: 249, 270, 271, 274, 284. Corneille, Pierre, scriitor: 14. Coroama, Dumitru, general: 84. Cotentin, peninsula: 288. Cotroceni, cartier in Bucuresti: 274. Cotul Donului: 194, 205. Craiova, in Bulgaria: 24. Craiova, oras: 36, 104, 190, 225, 274, 300. Cratero, 'colonel: 16, 17. Cretzianu, George, om politic: 88. Crejulescu, 15iserica: 309. Crimeea, peninsula: 51, 139, 144, 146, 165, 171, 175, 176, 180, 181, 183-186, 191, 205, 221, 224, 227, 230, 244, 245, 248-250, 253, 276, 284, 289. Cristea, colonel: 222. Cristea, Miron: vezi Miron Cristea. Cristescu, general: 42. www.dacoromanica.ro 364 CONSTANTIN PANTAZI Cristescu, Eugen: 294. CruceaRoaie:204, 299. Cuban, fluviu: 219, 236. Cuban, peninsula: 205, 215, 218, 221, 221, 226, 227, 229, 230-232, 235-237, 243-245, 248, 289. Cuibul Vulturului: 304. Curchi, manastire: 152. Curentul, ziar: 114, 182. Curtea de Argq, oral: 199, 200, 293. "Curzon", linia: 75. Cuza, A.C., om politic: 68-70. D Dabija, Nicolae, capitan: 244. Dadilov: 296. Dafinescu, colonel: 216. Dancovici, locotenent-colonel: 231. Danzig: 73. Dardanele: 29, 261, 263, 271. Davidescu, Radu, colonel: 148, 239, 241, 249, 307. Dascalescu, Nicolae, general: 197. Dealul Gotilor: 237. Dealul Mare: 78, 225, 266, 267, 304. "Decemviri": 107. Delavrancea, Barbu Stefanescu, scriitor 32. Delea North, mahala in Bucurqti: 39, 319. Derbeti: 201, 202, 211. Diamandi, Constantin, om politic: 46. Djankoi: 178, 187, 245, 251. Dnepropetrovsk: 165, 167. Dobre, Gheorghe, general: 239, 241, 242, 283. Dobrescu, Aurel, om politic: 88. Dobrogea: 6, 19, 39, 41, 52, 82. Dobroiqti, sat: 319, 321, 322. Doljeanca: 215. Don, fluviu: 194-197, 204, 206, 208, 212, 214, 221, 222. Dorohoi, judet: 155. Douhet, Giulio, general: 73. www.dacoromanica.ro CU MARE$ALUL PANA LA MOARTE 365 Dragalina, Corneliu, general: 192, 194-196, 201-205, 212. Dragalina, Ion, general: 195. Dragomir, Nicolae, colonel: 87, 88, 91, 212, 306. Dragomirescu, maior: 308. Draganescu, colonel: 161. Dubla intelegere: 31. Duca, I.Gh., om politic: 63, 64, 69. Duduta, duduia: 80. Dthesne, general: 38. Dumitrache, Ion, general: 196, 251-253. Dumitrescu, locotenent-colonel: 308. Dumitrescu, Anton, major: 309, 310, 314. Dumitrescu, Petre, general: 139, 143, 181, 184, 205, 207, 209, 210, 250. Dumitrescu, Polihron, general: 285. Dumitriu, Romulus, general: 209. Duna: 43. Dunaiet, batalie: 43. Duarea, fluviu: 19, 22, 36, 40, 51, 52, 76, 104, 135, 182, 260. E Ecaterina cea Mare, farina: 51. Eftimiu, Constantin, colonel: 143, 215. Egipt: 219. El-Alamein: 205, 214, 256. Elefterescu, Mircea, colonel: 84, 113, 310, 314, 315, 319, 320, 322, 324, 327, 328, 330, 331, 337. Elena, regina: 155, 157, 159, 170, 193, 239, 246, 300. Elvetia: 225, 282, 312, 313. Erivan, eau: 215. Erivenskaia: 215. Eros, zeu: 113. Erwin, Klaus, locotenent-colonel: 107. Essen: 256. Estonia (vezi $i 'raffle Baltice): 73. Europa: 19, 28-30, 52, 55, 68, 117, 243, 258-260, 263. Evpatoria: 187, 250. www.dacoromanica.ro 366 CONSTANTIN PANTAZI EvulMediu: 320. Extremul Orient: 41. F Fabricius, Wilhelm: 83, 84, 98, 99. Falaise: 301, 302. Falkenhayn, Erich von, general: 35, 36. Faustpatrone, arms: 291. Ficauti: 283. FAgara§: 189. File§ti, sat: 152, 154. Falticeni, ora.: 157. Faurei: 190, 225. Feodosia: 176-179. Ferdinand I, rege: 8, 9, 12, 13, 22, 37, 39, 45, 47-50, 53, 62, 199, 252, 293. Fete§ti: 5, 135. Fieseler-Storck, avion: 126, 140, 194, 202, 204, 