În legătură cu pregătirea Congresului al II-lea al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (14 şi 15 iulie 2010), PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA revista noastră publică în paginile I–IV AANULNUL LIVLIV NNR.R. 3342-34342-343 (1142-1143)(1142-1143) 1 – 3300 IUNIEIUNIE 22010010 1199 SIVANSIVAN - 1188 TTAMUZAMUZ 55770770 220+IV0+IV PPAGINIAGINI – 3 LLEIEI Buletinul Informativ nr. 2 Iosif Iser – un mare artist evreu… Iosif Iser s-a stins la 25 apri- lie 1958, în plină glorie, după o carieră artistică de cinci decenii. S-a născut în familia unui brutar din Boteni (Piteşti), la 21 mai 1881. A lăsat moştenire circa 3000 de picturi şi 15.000 de lucrări grafi ce. Primul care i-a adus elogii a fost Gala Galaction („Flacăra”, 1913), socotindu-l un revoluţionar în artele plastice. Talentul pictorului, se pare, era moştenit de la un unchi pe parte maternă, meşter iconar. Studiile şi le-a desăvârşit la München şi la Paris. A expus la New York, Berlin, Veneţia, Viena, Varşo- via, Moscova. A fost prieten cu Luchian şi cu Brâncuşi, care îi apreciau talentul. A luptat în Războiul de Întregire a Neamu- lui, din 1916-1918. A expus alături de Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Han, Jalea, Medrea. În 1937, a obţi- nut Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris. În 1948, are o expoziţie la New York, pe când relaţiile cu SUA nu erau încă îngheţate. În 1955 este primit în Academia Româ- nă. „Era autentic şi uman”, scria despre Iser criticul Petru Comar- nescu. A lăsat peisaje şi portrete de mare frumuseţe din Dobro- gea. Se reţin, de asemenea, lucrări precum ”Autoportret”, „Portret de evreu”. A executat şi numeroase caricaturi cu carac- ter politic, fi ind un om de stânga. La trei ani de la moartea sa, la Paris au fost expuse lucrări ale sale, în cadrul Expoziţiei de Artă Românească. Dintre lucrările sale mai amintim: „La marginea Bucureştilor”, cu un puternic aer nostalgic, „Oameni buni – ţărani din Argeş”, „Familie de tătari”, „Arlechin şi dansatoare” (infl u- enţă a impresionismului), „Piaţa Mare din Iaşi”, ş.a. La Iser se poate vedea cât de strâns legată este iubirea de artă de iubirea de oameni. Culorile sale vor- besc despre această dragoste EEvreuvreu ccuu ccartea,artea, ddesenesen ccolorat,olorat, nnedatatedatat indestructibilă. ((1919-20).1919-20). MMuzeuluzeul dede IstorieIstorie alal F.C.E.R.F.C.E.R. BORIS MARIAN 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 AGENDA PARLAMENTARĂ Primăriei Comunei Ozun Momente importante - pe agenda deputatului tanţii fi ecărui grup parlamentar din coaliţie: PDL, UDMR, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer : 1. Participarea la cel de-al UNPR, GPMN. La întâlnirea cu GPMN s-a precizat, în Obştea Evreilor IV-lea Forum Ucraina –U.E. de la Kiev; 2. Întâlnirea, la mai multe rânduri, faptul că reducerile de salarii şi pensii Cotroceni, cu preşedintele Traian Băsescu a liderilor vor fi însoţite de un program de relansare economică din Judeţul Covasna Grupurilor Parlamentare din coaliţia guvernamentală; 3. în diferite domenii. A urmat un dialog interactiv consis- Întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu, la sediul Parla- tent, în care membri ai GPMN şi-au exprimat opiniile. mentului, cu Grupul Minorităţilor Naţionale; 4. Întâlnirea Dr. Aurel Vainer a afi rmat că, fără măsuri de creştere Comunitatea Evreilor cu primul ministru Emil Boc a Grupului Parlamentar al a dinamicii şi de creştere a calităţii economiei reale, nu Minorităţilor Naţionale; 5. Participarea la Conferinţa de se va putea ieşi din actuala criză. din Braşov la Praga, de dezbatere fi nală a documentului „Linii di- rectoare şi bune practici privind restituirea proprietăţilor Sprijin pentru refacerea Stimaţi Domni, confi scate în perioada Holocaustului”. Am primit cu mult interes şi deosebită consideraţie informaţia Ca vicepreşedinte al Comisiei de Politică Econo- lăcaşurilor de cult privind iniţiativa dumneavoastră de a marca şi a cinsti în centrul mică, Reformă şi Privatizare din Camera Deputaţilor, Chiar în condiţii de restricţii bugetare este nevoie Comunei Ozun, printr-o Placă Memorială, pe cei 20 de evrei deputatul F.C.E.R. a primit invitaţia de la institutul ca Guvernul să nu renunţe la sprijinul acordat refacerii din Ozun care au pierit în lagărele naziste, în urma deportării organizator din Kiev, activând, mai întâi, sub egida unor lăcaşuri de cult. Concret, pentru 2010, s-au alocat nedrepte din localitatea lor de baştină. fostului preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, apoi, 300 000 lei pentru renovarea sinagogilor din Roman Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România se alătură după alegeri, a actualului preşedinte, Viktor Ianukovici. şi Tulcea, afl ate într-un stadiu avansat de degradare. gestului dumneavoastră de mare omenie, de recunoaştere a Invitaţia a exprimat politica de continuitate a relaţiilor Chiar în condiţii de restructurare a cheltuielilor bugetare, acelor evrei care au trăit şi muncit în Comuna Ozun, loviţi în internaţionale ale Ucrainei, în condiţiile în care se între- nu poate fi omisă necesitatea de a se oferi un minimum mod năpraznic de urgia nazistă aducătoare de moarte pentru vedeau schimbări ale acestor raporturi. Ca dovadă: ~ de oportunităţi pentru viaţa organizaţiilor de minorităţi 6 milioane de evrei din Europa, în acest Holocaust. prezenţa, la deschiderea Forumului, a primului ministru naţionale. Ca atare, reducerea de alocaţii pentru aces- Fie-le amintirea veşnică, Bunul şi Marele Dumnezeu să-i al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin; ~ dezbaterile foarte tea trebuie contorizată cu foarte multă grijă, fi indcă aibă în pază, AMEN! aprinse în Parlamentul de la Kiev pe tema Acordului restrângerea resurselor fi nanciare pentru organizaţiile Pentru toţi cei care au iniţiat, au organizat şi au pus în prac- între Ucraina şi Federaţia Rusă privind prelungirea de minorităţi naţionale va avea un efect nefavorabil tică această Placă Memorială, întreaga stimă şi consideraţie a şederii şi utilizării de către fl ota rusă a bazei navale pentru buna convieţuire între minorităţile naţionale şi Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. de la Sevastopol, cu incidente violente chiar în incinta populaţia majoritară. PREŞEDINTE Parlamentului Ucrainei. Dr. AUREL VAINER – deputat Cu sincere regrete de a nu fi împreună cu dumneavoastră, Indemnizaţiile persoanelor astăzi, 28 mai 2010, la Ozun. Deputatul F.C.E.R. prezintă la Kiev persecutate nu vor fi afectate măsurile anticriză ale României Tema principală a discuţiilor cu primul ministru Emil La acest Forum prestigios, la care dr. Aurel Vainer a Boc a fost realizarea obiectivelor de colaborare a GPMN participat ca singur reprezentant al Camerei Deputaţilor, cu PDL, afl at la guvernare. Totodată, fi ecare deputat a au avut loc dezbateri deschise, fără idei preconcepute prezentat probleme pe care le-a considerat importante Am consemnat pentru şi fără părtinire. Evident, reuniunea s-a desfăşurat în pentru etnia reprezentată. Deputatul F.C.E.R. a solicitat condiţiile unei reorientări a politicii externe a Ucrainei. menţinerea indemnizaţiilor persoanelor persecutate pe dumneavoastră Deputatul F.C.E.R. a luat parte la multe dezbateri pe motive etnice în perioada 1940 – 1944, benefi ciare ale Comitetul Director (C.D.) al F.C.E.R.- C.M. a ţinut reuniunea tema raporturilor între Ucraina şi U.E., ascultând nu- OUG 105, aprobate prin Legea 189, arătând că a fost ordinară în ziua de 17 mai 2010. meroase opinii, de la cele favorabile apropierii de U.E. intens solicitat de aceşti benefi ciari, o parte semnifi - S-au adoptat deciziile de mai jos: la cele care militau pentru reintroducerea unui sistem cativă – supravieţuitori ai Holocaustului din România. – pentru organizarea şi desfăşurarea în condiţii optime de relaţii externe mai strânse cu Federaţia Rusă şi S-au primit asigurări că aceste indemnizaţii nu intră în al celui de al II-lea Congres al F.C.E.R. , C.D. a recomandat Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.). Domnia prevederile legislaţiei referitoare la reducerea salariilor următoarele măsuri: sa a remarcat excelenta prestaţie a senatorului Teodor bugetarilor şi a pensiilor. Deputatul F.C.E.R. a solicitat a. urm ărirea şi respectarea termenelor stabilite în Meleşcanu (PNL), care a arătat cu clarviziune ce în- aplicarea întocmai a alocaţiei bugetare aprobate de calendarul acţiunilor premergătoare desfăşurării seamnă, în politicile internaţionale, nevoia de a te înscrie Guvern pentru reabilitarea unor lăcaşuri de cult. În cazul Congresului; pe orbita U.E. Cu alte cuvinte, la întrebarea : vocea F.C.E.R. – sinagogile din Roman şi Tulcea, nominali- b. editarea unui supliment al revistei “Realitatea Evre- Ucrainei trebuie să se facă auzită în concertul U.E. sau zate pentru fi nanţare în 2010. S-au primit asigurări că, iască”, conţinând informări esenţiale cu privire la este bine să rămână aliată al C.S.I.?, domnia sa s-a do- în baza documentelor depuse la Secretariatul General Congres; vedit adeptul primei alternative, arătând că, în prezent, pentru Culte, vor putea fi realizate lucrările preconizate. c. stabilirea unui buget general, în raport cu posibili- România face parte din Parlamentul European şi că Referitor la mărirea indemnizaţiilor în baza Legii 189, tăţile fi nanciare ale F.C.E.R.; doreşte ca şi alte state, precum Ucraina, să i se alăture. pentru persecutaţii etnic, s-a arătat că trebuie aştepta- d. asigurarea locaţiei în care se va desfăşura Congre- Intervenţia s-a bucurat de un real succes. Deputatul te vremuri mai bune pentru soluţionare favorabilă. În sul. F.C.E.R. a fost mandatat să prezinte liniile directoare calitate de membru fondator al Fundaţiei „Caritatea”, – C.D. a luat notă de rezultatele alegerilor delegaţilor C.E. ale soluţiei Guvernului României la problemele crizei deputatul nostru a solicitat sprijin din partea primului Bucureşti, care vor participa la lucrările Congresului al II-lea economico-fi nanciare globale. În acest sens, la masa ministru pentru primirea sumelor cuvenite drept com- al F.C.E.R.; rotundă dedicată acestei probleme, „Economia în timp pensaţii pentru terenuri cu demolări, restituite Fundaţiei, – C.D. a validat rezultatele alegerilor organelor de condu- de criză – oportunitate pentru modernizare?”, domnia şi pentru intensifi carea activităţii de punere reală în cere din C.E. Constanţa, C.E. Tulcea, C.E. Iaşi, C.E. Oradea sa a susţinut şi argumentat principalele caracteristici funcţiune a Fondului „Proprietatea”. Acţiunile primite de şi C.E. Cluj; de abordare a temei din partea autorităţilor române, Fundaţia „Caritatea” în cadrul procesului de retrocedare – s-a aprobat lista propunerilor pentru acordarea Medaliei mai cu seamă, impactul crizei în viaţa economică şi a unor terenuri comunitare evreieşti ar putea asigura „Prieten al Comunităţilor Evreieşti”; socială. Masa rotundă a fost moderată de preşedin- obţinerea de fonduri băneşti foarte necesare dezvoltării – F.C.E.R. şi J.D.C. vor acorda o sumă corespunzătoare tele Comitetului de Politică Economică, Industrială şi activităţilor comunitare şi, îndeosebi, prezervării patri- pentru realizarea versiunii în limba ebraică a volumului „Pre- Antreprenorială – Verkhona Rada din Ucraina, Natalia moniului sacru evreiesc. zenţe rabinice în spaţiul românesc”, scris de domnul Baruch Korolevska. Dr. Aurel Vainer a evidenţiat, cu suportul Tercatin; de specialitate, modalităţile prin care autorităţile române Restituirea proprietăţilor – cu privire la propunerea domnului Marko Katz (MCA), se doresc să salvgardeze situaţia economică din România împuternicesc membrii F.C.E.R. care fac parte din Consiliul şi, mai ales, problemele difi cile, dureroase ale celor cu confi scate în Holocaust Director al Fundaţiei “Caritatea” să solicite informaţii în legătură venituri de la bugetul de stat. Intervenţia deputatului cu activitatea organizatorică a Fundaţiei: F.C.E.R. a fost bine apreciată. Cele 40 de state participante la Conferinţa de la Praga, din Europa, S.U.A., Canada, au adoptat textul – s-a luat notă de semnarea Acordului pentru realizarea fi nal al documentului „Linii directoare şi bune practici Muzeului Evreilor Originari din România, în Israel - localitatea Întâlnire la Cotroceni privind restituirea proprietăţilor confi scate în perioada Rosh Pina, în parteneriat cu AMIR, HOR, Primăria din Rosh La întâlnirea de la Cotroceni între preşedintele Holocaustului”. Documentul reprezintă o concretizare Pina, Fundaţia “Caritatea” şi F.C.E.R.; Traian Băsescu şi liderii Grupurilor Parlamentare ale a Declaraţiei de la Terezin, de anul trecut, având ca – C.D. a luat notă de comemorarea care a avut loc la coaliţiei, deputatul F.C.E.R. a participat împreună cu principal obiectiv stimularea procesului de restituire Târgovişte, în Cimitirul evreiesc, în onoarea soldatului evreu liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a bunurilor confi scate de nazişti şi colaboraţionişti în Herman Kornhauser, erou care şi-a servit patria, România, în (GPMN), Varujan Pambuccian (UAR), şi Dragoş Gabriel perioada Holocaustului. Documentul evidenţiază rolul primul Război Mondial. Zisopol (UER). Întâlnirea a avut ca scop: ~ prezentarea benefi c al colaborării între comunităţi evreieşti locale şi Ing. NILU ARONOVICI de opţiuni pentru ieşirea din criza economico-fi nanciară, organizaţii evreieşti internaţionale ca W.J.R.O.. Docu- îndeosebi, redresarea substanţială a defi citului bugetar; mentul va fi transmis fi ecărei ţări participante, la nivel ~ explicarea motivaţiei programului de guvernământ, statal, al societăţii civile şi al organizaţiilor evreieşti. În Domnului Alexandru Arşinel din păcate, având consecinţe dureroase pentru largi ce ne priveşte – F.C.E.R. şi Fundaţiei „Caritatea”. A fost categorii ale populaţiei româneşti, salariaţi şi pensionari. constituit un Consiliu de Conducere cu reprezentanţi din Cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră de naştere, Fiecare grup parlamentar şi-a putut exprima punctul de toate ţările aderente la document. Pentru România, prin Conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România vedere. Liderul GPMN, Varujan Pambuccian, a susţinut Ministerul român al Afacerilor Externe, au fost nomina- are bucuria de a vă adresa călduroase urări de sănătate, de nevoia unor măsuri efi ciente de stimulare a economiei, lizaţi: director în M.A.E., Răzvan Rotundu, şi deputatul bucurii şi viaţă îndelungată împreună cu cei dragi. Din toată având convingerea că numai din economia reală, de dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R. Un moment inima, vă dorim sănătate şi putere de muncă, astfel încât să la întreprinderi, pot veni resursele fi nanciare necesare important al întâlnirii a fost participarea la sesiunea putem benefi cia de aportul dumneavoastră, de gând şi de reechilibrării bugetului. Domnia sa a avansat ideea fi nală a primului ministru în exerciţiu, Jan Fischer, care sufl et, la viaţa culturală şi artistică din România, ca îndrăgit diminuării impozitului pe venit până la 4%, concomitent urmează să preia funcţia de vicepreşedinte al Băncii mesager pe scenele din ţară şi străinătate. La mulţi ani! cu creşterea TVA până la 25%. Evident, s-a luat act de Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Jan Fischer a această propunere, urmând să fi e analizată de Guvern. subliniat că Guvernul ceh crede în procesul de restituire Preşedinte Vicepreşedinte Ideea concretă a acestei propuneri a fost sprijinirea la al bunurilor confi scate de nazişti şi colaboraţionişti şi că Dr. Aurel Vainer Ing. Paul Schwartz maximum a comunităţii de afaceri şi sporirea atractivităţii Institutul de la Terezin are un suport serios în activitate Secretar General pentru capitalul străin. S-a convenit ca preşedintele prin nou înfi inţatul Consiliu de Conducere . Ing. Albert Kupferberg Traian Băsescu să se întâlnească, pe rând, cu reprezen- IULIA DELEANU 4 iunie 2010 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 3

prieteni. Ajutat de ing. Brândău, am consolidat planşeul Sinagogii, când am observat că duşumeaua se mişcă. Am transformat bucătăria dezafectată a celei de-a doua vile, de lângă sinagogă, într-un grup sanitar cu duş, am construit o toaletă pentru oaspeţii de la etaj… – Ce v-a ajutat să vă menţineţi echili- Cu prof. IANCU ISIDOR, preşedintele Comunităţii Evreilor din Dorohoi brul în situaţii difi cile de viaţă? – Am fost şi rămân un optimist, fi indcă oftatul nu ajută nimănui. Am învăţat de „Respectă ş i vei fi respectat” la mentorii mei rabini şi de la alţi oameni credincioşi că trebuie să consideri un dar Profesorul IANCU ISIDOR, preşedintele Comunităţii dorohoiene, ridică mână de oameni. Pogromul din 1940, minunat fi ecare zi pe care ţi-o dă Dumne- privirea şi constată uimit că vede cerul. Să fi e acelaşi cer văzut în Transnis- primul act al Holocaustului din România, zeu, că trebuie să te bucuri de ceea ce tria, când era copil? Acelaşi cer zărit ultima oară de tatăl lui, împuşcat pe – anul acesta, comemorăm 70 de ani de ai, că bucuriile nasc bucurii şi supărările Dealul Mare, aproape de Dorohoiul natal, tot pentru că era evreu? „După atunci -, deportările în Transnistria, Aliaua aduc supărări, din care cauză încerc să ce m-am întors acasă, anul trecut, cu Ordinul Meritul pentru Învăţământ masivă postbelică au contribuit la această evit stările confl ictuale, fi indcă binele şi în Grad de Cavaler, primit din partea preşedintelui ţării, Traian Băsescu, situaţie demografi că, din păcate, cvasige- răul nu au limite. Mai ştiu că membrii de Ziua Holocaustului în România, m-am dus direct la Dealu Mare cu nerală. Comunităţi mari – de câteva sute comunităţii dorohoiene, enoriaşii în faţa decoraţia în mână şi am zis Kadiş. Paiş’pe ani am trecut de două ori de oameni – au rămas puţine în România. cărora ofi ciez, oriunde e nevoie, oaspeţii pe zi prin faţa locului aceluia blestemat, ducându-mă şi întorcându- Dar nu cantitatea, ci calitatea contează în C.I.R.-ului – modernizat astăzi – din Bor- mă de la şcoala unde predam limba şi literatura română. Dacă aveam toate timpurile. Cât priveşte monografi a sec trebuie să mă vadă plin de viaţă, de minian, aş fi ţinut un iarţait în memoria copiilor de seama mea ucişi în de care aminteaţi, este o carte-docu- umor, să le inspir voie bună. Transnistria”, povesteşte. Înainte de a fi fost ales preşedinte de comunitate, ment de mare valoare şi interes pentru – Cum vă chivernisiţi timpul? domnu’ Iancu a fost atestat – sunt 36 de ani de atunci – melamed şi ofi ciant generaţiile actuale şi viitoare, dat fi ind – Zilnic străbat la volan zeci, câte o de cult. „Era de Kabalat Şabat, la Templul Coral”, retrăieşte clipa. „Trecusem exa- informaţiile-unicat privind locuri şi oameni dată, sute de kilometri pentru un serviciu menele. Eminenţa Sa Şef Rabinul dr. Moses Rosen z.l. m-a chemat la Aron Kodeş din Dorohoi şi împrejurimi. Aş fi fericit să religios, în comunităţi din Moldova, dar să ofi ciez. Templul era arhiplin. În stânga şi-n dreapta mea – vestiţii cantori Harnik procur două-trei exemplare din fi ecare şi din Ardeal; doar sunt itinerant. Uneori şi Jukovski. După ce s-a sfârşit serviciul divin, Eminenţa Sa m-a felicitat: «Ceea ce cele şase volume, dar nici noi nu avem mă însoţeşte Măriuţa, partenera mea de faci, faci bine, a spus, şi timpul va face să te bucuri de succes»”. bani, nici domnului Shlomo David nu-i putem pretinde asemenea efort fi nanciar. viaţă, care ştie, când mă vede înnegurat, – Aţi adus vorba de bani. Cum reuşiţi să nu-mi pună întrebări. Atunci îmi pun – La ce v-aţi împrejurimile sale doar în cele şase volu- să faceţi faţă, în plan comunitar, crizei muzică sinagogală la casetofonul maşi- gândit în momente- me monografi ce scrise de Shlomo David? economico-fi nanciare din prezent? nii şi asta îmi aduce liniştea de care am le acelea? – Şi da şi nu. Da – fi indcă doar câteva – Ne întindem cât ne e plapuma; sau, nevoie. La Borsec, ziua începe la şase – La mama mea. locuri din Dorohoi, scăpate buldozerelor, cum sună o zicătoare idiş, „ghib a cnip în dimineaţa şi se termină târziu în noapte. Se pregătea pentru au rămas din stetl-ul descris de Shlomo punâm az di culir zol ştein” – „ne pişcăm Se întâmplă câte o dată ca o familie să fi ecare Erev Şabăs David, dar şi acestea se transformă de în obraz să persiste culoarea” – semn de ajungă cu trenul la Topliţa la patru dimi- cu cinci – şase zile la o zi la alta în ruine. Nu – fi indcă, prin vigurozitate. neaţa şi atunci plec cu maşina de la două înainte; şi pentru grija F.C.E.R., în special, a preşedintelui – După câte ştiu, experienţa dvs. jumătate noaptea, ca să nu le stric oame- orice Erev Hag – la Federaţiei, dr. Aurel Vainer, Sinagoga managerială e mai veche, pentru că de nilor bucuria odihnei la Borsec. La două fel. Când ne-am în- „Beit Solomon”, care arăta jalnic, s-a peste 20 de ani administraţi cele două vile săptămâni, dau o fugă la Dorohoi, 450 tors din Transnistria, transformat într-un edifi ciu impunător, şi Sinagoga din Borsec. km dus-întors, să rezolv probleme cu- după doi ani de suferinţe inimaginabile în care urmează să devină Muzeul Evreilor – Aşa e. M-am străduit la început, rente, deloc puţine şi deloc uşoare, ca în lagăr, şi tata a venit din concentrare, în din Nordul Moldovei. E vorba de perspec- după ce am preluat administraţia de la orice comunitate. Iar „bătrâna doamnă”, casa noastră s-a improvizat o sinagogă, tivă, pentru că mai sunt încă de făcut domnul Elias Rohrlich, să îmbunătăţesc aşa alint eu Passat-ul meu, ştie singură unde tatăl meu era ofi ciant şi mama – şa- amenajări interioare. Abia după aceea ceea ce, astăzi, a devenit Centrul de drumul: plecăm la cinci dimineaţă, ne în- măs. Se apropiau sărbătorile de toamnă toarcem seara la zece – unsprezece şi a şi n-aveam Sefer Tora. Am împrumutat doua zi o luăm de la capăt, cu mulţumirea un Sul de Tora de la o sinagogă mai treburilor duse la bun sfârşit. mare. Îmi stăruie în minte Simhat Tora de – Cum intenţionaţi să comemoraţi cei atunci, cu tata citind din Tora, cu enoriaşii 70 de ani de la pogromul din Dorohoi, dansând cu Sidur-ul în braţe… împliniţi anul acesta? Domnu’ Iancu crede că Dumnezeu se – Comemorarea se va face în partene- afl ă în sufl etele noastre, că avem nevoie riat F.C.E.R. - Guvernul României - evreii de El. Când cineva se poartă urât, Dum- originari din Dorohoi trăitori în Israel şi nezeu se întristează. Şi atunci când zi- în alte locuri ale lumii. Se vor organiza: cem Tilim, totul se transfi gurează. În faţa Marşul Vieţii, o întâlnire la Primărie şi la Aron Kodeş-ului, zbuciumul e disciplinat sediul C.E. Dorohoi cu invitaţi din instituţii printr-o arhitectură riguroasă care alină. judeţene şi comunităţi limitrofe, un peleri- Prin forţa sau prin uguitul glasului se cre- naj la cimitirul unde a început pogromul, ează îmbrăţişarea omului cu Dumnezeu. acolo unde au fost ucişi 77 de membri – Care a fost primul pas spre haza- ai obştii, veniţi să conducă pe ultimul nut? drum pe ostaşul evreu care şi-a apărat – Poate, o întâmplare de Pesah; abia comandantul cu preţul vieţii. împlinisem 13 ani. Am băut, împreună – Aveţi un moto de comportament în cu alţi băieţi, apă din butoiul din curtea viaţă? şcolii. Am venit acasă plin de remuşcări – Un moto am, extras din „Viaţa eti- şi i-am mărturisit totul mamei. «Du-te la că” de Iehuda Ben Aşer, înţelept care a rabin, să hotărască el ce-aveţi de făcut!», trăit între 1270 – 1349. Unii oameni l-au mi-a spus. Rabinul ne-a chemat pe toţi întrebat: „Am observat că, întotdeauna, opt băieţi care greşisem, a răsfoit nişte arăţi respect oricărui om”. Înţeleptul a ceasloave şi-a deliberat: «Timp de opt răspuns: „Încă nu am întâlnit vreunul a zile, mergeţi la rugăciune dimineaţa şi cărui superioritate faţă de mine să nu seara». «Dacă s-ar întâmpla mereu asta, i-o recunosc. De aceea, îi arăt respect. am avea minian fără probleme!», a fost Dacă este mai bătrân, desigur, a săvârşit de părere şamăs-ul Berl. Erau, pe-atunci, mai mult bine decât mine. Dacă este mai opt sinagogi în Dorohoi. sărac, a avut de îndurat mai grele suferin- – Dar adultul Iancu Isidor - despre ţe. Dacă este mai înţelept, trebuie cinstit viaţa religioasă de azi? pentru înţelepciunea sa, iar dacă nu este – Cred că ar trebui acordată mai mai deştept, nu e atât de vinovat pentru multă atenţie celor câţiva ofi cianţi de vom pune „pe picioare” muzeul. Instruire şi Recreere de la Borsec. Primul păcatele sale”. Într-un cuvânt - respectă cult câţi avem, în prezent, în România, – O schiţă de istorie a comunităţii? lucru pe care l-am făcut la vila principală a şi vei fi respectat! pentru că viaţa religioasă în comunităţi e – Suntem o comunitate veche de fost o baie cu duş şi cadă. Apoi, mi-am dat o problemă care trebuie să preocupe mai peste 600 de ani. În 1774, fi gurau, într- seama că este insufi cientă o singură to- Pentru mine, domnu’ Iancu Isidor va mult şi conducerea laică şi conducerea un recensământ, 21 de capi de familie aletă şi am amenajat două. Pentru placa fi întotdeauna cel de la volanul Passat- spirituală. Poate ar fi bine să se facă evrei. În 1803, trăiau la Dorohoi 660 de distrusă a restaurantului ritual era nevoie ului său, şerpuind pe serpentinele dintre întâlniri-instruiri. Mă ofer să fi u gazdă la evrei, de unde – construcţia, în 1825, a de bani. Cum să economisesc banii Fe- Topliţa şi Borsec, înconjurat de-o parte Borsec, unde este o sinagogă curată şi Sinagogii Mari. Persecuţiile la care erau deraţiei? Materialele de construcţie le-am şi de alta de păduri de brazi, poienişuri primitoare. Ar merita să fi e popularizată supuşi evreii în Rusia începutului de primit în dar de la ing. Ştefan Brândău, cu fân proaspăt cosit şi fl ori de nu-mă-ui- prestaţia ofi ciantului, stimulând interesul secol XIX a făcut ca mulţi dintre ei să se din Borsec, care mi-a pus la dispoziţie şi ta ascultând vocea lui Iosolă Rosenblatt pentru hazanut al tinerilor. refugieze în Moldova, şi ca în 1838, să malaxorul pentru betoane. Manopera au îndreptată spre Dumnezeu - „stânca” şi – Ţin minte - eram în primii mei ani la existe 2 392 de evrei în Dorohoi. În 1862, asigurat-o oaspeţi-voluntari, lucrând efec- „nădejdea” lui, cu care, iubindu-L, stă revistă -, când am însoţit o delegaţie de funcţionau 15 şcoli particulare evreieşti. tiv la prepararea, transportul şi turnarea de vorbă despre cei care intră şi ies din lideri evrei europeni prin nordul Moldovei. În 1909, ia fi inţă o şcoală a comunităţii, în betonului. Tot ing. Brândău şi oaspeţi ai Timp, despre cei mărunţi şi despre mai Am ajuns şi la Dorohoi. Mai existau străzi, care se îmbinau studiul de Talmud Tora Centrului au lucrat la înlăturarea zidului marii lumii, despre greşeală şi iertare, case descinse, parcă, din picturile lui cu programul didactic din învăţământul despărţitor între cele două săli de mese. ca despre fl uxul şi refl uxul mării. Chagall. Ce s-a întâmplat cu fragmentul românesc. Înainte de 1940, erau 13 000 Mesele cu bănci din curtea Centrului IULIA DELEANU acela de stetl? Să fi rămas Dorohoiul şi de evrei şi 17 sinagogi. Acum suntem o sunt, de asemenea, opera unor oaspeţi 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010

Breviar iudaic Abulafi a Abraham ben Samu- el - Cabalist spaniol, a trăit între IUDAICA 1240-1291. A căutat fl uviul legendar Sambatyon, a încercat să-l conver- tească la iudaism pe Papa Nicolae al III-lea. A adus contribuţii la Ghe- matria ( interpretarea mistică a unor cifre şi litere). SSINAGOGiINAGOGi dindin RomâniaRomânia Admor – Acrostih format din Adoneu Morenu ve Rabenu, adică Domnul, călăuzitorul şi stăpânul nostru, titlu onorifi c dat unor hasi- dimi. Ahava Raba – Cu mare dragos- te, primele cuvinte dintr-o binecu- vântare de dimineaţă. Ahavat Olam – Cu dragoste veşnică – primele cuvinte din bine- cuvântarea de după Şema Israel. Aleluia (Haleluiah)- Lăudaţi-L pe Domnul, exclamaţie de bucurie; a fost preluată şi de unii creştini. Alenu le-Şabeah - Să mulţumim Domnului. Alfasi Isaac ben Iaacov- Ce- lebru talmudist, codifi cator al Legii, născut în Algeria, în 1013, a murit în Spania, în 1103. Al ha-Nisim – Pentru minuni, rugăciune de mulţumire. Amos- Primul profet literar, a lăsat o Carte, a fost păstor (sec. VIII î.e.a.). Apocalipsa – revelaţie, cuvânt grecesc, meditaţie eschatologică; prin confuzie se consideră că ar fi sfârşitul lumii. TTemplulemplul MMareare ddinin VVatraatra DDorneiornei BARUCH MEIER

