Circuitul Ecomuzeu În Gura Rîului

ROMÂNIA-JUDEŢULSIBIU AsociaţiadeÎnfrumuseţare acomuneiGuraR î ului CIRCUITULECOMUZEU ÎN GURARÎULUI

-micromonografie pentruîncurajareaturismului-

„şipâmântulafostformatdinapăşidecătreapă” VIZITAŢI GURARÎULUI! Materialpromoţional- micromonografie-realizatprin proiectul “ CIVILIZAŢIA APEIÎNMĂRGINIMEA SIBIULUI” proiectimplementatcufondurieuropenenerambursabile prinP.N.D.R.-axaIV LEADER-G.A.L. MărginimeaSibiului Lucrareas-arealizatprintr-unprocesparticipativpuncteledevedereexprimate nereflectândîn modobligatoriuopiniilefiecăruiautor/coautor.

Proiectulcontribuielapromovarea şipunereaînvaloarea patrimoniuluimaterial şiimaterialalcomuneiGuraRîului şi, îngeneralaMărginimiiSibiului, prinvalorificareaprincipiilor şitehnicilordeanaliză aecomuzeuluisibian.

Echipadeimplementareproiectreprezentantlegal preşedinteMihaelaStoica, împreună cumembriifondatoriaiasociaţiei IoanDuţu,MariusHalmaghi

Aucolaboratlarealizarealucrării: dr.EugenStrăuţiu,dr.VasileCrişan,dr.OvidiuCalborean dr.ClaudiuMunteanu,col.PăreanIoan ValerDeleanu,NicolaeHanzu Foto:OctavianIsailă (fotografiiaeriene) şifotografiidincolecţiile Ecomuzeului Traduceri(germană -franceză -engleză):HildegardFalk, AlinChipăilă,IoanaBratu

DescriereaCIP aBiblioteciiNaţionaleaRomâniei CircuitulecomuzeuînGuraRîului.-Sibiu:CasadePresă şiEditură Tribuna,2015 Bibliogr. ISBN978-973-7749-77-2

398(498GuraRîului)

“Acestmaterialpromo ţionalsedistribuiegratuit”

CasadePresăşiEditurăTRIBUNA Sibiu ISBN978-973-7749-77- 2 CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului

„Cinesegândeştenumailalocul Bineaţivenit undetrebuiesă ajungă în îşistrică plăcereacălătoriei” MĂRGINIMEASIBIULUI ()F.Rückert Încontextul tranzi ţ iei si a Consiliul Mondial pentru transformă ril or cu care se Călătorii şi Turism (WTTC, 1996) “Călătoria şi turismul confruntă lumea rural ă este constituie cea mai mare evident ca este nevoie de o industrie din lume care în politica coerentă de măsuri virtuale şi economice dezvoltare durabilă a include: venitul brut, valoarea adăugată, capitalul spaţ iului rural rom â nesc. investit, numărul de salariaţi Ecomuzeul Regional Sibiu şi contribuţia la taxe”. (fondat în 2006) este printre Ultimul deceniu a puţ inele din lume care îş i demonstrat că presiunea sistemului global în propune să respecte criteriile domeniul economic şi politic, unui «adevă rat» ecomuzeu c o n c u r e n ţ a l u m i i deoarece « MUZEUL » ESTE industrializate, competitivitatea între ÎN INTREGIME IN SITU, producători şi furnizorii de toate obiectivele fiind servicii, atitudinea faţă de amplasateî n localit ăţ ile valoare, respectiv faţă de fondatoareaEcomuzeului : bunăstare, dar şi ideile novatoare în formarea forţei Biertan, Valea Viilor, Moşna, de muncă şi implicit pentru Sălişte, Gura Rîului şi Săsăuş - costul acestei forţe de muncă comuna Chirpăr. au condus la dezvoltarea de În fapt î ntre a ga localitate noi tehnici de management de proiect turistice. Turismul este prezentată ca un obiectiv a devenit în ultimul deceniu de muzeuş i de vizitat , î n acest ramura economică cea mai sens rolul principal revenind importantă, la nivel mondial. Industria casnică textilă are locuitorilor careî i prim esc pe pe aceste meleaguri un trecut turiş ti î n gospodăriile ş i milenar, instalaţiile de atelierele lor. piuărit şi vâltorit aflându-se Circuitul Ecomuzeu în până nu demult pe toate văile Gura Rîului a adoptat din Mărginimea Sibiului. Nu conceptul “Civilizaţia apei”, trebuie neglijat faptul că produsele create de meşterii turiştii putând cunoaşte locali erau adevărate creaţii modul de viaţă al de artă populară căutate şi locuitorilor şi patrimoniul apreciate atât de orăşeni cât material moştenit: ultimele şi de străini care vizitau instalaţii de pive din vechiul aceste minunate locuri. centru de piuărit, pe iazul morii. 3 Civilizaţiaapei-GuraRîului CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului

Obiectivul general al Proiectul “Civilizaţia apei în proiectului constă în: Mărginimea Sibiului” contribuie la „Dezvoltarea activităţilor promovarea tradiţiilor culturale - prezentând patrimoniul cultural - turistice încomuna Gura Rîului material şi imaterial, şi-n general în Mărginimea - valorifică resursele culturale Sibiului, care să contribuie la imateriale (cunoştiinţe, tradiţii şi creşterea numărului de locuri de obiceiuri în pericol de dispariţie) ale muncă şi a veniturilor teritoriului – spaţiul rural din Mărginimea Sibiului, resurse ce pot alternative, precum şi la contribui la „Încurajarea creşterea atractivităţii spaţiului activităţilor turistice” în teritoriu, rural”. dar şi la revigorarea vieţii cultural- Am considerat oportună şi spirituale a satelor. În contextul în necesară elaborarea, editarea care ţinutul sibian a cunoscut după 2007 (Sibiu – capitală culturală şi distribuirea de materiale de europeană) un veritabil „boom promovare a conceptului de turistic” comunele din Mărginimea traseu tematic „Civilizaţia Sibiului se pot integra în fluxurile apei în Mărginimea Sibiului” , turistice sibiene şi regionale prin implementarea acestui tip de în conformitate cu prevederile proiecte, o oportunitate ce trebuie Ghidului Solicitantului valorificată; măsura 313; astfel s-au -proiectul abordează probleme de elaborat ghiduri, pliante cu mediu legate de administrarea şi hărţi (2 modele), 4 broşuri gospodărirea resurselor de apă, în bazinul hidrografic a două mari râuri pentru promovarea Oltul şi Mureşul, afectat de noile conceptelor, 9 modele de ocupaţii din ţinut dar şi de vederi şi o lucrare de schimbările climatice globale. prezentare. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi încurajarea activităţilor turistice, partenerii şi VĂ INVITĂMSĂ beneficiarii proiectului fiind DESCOPERIŢI cetăţenii Mărginimii Sibiului şi-n MĂRGINIMEA SIBIULUI principal cetăţenii comunei Gura ŞI Rîului. ULTIMELEINSTALAŢII MEŞTEŞUGĂREŞTI ale CIVILIZAŢIEI APEI PĂSTRATE “INSITU”! Preşedinte, AsociaţiedeÎnfrumuseţare acomuneiGuraRîului MihaelaStoica Civilizaţiaapei-GuraRîului 4 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului

