DOCSLIB.ORG

Download Download

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Download Download @oaumt&r'q #£2 q'erspecthe poCitice Bogalie Tnalti $i incredere scizuti in universul semantic al manelelor Abstract. This research explores the message o$.,manete", a contemporaytype ofethno-pop music that is strongly contested by intetiectua{ elites, arguing that maneie's semantic universe reproduces representations af the practices af localisation o$a capitalism tacking Protestant ethic, in which the logic o$economic exchange is depicted through the metaphor of the "imecher"(one who is crazy, curlning, or siy) who defeats his enemy. tn addition. the celebration of wealth and the onstentatious consumerism are accompanied by the !ack of trust in others. inducingjeetings ofinsecurity and causing the individual to return to hisfamity. Keywords: Manele, distrust. pop, ";mecherie" (slyness) Obiectul $i metodologia cercetdrii Cercetarea de fate se bazeazi pe corelarea maimultor metode. Astfel, in descifrarea mesajului din manele, a fast folositi analiza de discurs tip codare directs, corelati cu interviuri semi-structura- te, realizate cu fad ai genului gi cu figure din interiorul industries Piesele supuse analizei au fost selectate corelind maimulte cri- teria. In primul rand, frecvenla cu care au fast difuzate pe Taraf TV, un post tv specializat pe manele, Tn care piesele sunt difuzate la comanda spectatorilor - trimitand un SMS suprataxat (3,5 - 4 euro) ei pot asculta piesa favorite in direct. Un criteria secundar fast alegerea pieselor Adrian Schiop care trec proba timpului gi continua si fie drd. SNSPA difuzate la o jumatate de an / un an de la ([email protected]) aparitie. In al treilea rand, un criteriu a fest gi numirul de vizualiziri pe site-ul www. youtube.com, corelat cu succesul pieselor in cluburile gi la eveni- mentele de profil. De asemenea, o parte din hiturile TV, Tn special pele romantice, care aduni milioane de vizualiziri pe www.youtube.com, nu ajung in repertoriul liutarilor dln cluburile de profit - de pilda recentul hit Ce immos/ surf och// fa/ (Denisa gi Valencia), totalizind din 5 postari 5.500.000 vizualizari, nu am auzit-o in mci unul din cluburile Tn care am font, performantele live postate pe www.youtube.com aritAnd doan versiuniale celor doi soligti(multe astfel de piese pop mor ca succese virale de internet sau ca hlturi tv). Un alt crlteriu, aplicat la piesele mai vechi. dln intervalul 2003 - 2009, a fast intervievarea fanilor gi- prin forma lucrurilor - utilizarea propriilor observatii vizind succesul pieselor, Tntrucit din 2003 am /76 devenit fan al genului. La piesele dinaintea acestui interval, selectia a fost mai dlficili, criteriul principal fiind numarul de vizualiziri corelat cu data postarii. Pentru interviurile semistructurate cu faniai genului, am ales. in principal, doug areale: unul rural, satul Porumbacu de Jos. gi altul urban. cartierul Ferentari din Bucuregti. Satul Porumbacu de Jos este Tn judetul Sibiu, iar fanul de manele pe care l-am intervi- evat a fast un etnic rom de 21 de ani. Herman gi un etnic roman de 17, Gicu. Ace;tia as= cults ant manele cit (maiales) etnopop rom de Ardeal, un subgen reprezentat de Sandu Ciorba, Bogdan de la Club, o parte din piesele lul Nicolae Guts gi Florin Mitroi, pe care il asimileazd tot manelelor. Dar, chiar dad la navel muzical diferentele sunt semnificative, la nivel tematic ele sunt minime. Cartierul Ferentari este locul unde locuiesc de doi ani $i unde manelele sunt cea mai ascultati muzica. ce se plate auzi din mobilele adolescentilor in autobuze, din magini lisate cu portiera deschisi sau din apartamentele invecinatel rareori se aude un alt gen de muzici (hiphop, house sau dance). Spre deosebire de are cartiere, profilul muzical al acestuicartier este destul de omogen. Interlocutorul meu principal din acest cartier a fast Radu, un birbat de 24 de ani. O circtlttlscriere a ntanelelor Maneaua este o specie de etnopop, identificabili printr-un ritm specifics, cu