Primăria Municipiului București

MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

Analiză de Adrian Schiop

Realizată la comanda ARCUB, în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Culturale a Municipiului București (2015)

Realizat sub coordonarea MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

În ciuda denigrării constante de care au avut parte în România, manelele au intrat de curând într-o eră a profesionalizării (industria are canale tv, case de producții proprii și localuri specializate) și în sfera cool-ului, fiind valorificate de evenimentele clasei creative bucureștene. Industria se autosusține economic și este racordată la evoluția scenelor europene de etnopop, de la care primește și trimite influențe, iar artiștii români din domeniu colaborează cu alții de pe scene similare din Balcani. Cu toate astea, genul muzical este în continuare ghetoizat și suferă de o percepție negativă din partea publicului și a autorităților, în ciuda avantajelor pe care le promit manelele: savoare locală pentru turiștii occidentali în căutare de exotic, promovarea unor valori comunitare (familie, onoare), capaci- tatea de a reda realități sociale și de a combate rasismul și elitismul societății.

Pentru a le scutura de stigmă și a le permite să îndeplinească aceste misiuni, autoritățile publice pot face eforturi de reabilitare a manelelor ca gen muzical, prin care să modifice percepția elitistă cum că ele ar reprezenta muzica proștilor și să sporească self-esteem-ul publicului lor marginal, precum și să înlăture din aspectele negative asociate genului (calitatea uneori slabă a producțiilor, materialismul exacerbat al domeniului, conexiunea artiștilor cu lumea interlopă etc.).

DEFINIREA MANELELOR ȘI ÎNCADRAREA LOR CA GEN MUZICAL

n primul rând, trebuie spus că manelele, pop/dance, acest lucru se datorează unor factori ca gen muzical, au o structură de ianus sociologici din afară (rasism structural, elitism, bifrons. Pe de o parte, puternicele campa- autocolonizare etc). Înii de discreditare a genului, izolarea lui într- un no man’s land muzical, au dat curentului Ce se poate însă afirma e că, deși parte a scenei o aură de underground. La asta a contribuit pop mainstream, alături de dance sau house, și publicul său de marginali, din zona corner- maneaua are totuși niște particularități care o street boys/bagabonților sau a nouveau riches, apropie de rap-ul gangsta. Prima ar fi că ma- precum și asocierea genului cu romii; practic, neaua, la fel ca rap-ul, transmite emoția pute- la declanșarea valului de panică morală de rii – exprimă fantasme masculine și îi face, în la jumătatea deceniului trecut (2003-2010) special pe bărbați, să se simtă agresivi și cocoși; au contribuit hotărâtor rasismul societății în are, așadar, o funcție de empowering masculin. ansamblu și elitismul intelighenției din vechea A doua e că, la începutul anilor 2000, s-a lă- generație. Rezultatul a fost că genul a căpătat sat contaminată de stilistica rap-ului, cu care a un iz de underground. intrat în clash (asta a făcut ca scena de manele să fie divizată azi între performeri lăutari și per- Pe de altă parte, în literatura de specialitate1, formeri rapperi ca Șușanu, Mr. Juve, Bodo etc.). genul este definit ca pop (etnopop, mai exact). A treia e că exprimă filozofia băieților de colțul Însăși structura compozițiilor de studio, puter- străzii, a bagabonților în limbaj românesc și că, nic standardizate, cu refrene reluate în loop și pornind de aici, a ajuns să împartă cu rap-ul mizând pe beat pledează în acest sens; în plus, gangsta un univers tematic comun (consumul genul nu urmărește să transmită un mesaj social ostentativ, materialismul, femeia ca obiect de sau de protest (sărăcie, discriminare etc.), ci să consum, șmecheria, neîncrederea, dușmanii). distreze, în cuvintele compozitorului Dan Bur- Dar chiar dacă are o dimensiune comunitară ca suc, „să facă omul să se simtă bine, să uite de rap-ul, ce îi lipsește manelei este elementul de necazuri”. Pornind chiar de la datele lăutărești protest antisistem. Maneaua nu protestează și constitutive, de muzică la comandă, maneaua nu face gesturi transgresive (decât foarte rar), ci, nu urmărește un succes de nișă, ci unul main- asemenea pop-ului, urmărește doar să distreze, stream, prin transformarea pieselor în „hituri”. fiind „muzică de petrecere” (Dan Bursuc). Mai mult, fanii înșiși, asemenea celor de pop, nu se definesc ca popp-eri sau manelari, ambele eti- chete fiindu-le atribuite din afară. Toate acestea pledează în sprijinul încadrării manelei în scena pop. Iar dacă maneaua nu a fost integrată scenei

