DEPESI Nicolae Fleva ;I Ion Brütianu, Fs1 Tinero De 5 La Suta Asupra Salariului Tntind Mdna Si Se Tmbrátiseazá

ANUL IV No. 984 A TREIA EDITIUNE MERCURI I (13) MARTIE 1889

NUMERUL N'JMERUL 15 RANI NUMERUL 15 BANI NUMERUL ARONAIlENTELE NCEP LA ISI IO A FIECAREI LUNI SI SE PLATESC ANUNCIURILE TOT -D'A -UNA INAINTE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS in Bncuresci: La casa Administratiunel. TRATIA ZIARULUI lo Tara: Prin mandate postale. La Paris : Agenee Ha' as, Place de lu Bourse, 8 Pentru t an 40 let, 6 luna 20 lel, 3 luna 10 lei. Anunciurl pe pag. iV, Iinia 30 banc; anunciuri ln Streinetate: La toate officiele postaledin si reclame pe pag. Ill, 2 lei itnia. Uniune, prin mandate postale. LA PARIS: se gäsesto jurnalul cu 45 cent. Pentru i an 50 lel, 6 lunl 25 lel. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- main, No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACTIUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRATI UNEA No. 3,Platza Episcopiei,No. 3 No. 3.PIatza Episcopiel.No. 3.