puternice influente balcanic-orientale, cantata preponderent de liutari romi gi. conform Barome- trului de consum cultural 2007. adresindu-se unum public amestecat de romini gi roma ' Ea face parte dlntr-un curent mai lara, al muzicilor panbalcanice recente, care, sub im- pactul globalizarii, face muzicile traditionale din Balcani si intre in dialog gi si sufere contaminiri reciproce' Cu rddicini in amaneaua turceasci din secolul XIX, maneaua apare, sub eticheta de manet, la sfargitul anilor '60, pentru ca mai Tncolo, la sfargitul anilor 80 gi Tnceputul anilor 90. si prolifereze, sub denumirea de muzici orientals gi deja transformati in etnopop (Anna Giurchescu, Victor Stoichita, Costin Moisil. Florin lordan, Mirela Radu, Speranta Ridulescu, 2010). Dupe ann'92 - 93, ea intra intr-un con de umbri (chiar dad tot Tn aceasti perioada igi cristalizeazi muzical gi tematic specificul aga cum TI cunoagtem aziz), pentru ca, in anul 2000, si explodeze Tn ma/nsfream pron albumul "Fin concuren- !a". al lui Adrian Minune gi Costi lonita. Pentru cativa ani, manelele sunt difuzate la TV, pe canalele de radio - pentru ca, din 2003 incolo, cu toati popularitatea lor crescanda, si fie supuse unei intense campania de marginalizare. Barometrul cultural 2010 anti o restrangere a popularitatiigenului- dad in 2007. acesta era pe locum 3 in topul audientei, Tn 2010 a cizut pe locum 5. Registre tematice Inainte de a prezenta registrele tematice, trebuie si precizez un aspect valabil pen- tru toate temele - imaginarul manelelor e masculin, mai exact, chiar gi atunci and sunt cintate de femei, manelele fac p/acerea birbatilor: sd-i laude ca tab("tata tu-mi aducide toate" - Copilul de Aur), ca iubiti("te iubesc mai mult decit pe mine" - Printesa de Aur). ca amanti('Aide-le barbate, di-le bane" - Nicugor Guts gi Mihaela Minune). Pentru a distinge tematic Tntre manele. o si folosesc o distinclie operate de liutarii ingigi, Tntre manelele "de suflet" gi pele ";mecheroase" sau "bagabontegti: Prima sectiune, "de suflet", vorbegte despre iubire (Tmplinita sau nefericiH) sau despre fami- noiem6rie 2012 eerspectiwe poGitice lie. Tonul Tn aceste piese, cu exceptia celor de iubire Tmplinita, este mai degraba guv, servos. A doua sectiune voregte despre bad, dugmani gi gmecherie gi spune ci "nu putem si fim la fel, ari bad in portofel" (Copilul de Aur -- Card scar porfofe/u/ afarg), ci cine are bad este de admirat, indiferent cum i-a obtinut, fiindci a aratat, ca si citez o manea, ci mi duce capul cit zece, intre gmecheri eu sunt rege" (Copilul de Aur - Tntre gmecheri). Mai spune, hedonist, ci trebuie sa-ti triiesti viata gi si te distrezi, pe spurt, si consumi. Tonul acestor piese e obraznic gi fanfaron, nu lipsit de umor -- dar, cu toati insolenla lor. nu contests mci morala cregtina (sacrificul pentru famine gi credinla Tn Dumnezeu raman reperele tad, de necontestat), mci "parinlii" (nu pun in scena un conflict intre generatii, parinlii fiind iubiti gi respectati), mci sistemul/autoritatile statului. Cell doug sectiuni se Tntilnesc intr-o sectiune "de suflet", care spune, Tn mare, ci lumea s-a facut rea, fiindci to!/ stint pe /nferes - tu ii ajuti pe oameni, dar ei nu te ajuta la necaz O statistics ficuti pe piesele dlfuzate pe canalul de televiziune Taraf TV. specializat pe difuzarea de manele, a pus in evidenta preponderenta pieselor de dragoste. Astfel, dintr-un total de 173 de piese, 106 erau de dragoste (din care 20 consacrate familiei), 10 gmecheroase, 10 despre /urea rea gi restul la interferenta dintre genuri sau neclasi- ficabile. Cifrele se echilibreazi in momentul recitalurilor din cluburile de profit. Astfel, la Hanul Drumetuluiam audiat, in timpul uneinopti, llpiese de dragoste(din care 5 despre famine), 8 de gmecherie, 2 despre lumea rea gi are trei aflate la interferenta dintre genuri. Manelele - subculture sau pop? Inainte de a intra in discutia vizind universul semantic al manelelor, o si argumentez de ce manelele nu pot fi considerate o subculture in sensul lui