Oameni Cari Au Fost

N .. lOR G A

OAMENI CARI AU FOST

BUCUREŞTI FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ "REGELE CAROL TI"

89, Bulevardul Lascar Catargi, 89

193 6

FUNDATIA PENTRU LITERATURA SIARTA REGELE CAROL II"

CPT.-COMANDOR P. C. Libertatea marilorgprizele maritime FUNDATEANU epuizat BIBLIOTECA ENERGIA" Au apArut M. CONSTANTIN-WEYER Cavelier de la Salle, traducere din Ilniba francezA de Paul I. PRODAN Lel 40 L. F. ROUQUETTE In cautarea fericirei,traducere din limba francezA de E. FLAMANDA Lei 40 ALAIN GERBAULT Singur, strabatand Atlanticul, traducere din limba francezA de A. VIANU Lei 20 COLONEL T. E. LAWRENCE Revolta In defert, traducere din limba 2 vol. englezil de Mircea ELIADE, cu o harta Lei GO RENE BAZIN Pustnicul din Sahara. Viata pärintelul Charles de Foucauld, traducere din limba francezit de Alexandru }JODI)* Lei 30 MIHAI SADOVEANU Viata lui &Oaf: cel Mare Lei 30 C. ARDELEANU Domnul Tudor Lei 30 It. P. HUC Descoperirea Tibetuluitraducere din Lel 30 limba francezA de Apriliana MEDIANU HOMER Odiseia, traducere in prozA din limba elinit de E. LOVINESCU Lei 60 JAKOB WASSERMANN Viata lui Stanley traducere din limba germanA de Radu CIOCULESCU Lei 40 R. P. HUC In China traducere din limba francezil de Natalia BALUT A Lei 40 H. M. STANLEY Autobiogra fie traducere din limba en- Sub tipar glezi de Mary M. POLIHRONIADE Lei CO F. YEATS-BROWN Bengali A apArut BIBLIOTECA INFORMATIVA" lug. I. ORBONA* Manual de atelier mecanic Lei 80 A apArut BIBLIOTECA ARTISTICA 0. HAN Sculptorul D. Paciurea cu 24 de planp Lei 60 Sub tipar Al. BUSUIOCEANU Andreescu A apArut BIBLIOTECA ORASE " MIRCEA DAMIAN Bucurefti eu 48 de planse Lel 120 Sub tipar TUDOR 0131ARU Constanta

Au apArut BIBLIOTECA DOCUMENTARA" Amintirile Colonelului Lacusteanu publicate de Rada CRUTZESCU Lel 70 ELENA G-RAL PERTICAR1- Dinviataqicorespondentalui DAVILA Carol Davila Lei 200 Au apArut BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA" CONST. C. GIURESCL7 Istoria Romanilor, I editia a II-a,cu numeroase ilustratii in text Lei 200 Dr. G. BANU Sanatatea poporului roman Lei 200 OAMENI CARI AU FOST

WAD TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE VIDALON VARGATA, CINCIZECI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT,

:: NUMEROTATE DELA 1LA 5 07.

GEORGES CLEMENCEAU

Un tinerel nebunatec, imbatat de idei pe care dad( le-ar fi in%eles, n'ar fi luat in mana revolverul, a tras asupra d-lui Clemenceau. Acesta a raspins ajutorul care i se oferea, fiindca doar, (( nu era nimic si,cu vigoarea tine- reIelor sale octogenare, de care vorbea cu admira/ie alt vesnic tana r, Lloyd George, s'a dus pe jos acasà, sa-si ingrijeasca rana. Atentatul de ieri are un inceles mai adane decatniLe desineticii prostesti de felul acesta, care inscriu nume idioate in paginile istoriei, menite pentru marii virtuosi pentru criminalii cei mari. El nu s'a indreptat contra unui aspru stapanitor, contra unui tiran poliiienese, contra unui exploatator aijertfitor de oameni, care trebue daramat pentru ca umanitatea sà treacd inainte. Glorrtul care a atins trupul blitranului care traieste Inca de azi dincolo de vieala lui fizica asa de subreda, Iintea politica lui. Si aceasta politica nu inseamna deck idealism in serviciul celor mai drepte rea1it60, saerificiu

6 OAMENI CARI AU POST pentru cele mai scumpe bunuri ale omeniril, revoltà contra celor mai oribile nedreptgli si a celor mai cumplite crime, nalionalism civilizat pentru umanitatea viitorului. Cáci aceasta a voit mintea superioard a lui Cle- menceau in marele razboiu,i aceasta a frtcut energia lui de (gel. Omul a z'ambit desprquitor la durerosul onlagiu pc care s'a priceputs'à dea stupiditatca strAzii närdvite si a urmat, fgr5 un euvânt de infiorare a nedrep- Ca-0i indurate, drumul lui. In aceasta, insa este ca unsimbol. Se vor trage multe gloanle contra acelor principii pe care le infruciseaza. Clemenceau, dar, dacrt sAnge omenesc, nevinovat de atitea on, sacru uneori prin virtulile morale heanite de dânsul, va curge, ele, eternele principii, care sunt in legatura cu Patria, cu Neamul, cu credinIa in ideal si iubirea de oamcni vor rärnânea. Fiindea farà ele ne-am intoarce in turina stupidd a bestiilor din care, pin sforprile minor de ani, friptura privilegiata a ornului a stiut St ia0. 1919

II UN PR IETEN STRAIN PE CARE L-AM PIERDUT In totala noastrà incercuire dela Iasi si chiar dupg aceca, Iii asa de grelele legilturi, mai mult accidentale, dintre România liberatài liberatorul Apus, n'am aflat despre incetarea din vieald a unui om pe care, cu toate legdturile lui de familie, ce-i impuneau situp tii fata de poporul maghiar, România intregitä1-ar fibucurat, fiindca nu se poate Ca, o vieald intreagä, sä fi cercetat cineva istoria unui popor, sà-i fi cunoscut luptele,sa-i fi descoperit vechile suferinti, sà-i fi atins sfintele sperante %fa ca intre acesta si dânsul s6 se creeze legáturi de acelea pe care Minic nu le poate rupe. Acest om, care, astfel, a fost amintit doar intr'un colt din zirlrul dela Paris al partidului d-lui Tache Ionescu, La .Ruu- manie, fat% ca presa dela noi, presa, dusmana a sufletului românesc, de aici, din Bucuresti, ori biata presa lipsita de informatii din Iasi sà ia not:á despre disparitia lui, trebue infdlisat insg poporului nostru la cea dintâi stire, fie ea si atat de tArzie, veche de aproape juniätate de an, a disparitiei sale. E Emile Picot.

8 OAMENI CARI AU FOST

Intamplarea I-a pus in legaturà cu %are noastra. Secre- tariatul princiar, apoi regal, care a introdus in intimita- filenoastre politiceata-cia oarneni fara credinla, fara iubire fala de noi, fara inielegere fala de inexorabila necesitate a scopurilor noastre nalionale, a fost odata incredintati unui tânar Francez inteligenti harnic, pe care-I puteau interesa, daca nu si pasiona caci Picot nu era nici un romantic, nici un sentimental, si anume engouements, totusi atat de nobile, erau straine de firea lui socotità elernentele vieii noastre in trecut, a tat cele politice, catieeleculturale chiar. Emile Picot, fratele altui invaIat, care s'adistiiis intr'un domeniu vecin, Georges Picot, era o fire de erudit, dintre aceia carora dela sine li se alipeste prostii o adaugai altora, crezand cà astfelei-ifac inferiori printr'o condescendenta recunoastere calificaia de <( benedictini *. Avea vocalia bibliografului care cauta eu neobosita sarguinIa ceea cc descopere cu o bucurie lava margini, care eticheteaza cu o admirabila ordineei care, in sfarsit, prezinta, la vremea sa, and crede ca intreg campul, pada la ultimul spic ratacit sau ascuns, a fost explorat, cu suprema satisfacIie rezultatele unei munci de care put,ini pot fi capabili. Astfel invaVand româneste, rapede si bine, atata cat sa nu uite niciodata, si fara necontenitul contact viu, aceasta limba, sora limbii sale, cetind in original acele cronici care sunt o comoara de cuvinte si de intorsaturi stilistice, vrednice sa fie cunoscutei inviate, el ajunse, pada &à aibà ideca unei activitali stiintifice inchinate Romanilor, la hotarirea de a incepe la Paris lecOi priviloare la graiul nostru.

UN PRIETEN STRAIN PE CARE L-AM PIERDUT 9

Picot,secretaruldomnescdinBucuresti,afost apoi consul la Timisoara, a cumpkat, acolo 'n Banat on ipeste Dunke,cai pentru remonta armatei franceze. 0 bucata de vreme, vieata lui avu astfel atingere mai mult cu interese practice, de negot.i i s'a pkut cä pentru Francezi, la cari marea traditie nobilà a epocii lui Miche- let, lui Edgar Quinet, lui Bataillard ca sri nu mai vorbim de epoca lui Vaillant si a directorilor de scoalà din Iagi,cari invglara pe un Mihail Kogalniceanu, se in- cheiase, ar avea un interes, in legkurä cu activitatea practica ce ar putea sà desfasoare in Orient, cunostinta limbii noastre. Aceasta e originea invAtàmântului de româneste la coala limbilor orientale. Rostul nostru, asa de apropiat de al neamurilor latine din Vestul cu origini romanice, pus alkuri de graiurile si de jargoanele Orientului semit turanian, era in adevk o ciudatenie pe care, deoarece altà catedrà de romAneste nu mai era in Franta intreagrz si mai ales in acest Paris phn de atka inva. tkurà in domeniile cele mai neasteptate, o puteam simii ca o jignire, o mare jighire nemeritata pentruun popor care a c6utat totdeauna scunoasea tot ce priveste Franta ea pe niste lucruri ce ar face parte din propriul sdu patrimoniu, din propria sa avere, sia adaus totdeauna la aceast4 cunostinca, pe lânga indemnurile traditieigi cerintilemodei,1io sincerá iubire. Dar, oricum, se invala româneste la Paris, si cutare elcv al lui Picot, care, in loc de a se face consul ori de a cktta specula tii in Orient, era bibliotecar la Nationala,arkacdlecliile

10 OAMENI CARI AU FOST invAtatului profesor pot desteptai anuinite curiozitali distinse in sufletul ascultAtorilor, oricAt de real ar fi fost %cute. Dar bibliograful de vocalic nu se 160 innàbusit de nicioaltdpreocupwliesauindatorire.Se paredi, explicandscolarilorsgi,ca un adevàrat isimplu text de liinb5, lea topiselul b'atrânului Vornic Ureche, profesorul ajunse la ideea de a-1 retipAri la Paris, nu dupà manuscripte care nu-i sthteau la indemânà, dar, pentru a fi totusi o notá de raritate, in litere chirilice, crick ar fi creat aceasta un zid de veche piatra slavong intre limba noastrài publicul francez. A pus in faIg traducerea franceza, dar, mai ales, a gramädit in note, nu simpla indica-lie a izvoarelor care lurninau si corn- plectau pe cronicar, ci insusi textul lor. Ii poate inchi- pui cineva ce mang cereascA pentru cercetAtorii istorici dela noi, cari n'aveau totdeauna o bun5 biblioteca la indeniânà ori cari &eau mai comod safle

UN PRIETEN STRAIN PE CARE L-AM PIERDUT 11

nenoroeire prea tarziu, la 1902 o contributie la Pri- nosul Sturdza. Nu §tiu cat vont fi aratat la moartea lui Emile Picot o recuno§tinta care e in cele mai frumoase traditii ale poporului nostru. Sunt sigur ea nu s'a luat Inca nicio masura pentru ca sa putem avea partea romaneasca din frumoasa lui biblioteca §i notele lui, care trebue sa fie numeroase §i importante 1), asupra vietii noastre natio- nate. N'am voit insa ca o comemorare pe deplin cuvenita sa lipseasca in presa României. Si la &Ansa sa-mi fie iertat sa adaug o dorinta : aceea ca dupa faza eruditiei bibliografice ori a eruditiei filologice, care i-a urmat, sà revie, in atentia fa ta de noi a marelui popor francez, care a fost aliatul nostril §i un ap de puternic sprijin in razboiul unitatii nationale, acea faza de intelegatoare §i sensibila pretuire a sufletului nostru intreg, derrin de afi cunoscut, credem, in totalitatea lui originala. 1919

1) Se an' acum la Biblioteca Nationala din Parisi au servit d-lui Georgescu-Tistu pentru un etudiu in Mélanges alecolii Romine in Franta (1926 9.

III

IOAN BOGDAN

Duminedi, I Iunie, s'a stins, dupil o lungai grozavà boalrt, incrt unul din oaluenii cari aveau inaintea lor o intrcaga muncrt pe care al-1,H n'o vor putea face ca Ioan Bogdan, profesor la Faculta tea de Istorie din Bucu- regti,fost decan al ei, un moment rector,sgpatti rristurnat de intriga politicianismului, coalisat, al Uni- versitaiii. Amintirile care mi se trezesc in suflet in aceastrt cuprinzAnd vicala Inca intreagA, sunt prea rnultei prca duioase, dc inchid prea mult din ce a fost mai intim in fiino mea insagi pentru ea sd nu-mi impun, cu atAta greutate totusi, sä le pastrez pentru durerea mea. Ma voiu silisrt vorbesc lumii numai despre ce o privegte pe &Ansa pentru ca sà poatà prqui dupa cuviinla pe acela, care,printr'o modestie exagera Ca',in mijlocul pretentiilor curente care 1-au navglit gi inribugitsipe dAnsul, s'a Vila de o parte in a tâtea itnprejuräri in care el se itnpunea princalitafiincomparabil superioare acelora ale concurenfilori rivalilor sal. Voiu fi savârgit

MAN BOGbAN 13

astfel, odata cu o datorie de pietate, care ma priveste printre cei d'intai,io mare datorie de dreptate ce trebui indeplinita macar fata de memoria omului ne- glijati calomniat in Tara unde, de atatea ori, compro- mitand-oi pagubind-o, a triumfat §arlatanisinul oamenilor fara cunostin-ti si Para talent. Sfiosul copil care, acum patruzeci de ani aproape, venea din Brapv, unde in casa mamei sale insasi vazuse ce poate fi o munca de toate zilele, o lupta necontenita cu greutalile vieiii o jertfa neintrerupta pentru datorie, aducea cu dansul insu0ri din cele mai pretioase oriunde caci in orice -Ora el ar fi ajuns la situatia pe care si-a castigat-o aici, dar poate fara suferintile pe care, daca a tacut despre ele, nu inseamna ea nu 1-au patruns adanc, zguduindu-i pe incetul puternica sanatate, dar pretioase, aceste insu0ri, mai ales la noii in acel moment cand se trecea dela un romantism definitiv rasuflat, dela un criticism sterp ca alaJu- nimii*, admiratoare a singurelor ei negatii, la un rea- lism constructiv. A faeut bune studii de filosofie la Iasi, §i un raport din tineretà despre inva-tamantul din Germania arata ce competinta ti putuse c4tiga, asa de rapede, in domeniul pedagogiei. Dar, cerandu-se un specialist de limbi slave, in care 'Ana atunci se pricepea numai geniali- tatea necritica a lui Hasdeu si tot asa de putin criticul diletantism naiv al episcopului Melhisedec, el a avut curajul, extraordinarul curaj de a se initia in cateva luni intr'o materie din cele mai grelei, addugim, din cele mai putin simpatice.

14 OAMENI CARI AU FOST

A fficut solide studii la Universitatea din Austria si a petrecut un timp in mediul rusesc, a c4rui limba o vorbea cu usurirrpieleganp, cunoscand in acelasi timp, cu o stapânire deplina de filolog, celelalte limbi ale vastei familii slave. S'a intors la Bucuresti pentru a creacatedra de limbi slave pe care eras'o ocupe trei decenii Intregi si care, prin pierderea lui, la cincizeci §icinci de ani abia, rämâne goala Para svedem eine ar puteaprirni,dintreceidin Ora,osuccesiune ca aceasta, care cerecunostin-ci, metoddi un spirit critic ales. Publicaçii hotaritoare pentrutiinça noastrá si care pa'nä azi "sunt punctul de plecare aloricArii cercelari despre istoria noastrá mai veche, färtisafipierdut nimic din valoarea lor, in text si chiar in cornentarii, cu toatg imbogalirea, datorità si lui, a cunostirrcilor de anfanunte, au aparut Indata. Prin el am ajuns a cunoaste, peste tArzia prelucrare de compilator stAngaciu a Vornicului Grigore Ureche, originalele slave, izvoarele primitive aleistoriei Moldovei, dela Insemn'arile din Bistrilai Putna pana la adausurile, supt Petru Schiopul, thrziu in veacul al XVI-lea, ale calugdrului Azarie. Tot prin el s'a avut culegerea, de o capital-a importarrp, a scrisorilor domnesti In limba slavonA pästrate in Arhi- vele din Brasov.i in sfarsit prin munca lui s'au adunat gipublicat, Intr'o colecIie model, in aceeasi veche limbA diplomatica, actele lui tefan-cel-Mare. Aceste trei luceari fundarnentale pentruistorianoastràvorfi,necontenit, titlullui de glorie in istoriagtiinEifilologice si istorice la noi.

WAN BOGDAN 15

Inzestrat cu un spirit de organizare, armonizare 0 conducere pircin obi§nuit, acela caruia i se datore0e §i interneierea<< Comisiei Istorice )),cu ediliunile ei ad mi- rabile supt toate raporturile, ar fi putut indeplini, intr'o societate mai dreapta in aprecierileei, 0 rosturi superioare acelora in care a Jasat urme care nu se vor putea 9terge. Rare ori a fost intre intelectualii no§tri un om de un mai sanatos siml real 0 totdeodata de o con0iinp idealist& mai sigura deck dânsul. Cei ce I-au cunoscut bine au avut astfel pentru dansul un respect care, in aceste momente duioase, biruie cele mai fire0i lacrimi. In ultimul timp, chinurile bolii nu-1 impiedicau de a se gandi necurmat, cu o dureroasa urmArire a tuturor 9tirilor,la soliditatea marii cladiri nalionale pe care ni-a dat-o soarta. Trei, patru zile inainte de rnoarte, and i s'a vorbit de documentele noastre dela Moscova i de alte averi arneninIate, a obiectat: # Totul se poate pune la loc, documente §i averi; tam sd rdmdie #. Tara nu-1 va putea uita, §i memoria lui va fi cu atilt mai vrednic onorata, cu cat discernamântul insu0 al societalii noastre va crqte. 1919

UN BAIETEL VITEAZ

Dela pArintii cari nu-1 vor putea uita niciodatà primesc o carticicá de amintire, publicatä de cineva care 1-a cunoscut si iubit, pentru a se sti ce a fost in sufletul tân'ar, asa de curând dispArut, al caporalului aviator loan Nicolae Romanescu, mort, in mijlocul cbiar al aerului pe care-I stapânea, de nimicitoarea explozie a unui obuz, fulgerat si ars In plin sbor si Incredere biruitoare. Tân'arul de dou'azeci si patru de ani era un student al UniversitaIii noastre, si ràzboiul 1-a chemat la sine prin puterea ineluctabilei datorii. S'a bucurat, s'a imbà- tat de dânsul. Când n'am mai avut puterea de a lupta, el a Vazut, ea pulini aliii, dincolo de steagul lui aceeasi cauth sub unul din steagurile infralite, sub acela catre care cu mai puternice speranle se indreptau càutaturile noastre. Párásind Basarabia intr'o zi de iarna, s'a dus pe frontul francez, neavand altà dorinVa deck s'à ar5te aici ce poate. Ce poate el si, prin el, ce poate rasa lui, rasa noasted.

TIN BAIETEL VITEAZ 17

DrAgulele scrisori de entusiasm pe care le-a strans pietatea arafa, nu numai un suflet drept §i un adevarat talent al scrisului, dar §i ceea ce lipse§te prea mult tineretului dela noi, din cauza unui sistem gre§it de educalie, aspru §i sec:tinereIainsà§i. E la dânsul, ea §i la tinerii popoarelor in plind expansiune, o nesfAr- OVA dorintà de fapte §i o nesfar§ita bucurie de vieata in tot ce poate ea sa' deie, Ong §i in loviturile fatale pe care le pregite§te impotriva acelora cari o infruntA prea darz, in primejdiile ei, ca s6 nu-§i ràzbune. Intre cerceta§ii no§tri, intre elevii §colilor dela noi, pagine ca acestea ar trebui raspandite. Ele pot sA argte cum e la vArsta aceea un suflet frumos. atalia ar putea lua exemplul luptei §i. sacrificiului dela acest bilie-cel viteaz. 1919

0 COMEMORARE A LUI EMINESCU

De Alexandri,aIcdrui centenariu dela nastere se serbeaza acurn, asa cum stim noi serba aici, cu douri trei articole schioape de gazete proaste, nu s'a putut desparti nici cu acest prilej gloria rivala a a celui Emi- nescu, in care nu stiu ce pot recunoaste reprezentantii generatiilor mai batrane, dar pe care cei cari n'au cincizeci de aniII considera si ca pe spiritul mare care a exercitat cea mai adanca influenta asupra sufletelor lor. Nu se va putea spune in deajuns cat de mult au fost patrunse doua, trei generatii in sir,si nu numai de sentimentahtatea speciala a poetului ceea ce inseamna foarte mare lucru, caci, daca unii oameni simt cu ideile lor, cei mai multi judeca obisnuit cu sentimentele pe care le au , dar si de credintilepe care,si atunci cand era pus a vorbi in numele unui singur partid, le exprima cu aceeasi convingere si cu aceeasi rargime omul care a fost si un mare cugetàtor. Fata de dansul avem Insa grele datorii, care n'au lost Indeplinite. S'ar putea crede, de cineva venit de

0 CoMtmo11A1E A Lt.ii EMINESCII 19 aiurea, cd nici pdnd astdzi, orich't de mult ar cuprinde edicia delaIasi, manuscriptele dela Academie ale lui Eminescu n'au fost prelucrate asa cum se face In toatà lumea pentru edi%iile definitive ale clasicilor? S'ar putea erede, de acelasi,c nicio ediçie portativk elegantk frumos ilustratd a lui Eminescu n'a fost incercatd de editorii cari au atdta cernealdi hârtie pentru cople- sitoarea mediocritate curentk in caqi si in reviste? Astfel comemorarea lui Eminescu ei un prilej pentru eele mai grele mustrdri de cuget. Siele sunt si mai grele prin amintirea, pe care cei treizeci de ani treculi dela moartea lui o rechiamd in min- rilenoastre, a condipilor de vieard mizerabile in care aceasta geniald personalitate a fost läsatd sa decadd pand la izbdvirea prin loviturile nebunului asasin. 1919

2* VI

JERTFELE CARE NU SE ST IU

Bgtranul profesor iepan, Intrebat ce vânt 21 aduce pe la noi, in aceste zile de Imbulzealii, a ra'spuns 1in4tit: v Vfint rau. Mi-am inmormântat, ieri, bgatul >>. Cetitorii nwri cunosc, din fragmentele de scrisori pe care le-am dat in acest ziar 1) In vremea razboiului pe viteazul ofiIer care a fost fiul venerabilului domn Aram-a. Scrisorile erau aduse cu atAta iubire §i mândrie de Orin- tele astgzi a§a de lovit !Erau mângiierea lui pentru lipsa celui chemat de primejdia Varii, erau InalIarea sufleteascá de care avea nevoie pentru a trai singur. Si, in acel rnediu de intencionate §oapte descurajatoare, menite sd ne aduca la pärdsirea de noi inqine, la pacea dorità de interesele stràine, noi toIi am scos din astfel de rânduri elemente de incredere in noi Insine, de bune sperante In viitor. Rdzboiul s'a ispràvit, dar bolile Indeplinesc §i mai departe opera lor uciga0.

1) Neamul Românese. $

JERTFELE CARE NU SE mu 21

I 1-au adus dela Hotin, bolnav de o gripà infeclioasä. Dupà cateva zile de zkere s'a pra'pàdit. Inima, sguduita deatAteaernotii,n'arezistat.Cadânsul,atatia dintre cei mai buni fii ai neamului se duc fàrà sa' se cunoascg tot ce au fgcut pentru ca sa existe acea Rol-fla- nk Mare, a cgrei ctitorie §i-o smulg cu atAta trufie §i eu atAta spirit de vrAjma§ie personalg, de mult trist cunoscut la noi, totiefii de partide §i toti agitatorii mancati de ambitie. In momentul triumfului, ei se retrag discre%i in umbrele mortii, unde sute de mii dintre ai lor, ale Caror oase sunt ra'scoliteastàzi de plugul recoltelor viitoare, ii weapta. Ce le e lor apoteoza care este pentru altii? *iacei cari i-au iubit, acceptà. Ei §tiu &á a§a se fac pe lume lucrurile mari, nu cu orice jertfd ci cu jertfa celor mai buni.i profesorul dela Iai adàogia a-taw la pornenirea celui stins de board la Nistru: # Mai este cellalt la Tisa )). Daca sträinii caH ne judeca ar §ti mai bine astfel de suflete ! 1919

VI I

GENERALUL GRIGORESCU

Nu, asupra mor/ii, at'Ot de premature, a generalului Grigorescu nu se poate trece asa de usor, cu o notica de cateva rfinduri pierdutà in nimicniciile care, strinse la un loc, si cu praful de stradà al asa-ziselor<( informa-tii #, dau imprcunA un ziar popular sau de partid in Romania. Simpatic sau antipatic dupd punctul de vedere al unuia si altuia, generalul care se coboara in mormânt dupa cc asa de frumos 1-a luminat o asa de curata gloric, a insemnat pentru poporul nostru mult incercat, in suprema lui cried, razimul pe care nimic nu I-a putut sgudui. In rezistenla färá care, cu neutralitatea cutriror inven- tatori s. g. d. g. sau in lipsa ei, am fi ramas un neam dezonorat, fiecare si a adus partea : unul siguran-ta meto- dic6 a comandantului preg6tirilor minulioase, altul lar- gimea planurilor fericite, cutare altul avantul dispre- -tuitor de moarte. Dar el, gencralul Grigorescu, a contribuit esential la izbAnda dela Mär6sesti prin acea insusire, fericità intre cele fericite, care e siguranta de sine,

GENERALUL GRIGORESCU 23 increderea absoluta in neaparatul succes, farinecul ce aceste calitati de voin0-1 exercita asupra tuturor celor ce stau sub ordinele unui asemenea oin, suggestionati de cuvantul, de gestul, dar mai ales de neclintita lui atitudine. Dupa Ieremia Grigorescu n'au mers numai, supunAn- du-se cfluviilor cuceritoare ale vointii lui fara margini de increzute, ofiterii si soldatii armatei carcia-i apar- tinea, ci si comandanti ru§icari credeau ea e o einste pentru ei sa-1 secundeze.i aceluiasi prestigiu al hotaririi neclintite trebue saise atribuie consideratia respec- tuoasa de care 1-au incunjurat Aliaii, dela Fraiga, cu ai earii ostasi a colaborat frateste, pana la departata Japonie, care i-a trimes o sabie de onoare. Prea curand face drumul eel mare generalul dela Oituz si dela Marasesti. Tara avea nevoie de dansul pentru lucruri in care nimeni nu-1 va putea inlocui.. Iar a-I ignora in disparitia lui neasteptata pentruca, amestecat o clipa in politica, nu s'a afiliat niciuneia din asociatiile care tind a monopoliza totul, este o igno- minie. La marginea mormantului proaspat aminut ca aceasta sa fie spus. 1919

VIII

BATRANUL MIEU ELEV

La Agapia, in muntii Neamtului, s'a stins profesorul ie§ean Vasile Botez. Numai celor din ora§ul lui, colegilor, atorva elevi, Ii e cunoscut numele acestui dasc6l de istorie, cuin, in ce prive§te studiile, cuno§tintile, talentul, aunt a§a de multi, ca dânsul §i mai mult deck dtmsul. CAci Baez nu s'a deosebit nici prin studii, nici prin elocventa, nici prin publicatii. Dar intà ce-1 pristreaz'a §i-1 va ptistra totdeauna in amintirea mea pe bictul batr"an. La Ia§i, de§i n'am fost niciodatil profesor acolo, am tinut, ca deputat, apoi dupil ce nu mai cram deputat acuin in urmil, doi ani de zile intregi, ca pribeag al luptei nationale, multe lectii din deosebite domenii alc istoriei. Când in aula neinailzitii, de inglietain cu totii, a Universitalii, când in amfiteatrul dela Anatomic, in miros de cadavre §i cu mu§tilc infcctioase bAzAind uneori lânga noi, and intr'o cam'arufa dela Liceul National, la lumina lumânArii aduse de-acasa de una diu ascult4- toare.

BA.TRANUL MIEU ELEY 25

Afard de anume momente, raH qi trecdtoare, eram putini, foarte putini la aceste lectii. Uneori zece, doud- zeci de persoane. Dar printre ele mare lucru sà fi fost dacd, dintreatatia profesori de istoric, lipsea Vasile Botez. Asculta. In capul rotund, ple§uv, eu ochii mici, grdmddit in umeri, se petrecea o neobi§nuità operatic de continuu control al cunwintilor sale. Uneori §optea, alteori auziam rdspunsul dat cu anticipatie intrebdrilor mele dialectice. Aceste lucruri Botez letia.i ce bucuros, ce mândru era cd le 9tie ! Unde era insd explicatia noud, ideea originald ori mdcar faptul necunoscut, repede lua creionul §i, in carnetelul lui, insemna. Nu era sd tie curs despre aceastd materie, pensionarul. Dar ce are a face? Insemna. Pentru el, pentru a nu fi in urmd, pentru ca sd poatd, laceadintai ocazie, sä dca din cap cd si aceasta o qtic. De ar avea invaTimantul cel nou mulIi profesori ea acel lAtrAn. elev ! 1919

SPIRIDON LAMBROS

Spiridon La tubros, profeiorul la Universitatea din Atena, direetorul foiiNeos Ellinomnimon )>,eel rnai insemnat dintreiuvhoI1iiGreciei moderne,§i-aispravit zilele, inainte de vreme, prin eine stie ce loc de de%inere sau internare, ispasind pacatele sale ca sef de Guvern faca de politica nqionala si de interesele superioare ale patriei sale. In aceasta tragedie, care rapesteCiiteljiiun om cu asa de mari meritei capabil de a rnunci pentru &Ansa Inca mulci ani, nu vom canta greselilc altora care s'au putut adaogi la responsabilitatea lui si nu vom incercalectia de morala politica ce se desface asa de usor dela sine. iarasi, nu avem pretenIia de a interesa publicul la intinderea§ivarietatea unei opere care, prin aceea ea a fost risipita in nesfarsite studii speciale, nu constituie mai puOn unul din totalurile cele mai impunatoare, prin bogälia informaIiei note& prin critica precisa§i patrunzatoare, uneori iprin liniile generale la care ajungea scriitorul.

SPIRIDON LAMBROS 27

Aducand omagiul cuvenit memoriei unui orn de o asa de inalt5 valoare si regretând, ca Rornâni, pierderea cuiva, care, desi se sirritea Greci numai Grec, apar- tinea partii din rasa noastrá care locuieste in Balcani, vom adOugi nurnai atata cA, daca politicianilor cari nu sunt intelectuali anume rOtaciri li se pot ingadui, omul care prin studiile sale a ajuns In contact cu acele largi si curate izvoare morale care sunt graiul, scrisul oifaptele neamului sari e indatorit a nu aduce in poli- ticA deck ceea ce e mai adevOrat si mai gencros in de. 1919

ARIIIEREUL ANTIM

Inca dela cea dintai veste a mortii arhiereului Antirn, ales episcop de Ramnic in Corpuri Legiuitoare a caror opera intreaga a fost desfihrtata, m'am grabit sa vorbesc cetitorilor nostri despre raposatul, cu care imprejurarile ma adusesera, acum in urrna, in legaturi de prie- tonic. Cum acele rAnduri de amintire s'au pierdut, repet acurn, asa de tarziu, cuprinsul lor. Fiu de satean din Valcea, preot, mult timp, in Craiova, treeut lacalugarie numai In ajunul inal-prii sale la treapta de arhiereu, fericitul parintele Antim a fost, nu numai un om de treaba in toata puterea cuvautului, cinstit cu prieteniii iertator fa-ta de dusmani daca ar fi avuti un suflet ca dansul !, darj un cleric de o adancai miscatoare credinca, caruia indeplinirca datoriilor sale bisericesti nu-i era o simpla forma, ei o misiune plina de cea mai grea si mai nobila raspundere. Aceasta credin-ta n'avea nimic din modernismul, filo- sofic sau poetic, al atator altora ; era vechea credinta stramoseasca, deplina, stricta, desi nu intoleranta. Nimic

ARHIEREUL ANTIM 29

din ceea ce Biserica admite nu se putea desface din convingerile lui tari, pe care i s'a sprijinit toatavieala. Era poate o marginire a cercului de vedere, dar omul impunea respect. Nu se putea uita o liturghie slujita de dansul, nici privelistea figurii palide, cu lungile plete §ibogata barba neagra desfacandu-se sub mitra de aur. Si ca predicator si cuvantator era dintre aceia carora inima le &à cuvinte. N'avea ambilia de a iesi de acasa, din camarulele lui dela Iasi, pentru a fi un episcop cu dioeesa. Ispita 1-a cautat insa acolo, perfida ispita a politicianismului lacom de aderenIi, de clienli si de servitori. Cand 1-am feli- citat pentru intarirea lui ca episcop, nu banuiarn pactul secret pe care trebuise a-1 primi. El s'a vadit and in Senat, dintre to%iepiscopii prezenli, numai Vladica Antim a dat acel vot pentru judecarea vinovalici, a #crimei*celor cari au facut razboiul, vot care 1-a omorit in inima prietenilor&Ai. L-a omorit Ins iin constiirqalui proprie.De atuncivieala i-afost unchin.Trupuln'aputut rezistasuferimilorsufletului. i,astfel,els'astins farasafiindeplinit nimic din hotaririleluisidin speranIele celor cari-1 cunosteau. Aiba-1 pe suflet eine i-a stricat linisteai i-a nimicit vieata! 1919

XI RUSKIN Anglia a comemorat pe until dintre cei mai mari scriitori ai sai in veacul trecut, pc unul care era in acelasi timp un adanc si personal cunoscator de arth, cum dovedesc si schi%ele lui expuse cu aceasta ocazie si, in forma sa, originala care nu ingaduie metoda si dogma- tism, si un cugetator dintre aceia cari au revolqionat datina despre frumuseth. John Ruskin a fost in afara de aceasta un inIelegator al misterului, un spirit emina- mente religios,al carui entusiasm descoperea adesea pe calk lui proprii ceea ce-i este interzis cugethrii reci procedând dupa metodele pe care ni le-au transmis vechii Greci, mostenitori ai abstracIiei asiatice,si pe care ne-am deprins, de reci ce sunt, a le crede vesnice. Venerat in Anglia sa, Ruskin a gasit mai pu/ina pricepere in acea Italie care i-a fost asa de draga, care 1-a relinut la sine atata timp din vieala lui, care prin splen- dorile artei sale i-a dat mijlocul de a inlelege in felul lui marile probleme. Nu stiu sa se fi facut ceva in Vene- %ia pentru acela care in q Pietrele Veneliei >> a dat una din

RUSKIN 31

cArIile cele mai bizar frumoase care s'au scris cu privire la comorile orasului f5r5 päreche. Francezii, cari 1-au privit, cu lui, ca o curiozitate a vremii, s'au asociat si mai pulin la omagiul adus memoriei marelui suflet. Fie ciudat cum potriveste hasardul pomenirea came- nilor cari si-au tras dunga de lumina pe cenusiulbanali- tlitiicurente! Omul adoraIiilor dare divinitatea frumuseIii riisare astazi, &And Vene-cia se desface abia din sacii de nisip ai apärärii contra culturii austro-germane.i Evanghelia lui de pace senina, in numele revela;iilor mistice prin liniiicolori, se inndbusa in valmasagul urgiei mate- rialiste care, sub toate numele, a navalit lumeai ame- ninIa sLea', in genera%ia viitoare, nein%elese de nimeni solii ca a lui. Noi, cei de ieri, insä avein datoria sa nu-1 uitãrn. 1919

XII

A. D. XENOPOL Cuviintarea rostitci la inmorrnthuarea lui, in numele Academiei Romeine

Academia Roman-à pierde in A. D. Xenopol, nu un colaborator de fiecare moment, fiindca de multh vreme, ani intregi de zile, nespus de durerosi, el era oprit de a participa la lucrArile ei, dar, desigur, pe acela dintre membrii ei,a cärui larga popularitatestiintificàin lumea intreaga n'a putut fi intrecutà de a nimAnuia. Suntem datori a spune inaintea acelui care a reprezintat ata-cia ani ceea ce aveastiinIaromâneasca" mai activ, mai plin de iniiiativ6 si mai amabil in stil,intAiu, Para indoiald,ce-i datoreste Istoria Românilor. Odatá, cu oricat entuziasm la unii, cu oricAtà naivA poezie la al%ii, cu oriat de fericia divinaIie la ate unul, superior inzestrat,istoriatrecutului nostru se desfacea ca o expunere interesanta sau ca o luminoasa proiecliune de figuri si scene. Crescut in cele mai bune tradiiii ale scolii economice dela jum6tatea veacului al XIX-lea, si, mai presus de

A. b. Xt140130L a3

toate, minte filosoficii, deprins cu abstracIiile si cu o nesfarsita iubire faia de subtilele legaturi dintre dansele, A. D. Xenopol a Mcut, prin cunostinIile si aplecarifr sale de spirit, din Istoria Romanilor pentru Intilia call un sistem. Am urmarit apoi aceeasi minte pe care anii n'au putut-o obosi, cautand, indraznea-p, ultimele si supremele adevaruri privitoare la doctrina stiintifica a disciplinei sale. Cartea care a rezultat din acest studiu a reprezintat Para indoiala una din cele mai mari sfor- /ari ale spiritului romanesc aplicat la stiinIa. Nu vom uita niciodata si vom infalisa aceasta ca un sublim exemplu pentru tineretul care trebue deprins cu munca spornica si idealismul activ acel moment eroic, epic, as zice, din vieala colegului nostru and el, smulgandu-se dela speculaIiile sale inalte, s'a intors spre istoria neamului sail, nu numai cu acea iubire adanca ce se ascundea sub glumele lui usoare si sub critica lui sura- zatoare, dar cu hotarirea de a-si asimila irnediat rezultatul muncii de cateva decenii a unei generalii intregi. Am avut volumelerevazute ale marii sale lucrari: ele reprezinta o iniliare fulgefatoare, care inspiràres- pectul. Trasnit, el insusi a cazut. Niciodata caderea unui invalat n'a fost mai nobila decat aceasta. Dar la acest mormant parerile noastre de railse unesc, nu numai cu ale unei naliuni intregi, ci si cu ale unor cercuri foarte largi din lumea culturala straina. Acolo el, membru asociat al Institutului Franciei,a fost, nu numai Invalatul roman care facea cinste patriei sale, dar si un sol, statornic si totdeauna bine primit, al drepturilor noastre na-cionale. Ani de zile, el le-aaparat cu tot

34 OAMEM CAM AU FOP

talentul säu §i cu acea vitalitate vioaie care era una din cele mai 'Acute lnsuOri ale marii sale intelectualitgIi. Când a inceput lupta noastrd pentru drept, luptg pe care oiniiiaseprin propaganda care-i mdeinase ultimele puteri, succesele ei erau ultima mângaiere a bolnavului zdrobit trupeqte, qi soarta nu i-a ref uzat bucuria, repa- ratoare a tuturor suferincilor, de a vedea miracolul acelei Dacii Traiane a arid istorie o scrisese. Am fost martur adese ori al sfâqitului acesteivieli. Duioase arnintiri despre profesorul care avea incel mai inalt grad interes pentru orice licArire inaintea uceni- cilor s'ai se amestecau in sentimentul de durere pentru nespusa lui suferint6. El parea indiferent faia de &Ansa. 1.Th thinbet se ratdcea din and in cand pe buzele care riu mai puteau vorbi. In acel zarribet era ironia ultimA a vie0i,dar indoiala fa/à de ideea eterna nu era. Pe aceast5 ideie o vede poate acuma intreagâ. Ser- vind-o in penumbra existentei märgenite pe care el a päräsit-o, noi II vom sim%i totdeauna lfinga noi, Ca o ve§nicg Inthrire pe drumuriletiin%ii, care nu due la adevArul absolut numai fiiiidcdlafiecare pas giisim dintr'insul atAta cat ni trebuie aici. 1920

XIII

CENTENARIUL NASTERII LUI CUZA-VODA

Astazi, Vineri, se implinesc o sutd de ani dela nasterea lui Cuza-VodA. Un Domn care nu s'a nAscut din nearn mare, care n'a avut o culturá superioark care n'a pro- tejat artele, care n'a inAlIat cladiri menite sA rAmaie, care n'a strans in jurul SU pe fruntasii prin talente ai neamului, care s'a arAtat indiferent faId de opinia scrisà. Un Roman care n'a iubit solemnithille si care nu s'a &Ida cA ar putea sA poarte, daed nu coroana vechilor Domni independeni, mAcar cuca lui Alexandru Ghica si a lui Bibescu, a lui Mihai Sturdza. Un stapanitor care nu s'a deosebit prin fapte de milostenie, prin mari asezaminte pentru ajutorarea semenului sAu. Un monarh care nu si-a insemnat numele intre ale Voevozilor celor cucernici eAci a bruscat pe un mitropolit si a0stricat legea*Ca- noanelor ori ale celor virtuosi, cAci a fost aplecat patimilor pAmantului si a crescut in Palatul sAu copii cari nu erau ai Doarnnei. Si, in sfarsit, un Domn care n'a purtat niciun räzboiu, n'a castigat nicio biruinVA, n'a adaos o pahn5 de pamant %Aril asa cum 0 apucase.

Id OAtiENI CAM AU FOST

Dar Alexandru Joan I a intrupat lupta de veacuri a sara- cului Iaran roman, vesnic obijduit si jignit, peste margenile suferinIii omenesti, contra acelor exploatatori, din toate neamurilei cu .niciun suflet, pe care el i-a fixat en numele de 4 Ci0C01*, ceea ce inseamnd (s'o stiti bine), nu o clasa socialà, ci o categorie politica si economica, o varietate morala degenerata a omenirii. I-a sfidat, In ciuda tuturor legaturilor pe care le avea cu dânsii, s'a batut vitejeste cu eii, a doua zi dupa improprietarirea care a fost, de fapt, saman-ca cea bung pentru viitor, a cazut prin rasbunarea lor. Eroui mucenic al aceleeasi cauze, de aceea a ramas pentru poporul nostru, nu idolul de o clipa,ci neuitatul parinte ibinerd Caton Iresnied fie a mintirea lui I 1920

XIV

A. D. XENOPOL ROLUL SAC DIN VIEATA POLITICA-

Intelectualitatea romaneasca pierde prindisparitia lui A. D. Xenopol, mucenic linistit, resemnat, de o blandá filosofie, al unei cumplite boli de cinci ani incheiati, pe unul dintre cei mai gloriosi reprezintanti ai ei.tiinta istorica va sti sa aräte cat de mare a fost rolul aceluia care, venit intr'un moment cand studiile de trecut se opriau la cercetarea migaloasa a unor amanunte inf4i- sate fara interpretaresi and cugetarea asupra lor pornea Para metoda pe verzile plaiuri inflorite ale geniali- tatii romantice, a stiut sa introduca in oranduirea si tal- macirea acelor lucruri de trecut, care conditioneaza asa de mult prezentul, metoda stiintifica obisnuita in alte domenii, mai putin deschise ipotezei. Literatura ea insasi va trebui sa insemne, recunoseatoare, meritele omului care, iarasi, strain si de grobienia stilului specialist si de capriciile poeticedela inceputul veacului trecut, a stiut totdeauna srt dea o forma interesanla, dar usoara

38 OAMENI CARI AU FOST de inteles pentru oricine, consideraIiilor asupra Istoriei Romani lor. Si acela care va urmari desvoltarea educacrei noastre ea popor va trebui sa desfaca o larga parte pentru omul care a inteles in deosebire de ataIia alIii ea energia noastra etnica ea insasi ereste in masura cunos- timilor serioase si intinse despre toata aceasta expe- riema, verificata indelung, a vieIii neamurilor care se chiama istoria. Dar si in vieata politica A. D. Xenopol, desi atat de scurta vreme numai deputat, sub un regim liberal, ni se pare a fi lasat urine care, cu tot covarsitorul rost pe care istoricul si filosoful istoriei 1-a avut in dorneniile ce i-au lost mai iubite, merita sa fie relevate cu tot respectul si recunostinia ce se cuvin, mai ales in ceasul cand santal negru, plin de infinit, se sapa intre el care a fost si noi cari mai ramanem o vreme. Xenopol a fost un economist remarcabil, pe o vrerne and noua economic politica se socotea un indispensabil element de educa-tie pentru oricine se amesteca in view publica si pentru oricine atingea probleme de vieal,a so- cialà, eaci atunci tocmai ceea ce s'a numit apoi, de partidul socialist,(i conceplia materialista a istoriei >> punea stapanire pe spirite. Cunostin-cile lui in acest domeniu erau foarte adtincii e si ar fi putut face mandria unui om de specialitate. Inca de prin 1870 el a dorit o politica reala, practica, sprijinindu-se pe aceste adevaruri ale economici de Stat, care crau pentru dansul de un caracter strict nalional. A scris o carte populara care, din nenorocire, de mull, timp nu mai este in circulaIie, si care lucru vredpic de a fi remareat exprima, cu energie,

A. D. XENOPOL 39

Oreri opuse acelora ale mediului junimist in care-I aduse- seseth imprejurArile. In acest sens se poate zice ea el este, impreunà cu P. S. Aurelian, dar cu o inalcime de con- cep-0e la care acesta nici n'a rAvnit vreodath, creatorul coIii nalionale in ce priveste cercetarea bogaIiilor -Orli. Dacà ar fi Intâlnit tovarAsi de pareri, el ar fi putut porni o aqiune binefacatoare,de inoire avie/iipolitice. Am fi avut inch' de atunci o scoald nalionalà in lupta partidelor. Venise prea de vrerne ins4i,in lipsa de inlelegere si de sprijin, el a ajuns de sigur si de pe urma ideilor sale econornice in partidul liberal. Odatä acest pas fdcut, cugetàtorul independent a fost, ca acIiune, desfiin/at. Acei Can, azi, reprezinth, intr'un mediu mai favorabil, aceiasi concemie, nu pot uita insa pe marele inaintas. 1920

XV UN BOIER DIN ALTA VREME: DIMITRIE STURDZA SCHEIANU

BOtranul Dimitrie Sturdza cheianus'astizisin casa ultimului sOu adApost la Bucuresti. Acest nume, identic, afarä de adausul care aratà mosia lui de odini- oarà, cu al unui cunoscut om de Stat, vgrul s'au, nu spune nimic celor cari n'au pAtruns in lunga existen0, de o nobila ravna pentru culturk a celui care, de mult dispArut din vieacca socialà, Ii afla astAzi incetareasu- ferintilor. Aceia pe cari imprejurgrile i-au pus in atingere cu acest mare om de treabO' ,care a fosti unul din cei mai de smug desi dincei mai modesti cOrturari ai tarii, stiu insti câ el a reprezintat intr'o forma' deosebit de simpaticd pe boierul roman, mai precis, pe boierul moldovean de veche viI6, asa cum el era in altO vreme cleat a noastrA. Fiul unuia din stalpii larii in vremea sa, purtritor al unui nume ilustru, posesorul unei mari averi i,pe langd toate aceste daruri ale norocului,i impodobit CU 0 bogatà culturà, foarte variata,

DIMITRIE STURDZA SCHEIANU 41

el si-a pus ea seop de capetènie avietii intr'o -cara undei atunci putinIa unei stralueite cariere, cbiar si fara un deosebit talent si mai alesfail preamulta munca, scormonea pe atalia dela ocupaIiile folositoare natiei sa adune intr'o imensä biblioteea tot ce putea servi ca sa lumineze treeutul nostru. Cu neslarsità rAb- dare, cu o cunostin-ch adanea a istoriei, cu un sim% fin in alegere, el n'a pregetat sA-si sacrifice pentru aceasta unidi Iinta intaiu veniturile sale, apoii capitalul, pana ce, si in urma altor imprejurAri, nenorocite, din ceea ce avuse odinioara i-a ramas atata cu cat sa-si asigure la batraneVa, adaugindu-se macar, un timp,i euveni- tul ajutor de aiurea, traiul cel mai modest. Am vazut candva frumoasai larga lui casà, din satul, odinioara un oras, legat si de Iupte in epoca glorioasa a vechii noastre Domnii. Al/ii locuiau acolo unde el se gasise asa de fericit intre scumpii sai tovarasi, eu nerabdatoare dragoste castigati din largul lumii civilizate. 0 gospodarie moderna,care nu amintea prin nimic suprema distinclie culturala ce fusese acolo. Unde se insiraser:a pe poliile bibliotecilor seumpe volumele venerabile in care se ascundea ate ceva din isprava veacurilor românesti, zburatacea un stol de canari, caci odaia plina desoare se prefacuse intr'o imensA cusertpentru zglobiii favorici ai casei celei noted. Cartile, plecasera la Academia Romana. Condiiiile in care ele au putut intregi colecIiile fae cea mai mare onoare acestui boier de viia curatä.Se poate spune ca.Lira'cuprinsulpretiosal Bibliotecii chcieiie>> luerul tuturoristoriciloreari

42 OAMENI CARI AU FOST s'au sträduitde ckeva deceniicaslldeaistoriei nationale o mai mare siguran0 §i amploare ar fi fost esemial impiededat. 0 recunWinià nesfk§itd se datore§telui care,fdrãniciopretergie,afdcutaces t lucru in adevAr mare. Din &And in cand, ca omul care §i-a legat sufletul de ce n'a putut pdstra lângá sine, el revenea intre ceea ce fusese pentru el,odinioarg, podoaba locuinIiisale9i obiectul celei mai devotate iubiri. Ochii obosili se opriau indelung asupra spin'ari- lor de piele aurità pe care le cuprinsese de atkea ori in mânilelui.Ii venise gandul, pentru a-§i face un roststatornic pe lângà ele, sa li alckuiascd un cata- log, s'à lucreze la o bibliografie istoricA. In mi§cdri incete el manuia la ceasurile de dimineaVa fi§ele cu titluri a§a de cunoscute lui, care infki§au marea aventurA a vie%ii sale. Stia adânc tot ce privea trecutul nostru,i, and cineva mai indeazne% deck dAnsul a avut sa scrie despre chestia agrarà la Români, el a deschis cu cea mai larg6 bunavoinça saltarele sale,&And färg niciun sentiment de egoism §tiinlifie tot ce adunase asupra evoluIiei pro- prietalii de pàmânt in Moldova. Apoi intr'o zi n'a mai venit la Academie. Boa lail oprea de ali face obi§nuita vizità. Se despäiiise de sine insu§i, despaqindu-se definitiv de tezaurul sgu. Dar, multà vreme dupà ce-1 va acoperi Walla, in umbra care se lasâ asupra eamgrilor §tiinlei, ni se va pärea &à vedem Inca pe bdtrinul alb strecurându-se printre dulapurile incarcate de ce i-afost mai drag deck dorul pläcerilor care nu-i mai erau ingaduite. 1920

XVI

PRESEDINTELE DESCIIANEL

Doi oameni Ii stReau in faVa in lupta pentru moste- nirea d-lui Poincare, care, in presidenpe, oricare ar fi fost criticile ce i s'au adus, a reprezintat a tfita obiectivitate si nep'artenire atã se poate cere cuiva care aduce calitaTi asa de superioarecaale fostului presedinte francez. Unul dineiintrupase,cuputeri supraomenesti, aproape nein%elese la un om de vArsta sa, impovdrat de sarcina unei lungii grelevie/ipolitice, voin.ca insäsi de a invinge a Franciei, hotArirea ci de a nu se da, ne- zguduita atitudine luptatoare Oda la cap4t. De-a-lungul veacurilor, când patimile de asfazi vor fi adormit de mult in -pram celor cari le-au hrgnit din fiinla lor, se va pomeni incomparabilul mosneag de a ciaruivoinp, neted6 si tare, de atAtea ori a atarnat soarta lumii, pri- mejduitä da&A, o clipà, ceva s'ar fi clkinat invoia-i neinduplecatà. Congresul dela Versaillesn'a vrut pe domnul Clemenceau,si el insusi a irgeles Ca' acel care 0-tscastigat un asa de mare rol in istorie nu poate pretinde sà se deiei contemporanii in laturi pentru a-i

44 OAMENI CARI AU FOST

face locul cuvenit. Pe de alta parte, aspra politica interna, necrulatoare fa-ca de orice Wee si Ltd de mice persoana, pe care organizatorul luptei fara preget a trebuit s'o duca in cursul unei guvernari asa de incor- date, lasase prea multe resentimentei dorinIi de rasbunare pentru ca acei ce aveau a se tome de pe urma lor sa se poata Wandilinisti0la ce ar veni dupa alegerea acestei teribile personalitali. Astfel d. Deschanel s'a impus. Daca marele sail rival avuse si un trecut de scriitor, fin §i ironic, pe Fan& uriasul ziarist ce a fost, alesul de ieri aduce o nobila mostenire de intelectualitate pe care a unit-o in chip vrednic cu activitatea sa mnsasi in domeniul literelor. Tatal sau, Emile Deschanel, a fost unul dintre fruntasii celei de-a doua generaIii de rornantici. Pe langa atatea lucrari, din dornenii deosebite, ale profesorului dela Louis-le-Grand, care a profesati la Bru- xelles si fusese chemat ctindva si la Lausanne, el a schitat in cartea sa o Filosofia scriitorilori artistilor sau incercare de critica naturala > din 1864, un sistem de apreciere a operelor spiritului uman care, mult dincolo de Sainte-Beuve, cauta, ea si Taine, sa ajunga la siguran%ele tiinificccerute de epoca pozitivista. 8i, in acelasi tinip, el nu se ratacea nici pe cararile regalismului de aureola istorica, nici pe acelea ale imperialismului cheza§uitor de ordine, ci, strans legat de politica Revolutiei, a indurat pentru &Ansa aspriinilei saracia exilului. In aceste tradiii s'a format d. Paul Deschanel, a carui vieala a inceput in niijlocul chiar al acestui exil 0 a carui copilarie intreaga s'a desfasurat iii timpuri and

PREpDINTELt bESCHANtt, 45

parintele saui prietenii lui puteau fi considerati, faIa de stralucitele triumfuri ingramadite ale lin Napoleon al III-lea, ca ideologii indaratnici, dar fara sim% pentru imprejurari,ai unei cauze definitivpierdute. Astfel de inceputuri insa sunt cele mai potrivite pentru a crea convingeri care nu se mai pot slabi de nicio experientd. Activitatea sa literara insasi e in legatura cu acea multilateralitate, totdeauna vioaie ispirituala,totdeauna preocupata de cele mai frumoase idealuri omenesti, care a fost semnul distinctiv al vie-Cii sufletesti a lui Emile Deschanel. Ca si la acesta, tratarea chestiilor curente s'a unit cu senine studii privitoare la marile probleme Insei si la cei mai 1nsernnaci dintre aceia cari le-au cercetat. 0 vienCa biruie uneori dincolo de margenile ei. E cazul aceleia a pribeagului din Bruxelles. A preva- zut el vreodata in ceasurile cele mai dureroase ea fiul sau, rnentalitatea sa, fiinca sa rnoralà continuatà peste hotarele morciiiImbogacita cuflOU ivorbitoare experience, va stapani odatä FranCa, al carii Imparat, un usurpator pentru dansul, IIexilase ? Aceasta s'a intamplat. Republica, pe care nimic n'o mai ameninca si care a ridicat -Cara la nivelul celor mai mari tradicii ale ei, inCelege a fi condusa pe drumul fixat tot asa de bine, la 1849, de Emile Deschanel in Libertatea de a gandicai, la 1896, de Paul Des- chanel in (( Republica noua *. toate popoarele care asteapta dela FranIa o politica bazata pe aceste doctrine saluta cu incredere personalitatea superioara care va 1ntra peste cateva zile la Eliseu. 1920

XVII

SFARSITUL UNUI AVENTURIER : ESAD

Ornul din cauza caruia se vorbea pretutindeni de o Albanic Para ca Albania sa se poata infaptui durabil in tr'o forma ori in alta, §i-a dat sfar§itul la Paris de gloan- Iele unui asasin. E§ad-Pa§a era insu§i tipul §efului de clan din Pindul albanez, indrazneI §i intrigant, lacom §i cheltuitor, tulbu- rator §i lay, pentru care totul era sa se5plaseze5bine, la un stapAn care plate§te, care decoreaza, care-i asigura o situaIie, in parte rno,tenita, in parte capatata de el insu§i prin mijloace a§a de maruntei a§a de mult impleticite that nici el insu0 n'ar fi fost in stare sa le lamureascd. Aparuse pe scena istorica in calitate de ofiler otornan din epoca hamidiana, in care Albanezul, pe care se spri- jinea militarqte intregul regim, se bucura de o stima deosebita. Trimes acasa pentru a intari pe un adevarat viteaz, aparatorul oraplui Scutari, el evita o rivalitate cu acesta printr'un vulgar asasinat, pe care mai ca l-a recunoscut in public. Daca macar el ar fi ramas credincios imparatului sãu, daca s'ar fi legat pe vie* de

SFAIWTUL TJNUI AVENTURIMI: E$AD 47 interesele poporului ski I Dar de loc; seful de clan nu poate avea deck o singurá ambitie:aceea de a stà- pãnioricAnd,oriunde,oricum, cu oricine, sub orice nume, in umbraoriCaruisteag. Cum ise pärea ci mijeste pentru sine o foarte apropiatà regalitate alba- nez5,el,ilmasst5pAn prin crimd pe Scutari, nu rdeut niciun scrupul sd-1 dea dusmanului, ar fi poate prea mult darsa-Iinlesneaseg a trece sub sthpanirea lui Nichita, regele Muntenegrului, Suveranul unui popor totdeauna in fazboiu, cu toatá rasa co- munä in fond, cu Albanezii sAi. Austria s'a opus, ca si Italia, acestei restaurAri a vechiului principat de Zeta, pe care Muntenegreanul pretin- dea s5-I fi mostenit dela steamosi. Poate fi mirare c5, odatä ce lucrurile mergeau asa, curtenitorul tuturor noroacelor s'a prezintat ea dispunätor in voie de soarta natiunii sale in acea Vienâ unde se pricepeau, tot asa de bine ca in vechiul Bizant, sä se magulease5 toate vani- atilei sà se multdmease5 si c5te ceva din cupiditätile c5peteniilor de barbari? Soarta dâ insa Albania In manile palidului print de Wied, manat de ambitia vioaie a sotiei lui cu sAnge rornânesc. Cel dintfii care se pleaca adfinc inainteasmbretului)>, a<( Imp5ratului* nou al scumpei sale patrii a fost acelasi grastrt, elegant boier albanez care voia astfel sh vadd de aproape pe acela a carui rgsturnare grabnica o jurase. In z5dar, Wilhelm I-iu icel din urrnd se ingriji sä-1 puie la loc sigur, ca uneltitor al räscoalei care nu zabovise. Se pare e5Italienii s'au scutit de serviciile lui,si räzboiuleel mare avea nevoie in Albania de unelte

48 OAMEM CAM AU POST mai tari§i mai sigure. Dar neobositulintrigant gasi drumnllaParispentrucaaici un atentat politic, ori poate chiar o simpla rasbunare, sa puie capat unei existenIe pe carenimic n'o puteapotoli, pentruca nirnic n'o putea satura. Cu dansul dispare o figura din evul rnediu, care apasa Inca asupra Peninsulei Balca- nice. 1920

XVIII

EUGENIA CARE A FOST IMPARATEASA.