210, 215, 229. Filipescu, Grigore, doamna: 204. Filipescu, Nicolae, om politic: 32. Filipine: 30. Finlanda: 74, 117. Flamanda, sat: 49. Florenta: 247. Florqti, sat: 154. Foch, Ferdinand, marepl: 10, 54, 288. Foc§ani, ora§: 39, 43, 79, 111, 190, 225, 265, 267, 277, 307, 321. Foggia: 270. Fontenelle, batalie: 320. Ford, automobil: 319. Formoza, insula: 30. France, Anatole, scriitor: 325. Francisc I, imparat: 48. Frantz: 28-32, 41, 46, 51, 52, 62, 66, 68-71, 73, 75, 77, 117, 131, 225, 259, 260, 262, 288, 301, 302, 333, 334. Friederikshaffen: 256. Friessner, Johannes, general: 306. Frontul Popular: 311. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PAW LA MOARTE 367 Frontul RenWerii Nationale: 71. Fundatiile Regale (Fundatia Carol): 155, 309. Fundenii lui Gherase, sat: 2. Funk: 144. G Galati, ora4: 5, 9, 13, 79, 130, 225, 265-267, 271, 274, 277, 304, 305, 307. Galitin: 81, 101, 148, 324-326, 328, 332, 333, 335, 336 Gamelin, Maurice, general: 66. Gara de Nord, cartier in Bucure§ti: 272. Gara de Nord, in Bucure§ti: 273. Garda de Fier: vezi Mi§carea Legionara. Gardescu, general: 24. Genova: 247. Georgescu, doamna: 240, 241. Georgescu, Octavian, general: 187, 193, 196, 201. Georgescu, Valeriu (Rica): 167, 168. Germania: 28-31, 33, 44, 46, 51, 52, 64, 67-69, 71, 73,74-77, 81-84, 90, 97-100, 104, 111, 114-117, 120, 124, 128, 129, 149,156, 159, 166, 168, 169, 182, 184, 193, 197, 213, 218, 221, 223, 225,226, 239, 246, 247, 249, 256, 258, 260-263, 266, 268-270, 275, 276,278-280, 287, 295-297, 307, 313, 333, 334. Gerok, general: 45. Ghelmegeanu, Mihail: 106. Gheorghiu, Cristache, colonel: 183. Gheorghiu, Ermil, general: 227. Gherghel, Arpad, comandor: 309, 311. Ghervescu, colonel: 216. Ghiata, Petre: 273, 283, 294, 301, 302. Ghiberiun: 215. Ghidighici: 142, 154, 240. Ghika, Pierre, maior: 47. Gigurtu, Ion, om politic: 81-83, 91, 97-100, 105, 106, 140,154, 334. Gingis Han: 10. Gioseni: 305. Giurgiu, ora§: 126-128, 182, 183. Glogojanu, Ion, general: 145. www.dacoromanica.ro 368 CONSTANTIN PANTAZI Gobbels, Joseph: 144. Goga, Octavian, om politic: 68-70, 126. Goga, Veturia: 126, 234, 265, 302. Golful Persic: 191, 205, 213. Goring, Hermann: 127, 144, 145. Gratoschi, amiral: 8. Grazzioli, general: 193. Grecia: 18, 19, 113, 225, 256. Grigore IX, papa: 342. Grigorescu, Eremia, general: 44-46, 48. Griviprz,cartier in Bucuresti: 154. Groznii: 191, 205, 213. Gunther, Franklin Mott: 90, 98. H Hagi Bel: 176. Hai Tudor: 174, 185, 186. Hamburg: 256. Hannibal: 10, 36. Hansen, von: 166. Hansen, Erik, general: 97, 112, 113, 120, 123, 186, 197, 261, 268. Harhas, locotenent-colonel: 216. Harkov: 165, 167, 192. Hauffe, Arthur, general: 213, 214. Herta: 224. Hertegovina: 29. Hindenburg, Paul von Beneckendorff: 10, 36, 43. Hitler, Adolf: 67, 68, 71, 72, 99, 100, 104, 110, 115, 116, 121, 127, 129, 138, 139, 143, 144, 158, 165-167,185,191,198,205-208,211, 214, 215, 221, 226, 228, 230, 233, 238,239,241, 245,248, 249,268, 269, 275, 276, 278, 284, 294-298, 307. Hoare, Reginald, om politic: 70, 90, 98,167. Hodos, colonel: 194, 202. Hohenzollern, dinastia:228. Hollidt, general: 210, 215. Holofern, general: 50. Horsch: 251. Hoth, Hermann, general-colonel: 201, 203-206, 212. www.dacoromanica.ro CU MARE,5'ALUL P:411:4- LA MOARTE 369 Hotin, judet: 155. Hotin, ora.: 157. Hubert de Burgh: 342. Hugo, Victor, scriitor: 14, 48. Hugues: 120, 135. I I.A.R., uzina: 68. Iacobici, doamna: 