Hebdige6, cio specie de pop. In primul rand, lipseste din ele autoidentificarea, intrucit fanii de manele nu se considers maneligti, eticheta aceasta fiindu-le atribuiti de cei din afari. Dear doi din fanii de manele pe care i-am chestionat mi-au spus ci se considers maneligti, cei mai multi declarind ci asculti gi are genuri(muzica lgutireasci sau populara, dance, house, hiphop). Visul unora este si ajunga in "cluburile de fitze", gen Bamboo sau Bellagio, spatii g/amour-oase Tn care se asculti house gi minimal, de a caron existenta gnu din ziarele tabloide sau de la TV. Tn al doilea rand, fanii nu se percep ca avind in comun o ideologue care si-i uneasca. neasimiland, de exemplu, retorica gmecheriei gia banilor ca pe un specific identitar al manelelor, ci- in special Tn ce privegte gmecheria - ca pe o trisituri nationale, "noi rominii suntem gmecheri" (Radu, Ferentari, 24) sau a timpurilor in care triim: "cine nu vrea bad? Nu vrea femel? Hai, recunoaste, nu ti-ar placea si fii gmecher?" AI treilea argument - cu toati panica moran giintensa marginalizare la care a fast lupus genul in ultimii ani, fanii nu se percep ca marginali gi subversive, cl ca parte a majoritatii, suspectandu-i pe ceilalti de ipocrizie, "totidupa ce se Tmbati o dau pe manea, dar nu recunosc" (Ferentari 24). In fapt, cu toati panica moran pe care au creat-o. manelele sunt o specie de pop, a caret subversivitate s-a nascut oarecum involuntar gi pe care faniio asumi intr-o mica misuri. Folosesc pop Tn sensul delimitat de Froth, Straw gi Street? ca o muzici ma/n- sfneam, alternative la rock and roll, care (1) urmare$te succesul comercial, (2) se orien- teazi cdtre o audienta generali gi nu spre una de naga articulate Tn jurul unei ideologii sau subculture, (3) este create pentru dans mai degraba decTt pentru ascultat (ca stare foloslnd intens beat-urielectronice) gi(4) tintegte spre standardizare, spre o "reteta", ginu spre creatlvitate gi diferentiere.
Load more

Recommended publications
  • Manelele Ca Underground Pop. O Radiografie a Scenei Bucureștene
    Primăria Municipiului București MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE ANAliză de ADRIAN SCHIOP Realizată la comanda ARCUB, în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Culturale a Municipiului București (2015) Realizat sub coordonarea MANELELE CA UNDERGROUND POP. O RADIOGRAFIE A SCENEI BUCUREȘTENE În ciuda denigrării constante de care au avut parte în România, manelele au intrat de curând într-o eră a profesionalizării (industria are canale tv, case de producții proprii și localuri specializate) și în sfera cool-ului, fiind valorificate de evenimentele clasei creative bucureștene. Industria se autosusține economic și este racordată la evoluția scenelor europene de etnopop, de la care primește și trimite influențe, iar artiștii români din domeniu colaborează cu alții de pe scene similare din Balcani. Cu toate astea, genul muzical este în continuare ghetoizat și suferă de o percepție negativă din partea publicului și a autorităților, în ciuda avantajelor pe care le promit manelele: savoare locală pentru turiștii occidentali în căutare de exotic, promovarea unor valori comunitare (familie, onoare), capaci- tatea de a reda realități sociale și de a combate rasismul și elitismul societății. Pentru a le scutura de stigmă și a le permite să îndeplinească aceste misiuni, autoritățile publice pot face eforturi de reabilitare a manelelor ca gen muzical, prin care să modifice percepția elitistă cum că ele ar reprezenta muzica proștilor și să sporească self-esteem-ul publicului lor marginal, precum și să înlăture din aspectele negative asociate genului (calitatea uneori slabă a producțiilor, materialismul exacerbat al domeniului, conexiunea artiștilor cu lumea interlopă etc.). DEFINIREA MANELELOR ȘI ÎNCADRAREA LOR CA GEN MUZICAL n primul rând, trebuie spus că manelele, pop/dance, acest lucru se datorează unor factori ca gen muzical, au o structură de ianus sociologici din afară (rasism structural, elitism, bifrons.
