Strategia Pentru Dezvoltare Sustenabilă a Orașului Tălmaciu 2014-2020

STRATEGIA PENTRU DEZVOLTARE SUSTENABILĂ A ORAȘULUI TĂLMACIU

2014-2020

CUPRINS

ORAȘUL TĂLMACIU – CADRU GENERAL...... 1 ORAŞUL TĂLMACIU – O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ...... 3 ZONE PROTEJATE...... 6 PATRIMONIU CONSTRUIT, NATURAL ŞI IMATERIAL...... 9 PERSONALITĂŢI MARCANTE...... 10 REPERE STRUCTURALE...... 11 PROFIL PREDOMINANT AL LOCALITĂŢII...... 11 STABILIREA ŞI DELIMITAREA ZONELOR DE RISC NATURAL...... 23 ZONE CRITICE...... 27 DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ...... 34 ACTIVITĂŢI ECONOMICE, UTILIZAREA TERENURILOR...... 36 STAREA FACTORILOR DE MEDIU ...... 39 ORAŞUL TĂLMACIU - STUDIU SOCIO-DEMOGRAFIC...... 45 FACTORI EXOGENI...... 45 FACTORI ENDOGENI...... 47 RESURSA UMANĂ 48 REPERE PRIVIND EVOLUŢIA POPULAŢIEI DIN TĂLMACIU ÎN PERIOADA 1920 -2009... 49 STRUCTURA POPULAŢIEI ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ ŞI SEX...... 51 INDICATORI AI CALITĂŢII VIEŢII. EVOLUŢIE TERITORIALĂ, LOCUIRE, DOTĂRI EDILITARE...... 66 ÎNVĂŢĂMÂNT ȘI SĂNĂTATE...... 72 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PROFILULUI ECONOMIC ÎN ORAŞUL TĂLMACIU...... 76 RAPORT DE ACTIVITATE AL POLIŢIEI LOCALE TĂLMACIU...... 80 PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE A ORAȘULUI TĂLMACIU...... 89 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTĂRII SUSTENABILE A ORAŞULUI TĂLMACIU - JUDEŢUL SIBIU...... 95 INVESTIGARE SOCIOLOGICĂ PE CETĂŢENI/GOSPODĂRII...... 95 MODEL CHESTIONAR...... 121 DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A DEZVOLTĂRII DURABILE...... 140 INSTRUMENTE ŞI ABORDĂRI ALE POLITICILOR TRANSVERSALE (INTERSECTORIALE).... 148 INSTRUMENTE FINANCIARE ŞI ECONOMICE...... 149 STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI ORIZONTURI 2013-2020-2030...... 150 CAPITALUL NATURAL...... 150 CAPITALUL ANTROPIC...... 158 CAPITALUL UMAN...... 163 CAPITALUL SOCIAL...... 167 INSTRUMENTE FINANCIARE ŞI ECONOMICE...... 170 IMPLEMENTAREA AGENDEI LOCALE PENTRU SECOLUL XXI (AL-21)...... 173 CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE; DEZVOLTAREA DURABILĂ CA MĂSURĂ A EFICIENŢEI GUVERNĂRII ŞI A CALITĂŢII POLITICILOR PUBLICE...... 175 REPERE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2012 – 2016 ŞI DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2017 – 2020...... 180 OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE JUDEŢULUI SIBIU, PE TERMEN SCURT 2010 – 2013 ŞI TERMEN MEDIU 2014 – 2020...... 180 ANALIZA SWOT LA NIVELUL ORAȘULUI TĂLMACIU……………………………………...… 197 RECOMANDĂRI POLITICE PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A COMUNITĂŢII TĂLMACIU...... 201 DIRECŢII DE ACŢIUNE CUM VĂD CETĂŢENII ORAŞULUI TĂLMACIU, DEZVOLTAREA COMUNITĂŢII?...... 201 DIAGNOSTIC GENERAL ŞI PROSPECTIV. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII...... 205 CADRUL FIZIC...... 205 CADRUL ECONOMIC...... 206 CADRUL SOCIAL...... 207 OBIECTIVUL MAJOR AL STRATEGIEI...... 208 MISIUNEA PRIMĂRIEI TĂLMACIU, 2014-2020...... 210 VIZIUNEA...... 211 VALORILE PRIMĂRIEI TĂLMACIU...... 212 OBIECTIVELE PRIMĂRIEI TĂLMACIU – DIMENSIUNI...... 212 RAPORT DE INVESTIŢII, ORAŞUL TĂLMACIU, 2011-2014...... 214 OBIECTIVE STRATEGICE...... 221 CADRUL NATURAL ŞI MEDIUL ...... 221 PATRIMONIUL NATURAL ...... 225 PATRIMONIUL CONSTRUIT...... 227 TURISMUL – UN VECTOR IMPORTANT AL PĂSTRĂRII ŞI CREŞTERII PATRIMONIULUI LOCAL...... 230 FINALIZAREA LUCRĂRILOR DE INFRASTRUCTURĂ...... 236 CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ ŞI DE SERVICII URBANE, SECURITATE DEMOGRAFICĂ...... 237 EFICIENŢĂ ENERGETICĂ – UN CAPITOL CONSACRAT AL UE...... 237 LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROPUSE PENTRU PERIOADA 2015-2020 - (MII LEI) -...... 239 ETAPIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII, 2015-2020...... 240

ORAŞUL TĂLMACIU - cadru general -

Teritoriul oraşului Tălmaciu se află în partea de sud a judeţului Sibiu şi cuprinde localităţile Tălmaciu, Tălmacel şi Colonia Tălmaciu (Tălmaciu 2). Oraşul este situat pe malul drept al râului Cibin, iar satul Tălmacel este pe un afluent din dreapta Cibinului. Înspre vest localitatea este delimitată de DN 1. Localitatea s-a dezvoltat pe malul drept al Cibinului fiind traversată de drumul care leagă Sibiul de Turnu Roşu, respectiv Muntenia, la confluenţa râului Sadu cu Cibinul. Oraşul Tălmaciu aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Sibiu. Centrul oraşului se află la intersecţia paralelei 45º40'00" latitudine nordică cu meridianul 24º15'41" longitudine estică. Teritoriul administrativ al oraşului Tălmaciu este împărţit în două zone distincte, o zonă situată pe malul drept al Oltului care cuprinde localităţile Tălmaciu, Tălmăcel şi Tălmaciu 2 şi o zonă montană situată în munţii Lotrului.  Oraşul Tălmaciu - centru administrativ, are o populaţie de 7.453 locuitori, se află la o distanţă de 18 km de municipiul Sibiu, în direcţia Râmnicu Vâlcea pe DN 7 la confluenţa râului Cibin cu râul Sadu, afluenţi ai râului Olt.  Tălmaciu II dezvoltat de-a lungul Drumului Naţional 7 (DN7), este un trup intravilan situat la 2 Km nord de oraşul Tălmaciu care conţine o unitate industrială şi o zonă de locuinţe sociale pentru cei care lucrează aici. Între Tălmaciu şi Tălmaciu II s-a realizat o zona de servicii şi industrie care va fi mai bine detaliată în cadrul PUG (2011).  Satul Tălmăcel dezvoltat pe Valea Tălmăcelului, este un sat cu specific românesc la 3 km de Tălmaciu într-o zonă de munte. Specificul rural, tradiţional s-a păstrat în mare parte. Zona fiind compusă din locuinţe

2 mici P şi P+1, amplasate pe loturi de dimensiuni reduse (aşa cum permite relieful), de-a lungul drumurilor înguste adiacente celor 3 cursuri de apă ce străbat satul. În centru se află biserica Ortodoxă, monument istoric clasa B şi Căminul Cultural. În prezent satul se mai dezvoltă şi dintr-o altă perspectivă, cea a turismului care se află în creştere.  Podu Olt este un trup intravilan în apropierea staţiei CFR cu acelaşi nume, de 1,5 ha popus prin noul PUG ca zonă de,,case de vacanţă”. Tălmaciu Zona centrală se compune din clădirea primăriei, a notariatului, a morii, a casei parohiale evanghelice, a bisericii evanghelice şi a casei de cultură. Zona este parcursă de râul Morii din direcţia de Nord-Vest spre Sud-Vest. Clădirea cea mai veche este biserica evanghelică, iniţial o bazilică romanică din secolul al 13-lea. Casa parohială evanghelică este o construcţie din prima jumătate a secolului al 18-lea, fiind monument istoric. Celelalte case, primăria şi casa de cultură, sunt construcţii de sec. XX. O clădire mai veche este şcoala din partea de Nord a bisericii evanghelice. Moara, care iniţial a fost o moară cu acţiune hidraulică, a fost masiv transformată, astfel cădirea are specific arhitectural de sec. XX. În spatele morii, de-a lungul Pârâului Morii se va putea amenaja un spaţiu verde. În privinţa unor clădiri cu valoare ambientală, se remarcă casele din strada Mihai Viteazul de la numerele 30, 32, 46, 48, 62, 70, numărul 8 de pe strada Ioan Lebel, numerele 10, 34, 11 de pe str. Ştefan Ludwig Roth, grupul de case nr. 6, 8, 10 de pe strada Nicolae Bălcescu, clădirea notariatului de la nr. 29 şi clădirea 289 din stradă Bălcescu. O altă clădire interesantă este cea de la nr. 11. De menţionat sunt clădirile nr. 8, 10, 15 de pe strada Cetăţii.

Oraşul Tălmaciu – O perspectivă istorică1 - Localitatea este menţionată documentar prima dată în 1265, când contele din „Tolmach‖ obţine confirmarea regelui pentru „terra Loysta‖; - În 1319, Tălmaciu este în proprietatea greavilor Nikolaesi Joan din Tălmaciu; - Între 1332 si 1335 preotul Christianus din Tălmaciu plăteşte impozit papei. Popia se afla pe teritoriul Prepoziturii Sibiene; -1339: Un juriu condus de greavi decide în litigiul dintre Tălmaciu şi Şelimbăr. - În 1369, voievodul Vlaicu al Munteniei incendiază mănăstirea Sf. Nicolae din Tălmaciu. În documente,Tălmaciu este denumit oraş şi centru al comitatului.

1Studiu delimitare zone protejate și regulamentul local de urbanism orașul Tălmaciu, județul Sibiu. 3 - Între 1369 şi 1370 se construieşte în Sud-Est de Tălmaciu cetatea Coroana Teritoriului Landskrone; - În 1383 apărarea graniţei dintre Tălmaciu şi Sălişte este preluată de românii din scaunul Sibiului; - În 1412 într-un document privind litigiul dintre Tălmaciu şi Şelimbăr, Tălmaciu este denumit "oppidum Tolmats"; - 1453: Regele Ladislau donează saşilor din cele Şapte Scaune tîrgul Tălmaciu împreuna cu scaunul Tălmaciu, Cetatea Landskrone, Cetatea Lotrului şi Turnul Roşu. - 1460: localitatea este incendiată de Vlad Ţepes; - Între 1535 şi 1539 Tălmaciu este ocupat de Stephan Majlath, unul dintre supuşii lui Ioan Zîpolya; - 1539: oraşul Sibiu cumpără Tălmaciu cu 2000 de florini; - 1553: este menţionată o manufactură de sticlă în Tălmaciu; - 1572: în Tălmaciu locuiesc 77 de gospodari; - 1573: voievodul Stefan Bathory permite ca oraşul Sibiu să construiască o moară de hârtie pe teritoriul Tălmaciului; - 1584: în Tălmaciu este menţionat un atelier de fierărie; - 1721: casele din Tălmaciu sunt parţial din piatră, pe de altă parte sunt multe case construite din lemn. În localitate se găseşte o curte nobiliară în proprietatea lui Jacob Abrahami din Sibiu. - În 1817 împaratul Francisc I vizitează Tălmaciu.

Tălmăcel Satul este situat la 3km Sud-Est de Tălmaciu. - În 1453, regele donează Tălmaciu, cetatea Lotrului şi satele adiacente juzilor celor Şapte Scaune. Este menţionat Tălmăcel „Kystholmach‖; - Cneazul din Tălmăcel plăteşte impozit Provinciei Sibiene; - În 1508, în Tălmăcel sunt 10 gospodării; - în satul Tălmăcel a trăit notarul Smighelski, tatăl marelui pictor Octavian Smighelski.

Monumente clasate din lista monumentelor istorice din judeţul Sibiu În lista MCC apar două poziţii nominalizate din oraşul Tălmaciu şi Tălmăcel, şi anume:  SB-II-m-B-12569 Casa parohială evanghelică, oraş TĂLMACIU; Str. Bălcescu Nicolae 113 1719 TĂLMACIU  SB-II-m-A-12568 Biserica „Cuvioasa Paraschiva‖, sat TĂLMĂCEL; Str. Bisericii 284 1777-1779 TĂLMACIU Casa parohială evanghelică împreună cu biserica evanghelică Casa parohială evanghelică din Tălmaciu face parte dintr-un ansamblu de clădiri amplasate în partea de sud a localităţii pe malul stâng al Pârâului Morii înainte de vărsarea sa în râul Cibin. Având în vedere că biserica din acest ansamblu este mai veche decât casa parohială se impune studierea acestui monument istoric în contextul întregului ansamblu. În sec. XIII este construită în Tălmaciu o bazilică romanică, de la care se păstrează părţile inferioare ale zidurilor bisericii, arcul triumfal şi pilonii dintre nava principală şi colaterale, fundaţiile colateralelor şi navele laterale. În 1429 este menţionată biserica ca „parochialis ecclesiae in Talmucz‖. 1503 - Se acordă din fondul celor şapte scaune lucrări de construcţii la biserica din Tălmaciu. 1507 - Aceeaşi sursă acordă bani pentru ţiglele acoperişului şi lucrări de dulgherie. 1520 - Provincia Sibiană acordă sprijin pentru lucrări la fortificaţiile bisericii. 1713 - Magistratul din Sibiu permite ca cetăţenii din Tălmaciu să adune bani pentru repararea bisericii în Sibiu. Între 1818-1825 turnul capătă înfăţişarea de astăzi. Turnul clopotniţă are la primul etaj un ancadrament de uşă cu arc ogival. 1829-1831 - Biserica este transformată radical. Noile ferestre au închiderea superioară sub formă de arc, nava principală are un tavan drept, iar navele laterale obţin bolţi avelă, despărţite de arce dublouri. Peste navele laterale se construiesc empore. Lucrările sunt menţionate într-un tablou votiv în limba latină pe prima pereche de piloni. Amvonul este zidit şi poate fi datat 1831. Orga este datată 1810 şi a fost realizată de Melchior Achxs. A fost transformată în 1926 de firma Wegenstein. 5 În turn se află două clopote datate 1783 şi 1925. Altarul baroc din sec. 17. prezintă un crucifix flancat de câte trei coroane. În predella este prezentată Cina cea de Taină. Lucrări de reparaţii sunt executate în 1942, iar în 1965 este transformată sacristia. În jurul bisericii se remarcă resturi ale unei incinte ovale. Zidăria incintei este din piatră de râu şi piatră spartă, şi poate fi datată prin analogie cu alte incinte din zonă în sec. XIV. O mănăstire menţionată în 1369 era amplasată în colţul format din strada Principală şi strada Lungă. Un turn rotund de la acest edificiu s-a păstrat până în 1911. În 1718 casa parohială este distrusă de un incendiu. Ea a fost reconstruită în 1719 în forma actuală. În 1523 şi 1525 este amintit un învăţător în Tălmaciu. În 1881 între biserica şi casa parohială este amenajată o şcoală nouă prin transformarea şi adăugirea unor noi spaţii la clădirea celor şapte juzi. Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Tălmăcel Biserica a fost construită pe locul unei biserici de lemn în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Fundaţia a fost zidită în 1777. Corul bisericii este boltit semicilindric şi se închide cu o calotă cu penetraţii. Naosul este acoperit cu două cupole din zidărie de cărămidă, care reazemă pe arce dublouri. Pronaosul este boltit semicilindric şi are în dreptul turlei o mică cupolă. Pictura în frescă de o valoare deosebită a fost terminată în 1886 de către Oprea din Poplaca şi Pantelimon. În 1972 au fost executate ample lucrări de restaurare şi întreţinere la acoperişul bisericii şi turnul clopotniţă.

Zone Protejate Tălmaciu Pentru evaluarea generală a zonelor protejate şi implicit conservarea şi folosinţa lor trebuie avute în vedere considerente de natură istorică, etnografică, urbanistică şi estetică. Ansamblurile istorice se compun din construcţii individuale, locuinţe, spaţii publice, părţi ale patrimoniului construit, precum şi elemente de peisaj, cimitire şi grădini. Un ansamblu poate fi valoros datorită arhitecturii, al valorii ambientale sau de peisaj. Acest concept cuprinde mai mult decât înţelesul tradiţional al termenului, ea cuprinde toate elementele cu încărcătură istorică, reţeaua stradală, imagini de străzi, silueta localităţii, ansambluri de construcţii şi cartiere, aliniament stradal, ansambluri arhitectonice. În contextul revoluţiei tehnice după cel de al doilea război mondial, în Transivania s-au păstrat structuri rurale istorice de un deosebit interes. În aceste zone s- 6 a păstrat parcelarul istoric fără schimbări esenţiale. Desigur, asistăm la o înlocuire în mare măsură a clădirilor vechi cu clădiri noi care numai într-o măsură mai mică sau mai mare se încadrează în contextul istoric. Clădirile noi nu mai au proporţiile celor vechi, iar la cele vechi sunt înlocuite elemente importante cum ar fi ferestre, uşi, învelitori etc. Studiul unor hărţi vechi cum ar fi hărţile austriece ale Transilvaniei din 1780- 90 (Ridica-rea Iosefină), 1810-1840 (Ridicarea Franciscană) şi 1880-1914 (Ridicarea Francesco-Iosefină), permit identificarea nucleului istoric şi evoluţia lui în ultimele trei secole. Zona protejată propusă pentru Tălmaciu este delimitată în partea de est de Râul Cibin şi în partea de vest de traseul căii ferate Sibiu-Braşov. Principalele străzi din acest perimetru sunt str. Mihai Viteazu în direcţie nord-sud, strada Stephan Ludwig Roth în direcţie nordvest-sudest, str. Nicolae Bălcescu cu un traseu curb de la nord spre vest. În acest perimetru găsim străzile Înfrăţirii, Ioan Lebel, strada Cetăţii, strada Pieţii şi începuturile străzilor Cibinului şi Samuel Micu. Partea centrală ce urmeaza să aibă un regim special cuprinde Biserica şi Casa Parohială Evanghelică, Moara, şcoala veche, Casa de Cultură şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Primăria şi Notariatul şi o zona verde de-a lungul Pârâului Morii. În aceasta zonă se păstrează în mare parte parcelarea iniţială. În privinţa tipului de case din zona istorică din Tălmaciu găsim atât case aşezate perpendicular sau paralel cu strada. Cele cu pinion către stradă au în general două, câteodată trei ferestre în faţada principală, au pinion triunghiular sau teşit, în multe cazuri cu decoraţie de stuc. Majoritatea caselor au pivniţe şi parter înalt. Acoperişurile au şarpante din lemn şi învelitoare de ţiglă din solzi de ceramică. De multe ori curtea este delimitată către stradă de o poartă boltită în arc semicircular sau în mâner de coş, având pe lângă poartă o portiţă pentru accesul pietonal. Casele realizate în ultimii 20 de ani sunt mult mai mari faţă de cele vechi având multe elemente străine în contextul urban istoric: balcoane, logii ferestre mari, lucarne mari, acoperişuri foarte jucate etc. Se păstrează în această zonă grupuri de 2-5 case cu specific istoric, dacă facem abstracţie de detalii moderne cum ar fi ferestrele din aluminiu sau material plastic. Se observă că puterea economică a unor locuitori ai oraşului a dus la ample lucrări de reabilitare: mansardări, supraetajări şi construirea unor case noi – parter, plus unu sau două etaje sau mansarde într-o arhitectura nespecifică zonei. Biserica ortodoxă care se află în partea de nord a zonei protejate este o 7 construcţie probablil din perioada interbelică, care nu preia elemente ale arhitecturii tradiţionale din zonă. Sunt de menţionat anumite case de valoare ambientală construite în general în secolele XVIII şi XIX. Astfel menţionăm în strada Mihai Viteazul casele de la numerele 30-32, 46, 48, strada Johann Lebel nr. 8, str. Stephan Ludwig Roth nr. 1, 3, 5, 10, 14, 34, str. Nicolae Bălcescu nr. 30-38, str. Cetăţii numerele 8 ţi 16. Valoare ambientală prezintă şi cele două cimitire ortodox şi evanghelic, inclusiv cele două porţi de intrare.

Tălmăcel Satul este situat la afluenţa a două pîraie, care se unesc într-un afluent din stânga Cibinului. Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva este situată pe un promontoriu dintre cele doua pâraie Râuşor şi Tălmăcuţ. Parcelarea satului se deosebeşte de parcelarea din Tălmaciu, având parcele mult mai mici şi construcţii, care ocupă mare parte din parcele. Reţeaua stradală este sinuoasă urmărind curbele de nivel, creându-se astfel în zona centrală a satului fronturi continue de case şi porţi. Găsim în sat case parter cu soclu înalt cu latură scurtă către stradă, avînd pinion triunghiular sau mai nou acoperiş în patru ape. Acoperişurile au şarpante de lemn şi învelitoare de ţiglă solzi ceramică. Învelitori din sită sunt foarte rare. Casele vechi au câte două ferestre în faţada principală şi au fost construite în secolele XVIII şi XIX. Sunt relativ puţine case cu straşină paralelă cu strada. Porţile sunt boltite cu arc semicircular sau mâner de coş. Se remarcă un procentaj mare de case noi - parter etaj sau parter cu mansardă-, care nu se încadrează în arhitectura tradiţională. O construcţie din curtea pensiunii "Rustic", în apropierea de biserica ortodoxă este deosebit de agresivă faţă de contextul istoric, de asemenea o pensiune pe strada Tălmăcuţ (nr. 144). Clădirea Căminului Cultural, cu toate că ocupă o suprafaţă mai mare decât alte clădiri învecinate, prin volumetrie şi prin faptul că este aşezat în vale se încadrează mai bine în contextul satului. Se pot identifica mai multe case de valoare ambientală în strada Tălmăcuţ la numerele 45, 46, 27 şi 146, în strada Râului la numerele 167-170, 150, 158, 159 (datată 1913). Casa Dispensarului şi Poliţiei (nr. 296) are o arhitectură modernă fără să găsească o apropiere de arhitectura istorică. În strada Morii, în partea de est a satului, se află casa nr. 418, aşezată paralel cu strada în direcţie est-vest, are pinioane teşite cu decoraţie de stucatură în care apare data 1880. Se remarcă două grupuri de case cu valoare ambientală la numerele 441-443 şi 283-285. Centrul localităţii este dominat de monumentul istoric, biserica Cuvioasa Paraschiva, monument realizat în secolul 18. Se remarcă casele vechi din strada 8 Râului, de la numerele 46, 48, 63, iar de pe strada Tălmăcuţ la numerele 55, 85. O casă interesantă se află în strada Morii la numărul 185. Alte case interesante sunt la numerele 58, 59, 60. Trebuie spus că valoarea ambientală a acestui sat deosebit de interesant, este în mare parte compromisă prin câteva construcţii realizate în ultimii 20 de ani, cum ar fi o casă în curtea pensiunii Rustic, sau casa de pe strada Tălmăcuţ nr. 46. Se impune o disciplină mult mai severă în privinţa tratării faţadelor, a volumelor de construcţii noi şi a decoraţiilor caselor.

Patrimoniu construit, natural şi imaterial Patrimoniu construit: Pe lângă cele două monumente istorice cuprinse in lista LMI se propune a mai fi clasate şi Biserica Evanghelică (fostă catolică), reamenajată în perioada1829-1831 precum şi cetatea Landskrone(Coroana Ţării), contruită în secolul XIV(1369-1370), declasată la începutul anilor 2000 dintr-o eroare materială. La vremea ridicării ei aceasta era una dintre cele mai mari din Transilvania. De asemenea se propune marcarea zonei în care a existat mănăstirea Sf. Nicolaus, menţionată în anul 1367 (645 de ani de la atestare) în care a fost distrusă de voievodul muntean Vladislav-Vlaicu. Un turn rotund al acesteia s-a păstrat până în anul 1911. Demn de interes ar fi marcarea cu panouri indicatoare a drumului roman ce trecea pe actualul teritoriu administrativ al oraşului Tălmaciu şi pe care s-a construit ulterior Via Carolina, rută ce unea Ţara Românească de Transilvania după înglobarea acestea în cadrul Imperiului Habsburgic la 1691. Cel mai important proiect în domeniul patrimoniului ar fi realizarea unui muzeu(al patrimoniului istoric, etnografic şi industrial) al întregii zone(chiar a scaunului filial Tălmaciu, apărut în anul 1953) care să cuprindă elemente de viată socio-economică şi spirituală specifice zonei şi localităţilor adiacente: Tălmaciu, Tălmacel, Racoviţa, Sebeşul de Sus, Turnu Roşu, Sebeşul de Jos şi Boiţa. Acest muzeu va trebui să cuprindă şi aspecte ale exploatării şi prelucrării lemnului (veche îndeletnicire a locuitorilor zonei). În acest sens este grăitor faptul că în perioada celui de al doilea război mondial în Tălmaciu funcţionau 42 de gatere, localitatea deţinând locul I în lume în ceea ce priveşte acest domeniu. Aşezământul muzeal va trebui să reliefeze şi imagini din activitatea celor două societăţi de exploatare a lemnului: Feltrineli (înfiinţată în 1906) şi Ofa (Societatea Regnicolară, înfiinţată la sfârşitul secolului XX ) Patrimoniu natural: Rezervaţia ‖Şuvara Saşilor‖ Patrimoniu imaterial: obiceiul, unic în ţară, intitulat ‖Udatul Ionilor‖- ce are loc în fiecare zi de 7 ianuarie(Sf. Ioan) 9 Personalităţi marcante care s-au născut sau care ş-au pus amprenta asupra localităţii Tălmaciului:

1. JOHANNES LEBEL (1490-1566) Umanistul şi preotul Johannes Lebel s-a născut la Bistriţa, dar numele lui este legat de localitatea Tălmaciu începând cu anul 1535 când este numit predicator în localitate. În poemul său, în versuri, ‖De oppido Talmus Carmen Historicum‖ el descrie viaţa micului târg din apropierea Sibiului. Liceul din localitate îi poartă numele. 2. ADOLF ARMBRUSTER (1941-2001) Adolf Armbruster a fost un om al locului. S-a născut şi a făcut şcola generală la Tălmaciu, liceul la Sibiu şi apoi Facultatea de Istorie la Bucureşti. Pasionat de istorie a scris lucrări complete: ‖Romanitatea românilor‖ ‖Dicţionar diplomatic‖, ‖Cronicarii români despre saşii transilvăneni‖, ‖Dacoromano-Saxonica‖, numeroase articole, traduceri. Căsătorit cu reputata soprană Viorica Cortez, îşi găseşte sfârşitul într-un groaznic accident de circulaţie în noaptea Învierii, când se întorcea de la Iaşi împreună cu soţia sa. 3. P.S.dr. VISARION RĂŞINĂREANUL Prea Sfinţitul Visarion s-a născut la data de 19 octombrie 1959, în localitatea Tălmaciu, judeţul Sibiu. Şef de promoţie la Facultatea de Teologie din Sibiu, şi-a luat în anul 1986 licenţa cu lucrarea ‖Biserica Ortodoxă Română văzută de călătorii străini (sec. XV-XIX)‖, realizată sub îndrumarea pr.prof.dr. Mircea Păcurariu. A urmat cursurile de doctorat în cadrul aceleaşi facutăţi, pentru ca în perioada 1994-1997 să urmeze studii de teologie şi filosofie la Atena. Pe data de 5 mai 1989 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus de către regretatul mitropolit Antonie Plămădeală.În luna august a aceluiaşi an a fost hirotonit ierodiacon şi apoi, în octombrie 1997, ieromonarh în Catedrala Ortodoxă Română din Cluj, de către Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu Anania al Vadului, Feleacului şi Clujului. A fost ridicat la treapta de arhiereu pe data de 12 octombrie 1997, slujba de hirotonie având loc în Catedrala Reântregirii din Alba Iulia. P.S. Visarion Răşinăreanul este autorul a trei cărţi şi a peste 150 de articole şi studii care au apărut în diferite publicaţii de specialitate. Astăzi este episcop de Tulcea. 10

Repere structurale

Oraşul Tălmaciu  Suprafaţa totală a teritoriului administrativ a oraşului Tălmaciu este de: - 18.453 ha, conform date OCPI; - 18.515 ha - conform date statistice INS – fişa localităţii.  Suprafaţa terenului intravilan existent - 381,6 ha.  Număr locuitori: 6905 populaţie stabilă, la nivelul anului 2011, conform datelor RPL 2011  Date statistice INS – Fişa localităţii - nivel 2009:

- Lungimea totală a străzilor orăşeneşti: 21 km, din care 7 km - străzi modernizate (date statistice). - Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile – 17km; - Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile - 5.200 mc/zi; - Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - 700.000 mc din care: distribuită consumatorilor uz casnic - 622.000 mc; - Energia termică distribuită - 5.379 Gcal.; - Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare - 2,5 km; - Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor - 34,5 km; - Gaze naturale distribuite - 3.701.000 mc, din care pentru uz casnic - 1.763.000 mc.

Profil predominant al localităţii: profil economic diversificat, rezultat din valorificarea resurselor materiale şi umane existente, orientarea investiţilor spre activităţi de producţie, dar şi acoperirea unor servicii solicitate de locuitorii oraşului. Principalele caracteristici ale profilului economic al oraşului Tălmaciu sunt: - industria; - comerţul; - agricultura; - turismul.  Industria şi comerţul În oraşul Tălmaciu sunt înregistrate peste 230 de societăţi comerciale având un obiect de activitate foarte diversificat. Viabile însă, având în vedere cifra de afaceri

11 declarată de acestea la începtul anului 2009 erau cca. 150. Pentru a contura profilul economic al oraşului s-au avut în vedere societăţile comerciale care au o cifră de afaceri mai mare de 1000 mii lei şi un aport semnificativ în crearea de locuri de muncă. Conform datelor din Raportul anual privind starea economico-socială a oraşului Tălmaciu pe anul 2009, cele mai importante societăţi comerciale din Tălmaciu, sub aspectul locurilor de muncă asigurate erau următoarele: - S.C. FAURECIA SEATING S.A. – producţie huse - 856 angajaţi; - S.C. ROMANOFIR S.A. – producţie aţă - 172 angajaţi; - S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. - exploatarea şi prelucrarea lemnului - 166 angajaţi; - S.C. VITOSA S.R.L. – panificaţie - 52 angajaţi; - S.C. WOODSTOCK S.R.L. - atelier mecanic lemn - 48 angajaţi; - S.C. LANCO S.R.L. – confecţionat corturi - 42 angajaţi; - S.C. SILVA GRUP - prelucrare lemn - 41 angajaţi; - S.C. NICODOR S.R.L. - transport - 34 angajaţi; - S.C. LA FANTANA S.R.L. - îmbuteliere apă plată - 32 angajaţi; - S.C. SCANIA-SERV S.R.L. - mecanic, service auto - 25 angajaţi; - S.C. BASARAB S.R.L. – comerţ - 22 angajaţi; - S.C. ACSTAL S.A. - prestări servicii - 20 angajaţi; - S.C. DOINA PROD S.R.L. – panificaţie - 18 angajaţi.

 Agricultura Suprafaţa agricolă a oraşului Tălmaciu, dupa desprinderea comunei Boiţa, a totalizat 5920 ha. Procentual, suprafaţa arabilă ocupă 17%, suprafaţa de fâneţe 29%, iar păşunile 54%.  Turismul Potenţialul turistic al oraşului Tălmaciu având drept constituent de bază situarea sa geografică este o resură valorificabilă economic. Indicatorii principali ai activităţii turistice, prezentaţi în dinamica lor în perioada 2004 - 2009, reliefează, pe de o parte un declin survenit după anul 2007, a cărui semnificaţie este resimţirea crizei economice, iar pe de altă parte, faptul că, într-o viziune de perspectivă, există posibilităţi reale de dezvoltare ale acestei activităţi. Specificul dezvoltării turistice previzibile a oraşului Tălmaciu se concretizează în „turismul de popas” pentru transportatorii de cursa lungă, dar şi pentru celelalte categorii de participanţi la traficul rutier şi în „turismul de week-end” pentru locuitorii Sibiului. 12

Căi de comunicaţie  Circulaţia carosabilă Reţeaua de străzi are o configuraţie de tip radial, cu două direcţii principale: DN 7 - spre Sibiu; DN 7 - spre Râmnicu Vâlcea şi trei direcţii secundare: DJ 105G - spre Avrig prin Racoviţa; DJ 105G - spre Sadu şi Strada Tălmăcel; DC 61 - spre Tălmăcel, iar circulaţia interioară are tendinţa de a se concentra pe câteva artere majore care traverseaza zona centrală a oraşului.

Clasificare Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în: - drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării. Acestea sunt proprietate publică; - drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; acestea sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. Din punct de vedere al circulaţiei, drumurile se împart în: - drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces; - drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces. Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei, drumurile publice se împart în următoarele categorii: - drumuri de interes naţional - drumuri de interes judeţean - drumuri de interes local Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu Capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi: - autostrăzi; 13 - drumuri expres; - drumuri naţionale europene (E); - drumuri naţionale principale; - drumuri naţionale secundare. Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigură legătura între: - reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneo-climaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apărarea ţării, şi cu obiectivele istorice importante; - oraşe şi municipii; - reşedinţe de comună. Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind: a) drumurile comunale, care asigură legăturile:  între reşedinţe le de comună cu satele componente sau cu alte sate;  între oraş cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate;  între sate; b) drumurile vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora; c) străzile - drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc. Prin străzi se înţeleg drumurile publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatură, uliţă etc. Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel: - străzi de categoria I- magistrale; - străzi de categoria a II-a - de legătură; - străzi de categoria a III-a - colectoare; - străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală. Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici: - străzile de categoria I - magistrale - asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; 14 - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulaţie; - străzile de categoria a IV-a - de folosinţa locală - asigură accesul la locuinţe şi servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. Având în vedere cele de mai sus, se constată că din punct de vedere al caracteristicilor arterelor de circulaţie din Oraşul Tălmaciu nu există străzi de categoria I şi II cu minimum 6 benzi de circulaţie şi lăţimea părţii carosabile de 21m, respectiv 4 benzi de circulaţie şi lăţimea părţii carosabile de 14m. Lungimea totală a străzilor:

Tabel Centralizator Străzi Zona Tălmaciu Est Străzi categoria a III a: Nr. Denumirea Străzii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str. Mihai Viteazu 1000 9.80 asfalt 2 Str. Nicolae Balcescu 1400 14.00/17.40/15.90 asfalt 3 Str. Ştefan L. Roth 550 10.40 balast 4 Str. Râului 600 8.40/4.00 balast 5 Str. Pieţei 350 15.80/11.60 balast 6 Str. Cetăţii 600 9.80 balast 7 Str. Înfrăţirii 200 10.30 balast 8 Str. Bâlea 400 9.80 balast 9 Str. Victor Babeş 350 10.40 balast 10 Str. Gării 400 9.50 balast 11 Str. Negoiu 300 10.00 balast 12 Str. Samuel Micu 550 10.50 balast 13 Str. Cibinului 600 11.00 balast Străzi categoria a IV a: Nr. Denumirea Străzii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str. Ioan Lebel 200 4.50 balast

Tabel Centralizator Străzi Zona Tălmaciu Vest Străzi categoria a III a:

15 Nr. Denumirea Străzii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str. 22 Decembrie 751 12.80 balast 2 Str. 1 Mai 696 13.30 balast 3 Str. 1 Decembrie 610 10.00 balast 4 Str. Liliacului 168 10.00 balast 5 Str. Octavian Goga 166 10.30 balast 6 Str. George Coşbuc 360 10.10 balast 7 Str. Lucian Blaga 280 10.10 balast 8 Str. Gheorghe Lazăr 867 14.10 asfalt 9 Str. Mihai Eminescu Ax 1 480 11.10 balast 10 Str. Constantin Noica 120 11.10 balast 11 Str. Petre Ţuţea 120 11.10 balast 12 Str. Andrei Şaguna 120 11.10 balast 13 Str. Petru Maior 120 11.10 balast 14 Str. C.I.Brătianu 120 11.10 balast 15 Str. Iuliu Maniu 120 11.10 balast 16 Str. Corneliu Coposu 400 7.90 balast 17 Str. Emil Cioran 257 9.00 balast 18 Str. Stadionului 250 8.80 asfalt 19 Str. Aleea Castanilor 350 7.50 asfalt 20 Str. Dealului 200 7.50 balast

Străzi categoria a IV a: Nr. Denumirea Străzii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str. Legătura 1 Dec-1Mai 150 5.75 balast 2 Str. Mihai Eminescu Ax 2 333 7.55 balast 3 Str. Stejarului 550 7.50 pamant 4 Str. Fagului 450 6.00 balast

Tabel Centralizator Străzi Zona Tălmăcel Străzi categoria a III a: Nr. Denumirea Străzii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str.Tălmăcel (DC 61) 2160 7.00 asfalt 2 Str. Râului 1500 8.00 balast

Strazi categoria a IV a:

Nr. Denumirea Strazii Lungime Lăţime totală Medie Îmbrăcăminte Crt. (m) (m) pe sectoare 1 Str. Tălmăcuţ 1200 5.50 balast 2 Str. Râuşor 1600 7.50 balast

În prezent pe teritoriul intravilan al Oraşului Tălmaciu circulaţia pietonală se desfăşoară cu dificultate pe trotuarele neamenajate, sau deteriorate ale străzilor. Din acest motiv, de cele mai multe ori, datorită acestor neajunsuri, circulaţia pietonală se desfăşoară pe partea carosabilă. S-a constat: - număr redus al spaţiilor amenajate pentru traversarea Străzii Unirii; - dificultatea traversării Străzii Unirii; - lipsa trotuarelor amenajate pe majoritatea străzilor; - trotuare existente, dar înguste şi deteriorate.

 Circulaţia ferovieră Prin centrul oraşului Tălmaciu trece calea ferată care leagă oraşul Sibiu de Râmnicu Vâlcea şi de Braşov. În partea centrală este amplasată Gara de Călători, urmând în partea de Nord o zonă destinată CFR cu spaţii de manevră şi depozitare. Pe calea ferată, pe ruta 200, se asigură transportul de călători pentru traficul local, naţional cât şi internaţional, cu trenuri personale, accelerate, rapide.  Zone funcţionale; Bilanţ teritorial Principalele zone funcţionale sunt: 1. Zona de locuit  Zona Centrală împărţită în două centre: - Centru vechi amplasat în partea de est a oraşului în care se află: Primăria, Secţia Financiară, Moara, Magazin universal, Biserica Evanghelică, Şcoala, Cămin cultural, Clădiri vechi (Locuinţe); clădirile au regim de înălţime P şi P+1E şi sunt aliniate la stradă. - Centru nou situat în partea vestică a oraşului Tălmaciu în care se află: Piaţa Agroalimentară, Restaurant, CEC, PTTR, Complex, Poliţie, Bankoop, Blocuri de locuinţe şi Spaţii comerciale la parter.  Zonele de locuinţe sunt în majoritate formate din clădiri P şi P+1E; reprezintă cea mai mare zonă ca suprafaţă a oraşului Tălmaciu cu locuinţe construite după

17 anii 70. A fost o zonă urbanizată în mai multe etape. Starea locuinţelor este în general bună. În zona veche a oraşului, casele sunt construite mai compact, aliniate la stradă, majoritatea cu front închis cu porţi tip săseşti.  Zona de locuinţe colective este amplasată în vestul localităţii şi este formată din Blocuri P+2E până la P+4E; este zona care dispune de încălzire centrală, apă şi canalizare. Locuinţele colective gen Colonii muncitoreşti construite în anii 60-70 ca necesitate la nevoia de locuinţe pentru cei ce lucrau în zonă, (Colonia Tălmaciu, Romanofir etc.) sunt insalubre, propuse spre dezafectare. 2. Zona activităţilor economice (industriile mari se află în centrul localităţii) Zona industrială ocupă o suprafaţă importantă din suprafaţa oraşului şi reprezintă ramuri ale industriei productive sau a industriei de exploatare forestieră situată în interiorul oraşului. - S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. – industrie de prelucrare a lemnului; - ROMANOFIR - industrie textilă; - S.C. TALMABAU S.R.L. - depozit lambriuri.

Societăţi apărute după 2000, amplasate de-a lungul drumului naţional, unind astfel intravilanul celor două trupuri (Tălmaciu I cu Tălmaciu II): - S.C. FAURECIA SEATING S.A. – producţie huse - S.C. SILVA GRUP - prelucrare lemn; - S.C. WOODSTOCK S.R.L. - atelier mecanic lemn; - S.C. LA FANTANA S.R.L. - îmbuteliere apă plată; - S.C. SCANIA-SERV S.R.L. - mecanic, service auto; - S.C. VS MONT S.R.L. – Reparaţii auto; - S.C. NEVADA GRUP S.R.L.

În partea sudică există zone ocupate cu mici unităţi industriale: - ITALROM - FOREST SIBIU - ZONA DE GATERE Tot în partea de sud a localităţii există şi o fermă zootehnică. Pe teritoriul localităţii se mai găsesc o serie de societăţi cu diferite activităţi (producţie, comerţ, transport, prestări servicii etc.). 18 - S.C. VITOSA S.R.L. – panificaţie; - S.C. LANCO S.R.L. – confecţionat corturi; - S.C. NICODOR S.R.L. - transport; - S.C. BASARAB S.R.L. – comerţ; - S.C. ACSTAL S.A. - prestări servicii; - S.C. DOINA PROD S.R.L. – panificaţie.

 Zone verzi La nivelul localităţii este o bază sportivă amplasată în partea vestică a localităţii pe strada Ghe. Lazăr, un ştrand şi un parc amenajat în zona centrală; la limita sudică a localităţii, în vecinatate cu Comuna Boiţa, există o zonă cu destinaţie de Parc şi Zonă agrement „La Pini" situată actualmente în intravilan.  Obiective de interes public Dotările publice sunt concentrate în zonele centrale. În centrul vechi: Primăria, Circumscripţia financiară, Şcoala etc. În centrul nou: Poşta, Poliţia, CEC etc.  Zone protejate propuse pentru Tălmaciu: Zona protejată propusă pentru Tălmaciu este delimitată în partea de est de Râul Cibin şi în partea de vest de traseul căii ferate Sibiu-Braşov. Principalele străzi din acest perimetru sunt: str.Mihai Viteazu în direcţie nord-sud, strada Ştefan Ludwig Roth în direcţie nordvest-sudest, str. Nicolae Bălcescu cu un traseu curb de la nord spre vest. În acest perimetru găsim străzile Înfrăţirii, Ioan Lebel, strada Cetăţii, strada Pieţii şi începuturile străzilor Cibinului şi Samuel Micu. Partea centrală ce urmează să aibă un regim special cuprinde Biserica şi Casa Parohială Evanghelică, Moara, şcoala veche, Casa de Cultură şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Primăria şi Notariatul şi o zonă verde de-a lungul Pariului Morii. În această zonă se păstrează în mare parte parcelarea iniţială. Sunt de menţionat anumite case de valoare ambientală construite în general în secolele XVIII şi XIX. Astfel se menţionează în strada Mihai Viteazul casele de la numerele 30-32, 46, 48, strada Johann Lebel nr. 8, str. Stephan Ludwig Roth nr. 1, 3, 5, 10, 14, 34, str. Nicolae Bălcescu nr. 3038, str. Cetaţii numerele 8 şi 16. Valoare ambientală prezintă şi cele două cimitire ortodox şi evanghelic, inclusiv cele două porţi de intrare. În satul Tălmăcel se pot identifica mai multe case de valoare ambientala în strada Tălmăcuţ la numerele 45, 46, 27 si 146, în strada Râului la numerele 167-170, 150, 158, 159 (datată 1913). Casa Dispensarului şi Poliţiei (nr. 296) are o arhitectură modernă fără să găsească o apropiere de arhitectura istorică. În strada Morii în partea de est a satului se află casa nr. 418, aşezată paralel cu strada în direcţie est-vest, are pinioane teşite cu decoraţie de stucatură în care apare data 1880. Se remarcă două grupuri de case cu valoare ambientală la numerele 441-443 şi 283-285. O alta arie protejată este,,Şuvara Saşilor”, zonă împădurită situată de-a lungul Văii Sadului pe latura sudică a acesteia. Momentan, nu se află în apropierea zonelor construite ale oraşului Tălmaciu. Rezervaţia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o 20 suprafaţă de cca. 20 ha, este amplasată pe terasa râului Sadu între localitatea Sadu şi Tălmaciu (430m altitudine). Rezervaţia se află la jumătatea distanţei dintre localităţile Tălmaciu şi Sadu, pe o terasa a versantului stâng a Râului Sadu. Prezenţa dominantă a unei specii de graminee cunoscută sub numele de "suvară" a dat numele generic acestui spaţiu deţinut anterior de saşi. În cadrul acestei rezervaţii se întâlnesc specii floristice şi faunistice rare. Aria este supravegheată de o persoană desemnată de primăria Tălmaciu. Există panouri de informare şi avertizare, dar este necesara şi o bornare a ariei protejate. Reţeaua ecologică NATURA 2000, adăposteşte în zonă următoarele situri: - ROSCI/ROSPA Frumoasa - ROSCI Hârtibaciu de Sud-Vest - ROSCI Oltul mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

21  Bilanţ teritorial la situaţia existentă:

ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFAŢA (ha) PROCENT % din total ELOR DIN INTRAV] INTRAVILAN LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI LANUL EXISTENT 106,83 28,00 % COMPLEMENTARE UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI 96,44 25,27% DEPOZITARE UNITĂŢI AGRO- ZOOTEHNICE 13,58 3,55 % INSTITUŢII ŞI SERVICII DE 27,63 7,24 % INTERES PUBLIC CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI 34,86 9,14 % TRANSPORT din care: -RUTIER 28,76 7,64 % -FEROVIAR 6,10 1,50 %

SPAŢII VERZI, SPORT AGREMENT, 40,58 10,65 % PROTECŢIE CONSTRUCŢII TEHNICO- 3,94 1,00 % EDILITARE

GOSPODĂRIE COMUNALĂ, 4,08 1,00 % CIMITIRE DESTINAŢIE SPECIALĂ 0,00 0,00 % TERENURI AGRICOLE IN 36,12 9,50 % INTRAVILAN APE 7,09 1,85 % PĂDURI 9,65 2,55 % TERENURI NEPRODUCTIVE 0,80 0,25 % TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 381,60 100,00%

22 RAPORT TERENURI - DUPĂ CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ GRUPA CATEGORIA SUPRAFAŢĂ TOTAL (ha) (ha) AGRICOL ARABIL 776,90 PĂŞUNI 2467,95 FÂNEŢE 0,00 3356,78 VII 0,03 LIVEZI 111,90 NEAGRICOL PĂDURI + VEG. JOASĂ 14579,95 ÎNĂLŢIME APE 69,76 15096,22 CĂI COMUNICAŢIE 181,86 CURŢI CONSTRUCŢII 225,80 NEPRODUCTIV 38,85 TOTAL 18453,00

Stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural (suprafeţe inundabile, alunecări, bălţiri, eroziuni etc.)  Geologia - geomorfologia zonei Poziţia geografică încadrează teritoriul comunei Tălmaciu, din punct de vedere morfologic şi structural, la contactul dintre Munţii Făgăraş şi Depresiunea Hârtibaciului, cu largi influenţe din zonele geografice învecinate. Localitatea se află la confluenţa râurilor Sadu şi Cibin, ocupă o parte din terasa râurilor Sadu, Cibin, Tălmăcel etc. şi se întinde şi în zona alpină cu o alungire spre sud- vest. Oraşul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1370. Are în componenţa sa satele Tălmăcel, Colonia Tălmaciu II şi Podu Olt. Teritoriul oraşului Tălmaciu este înconjurat de următoarele unităţi geografice: - la nord - Depresiunea Sibiului; - la nord-est – Podişul Hârtibaciului; - la vest – Munţii Cindrelului; - la est - Depresiunea Făgăraşului (Ţara Făgăraşului); - la sud - Defileul Oltului (Trecătoarea Turnu Roşu). Poziţia geografică a teritoriului oraşului Tălmaciu, din punct de vedere morfologic şi structural, se încadrează la contactul dintre Munţii Cindrelului şi Depresiunea Sibiului. Terenul pe teritoriul localităţii Tălmaciu este stabil, excepţie făcând malurile înalte ale râurilor unde se observă ruperi ale malului pe zone restrânse. O serie de factori cu potenţial declanşator al fenomenelor de risc, prezenţi pe teritoriul oraşului Tălmaciu, sunt:

23 - predominarea faciesurilor nisipo-argiloase, argilo-marnoase, nisipoase şi preponderent secţionate sub un unghi de 10 grade în partea superioară a cuverturii; - adâncirea albiei râurilor; - panta limită a malurilor formată în condiţii morfo-climatice şi de vegetaţie ale zonei; - prezenţa rocilor nisipoase şi cu structură friabilă şi apă freatică de la baza cuverturii ce se scurge la zi în malurile râurilor duc la produceri de rupturi ale malurilor. Procesele de eroziune au fost posibile ca urmare a unor activităţi de despădurire necontrolată a malurilor râurilor. În continuarea acestui ciclu de acţiuni socio-climatice (defrişări necontrolate - eroziunea rocilor), apar fenomene de degradare a terenului secundare, de infiltrare a apelor meteorice în pătura superficiala, fenomene care pot declanşa alunecări de teren, de mică profunzime, dar care sporesc continuu gradul de degradare a terenului (de ex. malul de sud al râului Tălmăcel). Localitatea Tălmaciu este aşezată pe o depresiune tectonică cu structură geologică complexă. Localitatea se întinde şi peste masivele Cibin –Făgăraş, care sunt alcătuite din şisturi cristaline, gresii cu mult muscovit şi intercalaţii de calcare cristaline. În zonă sunt prezente şi conglomeratele burdigaliene (mediteranean inferior), ce ies la zi în colinele cetaţii „La Ruine‖, „Magura‖, cotul sudic al Podişului Hârtibaciu (Turnu Roşu), Sadu, Tălmăcel. Alte formaţiuni întâlnite în zonă: - la poalele munţilor luturi remaniate coluviale; - pe fundalul depresiunii, pietrişuri cu nisip; - în zonele de podiş, gresii şi marne tortoniene, sarmaţiene şi ponţiene. Teritoriul Tălmaciului aparţine din punct de vedere geomorfologic Depresiunii Cibinului, fiind aşezat la altitudinea de 400 mdMN, pe o întinsă suprafaţă de acumulare (conuri de dejecţie) în care Oltul, Cibinul, Sadul, Tălmăcelul şi afluenţii acestora au modelat lunci întinse, cum este Lunca Cibinului, cu o pantă uşoară, terase cu 3 nivele; Măgura (564,5 m) cu altitudini egale cu ale Podişului Hârtibaciu. Zona centrală a oraşului Tălmaciu este aşezată pe interfluviul Tălmăcel- Sadu-Cibin, la marginea inferioară a conului de dejecţie al râului Sadu fiind alcătuită litologic din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, permeabile, cu nivele freatice la cota râurilor amintite. Oltul a erodat marginea răsăriteană a conului de dejecţie, iar Sadu şi-a adâncit albia în propriile sale aluviuni cuaternare eliminând 24 partea nordică a conului respectiv, parte suspendată la 7-8 m deasupra luncii Cibinului, în timp ce partea sudică nu se înalţă decât cu 1-3 m deasupra Luncii Sadului, la confluenţa cu Cibinul. Unităţile geomorfologice identificate pe teritoriul localităţii Tălmaciu: Terasa inferioară-I este formată din luncile râului Sadu - canalul Sadu (sau Canalul Morii), o fâşie alungită de 300-400 m lăţime. Terasa a fost sculptată de râul Sadu în propriile aluviuni. Albia râului s-a deplasat permanent spre sud. Fiind o zonă joasă, la ploi abundente în amonte, terasa pe cca. 15m lăţime este inundată, în special în aval de confluenţa cu râul Cibin (30-40 m) şi perimetrul staţiei de epurare şi Forestsib. Obiectivele mai importante existente şi expuse în această zonă; - captarea de apă Romanofir, - zona de locuinţe centrală, - construcţii social - culturale, - Primăria, - Ferma zootehnică, - Staţia de epurare, - Italrom. Terasa a Il-a, situată în partea de nord/nord-est a localităţii între râul Sadu şi râul Cibin, în general are aspect de şes întins cu suprafaţa plană şi stabilă. Această terasă se află la 7-8 m înălţime faţă de râul Cibin şi 4-5 m faţă de râul Sadu. Spre confluenţa celor două râuri, terasele I şi II se întrepătrund fără o delimitare clara.Terasa a II-a ocupă jumătate din intravilanul localităţii, aici se regăsesc: - zona veche şi mai nouă a oraşului, - fabrica de cherestea Forestsib, - gara CFR etc. Terasa a III-a coluvială, se află în partea sudică/sud-vestică a localităţii, cunoscută sub denumirea de Dealul Armenilor. Apare ca un platou suspendat la 20-25 m pe malul râului Sadu. Erodarea de către râul Sadu în terenul terasei, a creat un perete de 20-25 m unde se poate citi stratificaţia terasei. Relieful acestei terase este uşor accidentat, cu ogaşe, ravene sau valuri de pământ. Suprafaţa terenului înclină uşor spre sud şi se racordează la panta versantului. Terenul are stabilitate bună, nu se observă fenomene de alunecări de teren. Terasa a III-a este fragmentată pe direcţia V- E de pârăul Cărbunarilor. Pe acestă terasă sunt amplasate: - Căminul Spital şi 25 - rezervorul de alimentare cu apă.  Date hidrologice Localitatea Tălmaciu este stăbătută de: - Râul Sadu: izvorăşte de sub culmile munţilor Lotrului şi Cindrelului, traversează Tălmaciu de la vest la est şi se uneşte cu Cibinul în partea de aval a oraşului. Având terase joase, râul inundă terasa în zona străzii Arinilor. Este traversat de strada Unirii şi strada Mihai Viteazu pe poduri. Lunca Sadului este foarte fertilă, permite şi construirea de case de vacanţă în zona Între Iazuri. Cu 2 km amonte de râul Cibin, Sadu primeşte afluentul insuficient epurat al societăţii ROMANOFIR S.A. Tălmaciu. Un rol important în degradarea râului îl au şi apele uzate menajere provenite din gospodăriile populaţiilor localităţilor riverane Sadu şi Tălmaciu. - Râul Cibin: izvorăşte pe flancul de nord al munţilor Cindrel şi străbate oraşul de la nord la sud. Spre oraş albia Cibinului este adâncă, râul a creat un mal de cca 10 m înălţime. Pe malul stâng se află Dealul Piatra. În afară de apele reziduale insuficient epurate primite de la diverse societăţi aflate pe traseul râului un rol important în poluare îl au şi evacuările necontrolate de ape uzate din gospodăriile localităţii Tălmaciu. În această secţiune se simte şi poluarea râului Sadu. - Raul Tălmăcel cu cei 3 afluenţi ai săi: Tălmăcuţ, Râul şi Râuşor, se formează sub culmile munţilor Lotrului. - Canalul Sadu (Canalul Morii). Toate cursurile de apă care străbat teritoriul administrativ al Tălmaciului se unesc mărind apele Cibinului, care se varsă în Râul Olt la Turnu Roşu. Defileul Oltului situandu-se aval de localitatea Tălmaciu, adună în evantai ca o pâlnie apele râurilor din sudul Transilvaniei. Datorită pantelor mici în Bazinul Transilvaniei, în care se înscriu şi râurile din zona Tălmaciu, râurile fac numeroase meandre, braţe părăsite, colmatează albiile şi inundă propriile lunci pe suprafeţe considerabile. În cazul localităţii Tălmaciu, Oltul inundă lunca de est şi Sadul, pe cea din vest. Inundaţii sporadice care afectează în mică măsură teritoriile respective, produc şi apele canalului Sadu (Canalul Morii), în zona fabricii ROMANOFIR din capătul de nord-vest al localităţii. În timp ce apele inundabile ale râului Sadu se revarsă cu o viteză accentuată, transportă aluviuni grosiere de pietriş şi bolovăniş, apele revărsate ale Cibinului se mişcă încet pe o suprafaţă restrânsă, acumulează aluviuni fine. În ambele cazuri inundaţiile sunt de scurtă durată, caracteristice râurilor de munte, lipsind amploarea şi extinderea celor din Podişul Transilvaniei. 26 „Între Iazuri” - este o zonă despre care localnicii au precizat că la fiecare ploaie apa se revarsă în gospodăriile aflate în zonă. Acest lucru se datorează canalului de legatură cu râul Sadu, canal care este deteriorat, colmatat şi plin de vegetaţie. Zona satului Tălmăcel Satul Tălmăcel se află în zona de munte pe văile a 3 pârăuri: Râul, Râuleţ şi Tălmăcuţ, localitatea este aşezată pe văi înguste, unde în versanţi se obsevă stânci, cuarţit stratificat, înclinat sau chiar vertical, rocă metamorfică dură. Cele trei cursuri de apa Râul, Râuleţ şi Tălmăcuţ au albii înguste săpate în stâncă. Pentru a se construi în zonă un obiectiv, amplasamentul urmează a fi modelat, stânca este excavată, se creează o platformă pe care se înalţă construcţia. Lunca Largă Este o poiană pe valea pârâului Râul, creată de ape în timp geologic, lărgirea văii fiind facilitată de structura dezagregabilă a rocilor aparţinând dealurilor traversate de vale. Poiana este alungită pe stânga râului şi însumează cca. 6,1 ha. Dinspre versant se revarsă spre poiană 3 torenţi, care au săpat adânc în masiv văi adânci şi înguste. La gura acestor torenţi se regăsesc conurile de dejecţie naturale care imprimă poienii o formă ondulatorie. Lunca Largă poate fi amenajată corespunzător pentru promovarea turismului. În cuvertură predomină pietrişurile cu blocuri, dispuse încrucişat, aluviunile pârâului şi pietrişurile transportate de torenţi peste aluviunile pârâului. Apa subterană se află la baza cuverturii. În albia pârâului se observă aglomerări de blocuri de cuarţit, dure, de mărimi diferite transportate de viituri. În talvegul pârâului se observă rocă de bază, stâncă cuarţitică. Zone critice Inundaţii: Se identifică pe râul Cibin în aval de Tălmaciu, Râul Sadu, Râul Tălmăcuţ. În Tălmăcel - pârâiele care străbat localitatea Tălmăcel, cresc în volum la ploile torenţiale şi afectează casele (exemplu, casa Opincaru Elena). Apa subterană în zona Tălmaciu este întâlnită în diverse formaţiuni, astfel: - apa din terasele joase se află la nivelul râurilor; - în terasa mijlocie apa subterană se află la adâncimea 2,80-4,00m cu nivel variabil în timp; - în zona satului Tălmăcel apa subterană se află pe suprafaţa stâncii. În majoritatea zonei apa subterană se formează la ploi.

