1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XIX-A SESIUNEA a VII-A ORDINARĂ – DECEMBRIE 2013 Ș

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2013 Ședința din ziua de 17 decembrie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.405 din 18 octombrie 2013 privind completarea articolului 103 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. 4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.445 din 7 noiembrie 2013 pentru modificarea și completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.96, 1012.) 5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.491 din 3 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi – art.10, 12; Legea cu privire la întreprinderea de stat – art.3, 7, 8, 13 ș.a.; ș.a.) 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în a doua lectură a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2014. Proiectul nr.488 din 2 decembrie 2013. 7. Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.497 din 4 decembrie 2013 pentru aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pe anul 2014. În urma dezbaterilor, la propunerea Fracțiunii PLDM, s-a luat decizia de a continua dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.497 într-o ședință ulterioară. 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.493 din 4 decembrie 2013 pentru aprobarea bugetului Curții Constituționale pe anul 2014. 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.487 din 2 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei – art.11, 26; Legea contenciosului administrativ – art. 11, 21, 23; Codul de procedură civilă – art. 371,174.)

Ședința începe la ora 15.03. Lucrările sînt prezidate de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului, asistată de domnii Andrian Candu și Oleg Bodrug, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună ziua. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 86 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Bolboceanu Iurie, Corman Igor, Pleșca Nae-Simion – în delegație; Todua Zurabi – la cerere; Abramciuc Veronica, Botnariuc Tatiana, Guțu Ana, Jantuan Stella, Petrenco Grigore, Saharneanu Vladimir, Stoianoglo Alexandru, Vacarciuc Vadim, Vlah Petru, Voronin Vladimir; Apostolachi Iurie este.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Pînă a trece la dezbaterea agendei ședinței de astăzi, vreau să vă anunț, stimați colegi, că, în perioada premergătoare ședinței de astăzi, și-a sărbătorit ziua de naștere colegul nostru domnul deputat Nicolae Olaru, iar astăzi își sărbătorește ziua de naștere Președintele Parlamentului domnul Igor Corman. Le urăm La Mulți Ani și multă sănătate. (Aplauze.) Acum, referitor la ordinea de zi. Ați primit un proiect pe care l-a propus Biroul permanent al Parlamentului. Vă rog să faceți propuneri pe marginea acestui proiect. Vreau să anunț, din start, că, la propunerea comisiei, proiectele nr.37 și nr.537 se transferă pentru o altă ședință. Vă rog alte propuneri. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Eu aș propune să începem cu politica bugetar-fiscală, bugetul de stat, bugetul ANRE, bugetul Curții Constituționale, apoi toate celelalte. Două au fost retrase, au mai rămas aici cu Banca Națională, una, alta, acestea la urmă, căci apoi, știți cum, la urmă se începe: oameni buni, e tîrziu … Se începe a suci mîinile, ca să discutăm cît mai repede: lăsați, nu puneți întrebări ș.a.m.d. Să începem cu proiectele serioase, apoi să continuăm cu cele secundare.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței.

Stimați colegi, Noi propunem excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.491, politica fiscală, și a proiectului nr.488, bugetul pentru anul 2014. Pentru informație vreau să vă spun că, astăzi, la ora 10.00, încercarea Comisiei economie, buget și finanțe de a examina aceste proiecte nu s-a încununat cu succes. Am încercat să lucrăm într-un grup de lucru, unde noi și alți colegi am propus zeci, dacă nu sute de propuneri la politica fiscală, care nu au fost luate în calcul. Acum, cu jumătate de oră înainte de ședința Parlamentului, ne-am convocat în ședința comisiei și, fără a avea dreptul de a acorda întrebări autorilor, s-a pus la vot, în regim de urgență, pentru ca acum să ne pună în fața necesității de examinare în regim de urgență a politicii fiscale și a bugetului. De aceea, noi propunem ca aceste două subiecte să fie excluse din ordinea de zi. Și vă rog să fie pusă la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat propunerea dumneavoastră. Neapărat o voi pune la vot. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Мы поддерживаем предложение, высказанное с четвертого микрофона депутатом Додоном, об исключения этих двух законов из повестки дня.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Stimați colegi, Vreau să propun excluderea de pe ordinea de zi a proiectului nr.493, numărul curent 5, privind bugetul Curții Constituționale. Eu cred că noi nu avem dreptul constituțional să oferim bani din contul contribuabililor unui organ anticonstituțional, care și-a șters picioarele de Constituția Republicii Moldova. Și, de aceea, să meargă acolo unde ei primesc bani pînă acum, la București, la Bruxelles, nu mai știu unde, dar bani din contul cetățenilor Republicii Moldova ei nu au dreptul …

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat.

Domnul Sergiu Stati: … să solicite.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat propunerea dumneavoastră, domnule deputat.

Vă rog, microfonul nr.2 în continuare.

Domnul Sergiu Stati: Ce e cu năravul acesta, eu nu înțeleg, întrerupeți microfonul atunci cînd nu trebuie să întrerupeți!

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Nu vă stresați, nu v-a întrerupt nimeni microfonul. Microfonul nr.3 în continuare.

Domnul Mihail Mocan: Уважаемые коллеги, Все вы знаете, что в следующем, 2014 году будет отмечаться 25 лет вывода войск из Афганистана. Поэтому я прошу включить в повестку дня законодательную инициативу №450 об объявлении 2014 года Годом ветеранов боевых действий на территории других государств. Прошу рассмотреть ее до конца этой сессии, потому что в следующем году она уже потеряет свою актуальность. Спасибо.

Doamna Liliana Palihovici: Înregistrat. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Balan: Doamnă vicepreședinte, Rog să fie inclus pe ordinea de zi proiectul cu nr.405, care ține de domeniul agriculturii. A fost discutat și examinat în comisia de fond, are raport, are avizul pozitiv al Guvernului și se conține în politica bugetar-fiscală. Rog să fie inclus și examinat înaintea politicii bugetar-fiscale. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi, Propunem includerea în ordinea de zi a proiectului nr.3112 din 20 decembrie 2012. Este vorba despre modificarea Hotărîrii Parlamentului privind zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă. Prin acest proiect de hotărîre propunem ca 25 decembrie, Nașterea lui Iisus Hristos pe stil nou, să fie zi de odihnă. Noi considerăm că este rușinos ca în fiecare an să fie aprobate hotărîri de Guvern, prin care să fie recuperată într-un fel ziua de Crăciun. Iată, noi avem o

Hotărîre de Guvern din 6 decembrie 2013, prin care și pentru 2014 sînt stabilite recuperări în acest sens. În același timp, vreau să precizez că noi nu solicităm în acest proiect excluderea zilei de 7 ianuarie. Și eu cred că este absolut europenește, vrem în Uniunea Europeană și nu mai există o țară în Uniunea Europeană unde 25 decembrie nu este sărbătorită și nu este zi de odihnă. Solicit tuturor colegilor să susțină acest proiect și să îl votăm chiar astăzi, punînd punct pe această problemă. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, doamnă Președinte. Doamnă Președinte, Eu am două propuneri la ordinea de zi. Prima: o inițiativă legislativă care este înaintată din cauza unei atitudini iresponsabile din partea factorilor de decizie din cadrul autorităților publice locale, precum și a funcționarilor din instituțiile guvernamentale de resort, se are în vedere atitudinea autorităților publice locale din municipiul Chișinău. Stimați colegi, Ultimele cazuri de acaparare a spațiilor publice din capitală, eu am în vedere din strada Teilor, bulevardul Moscova, bulevardul Dacia, strada Mihail Sadoveanu ne arată deja că deciziile intransparente, care sînt luate de către autoritățile publice locale, sînt luate și cu suportul unor factori din judecătoriile Chișinăului. În această ordine de idei, noi propunem constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor construcțiilor ilegale și gestionarea frauduloasă a terenurilor publice în municipiul Chișinău.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog să anunțați numărul proiectului.

Domnul Alexandr Petkov: Numărul este 527 din 17 decembrie 2013. Noi propunem ca forul legislativ suprem să desfășoare o anchetă parlamentară obiectivă a tot ceea ce se face astăzi în municipiul, în capitala Moldovei, o anchetă care va fi deschisă pentru participarea largă a reprezentanților societății civile. Menționez că Fracțiunea Partidului nostru nu insistă asupra președinției în această comisie, deci sîntem gata să lucrăm și cu președinte din partea guvernării. Deci încă o dată, inițiativa este numărul …

Doamna Liliana Palihovici: Eu am înregistrat. Vă rog a doua propunere.

Domnul Alexandr Petkov: A doua propunere. Tot pentru ordinea de zi a ședinței de astăzi, eu propun convocarea pentru audiere a ministrului tehnologiei informației și comunicaților Filip în legătură cu acțiunile ministerului respectiv de preluare a businessului de producere a plăcilor de înmatriculare a transporturilor în pofida unei hotărîri guvernamentale în vigoare. Solicit audierea ministrului Filip și din cauza că, prin acțiunile premeditate ale acestuia în favoarea oligarhului Plahotniuc, în drum vor rămîne circa 150 de lucrători ai întreprinderii care le produce pînă în prezent. Solicit ca ministrul să fie prezent astăzi în Parlament. Cred că ședința va fi una de durată, o să aibă timp. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Deci ceea ce se referă la antevorbitorul de la microfonul nr.2. Domnilor, Toate terenurile municipiului Chișinău au fost acaparate pînă în 2007 de cei de-al dumneavoastră ați luat decizii. Iar construcțiile ilegale … de trei luni de zile încontinuu, zi de zi propun proiectul de Lege nr.940, de un an și jumătate stă în Parlament, pentru a distruge aceste construcții ilegale. Nici dumneavoastră nu susțineți acest proiect de lege. Cum să se facă ordine? Este imposibil. Și în legătură cu Curtea Constituțională pe care dumneavoastră o socotiți anticonstituțională. Anticonstituțională a fost Curtea care a luat ceasuri de zeci de mii de euro și v-a făcut așa cum ați vrut voi. Curtea Constituțională, la momentul actual, este cea mai corectă.

Doamna Liliana Palihovici: Domnilor deputați, Vă rog mult să veniți cu propuneri la ordinea de zi. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Garizan: Спасибо.

Уважаемые коллеги, Я еще раз настоятельно прошу включить в повестку дня постановление №429 по созданию парламентской комиссии по расследованию вопиющего случая гибели нашего гражданина, молодого парня Капущу в армии. Дело в том, что уже полтора месяца, более полутора месяцев, расследуется это событие, это ЧП, и оно обрастает все большими и большими слухами, все большими и большими пересудами, приглашают родителей, теперь уже не хватает четыре патрона, еще что-то. Наше бездействие, абсолютное игнорирование со стороны Парламента говорит о том, что мы либо не можем, либо не способны взять под контроль данные процессы. Мы должны успокоить общественность. Давайте возьмем под контроль, здесь нет никакой политики, давайте просто выполним свою миссию. Это первое. И второе. Я хочу от президиума услышать все-таки – не в качестве просьбы, а в качестве настоятельного требования – истек еще один год парламентской деятельности, и мы так и не заслушали руководителя СИБа. Через неделю Новый год. Он должен будет отчитываться уже за этот год, а мы еще прошлый год не заслушали, позапрошлый год не заслушали. Давайте не создавать прецедент того, что Парламент не выполняет свою функцию. Все важно, но давайте в первую очередь делать то, за что мы получаем сегодня зарплату в Парламенте Республики Молдова. И я прошу от президиума: скажите, ориентировочно хотя бы, когда мы сможем заслушать отчет руководителя СИБа на заседании Парламента.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Eu pot doar un lucru să spun: atunci cînd Parlamentul va vota includerea acestui subiect în ordinea de zi, atunci vom audia acest subiect. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, doamnă Președinte. Stimați deputați, Domnule Brega, Propunerea dumneavoastră este judicioasă. Tocmai din acest considerent și propunem ca și această problemă să fie discutată în cadrul activității acestei Comisii de anchetă, încă o dată repet, cu larga participare a societății civile. Dacă cumva Fracțiunea, nu știu, Grupul parlamentar al dumneavoastră, să spuneți cine sînteți, dacă cumva doriți să luați președinția acestei Comisii de anchetă, consider că Primarul General în exercițiu al capitalei vă va fi de real folos și o să vă dea mai multe informații. Așa că, vă rugăm foarte mult să susțineți inițiativa cu care am ieșit, pentru crearea Comisiei de anchetă. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: (Valeriu Munteanu, Fracțiunea Partidului Liberal) În continuare, doamnă Președinte al ședinței, avem în ordinea de zi proiectul nr.488, proiectul bugetului de stat și, săptămîna trecută, de la același microfon, am anunțat că este un document incomplet, lipsesc alocațiile pentru reparații și construcții pentru administrațiile publice locale. Este pentru prima dată, în ultimii ani, cînd vedem acest lucru. Noi nu vom putea să purcedem, în accepțiunea noastră, la examinarea acestui proiect. În principiu, nu poate fi acceptat pe ordinea de zi, în situația în care lipsesc... este un document incomplet. De aceea, solicitarea noastră, respectuoasă, este ca să transparentizați acest proces de adoptare a bugetului de stat și să faceți publică această listă, suma alocată în acest sens și distribuția, pentru ca să ne fie și nouă foarte ușor să lucrăm. În situația în care acest lucru va apărea în ultimele 5 minute înainte de solicitarea pentru vot, credem că este și nedemocratic, și lipsit de transparență acest proces. Eu vă solicit foarte mult și noi, liberalii, vă solicităm ca această listă, acest tabel să fie făcut public, ca toată lumea să cunoască care este viziunea guvernării pentru aceste alocații. Și, încă o dată, solicit colegilor, pentru că am fost solicitat în acest sens, să susțină proiectul nr.3112, privind declararea zilei de...

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat.

Domnul Valeriu Munteanu: ...25 decembrie zi de odihnă, Crăciunul pe stil nou, în același timp păstrînd și data de 7 ianuarie. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, cu o remarcă: documentul, așa cum a intrat în Cancelaria Parlamentului, a fost multiplicat și distribuit tuturor deputaților, cu toate paginile pe care le-a avut. Nimic nu este ascuns. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Într-adevăr, bugetul de stat este exact în forma în care Guvernul a considerat să îl aducă în Parlament. Noi urmează sau să îl votăm, sau să nu îl votăm, fiecare, deja, după opțiunea lui, fie este în actul guvernării, fie nu. Astăzi, în primă lectură și în a doua lectură noi votăm doar 3 cifre: venitul, cheltuielile și deficitul bugetar, iar în rest, chiar încurajez deputații să vină cu amendamente în comisie și toate

8 amendamentele vor fi reflectate în sinteză, care va fi prezentată deputaților într-un termen oportun.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Garizan: Госпожа председательствующая, В Законе о Службе информации и безопасности четко сказано, что глава данной службы должен ежегодно представлять свой отчет на заседании Парламента. Это говорит о том, что большинство не может запретить остальной части или всей части Парламента выполнять Закон о Службе информации и безопасности. Да, СИБ-а! Поэтому прикрываться темб что когда большинство включит в повестку дня данный вопрос, на мой взгляд, неправомерно. Если мы, депутаты, нарушаем законы, которые принимаем, что говорить о простых гражданах? Вы должны определиться в президиуме, когда этот вопрос будет включен в повестку дня согласно законодательству Республики Молдова.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Eu mai repet, încă o dată, că, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, proiectul ordinii de zi să pregătește și se aprobă de către Biroul permanent al Parlamentului, după care se votează în plen. Eu nu pot să dau alt răspuns acum. Microfonul nr. 3

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. (Рейдман, Фракция ПКРМ) Госпожа председатель заседания, К великому сожалению, все аргументы в пользу исключения проекта налоговой политики и проекта государственного бюджета из повестки дня обоснованы. Господин Ионицэ не должен упрощать проблему, что мы сегодня в бюджете должны утвердить только 3 цифры. Это значительно более, ну, сложный процесс (доходы, расходы). Поэтому мы должны прислушиваться к тому, что говорят депутаты, которые имеют определенный опыт в этом деле и которые хотят исполнить свою депутатскую функцию честно и в соответствии с законом. Поэтому было бы правильно все-таки это дело отложить.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat.

Domnule deputat, Dumneavoastră ați avut propunerile deja. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc. Argumente suplimentare, stimați colegi, sînt acelea ca la politica fiscală, voi nu ați finalizat, guvernarea, și vă aduc aminte negocierile cu аcei care trebuie să vă dea bani să acoperiți deficitul pentru anul viitor. De exemplu, pentru TVA în agricultură, voi propuneți 8%, dar o să vedeți că o să veniți, în a doua lectură, cu altă abordare, ceea ce schimbă parametrii bugetului. Al doilea lucru, ceea ce ține de buget: cum puteți voi să examinați bugetul, neaprobînd politica fiscală? Dacă, în lectura a doua, voi schimbați o cifră din politica fiscală, bugetul, conceptual, cifrele de bază se schimbă. De aceea și sînt argumentele, haideți să le excludem, nu vă grăbiți. Mai luăm o zi și mîine sau poimîine, joi, avem ședința Parlamentului și examinăm și politica fiscală, și bugetul. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, doamnă Președinte (Gheorghe Anghel, Partidul Comuniștilor) Eu am o obiecție față de propunerea domnului Bălan de a include în ordinea de zi proiectul de Lege cu nr.405, care prevede scutirea de taxa pe valoare adăugată la importul tehnicii agricole. Acest proiect de lege și-a pierdut deja actualitatea, deoarece această prevedere este inclusă în proiectul de Lege nr.491, politica bugetar-fiscală, care va fi examinată astăzi și nu are sens ca și proiectul nr.405 să fie examinat cu aceleași prevederi. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Da, mulțumesc. (Inna Șupac, Fracțiunea PCRM)

Stimați colegi, Eu aș dori să vă atrag atenția asupra următorului fapt: dumneavoastră, peste tot, ne spuneți că noi trebuie, strict, să ne conformăm Regulamentului și procedurilor stabilite. Eu vreau să vă zic că noi, deputații, sîntem repartizați în mai multe comisii parlamentare și majoritatea comisiilor parlamentare încă nu au discutat proiectul Legii bugetului de stat, ceea ce vreau să vă zic și în privința Comisiei parlamentare care se ocupă de educație, tineret, sport, mass-media, și alte domenii nu mai puțin importante. Eu sînt deputat din aprilie 2009 și, de fiecare dată, noi discutam proiectul bugetului de stat cu prezența ministrului, doamnei Maia Sandu, ceea ce ține, în primul rînd, de educație și politicile de tineret. Acum, noi constatăm că mîine, miercuri, noi de vineri eram informați că mîine avem discuții asuprea proiectului bugetului de stat și dacă înaintea discuțiilor în comisie noi îl discutăm mai întîi în ședința Parlamentului, eu nu văd sensul și, de asemenea, susțin propunerea ca noi să excludem proiectul bugetului de stat pentru discuțiile de astăzi.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Mulțumesc foarte mult pentru grija pe care o au acei din opoziție în privința educației și a bugetului de stat, la general. Așteptăm cu nerăbdare, mîine, ședința dumneavoastră, așteptăm cu nerăbdare amendamentele și vom ține cont de ele în lectura finală a bugetului de stat. Chiar mîine, voi sta în birou pînă cînd vine amendamentul de la Comisia dumneavoastră.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Stimați cetățeni, Este bătaie de joc ceea ce se întîmplă astăzi în Parlament, atît față de plenul Legislativului, dar și, mai important, față de cetățenii noștri care așteaptă documentele politicii fiscale, bugetul pentru anul viitor, care așteaptă să vină niște documente calitative și care nu au de unde să fie, ca atare, pentru că nimeni nici măcar nu le-a văzut. 55 de minute a durat ședința Comisiei economie, buget și finanțe, în care s- au discutat 2 documente, cele mai importante pentru anul viitor. De aceea, eu, la fel, propun să fie excluse ambele proiecte de lege, atît politica fiscală, cît și proiectul bugetului pentru anul viitor, pentru de a avea posibilitate a pune întrebările respective ministrului finanțelor, să înaintăm amendamentele noastre de concept la comisie, astfel încît să avem un răspuns pozitiv sau negativ, dar să avem acest drept să fie discutat în cadrul comisiei.

La fel, propun pentru ordinea de zi următoarele inițiative legislative, care sînt înregistrate în Parlament de mult timp de către Fracțiunea noastră, dar care țin, în mare parte, de politici fiscale, de aceea am decis să le readucem în actualitate și să mai insistăm, poate astăzi, să fie dezbătute astăzi, în plenul Parlamentului. Este vorba de inițiativa legislativă nr.1532 din 5 iulie 2011. Este o inițiativă care prevede un termen minimal de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor legislative referitoare la cuantumul impozitelor și taxelor, precum și modul de administrare fiscală. Astfel, vom putea asigura mai multă previzibilitate și stabilitate a politicilor bugetar-fiscale și nu se va întîmpla așa cum se îmtîmplă ultimii 3 ani de zile, dar și astăzi, încît taxa poate fi modificată de 10 ori pe parcursul unuia și aceluiași an. Este important ca regulile să fie stabile, de joc… Următoarea inițiativă legislativă, pe care o propunem este inițiativa legislativă nr.253 din 14 iunie 2013. Noi propunem să revenim, pentru o perioadă de minimum 7 ani, la impozitarea cu cota zero a veniturilor persoanelor juridice pe profitul reinvestit. Această măsură, considerăm noi, va contribui la sporirea investițiilor în țara noastră. Și ultima inițiativă, din domeniul fiscal, pe care aș dori să o propun, este inițiativa cu nr.510 din 10 decembrie 2013, inițiativă care prevede instituirea unei noi surse financiare pentru fondurile de asigurări medicale obligatorii de asistență medicală și anume din veniturile, din impunerea cu accize a tutunului și produselor din tutun. Propunem ca cel puțin 50 la sută din această sumă să fie transferată în contul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, va fi posibil să menținem presiunea fiscală asupra agenților economici și a cetățenilor la nivelul actual, dar, totodată, să asigurăm fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală cu o sumă suplimentară, importantă și, respectiv, să avem posibilitatea să dezvoltăm pachetul de servicii medicale. La fel, vreau să invit în plenul Parlamentului ministrul sănătății, să ne prezinte Strategia de dezvoltare și de modernizare a sistemului de sănătate, strategie asupra căreia am insistat în martie acest an. Am invitat ministrul să ne prezinte acest document, dumnealui de nenumărate ori a zis că Ministerul dispune de un astfel de document. Spre regret, noi încă nu l-am văzut aici, în plenul Parlamentului. Consider că este un moment oportun, înainte de a discuta bugetul asigurărilor medicale, să discutăm acest subiect. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: Vreau să revin la ideea integrării europene și a valorilor europene, unde bugetul,... proiectul de buget pentru anul care vine se discută foarte serios săptămîni în șir.

În Parlamentul Franței, spre exemplu, bugetul de stat se discută timp de două, trei săptămîni, zi și noapte, pentru că acolo fiecare deputat are... își poate da votul colegului său, pentru ca discuția să fie serioasă în ceea ce privește bugetul statului. Eu sînt nedumerită de faptul că pe ordinea de zi a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media politica bugetar-fiscală și proiectul bugetului pentru anul 2014 sînt prevăzute pentru ziua de mîine, miercuri, ori... astăzi este marți. Deci noi, mai întîi, discutăm în Parlament aceste proiecte și apoi, nu știu dacă mai este utilă discuția lor în comisie. Doar știm că locul de muncă a deputatului... serios se discută pe fiecare din aceste 6 domenii, pe care le-am numit, se discută în comisie. Așa că vă îndemn, totuși, să revenim la valori europene și să discutăm cu seriozitate ceea ce ține de banul public și redistribuirea lor pe diferite bugete. Și, în același context al valorilor europene, reiterez includerea pe ordinea de zi, și solicit votul deputaților Parlamentului Republicii Moldova pentru proiectul nr.3112 în ceea ce privește instituirea zilei de sărbătoare 25 decembrie, Nașterea lui Iisus Hristos, Crăciunul pe stil nou. Iată, atunci cînd vom face pași concreți spre Europa, vom putea spune că ne ținem de valorile europene. Și a treia propunere, ține de includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.940 cu privire la construcțiile ilegale, așa încît să nu venim cu declarații populiste la microfon, să creăm comisii și comisia să vină cu concluzia că trebuie de modificat legislația Republicii Moldova, care este una extrem de confuză în ceea ce privește construcțiile ilegale și demolarea acestor construcții.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Acestea au fost propunerile, deci le voi supune votului. Propunerea de a exclude proiectele nr.37 și nr.537 nu a fost contestată, deci o considerăm acceptată. Următoarea propunere, a domnului deputat Dodon, de a exclude din ordinea de zi proiectul nr.491, repetată propunerea de domnul deputat Reidman și repetată de doamna deputat Domenti. Cine este pentru susținerea acestei propuneri rog să voteze. (Rumoare în sală.) Număr insuficient de voturi, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Dodon de a exclude din ordinea de zi proiectul nr.488, susținută de domnul deputat Reidman, de domnul deputat Munteanu, de doamna deputat Domenti și de doamna Fusu. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Număr insuficient de voturi, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Stati: de a exclude din proiectul ordinii de zi proiectul cu nr.493. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Mocanu: de a include în ordinea de zi proiectul nr.450. Cine este pentru rog să voteze.