REFLECŢII BIBLICE bun şi instinctul de Prim Rabin rău. Dualitatea ŞLOMO SORIN ROSEN inimii umane, ca- pabilă de fapte bune şi de fapte reprobabile, trebuie pusă în slujba lui Dumnezeu. „Behol nafşeha” („tot sufl etul tău”) este PERICOPA PINCHAS (Numeri 25:10 – 30:1) tine întruchipate în ele, trei tendinţe care se manifestă tradus prin fraza preluată din Sifrei: „chiar dacă cineva [Se citeşte sâmbătă, 3 iulie 2010] în fi nalul Cărţii Numeri printr-o tentativă de disociere de ţi-ar lua sufl etul.” În decursul istoriei, cazurile de acest Cu toată discuţia pe care comentatorii şi Talmudul o destinul colectiv şi unic al poporului lui Israel. Un subiect fel au abundat. „Reneagă-L pe Dumnezeu, treci la o altă fac în jurul actului lui Pinchas de a-l ucide pe Zimri, evreul de meditaţie pentru toţi cei de astăzi, o temă de gândire religie, şi viata îţi va fi cruţată”, ni s-a spus în diverse care păcătuia în văzul tuturor cu o femeie midianită, epi- de fapt la unitate şi solidaritate... contexte şi perioade istorice. Iar Tora ne învaţă că dezi- sodul biblic pe care îl citim în această pericopă nu este cerea de Dumnezeu (alături de crimă şi relaţii sexuale tocmai simplu. În binecuvântarea pe care Dumnezeu i-o PERICOPA DVARIM (Deuteronom 1:1-3:22) ilicite) este printre cele trei păcate capitale pentru care un oferă lui Pinchas după acest gest plin de zel, chiar în [Se citeşte sâmbătă, 17 iulie 2010] om ameninţat cu moartea dacă nu le comite, trebuie să aceeaşi frază în care oferă justifi carea acestui act divin Dacă tot am vorbit, în comentariile anterioare, despre aleagă moartea... Iar „behol meodeha” („toată puterea („pentru că [Pinchas] a fost zelos pentru Dumnezeul unitate, o nouă lecţie pe care Tora ne-o predă în acest ta”) este menţionat – explică Raşi – în special pentru acei său şi a făcut ispăşire pentru copiii lui Israel”), Dumne- sens... În săptămâna când debutăm citirea ultimei cărţi, oameni care îşi iubesc averea mai mult decât îşi iubesc zeu adaugă: „Iată, îi dăruiesc [lui Pinchas] legământul a cincea, a Torei, în care Moşe le spune evreilor ultimele viaţa. Chiar şi pentru ei, Tora predică iubirea de Divinitate Meu de pace.” Cu toate că post facto uciderea lui Zimri sale cuvinte înainte de a muri, Tora ne spune următoa- şi îi invită să îşi evalueze din nou sistemul de valori... pentru păcatul său a fost laudabilă, principiul călăuzitor rele: „de cealaltă parte a Iordanului, în Ţara Moabului, este acela al păcii, nu al violenţei. Este poate motivul Moşe a început să explice această Tora...” (Deuteronom PERICOPA EKEV (Deuteronom 7:12-11:25) principal pentru care Pinchas devine Kohen. Este motivul 1:5). Ce mai era oare de explicat? Timp de patruzeci [Se citeşte sâmbătă, 31 iulie 2010] pentru care el restaurează pacea în episodul biblic al de ani, în deşert, nu avusese Dumnezeu sufi cient timp Un verset din pericopa acestei săptămâni vorbeşte neînţelegerilor dintre triburile Reuven, Gad şi Menaşe să explice Tora? Oare chiar nu înţelesese nimeni din despre o formă mai puţin convenţională a circumciziei: cu restul poporului (Cartea lui Iehoşua). Este probabil poporul evreu, în tot acest timp, despre ce era vorba „U’maltem et orlat levavhem veorphem lo takşu od.” motivul pentru care Tora alege să ne ofere exemplul cu adevărat?!? Răspunsul la această întrebare este – „Să vă circumcideţi inimile şi să nu vă mai întăriţi lui Pinchas: pentru a înţelege că de fapt „pecetea lui oferit de către Midraş Tanchuma şi de către Raşi care grumazul” (Deuteronomul 10:16). Explicaţiile comen- Dumnezeu este pacea” (Talmud, Şabat 55a) şi că citează această explicaţie: „Înainte de a muri, Moşe a tatorilor pornesc de la sensurile alegorice şi simbolice „până şi Numele lui Dumnezeu poate fi şters pentru a tradus Tora în cele şaptezeci de limbi ale omenirii.” pe care Tora ni le oferă, prin utilizarea cuvântului „orla”, face pace” (Shabat 116b). Este un model al înţelegerii, De ce oare? Avea nevoie omenirea de Tora? Era oare însemnând în ebraică „prepuţ”. Şi, deşi inima nu are dincolo de certuri şi violenţe, între toţi oamenii lumii... necesar ca toata lumea să cunoască ceea ce Dumnezeu evident această componentă anatomică, în mod sim- le oferise evreilor drept învăţătură? Ei bine, uitându-ne bolic circumciderea inimii prin îndepărtarea „prepuţului” PERICOPELE MATOT şi MASEI (Numeri 30:2- la evenimentele ce se petrec în aceste zile în lumea este totuşi posibilă... Explicaţia pe care o oferă Ibn Ezra 32:42 şi 33:1-36:13) întreagă, răspunsul vine aproape natural: ERA ŞI ESTE vorbeşte despre „dorinţele inimii” şi despre înfrânarea [Se citesc sâmbătă, 10 iulie 2010] NEVOIE! Avem nevoie de valori, de credinţă, de noţiuni acestora. La fel ca în cazul dorinţelor sexuale (simboli- În ultimele două pericope din Cartea Numeri, un precum Tikun Olam (a face o lume mai bună), Şalom zate de organul sexual a cărui orla este îndepartată în episod neplăcut şi periculos atrage atenţia. Este vorba (pace) sau Ţelem Elokim (ideea că orice om a fost creat cadrul circumciziei normale), „dorinţele inimii” trebuie despre hotărârea a două triburi şi jumătate (Reuven, după imaginea Divinităţii). Avem nevoie să înţelegem cu- să aibă şi ele limite. Pentru Ibn Ezra, spre exemplu, Gad şi jumătate din Menaşe) care decid să rămână în vântul lui Dumnezeu şi să acţionăm în conformitate cu el. aceasta este explicatia sintagmei „circumciderea ini- afara Ţării Canaanului. Răspunsul lui Moşe la această Numai „traducându-l” în viaţa noastră zilnică putem oferi mii”. Raşi şi Ramban pornesc în explicaţia lor către o cerere este unul rezolut: „Fraţii voştri să meargă la război generaţiilor care vin o lume mai bună în care să trăiască. altă direcţie... Pentru ei, orla înseamnă barieră, ceea şi voi să vă aşezaţi aici? De ce înmuiaţi voi inima fi ilor ce este de fapt înţelesul de bază al acestui cuvânt lui Israel de la a trece Iordanul către Ţara pe care le-a PERICOPA VAETHANAN (Deuteronom 3:23-7:11) în ebraică. Îndepărtarea acestei „orla” din jurul inimii dat-o Dumnezeu?” (Numeri 32:7). Înţelegerea motivelor [Se citeşte sâmbătă, 24 iulie 2010] înseamnă deschiderea acesteia către bine, adevăr şi pentru cererea separatistă a acestor triburi poate fi găsită Una dintre cele mai importante rugăciuni ale iudais- dreptate. Pentru a putea tinde către toate aceste valori, în istoria lor îndepărtată... Reuven este primul fi u al lui mului, Şema Israel, îşi datorează existenţa versetelor pentru a-L căuta pe Dumnezeu, inima unui om trebuie Iaacov, cel care doreşte să „îşi asume” răspunderea din pericopa acestei săptămâni. „Ve’ahavta et Haşem „circumcisă”, adică trebuie să devină liberă de „barie- pentru Beniamin, dorind însă să „garanteze” această Elokeha behol levavha uvehol nafşeha uvhol meode- rele” pe care le are în jurul ei. Adesea, sunt bariere pe responsabilitate nu cu viaţa proprie, ci cu aceea a altora: ha...” („Să Îl iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată care le creăm noi înşine: lăcomie, invidie, încăpăţânare, „Dacă nu îl voi aduce pe Beniamin înapoi, poţi să îmi inima ta şi cu tot sufl etul tău şi cu toată puterea ta”). ură... Iar uneori sunt bariere pe care le preluăm de la omori cei doi fi i.” (Geneza 42:38). Gad este unul din fi ii Mulţi dintre comentatorii Torei au încercat să găsească alţii sau de la societate şi împotriva cărora nu luptăm Zilpei, slujnica Leei. El este descris ca un trib puternic în o interpretare cât mai fi delă pentru acest verset. Iar Raşi, aşa cum ar trebui: comoditate, delăsare, anturaj prost, binecuvântarea primită de la părintele Iaacov şi, cu toate poate cel mai mare comentator evreu al tuturor timpurilor, pesimism... Cu oricare din aceste explicaţii, îndemnul acestea, atunci când fraţii lui Iosef doresc să îl vândă sugerează următoarea variantă: „Să Îl iubeşti pe Domnul, Torei rămâne şi este unul de urmat: depinde doar de în robie, Gad nu intervine. Iar Menaşe, fi ul cel mare al Dumnezeul tău, cu ambele instincte ale tale, chiar dacă noi şi de nimeni altcineva dacă vom reuşi să devenim lui Iosef, este simbolul uitării şi separării de familie. În altcineva te ameninţă cu moartea, precum şi cu toată oameni mai buni şi mai corecţi. Depinde de cât de mult Egipt, în plin galut, Iosef îi dă lui Menaşe numele de averea pe care o ai.” O traducere deosebit de stranie!... investim, de cum ne comportăm şi de câtă deschidere „uitare”, spunând: „Pentru că Dumnezeu m-a făcut să Raşi explică pluralui din „behol levavha” („toată inima suntem dispuşi să Îi acordăm şi lui Dumnezeu pentru a uit suferinţa din casa tatălui meu.” Trei nume şi trei des- ta”) ca o aluzie la cele două instincte umane: instinctul ne putea la rândul Său ajuta... REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 5

COPIII Dragoste la vârsta a treia Profesiunea „Pe neaşteptate, dragoste”: titlu chemător, mai poate fi surprins de similitudi- de a citi să recunoştem, mai ales când vine din par- nea subiectelor celor două cărţi ale tea remarcabilului scriitor israelian Aharon sale, în care autorul se caută într-una doar pe sine şi amintirile DE LA Appelfeld, pe care nu-l poţi suspecta că ar sale. Iar poveştile i le ştim prea bine, poate şi pentru că fac vrea să-şi atragă cititorul spre cine ştie ce parte oarecum şi din biografi a noastră, domnul Appelfeld jocuri ale iubirilor frivole. Dar de şocat, autorul fi ind născut, în 1932, în Cernăuţiul pe atunci românesc şi vrea să ne şocheze, şi reuşeşte: personajul cărţii dumisale, simte o atracţie puternică spre aceste locuri. „Munţii Car- PAGINa Ernest, un funcţionar văduv, ieşit la pensie, are, în momentul paţi sunt templul meu”, exclamă el adesea. Mai ales lumea Fotografi a pe care o publicăm vine de îndrăgostirii, 70 de ani. Încurajator! Dar posedă la activ şi satului îl atrage iar paginile sale cele mai sentimentale sunt departe, din Statele Unite ale Americii. un cancer operat. Cam descurajator! Şi totuşi, ce te poate cele în care îşi evocă bunicii, ţărani evrei bucovineni, falnici Ea reprezintă pe fraţii Allyson şi Michael scoate din depresie mai bine ca un sufl eţel feminin precum brazii, cu braţele vânjoase de la coasă, cu Lewis. Bunicii lor – Sarina şi Beno Zal- devotat şi răbdător, mai ales când e însoţit de două credinţa în sufl et şi rugăciunile sfi nte pe buze; deşi manovici din Iaşi – au ţinut să adauge şi mâini pricepute în ale îngrijirilor? Iar posesoarea lor, fi ind tăcuţi de felul lor, comunicând între ei în frânturi numele evreiesc al gemenilor: Aviva şi Irena, o evreicuţă orfano-virtuoasă, are jumătate din de idiş şi germană. Tăcerea devine de-a dreptul o Moşe Efraim. etatea vârstnicului Romeo şi este, de fapt, menajera obsesie pentru generaţia evreiască următoare, cea acestuia, plătită pentru a-l servi. De ce nu i-ar încălzi a părinţilor personajului Ernest, cei care practică în în pat şi şalele îndurerate, deşi domnul Ernest nici întunericul „ştetlului” meserii primare: adio mama- nu e aşa de şubred, la drept vorbind; îşi face zilnica natura. Din această lume a tăcerii ţâşneşte într-o plimbare şi-şi ia cafeaua matinală în oraş, aşteptând zi un adolescent rebel şi guraliv, de vreo 12-13 ani, ca Irena să-i cureţe şi să-i aerisească apartamentul, care devine „lozincar”: e vremea lipirii lozincilor şi ca dumnealui să se poată aşterne apoi pe scris. Căci a manifestelor comuniste, a iluziilor, a „versurilor” adevăratul şvung de viaţă i-l dă domnului Ernest nu naive, pline de speranţă: „Foaie verde grune bleter, amorul său târziu, ci patima scrisului. Adoră să scrie. of Iom Kipur kimt der Feter”. Dar odată cu acestea Pagina albă de hârtie îl atrage ca un magnet. Cuvintele îl fas- vin şi ateismul ucigător de zei şi sinagogile incendiate, vin cinează. Fuga lor pe coală îl ameţeşte. Numai că aici începe fuga din lagăr şi ataşarea la armata sovietică, etc. etc. Nu ne drama sa: cuvintele nu-l ascultă. Cele potrivite refuză să i se poveşteşte nimic nou domnul Appelfeld, şi poate de aceea supună. Fraza sa e banală şi plictisitoare. Scrisul devine o nu ne stârneşte prea mult interes. Nu stârneşte nici măcar tortură. Taie. Şterge. Rupe fi la. Atâta luciditate – într-o lume curiozitatea Irenei – slujnicuţa – Julietă ce-i urmăreşte poves- în care grafomanii roiesc pretutindeni – îl onorează pe prota- tea cu ochii căscaţi de ignoranţă, cu mătura în mână şi cu gonistul cărţii lui Aharon Appelfeld şi e mare lucru că autorul mintea total goală. Cred că este una din atitudinile cele mai însuşi a avut curajul să antameze o asemenea problemă iritante din carte: prezentarea femeii ca un personaj robotizat, dureroasă, întrucât e evident că domnul Ernest e un „alter de un simplism ce atinge cretinismul, incapacitatea ei de a ego” al său. Nu o dată Aharon Appelfeld a mărturisit că nu gândi, de a judeca. Nu şi-a scuturat domnul Ernest mintea poate scrie altceva decât despre viaţa sa proprie. Despre de gunoaiele prejudecăţilor ruginite! trăirile personale din trecut. Despre amintirile sale. Pe care Se pare că în Israel, literatura domnului Aharon Appelfeld le atribuie prea adesea şi personajelor sale. „Imaginaţia mă este preţuită pentru unele merite ale sale şi afacerea edito- tulbură, mă zbuciumă, iar în cele din urmă mă deprimă”: iată rială îi merge bine. Poliromul nostru îl publică de asemenea încă o mărturisire curajoasă, căci literatura adevărată nu se (doamna Any Shilon, traducătoarea, fi indu-i o bună aliată) iar poate lipsi de fi cţiune, de fantezie, atunci când vrea să treacă publicitatea zgomotoasă face ceea ce ştie să facă adesea: să de pragul documentarului sau al memorialisticii. Nu ne miră transforme în statui de marmură piticii de ghips din grădină. deci că cine a citit romanul său „Povestea unei vieţi” nu prea SANDA FAUR