27 Date hidrologice - Râul Cibin, pe raza oraşului Tălmaciu nu prezintă pericol de inundare cu excepţia zonei riverane de la confluenţa cu râul Sadului unde la debitul maxim cu asigurarea de 2% este inundat malul drept pe o distanţă de cca. 50-70 m. - Râul Sadu prezintă un pericol mai mare de inundare având în vedere că străbate o zonă intens construită a oraşului în special pe sectorul dintre podul rutier peste DN7 şi confluenţa cu râul Cibin. Imediat aval de acest pod zona inundabilă are o lăţime de cca. 100 m pe malul stâng, iar spre vărsare se îngustează până la cca 60-70 m. Malul drept este mai înalt, drept urmare şi laţimea suprafeţei inundate este mai redusă (între 20-50 m). Amonte de podul peste DN7 pe o lungime de cca. 700 m zona inundabilă variază între 100 şi 200 m, lărgindu-se progresiv (profilele 8-14). Pe acelaşi tronson pe malul drept lăţimea benzii inundabile este mai mică fiind cuprinsă între 20-50 m. Amonte de profilul 14, banda inundabilă se lăţeşte considerabil pe malul drept, ajungând până la 300-400 m ( profilele 15-23), iar pe malul stâng începe să se reducă treptat. - Pe raza oraşului Tălmaciu, pârâul Tălmăcel (Lunguşoara) străbate o zonă agricolă situată în sudul oraşului. Banda inundabilă corespunzătoare debitului de 2% variază între 25-80 m pe ambele maluri, urmărind meandrele văii. Aceste curbe de inundabilitate sunt valabile în condiţiile albiei actuale care nu este obstrucţionată de plutitori, atât la poduri şi podeţe, cât şi în sectoarele de vale mai îngustă.  Echipare edilitară existentă  Gospodărirea apelor Sursa de apă - este compusă din captare de ape subterane: 3 puţuri forate în lunca râului Sadu, la nord-vest de oraş, la cca 1,7 km vest-sud-vest. Zonele de protecţie sanitară cu regim sever sunt respectate, captarea fiind împrejmuită. De asemenea, pe râul Sadu, este amenajat un lac de acumulare la Gâtul Berbecului, care este una din sursele de alimentare cu apă a Sibiului şi a hidrocentralelor din zonă.  Alimentarea cu apă Oraşul Tălmaciu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă care deserveşte localitatea Tălmaciu împreună cu Tălmaciu II şi Tălmăcel. Sistemul de alimentare cu apă este compus din captare de ape subterane (3 puţuri forate în lunca râului Sadu, la nord-vest de oras la cca 1,7 km vest-sud-vest), conductă de refulare ce transportă apa la un rezervor de compensare a consumului şi de înmagazinare, conductă de aducţiune în sistem gravitaţional conectată la reţeaua de 28 distribuţie. Dintre cele trei puţuri, doar două puţuri sunt funcţionale, fiind echipate cu pompe având debitul de 80 mc/h fiecare. Diferenţa de nivel a terenului între puţuri şi rezervoarele de acumulare este de circa 65 m. Există două rezervoare de înmagazinare din beton, datând din anul 1976, în construcţie semiîngropată, un rezervor având capacitatea de 2.500 mc, iar al doilea de 300 mc, acesta din urma fiind folosit pentru situaţii de urgenţă. Volumul intangibil de incendiu este asigurat prin existenţa vanelor specifice în cadrul instalaţiilor rezervoarelor. Nu există staţii de pompare pe reţeaua de distribuţie. De la puţuri, apa este transportată către rezervoarele de înmagazinare printr-o conductă de refulare din oţel, având diametrul de 300 mm şi o lungime de circa 600 m. Conducta este în stare bună. De la rezervoare apa este transportată gravitaţional la reţeaua de distribuţie printr-o conductă de aducţiune din oţel, având diametrul de 350 mm. Diferenţa de nivel între rezervoare şi reţeaua de distribuţie este între 10 m şi 85 m. Conducta este în stare bună. Reţeaua de distribuţie este de tip mixt, inelar-arborescent, şi este executată din conducte de oţel şi din polietilenă de înaltă densitate, având o lungime totală de 50 km cu diametre cuprinse între 80 mm şi 320 mm. Circa 30 km sunt conducte din oţel iar 20 km conducte din polietilenă. Data punerii în funcţiune a reţelei de distribuţie este anul 1985 iar în perioada anilor următori a fost extinsă. Reţeaua de distribuţie este monitorizată din punct de vedere al presiunii apei.  Canalizare S-a pus parţial in funcţiune reţeaua de canalizare şi staţia de epurare orăşenească care va prelua tot oraşul Tălmaciu. Până la branşarea tuturor gospodăriilor şi punerea integrală în funcţiune a staţiei de epurare, mai sunt încă folosite latrine sau apele uzate sunt evacuate în puţuri absorbante sau rigole existente. O parte a consumatorilor din blocurile vechi de locuinţe erau racordaţi la staţia de epurare a S.C. ROMANOFIR TĂLMACIU S.A. (societate comerciala privată cu profil textil), din care deversarea apei tratate se face în râul Sadu. Noul sistem de canalizare cuprinde o reţea de colectoare pe toate străzile prevăzute cu reţea de apă. Datorită configuraţiei terenului, în prezent, cea mai mare parte a apelor uzate este preluată gravitaţional, iar acolo unde terenul nu a permis au fost executate staţii de pompare - zona Castanilor şi zona Târg, amplasate în punctul cel mai de jos al reţelei, din care apa uzată este pompată printr-o conductă de refulare direct la staţia de 29 epurare traversând râul Sadu. Există canalizare pluvială în zona străzii Pieţei - strada Cetaţii - cu deversare în râul Cibin, precum şi în zona strada Castanilor, cu deversare în Canalul Morii (deviaţie râul Sadu). Amplasamentul staţiei de epurare este situat în partea de sud a localităţii, la cca. 400 m distanţă faţă de ultimele clădiri. Apa epurată este evacuată în râul Cibin prin intermediul unei guri de vărsare. Staţia de epurare nouă se adresează unei populaţii de cca.10.000 locuitori din oraşul Tălmaciu, localităţile Tălmaciu 2 şi Tălmăcel. Debitele de dimensionare ale staţiei de epurare orăşeneşti sunt: - Quz zi med =19 l/s - Quz zi max =27,74 l/s şi - Q uz orar max =46,23 l/s = 166,44 mc/h. Staţia de epurare cuprinde: - Tratare mecanică - etapă în care are loc îndepărtarea materiilor solide prin sitare, îndepărtarea uleiului, grăsimilor şi nisipului prin decantare. - Epurare biologică - etapă în care au loc procese de nitrificare şi denitrificare cu stabilizarea nămolului, decantare secundară, extragere apă tratată. - Tratare nămol - nămolul în exces este îngroşat în instalaţii compacte, apoi stocate temporar pe paturile de namol, de unde vor fi depuse pe halda de gunoi orăşenesc. Investiţia este realizată integral, fiind parţial pusă în funcţiune. Nu au fost branşate, până în prezent, toate gospodariile populaţiei.  Alimentarea cu gaze naturale În prezent, oraşul Tălmaciu, foloseşte gazele naturale în scopul producerii de energie termică necesară pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră în: - centrale termice de cvartal – locuinţe; - centrale termice aferente unităţilor industriale; - microcentrale termice individuale; - sobe de teracotă precum şi în procesele tehnologice - cu flacară directă la procese tehnologice industriale şi - preparare hrană la bucatărie. Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor Tălmaciu, Tălmăcel şi Tălmaciu II se realizează din conducta de transport presiune înaltă 12― Sibiu-Cisnădie-Tălmaciu, prin intermediul unui racord de 8― şi o staţie de reglare-măsurare predare (SRMP) amplasată la intrarea dinspre NV pe drumul judeţean 105G Tălmaciu-Sadu. Racordul 30 de înaltă presiune 8‖ a avut intervenţii pentru refacerea protecţiei catodice. Este prevăzută zona de siguranţă pe fiecare parte a axei conductei. Asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor existenţi se realizează prin intermediul unui sistem de distribuţie presiune redusă racordat la SRMP oraş. Conductele de distribuţie urmăresc reţeaua stradală existentă, fiind montate atât subteran, cât şi suprateran. Racordarea consumatorilor la conductele de distribuţie se realizează prin intermediul unor branşamente individuale, prevăzute la capete cu posturi de reglare, amplasate la limita de proprietate. Măsurarea consumului de gaze naturale aferent fiecărui consumator se realizează cu contoare volumetrice sau contoare diferenţiale şi ajutaje.  Telefonie Legăturile telefonice urbane, interurbane şi internaţionale sunt asigurate prin sistemul de telecomunicaţii clasic şi prin telefonia mobilă de ultimă generaţie. Sistemul clasic se desfăşoară în cea mai mare parte de-a lungul principalelor căi de comunicaţie. Majoritatea activităţilor sunt organizate de firme cu capital privat.  Echiparea edilitară reţele electrice Intravilanul oraşului Tălmaciu este traversat de LEA 110 kV, LEA 220 kV, respectiv LEA 400 kV, linii care impun zone de restricţii privind amplasarea construcţiilor, zone care sunt marcate pe planuri, restricţii de care s-a ţinut cont la delimitarea extinderii perimetrului intravilan al localităţii. Distribuţia energiei electrice către consumatorii din Oraşul Tălmaciu este asigurată prin linii electrice de MT, posturi de transformare şi linii electrice de JT. Liniile electrice de MT, realizate în soluţie aeriană, cât şi în soluţie subterană asigură racordarea posturilor de transformare amplasate în centrele de consum, acestea fiind realizate în soluţie aeriană, cât şi în construcţii amplasate la sol. Liniile electrice de distribuţie de JT, realizate preponderent în soluţie aeriană, simplă sau în comun cu liniile aeriene de medie tensiune. Racordarea utilizatorilor este realizată prin branşamente monofazate sau trifazate racordate la reţeaua de distribuţie 0,4 kV sau direct în posturi de transformare. Încărcările posturilor de transformare care alimentează cu energie electrică zona, implică o putere medie absorbită de utilizatori de energie electrică pe teritoriul oraşului Tălmaciu de 1,8 MVA. Având în vedere puterea totală instalată în Posturi de transformare de 5,526 MVA, rezultă un grad de încărcare de 33 % a transformatorilor care echipează aceste posturi.  Gospodărie comunală 31 Rezidurile menajere sunt colectate în locuri special amenajate (containere). În prezent, în UAT Tălmaciu, colectarea deşeurilor nu se face selectiv, ridicarea acestora făcându-se de către S.C. Acstal S.A. Tălmaciu. Surse de generare a deşeurilor, tipuri şi cantităţi de deşeuri Principalele tipuri de deşeuri generate sunt: - Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie; - Deşeuri menajere de la agenţi economici; - Deşeuri din servicii orăşeneşti (deşeuri stradale, deşeuri din pieţe, deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi); - Deşeuri agricole: dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate; - Deşeuri industriale: resturi de materii prime, deşeuri menajere asimilabile, cenuşă, zgură, rebuturi de fabricaţie, ambalaje deteriorate, resturi de materiale textile, deşeuri rezultate din fazele de prelucrare a pieilor etc; - Nămol de la epurarea apelor uzate; - Nămol din fose septice; - Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări.

Conform Planului Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor în judeţul Sibiu, regiunea Mărginimea Sibiului în care se încadrează şi Oraşul Tălmaciu dispune de 11 depozite de deşeuri menajere conforme şi neconforme normelor specifice. Dintre depozitele de deşeuri existente, doar unul îndeplineşte condiţiile unui depozit ecologic de deşeuri municipale şi asimilabile, şi anume cel din localitatea Cristian (Depozitul ecologic TRACON), situat la 10 km de municipiul Sibiu şi care deserveşte 18 localităţi de pe o rază de cca. 30 km. Deşeurile din Oraşul Tălmaciu sunt preluate (S.C. ACTAL S.A.) şi conduse direct la depozitul ecologic Cristian, singurul din judeţul Sibiu. Referitor la reciclarea deşeurilor revalorificabile, Oraşul Tălmaciu ca şi alte localităţi din Marginimea Sibiului sunt deservite de câteva unităţi de profil (SC REMAT SA - reciclare deşeuri metalice, hârtie şi carton, materiale plastice, SC REF DOVAS SRL - hârtie şi carton, SC FLARO SA - materiale plastice), însă nu există un sistem organizat în acest sens. Activitatea de depozitare de deşeuri de la Tălmaciu a fost închisă în 2010, conform anexei 5 din HG 349/2005.  Probleme de mediu  Cadrul natural 32 Teritoriul administrativ al localităţii Tălmaciu este reprezentat de o zonă de contact a depresiunii cu muntele unde se desfăşoară relieful colinar, dezvoltat pe roci consolidate cu o alternanţă de conglomerate, marne, argile nisipoase, nisipuri şi pietrişuri. Alcătuirea şi gruparea formelor de relief variat, de terasă şi montan respectiv dealurile submontane din zona localităţii Tălmaciu, precum şi aşezarea depresiunii sub flancul nordic al Munţilor Făgăraş şi Lotrului, au influenţat în mod evident întregul complex geografic al mediului natural. Formele de relief reprezentative pentru această locaţie sunt reprezentate de relieful de terasă, colinar şi de versant. Relieful colinar este cuprins între 350 şi 425 m, dispus de la nord la sud, în trepte ce corespund în general marilor etape de evoluţie a depresiunii. Modul de distribuire a formelor de relief, fragmentarea, la care se adaugă, natura friabilă a rocilor, se reflectă în tipurile variate de soluri formate în climatul din zonă. Elementele climatice care caracterizează localitatea Tălmaciu sunt următoarele: - valoarea temperaturii medii anuale este de 100C; - zona este caracterizată prin ierni geroase şi îngheţuri nocturne şi veri răcoroase; - suma medie anuală a precipitaţiilor este cuprinsă între 600 - 700 mm. Localitatea, fiind în zonă deluroasă la poalele munţilor, prezintă şi următoarele fenomene meteorologice care crează probleme: - bruma - cu implicaţii dăunatoare în legumicultură - numărul zilelor cu brumă este de 30 - 40 pe an; - chiciura şi poleiul - numărul mediu anual de zile cu chiciură este de 10 -20 şi 3 - 4 cu polei; - ceaţa - numărul zilelor ceţoase este mai mare iarna decat vara, descrescând odată cu altitudinea reliefului, în medie 50 - 60 de zile cu ceaţă pe an, fenomenul fiind mai frecvent întalnit pe văile cursurilor de apă şi la confluenţe; - grindina - în perioada caldă a anului, frecvenţa acestui fenomen creşte aproximativ, de la sud-vestul ţării spre nord-est, manifestându-se pe fâşii de teren late de peste 10 km şi lungimi de peste 100 km, durata fiind de maximum 15 minute. Toate aceste fenomene au implicaţii deosebite în desfăşurarea activităţilor antropice. Vântul dominant e de tip foehn, cunoscut local sub numele de Vântul Mare. Acesta produce încălziri bruşte şi topirea rapidă a stratului de zăpadă. 33

 Resursele naturale Etajarea asimetrică, varietatea fragmentării reliefului şi condiţiile de climat local au influenţat structura şi distribuţia spaţială a fondului funciar, o mare parte revenind terenurilor arabile, concentrate în partea cu altitudine joasă, pe şesuri şi terase. În localitatea Tălmaciu, categoria predominantă de soluri o constituie solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleizate.  Zone supuse riscurilor naturale şi antropice Prezenţa rocilor nisipoase şi cu structură friabilă, care stau pe conglomerate, marne, a condus preponderent la formarea unor alunecări de tip plastic, în malurile înalte ale râurilor. Alunecările (malul sudic al râului Tălmăcuţ) au arie restrânsă însă pot să se extindă în cazul când nu se iau măsuri de stopare a acestora. Măsurile vor fi definite în proiecte întocmite în baza unei analize amănunţite a situaţiei din teren. Procesele de eroziune au fost posibile ca urmare a cantităţilor mari de apă în albiile râurilor la viituri, care au avut loc după anul 2004 când au cazut în zonă cantităţi însemnate de precipitaţii. Calitatea apei sub influenţa factorilor de mediu - calitatea apei este influenţată de factorii poluatori din zonă: dejecţiile animale din gospodării, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi, precum şi deversarea necorespunzătoare a apelor menajere. Din datele preluate de la Apele Române Sibiu rezultă că prin analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico- chimici raportat la standardul de apă potabilă s-au constatat în zona Tălmaciu depăşiri la următorii indicatori: pH, Fe2+/3+, Mn2+, Pb2+, Cd. În ceea ce priveşte starea calitativă a apelor subterane, niciunul din corpurile subterane nu a fost desemnat ―la risc‖. Calitatea solului este determinată de infiltraţiile apei menajere şi a dejecţiilor animale.

Disfuncţionalităţi privind situaţia existentă  Circulaţia, inclusiv transportul în comun Una din cele mai mari probleme ale oraşului Tălmaciu şi elementul care crează cele mai mari disfuncţionalităţi este reprezentată de tranzitarea oraşului de către DN 7 Sibiu-Vâlcea. Traficul intens atât ziua cât şi noaptea şi frecvenţa ridicată a traficului greu creează adevărate probleme pentru locuitorii oraşului, mai ales cei care locuiesc pe strada Unirii din punct de vedere a calităţii aerului, a zgomotului sau a pericolului ce rezultă în urma tranzitării oraşului. Se analizează perspectiva realizării şoselei de 34 centură, parte din culoarul IV pan european. Un alt element de disfuncţionalitate este reprezentat de faptul că oraşul Tălmaciu este tranzitat şi de o magistrală CFR. Pe lângă avantajele din punct de vedere economic ale tranzitării Tălmaciului a acestor axe majore de comunicaţie se disting clar disfuncţionalităţile şi problemele create de existenţa acestora, oraşul fiind împărţit în două, iar drumul naţional şi calea ferată reprezintă adevărate bariere în dezvoltarea teritorială a oraşului. Pe lângă aceste 2 axe majore care traversează oraşul pe direcţia Nord-Sud Tălmaciu mai este tranzitat pe direcţia E-V de DJ 105G, drum care face legătura cu localităţile Sadu la vest şi Avrig la est. Până acum nu s-au sesizat probleme sau disfuncţionalităţi rezultate din existenţa acestui drum. Din analiza în teren a circulaţiei se remarcă următoarele aspecte: - cele mai mari valori ale traficului sunt pe Strada Unirii; - valori mici de trafic pe reţeaua de străzi interioare; - lipsa unei centuri ocolitoare a oraşului face ca traficul de tranzit să se desfăşoare în totalitate pe arterele municipiului, cu efecte negative asupra infrastructurii rutiere, asupra mediului (poluare fonică, noxe, praf), asupra siguranţei circulaţiei etc.; - traseul propus al autostrăzii - tronson parte din culoarul IV pan european. - intersecţiile neamenajate cu DN 7, rezultând dificultatea efectuării traversării sau virajului la stânga pe Strada Unirii pentru fluxurile de trafic provenind dinspre străzile adiacente; - zona industrială în partea centrală a oraşului, conduce la prezenţa traficului greu pe străzile interioare; - starea precară a străzilor interioare, majoritatea având îmbrăcăminte de balast deterioarată, cu denivelări; - starea precară a trotuarelor existente, sau lipsa lor, ducând la prezenţa frecventă a pietonilor pe partea carosabilă; - starea precară a şanţurilor şi a sistemelor de evacuare a apelor, de cele mai multe ori apa stagnează, infiltrându-se în patul drumului; - lipsa infrastructurii rutiere sau prezenţa lor în stare avansată de degradare, ex. trecere prin vadul Parâului Morii pe Strada Cetăţii; - accesele sub pasajele CF şi DN sunt neamenajate corepunzător, acestea fiind o bună soluţie de traversare a CF şi DN 7; - lipsa parcărilor în zonele de interes, Strada Unirii, Gară, Cimitir etc.; - trecere la nivel cu CF neamenajată; - delimitarea precară a zonei CF; 35 - elementele geometrice în plan ale străzilor nu corespund claselor în care sunt încadrate, neuniformitatea lăţimii străzilor pe lungimea lor datorate aliniamentelor defectuoase ale caselor, gardurilor etc.; - lipsa pistelor de bicicletă amenajate; - prezenţa căii ferate prin centrul oraşului produce disconfort zonelor de locuinţe limitrofe.

Activităţi economice, utilizarea terenurilor Mare disfuncţionalitate o reprezintă aspectele de incompatibilitate în relaţiile dintre diferitele zone funcţionale; prezenţa zonei industriale în centrul oraşului prezintă o sursă de poluare (ROMANOFIR, HLV TRANSILVANIA); de altfel, în vechiul PUG, incinta HLV Transilvania a fost trecută cu interdicţie temporară de construire până la găsirea unor soluţii de stopare a poluării. Principalele unităţi economice fiind dispuse de-o parte şi de alta a Drumului Naţional, apar suprapuneri ale circulaţiei locale cu cea de tranzit şi cea industrială.  Locuirea - Problemele existente în domeniul locuirii sunt acelea date de densitatea mare a construcţiilor în zona veche. - O altă problemă este lipsa de confort şi degradarea locuinţelor în coloniile muncitoreşti: Zona Tălmaciu II, Zona locuinţe ROMANOFIR, barăcile dintre Blocuri pe strada Gh. Lazăr.  Echiparea edilitară

Alimentarea cu caldură Fondul de locuinţe, din oraşul Tălmaciu, este format, majoritar, din locuinţe individuale cu regim de înălţime P sau P+l. Ca urmare a introducerii şi extinderii reţelelor de gaz metan în localitate, în prezent aceste locuinţe sunt încălzite, majoritar, în sistem individual - sobe de teracota şi parţial, în sistem centralizat - microcentrale termice de incintă sau centrale termice de cvartal, cererea pentru energie termică în sistem centralizat mai reprezintă doar 10 scări din 7 blocuri de apartamente, deci aproximativ 12% din capacitatea iniţială a sistemului. Sistemul centralizat de încălzire are mai multe zone şi anume: - zona industrială ROMANOFIR S.A. (fosta Fabrică FIRUL ROŞU), deservită de centrala termică de zona industrială de incintă, dotată cu 3 cazane de abur medie presiune tip CR de 10 t abur/h fiecare, funcţionând pe gaz metan- 36 depăşită atât tehnic cât şi moral. Această centrală nu mai furnizează agent termic pentru consumatori terţi deoarece şi-a restrâns activitatea economică de ansamblu după revoluţie. - zona industrială FORESTSIB S.A. (fosta fabrică de cherestea - IFET), dotată cu cazane de abur medie presiune şi apă supraîncălzită, funcţionând cu deşeuri lemnoase şi anume: cazan MAOTZE-DUN de apă supraîncălzită 2 Gcal/h; 2 cazane LK de abur medie presiune de 2 t abur/h fiecare; 1 cazan CIR de abur medie presiune de 4,5 t / abur /h. Această centrală nu mai furnizează agent termic pentru alţi consumatori, deoarece şi-a restrâns şi ea activitatea economică de ansamblu după revoluţie. - zona de blocuri de locuinţe cuprinsă între străzile Gh. Lazăr şi Al. Castanilor, alimentată cu căldura din centrala termică de cvartal, dotată cu 3 cazane de apă caldă (parametrii 95 °/ 75°, Rn 6) tip CAREOFUEL - de 760 000 kcal/h fiecare, funcţionând pe gaz metan. În această zonă, centrala termică a fost modernizată iar reţelele termice clasice de încălzire au fost înlocuite cu reţele preizolate îngropate direct în pământ, cu fir înglobat de semnalizare a defectelor, având pierderi de caldură practic nule. - zona de blocuri de locuinţe din Piaţa Textiliştilor (zona centrală), al cărui furnizor de căldură era fostul punct termic de cvartal, alimentat cu agent termic primar (apă supraîncălzită-130°/80C) din CT FORESTSIB, punct termic transformat ulterior în centrală termică, dotată cu 2 cazane de apă caldă (95° / 75° Pn6), tip METALICA PAG 15; de 525 000 Kcal/h fiecare, funcţionând pe gaz metan, în prezent dezafectată, din lipsa de consumatori abonaţi. Datorită creşterii accelerate a preţurilor energiei termice furnizate, asociaţiile de proprietari ale blocurilor din zonă au solicitat şi obţinut debransarea de la centrala termică de cvartal, realizându-şi surse termice independente pe scară, bloc sau apartament, funcţionând pe gaz metan.  Probleme de mediu Principala sursă de poluare o reprezintă întreprinderea HLV TRANSILVANIA prin eliminarea în aer a pulberilor provenite de la deşeuri din lemn şi substanţe volatile. Întreprinderea ROMANOFIR reprezintă un alt factor de poluare prin deversarea apelor uzate obţinute din finisajul chimic al fibrelor şi firelor textile, în Canalul Morii (deviaţie râul Sadu). Tranzitarea oraşului de catre DN 7 Rm. Vâlcea-Sibiu creează adevărate probleme pentru locuitorii oraşului, mai ales cei care locuiesc pe strada Unirii din punct de vedere a calităţii aerului, a zgomotului sau a pericolului ce rezultă în urma tranzitării 37 oraşului.  Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei În timpul consultării cu reprezentanţii Consiliului Local s-au evidenţiat principalele necesităţi şi opţiuni ale populaţiei. Astfel în ultimii 10 ani au apărut numeroase documentaţii de urbanism (P.U.Z., P.U.D.) ceea ce demonstrează nevoia acută de dezvoltare şi mărire a spaţiului intravilan pentru diferite funcţiuni. - Extinderea intravilanului pentru realizarea de locuinţe colective, locuinţe individuale, case de vacanţă, zone destinate turismului, zone destinate unităţilor agricole, industriale etc. (legătura Tălmaciu I cu Tălmaciu II, Câmpul Cibinului, Câmpul de mijloc, Între Iazuri, Lunca Largă, Podu Olt, Cursul râurilor Lotrioara şi Mogoşul, drumul de legătură Tălmaciu - Tălmăcel). - O altă prioritate pentru următorii ani este eliminarea traficului greu din oraş prin construirea unei artere ocolitoare; - Pentru toate introducerile în intravilan se va ţine cont de organizarea tramei stradale; - Modernizarea străzilor şi amenajarea unor parcări în zonele aglomerate ale oraşului; - Realizarea unui traseu pietonal şi pistă de biciclete Gară - Tălmăcel; - Amenajarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi, locurilor de joacă pentru copii; - Îmbunătăţirea echipării edilitare (apă, canal, gaze).

38 Starea factorilor de mediu

Zona de confluenţă Olt-Cibin, deşi relativ redusă ca suprafaţă, este o zonă complexă situându-se la contactul dintre Depresiunea Sibiului, Depresiunea Făgăraşului, defileul Oltului Turnu-Roşu-Cozia, Munţii Făgăraşului, Munţii Lotrului şi Podişul Hârtibaciului. Localitatea Tălmaciu este aşezată pe o depresiune tectonică cu structură geologică complexă. Localitatea se întinde şi peste masivele Cibin-Făgăraş, care sunt alcătuite din şisturi cristaline, gresii cu mult muscovit şi intercalaţii de calcare cristaline. În zonă sunt prezente şi conglomeratele burdigaliene (mediteranean inferior), ce ies la zi în colinele cetăţii „La Ruine‖, Măgura, cotul sudic al Podişului Hârtibaciu (Turnu Roşu), Sadu, Tălmăcel.

 Factorul de mediu ‖Apă‖ În afară de apele reziduale insuficient epurate primite de la diverse societăţi aflate pe traseul râului Sadu şi Cibin - în zona localităţii Tălmaciu, un rol important în poluare îl au şi evacuările necontrolate de ape uzate din gospodăriile localităţii care nu dispun de canalizare menajeră. Râul Cibin, amonte de confluent cu răul Olt - are o stare ecologică bună, conform Planului de Management al BH Olt - volumul II. Zona este vulnerabilă la nitraţi. Corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună deoarece este îndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensivă a malurilor; 50% din corpul de apă. Pe fondul unei poluări accentuate în sectorul de interes, starea ecologică a râului Cibin se înrăutăţeşte devenind moderată. Apa subterană în zona Tălmaciu este întâlnită în diverse formaţiuni astfel: - apă din terasele joase se află la nivelul râurilor; - în terasa mijlocie apă subterană se află la adâncimea 2,80-4,00 m cu nivel variabil în timp; - în zona satului Tălmăcel apa subterană se află pe suprafaţa stâncii. În majoritatea zonei apa subterană se formează la ploi.

Calitatea apelor subterane Din punct de vedere chimic apele sunt de tipul bicarbonato - sulfato - calcico - magnezian sau sodic. Apa subterană este în general potabilă, cu depăşiri locale ale CMA la amoniu în zonele Sibiu, Cisnădie şi Tălmaciu (cf. Plan de Management BH Olt). 39 Sursele punctiforme potenţiale de poluare sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate de la Sibiu, Cisnădie şi Tălmaciu, precum şi de activitatea antropică desfăşurată în localităţile din zona. Conform Raportului anual privind Starea Mediului în jud. Sibiu, 2010, pe teritoriul BH Olt, în corpul de apă Depresiunea Sibiului ROOT05, la Tălmaciu sunt urmărite 2 foraje: F3 şi F1A. Din acestea, foraj care a fost monitorizat ca şi captare de apă în scop potabil: Tălmaciu F1A, iar F3 a fost monitorizat ca foraj de observaţie. Conform OM nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru următorii indicatori: NH4+, Cl-, SO42-, NO2-, Hg, Pb2+, Cd şi PO43-. Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la forajele investigate s- au încadrat, în general, sub limitele valorilor de prag. Acest corp de apă are starea chimică (calitativă) bună.

Factorul de mediu ‖Aer‖ Vânturile au o direcţie predominant sudică (24,0%) şi sud-vestică (12,8%), datorită deschiderii zonei spre Defileul Oltului. În ceea ce priveşte viteza vântului, cele mai mari valori se înregistrează tot pentru direcţiile sudice şi sud-vestice, cu o viteză medie multianuală de 8,2 m/s. Vântul dominant e de tip foehn, cunoscut local sub numele de Vântul Mare. Acesta produce încălziri bruşte şi topirea rapidă a stratului de zăpadă. Calitatea aerului în zonă: Conform datelor deţinute, principalele surse de emisii în zona localităţii Tălmaciu sunt reprezentate de: - trafic rutier intens pe drumul naţional; - trafic feroviar pe CFR; - industria prelucrătoare a lemnului, cu unităţi reprezentative (de ex. S.C. HLV TĂLMACIU, S.C. SILVA GRUP). Se menţionează din nou că zona beneficiază de o ventilaţie bună înspre şi dinspre culoarul Oltului, perioadele de calm atmosferic fiind procentual reduse în timpul unui an, astfel asigurându-se o dispersie relativ bună a poluanţilor rezultaţi ca urmare a activităţilor industriale şi traficului din zonă. Factorul de mediu „Sol‖ Fragmentarea puternică şi diversitatea formelor de relief (arii depresionare, culoare de văi, areale montane), precum şi elementele de climă şi vegetaţie, au condus la formarea unei varietăţi de soluri în arealul de interes. 40 Arealele din apropierea arterelor hidrografice (lunca Oltului şi Cibinului), în mod special în zona de interes - confluenţa celor două râuri, sunt caracterizate prin soluri aluviale, aflate în diferite stadii de evoluţie. În vederea descifrării litologiei terenului a capacităţii portante a stratelor, în zona localităţii Tălmaciu au fost executate 6 foraje. Conform Studiului Geotehnic executat, categoria predominantă de soluri o constituie solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleizate. Nu deţinem date cu privire la calitatea solurilor în zonă, dar apreciem că probabilitatea de apariţie a unor zone poluate ca urmare a depunerilor atmosferice este puţin probabilă, însă apare posibilitatea contaminării ca urmare a depozitărilor de deşeuri menajere (depozit neconform Tălmaciu) şi infiltrării apelor uzate menajere.

Factorul de mediu „Biodiversitate‖ Pădurile zonei, la est, sunt dominate de specii de fag (Fagus silvatica), păduri de amestec, fag şi molid (Picea Abies), precum şi carpen (Carpinus betulus). Vegetaţia azonală e dezvoltată de-a lungul Oltului şi Cibinului şi e caracterizată în principal de pajişti de iarbă moale (Agrostis stolonifera) şi zăvoaie de anin negru (Alnus nigra). Teritoriul administrativ reglementat prin PUG Talmaciu se situează în vecinătate şi se suprapune parţial peste perimetrele siturilor NATURA2000: - ROSCI0132 „Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu‖ ; - ROSCI0085 ROSPA0043 „Frumoasa‖ ; - ROSCI0304 ―Hârtibaciu de Sud-Vest‖. O alta arie protejată este ,,Şuvara Saşilor‖, zonă împădurită, situată de-a lungul Văii Sadului pe latura sudică a acesteia.

Sănătatea umană Principala disfuncţionalitate privind sănătatea populaţiei o constituie, până în prezent, lipsa canalizării şi a staţiei de epurare pentru ape uzate menajere. Se face menţiunea că investiţia este finalizată, fiind pusă doar parţial în funcţiune deoarece până în prezent nu s-a făcut branşarea tuturor gospodăriilor din localitate, iar staţia de epurare nu poate funcţiona la parametrii proiectaţi. În privinţa spaţiilor verzi şi a suprafeţei aferente / cap locuitor se fac următoarele menţiuni: - În prezent, suprafaţa funcţională aferentă spaţiilor verzi este de 40,58 ha, aferentă unei populaţii de 7.453 locuitori, adică echivalentul a 54,44 41 mp / cap locuitor. - În urma extinderii intravilanului şi propunerilor de funcţiuni în cadrul acestuia, suprafaţa de spaţii verzi aferentă celor 3 localităţi (Tălmaciu, Tălmaciu II şi Tălmacel) este estimată la 61,20 ha, reprezentând terenuri destinate exclusiv pentru spaţii verzi. Rezultă o medie de 82,11 mp spaţiu verde/cap locuitor. La nivelul Uniunii Europene (UE) a fost determinată o medie de minimum 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, sub care sănătatea cetăţenilor este puternic afectată, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă minimum 52 mp de spaţiu verde pe cap locuitor pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor. Conform legislaţiei naţionale - Ordonanţă de urgenţă nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art Art. ÎI pct. (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Gestionarea deşeurilor Conform Planului Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor în judeţul Sibiu, regiunea Mărginimea Sibiului în care se încadrează şi Oraşul Tălmaciu dispune de 11 depozite de deşeuri menajere conforme şi neconforme. Referitor la SIGD Sibiu şi obiectivele urmărite prin acesta, se fac următoarele detalieri: Implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor (SIGD) în judeţul Sibiu este în conformitate cu legislaţia UE, cu Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru, cu Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Sibiu şi este bazat pe obiectivele POS Mediu. - Obiectivele SGID urmăresc: creşterea ratei de conectare la serviciile publice de salubritate la 100% în mediul urban şi 90% în mediul rural până în 2010; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate anual de la o cantitate de referinţă în 1995 de 94.906 tone la 71.180 tone până în 2010, la 47.453 tone până în 2013 şi până la 33.217 tone până în 2016; - creşterea cantităţii de deşeuri reciclate la 21.483 tone până în 2010 şi la 32.567 tone până în 2013; - reducerea impactului ecologic prin închiderea a 5 depozite de deşeuri 42 municipale neconforme, printre care şi depozitul localităţii Tălmaciu; - îmbunătăţirea standardelor tehnologice în conformitate cu cerinţele legale Prin proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu‖- POS Mediu, s-a urmărit crearea unui cadrul instituţional funcţional pentru implementarea proiectelor, respectiv o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită prin hotărâri ale tuturor consiliilor locale din judeţ şi a Consiliului Judeţean. În acest sens a fost constituită A.D.I. „ECO SIBIU‖. Prin HCL 118/2009, CL Tălmaciu a aprobat aderarea UAT la ADI ECO Sibiu, oraşul Tălmaciu fiind membru. Schimbări climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane, care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioada de timp comparabilă. Pot fi observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GES (Gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto). Schimbările climatice au efect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane. Schimbările climatice sunt generate de două procese de bază: - distrugerea stratului de ozon; - emisii de gaze cu efect de seră. Distrugerea stratului de ozon este generată de o serie de substanţe chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat şi România. Din datele existente rezultă că în oraşul Tălmaciu nu se utilizează nici una din substanţele interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de seră menţionate în Protocolul de la Kyoto al cărui semnatar este şi România sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). Surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt:

- mijloacele de transport şi utilajele agricole(CO2, N2O); - gospodăriile populaţiei care folosesc combustibili solizi pentru încălzire şi preparare hrană; - (depozitele) dejecţii animaliere de la gospodăriile populaţiei (amoniac, metan); - sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale în gospodăriile populaţiei, apartamente şi agenţi economici.

43 Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) nu este semnificativă - legislaţia în domeniu se referă la surse dirijate mari care impune limite privind producerea de energie (se iau în consideraţie numai instalaţiile care produc peste 20 MWh). Propunerile PUG în sfera producerii de energie electrică, vizează o instalaţie de cogenerare în zona localităţii Tălmaciu, pe baza de biomasă, ce produce o putere electrică de 7,2 MW iar timpul de exploatare va fi de minim 8000 ore pe an. Producţia de electricitate va fi de aprox. 57.600 MWh pe an. Reglementarea urbanistică pentru această investiţie este premergătoare, anterior realizării acesteia trebuind să fie solicitate toate actele de reglementare. Funcţionarea unei instalaţii de cogenerare se poate constituii într-o sursă de emisii atmosferice care poate acţiona sinergic cu sursele deja existente în zonă.

ORAŞUL TĂLMACIU - STUDIU SOCIO-DEMOGRAFIC

PREMISE ŞI FACTORI CONTEXTUALI CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTĂRII ORAŞULUI TĂLMACIU

Factori exogeni a) Evoluţia istorico-economică a oraşului în cele şapte secole de la atestarea sa documentară a acumulat valori materiale şi culturale ale căror consecinţe se fac resimţite în prezent. Fazele de evoluţie ale localităţii, din punct de vedere sociologic, pot fi analizate din două perspective: 1) - acumulări istorico-geografice: punct strategic militar, (ceea ce atrage colonizarea saşilor în zonă, încă din secolul al XIII-lea), cu valenţe economico- comerciale importante, prin situarea sa în poziţie crucială pe una din principalele rute ale comerţului sud-european cu cel din Europa Centrală; amplificarea acestui rol, după construirea, în secolul al XVIII-lea, a Viei Carolina2 - drum pentru trăsuri, în timpul dominaţiei Imperiului Austriac asupra Olteniei; dezvoltarea economică şi socială a comunităţii săseşti, preponderentă numeric, până în primul sfert al secolului 20, prezentă încă sub aspect material printr-un fond construit valoros sub aspect arhitectural şi la nivelul mentalităţii colective prin interşanjabilitatea patern-urilor comportamentale economice, morale, culturale, produsă de-a lungul timpului, între populaţia de etnie germană şi cea românească; 2) - mutaţia produsă pe parcursul ultimelor nouă decenii, în care, începând cu primul sfert al secolului XX, structura etnică a localităţii suferă transformări majore, devenind cu majoritate absolută românească, pe fondul evoluţiilor istorico-economice şi demografice (Unirea de la 1 Decembrie 1918, industrializarea din perioada comunistă, migrarea masivă a saşilor, în anii 70 - 80, în Republica Federală Germană). Ca moştenire importantă a primei perioade, trebuie să fie amintită dezvoltarea urbanistică a zonei săseşti după modelul şi rigorile urbanistice austriece (trama stradală coerentă, dispunere raţională a funcţiunilor, respectarea aliniamentelor stradale, concepţie unitară a volumetriei şi faţadelor etc.).

2după 1717 – conform monumentului lapidar de la Câineni (v. Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă, editura Academiei Române, Judeţul istoric Vâlcea (sec, Xiv- 1848), Bucureşti 2005 p. 346 . 45 În cea de-a doua perioadă, specifică este aculturaţia, proces drulat în timp, prin care intră în contact şi se influenţează şi intercodiţionează reciproc două modele de viaţă diferite (mentalităţi, comportamente, tradiţii, obiceiuri etc.) cu efecte productive, de vitalizare, din perspectiva diversităţii culturale, materiale şi spirituale a comunităţii locale. Din păcate, regimul comunist, cu tarele lui inerente şi oportunitatea creată de politica naţiunii germane de absorbţie a populaţiei de etnie germană, diseminată istoric şi pe teritoriul României, au declanşat fenomenul migrării masive a etnicilor germani către un standard de viaţă net superior. Perioada de tranziţie ce a urmat după anul 1990, complexitatea procesului de trecere de la economia centralizată de tip comunist la integrarea economică dictată de cerinţele unei pieţe libere, au făcut ca exodul etnicilor germani, atâţia câţi mai rămăseseră, să continue în zona sibiană. Restructurarea economică, ca de altfel în întreaga ţară, a avut consecinţe negative de natură economico-socială atât la nivelul comunităţii, cât şi în cel individual (reprofilarea activităţii economice, redimensionarea societăţilor comerciale existente, aparitia unor noi profesii şi ocupaţii). b) Elementele de perenitate. 1) Poziţionarea geografică, care a determinat istoric naşterea şi dezvoltarea localităţii Tălmaciu, îi păstrează atât în prezent cât şi în perspectivă, calitatea de nod de comunicaţie rutieră şi feroviară. Este străbătut de DN7/E81, care spre sud urmează, pe Valea Oltului, traseul istoric al Viei Carolina, şi accesul spre zona Balcanilor, filtrează dinspre nord, nord-vest şi nord-est, legăturile cu principalele centre urbane transilvănene (DN1/E68, DN14, DN14a/E60, ca rute principale) şi rămâne punct nodal în cadrul Coridorului IV european. 2) potenţialul fizico-geografic al aşezării: peisaj diversificat şi atractiv; bogăţia florei şi faunei (potenţial valorificabil turistic - rezervaţia Șuvara Saşilor); resurse de materii prime şi pentru agricultură. 3) Nivelul ridicat al sistematizării urbane moştenite şi dezvoltarea sa ulterioară, care creează premize suficiente şi necesare pentru creşterea gradului de confort urban. c) Alţi factori contextuali. 1) Adoptarea statutului de oraş în anul 1989. 2) Situarea oraşului în zona de influenţă a Sibiului cu implicaţiile adiacente: absorbţia unei părţi a forţei de muncă de către piaţa muncii din Sibiu (navetism); dezvoltarea limitată a unor instituţii şi servicii în domeniul sănătăţii, învăţământului,

46 culturii - apropierea metropolei făcându-le practic inutile prin oferta ei net superioară şi diversă; accesul la căile de comunicaţie aeriane prin accesibilitatea aeroportului din Sibiu. 3) Traficul rutier major care străbate oraşul pe axa nord-sud şi dubla implicaţie a acestuia: factor pozitiv - oportunităţi pentru dezvoltarea socio- economică şi urbanistică; factor negativ - poluarea. 4) Desprinderea administrativă a comunei Boiţa de oraşul Tălmaciu, având ca rezultat o diminuare a resurselor umane şi materiale, pe raza administrativ - teritorială a localităţii. 5) Traseele regionale ale liniilor de înaltă tensiune şi ale conductei de gaze naturale - factor favorizant pentru dezvoltarea economică a oraşului. 6) Impactul crizei economice mondiale, resimţită pe plan naţional, începând cu anul 2009, asupra capacităţii oraşului de a prelua şocul economico- social produs de aceasta.

Factori endogeni 1) O dezvoltare economică cu trend pozitiv de creştere şi diversificare în special în ultimul deceniu. Profilul economic tradiţional (industria textilă şi prelucrarea lemnului) se îmbogăţeşte ca paletă şi complexitate (piese şi accesorii pentru industria automobilelor, industria alimentară, echipamente de birou şi de uz casnic, marochinărie, construcţii, transport rutier s.a.), în special după anul 2003. 2) Insuficienţa resurselor bugetare prin raportare la necesităţile impuse de cerinţele creării unei infrastructuri moderne. Persistenţa infrastructura de tip rural, (străzi neasfaltate, insuficienţa utilităţilor pentru locuire şi dezvoltare economică, probleme de protejare a mediului natural şi antropic etc.), care necesită investiţii consistente pentru a satisface standardele urbane de confort şi pentru a crea premizele unei dezvoltări economice durabile. 3) Densitate redusă a populaţiei (în anul 2002 acest indicator se situa sub media judeţeană rurală, respectiv sub 30,9 locuitori/km ) şi persistenţa statutului ocupaţional dublu: agricultor - salariat. 4) Fond arhitectural şi peisagistic valoros, valorificabil turistic, care trebuie să fie protejat de ameninţările unor intervenţii improprii şi agresiuni urbanistice care îi pot scădea valoarea. 5) Ameninţări produse de perioada de criză economică pe care o traversează în prezent România (dificultăţi în menţinerea de către societăţile comerciale a trendului

47 de creştere economică, fenomene sociale care afectează resursele umane ale comunităţii - şomaj, emigrare pe fond economic a populaţiei active, creşterea raportului de dependenţă ş.a. )

Resursa umană Evoluţia populaţiei. Evoluţie demografică. Oraşul Tălmaciu - repere istorice. Evoluţia istorică a localităţii Tălmaciu a fost dependentă de situarea sa geografică privilegiată, la ieşirea spre nord din defileul Oltului, cale majoră şi seculară de traversare a Carpaţilor Meridionali şi situarea sa în imediată apropiere a oraşului Sibiu (la 18 km), influenţa metropolei, resimţită în standardele şi modele comportamentale economico-sociale, fiind nemijlocită şi având ca suport comunitatea puternică de saşi, şvabi şi germani stabilită la Tălmaciu începând cu secolul al 13 - lea. În acest sens, elocventă este structura etnică a populaţiei locuitorilor din Tălmaciu, care era în 19103 de 1284, iar în 1920 de 1269, dintre care 159 români 301 saşi şi şvabi, 738 germani, 7 evrei, 64 de alte etnii, iar cel al caselor de 193. Structura etnică a populaţiei localităţii, în anul 2011 (recensământul populaţiei din 20114), reflectă o realitate diferită.