borarea proectulul demodificliri, CUTREMUR DE PAMENT FAIItOASA LOYITURA DE STAT ! ACTIVITATEA GUVERNULUI IMBUNATATIREA SOARTEI vuzend ce tntr'o cestiune asa de (Prin fir telegrafie) serioase, Camerile sl guvernul din Când se vorbeste de sterilitatea lu- LUCRATORiLUR DE LA CAILE FERATE IMBRATISAREA Aquila, 11 Martie. Azi diminea-crArilor guvernulul actual, negresit cä 1881si 1884 procedaser% peota s'aü simtit vase sguduituri de eu-or-cat ai réspunde cA s'a lucrat destul,Casa de ajutor.1lagazinul de aril- cale atât de piezise, a voit se cla-tremur de pamênt, din care doué mile de prima necesitate. -- Aüj- ACTIVITATEA GUVERNULUI adversaril aü sé-ti réspunda tot d'a-una loace pentru fi:mllicle luora- rifice lucrul sinimic mal mutt.puternice. Niel o stricàciune nu s'ac& nu-I adevërat, c& nu se vede nici-o torilor. Scoaia froebeli- pricinut. lucrare. ana.Scoala- atelier Cel ce sinceraminte credeaiidis- ADUNAREA Pentru ca sé curmi aceasta discutie, lncà mainte de a isbucnigreva DE LA positia periculoase, n'aveati de cat REGINA ANGLIEI LA BIARRITZ eel mai bun lucru este sé arétinegru lucrâtorilor de la caile ferate, greva CREDITUL FUNCIARs'o combate, sinu era trebuiut pe alb ce a fault fie care ministru. de altmintrelea asa de putin justifi- de atâta sgomot. Dar se vede cä (Servicia spec;al) Iat& in adevèr in rezumat, carea fostcatà in cât muneitorii n'aü stiut Sorirea Reginei. Inecarea «Sultauului. activitatea cabinetulul actual in scurtulmâcar ce sé cearà de la direetiunea nu dorintad'aapura libeitátile, cailor ferate, ana spus c& directorul CESTIUNEA TERANEASCA timp de când detine puterea. face pe colectivisti se dea cestiunel Biarritz, 11 Martie. Regina Vic- general d. Duca sa preocupa deja de toria a sosit aici sàni:toasà si a fost D. Th. Rosetti a fäcut : legea comu- creatiunea maimultorinstitute, ava proportiuui, ci poftad'a loviprimitä eu entusiasm de populatiu- cal&. destinatea asigura nu numai presen- 0 STRAME INTEMPLARE LA CUBAiii guvern si a provoca cu ori -cene. Ea s'a coborât la vita Lq Roche- Prinful A. $tirlreJ: Reforma admi-tul dar sí viitorul muncitorilor si al fouc.auld. Contele Gaston de la Ro-nistrativa si legea pentru organizareafamiliilor lore pret scandal. chefoucauld a presintat reginei,lajandarmeriel. Se va vedea mai la vale care sunt Generalul Manu aTetrasacelsosirea sa, o cheie de aur, impodo- D. P. Carp: Legea tocmelelor agri-îmbunàtat,irile facute. bit& cu panglice purtând colorile aliuiat, si dar 1 -a lipsit de ocasia cole si legea pentru organiss,rea me- Santern de mai nainte siguri cà FAlMOASA LOYITURA DE STAT ! familiei, inscriatia datPi sosirei sale,seriilor. lucrâtorii drumurilor noastre de fer d'a se lupta cu morale de vînt casi devisa :C'est mon plaisir. vor fi recunoseâtori pentru grija care Codul nostru D. M. Ghermani : Reforma Bäncel de justiciemili-si cavalerul de la Mancia. RPgina a primit o veste rea cum li s'a aratat, í:mbunatatindu-le soarta tare., este o traductiune, mal mult a sosit. Firul special care a fost in-Nationale, imprumutul de 26,000,000 inintr'un mod nu se poate mai sim- Dace, s'a dat o loviturt't Consti -stalat la castel 'f-a anuntat e& ma-tar& si retragerea biletelor ipotecare, sali mal putin fidele, a celui fran- titor. tutiel,prinretnvierealegitdinrele cuirasier englez Sultanul, pur-legea pentru stabilirea etalonului de ces. Ca toate codurilecelor - l'alte tând pavilionulduceiui de Edin-aurlegea spirtoaselor. (;ava de ajutor 1864, apoi eel care ail dat'o, suntburg, s'a inecat aproape de Malta. state,confinesieldispositiunl D. General Manu: Legea pensiuni- S'a creat o cas& de ajutor care a- tocmai farsoril care ali votat saú E 'hipRgiulîntreg a scäpatpelor, reforma codului penal militar si relative la organisarea, competenta bàrci, dar vasul si arruamentul sett sigurà ajutorul medical graduit eel suferit fore, protesteri sé se voteze reorganisarea ministerulul de resbel. mai larg lucrátorilor,copiilor si fe- si procedura tribunalelor militare s'aü pr&piidit fárà nie! o sperantà de D. Al. Lzhovari : Legea vtnzäreï bu- legale din 1881 si1884,sicarea seàpa macar o parte din material. meilor tor. pentru diverse stäri esceptionale ; nurilor Statulul in loturf la téranl. Li se mai acordà existenta In tot azi fac atâta parade, de liberalism tntre care si aceia de asediü. D. T. Maicresc.0 : Lrgea pentru im.-cursul boalei si pensiuni când nu mai si constitutionalism. bun&tatirea soartei clerulul de mir sisunt In stare de a munci. In aceast1. privint t avem sile- proectul de lege pentru reforma invé- Aceastä casa de ajutor, la ale cà- ,r-au..+.r.-r==., 3.._---..... -...OZ:1511131== témêntulul public, care se va depunerei cheltuelicontribue cu cea mai gea din 1864, care zice ce starea DIBRATISAREA mare parte calea feratâ ea insani, de asediüsedeclare, pe biuroul Camerei peste vre-o doué, prin 0 /is Coprinsi de .ntusiasmulgeneral, trei zile. oste alimentavi si prin o mica re- Domnesc. DEPESI Nicolae Fleva ;i Ion Brütianu, fs1 tinero de 5 la suta asupra salariului tntind mdna si se tmbrátiseazá. D. Al. Marghiloman: Conventia Lem-lucrátorilor. Reproducendu -se tn noul cod de (Democratia). berg-Cern&uti-Iasl si inftintaraa fondu- Aceastá retinere înse In realitate justicie militartS, dispositiunae din DIN SERBIA Nicolae. Cu cat me nit mai lunglut de reserva al cai'or ferate române.este fictivá. Afar& de acestea, d-nu G. Vernescu Legea din 1864, colectivistil (Prin flr telegrafie) la tine, cu atht ïmï adue mai bine Iata pentru ce : care aminte, ce mare bleeellr,at ai fort Iprepara o lege pentru reforma magis- semnaleazezilnic turburerl, care O circulara lancu. Cu cat te privese ma' de a-trature!. Magazinul de articole de pri- cer musurl esceptionale in contra Belgrad, 11 Martie. 0 circularäproape, eu atat îmi aduc mai bine Apol credem, ca atâtea proecte de ma necesitate a minislrulu' afacerilor st,räine adre- aminte câte potlogàrii ai facut. legi sunt mai mutt de cat o lucrare sA- Prin creatiunea unor magasine de intrigelor streine,tu contrafier-sat! represintanFilor Serbie' le noti- Nicolae. SArutä -mê Iancule! fied compunerea noulu' cabinet si face nli,toasa, o activitate nu numaì'. suti-de articole de prima necesitate uncle berilor revolucionaresi aunelti- lancu. SÁrutà -me Nicule. cientä, dar chiar imensä. luerátorii 'si pot procura cu scázà- se se observe c& guvernul inainte de Nicolae. Te sárut si inca cu anima mênt considerabil asupra preturilor rilor anti- dinastice,se alarmeazâtoate, va avea de deliberat asupra le-plinà de veselie, caci tuenti Brâ- Si cand comparam toate aceste lu- gilor trebuincioase pentru intrarea in cr&rf eu cele ce se f&ceaa odinioarä, nupietei, lucruri de hrana si de imbrà- fünd -ce, precum vom dovedi, co- tianu pe care '1 numeam in intruni- câminte, retinerea este mai mult de misiunea tnsercinate. cu elaborareavigoare a nuoes Constitufis si de re-rile publice : «hotul hotilor, punga -se poate, dacä avem putin bun simt, gulat cestiunea finanfelor. In privinfasul pungaeilor 1» sé nu recunoastem cä s'a facut In cate-cat compensatà prin economiile ce codului de justicie militare., a re- luerátoriipot realiza asupra chel- politices din alar! guvernul va ur- lancu. Vino, vino In bratele meleva luni de o sutk de ori mai mutt detuelilor Intretinerei tor. produs pur si simplu ceace Ca-ma programa regen filor,care e deNicule, citi tu enti Cleoneal mencat aü fäcut attii: in ani intregi. a socoli ca o sarcinä principal& des In realitatetot ce casa de ajutor merile liberal - nationale alivotat. farà rusine, butoiul men f &r& fund, Acelora care, in lips& de alte acuza-dä lucrátorilor si familiilor tor, este voltarea rela fiunilor amicale cu toaterisipitorulaverei primàriei, stran-tiuni, se agata mereü.de sterilitatea puterile si cu toate Statele. absolut gratuit. Camerile din 1881 si 1884 vo- ge-me pe sinul téü Nicusor drag& I cabir.etuluï actual, le recomand&m cu Statutele easel. de ajutor sunt ast- tend codicile de justifiemilitare, Gratierea lui Pasici Nicolae. Ohl nu'ti poti inchipuicumtot dinadinsul se citeasca resumatulfel fâcute, In cat dupe ce un lucràtor tresare anima mea de mandrie când din acei ani, care confinefrasele Belgrad, 11 Martie. activit&tei noastre. In tot timpul eat a apartinut servi- D. Pasic',simt mâna ta in mena mea, buzele ciului calci farate, se bucurà de a- starea de asediü proclamata infostul set al partidulu'radical, a tostmele pe buzele tele, lancule draga, ,,Si dac& se vor desbr&ca o clipä de graliat. patimä, vor trebui s8 convie cu noi, c&vantagii pe care nici un lucràtor In timp de pace" ali interpretat dis- lancule care tolerai asasinatele, care nici o tar& din lume nu beare, el faceai pe Anghelescu om de treabà,numai steril tn lucr&ri de reforme nureintrâ când Inceteaz& de a munci positiunile.Constitutiunil din 1866, DISCUTIA BUDGETULUI si pe mine me înjurai do 48 de orie actualul guvern. col putin In totalitatea cotisa;iunilor tn sens contrar de cum leinter- In 24 de ore. lui, fie sub form& de pensiune via- (Prin fir telegrafie) lancu. Lipeste bine sinul ten de prete colectivistil azi;ceci,refe - gerä fie sub form& de restituire a ba- Viena, 11 Martie. Camera abor-sinul Nicule, Nicusor, caci pe ADUNAREA nilor Intr'o singur& plats. rindu-se la starea de asediü ce sedeazä discutiunea budgetului ministe-tine te acuzam eli ca ai mâncat pa- DE LA rulul de interne. ralele unei vàduve, care cauta apol 11 Iijloaee pentru familiole lu- poate proclama tntimp de pace, Ca réspuns d -lui Knotz care expri-dreptatea la tri'junal, cu felinarulCREDITUL FUNCIAR eriltorilor si prin urmare la legea din 1864,mase miraren sa ca discursul d -lui Va-in mânâ. Colectivistii, in ziarele tor, sustin Administratiunea eàilor Cerate s'a unica care prevedea cazul, a con -saty In contra aliantei austro germane Nicolae. Si tu Iancule, Iâneutule, a rémas fart réspuns din parten guver-tu, strange -me mai tare In bratelecá adu area generals a credituluigândit inca la mijloacele de a per- siderat'oca invigoare, si peo nului, presedintele Consiliului, comitetale, sârutà me mai dulce, mai dulcefunciar rural s'a Meut In termenulmite tutulor membrilor unei familii Tdaf!'e, a facut sé se observe ca delega- de luerátorí In stare de a munci, sé cale piezise ali dat guvernului lor sunt un forum competinte pen-Inca, caci to enti organizatorul ban -cerut de legesi c& an fost In per- delor de la Orfeü, tu bancheiai p &- intrebuinteze intr'un chip util tim- posibilitateade tru a se explica asupra politicei straine, fects regula eu statutele societatei. a seservi de osi ca guvernul va tua de sigur cuvintulzit de baionete, pe când en cram pul tor, scutindu -le de grija copiilor asa lege esceptionale. pentru a protesta In contra unor atar[condus laVacàresti de agentii tel. Reproducem aci articolele 52simiei care tot -d'a -una retin acass fie D -ni Fleva si Gre.disteanu figu-asertiuni. Iancu. Mai srrutâ -me Inc& o data53 din cod, asupra adunärilor gene-pe mums, fie pe o sorà sail un frate Cleone eel far& de rusine 1 rate, si se va vedea daca dornnii demai mare. ran tn adunerile care ali votat a- Nicolae.Mai sârutâ -me ïncào- 0DESMINTIRE la credit aü fost in regula and an Scoala froebeliana cele lega,si atunci nu s'ali scan- datâ, lancule, seful camoristilor. Vo-convocat adunarea intr'un termen (1'rin fir telegrafie) eam sé te Ingrop la noué stânjeni a- Pentru aceasta s'acreat o scoalá dalisat, ba nici me.carn'alipro - dâncime, atât esti de putredsidede mai putin de 60 de zile. Budapesta, 11 Martie. Ziarul gu- froebeliana, iutr'una din gritdinile testat. Dacet dar nielcolectivisti-vernamental Nemzet declara ca e nein-periculos. Lass -me sé me jot cu Art. 51. Adunarea general& se a-gàrei de Nord, unde copii miei ai lu- lor, niel interpelantilor nu le -a pe-temeiat& stirea care anuntA ca se facbuclele pitruluitéü, lass -me se a-dun& de drept In fie -care an la re-crátorilor vor fiprimiti, Ingrijitisi pregatiri pentru ocuparea Serbiel demestec suflarea mea eu a ta. sedinta societâtei In cursul lunes luiinstruiti In tot timpul cat parintii rut tn 1881 si 1884 ce. Coastitu- lancu. Imbatñ -me, Imbatá -me me- for sunt retinuti de munca for afar& catre Austro-Ungaria. El nu vede niel Martie. tiunea abrogase legea din 1864,pen-un motiv pentru a se abate de la poli- refiCu misdioaseletalecuvinte din casà. tica ce se bazeaz& pe respectul dreptu-Cleone, gPambRsul de cal,care ai Afar& de aceasta ea se adun& ex- tru ce azi sustin d -lor contrariul?ritor popoarelor din Balkani. Simpto-orgenisat bandele de pe strade, res-traordinar or de tâte on o hots rire Scoalií- atelier Pentru ce atetas andel, tusceuatmele ce se observa actualminte suntcoRlele de la 14 ei 15 Mertie, sire-a consiliului de administratie va so- S'a creat Indio scoalâ- atelier,unde gtirantia ca raporturile monaihiei cuvoltele táranilor din I fov. cu atâta perfidie ? Serbia nu s'aü atterat de loc. coti de trebuirltâ. flicele lucrátorilor vor Invéta lucrul Nicolae. *i tu lancule, tu 'care ai de mânà. lndatà ce munca for va Dacìi Constitutia abrogase acea pus pe un agent al politici sé trag& Art. 53. Convocarea seface prin publieatiune in jurnalele indicate Inputea fr utilizttá, ele vor castiga un lege, apoi cel care au retiiviat'o URMAR;REA LIGEI PATRIOTILOR asupra mea in Curtea Mitropo'1iei, salariü Cu care sé poatà contribui la And glontnl destinat miea lovitart. 45, eu sease zeci zile inainte deImbunätàtirea bunului traili alfami- pe calepiezise.sunt domnia -lur (Prin fir telegr.) pe nenoroeitul unier alCimerei, tuadunare; se va indica scopul convo-liei tor. Paris, 11 Martie. S'a depus o ce-laneule stai mereii pe sênul meü, Dupé regulamentul acestui atelier tnsile. cite! In bratele tale voi se mor. cafiunis ,si obiectelece se vortrata. rere de urmäriri la Camera' in contra In cas de urgents, termenul v ao mirth. parte din salariü, va fi reti - Stiro positiv ca' guvernul, si Ind for Laguerre, Laisant si Turquet, lande.Cleone, te iubesc ! nut si vérsat la casa de economie a specialgeneralul Manu, nicinusi la Senat, in contra d lui Naquet Nicolae. Asasinule te ador I putea fi redus la treizeci de site,Statului, ast fel càfetele esind din lancu. Mai sárutà -me Inc& odatâ.dar intr'acest cas vor fi admisitoti s'ali gânditm'Acar se inspireco-pentru a facerea relativa la Liga pa- atelier vor avea un mie capital. triofilor. Nicolae. Sângele apà nu se face !acei cari vor fi implinit formalità- Am avut ocasia sé citim statutele misiuuel acea dispositiune,lucru Senatul a ales o conzisiune favora- lancu.Niel colectivistul oro de institutelorcreate In diferite turi si treabà. tile prescrise la art 49, eu doué zile ce membri! el, patru ofiterl supe-bild urmdririlor. Tibisir. inainte de ziva fixatà pentru adu-mai ales de càile ferate stràine In fo- Camera vaalege mdine comisiu- nare. losul lucrátorilor; nicâieri ri'am ga- riorl, pot afirma. nea sa. sit Ceva mai complect si rational de Comisiunea Instircinate cuela- cat cea ce am gàsit In complexul