În mod obişnuit ne serbăm ziua de Marele fi losof Th. Adorno a spus că naştere o dată pe an, în ziua în care ne-am Pogromul de la Iaşi după Auschwitz nu se va mai putea scrie născut. Ei bine, eu mi-o serbez de două După 69 de ani… poezie. Ba, se scrie şi se va mai scrie în ori pe an. supravieţuit numai 1000. care a adus la Chestura Poliţiei şi foarte continuare. O dată în ziua în care m-am născut şi a Condiţiile inumane, de groază, fără mulţi evrei care nu au fost scoşi în prima Personal, însă, nu am crezut că, după doua oară pe 30 iunie, când am renăscut în apă, fără aer, pe care am fost obligaţi să etapă din casele lor. Auschwitz, antisemitismul, negaţionismul urma miracolului prin care m-am putut nu- le suportăm timp de 9 ore (de la ora 5:00 Adică, au fost eliberaţi din curtea Holocaustului, antiisraelismul, precum şi măra printre cei 8 supravieţuitori ai Trenului a.m. la ora 14:00 p.m.), în loc de 20-30 de Chesturii Poliţiei unii bătrâni, femei şi copii, alte manifestări reprobabile vor mai con- Morţii Iaşi-Podu-Iloaiei, din blestemata zi minute, cât durează deplasarea unui tren cărora li s-au dat nişte bilete ştampilate şi stitui probleme împotriva cărora vor trebui de 30 iunie 1941, ziua Pogromului de la personal pe distanţa de 20 de kilometri scris pe ele cuvântul „LIBER”, făcându-se depuse eforturi şi luate măsuri statale pen- Iaşi. În vagonul meu, în care se afl a un (Iaşi-Podu-Iloaiei) şi nu numai acestea, au cunoscut că cine dintre evrei nu se va pre- tru stăvilirea acestora. Din păcate, m-am strat de bălegar proaspăt, peste care a fost fost descrise în nenumărate mărturii ale zenta la Chestură să obţină un asemenea înşelat. Doresc să subliniez faptul că de la presărat var nestins, fapt ce a degajat o supravieţuitorilor. Lipsa de apă şi aer care „bilet”, la primul control va fi împuşcat. În conducerea statului român s-a elaborat o căldură insuportabilă, la care s-a adăugat au condus la deshidratarea şi asfi xierea felul acesta au fost atraşi să se prezinte lege care pedepseşte asemenea manifes- căldura de afară, am fost îmbarcaţi 137 de din vagoane, ne îndreptăţeşte să afi rmăm foarte mulţi evrei, care prezentându-se, au tări, dar care, tot din păcate, până acum nu evrei, din care, aşa cum am menţionat mai că aceste vagoane au fost primele „camere făcut parte apoi dintre acei care nu s-au s-a simţit că ar exista o asemenea lege. sus, am supravieţuit numai 8. de gazare pe roţi”. mai întors acasă niciodată. Am scris aceste rânduri, după 69 de ani În jurul nostru, după prima oră de la În al doilea rând, ţinând seama de Ca supravieţuitor al Trenului Morţii Iaşi- de la Pogromul din Iaşi, din 30 iunie 1941, îmbarcare, datorită lipsei de aer şi apă, faptul că evreii scoşi din casele lor şi aduşi Podu-Iloaiei, sunt întrebat cu diferite ocazii pentru a aduce un pios şi perpetuu omagiu datorită deshidratării şi asfi xierii lente, au la Chestura Poliţiei din Iaşi (instituţie care dacă am coşmaruri în urma suferinţelor memoriei celor care au căzut victime doar început să cadă primele victime, care au prin îndatoririle sale ar fi trebuit să ne ape- îndurate în acea perioadă. pentru că s-au născut evrei, dar şi pentru ajuns la 129. re de rele) nu ar fi reprezentat totalitatea Răspunsul meu este că am coşmaruri a împrospăta vigilenţa acelora care trebuie Trebuie să menţionez că în Trenul Mor- evreilor din Iaşi, care, pentru organizatorii acum, din cauza recrudescenţei antisemi- să asigure ca asemenea eveminente tragi- ţii Iaşi-Podu-Iloaiei au fost îmbarcaţi 2000 Pogromului ar fi însemnat nerealizarea în tismului, negaţionismului Holocaustului, ce să nu se mai întâmple niciodată. de evrei, din care au supravieţuit numai totalitate a scopului propus, cu alte cuvinte, antiisraelismului, vandalizării repetate a 800, iar în Trenul Morţii Iaşi-Călăraşi au a realizării unei „soluţii fi nale” a existenţei unor morminte, la noi în ţară, dar şi în unele Ing. IANCU ŢUCĂRMAN fost îmbarcaţi 3200 de evrei, din care au evreilor din Iaşi, s-a recurs la o „capcană” ţări europene şi nu numai. Români şi israelieni, împotriva mafiei şi terorismului Excelenta cooperare româno-israeliană, cu o petenţa Ministerului de Externe, a arătat Blaga. tradiţie de peste 60 de ani, se va manifesta şi în La rândul său, Yitzhak Aharonovitz a scos în domeniile combaterii crimei organizate şi a teroris- evidenţă bunele relaţii româno-israeliene, rolul mului, au declarat ministrul român de Interne, Vasile evreilor plecaţi din România - a treia comunita- Blaga, şi ministrul israelian al Securităţii Publice, te ca mărime din Israel – în forţele de poliţie şi Yitzhak Aharonovitz, afl at într-o scurtă vizită în ţara colaborarea rodnică a Ministerului Internelor şi noastră. Experienţa israeliană în cele două domenii Administraţiei Publice din România cu Muzeul va fi pe deplin utilizată şi de partea română, echipe Holocaustului din Washington. Domnia-sa a făcut de ofi ţeri români urmând să plece în Israel, unde se o scurtă prezentare a situaţiei securităţii din Israel vor antrena în comun cu omologii lor israelieni, a după încercarea de pătrundere în Gaza, blocată subliniat Blaga. Ministrul român a ţinut să precize- de Israel, a unei fl otile de ajutoare, subliniind că ze că, deşi în declaraţia comună semnată de cele Israelul permite aducerea de ajutoare umanitare două părţi s-a specifi cat şi terorismul, România nu după ce transporturile sunt supuse unui control, este ţinta unei ameninţări de acest fel. Este vorba aceasta pentru a evita pătrunderea unor arme de de aspecte legate de fi nanţarea terorismului, în care s-ar folosi Hamas-ul pentru a lupta împotriva descoperirea căreia Israelul dispune de o mare forţelor israeliene. El şi-a exprimat speranţa că prin experienţă. Nu se poate vorbi nici de trafi c de formarea Comisiei de investigare, vor fi clarifi cate droguri sau de persoane în cele două direcţii. În toate problemele şi tensiunile se vor reduce. “Dacă schimb, o preocupare a ambelor părţi sunt spălarea Erdogan doreşte să vină în Israel, îl vom primi cum de bani şi organizaţiile de tip mafi ot care se ascund trebuie …la aeroportul din Lod”, a răspuns ministrul în spatele cazinourilor ce funcţionează pe teritoriul la o întrebare referitoare la declaraţia premierului ţării noastre. Un alt subiect discutat a fost protecţia turc de a încerca să pătrundă prin blocada Gaza martorilor, dar nu şi extrădarea, care ar fi de com- cu un vas. (E.G.) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 Cuvântul Torei, privit cu ochi contemporani Peste 50 de participanţi din ţară Oaspeţi au fost profesorii dr. regină a săptămânii – a îmbrăcat au venit la Şabaton Bereşit, care Barak Cohen şi dr. Samuel Faust, aerul festiv fi resc unui asemenea a avut loc la Cristian în perioada care au analizat subiecte legate de prilej – la care au contribuit melodiile 4-6 iunie. După ce programul s-a dreptul religios, foarte interesante tradiţionale dar şi bucatele deosebit desfăşurat în mod tradiţional deja şi necunoscute pentru majoritatea de gustoase. în sediul JCC Bucureşti, de această participanţilor. Numeroase întrebări Acest Şabaton, primul de acest JCC dată organizatorii s-au gândit să şi dezbateri au iscat aceste teme. tip desfăşurat la Cristian, a avut modifice puţin conceptul. Ei s-au Un film foarte interesant despre un caracter special, pe care orga- BUCURESTI, întâlnit la frumoasa Casă de Odihnă Manuscrisele de la Marea Moartă nizatorii îl vor repeta cu siguranţă. şi Educaţie din localitatea montană a stârnit, de asemenea, interesul Participanţii au continuat să discute şi au combinat două elemente – un participanţilor. despre problematica abordată de curs intensiv cu profesori israelieni S-a recurs la „studiu de text”, cei doi profesori în timpul mesei, în Prima Tabără 2010 de elită şi un Şabat alături de prie- aşa cum se face în Ieşivot-uri şi, orele de relaxare, în tot cursul zilei. teni, într-un mediu evreiesc autentic, prin abordări educative non-formale, Ei au avut parte de un experiment o adevărată desfătare intelectuală oamenii au putut studia împreună. care merită analizat şi continuat. la Eforie Nord într-un mediu relaxant. Kabalat Şabat - primirea zilei- Fitness party la JCC! Cum se împacă o petrecere cu sportul? Ciudat, aţi aerodance Eliza Luca, a însemnat şi exerciţiu şi dans putea spune, şi iniţial nimeni nu v-ar putea contrazice... dar şi distracţie! Acest lucru confi rmă faptul că benefi ciile Iată însă că evenimentul desfăşurat recent la JCC a sportului pot fi acumulate şi într-un mediu relaxat, nu doar demonstrat că lucrurile nu stau nici pe departe aşa. într-o sală de forţă. Şi, uneori, se poate consuma alături Programul, care a avut-o ca invitată pe antrenoarea de şi un cocktail. Evident de fructe şi atât, ce aţi crezut?! Sărbătoarea albă Blue Lagoon – de Şavuot! aer de schimbare... Peste 120 de persoane au venit cu prilejul sărbătorii Cine credea că tabăra este doar pentru copii sau de Şavuot, îmbrăcaţi cu alb la JCC. Aceasta a fost con- pentru cei foarte tineri, nu cunoaşte spiritul ludic, inte- venţia serii cu ocazia Sărbătorii Primirii Torei. Cum se resul şi frumuseţea unei tabere destinate „generaţiei de ştie tradiţia cere ca la această sărbătoare să se consume aur”! Deja din anii trecuţi a devenit foarte clar că, dacă produse lactate – puterea lor nutritivă simbolizând forţa oamenii se adaptează şi se simt bine împreună, ei pot şi importanţa Torei pentru spiritualitate şi viaţă. trăi emoţia unei săptămâni cu programe diverse într-un Albul veşmintelor şi lactatelor a contrastat cu frumu- spirit care nu cunoaşte vârstă. Aşa s-a întâmplat şi de seţea colorată a salatelor de verdeţuri şi fructe pe care această dată la tabăra organizată de Sanda Wolf, co- le-au preparat participanţii. Daniel Orenstein, voluntar de ordonatoarea programelor pentru pensionari în cadrul mult implicat în programele JCC, a pregătit cu această JCC Bucureşti. La malul mării, în frumoasa vilă reno- ocazie câteva subiecte interesante de dezbatere pentru vată a F.C.E.R., cei ce aparţin acestei generaţii au avut participanţi. Cu aceeaşi ocazie, însă, a reuşit şi el să parte de vizionări de fi lme, prezentări de carte, diverse fi e surprins... un tort cu artifi cii adus de colegii săi de subiecte abordate în fi ecare zi. O interesantă excursie la JCC, a însoţit melodia „Yom Yom Huledet” (Mulţi ani la Tulcea, la sinagoga şi micuţa comunitate de acolo, trăiască), pe care i-au cântat-o toţi participanţii. a completat atmosfera plăcută a acestui eveniment. Ilustrăm cele desfăşurate la Eforie Nord cu cuvintele colonelului (retg) Aurel Ianovici care a relatat în mod O dată cu încălzirea atmosferei, la Blue Lagoon pro- sugestiv despre săptămâna petrecută la mare, într-o gramele devin mai frecvente, mai interesante iar locul atmosferă autentic evreiască. devine din ce în ce mai populat. Se organizează mai des seri de karaoke cu muzică internaţională şi muzică israeliană, adesea acestea fi ind completate cu bucate O chemare către viaţă tipic israeliene. Tot aici are loc sărbătorirea zilelor de naştere şi în fi ecare săptămână se fac cursuri de dan- suri israeliene. La ieşirea Şabatului, în spaţiul acesta deosebit de primitor au loc petreceri tematice. Organizatorii ne promit numeroase surprize, inclusiv un meniu îmbogăţit. Vom găsi şi mai multe minuturi cu savoare israeliană, pe care sunteţi invitaţi să le degustaţi cât de curând! SIMFONIA VÂRSTELOR Între 7-13 iunie a avut loc prima Toată lumea s-a simţit minunat, JCC Bucureşti şi Căminul ”Amalia tabără de odihnă de la Cristian pen- sub atenta oblăduire a educatoarelor şi Dr. Moses Rosen” în crearea tru cei din generaţia ”de aur”, de la Sanda, Rodica şi Irina. de programe frumoase pentru cei Centrul de zi, împreună cu unii mem- Tabăra aceasta a arătat pentru care reprezintă generaţia „de aur”. bri ai Căminului ”Amalia şi Dr. Moses a nu ştiu câta oară buna colaborare (TAUBERG ZIGU şi MARIETA În esenţă, asta a însemnat pentru mine, şi cred pentru Rosen”. A fost minunat. Programul între D.A.S.M., Centrul de Zi de la URSU) toţi participanţii, „Tabăra generaţiei de AUR” (61-120 ani) a fost foarte variat, a avut de toate: de la Eforie Nord, Vila MIRA, din 24-31 mai a.c. Încă o fi lm, muzică, poezie, discuţii pe teme dată, JCC Bucureşti dovedeşte că se ocupă de noi, evreii de cultură generală. Au avut loc ex- care am cunoscut, din păcate, pogromurile, rebeliunea cursii la Sibiu, Ocna Sibiului, Braşov legionară. Holocaustul, marginalizarea şi tot noianul de şi Poiana Braşov. La Ocna Sibiului ţurăs de care au parte evreii din galut. am vizitat un excepţional sanatoriu Iniţiativa JCC este foarte necesară pentru că a re- construit în anul 1907, exploatat la uşit să asigure unui grup de „tineri” evrei, trecuţi prin maxim şi acum. După excursia la ciur şi dârmon o scurtă perioadă de linişte, înfrăţire şi Sibiu, seara am ascultat muzica lui distracţie educaţională specifi că poporului nostru. Sub Radu Captari, venit în vizită la noi îndrumarea doamnei Sanda Wolf, am avut un program împreună cu Shai. adecvat vârstei noastre. De la gimnastică de înviorare Decanii de vârstă ai taberei la orele dedicate vizionării de fi lme, muzică de bună au fost Pompiliu Stoian şi Jana calitate, disputele „pătimaşe” la mesele de joc, plimbă- Goldfarb, oameni cu o vitalitate rile pe faleză, excursia la Tulcea, cu vizitarea Sinagogii extraordinară, un exemplu pentru oraşului. Totul a fost OK. noi toţi deşi amândoi sunt trecuţi de Personal, sunt foarte mulţumit de participarea la 91 de ani. această tabără. Am avut posibilitatea să cunosc oameni Participanţii, deşi sunt destul minunaţi, să trăiesc câteva zile într-un mediu evreiesc de în vârstă, s-au purtat tinereşte, şi să mă bucur că oamenii de la JCC fac, cu dragoste plini de viaţă şi dornici mereu de şi pricepere, lucruri foarte folositoare generaţiei mele de activitate. vârstă, trecută prin atâtea orori, chemând-o la o viaţă Surpriza taberei a fost vizita pe mai activă. care ne-a făcut-o domnul preşedinte Deşi suntem în vârstă, totuşi trebuie să privim în viitor al F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, şi JCC ne ajută şi ne asigură condiţii să mergem pe acest cu care am avut doua seri de discuţii drum. (Colonel (retg.) AUREL IANOVICI) pe diverse teme, seri plăcute, cu aspect de şezătoare. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 7 Madrihim pentru sezonul de... tabere Deja sezonul taberelor la Eforie Nord şi la Cristian a debutat şi participanţii la programele Iudaice din întreaga ţară vor avea parte de nu- meroase surprize plăcute în această vară. Copiii, adolescenţii, tinerii, vârsta medie, reprezentanţii JCC „generaţiei de aur”, dar şi familia în ansamblu o să aibă parte de foarte interesante programe. Cum se nasc ele? În ce laborator se pregătesc ORADEA şi cum, nu este un secret... Această informaţie este accesibilă pentru oricine este interesat să afl e şi să se implice în organizarea de programe. Invitaţie Recent, 25 de tineri din întreaga ţară s-au reunit la sediul JCC Bucureşti. Ei sunt aceia care vor fi madrihimii (instructorii) în cadrul acestor progra- pe Planeta me. Tinerii învaţă, de la persoane care au deja ani buni de experienţă în domeniu, cum să reali- Copiilor! zeze programe atractive, cum să se preocupe de participanţi, să aibă autoritate dar şi deschidere faţă de ei. Competiţie pe străzile Bucureştiului Povestiri de viaţă Foarte interesant joc-experiment pen- şi media tru tinerii care au Unul dintre proiectele introduse la venit la programul JCC de Shai Orny, directorul de progra- de explorare a Bu- me, se referă la strângerea mărturiilor de cureştiului cu tentă la membrii comunităţii prin intermediul evreiască! Împărţiţi unui program media. Povestiri de viaţă, pe şase echipe, ei secvenţe de istorie surprinse printr-un au fost trimişi prin exerciţiu de istorie orală amănunţit şi capitală cu diverse documentat, confesiunile urmează să fi e misiuni: să găsească surprinse video şi audio. În acest sens, obiective, să parcur- cei care vor urma să lucreze la acest În fi ecare zi de vară, JCC Oradea gă distanţe cu maşi- proiect, destinat voluntarilor, vor urma un na sau bicicleta, să este animat de prezenţa copiilor. Dacă curs de două zile. Primul în 20 iunie iar în restul anului ei sunt dragi participanţi întâlnească anumite al doilea în 27 iunie, acesta îi va învăţa persoane... Nu a fost la programe, în perioada 14 iunie-31 pe cei care doresc să îi intervieveze pe august ei devin vedetele incontestabile uşor şi competiţia a subiecţi să îşi spună poveştile personale fost acerbă! Până la ale acestui spaţiu.... Eforturile lui Katalin despre tehnica şi conţinutul unui aseme- Kovari şi ale echipei pe care o coordonea- urmă s-au distanţat nea demers. învingătorii care au ză sunt toate în sensul ca acest Centru Tehnica interviului, elemente de do- de Zi pentru copii să fi e cel mai plăcut fost recompensaţi cu cumentare şi acumularea cunoştinţelor o invitaţie de a parti- mediu posibil pentru micuţi. La acest lucru tehnice reprezintă primii paşi în desco- contribuie grija care le-o poartă, jocurile cipa la taberele JCC perirea de către participanţi a acestui din această vară. şi cursurile care îi ţin mereu preocupaţi, domeniu incitant. programele în aer liber în mediul sigur al curţii comunităţii şi gustările care îi încântă pe copii. Să nu uiăm nici faptul că participarea la aceste programe este un prim pas prin intermediul poveştilor în lumea tradiţiei Iudaice. La 26 iunie, un dublu mare eveniment la Oradea! Prim Rabinul Asher Ehrenfeld a sărbătorit 50 de ani de la Bar Miţva JCC sa, la Oradea iar Corul Cantorilor din Ierusalim a susţinut un concert în sala Enescu-Bartok. A fost un moment rar TIMISOARA, întâlnit de măiestrie vocală, aşteptat de O gamă bogată de membrii acestei comunităţi! programe Comemorarea Pentru prima oară, la Black Sea Gesher, manifestarea care a avut loc la Kopaonik (în Serbia) au participat 30 de tineri din Holocaustului Timişoara. A fost un eveniment special, care a reuşit să facă mai strânsă unitatea acestui grup care a decis să meargă împreună în Sinagogă la evenimentul tinerilor din regiunea Balcanilor şi a Mării Negre. Chiar în preziua plecării la Gesher, la Timişoara s-a serbat Luciana Friedmann, s-a referit la momentele în care a fost atacat Comunitatea Evreilor din Oradea şi Iom Ieruşalaim. Din nou, sala clubului s-a dovedit neîncăpă- dar mereu a rezistat, devenind parcă mai puternic. JCC Oradea au organizat Comemorarea toare pentru cei sosiţi la program. Melodii israeliene, versuri Seara s-a încheiat cu un concurs de cunoştinţe despre Holocaustului, eveniment care marchea- ale poeţilor care au cântat Ierusalimul, recitate de Olimpia Ierusalim, organizat de Liviu Gordea iar premianţii au fost re- ză anual data la care a început depor- Cirimpei, fragmente din Tora care vorbesc despre însemănă- compensaţi cu volume ale Editurii Hasefer. tarea evreilor orădeni spre lagărele de tatea şi măreţia acestui oraş. Imaginile victoriei din 1967 pe Sărbătoarea de Şavuot a debutat în acest an printr-o seară exterminare. Moment important şi extrem străzile Ierusalimului, emoţia care a însoţit aceste momente a organizată la Casa de Rugăciune din proximitatea Sinagogii de dureros pentru această comunitate, fost surprinsă pe ecran iar cei prezenţi au putut vedea acest din Fabric. După rugăciunea ofi ciată de domnul Andrei Ghidali, care a lăsat, în continuare, o mare rană lucru la 43 de ani distanţă. Profesoara Verona Botiş, secretar participanţii au fost invitaţi la degustarea alimentelor pregătite în existenţa enoriaşilor săi, acesta a fost al Comunităţii, a prezentat cu această ocazie câteva secvenţe cu produse lactate în Centrul de Zi. A fost o seară specială şi o evocat cu sinagoga plină, cu numeroşi din istoria acestei citadele istorice iar preşedinta Comunităţii, reuşită încercare de a îmbina viaţa religioasă cu cea socială. invitaţi din partea ofi cialităţilor şi feţelor bisericeşti. Acest gest de solidaritate este esenţial, fi ind întotdeauna apreciat de preşedintele acestei comunităţi, ing. Felix De la Şavuot la celebrarea Koppelmann. Cu această ocazie, prof. dr. Gabriel Moisa a relatat secvenţe din acea tragică perioadă şi numeroşi oaspeţi, copilăriei... din partea cultelor prezente, au adresat Acestea au fost cele două momente importante care au câteva cuvinte în favoarea umanismului, marcat cea mai recentă activitate în cadrul JCC Iaşi. Cu produse respectului şi toleranţei. lactate, cu bunătăţi pregătite de voluntari, participanţii au întâm- JCC Şase dintre supravieţuitorii lagărelor pinat această sărbătoare a Primirii Torei. A fost un prilej pentru de exterminare naziste au aprins cele a petrece timpul împreună – indiferent de generaţie – şi de a IASI, şase lumânări în memoria celor ucişi audia câteva relatări interesante din religia şi tradiţia Iudaică. iar corul Comunităţii a interpretat câteva Ziua de 1 Iunie a fost primită cu jocuri, concursuri, bunătăţi melodii triste şi evocatoare, în ivrit şi idiş. şi surprize. Evident, unici benefi ciari au fost cei mici iar restul activităţi pe vreme călduroasă. Micuţii au desenat pe asfalt şi asistenţei nu a ştiut cum să le facă mai bine pe plac. Evenimentul s-au angajat în jocuri sportive iar efortul lor a fost răsplătit cu Pagini realizate de a avut loc în curtea comunităţii şi a JCC, un loc ideal pentru diplome şi premii. LUCIANA FRIEDMANN 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 Evreii în Istoria Românilor: necunoaştere sau părtinire? Bucureşti, 31 mai 2010 Un eveniment interesant şi bineve- românesc ( volumul 6, coordonator prof. alţii), precum şi “Raportul fi nal” al Comi- COMUNICAT nit s-a desfăşurat la Institutul pentru Paul Cernovodeanu); ignorarea unor siei Wiesel, pe lângă abordări obiective, Studierea Holocaustului din România, elemente legate de politica faţă de evrei există aprecieri care contravin faptelor; DE PRESĂ „Elie Wiesel”. În expunerea intitulată (sec.19), explicaţii distorsionate privind de pildă, cele referitoare la prezentarea regimului Antonescu (mareşalul, deşi A ÎNCEPUT RESTAURAREA antisemit, nu ar fi permis deportarea MONUMENTELOR VANDALIZATE evreilor în lagărele naziste). Cuvântul ÎN CIMITIRUL EVREIESC Holocaust este abia amintit. În general, DIN ŞOSEAUA GIURGIULUI 162 istoria evreilor din această perioadă este prin contribuţia generoasă a prezentată rupt de contextul istoriei româ- U.S. COMMISSION FOR nilor. În ce priveşte deportarea evreilor în THE PRESERVATION OF Transnistria, se fac referiri numai la cei din AMERICA’S HERITAGE ABROAD Basarabia, fără să se amintească de cei A început restaurearea monumentelor din Bucovina de nord, teritoriu românesc. funerare din Cimitirul Evreiesc din Şosea- În discuţiile care au urmat, Liviu ua Giurgiului 162, cel mai mare cimitir Rotman, directorul CSIER, şi Alexandru evreiesc din Bucureşti. Monumentele şi Florian, director executiv al Institutului mormintele au fost profanate şi vandali- “Elie Wiesel”, şi-au exprimat părerea de zate în luna octombrie 2008, de sfânta rău cu privire la neparticiparea celor de sărbătoare ”Simhat Tora”. la Academie, deoarece, aşa cum a arătat Proiectul de restaurare, coordonat A. Florian, “intenţia Institutului a fost de a de Federaţia Comunităţilor Evreieşti iniţia un dialog academic vizând elucida- din România (F.C.E.R.), este sprijinit de rea unor probleme pozitive şi negative şi U.S. Commission for the Preservation de a atrage atenţia asupra unor nuanţe of America’s Heritage Abroad. Agenţia care lipsesc din logica discursului ştiin- Guvernamentală a SUA (Comisia SUA ţifi c al Academiei” care, de-altfel, nu a pentru Păstrarea Moştenirii Americii de reacţionat nici la “Raportul fi nal”. Ceilalţi peste hotare) a donat 46 de mii de dolari, vorbitori (ing. Paul Schwartz, vicepre- din costul lucrărilor, estimat la 53 de mii şedintele F.C.E.R.., dr. Elena Siupiur, de dolari, iar F.C.E.R. va contribui cu Institutul de Studii Sud-Est Europene, restul de fonduri. ing. Iancu Ţucărman, prof.V. Ostanciuc, Lucrările de restaurare au început în Universitatea “Dimitrie Cantemir”, dr. Liviu luna aprilie şi se aşteaptă a fi fi nalizate „Imaginea evreilor în istoria Românilor, neacordarea cetăţeniei pentru evreii pă- Beris, preşedintele AERVH, etnosociolog în luna august. Volumele 7-9, editate de Academia mânteni, cerută prin Tratatul de pace de la dr. Hary Kuller, av. Iulian Sorin) au abordat Federaţia Comunităţilor Evreieşti Română”,istoricul dr. Lya Benjamin a Berlin (volumul 7, coordonatori profesorii diferite aspecte critice legate de evrei, de din România exprimă cele mai sincere analizat modalitatea în care se regăsesc Dan Berindei şi Gheorghe Platon); în minorităţi în lucrările de istorie actuale mulţumiri şi înaltă apreciere Comisiei evreii şi istoria lor în cadrul acestei lucrări, perioada interbelică, exagerarea rolului şi au subliniat, necesitatea schimbării SUA pentru Păstrarea Moştenirii Ame- editată după 1990, cu accentul pe o serie evreilor în diferitele domenii ale societăţii mentalităţilor şi gândirii istoricilor români. ricii de peste hotare (U.S. Commission de interpretări şi analize eronate cuprin- româneşti, neadevăruri istorice legate de Întrebarea este dacă aspectele rele- for the Preservation of America’s Heritage se în ea. Intenţia Institutului a fost de a revizuirea legii cetăţeniei, iniţiată de gu- vate în expunerea dr.Lya Benjamin se Abroad) şi donatorilor, în special Membru- stimula dialogul între autorii volumelor şi vernul Goga-Cuza (volumul 8,coordinator datorează necunoaşterii unor probleme, lui Comisiei, Onorabilul Larry Steinberg, criticii lor. Din păcate, demersul a eşuat prof. Gheorghe Scurtu). lipsei de documentare, nefolosirii surselor care a donat 35 de mii de dolari pentru deoarece nici un reprezentant al Acade- Volumul 9 (perioada 1940-1947) a fost adecvate sau unei atitudini voit părtinitoa- acest generos grant. miei sau al Institutului “Nicolae Iorga” nu coordonat de prof. Dinu Giurăscu, cu o re din partea autorilor, a incapacităţii de Noi, evreii din România, suntem con- a dat curs invitaţiei. introducere a prof. Gheorghe Buzatu. a depăşi unele limite, de a renunţa la o vinşi că proiectul semnifi că împotrivirea Dr. Lya Benjamin a atras atenţia asu- Istoricul a considerat că victoria împotriva gândire desuetă şi lipsei de curaj în a se faţă de intoleranţă, fi ind totodată un gest pra existenţei în volumele menţionate a fascismului nu a fost una a popoarelor de- confrunta cu nişte adevăruri dureroase, de solidaritate umană, de promovare a unor abordări care nu corespund cer- oarece, drept consecinţă, în estul Europei adevăruri care în alte ţări au fost de-acum înţelegerii, a toleranţei şi a respectului cetărilor făcute de istorici evrei atât din s-a instaurat un totalitarism de factură aduse la lumină. Absenţa autorilor de la faţa de valoroasa moştenire iudaică, România cât şi din străinătate, din care stalinistă. Deşi în analiza evenimentelor dezbatere ne lipseşte de un răspuns. parte din patrimoniul naţional românesc menţionăm câteva: viziuni contradictorii legate de evrei sunt folosite drept surse şi şi din patrimoniul universal. cu privire la prezenţa eveilor pe teritoriul volume ale istoricilor evrei (Jean Ancel şi EVA GALAMBOS Dr. AUREL VAINER Preşedintele F.C.E.R. Cronica B’nai B’rith „PRIMĂ VARA CU B’NAI B’RITH ROMÂNIA” Acesta a fost genericul întrunirii BBR la în BBR”, a spus dr. ing. José Blum, şeful Independenţă de la 1877, col. Mauriciu Sinagoga Mare, „nu întâmplător intitulată Sectorului C.A.S. al F.C.E.R. „Profesorul Brociner, ale cărui fapte de vitejie au intrat astfel”, opina preşedintele Forumului, ing. Sabetay practică din totdeauna Statutul în legendă, fi ind reamintite întotdeauna de José Iacobescu, pentru că primirile de B’nai B’rith”, a accentuat ing. Osy Lazăr, Ziua Eroilor (Boris Marian Mehr, prof. univ. noi membri, succinta informare făcută fost preşedinte al C.E.B. „Colegul meu, dr. Corneliu Sabetay, ing. Osy Lazăr). de domnia sa despre extinderea relaţi- profesorul Sabetay, a crescut între cărţi, Prin calităţile umane şi profesionale poate ilor internaţionale ale BBR, excursia la ilustrând cum se cuvine supranumele pe sprijini efi cient Comisia Socială a BBR Pădurea „Pustnicu”, programul artistic care-l purtăm: popor al Cărţii”, a evidenţiat (Octavian Fülop). Despre virtuţile de fami- oferit de JCC au justifi cat-o „cu asupră prof. univ. dr. Andrei Voinea. „Un preşe- listă, conştiinciozitatea, implicarea în viaţa de măsură”. Ceremoniile de primire s-au dinte de Filială A.C.P.R.I. plin de iniţiativă”, evreiască a Silviei Solomovici, absolventă desfăşurat cu mai mult fast decât până a observat prof. Veronica Bârlădeanu, se- a Facultăţii de Chimie Industrială, secre- acum, poate şi fi indcă printre noii membri cretar general al organizaţiei. „Arc peste tară la Cabinetul preşedintelui C.E.B., au se numără oameni remarcabili pe plan timp. Împreună cu acad. Nicolae Cajal z.l., vorbit Irina Cajal şi ing. Osy Lazăr. profesional, comunitar, social. Primul am avut onoarea să particip la ceremonia a Facultăţilor de Drept şi Economie, Din informarea făcută de preşedintele a fost prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, de conferire a titlului de Doctor Honoris conf. univ. dr. la Universitatea „Carol I”, BBR, ing. José Iacobescu, a reieşit apre- reputat medic pediatru, preşedintele Co- Causa de către Universitatea din Cra- vicepreşedinte, din 2008, al Comitetului cierea de care se bucură Forumul nostru munităţii Evreilor din Craiova, consilier în iova celui care a iniţiat reactivarea B’nai pentru Prospecţiuni Economice S.A., pe plan internaţional. După înfrăţirea cu Consiliul Judeţean local. „Este un moment B’rith în România, Siegfried Schieber z.l.; cu o remarcabilă activitate managerială Lojile din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Fran- important în viaţa mea, ca evreu”, a spus eveniment la care a apărut cu pregnanţă şi fi lantropică. Familia Tender a acordat kfurt, s-a primit propunerea de înfrăţire cu profesorul Sabetay, după prezentarea faptul că prof. univ. dr. Corneliu Sabetay un substanţial suport material Teatrului Loja din Lyon. Preşedintele F.C.E.R., dr. unui selectiv C.V. din bogata sa activitate, este un vârf al medicinii şi un vârf al iu- de Operetă, unor reputaţi artişti români Aurel Vainer, a felicitat iniţiativa preşe- menţionând faptul că Piaţa „Ierusalim” din (Irina Cajal). Dr. Nicoleta Tender poate dintelui Forumului de creare a unui Grup Craiova este singura purtând acest nume Laureaţii Medaliei de Onoare împlini două din dezideratele majore ale de sprijin al BBR, datorită căruia – printr- din Europa răsăriteană, fapt relevat şi „Prieten al Comunităţilor Evreieşti B’nai B’rith: ajutorarea celor în suferinţă, unul dintre membrii ei, prof. univ. dr. Radu cu prilejul unui recent interviu al domniei din România”, acordată de F.C.E.R., lupta împotriva antisemitismului (ing. Alexandru Macovei, directorul Spitalului sale la TVR2. „Un nume de renume”, au fost trei membri de marcă ai Gru- Tiberiu Roth). Domnia sa a sponsorizat de Urgenţă Floreasca, - a fost salvată a spus preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel sala de studiu Talmud Tora din incinta viaţa preşedintelui C.E. Focşani, Mircea Vainer, de care este legată şi salvarea pului de Sprijin al BBR: preşedintele Sinagogii Mari, în memoria tatălui ei (Eva Rond. Ca întotdeauna în viaţa evreiască, vieţii unei fetiţe de cinci ani, nepoată a F.A.N. al BBE, prof. univ dr. Nasty Galambos). Este emoţionantă dorinţa un ochi plânge (a fost ţinut un moment vorbitorului. „Un om de aleasă omenie”, Vlădoiu, amb. Mariana Stoica, sa de căutare a rădăcinilor, respectiv – de reculegere în memoria profesorului l-a caracterizat Irina Cajal, argumentân- prof. univ. dr. Radu Alexandru mormântul bunicii, înhumată în Cimitirul Ion Şerbănescu z.l., fost cercetător la du-şi aserţiunea prin grija excepţională a Macovei, directorului Spitalului de Evreiesc din Craiova, şi donaţia făcută: o C.S.I.E.R.) şi un ochi râde. Este vorba de profesorului Sabetay faţă de prof. univ. Urgenţă Floreasca. maşină de tuns iarba în cimitir (prof. univ. programul de muzică şi dansuri israeliene dr. Pesamosca, unul dintre cei mai mari dr. Corneliu Sabetay). Nicoleta Tender a (dirijor – Bogdan Lifşin) de la Pustnicu, medici pediatri din ţară, acum în vârstă de daismului din România”, a subliniat fostul organizat o expoziţie „Margareta Sterian” datorat directorului JCC, Shai Orny, 82 de ani, singur, retras la Budimex. „Un secretar general şi preşedinte interimar al la Timişoara şi va sponsoriza apariţia în pentru care a primit mulţumiri din partea om cu opinie proprie, public exprimată”, a F.C.E.R., av. Iulian Sorin. engleză a albumului „Sinagoga în Româ- preşedintelui BBR. Meritorii contribuţii la afi rmat preşedintele Comunităţii Evreilor O altă personalitate evreo-română nia” (dr. Aurel Vainer). reuşita dimineţii – Victoria DeMayo, Elena din Braşov, ing. Tiberiu Roth. „Ca fi u al contemporană a fost elogiată la primirea A fost primit în BBR ing. Mihai Bro- şi Jean Bercu. Craiovei şi unul dintre cei puţini pe care-l în BBR.: dr. Nicoleta Tender, prima femeie ciner, şef de compartiment la D.A.S.M., cunosc de multă vreme, îi susţin primirea doctor în strategii militare, absolventă descendent al eroului din Războiul de IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 9 „Despre prezent, nu numai despre trecut” Festivalul evreiesc ceh în România, Bucureşti, 26 – 27 mai 2010 Cele două zile ale Festivalului Evreiesc Ceh „Nouă Porţi”, în România, găzduit de T.E.S., a reconfi rmat forţa noastră de regenerare, faptul că nazismul n-a reuşit să distrugă în totalitate universul idiş, şi a fost, totodată, o încununare a investigaţiilor Eminenţei Sale făcute de copii şi tineri cehi din zilele noastre, implicaţi într-un proiect educaţional menit să salveze de la uitare copii şi tineri evrei cehi ucişi în Holocaust. Festivalul a debutat cu vernisajul expoziţiei „Vecini care au dispărut” şi „Omagiu copiilor Domnului Muftiu Iusuf Muurat victime ale Holocaustului”, despre care E.S. Oren David, ambasadorul Israelului În aceste zile am avut bucuria de a lua la cunoştinţă informaţiile privind realegerea la Bucureşti, afi rma - într-un interviu acordat TVR Cultural, emisiunea „Minorităţi” dumneavoastră în înalta funcţie de Muftiu al Cultului Musulman din România. A fost o veste - că ar putea constitui un model şi pentru România. Expoziţia – în public s-a afl at foarte importantă şi pentru noi, pe care am prezentat-o de îndată Comitetului Director al şi ataşatul cultural al aceleiaşi Ambasade, Jonathan Rosenzweig, - reprezintă Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. rezultatul cercetărilor întreprinse, în două etape, cu genericele sus-menţionate, Potrivit bunelor tradiţii de înţelegere şi respect reciproc, călăuzit de sentimente ce de copii şi tineri cehi în arhivele locale, arhivele statului ceh, ale Memorialului Te- îndeamnă la colaborare şi bună convieţuire a Cultului Mozaic cu Muftiatul Cultului Musul- rezin. Vernisajul a fost deschis de directorul T.E.S., regizorul Harry Eliad, onorat man, în folosul comun al păcii şi al binelui tuturor celor care trăiesc în România, al celor de a fi gazda Festivalului, care a mulţumit, cu acest prilej, pentru invitaţia primită care descind din Patriarhul comun Avrahaam, vă asigur de respectul meu profund şi de de T.E.S. de a face un turneu în Cehia. Mulţumirile lui Pavel Chalupa, directorul admiraţia pe care o avem faţă de dumneavoastră. Festivalului „Nouă Porţi”, au fost îndreptate către sponsorii datorită cărora a fost Fie ca Bunul Dumnezeu să vă dea tot ce vă doriţi pentru a aduce la îndeplinire misi- realizată desfăşurarea evenimentului în România. „Europa a scăpat, în bună parte, unea dumneavoastră de cea mai înaltă onoare şi de maximă responsabilitate, care vă de evrei, dar nu a scăpat de antisemitism şi asta trebuie să dea de gândit tuturor revine ca Muftiu al Cultului Musulman din România. generaţiilor”, a spus, cu acelaşi prilej, preşedintele A.E.R.V.H., dr. Liviu Beris. Din inimă, îngăduiţi-ne să vă adresăm felicitări călduroase, împreună cu urarea de „Scurta călătorie lungă”, fi lmul documentar care a urmat vernisajului, a avut viaţă îndelungată şi rodnică, spre binele tuturor. următoarea frază drept moto: „Despre oameni, nu numai despre evrei, despre răul Totodată, rog să ne permiteţi să vă adresăm urarea iudaică tradiţională „Ad Meea din noi, nu numai despre Holocaust, despre prezent, nu numai despre trecut”. O V’esrim”. frază-continuare la ideea centrală din speech-ul preşedintelui A.E.R.V.H. Un fi lm Cu înaltă consideraţie şi profund respect, despre nevoia de rădăcini, despre reîntoarcere la sine. Un pelerinaj – simbol pe Al dumneavoastră sincer, care fi ul lui Vojtech Gál, asasinat la Sachsenahausen, în 1945, îl face în 2008, însoţit de prieteni şi cameramani, pentru a înţelege ceea ce nu e de înţeles: cât de uşor a fost să fi e zgâriată numai tencuiala civilizaţiei pentru ca violenţa, bar- baria, cruzimea să transforme oamenii în vânător şi vânat. În acelaşi spirit a fost turnat, în 1964, şi fi lmul artistic „Diamantele nopţii”, după nuvela, cu elemente autobiografi ce, a lui Arnost Lustig, el însuşi evadat dintr-un tren cu destinaţia Dachau, „Întunericul nu lasă umbre”, în regia lui Jan Nemec. Un fi lm în alb-negru, cu scene atât de cutremurătoare încât aproape că se dispensează de cuvânt. Doi adolescenţi reuşesc să evadeze dintr-un vagon de vite purtându-i spre unul din lagărele naziste de exterminare. Raportarea laitmotivică la momentul evadării, la clipe de viaţă normală din trecut sunt contrapunctate de lupta cumplită pentru supravieţuire, de elementarul feroce: apă băută din mlaştină, hrană – muşuroi de furnici. Adolescenţii sunt hăituiţi de un grup de cetăţeni „onorabili”, din localitatea în care nimeresc, devotaţi Reich-ului nazist, rămaşi la vatră din cauza senectuţii: • LĂZĂRESCU SIDI, şef Ofi ciu resurse uma- s-a născut la 21 iunie 1951. beau, mănâncă, rostesc discursuri „patriotice” decrepite, în timp ce adolescenţii ne F.C.E.R., s-a născut la 10 mai 1954. • SILBER ŞTEFANIA, Centrul de administrare prizonieri stau şi se uită, chirciţi la zid, aşteptându-şi „interogatoriul”. O încercare • HERDAN ADELA, preşedinte C.E. Ploieşti, a patrimoniului, s-a născut la 17 iunie 1954. de fugă este frântă. Unul dintre adolescenţi are un picior vătămat şi nu poate sui în s-a născut la 7 iunie 1950. • VARNIŢKI BOGDAN, director adjunct al camionul salvator, poate. Camaradul lui renunţă s-o facă din solidaritate. Grotescul • BARAŞ FĂNEL, asistent la D.A.S.M., s-a Centrului de administrare a patrimoniului, s-a şi tragicul se unesc într-un şuier crescendo culminând cu împuşcarea evadaţilor. născut la 10 iunie 1953. născut la 19 iunie 1946. Concertul de muzică Klezmer al trupei „Naches” (Jacub Cernohorsky – violină, • GOLDA MARCELA, contabil-şef ANIVERSĂRI • KAISERMANN PINCU, preşe- Tomas Novotny – concertină, Tomas Filip – contrabas, Rotislav Mireska – percuţie, Cămin „Moses Rosen”, s-a născut dinte C.E. Iaşi, s-a născut la 22 Barbara Baranova - solistă vocală) a creat fl uxul de comunicare artişti – public, la 13 iunie 1987. iunie 1924. prin cântecele, multe cunoscute şi aplaudate în tact, aparţinând aceluiaşi spaţiu • RADIAN ALEX, asistent coordonator sector • GALANTER BORIS, D.A.S.M., s-a născut spiritual central şi est-european. magazie şi depozite, s-a născut la 13 iunie la 29 iunie 1938. 1929. • TAUBERG LIANA, medic, Policlinica E. SUHOR • GOLDA SORIN, preşedinte C.E. Suceava, F.C.E.R., s-a născut la 29 iunie 1962. Manifestare interconfesională şi interetnică la Constanţa Moscheea “Carol I”- la 100 de ani Musulmani, creştini lor, Amet Aledin şi Ibraim Iusein, repre- cetăţeni loiali ai ţării, a arătat vorbitorul. şi evrei au marcat îm- zentanţi ai autorităţilor locale. F.C.E.R. a Comunitatea musulmană din România preună cea de a 100-a fost reprezentat de vicepreşedintele ing. este un model de coexistenţă iar mosche- aniversare a punerii pie- Paul Schwartz.. ea este expresia unei sinteze culturale, trei de temelie a Mos- În cuvântarea sa, muftiul Cultului s-a arătat în mesajul preşedintelui Traian cheii din Constanţa, care Musulman din România, Muurat Iusuf, Băsescu, transmis de consilierul prezi- poartă numele regelui după ce a prezentat istoria moscheii, a denţial Iulian Fota. Toţi ceilalţi vorbitori au Carol I. Puţini ştiu că vorbit despre valoarea simbolică a acestui făcut aprecieri cu privire la bunele relaţii ridicarea acestei clădiri, edifi ciu de cult, despre buna colaborare interetnice şi interconfesionale ale comu- un simbol emblematic al şi convieţuire a minorităţii musulmane din nităţii musulmane, rolul acestei comunităţi oraşului, construită de arhitectul român România cu românii şi cu celalalte etnii şi şi momentul istoric pe care-l reprezintă Victor Ştefănescu, a fost subvenţionată de confesiuni de-a lungul istoriei şi despre aniversarea. Cu acest prilej a fost editat statul român, din dispoziţia regelui Carol I. modelul islamic dobrogean care “a atras albumul foto-documentar “Moscheea Ceremonia, care s-a desfăşurat în atenţia în mod pozitiv şi a celorlalţi musul- Regală Carol I, Constanţa 1919-2010”, incinta moscheii, a fost onorată de re- mani care convieţuiesc în statele vecine”. realizat de Muzeul de Artă din Constanţa prezentanţi ai Preşedinţiei şi guvernului Domnia-sa a subliniat că iniţiativa recentă (dr.Doina Păuleanu) şi Direcţia Judeţeană român, de ambasadorii SUA, EAU şi de constituire a Consiliului Consultativ al a Arhivelor Naţionale (dr. Virgil Coman).A Malayesiei, de consulii generali ai Tur- Muftiilor din UE poate contribui la com- fost de asemenea vernisată o expoziţie de ciei, Rusiei şi Chinei, de I.P.S. Teodosie, baterea extremismului, disensiunilor şi acuarele ale arhitectului V. Ştefănescu, al musulmanilor din România, a avertizat Arhiepiscopul Tomisului şi de monseniorul confl ictelor în rândul musulmanilor. Muftiul niciodată expuse până acum. prof.univ. Tasim Gemil. Muftiul Muurat Ştefan Ghenţa, Vicar Episcopal de Dobro- Muurat Iusuf a mulţumit guvernului român Iusuf a atras, la rândul său, atenţia asu- gea, de dr. Adrian Lemeni, conducătorul pentru preocuparea şi sprijinul acordat, Modelul Islamic dobrogean - pra unor ameninţări care ar putea afecta Secretariatului pentru Culte, de liderii Uni- subliniind că dacă în unele ţări europene unitatea comunităţii. Vicepreşedintele unii Democrate a Tătarilor Turco- Musul- se interzice construirea de moschei, în o soluţie pentru combaterea F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, a scos în mani din România (UDTTMR) şi ai Uniunii România astfel de activităţi sunt accepta- radicalismului evidenţă buna colaborare a Federaţiei cu Democrate Turce din România şi deputaţii te. Musulmanii din România au fost şi sunt comunitatea musulmană, o cauză fi ind şi Simpozionul organizat în cinstea originea comună a religiilor – monoteismul evenimentului aniversar a fost dedicat avrahamitic. Pentru a depăşi difi cultăţile Muftiul Muurat Iusuf – reales în unanimitate modelului Islamic dobrogean de coexis- cu care se confruntă astăzi toate comu- în fruntea Cultului musulman tenţă care, aşa cum a arătat consilierul nităţile, este necesară unitatea şi acţiuni prezidenţial Iulian Fota, ar putea deveni concrete-investiţii, muncă, realizări. Cu 25 de voturi din 25 posibile, Muurat Iusuf a fost ales de către membrii Con- un model internaţional de coexistenţă sau, La rândul său, Amet Aledin, deputat al siliului Sinodal (Sura-i Islam), pentru un al doilea mandat de cinci ani, Muftiu al potrivit prof.univ. George Mircea Botescu, UDTTMR, a vorbit despre activitatea sa Cultului Musulman din România. Muurat Iusuf este o personalitate deosebită a autorul unor cercetări în acest domeniu, o legislativă în favoarea etniei musulmane. Comunităţii musulmane. Tânăr ca vârstă dar bătrân ca înţelepciune, el a ştiut să-şi soluţie pentru combaterea radicalismului Prof. Osman Melek a subliniat rolul femeii îndrume comunitatea pe calea convieţuirii paşnice cu celelalte etnii, opunându-se islamic. În cazul în care comunitatea românce de etnie turco-musulmană. Eve- încercărilor de radicalizare, promovate de persoane venite din afară. A fost şi este musulmană din România nu se va adapta nimentul, apreciat de toţi cei prezenţi, a un promotor al modelului dobrogean de convieţuire interreligioasă şi interetnică, cerinţelor secolului XXI ar putea deveni contribuit la cunoaşterea mai bună a vieţii susţinut de credincioşii musulmani din Dobrogea. Prieten al Comunităţii evreieşti, victima unor pericole ca fragmentarea, şi problemelor comunităţii musulmane din F.C.E.R. îşi exprimă profunda satisfacţie pentru realegerea domniei-sale şi-i urează prin pătrunderea unor secte a căror ide- România. în continuare putere de muncă. ologie nu corespunde modului de gândire EVA GALAMBOS 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 ANDREI ISTORIE LA TIMPUL PREZENT: „UN EROU CĂLĂRAŞU BULEVARDUL LIVIU LIBRESCU AL ZILELOR Numele său provine de la loca- Marele merit al unui profesor este, oricât de fascinant ar vorbi ex litatea Călăraşi. Acolo a ajuns de la cathedra, acela de a le fi discipolilor model de viaţă. Şi savantul Liviu NOASTRE” Iaşi, în „trenul morţii”, după ce i-au Librescu z.l. este un astfel de magistru. De aceea traiectoria spirituală fost ucişi părinţii, fraţii, toţi cei dragi. a vieţii lui continuă, în pofi da tragediei care i-a curmat-o: masacrul să- (Interviu acordat de A supravieţuit ca prin minune şi s-a vârşit de un student alienat, în urmă cu trei ani, la Universitatea Virginia preşedintele F.C.E.R., considerat pe drept cuvânt un nou- Tech din S.U.A., moment în care profesorul a făcut sacrifi ciul suprem dr. Aurel Vainer) născut. Şi-a luat deci numele noului pentru a salva vieţile studenţilor săi. Alţi eminenţi oameni de ştiinţă pot În seara aceleiaşi zile în său loc de naştere. fi simboluri, dar Liviu Librescu este un glas, o conştiinţă. Iată de ce care a avut loc ceremonia Nu l-am cunoscut decât cu vreo Ambasada S.U.A. în România, M.A.E., Primăria Generală a Capitalei, de dezvelire a plăcii Bd. 35 de ani mai târziu, în Israel. Andrei Primăria Sectorului 1 au colaborat pentru ca unul din bulevardele importante ale Bucureştilor, tre- Liviu Librescu, preşedintele Călăraşu e azi un artist consacrat când prin faţa viitoarei Ambasade a S.U.A., afl ată în construcţie, să-i poarte numele. La ceremonia F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, în genul său. „Ochiul” său e plin de de dezvelire a plăcii omagiale au luat parte conducători laici şi spirituali ai F.C.E.R., lideri C.E.B., a acordat un substanţial viziune şi fantezie, el fi lmează cu B.B.R., Fundaţiei „Caritatea”, A.E.R.V.H., I.N.S.H.R., cercetători de la C.S.I.E.R., soţia şi copiii profe- interviu la Radio România sufl et, cu „neşumă”, cum am spune sorului, rude rămase în ţară. A participat, de asemenea, E.S. Oren David, ambasadorul Israelului în Internaţional (realizator – noi, evreii. România. O ceremonie sobră, fără patetisme, fără emfază, derulată sub cerul liber. Au fost intonate Simona Constantin) expri- Nu şi-a uitat ţara de obârşie. E imnurile de stat ale S.U.A. şi României. E.S. Mark Gittenstein, ambasadorul S.U.A. în România, a mându-şi „durerea”, dar şi plin de nostalgie pentru meleagurile adus prinos de recunoştinţă predecesorului său, amb. Nicholas Taubman, care l-a încurajat în acest „mândria de a şti că un om natale, plin de abnegaţie şi dăruire proiect. Vorbitorul a schiţat câteva momente semnifi cative care au marcat viaţa profesorului Librescu. din etnia noastră, din comu- faţă de fraţii săi, pentru instituţiile lor, Copil fi ind, a fost dat afară din şcoală fi indcă era evreu. Tatăl lui a fost deportat în lagărul de la Teiuş, nitatea noastră – s-a născut pentru viaţa lor. De câţiva ani încoa- apoi trimis într-un detaşament de muncă obligatorie. A absolvit Facultatea de Mecanică – secţia la Focşani, a trăit la Ploieşti ce, aduce în văzul milioanelor de Aeronautică, dându-şi, ulterior, doctoratul în mecanica fl uidelor şi făcându-se remarcat prin lucrări şi Bucureşti” - este „un erou telespectatori din Israel sărbătorile în domeniu în ţară şi peste hotare. A refuzat să devină membru al P.C.R. şi a fost concediat când un al zilelor noastre”, savant în comunităţilor evreieşti din România, avion-experiment s-a prăbuşit, deşi cercetătorul şi-a pus în gardă superiorii asupra pericolului. I s-a domeniul aeronauticii, care instituţiile lor, tineri şi bătrâni, eveni- refuzat plecarea în Israel pe motiv că „deţine secrete de stat”. La intervenţia premierului Menachem a făcut Alia, a fost cerce- mentele ce se prăznuiesc. „Hanuca Begin, a reuşit să facă Alia în 1978. A fost profesor la Universitatea din Tel Aviv şi, după un an sabatic tător la NASA şi profesor în România”. „Purim la Bucureşti”. la Universitatea din Virginia, şi-a continuat cercetările şi profesoratul în S.U.A. Tragedia care a făcut la Politehnica din Virginia „Sărbătorirea revistei noastre la a înconjurul lumii, la 16 aprilie 2007, s-a petrecut chiar de Iom Haaţmaut, Ziua Independenţei Israelului. (SUA). „Erou – fi indcă, la 25-a aniversare” şi multe alte teme Ceea ce a prevalat în acele clipe nu a fost instinctul de conservare, ci protejarea vieţii studenţilor. 77 de ani, ţine uşa cu toată îl pasionează şi izbuteşte să le 22 de foşti studenţi ai săi sunt astăzi în viaţă datorită lui. „Îi onorăm memoria, acordând numele Liviu puterea sa [în faţa agreso- prezinte ca adevărate capodopere Librescu bulevardului care va trece prin faţa viitoarei noastre Ambasade. Emoţia Marilenei Librescu, rului] şi salvează oameni artistice. soţia regretatului profesor, s-a transmis fi ecăruia dintre cei de faţă. A vorbit despre recunoştinţă faţă care nu erau din familia lui. L-am urmărit în zilele noastre de Ambasada S.U.A. în România şi faţă de ofi cialităţile române, despre „curajul, voinţa puternică, Da, un tată îşi salvează fa- de doliu la a 40-a comemorare a respectul şi iubirea de oameni, care l-au caracterizat pe Liviu întreaga viaţă. Elie Wiesel spunea că, milia. Pentru el, aceşti tineri Holocaustului evreilor din nordul uneori, chiar dacă îţi pierzi viaţa, ţi-o câştigi spiritual prin fapta ta. Cred că soţului meu i se potriveşte însemnau o familie”. „Evreii Transilvaniei, comis de fascişti ger- afi rmaţia”, a spus domnia sa. „Liviu nu a abdicat de la valorile de bază ale iudaismului, de la valorile din România apreciază mult mani şi unguri. Singur, fără o echipă în care sunt educaţi copiii noştri”. Apoi a fost dezvelită placa omagială. gestul Ambasadei SUA la care să-l secondeze, aşa cum o cer IULIA DELEANU Bucureşti şi generozitatea elementarele reguli ale meseriei Primăriei Capitalei de a (economie!!!), cu aparatul greu în accepta acest nume pentru spinare, se căţăra pe balcoane şi Scrisoare de mulţumire un bulevard, numele unui pe acoperişuri, nu obosea, din zori Într-o scrisoare adresată preşedintelui F.C.E.R. rile primite, cărţi cu un conţinut bogat şi cu o înaltă evreu român care a înscris şi până în noapte, spre a înregistra dr. A. Vainer, Marilena Librescu, văduva profeso- ţinută editorială. Doamna Librescu a dorit să trans- o pagină specială în istoria pe peliculă istorie, istorie cumplită, rului Liviu Librescu (z.l.) mulţumeşte „pentru calda mită de asemenea mulţumiri „tuturor celor care au contemporană”, a conchis dar care trebuie neapărat să nu fi e şi frumoasa primire” pe care i-a făcut-o Federaţia avut bunăvoinţa de a fi cu ea în momente în care preşedintele F.C.E.R. uitată. Comunităţilor Evreieşti din România, pentru cadou- a avut nevoie cu adevărat de sprijin prietenesc”. Cele câteva zile de pelerinaj, cu miile de participanţi, cu şuvoaiele lor de lacrimi, cu mormintele lor cutremurătoare, cu evocările făcute „Profesorul nu şi-a pierdut viaţa, ci şi-a dăruit-o“ de distinse personalităţi de pe întreg Era 16 aprilie 2007 şi Liviu Librescu îşi ţinea cursul într-o sală personalităţi ale comunităţii din Bucureşti. Ei au fost prezentaţi pe cuprinsul lumii, cu monumentele cu 23 de studenţi. În clădirea cu două etaje a intrat un psihopat, rând doamnei Librescu de către organizatorul acestei festivităţi, care evocă, fi ecare, mii, zeci de mii care a legat uşile de acces cu lanţuri ca să nu poată fugi nimeni Erwin Şimşensohn, preşedintele C.E.B., care i-a înmânat văduvei de martori, cu sinagogile, cu cimiti- din clădire şi a început să tragă în tot ce mişca.Profesorul a auzit lui Liviu Librescu o diplomă, prin care prof. Liviu Librescu este rele care evocă secole de existenţă focurile de armă, a ieşit pe culoar, şi-a dat seama ce se întâmpla primit în Comunitatea bucureşteană ca «Membru de Onoare evreiască pe aceste meleaguri, cu şi a fugit la fereastra sălii de curs, s-a uitat jos; erau la etajul post mortem», şi o a doua diplomă, prin care Marilena Librescu corurile şi orchestrele Talmud Tora doi dar sub fereastră se afl a o tufă mare care putea amortiza şi fi ii ei, Joseph şi Lionel, sunt desemnaţi ca Membri de Onoare a ale copiilor şi tinerilor evrei, care căderea şi le-a cerut studenţilor să sară, ca să se salveze. După acestei Comunităţi. (E o onoare pentru noi să ne reîntoarcem în exprimă încăpăţânarea de a trăi şi care, a blocat uşa cu corpul său. Dintre studenţi, 22 au sărit, rândurile acestei comunităţi din care am făcut parte până acum „Neţah Israel” (perenitatea lui Israel) o fată a rămas în sală fi indcă nu a avut curaj să facă saltul în 40 de ani, a spus Marilena Librescu). - toate, toate Călăraşu le-a văzut, gol. Nebunul înarmat a ajuns la uşa sălii de curs, a încercat să În cursul acestei adunări comemorative, Prim Rabin Şlomo le-a simţit şi le-a dăruit poporului intre, nu a izbutit, iar studenţii săreau între timp pe geam, Liviu Sorin Rosen a rostit o “mulă” in memoriam. Au derulat amintiri evreu, întregului popor evreu. Librescu bloca uşa când criminalul psihopat a tras prin ea patru despre Liviu Librescu doi foşti colegi de an şi facultate: ing. Osy Cinste talentului său înaripat, gloanţe, care l-au rănit grav pe profesor. Aceste evenimente, care Lazăr, conf. ing. Otto Adler şi ing. Nilu Aronovici, care l-a cunoscut cinste devotamentului său nelimitat, au făcut atunci înconjurul lumii şi au provocat o mare emoţie în ca liceean la Ploieşti. Evocând fi gura lui Liviu Librescu, dr. Aurel cinste sufl etului său de bun evreu! Statele Unite, ne-au fost reamintite de soţia lui Liviu, dna Ma- Vainer a subliniat că acesta «nu şi-a pierdut viaţa ci şi-a dăruit-o». Şef Rabin rilena Librescu la adunarea comemorativă ce a avut loc, în 1 Să reţinem şi din cuvântarea lui Erwin Şimşensohn ideea că Liviu Dr. MOSES ROSEN iunie a.c, la Biblioteca «Dr. Alexandru Şafran». Erau prezenţi în Librescu a ilustrat prin acţiunea sa eroică principiul iudaic după Articol din „Revista sală dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., dr. ing José Blum, care «cine salvează o viaţă, salvează întreaga omenire». (A.B.) Cultului Mozaic” consilier cultural, membri ai Comitetului Director al F.C.E.R., alte