181. Iacobici, Iosif, general: 78, 97, 113, 122, 123, 125, 130, 132, 135, 137, 140-143, 145, 147, 148, 158-160, 181, 182, 239. Ialta: 172, 174, 176, 185, 187, 193, 197, 251. Iamandi, Victor, om politic: 96, 107. a8i,ora.: 28, 39, 48, 50, 111, 120, 130, 134, 135, 152, 153-155, 163, 261, 267, 274, 278, 303, 304, 307, 323. Iasinschi, Vasile: 105. Ilasievici, Constantin, general: 62, 78, 87, 93, 106. Ilfov, judet: 183. Iliescu, Dumitru, general: 37. India: 205, 261. Insulele Neerlandeze: 29, 30. Ioanitiu, Alexandru, general: 93, 111, 112, 114, 115, 117, 123, 127, 128, 134, 135, 140-142. lonescu, Emilian, colonel: 309, 311. lonescu, Dumitru (Take), om politic: 32, 37, 42. lonescu, Teodor, general: 215. Ionescu- Sinaia, Gheorghe, general: 208. Iorga, Nicolae: 18, 32, 63, 71, 82, 106, 329. Ismail, judet: 52. Italia: 28, 38, 52, 67, 68, 73, 109, 193, 221, 225, 246, 247, 256, 257, 263, 270, 316. lugoslavia: 109. Izium: 192. Izvoranu, major: 285. J Jaenecke, Erwin, general-colonel: 233, 245, 253, 284. Japonia: 30, 258. www.dacoromanica.ro 370 CONSTANTIN PANTAZI Jena, batalie: 36. Jienescu, Ghemghe, general: 97, 194, 198, 282, 283. Jilava, penitenciar: 106, 107, 119, 339, 340. Jitomir: 254. Jmerinka: 259. Junkers, avion: 172. Jutov II: 202, 211. K Kallay, Miklos, om politic: 267. Karasubasar: 176-179, 187, 228, 251. Katiufa, arms: 203. Keyserling: 160. Keitel, Wilhelm, feldmaresal: 158-160, 165, 166. Kerci, oral: 176, 178, 191. Kerci, peninsula: 176, 177, 192, 245, 253, 284. Kerensky, Aleksandr Fiodorovici: 46, 47. Kersonez: 284. Kiev: 79. Kiev, gars in Moscova: 323. Killinger, Manfred von, baron: 158, 221, 269. Kirovograd: 253. Kleist, Ewald von, feldmaresal: 130, 144, 165, 228, 248, 250, 254, 276. Kletkaia: 206. Kliick, von, general: 166. Koblenz: 256. Kobra, avion: 220. Kogalniceanu, Mihail, om politic: 52, 185. Kollontai, Alexandra: 322, 323. Kolmskaia-Noua: 237. Komunist: 193. Korne, Radu, colonel: 192, 221. Kortzfleisch, von, general: 192. Kosch, general: 36, 37. Kotelnikovo: 195, 211. Krasnodar: 178, 212, 215, 216, 218, 227, 230. Kremlin, cartier in Moscova: 336, 339. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM. LA MOARTE 371 Kress, general: 236, 244. Krivoirog: 253. Krimskaia: 218, 231, 236, 237. Krupp: 256. Ktihne, general: 36. Kun, Bela, om politic: 52, 225. L Lascar, Mihail, general: 174, 175, 185, 186, 208-210. Lazeanu, Mihai: 283, 293. Lecca, Radu: 341. Lemberg: 254, 259, 264, 303. Lenin, Vladimir Ilici: 47. Leningrad: 165. Leninoe: 215, 230. Leninskoe: 218, 237. Leonida, Paul, colonel: 210, 296, 299. Letonia (vezi9i Tarile Baltice): 73. Levente, Gheorghe, general: 133. Liberator, avion: 273. Liga Natiunilor Unite: vezi Societatca Natiunilor Unite. Lightning, avion: 256. Lipova: 189. List, Wilhelm, feldmaresal: 113, 193. Lituania (vezi si Tarile Baltice): 73. Livadia: 52, 176, 185. Lockhead, avion: 214. Liihr, Alexander, general: 183. Loire, rau: 301. Londra: 18, 48, 53, 55, 56, 61. Londra, post de radio: 302, 312. Lorena: 29. Lorient: 301. Lovcea: 21, 22. Lubianka: 339. Ludendorff, Erich, general: 10, 36, 43. Luki: 235. Lupescu, Elena-Wolf: 62, 66, 84, 87. www.dacoromanica.ro 372 CONSTAIVTIN PANTAZI M Macici, Nicolae, general: 147, 173, 283. Mackensen, August von, feldmaresal: 36, 39, 49. Mackensen, Eberhard von, general-colonel: 204, 257. Madgearu, Virgil, om politic: 106. Maikop: 191, 205, 213. Malaxa, uzina: 