Oameni Cari Au Fost
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
N .. lOR G A OAMENI CARI AU FOST BUCUREŞTI FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ "REGELE CAROL TI" 89, Bulevardul Lascar Catargi, 89 193 6 FUNDATIA PENTRU LITERATURA SIARTA REGELE CAROL II" CPT.-COMANDOR P. C. Libertatea marilorgprizele maritime FUNDATEANU epuizat BIBLIOTECA ENERGIA" Au apArut M. CONSTANTIN-WEYER Cavelier de la Salle, traducere din Ilniba francezA de Paul I. PRODAN Lel 40 L. F. ROUQUETTE In cautarea fericirei,traducere din limba francezA de E. FLAMANDA Lei 40 ALAIN GERBAULT Singur, strabatand Atlanticul, tradu- cere din limba francezA de A. VIANU Lei 20 COLONEL T. E. LAWRENCE Revolta In defert, traducere din limba 2 vol. englezil de Mircea ELIADE, cu o harta Lei GO RENE BAZIN Pustnicul din Sahara. Viata pärintelul Charles de Foucauld, traducere din limba francezit de Alexandru }JODI)* Lei 30 MIHAI SADOVEANU Viata lui &Oaf: cel Mare Lei 30 C. ARDELEANU Domnul Tudor Lei 30 It. P. HUC Descoperirea Tibetuluitraducere din Lel 30 limba francezA de Apriliana MEDIANU HOMER Odiseia, traducere in prozA din limba elinit de E. LOVINESCU Lei 60 JAKOB WASSERMANN Viata lui Stanley traducere din limba germanA de Radu CIOCULESCU Lei 40 R. P. HUC In China traducere din limba francezil de Natalia BALUT A Lei 40 H. M. STANLEY Autobiogra fie traducere din limba en- Sub tipar glezi de Mary M. POLIHRONIADE Lei CO F. YEATS-BROWN Bengali A apArut BIBLIOTECA INFORMATIVA" lug. I. ORBONA* Manual de atelier mecanic Lei 80 A apArut BIBLIOTECA ARTISTICA 0. HAN Sculptorul D. Paciurea cu 24 de planp Lei 60 Sub tipar Al. BUSUIOCEANU Andreescu A apArut BIBLIOTECA ORASE " MIRCEA DAMIAN Bucurefti eu 48 de planse Lel 120 Sub tipar TUDOR 0131ARU Constanta Au apArut BIBLIOTECA DOCUMENTARA" Amintirile Colonelului Lacusteanu publicate de Rada CRUTZESCU Lel 70 ELENA G-RAL PERTICAR1- Dinviataqicorespondentalui DAVILA Carol Davila Lei 200 Au apArut BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA" CONST. C. GIURESCL7 Istoria Romanilor, I editia a II-a,cu numeroase ilustratii in text Lei 200 Dr. G. BANU Sanatatea poporului roman Lei 200 OAMENI CARI AU FOST WAD TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE VIDALON VARGATA, CINCIZECI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, :: NUMEROTATE DELA 1LA 5 07. GEORGES CLEMENCEAU Un tinerel nebunatec, imbatat de idei pe care dad( le-ar fi in%eles, n'ar fi luat in mana revolverul, a tras asu- pra d-lui Clemenceau. Acesta a raspins ajutorul care i se oferea, fiindca doar, (( nu era nimic si,cu vigoarea tine- reIelor sale octogenare, de care vorbea cu admira/ie alt vesnic tana r, Lloyd George, s'a dus pe jos acasà, sa-si ingrijeasca rana. Atentatul de ieri are un inceles mai adane decatniLe desineticii prostesti de felul acesta, care inscriu nume idioate in paginile istoriei, menite pentru marii virtuosi pentru criminalii cei mari. El nu s'a indreptat contra unui aspru stapanitor, contra unui tiran poliiienese, contra unui exploatator aijertfitor de oameni, care trebue daramat pentru ca umanitatea sà treacd inainte. Glorrtul care a atins trupul blitranului care traieste Inca de azi dincolo de vieala lui fizica asa de subreda, Iintea politica lui. Si aceasta politica nu inseamna deck idealism in serviciul celor mai drepte rea1it60, saerificiu 6 OAMENI CARI AU POST