r'v”

rî Ț ' ’. \ > FroJetari (Mn toate țările, uniți-vă I Anul XIX XXIV Nr. 5 573 Masă tovărășească cu prilejul

Duminicâ sărbătoririi tovarășului 24 Mptembrie 1967 Ion Gheorghe Maurer Sîmbătă la amiază, Comitetul Ceaușescu a vorbit în cuvinte Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit calde despre participarea tovară­ 4 pag.25 bani o masă tovărășească în cinstea to­ șului Ion Gheorghe Maurer, atît varășului Ion Gheorghe Maurer, la stabilirea soluțiilor celor mai Organ al Comitetului orășenesc Petroșani al P.C.R. și al Sfatului popular orășenesc cu prilejul sărbătoririi' celei de-a potrivite pentru asigurarea mersu­ 65-a aniversări a zilei sale de lui înainte al patriei noastre, cît naștere. și la elaborarea șî promovarea Au luat parte tovarășii Nicolae politicii externe a României socia­ La Cooperativa Ceaușescu, Chivu Stoica, Gheorghe liste. Deservirea" Lupeni Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Vorbitorul a arătat că această săr­ SÎNT bătorire constituie o înaltă apreciere, « *. , Emil Bodnăraș, Alexandru Dră- ghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie pe deplin meritațță, a activității Verdeț, membri și membri suple- depuse de tovarășul Ion Gheorghe anți ai Comitetului Executiv, se- Maurer, un prilej de afirmare a PRESTAȚIILE DE cretari ai C.C. al P.C.R., vicepre- încrederii și convingerii că, ani ședinți ai Consiliului de Miniștri, mulți de acum înainte, el, împre­ membri ai C.C. al P.C.R., vechi ună cu întregul colectiv de con­ SERVICII LA NIVELUL militanți ai mișcării muncitorești ducere al partidului, va munci cu Președintele Consiliului de Mi- din tara noastră. tot atîta energie pentru înfăptui­ niștri al Republicii Socialiste Ro- Tovarășul Nicolae Ceaușescu a rea politicii Partidului Comunist mânia, Ion Gheorghe Maurer a toastat în sănătatea sărbătoritului, Roman de construire a socialismu­ CERIN ȚELOR? primit sîmbătă la amiază la Pala­ urîndu-i viață îndelungată, fericire lui, de dezvoltare a relațiilor Ro­ tul Consiliului de Miniștri o dele­ și putere de muncă spre binele mâniei cu țările socialiste frățești, patriei și poporului român. Evo­ cu toate statele lumii, de întărire In perioada care s-a scurs din un responsabil care luni de-a rân­ gație a șefilor de misiuni diplo­ matice acreditați la București, în când activitatea îndelungată a to­ a unității sistemului socialist mon­ acest an Cooperativa de producție dul a dovedit dezinteres față de varășului Ion Gheorghe Maurer în dial și a mișcării comuniste șî meșteșugărească „Deservirea" Lu­ rentabilizarea secției; iar cea de frunte cu decanul Corpului Diplo­ matic, Manuel Yepe Menendez, mișcarea revoluționară, secretarul muncitorești internaționale, de peni- a realizat un beneficiu de tîmplărie dotată cu utilajele nece­ general al C.C. al P.C.R. a subli­ promovare a păcii și înțelegerii 248 000 lei. Cu toate acestea, la va­ sare, ducea o lipsă acută de mese­ ambasadorul Cubei. Delegația șefilor de misiuni di- niat că, împreună cu activul de între popoare. loarea producției marfă planul, a riași (deși a fost întărită se resim­ partid, el a adus o contribuție va- Răspunzînd, tovarășul Ion Gheor­ fost îndeplinit doar în proporție te și acum aici lipsa de timpi ari); plomatice a felicitat călduros pe președintele Consiliului de Miniș­ loroasă la eliberarea patriei de ghe Maurer a mulțumit cu emoție de 96 la sută, iar la prestațiile de Unității de cortstțteții nu-i s-au asi­ sub jugul fascist și, ulterior, la pentru manifestările calde, de prie­ servicii și la lucrările după co­ gurat comenzi pentru execuție, în tri, ; Ion Gheorghe Maurer, cu pri­ construirea socialismului, la asigu- tenie frățească, ce i-au fost adre­ mandă — numai de 95 la sută. A- timp ce la cea de cizmărie nr. 1 a lejul împlinirii vârstei de 65 de rarea unui viitor mai bun pentru sate cu prilejul zilei sale de naș­ ceăștă situație se datoreșțe mai domnit indisciplina. ' (Agerpres) poporul român. Tovarășul Nicolae tere, pentru cuvintele de înaltă a- multor factori La indicațiile comitetului orășe­ preciere rostite cu privire la activî- ■ G succintă analiză pe ramuri de nesc de partid Lupeni, conducerea tatea sa. El a arătat că a dăruit ' producție și pe unități ne arată că cooperativei, a analizat cauzele ne- partidului tot ce a avut mai bun,. 'unul din factorii care au condus la rentabilității celor nouă unități și convins că, în acest fel, slujește nerealizarea integrală a planului a intervenit cu, măsuri eficiente. F R î N A poporul din care face parte. cooperativei este organizarea ’ de­ Astfel, din ceie, nouă , unități n.e- Exprimîndu-și certitudinea că fectuoasă a muncii, asupra, căreia rentabile opt au devenit rentabile drumul pe care îl parcurge Româ­ s-aJ revenit doar pe alocuri cu Doar cea de cizmărie nr 1 • încă IVIȚI ATIVEI nia socialistă va fi un drum de măsuri eficiente. nu dă rezultatele scontate. Aceas­ 4 permanentă ascensiune, că poporul La începutul anului cooperativa tă unitate este plasată într-un loc Energia pe care a Cu cît biografia unui .individ sau descătușat-o eliberarea român va repurta noi victorii sub avea nouă unități nerentabile care bun așa că. ne rentabilitatea ei nu a unei colectivități e mai bogată conducerea încercată a partidului povara în- in idei novatoare și în împliniri Ale înghițeau sume'considerabile ^pen­ se poate pune pe seama ., vadului omului de său comunist, a Comitetului Cen­ o dată cu lor cu ațît ea se ancorează mai tru -amortizare și pentru alte chel­ comercial • £ăte' Și bine utilată' iar chiderii în el tral, "în frunte cu tovarășul Nicolae ca ființă adînc în timpul nostru. Purtătorul tuieli. Cea de blănărie și tricotaje, eliberarea lui , Ceaușescu, sărbătoritul și-a' reafir­ unitate de ideii și realizatorii ei sînt fără re­ de exemplu, a fost plasată intr-un M. LUPENEANU socială, are ca mat hotărîrea de a-și aduce și în loc cam dosnic,- Unitatea de vulca­ măsură ideea creatoare zerve, oameni de inițiativă. Oa­ viitor contribuția la întreaga operă nizare nr 2 Vulcan avea la-.cîrmă" tn pag. a și transpunerea el în fapt. meni care imprimă impulsul inițial pe care o înfăptuiesc partidul și .. » - .mersului ..