66. Malta: 256. Maniu, Iuliu, om politic: 63, 69, 82, 88, 90, 132, 154, 168, 223, 240, 267, 269, 279, 280, 291, 292, 294, 307. Manoliu, general: 172. Manstein, Erich von, general-colonel: 172, 184, 191, 214, 276. Manu, general: 61. Mardare, Socrate, general: 161, 226. Marea Adriatica: 29, 272. Marea Aral: 21i. Marea Baltica: 40. Marea Britanie (vezi $i Anglia): 260, 270. Marea Caspica: 191, 205, 213. Marea de Azov: 165, 177, 178, 193. Marea Manecii: 288. Marea Mediterana: 191, 205, 256. Marea Neagra: 40, 76, 78, 243, 266, 303. Marea Putreda: 250, 284. Marghiloman, Alexandru, om politic: 32, 49, 50. Maria Radna: 189. Marianka: 285. Marinescu, Gabriel, general: 96, 106, 107. Marinescu, Ion, industrias: 126, 142, 265. Mariupol: 193, 194, 196, 197, 219, 227, 235, 245. Markinskaia: 195, 196. Marna, rau, batalie: 31, 166. Marte, zeu: 257. Massena, Andre, maresal: 38. Motet Basarab, liceu: 2. Mattenklott, Franz, general: 184, 197. Maupassant, Guy de, scriitor: 325. www.dacoromanica.ro CU MARE,S'ALUL PANA LA MOARTE 373 Mazarini, Nicolae, general: 209. Mainescu, Vasile, colonel: 192. Maasesti, eras, batalie: 40, 44-46. Maeasti, oral, batalie: 44, 46. Melinte, sublocotenent: 194. Melitopol: 165, 192, 212, 214, 219, 227, 233, 235, 245, 248. Mendel, domnisoara: 10. Mengesser: 74. Messerschmitt, avion: 184. Mezotur: 53. Mica intelegere: 62. Miclescu, Nicolae, inginer capitan: 45, 46. Mihai I, rege: 62, 84, 86, 91, 107, 118, 123, 137, 155, 157, 159, 163, 169-171, 173,181,193, 194,196-200, 216,222, 230,239,241,253, 274, 280-283,293,296-300,303, 308-310,312-314,316, 318,322, 325, 331, 341. Mihalache, Ion, om politic: 307, 313. Mildiescu, Ion, general: 201. Mija: 81. Milano: 247. Millerovo: 215. Mindrelskaia: 215, 218, 229. Mineralnaiavoda: 204. Mins, rail: 245. Minsk: 235, 324. Mirodescu, Gheorghe, colonel: 293. Miron Cristea, patriarh: 71, 72. Mironescu, Gheorghe, om politic: 71. Miscarea Legionara: 63, 67, 69-71, 73, 88, 90, 92, 96, 100, 107, 108, 119, 120, 221. Mitropoliei, cartier in Bucuresti: 273. Mizil, oral: 97. Mishalco-Berg: 236, 244. Mociulski, Leonard, colonel: 173, 217, 230, 236, 237, 252, 253. Mogosoaia, gall: 100, 158. Mojaisk: 167. Moldova: 31, 33, 37, 40, 41, 51, 52, 77-81, 83, 102, 111, 112, 116, 128, 129, 224, 231, 261, 264, 266-268, 275, 276, 278, 283, 285, 287, 295, 296, 304, 307. www.dacoromanica.ro 374 CONSTANTIN PANTAZI Moldova, rau: 156. Moldovanskaia: 231, 237. Molotov, Veaceslav M., om politic: 76. Moltke, Helmuth Karl B., feldmareqal: 10, 75. Morozovskaia: 206, 208-210. Moruzi, Georges, colonel: 12, 59, 276. Moruzov, Mihail: 107. Moscova: 149, 165, 166, 191, 205, 323, 324, 326, 328, 329, 335, 336, 339. Mulct (Muletz): 80, 81, 90. Munchen: 68. Munteanu, Gheorghe, general: 207. Muntenia: 39, 41, 51, 128, 129, 266. Murgescu, locotenent-colonel: 23.

Mussolini, Benito: 98, 246, 316. . Mustang, avion: 256. Mustafa, Alexandru, general: 19-22, 24. N N.K.V.D.: 324, 325, 327, 329, 332, 333, 335, 338, 339. Nalcik: 204, 222. Nantes: 301, 302. Napoleon Bonaparte: 10, 14, 36, 38, 41. Nasta, Alexandru, general: 285. Natalievka: 165, 192. Namoloasa: 265. Neapole: 247. Neberdjaevskaia: 237. Neferu, colonel: 250. Negel, Dimitrie: 142. Negoescu, colonel: 218. Negulescu, Ion, general: 283. Negulescu, Serban, colonel: 216, 217, 299. Neosalvarsan, medicament: 275. Nettuno: 257, 258. "Nicadori": 107. Nicolescu, Constantin, general: 306.