EPOCA 1-., MARTIE mêsurilor de i:rnbunàtátirea soarteiface se tmpingem Statula interveni lucriitorilor, Nate de administratiu-fare zebave pentru si së se obtin&, ca rezultat, aceiaei se-azi sub presedentia d -lui Th. Rosetti, Imbunátatirea ste-rie de «sill goale». la mirtisteriul de interne. INFQRMATIUNI nea càilor ferate romene. rei claselor muncitoare. Senu mal au- Vorbeam dáun & -z1 cu un actor din Am omis sé spunem c& ecoalelezim dr. acum inaintepe adversarii nos- x ! teatrul national, nu toemal din ce! mal Proectul pentru tnfliutareaunui froebeliane se vor crea inmat multetri acusându -nepe not conservatorii cáiluter', fidar oro cu ludecat&el de bun Sâmb&tà conferintä, urmatà deo centruri ale térei si ca ele vor folosiadmitem interven4iunea Statului,andsimt, nemultumit de attuala stare dereceptinne la Clubul Militar lacare `corp de giandarmerie tn comuneo la un numér deaproape 6000 lucre-este vorba de a ni secrea privilegi!,lucrad, mahnit pâni in adincul sufle-M. S. Regele a promis cava asista.aproape gata la ministerul de in- tori. et) ca nu admitem aceasta interventiu-tutu! de tot ce s'a Intâmplatel se In- x terne. ne, cand este vorba de a veniIn aju-temple la teatrul national, de la deschi- D. D -r. Kiriak, a fost numit medic Intr'un numér viitor vom publicatorul claselor muncitoare. El va fi depus probabilViueri statutele easel de ajutor derea stagiunii pana azi, el 'l IntrebamChirurg pe lûnga administratia dru- ei circularile D for, mai alesnotconservatori!, pe biroul Senatulul. d-lui director Gh. Duca, privitoare lesuntem interesatl ca se vindem mogiiledaca nu cum va are vre o speranta demurilor de fer. tnftintarea seoaleìor frocbeliane Indreptare, el anume din ce parteso- -ss- eiStatului In miei loturi la cultivatorits &- coteete ci ar putea se vini area Indrep- x D. general Btidisteanu, comandan- atelierilor-ecoale. ten! ; cite! voim se cream labasa Sta -tare. Cu o convingere ce nu ma! suferea Deputatii si Senatorii din ma- P. tulul o numero isá caseconcervatoare.replica, actorul Inc! response ce totultul diviziel de TArgoviste,a sosit in¡ornate se ìntrunesc asta seara, In Franta col maimare !conservator capitala In virtutea unui congFdiü.In saloanele Otelului Broft. este teranul. va merge inainte, asa cum a apucat, pana la Inchiderea stagiunil ;la toam- --x -sl16- D. M. Cogalniceanu: Asa este. ná, daca se vor lua misuri de autori- D. Vasile Alex itndri,e asteptat Ratli- Am spus crt s'a depus la Bauca D.Emil M vrocordat ne In Bucureeti. CESTiBEA TER.AMsCA : O natiune detatea superioara, s'ar mat putea indru- Nat.ionallt. de cutre32 7.000 000 de proprietaritérani este prinma teatrul spre bine.Si and l'aro In- actiouari, Reproducem aci cote va extracte din dis- chiar forca lucruriloro natiune conser- x represintând 887 actiunl,o trebat ce aeteapte de la autoritatea su- D. Thiron, a fost recomandat pro- cursul rostri de d. E. Mavrocordat, vatoare. Poate la ca cu oca - un moment dat séperioari, ce mésurt s'ar cuveni se ia,prof .!sor la Facultatea demedicinapunereluscop d'a sri,convoca zia discu;iunel legi, vinzere Statulw. fie Ineelata de nieteutopisti, poste séactorul imi respunse cam netncrezëtor:din Iasi. fie turburata de nieteaventurier! am- conform statuteloro adunare ge- D. Emil Mavrocordat : D -for depu-bitioei, dar cu toate frámInterile «sé se repete ce s'a facut asti -vari I» super Si 'me ad toga: «aceasta esteparerea, x neral t extraordivarït pentrumo- tati, nu cred sé fie o cestiune socialsticiale a le politices, remâne A. S. R. Principele de Cobourg, calm& ei dorinta gi speranta tuturora acelora ca- e dificarea organiz.rilacelelinsti- mal insemnat& pentru not de câtaceea al.traveazi revolutiunile sociale... re se intereseaza de soarta teatrululasteptat poimäne la Rusciuck,unde Imbunat &tirei stáreri muncitorilor agri- Proprietatea trebue sé devinapen-nostru national i» vine ca sé inspecteze trupele. tutiunl. coli. Este un lucru sea de netágaduit,tru Oran mijlocul progresulu!seü mo- Pentru a ostili In cât a ajuns o banalitete de aspune Cum se vede, parerea celar din tea x ar.ta at de ral ; ei cu ajutorul acesteiindependen-tru este formate. M. S. Regina,a vizitat eri Asilul ca toata bogatia aceste; tare eminamen-te câgtigate prin munti, ei sunt Colectiviltii laproiectulde posesiune Dupa o experienta tristi de atateaElena- Doamna. reform te agricola isvoriete din cultura pa- va ajunge la oalt& independent&.aceea lune, s'a ajuns la un rezultat,el mai x a B.ncil Nationale, vom mtntuiut, et) ca tosi aces care se daü laa spirituiut. Téranul intrat In Constitu-trist fricó, s'a Inr &decinat credinta ca Consiliul profesora) al Facultàteispune cä consiliul de administra- aceasta muncá, ei arendaei, si proprietiune prin legea electorali,trebue sé tari, ei muncitori Wee!, toot contribu-ocupe un lot cinstit ei onorabil In Stat.numat o schiurbare radicali, mutt malde medicina a acordato pensie detiune a hotïtrât data de 16 Apri- esc la aceasta Imbogetire. Dec!, ei caConvinti ca se'l interesem la mentine radical& poate de cat cea de asta -vara,1,300 lei pe an din fondullegatuluilie, pentru aduuarea generalitice- atingând nu puma! directiunea elIn- Hillel d -lui doctor Radian, conseciute, or: -ce lege care va veni In-rea tnstitutiunilor noastre. treg personalul conductor care mer-rute de actiouari, adicYt a pus ter- tr'un mod serios ei practic se imbune- EU, d tor, nu véd,un mat bun mijloe super or,ge la Paris se studieze chimia. táteasce starea muncitorilor agricoli,de a'l face conservator, de dar coprinzaod tnseet organisareaso- menulcelmai lung permis de cat de alcietatai dramatice, col putin purifica- x aceetl factor Insemnati at prosperiteteida ce -va de conservat. Cenci teranulrea el rumat o asemenea schimbare Aflitm dintr'o sorginte sigurácalege. noastre, va fi bine primita de natiuneava poseda ce va, va fi un adept al idei colectivieti vor se tin& Intreagi. ar putea srape ce mai e de scapat din o Intrunire Trebuesé ad&ogám,cilnoul lor de ordine ei un dueman alrevolu-proa mutt uitata elfoarte mult com-publica. colectivist, Al. Vericeanu a cerut, D- lor, nu pentru prima oar& se educatiunei. promise chestiune a teatrulul D. Brátianu, lush temänduse In desbaterile Corpuritor legiuitoareo Pe fie -care bucati de pamtnt, stópâ- nostru desi d-sa ea sé se fixezeacea datrt lege pentru vinzarea moeiilor Statului national. de un fiasco,se opune. nita de un téran, vet! gasio pusc& gata Dar acestea stint mésuri cenu se subpretext cel actionariiceréud In loturi mici la cu.tivatorii satenl. sé aperes proprietatea, zicra Thiers. pot lua de azi piné mdine, x Cred, d -lor cá nu este inutil dea ara- Acest elementde stabilitate el autorita- D. general Falcoianu, sefulma-convocarea unel adun&rl extraor- pe caretea superioara, de sigur svisatiel pus& relui Stat major ta aci cum s'aü discutat aceste legt Inmarea proprietate 'I aduce guvernelorIn curentul a fast primit de M.dinare, n'au cerut si urgenta. Parlamentul liberal. aristocratice, mica proprietate trebue lucrurilor de catre aceiaS. Regele. -- Oratoriiliberals din 1881 ei 1884nu se'l educa democratiilor moderne. care pot el aü drept sé faci aceasta, eraü preocupats de ideea de a Imbuna- nu poste lisa balteatâtea chestiuni im- P. S. Mitropolitul primat Afl tm c. d. Toma Br.tianuco- Creatiunea unei democratii ruraleportante pentru Stat el sé se ocupea- va ppeca tati starea muncitorilor agricoli, cipu- esteastazlpreocupa4iunea oemeni-cum la jumétatea stagiunef, de prefa-zilele acestea la Iasi. misarul guvernu lui de pelang/1 neaü In tot d'a -una cestiunea pe terê-lordeStat eng'eji.Aceastacrea - mul utilitatei fiscale, cerea legea teatrelor,de Inlocuir; In per- societatea c.reditulul funciar,fat. cátând sé vadatiune la no! nu Intimpina diuIcultatilesonalul conducator, ori la cine stie D. ministru de internea cerut te- daca afacerea oste buna sail nu pentrucare suet in Anglia. Acolo se cere colo- ce legrafie stiintâ prefectului despre eu situatiunea intolerabil. pe care tesaurul public, ast -fel In cat obiectul cerceteri asupra mersului artel dra- su- rala suma de 4 miliardec3 Statu! sematice la noi. ma ce chelttieste comuna Galatieu creat'o, va demisiona dina- principal et esencial al discutiunei Inréscumpere parntnturile particularilor, Fire indoial& ea el sus este aceiaetpolitia orasnlui ;et.iint& care s'a sicel post. atele parlamente, eranumal fiscalitateadupe proiectul d -lue Gladstone. Lano!, legel. din norocira. avem mogiile Statulus,convingere, ca el prin culiseleteatru -- dat deja, zice Posta; de sigur,cá a- Ast -fel gasim In aceste desbaterl cu-grafie prevedere! stramoeilor lut, ca situatiunea este Incordate,anor-cerista relatiune este ceruta in vede Asti't sear. amicii politici al d-lui nostrimale, el ca ma! curênd, ori mai Iterzie,rea proiectului d'a se lua pe vintele d -lui Fleva, care zicea ce estecare, constituind doneeniileStatuluf, are sé se limpezeasca la un fel,ci la seamaL. Catargiu sé tntrunesc Insaloa- bine sé vindem moeii,e Statuluf, pentrune ail dat ei mijlucul de ascepade pro anul nu se va mat repeta stagiunea deStatului cheltuelile politiei noastre. ce Statul va realise un bentfield mailetariatul campean, cum ziceaonor. d. nele hotelulul Otetelesauu. mare prin vinzarea acestor moeii de estimp. De aceia, fare a imparteei des- x Al. Lahovarijtn 'xpunerea Bade motive.curajarea el nerabdarea actoruluscu Administratia domeniului Coroa- - soi- cat pria arendarea for; ei d. Ion Brátia- ' feranul o date proprietat, trebue sé'icare am vorbit, tml pun toate sperantaneiaferindbiblioteceiseoalei de Expunerea de motive a proiectului nu adaoge :«S'a cerut ca t.ceta care ardam ei instructiune ca sénu fie prada bäeti din comuna Gherghita, jude-de lege al d-lui Maiorescu voi sé cumpere moeüle Statutul se nu In interesul autoritátis pentru Inainta- pentru re- ideilor falce, legendelor ridicole,pro-rea culture: in aceasta tare, el nu pottul Prahova, 9 ciirti frumos legate,organizarea ïnvëFäméntuluï, nef ind fie silit sé plateasca niuiic la inceput ;gramelor mincinoase. Nu trebueca fa-admite nici un singur minut ci situa-ministerul i: aduce vele sale mul-hied s/drsilä, nu eil gasesc aceasta dispositiune ca coru natismul ei amenint.trea se'l poatiex- am putut'o publica petoare. Si mai spunea tot d. Brátianup'osta ei sé'I gescascá desarmat. tiunea actual& de la teatrul national tumiri. azi cum am fägáduit. 0vom publica este definitive,ci cu desevéreire pro însd mdine. ca e bine sé vindem mogiile Statuluf, Este imposibil c-i instructiunea sévizorie, un fel de Incercare, o experi- x pentru cuvintul ca Statul esteun rednu ajunge pini la el, sé nu simt& ei el D. Nicolne Crisovelone, proprieta- enta mai inuit care va servi la viitoarearul mosiei Ghidigeni, judetulTutova, - - administratorei ca aceste moeii vorcá, stipen pe bucata lut de pamtnt, tre- stare de lucruri. educe mai mutt venit and vor it In altebue sé fie stapân ei In administratiu- oferirid gratis lemnul ferul tre- ll. Nicolae Fleva s'a tmp.catsi natant de cât a le Statuite». Si ce am aceasta el ei cu d. Moruzi pe care fl nea comunali ;caci el munceete pen-aceasta credinta, las d'o parte ce are se-buitor pentru facereaa trei apere- acuza c. Un alt liberal, d. Costinescu, zicea ca,tru patrie ei'e1 de strigele pentruea. se Intêmple, el me ocup iar de ce setort contra sioiurilor de ghiatitlafabrica monedit falsií. dace vindem moeüle Statului, nu trebue Ast fel, cand asocifnd aceste 2 idei podul de pe apa BPrladulue din ca afacerea sa fie proasta pentru Stat. Intimpla tn adevér acum. co- Mâine eprobabil c. seva 1m- to caput seti, aditi stap.riirea In admi- De ce dar aceasta IncepetInare d'ase muna Ghidigeni, plasa Codru-Peres-Oca si cu Andronic. Fend ca vindem de bun& voie, trebuienistratiunea comune! ei sscrificiul per- chiv, jud'tul Tutoya, ministerul sa vindem cat putem mai bine ; ei pen-soanet sale In interesul unei patri!, lamentine peafie piese care n'aduc lume, ií -ß- tru fixarea pretului vtnzarei, In lac sédestinele c ireia este legati ei ferici-de ce eceast& piacere ciudata pentruexpritztà multumirile sale. Inmultim arenda anual& de acum cu directiune d'a ridica cortina neconte- D. Gheorghe Iaucovescu,direc- rea lui, va ajunge la adevérata concep-nit pentra lojiel staluri goale ? Pe a- torul prefectureï cifra de 20, precum este Inproectultiune a suveranitetei sale, In aceaste. zifleele teatrulul citesc regulat, sub ti- ST IRI MARUNTE dinIa,lomita, a care ni se presinta, sa Inmultim aceastanatiunea romana va fi fondati Intr'untlul : repertoriul lunei curente. demisionat din acelpost din cauz. arende cu cifra de 25, sea in cat Statulmod indestructibil. (Aplauso). o mul- time de titluri de piese, vachielnoi, 0 telegram& anun- te,ce. un uragan s'ade boalil. se realizeze prin aceasta un beneficiü N'am, ca conservator, sé respund la nepustit peste tot canalul de Suez elci na- mal mare. de ce nu se represinte In locul celarvigatia e intrerupti din toate principiile radicale care ail fostc &zute ca Petecul lui Berechet, ìnlo- cauza asta. In zadar ceti -va oposantf vorbiaü de sustinute¡deoratorul care m'a precedat.cul celar mucede ca Muschetarü, In lo- Proectul de intrevedere triere regina scopul leget, care trtbuia se fie acrlaPrin4ul Neculat Bibescu a alunecatpu-cul color résufleteca Manrvrele deSpaniel si a Angliei va fi probabil peresit. de a face cat mai accesibila pentru té-tin pe panta sentimentalisruului. Nu Regenta Spaniel e indispuse de A3A rani loamnä ? Neaparat ca nu poate fide vre -o acltisitiunea acestor loturi ;In vreaü ca teranul sé creeza ci poate silicat o cr,uzá : nu pot fi reprt