Sesiunea ştiinţifi că a Centrului Goldstein-Goren din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (27-28 mai 2010) EVREII Ş I ORAŞ UL După salutul adresat de decanul Fa- dureroasă a pierderii copilăriei în anii ilustraţii şi date despre publicitatea con- ropean au expus dr. Măriuca Stanciu (co- cultăţii, prof.dr. Liviu Papadima, a urmat Holocaustului, prin teroare şi exterminare. ţinută în „Curierul Israelit” (1920-1930), ordonatoare a sesiunii ştiinţifi ce) şi Alina comunicarea introductivă a prof.dr. Liviu Michael Miller de la Centrul European- modul cum se prezentau fi rmele evreieşti. Popescu, de la centrul Goldstein-Goren. Rotman, care s-a referit la relaţiile inter- Budapesta, a relatat despre existenţa Despre meseriile practicate de evreii din Adina Babeş, de la Institutul de Studi- tetnice, de-a lungul istoriei în Bucureşti, coloniei de maghiari, printre care numeroşi Craiova, în anii dinainte şi după 1900, ere a Holocaustului, a evocat rolul evreilor ca şi în oraşele din Moldova. Paul Cernat evrei, care au trăit la Berlin în anii 20-30 ai a vorbit Delia Bălăican, de la Biblioteca din România care au emigrat în Ereţ Israel. a conferenţiat despre ecoul existenţei secolului trecut. Despre evreii din Moravia Academiei Române. Prof.dr. Ladislau Despre Memorialele Holocaustului (inclu- evreilor în literatura română, de la Mihail a expus o lucrare Marie Crjova . Eugenia Gyemant, decan al Facultăţii de Istorie la siv cel din Bucureşti, inaugurat în 2009), Sadoveanu la Peltz, Călugăru, Benador, Prokop Janiec a evocat viaţa şi modul Cluj, a expus o interesantă temă, „Evreii şi dezintegrarea socială în timpul regimului Aderca. Din proza lui Sadoveanu a exem- de exprimare ale evreilor din Cracovia, oraşele din Transilvania în prima jumătate nazist, despre pogromul de la Iaşi (iunie plifi cat cu „Haia Sanis” şi „Calman”. cartierul Kazimierz. a secolului XIX”. Prof.dr. Carol Iancu, de 1941) au vorbit, respectiv, arh. Augustin Despre Tristan Tzara şi DADA-ism şi Asher Maoz (Universitatea din Tel Aviv) la Universitatea din Montpellier (Franţa), a Ioan, Mark Volovici, de la Universitatea din despre volumul ”Narcotice în cultura ro- a explicat infl uenţele benefi ce ale dreptului expus aspecte din viaţa evreilor din sudul Ierusalim (fi ul scriitorului Leon Volovici), mână. Istorie, religie şi literatură”, în curs iudaic, tradiţional asupra elaborării norme- Franţei, în timpul dominaţiei papale („Evre- prof. dr. Alexandru Florian, director execu- de apariţie la Editura Polirom, a vorbit et- lor dreptului internaţional. ii Papei”). Dr.Lucian Zeev Herşcovici, de la tiv al INSHR. O sesiune reuşită, lucrările nologul Andrei Oişteanu. Camelia Crăciun Lucian Năstasă, de la Universitatea Biblioteca Naţională a Israelului, a vorbit urmând a fi publicate în buletinul anual al a revenit la creaţia lui I. Peltz. din Cluj, a trecut în revistă evenimentele despre Haskala la Iaşi, în sec. XIX. Centrului Goldstein-Goren. Mordechai Zalkin, de la Universitatea din mediul universitar în interbelic. Anca Despre rolul şi poziţia sinagogii în viaţa din Beer Sheva (Israel), a expus tema Ciuciu, cercetătoare la CSIER, a venit cu evreilor, tipuri urbane ale iudaismului eu- BORIS MARIAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 11

O familie plecată din România A Marcel Adams, miliardarul canadian şi rudele lui Ţ Marcel Adams a ajuns la Montreal cu apartamente. Primul bloc de locuinţe, pe IIN buzunarele goale, în 1951. Astăzi, Marcel care l-a revândut, i-a adus un profi t de TTIIN A (89) este unul din primii 100 de proprie- 70%. A continuat cu acest business şi, la Ş Ţ tari de terenuri şi imobile din America de opt ani de la sosirea în Canada, deschi- IA Nord, cu o avere personală estimată la dea primul Mall, proprietate a lui. După I VVIA 1,1 miliarde de dolari, iar fi ul său, Julian, un timp, a observat că sunt de vânzare Ş a devenit un cunoscut inventator în do- numeroase ferme agricole pe care nimeni meniul farmaceutic. nu le dorea şi, cu un fl er extraordinar, a Marcel a început liceul în Bucureşti, a cumpărat mult pământ, dar nu pentru activat în „Hanoar Hazioni”, o organizaţie a face agricultură, ci pentru a construi Una din cele «100 cele mai in- sionistă, a fost dat afară din şcoală, ca case, mall-uri, străzi , facilităţi sociale şi fl uente persoane din lume» toţi evreii de vârsta lui în anii guvernării zone industriale. La început s-a bazat pe antonesciene şi nu a mai ajuns niciodată credite bancare apoi numai pe banii lui să obţină o diplomă de studii. A fost trimis şi astfel au apărut în jurul Montrealului Edna Foa într-un lagăr de muncă şi de aici... destinul suburbii pline de parcuri şi suprafeţe de său s-a despărţit de cel al majorităţii tine- gazon, Iberville fi ind un exemplu. În fie- rilor evrei din România acelor ani. Marcel De ce publicăm acest articol în pagina care an, re- şi un „Super Centru pentru cercetarea a evadat din lagăr, a ajuns în Turcia, de de ştiinţă? Din două motive. In primul vista “Time” creierului”. În al doilea rând, pentru că fi ul acolo în Palestina, a intrat apoi în armata rând, fi indcă Marcel Adams a acordat publică o lui, Julian, este un important inventator din noului stat israelian şi a luptat în războiul până acum în Israel 59 de burse de câte listă a celor domeniul farmaceutic. Julian Adams este pentru independenţă iar în 1951 a emigrat 100.000 de dolari, pe patru ani, pentru 100 cele mai preşedinte pentru cercetare-dezvoltare şi în Canada, la Montreal. Nu avea şcoală, tineri cercetători de valoare din medi- influente şeful cercetării la „Infi nity Pharmaceutical” nu avea bani şi a început să lucreze ca cină, matematică, informatică, biologie persoane din Cambridge, Massachusetts .Expert în tăbăcar, meserie pe care o ştia de la tatăl şi tehnologie ca să-şi facă doctoratul în din lume. Nu chimie organică de sinteză, Julian Adams său. Cu primii bani câştigaţi s-a apucat de cercetare (iar de curând s-a întâlnit cu ei este vorba a inventat un medicament contra cance- afaceri, cumpărând piei în Quebec City, la Tel Aviv). De asemenea, la Universita- de oameni rului de tip melanom, ”Velcade”, vândut în prin telefon. După patru ani, câştigase tea din Tel Aviv, a fondat Institutul pentru care au toată lumea. El a fost primit în luna martie destui bani ca să înceapă să cumpere managementul sistemelor informatice influenţă a.c în Academia de Ştiinţe a Israelului. asupra des- tinelor lumii prin poziţia „Un loc mai bun” pentru maşina electrică lor politică Scurt sau averea lor ci de oameni obişnuiţi, „Better Place” (un loc mai bun, în traducere liberă) e o denumire ciudată pentru (Scurt pe doi) artişti, scriitori, cercetători care prin o fi rmă dar acesta e numele ales de israelianul Shai Agassi pentru fi rma lui, care 2 ideile şi prin arta lor contribuie decisiv se ocupă de crearea de infrastructură pentru automobilele electrice. Israelul este la schimbarea în mai bine a lumii. Pe cunoscut pentru capacitatea sa de a inova ca şi pentru calitatea aparaturii de vârf pe Cimitirele evreieşti lista din 2010 fi gurează şi o psiholoagă care o exportă.Probabil de aceea conceperea şi întreţinerea primei staţii de taxiuri din Polonia israeliană, Edna Foa (72), care lucrează pentru maşini electrice din Tokio, deschisă în aprilie a.c., i-a fost încredinţată lui Shai mai mult în Statele Unite, la Universita- Agassi. Firma lui izbuteşte să asigure schimbarea acumulatorilor în mai puţin de Au fost 3,5 milioane de evrei în tea din Pennsylvania, dar vine des în două minute! Un timp mai scurt decât ia umplerea unui rezervor cu benzină. Proiectul Polonia, o comunitate care şi-a în- Israel, unde are un apartament în Tel lansării de taxiuri electrice în capitala Japoniei a durat trei luni şi a fost fi nanţat de gropat morţii sute de ani în cimitirele Aviv. Edna Foa a devenit cunoscută în guvernul acestei ţări. Este nepractic să creezi staţii de încărcare a acumulatorilor în comunitare din această ţară. Mai multe ţări pentru metoda ei de tratare a cazul taxiurilor, a explicat Agassi, fi indcă ele nu pot aştepta ore întregi legate la o sunt acum circa 20.000 de evrei şi o « postraumatic stress disorder» (PST, priză, ideea este să schimbi întreaga platformă cu baterii. Imediat după acest succes lume îngropată în jurul lor, în 1200 depresia post traumatică), o afecţiune „Better Place” a semnat un contract cu „Chery Automotive”, cel mai mare constructor de cimitire. În aceste condiţii, tot mai de care suferă circa 300.000 de militari de automobile din China, pentru a construi maşini electrice şi a asigura infrastructura multe organizaţii non-guvernamentale americani care au luptat în Vietnam, pentru circulaţia acestora. poloneze, ne-evreieşti, au început să alte zeci de mii de veterani din Irak şi se ocupe de curăţarea, renovarea şi mii de militari israelieni.Dar nu numai întreţinerea cimitirelor evreieşti. Cimi- ororile războiului provoacă această Gena stresului, a diabetului tirul din satul Sokolov Malpolski, de afecţiune psihică gravă ci şi violul, pier- lângă Rzeszow, datează din secolul derea bruscă în accidente a celor dragi, 18. În localitate, în 1930 trăiau 1350 de uneori şi un divorţ sau o concediere.Cei şi a depresiei evrei, exterminaţi de nazişti în lagărul afectaţi nu se mai pot concentra asupra Schimbări în activitatea unei singure ajunge în două zone particulare din creier de la Belzec. Cimitirul a fost recent activităţii profesionale, sunt depresivi, gene din creier pot duce la schimbări me- unde are rolul de a regulariza răspunsul renovat de voluntari polonezi din acest adesea se apucă de băutură sau recurg tabolice care, la şoareci de laborator, cel sistemului metabolic la stres. Dar ea de- sat. Atitudine care contrastează cu cea la droguri, se izolează, devin claustro- puţin, provoacă diabet de tip 2, obezitate clanşează atunci şi nevoia corpului nostru a autorităţilor locale, care au declarat că fobi. Edna Foa a creat o metodă proprie şi anxietate – aceasta este concluzia unei de a arde mai multe dulciuri şi mai puţini „nu doresc să coopereze cu evreii” şi că de tratament, un „protocol” cum spun cercetări efectuate la Institutul Weizman. acizi graşi şi echilibrul nostru intern, atât nu doresc ca «în viitor, copiii noştrii să psihiatrii, care a dat rezultate uimitoare: Stresul constant la care suntem expuşi în fi ziologic cât şi psihic, se modifi că, pan- înveţe despre cultura evreiască». după 15-19 şedinţe de câte 90 min se societatea modernă este una din cauzele creasul produce mai multă insulină pentru * obţin vindecări defi nitive în 80% din diabetului de tip 2 , care afectează acum a compensa ceea ce organismul crede, McDonald Israel cazuri. Armatele americană, canadiană 360 de milioane de oameni, a hipertensiu- fals, că e un defi cit al acestui hormon. şi israeliană au adoptat protocolul Ednei nii, anxietăţii şi depresiei, această ultimă Astfel, acţiunea unei singure gene într-o Cel mai slab Big Mac Foa şi îl aplică pe scară largă iar Edna maladie fi ind considerată ca ocupând zonă din creier poate da peste cap tot ţine de 10 ani cursuri, formând tot mai locul al doilea după cele cardiace, în so- metabolismul nostru. Ce e de făcut ? Să Israelienii consumă cel mai dietetic mulţi psihologi şi psihiatri în această cietatea contemporană. Cercetătorii cred ne ferim de stres. Uşor de spus… Măcar Big Mac din lume. Recent, lanţul de fast tehnică de tratare. că o proteină numită Urocortin-3 (Ucn3), să ne stăpânim pofta de dulciuri. Şi asta food din Israel, cu 153 de restaurante, Noi, oamenii, suntem formaţi instinc- care este produsă în momente de stres, e uşor de spus… a anunţat că a redus grăsimea, dintr-un tiv ca orice animal, în creierul nostru de hamburger la 9 %, faţă de echivalentul reptilă există legături înnăscute, formate său din SUA, care are până la 24% gra- şi consolidate în sute de mii de ani de Cele opt neveste ale lui Artie Shaw simi.Iar numărul de calorii e de numai evoluţie care ne fac să ne temem: de Când a murit, în 2004, la 94 de ani, Radio Orchestra a postului CBS. În 1931, 380, faţă de 510 în Statele Unite.Israeli- leul din savană dar şi de câinele care Artie Shaw a lăsat o avere estimată la trei disperat, s-a retras la o cabană, unde trăia enii preferă ca asortiment la hamburger atacă pe stradă, de omul care ne poate milioane de dolari. Nu e mult în America din tăiat lemne dar în 1934 s-a întors în salata şi refuză caşcavalul şi baconul. ataca în întuneric, de durere, de moarte dar nici puţin pentru unul din cei mai celebri oraş şi a intrat într-o orchestră alături de * şi de cruzime. Din păcate, teama asoci- clarinetişti din istoria jazzului, care nu mai Benny Goodman, cel ce va deveni altă ată cu aceste condiţii, aşa-numitul stres Căţelul-bombă cântase de 50 de ani. Timp de jumătate legendă a jazzului. Cu melodia „Begin the S-ar putea să post-traumatic, odată trăită, rămâne de secol, banii continuaseră să-i vină de la Beguine” a devenit celebru. Cu un milion vă mire această înfi ptă în subconştient. Pentru a o scoa- milioanele de discuri ce se vindeau încă în de dolari în cont, a părăsit orchestra în1939 informaţie dar, te de acolo Edna Foa a creat metoda toată lumea, o lume care nu îl putea uita. dar a revenit în 1940 cu o nouă orchestră, anual, 4 milioane „expunerii prelungite”. Ea presupune Ray Charles l-a numit „unul din cei mai mari formată de el, şi a continuat un număr de câini, pisici şi identifi carea gândurilor şi situaţiilor care muzicieni care a trăit vreodată”. Cu toate de ani, când renunţând la muzică, când alte animale de provoacă teama, după care cei afectaţi astea, la 44 de ani, în culmea gloriei, Artie revenind iar, până a renunţat de tot. Artie companie călă- sunt expuşi treptat şi în mod delicat, sub Shaw a pus clarinetul jos şi a părăsit scena, Shaw a avut 8 neveste dintre care unele au toresc cu avionul. De acum înainte, cel controlul psihologului, la condiţiile fi zice trăindu-şi restul vieţii la o fermă , ocupân- fost celebrităţi ale Americii din acei ani. Ava puţin la aeroportul Ben Gurion, câinii şi la circumstanţele care au provocat du-se cu producţia de lapte şi distribuirea Gardner a fost cea de-a cincea soţie a lui. A vor fi scanaţi cu raze X pentru a se sindromul post-traumatic. Înfruntarea lui. O biografi e publicată în luna aprilie la fost însurat şi cu Lana Turner, cu Evelyne vedea dacă în ei nu a fost ascuns ex- memoriei exclude treptat teama de New York („Trei corzi de dragul frumuseţii”) Keyes, cu scriitoarea Kathaleen Winsor, ca plozibil. Organele de securitate aeriană amintiri. istoriseşte viaţa lui Avraham Ben-Yitzak Ar- şi cu fi ica lui Jerome Kern. Are doi băieţi, israeliene nu exclud posibilitatea ca un Edna Foa vizitează periodic Israelul, shawsky, născut în Manhattan dar crescut de care nu s-a ocupat deloc. Doamnelor şi terorist să ascundă într-un câine o bom- unde a pregătit sute de terapeuţi. Ea a în New Haven, Connecticut. La 15 ani, şi-a domnilor... Artie Shaw !!! bă. Nu râdeţi : poate părea o glumă, dar scris câteva cărţi şi a publicat peste 350 cumpărat un saxofon şi a învăţat singur ea se poate transforma într-o tragedie. de articole ştiinţifi ce, a primit numeroase Redactorul paginii: să cânte la acest instrument. La 21 de ani Pe Lod nu râde nimeni. distincţii şi titluri academice. cânta, dar la clarinet, în celebra pe atunci ANDREI BANC 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 „LUMEA LUI MOSARI” Rapsodia O lan- „lumii” autorului: umorul, poezia, „nervul” din revista israeliană de limbă română, sare hei- reportericesc. Cartea este o îmbinare de „Jurnalul săptămânii”(Iancu Ţucărman); Ginei Alcalay miş, eve- „enciclopedie britanică de buzunar” şi ~ capacitatea scriitorului de a merge la niment în povestire plină de ironie subţire schech- esenţă (Veronica Bârlădeanu); ~ tinereţea Progra- teriană, a caracterizat-o prezentatorul. spirituală (Nicolae Niţescu); ~ eleganţa Sebastian mul Bait Ham, o nouă colaborare între Un cuvânt aparte pentru autorul coperţii: umorului şi neoclasicismul, respectiv – Gina Alcalay Se- F.C.E.R. şi JCC (coordonatoare Sibyll Ben un mare grafi cian evreu român, Albert reînvierea jurnalului de călătorie, ale celui bastian s-a născut Nun şi Sanda Wolf), o carte pentru toate Poch, „caricaturist de şevalet”, cum se care poate fi considerat „discipol al lui la Bacău, în 1927, anotimpurile, dar, mai ales, pentru cel al autodefi neşte. Într-un scheci realizat ad Caragiale şi Arghezi”, umanismul (criticul şi-a petrecut o parte vacanţelor, în care autorul nu ia nicidecum din viaţă în Româ- vacanţă. El „vânează” detaliul semnifi cativ nia, a fost publicistă, din „geografi a” lui „subiectivă”, schiţând a lucrat la Agerpres, - cu umor şi tandreţe - portrete în miş- apoi a emigrat în care ale oraşelor, oamenilor, naturii de Ţara Strămoşilor, pe toată planeta noastră, transfi gurate Ereţ Israel. A păstrat prin propria pereche de ochi. Ca-n orice un contact neîntre- tablou de gen, portretele devin tot atâtea rupt cu ţara de ori- autoportrete. De altfel, cartea scriitorului gine, colaborează la israelian de limbă română, G. Mosari, „România literară” şi care a „făcut” o sală arhiplină, chiar aşa la alte reviste, participă la diverse ma- se şi cheamă: „Lumea lui Mosari”. Titlul i-a nifestări culturale. A publicat o serie de fost sugerat de prezentator, experimentat cărţi de eseuri şi proză, este apreciată showman, cunoscut de orice iubitor al de cititorii şi criticii literari din România teatrului, cel mai longeviv secretar literar ( G.Dimisianu, Alex Ştefănescu, ş.a.) . al teatrului românesc şi, mai recent, re- Nicolae Balotă scrie că „Gina Sebastian dactor şef al Realităţii Evreieşti, dr. Aurel este o autentică prozatoare”; Alex Şte- Storin. „Teatrul” i-a fost „suporter” şi în fănescu – „ Un scriitor profesionist de dimineaţa lansării. Erau în sală câteva prima mână”; Ana Blandiana –„Un spirit din îndrăgitele vedete, deopotrivă, în Ro- echilibrat, cu o scară de valori morale şi mânia şi Israel, Alexandru Arşinel, Vasile culturale”. În anul 2006 Gina Alcalay a Muraru şi Nae Lăzărescu, regizorul Biţu fost distinsă cu Premiul Sion. Fălticineanu, unul din chelarii tezaurului Recent, Ed. Ideea Europeană i-a de cântece româneşti de muzică deloc publicat ”Rapsodie în alb-negru cu Le- uşoară, Nicolae Niţescu ş.a. Nici breasla onard Bernstein” , carte de memorii sub scriitoricească nu s-a lăsat mai prejos. formă de roman, care a fost lansată la Au venit T.G.M. (Toma George Maio- Muzeul Naţional al Literaturii Române rescu), Octavian Sava, Grişa Gherghei în ziua de 2 iunie 2010. Au vorbit despre şi mulţi alţii. Matineul a fost onorat de autoare, cu căldură, prietenie sinceră, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Gabriel Dimisianu, Ana Blandiana, Aura cu doamna sa, Anette Vainer, vicepre- hoc, în care satira a luat locul umorului literar Răzvan Voncu, prefaţatorul cărţii); Christi ( care a recitat versuri dedicate şedintele Federaţiei, ing. Paul Schwartz, şi gravitatea – lejerităţii, prezentatorul a ~ turismul, mod de gândire fi lozofi că (dr. momentului). A luat cuvântul şi autoa- Irina Cajal, membru în Comitetul Director scos la iveală o trăsătură cunoscută celor Hary Kuller). În intervenţia sa, preşedin- rea. Cum bine spunea criticul Gabriel al F.C.E.R. şi, mai recent, subsecretar de familiarizaţi cu lirica lui: dramatismul. E tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a îmbinat Dimisianu, nu există scriitori evrei de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului vorba de procesul purtat de ani de zile de elemente din viaţa cotidiană a juristului limbă română ci pur şi simplu scriitori Naţional. Albert Poch cu un criminal de război care Mosari cu observaţii de natură compor- români, pentru că limba este cea care Scriam la începutul reportajului des- vrea să-l scoată afară din casă. „Vreau tamentală (darul de a cultiva prieteniile) defi neşte apartenenţa unui scriitor. Au- pre atmosfera de familie, fără nimic să plec în Transnistria, unde am mai fost şi literară (savoarea lecturii). Mulţumind toarea l-a numit pe Bernstein, marele convenţional, scorţos, care a dominat trimis o dată”, spune domnu’ Poch. „Bine, organizatorilor, prezentatorului, autorului dirijor şi compozitor, „un Mozart al zilelor evenimentul. Tonul a fost dat de cel care dar acest lagăr nu mai există”, replică coperţii, antevorbitorilor, publicului, G. noastre”. a făcut recomandarea cărţii, pornind de la domnu’ Storin. „Pentru mine – da”, of- Mosari a amintit lansarea la Bacău şi În preambul, autoarea mulţumeşte un alt mare globe trotter, ce-i drept, numai tează domnu’ Poch. Luările de cuvânt au Iaşi a volumului „Tablete internaţionale” lui Leon Volovici, fără de care nu ar fi pe apă, Cristofor Columb, cu prezumţie pus în evidenţă: ~ dubla apartenenţă su- şi a anunţat apariţia unui nou volum de apărut cartea. Ea este o autobiografi e de evreitate, şi terminând cu urmaşul lui fl etească a autorului, română şi israeliană proză umoristică scurtă, „Cel mai bun”, romanţată, scrisă cu un real talent, co- contemporan. Spirit congener cu al lui (Iulia Deleanu); ~ apariţia săptămânală a la Editura Cronica, din Iaşi. pilăria la Bacău, unde locuiau bunicii din Mosari, Aurel Storin a intrat fi resc în stilul tabletelor lui la rubrica „Lumea pe dos”, E. SUHOR partea mamei, divorţată de tatăl Ginei, director adjunct la Marmorosch-Blank. 66 de ani de la deportarea evreilor din Ungaria Au urmat anii de maturizare, căsnicia, viaţa în sistemul socialist-totalitar. Ma- rea bucurie a vieţii ei este fi ul, Eugen, „Enciclopedia geografi că copil superdotat la muzică, pe care Leo- nard Bernstein, printr-un fericit meandru a Holocaustului din Ardealul de Nord” al destinului, a ajuns să-l susţină şi să-i deschidă porţile afi rmării în SUA. Viaţa După re- ţenia au fost adunate şi aruncate dincolo calea de a trece în România, deşi emisari în Israel nu a fost uşoară, adaptarea alizarea „En- de graniţă, în Ucraina ocupată de armata ai organizaţiilor sioniste se străduiau fi ind o chestiune care implică eforturi şi ciclopediei germană, unde au fost asasinate. Totuşi, să îi salveze. Al doilea element a fost modifi cări de mentalitate. geografice a până în martie 1944, majoritatea evreilor a organizarea în ghetouri a aşa-numitelor O mulţime de caractere, personaje Holocaustu- supravieţuit dar speranţa le-a fost curma- „ateliere de bătut monezi”, în care evreii din diverse medii şi aluaturi diferite, apar lui din Unga- tă de ocuparea de către armata germană înstăriţi, atât bărbaţi cât şi femei, erau şi dispar, în drumul spre unicul ţel din ria”, în care a a Ungariei şi aplicarea soluţiei fi nale. La bătuţi şi supuşi unor torturi bestiale pen- anii de cumpănă ai autoarei - punerea fost inclus şi fel ca evreii din Ungaria, şi cei din Ardea- tru a dezvălui unde şi-au ascuns averile. în valoare a talentului propriului fiu, Ardealul de lul de Nord au fost adunaţi în ghetouri, Acest procedeu s-a soldat cu numeroase visul cel mai de preţ. Este mişcătoare Nord, colectivul condus de Randolph îmbarcaţi în vagoane de marfă, trimişi la victime – decese, sinucideri sau pierderea dragostea exemplară a mamei nu numai Braham, istoricul american originar din Auschwitz şi gazaţi imediat după sosire. facultăţilor mintale. pentru odrasla sa, dar şi pentru muzică, România, a considerat necesar să lăr- Foarte puţine persoane au rămas în viaţă Autorii descriu şi reluarea vieţii evre- pentru maestrul Bernstein, admirat fără gească capitolele referitoare la evreii din În volum se face, pe judeţe, istoria ieşti după revenirea evreilor din deta- rezerve. Amintim că Leonard Bernstein, această zonă şi să elaboreze un volum tuturor comunităţilor evreieşti din Ardealul şamentele de muncă obligatorie şi din pianist, dirijor celebru a compus, printre separat. Redactat după tipicul primului de Nord, cu o documentare extraordina- lagăre, modul de organizare pentru altele, minunatul musical ”West Side volum, cel referitor la Ardealul de Nord ră. Sunt redate modalităţile de aplicare găsirea şi readucerea în ţară a cât mai Story”.A trăit între anii 1918-1990. descrie aşezarea, dezvoltarea şi dispariţia a legilor şi dispoziţiilor antievreieşti ale mulţi supravieţuitori, soarta lor până la Nu vom relata conţinutul cărţii, care celei mai mari părţi a evreimii din judeţele autorităţilor ungare şi colaborarea lor cu instaurarea regimului comunist, atracţia merită citită de la un cap la altul, ca fapt care până la primul război mondial apar- forţele germane pentru deportarea evrei- faţă de această ideologie şi dezamăgirea artistic şi de cultură. Vom menţiona doar ţinuseră Ungariei istorice, apoi României lor care s-a făcut cu o viteză de- a dreptul când s-a văzut că nici ea nu va soluţiona unele titluri de capitole – O experienţă şi, după cel de-al doilea dictat de la Viena, uluitoare. Două elemente deosebesc problema evreiască, plecarea masivă în israeliană, Triunghiul Leonard Bernstein din nou Ungariei. Iluziile lor, că vor trăi ca situaţia evreilor din Ardealul de Nord de Israel şi reducerea sau dispariţia treptată (autoarea mărtusiseşte că ajunsese să în perioada Imperiului Austro-Ungar când cea din Ungaria. Dacă aceştia din urmă, a comunităţilor. „Enciclopedia” se termină fi e geloasă pe maestru). Afl ăm despre s-au bucurat de toate drepturile cetăţe- sau cel puţin evreii din Budapesta, au într-o notă pesimistă, autorii nemanifes- cariera fi ului în Europa, scrisorile lui neşti, s-au risipit în scurt timp deoarece ştiut aproximativ ce soartă îi aştepta şi au tând încredere în reluarea vieţii iudaice Bernstein, pagini de jurnal, etc. Car- una din primele măsuri ale administraţiei făcut apel la numeroase foruri, mai ales în această zonă. tea cuprinde, în anexe, documente în horthyste care a ocupat Ardealul de nord internaţionale, pentru a se salva - şi cu Prin bogata sa documentare privind facsimil, fotografi i relevante. Este un a fost aplicarea legilor rasiale existente oarecare succes -, foarte puţini lideri ai istoria comunităţilor din Ardealul de Nord, eveniment cultural merituos. de-acum în Ungaria. Astfel că, în afară evreilor din Ardealul de Nord ştiau acest volumul devine un memento al unui La lansare au participat numeroşi de lipsirea de o serie de drepturi, bărbaţii lucru şi, dacă s-a mai întâmplat să capete fenomen caracteristic întregii regiuni - scriitori, precum şi preşedintele Federa- tineri au fost duşi în detaşamentele de anumite informaţii, nu le-au crezut. Ţinând ascensiunea şi decăderea vieţii iudaice ţiei Comunităţilor Evreieşti din România, muncă obligatorie şi trimişi pe fronturile cont că graniţa cu România era destul de est-europene. dr. Aurel Vainer. din Rusia, unde o mare parte a pierit. permeabilă iar autorităţile române mai BORIS MEHR Famillile care nu şi-au putut dovedi cetă- închideau ochii, relativ puţini evrei au ales EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 13