înainte pe o djrecție. Se intîmplă insă ca 6 idee născută -poporul român, pentru propășirea patriei,, pentru cauza socialismului e sortită să rămînă mereu în sta­ diul de idee, pentru că întrfe ea și și păcii. profund In timpul mesei, conducătorii ds concretizarea ei materială se inter­ partid "și de stat pretzen'.i l-au îm­ pune o frână. Ceea ce dorim cu rân­ brățișat pe tovarășul Ion Gheorghe umanitarism durile de față e de a creiona ușor Maurer, i-au adresat calde felici­ cîteva din formele sub care' apare tări,' urări de sănătate și viață în­ Zi moharîtă de toam­ nuă. Am dat din toată așa cum au explicat această maladie în complexitatea delungată. nă. Privirile însă pe căldura inimii mele medicii suferea de un vieții noastre. care le întâlnim în a- „căldura" care să re­ traumatism psihic pri­ Să admitem, cum se intîmplă Ș’ ceastă sală sînt senine, dea pe cei dragi vie­ cinuit de cele văzute în viață, că la o exploatare a fost pline de căldură. ții, familiei, societății. (accidentul s-a petre­ repartizat un tînăr inginer. Ajuns • CONSEMNAM Ne aflăm, la Stația cut sub privirile lui), în sectorul unde va trebui să lu­ Simplu, firesc, un creze. observă, repede ca orice oro de recoltare și conser­ alt donator de singe Dar așa cum și-a ex- •AVIZAM vare a singelui din care ia contact pentru prima dată — minerul șef de primat dorința n-a cu un loc, că în organizarea trans­ Petroșani, într-o zi schimb Chitic ■ Gheor- vrut să. rămână dator portului e o greșeală de ansamblu • DEZAPROBAM cind donatori volun­ ghe de la sectorul II și acum iată-l aici în Are și soluția de rezolvare. Dar ea tari din toate locali­ al minei Vulcan ni-l rîndurile donatorilor ar însemna pierderea pentru moment tățile Văii Jiului au prezintă pe unul din voluntari de singe. a cîtorva sute de tone.' Si își -ex­ Cafele venit să dea din sân­ tovarășii săi de mun­ (Fotoreporterul nostru pune ideea. Cei mai vechi, oameni gele lor picături pre­ că, minerul Bota Ni- i-a surprins pe cei doi Locuiesc în colonia Crividia rutinati si buni Dracticieni îl, pri­ Vulcâh. Sînt 8 la număr, deși țioase pentru viața ce­ colae. în momentul cind la­ vesc cn îngăduință si dacă nu i-o lor aflați în suferință. ■— L-am adus să de- boranta Ghioancă Ioa­ spun, gîndesc : „poate ar fi intere? una s-a mutat de curînd din Din grupul celor ve- vină și el donator, Cu na le lua o probă în colonii, Și toată ziua cața- sânt, dar citie-și poate permite bîrfă sau punînd la niți din Lupeni se des­ luni în urmă un to- vederea determinării acum la sfîrsit de lună să sacrifice cața, la prinde un bărbat care varăș de-al nostru, grupei sanguine). cale tainice întîlniri amoroa­ cunoscu- poartă prins de reve­ Tudor Grigore, s-a ac- Din cei 18 donatori I. c. se, cățele du ajuns rul hainei sale insigna cidentat grav, A fost te în tot Vulcanul, Cînd nu de sînge care s-au pe- transmit de „Donator de o- salvat ■ datorită' „medi­ de (Continuare în pag. a 3-a j se pot aduna, își rindat în răstimp bilețele printr-un pisoi cu noare". camentului viu" care o oră prin sala de aș- — De mai bine de i s-a administrat prin gîtul alb și fundă roșie. Al teptare a Stației de re- naibii patruped felin, face și trei ani sînt donator transfuzie de la cîțiva coltare și conservare a R de sînge ne spune , din ortacii de muncă. toarce. Toarce „urzeală" pen­ singelui Petroșani și " tru patroanele lui. Căci cățele eu modestie Kremer Bota atunci n-a putut de aici la laboratorul g Gheorghe. Apoi conti- dona singe, pentru că se. țin de tot felul de urzeli. de determinare a gru- I Vreți să le cunoașteți pe nu­ pei sanguine și pe la ■ me ? Iată-le: Stanca (Rotaru), locul' de recoltare a g Gaula (Mihart), Ioana (Ivănes- singelui, un singur om I cu și Negrea), Maria (Căpățî- părea retras, îngîndu- • Măsurile .luate în cadrul acțiunii nă și Rodilă), Reghina (Ilie) rat. Am căutat să-i g și Tița (Eluduman). aflăm pricina acestei I de organizare științifică a produc­ stări psihice. înainte I ției și a muncii și-au șdus con­ de a ne răspunde, in- » tribuția la îndeplinirea cu șapte terlocutorul nostru și-a I zile înainte de termen a .planului privit ceasul. | producției globale industriale pe Minorii Resiga Nicolae, Co­ primele trei trimestre ale anului, — Soția mea se află - vaci Emil, Clap Iosif și Bră- în .întreprinderile Ministerului .Mi­ .neț Partenie din, Lupeni sînt internată în Spitalul | nelor. ... din Vulcan. Medicii niște păsări-lăți-lungilă mina Un calcul întocmit de econo­ -ntîi. S-au lățit pînă la lo­ 1 • fi mi-au spus că pentru miști din minister, arată că pînă a fi salvată are nevoie cuința lui Giurgiu Victor, s-au jj I la sfîrșitul lunii .septembrie mine­ lungit pînă unde-și ținea co­ vi de sînge. Poate chiar rii de. pe cuprinsul. țării vor • pu­ acum i se dă dintr-un livia cu canari și sticleți și tea extrage peste prevederi circa le-au făcut cîneparilor muta­ flacon sînge donat de 230 000 tone cărbune, 25 000 tone un necunoscut, care îi I ție de domiciliu. Azi un. ca­ fier în minereu, și. cantități -impor­ nar, mâine un cocoș, și uite va reînvia bujorii fe­ tante de produse .neferoase- și - ne­ ței și mic îmi va reda așa începe găinăria, ’’ărinți, metalifere. . dascăli! Opriți-i la stadiul de tovarășa de viață. De I Cele mai importante depășiri de aceea am venit să de­ știglițari, că -dacă-i lăsați de plan au foșț , obținuțe de . mineri; capul. lor ajung la rotețe ! vin donator. de la întreprinderile Oradea, Că- t . * ti»; I peni, Bălan si Baia Mare. ION «•CLEI margareta mica | (Agerpres) 2 STEAGUL ROȘU PE ECRANE, LA ÎNCEPUT * »E SÂPTÂMÎNĂ CULTURĂ-ARTĂ Dragostea mea 26 SEPTEMBRIE—1 OCTOMBRIE, LA CINEMATOGRAFUL „REPUBLICA" Tînăra Nora, stigma­ să trăiască nestinghe­ și află că fetița ple­ tizată de imoralitatea rit împreună cu Nora. case de acasă în cău­ mamei ei, se îndrăgos­ Scurta perioadă de fe­ tarea tatălui ei. Sin­ FORMAȚIILE DE AMATORI tește de Mario, bărbat ricire este întreruptă gura soluție pentru cei căsătorit și tată al u- de vestea dispariției doi este să se despar­ nei fetițe de 10 ani. fetiței la care Mario tă. Nora își găsește într-o perioadă de pregătire Nefericit în căsătorie, ținea foarte mult. Dis­ un post de interpretă Mario își părăsește fa­ perat, aleargă pe în străinătate. Redat simetrie — atunci cînd este reco­ milia; închiriază un a- străzi s-o caute. O gă­ familiei, Mario se su­ permanentă și intensă mandată — în desfășurarea de an­ partament în care vrea sește Nora într-un parc pune hotărîrii ei. samblu, coeziunea între momen­ lntr-un recent număr al ziaru­ față, bine intenționate, nu sînt fă­ tele suitei uneori inexistentă, ne- lui nostru am