Număr insuficient, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Balan: de a include în ordinea de zi proiectul cu nr.405. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost votat. Deci, în acest context, decade propunerea domnului deputat Anghel, deoarece, cu majoritatea voturilor, ea a fost susținută. A fost susținută propunerea domnului deputat Balan. Propunerea domnului Petkov: de a include în ordinea de zi proiectul cu nr.527. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Petkov: de a organiza audierea ministrului Filip. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient, propunerea nu este acceptată. Propunerea domnului deputat Garizan: de a include în ordinea de zi proiectul cu nr.429. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient. Propunerea domnului...o clipă doar... doamnei Domenti: de a include în ordinea de zi proiectul cu nr.1532. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient, propunerea nu a fost susținută. La fel, doamna deputat Domenti a propus includerea în ordinea de zi a proiectului nr.253. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient, propunerea nu a fost susținută. Și propunerea doamnei deputat Domenti: de a include în ordinea de zi proiectul cu nr.510. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient. La fel, propunerea doamnei deputat Domenti de a organiza audierile ministrului sănătății la subiectul strategiei sănătății. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient, propunerea nu a fost susținută. Propunerea domnului deputat Petkov: de a organiza o comisie... nu, eu am supus-o votului, proiectul nr.527. Și propunerea repetată, prezentată de către domnul Munteanu și doamna Fusu. Insistați pentru astăzi sau pentru altă ședință? Astăzi. Cine este pentru includerea în ordinea de zi a proiectului nr.3112 rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Îmi pare rău, proiectul nu a fost susținut. Deci supun votului ordinea de zi a ședinței din 17 decembrie, cu propunerile acceptate în baza votului oferit de astăzi. Cine este pentru rog să voteze. Stimaţi deputaţi, Cine este pentru susținerea ordinii de zi rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, ordinea de zi a fost votată. Microfonul nr.5. De procedură.

Domnul Gheorghe Brega: Doamnă vicepreședinte, Eu am propus, inițial, ca proiectele de lege care se referă la politica bugetar- fiscală, politica… deci bugetul de stat, bugetul Curții ș. a. m. d. să fie, în primul rînd, politica bugetar-fiscală.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat.

Domnul Gheorghe Brega: Prim...

Doamna Liliana Palihovici: Dar nu, nu, am supus-o votului. Că nu trebuia să o supun votului. Domnule deputat, Aceasta nu se supune votului.

Domnul Gheorghe Brega: …înțeles. Cum adică nu se supune votului?

Doamna Liliana Palihovici: Deci am înregistrat sugestia dumneavoastră și vom…

Domnul Gheorghe Brega: Și o să procedați întocmai?

Doamna Liliana Palihovici: Aproape întocmai.

Domnul Gheorghe Brega: Păi… (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: O să vedeți.

Domnul Gheorghe Brega: Dar nr.940 nu l-ați pus la vot, propus de doamna Corina Fusu și de mine.

Doamna Liliana Palihovici: Eu am supus votului toate proiectele care au fost.

Domnul Gheorghe Brega: Nu…

Doamna Liliana Palihovici: Despre ce…

Domnul Gheorghe Brega: Construcțiile ilegale, demolarea construcțiilor ilegale pe teren public.

Doamna Liliana Palihovici: Îmi cer scuze, mi-a scăpat. Nr.940. Cine este pentru completarea ordinii de zi cu proiectul nr.940 rog să voteze. Număr insuficient. Propunerea nu a fost susținută. Toți de procedură? Microfonul nr.4.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо, госпожа председатель. В связи с тем, что то, что происходит сейчас в зале заседания Парламента, является грубейшим нарушением регламента Парламента, депутаты, представляющие партию Ренаштере, в знак протеста покидают это заседание.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Da, de procedură. Госпожа председатель, Мы, фракция наша не намерена потворствовать нарушению закона, который парламентское большинство… которое парламентское большинство пытается освятить своим обсуждением сегодня, с опозданием на два с половиной месяца, бюджета и бюджетно-налоговой политики, и поэтому в знак протеста тоже покидаем заседание. Спасибо.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Domnul Mihail Mocan: Я не понимаю в чем политическая подоплека моей законодательной инициативы. Она заключается в том, чтобы поддержать более 10 тысяч ветеранов, прошедших афганское пекло, 301 из которых погибли и четверо пропали без вести. Я не понимаю таких военных людей, которые не нюхали никогда пороха Чимбричук и Бутмалай.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat…

Domnul Mihail Mocan: …которые не…

Doamna Liliana Palihovici: Aceasta nu este de procedură. Declarațiile, la sfîrșitul ședinței. Domnule Dodon, De procedură sau nu? Microfonul nr.4. Dacă nu e de procedură, vă închid microfonul.

Domnul Igor Dodon: Cum o să-l închideți? Veniți încoace?

Doamna Liliana Palihovici: Găsesc eu modalitate, nu vă deranjați.

Domnul Igor Dodon: Stimaţi colegi, Socialiștii au propus vreo 78 de propuneri conceptuale la politica fiscală. Și vreau să vă spun că multe dintre ele, știu, colegii de la Ministerul Finanțelor erau gata să le examineze. Însă graba cu care voi mergeți astăzi, credeți-mă, o să reveniți la politica fiscală în luna februarie, martie cum, ați făcut-o anul acesta și ați făcut zeci de modificări. De aceea, principial, conceptual, această politică fiscală nu poate fi examinată și susținută. De aceea, deputații socialiști nu vor participa la această ședință. Și, doamnă Preşedinte al ședinței, Vă recomandăm să vedeți dacă aveți cvorum în sală, pentru că după… dacă o să luăm în calcul cifrele care au fost la înregistrare, dumneavoastră nu aveți 51 de deputați în sală. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc pentru recomandare. Microfonul nr.5. De procedură, domnule Munteanu?

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă vicepreședinte, Pînă să fie supus proiectul ordinii de zi în întregime, noi reiter…

Doamna Liliana Palihovici: El a fost votat deja, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu: Dați-mi voie. Cu acel… cu atît mai mult, noi considerăm că astăzi pe ordinea de zi sînt proiecte foarte importante și noi o să participăm la examinarea lor și o să ne aducem contribuția noastră ca aceste documente să fie îmbunătățite. În același timp, eu sînt absolut sigur că proiectul pe care l-am propus noi, nr.3112 privind declararea zilei de 25 decembrie zi de odihnă, este absolut normal și logic, și european. De aceea, eu nu înțeleg care este problema de ce acest proiect nu este susținut. Cu atît mai mult că eu știu că există dorință ca el să fie introdus pe ordinea de zi. Fie și ultimul, dacă vreți, nu contează. Dar să dăm un semnal că sîntem europeni și în acțiuni, nu doar în declarații, și să muncim astăzi cît o fi, pînă la opt, pînă la nouă și să scoatem toate aceste documente în capăt. Cu atît mai mult că acest document trebuie aprobat, după aia trebuie promulgat și să intre în vigoare pînă în data de 25. Pentru că ar fi rușinos ca noi să ducem acest document pînă vineri, sîmbătă și să nu fie, să nu intre în vigoare pînă în data de 25. Să nu facem politică cu Crăciunul. Vă rog foarte mult și este o solicitare respectuoasă a Fracţiunii Partidului Liberal să revotăm acest proiect și să mergem mai departe, căci avem foarte mult de muncă astăzi. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Și foarte respectuos v-am întrebat, înainte de a supune votului, ținînd cont de propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Brega, să discutăm astăzi politica fiscală și bugetul, iar pentru ședința din următoarea ședință ordinară de joi să venim cu propunerea dumneavoastră. Este logic ceea ce vă propun eu. Și eu vă îndemn să nu facem politică pe Crăciun. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Ținînd cont de faptul că noi și eu am înțeles corect că am fost vizat, înțeleg corect că comuniștii totdeauna sînt în război cu cetățenii și își doresc ca anul 2014 să fie declarat un an al războiului, ceea ce, practic, este absurd de declarațiile lui Mocanu precum că se simte cel mai mare mirositor de praf de pușcă. Îmi pare rău. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Deci, stimaţi colegi… Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Preşedinte, Noi nu vrem să facem politică din chestia aceasta. Este, pur și simplu, greu de înțeles, ce trebuie să mai discutați voi în fracţiune dacă proiectul de hotărîre are o singură rubrică – 25 decembrie, Nașterea lui Iisus Hristos. Eu pot să vă povestesc cine a fost acesta. Crăciunul pe stil nou este zi de odihnă. Dacă nu se acceptă și voi vă împotriviți astăzi și vă trebuie o decizie politică pe acest proiect, noi îl acceptăm, dar să fie votat astăzi pentru joi, adică pentru poimîine introdus în ordinea de zi nr.1 și atunci o să fie toată lumea împăcată că nimeni pe nimeni nu vrea să tragă pe sfoară. De aceea, iată, este în procedură, îl votăm pentru joi primul în ordinea de zi și mergem mai departe.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat. Și înainte de a merge mai departe, am să rog numărătorii să-mi anunțe prezența în sală. Înainte de a vota, eu rog numărătorii să anunțe prezența în sală. (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, sectorul nr.3, anunțați, că sectorul nr.1 se vede că e zero. Numărătorul din sectorul nr.3 nu este. (Rumoare în sală.) Atunci anunț o pauză de 10 minute, pînă vine numărătorul. Revenim în sală la ora patru, 16.00.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Doamna Liliana Palihovici Vă rog să vă ocupați locurile în sală, iar numărătorii să anunțe prezența în sală. Stimați colegi, Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru ca numărătorii să poată anunța prezența. Domnilor deputați, A treia oară vă rog să vă așezați la locurile dumneavoastră.

Domnule Olaru, Domnule Bodrug, Domnule Lucinschi, Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Presa deja ne numără foarte atent. Noi o să anunțăm, acuși, cîți sîntem în sală, stimați jurnaliști. Numărătorii, Vă rog să anunțați prezența pe fiecare sector.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25. sectorul nr.3 – 26.

Doamna Liliana Palihovici: 51 de deputați. Avem cvorum și putem continua. Revin la propunerea făcută de domnul deputat Munteanu: de a introduce pe ordinea de zi de joi proiectul cu nr.3112. Cine este pentru introducerea acestui proiect în ordinea de zi de joi, primul în ordinea de zi de joi, rog să voteze. Unanim. Vă mulțumesc. Și, stimați colegi, începem dezbaterea proiectelor în ordinea de zi. Primul proiect pe care îl vom dezbate astăzi este cu nr.405 și invit autorii să prezinte acest proiect. Domnule Bălan, vă rog.

Domnul Ion Bălan: Stimați deputați, Vreau să vă prezint proiectul de Lege cu privire la completarea articolului nr.103 din Codul fiscal, ce ține de comercializarea tehnicii agricole: tractoare, combine, mecanisme, utilaje și echipament pentru agricultură. Pînă în prezent, vreau să aduc la cunoștință plenului că această prevedere este ca la importul și comercializarea, pe teritoriul țării, a tehnicii agricole se taxează cu taxa pe valoare adăugată de 20%. Noi avem o categorie de fermieri, gospodării țărănești mici, care nu sînt plătitori de TVA. În acest sens, acești agricultori mici, practic, nu beneficiază de restituirea de taxa pe valoare adăugată la tehnica agricolă. Pentru a face echitate socială la procurarea tehnicii agricole și pentru a diminua prețurile la tehnica agricolă, această inițiativă legislativă va fi una benefică pentru agricultorii din Republica Moldova. De aceea, se propune ca, la procurarea tehnicii agricole, toți producătorii agricoli din Republica Moldova să fie scutiți de taxa pe valoare adăugată. Rog să susțineți acest proiect de lege.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog întrebări pe marginea proiectului? Nu sînt.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Bălan: Zero TVA.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit Comisia economie, buget și finanțe să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniță: Echipament. Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.405, inițiativă a doi deputați. Prin acest proiect de Lege se propune ca taxa pe valoarea adăugată la importul de echipamente să fie 0%, Guvernul a dat aviz pozitiv la acest proiect de lege, însă a venit cu anumite concretizări și propune ca acest proiect de lege să fie aprobat de plen în primă lectură, în lectura a doua să fie comasat cu politica bugetar-fiscală. Comisia a acceptat această propunere și propune plenului ca acest proiect de lege să fie susținut pentru prima lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări la adresa comisiei? Microfonul nr.5.

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc. Doamnă vicepreședinte, Rugați deputații să vină în sală. Iarăși nu sîntem 51.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Noi avem cvorum și putem dezbate. În timpul dezbaterilor, deputații pot să meargă… În momentul votului…

Domnul Vadim Cojocaru: Cvorumul constă în 51 de deputați, vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: În momentul votului, domnule deputat. Microfonul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței.

În contextul proiectului pe care îl examinăm, eu înțeleg că noi astăzi ne-am propus această inițiativă, pe care o vom susține, să o dezbatem și să o votăm în primă lectură, după care logica spune că a doua lectură va fi în contextul politicii fiscale. Da? În acest context, eu aș dori să aflu opinia, poziția domnului președinte al comisiei de profil. Nu este rău că, pentru ceea ce reprezintă investiții în agricultură, noi revenim, într-un fel, la ideea taxei zero la TVA la importuri. Concomitent, eu gîndesc, aceeași logică, ar fi trebuit, în contextul politicii fiscale pentru a doua lectură, să o aplicăm și pentru alte importuri de tehnologii, echipamente, nu doar pentru sectorul agricol. Odată ce noi, într-adevăr, ne gîndim la creșterea economică, înțelegem bine că această creștere economică nu poate fi obținută fără stimularea investițiilor, să aplicăm, în aceeași măsură, zero TVA la utilaje industriale, tehnologii, adică să venim cu abordare complexă de a stimula investițiile atît în sectorul agricol, cît și în sectorul agroindustrial sau sectorul industrial, per ansamblu. Vreau să menționez aici, stimate domnule președinte al comisiei, că o atare situație noi am avut și în trecut, am discutat-o de mai multe ori și vroiam să aflu, la momentul actual, ca și poziție generală a dumneavoastră, ca, mai apoi, să vedem cum punem în discuție și cum abordăm factorul decizional pentru lectura a doua, la politica fiscală. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule președinte Lupu, Chiar vă mulțumesc pentru întrebare. Nu va fi doar poziția mea, dar voi spune ce s-a discutat deja în comisie și informez că este, cred, un răspuns la întrebarea dumneavoastră. Cînd am examinat acest proiect de lege, logic a fost că unii fermieri sînt plătitori de TVA, iar unii nu. Și, în cazul acesta, nefiind plătitori de TVA, sînt într-o deficiență de competiție cu ceilalți. Pentru lectura a doua, noi cînd vom comasa, noi am vorbit, spre exemplu, sînt anumite activități care nu sînt, în general, plătitoare de TVA și nu sunt, și aici tot ar trebui să fim mai atenți, cum ar fi salubrizarea, spre exemplu. Din acest motiv, acum este prematur să dau un răspuns exact, cum va fi, dar acest subiect este pe rol în Parlament, amendamentele deja au fost formulate. Colegul dumneavoastră, în acest caz, dacă nu mă greșesc domnul Țulea a formulat amendamente. Noi le examinăm cu foarte mare atenție și sînt sigur că, în lectura a doua, toți împreună, vom avea o lege foarte bună, cu atît mai mult că Guvernul vine cu încă o practică ca atunci ceea ce intră în capitalul social, tot, să nu fie TVA. Deci, avînd…

Domnul Marian Lupu: Da. Da, exact. Aceasta este ideea…

Domnul Veaceslav Ioniță: Cu capitalul social nu va fi…

Domnul Marian Lupu: …investițiile în capitalul social.

Domnul Veaceslav Ioniță: Pentru anumite domenii va fi zero și, în felul acesta, sînt sigur că vom reuși să stimulăm creșterea economică pentru 2014.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte. Și aici, poate, deja, la acest moment, aș dori să rog foarte mult toți colegii noștri, parlamentarii, la etapa cînd vom ajunge la lectura a doua, pentru politica fiscală, să susținem abordarea complexă, de sistem, zero TVA, pentru tot ce ține de investiții capitale în capitalul social al întreprinderilor, atît din zona agricolă, cît și din zona industrială.

Domnul Veaceslav Ioniță: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Candu, Vă rog, o întrebare.

Domnul Andrian Candu: Domnule președinte al comisiei, Vă rugăm să faceți o precizare, ca să fie o înțelegere clară, noi vorbim despre TVA pentru importul tehnicii agricole și nu se referă la intrarea în capitalul social.

Domnul Veaceslav Ioniță: În capital, da, și aici vreau să aduc o concretizare. Mulțumesc mult, domnule președinte, pentru întrebare. Deci noi avem două lucruri specifice. Primul. Atunci cînd se introduce în capitalul social, Guvernul vine cu inițiativa ca să nu fie aplicată TVA, însă pentru anumite poziții tarifare, fiecare din diferite motive, noi le considerăm... toți împreună, inclusiv Guvernul dă aviz pozitiv. Noi spunem că nu doar dacă intră în capitalul social, dar dacă se importă. De aceea, noi vom avea în politica fiscală o situație cînd în capitalul social este cota zero și al doilea pentru – anumite poziții. Și Guvernul a rugat să venim cu pozițiile tarifare exacte. Nu se aplică TVA, indiferent dacă intră sau nu în capitalul social. Colegul Balan împreună cu mine vorbim despre situația cînd nu intră în capitalul social sau poate intra. Deci o normă generală.

Domnul Adrian Candu: Stimate domnule președinte, O întrebare, fiindcă ce ține de introducerea în capitatul social lucrurile s-ar îngreuna în situația în care acel care le introduce și le pune în capitalul social ar vrea să le vîndă mîine, poimîne, atunci apare așa-numita decapitalizare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Este …

Domnul Adrian Candu: În situația respectivă există vreo interdicție de vînzare?

Domnul Veaceslav Ioniță: În cazul capitalului social, avem o interdicție de vînzare pentru 3 ani de zile, din scoatere din capitalul social pentru 3 ani de zile. În acest caz, vom veni cu aceeași interdicție pentru lectura a doua, exact aceeași normă, 3 ani de zile care se aplică în cazul introducerii în capitalul social, care trebuie concretizată, că acolo formula scrisă conferă anumite ambiguități. Vom ține cont de acest lucru.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt? Vă mulțumesc. Stimați colegi, Supun votului aprobarea proiectului de Lege cu nr.405 în primă lectură. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.405 a fost aprobat în primă lectură. Următorul proiect în ordinea de zi este Proiectul de Lege nr.445 pentru modificare și completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. Autori – un grup de deputați. Îl invit pe deputatul Balan să prezinte proiectul.

Domnul Ion Balan: Stimați colegi, Tot în contextul sprijinului pentru domeniul agriculturii, un grup de deputați venim cu inițiativa legislativă care vine să sprijine agriculturii, în continuare, în dezvoltarea ramurii care este una prioritară în Republica Moldova, și anume agricultura. În anul 2013, agricultorii s-au confruntat cu problema taxei pe valoarea adăugată la producția agricolă, care a fost instituită de 20%, dintre care 40% erau achitate în bugetul de stat, iar 60 la sută restituite pentru un mecanism, care, de fapt, a fost unul destul de dificil pentru administrare, inclusiv pentru agricultori. În acest sens, la multiplele întîlniri pe care le-am avut cu agricultorii, deci calculele care au fost făcute de către noi, de către Ministerul Finanțelor, am ajuns la concluzia că micșorarea taxei pe valoarea adăugată la producția agricolă de la

20% la 8% va fi una cea mai bună și binevenită pentru agricultori. Și dea le da posibilitate agricultorilor să își reinvestească finanțele în domeniu, în agricultură, dar de a nu îi ține pe conturile trezoreriei în taxele pe valoarea adăugată ca, mai apoi, să ceară restituirea acestor taxe. De aceea, majoritatea agricultorilor din țară insistă, roagă, ca plenul Parlamentului să susțină această inițiativă legislativă de micșorare a taxei pe valoarea adăugată în agricultură de la 20% la 8%. Rog să susțineți acest proiect.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Vadim Cojocaru: Iarși, de procedură. Articolul 38: ședințele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorității. Dacă nu sîntem 51 în sală, ședința nu poate avea loc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat…

Domnul Vadim Cojocaru: De aceea, eu rog să îi rugați, pe acei care ne socot, cîți sîntem în sală.

Doamna Liliana Palihovici: Eu i-am rugat, îi rog și îi voi ruga în continuare pe toți să stea la locurile lor, să citească proiectele și să adreseze întrebări. Dar ce urmăriți dumneavoastră?

Domnul Vadim Cojocaru: Acum nu sîntem 51.

Doamna Liliana Palihovici: Dumneavoastră, de procedură, urmăriți ca eu la fiecare 3 minute să întreb numărătorii, să îi rog să anunțe cîți sînt în sală? Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Godea: Toți trebuie să fie în sală, toți 51. Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Dacă considerați că eu încă o dată trebuie să repet tuturor deputaților, dominilor și doamnelor deputați, care nu ați declarat că părăsiți sala, vă rog să vă aflați în sală în timpul dezbaterilor proiectelor. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Observația colegului Cojocaru este una pertinentă, pentru că e vorba de adoptarea legilor și atunci…

Doamna Liliana Palihovici: Eu sînt de acord.

Domnul Mihai Godea: … o normă trebuie să fie adoptată regulamentar. Eu nu mă înscriu cu luare de cuvînt, în două minute, eu cred că, mă integrez. Cred că a fost un lucru urît atunci cînd ați introdus taxa pe valoarea adăugată 20 la sută, ați experimentat un an de zile, ca, pînă la urmă, în prag de alegeri, să veniți și să faceți, chipurile, un cadou. Dar, la proiect nemijlocit, cum va influența asupra lanțului această propunere a dumneavoastră, fiindcă pentru producători se revine la taxa de 8 la sută, dar pentru întreprinderile de procesare ce taxă rămîne?

Domnul Ion Balan: Pentru întreprinderile de procesare rămîne 20 la sută.

Domnul Mihai Godea: Și cum va influența chestia aceasta asupra lanțului agricol?

Domnul Ion Balan: Domnule deputat, Noi am examinat această întrebare cu procesatorii și vreau să vă spun că nu va influența negativ, pentru că, în mare parte, producția prelucrată industrial se duce 70% la export și ei vor avea restituire 20 la sută, și, în așa fel, nu vor avea de suferit în urma faptului că materia primă obținută pentru procesare va fi cu 8%.

Domnul Mihai Godea: Eu cred că va influența negativ, dar… Și a doua întrebare. De ce zahărul e importat?

Domnul Ion Balan: Deci, inițial, noi am ținut cont de faptul că sîntem o țară care facem parte din organizația mondială a comerțului. Și, ținînd cont de vecinii noștri, care exportă zahăr în Republica Moldova, nu avem dreptul de a face o astfel de derogare, deci ce ține ca pe piața Republicii Moldova să fie zahăr cu 8 la sută și cu 20 la sută. De aceea și s-a propus, în proiectul de lege, ca și zahărul de import, însă, pînă la urmă, Parlamentul va decide dacă, în a doua lectură, vor fi amendamente și vor fi propuneri. Se discută și se va lua o altă decizie.

Domnul Mihai Godea: Chestia aceasta protejează producătorii de zahăr sau nu?

Domnul Ion Balan: Noi vrem să protejăm producătorii de zahăr din Republica Moldova, dar, totodată, ținem cont și de alte aspecte, de vecinătate și de regulile de joc în organizația mondială a comerțului.