Apeea care a fost in zilele ei de mare strillucire, cAnd de un cuvAnt hothritor dela Tuilerii atArna soarta Eu- ropei§ia lumii intregi,sfAtuitoarea ascultatA, prea mult ascultatä, a celui mai puternic Monarh, IrnpArA- reasa Eugenia, s'a stins la vArsta Scripturii, in casa din Madrid, de unde a plecat, acum trei 9ferturi de veac, faima frumuse%ii §i a distincliei sale. Mai mult sau mai puiin, intr'o vreme, care, ce e drept,§tiesA uite foarte eapede, orice om cult cunowe care a fost influen%a, la urmd nefastä, a acestei femei acArii ambilie, bine inte4ona CA,Ii intrecea prea mult mijloacele. Si traiese Inca* atAtja cari, dacd n'aufostmartoriizguduitoareicatastrofe in care s'a cufundat gloriaceluide-al doilea Imperiu, au fost sAgetaIi de emo%ia tragicA a clipei cAnd rno§tenitorul in exil al unui tron sfArAmat, tAndrul Ludovic Napoleon, urmArit, pareä, de fatalitatea seminIiei sale, peria, ucis de barbarii negri, intr'un col% de lard a Zulu§ilor, in- gropAnd cu dAnsul nu numai nädejdile unui partid,

50 OAMENI CAM AU MST

dar iasteptarile unei mame nenorocite. De atunci mai ales vaduva lui Napoleon al III-lea a tarit dupa valul ei negru numai fantasmele unei mariri pentru totdeauna nirnicite. Ce se stie mai puIin sunt friar legaturile ei cu poporul nostrui cu Ora noastra. La Madrid Inca, tocmai in acel palat de Alba, unde mama si sora ei, cai &Ansa, stiau sa atraga cea mai aleasa societate internalionala, ea a primiti omagiile de admira-tie ale unui tanar Moldoveancare se chema Mihail Kogalniceanu.Iar acei caH au cunoscut pe raposatul Dimitrie Stirbei au putut afla din gura lui cu cata simpatie era primit in cercul aceleia care purta acum Coroana Franciei. Mai tarziu, principele Carol era sa fie soiul uneia din tova- rasele favorite ale Imparatesei, principesa Ana Murat, care ar fi putut fi Intaia noastra Regina, o Franceza din nearnul cavalerescului rege alNeapoleii, dupa femei, <

XIX

CEI CARI SE DUC: CONSTANTIN LUCACIU

S'a stins in Ardeal preotul C. Lucaciu, fratele Orin- telui Vasile Lucaciu, a cilrui zgomotoasä faimd ii urn- brise toatà view. itotu§i acest mnrurrtel §i slAbirt preot avea ca1itIi refuzate de soartä marelui retor de pe vrernurialcauzei nalionalei osAnditului, cu un a§a de fasunätor proces,al Memorandului. Nu-i lipseau cuno9time1e, §i, in felul curn le prezenta astfel in cutare carte pe care a tiparit-o prin aniineutra- lith/ii avea curajul de a judeca independent, lovind curagios neajunsurile, fdra a se intreba dacd printr'a- ceasta supärä pe aceia de cari putea sg at:Arne situa%ia sa. Am vorbit pe vremuri despre aceastri lucrare de critica socialii, in care se atingeau uneori foarte dur, §i cu o putinlä de informaIie rapede, care era in adevAr remar- cabilá,viciileorganiza/iei noastre deastazi.Vedea pentru indreptarea relelor numai marele mijloc al culturii, biseriee§ti §i laice, al unei solide culturi nalionale, in care singurfi, cu adevdrat, ni este mântuirea, iar nu in exageraIiile de o clipdale retoriceiieftine§iin

52 OAMENI CARI SE DUC carnavalesca exhibilie de idoli gàuno§i §i de feti§i surzi §imutt. Pentru.acest crez al lui imi place sA-1 amintesc astrizi, &And la orice se gAnde§te lumea, interesail in cA§tiguri providenVale §i in sorIii marelui mezat de con§tiince, decfit la condiIia sufleteascA neapraLà pentru men/i- nerea§i desvoltarea noastra. Inv Atati profesori cari VA schimbati la fa-tà dupA un dar mArinirnos, talente care VA prostituiIi unde vá prindeispita,pe piatra murdara a drumului public, autoritrili recunoscute care cu atAta indiferenVi pentru faima ce-o yeti läsa vä angaja0 in intreprinderi renta- bile, tineri cu §apte piei la obraz, cari cAlcaIi in picioare cele mai sfinte indatoriri ca sä va capatui/i cu o carierd necA§tigatà prin rnuncä, säti/i ca drepta tea in ce prive§te putinla unui viitor pentru acest nearn nu std cleat in ce spunea acest biet popil pribeag, in exilul neutralitiqii noastre, la 1915. 1920

MOARTEA LUI GHEREA

In grele chinuri suportate cu acea rAbdare de care sunt capabile nurnai naturile cu totul superioare, care-§i pot avea ele singure o religie a dreptAtii, a iubirii de oameni, a seninei supuneri fatä de legile inflexibile ale lumii, s'a stins la Bucure§ti, intr'un sanatoriu, oaspetele de lungi ani al t5.rii noastre §i adaugitorul culturii sale care a fost in cetatenia romfineascO C. Dobrogeanu, iar in literaturk unde urma lui nu va dispArea, I. Gherea. Generatia de azi Il cunoa§te prin paginile de corosivA critic& socialà din Neoiobeigia, in care sunt multe cu- nostinte vechi sau neindestulätoare la originea puter- nicelor lui deductii. In ultimele timpuri a interesat mult atitudinea lui fatO de unele apucäturi zAdarnic provocritoarei hotd- rit anti-sociale pe care le luaserd oameni din partidul &au, cari nu-§i dau seamO indeajuns csocialismul incepe dela sociabilitate pentru a isprOvi la cea mai larga socia- lizare morald. Noi,cei ajun§i departe in anii vietii, am cunoscut, acum trcizeci de ani, rm pe cumintcle

54 OAMENI CARI AU FOST batran resignat faIà de ratacirile doctrinei in care si pentru care traise,ci pe tanarul, Inca tanarul predicator cu barba blonda si ochii blanzi, care, departe de a fulgera impotriva burghezului pentru cà e burghez si de a refuza pe motive de copiläresti discutii in legatura cu hazardul orb al soartei colaborarea si cu cel mai bun dintre oamenii cari nu lucreaza cu manile, pentru a se Infraçi si cu un criminal numai pentruca acela bate cu ciocanul intr'ofabrica, cauta cu pasiune si intrelinea cu dragoste relaIii in lumea intelectualitii romanesti. In loc s'o raspinga, s'o insulte, sa-i doreasca inecarea in barbaria generala, el se mulVainia s'o influenWe. i se 'Area cä, oricate revoluii ar fi sä ne zguduie, oricate ruine s'ar ingramadi, crick sacrificiu de sange s'ar cere pentru binele omenirii, el nu va putea fi servit insa deck tot prin ceia ce este superior §i celei mai mar* reforme sociale: schimbarea cea din launtru, a inimii noastre insesi. II vad alaturi de cei trei cari s'au dus pe rand: Cara- giale, din care n'a putut smulge demonul critic, Vla- hu%a, caruia i-a dat optimism, Delavrancea, in sufletul caruia macar intamplator a patruns ceva din convingerea acestui strain din firca sa. Imi aduc aminte de anii and publica Literaturd qi arta, cu noi, cu noito%i. oricat ar vrea sa-1 izolcze de burghezia noastra cugeta- toare sala unui club care nu e al nostru,i noi simIim in sufletele noastre, care, totusi, aveau asamanare cu al lui, ceva din acea trecere nevazuta a mogilor deieri care samana cu o luare de ramas-bun. 1920

XXI

UN REGE CARE N'A FOST : ALEXANDRU AL GREC IE I

Alexandru I, regele Greciei, s'a stins la Atena, de pe urma unui bizar si vulgar accident. L-a muscat una din maimulele aceasta avea patru picioare care se gasesc in apropierea tronurilor si obisnuiesc a face rki stapânilor cu totul altfel deck prin muscaturile lor, adeca prin lin- gusiri dulcii prin sfaturi rele. 0 ciudatii soartà pare a prigoni pe tori aceia cari, cu coroand regala sau fárà, au ajuns a fi in fruntea Statului grecesc, continuAnd, dupa prejudecata nationala, pe Constantin Paleologul cdzut de arma turceasca in apkarea capitalei sale bizantine. Presedintele Capodistria strApuns de pumnalele fraIilor Mavromihali la intrarea in biserica ; Othon de Bavaria izgonit printr'o triviard turburare la capkul unei .lungi si nu atk de nenorocite domnii ; Gheorghe I, adevilratul fundator al ordinii monarhice, ineepkorul de dinastie, azut sub ciqitul unui zàlud la Salonic, a doua zi dupä marile izbanzi ale armatei sale ;Constantin, ieri Inca inzeit de toath Grecirnea, iinbarcat cu de-a sila nc trimesul

56 OAMENI CARI AU FOST francez Jonnarti expulzat ca un indezirabil oarecare, plecând spre locul de deportacie unde-1 asteapthplmui- rea de un brutalsi pensia de exilaluiRomulus Augustulus ; iar acum Alexandru I, murind in chinurile veninului pe care i 1-a dat rnuschtura maimulei (infecth spet,h, acolo ipretutindeni !)... Ce-or fi isphsindtoliacestia, ce phcat istoric, inch nerhsplhtit, se tine pe urmele tuturora, fhcand din acest tron alGreciei acum asa de ispititor prin mhrirea hotarelor phnh la margenea nearnului, i inch mai departe una din mhririle care inspird o sacra' oroare chiar celor cari doresc mai mult de dânsele ! Cel mai ptrtin vinovat era, desigur, bunul, blândul, inofensivul tat-1hr care s'a dus. Intr'o zi, Venizelos, biruitor in lupta cu suveranul shu, a gasit cu cale eh trebue sa imparth cu altul puterea pe care i-o chstigase marele shu talent politic, in care d-1 Take Ionescu vedea un geniu pentru ca el insusi sá se bucure ae cealalth calificacre: a marelui talent politic. Realitatea a pastrat-o ; forma a dat-o aceluia dintre fiii regelui Constantin care, poate in urma unei intele- geri de farnilie, cum se face adesea intre persecutaii, consimIea sh rhinhie la Atena pentru a 'Astra in forma' de vicariat drepturile dinastiei. N'a fost Ihsat a domni chtusi de pi-0.n. Ori, in acele condi/ii cu tatäii fralii, era si aceea de a nu lua de fapt raspunderea niciunui act de Cavern? Cei citiva ani de regali tate nominald ai lui Alexandru au avut o singurà ocupa%ie: iubirea pentru feineia, asa de crud lovith astazi, care i-a inchis ochii, singurul om cu priinfa, desigur, care a stet lAnga clausal,

UN REGE CARE N'A FOST; ALEXANDRU AL GRECIEI 57

Se pare acum Ca' regele neincoronat al Greciei cautà un alt copil pentru pàstrarea aparenlelor. Il va gasi? Poate ca da. Dar sunt oameni cari cred &à, pentru ate a facut si poate face bune, regalitatea nu meritä aceastà ofensa de a fi un simplu decor atunci când, fa's- punzatoare inaintea istoriei, ea trebue sä fie un simbol. 1920

XXII

LA MOARTEA LUI WUNDT

Cu Wundt se duce ffirä indoiala cea mai mare reputalie filosofica a Germaniei secolului al XIX-lea. Dar este o intrebare daca actuala Germanic avea pentru octogenar si opera lui chiar daca era socotit ca un prooroc al germanismului navalitor si-si pusese numele sub faimo- sul memoriu universitar, de scuza pentru crimele militare germane, aceeasi stima ca si oarnenii, de acolo sau de aiurea, cari se informau si se inspirau din vasta lui opera. Când si-aform. at spiritul sisi-aapropriat metoda de lucru, Germania, care nu-si realizase unitatea na- 0ona1a si nu ravnea la tirania # civilizatoare* asupra lumii, era muncitoare, modesta si consecventa. Ea se inchina respectuos inaintea faptelor pe care cauta sa le fixeze metodic. Ea aseza in construciii grandioase de sinteza rezultatele unei migaleli care faceaadrniralialurnii. A doua zi dupa desfrAul ultimelor metafizici ca si dupa indoiala eleganta dela care a plecat la noi un Maiorescu, sceptic si desprquitor, era nevoe de patrunderea stra- bätatoare in 0 obiect *, totdeauna plin de Invalatura pentru

LA MOARTEA LUI WUNDT 59 cei bolnavi de prea mult subiectivism Eric ori critic. 0 imensá opera de laboratoriu e rezumata in psihologia marelui dispgrut §i, pentru a scrie Psihologia Popoarelor*, o Sociologia * sa, el a ràscolit uria§e materiale de observa/ie asupra tuturorna.ciunilor. Prin aceastá clasificacie a informaIiei oneste, lucrarea lui de o jumätate de veac va rArnânea. Va ramânea mai ales dupd ce actuala epocd de noud metafizica revolu- Iionarà §i mistica, de care sufere cáci e o boa% §i Germania, ward de infectat prin temperamentul ei propriu, va fi incetat. PAng atunci ac-ei cari, in speciali- tatea lui, conceputà a§a de vast, §i in intelectualitatea intreaga,II pomenesc cu prilejul dispariVei lui dintre cei vii, au, desigur, aplecarea sä-1 priveascd §i pe dânsul ca pe unul dintre reprezintan%ii acelei epoce, inchise, in care spiritul urnan se cobora Ong la cunoa§terea deplinà a lucrurilor inainte de a anuMa supremele concluzii filosofice §i, mai ales, respecta in proclamarea lor acea realitate care ni permite a vedea adevarul in singura forma accesibila noua: in faIetele lui, schimbátoare odatri cu sufletul nostru insu§i. 1920

XXIII

I. G. MICLESCU

La Paris s'a stins, desparlit nu nutnai de /ard dar de viea-ca ei intreaga din ultimul timp iatins de rnoarte printr'o grea suferinla de farnilie, un suflet deosebit de sinl/itor si capabil de cele mai nobile Inàlri dare ideal. I.G. Miclescu era o firecu totul distinsa, caruia-i lipsea numai o conceptie a vieii bine hotaritai o voirrp nesovaitoare in urmarirea scopurilor sale, pentru a fi una din cele mai remarcabile personalitali, in literatura si in politica. Aceste insusiri erau inconciliabile cu ceeace forma insasi esenIa naturii sale simpatic curioase 9iopuse cerinIilor normalului in cugetarei activitate. Un mistic care 'Area sa vie de sub alte ceruri, aducând cu dânsul misterioasele vibrari intirne ale altei rase, pc care ar fi vadit-o de al tfeli fata lui extrem de delicata, cu fosforica scânteiere a unor ochi de iluminat. Ur- maritor pasionat al unor vedenii ce nu se puteau comu- nicai altora, cari insa erau adânc zguduiii la fiecare din desperatcle lui sforpri de a le atinge.

I. G. MICLESCU 61

Piesele lui de teatru, rasarite pe neasteptate, fárit ca o intreaga opera literara sa le fi urmat eaci tot ce era con- secvent,4 i se va fi parut o inIelenire uriL, o impotrivire la tainuitele indemnuri ale naturii Insei, au atras dela inceput atentia, fara voia, ba poate chiar cara placerea lui, care n'a facut nimic ca sa le impuic ori ca sa le susIie. Ziarul lui,Protestarea*,in care se ridica violent contra ingaduiniii politice a unei Suveran care inchina b4e- lepciunii cerimile morale ale unui temperament sever in autoritatea sa, dar si contra ingenuncherii chiar a acestor cerinli, care erau si ale sale proprii, a fost pentru o societate deprinsa iatunci a vedea si a (

62 OAMtlii CARI AU VOST onabiilor biblici.Cind ispravea, vraja se disolva §i nu rämânea nirnic, cleat un orn foarte jenat de ceea ce spusese. Intr'o lume de trivialitate cuceritoarei de estetism doritor de apreciere, el ducea idealismul sAu de o speIä bizark pe care parcti voia sA-1 fereascä de orice atingere, chiar §i a unei inteligenle prietene. A fost unul din acei oarneni cari au cochettiria de a salva, pentru confundarea cu sufletul cel mare al lumii, ce a fost mai sacru in ei

1920

XXIV

NICOLAE FLEVA Inca un exemplu

Când am ajuns a cunoa§te §i eu ce se petrece in viaIa noastra publica, in anii aceia de agonie aNViziriatului* lui I. C. Brätianu, când regele era primit la Ia0 cu strigate sigarda lui era impro§catà cu mere stricate §i ouá clocite, de cei mai sumiri nobili tineri 9i de profesori cunoscuIi, când noi, tineri din coli, ne dddeam inapoi sub apasarea escadronului de jandarmi cáläri care se ineurca in strà- d4a de Itinga <

64 CAMENI CARI AIJ POST

giintre multimea sateasca fara gandi Para glas, clasa interesanta, aceea dela gratiile careia, ca si de ale Su- veranului, atarna siguranta guvernelor. Cu cat stiau acesti oamenii ziarele care scriau pentru dânii, advo- catul Fleva era leit un < tribun al poporului #. Zile mari s'au arnestecat in vieata lui,i muiçiniilci-au purtat in triurnf de-a lungul Bucurestilor, dela 1880 la 1890, zeul de care erau mandre. Pe calea zgrunturoasa a unei opo- zitiineobosite, in mijlocul aplauselor sialbulirilor, ajunse el la acel loc care avea pc atunci asa de multa insemnatatei pe care el il dorise asa de indelung: Mini- steriul, Ministeriul de Interne. A fost acolo un supravegbetor atent al administratiei si eel dintai a cutezat sa urmareasca relele ei pana in pestera lor cbiar. Cu caldura a recomandat o descentrali- zare care i se parea a fi leacul. Apoi, ca ialtii,gi-a avut scandalul, cu invinuirile obisnuite de conruptie,si s'a dus. Dar faima lui nu perise nici cbiar dupà nobilul exil ce i se gatise ea ministru in Italia. Adus de acolo prin ingrijirile d-lui Take Ionescu, glasul lui a mai aflat ceva rasunet. Ce fusese alta data insa, nu mai putea sa fie. /n Parlament, fara resdnanta in mase, el si-a pierdut pe incetul toate calitatile fried a inceta sa fie un dibaciu mester de opozitie. D. Badarau a simtit-o bine pe pielea sa. A fost tot ce putea da liberalismul roman ca agitator. Niciodata n'a ajuns, in vanzoleala sa, nici pana in clasa sociala, nici pana la organismul national. Pentru dansul neamul eragpoporulr,si el nu baga de searna ca acel poporreste numai publicul, si atat. Iar publicul, care

NICOLAE FLEVA 65 dorea un spectacol mai fin, I-a pa' r5sit odath cu incetarea moclei retorice pe care el o personifica. i,in 1916, els'a trezit la indemana armatei de ocupai,ie. Locul lui n'a putut fi luat §i nu va putea fi luat de nimeni. Liberalismul nu poate da al-ci (4 tribuni a deck pe acesta.i de mult, lumea a dovedit CA nu-i vrea. Cine ar pofti s'o Inceapa dela capat, vazd acest exemplu! 1920

XXV

T. V. STEFANELLI

0 board' aprigO a luat In cateva saptämâni pe septua - genarul membru al Academiei Române, T. V. Stefa- nelli. Vechiu coleg al lui Eminescu, caruia-i 'Astra o du- ioasä memorie, Stefanelli fusese un eminent magistrat, care, In ceasurile-i libere, se ocupa cu interesi de istoria colIului de pämânt românesc unde se ndscuse. Astfel a strâns, ani de zile, asupra republicei de Idrani a Câmpu- lungului atAtea documente, care, tipdrite dOunâzi, lumi- neazO puternic aceastà viea-Va ateascA de un caracter a§a de original. S'a ocupat§i. de stAlpul dela Vama, pomenindu-ni de ultimele biruinli românqti in epoca Fanariolilor, §i a lämurit mai bine Inceputurile neamului Ca1m4ul, care a dat patru Callimachi ca Domni Moldovei. In zilele de incercare ale fazboiului, bOtrAnul, refugiat la Folticeni, de unde e solia sa, a fost unul dintre aceia cari au fatimit mai greu in viewca lor materialä. Bucuros ea lucrurile s'au ispravit cum le vedem, el reincepuse studiilesaleiubite. La cAteva saptámâni Inainte de

T. V. STEFANELLI 61 moarte, chinuit de dureri care-i eapiau somnul, el vor- Ma la Academie despre cadastru 0 cgrli funduare in Bucovina. De o corectitudine exemplara in toate manifestdrile sale, el poate fi dat ca un exemplu tineretului. 1920

XXVI

GHEORGHE TOFAN

In sfarsit, lungul, insuportabilul martiriu al lui Gheor- ghe Tofan a luat sfarsit. Ace la al carui biet trup era o jalnica ruina §ice om voinic si frumos fusese pe vremuri,pana-Iingenunchiase teribila board misterioasa ! se odihneste acum in parnantul /arisoarei lui bucovinene, pe care, pe vremuri, ca puini aIii as zice mai mult: ca nimeni altul n'o sperase numai româneasca, ci o visase intoarsa in stapanirea dremilor ei mosteni. In orice a pregatit acolo ceasul fericit al realipirii se va gasi, atunci cand se vor cerceta multele cause adanci ale prefacerilor minunate urma activitalii sale. 0 activitate plina de iniIiativd, sau poate, mai bine : oiniliotivii plina de activitate. Caci la el ideea era generatoare si nicio fapta nu venea razleI,ci ca o manifestare necesard, nelipsita, a ideii. Invaptor, a stint sa prefaca o invala- torime robita pada atunci, pe rand, guvernului strain si apoi unei egoiste propagande demagogice, care o in- trebuinla ca element <contra preolimii conservatoare, a stint s'o prefaca, zic, in elementul de

GHEORGHE TOFAN 69 capetenie al refacerii morale a nearnului. Pe and un Mihai Chisanovici, alt frarnantritor de suflete, pastra legaturile cu trecutul austriaci exprima in nemteasca vioaiei spirituala din revista lui, Wahrheit, idcile unei noi generatii, Tofan a stat neclintit, exclusiv, pe terenul national. Alaturi de Iancu Nistor, el a cautat sa trans- planteze in Bucovina, contra spiritului batranesc, care dainuia Inca, curentul dela Samcineitorul, intreg, cu tot ce cuprindea, cu tot ce acoperia, cu tot ce pregatea. Junimea literard a fost o publicatie de importanta epo- card in desvoltarea spiritului romanesc din Bucovinasi,pa- trunzand destul de adanc in lumea invatatoreasca, a produs in sufletul ei, pervertit adesea de calornniile austriace contra romanismului si mai ales a Bomâniei, o reactiune din cele mai fericite. N'a fost de ajuns atata pentru acest energicdeschizatordecale,care,sub forma exterioara blajina a fiinteisale,ascundea un mare avant de lupta. Cursurile universitare pentru toti Romanii,i anume pentru ceia ce-i reuniai trebuia stranga in aceleasi hotare, sunt opera indemnului sau. El a tinut neaparat la inceperea lor,in conditii cat de modeste. El a manat, an de an, la Valenii-de-Munte pe cei mai curagiosi dintre tinerii Bucovinei. El a aparut acolo cu admirabilul cor al oArmoniei o, care a straba tut Romania intreaga, si nu voiu uita seara and in casuta cea veche, apoi daramata, am fost trezit la un ceas din noapte de glasurile maiestre ale cantaretilor pamantului luitefan-cel-Mare, veniti sa-mi dea cea mai neasteptata, dari cea mai placutri din serenade.

70 OAMENI CARI AU FOST

Sa spunem care a fost opera lui in Basarabia pe vremea razboiului?Cat s'a cheltuit§iacolodintr'o energie pe care boala o distrugea incet in izvorul ei fizic? Sa caut a gaci sentimentcle cu care acest pre- cursor a intrat acum aproape un an in Camera tuturor Romanilor, unde nu mai avea vlaga sa vorbeasca? SA descopar ce s'a putut petrece in sufletul lui pl'apand de agonie tocmai in ceasul cand §tia el bine ea se cer puteri §i cuno§tinle ca ale lui? SA nu uitarn pe acela care in clipa izbandei nu §i-a cerut partea. 0 §coala din Bucovina, §coala de pregatire a invälatorilor a§ propune sa poarte numele lui. Afland cine a fost el, tinerii s'ar deprinde cu ideea ca Romania Mare nu s'a facut nici pentru ca§tiguri materiale, nici pentru succese de partid. 1920

XXVII

UN OM DE BINE: DIMITRIE GRECEANU

In luptele noastre politice, in care cei mai multi aduc, cu talente apreciabilei condamnabile dibacii, o feroce ambitie de a parveni §i o lacomie de schboasa infatipre pentru toate placerile lumii, and astfel o nota cu totul deosebità de aadevaratului nostru popor,Dimitrie Greceanu, care s'a stins de pe urma atentatului dela Senat, infatip o nota aproape numai a luii care-i va face totdeauna simpatica amintirea. Boier dintre aceia cari n'aveau nevoie sa se pue in frunte ca sa fie vazuti, boier moldovean, voiu aclaugi, la carediscretia§iamabilitatea, carepot .pareao lipsrt de energie, sunt calitäti ce se transmit din genera-tie in generatie, Greceanu s'a multamit, intr'o vieata in care nu i-a lipsit nimic din ceea ce face fericit pe un om, a fi, la locul unde-1 a§eza na§terea §i inrudirile sale, un element de pace, dari caci Para aceasta pacea e toleranta pentru toate pacatele un element de dreptate. N'a fost o intamplare ca de atatea ori a avut por- tofoliul Justitiei, unde §i-a inceput cariera ministerialà.

72 OAMENI CARI AU FOST

Luandu-1i pastrandu-1, el parea sa afirme en intr'o societate ca aceasta 1)justi%ia macar trebue sa ramaie nebamiita,i, fiindca instituOile noastre o supun puterii executive, reprezintantul acesteia trebuie sa aibà vir- tutile unui magistrat. Rau incunjurat de oameni cari pretindeau a lticra in numele lui, silit a prirni tovarasii si conduceri care in fundulconstiin/iilui 11 rebutau, amestecat in plamada informa a poftelor bestiale, el a stiut totusi sa reliefeze oricand autonomia sa morala,i aceasta cu o mireazrna de delicatep, semn al rasei. Nu cred ea vreun om politic a putut fi jignit vreodata de acela care a fost totusi atat de mult amestecat in vieatapolitica. Aceasta se va putea spune de dansul ca lauda cea mai frumoasa si mult timp dupa ce se vor usca florile pe care induiosareainor/iiifiorul tragediei le samana bogate pe sicriul lui. 1920

1) Erau cuvinte cenzurate.

XXVIII

CONSTANTIN, FOST REGE AL GRECIEI

Regele Ferdinand a anunIat in Parlament indoita casatorie a prinolui Carol si a principesei Elisabeta, care in curând vor lega dinastia noasträ cu dinastia care dornneste in Grecia si al càrii reprezentant mai potrivit se cauta asfazi pentru a lua locul nenorocitului rege Alexandru. Aceasta indreaptd mai staruitor privirile noastre asupra exiIatului din Lucerna care din acest ad'apost unde a indurat toatemizeriilesi umilinlile declarii c'à asteaptà, in ce priveste drepturi la care n'ar vroi s'a renunce nici in folosul fiului celui mai mare, hotàrirea, prin plebiscit, a poporului grecesc, care, trebue sä recunoastem, a vorbit prin votul care a rasturnat pe Venizelos. Acela pecareadversariis'aiilnumesc,simplu: <( Constantin )),a avut in tinere-ca sa tristul rol de a pierde un rAzboiu cu Turcii, dar, peste cAIiva ani un- mai, pe acela, fericit, de a-si plati greseala sau lipsa de noroc printr'o mare biruirrp contra aceluiasidus- man, puind, cu arma in mAng, temeliile Greciei Mari,

74 OAMENI CARI AU YOST intinsa apoi peste orice a0eptari, de un extraordinar ministru. Caci sa nu ascundem faptul ca, daca aceasta intre- gire nationala, sub raportul diplomatic, e datorità lui Venizelos, sub raportul militar ea n'are nimic a face cu impulsul acestuia, caci, in marele rázboiu, in care Grecia a ca§tigat ap de mult, ea n'a avut prilejul sa plateasca jertfa de sange, w de grea pentrual-0i, prin care de obiceiuseca§tigalibertatea poporului.Izbanda omului de Stat e dintre acelea care trezesc admiratia claselor culte,celelalte nu dau iubirealorfanatica cleat osta§ului , pana ceel face gre§eala de a voi safie 0 om politic faraa puteaca§tigaadmiratia claselor culte. Diplomatia lui # Constantin * a fost regretabila, avand adeseori chiar aparente infame, dar ea se facea pe raspunderea consilierilorsai, pe cand gloria militara a mancatorului de Turcii de Bulgari, aceea era o avere proprie, pe care cel izgonit de straini, fie 0 de prietenii 0 binefacatoriiGreciei, n'a pierdut-o. De aici popularitatea, indaratnica, rebela. La aceasta insa a contribuiti Venizelos. Nu §tiu cat a inteles el poporul grecesc, dar ce este regalitatea, n'a inteles. Sau, §i mai bine :el a vazut regalitatea prin rege, in Ice sa vada pe rege prin regalitate. Aceasta e insa o mare gre§eala intr'o democratie, care poate da valuri, oricate, §i furioase, dar ii trebuie §i tarmuri. Aceste tarmuri insa le d'a regalitatea, regalitatea singura. Si o regalitate care nu trebue sa arate ca' atarna de altcineva deck de interesele 0 con0iinta

CONSTANTIN, FOST REGE AL GRECIEI 75 naliunii. Regi numai din mila lui Dumnezeu nu mai Bunt, regi din mila unui om nu trebue sa fie. Cine incearck se expune la ce se intAmpla astazi cu 0 Constantin * cel 4 desfiirrot )): poporul cautá un rege, pe care sa' nu i-I fi impus nici cel mai meritos dintre oamenii politici. 1920

XXIX

GHEORGHE PITIS

Cu totul neobservatà a trecul, in mijlocul gravelor evenimente si intr'un mediu din ce in ce mai instrdinat de bucuriile sufletului, moartea, la o vArstd când putea sd mai aducd servicii in scoala rornâneasck a Bravo- veanului Gheorghe Pitis, Ghicd, cum ii ziceau cei din orasul lui natal. L-am cunoscut la < Revista Noud >> a lui Hasdeu, in odd4a luidin Strada Regard, unde in jurul magului imbdtrânit care, zdrobit de moartea fiicei sale, ni anunta solemn, in fiecare sedincd de Vineri seara, data precisä a rnortii sale, prevestità prin spirite, se aduna, nu o scoard literard, fiindcd Hasdeu nu cunostea decAt prieteni per- sonalii admiratori, ci un nurndr de persoane care alituri de literaturd aveau o pregdtire culturald ce-i apropia de inv4atul conducdtor al cercului. Era cu putint,d deci sà stea aldturi Dclavrancea, care venea destul de adesea Vlahu-cdfigura numai pe copertà intre redactori Ioneseu Gion cu poza lui van, Saineanu, exprimAnd cu dinii stransi idei cuminti asupra chestiilor intAmplator

GHEORGHE PITI5 77 aduseindisculie,§iSperanrdanecdotistul,care-§i facea un loctotmai mare inincrederea marelui sauprieten§i,apoi,cu poetulStavri,cuVasile Cosmovici, §i el poet in vremurile prielnice, cu al-0, tineretul incepator. Piti§ era singurul care aducea in aceasta intimitate literara a omului care a facut a§a de mult pentru §tiinia §iaprecierea sufletului popular cunoa§terea adevarata, personala a acestui suflet §i putima de a-I reda in seri- sul sau. Oache§ §i slab, cu dinIii albi §i ochii jucau§i, parea ca sta gata sa inceapa povestea.i o spunea bine ; pacat numai ca a spus-o prea pqin, caci fail indoiala avea toate insu§irile pentru a fi adungtorul basmelor ardelene, mult mai puiin cunoscute deck ale noastre, caH am avut, pada daunazi, and ne-am cufundat iar5§i intr'o stearpa literatura artificiala, de imitalie preten- iioasa §i zadarnica, un §ir intreg de harnici povesta§i. Se pare ca interesul lui Piti§ mergea insa mai departe cleat basmul. Studiul lui, vrednicde toata lauda, despre obiceiurile Junilor dela Bra§ov poate servi drept model pentru altii, dar el arata §i ce inlelegea srt scoatä el insu§i din cercetarea serioasa a datinelor poporului roman. Pentru oHce ocupaPe literara continua mediul nostru este de sigur cu totul neprielnic. PuIini rezista. La Piti§ izvorul interior nu era destul de bogatpentru aceasta. Profesorul de grece§te la Sfantul Savaa trecut astfel intre cei cari au renuntat. Vieata luia aparlinut treizeci de ani numai §colarilor §i familiei. Constatand, odata cu parerile de rat' pentru omul bland §i prietenos, aceasta

78 OAMENI CARI AU FOST pierdere mai veche deck incetarea lui din vie**, ne Intrebam dacA nu cumva pove9ti nepublicate se gasesc intre scrisele rämase pe urma lui Piti9. Ele ar trebui pästrate pentru publicarea In vremuri mai bune deck ale salb4taciei §i speculei actuale. 1920

XXX

CENTENARIUL LUI NAPOLEON

0 sun' de ani de cfind, a doua zi dupà o furtuna cum- plitä, s'a stins, intr'o biata odaie pe care o cutremurau furiile naturii napustite pe nesfar§ita intindere a Oceanu- lui, acela din care, de un an de zile, nu mai ramasese deck, o biata umanitate dureroasà: Napoleon. Atunci, in 1821, era numai un fapt-divers tragic. Din depârtarile << stancii batute de unda plangatoare *, nu era sa se mai intoarca niciodata celcareingenunchiase lumea: aceasta o §tia oricine. N'a fost macar o u§urare pentru un regim ameninIat : dusmanul cel mare era trecut dincolo de margenile posibilita-cilor istorice. In sufletele credincioOlor incomparabilei glorii a fost numai dispariIia fara zgomot a unor speranle nebune. 0 noua regalitate, (c cetaIeneasca *, a crezut ca se asigura aratand ca nu se teme de eroul mort, §i, sub Ludovic-Filip, pe strazile Parisului care parasise de doua ori pe atletul invins, s'a desfaprat convoiul imens care ducea la Invalizi, in sicriul de porfir, ramäsiIile desfacute din groapa meschina a insulei pierdute. Era restituit pamantului Franciei pe

80 OAMENI CARI AU FOST care, fie qi numai pentru a o servi unei ambitii suprau- mane, o voise doamnd lumii.Restituirea in istoria insdsi a poporului francez a fost mai grea. Victoriile lui, fundaIiile lui, legisla%ia §i organiza-cia lui incdpeau acolo ;personalitatea lui insà, nu. Teamd de un partid bonapartist, care dovedise la 1848 cd poate da, ajutat de dorin0 unei societaIi intregi anar- histe, un al doilea Imperiu? Antagonismul de principii al republicanilor faVa de tiran? Oroarea sacrificiilor de sAnge pentru satisfacerea unei ldcomii rdzboinice fdrd margeni? Ceva din toate, desigur. Dar mai ales lipsa pentru cdtva timp a acelui element care consolideazd mai mult §i asigurd mai puternic naliunile: simIul continuitd/ii istorice.i nu, o natie, oricare ar fi patimile care o des- bind la fiecare moment, nu poate renunla la nimic din ceea ce s'a fácut in numele ei §i spre folosul ei, material §i moral.i in numele Franciei, pentru cre§terea hotarelor ei, pentru mdrirea prestigiului ei a fAcut acel mare intre cei mari opera sa de pace §i opera sa de räzboiu. Azi se recunoa§te aceasta. La o sutd de ani dupd moartea sa omul patrunde intreg in cetatea cea mai grea de cucerit: inima naIiunii sale fdrd deosebire, cdci §i cel mai inddrjit socialist simte vibrând in fiinIa sa ceva la auzul numelui care rezumd o legendd. E cea mai mare din biruinlile lui, §i era firesc sd vie a§a de tdrziu dupd insd§i desfacerea fiincii pdmânte§ti. cu aceasta Frarga se simte mai mare, fiindcii s'a reintregit intr'unul din cele mai glorioase domenii ale trecutului ei. 1921

XXXI

EMANUEL PORUMBARU

Aceste randuri vor sosi tarziu pentru a aduce un ornagiu memoriei omului de bine §i omului de cultuffi care a fost in politica noasträ, intinatà de toate patimile, Emanuel Porumbaru. Intr'o lard unde opinia publica e forma-Ca adesea din glumele nesarate ale ziarelor umoristice oH de stupidele zeflemele ale<( cronicarilore,lumea ajunsese sä creadá cã Porumbaru era un b6tran mai mult sau mai puIin in- significant sub care se ascundeau aceia cari voiau ca toatá conducerea sa fie de fapt in mânile lor. *i nu era a§a. Porumbaru, care primise o educalie aleasà, avea cunwinte foarte intinse §i mai ales nu ostenia niciodatá, pang la vrastafoarte inaintatà pe care nu-i plAcea s'o inrirturiseascg, sä le intregeasca printr'o lecturà bogata sialeasg, cum n'am gAsit-o la alt orn politic al nostru. Când lua cuvântul, in Parlament, asupra unei chestii, puteai fi pe deplin convins ea se aduce inainte, cu mult bun sirr4 §i cu o aleasä discreiie, tot ce se §tie mai sigur, 'Indla ultimele date, asupra subiectului. In timpul

82 OAMENI CART AU FOST ràzboiului, &ea ini/iativa n'a fost in mânile lAtrAnului, nu i se poate face o vind din aceasta.i in alte ori stri- vitoarea r5spundere a luat-o, cum era firesc,eful guvernului. Dar nu se poate spune destul cu an' simlire patriotica a urmärit el toate actele grozavei dramei cu câtà limpeziciune a judecat evenimentele ;mai mult: cu cAtà curagioasd incredere a prima el rezultatul final. Lucrurile acestea vor mai fi fost spuse de eine 1-a cunoscut §i. mai bine pe Porumbaru ; am Iinut sà se adauge §i màrturia mea. 1921

XXXII RE CELE PETRU AL SERBIEI Batrânul Monarh care s'a stins acum câteva zile a fost unul din oamenii cei mai zguduili de soarta cari au trait vreodata. Stranepotul intemeietorului Serbiei, el a fost fiul unui principe exilat 9i menit sa moara in exil, pe pamântul austriac, 9i nepotul de fiu al unui asasinat, caci Cara- gheorghe, fugar, apoi intors in lard, a murit sub loviturile unui asasin. A trait departe In Apus o tinereIagrea. InsuratcufiicadomnitoruluiMuntenegrului, el a vazut-o murind tânara. A luat parte, and avea ceva mai mult de douazeci de ani, la revolta Bosniei 9i HerIegovinei contra domi- naTiei turce§ti, sperand sa capete astfel coroana SArbilor din Balcanii reuniIi. Numele lui atunci s'a auzit pentru intaia§i data in Europa apuseana. Apoi, pentru lungi ani, pentru o vieala Intreaga, el a disparut. Doar din and In and era vorba de dânsul, iar4i, cu prilejul vre unei conspiralii fat% rezultat. Traia la Geneva o viala de burghez, fara multe mijloace, ili cre§tea cu greutate copiii.

84 OAMENI URI AU FOST

De aici o tragedie, in care totdeauna a declarat ca n'a avut niciun amestec, 1-a facut Rege al Serbiei. A intrat ea rege in conacul cel nou, laugh' easula de pe balconul careia fusesera prabusite trupurile insange- rate ale ultimilor Obrenovici. Dar soarta schimbatoare nu-i rezerva numai atata. Un razboiu biruitor, prin care a castigat Serbia Veche, Macedonia, a indoit intinderea regatului sau ; atacat de aliatii bulgari, i-a vazut pedepsiti pentru reaua lor credinta.i, in sfarsit, cea mai minunata din schimbarile politice ale lumii i-a dat stapanirea peste toate ramurile natiei sarbesti, dela Pind Vaud langa Klagenfurt, dela Pirot Oat la Ragusa. De mult, era zdrobit fiziceste. L-am vazut in 1913, mis- candu-si cu greu manile,picioarele intepenite. Pipaia cu ochii in lacrimi clopotul bunicului sail pe ca'te, gasin- du-1 la Craiova, il adusesem, §i aceiasi ochi se aprindeau de dor cand vorbea de Bosnia si Hertegovina, pentru care luptase si care erau sa-i revie, cu atatea, atatea alte provincii. Dar el nu mai era in stare sa le carmuiasca. Bucuria singura-i ramasese.i cu &Ansa pe fata se va fi stins acela care mai mult decat legendarultefan Dusan aNu norocul de a strange laolalta intregul sau popor. 0 mare si grea misiune revine fiului sau, viteazul print Alexandru. Ca regent el a inceput-o. In indeplinirea ei II intovárasesc dorintile tuturora cani, §i la noi, doresc o Serbie asigurata, clreapta, buna si prietena. 1921

XXXIII DOI DISPARUTI: PROFESORUL PRECUP. VASILE SION. Din Cluj se anunia moartea profesorului Precup. In acest Ardeal liberat, In care principala indeletnicire e, azi, a se practich politica de partid pentru a se rupe cat mai mult solidaritatea naPonala si a se face cat mai mutt pe placul dusmanilor nostri celor vechiistatornici, Precup era unul dintre acei oameni rani al caror gand se indrepta numai la cultura romaneasca, aceia care linpaca, Infr 4este si duce mai departe acest neam ramas in urma. Nu-si calca astfel obiceiul unei intregi de inunca devotament. Profesorul din Blaj fusese totdeauna intre aceia dela cari cu siguranIa se cere munca spornica pentru binele obstii. De atatea ori 1-am vazut indeplinind, modest si bucuros de isprava sa, sarcina care i se dadusei pe care el o primia recunoscator ca poate fi de folos. Dupä unire, ca inspector al invalamantului superior,el a adus Insemnate servicii. Neat numai ea dorin0 lui de

86 OAMENI CARI AU FOST a se face numai cele de nevoie pentru scoli s'a lovit, mai ales In timpul din urma, de a-toate-mistuitoarea patimii de partid. Am o scrisoare din ultimele lui zile In care se arata scarbit si gata de a se retrage. * * * D-rul Vasile Sion, care si el dispare prea rapede, era cu totul alt temperament. Nervos, iute, gata de suparare §i, Indatà ce era sup6rat, de razboiu cu oricine, pentru orice, el era odata", cu acelasi foc, la Serviciul Sanitar un administrator strasnic, neadormit, gata oricand sg sara asupra epidemiei si s'o distrug5. Nu ca pe o nenorocire publica, ci ca pe un adversar personal, as zice: ca pe un adversar politic. Caci violent om de partid era si doctorul 1Liberalis- mul n'a avut niciodata,ca idee si caalcatuire, un mai militant aparator. Cu o lume Intreaga era gata sa se ia la traria pentru t( ai lui #. Tot asa, Inainte de ràzboiu, germanismul era pentru dânsul un zeu de care n'aveai voie sa te atingi. Acestei foi i-a adresat o scrisoare In care ap6ra scoala german4 din Romania s'i cu cc aprindere !Dar, iatá, nici pasiunile lui nu lineau mai mult deck interesele Iàrii, fiindcg, pe urn* and a vázut ce ticalosii fac prietenii sUi, a facut contra lor o sarjà ca aceea. Era dintre pwcinii oameni cari, intr'o societate de cal- cube, aducea pasiune, si, mai la urmà, acesta e motorul care liaised lumea. Cine n'o are, pficat ; dar eine o are, s'o IntrebuinIeze cat mai bine ! 1921

XXXIV

COMEMORAREA LUI ION BRAT IANU

In mijlocul diviziunilor politice cu care s'a inceput vieata, pling totu0 de greutali ci ineunjurata de amenin- Vali, a României Mari,fiii lui Ion Bratianu §i câiva din colaboratorii lui, d-nii Costinescu, Pherekyde, Bibi- cescu, au crezut ca suta de ani dela nacterea barbatului de Stat care mai mult cleat oricine a avut pe langa voinca patriotica §i fericita putinta de a contribui la organizarea Statului roman modern, trebuie sa aiba un caracter nacional, fara deosebire de partid. Idee fericitacifoarte potrivita pentru imprejurarile de astazi. Prin pelerinagiul la mormantul aceluia care a prezidat la declararea razboiului pentru Independenla 0 care a infalicat Domnului biruitor coroana de ()lel a regalita-pi, prin serbarea dela Bucurecti, care va urma, nu se aduce numai cel mai meritat oinagiu unui mare om de bine prin faptei unui idealist care a ctiut sa coboare in realitate spornica nobilele lui concepIii, ci se arata, in ace- latitimp, un drum: drumul in partea cea mai folositoare

88 OAMENI CAM AU FOST a lungii lui vieli si drurnul care ar putea, ar trebui sa fie si al nostru. Domnia lui Cuza-Voda fusese sfa.siata de luptele dintre partide, adeca, de fapt, dintre personalitalile distinse, unele dintre ele cbiar eminente, care adesea nu-si dadeau sama Indeajuns ea mai presus de dreptul lor la noto- rieta te si la putere este interesul superior al Iarii, care a doua zi chiar drip Unirea pe care o facusera doar toli irnpreuna avea nevoe de ajutorul lor, al tuturora. Faptele mari din aceasta scurta Domnie au trebuit facute cu calcarea normelor constitutionale, ceea ce e totdeauna periculos.Iar urrnasul intaiului Domn al României n'a putut sa se razime multi ani pe acel con- curs de bunavoin/i care singur i-ar fi usurat greaua sarcina. Ion Bratianu el insusi participase, si cu pasiune, la aceste vrajbe, la actele razboiului civil care nu se dfidea inlfituri dela conspiraIii si comploturi,dela de- tronarea alesului din 1859. Ajuns Insa la varsta maturita%ii politice depline caci la 1877 el avea cincizeci si vase de ani , el si-a dat sama,el singur, de faptul ea organizarea Iarii dupa razboiul desrobitor nu poate fi opera unui partid. Sau ea nu poate fi aceasta opera decat cu o condilie: ca acel partid al patriei sa cuprinda, fiecare la locul lui, tot ce poate da mai bun o genera-cie, devenind de fapt o coalrcie pentru a fi o colaborare El numise partidul sari:revolulionar, conservator- national, apoi liberal-nalional. Ceea ce-1 interesa dela o vreme nu era numele, ci alcatuirea si putinla de a se ajunge la un scop superior. De aceea intre cloud activitäli

COMEMORAREA LUI ION BRATIANU 89

de partid el a dat cei zece ani,sfarqi-ci ràu de sigur, dar cari au insemnat /litre oamenii politici treva patriei §ia naVunii. Lângd rnormântul lui Ion Bratianu sà-i intre in minte cui trebue Ca' de aceasta avem nevoe §i astAzi I Astazi mai mult decAt atuncea chiar. 1921

EMIL CO STINE SCU

Dupà o grea boalà, care-I relinuse mulIi ani departe de afacerile publice, Emil Costinescu, unul din fruntaqii partidului liberal §i acela care In multe privinIi i-a fost conducatorul de fapt, a incetat din vieata. Uri le politice, care fa10fica aqa de mult judecata asupra oamenilor de adevarat merit, dintre cari fdrà indoiald era el, au fácut s'a se inf6Ii§eze Costinescu numai ca un om preocupat de interese materiale egoiste. Nu astfel II va prezinta istoria imparliald, In sensul ca'reia sunt sigur Ca scriu aceste rfinduri. Ea va da ca model pentru tineret pe acest om care s'a ridicat prin singura lui munca in afara chiar de Inva- Oturile 9co1ii, pregdtitoare de carierà, qi care, o viea/ii intreagâ, a urrnarit un singur -W, cu mijloacele pe care i le dddea o vie inteligen0 fireascg, o experienp reald din cele mai largi §i o mare putere de muncä. Acest lel a fost pentru dtinsul, ca9i pentru Aurelian, crearea unei economii nalionale române§ti. Crescut in idei care stint acuma vechi, el credea ca aceasth economie trebue

EMIL COSTINESCU 91 sa fie completa, chiar daca materia prima gi maim de opera si debuseul se prezinta defavorabil. De aici greselile sale. Ele nu pot sa-i acopere insä meritele. Elocvenla luisimpla,dar curgatoare si totdeauna reala, avea o mare putere de convingere, si unele din cuvAntarile lui ar trebui adunate ca prelios material pentru istoria noastra Inainte de fazboiu. In hotarirea acestuia pe calea cea dreapth el a fost dintre cei mai neinduplecaIi, ceea ce a facut dintr'insul unul din fericiIii izbAndei finale, in care a crezut. De atátea oH el a lucrat ca om al -carii, si to-ci trebue sa-1 regrefam pentru ceea ce a dat tuturora. 1921

XXXVI

CEL CARE S'A INDOIT: NICHITA PETROVICI

La Antibes, pe Varmul unei mari tot a§a de frumoasa ca §i aceea care uda, In golful de Cattaro, Ormul Dal- maIiei sale native, s'a stins, intre caliva credincio§i, Nichita care a vrut sa fie rege al Muntenegrului, dar n'a §tiut tot ca rege sâ ispraveasa. Vldstaruldinastiei voevodale Niegu§ fusese crescut in Apus, pe un timp and mai tràiau atunci amintirile romantismului. Nichita Petrovici era§iel un spirit pentru care aveau atracIie stafiile trecutului §i fantas- mole viitorului. Din trecutul rasei §i -cariilui rasareau ispite care-I chemau sd joace un mare rol de erou legen- dar,acelade §ef al Iugoslavilor porniIi la formarea Statului lor unitar. Mu It timp, aceasta nu se putea face din Serbia sfa§iata de lupta dintre douà dinastii §i nici din mijlocul Bulga- rilor, caH n'aveau un organism politic. Astfel indrazneol tânar s'a infali§at pe sine ca singurul candidat posibil. Vremea I-adesiluzionat.Serbias'aint'arit,Bul- garia a luat fiinIA. Regatele slave, rasarite in preaima

CEL CARE S'A INDOIT: NICHITA PETROVICI 93 lui, 1-au indemnat sà caute 9i el o coroaná care nu mai era a unor man aspiraçii, ci a uneirealitatifoarte mo- des te. Dela marea epopeie se fgcea un pas cdtre simpla opereth. Razboiul cel mare il chema la lupta cu puteri mici. S'a incurcat intr'insul. Era dator sd-1 fac6, dar nimic, niciun ideal9inicioposibilitate, nu sfateau in faIa lui. Deodatà lumea s'a trezit cà mun tele Lovcen, cetä- luiainexpugnabila,a cAzut, nu la intaia loviturd, ci la intaia a tingere. Nichita I-iu s'a refugiat in Apus. Socrul regelui Italiei avea locin Franp, dar regele Muntenegrului incetase de a exista. Moartea n'a fäcut deck sà ia epava unui naufragiu. E sancliunea care a tinge pe oricine e cuprins intr'o tragedie fard credinIa care poate insufleld pe protago- nistii ei. 1921

XXXVII

UN POET REPREZENTATIV: IVAN VAZOV

Bulgarii au inmormântat cu cele mai mari onoruri pe poetul reprezentativ al natiei lor, pe Ivan Vazov, a carui lunga, foarte lunga viea0 i-a ingaduit O. fie martor al intregii lupte pentru libertate, din zilele grele pe care le-a pomenit in romanul sail # Sub jug )) pan& la capatarea Independeircei §i la acea mare situaiie in lume pe care au zguduit-o actele de nebunie imperialistä din ultimele timpuri, cu aprobarea lui insuO. Regele a mers dupà sicriul gloriosului batran: far& deosebire de pareri politice toIi au plans pe acela in care traia coiwiinIa naliunii lui,inalIata In formele imperioase aleliteraturii. Clopotele au sunat pentru dansul in fiecare biserica de sat. Pe alocurea, spune darea de seama, mullimea dela sine a format cortegii care au strabatut localitatea cantand maguri funebre. Aceasta atitudine e de sigur o dovada de simIire din partea poporului bulgaresc. Dar ea se datore§te §i. felului in care Vazov §i-a inleles misiunea. Dela inceput 'Ana' la sfar§it el s'a identificat cu ai sal.. Orice suferinO, orice

UN POET REPREZENTATIV: IVAN VAZOV 95 bucurie, orice speranIa a loragasit intrInsul glasul care a m'arturisit-o. Genera-Pi intregi s'au strecurat aducând In materie de literaturd esteticd altà formula, care a venit §i s'a dus. In forma simplii a interpretului sentimentului sociefalii care 1-a produs, el a continuat a spune, in prozA qi in versuri, povestea, din afar:Ai din launtru, a nearnului sAu. Teoreticienii artei pot spune ce voiesc : nu poate fi pe lume o activitate mai frumoasd §i mai binecuvân- tatä decat aceasta §i, faI4 de orice Valmaciri filosofice ale operei sale, un scriitor de inina va prirni mai curand soarta lui Ivan Vazov. 1921

XXXI' III

UN BINEFACATOR CULTURAL : IOAN BIBICESCU

D. I. Bibicescu a daruit o biblioteca de optzeci de mii de volume liceului din Severin. E opera de rabdare, de inteligenra §i de sacrificiu a uncivie/iintregi. Neobosit, iabitorul de scrieri bune §i de publicaIii rare §i-asporit, zeci de ani, comoara, §i astazi, and 1-au razbit batra- neIele, inchina acest nepreluit prinos oraplui care 1-a vazut facand cei dintai pa0 in lume. Cetitorul pasionat,ziaristulcu avant,culegatorul cantecelor poporului a voit ca in acest ora§, inulta vreme straja faIa de Banatul rob, sa se aprinda o lumina care sa se vada departei sa arate drumul eel bun poporului sdu Inca atat de adanc cufundat in noapte. Severinenii, cariau primit acest tezaur, n'au insa numai datoria de a-1 instala, de a-1 cataloga §i de a-1 incluide in rafturile frumos lustruite. Ei au datoria de a-1 IntrebuinIa intaiu. Este acolo un liceu §i este atata lume care a facut studii mai inalte. Profesorii trebue sa indemne pe §colari la munca personala, iar acei oameni cul/i sa for- meze o societate literara §i §tiinIifica in jurul bibliotecei.

MAN BIBICESCU 97

A doua datorie e de a iinea biblioteca la dispoziIia vizitatorilor de aiurea, carora bogaIia ei sa le fie impar- ta§ita printr'o analiza suma.ra a cuprinsului si prin ama- nun/ita insemnare a pieselor rare. Vor fi oameni cari sa inIeleaga cà un dar e o datorie, cu atat mai mare, cu cat mai mare e darul ? 1921

XXXIX

FATALITATEA IIA13 SIAM GICA MOAR TEA IMPARATULUI CAROL

La Funchal, intreparetiiunei vulgare vile inchiriate, departe de oras, s'a stins acela care, acum cAteva luni, dup4 ce visase a Iua Ungaria sa cu armele; asteptând ca Austria sa-I recheme la rândul ei, trecea prin Româ- nia, unde cutare voia sa-I faca rege in locul lui Ferdi- nand I-iu, ca un invins, aproape ca un prizonier de Sta t, ca sá se imbarce la Galali care portul ursitelor sale. Odat5 un simpatic si destul de popular arhiduce, Franz-Joseph-Karl a fost chemat in timpul supremei crize a rAzboitduiprovocat de inconstienca mosului s'au pe tronul acestuia. Putea el s'a salveze cu tinere-ca eibunAtatea sa, cu farniecul soliei sale, cu legaturile acestei urmase a Sfântului Ludovic in Apusul gata de biruinIa finalA, vechiul Stat rdmas in urmg, care pârAia din toate incheieturile sale? Unii cred Cdai c numai influema nenorocith a camarilei, sfaturile salbatece ale unui Czernin, obisnuinta de a-si schimba auxiliarii ca niste simple cAmAsi au provocat catastrofa.