pentru cele mai scumpe bunuri ale omeniril, revoltà contra celor mai oribile nedreptgli si a celor mai cum- plite crime, nalionalism civilizat pentru umanitatea vii- torului. Cáci aceasta a voit mintea superioard a lui Cle- menceau in marele razboiu,i aceasta a frtcut energia lui de (gel. Omul a z'ambit desprquitor la durerosul onlagiu pc care s'a priceputs'à dea stupiditatca strAzii närdvite si a urmat, fgr5 un euvânt de infiorare a nedrep- Ca-0i indurate, drumul lui. In aceasta, insa este ca unsimbol. Se vor trage multe gloanle contra acelor principii pe care le infruciseaza. Clemenceau, dar, dacrt sAnge omenesc, nevinovat de atitea on, sacru uneori prin virtulile mo- rale heanite de dânsul, va curge, ele, eternele principii, care sunt in legatura cu Patria, cu Neamul, cu credinIa in ideal si iubirea de oamcni vor rärnânea. Fiindea farà ele ne-am intoarce in turina stupidd a bestiilor din care, pin sforprile minor de ani, friptura privilegiata a ornului a stiut St ia0. 1919 II UN PR IETEN STRAIN PE CARE L-AM PIERDUT In totala noastrà incercuire dela Iasi si chiar dupg aceca, Iii asa de grelele legilturi, mai mult accidentale, dintre România liberatài liberatorul Apus, n'am aflat despre incetarea din vieald a unui om pe care, cu toate legdturile lui de familie, ce-i impuneau situp tii fata de poporul maghiar, România intregitä1-ar fibucurat, fiindca nu se poate Ca, o vieald intreagä, sä fi cercetat cineva istoria unui popor, sà-i fi cunoscut luptele,sa-i fi descoperit vechile suferinti, sà-i fi atins sfintele spe- rante %fa ca intre acesta si dânsul s6 se creeze legáturi de acelea pe care Minic nu le poate rupe. Acest om, care, astfel, a fost amintit doar intr'un colt din zirlrul dela Paris al partidului d-lui Tache Ionescu, La .Ruu- manie, fat% ca presa dela noi, presa, dusmana a sufle- tului românesc, de aici, din Bucuresti, ori biata presa lipsita de informatii din Iasi sà ia not:á despre disparitia lui, trebue infdlisat insg poporului nostru la cea dintâi stire, fie ea si atat de tArzie, veche de aproape juniätate de an, a disparitiei sale. E Emile Picot. 8 OAMENI CARI AU FOST Intamplarea I-a pus in legaturà cu %are noastra. Secre- tariatul princiar, apoi regal, care a introdus in intimita- filenoastre politiceata-cia oarneni fara credinla, fara iubire fala de noi, fara inielegere fala de inexorabila necesitate a scopurilor noastre nalionale, a fost odata incredintati unui tânar Francez inteligenti harnic, pe care-I puteau interesa, daca nu si pasiona caci Picot nu era nici un romantic, nici un sentimental, si anume engouements, totusi atat de nobile, erau straine de firea lui socotità elernentele vieii noastre in trecut, a tat cele politice, catieeleculturale chiar. Emile Picot, fratele altui invaIat, care s'adistiiis intr'un domeniu vecin, Georges Picot, era o fire de erudit, dintre aceia carora dela sine li se alipeste prostii o adaugai altora, crezand cà astfelei-ifac infe- riori printr'o condescendenta recunoastere calificaia de <( benedictini *. Avea vocalia bibliografului care cauta eu neobosita sarguinIa ceea cc descopere cu o bucurie lava margini, care eticheteaza cu o admirabila ordineei care, in sfarsit, prezinta, la vremea sa, and crede ca intreg campul, pada la ultimul spic ratacit sau ascuns, a fost explorat, cu suprema satisfacIie rezultatele unei munci de care put,ini