Ecomuzeul -un instrument de dezvoltare local ă-

Conceptul de Ecomuzeu a ap ărut în Europa de Vest (Fran ţa – Hugues de Varine este autorul no ţiunii de Ecomuzeu) în anii '70 datorit ă necesit ăţ ii de a prezerva elemente ale lumii rurale pe cale de dispari ţie sub presiunea urbaniz ării, progresului tehnic şi social. Treptat au fost înfiin ţate ecomuzee care au vizat şi civiliza ţia urban ă, patrimoniul industrial, mediul şi protejarea naturii. În acest moment în lume func ţioneaz ă 300 de ecomuzee din care 200 în Europa. Ecomuzeul a pus în eviden ţă necesitatea unei repozi ţion ări a muzeului şi a rolului acestuia în societatea contemporan ă. Muzeele contemporane tind din ce in ce mai mult s ă devina muzee de idei decât muzee de obiecte . Comparat cu un muzeu clasic ecomuzeul se diferen ţiaz ă prin faptul c ă se bazeaz ă pe urm ătoarele elemente: un proces cultural, o comunitate, un teritoriu, utilizarea patrimoniului cultural şi natural ca factor de dezvoltare a comunit ăţ ii locale ; spre deosebire de un muzeu clasic care este caracterizat printr-o colec ţie, o cl ădire, destinat unor vizitatori. MUZEUL ECOMUZEUL OBIECTE PATRIMONIU CL ĂDIRI TERITORIU VIZITATORI COMUNITATE Ecomuzeul mai poate fi definit şi prin faptul c ă este un tip special de muzeu care pune Omul şi Mediul s ău înconjur ător în centru şi care se bazeaz ă pe voin ţa unei comunit ăţ i s ă prezerve şi valorizeze un patrimoniu şi un teritoriu c ăruia i se ata şeaz ă o identitate.

UN ECOMUZEU ESTE UN INSTRUMENT DINAMIC PRIN CARE O COMUNITATE LOCAL Ă ÎŞI PREZERV Ă, INTEPRETEAZĂ ŞI GESTIONEAZ Ă PATRIMONIUL ÎN VEDEREA ASIGUR ĂRII UNEI DEZVOLT ĂRI DURABILE.

5 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Ecomuzeul este bazat pe un acord şi un angajament asumat de c ătre colectivitatea local ă. Ecomuzeul este o oglind ă în care aceast ă popula ţie se prive şte, pentru a şi recunoa şte trecutul şi organiza viitorul. În acest sens aspectele vietii cotidiene, peisajele, arhitectura, patrimoniul cultural şi natural, ocupa ţiile locuitorilor, modurile de via ţă , m ărturiile orale, sunt subiectele vizate de un ecomuzeu , analizate, colectate şi valorizate ca reprezentative pentru comunitatea şi teritoriul respectiv.

De ce trebuie s ă ţinem cont la înfiin ţarea unui ECOMUZEU?

Au existat mai multe ini ţiative de înfiin ţare a unui ecomuzeu atât în Europa cât şi în România. Din experien ţa specialiştilor francezi care au sprijinit înfiin ţarea Ecomuzeului sibian, exist ă mai mul ţi factori – to ţi esen ţiali - pentru reu şita demersului înfiin ţă rii unui ECOMUZEU: - Rolul central al comunit ăţ ii locale şi al fiec ărui locuitor în procesul de înfiin ţare şi gestionare a unui ecomuzeu; - Importan ţa unei bune rela ţii cu autorit ăţ ile locale, un sprijin consistent din partea acestora este esen ţial pentru reu şita unui ecomuzeu; - Mediul ştiin ţific (universit ăţ i, institu ţii de cercetare, exper ţi locali) au un rol important pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor ecomuzeului dar nu ar trebui s ă intre în concuren ţă cu rolul specific comunit ăţ ii locale; - Formarea şi educa ţia are un rol crucial în reu şita unui ecomuzeu. Este esen ţial ă definirea unui program de formare profesional ă de care să beneficieze personalul Ecomuzeului, voluntarii, operatorii economici, locuitorii, dar şi vizitatorii; - Rela ţia dintre ecomuzeu şi şcoal ă este fundamental ă deoarece ecomuzeul are o puternic ă component ă pedagogic ă iar şcoala are un rol central în dezvoltarea proiectelor educative şi de formare. De aceea şcolile trebuie s ă fie parteneri activi ai ecomuzeelor; - Ecomuzeul nu este doar un muzeu viu al istoriei şi trecutului unui teritoriu dar este în primul rând un laborator care contribuie la construirea viitorului comunit ăţ ilor;

6 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului - Elementele culturale integrate de un ecomuzeu nu se refer ă doar la patrimoniul construit şi natural dar şi la aspectele etnografice şi antropologice , ceea ce necesit ă o bun ă cunoa ştere din interior a comunit ăţ ii şi teritoriului integrat într-un ecomuzeu; - Aspectele istorice pe care un ecomuzeu încearc ă s ă le recupereze (fie c ă este vorba de lumea rural ă tradi ţional ă, un fost sit industrial devenit patrimoniul cultural, civiliza ţie urban ă) nu relev ă doar de trecut dar se constituie mai degrab ă în leg ături între trecut, prezent şi viitor care ar trebui s ă ne ajute s ă lupt ăm contra unei „modernit ăţ i prea fluide”, în care totul este prea imediat şi fragmentat; - Un ecomuzeu nu îşi îndepline şte cu adev ărat rolul dac ă nu ajut ă la transformarea unei comunit ăţ i, dac ă nu ajut ă esen ţial la consolidarea identit ăţ ii unui teritoriu; - Importan ţa diversit ăţ ii şi individualitatea proprie a fiec ărui proiect sunt la originea imposibilit ăţ ii definirii unei set uniform de criterii în ceea ce prive şte realizarea, construc ţia şi managementul unui ecomuzeu . Ecomuzeul este un instrument al comunit ăţ ii locale prin care este controlat procesul de schimbare şi modernizare de aceea nu trebuie limitat de o defini ţie rigid ă dar trebuie s ă fie deschis şi evolutiv. Chiar şi conceptul de identitate local ă trebuie s ă fie în ţeles ca o valoare care poate fi în mod continuu redefinit ă; - Ecomuzeul este un instrument prin care se scoate în eviden ţă rela ţia special ă între locuitori şi teritoriu; - Ecomuzeele nu apar neap ărat doar în situa ţii de criz ă, de şi într-o astfel de situa ţie comunitatea local ă este interesat ă s ă caute solu ţii alternative, ceea ce creaz ă condi ţiile apari ţiei unui ecomuzeu. Este evident din experien ţa celorlalte ecomuzee c ă ele au fost create, organizate şi dezvoltate în situa ţii critice ca un r ăspuns ce a propus o alternativ ă de dezvoltare pentru o zon ă (rural ă, urban ă, industrial ă) aflat ă în declin sau chiar în abandonare; - Crearea în ultima perioad ă a unor Ecomuzee urbane demonstreaz ă validitatea şi necesitatea acestui instrument care se dovede şte inovativ şi care poate integra patrimoniul cultural şi peisajele într-un context socio- economic şi cultural foarte diversificat. - Rolul ecomuzeului este de asemenea s ă contribuie la salvarea patrimoniului şi la o integrare reu şit ă a acestuia în contemporaneitate . De asemenea trebuie s ă lupte contra transform ării diferitelor produse realizate pe plan local (produse me şte şug ăre şti, artizanale, agroalimentare etc.) în simple m ărfuri lipsite de identitate. Ele 7 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului trebuie s ă fie strâns corelate cu locul lor de origine cu identitatea teritoriului şi comunit ăţ ii din care provin. - Primul pas al oricarui ecomuzeu este s ă contribuie la îmbun ătăţ irea calit ăţ ii vie ţii popula ţiei locale . Aceasta necesit ă măsuri de încurajare a dezvolt ării economice durabile în zona vizat ă, inclusiv prin promovarea unor produse turistice de calitate; - Ecomuzeul trebuie de asemenea s ă orienteze turismul spre modalit ăţ i de organizare care sunt sustenabile şi atente la nevoile comunit ăţ ii locale, astfel cre şterea calit ăţ ii turismului nu se limiteaz ă doar la îmbun ătăţ irea serviciilor oferite turi ştilor dar trebuie s ă aibe şi în vedere cre şterea nivelului de via ţă a locuitorilor din acea zon ă; - Necesitatea unui personal stabil care s ă asigure func ţionarea Ecomuzeului; - Sus ţinere financiar ă constant ă, experien ţele celorlalte ecomuzee au demonstrat c ă acest tip de proiect respect ă cerin ţele europene şi poate fi finan ţat din fonduri europene destinate dezvolt ării rurale, organiz ării unui turism de calitate şi valoriz ării patrimoniului cultural şi natural. -