3Dicţionarul Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte Ţinuturi alipite, C. MARTINOVICI, Nicolae ISTRATI, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", Cluj, 1921 4http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ 48 Această mutaţie structurală se produce pe fondul creşterii demografice consistente pe care localitatea Tălmaciu o înregistrează pe parcursul celor nouă decenii luate mai sus ca reper. Sub aspect etnic, în perioada analizată, românii devin majoritate absolută, iar ponderea locuitorilor de etnie germană scade de la 0,55%. Emigrarea populaţiei de etnie germană s-a produs în proporţie de 92% la nivel naţional (de la 745.421 persoane în anul 1930 ajunge la 60.088 persoane în anul 20025), aceeaşi proporţie a migrării acestora fiind înregistrată şi în cazul migraţiei populaţiei săseşti şi germane din Tălmaciu.

Repere privind evoluţia populaţiei din Tălmaciu în perioada 1920 -2009 Dezvoltarea demografică a populaţiei din Tălmaciu, în perioada de analiză, înregistrează atât caracteristicile generale ale evoluţiei populaţiei la nivel naţional, cât şi particularităţile regionale. Se pune în evidenţă creşterea ascendentă a numărului de locuitori în intervalul 1930 - 1977, cu o cotă de vârf a ratei de creştere în perioada 1966 - 1977, pe seama adoptării decretului de interzicere a avorturilor, urmată de un trend negativ înregistrat în judeţul Sibiu în intervalul de timp 1977 - 2002 (în fapt, scăderea semnificativă se înregistrează între anii 1977 şi 1992), diferit de cel al evoluţiei populaţiei la nivel naţional, care rămâne pozitiv. Punctual, în perioada 1991-2001, rata de creştere a populaţiei din Tălmaciu are valoare negativă (-4,4%), ceea ce poate indica similitudinea cu evenimentele demografice judeţene, iar în perioada 2007 - 2009 se înregistrează valori pozitive ale acesteia, dar cota acestora rămâne relativ scăzută (Fig. 5). Scăderea semnificativă a populaţiei în anul 2004 se explică prin desprinderea administrativă a comunei Boiţa de oraşul Tălmaciu. Recensământul din 2011 a indicat un nou val de scădere a populaţiei, numărul de locuitori coborând până la 6905, ceea ce înseamnă o rată de creştere negativă, de - 7,4%, având 2009 ca an de referinţă.

5Ioan Mărculeţ, Elena Herda, Cătălina Mărculeţ (Institutul de Geografic al Academiei Române), Consideraţii istorico-geografice asupra populaţiei germane din România în secolul XX – Sociologia Românească, 2007, Volumul V. 1 49 50

Structura populaţiei în funcţie de vârstă şi sex Indicator important sub aspect economico-social, structura pe vârste şi sex reflectă, din punct de vedere teoretic, sarcina cu care apasă asupra populaţiei active, cele două categorii de populaţie inactivă sub aspect economic, respectiv copiii şi vârstnicii, precum şi capacitatea de regenerare a unei populaţii.

Piramida vârstelor pentru Regiunea Centru, la recensământul din anul 2011, este un indicator elocvent în acest sens.

51 Piramida vârstelor în 2011, în cazul oraşului Tălmaciu (Fig. 7), reflectă la rândul ei, tabloul global al caracteristicilor de bază ale evoluţiei în timp a populaţiei, respectiv, influenţele politicilor având ca scop creşterea natalităţii din perioada comunistă şi scăderea semnificativă a numărului de copii născuţi după anul 1990, ca urmare a anulării Decretului de interzicere a avorturilor adoptat în anul 1966.

Faptul că bazele celor două piramide ale vârstelor sunt „sparte‖, deschide discuţia asupra fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, fenomen demografic specific ţărilor în dezvoltate, unde numărul de copii născuţi / femeie în perioada fertilă este foarte redus, iar vârsta medie de viaţă este în creştere, comparativ cu ţările slab dezvoltate. În cazul celor din urmă, fenomenele demografice sunt mai puţin controlate, în evoluţia lor făcându-se resimţite, nivelul de trai scăzut, morbiditatea ridicată, convingerile religioase care interzic în unele cazuri măsurile contraceptive, cât şi, faptului că, pe fundalul sărăciei, copii sunt consideraţi o resursă economico-socială, în timp ce în ţările dezvoltate percepţia copiilor este total diferită. Proiecţiile realizate de Departamentul de studii demografice ale O.N.U., având drept ţintă anul 2050, pun în evidenţă că procesul menţionat mai sus va atinge o cotă de alarmă în 2050, din perspectiva raportului de dependenţă dintre populaţia activă şi inactivă şi a posibilelor emigrări masive din zonele sărace spre cele bogate. Din prelucrarea statisticilor judeţene , având în vedere grupele de vârstă statistic admise (0-14 ani, 15-59 ani, 60 şi peste), într-o citire simplificată, dar mult mai clară, raportul de dependenţă, în judeţul Sibiu a fost în creştere în perioada 1990 - 2008, după cum urmează: anul 1990 - 0,63 persoane inactive la 1 persoană activă; anul 2008 - rapotul devine 1 persoană inactivă la 1 persoană activă. Acest raport nu desemnează însă o dependenţă de natură economică propriu- zisă, aceasta în realitate fiind mult mai mare, dacă avem în vedere: şomajul; influenţele crizei economice declanşate deja în anul 2008; creşterea aspiraţiei socio-profesionale a tinerei generaţii, ceea ce face ca, practic, un număr important de copii să rămână în întreţinerea părinţilor până la 20 - 24 de ani. În cazul oraşului Tălmaciu, structura pe grupe de vârstă a populaţiei la recensământul din 2011 este reprezentată în Fig. 8.

Statistic, situaţia raportului de dependenţă în 2011, în oraşul Tălmaciu, este reprezentat în Fig. nr. 9.

Indicele de îmbătrânire a populaţiei, poate fi pus în evidenţă de raportul între numărul de copii sub 15 ani şi cel al numărului de vârstnici de 60 de ani şi peste. În cazul oraşului Tălmaciu, în 2011, starea de fapt se prezintă astfel: la 1000 de copii revin 1017 vârstnici, ceea ce indică o îmbătrânire mai accentuată a populaţiei. Structura pe sexe a populaţiei din Tălmaciu. Natalitatea şi sporul natural. De-a lungul perioadei 2000 – 2009, proporţionalitatea între populaţia feminină şi cea masculină a fost echilibrată, în medie, populaţia feminină reprezentând 50,33% din populaţia totală (Fig. 10). 54 În 2011, ponderea populaţiei feminine depăşeşte procentual pe cea masculină cu 2% (Fig. 12), iar în ceea ce priveşte particularităţile acestui raport, în funcţie de principalele grupe de vârstă, se remarcă următoarele aspecte: -raportul rămâne echilibrat până către vârsta de 54 de ani (Fig. 11); -începând cu vârsta de 65 de ani, proporţia populaţiei feminine creşte treptat, confirmând şi în cazul oraşului Tălmaciu, longevitatea mai mare a femeilor comparativ cu cea a bărbaţilor; -se înregistrează câteva situaţii în care numărul populaţiei masculine este mai mare decât cel al populaţiei feminine în cadrul aceleaşi grupe de vârstă (0-5, 10-14, 20- 24 ani şi 30-39 de ani).

Rata natalităţii reflectă mai nuanţat evenimente demografice ale oraşului Tălmaciu în perioada 2000 – 2009. Evoluţia ei în ultimul deceniu indică o pendulare în jurul valorii zero, şi, aşa cum se remarcă în Fig. 13, accentele de creştere din perioada 2002 – 2005, nu se susţin în perioada ulterioară, 2006 - 2009, o medie aritmetică simplă indicând o rată a natalităţii de 11,5 ‰ pentru întreaga perioadă.

Un indicator important este constituit de nivelul ratei fertilităţii şi comportamentul marital. La nivelul judeţului Sibiu, din statisticile judeţene, rezultă o rată generală de fertilitate de 39,9 ‰, în anul 2008. Luând în calcul că proporţia populaţiei feminine fertile din oraşul Tălmaciu, care la 1 ianuarie 2010 a fost de 55% şi nivelul mediu al ratei natalităţii pe cei 10 ani de analiză, rezultă, în cazul oraşului Tălmaciu, că valoarea ratei generale de fertilitate se situează în jurul valorii de 40 - 41 ‰.

La nivelul judeţului Sibiu, în 2008, curba ratei de fertilitate, pe grupe de vârstă (Fig.16), pune în evidenţă o fertilitate de tip intermediar cu orientare spre fertilitatea tardivă, model în care putem considera că se înscrie şi oraşul Tălmaciu. În funcţie de valoarea cea mai ridicată, în literatura de specialitate, referitor la fertilitate, se operează următoarea clasificare: fertilitate precoce – numărul cel mai mare de naşteri în intervalul 20 – 25 de ani; fertilitate intermediară numărul cel mai mare de naşteri în intervalul 29 – 30 de ani; fertilitate tardivă – numărul cel mai mare de naşteri în intervalul 30 – 34 de ani.

În corelaţie directă cu rata fertilităţii se află indicatorii de nupţialitate ai unei populaţii.

Conform graficului de mai sus (Fig. 17), nu există o relaţie de dependenţă între 58 evoluţia căsătoriilor şi cea a divorţurilor. Dinamica celor doi indicatori trimit la multitudinea de factori care acţionează asupra cuplurilor maritale. Evoluţia căsătoriilor, pusă în corelaţie cu cea a naşterilor, poate fi, însă, mult mai ilustrativă (Fig. 18). Creşterea numărului de căsătorii din anii 2001, 2004 şi 2006 a avut ca urmare firească, o creştere a numărului de nou născuţi din anul următor.

Forţa de muncă salariată şi gradul de ocupare al populaţiei active

Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada de analiză, marchează momentele importante în dezvoltarea economică a oraşului Tălmaciu (ex: înfiinţarea S.C. Faurecia S.R.L. în 2003, şi apariţia celor cca. 700 de locuri de muncă nou create care se înregistrează la nivelul anului 2004). Ca fenomen socio-economic major, trebuie însă să fie specificat gradul relativ

59 redus de ocupare a forţei de muncă active, ilustrat în Fig. 21. Având în vedere că populaţia activă, cuprinsă în grupa de vârstă 20 – 59 de ani, prin extrapolare, reprezintă cca. 60% din totalul populaţiei, se pune în evidenţă faptul că, în cel mai bun dintre cazuri, respectiv anul 2004, forţa de muncă salariată a reprezentat 50% din resursele umane active sub aspectul vârstei. Această proporţie, trebuie să fie însă evaluată şi prin prisma persistenţei ocupaţiilor agricole, prezente încă în economia oraşului Tălmaciu, forţa de muncă utilizată în acest domeniu nefiind pusă în evidenţă sub aspect statistic. Cu toate acestea, indicatorii din fig. 19, 20 şi 21 reflectă un nivel al ocupării populaţiei active relativ scăzut şi un raport de dependenţă economică de natură să pună probleme unei comunităţi, din perspectiva nivelului general de trai şi din cel al strategiilor de dezvoltare durabilă în contextul cărora factorul demografic jocă un rol important.

Situaţia din Fig. 19 se completează cu informaţia din Raportul privind starea economico- socială a oraşului Tălmaciu pe anul 2009, în conformitate cu care, numărul de salariaţi a fost în 2009 de 1883 în sectorul privat şi 415 în sistemul bugetar, iar la data de 30 septembrie 2009, în evidenţele oficiale (evidenţele AJOFM Sibiu) existau 258 şomeri.

Din aceeaşi sursă, persoanele angajate în sectorul public, în anul 2009 se repartizau, după cum urmează: - Primăria Tălmaciu – 101 angajaţi - Ministerul Educaţiei – 99 angajaţi; - CRPH (spital) – 80 angajaţi; - CRR (spital) – 40 persoane; - Ocolul Silvic al oraşului Tălmaciu – 21 persoane; - Ministerul de Finanţe – 13 persoane; - altele – 61 persoane (Politie, CFR, CEC, dispensar etc).

61 62

În detaliu, datele din Fig. 22, sunt redate mai jos.

Repartizarea forţei de muncă salariate pe principalele domenii de activitate

anul anul anul anul anul anul anul anul anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Număr mediu de salariaţă în industrie - 849 926 1023 967 1612 1215 768 1376 1421 total

Număr mediu de 41 42 28 34 51 77 76 111 101 salariaţi în construcţii Număr mediu de 117 114 65 79 98 112 99 140 148 salariaţi în comerţ Nr.mediu salariaţi în 66 38 39 42 22 55 69 101 115 transport şi poştă Număr mediu salariaţi în administraţie 39 38 35 37 38 41 41 51 44 publică Număr mediu salariaţi 115 124 114 113 97 97 97 94 în învăţământ Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistenţă 65 53 54 113 91 35 13 14 131 socială

În ceea ce priveşte structura ocupaţională din punctul de vedere al principalelor domenii de activitate economico-socială (Fig. 22), forţa de muncă salariată din Tălmaciu este preponderent angajată în industria prelucrătoare, urmând ca rang comerţul, serviciile, administraţia publică, sănătatea, învăţământul, transporturile şi telecomunicaţiile, construcţiile, serviciile tehnico-edilitare.

Migraţia populaţiei

Mişcarea populaţiei la nivelul localităţii, exprimată prin numărul total de persoane care şi-au schimbat domiciliul în anul de referintă, la 1000 de locuitori, indică anii 2004 şi 2007, ca ani de vârf în mişcarea populaţiei la nivelul unităţii teritorial- administrative a oraşului Tîlmaciu, cu 39, 55 ‰ şi respectiv 37‰. Pe tot parcursul perioadei 2001 – 2009, sporul migrator rămâne pozitiv, aşa cum rezultă din evoluţia ratei migraţiei nete (Fig. 23).

Mobilitatea populaţiei pe teritoriul unei localităţi este însă un fenomen greu de cuantificat, chiar şi în cazul localităţilor cu un număr relativ mic de locuitori. În genere, acestea fac obiectul de studiu al unor investigaţii sociologice complexe, prelucrarea datelor înregistrate de statistica de stat fiind în acest context, doar o metodă de analiză preliminară. Semnificativ este faptul că, privite în valoare absolută, datele reprezentate în Fig. 24, scot în evidenţă, creşterea numărului de vize de resedinţă în anumite intervale de timp. Dincolo de măsurile administrative, având ca obiect respectarea legislaţiei în vigoare privind evidenţa populaţiei, numărul mare de vize de reşedinţă, este legat şi de atragerea, în Tălmaciu, de forţă de muncă din afara localităţii, pe fondul dezvoltării economice pe care a înregistrat-o după anul 2000. Alte aspecte importante ale migraţiei sunt navetismul şi migraţia externă, cea din urmă primind accente deosebite la nivel naţional, după integrarea României în UE. Efectele migraţiei temporare în străinătate sunt greu de cuantificat. Trebuie avut în vedere că acestea sunt soldate cu: pierderi directe de populaţie; dezechilibrarea structurii pe vârste a populaţiei, având în vedere că migrează populaţia tânără împreună cu copiii pe care această populaţie i-ar fi avut; prelungirea timpilor necesari pentru o dezvoltare locală durabilă.

Fenomenul este amplu, implicaţiile lui multipe, iar proiectul de dezvoltare al unei comunităţi locale trebuie să-l ia în calcul, nu numai sub aspectul emigrării, ci şi sub cel al imigrării. Previziunile pe termen mediu şi lung menţionează creşterea atractivităţii României ca zonă de imigrare semnificativă, iar oraşul Tălmaciu, prin situarea sa geografică şi, implicit în zona de influenţă economico-socială a Sibiului, este predispus acestui fenomen.

65 INDICATORI AI CALITĂŢII VIEŢII. EVOLUŢIE TERITORIALĂ, LOCUIRE, DOTĂRI EDILITARE.

Evoluţia teritorială. Desprinderea comunei Boiţa a avut drept consecinţe, pe lângă săderea teritorială a oraşului Tălmaciu cu 35.16% (10.041 ha), ci şi pierderea de resurse economice (agricultură, materii prime, şi potenţial de dezvoltare turistică). Pe de altă parte, Tămaciu îşi păstrează o serie de funcţii de deservire a populaţiei din Boiţa (în domeniul învăţământului, sănătăţii, comerţului ş.a), la rândul său, populaţia noii comune rămânând resursă de forţă de muncă pentru oraşul Tălmaciu. Dinamica indicatorilor infrastructurii urbane. Locuirea Având în vedere desprinderea administrativă a comunei Boiţa, dinamica indicatorilor care vizează calitatea locuirii în oraşul Tălmaciu, va fi restrânsă la perioada 2004 – 2009.

Caracteristicile care descriu evoluţia locuirii în oraşul Tălmaciu se sintetizează după cum urmează: - în perioada 2004 – 2009, creşte relativ semnificativ, numărul de locuinţe (Fig. 25); - în funcţie de tipul de proprietate, locuinţele aparţin preponderent proprietăţii majoritar private (Fig. 26 şi Fig. 27); - referitor la calitatea locuirii, se remarcă tendinţa de creştere a acesteia (Fig. 28), sub triplul aspect: creşterea numărului de mp/locuinţă; creşterea numărului de mp/persoană; scăderea numărului de persoane/locuinţă; - este semnificativă creşterea numărului de locuinţe terminate începând cu anul 2007; 66 - gradul de confort al construcţiilor noi, în curs de realizare sau finalizate, creşte simţitor – revenind în medie/autorizaţie de construire eliberată în perioada 2002 -2009, cca. 150 de mp/locuinţă (Fig. 30), faţă de maximul de 41,6 mp, cât reprezintă în media din anul 2009, raportat la întregul fond de locuinţe existent (Fig. 28).

Confortul urban. Nivelul de dezvoltare al reţelelor edilitare.

Sub aspectul evoluţiei confortului de tip urban, oferit de oraşul Tălmaciu, cele mai semnificative aspecte, în perioada 2000 -2008 sunt următoarele: - s-a acordat prioritate creşterii capacităţilor de producere şi distribuire a apei potabile, înregistrându-se o creştere semnificativă în anul 2008, atât a capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile, cât şi a distribuirii acesteia către consumatorii casnici; - a crescut constant lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale începând cu anul 2005, însă cantitatea totală de gaze naturale distribuită la consumatori, precum şi cea distribuită utilizatorilor casnici a scăzut în valoare absolută pe parcursul întregii perioade; - proporţia străzilor modernizate prin raportare la lungimea totală a acestora a rămas relativ constantă, reprezentând în medie cca. 30% din lungimea totală a străzilor existente; - dezvoltare foarte slabă a sistemului de canalizare.

Eforturile administraţiei publice locale s-au orientat cu prioritate asupra dezvoltării reţelei de apă potabilă şi a conductelor de distribuire a gazelor naturale, utilităţi de primă necesitate, care trebuie să fie realizate anterior investiţiilor în modernizarea străzilor. Astfel se explică stagnarea lucrărilor de asfaltare şi modernizare a arterelor de circulaţie orăşeneşti, rămasă practic constantă din anul 2003. Dezvoltarea 69 sistemului de canalizare, (lungimea simplă a conductelor de canalizare fiind în anul 2008 de 2.5 Km), devine în perioada următoare un obiectiv important al investiţiilor tehnico-edilitare, căruia i se adaugă, în zonele protejate arhitectural, necesitatea de a se realiza îngroparea reţelei de distribuţie a energiei electrice.

Nivelul scăzut al unor indicatori importanţi în ceea ce priveşte gradul de urbanizare al unei localităţi rămân axă prioritară în strategia de dezvoltare urbană a oraşului Tălmaciu, în care trebuie să se optimizeze necesităţile dezvoltării economice, cu cerinţele de confort urban ale populaţiei.

ÎNVĂŢĂMÂNT ȘI SĂNĂTATE

Învăţământ Date privind evoluţia procesului de învăţământ în perioada 2000 – 2008

Indicatori învăţământ anul anul anul anul anul anul anul anul anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Unităţi de învăţământ - total 11 11 11 7 6 2 3 3 3 Grădiniţe de copii 6 6 6 3 3 1 1 1 1 Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 4 4 4 3 2 1 1 1 Licee 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Copii înscrişi în grădiniţe 310 319 336 329 285 283 287 278 306 Elevi înscrişi - total 1278 1288 1141 1129 965 946 896 806 754 Elevi înscrişi în înv. primar şi gimnazial 1124 1062 959 914 691 666 622 592 572 Elevi înscrişi în înv. primar 536 477 424 406 295 311 314 307 309 Elevi înscrişi în înv. Gimnazial 588 585 535 508 396 355 308 285 263 Elevi înscrişi în înv. Liceal 37 40 55 80 106 103 109 97 99 Elevi înscrişi în înv. arte şi 92 107 99 112 140 149 143 117 83 meserii Elevi înscrişi în înv. Postliceal 25 79 28 23 28 28 22 Personal didactic - total 108 101 95 91 76 73 75 75 75 Personal didactic în înv. Preşcolar 19 19 19 16 13 13 13 13 15

Personal didactic în înv. primar 79 70 65 64 49 45 48 47 48 şi gimnazial Personal didactic în înv. primar 30 25 22 20 17 17 19 19 19 Persoanal didactic în înv. 49 45 43 44 32 28 29 28 29 gimnazial Personal didactic înv. Liceal 10 12 11 5 7 6 6 6 6 Presonal didactic înv. arte si meserii 6 7 9 8 9 6 Săli de clasaăsi cabinete şcolare 70 56 57 62 42 46 34 45 41 Laboratoare şcolare 7 8 8 7 7 7 7 9 9 Ateliere şcolare 6 5 5 5 5 3 2 1 1 Săli de gimnastica - total 3 3 Terenuri de sport - total 3 3

Începând cu anul 2004, numărul unităţilor şcolare scade. În fapt, această scădere numerică a şcolilor a început încă din anul 2003, când oraşul Tălmaciu mai avea în componeţa sa comuna Boiţa. Prin urmare, faptul se explică prin scăderea de la an la an

72 a numărului de elevi şi preşcolari, iar fenomenul este vizibil încă din anul 2000 (Fig. 33). În consecinţă, scade şi numărul de profesori (Fig. 34), atât în total cât şi în cazul fiecărui tip de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial) etc.

Raportând numărul de elevi la numărul cadrelor didactice, se remarcă, în tabelul de mai jos, că acest raport rămâne destul de constant (cu excepţia învăţământului de arte şi meserii). În întreaga perioadă analizată, unui cadru didactic îi revin în medie 12 elevi.

Nr. elevi / cadru anul anul anul anul anul anul anul anul anul didactic 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nr. Elevi / cadru didactic - total 12 13 12 12 12 13 12 11 10 Nr. Preşcolari / cadru didactic 16 17 18 22 22 22 22 21 20 Nr. Liceeni / cadru didactic 3 3 5 16 15 17 18 16 16 Nr. Elevi înv. Primar şi gimnazial /cadru didactic 14 15 15 14 14 15 13 13 12

Nr. Elevi înv. Arte şi meserii/ cadru 0 0 0 19 20 17 18 13 14 didactic

În ceea ce priveşte baza materială a procesului de învăţământ, de remarcat este construirea sălilor de gimnastică şi a terenurilor de sport în anul 2007, precum şi faptul că în medie, revin 14 – 15 elevi /unitatea de spaţiu având ca destinaţie procesul de învăţământ (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcolare).

Evoluţia bazei materiale anul anul anul anul anul anul anul anul anul din învăţământ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Elevi înscrişi - total 1278 1288 1141 1129 965 946 896 806 754

Săli de clasă şi cabinete 70 56 57 62 42 46 34 45 41 şcolare Laboratoare şcolare 7 8 8 7 7 7 7 9 9 Ateliere şcolare 6 5 5 5 5 3 2 1 1 Săli de gimnastică - 3 3 total Terenuri de sport - total 0 3 3

Sănătatea

Oraşul Tălmaciu, din punctul de vedere al asigurării asistenţei medicale, se rezumă la cabinetele medicilor de familie şi un cabinet privat de medicină generală. Singurii medici specialişti care au cabinete individuale în Tălmaciu sunt stomatologii şi un medic generalist. Aspectele statistice, în evoluţia lor, cu privire la asistenţa medicală asigurată în oraşul Tălmaciu sunt reprezentate în tabelul de mai jos. Indicatori asistenţă anul anul anul anul anul anul anul anul anul medicală 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Nr. medici sector public 6 6 6 6 6 6 5 5 5 Nr. medicii sector privat 2 1 3

Nr. stomatologi 1 4 3 2 3 2 2 4 4 Nr. farmacişti 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Personal mediu sanitar - sector public 10 12 10 10 11 11 11 5 5 Personal mediu sanitar - sector privat 2 2 1 2 2 2 2 5 5 Cabinete medicale de familie - sector public 5 5 5 5 5 5 Cabinete medicale - sector privat 1 1 1 Cabinete de stomatologie 1 1 1 2 2 2 4 4 Farmacii 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Laboratoare medicale sector privat 1 1

Cab. Medicina generala - sector privat 1

75 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PROFILULUI ECONOMIC ÎN ORAŞUL TĂLMACIU

Industria şi comerţul În oraşul Tălmaciu sunt înregistrate peste 230 de societăţi comerciale având un obiect de activitate foarte diversificat. Viabile însă, având în vedere cifra de afaceri declarată de acestea la începutul anului 2009 erau cca. 150. Pentru a contura profilul economic al oraşului s-au avut în vedere societăţie comerciale care au o cifră de afaceri mai mare de 1000 mii lei şi un aport semnificativ în crearea de locuri de muncă (situaţie prezentată în tabelul de mai jos).

Activitate Cifră de afaceri (mii lei) Profit (mii lei) nr. Salariaţi

Fabricarea altor piese şi accesorii pentru 155.831 4.382 697 autovehicule şi pentru motoare de autovehicule Tăierea şi rindeluirea lemnului 42.562 1.141 144 Intermedieri în comerţul cu produse diverse 9.752 726 21

Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile 7.573 285 213

Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 7.024 1.256 19 Transporturi rutiere de mărfuri 5.449 34 19 Lucrări de construcţii a clădirilor 4.759 0 40 rezidenţiale şi nerezidenţiale Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi 3.407 49 53 a produselor proaspete de patiserie Transporturi urbane, suburbane şi 2.872 0 41 metropolitane de călători Fabricarea articolelor de voiaj şi 2.825 34 125 marochinarie şi a articolelor de harnaşament Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a. 2.283 122 18 Fabricarea ehipamentelor de ventilaţie şi 2.043 0 7 frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de 1.847 24 68 birou Activităţi de servicii anexe pentru 1.584 0 0 transporturi terestre

Transporturi rutiere de mărfuri 1.573 0 7 Silvicultura şi alte activităţi forestiere 1.539 466 21 Fabricarea altor produse din lemn, 1.302 118 3 fabricarea articolelor din plută, paie şi din Fabricareaalte materiale produselor vegetale impletitelactate şi a 1.184 0 9 brânzeturilor Lucrări de construcţii a clădirilor 1.104 0 12 rezidenţiale şi nerezidenţiale Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi 1.313 168 2 al materialelor de construcţii si echipamentelor sanitare Lucrări de construcţii a clădirilor 1.038 104 21 rezidenţiale şi nerezidenţiale 261.689 8.943 1.566

76 Conform datelor de mai sus, cele mai importante societăţi comerciale din Tălmaciu au înregistrat în anul 2008 o cifră de afaceri de 261.689 mii lei, un profit net de 8943 mii lei şi au asigurat 1566 locuri de muncă. Conform datelor din Raportul anual privind starea economico-socială a oraşului Tălmaciu pe anul 2009, la 31 decembrie 2009 cele mai importante societăţi comerciale din Tălmaciu, sub aspectul locurilor de muncă asigurate erau următoarele: 1. S.C. FAURECIA SEATING S.A.- producţie huse- 856 angajaţi; 2. S.C. ROMANOFIR S.A. - producţie aţă - 172 angajaţi; 3. S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. - exploatarea şi prelucrarea lemnului - 166 angajaţi; 4. S.C. VITOSA S.R.L. - panificaţie - 52 angajati; 5. S.C. WOODSTOCK S.R.L. - atelier mecanic lemn - 48 angajaţi; 6. S.C. LANCO S.R.L. - confecţionat corturi - 42 angajaţi; 7. S.C. SILVA GRUP - prelucrare lemn - 41 angajaţi; 8. S.C. NICODOR S.R.L. - transport- 34 angajaţi; 9. S.C. LA FÂNTÂNĂ S.R.L. - îmbuteliere apă plată - 32 angajaţi; 10. S.C. SCANIA-SERV S.R.L. - mecanic, service auto - 25 angajaţi; 11. S.C. BASARAB S.R.L. - comerţ- 22 angajaţi; 12. S.C. ACSTAL S.A. - prestări servicii- 20 angajaţi; 13. S.C. DOINA PROD S.R.L. - panificaţie - 18 angajaţi. Valorificarea resurselor materiale şi umane existente, pe parcursul ultimului deceniu, căruia îi este specifică orientarea investiţiilor spre activităţi de producţie, dar şi în sensul acoperirii unor servicii solicitate de locuitorii oraşului, au condus la redresarea economică şi crearea unui profil economic diversificat al oraşului Tălmaciu.

Agricultura

Suprafaţa agricolă a oraşului Tălmaciu, după desprinderea comunei Boiţa, a totalizat 5920 ha, După folosinţă, structura terenurilor agricole este redată în Fig.35. Procentual, suprafaţa arabilă ocupă 17%, suprafaţa de fâneţe 29%, iar păşunile 54%.

Suprafeţele însămânţate în anul 2009 au fost: grâu – 12 ha; triticale – 8 ha; orzoaică – 3 ha; porumb – 105 ha; cartofi – 82 ha; legume – 23 ha. Efectivele de animale la 31decembrie 2009 erau de: bovine – 440 capete; porcine – 362 capete; ovine – 4280 capete; caprine – 280 capete; păsări – 5248 capete.

Turismul Potenţialul turistic al oraşului Tălmaciu, având drept constituent de bază situarea sa geografică, este o resursă valorificabilă economic. Indicatorii principali ai activităţii turistice, prezentaţi în dinamica lor în perioada 2004 – 2009, reliefează, pe de o parte un declin survenit după anul 2007, a cărui semnificaţie este resimţirea crizei economice, iar pe de altă parte, faptul că, într-o viziune de perspectivă, există posibilităţi reale de dezvoltare ale acestei activităţi.

anul anul anul anul anul anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Unităţi de cazare - (total) 2 1 1 1 2 2 Pensiuni agroturistice - număr 2 1 1 1 2 2 Locuri în unităţi de cazare (total) 16 12 12 12 22 22 Locuri în pensiuni agroturistice 16 12 12 12 22 22 Total - locuri-zile 4032 4248 4380 4990 4392 4380 Pensiuni agroturistice - locuri - 4032 4248 4380 4990 4392 4380 zile Sosiri - total - număr 594 610 953 1235 1113 756 Sosiri în pensiuni agroturistice 594 610 953 1235 1113 756 Înnoptări – total - număr 842 654 961 1360 1316 763 Înnoptări în pensiuni 842 654 961 1360 1316 763 agroturistice

Specificul dezvoltării turistice previzibile a oraşului Tălmaciu se concretizează în „turismul de popas‖ pentru transportatorii de cursă lungă, dar şi pentru celelalte categorii de participaţi la traficul rutier, şi în „turismul de week-end‖ pentru locuitorii Sibiului. Prin investiţii dirijate spre o ofertă clară care să conducă la o atractivitate specifică, particulară, aportul turismului la creşterea economică a oraşului s-ar face resimţită la cote mult sporite.

RAPORT DE ACTIVITATE AL POLIŢIEI LOCALE TĂLMACIU

ANUL 2011

În anul 2011, poliţiştii locali care asigură ordinea şi liniştea publică, precum şi paza patrimoniului Oraşului Tălmaciu şi-au desfăşurat activitatea în baza Legii 155/2010 şi a HG 1332/2010, orientându-şi activitatea în vederea asigurării unui climat civilizat de ordine şi linişte publică locuitorilor oraşului, desfăşurării în mod corespunzător a activităţilor de comerţ în piaţa agroalimentară, protecţia mediului, curăţenia oraşului şi a localităţilor aparţinătoare, combaterea fenomenelor de cerşetorie şi vagabondaj precum şi asigurarea integrităţii bunurilor, atât pe domeniul public, cât şi privat. Serviciul Poliţiei Locale Tălmaciu este compus din 5 funcţionarii publici în următoarea structură: - 1 şef serviciu - 4 poliţişti locali

Bilanţul activităţii  Acţiuni şi activităţi înteprinse Poliţiştii locali au desfăşurat de-a lungul anului 2011 acţiuni şi activităţi cu caracter preponderent preventiv, identificând şi avertizând verbal sau în scris cetăţenii de a nu săvârşii anumite fapte care potrivit legii pot fi considerate contravenţii, colaborând şi cu alte forţe care compun sistemul integrat de asigurare a ordinii şi liniştii publice, rezultatul fiind concretizat astfel: Pentru comiterea de fapte antisociale sau încălcarea legislaţiei în vigoare în anul 2011, s-au aplicat un număr de 90 sancţiuni contravenţionale din care: 36 avertismente scrise şi 54 amenzi în valoare de 14.990 Iei.

- Persoane predate organelor de poliţie - 1 - Pânde efectuate - 116 - Cazuri colaborare cu organele de poliţie - 12 - Cazuri colaborare cu SVSU Tălmaciu - 31 - Persoane legitimate - 487 - Persoane avertizate verbal - 694 - Somaţii scrise si înmânate - 413 - Note de constatare aplicate - 20 - Invitaţii la sediul Poliţiei Locale - 27 80 - Sesizări telefonice soluţionate – 73

În cursul anului 2011, poliţiştii locali au înteprins numeroase acţiuni în sfera lor de competenţă după cum urmează: -Patrulări zilnice în sectoarele prevăzute în Planul de ordine şi siguranţă publică atât pe raza Oraşului Tălmaciu cât şi pe raza celor două localităţi aparţinătoare, respectiv Tălmăcel şi Colonia Tălmaciu. -Depistarea şi sancţionarea persoanelor care depozitează materiale de construcţii, resturi menajere, moloz sau alte deşeuri în locuri neamenajate şi neautorizate în acest scop; -A fost asigurată însoţirea şi protecţia funcţionarilor din cadrul Primăriei Oraşului Tălmaciu sau a altor servicii publice din subordinea Consiliului Local în executarea activităţilor specifice de control; -S-a asigurat ordinea şi liniştea publică cu ocazia desfăşurării manifestărilor social-culturale şi sportive în vederea desfăşurării în bune condiţii a următoarelor evenimente: „Udatul Ionilor‖ la Tălmăcel, Festivalul Folcloric „La izvorul dorului‖, TURUL CICLIST al Sibiului, Susţinerea Examenului de capacitate la instituţiile de învăţământ din Tălmaciu şi Tălmăcel, Exerciţiu de simulare a unor calamităţi desfăşurat de SVSU Tălmaciu şi ISU Sibiu, Spectacolul de Revelion. -S-a asigurat fluidizarea traficului rutier şi închiderea străzilor în zonele în care s-au efectuat reparaţii la partea carosabilă pe raza Oraşului Tălmaciu; -S-au organizat acţiuni pentru depistarea şi sancţionarea persoanelor care au desfăşurat activităţi de comerţ stradal neautorizat, astfel că în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.45/2010 şi adresa DSVSA Sibiu privind combaterea fenomenului de comecializare a porcinelor pe raza administrativ-teritorială a Oraşului Tălmaciu, în fiecare zi de duminică, începând cu data de 06.03.2011, au fost organizate acţiuni de depistare şi sancţionare a persoanelor care comercializează porcine, rezultatul fiind concretizat prin eradicarea acestui fenomen de pe raza Oraşului Tălmaciu; -S-a urmărit depistarea şi sancţionarea persoanelor care au parcat autovehiculele pe trotuare, zone verzi sau pistele de biciclişti; -Au fost desfăşurate acţiuni de sancţionare a celor care au lăsat vehiculele cu tracţiune animală în locurile interzise pe raza Oraşului Tălmaciu, precum şi a celor care au lăsat animalele nesupravegheate pe domeniul public; -Supravegherea persoanelor beneficiare de ajutor social să-şi efectueze orele de muncă conform prevederilor Legii 416/2001. - Asigurarea desfăşurării în condiţii de ordine şi siguranţă a Târgului Mixt , în 81 fiecare zi de duminică. - Cu ocazia sărbătorilor de iarnă s-a asigurat ordinea şi liniştea publică de Crăciun şi în noaptea de Revelion la focul de artificii.

SANCŢIUNI CONTRAVENŢIONALE În cursul anului 2011 s-au aplicat un număr de 90 sancţiuni contravenţionale din care: 36 avertismente scrise şi 54 amenzi în valoare de 14.990 lei. Din totalul celor 54 amenzi aplicate de către poliţiştii locali, cele mai multe sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pentru nerespectarea următoarelor prevederi legale: HCL 65/2007 31 contravenţii HCL 101/201 18 contravenţii HCL 198/2010 6 contravenţii HCL 103/2011 1 contravenţie HCL 243/2007 2 contravenţii Legea 61/1991 6 contravenţii

NUMĂR PROCESE - VERBALE ANII 2010-2011 ANUL NUMĂR PROCESE-VERBALE SUMĂ 2010 41 9.500,00 lei 2011 90 14.990,00 lei

În urma demersurilor făcute către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Poliţia Locală Tălmaciu a obţinut în anul 2011, licenţa de operator de date cu caracter personal din partea acestei instituţii, fiind licenţiată cu nr. 20566/2011, în vederea prelucrării şi protecţiei datelor cu caracter personal. Dobândirea acestei calităţi este prima condiţie pentru accesul la baza de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor. În anul 2011, toţi poliţiştii locali şi-au însuşit legislaţia specifică domeniului de activitate şi au pus-o în aplicare în mod corect, au avut un comportament bazat pe cinste şi corectitudine, atât în relaţiile de serviciu, cât şi în cele cu cetăţenii.

ANUL 2012

Poliţiştii locali au desfăşurat de-a lungul anului 2012 acţiuni şi activităţi cu caracter preponderent preventiv, identificând şi avertizând verbal sau în scris cetăţenii de a nu săvârşi anumite fapte care potrivit legii pot fi considerate contravenţii, colaborând şi cu alte forţe care compun sistemul integrat de asigurare a ordinii şi liniştii publice. În cursul anului 2012 au fost desfăşurate următoarele activităţi:

82  Sancţiuni contravenţionale depistate şi aplicate Pentru comiterea de fapte antisociale sau încălcarea legislaţiei în vigoare s-au aplicat un număr de 36 sancţiuni contravenţionale, din care 16 amenzi în valoare de 5.200 lei după cum urmează: H.C.L. 157/2011 - au fost sancţionate 3 persoane, cu amenzi în valoare de 2.200 lei; H.C.L. 101/2011 - au fost sancţionate 11 persoane, cu amenzii în valoare de 2.300 lei; Legea 61/1991 - au fost sancţionate 2 persoane, cu amenzii în valoare de 700 lei

Pentru fapte mai puţin grave au fost aplicate un număr de 20 avertismente în scris din care: H.C.L. 157/2011 - 4 persoane H.C.L. 101/2011 - 7 persoane H.C.L. 243/2007 - 9 persoane

Activităţi desfăşurate în cadrul Serviciului de Poliţie Locală Tălmaciu:

PERSOANE LEGITIMATE 299 PERSOANE AVERTIZATE VERBAL 180 SOMAŢII SCRISE ÎNMÂNATE 93 INVITAŢII SCRISE 17 NOTE DE CONSTATARE APLICATE 15 SESIZĂRI TELEFONICE 66 COLABORĂRI CU POLIŢIA ORAŞULUI TĂLMACIU 21 COLABORĂRI CU POLIŢIA LOCALĂ SIBIU 3 COLABORĂRI CU SVSU TĂLMACIU 25 AFIŞARE PV LA DOMICILIU 5

Acţiuni desfăşurate În perioada 01.01.2012 - 31.12.2012, poliţiştii locali au înteprins numeroase acţiuni în sfera lor de activitate, după cum urmează: • Zilnic persoanele beneficiare de ajutor social conform Legii 416 / 2001, sunt supravegheate pentru a efectua activitatea de curăţenie pe raza oraşului Tălmaciu, întocmindu-se pontajele zilnice şi lunare. Numărul de persoane beneficiare de ajutor social care pot lucra efectiv este destul de mic comparativ cu întinderea zonelor care trebuiesc curăţate. • Asigurarea ordinii şi liniştii publice, precum şi fluidizarea traficului în Târgul Mixt în fiecare zi de duminică a anului 2012. • Asigurarea ordinii publice în satul Tălmăcel cu ocazia sărbătoririi zilei de Sfântul Ion 7 Ianuarie – Udatul Ionilor, precum şi la balul organizat în cinstea acestei

83 zile la Căminul Cultural Tălmăcel. • Dus la îndeplinire un număr de 7 mandate de aducere emise de Judecătoria Avrig, pentru persoane care se sustrăgeau audierii în cadrul unor dosare penale sau civile • Asigurarea ordinii publice la Casa de Cultură Tălmaciu în data de 05.04.2012, cu ocazia celor 2 spectacole organizate de Grup Şc. Ec. „J. Lebel‖ şi board-ul programului „VIAŢA LA POZITIV‖ •Asigurarea pazei şi a integrităţii panourilor electorale începând cu data de 10.05.2012 şi până în 10.06.2012 - precum şi în perioada 09.11.2012 - 09.12.2012.- conform prevederilor Legii 67 / 2004 • Asigurarea ordinii la Casa dc Cultură din or. Tălmaciu în data de 26.05.2012, cu ocazia desfăşurării festivalului folcloric — LA IZVORUL DORULUI • Asigurarea ordinii pentru desfăşurarea în bune condiţii a etapei a- 3 - a „ TURULUI CICLIST AL SIBIULUI‖, prin eliberarea str. Gheorghe Lazăr de autovehicule şi atelaje parcate sau staţionate, în vederea evitării accidentelor şi închiderea temporară a circulaţiei • Asigurat ordinea publică la Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae‖ din or. Tălmaciu, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la sfinţire, în data de 26.08.2012. • Asigurat buna desfăşurare a aplicaţiei din Piaţa Vitre, efectuată de SVSU Tălmaciu în colaborare cu I.S.U.Sibiu, în data de 14.09.2012, între orele 9:30 - 10:30. • Asigurat fluenţa circulaţiei pe str. Cibinului şi str. Negoiu cu ocazia asfaltării, în zilele de 26.09.2012 şi 27.09.2012. • Însoţit şi sprijinit executorul judecătoresc de pe lângă Judecătoria Sibiu , dna. Miscoci Dorina Anca - într-un dosar de executare, în vederea evacuării unui debitor, în data de 29.11.2012, între orele 10:00 — 22:30. • Asigurat ordinea publică cu ocazia desfăşurării „Balului Bobocilor‖ care a avut loc la Casa de Cultură Tălmaciu, în data de 08.11.2012. • Asigurat ordinea şi liniştea publică pentru desfăşurarea „Serbării de Crăciun‖ organizată de Lic. Tehnologic „ J. Lebel ‖, în data de 18.12.2012, între orele 16:00 - 18:30. • Asigurat ordinea şi liniştea publică în parcul central cu ocazia focurilor de artificii de Anul nou.

84 ANUL 2013

Activitatea desfăşurată în cursul anului 2013 a fost orientată în vederea asigurării unui climat civilizat de ordine şi linişte publică locuitorilor oraşului, desfăşurării în mod corespunzător a activităţilor de comerţ în piaţa agroalimentară, protecţia mediului, curăţenia oraşului şi a localităţilor aparţinătoare, combaterea fenomenelor de cerşetorie şi vagabondaj precum şi asigurarea integrităţii bunurilor atât pe domeniul public cât şi privat.  Sancţiuni contravenţionale depistate şi aplicate Pentru comiterea de fapte antisociale sau încălcarea legislaţiei în vigoare s-au aplicat un număr de 70 sancţiuni contravenţionale, din care 63 amenzi în valoare de 30600 lei după cum urmează: H.C.L. 9/2013 - privind stabilirea măsurilor pentru organizarea păşunatului - au fost sancţionate 34 persoane, cu amenzi în valoare de 20.700 lei; H.C.L. 101/2011 - privind curăţenia, întreţinerea, păstrarea ordinii publice şi a activităţii comerciale - au fost sancţionate 9 persoane, cu amenzi în valoare de 2.000 lei; Legea 61/1991 - privind ordinea şi liniştea publică - au fost sancţionate 17 persoane, cu amenzi în valoare de 4.900 lei; Legea 12 /1990 - privind activităţiile de comerţ - au fost sancţionate 3 persoane, cu amenzi în valoare de 3.000 lei; Din suma totală a amenzilor aplicate respectiv 30.600 lei, sumă care constituie venit la bugetul local, au fost încasate amenzi în valoare de 6.050 lei. Pentru fapte mai puţin grave au fost aplicate un număr de 7 avertismente în scris din care: H.C.L. 101/2011 - privind curăţenia, întreţinerea, păstrarea ordinii publice şi a activităţii comerciale - au fost avertizate în scris un număr de 7 persoane;

RAPORTARE NUMĂR PROCESE - VERBALE ANII 2012 – 2013 ANUL NUMĂR PROCESE-VERBALE SUMĂ 36 din care 2012 5.200,00 lei 16 amenzi 20 avertismente

70 din care 2013 30.600,00 lei 63 amenzi 7 avertismente

Activităţi desfăşurate în cadrul Serviciului de Poliţie Locală Tălmaciu:

PERSOANE LEGITIMATE 316 PERSOANE AVERTIZATE VERBAL 264 SOMAŢII ÎNMÂNATE 76 INVITAŢII SCRISE 6 NOTE DE CONSTATARE APLICATE 2 SESIZĂRI TELEFONICE 38 COLABORARE CU POLIŢIA RO TĂLMACIU 16 COLABORARE CU POLIŢIA LOCALĂ SIBIU 7 COLABORARE CU POLIŢIA LOCALĂ CLUJ 1 COLABORARE CU SVSU TĂLMACIU 15 AFIŞARE PV LA DOMICILIU 20 PÂNDE EFECTUATE: - 13 -Lunca Cibin 20 - 7 - între Iazuri

Activităţi desfăşurate: • Patrulări zilnice în sectoarele prevăzute în Planul de ordine şi siguranţă publică atât pe raza Oraşului Tălmaciu cât şi pe raza celor două localităţi aparţinătoare, respectiv Tălmăcel şi Colonia Tălmaciu. • Asigurarea ordinii şi liniştii publice precum şi fluidizarea traficului în Târgul Mixt în fiecare zi de duminică. • Supravegherea persoanelor beneficiare de ajutor social să-şi efectueze orele de muncă conform prevederilor Legii 416/2001. • Asigurarea ordinii şi liniştii publice în Tălmăcel cu ocazia sărbătorii „Udatul Ionilor‖ • Asigurarea bunei desfăşurări a festivalului folcloric „LA IZVORUL DORULUI‖ în Piaţa Vitre şi la Căminul Cultural în colaborare cu Poliţia Română şi Jandarmeria Sibiu, în data de 25.05.2012. • Asigurarea desfăşurării în bune condiţii a „TURULUI CICLIST AL SIBIULUI‖ • Asigurarea desfăşurării „Zilelor Tălmaciului 2013 - ediţia X-a - în colaborare cu Jandarmeria Română şi Poliţia Română. •Paticiparea la buna desfăşurare a programului „LET'S DO IT ROMANIA‖ - Zi de Curăţenie Naţională, în data de 28.09.2013. • Asigurarea desfăşurării aplicaţiei împotriva incendiilor organizată de SVSU Tălmaciu şi ISU Sibiu la Liceul Tehnologic „J.LEBEL‖, în data de 22.10.2013. • Asigurarea ordinii publice la Casa de Culturală Tălmaciu, cu ocazia serbării „SĂRBĂTORI DE IARNĂ‖, organizată de Liceul Johannes Lebel. • Asigurarea ordinii publice în data de 31.12.2013,1a focul de artificii. 86

Proiecte şi avizări realizate sau în curs de finalizare • Din verificările efectuate de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) la data de 29 Noiembrie 2013, au fost prezentate soluţiile tehnice şi de securitate privind implementarea accesării bazelor de date ale M.A.I., precum şi costurile financiare aferente acestui program.

Sinteză 2011-2013:

PROGNOZA DEZVOLTARII FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE A ORASULUI TALMACIU

Regia Publica Locala Ocolul Silvic Talmaciu R.A. a fost infiintata in anul 2007 si administreaza in regim silvic fondul forestier proprietate a orasului Talmaciu Pădurile ocolului sunt situate în Carpaţii Meridionali, pe versantul nord-estic al Munţilor Lotru (bazinul râurilor Sadu, Cibin şi Lotru) şi parţial in Podişul Hârtibaciu din Depresiunea colinară a Transilvaniei. Fondul forestier este repartizat in patru unităţi de protectie si de producţie, a căror distributie teritorial-administrativă este următoarea:

Nr. Judeţul Ocolul Silvic U.P. Parcele componente S(ha) crt. 1 III Iaru-Conţu 1-27,45-101,119-132 3496,4 Tălmaciu- 1-9,12-25,27-31,44- 2 V 2178,5 Tălmăcel 98 Sibiu R.P.L. O.S. 49-56,58-69,74,75,77- 3 VII Sădurel 1933,8 Talmaciu R.A. 121 10-12,31-38,66- Sterpu- 4 II 72,73-76,109- 1198,5 Clabucet 111,113-121 Total - - - 8807,2

Suprafaţa de fond forestier administrat se suprapune parţial (97%) cu ariile protejate: situl Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa (93%), situl N2000 ROSPA0043 Frumoasa (suprafaţa cuprinsă integral în situl N2000 ROSCI0085 Frumoasa) şi situl Natura 2000 ROSCI0304 Hartibaciu Sud-Vest (4%).