pot fi capabili. Astfel invaVand româneste, rapede si bine, atata cat sa nu uite nicio- data, si fara necontenitul contact viu, aceasta limba, sora limbii sale, cetind in original acele cronici care sunt o comoara de cuvinte si de intorsaturi stilistice, vrednice sa fie cunoscutei inviate, el ajunse, pada &à aibà ideca unei activitali stiintifice inchinate Romanilor, la hotarirea de a incepe la Paris lecOi priviloare la graiul nostru. UN PRIETEN STRAIN PE CARE L-AM PIERDUT 9 Picot,secretaruldomnescdinBucuresti,afost apoi consul la Timisoara, a cumpkat, acolo 'n Banat on ipeste Dunke,cai pentru remonta armatei franceze. 0 bucata de vreme, vieata lui avu astfel atingere mai mult cu interese practice, de negot.i i s'a pkut cä pentru Francezi, la cari marea traditie nobilà a epocii lui Miche- let, lui Edgar Quinet, lui Bataillard ca sri nu mai vor- bim de epoca lui Vaillant si a directorilor de scoalà din Iagi,cari invglara pe un Mihail Kogalniceanu, se in- cheiase, ar avea un interes, in legkurä cu activitatea practica ce ar putea sà desfasoare in Orient, cunostinta limbii noastre. Aceasta e originea invAtàmântului de româneste la coala limbilor orientale. Rostul nostru, asa de apropiat de al neamurilor latine din Vestul cu origini romanice, pus alkuri de graiurile si de jargoanele Orientului semit turanian, era in adevk o ciudatenie pe care, deoarece altà catedrà de romAneste nu mai era in Franta intreagrz si mai ales in acest Paris phn de atka inva. tkurà in domeniile cele mai neasteptate, o puteam simii ca o jignire, o mare jighire nemeritata pentruun popor care a c6utat totdeauna scunoasea tot ce priveste Franta ea pe niste lucruri ce ar face parte din propriul sdu patrimoniu, din propria sa avere, sia adaus totdeauna la aceast4 cunostinca, pe lânga indemnurile traditieigi cerintilemodei,1io sincerá iubire. Dar, oricum, se invala româneste la Paris, si cutare elcv al lui Picot, care, in loc de a se face consul ori de a cktta specula tii in Orient, era bibliotecar la Nationala,arkacdlecliile 10 OAMENI CARI AU FOST invAtatului profesor pot desteptai anuinite curiozitali distinse in sufletul ascultAtorilor, oricAt de real ar fi fost %cute. Dar bibliograful de vocalic nu se 160 innàbusit de nicioaltdpreocupwliesauindatorire.Se paredi, explicandscolarilorsgi,ca un adevàrat isimplu text de liinb5, lea topiselul b'atrânului Vornic Ureche, profesorul ajunse la ideea de a-1 retipAri la Paris, nu dupà manuscripte care nu-i sthteau la indemânà, dar, pentru a fi totusi o notá de raritate, in litere chirilice, crick ar fi creat aceasta un zid de veche piatra slavong intre limba noastrài publicul francez. A pus in faIg traducerea franceza, dar, mai ales, a gramädit in note, nu simpla indica-lie a izvoarelor care lurninau si corn- plectau pe cronicar, ci insusi textul lor. Ii poate inchi- pui cineva ce mang cereascA pentru cercetAtorii istorici dela noi, cari n'aveau totdeauna o bun5 biblioteca la indeniânà ori cari &eau mai comod safle <totul* in cuprinsul unei singure cArti! Ar fi putut face pentru noi,cu cat stia01 cu cat era in stares'O' mai afle, mult mai mult, dacd am fi fdcut parte din si altcore cleatalcuriozitalii sale bibliografice.Dar autorulstudiilor asuprarelaliilor dintre FralqasiItaliain secolulalXVI-lea, alca- tuitorul catalogului stiinlific al bibliotecii Rothschild, n'avea destu15.