Domnul Mihai Godea: Eu înțeleg, eu înțeleg, domnule Candu, puteți să nu explicați, știu ce o să îmi spuneți. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Candu, Vă rog.

Domnul Adrian Candu: Vă mulțumesc frumos, domnule Godea, că deja știți, prin telepatie, ce urmează să spun. Doar vroiam să vă menționez unele precizări ce țin de procesatori și în comisie, și în general, se discută despre posibilitatea ca, în lectura a doua, să se introducă rata de 8 la sută pentru unele produse cum este făina, uleiul și zahărul, care sînt cele mai importante din punct de vedere al producției locale și export. Iar ce ține de 20 la sută, dacă noi nu am introduce cuvîntul import, atunci am fi în încălcarea, așa cum a spus și domnul Balan, a regulilor organizației mondiale a comerțului, și ne-am trezi că avem 8 la sută la zahărul local și 20 la sută la zahărul importat, ceea ce ar fi o măsură de salvgardare.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. De aia am și întrebat, domnule Candu, și înțeleg că ați intervenit ca autor. Eu, pur și simplu, am luat exemplu de la dumneavoastră, domnul Corman foarte des citește gîndurile prin telepatie, de aia... Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc.

Deci despre 8% la zahăr cu TVA, noi am vorbit, politica bugetar-fiscală pentru 2012, 2013, cu părere de rău, pînă ce nu am dat cu oiștea în gard, am păstrat 20. Acum revenim la ceea la ce trebuia să revenim, revenim la 8, dar mă interesează o singură întrebare a dumneavoastră. Spuneți, vă rog, zahărul produs la noi în Republica Moldova satisface piața noastră, sau nu?

Domnul Ion Balan: Eu cred că satisface în anii cînd avem producție suficientă, dar avem și ani cînd producem mai puțin și este necesar și de importat.

Domnul Gheorghe Brega: Chiar și anul trecut, cînd a fost puțin zahăr...

Domnul Ion Balan: Anul trecut...

Domnul Gheorghe Brega: ...așa, după părerea noastră, noi nu am importat, totuși, am exportat. De aceea, stă întrebarea: ce înseamnă 8% la zahărul de sfeclă, zahăr importat? Noi, ce, facem loc pentru zahărul de trestie? Cine importă la noi zahăr de trestie? Aș vrea să aflu pentru cine facem lobbyismul ăsta? Zahărul din Ucraina, care anul trecut ne-a pus pe burtă, care se vindea ilegal la piață și am pus pe burtă toată industria zahărului de la noi din Moldova? Cu atît mai mult că politica bugetar-fiscală nu mai există, nu este acolo zahărul de import. În politica bugetar-fiscală nu se găsește așa ceva, acolo se găsește produs și livrat pe teritoriul Moldovei. Atunci cum este? El vine în contradicție cu politica bugetar-fiscală, facem lobby pentru zahăr de trestie. Cineva importă urgent, trebuie să importe să impunem 8 la sută sau facem... cineva importă din alte țări, din Ucraina. Ucraina, anul trecut, era inundată de zahăr, noi cunoaștem destul de bine. De ce facem pentru zahărul importat? Nouă nu ne trebuie import de zahăr, noi avem suficient zahăr, pe care noi încă și îl exportăm. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Arhire: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule Balan, Noi am discutat și în comisie punctul ăsta vulnerabil cu importul la zahăr, păreri au fost diferite, pentru că domnul Godea a abordat și domnul Brega a spus de ce și la import.

Eu vin … pentru lectura a doua, de exclus această noțiune „la import”, pentru că apar comentarii. Dumneavoastră cunoașteți, în comisie ne-am tamponat cu diverse păreri și opinii și, pentru a exclude orice banalități și bănuieli la capitolul acesta, propun să fie exclusă sintagma „și la import”. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Eu vreau să dă dau o anumită informație și o anumită explicație, ca să înțelegem despre ce este vorba. Eu simt că lumea nu înțelege pînă la sfîrșit regulile de joc. Rog puțină atenție, stimați colegi. Să știți că Republica Moldova, din anul 2001, de cînd am devenit stat membru la Organizația Mondială a Comerțului, ne- am angajat să aplicăm principiul tratamentului național. Ceea ce înseamnă că noi sîntem obligați să aplicăm exact aceleași taxe pentru produsele autohtone și pentru cele de import. De aici plecînd, problema nu este doar în zahăr și ceea ce ați propus dumneavoastră, stimate coleg, nu ține. Din momentul în care, de la 1 ianuarie anul viitor, vom avea TVA de 8% la ulei, la făină, la multe alte produse, pentru toate aceste produse de import se va aplica TVA 8%, e clar? Ca să fie clar. Nu poate fi regula că pentru produsele autohtone să fie 8 la sută, iar pentru cele de import să fie 20 la sută. Repet încă o dată, este regula mondială, regula Organizației Mondiale a Comerțului. Cu cît ridicăm TVA la produsele noastre, exact așa se ridică TVA și la produsele de import; pe cît coborîm TVA la produsele noastre, exact în aceeași măsură va fi aplicat același nivel de TVA pentru produsele similare de import. Iată, aceasta este unica chestie, are dreptate domnul președinte, unica diferență se referă la taxele vamale aplicate. Însă … acele produse pe care le importăm în regim de liber schimb taxa vamală e zero și atunci taxa vamală se aplică doar la importurile care vin din acele țări pentru care noi aplicăm taxele vamale. Foarte important e să înțelegem acest lucru, deoarece că e zahăr, că e ulei, că e făină, că e carne, că ce va fi – 8 la sută, toate vor beneficia de TVA de 8 la sută. Să înțelegem acest lucru. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Totuși să mă înscrieți cu o luare de cuvînt.

Doamna Liliana Palihovici: Vă înscriu, domnule Godea.

Domnul Mihai Godea: Dar eu mai am încă o întrebare. Domnul Lupu are perfectă dreptate. Doar că zahărul, din cîte înțeleg din proiectul acesta de lege, produs în Moldova va rămîne cu 20 la sută, pentru că e la procesare. (Rumoare în sală.) Păi, cum nu? Am citit ca lumea. Întrebarea tot la zahăr „importat și/sau livrat pe teritoriul țării”. „Și/sau livrat” ce înseamnă aceasta?

Domnul Ion Balan: Și importat, și livrat. Deci poate să fie importat și utilizat pentru întreprinderi de procesare sau poate fi livrat.

Domnul Mihai Godea: Dar livrat, cum aceasta?

Domnul Ion Balan: Cum? Vîndut.

Domnul Mihai Godea: Păi, vă întreb.

Doamna Liliana Palihovici: Realizat. Cu sensul de realizat. Comercializat.

Domnul Mihai Godea: O luare de cuvînt. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Luare de cuvînt. Am înregistrat. Alte întrebări către autor? Nu sînt. Domnule deputat, Vă mulțumesc. Invit comisia să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.445. Văd că aici sînt foarte multe dezbateri, în Parlament. Comisia propune ca toate aceste sugestii formulate, îndoieli, sub formă de amendamente să fie oferite comisiei, inclusiv acei care vor să ia luare de cuvînt, poate, mai bine formulează niște amendamente. Și noi, cu foarte mare atenție, vom examina toate

30 amendamentele, deliberările vor fi în comisie, iar în plen vom veni cu o soluție care va fi acceptată de toată lumea. Iar acum se propune să fie aprobat în primă lectură și tot ce se pune la îndoială să fie formulat pentru comisie. Noi vom avea grijă să răspundem la toate întrebările în lectura a doua, în prima lectură doar susținem colegul nostru. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Stați aici, domnule președinte, căci sînt întrebări. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: Domnule președinte Ioniță, Din punct de vedere al sensului, da, al înțelegerii, 8% la zahărul din sfeclă de zahăr importat și/sau livrat pe teritoriul țării, de unde distingem că TVA de 8% va fi aplicat și pentru producătorul autohton de zahăr.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Doamnă deputat, Ideea colegului nostru a fost ca producătorul autohton de zahăr să poată livra zahărul la 8%. Dacă dumneavoastră aveți îndoială în modul cum este formulat acest articol, chiar vă rog mult să dați sub formă de amendament. Noi vom examina în comisie și vom avea grijă ca, în lectura a doua, ideea colegului nostru să se reflecte exact în așa o manieră ca producătorul să plătească 8 la sută.

Doamna Corina Fusu: Da, dar dumneavoastră aveți o părere despre aceasta? Dumneavoastră înțelegeți că producătorul …

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu am foarte multe păreri, dar aici reprezint …

Doamna Corina Fusu: … autohton va fi cu …

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu am foarte multe păreri, dar aici reprezint opinia comisiei. Comisia se va expune pe detalii în lectura a doua. Conceptual, noi susținem că la zahăr trebuie să fie 8 la sută, iar formularea exactă va fi în lectura a doua.

Doamna Corina Fusu: Da, dar ați avut grijă de importatori, da, deci zahărul importat, și nu s-a avut grijă de importatorul autohton, într-adevăr.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Aici doar un singur lucru, foarte multă lume este în dificultate să înțeleagă ce este TVA. TVA nu este un impozit asupra producătorului, importatorului sau distribuitorului, cine dorim, TVA este un impozit plătit de către consumator. Ceea ce spune legiuitorul este că consumatorul va plăti 8% la zahăr, indiferent de proveniența lui. Nu plătește producătorul autohton sau importatorul, TVA este plătit de către consumatori. Noi, în calitate de consumatori vom avea un produs mai ieftin.

Doamna Corina Fusu: Oricum trebuie să existe claritate, limbajul trebuie să fie simplu și clar.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu, desigur …

Doamna Corina Fusu: Aceasta este absolut indiscutabil.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu accept această opinie a dumneavoastră și, ca un specialist mai bun ca mine, căci, eu, mă rog, în ceea ce ține de corectitudinea de a scrie în limba română, nu pretind că sînt cel mai bun, chiar vă încurajez să ne dați anumite sugestii cum trebuie să fie.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Colega are dreptate. Acum eu încep a înțelege mai bine că neînțelegerea esenței a acestui subiect vine din această formulare în proiect, care spune în felul următor: 8 la sută zahărul din sfeclă de zahăr importat și/sau livrat pe teritoriul țării. Și atunci chiar este greu să prinzi sensul adevărat al acestei formule. Eu aș vrea să atrag atenția că în proiectul politicii fiscale, pe care noi trebuie să o examinăm și să o votăm în primă lectură astăzi, formula este cea potrivită: 8 la sută zahăr din sfeclă de zahăr, produs și/sau livrat pe teritoriul țării. Și atunci toate întrebările dispar. Formula e clară, simplă și cuprinzătoare. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Candu.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Lupu și domnule președinte Ioniță, Într-adevăr produs și livrat, dar să nu uităm și de importat, căci livratul nu presupune importul, dar noi vorbeam despre regulile OMC.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Corect. Noi vom avea grijă în lectura a doua. Și să nu uităm că TVA este achitat de către consumatori, de aceea … Dar în lectura a doua încurajez toți deputații să se axeze pe faptul ca să scrie amendamente pentru lectura a doua și comisia le va examina absolut pe toate. Domnilor deputați, Secretara comisiei, în comisie vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3. Domnule președinte, Așteptați.

Domnul Valeriu Guma: Da. Mulțumesc, doamnă Președinte. Într-adevăr, aceste întrebări și diferite situații care, pe parcurs, ne deranjau în promovarea politicii dezvoltării industriei zahărului, pe parcurs la perioada de zece ani, ultimii zece ani, într-adevăr, la prima vedere, apăreau niște întrebări. Eu pot să vă spun, stimați colegi, domnule Brega și alții, că, într-adevăr, eu fix așa întrebări mi le-am pus mie și am observat un lucru: din momentul în care în piața noastră, ca industrie, a intrat un producător internațional, care a putut să își protejeze și să își lobeze în interesele, în primul rînd, ale producătorului sfeclei de zahăr, nu în ultimul rînd și interesele lui ca industrie, este un lucru foarte benefic. Că, pînă la urmă, și taxele celea de salvgardare, lobate și negociate cu OMC, tot datorită operatorilor mari internaționali, că noi, Moldova, poate nici nu aveam să avem capacitatea aceasta. Și atunci, stimați colegi, pentru mine e foarte important să înțelegem că așa trebuie să promovăm și industria grîului, făinii, industria uleiului, ca noi să avem operatori internaționali mari. Uitați-vă numai o cifră. Cîțiva ani în urmă, agricultorul vindea răsărita cu 2 lei cu chiu cu vai, astăzi a ajuns prețul la 7 – 8 lei, 5 lei cîștigă agricultorul. Din momentul în care este o industrie locală bine dezvoltată, ea dictează prețuri mondiale. De aceea, nu trebuie să ne temem de lucrurile acestea și trebuie să ne bucurăm, să aducem încoace operatori internaționali foarte puternici. Și trebuie să susținem aceste proiecte.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. (Brega, Fracțiunea Partidului Liberal) Domnule Guma, Poate la Peresecina nu se crește floarea-soarelui, dar cu 8 lei țăranul ar vinde și astăzi, numai găsiți așa… În principiu, acum, se realizează cu 3 lei la țară. Eu m-am întors din raioanele de nord: cu 3 lei 3 lei 50. 8 lei – slavă Domnului, dar nu-i asta. Toate piețele europene, toate țările europene își protejează producătorii săi. Nimeni nu admite așa ceva, ce vrem noi. Da, eu înțeleg, Organizația Mondială a Comerțului. Corect. Atunci, dați să facem altceva. Voi, economiștii, este și ministrul finanțelor. Poate punem, într- adevăr, 20% taxa, TVA-ul la toți, iar producătorilor noștri autohtoni, peste 15 zile să le fie returnate 12% și o să ne protejăm piața.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Ca să nu… Eu am înțeles.

Domnul Gheorghe Brega: Eu aș vrea să aud părerea ministrului finanțelor, deoarece e prezent aici. Noi trebuie să ne protejăm producătorii. Noi o să distrugem, în astfel… O să ne invadeze zahărul.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Dacă nu aveți nimic contra, noi am înregistrat lucrul acesta și îl vom examina în comisie. Cred că cel mai bine este ca dintîi să fie examinat în comisie și apoi deja în plen. Ideea am înțeles-o. Va fi examinată în comisie și această idee.

Domnul Gheorghe Brega: Doamnă Președinte de ședință…

Doamna Liliana Palihovici: Eu am înregistrat propunerea dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Brega: Nu, vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Acuși, să îi ofer și dumnealui cuvîntul. O clipă doar. Domnul Candu și, după aceea, domnul ministru al finanțelor.

Domnul Andrian Candu: Da.

Stimate domnule Brega, În calitate de autor, vreau să vă spun că, probabil, dumneavoastră puțin greșiți atunci cînd nu luați în considerare sistemul actual. La ora actuală, există 20% TVA în agricultură, din care ar trebui să se plătească 8% și 12% să rămînă pe conturile producătorilor. Noi, de foarte mult timp, discutăm, aici, în plen, în anul 2013, despre reducerea TVA-ului în agricultură pînă la 8%, ca să nu mai existe plată și restituire, plată și restituire, care creează probleme de lipsă de numerar pentru producători. Iată de ce autorii acestui proiect de lege, inclusiv Guvernul, prin propunerea la politica bugetar-fiscală, vine cu propunerea să reducem 8%, ca să rupem din acele 45, 60, 90 de zile de lipsă de numerar.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule Candu, Eu aș fi de acord cu dumneavoastră și sînt de acord încă și din alt punct de vedere, că TVA-ul se restituie nu conform legislației, dar peste jumătate de an și încă se mai cer acolo și procente, înainte de a restitui TVA-ul, dar nu numai aceasta am vrut să spun. În așa caz, noi invadăm piața cu zahărul din Ucraina, zahărul de trestie. Mi se face impresia că cineva face un lobby acum, cuiva, urgent. Văd că se reclamează și la televiziune, la toate posturile de televiziune: zahărul de trestie. Cumva să ne gîndim, economiștii să se gîndească foarte bine, căci noi distrugem toată industria zahărului. Dacă, acum, țăranii, cît de cît, datorită firmelor, așa cum a spus domnul Guma, mai au unele subsidii, le au, prealabil, niște bani, dacă o să se ducă aceste firme după ce o să se ducă toată industria, atunci degeaba mai stau țăranii și mai cresc sfeclă de zahăr. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1, domnul ministru Arapu.

Domnul Anatol Arapu – ministrul finanțelor: Stimate domnule președinte, Stimați domnilor deputați, Eu, în primul rînd, vreau să reconfirm poziția pe care a spus-o domnul președinte Lupu: noi nu avem dreptul să tratăm diferit produsele originare din țara noastră și produsele de import. Aceasta este axiomă. Dacă noi sîntem și am aderat la un organism internațional, asta e. Asta va fi aplicat și în cadrul tratatelor de liber schimb, pe care le avem noi cu Uniunea Europeană, care vom avea plus exact același lucru, același tratament, este și în cazul tratatelor de liber schimb, care le avem cu țările din CSI, inclusiv cu Ucraina. În cazul de față, este o decizie politică a țării de a promova o metodă sau alta de taxare a zahărului pentru consumul intern. Dacă mecanismul existent, anul curent, nu este suficient de bun și este necesar de a introduce 8% la producția agrară, inclusiv zahărul, aceasta este

35 opțiune care se va decide pe parcursul discuției Legii bugetului, însă, la momentul actual, se aplică taxa de 20%, inclusiv la zahărul de import. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Eu vreau să îi mulțumesc domnului președinte al comisiei pentru prezentare și am propunerea să, dacă vrem să avem discuții profesionale, să încheiem aici. subiectul este foarte clar și pentru toți colegii vreau să spun iată ce: țara are la dispoziție, potrivit acordurilor internaționale, la care facem parte, instrumente de protejare a pieței, măsuri antidumping, măsuri de salvgardare, măsuri compensatorii, tot felul de bariere tehnice. Iată care este instrumentarul disponibil pentru noi. Să nu ne jucăm cu diferențierea TVA la produse locale și de import, fiindcă eu vreau să vă spun astăzi ce se întîmplă în cazul unei asemenea gîndiri și aprobări naive și, nu mă tem să spun, primitive. Dacă noi facem lucrul acesta de la 1 ianuarie, vă asigur, și OMC, și UE, și CSI, fiindcă această normă este una universală, o să ne aplice, exact, produselor noastre aceeași normă. Noi nu o să ieșim din judecăți. Vă îndemn să fim și corecți din punct de vedere legal, al angajamentelor noastre și să fim eficienți în aplicarea acelor instrumente pe care putem și trebuie să le aplicăm în protejarea producătorului autohton. Eu propun să susținem proiectul în primă lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Avem înregistrată solicitarea pentru luare de cuvînt. Domnule deputat Godea, Vă invit la tribuna centrală.

Domnul Mihai Godea: Doamnă Președinte, Stimați colegi, Un vechi dicton evreiesc spune că totul e bine, ceea ce se încheie cu bine. Iată, calvarul TVA de 20% în agricultură, se pare, se apropie de sfîrșit. Am văzut autorii care prezentau acest proiect de lege, spunînd: domnilor, este foarte bine că avem grijă de agricultori. Eu mă întreb dacă guvernarea a manifestat tot atîta grijă cînd a introdus taxa de 20% în agricultură și aceasta nu s-a întîmplat chiar atît de demult. Sigur că existau raționamente. Am ascultat, atunci, și poziția Guvernului, și parcă era logică ca să avem un sistem uniform la TVA pentru toți contribuabilii.

Întrebarea mea este: de ce se renunță la acest sistem uniform și dacă nu cumva există alte instrumente de a proteja agricultorii decît propunerea care se conține în acest proiect de lege? Nu știu, nu vreau să intru în discuții la acest subiect, dar mă gîndesc că pot exista și alte mecanisme în care, formal, se menține 20%, iar agricultorii, producătorii și procesatorii să achite doar 8% în bugetul de stat, iar celelalte să fie contabilizate în așa fel, ca să păstrăm sistemul uniform. Dar este bine și așa, pentru că atît de loviți de această normă legală agricultorii nu au fost niciodată. Toată lumea știe, întoarcerea TVA presupune „otkat” procentul „otkat-ului” depinde de la 6% la 30%. Chiar și acei care, antevorbitorii la tribuna centrală au menționat că restituirea TVA a constituit o mare problemă pentru agricultori. De aceea, chiar dacă am fost categoric împotriva introducerii taxei de 20% TVA în agricultură și dacă o să ridicați stenograma de acum un an de zile, cînd s-a decis acest lucru, o să vedeți. Eu mă bucur că ați ajuns la concluziile de care vă vorbeam acum un an de zile. Cît privește zahărul, sigur că formularea care se conține în proiect a trezit multe dubii. Situația reală pe piața zahărului din Republica Moldova este una dramatică și eu cred că și Guvernul, și unii colegi deputați cunosc acest lucru. Majoritatea absolută a zahărului pe care îl consumăm noi pe teritoriul Republicii Moldova este de origine străină și este, practic, importat prin contrabandă, fără achitarea taxelor vamale și de aceea mi-a apărut un mare semn de întrebare atunci cînd, din formularea care este, se vedea doar că se protejează zahărul de import. Adică, o situație, de fapt, se dorește a fi legiferată printr-o normă legală. Este foarte important, atunci cînd o să examinăm politica bugetar-fiscală, să fim foarte atenți, pentru că în proiectul politicii bugetar-fiscale este doar 8% la zahărul de trestie, nu și la zahărul de sfeclă de zahăr. De aceea, dacă se va comasa acest proiect cu proiectul respectiv, deci trebuie să fim foarte atenți să fie introdusă și cota respectivă la zahărul din sfecla de zahăr. Eu cred că Guvernul ar trebui să se gîndească și la procesatori, la tot lanțul, pentru că diferențierea aceasta a TVA pentru producători și procesatori, cu siguranță, va fi în detrimentul celor din urmă. Industria de procesare, de prelucrare nu este, nu trăiește cele mai bune timpuri, la ora actuală, și eu cred că și Guvernul, dar și noi, deputații, trebuie să ne gîndim cum să susținem acest element din ramura agriculturii, sau această verigă din lanțul agricol, în așa fel ca să sprijinim nu doar producătorii, dar și pe acei care procesează producția agricolă. Cu propunerile pe care le-am făcut la microfoanele din sală, cu acceptul de a amenda punctul 1 din acest proiect de lege, eu cred că, pînă la urmă, se poate de sprijinit, în primă lectură, acest proiect de lege. Eu vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, Următorul proiect pe care îl propun dezbaterilor proiectul de Lege nr.491 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Îl invit pe domnul ministru Arapu să prezinte proiectul. Domnule ministru, Vă rog.

