ROMÂNIA-JUDEŢULSIBIU AsociaţiadeÎnfrumuseţare acomuneiGuraR î ului CIRCUITULECOMUZEU ÎN GURARÎULUI -micromonografie pentruîncurajareaturismului- „şipâmântulafostformatdinapăşidecătreapă” VIZITAŢI GURARÎULUI! Materialpromoţional- micromonografie-realizatprin proiectul “ CIVILIZAŢIA APEIÎNMĂRGINIMEA SIBIULUI” proiectimplementatcufondurieuropenenerambursabile prinP.N.D.R.-axaIV LEADER-G.A.L. MărginimeaSibiului Lucrareas-arealizatprintr-unprocesparticipativpuncteledevedereexprimate nereflectândîn modobligatoriuopiniilefiecăruiautor/coautor. Proiectulcontribuielapromovarea şipunereaînvaloarea patrimoniuluimaterial şiimaterialalcomuneiGuraRîului şi, îngeneralaMărginimiiSibiului, prinvalorificareaprincipiilor şitehnicilordeanaliză aecomuzeuluisibian. Echipadeimplementareproiectreprezentantlegal preşedinteMihaelaStoica, împreună cumembriifondatoriaiasociaţiei IoanDuţu,MariusHalmaghi Aucolaboratlarealizarealucrării: dr.EugenStrăuţiu,dr.VasileCrişan,dr.OvidiuCalborean dr.ClaudiuMunteanu,col.PăreanIoan ValerDeleanu,NicolaeHanzu Foto:OctavianIsailă (fotografiiaeriene) şifotografiidincolecţiile Ecomuzeului Traduceri(germană -franceză -engleză):HildegardFalk, AlinChipăilă,IoanaBratu © Toatedrepturileasupraacesteiversiuniaparţin AsociaţieideÎnfrumuseţareaComuneiGuraRîului www.civilizatiaapei .ro DescriereaCIP aBiblioteciiNaţionaleaRomâniei CircuitulecomuzeuînGuraRîului.-Sibiu:CasadePresă şiEditură Tribuna,2015 Bibliogr. ISBN978-973-7749-77-2 398(498GuraRîului) “Acestmaterialpromo ţionalsedistribuiegratuit” CasadePresăşiEditurăTRIBUNA Sibiu ISBN978-973-7749-77- 2 CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului „Cinesegândeştenumailalocul Bineaţivenit undetrebuiesă ajungă în îşistrică plăcereacălătoriei” MĂRGINIMEASIBIULUI ()F.Rückert Încontextul tranzi ţ iei si a Consiliul Mondial pentru transformă ril or cu care se Călătorii şi Turism (WTTC, 1996) “Călătoria şi turismul confruntă lumea rural ă este constituie cea mai mare evident ca este nevoie de o industrie din lume care în politica coerentă de măsuri virtuale şi economice dezvoltare durabilă a include: venitul brut, valoarea adăugată, capitalul spaţ iului rural rom â nesc. investit, numărul de salariaţi Ecomuzeul Regional Sibiu şi contribuţia la taxe”. (fondat în 2006) este printre Ultimul deceniu a puţ inele din lume care îş i demonstrat că presiunea sistemului global în propune să respecte criteriile domeniul economic şi politic, unui «adevă rat» ecomuzeu c o n c u r e n ţ a l u m i i deoarece « MUZEUL » ESTE industrializate, competitivitatea între ÎN INTREGIME IN SITU, producători şi furnizorii de toate obiectivele fiind servicii, atitudinea faţă de amplasateî n localit ăţ ile valoare, respectiv faţă de fondatoareaEcomuzeului : bunăstare, dar şi ideile novatoare în formarea forţei Biertan, Valea Viilor, Moşna, de muncă şi implicit pentru Sălişte, Gura Rîului şi Săsăuş - costul acestei forţe de muncă comuna Chirpăr. au condus la dezvoltarea de În fapt î ntre a ga localitate noi tehnici de management de proiect turistice. Turismul este prezentată ca un obiectiv a devenit în ultimul deceniu de muzeuş i de vizitat , î n acest ramura economică cea mai sens rolul principal revenind importantă, la nivel mondial. Industria