Revista5.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Dacă Pentru Cetăţile Histria Şi Capidava S-Au Putut Aniversa 90 Şi
ULMETUM 2004 – DUPĂ 90 DE ANIX Zaharia COVACEF Dacă pentru cetăţile Histria şi Capidava s-au putut aniversa 90 şi, respectiv, 80 ani de cercetări arheologice neîntrerupte, pentru Ulmetum trebuie să evidenţiem reluarea de către noi a săpăturilor după 90 de ani de la încheierea lor, subliniind în acelaşi timp alegerea de către Pârvan a acestui sit. Vasile Pârvan a dorit să deschidă un şantier într-o cetate încă necercetată1, care să servească şi drept şantier-şcoală pentru tinerii arheologi. Pentru aceasta dorea un castru de graniţă fie din Oltenia, fie din Dobrogea. În urma perieghezelor făcute două astfel de centre i se păreau potrivite scopului urmărit: castrul de la Celei – Romanaţi, situat pe malul Dunării şi cel aflat în comuna Pantelimonul de Sus (astăzi com. Pantelimon), judeţul Constanţa. Ambele situri ofereau condiţii favorabile pentru a deveni şantiere-şcoală, şi – prin ştirile antice asupra lor – ridicau probleme interesante cu privire la viaţa daco-romană. Cetatea de la Celei stătea în legătură cu organizarea rurală desemnată într-o inscripţie territorium Sucidavense, iar cea de la Pantelimonul de Sus, cu o organizare analoagă, territorium Capidavense. A fost preferată cetatea de la Pantelimonul de Sus deoarece toate instrumentele şi materialul rulant necesare cercetării se aflau la Tropaeum Traiani, deci mai uşor (şi mai ieftin) de adus aici. Astfel că, după ce în primăvara anului 1911 a ridicat planul de situaţie al cetăţii şi a făcut intervenţiile necesare la autorităţile competente pentru trecerea întregului teritoriu ocupat de ruine şi a împrejurimilor lor imediate în proprietatea Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti2 (astăzi Institutul de Arheologie al Academiei), la sfârşitul lunii august a început săpăturile. -
Programul Întreruperilor În Regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020
Programul întreruperilor în regiunea Muntenia Martie 23, 2020 Martie 29, 2020 Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, E - Distribuţie Muntenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos. Zona Mt Jt Reţea Bucureşti - judetul Bucureşti Ziua / Data Localitatea, strada afectata Orar •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda- Bd. Unirii-Str.Nerva Traian-str. Papazoglu, str. Foisorului- 00:00 - 07:00 Cal.Vitan-str. Lucian Blaga-Bd. Unirii-str. Traian-str. Matei Basarab. •Bucuresti, Str.Ziduri intre vii nr.1 bloc 6 ITB 09:00 - 15:00 Luni , 23 Martie 2020 •Bucuresti, str. Putul cu Plopi 09:00 - 17:00 •Bucuresti, Intreupere de aprox.10 minute in perimetrul: Bd.Mircea Voda-Bd.Unirii-Str.Nerva Traian-Str.Papazoglu-Str.Foisorul- 22:00 - 23:59 i-Cal.Vitan-Str.Lucian Blaga-Bd.Unirii-Str.Traian-Str.Matei Basarab. 08:30 - 15:30 •Bucuresti, str. Luica de la Nr.2 -> 42 (aprox. 4 ore in Marţi , 24 Martie intervalul orar) 2020 •Bucuresti, Str.Bulgaru Ion, Str.Slt.Fagarasanu, Str.Turnului si 09:00 - 16:00 Str.Revolutia 1848 intre Str.Maior Bacila si Str.Fagarasanu •Bucuresti, Perimetrul cuprins intre Str. Tunari, Sos. Stefan cel 08:00 - 16:00 Mare, Str. Vasile Lascar, Str. Icoanei, Str. Dogarilor. •Bucuresti, Str. Domnita Anastasia (intre nr. 3 si Str. Ion Brezoianu) 09:00 - 17:00 Miercuri, 25 Martie •Bucuresti, str. Barbu Delavrancea (intre str. Ion Mincu si str. 2020 09:00 - 17:00 Nicolae Ionescu), str. Ion Mincu nr. -
Acta Terrae Spetemcastrensis
Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 1 Acta Terrae Septemcastrensis Colegiul de redacţie: Sabin Adrian Luca (redactor şef) Zeno–Karl Pinter, Marin Cârciumaru, Nicolae Ursulescu Secretariatul de redacţie: Marian I. Ţiplic, Silviu I. Purece Membrii de onoare: Prof.univ.dr. Paul Niedermaier (membru corespondent al Academiei Române) Prof.univ.dr. Iuliu Paul Prof.univ.dr. Thomas Nägler Prof.univ.dr. Nicolae Branga Prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici Tehnoredactarea computerizată: Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu Cărţile, manuscrisele şi revistele propuse pentru schimb sau pentru recenzare, la fel ca şi toată corespondenţa, vor fi adresate redacţiei la adresa: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european, B-dul Victoriei Nr. 5-7, 2400 Sibiu, România Tel. 069/21.55.56 sau 21.60.62, int. 210; Fax. 069/43.05.66; E-mail [email protected] 2 Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 3 Acta Terrae Septemcastrensis Coperta Adrian Popescu Lector Daniela Luiza Marinescu Tehnoredactare -
