G. Ibrăileanu (II) G

9 (3 23) / 2014 ISSN 1220 -6350 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 9 771220 635006 G. Ibr ă ileanu (II) de Eugen Simion Diplomaţă ia cultural – cultura dialogului (II) de Michael Metzeltin Dosarul – ca un scrin negru (II) de Paul Cernat Afinităţ i proustiene în proza narativă a lui Anton Holban de Justyna Teodorowicz Denis Diderot et ses premiers lecteurs roumains de Ileana Mihăilă Ion Pillatş i redescoperirea Helladei de Alexandra Ciocârlie Mihai CIMPOI Jacques De DECKER (Belgia) Serge FAUCHEREAU (Franţa) Valeriu IOAN-FRANC Jaime GIL ALUJA (Spania) Klaus HEITMANN (Germania) Radivoje KONSTANTINOVIC (Serbia) Evanghelos MOUTSOPOULOS (Grecia) Nr. 9 ( 3 23) / 2014 Mihail METZELTIN (Austria) Revistă indexată CNCS în categoria B Thierry de MONTBRIAL (Franţa) Maurice NADEAU (Franţa) Eugen SIMION Basarab NICOLESCU director Dumitru ŢEPENEAG Simona GALAŢCHI secretar de redacţie G. Ibră ileanu (II) de Eugen Simion Diplomaţă ia cultural – cultura dialogului (II) de Michael Metzeltin Dosarul – ca un scrin negru (II) Mihaela PINTICĂ de Paul Cernat Afinităţ i proustiene în proza narativă a lui Anton Holban de Justyna Teodorowicz Denis Diderot et ses premiers lecteurs roumains E-mail: edituraexpert@ gmail.com de Ileana Mihăilă Ion Pillatş i redescoperirea Helladei de Alexandra Ciocârlie ISSN (on-line): 2285-5041 CUPRINS 9/2014 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: G. Ibrăileanu (II) G. Ibrăileanu (II) . 3 A GÂNDI EUROPA Michael METZELTIN: Diplomaţia culturală – cultura dialogului (II) The Cultural Diplomacy – The Culture of Dialogue (II) . 24 INTERVIU Oana Soare în dialog cu Bogdan Popescu Oana Soare talking with Bogdan Popescu . 34 CRONICI LITERARE Paul CERNAT: Dosarul – ca un scrin negru (II) The File as a Black Chest of Drawers (II) . 43 COMENTARII Caius Traian DRAGOMIR: Subordonări imposibile Impossible Subordination . 51 Justyna TEODOROWICZ: Afinităţi proustiene în proza narativă a lui Anton Holban – între dragoste şi gelozie Proustian Affinities in Anton Holban’s Narrative Prose – Between Love and Jealousy . 54 Ileana MIHĂILĂ: Denis Diderot et ses premiers lecteurs roumains Denis Diderot şi primii săi cititori români . 61 Alexandra CIOCÂRLIE: Ion Pillat şi redescoperirea Helladei Ion Pillat and the Rediscovery of Hellada . 70 1 CULTURĂ ŞI ECONOMIE Dragoş HUŢULEAC: Percepţia Filosofiei în spaţiul public contemporan The Perception of Philosophy in the Contemporary Public Space . 77 Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plastic Iosif ISER (18811958) Acest numãr a apărut cu sprijinul Primăriei Sector 2 Bucureşti, primar Neculai Onţanu 2 Fragmente critice Eugen SIMION G. Ibrăileanu (II) Abstract Cea dea doua parte a articolului scris de Acad. Eugen Simion despre G. Ibrăileanu începe cu ana liza evoluţiei lui G. Ibrăileanu din momentul scrierii tezei de doctorat, când acesta încearcă săşi fixeze o metodă sociologică proprie. În continuare se observă diminuarea factorului sociologic în progresul lui G. Ibrăileanu, în favoarea criticii estetice complete. Ibrăileanu îşi permite libertăţi de subiectivism în analizele întreprinse. Articolul cotinuă cu prezentarea scriitorilor preferaţi şi repudiaţi de Ibrăileanu, prin prisma obsesiei sale pentru simbolismul căruia îi lipseşte caracterul naţional. Se cercetează răspunsul la întrebarea dacă Ibrăileanu are o teorie despre roman. Eticismul domină gustul lui G. Ibrăileanu pentru estetică. G. Ibrăileanu deplânge lipsa de psihologism în proza românească, astfel încât recomandă proza de analiză din care să nu lipsească simţul creaţiei, dar în care să predomine moderaţia. El crede că valoarea unui prozator este dată de capacitatea de a descrie complexitatea psihologiei feminine. Deşi a rămas un prizonier al mentalităţilor provinciale, simpatia lui Ibrăileanu pentru romanul proustian şi pentru cel rusesc întro epocă în care atenţia tuturor era atrasă de Occident este o dovadă de perspicacitate estetică. În final, articolul se concentrează pe analiza romanului Adela de G. Ibrăileanu. Cuvintecheie: psihologism, estetică, etic, roman, G. Ibrăileanu. The second part of Academician Eugen Simion’s article on G. Ibrăileanu starts analyzing the evolution of G. Ibrăileanu’s work from his PhD thesis, where he tries to set a sociological method of his own. The article further notices the diminution of the sociological factor in G. Ibrăileanu’s pro gression in favor of the full aesthetic criticism. Insertions of subjectivity are caught as liberties taken by G. Ibrăileanu in his analysis. The article presents the G. Ibrăileanu’s preferred and reject ed writers together with his obsession for symbolism lacking national character. An answer to the question if G. Ibrăileanu has a theory on novel is sought. Ethicism dominates