UN PARADOX OPTIMIST: BOOKFEST Bucureşti, 9 – 13 iunie 2010 „MAXIMUM” Oricine a trecut pragul Bookfest-ului de la Titircă din O noapte furtunoasă. După o sută de ROMEXPO n-a putut să nu fi e impresionat de ani de inteligenţă, cultură, inventivitate, urmaşii după „MINIMUM” glasurile de copii, „şoriceii de bibliotecă” din acced în lumea bună a României. George Bibes- programul cu acelaşi nume alcătuit pentru ei, cu face o carieră ilustră la Paris, fraţii lui ajung Apariţia la 1 iunie a.c. a revistei MAXIMUM cu intenţia de a le trezi interesul pentru carte. în ţări exotice. Paginile din cartea lui Octavian nu are menirea să înlocuiască revista de neîn- Tradiţie? Da şi nu. Da, fi indcă înaintaşii lor au fost Sava sunt pline de culoare, de spectaculozitate”. locuit a lui Mirodan. După cum declară directorul educaţi în acest spirit. În Bucureştiul interbelic, „Octavian Sava este alături de noi de când îl ştim noii publicaţii de limbă română din Israel, TEŞU anticariatele, librăriile erau mult frecventate. Nici şi ne ştim”, a evidenţiat şeful Ofi ciului Relaţii, SOLOMOVICI, el ar fi bucuros să ajungă la în cel postbelic n-a lipsit interesul pentru carte. Cultură, Informatizare, consilier al preşedintelui nivelul MINIM-ului. Este un joc de cuvinte, dar Ba, mai mult, interesul era sporit de cvasiabsenţa F.C.E.R., dr. ing. José Blum, argumentându-şi şi o realitate – fi ecare, cu concepţia proprie. Re- televiziunii şi a presei scrise „vii”. Da, fi indcă Boo- aserţiunea cu participările scriitorului la multe vista este trimestrială, are 100 de pagini, mulţi kfest-ul are brand: 15 ani - la Teatrul Naţional, din matineele duminicale, spectacole de Purim, colaboratori, ştiri diverse, scontează şi pe unele deşi înghesuiala şi insufi cienţa de spaţiu creau medalioane ş.a. organizate de Federaţie şi, în ştiri – şoc. Să răsfoim paginile acestei publicaţii. disconfort fi zic; 5 ani de când s-a „mutat la aer”. Nu, fi indcă prezent, pagina de umor a R.E. „Îi adresez o provocare, Din realitatea israeliană, se dezbat chestiuni Târgul atrage prin modernitate. Este o uriaşă piaţă a cărţii, a conchis: următoarea carte s-o îndrepte spre apreciata legate de eliberarea lui Gilad Shalit, militar răpit unde se ţin lanţ lansări, simpozioane, dezbateri, şedinţe Editură Hasefer”. Cu farmecul şi starea de bine aduse, cu de Hamas, pentru a cărui eliberare se cer o mie de autografe, spectacole de muzică şi poezie… Mai mult, fi resc, de pe scenă în viaţă, Rodica Popescu Bitănescu a de palestinieni închişi în Israel; Andrei Fishof Spania, ţara invitată de onoare anul acesta la Târg, a montat vorbit despre mentorul Octavian Sava; nu doar al ei, ci al deplânge soarta literaturii de limbă română din spectacolul „Lorca şi lumea sa, cântece populare vechi”, în unei pleiade de actori români. „Este un mare psiholog”, a Israel; dirijorul Daniel Barenboim doreşte să care, în jurul poetului-legendă, pianist şi compozitor, se reu- spus cunoscuta actriţă. „Am făcut într-un spectacol patru dea un concert în Gaza, dar nu i se permite. nesc cântece din folclorul spaniol, cu rădăcini în fl amenco, personaje foarte diferite. A persistat asupra nuanţelor, a Memoriile lui Filderman zac undeva, nu se ştie poeme cu infl uenţe melodice sefarde, arăbeşti, gitane, dar şlefuit fi ecare detaliu până a ieşit cum trebuia”. Apoi a fost la cine; escrocul Shimon Naor a fost arestat, la şi cântece spaniole „clasice”. Sigur, nimeni – a reieşit din un Octavian Sava de Octavian Sava: peripeţiile publicării cererea Poliţiei Române; actriţa Rozina Cam- speech-urile de la deschidere - nu întoarce spatele reali- acestei cărţi până la ieşirea de sub tipar, toate – „jucate” cu bos este optimistă în ciuda unor probleme de tăţii: criza industriei de carte; criza de timp şi criza din noi; umor şi vivacitate, cu mulţumiri adresate tuturor celor care sănătate; la Bat Ayin, o localitate în apropierea criza economico-fi nanciară (Grigore Arsene, preşedintele au contribuit la editarea ei, vorbitorilor, publicului. Ierusalimului, atmosfera este încărcată după Asociaţiei Editorilor din România). S-au făcut eforturi mari asasinarea unui israelian de către un terorist pentru a se găsi resursele fi nanciare pentru Bookfest 2010 LANSĂRI LA HASEFER palestinian. Iosef Campus scrie despre un nou (Vasile Timiş, secretar de stat în Ministerul Culturii şi al roman al lui A.B.Yehoshua, „Fire întreţesute”. Patrimoniului Naţional). Dar nu se poate imagina educaţie Succesul Hasefer-ului şi la acest Bookfest s-a datorat La Rosh Pina a fost inaugurat Muzeul Evreimii fără cultură (Liana Preoteasa, director general în Ministerul ofertei de carte bună, specifi cului ei, calităţii noilor apariţii române, fi ind prezent şi preşedintele F.C.E.R., Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului). E.S. Estanis- editoriale. Două dintre ele au fost lansate la Târg, în pre- dr. Aurel Vainer. Israelul deţine arma atomică şi lao de Grandes Pasqual, ambasadorul Spaniei în România, zenţa şefului Ofi ciului Relaţii, Cultură, Informatizare, dr. datorită unei colaborări cu Africa de Sud, ş.a. a subliniat rădăcina latină comună, apropierea dintre oameni ing. José Blum, moderator fi ind directorul Editurii Hase- Multe articole, informaţii se referă la viaţa prin cultură, perenitatea cărţii. Rogelio Blanco Martinez, fer, Ştefan Iureş. Este vorba de „Idealul sionist din presa politică şi culturală din România – dr. Aurel director general în Ministerul spaniol al Culturii, a arătat evreiască din România. 1881 – 1920”, volum colectiv al Vainer discută, în revistă, despre apropiatul că din orice criză se iese, valorile culturale rămân. Nevoia C.S.I.E.R., coordonat de dr. Lya Benjamin; şi „Cum am golit Congres ( al II-lea) al evreimii din România de unitate în breasla editorilor a fost evidenţiată de Mihai casa părinţilor mei”, proză de Lydia Flem (Franţa). Prima (la jumătatea lunii iulie a.c.); Maximiliam Katz Penescu, preşedintele Uniunii Editorilor din România. „An carte a benefi ciat de o recomandare de calibru greu - gral luptă perntru alegerea sa ca preşedinte al de an vorbim despre criza editurilor, a lecturii, a cărţii – an Mihai Ionescu, director general al I.N.S.H.R. -, unghiul de F.C.E.R., probabil că mai sunt şi alţi candidaţi. de an ne revenim la Bookfest, pentru a sărbători vitalitatea percepţie fi ind de stringentă actualitate: fl otila cu armament Vlad Solomon deplânge situaţia Statului Israel producţiei autohtone de carte”, a conchis ministrul Afacerilor pentru Hamas trimisă spre Gaza, replica de legitimă apărare în termeni foarte pesimişti, ceea ce a trezit Externe, Teodor Baconschi, în Caietul-Program al Târgului. a Israelului, reacţii internaţionale antiisraeliene. Refl ecţiile au anumite reacţii. Filmul lui Alexandru Solomon, Un paradox optimist. condus spre „legitimitatea reconstrucţiei Israelului modern”, „Kapitalism – reţeta noastră secretă” dezvăluie pornită din „idealul sionist”. Începuturile mişcării sioniste, o realitate deplorabilă. cu priză enormă în România, au fost legate de rezistenţa Cartea lui Sorin Lavric „Noica şi mişcarea „PRINŢ RĂTĂCITOR manifestată în Parlament, la sfârşitul secolului XIX, faţă de legionară” este discutată de dr. Harry Kuller. ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ” acordarea de drepturi cetăţeneşti evreilor, pretextându-se Radu Cosaşu a primit premiul OBSERVATO- sloganuri folosite şi în prezent de neoextremişti („pericolul” RULUI CULTURAL pentru „Opera omnia”. Un Octavian Sava cu totul altul decât dramaturgul şi sce- evreizării României) şi foarte târzia încetăţenire a evreilor A apărut cartea lui Teşu Solomovici „Viaţa şi naristul de fi lme la care nu găseai vreodată „un bilet în plus”; români, abia prin Constituţia de la 1923. Cercetătoarea Anca moartea mareşalului Ion Antonescu”, iar Teo- scenarii radiofonice, scenete de neuitat pentru revelioane Ciuciu (C.S.I.E.R.) a evidenţiat valoarea cărţii, de natură să dor Baconschi este prezent cu volumul „Râsul la televizor, musicaluri la T.E.S., Teatrul de revistă, cuplete stârnească interes jurnaliştilor, cercetătorilor de la centrele patriarhilor”. Avem un portret –Nicolae Breban, şi monoloage de Purim; cu totul altul decât cel din rubrica de iudaistică, dar şi publicului larg. Mulţumind cercetătorilor prieten al evreilor, G. Mosari evocă mari actori de amintiri din culisele vieţii de om de radio şi televiziune care au îngrijit volumul, autorului coperţii, grafi cianul Gh. români, Roni Căciularu scrie despre Horaţiu - „epoca de aur”, din pagina, recentă, de umor a R.E. La Chiru, dr. Lya Benjamin a poposit asupra simbolurilor primei Mălăele, Aurel Storin face mărturisiri cu mult lansarea de la Bookfest (Editura Coresi), am descoperit un coperte: paginile de „faţă” a două publicaţii sioniste în epocă: spirit despre cariera proprie. Irina Cajal a fost Octavian Sava plimbându-ne în lumea aristocraţiei româ- Mântuirea şi Hatikva: prima - supranume dat sionismului, numită subsecretar de stat la Cultură. Sunt neşti din romanticul veac XIX: „Prinţul rătăcitor – George secunda – devenită imnul de stat al Israelului modern. evocaţi Paul Celan şi Tristan Tzara la rubrica Bibescu”. De fapt - nimic de mirare pentru cine i-a citit şi Vorbitoarea a pus accentul asupra unui moment dramatic tradiţională „Dicţionar neconvenţional”, Mihail alte cărţi pornind de la documente de epocă, cum e „Cazul – „obsedantul deceniu”, în care sionismul era considerat „o Sebastian „a fost ucis a doua oară” prin publica- Beilis”, roman publicat la Hasefer, cu vreo câţiva ani în urmă. agentură a imperialismului american”, mulţi sionişti arestaţi, rea cărţii Martei Petreu „Diavolul şi ucenicul său. Doar că romanul acela ne revela un dramatism mai puţin unii pieriţi. Constanţa Ciocârlie, traducătoarea romanului Nae Ionescu, Mihail Sebastian”, Doina Meiseles cunoscut din opera sa, conţinut în însăşi istoria poporului verist al Lydiei Flem, „Cum am golit casa părinţilor mei”, a prezintă cărţile Editurii Teşu. În România se ştie evreu. „Octav Sava e un prinţ, poate, la fel de rătăcitor în făcut o prezentare sensibilă a cărţii. Antoine, unica moşte- prea puţin despre sioniştii deţinuţi în închisorile lumea contemporană”, spunea acad. Răzvan Theodorescu. nitoare a părinţilor săi, le reface viaţa-lumea lor, a ei, din comuniste; Ceauşescu ar fi cerut din partea El a adus în televiziunea română „talentul, cultura şi umorul lucruri păstrate: şerveţele de la restaurante, ghiduri turistice, Israelului sprijin pentru obţinerea Premiului său”, reprezentative pentru „evreii care au îmbogăţit cultura biletul de externare de la maternitatea în care s-a născut, Nobel pentru Pace. Este prezentat volumul II română cu valori care nu pot fi omise”. „O generaţie a stat păpuşi, scrisori… Un fi lon grav al cărţii: asasinarea bunicii al Smarandei Vultur, „Memoria salvată”, des- sub semnul dramaturgiei lui Octavian Sava”. „Prinţul rătăci- şi a altor rude la Auschwitz; documente care o cutremură, pre supravieţuitorii Holocaustului, probleme la tor” are o „atmosferă specială: românească, franceză, sud- dar îi dau conştiinţa că memoria lor poate fi salvată. Nu vrea Fundaţia Caritatea, multe alte ştiri interesante. americană”, a spus domnia sa, apreciind faptul că a afl at din să arunce nimic din lucruri şi atunci le adună în scris. Există Putem spune că primul număr este o reuşită a carte informaţii-unicat despre George Bibescu. „Octavian un punct comun între cele două cărţi, a spus Ştefan Iureş: strădaniei directorului publicaţiei MAXIMUM. Sava schiţează un aristocrat român european, ai cărui stră- binecuvântarea amintirii celor trăind în noi. Îi urăm succes în continuare şi cât mai mulţi moşi pornesc din boierimea de la ţară, din spiţa lui jupân IULIA DELEANU cititori. (B.M.M.) Şi a fost ziua a treia... În a treia zi a Târ- ICR, a salutat prezenţa artistului, venit din Franţa, unde a senzaţia stenică a gului de Carte, către realizat cea mai mare parte a operei sale, care l-a impus contemplaţiei fan- seară, standul Institu- atenţiei publice pe numeroase meridiane, atât în Europa tastice, pulsează tului Cultural Român cât şi dincolo de ocean. În volum sunt inserate aprecieri avertismentul imi- a cunoscut animaţia ale specialiştilor de pretutindeni. După un cuvânt înainte, nentului apocalips obişnuită lansărilor de echivalent cu o mişcătoare profesie de credinţă a artis- ce pândeşte fi inţa noutăţi editoriale. La tului, urmează relatarea unei vizite în atelierul său de prea încrezătoare loc de cinste era ex- lucru din Nogent sur Marne. Vizitatorul este Geo Şerban, în benefi ciile cople- pus, proaspăt ieşit din în repetate rânduri comentator al poeziei Mariei Banuş, şitoarei civilizaţii tipografi e, Albumul mo- plăcut impresionat să descopere, în substanţa dramatică materiale. Tudor nografi c Tudor Banuş. ce guvernează creaţiile fi ului, vibrantul substrat de lirism Banuş vrea să dez- Este echivalentul unei moştenit. Acest fi lon, discret insinuat, are darul să tempe- robească sufl etele retrospective, conce- reze vehemenţele terifi ante din majoritatea compoziţiilor de tirania molohu- pută ca o ilustrare a picturale. Efectele surprinzătoare abundă, fi e datorită lui mecanic, într-o activităţii prolifi ce desfă- osmozei dintre reprezentările de tehnologie modernă şi supremă încerca- şurate, începând din 1971, pe mai multe paliere: grafi că trimiteri frecvente la mitologii antice, fi e întrepătrunderii re de reabilitare a şi gravură, desene de carte, desene de presă, acuarelă, viziunilor angelice cu pigmente de erotism exploziv. visului, dincolo de pastel, pictură. Doamna Tania Radu, vicepreşedinte al Sub meşteşugitul amestec baroc, menit să întreţină teribilele contraste ce macină contemporaneitatea. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 Viaţa comunităţilor etnice din România - Liceul Lauder Reut - la sfârşit de an într-o expoziţie din Cipru Viitorii diplomaţi – felicitaţi Ciprioţii au fost curioşi să cunoască viaţa ilustrat prin şi arta comunităţilor etnice din România, ne-a această expo- de ministrul român de externe declarat dr. Irina Cajal Marin, una dintre organi- ziţie. Profi tând 40 de absol- zatoarele unei interesante expoziţii, deschise la de acest prilej, venţi ai Liceului Nicosia, în perioada 25-30 mai. Intitulată “Portre- domnia-sa a Lauder Reut care te ale unor popoare - Arhetipuri ale comunităţilor expus şi măsu- au urmat cursuri- etnice care trăiesc în România”, manifestarea, rile guvernului le de diplomaţie, ne-a relatat Irina Cajal, subsecretar de stat cu cipriot vizând media şi busine- problema minorităţilor la Ministerul Culturii şi integrarea ss au primit cer- Patrimoniului Naţional, a fost rodul unei cola- diferitelor co- tifi cate de viitori borări între Ambasada ţării noastre din Nicosia munităţi care diplomaţi, înmâ- (ambasador E.S. Andreea Păstârnac), Departa- trăiesc pe in- nate chiar de mi- mentul pentru Relaţii Interetnice, Muzeul Satului sulă, inclusiv nistrul român de şi Universitatea din Cipru. cea română, externe, Teodor A fost o expoziţie de artă populară şi fotografi i. arătând că în Baconschi. În Ciprioţii, precum şi membrii comunităţii române cinci şcoli din cadrul unei cere- din insulă, care la ora actuală numără 30.000 Cipru se poate monii, la care au de persoane, au putut să se familiarizeze cu studia limba română. El a subliniat că manifes- participat şi E.S. Oren David, ambasadorul Statului Israel în România şi obiceiurile comunităţilor etnice din România, tarea face parte dintr-un proiect de cercetare şti- prof.Radu Carp, director general al Institutului Diplomatic Român desfă- (inclusiv cea evreiască). Pentru a ilustra modul inţifi că în cadrul unei colaborări inter universitare şurată la Ministerul de Externe, şeful diplomaţiei române şi-a exprimat lor de viaţă, au fost alese unele aspecte speci- bilaterale. În acelaşi spirit a vorbit şi prof. Antonis satisfacţia faţă de iniţiativa liceului de a forma o “rezervă de cadre” de fi ce din viaţa unor comunităţi, de pildă civilizaţia Kakas, vice-rectorul Universităţii din Cipru; Paula tineri bine pregătiţi pentru această activitate.Tova Ben Nun Cherbis, rurală din Băţanii Mari, Centrul de olărit şi ţiglărit Popoiu, director general al Muzeului Satului din preşedinta Fundaţiei „Ronald S. Lauder”, a vorbit despre importanţa din Corund, Saschiz, sat declarat monument Bucureşti, a prezentat expoziţia şi rolul comuni- acestui curs iniţiat în urmă cu patru ani, împreună cu Institutul Diplomatic UNESCO, sau Jurilov ca. Vizitatorii nu numai că tăţilor etnice în peisajul cultural românesc. Român şi Universitatea Media, cu participarea unor cadre didactice au cunoscut trecutul acestor etnii şi specifi citatea “În ceea ce mă priveşte - ne-a mai declarat competente ca E.S. dr.Mariana Stoica, fost ambasador al României în lor dar au putut afl a şi preocupările lor actuale Irina Cajal - ca reprezentantă a Ministerului Cul- Israel, dr.Radu Dudău şi dr.Liliana Ionescu. Vorbitoarea a menţionat şi cunoaşte chiar unele reţete culinare, de pildă turii şi Patrimoniului Naţional, am expus modul de în context, că Şcoala Lauder Reut a fost creată şi cu sprijinul F.C.E.R., din Ţara Haţegului. integrare a cercetării etnografi ce în proiectele pri- respectiv al preşedintelui din acea vreme, prof.univ. dr.Nicolae Cajal vind păstrarea identităţii culturale a minorităţilor (z.l.) La rândul său, ambasadorul Israelului i-a felicitat pe absolvenţi. din România, de promovare a toleranţei entice, a Vorbind în numele elevilor, Andy Jugănaru a mulţumit pentru eforturile Ministrul cipriot al Culturii - respectului reciproc şi dialogului intercultural. Aşa cadrelor didactice care le-au oferit cele mai bune condiţii de pregătire încântat de cele văzute cum mi-am dat seama, ciprioţii au fost interesaţi ca viitori diplomaţi şi jurnalişti. de expoziţie, au fost mulţi vizitatori, mai ales După ceremonia de înmânare a diplomelor, elevii cursului şi-au La inaugurarea expoziţiei, care a avut loc în tineri, studenţi. Cred că astfel de manifestări re- prezentat proiectul de fi nal de an: „Dezbaterea rezoluţiei Parlamentu- Campusul Nou al Universităţii din Cipru, ne-a mai prezintă o contribuţie importantă la cunoaşterea lui European din 5 mai 2010 cu privire la interzicerea tehnologiilor pe relatat dr. Irina Cajal, au participat numeroase reciprocă, mai ales în ţări din Europa unde trăiesc bază de cianuri în industria mineritului din Europa”. Simularea acestei personalităţi cipriote, inclusiv Andreas Demetri- mulţi români”, a concluzionat domnia-sa. dezbateri, desfăşurată în cea mai mare parte în limba engleză, a oferit ou, ministrul Educaţiei şi Culturii care a apreciat A consemnat prilejul elevilor de a-şi demonstra atât cunoştinţele de limbă cât şi ca- modelul de convieţuire etnică din România, MAGDALENA PORUMBARU lităţile de oratori publici. (E.G.) studia fi losofi a şi viaţa cotidiană, în care 24-27 mai, Săptămâna Culturii Evreieşti la Timişoara graniţele iubirii nu cunosc reguli. Filmul, cu numeroase implicaţii religioase şi so- Evocând trecutul prin glasul prezentului ciale, a fost un punct de pornire pentru o Programul organizat de Comunitatea i s-a spus că nu, nu e bine, există spaţii interesantă dezbatere despre identitate Evreilor din Timişoara, JCC Timişoara, în unde lemnăria se poate desprinde... S-a O călătorie muzicală şi convieţuire. partenariat cu Centrul Cultural Francez, cutremurat şi am văzut cum se nasc idei şi şi un fi lm uşor de dezbătut Evenimentul timişorean, susţinut şi de şi-a propus să omagieze, printr-o serie de speranţe pentru această Sinagogă. Maia Joint şi F.C.E.R., a reprezentat rodul unei manifestări de ţinută, contribuţia evreilor Morgenstern a fost inspirată de Sinagoga Miercuri a avut loc concertul “Roman- fructuoase colaborări cu Centrul Cultural la cultura şi civilizaţia Banatului. “Săptă- din Cetatea Timişoarei iar Sinagoga s-a tism ebraic”, cu doi artişti veniţi special Francez, care va continua şi în viitor. mâna Culturii Evreieşti” s-a bucurat de luminat a viaţă prin sufl ul, prin versul, prin pentru acest prilej de la Paris. Isabelle LUCIANA FRIEDMANN un deosebit interes din partea publicului cuvintele ei. timişorean, care timp de patru zile a fost Împreună cu muzicienii Radu Captari, Decretul regal prezent la manifestări. Programul a fost la pian, şi Octavian Mardari, la clarinet, prefaţat de o conferinţă de presă, susţinu- artista a animat un public compus din privind decorarea tă de preşedinta C.E.Timişoara, Luciana aproape 300 de persoane. Experienţa idiş Friedmann, şi de directorul C.C.F., Eric pe care le-au oferit-o artiştii timişorenilor a lui Herman Kornhauser Baude, în care s-au subliniat scopul aces- fost una completă – în care cuvintele Ma- La cererea unor cititori, publicăm tui program – de a promova cunoaşterea iei Morgenstern au adus lacrimi şi zâmbet, din nou, sub formă mai lizibilă, textul şi dialogul. au adus un nou sufl u în acest edifi ciu. Un Decretului regal privind decorarea post- Prima zi a fost dedicată unui eveni- moment special l-a oferit artista când i-a mortem a lui Herman Kornhauser, eroul ment din domeniul artelor plastice. Pro- invitat pe cei prezenţi la dans şi – după de la Târgovişte, executat pentru încer- tagonistă a fost Laureen Topalian, artistă cât timp oare? - în frumoasa Sinagogă a carea de a elibera prizonieri de război din Franţa, multiculturală prin dubla sa răsunat o veselie colectivă. români în timpul primului război mondial. origine evreiască, sefardă şi armeană. Savoarea idişului şi muzica klezmer, Această duală moştenire culturală este care traduce atât de sugestiv sensibilita- Durin (vioară), acompaniată la pian de Mi- refl ectată în sensibilitatea şi profunzimea tea în melodie, s-au regăsit ca acasă în chaël Ertzscheid, au interpretat opere de lucrărilor absolventei Ecole Nationale acest spaţiu. Memorie, bucurie, disperare Achron, Bloch, Bruch, Lalo, Saint-Saëns, Supérieure des Beaux-Arts (Şcoala Na- s-au întâlnit toate prin intermediul unor Perlman, Williams. ţională Superioară de Arte Frumoase) melodii care au animat generaţii de-a “Muzica ebraică este direct legată din Paris. În urmă cu doar câteva luni, rândul. Protagoniştii au adus cântece de istoria poporului evreu, de rătăcirile, ea a avut o primă perioadă petrecută la devenite fără de vârstă şi fără de loc, traumatismele şi durerile sale, într-un Timişoara, când a desenat câteva din- cântece care ating inima celor care le cuvânt de destinul său tragic. Aceasta tre importantele obiective evreieşti din înţeleg sau doar le intuiesc cuvintele iar mă trimite către o parte din identitatea această urbe. Acum ele se regăsesc în Maia Morgenstern a oferit, prin interme- mea şi mă atinge într-un mod cu totul expoziţia vernisată cu acest prilej. Artista diul acestui spectacol, un dar nepreţuit deosebit. Aceşti compozitori au ştiut să a surprins imaginile de ansamblu dar şi timişorenilor. îmbine în modul cel mai intim procedurile foarte micile detalii, uneori dureroase, de compoziţie occidentale cântecelor idiş, care marchează trecerea timpului peste muzicii liturgice sau ariilor de dans hasidic aceste edifi cii dintr-un dublu patrimoniu, pe care au putut să le adune, realizând evreiesc şi urban totodată. astfel o sinteză între muzica populară şi cea cultă, şi totuşi rămânând fi deli rezo- nanţelor sufl etului evreiesc. Sunt în felul Un spectacol-experienţă lor ultimii martori ai unei lumi dispărute“, afi rma cu această ocazie tânăra muzici- pentru timişoreni ană Isabelle Durin. „Nu acoperiţi rana aceasta...”, a Cea de-a patra seară, desfăşurată spus marea artistă Maia Morgenstern în sala JCC ce urmează a fi inaugurată în momentul în care a intrat în Sinago- în curând, a avut în centru fi lmul „Micul ga din Cetate. Ochii i s-au oprit asupra Ierusalim”. Cu acţiunea desfăşurată într- acoperământului Torei, brăzdat de o un cartier evreiesc din Paris, această tăietură profundă. Apoi a cutreierat un- peliculă surprinde confl ictul interior din gherele Sinagogii, prin locuri cu igrasie, existenţa unei tinere, divizată între edu- prin locuri cu praf... A urcat acolo unde caţia tradiţională de acasă, plăcerea de a REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 15 Un pionier în antropologie: Nicu Haas Din presa israeliană Dr. Hava Haas a publicat, de cercetare şi descoperirile lui au făcut Nicu Haas a demonstrat şi faptul că, înconjurul lumii. anatomic, această poziţie era cea mai de limbă română în editură proprie, un volum A lucrat pe diferite şantiere arheolo- chinuitoare şi asigura moarte lentă, în JURNALUL SĂPTĂMÂNII memorial dedicat soţului său, gice dar senzaţie a făcut descoperirea cca trei zile, descrisă în multe izvoare sa, de după 1967, atunci când în estul istorice. Crucifi carea a fost inventată (Israel) - „Lupta pentru Israel este Nicu Haas, «descoperitorul Ierusalimului proaspăt eliberat au înce- în regatele Orientului Mesopotamian lupta pentru adevăr”, a declarat unicului schelet de om cruci- put săpăturile pentru construirea unui cu cca 3.000 de ani în urmă şi era premierul Benjamin Netanyahu. Artista Lya König a fost serbată la fi cat» nou cartier de locuinţe. Buldozerele cea mai groznică, dureroasă şi crudă au decopertat un mare cimitir evreiesc metodă de execuţie antică. Ea a Teatrul Habima pentru 50 de ani de Nicu Haas avea 47 de ani, 1,88 de acum 2.000 de ani, de pe vremea dispărut odată cu creştinarea Impe- carieră artistică. Artista este origina- înălţime, era un bărbat puternic, ac- regelui Iudeei, Alexandru Jannaeus riului Bizantin, la 326 e.n. Evreii nu au ră din România, fi ind fi ica reputatei Dina König. tiv, cu rezultate ştiinţifi ce de valoare (126-76 î.e.n), continuând până la aplicat-o niciodată fi indcă contravenea Cel mai important rol al ei a fost Anna Frank. internaţională. A coborât din autobuz Herod cel Mare şi la distrugerea celui perceptelor lor religioase dar romanii La Rosh Pina a fost inaugurat Muzeul Evreilor la Tel Aviv şi a alunecat pe un petec de-al doilea Templu de către Vespasian au folosit-o pe scară mare, dar numai din România, „Moshe Nativ”, în prezenţa unor de gheaţă, de două palme, care se (anul 70 e.n.). Printre zecile de schelete pentru cei ce nu erau cetăţeni romani.În personalităţi, printre care preşedintele F.C.E.R., nimerise acolo, în staţie. Gheaţă la Tel aşezate pe poliţe lungi de 2 m, Nicu timpul războaielor cu evreii, romanii au dr. Aurel Vainer. Moshe Nativ a fost general în Aviv…rămasă de la o ninsoare de cu Haas a avut fl erul de a-l identifi ca pe crucifi cat mii de captivi. Cei interesaţi Tsahal, originar din România. două zile în urmă !! Şi a căzut, lovindu- cel al unui evreu crucifi cat în aceeaşi pot găsi în carte un capitol enciclopedic În Israel au loc simulări de atacuri cu rachete, se cu capul de o piatră. A intrat în comă epocă în care legenda spune că a fost scris de dr. Hava Haas despre crucifi - pentru pregătirea populaţiei. Institutul Weizman a pentru 14 ani şi a murit, îngrijit până în executat Isus. Studiind acest schelet, care dar vă trebuie nervi şi inimă tare fost vizitat de o delegaţie din România, formată utima clipă de soţia sa, Hava Haas, în ale cărui călcâie erau străpunse de ca să îl puteţi parcurge. Este o istorie din acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei destinul căreia o tragedie se adăuga un cui de cca. 18 cm, Nicu Haas a a cruzimii sălbatice ce a domnit sute Române, împreună cu soţia, Jovanka, acad. acum, a doua oară în viaţă, după omo- demonstrat că poziţia crucifi cării era de ani în aşa-numita lume civilizată a Maia Simionescu, dr. ing. Petre Roman, fost rârea în 1941 de către legionari a celor alta decît cea comun reprezentată în antichităţii. Cu excepţia Greciei, dar prim-ministru, doamna Tova Ben Nun Cherbis, doi fraţi, fi ii Rabinului Guttman. iconografi a creştină. Adică, victimele nu şi a Cartaginei, Filistiei şi a altor preşedinta Consiliului de Administrare a Com- Soţii Nicu şi Hava au emigrat în era aşezate pe cruce în poziţie şezând, regate mediteraneene. Descoperirea plexului educaţional Lauder-Reut, din Bucureşti, Israel în 1960 dar, după ce au depus sprijinite cu fundul pe o policioară, şi demonstraţia lui Nicu Haas au făcut ing. Corneliu Cherbis, av. Lya Trandafi r, ş.a. Ram cererea de plecare, în 1958, Nicu a cu mîinile legate sau prinse în cuie ocolul lumii şi cartea adună o parte din Emanuel, consilier la Casa Albă, a declarat că devenit, peste noapte, din directorul lateral şi cu picioarele îndoite sub ele, articolele publicate la aceea vreme. Ea Administraţia SUA a făcut greşeli în relaţiile cu Is- unei secţii a Centrului de antropologie, deci nu în poziţie verticală, cum este este de altfel un omagiu internaţional raelul. Statul Israel a fost admis în OECD, alături un nimeni, un tehnician necalifi cat. In reprezentat Isus pe icoane, în tablouri adus omului de ştiinţă israelian de de Estonia şi Slovenia, organizaţia fi ind formată Israel a fost imediat cooptat în echipe sau în alte simboluri religioase creştine. origine română (A.B.) din reprezentanţi ai ţărilor dezvoltate din Europa. Israelul este îngrijorat de acordul Iran-Turcia, prin care Iranul va furniza uraniu Turciei. S-au acordat Premiile ”Dan David” unor personalităţi INVITAŢIE LA LECTURĂ din Israel şi din afară. Nimic mai nimerit decât alegerea dintre laureaţii Premiului Nobel pentru rate proprii scene de viaţă a acelor Premierul Netanyahu a cerut sprijinul preşe- Bibliotecii „Dr. Alexandru Şafran” Literatură, Imre Kertesz, „Fără destin”. momente, petrecute la Budapesta, şi dintelui francez în efortul de a stopa înarmarea drept spaţiu pentru inaugurarea, sub Pretext – fi indcă ponderea discuţiilor a a fost pusă o întrebare, care ar trebui nucleară a Iranului. La 1 iunie a.c. a apărut noua auspiciile B’nai B’rith România, a unui fost tema cărţii, nu considerentele de să ne urmărească pe toţi: ce este pro- revistă trimestrială „Maximum”, condusă de Teşu Club al iubitorilor de lectură; ~ avan- ordin literar. Poate a fost binevenit să videnţa? (Eva Ţuţui). Au fost relevate Solomovici. premieră a Bookfest-ului; ~ reintrare, fi e astfel, ţinând seama că „Fără destin” infi nita capacitate umană de adaptare nu lipsită de accente brahmsiene, în este o carte despre Holocaust. A fost şi instinctul de conservare (prof. univ. Mai--Iunie 2010 atmosfera anilor de studenţie, atunci un preambul la comemorările deportării dr. Andrei Devenyi), valoarea literară când colocviile literare făceau parte evreilor din Transilvania de Nord în a romanului (Iulia Deleanu), transfi - SEMNALUL nr. 3242 (Toronto – Loja BB din trăirile celor pasionaţi de discuţii lagărele morţii (1944), masacrele de la gurarea cinematografi că cu accent pe Filderman)- Iosif Spătaru a reuşit, după câteva despre cărţi bune; ~ invitaţie la lectură, Iaşi (1941) şi Dorohoi (1940) săvârşite „ce înseamnă a fi evreu” (dr. Cristina luni de efort, să resuscite prestigioasa revistă acum, când „plăcuta zăbavă” a acestei începând cu sfârşitul lunii mai. Au fost Toma). O foarte bună intervenţie – a evreilor din Canada. Sunt preluate articole îndeletniciri se îndepărtează din ce în punctate: ~ condamnarea nu doar a lectura unei pagini-cheie din carte, cu dn „Realitatea Evreiască”, pericope ale Prim ce mai mult de noi. Semnifi cative – totalitarismului fascist, ci – indirect – observaţii de ordin sociologic şi fi lozofi c Rabinului Şlomo Rosen, un interviu al Lucreţiei organizarea (dr. Lya Benjamin, care a într-un interviu acordat după conferirea despre „fi rescul” ieşit din matcă – a avut Berzintu cu regretatul Al. Mirodan, o descriere cu fost şi moderatoare, şi Eva Galambos); Nobelului – şi a celui comunist. Şi - o dr. Hary Kuller. „Nu tot ce e biologic caracter istoric a cimitirului evreiesc din Moineşti, participarea (oameni de diverse etnii, tragedie în plus, caracteristică unei este întotdeauna logic”. Aforismul, citat versuri de Ion Pribeagu, texte semnate de Getta categorii socio-profesionale, cuprin- bune părţi a evreilor unguri, asimilaţi: de Mona Kupferberg, a fost aplicat Ho- Berghoff, Theodor Toivi, Monica Bilan, Khaled zând toate segmentele de vârstă, deşi, şocul de a fi trataţi dintr-odată drept pa- locaustului având drept bază rasismul, Abu Toameh, Caroline Glick, ş.a. Urăm succes trebuie s-o recunoaştem, tineri au fost ria, fără a avea reazem în tradiţiile iuda- care iese din sfera logicului. Pentru cei în continuare revistei – soră, SEMNALUL. mult prea puţini), stilul neprotocolar al ice (Eva Galambos); ~ imposibilitatea care nu au citit cartea, a fost un prilej întâlnirii. Obiectul – mai curând, pre- de a găsi o logică în tot ce se întâmplă de „a o simţi” (Aurel Ioviţu). VIAŢA NOASTRĂ (Israel) - Preşedintele textul – discuţiilor a fost cartea unuia (dr. Lidya Taingiu). Au fost rememo- E.S. SUA, Barack Obama, nu se mai bucură de încre- derea electoratului evreu din propria ţară, pentru politica de neangajare faţă de Israel, afl at în peri- Destinele ciudate a doi fi i de bancheri evrei britanici col de a fi agresat de Iran, ţară ce sprijină direct organizaţiile Hamas şi Hizzbullah. Shaul Carmel „Operaţiunea Mincemeat” şi Mirel Horodi iau atitudine faţă de demersul Numele de cod era “Mincemeat” câţiva civili cu o fantezie bogată şi un ani, Ewen Montagu (foto). Memoriile demonstrativ al Martei Petreu. Corina Chiriac şi (carne tocată). Ca la orice operaţiune ofi ţer de aviaţie. Lor li s-a cerut să cre- lui, intitulate „Omul care nu a existat Alexandru Arşinel s-au afl at, în mai, într-un turneu secretă, numele de cod nu avea nici o eze identitatea perfectă a unui niciodată”, au stat, în 1956, la israelian. Este evocat scriitorul Liviu Rebreanu, legătură cu realitatea dar „Mincemeat“, ofi ţer de marină care urma să baza unui fi lm cu acest titlul. autorul povestirii de mare vibraţie umanistă „Iţic lansată în februarie 1943, a fost una fi e făcut să eşueze pe o plajă Le-a folosit şi Macintyre, care Ştrul dezertor”. Mai semnează colaboratorii ing. din cele mai importante operaţiuni se- spaniolă cu acte, scrisori, a dispus şi de o autobiografi e Itzhak Guttman ben Zvi, Martha Eşanu (Iaşi), Ed. crete ale spionajului britanic şi a jucat poze de familie,fotografi i ale nepublicată a lui Montagu şi Grossman, Hedi Simon, Mirel Horodi, ş.a. un rol esenţial în asigurarea reuşitei iubitei etc. şi tot felul de fl ea- de scrisorile acestuia. Ewen Iosif Eugen Campus elogiază personalitatea debarcării aliaţilor în Sicilia. Povestea curi care să creeze impresia Montagu s-a născut în familia recent dispărutului scriitor de limbă română, ei şi a celui care a condus colectivul ce de autenticitate. In război, un unui bogat bancher evreu din Alexandru Sever. a pus la punct detaliile lansării pe coas- cadavru se găseşte uşor, o Anglia, o familie cu tradiţie în Organizaţia FATAH, fondată cândva de Ara- ta Spaniei a unui cadavru de militar uniformă, la fel de uşor iar tot lumea bancară şi cu o avere fat, a decis ca, în cazul eşuării negocierilor cu englez, înecat, cu acte detaliate care ce avea să fi e găsit ca înscri- enormă, şi-a petrecut copilă- Israelul, să-şi reia, după mai mulţi ani, acţiunile indicau o debarcare iminentă a anglo- suri asupra lui a fost fabricat ria într-un adevărat palat din militare anti-israeliene. americanilor în Grecia, este subiectul de micul grup de spioni ad-hoc.Spania cartierul rezidenţial Kensington şi a stu- La Ashdod a fost inaugurat Monumentul Me- unei cărţi recent apărute la Londra, sub era profascistă dar neutră şi spionii diat la Cambridge. Împreună cu fratele morial Struma-Mefkure. semnătura lui Ben Macintyre, cu titlul nazişti forfoteau acolo.Englezii erau său Ivor, care a urmat acelaşi traseu, Dr. Madeea Axinciuc, fost director al fi lialei „Operaţiunea Mincemeat”. siguri că descoperirea actelor găsite la Cambridge ei doi au inventat tenisul Institutului Cultural Român din Israel, a publicat Trupele aliate ocupaseră nordul asupra marinarului englez înecat va de masă, ping-pongul, au redactat un frumos medalion despre Ierusalim, cu infor- Africii şi, ca un preludiu la debarcarea ajunge rapid la spionii nazişti şi, prin regulile lui, iar Ivor a fost fondatorul maţii istorice, într-un limbaj expresiv. în Italia, se pregăteau să debarce în ei, la Hitler. Exact aşa s-a şi întâmplat. Federaţiei internaţionale de tenis de Sicilia.Până la atacul coastelor Nor- Iar actele găsite arătau fără nici o pu- masă şi preşedintele ei timp de 41 de ANIMA NEWS Pe vasele aparţinând „Flotei mandiei mai era aproape un an şi tinţă de eroare că aliaţii vor debarca în ani. Dar aici intervine partea cea mai libertăţii” care se îndreptau spre Gaza, s-au găsit jumătate, aşa că debarcarea în Sicilia Grecia şi vor lansa în Sicilia doar o ope- surprinzătoare. În timp ce Ewen a fost arme, pe lângă ajutorul umanitar promis pales- urma să fi e cea mai mare operaţiune de raţiune de desant, ca diversiune.Hitler un pion important al spionajului englez, tinienilor. Poliţia israeliană anchetează cazul, în acest fel din istorie iar succesul ei , ca a crezut asta şi şi-a concentrat trupele Ivor, ca de altfel o serie de alţi studenţi timp ce în lumea islamică protestele sunt în toi. şi în iunie 1944, depindea de elemen- în Balcani, descoperind Sicilia atacului de la Cambridge din acei ani, a devenit Nici unele ţări din UE nu stau deoparte. tul surpriză. Pentru a-l înşela pe Hitler aliat. Farsa reuşise peste aşteptări şi comunist şi spion sovietic. Agenţii de Suplimentul cultural al revistei online conţine asupra strategiei aliaţilor, Amiralitatea ea a rămas drept cea mai importantă la MI5 cunoşteau activitatea lui Ivor şi texte semnate de Bianca Marcovici, Hedi Simon, britanică a lansat operaţiunea de diver- operaţiune de diversiune din cel de-al o supravegheau dar nu l-au informat Adrian Grauenfels ( coordonator al suplimentu- siune, numită codat „Mincemeat”. La doilea Război mondial. După cum arată niciodată pe Ewen. În fond, în timpul lui), Shaul Carmel, Mirel Horodi, Roni Căciularu, începutul anului 1943 a fost organizat cartea la care ne referim, creierul aces- războiului sovieticii erau aliaţi. (A.B.) ş.a. la Londra un grup secret, alcătuit din tei operaţiuni a fost un avocat de 38 de B.M.M. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 JEWISH REALITY Bucharest, May 31st, 2010 SPECIAL EVENTS AT JCC The hot summer of this year brings PRESS RELEASE a lot of surprises to those who will participate to the JCC camps in this THE RESTORATION OF season. Hundreds of participants THE VANDALIZED MONUMENTS AT are expected at the recreational and Educational House of Cristian, as THE JEWISH CEMETERY, 162, well as in the villa in North Eforie. SOSEAUA GIURGIULUI, BEGAN A team of madrichim trained by professionals in the field already Through the generous contribution of prepared the programs for children, for U.S. COMMISSION FOR THE PRESERVATION the middle-aged, for retired persons, OF AMERICA’S HERITAGE ABROAD for adolescents, for the whole families. The restoration of the funerary monuments at Shabbaton Bereshit represented the Jewish Cemetery in 162 Soseaua Giurgiului, an event warmly received by the the biggest Jewish cemetery in Bucharest, was participants. Accompanied by two started. The monuments and the graves were well known teachers from Israel, the desecrated and vandalized in October 2008, on the program participants experienced two sacred holiday of Simhat Torah. The restoration days of living in the Judaic teachings project coordinated by the Federation of the Jewish spirit. This was a more complex courses organized at JCC Bucharest combine the academic part with the Communities from Romania (F.J.C.R.) is supported event compared to the preceding that managed to successfully entertainment. by U.S. Commission for the Preservation of America’s Heritage Abroad. The Governmental Agency of U.S.A. made a donation of 46,000 dollar FACE TO FACE “RESPECT AND YOU’LL BE RESPECTED” from the costs estimated at 53,000 dollar, the difference representing the contribution of F.J.C.R. Interview with Professor Iancu Isidor, president of the Jewish Community from Dorohoi The restoration works began in April and are expected to be over in August. The column “Face was decorated by Traian reunion in Borsec with religious The Federation of the Jewish Communities from to Face” in this edition Băsescu, President of servants from the country and with Romania expresses the most sincere gratitude and brings Professor Iancu Romania, with the Order of youngsters preoccupied by the the highest appreciation for the U.S. Commission Isidor, president of the the Merit for Education as synagogue music; he made a short for the Preservation of America’s Heritage Abroad Jewish Community from Cavalier, on the Holocaust history of the community, expressed and for the donors, particularly to the commission Dorohoi, as guest. He is Day in Romania in 2009. his high consideration for the Shlomo member, honorable Larry Steinberg who donated also the religious servant, Raised with respect for the David’s monograph on Dorohoi and 35,000 dollar for this generous grant. and the administrator traditional Jewish values, the surroundings; he presented We, the Romanian Jews, strongly believe of the Recreational and survivor from Transnistria, a retrospective of the managerial the project represents the resistance against Educational Center Professor Iancu Isidor is activity in Borsec; he made an outline intolerance, being in the same time a human at Borsec. Dorohoi is for many years involved in of the memorial activities that would solidarity gesture of promoting understanding, the location of the first the Jewish life in Romania. take place in Dorohoi; he also made tolerance and respect for our valuable Judaic Holocaust act in Romania, a One of his proposals for a point from his guiding behavior heritage, a component of the national Romanian pogrom, followed by the deportations the preservation and the continuity of principle, “respect and you’ll be and universal patrimony. to Transnistria on July 1st, 1940. This the religious life is the stimulation of respected”, extracted from Yehuda Dr. Aurel Vainer, President of F.J.C.R. year we commemorate 70 years from the youth’s interest for the hazanut. ben Asher’s teachings, a scholar from those moments. Professor Iancu Isidor He also suggested an educational Middle Age. The Jews in AN OPTIMISTIC PARADOX: BOOKFEST (Bucharest, June 9-13, 2010) Romanians’ History: the Editors’ Association from need to fi nd a formula which would Romania). Great efforts were unify the editors as professionals was made to identify the fi nancial a topic outlined by Mihai Penescu, Ignorance and Bias resources for Bookfest 2010 president of the Editors’ Union from The National Institute for the Holocaust Study (Vasile Timis, State Secretary Romania. “Year after year we speak from Romania “Elie Wiesel” organized a debate in the Ministry of Culture and about the crisis of the publishing concerning the modality the Jews are presented in National Patrimony). One houses, of the reading, of the book; the “History of the Romanians-volume 7-9”, edited cannot imagine education year after year we arrive again to by the Romanian Academy. In her analysis, Dr. Lya without culture (Liana Bookfest to celebrate the vitality of Benjamin outlined the fact that in the mentioned Preoteasa, general director the local book production”, concluded volumes there are a series of erroneous approaches in the Ministry of Education, Teodor Baconschi, Minister of Foreign from the perspective of the research made by Jewish Research, Youth and Sports). Affairs, in the Program-Booklet of historians in Romania, as well as abroad, regarding His Excellency Estanislao de the bookfair. An optimistic paradox. the Jews; for example considerations on the Jews’ Grandes Pasqual, ambassador Between the book releases at this presence on the Romanian territory, explanations of Spain in Romania, a country edition of the International Book Fair not in accordance with the reality concerning the invited as special guest at there were: “The Wandering Prince- refusal of awarding the citizenship to the Jews in Bookfest, underlined the George Bibescu”, by Octavian Sava the 19th century, and particularly the interpretation of common Latin roots, the (Coresi Publishing House) and two Antonescu’s role and his politics towards the Jews. Nobody, as outlined by the perenniality of the book. Rogelio volumes at Hasefer: “The Zionist Ideal In order to initiate a constructive dialogue and to opening speeches, turned his back Blanco Martinez, general director in in the Jewish Press from Romania”, clarify the differences in opinions, the Institute invited to the reality: the crisis in the book the Spanish Ministry of Culture, spoke a collective volume coordinated by historians, authors of the studies in the respective industry, the time crisis and the crisis with great respect about the cultural Dr.Lya Benjamin; “How I Emptied volumes. Unfortunately none of them answered the in us, the economical and fi nancial Romanian and Spanish values from My Parents’ House”, by Lydia Flem invitation. crisis (Grigore Arsene, president of the past and from the present. The (France). HISTORY AT PRESENT TENSE: LIVIU LIBRESCU BOULEVARD Eminent scientists may be symbols, life. 22 of his former students are living also offered to Liviu Librescu’s widow a but Liviu Librescu is a voice, a conscience. today thanks to him, but he was killed Diploma through which the professor is That is why the USA Embassy in Romania, by the psychopath shooting everything received by the community from Bucharest the Ministry of Foreign Affairs, the General that moved. The events that were heard as a “post mortem honorary member”, Municipality of Bucharest, and the around the world and provoked great and a second Diploma through which Municipality of Sector 1 collaborated in emotions in USA, were reminded to us Marilena Librescu and her sons Joseph order to name one of the main boulevards by Liviu’s wife, Mrs. Marilena Librescu, and Lionel are designated honorary of Bucharest, the one in front of the future at the commemorative meeting held on members of this community. During the USA Embassy in construction, after his June 1st, 2010 at the “Alexandru Şafran” commemorative meeting Prime Rabbi name. On April 16th 2007, when Professor Library. Erwin Şimşensohn, president Shlomo Sorin Rosen presented a “mule” Librescu heard the shootings on the hall of the Jewish Community of Bucharest, in memoriam. Eng. Ossy Lazăr, Eng. Otto of the college where he was teaching, presented to Mrs. Librescu the participants Adler, former faculty colleagues, and Eng. he opened the door of the course room at the meeting: Dr. Aurel Vainer, president Nilu Aronovici, who knew him from high and saw the corpses. He blocked the of F.J.C.R., Eng. José Blum, cultural school, brought memories about Liviu door with his body and encouraged counselor, members of the Leadership Librescu. Dr. Aurel Vainer, evoking Liviu the students to jump from the window Committee of F.J.C.R., other personalities Librescu underlined that “he didn’t lose, on the second fl oor to save their own of the community from Bucharest; he but offered his life”. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 17