MOARTEA IMPARATITLUI CAROL 99

Alta vad in prabusirea Statului de monstruoase im- p6recheri fatalitatea legatá de toatã dinastia tragica a Habsburgilor. Ea, al &aril sfinge cursese In timpuri de pace prin lovituri nAprasnice ale sorlii, se putea sá nu lunece In sAngele omenirii sacrificateprintr'un razboiu infam? Data aceasta, tragedia s'a ispravittax% demnitatea care se potriveste genului. Ace la asupra caruia cazuse osanda istoriei nu s'a incremenit in atitudinea pe care i-o impunea fatalitatea. S'a zbAtut: a intrigat, a faga- duit, s'a rugat, a cãlâtorit pe pamânt si prin aier, s'a oprit descurajat inaintea luptei si, supus Inaintea infrem- gerii, a apucat, zâmbind dureros, drumul exilului unde-1 astepta mormântul. A Injosit coroana pe care o purtase un moment si de care nu putea s'à se mai apropie. Aceasta ucide insá, nu un om, ci o dinastie. 1922

DUILIU ZAMFIRESCU

Vestea despre moartea lui Duiliu Zamfirescum'a uimit. Era in acest orn, sangvin, voluntar, darz, mândru, nu numai de scrisul sau si de talentul sau, dar de puterea sa fizicasi de eleganca cautata a imbracaminliisale material cu care s'o duca inainte macar douazeci de ani. In ultimele zile and 1-am vazut la Academie, cu tot parul lui alb, era gata sà poarte razboin oriand, cu oricine, pentru convingerile sau nurnai pentru fantaziile sale, care-i erau mai presus de orice. Daa 1-a rapus ceva, a fost de sigur osteneala zadarniciilor politice la care 1-au supus in ultimii ani anume prietenii. Caci in politica româneasca nu 1-a adus pe dânsul o aplecare deosebita, o chemare netagaduita, nici o credinIa cfireia sa fi fost in stare a-i sacrifica totul. Nu, s'a dus unde nu-1 reclama nimici unde n'avea nimic de indeplinit. Cu exagerata lui simlire de poet, cu usoara poza a romanticului din genera-cia lui s'a fra- mântat cu toata lumea, si-a instrainat prietenii, nu si-a

DUILIU ZAMFIRESCU 101 ca§tigat du§manii §i a otràvit un organism extraordinar de puternic, care n'a putut rezista. Acei cari la mormântul lui au aflat laude pentru dânsul, puteau gdsi motive de mustrare pentru dânOi. # Partidul* se putea completai fdr6 sa ruineze pe acest om distins. 1922

XLI

VASILE LUCACIU

0 amintire mare, scazuta de rnizeriile zilei prezente, dispare d'inainteaochilornostri odata cu batranul cleric care si-a ispravit, singuratec, suferintile la Satmar. Odata, pe cand oamenii cari imbatranesc astazi ti incepeau vieala, contra urgiei Ungariei desna-cionaliza- toare, a lui Tisza tatal si Tisza fiul, s'a ridicat un popà de sat roman, ca n zilele acelea eroice cand ajungea o reverenda veche si o cruce de lemn pentru ca mui mii de Iarani sa sarnene cu trupurile lor calea dreptalii. A fost un simbol pentru mul%irnile care vadi simt, lu- creazai biruiesc prin simbol. Si el a stiut, prinzand dela inceput sufletul neamului obisnuit a voii preolii cu crucea 'n frunte>> mai presus de avoca%ii alte spece de oameni, sa fie vrednic de aceasta credinIa a mulli- milor care prin el mergeau spre luminosul necunoscut. Frumos, cu capul roman rotund, cu linitiçiiochi mari negri, cu gura fin taiata ca de un artist antic, zdravani proporcionat in toata faptura sa deplina, el aducca inaintea inchisrtiei Curlilor maghiare ceva din

VABILE LUCA= 103 a cea maiestate a Romei pe care-i placea s'o aminteasa. i, pe lfinga aceasta, din studiile sale prin serninariile catolice ale Romei noted, acea elocvença de amvon, solemng si easunkoare, care, pe atunci mai ales, trezea o realã admiratie si la dusmani and atingea lucrurile cele mari ale lumii si ale omului. I-a trebuit, pentru romantismul popular, si fondul de intunerec al unei temniIi. Curtea s'a gràbit sà-1 dea inclArAtnicului. i atunci atre acei p6reti de piatr a. s'au dus ganduri recunosatoare, indemnuri de sfaruinta pârtà la capAt si triste doine rasàrite spontan in rAzle-tirea satelor care de mult n'aveau pe eine sa ante. Ce a fost pe urmà? Imprejurriri omenesti... Cine stie ce se va prinde andva de fiecare din noi and nu vom putea stapâni vremea noastrrt! Niinic nu va putea distruge insA in marturii acelor timpuri aceastA icoan4 desfacuth pe linia de mucenicie a unui calvar. Azi, and bAtanul ia cu sine elementele din care s'a dat românismului acest neuitat episod, e drept ea aureola pe care greselile vastei o intunecaserii sd incun- jure din nou capul celui adormit. 1922

XLII

TA KE IONE SCU

Cu disparilia lui Take Ionescu, mort intre straini, se impu%ineaza insasi vieala publica a Iarii. Cad el adueea cu dânsul, impreuna cu un cald patriotism, cu o larga inteligenta si cu o activitate care nu s'a incetinit Mci- odata, ca si cu darul special de a gasi imediat soltqii potrivite problemelor momentului, o avere extraordinar de pre%ioasa pentru Ora :tezauruI unei imense experien/e de lucruri si de oameni. Multi oameni au facut politica la noi. AtaIia chiar i s'au consacrat exclusiv. Nimeni insa n'a practicat politica asa de mult si asa de intins ca dansul. Nu era om pe care sa nu-I cunoasea, nu era chestie pe care sa n'o fi patruns. i nu numai in -tara. Legaturile lui in strainatate erau de un neprquit folos pentru apararea intereselor noastre. Pretutindeni gasea bun& primire, gasea ascultare si gasea crezare. Nu odata pentru el, pentru pLacerea de a-1 indatori s'au facut concesii care altfel n'ar fi putut sa fie obiinute.

TAKE IONESCU 105 Daca barbatul politic era acesta, in om era o inco- mensurabila bunatate. Nimic mai natural deck abuzul ce se facea de &Ansa si care i-a casunat atata eau, atri- buindu-se intenVei ceea ce se datora numai slabiciunii, milei lui de rnizeriile omenesti pe care nu le putea lam a trece pe langa clansul nemangaiate. Ceda si d'a. Din al Statului? Ba si dintr'al lui ! Cat de mult... Caci punga ca si casa lui erau deschise oricui, si celui cari 1-ar fi vandut de zece ori. De aceea tare suflet trebue &à mai aiba astazi acela care, cand surazatoarea figura se duce intr'un subit nor de tristelanesfarsita pentru tot ce nu-i mai era dat sa implineasca, nu simte o adanca parere de rail pentru sufletul care, facand politica in Romania, n'a stiut ce e ura si nu s'a coborit pada la prigonire. 1922

XLIII

ANDREI BARSEANU

Andrei Barseanu, pre§edintele # Asocia-ciei*, pdfase§te Ardealul ski, acela care 1-a nàscut, 1-a crescut §i de care nu s'a depdrtat niciodatà, Ida a se gandi ins6 a face din el o arma contra siguranlei marii patrii ash.- rite ca prin minune. Il paiase§te tocmai atunci and e mai mare nevoe de oameni ca ansul. Suflet de poezie, el a dat versuri de o lini§tità, dar duioasd §i nobila inspira-cie. Inim6 iubitoare de tineret, el, aruia nu i-a fost dat s6 creasa in casa sa copii cari s'a-i dua numele §i fapta mai departe, a fost, o vieard intreag6, idealul profesorului care nu §tie ce e supàrarea, cum nu ,tie ce e oboseala : din graiul lui m'asurat 9i bland s'au desfislcut nu lee-0i de un ceas, ci invAiatura de o vieac6. Minte perfect echilibratá, sthpanind armonios insu§iri pe care le fàcea &à reiasd numai cu cea mai perfecta discrelie, el a trAit intre arlile sale, lutind din ele doar ce era mai potrivit ca s'a completeze frumoasele cuno- §tinli pe carei le aprttase In studioasa-i tinere/e. Intr'o

ANDREI BARSEANU 107 lumesilithlaizolareaprovinciarà,adesea thusfa- tuitoare,intelitoare la ambiliii trezitoare de uri, el a fost totdeauna prietenul celorbuni, indrepthtorul celorovieInici, acela dela care 9i cei mai rài erau siguri ea, pornind pe alth cale, vor gasi cea mai deplina iertarei primirea cea mai fra-ceascA. Ura in fiina acestui om palid, cu privirea tristh, cu glasul inValuit de o veche suferinth, alinath prin cele mai iubitoare ingrijiri casnice, ceva care-I punea la o parte de trivialele incaiethri ale puterilor ce se lupth pentru a sthp'âni o societate i aceasta-i crea un loc cu totul deosebit, in care era ceva misteriosi sacru, ca oriunde o mare onestitate sth araturi cu o modestie incânfa- toarc. Asocialia )) nu putea sà aiba mai bun presedinte. Pentru inthia oath ea Ii recunostea intr'insul misiunea ei Insei. Cuvântárile acestui om de adevgrath cultuth, cu o superioath valoare etic6, sunt lec-cii de morald pu- blic6i capitolele unui catehism al ideii cultural-n4o- nale. Nirnic din nerabdarile, din violencelei nedrepta- Iile acestor timpuri tulburi n'a putut atinge constiinIa Inteleptului.Jignit crud el insusi, el n'a Osit un cuvânt de protestare contra moravurilor thzboiuluicivilin care tthim. Daa in Ardealul care §i-a pierdut cumpaul in clasele de sus ar fi thmas nurnai un singur om mai presus de partidul s'au, de confesiunea sa, de provincia sa, acela ar fi fost de sigur Andrei Barseanu. Sunt oameni cari pot transmite, când inchid ochii, sufletul lor intreg institutiei pe care au condus-o, cauzei careia i s'au devotat. El era dintre aceia. Nimic .nu trebue

108 OAMENI CARI AU FOST adaus la ceea ce a fostel,nimic nu e iertat ssa se retrag6 din aceastá comoarà moralá. Astfel, la disparilia lui, avem sentimentul atat de rar cA nimic nu s'a schimbat in jurul nostru, nimic alta cleat bunii ochi blânzi pe cari nu-i vom mai vedea niciodatà§i zambetul trist caremangAie insa toate tristeIele umane. 1922

XLIV

VASILE LITU

Tândr inch se stinge la Vatra Dornei profesorul bucovinean Vasile Licu. Cand a pornit in Bucovina mi§carea nalionalá, care a dat Românilor de aeolo, imparliIi, invraibiIi, descu- raja%i §i gata a primi toate impunerile unei stapâniri tiranice, dar foarte dibace, o incredere in sine far% care nicio nacie nu-§i poate urma menirea, s'au gasit in gene- ralia care se ridica atunci mArturisitori §i luptätori de tot felul, fiecare lucrand dupd puterile sale §i dupd tern- peramentul sdu. Dar intre ei toIi niciunul n'avea dal.- zenia neinduplecatà, focul in privire, hotArirea in glas, insu§irile care fac pe cineva in stare sä tarasa multi- mile dupa dânsul ca frurnosul Câmpulungean sprinten, cu faIa fina, rnärturie de rasd burfa §i veche, care a fost Vasile Lio. L-arn vazut venind spre mine, nu cu sfiala unui student care-§i cautà calea §i simte nevoiadeocrotire moralä §i atunci cfind e pe drumul cel bun, ci cu sigu- ranIa unui osta§ care §tie bine unde-i e steagul §i nu

110 OAMENI CARI At FOST pregeta sa sara oricand in apararea lui. Nu 1-am auzit vorbind mulIimilor, dar avea tot ce trebue pentru ali impune 9i a le face sa vie dupa dfinsul unde ar crede el ca e bine sa se clued. N'a aratat niciun fel de 9ovaire in ce prive9te viitorul neamului sat' 9i acela al Statukti din multe petece care staplinea 9i prin acele vai romane§ti. Sim lea, din puterea credinIii sale, ea Austria se duce 0 se apropie ceasul nostru. Ii va fi parut bine, In timpul razboiului,ca aceastaobladuire,reprezintataacolo prin turbata prigonire a unui colonel Fischer, il trimete la loc do popreala, banuind ca prin el duhul cel rail ar intra intre q suptqii * Varane9ti ai Bucovinei austriace. Nu era om care sa se dea inlaturi la apropierea suferin- lilor necesare, care rascumpara §i inalra. De ce, pe urma, and izbavirea a venit, rasplatitoare 0 pentru cei cari nu sperasera 0 nu adusesera jertfa, el, care pe vremuri avuse un puternic, fie §i uneori gre- 0t, amestec in meschinele lupte de clopotnird dintre partidele micii sale patrii, n'a aratat nicio dorinra de a se manifesta intr'o vieala politica In care era nevoie 0 de francheça, de energia lui? S'a mulIumit cu un loc in invaramant, 0 moartea 1-a prins lacoala lui. Oricine 1-a cunoscut trebue sa regrete ca ni s'a luat inainte de vreme una din acele puteri adevarate, care, oriat s'ar ascunde, totu0 pot fi descoperite 0 intre- buil-gate. 1922

XLV

MIHAI SAULESCU

S'a dus dintre noi un om ales, nu spirit studios, un iubitor de carli rare si de vechi hrisoave, un cinstitor al tre- cutuluiririi in care si ai lui avusera un rost, un profesor iubitori iubiti o inima buna. Totusi, Mihai Saulescu n'a avut un rol important in vieao politica spre care nu-1 ducea nici o amb4ie, nicio pasiune, si nici macar una din acele convingeri care, si fara mijloace superioare, sunt in stare a face minuni. Prieten al lui Petre Carp, u porumbeldin glumea-ca lui suita, invalat cu ironia care distrugea gruparea, el s'a gasit, intr'un moment, total desorientat. A avut destul curaj pentru ca sa vie la Iasi, pe and seful ramanea la Bucuresti ca dusman al razboiului national,dar n'a avut destul curaj pentru ca sa refuze de a intra in ministerul Marghiloman. Apoi, constient de gresala pe care o facuse, s'a retras la catedra si la lecturile sale. 0 natura atat de distinsa ca a lui nu putea face altfel. 1922

XLVI LOUIS DUCHESNE 0 stire din Roma anunth moartea Monseniorului Louis Duchesne din Roma. Rare ori un cleric a adus In cercetarea originii si des- voltäriiBisericiisale mai mult spirit critic, mai multh libertate in concluzii, mai multh toleranth fath de adversari si, cu deosebire, o inteligenth mai larga pentru toate posibilithOle de interpretare, care rämâneau pentru dânsul deschise, färà niciun fel de fal§ arnor propriu, chiar dacd el insusi apucase a se rosti asupra unei probleme, deck dânsul. Aceasta i-a ingaduit sä inläture, in reluarea cercetà- rilor despre (4 Roma subteranA >>, despre catacombe, atatea din legendele la care linea, dintr'un interes usor expli- cabil, catolicismul oficial. 5i tot acestorcalitä/ili se datoreste putinIa de a inoi cu desAvArsire toata istoria mai veche a crestinismului, careia i-a consacrat o mare opera, menita a ctura secole dupd moartea lui. Editorul, de o nesfArsità erudilie, al biografiilor celor dinthi Papi,cuprinse in Liber Pontificalis, era insa siun IncfintAtor om desocieta te,care aduceain

LOUIS DUCHESNE conversaIia sa scantaietoare, a tingand toate slabiclunile adversarului Fara a-1 jigni cattqi de pulin, ceva din acel spirit al secolului al XVIII-lea care se pricepea sa lie 9i cele mai grele probleme la indemana oricui dorea sa se informeze, atat de mult ajuta forma, de o aleasa eleganO. N'avea nevoie cineva sa adopte de ocazie faIa de dânsul acea atitudine de jenata concesie care e de rigoare adeseori faIa de cine are calitatea, mai mult chiar: datoria de a reprezenta, in ciuda progreselor spiritului uman, dogma intangibila. Am avut onoarea de a ma numara, acum peste treizeci de ani, printre elevii lui lacoala de Inalte Studii din Paris, §i pastrez Inca impresia de uimire pe care am avut-o and s'a apropiat zambitor de ceea ce se 'Area inviolabil celor ce poarth aceea§i haina ca dansul. Mai tarziu membrul Academiei de Inscriplii ajunse director alcolii Franceze din Palatul Farnese, 9i m'am invrednicit sa stau la masa lui, cu admirabila priveliqte a Romei sub ochi, avand alaturi pe neuitatul lui coleg Gabriel Monod §i pe fiul acestuia, Bernard, at'at de curând smuls §tiiniii in care facuse pa0 siguri. Ultima oara, acum cateva luni, obosit de vrasta, dar cu aceea,i putere in ochii negri strapungatori, el se inforrna despre ispravile Sovietelor in Rusia,i de pe" buzele lui fine cadea aceasta osanda : # Oh que le monde est bête, oh que le monde est bête ! *. Scepticismul lui aparent nu va fi impiedecat pe ilustrul invaiat de a spera, incheind rosturile lungii sale vieli, ca macar acolo unde se duce nu mai este aceea§i stapanire a prostiei. 1922

XLVII

ION SARBU

Arnintesc in acest loc, dupà datoria ce o are faIà de da'nsul istoriografia romana, pe Ion Sarbu, paroh din Rudaria, pentru eine nu i-a cunoscut muncatiinifiei de mult intrerupta, iar pen tru scriitorii si cetitorii pagi- nilor de istorie unul din cei mai rabdatori si constiinciosi printre aceia cari in ultitnele decenii s'au trudit sa des- luseasca, pana la amanunte, trecutul, plin de exemple lagaduieli pentru viitor, al acestui neam. Format la seoala de migaleala critica fara orizont a Vienei, intors de acolo cu o perfecta cunostinla a tchnicei capabile de a fixa detaliul material, el aducea o iste/ime fireascai un dar de a razbate Oita la ultima expresie a preeiziunii, care fac parte de sigur din calitalile ce trebue sa aiba un istoric. Astfel a putut sa dea, si dupa izvoarele unguresti, pe care putea sa le utilizeze, o istorie a politicei lui Matei Voda Basarab, dincolo de care e imposibil a se merge, Ca atenta fixare a faptelor, de toata ordinea.

ION sAapu 115

Aceastà lucrare germanA a fost foarte bine primita de criticA, in Iarà §i aiurea. Aceasta 1-a indemnat pe SArbu sa caute un mai important subiect. Pe el, ca Band lean, ilinteresa cariera fu1ger5toare alui Mihai Viteazul. A consacrat acestuia ani de zeloase cercethri in arhivele vieneze, §i, cand i s'a pArut cd a terminat recolta materia- lului, s'a pus sa redacteze. IntAiul volum din cartea plAnuità foarte vast a primit marele premiu al Academiei. E §i aceasta o lucrare foarte pre-cioasg. Dar eruditul nu era un scriitor. Mai mult, ii lipsea cuno§tinIa depliná a limbii literare, §i pretenIia lui de a scrie ci bánalene§te # n'a putut fi luatà in serios. Aceasta a impiedecat rAspfindi- rea scrierii, care trebue socotità oricfind ca un indis- pensabilmijloc de control. Neajunsuri de caracter, porniri polemice care-i fáceau mai mult rail lui deck presupuOlor adversari, un fel de fireasc6 antipatie faIrt de orice prietenie §i solidaritate §tiinIifica au condamnat intAilaisolare pe om, i pe urrtià i-au intrerupt §i opera. Azi, când el dispare de o moarte timpurie, e o datorie s'a se caute in hârtiile lui ceea ce ar putea duce cu un pas mai departe expunerea critica a marelui subiect §i sA se dea publicithlii intregirea la cele douà volume aparute. 1922

XLVIII

ILAR ION PUSCARIU

S'a dus dintre cei vii, in earnäru-ca lui sibiiada, batranul episcop titular, # arhiereul * Ilarion Puscariu, si pe multe biserici ortodoxe din Ardeal steagul negru a fost ridicat pentru a se vAdi sentimentul dureros pe care 1-a provocat, mai mult deck, disparilia simpaticului mosneag, ineetarea prin aceastä disparilie a ultimei faze, intrupatà in el, din epoca sagunianâ. Ca si Vladica Popea din Caransebes, Puscariu a fost unul dintre cei mai de aproape ucenici ai regalului stapanitor bisericesc peste cea mai mare parte din Românii de peste munti. Dela el a luat tfinärul Br-A/lean de pe vremuri si grija Invälaturilor bisericesti, pentru care a redac- tat prquite manuale de istorie, care se IntrebuinIeaza si Ora astAzi,§icultul pentru trecutul acestui neam, cuprins in dest4urarea organizaIiei lui religioase, cult pe care 1-a manifestat 0 printr'o preVoasA culegere de documente referitoare la preolii episcopiei Ardealului sau. Tot dela *aguna §i acea superioar6 con0iinla de demnitate care 1-a facut capabil a steie, In ceasurile cele mai

MARION PU5CARIU 117 grele din istoria neamului sàu, irnpotriva strainului po- runcitor si ameninOtor. Cad batranul a mers in razboiul mondial dincolo de ce ar fi voit si facut marele lui invaIator. Regimul lui Tisza impusese Romanilor rusinea de a avea pe acel Seaun unde unul ca clansul n'ar fi putut ajunge, ea bun Roman ce era, pe zdreanla morala ce ajunsese a fi Vasile Mangra. Pe acesta nu I-a servit ca vicariu aceI care avuse aceasta Inaltsareina sub mitropoWi nalionali. Cu bucurie a lepadat dela sine aceasta demnitate exterioara, care, cu un asemenea sef, nu putea sa se impace cu cerin- %He inexorabile ale constiinlii lui. Lasandu-si mica avere pentru eresterea scolarilor saraci pentru alinarea durerilor omenesti, el a ispravit in aceeasi credinVa din care i se hranise viewca intreaga :ea numai prin cultura bunului nostru popor se pot intari temeliile marii si frumoaseiriri a earii unire avuse fericirea de a o vedea inainte de a i se inchide ochii. 1922

XLIX

ERNEST LAVISSE

Franta a pierdut in foarte batranulistoric Ernest Lavisse, nu numai pe un om de stiin0 a &anti opera, ca scriitor, despre formarea si desvoltarea Prusiei, mai ales,si de organizator pentru marea opera de Istorie Universala si de Istorie a patriei sale, nu poate fi pre- Iuita in deajuns, ci mai mult deck a-rata : pe inspiratorul, atalia ani, al invalamântului ei, si mai ales al celui superior. _Acest invalamant trebuia inoit, apropiat de cerinlile side nevoile vremii. Princoala de InalteStudii, inehinata erudiOei active, plinh de avant, dar stapana pe metodele criticei de azi, se incepuse reforma. Sorbona se apara incii, in vechile ei ziduri medievale. A trebuit timp, a trebuit staruinIa, mult prestigiu personal si multa influen0 pentru ea si aiei sa patrunda aerul liber al cu- getarii actuale,alpreocupa%iilor din timpul nostru. Largindu-i-se cadrul de litere, acordandu-se un mult mai mare loc stiinlilor, Universitatea Parisului a devenit scoala de care Frania si lumea au nevoie azi.i,

ERNEST LAVISSE 119 pentru a se adapta §i mai bine, pentru a se complecta §i mai bogat, nu-i trebue deck sa rnearga mai departe pe caleadeschisa de generaiia pe care a condus-o in atatea privirgi Lavisse. A§a cum e, noua cladire pare casimbolizeaza intinerireainstitut,ieicare a c4tigat in curs de multe veacuri dreptul la stirna intregii uma- nitki culturale. Si arnintirea lui Lavisse, ie§ind din frumoasele luick/i, care vor fi §i ele candva invechite, se va 'Astra ocro- titoare asupra Sorbonei, cu acea putere pe care n'o are deck ctitoria marilor opere colective. 1922

EU SEBIU POPOVICI

Eusebiu Popovici, octogenarul cleric al carui sfarsit il deplang, nu numai Romanii din Bucovina, dar si toti clericii, asa de multi la numar, cari s'au impar- tasit de invatamântul lui, solid si clar, precum si toti aceia cari, cunoscandu-1, au avut notiunea intrupata a omului bun si sfant, fara alta preocupatie deck a datoriei sale si a folosului aproapelui, a fost in cel mai larg inteles al cu- vantului un profesor. In lungii ani de zile cat a cuprins o catedra la Facul- tatea de Teologie din Cernauti, predand cursul ski pe care altii 1-au adunat si publicat, pentru a da astfel stiintii romanesti un foarte folositor manual de Istoria Bisericei universale, el n'a luat o parte mai activa la luptele ce s'au dus acolo pentru drepturile natiei romanesti in prezent, pentru desrobirea ei in viitor. Temperamentul lui, de o exceptionala diseretie, 1-a impiedecat de a iesi In lume altfel deck dela inaltimea ca- tedrei lui. Dar nu se poate zice cà el n'a folosit poporului sau in razboiul care s'a ispravit numai ieri ; i-a folosit, si

ETJSEBIU POPOVICI 121 cat de mult !, prin dovada de virtucile acestui popor, rezumate In persoana sa, prin marele sau prestigiufi superioara sa inf1uen0 intre colegii de alte naliuni, rivale sau du9mane. Batranul era de atata vreme 1nchis intre zidurile ca.- sucei lui grace, dintr'un coll al Cernaqului. In lini9tea lui,care parea netulburata de imprejurarile schimbatoare ale vielii, InTeleptul ascundeao rang a clan* de care nimeni nu-1 putea tarnadui. Cu toata truda de care era capabil, cu toata iubirea ce se revarsa din inima lui, el crescuse naVei un fiu pentru a-i fi aparator 9i conducator.i, la capatul atator izbfinzi ale lui, Gheor- ghe Popovici ispravea nenorocit intr'un fund de strainatate, printr'o sinucidere, la capatul unei grozave tragedii. Moartea-i va fi fost o mangaiere parintelui f-dra noroc, care a§teptacu siguranla dincolo de aceasta vieala revederea. 1922

MOARTEA UNUI TANAR : NICOLAE BELDICEANU

Tanar gi-a ispravit Nicolae Beldiceanu zilele intune- cate la sfargit de una din cele mai schimonosite forme ale nebuniei. Era dela # Semanatorul #, s'a spus, gi de aceia cari-gi infaligeaza acea epoca de solidaritate, de armonie, de utilitate morala gi de avant na%ional a literaturii noastre ca pe o inchisoare in care sub o ferula de dascal gi Dumnezeu gtie cat de mult ea lipsea ! talentele n'aveau voie sa se consulte pe sine, ci erau datoare sa se supuie unei direcIii, unui control, poate chiar unei umilitoare pedagogii. Si cazul, aga de trist, al lui Beldiceanu vine tocmai sa lamureasca o nein%elegere pe care anumite interese, tot atat de urite in fond, pe cat sunt de grosolane in felul de exprimare, cauta a o face sa dainuiasca. Incepand a scrie alaturi de d-1 Sadoveanu gi facand din acesta modelul sau statornic pana gi in potolita armonie a frazei moldovenegti fluide, Beldiceanu n'a avut niciodata, ca gi oricare din ceilalIi, sa treaca pe la ortopedii estetice

NICOLAE BELDICEANU 123 pretenlioase, de care totdeauna mi-a fost prea sila la altiica sg le practic eu insumi. Criteriul era numai acesta : E bun? E s'anàtos ? Da, si sgnatos ... Minded farà aceasta literatura e un pàcat, si nu irqelegeam a-i fi complice. Aceasta era deci o direqie. Dela o vrerne ea fost pdra'sità de cei mai mari, iar cei mai mici au apucat unde au vrut si au scris ce au vrut. Cu acelasi talent, desigur, dar nu cu acelasi echilibru, fiindcd literaturafrith inspiralie etica se loveste cu capul de toriptrefii. Beldiceanu n'a cazut in falsifica/iile de modd, fiind pentru aceasta un Moldovean prea curninte. Dar rodul ostenelilor sale s'a f'arâmilati s'a pierdut in buna parte, nici multämirile marilor camaraderii oneste, pe care nu le pot inlocui m5gulelile ipocrite ale cenaculelor de fa- bricalie literark nu le-a gustat in anii din urma ai unei viei prea repede isprAvite. Ceea ce era de constatat. 1923

LII

MOARTEA UNUI INTELEPT: MINISTRUL CEHO-SLOVAC RASIN

In persoana ministrului sau de Finanle, Rasin, Ceho- slovacia nu pierde numai pe un financiar de mare ex- perienIa, in curent cu toata vieala economica moderna, §i un dibaciu carmuitor in problernele incurcate ale va- lutei mondiale, dari pe unul dintre acei patrioTi cu larg cerc de vederei puternic frau al pasiunilor, cari, de0 amestecaii in furioaselei tulburile valuri ale vieVi politice, se inaltà dela sine, prin avantul unui suflet curat, care culmile sacre ale in/elepciunii. Acel care a staruit pada la sfar§it sa se ierte pacatul tanarului nebun ori stupid de mana caruia s'a sfaqit, a indreptat de pe patul de moarte &are poporul sari iubit cuvinte de acelea care prin importanIa lor morala pot servi spre calauzirea oricarui alt neam. A recomandat doua lucruri pe langa iubirea chiar intre adversari, cari numai ap pot indrepta raul MA a distruge binele: uitarea de sine §i marturisirea adevaruluiindata ce poporul e in stare a-1 primi.

MINISTRUL CEHO-SLOVAC RASIN 125

Doud sfaturi deck care nu pot fi altele mai bune pentru mice popor iese din rdzboiu släbit prin ins4i mdrirea lui. Si ca un memento mori pentru oricine e perspectiva teribild pe care omul de Stat ceh o punea Inaintea alor sdi, dacdn'ar Iinea sarnd de acele cloud condilii ale bunei ddinuiri 9i progresului: periclitarea operei inse9i cu atAta greutate Indeplinite. Cuvintele acestea ale inIeleptului pe pragul marelui mister au fost auzite §i la noi. Oare pentru toli fdrd folos ? 1923

LIII

MOARTEA LUI RIBOT

Unul dintre cei mai batrâni oameni politici al Fran lei, Ribot, s'a stins in plina activitate, la aproape optzeci unul de ani. Vieala aceluia care nu odata a putut aduce servicii esenliale patriei lui si care a ldsat sa fie inmormantat In orasul sau de nastere fara floriifara discursuri, cuprinde inteinsa invaVarninte care merita, de sigur, sa fie relevate. A Inceput cu un crez politic, din care s'a desvoltat un program. Cu acest program a ajuns la putere. Dar el n'a placut opiniei publice din acel moment. De doua ori a cazut cu dansul: odata dupa singure trei zile de carmuire. ice-a facut pe urma ?Inteiriiintrigi? Revolu-cie, comploturi, uneltiri in umbra? Nu, in alte domenii a muncit pentru Franla sa iubita.i, mulIn- mit ca macar in acelea ii este dat sa poata servi, el a stat in opoziVie nougsprezece ani. In acest timp a fost el oare inutil ca om politic? Cine stie ca in orice -cara de cultura guvernarca se face in

MOARTEA LW RIBOT 127 colaboralie cu opoziIia ins4i, care, la vrernea ei, vine de-9i ia raspunderea, va igelege c'd nici ajutorul lui n'a fost refuzat 9i nici el insu9i n'a pregetat sd-1 dea de cAte ori gAndul luiputea fi pus in leg4turä cu o nevoie a patriei. Apoi marele edzboiu i-adat satisfacIie. PresideMia Consiliului, Ministeriul Afacerilor StrAine i-au fost In- credinOte in momente mari 9i grave. iel a gAsit tinereIa trebuitoare pentru a imbàrbäta o na/iemartirisatà, fiindc6 avusegrijasápastreze aceastä tinere0 in fundul inimii sale. Un exemplu. 1923

LIV TEODOR BURADA Un bdtrdn a cdrui viea4 intreagd a fost numai do- riga de a §ti, placere de a comunica, sentiment pentru binele ob§tesc §i modestd hdrnicie in serviciul patriei, s'a stins la Ia0, in vdrsta fericitd a patriarbilor. Pelerin pe toate plaiurile rdtdcirilor romfine0i, din Moravia pand in Asia Micd, cercetkor al Dobrogii Mo- canilor §i Cojanilor incd inainte de alipirea ei la lard', purtator entusiast aldorinlilor noastre prinora§ele tuturor prilor, el a consacrat ani de zile cercetárii Tea- trului iepan, pe vremea and artitii lui indeplineau ca o misiune nacionald. Co lec/iaadunatd cu atfitatrudri,tiinta' 0 gust, trebue pdstratä Intreagd, a§a cum este, Singurulministru care reprezintd Moldova in cabinetul actual trebue sd se Ingrijeascd de aceasta. Va ramânea dupd el insd i altceva cleat cariIe, ziarul, placardele §i afi§ele lui: va rarnanea exemplul unui oin care a adus tinereIa creatoare pada la ultimele hotare ale dainuirii pe care soarta a lásat-o omului pe pdmânt. 1923

SFARSITUL TRAGEDIE I REGELUI CONSTANTIN

Regele Constantin a sfar§it la Palermo tragedia vieIii sale. A fost el vinovat pentru toate lucrurile care s'au facut in numele lui §i chiar pentru acelea pe care el insu,i le-a facut? Du§manii, cari se vor invier§una §i asupra memoriei lui, vor zice: da. Judecatorul imparVal va pastra o inIeleapta indoialà. A fi al doilea dintr'o dinastie nu e lucru u§or, oriunde. Dar rnai ales intr'o -cara unde republicanismul, pasionat, zgomotos, sfa§iat de partide, setos de revan§e, e in moravurile poporului. Este in aceastd Grecie de azi ceva din atmosfera ce- talilor elene din epoca mai tarzie, Zand ideea interesului comun era prea dese ori umbrita de interesele factiu- nilor. Constantin a fost, pe rand, pentru o opinie publica a§a de capricioasa, copilul in numele caruia se incorpora idealulbizantin,tanaruloropsit pentru infrangerea, fatala, din Tesalia. regele slavit pentrurevanp contra

130 OAMENI CARI Ail FOST otomanismului, creatorul(4 Greciei Mari*. Apoi,dela inceputul marelui rgzboiu, jucarie a valurilor pe care nu le putea stàpâni. Cu acel mare si teribil Venizelos langâ dânsul,el stia, in aceste vremuri cumplite,Crt poporul sAu nu e dintre acelea care iartä o infrângere pentrucA o inleleg, dar nu se singia in stare sä asigure biruinca pe care i-ar fi dat-o imprejufarile. Neutralitatea era ea pentru dânsul o placere? S'at crede mai curand: un refugiu. A fost silit sd pArdseasc6 tronul pentru ca Grecia sa poatà merge spre ursitele ei, dar, adus de partidul silu inapoi, opinia publied 1-a silit. sa clued mai departe ceea ce nu se putea mentinea.i, odatà cu catastrofa, 1-a zvarlit. Oricine are simpre va inlelege cd in acestea toate au fost puteri mai mari ca voia unui om. 1923

LVI

ENVER-PASA

E sigur se pare ea', langa marile monumente din epoca liiiTirnur-Lenc, Enver §i-agasit capät zbuciumului sari pe pamant. Din locotenent in garnizoana de provincie, cap de revolulie; diN rebel,ministru, pa§a, factor hotaritor inteun Stat care-1 vazuse omul supus al tradiliei. Apoi, deodata exil, ratacire, lupta pe sama lui proprie, ca a vechilor §efi de triburi in de§ert. h cine §tie ce intalnire cu bol§evicii deveniIi asociaIii cei mai sinceri aiOrli sale, el a perit, se zice in ultimul asalt cavaleresc contra inamicului ereditar. Legenda va lua in stapanire aceasta figura. Ea nu §tie ce sunt inconsecvenIele, poftele de aventuri, patimile personale. In Asia creatoare de fairne, acela care intre ceidintAi a ridicat steagul de independenca al tineretului turc va ramanea ap cum putea sa fie §i ar fi fost bine sa fie. 1923

LVII

OMORUL DELA SOFIA: GHENADIEV

Bulgaria a avut un om politic inteligent si vioiu, care incelegea ca politica, orick de naiionala, trebue saie sama deexisterrca si a altor natiuni, in acelasi Stat sau in alte State. Ghenadiev era asa, fiindea asa-1 facuse Dumnezeu sifiindca, nascut in Bitolia, era fiu de Romanea. Adversarii Iui politici 1-au ucis. Generacia de astazi nu vrea sä se lase mai prejos deck aceea care pe aceleasi strazi ale Sofiei a casapit cu iataganele pe Stambulov, singurul adevarat om politic pe care I-a produs poporul vecin. Era un timp cand puteam vorbi de asemenea fapte odioase ale unor oameni cari, neputand combate un adversar, ii suprima, cu superioritatea pe care ni-o dadea lipsa la noi a unor cazuri asemanatoare, stramosescul nostru obiceiu de a opune gandului ganduli cuvantu- lui cuvântul. Astazi ni vine mai greu s'o facem. 0 scoala detestabila, ,care, pornind dela fantasmago- riile unor predicatori de dogme pagane, predica asasi- natul ca arma de lupta, s'a ivit si la noi fara ca aqiunea

031011UL DELA SOFIA: GHENADIEV 133 justiIiei §i condamnarea intregii opinii publice sa con- vinga pe cei inse1a0 de greseala lor si sii intimideze pe acei, cari Indeamna tineretul la asernenea fapte. Exemplul bulgaresc, care intfirnpind osAnda intregii lurni civilizate, vine la tiny ca sd adauge la Infruntgrile noastre oroarea crimei sävarsite. 1923

LVIII

DUPA MOARTEA LUI DIONISIE BEJAN

Batrânii sunt de mare folos unei nacii, unei 166, unei societaIi. Ei, când sunt one9ti §i e intaia lor datorie, caci stau sa incheie socotelile cu vieala, pot da o experienta prelioasa §i un sim% de masura, ie§it din multe incercari, infrangeri §i suferinle ale bor. Dar ei pot fi §i foarte periculo§i pentru rosturile in care, uneori fara voia lor, sunt amestecali, atunci când alIii mai tineri, cari i-au pus ori i-au men%inut acolo, se servesc de vfirsta lor venerabila 9i de numele lor respectat pentru ca sa acopere ceea ce nu trebue sa fie: macar inerlia. Aceste gfinduri vin in mintea oricui la vestea savAr. §irii lui Dionisie Bejan, octogenarul pre§edinte al vechii societaIi care, potrivit cu numele ei, are in sama lite- raturai cultura româneasca in Bucovina. Sunt ani §i ani de când aceasta societate nu se manifesta prin nimic. N'a publicat o carte, o revista, un anuariu, o carte postala ilustrata. Sub numele ei, daca nu ma in§el, nu

DTJPA MOARTEA LUI DIONISIE BLJAN 135 s'a linut o conferin/a. 0 excursie nu s'afacut din indemnul comitetului ei. Nu s'a Itiut macar and s'a Iinut adunarea ei generalà. Din saracie? Dar de unde ! Saraca, ridiculde saraca Liga Culturala poate face toate acestea,§icateva altele Inca.« Asocialiararde- leanä, a§a cum §i-o smulg partidele politice, lucreaza totu§i cu spor. « Societateaadin Cernauti are 'Irma un frumos imobil, care pe o vreme ca aceasta poate, §i trebue, sa produca surne foarte importante. Si nimic nu iese din venitul ei. Acuma batranul s'a dus. Cine statea in umbra lui trebue sa apara. Sà apara 9i sàii dea sama. Iar, pe urma, conform cu datoria lor, sa lucreze! 1923

LIX

UN PRIETEN DISPARUT :VRATOSLAV JAGIC

In zabava ve9tilor din strainAtate §i in mijlocul grijilor felurite, in ruperea legaturilor celor mai stranse cu strainatatea du§mana, nu s'a gasit prilejul de a pomeni §i aici, cu sentimentele cuvenite, moartea lui Vratoslav Jagié. In Boemia s'a vorbit mult 9i duios despre dansul. Acest filolog iugoslav, care atatia ani a condus cu teal- nicie §i cu tact marea publicatie care e(( Archiv far slavische Philologie 0, nu era numai un cautator norocos de etimologii, un rawer deslu§itor de schimbari fonetice. Poate, pare ciudat s'o spunem,el nici nu era aceasta, deqi putea sa fie. Idealist din vremurile de largi conceptii, de sim-tire calda, de atingere cu vieata practica, §tiinta reprezentand §i o tinta, dar §i. un punct de plecare, el §i-a inceput activitatea din curentul romantic care ducea la cercetarea tuturor limbilor inrudite ale marii familii slave, §i a avut totdeauna in vedere putinta unei tot mai stranse legaturi intre ele. Limba germana, ca §i catedra universitaradin Viena, erau pentru dansul numai mijloace §i instrumente de prestigiu.

UM PRIETEN DISPARUT: VRATOSLAV JAGI6 137

Prin tot ce ne apropie de Slavi, el a fost indreptat §ispre noi. Mu It timp§i-acautat la noi ucenicul. L-a gash in munca, rabdarea, claritatea de cugetarei rnasura de forma ale lui Ioan Bogdan, care i-a fosti colaborator pre/iosi prieten mai tAnAr. Dadt Bogdan ar fi trait, dela dAnsul am fi avut paginile miscate pe care i le-ar fi dictat lungi si sincere rela/ii. In lipsa aceluia care avea toatA competinIa specialistu- lui,fie-mi IngAduita aceasta recunoastere, ca unuia care, stiindu-i numai vieaai reputalia, eau-CA a trage din lungile zile ale acestui conducator Insuflecit exemple §ipentru noi. 1923

UN UITAT : PARTENIE COSMA

Cu pompa mare s'au adus la Sibiiui s'au inmormantat ramasilile lui Partenie Cosma. Partenie Cosma ?Multidintre aceia cari cunosc perfect ideile politice ale d-lui Sever Dan si cari au admi- rat atacul dela Buftea al parintelui Man, ba chiar dintre membrii dela Bucuresti si dela Podul Iloaii al#partidului nalional roman *,caH azi nu mai e de nicaieri fiindca esi din Chisinaul d-lui Sinadino, nu vor fi stiind Ca raposatul a fost si in provincia romaneasca unde atacia sunt exploatatorii daramatoni, cu pretenIii, un biet creator, fara pretenIii. Ajuns prin singura lui munca la o situaIie hotaritoare in mijlocul poporului românesc din Ardeal, el a intrebuinlat-o pentru a-i da institutii siorganizqii. Pe acestea le-a condus, dar cu discrelie, cu tact, ferindu-se ca nu cumva opera sa sa para ea e a sa si mai ales sa ajunga a-i servi lui. Unirea, la care se va fi &Ida si el pe langa ata-cia cugetatori caH totusi inainte de savarsirea ei se umili- serain tabara dusmanilor, nu 1-a gasit in Ardealul

UN UITAT: PARTENIE COSMA 139 renegarilor oportune. Nu s'a lepadat ca Petre de trei ori, ci pe pamântul luptei românesti i-a Impártasit si ama- rul si biruinla. Când ea s'a indeplinit, era oare prea b4trAn ca sa aibsa o aqiune? Nu era prea bAtrân, de sigur, ca sA aib'd o pArere. Si, daca 1-ar fi intrebat cineva de &Ansa, in vremea când la douazeci de ani fiecine e ldmurit asupra tuturor problemelor vie-Oi de Stat, el ar fi recomandat ceea ce si asthzi recomanda orice om cu priinca pentru aceasta -ard: läsali la o parte toate, si construiP. aci, in vremi grele, el asa facuse. 1923

LXI

UMBRA LUI SAGUNA

Inaintea celor adunati azi la Sibiiu, oficialii opozanti, Ardelenii oameni de dincoace, ortodocsii uniti, bur- ghezii taranistii socialisti si cum li mai ziee, cu nesfar- sitele deosebiri pe care intrigai ambitia le-au taiat in trupul bietei natii românesti, va fasari oare in clipa and se vor inriqa antarile pentru odihna lui Andrei Saguna, mitropolit al Ardealului de lege veche, umbra omului mare, singurului can mare pe care, dela loan Corvinul si dela fiul sau Matias, l-a produs Romanimea din Ardeal ? Daca va rasari, ea nu va spune deck aceasta : Pe vremea lui, era silit cineva sa caute la vechile

UMBRA LUI $AGUNA 141 prin coborirea in ultimul rand al preocupaIiilor actuale a grijii de o cultura naVonalai populara, neamul ro- rnanesc de pretutindeni fiindca aceasta e osanda uni- taIii nalionale se va arata incapabil de a se ajuta de sine prin cea mai inalta solidaritate, el va ajunge la noiapraguri prea inalte *.... 1923

LXII

TEODOR ROSETTI

Omul care s'a dus modest cum a trait,incärcat de anii poate pulin bucuros cä i-a fost dat sa vadd la vrAsta sa lucrurile pe care le vedem noi de o bucata de vreme, a fost poate ultimul boier al -prii noastre. Boier de rasá in Iesatura uriasä a corpului s'au, boier de rasa in chibzuiala perfectà a aqiunilor sale, dar mai ales in ceea ce a caracterizat aceastá spetà, azidispd- rut:a, in exemplarele ei cele mai bune: cea mai mare demnitate personala unitd cu cea mai desávArsità simplicitate. Cumnat de Dorian, a desprquit sa fie un favorit. Suspectat -al noului regirn, n'a cOutat sä-1 imbuneze. Urmas al uneia din cele mai mari rase moldovenesti care, lucru de re-tinut, in niciuna din ramurile sale nu s'a intitulat prinli, desi un Rosetti a domnit in Moldova, el a consingit sA rainale numai un magistrat.Si, iatà, and una din cele mai bune idei politice ale regelui Carol, aceea de a nu pune faIà in faca partide care s'au urit si s'au terfelit pentru ca sa nu se dea lumii nici

TEODOR RosETTI 143 spectacolul crud al rasbunarilor, nici acela, demorali- sant, al impacarilor de interes, ci de a incredinIa fra- nele guvernului unui impaciuitor si unui legalist, unui <4 constitulional *, Teodor Rosetti, care n'avea nici morga lui Carp, nici dogmatismul lui Maiorescu, a format Mi- nisteriul dela 1888. Apoi, and a trebuit sa plece, nici n'a staruit, nici nu s'a suparat. A reluat vieala sa de modest cetapan. Ce se ascundea insa sub rezerva ei s'a vazut pe vremea Germanilor. El, care credea si mi-a spus-o candva de mult ea intregirea noastra se va face, a refuzat conducerea bancii care i se oferise de ocupantii pe cari ataIia-i curteneau, si a inlaturat, cu un gest care arata spre batraneIele lui, amenimarea lor. 0 vieala care mai ales azi ar trebui povestita. 1923

LXII I

D IM ITR IE ONCIUL

Cu Dimitrie Onciul pleacA din mijlocul nostru, de sigur la o vArstä and putea sa mai aduca multe §i Insemnate servicii invitãmântului, iniiatoru1 insu§ial studiilor critice de istoria Romfinilor. Incepandu-§i lucruI intr'o vreme and o §coald inve- chit:anu-sidadea osteneala de a s.trânge de aproape izvorul §i nu-§i impunea disciplina necesard pentru ca s'a nu intreacà rezultatele cercetArii obiective, el a fost prin scrisul sau Inv4Otorul la noi al doctrinei germane, cu toate insuOrile ei, pe langa care sunt §i neaparate defecte. Ca profesor, a fost acela§i strict pazitor al unei doctrine severe, pe care a transmis-o cu autoritate elevilor In multe prilejuri cuvântul sAu gray a servit pentru exprimarea demna a sentimentului general. Pretutindeni unde, Ca la Arhivele Statului §i la Co- misia Monumentelor Istorice,o sarcin6 administrativä i-a fost incredimath, el a indeplinit-o cu o scrupulozitatc care poate servi de model.

DIM1TRIE ONCIUL 145

Cu aceste insuqiri pozitive va rAmfinea el in amintirea eleVilor si §i a opiniei publice, indurerata azi §i totdeauna recunoscatoare. i923

LXIV

NUMAI UN FUNCTIONAR. ..

La Brailas'astins vechiulsi harnicul functionar care a fost doctorul Ionescu, inspector al pescariilor. Daca arfifacut pulina politica in locul asezarii sale, ar fi avut panegirice vorbite si scrise,care ar fi insirat lucruri adevarate si neadevarate cu privire la o activitate indreptata in mare parte catre propriul sau lobos. Dar asa el n'a facut altceva decat sa robeasca o viewtà intreaga ca functionar, ca harnic si devotat funclionar. Cat a facut raposatul pentru cresterea bogaIiei Statului roman o pot spune numai aceia cari au intovarasit in trudele sale indelungate la Dunarea-de-jos pe acest specialist, care a fost, nu numai un gospodar, ci si un creator. Ucenic si ajutator aI d-ruIui Antipa, el a contribuit esential a face din pescuitul pe marele fluviu o ramura bine organizata a avu-tiei nalionale si, &and stapanirea noastra asupra malului basarabean ni-a dat si braIul Chilia, el a fost imediat la postul sau, facand si aici ordine, daca nu creand si bielsugul ce putea iesi din alta conceptie.

NUMAI UN FUNCTIONAR 147

Planurile lui ar fi fost rnai largi daca n'ar fi fost prins intr'un sistem care sufere esen-ciale critice. Dar, in con- diiiIedate,el a facut destul ca sa nu-1 uitam. 1924

10*

LXV

UN ACT DE PIETATE

S'a ridicat la BArlad un bust lui Alexandru Vlahup. Stim ce pulin inseamna pentru o literaturA rAtAcitA 0 nArAvitA acest frumos nume de con0iinIA 0 onestitate literarA. Liber e oricine ea' creadA cà o nouà forma a geniului uman s'a sAl4luit in tartActqa sa cranianA !Noi, toli cari ne-am IncAlzit 0 ne-am mAngAiat din scrisul lui, &Ova avAnd 0 aleasa onoare de a-1 fi cunoscut in mAndra lui discrelie, vom continua sa pastram in ce are mai adAne sufletulnostru, nu numai amintirea, ci prezenla vie a acestui suflet superior. Dar monumentul dela BArlad nu e numai omagiul adus unui literat, ci mai mult deck atAta. Poate 1-au aqezat acolo pentru faptul, intamplAtor, ca poetul s'a nascut in Tutova. Dar acei cari i-au urmArit vieala in mijlocul celei mai complicate vijelii prin care a trecut neamul nostru, se gAndesc la altceva. Vlahula a fost un om de criticd §i de credinca. De ne- zniloasA critica tocrnai pentruca puternica §i nezguduità

UN ACT DE PIETATE 149 era credinta lui. De naturd inalt-etica, ea a intrebuiacat literatura ca un mijloc. Dar Iinta nu era frumosul, intru efitva schimbdtor, ci naTia eterna. Cfind a pornit rázboiul, el a fost unul din acei cari nu s'au clintit. A vrut sà sufere pribegind, dacà nu putea s'o Led luptând.i, neputând organiza lupta, el a cgutat sà organizeze, unde a fost, con9tiintile. Astfel in BArlad, ca §i in Ia0, el a fost indemnator, indrumAtori sprijinitor.i de aceea se cuvine acolo sâ se infaIipze chipul lui, pentru zilele de ieri ca o amintire, pentru cele de azi ca o mustrare. 1924

LXVI

IANCU FLONDOR

Sa-izicem asa, cum Ii ziceau ai lui inainte de 1775, and in Tara furata nu ploua asupra boierilor mani mici titlurile de cavalerii baroni, particulele nobiliare ale Austriei stapânitoare: Iancu Flondor. Purtatorul acestui nume se cobora din cele mai vechi neamuri. Incercarea de a lega pe Flondoresti de un Albota al Moldovei-de-sus, boieria lui, oricat de lustruita prin scoalai societatea austriaca, nu-1 smulgea dintre multimileromânesti ale Bucovinei sale. Totusi o anumità demagogic, care a trecut la strain In timpul razboiului, a lui Aurel Onciul, I-a fixat in tabara boierilor. De fapt, ea era inainte de toate o tabard na- Vona la, plina de amintiri ale trecutului, plina de aspiralii cAtre viitor. In timpul razboiului cei ce faceau parte dintr'insa n'au avut un moment de nesiguranIa. Iar sefului lor, de un timp departat de politica prin desgust, i-a fost rezervata suprerna bucurie de a prezida adunarea care a readus Bucovina la trupul cel liber al poporului românesc.

IANCU FLONDOR 151

A 9tiut sali guverneze noul Iinut eliberat, cu prestigiu 9i autoritate. Cei cari I-au rästurnat o v or recu- noa9te azi, aläturi cu aceia cari s'au folosit a poi de dAnsul in tristele noastre discordii de dupa rdzb oiu. Nu insä in mijlocul lor va rarnâne amintirea lui, ci in mijlocul luptei pe care a dus-o sincer 9i cavaleresc 9i in mijlocul biruintei pe care a meritat s'o reprezinte. 1924

LXVII

S IENKIEWICZ

Poporul polon plateste azi datoria lui de recunostinla faca de unul din scriitorii cari, in veacul al XIX-lea, de sfasierei suferiqa, i-au facut gloria. HenricSienkiewiczaparcinede multumanitalii. Chilicum e Quo Vadis sant scrise pentru lumea de oriunde si din orice vreme, asupra careia autorul lor a aruncat o suflare de nobil sentiment crestin, inalVand si purificand sufletele. In

SIENKIEWICZ 153 numai celor cari mult au suferit §i au sperat mult, crezand in om §i in vieaVa, in cele bune §i in cele drepte. SAnt ani de când Po Ionia slavA ducea la locul de .odihna, cu o grandioasa manifestare de solidaritate, pe pictorul Sierniradzki. Pe Sienkiewicz il readuce la sine cu acela,i sentiment de fralie nalionala Po Ionia libera, dovedind ca la popoarele alese fericirea nu conrupe. 1924

LXVIII

AVRAM IANCU 0 comernorarei o invalatura. Se implinesc o suta de ani dela nasterea lui Avrarn Iancu,i s'a luat unii zic de presedintele Consiliului de al-0i de altpresedinte, al Asocialiei, fostul rnini&tru sub conducereaaceluiasi, iniVativaunei comemoratii. Cum existai un partid Oranese, el n'a uitat sa-si trimeata delegaIii la Tebea, pentruca sub Avram Iancu au luptat Taraniii pentruca el a facut o revolulie, de si nu o revolulie internalionala. Avram Iancu nu apar/ine insa nici oficialilor de azi, nici celor de maine, oameni fireste cuminli. El nu apaqine nici -Oranilor, ca unul care in vieao lui n'a rostit cuvantul de clasà,i, necerand fostilor säi luptatori deck o bucata de panei o gura de apa in ratacirile cumplitei lui su- ferinci, nu poate fi considerat ca oranist. N'a urit niciun alt Roman fiindca s'a nascut aiurea sau in alte imprejurari. Fiindca n'a calcat niciun cuvant i n'a ingenunchiat nicio hotarire, fiindca a dat tot si n'a ravnit nimic, ba a refuzat ce i s'a oferit, n'a fost nici barbat politic ; altfel

AVRAM IANCU 155 muria baron von Iancui purta decoraIiile lui Franz Jo- seph. El a fost numai, dela inceput pAnd la sffirsit, un mare nebun generos al despefarii neamului sdu. i,de aceea, dacg vorbele regale ce se vor spune vor ajunge la mormântul lui, Impreung cu cateva lacrimi sincere ale smeritilor de azi, nicio floare de retoricà nu se va inead4cina pe mormântul lui. 1924

LXIX

MOARTEA UNUI MORT

Articolul, plin de fireasca recunostinra, al unui pu- blicist sas, prquitor al politicei care ne-ar despaili de Franta si ne-ar duce iaräsi in apele, astazi asa de scazute, ale Germaniei, ni aduce vestea morciilui Alexandru A. Beldiman. 0 suferinla se curma astfel, de care nu e vinovat decAt acela care a fost pedepsit prin urmaririle, neaparate, ale faptei sale. Sa ne amintim nurnai ce a fost acest om, ce interese i-au fost incredinTate, ce siguran0 se punea in aqiunea luisi sa alaturam atitudinea lui, nu numai fa-ca de Tara pe care o servea, nu numai fata de nalia din care facea parte, dar si fala de Suveranul care-1 onora cu cea mai desavarsita incredere. Ministru al României la Berlin. Delinator al celor mai mari secrete de Stat. Confident al Regilor Carol si Fer- dinand, cu dreptul de a corespunde direct cu persoana regala, peste capul ministrului de Externe. Autoritate respectata in tot ce privea legaturile din afar% ale Ro- maniei.