www.dacoromanica.ro CU MARE,SALUL PANA LA MOARTE 375 Nicolae Balan, mitropolit: 302. Niculescu, Constantin, general: 283. Niculescu, Maximilian, maior: 308. Niculescu-Buze§ti, Grigore: 316. Niculescu-Cociu, Radu, general: 248. Niemen, rau: 303. Nikolaev: 172, 183, 198, 235, 248-250. Nikopol: 248. Nipru, rau: 130, 143, 144, 165, 167, 198, 245, 248, 250, 253, 254, 259, 276. Nistru, rau: 78, 79, 137-139, 149, 161, 165, 201, 220, 224, 243, 254, 266, 270, 276, 285, 331. Nitescu, Voicu: 119. Noua Zeelanda: 29. Novo Cerkassk: 205. Novorossiisk: 236. 0 O.K.H. (Marele Cartier General German): 130, 276. Oceakov: 51. Oceanul Atlantic: 30, 73. Oceanul Pacific: 29, 30. Odessa: 138-140, 143, 145-149, 158, 162, 181, 183, 259, 274, 324, 330, 336. Ofenmhre, arms: 291. Oituz, pas: 35. Olane§ti, sat: 285, 293-295, 297, 302. Olt, rau: 35, 266. Olteanu, Marcel, locotenent-colonel: 172. Oltenia: 36, 39, 41, 261. Oltenita, ora.5: 182, 183. Orapnu, Alexandru, general: 133. Orel: 235, 245. Oreon, uzina: 138. Orhania: 22-24. Orhei, ora.: 78, 152, 266. Orloff, Aleksei F., print: 52. Ozereika: 244. www.dacoromanica.ro 376 CONSTANTIN PANTAZI P Pactul Anti-Komintem: 144, 155. Pactul Tripartit: 89, 90, 98. Paharnicului, stradA in Bucuresti: 90. Palaghita, loan, major: 236. Palatul Cantacuzino: 97. Panaitiu, Constantin, general: 196, 208. Patti, Aurelian: 142. Panciu, oraq: 44, 111. Panova, Iori, inspector: 107. Pantazi, Constantin, "Tothu", general: 24, 61, 154, 158, 160, 163, 170, 173, 181, 193, 199, 201, 203, 241, 242, 249, 264, 267, 276, 286, 293, 302, 312, 320, 322, 324, 327, 330, 331. Pantazi, Ion: 147. Pantea, Gherman: 146. Pantelimon: 319. Pantelleria, insula: 246, 257. Panther, navA: 29. Paraschivescu-BAlaceanu, Constantin, avocat: 339, 341. Paris, ora§: 18, 46, 48, 52, 53, 66, 71, 132, 166, 301. Paris, strada in Bucure§ti: 121. Parkinson, board: 233. Partidul Comunist: 280. Partidul Conservator-Democrat: 32, 37, 44. Partidul National Liberal: 32, 44, 64, 69, 88, 280. Partidul National-Socialist German: 127, 157, 278. Partidul National- Taranesc: 63, 167, 280. Partidul Natiunii: 105. Partidul Social-Democrat: 280. Pascu, Radu, procuror general: 96, 107. Pgcani, Om: 111, 261. Paulus, Friedrich, general-colonel: 204, 206, 210, 233. Pavia, batalie: 48. Pavlograd: 165, 167, 192, 193, 196. PalAngeanu, Emil, "Tancul", capitan: 47, 217. Perekop: 144, 250. Main, Philippe, mare§al: 10, 44.

