revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinulMinisterului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 4 (846) * aprilie 2019

EDITORIAL Adrian Popescu ION HOREA LA STEAUA 3 GRUPAJ Magda Wächter O CONVERTIRE MASCATĂ: ÎNCEPUTURILE Steaua 70 PUBLICISTICE ALE LUI A.E. BACONSKY 5 O ȘEZĂTOARE LITERARĂ ANIVERSARĂ (participă Irina Petraș, Aurel Rău, Miron Scorobete, Constantin Cubleșan) 7 CRITICA POEZIEI DE AZI (participă Nicolae Manolescu, Irina Petraș, ANCHETĂ Gabriela Gheorghișor, Paul Cernat, Grațiela Benga, Gheorghe Grigurcu) 16 Ion Horea [POEME] 22 In memoriam Laura Lazăr Zăvăleanu O PROFESOARĂ, O DOAMNĂ, UN MODEL 23 Vasile Igna [POEME] 25 Maria Fărîmă 26 Liviu Malița: 60 CENZURA PE ÎNȚELESUL TUTUROR Andreea Stoica SUB SEMNUL TRAGIC AL ISTORIEI 28 Andrei-Călin ZamfirescuSCENE DE ISTORIE/ O ISTORIE A SCENEI 29 Constantin Cubleșan ISPITELE EMINESCOLOGIEI 31 Constantin Tonu DIN CULISELE ISTORIEI LITERATURII 33 Maria Chiorean ODELETĂ SOCIETĂȚII DE CONSUM 34 Florin Balotescu POEZIE-TEATRU ȘI ARTIVISM 35 Autoportret în oglinda convexă (36): William Matthews (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 36 CRONICA LITERARĂ Ion Pop „DE LA ABSENȚA FIZICĂ, LA PREZENȚA METAFIZICĂ” 38 Victor Cubleșan PICIOARELE LUNGI ALE TEXTULUI 39 Titu Popescu DESPRE PROZATORUL SONDĂRILOR ABISALE 41 Gellu Dorian [POEM] 42 Virgil Stanciu DIN INIMA SECOLULUI AL NOUĂSPREZECELEA 43 Daiana Gârdan CULTURI ÎN DIALOG (IMPORTUL LITERAR CA MARFĂ A MODERNITĂȚII) 45 Ion Buzași PUBLICISTICA RELIGIOASĂ A LUI ION AGÂRBICEANU 47 Virgil Nistru Țigănuș „ACEASTĂ ULTIMĂ ZĂPADĂ ÎNAINTEA VERII COSMICE...” CUVÂNT PENTRU AUREL SASU 49 Ion Taloș DESPRE GLOBALIZAREA ETNOMUZICOLOGIEI: CONSTANTIN BRĂILOIU ȘI SANDA GOLOPENȚIA 51 Ilona Druță MUZEUL CĂRȚII ȘI EXILULUI ROMÂNESC (UN PROIECT DE CONSOLIDARE A IDENTITĂȚII CULTURALE) 54 ARTE Virgil Mihaiu MĂRTURII FOTOGRAFICE DINTR-UN TĂRÂM UITAT DE DUMNEZEU 56 Júlia Némth MAGIA FORMELOR ȘI A CULORILOR 58 Palkó Ernő ARS POETICA 59 Cristina Beligăr MUZEUL COLECȚIILOR DE ARTĂ 60 Adrian Țion COANA CHIRITZA LA CLUJ 61 Eugenia Sarvari IN MEMORIAM SILVIA GHELAN 62 JAZZ CONTEXT Virgil Mihaiu CÂND DIMA BELINSKI REVINE LA CLUJ 63 Poet’s corner: ROC (Remus Octavian Câmpean) 64 Ilustrația numărului : picturi de Palkó Csaba și lucrări de Palkó Ernő Pe copertă: detalii din Venus 3 (2010) de Palkó Ernő și Peisaj de suflet(1996) de Palkó Csaba

Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu

Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Irina Petraș, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad

http://revisteaua.ro/

Revista se găseşte de vânzare la sediul redacției din Cluj, str. Universității nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor.

ISSN 0039 – 0852 C pild publica destuldemult, Steaua re din1954seva numi,cum amintitei reviste clujene, 1949,ca prezent de A.E. Baconsky. IonHorea va fi donat publica legi deredac Aurel R clului din Cugir, cum cunoscut maiîntâi cut la Petea, l loc dedincolo denoi. T cent mutat înlumea pe regretatul poetIonHorea, re î te numecunoscute aflate atunci la literar Scriitorilor ale postbelic. Cum momentele inițiale romului scriitorilor te aniai primii tineri curajoși,tineri anulcând steliștii, arestări produs unor de mișcările muniste al valului din Ungaria, de uităm căutarea ordinii. Suntem, versuri omăsură… moarte î marea de abia-iunargonaut/ obi un orizont clasic. „Cuvântul meu clasicizant, dac un ton echilibrat-senin, un aer vag lui arepoeziei. Lirismul de pe acum l asemenea argonau „Inscrip nceput dedrumliterar. Printre ele l r â na deaurdincare s â Căutarea este măsurii defapt noastre, Aurel R hiar vnesc î ă nfiin , , 1949,coincid, vom g , ă î l g . ș ă deM.R.Paraschivescu ț ț î i furtuna/ i furtuna/ ș n anulRevolu u. Peste c ie î ie”, undeautorul Î î ță n acest num i deur n nc ă ș sim cuopoezietitlul rii Filialeirii ClujaUniunii Almanahul literar i-l caut/De dragoste,i-l caut/De de ș ă Steaua i cele ale din primul num dinprimul ț â ie larecent ă ng ă/ nuchiarpresimțim î âț ă C ncheg Ță , Ion Horea va Reghin, se face Reghin, ”. iva anivor fi co î ă â rmul Colchideirmul n cadrulcena â î ț u nd voi g nsorit ni dinClujul ilor evocați, îș ă ă Almanahului îș toarc r al revistei ț i aminte â î iei antico ă n 1956,de i aminte n rii nucle rii î îș ă nfiin ș ă sănu ă rul n i caut nuit cu aunui si mul , coor- ă ăsi la ș firul ă ț tim, r al ata ș ă te te s ș ă, ș ------i

Bucure fruste poate, darsigurautentice. româneasc orescriereritualic-gospodăresc, la un neoclasicism livresc la unul evoluția va fi zarea acestui filonclasicizant.Deci, când se produce de fapt autohtoni de unaldoileapas, stilisticvorbind, pemăsură autorului.exact Urmat echilibru considerat cavenindu-i pe echilibruleifericit, senin,un admirație, centrat pelumeaEladei, Horea. Unneoclasicism prizatcu aici speranțe, nunumailiterare. rul 22alamintitului an,andemari „Portativ” (1973),toate dinnumă prea t poeziile „La Epidaur” (1972)sau „O și își găsește tonul personal, vezi eliberează dechingile ideologice lizare, relativă, edrept, IonHorea se binecunoscuta șibinevenita libera drumului” (1969)…Producându-se drepte”(1961), „Al (1957), „Străzile poeziile „Moment”,Vezi „Prisăcarul” dar mereu cuodiscret cerințelor ideologiei dominante, unele, numulte, tributare desigur analizăm versurile luideînceput, Steaua rea va publica relativ constant la încă oputernică influență. IonHo- cenden c ziile culturale, mitice, acest timbruclasicizant, alu prin ei, nism, lirica intimism, cosmopolitism, evazio Acuzatădogmele departid. de la Congresul cu pactul scriitorilor î n frunte cu A.E. Baconsky, denunță â nd barzii momentului, nd barzii în care Prin plecarea de la Cluj la adevăratul ton alpoezieiluiIon â . Noinepropunem aicisă rzie”, nuștienimic”,„Nimeni ști laŞ ț a lui Mihai Beniuc, aveaua luiMihai IonHorea prin seînscrie ă aunor Stelei Ion Horea la î n doitimpi,cred, de coala deliteratură are caracteristicile Georgice î ntr-o vrementr-o ă surdină. î Găsim Găsim n des , mai ------

pentru revista dată, versuri solicitându-iperiodic clujenii, care nu-luită legături maipuținstr 10,poetul aredin Aleea Kiseleff importante la importante cunoscut, apreciat, omcufuncții vechii mult, scriitor prieteni. Mai la Clujși toate acestea nu uită să publice că apoi, redactor la a răspuns elinvitațiilor. Prin ani, revistei noastre arată clarcum cător. lasânullui,recunosprimească cântat așade neasc prețuit, regretat. să-lodih- Domnul astfel poetulneoclasiccunoscut, cum zice unpsihocritic. Adevenit obsedante”,motivele, „metaforele reînvie”. odatăsă maisoarbă luminăși sus/ pămîntul meușiaruncă-le-n din mozaic,/ scoate semințele din spunea sunt ulcior dezgroapă-mă străvechiului Tomis./G locul Tristelor,/ aproape de timpul ca „Eram lângămare, aproape de „prea atemporale”, cenzorul dixit, dacă arfitrecut de cenzură versuri numai cucâțiva nuștiu aniînurmă dată, darsepresimțea. pildă, De dezghețul seanun drepte”, cuo turnură maiepică, publică unamplupoem, „Străzile și delaA.E. Baconsky. caobișnuință cred căadeprins-o itoricești, acivilității generoase, tele tinere. Lecția solidaritățiiscri Uniunii Scriitorilor, talen sprijină la , are alte obligații literare, cu România literar Ion Horea și-ag Î n 1961,

ă, iarpământul pecare l-a  rămâne deschis î n numărulopt, Steaua Steaua Gazeta literarăGazeta Adrian Popescu memorabil să-l ț Viața româneas ă a timiddeocam EDITORIAL ă ori secretar ori al sit tonul, stilul, . Bibliografia însă â ndul îmi â nse cu Steaua față de nicio sau -i ------

3 STEAUA 4/2019 4 STEAUA 4/2019 STEAUA Aurel Rãu & evocãride ºi Text de Constantin Cubleºan , Miron Scorobete Magda Wächter

Irina Petraº ,

7o Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Teodor Tihan, Aurel Șorobetea De lastânga dreapta: LeonidaDe Bour, Neamțu, Octavian

C târziu, într-o consistentă într-o târziu, cepțiile formulate mulțianimai tânărul publicist, anticipând con rând frumosul”, limpede afirmă este înprimul că esența artei aacestora.suburbană „Desigur aprobă ferm calitatea josnică, și Dobrogeanu-Gherea, dardez pe marginea teoriilor lui Maiorescu contestă discuțiilor oportunitatea împotriva lui Titu Maiorescu. Nu repudiind campania vehementă liber, cubunăcredință, opțiunile, exprimă se afiliază vocilor care-și năr student laFacultatea deDrept, niului alșaselea.A.E. Baconsky, tâ însă multdiferit deacela aldece Contextul este textului apariției ulterioare laproletcultism.vertirii pentru inautentic caracterul alcon și,astfel,al operei relevant deartă în problema determinismului social tiv înprivințaadevăratelor saleidei 1945,p.2.)iembrie rămâne ilustra (în sub titlul șigenezaartei”„Socialul direct, fragmentar, convingerile. este pentru fieșiin a-șiexprima, la unpermanentjocdemăști, al timpului. Dacă poetul consimte de fi desprinse contextul cultural travestite,tive șidezvăluiri nupot învăluiri prin demistificării, suges șia amistificării nioasă dialectică Textele, concepute inge printr-o dechipuri. dine deconcertantă și alșaseleailustrează omultitu din deceniileBaconsky al cincilea Primul publicat în1945 articol, Tribuna nouă derutantă, publicisticaluiA.E. șiînaparențăontradictorie , nr. 18,11-12no Schiță de Schiță ------degajată de lumesc”. Deocamdată noastre” șisărepudieze „poezia să-l condamne pe „părintele criticii lovească pure, pesusținătorii artei amară ironie,tr-o caelînsuși să-i nu peste multtimp, va face, prin laproletcultism,a luiA.E. Baconsky cialistă. Circumstanțiala convertire mănoase” față denouacultură so „intimismului”, camanifestări „duș pure,artei a „decadentismului” șia campaniile politice decombatere a sunt îndeplinăcontradicție cu Rilke Baudelaire sau Lamartine, Rafael, de altfel nealterate detimp, pentru șipreferințele tru artă sale artistice, pen scriitorului față deteoria artei lui Maiakovski”. toleranță Extrema a poemul deînaltăvibrație socialăa siderată genială,tot genial este și poate Rilke fi con Maria lui Rainer dacă poeziadegajată delumesca atingem șidomeniulcontroversei: de procedee Sau, casă artistice. de vulgarsunt ridicate larangul sului șiexpresia tare apropiată care macabrul, viziuneascabro Une charogne puțin egalăare șipoemulerotic și imaginea distinsă,ovaloare cel întrebuințând peisajul artistică, Le lac acreat în degajă. ȘidacăLamartine spiritualizarea extremăpecare o cuexpresiaquasi-liniari, sobră șicu ează, șioicoană bizantină cusfinți și cuatmosfera devispecare ocre cu frăgezimea născândăaformelor cuumbre estompate,a luiRafael valoroasă însensestetic omadonă poeticăfenomenologie începuturile publicistice un poem erotic de o valoare O convertiremascată: ale lui A.E. Baconsky aluiBaudelaire, în : „E lafel de ------ate lanouaideologie politicăse încep sădispară, iarvocile neafili ment cândrevistele independente într-unmilitantist-comunistă, mo moderatezării aartei. declară concesiv înprivințasociali maioresciană șicea șise gheristă unuiechilibruîntrenerii direcția însă elsusținenecesitatea menți scâncete, fieobroderie fie verbală, a văzut în lirism de „fie un cortegiu tul nefastaldecadentismului”, care prarealist vorbește acum de „apor purenător și fostul al artei poet su literare maioresciene. Fostul susți apărătoruldoi aniînurmă direcției „genială”, cunumai așacumscria numaieste Rilke Maria a luiRainer sul, iarpoezia „degajată delumesc” nu mai este rând în primul frumo și nefirești”. defildeș,turnului alizolării sterile condamnă larându-i „catehismul fenomen alrevoluției socialiste” și lui nou”, „transfigurat marele prin vietice, creatoare aimaginii „omu realizări”„marile aleliteraturii so dataDe aceasta, proslăvește abil intitulat sugestiv obicei în cadrul unui supliment comuniste, la unul dincele mai fervente ziare te, îșiîncepe colaborarea Baconsky publicăversurile suprarealis ce-și ticului șiladoarcâteva lunidupă după ce autonomia afirmă este literare depânăacum.Ladoi ani contradicție cuideileșigusturile totală 1947,într-o în noiembrie sting rând perând, are locbrusc, Cotitura saînspre publicistica

Desigur că esența artei căesențaDesigur artei Lupta Ardealului Magda WächterMagda Șantier culturalȘantier , de ------.

5 STEAUA 4/2019 6 STEAUA 4/2019 lele evenimente cultural-politice la principa militant, participant proletcultist. Reputațiadescriitor și înaceastă deavânt perioadă deexpresie,mare libertate chiar ca al unuiziarpoliticpropagandistic cu anul1952,șidefost colaborator de redactor șefalgazetei, începând tinul noiinoastre literaturi. Statutul cariera luidescriitor, darșiîndes în aduce oschimbare importantă clujene printre editori airevistei primii Scriitorilor, 1949. înmartie Conferința deconstituire aUniunii literar alpublicației, este delegat la lui de colaborator permanentalziaru proletcultistă, Baconsky, încalitate ani delacircumstanțiala convertire 1950,p.arie 2).Lamaipuțindedoi Lupta Ardealului („Eminescu șidestinulpoetului”, în către oviață dince înce maibună” lui, unmijlocderidicare aomului ci eaadevenit unbunalpoporu numele claseisale Titu Maiorescu, în de lux»,așacumocaracteriza „poezia numaieste un«product prielnice pentru creație” fiindcă poetul are condițiile cele mai convingereaexprimă că „astăzi nr. 441,7februarie 1948,p. 2).Își mul sovietic”, în lor interioare” șiliris („Maiakovsky chiar unstigmat aldescompuneri eții noștri publicăpoeziicareeții noștri sunt anumitor sărbători, uniidintre po munice șisăconvingă. Cu ocazia trezească interes, incapabilsăco cenușiu șimonoton, incapabil să șare scoțând perpetuă, unsunet „se reduce adesealaoautopasti Poezia noastră „festivistă”, el, scrie țiilor șidecare nici elnueste străin. invadează paginile tuturor publica românească proletcultistă care revistei sovietice cronică într-o a critică Baconsky timpdupăînființarea gazetei,scurt 1950,la al vremii.dinmartie Încă prudență, față depeisajulliterar atitudine nulipsităde critică, îi permite să adopte, sporadic, o Lupta Ardealului Lupta Ardealului Astfel seexplică prezența sa Almanahul literar , nr. 1039,15ianu Lupta Ardealului Novîi Mir îi conferă o mai șialcenaclului , care va poezia ------, tre, nuoferă pedealtăparte nici teme oferite derealitățile noas marile bagatelizează pedeoparte unitatea semantică. Aceste poeme un amestec depeisagii fără aaltera atât deasemănătoare, încât permit comune”. vreme În ce poemelenu înprozaisme șilocuri înecând-o penibilecareționărilor ucidpoezia, lipsa inspirației ce lasă loc „confec Eșecul acestor creații provine din cutotul remarcabilă”.„o plictiseală stadioanele de sport”, prilejuind gerează aruncarea ciocanuluipe cupoante care poezia scurtă, „su versuri, spuneel, astăzisepoartă moda poemelorepice, demii poezie, proză După șicritică. care amenință întreaga noastră grave,primejdiile de ordin general, semnalând indirect,cuprecauții, versuri semnat deEugen Frunză, mii. Aici iaînderâdere unciclude multă vâlvă înlumealiterară avre polemicede eseuri care vor face întreagă120-127) urmatdeoserie Almanahul literar intitulatîntr-un articol denunța eșeculliteraturii politice, Stalin, profită pentru deprilej a lui La numaiolunădelamoartea cite versuri dincariera sadepoet. revistei șiautor alcelor mai neferi esteA.E. redactor Baconsky șefal anului 1953,într-un moment când lui dogmatic are locînprimăvara să trezească interes șisăconvingă. „minor, lăturalnic șigol”, incapabil consimte săfieelînsușiinterpretul volume deversuri din1950și1951, zite, iarpoetul, sale cuprimele Prudentele rămân critici însăneau mai precaută șidepealte poziții. al vremii, manieră mult darîntr-o oprobiul față decurentul literar încăodată îșiexprimă Baconsky colul șigenezaartei”,„Socialul A.E. al anului1945,cândapărea arti deci într-un context diferit deacela plină efervescență proletcultistă, 1950,p. 246).În februarie-martie 1949”, în lăturalnic șigol” („ făcând dineluninterpret minor, poetului posibilități deevoluție, O relativă destindere aspiritu Almanahul literar , nr. 5,mai1953,p. Novîi Mir Pe scurt , nr. 2-3, nr. 12- (în ------realist-socialist, întemeiat înmod acurentuluilegitimitatea artistică sovietici, puneîndiscuție Baconsky unor citate dinideologii comuniști a proletcultismului șilaadăpostul Sub pretextul combaterii oficiale dinplinacestmerita calificativ”. fie saudeeconomie politicăpoate de poezie, unbunstudiudefiloso defond.sau unuiarticol Or, alături de exemplu, unui studiu defilosofie este aplicată numaipoezieișinu, sibilitatea deasedistingedacăea această apreciere nuprezintă po cum este concepută șiaplicată conținut general deidei».Modul poezie, depildă,căare un,«bogat curent.foarte spunedespre Se o s-a încetățenit untermen devenit re, șablonardă: noastră critica „În este critica lafelsuri, denivelatoa deprozăaspect îmbrăcată înver deziare șiauun dearticolele rimă și se maideosebescdecâtritm prin versuri lirice, depolitizate, iarunii Leonida Neamțu încep săpublice de Baconsky, Aurel Gurghianu și ale dogmatismului socialist. Alături literatura decreație șiprincipiile tului, atacând pemaimulte direcții momen pralicitează oportunitatea timpului. Dar șablonardă, excesiv politizată a ința implicităacenzurii, literatura încep săcombată, nufără îngădu al anului1953,maimulte reviste epocă. Odatăcumarele eveniment gului deceniu, nueste singulară în lungulîntre stantă deacumde-a versificatorului”. mnemotehnice ale de serviciile din studii ideologice și se lipsește să cunoască problemele teoretice a emoțiilor. Altfel cititorul reușește locirea ideilorpoetice, aimaginilor, cu mijloacele eispecifice, mij prin nume. Într-adevăr, săospună,dar Ea „trebuie pe săspunălucrurilor o modalitate deexpresie”. lirică începe acolo undeideeacunoaște revenirii autentic: lalirismul „Poezia șinecesitatea esteticriului înartă reafirmă prevalența indirect crite cu tendință. mult decât atât, Mai alartei abuziv pemodelulgherist Poziția luiA.E. Baconsky, con Almanahul literar su ------A avut curajul „să facălafel cacopilul în1957,este acelaDumitriu deafi tei, pebunădreptate afirmă Petru din reprezentanții revis săi.Meritul câtorva talent șiaoportunismului suficienței,din prisma alipseide plastică, literatura,rii, muzica,arta cele maivariate domeniialecultu venit în1954 cinci aniîn micile susținute vreme deaproape realist-socialiste.producții pole În pentrudiferiteprilej aridiculiza te cuA.E. Baconsky, profită deorice unde maitoți colaboratorii, înfrun comentarii” sau șiopinii”,„Mențiuni intitulatedrul unei rubrici „Note și adresa noiiliteraturi segăsescînca publicații. Cele maimulte atacurila delaalte șideuniiscriitori partid ce maivehement combătută de începând cuanul1953șidince în din ce în ce maibine conturată Orientarea polemicăarevistei este române înspre valorile universale. interziși și deschidereatri literaturii valuarea unora dintre noș scriitorii acestei încurajând destinderi, ree grăbesc teoretic săofere unsuport Costa) șiGeorge Munteanu se Regman (subpseudonimulDan aigrupării, precumcritici Cornel dar șidintr-un interes dedata știutniciodată; uitat saunu le-am știu niște pe care lucruri noile-am e binesă-iascultăm,pentru căei aiînceputurilor pecare martori tri Irina Petraș:Irina fiindcă sunt colegi de-ai noș fiindcă sunt colegi de-ai m convocat această șezătoare Almanahul literar Steaua , sunt criticate , de ------cum. După ce cum. După am făcutoprimă a început totul, unde, cucine, să conțină toate datele: când Această mică istorie artrebui filialei și istoria revistei un volum aniversar Literatură din iunie, FestLit Cluj, tesc pentru Festivalul Național de asta maipersonal, fiindcăpregă 10, 7 martie 1957,pp.10, 7martie 1,5). „Modernism?”, în ale monarhului” (Petru Dumitriu, tenii lăudauveșmintele imaginare spus tare căregele egol, cândcur din povestea lui Andersen, care a că „n-am avut deacitiîn prilejul lamentează închipcutotul ironic 1954, pp. 122-123). literar”, în lă șirodnică” („Unmare eveniment cunoaște multilatera odezvoltare drumul realismului socialist[…] ani literatura noastră orientată pe burgheze” șideclară că „de zece ideologia „descompunerii damnă dinacesteÎntr-unul texte con dogmatice.specifică discursurilor înmaniera sobră șiincolorăpartid, oficială șilacauzaliteraturii de adeziunealapolitica exprima măștile conformiste pentru a-și totuși aapeladincândînla Circumstanțial șiprecaut, nuezită tea prozei șiplatitudinea criticii. pulare, aridita poezia industrială, acummodabaladelorpo- critică autor deversuri proletcultiste, al teoriei maioresciene, darși micilor, poetsuprarealist, adept mai fervenți susținători aipole A.E. Baconsky, unuldintre cei Steaua , nr. 9,decembrie Gazeta literarăGazeta

Într-un altul,Într-un se literară aniversară 70 –istoria Steaua , nr. ------.

O șezătoare tentativă laCentenarul Societății pentru site), amfăcutoadoua pentru lucrările viitoare, dar și deplecare săfiepunctul (el urma dinzonascriitorii filialeinoastre și am reușit să aflu care au fost Literar. 1900-2005 hivei în2005cu dicționarul încercare aar depunere lapunct rii 2-3ani”rii („Discuții”, în în următo agriculturii dezvoltarea de directive alPartidului privitor la tă curajos, depildădinProiectul revistele noastre opoezieinspira activității salepublicistice dinde activității gen poraneitatea” și literară„Critica ca programatice, șicontem„Lirismul care debutează cudouătexte Volumul din1957, cultistă, „decadentă”, „burgheză”. a promova oliteratură anti-prolet proletcultistăcritica doarpentru „modernistă”. Adesea recurge la cum seva numieamaitârziu, literară sau, anti-dogmatică așa Steaua că, încalitate dementor alrevistei teoretice, este lafel deadevărat raturii sale burgheze înarticolele lite împotriva „decadentismului” Dacă scriitorul sedeclară formal 9, decembrie 1954, pp. 124-126). te”, adicărealist-socialiste. în detrimentulcelei „tradiționalis revenirea laliteratura modernistă, ceniul alșaselea,orientată înspre Editura Casa Cărții deȘtiință,Editura 2007) Casa Cărții

beletristic”, este uncorolar al scriitorul șimăștile , promovează oorientare (fragment din , pecare îlștiți, Colocviu critic Colocviu , Cluj-Napoca, A.E. Baconsky: A.E. Baconsky: Steaua Clujul , nr. ------,

7 STEAUA 4/2019 8 STEAUA 4/2019 frumoasă care va fiinclusăîn opoveste ascris Oricum, urmă. dar mă tem că nu va veni până la deschidă ușașisăapară Ion Vlad, Cubleșan. maispersăse Încă Scorobete, Miron Rău, Constantin literar filiala Clujșidespre se aflaumulte informații despre care nuajunsesemîncășiîncare cu câteva dosare vechi foarte la zile am scos dindepozit o cutie căutat, am întrebat, iar în ultimele nelimpezite.lucruri atunci De am informații, daraurămas multe oră, amadunat extremdemulte viață literară transilvană am editat albumul în2008,când Români, Scriitorilor înființată, unde era revistei șiredacția deel stradă, se află Casa ElieDăianu, nr. (peaceeași 2,fostă Mór Jókay filialei a fost pestrada Napoca bucată devreme sediul O scurtă mi-aspuscănueadevărat.Rău Domnul de neaflămacum. Aurel Universității nr. 1 – adică aici,un de laînceput sediulpestrada aavut Cluj aUniuniiScriitorilor Am crezut multăvreme căFiliala voastre completări, îndreptări. filialei, așteptând deladomniile „mișcarea”, înspațiul clujean,a cu cestârnesc am aflat eudespre tăzi săfiechiarșezătoare, osă vă volum. Acum, cadiscuția deas Sunt alături denoiastăziAurel . Răvaşul , 1903,vizitată 100 deani Almanahul . Laacea - - să aflu că Nagy István a să aflu căNagyIstván fost aproape înaproape, amizbutit filialei (numităși Asociație). Din când președinți –laconducerea că senumeaucândsecretari, de președinți, secretari –pentru care exact afostfoarte înșiruirea Universității. N-amreușit săaflu de închiriere peacest spațiu din abia în’64amgăsitaltcontract unde n-astat chiarpuțin,fiindcă – indcă la10,30seîncuiepoarta) dupăora 10seara,activitățile fi sănuprelungeascăția scriitorilor Palatului Culturii leatrage aten 51 (oadresă delaconducerea Mare nr. 1,încamerele 50și lângă Tribunal, Piața Ștefan cel unsediuînPalatulprimit Culturii, care filialaeanunțată, în’56,căa dar descopăr undocument în aici, adicăpeUniversității nr. 1, mi-aspuscă,poate,domnul Rău țe, unde o fi fost sala mare? Tot filialei”. Dacăerau douăcămăru săvinăînsalamarescriitorii a va, oinvitație sunacamașa „toți moment dat, cincizeci-și-ce prin că erau două „cămăruțe”. Laun lo afost.mi-aspus Rău Domnul care reieșea limpedecă,da,aco găsit diverse adrese oficialedin acolo, lanr. e-adevărat, 2,am următoarele informații. A fost despre care v-am spusamaflat abia apoiaici.Cercetând cutia velită după1989adispărut),și de Caragiale în1904–placadez ------că Lucian Blaga a fost membru clipă nuamconștientizat anume dar nicio Isac și așamaideparte, Blaga, peAgârbiceanu, peEmil străduit săîirepună îndrepturi pe dă, știamdelaIonBrad cât s-au felul deamănunte cutâlc. pil De eu. Constantin Cubleșan șipeurmă Petrescu era plecat înSUA), apoi suplinit de Mircea (când L. Opriță Vlad. 1989,LiviuPetrescu, După la Filială este alessecretar Ion devine Președinte alUniunii, ce După D.R.adjuncți. Popescu și unpreședinte, deciunfel de secretari pe vremea când era IonBrad Mircea,tari șiDumitru mai era în comitet. Au fost secre greu ampututdescoperi cine D.R.în acte Popescu. Lafel de și ceva, fiindcă dejaîn ’64figura președinte ’60 din’49pânăprin depus analiza revistei rat peCornel Regman, care n-a pildă, îl „înfierează” într-un refe social-politic. de NagyIstván, se adaptalacondițiile demediu gândit lacapacitatea omuluidea culimbajulepocii.M-am scriitorii eraustraniu cât depuși lapunct tele din ’50-’51 și este aproape de acord”. Am răsfoit documen rest, În ducerea sunt stilizând-o! trebui să-șiîmbunătățească tra pe colț: „Cred cătraducătorul ar o notițădemânăaluiBaconsky referat tradus înlimba română, cu traduse. Am găsitunasemenea în maghiarăscriau și apoi erau român și ceilalți – se maghiari din vreo optoameni,unsingur fiind alcătuit, pevremea aceea, fiind președinte și comitetul fiindcă majoritatea –NagyIstván accesibile,ani mi-aufost parțial versar. Documentele din primii o voi reproduce învolumul ani la Policlinică”. Am fotocopiat-o și Eliberăm prezenta spre a-iservi este membru al Filialei noastre. prezenta cătov. Lucian Blaga 1960 încare scrie: „Adeverim prin o adeverință din1septembrie al Filialei Cluj. Am descoperit Am extras pentruAm volum extras tot Almanahul ------S nu amajunslanoțiuneamodului dintre dumneavoastră. Sigur că de supraviețuitor alăturidealții de amintiri, peminecaunfel implică șimaimult, dacăevorba onat, cumspun,șipentru cămă revistei și a filialei. Sunt impresi șaptezeci deaniexistență a avemcare-l lasărbătorirea celor sentimental-istorice. informații, fotografii, evocări prezenți dacăau, să-mitrimită, filială, așvrea să-i rog pe toți cei pre despre lui Aurel să ne vorbească Rău, detalii. Înaintedea-idacuvântul de lainvitați cât maimulte date, Astăzi, aici,așvreapunct. săaflu clare, arhivameaebinepusăla 2005 încoace, datele sunt foarte istoriei celor douăinstituții.Din acest al proiect ducă maideparte interesul vreunui tânărcare să lui. Sper, însă,caelsăstârnească în adevăratul înțeles alcuvântu toate împreună. Nu va fi o istorie Volumul aniversar leva punepe tez informațiile culesedemine. Așadar, să comple astăzi, aș dori a reconstitui atmosfera epocii. trat astfel deamănunte pentru literar să mă gândesc că pe urmă aici, să măgândesccăpeurmă acesta, că este cu totul deplasat lași timp, pemăsură ce amtextul a zile amtot un fel scris de evocare repede,bine săscriu șivreo două șiundesămăopresc.pornesc Mai du-mă cănuosăștiudeunde neînțelegeri înacest mod, temân aunei am fost victimă oprimă roman –șiatunci, dincauzaasta eu artrebui să mă gândesclaun e vorba săspunemcâte opoveste, aruncat într-un fel dehaosși,dacă câte opoveste, fiecare. Eu am fost ne amintim câte ceva, vom spune derea noastră, spunându-mi-se că cum se va manifesta astăzi întreve Stelei voastră, deacest program pe unt impresionat, cadumnea Aurel Rău: Steaua , primele numere., primele Am păs . Mi-am dat seama,înace . Mi-am Almanahul literar șice maiștiedespre , des ------două-trei maidiscontinuu lucruri află aici,dar voi încerca săpunctez lungă cuvântare. Așa se cătextul desuetă, va trebui săîncep sățino o discuție simpatică, neangajantă, unde fiecare trebuie săasistămla al școlii șiomanifestare literară noi, cuunpubliccare era numai erau cunoscuți, citindșieiprintre mare șicare publicaumaimultși carecu scriitorii erau încenaclul și oșezătoare literară împreună avut luni dupăvreo patru-cinci 1949, în ianuarie,noi, prin am acest cenaclu pe care l-am pornit face olegătură între cele două. La venta șicelălalt cenaclu, puteam membru alcenaclului care frec carerii erau admiși,șieram un cenaclu, poate sprijinit deauto acestexplică faptulcăs-apornit re, săzicem, șipeliteratură. Așa se liceu sepuneaunaccent maima nu sunt cumatematicile, șiînacel formă aînvățământului, toți care fost celebru întot orașul, cuore Cluj, unliceu deumanișticare a liceu, care s-a înființat atunci la condus șieuuncenaclu literar la cenaclului mare de la te maimic, uncopilaș desigur, al formează paralel, care arfiunfra nizator alunuicenaclu care se aflu însituația deafișieu orga după vreo jumătate deansămă suplimentul cultural alziarului, mine șicudebutulmeuliterar, la te dean,care seîncheiepentru și euacolo și,dupăvreo jumăta Lupta Ardealului cesc care s-aivitpelângăziarul tator alcenaclului literar scriitori Petraș. discuțiecuIrina am spuseuîntr-o bazat șipeniște pecare lucruri le- cu douădate, informații care s-au aflat aiciînlegătură pe care le-am pun laîndoialăambeleafirmații fost și iată, casăfimîntotdeauna cuma rezultate dupăinvestigații șipot, Petraș, unor găsirii cubucuria două precizări pecare leface Irina re. Așa dată, cănueprima lacele sau mai încâlcit – ca la o șezătoa S-a întâmplatS-a cafiindfrecven Steaua , cu spirit polemic,, cuspirit să , prin ’48,săfiu , prin Făclia – am ------respectiv înrevistarespectiv în presa literară bucureșteană, literare, și care a fost semnalată jat penoișitentativele noastre interesantă șiîncura care ne-a ce aspusaceastă elevă? Șiacum moment literar. Șiînacest referat, a făcutunreferat, șianumelaun se vorbește despre ocolegă care s-a întâmplat săptămânatrecută, din februarie, vorbind despre ce (erau săptămânale)acenaclului, referindu-se înședința acincea a ajunsgeolog, nuscriitor –și pe care îlțineamnoi,unomcare plător, responsabilul acestui caiet nivelului discuțiilor. Era, întâm a vorbit, era oapreciere asupra atunci sespuneafiecare cam ce despre ședința precedentă. Și în care secitea unproces verbal nal aldiscuțiilor, lafiecare ședință, acestui cenaclu, fi era șiunpunct cercetând ziarullocal, săvadă ce literare arputea săseapropie iată1949. Deci căniște cercetări mijloculluniifebruariefapt prin petrecut, săvorbească deacest bească cadespre unfaptcare s-a eleva respectivă, săvor citind-o a apărutrevista, iardupăaceea înBucurești,când s-ascris când la Clujșiatrecut timpulpână de cânds-afăcutaceastă întâlnire bruarie, dacămaisocotim timpul februarie, întâi a lunii fe înpartea care are –în loc–cel maitârziu și de aici deducem că întâlnirea acum, eaeste într-un scrisă caiet, de presă, aduceu pecare v-o Theodorescu. Această informație Eugen JebeleanușiCicerone document scris, laCluj. –iată,România deci,avem un din Scriitorilor Societății filialei umor revisteiapariția deliteratură și lui EminescușiCaragiale, despre a vorbit despre reconsiderarea în 1949).Șiautoarea referatului în februarie, lacenaclul nostru, (vreau să spun că discuția este caiet –dauuncitat, șispuneașa am uncitat, fiindcăamgăsitacel Vreau să spun că, în programul La care au luat parte scriitorii scriitorii La care auluat parte Urzica , șidespre formarea Flacăra . - - - - -