Prim ăria comunei Gura Rîului – în 2007; Comuna Gura Rîului – membru fondator al Asocia ţiei Ecomuzeul Regional Sibiu

8 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului

UN ECOMUZEU PENTRU SATELE DIN SUDUL TRANSILVANIEI -un proiect în dezvoltare- În contextul tranzi ţiei şi a transform ărilor cu care se confrunt ă lumea rural ă este evident c ă este nevoie de o politic ă coerent ă de dezvoltare durabil ă a spa ţiului rural românesc. Proiectul propune dezvoltarea unui Ecomuzeu pe teritoriul unor localit ăţ i din jude ţul Sibiu care s ă sprijine autorit ăţ ile şi comunit ăţ ile locale în salvarea şi prezentarea patrimoniului cultural şi natural, integrarea în circuitele economice cu produse competitive, crearea unei oferte turistice de calitate, conturarea unei identit ăţ i specifice teritoriului Ecomuzeului prin implicarea comunit ăţ ilor locale. Ecomuzeul Regional Sibiu este printre pu ţinele din lume care şi-a propus s ă respecte criteriile unui «adev ărat» ecomuzeu deoarece «MUZEUL» ESTE ÎN INTREGIME IN SITU, toate obiectivele fiind amplasate în localit ăţ ile fondatoare sau care au agreat Carta Ecomuzeului. De fapt întreaga localitate este prezentat ă ca un obiectiv de muzeu şi de vizitat iar în acest sens rolul principal revine locuitorilor care îi vor primi pe turi şti în casele, gospod ăriilor şi atelierele lor. Ecomuzeul s-a implicat şi se va implica în: - DEZVOLTAREA UNEI OFERTE TURISTICE DE CALITATE , în cooperare cu autorit ăţ ile şi comunit ăţ ile locale sau zonale, cu operatorii economici şi culturali, cu care se va dezvolta o ofert ă turistic ă a fiec ărei localit ăţ i a Ecomuzeului, complementare între ele şi care va cuprinde: circuit de vizit ă tematic ă, servicii conexe (cazare şi mas ă) de calitate, amenajarea celorlalte obiective turistice, etc. - SALVAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CULTURAL (construit, religios şi laic, şi imaterial: tradi ţii, mod de via ţă , etc. ) - DEZVOLTAREA ECONOMIC Ă DURABIL Ă prin sprijinirea agriculturii (resuscitarea culturilor ce caracterizau aceste zone – vi ţa de vie pe Târnave, a produselor bio, conform standardelor europene) a cre şterii animalelor (prin dezvoltarea filierelor competitive) şi a micilor me şte şugari; - VALORIZAREA SPECIFICULUI IDENTIT ĂŢ I LOCALE si a rela ţiei dintre comunitatea local ă şi teritoriu. ECOMUZEUL POATE DEVENI UN INSTRUMENT VIABIL DE SALVARE A IDENTIT ĂŢ II SATULUI ROMÂNESC

9 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului CIRCUITELE DE VIZITARE ÎNI ŢIATE ÎN JUDE ŢUL SIBIU - 2006-2007 - Consultând punctele de informa ţii turistice înfiin ţate în S ăli şte – Biertan – Valea Viilor şi Mo şna – Săsăuş (în curs de înfiin ţare) şi site-web: www.civilizatiaapei.ro , vă recomand ăm s ă vizitaţi: CIRCUITUL SATELOR ROMÂNE ŞTI DIN MĂRGINIMEA SIBIULUI Localit ăţ ile din M ărginimea Sibiului fondatoare ale Ecomuzeului sibian sunt: Săli şte – Gale ş şi Gura Rîului.

Circuitul pentru cunoa şterea satelor din M ărginimea Sibiului, include o serie de obiective: bisericile ortodoxe, arhitectura specific ă M ărginimii Sibiului (casele tradi ţionale române şti fiind din lemn), gospod ării şi ferme tradi ţionale, atelierele de mici me şte şugari, partenerul principal fiind Reuniunea Meseria şilor din S ăli şte. În SĂLI ŞTE – GALE Ş circuitul ecomuzeu prezint ă câteva loca ţii ce pun în valoare atelierele meseria şilor din localit ăţ i. Obiectivul principal al circuitului este moara de ap ă din Gale ş, singura moar ă de ap ă func ţional ă din jude ţul Sibiu, moar ă proprietate privat ă. Având în vedere că fiecare meseria ş are atelierul de produc ţie în gospod ăria proprie, proprietarul şi produc ătorul este interesat s ă-şi valorifice produsele şi crea ţiile; astfel, circuitul nu a fost conceput pentru vizitarea cu ghid, oferta de loca ţii fiind bogat ă, iarr turi ştii putând selecta obiectivul de vizitat. Pentru vizitare apela ţi la: CENTRUL DE INFORMARE TURISTIC Ă SĂLI ŞTE : PIA ŢA JUNILOR NR. 2 TEL : +4 0269 553 512, FAX : +4 0269 553 512

În circuitul din S ăli şte – Gale ş au fost identificate şi promovate mai multe loca ţii: 10 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 1. Casa de locuit – atelier tâmpl ărie şi sculptur ă în lemn – me şter Nicolae Sorin POPA, tâmplârie sculptur ă - strada Şteaza nr.25 - Produse – la comanda. Program de vizitare 9-13, 15-18; 2. Casa de locuit – atelier si spatiu comercial desfacere produse din piel ărie; c asele au fost construite in anii 1970-1980 pe locul unor vechi case din lemn. Proprietarul este Ioan Cun ţan - pre şedintele Asocia ţiei Reuniunii Meseria şilor - Program de vizitare 09.00 – 17.00; 3. Moara din S ăli şte – nu este inclus ă la dorin ţa proprietarilor- constituind patrimoniu în pericol!- Strada Tabacarilor nr. 30, fosta Pia ţa Morii; proprietari: Ve ştemean Victoria Cristina şi fiica Ioana Olaru Moara a fost construit ă de Ioan Ve ştemean (originar din Riu Sadului),, în anul 1920 şi func ţiona ca o moar ă de ap ă; acesta a murit la vârsta de 73 de ani, în anul 1969, fiind o personalitate marcant ă a localit ăţ ii – vorbitor de patru limbi str ăine (maghiara, germana, rusa şi franceza). Moara a folosit începând cu 1929 un motor pe motorin ă, în locul for ţei hidro. Moara a fost na ţionalizat ă în 1948, modernizat ă şi încadrat ă la Intreprinderea de Panifica ţie Sibiu; m ăcina grâu şi porumb (grâu pe instala ţie electrică cu val ţuri). Dup ă 1990 s-a retrocedat familiei, principal mo ştenitor fiind Ioan Ve ştemean (n.1938, m. 2004) fost diriginte de şantier la şantierul hidroenergetic de la Por ţile de Fier, Voineasa etc. (timp de 35 de ani fiind tehnician hidro sta ţii şi re ţele). Ioan Ve ştemean s-a instruit în tehnica mor ăritului reu şind s ă restaureze moara şi s ă deschid ă o brut ărie şi un magazin cu produse de panifica ţie, activitatea redeschizându-se în 1995 pân ă în 2000. Moara a fost restaurat ă complet dup ă 1990 fiind şi în prezent în stare de func ţionare. Mo ştenitorii nu au dorit redeschiderea ei sau deschiderea unui muzeu în acest spa ţiu. 4. Atelier de dog ărie, cas ă de locuit – a 2007 - 125 de ani de la infiintarea acceptat intrarea, ulterior s-a retras, Asociatiei Reuniunii renun ţând la meserie - Strada Tabacarilor Meseria şilor (1882) nr. 32. Proprietar Alexandru Bold (n. 1946 în localitatea Vidra - din jud. Alba), stabilit în S ăli şte în anul 1972, absolvent Şcoala de meserii – prelucrarea lemnului. Fost ă cas ă de preot - Gheorghe Antonie. Atelierul a fost deschis în anul 1977, şi produce numai butoaie din stejar şi salcâm de diferite dimensiuni. Programul de vizitare ini ţial era: 9,00-16,00. 5. Atelier de fierarit - Saliste str. Picu Patrut nr. 3, fosta nr. 459. Proprietar - Streulea Dumitru (n.1979) absolvent Şcoala de Meserii - croitorie marochin ărie, recalificat în fier ărit. Familia este venit ă din Jina în 1978, atunci

