ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 14 februarie 1984), jurnalist, muzeograf; fiica S lui Gheorghe Dinu şi a Corneliei M. D. S.; Liceul Teoretic Ion Mihalache, Topoloveni SACHELARIE (Secolul XVIII~). (2002), Universitatea din Piteşti, Argeş Familie tradiţională din Topoloveni, Muscel. (2006); activitate specializată: Asociaţia Proprietari rurali şi urbani, preoţi, funcţionari Oamenilor de Afaceri Argeş (2007-2008); publici sau de stat, medici, cadre didactice, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, oameni de cultură, economişti, sociologi, Ştefăneşti, Argeş (2008~); studii, articole, psihologi, ziarişti, publicişti, manageri. Mai interviuri, comentarii, traduceri, publicaţiile: cunoscuţi: Scarlat, preot, iniţiatorul Juventus; Orizont economic argeşean; învăţământului din Topoloveni; Nicolae S. Museum; Elena O. M. S. (n. Piteşti, 19 Scărlătescu/Sachelarie (Topoloveni, 1858 - ianuarie 1989), psiholog; Colegiul Ion C. Topoloveni, 11 aprilie 1909), preot, notar, Brătianu, Piteşti (2007), Universitatea din învăţător, Topoloveni, patru fii; Visarion N. Piteşti (2010), stagiu, psihologie clinică, S. S. (Topoloveni, 1894 – 29 octombrie Bucureşti (2012); activitate specializată: 1917), căpitan, erou al Primului Război voluntariat, Spitalul Militar şi Spitalul Mondial; Octavian N. S. S., medic militar; Alexandru Obregia, Bucureşti (2012–2013); Corneliu N. S. (v.); Nicolae N. S. cabinet individual, Piteşti (2013~). Conexiuni (Topoloveni, 1900 - Topoloveni, 1949), şase cu familiile: Dinu şi Badea, (Topoloveni); copii; primar, Topoloveni (1945-1947), Cojanu (Negraşi). Numeroase atestări implicat în realizarea reformei agrare (1945), documentare. Aprecieri publice. (F.C.P.). desfăşurarea primelor alegeri parlamentare postbelice (19 noiembrie 1946), diversificarea SACHELARIE, Corneliu N. economiei locale; preşedinte, Comisia de (Topoloveni, Muscel, 11 noiembrie 1895 – Reformă Agrară; Virgil S. (Topoloveni, 1890 Topoloveni, Muscel, 20 februarie 1949). – Topoloveni, 27 septembrie 1924), medic Învăţător, animator cultural, publicist. Şcoala veterinar, studii liceale în Bucureşti şi Normală/Colegiul Pedagogic Carol I, universitare, la Paris, Franţa; Alexandrina C. Câmpulung, Muscel (1915). Activitate S. (Topoloveni, 30 iunie 1924 – Topoloveni, didactică permanentă. Şcoli din Dâmboviţa 2 aprilie 2010); profesoară, gradul I, limba şi (1915-1916) şi Topoloveni (1918~1949). literatura română; Liceul de Fete/Colegiul Combatant: Primul Război Mondial, Frontul Zinca Golescu, Piteşti (1942), Universitatea din Dobrogea (1916), prizonier în Bulgaria; din Bucureşti (1948); activitate didactică Al Doilea Război Mondial, Serviciul Feroviar permanentă, instituţii de învăţământ din (1941-1945). Preşedinte fondator, Topoloveni; Mihail C. S., funcţionar, frate cu Topoloveni: Căminul Cultural Goleştii Badii Alexandrina C. S.; Cornelia M. D. S. (n. (1927); Societatea Culturală Dumitru Topoloveni, 11 iunie 1946), profesoară, Mihalache (1932); echipa de teatru (1932). limbile română şi franceză; fiica lui M. C. S.; Scriere importantă, Monografia comunei Şcoala Medie Topoloveni (1964), Topoloveni (facsimile). Colaborator, revistele Universitatea din Bucureşti (1969), activitate