www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PANA LA MOARTE 377 Petrescu, Dumitru, general: 250. Petrograd: 46, 47, 52. Petrovicescu, Constantin, general: 88, 92, 125. Petru cel Mare, tar: 51. Pflaiimer: 157. Philadelphia: 18. Piatigorsk: 204. Piatra Neamt, ora§: 129. Pia,ta Naliunii, in Bucure§ti: 90, 96. Piaja Rossetti, in Bucurqti: 274. Piaja Unirii, in Ia§i: 48. Piaja Universitalii, in Bucure§ti: 274. Pitqti, ora§: 36, 120, 274. Ploie§ti, oral: 97, 120, 126, 128, 137, 138, 189, 270, 271, 274, 298, 300, 334. Plutarh: 10. Podul Iloaiei: 152, 304. Polonia: 73-75, 77, 117, 131, 225. Pontiac, automobil: 196. Pop, Valer, om politic: 84. Popescu, Cristache, general: 133. Popescu, David, general: 87, 140. Popescu, Dumitru, colonel: 221. Popescu, Dumitru, general: 181, 253. Popovici, inginer: 167, 168. Popovici, Mihai, om politic: 88. Porta§escu, colonel: 216. Potemkin, Grigori A.: 51. Potopeanu, Gheoighe, general: 126, 141, 142. Pravda, ziar: 325. Predeal, oral: 83, 90, 113, 182, 193, 221, 302, 303. Pretorian, Septimiu, general: 283. Prezan, Constantin, mareph 26-28, 31, 33, 35-38, 42, 45-51, 53, 82, 83, 127, 128, 216. Prezan, Olga: 28, 128. Prusia: 228. Prut, rau: 130, 132, 135, 153, 190, 267. Pust.;cul, padure: 285. www.dacoromanica.ro 378 CONSTANTIN PANTAZI R Racine, Jean, scriitor: 325. Racovita, Mihail, general: 192, 290, 294, 304. Radu, Teodor, capitan: 216, 217. Rakovski, Cristian: 48. Ralea, Mihail: 106. Ranet, Stefan, colonel: 177. Rasoviceanu, colonel: 48. Ramnicu-Sarat, oral: 71, 97, 321. Ramnicu-Valcea, oral: 303. Raureanu, capitan: 236. Rascaeti, sat: 285. Raut, rau: 266. Razoare: 44. Razvad: 47. Remontnaia: 211, 212. Renania: 256. Reni, oras: 154. Rezina: 154. Ribbentrop, Joachim von, om politic: 144, 207, 323. Richthofen, Wolfram von, feldmaresal: 227, 228, 257. Riga: 43. Rin, fluviu: 67, 256. Riosanu: 106. Rockefeller, spital: 125. Rodin, major: 326, 329, 332, 335, 337. Roland, Romain, scriitor: 325. Roma: 18, 98, 246, 247, 257. Roman, oral: 152. Romania Mare: 45, 53, 91, 122. Romania: 5, 9, 18, 19, 28, 30-33, 35, 36, 39, 41, 42, 44, 46, 48, 52-55, 60, 62, 63, 67, 68, 71, 76, 78,79,81-83,85, 89, 90,98-100, 115-118, 120, 128, 129,131,132,149,150,162,168, 183,187,188, 205,214, 217, 223-225,238,239,242, 243, 254,258-263,265,268-271,275, 278-280, 283,287,292, 295,298, 303,312, 313,319,322, 327,330, 333-335. Rommel, Erwin, general-colonel: 205, 213, 256.

www.dacoromanica.ro CU MARE5'ALUL PANA LA MOARTE 379 Roosevelt, Franklin D., om politic: 259. Rostov: 165, 167, 204, 206-208, 212-215, 218, 219, 221, 236. Rosiori de Vede, oras: 190, 225. Roza Luxemburg, colhoz: 192. Ruhr, fluviu: 256. Ruhr, regiune: 67. Ruoff, Richard, general-colonel: 197, 205, 217, 229, 245. Rusia Sovietica. (vezi si Rusia): 48, 116, 118, 171, 205, 246, 267, 270, 320, 322, 323,325, 333. Rusia: 18, 28,29, 31,32, 41,43, 46,48, 51, 52,73-79,90,100,101, 111, 114,116-118,205,213, 215,218-221, 224,225,227, 234,235, 238-240,245, 252, 255, 257,260,286, 316, 317,320,322-328,330, 331, 333-335,339, 341.

S Saar, regiune: 67. Saidac, Alexandru, general: 283. Sarabuz: 172, 184. Savel, maior: 231. Sanateseu, Constantin, general: 141, 143, 280, 281, 283, 285-287, 293, 294, 296-301, 311, 313, 314, 316, 318, 322, 325. Shata, oral: 154. Sarateanu, Constantin, om politic: 63. Scarisoreanu, general: 37. Schineta: 28. Schlieffen, Alfred, conte von, maresal: 75. Schmettow, general: 36. Schmidt, Carol, general: 215, 216, 230. Schobert, Eugen Ritter von, general: 129, 139. Schomer, Ferdinand, general-colonel: 276, 277. Schwab, Hugo, general: 251-253. Scipio Africanul: 10. Sculeni: 154. Serafimovici: 206, 208. Serbia (vezisilugoslavia): 18, 19, 31, 62, 87, 109, 113, 127, 225. Sevastopol: 144, 165, 174, 187, 192, 197, 245, 249, 250, 284. Severskaia: 215. "Sfatul Tariff ": 51, 52. www.dacoromanica.ro 380 CONSTANTIN PANTAZI Shakespeare, William, scriitor: 14, 217. Siberia: 41. Sibiu, ora§: 60, 184, 190. Sicilia, insula: 246, 257. Siegfried, linia: 301. Sima, Horia, om politic: 82, 88, 90-92, 96, 97, 107, 113, 114, 119-121, 221, 223, 263. Simferopol: 172, 174, 175, 179, 180, 184, 186, 187, 197, 198, 227, 228, 245, 251, 252. Sinaia, ora§: 199, 298, 300. Singapore: 29. Siret, rau: 40, 267, 304, 305, 307. Sixt, general: 250. Slash: 211. Slavianskaia: 178, 227-229, 232, 317. Slanic-Moldova, oral: 303. Smolensk: 235. Snagov: 276, 308, 312, 321. Societatea Natiunilor Unite: 55, 56, 62, 64, 67, 68. Socola: 48. Sofia: 22-24, 272. Soldattenheim: 193 Soviete: vezi Rusia Sovietica. Speidel, Wilhelm, general: 97. Sprang: 210. Stalin, Iosif V., om politic: 256, 257, 259. Stalingrad: 191, 195, 201, 202, 204-206, 210-214, 219, 221, 222, 232- 234. Stamatopol, colonel: 183. Starii-Krim: 176-179, 187, 228. STAVKA (Marele Cartier General Rus): 46. Stavrat, Olimp, general: 142. Stanilqti, batalie: 51. Stelle, societate: 109. Stepa Calmuca: 201. Stere, Constantin: 32. Staten, von, locotenent-colonel: 228-230. Steyr, arms: 76. www.dacoromanica.ro CU MAREMLUL PAM- LA MOARTE 381 Stockholm: 322, 323. Stoenescu, Nicolae, general: 137, 141, 290. Storni; avion: vezi Fiessler-Storck. Streicher: 157. Strunga: 78, 152, 225, 266. Stumpfeld: 210. Sturdza, doamna: 39. Sturdza, Alexandru, colonel: 39, 44. Sturdza, Dimitrie A.S., om politic: 44. Sturdza, Mihail, om politic: 98.

S Soya, Nicolae, general: 283. Stefan cel Mare, domn roman: 152. Stefanescu: 154. Steflea, Ilie, general: 141, 148, 182, 191, 206-208, 210, 211, 213, 214, 226, 233, 239, 241, 248, 249, 261, 264, 265, 268, 276, 283, 294, 295, 300, 306, 307. Stirbey, Barbu, om politic: 168, 269, 279. T Taganrog: 165, 197, 219, 227. Taifiin, avion: 198. Talbot, William H.F.: 14. Taman, peninsula: 236, 245. Tania: 338. Tannenberg, batalie: 36. Targoviste, oral: 12, 296. Targu Frumos, oral: 152, 267. Targu Mures, oras: 80. Targu Neamt, oral: 47, 78, 225, 261, 266, 278. Tartler, Hugo, colonel: 214. Tasmania: 29. Tataranu, Nicolae, general: 145-148, 201, 209, 232-234, 245. Tatarescu, general: 5. Tatarescu, Gheorghe, om politic: 64, 67-69, 73, 75, 76, 79-82, 97, 98, 105, 106, 132, 154, 265, 334. Tebectenekovo: 201. www.dacoromanica.ro 382 CONSTANTIN PANTAZI Tecuci,or4:45, 47, 307, 321-323. Teheran: 259, 262. Tenescu, colonel: 202. Teodorescu, Traian, colonel: 302, 303. Teodorini, Comeliu, general: 176, 177, 216, 230, 236, 244, 253. Thierry, Adrien, om politic: 70. Tighina (Bender), ora: 50, 76, 79, 80, 137, 138, 142, 154, 261. Tilsit: 75. Tim4oara, ora§: 87, 88, 274. Timo§enko, S.K., marepl: 211. Tippelskirch, Kurt von, general: 102. Tiraspol: 180, 254. Titulescu, Nicolae, om politic: 42, 55, 56, 64, 68. Tobruk: 191, 205. Todt, organizatie: 111. Tolstoi, casa: 183. Tomescu, Petre, profesor doctor: 138. Transilvania: 5, 31, 38, 52, 53, 82, 83, 85, 90, 97-99, 109, 116, 128, 182, 239, 269, 334. Transnistria: 149, 150, 151, 157, 161, 162, 183, 224, 225, 254, 261. Trestioreanu, Constantin, general: 147, 252, 253. "Tribunalul Poporului": 339, 340. Tripla Alianta: 28, 30, 31. Tudose, Dumitru, general: 193, 195, 196, 201, 203, 204, 211. Tuhacevski, M.N., marqal: 224. Turcia: 18, 33, 231, 270. Turda, oral: 85. Tumu Magurele, ora§: 36. Tumu Severin, org: 183, 274. Tver: 207.

Tara Romaneasca: vezi Romania. 'raffle Baltice: 75. Tepu de Sus, comma: 321-323. Timlianskaia: 194, 195, 202, 203.