G. Ibrăileanu’s taste for aesthetics. G. Ibrăileanu complains about the lack of psychologism in the Romanian prose, there fore he recommends a prose of analysis enticed with a sense of creation where moderation should rule. He thinks that the value of a prose maker is given by the ability to depict the complexity of woman’s psychology. Although he remained a prisoner of provincial mentalities, his sympathy for Proust’s novel and for the Russian novel proves of his aesthetic perspicacity in an epoch where everybody else’s eyes were drawn by the West. The analysis of the article further focuses on Adela, G. Ibrăileanu’s. Keywords: psychologism, aesthetics, ethical, novel, G. Ibrăileanu. Eugen SIMION, Academia Română, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”; Romanian Academy, President of the Philology and Literature Section, Director of The „G. Călinescu” Institute for Literary History and Theory, email: [email protected]. 3 Eugen Simion Pe realul, complexul, contradictoriul Ibrăileanu, cu spiritul lui de fineţe şi reverii le intelectuale surprinzătoare de multe ori, trebuie săl căutăm în Scriitori şi curente (1909), Note şi impresii (1920), Scriitori români şi străini, Studii literare, în cugetările morale din Privind viaţa şi, cum au remarcat chiar şi adversarii lui, în micul roman Adela, opera unui prozator din clasa lui Benjamin Constant trecut prin laboratoarele prozei ruseşti, îndeosebi acelea ale lui Turgheniev. Nam citat până acum teza lui de doctorat (Opera literară a Dlui Vlahuţă, 1912), scriere didactică, tezistă, fără substanţă critică. Ce se poate reţine aici este încercarea tânărului doctorand de aşi fixa o metodă (sociologi că, în esenţă), conspectândui pe criticii şi teoreticienii vremii, determinişti şi impresio nişti, de la Taine la Faguet. Ibrăileanu face teoria mediului şi teoria „oamenilor mari”, exponenţiali, teoria selecţiei şi a variaţiilor întâmplătoare, zice că şcolile, genurile şi şco lile literare sunt, în fond, „forme ale tempe ramentului” şi, subliniind corect importan ţa elementului naţional („specificului”) în literatură, respinge simbolismul pe motiv că ignora frământările vieţii şi nu cultivă valo rile naţionale. Propoziţii ce se vor lipi ca analizează pe zeci de pagini evoluţia perso nişte etichete infamante de numele criticu najului Dan. Impresia, la lectura acestui stu lui: „Scriitorii noştri, careşi zic simbolişti, diu şcolăresc, este că autorul încearcă să sunt, şi ca scriitori, şi ca oameni, străini de determine, cu mari eforturi intelectuale şi orice preocupări so ciale şi naţionale, străini cu o bibliografie teoretică bogată şi inutilă, de orice curente care agită societatea româ splendorile mediocrităţii literare. Ar fi reu nească. Ei sunt, socialmente, nişte izo laţi. şit dacă nar fi folosit stilul grav, stilul pro Simbolismul nu e numai o chestiune esteti fund, simpatizant, ci mobilităţile şi facilităţi că. Sim bolismul e şi o atitudine în faţa vieţii. le stilului ironic. Iar atitudinea simboliştilor e ignorarea sau * chiar dispreţuirea frămân tărilor vieţii.” În Scriitori şi curente respinge postumele După această introducere teoretică ne lui Eminescu (operaţie curioasă), apără convingătoare şi relativ tardivă la începutul morala din povestirile lui Sadoveanu, com modernităţii criticii româneşti, Ibrăileanu bătând pe excesivul, bizarul Sanielevici analizează Concepţia filosofică a lui Vlahuţă, (poziţia critică este aici pozitivă) şi laudă cauzele pesimismului, optimismul umanitar şi progresul de obiectivitate al prozatorului în se întreabă dacă Vlahuţă a fost sau nu sin Însemnările lui Neculai Manea. Criticul folo cer, dacă este trist şi de ce, dacă este sau nu seşte, totuşi, puţin şi fără multă îndemâna schopenhauerian etc. Chestiuni din afara re, criteriile estetice în analiza operei. Este literaturii, întrebări inutile în critică. Aflăm atras mai ales de aspectul moral al ficţiunii că Vlahuţă este sincer şi că versurile lui au şi face cu mai mare plăcere analiza adulte „o gradaţie de la mai puternic la mai slab”. rului în viaţa de toate zilele decât analiza În proză, Vlahuţă este „un psiholog de epicii care descrie adulterul, subiect, dealt forţă” şi, ca să dovedească acest fapt, criticul minteri, etern în literatură. În aproximativ 4 G. Ibrăileanu (II) 50 de pagini prezintă, apoi, volume precum înseamnă că un personaj de roman este ana În lumea dreptăţii de Ion Al. Brătescu lizat şi judecat şi în funcţie de etica lui. Prilej Voineşti. O reconstituire molcomă, lungă ca pentru analist de a remarca, de pildă, în Ana o zi de vară, puţin relevantă critic. „Liniş Karenina, că „iubirea lor vinovată [iubire tea” ar fi criteriul fericirii în viziunea eroilor dintre Ana şi Vronski] nu poate fi fericită” acestui prozator. Liniştea,

Load more