Muscelul nostru, Vremea Nouă. Pasionat de didactică permanentă, şcolile Vişina, etnografie, folclor, excursii documentare. Dâmboviţa şi Topoloveni, Argeş; Octavian Apropiat idealurilor promovate de Constantin Mihail M. S. (v.); Nifon V. S., jurist; fiul lui Dobrescu-Argeş (v.), Tudor Muşatescu (v.), Virgil S.; Liceul Economic Piteşti, Ioan Răuţescu (v.), Ion Mihalache. Aprecieri Universitatea din Bucureşti; activitate publice antume şi postume. (I.M.D.). specializată instituţii judiciare din Argeş; Mihaela V. S., fiica lui Virgil S., soră cu SACHELARIE, Octavian Mihail M. Nifon V. S.; Maria D. S. (n. Călineşti, Argeş, (n. Topoloveni, Argeş, 14 iulie 1954). 5 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Sociolog, manager, om de cultură. Liceul Dotări minime spectacole susţinute de Teoretic, Topoloveni (1973), Universitatea companii din Bucureşti sau alte centre din Bucureşti (1978). Stagiu în Italia (1992). culturale autohtone. Pentru Piteşti: trupa de Doctorat, sociologie, Bucureşti (2003). varietăţi Nicolae Ionescu (1905); instalaţia Activitate permanentă, Biblioteca Judeţeană cinematografică Fuchs (1909). Clădire aflată Dinicu Golescu Argeş: prelucrare carte (1979- în zona centrală urbană, stil neoclasic 1998); director adjunct (1998-2005); director românesc, edificată la sfârşitul secolului XIX, (2005~). Preocupări didactice, Universitatea proprietar iniţial, Ion Purcăreanu (v.), din Piteşti, Argeş (1998~). Volume devenită, ulterior, Restaurantul Argeş. importante: De la mentalitatea bibliofagă la Retrocedată moştenitorilor (2000), închiriată, Evenimentul Zilei (2002); Probleme de astăzi, unor agenţi economici străini sociologia educaţiei (2002, în colaborare); (parterul). Diverse atestări documentare. Introducere în managementul de bibliotecă (I.G.F.). (2003, în colaborare); Sociologia comunicării (2006, în colaborare); Triunghiul SALA DE SPECTACOLE LA cunoaşterii. Carte, lectură, bibliotecă (2011). HÂRDĂU, PITEŞTI (Sfârşitul secolului XIX Numeroase studii, articole, emisiuni media, – Începutul secolului XX). Spaţiu special reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse amenajat pentru întruniri publice, teme. Colegii redacţionale, revistele: Cultura, reprezentaţii teatrale, reuniuni familiale, Paideia, Biblioteca, Philosophia militans, existent în zona centrală urbană, astăzi, Bibliosphere. Contribuţii la: redefinirea demolat. Suprafaţă utilă, aproximativ 150 m2, caracterului enciclopedic al instituţiei; aranjamente variabile, iluminat rudimentar orientarea programelor educaţionale spre (feştile cu seu, apoi, lămpi cu petrol), cerinţele Uniunii Europene; informatizarea posibilităţi de camuflaj. Stagiuni intermitente, serviciilor pentru cititori; promovarea trupe particulare din Bucureşti, Craiova, imaginii valorilor din Argeş-Muscel. (Dolj), Ploieşti, (Prahova), Piteşti, Argeş. În Membru, Consilul de Conducere, Institutul prim-plan, actorul Ion Anestin (1847-1919), Cultural Român, Bucureşti (2012~), alte interpret remareat în rolul Barbu Lăutaru şi în foruri profesionale în domeniu. Aprecieri partituri oferite de Ion Luca Caragiale. publice. (M.M.S.) Consemnări editoriale, Dumitru Căpitanu, Teatrul Alexandru Davila. Douăzeci de ani de SAIFEREA, Simion (1806 - ?). activitate (1969), alte atestări documentare. Proprietar urban şi rural, preot romano- (I.G.F.). catolic. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Câmpulung, Muscel SALA DE SPECTACOLE (Mahalaua Târgului) şi localităţi apropiate. UNIVERSALA DIN PITEŞTI (1880-1912). Nominalizat în Catagrafia oraşului Locaţie edificată, special, pentru adunări Câmpulung din 1838. Egumen al Mănăstirii publice, reprezentări dramatice, muzicale, de (Bărăţia). Coordonarea activităţii preotului, varietăţi. Proprietar iniţial: Iosif I. Uklar (v.). diaconului, iconomului, slugilor şi sudiţilor de Clădire reprezentativă pentru oraşul Piteşti la abaţie. Diverse atestări documentare. (strada Lascăr Catargiu): 15 loji, 72 de locuri (S.I.C.). rezervate, 42 de locuri Clasa I, 62 de locuri Clasa a II-a, 50 de locuri la galerie; scenă SALA DE SPECTACOLE adecvată, două cabine (actori şi actriţe), lămpi FOSTIROPOL DIN PITEŞTI (1905-1915). cu petrol, alte dotări specifice. Cumpărată, în Spaţiu special amenajat în casele familiei 1890, de Frantz M. Lehrer (v.). Activitate Alexandru Fostiropol (v.), pentru reprezentări profitabilă agreată de Primăria Piteşti (1908). de teatru, film, muzică (strada Şerban Vodă). Spectacole susţinute de companii din Capitală 6 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI şi trupe particulare locale. Folosinţă spectacole. Omologări naţionale şi diminuată după 1909. Spaţiu preluat de noul internaţionale. Distinct: Campionatul patron Günther/Grigore Iuneş (v.), integrat Balcanic de Volei (1985, senioare); Fabricii de Butoaie, Piteşti (1912). Campionatul European de Handbal, România Construcţie existentă şi astăzi, strada - Danemarca (1993, seniori); Campionatul Crinului. Diverse atestări documentare. European de Volei (1997, junioare II). (I.G.F.). Complementar, Sala de Atletică Grea (1978). Beneficiar: Consiliul Judeţean pentru SALA JINGA DIN CÂMPLUNG Educaţie Fizică şi Sport Argeş; Direcţia (1941~). Spaţiu urban, amenajat pentru Judeţeană de Tineret şi Sport Argeş. Diverse reprezentaţii cinematografice, teatrale şi atestări documentare. (N.M.I.). muzicale, întruniri publice, alte reuniuni comunitare. Spectacole susţinute de companii SALONUL CĂRŢII ARGEŞENE din Bucureşti, Braşov, Craiova (Dolj), (2006~). Reuniune culturală de referinţă, Târgovişte (Dâmboviţa), concerte ale integrată Sărbătorilor Argeşului şi Muscelui, formaţiilor corale din Piteşti (Argeş) şi iniţiată de Biblioteca Judeţeană Dinicu Câmpulung (Muscel), filme artistice sau Golescu, Piteşti, director, Octavian Mihail documentare, conferinţa sub egida Ligii Sachelarie (v.). Ediţii anuale. Expoziţii Culturale, Ateneului Popular, societăţilor de tematice interdisciplinare, standuri cu vânzare turism, reuniuni politice, edilitare, electorale. amenajate de edituri din Piteşti şi Bucureşti, Locaţie devenită, prin naţionalizare (3 întâlniri cu cititorii, lansări de autor, recenzii, noiembrie 1948), cinematograful Victoria. cronici, dezbateri literare, tehnice, economice, Reabilitări şi dotări ulterioare, sporirea eclesiastice. Periodic, Salonul de Carte gradului de confort, introducerea noilor Argeş, iniţiatorii (1998; 1999), Inspectoratul tehnologii, pentru proiectarea