    [Show full text]
  • Documente Muzicale Tipărite Şi Audiovizuale
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NA ŢIONALĂ ROMÂNĂ Documente muzicale tipărite şi audiovizuale Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XLVII 2014 Editura Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi. Albume. Hărţi: bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual Articole din publicaţii seriale. Cultură: lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial © Copyright 2014 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Înlocuieşte seria Note muzicale. Discuri. Casete Redactor: Raluca Bucinschi Coperta: Constantin Aurelian Popovici Lista pubLicaţiiLor bibLiotecii NaţioNaLe a româNiei - Bibliografia Naţională Română seria: Cărţi.Albume.Hărţi seria: Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual seria: Articole din publicaţii periodice. Cultură: lunar seria: Publicaţii seriale: anual seria: Românica: anual seria: Teze de doctorat: semestrial - Aniversări culturale, 2/an - Biblioteconomie: sinteze, metodologii, traduceri , 2/an - Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării, 2/an - Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP), 12/an - Revista Bibliotecii Naţionale a României, 2/an - Revista română de istorie a cărţii, 1/an - Revista română de conservare și restaurare a cărții, 1/an Abonamentele la publicaţiile Bibliotecii Naţionale a României se pot face prin Biblioteca Naţională a României , biroul Editorial (telefon 021 314.24.34/1095) Editura Bibliotecii Naţionale a României Blv. Unirii, nr.22, sect. 3, Bucureşti, cod 030833 Tel.021 314.24.34; Fax:021 312.33.81 E-mail: [email protected] Documente muzicale tipărite şi audiovizuale 3 CUPRINS COMPACT DISCURI - Listă divizionare ..........................................................
    [Show full text]
  • Roma As Alien Music and Identity of the Roma in Romania
    Roma as Alien Music and Identity of the Roma in Romania A thesis submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy 2018 Roderick Charles Lawford DECLARATION This work has not been submitted in substance for any other degree or award at this or any other university or place of learning, nor is being submitted concurrently in candidature for any degree or other award. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 1 This thesis is being submitted in partial fulfilment of the requirements for the degree of PhD. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 2 This thesis is the result of my own independent work/investigation, except where otherwise stated, and the thesis has not been edited by a third party beyond what is permitted by Cardiff University’s Policy on the Use of Third Party Editors by Research Degree Students. Other sources are acknowledged by explicit references. The views expressed are my own. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 3 I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available online in the University’s Open Access repository and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed ………………………………………… Date ………………………… ii To Sue Lawford and In Memory of Marion Ethel Lawford (1924-1977) and Charles Alfred Lawford (1925-2010) iii Table of Contents List of Figures vi List of Plates vii List of Tables ix Conventions x Acknowledgements xii Abstract xiii Introduction 1 Chapter 1 - Theory and Method
    [Show full text]
  • “Perverting the Taste of the People”: Lăutari and the Balkan Question in Romania ______
    DOI https://doi.org/10.2298/MUZ2029085L UDC 784.4(=214.58)(498) “Perverting the Taste of the People”: Lăutari and the Balkan Question in Romania ___________________________ Roderick Charles Lawford1 Cardiff University, United Kingdom „Извитоперење укуса људи“: Lăutari и балканско питање у Румунији __________________________ Родерик Чарлс Лофорд Универзитет у Кардифу, Уједињено Краљевство Received: 1 September 2020 Accepted: 9 November 2020 Original scientific article. Abstract “’Perverting the Taste of the People’: Lăutari and the Balkan Question in Ro- mania” considers the term “Balkan” in the context of Romanian Romani mu- sic-making. The expression can be used pejoratively to describe something “bar- baric” or fractured. In the “world music” era, “gypsy-inspired” music from the Balkans has become highly regarded. From this perspective “Balkan” is seen as something desirable. The article uses the case of the Romanian “gypsy” band Taraf de Haïdouks in illustration. Romania’s cultural and physical position with- in Europe can be difficult to locate, a discourse reflected in Romanian society itself, where many reject the description of Romania as a “Balkan” country. This conflict has been contested throughmanele , a Romanian popular musical genre. In contrast, manele is seen by its detractors as too “eastern” in character, an unwel- come reminder of earlier Balkan and Ottoman influences on Romanian culture. Keywords: Balkan(s), Romania, alterity, exotic, oriental, Ottoman, manele, lăutari, “gypsy”, Turkish, Roma, Romani, “world music”, subaltern. 1 [email protected] 86 МУЗИКОЛОГИЈА / MUSICOLOGY 29-2020 Апстракт „’Извитоперење укуса људи’: Lăutari и балканско питање у Румунији“ студија је у којој се разматра појам „Балкан“ у контексту музичке продукције румунских Рома.