1 vezi Donna Buchanan: Balkan Popular Culture and the Ottoman Ecumene: Music, Image, and Regional Political Discourse

j 2 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

INDUSTRIE, SOLIȘTI, PUBLIC

acă în anii ’90 industria manelelor funcționa Adrian Minune (care a dominat scena până pe baza unor mecanisme cvasiinformale, anii în 2004, când a pierdut competiția cu Nicolae din urmă au adus o profesionalizare a ei: are Guță, la ora actuală gustat mai mult în Transil- Ddouă canale TV, case de producție proprii, localuri vania), familia Cercel și Costel Biju (acesta din specializate. Canalele de televiziune sunt Taraf TV, urmă fiind cerut mai mult la evenimente priva- deținut de familia deputatului Silviu Prigoană, și te). Scena de manele este marcată de o puterni- Mynele Tv, printre ai cărui acționari figurează Costi că inerție a gusturilor, numele de succes maxim Ioniță. Televiziunile generaliste nu au emisiuni de- fiind soliștii de la începutul anilor ’90 (Adrian dicate genului, chiar dacă invită maneliști în cadrul Minune, Vali Vijelie) sau de imediat după 2000 emisiunilor mondene sau tabloide. (Florin Salam, Nicolae Guță, Copilul de Aur, Sorinel Puștiu, Liviu Guță). Ghetoizarea genului Casele de producție importante de pe piață sunt se resimte și aici, soliștii pop în vogă neînregis- BigMan, Amma și RoTerra (fosta Dan Bursuc trând colaborări cu maneliști. Music Production). Deși manelele sunt parte a industriei pop, casele de producție care le scot pe Publicul este divizat în două mari categorii – o piață nu produc și muzică pop ci, cel mult, folclor pătură subțire de oameni bogați, care au conexiuni modernizat (de pildă, Big Man și Amma produc și cu economia informală și care susțin practic in- folclor modernizat, iar RoTerra produce doar ma- dustria prin sumele mari avansate în cadrul unor nele și muzică romă contemporană). Casele mari evenimente private, și o mare masă de oameni de producție refuză cam de la jumătatea deceniu- săraci sau relativ săraci și cu educație sumară – lui trecut să se mai asocieze cu genul. bagabonți, salariați, zilieri. Se observă absența, din rândul fanilor, a reprezentanților clasei de În București, soliștii cei mai vizibili sunt Florin mijloc, care, chiar dacă gustă genul, preferă să o Salam (starul numărul 1 al scenei din 2010), facă pe ascuns, în afara unor priviri critice.

SPAŢII ȘI EVENIMENTE DESTINATE MANELELOR

anelele nu sunt potrivite pentru con- circa șapte-opt ani Hanul Drumețului, căruia i certe „de stadion”, în spații largi. Locul se adaugă Casa Manelelor din Vitan, Tranquilla unde se manifestă lăutarii de manele din Berceni, Bio-Bio și Balkan de pe Maghe- Msunt, în București, restaurantele cu program ru, Million Dollars de la Piața Muncii. Dacă special sau, în Provincie, cluburi de profil, care la începutul anilor 2000, înaintea declanșării nu percep de obicei intrare, banii venind din valului de panică morală care a segregat scena, dedicații. Rareori lăutarii sunt închiriați pentru manelele erau integrate în playlist-urile unor prestații concertistice în spații largi – restul sce- cluburi (ceea ce însemna 1-3 ore de manele nelor, fie ele de muzică folclorică sau dance, nu românești și străine integrate într-un playlist vor să se asocieze cu manelele, iar genul în sine pop), astăzi, în București, ele se ascultă exclu- nu poate susține concerte mari, lipsind plătitorii siv live – ultima discotecă de manele, clubul de bilete. Dacă în trecut evenimente ca „Primăva- 178 de la Progresul, s-a închis în 2014. Pe scurt, ra Manelelor” sau „Toamna Manelelor” se bucu- manelele trăiesc la ora actuală exclusiv prin rau de oarecare succes, ele au dispărut de câțiva prestații lăutărești live. ani pentru că nu făceau profit din bilete. „Miss Piranda”, festivalul Miss Roma care adună spuma lăutarilor din România, a fost (auto)suspendat în intervalul 2010-2014, iar viitorul lui e în continu- are incert. De asemenea, primăria sau partidele politice, cu excepția relativă a Partidei Romilor, apelează rareori la lăutari de manele pentru con- certe gratuite.