9 STEAUA 4/2019 10 STEAUA 4/2019 să fie foarte puternic,să fie însoțitde foarte de secretar executiv. El a venit, ca era unfelȘelmaru deconducător, cei trei secretari, dintre ei Traian Sadoveanu fiind președintele, iar fel de conducător propriu-zis, nii, era unsecretar, darera un conducerii Uniu- maru dinpartea ai UniuniiScriitorilor, Traian Șel- toți aceștia sunt șireprezentanți cații maghiare dinCluj, pelângă erau reprezentanți aialtor publi care era președinte alfilialei. Și cunoscuți,NagyIstván, ghiari literar firește,membri, ai Dumitrescu.ună cuGeo Erau toți Miron Radu Paraschivescu, Radu Miron care vorbit acolo; dintre români era care prezida caunmaestruși a și sa literară –era prezent EmilIsac, nume cunoscute, afirmate înpre mai mulți,cuvreo zece. Darerau români, aifilialeierau membri scriitorii maghiari, mulți scriitori asemenea sunt prezenți foarte cenacluluimembrilor filialei,șide pe aici.65,acesta era numărul de vreo 60 și ceva – 62, 67, ceva filialei șisespunecifra –e vorba toți membrii aceasta participă clujene.cluri Totodată laședința de laSibiu, dela Turda șidincena și delaOradea, șidelaBrașov, și Târgu Mureș, șidelaSatu-Mare, Ardeal. Respectiv, eivinșidela zonă mare dintr-o din portante dintoatescriitori cenaclurile im sensul că sunt invitați la ea tineri amplu,foarte în spectaculos, Almanahul literar facă oanalizăatot ce în s-ascris inițiativă afilialeidinCluj, săse Almanahul literar numărdin primului la apariția în același an,în1951,launande anecdotic interesant, șianume, tea dinCluj–și filialeiscriitorilor de loculundepornește activita muncă organizatorică, este legată santă, decilacare îndeplineamo la Cluj. A doua chestiune intere pânăînfebruarie ianuarie prin se întâmpla înzona culturală de conducea Această ședință e gândită . Erau, dintre ma scriitorii Almanahul literar într-un an. , în1951este o Almanahului împre ------

Scânteia ziarului din partea Bârlădeanu marefoarte afirmare, șiau venit Scriitorilor, era momentul luide că vinetot înnumeleUniunii Demostene Botez, care sespune la sediul din strada 6 Martie, deci la sediuldinstrada 6Martie, ședința dinCluj filialei scriitorilor frazăprima astfel: căaavut loc alta șiîncealaltă, șiseîncepea cu zi, șiîn discuțiile–șiîntr-o purtat vorbește pelarg despre cums-au în numărul 3 din 1951, în care se în un lungtext așa era elprezentat. cenaclului dinCugir,din partea de cenaclu, avenit șiIon Horea, desfășurat ședința șiauvorbit și Vreau să spun că aici, după ce s-a Vlad, cei care rămăseseră acasă. unde seaflauA.E. Baconsky, Ion luăm cuvântul aiciînredacție, să ne spunem șinoipărerea, să careclujeni, dintr-odată, trebuia cătretrimis Deci eram filială. cinci era de acolo, trimis care nu plecase din redacție, ci – sigur, era și Alexandru Andrițoiu Micu, Dumitru Victor Felea șieu și aceștia sunt Mircea, Dumitru vă spun,merg șieilaședință, la Cluj, merg patru oameni,cum fiind studenți launiversitate.De itori care începuseră săpublice, veneau cei dintaberele descri promisiune, venea dinCraiova, Purcaru,elevi cumera Ilie omare ceva la ziarul local, erau niște care abiaveneau dupăce auscris diferit, pentru căerau șioameni acela, care era unamalgamfoarte să întărească oarecum efectivul sau cupregătire universitară, ca în presă sau cu activitate dactori, de patrucare membri, sunt re dat Ş an. Școala deliteratură, ei înprimul și seaflaudetașați laBucurești, la erau publicați în – auvenit care patru tineri scriitori nifestare mare auvenit șiscriitori câțiva laaceastă Deci ma ziariști. revistei din partea Din această ședință se publică Revista colii deliteratură untribut , șiauvenit alțioameni, Almanahul literar Almanahul literar Almanahul literar Almanahul Flacăra , șialți era a - - - ,

D că amgăsiteuoadresă pecare în redacția care auvorbit stăteau laocafea. și unde, săzicem, personalitățile secretariatul propriu-zis alfilialei, vorbim despre decontare, deciera lângă sala mare, unde am merssă totodată șialunuibirou care era cazat maimulte zile,care dar ne-a –laetaj.Maniu Acolo era loculsălii Iuliu dar aiciînstradă, actuala lângă Teatru, în piața Avram Iancu, Grădina, egrădina aceea mare de că era subetajulcurestaurantul loc ședința șivreau săvă spun sediul filialei–deciacolo a avut în și sevorbește publicat întextul suntem mutați peIuliuManiu comună aici,jos, înpiața aceasta. Trei reviste aveau administrație gravitam înjurulziaruluilocal. însensadministrativ,de altăparte la redacție, pe fășura pe de o parte crurilor, noastră activitatea sedes Pentru căîngeneral,lu forța prin Cluj mai bine despre sediul filialei? ce din tineri nuștimnoi,scriitorii sediul respectiv. Noinu știm–de faptelor. Șipoate sunt referiri la vreo recenzare, ocomentare a ziarul localaavut de asemenea mentului care aavut loc, poate că acesta lung, deanaliză,aeveni am avut un Cred, bunăoară, că așa cum noi putea săfieo revistă maghiară. putut săfieoasemeneainstituție, acum cumviicătre Aici Sora. a sediul pestrada fosta Lenin, deci Dar misepare căacea revistă avea turale maghiare. Șieierau cusedii. revistelemai binedezvoltate cul ’46, ’48,erau maiclarconturate și numărul...”martie, scrie „către revista cutare, strada 6 Î investiga. Pentru căînaniiaceia, ntrebarea einteresantă, sepoate Almanah Irina Petraș:Irina Aurel Rău: să fie –săfi fost acolo ședința, ar vreau săvă întreb, eposibil de două ori despre dedouăori Almanah Utunk -ului? Pentru și articolul șiarticolul - - - - liceului undeeram cucenaclul, că recomandându-mi directorul amintesc așa,unfapt, anume traduse sau chiar în rusă. Eu îmi rusești–respectiv citim cărți șicuaspirațiitineri literare, să moasă, casăcitim,cei care eram veneam, înaceastă încăpere fru- ca săajungăaici.Sigurcăaici mă afost înclădirea Tribunalului, că în’52afost dincoace șipeur că în ’50, dar numai în ’51. Pentru na întot anulacela –’51,șipoate să negândimcăapututfuncțio dar acolo iartrebuie afuncționat, revistă, instituție, săogăzduiască, asemenea A pututsăfieîntr-o cercetat șiînlegătură cusediul. tinereții. de natură literară șifrumusețe a șidetoatede laredacție lucrurile alvieții.Dincolo deviațapractic preocupările noastre înplanul această poveste toate absorbea administrației ziarelor dinCluj, și trator, șefadministrativ, peșeful să zicem. noiaveam Deci adminis babil, dar sunt fapte de curiozitate, Lupta Ardealului administrație comună cuziarul larevistă.pe urmă aavut Revista suplimentul cultural alziaruluiși măr încare publicaiceva. la Întâi onorariul,să îțiridici lafiecare nu administrația ziarului,undeveneai Carpați, lângăCarpați, acolo era Era aici unde acum avem cofetăria când încănuaveau sediulaici. și ședințele pentru atunci scriitori aici. Am înțeles căerau găzduite bună lalatină. Șideciașasevenea asta pentru care amluat onotă că am încropit o comunicare din mai ținminte ce șicum,darștiu revisteleam primit respective, nu rare șiamvenit laPușkin aiciși trebuit săgăsesc informații lite durat unmonument”. Șiatunci a Aleksandr Pe Pușkin. ideea „am șide Ovidiu poeți.De de doimari această temă, cum a fost cântată care îlcânta Horațiu, săurmăresc teme, unmonument literar pe o paralelă, ocomparație, aunei care era profesor delatină, să fac Vreau săspuncăașaarfi,am . Vă pro plictisesc ------

într-un conflict, totodată, au fost minată decealaltă. eleaufost Sau mereu, întimp, șiunaafost deter mai adânc. Afost ointerferare, dublă aniversare, are un temei cerea filialei, colegi, confrați, e o Petraș și alți oameni din condu doamnaIrina pe care agândit-o să știmcăfestivitatea aceasta revista momente încare este implicată poposireao bucurie diverse prin poate săfieo curiozitate șisăfie – vorbimun altprilej șipunctăm șipoate cu pehârtie, am scris trebui sămărefer șiaicivă spun, câteva probleme, săvăd lacare ar diverse etape. Eu mi-ampropus să discutămmainuanțat despre aniversare, șiatunci acolo putem cursul anului vor mai fi momente lungă,probabilistorie foarte în de caredouă lucruri, sunt înafară acordat atenție pentru aceste astea. Vă mulțumesc cămi-ați să necomunice toate lucrurile ziarelorducă să vadă colecția și scriitor care este interesat, să se propună unpremiu unuitânăr domeniul nostru. cetat și nu e nici, să zicem, exact, sediul acesta. Nuștiu, nuamcer anii aceia, eposibilsăsefiținutîn la care venea șiBlagaalțiiprin Poate cășiunînvățământ politic Dar lafilialăs-arputea săse Steaua Almanahul literar . Steaua , sigur, are o . Trebuie - - - de regiunea iarrevista departid, de forurile teritoriale, respectiv era gândităsăfiesupravegheată Au fost bătălie fiindcă filiala într-o societate bătălie.într-o șiîntr-o erai la trimis mânească dinafara Bucureștiului, pentru aputea vizitaorevistă ro face că,atunci cândsevinelaCluj după cumbătea unvânt. Și așase pinde, delaunmoment laaltul, entuziasmul ideologic. Asta de entare, să mai dilueze, să zicem, revistei, încercăripartea dereori practice,jonglări diplomatice din cele douăsăsefacătot felul de odată era șiposibilitatea caîntre bucureștene șiclujene, dartot dublă dinspre forurile ideologice nici ideologic. Era osupraveghere tă teritorială, niciadministrativ și acesta nuera subordonare direc dinBucurești.felulScriitorilor În pornește săfienumaiaUniunii reușește la puțin timp după ce ne să vadă o revistă studențească Kundera, careajunge șiMilan vi literar Asturias, vineșila Ángel scriitor cumeste Miguel dinBucureșticând vinetrimis un revistei când sepuneproblema înființării cultural nească înafară desuplimentul este nicioaltăpublicație româ În felulÎn acesta seface că,atunci . De asemenea,tot. De astfel Tribuna Ardealul Almanahul literar . , pânăîn1957, Almanahul Aurel Rău . Nu ------

11 STEAUA 4/2019 12 STEAUA 4/2019 de filială Dumitru Mircea.Dumitru de filială aici la dactor, untimp, înainte deaveni noastră, altretot așa,dinpartea an laBucurești, vinemaideparte, Vlad, care avrutsăplece dupăun să vă spuncădupăce avenit Ion nistrativ șipreședinte. Darvreau tr-un fel –ceva între unrol admi înseamnă chiarconducător, în confuz laînceput, dacăsecretar vine secretar lafilială. Eu am fost părăsind de echiparedacțională, este cea care seimpune. Ion Vlad, alitățile românești literare, depreocupareo parte pentru re trebuie șisăaibă săpornească la filială,cusiguranță. Când filiala Cine a vizitat avenit redacția și ca Miron Scorobete re, săneîmbogățim experiența, să aceasta, ladocumenta săpornim și eutrebuia acțiunea săsprijin ternic îndocumentări întoată țara am fost îndemnațipu săpornim Alexandru, că în care ne certam un moment dat cuBlandiana, Ion antrenat dezbatere într-o aicila amintesc fugitiv foarte căeram osebită înpublicațiile literare. Îmi sau laoanumitărealizare maide câte unscriitor laoanumităvârstă sărbătorim câte ceva, chiaruneori lafilialătrebuiemai departe, să jăm launlucrusaualtulsau, la filialăsăfimanalizați, săneanga pătrund, suntem uneori chemați Mai departe, lucrurile seîntre lucrurile departe, Mai Almanahul literar Tribuna șidupăelseocupă din1954. Steaua ------

M mai sunt la modă–șieste foarte bine,știți foarte aniversările nu epocă încare,într-o dupăcum ganizarea acestei rememorări, mulțumesc. trebui săevocăm deaiciîncolo. Vă pentrumult respect tot ceea ce va nostru, și de aceea vorbim cu rare, ceea ce definește specificul aspirațiilorbună șiînspiritul lite de bătălii pentru oliteratură mai actualitate. Aici au fost tot felul nu numaicel deancorare în un orizont, șispiritual, desigur, prilej, înfelul acesta, să-țilărgești sau, știu eu, în Moldova. Și era un diverse zone, zona hunedoreană literar. puteam Sau săajungprin dispozitie delaFondul unsprijin pentruDelta, cămisepuneala că înacest fel puteam descoperi Ardeal. Șimăbucuram pentru documentare, cămaiieșeamdin convins căebinesămergem în luat peste picior, dar eueram și ofensat, m-amsimțit căm-au ca soldații – și eu am fost foarte campanie,vrut sămergem într-o că noicei cuorganizarea amfi de BlandianașiIonAlexandru, către mairadicalii cred tineri, că amintesc că am fost ironizat de județean.ieșim dinperimetrul Îmi Miron Scorobete: sunteți prezenți pentru or- ulțumesc tuturor celor care -

o foarte mareo foarte bazăpepropa situație. Partidul comunist punea a filialei din Cluj. Era următoarea deatunci,viața UniuniiScriitorilor bineînțeles, astalegându-seșicu reviste, mosfera încare auapărutaceste interesa-o, ciașvrea săevoc at regret, Petraș ceea ce pe Irina ar atât cudate precise, ceea ce neorganizat. ganizat, euvoi părea șimaimult fost atât decursivșiatât deor după maestrulAurel care Rău, a complexat, pentru că,vorbind mai auzit v-ați convins, și sunt și sunt consecvent, cei care m-ați pentru căacesta îmieste stilulși O săvorbesc dezlânat, foarte avea maiștearsă. omemorie și dacăvom renunța laelevom sunt operpetuare amemoriei, mare păcat, pentru căacestea universitar era format din cei era și atunci puternic, nucleul vorbesc deCluj. Centrul cultural era înaceastă situație, sănumai – toată zona astaa Transilvaniei fost mână decât unsingurziar, care a ba maghiară. Nu era înlimba ro Clujerau zeci înlim În deredacții citoare ba maghiară. Apărea Carnetul propagandistului propagandistului mic. Apărea laBucurești maghiară, toate înrevistă format să aibăcorespondentul înlimba toate publicațiile din București lor cultural cel maiimportant, maghiară consistentă, și centrul făcut caînCluj, fiindo populație de laBucurești. Întâmplarea a fel depublicație înafara celor provincie săapară absolut niciun reau laBucurești. Nuera voie în centralizată. Toate acestea apă o –cumbineștițipiață foarte neînțeles, propagandă. Darera o publicație încare sefăcea, bi irigații, toate acestea aveau câte suntem laele, lasilvicultură, la publicații, delacele literare, că gandă șiavea osumedeniede Aș vrea săvă spunceva –nu Lupta Ardealului la București, apărea la Cluj. Steaua apoi , apărea laCluj . Vă imaginați. Vă Femeia mun Tribuna Carnetul înlim- și, ------

spunea nimic, și s-a rezolvat. Deci dinCluj,Pușkin ălora nule Pușkin spus cineva adresa, că epe strada mi-am dat seamacălațară le-a Universității și sechemaPușkin Eram pestrada strada Pușkin, fisele necădeau, nucaacuma. eram tânărpevremea aceea și strada Puștii, darmi-acăzutfisa, Bineînțeles că nu știam unde este strada Puștii numărul14,Cluj. domnului cutare,pușcă. Deci, era strada Puștii, genitivuldela adresa nu știu care, dar strada de dusscrisoarea”. Era unpliccu unde îistrada asta,pentru căam în mânăși „vă rog săîmispuneți o scrisoare oadresă –unscript, și vineunullamine, unsoldat cu pietoni, eram pemijloculstrăzii erau mașini,nuerau treceri de ea oluampemijloculstrăzii, nu puțin maiînsus. Pe vremea ace și eram aicipestrada Universității, oîntâmplare.scurt Eram student situația, săvă povestesc pe foarte Ca săvă reprezentați maiexact torii români puteau săseafirme. pentru căera unvad undescrii fost, într-adevăr, uneveniment, apărut atunci și ălaera ideologic. de publicadecât într-un ziarcare de clasici–darcare nuaveau un mai vorbesc deBlaga, descriitori, anterioară, care erau înCluj–nu proveniți dedinainte, dinepoca Bacovia, pentru căBacovia era de pildă, asupra opiniei publice, faptulcă, aveace impact asupra publicului, sovietizarea Nu aveți țării. idee disidența românească față de trinat, daraceste reviste erau vremea aceea. au răsfoit Petraș șicuceilalți bănuiesc că într-adevăr un eveniment. Irina aici în Cluj în acel moment a fost uneirevisteriția înlimbaromână Asta era atmosfera epociișiapa Stelei era sediualUniunii.Al primul aia era strada strada Pușkin, unde Vi seva părea îndoc foarte felulÎn acesta, faptul că a era peMolotov, aziEroilor. Steaua Almanahul literar Almanahul literar îlreabilitase pe depe a - - - - - Apropo defaptulcăBacovia efect la nivelul opiniei publice. alitatea literară. Acel lucru avea readucere aluiBacovia înactu de afideclanșat ocampaniede interzis. Și tindu-l pe Blaga. Am vrut, defapt, multdacăte ci foarte prindeau cret, l-amrestituit pentru căriscai și l-amadustot atât înmare se acolo înpădure l-am cititpeBlaga învelești înceva”. cu el, ții ascuns, aipriceput? Îl îl cumva săte vadă cineva înCluj vede nimeni, și îl citești. nu Să și zice: „Du-te lațară, acolo nute tr-un colț, sănunevadă nimeni aduce învelit șimăcheamăîn cel dinFundațiile regale, darmi-l îmidăvolumulȘchiau deBlaga, mea vacanță de vară, Octavian erau interziși. Șiprimul, înprima opera luiBlagașitoți ceilalți care gător era cât deermetic-închisă Blaga. Nusunt destulde convin mare lucrusădaideopoezie însușit-o,va. pentru Mi-am căera decine O poeziedeBlagascrisă nă înmânăsaudingură îngură. se transmitea cafolclorul, dinmâ incorect,o poeziedeBlaga,scrisă fișă pespate avea scris ceva. Era bibliotecă. Șidinteancul ăla,o care doreai săocitești –fișede niște fișecucare pe cereai cartea acces. Labiblioteca facultății erau intangibil lacare nuputeai avea nu dădeainiciunde. Era unfond înainte săvă spuncădeBlaga dat săcitesc Lucian Blaga,dar meavacanțăprima devară, mi-a în împrietenit. Octavian, ne-am facultate șinoiabiaintrasem. Și de vârsta noastră, abiaieșisedin pusunprofesor carene-a era ginte pevremea aceea, șinouă învățământ, era unfel dediri responsabilul anuluinostrude universitar.cadru didactic, Șiera an înainte facultatea și ajunsese lui an, terminaseîn cuun primul erafacultate Șchiau șiOctavian îndurat. Eu eram înanulîntâi de Blaga, care binece știțifoarte a era interzis, numaispunde Și vara eumăduceam cuoileși Steaua are acest merit, ------toarea jumătate. întrebam: Îl „ma o puneaînscrumieră, șiluaurmă șiofuma.Otermina, cu chibritul jumătate, aprindea obăga,și-o tăiate îndouăcuolamășilua de țigară, avea pachete dețigări mult. Fumafuma foarte jumătăți avut această fericire. Agârbiceanu vestească multe, foarte încât am vorbă și l-am provocat să îmi po Agârbiceanu amstat acolo de câtlucruri mainepotrivite. Cu aură, detot aspunerii felul de a dezbrăcării personalităților de alitate, este epocademitizărilor, acolo, totuși neînscriem înactu văd fotografic pe Agârbiceanu a apărutulterior –șipentru căîl tinuat întregi,țării cu nu numaiclujeană,cinațională, a în viațament literară cu urmări a constituit într-adevăr uneveni acesteisă spuncăapariția reviste deci aparține capitalismuluișinu deci aparține pere” –este eaînsășioreclamă, la, „cine n-are bătrâni săîșicum că, vă aduc argumentul, zice zica nând epociilorrevolute, pentru considerați niște vechituri aparți lista luiSchindler-Petraș, sănune Pe noi,aceștia care amfost pușiîn teresa. Aș încheiacuorugăminte. atunci, darcare simt cănuv-ar in multecă amfoarte amintiride că am trăit acele momente șisimt timul număral măr aniversar, înianuarie. Era ul Steaua Steaua din acei ani ai începutului revistei putea sășifumezeforță, întruna. toate acestea avea vigoare, avea că era înaintat învârstă. Darcu era robust, un om foarte pentru că m-amgândit. Înseamnă urmă era pentru mineunclasic. Darpe Și bineînțeles cămăcontraria, el jumătate”. Darelfuma non-stop. să fumez decât o lasă doctorul Era bătrân atunci. Șizice: „nu mă torul, nuartrebui săfumezdeloc”. jumătăți?”. Zice: „nu mălasădoc ceDe trebuie săofumați pe estre, dece nuofumați întreagă? Am foarte multeAm foarte întâmplări Almanahul înnumărul50,era unnu . Eu am debutat în revista Steaua Almanahului , cu Tribuna care acon . Așa care ------

13 STEAUA 4/2019 14 STEAUA 4/2019 terar când s-a înființat în decembrie sauînnoiembrie, fost defață sauașaceva în’49și știu nimicșinupotsăspuncăam detalii, cumvreți săleziceți. Nu se poate, cualte amănunte sau Steaua țiale pentru filială,pentru revista ramă, casăzic, momentele esen Scorobete,Miron aufost puseîn șidomnul au făcutdomnulRău te, frumoaseleevocări pecare le- vremuri. frumoaselecuvin După binecăsuntemștiu foarte depe colegi desecol XXI, pentru căei generație neconsideră, cumva, deiluziacătânărase legeMiron tor dinsecolul trecut”, așacăsănu dumneavoastră sunteți unscrii „Păi ce vreți, domnuleprofesor, nume îmiscapă,mi-areplicat: la care otânără scriitoare alcărei filială, nu știu ce am spus eu, ceva cu vreo trei ani, la o discuție aici la Scorobete,nului Miron în urmă a măasculta. de mulțumesc căați făcutefortul miei planificate. Șicuaceasta vă economiei depiață, nuecono vânzare/cumpărare, eaaparține socialismului. Șifiind de vorba mutat dela HuedinlaCluj, șiîn învățam în’49m-am Deci carte. eram un băiat sârguincios șichiar printre cei cincizeci înseamnăcă sute de elevi, să fii selectat te-opt porcărie, pentru căsăfiidinșap treci porcăria aiaacolo?”. Nueo dinacesta, mi-aspus CV „de ce Popa, văzându-mi odată un cincizeci. Prietenul meuMircea eu printre între cei selectați, cei Am săfiuși meritat, amnimerit elevi care să fie pionieri. meritau mul detașament decincizeci de sute deelevi, și s-a format pri scoală mare cușapte sute, opt școala dinHuedin,undeera o cembrie amfost făcutpionierla Î demult, vreau să-ispunpriete mi aduc aminte de anii cei de Eu așvrea săcompletez, dacă Constantin Cubleșan: , pentru căîn’49,la21de . Almanahul li------

Sîrbu. Afost norocul meu, casă Isac), l-amavut profesor peI.D. acumestradastrada Emil 1Mai, zicea școala nr. 6,liceul depe avut profesor laliceu (atunci îi ’53, înanulșcolar ’53-’54,l-am niciodată. să povestești cuelnuterminai absolut pitoresc și dacă începeai amândouă limbile. Șiera untip viceversa, care vorbea bine foarte traducător dinlimbamaghiară și fermecător Păteanu. –Gelu Era un era unpersonajpitoresc, absolut secretară pânălacapăt. Șimai era secretara filialei șicare a fost era doamnaLivia,care portanți: ruțele alea sunt im oameni foarte sprecu geamurile cămă piață. În măruță saudouășiosalălungă, și acolo era filiala, care avea ocă etajul întâi, veneai dinspre piață cubalustrade,apartamente, la puteți săvedeți, multe cufoarte de tipitalian,dacăintrați șiacum la etajul întâi, curte intrai printr-o țele înclădirea aceasta dincolț, seara laora opt, sețineauședin așa căamvenit, era înfiecare joi, de simpatie față deI.D. Sîrbu. Și nuaveanici Baconsky niciunfel am impresia că Nu îl suporta, că nuseînțelegea cuBaconsky. lachestiileastea pentru participa Scriitorilor”.al filialeiUniunii Elnu mi-a zis „du-te lacenaclul literar Ei bine, lacenaclu, elm-atrimis în ’48împreună cualțiprofesori. la Universitate, darafost epurat zise. Elfusesecadruuniversitar le citesc, erau unelechiarinter spre literatură,să mi-adat șicărți dascălcareprimul m-aîndrumat mei. colegi de-ai cevascriam mai bine decât alți mai multdecât alțiișicăprobabil Elm-adibuitcăciteam lectură. discuție laclasă,ooră despre o poezie, onuvelă, șiaveam o în care săpovestim ce amcitit, ta?”. Ne obligasăavem uncaiet „ce ați cititînsăptămânaaceas în fiecare săptămână,neîntreba o micăparanteză –elneobliga zic așa.I.D. neobliga–fac Sîrbu Și m-a luat deoparte, șiafostȘi m-aluat deoparte, ------dar ne-am prins înfacultate. prins În dar ne-am ani mai mic decât domnul Miron, trat lafacultate. Cu unansaudoi ’55amin adică înanulacela. În acolo amfost maimultăvreme, poeților, Și aledomnuluiRău. frumoaseale foarte observații Pe latura aceasta depoezieerau ajungeai pe gura lui erai liniștit. era tăios,tora. foarte când Rău erau discuțiipemarginea aces sau maimulte poeziișipeurmă interesante. citea Se câte oproză foarte discutaulucruri dată. Se cea vestită aClujuluidelaacea Munteanu, era toată floarea Aurel Gurghianu, era George domnul Aurel era Rău, domnul depeatunci.clasicii noștri Era dar îndreapta șistângaerau țele erau conduse deBaconsky, capăt. Șicineerau –sigur, ședin elev, m-amașezat înspate, în Tomuș, cuLeonida Neamțu, cu sigur cu cei cu Mircea mai tineri, împrietenit, ne-am redactorii, cut, ca să zic așa,redacția nară. Și așa amintrat, amcunos de conceput recenzii extraordi punea cuvinte, îțițineaoșcoală frază cu frază și-ți tăia cuvinte, îți lângă el și o lua frumos și citea așeza lângătinesautute așezai trebuia să te duci cu recenzia, se eraredactori Liviu Tomuța, lacare Cred căs-apierdut. Unuldintre care nuștiudacă va maiexista. gioasa apucat deampublicat înpresti o recenzioară în săfacem câte ne dădeauocarte colaborăm larevistă, la amfostpână laurmă solicitați să dus, luândcuvântul, maitimid, mulți dintre care tineri ne-am era Andrașoni Dumitru șimai Mircea Braga, Marcel Mureșeanu, În acest era filialei. grup compact dus în grup la cenaclul ne-am împrietenit și literatură, ne-am sau mărog, tindeausăscrie din anulIcare literatură scriau însoțit, casăzicașa,toți studenții andefacultateprimul ne-am Ei, amvenit lacenaclu, eram Era o practică foarte bună foarte Era opractică Steaua . Steaua Steaua . Așa am Stelei și ------, S A Ungaria), maimulțidintreUngaria), tineri, probleme, delarevoluția din expulzat de acolo (avusese niște Titel, care venise delaBucurești, zători, era D.R. Popescu, era Sorin laasemeneașe care participau pildă,știueu,să lecaut. De cei șicineparticipa. de scria Trebuie va afiședinastea peundeva, un făceau șiafișe. Eu amacasăcâte tâlnire literară îndiverse Și locuri. oameni cu care făceau câte o în patru, scriitori tineri cinci, șase organiza, racola dintre acești cenacluri. Biblioteca județeană naclu, decisăptămânalsețineau Bălăceanu, care venea șiellace începând GugașiIon cuRomulus discuții absolutminunate. niște denți dinClujșisepurtau mulți oamenicare nuerau stu venit mulțistudenți, foarte foarte închidem”. Laacele ședințe au afară șizicea „ieșiți, cătrebuie să întâmpina șicare la10 ne dădea unde era doamnaLivia,care ne erau șidouăscărițe maimicuțe se țineauședințele decenaclu. Și mare, maimare decât asta,unde șiîndreaptape scări era osală acuma Tribunalul, laetajurcai mutat dincolo, înclădirea unde-i ’60 șiceva, înainte de’70,s-a sediu decare vă spuneamiarprin Parcul Babeș. acest amprins Deci, aia fotbal înfiecare săptămânăîn D.R. Popescu, cucare jucamdup- avea ochestieabsolutminunată. marul 17,era revista dă Petru Groza lanu –peHoria, nuamfost aicipefostacărți, stra aia, nuștiuînainte –adicăștiudin Steaua Revista Guga șiașamaideparte. Emil Bunea,ziceam deRomulus atelierul ălade... unt dacăvei curios vorbi de Constantin Cubleșan: Aurel Rău: Nu știupecinesănumesc, era revista ia vreau săspun!Laparter avea sediul, pevremea Steaua Steaua . Șilasubsol , care ------nu-i momentul acum. Important nu-i momentul acum. Important alClujului,dar credintelectual că depovestitcruri dinacest circuit am rămas pânălapensionare. eu –m-amdusla Alba-Iulia, acolo m-au dat afară –adică amplecat Facultatea deLitere, șideacolo la revista la Teatrul Național, de la Teatru Editura Dacia, de la Editura Dacia Tribuna put laRadio, amajunslarevistă la instituțiile decultură –amînce –careintelectual afăcutturulîn –haisămăprocopsesctelectual puținii, dacă nu chiar singurul in tru căamimpresia căsunt printre povestit multe pen foarte lucruri, care le adaug eu. Sigur, aș avea de cu el. votat, dar altfel te puteai înțelege muncitorească șielerade foarte mă rog. avea Oricum, oobârșie acolo undeavea elunatelier, dar la taică-său – acum sunt blocuri acasă în Valea dus Mare șine-am fapt fiudepantofar. Am fost lael că era fiudeminer, căelera de să știțicănumaiteoretic zicea el Acum, revenind la Teofil Bușecan, se întâmpla laparter, larevistă. potrivea binecuceea foarte ce tăm. Dacă-i strâmtă o lărgim”. Se călțăminte. Dacă-ilargă ostrâm așa, zice: „Reparăm orice fel de în sese îngeamunafișpecare scria avea unpantofar unatelier șipu Deci așaveaDeci multe foarte lu asteaDeci arfimiciledetaliipe , dela Steaua Tribuna , de la amajunsla Steaua la ------ultimul șieumaiînainte. Am fost am venit, Mircea Vaida avenit Cesereanu, eușiMircea Vaida. Noi decât Scorobete, Miron Domițian aceeadin redacția nu mai există garnitură arevistei praviețuim dintre cei dinprima este căsuntem defață, căsu fost șefatâta vreme la eram legat sufletește de el, mi-a mine, euammersacolo pentru că n-afostManițiu nimeniînafară de acum călaînmormântarea luiIon dar auexistat.aducaminte Îmi și-au terminat misiunea larevistă, necăjită, casăzicașa,dupăce mai perioadă trecut printr-o lume maibună. toți s-auprăpădit, autrecut într-o garnitură, restulalipiți deprima mesc foarte mult. mesc foarte știu eu, depevremuri. Vă mulțu mai ajungemlaalte date sau, ce mă maiîntind, darcuvremea osă eu destuldedezlânat, nuvreau să căamvorbit și rog sămăiertați suflet sfârșimcuoiștea îngard. Vă tru că dacă le punem pe toate la caz nutrebuie pusă lasuflet, pen trebuie luată înseamă,orice să zic, ingratitudinea emare șinu bună laînmormântare. cum Deci, fost niciunscriitor săzicăovorbă am fost cuel, înredacție și n-a Din păcate, uniidintre eiau (transcriere de (28 februarie 2019) Constantin Cubleșan A.Zamfirescu Tribuna Tribuna și - - - ) ,

15 STEAUA 4/2019 ANCHETĂ Critica poeziei de azi

Poezia română a fost/este percepută în ultimii 20 de ani printr-un cadru de referinţă conceptual al unei succesiuni de generaţii simptomatice: douămiism – postdouămiism. Această perspectivă modulează abordările criticilor şi, inerent, evaluarea poeticilor individuale. Un schelet conceptual incluzând termeni mai „vechi” precum optzecism, nouăzecism, postmodernism, neoexpresionism, mizerabilism, fracturism, autenticism, antropocentrism, minimalism etc. şi alţii mai noi, ca post-trans-umanism, discurs poetic hibridizat, fluidizare, freestyle poetic, vocabular de rețea, scriitură conceptuală, noua sinceritate, metamodernism, postironia meme-lor etc. se poate constitui ca bază explicativă. În acest context, revista Steaua a considerat important să chestioneze modul în care un număr însemnat de critici literari cunoscuți se raportează la aceste fenomene emergente ale poeziei românești actuale. Am formulat următoarele întrebări: Credeți că în ultimii treizeci de ani s-au produs mutații relevante în estetica 1 poeziei române? Care ar fi, în opinia dumneavoastră, acestea? Cum vă raportați la conceptele pe care critica le-a propus în ultimele două 2 decenii în privința receptării poeticilor actuale? Care ar fi conceptele critice cele mai importante în comentariul poeziei și 3 în discuțiile teoretice în jurul acestui subiect, azi? Termeni referitori la „noua poezie” precum cei enumerați în expunerea de 4 mai sus au fost utilizați frecvent pentru a da seama de schimbările de factură estetică ale poeziei recente. Vi se par întemeiați acești termeni? Cum apreciați poezia ultimilor 10-15 ani din perspectiva continuității/ 5 discontinuității viziunii și a discursului poetic? Prezentăm mai jos răspunsurile primite de la cei care au binevoit să ne răspundă.