prezentat cititorilor cute cu scopul de a demobiliza ci sincronizarea multor mișcări, „ui­ rezultatele fazei regionale a celui pentru a fi de un real folos artiș­ tarea" (dacă mai poate fi posibilă !) de-al VlII-lea Concurs al forma­ tilor amatori și instructorilor pen­ de către unii dansatori a unor in­ țiilor artistice de amatori. Printre tru că, după cum se știe, acum, trări, ieșiri, intercalări) e nevoie de „medaliatele*' stabilite de juriu se mai mult ca oricînd nu putem tre­ multă insistență în pregătiri. Și, un numără și formația de dansuri și ce cu vederea multe lipsuri, oricît lucru general valabil, este nevoie, brigada artistică de agitație a coo­ de mărunte ar fi acestea. Avem dar absolută nevoie, de cît mai mul­ perativei meșteșugărești „Jiul" din pretenția și dorința ca la acea u- te spectacole. Numai pe scenă Petroșani Din dorința de a cu­ riașă manifestare de frumos — fi­ și numai în fața publicului se su­ noaște stadiul de pregătire în ve­ nalele republicane — fruntașii ama­ dează și se poate vedea dacă derea participării la finalele de la torismului din Valea Jiului să se „transpirația" de la repetiții dă București, am asistat, în urmă cu prezinte la un nivel mai mult decît roade. Posibilități pentru atingerea cîteva zile, la o repetiție „sforață1* corespunzător. Și, spunînd acestea, unei „forme" maxime sînt Mai es­ a acestei formații artistice, frun­ nu avem în vedere decît multiplele te nevoie — cum spuneam — de tașe în mișcarea artiștilor de ama­ posibilități de afirmare totală de pasiune, de sprijin, indicații com­ tori din Vale. In rînduriie care ur­ care sint capabile aceste formații. petente și apariții în fața publicu­ mează ne exprimăm cîteva păreri Formația de dansuri deși nu prea lui. In legătură cu brigada artis­ pe marginea desfășurării acestei re­ numeroasă, ne-a oferit satisfacția tică de agitație, „necazurile" tov. petiții și cîteva considerente de or­ constatării că deja s-a depășit sta­ actor Alexandru Zecu, instructorul din general, de care s-ar putea ține diul prezentării dansului prin in­ formației, pentru „pierderea" a trei seama. terpretarea lui pe scenă ca la hora din cei mai buni interpreți, pot fi Pe la început trebuie să atra­ sațului. Dar valorificarea posibili­ depășite prin instruirea, cu' ace­ gem atenția că observațiile critice tăților interpretative ale dansato­ eași dragoste, înțelegere și compe­ tență a înlocuitorilor, nu mâi puțin Secvență din filmul „Dragostea mea" care-și vor face loc în rînduriie de rilor petroșăneni este încă departe de a fi deplină. Se știe (și dacă nu, talentați Și la această formație am se poate afla acum) că prezentarea sesizat o serie de lipsuri — gesturi Filmul, care de altfel a mai ru­ simplistă a dansurilor este sortită uneori rigide, mimică neconformă Samba lat pe ecranele petroșănene, ne TI eșecului. Or, în acest caz, pentru a cu replica, vocile deseori nesudâte prilejuiește o reîntîlnire cu o cîn- VĂ lăsa impresia (și, mai precis, a a- pentru a apărea ca un grup vocal, 25—28 SEPTEMBRIE, LA CINEMA­ TOGRAFUL „7 NOIEMBRIE" tăreață bine cunoscută publicului I răta) că valoarea artistică a for­ mișcarea scenică pe tot parcursul — Sara Montiel. RECOMANDĂM mației — care interpretează totuși desfășurării programului nu este „Samba" este un film gen poli­ I o suită de dansuri nu prea locale la fel de bine însușită ca., pașii țist urmărind peripețiile unei ti­ * Printre lucrările recent — este destul de ridicată (însăși de madison, etc. Inspirîndu-ne din- nere care, fără să știe, servește Printre vcHturl apărute în Editura politică se promovarea o dovedește), trebuie tr-un moment al brigăzii, cel cu de paravan pentru activitatea unei niunără culegerea de studii scoase în evidență și idei ca hăr­ „Se poate", conchidem și noi că.,, bande de hoți și traficanti de bi­ 25—2» SEPTEMBRIE, LA CINEMA­ „Conducerea și munca colec­ nicia, vigoarea și optimismul po­ se poate mult mai bine. Entu­ juterii. TOGRAFUL „CULTURAL" LUPENI tivă — principiu suprem al porului, pregnant reliefate în crea­ ziaști sînt, lipsiți de talent nu. conducerii de partid"; „Idea­ ția coregrafică populară Nu igno­ Mal mult deeît formația de dan­ Frumoasa cîntăreață Dnira "Mon­ „Printre vulturi" este un film de lul și valoarea estetică" de I. răm calitățile de virtuoși ai com- suri. brigada trebuie neapărat teiro, amanta bătrînului bogătaș aventuri în vestul sălbatic din se­ Pascadi, precum și lucrările I ponenților formației, însă pasiu­ să-și verifice, de mai multe ori, Olivera din Rio de Janeiro, este ria „Winnetou". „Aur sau dolar" ? de E. Phoe­ nea vădită doar pe chipurile unora puterea agitatorică și... valoarea ucisă de acesta din gelozie, în cli­ Stîncoasa Vale a Morții din dru­ bus și N. S. Stănescu și „Scurtă I și absentă la alții ne determină să pe scenă Vrem să vedem această pa în care el înțelege că ea îl1 pre­ mul spre Arizona este bîntultă de istorie a Africii negre" de credem că unii dintre dansatori formație și-n spectacole obișnuite fera pe tînărul lui nepot Assi», primejdioasa bandă de tîlhari „Vul­ Louis C. D. Joos. I parc-ar fi (așa cum strigă el înșiși) nu numai în cele din cadrul con­ Cîteva zile după aceasta, tînăra turii", întors de la o vînătoare de „legați în doage". Mai mult inte­ cursului Beton, o fată săracă diritr*un car­ urși, fermierul Baumann își găsește • Lucrarea „Gîndirea eco­ res. zîmbet, veselie, atenție mă­ Inters pregătite in continuare, tier mărginaș al orașului, este re­ soția și fiica ucise. Winnetou, șeful nomică a lui Nicolae Bălces- I rită la uniformizarea mișcărilor. revăzute, dar nu și... adăugite, ce­ marcată de doi oameni care sînt tribului de indieni al apașilor, prie­ cu" de Sultana Sută-Selejan, Sîntem de acord că, la concurs mo­ le două formații care vor merge frapați de asemănarea ei izbitoare ten cu Bautnann îi făgăduiește a- I cestuia că-1 va găsi pe asasin. îm­ apărută in Editura Academiei, bilizarea este maximă și fiecare la București, pot fi mesageri va­ cu Laura. Urmărind-o la Capacaba- loroși ai artei amatorilor din Vale na unde Belen se duce la plimba­ preună cu prietenul său, albul Old își propune să clarifice pozi­ i vrea să dea tot ce poate. Dar, pen­ ția de clasă a lui Nicolae Băl- E tot ce dorim mai mult re cu logodnicul ei Paulo, cei doi Surehard și cu Martin, fiul lui cescu în condițiile social-poli­ tru corectarea unor lipsuri, recu­ sînt încîntați