Prin urmare, spațiile publice de evenimente ale genului sunt restaurantele și cluburile de profil. Cel mai popular club de manele este de

j 3 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

SURSELE DE VENIT ȘI DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A INDUSTRIEI

ndustria manelelor este probabil singura de vechi ale solistului. După încercări eșuate de pe piața muzicală care se autosusține integral; monetizare online (iTunes, site-uri de download nu beneficiază de stipendii directe sau indi- contra cost), producătorii au renunțat la această Irecte de la stat (concerte organizate de primării strategie, lansând piesele direct pe net. etc). Ca actor economic, maneaua joacă hiper- liberal. De aici reies atât o consecință pozitivă Sursele de venit ale artiștilor din domeniu sunt (versatilitatea și o foarte bună priză la prezent), prestații în restaurante și mai ales evenimente cât și una negativă – pentru că actorii scenei tră- private (nunți, botezuri, aniversări). În cazul iesc exclusiv din ce produc, ei trebuie să se miște unei nunți, de exemplu, pe lângă tariful pentru într-un ritm excesiv de frenetic, care lasă puțin un număr de ore de cântat, lăutarii câștigă bani loc calității și profunzimii. Acest din urmă aspect și din dedicații (a pomeni, contra cost, numele se traduce în compoziții de multe ori fușărite și în celui care dă bani în cursul melodiei). Pentru o clipuri low budget, făcute „pe genunchi”; în mod noapte de cântat, Florin Salam ia 10.000 euro1, cert, dinamica turbocapitalismului în care mane- iar Adrian Minune 4.0002. Dedicațiile pot dubla lele sunt obligate de piața economică să se miște suma. Majoritatea restaurantelor de prestigiu nu face bine calității estetice. bucureștene profilate pe manele nu dau bani lă- utarilor, care îi scot exclusiv din dedicații. Suma Spre deosebire de restul industriei pop, scena de câștigată din dedicații poate induce în eroare manele nu monetizează din concerte, acestea re- – în cazul nunților, familia mirilor, care a plătit prezentând un procent nesemnificativ din profit; lăutarii, aruncă bani fără număr pe interpreți, cum am zis, lipsesc plătitorii de bilete. Câștigurile pentru fală, dar a doua zi recuperează o parte din din zona albumelor sunt de asemenea mici – de sumă, existând o înțelegere prealabilă cu lăutarii. altfel, ele nu se găsesc în magazinele de muzică, Câștigurile în această zonă a nunților și botezuri- ci doar în benzinării sau în chioșcuri de pe lângă lor sunt, din această cauză, dificil de fiscalizat – și piețe agroalimentare. Cum albumele scoase pe chiar sunt în mare măsură nefiscalizate. Ceea ce CD au pierdut competiția cu vinyl-urile, care au contribuie la dificultatea fiscalizării acestor bani revenit la modă, industria de manele pierde și e legătura industriei de manele cu oameni de aici, întrucât nu scoate albume pe vinyl. Ca stra- afaceri din zona informală, o parte din publicul tegie de marketing, casele mari de producție au bogat al genului fiind format din astfel de oameni adoptat formatul mp3 și pentru CD-uri, un album care și-au făcut averea la negru. conținând, pe lângă piese noi, alte 100 de piese

PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ SCENA DE MANELE

roblema principală a scenei de manele este, Totuși, ultimii trei ani au adus maneaua în atenția la momentul actual, segregarea, ghetoiza- clasei creative din București, în special a celei cu rea ei. Colaborările între acest gen muzical vederi de stânga – s-au organizat party-uri cu ma- Pși celelalte scene este practic inexistentă, iar vina nele la Casa Jurnalistului (o grupare de tineri din nu e în niciun caz a celor de pe scena de manele, zona new media), Eden (unul din locurile cult ale care își doresc colaborări cu starurile scenelor clasei creative), Claca (o grupare de tineri din zona dance și hiphop. Mai mult, ei preiau hiturile cool stângii radicale). Pe partea muzicală, se profilează ale momentului sau încearcă să angloamericani- interesul unor reprezentanți ai curentului world zeze sound-ul de studio al pieselor pe care le în- music față de manea (grupul Steaua de Mare, registrează. Deși discriminarea genului nu mai e compilațiile Raze de soare sau Future Nuggets). atât de pregnantă ca acum șase-șapte ani, soliștii celorlalte scene încă nu au curaj să facă colabo- 1 http://www.romaniatv.net/florin-salam-printre-cei-mai-bine- rări cu lăutari – putem nota aici numele a doi platiti-artisti-din-romania-vezi-cat-castiga-manelistul_103322.html, artiști romi de pe scena dance, Connect-R și Alex accesat 15.06.2015 2 http://luxpentrutine.ro/tarife-vedete-nunti-botezuri/, accesat Velea, dar care, cu toate declarațiile de simpatie, 15.06.2015 nu au înregistrat piese cu vreun lăutar de manele.

j 4 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

Per ansamblu, însă, scena manelelor rămâne Nici una din încercările de promovare a ma- puternic segregată, iar vina, din nou, nu e a fanilor nelei pe scena de world music europeană n-a lor, care de câțiva ani împrumută masiv din gar- dat până acum vreun rezultat – încercarea lui deroba hipsterilor (ochelari cu rame groase, blugi Shantel de a o impune s-a soldat cu un eșec, skinny) sau se inspiră din modelele lor de masculi- la fel și colaborarea lui Bregovic cu Salam. De nitate (maneaua e acum în plin proces de metrose- ce s-a întâmplat asta? World music este un gen xualizare: băieții poartă tricouri roz, se epilează, se muzical care recuperează/traduce sonorități ar- pensează și folosesc creme de față). Muzica electro haice sau măcar exotice pentru clasa de mijloc iubită de hipsteri e de asemenea în atenția manela- a Europei. Or, maneaua are problema că, fiind rilor, mulți dintre ei petrecând o parte din noapte parte a scenei pop, nu sună nici suficient de în cluburi de electro (nu însă în cele de avangardă contemporan, nici suficient de retro ca să prin- gen Eden sau Control, ci în cele mainstream de ho- dă la hipsteri – e percepută ca un pop răsuflat use), ca abia spre dimineață să ajungă în restauran- și de la țară, pentru lumpeni sau muncitori. Din tele cu program de lăutari. Faptul este consonant păcate, din perspectiva coolness-ului pe care cu restul scenei pop, care își ia modelele de coolness îl poate genera, stă cum nu se poate mai rău, tot din zona avangardei hipsterești, imitându-le. adică reprezintă yesterday’s cool. De altfel, toate genurile de etnopop cu influențe orientale au Reciproca nu e însă valabilă – hipsterii nu preiau avut parte de un tratament similar – și ele au elemente din zona manelistă „cocalară”, iar mane- fost refuzate de piața de world music, indiferent lele sunt ascultate tot în spații de hipsteri, niciodată că vorbim de electrochabi din Egipt, chalga din în cluburile și restaurantele de profil. Deși manelele Bulgaria, neomelodici din Italia, tallava din sunt îmbrățișate gălăgios, actorii de pe scena hipste- Albania etc. Singurul care a reușit să penetreze rească nu migrează spre spațiile vii de performare a piața de world music, venind dinspre etnopop-ul lor. Pare că adeziunea la manea, în cazul acestor ac- oriental, a fost Omar Suleyman, dar cazul lui tori, are de-a face mai mult cu un statement stângist rămâne deocamdată izolat. sau progresist decât cu vreo pasiune reală de fan.