EPOCA 1 MARTIE 4111111Talaiaar brica rachiü, avêndprunele tn fermentare si drojdiele tescovineispre fabricare'; iarPROIECTELE in art. 5 este vorba FINANCIARE NoT suntem nevoitT sane preocup'imbanT vor coprinde 835 argint fin si de pedepsirea contra - ALE numai de interesul nostru 165 URMARIREA LUi BOULANGER venitorilor derea credinta. Cu toste a- acela ne impune material, si pera din mie aliagiü. cestea daca redactiunea art.5 nu pare Ej* UVER1!'ULUI monometalismul d Greutatea yi dimensiuuea lor esteur- (Prin fir telegr.) destul de lamuritá,nu se va opune a i se aur, de oare ce toste controverseleIn- metoarea : da o conceptiune mat precise. D. Ministru definance a depus pc, biu- tre aur ei argint, Inm ti tojta Europ Bacata de 5lei, greutatea 25 gr. dimen. 38 milim. Paris, 12 Martin 12 ore ziva. Se Art. 4 se p- imeste nemodtticat. roul Camerii urmatoareleproiecte dirge: de fapt s'a stobilitmouometaiismul '1 ° Ii, ie , 27 desminte sgomotul, cum cä Boulanger aur. lei, 5,, 43 La art 5 se iveste o drscutie intred -nel i/4 leu 212 18 va fi urmärit. Ciurea, N. Fieva, M. Ghermani, etc. llodiflcarea organizarilB ancia In adever, printr'uncaecurs de 1m- Toleranta titluluieste dß'2 /1000 pen- Art. 5 se primeste cu omoditicarea d -luI Nationale N. Fleva. prejurarl destul decunoacute d v, bueat3 de 5 lei ei de 3/1000 pentru Se voteaze apol pân& la art. 7. Despre aceaste I modificare am vorbitd -!or deputar, In timpul dinurine, ar-tele -alte monete de argint. La orale 5 1/2 sedinta se ridica. deja In doue artitoleprecedente. gintul a fost recunoscutincapabil de a Toleranta greutatei este de 3/1000 mat sluji ça m'suretorinternationaltrupentru bucata de 5 lei, di 5/1000pen- ULTIME INFORMIT1CNI Transformareii 'sloculuimetalical valorilor, $i comerciul lume!, al Dancü ',Nationale schim-tru bucatile de 2 lei sii loti aide 7 /1000 CAMERA bul Intre natiuni ,i continente,aste -zi, pentru bucatile de 1/2 led sad 50banc. Idea unes coalitiutiia partisani- Expunere de motive se face exclusiv eu ajutorulei pe baze Art. 6. Monetele de aramase corn- ,,Sedin(a de la 28 Februarie aura lui. pun din93 /i00arame,4 /i00 cosilor,1 /i00lor d -tulLascar Catargiu cu ele- 1889 Prin proiectul de lege Sedinta se deschide ce s'a Yntocmit AceastA stare de lucrurleste poatezinc cu o tolerante In mai muttsad inmente liberaledingrupuld -lui laora I1/4 sub pentru reforma Bancel Nationalea Ro-mat putin resimtite lntr'o taremare si mai putin de 7/1000. Greutatea si dimen- presedintia d -tut I1.Isvoranu (lind presentamAniei s'a prevezut Dim. Brrttianu, este Yullturatä. 120 d -rii deputati. cabiletele de bancadesvoltata care'el satisface cea maisiunea lor este cea urmatoare: Se tndepiinesc forma- se fie preschimbate, lapresentare, Inmare parte a trebuintelor sale prin Bucata de 10 banc, 10 Un mare uumer din amici! d-lui litatile obicinuite,se fac mai multe cererimoneta de aur. grame, 30 mili- de pensiuni siindigenate. produsele agriculture! si industrie!salemetrl diametru. Catargiu nu vorse auzrtdespre Consecinta acestel mesuri « e e este ce. sto - nationale; ea este 1ns& imediatsi zilnic 5 5 e 25 « o asemenea tmpereAere si, dup. cul metalic al BAnceiNationale, consis-simtita de o tara mica ei e « 2 « 2 « Legea pentru vìnzareabunu- tend in moneta de nedesvoltatA 20 « cat afl.m, rilor Statului argint de 5 IeI, seInca precum suntem noi. « i e 1 » 15 e tnsusid. Lascar Ca- fie transformat Inmonete de aur. Spre Indestularea trebuintelornoes- Toleranta greutatei este de 15 /i000.In D. C. D. Popescu,raportor dâ retire Proiectul de lege targiu Impärtrtseste az! acest mod articolului 39 in cuprinderea ce am onoare a su-tre cu produce ale industrielor,no! mai mult sad In mat putin. d'a vedea. urmatoare :pune deliberärilor d -v.,are de objectsuntem avisait aproape exclusivla im- Art. 7. Monetele de aur sträine, fa- " Pretul regulat din vinzarea to loturlvadarea autorisatiunei port ei tot eu prisosul agriculture! iì afectat la amortizareadatorieipublice. necesare pentru a noa-bricate dupe sistemai monetar zeci- Á «Aceasta dispozitiunenu priveste de câtse putea preschimba monetele dear- stre 'I exportera. Prinurmare, suntemmal metric, avênd acelasi titlu,greu- S'a depus pebiuroulCamerei capitalul prevezut to tabelade anuitati.gint de 51ei,pane lasuma de 30.000,000tintiti pe doue parti de comerciulinter-tat! ei dimensiunt ça si monetelero-raportul privitor la creditul Dobâuz le se vor tnscrieIn fie care an inlet, In monete national&de aur, care senational ,si de curentelece se stabilescmane, se ver primi la toate raselepu- cerut budgetul de veniturt alministeriulul do-posta servi ca fundatiune laemisiuneaIn el ea privire la instrumentalde me-blice de o potriva eu moneta legalaade d. ministrual lucrärilorpu- menielor, si vor Inlocui venituldin arenzide bilete ale BAncei Nationale. surare a valorilor, adir& la specie detorei. Cele alte monete deaur sträine blice. care se redue treptat cu vînzareamosielor.» Cheltuelile necesare pentru bani primiti si c -rati exclusiv se vor primi la casete publice dupa un D. G. Panu propuneun amendament aceaste In tran - Acest creditse stie cii este de la acest articolcare ti transformare se vor acoperi prinpretulsactiuuile Intro natiuni. tarif stabitit prin o lege. ade a forma un stock argintului celor 30.000,000 lei Ca necesitate inexorabile, felul 10 milioane. de rezerv&, din rezultatulvinzérel mosie- moneta cir- Art. 8. Monetele de argintnu vor lor, ear& nu de de 5 lei care se vor demonetise. culatiunei externe se impuneStatelorputea fi liberatoare de cat pentrusurna a servi la amortizarea da- mici $i pentru valuta nationale, toriei publice, Si fiind -ca aste -zi diferinta Intreaur dacamaxime de una sate lei (100)lei;iar Mal multi colectivistl dintre D -sa tsi sustine amendamentulpunênd In$i argint este deaproape 30 0/0, la care este se nu se jigneascaIntreaga gos-monetele de bronz pentru suma de let mem- vedere ces'ar puteatntâmplatntr'uuviitorurmeazA a se mat adaoga si cheltuetile poderie. cinc! (5). briclubululliberal- national,ail mal apropiat sate mat departe.Sunt 140,000 oe fabricatiune ei de nierdere evaluate Proiectul de fata, d -lor deputati,ti- Art. 9. Afera de monetele nationalerugat pe d. Nicolae Fleva se faca. de t &ran, care n'afi pemêntde roc $i sun(la 3 0/0, In total 33 0/0, result&cA Sta- nand sesma de curentul stabititasta -zIfabricate si puse In circulatiune pane 48,000 care ail mai putin deun hectar ; si va avea se soporte o sartina de a-In lumea hotirttoarecu privire la alela promulgarea lege! de fata parte din club sise asiste la dis- alte câte -va sate de milcare ail mai putin nu se valiunile care se fac acolo. de 5 hectare. Er bine,dace pmêntul n'arproape 10.000 000 lei, care se vorpro-comerciului, va propune adoptareaeta-putes fabrica alta moneta de cât In vir- tï indestulator atunci cura, dupe cum se prevede prin proiec-lonulu! unie de aur, declarândmonetatutea une! legl speciale. ce se face cu tarani1tul de lege, printr'o emisiune D. Nicolae Flevaa declarat cä care n'ar avea de onde sa cumpere?In ca- de rentsnoastre unitary $i liberatoareleul de Art. 10. Monetele nationale usateprime$te, dar cä nu zul acesta Statu) s'ar gasito mare Incur -amortibill In tipurile de 5 0/0 sad 40 /0,aur, iar leal de argint remanêndmo-se vor stringe, topi se vor Inlocui va veni de catura. De acea d -sae de parere ca pretulor printr'un Imprumut sub alta forma,neta divisionari, cu forte liberatoareprin altele nou!. cat peste vre-o doue z;le. rezuitat din vìnzareamosielor Statului In dupe cum va fi mai in interesulSta - numai pine la suma de 100 lei. Art. 11. Toate dispositiunile legilor loturi sa serve lacumparatoarea mosielor lui. Cred si sent convins, d -lordepu-contraria legii de fata sunt ei roman particulare care apoise fie vendute tara - Ministrul financelor, M. Ghermani. tati, cA prin aceaste legese satisfaceabrogate. Fostul deputat socialist d. Las- nilor in conditiunileprezentet leg!. Cu a- o dorinta legitima a comerciulul cest chip se va inconjuraun pericol ce s'ar Project de lege nos Ministru financelor, car Veniamiu invalidat de Camerlí putea ivi In viitor, iarpe de alt& parte s'ar tru atât de lncercat In timpul dinair - M. Ghermaul. pentru necorectitudinl constatate tri face chiar un servici!( Art. 1. Ministerul financelor esteau- me prin fiuctuatiunile agiulul dintre proprietarilor care c,-:- r_r_ r.L: sass- rsr- __r..:.r_-,._r-ay.- alegerea sa, sunt numerosi to aceactatarasi care senttorisat a transforma In moneta deaurambele noastre feturi de monete,decre- _rr_ct a fostincorporat tit doritori de a's1 vindemossele tor. stocul metalic al Bence; Nationalea Ro-tite egale prin lege $i primite atiltde regimentul BacA.ului, deoare-ce nu D. Panu termina rugândsé se voteze a- mâniN! pene la concurentasumel dedeoaebit in comerciü. amendamentul d -lu1 Take 30.000,000 IeI. satisfäcuse logea recrutäril. D. Valerian- Ursianulonescu. Ministru financelor, DEPESI Art. 2. Cheltuelile depone un a- necesare pentru M. Ghermani. x mendament prin carese prevede ca ju-efectuarea acestel transformer!se va PLECAREA LUI MILAN Primim din partea BAncei Româniel de metate din pretul regulatse se afectezeacoperi prin pretul argintuluia 30mi- Project de lege aid urmatoarea circular &: pentru amortizarea datorieipublics, iarlioar,e lei monete de 5 lei, (Prin tir telegr.) cea -latte jumatate sa serve lacumArarea care se vorpentru modificarea lege! din 14 Aprilie de mosil particulars. demonetise; iar restul printr'o emisiune 1867 relative la infrintarea unui iloti sis- Londra, 12 Martie. BANCA ROMANIEI D -sa 191 desvolt.e interpelarea d de rent& amortibila 50/0 sad 4 0/0,or tem monetar si pentru f-tbricareamo- Se anuntf din -sale. netelor nationale Belgrad ziarului Times çaregele Milan D -nil I. Nadejde $i C. Popovicipro - printr'un Imprumut subor -ce alta for- va plece. Lun!. Baceresti 1 1/3 Marcie 4889 pun pe rand doue amendamenecare se ma se va gasi de cuviintA. pane laun Art. 1. Unitaten monetarea Roma - D resping. capital efectiv de 10 000.000 tea. niei este leul de aur. Un alt amendament al d -luiMoise Ministrul financelor, M. Ghermani. Un kilogram aur, fiue.ta 9/10,valorea- DESFIINTAREA LEGATìUNILOR Am onoare a vë informa, cA In vir- Paca se respinge dNa3emene. ze lei 3.100. D. !ritmai loueson, Indesvoltarea a- tutea decisiunei Comitetuluinostra mendamentulul séü, numeste majorilatea I,.FIINTAREA ETALONULUI DE AUR Art. 2. Leal se Imparte Inuna suta (Prin fir telegrafie) Central, Sucursala noestra din Ca- efemerd$izitece. Id. Nadejde a vorbit Expunere de motive parti, denumite bans. Londra, 12 Martie. Se. crede cA gu-lati intra cu zioa de ast". -zi In ii- ca reformator socialist, d. Panaca agro Domnilor deputati Art. 3 romane sent : vernul sêrb are de gând se suprimechidatiune i ça direttorii attuali, nom, va veni un altul care va vorbica. eco- a) Inaur: legatiunile din Londra,. din Roma, siDomnii nomist, dar niment n'a tndraznitse vor- Sistemul nostru monetar actuala a- Bucata de 20 lei baasc& ca legislator. vut de model sis.;'mul bimetalist din Atena. Un singur ministruar gera a- « 10 le! afaci-rile din Roma si din Viena si D -sa nevorbind ca nimeal, nidica legis-doptat de uniunea morletera latini!.Ro- b) in arl;int : un AUG. DALL'ORSO SI GUSTAV WEIRAUCH lator, apostrofeaz& guvernul, vorbestede mania nefacê id ipse part.: dinaceaste altul pe aceleadin Paris el din Londra. partidul liberal- conservator, de Manolaki- Bucata de 5 lei uniune, monetele noastre deaur ,i a « 2 « sunt insircinati cu aceast& lichi- Costaki leader necontestat al acestui partid. de argint nu s'ad bucu,at d. BULGARIA SI SERBIA dare. Dupe multe asemenea (raze, d-sa cere favoa- (( « i INü rea Insemnata de a putea circulaca « « sé se formeze un fond pentrubiserici $i 1/2 le! sad 50 ban!. (Prin fir telegrafie) Printr'o circulare ulterioará veti scot(, iar dobtnda banilorprovenite dinputere legata pe un teritoriü atât deIn- c) In arama: fi instiintnti de iuflintareaune! Su- vìnzarea mosielor s8 serveasc& pentrua- tins si bogst cum este acela al Statelor Bucata de 10 ban! Belgrad, 12 Martie. D. Stoianoffcursale a BAncei noastre la Braila. mortizarea datoriei publice. ce conapun uniunea latine. Monetele « « 5 « trecêud prin Belgrad, ar fi primit noastre nationale pot circula cele Primiti D. salutArile mete dis- D. lonescu termine cerând ca altil sa dea cu putere « « 2 « mal bune asigurari din partearegen-tinse o forma am'ndamentulut d -sale. legali. numai In&untrulfruntariilor « « tilor, In privinta mentineret buneleor D. Alex. Lahovari spune ca dupa d noastre Inguste. i ban. Director General -sa Art. 4. Monetele de aur coprindti-relatiun! ale Serbia! el Bulgarie!. crede ca s'a spas in aceasta chestie totce Dincolo, ni se impune in toate tran- D. de FRANK era de sous si revs mal melt. D. Lahovari sactiunile noastre mijlocul liberatortlul de noue parti din zeceaur finsi o respunde cu asprime justificatA d -lui Ni-asa curo convine pietelor parte din zare aliagiü, avêndurmetoa- O DECLARATIIE colaelonescu zicênd : «Mai bine a face financiari-rea greutate ei dimensiune : ORA 6 1/2 ceva de cât a critica nimic.» Reproseazalor cu care avem a face. Piesa de 20 lei, 6 452 /1000grame In (Prin fir telegrafie) d -lul lonescu privileg,utce i -a acordat Ca- Discutiunile ce se urmeazA in pri- greutate si 21 milimetri in diametru. La Cantera, discutíacontinua mera d'a se preumbia pe din afara din re-vinta celui mai bun sistem monetarde Piesa de 10 lei. 3 226/1005grame In Paris, 12 Martie, ora 1 d.a. Na -asupralegei pentru vìnzareabu- gulament precum si forma putin cuviin-admis poate fi de un interes practicgreutate si 19 milimetri in diametru.quet, Laguerre, Laisant sci Turquetaúnurilor :. tatului in loturi. cioasa cu care a vorbit la adresagaver- pentru terile cele mar', care singure & edlnta s'a indris asta -zi nulul. surit Toleranta titlului el agreutatei esteredactat o declarajie princare acuzcl la ri- gulatorul circulatiunei mone-de 3 /1000 In mai mult saü malpatin.guvernul cat e sugrumel torul libertä(eio 1/4, dupe ce s'a respinsun a- (Scdinta urmeaza). tare; pentru o tare mica caa noastrA, Art. 5 Monetele de 5 lei coprind mendament al d -lui G. Panucu ansa, asemenea discutiuninu pot avea ti-si denun(ä dittatura parlamentaraca52 voturi contra 28. de cat o importanta teoretica. tlul de 000 argint fin si 100 aliagid;iarodioasei întru toale, darpe care jara monetele de argint de 2 lei, 1 led ei 50o va sdrobi.