de vocea minunată Baumann, Winnetou pornește pe tico de la mijlocul secolului al I noscute și oricînd vădite (lipsa de V. TEODORESCU a fetei și în gîndul lor încolțește urmele bandei „Vulturilor" încre­ XIX-lea și pe această bază, un plan. Prezentîndu-șe la direc­ dințați că aceștia sînt ucigașii. Du­ concepția lui generală social- I torul școlii din Samba, ei îi cer pă nenumărate aventuri, ei află că polltică și Ideologică. In volum ca la reprezentația cu „Chica da bandiții, printr-un fals predicator, e subliniată, îndeosebi gîndi­ I CARNET PLASTIC Silva", care urma să aibă loc cu atrăseseră în Valea Mortii o cara­ rea economică a lui Bălcescu, prilejul carnavalului, în rolul titu­ vană ce se îndrepta spre Arizona, contribuția lui originală în re­ I lar să apară Belen. Ințrucît ei îi o- pentru a-i prăda pe călători. Cu a- zolvarea problemei agrare, a In perspectivă 0 nouă expoziție feră directorului o sumă mare de jutorul tribului schoschonilor, Win­ politicii economice ș, a. privind I Te oprești uneori în fața unui mina lucrările de gravură în li­ bani pentru școală, acesta acceptă. netou și oamenii săi vor dejuca pla­ nurile bandiților, care într-o luptă cele două țări române. tablou la o expoziție. II privești, îi noleum ș; lemn. Pictura va fi re­ Beton e fericită și primește ro­ pe viată șl pe moarte vor fi deci­ I apreciezi execuția, îmbinarea cro­ prezentată printr-un număr mare lul. De acum va începe adevărata • In aceeași ediție a apă­ mați, Printre aceștia își va găsi matică de culori. Cauți să deslu­ de acuarele și desene. Membrii aventură în care clipele de mare rut și „Opere economice", tex­ șești mesajul pe care vrea să-1 cercului de arte plastice din I.u- moartea și ucigașul soției si a fiicei tensiune se împletesc cu desele te alese de A. D. Xenopol. transmită autorul. Dacă te-a emo­ peni așteaptă cu nerăbdare deschi­ Iul Baumann care nu era altul de­ Personalitate remarcabilă în ționat, involuntar ochiul va căuta derea expoziției. schimburi de focuri și spectaculoa­ cît falsul predicator Weller, de fapt cultura românească A. D, Xe­ să descifreze semnătura pictoru­ M. C. se urmăriri. un vestit hot de ral, nopol a desfășurat o activita­ lui. La plecarea din expoziție în „car­ te multilaterală. Concomitent tea de impresii" așezată la îp.de- cu studiile de istorie, el a ma­ mînă, vei consemna, în cuvinte nifestat interes și față de stu­ lapidare, păreri, aprecieri, im­ lul de acum cîțiva ani, diile economice. A publicat presii... „Unde mergem astăzi?" „Fulgi de nea", cit de mai multe lucrări privitoare Artiștii plastici din Lupeni ne-au mult se vorbește de la istoria economiei naționale, Duminica trecută, in acel du-te-vino al plim­ La dans nu pot să ră- „Cvintetul color" și or­ obișnuit, mai mulți ani la rînd, cu bărilor pe „centru". Un mînă... pentru că au axîndu-se îndeosebi pe proble­ organizarea unor expoziții care fața panoului de afișaj chestra „Diamantele ne­ me legate de orientarea dez­ s-a oprit un grup de ti­ altul, folosindu-se de a- fost sînibătă. gre" care nu au poposit reprezentau, pe plan artistic, bi­ Și, pentru că a venit voltării economice a României lanțul activității lor, de creație, neri. Au privit curioși celeași două degete, a nici o dată la Vulcan I în anii de după unire șl pro­ panoul apoi, oftînd din arătat că e mai bine să toamna cu timpul... a- Deci, nu le rămine ti­ de-a lungul unui an de muncă in­ mintirilor, mulți își a- blema independenței de stat. tensă. Cu trecerea timpului obice­ adine, s-au întors unul treacă pe la restauran­ nerilor decît să intre la iul a devenit tradiție. Respectînd-o, către celălalt și au ros­ tul „Straja". Ultimul în­ mintesc că odinioară, in tit în cor: „Nimic nou cerca să mimeze, folo­ parc, cînta fanfara, că „Straja". Dar aici de dan­ artiștii plastici din Lupeni vor sat nu se poate dansa. deschide în curînd o nouă expozi­ in Vulcan!". sindu-se și de ajutorul toamna avea loc un CONFERINȚĂ ție Ea va fi, de data asta, organi­ Intr-adevăr. Cu toată degetelor, „sporovăială" frumos bal al struguri­ Pentru că orchestra a zată la București, din inițiativa măreția lui panoul nu la o cafea la „Tranda­ lor care uimea prin fru­ îmbătrlnit la postul ei. Astăzi, 24 septembrie, la ora UG.SR, la finele lunii septem­ anunța decit filmul „Lu­ firul", musețea ritualului, păs­ Ritmul stîlcit al melo­ mină după jaluzele" la Nu s-a mai făcut apoi trat ca o tradiție, pier­ 10, are loc, în sala mică a brie In vederea ei au fost selec­ diilor cîntate de orches­ Casei de cultură a sindicate­ tate 70 de lucrări ale celor aproa­ cinematograful Munci­ nici o propunere. În­ dută acum ‘ în negura lor din Petroșani, o conferin­ pe 40 de artiști plastici amatori cu toresc și „Marile spe­ semna că nu erau... o- uitării. Vulcănenii își a- tra lui Tibi-bact nu îm­ ță organizată pentru lucrăto­ o tematică bogată și variată. Vor ranțe" la mini-cinema- biecțiuni. încap însă mintesc, de asemenea, bie la dans... Poți rămî- rii din comerț, de către Co­ fi expuse lucrări de diferite ge­ tograful Tineretului. In tergiversările spre a se că o dată poposeau și ne însă să tragi o beție rest nimic. Cu aceeași hotărî. Să meargă la pe scena clubului artiști mitetul pentru cultură și artă nuri executate de minerul Gheor- ■pe cinste și să urmă­ din localitate. Cu acest prilej, «he Baciu șî constructorul Martin tristețe în glas, cineva clubul muncitoresc l Nu, ce prezentau spectacole tov. Iulian Grețu, economist, Domocoș, de maistrul tîmplar a întrebat: în nici un caz. Clubul de teatru, revistă, con­ rești un eventual scan­ consilier în Ministerul Comer­ Partenie Udrea șl tinichigiul Lazăr — Ge facem, băieți, se află de multă vreme certe de muzică ușoară dal. țului Interior, va expune con­ Hegheduș, de electricianul Con­ unde mergem astăzi ? în reparație și... va mai șl populară. De multă Tiii, ce duminică plă­ ferința „Elementele constituti­ stantin Popa precum și lucrările Nu s-a auzit nici mus­ dura, sala de șah și de vreme nu s-a mai văzut cută, domnule ! ve și definitorii ale comerțu­ semnate de Minerva Pîs, Valeria ca. Unul dintre ei a biliard nu exercită a- un spectacol dat de ar­ I lui modern". Popovici, Emil Gsatai șl alții. mișcat mina într-un tracție; nu seamănă cu tiști amătort I Ctt de IMUNG IACOB In cadrul expoziției TOT predo­ gest ce voia să însemne ceea ce vrea să pară. frumos a foot spectaco­ Vulcan STEAGBL ROȘV 