Repartiţia fondului forestier pe etaje fito-climatice este următoarea: » Etajul subalpin (FS a) – 39,0 ha – 1 %; » Etajul montan de molidişuri (FM 3) – 2839,9 ha – 37 %; » Etajul montan de amestecuri (FM 2) – 1536,2 ha – 20 %; » Etajul montan de făgete (FM 1 + FD 4) – 2378,7 ha – 31 %; » Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD 3) – 758,8 ha – 10 %; » Alte terenuri – 56,1 ha – 1%. Suprafaţa totală a fondului forestier administrat este de 8807,2 ha din care

89 8727,6 ha (99 %) sunt acoperite cu pădure restul de 79,6 ha (1%) fiind terenuri destinate administratiei silvice, drumurilor forestiere,etc. Din suprafata acoperita cu padure 5428,2 ha (62%) sunt acoperite cu răşinoase, restul de 3299,4 ha (38%) reprezentând foioasele. Tinand cont de conditiile stationale si de vegetatie, de prevederile amenajamentelor silvice in vigoare, de legislatia in domeniu , de conditiile sociale si economice, se contureaza liniile de dezvoltare in perioada urmatoare care constau in:  Asigurarea permanentei padurii , respective a polifunctionalitatii acesteia, prin aplicarea tratamentelor bazate pe regenerare naturala in cea mai mare parte.  Realizarea regenerarii integrale a suprafetelor parcurse cu taieri de regenerare, asigurarea densitatii optime a arboretelor, promovarea cu precadere a regenerarilor naturale si a speciilor autohtone valoroase.  Realizarea unor arborete corespunzatoare functiilor social – economice atribuite si conditiilor stationale prin aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor;  Asigurarea starii favorabile de conservare a habitatelor si a speciilor de importanta comunitara din cadrul suprafetelor suprapuse cu siturile Natura 2000.  Asigurarea integritatii fondului forestier aflat in administrare prin paza permanenta in vederea evitarii sustragerilor de material lemnos, distrugerilor de arbori si puieti, in vederea evitarii aparitiei de incendii, a pasunatului abuziv in fondul forestier.  Completarea bazei actuale de productie a puietilor forestieri necesari pentru plantatiile executate in cadrul ocolului, precum si modernizarea acesteia prin adoptarea unor sisteme de irigare eficiente.  Asigurarea unei stari fitosanitare corespunzatoare a padurilor, plantatiilor si culturilor silvice prin extragerea produselor de igiena si accidentale , prin masuri de identificare si prognoza a insectelor si a agentilor fitopatogeni, precum si prin combaterea prompta a acestora pe cat posibil pe cale biologica sau integrata.  Asigurarea aprovizionarii populatiei locale cu material lemnos pentru constructii si pentru incalzirea locuintelor  Preluarea in gestiune a drumurilor forestiere care strabat suprafata de fond forestier aflat in administrare in vederea refacerii si modernizarii acestora pentru

90 asigurarea conditiilor optime de transport a materialelor lemnoase si de acces in caz de interventii.  Asigurarea trasabilitatii lemnului prin adoptarea unui sistem ―due-diligence‖ eficient in vederea armonizarii cu legislatia UE  Completarea bazei materiale in vederea realizarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor, de combatere a daunatorilor padurii, de stingere a incendiilor, s.a.  Constientizarea permanenta a populatiei asupra necesitatii protejarii padurii si asupra beneficiilor habitatelor forestiere.  Adaptarea continua la noile metode si tehnologii de lucru in domeniul silviculturii precum si utilizarea unor sisteme informationale moderne.

91 Prognoza dezvoltarii fondului forestier proprietate a orasului Talmaciu in perioada de aplicare a amenajamnetului actual este redata in tabelele de mai jos:

U.P. II Sterpu - Clabucet

92 U.P. III Iaru – Contu; U.P. V Talmaciu-Talmacel; U.P. VII Sadurel

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTĂRII SUSTENABILE A ORAŞULUI TĂLMACIU - JUDEŢUL SIBIU

Analiza-diagnostic a stării economico-sociale a oraşului Tălmaciu în anul 2014

Analiza rezultatelor obţinute în urma investigaţiei sociologice realizate prin metoda chestionarelor a vizat două aspecte principale. Primul se referă la situaţia actuală din oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu, privind viaţa economică, socială şi culturală, funcţionarea administraţiei publice locale şi gradul de satisfacere a intereselor comunitare. Al doilea aspect vizează perspectiva dezvoltării sustenabile a oraşului Tălmaciu, judeţul Sibiu. Pentru evaluarea situaţiei existente în oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu, s-au analizat rezultatele investigaţiei sociologice efectuate pe baza unui chestionar aplicat la cetăţeni/gospodării de pe teritoriul oraşului.

Investigare sociologică pe cetăţeni/gospodării

Investigarea sociologică empirică a acestei grupe a avut în vedere unele considerente majore privind necesitatea obiectivă a orientării administraţiei publice locale spre cetăţean, ţinând cont că acesta este în acelaşi timp principalul beneficiar dar şi contribuabil, punându- se în evidenţă aspectele de mai jos:

Majoritatea cetăţenilor oraşului locuiesc cu plăcere în oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu (85%). Faptul că 15% din cetăţeni ar dori să locuiască în altă localitate trebuie să constituie un element de bucurie, dar şi de responsabilizare în analizele consiliului local şi ale primăriei, în vederea menţinerii, dar şi îmbunătăţirii climatului general din comună şi păstrării valorilor comunităţii Tălmaciu în centrul activităţilor de dezvoltare sustenabilă, a capacităţii administrative, pentru menţinerea şi reafirmarea încrederii şi ataşamentului faţă de comunitate, inclusiv faţă de toate instituţiile publice locale.

Răspunsul primit cu privire la condiţiile de viaţă oferite de oraşului Tălmaciu, judeţul Sibiu dezvăluie următoarea imagine: 7% din cetăţeni s-au exprimat ca fiind foarte mulţumiţi, 34% mulţumiţi, 45% parţial mulţumiţi, 11% nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi 3%. Chiar dacă numărul celor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi este destul de mare, predominanţa celor parţial mulţumiţi şi nemulţumiţi demonstrează existenţa anumitor deficienţe cu privire la condiţiile de viaţă din Tălmaciu.

Reprezentarea grafică a situaţiei se prezintă după cum urmează:

Despre calitatea vieţii, o componentă esenţială a activităţii administraţiei publice, 12% dintre cetăţeni consideră că în ultimii 4 ani s-au înregistrat progrese mari, 52% consideră că s- au făcut progrese dar limitate, nu s-au făcut progrese răspund 23% din subiecţi, iar 7% consideră că, în ceea ce priveşte caliatatea vieţii, aceasta a regresat. Graficul următor reflectă fidel situaţia evoluţiei nivelului calităţii vieţii.

Cu privire la condiţiile de mediu înconjurător, investigaţia a arătat că 64% consideră acest aspect mulţumitor şi foarte mulţumitor, parţial mulţumiţi sunt 28%, ceilalţi 8% consideră că, sub acest aspect, administraţia oraşului mai are încă multe probleme de rezolvat. Graficul de mai jos reflectă starea mediului înconjurător.

Dintre factorii care determină calitatea vieţii în comunitate, cetăţenii consideră a fi importanţi şi foarte importanţi (0-neimportant, 100-foarte important):

Oferta locurilor de muncă 83%

85% Venitul/posibilităţile de câştig Oferta în domeniul educaţiei superioare şi pregătirii 81% profesionale Posibilităţile de a face 89% cumpărături Asigurarea de servicii de 81% transport în comun Grădiniţe, creşe 70% Locuri de joacă pentru copii 70%

Şcoli şi alte instituţii de 77% învăţământ

Siguranţa traficului 81% Azile de bătrâni 71% Asigurarea asistenţei medicale 94% (spitale, cabinete, policlinici) Baze sportive 67% Parcuri şi spaţii verzi 77% Zone liniştite, fără poluare 77% fonică Manifestări culturale 78% 74% Poluarea aerului Siguranţa publică/protecţia 89% împotriva criminalităţii Oferta de locuinţe/terenuri de 69% construcţie Amenajarea locurilor publice şi 90% a străzilor Îngrijirea clădirilor şi a imaginii 87% oraşului

O mare parte din respondenţi au acordat o importanţă înaltă tuturor acestor aspecte, însă se observă câţiva factori care sunt deosebit de importanţi pentru locuitorii oraşului Tălmaciu: venitul/posibilităţile de câştig, posibilităţile de a face cumpărături, siguranţa publică/protecţia împotriva criminalităţii, amenajarea locurilor publice şi a străzilor, îngrijirea clădirilor şi a imaginii oraşului.

În ceea ce priveşte gradul de mulţumire a cetăţenilor în raport cu acelaşi sistem de referinţă, situaţia se prezintă după cum urmează:

Oferta locurilor de muncă 43% Venitul/posibilităţile de câştig 45%

Oferta în domeniul educaţiei superioare şi 55% pregătirii profesionale

Posibilităţile de a face cumpărături 58%

Asigurarea de servicii de transport în 36% comun

Grădiniţe, creşe 53%

Locuri de joacă pentru copii 69% Şcoli şi alte instituţii de învăţământ 67% Siguranţa traficului 62% Azile de bătrâni 57% Asigurarea asistenţei medicale (spitale, 51% cabinete, policlinici)

Baze sportive 59% Parcuri şi spaţii verzi 70% Zone liniştite, fără poluare fonică 69% Manifestări culturale 59% Poluarea aerului 69% Siguranţa publică/protecţia împotriva 72% criminalităţii

Oferta de locuinţe/terenuri de construcţie 58%

Amenajarea locurilor publice şi a străzilor 62%

Îngrijirea clădirilor şi a imaginii oraşului 61%

Ca o primă concluzie, trebuie să menţionăm că cetăţenii oraşului Tălmaciu sunt în general mulţumiţi şi parţial mulţumiţi faţă de condiţiile de viaţă din oraş, media aritmetică a gradelor de mulţumire fiind de 59% ca grad de împlinire a aşteptărilor, urmând ca prin acţiunile viitoare aceste aşteptări să se împlinească într-o măsură cât mai mare.

Imaginea publică a oraşului se caracterizează de cetăţeni în felul următor:

liniştit 83% un mediu potrivit copiilor 69% activ 60% plăcut 76% deschis 67% dezvoltat economic 42% curat 65% un mediu potrivit tinerilor 49% ospitalier 73% plin de viaţă 60% un mediu potrivit femeilor 57% distractiv 45% deschis spre lume 58% bine orientat 75% modern 52% tolerant 63% legat de tradiţii 78% atent la mediul înconjurător 61% aşezat strategic 78% scump 70% primitor pentru străini 74% un mediu propice familiei 72% lipsit de violenţă 75%

Putem spune că în general, imaginea publică a oraşului este una bună, înregistrându-se un nivel mediu de 65%. Printre aspectele pe care cetăţenii consideră că se potrivesc mai puţin cu oraşul Tălmaciu putem menţiona: dezvoltat economic, un mediu potrivit tinerilor, distractiv. Pe de altă parte, aspectele ce se potrivesc cel mai bine, după părerea cetăţenilor, sunt: liniştit, plăcut, ospitalier, bine orientat, legat de tradiţii, aşezat strategic, primitor pentru străini, un mediu propice familiei şi lipsit de violenţă.

O altă grupă de întrebări au vizat activitatea administraţiei publice locale ca factor esenţial în promovarea şi dezvoltarea economico-socială a comunităţii într-un sistem sustenabil. Despre activitatea primăriei, cetăţenii oraşului sunt informaţi prin următoarele mijloace de comunicare: din ziarele locale 68% de la posturile de televiziune 1% de la vecini, colegi, cunoştinţe 30% din alte surse 16% nu am informaţii 9%

100

Referitor la gradul de mulţumire faţă de activitatea instituţiei „Primarului‖ acesta este exprimat după cum urmează:

foarte nemulţumiţi 3% parţial nemulţumiţi 14% parţial mulţumiţi 40% mulţumiţi 31% foarte mulţumiţi 11%

gradul de mulţumire mediu 58%

În ceea ce priveşte activitatea Consiliului Local/Primăria, situaţia se prezintă astfel:

foarte nemulţumiţi 2% parţial nemulţumiţi 11% parţial mulţumiţi 48% mulţumiţi 27% foarte mulţumiţi 11%

gradul de mulţumire mediu 59%

101

În legătură cu accesarea de către cetăţeni a serviciilor Primăriei, situaţia se prezintă astfel:

Cei 51% care au avut contact cu Primăria, au accesat următoarele servicii:

102

De asemenea, cei ce au avut contact cu serviciile Primăriei Tălmaciu şi-au exprimat un anumit grad de mulţumire faţă de aceste servicii:

Observăm în acest grafic faptul că majoritatea cetăţenilor care au accesat serviciile primăriei sau fost serviţi mulţumitor şi satisfăcător (92%), ceea ce demonstrează capacitatea operaţională a serviciilor primăriei de a răspunde cererii din partea populaţiei.

Solicitaţi să acorde o notă activităţii primăriei, respondenţii au exprimat următoarele evaluari:

nota 10 3% nota 9 11% nota 8 28% nota 7 30% nota 6 20% nota 5 6% nota 4 2%

media 7,24

103

Media aritmetică obtinuţă este de 7,24 pe care o considerăm ca fiind bună.

Activitatea desfăşurată de primărie şi consiliul local este în atenţia opiniei publice la un nivel mediu, înregistrându-se un grad de interes de 55%. Cu privire la transparenţa activităţii decizionale şi a modului de informare de către consiliul local şi primărie, gradul de mulţumire exprimat arată că 21% din cetăţeni sunt foarte mulţumiţi, 19% sunt mulţumiţi, 34% sunt parţial mulţumiţi, iar nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi sunt 26%. Grafic, situaţia se reflectă astfel:

104

După alegerile din anul 2012, cetăţenii apreciază că activitatea primăriei s-a îmbunătăţit în special în următoarele domenii de activitate:

Primăria şi-a orientat activitatea spre rezolvarea problemelor cetăţenilor după alegerile locale din anul 2012. Din investigaţia sociologică a rezultat că 8% din cetăţeni consideră că activitatea s-a îmbunătăţit substanţial şi 49% consideră că activitatea s-a îmbunătăţit dar nu suficient, iar că a rămas aceeaşi au răspuns 36%.

105

Proiectele iniţiate de consiliul local pe teritoriul oraşului Tălmaciu sunt cunoscute de cetăţeni astfel: gradul de informare 1.Alimentarea cu apă a oraşului 64% 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 66% 3.Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane vârstnice 35% 4. Extinderea reţelei de canalizare 60% 5. Cadastrul general - intabulări gratuite 23% 6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 59% 7. Regularizarea văilor — decolmatare 20% 8. Realizarea centrului de informare turistică 25% 9. Modernizare casă de cultură 67% 10. Modernizare sală de nunţi 72% 11. Dezvoltarea zonelor turistice 34% 12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 60% 13. Reparaţii dispensare umane 50% 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: administraţie, 20% agricultură, învăţământ, sănătate 15. Construirea unei săli de sport 40% 16. Modernizare bază sportivă 40% 17. Atragerea investitorilor în oraş pentru crearea de locuri de 23% muncă 18. Modernizarea şi extinderea reţelei informatice din şcoli 24% 19. Modernizarea drumurilor de hotar 24% 20. înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor umane 15%

Cu toate acestea, în rândul cetăţenilor se manifestă un mare interes cu privire la lucrările iniţiate de consiliul local şi instituţia primarului, aceştia doresc să fie informaţi despre proiectele respective. Din modul cum au răspuns la chestionar, rezultă următoarele cote de interes: dorinţa de informare 1.Alimentarea cu apă a oraşului 88% 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 90% 3.înfiinţarea căminului de zi pentru persoane 72% vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 79% 5. Cadastrul general - intabulări gratuite 66% 6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 81% 7. Regularizarea văilor — decolmatare 57% 8. Realizarea centrului de informare turistică 64% 9. Modernizare casă de cultură 65% 10. Modernizare sală de nunţi 65% 11. Dezvoltarea zonelor turistice 71% 12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 74% 13. Reparaţii dispensare umane 86% 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: 89% administraţie, agricultură, învăţământ, sănătate

106

15. Construirea unei săli de sport 64% 16. Modernizare bază sportivă 63% 17. Atragerea investitorilor în oraş pentru 90% crearea de locuri de muncă 18. Modernizarea şi extinderea reţelei 66% informatice din şcoli 19. Modernizarea drumurilor de hotar 61% 20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a 78% resurselor umane

În urma investigaţiilor cu privire la părerea personală asupra acestor lucrări, cercetarea sociologică a înregistrat următoarele rezultate:

medie nu au părere (% din respondenţi) 1.Alimentarea cu apă a oraşului 92% 0,8% 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 88% 0,8% 3.înfiinţarea căminului de zi pentru 83% 8,2% persoane vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 91% 4,9% 5. Cadastrul general - intabulări 84% 21,3% gratuite 6. Reabilitarea sistemului de iluminat 92% 3,3% public 7. Regularizarea văilor — 79% 24,6% decolmatare 8. Realizarea centrului de informare 86% 16,4% turistică 9. Modernizare casă de cultură 89% 4,1% 10. Modernizare sală de nunţi 88% 4,1% 11. Dezvoltarea zonelor turistice 89% 8,2% 12. Reparaţii exterioare unitate de 90% 1,6% învăţământ 13. Reparaţii dispensare umane 90% 0,8% 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: administraţie, agricultură, 89% 5,7% învăţământ, sănătate 15. Construirea unei Săli de sport 84% 14,8% 16. Modernizare bază sportivă 85% 18,0% 17. Atragerea investitorilor în oraş 87% 2,5% pentru crearea de locuri de muncă 18. Modernizarea şi extinderea 87% 12,3% reţelei informatice din şcoli 19. Modernizarea drumurilor de 85% 20,5% hotar 20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare 92% 19,7% a resurselor umane

107

Cetăţenii consideră că pentru administraţia locală s-ar putea formula următoarele aprecieri:

Oraşul Tălmaciu este un prestator de servicii 66% modern Îşi orientează toate activităţile după necesităţile partenerilor (cetăţeni, agenţi 72% economici, turişti) Primăria întreţine un dialog deschis cu toate persoanele, instituţiile care participă la viaţa 74% oraşului Primăria informează activ, corect şi în timp util, despre toate necesităţile şi interesele 72% determinate Primăria invită pe toţi cei implicaţi să ia parte la procesul decizional şi la implementarea 68% deciziilor Primăria lucrează efectiv şi eficient 73%

Corelat cu importanţa acordată afirmaţiilor anterioare, cetăţenii au răspuns la întrebarea privitoare la modul cum au perceput activitatea primăriei în încercarea de a îndeplini scopurile în ultimii doi ani, astfel:

108

Referitor la modalităţile concrete de acţiune ale administraţiei locale, pentru cetăţenii oraşului Tălmaciu cele mai importante aspecte privitoare la activitatea primăriei vizează: Buna informare a cetăţenilor de către personal 90% Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor 90% Debirocratizarea activităţilor 86% Decizii ireproşabile din punct de vedere legal 88% Acordarea de consultanţă cetăţenilor 87% Colaboratori prietenoşi 84% Formulare pe înţelesul tuturor 86% Birouri cu aspect plăcut 67% Informaţii în timp util despre documentaţia 87% necesară Zone de aşteptare plăcute 70% Clădiri adecvate pentru persoanele cu handicap 82% Un birou unic pentru informaţii 85% Posibilitatea de a rezolva anumite cereri într-un 87% singur loc Posibilitatea de a obţine telefonic audienţe 84% Scurtarea timpului de aşteptare 88% Simplitatea modului de găsire a birourilor 78% Simplitatea procedurilor din cadrul serviciilor 88% Program de lucru adecvat publicului 89% Ajutarea cetăţenilor în completarea formularelor 87%

Aceste aştepări sunt reflectate, prin gradul de mulţumire al cetăţenilor, în raport cu activitatea desfăşurată de administraţia publică, sub aceleaşi aspecte:

gradul de nu ştiu (% din total mulţumire respondenţi)

Buna informare a cetăţenilor de către 64% 8,2% personal Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi 58% 13,1% petiţiilor Debirocratizarea activităţilor 46% 14,8% Decizii ireproşabile din punct de vedere 56% 25,4% legal Acordarea de consultanţă cetăţenilor 62% 21,3% Colaboratori prietenoşi 65% 18,0% Formulare pe înţelesul tuturor 60% 22,1% Birouri cu aspect plăcut 74% 14,8% Informaţii în timp util despre documentaţia 62% 18,0% necesară Zone de aşteptare plăcute 71% 13,1% Clădiri adecvate pentru persoanele cu 64% 29,5%

109

handicap Un birou unic pentru informaţii 59% 14,8% Posibilitatea de a rezolva anumite cereri 55% 13,9% într-un singur loc Posibilitatea de a obţine telefonic audienţe 59% 26,2% Scurtarea timpului de aşteptare 57% 19,7% Simplitatea modului de găsire a birourilor 72% 8,2% Simplitatea procedurilor din cadrul 63% 15,6% serviciilor Program de lucru adecvat publicului 66% 16,4% Ajutarea cetăţenilor în completarea 64% 23,0% formularelor

Lucrările de investiţii propuse de către consiliul local şi instituţia primarului au fost prioritizate de cetăţeni astfel:

Prioritizarea conform scorului (scor scăzut-prioritate mare) 299 1. Modernizarea infrastructurii rutiere 2. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: administraţie, 409 agricultură, învăţământ, sănătate 418 3. Atragerea investitorilor în oraş pentru crearea de locuri de muncă 429 4. Alimentarea cu apă a oraşului 665 5. Extinderea reţelei de canalizare 703 6. Reparaţii dispensare umane 750 7. Reabilitarea sistemului de iluminat public 854 8. Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane vârstnice 879 9. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor umane 959 10. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 990 11. Dezvoltarea zonelor turistice 1072 12. Modernizarea şi extinderea reţelei informatice din şcoli 1106 13. Cadastrul general - intabulări gratuite 1112 14. Realizarea centrului de informare turistică 1158 15. Modernizarea drumurilor de hotar 1233 16. Modernizare casă de cultură 1310 17. Construirea unei săli de sport 1326 18. Regularizarea văilor — decolmatare 1330 19. Modernizare sală de nunţi 1373 20. Modernizare bază sportivă

110

În rândul cetăţenilor primăria este percepută ca fiind:

bine organizată 65% cu randament bun 63% modernă 73% competentă 67% bine condusă 65% orientată spre cetăţeni 64% umană 72% innovativă 54% nebirocratică 47% flexibilă 59% orientată spre servicii de calitate 61% demnă de încredere 63% activă 60% eficientă 60% cu experienţă 72% dornică să ajute 63% harnică 61% evoluată 61% deschisă 64% ecologică 59% plăcută 69%

O concluzie a cercetării sociologice empirice prin metoda chestionarelor asupra gospodăriilor/cetăţenilor ar fi că activitatea administraţiei publice locale este bună şi prezintă interes în rândul cetăţenilor. Însă deşi cea mai mare parte din aşteptările cetăţenilor au fost materializate, există aspecte importante care încă nemulţumesc cetăţenii. De asemenea, deşi activitatea instituţiei primarului, a Primăriei şi Consiliului Local este destul de bine apreciată, birocraţia în aplicarea unor proceduri ale administraţiei publice locale mai necesită unele reajustări. De asemenea, cea mai mare parte din respondenţi consideră că în viitor, nivelul calităţii vieţii din oraşul Tălmaciu se va îmbunătăţi:

111

Cetăţeni s-au exprimat, de asemenea, cu privire la modalităţile prin care consideră că se poate schimba nivelul calităţii vieţii. Acestea sunt rezumate în tabelul ce urmează:

1. Redirecţionarea traficului din oraş 2. Crearea locurilor de muncă, curăţenia oraşului 3. Dezvoltarea mediului de afaceri, atragerea investitorilor 4. Promovarea turismului 5. Îmbunătăţirea infrastructurii, finalizarea mai rapidă a lucrărilor, crearea locurilor de muncă pentru tineri, deschiderea unui supermarket 6. Crearea unei librării, mai multe spaţii comerciale, modernizarea oraşului 7. Curăţirea şanţurilor, amenajarea clădirilor, acordarea de ajutoare financiare pentru grupurile vulnerabile 8. Extinderea reţelei de alimentare cu apă 9. Îmbunătăţirea aspectului străzilor 10. Strângerea câinilor vagabonzi, reglementarea circulaţiei rutiere 11. Atragerea investiţiilor 12. Crearea de mai multe spaţii pentru tineri, locuri de relaxare 13. Întreţinerea spitalelor 14. Amenajarea spaţiilor verzi, reabilitarea locurilor de joacă 15. Întreţinerea clădirilor 16. Extinderea reţelei de canalizare 17. Crearea spaţiilor de depozitare pentru gunoaie 18. Oportunităţi pentru tineri 19. Activităţi socio-culturale 20. Reducerea taxelor şi a impozitelor 21. Oferta în domeniul educaţiei 22. Deschiderea unui cinematograf şi altor spaţii socio-culturale 23. Mai multe creşe şi un dispensar modern accesibil tuturor 24. Grădiniţe cu program prelungit 25. Program non-stop la dispensar 26. Îmbunătăţirea siguranţei traficului 27. O colaborare mai deschisă cu cetăţenii 28. Crearea unei baze sportive moderne 29. Ajutor financiar şi consultanţă, activităţi sportive şi infrastructură pentru sport 30. Mai multe farmacii, reprezentarea pensionarilor în consiliul local 31. Modernizarea instituţiilor de învăţământ 32. Atragerea fondurilor europene 33. Îmbunătăţirea sistemului de transport comun 34. Respectarea orelor de linişte

112

În legătură cu activitatea Primăriei Tălmaciu, respondenţii au identificat următoarele aspecte care ar trebui schimbate: 1. Debirocratizarea activităţilor 2. Facilitarea contactului cu cetăţenii 3. Îmbunătăţirea calităţii deservirii publicului 4. Acordarea interesului faţă de cetăţeni 5. Implicare mai activă în viaţa oraşului 6. Respectarea legii 7. Reducerea numărului personalului administrativ 8. Perfecţionarea funcţionarilor publici 9. Mai mult lucru în teren

10. Responsabilizarea personalului

11. Creşterea eficienţei 12. Accentul pe relaţia cu tinerii 13. Informare mai bună a cetăţenilor 14. Un grad mai mare de flexibilitate 15. Un program prelungit de lucru 16. Rapiditatea serviciilor 17. Rapiditatea luării deciziilor în Consiliul Local

18. Îmbunătăţirea serviciului Registrul Agricol

19. Reducerea timpului de aşteptare 20. Respectarea principiilor meritocratice la angajare 21. Promovarea activităţii transparente

113

Date privind respondenţii participanţi la cercetarea sociologică empirică:

114

115

116

117

118

119

120

MODEL CHESTIONAR

VIAŢA ÎN ORAŞUL TĂLMACIU SONDAJ DE OPINIE PENTRU REALIZAREA STUDIULUI PRIVIND STRATEGIA PENTRU DEZVOLTARE SUSTENABILĂ

Stimaţi cetăţeni,

Vă rugăm să completaţi chestionarele referitoare la strategia de dezvoltare şi să luaţi în considerare următoarele recomandări privind sondajul de opinie prin completarea următorului chestionar: Participarea dumneavoastră la acest sondaj este benevolă. Vă asigurăm pe această cale că datele furnizate vor fi folosite exclusiv în scop statistic iar chestionarul va rămâne anonim. Aproape la toate întrebările veţi avea la dispoziţie mai multe variante de răspuns. Vă rugăm să o alegeţi pe cea care, în opinia dumneavoastră, este cea mai concludentă, însemnând căsuţa, respectiv numărul corespunzător variantei alese. La unele întrebări vi se va cere o evaluare, de ex. la întrebări referitoare la mulţumirea dumneavoastră faţă de un anume aspect şi ca atare, vă rugăm să încercuiţi cifra pe care o consideraţi potrivită situaţiei existente.

Foarte Parţial Foarte mulţumit mulţumit nemulţumit

5 4 3 2 1

Vă mulţumim pentru colaborare şi pentru timpul acordat.

1. În general locuiţi cu plăcere în oraşul Tălmaciu sau aţi dori să locuiţi în altă parte? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă. □ Locuiesc cu plăcere în oraşul Tălmaciu □ Doresc să locuiesc în altă localitate

121

2. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de viaţă din oraş? Vă rugăm să însemnaţi o cifră pe următoarea scală.

Foarte mulţumit Parţial mulţumit Foarte nemulţumit

5 4 3 2 1

3. După părerea dumneavoastră calitatea vieţii în oraşul Tălmaciu s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit în ultimii 4 ani? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă.

Oraşul a ... □ făcut progrese mari □ făcut progrese, dar limitate □ nu a făcut în opinia mea progrese vizibile □ regresat □ nu ştiu

4. Credeţi că în următorii ani calitatea vieţii în oraşul Tălmaciu se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă.

□ se va îmbunătăţi □ nu se va schimba □ se va înrăutăţi □ nu ştiu

5. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de mediu din imediata dumneavoastră vecinătate? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă.

□ foarte mulţumit □ mulţumit □ parţial mulţumit □ nemulţumit □ foarte nemulţumit

122

6. Faptul că vă simţiţi bine în locul în care locuiţi poate depinde de mulţi factori. Cât de importante sau neimportante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte ale calităţii vieţii? Vă rugăm să însemnaţi în fiecare rând doar cifra Foarte mediu neimportant corespunzătoare. important Oferta locurilor de muncă 5 4 3 2 1 Venitul/posibilităţile de câştig 5 4 3 2 1 Oferta în domeniul educaţiei şi pregătirii 5 4 3 2 1 profesionale Posibilităţile de a face cumpărături 5 4 3 2 1

Asigurarea de servicii de transport în comun 5 4 3 2 1 Grădiniţe, creşe 5 4 3 2 1 Locuri de joacă pentru copii 5 4 3 2 1 Şcoli şi alte instituţii de învăţământ 5 4 3 2 1 Siguranţa traficului 5 4 3 2 1 Azile de bătrâni 5 4 3 2 1 Asigurarea asistenţei medicale (spitale, cabinete, 5 4 3 2 1 policlinici) Baze sportive 5 4 3 2 1

Parcuri şi spaţii verzi 5 4 3 2 1 Zone liniştite, fără poluare fonică 5 4 3 2 1 Manifestări culturale 5 4 3 2 1

Poluarea aerului 5 4 3 2 1 Siguranţa publică/protecţia împotriva criminalităţii 5 4 3 2 1 Oferta de locuinţe/terenuri de construcţie 5 4 3 2 1

Amenajarea locurilor publice şi a străzilor 5 4 3 2 1 Îngrijirea clădirilor şi a imaginii oraşului 5 4 3 2 1

123

7. Vă rugăm să specificaţi cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunteţi de fiecare dintre următoarele aspecte referitoare la condiţiile de viaţă din oraşul Tălmaciu. Vă rugăm să însemnaţi în fiecare rând doar foarte parţial foarte nu pot cifra corespunzătoare. mulţumit mulţumit nemulţumit spune Oferta locurilor de muncă 5 4 3 2 1 □ Venitul/posibilităţile de câştig 5 4 3 2 1 □ Oferta în domeniul educaţiei şi pregătirii 5 4 3 2 1 □ profesionale Posibilităţile de a face cumpărături 5 4 3 2 1 □

Asigurarea serviciilor de transport în comun 5 4 3 2 1 □ Grădiniţe, creşe 5 4 3 2 1 □ Locuri de joacă pentru copii 5 4 3 2 1 □ Şcoli şi alte instituţii de învăţământ 5 4 3 2 1 □ Siguranţa traficului 5 4 3 2 1 □ Azile de bătrâni 5 4 3 2 1 □ Asigurarea asistenţei medicale (spitale, 5 4 3 2 1 □ cabinete) Baze sportive 5 4 3 2 1 □

Parcuri şi spaţii verzi 5 4 3 2 1 □ Zone liniştite, fără poluare fonică 5 4 3 2 1 □

Manifestări culturale 5 4 3 2 1 □

Poluarea aerului 5 4 3 2 1 □ Siguranţa publică/protecţia împotriva 5 4 3 2 1 □ criminalităţii

Oferta de locuinţe/terenuri de construcţie 5 4 3 2 1 □

Amenajarea locurilor publice şi a străzilor 5 4 3 2 1 □

Îngrijirea clădirilor şi a imagini oraşului 5 4 3 2 1 □

124

8. Vă rugăm să descrieţi oraşul pornind de la următoarele caracteristici.

Vă rugăm să însemnaţi în fiecare rând doar cifra se potriveşte se potriveşte nu se corespunzătoare. pe deplin parţial potriveşte Oraşul este ... deloc Liniştit 5 4 3 2 1 Un mediu potrivit copiilor 5 4 3 2 1 Activ 5 4 3 2 1 Plăcut 5 4 3 2 1

Deschis 5 4 3 2 1 Dezvoltat economic 5 4 3 2 1 Curat 5 4 3 2 1 Un mediu potrivit tinerilor 5 4 3 2 1 Ospitalier 5 4 3 2 1 Plin de viaţă 5 4 3 2 1

Un mediu potrivit femeilor 5 4 3 2 1 Distractiv 5 4 3 2 1

Deschis spre lume 5 4 3 2 1 Bine orientat 5 4 3 2 1 Modern 5 4 3 2 1

Tolerant 5 4 3 2 1

Legat de tradiţii 5 4 3 2 1 Atent la mediul înconjurător 5 4 3 2 1 Aşezat strategic 5 4 3 2 1 Scump 5 4 3 2 1 Primitor pentru străini 5 4 3 2 1 Un mediu propice familiei 5 4 3 2 1 Lipsit de violenţă 5 4 3 2 1

125

9. Ce consideraţi dumneavoastră că ar trebui schimbat în primul rând în oraş pentru a ridica nivelul calităţii vieţii? Notaţi vă rog tot ce consideraţi important ______

10. De unde aveţi informaţii despre activitatea Primăriei? Bifaţi căsuţa corespunzătoare

□ din ziarele locale □ de la posturile de radio □ de la posturile de televiziune □ de la vecini, colegi, cunoştinţe □ din alte surse □ nu am informaţii

11.a. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a primarului? Încercuiţi cifra corespunzătoare.

Foarte mulţumit Parţial mulţumit Foarte nemulţumit

5 4 3 2 1

11.b. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a primăriei Tălmaciu? Încercuiţi cifra corespunzătoare.

Foarte mulţumit Parţial mulţumit Foarte nemulţumit

5 4 3 2 1

12.a. Aţi avut în ultimul an contact (direct, telefonic sau scriptic) cu vreun serviciu al Primăriei? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă.

□ da, de mai multe ori pe lună □ da, de mai multe ori pe an □ mai rar, numai de câteva ori pe an □ cel mult o dată pe an □ niciodată

126

12.b. Cu ce serviciu / birou aţi avut contact? Dacă aţi avut contact cum aţi fost serviţi de angajaţii serviciului respectiv? Vă rugăm să indicaţi toate serviciile cu care aţi avut contact şi modul în care aţi fost serviţi. ______Am fost servit Am fost servit Am fost servit Am avut contact mulţumitor satisfăcător nesatisfăcător □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □

13. Dacă ar trebui să daţi o notă Primăriei oraşului Tălmaciu, care ar fi aceasta (de la 10 foarte bine, la 4 nesatisfăcător) ? Vă rugăm să indicaţi nota. Notă:______.

14.a. Cât de mult vă interesează activitatea Consiliului Local şi a Primăriei Tălmaciu? Vă rugăm să indicaţi cifra corespunzătoare pe următoarea scală.

În mare măsură Mediu Deloc interesat

5 4 3 2 1

14.b. Cât de mulţumiţi sunteţi de modul în care Consiliul Local şi Primăria informează cetăţenii cu privire la măsurile şi hotărârile pe care le iau? Vă rugăm să indicaţi cifra corespunzătoare pe următoarea scală.

Foarte mulţumit Parţial mulţumit Foarte nemulţumit

5 4 3 2 1

15.a. Care aspecte au cunoscut o îmbunătăţire vizibilă după alegerile locale din anul 2012? Vă rugăm să marcaţi căsuţele corespunzătoare. □ curăţenia oraşului □ întreţinerea străzilor □ întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi □ întreţinerea unităţilor de învăţământ □ servirea cetăţenilor de către funcţionarii publici □ altele; care ______

127 l5.b. În ce fel s-a schimbat orientarea spre cetăţeni a primăriei de la ultimele alegeri locale din anul 2012? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă.

Orientarea spre cetăţeni s-a ... □ îmbunătăţit substanţial □ îmbunătăţit dar nu suficient □ a rămas aceeaşi □ înrăutăţit □ înrăutăţit substanţial □ nu ştiu

16.a. Cât de bine vă consideraţi informat în legătură cu următoarele proiecte ale Consiliului Local? Vă rugăm să bifaţi cifra corespunzătoare în foarte parţial deloc fiecare rând. informat informat informat 1.Alimentarea cu apă a localităţii 5 4 3 2 1 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 5 4 3 2 1 3.Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane 5 4 3 2 1 vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 5 4 3 2 1 5. Cadastrul general - intabulări gratuite 5 4 3 2 1 6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 5 4 3 2 1 7. Regularizarea văilor — decolmatare 5 4 3 2 1 8. Realizarea centrului de informare turistică 5 4 3 2 1 9. Modernizare casă de cultură 5 4 3 2 1 10. Modernizare sală de nunţi 5 4 3 2 1 11. Dezvoltarea zonelor turistice 5 4 3 2 1 12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 5 4 3 2 1 13. Reparaţii dispensare umane 5 4 3 2 1 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: 5 4 3 2 1 administraţie, agricultură, învăţământ, sănătate 15. Construirea unei săli de sport 5 4 3 2 1 16. Modernizare bază sportivă 5 4 3 2 1 17. Atragerea investitorilor în localitate pentru crearea de locuri de muncă 5 4 3 2 1 18. Modernizarea şi extinderea reţelei informatice 5 4 3 2 1 din şcoli 19. Modernizarea drumurilor de hotar 5 4 3 2 1 20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor 5 4 3 2 1 umane

128

16.b. În ce măsură aţi dori să fiţi informaţi despre proiectele Consiliului Local?

Vă rugăm să bifaţi cifra corespunzătoare în În mare mediu în mică fiecare rând. măsură măsură 1.Alimentarea cu apă a localităţii 5 4 3 2 1 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 5 4 3 2 1 3.Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane 5 4 3 2 1 vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 5 4 3 2 1

5. Cadastrul general - intabulări gratuite 5 4 3 2 1 6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 5 4 3 2 1 7. Regularizarea văilor — decolmatare 5 4 3 2 1 8. Realizarea centrului de informare turistică 5 4 3 2 1 9. Modernizare casă de cultură 5 4 3 2 1 10. Modernizare sală de nunţi 5 4 3 2 1

11. Dezvoltarea zonelor turistice 5 4 3 2 1 12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 5 4 3 2 1

13. Reparaţii dispensare umane 5 4 3 2 1 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: administraţie, agricultură, învăţământ, sănătate 5 4 3 2 1 15. Construirea unei săli de sport 5 4 3 2 1

16. Modernizare bază sportivă 5 4 3 2 1 17. Atragerea investitorilor în localitate pentru 5 4 3 2 1 crearea de locuri de muncă 18. Modernizarea şi extinderea reţelei informatice din şcoli 5 4 3 2 1 19. Modernizarea drumurilor de hotar 5 4 3 2 1 20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor 5 4 3 2 1 umane

129

16.c. Care este părerea dumneavoastră personală în legătură cu aceste proiecte?

Vă rugăm să bifaţi cifra corespunzătoare în pozitivă parţial negativă nu am fiecare rând. pozitivă o părere 1.Alimentarea cu apă a localităţii 5 4 3 2 1 2.Modernizarea infrastructurii rutiere 5 4 3 2 1 3.Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane 5 4 3 2 1 vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 5 4 3 2 1 5. Cadastrul general - intabulări gratuite 5 4 3 2 1

6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 5 4 3 2 1 7. Regularizarea văilor — decolmatare 5 4 3 2 1 8. Realizarea centrului de informare turistică 5 4 3 2 1 9. Modernizare casă de cultură 5 4 3 2 1 10. Modernizare sală de nunţi 5 4 3 2 1 11. Dezvoltarea zonelor turistice 5 4 3 2 1

12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 5 4 3 2 1 13. Reparaţii dispensare umane 5 4 3 2 1 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: 5 4 3 2 1 administraţie, agricultură, învăţământ, sănătate 15. Construirea unei săli de sport 5 4 3 2 1

16. Modernizare bază sportivă 5 4 3 2 1 17. Atragerea investitorilor în localitate pentru 5 4 3 2 1 crearea de locuri de muncă 18. Modernizarea şi extinderea reţelei informatice 5 4 3 2 1 din şcoli 19. Modernizarea drumurilor de hotar 5 4 3 2 1 20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor 5 4 3 2 1 umane

130

17. Cât de importante ar fi pentru dumneavoastră următoarele afirmaţii referitoare la administraţia din Tălmaciu? Vă rugăm să bifaţi în flecare rând cifra Foarte mediu neimportant corespunzătoare. Important Oraşul Tălmaciu este un prestator de servicii 5 4 3 2 1 modern

Îşi orientează toate activităţile după necesităţile 5 4 3 2 1 partenerilor (cetăţeni, agenţi economici, turişti)

Primăria întreţine un dialog deschis cu toate persoanele, instituţiile care participă la viaţa 5 4 3 2 1 oraşului

Primăria informează activ, corect şi în timp util, 5 4 3 2 1 despre toate necesităţile şi interesele determinate

Primăria invită pe toţi cei implicaţi să ia parte la 5 4 3 2 1 procesul decizional şi la implementarea deciziilor

Primăria lucrează efectiv şi eficient 5 4 3 2 1

18. Credeţi că Primăria a încercat îndeplinirea acestor scopuri în ultimii doi ani? Vă rugăm să bifaţi căsuţa corespunzătoare.

□ da, în mare măsură da □ nu, nu s-a schimbat nimic □ nu, din contră situaţia s-a înrăutăţit

131

19. Cât de importante consideraţi dumneavoastră următoarele aspecte referitoare la Primăria Tălmaciu ? Vă rugăm să însemnaţi în fiecare rând doar cifra Foarte mediu neimportant corespunzătoare. important Buna informare a cetăţenilor de către personal 5 4 3 2 1 Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor 5 4 3 2 1

Debirocratizarea activităţilor 5 4 3 2 1

Decizii ireproşabile din punct de vedere legal 5 4 3 2 1

Acordarea de consultanţă cetăţenilor 5 4 3 2 1

Colaboratori prietenoşi 5 4 3 2 1 Formulare pe înţelesul tuturor 5 4 3 2 1 Birouri cu aspect plăcut 5 4 3 2 1 Informaţii în timp util despre documentaţia 5 4 3 2 1 necesară Zone de aşteptare plăcute 5 4 3 2 1 Clădiri adecvate pentru persoanele cu handicap 5 4 3 2 1

Un birou unic pentru informaţii 5 4 3 2 1 Posibilitatea de a rezolva anumite cereri într-un 5 4 3 2 1 singur loc Posibilitatea de a obţine telefonic audienţe 5 4 3 2 1 Scurtarea timpului de aşteptare 5 4 3 2 1 Simplitatea modului de găsire a birourilor 5 4 3 2 1 Simplitatea procedurilor din cadrul serviciilor 5 4 3 2 1 Program de lucru adecvat publicului 5 4 3 2 1 Ajutarea cetăţenilor în completarea formularelor 5 4 3 2 1 Buna informare a cetăţenilor de către personal 5 4 3 2 1

132

20. Cât de mulţumiţi sunteţi de aspectele enumerate mai jos referitoare la Primăria Tălmaciu? Vă rugăm să însemnaţi în fiecare rând doar foarte parţial foarte nu cifra corespunzătoare. mulţumit mulţumit nemulţumit ştiu Buna informare a cetăţenilor de către 5 4 3 2 1 □ personal Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor 5 4 3 2 1 □

Debirocratizarea activităţilor 5 4 3 2 1 □

Decizii ireproşabile din punct de vedere legal 5 4 3 2 1 □

Acordarea de consultanţă cetăţenilor 5 4 3 2 1 □ Colaboratori prietenoşi 5 4 3 2 1 □ Formulare pe înţelesul tuturor 5 4 3 2 1 □ Birouri cu aspect plăcut 5 4 3 2 1 □ Informaţii în timp util despre documentaţia 5 4 3 2 1 □ necesară Zone de aşteptare plăcute 5 4 3 2 1 □ Clădiri adecvate pentru persoanele cu 5 4 3 2 1 □ handicap Un birou unic pentru informaţii 5 4 3 2 1 □ Posibilitatea de a rezolva anumite cereri într- 5 4 3 2 1 □ un singur loc Posibilitatea de a obţine telefonic audienţe 5 4 3 2 1 □

Scurtarea timpului de aşteptare 5 4 3 2 1 □

Simplitatea modului de găsire a birourilor 5 4 3 2 1 □ Simplitatea procedurilor din cadrul 5 4 3 2 1 □ serviciilor

Program de lucru adecvat publicului 5 4 3 2 1 □ Ajutarea cetăţenilor în completarea 5 4 3 2 1 □ formularelor Buna informare a cetăţenilor de către 5 4 3 2 1 □ personal

133

21. Ce lucrări credeţi că ar trebui să facă cu prioritate Primăria în următorul an? Vă rugăm să încercuiţi cifra , în funcţie de prioritatea pe care o consideraţi pentru fiecare activitate. 1.Alimentarea cu apă a localităţii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

2.Modernizarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 infrastructurii rutiere 3.Înfiinţarea căminului de zi pentru persoane 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 vârstnice 4. Extinderea reţelei de canalizare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

5. Cadastrul general - intabulări gratuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 6. Reabilitarea sistemului de iluminat public 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 7. Regularizarea văilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 — decolmatare 8. Realizarea centrului de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 informare turistică 9. Modernizare casă de cultură 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 10. Modernizare sală de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 nunţi 11. Dezvoltarea zonelor turistice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 12. Reparaţii exterioare unitate de învăţământ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 13. Reparaţii dispensare umane 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 14. Atragerea fondurilor europene pe domeniile: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 administraţie, agricultură, învăţământ, sănătate 15. Construirea unei săli 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 de sport 16. Modernizare bază sportivă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 17. Atragerea investitorilor în localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 pentru crearea de locuri de muncă 18. Modernizarea şi extinderea reţelei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 informatice din şcoli 19. Modernizarea drumurilor de hotar 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

20. Înfiinţarea centrului de dezvoltare a resurselor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 umane

134

22. Vă rugăm să descrieţi Primăria Tălmaciu pe baza următoarelor afirmaţii.

Vă rugăm să bifaţi în flecare rând cifra se potriveşte se potriveşte nu se corespunzătoare. potriveşte Primăria Tălmaciu este ... pe deplin parţial deloc bine organizată 5 4 3 2 1 cu randament bun 5 4 3 2 1 modernă 5 4 3 2 1 competentă 5 4 3 2 1 bine condusă 5 4 3 2 1 orientată spre cetăţeni 5 4 3 2 1 umană 5 4 3 2 1 innovativă 5 4 3 2 1 nebirocratică 5 4 3 2 1 flexibilă 5 4 3 2 1 orientată spre servicii de calitate 5 4 3 2 1 demnă de încredere 5 4 3 2 1 activă 5 4 3 2 1 eficientă 5 4 3 2 1 cu experienţă 5 4 3 2 1 dornică să ajute 5 4 3 2 1 harnică 5 4 3 2 1 evoluată 5 4 3 2 1 deschisă 5 4 3 2 1 ecologică 5 4 3 2 1 plăcută 5 4 3 2 1

23. După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai importante aspecte care ar trebui schimbate în activitatea Primăriei Tălmaciu? Notaţi vă rog cele mai importante aspecte. ______

135

Pentru a putea evalua în mod corespunzător chestionarul de faţă vă rugăm să completaţi şi următoarele date referitoare la persoana dumneavoastră.

24. Sexul:

□ feminin □ masculin

25. În ce an sunteţi născut? anul: 19......

26. Starea civilă? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă.

□ necăsătorit/ă □ căsătorit/ă şi locuim împreună □ căsătorit/ă dar locuim separat □ divorţat/ă □ văduv/ă

27. Aveţi copii? Vă rugăm să bifaţi doar o căsuţă..

□ nu □ un copil □ doi copii □ trei sau mai mulţi copii

28. Din câte persoane (inclusiv eventualii copii) se compune familia dumneavoastră?

Număr de persoane:......

29.a. Cum aţi evalua situaţia economică a familiei dumneavoastră? Vă rugăm bifaţi răspunsul corespunzător. foarte bună Bună parţial bună rea foarte rea nu o pot evolua 5 4 3 2 1 □

29.b. Cum evaluaţi situaţia economică a familiei dumneavoastră în prezent, faţă de anul trecut? Vă rugăm încercuiţi cifra corespunzătoare. simţitor mai ceva mai la fel ceva mai rea simţitor mai nu o pot evolua bună bună rea 5 4 3 2 1 □

136

29.c. Cum apreciaţi că va fi situaţia economică a familiei dumneavoastră în viitor? Vă rugăm încercuiţi cifra corespunzătoare. simţitor mai ceva mai la fel ceva mai rea simţitor mai nu o pot evolua bună bună rea 5 4 3 2 1 □

30. Cum se defineşte cel mai bine activitatea dumneavoastră profesională? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ Funcţionar public sau angajat/ă în administraţia publică □ Muncitor/oare □ Angajat/ă cu calificare □ Personal administrativ, de conducere □ Elev/ă □ Student/ă □ Casnic/ă □ Pensionar/ă □ Şomer/ă □ In căutare de serviciu □ Liber profesionist/ă □ Lucrător în armată

31. Care este diploma de absolvire cu cel mai înalt grad? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ sunt încă elev/ă □ nu am nici o diplomă de absolvire □ diploma de şcoală generală □ diploma de şcoală profesională □ diploma de bacalaureat □ diplomă studii postiiceale □ diploma de absolvire a facultăţii

32. De cât timp locuiţi în oraşul Tălmaciu? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă.

□ de 1-5 ani □ de 5-12 ani □ de mai mult de 12 ani □ de la naştere

33. Vi se pare că locul dumneavoastră de muncă este sigur sau nesigur? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă.

□ este sigur □ este nesigur □ nu ştiu □ nu am un loc de muncă

137

34. Sunteţi membru activ în cadrul unui patrid politic, a unei asociaţii sau a unei iniţiative cetăţeneşti? Puteţi bifa mai multe căsuţe dacă este cazul.

□ într-un partid politic □ într-o asociaţie de locatari □ fntr-o iniţiativă cetăţenească □ în una sau mai multe asociaţii □ într-o asociaţie socială □ într-o comunitate religioasă □ în alte forme de asociere; care?______□ nu sunt membru

35. Caracterizaţi, vă rugăm, raporturile cu vecinii dumneavoastră. Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ nu-mi cunosc vecinii □ îi cunosc foarte puţin □ ne cunoaştem bine şi ne ajutăm reciproc □ suntem prieteni şi ne vizităm reciproc □ nu pot evalua raportul cu vecinii

36. Locuiţi... Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ în chirie/apartament proprietate personală □ în casă proprietate personală

37.a. În ce localitate locuiţi? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ Tălmaciu □ Tălmăcel □ Tălmaciu 2

37.b. Dacă ar fi să alegeţi, în ce localitate aţi dori să locuiţi? Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ Tălmaciu □ Tălmăcel □ Tălmaciu 2

38. Aţi dori ca în anii viitori să locuiţi în... Vă rugăm să bifaţi numai o căsuţă. □ oraşul Tălmaciu □ împrejurimile oraşului □ altă localitate □ nu ştiu

Vă mulţumim pentru colaborare.

138

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A DEZVOLTĂRII DURABILE

REPERE PRIVIND ANGAJAMENTUL PENTRU REALIZAREA DEZVOLTĂRII DURABILE

1. Dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităţilor generaţiilor prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Acesta este un obiectiv general al Uniunii Europene stipulat in Tratat şi care guvernează toate politicile şi activităţile Uniunii. El se referă la menţinerea capacităţii Pământului de a susţine viaţa în toată diversitatea ei şi este fundamentată pe principiul democraţiei, egalităţii dintre sexe, solidaritate, respectul faţă de lege şi faţă de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea şi egalitatea de şanse pentru toţi. Acesta îşi propune îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi a bunăstării pe Pământ, atât pentru generaţiile prezente, cât şi pentru cele viitoare. In acest scop trebuie promovată o economie dinamică, care să asigure locuri de muncă şi un înalt nivel de educaţie, ocrotirea sănătăţii, coeziune sociala şi teritorială şi protecţia mediului, într-o lume sigură, care respectă diversitatea culturală.