FOI j'A Z /AR UL UI « EPOCA» perit de un stol de peser"rosie. De sigur erati pate pe pântece. 'Mf inchipuiamcum vanut de idea tea voi zeri In curand ff areanzii pe care'!cautasemparsa, tntr'un museü, cu o note lipit& stra-Mai Inter niste ripetepe care le crezul cu Gaspardo ei care se Intorceaü lucita mea vieti me. date de (0) la ciu- sub picioarele sale, pe carevor fi seri - Nu fAcusem mult drum si dtnsul, me càlàuziràpena burile tor. se cuvintele : auzil unla locul unde era intinspe crengi. A- Ei se ailed tocmai deasupra capulul vuet saü mai bine un freamét Inramurljuns acolo, recunoscul ça atele bIAYNE-REID mf ü ei la o distant& de cet purin 00 de «Dat de capitanul Mayne -Reid. 0-par -ca cine va ar fi umblat laocre -care tipete mortt la Batabano (Cuba).» distants, dinaintea venead de la doue peseri de preda,de metri. Dar pasca meaera incercata cu Aceste eraü gandurile mele, In timp mea. C&lau.it de a-la dol vulturl care se bAteaüpentru v!- gloante, si de o data, oprindu-mi calul, cest sgomot, me grábit dea merge Innatal acela pe care nu'! o pusei la umer si descárcAi amindouece me furisam sub paletuvierime su-partea de ande venise. Zerilun ora omorlse. iam pe drumul for aerian. care, ca si mine, mergea printre Fiamandul era mort, stateaintins, focurile In batalionul sbur &tor. Aceti coped! man cu aripele desfaeurate, semenêndcu un 0 STRAW INTtUPLARELi CUBA Un strig t ciudat respundeei se de- alcetuiesc o paduregiieri. sarf stacosiü aruncat perta aIAbind foarte ciudate. Eí n'ail trunchiurigroa- Era un negru nalt, gol din pe crengi, si ga- cu cat sedeparta si cap pen& tul seü cet lung atârna laun picior de banda. Tinendseam&de distantsse, ei numai tulpine ei radecini late deIn picioare, si nu aveape trupullui, desubtul corpului. cAte -va degete, care nu se tnalt&in li- V. cea mare de lacare träsesem, Imi negru ca carbuncle, macar o bucate de Din fericire, nu cázusein noroi, de spusel cä nu nimerisem nid!-ana sailnie dreapta de asupra pamtntuluici al- pinza cat mâna. ande nu l'as cetuesc o Impleticire de ramurice merg De o cam date aceaste fi putut lua, chiar data ( Urmare) poate nemaI una din paserile acele; de ar &tare nu mel'ae fidescoperit. II luameu tngrijire, a ea meSi pregateam se 'mi urinezIn toate partile, noduroase, foarte tari,mire prea mu t. Ampresupus ca esteapoi me entorse! 1ndArAt. drumul. Dar, In acel moment, bagat sëmenând eu niste labe de paiangeniun sclav al plantatiunel care se ducea Fiind c& cunosteam foarte binedru- deuriaei. Sub acest desio se Intinde se se scalde In mare, Veen' ce nu me mai puteamIntoarce mul ce aveam de urmat, nu mai seam& cA o pasere peresise betide si o a le carel valuripe talea pe care venisem. Dar aveam se cobora Incet sburândcu greü. Cumlastine. ear ramurile las Intre elele vedeam tormai printreerengí. Dar ce'mI nevoe de dtnsul ca se me celAuzeasce. niete spati) tndestuletoare ca se sepoetacAnd Incepui a nainta pesa ? N'aveam de cat séme Indrept Imi spuse de altmintrelea c&vafl a- experienta mea de vechiü vtnator,nu spre el mai re-in linie dreaptaspre mal, pe care'I za- me mal puteam Indoi caunglont omerge destul de lesne de la una la alta.pede, strigtndu'I, purtarea lul(memire. cas& mai In acelast timp Cu mine si, tn lo vise. Ele desemneazA chiar fireeteo multimeNu respunde, in adevér, la chemareaream adinioarea. or -ce caz, malt mat nainte de Intoar- de alee si de cerArIprin care misune.mea si nu se arate nice de cum dispus In acest stop, me intorselIndate Ina- cerea lut don Mariano Local unde me aflamera o limbi denenumërate storpi!, crabi, poi. Dar lncredereamea nu tinti malt pámtnt destul de descoperitá, avênd de si tot felula astepta sa'! ajung. Din potrive. :elo Gaspardo imiera foarte simpatie si de reptile, precumeitotirepresen-lue la fuga, ca un dobitoc selbatecsur-si se schimbe repede Intr'onesigurant& 1ml pares bine c &'f pot o parte o padure deasa de manglieritantii scârbosí a! rasel saurienilor, care In curând deveni si ea teama. Mal face o piacereai de alta o miastina ascunse.sub niete In-prins In vizuina lui ;si lunecând prin dându -i voea ce 'micerea. tre altii crocodilul siei caimanul indi- desis, mai repede de cat mine, dispe-patin de cince minute dupece'mi gA- Ne despertirem dar, palmierì. Aceste doue soiuri decopecl,digen al insulei Cuba. sisem paserea, umbiam zicêndu -ne untilde ei deosebitl, sont totuna de urlii ru In curand. Putusem sel ved obra- printre desi- altuia :In curând I Copacii din ordinulrizoforilor nuzul o data sad de doué or! pentrucA se eul de mangliers, fare astice fac, par- $i, Band pintene calului.vinetorul cuplantatorilor Cube!, Band le fugevre-sent totede soiulacest I. Sunt malintorcea ca se me veal, si bagasen deca ae fifost orb. Dupe cince minute, un sclay. Gel dintel dad negrululo me opri(, cani o grozave emotiune pieles gatlbena, tra! maizise plecând :hrana lndestulátoarespre a'l sustine,multe felurl de manglier! si de paletu-seam& cA era stricat la fata,... devar- fa- Mergi cu D -zeü t eel de at doilee Ii dad un adápost andevieri, pe coastele terilor tropicale,ton-sat, f&r'Indoiala. cea se bate iuima mea ;pricepusem Abia '1 perdusem din vedereelvo- nu'l pot urmiri cainji. te avênd aceeaei menire Inopera ge- Iodata mi -am adus aminte descriptiace'mi perdusem drumul, eame rataci- nerala a nature! &dice dea opri nava- sem, nu cum terataceeti pe drumul cea lui resana inca la urechele mele, Flarnandul meü ctzuse inmijlocul ce'mi fAcuse Gaspardo de Crocodil. Nu Band auzit de o date alt vuet.Mal Intel lirea mArei asupra pemintutul. me indoism eA Intâmplarea me mare, ci in mijiocul unei paduri fareta- mi -am tnchipuit ca paletnvieritor. Dupe ce me uitaibine Manglierii, marine' ast -fel neconte- puse-rare bine insemuata, sad lntr'ocam- e pltngerea mere'la loe, me coborli de pe cal, il 'POI denit tere.uului ce l'ad ceetigat se in fata grozavulut sclav negra. Fiindpie fare margini $i chiar far& a le caror valurl se sdrobead destInci. un arbore ei me ("usel se'mI fad vic- dinainte,cA nu aveam de gand se me mesorcu potecä I Auzisem mal de multeori acest vuet, alcetuieee Cu timpul pedurt de malmul-dlnsul, in ace) moment ei mal umblând prin padure. Dar tima. te leghe de de.sime si se rldic deasupra eu seam& cugetand Trebue sri márturisese cA, on taicum,unor noroae pe jumastate liquinde, In acel lot, me Intorsel Inspre par mal adâne, 'mi dedurseamA ca eranmi -era chide de a nu fi pe tea onde o apucasem ca siimi la o mare distante de gAsit la quar-carts ornai nu le poate strAbate, denu caut fia- (Va urma) mal elc:' tre - tierulfor general pe flamanz!, gidecl mandul. buia se me fi Inselat, de sisgomotul dupe obieciul maimutelor, adicândsa- Din o intamplare de necrezut, nu 'mi parea red c& am pus mana perind de pe o rainurape alta. gAsit ce auzam semina cu acela marea. Apolunul. Vezusem, de altmintrelee, cá acea pasêre, si tocmai când me aster,- bagli de seame ce elvine de sus. A- a- In aceste dcsieurs miti furieasemspretam mal putin. CACI, dupe junsesem tormai la o poema, $i cela pe care'I ucisesem era din coi maia cauta pe fiamandnl med. ce perdu! ridi - marl, de o coloare rosie aprinsa pine Dând la o parte ramurile mcren din vedere, si me aruncai Inpar - când capul, vazul cerulaproape aco- cu mane, metea cea mai deasä a tufiselor, nu'msmat la capetul penel cozel, ei canu avea oduceam de la o redecine la alta,susti- aduceam amiate unde se fi pututc &dea. EPOCA i MARTIE