(Vlad Moldovan, Victor Cubleșan, Andrei Doboș) ezia douămiistă,cuexcepția di tică între poeziaoptzecistă șipo 5. zia diferită decea dinainte? ce sens:poeziarecentă saupoe termenul de „noua poezie”. în Nici 4. aceste „concepte”. cumânaeiceaîn scrin rece toate dezbateri literare. Uitarea aînscris remarcat, astăzinumaiexistă 3. (mare). înainte dease impune în istoria înșiși. Au devenit istorie (mică) 2. pământul poezieireale. care nu s-au ciocnit niciodată cu ca niștesub ochii noștri meteoriți de manifest șis-auperindatpe creații valabile, aurămas înstadiu constă înfaptulcă,nesprijinite de vorbe goale. Problema lorreală puneți căsunt confuze sauchiar proces deschimbare. Undemai n-aveau dece săintre într-un șirestul),turism șicare, noi-nouțe, schimbe, jumătate, teoretice (frac și restul), șin-aveau cumsăse sunt, jumătate, istorice (optzecism „Conceptele” pecare leenumerați produs niciomutație relevantă. nus-a da, răspunsul e negativ: nu laestetică îngeneral. Dacă 1. Nicolae Manolescu *** cale), leutilizampentru adecide logie de teorie literară puse la tinerețe (vezi dicționarele-anto ve. Foarte interesată de 1.-5. Irina Petraº *** șicompania! Komartin luațiunor peurmele te n-o tineri: Vreți sădaunume. Aviz celor foar sunt Ubi stadiu depromisiune neonorată. aurămasmai mulțipoețitineri în în favoarea celei optzeciste. Cei ferenței devaloare, care este net Nu văd niciodiferență depoe Nu critica le-a propus, cipoeții le-a Nu critica Nu știucineapusîncirculație Cred căvă referiți lapoetică, Din nefericire, cumammai Câteva marginalii subiecti ...debutanții anilor2000? isme în ------specifică am încercat săidentific după mine, diferite. foarte Treptat, deam subaceeași etichetăvoci, Curând amconstatat căîngrămă rapid bună şiliteratura proastă. Cum manifestă numaiîntre literatura nucrize.nu rupturi, Ruptura se giri, continuări, replici, înlănțuiri, adevărată, potidentifica prelun Când evorba despre literatura Lucretius, Shakespeare, Bacovia. recunoaşte în şi nici nu ne-am secole nui-amputea gustaazi existat vreo dininteriorulrile uneigrupări. cătoare desemn,decât asemănă însemnate, adicăpurtătoare/fă- rențele dintre indivizisunt mai o maiapropiată cântărire –dife didactice, darsarînaerla priviri sunt operante şinecesare pentru pului. Cred căgenerațiile și mult desprinderea individualităților nu lesne deobținutastfel, darşila preună, reu lairumperea unuigrup, Am asistatbloc compact. me- divergente, înciudaînfățide şării complexe şi,lucruimportant, de talent maiample, uneidirecții care ța expresivă originală pe aparte, valoarea poeziei „noi”, ci în nuan noutate absolută, stridentă stă şi psihologică ararăta cănuîn stilistică oanumereacție rizând mai degrabă, al „atmosferei” favo ză unicitatea. Cutare, etichetanulesubminea imediat acesta eCutare, acesta e presioniști, depildă,poțispune expoziție cuim Într-o în pictură. renței. Lucrurile nustaualtminteri dovadă atât acalității, cât șiadife că poțideslușiimediat a doar două strofe. Tocmai asta, când poetulebun,dupălectura timbrul personal, cel identificabil, asupra acestei Contează descrieri. venind mereu, cualte argumente, torii îngeneral) ca Nu cred în Inventarul antecedentelor sau, tiu s-o dea reprezentanțiiştiu s-o ei genul proxim după fiindcă impactul emai fiindcăimpactul șisăcitesc poeții(scrii recunoaşterea gru- ruptură rupturi aluneipoezii. singurătăți înultimele . Dacăarfi marca diferența ismele , re , îm- , e ------

convorbiri consistente am maispus, îmipotimagina ușor găsesc alte chenare de lectură, găsesc alte chenare delectură, anume relativismul, încercând să șicămi-amcultivat Recunosc relativ care neelaîndemână. adevărate, în limitele adevărului infinite combinații de toate griuri, depoeziesuntcriticii posibile altfel decât almeu. Șiîncazul de cineva cu un instrument optic desprebine scrisă orice rul depoezie. limpezi șigrăitoare pentru citito cât devag-sibilinice, tot atât de blagian precumde caracterizări orice ochi șipeeaoprivilegiez. Apoi, continuitatea toate diferențele), eindiscutabilă politicăseinflamează rectitudine decenii, căcideprea multăco accent înplusultimeledouă generațională (cuun de hărțuirea de „apartenența” poetică.Dincolo indiferentimportanți, devârstă și ne cutoți poețiicontemporani pre deazișimâi poeziadeieri, pildă, stândlataclalecumiezdes văd pepoețiirevisteiÎi între poețidintoate generațiile. cu multe, bogate „recunoaşteri”, Dar citesc cu plăcere o carte Dar citesc cuplăcere ocarte ism , urmuzian eîntrecut, dupămine, . Mie ea îmi sare. Mie în , arghezian, Steaua şi paşnice, bacovian ism văzut văzut , de pe - - - - ,

17 STEAUA 4/2019 18 STEAUA 4/2019 semnele seama, adeseacuprecădere, de voalatori poetul/poemul, darține simptomele verbului/versului, înregistrează el ascultăşiauscultăzgomotirile absconsă dinspațiul literaturii –, poemului–speciaceatextul mai lația unuiclinician.Față înfață cu materia neagră, singularitatea fin împrumutate din știință: și amrecurs lametafore critice mele ceptive, vitraliul șifereastra, văzul lumii,vederea șivedenia, for în genosanaliza, locuirea, poezia muritudinea, declinarea poeziei, propriile instrumente delucru: construit Mi-am a unorcritici. aprobareadar aprimit „teoretică” clasicitate. Invenția mean-aprins, Inventasem termenul capereche la mantitate peEminescuprin descris atipice șipersonale. Astfel, l-am ei e/va fi nemuritoare. ar Pariul Dar știușicăpoeziaunora dintre toți sunt tală apoeților: muritori. o singură asemănare fundamen şi nuneapărat. simptomelor, dar nu întotdeauna suşi, semnecare pot corespunde , Pe recunosc fără șovăire scurt, depoezieareCriticul gesticu ochiul haptic ochiul pe care leidentifică elîn , nu prin romantism. romantism. , nuprin pe care leacuză direct , privirea laterală acordul . ro - - - - - ,

*** fără-de-moarte. recunoști cât maimulte poeme fi ca,încariera tadecititor, să ritate, postironia metamodernism, scriitură conceptuală, noua since poetic, vocabularfreestyle derețea, hibridizat,fluidizare,discurs poetic cenți autori: discursul poeticalcelor mai re noi, considerați pentru potriviți conceptele sautermenii mai teoretice deazi,prevalează cărui tipdepoezie). comentariul căror poețisaual de 3. matică). pe dominantele imaginarului (te- literar-artistic, altele, mai degrabă de poeticăspecificunuicurent gia generațiilor, altele, peuntip diferit: uneleinsistăpecronolo sau se bazează diferite pecriterii Forjarea unorastfel deconcepte esteticedirecțiilor întotdeauna rea conceptelor nuechivalează necesare“, chiardacăprolifera 2. lor. și Cenaclul deluni și tanții generației optzeciste (chiar s-a produs după’89,reprezen democratizare re sauparaliterare etc. Adevărata motivaționale, mino agenurilor culator, aliteraturii de socializare, pecal ajocurilor bajului mass-media, a rețelelor culture mutație țională etc.). Cea maiimportantă etatea post-industrială, informa și indcă, în ani s-auprodus mutații relevante 1. Gabriela Gheorghiºor odimensiuneelitistă cei asumatdin postmoderniști noi estetica poezieiromânești, fi Da, cred că Toate sunt depin importante, Conceptele sunt niște „ficțiuni în în ce context sunt folosite ( care accentele sunt puse în în , aimaginarului postmodernitate (soci sfârșit, amajunssătrăim ține cuodiversificare a post-trans-umanism, de absorbția deabsorbția în a poeziei noastre ultimii treizeci de ) păstrând, și apoeticilor. self help În discuțiile în și alim scrisul scrisul încă sau însă pop pop în ------,

tradictorii, tradictorii, definițiile luidiverse, adesea con gitima noutatea poeziei.Cu toate nouă. Noutatea conceptelor arle opoezie impune ideeacăscrie poeziei pecare oscrie. Pentru a de aconceptualiza Însă nuconceptedescriptivi, estetice. 4. literatura S.F. avangardă (v. sau futurismul) a maifost ginarul mașinist, aparent nou, și tizarea vocii poetice), regăsibilă utralitatea, robo- obiectivitatea, fond veche (impersonalitatea, ne bim despre oatitudine poetică nism post-umanism vechi. Iauunsingurexemplu: descriu meme-lor. me postmoderne” indusede(să în interiorul aceleiași „paradig de laoptzeciști încoace, neaflăm dreptatea lorcei care că, afirmă nismul” promoțiilor post-2000. Au nismului optzecist la „postuma șițele umaniste” ale postmoder neapărat unprogres) dela „rămă evoluție (ceea ce nuînseamnă produsmutații. S-a înschimbo 1. Paul Cernat *** mic, Lipcanu Bogdan Duțescu,Moldovan, val Mihai chi ( de ascrie uămiismul schimbăiarmodul saupost-do al milenarismului eului“ obiectualizare asupra realității, la „procesul de neutră, exterioară la perspectiva rismul de discontinuitate. Dacăfractu 5. porană, inclusivcea deazi. pentru adiscutapoeziacontem cel mai tural-estetic modernism

în Unii termeni sunt doar termeni Aș zice cătendința este una Nu știudacăs-auprodus fiecare generație are orgoliul alte poetici.Bachiar , foarte lamodăacum,vor, foarte în își și poezie, aldoileaval propunea sărenunțe realități estetice mai Observați Observați îmi rămâne conceptul cul- întâlnit începând sau pare călaxul şi obiectivare a

în însă în și poeziade trans-uma marginea alții). cu Vlad întemeiat căunele și ima post în în în ------

autohtonă), într-un fel depost-is europeană și/sauistoria literară (tradiția poetică cele peverticală înlocuitpe contemporane) le-au pe orizontală (transnaționale și relațiile literare(am maispus-o) țional și post-umanist, unde într-un globalismpoeticpost-na zecistă), s-aprodus oinstalare (după, adică, „apocalipsa” nouă (încă) inacesibilă, după2000 o postmodernitate occidentală bovaric-aspirațional la se raporta de tradiția autohtonă, modernă legat care, postmodernism parțial nism fără postmodernitate”, cîtun am avut nuatît un „postmoder și cyber VR. Dacăînainte de1990 plonjat în imaginarul simulacrelor delismului, revoltei sociale, au visceralității, sexualității, psihe maximum butoanele agresivității, surdinizate înanii’80,audat la etc.), aurecuperat dimensiunile dientele „umaniste”(intertextuale după aueliminat, treptat, ingre culturale, iarcei care auvenit în deschiderea acestei paradigme face muzica.Optzeciștii aucîntat list” etc. dautonul, iartonul, seștie, (hiper)realismul „mizerabi mul, (auto)biografismul, autenticis comun, contingența euluipoetic, mai bineînpoezie, undelimbajul a anilor’60.Faptul sevede cel și anexat contracultura anarhistă cultural care american, aabsorbit zicem) globalizarea liberalismului disprețuiau. Urmăresc cuinteres ironicii, teoretizanții optzeciști îl pe careafectiv și (implicit) liric a unuinoupatetism romantic, o nevoie acutăderecuperare dintîi. Există,pedealtăparte, și cosmopolit-progresistă a celor integrare globalistă,sincronistă ultimele consecințe nevoia de ai optzeciștilor, ducîndpînăla sînt copiii șiideologici spirituali recunoască, (post)douămiiștii s-o aici: chiardacăunora nuleplace „generației războiului”. nou Nimic șipoeziapost-avangardistărică a autohton rămîn avangarda isto de legătură cutrecutul poetic torie literară. Singurele elemente ------ci pe fereastra unui naturism eco pe ușavreunei metafiziciînalte, naliste” seîntorc drept, -nu, ce-i „șaizeciste”sau „ruralist-tradițio felul încare uneleingrediente și cuungrăunte deamuzament terenul ingredientelor actuale rețea” (aicineaflăm, cel puțin, pe sună simpatic, ca și „vocabular de destil:– figuri „ avangardistă rest &optzecistă. În poetic hibridizat” eomarotă neo- veche decîteva decenii. „Discursul ce? conceptual㔄Scriitura e și ea La fel și „fluidizarea” –fluidizare a poezie (formula naivă). e oricum „sinceritatea”, nouăsauveche, în ce relevanță poate avea, depildă, la listacu „termeni noi” nu înțeleg epuizate, Dardacămăuit inerțiale. 4. cum spuneam. tivă) meta-modernismul, după 3. șicîtede critici depoeți? aufost modernă ză critica lansate dintre conceptele cucare operea personal). Dar, cîte pînălaurmă, s-a dovedit afiunuldeuzstrict tropocentrism”, înspeță-acesta – postmodernismului „noul an alternativ sau textualismului fără succes, săforjeze unconcept Alexandru aîncercat, Mușina atunci cîndînanii’ rază ( micădeacțiune. „isme”, simptome maicurînd cu cidepoeți.Lafelcritici, șialte euntermen lansatrismul nude conceptuală modestă,iarfractu mul, minimalismulauovaloare postdouămiisde milenarism), uămiismul (casănumaivorbesc concepte „propuse decritică”: do Acum, edevăzut șicare sînt acele mult maiamplășigenerală). valoare teoretică șiexplicativă metamodernismul, care auo post-umanismul, depildă,sau excepții,(cu una-două totuși: fără săleiauprea multînserios 2. cul lorpervers. Întoarcerile refulatului aufarme întredernism, altele, probabil). logist Periodizările decenale misepar Post-umanismul și(înperspec Ca laonevoie debranding și basic (oformă demetamo free style 80 regretatul Nota bene poetic” ------,

P un barometru fidelalsensibilității orice caz,văd înea se aleagă.În ezie antologabilă. Apele încep să evaluare „de ansamblu” –eopo mare 1.Ca măsură, lapunctul 5. mai buncaz,descriptivi. menii anterior indicați sunt, încel mul” și „metamodernismul”, ter spuneam) „post-umanis (cum valabilitatea fapt, minus ei.De formulă prea alambicată, darcu reale). „Post-ironia memelor” eo tranzitivitate s-arputea glosape efectul deautenticitate despre ori zează. Bunăoară, numai despre şi procedeelor care lecaracteri atitudinilor, abordărilor, viziunilor delavarietatea pornind distincții bilism, enevoie săfacem unşirde biografism, minimalism,mizera autenticism,despre fracturism, ale scriitorilor comun ignoră absența unuiprogram literare, dardevineînşelător dacă înzona istoriei până launpunct, precauție, acesta poate fioperant biologic.de criteriul cu Mânuit catalogată, comparată înfuncție decât proza) afost segmentată, aşa, abrupt:poezia(maimult să-şi găseascăsingure locul. Încep sui unele într-altele, lăsându-le data aceasta fac pe dos presedu-le prin teoretice, darde Graþiela Benga *** ceeaurmă, ce contează. lumii deazi–iarastae, pînăla le perând şisăleforjez trecân oate căartrebui săiaulucruri Cred căamrăspuns deja,în sau vârstele interioare . Iarcândvorbim şi le înghe ------

19 STEAUA 4/2019 20 STEAUA 4/2019 netică, sensibilă la dispozitivele atentă la bioge non-dualistă, fine,În s-adistinsşiopoziționare exasperări neoexpresioniste ş le lui( realului, şisubterane cuetalările situareapermis clară înrelieful un tipdeopoziție binară care a un țesut rezidual. Apoi, aapărut optzeciştilor iascos laiveală de suprafețele estetizante ale A 1990 şioptzecismul românesc. dintre diferitele poeticidedupă de vădite miseparafi relațiile incontestabile şiaproape lafel ezia ultimelortrei decenii sunt noastre. tual, paradigma culturală azilelor mă metodologică aacestuia dinur sinceritate lui, construcție opuse (adevăr unic țeles caalunecare în sinelui –şimetamodernismul ținutul cognitiv şiexistențial al inscripționare aalterității încon cosmodernismul –cuaxiomatica şi nu incontestabile, mi se par a fi Pe cele mai interesante, scurt, de s-aufăcutdosare depresă. cărți, propuneri. Despre eles-auscris toții care este înălțimea evoluția estetică recentă, ştimcu tele care încearcă săeticheteze pagini întregi. Cât despre concep durile şireinterpretările,durile rețelele, relaționalității. Interferențele, co evidențierea (şi)prin se reflectă omului,postumanul des-centrării cu neliniştifață deconsecințele tumane. Cu luivariate direcțiile şi o face înfavoarea umanisticiipos pecareîn pledoaria Braidotti Rosi unor premise – expuse, depildă, putere şiniciferită deşubrezenia mană toricității noastre, condiția postu felul. Hotărâtoare înansamblulis ştiințifice, dislocă granițe de tot transformărilor tehnologice şi poetic care, însoțităde efectele de reorganizare amaterialului Antropocenului şiatrasă deforța şa-numitul nouăzecism atrecut Prefacerile estetice din po îi permite să valideze, concep nu ecruțatăde deabuzuri id est şi radicalism fracturist, radicalism fracturist, ironie). Elasticitatea şi deconstrucție, între şi relativizarea elemente valului de .a.). ------rând unnoutipdeepistemă. ultimilor anidefinescînprimul țele multiplecare străbat poezia nonunitară, multifațetată, alian siunea, fluidizarea hibridizarea, paradoxul şitrangre distopice. Hipertehnologizarea ori spectrale rulării/multiplicării datelor halucinant şiritmul alde şi descărcări afective, cu fluxul re autoironică, depersonalizări – cuscântei mentale şidistanța reflectare imaginativă a relațiilor capacitatea de înțelegere şide de incongruențele calitative din comprimat şicomplicat, generat înlesneşte unproteism ecranat, tierelor dintre şicoduri genuri Surparea frondoxală deartă. că poeziadevineoformă para puțin vizibilă discursivă şio lor 2000poemulimplicalogică pentru delaînceputul tinerii ani a tensiunilor implozive. Dacă asumarea derevoltă stărilor sau împlinirea autenticismului, cu cu încetează sămaifieizomorfă conştiinței şireprezentării. Poezia nologiei determinate teh de impactul dominația imaginii proliferante, tație esențială lanivel discursiv: anilor 2000auprovocat omu care publicaseră laînceputul debutanții ultimiloranişipoeții de paradigmă cognitivă între Spațializări şiviteze. Diferențele nea alte strategii şiinstrumente. pregnantă, cultura digitală impu unei noiestetici. Dince înce mai nologic îlare asupra configurării influenței pecare avântul teh relevant pentru problematizarea tegrare aconstituit unfenomen realitate, între captură şidez-in Eftimie, glisajulîntre simulacruşi te detradiția poetică. canalicule explorate structurate, reinventate) câteva tehnologice seprelungesc (re cât şivulnerabilitatea resorturilor potențialul tehnoumanismului, carescriitori decriptează atât mentală atinerilor Iar peharta Depistabil în poemele lui Gabi înpoemeleluiGabi Depistabil i virtualului asupra şi virtualului , anii din urmă aratăanii dinurmă codificare şi identitatea şi abandona cât mai ------aş cumlefoloseşte Val Chimic tății proiectată încheieandroidă, dezumanizantă S-au adunat cammulteS-au rânduri şi schematizări, alterări, disonanțe. şiabsențelorrilor –manevrând de comunicare,xurilor dispune formă afluenței delimbaj, reflu într-un soi de mecanism care dă riile Popa, cunucleul eiludicdeesen Poezia inovatoare aluiFlorentin cognițiilor afectului. şialcriptării pe fondul descifrării postumanea delimbaj (de)reglajului suportat lui Alex Văsie proporțiile ş –prin Miticov saudepoemele Dmitri de scriitura conceptuală alui Ş dent, sfidător-afectuos al lui lung neglijate. abun Imaginarul şi teme (neoromantice) înde- gerând reconcilierea cu la iveală alttipdeinterferențe, su Ş altă parte, specială gramaticărea umanuluiprintr-o Vlad Drăgoi apare supraexpune nului. reprezentare poeticăapostuma alcătuiesc unadintre formele de de Michel Serres, întimpcede Michel paradigma cunoaşterii dezbătută beatitudine de ideişiabordări postumane Cosminei Moroşan (cu orizontul traumatice aleAnei Donțu. Poezia decât unareală, apare înpoemele degrabă o comunicare spectrală branşare (tehnică), îngăduindmai potențialitatea debran şare şide tratul afectiv al identitare redimensionează un racord etic, m mişte pe eul Saia poemele schizoide alelui grad semnificativă de hibridizare tatea ajungesă dens allui altora, coagulante. imaginarul În unor rețele desensşirecuperarea de post-producție, dezintegrarea hiperspațiul, animația, tehnicile contopeță postmodernistă, şte tefan Baghiu e contrabalansat Cristinei Stancu Cristinei seîncheagă În schimb,În şi şi banda lui Moebius. experimentală. Pe de dublulsăuparsă ) îmipare aderiva din Radu Nițescu, Radu tefan Baghiuscoate

şi dispersia identi în Kristei Szöcs Kristei îmbrace cel mai în , î n vreme ce etamorfozele etamorfozele poemele lui termeni Merlich Merlich forme identi terito subs înalt , din

Cu Cu iar se în ------,

P nului subextrem denumeroase tisului, unentuziasm alabando Gheorghe Grigurcu muire. Cam aşvăd lucrurile. atentăpune stavilă printr-o dră deconcepteşi risipei isepoate descris, cum mi astâmpărpofta mă gândesccăs-arficuvenit să- Palkó Ernő, ÎN AȘTEPTARE a indiferenței, unelanalplic oezia tînără deazi.Oefuziune Siluetă 1 (2009) - - - uniformizată cumunbreton la O insurgență molatică, tot mai dejastoarsăurbană desurprize. voluția comunicațională, cuviața asezonată cuglobalizarea, cure semnături. Unsoideașteptare în ambiguitatea unui colectivism parasecomplace maitineri barzii fără mare zăbavă reprezentanții, cele douăgenerații și-auimpus „șaizeciști” și „optzeciști”. Dacă continuare poețiimaiînvîrstă, poi. Deocamdată dominăîn impasibilă, peste avangardă, îna- toți școlarii uneiclase, darcălcînd -

a fi culeasă mai tîrziu. a ficuleasămaitîrziu. recolta lorurmează nominalizării prelungit. toate După aparențele, 

21 STEAUA 4/2019 Pe prunduri Am fluierat să vină luntrea. Răchitele-s făpturi lunare In memoriam Și sufletului nu-i e teamă de-această lungă legănare Din care poate nici nu știe cum va fi dus la coaste sure Pe unde turmele flămînde mai cată urme de pădure. ION HOREA Așteaptă cai bătrîni pe prunduri stăpînii duși pînă-n comună Și Mureșul în asfințire mai trece-o dată pe sub lună Legat cu funia de maluri, viclean și straniu ca o fiară, La care gîndul meu cu teamă se-ntoarce-n fiecare seară; E-o lege scrisă-a orișicărui ca un popas la o răscruce De unde către margini drumul prin țara mare-l poate duce Cu plopii-lumînări aprinse – ca la o nuntă în răstîmpuri Și cu frunzișurile ploii, ce cad cu toamnele pe cîmpuri; Așa, cînd ziua-i pe sfîrșite ori miezul nopții stă să-ncline, Mă-ntorc la dealurile mele din ascunzișuri citadine, Și las pe lîngă mine timpul să curgă-n voia lui la vale Să-mi sape umerii, să-i caut sub țărmul lui ce se prăvale; E-un drum ce duce mai încolo pe lîngă peri, printre răzoare, În praful căruia soldații puteau să spună cum se moare Și cum se duce țara-n coate și zarea ei cum se adună Pe muchea dealului sub gloanțe, și cîte mai puteau să spună! Tribunii Iancului trecură demult încolo pe Cîmpie, De unde munții dimprejururi se văd parcă de ani o mie, Și umbra lor cu-aceste sălcii e-n oglindirea ei înaltă, Unde-am chemat să vină luntrea, să trec în partea ceealaltă.

Doamne, de pe cărți și cronici... Doamne, de pe cărți și cronici de-ai putea să scuturi praful, Tu, cu mâna ta, că-i praful aurit și scump și sfânt. De la colțul casei tale nu mai caută zaraful Să-ți mai târguie credința pentru-o mână de pământ. Lasă clopotul să sune peste liniștea cetății Și-ntre zidurile grele pune cărțile la loc, Să se-audă vorbe-ncinse pe Câmpia Libertății Și Bărnuțiu-n catedrală spuie-și verbul lui de foc. Fă să pară dintr-odată ca-n minune și-n zăranii Cum s-adună și prin uliți vin cu cetele de moți Și s-așază cum se cere-n rânduiala lor, țăranii, Care-s mulți câți cucuruzii și o țară vor cu toți. Doamne-ntoarce-te spre Hulă ca să vezi cum te salută În cetatea-mpărăției un copil necunoscut, Care-n ieslea țării sale, după steaua ce se mută, Ca un fiu al mântuirii așteptate s-a născut. Drumul lui va fi de-o vară, mica Romă să-i desfete Ochii duși prin Transilvanii, prinși de dorul lui aici Adunând învățătură, învățat cu negre plete Hoinărind prin târg în cete de plugari și de amici. Doamne, de pe cărți și cronici el a fost să șteargă praful, El, cu mâna lui, căci praful e-aurit și scump și sfânt, Și-ntr-o vară-a fost să fie între ziduri groase vraful Așezat de mâini cum alte mâini în lume nu mai sânt.

(Poeme din antologia Transilvania din cuvinte, 2017, alcătuită de Irina Petraș) D rămas și-a clasat, rapid, modelele, euam imediat ordine pecategorii, șitriind modele șiexerciții deadmirație. la ele. Unfel de ce admirăm maimult mărturisim la aceeași masăexemplele șisăle neimaginămSă cănestaualături prezent influențat. –care ne-au cinci persoane–dintrecut sau ginăm căamputea invita lamasă fiului meu, nis-a cerut săneima minar pentru părințidela școala de toate felurile? lume unde excelează nemăsurile de normalitate șicoerență, într-o constantă deechilibru, caosursă din prezentul tăucaunreper, cao cineva tare drag care afăcutparte dată latrecut dintr-o scrii despre șesc nicimăcarsăîncep. Cum să ția șimirarea cănuconștientizăm cumva cuvinovămă mărturiseam, șipelistaceloram regăsit-o cărora de maimulte șidefiecare ori dată ultimavreme,În ampovestit asta domnișoara Georgeta Antonescu. posium erau foști profesori, era și trei dincei cincisperați lasym cele pelistamea,unde dinurmă, mele, ba încă și numărându-le. În minte săleidentific precis peale plare, nu-mitrecuse niciodată prin desprela seminarii modeleexem vorbisem interminabil și lacursuri de sine mi secerea, practic, orecapitulare că nuștiucumsăfacasta,pentru că aproape cusurpriza brutală hârtie, În timpce băiețelulÎn meu, făcând La sfârșitdeianuarie, launse r e osăptamânăîncerc săscriu â ndurile promise,ndurile șinureu hipnotizată înfața foii de în cincinume, deipnosophistai iar mie, deși cu ------fierbere șiagitație șiîn veșnice noastră, să coboare niciodată șiasupra spre olumeinterzisă nouășifără intrigându-mă deopotrivă, înălțată aceleia fascinându-măși privirii scris, înclinsăcred cănu, datorită dacă vorbea libersauavea șisuport pașoptiștilor. Nu-mimaiamintesc noi influențele, șipoeticile idealurile încareîn ritmul seprăvăleau peste pragul disperării cănuputem nota mulțimea noastră destudenți în egală șicumva misterioasă, decât clar,ce articula cuovoce gravă, mult maicapabilisăaprecieze ceea interlocutori nevăzuți, cusiguranță ceea ce spuneaseadresa unor noi nicin-amfi fost acolo, cașicum și îșiîncepea prelegerea cașicum din saloanedemuzicăaristocrate de secol XIXcutinere domnișoare împletea picioarele ca Coșbuc leascundeapentru pecareruri tavanul înaltalsălii înspreundeva departe, niște ce aproape hieratică, îșifixaprivirea lua ochiideladumneaei:dreaptă, când ieșeadinsală,nu-miputeam în care seașezalacatedră șipână Potter.cu Harry Dinmomentul precum cele magice, dinfilmele fotografieca într-o mișcată, vie, amintirea meaceremonialul vizual, Literatură pașoptistă îndeaproape”, mis-arăspuns. turor celor mai care amcunoscut-o e printre modelele noastre ale tu împreună. vieții șiamorții „Cred că detrecere,de criză, învecinătatea preauneori înmomentele târziu, daruluidecâtconcret importanța Ca profesoară lacursulde „ o Doamnă, unmodel muști de-o zi”muști de-o IN MEMORIAM GEORGETA ANTONESCU a rămas în în litografiile în completă noi, își O Profesoară, - - ca săovedem bucurându-se de Ne text. era dragă și răspundeam metic-romantice, readucându-ne la exagerate juvenile de puseurile mi nepotoleatuițiile ori entuziasmele încuraja, neasculta,confirma in și era toată anoastră, neprovoca, ne madă. Domnișoara cobora Seminarul, altăplă însă,era dintr-o din cavalcada luiBolintineanu. culau legendedemnedespaimele trecere laexamenul despre care cir tițe decursonorabile șionotăde mai mărunte, reducându-se lano și pe noi,cu revolte mult și idealuri parat fiprivit toată atenția șine-ar deasupra noastră nui-armaifiaca unde, poate, revoluționarii cocoțați rămânând săîipândescmomentul nunțat repede foarte sămaiîncerc, capabilă săîmiiaunotițe șiamre undenuamfostpuținele cursuri ne acoperea. Afost printre foarte a uneiideipierdute înșuvoiul ce recție, înrecuperarea unuicuvânt, exerciții derotație, Laura Lazăr Zăvăleanu Lazăr Laura fiecare înaltădi î n agora ------

23 STEAUA 4/2019 24 STEAUA 4/2019 pomenit răspunzând laoîntrebare, să ajungmădezmeticesc, m-am și,până pid doruldelașădezertare căDomnișoara mi-asimțitDoar ra tânăr fără bani” unrăzboi personal. doneze, petersburgheze etc.] [de] [romane,pariziene milaneze, lon re alecălătorului confruntarea cuepistolele imagina n-aș ficitit, cipentru căfăcusemdin mâncând pământul, nupentru că gândafostprimul săies, să fug aveam și Drăgușanu. n-a mai contat Nici că men s-a ițit, nesmintit, Ion Codru – fatum! –pebilețelul tras laexa în căutarea paginilor pierdute pelabibliotecilelerinajelor Clujului rugăciunilor, descântecelor, pe ori ciudatuturorși maiapocaliptică.În ce examenului anunța perspectiva râvnind la eternitatea literară, probabil, odată cu lipseau capitole întregi plecate, toate exemplarele delabibliotecă câtă vreme din mai pututdespărți, mai invers, de care nu s-au cartea Sau, posibil, pentru ei fusese toc înainteadeleanul pribeag noastră. generații ce dăduseră față cu ar că șipeliterații peregrini aiatâtor ceva caumbrele ruinelor. Șipare cei dinan, bântuia, capetoți Mă anii maimari. sfârșit delume, alecolegilor din nimic dinoracolele înfricoșate, de și laexamen, undenus-aîmplinit noastre.mirările șidescoperirile Ca protagonistul șiindiferent cinearfi naturalețe, indiferent cinearfi fost compromis, cu aceeași practicată și intransigența totală, fără niciun put, larândul meu, săpredau. Ca reperele personalecândamînce dere înnoimi s-au practicate cunaturalețe șiîncre idealăauneimaieutici că știm,arta descoperim ceea ce habarn-aveam și știința aceasta deaneajutasă și alexegetei sale. Generozitatea admirator înfocat alperegrinului la corp cutextul, căajunsesem un niciodată gând, prin înluptacorp mea, tocmai ceea ce nu-mitrecuse răspunsurile meles-adovedit, cul și apoila încă unași Comediile luiAlecsandri Peregrinul transilvan și „înaintașii” noștri noștri „înaintașii” „peripețiile [sale] „peripețiile tot așa,iardin întipărit între , mai ceea ------, nosc ceva fără demerit. săobțină pe nimenipermițându-i venită, cașicumn-arfipututjigni încercat săîiceară ofavoare necu că timpul este ceva prețios, ce Marquez, Borges șiLlosa.Impresia de a-icitiînoriginal peCervantes, niola, casă-șiîmplinească dorința în sfârșit, cum voia demult, spa ieșirea lapensie aînvățat metodic, că, unaltlucruminunat –după iar înultimiianispaniole, pentru nești, franțuzești, italiene, uneori și culturale, româ depeposturile siuni preferate, majoritatea literare la televizor, ladoar cele câteva emi oră decalculator, răgazul privitului de scris, de plimbare, jumătatea de tarea orelor sau demasă,lectură tatea deoră degimnastică, respec pentru mine. Trezitul laora 6,jumă și pânăastăzi,unidealdeneatins copilăriei noastre șicare arămas, model dindeseneleanimate ale personajul despre Mihaela, cărțulii când citeam, silabisindîncă,micile deopotrivă, lacare amtânjitdepe șivoluptaterespectat custrictețe mului organizat zilniccuore fixe și mea de valori absolute incredibilă, fascinantă toate, tocmai ace totul are soluție. rul luiDumnezeu, mereu aproape, propriaprin disciplinăsicuajuto revoltă, darcudeterminarea că, aceeași filozofie a acceptării fără luminos deaseașezaînlume, cu astfel înprezența dumneaei–,felul va săsevorbească saupermițând niciodată vorbind rău despre cine decată, afiecăruia–n-amauzit-o mai degrabă) îmi povestise, mai a bibliotecii sale, citise, dupăcum că, datorită unuitată francofon și dinfranceză,bi, cucalcuri pentru aristocrat (inclusivînfelul deavor niștea șiîncuraja, eleganța devechi găsi întotdeauna cuvântul care li patia, capacitatea deaascultasi simt ceilalți șice nevoi auei,em simplitatea generozitate caldă,delicată prin Apoi, amavut șansasăocu și