11 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului cump ărând actuala casa unde se g ăsea o veche brut ărie şi turt ă dulce. Produse la comand ă orice pies ă din fier forjat (por ţi, supor ţi, etc). 6. Cas ă veche din bârne - str. Memorandi ştilor nr. 3 - proprietar Alexandru si Lucia Irimie; doamna Irimie este profesor de francez ă- român ă, absolvent ă a Liceului de Arte Plastice Sibiu (promo ţia 1975) şi picteaz ă icoane pe sticl ă. Casa este datat ă, dup ă inscrip ţia de pe rama ferestrei de la fa ţad ă, din anul 1841. A fost cumparat ă de actualii proprietari în 1999 de la Oltean Vasile (Paraschiva). Casa a fost restaurată, poarta fiind executat ă dupa un model din Muzeul ASTRA Sibiu, iar obiectivul a fost de a se deschide o minipensiune cu respectarea arhitecturii vernaculare specifice Marginimii Sibiului. 7. Atelierul de p ălării al pălărierului Ilie ş Virgil (în Gale ş nr.43), – singurul produc ător de pălării din sudul Transilvaniei; Virgil Ilie ş a fost cel care refondat Reuniunea Meseria şilor din S ăli şte (dup ă 1990) fiind şi primul pre şedinte al reuniunii. Acum s-a stins din via ţă , atelierul fiind preluat de fiul s ău şi mutat într-o loca ţie modern ă, aproape de centrul istoric al ora şului S ăli şte. Să nu uit ăm vorbele în ţelepte ale lui Virgil Ilie ş: "Ne pierdem ca na ţie dac ă nu ne păstr ăm limba, portul şi obiceiurile (…) Guvernul, anali ştii politici (care iau salarii pentru asta) vor trebui s ă ofere de urgen ţă solu ţii pentru revigorarea societ ăţ ii române şti. E nevoie de facilit ăţ i pentru micii meseria şi, ca s ă-nfloreasc ă me şte şugurile de alt ădat ă, prin tineri. Nu uita ţi ce-am spus: tradi ţia e cartea de identitate a unui popor. Dac ă, la noi, dispare - ne stingem. " 8. Moara - pe iazul morii din Gale ş – proprietar M ănig Dumitru în Gale ş, nr. 189 – singura moar ă func ţional ă pe ap ă din sudul Transilvaniei. Loca ţia se poate vizita, morarul m ăcinând rar, pu ţini gospodari p ăstrând tradi ţia m ăcin ării porumbului la moar ă. Loca ţia şi-a păstrat farmecul autenticit ăţ ii, având nevoie de o reabilitare (repara ţie capital ă) pentru a pune în valoare întreg peisajul loca ţiei (cultural şi natural) printr-un circuit de vizitare în întreaga gospod ărie.

12 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului CIRCUITUL « CIVILIZA ŢIA APEI » ÎN GURA RAULUI -Argument- „Civiliza ţia apei”- Apa este, nestatornic ă şi sublim ă, ea sus ţine şi distruge, fiind în literatur ă o reprezentare nu numai a na şterii şi a mor ţii, ci şi a calamit ăţ ilor şi violen ţei. Apa con ţine promisiunea atât a libert ăţ ii cât şi a sclaviei, suprafa ţa ei lucitoare ascunzând adâncimea misterioas ă şi înfrico şă toare. -Venim pe lume goi de informa ţii dar înseta ţi de cunoa ştere. -De ce? Unde? Cine? Când? Cum? … Lumea în care ateriz ăm este ca un râu de gânduri aflat în mi şcare. Unele din aceste gânduri, cele esen ţiale, ne sunt introduse în minte de societate, prin sistemul de înv ăţă mânt. Obligatoriu, a şadar … Alte gânduri le culegem personal de-a lungul vie ţii. În mintea noastr ă, gândurile se caut ă unul pe altul asamblându-se, rezultând apoi alte şi alte gânduri, ce se revars ă înapoi în râul atotcuprinz ător în care tr ăim. S-ar putea spune c ă istoria este cumva legat ă de ap ă. Din moment ce apa este absolut esen ţial ă pentru via ţa uman ă, nu ar trebui s ă fie surprinz ător c ă ea este o component ă atât de important ă pentru istoria omenirii. În general, oamenii s-au a şezat lâng ă surse convenabile de ap ă. Ad ăugarea în fiecare an a înc ă 70 milioane locuitori la cele 6 miliarde, cât reprezint ă ast ăzi popula ţia globului, într-o perioad ă în care nivelul apei subterane freatice este în sc ădere, temperaturile cresc iar resursele de petrol vor începe curând a se împu ţina, sugereaz ă faptul c ă aprovizionarea cu hran ă ar putea fi din nou veriga slab ă dintre mediul înconjur ător şi dezvoltarea economic ă. Situa ţia noastr ă de ast ăzi este dificil ă pentru c ă, pe lâng ă mic şorarea suprafe ţelor împ ădurite şi erodarea solului, avem de-a face cu sc ăderea nivelului apei subterane freatice, cu valuri nimicitoare de c ăldur ă ce pârjolesc din ce în ce mai frecvent recoltele, cu surse naturale de pe şte ce intr ă în colaps, cu de şeuri ce se extind, cu terenuri ce se deterioreaz ă, cu recife de corali ce mor, cu calote glaciare care se topesc, cu m ări al c ăror nivel cre şte, cu furtuni din ce în ce mai violente, cu specii care dispar şi, curând, cu rezerve de petrol din ce în ce mai reduse. Problema apei este o problem ă de maxim ă importan ţă ce ar trebui s ă ne preocupe pe to ţi, indiferent de preg ătirea pe care o avem sau de

13 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului situa ţia material ă. Trebuie tras un semnal de alarm ă în primul rând pentru copii. S ănătatea noastr ă este dependent ă direct de sursa de ap ă! Sentimental şi declarativ, familia este cel mai important lucru pentru noi to ţi, dar concret facem ceva pentru s ănătatea familiei noastre? Haide ţi să ne ocup ăm împreun ă de cel mai important element component al organismului nostru, peste 2/3 din corpul nostru este ap ă! Cu apa din cas ă încep şi se termin ă multe probleme de s ănătate. Sursa de ap ă trebuie să fie principala grij ă în fiecare cas ă! Datorit ă nenum ăratelor informa ţii cu care suntem bombarda ţi zilnic, am ajuns s ă nu mai putem discerne care ne sunt cu adev ărat priorit ăţ ile în via ţă . Ce este mai important pentru noi şi familia noastr ă: marca telefonului mobil cump ărat copilului sau calitatea sursei de ap ă din cas ă, elementul primordial al existen ţei noastre? Pentru aceste considerente, noi, Prim ăria comunei Gura Rîului împreun ă cu Consiliul Local, am pus pe primul plan proiecte care s ă protejeze mediul înconjur ător în general şi calitatea apei în particular: închiderea gropii de gunoi de la Richi ţele, colectarea de şeurilor menajere, re ţeaua de canalizare şi sta ţia de epurare a apelor uzate şi acum re ţeaua de ap ă potabil ă şi sta ţia de tratare, acestea sunt cele mai importante proiecte în acest sens; continu ăm cu realizarea unei salbe de microhidrocentrale pentru folosirea poten ţialului energetic al apelor de pe teritoriul comunei noastre şi, Dumnezeu s ă ne ajute s ă împlinim ce ne-am propus.