2. Consiliul European a adoptat la Goteborg (2001) prima Strategie de Dezvoltare Durabilă a UE. Aceasta a fost completată cu o dimensiune externă în 2002, la Consiliul European de la Barcelona, ţinând cont de Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea Durabilă de la Johannesburg (2002). Cu toate acestea, tendinţe non-durabile legate de schimbările climatice şi folosirea energiei, ameninţările asupra sănătăţii publice, sărăcia şi excluziunea socială, presiunile demografice şi îmbătrânirea, managementul resurselor naturale, pierderea biodiversităţii, folosirea terenurilor şi transportul, încă persistă şi apar noi provocări. Deoarece aceste tendinţe negative au un caracter urgent, sunt necesare acţiuni pe termen scurt, păstrând în acelaşi timp perspectiva pe termen lung. Principala provocare va fi sa modificăm treptat modelele actuale de producţie si consum, care sunt necorespunzătoare, precum şi abordarea ne-integrată în realizarea politicilor.

3. In acest context, în încheierea analizei Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, iniţiată de Comisie în 2004, şi pe baza Comunicatului Comisiei "Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Durabila - O platforma de acţiune" din decembrie 2005 şi a contribuţiilor Consiliului, Parlamentului European, ale Comitetului Social şi Economic European, ca şi 139

a altor organisme, Consiliul European a adoptat o Strategie revizuită de Dezvoltare Durabilă, ambiţioasă si cuprinzătoare pentru o Uniune lărgită, realizată pe baza celei adoptate in 2001. 4. Acest document stabileşte o strategie unică, coerentă privind modul în care Uniunea Europeană îşi va respecta mai eficient angajamentul său pe termen lung de a răspunde provocărilor dezvoltării durabile. Acesta reafirmă nevoia pentru solidaritatea mondială şi recunoaşte importanţa consolidării muncii noastre cu partenerii din afara Uniunii Europene, inclusiv cu acele ţări aflate într-o dezvoltare rapidă şi care vor avea un impact important asupra dezvoltării durabile globale. 5. Scopul general al Strategiei revizuite de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene este de a identifica şi dezvolta acţiunile care permit UE să obţină o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii, atât pentru generaţiile prezente, cât şi pentru cele viitoare, prin crearea de comunităţi durabile capabile să-şi administreze şi să şi folosească eficient resursele, precum şi să valorifice potenţialul inovator social şi ecologic al economiei, asigurarea prosperităţii, a protecţiei mediului şi coeziunii sociale. 6. Pentru a servi ca bază pentru această strategie revizuită, Consiliul European a aprobat în iunie 2005 o declaraţie cu următoarele obiective şi principii:

OBIECTIVE PRINCIPALE PROTECTIA MEDIULUI

Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.

ECHITATE ŞI COEZIUNE SOCIALĂ Promovarea unei societăţi democratice, sigure şi juste care ţine cont de incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte drepturile fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combată discriminarea în toate formele ei.

140

PROSPERITATE ECONOMICĂ Promovarea unei economii prospere, inovative, riguroase, competitive şi eco- eficiente, care furnizează standarde înalte de viaţă şi oportunităţi de angajare deplină şi de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE.

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR INTERNATIONALE Stimularea înfiinţării instituţiilor democratice şi apărarea stabilităţii acestora în lume, având la bază pacea, securitatea şi libertatea. Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel mondial şi asigurarea că politicile interne şi externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă globală şi cu angajamentele internaţionale ale UE.

PRINCIPIILE POLITICE DIRECTOARE

PROMOVAREA ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR FUNDAMENTALE Plasarea omului în centrul politicilor UE, prin promovarea drepturilor fundamentale, prin combaterea tuturor formelor de discriminare şi contribuirea la reducerea sărăciei şi eliminarea excluderii sociale la nivel mondial.

SOLIDARITATEA ÎNTRE ŞI ÎN CADRUL GENERAŢIILOR Abordarea nevoilor generaţiilor actuale fără compromiterea abilităţii generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi în Uniunea Europeană şi în lume.

SOCIETATE DEMOCRATICĂ ŞI DESCHISĂ Garantarea dreptului cetăţenilor privind accesul la informaţie şi asigurarea accesului la justiţie. Dezvoltarea canalelor potrivite pentru consultarea şi participarea tuturor părţilor interesate şi a asociaţiilor.

IMPLICAREA CETĂTENILOR Încurajarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile. Informarea cetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.

141

IMPLICAREA MEDIULUI DE AFACERI ŞI A PARTENERILOR SOCIALI Creşterea dialogului social, a responsabilităţii sociale a corporaţiilor şi a parteneriatelor public- private, pentru a promova cooperarea şi responsabilităţile comune necesare pentru a obţine un consum şi o producţie durabile.

COERENŢA POLITICĂ ŞI GUVERNAREA Promovarea coerenţei între toate politicile Uniunii Europene şi între acţiunile de la nivel local, regional, naţional şi global pentru a spori contribuţia lor la dezvoltarea durabilă.

INTEGRAREA POLITICILOR Promovarea integrării aspectelor economice, sociale şi de mediu astfel încât să fie coerente şi să se susţină reciproc prin utilizarea completă a instrumentelor pentru o mai bună reglementare, aşa cum sunt evaluarea echilibrată a impactului şi consultarea părţilor interesate.

UTILIZAREA CELOR MAI BUNE CUNOŞTINŢE DISPONIBILE Asigurarea faptului că politicile sunt realizate, evaluate şi implementate pe baza a celor mai bune cunoştinţe disponibile şi a faptului că sunt corespunzătoare din punct de vedere economic, şi eficiente din punctul de vedere al costului.

PRINCIPIUL PRECAUŢIEI Acolo unde există incertitudine ştiinţifică, implementaţi proceduri de evaluare şi realizaţi acţiunile preventive potrivite pentru a evita pagubele pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

IMPUNEŢI POLUATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ Asiguraţi-vă că preţurile reflectă costurile reale pentru societate ale activităţilor de consum şi producţie şi că poluatorii plătesc pentru pagubele pe care le provoacă sănătăţii umane şi mediului.

142

Scurt istoric al obiectivelor pentru dezvoltare durabilă în Europa:

Conservarea şi managementul resurselor naturale Obiectivul General: Imbunătăţirea managementului şi evitarea supra-exploatării resurselor naturale, recunosterea valoarii beneficiilor ecosistemelor. Obiective operaţionale şi ţinte 1. Îmbunătăţirea eficienţei resurselor pentru a reduce folosirea în general a resurselor naturale neregenerabile şi a impacturilor asupra mediului asociate utilizării materiilor prime şi, pentru aceasta, utilizarea resurselor naturale regenerabile într-un ritm care să nu depăşească capacitatea lor de regenerare. 2. Obţinerea şi menţinerea unui avantaj competitiv prin îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor, între altele prin promovarea inovaţiilor eco-eficiente. 3. Îmbunătăţirea managementului şi evitarea supra-exploatării resurselor naturale regenerabile, cum sunt: resursele piscicole, biodiversitatea, apa, aerul, solul şi atmosfera, refacerea ecosistemelor marine degradate până în 2015, în acord cu Planul Johannesburg (2002), inclusiv atingerea recoltei piscicole maxime până în 2015. 4. Stoparea pierderilor de biodiversitate şi contribuţia la o reducere semnificativa a ratei de pierdere a biodiversitatii la nivel mondial până în 2010. 5. Contribuţia eficientă la atingerea celor patru obiective globale ale Naţiunilor Unite în domeniul pădurilor, până în 2015. 6. Evitarea producerii de deşeuri şi încurajarea utilizării eficiente a resurselor naturale prin aplicarea conceptului ciclului de viaţă şi prin promovarea reutilizării şi reciclării.

Acţiunile trebuie să includă: 1. In domeniul agriculturii şi pescuitului, Statele Membre şi Comisia vor face eforturi suplimentare prin noi programe de dezvoltare rurală, Politica Comună pentru Pescuit reformată, noul cadru legislativ pentru fermele organice şi calitatea condiţiilor de trai pentru animale, precum şi planul de acţiune pentru biomasa. 2. Comisia şi Statele Membre trebuie să se bazeze pe strategia UE privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, care trebuie să fie completată de un număr de ţinte şi măsuri la nivelul UE. Agenţia Europeană de Mediu trebuie sprijine măsurarea eficienţei resurselor. 3. Managementul durabil al pădurilor va fi întărit prin adoptarea Planului de acţiune in domeniul forestier al UE din 2006 şi prin implicarea Comunităţilor în Conferinţa 143

Ministerială asupra protejării pădurilor în Europa, inclusiv în implementarea rezoluţiilor sale. 4. Statele Membre trebuie să finalizeze reţeaua Natura 2000, inclusiv desemnarea zonelor marine. Trebuie acordată o atenţie deosebită nevoii pentru o implementare mai bună atât a programului Natura 2000, cât şi a politicilor de protecţie şi management al speciilor. 5. Statele Membre trebuie să implementeze Strategia UE privind biodiversitatea, atât în dimensiunile sale europene, cât şi cele globale (Convenţia privind Diversitatea Biologică) şi, în cooperare cu Comisia, să ia măsuri pentru a identifica şi implementa acţiunile prioritare pentru atingerea obiectivului de a opri pierderea biodiversităţii până în 2010 şi după acest an. 6. Comisia şi Statele Membre trebuie să lucreze pentru îmbunătăţirea managementului integrat al resurselor de apă, al mediului marin şi promovarea managementului integrat al zonelor costiere.

Incluziune socială, demografie şi migraţie Obiectiv general: Crearea unei societăţi a incuuziunii sociale prin luarea în considerare a solidarităţii între şi în cadrul generaţilor, pentru a asigura securitatea şi a creşte calitatea vieţii cetăţenilor ca o condiţie pentru păstrarea bunăstării individuale. Obiective operaţionale şi ţinte 1. Urmărirea obiectivului UE de a se lua măsuri pentru a obţine un impact decisiv privind reducerea numărului persoanelor care riscă să fie afectate de sărăcie şi excluziune socială până în 2010, cu o atenţie specială asupra necesităţii reducerii sărăciei care afectează copiii. 2. Asigurarea unui nivel ridicat al coeziunii sociale şi teritoriale la nivelul UE şi în Statele Membre, ca şi respectul pentru diversitatea culturală. 3. Sprijinirea Statelor Membre în efortul lor de a moderniza protecţia socială, având în vedere schimbările demografice. 4. Creşterea semnificativă a participării la piaţa muncii a femeilor şi a lucrătorilor mai în vârstă, în acord cu ţintele stabilite, precum şi creşterea gradului de angajare a imigranţilor până în 2010. 5. Continuarea dezvoltării unei politici a Uniunii Europene privind migraţia, acompaniată de politici care să îmbunătăţească integrarea mai buna a imigranţilor şi a familiilor acestora, luând în considerare şi dimensiunea economică a migraţiei. 6. Reducerea efectelor negative ale globalizării asupra angajaţilor şi a familiilor lor. 144

7. Promovarea angajării tinerilor. Intensificarea eforturilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu la 10% şi asigurarea că cel puţin 85% din populaţia cu vârsta de 22 ani a absolvit învăţământul gimnazial superior. Până la sfârşitul lui 2007, fiecărei persoane tinere care a părăsit şcoala şi este şomeră ar trebui sa i se ofere un loc de munca, un stagiu de calificare, pregătire suplimentară sau alte masuri care să sprijine angajarea sa în decursul a 6 luni, şi în decursul a nu mai mult de 4 luni, până în 2010. 8. Creşterea participării la piaţa forţei de muncă a persoanelor cu handicap. Acţiunile trebuie să includă: 1. Pe baza noilor obiective şi metode de lucru pentru protecţie şi incluziune socială, impuse de Consiliul European în martie 2006, Statele Membre şi Comisia vor continua cooperarea lor folosind metoda deschisa a coordonării (OMC). In acest context, Uniunea Europeană şi Statele Membre vor lua şi măsurile necesare pentru o reducere rapidă şi semnificativă a sărăciei care afectează copiii, şi folosirea acestora ca forţă de muncă, pentru oferirea unor oportunităţi egale tuturor copiilor, indiferent de mediul lor social, sex sau handicapuri. 2. Pe baza Comunicării privind "Serviciile sociale, de interes general", Comisia şi Statele Membre vor continua eforturile pentru a se asigura că serviciile sociale contribuie activ la incluziunea şi coeziunea socială şi sprijină obiectivele de creştere şi angajare. Comisia şi Statele Membre vor continua de asemenea sa lucreze pentru o clarificare pe mai departe a impactului legii comunitare privind serviciile sociale de interes general. 3. Statele Membre vor continua implementarea Pactului European pentru Tineret. In dialogul structurat cu populaţia tânără din timpul fiecărei preşedinţii, organizaţiile active în domeniul politicii tineretului european, printre care Forumul Tineretului European, ar trebui să fie invitate să aducă la cunoştinţă problemele de dezvoltare durabilă de interes pentru populaţia tânără prin pregătirea acestor dialoguri între tineret şi guvernanţi. 4. Statele Membre şi Uniunea Europeană vor implementa Pactul european pentru egalitatea între sexe, acceptat la Consiliul European în martie 2006. 5. Luând în considerare îmbătrânirea populaţiei în toate ţările europene, caracterul durabil şi adecvat al pensiilor va rămâne o problemă importantă pentru următoarele decade. Uniunea Europeană va continua să sprijine eforturile Statelor Membre pentru a moderniza sistemele de protecţie socială şi a asigura durabilitatea acestora. Statele Membre ar trebui să reducă datoria publică la un nivel satisfăcător, prin creşterea ratei de angajare şi a productivităţii, ca şi reforma sistemului de sănătate.

145

6. In 2006, Comisia a adoptat un Comunicat privind viitorul demografic al Europei, examinând în ce fel Uniunea Europeană poate ajuta Statele Membre să răspundă la provocările demografice la care ele trebuie să facă faţă, prin promovarea de strategii active şi durabile privind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, reconcilierea între muncă şi viaţa de familie, condiţii mai bune pentru familii, luând în considerare şi contribuţia imigraţiei. 7. Statele Membre ar trebui să analizeze posibilele implicaţii ale schimbărilor demografice pentru folosirea terenului, resurse şi consumul energetic, ca şi mobilitatea, şi luarea lor în considerare la planificarea şi investiţii la toate nivelele. 8. UE şi Statele Membre vor continua să dezvolte o politică a migraţiei legale în Uniunea Europeană, acompaniată de politici pentru îmbunătăţirea integrării imigranţilor şi a familiilor acestora, în special printr-un plan de politici privind migraţia, incluzând procedurile de admisie. Vor intensifica cooperarea cu ţările din lumea a treia şi vor căuta împreună răspunsuri pentru fluxul migraţional. In 2006 Comisia va prezenta o Comunicare privind priorităţile viitoare în lupta împotriva imigraţiei ilegale.

Sărăcie la nivel global şi provocările dezvoltării durabile Obiectiv general: Promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurarea că politicile interne şi externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă şi cu angajamentele internaţionale ale acesteia. Obiective operaţionale şi ţinte stabilite 1. Realizarea unor progrese importante pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii Europene cu privire la scopurile şi ţintele internaţionale, în special cele cuprinse în declaraţia Mileniului şi cele de la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg din 2002 şi procesele legate de aceste evenimente, cum ar fi Acordul de la Monterrez privind dezvoltarea financiară, Agenda de Dezvoltare de la Doha şi Declaraţia de la Paris privind ajutorul pentru armonizare. 2. Contribuţie la îmbunătăţirea guvernanţei internaţionale de mediu (IEG), în special în contextul realizării propunerilor de la Summit-ul Mondial din anul 2005 şi întărirea acordurilor multilaterale de mediu (MEAs) 3. Creşterea volumului de ajutor la 0,7% din venitul brut naţional (GNI) până în 2015, cu o ţintă intermediară de 0,56% în 2010,

146

4. Statele Membre care nu au atins nivelul de 0,51% ODA/GNI încearcă să atingă, în cadrul procesului de alocare a bugetului, acest nivel până în 2010, în timp ce cei ce au atins deja acest nivel să îşi susţină în continuare eforturile; 5. Statele Membre care au aderat la UE după 2002 şi care nu au atins nivelul de 0,17% ODA/GNI vor încerca să mărească ODA pentru a atinge, în cadrul procesului de alocare a bugetului, acest nivel până în 2010, în timp ce cei ce au atins deja acest nivel să îşi susţină în continuare eforturile; 6. Statele Membre s-au angajat să atingă ţinta de 0,7% ODA/GNI până în 2015; cele care au atins deja această ţintă se angajează să rămână deasupra acestei ţinte. Statele Membre care au aderat la UE după 2002 vor încerca să îşi mărească ODA/GNI la 0,33% până în 2015. 7. Promovarea dezvoltării durabile în contextul negocierilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în concordanţă cu preambulul Acordului de la Marrakech prin care se stabilea ca Organizaţia Mondială a Comerţului are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă. 8. Creşterea eficacităţii, coerenţei şi calităţii politicilor de ajutorare a UE şi a Statelor Membre în perioada 2005-2010. 9. Includerea preocupărilor dezvoltării durabile în toate politicile externe ale UE, inclusiv în Politica externă şi de securitate comună, printre altele transformând- o în obiectiv al cooperării multilaterale şi bilaterale pentru dezvoltare. Acţiunile trebuie să includă: 1. Implementarea iniţiativei UE "Apa pentru Viaţă", a iniţiativei "Energie" a UE pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare durabilă, precum şi a Coaliţiei pentru Energie din surse regenerabile Johannesburg, şi a Abordării strategice a managementului internaţional al chimicalelor (SAICM). 2. Dezvoltarea unui cadru comun de program al UE, folosind mai multe acţiuni şi co-finanţări pentru proiecte comune şi creşterea coerenţei între dezvoltare şi alte politici. Calitatea şi eficienţa ajutorului ar putea fi crescute printr-un sprijin bugetar eficient, reducerea datoriei şi creşterea ajutorului. 3. Statele Membre şi Comisia trebuie să implementeze strategiile Uniunii Europene pentru Africa, America Latina şi Pacific. 4. Comisia şi Statele Membre vor spori eforturile pentru a determina ca procesul de globalizare să lucreze în favoarea dezvoltării durabile prin accentuarea eforturilor pentru ca investiţiile şi comerţul internaţional să fie folosite ca nişte 147

unelte pentru a obţine o reală dezvoltare durabilă la nivel global. In acest context, Uniunea Europeană trebuie să lucreze împreună cu partenerii săi comerciali pentru a îmbunătăţi standardele de mediu şi sociale şi trebuie să-şi folosească întregul potenţial comercial sau înţelegerile de cooperare la nivel regional sau bilateral în acest scop. 5. Investiţiile prin Banca Europeana pentru Investiţii (BEI) şi Parteneriatul UE- Africa pentru infrastructură trebuie să sprijine obiectivele dezvoltării durabile. Banca Europeană de Investiţii ar trebui să evalueze împrumuturile sale faţă de contribuţia la realizarea ţelurilor de dezvoltare ale mileniului şi dezvoltarea durabila. 6. Statele Membre şi Comisia trebuie să coopereze pentru a promova poziţia UE asupra transformării Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) într-o agenţie specializată a UN sau UNEO, cu baza la Nairobi cu un mandat întărit şi stabil, adecvat şi predictibil din punct de vedere financiar.

INSTRUMENTE ŞI ABORDĂRI ALE POLITICILOR TRANSVERSALE (INTERSECTORIALE) Educaţie şi instruire 1. Educaţia este o pre-condiţie pentru promovarea schimbărilor de comportament şi furnizarea tuturor cetăţenilor competenţele cheie necesare pentru realizarea dezvoltării durabile. Succesul în stoparea tendinţelor care nu sunt durabile va depinde într-o mare măsură de calitatea ridicată a educaţiei pentru dezvoltare durabilă la toate nivelurile şi incluzând probleme cum ar fi utilizarea durabilă a sistemelor de energie şi transport, modele de consum şi producţie durabile, sănătatea, precum şi o cetăţenie globală responsabilă. 2. Educaţia poate contribui la o mai mare coeziune socială şi la bunăstare prin investiţii în capitalul social şi prin asigurarea de oportunităţi egale, a participării cetăţenilor, mai ales a grupurilor dezavantajate, pentru a obţine un grad mai ridicat de conştientizare şi înţelegere a complexităţii şi a interdependenţelor din lumea de azi. Educaţia care asigură femeilor şi bărbaţilor competenţele ce le sporeşte şansele de angajare şi conduce la locuri de muncă de înaltă calitate este cheia întăririi competitivităţii Uniunii Europene. 3. Pe baza Comunicării „2010 - O Societate Informatică Europeană pentru Dezvoltare şi Locuri de muncă", Comisia şi Statele Membre trebuie să abordeze probleme precum oportunităţi egale, aptitudini IT şi diferenţe regionale. 148

4. In contextul Decadei Naţiunilor Unite pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă (2005- 2014), Statele Membre ar putea dezvolta pe mai departe planuri lor de acţiune naţionale, utilizând mai ales programul de lucru "Educaţia şi pregătirea 2010" ale cărui obiective sunt concentrate pe calitate şi relevanţă, pe accesul pentru toţi, şi pe deschiderea sistemelor şi instituţiilor către societate şi lume. Statele Membre pot realiza educaţia pentru dezvoltare durabilă şi urmării instruirea pentru profesii din domenii cheie precum construcţiile, energia şi transportul. O atenţie specială trebuie acordată instruirii celor care predau. SM trebuie şi să implementeze Strategia UNECE pentru Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă adoptată la Vilnius în 2005. Educaţia pentru dezvoltare durabilă trebuie promovată şi la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European şi Consiliul vor adopta în 2006 un program de acţiune integrat în domeniul instruirii pe durata întregii vieţi, pentru perioada 2007 - 2013. (...)

INSTRUMENTE FINANCIARE ŞI ECONOMICE

1. Uniunea Europeană va căuta să folosească întreaga gamă de instrumente pentru implementarea politicilor sale. Trebuie utilizate cele mai potrivite instrumente pentru promovarea transparenţei pieţei, şi pentru ca preţurile să reflecte costurile reale economice, sociale şi de mediu ale produselor şi serviciilor (obţinerea preţurilor corecte). Trebuie recunoscut potenţialul lor de aplanare a conflictului dintre protecţia mediului, creşterea economică şi oportunităţile de câştig. Fezabilitatea lor trebuie analizată după un set de criterii inclusiv după impactul lor asupra competitivităţii şi productivităţii. 2. Statele Membre trebuie să realizeze şi alte măsuri pentru a transfera impozitarea de pe forţa de muncă pe resurse, consum de energie şi/sau poluare, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor UE referitoare la creşterea numărului persoanelor angajate şi reducerea impactului negativ asupra mediului, luând în considerare cele mai eficiente costuri. In acest context, Comisia trebuie să adune toate informaţiile relevante până în 2007. 3. Comisia trebuie să stabilească până în 2008 o foaie de parcurs pentru reforma fiecărui sector, referitor la subvenţiile care au importante efecte negative asupra mediului şi care sunt incompatibile cu dezvoltarea durabilă, luând în considerare eliminarea lor graduală. Pentru a se putea asigura că finanţările Uniunii Europene sunt utilizate optim în promovarea dezvoltării durabile, Statele Membre în cooperare cu Comisia trebuie să 149

stabilească mecanisme care să asigure complementaritatea, şi să se asigure că există legături puternice între diferite organisme ale Comunităţii Europene şi alte mecanisme de co-finanţare, cum ar fi politica de coeziune, dezvoltarea rurală, Life+, Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologică (RTD), Programul de Competitivitate şi Inovaţie (CIP), Fondul European pentru Piscicultură (EFF).

STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI

ORIZONTURI 2013-2020-2030

Situaţia actuală a sistemului socio-economic şi a capitalului natural al României Pentru a acţiona în mod realist, în cunoştinţă de cauză, pe direcţia strategică a dezvoltării durabile este necesar ca România, cetăţenii săi şi partenerii săi externi să aibă o reprezentare clară asupra punctului de pornire la drum, asupra activelor reale ale ţării, dar şi asupra tarelor moştenite dintr-un trecut istoric complicat. Prin urmare, în condiţiile specifice ale României, racordarea la procesul de tranziţie către noul model de dezvoltare durabilă, în care ţara este angajată alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, trebuie să fie conjugat cu un efort propriu suplimentar vizând recuperarea unor substanţiale rămâneri în urmă pe mai multe paliere ale sistemului naţional.

1. Capitalul natural România este o ţară de dimensiuni medii în contextul Uniunii Europene, cu o suprafaţă de 238.391 kilometri pătraţi (aproximativ egală cu cea a Marii Britanii) şi o populaţie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egală cu cea a Ungariei şi Republicii Cehe luate împreună, la nivelul anului 2006), localizată în bazinele hidrografice ale Dunării şi Mării Negre şi traversată de lanţul muntos carpatic. Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei: alpină, continentală, panonică, pontică şi stepică şi se află, de asemenea, la joncţiunea dintre sub-zonele floristice şi faunistice palearctice: mediteraneană, pontică şi eurasiatică. Poziţia geografică, complexitatea fiziografică, litologică şi distribuirea radială a gradienţilor altitudinali ai formelor de relief creează o mare diversitate de condiţii mezo- şi microclimatice şi pedologice. Această variabilitate a compoziţiei şi structurii substratului şi condiţiilor abiotice determină bogăţia, distribuţia şi nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul României. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul

150 european (dintre care 65 prioritare) în România se regăsesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri identificate la nivel mondial 5 se afla în România: păduri temperate de conifere, păduri temperate de foioase, păşuni, sisteme montane mixte şi lacuri. Se constată existenţa unei varietăţi remarcabile de specii şi taxoni superiori de plante şi animale şi tipuri de ecosisteme, deşi inventarul este încă incomplet în cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se află într-o fază incipientă. Varietatea şi proporţionalitatea relativă a formelor de relief prezintă caracteristici unice în Europa şi rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri şi podişuri (altitudine între 300 şi 1.000 m) şi 30% câmpii (altitudine sub 300 m). În România se află 54% din lanţul Munţilor Carpaţi, de o altitudine mijlocie (în medie 1.136 metri), doar câteva piscuri depăşind 2.500 m. Munţii reprezintă porţiunea cea mai puţin modificată antropic, cu o densitate redusă a populaţiei stabile şi localităţi mici, aflate în curs de depopulare datorită migraţiei interne şi externe în urma dispariţiei unor îndeletniciri tradiţionale. Aceasta explică şi amplasarea în regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naţionale şi 9 din cele 14 parcuri naturale. Zona de dealuri şi podişuri a suferit intervenţii mai extinse ale activităţii umane (aşezări urbane şi rurale, elemente de infrastructură, plantaţii de vii şi pomi fructiferi, culturi de plante tehnice şi cereale, creşterea animalelor, exploatări forestiere, extracţie de hidrocarburi, minerit, întreprinderi industriale), fiind supusă unor fenomene mai accentuate de deteriorare prin despăduriri, eroziune, alunecări de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea de dealuri şi podişuri înalte conţine o gamă variată de zone ocrotite şi prezintă un potenţial însemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic. Regiunile de câmpie sunt cele mai dens populate şi intens exploatate, arealele naturale care s-au păstrat reprezentând o excepţie. Inundaţiile severe din vara anului 2005 au afectat în special lunca Dunării, unde s-au realizat înainte de 1989 masive lucrări de îndiguiri şi desecări. Acest fapt a readus în atenţie necesitatea reintroducerii în sistem natural a unor însemnate suprafeţe de teren, cu efecte ecologice şi economice benefice. Delta Dunării, cea mai extinsă zonă umedă din Europa cu o suprafaţă de 5.050 kilometri pătraţi (din care 4.340 pe teritoriul României), a căpătat statutul de rezervaţie a biosferei de interes mondial şi se bucură de atenţie şi monitorizare specială din partea UNESCO şi Convenţiei Ramsar. Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de circa 245 kilometri, între frontierele de stat cu Ucraina şi, respectiv, Bulgaria, iar platoul continental (până la 200 metri adâncime) cuprinde 24.000 km pătraţi din totalul de 144.000 (16,6%). Zona de litoral este supusă unui accentuat proces de eroziune (circa 2.400 hectare de plajă 151 pierdute în ultimii 35 de ani), afectând nu numai activităţile turistice dar periclitând siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică. Resursele de apă ale României prezintă particularitatea că o proporţie de 97,8% din reţeaua hidrografică este colectată de fluviul Dunărea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul ţării (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologică (naturală) exprimată prin stocul mediu multianual al apelor curgătoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunării. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. România dispune de un potenţial considerabil în privinţa apelor minerale naturale de calitate, cu o rezervă exploatabilă de circa 45 milioane metri cubi pe an, din care se valorifică doar 40% (peste 2.000 de izvoare naturale şi resurse de adâncime în circa 500 de locaţii). De-a lungul anilor, activităţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, îndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ reprezintă ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special din cauza contaminării resurselor. Ca urmare, resursa de apă utilizabilă este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (faţă de potenţialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaţie cu media Europeană de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceea ce plasează România printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ scăzute. Clima României este temperat continentală, cu variaţiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral faţă de 4 luni în zonele montane înalte). Se înregistrează destul de frecvent valuri de căldură, cu temperaturi de peste 40 grade C (trei asemenea valuri la Bucureşti în vara 2007), şi de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, în special în depresiunile intramontane. Precipitaţiile, cu o medie multianuală de 640 milimetri la nivelul întregii ţări, prezintă, de asemenea, diferenţe notabile între regiuni (între 1.200-1.400 mm pe an în zonele montane înalte şi 400-500 mm în principalele zone agricole din jumătatea sudică), precum şi în timp, perioadele de uscăciune şi secetă severă alternând, uneori chiar în cursul aceluiaşi an, cu perioade cu umiditate excedentară care produc daune însemnate (inundaţii, alunecări de teren). Existenţa unor locaţii unde media anuală a vitezei vântului depăşeşte 4 metri pe secundă şi a altor zone extinse unde durata de strălucire a soarelui depăşeşte 2.000 ore anual indică un potenţial considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie. România se situează printre ţările europene cu risc seismic mare, având pe teritoriu o 152 zona tectonică activă (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de peste 7 grade pe scala Richter. După nivelul şi modul de intervenţie al populaţiei umane, fondul funciar al României cuprinde:  61.7% din total reprezintă terenuri destinate activităţilor cu specific agricol (circa 14,7 milioane hectare), din care 64,1% teren arabil folosit extensiv şi intensiv pentru culturi agricole (adică 0,45 hectare pe cap de locuitor, plasând România pe locul 5 în Europa), 22,6% terenuri cu vegetaţie ierboasă folosite ca păşuni naturale şi semi-naturale, 10,4% terenuri cu vegetaţie ierboasă folosite în regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3% terenuri folosite pentru plantaţii şi pepiniere viticole şi pomicole;  27% din suprafaţă este ocupată de fondul forestier (circa 6,43 milioane hectare), din care 3% (aproximativ 200 mii ha) înregistrate ca păduri primare şi restul de 97% ca păduri secundare şi terenuri cu vegetaţie forestieră; dacă se iau în consideraţie numai pădurile ecologic funcţionale, gradul de împădurire este de numai 23%. Procentul de împădurire în România este cu mult sub cel al altor ţări europene cu condiţii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%), reprezentând circa jumătate din proporţia optimă pentru România (40-45%);  3,56% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, bălţi), la care se adaugă platoul continental al Mării Negre;  1,9% (463,0 mii ha) îl constituie terenurile degradate sau cu potenţial productiv foarte scăzut;  5.77% (circa 1,06 milioane ha) reprezintă terenuri folosite pentru infrastructura fizică (capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic. Din punctul de vedere al patrimoniului de resurse neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone), sare (resurse potenţiale 16,96 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone), nisipuri şi pietrişuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse potenţiale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmură). După modul de folosinţă au fost identificate 1.900 zăcăminte cu substanţe utile ne- energetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan, minereuri polimetalice, auro- argentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turbă, talc, bentonite, diatomite etc.) şi minerale pentru industria materialelor de construcţie (calcare, cretă, cuarţite, gresii, andezit, granit, marmură, nisipuri, argile, pietriş, gips). 153

Rezervele de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze naturale la aproape 185 miliarde metri cubi. Ca rezultat al unor intervenţii neraţionale (poluare prin activităţi industriale, în special miniere, petroliere şi chimice, depozitarea de deşeuri sau efectuarea necorespunzătoare a lucrărilor agricole, slaba reacţie faţă de fenomenele de eroziune) se constată compactări, distrugeri ale structurii solului, epuizări ale substanţelor nutritive, ducând la diminuarea fertilităţii solurilor folosite în agricultură. Sub acest aspect. solurile din România au, la nivelul anului 2007, în proporţie de 52% o fertilitate redusă sau foarte redusă, 20,7% o fertilitate moderată şi doar 27% posedă o fertilitate ridicată şi foarte ridicată. În ceea ce priveşte structura ecologică a capitalului natural, se constată că actuala configuraţie (compoziţie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distribuţia spaţială) deţine încă 53% de ecosisteme naturale şi semi-naturale care îşi menţin în bună parte caracterul multifuncţional şi generează pe cont propriu o gamă largă de resurse şi servicii pentru susţinerea şi alimentarea populaţiei şi activităţilor economice.  O gamă de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, diferenţiate în funcţie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din componenţa covorului vegetal, tipul şi cantitatea de humus în sol, regimul hidric şi ionic al solului etc.;  227 tipuri de pădure în care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-arbustiv;  364 tipuri de staţiuni;  O gamă largă de ecosisteme terestre cu vegetaţie ierboasă (păşuni alpine, păşuni şi fâneţe din zonele de deal şi munte, păşuni de stepă, păşuni şi fâneţe de luncă);  O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 râuri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri şi bălţi în zona de câmpie, lunci inundabile, Delta Dunării; 129 corpuri de apă subterană şi acvatoriul marin de pe platoul continental al Mării Negre. În jur de 45% din structura ecologică a capitalului natural este în prezent constituită din ecosisteme agricole preponderent mono-funcţionale care au fost organizate, înainte de 1990, pentru producţia intensivă de resurse alimentare de origine vegetală şi animală sau de materii prime pentru industria alimentară şi textilă. În ultimii 18 ani, majoritatea marilor exploataţii agricole de stat sau colective şi infrastructura lor fizică (sisteme de irigaţii pentru servirea a circa 3 milioane hectare de teren arabil, bazele de unelte şi maşini agricole, infrastructura fermelor zootehnice) au fost descompuse în peste 4 milioane de ferme mici (preponderent de subzistenţă) sau abandonate, distruse sau deteriorate. Sistemele de producţie agricolă din structura capitalului natural sunt afectate în proporţie 154 de peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din care 1,5 milioane tone de humus), secetă prelungită şi frecventă, alunecări de teren, carenţă de fosfor şi potasiu şi existenţa a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. În ultimii ani, între 10% şi 20% din suprafaţa terenurilor arabile au rămas necultivate (17% în 2006). În privinţa biodiversităţii, România a adus în Uniunea Europeană un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante şi animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare în alte părţi ale Europei. Deşi vegetaţia naturală deţine o pondere redusă în zonele de câmpie, podişuri şi dealuri joase, există încă suprafeţe însemnate în care intervenţia omului a fost minimă (regiunile de munte şi dealuri înalte, Delta Dunării, sistemele lagunare şi luncile unor râuri). Populaţiile prin care speciile de plante şi animale sunt reprezentate în structura diferitelor tipuri de ecosisteme sunt, de fapt, unităţile elementare cheie de care depind strict funcţiile ecosistemelor şi capacitatea acestora de a genera fluxuri de resurse şi servicii. Acestea sunt, de asemenea, purtătoarele patrimoniului genetic şi, deci, a potenţialului adaptativ al ecosistemelor (componente ale capitalului natural) şi al tehnologiilor de producţie din sistemele economice în condiţiile modificărilor ce survin în regimul de funcţionare a sistemului climatic. Recunoaşterea rolului îndeplinit de speciile de plante şi animale în structurarea, funcţionarea şi dinamica elementelor componente ale capitalului natural şi a faptului că în ultimele decenii rata de erodare (prin extincţia unor specii sau creşterea numărului speciilor vulnerabile, în stare critică sau în pericol de dispariţie) a diversităţii biologice şi, în mod implicit, a structurii ecologice a capitalului natural a făcut obiectul unor convenţii internaţionale şi Directive specifice ale UE pe care România, ca stat membru, are datoria să le aplice. Principalii factori care au indus, în ultimele decenii, modificarea compoziţiei şi structurii ecologice, respectiv a capacităţii de susţinere şi bio-productive a capitalului natural al României pot fi identificaţi în obiectivele strategiilor de dezvoltare socio- economică şi în mijloacele folosite pentru punerea lor în practică în perioada 1960-1989, generând dezechilibre şi discontinuităţi care au fost corectate doar parţial, sub impulsul spontan al mecanismelor de piaţă, în perioada 1990-2007:  Extinderea şi intensificarea sistemelor de producţie agricole prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile şi amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de producţie intensivă (luncile inundabile ale râurilor principale şi în special lunca Dunării au fost îndiguite şi transformate în ecosisteme agricole intensive 155

în proporţie de 20-80%; o mare parte din păşunile cu vegetaţie de stepă şi a terenurilor cu exces de umiditate au fost transformate în terenuri arabile; perdelele forestiere şi multe corpuri de pădure din zona de câmpie sau din luncile râurilor au fost defrişate etc.);  Industrializarea rapidă prin dezvoltarea infrastructurii de producţie în mari unităţi, cu precădere în sectoarele metalurgiei feroase şi neferoase, industriei chimice şi petrochimice, construcţiilor de maşini a antrenat creşterea consumului de resurse neregenerabile (minerale şi energetice) din surse autohtone şi externe, contribuind masiv la poluarea aerului, apelor de suprafaţă şi subterane şi a solului; la aceasta s-a adăugat poluarea directă şi indirectă cauzată de gestionarea defectuoasă a instalaţiilor de depoluare sau chiar lipsa acestora în cadrul capacităţilor de producţie din marea industrie, inclusiv cea a cimentului, îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor;  Concentrarea industriei forestiere în mari unităţi, ceea ce a favorizat supraexploatarea pădurilor naturale şi, implicit, dezechilibrarea ecologică a multor bazine hidrografice montane;  Executarea de lucrări hidrotehnice ample pentru crearea acumulărilor de apă şi protecţia împotriva inundaţiilor;  Creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice, inclusiv în centrale termoelectrice mari, bazate pe consumul de cărbune inferior;  Dezvoltarea urbană şi transferul de populaţie din mediul rural, însoţite de măsuri insuficiente pentru colectarea şi tratarea corespunzătoare a deşeurilor şi apelor uzate;  Dezvoltarea infrastructurii de transport, cu accent pe cel feroviar, fluvial şi maritim în condiţiile menţinerii unui parc de mijloace de transport, inclusiv auto, învechite fizic şi moral;  Extinderea activităţilor de minerit la suprafaţă şi acumularea haldelor de steril;  Diversificarea surselor şi creşterea densităţii emisiilor în fază lichidă, gazoasă şi solidă şi intensificarea procesului de poluare prin încălcarea frecventă a limitelor maxime de emisie a agenţilor poluanţi şi a prevederilor legale privind protecţia mediului;  Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile pentru a alimenta procesele de producţie din economie;  Introducerea intenţionată sau involuntară de specii străine în ecosistemele naturale sau agricole; pentru o bună parte din acestea s-au acumulat date semnificative care probează potenţialul lor invaziv şi de perturbare a sistemelor naturale şi semi-naturale. În procesul prelungit de tranziţie spre guvernare democratică şi economia de piaţă funcţională au coexistat în diferite grade obiective politice şi forme de gestionare aparţinând 156 atât vechiului cât şi noului ciclu de dezvoltare: proprietatea de stat şi cea privată, administrare centralizată şi descentralizată, sisteme de producţie agricolă intensive şi cele de subzistenţă. Consecinţele majore asupra capitalului natural produse de asemenea planuri şi programe sectoriale derulate în absenţa unei strategii unificatoare coerente, care să reflecte complexitatea interdependenţelor directe şi indirecte dintre sectoarele sistemului socio- economic şi componentele capitalului natural, la diferite scări de timp şi de spaţiu, se regăsesc într-o seamă de modificări semnificative de ordin calitativ şi cantitativ în structura şi funcţionarea acestora din urmă. Din perspectiva principiilor şi obiectivelor dezvoltării durabile principalele consecinţe relevante asupra stării capitalului natural sunt:  Manifestarea unui proces activ de erodare a diversităţii biologice care se exprimă prin: dispariţia unor specii de plante (fenomen documentat în cazul a 74 specii de plante superioare); 1.256 specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile şi 39 specii periclitate; din cele 105 specii de mamifere prezente în fauna autohtonă, 26 specii sunt periclitate, 35 specii sunt vulnerabile şi 25 specii arată un pronunţat declin, deşi alte 3 specii rare sau dispărute în multe ţări ale UE (lupul, ursul brun şi râsul) au populaţii foarte viguroase; din cele 216 specii de peşti inventariate în apele de pe teritoriul României, 11 specii sunt periclitate, 10 specii sunt în stare critică şi 18 sunt vulnerabile.  Fragmentarea habitatelor multor specii şi întreruperea conectivităţii longitudinale (prin bararea cursurilor de apă) şi laterale (prin îndiguirea zonelor inundabile, blocarea sau restrângerea drastică a rutelor de migraţie a speciilor de peşti şi a accesului la locurile potrivite pentru reproducere şi hrănire).  Restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziţie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploataţii agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversităţii biologice şi a funcţiilor de control al poluării difuze, eroziunii solului, scurgerilor de suprafaţă şi evoluţiei undei de viitură, controlului biologic al populaţiilor de dăunători pentru culturile agricole, reîncărcării rezervelor sau corpurilor subterane de apă.  Modificarea amplă, uneori dincolo de pragul critic, a configuraţiei structurale a bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă, asociată cu reducerea foarte semnificativă a capacităţii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor antropici care operează la scara bazinului hidrografic şi cu creşterea vulnerabilităţii

157

lor şi a sistemelor socio- economice care depind de acestea. Multe bazine hidrografice au fost torenţializate.  Simplificarea excesivă a structurii şi capacităţii multifuncţionale ale formaţiunilor ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive şi creşterea gradului lor de dependenţă faţă de inputurile materiale şi energetice comerciale.  Destructurarea şi reducerea capacităţii bio-productive a componentelor capitalului natural din sectorul agricol. Totalitatea modificărilor structurale care s-au produs în timp îndelungat, în primul rând ca urmare a diversificării şi creşterii presiunii antropice, şi care sunt reflectate în configuraţia actuală a structurii ecologice a capitalului natural al României a condus, de asemenea, la diminuarea capacităţii sale bio-productive şi de susţinere a cerinţelor pentru resurse şi servicii din partea sistemului socio-economic naţional. A crescut astfel vulnerabilitatea teritoriului Romaniei faţă de hazardurile geomorfologice, hidrologice şi climatice. Capacitatea bio-productivă a capitalului natural al României, în structura sa actuală, exprimată în echivalent de suprafaţă productivă globala per individ (g ha/ind) este estimată la nivelul de 2,17 g ha/ind, reprezentând cu puţin peste jumătate din potenţialul estimat de 3,5 - 4 g ha/ind. Acest declin major al capacităţii bio-productive sau de suport a capitalului natural reflectă transformările survenite şi cumulate în toate categoriile de componente ale capitalului natural, dar, în special, în cele ale sectorului agricol şi silvic. În acest moment, capacitatea bio-productivă a capitalului natural este depăşită de amprenta sistemului socio- economic evaluată pentru anul 2004 la nivelul de 2,45 g ha/ind şi pentru anul 2006 la 2,7 g ha/ind. Concluzia de mai sus atrage atenţia asupra faptului că dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii şi pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural.

2. Capitalul antropic Situaţia generală a României este caracterizată de o tranziţie întârziată la o economie de piaţă funcţională, cu complicaţii suplimentare generate de o gestionare defectuoasă pe fondul

158 unei moşteniri istorice dificile şi unor deformări structurale severe intervenite în ultimele 3-4 decenii. Între 2001 şi 2007, performanţa macroeconomică a României s-a îmbunătăţit semnificativ, în ciuda unei conjuncturi internaţionale mai puţin favorabile. Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în zonă, şi a fost însoţită de un proces susţinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. În anul 2007, Produsul Intern Brut al României a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentând o triplare faţă de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape 41% din media UE27. După 1990, structura economiei româneşti a suferit modificări importante, marcate de un transfer de activităţi de la industrie şi agricultură spre servicii, într-o fază iniţială, şi ulterior, spre construcţii. Într-o primă etapă, restructurarea industriei a dus la o reducere a contribuţiei sale la formarea PIB de la circa 40% în 1990 la circa 25% în 1999. După anul 2000, declinul structural a fost oprit, iar contribuţia industriei în cadrul PIB a rămas la un nivel relativ constant. Este semnificativ faptul că, în 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adăugată brută din industrie, faţă de 68,4% în anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB în 1990 la circa 50% în 2007. Este de reţinut faptul ca unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Progrese semnificative sau înregistrat şi în restructurarea sectoarelor minier, al materialelor de construcţii şi al construcţiilor navale. În alte sectoare industriale însă au fost menţinute în funcţiune numeroase întreprinderi dovedit nerentabile, prin intervenţii guvernamentale care le-au exonerat de la rigorile disciplinei de piaţă, împiedicându-le să se ajusteze în mod adecvat la un mediu concurenţial tot mai accentuat. Întârzierea restructurării şi insistenţa asupra unor condiţii de privatizare nerealiste în raport cu cerinţele pieţei au dus la deprecierea activelor multor întreprinderi, anulând avantajele competitive pe care le aveau iniţial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante în urma restructurărilor şi privatizării este greu de estimat, însă este suficient să remarcăm că în perioada 2000-2007 s-a exportat din România o cantitate medie anuală de peste 2 milioane tone fier vechi. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă. Dependenţa de importul de surse de energie primară a ajuns în anul 2007 la circa 30% la 159 gaze naturale şi 60% la petrol, cu tendinţa ca factura să crească în continuare, ţinând seama de epuizarea rezervelor naţionale. Cărbunele produs în ţară, deşi încă relativ abundent (pentru încă 15-40 ani), este de slabă calitate (lignitul) şi la un preţ de extracţie necompetitiv (huila). Combustibilul nuclear din producţia internă este, de asemenea, pe cale de epuizare, România devenind un importator net de uraniu cel târziu în anul 2014. La o capacitate totală instalată de producere a energiei electrice de 18.300 MW, puterea disponibilă era, în 2006, de 14.500 MW, din care 40% capacităţi de producţie pe cărbune, 31% petrol (păcură) şi gaze naturale, 25% hidro şi 4% nuclear. Producţia efectivă de electricitate a provenit în proporţie de 61,2 % din centrale pe combustibili fosili, 29% hidro şi 9,8% nuclear (16-18% începând din 2008). Calitatea tehnologică şi fiabilitatea centralelor termoelectrice şi, parţial, ale centralelor hidroelectrice ramân încă la un nivel relativ scăzut, multe dintre acestea având o durată de viaţă (circa 30 ani) expirată (70% la termo şi 40% la hidro). Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru deprecierea liniilor electrice de înaltă tensiune (50%), staţiilor de transformare (60%) şi conductelor magistrale de gaze (69%). În domeniul transporturilor, România deţine o poziţie-cheie la frontiera estică a UE lărgite, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagră) cât şi nord-sud (de la Baltică la Mediterană). Trei dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României. Evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor de la 45,6% în 2001 la 72,1% în 2007, iar în parcursul pasagerilor (interurban şi internaţional, în pasageri/km) de la 35,2% la 51,4%. Raportate la cantităţile de mărfuri (în tone) şi numărul de pasageri transportaţi, aceste ponderi au ajuns, în 2007, la 78,8% şi, respectiv, 71,6%, situându-se aproape de media UE (76,5% în 2005). Numărul autovehiculelor rutiere pentru transportul de mărfuri a crescut în 2007 faţă de 2001 cu 14,6%, ajungând la aproape 502.000, iar cel al autoturismelor cu 22,9%, ajungând la 3,5 milioane. Starea precară a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrăzi şi 21,5 mii km de drumuri naţionale şi locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km pătraţi în 2005 faţă de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km pătraţi în 2003) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere (753 decese la 1 milion autoturiame înscrise în circulaţie), cu mult peste media UE (189). Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin, determinată de fragmentarea 160 excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol. Suprafaţa agricolă a României era în anul 2006 de circa 14,7 milioane hectare, reprezentând 61,7% din totalul fondului funciar, din care 64,1% terenuri arabile, 1,5% vii şi pepiniere viticole, 1,4% livezi şi pepiniere pomicole, 22,6% păşuni şi 10,4% fâneţe. În urma aplicării legislaţiei fondului funciar, o proporţie de circa 95,3% din terenul agricol şi o mare parte din fondul forestier au fost retrocedate proprietarilor de drept. Ca urmare, numărul total al exploataţiilor agricole era, în 2005, de 4.256.152, din care 90,65% aveau o suprafaţă mai mică de 5 hectare, 9,02% între 5 şi 10 ha, iar numai 0,33% deţineau mai mult de 50 ha. Consumul alimentar în România, comparativ cu ţările dezvoltate din Europa, este deficitar la carne, lapte, ouă, peşte şi la unele sortimente de legume şi fructe, dar este excedentar la produsele din cereale. Satisfacerea nevoilor populaţiei şi realizarea unei alimentaţii echilibrate depinde atât de crearea unor disponibilităţi suficiente cât şi de creşterea puterii de cumpărare. La nivelul anului 2007 cheltuielile cu alimentaţia au depăşit 70% din veniturile dispozabile ale populaţiei. Numărul total de tractoare era în 2006 de 174.563 (din care 13.519 nefuncţionale), revenind în medie circa 54 ha teren arabil pe tractor, adică o încărcătură medie de 5 ori mai mare decât în vechile state membre ale UE, ceea ce nu asigură efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime şi de calitate. Numai 14,4% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii din România operau în mediul rural, aceste fiind în principal microîntreprinderi, încă incapabile se absoarbă excedentul de mână de lucru şi având o contribuţie minimă pe piaţă. Din totalul de 63.970 km de drumuri judeţene şi comunale, numai 10,8% au fost modernizate până în anul 2005. Datorită carenţelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaţa pădurilor naturale, virgine şi cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din păduri au fost destructurate sub raport ecologic, a crescut ponderea pădurilor rărite, iar lucrările de îngrijire a arboretelor tinere s-au diminuat. Din punctul de vedere al infrastructurii de bază, România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali. Sistemele existente de furnizare a apei curente acoperă consumul a doar 65% din populaţie. Calitatea apei furnizate de cele 1.398 instalaţii de tratare a apei 161 potabile (în majoritate cu tehnologii învechite şi ineficiente) se află adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici (10 până la 25%, în funcţie de mărimea localităţii şi tehnologia folosită). De asemenea, 25% din sistemele publice de apă care aprovizionează localităţi cu 50 până la 5.000 persoane au apă necorespunzătoare din punctul de vedere al parametrilor bacteriologici, de turbiditate, conţinut de amoniac, nitraţi, fier. 10% din sistemele publice care aprovizionează localităţi cu mai mult de 5.000 persoane distribuie apă necorespunzătoare din punctul de vedere al oxidabilităţii, turbidităţii, gustului, mirosului, conţinutului de amoniac, fier, nitraţi. De sisteme de canalizare beneficiază doar cu puţin peste jumătate din populaţia ţării (11,5 milioane) din care 10,3 milioane în mediul urban. În această situaţie, 52% din totalul locuitorilor au acces atât la apă curentă cât şi la canalizare, 16% doar la apă curentă dar nu şi la canalizare şi 32% la nici unul dintre servicii. Doar 33% din locuitorii satelor sunt conectaţi la sisteme de furnizare a apei curente (faţă de 87% în UE-15) şi numai 10% la sisteme de canalizare moderne. Cantitatea totală de deşeuri s-a ridicat, în 2006, la 320.609 mii tone, cu o distribuţie medie anuală, variabilă de la an la an, de 2,76% deşeuri urbane şi 97,24% deşeuri industriale. În jur de 49% din populaţia ţării beneficiază de servicii de salubritate, în mediul urban acestea având o rată de acoperire de aproximativ 79%. Principala metodă de eliminare este depozitarea în gropi de gunoi în 239 de depozite municipale (dintre care numai 18 corespund standardelor UE). Cea mai mare parte, ca volum, a deşeurilor industriale provine din activităţile extractive urmate de industria energetică, fiind eliminate prin depozitare circa 98% din totalul deşeurilor industriale generate. Din perspectiva amenajării teritoriului şi planificării spaţiale, spaţiul antropic al României este supus unor procese accentuate de deteriorare prin erodarea calităţilor tradiţionale şi întârzierea racordării la tendinţele europene de modernitate sustenabilă. Aceste procese au, în primă instanţă, surse istorice în urbanizarea tardivă, prezenţa unor decalaje profunde între mediul urban şi cel rural precum şi între diferite regiuni, existenţa unui stoc important de locuinţe substandard, deficienţe în evidenţa şi utilizarea fondului funciar. Deficienţele cadrului legislativ şi normativ existent precum şi interpretarea lejeră sau chiar abuzivă a acestuia de către autorităţile locale, în special în ceea ce priveşte folosirea terenurilor prin derogări de la planurile de urbanism, continuă să genereze efecte nefavorabile şi să producă, în unele cazuri, pierderi ireparabile. Aceste constatări se referă în egală măsură la conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional. Lipsa unei evidenţe cadastrale corecte şi complete a monumentelor istorice şi de arhitectură, siturilor arheologice, ansamblurilor construite cu valoare de patrimoniu, 162 peisajelor-unicat creează dificultăţi în ierarhizarea raţională a intervenţiilor de conservare, restaurare sau, după caz, valorificare economică sau turistică. Potrivit unui studiu elaborat în 2005, din cele 26.900 de monumente şi situri istorice listate, 75% sunt în pericol de deteriorare sau se află într-un stadiu avansat de degradare. Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru asemenea intervenţii este agravată de o planificare defectuoasă a lucrărilor (şantiere sau situri abandonate pe parcurs din cauza întreruperii finanţării, absenţa unor măsuri elementare de conservare şi pază etc.). Compartimentele de specialitate la nivel judeţean şi municipal sunt slab încadrate cu personal calificat şi nu pot face faţă volumului şi exigenţelor calitative ale activităţilor complexe care se impun pentru păstrarea identităţii culturale naţionale în context european.