Vama Romană De La Capidava
VAMA ROMANĂ DE LA CAPIDAVA 1 AUTORI: Două inscripții cunoscute de mai multă vreme Cunoaștem însă alte câteva stationes atestate unui nou birou de vamă la vărsarea râului Axios în cetății, pe latura de N-V, deasupra temeliei, reutilizată menționează un birou vamal (statio portorii) și implicit expressis verbis pe cale epigrafică pentru Moesia Dunăre. În sfârșit, un birou vamal a funcționat cu ca material de construcție într-o epocă mai târzie. Ioan Carol Opriș Universitatea din București un important punct comercial la Capidava pentru sec. Inferior, în afara celei de la Capidava. Urcând pe cursul siguranță la Tyras, iar relațiile cu locuitorii cetății nu IMAGINEA 2 . Monumentul a fost ridicat cândva în ultima Alexandru Raţiu II-III p.Chr. Acest birou se afla în responsabilitatea unui Dunării, existența lor este asigurată în vecinătatea au fost dintre cele mai fericite în secolul al II-lea, parte a domniei împăratului Antoninus Pius (cca 155- Muzeul Național de Istorie conductor, iar mai apoi cea a unui procurator, pentru lagărului legionar la Durostorum și, iarăși, la Dimum, necesitând intervenția repetată a legaților provinciali 161). Personajul în cinstea căruia se ridică monumentul a României ultimii ani de domnie ai lui Antoninus Pius, respectiv Oescus, Ostrovo. Foarte probabil unul funcționa și la ai Moesiei Inferior. este unul de mare notorietate în întreaga regiune, T. din timpul sau chiar după Marcus Aurelius (ISM V 10; 12 Novae, iar în interiorul provinciei alte câteva epigrafe Iulius Saturninus. El ocupă în această vreme poziția = Capidava I, 12; 8). Ambele piese au fost descoperite pot indica birouri vamale și la Nicopolis ad Istrum, ori Prima epigrafă este un altar onorific din calcar (ISM conductor al unei părți din marele district vamal, pe de către Grigore Florescu, la începutul cercetărilor Montana IMAGINEA 1 . -
Heritage for Sale!
Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18 -
Commagenorum
CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p. -
Zargidava. Revistă De Istorie, II, Bacău, 2003, P
www.cimec.ro SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA FILIALA BACĂU şi FUNDAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ „IULIAN ANTONESCU” ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE VI Editura Conexiuni – Bacău 2007 www.cimec.ro ZARGIDAVA – Revistă de istorie Fondator Prof.dr. Ioan Mitrea Colegiul de redacţie: Ioan MITREA – redactor şef Livia Liliana SIBIŞTEANU – membru Gabriel LEAHU – membru Maria DOBROI – membru Didi ALISTAR - membru Tehnoredactare computerizată: Lăcrămioara Elena ISTINA Marius Alexandru ISTINA Coperta: Zargidava. Vedere dinspre sud-vest Editura Conexiuni – Bacău ISSN 1583-1353 Tiparul executat la: S.C. LETEA S.A. BACĂU Format 16x70x100 Bun de tipar: februarie 2007 www.cimec.ro SUMAR Aniversare Profesorul dr. Ioan Mitrea la 70 de ani (Dimitrie-Ovidiu Boldur) ............... 5 Istoria românilor Silviu Sanie, Noi descoperiri de însemnări şi imagini în spaţiul dacic (sec. III a.Chr.-III p.Chr.). Implicaţii istorice şi lingvistice ................................................ 31 Dumitru Protase, 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman ............................................................................. 39 Dan Gh. Teodor, Anţii şi alanii în spaţiul carpato-dunăreano-pontic (secolele VI-VIII) .......................... 42 Anton Coşa, Un izvor inedit privind catolicismul din Moldova Istoricul Parohiei Catolice de Bacău ......... .......................... 49 Dumitru Ivănescu, Surse documentare franceze despre unirea Principatelor Române ....................................................................... 67 Gheorghe I. Florescu, -
Archaeozoological Data Concerning the Animal Food Resources Used in the Roman and Post - Roman Settlements in Dobrudja (Romania) Simina STANC, Luminita BEJENARU