3IOARTEA UNUI MORT 157

In ceasul decisiv, el se arata mai mult al Gerrnaniei,, uncle era trimes, cleat al Romaniei care-1 trirnesese. Arunca la inceperea unui razboiu nalional de desrobire situalia din care nu-1 putuse impiedeca. Parra aici, e numai gresala omului politic, lipsit de prevedere. Dar el merge mai departe. Dupa infrangerea armatelor romanesti, vine in Tara impreung cu cuceritorii. E fals ea a stat tot timpul numai la Copenhaga, in -tar% neutra,i, chiar daca ar fi asa, nu poate fi ora neutrà pentru eine face parte dintr'un popor beligerant. Vine in Bucuresti si se pune in fruntea miscarii care trebue sä inlature pe Rege, pe Regele sari, pe acela care se spri- jinea intr'insul. Ar crede cineva ca omul vinovat de asemenea pacat a putut sa se intoarca sub acelasi Rege, dupa biruirga cauzei nalionale pe care o combatuse, la rnosia sa din acel Ardeal a carei desrobire n'o voise ? Ca acolo pana la sfarsit a intrigat d-1 Korodi o spune contra singurei politice care poate menIinea Romania unita ?i, totusi, da, Beldiman a murit la Darste, langa Brasov. Ce bung Ora ! Dar si ce fii are pentru bunatatea ei ! 1924

LXX UN PLUGAR 0 instiiricare din Top lila Român6 vesteste a a fost dus la mormântaplugarub Gheorghe Cristea, tatäl MitropoIitului Primat al României. Om de nouazeci i doi de ani,casatorit de saizecii patru de ani cu soIia care-i supraviquieste. Un lung sir de fii si de nepoli, atIia dintre dânsiii ei asezaIi pe pàmântul muncit de dânsul, Intiineaz c batrânul a trecut la cele vesnice.i mii de oameni s'au adunat ca sà-si iee ramas bun dela patriarh. Pe astfel de temeiuri cum a fost vieaca fericitului < plugara Gheorghe Cristea se spr ijinä viea-ca neamului nostru din Ardeal. Nu pe preten%iile carturarilor, pe ambiia advocalilor, pe lacomia de avere a domnilor din lAnci, oricAte elemente bune, unele chiar cu totul superioare, s'ar ga. si si in acestia. Nu, oricum, pe certele politice care otravese acest frumos Tinut românesc desonoreazà. and fiara Oranismului adulrneca' Angei acolo in Ardeal, mi-a placut sA amintesc cu pietate'viea/aaceluia care a fost numai, in sensul cel mai mare si mai nobil, unOran. 1924

LXXI QUIDDE

Germania revansista mai are un tradator de urmarit si de pedepsit. E profesorul, istoricul Quidde. Acest rau patriot, al carui nume se ceteste acuma in lumina verde a urii conaTionalilor sai cari cred ea o -WA nenorocità are ca intaia datorie, nu sa se refaca, material si moral, pe sine, ci sa provoace din nou nenorocirea, cat mai deplina si mai neintarziata a altora, nu e la cea dint:Ai gresala a sa faca de natia care I-a nascut. In adevar sunt vreo treizeci de ani daca -mi aduc bine aminte de and acelasi scriitor era amenincat cu alte fulgere pentruca-0 permisese, in plina stralucire a domniei Iui Wilhelm al II-lea Imparat si Rege, considerat de majoritatea Germanilor ca un nou Lohengrin, invaIisare cavalereasca a rasei,sa gaseasca oarecare similitudine intre tanarul Cesar germanic imbracat in platosa de argint si Caligula insusi. Caligula, Maiestatea Sa Imparateasca! Dar se poate o blasfemie mai teribila decat aceasta ? ToIi zeii din

160 OAMENI CARI AU FOST

Walhala urlau de mânie §i Wotan era gata sd trdsneasca pe acest profesor obraznic... Dar, vezi, vremea a trecut §i an de an, zi de zi, dreptatea nerespectuosului cunos- cdtor al trecutului roman §i al prezentului naliei sale ie§ea mai limpede la iveald. Dupd intdiul farmec de noutate, Monarhul care scria in cartea de onoare a Primdriei din Berlin dictonul homeric cd <( nu e build stapanirea a mai mul%i, ci unul sd fie stdpânitorul #,destdinuia prin gesturi desordo- nate ce se ascundea sub explosiva-i genialitate falsd ; imensa vanitate a lucrurilor cum nu le-a mai fácut nimeni, patima furioasd de a uimi. Actul tinsu§i al räzboiului a incheiat demonstracia : istoricul avea dreptate. Dar el se indaratnice§te s'o aibd Inca mai departe. In locul unui om varsdnd pe nas ca un zmeu focul pa- tirnei sale §i intinzAnd dinlii sd mdnânce jeratec ea un cal nazdrdvan, e un popor intreg. Germanul invins nu se resigneazà. El nu cautd inelpevinovatulcatastrofei,ci aruncd rdspunderea asupra acelora pe cari i-aatacat. Propria lui insdnato§ire-i e indiferentd, numai sd cadd asupra du§rnanului urgiile Iadului. Din colial lui, Quidde, acum garbovit de batrânele, judeed. Raspingand pentru el ispita nebuniei incunjurd- toare, el cere poporului sdu un curagios examen de corwiinIa,o hotdrireeroica impotrivaproprieilui dureri§isfatuwesdsecreasednouagenera-Vie, sAlbätecità sistematic,dupaprincipii de bunatate §i de infrd-cire.

QuIDDE 161

Nu va fi ascultat. Dar vreme multà nu va trece in Germania lui Ludendorff si Hitler si poate din nou, el va auzi cu urechile de om viu vechea constatare: Quidde a avut dreptate. 1924

LXXII STINNES

A murit acela care Iinea in mani firele tuturor intrigilor impotriva pAcii dreptului national, acela care a intrebuinIat imense mijloace ba. nesti si o energie fard pereche, o cutezan0 fárá margini, un absolut dispre/ de orice risc in servirea Germaniei capitaliste. Capetenia baronilor industriei intrupa ceeace noua Germanie avea mai caracteristic:materialismul avid de domina/ie,pofticios de stoarcere si construelia uriasácare trebuiasä-iserveascäinatingereaceleimai mari satisfacIii. Ridicat, dacA nu din nimic, macar din cercurile ne- bagate in seamd ale castigului obisnuit prin mijloace obisnuite, el si-a fdcut aripi, nu atAt prin ambi-ciasa proprie, cat prin impingerea spre inaiIimi a unei societii-ci dispuse cu patimd a escalada cerurile. Dar pornirile lui furioase catre culmile puterii prin ban, numai prin ban, n'ar fi ajuns atAt de repede clack dup6 viziunile nebune ale naliei sale, sfArâmate de rezistenta morala a lumii civilizate, n'ar fi urmat fall de infrângere

STINNES 163 atitudinea pe care macar trei sferturi din societatea germana o urmeaza pana astazi. Pentru doritorii de revanse, pentru iluzionistii de putere Hugo Stinnes facea o concurenca puternica lui Ludendorff si venerabiluluiKraltmensch Hindenburg. Omul care curnpära tot, care exploata toti, in fundul sufletului satul de izbanda, Ii batea joc de tot era o mangaiere pentru sufletele jignite de dispariIia unei begemonii de apasare si stoarcere. Azi, aceasta mangaiere dispare. Omul fara uniforma si fara gloriola s'a dus in mormant, tragand cu dansul acolo o iluzie germana mai mult. Iar opera lui se va destrama. Vor trece luni numai,i nimic din ea n'o sa mai invie. Materialismul in sine nu poate avea deck victorii trecatoare, dar, and se adaugei individualismul aventuros, si mai trecatoare e opera lui. Iar cei cari cred in altceva deck in munca pentru auri in aurul pentru placere, pot privi inca odata cu o satisfaqie intimalazadarniciacladirilor,()rickde marei,e, in care sufletul omenesc n'a fost intru nimicsi care pentru aceasta in nirnic sunt menite a se preface. 1924

11* LXXIII

lIELFFER ICH

Germania turburata de neirnpacate uri, contra altora si contra ei insesi, nu mai are nevoie sa-si ucida condu- catorii. 0 fatalitate-i culege acum unii dupa altii. Dupa cei ucisi de glonte vin cei pe care-i loveste o sewn indaratnica. Strivit si ars intr'o oribila catastrofa de cale ferata, in momentul chiar cand, pe deplin intarit, revenea pentrunoiincaerari patimase, Helfferich lasa, Ca si Stinnes ieri, un loc care nu va putea fi implinit de altul. Acest omule% slabanog, numai nervi si in nervi numai zbuciurn, fusese candva unul din intelitorii la razboiu. Muse ca si ceilal-ti corifei ai atacului deslan/uit contra libertaiii lumii cum opera nefasta piere prin blastamul pacatului care-i daduse nastere. Dar, cat despre aceea, sigur de puterile poporului sau, de capacitatea lui, incontestabila, de a se reface clupa Infrangere, el nu se dadea batut. Versailles era pentru dânsul o rana care nu se putea inchide. A, sa fi fost invinsi dusmanii, ar fi platit pana la

HELFFERICH 165 istovirea puterilor lor ! Doar restul lumii nu merita cleat soarta sclavilor ... Dar Germania s'ar injosi ispasind, ea, care a fost crucata de grozaviile razboiului, macar cu banul ei, pe care-I ascunde, dar il are. Atunci, cu toate puterile unei cugetari fanatice, ale unui temperament pornit pe bataie, el s'a apucat sa star- neasca tot ce nenorocirea si mizeria, de o parte, tot ce trufia si setea de a domina, de alta, pot sa aiba mai neimpacat pentru a sfärama (c Ian-Virile * Germaniei sale. A vazut rezultatul criminal iesit din excitarile lui neobosite si, oricat s'ar fi jurat ca n'are nimic cu oamenii, ci numai cu politica lor, s'a bucurat in adancul constiincii sale. Oricat de inversunata in ura ei, societatea germana a trebuit sa capituleze. America, pana ieri sovaitoare in filantropia ei, a recunoscut câ putinIa de a executa tra- tatuleste.S'a pregatit o bald pentru conviquirile viitoare. Aceasta nu putea s'o ierte ins& ornul in sufletul caruia ardea iadul furiilor nesatisfacute. Astazi el e o man& de cenusa. Dar flacara din el va trece in alIii si in al/ii, pentru nenorocirea lor si a omenirii. Caci niciodata instinctul cel mai barbar nu poate face atata rau ca o cugetare metodica ratacita prin pasiunc. 1924

LXX IV

AM INTIREA LUI BYRON

E upr a comemora and ai uitat.i cei comemor4 cu mai mult zgomot sunt aceea asupra Carora de multa vrerne a trecut valul greu de mituri al nit:Aril. E i cazul lui Byron, care iese din nou la suprafaca, in leg'aturà §i cu unele nevoi ale Greciei de azi, impovarat de arnintiri biografice, de liste bibliograficei de anecdote discutabile, dar Para' acea atmosferà de rn4catA inTele- gere care singurà face valoarea unor asemenea serbgri. El a fost furtunosul reprezentant al unei stari de suflet, violente, dar trecatoare. Ie§ise lumea din vârtejul epopeii napoleoniene, §i el insu§i plecase din imensul amestec omenesc, stropit larg cu sange, al Revolnpei. 0§tile tricoloruluistrabatusera Europa, apropiindWile§i amestecand neamurile. Ornenirea se deprinsese a triii mai larg, in vaste imbrali§ari, de urd §i de prietenie, pe care nu le mai cunoscuse. Un cadru unic se deschisese §i poeziei. Personalitatea exageratà /And la nebunie a oricui se putea cufunda in

AM1NTIREA LUI BYRON 167 undele räscolite ale veacurilor §i putea sd sboare pânä in fundul zgrilor geografiei§ilegendei. Supraom, cuprinzand vulture§te totul cu priviri de in- drAzneald§ide sfidare,calator &Aland imparàtqte Iarna tuturor regiunilor §i spintecând rezistenIa oricaror obiceiuri tradiIionale, astfel porni tândrul Englez având o singurà cäPauzil: steaua, necontenit intunecata de negura pasiunilor, a egoisrnului ski imens. Astfel a räscolit tot ce poate incäpea in domeniul poeziei, dar nu s'a oprit cu credin1.6 §i cu iubire nicaeri. Si n'a respectat macar instrumentul poetic cu care loN ea, in toate stâncile, §i din ele ie§ea focmistuitor pentru dânsul, dar apd racoritoare pentru nimeni. Iar,admirându-1 azi,ii gasim o singurá lip* dar bothritoare :fiind poet a§a de mare pentru el, 1-am fi dorit cat de pulin §i pentru noi. 1924

LXXV UN OM CUVIINCIOS: CONSTANTIN BURDEA In Banat a murit un om cuviincios. Acum caIiva ani, cand nimeni nu se putea gandi la un razboiu de desrobire, and Ungurii erau mari si tari in Monarhie, cu toate incer- carile desperate ale Vienei de a insela pe nalionalitati, and nu se putea zari un sfarsit al acestei domina%ii pagfine, erau oameni care-si puteau zice ca esentialul e sa se capete cat mai multe concesii pentru ai lor, indiferent de condiVile in care ele s'ar cere. Astfel s'a alcatuit, daca nu un partid intreg care sa lucreze prin Unguri contra Ungurilor, un grup romanesc ai carui membri lucrau fiecare pe sama sa pentru a smulge din gura lupului tot ce era cu putirrp. Fiecare lucra si dupa temperamentul sau. Cand el era violent, pornit,<4 amicul Ungurilor * trecea dincolo de linia de purtare pe care si-o impusese si astfel el avea tot aierul ea a parasit tabara sa nalionala pentru a trecea in alta. Asa a facut episcopul Vasile Mangra, pe care valul 1-a luat inainte, ducandu-1 in valtorile tradarii, in care s'a inecat moraliceste,clericul roman devenind mitropolitul maghiar al Romanilor de peste munci in vremea and Romania libera sangera pentru dfinsii.

UN OM CUVIINCIOS: CONSTANTIN BUHDEA 169

Al Ili,mai stäpAni pe dânsii, se opreau inainte de a trece pragul blástämat spre care erau ispitiii. Opinia publica româneascd-i apropie pe unii deal/H. Pactarea cu dusmanul national interesa, nu punctul 0115la care mersese fiecare. Pentru ailoreierau ca morti, ()rick de sus ar fi plutit fantasma existerrtei lor politice. Printre asociaiii cunoscrqi ai guvernului unguresc era I3Anajeanul Constantin Burdea. Prin sprijinul oficial Burdea a ajuns un oni puternic in iinutul lui, acela farä care nirnic nu se putea face. Co- munitatea de avere devenise aproape vistieria lui personala ; agenIii lui erauinaltatiin fungii. Mira lui ne- N5zut5 se sirnIea in toate. Si iata cà rdzboiul a izbucnit. El a fácut inutile vechile legaturi cu maghiarirnea, taxand de crirninale pe acelea care dupi aceea ar mai fi avut loc. Dar iat5 deosebirea. Alt,ii dup-a aceca au cautat mâna, plina de sAngele nostru, a biruitorului de o clipa. Aici la noi ei se bucurA de mulra consideracie, joacd un rol politic si aspirä la situa%ii in Stat. Burdea a fäcut altfel. Si-a dat sarna c5, vinovat ori ba, i-a sea:pat de sub picioare baza vigii sale publice. S'a tras deoparte ca un animal ranit, cäutând pestera unde sit poata muri in pace. Si oamenii de acolo i-au facut singura gra-cie care se poate: I-au uitat. Burdea mai cuviincios,judecatoriilui mai cinstili fat,5 de Ora lor. Aceasta era de constatat. 1924

LXXVI

WILSON

A murit omul prin ale carui idei, intrate in cercul de visiune al diplomaiilor la capatul razboiului,impuse prin valoarea interveMiei a mericanei meMinute cu o energie nesguduita, traim noi astazi intre hotarele Statului nalional aproape deplin, intemeiat prin vointh insasi a marii majoritali de locuitori ai lui. daca ideile lui ar fi fost sincer adoptate pana la sfarsit, asthzi Societatea NaIiunilor n'ar fi prea adeseori redusa a exprima desiderate, ci in legatura ei, primita cu convingere adevarath, s'ar rezolvi toate problemele Inca deschise si care vor rarnanea probabil tot astfel 'Ana lanoi varsari de sange. Acel care a izbutit a stabili o asa de binecuvantata realitate si a incepe indeplinirea unui si mai indrazne% program a jucat un astfel de rol, unic in istoria omenirii, prin doua imprejurari care nu pot fi in destul de pre-

A vorbit in numele unei thri, mare cat o lume, care era in deplin acord, macar n ce priveste sfantul principiu

WILSON 171 alliberariipopoarelor prindreptullorde autode- terminare, cu seful sau oficial. i,mai ales pentruca propunerilelui nu veneau din chibzuirea cat de de,- teapta, a unei situatii de fapt, ci din tezaurele nepre- suite ale unei ideologii la care ajunsese prin gandirea unei vieti intregi. N'a fost o lee-tie mai usturatoare deck aceea care s'a dat Europei, mândra de cugetarea ei milenara, de dare acea societate americana pe care cei mai multi o consi- derau ca inchinata cuceririlor materiale. Un binefackor al ornenirii s'a trecut din vieata. Nu insa fara a lasa formula, simpla §i mare, prin care opera lui poate fi continuata. Daca Wilson ar mai fi ramas sa conduca soarta marii Republici de peste Ocean, daca ar fi reusit sa miste mai departe opera de impaciuire politica la careise ducea gandul, el ar fi trecut poate §i la alt capitol din oranduirea lurnii: la acela, a§a de important si deb°Teti al noilor asezari economice. Am ajuns acolo, in adevar, incat razboaiele nu mai sunt pornite din capricii sau pasiuni de suverani, atat de redusi in actiunea lor, nici din neastamparul unei clase inilitare, nici din furia nesocotita a unormultimi fanatisate, ci din necesitatea, trista necesitate ! de a invinge, altfel deck prin calitateai cantitatea produc- t,iei, pe Ufl adversar economic. Traim in faza asasinatelor in massa, cu milioanele, pentru a servi interesele producatorilor industriali, cari string o natie intreaga in jurul avantului de cucerire, de inlaturare, de cotropire.

172 OAMENI CARI AU FOST

A stfimpära aceasta furie de productie anarhieä si prea adesea ori inutilä, a cruca si mijloacele naturii si energiile umanitkii, a distribui roluri prin care popoarele s'a se completeze in loc sä se impiedece, a supune munca rasei noastre unui program din care, sa poatä folosioricine, aceastfireglementare ar fi,%HI indo- iara, dup6 aceea aStatelor Na%ionale de drept na- /ional, cea mai mare pecare,astAzi,o poatedori constiirqa lumii. A stabili apoi, dui-A mul/Ornirea cui se aflä in Statul pe care I-a vrut si a stiut de ce-1 vrea, si aceea a munci- torului care lucreazä la ce si-a ales si, stiind ca ajuta la altceva deck castigul capitalisrnului, adesea anonim, a pune problema socialO ca si cea politicd pe bazele con- .stii4i umane, aceasta ar incorona opera lui Wilson. Cine o va face cindva, atAta timp dui:JO moartea ini- /iatorului, nu va uita insfi tot ce se cuvine acestuia. 1924

LXXVII

CEL CARE DISPARE

D-1 Venizelos nu e in momentul de faVa nici pre§edinte al unei Republici care se va proclama, nici pre§edinte al unui Consiliu de Min4tri care a fost, nici §ef al unui partid care se destrarná, aici, cu toate aclamaIiile de adio care 1-au intovärg§it in drumul care locul de irn- barcare, idolul unui intreg popor. Venit ca sä hotärascá soarta Greciei, de unde plecase fiul omului pe care 1-aurit, el §i-a pierdut 1ini9tea ba- trânecii, sändtateaultimilor sdi ani 9iiluziile despre accia intre cari s'a nZiscut. In urind-i rAmfine cea mai invier§unatá luptä intre partide§iintre indivizi, cu perspectiva zilnic deschisá asupra unui rázboiu civil, in care nu e macar scuza unor mari idei care se ciocnesc, unor sentimente nobile care se exclud, ci numai pofta de a parveni 9i a domina, blástämul democra%iilor celor mai rele. Un tragic sfar9it pentru omul venit din mijlocul celei mai curate lupte nalionale pentru a pune capät, el, Cretanul, främântärii de partide din Atena. El insu§i, a

174 OAMENI CARI AU FOST fost absorbit de acest spirit de partid, nesimIitor pentru orice interese superioare calculelor sale. Incetul pe incetul a alunecat pe povarnisul rostogolirilor de ambiIii neinfranate. In loc sa fie stapanul unei Iari, a ajuns robul unei grupari, cea din urma, dar asemenea cu celelalte. Ai sai i-au intetit pornirile de a se substitui suve- ranului si au facut nenorocireaunuia ca si a celuilalt. I-au sfaramat cu voe sau fara voe pe amandoi. Ei insisi, au iesit sdrobiti din lupta. Invingatorii chiar, creatorii de mane ai unei republici improvizate, nu sunt deck, uneltele castei militare revenite, dupa doua decenii, la puterea tiranica asupra Statului. Cel care dispare n'a luat totul cu dansul. A lasat marile invataminte ale unei tragedii politice .care se precipita. 1924

LXXVIII

IOAN HUSS

Boemia a celebrat aniversarea lui loan Huss. Boemia in cea mai mare parte a ci, nu nurnai aceea care urmeazh in domeniul religios pe &dile mareluieretic *, ale mar- tirului ars pe rug pentru ca, in folosul obstii poporului, credea altfel dealt Sfanta Biseried singura mantuitoare de suflet. Caci amintirea predicatorului unui crez rnai apropiat de mullime, careiaise dadea dreptul de a irgelege Scriptura si de a participa prin entuziastul ci antec la serviciul divin, se ridica deasupra certelor aprinse si luptelor sangeroase, intocmai precum la Constan la, in timpul suferinIii celei din urina, nobila figura a celui care credea se inglIa deasupra flacarilor furioase ce-i mistuiau carnea. Simbolulafirmariiinsesi a dreptului la vieala al naliunii. Husitism ca al luptatorilor lui Ziska era in sufletul acelor legionari cehi cari pada in departata Sibe- rie duceau neinfranta lor hotarire de a-si invia, dupa trei secole de robie, patria.i astfel nu e cleat drept ca in

176 OAMENI CARI AU FOST ziva triumfului sii nu se uite aeela din al earui suflet s'a rupt hiruinia. Noi, al caror scris roma'nesc a inceput acum cinci sute de ani dela ucenicii lui, ne asociemi pentru aceasta din toatà inima la comemorarea din Praga. 1925

LXXIX

UN NEASIMILABIL: MATE I CANTACUZINO

Cu Matei Cantacuzino, a carui figura nobila incercam s'o schilez acurn cateva saptamâni, and se aduceau omagii cuvenite marelui profesor §i avocat, oratorului de o rara distinecie, dispare nu nurnai o eleganta figura aristocratica din vieata noastra publica, nu numai un diletant plin de o cavalereasca graTie in politica rom5- neasca, dari tipul neasimilabilului cu vieala de astazi. Pentru a se impune cineva in jocul partidelor actuale se cere ori complecta lipsa de scrupul §i de caracter, ori o nemladioasa hotarire. Origineai educalia lui Cantacu- zino 11 puneau la adapost de mice gre,ala in cea dintai direetie,dar Ii lipsea, din nenorocire pentru rolul ce an fi putut sa aiba, insu§irea cealalta. Ii interesa pe clansul atitudinea sa,deterrninata de criterii estetice,§i nu soarta ingqi a luptei in care o clip& fusese amestecat. Dar, daca el n'a putut fi un dominator, memoria lui va ramânea curata, tocmai fiindca a ramas un neasimilabil. 1925

LXXX

MIHA IL RISTICI

Se anunla moartea diplomatului sArb Mihail Ristici. Dintr'o familie care a mai adus servicii Statului sArbesc, Ristici, care a fost intre timp ministru la Paris si la Roma, era, de sigur, dintre cei mai pregAtiIi pentru delicatele fungiuni pe care le-a indeplinit, In zile din cele mai grele pentru nalia sa. In afará de ce a putut sà ajute ins'a cauzei sArbesti, el e vrednic de a fi pomenit de oricine I-a cunoscut, pentru alesele sale calitäti sufletesti, pentru bundtateasiblandeIa sa,pentru fineo deosebità a purtidrilor sale, si nu mai pui,in pentru ideologia sa Inaltä pentru credinla mistick aproape religioasá, pe care o avea in dreptatea care, orice ar fi, trebue sä biruiascA. Era la Bucuresti in momentul când furtuna de urä austriacd a pornit asupra micii lui patrii. Il trimeseser6 din Italia la noi, unde cunostea si era cunoscut, ca sA vad'a cu ce am putea sa ajutäm stramtorarea Serbiei a meninlate. Il vad in acea zi de 1 Julie 1914, in localul Legaiiei din Strada Dorobanlilor, pe care plecarea lui il golise de mobile §i care in aceastà Varäsire era ca imaginea Iarii särace si lipsite

MIHAIL RISTICI 179 de sprijin. I-am aratat adanca parere de rau pe care o simliau toate cugetele drepte cA Statul roman nu poate face nimic pentru o asa de dreapta cauza. Iar batranul, ridicandu-se cu un avant de luptdtor, a spus asa : In Belgrad sunt toIi ai miei si toata averea mea ; am pe mama mea batrana acolo. Austriecii pot distruge ce vor. Distruga I Dar dreptatea noastra tot va birui. Si el a avut dumnezeiasca mulramire de a o vedea pe deplin satisfacuta. 1925

12* LXXXI

0 AMINTIRE DESPRE TOMA STELIAN

S'a vorbit de calitatea de bun 4 soldat » al partidului liberal pe care a avut-o Toma Stehan. 4 Soldat ? » Dacâ aceasta inseamná om cu soldá, desigur ca eapo- satul n'a fost 4 soldatul * nim'anui. Dacä e vorba de un ascultätor al oricaror porunci venite dela un stgpAn neinduplecat, atunci el n'a samanat cu aceia cari la un gest din partea creatorului lor dau raspunsul crediacei comune. Cum era Stelian fa-VA de partidul sgu, o arath urrnii- torul caz : Se aduna in 1914 comisiunea pentru reforme. In ea intrase§i un reprezintant al opoziliei, declarândc'd in%elege ca schimbarea constitacionala &à piece dela Adunärile inse§i. La intlia §edincd inssa §eful partidului a venit cu lucrul gata fäcut, considerând pe rnembrii comisiunii ca pe ni§te simpli datatori de iscAlituri. Stelian prezida. Cu acea

0 AMINTIRE DESPRE TOMA STELIAN 181 demnitate care a fost podoaba vieii sale, el s'a ridicat imediat, si protestul a venit dela d'ansul. Incercarea de im- punere a cazut prin aceasta. Asaasculta » Toma Stelian. 1925

LXXXII

TOMA STELIAN

Cu Toma Stelian se duce dintre noi, dupA o lunga si cu thgrijire ascunsa agonie, feritä de du§mani si de prieteni, un om. Fiul de burghez sdrac din Oltenia, ridicat prin singurele sale merite, printr'un talent mai fin deck al multor pur- tatori de genealogii ilustre, prin darul unei elocvence formate la cea mai buna scoalà franceza, in care fiece cuvânt, fiece gest i§i are insemnatatea, prin stiinIaal &Arii maestru ajunsese, nu si-a prostituit demnitatea omeneasca inaintea niciunuia din idolii de carton ai protipen- dadelor si ereditalilor. De aceea, membru influent al partidului liberal, fostul thinistru al Cabinetului Sturdza a fost incunjurat, in era nou'd a partidului sail, era oamenilor de casa si a parve- nililor ajunsi in genunchi, de cea mai patimasa urd, ascunsd in formele celei mai convenabile ipocrizii. Tot ce se poate pune in lucrare a fost intrebuinIat pentru a desgusta pe un om, pentru a-1 izola, pentru a-I face uitat.

TOMA STELIAN 183

Prin ultima lui voinVa Stelian interzice fälärniciei de a-i aduce un omagiu care ar fi o insulta pentru memoria lui. E singura-i easbunare, de aceeasi discrelie ea si toata viea-ca lui. 1925

LXXXIII UNUL PE CARE NU L-AM UITAT: GENERALUL LAFONT 0 vaduva si doua fiice yin din Franta prietena ca:sa ingenunche la un mormant. Dupa atalia ani dela sfarsitul razboitflui care ni-a math 9i inattat -Ora, pentru intaia oara se trezeste astfel, public, amintirea aceluiacare pe pragul triumfului a fost smuls serbatoririi: generalul Lafont. Fuseseram siliii a inceta lupta. Armele noastre se carau cu gramada in depozitele trufasilor invingatori. Delegatul lor, un << ministru )> de ocupa-cie, un Roman, venia la Iasi si constata ca 4 mancam prea bine *si se inai putea lua ceva pentru biata Germanie flamanda. Uniformele stapanilor rasariau pe strazile Iasilor unde-si facea zilnic plimbarea colonelul care-si dadea aiere de guvernator. ReprezintanIii alialibor nostri plecasera, noaptea, dela o gard de suburbie, Regele, Regina, furisandu-se pentru a-si lua ramas bun. Chipiurile rosii disparusera. Dar intre aceia a caror vedere singura inspira Inca speranta

GENERA LUL L 1FOT.T 185 era, In haina lui civilá, purtatà cu distincIie, un ofiIer francez Inca tan5r si voinic, sprinten si mandru, generalul Lafont. De ate ori din convorbirile cu dânsul s'a desprins increderea in rezultatul final ! ProfeIiile lui se apropiau. Ceasul liberArii stätea sä batà. Atunci o und5 noud de suferinte se abätu asupra noastra.i una din victimele bolii, ostenelilor si lipsurilor a fost el. In castqa dela Copou, el s'a stins strângand mfina colegilor sai, cu mintea treazà, aràtând cum cade la datoria lui un ostas.i o lume imens6-1 intovárasea apoi la locul lui de odihn5 pe acela care murise Yntre noi si pentru noi. Doamn4 Lafont, scowl d-tale iubit e in p5inântul nostru, dar mai mult Inca in inima noasträ. 1925

LXXXI V

DOCTORUL BOTESCU

S'au adus la Bucure9ti ramasiIile doctorului Botescu, mort in indeplinirea datoriei sale de medic 9i de Roman in cele mai triste zile ale razboiului de unitate naiionala. Politica noastra nu s'a intalnit cu politica lui, dar e o datorie pentru oricine vorbe9te publicului romanesc sa indrepte catre dansul o amintire recunoscatoare. Partidul sau ii (Muse grija sanataIii publice, in ora9ul tuturor miasmelor. Nici nu s'a &Ida sa-i impue a indeplini de fapt sarcina sa. De-asupra unei lumi sistematic ne- glijate, din vechiu orientalism lene9, se urmeaza nume indiferente de func-cionari cari iscalesc in registrei pri- mese leafa. Botescu a in%eles lucrul altfel,i ani intregi de zile el 9i-a distrus popularitatea electorala umbland din taini-ca in taini0, din spelunca in spelunca, in dorinla de a insana- to9a imensa capitalaimpu/ita. Cu aceea9i hotarire, cu ace1a9i entusiasm s'a pus el In serviciul unei armate pe care o cople9eau cele mai teribile boli. Din lagar in lagar, din spital in spital alerga el,

DOCTORUL BOTESCU 187 aducfincl ajutor §i mangaiere. In mijlocul nespuselor suferin-ce, in faIa agoniilor stO§iitoare el i§i pOstra vioiciunea §i avântul ; pe faIa lui bArbAteascd era chiar ca o ultimh licOrire de voio§ie. PAna ce boala cumplità s'a prins de clânsul §i 1-a zdrobit. Din nou amintirea ceasurilor mari trece asupra noastrà, §i in faIa profitorilor se profileaza umbra musträtoare a martirilor. 1925

LXXXV

UN OM DE BINE: GHEORGHE DIMA

Ardelenii au dus la mormant pe una din cele mai respectabile personalitaIi pe care le-a produs in a doua jumatate a secolului al XIX-lea Romfinimea de peste mu n/i. Brasoveanul Gheorghe Dima era icoana insasi a meri- tului modest, aproape timid, a omului de munch pe care-I mullameste numai rodul silinIelor sale oneste, a omului de talent care cauta a se despersonaliza pentru a intra numai, ostas devotat, in randul acelora cari, solidar, continua si inalla o tradi0e. Acest compozitor muzical n'a inTeles arta sa ca o magic strainA de vieala si superioara ei. Crescut in cele mai bune trad4ii germane, vrednic de recunoasterea acelora cari in strainatate pot fixa, neinfluen0-0, ran- gurile, el a pus priceperea sa, dorul ski in serviciul ideii nalionale Para' a crede cà prin aceasta el e mai pulin un fervent adorator al muzicei internalionale. Elevii lui din Cluj au de pastrat dela dansul cunostin0 care nu se intalnesc pe toate drumurile. Dar mai presus

UN OM DE BINE: GHEORGHE DIMA 189 de toate un lucru: convingerea prin exemplu ca pentru a fi un < maestru > nu se cere niciunul din caracterele exterioare pe care le poate da, pe nimic, orice frizer §i orice croitor, cA divina crealiune poate trdi §i intr'un simplu corp de burghez, credincios na-ciei sale 9i partas disciplinat al vietii sociale. 1925

LXXXVI

UN CREATOR : ANGHEL SALIGNY

Batranul pe care I-au dus la morrnant ieri reprezinta altceva deck o pricepere tehnicd §i o mare putere de a munci, alteeva §i cleat triumful, pe deplin rasplatit, al ostenelilor sale 0 acele nesfar0te legaturi care au umplut un moment de o lume amestecata casa in care el a lucrat necontenit pang la ultimele zile din viea%a sa. Anghel Saligny a fost unul din corifeii unei generaTii spornice, al manunchiului de creatori caruia-i datorim atata din ce are §i din ce poate astazi lam. In oamenii ace§tia cari erau in plina vigoare pe la 1880-90 traia con0iinla Ca Romania nu e un teren de exploatare pentru noroco0 §inici o arena nepazita, prin culoarele subterane ale careia alearga intrigan0 ca sa ajunga mai rapede deck aceia cari in vederea tuturora alearga la suprafa-0. Ei aveau credinca adânca a necesi- ta0i crealiunii. Nu erau atunci hotarele vaste ale Romaniei Mari 0 nesfar0tele mijloace pe care le ofera astazi o admirabila situalie in lume.

UN CREATOR: ANGHEL SAL1GNY 191

In cuprinsul mic ins5 s'au fäcut planurile mari, qi ele au legat numele lui Saligny de podul de peste Dun 5re 9i de alte memorabile infäptuiri. De ele nu-i plAcea si vorbeasea. Dar, and, laIasi, a vraut cu ochii durero§i cum s'a Pacut fära spirit creator rAzboiul, el, cAruia i se d5duse de form5 grija care au lipsit, mi-a märturisit m4cat ce grea rAspundere §i-au luat, in preocupaIiile meschine de joc deah, raii gospodari ai unitäjii na/ionale. Nu crede0 capusul acesteivielideprinse cu alte metode §i alte scopuri a fost intunecat de melancolia pretenIioaselor vremi sterpe ale epigonilor ? 1925

LXXXVII

NICOLAE MILEV

Pe strazile Sofiei a cazut scaldat in sange Nicolae Miley. Ziarele noastre au dat o scurta biografie a celui asasinat mi§elqte de o bruta incapabild de a lupta altfel. Au spus ca ucisuleraprofesor, cä a condus mult timp ziarul t Slovo >>, ca era un adversar al egalizarii prin indobitocire cu foga care se chiama comunism fiindca e comun. Tin sa adaug, dintr'o lard' pe care Bulgaria n'o iubeste §i i-a aratat-o in chipul cel mai brutal si mai jignitor, ce mai trebue ca sa onoram, din punctul de vedere al culturii pe care orice orn o poate aprecia, amintirea acestui om. Miley era poate cel mai cult om la vecinii nostri. Istoric stapan pe cele mai sigure metode, povestitor calm si interesant, aproape desbracat de prejudecaOle asa-zise na-cionale, el scria limba franceza cu preciziunei cu gratie.Cred ea nu ma in§el spunând ci admirabila foaie franceza dinSofiacare si-a schimbat dupa razboiu numele in La Bulgarie e opera lui, cred chiar opera lui exclusiva.

NICOLAE MILEV 193

In ultimul timp, el a incercat sä reia relatiile cu noi. Anumite amintiri erau Inca prea recente, si n'a fost cu putin-p. Trebue sä afirm insa c'd n'am refuzat färd o adâncd pArere de r6u. 1925

LXXXVIII

GH. M. MURGOCI

Lunga §i nespus de dureroasa agonie pe care Murgoci o purta in mijlocul prietenilor indureraIi a luat sffir§it. Mare le muncitor, sufletul preocupat de necontenita emi- tere a ideilor, de crealiunea ve§nic noua a plecat spre singura odihnd pe care demonul din el nu o va tulbura. E greu de spus in cateva randuri de ziar ce pierde in el §tiino româneasca. Ani intregi de munca i-ar fi putut el cheltui Inca pentru cuno§tiniu mai adanca a Oman- tului care spunea acestui fiu dorit al lui toate tainele sale. Opera definitiva pe care in deslanarea capricioasa a vietii lui a tot zabovit-o s'ar fi putut injgheba. In strainatate, unde numele lui era rostit cu un deosebit respect, am mai fi avut ani intregi un reprezintant de prima ordine al intereselor noastre. Geo log, §i prin aceasta geograf, el n'a ramas cu totul strain niciunui domeniu de cuno§tinle privitoare la Romania.i, and era vorba de a comunica prin graiu sau prin scris rezultatul cercetarilor sale, tot- deuna poetul se amesteca ; un poet cald §i indrazneT. Cartea lui pentru §colari e o capodopera a geniuluii ar

GIL M. MIPRGOCI 195 trebui tradusä pentru folosul atatora cari s'ar lumina printr'insa asupra fiiqii noastre teritoriale. N'am vAzut om in care spiritul sa cerce mai mult a domina materia, de mult deficientä. Aproape distrus, acum cateva luni inck el facea conferime §i leclii de o sfA9ietoare frumusep. astfel ceva din glasul ultimelor lui rostiri pare ea' a ramas definitiv in jurul nostru. 1925

13*

LXXXIX

L V 0 V

Printul Lvov s'a stins intr'o localitate din Franta. Isi mai aduce aminte cineva de marele senior cu tendinte (I democratice s, care, imbatat de lecturile sale si intetit de spectacolul luptelor din # dumele s de gra-tie ale taris- mului (( constitutional s, a crezut ca odrasla unei vechi fa miliiaristocraticepoatedominavalurile,odata rascolite,aleunei revolutiilaun poporincultsi dezorientat ? In starea de spirit a seniorilor francezi din secolul al XVIII-lea, acest cneaz rusesc a socotit ca o poate face, si, lásandu-se prins de ambitiosi cari n'aveau nici ideile, nici instructia, nici cresterea lui, a consimtit, cu naivitate, ca numele sau, 'Ana atunci putin cunoscut in strait-Mate, sa fie legat de intaiul act, zapacit, al unei mari catastrofe politice si sociale. In mizeria unui exil Para capat el a inteles ceea ce multi ca dansul din clasa lui nu inteleg: cá sunt pe lume atatea sporturi agreabile si deloc periculoasepentru

LIT by 197 persoane fIirä o ocupalie serioasa, a§a incat nu e nevoe ca timpul gol sa fie Intrebuinlat la präbu§irea unei ordini de lucrurii la d'arâmarea unei patrii. 1925

PETBU PONI

In tumultoasa viearà politica de azi se uita u9or§i aceia cari, fara a fi batrani, nu se amesteca, din desgust, In triviala ciocnire a nesaiioaselor patimi. Cu atat mai mult aceia cari,facand parte din genera-0i aproape total disparute, nu mai puteau da vie0i de astazi decat acest a9a de pu0n lucru: un model de cinste, de rezerva, de modestie 9i de munca. Astfel vestea ca Petru Poni§i-aispravit lungaviea/4 de optzeci ci patru de ani 9i ea are parte, in sfarcit, de odihna la care de mult ravnea, nu va trezi o deosebita emo0e intr'o vreme care simte nevoie de alte tempera- mente 9i de alte direc0i. Dar ce frumoasa infa09are a omului din randul celor cari au intemeiat cultura acestei Ori !Neclintit la datoria sa,neiertator numai faIa de sine, plin de build- tate faVa de neajunsurile ci greplile celorlal%i, purtator in orice imprejurari al socotelii chibzuite ci al vorbei de impacare, astfel a fost Poni. Ca batranul senin care statea in faIa acestei lumi crispate era unul din marii

PETRU PONI 199 chimi§ti ai Varii, eh' el contribuise la organizarea inva- rdmântului ei, ca fusese sfetnic al Coroanei pe vremea când aceasta demnitate impunea respect, eine ar fi ere- zut-o ! Când se va scrie insa un Plutarh al naVei sale, Petru Poni i§i va avea de sigur locul in el, in rândul cucerni- nicilor inIelepIi §i al facatorilor de pace. 1925

XCI

ALE XANDRU MARGHILOMAN

Un oin s'a stins care a fost, cu sau Para voia sa nu inaintea sicriului unde zace trupul ski torturat vom sublinia-o prea mult tragica victim-a a unor grozave imprejurAri. De un mare talent oratoric, unul din acele talente care n'au nevoie sà strige nici sà facd gesturi, ci sunt numai afluxul nesilit al unui suflet vibrant, de o dezin- teresare personala absolutd intr'o -WO unde politicianii cei mai bogqi sunti cei mai nesaliosi, de o perfectà amenitate inraporturi intr'o societate unde cine se crede pulin Ii atribue dreptul de a fi brutal, Alexandru Marghiloman a fost o podoabg a vieii noastre politice. Locul si I-a cucerit singuri färd artificii. Nu i-a pregOtit nimeni o situaçie,i e1 n'a dobandit-o prin alte mijloace cleat ale talentului si priceperii. A venit insA r.fizboiul. Sä spunem un adevar: Marghilornan a gresit, si a prima cea mai grea pedeaps6 : a inlaturdrii lui dela afacerile publice unde altfelel ar fi jucat si mai departe un rolde cOpetenie.

ALEXANDRU MARGHILOMAN 201

Dar atitudinealui n'a fost totdeauna aceasta. Mai mult deck odatà ela inleles bine, si mai mult deck odatàceimai fericiti deck dânsul,afarà dedoi: N.Filipescu si Take Ionescu, au sov5it catre aceeasi gresea14. Dar pe dânsul momentul decisiv 1-a prins tocrnai In ireparabilul unei situa-cii din care,fard s'o fi cgutat numai deck, dar pe care n'o primise cu neplàcere, nu mai putea Cu un gest duios omul se desparte de noi. Sà-i rAs- pundem, cki avem o sim%ire, cu un gest miscat care se adreseazA tot omului. 1925

XCII

AMUNDSEN

Vorbea un politician de duzing, ministru in guvernul 4 utilit5li1or » momentane, si, punând in relief importairca activitalii sale si a castei de care se line, arunca de sus o, cat de de sus ! despreIul sdu Universitalilor, unde o mare parte din profesori, spunea el, sunt inferiori semenilor sdi, ca si inteleaualiaiii care nu ar fi singura in drept a se mandri cu ce face si cu ce poate. Era miezul nop%ii, si mirosuri cadaverice pluteau in Parlamentul calcarilor de drept. Fara voie am avut atunci viziunea pe care lumea intreaga o are astäzi Land i se duce gAndul càtre regiunile pustii ale Nordului Inca nedescoperit. Un om e acolo cu o ceatä de credinciosi. N'au avut parte la nimic din bunurile pe care le imprástie politica arivismuluisisäturdrii. Minat de singura patima a cuceririi pentru stiinfa, acela cAruia nu-i trebue in stiinIA lauri noi, a pornit cu un curaj de viking spre gheIele polului pentru a gdsi sau a muri.

AMUNDSEN 203

i iat'a ca nu e om cult pe coaja globului care sä nu uite toate grijile qi interesele zilei pentru a rosti, and s'a pierdut urma eroului, o rugäciune pentru Amundsen. 1925

XCIII

EP ISCOPUL PAPP

S'a dus dintre noi, la varsta and oricine poate crede c 6 9i-a platit datoria faid de lume 9i a perdeaua se poate lgsa asupra rostului säu, trecAtorul, episcopul de Arad, Ioan Ignatie Papp. RAposatul, care a fost 9i un binefaator al diecezei sale, reprezinta in episcopatul romfinesc tipul vechiului Via- dieä, fiu de Oran, trAind aproape -präne9te in scaunul s'au ierarhic, purt'and gospodare9te grija unei 0 economii* de toate, care era pentru dânsul, dar 9i pentru poporul din care prin nimic nu se deslipise 9i nu irgelesese a se deslipi. Ca odinioard mareleorganizator dela Oradea, pe care-1 gäseai in haine vechi de preot 9i cu cizme de drum lung, dar care strângea milioane pentru urma9li sAi luxqi, Vladica Papp a fost vechilul lui Dumnezeu asupra turmei sale rornâne9ti. Ajuns in fruntea ei pe vremea and mizeriile de partid nu armuiau o Biseria de luptd, care era adevarata oglinda a vieVii nalionale romfine9ti, el a 9tiut totdeauna

EPISCOPUL PAPP 205

saimpace aparenIele 4 convenabile*faId de Stat cu o hotdrire de con§tiinVa care se simcea, din fiecare cuvânt, a fi neinduplecatd. A fost pentru el o mare bucurie cd puterile lui episco- pale i-au fost confirmate solemn de Regele românesc. Cei cari au asistat la aceast4 ceremonie §tiu cat era de mipdtoare simplicitatea patriarhald a batednului ierarh. In seria episcopilor arddani el va rämânea ca o intru- 43 are a unei modeste qi simpatice trad4ii. 1925

XCIV

GHEORGHE VXSESCU

La Paris a murit, de pe urma ufl.ei operaIii intArziate, colonelul Gheorghe Vasescu. Nu e la noi obiceiul sa se vorbeasca prea simpatic, nici macar in momentul ple- &aril dintre cei vii, de un adversar politic. *i in Doro- hoiul sau Vasescu a dus, pentru partidul liberal, de care era legat prin tradiVile familiei sale tatal sau a fost, mi se pare, ministru sub regimul terminat la 1888 , o lupta hotarita contra intinderiii consolidarii pe care nu le-a putut impiedeca, a partiduluinaionaIist- democrat. Dar, in afar& de ceea cei altfel ma leaga de familia liii datorii de recunostini,a ale copilariei mele, care nu se pot uita, trebue sa spun ca oficerul care in tineret.à, crescut la scoala franceza, a fost mult timp atasat militar al Romfiniei din Paris, a supraviquit, dupa iesirea de sub steag,in omul politic. Din vechea sa cariera iubita a pastrat o rectitudine de caracter, o loialitate in relaIiile personale, un fond de cavalerism care-I deosebeau esenlial de aceea, din partidul sausi

GHEORGHE VASESCU 207 de aiurea, intre cari s'a gAsit pe bdncile Parlamentului de ieri. In zilele grele ale infrfingeriii ale pregatirilor dela Ia§i, Väsescu a primit sarcina frumoasa de a supra- veghea instrugia ofiIerilor noi, cari trebuiau sa conducA opera revan§ei. nu pot uita caldura pe care o punea in aceast5 misiune, la care am fost asociat, intre al%ii, §i eu, §i frumoasa incredere pe care o avea in izbAnda dreptalii noastre. 0 figura' din vechea noasträ armatà se duce, una pe care politicianismul n'a putut-o schimba. 1925

XCV IOAN SLAVIC I Greselile omului politic nu se mai discuta la moartea Iui ; ele tree in domeniul istoriei, care nu iarta, cand judeca in afara de patimile momentului, dar in acelas timp ciexplica, puind pe fiecare in mediul epocei lui,in acele imprejurari in care a trait si in miscarea curentelor *de care a fost impinsi condus. Fericit insa e acela care, in afara de directia politica pc care,in constiintasa,ori, din nenorocire, dupa intereselesale,a trebuit s'o urmeze, a dat rostire sufletului sau, in clipele cele mai insemnate alelui, in formele durabile aleliteraturii. Cu ce sentiment de raspingere s'ar apropia cineva de amintirea lui Ion Slavici, daca ar tinea sung numai deactiunealui dusmanoasa fata de programul, neaparat, de unire a tuturor Romanilor, de serviciile de sclav pe care le-a adus armatei de ocupatie prin scrisul sau, de injuriile pe care acel care a disparut astazi le-a adresat celor cari, dupa putinta lor, au luptat pentru izbanda dreptului romanese ! Dar cat de mult se da in urrna §i tot mai in urma va ramanea cu vremea vinovatul politic din vremea

IOAN SLAVICI 209 marelui razboiu and apare opera de tinereta §i maturitate a scriitorului ! In vrernea and se cauta fárä succes, de ideologi §i sentimentali cu scrisul u§or qi fárà durata, formula vietii noastre populare in deosebiteleinuturi, and tot mai palid In zorzoanele lui se facea < -caranul roman *, 4 descoperit * de Alecsandri in aqa-zisele lui

210 OAMENI CARI AU FOST robustà si discretá, care n'avea nevoie sà intrebuinleze mijloacele predicilor sarbede si bodoganelilor ipocrite. Opera de atunci a lui Slavici este o contribuVe esen- -Oa lä la educalia poporului românesc. N'am asteptat moartea autorului pentru a o spune. 1925

XCVI

RE G INA MAR GHER ITA

Doliul Italiei pentru regina Margherita nu poate fi indiferent nimänuia din ceicari au simlul supremei armonii pe care odaufrumuseIa, continuatà prin rnaiestatea unui mândre batrâneli, inteligenla deschisd cAtre tot farmeculvie-0i§i literaturii §i nesfAr§ita bunatate. Italia a fost mandrá de pgrul de aur, de lurnino§ii ochi alba§tri ai reginei sale.i, and, la un semn al ei, frunta0i gAndului, ai presei §i ai artei gasiau drumul laCurte, inobilând-o, se §tia care esufletuldelicat care i-a vrajit acolo. Cele mai inda'atnice rezisterrce republicane au fost astfelinvinse.Pe Carducci1-auhuiduitstudentii pentru a a cAntat pe doamna càriisale §ia ajuns laglorificarea crucii albe a Savoii )).Dar, and el s'a stins, o mica mAnA prieteneasa a luat pentru -card biblioteca studiilor sale.

14,,

212 OAMENI CARI AU FOST

In Panteon, l'anga b'arbatul ucis de un harbor,. ea se odihne§te acum de cat a simlit §i. a ajutat. i soarta, bura pentru ea, a voit ca ea sa.se ducg Intr'un timp and un nou §i mare% avant prinde Italia ei. 1926

XCVII

UN SUPRAVIETUITOR: M. PHEREKYDE

Cel mai cuminte dintre liberali a inchis ochii la o vfirstfi and oricinee numai un supravieTuitor. Nu se poate zice ca epeca din care venia Mihail Pherekyde a fost a unei desvoltari legale si morale a societaIii politice romanesti. Au fost atuncii asasinate, procese scandaloasea gialte pacate si rusini pe care batranul Ion Bratianu, In interesul partidului sau, a trebuit, dupa Insa0 a sa declaraIie, sa le tolereze. Dar aceasta vreme a fost mai presus de toate o opera de creqiune, una la care au fost chemate, sub firma declarata a vechiului liberalism rosu, orice inteligenra si orice energie romaneasca. Pherekyde arata prin orice cuvanti orice hotarire a sa ca vine din acea vreme. Mandru i vioiu, capabil de a impunei altora o %inutà, afabil In legaturile personale, ca orice om bine crescut, modest fa-VA de marile sale insusirii necerand nimanui cultul persoanei sale, el a datvioliipolitice a Iarii doua mari insusiri: o atitudineJi o masura.

214 OAMENI CARI AU FOST

Copiii scApa0 de sub sfatul lui au luat-o razna. Peste lark peste dinastie, peste drept, peste buna cuvianO. Li-o fispusvre-odatá Pherekyde spre ce prápastie se duc §i ne due? Oricurn, el va fi murit cu durerea cä a apucat un partid §i a lásat o horda. 1926

XCVIII LA SICRIUL LUI VASILE STROESCU Mare le om de bine si generosul binefackor care, intr'o vreme de seacA urmArire a chstigului, continua intr'o glorioasa tacere opera ctitorilor de pe vremuri, a fost dus la mormânt de toli aceia cari au stiut de felul cum isi ráspandea Ca o sAmântà a sufletelor averea sa insem- nata si de multimea al cArii instinct e totdeauna sigur. Cine n'a fost ? IncepAnd cu cei cari11 iubeau mai mult,desiii datorau mai mult.Biserica ardeleank pazitoare a scolilor de pe vremuri, a vorbit in termeni miscatori de comoara care din inimA curatä a mers, ani de zile, neprecupelità, cátre dânsa. NaVonalismul basarabean a pomenit credinla tare a boierului de peste Prut in denuirea neamului pe toate tarâmurile lui qi in menirea lui de a fi unit. Taranismul si-a adus aminte ca acest aderentallui statornic a iubit clasa de temeiu a neamului nostru in Moldova de Bisdrit. Aparatorii liber- tAlii omenesti au stäruit sa' se stie ca, pentru el, a fi liber a fost chemarea dumnezeiascâ a fiirqii noastre... Dar de ce n'a fost eine n'a fost? 1926

XCIX

BRUSILOV

Generalul Brusilov, conducatorul de pe vremuri al armatelor rusesti din Gali0a, a murit. Ce departe parem de vremurile când, luni de zile. in neutralitate si in agonia luptei noastre de aparare, ochii tuturora erau indreptati spre mersul acliunii sale, and acest nume rusesc trezea speranle nebune sau umplea de desnadejdea iluziilor inselate ! Si, amintindu-mi de vremurile acelea and stifeream asa de grozave chinuri sufletesti in Ora cea mica, ame- nintata, invinsa, rupta in bucali, comparându-le cu aceastd intinsai frumoasa lard de astazi, lasata in prada numai ambiIiilor personale si dorinOlor de irn- bogaIire, toata lumea amestecandu-se, fara deosebire de rang in haosul poftelor deslanNite, ce curatasi sfânta pare nenorocirea de ieri faca de aceasta fericire stropitä de toate noroaiele intrigilor ! 1926

NICOLAE PA5IC I

Serbia a pierdut pe acela care i-a fost cel mai vajnic i mai cuminte aparator in ceasurile grele, iar in cele- obi§nuite omul cel mai chibzuit, mintea cea mai price- puta in a face fara vorbe, fall gesturi, fara atitudini, simplu, patriarhal, batrane9te singurul lucru a§a de- greu de inIeles pe care-1 permit imprejurarile mai tari decat toate teoriile. Iar Iugoslaviei, cu acest octogenar ii dispare insu§i creatorul, prin nespusa dibacie unita cu hotarirea eroica, atunci cand se cerea, a fiinIii sale deastazi. Se poate zice ca de mult acest mare mwer al politicei mici §i acest demiurg al marii politice cat de greu se pot gasi in aceea§i persoana cele cloud insu§iri ce par diametral opuse ! era inscris in capitolele istoriei ; de azi legenda va prinde figura lui, a§ezand pe mo§neagul cu barba de slant in sacrele incaperi ale Panteonului no:Pon al. Era ceva dintr'un profet in acest politician. La 1913 and se negocia pacea dela Bucure§ti, el imi zicea, cu acea lin4te pe care o au numai vizionarii cu totul siguri

218 OAMENI CARI AU FOST de ce prevad: # Eu sunt batran §i nu voiu vedea Serbia Intreaga ; Romania Intreagao s'ovezidumneata >>. Si soarta, care de obiceiu, a§a de cruda, opre§te pe om in pragul faptei lui, i-a deschis largi porcile norocului, ca sa lucreze qi sa izbandeasca. Pentru Iugoslavia, unde §i acolo e multa ura neghioaba intrefiiia celuia§i neam, panai moartea batranului aduce un folos care sa rascumpere macar in parte o pierdere ireparabila: locul ramas gol e ap de mare Meat oricine-qi poate da seama ca numai printr'o apropiere a tuturora el poate fi Intim catva umplut. 1926

CI Dr. VICTOR BABE Vinerea trecuta Inca' dr. Babe§ asista la §edinIa Aca- clemiei Române, al &aril pre§edinte voise, ceruse sa fie in ultima sesiune. Un atac de anghida. de piept I-a luat Vineri dimineatà. Rolul pe care I-a avut in §tiirrta medicalà acest sep- tuagenar, rgmas cu spiritul tân'ar §i vioiu pan'à in ultima clip-a a vigil lui, Ii vor spune aln, cu competin0. In lumea intreagd el era cunoscut, nu numai ca un mare invaiat, ci, prin urmArile practice ale descoperirilor sale, c a un binefãcàtor al omenirii. Chemat in Romania, el parAsise, acum patru decenii, o stealucità situalie in Ungaria, §i de atunci a ràrnas legat prin toath munca sa de Ora al cgrii prestigiu I-a inal-cat. Cugetator a earui minte se ridica mai presus de margenile specialitàii lui, a dovedit nu odatà cà problemele mari ale naturii §i omului ii apar in toatd maiestatea §i in tot misteruI Iui. Oricine prque§te intelectualitatea activd lucrând pentru folosul §i mandria unei societaIi intregi se va descoperi inaintea acestui mormânt. 1926

CII

G. G. MARZESCU

Moartea lui G. G. Mârzescu, la vfirsta and puterile nu sunt slàbite, dar o experienp precioasa li se adauga, este, de sigur, o pierdere pentru Ora. Partidul de care se legase, §i pentruca era o datorie mo§tenitä dela simpaticul §i spiritualul sdu Orinte, nu mai are un om ca ansul. Ajuns tartar la o inalta situarcie, el a eautat sa indrep- fajeased aceastá favoare a soartei prin muncä incordat& §i printr'un sentiment deosebit al raspunderii cuvintelor §i acliunilor sale. Niciodata vorba lui n'a fost spusa in zadar §i niciodatà fapta lui n'a fost determinata de un capriciu. De aceea era un om de autoritate. Fost profesor la Universitate, M'Arzescu era un om foarte cult §i talentul sau de orator nu se compunea dint artificii §i. atitudini, cum e prea adesea cazul la noi. Totdeauna avea vederile lui sprijinite pe o convingere profund onesta 0 aceasta se singea la fiecare moment din desfa§urarea discursurilorlui in adevAr frumoase-

G. G. MARZESCU 221

Demn fara de eful sau, hotgrit, dari curtenitor fatá de adversari, cu care putea sfi rAmAe prieten personal, nu avea nevoie sa recurga nici la mojicie, nici la min- ciuná. In relaVile cu dânsul aveai acel sentiment de sigurarica care e condi-cia neaparatà a unui vieci politice normale. Din ward inima il regretà oricine I-a cunoscut. 1926

VASILE BOGREA

S'a stins un om cum poate niciodata nu vom ma i avea unul. A doua zi dupâ o operalie desperata, Vasile Bogrea a disparut dintre noi. Nalia noastrá a. pierdut o comoara. Era cel mai inva%at dintre Români. Era un neintrecut vorbitor §i un profesor fard pereche. Era un caracter vrednis de vremile antice. Era, in suferin/a lui de atfiiia ani de zile, un sfânt. Si cei cari I-au urit si prigonit se vor descoperi m4- caii in faIa unei asemenea pierderi. 1926

CIV

ION GRAMADA

Oasele lui Ion Grämadd au fost apzate cu cinstea cuve- nitil in pámântul Variparei lui. Tineretul de azi nu va fi §tiind cine a fost omul càruia i se aduc asemenea onoruri. El a fost un om intreg 0 hotárit, pe Iânga o inteligema 0 o culturil pe care le au pulini, dar vieala lui, cu sfar- §itul ei glorios §i tragic, este §i o mare §i frumoasd invd- Oturà. Scriitor distins, istoric caruia-i era pastratá cea mai mândrd carierA, vorbitor ales, acest fiu de Oran bucovinean era legat de ceea ce idealismul d'inainte de razboiu avea mai curat. Ftrizboiul cel de acasA dela dânsul, a venit insä. Austriecii au cdutat sa pAngäreasca sufletele române§ti de acolo §i silinIile lor s'au indreptat, stáruitoare, asupra acelor cari intrupau aspira%iile spre alt viitor. Sub presiuni teribile, tânárul nalionalist a scris contra ideii nalionale. Apoi, intr'o decisivá fulgerare de con§tiinO, el 0-a revenit. Un singur mijloc putea fi prin care s'a se qteargâ

224 OAMENI CARI AU FOST gre§eala : sa lupte cu pieptul lui pentru acest scop su- prern al neamului. A infruntat moartea, a cautat-o: trupul salt a fost sfartecat de gloarrcele acelora cari atentasera la comoara constiinlei lui. Azi, and acei cari primeau pe Austriaci cu discursuri sunt min4tri, orice Roman cu sitr4 pentru inalIimile morale trebue sa se plece inaintea mormantului acestui martin alcredinTii §i.al pocairgii sale. 1926

UN OM DIN BASARABIA: DONICI

Rareori in presa noastrà s'a vorbit cu atAta duiosie de un scriitor pe care moartea I-a stins prea de curand ca de Basarabeanul Donici, mort d5undzi la Paris. Au fost recunoasteri, induiosàri, si mustrari. Nu se poate zice ca recunoasterea i-a lipsit fiului celui pierdut care, parasind numele tatalui sau, s'a intors in casa mamei sale si a invAtat din nou limba pe care o auzise pe braIele acesteia. Venit din Petrograd sau din Mos- cova cu o adâncd iniciare in viea-ca literarà ruseasca, impodobitcuprestigiul unui scriitor bine cunoscut acolo si participAnd la cercurile cele mai distinse de intelectuali, aducând, va sa zic6, si cunostinIe noi si un nou fel de a gandi, de a simIi si de a scrie, el a fost cald imbratisat in Bucuresti. Daca boemul incorigibil pe care-1 formaserd cenaculele moscovite ar fi avut staruinIa de care nu sunt lipsi0 atalia mediocri, el ar fi putut juca, in vieala noasträ publica, in care aducea credinIä in neamul nostru, un rol de frunte. MulIi cari-I plâng azi 1-ar fi putut ajuta.