3. Capitalul uman Evaluarea corectă a stării capitalului uman şi a tendinţelor de evoluţie pe termen mediu şi lung este de o importanţă fundamentală pentru proiectarea realistă a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare în toate componentele sale esenţiale: economic, socio-cultural şi de mediu. În ultimă instanţă, întrebarea la care prezenta Strategie încearcă să dea un răspuns rezonabil este: Cu cine şi pentru cine se va realiza dezvoltarea durabilă a României? Pentru o apreciere obiectivă a situaţiei, studiile recente (Indexul European al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau în calcul elemente precum: stocul de capital uman (investiţia per capita pentru educaţia şi formarea profesională a populaţiei ocupate, compoziţia capitalului uman în funcţie de tipul şi nivelul de educaţie, starea de sănătate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata şomajului, rata conectării la reţele de comunicare multimedia, participarea la activităţi producătoare de venit sau valoare), productivitatea (contribuţia capitalului uman raportată la valoarea adăugată creată, calitatea educaţiei şi formării profesionale, angajabilitatea pe parcursul întregii vieţi, investiţii în cercetare- dezvoltare) şi demografia (spor sau declin, trenduri migratoare, impactul calculat asupra pieţei muncii). Întreaga Europă (cu excepţia Turciei, ţară candidată la UE) suferă de pe urma stagnării sau declinului demografic mai mult sau mai puţin accentuat, având ca rezultat, printre altele, îmbătrânirea generală a populaţiei. În cazul ţărilor din Europa Centrală care au aderat la Uniunea Europeană situaţia devine îngrijorătoare din cauza unei rate foarte scăzute a natalităţii şi deci a reducerii progresive a populaţiei apte de muncă, exodului tinerilor şi persoanelor având o calificare medie sau superioară, nivelului nesatisfăcător al pregătirii profesionale conform cerinţelor pieţei şi al însuşirii deprinderilor necesare pentru trecerea la 163 societatea informaţională, bazată pe cunoaştere şi inovare. Se apreciază că există riscul real ca, în deceniile următoare, ţările Europei Centrale şi de Est să devină o regiune slab populată, cu o forţă de muncă în declin, silită să poarte povara unei populaţii în curs de îmbătrânire. România nu constituie o excepţie. Situaţia demografică a României se afla, în 2008, în al 19-lea an de deteriorare. Trei realităţi si-au pus amprenta pe această evoluţie: criza economică şi socială care a dominat cea mai mare parte a acestei perioade, dobândirea dreptului la libera circulaţie şi urmările politicilor demografice aberante ale guvernanţilor din deceniile 7, 8 şi 9 ale secolului trecut. Măsurile excesive luate de regimul comunist, în octombrie 1966, în privinţa dreptului la întreruperea sarcinii şi la contracepţie, mergând până la «planificarea» nivelului natalităţii, legislaţia extrem de restrictivă privind divorţul şi penalizarea financiară a persoanelor fără copii au avut drept rezultat o creştere mare a natalităţii în anii 1967 şi 1968, la un nivel peste valorile medii europene. Reversul acestei evoluţii temporare s-a exprimat în creşterea mortalităţii infantile şi menţinerea ei la cote ridicate, în cea mai mare mortalitate maternă din Europa şi în proporţiile alarmante ale copiilor născuţi cu malformaţii congenitale precum şi ale celor abandonaţi după naştere. În perioada 2004-2006, speranţa medie de viaţă în România a fost de 72,2 de ani, cu diferenţe sensibile între populaţia masculină şi cea feminină (68,7 ani pentru bărbaţi şi 75,5 ani pentru femei), faţă de media UE-27, situată în jur de 75 ani la bărbaţi şi peste 80 ani la femei. Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces de îmbătrânire prin scăderea relativă şi absolută a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% în anul 2000 la 15,3% în 2007 şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste) de la 13,3% în 2000 la 14,9% în 2007. Vârsta medie a populaţiei a fost, la începutul anului 2007, de 38,9 ani. Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, cu o vârstă medie de 39,7 ani, proporţia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei. Raportul de dependenţă economică a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 adulţi activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a creşte dramatic în următoarele decenii. La nivelul anului 2007, resursele de muncă din România (populaţia în vârsta de 1564 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, în creştere cu 100 mii faţă de anul 2002. Rata de ocupare a forţei de muncă a fost, în 2007, de 58,8%, fără modificări notabile faţă de cifrele anului 2002, situându-se cu mult sub ţinta de 70% stabilită prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, însă, progresele sunt semnificative: numărul salariaţilor a fost în 2007 cu aproape 500 mii mai mare decât în 2002, reducându-se corespunzător populaţia ocupată în agricultură. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei ocupate (de la 11% în 2002 la 164 peste 14% în 2007) şi a celor cu studii medii (de la 62,9% în 2002 la circa 65% în 2007), ceea ce s-a reflectat şi în creşterea susţinută a productivităţii muncii. În acelaşi timp, s-au accentuat dezechilibrele de pe piaţa muncii, existând în anumite sectoare sau profesii un deficit de forţă de muncă. Resursa de muncă este diminuată şi datorită vârstei actuale de pensionare (puţin peste 58 ani în cazul femeilor şi 63,5 în cazul bărbaţilor), sensibil inferioară vârstei limită de activitate. Şomajul în rândul tinerilor continuă să fie ridicat, în jur de 21%. În ansamblu, se constată că România are un potenţial de resurse de muncă nevalorificat în proporţie de circa 30%, ceea ce crează premisele pentru rezolvarea parţială şi pe termen scurt a unora dintre problemele generate de deficitul forţei de muncă. Totodată, există o tendinţă certă de utilizare mai eficientă a capitalului uman pe piaţa muncii. Cifrele privind migraţia (imigraţia şi emigrarea legală permanentă) nu au fost, după 1995, importante din punct de vedere statistic (în jur de minus 10-15 mii pe an). În schimb, emigraţia temporară pentru muncă în străinătate, predominant în ţările UE din zona occidentală, era estimată, în primăvara 2008, la circa 2 milioane. Este vorba, în special, de adulţii tineri care, dacă decid să-şi permanentizeze şederea în ţările respective prin naturalizare, vor afecta şi mai serios balanţa pe vârste şi aportul de natalitate preliminat. Evoluţiile demografice au constituit un factor important din punct de vedere statistic (dar nu determinant din punct de vedere calitativ) al situaţiei actuale în domeniul educaţiei şi formării profesionale. În intervalul 2000-2006, numărul absolvenţilor şi al unităţilor de învăţământ în funcţiune (în special preuniversitar) s-a aflat într-o scădere continuă, cu diferenţieri şi oscilaţii pe niveluri educaţionale şi locaţii (urban/rural) corelat fiind, de la an la an, cu diminuarea populaţiei de vârstă şcolară. În urma numeroaselor sesizări critice, susţinute de studii care au relevat perpetuarea şi chiar, sub unele aspecte, adâncirea decalajelor faţă de celelalte ţări ale UE şi rămânerile în urmă faţă de obiectivele Strategiei Lisabona, în februarie 2008, principalele partide reprezentate în Parlament au semnat, la iniţiativa Preşedintelui României, un Pact Naţional pentru Educaţie care stabileşte obiectivele strategice convenite pentru remedierea situaţiei în perioada următoare. Rata de participare la educaţie a populaţiei între 15 şi 24 de ani a crescut de la 37,3% în 1999/2000 la 46,1% în 2003/2004, dar rata de părăsire timpurie a şcolii rămâne alarmantă, respectiv 19% în 2006, cu mult peste nivelul mediu al UE-27 de 15,2% şi al obiectivului-ţintă de sub 10% prevăzut pentru aplicarea obiectivelor Strategiei Lisabona pentru anul 2010. Proporţia absolvenţilor învăţământului secundar superior din grupa de vârsta 20-24 ani era în 2006 de 77,2% faţă de obiectivul de referinţă UE pentru anul 2010 de 85%. 165

Participarea la educaţia timpurie în 2006 era de 76,2% faţă de 90% cât reprezintă ţinta de referinţă a UE pentru anul 2010. Situaţia pare a fi şi mai serioasă în ceea ce priveşte învăţământul universitar, unde nu a avut loc o evaluare de tip calitativ care să evidenţieze relevanţa competenţelor dobândite în raport cu cerinţele reale de pe piaţa muncii şi cu exigenţele dezvoltării durabile. În termeni strict cantitativi, rata de participare a absolvenţilor de învăţământ secundar la învăţământul superior a crescut de la 27,7% în 2000/2001 la 44,8% în 2005/2006, dar faptul ca doar 11,7% din adulţii din grupa de vârstă între 25 şi 64 de ani sunt absolvenţi de învăţământ terţiar/superior (faţă de 27,7% în SUA, 16,4% în Marea Britanie sau 15,4% în Franţa) plasează România într-o situaţie dezavantajoasă faţă de cerinţele racordării la societatea bazată pe cunoaştere. Rata de participare a adulţilor între 25 şi 64 de ani la programe educaţionale se află încă, în 2006, la un nivel extrem de scăzut de 1,3% faţă de media UE-25 de 9,6% şi faţă de obiectivul ţintă de 12,5% pentru anul 2010. La aceasta se adaugă, ca una dintre explicaţiile neparticipării la educaţia permanentă, şi accesul redus la folosirea comunicaţiilor prin Internet (23 utilizatori la 1000 de locuitori în 2006) şi a serviciilor electronice în relaţiile cu autorităţile publice (0,7%), România situându-se, din acest punct de vedere, pe ultimul loc între ţările care au aderat la UE după 2004. Pentru acumularea cât mai rapidă de capital uman, coroborând nivelul de educaţie şi tendinţele demografice, datele menţionate atrag atenţia asupra necesităţii unei investiţii susţinute pentru creşterea cât mai rapidă a proporţiei absolvenţilor de învăţământ secundar superior în cadrul grupei de vârstă 20-24 ani. De asemenea, creşterea ratei de participare la învăţământul superior şi a ratei de cuprindere a adulţilor în programe de învăţare continuă poate compensa deficitul de forţă de muncă înalt calificată pentru o economie bazată pe cunoaştere competitivă şi durabilă. În plus, din punct de vedere calitativ, este imperativă îmbunătăţirea substanţială a calităţii învăţământului obligatoriu. Sistemul de sănătate din România este de tip asigurări sociale şi are ca scop garantarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. În anul 2005, gradul de cuprindere în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate era de 96,08% în mediul urban şi de 98,25% în zonele rurale. Măsurile de modernizare întreprinse începând cu anul 1998 şi legiferarea reformei sistemului sanitar în 2006 au creat premise pentru îmbunătăţirea serviciilor în acest sector prin descentralizarea unor activităţi, introducerea noţiunii de medic de familie la libera alegere a pacienţilor, dezvoltarea bazei de tratament şi prevenţie şi a accesibilităţii la servicii medicale de calitate, sporirea eficacităţii 166 intervenţiilor de urgenţă. Începând din anul 2008 majoritatea unităţilor sanitare funcţionează în regim autonom, în administraţia autorităţilor locale sau judeţene. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate a crescut progresiv de la 3,6% din PIB în 2004 la 4% în 2007 şi 4,5% în 2008, din care circa 80% prin sistemul asigurărilor de sănătate; cheltuielile de la bugetul de stat au fost, de asemenea majorate. Infrastructura sistemului de ocrotire a sănătăţii se plasează, din punctul de vedere al gradului de acoperire şi al calităţii serviciilor, la un nivel de sub 50% în comparaţie cu cele 10 ţări care au aderat la UE după 2004. Deşi numărul de paturi în spitale este de 6,6 la mia de locuitori (peste media UE de 6,1), majoritatea acestora se află în clădiri de peste 50-100 de ani vechime, insalubre şi inadecvat echipate. Încadrarea sistemului cu personal medico-sanitar având calificare superioară este net deficitară în România (19,5 medici la 10.000 de locuitori faţă de media UE de 28-29), situaţia fiind încă şi mai serioasă în privinţa cadrelor medii, cu 2,04 la fiecare medic (faţă de 2,66 în Ungaria sau 2,76 în Republica Cehă). Persistă serioase diferenţe în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale atât sub aspect regional cât şi social, cu o vulnerabilitate mai mare în rândul categoriilor defavorizate. În condiţiile în care peste 40% din populaţie trăieşte în mediul rural, mai puţin de 11% dintre medici îşi desfăşoară activitatea la ţară, de peste cinci ori mai puţini decât în mediul urban. Ca şi în alte ţări europene, se constată o deteriorare a stării de sănătate mentală şi emoţională, cu puţin peste valorile medii europene, creşterea numărului abuzurilor şi dependenţei de substanţe psihoactive, a ratei suicidului şi a factorilor de stres, expansiunea comportamentelor agresive şi violente, inclusiv în rândul minorilor. Îmbătrânirea generală a populaţiei adaugă presiuni crescânde asupra unui sistem de sănătate şi aşa şubrezit. 4. Capitalul social Funcţionarea optimă a unei societăţi democratice presupune nu numai existenţa unui cadru legislativ adecvat şi a unei construcţii instituţionale eficiente, ci şi dezvoltarea unei culturi participative bazate pe încredere şi cooperare. Din perspectiva definiţiei clasice a capitalului social ca fiind «un bun societal care îi uneşte pe oameni şi le permite să urmărească mai eficient realizarea unor obiective comune», statornicirea încrederii între membrii societăţii are la bază îndeplinirea obligaţiilor asumate şi reciprocitatea. În societatea modernă, colaborarea entităţilor publice şi private în slujba intereselor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor este susţinută de reţeaua de asociaţii voluntare, organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, grupuri caritabile, iniţiative cetăţeneşti etc. care 167 acţionează (autonom sau în cooperare, direct sau prin mass media) în relaţia cu puterea de stat (legislativă, executivă, judecătorească), garantul respectării valorilor şi practicilor democratice. Încă din anul 1990, chiar de la începutul procesului de tranziţie la democraţia pluralistă şi economia de piaţă funcţională, s-a înregistrat o creştere rapidă a numărului de organizaţii neguvernamentale nou create şi o diversificare a profilului lor de activitate. În faza iniţială, iar în anumite cazuri şi în continuare, acestea s-au bucurat de sprijin organizatoric şi logistic din partea organismelor similare din străinătate, în special din ţările Uniunii Europene, precum şi din Statele Unite, Canada, Japonia etc. Au luat fiinţă, de asemenea, filiale Româneşti ale unor organizaţii internaţionale neguvernamentale în domenii precum drepturile omului, transparenţa instituţiilor publice şi dreptul la informare, conservarea mediului înconjurător şi promovarea principiilor dezvoltării durabile. Dreptul de liberă asociere este consfinţit în Constituţia României şi face obiectul a nu mai puţin de 15 legi speciale, precum şi al altor reglementări prin ordonanţe sau decizii ale Guvernului. Este reglementat prin lege modul de constituire, înregistrare, organizare şi funcţionare a persoanelor juridice de drept privat, fără scop patrimonial. Statutul de persoană juridică este acordat prin hotărâre judecătorească prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. La nivel naţional, Registrul este ţinut de Ministerul Justiţiei. Legea reglementează, într-un regim non-discriminatoriu, şi procedura recunoaşterii în România a persoanelor juridice străine fără scop patrimonial. Regimul juridic al partidelor politice, patronatelor, sindicatelor, cultelor sau asociaţiilor religioase, asociaţiilor de tineret sau femei, structurilor de reprezentare ale comunităţilor profesionale (de exemplu, Colegiul Medicilor, Ordinul Arhitecţilor etc.) este reglementat prin legi speciale. Pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, prezintă un interes deosebit prevederile Legii administraţiei publice locale, care reglementează dreptul unităţilor administrativ-teritoriale ca, în limitele competenţelor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori furnizării în comun a unor servicii publice. Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale care funcţionează în prezent şi şi-au demonstrat capacitatea de iniţiativă şi acţiune includ: Asociaţia comunelor din România, Asociaţia oraşelor din 168

România, Asociaţia municipiilor din România, Uniunea naţională a consiliilor judeţene din România, Federaţia autorităţilor locale din România. În cazul specific al României, este extrem de relevantă aplicarea metodologiei de implementare a Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21), cu sprijinul Programului ONU pentru Dezvoltare, în peste 40 de localităţi sau zone, până la nivel de judeţ, prin implicarea activă a tuturor actorilor locali, inclusiv a organismelor societăţii civile şi iniţiativelor cetăţeneşti, în elaborarea şi promovarea unor planuri şi proiecte de dezvoltare durabilă care să întrunească sprijinul întregii comunităţi. Majoritatea ministerelor şi altor instituţii centrale precum şi autorităţilor locale şi-au constituit birouri de relaţii cu organizaţiile neguvernamentale şi cu mediul asociativ. S-au înregistrat progrese semnificative în privinţa angajării unor proiecte comune cu formaţiuni ale societăţii civile, mai ales în domenii precum furnizarea de servicii sociale sau protecţia şi conservarea mediului natural. Practica subvenţionării parţiale a unor asemenea activităţi realizate în parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale de la bugetul central şi bugetele locale se află încă la început, dar înregistrează o creştere constantă atât din punct de vedere cantitativ cât şi al impactului real în viaţa comunităţilor. Astfel, numai în domeniul asistenţei sociale, numărul asociaţiilor sau fundaţiilor selecţionate ca eligibile pentru programele de subvenţii a crescut, între 1998 şi 2008, de la 32 la 116, iar cel al unităţilor voluntare de asistenţă socială de la 60 la 307. Deşi autonomia organizaţiilor societăţii civile este, în linii generale, recunoscută şi respectată, se constată în continuare, mai ales (dar nu exclusiv) la nivel local, persistenţa unor relaţii clientelare ale acestora cu autorităţile şi actorii politici. Studiile de specialitate şi sondajele de opinie relevă menţinerea unui nivel relativ scăzut, în comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europene, al participării cetăţenilor la viaţa asociativă, precum şi al comunicării şi relaţionării dintre organizaţiile societăţii civile din diferite sectoare. Una dintre cauzele identificate ale acestei situaţii este capacitatea redusă de finanţare a iniţiativelor cetăţeneşti şi a proiectelor viabile venite din partea organizaţiilor neguvernamentale datorită carenţelor legislative privind regimul sponsorizării şi cointeresării mediului de afaceri în angajarea unor asemenea acţiuni. Pe măsura maturizării accelerate a acţiunii civice în România, ca factor de susţinere a unei guvernări care îşi întemeiază legitimitatea pe responsabilitate şi transparenţă şi ca element de importanţă crucială în promovarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile, solidaritatea şi coeziunea socială se va clădi pe temeiul unor principii ferme precum:  Transparenţa actului decizional al administraţiei publice; 169

 Comunicarea permanentă şi accesul liber la informaţii de interes public;  Parteneriatul durabil în realizarea obiectivelor comune convenite;  Optimizarea utilizării resurselor;  Nediscriminarea organizaţiilor neguvernamentale în raport cu ceilalţi potenţiali parteneri din comunitate;  Respectarea valorilor organizaţiilor neguvernamentale şi a misiunilor acestora. În vederea asigurării unei implicări efective, transparente şi influente a societăţii civile în procesul de implementare şi monitorizare a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă se propune instituirea prin lege, sub egida Academiei Române, a unui Consiliu Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, cu un secretariat permanent, total autonom faţă de puterea executivă dar finanţat de la bugetul de stat, conform modelului practicat în majoritatea statelor membre ale UE. Ca o inovaţie faţă de procedurile curente din cadrul UE, se are în vedere ca acest Consiliu sa aibă dreptul de a prezenta anual Parlamentului României un raport complementar celui prezentat de Guvern, conţinând propriile evaluări şi recomandări de acţiune.

INSTRUMENTE FINANCIARE ŞI ECONOMICE

În etapa actuală nu se are în vedere constituirea unui buget separat pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă. Revizuirile ulterioare, începând cu iunie 2011, vor determina necesitatea şi fezabilitatea acestei măsuri. Obiectivele-ţintă ale prezentei Strategii şi reviziilor sale ulterioare vor constitui puncte de reper pentru elaborarea şi fundamentarea bugetului de stat şi bugetelor locale (anuale şi multi-anuale), şi pentru formularea şi susţinerea propunerilor României în vederea elaborării şi aprobării alocărilor financiare în cadrul viitoarelor exerciţii bugetare ale UE (2014-2020 şi 2021-2027). În programarea cheltuielilor şi definirea perspectivelor realiste de accesare a diferitelor surse de finanţare se va ţine seama şi de actualele tendinţe din cadrul UE privind transparenţa preţurilor de piaţă pentru a reflecta costurile economice, sociale şi de mediu, transferul poverii fiscale de la forţa de muncă la consumul de resurse şi energie şi/sau poluare, precum şi reforma subvenţiilor care urmează a fi decisă până la sfârşitul anului 2008. Sursele de finanţare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, conform Planului Naţional de Dezvoltare, Programelor Operaţionale şi planurilor de acţiune specifice aprobate sunt:

170

 Contribuţia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul „Convergenţă" şi obiectivul „Cooperare teritorială Europeană" şi cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) şi privată aferentă.  Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European de Pescuit) şi cofinanţarea naţională aferentă din surse publice şi private.  Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru dezvoltare, având obiective similare celor cofinanţate din fondurile comunitare sus-menţionate. Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii - BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BERD, Banca Mondială etc.) precum şi din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiţional etc.) pentru susţinerea unor proiecte naţionale congruente cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi a Strategiei UE în materie. Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investiţiilor străine directe, utilizarea mai activă a pieţei de capital, în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO), lărgirea bazei de creditare bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructură şi utilităţi publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.). Programarea financiară a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 prevede un necesar de investiţii în sumă totală de 58.673,10 milioane euro, care se pliază perfect pe obiectivele stabilite de UE pentru alocarea fondurilor structurale şi de coeziune şi a celor pentru agricultură şi pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro pot fi finanţate prin intermediul instrumentelor structurale şi al fondurilor pentru agricultură şi pescuit ale UE care au o destinaţie precisă, cu condiţia asigurării unei capacităţi naţionale de absorbţie cât mai mari. Diferenţa urmează să se acopere din bugetul de stat, credite externe şi alte surse. Pentru finanţarea suplimentară a obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă pot fi accesate, pe baze competitive, prin proiecte prezentate de către statele membre ale UE, individual sau prin participarea la consorţii, direct la Comisia Europeană, şi alte fonduri ale UE care nu fac parte din fondurile structurale şi de coeziune, cum ar fi de exemplu:

171

 Fondul de Solidaritate al UE, care are ca obiectiv asigurarea asistenţei financiare în cazul producerii unor calamităţi, inclusiv ca efect al schimbărilor climatice, în valoare totală, pentru întreaga Uniune, de 1 miliard euro pe an.  Programul „Marco Polo II", care sprijină interconectarea diferitelor modalităţi de transport, îmbunătăţirea performanţelor de mediu în transporturi şi decongestionarea traficului în oraşe precum şi pe reţelele rutiere trans-europene, cu o alocare financiară totală de 450 milioane euro.  Programul pentru competitivitate şi inovare, care sprijină obiectivele de sustenabilitate a producţiei şi consumului, cu o alocare financiară totală de 3,62 miliarde euro.  Programul „Progres: ocuparea forţei de muncă şi solidaritatea socială" pentru susţinerea introducerii sporurilor şi facilităţilor pentru reducerea şomajului, combaterea discriminării, încurajarea egalităţii de şanse şi promovarea incluziunii sociale, cu o alocare financiară totală de 743 milioane euro.  Fondul european de ajustare la globalizare pentru susţinerea reconversiei profesionale şi repoziţionării pe piaţa forţei de muncă a angajaţilor afectaţi de schimbările survenite în comerţul global, cu o finanţare totală care se ridică la un plafon de maximum 500 milioane euro pe an.  Programul „Lifelong learning" (învăţare pe tot parcursul vieţii) pentru facilitarea mobilităţii cadrelor didactice şi întărirea legăturilor dintre instituţiile de învăţământ şi cele de formare profesională continuă prin intermediul programelor „Comenius", „Erasmus", „Leonardo da Vinci" şi „Grundtvig", cu o alocare financiară de 6,97 miliarde euro.  Programul-cadru 7 (Framework Programme 7 - FP7) pentru extinderea capacităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în spaţiul Uniunii Europene precum şi cu alţi parteneri, cu o alocare financiară de 53,272 miliarde euro.  Programul reţele trans-europene (Trans-European Networks) pentru facilitarea mobilităţii şi circulaţiei libere sustenabile a cetăţenilor, bunurilor, capitalurilor şi energiei între statele membre ale Uniunii Europene, cu o alocare financiară de 8,168 miliarde euro. Pe lângă aceste programe ale UE, România mai poate să acceseze fondurile alocate prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European constituit de statele Europei Occidentale care nu sunt membre ale UE (Islanda, Lichtenstein, Norvegia) destinate în principal întăririi capacităţii instituţionale şi administrative şi proiectelor în domeniul protecţiei mediului sau formării profesionale, cu o alocare financiară în valoare de 50,5 milioane euro pentru perioada 2008-2011, atribuirea fondurilor facându-se sub formă de grant în proporţie de 60-90%. La aceste fonduri se adaugă cele acordate în cadrul asistenţei 172 bilaterale de statele membre UE sau alte state europene (Norvegia, Elveţia).

Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) Promovarea sistematică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile a început în România încă din anul 2000 prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local iniţiate şi cofinanţate de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - România în cadrul Agendei Locale 21. Acest proces a contribuit la întărirea capacităţii administraţiilor locale din zonele şi localităţile participante la program de a elabora şi aplica politici şi planuri concrete pentru promovarea dezvoltării socio-economice durabile prin:  Crearea unui cadru participativ, implicând toate categoriile de actori locali, în conturarea deciziilor privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor din care fac parte. Alături de autorităţile locale, au fost antrenaţi reprezentanţi ai sectorului public, inclusiv ai unităţilor descentralizate, ai antreprenoriatului privat, asociaţiilor profesionale, instituţiilor de învăţământ sau cercetare, sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale sau altor formaţiuni ale societăţii civile şi ai mijloacelor de comunicare în masă în structuri care şi- au păstrat funcţionalitatea şi după încheierea fiecărui proiect.  Dezvoltarea reţelelor şi parteneriatelor locale, ceea ce a permis concentrarea resurselor şi valorificarea optimă a potenţialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat şi un sistem eficient de comunicare şi informare.  Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale menite să orienteze şi să promoveze o viziune realistă şi responsabilă asupra perspectivelor de dezvoltare în plan local: (i) o strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen mediu şi lung; (ii) un plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora şi (iii) un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi pentru asigurarea dezvoltării durabile a localităţii sau zonei.  Construirea capacităţii instituţionale şi administrative la nivelul autorităţilor locale şi societăţii civile pentru promovarea dezvoltării durabile. Programul Agenda Locală 21 a pornit iniţial de la nivelul municipiilor medii-mari şi a fost diversificat atât în sensul extinderii ariei de implementare la nivel judeţean cât şi prin restrângerea anvergurii proiectului până la nivel de oraş sau comunitate rurală. În perioada 2000-2003 a fost definitivată metodologia şi s-au elaborat primele seturi de 173 documente AL-21 pentru 9 municipii-pilot. Rezultatele acestei etape au fost apreciate atât la nivelul autorităţilor şi comunităţilor locale cât şi la nivel central guvernamental, mai ales prin prisma calităţii contribuţiilor rezultate din dezbaterile publice, de care s-a ţinut seama în definitivarea Planului Naţional de Dezvoltare al României. Ca urmare, Guvernul României a decis extinderea programului Agenda Locală 21 la nivel naţional, cuprinzând peste 40 de noi localităţi sau unităţi teritoriale până la sfârşitul anului 2007. În acest sens s-a semnat o Convenţie de colaborare între reprezentanţii Guvernului, Federaţiei Autorităţilor Locale din România şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Proiectele realizate în perioada 2003-2007 au inclus de această dată şi 6 judeţe şi 2 comune. Programul a beneficiat de asistenţă tehnică din partea unor experţi ONU, UE şi ai Institutului Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă (Canada), precum şi din partea unor agenţii de dezvoltare internaţională din Europa şi America. Elaborarea strategiilor şi planurilor de dezvoltare durabilă a mobilizat în principal expertiza locală, circa 2.000 de persoane fiind implicate în Comitetele Locale de Coordonare, Grupurile de lucru şi Oficiile locale AL-21. Pentru definitivarea seturilor de documente în toate aceste locaţii au fost organizate 90 de dezbateri publice care au reunit peste 10.000 de participanţi. În cadrul a 6 sesiuni de pregătire pentru participanţii la elaborarea, implementarea şi monitorizarea în continuare a setului de documente AL-21, având o tematică diversă, bazată pe evaluarea atentă a nevoilor de instruire şi pe cerinţele specifice din teritoriu, au fost abordate, printre altele, teme precum principiile dezvoltării durabile, evaluarea integrată de mediu, metodologia de identificare a proiectelor prioritare de interes local şi de accesare a fondurilor UE şi altor surse de finanţare. Au fost organizate două Forumuri Naţionale şi 10 ateliere de lucru sau seminarii pentru diseminarea cunoştinţelor despre conţinutul programului AL-21 şi rezultatele obţinute în fiecare etapă. Aceste acţiuni, alături de practica efectivă a lucrului în echipă pentru realizarea AL-21, au contribuit la îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a autorităţilor locale şi la conştientizarea societăţii civile pentru aplicarea preceptelor dezvoltării durabile pe plan local. Portofoliile de proiecte agreate de toţi factorii activi la nivel local şi considerate drept prioritare cuprind peste 1.200 de propuneri care acoperă o mare varietate de domenii, mergând de la elemente de infrastructură urbană sau rurală, accesul la utilităţile de bază sau regenerarea unor situri industriale abandonate până la iniţierea unor acţiuni pentru protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii sau pentru ocrotirea patrimoniului istoric şi cultural. 174

Documentele finale adoptate în urma dezbaterilor publice au fost publicate în peste 40.000 de exemplare, în limbile română şi engleză. În acest fel se realizează o largă informare şi comunicare asupra rezultatelor programului AL-21 şi o emulaţie constructivă din partea altor localităţi de a participa la acest program. Totodată, investitorii români şi străini dispun de un instrument util pentru deciziile lor de afaceri întrucât au certitudinea că proiectele incluse în portofoliile convenite au sprijinul comunităţilor locale. Experienţa acumulată în procesul implementării programului Agenda Locala 21, reţelele de conlucrare constituite în plan vertical şi orizontal şi progresele înregistrate în generalizarea bunelor practici prezintă, în cazul României, un înalt grad de relevanţă pentru punerea în aplicare cu succes a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă. În faza următoare a implementării programului Agenda Locala 21 se va aplica o abordare structurală intersectorială, corelând obiectivele convenite la nivelul comunităţilor cu resursele existente şi sistemele de implementare.

Capacitatea administrativă şi calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabilă ca măsură a eficienţei guvernării şi a calităţii politicilor publice Importanţa acordată acestor aspecte în România a crescut treptat în perioada 1992/2001, cu asistenţă din partea programului PHARE al UE, însă progresele au fost inegale şi s-au dovedit insuficiente faţă de complexitatea cerinţelor de modernizare şi eficientizare a administraţiei publice. O strategie naţională în domeniul reformei administraţiei publice a fost adoptată abia în 2001 şi actualizată în 2004 în scopul accelerării schimbărilor necesare în perioada de pre-aderare la UE. Pentru schimbarea fundamentală a legăturii dintre funcţiile politice şi cele administrative din administraţia publică şi ţinând seama de calitatea scăzută a serviciilor publice oferite, de motivarea insuficientă a funcţionarilor publici, de manifestările de corupţie în sistem şi de imaginea nefavorabilă în faţa opiniei publice, obiectivele pe termen mediu au vizat:  Stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune şi formare a funcţionarilor publici prin norme şi reguli care pot fi puse efectiv în aplicare;  Reforma sistemului de salarizare în sensul omogenizării şi tratării echitabile a tuturor categoriilor de funcţionari publici;  Ameliorarea imaginii administraţiei publice prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor măsuri anticorupţie ferme, vizibile pentru opinia publică. Acţiunile ulterioare s-au concentrat pe adoptarea, în 2006, a unui pachet legislativ pentru 175 aplicarea reformelor în administraţie şi crearea cadrului instituţional necesar în contextul descentralizării şi deconcentrării. Au fost înfiinţate, încă din 1999, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru gestionarea funcţiei publice şi Institutul Naţional de Administraţie pentru formarea iniţială şi continuă a funcţionarilor publici şi a celor contractuali din administraţia publică. Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013", aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2007, prevede un ansamblu de măsuri menite să determine o îmbunătăţire substanţială a eficienţei, trasparenţei şi responsabilităţii actului administrativ la toate nivelurile. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unei administraţii publice mai eficiente şi capabile să genereze politici publice adecvate şi să le gestioneze în mod eficace în scopul implementării principiilor dezvoltării durabile. Strategiile naţionale şi reglementările legale în domeniu vizează îndeplinirea următoarelor obiective specifice pentru această perioadă de referinţă: (i) Creşterea capacităţii administraţiei publice prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces în managementul ciclului de politici publice Măsurile avute în vedere pornesc de la constatarea persistenţei unor slăbiciuni în sistemul administraţiei centrale şi locale în privinţa abilităţii de a gestiona procesul de planificare, formulare, implementare şi evaluare a politicilor publice, precum şi în privinţa capacităţii de definire clară a obiectivelor şi de coordonare a acţiunilor intersectoriale, ceea ce duce la niveluri scăzute de eficienţă în furnizarea de servicii publice. Se ia în consideraţie faptul că, deşi s-a format o anumită expertiză în planificare şi management, mecanismele de evaluare şi feedback sunt încă foarte slabe. Se urmăreşte în acest cadru şi depăşirea deficienţelor existente în evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementare asupra mediului inconjurator. Grupurile ţintă vizate în cadrul acestui obiectiv sunt ministerele, agenţiile aflate în subordinea guvernului sau ministerelor, autorităţile publice locale şi structurile lor asociative, organizaţiile neguvernamentale relevante, instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, având următoarele domenii de intervenţie:  Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ prin: perfecţionarea instrumentelor şi metodologiilor stabilite şi eficientizarea cadrului instituţional specific orientării către politici publice, inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe, care să ducă la o operativitate sporită şi la reducerea costurilor în administraţia publică; însuşirea şi aplicarea celor mai bune practici existente în alte ţări ale UE; instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice; 176

implementarea unor programe de instruire în domeniul planificării strategice pentru personalul de conducere din administraţie, inclusiv programe de formare a formatorilor; dezvoltarea de mecanisme pentru promovarea şi implementarea iniţiativelor de parteneriat la toate nivelurile pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în formularea politicilor publice;  Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin: dezvoltarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a performanţelor şi de raportare, inclusiv a mecanismelor de feedback, luându-se în consideraţie opinia societăţii civile şi a cetăţenilor; cursuri de pregătire pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni; însuşirea de tehnici pentru măsurarea performanţelor şi raportare prin indicatori şi proceduri de monitorizare şi evaluare; dezvoltarea unei baze de date la nivel naţional pentru colectarea, raportarea, analiza şi publicarea datelor statistice relevante cu privire la performanţele administraţiei publice locale; elaborarea metodologiilor şi cadrului instituţional pentru extinderea evaluării de politici şi programe la nivelul administraţiei centrale şi locale;  Îmbunătăţirea eficienţei organizaţionale vizând introducerea unei noi culturi administrative în ansamblul structurilor administraţiei publice dar concentrându-se în mod prioritar asupra sectoarelor de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, prin: revizuirea structurilor existente şi implementarea unor instrumente moderne de management în fiecare sector, stabilirea şi operaţionalizarea unor structuri noi; introducerea unor proceduri de evaluare a managementului calităţii actului administrativ; implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane; dezvoltarea funcţiei de management în cadrul instruirii personalului din administraţia publică; instituirea unor programe post-universitare de formare managerială a personalului cu funcţii de conducere; introducerea unor module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, dezvoltarea de proiecte, limbi străine, licitarea şi managementul proiectelor etc. Prin implementarea acestor măsuri se va asigura elaborarea, până în 2015, a 19 ghiduri, metodologii sau proceduri de lucru (faţă de 3 în 2007), efectuarea, până în 2015 a circa 380 mii zile de instruire pentru personalul administrativ la toate nivelurile (faţă de 1.000 în 2006) şi certificarea competenţelor unui număr de 75.000 de persoane, reducerea în 2012 a sarcinilor administrative cu 20% faţă de anul 2007, operaţionalizarea până în 2015 a 287 de structuri nou create sau reorganizate.

177

(ii) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare Acţiunile stabilite urmăresc remedierea deficienţelor semnalate în privinţa definirii neclare a responsabilităţilor între diverse instituţii şi niveluri ale administraţiei, transferului incomplet al puterii de decizie şi mijloacelor financiare către unităţile şi serviciile descentralizate, calităţii şi promptitudinii în furnizarea serviciilor publice. Se va asigura aducerea deciziilor de implementare mai aproape de cetăţean şi îmbunătăţirea timpului de răspuns, introducerea unor instrumente de măsurare a performanţelor din punctul de vedere al costurilor şi calităţii serviciilor furnizate către cetăţeni. În acest scop, principalele domenii de intervenţie sunt:  Sprijin pentru procesul de descentralizare prin: training şi asistenţă tehnică pentru structurile implicate în planificarea şi coordonarea procesului de descentralizare; elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia centrală şi locală şi între autoritaţile locale şi unităţile de sănătate, educaţie şi asistenţă socială descentralizate; training pentru funcţionarii publici din administraţia locală şi pentru managerii noilor servicii descentralizate; evaluarea fazelor pilot ale procesului de descentralizare a serviciilor publice şi implementarea recomandărilor rezultate din analize; optimizarea structurilor pentru noile servicii descentralizate; elaborarea de studii şi strategii în sprijinul iniţiativelor de descentralizare;  Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice prin: abordarea complexităţii proceselor şi reglementărilor din perspectiva cetăţenilor şi a mediului de afaceri în vederea simplificării şi reducerii sarcinilor administrative; monitorizarea şi reducerea timpului de furnizare a serviciilor cu reducerea corespunzătoare a costurilor; introducerea unui sistem de evaluare a calităţii serviciilor care să includă obiective măsurabile pentru serviciile destinate cetăţenilor; dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice; elaborarea de mecanisme, instrumente şi proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente; implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ghişeul unic pentru cetăţeni, portaluri şi alte servicii electronice, managementul documentelor, folosirea regulii aprobării tacite etc.); training în domeniul evaluării performanţelor serviciilor publice; implementarea unor documente-cadru pentru furnizarea de servicii publice (charters) cu stabilirea unor criterii de performanţă clare (egalitate de tratament, imparţialitate, continuitate, regularitate, transparenţă, libertatea alegerii, amabilitate, promptitudine, consultare, 178

raportul cost/valoare); introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de evaluare a performanţei manageriale în raport cu mediul natural de tipul EMAS (Eco-management and Audit Scheme). Dezvoltarea şi promovarea serviciilor publice disponibile prin mijloace electronice în vederea creşterii transparenţei şi eficienţei administraţiei publice şi a relaţiilor cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin: implementarea alternativei electronice a serviciilor publice, dezvoltarea resurselor umane în vederea exploatării eficiente a noilor soluţii, dezvoltarea de instrumente şi mecanisme de promovare a serviciilor electronice în vederea utilizării acestora de către un număr cât mai mare de instituţii, operatori economici şi cetăţeni. Cel puţin 50% din fondurile alocate pentru implementarea măsurilor stabilite în cadrul acestui obiectiv vor fi orientate spre cele trei sectoare ale serviciilor publice identificate ca prioritare (sănătatea, învăţământul preuniversitar şi asistenţa socială). Se vor efectua, până în 2015, revizuiri structurale în toate cele 41 judeţe şi într-un număr de 100 municipalităţi care vor deveni astfel operaţionale în regim descentralizat, se vor elabora 25 de ghiduri, studii şi rapoarte de sprijinire a procesului de descentralizare, se vor efectua circa 42.000 de zile de instruire pentru personalul din administraţia publică la toate nivelurile, se vor produce 250 de analize de simplificare administrativă (faţă de 7 până în 2006), se vor introduce standarde de calitate şi cost în 3 sectoare prioritare din sistemul administraţiei, iar gradul de colectare a veniturilor proprii ale administraţiei publice locale va creşte la 95% (faţă de 84% în 2006). Prin corelare cu alte strategii şi programe operaţionale la nivel naţional, se urmăreşte realizarea principiilor şi obiectivelor dezvoltării durabile, inclusiv prin introducerea unor teme specifice pentru protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale în fiecare dintre modulele de pregătire şi prin includerea elementelor de eco-eficienţă în criteriile de selecţie a proiectelor şi în efectuarea achiziţiilor publice. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea procesului de reformă în administraţia publică şi reducerea substanţială a decalajelor faţă de nivelul mediu de performanţă al administraţiei centrale şi locale şi al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Întrucât procesul de consolidare a structurilor decizionale centrale şi a serviciilor publice recent descentralizate va continua şi în această perioadă, este necesară reevaluarea obiectivelor propuse dincolo de ţintele stabilite pentru anul 2015. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privinţa performanţei administraţiei publice centrale şi 179 locale în furnizarea serviciilor publice.

REPERE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2012 – 2016 ŞI DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2017 – 2020

Obiectivul principal al strategiei îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a judeţului care să ducă la creşterea nivelului de trai al populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv o reprezintă dezvoltarea prioritară în judeţul Sibiu a sectoarelor de activitate aflate în competenţa C.J.S., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor. Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu vizează prefigurarea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 8 ani (10 ani de la aprobare).

Obiectivele generale şi specifice de dezvoltare ale judeţului Sibiu, pe termen scurt 2010 – 2013 şi termen mediu 2014 – 2020:

INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI SERVICII PUBLICE Infrastructura de transport Reţeaua de căi rutiere În judeţul Sibiu reţeaua de drumuri naţionale în lungime totală de 257 km este integral modernizată şi reabilitată, drumurile fiind situate în clasele tehnice III şi IV iar starea tehnică este considerată bună. Importanţa drumurilor naţionale de pe teritoriul judeţului Sibiu (DN 1, DN 7, DN 7C, DN 14, DN 14A şi DN 14B) integral reabilitate cât şi a celorlalte infrastructuri rutiere ce vor fi construite (Autostrada Transilvania, Autostrada Nădlac-Arad-Timişoara- Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa situată pe Coridorul IV Paneuropean terestru şi Drumul expres Sibiu-Făgăraş) vor contribui la creşterea importanţei unor drumuri judeţene şi comunale din zona de influenţă. Strategia judeţeană de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere Consiliul Judeţean Sibiu are în administrare drumurile judeţene care se întind pe întreaga suprafaţă a judeţului. Activităţile principale care fac obiectul Strategiei de dezvoltare a C.J. Sibiu pentru perioada 2010-2020 sunt următoarele:  modernizare şi reabilitare de DJ şi poduri;

180

 întreţinere şi reparaţii curente ale DJ şi podurilor aferente;  construire a unor noi tronsoane, respectiv reclasificare la nivel de drum judeţean a unor drumuri comunale importante. Pentru înfăptuirea strategiei de dezvoltare, C.J. Sibiu beneficiază de un buget propriu limitat în comparaţie cu necesarul de resurse financiare. De aceea, pentru realizarea proiectelor mari de infrastructură este dependent de atragerea surselor financiare nerambursabile. Principala sursă de acest gen este Programul Operaţional Regional, mai exact Axa prioritară 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale‖. Până în anul 2013, aceste fonduri au fost epuizate, iar sumele alocate pentru următoarea perioada nu au fost stabilite încă, astfel că pentru anii 2014-2020, Consiliul Judeţean Sibiu stabileşte o listă de proiecte în domeniul infrastructurii rutiere, în funcţie de priorităţi şi vor fi realizate acele proiecte prioritare pentru care vor putea fi atrase resursele financiare necesare. Prioritizarea modernizării drumurilor judeţene în funcţie de importanţă şi de proiectele aprobate prin POR (I=coeficient de importanţă):

Lungimea Etapa Denumirea şi traseul drumului judeţean I (Km) 2010-2013 2014-2020 După 2020 2009 DJ 106 (Sibiu - Agnita - Lim. jud. Mures) 34,36 75,274 * (Sibiu-Agnita) DJ 106C (Sibiu – Cisnădie- Sadu) 32,00 5,892 * DJ 141A (Seica Mare - Mihaileni - int. DJ 106) 25,73 32,875 * DJ 141 (Mediaş-Moşna-Bîrghiş) 25,39 26,993 * 2010 DJ 106D (DN1 - Cisnadie - intrare Rasinari - Poplaca - 24,69 27,427 (Rasinari- * Sacel) Orlat) DJ 142E (Dîrlos - Alma - Dumbrăveni - Hoghilag - DN14) 23,38 14,68 * DJ 106E (Cristian(int.DN1)-Orlat-Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş- 2009 22,19 43,505 * Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-lim.jud.Alba) (Jina-Sugag) DJ 106G (Poiana-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-inters. 22,18 26,715 * DJ107B) DJ 106R (Sibiu-Poplaca) 21,13 7,698 * 2012 DJ 142J (Şeica Mare-Şeica Mică) 20,47 7,855 H.G.577/1997 DJ 106A (Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta) 20,38 33,300 * DJ 106B (DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu- 20,06 37,428 * DN14B) DJ 107B (Lim.jud.Alba-Păuca-Alămor-Mîndra-Slimnic) 19,02 35,185 * DJ 105D (DN1 - Cîrţa - Nou Român - Săsăuşi - Chirpăr - 2009 18,79 28,4 Vărd - Agnita) H.G.577/1997 DJ 104G (Săcădate-Nucet-Cornăţel-Roşia Nou) 18,45 18,860 * DJ 143B (Sibiu - Rusciori - Mag - Amnaş - Apoldu de Jos 17,18 25,209 * (inters.DJ106G)) DJ 141B (Saroş pe Tîrnave-Biertan-Richiş-DJ141) 16,73 18,680 * DJ 142G (Copşa Mică-Valea Viilor-Motiş - Mihăileni) 15,49 11,90 * DJ 142B (Blăjel-Bazna-Boian-lim.jud.Alba) 15,10 11,612 * DJ 105 (Lim.jud.Braşov-Meghindeal-Dealu Frumos-Agnita) 14,82 11,323 *

181

Lungimea Etapa Denumirea şi traseul drumului judeţean I (Km) 2010-2013 2014-2020 După 2020 DJ 105G (Avrig - Racoviţa - Tălmaciu - Sadu - Râu Sadului 2010 13,79 45,920 * - Sădurel - lim. jud. Vâlcea) (Sadu-Sadurel) DJ 106A1 (varianta Rasinari) 13,00 1,300 * DJ 104F (DN1-Săcădate-Glîmboaca-Colun-Nou Român- 12,51 26,380 * int.104E) DJ 105P (Lim.jud.Braşov-Arpaşu de Sus-Cîrţişoara) 12,28 7,420 * DJ 106A2 (varianta Paltinis) 12,00 1,500 * DJ 106S (DJ106-Daia-Roşia–Vurpăr) 11,21 15,600 * DJ 141E (DN14-(Colonia Tîrnava)- Tîrnava) 11,00 1,200 * DJ 105A (DJ106-Marpod-Ilimbav-Săsăuş-Şomartin-Bruiu- 10,32 29,473 * lim.jud.Braşov) DJ 105J (Glîmboaca-Porumbacu de Jos- Porumbacu de Sus- 9,64 13,672 * Glăjărie) DJ 142H (Bazna – Bazna Băi) 9,53 2,130 * DJ 105N (DJ105G(Gara Podu Olt)- Turnu Roşu) 9,00 2,237 * DJ 106J (DJ 106A - Gura Rîului - Orlat) 8,39 8,150 * DJ 143A (DN 14-Laslea-Rondola-Nou Săsesc-Sonde- Ruja 8,39 32,250 * –DJ106) DJ 105E (Chirpăr - Ilimbav) 8,00 7,000 * DJ 106T (Ocna Sibiului-Topîrcea - int.DJ106G (Ludoş)) 7,92 13,425 * DJ 105H (Arpaşu de Jos - Arpaşu de Sus) 7,26 6,080 * DJ 142F (DJ142E(Alma)-Aţel-DJ141B (Richiş)) 7,06 12,600 * DJ 106N (Păltiniş - Rozdeşti - Ştefleşti - Valea Frumoasei - 7,00 34,500 * DN67C) DJ 142A (Lim.jud.Mureş-Curciu-Dîrlos-Mediaş) 6,84 14,520 * DJ 142C (Dumbrăveni-lim.jud.Mureş) 6,80 3,821 * DJ 104E (Şomartin (int.DJ105A)-Arpaşu de Jos (DN1)) 6,16 12,620 * DJ 141C (Lim.jud.Alba – Broşteni – Bogatu – inters. 5,90 10,500 * DJ107B) DJ 104D (Lim.jud.Braşov-Retiş-Brădeni) 5,79 8,550 * DJ 106M (Gura Rîului-Baraj Cibin-Coada Lacului) 5,20 7,500 * DJ 105K (Dealu Frumos-Sărături) 5,00 2,500 * DJ 143 (Lim.jud.Mureş-Iacobeni-DJ106) 5,00 6,004 * DJ 141D (lim. jud. Alba - Presaca - DJ 107B) 4,29 4,950 * DJ 105F (Avrig –Poiana Neamţului) 4,00 12,77 * DJ 106F (lim. jud. Alba - inters DN1 (Miercurea Sibiului)) 3,33 1,840 * DJ 106P (Sădurel - Rozdeşti) 3,00 16,000 * DJ 151B (Lim. jud. Mureş - inters. DJ 142C) 2,00 4,680 *

Infrastructura tehnico-edilitară şi serviciile publice Infrastructura de apă şi apă uzată La nivelul judeţului Sibiu există doi operatori regionali atestaţi, S.C. Apă Canal S.A. Sibiu pe zona de sud şi S.C. Apa Tîrnavei Mari S.A. Mediaş pentru zona de nord a judeţului. În Masterplanul privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu a fost dezvoltată o matrice care ia în consideraţie mai mulţi parametrii grupaţi în două categorii: sănătatea umană şi poluarea mediului. Prioritatea localităţilor este stabilită în funcţie de numărul locuitorilor, cele mai

182 mari fiind mai importante, şi de greutatea fiecărui parametru. Analiza a fost făcută cu tehnicile GIS, rezultatul identificând cele mai relevante localităţi din judeţul Sibiu în care trebuie să aibă loc investiţii pentru cele două sectoare.