Domnul Anatol Arapu: Stimată doamnă Președinte, Stimați domnilor deputați, Prezentul proiect de lege conține propuneri de modificare și completare a unor acte legislative, care rezultă din politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, bazată pe prevederile Programului de activitate a Guvernului, viitorul Acord de liber schimb aprofundat și comprehensiv dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, altor programe și strategii naționale, acestea urmînd scopul armonizării politice și legislației naționale privind domeniul fiscal și vamal la acquis-ul comunitar, consolidării veniturilor bugetare și simplificării administrației fiscale și vamale, îmbunătățirea cadrului legislativ în aspect de desfășurare a activității economice de către agenții economici, diminuării proporției de evaziune fiscală și vamală și eficientizării utilizării resurselor financiare publice. Politica fiscală a țării noastre nu este o dogmă, din care considerente ea necesită îmbunătățiri și perfecționări permanente, dar cel mai important este să realizăm aceste modificări cu precauție, astfel încît să nu agravăm situația mediului de afaceri și să nu reducem acumulările la bugetele de toate nivelurile. Desigur, noi avem mult de lucru în acest domeniu. Avem stricta urgență de a rescrie o nouă versiune a Codului fiscal, care are deja 16 ani de existență, dar nu trebuie să inventăm bicicleta în acest sens. Experiența țărilor Uniunii Europene, în special a țărilor din Europa de Est, care au aderat recent la Uniunea Europeană, trebuie să reprezinte punctul de pornire, desigur luînd în considerație particularitățile economice ale Republicii Moldova. Această reformă a fiscalității necesită timp și pregătire. Pe parcursul anului 2014, vom începe acest proces cu ajutorul Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional și al altor donatori. Cooperarea se va materializa într-o nouă redacție a Codului fiscal concomitent cu modernizarea administrației fiscale care trebuie să se întoarcă cu fața către contribuabili. Astfel, un proiect al Băncii Mondiale va avea ca scop acest lucru. Politica fiscală din anul 2014 este o continuare a politicilor din anii precedenți. Principalul accent este pus pe simplificarea procedurilor de administrare, facilitarea activității investiționale, actualizarea la nivelul inflației a scutirilor personale, precum și a cotelor accizelor și altele. Pentru o dezvoltare mai dinamică a sectorului privat din țara noastră este necesar ca aceasta să dispună de resurse financiare suficiente. Anume în acest scop, prin intermediul pîrghiilor politicii fiscale și vamale, prevăzute în prezentul proiect de lege, și anume reducerea termenului de rambursare a TVA, acordarea de

38 noi facilități fiscale, se urmărește reducerea necesității de angajare a resurselor circulante ale agenților economici pentru achitarea obligațiunilor fiscale și, respectiv, investirea nemijlocită a acestora în activitatea economică. Totodată, urmează de menționat faptul că prezentul proiect de lege a fost coordonat și consultat cu partenerii de dezvoltare, Banca Mondială, EUBAM, precum și cu părțile interesate ale autorității publice centrale, locale, majoritatea asociațiilor de business și altele. Principalele aspecte de îmbunătățire a cadrului de ordin fiscal și vamal pentru mediul de afaceri și persoanele fizice, cetățeni, putem menționa, de ordin fiscal, majorarea tranșelor de venit impozabile, precum și a scutirii anuale personale, scutiri anuale persoane majore și scutiri anuale pentru persoanele întreținute prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru 2014, fapt ce va permite susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii și mari. Acordarea dreptului de deducere în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de către angajatori pentru asigurarea angajaților cu hrană, transport și studii profesionale conform unor criterii stabilite în hotărîrea Guvernului care reglementează obligațiunile fiscale. Totodată, menționăm că aceste plăți nu vor constitui facilități acordate de patron. Acordarea dreptului spre deducere în scopuri fiscale, a utilizării mijloacelor fixe primite, cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestor mijloace fixe a fost … în venitul neimpozabil la contribuabil, în scopul eliminării cazurilor în care valoarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit este impozitată de două ori la nivelul aceluiași contribuabil. Extinderea față de toți agenții economici a facilității fiscale privind dreptul de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu anual pe țară la creșterea numărului scriptic mediu al salariaților, dar nu mai mare de venitul impozabil. Prelungirea termenului de plată a TVA și a taxei vamale în limita a 180 de zile din momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriului, ambalajului primar și al articolelor de completare, utilizare în fabricarea și în …exclusivitate a mărfurilor destinate exportului. Extinderea termenului de achitare a TVA și a taxei vamale se va efectua în modul stabilit de Guvern. …termenului de restituire a TVA la investiții, cheltuieli capitale de la trei perioade fiscale (90 de zile) la 45 de zile în termenul care nu depășește 45 de zile. Redefinirea noțiunii de investiții, cheltuieli capitale care urmează să includă și investiții efectuate în legătură cu procedura, procurarea, creșterea animalelor productive și de muncă și a plantațiilor de livezi. Reintroducerea scutirii de TVA și taxa vamală pentru activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar în modul și în termenul prevăzut de legislație, cu condiția că acestea nu vor fi comercializate,

39 transmise în arendă, locație, leasing operațional sau financiar pe termenul de 36 de perioade fiscale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, transmit în arendă, locație, leasing operațional și financiar pînă la 36 de perioade fiscale, TVA și taxa vamală se va calcula și se va achita conform normelor în vigoare. Măsurile de ordin vamal. Uniformizarea modalității de restituire a sumelor plătite în plus a taxei vamale în conformitate cu normele prevăzute în Codul fiscal în partea ce ține de restituirea TVA și a accizelor. Anularea taxei pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit și transporturile cu mijloace de transport auto, cu excepția celor transportate sub acoperirea Carnetului TIR dat fiind faptul că acesta nu se mai percepe și, respectiv, și-a pierdut actualitatea. Majorarea limitei neimpozabile de la 200 la 300 de euro a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către cetățeni, fără achitarea dreptului de import. Concretizarea cadrului legal privind scutirea de taxă vamală și de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale aferente proiectelor de asistență tehnică. Reglementarea conceptului de agent economic autorizat, care permite agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova să beneficieze de facilitatea accesului la simplificări vamale, beneficii referitoare la securitate și siguranță și alte beneficii cu privire la controalele vamale. Reglementarea conceptului de proceduri simplificate care permite agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova să declare mărfuri și mijloace de transport prin utilizarea a trei tipuri de proceduri simplificate de vămuire: procedura declarației incomplete, procedura declarației simplificate și procedura vămuirii la domiciliu, cu respectarea anumitor condiții privind autorizația și derularea operațiunilor, precum și depunerea garanției. Introducerea unor noțiuni noi privind administrarea riscurilor, culoarelor de control vamal care se referă la sistemul de management al riscurilor aplicate de organele vamale în conformitate cu standardele internaționale. În plus, introducerea acestor noțiuni la nivel de lege este o precondiție pentru armonizarea la Codul vamal comunitar. Pe lîngă acestea au fost introduse și alte modificări de concretizare și corelare în partea ce ține de uniformizarea normelor în partea ce ține de apărarea drepturilor și intereselor plătitorilor vamali, similare cu celor prevăzute în Codul fiscal, astfel încît toate îndoielile apărute la aplicarea legislației vamale se vor interpreta în favoarea plătitorilor vamali. Acordarea posibilității prelungirii termenului de încheiere a regimului vamal de tranziție și după expirarea acestuia. Reglementarea procedurii simplificate de plasare a mărfurilor sub regim vamal de tranzit și procedurii de încheiere a acestui regim de Serviciul Vamal. Concretizarea termenului de eliberare a autorizațiilor analogic tuturor regimurilor vamale – 2 ani.

Introducerea posibilității vămuirii mijloacelor de transport și la organul vamal interior, reieșind din considerentul că regimul vamal poate fi modificat pentru introducerea acestora pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Stimat Parlament, Este oportun de menționat că au fost efectuate amendamente care au drept scop majorarea veniturilor suplimentare la bugetul public național, necesare acoperirii scutirilor ce urmează a fi acordate și anume: modificări de ordin fiscal, majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova la mărirea creșterii anuale a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv față de anul precedent. Pentru anul 2014 – 9,3 la sută. Această măsură reiese din realizarea dispoziției articolului 122 alineatul (2) din Codul fiscal. Veniturile suplimentare de majorare a accizelor sînt echivalente cu 168 milioane de lei. Modificarea cotei accizului la articolele din tutun în vederea ajustării graduale a acesteia la nivelul țărilor din regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum și diminuarea costurilor articolelor din tutun, mărfuri care au o influență negativă asupra sănătății populației și a dezvoltării societății în general, venituri suplimentare 156 milioane de lei. Majorarea cotelor accizelor stabilite în sumă fixă pentru ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2014. Această măsura are drept scop neadmiterea afectării veniturilor fiscale prin deprecierea banilor în timp, urmare a fenomenului inflației. Costul total sau venit suplimentar în valoare de 446 milioane de lei. Anularea scutirii de TVA pentru serviciile acordate de administratorii proceselor de insolvabilitate, de restructurare juridică, de faliment și de lichidare și pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de restructurare judiciară, de faliment, de lichidare. Dat fiind faptul că această normă nu facilitează activitatea întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate, ci doar îngreuiază procesul de administrare al acestora. Prevederea sistemului de sancțiuni fiscale întru creșterea nivelului de conformare fiscală și educarea contribuabililor. Totodată, se prevede ca reprezentanța permanentă să constituie subiect impozabil cu TVA, întrucît activitatea acesteia este similară activității de întreprinzător desfășurată de agenții economici rezidenți, fapt ce corespunde practicii internaționale în domeniu. Principalele amendamente de ordin vamal care se conțin în acest set sînt următoarele: modificarea bazei de calcul a drepturilor de import în cazul punerii în liberă circulație a unui subiect al leasingului la expirarea contractului de leasing în vederea întăririi competitivității agenților economici autohtoni în raport cu cei internaționali care desfășoară activitatea de leasing, creării condițiilor juste și echitabile dintre leasingul internațional și național. Majorarea termenului pentru depunerea declarației vamale pentru bunurile primite prin intermediul trimiterilor poștale internaționale de la 24 la 72 de ore în vederea excluderii unor complicații de ordin practic ce pot apărea în prezent,

41 stabilirea unei singuri sancțiuni întru evitarea factorului uman, excluderea posibilității agentului constatator de a avea posibilitatea de a alege o sancțiune mai blîndă sau mai aspră. De asemenea, este oportun să menționăm următoarele propuneri realizate pentru optimizarea, simplificarea administrării în domeniul fiscal și vamal. Modificarea termenului de achitare în rapoartele obligațiunilor fiscale de la ultima zi a lunii la data de 25 a lunii viitoare în scopul sporirii eficienței administrării fiscale și, în special, de a permite organului fiscal, la survenirea perioadei de raportare, să întreprindă măsuri suficiente pentru încasarea sumelor calculate și neadmiterea formării restanțelor, extinderea listei de persoane care vor prezenta informații necesare organelor fiscale. Stimați deputați, Au fost introduse și un șir de alte măsuri care, după părerea noastră, vor contribui la îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, dar, în primul rînd, să menținem stabilitatea politicii fiscale, deoarece numai ea a permis ca, pe parcursul anului curent, să obținem o creștere economică și orice modificări bruște sau imprevizibile în domeniul fiscal nu aduc bine sectorului agentului economic. Vă mulțumesc. Rog Parlamentul să susțină acest proiect.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, În fiecare an, Ministerul Finanțelor, cel puțin în ultimii cîțiva ani, Ministerul Finanțelor, în mod constant, propune mărirea amenzilor fiscale, mergînd, probabil, pe raționamentul că mărirea amenzilor ar putea cumva să suplinească incapacitatea de colectare la buget. Spuneți-ne, vă rog frumos, de ce, totuși, și anul acesta insistați pe mărirea amenzilor, știind că este imposibil să faci acest lucru, și nu demonstrați performanță sau nu creșteți capacitatea la colectare acolo unde este nevoie? Pentru că eu sînt departe de gîndul, va fi criminal, va fi imposibil din partea majorității parlamentare dacă va susține viziunea dumneavoastră de mărire a amenzilor fiscale, care, odată aplicată, în viziunea dumneavoastră, va sucomba anumite domenii, mai ales acolo unde este vorba despre businessul mic. De ce, în continuare, insistați pe această retorică, pe această optică, care, din start, este una păguboasă?

Domnul Anatol Arapu: Mulțumesc pentru întrebare.

Stimate domnule deputat, Da, într-adevăr, amenzile fiscale au, în primul rînd, scopul de a preîntîmpina încălcările de ordin fiscal. De a preîntîmpina și nu de a fi plătite, adică. Dar dacă se face această încălcare a legislației fiscale, el trebuie să plătească. Cu părere de rău, aveți dumneavoastră dreptate că, nu întotdeauna, amenzile fiscale sînt suficiente pentru a întări disciplina fiscală, mai ales cînd noi avem astăzi în țară o situație de mare deficit la Fondul social, la Fondul de pensii, la Fondul de asigurare în medicină. Mai mult decît atît, în multe țări în loc de amenzi sînt pedepse penale pentru neplata la timp a impozitelor de genul acesta. Și trebuie să recunoaștem că nu întotdeauna amenzile funcționează corespunzător, trebuie să găsim și alte instrumente de a disciplina agenții economici. Poate că, pe parcursul discuțiilor în lectura a doua, propunerile de reducere a amenzilor sau alte mecanisme de forțare care vor fi produse, vor fi acceptate. Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, M-ați înțeles incorect, eu nu susțin optica dumneavoastră și viziunea dumneavoastră de mărire a acestor amenzi și nu consider că o să avem mai multe amenzi, o să putem suplini bugetul de stat. Este catastrofal acest lucru. Noi trebuie să determinăm agenții economici, toți contribuabilii să plătească. Iar atunci cînd noi încercăm să șmecherim și să venim, de exemplu, într-un magazin care are încasări pe o lună de zile, pardon, pe o lună de zile 30 mii de lei și noi numai o dată intrăm, agenții fiscali, și îi pun amenzi de 60 mii de lei, evident că noi l-am omorît. Trebuie să existe o logică, trebuie să existe o corectitudine. Și aceasta nu trebuie să fie o bîtă, trebuie să fie un instrument de corecție. Eu nu vreau să mai polemizăm la această temă, eu sper că, la lectura a doua, majoritatea parlamentară va respinge această propunere a dumneavoastră de mărire în continuare a amenzilor. O altă propunere. La articolul 5 vorbiți despre introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova, un foarte discutat proiect. Limita aceasta, pe care o impozităm acum, este de 200 de euro pentru bunurile personale, noi am introdus, avem un proiect în procedură parlamentară, liberalii, prin care propunem ca această limită să fie 500 de euro, pentru că considerăm că 200 de euro este foarte puțin. Sînt incoerente discuțiile pe această temă. Și de aceea vreau să-îmi spuneți care este viziunea dumneavoastră, a Ministerului Finanțelor? Care, totuși, este disponibilitatea dintre ceea ce cere cetățeanul și dintre ceea ce poate astăzi să ofere Ministerul Finanțelor? Care este limita și care este formula pe care vreți să o acceptați pentru lectura a doua?

Domnul Anatol Arapu: Propunerea expusă de Guvern prin proiectul de lege înaintat Parlamentului este de a majora de la 200 la 300 de lei, 300 de euro, cer scuze. Și această

43 propunere se bazează, este o majorare cu 5 la sută, pe faptul că norma de 200 de euro este destul de veche, prețurile la acele bunuri, importate de cetățeni în rezultatul turismului peste hotare, călătoriilor peste hotare, este foarte mic. Mai mult decît atît, cînd se aplică și destul de activ, la momentul actual, comerțul electronic, în prețul care vama îl percepe la calcul ce este impozabil, ce nu, se ia și prețul transportului, care deja crește valoarea acestor mărfuri importate. Însă trebuie să fim foarte precauți, deoarece fenomenul comerțului transfrontalier prin intermediul poștei poate crește foarte brusc, cum el este astăzi în Uniunea Europeană. Acolo nu există … În Zona de Comerț Liber a Uniunii Europene este foarte dezvoltat și veniturile nu se pierd, pentru că rămîn …

Domnul Valeriu Munteanu: Uniunea Europeană.

Domnul Anatol Arapu: … în Uniune. La noi acest fenomen poate să crească în așa măsură că noi vom pierde venitul la bugetul de stat.

Domnul Valeriu Munteanu: Să facem o precizare, domnule ministru. Sînt de acord că trebuie să existe o limită sau o medie între ceea ce își doresc cetățenii și ceea ce statul astăzi poate să ofere. Dar precizați, vă rog frumos, ca să înțeleagă și alegătorul nostru. Vorbiți despre 300 de euro limita sau 300 de euro și limita care nu se impozitează? Ca să explic mai exact. Adică, o să impozitați ce depășește 300 de euro sau 300 de euro inclusiv. Pentru că au fost mai multe viziuni, mai multe proiecte de lege, inclusiv liberal democrații au avut un proiect de lege. Noi, liberalii. Este viziunea dumneavoastră, a ministerelor, am văzut cîteva instituții de profil care si-au expus părerea asupra acestui proiect de lege. Și vreau să vă spun… să ne spuneți care este poziția și, efectiv, să fie și administrabil acest instrument.

Domnul Anatol Arapu: În primul rînd, conform procedurilor vamale, existente la momentul actual, chiar dacă o persoană fizică, călătorind peste hotarele republicii, întorcîndu-se în țară, aduce un obiect de uz personal.

Domnul Valeriu Munteanu: Dar un laptop, de exemplu.

Domnul Anatol Arapu: Da.

Domnul Valeriu Munteanu: Și el costă 500 de euro.

Domnul Anatol Arapu: Care costă…

Domnul Valeriu Munteanu: Hai să vedem cum…

Domnul Anatol Arapu: Da. Eu…

Domnul Valeriu Munteanu: Avem un laptop care costă 500 de euro.

Domnul Anatol Arapu: E de uz personal. Nu se aplică astăzi această normă. Norma se aplică cînd se aduc obiecte pentru comercializare. Mai departe, nu de uz personal. Aceste elemente, ca obiectele de uz personal, nu se taxează.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru…

Domnul Anatol Arapu: Da, precizează…

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Cu tot respectul, dar această viziune, probabil, nu a depășit limitele Ministerului Finanțelor, pentru că, din păcate, instituția subordonată dumneavoastră, Vama, înțelege altfel această normă și au fost taxate pînă acum și bunurile de uz personal. Pe ei nu-i interesa. Le arătai factura, depășea, trebuie să plătești acest lucru. Eu regret. Or, facem norma să nu mai fie interpretabilă, pentru că este de o sensibilitate foarte mare și noi trebuie să aplicăm o normă explicită în lege.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul…

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Dacă este necesar de a preciza această normă care există în procedurile vamale, vă rog să înaintați și de comun acord cu Vama, să precizăm, în lectura a doua să introducem în proiectul de modificare a…

Domnul Valeriu Munteanu: Domnul viceministru are o precizare importantă și aș vrea s-o aud.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanțelor: Stimate domnule deputat, Deci astăzi, într-adevăr, limita este de 200 de euro. Dacă depășește mărfurile introduse în, de către persoana fizică în Moldova, deci de la zero trebuie să achite acele drepturi de import. Taxele pe valoarea adăugată, taxă vamală. Deci norma se va schimba de la 200 la 300 de euro. Dar, așa cum a menționat și domnul ministru, în cazul în care dumneavoastră aduceți careva bunuri, presupunem un costum, o pereche de pantofi, care în total valorează mai mult de 200 sau 300 de euro, dar sînt de uz personal și este cîte o unitate, deci nu sînteți taxați. Deci Serviciul Vamal nu aplică atunci această lege. Dar în cazul în care dumneavoastră aduceți trei perechi de pantofi, trei perechi de costume și ele depășesc, nu știu, în total deci 350 de euro, veți achita taxa vamală și, dacă există, și taxa pe valoarea adăugată, 20% deci de la valoarea, de la zero. Deci nu de la ceea ce depășește 300 de euro. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Munteanu: Haideți să vorbim așa, vor achita, nu veți achita, că nu vorbim aici despre mine. Vorbim de cetățeanul Republicii Moldova care ne-a mandatat să-i reprezentăm interesele. Eu îmi doresc foarte mult și o să observ cum o să evolueze sau să involueze această normă pentru lectura a doua. Și eu, cu adevărat, cred că este de interesul tuturor ca, după ce o să aprobăm în lectura a doua acest proiect de lege, echivocul să fie exclus total. Și cred că nu trebuie să mai polemizăm la această normă. Mai am o singură observație, domnule ministru. Nu este întrebare, este observație. Legea privind procesul bugetar ne spune foarte clar cînd trebuie să ajungă proiectul de politică bugetar fiscală în Parlament și cînd trebuie el aprobat. Aceasta nu este o normă moartă și nu este o normă declarativă. Este o normă care asigură predictibilitatea, da, procesului bugetar. Or, agenții economici, toate instituțiile interesate trebuie să știe cum să-și programeze anul bugetar. În situația în care dumneavoastră, domnule ministru, cu încălcarea legislației, veniți în data de 3 decembrie în Parlament, noi astăzi sîntem deja în data de 17, probabil pînă în data de 20 nu o să fie aprobat. Spuneți-ne, cum credeți dumneavoastră, care sînteți figura centrală în toată această arhitectură a puterii de stat, cum îi puneți în situație, ce firmă, ce instituție care are un buget … instituții care au bugete comparabile sau cu al Republicii Moldova sau mai mici, cum ei pot să-și programeze pentru anul viitor cînd dumneavoastră le dați două zile pînă la sfîrșitul anului?

Și spuneți-ne, vă rog frumos, dacă credeți dumneavoastră că pe lîngă, dacă moș Ion încalcă, noi îi punem amenzi, dar, iată, dumneavoastră de atîția ani noi nici o dată nu v-am pus amenzi și nimeni nu își dă demisia, nimic nu se întîmplă. Cum credeți: acest lucru trebuie perpetuat la nesfîrșit?

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Da, eu sînt de acord cu dumneavoastră că ar fi și este necesar ca politica fiscală să fie cît mai devreme…

Domnul Valeriu Munteanu: Este necesar sau este obligație, domnule ministru?

Domnul Anatol Arapu: Este necesar și este obligație. Dar…

Domnul Valeriu Munteanu: Nu. Necesar și obligație sînt două lucruri diferite.

Domnul Anatol Arapu: Politica fiscală a fost expusă discuțiilor publice începînd cu 5 septembrie anul curent. Ea este publică, afișată pe site-ul Ministerului Finanțelor, Guvernului. Au fost nenumărate discuții cu mediul de afaceri, mese rotunde cu tot, procedura de discuții pe care le-a avut atît la nivel de minister, cît și la nivel de Guvern. În al doilea rînd, politica fiscală a Republicii Moldova trebuie, la momentul actual, coordonată și cu partenerii de dezvoltare. Atît timp cît noi sîntem în poziții de a ne împrumuta, pentru a finanța deficitul pe care îl avem, pentru a finanța programele de dezvoltare care sînt în țara noastră, partenerii de dezvoltare doresc să cunoască care este politica fiscală a statului nostru. De a vedea: este ea sustenabilă sau nu? Pot ei să ne împrumute sau nu. În cazul acesta, sigur că a fost necesar de timp pentru a discuta cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială a politicii fiscale, ceea ce nu a fost făcut pînă în luna august…

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru…

Domnul Anatol Arapu: …a fost făcut în luna…

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Cu tot respectul…

Domnul Anatol Arapu: …octombrie.

Domnul Valeriu Munteanu: …dumneavoastră…

Domnul Anatol Arapu: Mai departe.

Domnul Valeriu Munteanu: OK…

Domnul Anatol Arapu: Dacă îmi permiteți să vă expun. Mai departe. Pe parcursul discuțiilor în Parlament, a fost modificată procedura sau aprobată Legea cu privire la finanțele publice locale, care prevede un nou sistem de finanțare pentru anul 2014 a patru unități administrativ-teritoriale care, la rîndul său, a necesitat puțin timp suplimentar de a modifica legislația și proiectul bugetului.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, la buget noi o să ajungem separat.

Domnul Anatol Arapu: …prezentarea…

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru. La buget noi avem o temă separată.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat…

Domnul Valeriu Munteanu: Eu am doar o…

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Eu v-am lăsat, am crezut că o să vă opriți singur. Aveți două întrebări. Dumneavoastră ați adresat deja cinci. Ultimele 30 de secunde. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc foarte mult, doamnă vicepreședinte, pentru indulgență, dar este strigător la cer. Atunci cînd noi cerem sau Ministerul Finanțelor cere amenzi mai mari pentru moș Ion și pentru micul businessman de la țară, iar ei încalcă legea în fiecare an, aceasta estre strigător și eu cred că norma trebuie aplicată pentru toată lumea. Nu trebuie, ci este obligat. Acei care nu pot, atunci trebuie să se ocupe cu altceva. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Orice amendă în statul nostru se aprobă de Parlament. Atît timp cît ea este aprobată, ea se aplică. Dacă se votează o altă variată și dumneavoastră credeți, și Parlamentul va crede că este oportun, cu mare plăcere o va aplica pe cea care va fi votată de Parlament. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule ministru, În continuarea ideii cu amenzile, vreau să mă refer la articolul 254. Eu am verificat mai multe articole din acest proiect, ce țin de amenzi și am constatat că amenzile rămîn, practic, la acea… în aceeași valoare care au fost și în anii precedenți. Dar am sesizat în articolul 254 punctul 11 o posibilitate de interpretare și care ar da careva temeiuri pentru abuzuri. De aceea, eu am să vă propun o completare. În cazul e față se scrie că comiterea a doua oară a încălcărilor specificate la articolul unu zece din acest articol dădea posibilitatea de interpretare a controlorilor fiscali de aplicare a amenzii în aceste condiții nu doar în timpul unui an fiscal, dar pe o perioadă mai îndelungată. De aceea, pentru a exclude o astfel de posibilitate de interpretare și de luptă cumva cu antreprenorii, în special antreprenorii mici, vă propun următoarea completare: comiterea a două oară de completat cu în anul fiscal a încălcărilor specificate la alineatul unu zece se sancționează cu amenda de 25 de mii de lei. Comiterea a treia oară și mai mult în anul fiscal, iarăși aceasta este adăugarea, în anul fiscal a încălcărilor specificate la alineatul unu zece se sancționează iarăși după text și se… propun să completăm cu următoarea propoziție: încălcările stabilit… se stabilesc pentru fiecare subdiviziune în parte. Eu consider că această interpretare nu va da posibilitate de presiune din partea unora sau altora asupra agenților economici și acest amendament vine în

49 urma audierilor pe care le-am avut în teritoriu și a comentariilor pe care le-am primit de la antreprenorii mici.