„KADIŞ PENTRU MENDI RODAN” AANIVERSNIVERSĂRRILEILE ŞI CCOMEMOROMEMORĂRRILEILE Pentru prima dată în istoria mati- Mendi Rodan este „un nume de renume”, LLUNIIUNII IIUNIEUNIE neelor duminicale, medalionul Mendi căruia mica noastră obşte, purtătoare a La 1 iunie 1954, arheologul israelian J. JADIN a Rodan a fost o „coproducţie” F.C.E.R. unei mari moşteniri culturale, are datoria • achiziţionat celebrele Manuscrise de la Marea – Centrul Comunitar Evreiesc (JCC). A să-i aducă prinos de neuitare, a conchis Moartă. fost începutul unei colaborări de altă fac- moderatorul. Declicuri rămase în me- La 3 iunie 1924 a murit la Kierling (Austria) scriitorul tură decât până acum, când JCC-ul era moria afectivă a profesionistului: Horia • FRANZ KAFKA, autorul romanelor Procesul, numai gazda unor astfel de evenimente. Andreescu, actualul dirijor al Orchestrei Castelul, America etc. Pentru începutul acestei noi etape în Naţionale Radio, ascultându-l pe Mendi La 4 iunie 1909 s-a născut la Bucureşti ELLA relaţiile Federaţiei cu JCC-ul a fost ales Rodan într-o repetiţie cu „Simfonia fan- • MARCUS, specialistă în astronomie. cunoscutul muzician Mendi Rodan, tastică” de Berlioz. „O repetiţie lejeră”, i-a La 4 iunie 1904 s-a născut la Bucureşti IOAN deopotrivă al României şi al Israelului, spus Rodan atunci. „Au trecut patru ore • MASSOF, istoric al teatrului şi cronicar dramatic. al lumii întregi, ca toţi marii „scripcari pe şi nimeni n-a simţit, atât de plăcută era Dintre lucrările sale menţionăm Istoria Teatrului Naţional acoperiş” de la regele David încoace. Di- relaţia dirijor-orchestră”, a rememorat din Bucureşti 1897 – 1937, Eminescu şi mineaţa muzicală consacrată memoriei vorbitorul, caracterizându-l dinăuntrul teatrul, Teatrul românesc – privire istorică. sale, la un an de la plecarea lui Dincolo „meseriei”: preocupat de ceea ce şi cum Ceaikovski, Casado, Chopin… La 5 iunie 1927 s-a născut la Budeasa O piesă muzicală ne poate face să • (Argeş) scriitorul ALEXANDRU MIRODAN. – premieră, spunea, în deschidere, şeful se cântă, pentru ca sunetele să capete În 1977 s-a stabilit în Israel, unde a iniţiat o Ofi ciului Relaţii, Cultură, Informatică şi sens. Un alt crochiu al „fondatorului şi retrăim momente dragi din viaţă. Aşa s-a vastă lucrare: Dicţionar neconvenţional al Consilier al preşedintelui, dr. ing. José formatorului de orchestre” în Israel: re- întâmplat cu Josette Maidanek, veche scriitorilor evrei de limbă română. C Blum, referindu-se la noul tip de cola- întâlnirea cu Orchestra Naţională Radio prietenă cu Mendi Rodan şi familia lui, La 6 iunie 1909 s-a născut la Riga filosoful borare F.C.E.R. – JCC, - a fost un act la ultimul lui Festival „Enescu. Şi o stare fost redactor la Radio România Cultural, • ISAIA BERCIN. În 1920 s-a stabilit cu A de cultură, reconfi rmând afi rmaţia unui sufl etească, trăită de Horia Andreescu ascultând o romanţă de Beethoven. familia în Anglia. Lucrări: Inevita bilitatea alt mare ieşean, confrate, Iosif Sava: în Israel: „Aveam în program «Rugăciu- 1943, „mica noastră locuinţă din apro- istorică, Două concepţii privind libertatea, L „în templul Muzicii nimic rău nu te poate nea» de Zvi Avni şi nu-mi ieşea. Atunci pierea universităţii ieşene” - acompani- Noţiuni şi categorii. atinge”. Domnia sa a remarcat prezenţa m-am dus la Zid, m-am rugat, am pus ament la pian pentru vioara lui Mendi; La 8 iunie 1926 s-a născut la Iaşi E în sală a familiei Rodan, a ataşatului cul- un bileţel. Am reuşit s-o interpretez cum reîntâlnirea după 1953, cu invitaţie • compozitorul ANATOL VIERU. Pentru tural al Ambasadei Israelului în România, trebuie”. Evocare şi perspectivă: înfi in- permanentă la concertele sale; scrisori, întreaga sa creaţie a fost distins cu Marele N Jonathan Rosenzweig, a numeroase ţarea unei galerii a dirijorilor Orchestrei fotografi i ale copiilor, sabri; aprilie 1973 Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzico- personalităţi culturale româneşti. Naţionale Radio. Atunci când cuvintele – revederea la Aeroportul Ben Gurion, în logilor din România. D Mendi Rodan, laureat al Premiului se opresc continuă muzica. Alexandru prima ei vizită în Israel; în public, la un Acum 110 ani, la 9 iunie 1900 a plecat din curs ţinut de Mendi la Academia de Muzi- • Moineşti un grup de emigranţi spre Ereţ Israel, şi-a pierdut tatăl în Trenul Morţii, şi Tatiana Moroşan - cu un recital la Israel. A amintea directorul JCC, Shai Orny, inau- violoncel, instrumentul cel mai apropiat că din Ierusalim; 2003 – turneul lui Mendi La 10 iunie 1979 a încetat din viaţă gurând Programul, din perspectiva Cen- de vocea umană, şi acompaniament de Rodan cu Orchestra Naţională Radio la • scriitorul AUREL BARANGA, autorul unor R trului. Iniţiativa şi o importantă pondere pian: „Kadiş” de Maurice Ravel, „Kol Paris, Bratislava, Viena; ultima întâlnire apreciate comedii: Bulevardul împăcării, Mielul în realizarea matineului a avut-o un alt Nidrei” de Max Bruch, „Serenada româ- acum cinci ani de Iom Haaţmaut. Marile turbat, Opinia publică. A scris poemul Kadiş, supravieţuitor din Trenul Morţii, împătimit nă” de Constantin Dimitrescu. Câteva personalităţi rămân prin lucrarea spiri- închinat victimelor Holocaustului. meloman, prieten cu Mendi Rodan şi observaţii pertinente despre inteligenţa tului. Vechiul aforism maimonideean, La 12 iunie 1929 s-a născut la Frankfurt pe familia lui, Iancu Ţucărman, a mărturisit artistică (puterea de a aduce interlocuto- rostit de Iancu Ţucărman, a avut darul să • Main ANNE FRANK, autoarea celebrului Jurnal. Din moderatorul evenimentului, preşedin- rul la nivelul ei, de a da lumină din lumina contrapuncteze tonul elegiac. Pentru el familia ei a supravieţuit Holocaustului numai tatăl – Otto tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, retrăind proprie), recunoaştere, suferinţă au fost rămân să trăiască întâlnirile din locuinţa Frank; ceilalţi au murit la Auschwitz. momente din adolescenţa comună cu a rostite de Sorina Goia, redactor şef familiei Rodan în Israel, concertele cu La 13 iunie 1931, s-a născut la Washington IRVIN fraţilor Rodan, atunci – Rosenblum, la adjunct la Redacţia Muzicală a S.R.R. Mendi la pupitru, rolul de critic muzical • YALOM, specialist în psihoterapie. Liceul „Cultura B”, devenit ulterior Liceul Plecând de la defi nirea Kadiş-ului, făcută în alegerea programelor, când venea în La 14 iunie 1922 s-a născut la Bucureşti scriitorul şi „Sebastian”. Domnia sa s-a oprit apoi de moderator, vorbitoarea a sintetizat tot România. Şi fi nalul – rondo: la 1 iunie • publicistul IOSIF PETRAN. S-a stabilit în Israel. a.c., un medalion Mendi Rodan în Isra- La 15 iunie 1924 s-a născut EZER WEIZMANN, asupra unei semnifi cative pagini din isto- ceea ce s-a petrecut în acea dimineaţă • nepotul lui Chaim Weizmann. Între 1993 şi 2000, a ria postbelică a evreilor români, cu multe de duminică: Kadiş pentru Mendi Rodan. el, anual – un concert şi un simpozion fost preşedintele Statului Israel. valori care au făcut Alia, în condiţii deloc Profesorul la Universitatea Naţională de in memoriam. Dr. Aurel Vainer, dr. ing. La 15 iunie 1915 s-a născut la Râmnicu Sărat uşoare, impuse de regimul totalitarist. Muzică din Bucureşti şi reputatul violon- José Blum şi Orny Shai au mulţumit • graficianul SAUL STEINBERG. În 1942 s-a stabilit În Israel, eminentul violonist, dirijor, celist Marin Cazacu a lăsat ca memoria colaboratorilor; interpreţilor - răsplătiţi cu în S.U.A. profesor reuşeşte să-şi dea întreaga mă- lui Rodan să fi e omagiată de muzicieni aplauze şi fl ori -, publicului şi doamnei La 15 iunie 1928 s-a născut în Basarabia poeta sură, dirijând orchestrele din Ierusalim, de mâine (prezentaţi de domnia sa): Judith Rodan, căreia i s-au oferit posterul • MARIA GĂITAN-MOZES. În 1977 a emigrat în Rishon LeZion, Beer Sheva, devenind Arthur Bocăneanu, Ştefan Cazacu, Daria manifestării şi fl ori. Israel. cunoscut pe mai toate meridianele lumii. Ioana Tudor cântând Bach, Beethoven, IULIA DELEANU La 15 iunie 1994 se stabilesc relaţii diplomatice • între Israel şi Vatican. La 16 iunie 1970 a murit la Paris scriitoarea ELSA Adunarea Generală • TRIOLET, născută la Moscova. A fost soţia Horia Aramă ar fi împlinit 80 de ani… scriitorului Louis Aragon. A scris în rusă şi franceză. Scriitorul SF, poetul, omul sensibil şi inclusiv unele reluări, la Ed. Hasefer. Mag- a A.E.R.V.H. La 16 iunie 1944 naziştii l-au ucis la Lyon pe generos Horia Aramă s-a stins din viaţă la dalena Bedrosian a comparat scrierile lui La 13 iunie a.c., la Sinagoga • istoricul MARK BLOK, specialist în problemele 22 octombrie 2007. A lăsat în urma sa o Atramă cu ale polonezului Stanislaw Lec, feudalismului european. Opere capitale: Societatea operă. Era unul dintre cei mai atenţi, pasi- mai cunoscut, dar nu mai talentat decât Mare s-a desfăşurat adunarea feudală şi Apologia istoriei. A fost unul din conducătorii onaţi scriitori şi lectori din câţi am cunoscut, el. „Verde Aixa” este o carte uluitoare prin generală a Asociaţiei Evreilor Rezistenţei Franceze. extrem de exigent faţă de textul său, faţă fi neţe şi imaginaţie. Se povesteşte despre din România Victime ale Holo- La 17 iunie 1927 s-a născut la Paşcani regizorul de de al altora, dar mai mult faţă de sine. A o plantă cu gândire şi origine umană. Cris- caustului (A.E.R.V.H.). Pe ordi- • operă HERO LUPESCU. A montat peste 70 de suferit enorm după pierderea soţiei. L-au tian Tudor Popescu, Geo Şerban, Marin nea de zi au fi gurat probleme spectacole în ţară şi în străinătate. salvat prietenii şi poezia. Scria cu aceeaşi Bucur, Ştefan Iureş, Mirela Roznoveanu, legate de situaţia fi nanciară a La 18 iunie 1940 s-a născut la Darmstadt scriitoarea calofi lie şi precizie de bijutier. Ca şi proza, Florin Mugur au scris despre Horia Aramă. Asociaţiei, ajutoarele acordate • MIRIAM PRESSLER, autoarea unor cărţi pentru ca şi volumele de eseistică, de SF, care A publicat în Germania,SUA, Japonia. Era membrilor şi eforturi vizând păs- copii şi adolescenţi. Face apreciate traduceri în limba ebraică. conţineau în titlu „Insula”. Credea în Utopia născut la 4 noiembrie 1930. Ar fi împlinit trarea memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului. La 21 iunie 1819 s-a născut la Köln compozitorul ca într-o promisiune astronautică. Volumele în acest an 80. Îi dorim postumitate ilustră, • JACQUES OFFENBACH, unul din fondatorii de proză „Moartea păsării săgeată”, „Ţăr- aşa cum merită. Vom reveni mai pe larg în numă- operetei. De mare succes se bucură şi azi Povestirile lui mul interzis”. „Verde Aixa”, alte volume, BORIS MARIAN rul viitor. (E.G.) Hoffman, Orfeu în infern, Pericola, Frumoasa Elena şi altele. La 21 iunie 1917 s-a născut istoricul literaturii • SILVIAN IOSIFESCU, fost profesor la Universitatea @@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@ din Bucureşti. Este autorul unor volume ca Dimensiuni caragialiene, Literatura de frontieră, Drumuri literare IOAN ŞERBĂNESCU (IOSIF BERCU) z.l. Cu adâncă durere, familia anunţă încetarea din viaţă a prof. ş.a. univ. ŞERBĂNESCU IOAN (ŞERI), iubitul nostru soţ, tată, socru, bunic şi cuscru, distins cadru didactic şi cercetător ştiinţifi c om de o La 22 iunie 1900 s-a născut în Rusia mezzo soprana Centrul pentru Studierea Vom selecta câteva din JENNIE TOUREL. După revoluţie, s-a stabilit în Istoriei Evreilor din România contribuţiile sale : editarea a deosebită nobleţe sufl etească. A luat cu sine cărţile nescrise, spiritul • efervescent şi dorinţa de viaţă. Să-i fi e amintirea binecuvântată. S.U.A., unde a înregistrat mari succese pe scenele este îndoliat de dispariţia unu- două volume de documente unor prestigioase teatre de operă. ia dintre veteranii colectivului “Fast şi nefast” din istoria La 22 iunie 1965 a murit la Hollywood regizorul de său, profesor universitar Ioan evreilor din România în prime- La 10 iulie (28 Tamuz) se împlinesc şase ani de la pleca- film DAVID SELZNICK. A devenit celebru prin filmul Şerbănescu (Iosif Bercu). le două decenii ale secolului rea dintre noi a minunatului soţ şi tată, prof. univ. dr. HARY • OFENBERG (z.l.) la Universitatea din Iaşi. Vom păstra vie său Pe aripile vântului. După o lungă perioadă de 20, lucrarea “Evreii români La 24 iunie 1883 s-a născut FRITZ LOHNER, muncă la catedră, în Politehni- în Parlamentul României“ şi amintirea sufl etului tău generos, bun şi blând, dăruind mereu şi necondiţionat. Suntem încredinţaţi că bunul Dumnezeu te • libretistul celebrei operete Ţara surâsului (compo- ca Bucureşti, Ioan Şerbănescu coordonarea a două volume zitor F. Lehar). îşi va dedica peste un deceniu de documente, ce oglindesc ocroteşte iar noi te asigurăm de toată dragostea şi preţuirea. Fii binecuvântat! Familia Ofenberg. La 25 iunie 1941 a murit la Zürich matematicianul muncii de cercetare a istoriei tragedia evreilor din România • ALFRED PRINGSHEIM, născut în Germania. evreilor din România. Era o în perioada Holocaustului. Cu multă amărăciune şi dor nestins amintesc că au trecut doi ani Specialist în problemele teoriei funcţionale. “întoarcere acasă” după o via- Atent şi delicat cu colegii, de la decesul iubitului meu soţ, magistratul EMIL FREIFELD. Soţia, La 26 iunie 1934 a murit la Karlsbad marele actor ţă profesională activă, dar nu Ioan Şerbănescu era gata să Dr. Mirela Freifeld. • MAX PALLENBERG, născut la Viena. Strălucit lipsită de dezamăgiri, ale unei împărtăşească din experienţa A trecut un an de când domnul jurist LAZĂR ANDREI a plecat interpret al personajelor lui Molière. epoci potrivnice personalităţii sa profesională şi umană, să dintre noi. Era un model de dăruire, spirit de sacrifi ciu pentru cei La 30 iunie 1948 a murit în Noua Zeelandă poetul umane. ajute pe cei din jurul său. apropiaţi. Îl vom păstra veşnic în sufl etele noastre. Familia Marcu. • KARL WOLFSKEHL, născut în Germania. O acribie deosebită în cer- Cei ce au lucrat cu el , l-au Ţilica, soţie, anunţă scurgerea a paisprezece ani de dor şi jale La 30 iunie 1913 s-a născut la Sighetu Marmaţiei cetarea faptului istoric, mate- cunoscut la diverse manifestări (2 Tamuz) de la dispariţia adoratului soţ GROPPER SIGFRIED (Bo- • graficianul VASILE KAZAR (KATZ). În 1963 a fost rializată în activitatea sa şi în ştiinţifi ce sau l-au citit îi vor toşani), OM de aleasă omenie. Timpul nu atenuează, ci amplifi că. distins cu titlul de Artist Emerit. lucrări prestigioase, îi înscriu păstra o amintire vie. Fie-i memoria neîntinată! La 30 iunie 1965 a murit la Sao Paolo scriitorul Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna mai 2010: SCHUBERT MA- numele în rândul celor ce Ie Zihrono Levraha! ENRIC FURTUNĂ, născut la Botoşani, în 1881. prin efortul lor au contribuit la Colectivul Centrului pen- YER-IOHAN (83 de ani, Cimitirul Giurgiului), RAPAPORT ROZICA • (77 de ani, Cimitirul Giurgiului), SUSSMAN JOACHIM (82 de ani, Este autorul volumelor Pustnicul, De pe stâncă şi altele. edifi ciul pe care îl numim isto- tru Studierea Istoriei Evreilor SIEGFRIED WOLF riografi a evreilor din România. din România. Cimitirul Sefard), CHARAS FLOAREA (80 de ani, Cimitirul Giurgiului), ŞERBĂNESCU ION (86 de ani, Cimitirul Sefard). 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 zicedid ze`ivnd י‘ט סיון תש“ע – י‘ח תמוז תש“ע z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