Identificarea localităţilor prioritare Masterplan privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu - 2006

Infrastructura de alimentare cu apă Obiective Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul 2 şi 8, precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României (implicit în judeţul Sibiu) în condiţiile stabilite mai jos:  Până la 31.12.2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.000 locuitori;  Până la 31.12.2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10.000 şi 100.000 locuitori;  Până la 31.12.2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100.000 locuitori;

183

 Până la 31.12.2015, pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.000 locuitori;  Până la 31.12.2015, pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan în aglomerările între 10.000 şi 100.000 locuitori.

Masterplan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu În acest Masterplan sunt prezentate următoarele investiţii prioritare în ceea ce priveşte calitatea apei pentru consumul zilnic al populaţiei, pentru care se au în vedere:  sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza sursei, lipsei tratamentului adecvat, calităţii slabe a apei, nu sunt conforme şi au un impact direct asupra sănătăţii populaţiei;  sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza deficienţelor, sursei, facilităţilor de tratare sau pierderilor din reţea, nu pot furniza apa potabilă 24 h/zi;  zonele urbane care nu beneficiază în prezent de o sursă acceptabilă de alimentare cu apă şi pot fi deservite de o sursă existentă;  extinderea zonelor deservite de surse de apă conforme care le elimină pe cele sursele neconforme existente;  comunităţi ce nu dispun de o sursă de apă potabilă acceptabilă şi care nu pot fi deservite din sursele existente;  înlocuirea reţelelor, cu precădere a celor cu deficienţe, cu număr semnificativ de intervenţii, cu întreruperi în alimentare, cu pierderi;  înlocuirea ţevilor din azbest din cadrul reţelelor.

Obiective pentru infrastructura de apă Perioada Sursa Tratare Reţea  Construcţia unor noi  Reabilitarea şi extinderea  Extinderea sau ranforsarea facilităţi de captare cu facilităţilor de tratare conductelor magistrale de apă priza de râu, acolo existente acolo unde apa potabilă pentru a furniza apa celor noi unde au nevoie urgentă potabilă nu este în conectaţi; de înlocuire; conformitate cu legislaţia;  Începerea construcţiei de reţele noi de  Realizarea unor puţuri  Furnizarea de facilităţi apă pentru comunităţile neconectate 2008 – 2013 noi, în zone unde adecvate de laborator pentru în prezent; există lipsuri în toate facilităţile de tratare;  Extinderea reţelei în zonele urbane alimentare sau  Furnizarea de facilităţi pentru a realiza cel puţin o rată de fântânile existente suplimentare de tratare acolo conectare de 80%; trebuie înlocuite; unde apa subterană şi de  Începerea înlocuirii tronsoanelor cu  Reabilitarea surselor suprafaţă nu este conformă probleme mari ale reţelei; existente de apă cu legislaţia (de ex.  Începerea înlocuirii conductelor din

184

Obiective pentru infrastructura de apă Perioada Sursa Tratare Reţea subterană prin eliminarea nitraţilor); azbociment; înlocuirea  Înlocuirea echipamentelor  Instalarea contoarelor de debit de echipamentului mecano-electrice aflate în masă în toate reţelele pentru a ajuta la electric şi mecanic. stare critică. reducerea pierderilor.  Reabilitarea  Continuarea extinderii reţelei pentru a structurilor captărilor ajunge la o rată de acoperire de 100% de râu existente; în zonele urbane majore;  Reabilitarea  Continuarea extinderii reţelei pentru a  Construirea de facilităţi noi /reînnoirea frontului de ajunge la o rata de acoperire de 80% de tratare ca parte a unui captare pe baza în zonele cu comunităţi mai mici; program pe termen lung; programelor  Ranforsarea magistralelor pentru a  Reabilitarea facilităţilor convenite; asigura o alimentare adecvată cu apă existente care nu au fost 2014 – 2018  Reabilitarea acolo unde este necesar; incluse în programul /înlocuirea conductelor  Finalizarea înlocuirii conductelor anterior; de aducţiune apă brută; magistrale din azbociment;  Dotarea tuturor staţiilor de  Înlocuirea  Continuarea înlocuirii tronsoanelor tratare cu sisteme de echipamentelor defecte din reţea pe baza rezultatelor recuperare a nămolului. mecano-electrice de la programului privind pierderile de apă; fronturile de captare pe  Începerea elaborării unui model baza programului hidraulic al reţelei pentru a optimiza convenit. performanţa reţelei.  Înlocuirea părţilor majore ale  Înlocuirea continuă a echipamentelor mecano-  Continuarea înlocuirii tronsoanelor electrice în conformitate cu echipamentelor defecte din reţea; mecano-electrice de la programul convenit şi pentru  Efectuarea schimbărilor necesare ale fronturile de captare a economisi energia reţelei bazate pe rezultatele modelului pentru a îmbunătăţi electrică; 2019 – 2023 hidraulic; eficienţa energetică;  Continuarea reabilitării  Extinderea reţelei atât cat este necesar  Reabilitare continuă a facilităţilor existente; în conformitate cu planul urbanistic; fronturilor de captare  Dotarea cu facilităţi  Menţinerea unei campanii proactive pe baza programului suplimentare de tratare acolo de control a pierderilor de apă. convenit. unde calitatea apei nu este conformă.  Reabilitarea  Reabilitarea componentelor componentelor majore structurale majore ale  Continuarea înlocuirii reţelei pe baza structurale ale staţiilor de tratare; rezultatelor campaniei de control al captărilor de apă de 2024 – 2028  Analiza nevoii de capacitate pierderilor; suprafaţă; suplimentară de tratare în  Analiza rezultatelor modelului  Înlocuirea sistemului comparaţie cu schimbările hidraulic. SCADA pentru survenite în profilul cererii. fronturile de captare.  Întreţinerea echipamentului pentru  Înlocuirea echipamentului şi  Continuarea înlocuirii reţelei pe baza 2029 – 2038 a se asigura faptul că structurilor în conformitate rezultatelor campaniei de control al nu există lipsuri în cu programul convenit. pierderilor. alimentare. Masterplan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, 2008

În zona tratată de Masterplan, localităţile au fost grupate pentru a fi deservite de aceeaşi sursă de apă, acolo unde este posibil, pentru a folosi mai bine sursele de apă existente, care sunt în general conforme, şi staţiile de tratare. Pentru restul localităţilor, au fost identificate sursele de apă potabilă considerate a fi adecvate aşa cum sunt definite de

185

Directiva 98/83/CE. Cu toate acestea, nu au fost prevăzute investiţii pentru şase localităţi (Albi şi Pădureni - Slimnic, Crinţ - Sălişte, Lotrioara şi Paltin - Boiţa, Sădinca - Loamneş) cu o populaţie sub pragul minim de 50 persoane specificat de Directivă. Au fost identificate cinci sisteme zonale de alimentare cu apă ce cuprind 56 de localităţi (58,33%) din totalul de 96 de localităţi, restul de 40 fiind incluse la rubrica Rural. Sistem Staţia de Localităţi incluse zonal tratare a apei Sibiu Sud Sibiu, Păltiniş, Cisnădie, Cisnădioara, Răşinari, Prislop, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem Sibiu Nord-Est Dumbrava Roşia, Caşolţ, Daia, Nou, Cornăţel, Nucet, Şura Mare, Hamba Sibiu Sibiu Sibiu Nord-Vest Sibiu Sud Şura Mică, Rusciori, Ocna Sibiului, Loamneş, Mîndra, Alămor, Armeni, Haşag, Păuca, Bogatu Român, Broşteni, Presaca, Ludoş, Gusu, Miercurea Sibiului, Dobîrca, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Sîngătin, Amnaş, Aciliu, Cristian Avrig Avrig, Mîrşa, Bradu, Săcădate, Racoviţă, Sebeşu de Sus Avrig Tălmaciu Tălmaciu, Tălmaciu II (Colonia Tălmaciu) Nici una Sălişte Sălişte, Galeş, Vale, Săcel, Mag, Tilişca Sălişte Jina Jina, Poiana Sibiului Jina Masterplan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, 2008

186

Zona cu Etapa 1 (până în Etapa 2 (până în 2015) Etapa 3 (până în 2038) servicii de apă 2010) Sistem zonal de alimentare cu apă Tălmaciu  Sursă subterană de apă – puţuri de mare adâncime în  Îmbunătăţiri ale sursei de apă lunca râului  ST – nu există; locală pentru conformarea cu Sadu;  Alimentarea cu apă articolele 1 - 7 din Directiva  Optarea pentru branşarea la  Populaţie potabilă pentru pentru Apă Potabilă 98/83/CE; reţeaua de servicii de apă Sibiu, branşată care ~94% din populaţia  Extinderea reţelei finalizată pentru a permite conformarea cu beneficiază de deservită de sistemul pentru zonele lipsă; articolele 1 - 7 ale Directivei apă tratată regional de  Alimentarea cu apă disponibilă pentru Apă Potabilă 98/83/CE. estimată (2007) alimentare cu apă pentru 100% din zona de 5.774; propus. alimentare propusă.  Populaţie fără acces la reţeaua existentă (2007) 348. Masterplan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, 2008

Infrastructura de apă uzată Obiective Prin derogare de la Articolele 3, 4 şi 5(2) ale Directivei 91/271/EEC, cerinţele pentru sistemul de colectare şi tratare apelor uzate pentru aglomerări cu o populaţie echivalentă mai mare de 2.000, nu se vor aplica în totalitate în România (implicit pentru judeţul Sibiu) până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele ţinte intermediare:  Până la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 3 va fi realizată în aglomerările cu o populaţie echivalentă mai mare de 10.000;  Până la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 5(2) va fi realizată în aglomerările cu o populaţie echivalentă mai mare de 10.000. România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de locuitori echivalenţi: 61% la 31.12.2010; 69% la 31.12.2013; 80% la 31.12.2015. De asemenea, România este obligată să asigure extinderea treptată a tratării apelor reziduale prevăzute la articolele 4 şi 5(2) astfel:

 51% la 31.12.2010;

 61% la 31.12.2013;

187  77% la 31.12.2015. Datele estimate de conformare stabilite pe fiecare aglomerare din următorul tabel se bazează pe estimările consultantului, informaţiile furnizate de autorităţile locale cu privire la infrastructura existentă şi proiectele în derulare. Situaţie Etapa 1 (până Etapa 2 (până Etapa 3 (până Etapa 4 (până Etapa 5 (până existentă în 2010) în 2013) în 2015) în 2018) în 2038) Cluster de aglomerări pentru apă uzată Tălmaciu  Planuri pentru construirea de reţea de canalizare şi SE proprii;  Lucrări în  Desfăşurarea execuţie întreţinerii şi  Desfăşurarea pentru SE managementu întreţinerii şi şi în curs l aglomerării; managementul  Conformarea  Desfăşurarea  Desfăşurarea de începere  Extinderea aglomerării; cu articolele 3, întreţinerii şi întreţinerii şi pentru reţelei de  Modernizarea 5, 10, 14 din managementu managementu canale; canalizare SE; 91/271/CE; l aglomerării. l aglomerării.  Populaţie pentru  Reabilitări ale estimată întreaga reţelei de branşată la populaţie canalizare. canalizare propusă. (2007) 1.592;  Populaţie fără branşare la canalizare 5.795.

Strategia nămolului În judeţ există staţii de epurare şi tratare a nămolului la Sibiu, Turnu Roşu, Sălişte, Orlat, Gura Rîului, Cristian şi Avrig. În plus, există un operator privat care epurează apele uzate din oraşul Tălmaciu.

188

Alimentare cu energie electrică Prin H.C.J. 108/25.06.2009 s-a aprobat lista de priorităţi în vederea finanţării proiectelor în cadrul programului ―Electrificare 2007-2009‖, astfel: Contribuţie Valoarea Locuitori Obiectiv Gospodării din bugetul investiţiei Beneficiar deserviţi Titlul proiectului beneficiare local şi alte de proiect surse lei Extindere reţele electrice Porumbacu 500 150 10% 4.670.140 Porumbacu - Richirie de Jos Extindere reţele electrice Jina 280 72 10% 345.060 Jina zona Băieşi Electrificare Şanta Sălişte Sălişte 150 50 10% 3.068.560 Alimentare cu energie electrică cartier rezidenţial Tălmaciu 420 84 5% 1.023.480 Armeni II Extindere reţea publică de joasă tensiune, cartier Cristian 278 100 1,5% 392.700 locuinţe pentru tineret DJ 106E Alimentare cu energie electrică locuinţe pe terenuri Orlat 100 22 3% 255.960 lotizate Str. Nouă Alimentare cu energie electrică cartier Dumbrăviţa Şura Mare 80 26 0,6% 1.202.950 trup intravilan 3, mănăstire şi centru medical Extindere reţea electrică joasă tensiune str. Pescăriei, Loamneş 57 15 4% 47.030 sat Mîndra Consiliul Judeţean Sibiu H.C.J. 108/25.06.2009

Localităţi urbane care necesită extinderi Valoarea estimată mii Nr. Localitatea Gospodării lei 1. Agnita 22 520 2. Cisnădie 126 3000 3. Dumbrăveni 12 628 4. Ocna Sibiului 40 216 5. Miercurea Sibiului 42 860 6. Sălişte 46 730 7. Sibiu 730 3.274 8. Tălmaciu 36 504 S.C. Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Electrica Distribuţie Transilvania SUD S.A., Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Sibiu

189 Salubrizarea localităţilor Principalele obiective tehnice care constituie strategia generală a judeţului Sibiu pentru gestionarea deşeurilor se pot sintetiza astfel:

Strategia generală a judeţului Sibiu pentru gestionarea deşeurilor Obiectiv Termen Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator permanent Promovarea tratării nămolului rezultat de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în permanent vederea valorificării Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100% în mediul rural 2010 Finalizarea şi realizarea de noi staţii de sortare pentru deşeurile reciclabile colectate 2010 – 2016 selectiv Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile astfel încât 2011 să se asigure atingerea ţintelor privind valorificarea deşeurilor de ambalaje Închiderea depozitelor neconforme conform prevederilor avizelor de închidere emise 2012 de A.P.M. Sibiu Asigurarea de capacităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale (compostare, fermentare, tratare mecano-biologică ş.a.) astfel încât să se asigure 2012 – 2015 atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor menajere şi asimilabile hârtie, 2020 metal, plastic şi sticlă la un nivel minim de 50% din masa totală Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări astfel încât să se asigure un grad minim de valorificare de 70% din cantitatea totală a deşeurilor din 2020 C&D nepericuloase cu excepţia codului 17 05 04 Masterplan pentru sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu, 2009

Pentru atingerea ţintelor este propus acest sistem integrat de gestionare a deşeurilor solide municipale şi un plan de investiţii aferent, după cum urmează:  implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere pe categorii: hârtie+carton, plastic+metal+lemn, deşeuri biodegradabile, deşeuri reziduale;  colectarea selectivă a deşeurilor verzi de la casele individuale din Sibiu şi Mediaş;  construirea unei staţii de sortare lângă Sibiu, care, adăugată capacităţilor de sortare ce se realizează în prezent prin PHARE (Agnita, Sălişte, Cisnădie, Mediaş), să asigure materia primă pentru reciclarea cantităţilor stabilite prin ţinte;  construirea unor capacităţi de compostare a deşeurilor biodegradabile şi a celor verzi care să asigure reducerea cantităţilor depozitate;  utilizarea staţiilor de transfer ce se construiesc prin proiectele PHARE pentru transportul deşeurilor la depozitul Cristian;  închiderea în 2010 a ultimelor 5 depozite municipale de deşeuri. În iunie 2009 au fost stabilite de către C.J. Sibiu6, în urma discuţiilor cu autorităţile administraţiilor publice locale, direcţii principale axate pe zone ale judeţului Sibiu, astfel:  Zona Sibiu

6 Strategie în domeniul deşeurilor, adresa 7336/26.06.2009

190 Din această zonă fac parte municipiul Sibiu, oraşele Cisnădie, Ocna Sibiului, Tălmaciu şi comunele Alţîna, Bîrghiş, Biertan, Boiţa, Cristian, Gura Rîului, Loamneş, Marpod, Mihăileni, Moşna, Nocrich, Orlat, Păuca, Poplaca, Râu Sadului, Răşinari, Roşia, Sadu, Slimnic, Şelimbăr, Şeica Mare, Şura Mare, Şura Mică şi Vurpăr. Compostare În cazul deşeurilor biodegradabile municipale, Alternativa 1 îndeplineşte toate cerinţele stipulate în Directiva de depozitare prin colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile şi compostare individuală. Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se reducă cu 25% în 2010, 50% în 2013 şi 65% în 2016, procente raportate la cantităţile estimate pentru 1995. Depozitare În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate fără pretratare în cele 6 depozite (1 conform - Cristian şi 5 neconforme – Tălmaciu, Agnita, Cisnădie, Avrig, Mediaş). Depozitele urbane neconforme clasa „b‖ îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor H.G. 349/21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

Siguranţa publică şi evidenţa persoanelor

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" (I.S.U.) Obiectivele pe termen mediu:  reorganizarea sectoarelor de intervenţie prin detaşarea de autospeciale în punctele nodale, pentru scurtarea timpului de răspuns şi intervenţie (Avrig, Sălişte, Dumbrăveni,Tălmaciu, Răşinari, Marpod).

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Dintre obiectivele generale care vor fi realizate prezentăm următoarele: 1. Realizarea unei reţele instituţionale adaptate nevoilor sociale şi resurselor disponibile prin:  Reorganizarea / modernizarea / extinderea unităţilor D.G.A.S.P.C. Sibiu pentru încadrarea în standarde, după cum urmează: CPCD Turnu Roşu, CP Gulliver, CP

191 Agîrbiciu, CP Orlat, CP Speranţa, CP Tavi Bucur, CZ Sf. Andrei, CITO Dumbrăveni I şi CIA Agnita) până la sfârşitul anului 2016; Reorganizarea / modernizarea / extinderea unităţilor care acordă asistenţă socială persoanelor cu dizabilităţi pentru alinierea la standarde a unor unităţi din structura / subordinea D.G.A.S.P.C. (CRRPH Tălmaciu I, CRRN Râul Vadului), până în anul 2020; În judeţul Sibiu, prin H.C.J. 125/27.08.2009 s-a aprobat participarea şi cofinanţarea Consiliului Judeţean Sibiu în proiectul ―Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Sibiu‖ pentru:  Spitalul de Psihiatrie ―Dr. Gheorghe Preda‖, Sibiu;  Centrul de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap, Tălmaciu;  Centrul de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu handicap, Tălmaciu;  Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, Sălişte.

Protecţia mediului Sol  Oraşul Tălmaciu:  inventarierea şi evaluarea spaţiilor verzi amenajate şi neamenajate din localitate;  identificarea de noi suprafeţe de teren care pot fi amenajate ca spaţiu verde din intravilan;  întocmirea documentaţilor necesare pentru introducerea terenurilor în intravilanul localităţii, după caz;  realizarea proiectelor pentru obţinerea finanţării lucrărilor de amenajare a spaţiilor verzi;  executarea lucrărilor de amenajare a spaţiilor verzi astfel încât să se asigure spaţiu verde de minim 20 mp/locuitor;  complex de recreere pentru tineri – zona stadion în suprafaţă de 4.089 mp, care va cuprinde: teren de handbal, teren de baschet şi tenis, locuri de joacă pentru copii;  complex sportiv – str. Gheorghe Lazăr, se doreşte introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 6 hectare;  parc de agrement Pini – se urmăreşte introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 10 hectare, cu destinaţia de recreere şi promenadă;  zona de agrement Lunca Cibinului – propune introducerea în intravilan a 6 hectare cu destinaţia de pescuit sportiv, camping.

192 Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol suprateritorial şi zonal, municipiile Sibiu şi Mediaş, cu obiectivele specifice: - Dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil în centrele urbane ale judeţului, mai ales în cele cu rol regional (municipiile Sibiu şi Mediaş), prin promovarea funcţiilor aferente – financiare, administrative, consultative, telecomunicaţii; crearea în aceste centre a unor locaţii specifice pentru promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă: - Dezvoltarea relaţiilor celor două municipii cu oraşele aflate în imediata lor vecinătate în scopul creării unor sisteme urbane integrate: Pentru întărirea rolului de centru regional, prin formarea unor structuri urbane integrate, se poate considera că cele două municipii au deja condiţiile create pentru această fază. În preajma mun. Sibiu există deja 7 oraşe – Agnita, Avrig, Cisnădie, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu; mun. Mediaş se află pe o axă în care se mai găsesc Copşa Mică, Dumbrăveni şi mun. Sighişoara. Aceste relaţii pot fi fructificate în sensul întăririi importanţei de centru în plan regional al fiecărui municipiu în parte, prin asumarea rolului de coordonare în sistemele regionale locale.

Protecţia şi conservarea zonelor naturale în sensul menţinerii biodiversităţii şi valorificării durabile a resurselor naturale: Dintre ariile naturale protejate, cu valoare deosebită pentru judeţ şi care trebuie protejate, amintim următoarele: Dumbrava Sibiului, Munţii Cindrelului, zona alpină din Munţii Făgăraş. Rezervaţii naturale se găsesc în următoarele locaţii: Loamneş (eleşteele de la Mîndra), Ocna Sibiului (Lacul Fără Fund), Munţii Cindrelului (Iezerele Cindrelului), Şura Mare (dealul Zackel), Tălmaciu (Şuvara Saşilor), Turnu Roşu (calcarele eocene), Arpaşu de Jos (lacul Tătarilor), Valea Arpăşel (Arpăşel), Munţii Făgăraş (lacul şi golul alpin Bîlea). Monumente ale naturii se găsesc în zona localităţilor Jina, Haşag, Sibiu, Cisnădioara, Mihăileni. Se propun de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, pentru a fi incluse în arii protejate şi următoarele: Cheile Cibinului, Parcul natural Frumoasa, Eleşteele de la Brădeni şi Mîndra, Movilele de la Păuca.

AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISM Zonificarea teritoriului şi structura activităţilor Obiectivul specific îl reprezintă realizarea unei structuri de utilizare a solului echilibrată şi adaptată necesităţilor economiei judeţene, ce asigură utilizarea judicioasă

193 şi protecţia resurselor naturale.

 Suprafeţele afectate activităţilor sectorului secundar vor trebui să crească; factorul de localizare jucând un rol tot mai important. Terenuri necesare întreprinderilor vor trebui create în preajma centrelor urbane mai importante, municipiul Sibiu şi Mediaş, oraşele Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului. Asigurarea suprafeţelor necesare zonelor destinate funcţiilor secundare prin extinderea intravilanelor şi reconversia activităţilor neperformante care ocupă importante resurse funciare: Crearea şi restructurarea zonelor destinate activităţilor industriale şi de construcţii reprezintă o sarcină permanentă a administraţiilor locale. Localităţile cu potenţial dar cu dificultăţi importante în aceste activităţi, în care se prevăd modificări în structura economică a sectorului secundar sunt Cisnădie, Dumbrăveni (oraş în care există un profil monoindustrial), Tălmaciu (oraş cu profil economic industrial agrar în declin, care prin poziţia sa poate să se relanseze în activităţile industriei uşoare şi de prelucrare a lemnului), Copşa Mică (declarată zonă defavorizată datorită declinului accentuat al activităţilor economice şi al problemelor sociale şi de mediu ce decurg din acesta). De asemenea se încurajează realizarea de parcuri industriale în localităţile care se pretează pentru acestea.

Gestionarea deşeurilor şi salubrizarea localităţilor Consiliul Judeţean Sibiu a solicitat şi primit finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională în vederea implementării unui Sistem de gestiune integrată a deşeurilor la nivelul întregului judeţ. Prin această finanţare se asigură amenajarea unor facilităţi pentru tratarea deşeurilor şi achiziţia unor bunuri utilizate în gestiunea deşeurilor, măsura fiind completată cu activităţi de informare şi conştientizare a publicului şi încheiată de delegarea gestiunii unor importante componente ale serviciului de salubritate. Investiţia totală necesară a se aloca pentru perioada 2009-2013 este de 30.386.000 € din care 24.135.000 € investiţii propuse pentru finanţare din Programul Operaţional Sectorial - Mediu şi 6.251.000 € investiţii care vor fi finanţate din alte surse: Sursa de finanţare € Investiţii Obiective 2009-2013 totale 2014-2016 POS Mediu Alte surse Colectare şi transport deşeuri reziduale Pubele Maşini 1.050.000 1.050.000 Subtotal 1.050.000 1.050.000 Colectare selectivă şi transport deşeuri reciclabile Pubele/containere 3.730.000 3.730.000

194 Maşini 1.970.000 1.970.000 Subtotal 5.700.000 3.730.000 1.970.000 Colectare selectivă şi transport deşeuri biodegradabile Pubele 960.000 960.000 Maşini 1.350.000 1.350.000 Subtotal 2.310.000 960.000 1.350.000 Colectare şi transport deşeuri voluminoase Maşini 540.000 540.000 Subtotal 540.000 540.000 Colectare şi transport deşeuri periculoase Maşini 190.000 190.000 Stocare temporară 101.000 101.000 Containere 50.000 50.000 Subtotal 341.000 341.000 Centre de reciclare Lucrări civile 700.000 700.000 Containere 300.000 300.000 Subtotal 1.000.000 1.000.000 Staţii de transfer Agnita (în construcţie) Avrig (în construcţie) Mediaş (în construcţie) Staţii de sortare Agnita (în construcţie) Cisnădie (în construcţie) Mărginimea Sibiului (în construcţie) Mediaş (în construcţie) Sibiu, staţie nouă (2010) 2.480.000 2.480.000 Sibiu, extindere (2016) 2.490.000 2.490.000 Subtotal 4.970.000 2.480.000 2.490.000 Staţii pentru compostare Avrig (în construcţie) Mediaş, staţie nouă (2010) 1.500.000 1.500.000 Sibiu, staţie nouă (2012) 2.410.000 2.410.000 Mediaş, extindere (2014) 703.000 703.000 Sibiu, extindere (2014) 1.930.000 1.930.000 Subtotal 6.543.000 3.910.000 2.633.000 Compostare individuală Unităţi compostare 1.650.000 1.650.000 Subtotal 1.650.000 1.650.000 Depozitare Depozit conform Cristian Există Închidere şi reabilitare amplasamente depozite neconforme Remetea 2.090.000 2.090.000 Agnita 460.000 460.000 Avrig 625.000 625.000 Tălmaciu 500.000 500.000 Cisnădie 750.000 750.000 Subtotal 4.425.000 4.425.000 Închidere spaţii depozitare rural 980.000 980.000 TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 29.509.000 18.135.000 6.251.000 5.123.000

195 Conştientizare public 500.000 500.000 Asistenţă Tehnică pentru Supervizare 3.000.000 3.000.000 Cheltuieli neprevăzute 2.500.000 2.500.000 TOTAL GENERAL INVESTIŢII 35.509.000 24.135.000 6.251.000 5.123.000 Studiu de Fezabilitate pentru Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu, ianuarie 2010

Prin H.C.J. 178/2009 s-a modificat hotărârea anterioară (H.C.J. 159/2009) referitoare la aprobarea Studiului de Fezabilitate, a planului de investiţii, a indicatorilor tehnico- economici, a planului de evoluţie al tarifelor şi a cofinanţării pentru acest proiect, astfel: - cofinanţarea comunelor va fi integral suportată de Consiliul Judeţean Sibiu; - plata TVA-ului va fi asigurată de către C.J. Sibiu pentru întregul proiect.

Repartizarea contribuţiei € Cofinanţare Beneficii unităţi Cofinanţare Unitatea administrativ Total proprii Total administrativ C.J.S. teritorială beneficii raportat la cofinanţare teritoriale total € € Localităţi urbane Sibiu 9.831.182 60,91% 1.837.485 1.267.417,65 570.067,35 Avrig 829.848 5,14% 155.102 155.102 0 Cisnădie 585.393 3,63% 109.412 109.412 0 Copşa Mică 41.320 0,26% 7.723 7.723 0 Mediaş 2.861.720 17,73% 534.866 290.496,91 244.369,09 Ocna Sibiului 71.980 0,45% 13.453 13.453 0 Agnita 397.621 2,46% 74.317 74.317 0 Miercurea Sibiului 1.020 0,01% 191 191 0 Dumbrăveni 112.620 0,70% 21.049 21.049 0 Sălişte 1.020 0,01% 191 191 0 Tălmaciu 217.448 1,35% 40.642 40.642 0 H.C.J. 178/2009, Anexa 4 Cele 20 de obiective şi proiecte prioritare ale conducerii executive a Consiliului Judeţean Sibiu, care compun actuala Strategie de dezvoltare a judeţului, sunt grupate în 7 domenii de interes pentru judeţ, domenii în strânsă legătură cu viitoarele domenii de investiţii regionale finanţate prin fonduri europene în perioada 2014 – 2020 (proiecte integrate pentru dezvoltare urbană, infrastructură publică de transport, sănătate, turism, socială, de educaţie etc., mediu de afaceri de importanţă regională şi locală, comunităţi defavorizate etc.), şi au fost selectate doar acele elemente care includ oraşul Tălmaciu pe agenda Consiliului Judeţean Sibiu.

196 Analiza SWOT la nivelul orașului Tălmaciu

PUNCTE TARI  Cea mai importantă resursă – masa lemnoasă (fond forestier) – ocol silvic privat  Agricltura – creşterea animalelor, păşunat  Cananalizare (au mai rămas de făcut 1600 m liniari din 7400m)  Gradul de asfaltare 50%-60% şi în creştere  Iluminat public – schimbarea lămpilor (cu unele ce consumă mai puţin)  Locuri de joacă pentru copii  Industria textilă (în special huse pentru scaune/tapiţerie auto, fabrică de corturi, o firmă de finisaj textil, Românofir (150 angajaţi))  Infrastructura industrială a fabricii Românofir, completă cu toate resursele necesare (aprox. 400 angajaţi pe schimb/ 3 schimburi)  Staţie de epurare  Fabrica La Fântâna (un grad înalt al automatizare) + angajarea unui număr mic de persoane cu handicap + extragerea apei de la nivelul de 100m  O relaţie bună între mediul economic şi firme (susţinerea pentru obţinerea terenurilor)  Procesul de obţinere a fondurilor europene pentru crearea unui Centru de Informare Turistică  O poziţie strategică a localităţii (coridorul 4 paneuropean şi apropierea de Sibiu)  Dezvoltarea unor MHC  Consultanţă prinvind proiecte de valorificarea SER (dar fără implicarea primăriei)  Zone forestiere extinse deţinute de primărie  Fond de vânătoare  O staţie de prim ajutor al primăriei  O comunitate paşnică, liniştită (o rată scăzută a criminalităţii)  Un liceu general/teoretic (având un specific comercial)  Centru de Informare Documentară, laborator de informatică în şcoli  Agricultură tradiţională (având capacitatea de a evolua spre agricultură ecologică)  DGASPC Sibiu – asistenţă socială  Asociaţia ACASĂ - activităţi de ajutor social – locuinţe sociale  2 dispensare  NUON, Olanda, A construit unul dintre spitale de asistenţă socială  Scoaterea la licitaţie a unor terenuri la preţ scăzut din Tălmaciu 2  Proiecte culturale – Udatul Ionilor (Tălmăcel), Zilele Oraşului; evenimente tradiţionale dezvoltate de biserică – botezatul râurilor şi a cetăţenilor; pregătirea copiilor pentru dansuri tradiţionale; Festivaluri tradiţionale; renovarea casei de cultură  Zonele naturale protejate (Situl Natura 2000)  Demararea unui proiect de audit energetic

197

PUNCTE SLABE  Culturi vegetale doar la nivel individual  O piaţă agricolă haotică – rentabilitatea scăzută a producţiei animale  Lipsa unui centru de consiliere  Lipsa unui brand local  Lipsa unui centru de monitorizare a consumului de energie electrică  Spaţii verzi sărace  Lipsa atragerii fondurilor europene  Lipsa unui sistem de reciclare a deşeurilor (deşeurile se duc la o groapă din zona Rusciori, proiect european din care Tălmaciu nu face parte)  Lipsa unor parteneriate externe cu alte oraşe  Număr foarte mic de firme pe valorificarea zonelor forestiere (fructe de pădure, ciuperci)  Lipsa accesului la râul Olt ca resursă  Nefinalizarea unor proiecte de valorificare a zonelor montane (pârtie de schi)  Exodul tineretului (Nivelul general de viaţă scăzut)  Nerespectarea unor condiţii de mediu de către firme (fabrică de cherestea)  Un număr mare de accidente rutiere  Nivel prea scăzut al cererii pentru atragerea unor magazine/firme mari  Indicatori pe educaţie scăzuţi (coeficientul de promovare a BAC-ului sub medie), elevii cei mai buni plecând din localitate  Un nivel scăzut al cultivării terenurilor  Nivelul scăzut al serviciilor medicale  Existenţa unor rivalităţi politice în Consiliul Local – blocarea unor proiecte şi oferta de beneficii/terenuri pe criterii politice  Priotizarea ilogică a proiectelor consiliului local – dezvoltarea sistemului de canalizare într-o zonă ( încă nelocuită) sub patronajul fundaţiei, însă ingnorarea zonei coloniilor din Tălmaciu 2  Neimplicarea populaţiei din Tălmaciu 2 în licitaţiile de terenuri din acea zonă  Costurile înalte a resurselor care fac investiţiile nerentabile şi resping potenţialii investitori (de exemplul preţul înalt al lemnului)  Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea investiţiilor (bariere legislative/tehnice)  Lipsa unor direcţii de dezvoltare a firmelor şi a indivizilor (teritoriale, de infrastructură)  Societatea civilă foarte puţin activă şi lipsa de participare (lipsa ONG-urilor şi a asociaţiilor cetăţeneşti)  Probleme cu forţa de muncă calificată pe anumite domenii

198

OPORTUNITĂŢI  Atragerea investitorilor în domeniul producţiei (industria textilă, mecanică, de montaj, de prelucrarea lemnului)  Trecerea la nivel de prelucrare a masei lemnoase ( de ex. Fabrică de mobilă)  Dezvoltarea turismului montan (Cabana – acces pe drum forestier)  Prelucrarea centralizată a producţiei animale  Crearea unei asociaţii de producători  Dezvoltarea şi lărgirea spaţiilor verzi  Pregătirea unei/unor persoane pe accesarea de fonduri europene  Dezvoltarea sistemelor de valorificare a deşeurilor (biomasă) cât şi alte surse de energie regenerabilă  Dezvoltarea unor zone montane specifice (pârtie de schi)  Elaborarea unui centru de colectare a produselor agricole/zone forestiere  Dezvoltarea parteneriatelor, cu scopul de a obţine tehnică medicală  Dezvoltarea unei politici locale pe redresare a trendului demografic  Atragerea fondurilor naţionale şi internaţionale

199

AMENINŢĂRI  Birocratizarea excesivă a procesului de accesare fondurilor şi a dezvoltării investiţiilor  Trendul demografic îndreptat spre îmbătrânire  Lisa comunicării cu mediul extern  Lipsa atragerii de resurse şi a schimbului de bune practici  Incompatibilitatea investitorilor externi cu mediul economic local  Noul Cod Silvic face problematică dependenţa localităţii de prelucrarea primară a lemnului  Posibilitatea de plecare a unor firme care sunt angajatori importanţi (Faurecia)  Subfinanţarea componentei educaţionale

200

RECOMANDĂRI POLITICE PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A COMUNITĂŢII TĂLMACIU

În cadrul acestei strategii vom oferi recomandări politice care reprezintă premisele traseului decizional pentru dezvoltarea unui proiect sau a unei comunităţi eficiente. Aşadar, înainte de această etapă a recomandărilor politice, au fost luate în calcul analizele realizate la nivelul comunităţii, bunele practici şi studiile de caz, resursele şi proiectele disponibile, precum şi obiectivele strategice ale Primăriei Tălmaciu pe termen mediu şi pe termen lung. Recomandările politice au fost elaborate prin interpretarea unor elemente a politicilor publice pentru dezvoltarea sustenabilă, a ultimei decade la nivel local, naţional şi european.

Prin identificarea nevoilor locale, actorii implicaţi capătă valenţe noi. Ei nu mai sunt doar simpli beneficiari ai politicilor dezvoltate, ci devin furnizori de securitate umană, înţelegând prin aceasta securitate economică, alimentară, a mediului, energetică, culturală, educaţională, demografică, individuală, etc. Astfel, conectarea la valorile europene şi asigurarea transferului de bune practici cu focus pe cetăţean, asigură o interdependenţă reciproc avantajoasă între resursele existente şi procesele/mecanismele de implementare dezvoltate – output decizional şi legitimitate. Schimbarea mentalităţii la nivelul actorilor implicaţi pentru dezvoltarea comunităţilor sustenabile ramâne în continuare principala provocare politică globală.

DIRECŢII DE ACŢIUNE

Cum văd cetăţenii oraşului Tălmaciu, dezvoltarea comunităţii? În urma analizei tendinţelor observate pe parcursul cercetării sociologice, se pot formula o serie de recomandări, utile de luat în calcul pentru dezvoltarea unui cadrul general în ceea ce priveşte orizontul strategic al Primăriei Tălmaciu pentru următorii patru ani. Aceste

201 recomandări izvorăsc din totalitatea opiniilor exprimate de populaţia intervievată a oraşului Tălmaciu şi sunt îndreptate către creşterea nivelului calităţii vieţii în localitate, eficientizarea activităţii autorităţilor locale, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre autorităţi şi cetăţeni. Prin urmare, sunt recomandate următoarele aspecte:  Atragerea investiţiilor cu scopul creării locurilor de muncă, diversificării veniturilor şi a posibilităţilor de câştig; 1. Asigurarea unui climat investiţional avantajos; 2. Reducerea birocratizării; 3. Eliminarea barierelor de intrare pe piaţă; 4. Valorificarea resurselor naturale existente; 5. Susţinerea IMM-urilor; 6. Dezvoltarea resurselor umane calificate;  Diversificarea şi creşterea calităţii ofertei în domeniul educaţiei; 1. Crearea unor grădiniţe cu program prelungit; 2. Înfiinţarea unei librării; 3. Accesarea fondurilor europene pentru renovarea unităţilor de învăţământ; 4. Dezvoltarea de parteneriate între unităţile de învăţământ şi agenţii economici; 5. Stimularea activităţilor educaţionale non-formale (proiecte, tabere, forumuri, întâlniri, schimburi de experienţă etc.);  Facilitarea posibilităţilor de a face cumpărături; 1. Eliminarea practicilor de concurenţă neloială în domeniul vânzărilor cu amănuntul; 2. Asigurarea unei oferte cât mai ramificate de bunuri de larg consum; 3. Controlul legalităţii activităţilor economice şi eradicarea evaziunii fiscale;  Îmbunătăţirea serviciilor în domeniul asistenţei medicale; 1. Crearea unui program prelungit de lucru al dispensarului; 2. Atragerea fondurilor pentru modernizarea şi întreţinerea unităţilor medicale;  Asigurarea siguranţei traficului, amenajarea locurilor publice şi a străzilor; 1. Dezvoltarea unui proiect de redirecţionare a drumului naţional (crearea unei centuri ocolitoare); 2. Proiectarea unor amplasamente de servicii conectate la viitoarea autostradă, cu acces direct dinspre centura ocolitoare,

202 3. Identificarea tipurilor de afaceri colaterale centurii ocolitoare, specifice tranzitului de mărfurii şi persoane, depozitare, transfer, alimentare, etc.; 4. Amenajarea acostamentului şi a trotuarelor; 5. Instalarea unor benzi metalice de protecţie pe marginea carosabilului; 6. Crearea unei reţele de piste pentru biciclete; 7. Facilitarea siguranţei pietonilor şi asigurarea fluidizării traficului prin construcţia unor pasaje pietonale subterane/supraterane pe DN7/E81; 8. Înfiinţarea unor treceri pietonale inteligente; 9. Asfaltarea uniformă a străzilor; 10. Recondiţionarea şi întreţinerea construcţiilor istorice; 11. Încurajarea iniţiativei cetăţeneşti în domeniul amenajării locurilor publice;  Direcţionarea eforturilor financiare către dezvoltarea economică şi modernizarea oraşului; 1. Inhibarea procesului de exod al tinerilor; 2. Crearea unei oferte educaţionale şi atragerea investiţiilor în domeniul IT şi a limbilor străine; 3. Atragerea investiţiilor în domeniul surselor de energie regenerabilă şi a eficienţei energetice; 4. Dezvoltarea parteneriatelor cu alte localităţi la nivel regional, naţional şi internaţional pentru asigurarea unui schimb de bune practici, crearea unor relaţii durabile pe termen lung şi promovarea dezvoltării sustenabile de jos în sus; 5. Valorificarea potenţialului turistic local; 6. Acordarea facilităţilor fiscale/legislative investitorilor; 7. Promovarea agriculturii ecologice; 8. Valorificarea deşeurilor; 9. Crearea unui program socio-cultural modern – teatru/cinema/expoziţii de artă. Conform Legii 351/2001, localitatea Tălmaciu, care se situează pe gradul III, trebuie să deţină următoarele elemente de dotare-echipare pe domeniul cultură: . casă de cultură; . cinematograf; . bibliotecă publică; . muzeu;

203 . sală de expoziţii.  Creşterea gradului de interes şi de informare al populaţiei faţă de activitatea Primăriei şi a Consiliului Local, asigurând îmbunătăţirea orientării administraţiei către cetăţeni. 1. Eficientizarea activităţilor administraţiei locale; 2. Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor; 3. Debirocratizarea activităţilor; 4. Asigurarea unor decizii ireproşabile din punct de vedere legal; 5. Dezvoltarea departamentului de Relaţii Publice din cadrul Primăriei; 6. Respectarea principiilor meritocratice în activitatea administraţiei locale; 7. Crearea unor sesiuni de informare a populaţiei privind proiectele desfăşurate de adminstraţia locală;  Stimularea dezvoltării societăţii civile; 1. Invitarea unor ONG-uri din Sibiu şi de la nivel naţional să susţină seminarii privind importanţa dezvoltării unei societăţi civile moderne şi privind etapele şi beneficiile creării unei organizaţii non-guvernamentale; 2. Încheirea unor acorduri/parteneriate cu ONG-urile respective cu scopul de a crea reprezentanţe temporare sau permanente în oraşul Tălmaciu, stimulând spiritul civic în rândul cetăţenilor; 3. Creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor în domeniul ecologiei, reciclării, energiei „curate‖, eficienţei energetice, agriculturii sustenabile, turismului „verde‖, egalităţii de şanse, educaţiei non-formale etc.; 4. Încurajarea asocierii cetăţenilor în organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), organizaţii comunitare, asociaţii profesionale, organizaţii politice, cluburi civice, sindicate, organizaţii filantropice, cluburi sociale şi sportive, instituţii culturale, organizaţii religioase, mişcări ecologiste, media; 5. Crearea unui circuit de turism rural în cooperare cu cetăţenii care mai deţin gospodării tradiţionale, astfel generând noi posibilităţi de câştig pentru populaţie, încurajând solidaritatea civică şi valorificând, într-acelaşi timp, o resursă importantă a oraşului Tălmaciu.

Considerând astfel sugestiile provenite din rândul cetăţenilor cu privire la spectrul de problematici care se intersectează cu dezvoltarea comunităţii, vor fi propuse pe baza opiinilor exprimate de cetăţeni, cât şi pe baza propunerilor sugerate de către consilierii locali în cadrul

204 analizei SWOT, un set de obiective strategice. Pentru a prioritiza paşii pentru dezvoltarea comunităţii Tălmaciu, sunt luate în calcul oportunităţile existente la nivel naţional şi european, precum şi strategiile pentru dezvoltare durabilă, existente la nivel macro.

DIAGNOSTIC GENERAL ŞI PROSPECTIV. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII CADRUL FIZIC Puncte tari Puncte slabe  O poziţie strategică a localităţii (coridorul  Spaţii verzi sărace 4 paneuropean şi apropierea de Sibiu)  Lipsa accesului la râul Olt ca resursă  Zone forestiere extinse deţinute de  Nefinalizarea unor proiecte de valorificare primărie a zonelor montane  Fond de vânătoare  Culturi vegetale doar la nivel individual  Agricultură tradiţională (având capacitatea  Nerespectarea unor condiţii de mediu de de a evolua spre agricultură ecologică) către firme  Zonele naturale protejate (Situl Natura  Lipsa unui centru de monitorizare a 2000) consumului de energie electrică  Patrimoniu construit – Biserica „Cuvioasa  Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea Paraschiva‖, Casa parohială evanghelică investiţiilor (bariere legislative/tehnice) etc.  Lipsa unui sistem de reciclare a deşeurilor  Cananalizare (au mai rămas de făcut 1600 ml din 7400ml)  Gradul de asfaltare 50%-60% şi în creştere  Iluminat public – schimbarea lămpilor (cu unele econome)  Staţie de epurare

Oportunităţi Ameninţări  Dezvoltarea turismului montan  Noul Cod Silvic face problematică  Dezvoltarea şi lărgirea spaţiilor verzi dependenţa localităţii de prelucrarea  Atragerea fondurilor naţionale şi primară a lemnului internaţionale  Fenomenele de degradare a mediului  Construirea unei centuri ocolitoare

205

CADRUL ECONOMIC

Puncte tari Puncte slabe  Cea mai importantă resursă – masa  O piaţă agricolă haotică – rentabilitatea lemnoasă (fond forestier) – ocol silvic scăzută a producţiei animale privat  Lipsa unui centru de consiliere în acesarea  Agricltura – creşterea animalelor, păşunat fondurilor  Industria textilă (în special huse pentru  Lipsa unui brand local scaune/tapiţerie auto, fabrică de corturi, o  Lipsa atragerii fondurilor europene firmă de finisaj textil, Românofir (150  Lipsa unor parteneriate externe cu alte angajaţi)) oraşe  Infrastructura industrială a fabricii  Număr foarte mic de firme pe Românofir, completă cu toate resursele valorificarea zonelor forestiere (fructe de necesare (aprox. 400 angajaţi pe schimb/ 3 pădure, ciuperci) schimburi)  Nivel prea scăzut al cererii pentru  Fabrica La Fântâna (un grad înalt al atragerea unor magazine/firme mari automatizare), angajarea unui număr mic  Un nivel scăzut al cultivării terenurilor de persoane cu handicap  Costurile înalte a resurselor care fac  O relaţie bună între primărie şi firme investiţiile nerentabile şi resping (susţinerea pentru obţinerea terenurilor) potenţialii investitori (de exemplul preţul  Procesul de obţinere a fondurilor europene înalt al lemnului) pentru crearea unui Centru de Informare  Lipsa unor direcţii de dezvoltare a Turistică firmelor şi a indivizilor (teritoriale, de  Dezvoltarea unor MHC infrastructură)  Demararea unui proiect de audit energetic

Oportunităţi Ameninţări  Atragerea investitorilor în domeniul  Birocratizarea excesivă a procesului de producţiei (industria textilă, mecanică, de accesare fondurilor şi a dezvoltării montaj, de prelucrarea lemnului) investiţiilor  Trecerea la nivel de prelucrare a masei  Lipsa atragerii de resurse şi a schimbului lemnoase ( de ex. Fabrică de mobilă) de bune practici  Prelucrarea centralizată a producţiei  Posibilitatea de plecare a unor firme care animale sunt angajatori importanţi (Faurecia)  Dezvoltarea sistemelor de valorificare a  Incompatibilitatea investitorilor externi cu deşeurilor (biomasă) cât şi alte surse de mediul economic local energie regenerabilă  Elaborarea unui centru de colectare a produselor agricole/zone forestiere

206

CADRUL SOCIAL

Puncte tari Puncte slabe  Locuri de joacă pentru copii  Exodul tineretului (Nivelul general de  O comunitate paşnică, liniştită (o rată viaţă scăzut) scăzută a criminalităţii)  Un număr mare de accidente rutiere  Un liceu general/teoretic (având un  Indicatori pe educaţie scăzuţi (coeficientul specific comercial) de promovare a BAC-ului sub medie),  O staţie de prim ajutor al primăriei elevii cei mai buni plecând din localitate  Centru de Informare Documentară,  Nivelul scăzut al serviciilor medicale laborator de informatică în şcoli  Existenţa unor rivalităţi politice în  DGASPC Sibiu – asistenţă socială Consiliul Local – blocarea unor proiecte şi  Asociaţia ACASĂ - activităţi de ajutor oferta de beneficii/terenuri pe criterii social – locuinţe sociale politice  2 dispensare  Societatea civilă foarte puţin activă şi  Proiecte culturale – Udatul Ionilor lipsa de participare (lipsa ONG-urilor şi a (Tălmăcel), Zilele Oraşului; asociaţiilor cetăţeneşti)  Evenimente tradiţionale dezvoltate de  Probleme cu forţa de muncă calificată pe biserică – botezatul râurilor şi a anumite domenii cetăţenilor; pregătirea copiilor pentru dansuri tradiţionale;  Festivaluri tradiţionale;  Renovarea casei de cultură

Oportunităţi Ameninţări  Crearea unei asociaţii de producători  Trendul demografic îndreptat spre  Pregătirea unei/unor persoane pe accesarea îmbătrânire de fonduri europene  Lisa comunicării cu mediul extern  Dezvoltarea parteneriatelor, cu scopul de a  Subfinanţarea componentei educaţionale obţine tehnică medicală  Dezvoltarea unei politici locale pe redresare a trendului demografic

207 OBIECTIVUL MAJOR AL STRATEGIEI: Creşterea patrimoniului social, economic, natural, cultural şi construit

Identitatea locală

Accentul pus pe valorile culturale şi istorice este punctul cheie pentru dezvoltarea unei identităţi locale. Ataşamentul faţă de o limbă, de un teritoriu, o istorie/tradiţii, religie şi faţă de strămoşii comuni (neam), reprezintă liantul construcţiei identitare colective. Există totuşi şi un risc prin care aceste valori locale tind să se dilueze prin împrumuturi deliberate sau inconştiente de obiceiuri sau de elemente comportamentale provenite din alte culturi. Pe de altă parte, resursele tangibile ale primăriei Tălmaciu se compun din elemente de infrastructură, relief, resurse naturale, forestiere, vegetale şi faunistice, resurse hidrografice şi resurse cu potenţial turistic, elemente de patrimoniu, resurse economico-financiare, resurse umane etc. Pierderea resursei umane tinere constituie cea mai mare vulnerabilitate a comunităţii Tălmaciu. Deşi se înregistrează un regres demografic în acest sens la nivel naţional, pentru a păstra tineretul în inima comunităţii, sunt necesare servicii/oferte durabile, utile şi atractive pentru acest segment. Astfel se consideră că trebuie acordată prioritate ofertei educaţionale, în special pentru programele de liceu şi conectată la potenţialul de angajabilitate al zonei. Aşadar, industriile specifice zonei Tălmaciu trebuiesc atrase şi conectate la nevoia de pregătire educaţională în vederea asigurării unei continuităţi profesionale. Scenariul privind forţa de muncă pe termen lung este nefavorabil şi se impune astfel o serie de măsuri imediate, dar cu impact pozitiv pe termen lung. Deşi oraşul Tălmaciu beneficiază conform statisticilor de 4 biblioteci (fiind situat pe locul al doilea în zona Mărginimii Sibiului), de la nivelul cetăţenilor este identificată nevoia de a înfiinţa o librărie. Un proiect important în domeniul patrimoniului cultural-istoric îl poate constitui realizarea unui muzeu (al patrimoniului istoric, etnografic şi industrial) al întregii zone (chiar a scaunului filial Tălmaciu, apărut în anul 1453) care să cuprindă elemente de viaţă socio-economică şi spirituală specifice zonei şi localităţilor adiacente: Tălmaciu, Tălmăcel, Racoviţa, Sebeşul de Sus, Turnu Roşu, Sebeşul de Jos şi Boiţa. Acest muzeu va trebui să cuprindă şi aspecte ale exploatării şi prelucrării lemnului (veche îndeletnicire a locuitorilor zonei). Patrimoniul natural al oraşului Tălmaciu este compus din totalitatea elementelor peisagistice (morfologice, climatice, hidrografice, bio-geografice) dar şi din structurile

208 geologice ale substratului care posedă însuşiri valorificabile în plan economic, social cultural sau spiritual. Ele se constituie în zestrea, avuţia teritoriului dat, respectiv în baza sa de materii prime necesare diverselor ramuri economice existente sau preconizate a se afirma în regiune, de la industrie şi până la turism. În acelaşi timp, cadrul natural se instituie în suportul material al habitatelor umane, ca spaţiu socio-economic, devenind componenta indispensabilă a apariţiei şi dezvoltării acestora. Biodiversitatea devine astfel o însuşire fundamentală a unui mediu propice vieţuirii şi dezvoltării teritoriului în cauză. Presiunea antropică în creştere, desfăşurată adesea sub impulsul unor cauze de circumstanţă, ameninţă însă patrimoniul natural, afectându-i structura şi diminuându-i valenţele. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât anumite elemente ale acestuia sunt epuizabile şi nu se regenerează decât, cel mult, în timp geologic sau istoric. Prin urmare, corelând toate elementele menţionate anterior, apare necesitatea de a formula o viziune strategică clară care să creioneze dezvoltarea sustenabilă a comunităţii Tălmaciu pe viitor. Particularităţile oraşului Tălmaciu, şi anume patrimoniul natural şi cultural, transformă turismul într-unul din principalii piloni ai acestei viziuni. În anul 2015, oraşul Tălmaciu urmează să sărbătorească 750 de ani de atestare documentară (1265), acesta fiind momentul perfect pentru crearea şi lansarea unui brand local. Punerea în valoare a legendelor locale, crearea circuitelor turistice de patrimoniu, promovarea produselor tradiţionale etc. – toate acestea înseamnă atestarea unicităţii, originalităţii şi conturarea unei imagini care poate asigura sustenabilitatea localităţii pe viitor. Un brand local este relevant pentru că devine un instrument de combatere a mesajelor ce perturbă spectrul valoric, spectrul simbolic local şi implicit naţional.Valorificarea poteţialului turistic al zonei reprezintă principalul vector al păstrării şi creşterii patrimoniului local şi, prin urmare, stă la baza dezvoltării sociale şi economice a localităţii. În continuare sunt formulate o serie de obiective strategice care stau la baza unei viziuni de dezvoltare sustenabilă şi de punere în valoare a resurselor naturale şi culturale a oraşului Tălmaciu.