Domnul Anatol Arapu: Stimată doamnă Președinte, Eu cred că noi, pe parcursul discuției în lectura a doua și la locul de lucru, acest subiect tot a fost discutat, vom accepta propunerile care se fac întru îmbunătățirea proiectului.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule ministru, Articolul VI punctul 58, îl introduceți pentru prima dată, doi unu. Îl introduceți pentru prima dată: „Accizele nu se achită pentru mărfurile consumabile importate de forța militară străină destinate uzului sau consumului exclusiv al forței militare și al componenței civile…” Noi armată străină avem una de ocupație. De aceea, propun ca articolul 6 punctul 58, cel ce îl introduceți dumneavoastră, doi unu, să fie modificat în felul următor: accizele nu se achită pentru mărfurile consumabile importate de forța militară străină care desfășoară aplicații militare temporare și mai departe după text. Pentru că sînt, într-adevăr, bine, diferite forțe militare pentru aplicații, asta-s de acord. Dar pentru totdeauna să excludem pe parcursul anului, eu nu sînt de acord.

Domnul Anatol Arapu: Domnule deputat…

Domnul Gheorghe Brega: Mai am o întrebare. Articolul VI punctul 71, la articolul 162 alineatul (1) litera a), textul: „…precum și oricărui notar public”... Nu am înțeles sensul includerii, pentru că legea veche prevede fix aceeași. Care a fost sensul de a include acest articol? Așa și nu am înțeles. Cînd am ridicat legea veche, fix așa sună. Care a fost sensul?

Domnul Anatol Arapu: Eu o să rog colegii. Vă rog să repetați numărul articolului…

Domnul Gheorghe Brega: Deci articolul VI, punctul 71, articolul 162, alineatul (1), litera a). Poate eu ceva nu înțeleg, dar văd că textul e unul și același din legea veche și ceea ce este acum.

Domnul Anatol Arapu: Referitor la combustibilul pentru …

Domnul Gheorghe Brega: Am vrut să concretizez care este sensul.

Domnul Anatol Arapu: … exerciții militare. Eu sînt de acord cu dumneavoastră, se poate clar de specificat: „în cazul exercițiilor militare cu partenerii noștri”.

Domnul Gheorghe Brega: Care au aplicații temporare militare.

Domnul Anatol Arapu: Da, aplicații militare. Nu este vreo problemă de a preciza textul și a scoate orice tensiune.

Domnul Gheorghe Brega: Bine.

Domnul Anatol Arapu: Referitor la partea a doua a articolului, eu vă rog să clarificăm cu …

Domnul Gheorghe Brega: Dar nu este alt articol, domnule ministru. Este vorba de articolul VI, punctul 71…

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Domnul Gheorghe Brega: … articolul 162.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Vreau să vă spun că este o eroare tehnică. Deci trebuie exclus din proiect acest moment pe care l-ați menționat.

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Am înțeles și eu. Acum articolul 16, punctul 4: articolul 8 prim se abrogă. Dumneavoastră îl abrogați, este vorba de finanțarea activității vamale, prin simplul motiv, el acolo era în bugetul de stat, iar acum, prin simplul motiv că îl finanțați de la Ministerul Finanțelor sau aveți în vedere că mai departe aveți un alt articol la colaboratorii vamali, unde le permiteți să aibă zece la sută din amenda aplicată? Deci dacă el aplică vreo 10 milioane, el mai primește zece, dar la aceasta o să revin pe urmă, care este sensul? Pur și simplu, că el nu vine direct de la bugetul de stat și prin Ministerul Finanțelor sau cum? De ce îl abrogați?

Domnul Anatol Arapu: În primul rînd, vreau să clarific situația că au fost discuții referitor al aceste zece la sută. Zece la sută din marfa …

Domnul Gheorghe Brega: … confiscată.

Domnul Anatol Arapu: … confiscată …

Domnul Gheorghe Brega: Amenzi.

Domnul Anatol Arapu: … în cazurile, vă rog să fiți foarte atent, acolo este spus numai și numai grupelor mobile, nu la punctele vamale. Tot ce se descoperă la punctele vamale strict în conformitate cu vămuirea normală nu se va aplica acest articol. La noi există puncte mobile vamale deja de 15 ani, probabil, ele, în ultimul timp, nu sînt așa eficiente. Pentru a motiva lucrătorii acestor puncte vamale mobile, deoarece deja în țară începe să intre contrabandă pe alte căi, eu nu vreau să vi le expun pe toate.

Domnul Gheorghe Brega: Așa-i contrabanda pînă aici.

Domnul Anatol Arapu: Punctele mobile au menirea de a controla agenții economici și de a diminua volumul contrabandei care există încă.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Eu am înțeles destul de bine că este vorba de echipe mobile. La momentul … echipa mobilă trebuie cînd își îndeplinește cinstit și onest funcția îi dăm 10 la sută. Dar ce facem cu un profesor? De ce nu îi dăm 10 la sută? Cu un doctor, cu altcineva, care își exercită funcția cinstit? Care e motivul? În cazul acesta, el o să spună, că, uite, tu ai marfă de 10 mii de lei, eu trebuie să îți pun ție amendă 5 mii, îmi dai mie, te rog, mie îmi revine și așa, și așa o mie, îmi dai mie 4 mii și el se duce mai departe și nu are nevoie. Nu vă pare că aici nu e un stimulent deloc? Măriții salariul la urma urmei.

Domnul Anatol Arapu: Da, eu sînt de acord.

Domnul Gheorghe Brega: Măriții salariul.

Domnul Anatol Arapu: Cea mai simplă soluție ar fi să majorăm salariul pînă la acel nivel cînd el nu va mai închide ochii la …

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Toată marfa care se confiscă …

Domnul Anatol Arapu: … așa tranzacție.

Domnul Gheorghe Brega: … dați-i al treisprezecea, al paisprezecelea salariu.

Domnul Anatol Arapu: Dar, cu părere de rău, nu putem să ne permitem să majorăm salariile la acest sector.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Din marfa confiscată ….

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat …

Domnul Gheorghe Brega: … luați aceștia 10 la sută …

Doamna Liliana Palihovici: … eu vă rog să formulați și a doua întrebare. Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Deci eu nu m-am lămurit cu prima, de aceasta am vrut să văd care este situația.

Doamna Liliana Palihovici: Eu vă sugerez ca clarificarea deplină să o faceți …

Domnul Anatol Arapu: Finanțarea, da, a Departamentului Vamal se face …

Doamna Liliana Palihovici: … prin amendament.

Domnul Anatol Arapu: … prin Ministerul Finanțelor.

Domnul Gheorghe Brega: Am înțeles.

Doamna Liliana Palihovici: Mai aveți vreo întrebare?

Domnul Gheorghe Brega: Nu. Căci văd că dumneavoastră nu permiteți domnului ministru să dea răspuns. Eu am să fac amendamente.

Doamna Liliana Palihovici: Eu îi permit domnului ministru să răspundă Microfonul nr. 3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Eu am făcut o serie de amendamente, dar, totuși, pentru prima lectură. Dar înainte de aceasta, domnule ministru. Eu vă cunosc ca un ministru așa, pedant și responsabil și eu sînt sigur că ați citit Programul de guvernare și acolo unul din obiectivele de guvernare este eliminarea capitolului „Amenzi aplicate businessului în formarea bugetului de stat”. Problema pe care a abordat-o colegul Munteanu. Mie mi se pare că amenzile, pe care le propuneți, sînt disproporționate în multe privințe. Și de aceea, în a doua lectură, eu cred că trebuie să lucrăm mult mai atent și să vedem, totuși, efectul asupra bugetului al acestor prevederi.

Două întrebări, că mai mult Regulamentul nu îmi permite. La punctul 5, care prevede efectuarea auditului obligatoriu al rapoartelor financiare anuale ale întreprinderilor de stat, așa? Deci Legea cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar, articolul 13, dacă nu mă înșel, deci prevede auditarea întreprinderilor de stat de către Curtea de Conturi. Ceea ce propuneți dumneavoastră este auditul din partea Curții sau suplimentar? Ca să înțelegem.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnul deputat, Referitor la formarea bugetului de stat din amenzi. Nu există în bugetul de stat articol de venituri din amenzi, nu există. Există o potențială stimulare a unui foarte limitat număr, grup de oameni care este vama, aceste grupe mobile, care sînt foarte limitate. Departamentul Vamal poate să ne ajute … exact numărul și cîți oameni funcționează acolo. Și anume pentru a diminua contrabanda existentă. Vreau să vă spun …

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Eu mă refer la amenzile care se aplică agenților economici cu aparatele de casă, cu alte chestii, eu la aceasta mă refer.

Domnul Anatol Arapu: Nu, nu, aceste amenzi nu există ca venituri în bugetul de stat. Referitor la a doua întrebare.

Domnul Mihai Godea: Auditarea obligatorie a rapoartelor anuale a întreprinderilor de stat.

Domnul Anatol Arapu: Da, da. În primul rînd, este foarte rău că noi nu avem, pînă astăzi, în țară audit general nu numai la întreprinderile de stat, dar, în primul rînd, și la sectorul privat. În toate țările lumii, situațiile fiscale pentru țările dezvoltate, printre care tindem și noi, situațiile fiscale pe care agenții economici le prezintă către organul fiscal sînt obligatoriu să aibă încheierea de audit că ele sînt în conformitate cu legislația contabilă în vigoare. Funcția pe care o are atît Curtea de Conturi, cît și Inspecția Financiară la întreprinderile de stat este de a verifica corectitudinea sau raționamentul deciziilor economice pe care le au, le fac agenții economici, fie în cazul de față întreprinderea de stat. Funcția auditului este puțin diferită. El trebuie să confirme că situațiile financiare ale agentului economic sînt conforme legislației contabile în vigoare. Aceasta este menirea …

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Eu înțeleg și eu înțeleg și intenția, eu înțeleg perfect de bine, mai ales că e vorba de întreprinderi de stat. Dar propunerea aceasta vine în contradicție cu legea pe care am menționat-o, care prevede doar Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor și Curtea de Conturi. Trebuie de modificat și articolul 13 din legea respectivă, ca să nu avem divergențe legale ale normelor legale în acest sens. Și punctul 68. Eu nu știu dacă dintre colegi s-au referit la drepturile funcționarului fiscal să aibă acces și să controleze orice loc, clădire, încăpere, cu excepția celor folosite exclusiv ca locuință. Nu vi se pare că este o chestie abuzivă propunerea aceasta?

Domnul Anatol Arapu: Sigur că nouă nu ne place niciodată cînd cineva vine să verifice în scopuri fiscale ceva, dar, cu părere de rău, sînt legislații în unele țări cu mult mai drastice decît la noi. Și dacă noi dorim să avem colectarea corespunzătoare a veniturilor de stat, să nu ne împrumutăm, să reducem din deficitul bugetului, trebuie să facem deci prin metode de impunere. Una din metode care este, este și această metodă de verificare pe neașteptate a diferitor premise. Dar, poate, mă ajută la acest subiect și domnul viceministru.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Această normă, astăzi, există în Titlul IV din Codul fiscal. Deci noi, pur și simplu, din Titlul IV, unde este „Accizele”, o transpunem în Titlul V „Administrarea fiscală”. Dar ea, astăzi, există, pur și simplu îi schimbăm locul.

Domnul Mihai Godea: Păi, eu înțeleg, eu înțeleg și legislația altor țări, dar acolo se lucrează cu bună-credință. La noi, din păcate, nu pot să spun că se lucrează cu bună-credință în toate privințele. Noi cînd luptam pentru putere, în 2009, spuneam că 54 de instituții de control sînt prea multe pentru business. Eu cred că noi le-am majorat sau, cel puțin, în ultimii patru ani numărul acestor instituții s-a majorat. Am să vă dau doar un exemplu. Doamnă Preşedinte, Dacă îmi permiteți, un minut. Atunci cînd… cum să zic, acum un an eram sub vizorul Ministerului de Interne, monitorizat pas cu pas și foarte des eram oprit, era oprită mașina familiei. Inițial, sub pretextul că e în căutare o asemenea mașină, după care nu mai puteau… pentru că, practic, aceiași inspectori mă opreau cam în același loc și doar spuneau: domnule Godea, vrem să ne asigurăm că totul e bine cu dumneavoastră. Eu zic: mulțumesc pentru grijă. Deci întotdeauna găsești un motiv, chiar dacă legea prevede altceva, ca să mergi, să controlezi, să ridici, să răscolești ș. a. m. d.

Eu înțeleg că statul are un caracter opresiv, asta-i filosofia statului ca atare. Dar obiectivele de guvernare presupun altceva: atitudine prietenoasă, mediu prietenos pentru business ș. a. m. d. Ori din ceea ce, mai ales din propunerea aceasta, nicidecum eu nu văd nimic din ceea ce scrie în Programul de activitate a Guvernului.

Domnul Anatol Arapu: Eu presupun că ceea ce scrie în Programul Guvernului de atitudinea prietenoasă și mediu prietenos, trebuie să fie în țara noastră în permanență pentru acei care respectă legea și o îndeplinesc.

Domnul Mihai Godea: Cîți sînt…

Domnul Anatol Arapu: Dar pentru acei care nu respectă și o încalcă, atitudinea trebuie să fie corespunzătoare cu încălcarea.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Sînt perfect de acord cu dumneavoastră doar că, în primul rînd, acei care trebuie să respecte legea trebuie să fie funcționarii publici.

Domnul Anatol Arapu: De acord.

Domnul Mihai Godea: Da. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma: Da. Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Noi astăzi discutăm un document foarte important. Adevărul că mulți colegi poate au, într-un fel, dreptate că acest document a intrat cu o mică întîrziere în Parlament. Totodată, noi am fost antrenați în elaborarea acestei politici fiscale pe parcursul lunii iulie, iunie o parte. Adică noi avem un document elaborat de Guvern, împreună cu mediul de afaceri, și noi, deputații Parlament, și, în primul rînd, comisiile noastre, care am participat la elaborarea acestui document, pe viitor

57 clar că ar fi bine ca acest document să fie în Parlament măcar cu o lună jumătate – două, ca să avem mai mult timp. Noi, din partea Partidului Democrat, acest document și această politică vom susține-o integral, avînd în vedere că sînt niște lucruri care sînt incluse pentru prima dată și, în primul rînd, ceea ce s-a discutat și cu protejarea industriei noastre prelucrătoare prin protejarea sectorului agrar, a fermelor, prin impozitarea cu… la 8%. Faptul că noi introducem, în sfîrșit, după un timp oarecare, și TVA zero la investiții în capitalul social, ceea ce va atrage investiții noi, formarea noilor locuri de muncă, noi vom susține aceste lucruri. Vreau, totodată, să spun poziția noastră, ceea ce ține și de politica administrării fiscale a instituțiilor de control. Da, ele, pe adevărat, cum au spus și colegii, au o misiune foarte complicată. Pe perioada ultimilor ani, aceste structuri de control, de la 54 de structuri de control au scăzut la 30. Dar, totodată, vom fi acei care vom promova în continuare și vom fi de veghe ca și rugăminte din partea noastră ca acele amenzi și acele instrumente de control să nu crească. De veghe să fim, ca să nu fie încălcate drepturile omului, drepturile la viață și la muncă, cum zice colegul, și a proprietății private, domnule ministru. Și pentru lectura a doua vom veni cu un șir de amendamente… care să evităm majorarea amenzilor, să evităm repetarea acestor… amenzilor, și acestor instituții care sînt de control, să fie ajustate la legislația națională și internațională. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Noi, sigur înțelegem îngrijorarea dumneavoastră și tot lucrul care se face acum în administrația fiscală este de a-l întoarce cu fața către contribuabil. Contribuabil este sfînt pentru administrație. El dă bani statului și noi trebuie să lucrăm cu el corespunzător. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Lilian Zaporojan: Domnule ministru, În capitolul III dumneavoastră propuneți completarea cu secțiunea 21 a Codului vamal. Executarea silită a obligației vamale.

Prin ce dumneavoastră îmbunătățiți calitatea vieții cetățenilor sau cum îmbunătățiți dumneavoastră, cum vedeți îmbunătățirea calității prin această secțiune 21? Executarea silită a obligației vamale.

Domnul Anatol Arapu: Dacă un agent economic, să presupunem a depus o garanție pentru plata obligațiunilor vamale, nu le-a efectuat în timp, conform garanției, a avut o perioadă de vacanță la plată acestor obligațiuni vamale, a expirat și garanția și termenul, și nu plătește benevol, trebuie să-l execuți silit. Există o normă absolut firească atît în administrația fiscală, cît și în administrația vamală. Acel care nu dorește să plătească la o bancă, fix la fel. Nu dorește să plătească benevol, există mecanismul de executare silită. Asta e.

Domnul Lilian Zaporojan: Domnule ministru, Cu tot respectul, dar noi avem și așa foarte multe organe de executare a obligațiilor. Eu am o propunere: ca această secțiune să fie exclusă din proiectul de lege și să veniți cu un proiect ulterior, care să fie dezbătut pe larg. Mulțumesc.

Domnul Anatol Arapu: Sînt de acord. Am putea să discutăm propunerea dumneavoastră pe parcursul lecturii a doua.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Brega, Ați avut nu două întrebări, dar mai multe. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Deci aceeași întrebare, secțiunea 21. Domnule ministru, Nu e chiar corect juridic: vama constată, vama execută. Deci fără executor judecătoresc, fără nimeni. Deci nu este corect din punct de vedere juridic. Aici susțin colegul meu. Așa secțiune trebuie exclusă sută la sută.

Domnul Anatol Arapu: Domnule deputat, Există Codul vamal, există Codul fiscal și aceste prevederi sînt deja acolo publicate. Este o precizare aici, probabil, la această… la nivelul Legii bugetului.

Noi nu putem… fiecare organ care urmărește și administrează un tip anumit de impozit să fie aceasta taxă vamală sau taxă de import, ea are responsabilitatea în fața statului de a colecta acest impozit. Dacă a fost aplicată o extindere a termenului de plată la vamă, s-a permis importul mărfii în țară neaplicînd taxa la momentul importului efectiv, iar pe parcurs agentul economic nu a plătit în termenul căreia i s-a acordat, el trebuie să fie executat silit. Aceasta este sistemul. Asta este sistemul care funcționează și în sistemul bancar, și în sistemul fiscal și în orice alt sistem de legi. Aceasta e. Nu plătești, se blochează conturile sau sînt alte metode juridice.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru…

Domnul Anatol Arapu: Nu este o metodă… Silit.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru…

Domnul Anatol Arapu: Nu este ceva.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Deci nu poate fi una și aceeași persoană și constator, și executor fără instanța de judecată. Nu există așa ceva. Eu nu știu de unde ați luat. Vameșul poate să facă ce dorește el în așa caz.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Dacă permiteți, este o concretizare de la microfonul nr.1.

Domnul Iurie Ceban – Directorul Departamentului de Aplicare a Legii a Serviciului Vamal: Deci stimate domnule deputat, Această procedură și acest capitol, care se introduce în Codul vamal, nu este un know-how și nu sînt niște reglementări noi. Acestea sînt reglementările preluate din legislația fiscală și în special titlul V din Codul fiscal. Ce ține de executorul judecătoresc și instanța de judecată, nu sînt de acord cu aceasta din ce considerente. Din considerentul că atît organele inclusiv fiscale, cît și organul vamal execută un act executoriu care este irevocabil. În cazul în care acesta este contestat în instanța de judecată, acesta nu poate fi executat nici de către executorul judecătoresc și nici de către orice alt organ.

Ce ține de executarea actuală a actelor executorii ale organului vamal, acestea se realizează acum prin intermediul organului fiscal, ceea ce tărăgănează și birocratizează acest proces. Aceasta este menirea acestor reglementări și nicidecum mai mult. Deci acestea sînt niște reglementări care funcționează deja de zeci de ani de zile. Ca să nu să se tărăgăneze această procedură, ca agentul economic să vadă o ușurare în situația ca să nu-i birocratizeze acest proces, să aibă dreptul și la contestare, dar, totodată, și statul să asigure în încasare, deci să nu se parcurgă prin intermediul mai multor instanțe. Deci la ziua de astăzi aceste reglementări sînt preluate pentru Codul vamal. Nici mai mult, nici mai puțin.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Deci amendamentul îl faceți în scris pentru comisie. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Eu nu înțeleg cum…

Doamna Liliana Palihovici: Au v-am dat toate.

Domnul Gheorghe Brega: Cum ușurați dumneavoastră agentul economic, dacă îl puneți în executare silită. Unu la mînă. Cum poate…

Doamna Liliana Palihovici: Dacă nu respectă legea, executarea silită.

Domnul Gheorghe Brega: Da. Dar ce ne facem noi în cazul în care vama nu o dată execută ilegal unele lucruri de executări? Atunci omul încă trebuie să se ducă în instanța de judecată să vă dovedească? De aceea, este instanța de judecată unde toate acestea se rezolvă.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule ministru, Vă mulțumesc mult. Alte întrebări nu sînt. Dacă aveți, da, dacă doriți să mai spuneți ceva. Nu? Eu vă mulțumesc mult.

Domnul Anatol Arapu: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și invit comisia să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.491. Acest proiect de lege vine să îmbunătățească cadrul legal la 37 de legi existente în prezent în Republica Moldova. Asupra acestui proiect de lege comisia a organizat dezbateri publice atît înainte ca el să ajungă pe rol în Parlament, cît și în momentul în care a ajuns pe rol în Parlament. Am avut mai multe audieri, am avut dezbateri în comisie, au fost formulate foarte multe propuneri, amendamente, avize. Este o listă mare, într-adevăr sînt zeci de propuneri la acest proiect de lege. Toate pînă la unul vor fi examinate cu mare atenție pentru lectura a doua. Dacă acum sînt tot careva lucruri principiale, pot fi formulate, însă rugămintea noastră este ca absolut toate propunerile și amendamentele să fie formulate și în formă scrisă, ca să fie exact scris ceea ce doriți dumneavoastră. Pentru prima lectură comisia propune plenului Parlamentului, cu majoritatea voturilor, să aprobăm proiectul de lege, însă în a doua lectură vom ține cont absolut de tot ce s-a discutat, inclusiv astăzi în plen.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule președinte Ioniță, Făcînd un studiu ce se întîmpă în mediul de afaceri, am constatat un lucru nu cam bun, în raionul Soroca, în timp de un an de zile, agenții economici au dispărut de pe piață. Deci aproape 30 % din agenții economici și-au închis activitățile lor de activitate. Ținînd cont de faptul că la noi consiliile locale mai iau unele decizii, care, practic, distrug businessul mic și mijlociu, ținînd cont de faptul că pun niște taxe care ajung la 50 mii taxele locale, eu propun, pentru lectura a doua, ca dumneavoastră în comisia, pe care aveți onoarea să o reprezentanți, să avem o plafonare a taxelor locale.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat Cimbriciuc, Vreau să vă spun că acest subiect, într-adevăr, a fost … comisia a primit zeci de solicitări. Noi vom fi cu mare atenție în lectura a doua și sînt sigur că vom găsi o soluție. Noi trebuie, pe de o parte, să oferim autonomie locală, iar pe de altă

62 parte, să protejăm mediul de afaceri. De aceea, eu vă mulțumesc pentru această sugestie, noi vom ține cont de ea în lectura a doua.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule președinte, Am o întrebare la dumneavoastră: spuneți-mi, vă rog, care o să fie suma acumulată la buget din amenzile fiscale?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu la acest proiect de lege nu am această cifră, acuși examinăm bugetul de stat. Dar amenzile nu sînt o sursă de venit la bugetul de stat. Amenzile, și noi le vom revizui pentru lectura a doua, ca să nu permitem.