în afara facultății. Aceeași tandră, grija pentru ce acceptarea, fără ju Și, maipresus de întâi înfranceză, astă disciplina , a progra în ierarhia ------mamaia –,unuldintre celelalte pa- cu bunicamea–cea v tot nu cu dintre noi. și omuluiextraordinar care pleca o ultimădată înfața profesoarei mareîntr-o familie, săne înclinăm adunat, ca de foști studenți ne-am prieteni, vechi colegi șigenerații tristețea teribilă, șiîncapelaunde, cumva,am simțit-o dincolo de auzeam la telefon. Aceea pe care decâteori oîntâlneam ori sauo transmitea șinouă, pe care ne-o plină deîncredere, decredință în toate seninătatea. Seninătatea fără detrudă,păstrând niciourmă orânduiala astaaproape stoică, dar frumusețea eirecuperate tocmai în nare, și asemeneavieții,înarmonia în toate, dardeplinșifără încrânce trebuie drămuit șitrăit cumăsură pe toți. Pe fiecare după felul vostru”. întors către celălalt: „Eu v-am iubit cele grave, desufletsaugând obișnuite, detoată despre ziua,ori vorbea deopotrivă despre lucrurile cald, cuaceeași naturalețe cucare mi-a răspuns simplu, zâmbind aproape, ce aînsemnat pentru minesăoam acasă șiamîndrăznit săîispuntot locul rămas gol. cum liniște dealt trezit, c-o nu aidece?”. ce- „Gata, ciodată contraargument. zis Mi-a totdeauna, la care nu aveam ni dar cuaceeași tandrețe ferm degetul, zâmbindcumva Domnișoara mi-afăcutsemncu puneau ordine dinjur.lucrurile în ocupate, ca schimbau, în vitez când doarc vreme, plecat tru modelenumărate alemele, pe, așa cum ne-ați fostpe, mereu. așacumne-ați Și îniubirea astanerămâneți aproa Profesoară. Fiecare înfelul nostru. gândulc Aseară amvisat-o. Probabil Și noiv-am iubit, D ultimadatăCând amvizitat-o î mi dereticase ă î ncep s

î ns ș i ea,demultmaimulta în ce fel mi-afost model, ț i tot facigriji, nuvezi c ă. â ă te parcă una,uneori se Și cu trebuie s Erau c ș ă i cumașezauceva, ofac. gestul ă , pentru c â ș nd Î i gândurile, n devălmășie â ă ă lcean lume, ca scriu, ă î mpreun sta m-am șugubăț oamna ă ă ă , deci erau ș din-  i eu ă ș ș și ă - - - i i , ,

Țarină în primăvară în Țarină Ce nuseamănăniciară Unui pricăjit sobol Dând de vesteobol și gardulserii în Înflorit caGalbin unmandarine Într-un ramuscatdespine schimbi să-l fiDoamne Bine-ar Rostullimbi cuvioasei (16 aprilie) Lăcrimând aBunăvestire. pe norulpetrecărețȘi seînălță și alFecioareiînmugurit Sânul Răsări Deasupracioturos mărului din Și să vadă Și cândnoaptease pregătea să săcurgăA început unlapte-nstelat. Când dintr-un norpetrecăreț și Era aproape Sâmbătă, peînserat Ceea ce, iată,întâmplat. s-ași Putea chiarsăningă fără de știre (25 martie) steaSă-mi deasupra porții. Ce-o hărăziră sorții naltăMai decât steaua Și crește-nValeneaua Cu grobniculninsorii. zorii Și seacopăr dungănorii Și cadîn Vâslind pe Iordan. Cu straniu portulan Miródii corăbiidin Și Porumbii-n cersunt vrăbii Feritprice. și demâini de trupfericeMijloc precumbrâul Și-ncinge Acum îngheață Râul (6 ianuarie) Calendar perpetuu poezie ciugulesc ciugulesc nesocotească vorbele ursitoarei în în palmă subțire Livadă subțire nu Igna Vasile Înălțând fum de sineală Înălțând fum Jumătate țară din Lăsând pe dinafară Prăvălind oușăcesta săse-nchidă Pregătiți de-ofunestă corridă Ademenind acolo o cireadă de tauri coclauri în Și cuvoceascoborând Bătută custele pesubpatrafire. Răsucită șisubțire Una șinedespărțită Cu delta ca ocingătoare-ntreită Cu izvorulsub ofierărie fir deapăvie unui Ca săsape albie Retezând spinii și ciulinii Ce se așază susulGrădinii în Cu nechezatulde mânznărăvit Cu copitele deoțel ghintuit Fâlfâitulde Cal unor aripi peste Deal s-arauzi Și deodată În pustieoripedrumprimenit Ce-ar S-aro gură ivi hapsână dechit ei abiapeticit pântecul Și din barbar bisturiu. și C-un ruginit E cacum așcresta și hârtie în povárnic s-oscriu totmai Și mi-e totMi-e maigreu săcitesc poezie. Când se-mpotmolește ceasu-n trezvie (21 mai–argheziană) Cincizecimii În vârtejul Precum vuietulmulțimii Iar celce pogoară urcă se-ncurcăUnde limbile Drumețind înspre Damasc nu stoarceNici must teasc în Împrejmuită de araciidinvie A cuisăfi fost acea fotografie (6 august) Se face acum socoteala. Aducețicerneala: mei, copiiimei, bobocii Puii mei! V-ațifăcut cărturari V-ațicăpătuit crescut mari ați Și, voi Peste Buna Cimitirul Vestire. Și presărând cenușă de mire Peste încredințareîndoială și înghiți

tot ce-am chitit . . . Poate doarungospodin maisărac Ori puipretimpuriu de vârcolac. Poate că a fost ibovnic de ghionoaie Grunjoasă șiusturoaie? De brânză de oaie Și-n ceastângăunbulz Toate cuamiros degutâie De aur, desmirnă, de tămâie Și purtând în mâna dreaptă tăciune Făcând plecăciune după plecăciune Ce tocmai urcă pecărare Din țara Soarelui Răsare Împletită bagseamă de-uncrai A domnuluicupălărie depai Străvezie ca zorile dimineața Și ce chipsepiteștesubfața Scufundată înuleielinesc? Ca de oramă dinlemn domnesc Wer aber Hotar intangibil delir? Să încuie Trasă peste colțul de răsărit al Ca opleoapă delampămioapă De lentila saaburită șișchioapă De oștirea lui Roș Împărat Un periscop invadat De mâță înfiptă înseară? Un firde mustață ogheară O aripăde furnică- Un iepure harnicdecasă De pepene cosmic deglie E oscamă denorofelie Oprește-te șisocoate: Rămâne aproapeviul dintoate? Prieten dușmanulefrate (30 novembre A.D. ) Câțiva ani o viață poate o săptămână. Și-apoi săne ținădemână În izvoruldesubfântână Și să-șirăcoreascăFața Poamele dinlivadă Poate că avenit doarsăvadă Și apaumilințiide cea amâniei Ce desparte vița defruntariul viei După cepășește peste pârleazul Ce-și schimbăveșmântul șiobrazul

somnul luminii? sind sie, sagmir? împărăteasă Grădinii .

. ?

25 STEAUA 4/2019 26 STEAUA 4/2019 L Cenzura peînțelesultuturor Maliþa Liviu despre cenzură parafiepuizate, Chiardacăstudiile nale pertinente. argumentare perso șiobservații dintreintersecția documentare, naștere uneiexegeze strălucite la este analizată culuciditate, dând dintre cenzură literare șiproducțiile încauză.Relațiadirectă perioadei circumscrise șisubtextului textului vederea înțelegerii contextului, reconstitui în colectivă memoria reprobabil încercarea prin dea unuitrecutteroghează structurile pătrunzător șiriguros, acesta in comunistă. în perioada Spirit se axează pefenomenul cenzurii tează minuțios, apelândlaarhive, recurente pecare ledocumen Cluj-Napoca. Unadintre temele a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Facultateade Teatruși Televiziune Fărîmă Maria terar, eseist, profesor șidecanla esteiviu Malița critic, istoric li

- - - - rul acestei monstruozități sistemice mutațiile și subtilitățile dininterio dintre c întrepolitic 1949și1977 Literatura eretică. Texte cenzurate tă, Cenzura înțelesul pe cenzuraților, trul românesc subcenzura comunis Documente. 1948-1989 sunt examinate în Comunist care încorsetează cultura exigențele Partidului șicapriciile re alcenzurii. Legitățile cenzurii, detaliu accesului lasurse, radiografiază în riguroase, clasificări care, în limita sale seremarcă ometodologie și elînsuși. cum afirmă bilă pentruașa generația actuală, devină doaroparanteză ininteligi astfel încât comunismul sănu subiectul tuția cenzurii, dezvoltând la lumină nuanțe noi despre insti cercetarea readuce luiLiviuMalița mecanismul defuncționa ărți, Liviu Malița sesizează Liviu Malița ărți, Cenzura înteatru. În cercetărileÎn (editor), . În fiecare. În Tea------

propagandistice îicontrapune teza opere valoroase dincauzavicierii comunistă în perioada nus-auscris discerne între teza care că afirmă literare.producției dea Efortului în ceeamituri ce privește calitatea istul încearcă sădemonteze câteva propagandistic. asemenea,ese De limbajului tuturor formelor deartă care se demonstrează subjugarea de autori șitexte cenzurate prin cate, și exemple extrase concrete ne legi, referate, rapoarte, comuni ideologice. Astfel, demersulconți denecesitățileesteticului înfuncție strumentalizarea șinaturalizarea explicitând in cultural-artistică, întot ce ținedesferapartidului autorul explică coerent intervenția re. pofidaunei În rețele complexe, du-se, mentalita defapt, îneseuri și fluctuante, studiiletransformân însoțită de criterii deseori imprecise deseori criterii ------trece launregim maipermisiv, caîn mare. Ulterior, violența represivă să denigreze element capabil asprăfoarte șitranșantă cuorice Astfel, ani, cenzura în primii este acesteia care variazăsubstanțial. șidirectivele de comportamentul logie acenzurii, etapizândpedeca pretindea democrat. suspiciunii chiardacăregimul se intră paradigmă într-o socialăa o gatorie”. socialiste, unde,,fericirea eobli la imaginea optimistăarealității distrugă acel care text atentează tură tindesătaie, sămutileze șisă Politiculculturii. inserat înlitera exercitate de propagandă asupra zintă odemonstrație apresiunilor ul regim instalat. Tot studiulrepre asfixierea culturală produsă deno reu degât” accentuând (Kadare), fiare sălbatice, care sestrâng me tre șiliteratură dictatură ,,cadouă cercetează îndeaproape luptadin 2016),LiviuMalița Românească, strategiile. constrângeri, și-aurafinat scriitorii tând cădimpotrivă,subasemenea care susținecontrariul, argumen toria și critica literară,toria șicritica supuse șiatitudiniledirecțiile estetice, is rile, curentele, temele literaturii, sunt configurați genu urmărind Parametrii degândire aicenzurii ,,degenerat”, ,,capitalismputred”. dinspre occident drept ,,decadent”, sovietică șietichetează tot ce vine politică” este preluat dinpractica ,,castrare aliteraturii teroare prin cenzorilor sporește. de Modelul ne un noudogmatism și vigilența odată cu,,Tezele dinIulie” seimpu fenomen nudurează mult, întrucât estetice ale operelor literare. Acest destinse, acceptându-se calitățile săfiemai presiunile asupra artei a douajumătate a deceniului șapte Î te între politic 1949-1977 n continuă stare detensiune șise

Volumul debutează cuocrono O paradigmă asuspiciunii Literatura eretică. Texte cenzura În consecință, secreează nouasocietate înfor săsubmineze sau (Cartea ------naștere uneiterminologii acenzurii zorilor subforma referatelor dau reproșurile argumentate alecen asupraintervenția textelor sau ologice. Interzicerea unoropere, comandamentelor politice șiide evoluției literare, istoriei șicriticii eroică. dedicăuncapitol L.Malița rescrierea prin ei în cheie partidului și instrumentalizată înfavoarea preciative. Istoria este confiscată era interzis chiarșiîncontexte de cuvântuluiiar apariția ,,biserică” Blaga datorită mistic, caracterului respinse poezii deArghezi sau alitățile atipice. exemplu, De sunt eul, erotismul, individualismul, re revoluția, cenzurii, autoportretul revolta, libertatea, religia, moartea, versiv sunt șipericulos considerate cenzorilor, acuzată dedecadentism. de Curtea-Veche exemplu, dramatizarea după interzicându-se, de linia partidului, de asemenea,incompatibile cu metismul, experimentalismul sunt, parabolică, absurdul, avangarda, er- acuzația deevazionism. Literatura repudiatetasticul sau oniricul sub digerabile de cenzură sunt și fan în ochii organelor de control. Greu lismul ajunssinonimcuindecența siderat lipsitdeconținut, natura decadentismului, formalismul con tismul perceput drept simptom al interogația. Sunt condamnate este cetățenilor relativitatea, îndoiala, fizică apoezieiseamănăînmintea gică aromanului sauvocația meta sperie,modern fiindcă dialo forma progresiste. nou saudramaturgia actualității mărețe alesocialismuluișiaomului poezia cetății, proza realizărilor le preferate încurajau departid unei conștiințe de clasă”. Or, teme politic eperceput ca,,absența întrucât abdicarea delaactivismul sănuaderescriitorii laapolitism, literar. Ocondiție esențială este ca competențe pentru avalida untext nudeținîntotdeaunacare lectorii Cu atât maimult, încontextul în tuală, țin de domeniul absurdului. care, noastră ac dinperspectiva teme cupotențial sub Tehnicile romanului deM.Caragiale, În vizorul În Craii ------

M acestui fenomen abuziv. care aucondus laautonomizarea mente șimomentele importante țiile ierarhice, rețeaua dedeparta produs rela represiunea artistică, modulîncarepentru aurmări s-a apel lacadrullegislativ alcenzurii ție șideinterdicție. Autorul face control, desupraveghere, depuni se determină mecanismele de dininterior caresau unjurnal prin lui pare un,,manual” alcenzurii dologie precisă, studiu structura ometo 2016).După (Tracus Arte, în tate monstruoasă este explicată reflexivitate. parare politicăaacestei zone de remarcând șiaicitendința deaca de dupăcăderea comunismului. răspuns laevoluția mediuluiliterar ale unuitrecut recent șioferă un fiindcă scoate la lumină practici acestor studiieste revelatorie, își consolidează puterea. Lectura care prin doar oanexă apartidului care tindesădevină niului artistic, un soideindustria sub comunism scoate înevidență sistematizări ainstituțieicenzurii de ansamblu dintre cenzori Imaginea șiscriitori. cenzurii șidespre relațiile variate mații despre ale etapeledistincte asemenea,studiuloferăDe infor amănunțite.însoțite de observații deanalizăamuncii și rapoartele tice. scot Se înevidență referatele țiuni, capacitățile șiafinitățile artis de remunerare, recompense, sanc recrutare, deinstruire, metodele gândirii”, procesul descriind de zează profilul acestor ai ,,cerberi sculptură apărute. reali L. Malița exponat muzeal, sau pictură leze film, orice spectacol, carte, Tipărituri, având grijă săcontro 1975 Comitetul pentru Presă și Presă și Tipărituri, devenită din Generalepentrudrul Direcției Cenzura înțelesul pe cenzuraților Cenzorii înca acționează alCenzuriiUn portret ției cenzurii deometiculozi birocraticăașinăria ainstitu în urma acesteiîn urma lizare adome ------

27 STEAUA 4/2019 28 STEAUA 4/2019 E propune oabordare originală ali Cultutală 1997).Acesta Română, între cele două războaie Condiția omului delitere dinArdeal literar – în volumul literar șialmentalităților, critic ceea ce face – istoric LiviuMalița românilorriei transilvăneni. Este refacă imaginea verosimilă aisto iveală trecutului plăsmuirile șisă și sociologică, menite săscoată la deanalizăistorică, culturalărecții cercetătorilor noidi deadezvolta informație, se conturează nevoia oferă accesul lasurseprețioase de cizant dindecembrie 1989,care ideologic. momentul După exor și sociale, încorsetate respectiv te adâncdeatitudini culturale ulterior cunoiținte, evenimentelor istorice de seamă, 1919 –agenerat destudii oserie desfășurată îndeosebidupăanul Stoica Andreea al istoriei Sub semnultragic rilor ardeleni.rilor Cu toate că,privit limitează, astfel, laopera scriito acestor literaturi limbilor datorită „necunoașterii și maghiar din analiză, german este excludereacărții, palierului tor înprecizările preliminare ale Singura salipsă,asumată deau mistă atribuite epociiinterbelice. alizată, cât șilaatitudinea alar renunțând atât laimaginea ide deideipreconcepute,o serie Mondial. chis caleaspre Război alDoilea care1918 pânăladictatul ades interbelică, delaMarea Unire din teraturii ardelenești dinperioada din spațiul transilvănean – xplorarea șiliteraturii culturii Cercetarea sainedită dărâmă întrerupte ”; cercetarea se Eu, scriitorul: fiind marca din pricina din pricina (Fundația și reluate ------

ironic, etichetade literar”.„critic matic” care primește, înmod întrevederile cu charis „dictatorul la unorparticipanți din jurnalele ci conținescrieri, și idei preluate tează însădoarlaaceste tran 1971-1975. Volumul nuselimi români,cu scriitorii în perioada Ceaușescuîntâlniri aleluiNicolae C.C. alP.C.R., care redau cele patru Arhiva Comitetului Executiv al 2007) stenogramele preluate din critic literar reunește învolumul vizibile doarlasuprafață. realitățiipra aspectului literare mult asupra produsului final, asu formării scriitorilor, șinuatât de asupra dinamicii de adâncime a și influențat manifestările literare, ce șiistorice care aucondiționat pra mecanismelorsociale, politi priu-zise, este concentrarea asu care vizaunumaitextele pro analiză deabordările anterioare, îndepărtează literari dinacele vremuri. Ceea ce n români avuți în vedere, însem alescriitorilor declarații, mărturii PierreEscarpit, Bourdieu, cât și cum Theodor W. Adorno, Robert atât ideipreluate delaautori pre voltată include deLiviuMalița plexă șieterogenă, metoda dez Recurgând la o bibliografie com- manifestării românesc. scrisului bună cunoașteredind ofoarte a istoriile literare anterioare, dove uă, diferită decea propusă de oferă fundamental odirecție no- incomplet, autorultă unaspect din acest unghi,studiulsăucapă ări Zece LiviuMalița animaitârziu, aleunorcronicari șicritici (Editura Vremea,

hotărâtor această Ceauşescu,

------

vingerile dictatorului asupra dictatorului litevingerile și ideologie,– dintre con artă nița fină–sauchiarinexistentă Volumul prezintă cusucces gra re, deelementele deprofunzime. generator al manifestărilor litera din nou, preocupat decontextul de stenograme. completeze imaginea conturată scriitorilor,însemnările menite să motivează demersul studiulintroductiv,În autorul își prezentului. fenomenele trecutului șiformele cât maijustă arelației dintre nimentelor, pentru ovizualizare mecanismelor dinspatele eve și nunumai)deînțelegere a de examinare aistoriei (literare nă spre omanieră responsabilă critic literar autorității totalitare. tendința deafi „maleabili” înfața de la unul la celălalt,rită toți au sedovedeștescriitorilor afidife teme deaceștia. atitudinea Deși cu adversarii săi– îi face plăcer căruia unuidictator însă portretul utilitatea. menul audienței” înaintea începerii acestuia; „feno tigător afost desemnat cumult unui jocpsihologic alcăruicâș sațiile transcrise capătă aspectul re șidrepturile deautor, conver decreație,libertatea deexprima sale. Atingând precum subiecte în contextul autonomiei limitării artistului vind condiția șifuncția generează întrebări multiple pri politice. Lectura este captivantă și raturii dovedindu-se a fi exclusiv Prin Eu, scriitorul Stenogramele prezintă , Liviu Malița îndeam , LiviuMalița e săseîntâlnească Liviu Malița este, LiviuMalița îșipierde, astfel, întrucât nu și și colectează și colectează Ceauşescu, se ------

E zările altorzările teoreticieni saufilosofi ile, definițiile și compartimentali alăturând propriei exegeze studi introductivă avolumului, partea autorul îșiconturează în subiectul iz deGrand Tour multi-epocal, pregătirea acestui preambul cu teatru dinarealul european. În spațiuluiși osificările scenei de toate prin metamorfozele pertă, între șiultimaco prima purta, istoric –unulcarede forță îlva cititorului angrenarea într-un tur vergură ambițioasă care promite tura Eikon,2013),lucrare deo an privire sintetică tențial învolumul înfrunte unasemeneatravaliu po rane. se încumetă să Liviu Malița ale salepânălacele contempo identificabile instanțieri timpurii delacele mai rariilor unuisubiect de sintetizare sauschițare aitine cazurile, încercările herculeene În contrapartidă, o artificialitate o artificialitate contrapartidă, În puseînmișcare.sau sculpturi vizual precum depicturi oserie dinamic, dominat de câmpul corporalizează ca un monument tate. Opera cinematografică se înregistratete aactelor sau mon tății șirepetabilității cvasi-perfec posedă aparentul atu aluniformi osatura fiecăreia. Cinematografia dezavantajele pecare leimplică grupând laolaltă avantajele și nematografică celei dramatice, dramatice. artei arhitectura ment constitutiv esențial pentru spațiului scenic – văzut ca ele care aumeditat pemarginea care oimplică,înmaitoate ste cunoscutădificultatea pe Autorul ci contrapune arta (Cluj-Napoca, edi Spațiul teatral: o ------bil săofere explicații concise șisă nici declamator, capa darperfect placidă, devinelax–nicisimplist, pe omare care sedovedește apoi cipal și, ca o corabie lansată greoi darea amaterialului directă prin surse), sedestindeodată cuabor caurmareprincipal aafluxuluide său, covârșitor fază(în înprimă ale diverselor capitole. Discursul cial însegmentele introductive retice chemate înajutor –în spe ajutorul numeroaselor surseteo își întărește cu propriile aserțiuni proprii joculuiscenic. LiviuMalița duce spre șiavânturile riscurile a unor astfel de semi-tipare con dramatice. Volatilitateaimplicită talizate, alcătuiesc măduva artei nie dedeflagrații afective care, to de teatru dănaștere laosumede public) lafenomenul uneipiese și (actori categorii departicipanți și unicăapublicului. receptivitatea nemediată directă, sine nudoarjoculactoricesc, ciși ment irepetabil care însumeazăîn teatru secristalizează cauneveni Fiecare instanțiere auneipiesede fi imitat desălilecinematograf. –procesactorii care nuarputea întrepătrunderi alepubliculuicu ce dăfrâu liberunorinteracțiuni și tru. Organicitatea scenei dramati deteadisponibilă spectatorului organicăeste opusă libertatea matografice. Acestei îi închistări cine ecranul indispensabilartei deorice film–pelicula, spectator le, destinată săîlsepare mereu pe liștea uneibariere insurmontabi stanța, lacare seadaugășiopre subînțeleasă îiacompaniază con Interacțiunea dintreInteracțiunea cele două Scene deistorie/ o istorieascenei ------între efemer șidurabil, deMichel George de BanucaalianțăDefinit și înviziunealuiLiviuMalița. țiilor, teatrul rămâne pluriform sunt explorate. Loc alcontradic măsură ce noipaliere șirăscruci teatrul sunt lăsate pe în urmă telor cucare principale lucrează Wolfgang asupra Kayser elemen istoriei spațiului scenic. pecititor meandrele prin îl poarte se întrupeze elisabetan „chemat” decorifeu să precum undecordalul fluctuează lojădeteatru.dintr-o fun Doar Occidentului European privită trasată este de Liviu Malița istoria bate aleAngliei baroce, istoria și ascenelor cur de mai târziu) liene” (idolatrizate de burghezia lanașterealui Mediu „cutiei ita constrictiv-moralizatoare aleEvu- de lafarselepopulare șioperele profan celui caracteristic roman, teatrului grec la pragmatismul ve moderne. de secolele reflexivității meditati seîntinde dincololumul luiMalița comunede locuri dramatice), vo împrumutat Barthes, delaRoland zesc domeniulscenei (cuînțelesul miteme saumitologii care împân microscopul teatrologului acele ce îșipropuneau săpunăsub treprins incursiunimairestrânse, să îșifacăsălaș. DacăBanuaîn coincidentia oppositorum zet încare saturate binomuri de decreuspațiului scenic ofuncție pseudo-natural, teatrul acordă și are grădina camodelarhetipal Foucault caheterotopie care Andrei-Călin Zamfirescu Andrei-Călin Definițiile laconiceDefinițiile alelui De laceremonialulDe sacrual ad-hoc când într-o cândîntr-o trebuie ------

29 STEAUA 4/2019 30 STEAUA 4/2019 siturilor arheologicesiturilor antice șiale umbre pânăatunci nebănuite. producă nașterea unorluminiși cercări experimentale menite să supuse larândul lormultelor în și înprivințascenelor deteatru, tiforme care și-auspuscuvântul lumului, cuavangardele salemul proteic înadouajumătate avo în secolul XX. Acesta sedeschide maelstrom odată cupătrunderea își găsește maximaexuberanță de rustice italiene. Vâltoarea crește și Teatrului Globeșialebâlciurilor Epidaur, aleColosseumului, ale luie treptat teatrului curburile din multi-secularcare îidezvă vertij cititorul segăsește plasat într-un pădure, cândîntr-un palat. Astfel, Imagini, schițe,Imagini, fotografii ale - - - - vescența dejaexplicit prezentă o tușădeculoare înpluslaefer țiul teatral adaugă dinRomânia, maialeslaspa de caz,raportate mentează paginile. Câteva studii tragediilor pig postmoderne toate acestea, parcursul exegetic excluse dindemersulanalitic. Cu orientală rămân înmare măsură scenele șiscenografia desorginte ale autorului). menționate, Deși miliarizarea șiafinitățile implicite rezultând dinspecializarea, fa abordată oarecum caoexcepție, din Europa de Vest e (România sivă aspațiului șiistoriei scenice rivă dinabordarea aproape exclu autorul, olipsăasintezei salede volumul. cumrecunoaște După și în materia cucare primă lucrează ------propriului lorbestiariu. sub forma propriei loristorii saua Spațiul teatral: oprivire sintetică în unnoutribut sale –primesc dramaticesare delaoriginile artei „corpuri” luate în posesie – nece întreprinse deautor, numeroasele mativ. munciiherculeene urma În perfor materia diafanăaactului un avatar monoliticîmbibat de a făcutuzdescenele salecade gardiste deresacralizare), teatrul odată cuanumite tendințe avan (drumul fiindtrasat însensinvers, pur tă, fieîn cea dedivertisment ceremonial cu miză transcenden care alegesăseaxeze. ireproșabil cuspațiul pe înraport rămâne unul al luiLiviuMalița Găsindu-se fieînipostazade Găsindu-se Palkó Csaba, Peisaj dinPécs  (1996) - - - - , tervențiile critice caretervențiile aumarcat ieșean analizează câteva din in ta îlface dominator”. Profesorul a gândișisimți. Șitocmai aceas rându și asimți alacelei epoci, ală, deunanumitmodagândi produs de o anumită epocă speci e geanu-Gherea „un curent liric mentariul luiConstantin Dobro- eminescianismul în sineșinusepoate confunda cu menului completă șisatisfăcătoare a nu găsim(încă)o „definiție clară, și deopotrivă polemic. Chiardacă este practicat mereucritic analitic rei șiviețiimarelui poet. Discursul fundamental este studierea ope științ nate pecare seașeazădisciplina/ capitulare coordo a principalelor ciana, Nr. 97),este otemeinică re Emines- nimea, Iași,2018,Colecția ispitele eminescologiei punctuației, poeziiile lui Mihai poeziiile lui Mihai punctuației, cum seeditează, subaspectul editarea operei”, modul urmărind eminescologiei exclusiv către faptul căa…canalizat „interesul îi reproșează luiN.Georgescu devedereacest punct numaică lătescu pare afideacord cu trofică generalizată”.Scăr- Doru ciplinei atinsă deomaladiedis el denunțând „starea jalnicăadis eminescologia aajunspebutuci”, lada dedupădecembrie 1989, în contextul încare „în degringo la poziția Georgescu, luiNicolae ționând cuanumevehemență discipline aistoriei literare, reac nodaleînistoria acesteipuncte Î Doru Scărlătescu,Doru n între a filologică acărei obiectiv l său, acestexprimă mod de » gul său, cercetarea lui ”, eminescologia există care, după co Eminescu și (Editura Ju- și care, la « feno ------

Referindu-se apoiladiscuțiileîn nocivă inflație în eminescologie”. simț alrelativului șiproducând o treabă, dincolo deorice măsură și felul de încurcă-lume aflați șiei în late consacrați, decritici fiede tot notează: „multe, fie că sunt formu asemeneaintervenții, rea câtorva tămâie»”. laexamina Oprindu-se rându-se de „cel maigros «fumde șănțat opera eminesciană,bucu modul în care este elogiată de trafir decuvinte austro-teutonic”. masonică, subpatronaj imperial în deplină înfrățireconservatori valma, liberali și prieteni de-a Eminescu decătre dușmaniși despre asasinarea gazetarului salefantasmagorice car cucărțile printre eminescologi, și nicimă ar fiomul, deunpitoresc inefabil, includem, oricâtdesimpatic ne- ce neprivește nevinegreu să-l printre... eminescologi: ceea „În ză a-lconsidera peN.Georgescu care –înexces șidomniasa–refu extermina semnul uneicabalemenite a-l a aborda sfârșitulpoetuluisub și Apoi, punesubsemnulîntrebării lei în locul, rolul șisemnificația virgu de analizăgramaticală, privind N. Georgescu, învolume întregi referindu-se lui lademersurile bil, edepărere Scărlătescu Doru Eminescu”.lui Mihai Puțin proba al tinerei generații pentru opera va recupera entuziasmul pierdut reale”, voinței auctoriale „după surse Eminescu, cerând respectarea toate acestuia demersurile În capitolul În Ispitele eminescologiei și șirul poezieieminesciene. decretând că „abia așase pepoet, drept pentru , polemistulatacă Eminescu înpa în ------

du-se cuinsistență asupra Stănescu șiAna Blandiana,oprin Iorga șiG.Ibrăileanu, laNichita re în pozițiile unora, de la Nicolae la douădecenii”. Astfel, află repe Eminescu seschimbăcamodată că „imaginea proteiformă alui jurul mituluieminescian,observă involuntar, laoriginea vertijului părare, Noicastă,alături dePapu, prea numeroși exegeți: „Fără su gar Papu șiîmbrățișat demult protocronismului, lansată de Ed- corată lacea derizorie, urmând poetului, delaimaginea edul întimp ale sunt portretizările etc. Numaipuțin… palpitante (Svetlana Paleologu-Matta) etc., Sorescu) sau „sfântul nostru” tând oceanul planetar” (Marin Martin), noastră,„lacrima reflec Cimpoi) și „un Demiurg” (Mircea Bădescu) la „un aisberg” (Mihai românești”eponimă aculturii (Ilie și „personalitatea Vatamaniuc) spiritualități noastre naționale (D. Todoran), dela „coloana infinită a tor alCugetului românesc” (Eugen ne” (Mircea Zaciu)și protec„zeu tânăralpoezieiromâ pururi „zeul nostru tutelar” (Ș.Cioculescu), la etul absolut” (Ion Pillat) și „geniul acest sens, luiEminescu, dela „po calificativelor ce îisunt aplicate, în de amuzantă este… inventarierea are”. Pe peatât cât desancționară, abuzmetaforicprin șisupraevalu el primind „dimensiuni aberante nat naționalist almituluiacestuia, supradimensioa ajunslaunspirit noștri „cultul” manifest alpoetului mă”, amendândșifaptulcăînanii improvizați, apăruțiînaniidinur de Eminescualunor«emuli»ailor filologico-interpretativ înmaterie Constantin Cubleșan Cubleșan Constantin modei ------

31 STEAUA 4/2019 32 STEAUA 4/2019 tescu, pe lângă atari sancționări, tescu, pelângăatarisancționări, la maximum”). encomiastice, prea adeseaturate rece peste motoarele noastre nită sătoarne ocisternă deapă literaturii române luiEugen Negrici în cartea în favoarea poziției saledrastice, de hiperbole Cu Eminesculacongresul național onară, sedesfășoară încapitolul Pe aceeași liniepolemică,sancți în privința…evaluăriipoetului. nea excese, pozitive saunegative, tocmai amendarea unoraseme capitol este plindesavoare prin „advăratului Eminescu”. Întregul cunzând „sub patrafir” imaginea nitz ș.a.m.d.), toate acestea as Krem- Densușianu,Nicolae Mite huță, N.Petrașcu, Iacob Negruzzi, Eminescu(Caragiale,pe Mihai Vla- are încentru ce-l memorialistica Întreprinderea , având șiargumente

(„Cartea eme („Cartea lui Doru Scărlă- lui Doru Iluziile - - - -

Eminescu, trecută cutremu prin multă treabă defăcut. Opera lui nă credință: este,„Mai așa dar, darșicubu exprimate cunerv luare acreației eminesciene, originaleaduce deeva puncte au aduscontribuții dereținut în trei care, critici în anii din urmă, considerație ținesă tori săținemseama”. rezonabile decare suntem da însăși neimpuneniște limite încântare estetică. Daropera cum spuneaCioculescu, de liză șiinterpretare, noiprilejuri, oferă noișivariate piste deana cum încazulluiEminescu, mușcătura timpului dacă, pre- estetic. El generațiile următoare, erăposat rează sensșisemnificație pentru atunci numaigene cânduntext un lucruîndeobște cunoscutcă, re, arămas încăvie, înpicioare. E rămâne însă imun la