INFLUENŢA INTERNAŢIONALĂ A MANELELOR

rmonii manelistice au început însă, timid, nea, scena bucureșteană de manele este conside- să-și facă loc în hituri ale scenei dan- rată centrul regional al pop-ului etno balcanic, ce – Puya cu Undeva în Balcani, F.Charm centrul orbitor de cool și de occidentalizat al Afeat. Ligia cu 30 de grade etc. Pe scurt, relaxarea scenei, care lansează noile trenduri. Reverberația panicii morale din jurul genului a făcut posibil hiturilor de manele depășește însă granițele Eu- un trend constând în influențe orientale atent ropei – am colectat trei mărturii (un fotojurnalist, camuflate. La nivel internațional, un mare succes o antropoloagă și un regizor) care atestă prezența românesc al scenei de house a fost StereoLove lor în țările musulmane din spațiul ex-sovietic (Edward Maya & Vika Jigulina), o piesă care (Azerbaidjan, Tadjikistan și Turkmenistan). folosește refrenul unei protomanele azere din 1989 (Bayatilar a lui Eldar Mansurov). În 2011, De asemenea, chiar sporadice, merită semnalate Costi Ioniță a fost pe lista scurtă Grammy, via colaborările artiștilor români cu alții de pe scene Shaggy, căruia i-a semnat câteva compoziții cu similare – începutul îi aparține lui ASU feat. Ya- amprentă orientală pe albumul Summer in King- nica din Bulgaria, cu Doi în Unu, fiind urmat de ston. Un succes european a avut și interpretul, Costi Ioniță cu Andrea Teodorovna, care au pus producătorul și compozitorul de maneele ASU cu bazele label-ului Sahara – un proiect de foarte Zalele (feat. Claudia), un mix de manea cu latino mare succes în întreg spațiul balcanic. care, în 2014, a rupt scena dance din Italia.

Ca gen de sine stătător, maneaua are priză la publicul din partea de umbră, reprimată a Euro- pei, mai exact în subcultura magrebiană a conti- nentului, nu puține fiind mărturiile pe care le-am colectat, în special de la antropologi și sociologi francezi (în cadrul unor discuții private sau al unor reuniuni științifice), care vorbeau despre succesul surprinzător al genului în liceele de pe- riferie ale Parisului sau în banlieu-uri. De aseme- j 5 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

DIRECŢII DE DESEGREGARE A SCENEI DE MANELE

n ideea desegregării genului, ce se resimte cel afinități. Cred că genul are mai multe șanse să se mai acut ca absență este o scenă consistentă impună internațional pe acest din urmă sector de world music. În calitate de capitală a unui mainstream decât pe cel burghez-elitist de world Îstat emergent, Bucureștiul a ieșit de curând de pe music. Maneaua e o muzică pop, adresată unui curba unei autocolonizări feroce și lipsite de orice public mai puțin educat, prin urmare cred că simț critic, în care valoare părea să aibă doar ceea clash-urile cu această parte a scenei pop (dance, ce imita produsele culturale occidentale. Abia rap, house) sunt mai firești și au mai multe șanse după Criza din 2009 s-a profilat un nou trend, de succes decât cele căznite de pe scena de world al localismului și al solidaritățiilor regionale (de music. Integrarea manelei în aceasta din urmă, la pildă, în locul comparațiilor bovarice cu scenele nivel local, este importantă strategic, pentru re- Berlin-Amsterdam-New York, s-au profilat cele de branduirea ei, astfel încât să nu mai fie receptată bun simț cu Budapesta-Belgrad-Sofia). ca muzică a proștilor, dar pe termen lung cred că ea are mai multe șanse să fie integrată scenei pop, Dar spre deosebire de Budapesta, de exemplu, din care face parte în mod firesc. unde politicile culturale au favorizat încă din anii ’90 apariția unei scene foarte diverse și puternice Nu mai există probleme legislative care să îngre- de world music, pe care romii se pot manifesta uneze accesul la mainstream al manelei; după plenar, Bucureștiul abia de face primii pași în 2010, încercările de a legifera măsuri discrimina- direcția asta. Practic, toată scena bucureșteană torii au fost reperate la timp de societatea civilă de world music include un festival (Balkanik), și denunțate ca abuzuri. Astfel de măsuri au fost, care refuză maneaua, și niște trupe sau nume: DJ în ultimii ani, tentativa primarului din Cluj de a Vasile, pionierul curentului world Roma music, le interzice în taxiuri (martie 2010) și tentativele care refuză de asemenea colaborarea cu scena de CNA de a scoate regula must carry a operatori- manele, grupurile Steaua de mare, Rază de Soare lor de cablu TV, prin care posturile de manele ar sau Future Nuggets, care cochetează cu armonii fi rămas pe dinafară (noiembrie 2010) sau de a manelistice, fără însă a integra lăutari în piese. interzice Taraf TV (ianuarie 2014). Nu există cluburi dedicate world music sau seri tematice cu concerte relevante. Ce ar putea face autorităţile publice?