Ioan Du ţu, primarul comunei Gura Rîului (2004-2012) selec ţie din discursul la simpozionul “Civiliza ţia apei” – 21 mai 2008 – de “Sf. Constantin şi Elena”

14 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului CIRCUITUL «CIVILIZA ŢIA APEI» Se prezint ă – mai jos – un circuit minimal din Gura Rîului, identificat şi promovat: 1. Prima cas ă de zid de pe uli ţa mare – proprietar fam. Silviu Oancea – Gura Rîului nr. 955- datat ă dup ă o inscrip ţie 1864

2. Cas ă cu atelier de fier ărie – cov ăcie. Proprietar fam. Zav Gheorghe – Gura Rîului, nr. 1072

3. Instala ţie tradi ţional ă pentru producerea uleiului de bostan – proprietar fam. Petru Bârz ă – Gura Rîului nr. 1057

4. „Pavilonul de joc” – construc ţie de lemn unde, pân ă nu demult, se organizau sărb ătorile locale

În perioada 2006-2008 s-au identificat majoritatea vechilor instala ţii me şte şug ăre şti p ăstrate în gospod ăriile gurenilor ; în prezent localitatea are aproape 2000 de locuin ţe, r ămânând un centru agricol şi pastoral, viu şi ast ăzi şi care continu ă cu unele dificult ăţ i tradi ţia industriei populare şi adaptându-se, cu sectorul me şte şug ăresc şi commercial, la condi ţiile sec. 15 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului XXI. Toate aceste instala ţii p ăstrate “in situ” în gospod ării tradi ţionale, reprezint ă un poten ţial turistic ce trebuie pus în valoare, şi contribui la bun ăstarea proprietarilor şi-n general a comunit ăţ ii. În 2007, prin ini ţiativ ă local ă, s-a urm ărit realizarea unui complex de industrii populare reabilitat, în partea de sud a localit ăţ ii lâng ă târgul de animale şi care urma a fi destinat turismului cu posibilit ăţ i de cazare. Complexul trebuia să fie alc ătuit dintr-o cas ă tradi ţional ă, o piu ă şi un joag ăr tradi ţional care vor fi ambele func ţionale. Spa ţiul tradi ţional al instala ţiilor populare din Gura Râului era - în trecut - concentrat de-a lungul râului Cibin. Iazurile ab ătute din râul Cibin furnizau for ţa motrice pentru func ţionarea morilor, joag ărelor, pivelor, dârstelor (aici denumite „co şuri”), teascuri de ulei, instala ţii care se în şiruiau din partea de sus a localit ăţ ii de la crucea care marca capul satului de sus şi pân ă la locul denumit „La Plute”, în partea de jos a satului. Ast ăzi nu mai func ţioneaz ă niciuna dar mai pot fi v ăzute cl ădirile şi instala ţiile acestora. Speciali ştii francezi, ce au contribuit la fundamentarea circuitelor ecomuzeu din cele şase localit ăţ i din jude ţul Sibiu, condu şi de Georges S. Zouain - fost director general-adjunct UNESCO - şi-au spus punctul de vedere: -De ce s ă constituim un alt muzeu mort, unde trebuie angajate una sau mai multe persoane, cu cheltuieli de între ţinere a utilit ăţ ilor (energie electric ă, ap ă, etc) şi s ă nu constituim un circuit de vizitare a acestor instala ţii în gospod ăriile cet ăţ enilor? Cet ăţ eanul – proprietarul instala ţiei, cel care cunoa şte “misterul” utiliz ării, poate fi “muzeograful”; el prime şte grupul, el î şi prezint ă modul de viaţă şi arhitectura gospod ăriei, dar şi complexul de activit ăţ i ce le desf ăş oar ă în spa ţiul gospod ăriei şi gr ădinii! Un lucru greu, dar nu imposibil! Circuitul ecomuzeu “civiliza ţia apei” poate fi vizitat cu sprijinul şi sub îndrumarea ghidului local, angajat al “Centrului de Informa ţii Turistice” din Gura Rîului!

16 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Un Centru de Informa ţii Turistice, preconizat a fi înfiin ţat înc ă din 2007, dorit de to ţi actorii din turism, care mai are nevoie de sprijin administrativ pentru înfiin ţare! Complexul “La Vâltori” Lisa – model de bun ă practic ă! -

Ligia Fulga directorul Muzeului de Etnografie Bra şov prezint ă complexul “la Vâltori” şi punctul de desfacere al produselor În luna februarie 2008, Consiliul Local şi Prim ăria Gura Rîului a organizat o vizit ă de lucru pentru a cunoa şte singurul exemplu de “bun ă practic ă” privind reabilitarea unui complex de industrii ţă răne şti în localitatea Lisa, locul fiind cunoscut sub numele “La Vâltori”.

Imagine la complexul “La Vâltori” Lisa 17 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Gazde au fost conducerea prim ăriei Comunei Lisa dar şi directorul Muzeului de Etnografie Bra şov, doamna Ligia Fulga. La Lisa s-a p ăstrat o instala ţie hidraulic ă, veche de peste 160 de ani; cu acea instala ţie se prelucrau straiele din lân ă. Era o afacere început ă în 1848 şi transmis ă din tat ă în fiu, acum ajungând la a treia genera ţie. În urma unui proiect ini ţiat şi sprijinit de Muzeul de Etnografie Bra şov (cu fonduri europene atrase) complexul a fost reabilitat şi pus în valoare, îndeplinind trei func ţii: de muzeu turistic, comercial ă şi de servire a celor ce solicit ă utilizarea vâltorii.

Grupul din Gura Rîului ce a f ăcut deplasarea în comuna Lisa, la complexul “La Vâltori” - la finalul vizitei Pârâul Lisa ce curge din vremuri imemoriale a sprijinit din nou sătenii; dup ă ce ace ştia şi-au construit în secolul al XIX-lea 19 instala ţii şi mori pentru ob ţinerea f ăinei, t ărâ ţei, uleiului, instala ţie pentru t ăiatul bu ştenilor, sau pentru prelucrarea ţes ăturilor din lân ă şi cazane pentru distilarea rachiului, ast ăzi s-au salvat doar trei instala ţii, printre care şi complexul "La Vâltori"; acest complex este unicul complex de finisare a straielor. În satul în care a copil ărit Octavian Paler, oamenii şi-au asigurat un nou destin, comuna fiind racordat ă al circuitele turistice na ţionale, gra ţie unui complex ce p ărea pierdut în actualul context de modernizare a satelor.