și aprecieze În această În ne ------

până acum. a procesului eminescologiei de sens, deîncheiere operspectivă domniei salesevrea afi,înacest eminesciene”, însușidemersul deînnoireosul proiect acriticii rere Scărlătescu, Doru în „orgoli Toatre acestea seînscriu, edepă înculturamasoneriei rom al pentru loculșirolul important este nedisimulată opledoarie despre Eminescu („Noua carte rile iconoclast” care urmărește ecou gă”) Cernătescu, șiRadu „tânărul Eminescuîl câști român Mihai Poe este pecare unpariu poetul romantic Edgar american Allan rea de la egal la egal cu marele tuale”), Ioan Iacob („confrunta mecanismelor inter –șiintratex eminesciene dinperspectiva Blaga („o nouă abordare a operei exegeza eminesciană: ocultei Palkó Csaba, în opera eminesciană

 Natură moartă Virginia â (1997) nă”). ------

D tuturor. multdeatât, Mai ceea ce umane te, însă – momente deprofundă intimita simt nevoia săseroage” (pp. 8-9) tice încare autorul șipersonajele „ Este, așacumspunescriitoarea, mice, dedicată (doar) filologilor. țoasă, greoaie, acade curigori este, scor deasemenea,ocarte registru grav, pentru teologi; nu miros detămâie, într-un scrisă derugăciunicu Nu este ocarte najele lor te. Cum seroagă scriitorii șiperso intitulatde eseuri, româneturii cuunvolum inedit Pârvulescu revine pescena litera povestea și apoeticului( începe luni romanescului (publicând spune înpostfață că „nu vor săfie despretarii care Ioana Pârvulescu comentariu alautoarei –comen Coșulețu șisuccedatMihail deun este precedat deoilustrație de Morrison. Textul fiecărei rugăciuni Platon până la Jan Koneffkeși Toni șapte deautori, delaHomerși care scriitoarea aalestreizeci și și optdesecole deliteratură, din vestaș aIoanei Pârvulescu. căreia transpare vocația depo anecdote șicuriozități, înspatele a rugăciunilor, dozată cu umor, cititori pasionantă este lectura și accesibil oricărei categorii de face dinacest volum unul atractiv o poveste Cartea circusmcrie douăzeciCartea manifestat încareupă operioadă s-a și,înconsecință, deschise în același timpuniversal , 2014),în2018Ioana (București, Humanitas). amomentelor drama , 2012; în special în sfera Inocenții Dialoguri secre Dialoguri Cum continuă Viitorul , 2016) ------unele decâteva pagini, altele de ludice, binevoitoare și malițioase; ciuni sobre șisenzuale, și serioase careprin nusevede” (p. 56). caacoperit decețuri doar incert, Shakespeare, „care nuegol, ci ța luiArghezi, despre cerul lui dileme literare: despre credin încercând sătranșeze anumite comparații îndrăznețe și chiar similitudini neașteptate, trasând lumină detalii,scoțând laiveală mai puțincunoscute, punând în se apleacă asupra aspectelor desomități,galerie scriitoarea aoptatDeși pentru oadevărată Kazantzakis, Thomas etc.). Mann martine, Tolstoi, Rilke, Dostoievski, Shakespeare,Epictet, Goethe, La- versale (Lucrețiu, Vergiliu, Seneca, numealeliteraturiicu marile uni etc.) seînlănțuie firesc și comunică Steinhardt, Mircea Cărtărescu Ionescu, EmilCioran, Nicolae Caragiale, Eminescu, Eugen Mihai Petre Ispirescu, IonCreangă, I.L. torii români (IonBudai-Deleanu, una voit în care subiectivă, au asupra istoriei literaturii,spectivă onouăper najelor (înficțiune) paginile șiaperso dejurnal) grila (în rugăciunilorscriitorilor neoferă,modestie, cartea prin Or, trecând dincolo deaceastă un podhermeneutic...” (p. 309). mi-a făcutplăcere săconstruiesc voie deinterpretare. Peste altele nerat rugăciunea.Unelen-aune interioare șiexterioare care age o încercare deînțelegere aluptei biografic,textul istoric șiliterar, decât opunere înscenă, încon Găsim în această carte rugă înaceastă carte Găsim istoriei literaturii ------Din culisele identificarea anumitor diferențe cronologică atextelor facilitează Aranjarea potrivită. tru moartea pentru sauchiarpen harlascris bune, pentru patrie, pentru bani, ce, pentru sănătate, pentru fapte roagă pentru cei dragi, pentru pa cioși, filozofi, nemernici etc. Eise soții, îndrăgostiți, bolnavi, credin sunt bătrâni, adulți,copii, mame, câteva rânduri. Cei care le rostesc (p. 306). decât eletot ce lerăvășește viața” încredința unui poralității, rea, ceva ce nueste supustem acestor personaje, scriitoa afirmă o constantă înrugăciuniletuturor un cer gol, pustiu. Or, există totuși (p. 32),având deasupra capului neajutorat, fără rost șifără repere” omul dezvrăjită dernă „rătăcește ale transcendenței, înlumea mo Fecioarei saualtor instanțe Maria zeilor greci, Dumnezeului creștin, gă semnele”, adresându-și rugile călăuziți pascu și săînțelea semantic, având norocul „să fie bucurau deorealitate încărcată ca premodernă personajelese să le evidențieze. Dacă în epo pe care IoanaPârvulescu nuezită relația omuluicutranscendența, semnificative în ceea ce privește lor Cum seroagă scriitorii șipersonajele Ioana Pârvulescu, , București, Editura Humanitas, și anume „nevoia dea Constantin TonuConstantin Tu maiputernic Dialoguri secrete.Dialoguri 2018 ------

33 STEAUA 4/2019 34 STEAUA 4/2019 mitul modern aloriginalitățiimitul modern ilu reproducând inerțial, practicată literară ționează tentați demetatextul ironic, func subversivă printre post-romanticii onalismului postmodern: satirasuri laadresa anti-convenți strategiilor poetice. sante generează și metamorfoza crizele luiîncontinuare bulver la contradicțiile noului secol și la iarparticiparea dinurmă, direcția (TA, 2018) mizează integral pe ată. ziei racordate larealitatea imedi militar) și fragmentarismul poe experiența traumatică a stagiului cere înpropriul trecut (copilăria, imersivă aversurilor deîntoar rență vizibilă între continuitatea BucurapăreaRomulus odife Chiorean Maria de consum Odeletă societății care favorizează egalitatea dintre printr-un impersonal, algoritm ie), dareste tradus stângace științifice ( ții are uneiintroduceri structura ale postmodernității; prologul căr sunt suprapuse reciclărilor literare re semantică ecologiste –mișcările astfel declișeereînvestite cupute compun textele luisunt tocmai aceea, elementele dincare se nediferențiat dinmass-media.De curenterilor degândire, preluate de lumeaacademică,asupra ma asupra noilor convenții adoptate tanță asupra societății capitaliste, Bucur–oprivireRomulus ladis zorii. Aceasta este șiintenția lui Î Arte, 2015), înscriitura lui Arte, ncă din Este evidentăver dinprimele Odeletă societății deconsum societății Odeletă mai degrabă caformă în contemporaneitatea abstract Arta războiului Arta șicuvinte-che odeleta (Tracus ------, spaime etnice). clasa lorsocială,stereotipuri și deficiențe (mizeria celor închișiîn să, altfel, blocată încele maibanale cosmetizate înimagine, darrăma lizant al unei lumi sistematizate și pentru ademonstra efectulpara este însăunadecalmdetașat, ca ților literare. Atmosfera generală deplorabilă, rivalită meschinăria rea industrializată, infrastructura mânca apeisajelorurbane: aride fragmentare,semnării lacunare și taforică) șiconsacră metoda con lipsit deorice disponibilitate coborârii înstradă sunt construite dup programatică: majoritatea textelor it agasant devineaicinarativizare exprimate frenetic, într-un vo ritm sau alrepetitivității înnebunitoare sentimentullică, prin absurdului afectiv, expansiune melanco prin poezie douămiistămaialeslanivel prezentă în(multe) alte volume de od-ului cultural. Revolta rezultată, șialefast-fo ale superficialității dezumanizante alecapitalismului, ambiția deadeconspira valențele etice dediagnostic, guvernate de încadrat aceea, De Barbu). Bucur,Romulus citându-lpeIon (cititormodern leneș, îlnumește sumate automat depubliculpost lucidă lanarațiunile culturale con prezentului istoric, ci raportarea negarea tensiunilor definitorii ale împotriva ta ( juridic politic eonotădesubsolînjargon cititor uniculpoemcorect șiautor; Scopul parodiei nueste însă tot ce spuipoate fifolosit ă în seria placheteloră înseria ).

Odeleta Odeleta ( în prozaicul ă rețetarul poate fi me po ------moartea spasmodicăauneipisici moartea întâmplări șipersonajecotidiene: labili) șimulțimeadeobiecte, progresiști vs. bătrâni manipu a ultimiloraniromânești –tineri ția populației, polarizarea socială ca farsăce determină vestimenta contemporan (încălzirea globală țiunile care populeazăimaginarul tocmai opoziția stabilităîntre fic autentice. alexperienței ment perturbator orice etichetă socialădevine ele și petot parcursul volumului, femistic. modprevizibil, În aici struită) și corpul gol, non-eu con- (căsătorită, figură artificială, dintre socialăaiubitei structura la rândul luiînscenă ruptura cu personaje lirice multiple pune țesătura propriu-zisă atextului. la instrumentarea luivoluntară în în societatea deconsum setrece la nașterea organică akitschului bitrare, imagini shutterstock: de sigle comerciale, emoticoane ar idei, epuratapar depunctuație) conștiinței bazat peasocierea de ordinea (unflux al scris textului micronarațiunile refractare la printre enumerațiile succinte și versurilor,în construcția fiindcă poate și disjuncte fiurmărită rii Această îmbinare aunorcatego gunoaie, orașul șivânzătorii lui. lui Cohen, bătrâna căutând în oarecare, cafeaua și dispariția consum Bucur,Romulus De altfel,De axulvolumului este În final,În unpoem , București, Editura Tracus Odeletă societății de societății Odeletă dedragoste Arte, 2018 Arte, ------

D se prezintă nudoarcadramaturg, centul puternic afirmate. virtuale spre spațiile digitale șiidentită a evoluat spre manifest, textul feminism puternic, desubstanță, unei poeziicare, dincolo deun bil cea mai apropiată expresie a cel vedere, puținlaprima proba spațiul teatrul american, oferind, de dramaturg apreciat foarte în regăsim peautoares-o înipostaza 10-11-12/2014). Pare firesc, așadar, Saviana Stănescu în a sfârşituluidemileniu»”, declara numit «poetesa-dramaturg hard ale comunismului. m-au „Unii critici trivă, ironizarea toxice structurilor genurilor, umaneșiliterare deopo tă: textualitățierotizate, ale mixări variantă postmodern-expresionis sensibilității contemporane într-o generate demutații familiare pierd nimicdintensiunile inițiale publicate înanii1994-1997,nu too/ inmy childhoodofdanger Latin language/ [..]/I’m trapped Ovidiu/ You’re trapped/ insideyour comprehend Număînțelegi Ovid/ puse: „I’m you the Barbarian don’t granițelorlingvism șidispariția im multi artă, soluția eliberării prin „dialogând” sugerând cuOvidiu, of aBarbarianWomen bolic umană, înpoemeintitulate sim limitează dintotdeauna libertatea între tipare culturale șicutumecare fără chip, darșiobsesiasuspendării ipostaza imigrantului, aomului autori caEve Ensler–,explorează „ARTivist” –concept care trimite la scenarist, poet sau regizor, ci și ca poemele Savianei Stănescu, upă undeceniu delaapariție, bEAST GOOGLE ME! sau roMANIA , autoarea care Teatrul azi , oregăsim . În În În re În Letters (nr. țile ------P țiat închipcât sepoate defiziologic chinuit, îmbucătățit, transsubstan corp cuoconștiință proprie. Mereu gie deshidratată” (p. 38). (p. 48),iarunpoemdevineo „ele și adânci,ființa apare „consumată” contorsionării; ironiile sunt amare chinuitoare spre sine, astrângerii și poetică aconcavității, aîntoarcerii Ghena alcătuit dintexte intitulate –poemul derizorii complicate, aparent cicusimboluri explorată cumijloace filosofice vultur”, p. 63).Interioritatea nueste din trupultăudecupat/ înformă de vultur tu/arunci/înminebucățele din/ pâineatafeliuțe/ înformă de ca în despre sinedininteriorul celuilalt, nica deasededublașivorbi careprin dintr-un procesfac parte complicat greața te Mestecatul, forțat. îngurgitarea, însuși aunorarhetipuri memoriei, unei lupte împotrivaexperienței, a reperelor, devenind instrumentele sesia derecuperare saudefixare a sunt recurențe care depășescob și simpu, „penele foile literele”, p. 62) miturile, scaunele, scrumulsau, pur falusul, pleoapelecăzute, darșifiri cordonul ombilical, placenta, sânii, ghearele, vertebrele, firele depăr, sârmăghimpată pe spațiile. alesînvolumul Mai care leagă sauaobiectului urmei mităților, aelementelor detașabile, 2017) readuce opoeticăaextre o cușcă wear apen”. and blood/Iwear adagger/ You oezie-teatru șiARTivism Vocea Savianei Stănescu este un Antologia Dubla 2 Dubla , și tot ceea ce derivă din ele (București, Tracus Arte, Groapa autoarea descoperă teh cântând eiconstruiau („decupezdintine –care traduc o (1994), Înăuntru Găleata

dinții, este Amor Amor ------, Tesa-poetesa de femeie ( și muze cu ea. În născându-se saudispărând odată extreme, care impregnează lumea, 51 –sauavataruri alefeminității trup deînger/istovit vicios[...]”, p. undeva despre „trupul meuarc [...]/ intuiția naturii sale angelice – citim fiziologice,să impulsurilor până la tura samereu problematică, supu și dureros, corpul trece delastruc care îicompun identitatea. lumea întreagă, din care omul, lăsându-sefiltrat de ciungului –îndeplinulîntuneric surdului – vom găsișiaici patru atunci c deplin înțeleasă, probabil, numai se uităușor. Aceasta seva arăta pe creează o mistică personalăcare nu sau între Ea,Ăia, Aceia șiBocitoarele (sintetizați de glasul Corului în Elea) aici tragic, dintre dialogurile ElșiEa subtintitulat în fine, surde dealtfel) (caorice moarte, și, ab aleunormorți de micro-istorii poemul propriu-zis este întrerupt trului antic, Eleada esențiale: se află trei structuri șiastăziSaviana Stănescupractică determinatoare apoeticii pecare o terii șidescreșterii ființei umane. vedea acreș capeomicro-istorie te putea deautoare șipecare le-am atribute câte sunt măștilepractica lor decronicizare” „lista cudefectele meleși gradul numită depoeme supraființă; serie într-o Cel maiaproape desubstanța , compus dupămodelultea (1996), Probă laproces , al mutului, al orbului șial , almutului,orbului ând Proscrisa Sfaturi pentru gospodine Sfaturi gospodine pentru Ora desinucidere ), protagonista este o Poem scenic va fistrigatăpescenă Florina Florin Balotescu Florin în poemecunume își smulge lucrurile își smulge lucrurile , acesta din urmă , găsimtot atâtea , Mia-miuța și Mia-miuța care con . Tonuleste Strigăte  , unde

ține : al ------

35 STEAUA 4/2019 36 STEAUA 4/2019 Folosesc haineleșipantofii noiașacumsolul în felulăsta ca onalb Mă întreb ce înseamnă asta. Mă prostuțuluiînalț în aerul adulților ordonă îi nostru câine. Pătatule”, afară, naibii „Ieși Mama stă înușacusită, râzând. O copilărie fericită [ temporală. științe care alternează liniaritatea cudigresiunea vieții șisuprapunerile lor, precum șifluxulunei con au problematizat adesea trecerea timpului, ciclurile că. Lafel caînpoeziademaijos, textele luiMatthews lorelaborată șipentrustrucția abundența metafori depoezie,unsprezece cunoscute pentru con cărți William Matthews la cină. chemat sunt când place Îmi drumului. marginea la de un nor, unprieten imaginar, curentul dinparcul singur, îmi atârnă în jurul corpului și trebuie să mă îmbrățișez iar aerul pleacă, sau moare cineva când momentul urăsc să citesc șiîncurând voi merge lașcoală, o transă înteniși. Mamamăînvață în august,doarlucruripecareleșoptesc,defapt, mie însumi,toată ziua,ca uncâmp deinsecte Ohio, Ohio, Ohio.Adeseaîmicânt zăpăcit. nitrogenul, folosește aici pe de porumb cu presărat Copilașii nuvor săaudădecopilași; leplace să ă degrădină,atâtmândrusăfiuiubit . Aerulmisestrângepecorpulîncordat li sepovestească despreuriașișicastele. (1942-1997) este autorul a fragment lafel debineca uncopil Nimeni nuțineunsecret ] Victor Hugo Dr. Johnson . - - -

face pașimicipezăpada uscată, abiacăzută; UncâineE 4:00A.M. hotărât, semănândcuuncopoi, și unteancde mici șicenușii. transpirațiepetelăsat,de care le-a găsiurmele pe voi se sprijinăușordecasă. Mâine care are șieluncorp ca unnor, din bucătărie rămân aprinse,șiîntunericul, Pătatul iese,iareuintru, șiluminile cina șiseara care ducela somn trecutul sevindecă deja,autobuzul spre casă, severă peterenul dejoacă, școala, douătriumfuri șioumilință și lalunga șiobișnuita zi, proaspătă, gheața formeazăca se nu încrețită piele nicio care pe acasă, laamintire, șila ciocolata caldă fornăind Câinele scheaunăieșinddinîntuneric, ale zăpezii șerpuiescnonșalante spre pământ. ș dimineții încare selimpezește unalbastru tot maipal iar elcuchipulîncețoșat șiemblematic înaerul atârnându-i ca unplămângolit, cu toate ziarele livrate șicughiozdanul murdar îl găsescadormit,rezematdeunfelinar, conduc douăore maitârziu petraseul luipânăcând în careelnuseîntoarceacasă,iarpărinții în devenire,căciastaarputeafidimineața ca unceasdeșteptător. Iată oamintire fața luicare descoperă traseul ziarelor cu cleștii lui,bicicleta lui, câinele luidemn, de somn, amețit ziare, distribuie care nostru băiatul pe iată-l și traducere șiprezentare de i princare ultimeleparticulede mătreață Iată uncernumaiînaltdecât unfelinar și eu ziare prinsepeunfir. . Șiiată-l mergând convexă în autoportret Alex Văsieș oglinda 36

vă îndreptați, șidedata asta vor plânge pentru tine. și vorfiaflatspreceeacetu șiele căci sevor adunalapatul tău demoarte revizuirile ei,atâta timp cât veți trăi cu toții, din moment ceva trebui sătrăiești cueași toate ca deunfoc sauca deogrădină. Fă-o săfiebună, deși există opoveste, decare tutrebuie săte ocupi Nu există niciunadevăr despre copilăria ta, care nuegroaznică, ciîțitaie doarrespirația. Doar pentru că moartea este, șilafel pierderea, ar trebui ca muncileplângerii săfie eterne? De fapt afost groaznic, te gândești, saudece și astfelsepierdepentruultimadată acoperire, toată strălucire sautoată umilire, care edoarcopilăria subultimaei nu poate fimâncată pânăîn viața deapoi, muștar, nicimăcar osingură zmeur niciun terci degrâu, niciuniepure însosde ca unset devase depecare niciomâncare, acum pierdută pentru totdeauna, depozitată deloc cudragă inimă, dat-o a nu și dragostea cu schimb la dat-o a care pe Și fiecaredintreacestevarianteaavutocopilărie umbre înceață, pâlpâiricenușiilaapus. sunt toate variantele sineluitău, de-oviață, ca unbasmsinguratic ale cărui personaje invizibile și eorevizuireconstantă, Se pare că ești povestea copilăriei tale de grâu împreună saunul-aumâncat niciodată. ca săîideamiculdejun. Aumâncat întotdeauna terci vinovat mama luiîșiva aminti că s-asimțit ca săîmpartă ziarele gratuite. Lafel cum în fiecaredimineață,înaintesăsetârascăafară, cum mamaluiîipregătea miculdejun Își vaaminticaorugăciune așa slăbuț,cuoaseca depui? și suspinepârțuri Iată câinele șezând lângă patul său Sărut. Dinți. Rugăciuni. Întuneric. Întuneric. bazinului municipal.Iată-l mergând laculcare. în apelecareîțiînroșescochiidelaclorul ca toboganul care va îl revărsa, maitârziu îniunie, ă să nusetrezească niciodată împreună cuel . Vafipentrutotdeauna ă, . conduc unșirdecopii spre unlocsigur, Deși nimeninueînlocuit.Într-un vis poveste, spusăoriundebărbații plângînîntregime. Că unbărbat are osingură mamăeoaltă să fii tată șifiupentru fiiși tați. Desigur, asta înseamnăvârsta demijloc, dar nucuadevărat. Încurând, fiiimei vor fi tați. iar apoiamdevenit eutată, înlocuindu-l, asta: timpdedouăzeci șiunudeaniam avut un tată, dar nuînîntregime. Cred că știu cumfuncționează Și, într-unvis,eștioarecumtoatălumea, chicotește. te întorci într-o încăpere mică șiluminoasă să sari,darunpolițist abilte convinge să ești peunpervaz șiamintirea te strigă poți risca moartea prinalte mijloace: În visnuainiciodatăoptzecideani,deși care arată că „te afli aici”. Așaeșivisul. Harta dincentrul comercial are unX singur șinedămtoți mâinileșiplecăm. amândoi bătrâni șifiecare ede fapt să setopească. Pe când ajunge laelvom fi cu cât mingea seaflă înaerșiîncepe și foamedevincuatâtmaicruziunulcelălalt expresia asta. Copiilorliseface cuatât maifrig nu durează veșnic, darștiu ceînseamnă care plutește învisspre pământ. Nimic spre elnumairepede decât zăpada forța corpului decare sunt înstare, șisescutură pe brațul meumobil,tânăr, ciarunc cutoată fără cusături, șinumăbazez doar pentru orice.Afurisita aiadechestie egreu deapucat Mă uitspre elpentru unsemn.Așdadincap se poate ocupadearuncători pentru acontrola jocul. arunca uncotlet demielpeste unlup.Iarel nu știu cumsăprinddarpot suntem oechipă.Eusunt tânăr, sunt impertinent, la viață oveche fantezie nerostită: prinzător, șică visulareadus pentru amândoi că etatăl meu,relaxat înpoziția luighemuită de pentru aputea trece. Chiarșivisând,știu și eutrebuiesăaruncbinebulgăridezăpadăspreel printr-o fermă înzăpezită. Fermierul ieseafară

37 STEAUA 4/2019 38 STEAUA 4/2019 A ale termenilor, ciexpresia extrem sentimentală, în delamenta Nu edelococarte părut, regretatul Rusan. Romulus ca peso (Humanitas, 2018)pentru a-levo îl face în discursul poeticalAnei Blandiana vit drumultransfigurator pe care formulă ce sugerează potri foarte literară decât mine(vezilectură fratele Dincolo, peolinie defrontieră, un orizont încare luminavinede elementele cieproiectat pe firii, blagiană, ori cu lent-eminesciană contopireaprin solidară, somno că acum cuplul nu apare unificat a noiembrie,Octombrie, decembrie căr perechi ideale e cea, reluată din vie lungulunei de-a indestructibilă cuplului,rămasăiubirii intactă nicante cureflec legăturăpus într-o devase comu brietate care stratul afectiv, demare so decantat metafizică” mirilo ț ț i întregi. Ometaforă aacestei rele glosedemaijos, delacon m împrumutat, pentru suma prezența ile precedente, mai alesdin fizică, la absența CRONICA LITERARĂ Răzvan Răzvan Voncu, m , nr. 8,2019,p.10), această r înv „De la ț ș Varia ă a unei stări d ă auneistări ul nu foarte demultdis ul nufoarte i demnitate a evocării, e ăluiț Ion Pop Ion ț iuni pe otemăiuni pe dată i înlumină,doar ț ia înaltăasupra ț elesul minor ai rapid la e spirit în e spirit România ț ie ș ------i ,

sub „muchie permeabilă, dureros sifamiliară, ce conferă oimediată cea care expresie scrie, într-o cva veli ș un fel de concrete,obiectelor care capătă transcenderii faptelor devia sa mai multdecâtînpoezia oriunde fiindcă aiciimaginarul lucrează tre căr ca fiind „cea maimetafizicădin aer/ Care numi luminoasă-n miș îmi este,frică ci somn,/ O cea aură, care anuleazăspaima: „Nu somnul echiaroadormire în... o luămdelacapăt.” trezireacă rămâi/ În deveci/ timpceantul dintâi,/ eu visez În ne întoarcem împreună vii, Limpede Domn,/ ten posibile refaceri acicluluiexis e concurată încădevisulunei a elementelor, cideovariantă cu voluptatea întoarcerii înciclul face dar acumnumaiavem de-a la o vreme dedinainte, înscrisul revine frecvent camotivliric de stilet care ucide simbioză: muchiaetrasată de „un care moartea i, maiales, „astrală”. Un fel de în Nirvanei / în sensul Poeta î ț ș Să potîncepe Să săscapăt, ț ial: deci,/Prea„Adoarme-mă, luminos protector e sim ire-ntre lumiparalele”,ire-ntre în ț ile mele”, aură –corporalitate fizică încare neantizarea ș i define comuniunii dar ș ș i via că frunzele.” ș care,/ Opalăde Să numai fim Să i scrie”... ș i nugre ț ș Într-un loc, Într-un a seaflăîn te volumul / În ne / În Somnul Somnul ță sau ș ț e it de ș / ș Să Să Să Să i al te; ță - - - - - spaimă schimbarea./ Dariată,/ Nu uitînoglindă/ Mă jurat credin te arat cu oglinda”,pact îmi spuneai./ asubiectului: vării intacte „Am un spa ini pactului rită acestei protec pului propriu e văzută în regimul ș găsit/ cald./ Ce ingenioasăsolu îmi depă A cuiva asemeneamie/Darcare văd. lumină,pecareDe osimt/ Este conturat deodungăsub schi vingătoare, „situa condimensiune umană,foarte nu maieofrontieră denetrecut, Lethe,Mitologicul rîu aluitării, calmează meditativ confesiunea. ce exclude tânguirea patetică mica lumeacaseicomune, fapt lăsate depersonajul evocat în „realităț ca locdeconvergen Textul poemuluiedefinitcumva inventat” că eute-am să te simtlângămine, dupăce uit din ce amscris.// manuscrisele care nu le ascult, î vorbesc cutine./ Î bit: „eu te inventez cândva palpabilăabărbatuluiiu cu ointensitate egalăcurealitatea care eînstare să-irefacă prezen dublu allor, vizibildoarfemeii fantomatic ( lăsate în cat intermediul – prin unor lucruri fapt, prezenDe le/ Sunt transcrise înaltalfabet.” e mediară/ ce mă rog acum,/ Tu e priveș minunată/ se întâmplă nimic./ Ce dovadă mai i resfrângerea înoglindăachi ș ti popasulîncare cuvintele me ț ț / Ecaoîmbră iul reflector, garan ate: „Fiecare gestalmeu/ Să numă părăseș Să ti?”. Sau, în altă parte: „ e a i”: reveriai”: lirică urmă –ecumva urmă înscrisă ș ș e Că tunuîncetezi sămă a cumte văd eu,/ Mi-a ș ță pânălamoa te conturul/ ș ș tiu doarcăexistă./ Tu i fantasmatic), caun ș ț i nuschimbnimic ii care oferă, dato ț ț a fizică celui ple ial aliubituluicu ț ț ț i Principalul este i cer sfaturipe i dau să cite ș ș ț ș are continuă/ iei poetice” ti sta i dupăaceea . s. m.–I.P.)... Ș i a ță adouă ț ș ia conser i semnele Ș ti...” Până ș ț i-mi Fără s-o tept cu ia inter rte. [...] rte. ț ie ai ț ț ire/ ine Să Să Ț ș ț ie ș ti a ------i

înspăimântă, caînRilke vine familiară, metafiziculnumai de emo lume alui propune mereu, obsedant, o face maipu ci rămâne întainalui,darastanu-l convinge derealitatea prezen la Luca, pipăirea rănii pentru ase ca înEvanghelii, numaicere, ca expresiei ei. „Miracolul” apari ț grafie osimplitate a textului, ce onobilă,elegantăRezultă cali poetizează gândindca Blandiana, care cugetăpoetic citind demul reflexivă, a în cumpănă discursului eaproape mereu pusă ș acestor evocări, datorată, desigur, aici De poate vedea dincitatul precedent. a imaginii celui dispărut, cumse de „inven fiind ca e pusăîntr-un echilibrudeplin, la Blandianaoasemenea „vorbire” pace nuvor săte lase” –,numaică, cumvorbesc/„Oh, lucrurile dintr-un rondelMacedonski, – te evocator.textului delegată cuvintelor, substan prezen fiindcă puterea de restaurare a reveriei (vezi poemul „Când eram mod deconcretizare bizar,singură nueunact ciun este suficientă privirea”. A vorbi căruia/ potrivit dovezi aleadevărului suprem/ solii secrete aleinexprimabilului,/ plate: „mesaje deneexprimat,/ concrete, dinimagini contem rememorate dinevenimente apar mereu echivalate cutrăiri ș tetic, aproape totul esupozi creLirismul de prezen ca săzica masă singură înfa înfricoșător” ine deesen i închipuire, daraceste ipoteze i faptului că latura confesivă a Ne-ar putea veni înmin Ne-ar ș i ni ț ei celui dispărutfizice ț ș ș ș ia rămasă vie. „Aura” de i certificată deprocentuli certificată i seninătatea defond a te versuri celebre din ț ș ț ie”, de trecere în text, ș a imaterială aceluilalt. a, asigurată „metafizic” a, a cum ne-am obi a cumne-am ca ca ș , ciînvăluie fiin te într-un regim ipo ș ț ț i echilibrată decea ializarea trăirii in credibil. Poezia ț ș i anipoeziaAnei i cum îndrăgostiț ț a tainei,dar , alimentată sui generis ș i aforistic. „Îngerul „Îngerul ilor le ț ș a ră a nuit ș ț ș ț iei, i a i-n ț ț ei, ș a ie ei ș i, ------i defectiv deplural”, până păzitori, îngeri „cuvântul suflete voie, zice metaforic poeta,dedoi în continuare încuplu–nuene nu există, totul fiind gândit/ trăit mică”), singurătate adevărată nici tradi semnificativ, resim raportul tul volumului, răstoarnă cumva, matic, plasat aproape deîncepu statuie/ desare, printre muritori.” ș gostea nue/For noastră iobagă.//Poate acolo dra agă nă care neleagă,/ te obligăsăstingi/ Frâiele delumi omaiîn mării dacă ve decrengi/ defluturi, păsări, Nu sunt sigură că î pământ/ Pe pa urmele Dacă nucumva ereverberat de în gând/Nusunt sigură căîlauzi,/ „Fo râmul părăsit pentru totdeauna: a nostalgiei metaforă cu prestigiu recunoscut frunze deopotrivă,sfâr murmur plu frumos, încare totul devine iubit, caînacest poempur provocată de absen colice înstarea deincertitudine sentiment al resemnării melan cursului simpluaproximează un pagină încare muzicadis câte-o prezumtiv alreveriei apare pe sitate abiadisimulată înregimul „E prezentul majusculat alverbului: fi”a fisaunu este înlocuitcu nu maiexistă mental”, „simplistul „Sublinierea uneidiferen care puteam încăpeaamândoi.” să construie tu multiplul dinnoi,/Doar eu meni/ înjurulmeu./ tuerai Doar întotdeauna/ erau prea mul am visat săfiusingură/ Pentru că două entită care egândităcaunitate scrie a singurătatea propice subiectului ne te iubesceodelimitare,/ Chiar i sori/ Ci doar,i sori/ cucapulîntors, o Ș / Doar turenun/ Doar Micul poem cu subtext progra poemcusubtext Micul TI”. Filonul elegiac de o inten ș ț netul frunzelor caunmurmur at dragostea caînchingi/ În ț ional dintre semnificat ș ș nica-ntoarcere-acasă/ A i fo i ț i inseparabile: „Mereu i ș ș ș i regretului dupătă ti osingurătate/ în net, de gânduri net, degânduri ț elegi./ Poate acolo ț a ce mi ț Ș ț ai laplural,/ La i mai pasă/ De i mai pasă/ De i nute mai ț a bărbatului ș ș ind într-o ind într-o ilor uzi.// ș ș ț i „A spu i „A că stele e/ Care ș Ș i sim ț i nici i oa ș ș i de tiai ț ț in ș it ------i nivelul „ideii” supravegheată înegalămăsură la sau situa transpunerea înmetaforă plastică reflecț la nivelul expresiei carealizare a concuren major deaceste versuri încare zisa totdeauna, eilustrat discursulliric Blandiana î te, trecute în iar text, felul cum Ana (re)inventatul palpabilalfăpturii „sufletul” care transcende concre ză acest soidecompeti Varia sângele.” legat fletul ne-a descoperim/ „oasele uscate/ Ale în cuvântului” poate cădeadepe într-un spa „sensul” egânditdejacarealitate căpătând odimensiunenouă,căci semnificant, ponderea celui dintâi cititori maimul care înmodcert merită se, regretabil pentru oprozatoare aufostimpactul maidegrabă redu dezagregare, astfel cădifuzarea la oeditură care seaflaîncursde Păsăroiul pe care l-asemnat, acumoptani, zezi, îiplace săscrie. Primul roman evident bită afrazei. Oautoare care înmod ales construite cu o aten ș studii, recenzii. Texte cunerv scrise a publicat destuldemult. Eseuri, verbale. T i inteligen Picioarele cut maiîntîi din cunos Călineiextele Bora le-am lungi ale ț textului iuni pe otemăiuni pe dată iei adesea transparente cu ș Victor Cuble i maimultăaten ș , aavut ne În tie să scrie tie săscrie ț ță seechilibrează deplin ie poetică, într-o grafieie poetică,într-o ș ț fond, toate poeziiledin ță, cusubtilitate ș iu pur spiritual: iu purspiritual: „carnea i concepe, defaptcaîn Că întotdeauna su ș i la cel al arhitecturii i lacel alarhitecturii / Mai multdecât / Mai ș ș ansa săapară Steaua i căreia, reali ț ș elesului/ an ț ț ie critică. ț sugerea ie deose ie dintre , unde i mai Ș ș ț ------i i i