    [Show full text]
  • Romanian Stamp News
    philatelica.roAnul IV. nr. 1 (18) - ianuarie-februarie 2012 editor-fondator: DAN N. DOBRESCU redactor-şef: LÁSZLÓ KÁLLAI Pages emanate from the pagina 8 Sticla, între mărgică Prehistory of the maximaphily (I) și fibra optică (IV) Gheorghe Tudor la 84 de ani pagina 13-17 Cupon - răspuns internațional (CRI) pagina 2 Perenitatea românească Pensionar PTT, părtaș la toate în filatelie (II) evenimentele Poștei timp de aproape 65 de ani. pagina 18-21 Autor a câtorva lucrări în domeniu, dintre care Top descoperiri cele mai importante: românești (VI) Catalogul întregurilor poștale românești (1873‐2002), pagina 27 Mărcile poștale românești (1858‐2009). De la ilustrata maximă la exponatul de maximafilie (II) pagina 28-34 2012 ‐ Anul Ion Luca Caragiale pagina 36-37 Mihai Eminescu (1) pagina 38-41 Primul model de cupon ‐ răspuns internațional inEDITORIAL Ați auzit de maneliști? Sigur ați auzit! Sunt niște artiști responsabili Maneliști, vip‐uri și pițiponci pentru propagarea subculturii mu‐ nere ușuratice. László KÁLLAI zicale. Cei mai renumiți maneliști Dar ce au maneliștii, vip‐urile și sunt Adrian Minune, Adi de la Vâl‐ pi ți poancele cu filatelia? Nimic. cea, Florin Salam, Nicolae Guță sau Aparent. erau la curent cu cele mai noi Vali Vijelie. Maneaua este o creație Recent, la o șezătoare filateli că, informații. contemporană cu rădăcini în cul‐ am auzit povestea unui comisar ca ‐ Îmi rămâne un mister cum un tura muzicală încă predominant re urmează să reprezinte fila te liștii manelist și pițiponc filatelic a ajuns otomană a boierilor din România din România la o expo ziție mon ‐ să reprezinte pe filateliștii din Ro‐ sud‐estică a începutului de secol al dială și care cu disperare în cear că mânia la un eveniment mondial.
    [Show full text]
  • Șmecherie Și Lume Rea Adrian Schiop S-A Născut La 7 Ianuarie 1973 (Porumbacu De Jos, Județul Sibiu)
    Șmecherie și lume rea Adrian SCHIOP s-a născut la 7 ianuarie 1973 (Porumbacu de Jos, județul Sibiu). A absolvit Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmează, apoi, un mas- ter în lingvistică integrală la Facultatea de Litere a aceleiași Universităţi. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997-2001, Cluj-Na- poca), zugrav (2002, Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004-2010, Evenimentul Zilei, Prezent, România Liberă). Și-a susținut doctoratul în manele la SNSPA, avându-l în calitate de conducător de teză pe Vintilă Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi (2001) și a publicat romanele: pe bune/ pe invers (Polirom, 2004) și Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldații. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013. Premiul revistei Observator cultu- ral, 2014, și Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Beletristică, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, 2014). În 2017, în regia Ivanei Mladenović, a apărut ecranizarea romanului Soldații. Adrian SCHIOP Șmecherie și lume rea Universul social al manelelor antropologic CARTIER Editura Cartier, SRL, str. Bucureşti, nr. 68, Chişinău, MD2012. Tel./fax: 022 20 34 91, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucureşti. Tel/fax: 210 80 51. E-mail: [email protected] Cărţile Cartier pot fi procurate online pe shop.cartier.md și în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ştefan cel Mare, nr.