casnică textilă are locuitorilor careî i prim esc pe pe aceste meleaguri un trecut turiş ti î n gospodăriile ş i milenar, instalaţiile de atelierele lor. piuărit şi vâltorit aflându-se Circuitul Ecomuzeu în până nu demult pe toate văile Gura Rîului a adoptat din Mărginimea Sibiului. Nu conceptul “Civilizaţia apei”, trebuie neglijat faptul că produsele create de meşterii turiştii putând cunoaşte locali erau adevărate creaţii modul de viaţă al de artă populară căutate şi locuitorilor şi patrimoniul apreciate atât de orăşeni cât material moştenit: ultimele şi de străini care vizitau instalaţii de pive din vechiul aceste minunate locuri. centru de piuărit, pe iazul morii. 3 Civilizaţiaapei-GuraRîului CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului Obiectivul general al Proiectul “Civilizaţia apei în proiectului constă în: Mărginimea Sibiului” contribuie la „Dezvoltarea activităţilor promovarea tradiţiilor culturale - prezentând patrimoniul cultural - turistice încomuna Gura Rîului material şi imaterial, şi-n general în Mărginimea - valorifică resursele culturale Sibiului, care să contribuie la imateriale (cunoştiinţe, tradiţii şi creşterea numărului de locuri de obiceiuri în pericol de dispariţie) ale muncă şi a veniturilor teritoriului – spaţiul rural din Mărginimea Sibiului, resurse ce pot alternative, precum şi la contribui la „Încurajarea creşterea atractivităţii spaţiului activităţilor turistice” în teritoriu, rural”. dar şi la revigorarea vieţii cultural- Am considerat oportună şi spirituale a satelor. În contextul în necesară elaborarea, editarea care ţinutul sibian a cunoscut după 2007 (Sibiu – capitală culturală şi distribuirea de materiale de europeană) un veritabil „boom promovare a conceptului de turistic” comunele din Mărginimea traseu tematic „Civilizaţia Sibiului se pot integra în fluxurile apei în Mărginimea Sibiului” , turistice sibiene şi regionale prin implementarea acestui tip de în conformitate cu prevederile proiecte, o oportunitate ce trebuie Ghidului Solicitantului valorificată; măsura 313; astfel s-au -proiectul abordează probleme de elaborat ghiduri, pliante cu mediu legate de administrarea şi hărţi (2 modele), 4 broşuri gospodărirea resurselor de apă, în bazinul hidrografic a două mari râuri pentru promovarea Oltul şi Mureşul, afectat de noile conceptelor, 9 modele de ocupaţii din ţinut dar şi de vederi şi o lucrare de schimbările climatice globale. prezentare. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi încurajarea activităţilor turistice, partenerii şi VĂ INVITĂMSĂ beneficiarii proiectului fiind DESCOPERIŢI cetăţenii Mărginimii Sibiului şi-n MĂRGINIMEA SIBIULUI principal cetăţenii comunei Gura ŞI Rîului. ULTIMELEINSTALAŢII MEŞTEŞUGĂREŞTI ale CIVILIZAŢIEI APEI PĂSTRATE “INSITU”! Preşedinte, AsociaţiedeÎnfrumuseţare acomuneiGuraRîului MihaelaStoica Civilizaţiaapei-GuraRîului 4 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Ecomuzeul -un instrument de dezvoltare local ă- Conceptul de Ecomuzeu a ap ărut în Europa de Vest (Fran ţa – Hugues de Varine este autorul no ţiunii de Ecomuzeu) în anii '70 datorit ă necesit ăţ ii de a prezerva elemente ale lumii rurale pe cale de dispari ţie sub presiunea urbaniz ării, progresului tehnic