226 OAMENI CARI AU FOST

ibag de sama ca nici unul n'a cetit acele amintiri despre revoligia ruseasca, pentru care i-am dat Indata prefata pe care o dorise. Induio§area e fireasca. Am avut §i avem ataIia Basa- rabeni cari datoresc nwerii lor in sara de peste Prut tot ceea ce au. At:Alia s'au ridicat la situalii nevisate 0 se bucura de averi pe care nici nu le Intrevazusera. El care, la Paris intre Ru0, era aparatorul drepturilor noastre In Basarabia §i care convinsese despre ele pe un Alexinschi §i pe ataiia alIii, moare in cele mai triste imprejurari de saracie §i parasire, consumat de oftica pe care o culesese 'in vieaca lui vagabonda. 1926

Cy' PR IBEGII « RUI » CARI SE DUC Unul din 9efii georgieni ai revoluVei ruse§ti a fost impuscat a doua zi dupd uciderea lui Petliura, pe strazile Parisului. Altul, de aceeasi originei tot asa de necredincios faIa de biata lui nalie oprimata de Rusii pe cariel Ii im- bralisa internalional,Ceidze,cuprins de melancolie, si-atras un glonte in cap. Primite pulin timp dela trista dispariIie a Basara- beanului Donici, dupà tatä :Dobronravov, aceste stiri trezesc o melancolica gandire aupra soartei oamenilor cari, fie si un moment numai, au uitat ca omenirea se iube§te prin Ora tai prin nalia tasicu atat mai calduros, cu cat se iubesc acesti mai aproape de tine. S'au pus in primejdie de vieqa acesti biei Caucasienii rezultatul a fost cá internalionalismul lor a servit la biruinIa celui mai neingaduitorsi mai salbatec din nalionalismele care au fostisunt, acela al Rusilor, sprijinit i pe o forrnidabila iluzie mistica de superioritate a rasei. Se vor mai gasi oameni cari sa joace un asemenea rol pentru ca astfel sá mantuie? 1926

15*

CVII SIMION PETLIURA Ni-a fost un prieten §i s'a nu discutAm prea mult asupra sinceritkilor politice ! omul pe care 1-au strä- puns gloanIele ridiculului Schwartzbart, victorios asupra acestui voinic soIdat numai pentruc6 revolverul permite Ia§ilor a-§i ajunge de departe linta. Poate crede sau nu crede cineva in rasa ucrainianä, §i oricine cunoWe istoria nu va admite continuitatea istoric4 a Statului ucrainian, ckuia nu toli filologii ii daruesc §i o limb& ucrainiang. Dar e sigurea'in acestelinuturi ale Niprului§i Donului sunt alte legilturi cu Apusul deck in Moscova sau Petersburgul tuturor plagiatelor. De aici a rezultat ideea de Stat ucrainian4, care, un moment, a ro.vnit §i la Basarabia, unde a oprit-o vechea noasträ con§tiinca.# moldoveneasca *. Comunismul Bulgarului de cefkenie româneascii Ra- covschi a confiscat acest plapand nalionalism, care plange azi pe mormântul Hatmanului, §i noi suntem in stare a-i inIelege durerea. 1926

CVIII

PALACKY

Boemia a sOrbatorit amintirea lui Palacky. El ecreatorul sufletesc al Statului ceho-slovac de astgzi, chiar daca, la un moment, metodele lui n'au fost acelea care puteau duce direct dar venise oare vremea ? la imediata§iintreaga libertate politicà. N'a fost un avocat cu fraza inaripatä : agitalia lui n'a strigat la faspOntii ;n'a ridicat un steag pe baricade. N'a fost macar un poet care sd fi cântat psalmiiRife- rin%ii giindemnul care rdsplätire. Istoricerudit, prezentândlini§titconcluziilesale, teoretician legat de formulele unei gAndiri filozofice, el a fost insä prin onestitatea superioarà a scrisuluii a vieTii sale unul din acei oameni pe cari in Varile civilizate Ii respecta §i adversarii lor. Omul dela 1848 e astfel viu §i astazi, in opera §i in cugetarea sa. Bicei ce-1 sarbatoresc nu duc vieala lor la un mormânt, ci vin la mormânt pentru a lua vieara. 1926

CIX

PR INTUL VICTOR NAPOLEON

Dupa <( Regele * Franciei<( Imparatul * ei se coboara in mormânt. Philippe d'Orleans era un simplu exilat al istoriei, ratacind in eautarea unui adapost, caci de munca lui in -Ora lui nu putea sa fie vorba. Figura Iui se pierdea In nelamuritul care absoarbe pe oamenii desradacinaIi 0 fara perspective de aqiune. Pe lânga chliva credin- cio0 erau atalia cari priveau cu un zambet pretentiile lui la un tron rasturnat de atatea ori. Napoleonul dela Bruxelles nu facea sa se vorbeasca de dansul. Dar, so-c al unei princese de Belgia, fiica a regelui Leopold, el se bucura in aceasta Tara de o situaIie cu totul deose- bità. Avea aproape o Curte a lui §i strainii se indreptau care &Ansa a doua zi dupa o audienla la Albert I-iu. Bonaparti0ii nu mai puteau invoca drepturile unei dinastii pe care o stabilise geniul, care nu se mo§tene0e, §i pe care, o singura data, o rechemase spaima unei societici de o inalta civilizaIie §i de o mare bogalie in

PRINTUL VICTOR NAPOLEON 231 fa ta anarhiei de stradg. Erau, 0 sunt, Cali au mai eamas, un partid al amintirilor. Republica a putut serba come- moravia marelui linparat fdrá ca din gloria luis'a"se desfacà spre viitor raze in stare a lumina o restauracie. Victor Napoleon a avut simlul politic de a o inIelege 0 in uitarea care pArea ca-1 incunjurd era de sigur qi stimä. 1926

CONSTANTIN MORARIU

Bunul parinte Constantin Morariu, stantul dela Pa- trauti, martirul din Cernauti al celor mai crunte suferinte casnice, s'a dus dintre noi. Se va fi despartit de vieata cu acel ingaduitor §i plin de uitare zambet al sau, in care era 0 tineretä nesecata iscânteiere de spirit binevoitor §i umbra u§oara de ascunsa tristeta. Fara parere de rail pentru desfacerea de pamânt §i cu minunata sa credinta in ve§nicia rasplatirilor meritate a trecut el din mijlocul nostru. Toata vechea Bucovina traia, cu ce avuse ea mai bun in fiinta acestui respectabil preot care unia o con- 0iinta deplina a marii sale superioritati cu o modestie care l-a impiedecat de ali capata tot ceca ce se cuvenea vredniciei sale. Scriitor neobosit 'Ana in timpul din urma, predicator §i interpret zelos al celor biserice0i §i cercetator plin de ravna al tuturor amanuntelor vietii române0i in ti- nutul sau de na§tere, Constantin Morariu a jertfit mice nobilei sale porniri de a vorbi necontenit, cui voia sau nu

CONSTANTIN MORARIU 233 voia s4-1 asculte, despre lucrurile mari 9i bune, despre tot ce poate inalca 9i ameliora sufletul omenesc. Erudit farg pedanteriei Para nicio pretenlie, vorbitor fgea pompà zgdarnicA, om de conducere fgra dorinIa de a ie§i el pe planul intaiu, cre§tin farA fanatism qi Roman fail urd fata de alte neamuri, el aduna din toate fnsu§irile cu care se poate impodobi un om ce era mai cuviincios, mai màsurat §i mai armonios. Cat timp neamul sdu a stat sub stapanire straing, el1-a lásat sa intrevadà Zarile mai senine. Exilatul in Romania rdzboiului, pribeagul prin teribilele pustiet6Ii ruse§ti, cu primejdia mogii in faVa, pentru el §i pentru cei iubii ai sal, a avut norocul de a trai in zileleizbavirii. Dar n'a cerut sà i se recunoasca partea in biruinca drep- Valli. $i s'a ferit de a cere norocului orice rásplatire, stand simai departe la locul muncii ascunse unde se fac in simplicitate faptele cele mai bune. 0 mare parte din trecutul mai recent al Bucovinei va fi vazut4 de cei cari au putut s6-1 cunoasck sub lumina zambetului sau. 1927

CXI

UN OM DE BINE: GR. CERKEZ

Acum cAteva zile conduceam la mormAnt pe Grigore Cerkez. Presa noastrà n'a b5gat de iama deck prin necrologul plait dispariIia unuia din oameni cei mai distin0 pe cari i-a avut sara. Cine trece inaintea cradirii impunA- toare a §colii de arhitectura trebue s5-0 aduc5 aminte caun Roman e acela care a avut curajul de a intreprinde o a§a de vasta lucrare §i, cAnd, peste multi ani, se va vedea cà nimic nu se c1inte0e din piatra ei, atunci cAnd Palatul de JustiVe se dejghioaca lamentabil §i ca sa ajungi la Camera treci printre batjocura cari sunt stAlpii triumfali cu cioare bercei bouri fárd bot , se va inIelege cAtà 0iinV5 a avut acela care a predat atAta vreme normele construcliilor. Dar Cerkez a fosti unul din rarii oameni cari s'au gAndit ea Bucure0ii nu trebue s5 ramaie o invalmg§ala de cladiri scuturate ca dintr'un corn de abundenlà una peste alta. A rostit cuvAntul de

UN OM DE BINE: GR. CERKEZ 235

Sh mai pomenesc pe organizatorul Po§telor? Un om occidental a trait printre noi.i nu e de mirare ea dis- pariIia lui nu atrage atenVa and suntem 'Ana in gat in cel mai haotic Orient. 1927

CXII

V. PARVAN

Prin disparitia lui Vasile Parvan, cultura romaneasca sufere una din cele mai grele pierderi, mai mult decat aceasta : una ireparabila. Nu se va gasi nimeni care sa uneasca darurile cele mari adunate in cel care a§a de rapede parasqte o glorioasa cariera : cuniVinli arheologice §i istorice de o imensa bogatie, o ravna nesfar§ità alaturi de cea mai sistematica munch', grija de cel mai neinsem- nat detaliu alaturi de indrazneala celor mai inalte ipoteze. Toate faceau din el un arheolog privit ca egalul oricui, in strainatatea cea mai culta, infaIipaza mai cu autoritate acest domeniu. Dar, inaugurând §i conducând cu un prestigiu atAt de incontestabil o noua era in istoria veche §i preistoria Iarilor noastre, el era Inca mai mult. Ta- lentele lui de organizator erau exceplionale. Dovadd cele douà frumoase publicaIii periodice pe care le-a daruit §tiiircii mondiale. Dovada mai ales crearea unui inva- Iamant al arheologiei din care a ie§it o intreaga pleiada de tineri erudiii cu cari orice naIie s'ar putea mandri.

V. PARVAN 237

Era si un scriitor de mari insusiri, cäruia nu-i era tearna de niciuna din cutezarrcele modernismului care-I incânta. FAra a fi un filosof in sensulspecialistilor, mintea lui superioarà obisnuia sfascoleased problernele mari, care pe atipa din noi ne incremenesc in atitudinea unei reverenle licute. Era unul din sefii tineretului, asupracà- ruia avea o aproape misticA influentd. CuvAntul lui cu profetice penumbre era primit in aceste cercuri ca al unui oracol. idealistul convins, cu gâcirea supranaturalului, va fi el oare azi in stàpânirea tainei grozave care ni-I rti- peste asa de curtmd ? 1927

CXIII

AMINTIREA LUI PAPIU MARIAN

Departe, intr'un sat ardelean, se serbatore§te foarte modest amintirea lui Al. Papiu Ilarian. 0 epoca interesanta a istoriei Ardealului invie la rosti- rea acestui nume. 0 Tara nelibera. Mase larane§ti care abia §i-au ca§tigat drepturile politice. Intelectuali cres- cuticu sacul de malaiui bucata de slanina adusa de parinIi de acasa, in §coli care sunt o saracie plina de suflet. Case le frunta§ilor acestui popor sunt ca ale unui preot de sat, goale §i curate. Oameni de frunte calatoresc in caruIa, pe cergi. Mandria cea mare e sa §tii carte, sa te a§ezi astfel alaturi de capeteniile neamurilor mai fa- vorizate de warn'. Inaintea nimanui nu se ridica mai respectuos palaria deck inaintea profesorului, a scriitorului, care impune, in hainuta lui ieftena, pentru ce este in comoara mintii lui. Cand trec munii, ace§ti oameni yin. la noi ca ni§te censori aspri de moravuri, ca ni§te ju- decatori incoruptibili, ca ni§te preqi neinfrico§4 ai idea- lelor inaltei intregi. Prietenul lor este omul de bine, cat

AMINTIREA LUI PAPIU ILARIAN 239 de modest ; du§manul lor e orice trantor care se lard- ie§te in binele nemeritat. . Am avut §i eu dascàli de acqtia. A§a era in Ardealul lui Papiu Ilarian, acum trei §ferturi de veac. 1927

CXIV CEL CARE LIPSESTE: REGELE FERDINAND Dela comemorarea razboiului de Independen0 a lipsit acel care a facut pe baza operei inaintaplui sail razboiul Unita/ii Na0onale. 4 10 Maiu >> s'a desfa§urat dupa vechiul program, scazut din Iipsa cui putea sa prezideze singur trecerea trupelor marii suferiniei a fericitei iz- baviri,toatesplendorileoficiale,pu0n cam imba- tranite. Discursuri comemorative s'au rostit sub Cu-, pola Parlamentului. Muzicile au cantat tarziu seara §i cerul s'a aprins de resfrangerea ro§ie a torcelor. Dar toata lumea era stapanita de gandul ca sensul insu0 alacestei serbari lipsea:Suveranul. Pandit in Palatul sau de nerabdari josnice, omul care e simbolul insu§i al Varii va fi petrecut una din acele zile in care o viata trece inaintea ochilor, §i celor mai viteji 0 el este unul o lacrima li rasare in collul pleoapei. Dar in durerea celui %intuit in loc, momentan, de nemiloasa fatalitate putea fi o mangaiere: simIul intreg, iubitor §i induio§ati- al Varii care, peste schimele vane ale gesturilor ordonate, se indrepta catre dansul. 1927

CXV

UN CEAS DE DURERE

Chinul farà nume care se chema pentru Ferdinand I, rege al României unite, vieala,s'aincheiat.Nobilul martir se odihneste. Luminoasa va rAmânea in istoria unui neam vesnic nedreptalit de soartà, din secol in secol si din sacrificiu in sacrificiu, clipa in care vitejia unui popor s'a sprijinit pe eroica lui loialitate, pentru a intregi Tara in dreptele ei hotare. Cel mai mare moment din istoria noastrà milenarà va ramânea legat de numele lui. 1927

16 CXVI

PAVEL GORE

In cei zece ani dela reunirea Basarabiei la trupul Iarii celei vechi, un orn a trait acolo, pe care incetul cu incetul lumea I-a uitat, fiindca el nu aducea nicio pretenlie §i nu hranea nicio ambilie, fiindca era dispus sa indure toate nedreptalile, sa se acornodeze cu toate ignorarile. Dar §i. fiindca pentru dansul Romania Unita nu era un lucru nea§teptat, care sa-1 arunce in arena cu pofta ne- stapanita de a inrauri §i de a guverna, pe care o au naturile nedeprinse cu puterea, 9i in sangele carora nu e nimic din tradiliile stramo§e§ti de participare la carmuire. Fiindca era un drept, bun §i credincios boier moldovean, de cinstita origine razà9easca al %aril de na§tere pentru dansul§i pentru neamul sari 'Ana in cele mai departate timpuri. Astfel, in mijlocul triumfurilor celor mai nea§teptate §i celor mai nedrepte, Pavel Gore s'a resemnat afi, fiindca ap voiau vremurile, nimic. Cu mandria omului de rasa, sub sfarcul de biciu al insul- tei, el s'a inchis cu gandurile lui, intre gandurile oame-

PAVEL GORE 243 nilor celor mai nobili, cuprinse in cdrli. In acest refugiu intangibil de vulgarifaIile care striga in lungul strgzilor, de tiraniile care izbesc cu picioarele in usi, omul care n'a fost nimica in Basarabia liberg, de care visase In cei mai buni ani ai vie-0i sale, a stat ani intregi mandru ca un rege de pe vremea când nu erau Inca primi-min4tri. N'a ie0t de acolo, deck pentru a primi §i a intovárg§i eke un cgrturar ca clfinsul cu o conversaIie aleasä, in care din când in cfind al:lea eke o discretá pica-tura de melancolie asupra oamenilor §i asupra vremurilor. i soarta, mai bung deck lumea, i-a fäcut suprema gra-0e de a nu-1 tart prin bolile care degradeazg, ci de a-1 /intui la masa lui de lucru, dintr'o singurg §i nobilä loviturd. Dar atAta 9tiinIa färg nevoie de a se aräta, 9i atata valoare desprquind a se dovedi inaintea judecgtorilor pe cari-i dg vremea, nu se va mai intAlni in acea lard. i, de aceea, cine poate inIelege o asemenea viea0, &à dea o lacrimä pentru prietenul mieu Pavel Gore. 1927

CXVII VALERIU BRANI.5TE Pentru liberarea Ardealului nu s'a cheltuit numai muncil electoralg, si, ici si colo, pulida agitaiie, ci gAnd si scris. tiu bine câ asa ceva nu mai are pre% astazi ; mai mult chiar, experien%a mea imi spune cA a le avea este un peat, un mare pacat, care poate condamna pe cineva si la neiz- bAnda politicO. Dar nu mai pu%in respectabili in vieaVO, regretaIi la moarte trebue sä fie aceia cari prin suflet au lucrat asupra sufletului omenesc, izvor al tuturor celor bune, cum poate fi si inceput al celor mai rele. Valeriu Braniste, care se duce astazi dintre noi, a fost aceasta, si atAta : cärturar, profesor, scriitor, gazetar, mai ales gazetar, pe un timp când in sara lui roabh nu era un loc mai expus decOt acesta. A gustat temnica pentru libera expresie a gazetOriei sale. A gustat-o de la dusmani, cari nu stiau Ca prin sila facutd ideii se prabusesc toate regimurile. Iar dupá ce visul lui a devenit faptO...... Dupà aceea de doua oH a cAzut la alegeri. Sa ni fie rusine obrazului ! 1928

CXVIII

CEI CARI AU CREAT ROMANIA : GORE, MIHU, ETC.

Deci nici ministru, nici deputat, nici senator, Va- leriu Brani§te a murit aproape in uitare. Acum catva timp, s'a stins in Ardeal un Joan Mihu, frunta§ al luptelor politice prin care s'a pregatit sara cea noua, om integru §i om de munca, nefiind, nici el, nimic intre hotarele patriei pentru crearea careia a crezut §i a muncit. In Bucovina disparea daunazi parintele Morariu, care a fost mult timp sufletul generaIiei sale: Parlamentul roman n'a avut sä planga pe un membru al sau, fiindca, de§i inscris in regula intr'un partid care ofera mandate legislative, el nu era nimic decat un funclionar arhiepis- copal. Acela din aceea§i generaIie care s'a consaciat mai mult trecutului moldovenesc de manastiri §ibiserici, preotul Dimitrie Dan, a trecut neobservat la cele ve§nice. In Basarabia,Gaupla o parte au fost §i sunt toli cei cari §i-au adus aminte ea' suntaMoldovenipe vremea and accasta era crimà.

246 OAMENI CARI AU FOST

Ca sirnplu particular s'a dus Iustin Fraliman 0 in izolare s'a desfácut sufletul acelui om de inalte concepIii care a fost Pavel Gore. De ce ar fi util vielii parla- mentare a Românici untefan Ciobanu? Iar lungul Orag al nulitglilor, impestritate cu cei mai ra'i Români de pe vremuri, suie qi coboarä calea spre Senat §i dealul Mitropoliei. Cáci istoria, desigur, se face cu unii ca ace§tia! 1928

CXIX

GHEORGHE KIRIAC

Nu vom putea spune in deajuns cat datoreste, nu numai muzica romaneasca, push' pe alte baze in ce priveste inIelegerea sufletuluinalional, dar insusi acest suflet, izvor al tuturor puterilor, luiGheorghe Kiriac. Sfios si pasionat de singuratate, grabit sa se ascundat sa dispara, ferindu-se de orice recunoastere ca de o pedeapsa care-1 durea, bucuros de a se vedea tagaduit si ignorat, si recunoscator acelora cari, cu mult mai puline mijloace, erau siguri ca-1 pot inlocui si face uitat, acest om care cu atata discreta eleganIa s'a dat din ca- leaorisicui,a indeplinit, cu un entusiasm pe care numai boala i l-a putut stinge, una din cele mai mari opere din epoca de pregatire spirituala inainte de razboiu. Adam inIelegator al originalitaIii artistice a neamului sail, el nu s'a mulIumit s'o imbrace in formele unei arte pe atat de stiutoare pe cat de limpezi, ci a grupat in jurul sat', in jurul idealului sdu o intreaga falanga de luptatori intru izbanda acestei lupte pentru sanatatea si inaIIarea societaIii noastre. Luand tineri din toate

248 OAMENI CARI AU FOST clasele, invdcându-i §i indemnându-i, dându-li ceva din comoara propriei sale fiince, el a exercitat asupra lor una din acele hotdritoare influence care transformd fiinca omeneascd. Astfel cântecul societdcii4Carmen*nu era numai un imn spre frumuseld, ci o mdrturisire de puritate morald. Era unul dintre acei cari nu se due cu totul fiindcd atd- -Cia 11 vor recurioa§te totdeauna pe dânsul in ei. 1928

CXX

ASQUITH

Anglia s'a desparIit de un om care, candva, i-a fost glorie prin talentul si sprijin prin munca sa devotata, dar pe care evenimentele razboiului si de dupà razboiu 1-au aruncat, cum era firesc pentru cineva asa de cuminte ca dansul, Intr'o umbra pe care n'o merita. A fost, peste vechi tradilii de dusmanie istorica, un prieten al Franciei, pe o vreme cand pentru aceasta se cerea oarecare curaj, si n'a parasit, el care si faIa de particle a avut o linie neInduplecata, aceastá directie a sa in politica externa. Fara dansul, ca auxiliar al lui lord Grey, poate ea Anglia nu s'ar fi decis atat de rapede contra Gcrmaniei si razboiul cel mare ar fi dus la alte rezultate. Pe urma insa, nefiind si entusiastul pe care ilcerea atat de greaua incercare, el s'a lasat depasit de focosul suflet al lui Lloyd George, caruia victoria-i datoreste asa de mult. Si, mai tarziu Inca, partidul lui liberal pierzandu-si dreptul de a conduce, el insusi a ramas de doua ori In afara de aten-cia alegatorilor englezi.

250 OAMENI CARI AU FOST

Astazi, &And se face socoteala -vie/ii lui intregi, nere- cunqtinla se simte durerosi toli cei cari cred 0 politicei ii trebue oameni deplorà a fafa de un asemenea om o asemenea lath a putut fi atit de asprà. 1928

CXXI

DUMITRU DRAGANESCU

Un om discret, muncitor, harnic la fapte 0 scump la vorba, incapabil de a supara §i pe cel mai eau duqman al &au, ne lasa. 10 ea odihna mai rapede de cum ii cerea opera pe care o intreprinsese 0 datoria pe care o luase asuprali. Dupa Damian Draganescu pleaca, In pripa, §i fratele sau, bunul Dumitru. In margenea vechii Moldove, la toarta Ardealului, din neamul de isprava al Mocanilor, ni-au venit parinIii lor 0 nu s'ar putea spune prim chta truda §i infeanare pa- rin%ii lor au ajuns din saracia tinereIelor pana la marea avere pe care au lasat-o urma0lor. Odata cu &Ansa insa §i obligalii morale. Indeplinirea lor o marturiswe starea In care li se afM mo0a §i frumusela acelei biserici pe care au facut-o poate a§a de frumoasa pentru ca sa doreasca a se odihni in umbra ei. Dumitru Draganescu a fost In politica, potrivit ace- lora0obligaIii,omul pecareegtisigurca-Iai

252 OAMENI CARI AU FOST totdeauna langâ tine, pe care-I preferi s4-1 vezi langa. tine totdeauna. de aceea el nu va putea fi inlocuit in muncg, precum In inima nu va putea fi uitat. 1928

CXXII

DOI OAMENI MODESTI: CORNELIU BOTEZ, VLADIMIR ATANASOVICI

In vremea and valoarea oamenilor se socoate dui-A cat intrigheaza in ascuns §i dupà cat Iipa in public, doi oameni se duc, putand fi laudali de oricinei lasand oricui amitirea recunoscdtoare a faptei lor. Din studentul aprins,pasionat de Eminescu,s'a desvoltat,laCorneliu Botez, un magistrat care era numai 0iinth§i contiinth, hranind zilnic increderea in macar una dininstituIiileuneisocietalicare-0 distruge zeii. Intrat in partidul liberal pe vremea cand el a ajuns ghi§eul imbogaIirilor 0 parvenirilor, Vladimir Atana- sovici a fost avocat cu acel sentiment de drept pe care-1 au magistraIii, cari nu apara o cauza controversath, ci rostesc o hothrire unica.i in politica el atiut sa nu aduca acele douà mari defecte ale oamenilor de drept, deosebite sau 0 concomitente: a judeca vieala dupa formulele abstracte 9i a le aplica totu0 dupa interese concrete.

254 OAMENI CARI AU FOST

Când e a§a de greu sä mai respecli pe cineva, capetele se descopar la trecerea ultima printre noi a doi oameni cari au onorat %am fdrä sa pretindä ca. aceasta a fost §i intenlia lor. 1928

CXXIII GENERALUL IIR RJEU Batranul general care, dupà lungi si grele suferince, se duce as-02i la mormant, a reprezintat la momentulsi- lintilornoastre desnadajduite unul din acele martirii ale unui suflet de onesti activ patriot pe care istoria militara le cuprinde numai rare ori. Insarcinat, in virtutea unui tratat de furioasa razbu- nare, cu distrugerea armatei pentru care traisei pe care o iubea atat de adanc, el a trebuit sa se faca a ac- cepta aceasta teribila misiune pentru ca sa intrebuin- /eze tot ce poate iscodi o minte bogata in resurse in vederea salvarii acestui glorios instrument al luptelor de ieri si al rasplatirilor de mane. Opera lui ascunsa, tacuta, neobosita nu s'astiut. Judecata aspra cazuta asupra celor cari n'au Incies ceasul unic la care ajunsese milenara suferinIa a neamului I-a cuprinsi pe dansul. Atunci insa cand ea a aflat expresie in cuvintele unui strain prieten, aici chiar, in acest ziar, 1) el n'a mai putut tacea,i protestarea lui,

1) Neamul Românesc.* E vorba de cartea, apärutasi deosebit, a d-lui Prévost, Rugi.i Ro milni.

256 OAMENI CARI AU FOST cea dintaiui cea din urma, face cea mai mare onoare unui caracter pe atat de discret, pe cat de mandru. Un timp, and Ardelenii erau alaturi de noi, 9i nu de partidele sociale, el a facut parte chiar din ceea ce era atunci legiunea unitä a viitorului nalional. Pe dânsul boala I-a cruIat de durerea unui alegeri intre cele doua direcIii. Nu voiu spune pe care ar fi preferat-o. 1928

CXXIV

COLONELUL STARCEA

Nu se intampla deseori ca un ofier sá se poata preface deodata intr'un priceput§ifindiplomat. Ceva din vechea meserie de franchela§ide porunca ramane legat totdeauna de acelacareaimbraii§atcariera armelor. Colonelul Starcea, pe care 1-am pierdut a§a de rapede, era Insa dintre aceia pe cari in conducerea unor nego- ciaiiidelicate ii ajuta o intreaga mo§tenire a rasei din care yin.Si-itrebuia tot acest aport, care nu se ca§tiga nici prin cea mai buna iniIiere mai tarzie, ca sa poata lucra indelung §i cu succes intr'un mediu atat de preve- nit contra noastra, galgaind de setea razbunärii, ca acela din Budapesta. A lasat acolo cele mai bune amintiri, §i va fi greu sa i se gaseasca un urma§ de sama lui. Sicu acest prilej oamenii cari nu vorbesc cleat de valoarea inividului uman far%nume §i Para trecut 1§i pot da sama de cat folos II aduce pastrarea rama§4e1or, despoiate §i saracite, ale unei aristocraIii de lacare ii

258 OAMENI CARI AU FOST place säli aminteascd numai 4licu1 fanariot, sub care chiar, nu odata", era mai multd minte deck supt cele mai multe din bonetele frigiene ale democraIiei de im- provisaIie. 1928

AMICUL NOSTRU BASTERA

Moartea a luat din mijlocul celor mai mari chinuri ale omului care simte cum ii alunecii mintea spre locuri unde nu mai e stapfinirea de sine, pe amicul, pe bunul §i caldul nostru amic spaniol Ramon de Bastera. Se ceruse la noi, din Italia, unde era cer senin §i via0 asiguratá, §i venise in iadul ràzboiului nenorocit, in desvoltarea unei societali infrânte §i incAtu§ate. Insdrcinat de afaceri al depArtatei OH latine, a fost un sprijin 0 o mfingaiere. Dar a fosti altceva. Poet de chemare, unul dintre cei mai inzestrali scriitori ai generaVei tinere, el a privit cu adânc interes zbuciumul nostru.i ne-am trezit cu o carte din acelea pe care nu le dau diploma-11i: u Opera lui Traian *, in care critica indreptalità se une0e cu cea mai inIelegatoare simlire a tragediei noastre §i care se mântuie cu aceste superbe cuvinte despre latinitate : c e o afinitate de naturd spiritualà, fàrà de trup, 0 astfel sunt de fine, aici jos, lucrurile sufletului, nu mai pulin solide insa deck umbra ce cade de pe coloana nemuritoare ce sta in For *.

170

260 OAMENI CARI AU FOST

Acest siml il maim ve§nic spre noi, pe cari nu ne putea uita. Omul caretia romane§te, pe care-I purtasem, cu pa- sul lui u§or de caprioara basal, pe dalmele Teleajenului, ma intampina la Madrid cu aceea§i staruitoare amintire induio§ata a lucrurilor dela noi. De acuma, el e numai in randurile de poezie inclii- nate rasei noastre. Nu poate fi un omagiu mai frumos memoriei lui deck sa le dam romane§te poporului nostru. 1928

IVAN IpIANOV

Bulgaria pierde pe cel mai curninte din oamenii ei de carte caH §i-au c4tigat un loc de frunte in vieata politic6. Acum cateva zile, 'primeam dela adunarea din Oslo a Pen-Clubului o carte de salutare in care, pe române§te, iscalea Ivani§rnanov, iar ieri<( La BulgarieoanunIa moartea acolo, intre stfaini, a profesorului, a cdrtura- rului §i omului politic de care se putea mandri sara lui. Miute de alcdtuire apuseang, forman in vaste lecturi, voinVa neinfrântà in opera de creqiune, judecatà pe care n'o turburau pasiunile trecatoare,i§manov, care s'a invredniciti de tovArgOa pe vieafd a unui femei de o Inaltà culturk din rândurile intelectualit4ii ruse§ti, personifica spiritul cel bun in societatea bulga- reasck Acum vreo douazeci de ani, tân'ar Inca, venise la noi sa studieze opera lui Haret. Munciti,inunc4i*,zicea el,noi ne Iinem de aproape : s'a nu va intrecem, funded am prefera sa ludm modelul

262 OAMENI CARI AU FOST de aproape *. Iar dupg tristele lucruri care s'au petrecut, el imi scria visAnd la reluarea vechilor legAturi. 4manov are un fiu, scriitor de merit. In acest tineret bulgáresc, sunt oameni cari gandesc ca acela care s'a dus ? 1928

CXXVII

JERTFELE ZA.DARN ICE

Abia a fost adus de pe blocul de ghia0 ratAcitor generalul Nobile. Si se pare ca. nimeni nu va mai da de urma locului unde s'a petrecut nestiuta agonie mut:á a lui Amundsen. Totusi allii merg pe urma aceluia care nu mai poate chema pe nimeni in ajutorul lui. Cei mai viteji dintre exploratori isi cearcai ei norocul in linuturile pustiului ingheIat. Nu se poate Panda in de ajuns aceast6 solidaritate intre oameni cari s'au inchinat at:At de dezinteresat unor scopuri a-tat de inalte. Si intelegem bine si cAtd noble0 este in dorinIa fiecaruia de a dovedi ca nalia lui e aceea care cu mai multá izbandA poate face sforprile cele mai mari. Dar omenirea nu e prea bogatà in asemenea naturi exceplionale. Atâtea Iinte reale stau inaintea lor. In atatea locuri natura cere numai sa fie cercetata pentru ca sa-si inve- dereze tainele, punându-se in serviciul nostru.

264 OAMENI CARI AU FOST

De ce am forIa-o acolo unde ea nu face deck s'a interzicii omului acele locuri uncle pentru dânsul sub niciun raport nu poate s'a fie, oricAt ar suferi el in mar- tiriul pe rarei-1 impune, de niciun folos ? 1928

CXXVIII

GIOLITTI

A murit in Italia aproape nonagenarul care a ridicat d5ungzi glasul pentru # Ebert:5.0e publice * facand din ele primul articol al testamentului &au politic. A enurrca o doctrin6 e u§or. A o profesa e mai greu. i mai greu insá e sa-i dovede§ti folosul. iin aceastd privin0 lidtrAnul om politic n'avea prea multe de spus in sprijinul credinIii sale pe care, la sfAr§itul vieIii ,i and nu mai avea anse de a guverna, i-o putem admite sincerA. Caci,sprijinit pe incontestabile<( liberfaIipublice #, giolittismul, atunci când era in floare, ajungAnd aproape indispensabil, ca liberalismul la noi in cele trei forme pe care le cuprinde: liberalism brAtienist §i liberalism al celorlalte cloud partide de opoz4ie aducea cu clansul cloud rele, fatale pentru orice societate. Intaiu conrumia politicianismului de amb4ii §i de pofte,decistricareaintregiivieli morale aIàrii §i oprireaoricàriisolidaritali §iinmomentelecele mai grele.

266 OAMENI CARL ATI FOST

,aldoilea, guvernarea prin mediocritaIile ieqite din flibertaIile publice )> plutind in aier, fara radacini in trecut, idea mijloace de selecIionare in prezent. Italia poate indeplini un gest de pietate Ltd de omul atat de des amestecat in viewca ei politica. DispariOa lui nu poate fi intovár*ità Insa de regretul pentru In- trupatorul unei doctrine care ar mai putea fi utila. 1928

CXXIX

SFAWTUL UNUI AGITATOR

Cu 5tefan Radici, victims unui agitator pe care-1 condamna orice constiinVa politica sanatoasa, se duce unul dintre acei oameni cari au capatat dela Dumnezeu toate darurile 'cu care se a§tiga sufletele simple ale multimilor,dar nu §i stAlpul de lumina cu care ele se conduc. Ca era vioiu §i vesel, ca iubea sincer pe saracii dintre cari se ridicase, ca a trecut prin mariri sau pe aproape de ele, ramânând in aceea§i lipsa de mijloace materiale, Catia multe limbi §i multe lucruri §i a scos §i catti din invatatura lui, cine ar putea-o tagadui? Pentruacesteinsu§iri idupa moartemultiil vor iubi. Dar ca a introdus in sufletele oamenilor patima care nu trebue §i a crescut confuzia care ratace§te, ea a zguduit prin discordii care nu erau la vremea lor temeliile §ubrede ale unei %gni abea injghebate, ea a iubit o provincie mai mult deck toata Ora §i o clasa mai mult deck

268 OAMENI CARI AU FOST intregul popor sunt lucruricari nu ise vor putea ierta niciodatk chiar dupäceinstinctelesanritoase vor birui 1%111 pecare,cu voie sau fark1-africut marele agitator. 1928

CXXX AVENTURIERUL ROMAN Acum vreo douazeci de ani scriam interesantai uneori bilarianta poveste a acelor cutreieratori de lume cari se dadeau drept fii autentici de Domni romani i,deci, de mo§tenitori adevaraIi ai Moldovei sau Tarii-Romane§ti. Bieli oameni fara asta mpar, atat dearlatani cat trebuia pentru o bucata de pane, cari insa ispraviau morii de foame sau inecaIi in apele Bosforului. De catva timp speia invie, dar sub doua alte aspecte. Aventurierul roman de astazi opereaza in domeniul financiar ori cel cultural. In primul caz el va fi conte la Bellagio ori la Londra. In al doilea caz, se va chema Panait Istrati sau cine-mi scria mai daunazi ea nu sutem vrednici a-i pastra talentul pe care i-1 va aprecia (< a doua patrie * Franta. Pala de vechii pretender4i la tron, ei sunt mai pulin sim- patici, fiindca nu vor ispravi nici flarnanzi, nici inecaIi. Iar, intre cele doua categorii actuale, eu prefer pe Panait Istrati, fiindca macar, desprquind pirOnatatea noastra, nu opereaza cu noi, indigenii. 1928

CXXXI

MIHAIL CANTACUZINO

Un accident de automobil pune sfAr9itzilelor lui Mihail Cantacuzino. Cu el nu dispare o putere politick a %aril, orickt 1-ar fi pre-tuit pe acest boier de rask, descendent de impArati bizantini 0, odatk, cel mai mare proprietar de pàmânt din Romania, partidul Varknese al cärui membru, de sigur principial convins, era. Dar dispare un om profund onest, perfect loial 9i deosebit de bun. Unul insk care n'a 9tiut folosi in politick imensul capital, in toate privintile caci era un bun vorbitor 0 un administrator excelent pe care i-1 daduse cea mai prielnick soartg. A fost unul din succesorii dezig- nati ai partidului conservator, a ocupat situatii mini- steriale, toate posibilitatile de a se distinge i-au fost deschise. In vechiul partid national a fost un moment and putea sk aiba conducerea. Dar lui, ca 0 intregii lui clase, i-a lipsit convingerea. Oameni cu resorturile stricate...

MIHAIL CANTACUZINO 271

i de aceea azi toli parveniIii, fdrá nume, farà trecut familiar, fará culturä, fárd talent 10 disputa'cfine§te dreptul de a fi stkpanii României... 1928

CXXXII

IOAN RAT IU

In Ardeal s'a comemorat dr. (doctor in drept) Ioan Ra/iu si cu acest prilej figura zdravanului sef al Roma- nilor de acolo in lupta pentru capatarea drepturilor nalionale a iesit din nou la iveala. Ea merita sa nu fie uitata, nu pentru faptul ca Ra/iu a stat ataIia ani in fruntea partidului nalional roman de peste munIi, nici pentru talente extraordinare, ci pentru alte cloud motive. Ccl dintaiu a fost momentul istoric pe care l-a reprezintat el. Romanii de acolo fusesera pana atunci condusi de Biserica. # Preoli cu crucea 'n frunte #... aguna daduse o deosebita, princiara stralucire acestei hegemonii a carjei. Dar, urmasii lui fiind numai ce-au fost si vremea fiind tot mai lad* s'a cautat aiurea carmaciul. Lasand la o parte pe profesori, alegerea a cazut asupra unui avocat.i de atunci cu avoca-ci siavocalestes'aconduspoliticafralilornostride acolo.

IOAN RATIU 273

Dar Ra/iu era mai mult deck un avocat. Era un om dintr'o bucatd, dArz, franc, de o sinceritatei de un curaj care fac placutei relaIiile cu un om politic 0 dau o linie sigurá vieIii politice inse0. Aici stá insemnätatea lui. 1928

18 CXXXIII

TEODOR WESTRIN

In persoana lui Teodor Westrin care, duph lungi sufe- rinse, §i-a isprhvit o vie** plinh de munch qtiincifich §1. de fapte bune, poporul romanesc, a§a de lipsit, asthzi, de prieteni, pierde pe unul din acei cari, cunoscandu-1 mai bine, 1-a iubit mai mult. OcupAndu-se de istoriaeroicului rege al neamului ski, Carol al XII-lea, adhpostit multh vreme pe phmfin- tul românesc 15nga Tighinea, el a fost adus sh se intereseze de noi, 0 de atunci nu ne-a lipsit niciodata priete- nescul lui interes. Strhbhtuse istoria noastrh, incercase limba româneasch §i, oriunde putea sh ne dea o dovadä de simpatie, o fäcea cu cea mai veselà grabh. I-am putut rhspunde Wand din el un membru corespondent al Academiei noastre. Ultima oará când 1-am vhzut pe patul lui de boalä. el se ingrijise sh aibd In mâna un fascicol din Buletinul francez 0 ochii lui 1umino0 se opreau cu bucurie asupra tovar4u1ui mieu de vizith, d-1 Karadja, care, fiu

TEODOR WESTRIN 275 al unei Suedeze, Ii vorbea fArd gres in limba nobilei luipatrii. Sà ne grabim a ni cAuta prieteni noi, cAci cei vechi se duc unii dupallii,i ar fi bine dacAaltiini-ar da aceea ce, la bine si la rail, ni-au dat acestia! 1928

18* CXXXIV

CADORNA

Iute se mai uità, daea nu in Ora lor, macar in marea comunitate, strans legata, a luptatorilor razboiului din care a ie§it can dreptate §i sigurama avern acuma, oamenii carora li se datore§te o victorie a§a de scump platita ! Intre dan§ii, §i in primele randuri, e §i batranul general italian pe care 1-a fulgerat moartea in retragerea celei mai aristocratice distincIii, celei mai perfecte ascunderi a marilor sale merite. General de socoteala §i rabdare, de siguranla in metoda sa, §tiind ca nimic nu poate zdrobi energia con§tienta de chemarea ei, a lasat sa treaca asupra lui, fara a se indoi, cele mai teribile momente ale iuru§ului Centralilor. Fortificat pe linia Piavei lui, devenita tran§ee a lati- nag4ii in aparare, el §i-a a§teptat ceasul, §i l-a avut. Pe urma, adevarat urma§ al celor mai nobili din generalii Romei celei vechi, a a§teptat sa treaca in randul umbrelor tutelare ale patriei salvate. Sa ne inclinam inaintea celui care trece ! 1928

MARELE DUCE NICOLAE

Ace la in care o buna parte din ref ugialii Rusi vedeau pe Tarul lor cel adevarat, pe acela care la ceasul lui, uitand cat era de batran ! va ridica din nou steagul autocraciei pe pamântul stropit de sange al Sovietiei de astazi, Marele Duce Nicolae Nicolaevici, s'a stins aproape obscur, intre cateva rude, undeva, in Sudul Franlei, unde pamântul s'a deschis pentru acest invins. Era o figura de Imre si aspru soldat, adanc devotat uneiàri pe care, s5 fi fost el, in ceasul tragediei, Impa- rat, n'am vedea-o in starea in care ea se AA astazi. In lumea stricata a Marilor Duci, cauza principala a daramarii formidabilului edificiu larist,el pare safi stat cu totul departe de necontenituli compromi%atorul joc de intrigi, care pierde dinastiile si nenoroceste popoarele. Tanar de tot, in suita parintelui sau, generalisirnul, a fosti la noi, in 1877, si se pare ca. tinere%a lui turbu- lenta a facut sà sufere casa boiereasca in care a fost

278 OAMENI CAR! AU FOST gazduit: cineva spunea daunazi ca obipuia sali vada tatal trecand peste fereastä. Din tanarul svapaiat a ie0t insa un om de voinla §i de autoritate, cum Rusia de mane nu va gasi un altul. 1929

CXXXVI

0 RE GINA

Maria-Cristina de Austria, regina vaduva a Spaniei, a murit subit, in clipa greutalilor mari care din nou s'au ridicat tn fa%a tronului fiului ei. E o figura inaintea cgreia orice preIuitor al marilor caractere crqtine trebue sa se descopere cu adânc respect. Trimeasa foarte tânara, fax% macar farmecul totdeauna biruitor alfrumuselii, inteo %az%total necunoscuta, unde neamul ei lásase cele mai triste amintiri, pusa de soarta alaturi de un sc4 bolnav, menit unei morli apro- piate si pe sufletul caruia apasa amintirea staruitoare a intAiiimarii lui iubiri atinse fulgerator de aripa morfii,nestiuta, fara popularitate, fara sprijin, ea s'a trezit, cu copilul inca in sAnul ei, regenta a unei primej- dioase monarhii. Pe copilul care s'a nascut I-a incunjurat cu una din acele iubiri pe care le cunoa§te numai legencla. Din plapanda fiinIa care se 'Area ca nu poate trai a fdcut un sprinten cavaler.i peste toate pericolele unei politici obipuite sa izgoneascai sa recheme regii ea a intins

280 OAMENI CARI AU FOST numai puterea de onestitate qi devotarnent, fail pare- che, a zambetului stangaciu prin care ea se dadea la o parte inaintea operei indeplinite de &Ansa. Când Alfons al XIII-lea a ajuns sa domneasca, ea s'a rugat &à fie uitata. Si, and aparea in public lânga frumoasa ei nora, biata rochi/a demodata a departatelor ei tinereIe stra- lucea de o lumina care se vedea din inaltul cerurilor credinlii sale. Nu se mai poate spune ca incercarea revolulionara din Spania n'a ucis pe nimeni: un suflet de sfanta mama i-a cazut jertfa. 1929

CXXXV II

FOCH

Biruitorul pentru ai sal 9i pentru noi tori 9i-a incheiat zilele de necontenitai devotata munch pentru patrie, lasand amintirea unuia dintre cei mai mari comandanTi de oaste, dar in acela9i timp 9i a unuia din sufletele cele mai nobile pe care le-a avut vremea noastra. Acela care cu o voinfa de fier, al carei resort era in siguranIa valorilor morale menite sa invinga impotriva oricui, a mers 'Ana la capat, urmând aceea9i linie la capatul careia 9tia bine cä este victoria, cea mai deplina sicea mai curata, 9i a crezut, ca mul%i al%ii, ca dupa incheierea pacii s'a isprävit intrecerea de puteri dela care atarna soarta lumii. Ve9nic inaintea ochilor cu viziunea primejdiilor care n'au disparut,el a lucrat pentru pacea lumiii lini9tea Orli sale iubite, consacrând fiecare zi a batranelelor sale pentru intarirea militara a Franciei, principala garanta a noii ordini de lucruri. Astfel el a lucrat pana in ceasul din urma 9i pentru noi, pentru hotarele noastre dobandite cu atatea sacri- ficii, pentru dreptul nostru platit cu a-rata sange.

282 OAMENI CARI AU FOST

Fara dânsul cei cari se simt urmarili de ura neimp5.- cat4 a uneltitorilor de revame se vor simli mai putin siguri, §i aceasta cre§te durerea pentru marele om de inaltà cugetare §i de superioara valoare moralá pe care-1 pierde omenirea. 1929

CXXXATIH

EMANO IL UN GUREANU

Dintre frunta0i de odinioara ai mi§carilor politice, dar mai ales ai vieIii sociale a Romanilor de peste mun-ci, s'a mai desprins unul. Emanoil Ungureanu, patriarhul Banalenilor, reprezinta unul din cele mai interesante tipuri din acele Iinu- turi sub stapanirea maghiara. Facea parte dintre aceia cari aduceau 0 cele mai mari servicii poporului lor fara sa arate aceasta cu o vorba, cu un gest, cu o atitudine. Deci: figuri de aspra datorie, indeplinita necontenit, ca o sarcina naturala §i de nimica toata, chiar atunci cand omul dadea tot ceare:avere, munc6, jertfa pentru ai sail, a caror recunwinIa, oricat de discret exprimata, i-ar fi jignit. Tarani morocano0 §i colIurali, Men-Pi nu din marmura zambitoarei Elade, ci din dura piatra de stalled, laloviturileciocanului maniosalprigonirilormi- lenare. De cate ori pleaca unul din ei se närue ceva dintr'un munte, munte aprigi prapastuit. Dar, din nenorocire,

284 OAMENI CARI AU FOST nu curg prin despicAtura soartei izvoarele de ape limpezi ale viitorului. coala de noroc a Romilniei Mari nu cre9te astfel de suflete. 1929

CXXXIX

MAI SUNT DONATORI

Profesorul Laza'rescu dela P1o6tis'a intAmplat sä aiba din economiile unei viei intregi o avere care s'ar ridica la cinci milioane. Putea sa facá din ea orice intr'o vreme cfind pAnA si popularitatea se cumpArá, ca sä nu mai vorbim de situa- tide mari in partid. Putea sä o intrebuinIeze pentru ani mulçami-ci de bAtrâneIe dupà anii de osteneald asprd ai unei vie-ci de dascal secundar. - Dar profesorul dela Ploesti a judecat altfel,si foile ne spun ea a dgruit intreaga lui agonisità scolii pe care ata%ia ani de zile a servit-o. Deci mai sunt donatori. Odata erau familiile mari, demnitarii inal%i ai Statului, Imbogasiiiiicomeqului siafacerilor. De pe urma lor, atAtea bisericii manastiri, atfitea spitale i coli. ErauI5uda-ciin lumea toatä pentru aceasta larg6 dgrnicie. Pe urmä ined din partea aceea, chiar and rämAneau mosteniri imense, nu se mai dddea nimic.

286 OAMENI CARI AU FOST

De un timp insä invie iar4i simpil datoriei cAtre societate. Decomdath la cei mici, la cei cari au adunat greu. Vor putea ei servi de exemplu celorlalp? 1929

CXL

ALEXANDRU IIODO

Unul dintre cei mai alesi scriitori ai generaliei normale a trecut dincolo de hotarele vielii, asa cum viewca ins'asi si-a trait-o, la o parte, discret, retras, aproape apkat prin lipsa de stiri a skbkoririi de Imbulzeala amatorilor de spectacole funebre si de discursuri comemorative. Ion Gorun a fost Insusi tipul scriitorului prob. La acest Ardelean de mare rasa, in s'angele ckuia erau instincte de dkz viteaz, din neamuri de cnezi si de voe- vozi, pAstrkori inarknici ai unui neam osandit, nimic nui era necercetat, necontrolat, nerelevat, cu. cea mai dureroasä grija :ideia generatoare, arbitectura,limba. Gospodar perfect pada la cea din urmg nuarcp a scrisului s'au, nuvela lui era cum e c'asu-ca femeii din mahalaua moldoveneasca : Parà niciun fir de praf pând In fundul patului. De aceea nu poate fi o traducere mai exacth :prin InIelegerea originalului ca si prin gàsirea coresponden- tului romanesc deck ale lui, Intre care siqFaust, 5).

288 OAMENI CARI AU FOST

Oriunde la alIii i se 'Area Ca se intrece mAsura §i se jigne§te adevArul era cel mai corosiv §i mai neimpkat dintre critici. Avea astfel in el ceva rudi neapropiabil, strájuit de Iepii dispreIului faIa de favoriIii succesului. Dar eine a prins adânca mild de oameni din fundul povestirilor lui a inIeles ea ea nu putea sa vie deck, dinteun mare izvor de iubire, totdeaunai cu ingrijire ascuns. 1929

CXLI

G. G. MATEESCU

S'a dus dintre noi, dupa ata suferinra ingere§te indu- rata, profesorul G. G. Mateescu dela Universitatea din Cluj, directorul Scolii Române,ti din Roma. Cel care a fost smuls dela iubitele lui ocupalii lavarsta and de obiceiu abia se incepe o cariera universitara, a fost unul dintre cei mai ale§i elevi ai lui Parvan §i de sigur acela care era mai potrivit ca sa-i continue opera, ceea ce ne-a facut sa ducem o adevarata lupta pentru a-1 a§eza in locul lasat de Invaiatorulti maestrul lui. Cercetator neobosit, cunoscator adanc al Tracilor pentru care statea alaturi cu un Seure, dar, mai pe urma, §i al enigmaticilor Etrusci , spirit precis, legand inteo sinteza simpla §i tare rezultatul studiilor sale, sta- pansigur al scrisului §i graiului sau, el era §i de o incan- fatoare modestie, care facea sà se apreciezei mai mult aceste inalte InsuOri. Strain de orice patima urita, frate bun pentru oricine lucra pe acela§i ogor, el dadea zilnic exemplul celor

290 OAMENI CARI AU FORT mai inalte virtu-0, tare care n'a fost cea din urmá erois- mul cu care §i-a biruit, ca §i nobilul Bogrea, atfilia ani de zile osAnda bolnavului sAti trup. coala poate da inv60-0: numai o strictà observare de fiecare clip4 poate da astfel de oameni. 1929

CXLII

PETRU MISSIR

Cu Petru Missir se duce dintre noi unul dintre rarii reprezintanli ai sufletului romanesc in epoca de ascu- Tag si nemiloasa critica prin care s'a pregatit terenul pentru noul avant de idealism,necesar infdptuirilor de ieri. Dupà studii adancite in Apus, el s'a intors in lara pe care a iubit-o far% fraze si fara pretenlii, adaug si: fara rasplata, pentru a pune cu greu, in stiinca sa a dreptului, temelii solide pe terenurile vagi ale im- provizaliilor indrazne-ce care 1-au precedat. Orice rand a scris era &Ida, orice cuvant a rostit cuprindea indatoriri morale, orice cauza a aparat, credea intr'insa. Specialist, da si cat de serios, desi infirmitatea de incredere a generaIiei sale I-a impiedecat de a scrie. Dar nu simplul mestesugar solid, ci mintea deschisa catre orice intrebari,spiritul lacom de orice stiinca. A fost din vremea oamenilor intregi, cari, stiind putin din orice, stiau mai bine ce-si alegeau in dcosebi. Si, cu acestea, atata ironie cata trebue ca sa-li dai sama ea

19*

292 OAMENI CARI AU FOST in nimic nu putem §ti tot §i nu putem crea definitiv, ca e o lipsá de respect faIä de misterul care invàlue trecatoarea noasträ fiin0 a crede cá 1-ai sträbdtut cu cAtà fugarà irqelegere ni s'a dat. 1929

CXLIII

COMEMORAREA LUI TAKE IONESCO

Cine n'a vrut sa faca din comemorarea lui Take Io- nescu inaintea mormantului dela Sinaia o opera de partid, bine a gandit. Fiindca, ai oricui ar fi ajuns sa fie prietenii lui de odinioara, el n'a fost in ultimii ani ai unei vieli mult tagaduite si destul de amarite,iar, ca rasplata, atata rasplatita numai cat sa poata impaqi ceva celor cari-1 ridicau pe utneri, el n'a fost, zic,in acesti ultimi ani ai primelor ascensiuni nemeritate in politica Romaniei, decat omul %aril sale. Nici nu puteafialtfel aceastá mare inteligenla, acest frumos talent, care a asteptat- deplina maturitate pentru a lasa sa se vada ceva mai mult deck cere politica. Liberal la dougzeci de ani, in faVa cu un liberalism care se speria de orice noutate si de orice energie. Conservator la patruzeci, in faIa cu un conservatism care incremenea in cultulboierimii fanariote si post- fanariote.