18 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului

Râul Cibin - a fost râul Domnilor? Ambian ţa calm ă a locuirii pe malul râului Cibin este asigurat ă de susurul lin al v ăii adânci şi al îndiguirilor trainice. Timp de secole valea Cibinului, cu canalele şi aria de rev ărsare periodic ă a dat mari b ătăi de cap locuitorilor, lucr ările executându-se dup ă tehnologiile epocilor. Istoria cunoscut ă a comunei nu consemneaz ă perioada când s-a construit actuala albie a Cibinului, rolul acestei noi ramuri fiind de ap ărare a bisericii fortificate. Apa curat ă şi nepoluat ă face posibil pescuitul sportiv autorizat, f ăcându-se uitate vremurile când numai anumite categorii privilegiate puteau pescui în Cibin. La 1585, râul a fost rebotezat în râul Domnilor – „Herrenbach”, pescuitul fiind permis numai magistra ţilor. Râul Cibin este ultimul şi cel mai important afluent din cursul mijlociu al Oltului. Izvorând din mun ţii Cindrel şi formându-şi cursul prin unirea a dou ă râuri (Râul Mare şi Râul Mic), născute din rezerva ţia natural ă a Iezerului Mare şi Iezerul Mic, râul Cibin parcurge peste 80 km pentru a se v ărsa aproape de T ălmaciu, lâng ă gara Podu Olt. Cibinul, prin traseul s ău, este un râu sibian ce scald ă M ărginimea Sibiului şi localit ăţ ile Gura Rîului, Orlat, Cristian, Sibiu, Bungard şi Ve ştem. Principalii afluen ţi ai Cibinului sunt râul Negru (S ăli şte), Hârtibaciu şi Sadu, toate aceste ape curg ătoare fiind cea mai important ă zestre natural ă mo ştenit ă. În ultimul secol comunit ăţ ile au înv ăţat şi s-au str ăduit să utilizeze aceast ă important ă resurs ă, devenind con ştien ţi de importan ţa economic ă a râului. Din 1979, acumularea hidroenergetic ă de la Gura Rîului asigur ă apa potabil ă atât pentru municipiul Sibiu cât şi pentru comunele învecinate. În lunca Cibinului s-a exploatat nisipul şi piatra, pe vremuri existând chiar şi ţigl ării.

19 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Malurile râului şi afluen ţilor Cibinului au g ăzduit, în timp, o adev ărat ă industrie popular ă. Pe apele repezi şi curate de munte se amplasau instala ţiile de pive şi vâltori pe care se des ăvâ şeau şi finisau ţes ăturile grele de lân ă. În aceste instala ţii firele de lân ă de oaie se “înfr ăţ eau” formându-se un postav uniform şi îndesat, elastic şi moale. Arta piu ăritului a fost la mare cinste în M ărginimea Sibiului, produsele create fiind adev ărate crea ţii de art ă popular ă, apreciate atât de or ăş eni cât şi de str ăinii ce vizitau aceste meleaguri. Pe râul Cibin şi în special la Gura Rîului s- a format cel mai mare centru de piu ărit din sudul Transilvaniei, în prima jum ătate a sec. XX, existând 19 pive de haine, 3 vâltori duble, 5 pive de ulei şi 5 mori. În aceast ă situa ţie nu s-au inclus num ărul mare de joag ăre (fier ăstrae de ap ă cu o singur ă pânz ă), produsele din lemn (scândurile, şipcile şi grinzile) fiind desf ăcute în tot Defileul Cibinului într-o ţinutul. vedere veche În perioada 1973-1980, prin construirea complexului hidrotehnic Cibin au fost distruse majoritatea instala ţiilor manufacturiere ţă răne şti; debitul sc ăzut al râului regularizat nu a mai avut puterea s ă antreneze marile şi complexele instala ţii. Construc ţia a fost realizat ă de Şantierul de Construc ţii hidrotehnice Por ţile de fier pentru alimentarea cu ap ă a ora şului Sibiu. Lucr ările au afectat comuna Gura Rîului, întreaga economie - industrie ţă răneasc ă a satului fiind falimentat ă; s-a distrus echilibru hidrologic al satului, popula ţia r ămânând f ără ap ă în fântâni; prin efortul comunit ăţ ii s-a ref ăcut o priz ă de ap ă în aval de baraj, construind o re ţea de ap ă de b ăut pentru popula ţie. Ultima moar ă pe ap ă din M ărginimea Sibiului poate fi vizitat ă în Gale ş – Săli şte, aici proprietarul p ăstrându-şi vechea meserie. În aceste bijuterii arhitecturale şi inginere şti, morarul î şi f ăcea meseria; era o 20 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului meserie grea, p ăstrat ă, de obicei, din tat ă în fiu. Aici se f ăcea f ăina bun ă de pâine ori cea de m ămălig ă adev ărat ă şi tot aici se aflau pove ştile satului, oamenii a şteptând r ăbd ători, cât timp morarul m ăcina.

Imagine cu vechea moar ă din Cristian, pe bra ţul mic al Cibinului, moar ă care a supravie ţuit în sec. XX-lea

În Cristian moara veche a func ţionat pân ă în anii 1950, în strada XVIII, nr. 16; dup ă desfiin ţarea ei, în perioada comunist ă, s-a înfiin ţat sec ţia de tractoare a CAP-ului. Datorit ă cre şterii nevoilor popula ţiei, în 1907, s-a construit moara pe acela şi bra ţ al Cibinului, în centru; “iazul Morii” a fost îndiguit şi amenajat, fiind transformat în canalul morii. “Noua” moar ă (din strada IV, nr. 28) avea turbine şi sistem electric propriu, deservind - pân ă în anii 2000 - cet ăţ enii Cristianului, pentru măcinarea grâului şi porumbului. Moara p ăstreaz ă vechile utilaje, acestea nemaifiind utilizate. Timp de secole rev ărs ările apelor Cibinului au afectat localit ăţ ile. Bogata pânz ă freatic ă cu un nivel variabil func ţie de precipita ţiile c ăzute se reflecta rapid în oscila ţiile nivelului râului; apropierea de izvoare şi de bogatele precipita ţii montane au îngreunat luarea unor m ăsuri de protec ţie contra viiturilor. Gospodarul nu p ăstra grija apei decât în vremurile de secet ă când observa c ă nivelul sc ăzut al apei freatice din fântân ă.

21 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului

Imagine istoric ă a Sibiului

Satisfacerea necesit ăţ ilor de ap ă pentru toate activit ăţ ile unei comunit ăţ i a ajuns s ă constituie o problem ă complex ă, strategic ă şi în prim-planul oric ărei administra ţii ce urm ăre şte dezvoltarea durabil ă a societ ăţ ii.

Imagine istoric ă a Sibiului

Calitatea apelor este influen ţat ă prin poluarea aerului, solului şi a apelor de suprafa ţă , iar cantitatea apelor subterane este determinat ă de 22 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului nivelul precipita ţiilor (secet ă). În sec. XX-lea, cre şterea exponen ţial ă a popula ţiei globului a condus şi la apari ţia unor noi discipline tehnice privind gospod ărirea resurselor, inclusiv a apelor. Gospod ărirea apelor include no ţiunea de proprietate a gospod ăriei, neputând fi confundat ă cu no ţiunea de management al apelor (aceasta fiind o activitate de administrare, nu de proprietar al resurselor). Ca structur ă geologic ă lunca Cibinului este constituit ă predominant din aluviuni grosiere - pietri şuri, nisipuri şi bolov ăni şuri cenu şii. În masa acestor forma ţiuni pot apare lentile de prafuri nisipoase, nisipuri pr ăfoase argiloase sau uneori mâluri. Prezen ţa acestor depozite groase de aluviuni a f ăcut ca în zon ă s ă se exploateze material aluvionar (balast) atât de necesar în construc ţii sau ca material pentru lucr ări de terasamente. Gropile formate în urma exploat ării balastului s-au transformat în lacuri de agrement. În locul numit „Între şan ţuri” pe malul Cibinului, la grani ţa dintre Orlat şi Cristian, s-au amenajat patru lacuri piscicole particulare, pe locul fostelor balastiere; aici se poate practica pescuitul sportiv. Accesul rutier de pe un mal pe cel ălalt se face pe singurul pod ce leag ă cele dou ă maluri ale Cibinului, chiar în centrul localit ăţ ii Cristian şi asigur ă accesul pe DJ 106E, spre M ărginimea Sibiului. Pe acest pod se deruleaz ă tot traficul jude ţean dar şi cel intern comunal (auto şi cu mijloace hipo, etc). Pietonal cristerenii utilizează cele patru poduri amplasate func ţie de nevoile riveranilor: trei în amonte şi unul în aval de centrul comunei. Bine întreţinute, ele ofer ă spectacolul curgerii eterne a singurului râu sibian, numit de sa şi “Zibin” iar de maghiari “Szeben folyó”.