39 STEAUA 4/2019 40 STEAUA 4/2019 rearanjat materialul modul primit, dul încare cititorul arecompus mo direct toriu inedită,reflectînd povestire asa va fi în mod obliga fiecareexact, rezumare, fiecare re ș că poate filivrată opoveste. încarecel maiadecvat consideră alege săproducă literatură, modul care prin Călinamai adecvată Bora periment, cieste modalitatea cea ș Nu eceva care vrea săfieprimul defrondă.tetică, nuprintr-un act ș picioare lungi curaj.abia apoi prin calitate, prin rînd ma în primul iar fiecare crea cată. Sîntem înlumealui încă olimităcare nuafost provo va ce nu s-a încercat, că mai există Nucred căamairămas ce în artă. re experimentul maipoate finou moment amdepăș teorii literare. Dar cred că unor alambicate explicitez delaînceput optica prin cuvînt, să folosesc perifraze Desigur, artrebui săgăsescunalt mentatori. este Romanul ciudat. un magnet cumpărători caregenul detext săatragă ca diferită. Ș soartă recent, poate acum cel dealdoilearoman, publicat Romanul econfesivRomanul dialogal, eo tă. Laura. plus Katalin femei, Kristina, Klara, cîteva personaje. Pesemne trei ț la social, lapolitic, laevenimen roman impermeabil, înmoddirect, Este unroman profund interior, un pean dinultimiidouăzeci de ani). (Clujul poate fiorice ora ferentă laogeografie prea exactă prezentul nostru, dar, defapt, indi lume vag localizatăacum, într-o în are picioare lungi furnizate decătre autor. completat în care experien ialul istoric recognoscibil. Există i nupoate fipovestit.Sau, mai i memaivăzutul pînăacumex i avangardist alegere es printr-o Romanul nupoateRomanul fi rezumat Dragostea are picioare lungi Ș i Laura. Ș i, poate, încăuna,nenumi ș ț i deformat elementele ie trebuie sădeasea Ș i un bărbat, Kalman. i unbărbat, Kalman. este experimental ț se petrece cîndva i totu a receptorului a ș it punctul înca it punctul i preten Dragostea are săaibăo ș ș i, nueste Dragostea est-euro în acest post- ș ț ș i co i ioase i să-l

ș ș ------i i , te doarnaratarul nenumit. Sau cînd ofemeie, poa cîndalta.Sau identitatea e fluidă. Poveste Vocea narativă este unitară, dar rememorări,dialoguri, fantazări. curgere dedeclara te prea multăaten ligen folosi). Poate chiarprea multăinte potrive nou, oexpresie tocită, darcare se aidomaunicepetextului (din prelungă caremodernă, permite această întreg e ancoratăserioasă, teoretic într-un Din contră, eoconstruc roman zopoem exaltat aluneijuneu nu este sub nicioformă unpro naivă, pecare iartextul îlproduce tor. Călina Bora nueste oautoare acela acest este gen,criticul plasat în aroganță anterioară, tea comunicării reale. singurătate dragoste, despre femeie, despre esteRomanul undiscursdespre multe episoade, darnici fa diferitefiguri sedeseneazăpe mîinile cititorului serote iarîn uncubRubik, este practic naj complex descompus. Romanul doar faț reveren începînd cuK(da,există omică toate aceste personajecunumele poate acesta nuexistă.poate Sau ț etele sale. Existămulte pove Sumarizînd romanulSumarizînd înfraza ță e pusă în construcț ș i e ț ș ioase care vrea săepateze. ță, domnule Kafka) sînt ță, domnuleKafka) ete aleunuisingurperso te prea binepentru anuo ș ș . Într-o construc . Într-o afodaj deteorie literară alon cuoricare altciti dădeamdovadă de ș i mobilădecojire a ș i despre imposibilita ț ie eîndreptată ț ii, confesiuni, o poveste. ț ie foarte ie foarte ie, poa ț ș ie de te te ș ș ști, or te te ș ------i o circumscriere aproximativă direct, cătotul edoaroparafrază, nusepoatedespre vorbi subiect insinua permanentînsubtext, de ideicomune ideeacare seva degrabă construie nu justifică prea expediate. DarCălina Bora tul depuerile, cîteodată poate cului cuș reprimat înfavoareaInstinct jo+ clasicdeprozator. foarte instinct ne osecven ș Prozatoarea are nerv dizerta unea înlocuie fulgura ș Bora ceeapriu-zisă, ce epăcat. Călina vorba deconstruc pu textului înspre impactul putea să fie o surpriză plăcută. putea săfieosurpriză mai degrabă lene treilea roman dedicat unuicititor cititorii. A careun text î tice înpagină. Darva fi,previzibil, teoretranspuneri aunorprincipii excelentei prisma nu-l laudeprin car care nuva serespectă putea să pecaregenul detext niciuncroni man care o legitimează critic. Este Dragostea are picioare lungi tă identitate înspre personajcanti re paragraf pagină despre nesiguran sex, despre sentimentul trădării, deta capabil să se autoevalueze sale,sigur pe alegerile unautor demonstrează un autor foarte preten cititorului Eoconven întext. acceptarea uneiimersiunitotale a nu poate fidusălacapăt decîtprin carete olectură provoacă aproximate empatie. prin dată puse clar peo pagină, ci doar careunor lucruri nu potfinicio tie săînsceneze i deevocativ, a ț ț i maimicisaumari. Călina Bora reu Dragostea are picioare lungi ină rămasă atunci cîndvine ș ș eze depropriul Despre text. tie povesti deeficient extrem ț ț ț ioasă vei rescrie, cacititor, fieca ia sau dialogul orchestrat. iile episodice încare ac i deidei.Cîteodată des ș fi curios să ficurios vădunal ș ș ță, dînddovadă deun i vei mutadinpropria i nu descrie idei. Mai idei.Mai i nudescrie ș ș ș i riscantă.Darcare te introspec i va selecta drastic i va selecta ș a cumrăzbate din ș ș i să taie foarte bi i sătaiefoarte ț

ș ș ia narativă pro ță, înfiecare te dintr-un i neavizat. S-ar ș e ș i culoare, ș ș te prin i e prea ț ș unro ș ia sau i să se i care că a es  ț ș ț ie ir i ------

A Cubleșan rămînînd înCluj Buzura plecîndlaBucurești și cu toate cădestinuli-aseparat, următoare, șiașas-auafirmatei, percepeam noi,cei dingenerația gazetăriei culturale”).rile multe dinprivațiunile șiplăce tre cei apropiați lui,împărtășind șimăconsideramscria unuldin fiecare zi,îiciteam aproape tot ce întîlneam cuAugustin Buzura în colegi la deredacție fost ovreme, anii’60,cînd, prin mestec întreburile celuilalt („A reciprocă, deîncurajare nea prin ei domnea o atmosferă de stimă caprozatorse afirma Între șicritic. se impuneacaprozator, Cubleșan destinulliterar: Buzuraurmîndu-și gardă arevistei dinvechea Buzura, aufăcutparte Constantin Cubleșan și Augustin lacare nereferim, cărții perta rea chingilor ideologice rigide. Ea spre universalitate și abandona vremii, chemîndladeschiderea în avîntul proletcultist alliteraturii un program unitar, acreat obreșă nerația șaizecistă”, fără adeclara subliniazăcă chiar titlulcărții, „ge „Cuvîntul înainte”, care poartă sale Buzura, prozatorul sondărilorabi dedicălui Buzura: i-o în monografia pecare Cubleșan literare reciproce astăzi auînflorit aceeași”). că prietenia noastră arămas în continuare, amconvingerea valurile vieții Germenii de-atunci aistimei de-atunci Germenii (Ed. ȘcoalaArdeleană, 2018). nume ale mîndoi scriitorii sunt trecute peco ne-au despărțit, dar, despărțit, ne-au Tribuna Tribuna Augustin , fiecare („Apoi, căror Așa îi , mă ------loc disocierilor de critic: decritic: loc disocierilor „ umane dinromanele sale”, făcînd de investigație auniversurilor dalitatea analitică,psihanalitică, privire mai pătrunzătoare, „mo care sepoate identifica, subo își impuneauacutamprenta”, în cărora evenimentele exterioare din conștiința eroilor săi,asupra mișcarearînd dramatică lăuntrică, că, pescriitor, „ observă lui Buzura, autorul cărții nuvelistica înansamblul scrierilor simpatetică înpaginile cărții. autori făcîndposibilăopasiune argumente, apropierea celor doi rea căruiasunt convocate multe scopul monografiei, în susține linia dominantă aîntregii cărți, mente protestatară”. Aceasta este marcate deoatitudine esențial le oferite deregimul socialist[...], neaderare la condițiile existenția continuăaflă într-o șidramatică sunt „indivizi memorabili ce se de librărie”, alecăror personaje rate evenimente succese șimari constituit defiecare dată adevă cească, publicîndromane care au prodigioasă scriitori activitate ancestrale”, els-aimpus „printr-o deziderate politice străine lor firii diție deexecutori dociliaiunor căut în marș fletelor indivizilorpecare morală, propunînd sondarea su necesară oprofundă exorcizare înțeles, cred, cel maibine, căe Buzura; elafost acela „care a distincte, între acestea șiAugustin a impuspersonalități creatoare Departajînd (șicronologic) Departajînd î nd a-ireduce lasimplacon i-amaculat, i-adesfigurat, î l interesa înprimul Despre prozatorul sondărilor abisale șantierul istoria ------vărate, profund umane, alecelor interior atitudinale astărilor ade abisale, „ lor prozatorului spre sondarea stări în contextulprivită evoluției ții limită”. Nuvelistica este a psihologiilor individuale în situa a deobservație un bunprilej ghere constituie pentru prozator oamenilor civiețile nu eașadarsubiectul, aduce înpagini o „aglomerare peică aconfruntării. aceea De oamenilor, viziune epo printr-o dinviețile libertății a aleliminării adevărat și profund rechizitoriu Pe scriitor îlinteresa un săscrie captivă oîntreagă umanitate. sura încare depersonalizării era exasperante derevoltă daumă e murdar”. Convergente, stările pînă ladomniaderizoriului: „Totul lui, fiecare lui, cu nemulțumirile locuiesc, fiecare cudramele ce-o dureroasețările aleoamenilor opresivă, cuîndrăznelile șirenun și resimțită multprea lalectură investigată descriitor este văzută risirea desine. Realitatea imediată sarul rechizitoriu alepocii,mărtu universurilor umane,strucția do de adevăr, șidecon construcția personalizare, obsedanta nevoie de scriitorului: analizastării succintă aobsesiilordincărțile tolelor poate daocaracterizare orizonturi”. lumelipsităde captivi într-o sufleteștiabisurile ale indivizilor sprecare putea deschideporțile ale istoriei contemporane [...], ce trăiesc momentele derăscruce Enumerarea capi titlurilor [...], această suprave în radiograf iu Popescu Titu ierea din ș adar ------

41 STEAUA 4/2019 42 STEAUA 4/2019 romanele luiAugustin Buzura”, în catalogat „cel maisumbrudintre acest sens,În romanul lipsit devreun orizont luminos”. și menținut desistemul soci într-un „ aceste condiții, oameniiorbecăiesc condiției programate aobștii”. În se comporte,disciplinat, înlimitele tiv, încare individuleste obligat să umanității unui dominant constric larului, despre condiția opresivă a bi, truc parabolic „pentru aputea vor sintetic: scriitorul uzează deun concepție originală, expusă critică Buzura, comentatorul relevă o conștiințelor contemporane”). mai puținvizibileunghere ale scormonind purșisimpluîncele marșînd pe tehnica psihanalizei, le zicem, aleprozei detiprealist, modalitățile uzuale, clasice, să față de se undiscursepicaparte regim îșiconstrui („Romancierul ca un „scriitor incomod” pentru mocnite”, deafiprizat darșiriscul rezonerul fidelalacestor tăceri aceastaprin deadeveni„riscul o tăcere strategică”, asumîndu-și care oficial se păstrase pînă atunci că nesfîrșite –adevăruridespre monologurilor, par adialogurilor evoca, alereconstitui îndinamica sunt dispuse, sunt provocate a le de meditații pecare personajele copleșitoare defapte, destări, tat punctele cardinaletat punctele aleepocii tuturor ce scriitorilor aureprezen și intransigente [...].Este apanajul puternic, auneiconștiințe lucide deschisă ”a creator unui caracter blicistica sa,care este exprimarea care sevede, lamoduldirect, înpu jurare șimaipresus deorice”, fapt Un roman înorice împre aliubirii „un tulburător roman dedragoste. asupra singurătățiiRaportul Iată, bunăoară, ță (și de moarte). cu propriul lor angajament de via lăuntriceliza stărilor confruntate mancierul după1990privesc ana un imensospiciu. care ansamblulsocialeste văzut ca Întrebările pe care și le pune ro despreScriind romanele lui sub acoperire întuneric existențial, dictat , încheiaparticu Refugii este este al ------poezie dalitate deangajament civicfără proprie, aromanelor sale, camo expresiei metaforice, deofactură lavedere,ca armă adăugînd-o Augustin Buzura „utilizează verbul lor, dintotdeauna”. Publicistica lui primii dumnezei, primilor oameni pe pămînt se învîrteau încapetele celelalte s-au repetat întocmai, la fel, prima zidupăprimeleșapte afost în chiartrupulluiostenit, liniștit era înașaptea zișiseodihnea creșteau alte dealuri, din coasta luiînfloreau alte cîmpii, plecare înlume, lungă din care ispitea șarpeleîl cuo umbra mărului Dumnezeu privea liniștit de la să seînchine, unuia singurtrebuie pînă înziuacîndauhotărît că nu doilea fiu în care s-auînchinat celuide-al din oaseleluiaufăcut untemplu devorat tatăl, toți ceilalțis-ausupusșiși-au și aspuscă este allui, vînatul adus cel de-aldoileafiuaprivitpeste vînatul era răpus; și altul,altulașapînăcînd năștea altul, o fiarăîl sfîșia, din carnealuise atunci cînd tatăl vînaîncîmpiilenimănui,iar al doileal-aucispeprimul, întîiul născutn-a coborît din rai, De fiecare dată s-aîntîmplat la fel, Ultimul refugiu menajamente înepocă”. Dorian Gellu

- fel, dar defiecare dată s-aîntîmplat la pînă cetimpuloluadela capăt, care strecurau nisip copiii sejucau cupiramidele prin prin care numaiElputea privi, singurul ochi Dumnezeu îiprivea liniștit prin devine ultimullui refugiu. născut ca defiecare dată cîndultimul Dumnezeu elafel desingur miroase nimeni, ca înrai florile pe care nule care săumplelumea se nască femei fără bărbați dincoastele cărora să bordelurilor în care setăvălesc ca încearșafurile din care auscos sufletul jucăriile așa cumfac mereu copiii cu cu victorii decare s-aubucurat, după cesîngele le-amurdărit mîinile celorcare s-auspălat apele limpezi aufost tulburate de pămîntului, munți desteril auîmpînzitfața cernut binelederău, în miișidesite princare s-atot țăndări, cele zece filtre au fost făcute și-au deschisporțile, miliarde șimiliarde demiciînchisori marea lui închisoare începea atunci, niciodată, din care omuln-amaipututevada primei întîmplări pentru că totul adevenit ocopie a sului românesc. ferm configurat înevoluția scri lămurească împreună undestin blicistului despre opera sașisă opiniilor romancierului șipu vin să seadauge te auctoriale Aceste adevărate consideren  - - - L Unite în practic toateUnite înpractic domeniile prezența covârșitoare aStatelor elan nestăvilit, impulsionate de cuun s-au afirmat(seafirmă) La rândul lor, studiileamericane engleză este superioară celeilalte. literaturidouă mari deexpresie să demonstreze care dintre cele literari sunt maidegrabă tentați trecutului, iaristoricii șicriticii această desconsiderare aparține literaturii britanice. Astăzi, firește, un capitol puțintel maisărac al poezia sauproza depeste ocean lumea săînceteze sămaivadă în numite justificat 1776 casăapară opere literare un secol dupăevenimentele din A trebuit săsescurgă aproape în straie original. noi,aunuispirit tradiției britanice șideafirmare, căi dedesprindere desubtutela câștige independența găsind Selfhood in 19th Century American in19thCentury Selfhood mul eidecăpătâi, Cu publicavolu șaseaniînurmă, în literatură. american spiritului oada deformare șiconsolidare a secolul alnouăsprezecelea, peri la catedră a scrutat cu precădere (Faulkner, Wallace Stevens), de sale seîndreaptă spre modernism traducerii preferințele domniei cât șicatraducător. Dacăînsfera teraturii americane, atât cadascăl, șipromovării studierii activitate li de douăzeci și cincide anide teană, și-aconsacrat maibine Anca Peiu, universitară bucureș umană. de activitate lului alXIX-lea atrebuit să-și iteratura aseco americană Dintre cercetătorii români, americane Five Versions of șica - - - - - zatorilor un loc egal cu cel rezervat acordând eseiștilorși maialespro de acumechilibrează balanța, ce. Față destudiulanterior, cartea esența literaturii clasi americane exigentă, darcarelecţie cuprinde Chopin – precum se vede, o se Melville, Mark Twain șiKate Nathaniel Hawthorne, Herman JamesFenimoreIrving, Cooper, WashingtonDickinson, Emily David Thoreau, Walt Whitman, Ralph Waldo Emerson,Henry literaturii. Aceștia sunt: E.A. Poe, primarea luicuinstrumentarul cu seamăcăutarea sineluişiex cel epocii,mai maibinespiritul şi literar alvremii, care reprezintă plasaţiricani, încontextul ideatic discute unsprezece ame scriitori Recentul eivolum îşipropune să from thissideoftheAtlantic”. interpret together –asstudents have come to understandand classics,the American whichwe about the many great books of autoarei, „a bookofbooks, abook 2017.Este,H. Beck, încuvintele Literature inClassicAmerican of Selfhood celei dintâi: o prelungire șioamplificare a careo nouăcarte, este evident volum, Anca Peiu revine acumcu într-un singur epuiza subiectul Conștientărican. cănuaputut stabilirea unuicanonliterar ame lorîn ale veacului șiimportanței sonalităților creatoare eminente sorginte romantică, asupra per propunea oviziunepersonală,de ma înaceastă revistă. Acea carte Literature , despre care amdat sea , București, Editura C. Romantic Renderings Din inimasecolului al nouăsprezecelea ------tatea şionestitatea a intelectuală ale operei care probează originali interpretareprin aunor aspecte evidenţiereaneutică, eaurmărind –cişidenaturăscriitorilor herme piei şinonconformismului literar al temaurmând propusă aautosco etapele discursuluimonografic, studiul sare cu bună toarei – nueste doardidactică odinioară poeților. Motivaţia au- i. Selecția ( autorilor aleşi. Selecția Letter”,Wilson”, „William Fall „The rei) figurează cu „The Purloined cu Eminescuiseimpune autoa dar nedescurcăreț (comparația prozator, același romantic genial pre propria sacreație, nu?).Ca (firește, de doarescris Poe, des acest uneseudespre text poetică Anca Peiu numește, justificat, ca gânditor (teoretician?) literar. „The Philosophy ofComposition” ca poetromantic eseul șiprin reprezentat prin „Annabel Lee” citat șiinterpretat. E.A. Poe este terare cuconcretețea textului însoțind medalioaneleistoric-li de data astacapacitățile analitice, anterioară, autoarea îșitestează Spre deosebire de cercetarea tive, saumicidimensiuni. demari nara eziei, iarcea deadouaartei unadedicată mari, po două părți lui. (quest) sineluiliterar și ocupă șipecercetătoare: reprezintă tema dublăcare opre rând seama de modul cum autorii ștacheta valorică) aținutînprimul fi dealt fel dacănuvrei să cobori spune Anca Peiu, dareanupoate Avem deci în acest volum PUNCTE CARDINALE PUNCTE Virgil Stanciu Virgil ştiinţă peste exprimarea subiectivă căutarea ------,

43 STEAUA 4/2019 44 STEAUA 4/2019 Melville, pieselegrele aleceea Nathaniel Hawthorne șiHerman pra unuiineditunivers ficțional. atras oară prima atenția lumiiasu fapt, esteamericane J. F. Cooper –de ricane. Celălalt pionieralficțiunii trăsătură definitorie aprozei ame romantism șirealism devenit o a folosit amestecul primul de americane, precum șicel care dublei dependențe, britanice și fi printre tributari ultimiiscriitori cu Washington –socotit a Irving narative, arteri eștrilor începând sefixeazăobiectivul asupra ma chiar apostmoderniștilor. și amoderniștilor maitârzie lirica celor doi poeți cu afinitățile artei Anca Peiu subliniind încă o dată a destructivistă Visului American, ca o scriitoare sceptic/ironică și o este văzută iar EmilyDickinson este reluat cu ofMyself”,„Song volumul Thoreau, cumnumește autoarea mentul însolipsim” alluiH.D. și „Nature”, darșiprin “experi lui R. W. Emerson”Self-Reliance” minat discutarea prin eseurilor Transcendentalismul este reexa literatura populară asecolului XX. narative,ale artei preluate de lui Poe încâteva mari subgenuri nieze novator caracterul alartei permite comentatoarei să subli of theHouseUsher”, ceea ce americană asupraamericană lumii. lismului șirealismului înviziunea evidențiază complemeritatea rea- șiret mânuitor care alsubtextului, fi șielun romantic incurabil șiun dovedește, atentă, la o lectură a mului șisentimentalismului, se sale atacuri împotriva romantis Twain, contrazicând numeroasele Poe și Washington Mark Irving. (și formulei Anca Peiu, susțin continuitatea pentru nuvele, care, neasigură lucrările demare întindere, cât și ciază decomentarii atât pentru Renaissance”,American benefi ce F. O. numește Mathiessen „The split-identity În cea deadouasecțiune, În romance Walden realism cumromantism -urile acestuia-urile au ) începută cuE. A. . Walt Whitman ------

literatura aveacului americană roman având caprotagonist Ancăi Peiu secitește caunbun ales, camexaltată, uneori cartea evidentă dragoste desubiectul Palkó Ernő, căeseistanuuităniciun observat nul jucăuș al multorDe afirmații. cu oarecareuneori sfială,șide to personal almultor ideiexprimate, este atenuatdactic decaracterul al nouăsprezecelea. Discursul di Bine documentată, cu scrisă Unduire (2016) - - secolului alnouăsprezecelea. cial încea deadouajumătate a climatul literar înspe alAmericii, precum șimulte detaliiprivind literaturii înRomânia, americane put destuldetimizi,aireceptării din eleputem aflapașii,laînce lui prezintă uninteres deosebit: sens, notele desubsolalestudiu versale, inclusivromână.acest În fundalul generos alliteraturii uni moment sătelescopeze ideilepe  - - - - mătoarele: „Națiunile auevoluat în University Press,(Duke 2004),ur System Introduction An Analysis: în acest sens, în lucrarea re. Immanuel Wallerstein nota, asemănătoa cunosc dezvoltări tare alenațiunilor. Culturile însă dialogului între bazineleidenti al XIX-lea, modificădiagonalele în separația disciplinelorînsecolul ral-mentalitare, care, culminând socio-politice, darmaialescultu rat dereforme, oserie deopotrivă Revoluției Franceze, care agene aștepta, odată cuevenimentul întimpdecât ne-am departe culturalezării șieconomice mai Wallerstein stabileazorii globali re, de înstudiilelitera des importată Wallerstein, Franco Moretti, David literară șiînconstant dialogcu noilor tendințe înistoria șicritica sului teoretic dat decomentatorii Gagnier.Regenia siajulcorpu În recentă,studiul eidedată foarte propune,ciologului american în guvernamentale mailiberale”. mai înaltalviețiișiuneistructuri promisiunii unui standardvirtutea într-un soi de proces mimetic, în pe acestea la angajarea din urmă puțin dezvoltate, determinându-le drept modelpentru statele mai mai evoluat s-apututoferi pesine Acest faptaînsemnat că statul cel același mod, diferite. darînritmuri Î legate denoțiunea,tot mai n comentariile saleantrenante O teză similară notațiilor so world-system , Immanuel , Immanuel World ------mai puțintraducerile literare șimai interesează,de întâlniri.Mă așadar, atenția pe cultură în alta,iareuîmicanalizez re limbăsauo aunuisensdintr-o cel maiadeseaosimplătranspune pentru căcel aînsemnat din urmă lui de mediere. „Prefer acești termeni ce (re)folosire, reciclare, mediere șire apropriere,tipul: intertextualism, mondială,afenomenelor de harta cultură șiliteratură englezăpe asupra circulației elementelor de atențiavictoriană, autoarei căzând noutate asupra literaturii dinepoca panoramă cu un grad ridicat de și, nuînultimulrând, 3.săofere o re alnațiunilor însecolul alXIX-lea, economia traseului de moderniza trans- șiinternaționale l-auavut în totodată rolul pecare aceste relații tural șibagajidentitar, investigând de formulă literară, imaginar cul cultura-țintă migrației șiritmurile între cultura-sursă și de import ografieze elementelor mișcările ale formulelor literare, 2.săradi sele complexe de interdependență și economic dintre națiuni, proce mult mailarg aldialoguluicultural rare, pentru aexplica, încontextul înstudiulfenomenelor lite Ortiz) mutat delaantropologul Fernando termenul de studiu care țintește 1.săintroducă tara produce americană unamplu studiul literaturii (-lume), universi todelor digitale șitransnaționale în Damrosch șialțipromotori aime traducere marfă amodernității) marfă fricțiunile transculturație , notează autoarea, (importul literar ca (importul dintre astfel Culturi îndialog (împru ------UNGHIURI ȘI ANTINOMII ță demodernizare”. a fost voluntar, adică exista ovoin de colonizare, dar, alteori, procesul sau exploatare, precum înprocesul aceste relații au fost de dominație prumutat unadelacealaltă. Uneori mult felurile încare auîm culturile portant încă,uninstrument valoros portant în speță,dar,victorianism mai im despre literatura engleză,despre trivă ocontribuție lasfera studiilor cercetării sale: volumul este deopo dimensiunea dubluproductivă a este Gagnier cu demersulRegeniei fenomenului literar mondial. toarelor cercetări panoramice ale de drum,contribuții necesare vii personale ce reprezintă, lacapăt le instrumentează în demonstrații lumină nouă, și le pune într-o riori reia marotele comentatorilor ante mentație limpede, concisă, care reușeșteGagnier să ofere o argu logice între literatură șieconomie, pus relativ bogat de exerciții ana cumulativă: având înspate uncor universitarei este americane una te modele. Gramatica demersului una 2015-2017), dareste cusiguranță avangardele plastice apărutîn Béatrice Joyeux-Prunel despre demers al cercetătoarei franceze L. Jockersdinanii2000șilargul tim doarcontribuțiile luiMatthew volumul săunueunanouă(amin care oimplementează Gagnier în că asupra traseului literaturilor pe Această economi perspectivă Un lucruderemarcat înlegătură upgradată în raport cu celelal în raport Daiana Gârdan Daiana ------

45 STEAUA 4/2019 46 STEAUA 4/2019 rea șiimitația deroman franțuzesc Dacă însecolul alXIX-lea traduce vine pecaleaîmprumutuluiliterar. modernizarea literaturii românești pentru cazulliteraturii române: (o calitate demnădesubliniat) și poate Gagnier Regeniei fi rescris Mecanismul imitația și importul. gri, adicăfenomene culturale ca însășinuanțelenegru de intervin exploatate. acest peisajalb/ În au exploatat,turi altele au fost proprii:obiectivele unelecul re, progresul, pentru a-șiatinge reciproc pentru aobține, fieca felul încare s-aufolosit culturile transculturației întretranzacții Procesul culturi. Gagnier, este în speță sumaunor nității înspațiidate? șitimpuri moder dintre tradiției șiforța forța și 2.Cum putem retrasa întâlnirile identității și elementelor naționale deepurareminimizează riscurile a dializare aliteraturii, i.e. ce metodă proceselor demodernizare șimon cea maibunămetodă destudiua șianume 1.Care actuale, criticii e două întrebări care frământă scena să ofere unrăspuns posibillacele mai mare ambițieaautoarei este angrenatăperspectiva aici. Cea naționale care potfiabordate din tre aplicațiile posibilepesubiecte mai degrabă oaplicație –unadin propus deautoaresubiectul este pentru studiiletransnaționale, căci ționale, cât șila la interpretări hermeneutice tradi nizate, care rezistă în prezent atât mul produc ulterior cano titlurile realistă, proustianismul șigidianis device dedata aceasta, de lea importului, secolului al XX-lea, vine tot pe ca modernizarea, jumătate înprima a zare cuvestul autohtone, aculturii fenomene care forjează o sincroni 2005), în 2004, respectiv Române – elaborate subegida Academiei delaorigini pânăla1989 România mânesc șialeromanului tradus în cronologice –aleromanului ro (dovadă sunt cele douădicționare prevalează în spațiul românesc Modernitatea, așacumovede (Franco Moretti): formula este definitdrept distant-reading . ------contactului cuspațiulcontactului chinez,până nului adusă în Europa ca efect al chinezești porțela sauindustria piață economică precum copiile dintreburilor delacele culturi, de Palkó Ernő, globale aromanelor luiCharles Segmentul dedicat diseminării autor într-un context mondial. litatea investigației circulației unui volumului, șianumereproductibi și teme precum sexualitate saugen. șialegere,bertate resentiment, dar circulației unorconcepte precum li dintre cele maiinteresante) asupra investigații detaliate (cuconcluzii pletează aceste analize derețea cu Gagnier.Regeniei Autoarea com de interes în economia demersului reprezintă unsegment însemnat și mondială a genului în dezvoltarea Connan Doyle luiArthur producției polițiste șiaportul culația ficțiunii la cele depiață literară precum cir Analiza raporturilor și schim Analiza raporturilor De notatDe oultimăcalitate a Venus 3 (2010) ------extrem-contemporane. notabilă înpeisajulteoriei literare studiu-instrument șiocontribuție măsură oanalizășisinteză –un of Liberalization propriului demersmetodologic. laadresa pertinente de observații reia îisuprascrie oramă teoretică acălătoriilor romanului că hartă romanesc îngeneral șirealizează o nelor luiDickenscutraseul genului alromaconstant traseul particular pentru că autoarea suprapune lui dickensian,șiunulmetacritic, traducere șiapropriere aromanu prin cesul continuu dere-creație demers analitic, ce urmărește pro Dickens este înacelași timpun Un volum dialogal, Basingstoke, Palgrave Macmillan, and theLong Nineteenth Century Liberalization. GlobalCirculation Regenia Gagnier,Regenia este înaceeași Literatures of Literatures 2018 - - - - , M lește laCluj, devenind protopop Marea Unire din1918sestabi la PrimulMondial, iardupă Război Sibiului. Participă capreot militar Apuseni, laOrlatuldinMărginimea a fost preot în laBucium-Șasa de secretar Blajului laMitropolia rotonit preot. unstagiu După scurt consideră căeste vrednic săfiehi după ominuțioasăintrospecție sufletească pecare ledepășește și ieli înprivințacredinței, șideocriză universitare, este încercat deîndo Budapesta –,și,întimpulstudiilor urmat Facultatea de Teologie din biografic pe care leevocă înromanul auto lavestiteletrimis ȘcolialeBlajului, școală primară însatul natal, va fi cariera preoțească: dupăstudiide le”) trebuie completată cuviața și delaicoanapornit Cenăzii nata meleam multe dinscrierile („În sociologic, doarcadocumente ale au fost văzute, în chip exagerat vorbit prea lui puțin.Romanele a operei luiIonAgârbiceanu s-a armonizeze „omul șiscriitorul”. cuvinte,după propriile-i acăutat să recunoscută șia uneivieți,încare, cărei șieticăafost valoare artistică țumirea creării uneiopere literare a la cele veșnice în1963având mul atitudine civicășipolitică.Atrecut întemeiază șiconduce reviste de înAcademiaRomâniei, Română, itor este șiziarist: ales înSenatul consolidează reputația sadescri blăjene.al Mitropoliei Acum se alClujuluișicanonic greco-catolic Despre dimensiunea creștină despre izvorul inspirațieidespre sale izvorul luiIonAgârbiceanu ărturisirea Licean… odinioară –a ------articole cu caracter ecleziastic cucaracter articole Stelian Tofană. dinaceste Oparte ază înprefață părintele profesor sitate tematică, așacumsublini în totalitate, este deomare diver pagini o înmănunchează aproape impunătorul tom de peste 900 de Gh. Șincai, Timotei ș.a. Cipariu Petru Klein, Inocențiu Micu Maior, oamenii deseamăaiBlajului: Bunea cadealtfel despre toți cuprețuirea scris despre Augustin supunere, înorice cazAgârbiceanu prea simpatiza. E, cred, doaropre ani aiviețiisale, ilustrulistoric nu-l publicist blăjeanspune că în ultimii Budapesta sereîntoarce laBlaj. Un pă unandestudiila Teologia din scriitorul nui-aurmatsfatul șidu teolog erudit. Spre mâhnirea lui, fundate înOccident, sădevinăun Agârbiceanu, după studii apro nicul Augustin Buneavoia ca literatura română”. profundpuținii scriitori creștini din „Ion Agârbiceanu este unuldintre și opereivieții (Mircea sale: Zaciu) tățită caracterizarea unuiexeget al creștine șieste pedeplinîndrep în sensulluminoaselorînvățături și deconștiință capătă orezolvare Dura lex în proza ardeleană, în lui Agârbiceanu șiagenuluiscurt rea trupului, Biruința, Stana, Arhanghelii interbelică,sau dinperioada darîn XX, învâltoarea pregătirii Uniri Marii Transilvaniei delaînceput desecol vieții umane, crâmpeie dinistoria Publicistica religioasă pecare Marele istoric blăjean, cano Fefeleaga Publicistica religioasă a luiIonAgârbiceanu ș.a. problemele deviață , în , capodoperă aprozei Legea minții,Legea înpovesti Luminița, ------plu și convingător; este stilul unui de sfinți”. (v. au trăit șiauostenit zecile demii s-au botezat milioanedeoameni, sângerat sutele demiimartiri, format toată propovăduirea, au al creștinismului.jurulluis-a În Domnului sărbători alecreștinătății: „ meditațiicuprind despre marile le. Exemplar este ecleziastic scrisul care leîntâlnim înmaimulte artico aproapelui,ale iubirii sunt ideipe opera caritativă, expresii concrete etatea deazi te profetic șipentru șiactual interbelic –searată înprefață –es referitorscris lasocietatea timpului un înaltgrad demoralitate”. poate însănătoși, nicirămânea la rău, primare, instinctele prin nuse natura spre omenească pornită are mijloacele daruluifără decare creștine.buie săfiealbisericii Ea naționale, cuvântul hotărâtor tre morală, temeiul solidșialrenașterii marea șigreaua operă derenaștere înrenaștereabisericii națională. „În continuareÎn sesubliniazărolul și înconștiință șiînviața publică”. moral este așadedesconsiderat prapuse, maiales, undeelementul poporului român, înpăturilesu sale harice sădeaacest sufletnou însășimisiuneașiposibilitățileprin echemată rând,„Biserica înprimul re rolul îirevine principal Bisericii: popor, derenaștere națională laca rința deînsănătoșire morală aunui sale aceste meditații creștine îndo preot-scriitor, care adaugăpredicii Agârbiceanu accesibil, scrie sim „Tot ceea ce IonAgârbiceanu a e faptulistoric central La Învierea Domnului) ”. Asistența socialăși Ion Buzași Învierea soci ------