294 OAMENI CARI AU FOST

Democrat la cincizeci, in fata cu o democra Ve care iacelegea doar ca 9i gloata sa vie la masa politicianismului. Atunci, pe la 9aizeci, a rámas singur. Singur Ltd cu Ora singurg. 1929

CXLIV

CHARLES VICTOR LANGLOIS

SA ni se ingaduie a vorbi in acest loc, unde se inseamna mai mult imprejurari politice, despre invalatul francez a carui disparicie o anuma ieri o telegrama, care schimba numele fiului cu acela, nu mai pu-cin scump pentru 9tiinia,al tatalui sau, cunoscutul armenizant. 0 fac pentruca o datorie de recuno9tinIa ma leaga de dânsul. Fostul director al Arhivelor Statului din Paris era unul din reprezintanIii cei mai impungtori ai noii 9coli franceze de dupà 1880, ingrijita mai presus de toate de a da

296 OAMENI CARI AU FOST descoperit in folosul luio calitate de invalatsi de invalator pe care el nu si-a prquit-o: aceea de a cunoaste dintr'o privire ce poate un om §i de a-I ajuta, de a-I pune pe cale, de a-i da incredere, fiei celui mai stangaciu strain. i de aceea simt azi atata recunostinlà miscata pentru profesorul ce mi-a fost Charles V. Lang lois. 1929

CXLV

GENERALUL BEM

Ungaria horthista stie sà intrebuinIeze, cu o inteli- gen0 care depAseste une ori marginile bunului gust, alcdtuit dindiscrelie, mice imprejurare pentru a-si astiga prieteni ai revendic6rilor sale. Nu putea lipsi deci nici exploatarea stràrnutarii in Po Ionia a rarn6- silelor generalului Bern. In sunetele imnului lui Rikóczy si ale irnnului revolu- Iionar polon si dupd un discurs al (creprezintantului Ardealuluie,ele au fost duse cu zgomot la garà. De fapt ce a insemnat acIiunea lui Bern? Revolulionar polon,nalionalist desigur,darcel pulin tot asa de mult liberal, el a avut starea de spirit pe care o avea la noi in acelasi timp un Nicolae Bdlcescu. Asa fiind, el a imeles, ca si Balcescu, s6 sprijine pe oricine se ridica in numele Iibert.%ii sacre contra oric6rii tiranii, cum era in Ungaria a Habsburgilor. De aceea a Vatruns si in Moldova, spre Targul-Ocnei, chemându-ne la lupta si pe noi.

298 OAMENI CARI AU FORT

Aceasta a insemnat acliunea lui Bern. Sau poate, dac5. Balcescu ar fi fost ingropat la Pesta, ii conduceau oasele In sunetele lui(< De§teaptá-te Române ))? 1929

CXLVI

LIMAN VON SANDERS

A murit omul pe care Turcia dela 1926 II Iinea in fruntea armatei sale pentru ca s'o pregReasc6 de o victorie care i-afost refuzatá: Liman von Sanders. Cu ansul se duce unul din reprezintanlii generaVei de ofileri germani cari au socotit ca soarta lumii poate fi hotarata" prin atatalucru: o buna armatã servitA de o tehnicA admirabilã §i de finarge solide, sub ordinele unui qef ambiliosi mândru. Niciodatà acest organizator cu contract, pentru care Turc 9i German insemnau tot una :elementul uman pentru e sistemul v cu care se poate ajunge oriunde, n'a ba'nuit acele puteri morale, acea taing a unui singur cuvânt, de .a anti neinIelegere se plângea ieri fostul Kronprinz german. Brutalul materialism creeaz5 oameni ca dânsul, dar, daca ei pot da succese, in mânile lor nu este marea, deplina biruinlà. 1929

CXLVII

UN PROFESOR : BABESCU

La UrlaIi, lângd inormântul sotiei lui, care era de acolo, s'a sinucis profesorul Bábescu din Arad. Ascultdtor pe vremuri al lecIiilor dela Villeni, el se infalip ca until dintre pulinii Români din Idrile alipite cari vád adevdrat in Vechiul Regat centrul politic§i vieqa cultu- raid a românismului intreg §i cari a§teaptd din aceastil lume, chinuità lângd dân§ii, indreptarea in marile greutali prin care trecem. Cdsgtoria lui il apropiase §i mai mult de noi, ce§ti de aici, §ini mdrturisea frale§te tot ce ajunsese a 9 ti din vechea Ungarie in care se ndscuse 9i trdise toatá tinere-calui, färd a putea sd viseze fericirea nalionald a Unirii. Ii vor fi fdcut loc aici, intre noi. Si, cum am Idsat la Cluj sicriul lui Bogrea, acest BándIean, care se a§eazá in Iàrâna noastr5 Iânga tovard§a vielii lui, pare cd §i dupd moarte tinde a ne uni. 1929

CXLVIII

GHEORGHE BUZDUGAN

S'a dus dintre noi un om bun si doritor de dreptate. Pus de increderea regelui Ferdinand in Consiliul de trei care trebuia sa ocroteasca plapanda copilarie a urma- sului s'au, inaltul magistrat care toata vieaa sa avuse sarcina de a interpreta omeneste rigidele prescripIii ale dreptuluiti-aimpus sa se desparta de toate amintirile tilegaturile sale politicesi, cum imi spunea cândva, in momente de nerabdare ale stapânitorilor de astazi, sa primeascai toate riscurile situaIiei sale. A funclionat in afara cu o aleasa demnitate, cu infaIisarea aristocratica, dar nu aspra, a unui presedinte de Republica, iar in sfaturile Regenlei a facut sa se auda totdeauna opinia sigura a juristuluiigrija cal- duroasa a patriotului. In acesti grei ani de zile,i acei cari s'au putut crede nedreptaIi/i de hotarirea lui n'au putut banui un singur moment motivele de care s'a condus.

302 OAMENI CARI AU FOST

România ii va purta o recunoscatoare amintire aceluia care n'a crulat niciodatá fortele sale la locul de pazà, plin de raspundere, unde I-a a§ezat soarta, care, data aceasta, a §tiut alege. 1929

CXLIX

REGINA ELISABETA

D-1 Pamfil Seicaru a vorbit §i de Regina Elisabeta, de lipsa ei de talent literar. Si a fdcut §i glume. Iarg9i gAndul mieu de om acuma cdrunt s'a intors spre vremea de odinioard, când era regina Elisabeta. 0 \Tad inalta, voinica, frumoas6 la Mtrâneig, cu ochii clari 0 duio0. Vorbea românqte admirabil, alegAnd cuvintele cu un siml ales pentru distincIia §i. nobleIa lor. Perfect crescuta, stàpfinä pe o vasta lecturk capabilá de a vorbi asupra oricarui subiect de literatura, a o asculta era o plàcere. Nimic urit in gand sau in expresie. in sentiment, in gest, nu era posibil inaintea ei. Trecea prin viea0 cu acest z'âmbet care o prindea a§a de bine. Trecea intre sunetele muzicei areia ise' inchina cu o veche devqiune germand 9i intre icoanele albastre §i rose ca in miniaturile medievale pe care le imita stângaciu. Aceasta-i era vieala. Fara' putere§i Para bani, fara ambilie, niciodatä in at4ia ani n'a consimlit sa fie instrumentul pasiunilor politice la care

304 OAMENI CARI AU FOST privea dela indl/imea nobilului s'au idealism §i. severei sale moralitaIi. Nu ra'pim nimic nimAnui, nici unui talent, nici unei energii, nici unui merit §i nici unei glorii puind ateva flori pe mormântul regineiElisabeta. Ii lipsesc de mult.... 1929

RE GELE CAROL

Un frumos articol al d-lui Pamfileicaru imi intoarce privirile care vremea cand Romania cea mica era gu- vernata de un Rege mare. Deseori regele Carol cel uitat a fost zugravit ca un suflet sec §i rece, farà simire, fdra InIelegere pentru ce e liber §i. spontaneu, pentru ce e indrazne% §i nou, un fel de figura solemna de piatra infipta in programul unei noivie/idinastice. Ba unii cred a §ti chiar ea regelui Carol, ca oricarui idol, nu i-ar fi displacut lingu§irea. Ei bine, nu! Era, pentru inilia%i, §.1alt rege Carol. Eu am avut onoarea sa-1 cunosc. Inegrit in fa p lui de toIi caleii de curte, am ajuns a fi Inelesi preluit de dansul, am c4tigat cu mutat munca acea stimà nestramutatà cu care sunt datori membrii unei dinastii faIa de cine,ajutandu-i,ser- vqte Iara. Nu voiu uita mana luiintinsaoride CateoritinereIa mea neprotocolara rostea in fala-i un adevar.

306 OAMENI CARI AU FOST

Dar mai ales ma induioseaza o amintire. Se desvelea la Ia0 statuia lui Cuza-Voda. Vorbisem §i eu, urand Domnului viu ca despre dansul sa se poata vorbi cum se vorbea atunci despre Domnul izgonit imort.Aghiotantul mi-a adus mullumirea Regelui. Ma scoboram pe scaraotelului Traian.De- odata am tresarit : langa mine era Regele, Regele izolat ,i singur. Mi-a placut cum ai vorbit. Nu era, Maiestate, nimic din lingu§irile cu care se inconjoara un Suveran. Si crezi ca mi-au placut vreodata lingu§irile de care am fost incunjurat? Si Regele Carol disparu. 1929

CLI COMEMORAREA LUI ANDREI BARSEANU 0 ceremonie privata a adunat, in jurul unui modest morrnant dela Sibiu, un numar restrans de prieteni pe cari nevoile grele ale vieIii de azi i-au Ingaduit sa aduca acest ultim omagiu. Cu acest prilej s'a vorbit in presa de acolo, a carei decadenfa e ap de grozava, de Andrei Barseanu. Nu §tiu daca s'a prins destul de bine figurai rostul aceluia a carui lipsa am fi avut de atatea ori motiv s'o regretam cutoIii. Era un carturar din vremea buna. Nu un batran, caci de prea mult gand n'a imbatranit nimeni niciodata. Dar un om de inalta cuviin/a §i de cre§tine§ti purtari, a§a cum ii dadea Ardealul de odinioara. Un om Para nevoie de bani §i fara sete de onoruri. Un om care-§i avea mandria, mulIamirea §i pacea in el insu§i. Cu oameni de ace§tia se insenineaza viea-ca publica. In faIa lor, la anume mornente capituleaza urile §i ma- niile vrajma§e se intind dela sine una catre alta. Azi, nu numai ca nu-i gasim, dar aceasta e durerea cea mare nici nu ni-i pregatim. 1929

20*

CLII

BULOW

Motto:Dezastroaselere- zultate ale interviewului vor aduce pe imparat ca pe viitor sa observe acea stricta rezerva, chiar fi in conversa(ii private, care e de o potriva indispen- sabila pentru o politica uniforma f ipentruprestigiul coroanei. (Bernhard v. Billow.) Intr'un colI, singur caei tovarasa lui 1-a parasit de curand agonizeaza, la o parte de Invinsii de ieri si de stapanitorii de azi, cel mai insemnat om politic pe care dela Bismarck Inainte 1-a avut Germania. D-1 de Biilow nu era din vasta categorie a oamenilor de clasa a doua cu cari se fac si se desfac guvernele si se servesc pe rand regimurile. Om sigur de sine, el a In- draznit, pe vremuri, sa primeasca sarcina de a conduce

BOLOV 309

Imperiul German, care trebuia sa fie pentru dânsul indoitlegrea. Intâiu pentru cA la spate avea umbra marelui cancelar,iar infa-VA realitatea nävàlitoare9i sgomotoasd a tândrului impárat.tia cg nu poate ajunge pe unuli trebuia sg se intrebe dacg va putea stapâni pe cel5lalt.ia reu§it sá nu coboare demnitatea funcliunilor sale nici faId de cel mort, nici, mai ales, faIà de cel viu. Cu o lin§tità hotärire el a dezavuat in plin Parlament pe impäratul s'au care Inca odatà spusese ce nu-i este ingaduit unui impArat. N'a plecat atunci, ci mai tArziu numai. Dar, and a plecat,i pentru totdeauna, cum o 9tia bine, a plecat intreg. 1929

CLIII

LA INMORMANTAREA LUI GR. CERKEZ 1)

(CUVANTARE LA MORMANT)

In momentul and se desprirlesc de un bun colegi de un delicat prieten, membrii ComisiuniiIstorice lin sd adaoge la induio,atul lor cuvânt de adânc regret recunowerea publicil a meritelor pe care Grigore Cerkez §ile-aa§tigat in opera grea a pastrarii celui mai scump al nostru tezaur de artd. Pe când monumentele noastre erau lAsate capriciului unor strdini nepregatiii i neinlelegatori, reparând prin ddrâmare §i adgogând elemente ie§ite din inchipuirealor,el a afirmat cu hotärire principiul ca datoria noastrá este numai de a conserva consolidând. InteligenIei §i ini/iativei lui i se datore§te astfel pa's- trarea frescelor admirabile din Biserica Dornneascä dela Arge9, pe care a 9tiut-o ap5ra contra crimei plänuite de a o distruge.

1) V. 10 CXI.

LA iNMORMANTAREA LUI GR. CERKEZ 311

Oricine va &Aka pragul acestui mai vechiu sanctuar românesc va trebui sd-§i aminteased de dânsul, cum, de ate ori vom apdra qi noi aceste neprquite ziduri contra vandalismului navalitor, un gand de recunovinVa ni se va duce cAtre memoria lui. 1929

CLIV

MOARTEA LUI CLEMENCEAU

Poate in momentul cand scriu aceste randuri nu mai este intre vii unul din cei mai vii oameni cari au fost vreodata, marele batran indarätnic, stâncosul afirmator de credinfk Clemenceau. Numele lui va ramane vesnic legat de cea mai grozava din tragediile de pana acum ale omenirii. Spirit inzestrat cu toate mijloacele culturii, minte critica, filosof avand necontenit inaintea lui problemele pe nerniscata piatra a carora de mii de ani ingenunche in zadar setea noastra de fericire si de vieaVa Para de moarte, el a putut sa uite tot, sa lase la o parte tot si sa fie intr'un moment atata : voinca incordata spre victorie a patriei sale. Sidusmanii invinsi au trebuit sa se plece inaintea mare.ciei acestei superbe hotariri. Iar noi, cari am folosit de pe urma ei, privim cu adanc respect ultima lupra cu moartea a uriasului. 1929

CLV

EMINESCU SI TINERETUL 0 scrisoare care stuclenli 16 lunie 1929. Iubili studenli, Cultul vostru pentru Eminescu, acela care n'a avut inainta9i 9i nu va putea sa aiba u9or urma9i ai geniului sail, pentru marele creator de ve9nica poezie in care se dovede9te stralucit ca se pot imbina armonic cele mai Ina lte preocupari morale, cel mai nobil avant nalional cu cele mai frumoase realizari estetice, e o adevarata ga- ranlic pentru viitorul nostru 9i prin aceasta pentru insu9i viitorul acestei OH. Ara-tali astfel prin asemenea comemorari pioase9i pline de discrelie ca mintea voastra, bine indreptata, nu se lasa momita de formulele strMucitoare ale unui esteti- cism bolnav 9i ale unei dibace 9arlatanii literare, rne9tera in a jongla cu cuvintele: Cuvinte goale, ce din coada pot sa sune,.. , ca nu cadeli in clefectul naivilor sau pretenlio9ilor, cari,

314 OAMENI CARI AU FOST pozAnd in # noug generaIie 0 pentru meritul singur ca au numai douazeci de ani, cred ca lumea incepe cu dansii, ea nu priviIi legatura, a§a de naturala, cu ceea ce s'a facut pada acum ca o ingenunchiere la zeii cari au murit, ca InIelegeli pe deplin unitatea organismului nalional urmand dela sine, peste rataciri de moment, drumul care corespunde mai bine cu scopurile lui imutabile. Va felicit pentru toata siguranIa pe care o daIi celor de o varsta cu mine, cari nu voiesc sa lase in praful aventurilor comoara pe care au primit-oi au adaus-o. Cu parinte§ti sentimente al vostru N. lorga

CLVI

MONUMENTUL LUI PAPIU ILAR IAN

S'a desvelit in Ardeal un monument de recuno9tin0 lui Papiu Ilarian. Sunt astazi doua Ardealuri: unul bolnav de pasiunea puterii, vibrand de pofta banului, fierband de intriga zilnica : Ardeal de partid, Ardeal de lupta politica, pentru care Romanul din Bucure9ti ser- ve9te ca -cinta a atacurilor in locul Ungurului din Buda- Pesta.i celalt Ardeal, de sfanta moda veche, sfin%indu-9i amintirile 9i mangainduli speranlele. Celdintai n'adesvelit Inca monumente. Nici nu le va desveli.<( Domnul ministru o,g Excelenla Sa o, Inagua astazi, pana 9i in persoana # Excelenlei Sale o, # Mariei Sale o,doamnei ministrese 9i a mariIilor sai copii, va fi uitat a doua zi dupa ce nu va mai Iinea in mana cornul de abundenla. Celalt, cand ici, cand colo, se inchina sfinlilor sai. Intreei,Papiu Ilarian merità afi pus lacata- peteasma. Om de o inalta cultura, de o ravna nesfar9ita pentru trecutul românesc, al tuturor Romanilor, dornic de a-9i aprinde 9i el lumanarica la Domnii Moldovei 9i

316 OAMENI CARI AU FOST

Munteniei, pe cari-i privia ca pe ai sal, adunând documentele lor pentru 4 Tesauruh> sail, care nu era inchinat oricfirui inàrunt Vràdicá opusmaiestalii imperiale a Voevozilor, jurisconsult al legilor din Bucuresti, unde s'a sirnlit acasa la el, autorul istoriei luptelor dela 1848 este azi mai. mult deck o figurd de trecut. El este inväldtor in prezent pentru al treilea Ardeal, care se formeaza in scolile unde Roffiânii de pretutindeni reprezinta un singur crez românesc, care e de moralitate si idealism. 1930

CLVII

UN CTITOR: CORNELIU MANOLESCU RAMNICEANU lIothrit c'a magistratul luminat 9i integru care a fost Corneliu Manolescu Ramniceanu nu aparcipea vremurilor noastre. Omul care a dat o avere Academiei Române 9i care s'a gAndit la sgraci, la cei mai s'araci dintre cei sgraci, era un anacronic, un intarziat. Se putea presu- pune, dupà acel moment din viewcasa, and regele Ferdinand 1-a ales pre9edinte de consiliu intr'un ministeriu de concentrare (auzi dumneata gre9ealA...) 9i pe urmA a uitat de misiunea pe care i-o incredintase. Iar el n'a pdrdsit magistratura pentru a se face imediat 9eful unui partid republican. Si, dupd aceea, o vieard intreag5, el nu 9i-aspus ninignui taina pentru care cu scumpatate stra'ngea banul spre a-1 oferi cu un gest de Voevod -Orli pe care eine poate, o pradà. Nu, Corneliu Manolescu Ramniceanu era un boier ie9it din vremile lui pe vremea maririi tuturor Tiganilor. 1930

CLVIII MEMORIA DOCTORULUI CAROL DAV ILLA Se mai continua rasunetul comemorarii luiCarol Davi lla. E o recunoastere si o ispasire. 0 recunoastere, nu pentru un mare invälat, un desco- peritor de adovaruri noi, ci pentru mai mult decat atata, pentru ce ni lipseste noua mai ales, de atata vreme: pentru creaTiunea lui, pentru nevoia lui organica de a crea, pentru ctitoria lui. Pe alaturea si pentru dorinIa lui de a se confunda cu noi, de a intemeia un neam de Romani, cu nobil sange romanesc, de viteji, cum viteaz Inainte de toate a fost el.UitaIi-vala urmasii lui: din amandouà parcile li vine curajul de a vorbi si de a lucra. Mai e Insa la mijloc si o ispasire. Contra omului de mare merit s'au coalizat toate ne- putimile. Aceste neputinIi pline de invidie si de urd de care, generaVe de generaIie, se frang toate elanurile frumoase ale vitejilor. Cand oare ura va fi trimeasa la sanatoriu si invidia la casa de corecliune? 1930

CLIX

AMINTIREA LUI SIMION BARNUT

Intre marii Ardeleni, BdrnuI e fárà indoiala cel mai departe de noi, cel mai pulin in legAtura cu ideile 9i sentimentele noastre de azi. Cine mai crede asfazi, chiar intre bàtrânii cari1-au ascultat in tinerelalor vorbind despre indestructibila, eterna idee romanAIna- intea bunilor,rnolatecilorMoldoveni,carin'aveau muträ de legionari pe front, cine mai crede in ereditatea romand 15.satà noud, numai nou5., Romani puri 9i ne- schimbaIi, in posibilitatea refacerii Romei aici chiar 91 numai aici, in ineluctabila datorie de a da din noi singuri, perfecfa 9i complet6, -Loath lumea de questori9i de pretori? Dar omul unei singure viziuni9i unei singure misiuni cuprinde, in ciuda unor teorii perimate, in aspra lui vieaVa, de cremene 9i de criO, un InValamânt. E tipul vechiului Ardelean, care, inchis in teoria lui mArea-c5, nu vede nimic imprejur. A stat acolo la Ia9i ca intre ruinele unei necontestate Rome pe care vraja asprului sau cuvânt, pe care abia de 1-or fi inIeles caranii

320 OAMENI CARI AU FOST dela 1848, ar fi putut s'o ridice in picioare. Intr'o viea-va politicg nAscandà el nui-a reclamat niciun rol. N'a vdzut cleat orizontul iluziei salei n'a ascultat decAt glasurile care-i vorbiau de d'ansa. Cu buzunarulgol aveau togele buzunar? , cu capul scutit de vanitali politice s'a intors, prin Ungu- rimea, pe care o vedea neplAcuta, dar trecatoare, ca s'a meargd, obosit, dar nu infrant, la Dii manes in anul cutare ab urbe condita. El n'a läsat niciun urma§. 1930

CLX IOAN RATIU La o parte de atenlia publicg, a Ardealului chiar, s'a desvelit la Turda statuia lui Ioan Raçiu. GeneraIia de asfazi, grábita sa-§i valorifice drepturile pe care cu atata generozitatei le atribue, va fi fácut un semn mental de intrebare in fata acestui nume, care pe vremuri a avut un a§a de mare rdsunet. Se vor fi &it de aceia cari sa serveasca ignoraucei lor fa-VA de trecut o biografie cu datele cronologice necesare. Eu vreau sà-i dau qi o interpretare. Acum jum6tate de secol, conducerea Românilor de peste munli scapa din mânile clerului. Marele Saguna muria neincelesi pärAsit. S'asim/itnevoia unui mirean care sa facà el ce fusese 'Ana' atunci in sama

322 OAMENI CARI AU FOST

Un earacter neinfrfint. Om de da qi nu. Om de orice riscuri. Om care moare pe cuvfintul lui, la datoria lui. Orice material s'ar fi IntrebuinIat pentru monumentul lui, marmurA sau bronz, mai tare a fost sufletul acestui om, a carui tradiIie, din nenorocire pentru Ardeal, a murit cu dânsul. 1930

CLXI

DOAMNA BIANU

De ce nu s'ar vorbi, intr'o societate unde a-si face cineva toata datoria a ajuns asa de rar, de o femeie care a trecut pe pamant numai pentru a face in felul cel mai discret, cel mai modest atata bine cat poate face in jurul lui un biet suflet de om? Doamna Bianu afostintrefemeilearistocraliei noastreinsasi intruparea acelor virtu/icare faceau onoareaclasei dominante astazi disparutepentru ca niciodata sa nu poata fi inlocuita. Intr'o camarup la Academie o eroina a suferinlii s'a luptat dourtzeci de ani cu cele mai cumplite dureri, pe care nu le-a spus nimanuia. Sub povara lor,ea se desfaceainvesnicaeirochie neagrasi pasii ei mergeau unde era un ajutor de dat, un sfat bun de impar%it. De acolo se intorcea iarasi anonima, in lacasul unde o astepta ingrijirea iubitoare a batranelelor solului ei.

21'

324 OAMENI CARI AU FOST

A murit in sarbatori, ne§tiuta, curn ne§tiuta a trait. Nu e niinic schimbat in societatea bucureqteana, numai cat nu se va mai vedea smerita umbra neagra in locurile unde binefacerile se fac §i nu se §tiu. 1930

CLXII

INGINERUL CONSTANTIN CIHODARU

Nu s'ar putea spune indeajuns ce am pierdut cu bunul, harnicul §i modestul nostru prieten Cihodaru. A fost un om de bine §i de munca al -prii1un om pe care ea n'a vrut sà-1 intrebuinIeze, de0 in cele cateva zile cat a fost ministru, ministrul nostru in cabinetul Take Ionescu, arAtase 0 regelui Ferdinand, mirat de valoarea acestui necunoscut, de ce este capabil. Iepn din vechea genera-0e, el nu era prietenal fra- zelor. Vorbia greu, scurt, dar adâne §i cu inleles. N'am int"alnit pe nimeni atat de bun la sfat, atAt de sincer. Magulirile nu-i plàceau 9i in partid chiar a avut sâ sufere pentru aceasta multe nedreptd/i 9i chiar ate o grosaanie. Dar nu se poate mai mult sim% de ordine §i gospodárie cleat a lui. Reorganizarea grupdrii noastre i se datorwe lui exclusiv. Iar, and era nevoie de jertfa, nu cata la bani, la board. Si-a pierdut sànàtatea umblând pe jos prin zilpadà pe la Folticeni, in timpul când aliii,

326 OAMENI CARI AU FOST dela caldurà, speriau prin ameninOri ori seduceau prin minciun6 §i-1 biruiau. Vieala lui e un exemplu, soarta lui o mustrare. 1930

CLXIII

GAtTAN DENIZE

Sa vorbim de un om care n'a fdcut politick n'a ap4- rut in public, nu s'a prezintat mulIimii, n'a scris nimic in'a solicitat niciodatá §inici intr'un chip atenlia unei lumi blazate. Secretarul Reginei, care a fost Gaatan Denize, cel plecat ieri dintre noi, a avut ins5 un rol in vieqa acestei Iäri, in cel mai greu din momentele triste prin care a trecut. La Ia§i el a fost modestul bun sfetnic, descoperitorul de intrigi, in§tiinOtorul de primejdii. Gata de orice serviciu demn, acest Occidental pierdut printre noi era totdeauna de paza in jurul incercatei familii regale §i in jurul intereselor patriei. Acuma pot sh spun ed., atunci and, in plin ràzboiu in Iu lie 1917, s'a facut incercarea de a da României un regim de partid in locul inIelegerii ambelor grupdri politice 4 de guvern *, doi oameni au dat semnalul primejdiei: ducele de Luynes, atapt militar francez,iGagtan Denize. Il vad §i acum, in pragul casei mele, unde pe atunci se cereau bunele consilii, &And vestea uneltirii.

328 OAMENI CARI AU FOST

Mai tarziu a venit vremea curtezanilor §i magulitori- bor. Figuri sinistre au calcat pragul regilor §i sfatul lor a fost ascultat. Oameni ca Denize au fost de folos numai la biroul lor. Acolo s'a stins el, indeplinind zilnica opera de devotament ,i. binefacere. 1930

CLXIV

GUSTAV WEIGAND

A Incetat din vieata la Leipzig unul dintre cei mai harnici cercetatori ai vie-Pi Romanilor din Balcani, pe cari oarecum, si mai ales pentru lumea din Apus, i-a descoperit din nou, prin ostenelile sale cinstite si Indelungate: Gustav Weigand. Cercetarile lui pornite dela ai nostri cei mai departali, mai putini si mai nenorociti, rasleti, turciti, desti- nati sa se piarda acum prin Valle Asiei Mici, Meglenitii, Vardariotii, s'au Intins apoi si asupra muntilor si sesuriIor noastre,cari au vazut pe Neamtul barbos calatorind intr'un felde caruta-adapost, in care manca, dormia si scria. In jurul lui s'a facut o scoala, dela care au plecat si multi Romani. 0 scoalä care a fost si o propaganda, o serioasa si buna propaganda. A fost insa un timp cand teorii generale de balcanolo- gie 1-au pus pe alte drumuri. A cunoscut Albanezi, a cunoscut Bulgari. Nu stiu daca ne-a iubit vreodata, dar acestora din urma vadit li-adat inima.

330 OAMENI CARI AU FOST

Aeeasta a avut consecinle stiintifiee. Rdzboiul, care a pus pe ai lui in contra noastrd, 1-a Intàrit §i mai mult. De aiei inainte indiferen0 lui a devenit §iclu§- manie, chiar o dupnànie ofensiv6. Totu§i pe sieriul lui ar fi trebuit sä nu lipseased un nanunehiu de flori române§ti. 1930

CLXV

NADIA BULUGHIN

De ce n'am vorbi 9i de dispariVa, a9a de rdpede, dintre noi, a cuiva care n'a fost un bArbat obraznic facand politica' din vanitate sau din interes, ci o fatd cuminte 9i harnick inzestratà cu un talent de care nu 9i-a bdtut joc,ci I-a pus in serviciul culturii adevárate ? Nadia Bulughin a fost fiica unei familii de refugia-0 ru9i in casa cdrora a stapanit numai cea mai deplind cinste 9i cel mai mare devotament pentru ideal. Ea a crescut in acest mediu ales, cu o inIelegere durabild pentru tot ce era frumos, bun 9i noliil. Fdcuse studii la Petrograd in domeniul ilustraliei de car0 9i n'a rdmas acolo, ci a revenit in -cara unde se ndscuse. Nimeni nu-i dddea aten0e. 0 vdd Inca aici, la gazeta noastra, aratând cu sfiala unui necunoscut ca mine, in judecata cdruia avea incredere, lucrdri stilizate, energic 9i sobru totodatk care meritau toata lauda. Era a9a de bucuroasd &à lauda aceasta 9i-o aude in sfdr9it ! De atunci oricând a fost rugata a impodobi o carte, a alergat raid a care vreodatd plata.

332 OAMENI CARI AU FOST

Ea s'a dus acuma, dupd o lungd si grea board, dar cartea mea de scoald va lega inch' multà vreme istoria trecutului nostru si talentul original al Nadiei Bu- lughin. $i in ediIia italiand a altei lucrdri, desemnurile ei au intAlnit o caldà recunoastere. Acum vre-o doi ani imi scria denunlând vandalismul contra unei bisericqe de lemn pe care o si schila. Asa de mult se identificase cu noi. Cu noi cari n'o putem uita. 1930

CLXVI

CONSTANTIN GH. IONE SCU 1)

Ne mai lasa un prieten, unul dintre aceia cari nu ni-au adus o tinere0 prin firea lucrurilor schimbâtoare, ci hothrirea trainica a omului trecut prin incercdrile vielii. ProfesorulConst. Gh. Ionescu a venit la noi dupà una din acele grozave dureri care curalá sufletul Ora in adânc si trezesc si cele mai ascunse glasuri ale con- stiinIei. Tata iubitor, crescAtor minunat, el pierduse, in trasnetul unui accident, pe doi dintre copiii sai. Nu mi-a cerut nimic din zklarniciile care incântà sufletele copildroase. Omul de scoalá care indreptase atatea generatii isprAvise prin a-0 da sama de un lucru: ea' nu prin programe se drege o societate asa de adânc atins6 ca o noasted, ci priri ref orma moralà, prin schimbarea omului inlAuntrul sari, prin crearea altui suflet pentru poporul românesc. De aceea, intr'un partid, el era, ca si noi toli, mai

1) Fost director al liceuluiLazar *.

334 OAMENI CARI AU FOST presus de ideea vulgara a partidului. De aceea a putut 'AstraconducereaAsociaVeiprofesorilorsecundari, fiind sigur cd nu va fi banuit de intemiile care,la partizani,listrica oricare din intenVile lor cele mai bune. Libertatea lui de a judeca orice situaVe siorice om, lucru interzis in sindicatelenoastre bugetare,ii idmasese intreaga. Tineretului de azi, adesea atat de usuratec si de in- crezut, acest modest om tie munca ii poate servi de exemplu. 1930

CLXVII

ANDREE

L-au gasitin Nordul neexplorat, 1-au g5sit intreg, pAstrat cu ingrijire in sicriul säu de ghia15. Plecase cu gAndul sã dea stiinIii lumi nou5, si fur- tunile polului 1-au prins, culandu-1 aldturi de cei din urma tovargsi al lui. Acolo, in invelisul lui rece, el a asteptat ziva descoperirii care trebuia s'a vie. Nu e oare in tragedia exploratorului suedez cu planurile mari,cutezkoare, pe care nedreptatea sonii 1-a intepenit pe blocurile de gbia-0, ca un simbol? Astfel, din mijlocul unei societali neii-qelegAtoare si crude fald de cei mai buni ai sdi,cercetatori indräz- netiai viitorului pornesc pe drumul luminat de un ideal care nu eal vremii lor. Ei cad in drum, la capAtul ultimelor sforOri, ca sa nu se mai ridice. In ghia-ca nepasArii acelor timpuri triste, ei se pdstreaza Irma, intregi si frumosi. RATA la timpul când frumile respectoase se pleacd asupra rAmasilii intacte a Ondului si a faptei lor. 1930

CLXVIII

FILARET MUSTA

A murit in Banat un Patriarh al Bisericii romane§ti ordodoxe, vicarul Filaret Musta. Era, intre vechii ierarhi ai acestei Biserici, unul dintre aceia cari reprezintau cea mai nobila tradicie. Musta a fost, ca §i episcopul Popea, langa care a stat nedes- partit, unagunist, din vremurile cand episcopiaro- maneasca Insemna carte, muncd §i jertfa. Crescut In acele ideale care insufletiau o generatie dis- paruta, el nu s'a indepartat un singur moment de linia dreapta trasa de dansele. Strain de orice ambitie per- sonata, indiferent fata de contingentele politice, despre- tuitor al intereselor de partid, el a fost popa romanesc pentru toata lumea. Popa romanesc, barbos §i stufos, neatins de foarfe- cele modei, fail talente de salon §i Para acea morga de parvenit care dela un timp e semnul distinctiv a cui se mira de ce 1-a gasit. 1930

CLXIX

AUGUST HEISENBERG

Cateva saptámâni abia dupa intoarcereasadela Atena, unde, intr'o excelenta stare de sal-là-tate, luase o parte aa de activa la congresul de studii bizantine, eful bizantinologilor germani s'a stins, abia in varsta de §aizeci de ani, aproape fara a fi fost bolnav, la Munchen. Nu se ya spune niciodata indestul cat de mare a fost devotamentul lui August Heisenberg pentru 9tiinla in care ajunsese unul din maqtrii cei mai stimaIi. Filo- log de forma-cie, trecuse in domeniul istoric, caruia i-a adus cele mai mari servicii, Para a fi parasit intorsatura de spirit pe care i-o dasera primele sale studii. Nu era numai un erudit sever ; carticica sa asupra Greciei Noi, de o a§a de zambitoare prezinta/ie, aratase cat de familiar putea sd devie pentru toata lumea doritoare de a invala. Dar cel mai mare merit al sail a fost acela de a in- truni, chiar 9i dupa razboiu, pe cercetatorii tuturor 0- rilor in a sa # Byzantinische Zeitschrift*, care a fost indata un organ central al acestor studii.

338 OAMENI CARI AU FOST

Cei cari 1-au cunoscut personal regretA adfinc pe omul bun si afabil, a cArui amintire li va râmfinea totdeauna vie. 1930

CLXX AUREL LAZAR Rapede s'a dus dintre noi omul rar Intre Ardelenii din generaiia sa care a fost AurelLazar. Sunt cAteva luni de cfind vorbiam In acest ziar de adâncile lui cuno§tinle in materie de drept administrativ, de realul lui talent de expunere, unite cu o obiectivitate, cu un spirit amabil, cu o modestie incântAtoare. Am aflat cà i-au plâcut aceste rânduri de preluire absolut desinteresatd. Si totu9i, cu aceste mari mnsuOri, omul perfect onest, a cArui viea-p a fost toan numai o luptd pentru liberarea 9i apoi organizarea Bihorului s'au de nwere, n'a putut ajunge la onorurile rezervate unora cari sub toate raporturile ii erau inferiori. Dar, cuminte cum era,i bun la lucru ce mare calitate ! , el nu s'a descurajat. Pe cand aceia se insta- lau la locuri ministerialei subministeriale, el s'a mul- Omit sà i se dea acasa la dânsul o primdrie. Aurel Lazàr nu las6 numai o amintire Induio§atà, ci un exemplu de civism. 1930

22*

CLXXI

C. Z. BUZDUGAN

Se anunta din Galqi ca < avocatul )> C. Z. Buzdugan §i-a dat singur moartea. Pulini, in afara de ora§ul pe care I-a iubit qi de care n'a vrut niciodata sa se desparta, vor fi §tiind ce om rar se desface in acest a§a de trist chip din mijlocul acelora cari-1 prquiau cat nu-§i dddea sama el insuO. Avocatul a a fost un bland visator, urmarind nobile ganduri politice, in mijlocul unui partid ca oricare altul, §i a fost un ales suflet de scriitor, cu o reala vocaVe poetica. Ace la care Wepta dela sufragiul universal ceea ce votul anonim al orbilor politici n'a dat niciunei socie- täji omene§ti, a fost, acuma cateva decenii, and versul reprezenta o cugetare, o simire, o forma, iar nu On- guritul oricarui anormal ori in§elator, kmul din canta- re/ii inzestraii ai vremii sale. Dar mai ales el s'a incumetat, cu atatea cuno§tirge cate le-a putut strange singur, fdra §coald, sdea din nou in romanqte grandiosul epos al lui Dante, §i cu lung& trudd §i-a atinstint,

C. Z. BUZDUGAN 341

Când opera era gata, lumina ochilor i s'a acoperit.i, in intunerecul infernului unde pare ca-1 coborise poetul lumii de dincolo, n'a putut trai acela care cerea vie/ii lumina'i bucurie. 1930

CLXXII

VINTILA BRATIANU

Un om din generatia mea se duce. cii toate luptele, firesti sau si nefiresti, dintre oameni, ceva leaga pe aceia cari, prin forta imprejurarilor, au vazut aceleasi lucruri, au siintit aceleasi emoii, s'au gasit in aceleasi front fata de aceleasi primejdiii, cu voie sau fara, au colaborat la aceleasi fapte. Nu voiu repeta aici ceea ce am avut tristul prilej de a spune la Camera. Dar un lucru trebue sa-1 adaug in acest ziar. Oricare din noi trebue sa faca greseli, care sunt legate de insu- ficienta bietei noastre fiinti umane. Dar nu e bine ca unii sa ne bucuram de greselile altora. Si mai ales in judecarea lor nu trebue uitat ca avem a le proiecta asupra viediintregi a celui care ajunge a le savarsi.i vieata lui Vintila Bratianu nu merita, de sigur, injuria zilnica de care a avut parte si care poate i-a scurtat zilele. Suntem mandri ca n'am aruncat noroiul in fata invinsului. 1930

CLXXIII LIUBA D IM ITR IE V Un ofiler in rezerva ni trimete dela Chisinau un frumos volumas cuprinz'and ce idei, ce sentimente si versuri s'au zbuciumat, c'aliva ani de suferinIa si truda, de asteptare a unei morIi sigure, in sufletul Liubei Dimi- triev, moartii daunazi la douazeci si opt de ani. Fata era nascutà in Sudul Basarabiei dintr'un Bulgar si o Grea ca. Nicio picatura de sfinge romanesc. Dar intre &Ansa si noi dela sine s'a stabilit una din acele legaturi sufletesti ce inspirà o vie*. Si-a schimbat si numele, in Dimitriu, ca sa fie si formal in comunitate cu nalia pe care o iubea. Si si-a tarAt agonia dela Chisinau la Iasi, de acolo la nanasti- rea Varatec, unde a scris versuri de inchinare catre poetul a carui umbra fluturd a colo in jurulunui mormant, Eminescu. S'a dus din viea0 vorbind de crini albi, cu dulci versuri românesti pe buze. Desnalionalizatori prin scoala si prin silk nu credeli ea sarcina de a ni castiga suflete, suflete curate si bune, trebue lasata insusi aierului bland al acestei OH? Din mormantul ei, Liuba Dimitriu zice ca da. 1931

CLXXIV

VIRGIL BARBAT

A incetat din vieala la Cluj profesorul de Universitate Virgil Barbet, coala pierde pe unul dintre cei mai devotati servitori ai ei, dintre cei mai zelo§i formatori de con§tiinla in mijlocul tineretului. Inzestrat cu frurnoase cuno9tinli in domeniul civilizaIiei americayLe, acest sociolog cu inalte preocupari morale a avut totdeauna inaintea ochilor acea ridicare a nivelului educativ al noilor gene- raIii fail care in zadar vor fi fost toate sforlarile 9i toate sacrificiile. Tinut prea mult in umbra, adesea neinIeles de mediul in care lucra, acest autor zelos, din al carui scris era totdeauna ceva de invalat pentru oricine, nu §i-a dat partea in vieala sociala§ipolitica, pentru care avea altà pregatire cleat a politicianilor de duzina. Acelor cari I-au cunoscut el lilash' amintireaunui caracter ferm §i unui suflet adânc patruns de menirea sa ca profesor 9i ca om. 1931

CLXXV EDISON Acel care la o varsta de patriarh a inchis ochii in Ame- rica a fost Lea' indoiala unul din cei mai mari creatori in domeniul tehnicei, unul din cei cari au rasbunat mai mult asupra naturii dusmane geniulomenesc si prin posibilitaIile de legatura intre oameni si prin punerea la indemana tuturora aplacerilor artei a fostcel mai glorios binefacator al umanitacii in vremea noastra. Inventatorul neobosit a fost, in acelasi timp, un om bun si facator de bine, care, in fiecare descoperire, s'a gandit inainte de toate la cat pot folosi semenii sai din noua taina pe care a smuls-o materiei mute si oarbe. 0 vieaia de o puritate de cristal a fost necontenit legata de activitatea vrajitorului stiimific care n'a cunoscut odihna. Cei cari fac deosebire intre insusirile sufletesti si data- riile morale, a-rogandu-si privilegiul de a fi mai rai decat aliii fiindca cleat al-Pi se simt sau se cred mai destepli, ar putea lua exemplu dela Americanul simplu si modest, ea- ruia totusi in orice oras de cultura un monument ar trebui sa dovedeasca recunostinIa faIa de mareala lui fapta. 1931

CLXXVI

MATILDA CUGLER-PONI

Venerabila doamna" care la o a§a de inaintata vfirstà pleacAdintrenoiafost,inviea-caei impodobitá cu atAtea daruri sufletqti, un exemplu in toate pH- vincile. Pe vremea and poezia era sinceritate, sentiment 0 simplicitate,versurileMatildei Cugler au fost cetite 0, mai mult, cântate, de atAta lume care a gasit in ar- monia u§oarä a silabelor ritmice, cu un parfum de sen- timentalitate duioasd, mângaiere in multe suferinIi §i deziluzii. Sucie a unui om eminent, in care era intrupatà discreta in/elepciune a rasei lui mo1dovene0i, d-na Poni a fost buna- sfatuitoare care se ascunde 0 sprijinul moral care e totdeauna la capatAiul indoielilor §i necazurilor pe care oricui, §i mai ales omului drept qi bun, lumea le &à din bielpg. 0 astfel de viea0 sil indemne pe femeile de azi, care au nevoie de asemenea indemnuri, 9i in sensul ei sa se

MATILDA CUGLER-PONI 30 creasca, harnice, modeste 0 bune, acelea de care, mane, are nevoie neamul nostru, pentru a nu cadea, prada pacatelor fatale ale unei modernitali in afara de morala etern'a, sau contra ei. 1931

CLXXVII

N. LEON

La Ia§i s'a stins d-rul Leon, doctor de §tiinIe natu- rale, nu de medicina, una din figurile cele mai sim- paticealeUniversitalii moldovene. Sprinten pana la batranep, cu un aier de cavalereasca sfidare a varstei, privind vieala vesel cu clarii lui ochi alba§tri §i plimband pe strazile capitalei aipite 016ria lui de vechiu pictor flamand, cravata lui invoalta de poet romantic dela 1830, Leon era un bun §i bland prieten pentru tineretul pe care cu vorba bung II indemna, cai pentru cei de varsta sa. Unui astfel de om, chiar in atmosfera de ura obi§- nuita in anumite cercuri intelectuale ie§ene, nimeni nu i-ar fi putut ie§i in cale cu o vorba rea. Naturalistul din 9coa1a lui Haeckel, in a carui doctrina a crezut pfinA la sfar0t, era un cercetkor atent al tapturilor lui Dumnezeu, 'Anala ganganiile cele mai marunte §i scarboase, care capatau un interes deosebit pentru dansul.

N. LEON 349

Din aceastá truda neintreruptà, din acest zimbet de ve§nic4 tinere0 se forma valoarea 0 farmecul acestui om, asemenea cu care nu da tineretul crescut 0 in primejdii §i in rAsfal. '1931

CLXXVIII

UN INVATAT: D-RUL PAULESCU

Profesorul Paulescu, care a trait ca un mucenici a murit ca un sfant, infaIi§eaza in chipul eel mai expresiv pe invalatul roman, a§a cum il fac cele mai bune tradiIii ale prii noastre. Cine 1-ar fi vazut discret, rece, tacut, nu i-ar fi dat sama de opera pe care acest om o avea in urma sa. A trebuit ca moartea sa deslege pe prietenii cei mai de aproape, pe ucenicii cei mai credincio§i pentru Ca revela-cia sa se produca §i sa se cunoasca numaruli insemnatatea descoperirilor lui. Mu lii §tiau numai ca Paulescu are In politica o anume direcIie, pe care, de altfel, n'o stra- muta in activitatea sa profesionala, plina de cea mai cabla iubire de oameni. Inteo vreme cand faima precede munca §i valorile adevarate sunt raspinse de obraznicia care se indeasa, vieala §i moartea acestui om de merit sunt un indemn §i o invalatura pentru tineretul care trebue sa reziste ispitelor gloriei rapede facute. 1931

CLXXIX

NATHAN SODERBLOM

Seful Bisericii suedeze, fericit patriarh traind in mijlocul numeroasei sale familii, a disparut acum cateva zile. Traind aa de departe, acest cleric luminat, care se bucura, pretutindeni, de un mare prestigiu, e legat totti0 de noi, la cari, acumcgaivaani, §i-a trimes solul, prin marea opera de apropiere a Bisericilor, pe care a intre- prins-o §i careia i-a sacrificatmulaiani din vieala sa, atilt de ocupatd. I s'a párut arhiepiscopului dela Upsala ca, in aceste zile denehotArire, de zbucium fáràsens, de pofte niciodatâ satisfàcute, de pArAsire a tot ce odinioard lega pe oameni, duqmania, rivalitatea chiar dintre Bisericile in care vremile au imp6rIit cre§tin6tatea e fara sens, ea in aceste sfa0eri e o incurajare a propagandelor celor mai josnice ca 0 a celor mai distrugatoare. s'a pus pe lucru. Astfel, la capatul unor lungi silin%i, a putut sa vada sub cerul palid al patriei salenordice adunandu-se la un loc, discutând prietene§te, ispravind

352 OAMENI CARI AU FOST printr'o marcatà apropiere pe armuitorii tuturor formelor religieisale,dela protestantismulcelmaimodern Odd la ieratica maiestate a bàtrânelor patriarhii asiatice §i africane. Aceasta apropiere cre§tina, care e in mare parte opera lui Nathan Soderblöm, ii va insemna statornic numele in istoria vicisitudinilor crWinismului. 1931

CLXXX

MORMANTUL REGELUI FERDINAND

Flori multe acoperiau Vineri piatra sub care se odihne§te chinuitul trup al regelui Ferdinand. Rare ori a fost atata seninatate la un parastas de prim/. Cântärile se indlcau intr'o atmosferà de pioasá reculegere. Ceva din sufletul cel bun al celuicare a cOrmuit cu discretä in/elepciune §i cu ascuns devotament soarta Rornâniei in cele mai grele momente, plutea in aierul necropolei arge§ene. Judecata asupra acestei grele §i glorioase domnii ter- minatà in mari sfa§ieridinastice§inesiguranIe pe- riculoase nu s'a rostit Inca. Ea va trebui sa. Iie sama de ce a fost politica ei, dar §i de ce a fost omenesc in dosul acestei politici, atAt de mare in ce prive§te intregirea hotarelor, atAt de supusA criti- celor in ce prive§te carmuirea interna a altora pe aläturi de regele domnitor. Umanitatea regelui Unirii, aceea va trezi oricand o induio§ata simpatie prin delicate/a unui suflet care, ple- cându-se nu odatá in fa/a imprejurarilor §i influen/elor,

354 OAMENI CARI AU FOST pastra pentru sine un col% in care era lumina cea mai clara §i mirezmele cele mai rare. To '0aceia cari inIelegce poate ascunde un suflet ornenesc de sacra sfiala se vor uni in aceasta emoVonanta prquire. 1931

CLXXXI

I. N. ROMAN

Bunul I. N. Roman s'a stins subit la Constanta uncle bdtranul poet, rknas poet liana la ultima clip5 a vigil sale, se incetalenise oaspete al Virmului pontie de multi ani de zile. Acuma patruzecii ceva de ani, un tank. Ardelean castigase multe prietenii prin frumusga sa de S5listean cu oebii negri §i barba deas5, prin meste§ugul versurilor insuflgite de spiritul eminescian §i prin vioiciunea con- deiului ski de ziarist. Roman, al carui elegant cilindru era cunoscut de toatä lumea, reprezinta in presa partidul liberal, acel partid care avea in frunte pe cei mai ale§i oameni din eapitala de odinioarà a Moldovei §i care, prin tragedia Ca- derii marelui Brätianu, ca§tigasei pe cativa din tinerii ie§i0 dela Universitate. 0 diregie pe care n'a pärdsit-o niciodat5, alegand doar, acuma in urma, intre cele cloud num* alegrupririi. Pentru dansul, partidul ramãsese a§a cum li ap5ruse

23* 356 OAMENI CARI AU FOST tanarului Ardelean la douazeci de ani, tot asa de tartar cum era, cum ramasese sufletul lui insusi. In aceastä vesnica tinereta, omul cu un zambet pe buze a trait peste saizeci de ani Fara a fi urit pe nimeni, fara a fi spus cuiva o vorba rea. Rail §i prelioasa laudia, aceea pe care a meritat-o el! 1931

CLXXX II GENERALUL DRAGALINA A fost candva un razboiu pentru intregirea neamului, s'au topit in aceeasi voinla de sacrificiu toate osebirile meschine care ne scot ca clusmani unii in faIa altora, o, ce ridicula du§rnanie, fara nicio adevarata osebire in idei, färà niciun antagonism de trad4ie ; numai vanitate§i interes !,ne-amsimtitoare candva o micie? Acestea sunt intrebarile care se pun de cate ori un om de atunci rasare, plin de mustrari. Generalul Dragalina, care se comemoreaza astazi, a fost un Roman dela locul lui banalean, dar un Roman pentruto/iRomânii, pentru marile scopuri generale ro- mâne§ti. Ofiler in Romania deci: uegaiean*, el a datàrii libere ceea ce e marea insusire a oamenilor din linutulsAulvitejia sincera, eareia-i place pericolul, care-1 cauta,ii infrunta, pentru scop, desigur, dar§i pentru frumusela gestului. Gestul, el 1-a facut mergand in voia soartei clupa datoria lui, si de gestul acesta a murit. General, dizand CR un soldat. 1981

CLXXXIII

MONUMENTUL LUI DIMITRIE GRECEANU S'a ridicat la Iasi un bust lui Dimitrie Greceanu ministrul care si-a gash un sfarsit atat de tragic in atentatul dela Senat. Se stie cu ce seninatate antica cel asa de greu ranit a trecut prin ultima incercare, (land exemplu de cum tre- buesc primite de un om de suflet inalt raspunderile riscurile situaiiilor supreme in Stat. Cariera politica a lui Dimitrie Greceanu s'a desfasurat mai ales inainte de razboiu, dar si in imprejurarile inuh superioare celor de azi un oin Ca dansul avea insusiri de acelea prin care cineva risca sa rainaie pu/ininteles neapreciat dupa justa valoare. Nu cä acest unnas decinstitiboieri moldoveni ar fi avut acele mari insusiri oratorice care sinulg succesul,eä mintea lui ar fi creat ceva din formele noua de care de atata vrerne avem nevoie ori ea in administraVe s'ar fi dovedit un stapanitor de oameni chernat. Dar era la dansul un sing ales pentru lucrurile pline de cuviinla ¢i de frumuse%a, o iubire de carte si o evlavie de trecut pe care

DIM1TRIE GRECEANU 359 trebuia sa i le surprinzi, o aristocratica atitudine de a reprezinta tradiOa pe care o avea In insà9i sAngele eau. De aceea, and oameni datori sa se sacrifice In rAzboiu se eschivau dela primejdie, el, fArá sa aiba o asemenea datorie, s'a oferit, dupd buna datin4 a Inaintailotsli. dacä nu i-a fost dat sá moarà impotriva dupnanului national,du§rnanulsocial1-aräpuslalocul unde intrupa ordinea istoricai naturalg a societaIii noastre. 1931

CLXXX IV

NESTOR URECHIA

Ne pArAseste un om foarte cult §i inzestrat cu un frurnos talent literar, un iubitor pasionat al Orli sale, in natura de azi, in amintirile de ieri, dar mai ales unul de o nesUarsita modestie §i bunatate, Nestor Urechi5.. Prin viea0 s'a strecurat ca o umbra, evitând tot ce era zgomot, tot ce putea sA para dorintà de a fi vAzut, pu- tin0 de a fi apreciat. Greaua lui copildrie §i tinere/à, apasarea unui nume care sub multe raporturi era greu de purtat, i-au da aceastdinfatipresimpaticd, sub care va ramfinea in amintirea acelora cari, fie numai prin scris, ca mine, 1-au cunoscut. Se va gasi greu un om care sd faca din diletantismul zelos mai mult deck a izbutit sa facA, in cArvile sale de pitoresc, in articolele sale de istorie rometneasck acela care a fost Nestor Urechig. 1231

CIAXXV

ZAMFIR ARBORE

Un articol calduros al d-lui Cesar Petrescu aduce inaintea publicului roman figura quasi-nonagenarului scriitor §i profesor Zamfir Arbore, pe care legea pensiilorII arunca in mizeria slujba,ilor imbatranili ai unui Stat fara recunwinta. D. Zamfir Arbore reprezinta tipul Basarabeanului bun, patriarhal §i inaintat in vederi, gata de lupta §i iubitor de pace, sol al schimbarilor de mane §i pastrator neclintit al datinci. Cu ace§ti oineni s'a /inut, de fapt, toata vechea Moldova, cu ace§ti blajini neinfranp. Dar, daca acesta e tipul cel adevarat, nu e §i tipul care, dintre Basarabeni, poate reu§i. $i de aceca, pe and ataIia dintrc Prut §i Nistru au atins prin oportunism situa/ii nesperate, batranul luptator pentru liberarea de mai nirneni intrevfizuta a Iarii sale de origine, dispare,uitat de toi, in umbra grea a anilor inaintatei sale batraneIe. Si e nedrept. E pacat ! 1931

CLXXXVI

AMINTIREA LUI N. FILIPESCU

Amintirea lui N. Filipescu rAsare din nou astAzi si, la vremea ei, c5ci e a unui om intre neoarneni. Acest boier de neam aducea in lumea liliputanismului constitutional si# partidal 0 apuciituri care veniau din traditia insgsi a vechilor semintii viteze. Lovia hotärit,furios, Rua sa vrea, la fiecare pas, printr'o nevoie de a-si descArca marile puteri ancestrale, in fiinte, moravuri si asefaminte care-i scApau totdeauna prin chiar caracterul minuscul al proportiilor si miscii- rilor lor. Prietenul ii era prieten si dusman dusmanul. Era ceva duios intr'o prictenie care nu se sprijinia pc indatoriri, nici pe <4 comunitatea de program»,ci pe flairul crt omul apar tine acelecasi familii, prin siinge sau prin suflet.i era ceva na'valnic intr'o dusuailnie neierratoare, care 1-a adus oda ra Oda in odaia de lucru a adversarului pentru a-i administra, in ciuda gloantelor de revolver, o corectiune. Tinea la tarà si la natie nu pentru sentimentalitali apoase si pentru teorii de carton, ci pentru cil intreaga lui

N. FILIPESCU 363 f5pturà venea de acolo, pentruc5, fiind altfel, s'ar fi renegat pe sine. Neat c'd acest orn care cladea rnasiv si trainic, cand avea prilej, s'a pierdut intr'un mediu in care nu era alt bronz cleat al gologanilor! 1931

CLXXXVII UNUL DIN CEI VECHI: DIMITRIE COMSA Batrânul Dirnitrie Comsa a ajuns la ceasul odihnei. Ce Ardelean de treaba, dintr'o genera/ie a aril vieata a fost numai ideal si sacrificiu, petrecuta fiind toata, cu atka placere, intre masa de lucru de acasa si vizita la temniIile politice ale regimului maghiar !i ce resem- nare la dansul, and altà vrerne a adus la suprafaia al%i oameni, cari nici la masa de lucru n'au prea stati nici n'au facut cunostinIa cu gazduirea in gherlele staptmilor. Când al%ii se vor duce, va rarnânea o clipa in aier praful pe care-1 vor fi fascolit intr'o valid zbatere de am- Dupa cei din felul bunului Mos Comsa va ramânea o intreaga opera de folklore artistic care e pentru noi o vesnica mândrie. Caci cc n'a facut cl din camasilei opre- gele, din covoarele si scoarcele, din furcilei uneltelc gospodariei Váranesti din Ardeal in albume a caror exe- cutare e o minunei biruie ce au fost in stare sa lucreze alte popoare care, de, aveau Statullor I Sivaloarea unui om se preluieste in ce lasa dupa dfinsul ca un adaus la vieqa neamului 1931

CLXXXVIII

TITTONI

Italia pierde pe unul dintre cei mai incerca0 oameni politici ai ei. Fostul ministru de Externe al regatului, Tittoni, Mcea parte din familia marilor diploma0 cari aveau doug insuOri superioare : stapfineau toatà comoara tradi0ei §i eraui capabili de o interpretareindividualä. Mai presus de partide §i de clientele, ei reprezintau, cu ajutorul personalitälii lordistinse, intereseleper- manente ale Statului, care el instq avea o singura poli- ticfi in afarg. La Paris, acela care dispare astAzi a lucrat, in momentele cele mai delicate, cu o elegant4 dibácie unita cu un inalt sirn% al ráspunderii, care i-au asigurat un loc de frunte in diploma-cia marelui razboiu. Simpatiile pe care le inspira acolo au ajuns s'a fie o zestre a patriei sale. Cfi Ova diploma0 §i-au luat de mult rangul alaturea de comandanlii de armate in istoria uriaplui conflict. Intre ace§tia era §i Tittoni. 1931

CLXXXIX GENERALUL BERTHELOT Bunul bgtrân ai cgrui ochi surAzatori strAluceau de bucurie de ate ori era in easula-i romAneasca de sub muntele ardelean, acela care, in Frania lui, era amicul de fiecare ceas al fiecaruia dintre rnartorii luptei pe care am pun tat-o impreuna, ne-a lgsat. A doua zi dup6 ce rful sAu a intrat in lumea umbrelor, el a parut ea se supune, veehiu soldat, unei misterioase chemAri de intovärasire. Generalul Berthelot a fost numai un general. Fdrà idei politice si filed ambilie, Idea dorinla de a iesi in vitring. Ostas din alte timpuri, fäcându-0 serviciul unde era ordi- nul, färii tristerd in disgraIie, Para' trufie in biruinVa. Un suflet care 'Area ca. vine din vremile and fazboiul era o vieatä pentru oarnenii voinici, cu hot'arArile neclintite. Era pentruelo placere and isi Ikea datoria in singurul fel pentru care era nAscut. Isi iubea solda/ii si era prietenul sigur al celor ce iubeau steagul lui. Un Francez, un bun Francez din timpurile farà teorii. A fi inutil era pentru dânsul a muri. ia murit nemai fiind in serviciu. 1931

CXC

JOFFRE

Mare le soldat la c6p6taiu1 cgruia st'a toatà Fran%a, a fost, oricAte merite s'ar reciinoaste insusirilor de strateg ale lui Foch, celalt maresal al victoriei, castigätorul razboiului. N'a avut niciodatá pretemiile unui geniu militar, din retragerea lui, asa de modest6, n'au iesit nici &Atli de lauda pentru sine, nici atacuri impotriva altora. Nu s'a inchipuit ca o personalitateproviderrcialii, tin'a cerutnafieisà-1 aseze intre sfinii ei mfintuitori. CAnd 1-am v5zut la Bucuresti, gras, greoiu, cu bunii lui ochi de burghez modest si rnulOinit, ne-ain intrebat poate de ce in figura lui nu e nirnic din tragicele striiful- gerrtri pe care le asteptarn. Dar acest Catalan licutti sfios a avut marele merit de a nu despera, de a sta pc loc, de a se infige, de a astepta biruin/a pe care n'a putut-o smulge. De a astepta cu siguranIa cd ea trebue s6 vie. cu credin0 se astig6 toate eizboaiele pe lume. Iar a lui a fost simplgt si tare. 1931

CXCI

EPISCOPUL TEUTSCH

Saqii au pierdut un om care nu va putea fi Inlocuit qi care, chiar in situalia care i se crease prin demisia de acum cateva luni, putea s6 fie un bun sfetnic pentru poporul ski, de o bucata vreme vadit desorientat. Oa- meni ca dansul, invala%i, nu fara talent, plini de o a§a de buna experien0, care nu era numai a lui, mode§ti, muncitori §i inlelepci, yin de obiceiu nurnai din tr'un anume mecliu 0 trebue sa OA lungi §i rodnice traditii de familie. Fiu de episcop, legat prin inainta§ii sai §i toate legaturile sale de toate domeniile de vieala §i activitate ale poporului sau, raposatul Teutsch fdeea in adevar figura prinIului ce era nu numai pentru Biserica, dar pentru toata vieala sociala §i politica a neamului sau. Pe noi nu ne-a inples, 9i de aceea nu ne-a iubit. Nu §tiu chiar daca in sufletul vioiului bátrAn era loe pentru a doua iubire, atat de puternica era cea dintaiu. Pentru Germani in genere a avut un devotament pe care a ,tiut sa-1 exprime in forme prudente. Pentru Monarhia lui

EPISCOPUL TEMSCI1 369

Francisc-Iosif a pastrat§i dupa risipirea ei sentimente de pietate ide respect, pe care nu s'asfiit 86le rosteasca §i in scris. Fai,a de dânsul, in schiinb, Românii §i România, in care i-a. fost sortit sa träiasca, au facut tot ce au putut, dela alegerea ca membru de onoare al Academiei Romane la onorurile cu care I-a acoperit Statul. Opiniei publice insa i-a ramas un strain, §i de sigur Ca a fost pacat. 1933

CXCII

ANA BRANCOVEANU, CONTESA DE NOAILLES

A murit cel mai mare poet francez, care era de spre partea tatalui o Româncd. Nu e locul in cateva rauduri, a doua zi dupa moartea ei, sa se arate ce loc unic a castigat in literatura franceza, in a lumii intregi, femeia care crease din bielsugul sufletului ei, din tot ce poate da o ascenden0 intelectuala, din indrazneala de a face cu desavarsire nou, din nespusa ei iubire de lumina si de vieqa, din eroica protestare contra intunerecului si a mmlii, o sensibilitate poetica pe care nimeni n'a putut-o imita, de care nimeni nu s'a putut apropia macar si care e formula cea mai delicata a ce are mai intim si mai misterios sufletul modern. Dela inaintasii romani ea a avut acea mostenire de poezie care, prin bunica ei, so-0.a lui Dumitrachi Bibescu, bun gospodar oltean, ii venea din neamul, atat de inzestrat literar, al Vackrestilor. Tot romantismul ei este de acolo. Dar simial ales pentru forma are si alta origine: tatal mamei ei, ambasador al Turciei la Londra, Mu- surus, a fost traducatorul in greceste al lui Dante.