Construc ţia teraselor de agrement şi a unui mic şi frumos parc a contribuit la cre şterea atractivit ăţ ii spa ţiului public central al Cristianului. 23 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Râul Cibin, în complexitatea lui, p ăstreaz ă rezerve mari de valorificare, poten ţialul piscicol şi de agrement nefiind pus în valoare. Pârâul M ărăjdiei este unul din numeroasele pârâie ce-şi au originea din Mun ţii Cindrelului. Cindrelul este cea mai important ă regiune pastoral ă carpatic ă, în Carpa ţii Meridonali fiind leag ănul civiliza ţiei dacice; aici se p ăstraz ă re ţeaua dens ă de c ărări, poteci şi drumuri ale oierilor ce br ăzdeaz ă mun ţii, sutele de colibe şi gospod ării sezoniere demonstrând c ă pe aceste meleaguri a vie ţuit o comunitate unic ă, perfect adaptat ă la condi ţiile vitrege ale muntelui. O mic ă parte a acestor drumuri ale oierilor a fost marcat ă turistic, valea M ărăjdiei înso ţind vechiul drum în Mun ţii Cindrel. Zon ă bine delimitată de pârâul M ărăjdiei accesibil ă prin DJ 106J – drum modernizat, face leg ătura direct ă între cele dou ă v ăi vecine: valea Cibinului şi valea Ştezii.

Imagine din mun ţii Cindrel Dac ă în valea Cibinului, construc ţia hidrocentralei a modificat substan ţial peisajul natural, valea Ştezii şi-a p ăstrat farmecul şi acea „s ălb ăticie”, îndelung cercetat ă de turi şti. Pe drumul jude ţean DJ106J se poate descoperi valea M ărăjdiei, o zon ă ce a intrat într-o ampl ă dezvoltare turistic ă, tot mai mul ţi iubitori ai muntelui, apreciind aceste locuri apropiate de intravilanul comunei Gura Rîului, dar suficient de departe pentru a cuceri lini ştea p ădurilor şi împ ărăţ ia mun ţilor. Micile 24 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului platouri cu p ăş uni şi fâne ţe ascund structuri de şisturi cristaline, specific ă diferen ţierii petrografice muntoase. Formele domoale ca Vârful P ăltini ş, Dealul Ursului, V ălari sau Tomnatec se datoreaz ă unui îndelungat proces de formare şi definitivare a mun ţilor, modelarea lor fiind f ăcut ă de agen ţii externi ce au sculptat, efectiv, masivul. Procesul de modelare continu ă, pe alocuri fiind mult accelerat de versan ţii desp ăduri ţi, ce permit ploilor şi ninsorilor s ă antreneze p ătura sub ţire de sol vegetal. Distrugerea acestei p ături de sol a creat masivele stâncoase, lipsite de vegeta ţie şi locuire. Masivul Cindrel, în întregime, a fost declarat Parc Natural şi împreun ă cu o parte din Mun ţii Şureanu şi Lotru formeaz ă situl „Natura 2000 Frumoasa“, în suprafa ţă total ă de 137 000 ha.

Legenda Cindrelului – Iezerul Mare şi Iezerul Mic legend ă de Silvestru Moldovan În mun ţii Ţibinului, la poalele Cindrelului şi Frumoasei în dou ă v ăi romantice se afl ă ascunse Iezerul-mare (1992 m) şi Iezerul-mic (2060 m). Din ele î şi ia obâr şia râul Ţibin (Zibin – în german ă). Ciobanii din ace şti mun ţi povestesc, c ă Iezerele aceste, din care se adap ă Ţibinul, s’au n ăscut din lacrimi, din lacrimile durerii şi bănatului, lacrimi de fat ă mare. Zice c ă în ace şti mun ţi, pe la Frumoasa, tr ăia odinioar ă o fat ă de cioban, mândr ă şi frumoas ă, mai frumoas ă ca zânele n ăzdr ăvane. S ă fi umblat o ţar ă întreag ă şi nu-i găseai p ărechea. Ciobanii o desmierdau cu numele de „Frumoasa” mun ţilor. Dela ea şi-a primit muntele acest nume, ce-l are pân ă azi. Tot pe atunci erau pe aici doi ciobani tineri şi voinici, drep ţi ca brazii şi vitezi fără seam ăn. Ilustrat ă cu Cascada Cibinului – la începutul sec. XX-lea

25 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Ei se luau la trânt ă cu ursul şi-l r ăpuneau în lupt ă dreapt ă şi prindeau în fug ă c ăprioarele sprintene.Voinicii fl ăcăi au îndr ăgit fiecare pe Frumoasa, fata îns ă îi iubea pe amândoi deopotriv ă, ea nu–şi putea da inima întreag ă nici unuia din ei. Iar când o fat ă mare iube şte doi voinici deodat ă, s ă şti ţi, c ă nu e bine, este o pacoste şi lucrul n'are s ă ia sfâr şit bun. A şa s'a întâmplat şi aici. Cei doi voinici v ăzur ă în curând, c ă a şa nu pot tr ăi, c ă trebuie s ă se aleag ă într'un fel şi se învoir ă s ă hot ărasc ă între ei lupta, lupt ă dreapt ă, pe moarte, pe viea ţă .

Vechiul joag ăr (moara) de pe Valea Vechi pode ţ peste un mic afluent Dănesei, locul unde s-a fasonat lemnul al Cibinului, lâng ă defileu pentru construc ţia vilelor din P ăltini ş (foto: înc. sec. XX-lea) (foto: înc. sec. XX-lea) Şi într’o frumoas ă zi de var ă s ă înc ăierar ă la lupt ă, pe o culme de munte, armat fiecare cu câte o ghioag ă ţântuit ă. Grea le-a fost lupta şi s ă părea f ără de sfâr şit, c ăci fiecare era me şter şi la atac şi la ap ărare. Vinele s ă încordau, sângele ţâşnea din r ăni, dar voinicii nu s ă dau. De-odat ă unul s ă poticni şi în clipa urm ătoare s ă rostogoli de vale cu capul zdrobit de ghioaga potrivnicului. Înving ătorul d ădu un chiot de bucurie şi plec ă în cale Frumoasei, dar n'ajunse departe. Rănile primite îi secar ă puterile şi în o vale din apropiere î şi g ăsi sfâr şitul asemenea tovar ăş ului s ău. 26 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Când Frumoasa mun ţilor g ăsi pe iubi ţii săi f ără suflare, îi j ăli şi-iplânse mult, zile întregi, nenum ărate, pe locul unde li s’a stins via ţa. Ochii i-au devenit un izvor de lacrimi nesecate şi din lacrimile aceste de durere s-a f ăcut cele dou ă iezere. Şi apa lor este şi azi curat ă şi limpede, ca lacrima …Din aceste lacuri alpine izvorăş te Râul - mare şi Râul – mic, cari se împreun ă în sus de comuna Gura-Râului şi formeaz ă Ţibinul.