7th WORLD ARCHAEOLOGICAL CONGRESS Dead Sea – Jordan, January 13-18, 2013 Archaeozoological data concerning the Animal Food Resources used in the Roman and post - Roman Settlements in Dobrudja (Romania) Simina STANC, Luminita BEJENARU “Al. I. Cuza” University Iași, Faculty of Biology, 20 Carol I Boulevard, 700505 Iasi, Romania, [email protected], lumib@ uaic.ro The archaeozoological quantification (number of identified specimens and minimum number of individuals) aimed at evaluating the relative frequencies of identified species in order to estimate the animal resources and subsistence practices (animal husbandry, hunting, fishing) such as animals used as food in each settlement. The archaeozoological data used in the present paper, proceeding from previous Figure 1. Map of studies (Isaccea, Horia, Telita Amza, Niculitel, Adamclisi, Dinogetia, Slava Rusa, Capidava, Histria, Jurilovca, Murighiol, Ovidiu), are mainly based on specimen Romania. identification and quantification. In all samples, the remains of domestic mammals have the highest proportion The faunal remains identified in (between 85% and 98%) indicating the importance of animal husbandry (figure 2). the studied samples belong to a Bos taurus Ovis aries The domestic mammals species identified are (cattle), (sheep), varied class of animals (mollusc, Capra hircus (goat), Equus caballus (horse), Equus asinus (donkey), Felis domesticus (cat) and Canis familiaris (dog). fish, reptiles, birds, mammals), Cattle have the highest frequencies in all settlements, ranging between 41% (Slava among which are predominant Rusa and Dinogetia) and 71% (Niculitel and Jurilovca). On second place is sheep/goat, the mammals (in 12 samples) which has a frequency between 12% (Niculitel) and 26% (Horia, Slava Rusa) and then; and the fish (at Slava Rusa) generally, on the third place is the pig, from 7% at Niculitel and Jurilovca till 23-24% at (table 1). -
Consideraţii Asupra Unor Articole De Podoabă Descoperite La Capidava
CONSIDERAŢII ASUPRA UNOR ARTICOLE DE PODOABĂ DESCOPERITE LA CAPIDAVA Zaharia COVACEF Cuvinte cheie: Capidava, necropolă, cercei, inele, medalioane, camee. Keywords: Capidava, necropolis, earrings, fingerrings, medallions, cameos. Jewelry categories made of gold, silver and bronze are discussed, discovered in Capidava graveyard tombs as well as in excavations inside the fortress or coming from fortunate discoveries. The pair of earrings with pierced work discus, having a mounted green gemstone in its centre (Pl. I, Fig. 1, 1a) stands out among the pieces in this category. The other earrings are either not completely preserved (Pl. I, Fig. 2) or unpaired: the golden earring (Pl. I, Fig. 3) and the bronze earring (Pl. I, Fig. 4). The three fingerings (two of gold and one of silver – Pl. II) are interesting both from handicraft point of view and regarding their message, as in case of the silver ring with the Ioannou monogram (Pl. II, 3). Necklaces (Pl. III, Fig. 1 and detail in Fig. 1a), little chains (Pl. III, Fig. 2) and medallions (Pl. IV) are then presented. At these latter ones, a very good analogy can be noticed for the medallion with female portrait (pl. IV, Fig. 1) at a piece discovered in Durostorum, on the limes also. The larger part of the presented jewelry pieces are dated to the 3 rd cent. A.D. The ring with the red gemstone is from the 2nd cent. A.D. (Pl. II, Fig. 1); the unpaired earrings are from the 2nd – 3rd cent. A.D. (Pl. I, Fig. 3 and Fig. 4) and the silver ring with monogram (Pl. -
Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău
Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a colloquim held in Târgovişte, 16–17 october 2008, Bucureşti, 2009, p. 47–84 IMPORTS AND ROMAN IMITATIONS FROM THE MAIN DAVA TYPE SETTLEMENTS ON SIRET RIVER: BARBOŞI, POIANA, BRAD, RĂCĂTĂU Sorin Cleşiu Importuri şi imitaţii de factură romană în principalele aşezări de tip dava de pe Siret: Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău Articolul prezentat în acest volum reprezintă un studiu asupra principalelor dave de pe Siret, încercându–se o trecere în revistă a importurilor de factură romană şi a imitaţiilor autohtone. În acest sens au fost luate în calcul piesele de port şi podoabă, fibule şi paftale, amfore prezentând inscripţii sau ştampile, opaiţele, terra sigillata, sticla, monedele romane (denari republicani şi imperiali) descoperite în complexe închise (tezaure), de asemenea, imitaţiile după piesele romane realizate în atelierele locale. Pe baza materialului publicat în reviste de specialitate sau monografii