Domnul Gheorghe Brega: Dumneavoastră răspundeți așa cum și domnul ministru. Dar care este suma veniturilor de la întreprinderile administrate de stat?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Sper că, pur și simplu, vreți să aflați, nu îmi citiți o lecție. Cînd vom examina proiectul bugetului de stat, veți afla toate cifrele. Acum vorbim de politica fiscală, înțeleg că sînt anumite întrebări legate de amenzi, în comisie am avut discuții la acest capitol. Și sînt sigur că pentru lectura a doua vom avea grijă ca amenzile să fie văzute nu ca o sursă de venit, dar ca o modalitate de a educa contribuibilul așa atent, știți, pe de o parte să-l amendăm …

Domnul Gheorghe Brega: Păi, eu de aceasta și v-am pus întrebarea. Că în politica fiscală amenzile sînt dure, oamenii trebuie să iee viața în cap și să fugă.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Vom avea grijă, domnule deputat, ca să fie pînă la urmă bine, așa cum trebuie.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Țulea: Domnule președinte, Avînd în vedere că noi avem deja votat în primă lectură proiectul nr.16, autori Iurie Bolboceanu, Oleg Sîrbu, Oleg Țulea, care prevede introducerea scutirii

63 de TVA a activelor destinate introducerii în capitolului social, prevedere care se conțin în proiectul nr.491. Noi propunem ca, pentru lectura a doua, proiectul sub nr.16 să fie comasat cu nr.491.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu nu văd aici o problemă. Cu atît mai ușor că el deja a fost pe rol în Parlament. Din cîte îmi aduc aminte …

Domnul Oleg Țulea: Ca să asigurăm o finalitate la …

Domnul Veaceslav Ioniţă: … Parlamentul a aprobat în primă lectură. Și dacă autorul dorește acest lucru. Da, se ține cont. Din cîte știu, deja el și … noi așa și am prevăzut, dar foarte bine că ați menționat în plenul Parlamentului .

Domnul Oleg Țulea: Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule președinte, Eu am o întrebare către dumneavoastră, nu înainte de a ruga președintele ședinței să mă înscrie cu o luare de cuvînt, cu referire la amînarea implementării din 2016 a prevederilor articolului 10 din Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, care prevede: „Funcționarii publici beneficiază de un premiu anual egal cu 10 la sută din salariul anual total, acordat proporțional” și mai departe după text. În condițiile în care se propune majorarea salariilor judecătorilor la chestii astronomice, alte facilități pentru vameși, de exemplu, de ce, totuși, se menține amînarea implementării acestei prevederi? Pentru că funcționarii publici, știți cum, corupția nu este în sectorul privat, este în sectorul public. Și cred că trebuie să avem grijă ca să minimalizăm cît se poate.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Vreau doar să vă spun un lucru: noi depunem eforturi ca să identificăm posibilitatea de a extinde numărul acelor care vor beneficia de majorări în anul 2014. Vreau să vă spun că în această cale nobilă deja pentru anumite domenii au fost identificate niște posibilități. Vom ține cont de ceea ce spuneți dumneavoastră. Acum este prematur să vorbim, deoarece vorbim de lectura întîi atît a politicii fiscale, cît și a bugetului de

64 stat, dar vă pot spune că exercițiul se face, se lucrează. Și mai mult ca atît, avem și unele rezultate bune, pe care, în lectura a treia la bugetul de stat, le vom formula și chiar vom spune că, uite, am realizat anumite lucruri bune.

Domnul Mihai Godea: Domnule președinte, Eu am făcut amendamentul pe care l-am înaintat la acest subiect. Eu cred că putem să implementăm Legea din 2014, cu atît mai mult că e vorba de un premiu anual, nu este vorba de altceva.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Noi avem grijă și noi corelăm acceptarea unor amendamente din nr.491, verificînd dacă le putem acoperi financiar cu Legea nr.488. Deja am spus că anumite amendamente, anumite formulări noi deja am găsit posibilitatea să fie acceptate în lectura a doua, ținînd cont că au fost identificate anumite surse financiare în bugetul de stat. Deci noi încercăm să corelăm toate amendamentele.

Domnul Mihai Godea: Eu cred că, în perspectiva anului 2014, care este un an electoral, o resursă administrativă va fi importantă pentru guvernare. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu formulez altfel, noi trebuie să avem grijă de cetățeni, inclusiv în anul electoral.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule președinte al comisiei, Stimați colegi, Politica bugetar-fiscală prevede majorări la cotele accizelor la produsele petroliere importate sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova. Vreau să ne spuneți, domnule Ioniță, ce riscuri comportă această acțiune pentru activitățile economice din Republica Moldova? Ca să vă ajut, spuneți-ne, vă rog frumos, dacă există riscuri privind mărirea prețurilor la cele mai importante produse? Și dacă dumneavoastră înțelegeți, dacă guvernarea prevede că o să fie aceste eventuale măriri vor fi pe măsura buzunarului cetățenilor din Republica Moldova? Pentru că, din cîte vedem noi din aceste documente, măriri substanțiale la pensii, salarii și alte venituri ale cetățenilor nu se prevăd. Dacă nu vor genera în lanț și alte cheltuieli pe care nu le vor putea să le suporte cetățenii noștri?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Vă răspund, domnule deputat. Această întrebare a dumneavoastră trebuie legată de trei lucruri. Prima. Noi, într-adevăr, nu majorăm accizele, dar le indexăm. Și aceasta se face în fiecare an. Că acciza nu este în procente, dar este în sumă fixă. Doi. Noi avem grijă, deoarece avem o mică dezordine, să zicem așa, pe piața petrolieră și prețurile la panou, cel puțin, sînt cu mult mai mari decît ar trebui să fie. De aceea, concomitent facem ordine, ca banii să nu ajungă într-o formă necorectă în buzunarul cuiva, dar să ajungă mai bine în bugetul de stat. De aceea, cred că, sincronizat, aceste două lucruri nu vor duce la majorarea de prețuri. Și trei, cel mai important. Ați participat și dumneavoastră atunci cînd am decis că acciza la benzină, la motorină nu vine în bugetul de stat cum veneau pe vremurile amare, dar vine în Fondul rutier, lucru care ne va permite la anul să avem în Fondul rutier de peste un miliard și jumătate de lei. Și sînt sigur că cetățenii Republicii Moldova vor simți legătura dintre acciza plătită la benzină și drumurile mai bune pe care le avem.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Ioniță, Eu retorica dumneavoastră o accept, este foarte împăciuitoare și așa ne dă speranță, dar să fim serioși. Eu citesc din proiectul politicii bugetar-fiscale și din raportul dumneavoastră, citesc foarte exact ceea ce ați scris sau mai exact ceea ce ați semnat dumneavoastră chiar astăzi, domnule Ioniță. Și citesc, ca să fie foarte clar, pentru că nu este vorba despre indexare, dar este vorba despre mărire: „Mărirea cotelor accizelor la produsele petroliere” ș.a.m.d. după text. Eu vreau, dacă nu dumneavoastră, atunci de la microfonul nr.1, și o să rog acest lucru pe domnul ministru al finanțelor, care este responsabil de acest sector, să ne asigure că măririle la accize, la produsele petroliere nu vor genera și acest lucru vreau vă fie cumva confirmat și de Guvernatorul Băncii Naționale, care este responsabil de acest sector. Pentru că documentele prevăd foarte clar, nu o să fie majorări. Nu știu, dacă nu o să faceți voi artificii din astea, de trei ori, la anul viitor, să amendați bugetul. Dar, în mod normal, nu vedem de unde o să măriți pensiile sau salariile și eu vreau să ne asigurați că nici prețurile nu o să crească. Pentru că, dacă o să crească prețurile cu, de exemplu, 10 sau 15 la sută, atunci o să fie catastrofă. Dacă o să crească cu 2 la sută, atunci nu o să fie foarte grav.

Domnul Veaceslav Ioniţă: …înțelegi…

Domnul Valeriu Munteanu: Răspunsul dumneavoastră îmi este suficient.

Vreau să aud răspunsul de la domnul ministru și dacă domnul Guvernator știe despre acest document pentru că, cu siguranță, a fost coordonat și cu instituția Băncii Naționale.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule ministru și domnule Guvernator, Vă rog să le…

Domnul Valeriu Munteanu: Permiteți-i, domnule Ioniţă.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Să-i confirmați că nu va majora. Dați-i o promisiune…

Domnul Valeriu Munteanu: Permiteți-i să confirme ce vrea dumnealui. Că nu sînteți la partid aici să-i dați indicații cum să răspundă.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Munteanu, Eu vă rog…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Promiteți-i. Promiteți…

Doamna Liliana Palihovici: Să vă adresați respectuos.

Domnul Valeriu Munteanu: Păi, respectuos. Da ce îi spune ce să răspundă.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnul…

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Munteanu, Nu sîntem la piață aici. Domnule ministru, Vă rog, microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Munteanu: Cu siguranță, nu sîntem.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog să nu conectați microfoanele pînă nu anunț care microfon să fie conectat. Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Desigur, în cazul, repet, condițiilor statice, ceea ce înseamnă preț la combustibil pe piața internațională stabil fixat, rata de schimb fixă, care nu se… nu variază și numai modificarea accizei, care este o parte componentă a prețului combustibilului, nu este tot prețul. El este o parte minoră, care la noi, în Republica Moldova, este unul din cele mai mici în regiune și nemaivorbind de țările Uniunii Europene. Este cel mai mic acciz la combustibil. Asta este fapt. Sigur, în condițiile statice, majorarea cu 10 la sută a accizei va aduce la o majorare minoră, absolut nesemnificativă a prețului la combustibil. Dar aceasta, repet, în condiții statice, există trei alți factori care influențează prețul combustibilului. În primul și în primul rînd, cotațiile internaționale la aceste produse. În al doilea rînd, este rata de schimb, care este prevăzută în Legea bugetului și este, practic, astăzi noi sîntem la acel nivel al ratei de schimb. Și există și nivelul de profitabilitate și eficiență a businessului care există în țara noastră. Cu părere de rău, acest sector al business-ului la noi nu este cel mai eficient. Și în măsurile pe care le are acum Guvernul este anume a face în așa fel ca majorările pe care noi va trebui să le facem pe parcursul aderării la Uniunea Europeană a accizelor și ajustării la accizul… la aquis-ul comunitar să nu afecteze în măsuri mari creșterile la prețuri. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5. Ultima remarcă.

Domnul Valeriu Munteanu: Vă mulțumesc foarte mult, doamnă Preşedinte. Domnule ministru, Din răspunsul dumneavoastră am desprins următorul lucru. Cu siguranță, mărirea accizelor va mări și prețul la combustibil. Firul trebuia dus pînă la urmă. Și eu vreau să aud acest răspuns. Dacă această siguranță și există această siguranță că vor crește preșurile, ați spus nesemnificativ, dar acest nesemnificativ trebuie să-l vedem cum arată la panou acolo, la benzinărie. Dacă mai departe se va produce în lanț și creșterea prețurilor pentru celelalte produse de bază esențiale, vitale, dacă le vreți. Și eu îl văd pe domnul Guvernator, care este responsabil de acest domeniu, vrea să ne spună.

Doamna Liliana Palihovici: Audierea tuturor șefilor de agenții, bănci, tot, posibil, acum. Microfonul nr.1.

Domnul Dorin Drăguțanu – Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei: Stimate domnule deputat, Banca Națională nu este responsabilă de prețuri. Noi avem obiectivul fundamental de a asigura și menține stabilitatea prețurilor. Banca Națională nu urmărește prețuri individuale pe un produs sau prețuri individuale pe o anumită piață, ci nivelul general al prețurilor. Prețurile la combustibili în indicele prețului de consum constituie circa 3%. Deci din tot coșul de consum, prețul la combustibil e doar 3 la sută. Din ceea ce am citit noi în politica bugetar-fiscală, această propunere de majorare a accizelor nu va duce la o majorare semnificativă a indicelui general al prețurilor. Eu la aceasta vreau să spun. Deci nu vom avea majorări în lanț de nu știu ce mărimi. Inflația, conform prognozei Băncii Naționale, va fi în limitele țintite de 5 la sută plus minus 1,5 puncte procentuale pe durata următoarelor 24 de luni.

Doamna Liliana Palihovici: Eu vă mulțumesc. Domnule deputat și dumneavoastră vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule preşedinte. Avem o luare de cuvînt. Domnule Godea, Vă rog, vă invit la tribuna centrală. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Godea: Doamnă Preşedinte, Stimaţi colegi, Eu mă bucur că atunci, cînd ați modificat Regulamentul, nu ați micșorat sau nu ați diminuat dreptul deputaților de a pune întrebări și nu ați redus numărul întrebărilor de la două la una. Căci în spiritul modificărilor pe care le-ați făcut, putea să încapă și o asemenea propunere. Eu ce vreau să vă spun. Nu vreau să vă zic că acest document trebuie să-l examinăm prin iulie. Nu vă zic că trebuia să avem dezbateri pertinente asupra unui document atît de important. Nu o să vă spun că Programul de activitate al Guvernului prevede o stabilitate a cadrului fiscal și un angajament al guvernării de a nu modifica politica bugetar-fiscală cel puțin de termen mediu pe 3 ani de zile. Eu nu o să vă spun lucrurile acestea, pentru că dumneavoastră le știți la fel de bine ca mine, dar am să vă spun altceva. Anul 2014 este un an electoral. Bugetul, în formula în care este propus spre dezbateri astăzi în Parlament, este și el unul electoral și sigur că Guvernul are nevoie de instrumente pentru a aspira, cel

69 puțin, că va realiza bugetul de stat în formula în care o să-l aprobe majoritatea de guvernare. Dar sînt mecanisme, sînt mecanisme prin care bugetul poate să crească. În primul rînd, eliberarea economiei și a liberei inițiative economice și deschiderea țării către investițiile străine. Or, mediul de afaceri din Republica Moldova nu permite nici una, nici alta, la ora actuală, climatul mai degrabă de afaceri din Republica Moldova. Documentul cu care a venit astăzi Guvernul în Parlament urmărește cîteva lucruri clare, din punctul meu de vedere. Pe lîngă majorarea accizelor, pe lîngă înăsprirea controlului asupra agenților economici, care sînt lucruri negative în sine. Eu văd că acest document, dacă fi adoptat în formula în care se propune, el, în primul rînd, va proteja domeniile de interes economic, mai ales ceea ce ține de comerț, de importuri ș. a. m. d. Eu nu le numesc aceste domenii scheme de îmbogățire rapidă, pentru că dumneavoastră știți la fel de bine ca și mine. Cel mai grav, din punctul meu de vedere, este că, prin acest proiect de lege, se introduce subdiviziunea de rachet de stat. Așa am numit-o și dacă… ca cetățenii să înțeleagă ce înseamnă rachetul de stat, el este definit foarte clar la punctul 68 din proiectul de lege propus. Să aibă accesul și să controleze orice loc, clădire, încăpere, cu excepția celor folosite exclusiv ca locuință. Să controleze orice mijloc de transport, precum și mărfurile aflate în ele, să controleze orice dări de seamă, documente, inclusiv de transport în cazul în care există bănuieli că se folosesc în tranzacții cu mărfuri supuse accizelor. Ori acei care își amintesc de lucrurile care se întîmplau pe șoseaua Balcani, pe drumurile naționale Chișinău – Odessa sau alte drumuri acum vreo 15 ani, exact acesta făceau interlopii. Acum funcțiile au trecut la instituțiile de stat și nu este bine. Și nu este bine. Eu înțeleg: cadrul de venituri și de cheltuieli a crescut prin bugetul pe care o să-l dezbatem imediat și bani trebuie adunați la buget, dar nu prin metoda aceasta, mai ales într-un an electoral, pentru că oamenii și așa se sufocă. Mă refer la businessul mic și mijlociu, care nu are nici o posibilitate de a se proteja, nici măcar în instanță. Și eu insist: colegii din Comisia drepturile omului și relații interetnice să examineze foarte atent, prin prisma respectării drepturilor omului, aceste propuneri. Ca să nu ne trezim cu dosare la CEDO împotriva Parlamentului Republicii Moldova. Eu nu am cum să sprijin acest document, stimaţi colegi. Și eu cred că mulți dintre dumneavoastră aveți rezerve serioase că acesta este un proiect de lege pertinent, este un proiect de lege care vine și în sprijinul cetățeanului, și în sprijinul mediului de afaceri, dar și în sprijinul statului în definitiv. De aceea, declar că nu voi susține acest proiect de lege și acei care îl vor vota, în primul rînd vor încălca prevederile Programului de activitate al Guvernului, obiectivele de guvernare pe care vi le-ați asumat, dar veți face și o acțiune îndreptată împotriva cetățenilor Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Alte luări de cuvînt nu avem înregistrate pe marginea acestui proiect. Și deci vă propun să trecem la procedura de vot. Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Codului fiscal, înregistrat cu nr.445, în contextul raportului prezentat de către comisie. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.445 a fost aprobat în primă lectură. Acum, stimați colegi, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.491 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în contextul raportul prezentat de comisia de specialitate. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.491 a fost aprobat în primă lectură. Următorul proiect pe care îl vom supune dezbaterilor este proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014, înregistrat în Parlament cu nr.488 din 2 decembrie 2013. Îl rog pe domnul ministru Arapu să prezinte proiectul.

Domnul Anatol Arapu – ministrul finanțelor: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Permiteți-mi, din numele Guvernului, să vă prezint proiectul de Lege a bugetului de stat pentru anul 2014. De la început, menționez că la baza proiectului bugetului de stat stau priorităţile politicii care derivă din Programul de guvernare „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2013 – 2014”, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, alte documente de politici şi strategii sectoriale, precum şi acordurile semnate/ratificate cu partenerii externi de dezvoltare. La elaborarea proiectului de buget s-a ţinut cont de amendamentele de ordin fiscal-bugetar înglobate în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul 2014, prezentat astăzi atenţiei dumneavoastră. De asemenea, s-a ţinut cont de mersul şi aşteptările executării bugetului la venituri şi cheltuieli în anul curent, despre care am raportat. Referitor la indicatorii macroeconomici, pe a căror bază este construit proiectul bugetului, ţin să reiterez următoarele. După o mică diminuare în anul 2012 ( – 0,8 la sută), produsul intern brut în anul 2013 se preconizează să crească cu 5,5 la sută, datorită, în fond, îmbunătăţirii situaţiei din agricultură şi ramurile conexe din industrie. Pornind de la aceasta, perspectivele pe termen scurt sînt favorabile, totodată persistă riscul diminuării ritmurilor de creştere economică, inclusiv din cauza cu care se confruntă partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2014, PIB se estimează în volum de 100,106 miliarde lei, cu o creştere faţă de anul 2013 în termene reale de 4 la sută, creşterea indicelui preţurilor de consum se prognozează în mărime de 4,7 (faţă de 4,1 în 2013),

71 fluctuaţia medie anuală a cursului de schimb al valutei naţionale – 13,06 lei pe dolarul american. Ţinînd cont de prognozele unor creşteri economice temperate la nivel mondial, cu efect asupra creşterii externe a comerţului exterior moldovenesc, pentru anul 2014 se estimează creşteri ale exporturilor de bunuri cu 8,5 la sută, iar importurile – cu 8 la sută, faţă de 9 şi, respectiv, 6,5 în anul 2013. Pornind de la aceste previziuni, pentru anul 2014, rezervele statului vizînd majorarea veniturilor şi cheltuielilor publice din venituri sînt destul de limitate. Totodată, pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice şi macrofiscale, obiectivul anului 2014 este limitarea deficitului bugetului public naţional, ca pondere din PIB, la 2,6% (sau la sumă de 2,8 miliarde lei). Pentru aceasta, este necesară continuarea programelor de restructurare şi consolidare a disciplinei fiscal-bugetare prin îmbunătăţirea administrării fiscale şi vamale. În această ordine de idei, proiectul bugetului a fost supus consultării suplimentare cu autorităţile publice centrale şi locale. În contextul reformei managementului finanţelor publice, în scopul direcţionării cît mai bune a resurselor financiare publice limitate, ce va spori transparenţa în procesul bugetar şi va asigura consolidarea legăturii dintre resursele planificate şi rezultatele programelor publice, prin proiectul bugetului de stat pe anul 2014 pentru autorităţile publice centrale s-a iniţiat aplicarea integrală a metodei de bugetare pe programe. Metoda bugetării pe bază de programe urmează să fie implementată începînd cu anul 2015 gradual şi la nivelul autorităţilor publice locale. Pornind de la premisele macroeconomice şi politicile fiscal-bugetare, cadrul general de resurse financiare publice ale statului se prezintă precum urmează. Veniturile bugetului public naţional vor constitui 40,3 miliarde lei, cu circa 38 la sută în PIB, ceea ce, practic, este la nivelul aşteptat pe anul 2013. Astfel, se estimează o creştere nominală a veniturilor publice cu circa 3,4 miliarde lei. Comparativ cu anul 2013, se atestă creşterea veniturilor fiscale ca pondere în PIB de la 32,9 la 33,6. În total, veniturilor fiscale: 45 la sută le revin veniturilor directe şi 51,9 la sută – veniturilor indirecte. În anul 2014 se preconizează acumularea veniturilor prin Serviciul Fiscal – 56 la sută, prin Serviciul Vamal – 39,7 la sută. Pe principalele tipuri de venituri ale bugetului public naţional pentru anul 2014 estimările sînt următoarele: La impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 2,3 miliarde, la impozitul pe venit din persoanele fizice încasările sînt prevăzute în sumă de 2,4 miliarde, încasările din taxa pe valoarea adăugată se prevăd în sumă de 13,2 miliarde lei, accizele se prevăd a fi încasate în sumă de 3,8 miliarde lei, veniturile din impozitele asupra comerţului exterior – 1,5 miliarde lei, încasările din impozitele pe proprietate se prognozează – 322 milioane lei, încasările primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală se estimează la 2,4 miliarde lei.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat se prevăd a fi încasate în sumă de 8,6 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere faţă de 2013 cu 737 milioane lei sau 9,4 la sută. Cheltuielile bugetului public naţional pentru anul 2014 se estimează la 43,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă 40,6 din PIB, faţă de 40,2 în 2013. Creşterea nominală a cheltuielilor publice se estimează la 3,9 miliarde lei sau 9,9 la sută faţă de 2013. Această creştere se asigură din contul sporirii veniturilor publice cu circa 3,4 miliarde lei şi a nivelului accesibil de deficit bugetar cu circa 0,5 miliarde lei. Totodată, pentru anul 2014, se menţin ritmurile mai mari de creştere a cheltuielilor din ramurile economice, care, în anul viitor, se preconizează să constituie 16,3 la sută din cheltuielile publice. Dacă e să ne referim la structura cheltuielilor publice pe categorii economice, aici e de menţionat că ritmurile de creştere a cheltuielilor curente şi a celor capitale sînt, respectiv, de 9,5 și 10,1 la sută. Concomitent, structura cheltuielilor pe anul 2014 pe categorii economice este influenţată şi de majorările salariale din anul 2013, tranzitorii pentru anul următor, precum şi a majorării salariale în sectorul bugetar prevăzute pe anul 2014. Astfel, în 2014 sînt prevăzute următoarele măsuri de majorare a salariilor: 1. Începînd cu 1 ianuarie 2014, se prevede implementarea graduală a Legii privind salarizarea judecătorilor. (Costul acestei măsuri pentru anul 2014 va fi de 43,8 milioane lei.) 2. Stabilirea, de la 1 ianuarie 2014, a sporurilor şi suplimentelor pentru angajaţii: – din cultură, artă, sport, tineret, în cuantum de 20% din salariile de funcție, conform schemei de încadrare aprobate; – din asistenţă socială, respectiv, 32,4 la sută (pentru circa 10300 beneficiari: asistenţi sociali, asistenţi sociali comunitari, asistenţi parentali profesionalişti, educatori ai caselor de copii de tip familial, cadre didactice de sprijin, pedagogi sociali, lucrători sociali). Costul total – 63,3 milioane lei. Începînd cu 1 octombrie 2014, se prevede stabilirea salariului pentru prima categorie de salarizare, în mărime de 1000 de lei faţă de 900 lei în 2013, angajaţilor salarizaţi conform reţelei tarifare unice. De această majorare vor beneficia peste 120 mii de angajaţi: personal auxiliar, conducători şi specialişti din instituţiile bugetare din toate domeniile. Creşterea salariului mediu este de 15 la sută. Costul se estimează la 97,8 milioane lei pentru două luni numai. Stimaţi deputați, Referitor la indicatorii proiectului bugetului de stat pentru anul 2014, care, de fapt, urmează să fie aprobat prin Legea bugetului de stat, e de menţionat următoarele. În anul 2014, la bugetul de stat se preconizează acumularea veniturilor în sumă totală de 25,7 miliarde lei, cu o creştere de 3,2 miliarde lei sau cu 14 la sută faţă de estimat în 2013. Încasările veniturilor fiscale în 2014 vor constitui 21,8 miliarde lei sau 85 la sută.