3 Cînd difuzarea presai se desfășoară de le sine SPOttT FRÎNA In momentul de față numărul membrilor de partid și orientarea comună pe motiv că nu poate Start li i lua tfMie ziarelor diiuzate în rîndul colecti­ lor spre principalele sarcini c® urca Este 0 absurditate pe care cei INIȚIATIVEI vului minei Aninoasa este res-’ stau în fața organizației de partid. de la oficiul Petroșani o iau drept a iatiolal Maniei trîns. Raportul de un abonament la Ca rezultat al acestei acțiuni, deși bună, deși zeci de mașini, de toate (Urmare din pag. 1) ceva mai mult de trei salariați re­ «intern numai la jumătatea lurui tipurile, urcă fără dificultăți panta Sîmbătă dimineața s a dat ple­ flectă că în ultima perioadă s-a fă­ septembrie, în mai multe sectoare spre incinta minei și au unde în­ carea din Capitală, în cea de-a ci te va .sute de tone din planul sec­ cut puțin, prea puțin pentru colec- „ doua ediție a Raliului României s-a colectat un număr sporit de a- toarce". torului. Mai întîi planul*'. Și iată tarea de abonamente și difuzarea bonamente Iată că mai sînt și alte deficien­ organizat de Automobil-Clubul Ro­ masca cea mai legală în aparență presei. Pe întreaga exploatare e- In continuare, comitetul de țe în difuzarea presei în afară de mân. sub care apare frîna inițiativei. xistă în prezent numai 174 abona­ partid a programat o discuție cu cele relatate în ancheta noastră Ia raliu participă 75 de echipaje Sînt mai puțini cei care știu că trans­ mente la „Scînteia", 174 la „Dru­ recentă. din toate regiunile țării. Concu- portul ar putea fi mai bine orga ■ mul socialismului", 155 la „Steagul Se face puțin pentru prezentarea renții își vor desfășura această nizat. roșu", 91 la „Scînteia tineretului", presei. îndeosebi a celei locale. De probă de măiestrie automobilistică ECOURI LA ANCHETA Intr-o altă ipostază frîna iniția­ 37 abonamente la „Munca" etc. asemenea, este slabă preocuparea pe o distanță de 1524 km. Dis­ tivei e opera prudentului suspi­ — Considerăm nesatisfăcător nu­ „ZIANUL DE LA ROTATIVĂ organizațiilor de masă — sindicat tanța va fi parcursă în circa 26 de cios. La serviciul contabilitate al mărul de abonamente la presă exis­ și U T C — pentru difuzarea pu­ ore. întreprinderii X a venit un nou șef tent în prezent, a declarat tov. LA CITITOR" blicațiilor proprii Traseul trece prin localitățile : de serviciu. Din cîteva priviri a- Dima Mișu, secretarul comitetului înlăturarea deficiențelor semna­ Pitești, Rm. Vîlcea, Sibiu, Sebeș, runcate asupra structurii cheltuie­ de partid al minei, referindu-se la late, întărirea preocupării tuturor Deva, Brad, Cîmpeni, Dr. Petru Groza, lilor a observat puncte nevralgice această situație. Este o urmare a fap­ difuzorll Voluntari în cadrul căreia factorilor pentru îmbunătățirea di­ • Beiuș, Oradea, Cluj, Sibiu, Me­ cu rădăcini în însăși modul de or­ tului că în ultima perioadă birou­ se va pune accent pe continuita­ fuzării, va asigura pătrunderea diaș. Tg. Mureș, Odorbei, Brașov, ganizare a producției. Ca orice rile organizațiilor de bază, difu- tea muncii de colectare a abona­ largă a presei în rîndul colecti­ Pîrîul Rece, Sinaia, Tîrgoviște, I’lo- om, își împărtășește părerile unuia zorii voluntari, s-au ocupat insufi­ mentelor și rezolvarea greutăților vului șninosean. 1 iești, București, (Agerpres) mai vechi ca el Ia contabilitate. cient de colectarea abonamentelor, pe care ei le întîmpină. Din intimplare l-a întîlnit pe pru­ lăsînd difuzarea presei să se des­ In legătură cu difuzarea presei, dentul suspicios. Și acesta îl de­ fășoare de la sine la mina Aninoasa se ridică șl alte zarmează repede : „Domnule, nu te — Măsuri ? probleme La una dintre ele s-a re­ Sînt prestațiile de servicii băga. Crezi că ne pricepem noi la — Comitetul de partid s-a sesi­ ferit tovarășa Oltean, salariata o- organizarea producției mai bine ea zat de această situație imediat du­ ficiului P.T.T.R. de la ghișeul de la nivelul cerințelor ? tehnicienii? Vrei să te ia inginerul difuzare a presei din incinta în­ pă încheierea situației abonamen­ ! Urmare din pag. h Pe ansamblul cooperativei se poa­ șef la ochi ?“ Cu un prea grozav telor pe luna septembrie. Birou­ treprinderii simt al inițiativei nu e dotat șeful „In unele zile ziarele sosesc țîr- te vorbi mult despre frînele ce se rile organizațiilor de bază au fost personal are dublu față de cele­ pun în calea îndeplinirii planului nostru de serviciu. Dar și pe cel îndrumate să se ocupe în med con­ ziu „Scînteia" sosește abia a dopa lalte unități similare. Și totuși rea­ caie-1 avea, 1 l-a Înăbușit pruden­ zi la prînz. „Steagul roșu" soseste de prestări de servicii. Asemenea cret de difuzarea presei. S-a indi­ lizează cîștiguri pe jumătate față frîne sînt puse în exclusivitate de tul suspicios încă in stadiul de in­ cat ca secretarii organizațiilor de în jurul orei 8, iar uneori mal tîr- de unitățile din Braia și din Vul­ lucrătorii tineri care nu dovedesc tenție. ziu, chiar si a doua zi. Provoacă bază și alți membri ai birourilor can Cauzele ? Lucrări neonorate interes pentru a-șl ridica nivelul L’n alt gen de frină (șl care din sa discute cu toți membrii de partid intirzieri în difuzarea -preiei și la timp, lucrări de calitate îndo­ profesional, deși muncesc zi de zl păcate în multe întreprinderi din despre importanța citirii ziarului, faptul că mașina poștei nu aduce ielnică, mai ales la reparații și alte Vale își face simțită nocivitatea) e ziarele pină la mină, ci. Ie lasă în alături de lucrători cu bogată ex­ despre rolul presei. în educarea cauze de această natura. Șeful u- periență cum sînt Botoi Vaier, Bi­ aceea pe care o pune profitorul nea­ nității și chiar consiliul de condu­ ro Dominic, Haiducsi Gheza, Mus­ fișat Mișcarea de inovații e o pro­ cere al cooperativei se complac tață Vasile, Rune Adam, Geor- prietate a timpului nostru. Dru­ în această situație care, pe lingă gean Rozalia, Moldovan Lucreția mul către invenție trece prin aceas- faptul că influențează negativ în­ Compan Ghizela, Schmidt Elisa- iă mișcare. Pentru ca inovația să a- deplinirea planului la prestații de beta, Oprișa Elena. Cerințele im­ junga la stadiul de experiment e servicii, creează nemulțumiri clien- pun tot mai mult lărgirea gamei nevoie de anumite formalități, de singuraticii ților, afectează prestigiul coope­ de prestări neindustriale. De e- anumite calcule de rentabilitate, u- de Ia