בוקרשט, 31 במאי 2010 הודעה לעיתונות היסטוריה בימים אלה, שדרות בעזרת תרומה של ארגון אמריקאי לשמירת ערכי היהדות התחילו ליביו ליברסקו לשפץ את המצבות שהושחתו בידי שונאי ישראל בבית הקברות אנשים ומדענים יכולים להיות סמל אבל ליביו נכחו באולם ד“ר אאורל ויינר – יו“ר הפדרציה, בשדרות ג‘יורגי‘ו 162, בית הקברות הגדול ביותר בבוקרשט. ליברסקו הוא קול, הוא מצפן. זו הסיבה לשיתוף ד“ר ז‘וסה בלום – יועץ התרבות של הפדרציה, המצבות והקברים הושחתו באוקטובר 2008, בחג שמחת תורה. הפעולה בין שגרירות ארצות-הברית ברומניה, חברי הנהגת הפדרציה, אישים מהקהילה תוכנית השיפוץ היא באחריות הפדרציה של הקהילות מרומניה, למשרד החוץ, לעיריית בוקרשט ולעירייה האזורית בבוקרשט. את כולם הציג לגב‘ ליברסקו מארגן הנתמכת על ידי הגוף האמריקאי לשמירת ערכי היהדות. – כדי לקרוא על שמו של ליביו ליברסקו את האירוע מר ארוין שימשנזון, יו“ר קהילת בוקרשט. החברה האמריקאית האחראית על שמירת מורשת אמריקה אחת השדרות החשובות של בוקרשט, אשר תעבור מר ארוין שימשנזון העניק לאלמנתו של פרופסור מחוץ לגבולותיה תרמה סך של 46 אלף דולר. הערכת העבודה דרך בניינה העתידי של שגרירות ארצות-הברית ליביו ליברסקו ”תעודה“ ובה מינוי פוסט מורטום כולה היא על סך של 53 אלף דולר, והפדרציה תישא ביתר בבוקרשט. לפרופסור המנוח – חבר כבוד של קהילות ההוצאות ממקורות אלה. ב16- באפריל 2002 שמע פרופסור ליביו בוקרשט. כמו כן העניק תעודת כבוד לגב‘ מרילנה השיפוצים החלו בחודש אפריל ומקווים לסיומם עד חודש ליברסקו יריות בבניין הקולג‘ שבו לימד. הוא ליברסקו עצמה ולבניה יוסף וליאונל. אוגוסט. פתח את דלת האולם שבו לימד, ראה הרוגים במהלך טקס האזכרה אמר הרב שלמה סורין רוזן הפדרציה מעבירה את תודותיה ואת הערכתה לוועדה שתמכה במעברים, חסם בגופו את הכניסה לאולם ודרש את תפילת ”אל מלא רחמים“. בפרויקט ובמיוחד לחברי הוועדה, שבראשה עומד המכובד מר מהסטודנטים לקפוץ דרך חלון הקומה השנייה. חבריו של ליביו סיפרו עליו מזיכרונותיהם – אינג‘ לארי שטיינברג, שתרם סך של 35 אלף דולר מכספיו הפרטיים בפעולתו הציל את חייהם של 22 סטודנטים. אוזי לאזאר, מרצה-אינג‘ אוטו אדלר, אינג‘ נילו לנושא חשוב זה. פרופסור ליביו ליברסקו נהרג באותו אירוע. ארונוביץ. כל אלה הכירו אותו בצעירותם, ואינג‘ אנו, יהודי רומניה, משוכנעים שהפרויקט מביע התנגדות לשכוח אירוע זה הותיר רושם עז בארצות-הברית. נילו ארונוביץ אף הכירו בבית הספר היסודי ויש בו ביטוי לאחדות, הבנה וכבוד למורשת היהודית, שהיא גם באספת אזכרה שהתקיימה ב1- ביוני ש.ז. בפלויישט. חלק מהרכוש הלאומי הרומני והרכוש העולמי. בספריית אלכסנדר שפרן בבוקרשט, סיפרה על ”פרופסור ליביו ליברסקו לא איבד את חייו אלא ד“ר אאורל ויינר האירוע רעייתו של פרופסור ליביו, הגב‘ מרילנה תרם אותם“ – כך אמר ד“ר אאורל ויינר בדבריו יו“ר הפדרציה ליברסקו. על המנוח. היהודים בתולדות רומניה: אי הכרה או משוא פנים מוזר עם המכון הלאומי ללימוד השואה ברומניה ”אלי ויזל“ יהודים בשטח רומניה, והבהרות שאינן מתיישבות עם אירגן דיון שעניינו הצגת היהודים ”בהיסטוריה של המציאות בכל הכרוך באי מתן אזרחות ליהודים במאה ניגודים, אבל הרומנים“, כרכים 9-7, שראו אור בהוצאת ”האקדמיה ה19- ובייחוד בפירוש התפקיד של אנטלנסקו והמדיניות הרומנית“. שננקטה כלפי היהודים. בניתוח של ד“ר ליה בנימין מובלט הדבר שבכרכים כדי לארגן דיון אחראי ולברר חילוקי דעות הזמין אופטימיות – הנ“ל ישנם דיונים מוטעים לגבי הנורמות שקבעו המכון הלאומי ללימוד השואה ברומניה ”אלי ויזל“ את היסטוריונים יהודים ברומניה ומחוץ לה. אלו קבעו ההיסטוריונים שכתבו את המאמרים בספרים הנ“ל. בספרים הנ“ל דברים שגויים בכל הקשור לנוכחות לצערנו אף אחד מהאישים לא הגיע לדיון. יריד הספרים 13-9 ביוני 2010, בוקרשט בנאומי הפתיחה התייחסו כולם למצב הקיים – משבר תעשיית הספרים, המשבר הכללי והמשבר שנמצא אצל כל אחד, המשבר האקונומי (גריגורי אירועים מיוחדים בג‘וינט ארנסה – יו“ר אגודת הוצאות לאור ברומניה). להלן משפטים שנאמרו בנאומי הפתיחה: הקיץ הלוהט של שנה זו מכין ”מאמצים גדולים נעשו כדי למצוא מקורות מימון הפתעות לכל מי שישתתף במחנות ליריד הספרים בוקפסט 2010“ (ואסילה טימיש תת- הג‘וינט בעונה זו. בבית הבראה שר התרבות ורכוש לאומי); ”אי אפשר לחשוב על וחינוך בקריסטיאן וגם בווילה חינוך ללא תרבות“ (ליאנה פריאוטיאסה – מנכ“ל מצפון אפוריה מחכים למאות משרד החינוך, החקר, נוער וספורט); מר גראנדס משתתפים. פאסקואל, שגריר ספרד ברומניה, ארץ שהוזמנה מדריכים שהוכשרו במקצועיות רבה במיוחד ליריד, ציין את הקשר המשותף הלטיני כבר הכינו תוכניות לילדים, לגיל לספר; רוז‘ליו בלאנקו מרטינז, מנכ“ל במשרד הביניים, למבוגרים ופנסיונרים. הספרדי לתרבות, דיבר על הערכים התרבותיים, ”שבתון בראשית“ היה אירוע אתמול והיום, של רומניה וספרד. שהתקבל בחמימות רבה מצד מיחאי פנסקו – יו“ר איגוד ההוצאות לאור ברומניה המשתתפים בו. שני מדריכים – דיבר על הצורך למצוא דרך לאחד את כל ומורים מנוסים ומוכרים מישראל ההוצאות לאור תחת איגוד אחד. הנחו את התוכנית ואיפשרו ”שנה שנה אנו מדברים על משבר ההוצאות לאור, למשתתפים לחוות יומיים ברוח על המשבר בקוראי ספרים, ושנה שנה אנו חוזרים היהדות. ”שבתון בראשית“ נחל לבוקפסט כדי לחגוג את הופעתם של ספרים הצלחה רבה מזו שנחלו אירועי מקוריים.“ דברים אלה כתב שר החוץ תיאודור ג‘וינט בוקרשט האחרים, והצליח באקונסקי בחוברת של תוכנית היריד. לשלב בין עיסוק אקדמי למנוחה. ובכל זאת אפשר לומר ”מוזר עם ניגודים – אבל אופטימי“, שכן בין השקות הספרים בשנה זו ביריד הבינלאומי של הספר הושקו הספרים : ”הנסיך הנודד ג‘ורג‘ ביבסקו“ מאת אוקטביאן סאבא בהוצאת תכבד ויכבדו אותך קורסי, ושני ספרים של הוצאת ”הספר“ – ”הרעיון הציוני בעיתונות היהודית מרומניה“ – ספר משותף ריאיון עם יו“ר הקהילה מדורוהוי – פרופסור ינקו עם עריכה של ד“ר ליא בנימין; והספר ”איך רוקנתי איזידור את בית הורי“ מאת לידיה פלם (צרפת). אורח המדור ”פנים אל פנים“ בירחון זה הוא פרופסור ינקו איזידור – יו“ר קהילת דורוהוי, חזן ומנהל מרכז הבראה לחינוך בבורסק. בדורוהוי החלו ימי השואה ברומניה, ב1- ביוני 1940, בפוגרום וגירוש היהודים מטרנסניסטריה. השנה מלאו 70 שנה מאז. פרופסור ינקו איזידור קיבל מנשיא רומניה טראיאן באססקו מדליה בדרגת קאבאליאר ביום השואה ברומניה בשנת 2009. פרופסור ינקו קשור שנים רבות בחיי היהודים ברומניה – הוא גדל בסביבה דתית והוא ניצול מגירוש היהודים מטרנסניסטריה. אחת ההצעות שלו להחזרת החיים היהודיים היא לעניין את הנוער בחזנות. הוא הציע לקיים מפגש בבורסק בין חזנים מכל חלקי רומניה וצעירים האוהבים חזנות. בקצרה סיפר על הקהילה, והביע הערכה טובה מאוד לספריו של שלמה דוד על דורוהוי. הוא סיפר על פעילותו בבורסק ועל האירועים שאמורים להיות בדורוהוי. מסקנתו, כמו זו של החכם יהודה בן אשר מימי הביניים היא: ”תכבד כדי שיכבדו אותך“. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 19

ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H! – S-O STĂPÂNEŞTI SĂNĂTOS «PÂNĂ LA 120 DE ANI»... CĂ PÂNĂ ATUNCI APUCI, POATE, ŞI O pagină de arta şi de FFiiii O AUTOSTRADĂ. meseria divertismentului vvesel!esel! Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA Iertarea Rozenzweig întrea- Moscovici şi Rozenzwieg se ceartă bă: îngrozitor. Insulte, ghionturi. Confl ictul – Aici stă familia Po- ajunge la urechea Rabinului. Acesta îl pescu? cheamă pe Rozenzweig. – Nu, răspunde Mos- – Trebuie să mergi la Moscovici şi să-i covici! ceri scuze în public. – Pardon, iertaţi-mă. – Nici nu mă gândesc. Banditului ăluia să-i cer eu scuze şi încă în public? Pentru D-ale Mossadului nimic în lume. Ahmed, din Ierusalim, îi telegrafi ază Rabinul insistă. Rozenzweig se jură că fi ului său Iussuf, afl at la studii la Paris. nu se va supune acestei porunci. În cele ”Dragă fi ule, sunt bătrân, nu mai pot din urmă, convins de predica Rabinului, săpa gradina. Vino să mă ajuţi.” acceptă. Iussuf ben Ahmed îi răspunde. Însoţit de alţi enoriaşi, Rozenzweig se ”Când sapi, ai grijă de ”chestia” aia pe prezintă la uşa lui Moscovici. Bate puter- care am îngropat-o în grădină” nic în uşă. Deschide Moscovici. A doua zi oamenii Mossadului, înarmaţi cu cele mai sofisticate unelte, răscolesc toată ştienţă, apăsaţi tasta unu. Să facem loc şi clasicilor: HEINRICH HEINE grădina în căutarea ”chestiei” îngropate, dar nu Dacă sunteţi dependent de droguri, rugaţi-l DONNA CLARA Şi sub ploaia-nmiresmată găsesc nimic. pe cel care vi le-a vândut să apese tasta doi. Fata judelui se plimbă El i-a spus plin de simţire: În cea de a treia zi, Iussuf îi telegrafi ază Dacă aveţi personalităţi multiple, apăsaţi În grădină pe-nserate. - ”Scumpă Doamnă, oare-mi da-vei tatălui său: tastele 3, 4, 5 şi 6. Din castel se-aud trompete. Mult dorita ta iubire ? ” ”Iartă-mă, tată, dar mai mult n-am putut să Dacă sunteţi paranoic, nu e nevoie să sunaţi. Toba mare bate, bate ! fac pentru tine!“ Au făcut-o mai demult vecinii dvs. -„ Mi-eşti nespus de drag, iubite, Dacă aveţi halucinaţii, duceţi telefonul la „Mi-e lehamite de dansuri Iar amorul mi-e curat, Robotul telefonului ureche...Vă asigurăm că nu muşcă. De un cavaler ce-ntr-una, Jur pe Crist, cel ce evreii de la Spitalul de psihiatrie Dacă sunteţi depresiv, e indiferent pe ce tastă Tot cu linguşiri mieroase, L-au ucis nevinovat.” Dacă aţi leşinat şi sunteţi în stare de incon- apăsaţi, că tot nu răspunde nimeni. Mă asemăna cu luna -„ Lasă-l pe Cristos şi lasă-i Silă mi-e de toţi de toate, Pe evrei în pacea lor, R Ă M ĂŞAGUL PIERDUT De când noaptea străvezie Dă-mi mai bine-o sărutare • Convalescenţa lungă e boală sigură. • Curios e faptul că puţini mai citesc literatură şi Mi-arătă pe cavalerul Ca dovada ta de dor!“ • Unele lucruri nu sunt nici obligatorii şi nici totuşi mulţi au ajuns să poarte ochelari. Ce cu glasul cald mă-mbie facultative. Asta ne încurcă rău de tot. • Zicere egoistă: decât doi fl ămânzi, mai bine Printre crini, printre mixandre, • «... îl credeam mai înstărit cultural...» (M. unul sătul. Îndrăzneţ şi zvelt, cu ochii Ea îi dă o sărutare, R.Iacoban). • Citatele se folosesc numai atunci când ne Parcă fulgera pământul, -„Spune-mi, nu-i strâmb jurământul • Prostia prinde toate formele şi reformele... convin... De o nobilă paloare, – Ce mi-l dai acuma oare?“ • Poanta scuză mijloacele. DOREL SCHOR Semăna cu Gheorghe – Sfântul. -„ N-am nimica strâmb în mine, Cum gândea aşa, deodată, Mintea, trupul să-mi pocească, de COSMIN MIUŢE Bântuită de fantasme, Niciun strop de sânge maur INTEGRAME IUDAICE Îl văzu pe cavalerul Sau de liftă evreiască.” Imprecis Repere! Descinzând parcă din basme. A colecta A unifi ca -„Lasă maurii şi evreii”, Omăt Gentil Mână-n mână, şoaptă-n şoaptă Spune cavalerul dulce În şomaj! Prenume O pornesc sub clar de lună. Şi mijlocul cuprinzându-i În plen! Doi roman (foto) Trandafi rii li se-nclină În desiş de mirt o duce. Nume (foto) Şi urează : Noapte bună! Însă din castel, deodată, Partitură Pătimaş sol al iubirii Sună tobe şi trompete, Un crin alb li se arată, Înainte de plecare, Donjuan Numeros -„Spune-mi, dragă, de ce oare Ea-l sărută iar cu sete ! Ai roşit aşa, deodată ?” Mapamond Fragmentar Şi-l întreabă ca în glumă, -„ Mă-nţepă rău o insectă Ascunzându-şi faţa-n haină Coş Vai, cum le urăsc pe toate, -„ Spune-mi numele pe care Cum nu-i sufăr pe evreii L-ai păstrat în mare taină.” Cuprinse Cu lungi nasuri coroiate. de panică! -„ Nu mă trag din neamul nobil Linii -„ Las-insectele şi-evreii, Al marchizilor de Possa; A calma Hai să ne vedem de cale.” Tata e vestitul Rabin Ieşire! Asia! Din migdalu-n fl oare cade Israel din Saragossa”. Ploaie albă de petale (După traducerea lui Emil Dorian) În fagi! Harpă Gastronomica Depozit Piept de pui în sos de cola şi lămâie A izbucni Sere! Ingrediente: 500 gr. piept de pui, tăiat în felii subţiri, o ceapă tăiată julien, o lămâie, tăiată în două şi apoi în felii subţiri (fără sâmburi), două Secui! fi re de ţelină (partea verde), mărunţite, trei linguri de ulei, o jumătate de Theodor Danetti ardei iute, tăiat subţire, o lingură de ghimbir proaspăt ras. Pentru sos: o În stil! cană de cola, două linguri de sos de soia, o lingură de mălai. Într-un vas se amestecă ingredientele pentru sos şi se mixează până Din import! când compoziţia se omogenizează. Se încinge uleiul într-un vas de fontă (sau wok), până când aproape fumegă , se pun feliile de piept de pui şi se prăjesc până devin albe. Se adaugă ceapa, lămâia, ţelina, ardeiul iute şi ghimbirul, se amestecă totul şi se prăjeşte două minute. Sosul se mai amestecă o dată pentru ca partea Legătură groasă să se omogenizeze şi se toarnă în vasul de fontă. Se dă focul tare şi se A domicilia lasă la fi ert câteva minute, până când sosul se îngroaşă. Se serveşte cu orez alb. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, DOREL DORIAN 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010

Drumul ”Cum se cuceresc femeile” O amintire: spre teatru Un nou Woody Allen de succes la TES Cine n-ar dori să deţină reţeta succesului si- gravitate şi jubilaţie a spiritului, între real şi IOAN MASSOFF gur în relaţiile cu sexul opus? Care bărbat (şi, de imaginar, noul spectacol regizat de Harry Eliad Printre omisiunile noastre regretabile, fapt care femeie, interesată, fi resc, de strategiile ”adversarului” relevă inspirate soluţii scenice. Aşa este ambi- când, încărcaţi de grijile şi preocupările n-ar vrea să afl e „cum se cuceresc femeile”? Aceasta – mai anţa locuinţei lui Felix cu patul ”imperial” situat de o zi, uităm atât de uşor strădaniile de o ales când El, Victoriosul – e drept un adevărat obsedat sexual în centru, cu fundalul pe care se proiectează viaţă, trebuie să ne întoarcem o clipă – nu şi sentimental – nu e nicidecum un tip cu aparenţe fi zice de fantasmele sale sexuale, cu pereţii tapetaţi cu portretele Dianei ca o reparaţie, ci ca un popas pe deplin nota zece. Nu e nici un macho impunător ca John Wayne sau Keaton, Miei Farrow sau ale lui Soon Yi (scenografi a: Petre reconfortant pentru noi – şi la Ioan Massoff. Banderas, n-are privirea de oţel a lui Clint Eastwood, nici ochii Stancu şi Adriana Mereuţa). Aşa ne apare magia ritmurilor Om de valoare şi de omenie, a cărui per- albaştri şi carura lui Brad Pitt, şi nici „clasa” frumosului George de jazz împletită cu şoaptele unor şansonete şi cu sonorităţi severenţă nu este întrecută decât, poate, Clooney. Allan Felix (precum Woody Allen în oglindă) este, ale muzicii klezmer. de către modestia sa, această bibliotecă dimpotrivă, un tip pirpiriu, un ochelarist stângaci, nesigur pe Atmosfera astfel creată sprijină şi stimulează relieful, vie de documente şi de amintiri persona- el, mereu ezitant, mereu subminat de luciditate, de ghinion şi poezia, hazul jocului dăruit al actorilor. O apreciere care se lizează, parcă, ideea de continuitate, de de complexe (ce nu pot fi rezolvate nici de psihanaliştii, atât referă desigur la Nicolae Călugăriţa (care are eleganţă şi trecere a timpului prin generaţii. Aş îndrăzni de la modă printre new-yorkezi). Şi, în plus, eroul nostru este distincţie, greutate şi mister – ca Bogart) şi la Maria Pricopi, să scriu aici că prin vinele lui Ioan Massoff în plină criză post-conjugală. care se impune prin naturaleţe, căldură, farmecul a curs istoria Teatrului Naţional. Slujitor Acum, e drept că visele lui Allan sunt adesea unei plăcute senzualităţi, actriţa marcând subtil al acestei instituţii încă de la vârsta de 16 bântuite de numeroase apariţii senzuale, care evoluţia relaţiilor dintre Linda şi Allan. Remarcabil ani, secretar al lui Davila şi prieten apropiat desfăşoară subjugate, învăluitoare ritualuri erotice. este confi gurat de către Mihai Ciucă soţul Lindei, al multora dintre marii scenei româneşti, Dar te poţi pune cu fantasmele unuia care – deşi nu investitor păgubos, veşnic aferat, afl at mereu Massoff a cules cu migală, a cercetat şi face cine ştie ce impresie nici unei fotografe cam pe nisipuri mişcătoare. Nu trec neobservate nici ne-a dăruit – prin volumele sale masive nimfomane, nici unei potenţiale sinucigaşe, nici unei Arabela Neazi (ce îi transmite lui Nancy o notă de de Teatru Româ- oarecare secretare – tot mai spera la replica: ”Fetiţo, vulgaritate), nici dezinvolta interpretă a lui Sharon nesc – preţioase Jurnal la noapte voi cutremura pământul” (epicentrul fi ind – Cristina Cârcei, ori Viorica Bantas (Barbara), mărturii ale creşterii de @front propriul alcov!)? Bianca Mateescu, Francesca Argeşanu, Ana Pop, şi devenirii noas- Urmărim, totuşi, cu interes zbaterile şi strate- care încarnează cu gesturi insinuant coregrafi ate tre teatrale. Cărţile giile lui Allan. Pentru că, de fapt, el deţine câteva tentaţiile lui Allan. sale reprezintă nu „secrete”. Unul ţine de sufl etul său sensibil, mare Distribuirea lui Radu Gheorghe în Allan (Wo- numai contribuţii de şi onest. Altul şi mai deosebit: Allan trăieşte viaţa ody Allen) pare o idee suprarealistă. Greu de istorie a artei, ci, în- ca pe un fi lm şi fi lmul ca pe o existenţă autentică „suprapus” imaginea intelectualului evreu cu cea tr-un fel, de memo- şi primeşte răsplata cuvenită! Modelul, maestrul, antrenorul a ingeniosului fantast dâmboviţean (chiar dacă acesta are o rie a evenimentelor, în „ars amandi” (al eroului nostru, care mănâncă cinema pe experienţă americană). Dar Radu Gheorghe iese foarte bine atât de exacte şi pâine) nu este altul decât Humphrey Bogart. Mereu prezent din această adevărată provocare. Merge cu tact, dar şi cu de pline de culoare în universul spiritual al lui Allan, acesta intră direct în scena şi mult curaj către erou – cu propriul stil, cu propriul farmec, cu sunt privirile sale istorice. în existenţa cotidiană, neliniştită a eroului. Îl învaţă „să fi e el propriile virtuţi şi virtuozităţi expresive: cu chipul, şi cu smocul Am afl at la un moment dat, cu paralizan- însuşi” şi ”să culeagă clipa”. Îl învaţă să renunţe cu generozi- său de păr inconfundabil; cu atitudinile şi gesturile sale cunos- tă surprindere, că soborul responsabililor tate, când este cazul. Aşa cum făcea şi Rick când o lăsa pe cute, trădând o zăpăceală frizând absurdul, căutarea panicată, de librării a considerat inoportună, invocând Ilse Lund – Ingrid Bergman – să plece cu Victor Laszlo. (Iar nervozitatea împinsă la disperare; cu aparenţa sa de naivitate cu anticipaţie refuzul pieţei, apariţia cărţii această scenă nu e singurul citat din ”Casablanca” folosit de şi inocenţă care ascunde misterioase certitudini; cu accesele despre viaţa şi arta marelui actor român Woody Allen. Titlul original al piesei sale, Mai cântă o dată, sale de lirism „contrazise” de bufonade... Iar admiratorii săi, Petre Liciu, scrisă de Ioan Massoff. Sam, vine tot de acolo). care îl urmăresc oriunde (alt capital personal al actorului, care Era prima mare cădere, postumă, a Toate acestea şi încă multe altele motivează convingător a evoluat la Naţional şi a fost protagonist la atâtea „stand-up acestui actor – prilej de şcoală şi de exem- opţiunea TES. Chiar dacă scriitura piesei nu este mai densă comedy”), îl aplaudă, nu o dată, la scenă deschisă pentru jocul ple înalte pentru mai multe generaţii – care, sau mai bine articulată decât cea a unui scenariu. Şi chiar său de mască, pentru umorul său când suculent, când sec, în viaţă fi ind, s-a bucurat de atâtea şi atâtea dacă nu e vorba de o lucrare nouă, ci de una din 1969, de- pentru marile sale disponibilităţi de om-orchestră. Căci şi aici, succese! venită în 1972 fi lm (cu Woody Allen şi încântătoarea Diane la TES, Radu Gheorghe cucereşte alternând arta deturnării L-am preţuit pe Massoff pentru orele – Keaton) şi jucată prima oară în România, acum un sfert de replicii şi a unor panseuri hazlii cu pantomima, cu solo-uri multele ore – pe care le-a petrecut – uneori veac, chiar la TES, tot în traducerea Lianei Ceterchi şi a lui vocale şi instrumentale live (la pian sau chitară) şi cu sugestia în locul nostru – în bibliotecile de pe întreg Radu F. Alexandru. prospeţimii, a spontaneităţii unor delicioase improvizaţii ludice. cuprinsul ţării, şi l-am iubit cu aceeaşi Comedie lirică şi ironică atrăgătoare prin pendularea între NATALIA STANCU dragoste cu care el cioplea istoria teatrului românesc în memoria noastră ... Pentru că cine putea să ne restituie Flotila provocă rii vreodată chipul adevărat al atâtor artişti Chiar dacă informaţiile apărute au Asta trebuia să ştim. care, plecând, îşi iau arta cu ei, defi nitiv, clarifi cat incidentul «fl otilei păcii», rămâne Am afl at între timp că soldaţii israelieni au deschis focul ireversibil, dacă nu aceşti venerabili păti- faptul real că situaţia din Orientul Mijlociu doar după ce au fost atacaţi, fi ind în legitimă apărare. Am mai maşi ai teatrului ce deţin secretele lor, de s-a complicat şi mai mult. afl at că, dincolo de armele albe, bâtele de baseball şi revolve- nimeni încă spuse? În primele câteva zile de după operaţiunea militară a rele folosite în actele violente iniţiate de „pacifi şti”, în spatele Mă-ntreb, cine va scrie vreodată, ca pe marinei israeliene împotriva „fl otilei păcii”, am asistat la o proviziilor alimentare de pe nava Navi Marmara se găseau, o modestă compensaţie, cartea vieţii lui erupţie de acţiuni de condamnare a gestului şi chiar la pu- ca ajutoare umanitare, mortiere, obuze şi bazooka. Am mai Ioan Massoff ? see de antisemitism acut. Militarii israelieni au fost declaraţi afl at şi faptul foarte paşnic că măcar trei dintre „umanişti”, AUREL STORIN criminali, termenul „masacru” era pe toate buzele şi în toate la plecarea din Turcia, îşi declaraseră intenţia de a deveni ziarele, Turcia et Co cerea cu insistenţă o şedinţă a Consi- „martiri” ai cauzei islamiste. Şi pentru a fi pe deplin edifi caţi, liului de Securitate al ONU, ba chiar şi a Adunării Generale un raport al Centre d’Information sur les Renseignements et a Organizaţiei, iar „pacifi ştii” de la Bruxelles îşi găsiseră un le Terrorisme din 26 mai informează: „IHH, care joacă rolul bun cal de bătaie. Ok, dar de ce s-a instalat aşa de grabnic central în organizarea fl otilei spre Gaza, este un fond de aju- un fel de silenzio stampa? Nu completă, e adevărat, pentru torare turc cu orientare antioccidentală islamistă radicală. În că unii preferă să rămână cretini sau de rea credinţă până la afara acţiunilor fi lantropice legale, el susţine reţele islamiste capăt, în ciuda evidenţei. Motivul este simplu, au început să radicale, între care Hamas şi, măcar în trecut, elemente ale apară informaţiile. Jihad-ului mondial”. Nu-i vorbă, unele erau la lumină, doar că nu voiau să le Rămâne faptul că soldaţii israelieni au declanşat controlul vadă pacifi ştii. Mai întâi, faptul esenţial că nu există o criză înaintea intrării fl otilei în apele naţionale, precum şi întârzie- umanitară în Gaza. Ajutorul fi nanciar acordat regiunii s-a ridicat rea cu care Israelul a pus la dispoziţia publicului informaţiile la circa cinci miliarde de euro în intervalul 1994-2005 - UE - 1,2 ce confi rmau autoapărarea - dar acestea nu pun în discuţie miliarde, SUA - 778 de milioane, Arabia Saudită şi ţările arabe esenţa incidentului, nici legitimitatea acţiunii marinei israeliene. - 334 de milioane etc - şi acesta e acordat constant. Coridorul Din păcate, toate aceste informaţii nu ajută decât restaurării de aprovizionare spre Fâşie a fost menţinut deschis de Israel adevărului. Pentru că, în ce priveşte situaţia politică, aceasta e pentru ONU şi societăţile umanitare permanent, chiar când mai complicată decât înainte de incident. Perspectivele rezol- era ţinta atacurilor cu rachete. Îmi pare rău că nu pot posta vării paşnice a confl ictului în Orient se îndepărtează, guvernul poze din pieţele şi magazinele arhiaprovizionate din Gaza, Erdogan, care a susţinut „fl otila păcii”, pare a se distanţa de aşa, ca probă a „dezastrului umanitar”. Ar mai fi trebuit să UE şi a vira spre islamul radical. Nu va fi pace sub măslini. ştim că blocada a fost instituită cu respectarea tuturor legilor şi acordurilor internaţionale şi că nu aparţine doar Israelului, ci LIVIU ANTONESEI şi Egiptului, din momentul în care Hamas a preluat controlul. (Din Adevărul – 5 iunie 2010) IIoanoan Massoff,Massoff, văzutzut dede NeaguNeagu Rădulescudulescu