Majorarea veniturilor bugetului de stat se explică parțial prin redistribuirea veniturilor între bugetul de stat şi bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. Întru realizarea Strategiei naţionale de descentralizare, în baza modificărilor operate la Legea finanţelor publice locale, începînd cu 1 ianuarie 2014 vor trece la noul sistem de formare a bugetelor. Reiterez că acestea sînt autorităţile publice locale din municipiul Chişinău, raioanele Basarabeasca, Ocniţa, Rîşcani. Conform noului sistem de formare a bugetelor, finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar, precum şi plăţile sociale se preiau la finanţare din bugetul de stat prin transferuri cu destinaţie specială directă către bugetele autorităţilor publice locale respective. Ca rezultat, la bugetul de stat se preiau venituri din impozitele generale de stat în sumă de 1 miliard 421 milioane lei, suma transferurilor cu destinaţie specială către bugetele locale fiind de 1 miliard 478 … lei sau cu 56 de milioane lei mai mult. Dacă excludem factorul în cauză, în condiţii comparabile cu anul 2013, sporul veniturilor totale la bugetul de stat ar constitui circa 7,8 la sută. Pentru anul 2014, suportul financiar din partea partenerilor externi de dezvoltare, intrările de granturi se preconizează în sumă de 2,3 miliarde lei, dintre care nemijlocit pentru susţinerea bugetului vor fi redirecţionate 900 de milioane de lei, iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – circa 1,4 miliarde lei. Veniturile fondurilor speciale şi mijloacelor speciale în veniturile totale la bugetul de stat se prognozează la 430 milioane lei şi, respectiv, 698 milioane lei. Pentru anul 2014, cheltuielile bugetului de stat se estimează în sumă totală de 28,1 miliarde lei, cu un spor de 3,7 miliarde lei sau 15,1 la sută faţă de anul 2013. Totodată, în condiţiile comparabile cu anul 2013, creşterea cheltuielilor este de 9,3 la sută. E de menţionat că în bugetul de stat, pentru realizarea a 45 de proiecte de finanţare externă, se prevăd cheltuieli în sumă de 3 miliarde de lei, cu o depăşire de 309 față de 2013. Cheltuielile curente însumează 21,7 miliarde lei. În cadrul cheltuielilor curente, cheltuielile de personal constituie 4,2 miliarde lei, cu o creştere de 7,5 la sută. Cheltuielile capitale se prevăd în sumă de 6,5 miliarde lei, 23,3 din suma totală de cheltuieli. În cadrul cheltuielilor capitale, pentru investiţii capitale în construcţii se vor direcţiona 2,5 miliarde lei sau de 1,3 ori mai mult decît bugetul aprobat pentru 2013. Aș vrea să menționez cîteva aspecte referitor la cheltuielile pe ramurile economiei naționale. Sectoarele bugetare. Cheltuieli la asigurarea asistenței sociale. Cheltuielile bugetului public național pentru ramura asigurarea și asistența socială pe anul 2014 sînt estimate la 14,4 miliarde lei, care sînt în creștere față de

74 bugetul aprobat pentru 2013 cu 1,7 miliarde lei sau cu 13,4 la sută. Asta numai la cheltuielile sociale de toate categoriile. De la bugetul de stat pentru politicile din domeniul asistenței sociale pentru 2014 vor fi efectuate cheltuieli în sumă de cinci virgulă, 5 miliarde 22 de milioane de lei și sînt în creştere cu 954 de milioane de lei sau cu 23 la sută. Ponderea cheltuielilor în PIB constituie 4,7 la sută. Cheltuielile au fost determinate reieșind din prioritățile strategice ale sectorului, precum și din angajamentele de cheltuieli asumate în anii precedenți. Pensiile și prestațiile sociale militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – 9,3 milioane lei. În proiect pe anul 2013 sînt estimate cheltuieli de 867 lei pentru 21 mii 412 persoane cu mărimea medie a pensiei de 3 mii 241 lei, majorarea față de aprobat în 2013 – cu 1,7 la sută. În scopul susținerii tinerilor specialiști sînt prevăzute 21,1 milioane lei, din care: – Ministerului Educației – 10,8 milioane lei. – Ministerului Sănătății – 10,3 milioane lei. Pentru organizarea odihnei de vară şi întărirea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor, în special din familiile social vulnerabile, sînt prevăzute 11,6 milioane lei pentru 8 mii 300 de persoane. Totodată, în proiect pentru anul 2014 se prevăd alocații pentru: – restituirea valorilor bunurilor prin achitarea de compensaţii victimelor reabilitate ale represiunilor politice, în sumă de 10,5 milioane lei; – susţinerea unor categorii de persoane prin acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi – 15,5 milioane lei; – indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor la Banca de Economii – 50 de milioane lei. De la bugetul de stat, prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014, se va efectua achitarea prestărilor sociale în sumă de 3 miliarde 462 de milioane lei, cu 877 de milioane sau 34% mai mult decît bugetul aprobat pentru 2013. Ponderea acestora în cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat constituie de 28,5 la sută comparativ cu 24 la sută în 2013. Pentru implementarea Legii nr.51 din 28 martie 2013 este prevăzută suma de 470 de milioane de lei, care prevede susținerea financiară suplimentară a 571 de mii 857 de beneficiari de pensii și de alocații sociale a căror mărime medie a pensiei este mai mică de 1300 lei. Pentru majorarea cu 500 de lei a cuantumului indemnizaţiilor unice la naşterea copilului, persoanelor neasigurate și asigurate de la 2600 la 2900 de lei pînă la 3100 – 3400 de lei este estimată suma de 19 lei… 19 milioane de lei suplimentar. Pentru majorarea cu 100 lei a cuantumului alocațiilor pentru îngrijirea invalizilor de la 500 la 600 de lei sînt alocați 14,4 milioane lei. Pentru mărirea… mărimea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 50 de lei, de la 200 la 250 de lei.

Pentru majorarea cu 100 de lei a cuantumului compensațiilor bănești lunare în schimbul asigurării cu produse alimentare și suplimente alimentare a participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl – 2,6 milioane lei. Și multe, multe alte măsuri în acest sector.

Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, Noi vă mulțumim. Probabil noi toți am citit cifrele, de aceea mai bine să răspundeți la întrebări, fiindcă sînt în sală.

Domnul Anatol Arapu: Stimați domnilor deputați, Pentru anul 2014 se propune bugetul de stat în valoare de: la venituri – 25 miliarde 682 milioane, la cheltuieli – 28 miliarde 85 milioane de lei, cu un deficit de 2 miliarde 403 milioane de lei. Vă mulțumesc pentru atenție. Și rog susținerea Parlamentului pentru aprobarea bugetului.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule ministru, pentru prezentare. Toți de procedură și toți cer, în primul rînd, să le fie oferit cuvîntul. Microfonul nr.3. Tot de procedură? Da, la rînd.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Nu de procedură.

Doamna Liliana Palihovici: Atunci vă închid microfonul. (Rîde.)

Domnul Mihai Godea: De ce?

Doamna Liliana Palihovici: Păi, se zice că de procedură dintîi.

Domnul Mihai Godea: Nu, era primul …

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Brega, De procedură sau nu? Microfonul nr.5, de procedură. Mă scuzați, domnule Godea:

Domnul Gheorghe Brega: Doamnă vicepreședinte, Deci eu am fost avertizat de presă că atît la politica bugetar-fiscală, cît și acum în sală sînt cu mult mai puțini de 48 de deputați. Deci să vedem: sîntem în sală necesarul de deputați sau nu?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat Brega, Eu neapărat, înainte de a supune votului proiectele, voi solicita numărătorilor să anunțe prezența în sală. La politica bugetar-fiscală în sală au fost prezenți 52 de deputați. Au numărat alții care nu știu cred că să numere bine. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Vedeți că nu ați făcut bine că nu m-ați lăsat să vorbesc.

Doamna Liliana Palihovici: Păi, nu contează, de procedură trebuie să le oferim prioritate.

Domnul Mihai Godea: Vă rog să mă înscrieți cu o luare de cuvînt.

Doamna Liliana Palihovici: Vă înscriu. Astăzi bateți recordul, domnule deputat.

Domnul Mihai Godea: Și două întrebări.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog.

Domnul Mihai Godea: Raportat la PIB, pentru anul 2014, deficitul bugetar cît e domnule ministru?

Domnul Anatol Arapu: Pentru anul 2014 bugetul are un deficit public național 2,6%.

Domnul Mihai Godea: 2,6%. Adică a depășit limita de 2,5. Și a doua întrebare: avem acord cu FMI sau nu?

Domnul Anatol Arapu: Pentru nivelul de deficit la buget, da.

Domnul Mihai Godea: Dar în general avem?

Domnul Anatol Arapu: Avem pentru nivelul de deficit și buget avem.

Domnul Mihai Godea: Dar prin ce se materializează acest acord? Avem vreun memorandum sau ce avem?

Domnul Anatol Arapu: Nu avem nici un memorandum, avem o înțelegere de discuții, de negocieri cu FMI, care a fost la momentul lunii octombrie.

Domnul Mihai Godea: Și noi, în calitate de deputați, putem să vedem această înțelegere?

Domnul Anatol Arapu: Nu există document semnat.

Domnul Mihai Godea: Am înțeles.

Domnul Anatol Arapu: Există o …

Domnul Mihai Godea: Păi, aceasta era întrebarea.

Domnul Anatol Arapu: Guvernul Republicii Moldova a cerut Fondului Monetar Internațional de a iniția programul și negocierile pentru un nou program.

Domnul Mihai Godea: Așa.

Domnul Anatol Arapu: Următoarea misiune a Fondului Monetar este pentru luna ianuarie, pentru a iniția un nou program.

Domnul Mihai Godea: Dar cînd …

Domnul Anatol Arapu: În urma discuțiilor, care au fost pe parcursul lunii octombrie, care se numesc, conform metodologiei FMI, „Discuții și negocieri postprogram”, a fost examinat și proiectul Legii bugetului, la care noi am ajuns la concluzia cu experții FMI, reieșind din sursele disponibile de finanțare a acestui deficit, că maximum admisibil este 2,6% la bugetul public național pentru 2014.

Domnul Mihai Godea: Dar cînd ați făcut solicitarea pentru inițierea negocierilor pentru un nou program cu Fondul?

Doamna Liliana Palihovici: Investigații.

Domnul Anatol Arapu: Solicitarea, eu cred, a fost în luna noiembrie.

Domnul Mihai Godea: Stimați colegi, Este o chestie foarte importantă.

Doamna Liliana Palihovici: Nici nu pun la îndoială.

Domnul Mihai Godea: Este o chestie foarte importantă, pentru că sigur că era nevoie de perioada aceasta de grație, fără program cu Fondul, ca să faceți bugetul în formula în care ați făcut-o. Dar am să mă expun în luare de cuvînt. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule ministru, Așa o precizare, fiindcă am înțeles din luarea dumneavoastră de cuvînt, în 2010, printr-o hotrărîre de Guvern, noi am înlocuit creditele preferențiale unor categorii de cetățeni, ce țin și veteranii de război din 1992, care atunci aveau posibilitatea să ia credit de 82 de mii de lei. Începînd cu 2014, noi vom continua, printr-o indemnizație unică, să alocăm mijloace financiare acestor categorii de cetățeni, inclusiv veteranilor de război din 1992, cîte 41 mii de lei. Am înțeles că a fost rezervată suma de 15,5 milioane de lei pentru 2014. E corect aceasta am înțeles, da? Suma e aceasta?

Domnul Anatol Arapu: … să verific… Dacă colegii … (Nu se deslușește.)

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș – viceministru al finanțelor: Aceasta este suma de 15 milioane de lei pentru anul 2014 pentru acele persoane care nu au deținut scrisori de garanție pînă la 1 ianuarie 2014. Deci acest proces va avea continuitate.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Deci de aici o precizare. Acei veterani de război, care, pînă în 2013 – sfîrșitul 2013, au deținut scrisorile de garanții, vreau să cunosc dacă au beneficiat de acest credit toți acei care au avut acea scrisoare de garanție a consiliului raional?

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș: Acele persoane care au deținut scrisori de garanție și s-au adresat la comisiile speciale ale autorităților publice locale și au fost luate decizii și transmise Ministerului Finanțelor, toți au primit această indemnizație.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc. Și aici am vrut să concretizez, dacă în aceste 15 milioane de lei au fost selectate acum din consiliile raionale acei veterani care deja au solicitat? Fiindcă în consiliile raioanele sînt depuse cereri pentru anul 2014 de a beneficia de această indemnizație.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș: Dacă e posibil. Deci toate cererile și garanțiile se depun la comisiile speciale ale autorităților publice locale, după examinare vor parveni la Ministerul

Finanțelor. La momentul actual, noi nu știm care sînt aceste solicitări, urmează să fie examinate începînd cu 1 ianuarie 2014.

Domnul Anatol Arapu: Domnule deputat, Dacă am avut 7 milioane anul curent, la anul avem la acest capitol 15 milioane de lei, practic dublăm suma.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: De acord. De aici și am vrut să cunosc, fiindcă doamna a menționat că dacă sînt acele garanții. Deja garanțiile sau scrisorile de garanții ale consiliului raional nu mai sînt necesare, deci este necesară solicitarea acelor veterani care nu au beneficiat. Fiindcă regulile impuse atunci prin hotărîre de Guvern cu creditele preferențiale, au pus într-o inechitate a veteranilor și a celor cetățeni care, prin lege, erau obligați sau aveau nevoie de acest credit preferențial. Deci de această garanție deja nu mai este nevoie printr-o scrisoare a consiliului raional.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș: Scrisoarea de garanție, este nevoie de ea. Autoritățile publice locale urmează să decidă asupra acestor garanții.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Președinte, Stimați colegi, Am două întrebări. Domnule ministru, Transparența nu doar declarată, ci și asigurată în procesul de elaborare a bugetului, de cheltuire a banilor publici este un indicator care determină maturitatea unei democrații. Din păcate, vedem și de această dată: la elaborarea bugetului pentru 2014, dumneavoastră ați ascuns undeva alocațiile pentru reparații și construcții capitale destinate administrațiilor publice locale. Apropo, sînt deja de 5 ani în Parlament și pentru prima dată văd chestia aceasta. Unde ați ascuns și de ce ați făcut acest lucru, și în baza cărei legi, pe ce v-ați bazat atunci cînd ați ascuns aceste lucruri, domnule ministru, și cum dezlegăm aceste chestii? Și cum putem s-o raportăm la transparența procesului bugetar?

Pentru că aceste sume se vor răsfrînge într-un fel sau altul, negativ sau pozitiv asupra sute de mii de oameni, asupra sute de primării și consilii ce așteaptă aceste lucruri. Nu este cumva un instrument politic de șantaj, de presiune și de altceva?

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Varianta inițială de pregătire a bugetului de stat, asupra căreia s-a lucrat, practic, din luna aprilie pînă în septembrie, a fost varianta cînd toate autoritățile locale trec la noua metodă de finanțare. Prin urmare, nici un fel de resurse suplimentare pentru mijloace alocate la investiții, cu excepția celor din anexa nr.3, nu existau. După ce Parlamentul a votat în ultima lectură și a apreciat necesitatea experimentului de aplicare a Legii finanțelor publice locale, pe parcursul anului 2014, în patru unități administrativ-teritoriale au fost efectuate modificări în Legea bugetului pe parcursul lunii noiembrie deja și, în baza aceasta, aceste cheltuieli sînt reflectate în sumă de 342 de milioane de lei. Propunerile parvin atît la Comisia economie, buget, finanţe, cît și la Ministerul Finanţeloe. Ele se vor lucra și în dependență de decizia Parlamentului sau vor fi adoptate pe parcursul lecturii a doua sau Parlamentul va decide și va da împuternicire Guvernului. 342 de milioane de lei, care se referă la… Atît.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Ioniţă vrea să completeze răspunsul. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnul ministru este obligat să prezinte proiectul de lege avizat și votat la Guvern. Orișice propunere, sub formă de amendament, sub formă de îmbunătățire, deja ține nu atît de domnul ministru, căci el nu are dreptul să schimbe absolut nimic, ține de Parlament. De aceea, domnule deputat, vă încurajez să veniți în comisie cu propuneri și ele vor fi examinate și în lectura a treia vor fi distribuite deputaților sub formă de sinteză public, transparent și apoi votat.

Doamna Liliana Palihovici: Mai aveți o întrebare domnule Munteanu? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Mai am o întrebare, dar am și o precizare.

Domnule Ioniţă, Vă rog să-l lăsați pe domnul ministru în pace. Dumnealui pare mai sincer în abordările pe care le face. Dumneavoastră ne învăluiți aici cu chestiile dumneavoastră. Eu sînt absolut sigur că și Guvernul, și majoritatea parlamentară e unul, un tot întreg. Voi trebuia să vă clarificați acolo că aprobați legea, că nu o aprobați. Să nu țineți atîtea administrații publice locale, avem 898 de sate, comune și orașe și voi îi țineți ostatici că o să le dăm, o să hotărîm de astăzi și pînă vineri, cînd o să fie adoptat acest proiect în lectura a doua, voi o să faceți o anexă și o să împărțiți 342 de milioane de lei. Dacă aceasta este democrație și dacă așa înțelegeți voi statul de drept, rămîne pe obrazul vostru. Și a doua întrebare, domnule ministru, mult mai tehnică și mult mai exactă. La anexa nr.3 aveți cheltuieli pentru Misiunile Diplomatice și vreți să ne spuneți dumneavoastră v-ați preconizat ca pentru anul viitor să construim sau să construiți dumneavoastră, noi nu ne dorim acest lucru, Ambasadă în Turcia și Ambasadă la Minsk. Pentru Ambasadă de la Minsk vreți să cheltuiți pentru construcții 8 milioane de lei, iar pentru Ambasadă de la Ankara tocmai 15 milioane de lei, adică 1,2 milioane de dolari. Noi am calculat, am văzut foarte exact și acest lucru este accesibil și prețurile sînt de cel puțin două ori mai mari. Pe cine vreți să faceți voi gospodari din banii aceștia pe care o să-i economisiți de la construcțiile acestor ambasade?

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Sigur, noi în Ministerul Finanțelor nu sîntem specialiști în prețuri la construcții în Turcia. Există estimări de piață efectuate de către specialiștii Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și din proiectul, probabil, prezentat, în baza acestor estimări și costurile la construcții în domeniu în această țară a fost propus acest buget pe care Guvernul l-a aprobat. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: În… Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.) Domnule deputat, Dumneavoastră ați avut nu două întrebări, dar zece. Replică. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru, Și eu vreau în atenția presei acest lucru, aceste prețuri pentru construcția acestor două ambasade este mărit de cel puțin două ori. Cu siguranță, vreți să faceți gospodari pe cineva și cu siguranță bani s-au pus mai mulți, ca să ajungă la toată lumea. Da. Adică să vă ajungă la toată lumea. Este strigător la cer acest lucru. Și eu vreau să vă spun că, în baza acestor răspunsuri, domnule ministru, eu cred că toată conducerea Ministerului Finanțelor ar trebui să vă înscrieți la concursul „Moldova are talent”, la categoria povești de adormit copii. Nu vă supărați, dar este strigător la cer acest lucru.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Eu cred că ar trebui sa studiați mai mult indexul prețurilor de consum în mai multe țări. Este așa o revistă, se numește „Economist”, să o citiți în mod regulat, să vedeți că prețurile din Moldova nu sînt indicele prețurilor de construcții în toate țările lumii. Cu părere de rău, există diferență. Aceste diferențe de prețuri sînt reflectate în mai multe documente.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Domnule ministru, Eu vreau să vă adresez o întrebare în numele celor mulți care vor și să asculte răspunsul la această întrebare. Deci vreau să vă rog să-mi spuneți cît preconizează să cheltuie bugetul de stat pentru procurarea locuințelor pentru tineri specialiști din zonele rurale? Mă refer aici la domeniul educație, sănătate, domeniul culturii și să-mi spuneți, vă rog, cum o să fie repartizați acești bani pe raioane.

Domnul Anatol Arapu: Pentru… Am înțeles întrebarea. Pentru indemnizațiile de procurare unice absolvenților instituțiilor de învățămînt superior, universitar și mediu de specialitate, la Ministerul Educației – 10,8 milioane lei și la Ministerul Sănătății – 10,3 milioane lei. Aceasta…

Doamna Valentina Stratan: Cum vor…

Domnul Anatol Arapu: Aceasta 20 de…

Doamna Valentina Stratan: Cum vor fi repartizați?

Domnul Anatol Arapu: Aceasta e repartizarea.

Doamna Valentina Stratan: V-am spus întrebarea, răspunsul nu este atît pentru mine, cît pentru acei care ne abordează în raioane, pentru a lua cunoștință de acest răspuns și a cunoaște situația.

Domnul Anatol Arapu: 21, în total 21,1 milioane lei pentru tinerii specialiști la ministrele corespunzătoare.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat, O clipă, am văzut microfonul nr.1. Ați avut o completare, doamnă viceministru? Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș: Am vrut o precizare. Deci mijloace în acest scop în proiectul de lege nu sînt prevăzute, deoarece nu este cadru legal pentru a bugeta în scopul menționat.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan: Adică, cum să înțeleg acest lucru? Aceasta… Ministerele le va repartiza.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Doamna Maria Cărăuș: Domnul ministru s-a referit la acele indemnizații pentru tinerii specialiști care sînt repartizați în mediul rural la muncă.

Doamna Liliana Palihovici: Aceasta și a fost întrebarea. Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan: Doamnă Preşedinte, Nu a fost. Indemnizația este altceva decît bani pentru procurarea locuințelor. Indemnizațiile se oferă la încadrarea în cîmpul muncii, etapizat, pe ani, pe parcursul celor 3 ani. De aceea, vreau să facem o clarificare. Dacă nu sînt bani, să știm ce să răspundem și să cunoască tinerii specialiști; sînt motivați să plece la sate pentru angajare în cîmpul muncii sau nu sînt. Aceasta am vrut doar.

Doamna Liliana Palihovici: Ministerul Finanțelor a răspuns că nu, a zis că nu sînt bani. Au zis că nu este cadru legal care le-ar permite să facă această bugetare. Deci rămîne noi să facem modificarea legilor. Alte întrebări? Nu sînt. Vă mulțumesc, domnule ministru. Și invit Comisia economie, finanţe și buget să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.488. Dacă dau citire întregului raport, îmi ia 40 de minute. Îl aveți fiecare și acasă poate fi citit. Aici doar cîteva lucruri vreau să menționez. Într-adevăr, pentru anul 2014 bugetul public național noi preconizăm la capitolul „Venituri” de 40,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 38% din produsul intern brut. Aici se vehiculează foarte mult că la noi deficitul bugetar la anul va fi unul mare, de 2,6% din PIB. Însă vreau să aduc o clarificare pe care s-o repetăm cu toții. La componenta de bază din veniturile și cheltuielile bugetului de stat, deficitul este doar de 600 milioane de lei sau zero șase din PIB. Este cel mai mic deficit pe care ni-l putem imagina. Acest deficit mare, în cea mai mare parte, este legat de faptul că avem componenta investițională mare. Pentru anul viitor avem fără precedent cele mai mari ponderi de investiții și putem spune că Republica Moldova în 2014 trebuie și va fi un șantier de construcție. De aceea, acest deficit este, în cea mai mare parte, condiționat de granturile și banii externi, care merg la investiții. Mai dă Domnul astfel de deficite bugetare. În rest, dumneavoastră aveți toate cifrele. Doar trebuie să menționez că Parlamentul, după examinarea acestui proiect de lege în primă și în a doua lectură… trebuie să aprobăm o hotărîre de Parlament, pe care dumneavoastră o aveți în mapa pe care ați primit-o, și această hotărîre este formulată din patru articole, voi da citire doar articolului 2 și anume: se aprobă … Deci probăm în primă lectură elementele, de fapt, politicele bugetului de stat. Și articolul 2: se aprobă în lectura a doua proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2014, stabilindu-se la venituri suma de 25 milioane 796 mii 960,3 lei… 25 de

86 miliarde, îmi cer scuze, iar la cheltuieli suma 28 miliarde 199 milioane 993,5 mii lei, cu un deficit în sumă de 2 miliarde 403 milioane 033 mii lei. Deci acestea sînt trei cifre pe care noi le aprobăm astăzi în primă lectură și a doua lectură. În rest, toate propunerile, toate amendamentele, toate sugestiile sînt binevenite, vă rugăm să le formulați cît de urgent posibil, ca comisia să reușească să le examineze în așa o manieră ca cetățenii Republicii Moldova să intre în noul an cu un buget aprobat.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Desigur că întrebări nu o să pun mare… pentru că la noi, în Parlament, astăzi am observat un lucru: fiecare întreabă ce dorește, fiecare răspunde ce vrea. Dar am o întrebare așa, tehnică la dumneavoastră. Spuneți-mi, vă rog, conform legislației în vigoare, bugetul trebuia prezentat în Parlament pînă la 1 octombrie, deci în luna septembrie. Care este motivul că s-a întîrziat atît de mult? Deci conform legislației în vigoare, bugetul trebuia prezentat în Parlament pînă la 1 octombrie, deci în luna septembrie, care este motivul întîrzierii că ne-am trezit în ajun de Crăciun?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Comisia economie, buget și finanțe nu a examinat acest aspect.