şi social. Treptat au fost înfiin ţate ecomuzee care au vizat şi civiliza ţia urban ă, patrimoniul industrial, mediul şi protejarea naturii. În acest moment în lume func ţioneaz ă 300 de ecomuzee din care 200 în Europa. Ecomuzeul a pus în eviden ţă necesitatea unei repozi ţion ări a muzeului şi a rolului acestuia în societatea contemporan ă. Muzeele contemporane tind din ce in ce mai mult s ă devina muzee de idei decât muzee de obiecte . Comparat cu un muzeu clasic ecomuzeul se diferen ţiaz ă prin faptul c ă se bazeaz ă pe urm ătoarele elemente: un proces cultural, o comunitate, un teritoriu, utilizarea patrimoniului cultural şi natural ca factor de dezvoltare a comunit ăţ ii locale ; spre deosebire de un muzeu clasic care este caracterizat printr-o colec ţie, o cl ădire, destinat unor vizitatori. MUZEUL ECOMUZEUL OBIECTE PATRIMONIU CL ĂDIRI TERITORIU VIZITATORI COMUNITATE Ecomuzeul mai poate fi definit şi prin faptul c ă este un tip special de muzeu care pune Omul şi Mediul s ău înconjur ător în centru şi care se bazeaz ă pe voin ţa unei comunit ăţ i s ă prezerve şi valorizeze un patrimoniu şi un teritoriu c ăruia i se ata şeaz ă o identitate. UN ECOMUZEU ESTE UN INSTRUMENT DINAMIC PRIN CARE O COMUNITATE LOCAL Ă ÎŞI PREZERV Ă, INTEPRETEAZĂ ŞI GESTIONEAZ Ă PATRIMONIUL ÎN VEDEREA ASIGUR ĂRII UNEI DEZVOLT ĂRI DURABILE. 5 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Ecomuzeul este bazat pe un acord şi un angajament asumat de c ătre colectivitatea local ă. Ecomuzeul este o oglind ă în care aceast ă popula ţie se prive şte, pentru a şi recunoa şte trecutul şi organiza viitorul. În acest sens aspectele vietii cotidiene, peisajele, arhitectura, patrimoniul cultural şi natural, ocupa ţiile locuitorilor, modurile de via ţă , m ărturiile orale, sunt subiectele vizate de un ecomuzeu , analizate, colectate şi valorizate ca reprezentative pentru comunitatea şi teritoriul respectiv. De ce trebuie s ă ţinem cont la înfiin ţarea unui ECOMUZEU? Au existat mai multe ini ţiative de înfiin ţare a unui ecomuzeu atât în Europa cât şi în România. Din experien ţa specialiştilor francezi care au sprijinit înfiin ţarea Ecomuzeului sibian, exist ă mai mul ţi factori – to ţi esen ţiali - pentru reu şita demersului înfiin ţă rii unui ECOMUZEU: - Rolul central al comunit ăţ ii locale şi al fiec ărui locuitor în procesul de înfiin ţare şi gestionare a unui ecomuzeu; - Importan ţa unei bune rela ţii cu autorit ăţ ile locale, un sprijin consistent din partea acestora este esen ţial pentru reu şita unui ecomuzeu; - Mediul ştiin ţific (universit ăţ i, institu ţii de cercetare, exper ţi locali) au un rol important pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor ecomuzeului dar nu ar trebui s ă intre în concuren ţă cu rolul specific comunit ăţ ii locale; - Formarea şi educa ţia are un rol crucial în reu şita unui ecomuzeu. Este esen ţial ă definirea unui program de formare profesional ă de care să beneficieze personalul Ecomuzeului, voluntarii, operatorii economici, locuitorii, dar şi vizitatorii; - Rela ţia dintre ecomuzeu şi şcoal ă este fundamental ă deoarece ecomuzeul are o puternic ă component ă pedagogic ă iar şcoala are un rol central în dezvoltarea proiectelor educative şi de formare.