47 STEAUA 4/2019 48 STEAUA 4/2019 preoți-model: „Educația clerului preoți-model: „Educația teologic eficient, care să formeze Integritatea moravurilor său de declin”.la punctul (v. art. ce aumoștenit, unneam a ajuns trăiesc șiconsumă numaidinceea creștereaprin valorilor spirituale, ci nu mai picură în el nici o energie înviorare a organismului național, generațiile nouănumaiaducnicio revigorare asănătății morale: „Când strădui săaducăoîmbunătățire și și dinzestrea strămoșilor fără ase se complac numaiîntrai vegetativ țional este dat degenerațiile care subliniind căsemnuldeclinuluina revineserică înmaimulte articole trebuiespirituală să înceapă din bi lor.actualitatea Iată-le, succint. găsim ideicare prin nesurprind chemare.”(v. art. frumoasă, darplinăderăspundere plecarea (înclinarea) spre această frățioririlor cercetatu-v-ați cândva „Dar vă întreb iarăși, pre voi, tine care este preotul, laambiiscriitori: derea morală apăstorului sufletesc asemănarea între vocația șirăspun Timotei Cipariu, dareste frapantă creștinea cunoscut scrierile ale lui slujbă”. NuștiudacăAgârbiceanu pra lordinconvingere această grea oți-model vorbește deformarea unor al părintelui scriitor atunci când preoții (v. art. au, ar avea deundesăieie pildă”. calitățile deosebite ce eventual le avere, dinrang, dinputere, din din clernu-șifaccapitalvieții ar vedea șis-ar convinge căcei „Când ascultătoare laiciibisericii ce zice popa, nuce face popa”: de înbutadalarg răspândită: „Fă creștină, căciAgârbiceanu nu cre exemplu pentru comunitatea slujbă” (v. art. lor dinconvingere această grea model, care să-șipoată luaasupra dreptată asupra formării depreoți trebuie să aibă mereu atenția în Acest preot-model devineun Necesitatea unuiînvățământ Ideea cărenașterea morală și Aproape înfiecare articol ) Ridicolii vieții. De vorbă cu Ridicolii vieții.De , „care să-șipoată luaasu Rolul BisericiiînStat Biserica vie ) ) pre ) ------

educației înformarea („creșterea”) și educația subliniindprimatul mântului dintotdeuana: instrucția te despre cei doipoliaiînvăță pedagogică Agârbiceanu vorbeș Palkó Ernő, opera literară creștine șiscrierile prezent șidemonstrează căîntre reeditările care s-aufăcutpânăîn ghelilor tică religioasă alautorului soră ortodoxă. considerarea valorilordinbiserica preotului scriitor nucunoaște des pagini dealeasăprețuire, scrisul greco-catolice, despre care ascris personalități marilor ale bisericii al ȘcolilorBlajului,admirator al moral șicultural Absolvent alțării. ună pentru progresul economic, sunt chemate săslujeascăîmpre formează națională biserica și greco-catolică șibiserica ortodoxă fesionale. Elaînțeles căbiserica de păguboaseledisensiunicon atitudineamai ales prin safață școalelor secundare”. caracterelor, scopul principal „al C Amplul volum depublicis- este AgârbiceanuDar actual a Eminescuînpublicisticasa completează armonios Duhul TerreiDuhul (2017) Arhan------

- „Ceasuri deseară. Căile fericirii”, nr. 2; drum”,- „Același creștine: edițieascrierilor iectată Agârbiceanu pentru această pro ecleziastice aleluiIon articole binevenite câteva completări cu „Opere fundamentale”. Consider area edițieiacademice, colecția lui IonAgârbiceanu încontinu tor religioase șiaaltor scrieri ale argument pentru editarea învii volum poate fi considerat șiun al vaselor comunicante. Acest tematică, unfel deprincipiu este maimultdecât olegătură an XIX,nr. 42. protopopești”,- „Sinoade nr. 96; noastre”,- „Păcatele Unirea - Unirea Stelian Tofană, Cluj-Napoca,Editura și comentarii de Ilie Rad, prefață Rad, și comentarii deIlie de Ion Agârbiceanu, „Credincios necredincios”, ori îngrijită, notăasupra ediției,note , anXXII, nr. 37; , anXXIII, nr. 6; ecleziastic (1903-1941),ediție Unirea Articole cucaracterArticole Unirea

Tribuna, 2018 , anXXVI, , anXX, Unirea - - - ,

D mâne ț esen literară din ve sale, tainaîndoliată aadâncurilor personalită apogeul afirmării globali însă, cuochibunideutopicii ț profund credincios valorilor na desăvârconstructor americane, canadiene, arhitect de elităînuniversităț cercetător Dr. Aurel Sasu, profesor a unorcontemporani), filologul ț (adeseaamenin a manuscriselor lui LiviuRebreanu – unei exegeze referitoare la scrierile Considerse falseglorii. cătitlul „postmoderne” sus vremurilor Lainterferen loană asacrificiului. în nesfâr ridică ritualitate cre pentru apărarea tezaurului despi polemicezări curajoase, pledoarii disperării fine, decrea jurnale zite de frumuse române teze asupra epicii ( justi duceri, lucrări salvate cudevo Politica i ionale înduhovnicite (nevăzute, ată depustietoarea indiferen onarul biografic alliteraturii ro- Mii depagini deistorie,Mii decritică în lumeavăzută acăr upă omiraculoasă călătorie ț ț ial alscriitorilor români iară dintr-o abilregizatăiară dintr-o uitare ), retorică, tra hermeneutică, ș ș nicie. ș ș ti negativi ș ti, tomuri destudiicălău , i lexicografie ( i cultura Memoria visului ș i amentalită ș ș tină, toate acestea itul timpurilor o coitul timpurilor ț ea morală fără de ), antologii ș ț ș ti), aurmat, în in i dramaturgiei ș ț it îninefabil, ie ( i române ș Sărbătoarea i numeroa ț Dic ilor, tezele Strategia ), valori ț ț ionarul ilor ș , ț i sin iune Dic- ș ță ț ț ti, ș ș ii a ------i i

Cuvânt pentruAurel Sasu înaintea verii cosmice…” pasăre înDumnezeu crucii) –stăsubpovaraSasu lemnului (a toric-interogativă Aurel – observa mul savant: „Poezia, directă Anania (2014), ilustrează cre ValeriuBartolomeu Mitropolitului ale lui Daniel Turcea dinarhiva rea treptelor chimii eiadânci” (2013). cuceritoare provocările prin ve- Anania, reprezintă absolut „o carte anii depribegie aistudentului mul sale laice. cultarea deaseîngriji descrierile biblice, i-adat lui Aurel as- Sasu dreptmăritoare, alînvă nic purtător, peumărulcredin tulburătoarei sale existen năpăstuit nunumaiîntimpul aceea, Bartolomeu, Mitropolitul un alt Academiei.că laurii deplinîndreptăspirit confirmă identitateaculturii, unui manenta reîntoarcere la izvoarele la edi în cultura americană diile despre prezen Vartic) Mariana doamna ș de referin ipotetic la triada De pra întregii crea Operei i a dramaturgiei (în colaborare cu „Această ultimăzăpadă Misterele orientale consider peAurelÎl Sasu , teza delicen ț – se răsfrânge profetic asu Perpessicius. Poate iile critice, postulândper ș – i cucea avederii cerului ca Eul suveran ță privind evoluțță privind Retorica fic , poeziipostume ț ii aluiAurel Sasu. ță, redactată în ț ele române ț –lasintezele ș it săprimeas ș ț i împără i canadiană, iunii ș i cre ș ț țăturilor i lastu ia epicii – e, vred- Cânta- ș ș Textul ș ș tinis tinis i de i re i ț ie a ț ș ei ti ------

dedicat Epifanieipoetului. scrie Valeriu Anania într-un text supremă descoperire aAdevărului ca (moartea moarte prin împlinirii rire desine să clatine această orgolioasă cuce Unului desăvâr epistolar le deinterogator (iunie1958 –mai apari perări (400depagini) oreprezintă dintre cele mairăscolitoare recu timpului”la izvoarele (2016).Una fost bezna ve candoarea, basmul fericirii ș nemurire, năzuin durerii” aduce larampă stropul de bire, dejocalvie adevăr, devo editorul universitar „un capitol de rei saleliterare considerată de Manole bului tolomeu ( nu are solu la drame, pentru care niciistoria în imediat –capierderea(…) Unavertisment cu noiîn nată este, sedantele decenii Americii eparhiile climatul lumii convergen prilej, îngrijitorul edi profesorul în2015.Cu Sasu acest ș i George Alexe afost editat de Teatrul ineditalPărintelui Bar- ș , ț i ce putea săfietainazidirii ia în2017a Colindă, Colindă ) spore între teologii Anania Virgil Nistru Țigănuș ș înainte detoate, războiul ș niciei. Ceva despre ce a ș ț ț ine, supu Dochia i tranzitoriu poate duce ele unor singurătă ș ii demântuire…”. i această splendoare a ț iune, frumuse bântuite dehaos ș ș te constela it”. nupare Nimic ț : „Lupta netermi : „Lupta ii”, încare „regele Proceselor verba ș , ță de minune, i Canadei în ț Cântecul cer ș iei urmăre i vremurilor. , Me Dialogul Dialogul ț ia ope- ț e ș ș terul ț din i iu i în ob ș te te ------i ,

49 STEAUA 4/2019 50 STEAUA 4/2019 însemnările zilniceînsemnările alescriitorului via impuneun intelectuală „ideal de editorul că atitudinea jurnalelor întâmplător a cer.” prin a omuluihoinărind Nu unei beatitudini binetemperate dejdile de altădată au luat chipul de lucruliterar… acolo, deznă codrului afost atelier„cel maifertil […]. Văratecul dela marginea solemnăaspiritului de bucurie agândului albia delibertate mentul că Aurel posterită Sasu de pagini) afost încredin politului (douăvolume, peste 900 de martiri.” ș veste tabloidădisperarea, curajul pentru bani,sătransforme înpo necinsti fierilor nicie. Provocat atâ Valeriu Anania, chiar ș fa încă vie rogator ră acum AurelScria Sasu: „Am ce avem dovedim.” defăcutes-o mea, spuneamesagerullor, ceea au vârstă: „Dreptatea edepartea antirevizioniste; aceste cuvinte nu patrio cătorul grevei studen 1959) când, pentru mul un creator vreme deistorie într-o nic, ojumătate desecol (…).Afost demnitatea compromisă samavol metropolă iar Bisericii spirituală, prezen restituit ascenden„Clujului, prin no plar, Profesorul Aurel recu Sasu anima Ca de idealism.” (15decembrie 2017). acuzare avulgarită de umanitate superioară a secuceri pesine, caargument de aizbuti,îndreptă vibra o psihologie aînvingătorului… o i suferin ță de Mitropolitul Bartolomeu Bartolomeu ță deMitropolitul ș ță ș ț Opera aMitro- memorialistică ș tea Anania căMitropolitul a ia ani de la trecerea lui în ve i al ț aletânăruluiAnania, condu ie de ritm lăuntric aldorin ie de ritm ț i devalorimorale… Existăîn ț i, anima ț i deunpatriotismexem ț , provocat de adversitatea ei sale, con i intelectuali transilvănenii intelectuali ș Procesele verbale deinte ț i bolnavă aunorfanatici a Jurnalele unei întregi genera ș ț ț ț i inut săsublinieze i demul i desentimente ș ț i acelor dispu i contemporani ș tiin ț aduc totul ii ucigătoare ț ț ii cusenti ț inut săapa ț ilor clujeni i astăzi la ț a demare imea gre ț ț ată de i ș ș i de i de ț ș ț ț în ei ș ș a ii i, ------i

Patriei Reîntregite, lângăbrâul periferie spirituală.” (25iunie2018) perări profetice istoric devenise idealdefalsedis ai săi,tranzac Sasu să- Sasu l-achemat pe AurelBartolomeu hotare”urmă ale fiin tegrală s-anevoit până „la cele din Părintele pentru acăruioperă in sale, el se aflădimpreună cu tainacernită aprohodiriiSasu. În colo detoamna luiAurel plecării cătrezăpezi, privind zarea dedin întrebăm care moartea”.„nu i-aputut muri care „i-a ucisviaț venit cuunpomelnic alcelor pe nerecunoș Sasu, deneînvins învremuire, Acolo, laDragomirna, Aurel mână deînvă Maicii na, încăînlăcrimată, aAdormirii murmurat opriceasnă subicoa din demult ț anume Luminătr-o în crucea nop căror desfin chipuri Sucevi lângă frescele delaMoldovi este neputincioasă că moartea AmSfânta Mănăstire Nicula. mântul luiIoanAlexandru dela întregitoare,la Vorone lângă cripta Voievodului Doinei luminidincearăaprins curată de amărăciunile părin nene, amintindu-ne de studen transilvane, moldave Noi amperegrinat chinovii prin dinafară de lini ță: Treceri” cu dezmărginita speran gerează oblajinăîntâlnire a „marii ale cărei însemnecromatice su din mâinileluiAurel ocarte Sasu bei, Cri alClujului,Al- polit Bartolomeu întru Domnul, aPărintelui Mitro- vâr Dragomirna, dupăsă amprimit, de piatră alSfinteiMănăstiri ilor. Îndemna Cum morscriitorii români La începutul anuluiSărbătoririi Cum români? mor scriitorii ne ș irea Prohodirii cucei Adormi ț Domnului, împreunăDomnului, cuo ș a, Sihăstria Putnei,a, Sihăstria ale te căzusepeste omătul ș ș anei i primească loculmeritat i primească ș i peste cei dinăuntru. tin ș i acum,aici,printre ș ță, de indiferență a i din depărtare, am i dindepărtare, țători transilvăneni. ț ș i deungândvenit ț i Maramure ia cuimediatul ș i deprindere de a” a” ț ș i seadunăîn ț i alcelor pe ei. Părintele ț ș

i bucovi ș ț i lamor ilor, am . Clipa ș ș ului, tiut ț ț ie, a, ț ------i

Mitropolitului Bartolomeu, dar Bartolomeu, Mitropolitului nădăjduim cuevlavie, scrierile ș vaticinare. itoare”, cheză – rostire psalmicăa vi „bunurilor că unidealmaipresus devedere avut drept călăuzăCredin na culturii cele mailuminoaseorizonturi ale aurcat Mari României pânăla nit înlumevecinătatea Cetă înseamnă cădrumulcopilului ve spune, tainelenecutreieră via care le trăiesc…”. Dacă,a te privilegiul exclusiv ori, alcelor Aurel Sasu, sunt, decele maimul parcăprins matrice. dintimpurile desacrificiu,spirit cuuncuraj des ce i-afost dată afost împlinităcu semn, între altele, căascultarea în „Rotonda plopiloraprin verii cosmice…” Sasu, pe „această ultimăzăpadăa cu noble sunt semnealeve transilvănean. Acesteacărturar voluta dePatrie iubirii cudistinsul moro său discipolspiritual. Unierarh acelea ale fidelului neobositului i nunumai,sunt rânduite, Bartolomeu Bartolomeu Valeriu Anania”, edi în cadrulcăruiaprof. univ. dr. Aurel Sasu a primit post-mortem Marele post-mortem aprimit Sasu VI-a, Suceava 2019, 18-19ianuarie În marile biblioteci marile româneșÎn „Tăcerile dureroase, reflecta na Premiu „Mitropolitul Bartolomeu Bartolomeu Premiu „Mitropolitul ș ț ionale încrea Simpozionului Na an-oltean s-a întâlnit pe an-oltean ț ț e clasică, scrie Aurele clasică,scrie ionale. Acest itinerar a (Laudatio rostit încadrul ș ia duratei valorilor ț ș ia Mitropolitului ia Mitropolitului aei Anania”) Valeriu niciei tâlcuite, ț ional „Valori ș a cum se ș ț i”. Eun a, adi ț ia a ț ț ti, a, ș ii - - - - - i A de Fonetică alluiAlexandru când era cercetătoare laCentrul de lasfâr ta 2016, 250p.). Lucrarea erezul cologiei sau despre globalizarea etnomuzi sub titlul: carte re lanivel global. inovat cercetarea muziciipopula muzica populară românească, a 1958), omulcare, dela pornind (13 august1893–20decembrie timpurilor, Constantin Brăiloiu etnomuzicolog român altuturor patrie, cel laGeneva, maimare tutului Central deStatistică, a echipa decercetători ai Insti- Într-adevăr, conducâ al părintelui ei,Anton Golopenția. împletit în câteva rânduri cu acela de faptulcădestinulacestuia s-a față stantă multor decenii șidevenind ocon lungulmai ei menținându-se de-a relui etnomuzicolog, preocupările lejuite deCentenarul nașterii ma lui Brăiloiu. pri Au urmatarticole siunea semiotică aetnomuzicologiei numărătorilor decopii diul luiBrăiloiu referitor lar Rosetti. tul preocupărilor autoarei Atașamentul Golopenția Sandei Golopen Sanda de când s-a stins departe de de cânds-astinsdeparte u trecut maibinede60ani de Br a activit (Bucure A scris atunciA scris despre stu- ăiloiu afost determinat și ș itul anilor1970,pe ății saledecercetare. Constantin Brăiloiu ști: ț ia i-adedicat nd, și la Spandugino în 1942, dimen itmul încă o ------

Brăiloiu cuAnton dar Golopenția, schimbateatunci; scrisorile de de cercetarea românească până Bug, zonă delocavută învedere de teren laromânii dedincolo de lacercetareaBrăiloiu aparticipat momente este anul1942,când viața luiBrăiloiu. Unuldintre aceste decisive lamomente esențiale din Golopen Sanda tea lui,înspecialdedupă1942. mația referitoare laviața șiactivita îmbogățesc șiconcretizează infor mite/expediate deBrăiloiu, care Peste totpri adescoperit scrisori (Stanford University, California). precum șilaHoover Institution în Casa dinParis, Românească arhiva familiei,înArhivele S.R.I., șidocumentescrisori păstrate în colog român? Eapuneînvaloare a viețiișioperei marelui etnomuzi lamaibunacunoaștereGolopenția române biografia lui, dar și al cercetărilor constituit unmoment important satele românești deacolo. mativ olună,asupra folclorului din a făcutcercetări, timpdeaproxi î românilor trăitori înacea zonă pe Brăiloiu săcerceteze folclorul de Bug(Ucraina), acesta l-ainvitat populația românească delaEst cărei misiuneera săidentifice ndep Corpusul epistolar alcă ce constăÎn contribuția Sandei ărtată de România. deRomânia. ărtată ști de și Sanda Golopenția folclor Despre globalizarea ția aduce lămuriri ția aduce lămuriri Constantin în etnomuzicologiei: ansamblu. Faptul a Brăiloiu tuit de în - - - - -

trebuia săleobținămaialesdela aprob organizarea cercetărilor ș conțin informații valoroase despre și aleacestuia cuD. dinurmă Gusti, jucat probabil rolul esen către Constantin Brăiloiu. rostite laradio de SuisseRomande și emisiunile radiofonicediscurile mai valoroase rămân conferințele, mai fi recuperat vreodată. Cu atât imensă șiegreu deimaginat căva Folclor din Bucure de aInstitutului după 1949,parte Compozitorilor devenită, Români, din Arhiva deFolclor aSocietă ucrainienii românofoni adispărut terialul de laEstBug. Dinpăcate, ma lui a fost determinată de cercetările Brăiloiu. putea S-ar spunecăviața de răscruce cercetare șimentorul lor, D. Gusti. relațiilor dintre echipeide membri ies laiveală detaliinebănuite ale românescă populația identificată cafiind înalimenteunor daruri către seamă, darșipentru distribuirea Brăiloiu era figura cea mai de cazarea participanților, între care și pentruGolopenția transportul dovedește depusdeA. efortul materialul epistolar și telegrafic autoritatea germană În 1942 este totodată unmoment fine, momentul 1942a ările pe care participanții pe careările participanții înregistrat . Nuînultimulrând în Brăiloiu viața lui șiactivitatea ști. RESTITUIRI deBrăiloiu la de ocupa E o pierdere Ion Talo Ion i despre ț ial ție; în ții ș -

51 STEAUA 4/2019 52 STEAUA 4/2019 grijă luiM.EliadeșiE. Cioran. de altora, purta tea depindesoarta având acces laoameni decare pu la Națiunile Unite; mandat pentru ocuparea unuipost în români intelectuali marilor ajun a contribui larezolvarea situației pe care leavea ladispozi îl aș care tea sănusefigânditlasoarta faptul că Franței. Edemndetoată Brăiloiu decâteva ori de laParis (1946/47)s-a întâlnit laConferinRomâniei dinDelega caexpert, parte, talentul șipregătirea știin de riscuri. vității de cercetare, nici ea lipsită întorcându-se și continuarea acti între situația lacare s-arfi expus a înțelesurmă că trebuie să aleagă de aseîntoarce cele din acasă.În dar era stăpânitdeomare dorință va direcție luapoliticaRomâniei, Bucure o deținealaConservatorul din de concediu dela catedra pe care (1946/1947), ob mas î ni din Transilvania, Brăiloiu a ră icoane pesticlăaleț Geneva Mondial. Căci, ajunsla Război întoarce hotărârea lui Brăiloiu de anu se avea concurenți înspecialitate și, sfătuit să se întoarcă, deoarece răspunde cusinceritate, cănul-a Brăiloiu să seîntoarcă înțară, acesta și laîntrebarea, dacăl-asfătuit pe inteligen avem cunoștință ș decaracterul lui. moment extremdedificilalvieții ajunsîntr-unbine unuiintelectual de obiectivitate, adică așa cum stă că, fără detrădare urmă saulipsă declarației edeolimpezime clasi avusese cuBrăiloiu. porturi Textul cerută înînchisoare, rezultă ce ra și închis. Dindeclarația care i-afost în1950,elaveaexact, săfiearestat dificultate: peBrăiloiu l-a reco Peste numaicâțiva ani,mai Anton Golopen Dar nicinuseputea altfel, dacă teaptă, uzadetoate mijloacele n Elve ști.

în ța lui A. Golopenția. Chiar ța luiA.Golopenția. A. Golopen în 1944cuoexpozi Avea luidoar departea El aștepta să vadă ce ț țară dupăAl Doilea ia, mai ț inând prelungiri în întâi ț ț ăranilor ia, care făcea ia, care nupu acela ța dePace în profilactic profilactic ț admira ie pentru capitala ț ific și româ ț timp, ie de ă. cu ț ț ia ia și ------i câteva circumstanțe agravante, fipututadăugate gumente le-ar din aceeași categorie. Acestor ar riscatfi persecuțiiasemenialtora origine socialănesănătoasă -,ar în plus, ca România, România, pentru și fusesenumit, caexpert profesor universitar laColumbia (D. Școlii Sociologice delaBucure 1930, lacercetările deteren ale și Philip Mosely, participant, profesor la Universitatea Harvard, emigrant și el, dar care devenise acea vreme: Jakobson, Roman personalită bucura desusținerealui. Se unor pentru știin importantă ceea ce putea fio temă foarte teze folclorul românilor americani, mente rezultă cădorea săcerce Statele Unite. Dinuneledocu săob fi dorit mărginitefoarte î că „mijloacele delucru[…] sunt anii 1950-1951,când, considerând biografia luiBrăiloiu reprezintă politică pentru țară. în momente demare sensibilitate din Transilvania.românilor icoanelor pesticlăale cât șiarta apuseană atât muzica populară, care a făcut cunoscute și nicimă ș ctitor al unorinstitu faptul de a fi n-ar fi contat nicipentru Brăiloiu încheiată la Conferin pentru Golopen Sigur este că îl cercetările efectuate laEstdeBug nainte și din timpul războiului sau func acestea: originea luiboierească, ral alLegației laBerna. României (tocmai în1940!)și PropagandeiMinisterul Naționale în1933,fuseseConsilier în Artelor Cultelor și Instrucțiunii, Ministerul ocupase funcț la care nu Golopenția s-a referit: tiin predestinau pentru afi Un episoddestuldeamardin Nu sepoate șticare dintre Gusti), care ocupa un post de ț ț ifice iile deținute

în în în boier ți ța dePace delaParis, favoarea așa României, România șiî România sura excep echipaStatelor Unite reprezentative pentru așacumn-a ț ia dedirector ină ovizăpentru - cum s-ar zice, de în ț ia participarea ia participarea guvernările di n Europa consilier cultu ța ț ională n Elve în folcloru lumea Și asta, contat închis în ”, ar anii ț ști ia, ții în în ------.

gajarea luica grafia luiBrăiloiu emarcat dean Franța ș a renun PânăAmerica. la urmă chestiunea emigran pozi mai devreme (1948) și deținea o care Manuilă, cu Sabin emigrase Brăiloiu ocorespondenpurtat de laParis. de pregătire aConferin Constantin Brăiloiu: gată bibliografie (vezi, depildă, î mentul luiștiin ce arputea fiinterpretat ca testa chiar rectorului CNRSdecătre C.Brăiloiu adresat deactivitate di raportul Golopen Sanda în românești șieuropene, punând capitol în istoria etnomuzicologiei suferințe,mari un minunat a scris rințe dec în străinătate șiavând alte sufe în loculunuia,care, rămânând ferabil să avem un Brăiloiu martir și alaltora, în închisoare? Era pre aruncat, asemeniluiA.Golopenția fi fost trecute cu vederea șil-ar fi „bubele” aflate ladosarul luinui-ar Brăiloiu săsefiîntors înțară Elve epistolelor seaflauînțară, alțiiî Mondial. UniidintreRăzboi autorii imediat următori celui deAl Doilea noastre,culturii încursulanilor dintre cele ale maideseamăfiguri greutățile care prin treceau câteva mai despre C.Brăiloiu, cișidespre re necunoscute anterior. Șinu penția aduce documente epistola de Wégimont, etnomuzicologice a 1944 deC.Brăiloiu șiE. Pittard ale MuziciiPopulare, activitatea cunoșteacală 1967-2009).Se Comi Traducere șiprefață n Elve Franța, laCNRS(1950-1958). Centrului internațional destudii Despre luiBrăiloiu activitatea Alt moment important Prin urmare: era mai bine ca ția, Franța sauînStatele Unite. ț ie destul de importantă ie destuldeimportantă șel. București: Editura Muzi- în ț anulmor i Elve ia ș ț at laideeșiarămas ât arfi avut înțară, dar Arhivelor Internaționale În i Fran ț ia. aceea maître deconférence 1954). Sanda Golo- 1954). Sanda ț ific (v. maijos). ț ( ții lui(1 ia adescoperit ța ț Les Colloques și ilor români întemeiate în există obo însă Opere. chestiune a ț de Emilia ei dePace 958 , Brăiloiu în ), ceea , unde

bio I-VII. ță și , și în în în n ------

i-a adus românilor. ales despre muzicasătească a cușapteGeneva conferințe, mai CV-ul luiBrăiloiu s-aîmbogățit la mân îndomeniulfolclorului. ce are maivaloros poporulro- care fac cunoscut în lume ceea suferințe destule, acreat opere unui român, care, deșiavea zicologi. Studiul arată vrednicia deetnomu- de generațiile actuale acestei lucrări trebuie săfieasumată aratăGolopenția căpublicarea putea efectuaînacei ani.Sanda Munții Apuseni, pecare elnule sitatea unorcercetări similare în iugoslav (1955)șisugerează nece- completate cumaterial dinBanatul aici cercetările luidin1930, vestul județuluiGorj. Sunt reluate ale țăranilor români” dinnord- șiobiceiurile funerare„riturile o lucrare întrei volume despre francezi”, realizând, între altele, donia șiIugoslavia, „pe bani românesc, inclusivcel dinMace- la CNRS, unde a cercetat folclorul angajat camaître deconférence muzicii populare; în1950afost stituții internaționale înslujba î ale românilor dințară, aîntemeiat, unui altfel decât dechinuri erau datăSupunându-se oricum uitării. nesc? Căci suferința luiafost aleneamuluiromâ-intelectuale în valoare calitățile sufletești și populare (icoanele pe sticlă). meniul muziciianonimeși alartei folclorului literar, celălalt unul prestigiul neamuluiromânesc, mai devreme: amândoi ausporit Lucian Blaga,cudouădecenii Ambasada Rom traseu depredecesorul să succesele peacela repurtate Zü ori Geneva el laBerna, paralelă poateSe face cu aaltuietnomuzicolog român. inătate de discuri) musique populaire enregistrée n Elve Activitatea luiBrăiloiu î în nu suportă nusuportă ția ș domeniulliteraturii șial între Collection universelle de . Un important prestigiu Un important

i Fran ceea ce arealizat însă âniei ța, celebre in- o frumoasă din Elve compara n str în rich rich u la do (40 ț ț ia, ă ie și și - -

Jora, O. Neamț Mitrany șiLeo Algazi, D. Gusti,Al. Eliade, E. Cioran, DinuLipatti, D. să netreacă fața prin ochilor M. mină Palkó Csaba, cercetători șispersă germani de Br cercetat corespondența, începută alelui.Personalalte scrisori am bună zi,vor fiscoase laluminăși alte sepoate țări; spera că,într-o coresponden români, dar, cusiguranță, elaavut ales cucolegi elvețieni, francezi și schimbatescrisorile deBrăiloiu mai A. Varagnac șialții. străini, caE. Pittard, R.Jakobson, noastră cunoscuțiintelectuali fața deasemenea,prin perindă, devenind neamului. Se mândria Documentele scoase la lu Sanda Golopen Sanda ăiloiu încădin1941,cu de Sanda Golopen de Sanda Casă dinTirol ță șicuautori din u, S.Manuil ≈ ția autilizat (1996) [detaliu] ția: fac ă, unii - nomuzicologilor de dinGermania ceea ce aîntrunit entuziasmul et dedate,azi cuobazăelectronică cercetărilor curente, comparabilă era unfel deoglindă-sincron a națională acercetărilor; proiectul țară, fiindeliminată astfel izolarea etnomuzicologice dinfiecare cunoașterii reciproce aactivităților folclorice dintoate țările, înscopul mații despre cercetările șiarhivele tă comunica celor interesați infor („ uncentruGeneva, deinformare să întemeieze, pelângăAIMP populare, maiprecis, eldorea cercetăriimuzicii din domeniul dorea săadâncească globalizarea ș John Meier în1952lui singur lucru:cumscria în prezent. Până atunci remarc un cu ofațetă maipuțincunoscută completa profilul luiC.Brăiloiu o potpublicaîncurând, spre a Vest. Verbindungsstelle  i WalterBr Wiora, ”), care săpoa ăiloiu - - -

53 STEAUA 4/2019 54 STEAUA 4/2019 I Ilona Duță a identită de consolidare (un proiect Exilului Românesc Muzeul Căr acestora reparatoriuact dedicat memoriei români afla produsea culturii descriitorii derecuperareiect esteRomânesc unamplupro Aman”, Muzeul Căr arhivele Cenaclului delaNeuilly Arcade (incluzând Mămăligă C. Giurescu, Horia Vintilă, Leonid acad. acad. DanBerindei, Dinu sonale: acad. Basarab Nicolescu, mătoarele fonduri esteRomânesc alcătuit din ur moniul Muzeului Căr zentative. Actualmente, patri repre de mobiliersauartefacte diferite dona posesia Bibliotecii Aman prin carte fonduricele de maiimportante de restaurare), Muzeul va reuni ț cercetătorilor. săfunc Urmând tar consistent pusladispozi ioneze înCasa Dianu(încurs deț ni ț iat ene „Alexandru ș i documente intrate în în cadrulBibliotecii Ju- ș i totodată uninven ț i înexil, unnecesar ț ii, precum ș ș i colec ț i promovare ii ț ii ș ș ș i Exilului i Aristia i Aristia i Exilului ș ț i piese ț ii per ii culturale) ț ia

ț ------

ii prinde 28dedosareprinde recuperate de Nicolescu. Arhiva Mircea Eliade cu Lupa Ș Vintilă Horia, Virgil Ierunca,Pamfil Elena Văcărescu, Pius Servien, Fondane, prin Stamatu, Victor Brauner, Benjamin Emil Cioran, Horia ClaudeSernet, românesc precum: Mircea Eliade, zentative pentru cultura exilului ne afla documente români ale scriitorilor pestecuprinzând 1000decăr 2016 este piesacentrală aMuzeului, Basarab învara Nicolescu anului realizată de către academicianul Paris –Basarab Nicolescu”, dona „Biblioteca din Exilului Românesc V. Veliman. stan Mesterou,Milcovitch, Maria Con- rone Poghirc, Barbăneagră, Mircea Eliade, Cice- ș i aleAsocia eicaru, Gherasim Luca, ș ș Constituită subdenumirea te scrieri aleunornumereprete scrieri ț i înexil laParis. Colec ț ș i a Buzdugan, Ileana a Buzdugan, Ileana Vulpescu, cu, Eugen Ionescu, Basarab

ț Ș ț iei Hyperion), Pauliei Hyperion), esa Martha Bibescu, esa Martha erban Popa,erban Mircea

ț ia reu Ș tefan ț i ț ia ș - - - i

anului 1921. vistei dicat luiConstantin Brâncu Littéraires France Catholique Soir interes sunt: Basarab Nicolescu. Alte reviste de au făcutparte din alcăruicomitet deredac asemenea, înformat complet), precum șirevista Ierunca pe Virgil avându-i printre coordonatori la Paris 1969-1986, înperioada integrală arevistei te deprestigiu, dintre care colec Din aceea 1962, redactat înlimbaromână. dintrepentru intervalul anii1959- din unfragmentse află în manuscris printre numeroase file 2016; în noiembrie Românesc lor ’90, integrate în fondul Exilului lor EliadedinParis laînceputul ani Bădili Cristian , Jurnalul The LittleReview La Nouvelle République , precum ș i dona luiMircea Eliade Contrapunct ță dinreș Ș ț tefan Lupa ie fac parte revis ie facparte ș 3 , i Nicolae Petra,i Nicolae ș e Limite Millénaire i numărulde Les Nouvelles , dintoamna ș edin i înscrisuri, i înscrisuri, , apărută , ș France- ț i alre a so ș cu , (de ț ția La La ț ie ș i - - - - - i Colec te încadrulBibliotecii Aman). cadrul unei expozi ale colec dintre personale obiectele parte personale documente, obiecte înscrisuri, biblioteca scriitorului, respectiv Dreapta: ziare și reviste dinmuzeu Sus: Basarab Nicolescu înmuzeu și paginădinjurnalulluiMircea Eliade PeȘerban Andrei dindonația paginaopusă:afiș Asocia asemenea, Damian.De Horia Theodor Cazaban, Stamatu, Horia Lovinescu,Monica Virgil Ierunca, Ș exil: Mircea Eliade, Horia Vintilă, ale intelectualită frecventate importante defiguri de laNeuilly(peste 130)au fost activitate, reuniunile Cenaclului „Hyperion”. cele trei În decenii de de laNeuilly colec componentemai importante ale ponden inestimabil decăr turale înexil, dispunedeunfond animator alvie important tefan Lupa Colec ț ț iei sunt arhivele Cenaclului ia Leonid Arcade Mămăligă, ț ia „Hyperion” a func ță ș ț ia Horia ia Horia Vintilă cuprinde ț iei sunt prezentate în ș ș i documente, darcele i piesedemobilier(o cu, Basarab Nicolescu, ș i aleAsocia ț ț ii române din i, reviste, cores ț ii permanen