DE VENZ.1REdinCaleaiPlevneÇNoEL2 Aceste case au trel pravAlil cu odA11e lor, de- pendinte Si curte deoseb'ta. CaQele se compun PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA de 14 odal marl sus, camer& si bufet, Jos sunt 4 odat de slugl, baca arie, 2 pivnikl, grajd de LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 (SOCIETATE ANONIMA) LA LIEGE (BELGIA) 6 cal, §opron de tres trasurl, curte mare pa- -vas vata, alta curte dosnica si gradins Odaile de No. 3.-- BIUROUL L BUCURESTI, S rRA 3A ESCULAPNo. 3. sus toate tmbracate cu iiArtie. Gaz ,si clopo- t "le electrice tri toata casa. A se adresa, 12, Cales Plevnel, Constanta Soutzo. (957) Oegfit6 8jÁ{Zli iiVO STUDII, CONSTRUCTIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE i PA SI DE GAZ INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro-metalic alDoc- PRODUCERE ANUALA DF; TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kit. DE ARENDATrOPESf1i_1C0.DÓRATOIo torului Borsodi pentru vindecarea slabwiunei barbatesti. Apara- ora de 13ucure$ti, cu han mare pe ,soseaua tul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea OlteniteI, cas& de arendag, magazll; Invoelile FORJE, TURNATORiI, ATELIERE DE CONSTRUCTIE depuse si primite de locuitorl, care au $i arat este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, semanat In toamna trecuta mal multe po- pentru a readuce barbatului slabit puterea perduta si '1 face in MOTORI HYDRAULICI, STAVILARE, ROBINETE, FANTANI, goane. Doritoril se vor adresa i2, Calea P1ev- zioa cea d'întêia potent. El inlatura si slabiciuni de ori ce fel. GURI DE FOC -- nel, Canstanta Soutzo. (959) Preciurile : 1 Il. 55, 2 fl. 40. 3 fl. 30 ONEST SI MUNCiTOR cauta un CONSTRUCTIF DE UZINE DE GAZ UNUN(WjINED1 ll post de Ingrijitor de mosie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti- ATELiER PENTRU APARATE ELECTRO-METALICE, PATENT DR. BORS04I SPÁRGÉTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON lor No. 64. 1109 VIEN, II NESTROYGASSE No. 6 Incalzire cu aburi, T U B U R I cu elete si obicinuite DE 1NCBIRIAT SI DE VENZARR>átoe arri Brosuri detaliatie se vor trimite cu preciul de 50 cruciet Bulevardul Elisabeta No. 12. In parte salz In total. Medalie de argini: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Se cauta un representant apt pentru România f Medalie de aur : Craiova 1887. DE I1CIIlRIAT SI DE VENZARE stire 940 Clementel No. 21. A se adresa Calea Doroban- tilor, 24 de la orele 12 pane. la 2.