Cum am mai precizat, deși genul world music . Mixarea lăutarilor de manele cu soliști nu se întâlnește foarte convingător cu maneaua, ai scenei pop-dance, în cadrul unor experimente ca Steaua de mare arată că există concerte sponsorizate de primăriile de loc pentru fuziuni și colaborări. În plus, turiștii sector, fanii de manele fiind de obicei și occidentali care vin în București nu vor să audă fani ai genurilor dance sau house; copii după muzicile de acasă, ci ceva diferit, dacă se poate cu un touch exotic. De asemenea, în . Folosirea lăutarilor de manele în cadrul logică burgheză, e posibil ca un turist occidental unor campanii care au ca target clasele să perceapă restaurantele de manele ca spații mai puțin educate; problematice din punct de vedere al securității și să vrea un pasaj intermediar – nici club globa- . Susținerea dezvoltării unei scene de lizant anodin ca Bellagio sau Kristal, nici local world music și promovarea ei prin ma- de manele cu boxe date la maxim și cu interlopi terialele turistice ale primăriei; include- aruncând sute de euro pe lăutari. Ei bine, aceste rea în tururile ghidate a unor localuri localuri care fac compromis între cluburile etno de manele/world music, pentru turiști cu circuit închis pentru localnici și cluburile străini; aseptice, cu aspect de mall, ar putea fi produsul unei scene locale de world music. . Subvenționarea unor concerte cu artiști de pe scene înrudite de etnopop (turbo- În ceea ce privește direcțiile dezirabile spre care folk, chalga, arabesk, electrochabi etc.), domeniul ar trebui ajutat să se îndrepte, esențiale capabile să adune atât public din zona sunt colaborările între genuri – la început cu mainstream, cât și din zona hipsterească; scena de world music, pentru rebranduirea manelelor, și apoi cu scena de dance, rap sau . O altă zonă în care ar putea fi folosită house, cu care maneaua prezintă numeroase maneaua e conexiunea cu romii, mulți

j 6 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

dintre ei fiind fani ai acestui curent. criminează maneaua, care iau atitudine Dacă linia actuală de elitism feroce, publică împotriva ei; care vede în manea muzica proștilor și a agramaților, continuă, acet lucru nu-i va . În ceea ce privește valențele educative, ajuta în nici un fel pe romi să-și crească maneaua poate fi folosită pentru împa- self-esteem-ul; din contră, le va accentua chetarea unor conținuturi moral și civic percepția negativă de sine. Pornind de dezirabile. Există deja exemplul Agenției aici, niște campanii care să reabiliteze Impreună, care a comandat piese cu maneaua ca gen, arătând că alături de scop educativ de la lăutari (e drept că nu compoziții fușărite există și unele atent de manea, ci de lăutărească old school). lucrate sau că niște lăutari (Dan Ar- Acestea au atins teme precum cât de meanca, Niolae Guță, Florin Salam) au bine te scoate financiar școala sau cât de elaborat o stilistică rafinată a manelei, dureros e mariajul la vârste timpurii. În ar fi mai mult decât binevenite; același sens poate fi folosit și exemplul unor biserici neoprotestante, care au lă- . Binevenită ar fi și sancționarea opera- sat la o parte prejudecățile și au încercat torilor culturali ai primăriei care dis- să integreze armonii manelistice.