ANA BRANCOVEANU, CONTESA DE NOAILLES 371

Pentru nu stiu ce cuvinte spuse intro clipa de capriciu, smuls idealismului ei de acea amintire a Eladei care e in sufletul oricgrui inchinAtor al frumuselei, s'a aruncat impotrivaei, poetd francez6 prin toan cre§terea pe care o primise, printr'o insträinare de copild de care nu era vovatà, invinuirea Capisarenegat nalia. Eu, care am propusi reusit ca Academia Romana s'o numere printre membrii ei de onoare, cred cu toatä convingerea cd intre cine cântà mediocru in româneste dupa inspi- raIii total strAinei intre cine aduce, genial, acordurile misterioase ale sufletului nostru intr'una din cele mai mari literaturi ale lumii, e de preferat cu adiniraIie acesta. 1933

24*

CXCIII

UN VECHIU BASARABEAN: Z AMFIR ARBORE

La o vrasta de patriarh Zamfir Arbore Inchide ochii de mult obosiIi de scurgerea 1ung4 a anilor §i de mizeriile urite ale vremii. In omul acesta de o blfinde0 färd margeni, de o seninatate ca a InIeleycilor din antichitate era o adevaratà cornoará din ceea ce nalia noastra are mai bun ca judecatá dreaptd, simlire aleasa §i desa- vAr§ità cinste. Solia Basarabieiel ni-a adus-a In zile cfind nimeni nu se putea gandi la lucrurile mari, dari grele, §it la aceasta nu ne gAndim indeajuns, pe care ni le pregatea viitorul.Cartea despre sara familiei lui este §i pfina astazi ce se poate gasi mai deplin, mai sigur §i mai l5murit cu privire la Moldova de peste Prut. Acade- mia Romfinä s'a onorat publicând-o, §i ea, dacà nu i-ar lipsi ap de mult mijloacele, ar trebui sä deie o a doua ediIie, linutá in curent cu imensele schimbári care s'au petrecut de atunci: untefan Ciobanu ar putea-o face mai bine deck oricare altul.

ZAMFIR ARBORE 373

NaIionalist dintre aceia cari Ince leg ea iubirea cea mai mare e datoare sá gAseasca §i expresia cea mai stApAnità, Arbore, 'Arta§ la agitaIiile umanitarismului rusesc din tinereIa sa, nu putea suite acele visuri de Walkintre oameni in care s'a vadit nobleIa, aproape nein/eleasa astAzi, in .vremea când omenirea se scuipà §i se sfingcra, a generuciei sale. Memoriile pe care le-a publicat aratà cat de trainice ramilseserà la dânsul amintirile unor zile in care era o inálIare a cugetelor §i o curaIie a inimilor spre care rAvnim in zAdar astAzi, noi cari imbAtrfinim. Aceste amintiri ale unei vieIi exemplar tràite vor fi fost singura mângaiere a celui care din priveli§tile care treceau inaintea lui nu putea scoate ultimul zirn- bet al profeIiilor indeplinite. 1933

CXCIV

I. GH. DUCA

0 crima odioasa inlatura dintr'o vicatä politica in care avea inca o pagina de scris, aceia care i-ar fi putut caracteriza puterea de creMiune, caci talentul de a vorbi si de a scrie era de atatea decenii cunoscut, pe seful partidului liberal. El cade in datorita indeplinire a sarcinii de aparator al ordinii, decat care nimic nu se impune mai mult ca astazi. 4eful>> de o find inteligenta care dispare in atat de grozave imprejurari si in jurul sicriului caruia niciun oin de bine nu trebue sa lipseasca, nu era facut pentru aceasta criza politica de astazi si poate chiar pentru niciun fel de politica. DispoziVile lui erau ale unui seri- itor, si a scris multe frumoase pagine, si ale unui profesor, si se uita anii de profesorat al tinereIelor sale. Fire impresionabila,el se supuncaunor voirgi mai tari cleat dansul, ca a lui IonI.Bratianu, care 1-a dominat as6' de mult, si a fost de sigur din partea-i o greseala, pe care a plätit-o asa de scump, aceea de

I. GH. DUCA 375 a crede ca-I poate inlocui peBrátianu intr'un astfel de partid §i in astfel de vremuri. Tot ce era in el artá, elegarip, atitudine studiata, nu se mai potrivia intr'un timp and ce trebue, este asprimea in stare a zdrobi alte asprimi. A primit puterea cu melancolie,a§a1-am viizut ultima oarà §i amintirea lui nu va fi aceea a oratorului cu violenIe impuse §i studiate, ci a unui aristocrat politic, supravieluind vremuri care nu se vor intoarce poate niciodata, dar cve se vor impune adrniraiei, pentru tot ce au cuprins ca elegan0 a gestului §i a vorbei. 1933

CAC

MIHAIL SUTU

Nonagenarul care §i-a gasit locul de odihna lânga biserica din Calinesti'a familiei sale, Mihail Sulu, a fost, pang la accidentul care i-a pregatit moartea, unul din cele mai extraordinare exemple ale vitalitaIii care se capatade cele mai multe ori numai la sfAr§itul unci lungi desvoltari de rasa. Aproape orb, el urmarea nu numai orice se cA§tiga in §tiino careia-i consacrase de multi ani de zile toate grijile lui, dar mice se petrecea in dorneniul intelectual avand §i cea mai slaba legatura cu aceste preocupaIii. L-am vazut intr'o zila Cornisiunea Monurnentelor Istorice protestând contra faptului cà n'a fost convocat de mai bine de jumatate de secol, atunci and facea parte din vechea comisiune a lui Odobescu, a carui continuare ar fi cea de acum. Ne-am facut o placere sa-i oferim un loc de unde niciodata n'a lipsit. Pe strazile Parisului pada acum cAliva ani umbla pe jos §i cAteva rasturnari nu 1-au putut face sà renunte a arata ca vanatorul pasionat de pe vremuri are inert

MIHML v.rru 377 picioare bune. A biruit o dubla pneumonie §i, indata ce a putut rasufla,a venitla§edimile Academiei. Lupta de zeci de ani cu umbra lui Mommsen §i nu s'a lasat pana nu i-am adus la Paris ca sa-i asculte teoria pe scepticul Theodore Reinach. Cand a venit sa-mi mulcameasca pentru aceasta, a cazut vorba de Fanar 0 cu cea mai mare energie acest prea perfect gentleman ma asigura ca nu simte in el nimic fanariot. Vom mai avea oameni de aceasta fibra ? 1933

CXCVI

ULTIMUL SAGUNIST: EPISCOPUL BADESCU

A murit la Caransebe§ batranul episcop Iosif Traian Badescu, caruia pe dreptate i se poate spune: ultimul sagunist. Dela Saguna raposatul ,avea infacisarea pletoasa§i barboasa, stufoasa in sprâncene, iute la cautatura, pe care o intalneai si la un Vladica Popea, care i-a fost inaintas. Dela dansul simuI pentru o gospodarie cu raspundere. Tot dela dânsul un na-cionalism sigur§i cuminte. Iar bucuria de oaspeli aceea o avea si dela el insusi, dela rasa lui cea buna de Iarani banaleni. De el s'a vorbit puIin de cand era in Romania. Cei cari au facut isprava inainte tac adesea speriali de zgomotul teribil pe care-1 fac de cincisprezece ani de zile aceia cari n'au facut nimic oH au facut ce nu trebuiau sa faca. Era si r)ulintel democrat intr'o vrerne cand si episcopatul se poarta mai usor si a devenit mult mai amabil. Cum nu facea niciun fel de politica, nici nu 1-a bagat de sama nimeni, si bine i-au facut.

ULTIMUL $AGUN1ST 379

Dar, pe vremea and Ungurii nu voiau sä inthreasa pe protosinghelul, ce era, ca episcop, imputAndu-i ca prea a Iinut 144 la neamul sail, pe atunci pArintele Bädescu era cineva. i, and, in ciuda reputaIiilor mai noute, se va scrie istoria adevAratä a felului cum s'au unit Rom Anil, va fi un loc §i pentru dAnsul, eel care, acurna, s'adus sä doarmA in satul lui. 1933

CXCVII

TRECE UMBRA LUI CAROL I...

Asupra serbärilor dela Sinaia, triste serbari in mijlocul saraciei si temerii de ziva de manei adunare la ospa% in jurul acelui pe care cu to-0i 1-au izgonit acuma caliva ani iinaintea caruia ca dqinator al puterii ingenunche cuto/ii!, trece umbra lui Carol I. Simplu, sever rege, timid fa-0 de oameni, mandru fa-ca de misiunea lui regara, ferit de tot ce e fa0dasi zgornoti aparând nurnai Ca zeul rnonarhiei la ceasurile mari and un gest al lui hotara imprejurarile, singuratee sipazit de mice prietenie, inchis in camaruIa de fier a constiirgii sale, personificare a tradiliei, de suverani- tate intangibilai inabordabila, jucand din douà partide ca sa nu se turbure Orai, in fond,cel mai sensibil dintre oameni, dar ascunzand oricui o umanitate adesea rdnità care a isprgvit mut pe patul tuturor muceniciilor. SA nu se ciocneasea paharele o clipai gâtlejurile oratorice sa taca! Asupra ambiIiilor exasperate care se

TAME "UMBRA LIJI CAROL I... 381 pandesc din ochi In jurul stapfinului pe care niciunul din ei nu-1 iubqte, aceasta o comandä o -card capabilfi de a le toropi la pämtint: Trece umbra lui Carol I... 1933

CXCVIII

AMOS FRANCU

A murit in Ardeal un om cum nu se va mai g5si altul prin ciudatele contraste care se ggseau intr'insul. Era mic si slab, cu o figura extrem de fina si de nobilä, pe care o strabdteau fulgerele unor visuri ce nu se poi intrupa in cuvinte, si atunci in ochii poate timizi, poate copil5reste sire-ci trecea o flac5r5. Crescut de o mam5 pentru care avea un cult si care cinea pe lAnga &Ansa foarte strans pe omul matur, &grunt, el avea totdeauna airulcui simte o supraveghere si asteapt5 o permi- siune. Dar in mintea celui care purta un nume de profet al Vechiului Testament era credinIa ea va face un lucru mare, cg e dator sà-1 fack aceastafiind misiunea lui. Sef de regiuni ale Molilor, craiu al munlilor, Avram Iancu, Horia ... Si in jurul lui era cAte un bdiat, ate o fata cu tri- color la maneca ei, toata oastea ... Dar el o simIeamare, puternia si astepta proclamarea. Si, cand a plecat din lume tot cum fusese, un

AMOS FRANCtr 383 avocat de provincie in Romania Mare de care visase si pentru care suferise,i se va fi pArut ca soarta a fost cu dfinsul grozav de nedreapta. 1933

CXCIX

COLONELUL MAC IA

Presedintele Cataloniei s'astins Inteo vreme and Ora lui cea mica avea asa de multa nevoie de dansul, caci un simbol cu acest trecut si de aceasta valoare nu se va gasi urn Colonelul Macia a fost unul dintre rarii oameni cari cred imposibilul, fiindca el reprezinta dreptul si necesitatea moralasi cari pentru a ajunge la Oita lor se expun de o potriva primejdiei fata de dusmani si ridiculului fata de indiferenti. Cand regele Alfons, un mare nedreptatit, stdtea cu multa socoteala cuminte in fruntea Spaniei .fara autonomii locale si nationale, el a incercat nu odata pe calea revolutionara, cu asa de slabe puteri, sa ajunga la Catalonia pentru poporul catalan. Nici dupa neizbanzile cele mai elocvente, nu s'a dat batut, ci a luat-o dela capat. Imprejurarile au facut pentru dfinsul, ceea ceele, venind la vrernea lor, fac totdeauna pentru cauzele pc care le-au zguduit Intfiiu Indraznetii. A putut sa vada la batrilneta o forma de quasi-Stat pentru miile de oameni

MACIA 385 cari vorbese o Erni* au o literatura, pe care lumea n'o ,tie cat e de bogata, 0 se rnandresc cu un trecut medieval foarte onorabil, care li apar%ine.i Catalanii au fost destul de cuminii ca sa-0 puie In frunte, nu pe un dema- gog rasarit, cum rasar ei, ci pe omul care a crezut, a luptat 0 a suferit. Macia a murit cu mulcamirea cá i-a fost dat sa aiba cea mai Malta rasplatire pe care a putut-o visa. 1933

25 CC COMEMORAREA LUI CONSTANTIN CIIIODARIU S'a facut slujba bisericeasca pentru trei ani dela plecarea dintre noi, cu adanca durere ea' paraseste o munca inceputa cu desavarsita credinIa si continuata pada la desavarsita istovire a puterilor, Constantin Cihodariu, secretarul general al gruparii noastre. Intr'o societate unde 1 bunul de gura # e considerat ca primul cetalean si unde fail<( atitudini # ajunge cineva cu greu sd fie cunoscut si prelmit, un om, un suflet ca dansul tree far& a atrage atenTia acelora cari si mai departe se Inchina, uncori cu falarnicie, de multe ori cu sfanta prostie, la zeii lor cei falsi de lut. Inginerul iesean, dintr'o familie de razesi ai Vasluiului, era un om de puline cuvinte si unul caruia nu-i placea sa se strambe pentru public. Politica nu I-a atras nu numai in tinerele, dar nici in plina maturitate. Avea o profesiune o, politiciani fara niciuna I si era onest fa-0 de profesia sa, din care de altfel a trait si dupa ce a iesit la pensie. Atunci and pe campul lui isi Meuse datoria lui, el a venit la mine. A venit cu doua cuvinte pe buze. Vrea sa fie de folos larii si &este ca acesta e locul lui.

CONSTANTIN CIHODARIU 387

is'a apucat de lucru inginereste, cu aceeasi ingrijire cu care lucra un pod care nu trebuie sä se d'arame, 0 indlta o clädire care trebuie s6 fa' mAie pe temeliile ei, numai ale ei. A introdus ordine si a fdcut dovadd de autoritate. Necoborindu-se pAnd la demagogia ieftera prin care se aduna toate fleacurile intr'un q mare partid )),el rn'a ajutat sA am in clipa guvernArii pe care o a§tepta cu admirabil optimism sipe care n'a v6zut-o, nefiind macar deputat in Parlament ca acelea de azi, oameni cari s'a reprezinte moralitate si ideal. Unei lumi asa de cinic mânate numai de pofte, un astfel de om, mort de pe urma stradaniilor sale in mijlocul unui popor care nu I-a inceles, se poate infalisa ca model. 1933

25*

CCI

STEFAN CICEO POP

Cu t. Ciceo Pop dispare una din cele mai caracteristice figuri din randul luptatorilor pentru unitatea româneascd. Ceea ce domina In el era un fel de impozanta masivi- tate de convingeri ca'reia ii serveai cheresteaua solidá a unui trup de atlet §i privirea apriga a marunIilor, asculiIilor ochi negrii volumul imens de voace plânga- toare, rugdtoare, plina de blästäme de care dispunea. La dânsul nu era argumentaIia care sd incerce a con- vinge, nici màestria talentului format prin cultura, ci un imens istinct elementar serosteastrivitor prin talie, linutd, cautaturdi glas. Se desfacea deodatà ca o bucatà de stânca 9i se rosto- golea prgpastios, colIuratà §i primejdioasà. De aceea nu era poate un altul printre Ardeleni care sa poatá vorbi mulIimilor ca dânsul, fiindca el nu, era, la urma urmei, deck Ins4i intruparea kr, ap cum i-au fault veacuri de suferin0 9i de rdbdare care deodata se descarca Intr'o sdlbatecá pornire de distrugere, chiar claca ar fi ca de jur imprejur lumea ins50 sA piara.

UEFAN CICEO Pop 389

Luat din acest rost, pus in Parlamente cu meste§u- guri, omul era rudi stângaciu, dar 11 scApa din situaIii grele, facând din el9i un bun pre§edinte, un humor sanatos, de care nu abuza, venind §i el din acest ancestral fond Iardnesc de acasd dela dânsul. Ardealul devenit românesc va da altfel de reprezintanti ;un Sfarma-Piatra ca dânsul niciodatà. 1934

CCII

VICTIMA DIN VIENA: CANCELARUL DOLLFUSS

Bestia umanã, stgpana pe soarta lumii in atAtea privinIi, a mai facut o victima. Un grup de conspiratori in uniforme de polili0i au patruns in palatul guvernului 0 au impuFat pe cancelarul Dollfuss. Piere un om de o energie extraordinarA, sArac, de moravurisimple,fgrá nimic din falsul prestigiu al dictatorilor obipu4i, un servitor devotat al micii lui Ori, pe care credea a trebue s'o -tie la o parte de tulbu- ratele valuri ale imperialismului german. Dollfuss nu era un magician §i el nu plastrona. Funclionar intr'o Iar6 deprinsá a asculta de oamenii in funclie, el nu dispunea de mijloacele care creeazA §i menIin pe idoli. Pentru el era o scklere, pentru succesiunea lui, un avantagiu. Fiindca el e dintre oamenii cari se pot inlocui. Oricine va crede ca dânsul In cloud lucruri: ca un popor nu poate fi mânat cu bomba la o stapânire care nu-i place §i ca oamenii. bombei merit-à §treangul, va putea face la Viena ceea ce a fdcut acela pe care 1-au

CANCELARUL DOLLFUSS 391 suprimat briganzii comandali de acolo unde un mort mai mult nu intereseaza.

.1, in acestà aparare, constiinIa tuturor oamenilor de bine, supraviquitori ai unei civilizaIii morale moarte, va fi cu dânsul. 1934

CCIII

HINDENBURG

Greoiul soldat aproape nonagenar, care figura ca pre- §edinte al Statului armuit, reformat §i Insangerat de Hitler, s'a stins dupd ani intregi in caH a dovedit an' deosebire este intre un mare general care distruge pe du§man i Intre un om politic care zi de zi se lasd distrus de un rival, fie el chiar ie§it din fundul unei aventuri cutezdtoare. Alegerea lui Hindenburg, care a emolionat atunci a§a de puternic lumea intreagd, era in legAturd nu cu talentele de alt ordin ale mareplului, ci cu o sperantd, cu o iluzie a poporului german: aceiacd s'ar putea &drama tratatele desonorante §i mutilatoare, ea Ger- mania, cu acest invingator In frunte, ar putea fi din nou ce a fost. asteptarea era ifidarnicA: fostul supus al MaiestAIii Sale celui de al doilea Wilhelm a fost mai pasnic cleat orice burghez asezat, pe baza insignificamei sale, in Scaunul confeclionat de ideologia, astdzi complet nimi- citd, dela Weimar.

HINDENBURG 393

Atunci, in chip firesc, acelasi popor german, stApfinit deaceea0chinuitoare obsesie,s'aadresataiurea. Cineva a cutezat sa afirme ca aceasta opera o va face el, care e in stare sa a9eze Germania, rásbunata, in fruntea lumii intregi. i atunci acei caH voisera pe Hindenburg pre§edinte I-au ridicat pe Hitler ca # prinp) al naliei. Batranul a tacut. Poate§i.el credea ca acest nou venit va savar§i minunea de care el insu§i, care §tia ce este razboiul, s'a simIit, dela inceput, incapabil. Va fi avut el in clipa cand inchidea ochii viziunea Rinului trecut, a Poloniei invadate, a Vienei anexate sub conducerea lui Adolf I, devenit imparatul # Reichului al treilea », pe care el l-a creat ? OH poate a binecuvantat pe Dumnezeu ca-I ia inaintea catastrofeipecare o pregateste acesta ? 1934

CCIV

GHEORGHE BO GDAN-DUIC.A.

Cu toata varsta lui inaintatg,§tiinla româneasa pierde in Gheorghe Bogdan-Duia., incetat din vieaVa subit la Bra§ov, locul na§terii sale, pe unul din cei mai activi §i mai spornici scriitori ai ei. Fácea parte dintr'o generaIie faboinia, 9i vijelios, aprig, peste orice consideraIii, alcând in picioare §i in- rudirei prietenii §i sfidand orice criticii, a fost acest erudit care avea 9i ceasuri de poezie ca bun traduc6- tor in versuri , dar care inainte de toate simlea nevoia sA-§i descopere un dqman, fie §i intre cei mai de aproape de dânsul, §i sd caute a-I distruge, gata, de altfel, sg reia de a doua zi relaIiile neIinute in sama in clipa incle- 9thrii, care era pentru dânsul o necesitate §i o voluptate. Tovard§ul de tinere-p al lui CoOuc a infruntat in Ardeal autoritateaMitropolitului Miron Romanul §i, trecut in Bucovina, a purtat faboiu cu guvernatorul austriac Bourguignon. Iar, and s'a a§ezat la Bucure§ti, a alergat indata dup.& o Iinta pentru noi campanii, pe care le-a dus, nedrept, dar de sigur sincer, cu oricine

GHEORGHE BOGDAN-DUICA 395

i-a ns'Arit in cale avfind alte idei si alte metode. Ca inv6- lat si a fost unul dintre Românii caH au stiut si cercetat mai mult, uimind prin formidabila sa informa0e, el vgdea aceeasi tendinn dominann a puternicii sale personalit4i. In strfingerea stirilor maH si mici, mai ales mici, c'aci migala il imlata de bucurie cu nesfârsitele surprinderi ce prepan, el avea aierul unui nsturndtor de snnci, care le rupe si le sfarmd pentru nisipul de care caun a se folosi, fie si ca sà-1 arunce in vânt. Nicio piedeca nu-1 opria in avântul cercenrilor sale. Si ce iesea din aceasn trudd era neasteptat de nou, stabilindu-se legàturi a caror delicaten ar fi sapat privirii, oricat de atente, a altuia. Dintr'un subiect de nimic el crea o intreagà lume, de care acest amorezat de microcosme se imb6ta. A itudiat si cunoscut adânc- filosofie, pedagogic, istorie, istorie literan, adunând dirt banul smuls familiei sale sArace biblioteci scumpe pe care, apoi, gràbit s'à scape de dânsele, le dáruia, le imparcia, le-ar fidistrus. Se pare ca era in fundul sufletului s'au un orn adânc simli- tor,care ascundea aceastá lature,Vadit umilitoare, prin brutalinil voite. Cu ant mai adâned a fost pdrerea de ran a acelor cari, preluindu-1 si iubindu-1, au fost impiedecati prin surprinderile unui temperament voit bizar dela colaborarea care ar fi folosit tuturora. Munca lui insa o va intAlni oricand oricine va cerceta domeniile in care, oprindu-se, fie si numai o clip-a,el s'a dovedit stapAn. 1934

CCV

TOGO

Cu amiralul Togo se duce nu numai un mare comandant, dar §i unul din ultimii eroi ai unui epoce care e aproape neinIeleasa pentru tristele vremuri de zgomot §i desechilibru de astazi. Biruitorul dela Tsushima reprezinfa in adevár tipul de samurai pe care evul mediu iaponez, de cavalerism §i spirit de sacrificiu, il transmisese veacului Parlamen- telor §i luptelor politice. A c4tigat victoria fArg sa OA aierul c6 face altceva deck indeplinirea precisá a celui mai simple din datorii, una dinaceleape care,dealtfel,oricine altul ar fi putut-o indeplini ca§idfinsul. 0 deper- sonalizare a faptei mari de care numai astfel de exem- plane umane, veninddintr'unastfel de mediu, pot fi capabile. Pe urna el s'a cufundat in mijlocul poporului sau, ale cArui virtu-0, la momentul hotaritor pentru intreaga soartd a aceluia, le-a reprezintat.

TOGO 397

In mornentul and tunurile ruse9ti trag din nou in Extremul Orient, pe care Ia:ponia iircelege a §i-I rezerva, va mai gasi ea, strdbautà de europeanism cum este, oameni ca Togo ? 1934

CCVI

GEORGE BAL

Nu se poate spune in de .ajuns ce suflet pleacd dintre noi cu George Bals, rapit de o infecIie a doua zi dupa ultimul drum pe care 1-a facut pentru cinstea stiintii romanesti, careia i-a adus servicii neprquite. Cu dansul se duce un boier, dintre aceia cari de cloud veacuri, sub influenta culturii franceze, se aseaza in acelasi rand cu cei mai alesi din aristocraIia Apusului. Cresterea lui la Geneva, mediul lui familiar asa de ales au venit ea dela sine pentru desvoltarea unor insusiri pe care el le avea din instinct. N'am cunoscut, nu se poate cunoaste un om de o mai mare probitate unita cu o discrelie si o delicateta de suflet exceplionale. In mijlocul brutalitätilor unei vieli amestecate el se reträgea in cetatuia inexpugnabila a rezervei sale, a cariisfiald aparentà era singurul mijloc de aparare al unei naturi ca a lui. Crescut ca pentru alta lume, el s'a iniVat uimitor de rapede in toate realifalile noastre, in toate domeniile careia, afarädepolitica',9i-asimIitdatoria sd se

GEORGE BAI.4 399

amestece, cu aceea0 munca onesta de a carii mulIamita nu §tia cum sa se ascunda mai bine, gasind singura rasplata in lucrul bine facut. Inginer, el a invatat arhitectura. Ce a putut da in acest domeniu a arata atat de practic conceputul depo- zit al Academiei Române, al carui membru devotat a fost, reprezintand §i in administraIia ei un spirit de gospodarie luminata, care nu ingaduia nicio concesic niciunuiinteres.Cunoscand de mult vechile noastre monumente, el a fost aproape silit sa comunice comoara unor cuno§tinIe de o uimitoare bogaIie isiguranla. Cu el Impreuna am publicat in limba franceza cartea de revela-cie despre <( Vechea arta romaneasca *. Pentru Moldova a reluat subiectul intr'o stralucita prezintare in trei volume a desvoltarii artei de cladire a Moldove- nilor. Pentru toate timpurile aceasta opera va fi baza, neatacabila din orice punct de vedere, a orientarilor. Ea e o glorie pentru §tiino noastra. In Comisiunea Monumentelor Istorice el era de fapt conducatorul, prin cunwintile saletehnice, prin necontenita prezenIa la datorie, prin devotamentul sau nesfarOt pentru urmele cladite ale trecutului in care familia sa jucase o a§a de larga parte fara cai din aceasta el sa fi tras cat de purina mandrie. In jurul nostru, cei cari am ramas, o astfel de pierdere creeaza un gol pe care intru catva poate sa-1 umple numai iubitoarea noastra amintire a bunei §i blandei lui figuri. 1934

CCVII

UN REGE EROU: REGELE ALBERT

Un accident a pus capät mult inainte de vreme vielii aceluia care va ramfinea in istorie printre figurile cele mai lurninoase qi mai simpatice din tragedia groaznica a marelui fa. zboiu. Regele Albert a dovedit, intr'o vreme and politica, peste obi§nuitele sentimente omenqti, socoate, combiná §i hotär4te, a este ceva mai scump cleat toate avan- tagiile :onoarea unei tali intrupatA in Suveranul ei. In numele acestei onori aBelgiei el a infruntat cu con§tiin0 sigursa tot ce trebuia sa vie asupra patriei pe care o iubea aqa de mult,i) in mijlocul celor mai mari nenorociri, and din patrie rám6sese numai o iluzie §i el, cu nobila sa tovard0, erau aproape n4te pribegi, n'a fost in acest suflet exceplional un singur moment de nesigurarrp sau de tresArire. A fost cavalerul fa'rd path al cumplitei inaieräri. aceasta filed nimic din ce ar samgna cu mAndria, cu dorinla de a se face §tiuti vazut. Nu se poate la un loc

UN REGE EROU: REGELE ALBERT 401

ca al s'au mai multä simplicitate si modestie, mai deplida inlaturare a tot ce ar fi putut sd se considere ca fixarea si reclamarea unui rol. Cine a avut Ca mine marea favoare de a-I cunoaste, de a-I vedea si auzi de mai multe ori, pastreazd nestearsa amintirea acelui suflet asa de ales, care, vorbind de ceea ce facuse insusi, 'Area numai un martur oarecare al dramei in care totusi el fusese neegalabilul erou regal. 1934

CCVIII

CARA GHEOR GIIE

Se comemoreaza in Iugoslavia ornul sImplui viteaz care a intemeiat Statul ca o mare comunitate de larani intr'o lume unde boierul era Turc, iar clericul inalt un Grec din Fanar. Caragheorghe a fost un revoluIionar fara idei, dar cu toata tradiIia care se afla in adancul minlii sale. A fost un comandant de oaste, un yelichi void, cum se intitula, caruia nu i-a abatut de titluri mari i de forme impunätdare, a§a incat, atunci and rolul i s'a ispravit 9i a trebuit sa plece in strainatatea de unde se va intoarce numai pentru a fi jertfa uciga§ilor din insa0 na- -Oa sa, ceea ce incepuse el cu cavalerism a putut sa fie continuat de altul, cu dibacie. E o figura deosebit de simpatica §i a carui soarta nedreapta nu poate cleat sa mi§te adanc pe oricine sirnte nedreptatea cu care societatile, §i nu numai cele ignorante, care au o scuza, trateaza pe oamenii cari li-au facut tot binele ce puteau. Macar in anii de exil, cand se afla pe pa- mantul Basarabiei, unde i s'a ingropat un fiu §i unde fiica a incheiat legatura de casatorie, bunicul regelui Petru a

CARAGHEORGHE 403 vorbit romanqte, 9i la noi s'au gdsit cloud din clopotele menite bisericuii lui dela Topola, dintre care cel adus de mine la Belgrad in 1913 a fost apoi topit de n'avAlitorii austro-unguri. Datorim insrt noi, Românii, o adeväratà recunWinIA acelui care a ridicat cel dintâiu steag de libertate dincolo de Duni:ire. CAci delaeful sArb a luat Tudor din Vladi- miri ceea ce-i inseamnil locul in istoria neamului sAu: adunarea nationalã a OraniloE, mergfind sub arme ca sã intemeieze la Bucurqti Statul, sprijinit pe prani, in care orice intelegator al menirii poporului nostru trebuie sà-§i capete rostul potrivit vredniciei sale. 1936

26* CCIX

VA SILE GOLDI

Intre oamenii politici ai Ardealului, avocaIi, bancheri, ate un medic, s'a strecurat din intarnplare 9i un profesor. Profesorii aveau de lucru acolo, lacolile confesionale, cu munca grea §i leafa pu%inà, chemate a Iinea piept celorlalte §coli, ale Statului, bine platitei pline de elevi, furai §i dela ai no,tri.i in acelecoli era un spirit, un vechiu spirit, care venea dela inainta§ii uni%i din veacul al XVIII-Iea §i dela pionierii ortodoci dela inceputul celui al XIX-lea, venea dela legionarii idealului roman, §i asupra acestui spirit de antica severitate se exercita continuu autoritatea bisericeascd prin care pentru Romani era inlocuit Statul. Astfel, la capatul ostenelilor insemnate cu un sim% de superioara demnitate dascalii de acolo se intorceau in lurnea carlilor cu o dorin/a de a §ti, de a indrepta cuno§tinIile lor, care nu e potrivita cu sgo- motoasele nimicnicii din care se Iese viea;apoliticksi atunci chiar cand ea e inobilata prin lupta pentru liberarea unui neam.

VASILE GOLDI$ 405

Totusi, dela o vreme, pentruca era nepot de episcop, de episcop cu prieteni si cu dusmani, si pentruca VlOdica insusi nu putea iesi in frunte, Vasile Goldis, profesor de latineste pentru gimnaziul din Brasov si diletant de sociologie, elsingur intre atalia fruntasi ardeleni cari n'ar fi putut dadefini-cia noii stiinli , a fost prins intr'o valtoare unde aducea o frumoasa Iinuta, o figura simpatica, un glas vibrant, reminiscenIe de lectura, o fireasca ambiçie si, neaparat, desorientare. Scos inainte la zile mari, el reintra in umbra pe urma. Stia carte si era jenant. Atunci, dupa unire, s'a dus unde 1-au chemat. A devenit,ca ministru averescan, # fripturist # pentru cei cari il voisera imobilizat la prezidenIia Camerei, inire- leasa pur decorativ. La urma, dupa aceste vicisitudini, 1-au cazat la# Asociaiie #.Dar, acum era prea tarziu. Sufletul era viu, dar trupul se istovea. Aceasta a fost tragedia lui Vasile Goldis, fiindca era profesor de latineste si cetise sociologie. 1934

CCX ALE XANDRU MAVROD I Alexandru Mavrodi a fost un om de mare inteligenta, un om de autoritate si un bun conduator de oameni, care stia sa se faca ascultat. Cariera stralucita pe care a facut-o arata cum fara a trece prin filiera unui invatamant care da atatea suflete sterpe, poate cineva sa-si astige tot ce trebuie pentru a sta in primele rânduri ale unei societati. In zilele grele dela Iasi a fost unul din putinii cari nu s''au temut, si a raspandit incredere in jurul sail. Director de teatru national, el a pastrat ca o sfidare &are dusman tot ce in timpuri normale e legat de insti- tutia sa. Pe and toti croitorii de côpii dupa piesele frau- ceze pretindeau monopolul scenei, el a avut curajul de a reprezenta piesa mea, de afirmatie nationala, dnvierea lui tefan Cel Mare*. Daca m'am legat apoi de teatru, aceasta se datoreste increderii pe care mi-a dat-o si pentru care ma simt dator, in clipa and il coboara in pamant, cu acest act de adana gratitudine, care se uneste cu parerea de rail a omul de energie s'a dus dintre noi tocmai and de acestia ni trebuie mai mult deat deoricari altii. 1934.

CCXI

Dr. I. CANTACUZINO

Doctorul Ion Cantacuzino era ins4i intruparea inte- grala a puterii,voiniii §i inteligentiiomene9ti, un exemplar de rasa cum trebuie veacuri pentru a-1 darui unui popor. 0 vitalitate imensa respira din trupul sau voinic, din superbu-i cap de rege barbar ducanduli wile la asaltul Romei ravnite,din podoaba bogata, acurna alba, a parului care-i aureola fruntea, din strangerea de mana puternic prieteneasca, din ochii stralucitori de lumina, bunatate 9i veselie, din inflexiunile glasului in care era simfonia insa§i a acestui tare ritm de vieala pe care vrasta nu-1 scazuse. Cugetarea lui atingea toate domeniiletiiniii toate 1nfai4ari1efrumuselei, unind o cunoWere profunda cu o aleasa elegama in prezintare, dar mai presus de toate cu o coloratura pitoresca absolut personala, §i, la acest uriasanguin jucându-se cu teoriilei jongland cu ipo- tezele, nu fara oarecare scanteie de indoiala ironica in privirile care nu s'au aprins niciodata de acea prosteasca

408 OAMENI CARI AU FOST incredere in ce 1i se pare ca este si pe care lumea o nu- meste convingerei o stimeaza ca atare, din &And in and porneau duioase unde de simlire care aratau larga generozitate a inimii. Cine a lucrat cu dansul a simIit-o din and in cAnd. Unii au abuzat de aceastA insusire marinimoasa. Nu era chip sa-I feresti de o asemenea exploatare: era prea bun pentru ca sa consimta macar a o recunoaste. Un astfel de om, dintr'un neam care a stapanit din secol in secol, nu se poate sa nu se intereseze de politica. El o vedea in linii mari, care se urcau sus spre un ideal de libertate umana in care nu era nimic din preocupaIiile de partid si de club. Orice miscare in acest sens putea conta pe dânsul, si el i se &Idea intreg. Se putea ca a doua zi s'o uite, cand, oricat ar fi lAsat sa se intrebuin%eze numele sau pe vreo faIada, el scapadefini-ciei,se revolta, in adancul sau, contra ideii ca aparline la cineva, sau la ceva care a devenit o doctrina. Era in acest domeniu cavalerul steagului liber,i ce putea fi un program pentru inteligenla care vanturase toate ideile dand fiecareiaceva deladansul numai asa ca o eleirnosina pentru saraci ! Fara gestul lui viewca intelectuala a Iarii va fi ceva mai ingusta, si sinrcitor mai rece. 1934

CCXII

CANON ICUL COLTOR

La Blaj s'a stins, trasnit de o hemoragie cerebralfi, canonicul Coltor. Intre Ardelenii tineri cari au apucat mult dorita zi a libethrii nu era unul singur care sa' aiba, cu o vieath de o puritate absoluta, atata inteligenth, culturai chib- zuinth inIeleapta ca acela care asa de curând ne lasa. La insusirile celelalte se adaugia :o bunadispozi/ie, o modestie, o politeth, care dadeau maruntului cleric ceva din infalisarea Monseignorului roman and e de buna rasa §i de o educalie deosebith. N'a cerut nimic si de aceea i s'a dat pu/in. 0 clipa, numai cfiteva saptamâni un subsecretariat de Stat dela care s'a dus, fara a tranti ua dupd dânsul, el 'Area menit unei mai mari, mai deosebite si mai folositoare misiuni: aceea de a fi cândva seful Bisericii pe care cu un neclintit devotament a servit-o. Viewt,a aceasta destul de scurta s'astrecurat insa faraaligfisi el momentul, faraaliscobori macar in scris

410 OAMENI CARI AU FOST inIelesul. Pentru astfel de oameni aspra natur6-1 fàcuse prea ingrijit §i, d'anduli seama de gre§eala ei,1-a§i rechemat rApede la &Ansa, cea mare, senin5 0 buna. 1934

CCXIII

RE GELE ALEXANDRU AL JUGOSLAVIE I

Crirna odioasa, rapeste %aril sale, si aIiailor ei, fal,a de care acest viteaz ostas a fost loial, pe Inca atat de tanarul rege Alexandru al Jugoslaviei. Urmarile loviturii ticaloase vor fi imense. Ca si Serbia de pe vremuri, lipsita de marele ei prin% Mihail, in momentul and acesta organizase puternic armata ei, Iu- goslavia pierde un conducator asa de energici asa de prevazator, intr'un moment and legaturile dintre deo- sebitele provincii cereau autoritatea iprestigiullui personal pentru a se consolida. Cu un copili o Regenta, lucrul se va face mult mai greu,si atatea elemente disolvante vor putea sa-si incerce jocul. Pentru alianca in trei, care pazea, in acesteOrli, ordinea de lucruri iesita din sacrificiile enorme ale marelui razboiu, pierderea nu se poate socoti indeajuns. Una din puternicele ei garanIii dispare. Cea ce a stors insa lacrimi tuturor celor cari au cunoscut pe acest discret si modest capitan de oaste? era aleasa lui bunatate, lipsa de mice trufie, placerea de a

412 OAMENI CARI AU FOST

face binele, atenlia pentru orice merit. In afar& de insusirile din nastere, educalia genevezrt pusese pecetea ei pe acest suflet asa de distinsi asa de nobil. Alexandru al Iugoslaviei se aseaza, in istoriaVarii sale, sus in galeria eroilor martini. 1934

S'a pierdut, nu pentru, sara sa nurnaii pentru prietenii ei, dar pentru umanitatea de azi, asa de saraca in ce priveste personalita/ile reprezentative, eroii, in adevaratul, marele i simplu inIeles al cuvântului, un om. Alexandru al Jugoslaviei a fost acest om pentru felul cum dela inceput a in%eles a-si face vieala. Fiu de pribeag, el a trait modest, ingustat chiar, in acea Geneva', care e, din veac in veac pentru oricine, de orice religie si de orice naie, poposeste pentru mai mult timp acolo, o invaIatoare in ce priveste doua mari si rare insusiri: indeplinirea exacta', plina de devotament, a datoriei, asa cum o predica asprul, neindu- ratul Calvin, si lipsa de orice decor, de orice pompaai parada, in locul carora aseaza maiestatea clasica a sim- plicita%ii absolute. Dar in aceastd prima tinereVa studioasa Ii treceau prin minte, pe and ultimul Obrenovici aluneca spre grozava-i tragedie, amintirea inaintasilor sai, oameni cu firea tare, cu voinIa neinfranta : Cara- gheorghe cel vechiu, Iäranul luptator, trezind un popor intreg la vieala fara sa vada inaintea ochilor linia-

REGELE ALEXANDRU AL JUGOSLAVIEI 413 mentele unui Stat, Alexandru, cel scos de intrigi din rnostenirea sa isortit sa moara pe parnant strain, tatal, Petru, care, pe frontul francez din 1870, ca si pe acela al marii rascoale bosniece din 1876, aratase cum intelegeaa-iiindeplini datoria de mostenitor färã tron. Dar desigur despre aceste rizicuri toate nu spunea nimic nirnanui acela care, nefiind macar in prirnul,rand alereditatii unui tron ajuns la altii, trecea printre cei de varsta sa cu licarirea de inteligenta in calzii ochi catifelati pe cari ochelarii de miop pareau mefl4i sa-i ascunda cat mai mult i cu zarnbetul de bunavointa si de ironie in coltul buzelor fine. Deodata schimbarea prapastioasa s'a produs. Pe strazile Belgradului Petru exilatul trecea in mantie regala inconjurat de o armata peste care ultimele evenimente aruncasera o umbra pe care numai soarele vietoriei dela Cumanova putea s'o inlature. Ce lupta grea cu dusmanii, din launtru si din afara, dar mai ales cu prietenii, cu niste prieteni asa de grei ! Tanarul a fost scutit de sarcinele supt care nu odata parintele sau s'a indoit: o pregatire militara serioasaII astepta laPetrograd, unde indata dupa restituirea vechii dinastii s'a dus fara sa stie de ce mare folos va fi invatatura ce va capata acolo. Cand s'a intors, problema bosniaca statea sa deslan- tuiasca razboiul cu monarhia vecina, asa de puternica in aparenta, atunci. Apoi alianta balcanied s'a intru- chipat, scotand in fata Turciei decazute frontul cru- ciatei menite sa goneasca din Europa pe vechii uzur- patori. Atunci eroul ascuns in tanarul acesta despre

414 OAMENI CARI AU FOST care nu se vorbise nimie s'a trezit. Legenda dela Cosovo 1-aincunjuratsistrabatut,rnânându-1labiruinla rasplatitoare, desavarsita. Sunt oameni pe cari un anurne evenirnent, adesea neasteptat, Ii transforma. A ramas in primul Alexandru sufletul format in ferita izolare a Genevei, in aspra disciplina a scolii rusesti, dar un ideal se instapânise pe dânsul si el nu era, cu toata acea calda privire visa- toare a ochilor negrii cu tot acest zArnbet catrezadar- nicialucrurilor care tree, cleat actualizarea umana a acelui ideal. Era intr'insul reintruparea eroului de legenda. Marcu Craisorul, faptura poeziei nalionale in ceasurile de durere, se infaIisa In a cest tartar care simea ca are de acuma o opera de continuat. A urmat calea trasa de o sabie nevazuta in Mare le razboiu. 0 altà cale stropita cu sfinge de multe veacuri ducea peste vai pline de morli, peste rnunii increme- niliin ghiaia lor, peste insule in care cimitirele se intindeau pana departe in largul marii. Ca lea lui era in nedeslipita legatura cu pamântul sArbesc pe care neno- rocired 'Area ca-1 intinde si in vecinataIile ultimului refugiu luptator. Si apoi un luminis se facu inaintea lui. In lumina de aureola a triumfului muceniciei, cei mari de pe vremuri ai neamului sau II asteptau acolo si, fara trufie, dari cu sigurairca faptei Indeplinite, el s'a asezat l'angaei. Acuma insa era vorba ca din Tara largita de-a-lungul Savei si al Dunärii pfind in Alpii sloveni, cat sine rasa, in provincii cu alt trecut, cu alte obiceiuri, cu alte forme de organizareichiar cu alta religie,scrisä nu in

REGELE ALEXANDRU AL JUGOSLAVIEI 415 chirilica Moscovei, ci in latina Romei, sa se faca o Ora, una isingura. Aceasta a voit-o el! Pentru un astfel de scop ce inseamna litera pactelor constitulionale, meritele de un moment ale conducatorilor de partid, opinia publica a reprezentanIilor principiilor dela 1789, interesul egoist al zeilor colIi§orului lui regional §i regionalist ! PrinIul Alexandru dela Geneva n'ar fi täiat nodul gordian al acestei teribile probleme. Noul Marcu Craiprul nu s'a sfiit sa o faca. i contra tuturora, cu ochii -Orin la viitorul care neaparat trebuia sa se infiinceze,el a facut-o. Dar cfind era vorba de a marturisii a explica nu de a scuza! Cel careli lua toata raspunderea o spunea fara fraze, atitudini §i. gesturi, cu acea Mean- tatoare simplicitate a educaliei sale. Nu odata a arStat ca qtia ce-I a§teaptd.i, atunci, daca buzele fine, fa-VA de brutala nedreptate a lumii, vor fi schilat un ultim surfis, calda privire sigurd a ochilor ce stateau a se inchida a scaparat o ultima aprobare a faptei indeplinite. 1934

CCXIV

LOUIS BARTIIOU

Fran/a pierde in ministrul säu de Externe un om tânär. Tân'ar la pesteaptezeci de ani printainarasei solide c5reia-i apaqinea, prin vioiciunea de care-iera piing intreaga fiinà, prin increderea in viea0 §i prin veselia cu care-§i IngAna anii a§a de inaintaIi. Politica extern6, lucru pentru diploma O. de carieth §ipentru urma§i ai marilor familii, era pentru dânsul altceva deca pregätirea §i interpretarea de protocoale, aqiunea birocratic6 in jurul lor. In ea acest viguros burghez de provincie sànätoasä, care putea sa imbete pe alii, ramânând treaz, aducea un sinrc al realitalilor pe care se construe§te §i dela a caror soliditate atArnd toate planurile ce se pot face deasupra. Credea ea e mare lucru sa" cuno§ti oamenii, sá le vorbe§ti de-a-dreptul, sh te aluneci chiar cdtre o francheI4 care numai arareori famfine nerasplAtitá. Si, meridional cum era, nu-i displdceau vnici acele aprobdri populare sgomotoase care duc cu ele sufletul naiv §i bun cu pasiunea infocath a popoarelor.

LOUIS BARTHOU 417

Astfel cliStase §i o informaIie personal6 nepre-Cuita §i prietenii cari nu se pot trece altuia. Fran-Ca, careia azi ii lipse§te Po Ionia 9icare nu va mai gäsi in Rásárit un devotament ea al regelui Ale- xandru, va suferi qi de lipsa acestui simpatic intreli- nator de alian-Ce. Cu atAt mai bucuroqi suntem a si In zilele mai rele ne gasim alfituri de dânsa. 1934

POINCARE

Omul pe care si in clipa cand std sd-1 inghità mor- mântul ilinconjoarA atata urd a invinsilor unei cauze nedrepte si aceia a unui umanitarism färà inim5 pentru interesele propriului popor, a fost una din intrupArile cele mai chibzuit energice ale marii rase de sintezri crireia-i aparline si ale cdrei nobile insusiri le-ainfil- -Opt cu o statornicie, o incredere neclintità,osigurii energie care a impus respectul oricui. Raymond Poincare, Lorenul, neamul de gránicer cu voinlà de fier,(c pumnul pAtrat #, inclestat si gata sii loveascA in cine i-ar incAlca pamântul, aprig apArat din generaIie in generaIie, a fost, intr'un rAzboiu caruia-i datorim unitatea naVonala, complementul necesar a Bretonului de stânca durd Clemenceau, care astrigat in fala lumii hotärirea de a merge panä la capAt pe drumul tdiat de constructorul de alianIe si pregatitorul de puteri ce a fost acestdlalt. Lor doilidatoreste FranIasi, cu &Ansa, lumea, ceea ce este acum.

POINCARE 419

Partea lui Poincaré a fost cea mai grea. Lipsitd de stralucire, ea a insernnat la inceput lunga trudd pentru a gäsi baza §i a o consolida pentru marea sforlare §i, pe urmà, in mijlocul §i al du§rnaniilor §i bànuielilor de acasà, refuzându-i bucuria de a iei pe frontul bataliei sale, acceptarea tuturor condiliilor care stávilesc §i im- piedecá pe un preqedinte de Republica. Scriitor prin vocalie, cugetdtor prin instinct, acest om de concentrare sufleteasc6 a suferit mai pu/in deck un temperament vijelios de aceste restricIiii lipse de recuno§tinIa. A opus criticei marturisirea onestà a lu- crului savAr§it, necruIând pe nimeni, Indreptalindu-se numai, prin munca sa, Ong atunci prea mult ascunsà. s'a stins aa, retras §i simplu, dupa ultima fraza läsatä pe masa sa de lucru. 1934

27*

CCXVI

MITROPOLITUL PIMEN

Cu Mitropolitul Pimen, a§a de voinic Inca acum cateva luni §i harnic la §edimile Senatului §i activ in raspân- direa unor pastorale pe care le urmau a§a de pulin preo/ii lui prin§i pAnd in gât de toate felurile de politick §i preocupat de soarta monumentelor istorice din eparhia sa, pe care cauta sa le InIeleagA pentru a le putea al:Ara, dispare una din cele mai interesante, de disarmonic §i dureros de interesante figuri din clerul superior de tran- siIie de prin 1880. Fusese nu caluggr, ci preot, preot de sat, dar §i cleric cu teologie de Cernáuli, seaca teologie, far% spirit §i pling de laicism austriac, foarte ingáduitoare faIä de clien- cii intelectuali din Regat. Din amintirile anilor and era gospodar in casa lui, trdind vieala pe care o trAim fiecare din noi, a rämas una din träsàturile chipului sail pe care 1-au caricaturat a§a de crud cine nu-i inIelegea vremea §i vieala. I-a rämas, pe langa fatale neajunsuri, §i o mare, o stralucita insu§ire. Cu greu se va gäsi un biserica§avand ingeresculglas, deoneasemànatä

MITROPOLITUL PIMEN 421 duio§ie, pe care 1-apgstrat, cristalin, pAnä lapeste optzeci de ani. Teologia de CernAuliii impunca insd o atitudine intelectualà pentru care s'a trudit mult, dar din ale càrii fire§ti stângAcii se desfacea o netkaduita §i caldd iubire de Ora sa §i de neamul ski. Acest Prahovean delaProviIa, venitin Moldova, dupa alt Muntean, Partenie, care, acela, avea vicii, dar §i o mândrie covar§itoare, a gasit o tradilie spre care inainta§ul autase a se sui, iar pàrintele Pimen, in fond sfios§inehotdrit, inspäimântat de misiunea sarcinii sale, n'a incercat-o. Tradiiiei Moldovenilor din marea boierime: Costache,ti §i Micle§ti, mdreIi §i blanzi totodatá, un Iosif Naniescu, cglugAr in toatá fiinia sa, li putea sta aläturi, ca unul ce era om in afard de tot ce poate da lumea. Dar ceilal/i... i intrebarea se pune §i acum inaintea tronului gol. 1934

CCXVII

VICENTIU BABE* CE A FOST, *I NUMAI ATATA

Con§tient de ce a fácut, mArunIelul mo§neag, slab §i acru, ferit de a lua o atitudine 9i de a rosti o convingere .mie mi-a refuzat la premiul AcademieiDocu- menteleBiitrilei*intaiu pentruca dklusem numai wolu- mul Ii pe urm6 fiindcd apucase a refuza acest volum, ar fi fost foarte mirat dacA i s'ar fi spus ca pentru onestele sale 1ndeletniciri, cuviincios §i precis rgsplatite, i se va ridica o statue,i mai ales ca el va fi privit ca simbolul Banatului in care s'a nascut ca fiu de Ieran ceea ce se pare CA e astAzi la unii oameni un argument decisiv (dar iei se Iineau nobili). Biografia lui, larga ca a unui rege intemeietor de lark in Enciclopedia dela Sibiu, il prezintà inainte §i dupà 1848 ca avocat i a fost bun avocati (( translator* §i ca un me9ter redactor de memorii juridice. In era absolutismului austriac a fost intrebuinot ca magistrat, dar continua a fi autorulpeti/iilor * din partea cercu- rilor romine§ti. In aceastg epoca .a fost §i deputat.