rativei. xemplu, la frizerii — executarea neorl de un anumit gir. Girantul Piuă cînd se tolerează la condu­ sau calculatorul nu va pretinde Surduc de tunsori plastice și frecțll. Se cerea acestei unități un responsa­ simte mult nevoia înființării unei niciodată nimic din drepturile bă­ bil. . lipsit de simțul responsabili­ secții de remaiat ciorapi. Unitatea nești ale inovatorului. Pentru pro­ tății, care nu dovedește exigență de tîmplărle ar putea executa fitorul ascuns acest lucru trebuie pentru calitatea prestațiilor și în­ prestații și la domiciliu, mai ales să-l știe cel ce vrea să intre în po­ chide ochii la desele abateri ale pentru lustruit, asamblat și deza- sesia banilor ce i se cuvin. Dacă lucrătorilor de la disciplina mun­ samblat mobilă (la mutările din- nu l știe sau se face că nu-l știe, cii, treburile nu se vor îndrepta. tr-un apartament în altul). In ceea calculatorul sau girantul va găsi Cînd e vorba de luarea unor mă­ ce privește secția profilată pe lu­ oricind o altă treabă de făcut de- suri menite să curme răul din ră­ crări de mică serie în croitorie, cît să se ocupe de propunerea de dăcină se umblă cu jumătăți de conducerea cooperativei trebuie inovație. Căci preocupările1 de a- măsură. In această unitate în care să-i asigure acesteia contractări de ceastă natură se împletesc cu cele lucrează 12 oameni unii mai mult comenzi, și firește, să-i pretindă, obișnuite ale producției. Sub as­ Foto: •tried declt dreg Iată deci cau­ ca de altfel tuturor secțiilor, să pect juridic nimeni nu poate ft a- N. Moldoveanu zele nerentabilității execute lucrări de cea mai bună cuzat că nu s-a ocupat acum de calitate. cutare propunere și s-a ocupat pes­ Pentru ca prestațiile de servicii te șase luni; că nu s-a ocupat în să se ridice la nivelul cerințelor profunzime ci numai la suprafață. este necesar și din partea controlu­ In. felul acesta se lungește drumul lui tehnic de calitate al coopera­ pe care ideea îl parcurge în dru­ TELEVIZIUNE mul său spre realizare Dar aceas­ tivei mai multă exigență Dacă Consiliul de conducere al tă lungire atrage după sine renun­ 24 septembrie Cooperativei va depune mai mult țarea la alte idei, determină auto­ mat o lenevire a gîndirli dăună­ 9,00 Ora exactă. Cum va fi vremea. interes în muncă, dacă lucrătorii vor fi mai exigenți unii față de toare inițiativei 9,02 Emisiunea pentru copii si tineretul școlar. Tot ceea ce am spus pină acum Aventurile echipajului Val-Virtej. „O cursă alții și toți față de ei înșiși, pres­ sînt, la adăpostul legalității, frine tațiile de servicii se vor îmbună­ extraordinară1'. ale inițiativei Cu cit sînt mai le­ 11,10 Emisiunea pentru sate. tăți și astfel Cooperativa „Deservi­ gale în aparență cu atîț sînt mai 12.30 Concert simfonic. In program: Rapsodia rea" Lupeni își va putea justifica nocive pentru climatul în care se Română nr. 2 in Re major, op. 11 de pe deplin denumirea. naște și se dezvoltă inițiativa. George Enescu, Simfonia a lll-a (Eroica) i de Ludwig van Beethoven. Interpretează orchestra Filarmonicii din Los Angeles. Dirijor : Zubin Mehta. 16.30 Rugby: Grivița Roșie București — Beziers (Franța). Aspecte de la ultima etapă a Tu­ rului ciclist al României. ÎS, 15 Magazin ill. 19.30 Telejurnalul de "zxpts. 20,00 Varietăți. In pauză: Desene animate. 22,45 Telejurnalul dd noapte. 23,00 Tele sport. 23,15 închiderea emisiunii

ră; 17,10 ANTENA TINERETULUI; PROGRAM DE RADIO 17,50 Miniaturi de muzică ușoară; 18,00 BULETIN DE ȘTIRI; 18,05 O- 25 septembrie RIZONT ȘTIINȚIFIC,- 18,20 Muzică PROGRAMUL I: 5,00 BULETIN nomlcă; 11,18 Parada soliștilor și ușoară; 18,40 Amintiri după 50 de DE ȘTIRI; 5,05 Program muzical de a orchestrelor de muzică ușoară; ani. Vorbesc participanții români F - ■ * dimineață; 5,30 BULETIN DE ȘTIRI; 12,00 Melodii de Paul Urmuzescu,- la luptele pentru apărarea puterii DE LA LOCUL 5,35 ACTUALITATEA AGRARĂ; 12,15 CENTENARUL BIBLIOTECII sovietice,- 19,00 Concert de melodii de munca 6,00 Sport. Buletin meteo-rutier,- ACADEMICI REPUBLICII SOCIA­ omânești; 19,30 Sport; 19,40 Va­ pi NĂ NU AȚI 6,30 BULETIN DE ȘTIRI; 7,00 RA­ LISTE ROMANIA; 12,35 Cîntece de rietăți muzicale,- 20,00 RADIOGA- DIOJURNAL. Buletin meteo-rutier; dragoste și jocuri populare,- 13,00 ZETA DE SEARĂ. Cronica econo­ 7,45 Sumarul ziarului „Scînteia"; RADIOJURNAL. Buletin meteorolo­ mică; 20,20 O melodie pe adresa PRECIZAT 8,00 Tot înainte (emisiune pentru gic; 13,13 Succese ale muzicii ușoa­ lumneavoastră; 20,45 TEATRU RA­ MUNCITORILOR pionieri); 8,20 MOMENT POETIC; re,- 13,30 Intîlnire cu melodia popu­ DIOFONIC : „Yerma". Poem tragic 8,25 La microfon, melodia prefe­ lară și interpretul preferat; 14,00 de Federico Garcia Lorca; 21,45 rată; 9,00 BULETIN DE ȘTIRI, 9,03 Concert de estradă, 15,00 BULETIN Formația Jerry Mengo; 22,00 RA­ La microfon, melodia preferată; 9,25 DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier, DIOJURNAL. Sport. Buletin meteo­ Statul medicului; 9,30 Muzică popu­ ÎS,05 Aliș radiofonici 15,20 Din te­ rologic; 22,15 Sonet pentru dra­ lară cu Maria Marcu și Toni Dumi- zaurul nostru folcloric; 15,50 Piese gostea noastră; 22,45 MOMENT trache; 10,00 Arii din operete; 10,10 vocale de muzică ușoară,- 16,00 POETIC; 22,50 Muzică ușoară; 24,00 Muzică ușoară; 10,30 Jocu-i vesel RADIOJURNAL. Sport. Buletin me­ BULETIN DE ȘTIRI; 0,05 Melodiile pe la noi; 10,40 Cintă trio Armo­ teorologic,- 16,15 Muzică ușoară in­ PREVENIRII ACCIDENTELOR nia și Valentin Baciu,- 11,00 BULE- terpretată de Aurelian Andreescu nopții — muzică ușoară; 2,55—3,00 WM DE ȘTIRI. H2B Crumz-4 w si Brenda Lee, 17JOO Muzică ușoa­ BULETIN DE ȘTIRI. 4 STEAGUL ROȘU