    [Show full text]
  • Zeitgenössische Musik Und Widerständigkeit Von Rom Nja Und Sint Ezze
    Antje Meichsner Zeitgenössische Musik und Widerständigkeit von Rom_nja und Sint_ezze „Zunächst möchte ich gerne mit einem Mythos aufräumen, welcher sich um mein Volk rankt: dass alle Sinti oder Roma fantastische Musiker sind, ist eine falsche Behauptung und nur eines von vielen Klischees, das es über uns gibt. Auf die meisten Menschen trift das nicht zu, auch nicht auf Sinti und Roma.“ Dotschy Reinhardt1 136 1 Dotschy Reinhardt: Everybody’s Gypsy. Popkultur 2 zwischen Ausgrenzung und Respekt, Berlin 2014, S. 7. „Wir verlieren viel Zeit mit der Exotik.“ 2 Der Roma-Aktivist und langjährige Kulturfunktionär Dieser Text stellt Musiker_innen als Vertreter_innen einer diskriminierten Vasile Ionescu zit. n.: Ende der Sklaverei in Rumänien vor 160 Jahren, in: Volksgruppenredaktion des ORF, Gruppe vor, die von den Diskriminierenden ethnisiert wird. Dabei ist zunächst http://volksgruppen.orf.at/roma/stories/2758809/. fraglich: Woran lässt sich Musik von Rom_nja erkennen? An bestimmten Takt- 3 Siehe dazu weiterführend Carol Silverman: Romani und Melodieformen? Am gesungenen /gerappten Romanes? An der (politischen) Routes. Cultural Politics and Balkan Music in Diaspora. Positionierung der Musiker_innen als Roma-Aktivist_innen? 3 Oxford 2012. Fakt ist: Es gibt keine gemeinsame (traditionelle) Kultur bzw. musikalische 4 Carol Silverman: Ethnicity Unbound, in: Youtube- Kanal des FranklinCenterAtDuke, veröffentlicht Sprache aller Rom_nja. Das Einzige, was alle Rom_nja und Sint_ezze teilen, ist 4 am 19.05.2015, https://www.youtube.com/ die Geschichte ihrer Diskriminierung. Im Kampf dagegen, im Aktivismus von watch?v=A94MKW8QwOM. Rom_nja, spielt und spielte ihre Musik eine wichtige Rolle – als Stärkung der 5 Ich schließe mich damit als Nicht-Romni Isidora eigenen Identität und als Vermittlung zur Mehrheitsgesellschaft.
    [Show full text]
  • Mapping Romania - Notes for a Journey
    Mapping Romania - notes for a journey To enter into the subjective life of another culture – its symbolic codes, its overt beliefs and implicit assumptions – requires, as any immigrant or nomad can tell you, a considerable effort of consciousness and imagination; a kind of stretching of self towards the other- and a gradual grasp of differences which are sometimes imperceptible and subtle. ….. Cultures are neither static nor monolithic organisms – they are complex, changeable and internally diverse. What is considered healthily assertive in one culture may be seen as aggressive or hostile in another; certain kinds of personal disclosure which may seem quite unproblematic in one society may be seen as embarrassing or entirely unacceptable elsewhere…… We live in a world in which various kinds of cross-national movement – migrations, travel, various kinds of both enforced and voluntary nomadism – are ever on the rise… If we are to meet with each other on the basis of trust rather than tension or insidious indifference, we need to have ways of getting acquainted with each other which are more than cursory, or purely instrumental. But how can this be accomplished? What kind of knowledge is needed to feed meaningful cross-cultural contacts? Inner Lives of Cultures (2011) ed Eva Hoffman Ronald G Young 2014; Sirnea, 1 Dedicated to Daniela - whose love and help has given me a certain understanding of Romania And also to Maritsa and Viciu……. The best of neighbours and friends! 2 CONTENTS 1. Introduction 2. Blogs about Romania 3. Travelogues 4. Literature – home and away 5. Histories – disputed lands 6. Memoirs, biographies etc 7.