CASA DE SCHIMB 613 --sli..., CASA DE SCHIMB MOSCUNACHMI. fi No. 8, in palatul Principele DimitrieGAi,° Sir. Lipscani, in facia noei cladtr Bancei Nati.r..c e M. FERMO FABRICA DE MASINE AUGSBURG (Dacia-Romdnia) Strada Lipscani, No. 23 Cumpéra si vinde efecto publice si face ori-ce Fondatä ln anni 4840 IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe actiunl de la 1 Decembre 4875 schimb de monezi campera si vinde efecte publice si face or -ce schimb de monezi Masine de tipar Cu 1 cilindru Masine de Pachetat $i de Satinat Bucuresti Masine de tipar eu 2 cilindro Elevatoare pentru edificii cu mat multe etaje Cursul pe ziva de ,]8 Februarie 4888 Curan I Buouresti Masine de tipar pentru a ti pari de o data cu 2Instalatiuni de Transmisiuni de Cump Vinde 28 Februarie 1889 culori Masine Cu Aburi ,si de 4 96 Renia amorlisabila 83 !3y ) functionind 6 96 Renia amorusabila 97 96% Masine de tipar cu cilindru Turbine 5 96 romana perpetua 975( 98% Masine de ti par fard cilindru 7) PEDAL 6 96 Oblígatinni de stat [Conv.rnr.] 103 100 314 5 010 Renta amortisabila`"'""..".Cumeen68 581/2 Instalatiune eu mecauismul cilindlric al cernelei pentru masini simple si masini pentru imprimat a 2 eulori 5 9X Municipale 87K 57 3/4 5 0/0 Renta perpetua 98 98 1 2 10 fr.,. Casei pens. [300 L.] 540 543 6 0/0 Oblig. de etat 100 1 4 100 i, 2 MASINE DE TIPAR ROTATIVE 7 % scrisuri(unciare rurale lqb!` 137x 6 0/0 Oblig. de st. drum de fer 7% urbane ;04% 104 3/4 7 0,'0 Scris. tune. rurale 104 1/21104 7 8 pentru a tinari Ziare, Brosuri, Ilustratiuni, si pentr,r a ti pari de o -data eu doue sali Cu mai multe culori. Cu Apa- 101 102 5 0/0 Scris. func. rurale 56 3i4; 97 1/4 rate de fl:ltuit dupé cea mai noua constructiune cu titvà si cu cucite de faltu!t rotative. 94y(, 95 '7 0/0 Serie. func. urbane 1(4 ií0412 5 last 821 6t 6 0/0 Scris func. urbane 1103 Tllatr' Wisinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit col mai mare tiragiu avänd tot -o data o Actiuni Banca Nationala 985 99E ta 3 % Losuri serbesti eu prime 73% ,6 5 010 Scris. func. urbane 94 I 94 1;2 functionare sigura si fara sgomot. Losuri cu prime Emis. 1888 13 14 Urbane 5 0/0 Iasi 82 1 /2 ;33 Ana furuisat paria la I inn.irie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care '7 Masine pentru ImprimeriaStatului In Losuri cruces ruaie lialiar a 28 30 5 O/0 Imprumutul comunal 87 187 1/2 crucea rosie Austriaca cu prime 25 41 Oblig. Casei pens. (lei10 dob.) 240 250 Bucuresti, si un m.re numer la etile niai Insemnate Stabilimente typogratice Iu Romania. crucea rosie Ungar., cu prime 40 44 imprumutul eu premie 30 60 Representanti pentru Romania dd.KUBESCH & SIEGENS, BUCURESTI STR. SMARDAN 53 Losurl Basilica Dumban 16 11 Actiuni bancei nation. 990 1000 Otomane Cu prime 60 54 Actiuni Dacia- Romania 2W 280 Tot d'odata mai putc'm procura $i diferite alte Masine de tipo - litografie si de legat cârti precum ,si cerneala lm) cu prime Buc. [20 lei] 60 l4"i 266 270 Aar contra argini sau bilete 0 1 1 Nationala $i culori de tipar, Cleiu rji ori ce alte utensilie pentru Tipografie din f_.bricele cele m i renumite. Florini W al. Anstrluc 410 Y14 Constructiuni 140 150 Marci germane 924 146 Argint contra aur 3/4 i111 `! IKUBESCII et SIEGENS Bancnote francese 100 100x Fiorini austriaci 314 112 italiane 99 100 Tendinta ferma Roble barbe 270 47i ".+tk:-. 4-1! -_C . NB'. Cursal este socotit in am