Lucrările Adunării Generale Reuniunea miniștrilor Astăzi au Ioc de externe din țările cantonale in Franfa a 0. N. U. membre ale O.S.A PARIS 23. -T- Corespondentul A- Alegerile cantonale se vor des- gerpres, Georges Dascal, transmi­ fășura după sistemul scrutinului WASHINGTON 23 (Agerpres). — NEW YORK 23. Trimisul special lungite în special asupra punctelor te : Astăzi (duminică) se vor pre­ uninominal majoritar, în două tu- La Washington s-a deschis cea de-a Agerpres, Romulus Căplescu, trans­ privind posibilitățile exploatării zenta în fața urnelor în Franța, ruri de scrutin. La alegeri parti­ 12-a reuniune consultativă a mi­ mite : Vineri după-amiază, Biroul bogățiilor mărilor și oceanelor, 15 milioane de cetățeni pentru a cipă toate partidele politice. Parti­ niștrilor de externe din țările mem­ Adunării Generale a O.N.U. s-a precum și incidentul diplomatic alege 1 771 consilieri generali. Con­ dul Comunist Francez are cîte Un bre ale Organizației Statelor Ame­ întrunit în cea de-a treia ședință dintre Guineea și Coasta de Fildeș. silierii generali sînt aleși pe o du­ candidat în fiecare canton. In or­ ricane. La propunerea Venezueleî, pentru a examina în continuare, pe Intrucît Biroul nu și-a putut ter­ rată de șase ani, câte unul în fie­ dinea numărului candidaților pro­ participanții studiază posibilitatea baza memorandumului secretarului mina lucrările, s-a hotărît să se re­ care canton. După trei ani, jumă­ puși, P.C.F. este urmat de Fede- general, ordinea de zi provizorie nunțe la prima zi a obișnuitului adoptării unor măsuri îndreptate tate din ei sînt înlocuiți. In Fran­ rația Stîngii Democrate și Socia- împotriva Cubei, sub pretextul că a actualei sesiuni, precum și pen­ week-end și, în consecință, să aibă ța, fiecare departament are în me­ liste și de Uniunea pentru cea loc sîmbătă dimineața o nouă șe­ această țară ar încuraja și organiza tru a repartiza pe comitete dife­ die 30—40 de cantoane (subdivi­ de-a cincea republică. In contor- dință in vederea definitivării re­ „acțiuni subversive" în America ziune geografică), deci în fiecare mitate cu acordul din 20 noiem­ ritele puncte ale ordinii de zi. Au comandărilor ce urmează să fie fă­ Latină. departament vor fi aleși tot atîția brie 1966, între P.C.F. și Federa­ avut loc discuții procedurale pre­ cute Adunării Agenția Associated Press, refe- consilieri generali. Rolul Consiliu­ ția Stîngii, Partidul comunist pre- rindu-se la cercurile oficiale ame­ lui general corespunde, la nivel conizează aplicarea înțelegerii de ricane, scrie că Statele Unite aș­ departamental, într-o oarecare mă­ desistare reciprocă în favoarea 1 A fost aprobată teaptă de la această reuniune nu sură, rolului Adunării Naționale. candidatului stîngii care a obținut numai amplificarea presiunilor ex­ Consiliul general aprobă bugetul cel mai mare număr de voturi la ordinea de zi a sesiunii terne asupra Cubei, ci și întărirea departamental (de comun acord cu primul tur de scrutin. Federația „solidarității" emisferei occiden­ prefectul, reprezentantul guvernu­ cere acum ca votul stîngii să fie NEW YORK 23. — Trimisul spe­ rii economice, probleme sociale și tale. lui) și participă la organizarea și dat candidatului care are mai cial Agerpres, R. Căplescu, trans­ ale apărării dreptului omului etc. Agenția Associated Press anunță administrarea serviciilor departa­ multe șanse șă-1 învingă pe can- că inițiatorii reuniunii O.S.A., în mite : Prima săptămână a lucră­ S-a hotărît să se acorde prioritate mentale în diferite domenii. didatul gaullist. rilor celei de-a 22-a sesiuni a A- problemei Orientului Apropiat. A dorința de a izola Cuba, au pre­ dtinării Generale a O.N.U. s-a în­ fost aprobată totodată recomanda­ conizat și unele sancțiuni economi­ cheiat sîmbătă prin rezolvarea rea ca sesiunea să ia sfîrșit la 19 ce împotriva țărilor occidentale ca­ problemelor organizatorice. întru­ decembrie a. c. re au relații comerciale cu Cuba, nită în ședință plenară, adunarea Adunarea a trecut apoi !la exa- însă aceste dorinți „au găsit un a aprobat ordinea de zi, care, po­ minarea recomandărilor privind sprijin redus în cursul consultări­ Trupele americane suferă pierderi grele trivit recomandărilor făcute de bi­ repartizarea celor 94 de puncte lor diplomatice care au precedat rou (Comitetul general), cuprinde care vor fi discutate fie în ședințe reuniunea". SAIGON 23 (Agerpres). — For­ americani de la Con Thien, oaL 94 de puncte grupate în jurul cî- plenare, fie în ședințele■ celor Intr-un interviu acordat postului țele patriotice sud-vietnameze au au fost puși în imposibilitate să > de radio Havana, ministrul aface­ continuat vineri să atace baza mi­ intervină, deoarece combatanții torva teme principale, cum ar fi șapte comitete. Recomandările au rilor externe al Cubei, Râul Roa, litară americană de Ia Con Thien. erau prea apropiați unii de alții. dezarmarea, stadiul aplicării De­ fost aprobate fără nici o obiecție. a declarat că reuniunea consulta­ Incepînd de la 1 septembrie scrie Pierderile americane înregistrate clarației cu privire la acordarea Următoarea ședință a Adunării tivă a miniștrilor de externe ai ță­ corespondentul agenției U.P.I. ci­ vineri în urma acțiunilor inițiate independenței țărilor și popoare­ Generale a O.N.U. va avea loc tind surse oficiale, trupele ameri­ de patrioți se ridică la 117 mili­ rilor O.S.A. urmărește crearea con­ cane au pierdut în urma acțiuni­ lor coloniale, problemele dezvoltă- luni. tari uciși și răniți. dițiilor necesare unei agresiuni mi­ lor declanșate de patrioți asupra litare împotriva Cubei și stabilirea bazei peste 700 de militări'. de baze pentru un război de tip co­ O altă ciocnire a avut loc la nu­ lonial în America Latină. Râul Roa mai 1 km de bază, unde o unitate Comunicat comun americană a fost surprinsă de for­ URMllILE I MU „IM a subliniat, încă o dată, hotărîrea țele patriotice. Luptele âu dufat indiano-ceylonez V- NEW YORK 23 (Agerpres). moartea a 35 de persoane și Cubei de a rezista tuturor acestor aproape șase ore și s-au desfășu­ Serviciile meteorologice ame­ daune materiale ce se ridică uneltiri. rat chiar sub privirile, .artileriștilor COLOMBO 23 (Agerpres). — Du­ ricane anunță că forța uraga­ la milioane de dolari. pă încheierea convorbirilor oficia­ nului „Beulah“, care traver­ In statul Texas situația ră­ le ceylono-indiene, la Colombo a sează în prezent nordul Me­ mâne gravă: apele fluviului fost dat publicității - un comunicat . xicului, este în descreștere și Rio Grande, alimentate de comun cu privire la vizita efec jj r nu constituie un pericol pen­ ploile torențiale ce au însoțit încordare In relațiile anglo-americane tuată în Ceylon de Indira Gandlj^- 4 tru locuitorii regiunilor res­ uraganul, au atins nivelul cel primul ministru al Indiei. In tim­ mai ridicat din ultimele trei LONDRA 23 (Ager­ Angliei. în S.U.A. se încercării Angliei de a pective. pres). — Recenta ho- cifrează la aproxima- pul convorbirilor, se arată în co­ decenii și există pericolul u- vinde bombardiere vechi municat, primii miniștri ai Ceylo­ „Beulah“ este considerat de tărîre a Congresului tiv 600 milioane lire „Canberra" în Peru. meteorologi ca unul