ANALIZĂ SWOT

 PUNCTE TARI

–– Cea mai puternică scenă de etnopop balcanic –– Industrie muzicală care se autosusține economic, din regiune, valorizată ca atare de actorii de pe beneficiind de case de producție și resurse proprii; scenele din țările vecine; –– Industrie muzicală racordată la evoluția –– Capacitatea de a media între grupuri sociale scenelor europene de etnopop (în special a aflate în relativă adversitate (intelectualitate vs. celor cu sound oriental), de la care primește și under-/working class, majoritari vs. romi); trimite influențe; –– Manelele sunt un instrument de combatere a –– Dispariția (sau măcar estomparea) din univer- rasismului și a elitismului societății; sul de discurs al manelei a temei șmecherului –– Manelele promovează valori care pot închega o și șmecheriei, în strânsă conexiune cu univer- comunitate (familie, onoare); sul interlop; –– Punct de atracție turistică – orientalismul mane- –– Colaborarea artiștilor români de manele cu alți lei și ritualurile care le agregă vând mai bine artiși de pe scene similare din Balcani. pentru un turist occidental în căutare de exotic decât armoniile importate direct sau prelucrate în stil Adibas;

 PUNCTE SLABE

–– Segregarea severă a scenei, izolarea ei într-un –– Relația proastă cu autoritățile locale și cu clasa spațiu subcultural de carantină; de mijloc; –– Calitatea uneori slabă a producțiilor; –– Cvasianonimitata pe plan extern a curentului, –– Declanșarea involuntară a unei polarizări a care nu a penetrat nici scena de world music, societății (de unde precauțiile pe care trebuie nici cea pop-dance. să și le ia orice campanie de rebranduire a genului, pentru a nu declanșa alte valuri de ură de clasă); –– Materialismul exacerbat al domeniului, atât la nivel de mesaj, cât și la nivelul actorilor care fetișizează foarte puternic banii; –– Conexiunea cu lumea interlopă;

j 7 j MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE

 OPORTUNITĂŢI

–– Transformarea Bucureștiului într-un hub, într- –– Folosirea manelei ca mediator și operator între un centru al etnopop-ului balcanic, pornind de clase (intelectuali – muncitori, majoritari – romi) la prestigiul manelei de trendsetter în balkan și comunități (întrucât maneaua este, până una pop; alta, adevărata artă comunitară a grupurilor en- –– Creșterea nivelului de toleranță al societății clavizate, mai mult decât hiphop-ul sau teatrul față de un canon alternativ de valori, vizibil în angajat al noii generații de regizori); manea; –– Includerea manelei în scena pop europeană, –– Pe plan românesc, creșterea nivelului de ca o contribuție originală a industriei muzicale toleranță față de romi, iar pe plan european, pop din partea balcanică a Europei. creșterea toleranței față de romi și arabi; –– Redarea stimei de sine, via manea, unor categorii defavorizate (romi și săraci din spații eclavizate gen ghetouri);

 AMENINŢĂRI

–– Accentuarea segregării industriei manelei, –– Asimilarea manelei cu un set viciat de valori, având ca rezultat indirect ghetoizarea univer- care nu țin de o specificitate europeană sufi- sului de valori al fanilor, cu consecințe sociale cient de dezirabilă (i.e. „civilizată”, în sensul lui greu calculabile; Norbert Elias), accentuând, din nou, segregarea ei, acum pe plan european.

BIOGRAFIE

Adrian Schiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, judetul Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi (2002) și Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie și Științe a publicat trei romane, pe bune/pe invers (Polirom, ale Educației în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” 2004), Zero grade Kelvin (Polirom, 2009) și Soldații din Cluj-Napoca. Master in lingvistică la Facultatea (2013). Prezent cu traduceri în reviste din Belgia de Litere a aceleiași universități. Și-a susținut doc- (DW B), Elveția (Heterographe) și Germania (Parsi- toratul (2014), având ca temă manelele, la SNSPA monie). Este colaborator al platformei Criticatac. București, sub coordonarea profesorului Vintilă

Opiniile formulate de autorul analizei nu le reflectă neapărat pe cele ale ARCUB sau pe cele ale Primăriei Municipiului București, însă reprezintă o referință în procesul de dezvoltare a unor strategii eficiente în domeniul analizat.

j 8 j