Redactor-şef: Corectură: DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) REALITATEA EVREIASC| Preţul unui abonament pe un an este de 30 Dr. AUREL STORIN MIHAELA OBERSCHI COSMIN MIUŢE REDACŢIA: Bucureşti, lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se Traducători: vor face la comunităţile evreieşti din localitatea str. Popa Nan, nr. 70 Consilier editorial onorifi c: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL Ebraică: SARIT BLONDER respectivă. Pentru cei din Bucureşti – la sediul Tel. / fax: 021-322.75.60 DOREL DORIAN GHEŢA ROBERT (0743-027955) Ing. B. TERCATIN (Israel) F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poştal Secretar general de redacţie: 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin man- www.fcer.jewish.ro Engleză: SANDA LEPOIEV e-mail: [email protected] ELENA MARINESCU date poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la ofi ciile poştale [email protected] Relaţii, administrator din localitate, conform catalogului de presă poz. Redactori: ANDREI BANC MIHAIL TUNSOIU 19375 – pe cont B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 Serie nouă a IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 fi liala sector 3, Bucureşti. Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC nament pe un an costă 45 de Euro (cu toate taxele LUCIANA FRIEDMANN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Fondată în 1956 EVA GALAMBOS rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament pe de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. un an costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). REALITATEA EVREIASCĂ - BULETIN INFORMATIV NR. 2 – Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 I

Tel./Fax: 021-322.75.60 e-mail: [email protected] CONGRESUL al II-lea AL FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA (14 şi 15 iulie 2010) BULETIN INFORMATIV NR. 2

ANUNŢ În perspectiva mai bunei cunoaşteri a candidaţilor pentru organele de conducere ale F.C.E.R., revista „Realitatea Evre iască“ pune la dispoziţie, contra cost, spaţiu publicitar pentru campania electorală. Tarif 1,5 ron/cm2. (R.E.) II REALITATEA EVREIASCĂ - BULETIN INFORMATIV NR. 2 – Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010

CANDIDAT LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL F.C.E.R. Profesor doctor CORNELIU SABETAY Prof.univ.dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comu- preocupat de păstrarea vieţii iudaice, a memoriei Holo- Recuperarea bunurilor evreieşti prin obţinerea nităţii craiovene, s-a născut la Craiova, la 1.04.1944, caustului şi, în primul rând, de sprijinirea celor nevoiaşi, acestora pe baza legilor româneşti şi internaţionale, cu într-o familie evreiască halahică, tatăl său fiind un vârstnici şi bolnavi. Printre planurile de perspectivă ca efecte în primul rând pentru membrii comunităţilor din librar cunoscut în capitala Olteniei. A urmat liceul „Fraţii preşedinte al comunităţii fi gurează dezvoltarea relaţiilor România. Activitatea Fundaţiei “Caritatea” să fi e trans- Buzeşti” din acest oraş, apoi Facultatea de Medicină economice cu Israelul prin intermediul Camerei de Co- parentă, corectă şi să se prezinte periodic rezultatele Generală-Pediatrie din Timişoara, pe care a absolvit-o merţ România-Israel, elaborarea unei lucrări referitoare activităţii. în 1967. A trecut prin toate treptele ierarhice ale unui la evreii din Oltenia, realizarea programului ecumenism- medic – externat, internat, medic la ţară, secundariat la realsemitism în Oltenia, în colaborare cu Facultatea de Vârsta a treia Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Teologie Ortodoxă din Craiova, monitorizarea manifes- Asigurarea pentru vârsta a treia a unui trai decent A dat concursuri de promovare atât pentru funcţii la tărilor de xenofobie şi antisemitism şi denunţarea lor prin asistenţă materială şi socială prin: spital, revenind la Craiova, cât şi de cadru didactic la publică, sprijinirea cunoaşterii istoriei Holocaustului la - contribuţii la mărirea unor pensii mici; Facultatea de Medicină, şi-a dat doctoratul, a ocupat nivelul şcolilor, liceelor şi facultăţilor. - bonuri de masă, pachete de alimente, cadouri de chiar şi funcţia de prodecan al acestei facultăţi. Astăzi sărbători; este profesor universitar, doctor la Universitatea de Me- - supravegherea la domiciliu a persoanelor cu infi rmi- dicină şi Farmacie, Craiova – Facultatea de Medicină, DIN PROGRAMUL CANDIDATULUI tăţi, îngrijirea locuinţei, asigurarea alimentaţiei; disciplina chirurgie-ortopedie pediatrică, şef de clinică la LA PREŞEDINŢIA F.C.E.R. - asistenţă medicală de specialitate; chirurgie-ortopedie pediatrică la Spitalul clinic judeţean - continuarea unor programe de asistenţă medicală de urgenţă nr.1 Craiova. Comunităţi, obşti, sinagogi (cu toate problemele (oftalmologie şi alte specialităţi). Dr. Corneliu Sabetay a urmat numeroase cursuri care decurg în sprijinul acestora), cimitire. de specializare în ţară şi în străinătate (Franţa, Elveţia, - Păstrarea sinagogilor din România ca valori cultu- Implicarea mai mare a femeilor, inclusiv a fetelor Belgia, Statele Unite) şi are o bogată activitate publi- rale şi naţionale, ca patrimoniu iudaic internaţional: cele tinere, în activitatea comunităţilor, organizarea cu aju- cistică de specialitate. A publicat peste 300 de lucrări care sunt în stare de activitate să fi e întreţinute, conser- torul lor a unor cercuri de diverse meserii aducătoare ştiinţifi ce în ţară şi în străinătate, singur sau împreună vate, cu sprijinul statului român, F.C.E.R., organizaţiilor de fonduri. cu alţi autori şi a prezentat comunicări ştiinţifi ce la con- fi lantropice evreieşti mondiale. Sinagogile fără activitate grese internaţionale din Belgia, Franţa, Israel, Elveţia, să fi e păstrate ca obiecte de cult, mici muzee, săli de Îndrumarea tineretului către obţinerea de burse Suedia, Thailanda. A fost, la rândul său, organizatorul audiţie muzicală cu concursul F.C.E.R. în colaborare cu de studiu şi documentare în străinătate, participare la unor manifestări ştiinţifi ce internaţionale. Este membru autorităţile administrative locale; programe cultural-ştiinţifi ce, iudaice în Israel, SUA etc. al unor societăţi ştiinţifi ce. A fost decorat, în 1988, cu - Păstrarea cimitirelor trebuie să rămână o obligaţie Ordinul Meritul Sanitar, iar în decembrie 2004 - cu Ordinul de frunte a F.C.E.R.. Pentru aceasta propune renunţarea Cultura va face obiectul unor preocupări permanen- Meritul Sanitar în grad de Comandor. şi punerea în vânzare a unor terenuri libere din cimitire. te, cu o serie de măsuri pentru sprijinirea şi promovarea Este implicat şi în viaţa socială a oraşului său natal, Prin obţinerea de fonduri s-ar putea asigura securitatea TES, Editurii Hasefer, revistei ”Realitatea Evreiască”. fi ind ales, între 1992-1996, consilier municipal iar din cimitirelor prin împrejmuiri de calitate efectuate de cum- 1996 şi până acum – consilier judeţean. Este căsătorit părători şi chiar cu stipularea în contractul de vânzare- Dezvoltarea relaţiilor dintre F.C.E.R. şi comunităţi cu Eva Sabetay, de profesiune medic. Fiul său, Sergiu, cumpărare a obligaţiei de plată a mormintelor din cimitir. cu instituţiile la nivel naţional şi internaţional, cu accent este medic în Israel. Dr. Corneliu Sabetay are trei nepoţi. De asemenea, este necesară soluţionarea umanitară pe relaţiile cu Ambasada Israelului în România, cu cea Dr. Corneliu Sabetay provine dintr-o familie sefardă, a problemei înmormântării unor parteneri neevrei din a României la Tel Aviv, cu diaspora evreilor români. tatăl, Iancu Naftali Sabetay fi ind, între 1949-1951, pre- căsătorii mixte în parcele bine delimitate în cimitir; şedintele Comunităţii sefarde din Craiova A activat atât - Preocupare permanentă pentru creşterea numărului Activitate susţinută împotriva manifestărilor de la comunitatea din Craiova cât şi, în timpul studenţiei, ofi cianţilor de cult – 6-10 astfel de ofi cianţi împărţiţi pe antisemitism, răspândirea cunoştinţelor despre Holoca- la cea din Timişoara, sub îndrumarea Rabinului Ernest zone geografi ce ar putea revigora viaţa religioasă în ust în şcoli, facultăţi, colaborarea cu muzeul Yad Vaşem. Neumann (z.l.). În cei aproape 20 de ani de când este comunităţi; preşedintele Comunităţii craiovene, dr. Corneliu Sabe- - Eforturi de a face publice pentru societatea româ- Susţinerea activităţii Rabinatului; preocupare tay a depus eforturi pentru a asigura permanenţa vieţii nească numele unor evrei care prin meritele lor s-au permanentă pentru unifi carea comunităţilor evreieşti iudaice şi a face cunoscute personalităţile evreieşti din afi rmat de-alungul timpului. din România. Oltenia şi nu numai, şi pentru a intensifi ca relaţiile pe plan local cu Israelul. O reuşită, poate unică în România, Ecumenism şi legături cu diferite culte creştine Câteva propuneri aducătoare de fonduri: a fost înfi inţarea în Craiova, la propunerea lui, a Pieţei prin: Înfi inţarea unui liceu de tip Lauder, policlinică de Ierusalim, apoi denumirea unor străzi după personalităţi - Interconfesionalism la nivel de lider; asistenţă medicală pentru evrei şi neevrei cu specialităţi ale vieţii culturale evreieşti din România (Filip Lazăr, - Conferinţe ecumenice; noi, un hotel şi restaurant caşer la Bucureşti şi în Ardeal, Felix Aderca etc.), contribuţia la crearea unor cursuri de - Ziua porţilor deschise la sinagogi; o agenţie de turism pentru călătorii în Israel şi România, iudaistică la Universitatea din Craiova, sprijinirea editării - Lecţii despre Holocaust, preocupare pentru desco- o agenţie de transport, o librărie Hasefer, transformarea unor lucrări despre comunitatea evreilor din Caracal şi perirea unor fapte de omenie ale populaţiei româneşti Şcolii „Lumina” din Craiova în „Lumina Ecologică”, în- Calafat, obţinerea la Ierusalim a unor burse de studii în perioada dictaturii antonesciene. semnând şcoală de asistenţi medicali, universitate, spital pentru cercetători şi medici. În cadrul comunităţii s-a cu 50-60 de paturi. CANDIDAT LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL F.C.E.R. DR. AUREL VAINER Născut la 10 ianuarie 1932, în prezent – preşedinte acţionat pentru: ~ un stil de muncă mai democratic, mai funerare vandalizate din Cimitirul Giurgiului; ~ alcătui- al F.C.E.R., deputat, vicepreşedinte al Comisiei de dinamic, mai efi cient; ~ solidaritate şi frăţietate (îmbună- rea unui Consiliu pentru Armonizarea şi Coordonarea Politică Economică, Reformă şi Privatizare din Camera tăţirea serviciilor de asistenţă socială şi medicală pentru Acţiunilor de Combatere a Antisemitismului şi a Negării Deputaţilor, lider al Fundaţiei „Caritatea”, preşedinte supravieţuitorii Holocaustului şi nu numai; realizarea, Holocaustului; ~ comemorarea pogromurilor antievreieşti onorifi c al A.C.P.R.I., având funcţii de conducere în or- împreună cu Joint, a noului sediu al Centrului de Ajutor şi a deportărilor în lagărele naziste; ~ inaugurarea, la ganizaţii evreieşti internaţionale. Are o vastă experienţă Medical din Bucureşti; lărgirea voluntariatului asigurat Bucureşti, a Memorialului Holocaustului. Preşedintele în domeniul ştiinţelor economice, atât în plan teoretic de tineri evrei şi neevrei); ~ managementul judicios României a decorat cu diverse Ordine şi Medalii su- (absolvent al A.S.E. – Bucureşti, Universitatea de Studii fi nanciar contabil al Federaţiei, care a asigurat resurse pravieţuitori ai Holocaustului, membri ai Comisiei „Elie Economice Paris – Sud, doctor în economie, cercetător fi nanciare necesare în comunităţi, indiferent de patrimo- Wiesel”, conducători ai F.C.E.R. şi ai unor comunităţi ştiinţifi c gradul I, autor a 5 cărţi de specialitate, 50 pro- niul de care dispun; ~ menţinerea vieţii religioase de cult din ţară. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare iecte şi studii de marketing, comunicări la numeroase mozaic, marcarea sărbătorilor, respectarea preceptelor cu organizaţiile minorităţilor naţionale din România, cu sesiuni ştiinţifi ce şi forumuri economice în ţară şi stră- caşrutului; ~ dezvoltarea educaţiei iudaice (Festivalul organizaţiile şi cultele religioase din ţară a fost remarcată inătate, profesor universitar asociat, vicepreşedinte şi „Euroiudaica”, Festivalul de Limbă, Cultură şi Artă Idiş, pe plan naţional şi internaţional. Conducerea F.C.E.R. a prim vicepreşedinte al C.C.I.R. (membru în Consiliul de programe de rememorare a unor mari personalităţi iniţiat şi acordat Medalia de Onoare „Prieten al Comuni- Administraţie al „World Trade Center” Bucureşti, Fondul culturale, ştiinţifi ce, artistice evreieşti şi a contribuţiei tăţilor Evreieşti din România” unor înalte personalităţi: „Société Générale” pentru România, Trustul „Carpaţi” evreilor la viaţa economică, socială, politică din România, Regele Mihai I, preşedintele României, Traian Băsescu ş.a.). Este vorbitor de franceză, engleză, idiş. Este laure- Israel, alte ţări); ~ prezervarea moştenirii istorice iudaice. etc. Prin multiple participări la viaţa publică românească, at a numeroase distincţii şi diplome, al Ordinului „Steaua Ne-a preocupat: ~ mai buna cunoaştere a realităţilor din în calitate de deputat, a crescut notorietatea F.C.E.R. României” în grad de Cavaler şi al Ordinului Naţional comunităţi; ~ reabilitarea unor sinagogi, problema atât Am susţinut adoptarea unor legi importante pentru evrei al Legiunii de Onoare în grad de Cavaler, conferit de de complexă a cimitirelor evreieşti din România (Sina- privind combaterea antisemitismului şi negaţionismului, Franţa. goga Mare din Bucureşti, Sinagoga Baal Şem Tov din majorarea indemnizaţiilor pentru evrei şi neevrei bene- Piatra Neamţ, în lucru – refacerea Templului Coral din fi ciari ai Legii nr. 189 ş.a. Bucureşti, a Sinagogii Mari din Iaşi); ~ demararea unui PROGRAM PENTRU MANDATUL DE amplu program pentru cele 821 de cimitire evreieşti; ~ răspândirea cunoştinţelor şi informaţiilor despre viaţa GÂNDURI ŞI INTENŢII DE VIITOR. PREŞEDINTE AL F.C.E.R. 2010 – 2015 evreiască (prin Hasefer, R.E., C.S.I.E.R.); ~ dezvoltarea (rezumat) continuă a relaţiilor între F.C.E.R. şi organizaţiile evreieşti „CONTINUITATE – UNITATE – ÎMPREUNĂ” internaţionale; ~ mutaţii fundamentale în raporturile de Retrospectivă (mandatul 2005 – 2010) colaborare F.C.E.R., comunităţile evreieşti din ţară, Joint; CONTINUITATE O parte din Programul structurat în 10 puncte, pen- ~ un nou parteneriat F.C.E.R. – Joint, cu înfi inţarea de a) A duce mai departe, a înfăptui tot ce am început tru candidatura la funcţia de preşedinte al F.C.E.R., la Centre Comunitare Evreieşti şi a Centrelor de Instruire şi sau a aduce în stare de fapte concrete, directe, impor- primul său congres democratic, mandatul 2005 – 2010, Recreere de la Cristian, Borsec, Eforie Nord; ~ combate- tante neîmplinirile din anii primului mandat prin: a devenit realitate, cu sprijinul colaboratorilor din con- rea permanentă a antisemitismului şi negaţionismului; ~ ~ realizarea misiunilor şi atribuţiilor care revin preşe- ducerea Federaţiei şi al preşedinţilor de comunităţi. Am refacerea în totalitate a celor 131 de monumente şi pietre dintelui F.C.E.R., aşa cum sunt Continuare în pag. III REALITATEA EVREIASCĂ - BULETIN INFORMATIV NR. 2 – Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010 III CANDIDAT LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL F.C.E.R. DR. AUREL VAINER Urmare din pag. II ele formulate în Statutul organi- zaţiei noastre; ~ performanţe de calitate în activitatea de asistenţă socială şi medicală; ~ menţinerea sau, poate, chiar creşterea populaţiei evreieşti din România; ~ colaborarea cu conducerile comunităţilor evreieşti pentru atragerea de noi membri (cei cu atitudine de rezervă faţă de comunitate, evrei trăitori în alte ţări, cu rădăcini în România, creşterea membrilor afi liaţi, conform Statutului, adoptarea de mă- suri organizatorice privind declararea corectă a naţiona- lităţii, limbii materne, religiei la Recensământul din 2011, aplicarea Programului „Mazel Tov”); ~ o politică bine gândită în domeniul resurselor umane prin valorifi carea competenţei, valorii şi experienţei vârstnicilor şi lărgirea receptivităţii faţă de tinerii şi cei de vârstă mijlocie bine pregătiţi, cu aptitudini organizatorice, dornici să se afi r- me în viaţa comunitară; ~ îmbunătăţirea raportului între numărul membrilor şi numărul de angajaţi în F.C.E.R.; ~ introducerea de metode moderne de pază a sinagogilor şi cimitirelor evreieşti, amplifi carea lucrului pe calcula- tor, sporirea efi cienţei în conducere şi administraţie; ~ creşterea randamentului în administrarea patrimoniului economic al F.C.E.R. b) Propuneri legate de patrimoniul sacru evreiesc: ~ respectarea funcţiilor de cult mozaic ale sinagogilor şi cimitirelor evreieşti; ~ iniţierea şi realizarea de lucrări de refacere a sinagogilor în raport cu stadiul lor actual; ~ activităţi de parteneriat pentru valorifi carea patrimoniului sacru în turism cultural şi istoric; ~ continuarea lucrărilor de consolidare, reabilitare, modernizare a Templului * Psalmul 133, Cântarea Treptelor lui David, versetul 1. Coral din Bucureşti; ~ efectuarea de urgenţă a lucrărilor de reparaţii şi reabilitare la Sinagoga Mare din Bucureşti, Sinagoga Mare din Iaşi, Templele din Galaţi, Oradea, Roman, Tulcea, Vatra Dornei, Hârlău prin asigurarea fi nanţării din fonduri structurate (grant-uri, surse atrase necesare); ~ valorifi carea unor terenuri disponibile fără „Continuitate – Unitate – Împreună“ morminte din cimitire evreieşti, ca sursă importantă de fi nanţare a lucrărilor de prezervare a patrimoniului sa- Publicitate plătită P cru evreiesc; ~ reluarea, pe măsura obţinerii de fonduri necesare, a programului de prezervare a cimitirelor evreieşti din România, cu prioritate - înlăturarea conse- cinţelor vandalizărilor de cimitire evreieşti din Bucureşti, CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE Ploieşti, Botoşani. c) Combaterea antisemitismului şi negaţionismului: VICEPREŞEDINTE AL F.C.E.R. ~ asigurarea unei structuri funcţionale adecvate la F.C.E.R., concomitent cu buna funcţionare a Con- siliului pentru armonizarea şi coordonarea combaterii ING. PAUL SCHWARTZ antisemitismului; ~ realizarea de comemorări ale po- (Mandatul 2010 – 2015) gromurilor antievreieşti de la Dorohoi, Bucureşti, Iaşi, ale deportărilor în lagărele de exterminare naziste şi în Născut la 1 aprilie 1940. Este decorat cu Ordinul Me- lier la C.E.B., consilier la F.C.E.R., este vicepreşedinte Transnistria; ~ realizarea, împreună cu comunităţile şi ritul Industrial şi Comercial în Grad de Cavaler, absolvent al Federaţiei în mandatul 2005 – 2010. În calitate de Fundaţia „Caritatea” a unui program de revendicare şi al Institutului Politehnic Bucureşti – Facultatea T.C.M., consilier al F.C.E.R., responsabil cu generaţia de mijloc, redobândire a valorilor (bijuterii, bani, bunuri) rămase al Academiei „Ştefan Gheorghiu” – protecţia proprietăţii a realizat 26 de cluburi, cu minim de cheltuială (investiţii de la evreii ucişi în Holocaust. intelectuale, specializat în controlul calităţii, prognoză şi activităţi de voluntari). Ca vicepreşedinte al F.C.E.R. a d) Îmbunătăţirea managementului economic şi fi - tehnologică, pedagogie, comerţ exterior, programe de răspuns de probleme fi nanciare, activităţi ale D.A.S.M., nanciar pentru: leadership în România şi Israel. A realizat noi produse fi e parc auto, relaţii cu celelalte minorităţi naţionale, pro- ~ asigurarea echilibrului bugetar şi a fl uxurilor cât direct în fabrică, fi e în Serviciul Tehnologic al Uzinei „23 tocol, reprezentare a preşedintelui F.C.E.R. la diverse mai bine structurate între F.C.E.R. şi comunităţi; ~ con- August”, a fost şef de proiect, de proces şi responsabil cu evenimente etc. Împreună cu conducerea F.C.E.R., a tinuarea programului de raţionalizare a parcului auto; ~ invenţii şi inovaţii la Institutul de Cercetări – Proiectări, a sprijinit intrarea României în N.A.T.O. şi U.E., construirea continuarea procesului de democratizare şi transparenţă realizat prognoza programului naţional de compresoare unei imagini pozitive a României. a vieţii comunitare; ~ revitalizarea Comisiilor consultative industriale şi de proces. În cadrul F.C.E.R., a fost consi- de specialitate ale F.C.E.R.; ~ îmbunătăţiri în activitatea de cult mozaic; ~ noi performanţe în domeniul activităţii de educaţie iudaică, prezervare şi promovare a moşte- nirii iudaice culturale. CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE e) Dezvoltarea parteneriatului F.C.E.R. – Joint, a activităţii reprezentanţilor F.C.E.R la conducerea Fun- VICEPREŞEDINTE AL F.C.E.R. daţiei „Caritatea”, a colaborării cu Muzeul Iudaismului de la Roş Pina, Muzeul evreilor din Moldova de Nord – Dorohoi etc. Ec. CORNELIU WEISS f) Consultarea în permanenţă a organelor de con- ducere F.C.E.R. în legătură cu activităţile deputatului Ec.Corneliu Weiss s-a născut la 26 ianuarie 1950, la fi rma Horwath Consulting din Buenos Aires, implicat în F.C.E.R. în Parlament. Bucureşti, într-o familie halahică, a emigrat în Israel în peste 15 proiecte hoteliere şi balneare. g) Iniţierea şi organizarea unor proiecte de anvergură 1970 unde a absolvit, în 1974, Facultatea de Ştiinţe So- privind valorifi carea patrimoniului iudaic în România ciale şi Economice a Universităţii din Haifa, fi ind licenţiat România: (Festival „Euroiudaica”, ediţia a II-a, Timişoara, 2011; în economie şi statistică. Este căsătorit şi are trei copii. participări la târguri şi expoziţii de carte în ţară şi străi- S-a repatriat în 1999. Activitatea sa profesională s-a - 1998 până în prezent: director de proiect. Printre nătate, participări la manifestări ştiinţifi ce). desfăşurat în Israel, în America de Sud şi în România. realizări: h) Sprijinirea mai departe a Centrelor Comunitare - activitate de gastronomie (organizări de mese festi- Evreieşti, prin extinderea reţelei de centre. Israel: ve caşer la Congresul B’nai B’rith, Ambasada Israelului, i) Reluarea Programului Generaţia de Mijloc, la nivel mese de Seder, seminarii Joint etc.); F.C.E.R., comunităţi, obşti. - 1971-1974 - auditor la o mare fi rmă de contabilitate - realizarea unor planuri de afaceri pentru Rivergate şi audit (Haft @Haft, Haifa); Business Center, Monte Nelly Hotel, Axa Construct, - 1974-1984 - director economic la Laromme Hotels Bucharest Plaza Center, Medori Pirsum Ltd; UNITATE International, Tel Aviv. - planuri de marketing pentru Casa Vernescu, Eurika ~ păstrarea şi dezvoltarea F.C.E.R., care reuneşte Marketing SRL/Eurika Service; comunităţile evreieşti, cu grad apreciabil de autonomie America de Sud: - consultări în dezvoltări imobiliare la Anglo-Israeli în decizie şi conducere; ~ îmbunătăţirea relaţiilor dintre Group (2000-2007). Federaţie şi comunităţi. -1984-1989 – director executiv la Dacio Turismo S.A., Corneliu Weiss a organizat şi sponsorizat la Bucu- Buenos Aires; reşti, în 1999, expoziţia „Coral pentru America Latină”, - 1989-1992 – director executiv la Centrul termal prima retrospectivă completă de artă contemporană marin „Piriavital” de revitalizare şi înfrumuseţare, Piria- latino-americană în Europa. Este membru fondator al ÎMPREUNĂ polis-Uruguay, folosindu-se metodele româneşti ale dr. Asociaţiei de schimburi culturale „Mihai Eminescu” din ~ extinderea cadrului de colaborare între Federaţie Ana Aslan şi dr. Ionescu Călineşti; Buenos Aires. În Israel a organizat cinci festivaluri de şi comunităţi pentru sporirea efi cienţei muncii noastre - 1992-1994 –consilier independent; folclor şi gastronomie românească. şi progresul vieţii comunitare evreieşti. - 1994-1998- director de proiecte-consilier asociat la IV REALITATEA EVREIASCĂ - BULETIN INFORMATIV NR. 2 – Nr. 342-343 (1142-1143) - 1 - 30 iunie 2010

CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE SECRETAR GENERAL AL F.C.E.R. IVAN TRUŢER Născut în 1952. A absolvit Colegiul Naţional de Apărare, are stagii de marketing la Şcoala Internaţională de Presă de la Paris şi Lille; probleme de drepturile omului la Berna; probleme juridice internaţionale – Curtea Internaţională de Justiţie; drepturile omului şi ale minorităţilor naţionale, probleme de prevenire a violenţei, acestea din urmă - la Haga. Este vorbitor de maghiară şi franceză. Între 1970 – 1984 a lucrat la Biroul de Turism pentru Tineret. Din 1990 până în 2007 a deţinut funcţii de conducere în Administraţia Centrală, Guvernul României – Consiliul pentru Minorităţile Naţionale, Institutul Român de Investiţii, Ministerul Finanţelor Publice. Are experienţă manageri- ală ( a activat în conducerea SC ALPHA SIM, SC VITALGAZ SA, GRUPUL RODMIR EXPERT ş.a.) A fost vicepreşedinte al Fundaţiei Armonia – pentru familiile etnic mixte, membru fondator al Delegaţiei guvernamentale pentru negocierea restituirii bunurilor aparţinând minorităţilor naţionale etc. Are experienţă politică, organizatorică (partici- pant, organizator şi co-organizator a numeroase reuniuni internaţionale). Din 2007 este director al Ofi ciului pentru Administrarea şi Valorifi carea Centrelor de Instruire şi Recreere ale F.C.E.R.

CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE SECRETAR GENERAL AL F.C.E.R. Ing. ALBERT KUPFERBERG Ing. Albert Kupferberg s-a născut la 24 ianuarie 1939, la Bucureşti şi se trage dintr-o familie halahică. În 1962 a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Mecanică. A fost inginer tehnolog la Intreprinderea Mecanică Plopeni, inginer prin- cipal şi şef birou proiectare utilaje la Întreprinderea de Utilaj Chimic Ploieşti, inginer principal gradul I, director de proiect şi şef secţie proiectare la Institutul de Proiectări pentru Construcţii de Maşini, director de marketing la SC Interom SA Ploieşti. În cadrul F.C.E.R. a fost inspector general (2000-2005), apoi din 2005 până în prezent – secretar general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ales la primul congres al F.C.E.R.. Este membru în Comitetul Director al Federaţiei, membru în Consiliul Director al Fundaţiei „Caritatea”. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Industrial Candidaţi pentru Comisia de Cenzori a F.C.E.R.: şi Comercial” în grad de Cavaler. Este căsătorit şi are un fi u. Ing.Albert Kupferberg a urmat mai multe cursuri de perfecţionare profesională, atât în ţară cât şi în străinătate. De asemenea, în 2006 a absolvit cursul „Buncher” de leadership comunitar, din Israel. Deutsch T. Ladislau Data naşterii: 26 iunie 1947 Locul naşterii: Blaj, jud. Alba Adresa actuală: Sibiu, str. Argeşului nr. 2A Candidaţi pentru funcţia de Preşedinte Telefon: 0269 / 446 448, 0740 / 871 032 al Comisiei de Etică şi Mediere a F.C.E.R.: Stare civilă: căsătorit, 2 copii majori (medici) Ţugui Florea Prof. univ. dr. Cazimir Ştefan Data şi locul naşterii: 11 iulie 1951, Galateni, jud. Teleorman Născut: 10 noiembrie 1932, Iaşi Naţionalitate: română Critic şi istoric literar; doctor în fi lologie; profesor consultant la Facultatea de Litere a Atestat expert contabil – 1991 Universităţii Bucureşti; membru al Uniunii Scriitorilor din România; 19 volume publicate Atestat evaluator – 1993 1973 – 1977: Academia de Studii Economice Conf. univ. dr. Adler Otto Facultatea de Finanţe şi Contabilitate Adresa: Bucureşti, Sector 5, Str. Sergent Turturică 11 Născut la Cluj, 4 mai 1929 Sterescu Marcel Studii: Heder 3 ani, Şcoala Elementară (evreiască) 4 ani, Liceu de Stat 1 an, Liceu Data naşterii: 3 octombrie 1930, fi ul lui Moritz şi al Malvinei Evreiesc 7 ani, Universitatea Politehnică Bucureşti din 1949 până în 1995 ca student, A lucrat în funcţia de revizor contabil din anul 1963 la Centrala Uleiuri şi Centrala asistent, doctorantură, şef de lucrări, conferenţiar Cărnii, respectiv în Direcţia de Control a Ministerului Industriei Alimentare Deportat la Birkenau, Nazweila şi Dachau În prezent – revizor contabil în F.C.E.R., din 1995 Dr. Elias Alexandru Iosif Dumitra Născut: 23 martie 1925 – Bucureşti Data naşterii: 15 noiembrie 1956 Căsătorit: Maria Spataru Elias, regizor de fi lm, pensionară Domiciliul: Strada Abatorului nr. 3, bl. 6, sc. 3, et. 2, ap. 53 Copii: Andrei Paul Elias, inginer, stabilit la Tel Aviv, Israel, în prezent domiciliat în Stare civilă: căsătorită România – Bucureşti Copii: o fi ică, de 30 de ani, şi un băiat, de 20 de ani Părinţii: Elias George şi Elias Eveline, evrei, decedaţi Telefon: 0727 / 369 522

FEDERAŢ IA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞ TI DIN ROMÂNIA COMISIA PENTRU ORGANIZAREA Ş I DESFĂŞURAREA CONGRESULUI AL II – LEA AL F.C.E.R. BUCUREŞ TI, 14 – 15 IULIE 2010 COMUNICAT Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea Congresului al II-lea al F.C.E.R. din 14-15 iulie 2010, comunică: - Întâlnirea dintre candidaţii şi delegaţii la Congresul al II-lea al F.C.E.R., programată pentru 20.06.2010 la CIR Borsec, va avea loc la CIR Cristian, vineri 25.06.2010, ora 12 - Întâlnirea dintre candidaţii şi delegaţii la Congresul al II-lea al F.C.E.R., programată pentru 27.06.2010 la CIR Cristian, va avea loc joi 24.06.2010, ora 12 - Întâlnirea dintre candidaţii şi delegaţii la Congresul al II-lea al F.C.E.R., programată la JCC Bucureşti, str. Popa Soare nr. 18, va avea loc duminică 04.07.2010, ora 11 - Candidaţii care doresc să participe la aceste întâlniri vor suporta cheltuielile de transport, cazare şi masă.

Preşedintele Comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea Congresului al II-lea al F.C.E.R. IANFRED SILBERSTEIN 16.06.2010