VICENTIU BABES 423

Rolul ski cel mare mai a fost s'a creeze, subt aceea0 administraIie a Austriecilor, condiIiile juridice ale Bise- ricii române0i ortodoxe, desfacutà in sfAr0t, ca un dar impArAtesc, de a SArbilor. Când s'a smuls lui Franz-Joseph Constitu/ia Monarhiei dualiste, dând Ungurilor tot ce e la Est de Leitha, Babe,, care, intr'o bro§ura germana, fusese pentru monarhia uni- tara vieneza, a fost fire0e despoiat de ce i se &Muse pentru credinIa faVa de vechiul sta'rân. A condus insa §i mai departe ziarul 4 Albina 0 §i a reu0t sa fie ales in noul Parlament budapestan, pe care deci I-a acceptat. i, când a fost vorba de a se fixa ori pactul cu noua Ungarie ori programul de lupt6 contra ei, marea expe- rienia a lui Babq a fost indispensabilä. Om de teorii §i protocoale, färd energie de lupt6tor §i cu totul Para poezie, acest om mic, sec 0 rece a adus servicii care merita recunowere. Dar simbol al Bana- tului nu, caci strigd din mormintele lor ceiprigoniii §i izgonili, sufletele de foc : Murgu §i mai ales Moise Nicoará, pribegiila noi, oamenii slabi in protocoale, dar in suflete, tali! 1934

CCXVIII

PHILIPPE BERTHELOT

Ace la pe care prin cuvintele cAlduroase aled-lui Laval 1-a läudat, la coborirea in mormânt, Franla ofi- cialä, dar care a fost lasat, acuma caliva ani, sa cada cu at'ata rAsunet, Philippe Berthelot, a fost multa vreme, facându-se a primi direcIii deosebite dela mini0rii cari se schimbau, conducAtorul de fapt al politicei externe a terii sale, pe care a servit-o dui:4 cele mai bune tradiIii ale celei mai corecte birocraIii. Fiul marelui chimist 0 al unei Italience, cumnatul acelui erudit rece i farà greq care a fost Charles V. Lan- glois, n'a facut politicA, dar, prin insu0rile capgtate Intr'un asa de distins mediu familiar si mai ales prin permaneirta pe care o impunea experienla, priceperea si munca sa, a corectat deseori rhul care rezultà fireste din ruperea de continuitate. Puterea lui nu stAtea in mijloace exterioare pe care nu le-a avut ori s'a ferit, prudent, intr'o societate de o democraIie invidioasà, sa le aiate. Ci in faptul a el

PHILIPPE BE RTHELOT 425 stApânea perfect maOna diplomatia, pe care in parte o crease el §i care era gata sa' urmeze orice suggestie a sa. BiGermania a avut, In aceea0 discretä subordine, o putere ca aceasta, dar Francezul avea Insu§iri de rasa i calitali de bunfi societate care lipseau celui din Berlin, Inchis in bizareriile sale. Oricum, ce bine e ca, intr'o societate de continue schimbari, se gasesc, la locurile de cea mai mare influen0, §i astfel de oameni ! 1934

CCXIX

MIREA

A murit la peste optzeci de ani un mare pictor care a fost. Numele lui Mirea se rostea foarte rar, §i de foarte multà vreme. In coleciiile Statului se admira poezia, grija de cel din urmd am5nunt, unità cu o delicatà §i originald §tiinrd a compoziliei, din cea mai mare §i cea mai frumoasg pAnz'a a sa. Se mai &idea ate unul §i la altà vrajire artistia a unei scene, .aceasta din trecutul nostru: Mihai Viteazul inaintea capului al lui Andrei Báthory. Ca Mirea lucrase indelung la cate- drala din Constar4a, intr'un stil care nu e al tradi/iei, aceasta se dkluse uitàrii, iar cá lui i se datore§te infru- muselarea facadei dela Ateneul Roman o spune numai acuma necrologul. Doar portrete de ale lui supraviquesc. De sigur ca, intr'o vreme and me§tqugul a§a de sub- til, vederea a§a de personala, necontenita tendinp de a observa §i a inoi a unui Grigorescu sesocoate lucru de trecut, Mirea nu zice nimic celor caH atat de uior

MIREA 427 se ridicg prin increderea in sinei prin superficialitatea unui public care cere numai sensa-lie. Dar dispariIia me§terului mopleag ne face sa gfindim la unele laturi ale artei sale pe care le trecusem cu vederea cu to-0i 9i pictorii lene§ii prquitorii lor genero0. Pictura este §i cugetarei simlire §i putere epica de a lega 9i de a inchega ; este §i pâtrundere adâncâ a sufletului omenesc §i inIelegere a vie-0i societhlilor care se schimbg. El §tia acestea, le §tia a§a de bine, 'luck, a zvArlit cu desgust penelul cu care trezise legenda§iglorificase trecutul. In alt mediu acest solid Muscelean ar fi fost un Matejko. In al nostril, el a ajuns un profesor §i un func%ionar. Nu e de ajuns ca o lath' sâ dea talente ;ea trebuie sd §tie a le Iinea vii. 1934

CCXX

PETRE GARBOVICEANU

Vecinul mieu de banca dela Senat a isprAvit a§a cum o faceau oamenii din antichitate. Cu o zi inainte, a vorbit, a glumit, a anuntat impreuna cu mine cd d-I Sindor Jozsef vrea sd vorbeasca §i el pentru discursul d-lui Titulescu la Geneva, a %cut haz de eine a crezut, §i, acasà, dupà o noapte 1initit,i-a chemat fiul, i-a recomandat ce trebuie sa se facA, §i a inchis ochii. Petre Garboviceanu merita sa fie scutit de chinurile cu care se omoarà oamenii, cari n'au cerut sli se Mg.- zeasc4 vieata cu toate trudele §i necazurile ei pentru ca la capAt sa fie batjocura supremA a agoniilor. Acest functionar model a fost un creator, §i nimic nu s'a clintit din apfamintele pe care s'a priceput sa le apze pe baze solide. Când Haret a slAbit centralizarea Ministeriului de Instructie §i Culte §i a vrut sa treaca o parte din admi- nistratia lui la douá institutii oarecum autonome, el a Wasit doi mode§ti, harnicii absolut one§ti oameni de mare isprava. Pe unul, blândul Mihai Popescu, dela

PETRE GARBOVICEANU 429

Casa Scolilor, I-am pierdut de mult. Celalt, dela Casa Bisericii, dispare acum. Sarcina incredinlatalui a indeplinit-o cu o mare priceperei cu o adânca iubire.i azi, cand e, in loc, un Ministeriu, se simte impulsul dat de dansul. Intr'o avere incurcatai primejduita, furata de cine vroia, el a introdus ordine. Si, cu inalte preocupari de cultura, a pus alaturi Comisiunea Monumentelor Istorice,a &Aril opera numai rauvoitoriii ignoranIii n'o prquiesc. Iubirea pentru cultura a pastrat-o batranul pensionar. 0 importanth biblioteca, inzestrat6 cu tot ce poate da tehnica moderna, s'a injghebat in casa pe care a cladit-o pentru cetitorii viitorului.Siel a murit cu gandul la &Ansa. A fost astfel ctitor pentru Iarai pfinti in clipa din urma. 1934

CCXXI

IOR GU G. TOMA

S'a stins un Bucovinean pentru care unirea cu Ro- mania n'a fost prilejul unei imboga/iri sau scara catre mariri nemeritate. Pe Iorgu G. Toma 1-am cunoscut de mult. Cei cari i-au scris, cu indifereqa, necrologul au uitat sa spuie ca el n'a colaborat numai la mica revista a lari§oarei sale, ci, cu un adevarat curaj, din cauza banuielilor de iredentism, de care, cu atata ingrijire, se fereau a scris §i la revistele mele, pan-romane0i, de pe vremuri. Curajul acesta-1 aratai altfel. Nu in orice casa din acea Bucovina de acum vreo treizeci de ani oaspetele din Regatul roman, atunci and el era privit cu banuiala din cauza scriselor sau atitudinilor sale, putea fi prirnit cu fraleasca prietenie. La de astea nu se uita Iorgu Toma, care era §i magistrat, funclionar de Stat. Am petrecut o noapte in casa Iui, unde venisem obosit §i bolnav de drum, pentru nu §tiu ce legátura culturala.

IORGU G. TOMA 431

Eram confraii in literatura. Toma §tia perfect nem- Ie§te, ceea ce pentru un Bucovinean nu era extraordinar, dar extraordinar era ca §tia aqa de bine romanqte.i, astfel, indragit mai ales de balada romantica germana, el a tradus-o cu energie §i cu sentiment, intr'o forma fara gre§. Pe urma ...Pe urma intelectualii bucovineni au facut politica. Politica mea, a tineretului de atunci, dar fara sa marturiseasca legatura, totui ap de vizi- bird. Cand ai lui au apucat spre clubul care 'Area mai recunoscator, el i-a urmat, fara convingere, dar Para ambiIiii Para pofte. Pared a fost candva §i vice-pre§e- dinte al Camerei. Indata insa iuru§ul hamesit al profitorilor a trecut peste dânsul §i el s'a lasat, poetic 9i romantic, &Meat in picioare. in col-011 lui de retragere a murit§i ca sa nu mai fie cu suparare nimanui. 1935

CCXXII

MITROPOLITUL VASILE SUCIU

Asprul Dac cu capul patrat, bärbia tare §i ochii de foc in orbitele adiinCi, calciind greu §i vorbind rar, in maim cAruia era de atfilia ani Biserica unit& a Routh.- nilor,.. s'a stins la capàtul ostenelilor de care nu voia, de atalia ani de zile, sd elute trupul silu istovit§i mutilat. Ci Ind a fost ales in locul unui prelat de nobil neam, avAnd toatà surazatoarea graIie a acestei familii de vechi origini boiere§ti legate de inceputurile Moldovei, dar subt a cgrui obladuire blândä nu se dusese nici lupta contra strAinului apás6tor, nici nu se facuse opera de creatiune, cei cari se opriserá asupra lui Oiau ca Vasile Suciu e un carturar distins, un devotat om al §colii §i un harnic administrator, dar nici ei nu bfinuiau ce poate ie§i din hArnicia acestui neobosit ctitor. Cu dânsul a venit dArzenia la muna a Varanilor §i mwerilor de sat din cari se cobora. FArà preget §i adesea aproape ffirà banis'a apucat de truda grea pentru indeplinirea a ceea ce socotea cgt este datoria sa.

MITROPOLITUL VASILE SI= 433

A§ezamintele pe care le-a ridicat,§i nu pentru a sa trufie, caci a continuat sa steie tot in vechiul, dar a§a de simpaticul castel de prin/ ardelean din veacul al XVH-lea, ii vor pomeni totdeauna nurnele. In aceasta munch' el §i-a cheltuit toate puterile. Ca- zand in grea board, a trebuit sa i se taie un picior. Cel care servea a§a de frumos in mandra biserica episco- pala a fost silit sa steie de acum inainte in strana sa. Dar §i a§a n'a pregetat sa reia oricând drumul la Bucu- re§ti pentru binele alor sai. S'a ferit sa faca, inteo Tara aqa de desbinatà, o politica prin care s'ar fi adaus la greutaIile noastre. Amabil cu fiecare, nu s'a robit cu nimeni, fiindc6 a se lega insu§i insemna a primejdui interesele Scaunului sau. Urmaqul ce i se va da va trebui sa se lie strict de aceasta linie intru urrnarirea acelora§i interese. 1935

CCXXIII

FRANCISC HOSSU LONGIN

Pe vremea cAnd Ardealul romAnesc era condus de adevärate dinastii de intelectuali, trecAndu-si drepturile de cArmuirei prin cAsatorii, s'ar fi putut prezice un frumos viitor politic tAndrului de sAnge nobil, de aleasd crestere, de cele mai frumoasevirtuiicasnice care luase in cAsAtorie pe aleasa fiicA a sefului recunoscut al romAnismului de peste rnuni, Gheorghe Pop de Basesti. Un respect induiosat incunjura pe aceea care era socotitA ca o domniVA a RomAnilor de peste Carpati sipatronagiul harnic pe care-i acorda doamna Elena artei populare romAnesti in ateliere ca acel din OrAstie o Inà1ai mai mult in ochii a mai mult decAt o ge- neraIie. BArbatul inalt si voinic, cu obrajii imbujoraIi, apArea ca un cApitan de oaste in luptele care vor veni. Apoi au venit alçi oameni, ai altei vremi. Francisc Hossu Longin se simi dat la o parte, si nu se impotrivi. Ajunse a i se da un loc in Parlament ca oricaruia din

FRANCISC HOSSU LONGIN 435 vasta clienteld a noilor stäpfinitori ardeleni din Rornfinia Mare. El s'a dat in l'aturi, 9i in colIul lui de retragere s'a stins. Nu inlelesesealtesuflete, §iacelea n'avuserà nevoie de un suflet ca al lui. 1935

28*

CCXXIV

IOAN BIANU

S'a dus intemeietorul cel adevarat, pazitorul statornic, cinstitul §i harnicul strajer al carIilor, a§a de multe §i de scumpe, aflate, aqezate, catalogatei cu stra§nicie aparate de dansul, insu§i shfletul viu al Academiei Ro- mane, zeul ei tutelar, viu acolo pentru eternitate, Ioan Bianu. Ce nu jertfise el acestei instituIii, a carii bibliotech, a carii randuiala sunt un ajutor nepreluit pentru cer- celatori §i o mândrie pentru Iara! Bine pregatit, dus prin strainatate lastudii serioase, format de condu- catori ai cercetarilor romanice, scriitor de talent,cu sufletul singitor §i cugetarea sigura pe care 1-a aratat in frumoasele sale discursuri la Academie, el §i-a interzis o activitatestiintificapentru a se consacra unei strivi- toare gospodarii culturale, in care aducea o nebiruita energie. Ani intregi, ca profesor s'a mulIumit doar cu o obositoare §i umila catedra de liceu. Mari le lui insu§iri veneau din Vanjosul trunchiu Vara- nese ardelean, a carui ramura, dintre cele care nu mai

IOAN BIANU 437 ra'sar, era el. Cineva, aruncându-i injuriile curente la noi, a vorbit de paiele pe care a dormit copilul de pe TArnave. Somn meritat prin munch' pe floarea uscatà a ampului parintesc !De acolo a venit acest Blàjean de veche modd si de sacrà tradiIie, asa cum I-am cunoscut, iubit si uneori si räbdat: cu disciplinA de Roman intArziat care nu stie induplecarea si cu ascuns'a inimfi dulce de cioban doinind din fluer. El a murit spre optzeci de ani, tritreg si tânar, fiind dintre aceia cari par a läsa prietenilor tot ceea ce au lost. 1935

CCXXV

UN VECHIU ELIN IN PARIS: MAURICE CROISET

Am fost la mAreala slujba catolicA pentru acela care Odd la vfirsta proorocilor a stat frumosi drept, continuand tipul bAtrânilordtruigicu euprepieelenicá, profesorul Maurice Croiset. la noi oricine a atins studiile grecesti a trebuit neapAratst-Icunoascgi sa se inspire dela dânsul, deI gandul lui senin, dela fraza lui de armoniei claritate. Dar ce fericiIi au fost aceia cari au cunoscut pe can! Tot era la el propoqiei armonie. Truda grea a Apu- seanului care traieste numai pentru stiin0gi-ismulge dureros tainele care nu se dau usor, nu-1 crispase slucise, nu-1 incovoiasei nu-1 sbArcise. La catedra sa dela College de France, pe fotoliul &Au dela Academia de Inscriplii, septuagenaiul, octogenarul,nonagenarul satea ca un inlelept al vechimii pe marmura bAncilor ateniene. Afafa, ceala se intindea si se strAngea inapoi, picAturi adeau din neguri, urlete de sirenei vAjAiri de motoare täiau un aer gros §i obscur, strigate ner- voase trimeteau unde spre ferestile sàlii, iar el stAtea

MAURICE CROISET 439

1in4tit, strain de aceste toate de§anlari ale unei vremi triste§i chinuite, §i in colIul gurii zambia o tioara lumina fasfranta din Atena lui Pericle. Ce pacat Ca ultimii supravieluitori ai epocei lui So- cratei lui Phidias se pierd astfel Fara' urma§i! 1935

CCXXVI

ANASTASE SIMU

Un om de gusti un om de bine dispare cu Anastase Simu, un reprezentant intarziet al vremii in care o avere mare insemnai o mare datorie sociala. El, acela care nu era de aici prin inainta9ii sai, a inleles-o mai bine cleat atalia Romani de cel mai curat sange cari cred ca au dreptul de a smulge cat mai mult lerii careia niciodata nu i-au dat de buna voie nimic. In loc sa ra maie intr'o vieala politica 'Ana ieri gata sa primeasca bucuros pe cine avea mijloacele lui materiale, el s'a dat la o parte inainte de furtunoasa §i noroioasa navalire a falsei democraIii care duceiea la averi, dar prin mijloace care lui nu i-au trebuit. S'a retras in cultul frumuselii pe care o cauta in lungile sale card- torii §i de ale carii icoane artistice i-a placut sa se incun- jure. N'a strain pentru dansul numai, ci a simIit in el nevoia de a fi ctitor. Micul templu grec in care §i-a inchis comorile, ce abia mai incapeau intr'insul, ramane Ierii. Imre- dinIat unui conducator cu discernamfint §i experienp,

ANASTASE SIMU 441 el va pomeni mai mult cleat cea mai stra1ucit6 carierà a onorurilor pe omul care n'a cerut nimic in schimb pentru ce a avut, din capul locului, intenIia de a dàrui. El intrà astfel in categoria, odinioarà atfit de imbiel- sugatà, a marilor boieri prin generozitate. 1935

CCXXv I I

UN BOIER DE MODA. VECHE : PAVEL BRATA§ANU

N'a fost un mare boier de vila Pavel Brata§anu, §i poate genealogia lui nu se urea prea sus, dar el a fost boier prin inima, cum atAIia boieri de na§tere cAnd se mai Iinea in sama ca e cineva boier n'au fost. Anii lui de Paris nu se cuno§teau in oratoria de inter- jec%ii§ide gesturi desperate, care, cAnd toitiau cAt e de bun in fond, nu supara pe nimeni, oricAt de vehe- menta ar fi fost IA§nirea, urmata de cel mai desavAr§it calm. Era om simplu al acestei %àri, simplu prin spirit, dar mai ales simplu prinsimgire. StapAn de pamAnt, el a fost frate de oameni. Nu arata Ieranilor sai, §i leranilor in genere, iubirea, atAt de realà, prin gestuiti sentimentale §i, ajuns, saracul, a fi membru al unui partid teoretic Terdnesc, el n'a lucrat niciodata pe linia unei idei. Dar un admirabil §i cald instinct il indrepta fara gre§ unde era ceva de facut pentru desro- bireaeconomica §i gospodareasca desvoltare aclasei fundamentale din poporul romAnesc.

PAVEL BRATA$ANU 443

El, care §i inainte impAriise brazdä sgtenilor de pe mo§iile sale, a avut la Ia0, când al-0i puneau piedecâ sau cereau despàgubiri in aurul pe care nu-1 aveam §i nu-I puteam avea, a avut, zic, la Ia0, in chestia, decisiv5, a exproprierii o atitudine in adevär admirabilá. N'a cântarit, n'a pretins, §i mai ales n'a intrigat. Acesta va fi momentul la care se vor uita cei cari, urrnfirind problema agrarà la noi, se vor opri 9i la originala figurà a lui Pavel Brag§anu. 1935

CCXXVIll

DAMIAN IZVERNICEANU

Din Jimbolia se anuma moartea, in plina barba/ie siimplinire dedatorie,aprofesorului DamianIz- verniceanu. Il cunosteam de mult prin scrisul sau de harnic povestitor al celor de a casa dela dansul. Pagini simple si adevarate, care nu se inchinau niciunei mode si nu ascultau de nicio direcIie. Amintiri puse pe hartie, credincios, din iubire sau din mila faIa de dansele. Era un Agarbiceanu al Banatului, casi acela care de multar trebuisafielaAcademia Romana, intreceimai buni scriitoriai vremii sale. Izverni- ceanu .era, cu mult mai pulin, dar un martur cinstit al vrernii sale. Mi-a trimes intr'un rand un intreg pachet din asemenea naraTiuni ale lui, raspandite, pierdute prin foi- letoane, cu speranIa, care s'a dovedit zadarnica, de a gasi un editor, asa incat si el sa-si poata aduce manun- chiul inflorit ca prinos Romaniei celeinoisi mari, de care, subt jugul strain, visase.

DAMIAN IZVERNICEANU 445 N'a insistat and a simlit ea nu se poate, §i sulul de veche hartie tiparita trebue sa se afle undeva prin saltarele mele. A ajuns profesor la un liceu din margine. El n'a alergat dupa politica,i nici politica nu 1-a cautat in coliul lui. Acolo a murit. ... Inclipa and, pentru binele 'la-Pei, ai sai se calca in picioarele cailor 9i se bat la cap cu maciucile. 1935

CCXXIX

AVEM SUFLETE EROICE : BANCIULESCU

La Cairo, intr'un spital, otravit cu doctoriile luate pentru a putea cat mai iute sA plece, s'a stins marele, neobositul aviator Banciulescu. In activitatea publica, plina de svonul deprt al intrigilor in serviciul poftelor deslaquite, care poate da impresia Ca, intr'o faza de §ovaire morala, de atata lucru am ajuns a fi buni, viewca, care ni se releveaza acum odata cu vestea acestui trist sfar§it intre a§a de departali straini, e o mangaiere, un indemn, mai mult chiar: o asigurare. Stralucitul ofiIer fusese aruncat la pamant in cursul unui sbor catre Apus. Picioarele i-au fost sdrobite §i au trebuit taiate. Pe cine oare, dupa o aa de grozava nenorocire, nu 1-ar fi cuprins desnadejdea, cautand doar un col% de lume unde sa se aseunda mandria a§a de crud ratezatá ? El insa n'a capitulat. Nu numai ca tinerelalui s'a hotarit sa lupte, oricum, pada la capat. Dar n'a parasit nici cariera, chemarea pe care cu atata iubire o imbra%ipse.

BANC1ULESCU 447

Sburátor a voit sArAinfiie. 1 cuproteselecare-i inlocuiau picioarele pierdute a steabAtut vazdubul dela un capat al lumii la altul, odatA, de mai multe ori, pana ce boala a izbutit sd rdpuie aceasta extraordinará energie care-I aseald intre cele dintai randuri ale epopeii aeriene din timpurile noastre, capabile §i de cele mai nobile Indräzneli. Oamenii mici §i mulIi pot sâ urmeze cu forfoteala lor. Pentru zilele mari 9tim astfel &à avem suflete eroice.... 1935

CCXXX

OMUL CARE S'A INTORS ACASA : PANAIT I STRATI

In ce taine de nepätruns e infápratà aceastd biata vieafa omeneasa !Din ce adâncuri fArfi fund ni yin chemärileicàlduzirile ! ice neputincioasá e§i cea mai asculith inte1igen0, cea mai aprigd dArzenie faVas de poruncitoarea lor magie ! Iata a§a §i cu acela aprig in luptA, sfidätor de opinie publicä, pärásitor de iari 9i rristurnator de lume cu puterile unui real talent care vräjea tocmai prin lipsa a ce dä 9i a ce stria acea culturd general6 de care 1-a lipsit soarta §i care, trecut prin toatá stratosfera laudelor §i framântat prin toate vijeliile luptelor sociale, laudat peste mäsura §i cu cruzime batjocorit, e astdzi t ador- mitul robul lui Dumnezeu Gherasim *, cAruia i se va anta in biseria plangerea 4 oii celei pierdute *. Panait Istrati a vrut sa fie aiurea cleat in lumea sa, in Ora sa, in al arii sari sta sá se odihneasa acum. Iluzia ispititoare a balaurului revoltei 1-a prins, 1-a invar- tit in aier, 1-a aruncat in slävi la care nimeni dintre ai no§tri nu s'aridicat. Furtunosul Ionian care i-a fost

PANAIT ISTRATI 449 tatal 1-a asvarlit in aceste furtuni ca acelea pe care neamul lui le-a infruntat pe ape. Dar Ieranca noastra, mama lui, 1-a chemat candva la sine §i, bolnav, sdrobit de glorie, el s'a intors la &Ansa. A zacut aici, §i-a inchis ochii aici, 0 ea il weapta acum, ap cum a vrut ea din mormant, langá &Ansa, in cimitirul Sfântul Constantin din Braila. Eroi ai marilor aventuri din mice domeniu, ceea ce va weapta, aceasta e .... 1935

28 CCXXXI

LA MOARTEA MARESALULUI PILSUDSKY

Cu mareplul Pilsudsky, unul dintre cei mai autentici eroi, in sensul antic, din timpurile noastre, nu dispare numai un om de cele mai mari calitaIi in ee privqte credinla nesguduita in scopurile sale qi energia cu care §tia sa le urrnareasca 'Ana la capat, contra dupnanului ca §i contra prietenilor, cii intruparea unei legende care valora pentru Statul polon mai mult deck toate valorile lui politice impreuna. Originile ei se gasesc de sigur in fapte, in neuitatele fapte care au pornit din neobosita iniliativa a socia- listului de pe vremuri, tovara§ de lupta, de exil, de inchisoare §i suferinIi al atator altor internalional4ti, care a devenit apoi invietorul unei na%iuni, creatorul §iapá- ràtorul unei patrii. Dar mai ales in puterea de a perso- nificai de a interpreta mistic pe oameni, care e una din marile insu§iri ale poporului polon. El a inzeit astfel pe rand oameni de merit cari au ajuns prin aceasta mai mari decat ei insi9i: dela regele Casimir, la strainultefan Báthory, la loan Sobieski, la Kosciuszko

LA MOARTEA MARE$ALULU1 PILSUDSKI 451

§i la martirii cauzei polone in timpul cfind nu mai era un Stat. 0 astfel de incredere a na-ciei intregi ridica Ina pe cineva, cum am wus, mult mai presus de puterile lui qi-1 face capabil de a savarsi minuni. Vor ggsi Polonii, dupàce-§ivor indeplini ultimele datorii faIä de Iosif Pilsudsky, un altul de care sä se poatà prinde legenda, Idra de care lara va pa'stra cu greu locul pe care i 1-a fixat acel care se duce? Fiindcä o \raga' democralie, care ur4te personalitaIile, nu va putea inlocui misterioasa putere a legendei indis- pensabile, mai ales acolo. 1935

29e CCXXXII

DUPA PILSUDSKI

Mareplul Pilsudsky a fost dintre acei oameni cari, &and totul poporului lui, se ridica insa mai sus decat ce constituie esen/a osebitä a unui neam si se integreaza astfel in largulumanitktii. Cat timp ei sunt la carma, atata vreme nu poate fi vorba de aka acIiune decat a lor. Forme le constitu-cionale sunt indiferente,fiindcainteresulse indreapta asupra interpretarii pe care ei le-o dau ; partidele politice nu pot sa aiba o adevarata consistenla ; individuali- talile nu pot trai decat ca sa stea in serviciul aceluia care le domina prin propor%iile §iini/iativasa §i care cu un gest le poate sdrobi. Cum insa noi suntem numai trecatoare intrupari ale speteii rasei noastre, vine un moment and personalita-cile excemionale se due,§i atunci poporul rarnane singur cu sine§i. A§a se intampla astazi cu poporul polon. El poate sa-si arate pentru intaia oara adevarata vointa, §i e dator a-§i da tot pentru intaia oara intreaga mAsurd.

DUPA PILSUDSKI 453

Se poate intampla 0 i-o dorim din toatá inima ca el sa ne vadeasca tezaure ascunse pana acum §i, ca direcIie, sa aleaga drumuri care parka azi au fost neex- plorate sau dela care el a fost chiar oprit. 0 mare silinca colectiva se va produce de sigur dupa ce ultimele salve vor rasuna deasupra mormantului eroului, §i cel mai preVos omagiu ce se va aduce memoriei lui va fi acesta. 1935

CCXXXIII

CONSTANTIN SARATEANU

Cu moartea magistratului Saraleanu dispare unul dintre cei mai integri judecatorii un jurist de o mare cultura, iubitor pasionat al carcii in sine. Capriciul d-lui Maniu II facuse un moment regent al Românieii nu se poate spune cu cata modestie acest pensionar onest §i simpatic a primit o sarcina care in toate privincile ii intrecea. Din ceea ce avuse cateva luni de zile n'a tras nicio vanitate 9i a avut bunulsim%sa ascunda cat mai mult o vieaVa vrednica de toata stima 9i simpatia, pe care o politica meschina, reprezintata de un grup de oameni aca- parant, avuse necuviinIa de a incerca sa o faca ridicula, dar mijloacele suflete§ti ale celui de fapt jignit prin aceasta onoare autiut cu discrelie sevite aceastasituagie. Era din rasa vechilor nowi boieri de -Ora, care in atatea privini putea sta alaturi cu Apusul cel mai bine crescut. Oricine 1-a cunoscut ii regreta sincer. 1935

CCXXXIV

UN INTEMEIETOR: DOCTORUL BRANZA

Inaugurandu-se Gradina Botanica, de acurn inainte nu numai templu al §tiinIei, pe care sunt bucuros a I-am ajutat sa se ispraveasa, in scurta mea trecere dezastroasa, cum o §tiu toti idiolii , la InstrucIie, dar §i loc de inseninare al Bucurwilor, s'a desvelit un bust al doctorului Branza. Inca un om al inceputurilor. 0, marelia acestor inceputuri, Para public, fara indemn, fara o Tirana de sprijin, Para un cuvant de recunoa.,tere, fara macar siguranIa a opera ce s'a pornit va fi dusa mai departe ! Dar cc slant lucru, §tiind toate acestea, sa starui mai departe pe calea unde te intovarapse ran- jirile ieftenelor ironii, amestecate din and in and 0. cu piatra de pra§tie a unui copil, cu bolovanul aruncat de un nebun. Dociorul a lucrat a§a. Voia ea §i Ora lui sa-§i aiba gradina botanica, laboratorul. Ii era mild de darul lui Dumnezeu din flori §i smerite buruieni pe care-I cuprinde

456 OAMENI CARI AU FOST

Ora, menità pare-ca, prin blästArnul protivnic al Satanei, sá igmaie vequic ne§tiutà. La locul lui, intre plantele lui, doctorul Brinza zam- be§te acuma. A fost pentru eine sa lucreze. 1935

GHEORGHE POP DE RXSEM

I- zice: Gheorghe Pop, nume care venea, de sigur, dela acei g popi P cu cari s'a linut §i pe cari s'a sprijinit toata vieala Romfinilor din Ardeal, g popi* imbracaIi leraneW §i traind intocmai ca Ieranii. El insa n'ar fi consimlit sa i se zica altfel deck cu predicatul nobiliar de care,ef al unui partid de Ierani, era a§a de mfindru, §i astfel, a§a cum era acest predicat, a reu§it sa-1 impuie, dei in intimitate din cele trei nume ramanea numai acel de Gheorghe, cu un atribut de respect §i de afec- liune tot Ieranesc. i sta la satul lui, la satul moqiei lui, ca un bun ,i vechiu feudal ce era. Nu intr'un castel, fiindca, darnic cu instituIiile, 11i socotea de aproape banul and era vorba de el insu§i, ci in casa cea veche, joasà, a§a cum se faceau pe vremuri prin locurile sale. La doi pa§i §i §coala, o biata §coala cum se putuse injgheba, cu copii desculci §i nacajiIi. Daca Gheorghe Top, nobilul roman, cu pergamente dela vechii stapani unguri ai Ardealului, a fost a§a de

458 OAMENI CARI AU FOST ascultat, cu condiIia ca alIii sa fie lasaTi sa lucreze in locul onestului senior din Base§ti, e din cauza acestui privilegiu aristocratic §i a sacrificiului pe care-I facuse de a nu-I valorifica in cealalta tabara, unde ar fi fost primit cu medievala camaraderie a celor din tagma aristocratica a Ungariei. Venea dupa un avocat din Turda qi avea ca prin% mo§tenitor un mai mic avocat din micul Blaj, d-I Maniu. Un 0 domn de Roman * intre ei cloi era bine ca faIada, §i succesorul, instalat de-a-binelea Inca in view §efului, o admitea cu atat mai bucuros, cu cat in intimitate §i el, o domn de Roman * din Salagiu, se lauda cu acelea§i pergamente. 1935

CCXXXVI

GHEORGHE VALSAN

Ce trista soarta au avut, ca oameni, cei mai mul%i din colaboratorii, animaIi de ace1a0 spirit§i a§a de strans infraIiIi intre dan0i, ai vechiului nostru # Sara.- nator >)! Moartea i-a cosit pe rand, inainte ca ei sali fi putut cuprinde sufletul intreg intr'o mare opera repre- zentativa. Intre aceia cari au rezistat mai eroic unor suferinIi fara nume trebue wzat omul, model pentru §colarii sai, care a fost Gheorghe Valsan. Poet puternic, caruia am incercat de curand a-i face dreptate 0 tot trecutul s'a trezit in sufletul lui delicat , autor al unui admirabil roman psihologic, de o rara puritate etica, el facuse la Paris, pe langa d-1 de Martonne, studii de geografie, care 1-au pus in stare sa dea acestei 9tiinIi o noua stralucire. Profesorul de Universitate dela Cliii a creat o §coala ardeleana, careia §i pand acum ise datore§te destul. Mutat, cu multa greutate, la Bucure§ti, unde a cazut intr'o atmosfera de intrigi,nepotrivita cu inallimea

460 OAMENI CARI AU FOST morala a lui, el a dovedit ca §tiinla cea mai solida se poate uni cu o impecabila forma, in vorbire §i in scris, i ca §i problemele cele mai grele se pot infrunta fara a sbura in stratosfere metafizice. Pentru §tiinla romaneasca este o mare pierdere, §i e o adânca parere de rail pentru aceia cari §tiu din ce iad de dureri care 1-au rapus in sfar§it a rasarit senina opera ce ramâne dupa dansul. 1935

CCXXXITII

DOCTORUL DICESCU

Ne parase§te unul dintre prietenii cei mai vechi, mai siguri §i mai buni. D-rul Dicescu, care era pentru tot ora§ul säu un sfatuitor iubit 9i a carui grija se intindea §i asupra ju- de-tului pe care-1 cutreierase de atatea ori §i-1 cuno§tea a§a de bine, nu <4 facea politica.pentru ca sa ajunga la o situatie de care, gospodar instarit, nici n'avea nevoie,ci,in dauna intereselorsale, creinduli aprige du§manii, care nu 1-au iertat, s'a simtit dator in con- §tiinta sa sa se lege de un crez §i sa devie aparatorul calduros §i devotat al celor cari-1 impartarsc §i lupta pentru dfinsul. Din vechiu neam curat romanesc, coborindu-se dintr'un Diicul, care de sigur va fi fost printre aparatorii osta§i ai acestei granite muntene, §i avand de parinte pe un preot respectat, de unchiu pe unul dintre cei mai stimati profesori din aceste paqi, el era suflete§te ca §i fizice§te un tip de mo§neani de osta§. Voinic, bine

462 OAMENI CARI AU FOST inchegat, cu o lumina de bunatate invrâstata de energie in ochi. Solida-i structura parea ca-i asigura o lunga vieala si totusi luni de chinuri i-au grabit sfarsitul. Era dintre oamenii ce nu se pot inlocui. 1935

CCXXXVIII

NOUA LOVITURA A FATALITATII IN BELGIA: REGINA ASTRID

Belgia pierde pe regina ei printr'unul din acele acci- dente stupide care arata cat de straina e fiinta omeneasca de natura in mijlocul careia e aruncata, produs al desvoltarii ei, dar cu asa de putine legaturi in acest mediu nesirntitor. Astrid de Suedia, odrasla Bernadottilor, inruditisi cu dinastia noastra, precum, prin Maria de Hohen- zollern, soraregelui Carol, s'a creat o legatura de familie cu dinastia belgiana, era pentru poporul asupra caruia domnea tanarul ei sot, icoana insasi a tineretii, frumusetii si tuturor virtutilor de sotie si de mama. Ii crestea copiii cu un devotament admirabili avea, cu o nesfarsita mila fata de orice suferinta omeneasca, pe care si ca sora de caritate cautase, mai de mult, a o ajuta, acea atitudine, de modestie isimplicitate, prin care monarhia se impune mai mult cleat prin toata zaddrnicia unor pompe exterioarece nu mai influenteaza astazi.

464 OAMENI CARI AU FOST

-Nu 0iu ce groaznica putere nevazutà, ce ticaloasä vrajd se invier§uneaza asupra acestui neam de oameni buni. Moartea in tinere0 a prinimlui Baudouin, boala 'sufleteascá a tatalui sau, care era sa fie Domn al Ro- mâniei, Filip de Flandra, nenorocirea care a trdsnit pe Regele Albert, starea de sanatate a vaduvei lui 0 acuma, in mijlocul unei calatorii de pläcere, cei doi soli fiind, ca totdeauna alaturi, aceastä cutremufatoare nenorocire. Ori bunifitatea omeneasca &áfie intr'adevär, impotriva legilor nemiloasei naturi, un a§a de mare pacat? 1935

CCXXX I X 0 RUCAREANCA.: MARIA FARC4EANU Crima odioasa a unuia din derbedeii pe cari in mare masa ii pregkesccoli färä viea-Va sufleteascd, a facut ca societatea româneasa sa piardd o femeie de o mare valoare §i care va putea fi cu greu inlocuità in tot ce aducea ap de pre-0.os, ca §tiiniA, gust §i bundtate. Maria PaIincu, maritatà Färapnu, era, daa voi%i o croitoreasä in stil mare, servind cu prietenie pe femeile bine crescutei cu o nesfar§ith fabdare pe nu- merosele reprezentante ale arivismului obraznic, sigure pe banul lor, chiar atunci and, tocmai pentru cA-1 au, rämân datoare. Dar ea era, §i ca profesoarà a unei §coli libere, pe care ea o interneiase, §i altceva. In deosebire de strdinele, arora aceea0 incon§tienia na-tionalà li da" sarcina de a imbräca pe nobilele §i bo- gatele doamne, ea aducea un fel de a fi, un gust §i un puternic instinct al ci, ace1a0 care o fAcea sd famaie servitoare credincioasd a tradiVilor artei rornânqti. Era o Ruareana. De acolo, unde se coase cele mai frumoase flori, venise ea.i amestecul cu tot acest confuz Bucureo i n'a

466 OAMENI CARI AU FOST facut-o sd pardseascd ceeace era in fondul adanc al frumosului ei suflet. Nu stiu dacd se va p5stra scoala. Croitoresele strdine vor mosteni clientela. Dar Ministeriul de Instruccie ar face bine Eland unei scoli din Rucdr, legata in special de minunea Iesàturii rornânesti, numele acestei bune si vrednice femei, al cariichip ar trebui s'o a minteascd urmasilor ei in satul de nastere. 1935

CCXL

EPISCOPUL POPAZU

Banatul §i-a adus aminte de bunul pastor, intemeietor de a§ezaminte §i deschizator de drumuri, care a fost episcopul Popazu. Intre credincio§ii lui Saguna, cu care semana §i ca infaIi§are, acest cleric care a dus o vieap de munca §i de lupta, acest descendent de negustori din Corn- pania greceasca Papaz-oglu,

30*

468 OAMENI CAnI AU FOST dupa plecarea episcopiei e expusa a se impra§tia, fa- rnaind, in locul unui centru care se putea desvolta subt stapanirea romaneasca in aceea§i direcIie, tot vechiul targ de maistori nem/i. Cu cat mai cumin-0 sunt UniIii, cari nu se gandesc a parasi Blajul ca sa se apze in Alba- Iulia -sou in Cluj pentruca acestea sunt ora§e mari dar nu sunt ale noastre! In orapl parasit insa amintirea modestului episcop ctitor nu va disparea niciodata. 1935

CCXLI

MARIA CUNTAN

Intr'un spital, de oftica batraneIelor foarte inain- tate, s'a stins singur un suflet bland §i bun care n'a avut parte in vieala de niciun noroc ,i pare chiar ca nici n'a avut vreodata indrazneala sa creada ca pe aceasta luine ar putea fi un colc de fericire sau macar de lini§te asigurata pentru &Ansa. Maria Cul-Ilan, fiica unui preoti profesor respectat din vechiul Sibiiu, nu 'Area insa a fi nascuta pentru deceniile de traiu muced inteun azil de batrani §i nici pentru agonia dintr'un colc de sanatoriu. Crescuta cu ingrijire,cuno§tea foarte bine literatura gerrnana§i avea un frumos talent poetic, minor, facut tot din sinceritate ,i simplicitate, despreluind poza §i chiar pre- gatirea. Avea prietene, §i nu odata o privire de afec- -Pune s'a indreptat de eine o putea intovara9i in vieala, care trebuia sa-i ajunga a§a de pustie, catre fata ma- runIica privind din cavil ei de sfiala cu o uimita fried oamenii §i lucrurile.

470 OAMENI CART AU FOST

A tiparit in Ardealul ei ca §i in (< Samanatorul # destul ca sa fie cunoscuta, nu insa destul ca sä fie apoi urma- rita cu simpatie.i, pe urma, in negura care a cuprins pe orfana 9i pe femeia doborita de varsta, rareori con- deiul s'a coborit pe hartie pentru o plangere obosita. Cu voluptate se va fi desparIit saraca de lanceda osanda a bietei sale fiinIi nenorocite, dar cantecul ii ramâne, curaticlar. 1935

CCXL II

UN VECIIIU D IPLOMAT : TRAN DAF IR DJUVARA Cu Trandafir Djuvara, mort la Paris, dispare unul din tipurile, ajunse astazi foarte rare, ale vechii diplo- malii, care era toatastiinIäsi constiinIa, munch' si rah- d are, devotamenti tacere, dar mai ales completà disparicie a omului in dosul operei pe care o indeplinea. Prin memoriile, asa de interesante, ale d-lui Al. La- hovary se cunosc unele din acele rapoarte care sunt, uneori, adevarate pagine de istorie si bucaIi de inalta literatura, dar care nu se publica cleat foarte tarziu, mu4umita unor anume imprejurari, si numai a meste- eate cu alte#materiale # de acelasi fel, Para a fi legate de personalitatea, totusi uneori asa de puternic insem- nata in ele, a celui ce le-a scris. Astfel cea mai mare parte din gandul diplomatului care s'a dus astazi va ramanea, daca nu a pastrat o copie, pentru totdeauna pierdut, fiindca, precum se stie, toa ta arhiva Ministe- ruluinostru de Externe, trimisalaPetrograd, s'a inornolit acolo.

472 OAMENI CARI AU FOST

Diplomatul de .odinioarA cetea !ma' prea mult ca sà nu si scrie. Astfel dela mul-ci rarnân prelloase lucrdri istorice, care nu sunt numai mernorii. Ale lui Djuvara au apfirut acum cfiliva ani, neobservate ca de obiceiu. Dar din lucrul lui prin biblioteci a iesiti o carte intinsá, de intrebuinore curentfi, aceea care prezintà multele proiecte, uncle asa de ciudate, pentru impfigirea Turciei dupà toanele ideologilor. Tradi-cia acestci diplomaIii de carierg va trebui re- luatà, dupà ce obiceiurile inculte ale diplomaIiei de improvizalie politicA vor face o pozná si mai grozavá deck a Marelui Rfizboiu. 1935

CCXLIII

HORATIU AL ROMEII HORATIU AL LUMII

Comernorarea lui HoraIiu are, de sigur,i azi o valoare mondiala, fiindca in latina lui mqtqugita, din epoca lui August,el infaIi§eaza pentru oricine, din orice vreme, idei generalei sentirnente care, deed nu sta- pânesc toate pe tqi, au trecut §i trec prin inima oricui. De aceea a §i fost cetit, Ineles, iubit §i urmat ca o mica Bib lie a ornului foarte om, cu insusirile §i scaderile scumpei §i bietei noastre umanitali, in toate timpu- rilei de oameni din toate clasele. Copiii din §coli, chinuili de gramatica §i urmarili de ideea < notei la limba latiná *, au trebuit sa simta §i ei cä in paginele manualului cu note explicative neroade este o vieaça, aceea spre care tinde §i fiirga lor. In ceasurile libere, smulgAndu-se dela truda §i mono- tonia vieii, atâtia oameni maturi au gasit o ma.ngaiere in aceasta a§a de placuta, de insinuana továra§ie. *ipe banca din gradina casei de retragere, pensionarul civil sau militar a suspinat la gandul ca#anii se duc)), cheu, labuntur anni 1 Uncle din formulele luipoetice

474 OAMENI CARI AU FOST au intrat oarecum in graiul obi§nuit al oarnenilor culci si au stabilit, in tiinpuri mai bune deck cele de azi, ca o legaturaintrepopoare.HoraIiuestealtuturora, fiinda orice a gasit o expresie la dânsul, harpa rasuna- toare melodios a tuturor curentelor. A fost §i pentru ccl ce-0 cauta harnic de ogor, inantându-se de fru- museIile naturii, dar 0 pentru cel care, cu coroana stropita de yin pe frunte, i0 imbraIiraza iubita, la capatul ospalului. L-a prquit ieine a invalat delael versul sprinten ce se pare fara constangere §i pentru d-1 profesor care a explicat (< Arta poetica * a datatorului de legi, pe care talmaciul 1-a inceles ingust §i dur. Dar §i cui da vie;ii un scop si o indreapta spre inal- Iimile lui nu-i poate fi strain acela care, cu tot sAngele lui amestecat §i vulgaritatea unei condiIii de libert, cu toata instrainarea de orice direclie politica, a izbutit sa ante Romei un carmen saeculare §i a proclarnat, cu profetic glas de inspirat, ce este 9i ce poate fi <4 omul tare §i ind aratnic in voia sa, fortis et tenax propositi*. 1935

TABLA DE MATERII

Pag. Georges Clemenceau 5 Un prieten strain pe care 1-am pierdut 7 Ioan Bogdan 12 Un baietel viteaz 16 0 comemorare a lui Eminescu 18 Jertfele care nu se stiu 20 Generalul Grigorescu. 22 Batranul mieu elev 24 Spiridon Lambros 26 Arhiereul Antim . 28 Ruskin 30 A. D. Xenopol 32 Centenariul nasterii lui Cuza-Voda 35 A. D. Xenopol: rolul sau In viata politica 37 Un boier din alta vreme: Dimitrie Sturdzacheianu 40 Presedintele Deschanel 43 Sfarsitul unui aventurier: Esad 46 Eugenia care a fost imparateasa 49 Cei cari se duc: Constantin Lucaciu 51 Moartea lui Gherea 53 Un rege care n'a fost: Alexandru al Greciei 55 La moartea lui Wundt 58 I. G. Miclescu 60 Nice lae Fleva 63

476 OAMENI CARI AU FOST

Pag. T. V. Stefanelli 66 Gheorghe Tofan 68 Un om de bine: Dimitrie Greceanu 71 Constantin, fost rege al Greciei 73 Gheorghe Piti1 76 Centenariul lui Napoleon 79 Emanuel Porumbaru 81 Regele Petru al Serbiei 83 Doi disparuti: Profesorul Precup, Vasile Sion 85 Comemorarea lui Ion Briitianu 87 Emil Costinescu 90 Cel care s'a indoit: Nichita Petrovici . 92 Un poet reprezentativ: Ivan Vazov 94 Un binefricAtor cultural: Joan Bibicescu 96 Fatalitatea habsburgicii: Moartea ImpAratului Carol . . 98 Dui liu Zamfirescu 100 Vasile Lucaciu 102 Take Ionescu 104 Andrei RArseanu 106 Vasile Litu 109 Mihai Silulescu 111 Louis Duchesne 112 Ion SArbu . 114 Ilarion Puscariu 116 Ernest Lavisse ... 118 Eusebiu Popovici 120 Moartea unui tfinAr: Nicolae Beldiceanu 122 Moartea undi intelept: Ministrul cehoslovac Rasin.. 124 Moartea lui Ribot 126 Teodor Burada 128 Sfarsitul tragediei Regelui Constantin. 129 Enver-Pala 131 Omorul dela Sofia: Ghenadiev . 132 Dupa' moartea lui Dionisie Bejan 134 Un prieten disparut: Vratoslav Iagid 136

TABLA DE MATERII 477

Pag. Un uitat: Partenie Cosma. 138 Umbra luiaguna 140 Teodor Rosetti 142 Dimitrie Onciul 144 Numai un functionar.. 146 Un act de pietate 148 Iancu Flondor 150 Sienkiewicz 152 Avram Iancu 154 Moartea unui mort. 156 Un plugar 153 Quidde 159 Stinnes 162 Helfferich 164 Amintirea 1W Byron 166 Un om cuviincios: Constantin Burdea 168 Wilson 170 Cel care dispare 173 Ioan Huss 175 Un neasimilabil: Matei Cantacuzino 177 Mihail Ristici 179 0 amintire despre Toma Stelian 180 Toma Stelian 182 Unul pe care nu I-am uitat: Generalul Lafont 184 Doctorul Botescu 186 Un om de bine: Gheorghe Dima 188 Un creator: Anghel Saligny 190 Nicolae Miley 192 Gh. M. Murgoci 194 Lvov 196 Petru Pond 198 Alexandru Marghiloman 200 Amundsen. 202 Episcopul Papp 204 Gheorghe Vasescu 206

478 OAMENI CARI AU FOST

Pag. Ioan Slavici 208 Regina Margherita 211 Un supravietuitor: M. Pherekyde. 213 La sicriul lui Vasile Stroescu 215 Brusilov 216 Nicolae Pasici 217 Dr. Victor Babes 219 G. G. Marzescu 220 Vasile Bogrea 222 Ion Gramada 225 Un om din Basarabia: Donici 225 Pribegiirusi * caH se duc 227 Simion Petliura 228 Palacky 229 Printul Victor Napoleon 230 Constantin Morariu 232 Un om de bine: Gr. Cerkez 234 V. Parvan 236 Amintirea lui Papiu Ilarian 238 Cel care lipseste: Regele Ferdinand 240 Un ceas de durere 211 Pavel Gore 242 Valeriu Braniste 244 Cei caH au creat Romania: Gore, Mihu, etc. 245 Gheorghe Kiriac 247 Asquith 249 Dumitru Draganescu . 251 Doi oameni modesti: Corneliu Botez, VI. Atanasovici 253 Generalul Herjeu 255 Colonelul Starcea 256 Amicul nostru Bastera 259 Ivanismanov 261 Jertfele zadarnice 263 Giolitti 265 Sfarsitul unui agitator: Radici 267

TABLA DE MATERII 479

Pag. Aventurierul roman . 269 Mihail Cantacuzino 270 loan Rath' 272 Teodor Westrin 274 Cadorlia 276 Mare le duce Nicolae 277 0 regina . 279 Foch 281 Emarioil Ungureanu 283 Mai aunt donatori 285 Alexandru IIodo. 287 G. G. Mateescu 289 Petru Missir 291 Comemorarea lui Take Ionescu 293 Charles Victor Lang lois 295 Generalul Bern 297 Liman von Sanders . 299 TJn profesor: Babescu 300 Gheorghe Buzdugan 301 Regina Elisabeta . 303 Regele Carol 305 Comemorarea lui Andrei Barseanu 307 Biilow 308 La lnmormantarea lui Grigorc Cerke 310 Moartea lui Clemenceau 312 Eminescu li tineretul 313 Monumentul lui Papiu Ilarian 315 Un ctitor: Corneliu Manolescu Rarnniceanu 317 Memoria d-rului Carol Davi Ila 318 Amintirea lui Simion Barnut 319 Than Ratiu 321 Doarnna Bianu 323 Inginerul Constantin Cihodariu 325 Gatitan Denize. 327 Gustav Weigand 329

480 OAMENI CARI AU FOST

Pag. Nadia Bulughin 331 Constantin Gh. Ionescu 333 Andree 335 Filaret Musta 336 August Heisenberg 337 Aurel Lazar 339 C. Z. Buzdugan 340 Vintil5. BrAtianu 342 Liuba Dimitriev 343 Virgil Barbat 344 Edison 345 Matilda Cugler-Poni 346 N. Leon 348 Un invatat: dr. Paulescu 350 Nathan Soderblöm 351 Mormantul Regelui Ferdinand 353 I. N. Roman 355 Generalul Dragalina 357 Monumentul lui Dirnitrie Greceanu 358 Nestor Urechia' 360 Zamfir Arbore 361 Amintirea Iui N. Filipescu 362 Unul din cei vechi: Dimitrie Comsa 364 Tittoni 365 Generalul Berthelot 366 Joffre 367 Episcopul Teutsch 368 Ana Brâncoveanu, contesä de Noailles 370 Un vechiu Basarabean: Zamfir Arbore 372 I. Gh. Duca 374 Mihail Sulu 376 Ultimul sagunist: episcopul Bi1descu 378 Trece umbra lui Carol I... 380 Amos Frâncu 382 Colonelul Macia 384

TADLA DE MATERII 481

Pag. Comemorarea lui Constantin Cihodariu 386 Stefan Ciceo Pop 388 Victima din,Viena: Cancelarul Dollfuss 390 Hindenburg 392 Gheorghe Bogdan-DuicA.. 394 Togo 396 George Bals 398 Un rege erou: Regele Albert 400 Caragheorghe . 402 Vasile Goldis . 404 Alexandru Mavrodi 406 Dr. I. Cantacuzino 407 Canonicul Coltor 409 Regele Alexandru al Jugoslaviei 411 Louis Barthou 416 Poincaré 418 Mitropolitul Pimen 420 Vicentiu B.abes 422 Philippe Berthelnt 424 Mirea 426 Petre GArboviceanu 428 Iorgu G. Toma 430 Mitropolitul Vasile Suciu 432 Francisc Hossu Longin 434 loan Bianu 436 Un vechiu Elin in Paris: Maurice Croiset 438 Anastase Simu ... 440 Un boier de modA veche: Pavel BratAsanu 442 Damian Izverniceanu 444 Avem suflete eroice: BAnciulescu 446 Omul care s'a intors acasA: Panait Istrati 448 La moartea Maresalului Pilsudsky 450 Dupri Pilsudsky 452 Constantin SdrAteanu 454 Un intemeietor: doctorul BrAnzA 455

482 OAMENI CAM AU POST

Pag. Gheorglie Pop de Rase§ti 457 Gheorglie VA [salt 459 Doctorul Dicescu 461 Noua loviturA a fatalitiltii In Belgia: regina Astrid 463 0 Rucilreancil: Maria Farcillanu 465 Episcopul Popazu 467 Maria Cuntan 469 Un vcchiu diplomat: Trandafir Djuvara 471 floratiu al Romeii Horatiu al Lumii 473

MONITORUL OFICIAL*1 IMPRIMERIILE STATULli I 1MPRIME1tIA NATIONAL k BLICURE$TI. -1936

SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANI Au apArut Romane JOACHIM BOTEZ Insemnärile unui belfer Lei 60 C. GANE Trecute viefi de doamne $i domnife, II Lei 160 cu numeroase ilustratii In text ADRIAN MANIU Focurile primauerei $1 flacari de Lei GO toammi SARMANUL KLOPSTOCK Feciorul lui Nenea TacheVameol, II Lei 70 Subtipar N. M.CONDIESCU Insemnärile lui Safirim, I N. M. CONDIESCU Peste mall $i tari, cu 20 de reprodu- ceri In culori de acuarele originale de S. MOTZNER LUCIA DEMETRIUS Tinerefe

An apArut Esseuri. CrIticii PAUL ZARIFOPOL Pentru arta literarä Lei 60 PERPESSICIUS Menfiuni critice, II Lei 80 G.-M. CANTACUZINO Izuoare $1 popasuri Lel 60 N. IORGA Oameni cari au fost, I Lei 80 EM. CIOMAC Via/a gi opera lui Richard Wagner Lei 60 M. D. RALEA Valori Lei 50 N. 1ORGA Oameni cari au fost, II Lei 90 *ERBAN CIOCULESCU Corespondenfa dintre I. L. Caragiale fi Paul Zarifopol (1905-1912) Let 40 G. CALINESCU Opera lui Mihai Eminescu, II $i III 2 vol. Lei 140 C. ANTONIADE Renagerea italiand. Trei figuri din Cinquecento Lel 70 N. IORGA Oameni cari au fost, III Lel 90 ALICE VOINESCU Montaigne Lei 70 Sub tipar EM. CIOMAC Poefii armoniei, I Versuri Au apArut . DEMOSTENE BOTEZ Cuuinte de dincolo Lel 60 ZAHARIA STANCU Antologia poefilor tineri cu portrete de Margareta STERIAN Lei 60 G. BACOVIA Poesii cu o pretatA de Adrian MANIU Lei 40 G. GREGORIAN La poarta din wing Lei 60 ADRIAN MANI]) Cartes T.irii Lei 40 G. LESNEA Cantec deplin Lel 40 GEORGE SILVIU Paisie psaltul spune ... Lel 40 V. CIOCALTEU Poesii Lel 60 N. DAVIDESCU Helada Lel BO ION POGAN Zogar Lel 40 N. DAVIDESCU Roma Lei 60 RADE] BOUNEANU Golful Sangelui Lei 50 ION MINULESCU Nu sunt ce par a fi... Lei 50 VIRGIL CARIANOPOL Scrisori catre plante Lei 40 TRADUCEREA SFINTEI SCRIPTURI DE PR. V. RADU $1 GALA GALACTION Au apitrut Cantarea Cantgrilor gratult Cartea lui Iov gratuit Elemente gratuit Au apitrutSCRIITORII STREINI MODERNI $1 CONTEMPORANI E. MADACH Tragedia omului traducere In versuri din limba maghiara de Oct. GOGA Lei40 LUIGI PIRANDELLO Rgposatul Matei Pascal traducere din limbs. Italian& de A. MARCU Lei40 M. CHOROMANSKI Gelozie fi medicing traducere din limba polona de GR. NANDR1$ Lei50 R.-L. STEVENSON Comoara dininsulätraducere din limba engleza de Radu GEORGESCU Lel50 Au apttrut BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMANEASCA D. D. RO$CA Existenfa tragica Lei60 T. VIANU Estella, I Lei 100 PETRE PANDREA Filosofiapolitico-juridicaalui Simion Bgrnufiu Lei 60 LUCIAN BLAGA Orizont fi stil Lei 60 Sub tipar M1RCEA ELIADE Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne C. RADULESCU-MOTRU Romanismul. Catehismul unei noui spiritualitafi A apArut BIBLIOTHEQUE D'HISTOIRE CONTEMPORAINE G. I. BRATIANU Napoleon III et les nationalites Lei 60 OPERELE PREMIATE ALE SCRIITORILOR TINERI Au apArut 1934 VLADIMIR CAVARNALI Poesii Lei 20 EUGEN JEBELEANU Inimi sub sgbii poeme Lel 40 HORIA STAMATU Memnon veratiri Lel 40 DRAGO$ VRANCEANU Cloga cu puii de aur versuri Lel 40 EMIL CIORAN Pe culmile dispergrii Lei 50 CONSTANTIN NOICA Mathesis Lei 40 1935 $TEFAN BACIU Poemele poetului tgnär Lei 20 VIRGIL GHEORGHIU Marea vanatoare Lei 20 SIMON STOLNICU Pod eleat Lel 20 Sub Upar COMPOZITORII ROMANI CONTEMPORANI P. CONSTANT1NESCU Sonatina pentru plan fi violing REVISTA FUNDATHLOR REGALE Apare lunar tn 240 de pagini. Num Aral lel 25. Abonamentul pe un an lei 300 CArtile noastre se gasesc de vAnzare In principalele librArii din tarA. Ele se pot trimite f r an c o la domicilin In toatA tars. FUNDATIA PENTRU LITERATURA gI ARTA REGELE CAROL II" , Bulevardul Lascar Catare, 39 Bucuresti, III Telefon 240-70 si 206-40 T ,-.: AA ______