@oaumt&r'q #£2 q'erspecthe poCitice Bogalie Tnalti $i incredere scizuti in universul semantic al manelelor Abstract. This research explores the message o$.,manete", a contemporaytype ofethno-pop music that is strongly contested by intetiectua{ elites, arguing that maneie's semantic universe reproduces representations af the practices af localisation o$a capitalism tacking Protestant ethic, in which the logic o$economic exchange is depicted through the metaphor of the "imecher"(one who is crazy, curlning, or siy) who defeats his enemy. tn addition. the celebration of wealth and the onstentatious consumerism are accompanied by the !ack of trust in others. inducingjeetings ofinsecurity and causing the individual to return to hisfamity. Keywords: Manele, distrust. pop, ";mecherie" (slyness) Obiectul $i metodologia cercetdrii Cercetarea de fate se bazeazi pe corelarea maimultor metode. Astfel, in descifrarea mesajului din manele, a fast folositi analiza de discurs tip codare directs, corelati cu interviuri semi-structura- te, realizate cu fad ai genului gi cu figure din interiorul industries Piesele supuse analizei au fost selectate corelind maimulte cri- teria. In primul rand, frecvenla cu care au fast difuzate pe Taraf TV, un post tv specializat pe manele, Tn care piesele sunt difuzate la comanda spectatorilor - trimitand un SMS suprataxat (3,5 - 4 euro) ei pot asculta piesa favorite in direct. Un criteria secundar fast alegerea pieselor Adrian Schiop care trec proba timpului gi continua si fie drd. SNSPA difuzate la o jumatate de an / un an de la ([email protected]) aparitie. In al treilea rand, un criteriu a fest gi numirul de vizualiziri pe site-ul www. youtube.com, corelat cu succesul pieselor in cluburile gi la eveni- mentele de profil. De asemenea, o parte din hiturile TV, Tn special pele romantice, care aduni milioane de vizualiziri pe www.youtube.com, nu ajung in repertoriul liutarilor dln cluburile de profit - de pilda recentul hit Ce immos/ surf och// fa/ (Denisa gi Valencia), totalizind din 5 postari 5.500.000 vizualizari, nu am auzit-o in mci unul din cluburile Tn care am font, performantele live postate pe www.youtube.com aritAnd doan versiuniale celor doi soligti(multe astfel de piese pop mor ca succese virale de internet sau ca hlturi tv). Un alt crlteriu, aplicat la piesele mai vechi. dln intervalul 2003 - 2009, a fast intervievarea fanilor gi- prin forma lucrurilor - utilizarea propriilor observatii vizind succesul pieselor, Tntrucit din 2003 am /76 devenit fan al genului. La piesele dinaintea acestui interval, selectia a fost mai dlficili, criteriul principal fiind numarul de vizualiziri corelat cu data postarii. Pentru interviurile semistructurate cu faniai genului, am ales. in principal, doug areale: unul rural, satul Porumbacu de Jos. gi altul urban. cartierul Ferentari din Bucuregti. Satul Porumbacu de Jos este Tn judetul Sibiu, iar fanul de manele pe care l-am intervi- evat a fast un etnic rom de 21 de ani. Herman gi un etnic roman de 17, Gicu. Ace;tia as= cults ant manele cit (maiales) etnopop rom de Ardeal, un subgen reprezentat de Sandu Ciorba, Bogdan de la Club, o parte din piesele lul Nicolae Guts gi Florin Mitroi, pe care il asimileazd tot manelelor. Dar, chiar dad la navel muzical diferentele sunt semnificative, la nivel tematic ele sunt minime. Cartierul Ferentari este locul unde locuiesc de doi ani $i unde manelele sunt cea mai ascultati muzica. ce se plate auzi din mobilele adolescentilor in autobuze, din magini lisate cu portiera deschisi sau din apartamentele invecinatel rareori se aude un alt gen de muzici (hiphop, house sau dance). Spre deosebire de are cartiere, profilul muzical al acestuicartier este destul de omogen. Interlocutorul meu principal din acest cartier a fast Radu, un birbat de 24 de ani. O circtlttlscriere a ntanelelor Maneaua este o specie de etnopop, identificabili printr-un ritm specifics, cu puternice influente balcanic-orientale, cantata preponderent de liutari romi gi. conform Barome- trului de consum cultural 2007. adresindu-se unum public amestecat de romini gi roma ' Ea face parte dlntr-un curent mai lara, al muzicilor panbalcanice recente, care, sub im- pactul globalizarii, face muzicile traditionale din Balcani si intre in dialog gi si sufere contaminiri reciproce' Cu rddicini in amaneaua turceasci din secolul XIX, maneaua apare, sub eticheta de manet, la sfargitul anilor '60, pentru ca mai Tncolo, la sfargitul anilor 80 gi Tnceputul anilor 90. si prolifereze, sub denumirea de muzici orientals gi deja transformati in etnopop (Anna Giurchescu, Victor Stoichita, Costin Moisil. Florin lordan, Mirela Radu, Speranta Ridulescu, 2010). Dupe ann'92 - 93, ea intra intr-un con de umbri (chiar dad tot Tn aceasti perioada igi cristalizeazi muzical gi tematic specificul aga cum TI cunoagtem aziz), pentru ca, in anul 2000, si explodeze Tn ma/nsfream pron albumul "Fin concuren- !a". al lui Adrian Minune gi