www.dacoromanica.ro CU MARES'ALUL PANA LA MOARTE 383

U Ucraina: 42, 44, 161, 250. Udriski, maior: 172, 215, 227-229, 281, 282. Ulea, Octav, colonel: 309. Uman, regiune: 130, 259, 264, 265, 310. Ungaria (vezi si Austro-Ungaria): 52-54, 68, 82, 83, 85, 115, 116, 182, 262, 267-269, 292, 296, 318. Ungheni, oral: 152, 261. Uniunea Sovietica: vezi Rusia Sovietica. Universitatea din Bucuresti: 119. Universul, ziar: 241. Urdareanu, Ernest, maresal at Palatului: 84, 87, 171. Ursu, medic maior: 173. Urziceni, oras: 37-39, 273, 321. Urziceanu, pension: 300. Uskut: 251. V Vaida-Voevod, Alexandru, om politic: 71. Valea Jiului: 35. Valea Prahovei: 272, 334. Vannes: 301. Vareniskovskaia: 218, 237. Varsovia: 287. Vasile Lupu, domn roman: 152. Vasilievna, doamna: 326. Vasiliu, Constantin Z. (Piki), general: 170, 183, 281, 282, 302, 310, 314-316, 319, 321, 322, 324, 327-331, 335, 337, 340, 342. Vasiliu-Rascanu, Constantin, general: 185, 186, 192, 244, 251-253. Vaslui, judet: 28. Vaslui, oral: 304, 305, 323. Vatican, palatul: 246. Vatra Domei, oral: 156. Vatra Luminoasii, cartier in Bucuresti: 315. Vciccirefti, penitenciar: 319.. Valenii de Munte, oral: 11.

www.dacoromanica.ro 384 CONSTANTIN PANTAZI Varatec, manastire: 252. Vechiul Regat: 152. Veliki: 235. Verdun, ora.5, batalie: 41, 43, 44, 46, 206. Vergotti, Jacques, locotenent: 170, 171. Veuve Cliquot,anipanie: 228. Viaja, ziar: 301, 302. Viena: 80, 83, 85, 98, 127, 234, 334. Vinnita: 130, 135, 259. Vistula, rau: 303. V4inski, Andrei I.: 324, 338. Vladislavovka: 178, 179, 191. Vlasov, Andrei A., general: 210. Voicu, general: 209. Voiculescu, general: 158. Volga, rau: 191, 205, 212, 213. Volintiri: 304. "Vultur", capitan: 322, 323, 325. "Vulturul", regiune: 323. W Wachman, locotenent: 39. Waterloo, batalie: 48. Wetzel, general: 226, 229. Wilson, Henry Maitland, general: 279. Wohler, Otto, general: 277. Z Zlatita: 24. Zaporojie: 144. Ziss, automobil: 322, 336. Zola, Emil, scriitor: 325.

www.dacoromanica.ro Cartea de fata constitute o contributie remarcabila la elucidarea problemelor legate atat de personalitatea mare,salului Ion Antonescu, cat si din guvernarea sa din anti 1940-1944. Valoarea acestei marturii este data, in primul rand, de autorul ei, generalul Constantin Pantazi, ministru de Razboi in anti 1942-1944, deci unul din personajele-cheie ale echipei Matasalului. Arestat la 23 august 1944 la Palatul Regal, detinut in U. R. S. S. incepand din septembrie 1944, intr-un lot care i-a mai cuprins pe Ion si

MihaiAntonescu,generalul C.Z. Vasiliu. sicolonelulMircea Elefterescu, a fost adus in tara in aprilie 1946 pentru a fi until din principalii acuzati in faimosul proces, pompos numit "al marii tradari nationale", din 6-7 mai 1946. Din 17 posibile capete de acuzare cuprinse in Decretul-lege 312 din 21 aprilie 1945 privind "urmarirea celor vinovati de dezastrul tarii si de crime de razboi", in sarcina generalului Pantazi au fost retinute nu mai putin de unsprezece, find gasit vinovat pentru sapte dintre ele. Condamnarea la moarte i-a fost adusa de acuzatia de a fi "hotarat declararea sau continuarea zbotului contra U. R. S. S.ssi a Natiunilor Unite", pozitia sa fiind aceea de "instigator sau coautor" la aceste fapte.

. Dupa respingerea la 31 mai 1946 a recursurilor inaintate lnaltei Curti de Casatie si Justitie, sentinta de condamnare la moarte va fi comutata in munca silnica pe viata pentru Constantin Pantazi, Eugen Cristescu si Radu Lecca prin Decretul Regal din 1 iunie 1946. Fostul ministru de Razboi a fost detinut pentru inceput la penitenciarul Vacaresti, local in care a reusit sa intocmeasca lucrarea sa memorialisfica pe care o publicam acum, apoi la Aiud, pana la sfa rsitul anului 1957, ca nd a fost transferat la Ramnicu SC' rat, unde, supus din nou la anchete epuizante, a incetat din viata in ianuarie 1958.

ISBN: 973- 97351 - 1 - 8 Pret 60.000 lei