ț ii cul ț ionat ț iei - - - până laînceputul anilor’90intrând ș asocia Atlantic, arhivele unor importante na European au fost do prin extinse stratificată.Dona pentru saleînsticlă sculpturile culturale înExil, cunoscutînlume pictor, profesor, animator alvie Ș lec 2017,aajunslaCraiovabrie co cursul luniinoiem În Germania. dinFrana ExiluluiRomânesc ropenist român, figură marcantă prestigios orientalist bibliotecă aluiCicerone Poghirc, ș dincadrulMuzeului Căr de carte anului 2017s-aadăugat fondurilor asocia acestei activitatea distribuite prin 130 decaseeditură, aufost 000 de volume, publicate la peste tribu platformă dedis ca oimportantă

urat înS.U.A. activitatea i ExiluluiRomânesc erban Corneliuerban Popa, sculptor, ț ț ii venite dinExilulde dincolo de ia personală a artistului plastic, ia personalăaartistului ț ie acăr ț ț ii culturale care a lunaoctombrie ii). În ț ii române ț iile dinExilul ș ș ș ș i pre ti înexil (10 i-au desfă i indoeu ș i Canada ț ioasa ț a ț ț ș ii ii ------i comunistă. lo degrani dinco culturalememoriei activă preocupările pentru recuperarea de celelalte colec Paris –Basarab Nicolescu”, alături „Biblioteca din Exilului Românesc dona ș Basarab Nicolescu, Muzeul Cărț tă dăruirea dec Aman”, stimulat Bibliotecii „Alexandru adauge tuturor acestor colec Andrei Codrescu, săse urmează centă dona românesc dinCraiova. Cea maire arhivele Muzeului Cărț le, coresponden interna colelor, cronici dinpresa interviuri, nale legate depregătirea specta căr Andrei Muzeului.rile Colec săintredeja sauurmând înfondu i ExiluluiRomânesc, respectiv ț Proiect deanvergură al i, caiete deregie, note perso ț ia personală a Domniei Sale,ia personalăaDomniei ț Ș ională, fotografii persona erban, cuprinzând afi cuprinzând erban, ț ț ie, aceea ascriitorului  ele ătre academicianul ță, seaflădejaîn ș țării în perioada înperioada țării i sus ț ii, polarizează ț ia regizorului ț inut cutoa ii ș ș i Aristia i Aristia i Exilului ț ii. ș e, e, ii ------

55 STEAUA 4/2019 56 STEAUA 4/2019 M zile aleanului2019,publiculuii țiativelor. Astfel, multitudinea continuă săneuimeascăprin către directorul Tudor Sălăgean, Mihaiu Virgil de Dumnezeu tărâm uitat dintr-un fotografice Mărturii din Chișinău, cususținere din FotografieDocumentară A-DOF dova Mol- Ambasada Republicii Român, între e rezultatul uneifaste colaborări vizații titulată de Dumnezeu, aleBasarabiei. In- Cușnir de către gini surprinse deChișinău. Sunt ima la 200km case abandonate dintr-un sat aflat grafice descoperite din cele peste 4000declișeefoto Evorba aparte. despre oselecție s-a oferit un eveniment cu totul FOTO Muzeul Național al din Cluj, eficient condus de uzeul Etnografic al Trasilvaniei în într România, Asociația România, pentru în Așa văzut-a Zaharia/ văzut-a Așa Impro-

-o lumecaptivă-o țăranul-fotograf ținuturile și în atractivitatea ini deceniile 1950-60 încă

rurale, uitate în din primele dinprimele podulunei , expoziția Țăranului Zaharia Zaharia

- - -

el a fost inițial un „edinolicinic” cercetătorului Pojoga, Nicolae a dusoexistență dublă.Conform Cușnir Zaharia neo-țarist, imperiul a mult-pătimitului ținutnatal în reintegrareaIași. După brutală unuiliceucursurile pedagogic din basarabean areușit săfrecventeze oprimarea slavizării forțate, tânărul tre Prut seeliberase desub șiNistru 22 deani−provincia moldavă din din1918,când−timpde cutiv Unirii conse interval scurtul În Răutului. Cușnir, comună depemalul dintr-o al 16-leacopil alluiIacob șiAna (1912-1993)eraZaharia cel de- unui personajelînsușiuimitor: dinChișinău. Cartier cueditura înparteneriat Șerban, Pojoga, Cosmin șiIris Manolache Uniri. mul dedicat Centenarului Marii Identității Naționaleprogra prin Culturii Ministerului partea Etonantele fotografii sunt opera Echipa curatorială: Nicolae și - - -

fotografia viața dezicuzi.Nunți, trase într-un timpîncare nimeninu tru acea vreme. Sute de imagini de ovaloare greu de imaginat pen (6x6cm)avândRolley peelescene în jurde4000negative format familiei.Alăsatmembrii înurmă consăteni, excepție făcând, poate, fost consemnată caatare decătre une secretă pentru fotografie, nua doua viață, dominată de pasi de-a cel maidramatic cuputință. Cea ființa luifiind frânt astfel înmodul foc, a făcut și pușcărie. din Rebelul du-și modesta avere de cu arma făcătură proprie timpului, apărân costat extremdescump. Printr-o viață dincolo decolectivizare, l-au crezător înpropriile puteri pentru o ani deindividualismînverșunat, în Pojoga adaugă: „Cei aproape doi rar, zidar, simpluțăran-colhoznic. devenindcolectivă), maiapoifie îngospodăria ezitau săseînscrie (neologism sovietic aplicat celor ce - - - - - până punea la punct aparatul de până punealapunct și, persoana capentru unportret cu elunșalpentru fundal, așeza șina, pebicicletă.Fotograful purta la școală, în raclă, cu vacile, cu ma Acasă, lamuncă,creșă, încâmp, portrete,înmormântări, grupuri. lie sau de grup, imaginile depun în scenă aunoramintiridefami sinceritate. Subpretextul punerii CușnirZaharia debordează de instantaneele captate pe film de propaga timpului.”martorilor mut. Magieafiguranților, martorii rească curiozitate. Ca dintr-un film răscolitoareazi, cupriviri șicopilă uită către Se acțiune. noi,cei de nu auavut de cuvânt șilibertate noastre Oamenicare demaitârziu. iau căvor rămâne peveci vederii pentru toți acei care nici nu bănu lume. Pătratul clișeuluiavea loc fotografiat, scena seumpleade În contrastÎn cu triumfalismul ndei vizualesovietice, - - - - să la limita extincției −apelacala să lalimitaextincției care comunitatea moldavă −ajun convivial moștenit dinstrăbuni, la ântări), reminiscențe aleunuispirit ligioasă: nunți, botezuri, înmorm surprinzător, chiarșideesență re rare unei anume inocent” șigermenii nedezvăluie inerent, arhiva acestui „etnograf tică. Șitotuși, înpofidatragismului desnaționalizare, spoliere sistema înfometare,inumane: deportări, conflagrație rigori mondială, unor zone ce fusesesupusă,dupăadoua care erau constrânși locuitorii unei stă deplorabila condiție umanăla quasi-totalitatea fotografiilor ate majoritatea populației. Practic, letariatului învingător” cufundase programatică, încare „statul pro atroce pauperizare șideumilire ciné-verité cată. Detaliile, caîntr-un veritabil despre orealitatemărturie netru −ceremonii colective (unele, , trădează starea de solidarități îndezespe ------eliberarea (fie și parțială) din1991. eliberarea (fieșiparțială) grupul Trigon șidiscipoliilordupă jazz înfăptuite deAnatol Ștefăneț, tici precursori airedempțiunii prin nuntă”, ce pare alcătuită dinipote de exemplu, imaginea „fanfarei de o ultimăsalvare. Semnificativă e, artist alfotografiei.artist plomatului Valeriu Turea, elînsuși di mă, secuvineelogiat aportul din arborele latinității orientale. a acestei îndurerate ramuri frânte dibila capacitate desupraviețuire post-stalinistă, darșidespre incre a viețiibasarabene dinperioada cumentație despre crudarealitate face cuoimpresionantă do de-a tatea și speranța. totul, Întru avem dintre care nuabsentează demni ci șioamplăgamădesentimente, nudoaroprofundăprimă tristețe, la ocondiție socialăinferioară −ex zați −oamenisimpli,condamnați La final, darnuîn cele dinur genere,În fețele celor portreti

 ------

57 STEAUA 4/2019 58 STEAUA 4/2019 „ pânzele luidepeste unmetrupătrat amdescoperit, pelângăfigurativul şis-amutat delaClujPécsmaxim, pânăcânds-astabilitcapictor –,pe încercat plastice (ceramica, maimulte grafica) domeniialeartelor lanivel Cam aşsimt şieuînceea ce prive şte opera vieţiiluiCsabaPalkó care a Şi tocmai deaceea nicinupotieşidinmodă. (1835–1910): „Lucrurile cu-adevărat însemnate nusunt niciodată lamodă... Székely Bertalan dejapictorul a cotidianului. Numaică,aşcumobservat pasageră, care implicaexclusivitatea şiseconforma frământate lumiialerte, o asemeneaatitudine nuera apreciată lajustaeivaloare demoda epoca lui,înultimeledecenii alesfârşituluidesecol –adecedat în1999– privinţaluiCsabaPalkóÎn acest lucruecuatât maisemnificativ cucât în prea verosimile rezonează într-un modaparte. creatoare profund sensibilă,perceptivă şisensibilizatoare, peisajelemult văzând vâltoarea cuvintelor care şiculorilor seintensifică pânălapioşenia presus detoate care cunoaşte limitele timpuluiprestabilit. Citind sau ar ficreat cuoprecipitare la febrilă comanda acelui coordonator mai transformat toate aceste frumuseţiîncuvinte, forme parcă De şiculori. închinau înfaţa creaţiunii, apeisajelorînconjurătoare, cucare auşi creator: plăcerea şivoluptatea vie, acea admiraţie sinceră, cucare se Amândoi autrăit doarcâţiva anipeste treizeci şiaceastă cruntădeterminat fatalitate habitusul parcă le-a ochi, /albastru, verde, brun,roşu, mov-purpuriu, /toate galben,portocaliu, însufleţite şiîncinse...” Júlia Németh şi culorilor Magia formelor ex-librisurilor, expuse peste tot înlume, care demonstrează talentul multilateral alluiCsabaPalkó. reprezintă obravură deordin tehnic şipsihologic, executată cuodeprindere grafică excepţională –aidoma de soluţiitehnice dintre cele maidiverse faţetele multiplealerenumitei personalităţi culturale. Lucrările calităţilor de grafician ale luiCsaba Palkó. psihologiceAceastă cuproiecţii serie redă printr-un evantai Trebuie Kós, aleluiKároly sămenţionez care înmodspecialansambluldeportrete aruncăluminăasupra sau delaPécs, darpână şi Tirol-ul maiausterşi sălbatic nearată faţa lormaipaşnică. intitulate copaci, sautematicii însăşi.Cel maiprobabil conjugată este vorba acelor deacţiunea trei laolaltă.Picturile concurează completându-se şisusţinându-sereciproc, acurenţilor transfigurării vitaliemanaţi artistice de linişte şioîmpăcare nemărginite. Egreu sădecidemdacăelesedatorează bogăţiei nuanţelor verzi care Pictura care totodată aceasta seridică actuală care posedăunfarmec deasupra sugerează actualităţii o moi, care înconjoară aproape caunscutpeisajul abiaîntrezărit sauînfăţişat înconcreteţea lui. emană dinansamblullucrărilor. Această abundenţă oarecum risipitoare, caldeetalate fluxulculorilor înpete reprezentat într-un unghiparticular. Iarprivitorul este captivat, ce vedere, laprima perfectă dearmonia culoare,prin care atrage atenţia –punerea înevidenţă aunuitrunchidecopac, aunuifragment declădire neconvenţionale. Privitorul este plan,discordant realmente detaliupusînprim chiarşi zguduitdecâte-un îndreptat pensulaspre oreprezentare înstilmare, cupete şispre compoziţionale mari, practici specifice, de oexigenţă consecventă, altimpului,care şiacel modern spirit i-a F Dsida văzând tablourile pictate deCsabaPalkó,Dsida văzând pictate tablourile pecare „culorile, canişte steaguri triumfale, neflutură în şifărărumoasă elumea,superbă decusur” –mi-astrăfulgerat minte prin acest vers alpoetuluiJenő Copaci desuflet, Copacul singuratic, ” peisajeledinDepresiuneacele Kál, dinîmprejurimile Clujului

Palkó Csaba Palkó minerale –undeprocedeele tehnice specifice ceramicii (patine, șiefecte datorate texturi focului) vin acțiunii care demersulplasticeste subordonat imaginii însoțite antropomorfe deelemente dedrapaj sauîncrustări formelor înstrânsă focului legătură cuacțiunea Ernő să susținășiîntărească generos expresia plasticăaîntregului sculptural. în realizarea formelor sculptural metaforice. Am dat acest generic formelor fluide contemporan. continuarea În acestor experimente legate defluiditatea expresia diversității tectonice pecare lutulopoate dobândicarezultat formelor rezultate, datorate duhuluifocului acțiunii are unrol esențial Magia formelorfluide artefactelor arhaice transferateartefactelor înexperimente modernă. defactură și definește limbajul meleorientateformelor spre undiscursartistic Cu alte cuvinte, făcândtrecerea ce lamodern, exprimă delaarhaic al exprimării meleplasticeal exprimării înceramică, care pleacădelamemoria expoziție personalăintitulată al acțiunii fizice directe.al acțiunii Fluiditatea pământului, alutuluișimagia expoziții personale Terra fluida pornind delaideeacă pornind „Terra” poate reprezenta unsimbol , adică a evoluat spre unfigurativ în abstract-simbolic Terra-Millennium Terra fluida Terra magica Ars Poetica are ca punct deplecareare ultima capunct și Grafiterra precedată decelelalte . Terra fluida Palkó Ernő Magia este

59 STEAUA 4/2019 60 STEAUA 4/2019 U pe pânză. efectul cromatic produs deartist un spațiu care să se potrivească cu a fost adusălaCluj. Avea nevoie de era cunoscutînmomentul încare care avea săfie expusă lucrarea nu vizație având învedere căloculîn Pop, de la ideea de impro au pornit contemporani, multor Mihai artiști șireprezentantși dinBerlin almai Plan BdinCluj-Napoca rul Galeriei cât șicoordonatorul ei,cofondato realizarea expoziției, atât artistul încă nerenovate alepalatului. În găsit locîntr-una dinîncăperile Oreian și-a Radu deartistul pictată Agora”, dimensiuni opânzădemari expozițieo primă deartă. „The Last de februarie, într-un cadrurestrâns, Adrian Ghenieagăzduit lasfârșit contemporan este artistul actual Napoca. Clădirea alcărei proprietar strada Avram Iancu nr.1 din Cluj- ani destinația palatului baroc depe Beligăr Cristina Muzeul colecțiilordeartă Cluj aavut înanul2013,lagaleria București. expoziție Oprimă în Universitatea Națională deArte încheiat la grafică șile-a secția șiDesign dinCluj-Napoca, de Artă timp de doi ani studiile Universității născut în1984la Târnăveni aurmat Oreian, Radu cu năzuința. Artistul descompus într-un jocalmateriei cândva realitatea trăită, segăsește tive, pictat, întimpce subiectul la bazăschemementale instinc Oreian au deRadu vizuale pictate Radu”, Pop. aspusMihai Structurile bine subconștientul de pictat fantomatice, aicirezona cel mai spațiile acestea nerenovate, încă dat seamacăîn oraș,prin ne-am ARTE PLASTICE „După ocăutare„După obositoare artă, aceasta va fiînurmătorii artă, n micmuzeude alcolecțiilor - - - un mic muzeu din perspectiva un micmuzeu dinperspectiva context. Vom vedea cumva arăta aceste confuzii, să aducă mai mult Acest sărebalanseze locva urmări sunt așezate șiexistă încăconfuzii. scena maiales, dinRomânia nu deartă. galerii Valorile pe înartă, nuneapărat echivalentul unei artă, unui micmuzeude alcolecțiilor să devinăacest locechivalentul ră douăexpoziții pean. mari „Vrem cel maiprobabil va avea castructu și saualecolecționarilor artiștilor terasa șiturnul. Va reuni ale colecții acoperișul, pivnița,podul, grădina, mătoare, îi vor clădirii fi restaurate Fundației Plan ur B. perioada În dui expoziții ample și va fi spațiul orașului, miculpalat baroc va găz dinvechea cetateau făcutparte a B, datorită și zidului care turnului în Praga, Cehă. Republica FranțaMarsilia, Factory, șilaMeet Nosco,a avut încadrulGallery ziții de grup. Rezidențe de creație lanumeroase expo și aparticipat sonale înFranța, Cehia, Germania Pensule. Amaiavut expoziții per SpaceLateral dinFabrica Art de Monument decategoriaMonument A și - - - - - ga lume. și în multe alte instituții din întrea din New Modernă York șiAntwerp din Los Angeles, Muzeele deArtă ContemporanăMuzeul de Artă țiile Centrului Pompidou dinParis, salesuntPicturile incluseîncolec majore șiîncele maivizitate muzee. salefiindprezentaterile în expoziții noscut lanivel internațional, lucră Adrian Ghenieadevenit tot maicu ultimiizece în2013.În ani, la Berlin Cluj Napocaînainte deasestabili șiDesignUniversitatea din deArtă în 1977,Adrian Ghenie astudiat la înlume”.pictură NăscutînBaiaMare la promovarea şcolii româneşti de avut pentru rolulartistic, important semn de „apreciere pentru talentul „Pentru Merit” îngrad deCavaler, în tele IohanniscuOrdinul Naţional fost recent decorat depreședin AdrianPlan Ghenie, B, a artistul va desfășura Fundația activitatea Pop. intre înatribuții”, adeclarat Mihai acum cred căeste momentul să își Plan Bși de laînceputurile Galeriei Fundațiaunor artiști. este veche, Proprietarul încare clădirii își  - - - - - P în ornamente melodice, cuplete, ridicat edificiul componistic, bogat chiar. Pe fondul intrigii străvezii s-a extrem desimplă,reducționistă tor. Concepția este spectacolului după modafacebookului invada cert regia Adei Milea, Svejk în concert zicale. După laClujpenote mu aadus-o Milea în dus-o „voiagiu” șiînbalon;Ada „provinția” înIași,au Bârzoieni pecoana din Chirița au purtat-o spectacole-concerte. dinaltestil muzicalearhicunoscut colul propus deAda alcărei Milea, – nicinuseputea altfel –înspecta cântă tot timpul și devioaiece-i... nără, maisprintenă, maiveseloasă soana Ancăi Hanuemultmaitâ scena Naționalului clujeanînper Matei. întâlnită Chirița recent pe Gheorghiu sau Draga Olteanu- clasice tip Teodor Corban, Miluță voce impunătoare, surprinzătoare de întâmplări comice, ajutată de o cu siguranță șinonșalanțășirul prin vată pretențiilor saleexagerate. împopoțonată în costumație adec celebrăot Bârzoieni, ispăvniceasă de firoscoasa Bârzoi incultăChirița jurul pilonului central reprezentat plindeumorșibungustîn vertij Ansamblul construit scenic eun empatie pentru personajele piesei. țime, delicatețe condescendentă și respiră subiectului, prospeneririi amprenta înti poartă Spectacolul în momentele cheiealeacțiunii. cele” umoristice strecurate cușarm fantezii sonore debordante și „flori rămâne anchilozat întiparele evoluează,ersonajul Chirița nu Anca Hanuconduce personajul Vasile șiMatei Alecsandri Millo , ortografiere modificată șiea Sânziana șiPepeleaSânziana , avem acum,tot în Chiritza încon ------, sală litera onomastica personajelorbogată în îmbrăcat în toreador. altfel, De toată (Leonash) Chirițoaiei îi face curte te are scena încare Matei Rotaru gostită deLeonash. Osclipire apar gura larg deschisăînLulutza, îndră face figură de plângăreață ilară cu pentru travestiți. Sânziana Tarța rock dinzilelenoastrecert elocși căci, nu-iașa,înatmosfera decon șiCornel Blidariu Rigman), Mihnea cuplu comic întravesti (interpreți și Calipsitza, formează unbizar FeteleRăileanu. Chirițoaiei, Aristitza pretat încheieparodică deCornel intre Bârzoi, ei,Grigori consortul vigurosului personajsesituează și persiflante.actualizante În umbra desigurcunuanțeà laAlecsandri, Sunt îi aparțin. „cânticele” joviale interpretate deeașialțiactori de muzical. Parte din partiturile pentru adeveni amuzant personaj din atmosfera retro împovărătoare neconvențională,Chiriță decupată prezență scenică remarcabilă, o ca tonalitate șiambitus. Este o tz ț caînlaptopul care nu are în este transcrisă încaietulde Coana ChiritzalaCluj - - - -

cești cutotul remarcabile. actori împreună cuperformanțele e peplansecund. etotul Muzica astfelconcert imaginat ambientul scenă deJenelMoldovan. Într-un cuecleraj dirijat pe disco-club atmosfera dintr-un declar-obscur mini intermitente creează uneori pentru orchestră, oscară culu Alexandra Constantin. Oplatformă tic înceea ce propune scenografa cor, caatare eleste sumar, schema nu puneprea mare accent pede cântă șidansează. Chritza tiști, componenți aishow-ului sharlatani, desigurtot instrumen Stănilă, cei doicoțcari, numițiaici șiCosmin Dogaru alături deRadu scăpat dindiscotecă,disc-jockey cucăștilaurechi Maxim Miron eun moldovinesc. Gulitzăinterpretat de atașat parodiind distribuției, graiul Ada (înlocdeteorii savante) Milea specialde hazul este scris textul zarea detot personajelor?Oricum, sau se are în vedere internaționali language bar Se vedeSe șisesimte căAda Milea încare toată lumearâde, tastatura românească Adrian Țion TEATRU  ------Foto: Nicu Cherciu 61 STEAUA 4/2019 62 STEAUA 4/2019 Eugenia Sarvari Eugenia Silvia Ghelan In memoriam (cu SilviaPopovici), regia Mugur Vlad in Aulis Silvia GhelaninIfigenia

A în Aulis zat personaje memorabile: Clitemnestra în cu Vlad Mugur, descenă subacăruidirecție areali Silvia Ghelanaavut ocolaborare ieșitădincomun Crin Teodorescu, Alexandru Tatos, DinuCernescu. crat subîndrumarea regizori: unormari Ioan Taub, opreşte aici, dorinţă, din Tennessee Williams. Astfel afost Lady Torrance o neobișnuităafinitate pentru dramaturgia lui Viața uneifemei Mutter Courage către noapte de A.P. Cehov, Mary Tyrone din Cocteau, Anna Petrovna din Al. Kirițescu,laLéonie din trecînd cunaturalețe dela Wanda din întrupat pescenă personajedevenite memorabile, incredibilătatorilor gamădemijloace. printr-o A abordat roluri diferite, foarte aduseînfața spec din Cluj. deouimitoare Actriţă complexitate, eaa care nu-luitămniciodată”. al alchimieisale. care De suntem mereu atrași, pe nedescoperit, care formează misterul existenței ei, viață șipescenă, darpăstrează mereu ceva ascuns, ființei sale. [...] în Ființa SilvieiGhelansedezvăluie senaștelui. [...] Lumina deaici, din adîncurile artei un mersușor, cuodeosebitămobilitate aspiritu ținuta dreaptă, parcă deneclintit, înacelași timpcu musețe, cuprofilul distincție, deefigie greacă, cu defru „Silvia Ghelaneste eaînsăși un spectacol un actor, neașteptate dimensiuni”. șisătransforme,să dezvolte acordînd cuvîntului nu imită pe scenă, nici nu evocă. mulțumește Se rolurile demister șideangoasă.SilviaGhelannici ca acest fel deafisăomarcheze exclusiv pentru stranie,în grelele eităceri, fără onotăparticulară, nalități luminate dinăuntru. Are îngest, încuvînt, nifestă imponderabilele maialesprin uneiperso mai patetic rol. [...]Prezența SilvieiGhelansema în afirmă cea maianodină conversație, cașiîn cel stabili nici cu blazoane, nici cu pergamente; ease de ierișiazi N. Carandino,făcută de criticul sa în cartea „transgresa spre generalitate” Ceuca). (Justin care actrița „aprofunda condiția personajului”, îl din Tîrgu Mureș, înregia luiGheorghe Harag, în în săvîrșită Ranevskaia, Trei surori Cesonia în În finalul cărții sale, finalulcărții În evocare afostO pertinentă atalentului actriței teatrului românesc, Doamna Teatrului Național plecat dintre noi Orfeu îninfern, Orfeu deEuripide, Silviaîn Doamna Goforth din Goforth Doamna Justin Ceuca îiface unadmirabil portet: deA.P. Cehov. asemenea, afost De ode Caligula Amanda din deEugene O’Neill, Anna Fierling din : „Noblețea SilvieiGhelannusepoate de Bertold Brecht sauFemeia deBertold în de Aurel Baranga. Amanifestat Blanche din de Albert Camus sauOlgaîn de Albert

Silvia Ghelan, emblemă a Livada devișini Silvia Ghelan.Eseudespre Menajeria desticlă.  Părinţii teribili Visul Trenul culapte nu mai Nefericitul Platonov Lungul drumalzilei Un tramvai numit deD.R.Popescu, de la Teatrulde Gaițele Gaițele deJean Ifigenia Ifigenia Actori A lu de ------U Cetatea dinsalba for Albă, perlă (încununat de Limanul Nistrului Ștefan districtul Vodă, învecinat cu showman, născutînsatul Crocmaz, Pianist, compozitor, aranjor, dirijor, Belinschi). Dumitru său originar: mai pronunțabilă decât numele întrucât mastică pentru scenă, adoptată acum doarlauncazexponențial: Jazz Context cu multspațiul infimalpaginilor exemplelor înacest sensardepăși muzică, decât în alte domenii. nomenul pare afimaievident în creativitate șiprofesionalism. deoriginalitate,cu sineimpulsuri întrucât loreși a noastră, Șansa România. lucra basarabeni deaputea studiași constă în arta compoziției șiadirijatului. în arta tuției: G.Dima.Aci s-a perfecționat coincidă cu însăși denumirea insti diminutivată aprenumelui săusă altfel,De destinulvrucavarianta lor laAcademia dinCluj. deMuzică aoptat pentru continuareavirtuoz − Muzicescu la ConservatorulGavriil Colegiul deMuzică Dar înainte deasta, dupăstudiilela peDima peste șițări. mări poarte quasi-ireal, talentul nativ avea să-l stalinian). Dinacest spațiu liminar, cu tot sudulprovinciei, din corpul Moldovei, acel fluviu; din păcate decapitată tărețelor lui Ștefan cel Mare de pe ambele dinChișinău−viitorul Dima Belinski (opțiune ono Dima Belinski de la n mare beneficiualeliberării în în mul patrianoastră comună, în spațiul anglo-saxon șansaacordată arti începutul . De aceea,. De mălimitez ți dintre eiauadus Ștefan Neaga anilor1990 prin ucaz prin împreună ș Lista tilor Fe- și e - - -

afinitățile pentru limbajulluiChick nunatele compoziții (ce combinau înfăptui se dovedi imposibilă, Corneliu Stroe. Reunirea acestora Harry Tavitian șipercuționistul Composers’ Orchestra), pianistul (membru notoriu alLondon Jazz bonistul englezAlan Tomlinson Jazzographics care leavusesem, subnumelede Expo 98reușitele reprezentații pe mă gândisem să reiauInițial la viață săvăd misterioasa Portugalie. 20, ținutălaLisabona. Visasem de-o tima Expoziție asecolului Mondială ral alpavilionului delaul României aprogramuluishow caparte cultu Fusesem invitat săsusținacest le rosteam în limba portugheză. mele pe care trat pe poeme de-ale de jazz-poetry,un spectacol cen au acceptat sărealizăm împreună 1998, cei Gagiu. trei În Marius juni Florescunist Mario șipeflautistul pescânteietorul percuțioparteneri claviaturi electronice, avându-i ca tan/alternativ lapianșidiverse Cetatea Albă). Liderulcânta simul puternice tradiții viticole, delângă (după olocalitate omonimă,cu ponistice. GrupulsenumeaShabah exigențelor saleinterpretativ-com cătuit o formație corespunzătoare anii fineluidemileniu, Dimași-aal continuu pânăînzilelenoastre. În sem laAMGD șipecare reușii de Estetica Jazzului,pecare îliniția grupăîn chiarprima aCursului meu să-lamstudent mi-apermis soarta acumulări, acea etapădefertile În in nuși-aneglijat talenteleÎnsă terpretative șiimprovizatorice. minuneadea-șiadaptami , împreună cu trom Când DimaBelinski însă Dima să- revine laCluj ------l

editată de Francesco Martinelli talei consemnate înpaginile monumen acele ale noastre concerte rămân editată la Varșovia). Pentru istorie: internațională a revistei (colegul meu în redacția Duarte la elacasă,pejazzologul Jose amintitului Liman; apoi îl vizitarăm, Tejo-ului, replică occidentală a o inubliabilăexcusie peEstuarul oferit ne-a Ambasadei României Drăgoi, atașatMihai economic al zonă aLisabonei,căcijazzofilul ma noastră descindere înmirifica Brazilia, Ștefan făcurăm Mera); pri nostruambasadorîn și actualul Mihai Zamfir aflau ambasadorul de public(printre se spectatori lumea avu decâștigat: real succes Shabah,toată în compania trio-ului Cred cădinacea escapadălusitan mate textele subsemnatului. prin stru) laideileșisentimentele expri Corea curădăcinile folclorului no The History ofEuropean Jazz The History JAZZ CONTEXT Virgil Mihaiu Virgil Jazz Forum ă - - - - , , ,

63 STEAUA 4/2019 64 STEAUA 4/2019 muzicii clasice jazzului. înspiritul tode detransfigurare agenurilor te, elși-aprezentat originalele me fața uneiaudiențe2017. În încânta seară denovembrieJazzului, într-o vitat specialalCursului deEstetica conving săsusținăunatelier cain mediuintelectual, izbutiisă-l fertil Profitând de revenirea saînacest gajat săpredea deJazz. laModulul al ANMGD, fuan DimaBelinski dinCluj).Cade Muzică doctorand Big Band-uluiAcademiei Naționale cu aceeași devoțiune acordată și Jazz Napocensis, păstorit de Vannai premiu alConcursului Studențesc derului săulefuseseatribuitmarele perioada care colaborase intens cuDima în amenajată deȘtefan Vannai, cel Lacul Fântânele, și „casa jazzului” Occidentali; acolo seaflă,lângă de creație încreierul Carpaților cu cei trei copii ailor, auunrefugiu Todoroi, născută la Chișinău − și − apreciata cântăreață Nicoleta împreună cuadmirabila pot decât săjubilezaflând de adopțiune, Transilvania. Nu legăturile firești cu Provincia sa îșirestabilește 2017 DimaBelinski începândcam osutădețări), din gonistul calculeazăcăavizitat peîntregulturnee Glob(prota 2018). (Equinox Publishing, Sheffield ale uneiasemeneareprezentații, dinamicelor solicitări adecvat competitiv, capabil sărăspundă puse pepicioare unansamblu timp,scurt infatigabilul muzician lider deformație. Apropo: înfoarte spontaneitatea șihumorulnativ), comedy veritabil interpret de stilistice demare efectlapublic, viaturii, maestrualamalgamărilor alcla neașteptate virtuoz direcții: înnăscută semanifestă încele mai piano showman numeroaselor turnee lungul de-a și-a perfecționat-o electrizant, AMNGD, Dimadăduunspectacol Nu demult,Studio laSala a pesteSalt timp:dupălungi Shabah (ipostază ce-i valorifică (ipostază ce-i în postura pecare . Versatilitateasa (acestui grup șili : aceea de sasoție stand-up că, ------bon, Matyas Bereczki/clape, bon, Matyas Tibi Alexandruclarinet, Cristea/trom alto, Stanciuc/sax tenor & Mihai petă, Gheorghe Pardău/flaut &sax jazzmeni: ClaudiuCebotari/trom mobilizându-i pecâțiva dotați prostii. Necunoscută, înacordatele Înfășurate, ca de-oboală Orgii sonore Trântesc detoți pereții plátini grav. Numai prinpărulîncrețit atât de Ca ofemeie cese-arată pudic Ce trage-n joschiloțiideoctav, bemolul trudnic Mi-am rupt degetul micînsi excitații decatran. Și măîmbăt instantaneu de Ca ungolan, îmimoiînclapemâna pe pian. Pulsând luminica vinuldeșertat Iarăși sezbat ca încăpăstru stele E seară. Jazz încuvântat (In memoriamMisha Alperin) ALPERINEMIE Câmpean> Octavian

, până - - - -

pontif alșcolii dirijorale clujene, său student decătre venerabilul mirat elogiile adresate fostului narea protagonistului, num-au briant după chipul și asemă cert, zare era față, cuvântul alesspre personali sau zone geografice.În cazul de tată dindenumirea uneipersoane chestrează” combinațiuena rezul valoare de înălțime, după care „or atribuie fiecărei litere dinalfabeto procedeu o exemplificare ainovativului său frumos,foarte lacaval), precum și (în care pianistulchiarcântă, zițiile proprii, menționez de temperament. Dintre compo moldav, o incendiară dezlănțuire devine, înversiunea emululuisău al săbiilor timpce tumultuosul În rican! savuros latino-ame fundalritmic ALPERIN. Îmi scrieperețetă sec:deficitar de compensatoriu, Dar doctorul, expert înjazz vecin. Mă diagnostichez cuisteria fiind auzirea, Și iară-n clapeînfundându-mi E seară deconcert. regal. Curtate de-alpecinginiibolnav pe trotuar. Scandal divindeperle-alunecate Ah, nu…amadormitcuboxa-n plin Că numaiamdestulă viață-n pat? E seară. Amvisat? de bețiv. De parc-ar fiunbuletin deanalize În somnreobsesiv, În pian,înpiept, încârcă, repetatul pumn Drum printre coarde-și face Cli-ga la-lu-maclap-dasi-da-dum entuziasmați.rii 87 deani,înconsens cuspectato Tudor Sbârcea, ajunslaetatea de La fineleunuiasemenea con Moldova notes &letters de Aram Haceaturian POET’S CORNER .  , prin care, prin Cavalino Dans Dans ------