şi analizat în acest studiu, am urmărit să realizez o trecere în revistă a materialului arheologic pentru fiecare din aşezările tratate, scopul fiind o încercare de determinare a secvenţelor cronologice pentru fiecare aşezare. Au fost realizate hărţi şi tabele sugestive. Astfel, aşezarea de la Barboşi îşi începe existenţa probabilă în sec. III–II a. Chr. este foarte probabil ca sfârşitul acestei aşezări să fie legat de acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus la nordul Dunăre. În cadrul aşezării de la Poiana se constată depunerile cele mai vechi îmcă din sec. V–IV a. Chr. aşezarea fiind părăsită definitiv la jumătatea sec. II p. Chr. – înc. sec. III p. Chr. Aşezările de la Brad şi Răcătău îşi încep existenţa în cu sec. -
The Evolution of Civil and Military Habitat in the Period Latène on the Territory of Romania
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: History, Political Sciences, International Relations THE EVOLUTION OF CIVIL AND MILITARY HABITAT IN THE PERIOD LATÈNE ON THE TERRITORY OF ROMANIA Ioana Olaru PhD, “George Enescu” National University of Arts, Iaşi Abstract:In this paper, we will focus on the second period of the Iron Age, Latène (in fact, only its first two phases, the one of formation and spreading, after which the inhabitants of these territories will enter Antiquity, for Prehistory has ended), presented from the point of view of its settlements, and also of the civil and military constructions. The settlements and tenements of the entire Iron Age reflect the continuity of migrations, through limited, through the sedentarization and fortification of many of the settlements, which became true centres of unions of tribes. The urbanization process started in Hallstatt will continue in Latène, in the context of development of tribal aristocracy, as a result of unions of tribes that became more and more stable. Becoming bigger and bigger, the population needed bigger settlements, fortified, whose evolution will be monitored, from the davae of the Dacians from the forming period, to the quasi-urban settlements from the second period, the one of spreading during the period Latène, in the great fortresses built now (that will continue their development during the time of Burebista). The buildings become more and more complex, there are three types of described plans: rectangular, apse like, circular, and also the tower-tenements. Keywords: murus dacicus, opus quadratum, opus mixtum, megaron, emplecton Alcătuită din Epoca bronzului și Epoca fierului, Epoca metalelor este perioada în care apar primele semne ale unei revoluții statal-urbane, iar uneltele din piatră sunt înlocuite cu cele din metal (proces început încă de la sfârșitul Eneoliticului). -
The Remaking of the Dacian Identity in Romania and the Romanian Diaspora
THE REMAKING OF THE DACIAN IDENTITY IN ROMANIA AND THE ROMANIAN DIASPORA By Lucian Rosca A Thesis Submitted to the Graduate Faculty of George Mason University in Partial Fulfillment of The Requirements for the Degree of Master of Arts Sociology Committee: ___________________________________________ Director ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Department Chairperson ___________________________________________ Dean, College of Humanities and Social Sciences Date: _____________________________________ Fall Semester 2015 George Mason University, Fairfax, VA The Remaking of the Dacian Identity in Romania and the Romanian Diaspora A thesis submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts at George Mason University By Lucian I. Rosca Bachelor of Arts George Mason University, 2015 Director: Patricia Masters, Professor Department of Sociology Fall Semester 2015 George Mason University Fairfax, VA ACKNOWLEDGEMENTS I would like to thank my thesis coordinators: Professor Patricia Masters, Professor Dae Young Kim, Professor Lester Kurtz, and my wife Paula, who were of invaluable help. Fi- nally, thanks go out to the Fenwick Library for providing a clean, quiet, and well- equipped repository in which to work. ii TABLE OF CONTENTS Page List of Tables................................................................................................................... v List of Figures ...............................................................................................................