Costi lonita. Pentru cativa ani, manelele sunt difuzate la TV, pe canalele de radio - pentru ca, din 2003 incolo, cu toati popularitatea lor crescanda, si fie supuse unei intense campania de marginalizare. Barometrul cultural 2010 anti o restrangere a popularitatiigenului- dad in 2007. acesta era pe locum 3 in topul audientei, Tn 2010 a cizut pe locum 5. Registre tematice Inainte de a prezenta registrele tematice, trebuie si precizez un aspect valabil pen- tru toate temele - imaginarul manelelor e masculin, mai exact, chiar gi atunci and sunt cintate de femei, manelele fac p/acerea birbatilor: sd-i laude ca tab("tata tu-mi aducide toate" - Copilul de Aur), ca iubiti("te iubesc mai mult decit pe mine" - Printesa de Aur). ca amanti('Aide-le barbate, di-le bane" - Nicugor Guts gi Mihaela Minune). Pentru a distinge tematic Tntre manele. o si folosesc o distinclie operate de liutarii ingigi, Tntre manelele "de suflet" gi pele ";mecheroase" sau "bagabontegti: Prima sectiune, "de suflet", vorbegte despre iubire (Tmplinita sau nefericiH) sau despre fami- noiem6rie 2012 eerspectiwe poGitice lie. Tonul Tn aceste piese, cu exceptia celor de iubire Tmplinita, este mai degraba guv, servos. A doua sectiune voregte despre bad, dugmani gi gmecherie gi spune ci "nu putem si fim la fel, ari bad in portofel" (Copilul de Aur -- Card scar porfofe/u/ afarg), ci cine are bad este de admirat, indiferent cum i-a obtinut, fiindci a aratat, ca si citez o manea, ci mi duce capul cit zece, intre gmecheri eu sunt rege" (Copilul de Aur - Tntre gmecheri). Mai spune, hedonist, ci trebuie sa-ti triiesti viata gi si te distrezi, pe spurt, si consumi. Tonul acestor piese e obraznic gi fanfaron, nu lipsit de umor -- dar, cu toati insolenla lor. nu contests mci morala cregtina (sacrificul pentru famine gi credinla Tn Dumnezeu raman reperele tad, de necontestat), mci "parinlii" (nu pun in scena un conflict intre generatii, parinlii fiind iubiti gi respectati), mci sistemul/autoritatile statului. Cell doug sectiuni se Tntilnesc intr-o sectiune "de suflet", care spune, Tn mare, ci lumea s-a facut rea, fiindci to!/ stint pe /nferes - tu ii ajuti pe oameni, dar ei nu te ajuta la necaz O statistics ficuti pe piesele dlfuzate pe canalul de televiziune Taraf TV. specializat pe difuzarea de manele, a pus in evidenta preponderenta pieselor de dragoste. Astfel, dintr-un total de 173 de piese, 106 erau de dragoste (din care 20 consacrate familiei), 10 gmecheroase, 10 despre /urea rea gi restul la interferenta dintre genuri sau neclasi- ficabile. Cifrele se echilibreazi in momentul recitalurilor din cluburile de profit. Astfel, la Hanul Drumetuluiam audiat, in timpul uneinopti, llpiese de dragoste(din care 5 despre famine), 8 de gmecherie, 2 despre lumea rea gi are trei aflate la interferenta dintre genuri. Manelele - subculture sau pop? Inainte de a intra in discutia vizind universul semantic al manelelor, o si argumentez de ce manelele nu pot fi considerate o subculture in sensul lui Hebdige6, cio specie de pop. In primul rand, lipseste din ele autoidentificarea, intrucit fanii de manele nu se considers maneligti, eticheta aceasta fiindu-le atribuiti de cei din afari. Dear doi din fanii de manele pe care i-am chestionat mi-au spus ci se considers maneligti, cei mai multi declarind ci asculti gi are genuri(muzica lgutireasci sau populara, dance, house, hiphop). Visul unora este si ajunga in "cluburile de fitze", gen Bamboo sau Bellagio, spatii g/amour-oase Tn care se asculti house gi minimal, de a caron existenta gnu din ziarele tabloide sau de la TV. Tn al doilea rand, fanii nu se percep ca avind in comun o ideologue care si-i uneasca. neasimiland, de exemplu, retorica gmecheriei gia banilor ca pe un specific identitar al manelelor, ci- in special Tn ce privegte gmecheria - ca pe o trisituri nationale, "noi rominii suntem gmecheri" (Radu, Ferentari, 24) sau a timpurilor in care triim: "cine nu vrea bad? Nu vrea femel? Hai, recunoaste, nu ti-ar placea si fii gmecher?" AI treilea argument - cu toati panica moran giintensa marginalizare la care a fast lupus genul in ultimii ani, fanii nu se percep ca marginali gi subversive, cl ca parte a majoritatii, suspectandu-i pe ceilalti de ipocrizie, "totidupa ce se Tmbati o dau pe manea, dar nu recunosc" (Ferentari 24). In fapt, cu toati panica moran pe care au creat-o. manelele sunt o specie de pop, a caret subversivitate s-a nascut oarecum involuntar gi pe care faniio asumi intr-o mica misuri. Folosesc pop Tn sensul delimitat de Froth, Straw gi Street? ca o muzici ma/n- sfneam, alternative la rock and roll, care (1) urmare$te succesul comercial, (2) se orien- teazi cdtre o audienta generali gi nu spre una de naga articulate Tn jurul unei ideologii sau subculture, (3) este create pentru dans mai degraba decTt pentru ascultat (ca stare foloslnd intens beat-urielectronice) gi(4) tintegte spre standardizare, spre o "reteta", ginu spre creatlvitate gi diferentiere.