r :'.Lyp,.i, ä.d ., r ::. . -}.:, ,:;...

,g,gt.srier;; PARIS Grands Magasins uire Les plus vastes et les plus beaux du Monde

Les grands magasins du Louvre de PARIS ont l'honneur d'informer leur clientèlequ'ils n'ont AUCUNE AGENCE, NI SUCCURSALE à Bucarest, nidans aucune autre ville du monde et qu'ils n'ont par conséquent rien de commun avec la maison de Bucarest, qui usurpe le titre DU LOUVRE DE PARIS Ils engagent vivement les dames, dans leur intérêt. à se mettre en garde contre les marchands qui se servent du NOM des Grands Magasins du Louvre de Paris dans le seul but d'établir une confusion. Et ils leur recomandent D'ENVOYER LEUES ORDRES DIRECTEMENT A PARISoù le service spécial des expéditions à Bucarest les remplira avec le plus grand soin et la plus grande promptitude.

. 'o'. -1 . :: es- p ..,...;...... MAGASIN DE COLONIALE REDESCHIDEREA DE ARENDAT

MO=R 40 IIOTELELLI MEI1GER MATACHE GEORGESCUL F.:STULHOTELLABES MOSIA.. RACOVITZA LA COROANA REGALA" STRADA LIPSCA\I 2, BUCURESTI Districtul 1eomanari, 20 minute depärtare de Gara BalOú, cu ,sosea. Avis important pentru I1enagiu Am onoare a face cunoscut onor. pu- Intinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de munca; restul de islaz. Recomand marele meu depou cu vin ncgru vechiu analisat si garantat natural, blic, domnilor cal torifostilor mel cli- Cu preturi foarte moderate $i mai eftin ça ori unde bind producttune proprie din enti, ca. am redeschis sus nuntitul hotel, Se vor defri$a locurl noi; asemenea se vor ciadi magasil noi. via mea, asemeneavinuri verbii uoui prima calitate. situat Iu centrul capitalel, restaurat si Mij oace foarte tulesnicioase pentru munca. Ve'nzarea in vase Bau pus labuter si transportat franco la domiciliu. mobilat din nou. Mare eantitate de butoae goule de rom si cognac de la 5 pana la 22 vedre se Cameriie de lai fr. 50 pe zi desface si se viude foarte ettiu. Apartamente si camere cu luna, ou Mari aprouisionari cu toate articolele de bacante, droguerie, delicatese con - sau far& pension cu preturi reduse. Pen - MOSIA BALEASA serve de prima calitate $i tot -d'a -una proaspete. tru d -ni comis- voia]ort preturile sunt es- Districtul Romana0 trei quarturi de orä depärtare degara Bràuza, Cascaval, si Urda de toamna foarte gustoase si grase; brànzeturi stre- ceptionale. mo de tot felul; Càrnuri ai Pescarie afumate $i conservate. Restaurant in hotel ou preturi mode- a_ Ba1$iñcu sosea. Ciac colonial gi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de beutnri spirtoase rate. Serviciul prompt. ai Liquoruri Brie; Biscuits si toate Articole necesare pentru menagiu. Rog pe onor. public de a mé ouora ou Intinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate nor. Dorind a ]ntari si mal mult imensa mea clientele., am decis a vinde cu cele mai vizitele d -lor si aper cä vor fi pe deplin Mijloace foarte Inlesnicioase pentru munca. moderate preturi si a face toate concesiunile posibile spre multumirea onor. public satisfacuti. (1028 onsumator. Anlbele aceste mosiì sunt de arendat In parte sali Impreuna. Onor. visitatori aI Magasinulul meu se pot convinge de adevér de la prima visita Cn stima, M. Weinberger Doritori: se vor adresa la proprietarul K. St. Cesianu, In Bucuresptt 31 ce vor face. 1006 fostul antreprenor al hotelului Englitera. Str. Batistea. Cu deosebita stime., MATACUE GEORGESCU A*,;=1r0i ars..;: ,.='

MEDALIE DE ARGINT Vira T !!!EElit, rISTTAMIL W C+..tW3EORC+JJ CO \STRUCÌOR DE MOM AMIE GIiI1IIEiA BEHERIANO BIUROU TECHNIC, BUCURESTI STRADA COLTEI 49 FOST CARACAS Depositu central in farmaciile rlr.mnilor BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI ALESSANLRIU BUCURESTI si P. LAZEANU CRAIOVA In detail la Coate farmaciile din tiara MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMN ARIE Restaurat si mobilat cu elegante din noü, situat In centrul Capitalel gi al Comerciulul, UN LEU Ft ULOUL FABRICI DE SCROBEALA precum Camera Si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural siUrban, Posta cen- trale etc. Compus din 32 camere, cu preturi foarte moderate spre concurenta tuturor Cel mal eficace rcmediu ce se poate intrebuinta contra Ilotelurilor. Masini pentru tot felul de industrie. Masini de In acest Hotel este si o splendida Cafenea t}i Restaurant comercial, aranjate din noü, tuturor dureril or reumatismale precum: dus erea de mijloc ahuri, Turbine, Itottle hydraulice, Deposit de Consumatiuni fine, si preturi moderate, mal multe Jurnale streine Si locale, Muzica na- de spate, durerai de scale, Podadyra, durerai si iritattuni tioy,ala In toate serile. condusa de simpaticul artist oman Tacite Tomi -scu. ale pieptului, L\evralgü etc. etc. Asemenra se mal poste unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot Directiunea acei,tui Hotel si Stabiliment s'a Inc edintat d ín1 Tasse Georgiade fost di- Intrebui nia cu succes la asuri, boale de re'.ichi, contusiuni, felul. Pietre de Monra. Instalatiuni de lumina rector si casier al principalelor Hotelurï din Capitale., si care roaga pe Onorati sa eben- degeraturi, plagi scrofuloase, rani, scriu£itnri, taialuri, electriea. Fabricatiuue de curele de piele. tela al reincura a, as'gurandu -le promtitudinea Serviciulul icuratenia Exemplar& pe buboae, brAtaturi etc. etc. care a dat Intot- d'auuaprobele cele mal frumoase. (Cataloa9eciPre(uricorentela cereregratis ci franco) 1105 Rémaind cu toata stima T. G. Fie -carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata 1054 1155

Tipografia Ziavului Epooa" Tipmrlt Cu ceruealee, Ch. Lorllleux-Cle Park Qirant responsabil Gheorghlr