    [Show full text]
  • The Squire in the Helicopter on Parody in Romanian Popular Music
    The Squire in the Helicopter Victor A. Stoichiță To cite this version: Victor A. Stoichiță. The Squire in the Helicopter: On Parody in Romanian Popular Music. 2010. halshs-00690158 HAL Id: halshs-00690158 https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00690158 Preprint submitted on 21 Apr 2012 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. The squire in the helicopter On parody in Romanian popular music Victor Alexandru Stoichiţă1 to be published in Yearbook of the New Europe College (Bucharest), 2009-2010 When I was poor I was praying to become rich To humiliate my enemies As they were humiliating me But the wheel of life turned I no longer see life from underneath I see life from above For God is on my side. Gicuţă din Apărători (my translation)2 Music of the new times In Romania, manele have been a popular genre in the past twenty years, especially amongst the younger generation.3 Manele are performed live at events such as weddings, christen- ings, or village fairs, and also daily (or better said nightly) in some pubs. One may also hear manele on TV, and buy recorded media on many popular markets, along with fruit and ve- getables.
    [Show full text]
  • Redalyc.Enchanting Spaces: Echo and Reverberation at Romanian
    Etnográfica ISSN: 0873-6561 [email protected] Centro em Rede de Investigação em Antropologia Portugal Stoichita, Victor A. Enchanting spaces: echo and reverberation at Romanian popular parties Etnográfica, vol. 17, núm. 3, noviembre, 2013, pp. 581-603 Centro em Rede de Investigação em Antropologia Lisboa, Portugal Available in: http://www.redalyc.org/articulo.oa?id=372339177008 How to cite Complete issue Scientific Information System More information about this article Network of Scientific Journals from Latin America, the Caribbean, Spain and Portugal Journal's homepage in redalyc.org Non-profit academic project, developed under the open access initiative Etnográfica vol. 17 (3) (2013) Miscelânea e dossiê "Landscapes / soundscapes / mindscapes: new perspectives on sound and space" ................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Victor A. Stoichiţă Enchanting spaces: echo and reverberation at Romanian popular parties ................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Aviso O conteúdo deste website está sujeito à legislação francesa sobre a propriedade intelectual
    [Show full text]
  • Viele Kämpfe Und Vielleicht Einige Siege
    „Viele Kämpfe und vielleicht einige Siege“ beschäftigt sich mit Kathrin Krahl und Antje Meichsner (Hg.) Anti romaismus – mit Rassismus gegen Romnja und Sint_ezze – in Geschichte und Gegenwart sowie mit Gegenstrategien und Widerstand. Viele Kämpfe und Der Band versammelt Aufsätze von Autor_innen aus Aktivismus und Selbstorganisierung, Wissenschaftler_innen, politische Bildner_innen, Künstler_innen, Community-Arbeiter_innen und vielleicht einige Siege politische Kämpfer_innen. Sie geben Einblicke in ihre wissen- schaftliche Arbeit, ihren Aktivismus oder in ihre Lebensrealitäten. Texte über Antiromaismus und historische Lokalrecherchen zu und von Roma, Romnja, Sinti und Sintezze © RomaRespekt, Weiterdenken – Heinrich-Böll-Stiftung Sachsen, 2016 in Sachsen, Sachsen-Anhalt und Tschechien Herausgegeben von Kathrin Krahl und Antje Meichsner im Rahmen des Projekts Romarespekt bei Weiterdenken – Heinrich-Böll-Stiftung Sachsen Kathrin Krahl und Antje Meichsner (Hg.): Viele Kämpfe und vielleicht einige Siege. Texte über Antiromaismus Kämpfe und vielleicht einige Siege. Texte Kathrin Krahl und Antje Meichsner (Hg.): Viele Impressum Viele Kämpfe und vielleicht einige Siege. Texte über Antiromaismus und historische Lokalrecherchen zu und von Roma, Romnja, Sinti und Sintezze in Sachsen, Sachsen-Anhalt und Tschechien. Herausgegeben von Kathrin Krahl und Antje Meichsner im Projekt RomaRespekt von Weiterdenken – Heinrich-Böll-Stiftung Sachsen Redaktionsschluss: April 2016 Lektorat, Redaktion, Grafikdesign, Fotodesign, Satz: Antje Meichsner Bildredaktion:
    [Show full text]