din ura- nor noi inundații. Digurile slă­ se opune sterline anual, efectele nului și Indiei au acordat o aten­ S.U.A. de a S.U.A. s-au opus aces­ ție deosebită problemelor colaboră­ ganele cele mai puternice ca­ bite sînt pe punctul de a ceda. achiziționării din Ma- unei campanii susținute tei ultime tranzacții, re s-au abătut asupra conti­ rii economice și comerciale dintre Din zona periclitată au fost rea Britanie a 16 vase de acest gen ar putea pentru motivul că bom­ cele două țări, precum și celor re­ nentului american. In drumul de mine, fi, după cum se expri­ evacuate aproape 120 000 per­ culegătoare bardierele au fost con­ feritoare la situația din sud-estul său prin Antile, Mexic șr Te­ pe care Administrația mă ziarul, „dezastruoa­ struite cu ajutor ame­ xas (S.U.A.), el a provocat soane. Asiei și din Orientul Apropiat. Ei americană se angajase se" pentru balanța de rican. Se pare totuși și-au exprimat convingerea că pro­ să le comande șantie­ plăți a Angliei. că tranzacția va fi du­ blema vietnameză trebuie rezolva­ relor navale engleze, a Campania împotriva să pînă la capăt, cu tă de către poporul vietnamez în­ dus la o încordare a importurilor britanice a alte avioane, construite suși, fără amestec din afară. Cei relațiilor anglo-ameri- fost alimentată de a- în întregime de Anglia. doi prim-miniștri au reafirmat ho­ cane. Oficialitățile bri­ versiunea generală, ce „Americanilor, scrie tărîrea guvernelor lor de a promo­ tanice se tem că vetoul se manifestă la Wa­ „Sun", le displace fap­ va o politică de neangajare ca fac­ congresiștilor american) shington, față de An­ tul că Anglia încearcă tor pozitiv în menținerea -păcii și nu reprezintă decît glia. „Sun" relevă că să pătrundă pe piețele au subliniat însemnătatea coexis­ prima dintr-o serie de această aversiune se de armament din Aroe- tenței pașnice a statelor cu orîh- măsuri similare împo­ datorește, pe de o parte rica Latină, pe care duiri sociale diferite. Toate proble­ triva importurilor din hotărîrii Angliei de NEW YORK 23 (Agerpres). — președintelui acestui grup, Wil- Statele Unite le consi- mele internaționale, se spune în Un număr de agenți ai poliției din lard Robertson, cheltuielile nece- Anglia, relatează ziarul a-și retrage trupele din Dallas, membri ai organizației ex­ sitate de anchetă se ridică pînă în londonez „Sun". Ținînd Singapore pînă în iulie deră drept domeniul lor comunicat, trebuie rezolvate prin tremiste de dreapta „Minutemen", prezent la 10 000 de dolari. seama că exporturile 1970, pe de altă parte exclusiv". mijloace pașnice, și nu prin forță. au luat parte la conspirația urzită împotriva președintelui Kennedy, a declarat la posturile de radio pro­ curorul districtual Jim Garrison. O noua organizație pacifistă americană Mari inund afii in India Procurorul din New Orleans a pre­ cizat că, fără să ia parte la asa­ O nouă organizație pacifistă americană a fost constituită la Balti­ Ploile torențiale care șului Patna, capitala regiune 200 000 de per­ 1^,. sinatul propriu-zis, polițiștii au în­ more (statul Maryland). După cum a arătat Henry E. Niles, copreședin­ s-au abătut asupra statului, apele fluviu­ soane. Cîteva mii de lesnit agenților să ia legătura cu a- te al acestei organizații, ea își pune ca țel schimbarea actualei politici părții de nord a In­ lui Puka au ieșit din construcții au fost dis­ diei, informează presa matcă, inundînd. car­ truse sau avariate. Au­ devărații vinovați. Aceștia, a a- a S.U.A. în Vietnam. „Noi cerem președintelui îndeosebi, a spus Niles, dăugat procurorul, sint oameni de din Delhi, au provocat tea de sud a orașului toritățile au adoptat afaceri din Texas să înceteze bombardamentele asupra Vietnamului de nord, să dezescala- mari inundații, îndeo­ De pe urma iriunda- măsuri pentru eva- Procurorul Jim Garrison se o- deze războiul, să inițieze negocieri cu toate părțile implicate în conflict sebi în statul Bihar. țiilpr au avut de sufe- cuarea imediatâ a pune concluziilor (Comisiei de an- Și să pună capăt participării militare americane la acest război". In împrejurimile ora- rit numai în aceavă populației. chetă Warren, potrivit cărora Lee Harvey Oswald este singurul răs­ • CIUDAD DE GUATE­ • HELSINKI. Guvernul finlandez punzător pentru moartea președin­ Recunoaștere oficiala. MALA. Autoritățile guverna­ a acceptat numirea locotenent-colo- telui Kennedy. El susține că Os­ mentale din Ciudad de Gua­ Ministrul de finanțe al S.U.A., oară — menționează agenția Asso­ nelului Ensio Siilasvuo în postul wald a făcut parte dintr-un com­ temala au anunțat că în ora­ Henry Fowler, a declarat că chel­ ciated Press — cînd un reprezen­ de comandant adjunct al misiunii plot oiganizat la New Orleans. tant al Administrației recunoaște O.N.U. însărcinată cu supraveghe­ șul Antigua Guatemala, situat tuielile legate de războiul dus in Pe de altă parte, doi dintre mem­ la 50 kilometri distanță de că finanțarea războiului are o re­ rea armistițiului în Orientul Mijlo­ brii grupului „Truth and conse- capitala țării, a fost găsit ca­ Vietnam afectează balanța de plăți percusiune de asemenea amploare ciu. El va lua -în primire noul post quances" (Adevărul și consecințele davrul fostului șef al poliției americană cu • aproximativ 2 mili­ asupra balanței de plăti. la 15 octombrie la Ierusalim sale), format din cinci oameni de secrete in timpul guvernului arde de dolâri. Este pentru prima afaceri din New Orleans pentru a ydigoras Fuentes, Jorge Cor­ Greva muncitorilor de la bazele finanța ancheta desfășurată de dova, care a fost împușcat. • CAIRO.. Indira Gandhi, primul americane din Turcia Garrison, au declarat că nu vor a- Cordova era în ultima vreme ministru al Indiei, va efectua O vi­ unul din șefii organizației te­ Muncitorii turci de la bazele americane din Turcia au intrat in bandona acțiunea procurorului, pî­ zită oficială la Cairo în prima ju­ grevă cerînd majorarea salariilor. Greva a început vineri noaptea la nă cînd acesta nu-și va definitiva roriste de extremă dreaptă mătate a lunii octombrie, anunță baza aeriană Incirlik și a cuprins curînd alte 39 de instalații mili­ > concluziile Potrivit declarațiilor „Mano blanca" (Mină albă). cotidianul egiptean „Al Ahram". tare americane. Greva a fost declarată pe timp nelimitat.

REDAG31A SI ADMINISTRAȚIA Petroșani str. Republicii ur. 44. Tel 1662, 269 (G.G.VJ.) Tiparul i I.P.H Subunitatea Petroș*r,i 40 369