209 MISIUNEA PRIMĂRIEI TĂLMACIU, 2014-2020

Prin calitatea urbană a spaţiilor şi prin dinamica dezvoltării, teritoriul este ilustrativ pentru schimbarea de atitudine a administraţiei faţă de problemele comunităţii.

În vederea atingerii acestei stări, strategia de intervenţie şi politicile integrate pentru ficeare zonă în parte, au utilizat unele din următoarele direcţii generice de acţiune: . Reabilitarea şi valorificarea elementelor naturale ale teritoriului; . Organizarea în reţea şi ameliorarea calităţii căilor majore de acces; . Amplificarea şi ierarhizarea sistemului stradal în relaţie cu reţeaua orăşenească; . Protejarea, ameliorarea şi valorificarea fondului construit cu valoare istorică; . Creşterea diversităţii funcţionale şi concentrarea acesteia în zone de importanţă majoră cu accesibilitate ridicată; . Realizarea de noi locuinţe şi mixarea spaţială a tipurilor şi nivelurilor de confort ale locuirii cu asigurarea unor condiţii mai bune de locuit; . Depoluarea şi recuperarea teritoriilor degradate şi reutilizarea lor în folosul comunităţii; . Organizarea în reţea, crearea de spaţii publice noi şi ameliorarea calităţii celor existente; . Formularea şi implementarea unor reglementări urbanistice în spiritul dezvoltării durabile a teritoriului; . Crearea premiselor pentru localizarea unor funcţii cu caracter socio-cultural şi public.

Misiunea noastră este de a fi permanent în slujba nevoilor comunităţii locale pentru a le rezolva într-o manieră legală, transparentă, echitabilă, competentă şi eficientă, asigurând astfel prosperitatea locuitorilor Tălmaciu, prin furnizarea de servicii la un înalt standard de calitate în context naţional şi european.

210 VIZIUNEA Oraşul Tălmaciu, în anul 2020 va fi un oraş modern cu o calitate a vieţii crescută şi o diversitate funcţională. Este un oraş cu un rol consolidat în reţeaua regională de localităţi ce facilitează conectarea economico-socială pe axa Sibiu-Braşov şi Sibiu-Râmnicu Vâlcea, fiind situat pe o axă importantă de transport - A1. Rolul de influenţă teritorială este bine definit şi prin măsurile ce au vizat dezvoltarea şi specializarea sistemului de educaţie şi sănătate la un standard ridicat, observându-se, de asemenea, valorificarea oportunităţilor de dezvoltare a parteneriatelor. Oraşul Tălmaciu reprezintă o localitate cu un profil structural diversificat şi complex, ca urmare a măsurilor întreprinse în ultimii 6 ani, cum ar fi conservarea şi protecţia mediului, amenajarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement, realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, extinderea şi declararea de noi arii protejate, valorificarea resurselor forestiere, faunistice şi piscicole, conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice, dezvoltarea turismului, formarea resurselor umane competente, dezvoltarea unui brand local etc. Problemele identificate în urmă cu 6 ani, în 2014 au fost rezolvate în proporţie de: 90% infrastructură, 60% economie, 70% calitatea vieţii; Primăria Tălmaciu, pledează pentru calitate în administraţia publică locală, îşi propune să menţină şi să dezvolte unui sistem de profesionist pentru furnizarea serviciilor către beneficiari şi toate părţile interesate, precum şi pentru depăşirea aşteptărilor acestora. Această viziune presupune: . modernizarea infrastructurii; . promovarea tehnologiilor performante în sectorul manufacturier, silvic şi agricol; . promovarea parteneriatelor public-privat; . eficacitate şi gestiune optimă a resurselor; . consolidarea identităţii locale; . excelenţă în serviciul public; . elemente de distincţie, asemenea marilor comunităţi; . etalon de bune practici în rândul oraşelor din România.

211 VALORILE PRIMĂRIEI TĂLMACIU

Dedicarea instituţiei noastre pentru comunitate, include valori precum: respect faţă de lege şi faţă de cetăţean, transparenţă şi integritate, centrare pe obiective şi rezultate, inovare, performanţă, spirit de echipă, dialog, egalitate de şanse şi responsabilitate socială. Aceste valori constituie atitudinea Primăriei Tălmaciu şi a angajaţilor săi pentru dezvoltarea sustenabilă a întregii comunităţi locale.

OBIECTIVELE PRIMĂRIEI TĂLMACIU SE ÎNCADREAZĂ ÎN 3 DIMENSIUNI DISTINCTE: DIMENSIUNEA FINANCIARĂ – reprezintă obiectivul optimizării utilizării resurselor financiare având la bază taxele şi impozitele locale şi de furnizare de servicii, clar definite şi asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunătăţirii acestora.

DIMENSIUNEA BENEFICIARULUI – cu obiectivul de a exista permanent în preajma beneficiarului actual şi potenţial, cu perceperea coerentă a dorinţelor, necesităţilor lui şi creşterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis-à-vis de acesta. . Responsabilitate / promptitudine; . Parteneriatul cu beneficiarul de politici publice ale Primăriei Tălmaciu (cetăţenii şi agenţii economici); . Satisfacerea aşteptărilor cetăţenilor, conştienţi de faptul că serviciile noastre pot fi dintre cele mai bune.

DIMENSIUNEA SINERGICĂ – integrare în cadrul administraţiei publice, mai precis în domeniul administraţiei publice locale, folosind permanent efectul sinergetic. Dezvoltarea unei cooperări în sistem de parteneriat cu beneficiarii pentru a obţine avantaje din valoarea şi ingeniozitatea serviciilor acestora. Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor şi deplin conştienţi de acţiunile lor, urmărind maximizarea competitivităţii noastre. Ne propunem dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de responsabilizare a personalului comunitar, în ideea atragerii permanente spre interesele societăţii. Dorim să mărim autoresponsabilizarea acestora, favorizând astfel reacţiile din cadrul organizaţiei şi uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la modul de lucru prin subordonare la cooperare şi colaborare internă.

212 Astfel, se impune calificarea şi specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri atractive, de tip training activ. În consecinţă, ne vom axa permanent pe afirmarea acestor valori în comunitatea noastră.

213 RAPORT DE INVESTIŢII, ORAŞUL TĂLMACIU, 2011-2014

1. Lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2011 a. Centru de recreere pentru tineri Zona Stadion (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 115.000 lei b. Alimentare cu energie electrică Zona SEIL (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 30.000 lei c. Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă în oraşul Talmaciu (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 30.000 lei d. Locuinţe , servicii şi dezvoltare publică - Achiziţii de bunuri şi alte cheltuieli de investitii; valoare investiţie 2011 – 255.000 lei e. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimnetare cu apă localitatea Tălmăcel (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 7.784.000 lei f. Închidere şi ecologizare Halda de gunoi Tălmaciu (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 80.000 lei g. Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 100.000 lei h. Implementarea unei centrale fotovoltaice în Talmaciu (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 200.000 lei i. Achiziţii de bunuri şi alte cheltuieli de investiţii (lucrări noi); valoare investiţie 2011 – 60.000 lei j. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu (N. Bălcescu; Cetăţii; Cibinului; Negoiu; Gării; V Babeş; 1 Mai; M. Viteazu) (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 1.065.000 lei k. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu, cartier 1 Mai şi cartier Armeni II (Strada Gheorghe Lazăr) (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 470.000 lei l. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu, cartier 1 Mai şi cartier Armeni II (Strada M. Eminescu)(continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 230.000 lei m. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentare cu apă localitatea Tălmăcel (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 500.000 lei(credite bancare externe)

214 n. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu, cartier 1 Mai şi cartier Armeni II (Strada G. Lazar) (continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 900.000 lei (Credite bancare externe) o. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu, cartier 1 Mai şi cartier Armeni II (Strada M. Eminescu)(continuare lucrări); valoare investiţie 2011 – 253.000 lei(Credite bancare externe)

2. Lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2012 a. Alimentare cu gaze naturale cladire Moara Tălmăcel şi montaj centrale termice cladire Moara Tălmăcel şi Dispensar Tălmăcel (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 20.000 lei b. Alimentare cu energie electrică Centru de recreere pentru tineri(lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 4.000 lei c. Alimentare cu energie electrică Cartier Câmpul Cibinului (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 300.000 lei d. Alimentare cu apa Tălmacel - Prospecţie Foraj vertical în Zona Lunca Largă (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 85.000 lei e. Extindere reţele Tălmaciu Nord(lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 30.000 lei f. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentare cu apă localitatea Tălmăcel (continuare lucrări); valoare investiţie 2012 – 800.000 lei g. Închidere şi ecologizare Halda de gunoi Tălmaciu (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 80.000 lei h. Cămine de branşament Talmaciu (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 600.000 lei i. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentare cu apă localitatea Tălmăcel (Sutraversare CFR strada Nicolae Bălcescu) (lucrări noi); valoare investiţie 2012 – 80.000 lei j. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu Cartierul Gării ( Cetăţii; Cibinului; Pieţii; Negoiu; Gării; Bâlea V Babeş;L. Roth; Înfrăţirii)(continuare lucrări); valoare investiţie 2012 – 1.280.000 lei ( 615.000 lei din credite bancare interne)

215 3. Lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2013 a. Încălzire centrală garaje şi anexe Primărie, valoare investiţie 2013 – 16.000 lei b. Conectare fibra optica SPCLEP Talmaciu, (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 13.000 lei c. Reabilitare corp B Şcoala gimnazială, clasele I-VIII, Tălmaciu (încălzire centrală, reabilitare termică, reparaţii) şi înlocuire cu geam termopan în sălile de clasă din Grădiniţa nr. 1; valoare investiţie 2013 – 130.000 lei d. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentarea cu apăa localităţii Tălmăcel (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 – 1.712.000 lei e. Extindere reţea alimentare cu energie electrică zona Câmpul Cibinului (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 –350.000 lei f. Alimentare cu energie electrică Cartier rezidenţial Armeni II(continuare lucrări); valoare investiţie 2013 –4.000 lei g. Reparaţii acoperiş şi faţadă - încălzire centrală, amenajat tavane şi pardoseli parter imobil strada Nicolae Bălcescu nr. 127 (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 68.000 lei h. Amenajări interioare şi compartimentări imobil strada Nicolae Bălcescu nr. 113 (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 75.000 lei i. Realizare modernizare iluminat public str. Unirii – Zona Piaţa Textiliştilor (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 60.000 lei j. Subtraversare DN7 km 256+670 conductă de alimentare cu apă şi gaz metan (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 45.000 lei k. Extindere reţea alimentare cu energie electrică Zona Unirii – spre Câmpul Cibinului (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 20.000 lei l. Alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze naturale, sistem de încălzire centrală şi finisaje interioare imobil strada Nicolae Bălcescu nr. 113 (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 150.000 lei m. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentare cu apă localitatea Tălmăcel (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 –928.000 lei (475.000 lei – credit bancar intern) n. Cămine de branşament Tălmaciu (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 – 60.000 lei o. Platformă de uscare şi depozitare nămol deshidratat, Staţie de epurare (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 –39.000 lei

216 p. Subtraversare DN7 – km 256+670 conductă de canalizare (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 25.000 lei q. Amenajare spaţii pentru picnic (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 20.000 lei r. Înlocuire reţele de canalizare Cartier Blocuri (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 70.000 lei s. Extindere reţea canalizare strada Nicolae Bălcescu – strada Speranţei(lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 158.000 lei t. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu Cartierul Gării etapa II ( S. Micu, Bâlea, Cetăţii; Înfrăţirii, Pieţii) (continuare lucrări); valoare investiţie 2013 –395.000 lei (75.000 lei – credite bancare interne) u. Reabilitare Aleea Castanilor (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 550.000 lei v. Reabilitare Aleea Stadionului (lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 335.000 lei w. Acces carosabil str. E. Cioran bloc 7 Tălmaciu(lucrări noi); valoare investiţie 2013 – 100.000 lei

4. Lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2014 a. Încălzire centrală garaje şi anexe Primărie (continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –15.000 lei b. Încălzire centrală imobil Aleea Stadionului GS1 ap. 11(lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 22.000 lei c. Reabilitare corp B Şcoala gimnazială clasele I-VIII Tălmaciu (încălzire centrală, reabilitare termică, reparaţii) şi înlocuire cu geam termopan săli clasă Grădiniţă nr. 1(continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –9.000 lei d. Reamenajare toaletă Şcoala gimnazială cu clasele I-VIII Tălmaciu(lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 60.000 lei e. Consolidare bucătărie Cămin Cultural Tălmăcel(lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 15.000 lei f. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentarea cu apă localitatea Tălmăcel(continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –1.251.690 lei g. Alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze naturale, sistem de încălzire centrală şi finisaje interioare imobil strada Nicolae Bălcescu nr. 113(continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –40.000 lei

217 h. Extindere reţea joasă tensiune Tălmăcel (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 301.000 lei i. Racorduri apă Tălmăcel (300 buc.) (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 199.000 lei j. Cladire staţie de tratare Tălmăcel (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 200.000 lei k. Realizare modernizare iluminat public str. Unirii – Zona Piaţa Textiliştilor (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 50.000 lei l. Adăposturi câini (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 10.000 lei m. Reabilitare Canalul Morii (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 100.000 lei n. Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentarea cu apă localitatea Talmacel (continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –848.470 lei o. Racord Canalizare Tălmăcel 400 buc. (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 400.000 lei p. Reţele canalizare cartier Armeni I (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 218.000 lei q. Înlocuirea reţelei de canalizare Cartier blocuri (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 272.000 lei r. Reţele Canalizare Colonia Tălmaciu II (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 20.000 lei s. Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu Cartierul Gării etapa II ( S. Micu,Băii, Cetăţii; Înfrăţirii, Pieţii,) Cetăţii rest 845; S. Micu 608; Băii 115; Înfrăţirii 190(continuare lucrări); valoare investiţie 2014 –1.658.000 lei t. Reabilitare Strada Ion Creangă, (lucrări noi); valoare investiţie 2014 – 250.000 lei

218

219

220 OBIECTIVE STRATEGICE 1) Cadrul natural şi mediul

Obiectiv strategic - Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul exploatării ecologice, sustenabile a resurselor naturale Direcţii de dezvoltare - Conservarea şi protecţia mediului prin diminuarea şi/sau înlăturarea fenomenelor negative de impact Obiective şi măsuri de amenajare a) Reducerea vulnerabilităţii teritoriului faţă de procesele hidrice şi geomorfice generatoare de dezechilibre şi managementul zonelor expuse riscurilor specifice;

Tipologia riscurilor identificate cuprinde alunecări de teren şi procese de torenţialitate, iar în sectoarele de vale procese de tasare, aluvionare, supraînălţare, înmlăştinire. În acest sens, prevenţia şi intervenţiile manageriale trebuie să se desfăşoare pe următoarele direcţii:  colaborarea cu Comisia Judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi cu Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice, în vederea întocmirii hărţilor de risc la alunecări de teren, procese de torenţialitate şi tasare, pentru ariile şi zonele în care s-au identificat elemente şi factori de risc şi declararea acestora ca zone de risc la alunecări de teren conform Legii 575/2001;  întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări speciale (ziduri de sprijin, coloane beton);  urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziunea torenţială, procese de tasare, procese de alunecare, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor respective şi prognozării producerii riscurilor geomorfologice, care pot să afecteze comunităţile umane;  eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren declanşate prin cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane);  eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, păşunat abuziv, excavări la baza versanţilor pentru diverse construcţii);  eliminarea cauzelor naturale şi antropice care conduc la accelerarea eroziunii torenţiale şi care condiţionează prezenţa proceselor de tasare;

221  realizarea de lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative în sectoarele de vale afectate de procese de tasare, aluvionare sau înmlăştinire.

b) Gestiunea deşeurilor

Abordarea strategică a acestui sector vizează realizarea şi implementarea unui sistem de gestionare integrată a deşeurilor, cu manifestare la toate nivelurile scalare, ale cărui repere funcţionale să ţină cont de nevoia de complementaritate sectorială şi teritorială, precum şi de eficienţa economică. Măsuri de amenajare:  promovarea şi stimularea colectării selective a deşeurilor menajere, atât de la populaţie, cât şi de la agenţii economici  promovarea utilizării rumeguşului ca materie primă pentru producerea de energie termică (microcentrale) sau pentru obţinerea de prefabricate din lemn (pal melaminat, plăci MDF etc.);  extinderea programului de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în mediul rural;  reabilitarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere din localităţile rurale;  tratarea corespunzătoare a deşeurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti (de tipul nămolurilor) şi valorificarea lor în agricultură ori pentru coincinerare;  construirea unor staţii de transfer şi sortare a deşeurilor menajere;  amenajarea unor staţii de compostare a deşeurilor în apropierea rampei ecologice şi a staţiilor de sortare şi transfer;  susţinerea unor activităţi educative de către toate persoanele implicate (autorităţi, instituţii publice, ONG-uri etc.);  realizarea unor proiecte de către autorităţile locale privind elaborarea şi implementarea unor sisteme de gestiune integrată a deşeurilor, corelate cu obiectivele propuse în planurile judeţene, regionale şi naţionale de gestiune a deşeurilor.

222 c) Protecţia şi conservarea vegetaţiei/amenajarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Tălmaciu se află conform statisticilor pe ultimul loc din Mărginime la numărul spaţiilor verzi. Se impune astfel, crearea şi amenajarea de noi spaţii verzi. De asemenea se recomandă amenjarea unor locuri de agrement: ştrand, locuri de joacă. Măsuri:  Managementul forestier derulat în funcţie de caracteristicile şi capacităţile ecosistemelor;  Diversificarea funcţională a ecosistemelor forestiere în condiţiile dezvoltării direcţiei turistice a economiei locale (funcţia recreaţională şi cea estetică);  Întreţinerea spaţiilor verzi existente şi amenajarea altora noi;  Crearea unor perdele de protecţie între obiectivele industriale şi cele rezidenţiale;  Realizarea unor programe de implicare a elevilor în acţiunile de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement;  Realizarea unor programe de conştientizare a populaţiei în legătură cu protecţia şi conservarea spaţiilor verzi.

Acţiuni necesare:  controlul tăierilor ilegale de arbori;  realizarea unor lucrări de combatere a dăunătorilor pe raza tuturor ocoalelor silvice ce administrează fondul forestier;  refacerea terenurilor ocupate cu păduri de protecţie pentru atingerea obiectivelor ecologice şi extinderea plantaţiilor de protecţie în raport cu dinamica teritorială;  inventarierea şi evaluarea stării spaţiilor verzi amenajate şi neamenajate;  reîntinerirea spaţiilor verzi prin înlocuirea vegetaţiei îmbătrânite;  modernizarea parcurilor, scuarurilor şi conferirea unor funcţii suplimentare acestora prin realizarea amenajărilor specifice (bănci, aparate de joacă pentru copii, montare pubele, grupuri sociale etc.);  identificarea de terenuri noi care pot fi introduse ca spaţiu verde în intravilan şi întocmirea documentaţiilor necesare pentru aceasta;  realizarea proiectelor pentru obţinerea finanţărilor necesare amenajării spaţiilor verzi şi executarea lucrărilor;  includerea noilor suprafeţe încadrate drept spaţii verzi şi zone de agrement în PUG;

223  realizarea unor perdele tampon de-a lungul căilor de transport, în special de-a lungul drumului european E81;  amenajarea de spaţii pentru servicii (depozite de tranzit şi depozite secundare) în contextul tranzitului oferit de drumul european E81

______Finanţare  Centrul Regional de Protecţie a Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC), finanţat prin Phare Multi-Country Programme for the Environment administrează programul EcoLinks. Acest program sprijină proiecte în parteneriat între autorităţi locale şi mediul de afaceri în scopul abordării unor probleme de mediu urban şi industrial. Se promovează parteneriatele dintre diferite ţări, granturile fiind între 5.000 şi 250.000 USD.  Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC). Strategia şi distribuţia acestor fonduri pe sectoare de mediu este realizată în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)– Life+, GEF, fonduri Phare, Programul pentru Competitivitate şi Inovare, ECOEMERGE, promovarea achiziţiilor publice ecologice.  Granturi SEE şi granturi norvegiene

Obiectiv Direcţii de acţiune Propuneri, proiecte de Etapizare investiţii Eficientizarea Reducerea vulnerabilităţii Înlocuirea vegetaţiei 2016-2017 relaţiilor om- teritoriului faţă de procesele îmbătrânite mediu în hidrice şi geomorfice contextul generatoare de dezechilibre şi exploatării managementul zonelor expuse ecologice, riscurilor specifice; sustenabile a Gestionarea deşeurilor Centru de colectare şi 2019-2020 resurselor reciclare a deşeurilor naturale Amenajarea spaţiilor verzi şi a Amenajarea unui nou parc 2017-2019 zonelor de agrement/ Protecţia şi verde conservarea vegetaţiei

224 2) Patrimoniul natural

Obiectiv strategic - Protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural Direcţii de dezvoltare a patrimoniului natural - Protecţia patrimoniului natural prin delimitarea şi extinderea zonelor protejate, reducerea presiunii antropice asupra peisajului, exploatarea resurselor naturale conform principiilor dezvoltării durabile Obiective punctuale şi măsuri a) Extinderea şi declararea de noi arii protejate

 realizarea planurilor de management şi a hărţilor detaliate care precizează limitele acestora, pentru fiecare arie protejată – Sit Natura 2000, Şuvara Saşilor, etc. (termen mediu);  angajarea unor specialişti şi instruirea personalului existent în cadrul instituţiilor care administrează ariile protejate pentru activităţile specifice de management al ariilor protejate (termen mediu);

b) Valorificarea judicioasă, corelată strict cu capacitatea naturală de refacere, a resurselor forestiere, faunistice şi piscicole

 monitorizarea permanentă a efectivelor de animale sălbatice de interes cinegetic şi corelarea vânatului cu necesităţile conservării speciilor;  eliminarea braconajului;  integrarea unor vaste teritorii în sfera activităţilor turistice recunoscute prin impactul lor limitat asupra componentelor geosistemului. Dezvoltarea turismului ecologic, specific unor astfel de arii protejate, are largi perspective în regiune;  consultarea altor programe de finanţare ale statului Român, ex.: împădurirea terenurilor degradate şi transformarea lor în fonduri cinegetice.

______Finanţare  Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) – Life+, GEF, fonduri Phare, Programul pentru Competitivitate şi Inovare, ECOEMERGE, promovarea achiziţiilor publice ecologice.

225  Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală acordă asistenţă financiară pentru împăduriri.  Granturi SEE şi granturi norvegiene

Obiectiv Direcţii de acţiune Propuneri, proiecte de Etapizare investiţii Protecţia şi Extinderea şi Angajarea de specialişti şi 2016- valorificarea declararea de noi arii instruirea personalului existent 2017 durabilă a protejate în cadrul instituţiilor care patrimoniului administrează ariile protejate natural pentru activităţile specifice de management al ariilor protejate (termen mediu) Valorificarea Înfiinţarea unui centru pentru 2016 judicioasă, corelată protejarea şi valorificarea strict cu capacitatea patrimoniului natural naturală de refacere, a resurselor forestiere, faunistice şi piscicole

226 3) Patrimoniul construit

Obiectiv strategic - Conservarea, protejarea şi promovarea patrimoniului construit Obiective punctuale şi măsuri a) Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice cu relevanţă naţională

 Biserica „Cuvioasa Paraschiva‖ - sat Tălmăcel, 1777-1779.

 Casa parohială evanghelică, oraş Tălmaciu; Str. Bălcescu Nicolae nr.113, datare în anul 1719.  Pe lângă cele două monumente istorice cuprinse în lista LMI se propune a mai fi clasate şi Biserica Evanghelică (fostă catolică), reamenajată în perioada 1829-1831 precum şi cetatea Landskrone (Coroana Ţării), construită în secolul XIV (1369-1370), declasată la începutul primului deceniu al secolului XXI dintr-o gravă eroare materială.  Cetatea Tălmaciului, „Scaunul Filial al Tălmaciului‖, Landskrone, Scaunul celor „7 juzi‖, documentat: 2 martie 1453.

227

i) Recomandări cadru în vederea realizării obiectivului propus

 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice  conceptul de conservare integrată  Promovarea patrimoniului construit prin: marcarea monumentelor şi zonelor lor de protecţie; elaborarea de pliante, calendare şi fluturaşi; organizarea de expoziţii; organizarea de evenimente culturale.

ii) Conservare şi Restaurare.

 elaborarea unor măsuri mai bune privind restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu;  crearea unor mecanisme de protecţie mai eficiente a monumentelor istorice;  restaurarea, protecţia şi conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;  restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;  amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat;  modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimoniu;  construirea/reabilitarea/amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat;  construcţia utilităţilor anexe (parcare, grup sanitar, reclame, indicatoare).

228  atragerea de fonduri structurale privind reabilitarea monumentelor istorice;  implementarea de programe de dezvoltare locală şi regională care să valorifice superior patrimoniul construit;  colaborare între factorii de decizie la nivel local şi regional.

______Finanţare  Aceaste măsuri pot fi sprijinite prin Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe . Valoarea unui proiect finanţat de acest program poate ajunge până la 25.000.000 Euro, iar minimul de 500.000 Euro.  Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală sprijină iniţiativele care se leagă de inventarierea caracteristicilor culturale ale satelor.  Granturi SEE

Obiectiv Direcţii de acţiune Propuneri, proiecte de Etapizare investiţii Conservarea, Conservarea, protejarea şi Sistem de marcaje a 2015 protejarea şi valorificarea monumentelor monumentelor istorice promovarea istorice cu relevanţă Parc de distracţii 2018-2020 patrimoniului naţională Adventureland în cetatea construit Landskrone Reabilitarea Casei 2016-2017 parohiale evanghelice Reabilitarea şi 2018-2019 modernizarea utilităţilor aferente Bisericii „Cuvioasa Paraschiva‖

229 4) Turismul – un vector important al păstrării şi creşterii patrimoniului local

Obiectiv strategic: Conştientizarea şi inventarierea permanentă a potenţialului turistic, creşterea competitivităţii turistice, formarea resurselor umane ocupate în activităţi turistice şi asigurarea infrastructurii necesare.

Măsuri şi acţiuni a) Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii  Realizarea unei centuri rutiere ocolitoare, pe termen mediu şi lung;  Modernizarea/reabilitarea drumurilor locale;  Pistă pentru biciclişti

______Finanţare - Axa 2 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 2.1 - Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.

b) Integrarea patrimoniului cultural într-un sistem de circuite turistice  Definirea unui circuit turistic de patrimoniu;  Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potenţial turistic şi realizarea amenajărilor corespunzătoare pentru punerea în valoare a acestora;  Identificarea şi amenajarea corespunzătoare a unor locaţii în interiorul sau vecinătatea obiectivelor culturale, în care turiştii să poată servi o gustare sau băutură tradiţională, astfel încât vizita să fie atât o oportunitate de integrare culturală, cât şi recreativă;  Îmbunătăţirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv plăcuţe multi- lingvistice suplimentare

______Finanţare - Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

c) Reabilitarea spaţiilor de cazare şi crearea/dezvoltarea zonelor de agreement  Reabilitarea spaţiilor de cazare la standarde europene;  Crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement;

230  Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (turism verde) ;  Crearea unei agende culturale şi a unor zone de atracţii turistice – parcuri de folclor/cultură;  Valorificarea traseului Tălmaciu – Prejba;  Turism verde: iniţierea de trasee tematice la Tălmăcel (cicloturism, turism ecvestru, parcuri de aventură, escaladă copaci, paintball, etc) ;  Dezvoltarea infrastructurii de transport/agrement propriu: piste biciclete, role şi skateboard;  Parteneriat public-privat pentru punerea în valoare a cetăţii Landskrone (Adventureland), punerea în valoare a legendelor locale (jocuri pentru copii)  Sprijinirea intrării în circuitul turistic internaţional

______Finanţare - Axa 5 a Programului Operaţional Regional, (1) domeniul de intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice; (2) domeniul de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică.

d) Punerea în valoare a pensiunilor turistice  Amenajarea spaţiului înconjurator al pensiunilor turistice  Punerea în valoare a: o resurselor gastronomice specifice zonei o stilului architectonic al cladirilor/caselor/pensiunilor o culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului o stilului de ospitalitate  Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale şi specifice;  Integrarea unei viziuni regionale - ce se poate vizita, vedea, cumpăra şi atracţiile din jurul unităţii turistice;  Dezvoltarea zonelor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe parcursul întregului an;

231  Elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă prin care să se identifice oportunităţile de extindere a activităţilor turistice deja existente şi introducerea altora noi, în special ciclism, sporturi de apă, urmărirea păsărilor şi animalelor etc.;  Conservarea ariilor protejate Sit-ului Natura 2000 (ROSCI/ROSPA Frumoasa, ROSCI Hârtibaciu de Sud-Vest ROSCI Oltul mijlociu-Cibin-Hârtibaciu), Suvara Saşilor, conlucrarea cu ONG-uri de mediu care au expertiză în atragerea de finanţări şi parteneriate internaţionale/europene;  Turism verde: trasee tematice la Tălmăcel (cicloturism, turism ecvestru, parcuri de aventură, escaladă copaci, paintball, pârtie de schi) ;  Parteneriat public-privat pentru punerea în valoare a cetăţii Landskrone (Adventureland).

______Finanţare – (1) Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.1, 5.2 şi 5.3; (2) Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală; Granturi SEE şi granturi norvegiene

e) Dezvoltarea unui sistem de marcare a atracţiilor turistice  Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în întregul judeţ (semnale de intrare/ieşire în judeţ, panouri, hărţi, indicatoare pe drumurile naţionale şi judeţene, în gări, autogări, etc) ;  Instalarea indicatoarelor turistice maro inscripţionate cu litere albe şi pictograme conform normelor europene pentru obiectivele turistice.

f) Crearea unui centru local de informare turistică  Crearea unui centru local de informare turistică care să ofere informaţii turistice, rezervări de cazare, vânzări de bilete la evenimente culturale, festivaluri, hărţi turistice şi vânzări de publicaţii;  Dezvoltarea reţelelor de comunicare între centrele de informare din regiune şi cele naţionale şi internaţionale, precum şi integrarea standardizată a acestora prin interconectare, vizând direct dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de rezervări, crearea de reţele de rezervare on-line a serviciilor turistice;  Instruirea unui responsabil sau a unei echipe capabile să presteze servicii de relaţii publice specifice componentelor turistice, cunoscători de limbi străine şi ai patrimoniului local.

232 ______Finanţare - Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea acestora.

g) Formarea resurselor umane în vederea oferirii de servicii turistice de calitate  calificări profesionale în domeniul turismului;  promovarea şi sprijinirea instruirii în noi tehnologii, inclusiv TIC;  pregătire profesionlă specifică în domeniul protecţiei mediului. ______Finanţare - Pregătirea profesională continuă este sprijinită prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în special prin Axa 3. h) Promovarea potenţialului turistic  Crearea unor circuite turistice la nivelul zonei şi/sau rute turistice tematice, care să permită vizitatorilor să cunoască atât atracţiile urbane şi obiectivele de patrimoniu, cât şi stilul de viaţă rural;  Introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea în valoare a tradiţiilor locale, meşteşugurilor locale, arhitecturii tradiţionale, a florei şi faunei;  Organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări culturale, expoziţii florale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare integrate a produsului turistic local şi sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional;  Editarea de publicaţii promoţionale şi material audio-video (ex. realizarea unui film documentar despre sărbătoarea şi obiceiurile tradiţionale de Sf. Ioan - Udatul Ionilor) ;

233

 Întocmirea unor hărţi GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor în formă detaliată, punct cu punct şi în forma circuitelor;  Dezvoltarea, perfecţionarea şi actualizarea paginilor web dedicate turismului;  Extinderea paginii de internet a primăriei Tălmaciu cu un capitol despre turism;  Dezvoltarea unei baze de date complexe în domeniul turismului;  Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public şi cel privat în vederea dezvoltării şi promovării turismului în oraşul Tălmaciu;  Dezvoltarea infrastructurii turistice (promovarea pensiunilor şi a stânelor tradiţionale);  Online marketing – promovarea cu ajutorul platformelor turistice internaţionale;  Înfiinţarea unui birou de relaţii internaţionale în primărie;  Deoarece majoritatea finanţărilor europene presupun networking şi aplicarea la acestea în regim de parteneriat, se impune extinderea şi valorificarea parteneriatelor externe ale Primăriei Tălmaciu (ex. localitatea VITRE din Franţa - Asociaţia Tălmaciu – Vitre) în scopul promovării europene şi internaţionale, dar şi pentru a capitaliza noi resurse/noi proiecte;  Se recomandă de asemenea consultarea Deciziilor Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Turismului Sustenabil Rio+207.

Finanţare - Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea: Dezvoltarea şi consolidarea

7 http://sustainabledevelopment.un.org/index.php?menu=1267

234 turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice;

i) Crearea şi dezvoltarea brandului turistic  Brandul turistic = crearea, dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii reciproc avantajoase între Oraşul Tălmaciu şi o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj convingător care să fie transmis constant în timp;  Valorificarea şi dezvoltarea unui sector al fructelor şi ciupercilor de pădure, al florei medicinale spontane în regiunea Tălmaciu. Evidenţierea meşteşugurilor şi atelierelor tradiţionale, prelucrarea lemnului, apicultură, zootehnie, producţia de brânza locală sub o identitate comună. Infiinţarea unui atelier de brânză la standarde europene, prin intermediul căruia asociaţia de producători pot să promoveze pe piaţă un nou sortiment tradiţional de brânză sau derivate din lapte, carne: Brânza Tălmaciu sau Brânza Tălmăcel;  Înfiinţarea periodică a unui târg/piaţă de produse tradiţionale alimentare cu promovare spre zonele urbane româneşti (Sibiu) şi în Europa;  Includerea zonelor turistice (peisagisitce, montane, vestigii istorice şi ansambluri arhitectonice) într-una dintre marile platforme internaţionale de promovare turistică – on line marketing.  Identificarea şi dezvoltarea unui brand turistic de destinaţie pe baza atributelor principale ale resurselor turistice ale zonei Tălmaciu, a atracţiilor şi facilităţilor proprii, cu parcurgerea următoarelor etape: selectarea echipei/firmei pentru realizarea brandului, evaluarea segmentului de piaţă ţintă, identificarea produselor, adaptarea produselor la piaţă, formularea brandului, prezentarea acestuia factorilor de turism, pregătirea strategiei de comunicare, crearea şi dezvoltarea de noi produse/servicii.

______Finanţare - Axa 5 a Programului Operaţional Regional, domeniul de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea brandului turistic naţional.

235 Obiectiv Direcţii de acţiune Propuneri, proiecte de Etapizare investiţii Conştientizarea Reabilitarea şi dezvoltarea şi inventarierea infrastructurii, permanentă a Realizare centru de 2015-2016 Integrarea patrimoniului informare turistică potenţialului cultural într-un sistem de turistic, circuite turistice creşterea competitivităţii Reabilitarea spaţiilor de Crearea unui sistem de turistice, cazare şi piste pentru biciclete şi 2018-2020 formarea crearea/dezvoltarea zonelor crearea unui traseu resurselor de agreement tematic umane ocupate Punerea în valoare a în activităţi pensiunilor turistice turistice şi Dezvoltarea unui sistem de asigurarea Studiu de marketing marcare a atracţiilor infrastructurii privind crearea unui 2015 turistice necesare. brand local Crearea unui centru local de informare turistică Formarea resurselor umane în vederea oferirii de servicii turistice de calitate Calificări profesionale în 2015-2020 domeniul turismului Promovarea potenţialului turistic Crearea şi dezvoltarea brandului turistic Realizarea unui material video de promovare 2016 turistică

5) Finalizarea lucrărilor de infrastructură:  Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Tălmăcel şi alimentare cu apă localitatea Tălmăcel (2014);  Reţele canalizare cartier Armeni I (2014) ;  Înlocuirea reţelei de canalizare Cartier blocuri (2015);  Reţele Canalizare Colonia Tălmaciu II (2015);  Reabilitare străzi în oraşul Tălmaciu, Cartierul Gării etapa II ( S. Micu, Băii, Cetăţii, Pieţii,) Cetăţii rest 845; S. Micu 608; Băii 115; L. Roth (2015) ;  Reabilitare Strada Ion Creangă. ______Finanţare – Programe ale Consiliului Judeţean, Fonduri guvernamentale.

236

6) Obiectiv strategic: Crearea de noi locuri de muncă şi de servicii urbane, securitate demografică Măsuri:  Crearea unei oferte rezidenţiale, infrastructură unui nou cartier pentru cetăţenii din Sibiu în vederea amplasării în zone sub-urbane sau adicent urbanizate, aspect care a duce la o posibilă redresare a zonei;  Atragerea şi dezvoltarea sectorului de servicii medn  dicale, educaţionale, şi comerciale pentru cetăţenii nou stabiliţi;  Crearea premiselor pentru creşterea puterii de cumpărare;  Atragerea de resursă umană calificată şi educată;  Atragerea firmelor care prelucrează masa lemnoasă, dezvoltarea acestui sector tradiţional şi evitarea exportului de lemn sub formă brută;  Dezvoltarea competenţelor personalului din administraţia publică pentru gestionarea fondurilor europene;  Stoparea migraţiei tinerilor. ______Finanţare – Programe ale Consiliului Judeţean, Fonduri de investiţii private, Parteneriate Public-Privat, Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – Axa 2.3 Acces şi participare la formare profesională continuă; Programul de finanţare al Raiffeisen Bank pentru Proiecte Imobiliare Rezidenţiale, Banca Românească, Alfa Bank, etc.

SECTOARE NOI:

7) Obiectiv strategic: Eficienţă energetică – un capitol consacrat al UE

Se recomandă iniţierea comunicării cu ministere şi alte primării, pentru diseminarea de bune practici şi pentru identificarea unor programe pilot naţionale care au demonstrat capacitate de implementare şi au profil adecvat pentru a deveni model de comunitate sustenabilă energetic. Măsuri:  demararea unui proiect de audit energetic;

237  la nivel local, pe termen lung (10-15 ani), se recomandă implicarea actorilor civici, a mediului academic şi a mediului de afaceri pentru evaluarea potenţialului de deşeuri (casnice, agricole, fermiere, forestiere, etc.) în vederea proiectării unui sistem eficient de colectare şi management ca materie primă pentru centrale pe biomasă;

 dezbaterea şi aprobarea unei hotărâri locale pentru eficientizare energetică. Pentru termoizolarea clădirilor rezidenţiale/blocurilor de locuinţe, statul contribuie cu 50% din suma totală iar Primăria Tălmaciu poate contribui cu 50% (la iniţiativa acesteia), în schimbul cedării acoperişului clădirii, de către asociaţia de proprietari, pentru amplasarea de panouri fotovoltaice pe blocuri de locuinţe. Aceasta s-a dovedit o bună practică eficientă pentru co-interesarea cetăţenilor în proiectele de eficientizare energetică şi asupra surselor de energie regenerabilă în mai multe regiuni din ţară şi din Europa (Ordonanţa Guvernamentală 18/2009).

Acesta poate fi un exemplu de creştere a conştientizării sociale prin co-interesare, pentru creşterea calităţii vieţii, prin dezvoltarea parteneriatelor cu asociaţiile de locatari. Astfel Primăria Tălmaciu poate demara o campanie pentru susţinerea înfiinţării asociaţilor de locatari, printr-un dialog permanent cu sectorul ONG şi cu cetăţenii, atât pentru termoizolarea clădirilor rezidenţiale (50% guvern şi 50% primărie) cât şi pentru smart metering cu Electrica SA - monitorizarea inteligentă a consumului şi a producţiei de energie de către utilizatorii privaţi şi casnici. Untilizatorii primesc contorul de monitorizare inteligentă gratuit din partea distribuitorului de energie, iar cei care au un excedent de producţie, livrează surplusul de energie în reţeaua naţională. Distribuitorul îşi va acoperi în timp investiţia din costuri de întreţinere a reţelei de transport electric. Primele investiţii se pot face pentru eficientizarea energetică a şcolilor şi grădiniţelor. ______Finanţare – Guvernul României, Ordonanţa Guvernamentală 18/2009, Ministerul Economiei – Mecanismul SEE şi granturi norvegiene.

238 LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROPUSE PENTRU PERIOADA 2015-2020 - (mii lei) -

Cod Denumire lucrare 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Observaţii

Canalizarea localităţii Tălmaciu şi a localităţii Se va depune doc. P1 Tălmăcel şi 1600 1700 1900 - - - ptr.obţinere fonduri alimentarea cu apă nerambursabile localitatea Tălmăcel Extinderea reţelei de alimentare cu energie P2 - electrică, alimentare cu 900 900 900 - - - gaze naturale P3 Reparaţii clădiri şcoli 200 - 400 600 - - - Un nou loc de joacă P4 - pentru copii - 100 200 300 - - Modernizare Cămin P5 - Cultural - - 250 250 - Amenajare unui nou P6 - parc verde - - - 500 600 Modernizare şi P7 extindere iluminat 100 100 100 100 - - - stradal Se va depune doc. P8 Modernizare străzi 1600 1800 2000 2400 2500 3000 ptr.obţinere fonduri nerambursabile

Dotarea Primăriei cu Proiect de P9 un sistem de panouri - - - - 200 400 cofinanţare public - fotovoltaice privat Crearea unui sistem de P10 - piste pentru biciclete - - - 700 1100 2200 Reabilitarea unităţilor P11 - medicale - - 300 500 1000

Amenajare trotuare şi Se va depune doc. P12 acostament, drumul 200 400 600 800 1000 - ptr.obţinere fonduri DN7/E81 nerambursabile

Treceri pietonale Se va depune doc. P13 inteligente pe drumul - - 300 500 700 - ptr.obţinere fonduri DN7/E81 nerambursabile

Treceri pietonale Se va depune doc. P14 1000 1000 2000 ptr.obţinere fonduri supraterane DN7/E81 nerambursabile

Realizare centru de Se va depune doc. P15 300 300 - - - - ptr.obţinere fonduri informare turistică nerambursabile

Parc de distracţii Proiect de P16 Adventureland în - - - - 500 800 cofinanţare public - cetatea Landskrone privat Med. anuală: TOTAL 4900 5300 6400 7450 8350 9400 6966,67

239 Etapizarea proiectelor de investiţii, 2015-2020 Cod proiect 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Resurse P1 Fonduri nerambursabile P2 Bugetul local/fonduri guvern. P3 Bugetul local/fonduri guvern. P4 Bugetul local/fonduri guvern. P5 Bugetul local/fonduri guvern. P6 Bugetul local/fonduri guvern. P7 Bugetul local/fonduri guvern. P8 Fonduri nerambursabile P9 Proiect de cofinanţare public-privat P10 Bugetul local/fonduri guvern. P11 Bugetul local/fonduri guvern. P12 Fonduri nerambursabile P13 Fonduri nerambursabile P14 Fonduri nerambursabile P15 Fonduri nerambursabile P16 Proiect de cofinanţare public-privat

240

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate:

 *** (2000), Integrated urban systems and sustainability of urban life, edited by Ianos ,I., Pumain Denise, J.B. Racine , Editura Tehnica , Bucuresti.  Bădescu, I.; Mihăilescu, I., Geopolitică, Globalizare, Integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2003.  Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.  Benedek, J., Dezsi, Şt. (2001), Turismul rural în România-între deziderat şi realitate, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia.  Berthin G.D, Teodorescu, A., (coordonator), Raportul naţional al dezvoltării umane România 2001-2002, Un deceniu de tranziţie în România, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2010.  Bold, I., Crăciun, A. (1999), Organizarea teritoriului, Editura Mirton, Timişoara.  Bondar. Florin, Politici publice şi administraţie publică, Editura Polirom Bucureşti 2007.  Borzel, A. Tanja, Politicile europene de mediu între succes şi eşec, Editura Institutul European, 2007.  Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu P. (2000), Ecoturism, Edit. Economică, Bucureşti.  Bran, Florina; Dinu, M.; Simon, Tamara (1998), Economia turismului şi mediul înconjurător, Edit. Economică, Bucureşti  Brown ,Lester R., Planul B 2.0 Salvarea unei planete sub presiune şi a unei civilizaţii în impas, Editura Tehnică, Bucureşti, 2006.  Brown, Lester R., Planul B 3.0, Mobilizarea generală pentru salvarea civilizaţiei, Editura Tehnică, Bucureşti, 2008.  Cǎlin R., Teodor C., Politica de mediu, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2007  Călugăru , Daniela, Educaţie Ecologică şi de protecţie a mediului, Ghid metodic pentru cadrele didactice, Ed. Învăţământ primar, Iaşi, 2009.  Cândea Melinda, Erdeli, G., Tamara, Simon, Peptenatu, D. (2003), Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.  Caracota, D., Caracota, C., R. (2003), Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile şi competitive, Editura ASE, Bucureşti.  Cocean, P., (2004), Geografia turismului, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca.  Cocean, P., Dezsi, Şt. (2001), Prospectare şi geoinformare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca  Constantin, C., Politicile culturale şi calitatea vieţii, Editura de Vest,Timişoara,1996.  Dinu, Mihaela, (2005), Indicatori de mediu, Impactul turismului asupra mediului. Indicatori şi măsurători, coord. Dinu Mihaela, Edit. Universitară, Bucureşti  Dodu, Patricia; Peţan, Ioana (2005), Indicatori economico-sociali cu impact asupra mediului, Impactul turismului asupra mediului. Indicatori şi măsurători, coord. Dinu Mihaela, Edit. Universitară, Bucureşti  Duţu, M. (2000), Dreptul urbanismului. Teorie şi practică judiciară, Editura Economică,Bucureşti.  Erdeli G., Dumitrache L. (2004) – Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti  Gâştescu, P.(2000), Managementul mediului, Edit. Sfinx, Târgovişte.  Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Edit. Economică, Bucureşti.  Glăvan, V. (2003), Turism rural, Agroturism, Turism durabil, Ecoturism, Edit. Economică, Bucureşti.  Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.  Ilinca N. (2005) Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura CD Press  Khagram, Sanjeev, William C. Clark, and Dana Firas Raad, From the Environment and Human Security to Sustainable Security and Development, Journal of Human Development, 2003.  Maier, A. (2001), Patrimoniul Turistic şi Protecţia Mediului, Editura”George Bariţiu”, Cluj- Napoca.  Maliţa, M. (1998), Zece mii de culturi, o singură civilizaţie. Spre geomodernitatea secolului XXI, Edit. Nemira, Bucureşti.  Matei, Elena (2006), Ecoturism, Editura Top Form, Bucureşti.  Melinda Cândea, Bran Florina (2001), Spaţiul geografic românesc, Edit. Economică, Bucureşti.  Melinda, Cândea, Erdeli, G., Tamara, Simon, Peptenatu, D. (2003), Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.  Muntean, O.L.(2005), Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.  Neag, Mihai Marcel, Garantarea securităţii umane,Vol II, Ed. Sitech, Craiova, 2010.  Pop, C., C. (2001), Dezvoltarea durabilă în dimensiunea geografică, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia.  Povară, I. (2007), Geografia mediului. Poluarea şi protecţia mediului înconjurător. Edit. Fundaţiei România Mare, Bucureşti.  Profiroiu, Marius, Politici Publice – Teorie, analiză, practică, Ed. Economică, Bucureşti, 2006  Raţiu Ramona (2009), Geografia aşezărilor , Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă  Raţiu, Flavia, Ramona (2009), Sisteme de management integrat de mediu. Evaluarea calităţii mediului în România.Edit. “Dimitrie Cantemir”, Tîrgu Mureş.  Reeves, Hubert, Pământul e bolnav, Ed.Humanitas, Bucureşti, 2005.  Roberts, Neil, Schimbările Majore ale Mediului, Editura All, Bucureşti, 2003.  Rojanschi, V., Bran, Florina (2002), Politici şi strategii de mediu, Edit. Economică, Bucureşti.  Surd, V., (2001) “Geodemografie Editura Presa Universitară Clujeană.  Surdeanu V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.  Timariu, G. (1993), Organizarea integrală a teritoriului. Din experienţa ţărilor Comunităţii Europene, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Direcţia Învăţământ, Cercetare, Documentare, Formare personal, Bucureşti.  Vespremeanu, E. (1986), Mediul înconjurător - ocrotirea şi conservarea lui, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Documente:

 Strategia Naţionalǎ pentru Dezvoltarea Durabilǎ a României. Orizonturi 2013-2020- 2030, noiembrie 2008.  World Commission on Environment and Development, 1987.  UN/Inter-Agency Secretariat of the International Strategy for Disaster Reduction (ISDR), Living with Risk - A global review of disaster reduction initiative, Geneva, Switzerland,2004.

Dicţionare/ Enciclopedii:

 Allaby Michael, A dictionary of Ecology, Ed. Oxford University, Oxford, 2005.  Chauprade Aymeric, Thual Francois, Dicţionar de geopolitică, Editura Corint, Bucureşti 2005.  Colas Dominique, Dicţionar de gândire politică, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003.  Liebeck, Helen; Pollard, Elaine; The Oxford Paperback Dictionary, Oxford University Press, Oxford, 1994.