Harta M ărginimii Sibiului la începutul sec. XX-lea

Prima sta ţiune din ţar ă – Păltini şul Hohe Rinne - 1885

Sta ţiunea mo ştene şte numele pârâului P ăltini ş, afluent al Râului Mare din dreapta, ce izvor ăş te din zona sta ţiunii şi tot de aici izvor ăş te un afluent al D ănesei. În vremurile înfii ţă rii, la izvorul P ăltini şului, era un jgheab de lemn prin care curgea apa de la care se r ăcoreau oamenii şi animalele care circulau în zon ă.. Sa şii numeau locul respectiv „Hohen Rinne” – „la scocul înalt”, iar românii îi spuneau P ăltini ş. 27 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului

Locul a fost descris de G. Kisling astfel: "Pârâia şul izvor ăş te dintr-un jgheab de lemn numit de sa şi "Auf der hohen Rinne" adic ă "la scocul înalt". Autorul, f ăcând aprecierea că locul nu era cunoscut de or ăş eni, ci numai de ciobanii şi oamenii care umblau prin munte, spunea: “Lini ştea adânc ă a peisajului e tulburat ă de trecerea c ăru ţelor cu tălăngi sau l ătratul câinilor şi strig ătul ciobanilor care trec drumul spre şaua de pe drumul numit "a ho ţilor" ducându-şi turmele la munte ori la vale”. Numele de P ăltini ş, care a circulat în paralel cu Hohen Rinne, se pare c ă vine de la paltinii care existau în zon ă. Sfinxul Cibinului

Istoria atribuie ini ţiativa înfiin ţă rii sta ţiunii medicului militar Julius Pildner von Steinburg, fiind lansat ă public la 27 martie 1885, într-o conferin ţă dedicat ă “influen ţei climatului de altitudine asupra s ănătăţ ii”. Alegerea locului a însemnat cinci ani de taton ări, în final fiind adoptat ă propunerea lui Gustav Conrad, p ădurar şef de circumscrip ţie al comunei Cristian! Acesta era un bun cunosc ător al mun ţilor Cindrel şi membru fondator al Asocia ţiei Carpatine S.K.V. (înfiin ţat ă în 1880). El a fost cel care a sugerat amplasamentul actual, pe versantul sud-vestic al şeii dintre vârfurile P ăltini ş şi Once şti, la 1400 m, altitudine. Semnarea contractului cu comuna Cristian nu a fost u şoar ă, comunit ăţ ile rurale fiind refractare arend ării terenurilor sau p ădurilor. În final comuna a pus la dispozi ţie terenul de amplasare şi materialul lemnos necesar iar S.K.V urma s ă asigure din resurse proprii fondurile pentru construc ţie, amenajare şi utilare, p ăstrându-şi dreptul de administrare gratuit ă a cabanelor timp de 50 de ani.

28 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Dup ă o activitate sus ţinut ă între 1892-1894, pân ă vara, s-a reu şit s ă se termine pavilionul central şi vilele din jur. Deschiderea oficial ă a avut loc la 10 iunie 1894. Participan ţii la festivitatea inaugur ării - în majoritate sa şi, dar şi români din satele M ărginimii - au fost strân şi în fa ţa pavilionului central (fosta Pensiune, actualmente Gasthaus zum Hans). Robert Gutt, pre şedintele S.K.V., a ţinut cuvântarea de deschidere. Apoi corul bisericii din Cristian, condus de preot, a cântat “Transilvania p ământ binecuvântat”; muzica militar ă, adus ă din Sibiu, a prezentat un program bogat de muzic ă german ă; s-a dansat pân ă seara târziu. Muzic ă, mâncare, dans, veselie, bun ă dispozi ţie.

Sta ţiunea P ăltini ş situat ă la altitudinea de 1440 m – imagine 3 D Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Paltini ş Începutului activit ăţ ii primei sta ţiuni montane i s-a acordat mare aten ţie, fiind un adev ărat eveniment turistic şi social, care se spera c ă va marca turismul în Mun ţii Cindrel şi în zona Sibiului. Acum, dup ă 130 de ani de la inagurarea sta ţiunii P ăltini ş (1885-2015) pu ţini mai cunosc perioada de glorie pe care a cunoscut-o acest ţinut!

29 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului VIZITA ŢI SITUL NATURA 2000 – FRUMOASA- Mărginimea Sibiului extins ă se suprapune celor cinci masive din grupa mun ţilor Parâng (Cindrel, Ştefle şti, C ăpăţ înii, Parâng şi Şureanu) grup ă ce face parte la rândul ei din Carpa ţii Meridionali. În aceast ă zon ă s-a identificat şi protejat Situl Natura 2000 Frumoasa , s it ce se întinde în trei masive montane (Cindrel, Lotru şi Şureanu). Aceste entit ăţi muntoase sunt desp ărţite de râurile Sadu, Frumoasa şi Sebe ş. Situl prezint ă un relief glaciar bine p ăstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic şi Iezerul Şureanu fiind cele mai reprezentative circuri glaciare din zon ă. Situl constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpa ţii române şti, aceast ă activitate tradi ţional ă fiind practicat ă din cele mai vechi timpuri f ără a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural. Toate acestea determin ă ca situl s ă aib ă o deosebit ă valoare în cadrul bioregiunii alpine din care face parte, incluzând opt rezerva ţii naturale şi patru Monumente ale Naturii. Situarea Sibiului la limita estic ă a M ărginimii a condus la crearea unei rela ţii complexe, de interdependen ţă între aceste noi a şez ări şi vechile aşez ări române şti, cunoscute ast ăzi sub denumirea de M ărginimea Sibiului. Fluxurile de oameni, materii prime şi rela ţiile dintre popula ţiile cu culturi diferite şi-au pus amprenta asupra specificului zonei, jude ţul Sibiu dobândind o personalitate distinct ă ca vatr ă de civiliza ţie româneasc ă. S.C.I. „FRUMOASA” S.P.A. FRUMOASA este al treilea ca m ărime la nivel na ţional şi este compus din: Aria de protec ție special ă - 11 tipuri de habitate de interes avifaunistic ă (SPA) comunitar din care 3 prioritare, cu o „Frumoasa” este a patra ca acoperire estimat ă la 68,31% din mărime la nivel na țional și suprafa ţa SCI „Frumoasa”; este compus ă din 11 specii de - 25 de specii de interes comunitar păsări (ierunca, coco șul de din care 4 specii de mamifere (urs, munte, 3 specii de cioc ănitori, lup, râs şi vidr ă), 2 specii de 3 specii de r ăpitoare de amfibieni, 3 specii de pe şti, 11 noapte, caprimulgul şi specii de nevertebrate şi 5 specii de dou ă specii de paseriforme). plante (3 specii de mu şchi şi 2 specii de plante superioare).

30 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului ECOMUZEUL INSTRUMENT DE DEZVOLTARE LOCAL Ă

Va recomandăm s ă descoperi ţi: CIRCUITELE ECOMUZEULUI SIBIAN (fondat în 2007) CIRCUITUL SATELOR ROMÂNE ŞTI DIN MĂRGINIMEA SIBIULUI - Circuit pentru cunoa şterea satelor din Mărginimea Sibiului : biserici ortodoxe, arhitectur ă specific ă, gospod ării şi ferme tradi ţionale, ateliere de mici me şte şugari, în S ĂLI ŞTE - GALE Ş şi GURA RÎULUI. CIRCUITUL SATELOR CU ARHITECTURA SAXONA DE PE TÂRNAVE circuit pentru cunoa şterea satelor saxone: biserici fortificate, arhitectura specific ă, gospod ării şi ferme tradi ţionale, ateliere de mici me şte şugari:

BIERTAN, MO ŞNA, VALEA VIILOR! CIRCUITUL PATRIMONIU ÎN PERICOL PE VALEA HÂRTIBACIULUI: S ĂSĂUŞ – COMUNA CHIRP ĂR! cu o arhitectur ă vernacular ă de o mare valoare, dar care se afl ă într-o stare de degradare avansat ă!

31 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului ASOCIA ŢIA DE INFRUMUSE ŢARE A COMUNEI GURA RÎULUI GURA RÎULUI NR. 566, www.civilizatiaapei.ro Semnificaţia simbolului “Roata vieţii” – “Roata lumii” La originea siglei există o minunată miniatură, creaţia ţăranului autodidact Picu Pătruţ (1818-1872), din Sălişte, remarcabil reprezentant al geniului popular românesc din sec. al XIX-lea.

Nestatornica roată a lumii şi primejdioasele ei valuri! -am să moştenesc, moştenesc, am moştenit - Din pământ sunt şi în pământ mă întorc!