Domnul Gheorghe Brega: Nu, dacă cunoașteți, dacă nu – nu.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Iar dacă dumneavoastră doriți să aflați, noi vom examina la următoarea ședință a comisiei și vă vom informa personal despre motivul, din ce cauză s-a întîmplat acest lucru.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule președinte, Eu am o întrebare cu referire la… în anul 2012, noi, un grup de deputați, am înregistrat un proiect și anume proiectul nr.409, în care venim cu o modificare a articolului 13, alineatul (3) din Legea bugetului pentru anul 2013. Și era propusă o

87 redacție la alineatul (3), voi citi puțin: „Instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, uniunile de creație care închiriază încăperi de la alte instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum și de la întreprinderile de stat ai căror fondatori sînt instituțiile publice respective sau autoritatea ierarhic superioară acestora, se scutesc de plata chiriei pentru încăperile închiriate”. Între timp, noi, Parlamentul Republicii Moldova, am adoptat Legea oamenilor de creație și uniunilor de creație, al cărei articol 21 stipulează: „Uniunile de creație, subdiviziunile acestora, asociațiile uniunilor de creație efectuează plata pentru arenda încăperilor în mărimea stabilită pentru instituțiile publice finanțate de la bugetul se stat, care arendează încăperi de la alte instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum și de la întreprinderile de stat ai căror fondatori sînt instituțiile publice respective sau autoritatea ierarhic superioară acestora.” Deci, odată avînd această lege adoptată deja și dispozițiile finale și tranzitorii, în care toate actele legislative trebuie să vină în concordanță, vreau să vă întreb, domnule președinte: mai e nevoie în Legea bugetului de stat să intervenim, adică să revenim la proiectul nr.409, înregistrat de grupul de deputați și neadoptat, sau este suficient pentru că este aceeași stipulare?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Legiuitorul s-a expus deja asupra acestui subiect. Dar noi, împreună cu Direcția general juridică, vom vedea: dacă Legea bugetului de stat trebuie să conțină această normă, atunci o vom introduce. Deoarece legiuitorul s-a expus, a oferit această facilitate uniunilor de creație, ea urmează să fie asigurată. Și dacă Legea bugetului de stat va trebui să includă această normă, pentru a asigura această facilitate, vom include. Dar dacă este suficient doar la legea despre care ați spus dumneavoastră, vom vedea. Vom examina în mod special în comisie și vom asigura uniunile de creație cu acea facilitate… care legiuitorul deja a asigurat-o prin legea despre care ați spus dumneavoastră.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Eu vă mulțumesc mult. Și, totodată, apelez la Ministerul Finanțelor să țină cont de această propunere a noastră și, de comun acord, să examinați dacă este necesar.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Ei sînt obligați să țină cont de …

Domnul Ghenadie Ciobanu: Exact.

Domnul Veaceslav Ioniţă: … toate normele legale și vor ține cont.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Stimați colegi, Timpul deputaților este foarte prețios. Domnul președinte, răspunzînd la întrebarea unui antevorbitor, spunea că o va examina în comisie și va da un răspuns pertinent. Eu vreau să scutesc comisia de o ședință în plus, proiectul bugetului pentru 2014 a fost elaborat în termen, așa cum prevede legea, doar că avea la bază Legea finanțelor publice locale. Voi ați amînat aplicarea legii respective și de aceea Ministerul Finanțelor a fost pus în situația de a reface în totalitate bugetul. Ați menținut primăriile în calitate de cerșetori și examinăm în luna decembrie bugetul de stat. Ca să fie clar pentru toată lumea. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Personal voi scrie un demers către Președintele Parlamentului să vă dea o primă pentru munca pe care ați depus-o în locul comisiei.

Doamna Liliana Palihovici: Dreptul la replică. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Cea mai bună primă e să mai închideți gura, domnule Ioniță. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Cine ar vorbi…

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule președinte al comisiei Veaceslav Ioniță, Guvernul poate să vină cu multe propuneri, dar depinde de Parlament dacă noi acceptăm propunerile pe care le fac ei. În acest context, vreau să vă întreb dacă majoritatea parlamentară, și dumneavoastră reprezentați comisia, reprezentați Coaliția de guvernare, acceptă ca, într-un an de criză, într-un an preelectoral, într-un an în care nu a rezolvat toate problemele cu școli și grădinițe, 23 de milioane de lei să meargă la construcția a două ambasade? Și eu vă spuneam că sînt absolut sigur că sumele sînt exagerate.

Cu acești bani, 23 de milioane, pot fi rezolvate, reparate 50 de școli și 50 de grădinițe. Vreau să ne spuneți dacă majoritatea dumneavoastră parlamentară acceptă aceste costuri exuberante într-un an foarte și foarte dificil din punct de vedere financiar? Sau mai putem aștepta un an, doi, trei, atunci cînd vom avea bani?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Cu plăcere vă răspund la această întrebare, dar anumite precizări. Nu avem un an de criză, sperăm că va fi un an foarte bun. Mai mult ca atît, volumul investițiilor pe care le facem noi este fără precedent. Iar întrebarea pe care dumneavoastră ați ridicat-o, vreau să vă confirm, în calitate de președinte de comisie, că ea a fost ridicată în comisie, foarte mulți colegi anume la acest subiect s-au referit. De aceea, noi, anume la întrebarea pe care ați pus-o dumneavoastră vom fi foarte și foarte atenți. Deci această întrebare a fost ridicată inclusiv de membrii Coaliției de guvernare. De aceea, ea va fi examinată cu mare atenție în comisie. Și aici am colegii care au ridicat-o și dau din cap și confirmă că așa a fost.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Mai aveți careva întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule președinte, Stimați colegi, Fracțiunea Partidului Liberal nu va susține, avînd în vedere aceste costuri exuberante și avînd în vedere că semne de întrebare există mai multe decît răspunsuri, noi nu vom susține proiectul bugetului nici în primă lectură, nici în a doua lectură. Și vreau, vă rog frumos, să vă asigurați că există suficiente voturi pentru ca acest document să poată fi votat în aceste două lecturi în conformitate cu Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, pentru ce ați spus acum. Vă mulțumesc, domnule președinte. S-au înregistrat cu luare de cuvînt doi deputați. Îl invit la tribuna centrală pe domnul deputat Godea.

Domnul Mihai Godea: Dacă nu ar fi domnul Ghilețchi în acest sală aș spune: iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac. Dar eu îmi exprim speranța că știți ce faceți, stimați colegi, pentru că

90 discutăm, practic, cea mai importantă lege pe care o poate aproba Parlamentul într-un an de activitate. Stimați colegi, Am să trec peste aspectele de procedură și nu am să vă spun că acest document trebuia propus, examinat și adoptat încă în luna septembrie sau octombrie, a fost criză politică, a fost Vilnius, au fost alte momente de vis și feerie pentru guvernare, pentru ca să mai aibă timp „să se-mpiedice de-un ciot”, vorba lui Eminescu, adică de bugetul de stat. Mă voi opri asupra unor chestiuni pe care le consider cu adevărat importante. Îmtorcîndu-ne un pic înapoi, am să amintesc că chiar dacă din 2009 încoace a fost greu de stabilit anumite reguli fiscale, totuși ele au fost impuse și acceptate inițial. Dar, începînd cu 2012, aceste reguli au fost sabotate și neglijate în totalitate. Programul de activitate a Guvernului, principalul și cel dintîi document al oricărei guvernări prevede expres asigurarea stabilității bugetului public național, crearea unui cadrul bugetar-fiscal previzibil și menținerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil. În ultimii 4 ani, prudența macrofiscală a fost aplicată, astfel încît să nu fie admis un nivel exagerat al deficitului bugetar. Adică, să nu se consume din contul viitoarelor generații. Deficitul bugetar, în ultimii ani, nu a depășit 2,5 la sută din PIB. Se întrezărea un efort de previzibilitate în acest domeniu. Din păcate, ispita anului electoral a spulberat și aceste încercări timide. Regula fiscală urma să fie legalizată prin noua Lege cu privire la sistemul bugetar și responsabilitatea bugetar-fiscală. Legea a fost adoptată în a doua lectură. Guvernanții însă s-au speriat de responsabilități bugetar-fiscale în anul 2014 și au blocat, practic, această lege prin apelul la procedura lecturii finale, prevăzută de legislația în vigoare doar în situații specifice. Responsabilitatea bugetar-fiscală urma să introducă răspundere personală pentru managerii de instituții bugetare în cazul utilizării ineficiente, nonregulamentare a fondurilor bugetare. Interesul de grup a prevalat asupra interesului cetățeanului. Altfel cum trebuie înțeles acest blocaj, venit din sînul puterii, în condițiile în care rapoartele din ultimii ani ai Curții de Conturi indică sume de miliarde de lei, care sînt utilizate altfel decît prevede legea. Epopeea blocării reformelor nu se încheie aici. Aceeași soartă ca și Legea cu privire la sistemul bugetar și responsabilitatea bugetar-fiscală a avut-o și noua Lege cu privire la finanțele publice locale, care, fiind votată în a doua lectură, nu mai putea suporta modificări. Trebuia doar pusă în aplicare. Setea de putere, nesocotirea rațiunilor de stat și a intereselor cetățenilor, contrar practicilor europene, dar și a oricăror practici de bun simț, au dus la stoparea procesului de descentralizare și autonomie financiară în blestemata lectură finală. Numai într-un Parlament ignorant, cu oameni subordonați în totalitate, conceptul unei legi poate fi schimbat după ce a trecut și de a doua lectură.

Frica de a delega competențele și resursele financiare către puterea locală, dar și dorința de a menține colectivitățile locale în postură de cerșetori și de servanți ai intereselor politice, au blocat procesul de descentralizare. A fost dată peste cap o reformă mult prea întîrziată, care a avut și suportul inclusiv financiar din partea partenerilor externi. Domnilor guvernanți, Dacă nu știți, vă spun. Avem deja autorități locale mult mai competente și mai responsabile decît cele centrale. Oamenii, primarii, consilierii sînt mult mai pregătiți și mai hotărîți să rezolve problemele cetățenilor decît voi. La nivelul central nu a mai rămas loc decît pentru scenarii de manipulare și batjocură sub formă de pomeni promise comunităților în campania electorală. Stimaţi colegi, Republica Moldova riscă enorm de mult să piardă o bună parte din credibilitate și resurse financiare interne și externe dacă nu-și concentrează efortul pe transparența tuturor proceselor și deciziilor care au implicări bugetare. Sînt prea multe decizii în ultimul timp care afectează direct și lipsesc bugetul statului de resursele financiare necesare pentru implementarea proiectelor sociale și de infrastructură. Interesele unor grupuri economice și financiare sînt satisfăcute prin diverse scutiri, facilități, tratamente preferențiale din partea unor organe ale statului, iar pentru ceilalți sînt aplicate poveri fiscale în creștere, constrîngeri și eliminări din piață. Sînt create condiții inegale de competiție. Aici trebuie amintite deciziile din noaptea de 12 iulie 2013 cînd statul și cetățenii au fost, pur și simplu, furați de miliarde de lei prin înstrăinarea frauduloasă a Băncii de Economii și a Aeroportului Internațional Chișinău. Omenește ne-am dorit cel mai puțin ca aceste decizii să fie luate de Guvernul condus de Iurie Leancă, pentru că știu cît a muncit acest om pentru deschiderea Moldovei către lume și a lumii pentru Moldova. Știu că este un moment pe care vrea să-l uite cît mai repede, dar care-i va da încă mult de lucru domnului Leancă pentru a deveni cu adevărat Prim-ministru în ochii cetățenilor. Domnilor deputați, Am fost unul dintre acei care am avut mari îndoieli față de impozitarea indirectă. Au existat și există temeri justificate că primii care vor resimți rigorile legii sînt concetățenii noștri care muncesc peste hotare și care nu au nici un fel de protecție. Cu toate acestea, au existat mari speranțe de la aplicarea metodelor indirecte de evaluare a veniturilor și proprietăților pentru scopuri fiscale. Mai știe cineva pe unde sîntem acum, unde este îndîrjirea guvernanților care ne asigurau dublarea bugetului prin impozitarea indirectă. Sabotarea acestei legi de rînd cu fenomenul corupției, care a atins cote devastatoare, și deturnarea fondurilor bugetare au făcut ca, din 2012 încoace… încă un minut, doamnă Preşedinte… au făcut ca, din 2012 încoace, pe drumurile Moldovei să circule cele mai noi modele de automobile, înregistrîndu-se cel mai mare ritm de creștere a numărului de modele scumpe vîndute în piețele din regiune și asta în cea mai săracă țară din Europa.

În concluzie, pentru un exercițiu de bun simț, răspundeți la o singură întrebare. Stimaţi colegi din Coaliția de guvernare, Care este reforma pe care ați inițiat-o și ați dus-o la bun sfîrșit în domeniul bugetar-fiscal și cum au resimțit cetățenii beneficiile acestei reforme? Dacă veți găsi răspunsul la ea, promit nu doar să încetez criticile la adresa guvernării, ci să încep să vă laud. Pînă atunci am un singur îndemn: să aveți soveste, rușine și un pic de simț în realizarea actului guvernării. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Următorul deputat, pe care îl invit la tribuna centrală, este domnul deputat Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mult stimată doamnă Preşedinte al ședinței, Stimaţi colegi deputați, Mult stimate domnule coleg Mihai Godea, Vă iert pentru cele ce ați spus de la acest microfon și acum vă îndemn să ascultați un alt punct de vedere. Iată-ne ajunși la finele anului 2013 și din nou stăm în fața adoptării Legii bugetului de stat pentru anul următor, subiect care, de regulă, stîrnește dezbateri animate în societate și, în mod special, în Parlament. Astăzi, din nefericire sau poate din fericire, dezbaterile au fost mai puțin aprinse. Totuși aș vreau să exprim mulțumiri domnului ministru Arapu, întregii echipe guvernamentale, pentru munca pe care au depus-o în elaborarea acestui proiect de lege foarte important pentru țara noastră. Și pentru că, la schimbul dintre ani, obișnuim să reflectăm asupra realizărilor și eșecurilor anilor care pleacă, aș dori să luăm cîteva momente pentru a analiza calea pe care am parcurs-o pînă în prezent, ca să vedem unde am ajuns. Un lucru crucial pe care trebuie să-l înțelegem de la început este faptul că o creștere economică durabilă are nevoie de timp și nu poate să se întîmple peste noapte, cum foarte mulți dintre noi și-ar dori. În același timp, pericolul la care sîntem supuși cînd trecem printr-o perioadă de transformare, reformare, este să ne pară că, de fapt, nu s-a schimbat nimic pe parcurs. Este un fenomen cunoscut. Un părinte, spre exemplu, nu observă cum un copil crește de la zi la zi. Însă atunci cînd ia o poză a copilului său, făcută cu un an în urmă, de regulă, rămîne uimit de faptul cît de mult a crescut fiul sau fiica sa. Același lucru se va întămpla dacă vom compara Legea bugetului pentru anul 2009 și proiectul Legii bugetului pentru anul 2014, pe care urmează să îl votăm astăzi.

Din 2009 pînă în 2014 suma veniturilor bugetare a crescut cu peste 95 la sută. Este fără precedent suma care va fi alocată pentru investițiile capitale, aproape 8 miliarde de lei, din care 2 miliarde vor fi investite în satele și comunele din Republica Moldova. Vor fi creșteri salariale la unele categorii mai mari, la altele mai mici, dar va fi o creștere salarială în medie de 15 la sută. Cu certitudine, meritul cel mai mare pentru această realizare îi aparține sectorului economic privat, care este coloana vertebrală a unei economii bine construite. Dar, în același timp, nu pot fi neglijate și eforturile autorităților de a promova o politică fiscală sănătoasă, de a asigura o stabilitate macroeconomică, printre altele, deficitul bugetar real este de 0,6 la sută, de a îmbunătăți climatul de afaceri, de a direcționa în mod eficient suportul financiar, venit de la partenerii externi. Merită de remarcat că, în acești ani, unicele impozite majorate nu au afectat populația de rînd, ci s-au referit la obiectele de lux și au fost impozite pe anumite vicii. Ca urmare a creșterii încasărilor bugetare au crescut semnificativ și toți ceilalți indicatori. Vreau să mă opresc doar la două aspecte. Pe fondul multor critici, aduse Guvernului și Coaliției de guvernare pentru felul în care se implementează reforma educației, inclusiv optimizarea instituțiilor de învățmînt, este important de subliniat faptul că, pentru 2014, este planificată o creștere a cheltuielilor în domeniul învățămîntului de aproape 80 la sută doar în proporție față de anul curent. Dacă dorim să avem o țară modernă și prosperă, educația următoarei generații trebuie să fie o prioritate, o prioritate nu numai pentru stat, ci și pentru fiecare familie. Copiii de astăzi sînt societatea de mîine. Împăratul Solomon spunea: „Învață pe copil calea pe care trebuie să meargă și cînd va îmbătrîni nu se va abate de la ea.” Un alt domeniu, care va beneficia de o creștere semnificativă, este domeniul asigurării și asistenței sociale. În anul 2014, Guvernul va aloca cu un sfert mai mult decît în anul curent pentru domeniul referitor. Fiind o țară săracă, ne confruntăm cu nenumărate probleme de ordin social și autoritățile fac tot ce le stă în putință, pornind de la realități, să ofere cît mai mult ajutor pentru oamenii nevoiași. Dar avem nevoie și de sprijinul cetățenilor de rînd, al societății civile, inclusiv al bisericii, în special în lumina sărbătorilor care se apropie. Este nevoie să punem în aplicare porunca dată de Isus de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine, acordînd o mînă de ajutor celor care sînt în nevoie. În același timp, țin să subliniez că, pentru viitor, un imperativ pentru Guvern ar fi să fie identificate fonduri adiționale pentru echivalarea pensiei minime cu coșul minim de consum. Este o datorie morală să eliminăm acest decalaj. Salutînd progresele pozitive, înregistrate în ultimii ani, este important să nu scăpăm din vedere volumul de muncă pe care încă urmează să îl realizăm pentru edificarea unui stat prosper. Pentru a micșora decalajul dintre economia țării noastre și economiile statelor dezvoltate, situate la vest de noi, trebuie să tindem spre atingerea unei creșteri economice anuale de peste zece la sută pentru o perioadă îndelungată. În vederea realizării acestui scop este crucial să continuăm să îmbunătățim esențial

94 climatul investițional, să intensificăm acțiunile de combatere a corupției, să eficientizăm activitatea instituțiilor de stat, să garantăm minimul necesar pentru toate păturile sociale, iradicînd astfel sărăcia. Și cel mai important este să înțelegem că, dacă în acești ani noi am încercat să oprim carul să nu meargă înapoi, în anul care vine carul se va porni înainte. Admit că el va mai scîrțîi, dar carul se va porni înainte. Republica Moldova va deveni un șantier, ceea ce ne oferă speranțe pentru un trai mai bun. Acestea fiind spuse, stimați colegi, propun să votăm Legea bugetului de stat pentru anul 2014 în primă lectură și în a doua lectură. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Alți vorbitori nu s-au înregistrat. Deci am să rog numărătorii să anunțe prezența în sală, înainte de procedura de vot, pentru a exclude orice speculații pe marginea acestui subiect. Vă rog anunțați prezența în sală.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 27.

Doamna Liliana Palihovici: Sectorul nr.3 – 27. Sectorul nr.2, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: – 26.

Doamna Liliana Palihovici: 53 de deputați prezenți în sală, înainte de procedura de vot. Stimați colegi, Supun votului aprobarea în primă lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014, înregistrat cu nr.488. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost aprobat în primă lectură. Mulțumesc. Următorul proiect în ordinea de zi este proiectul de Hotărîre … (Rumoare în sală.) Supun votului în lectura a doua proiectul … (Rumoare în sală.) Supun votului în lectura a doua proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014. Care e problema, domnule Ioniță? Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Doamnă Președinte, În lectura a doua se pune votului Hotărîrea Parlamentului, care este anexată la materialele fiecărui deputat. Deci noi supunem votului în a doua lectură și ea

95 este și Hotărîrea Parlamentului. Deci noi acum trebuie să supunem votului Hotărîrea Parlamentului, care include …

Doamna Liliana Palihovici: Eu aceasta și fac.

Domnul Veaceslav Ioniţă: … în sine. Dar anume Hotărîrea Parlamentului pe care toți o avem anexată.

Doamna Liliana Palihovici: Exact aceasta și fac, domnule deputat. Microfonul nr.5. Are să se pornească acuși replică la replică, domnule Ioniță.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi, Eu fac apel la rațiune și vreau să vă asigur că este imposibil ca bugetul de stat în lectura a doua, unde noi aprobăm două cifre foarte importante, care nu pot fi schimbate în lectura a treia de majoritatea celor aleși, să fie votat cu 20 de oameni în sală. Eu vă rog să vă chemați colegii care și de pe unde sînt și să îi găsiți, să aduceți 51 de oameni în sală ….

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Munteanu …

Domnul Valeriu Munteanu: … și să votați cu majoritatea.

Doamna Liliana Palihovici: … vă mulțumesc pentru recomandare. Și, domnule Creangă, vă rog mult să faceți interpretarea la microfonul nr.1 asupra cazului respectiv. Între timp, microfonul nr.4.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Cer scuze. Stimați colegi, Parlamentul țării există nu de jumătate de an. Noi, an de an, aprobăm Legea bugetului țării. Și în Regulament e scris negru pe alb, și ursul, de fapt, învață pe de rost, da, dar deputații cu atît mai mult, toți și de aici, și de acolo, prima lectură și a doua lectură pentru Legea bugetului se aprobă prin hotărîre de Parlament, cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală. Și doar lectura a treia, lectura a treia finală, atunci cînd legea primește putere de lege organică, se votează cu cel puțin

51 de voturi. Aceasta este o normă atît de simplă și clară, căci eu propun să terminăm noi pierderea de timp și să discutăm despre lucruri absolut inexistente. La vot a doua lectură, cu majoritatea celor prezenți în sală.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc, domnule deputat. Și acum, pentru a exclude orișice discuții la acest subiect, vreau să rog Direcția generală juridică să își expună poziția. Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creangă – șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului: Stimată doamnă Președinte, Stimați deputați, Într-adevăr, legile se adoptă pe lecturi. Trecerea dintr-o lectură în alta o facem prin hotărîre de Parlament. Hotărîrea de Parlament se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. În final, atunci cînd votăm în ansamblu, în final votăm legea cu majoritatea calificată de 51 sau altă majoritate stabilită în Constituție.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. De aceea, rog deputații să fie pe loc și supun votului în a doua lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2014. Cine este pentru rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost votat în lectura a doua. (Aplauze.) Am înțeles că aveți întrebare de procedură, domnule deputat. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Președinte, Pentru posteritate, dacă este posibil, să numărați voturile. Pentru orice eventualitate, să ne spuneți cît a reprezentat numeric această majoritate? Pentru ca să vedem, totuși, cine are dreptate. Pentru că voi, prin hotărîre de Parlament, aprobați două cifre, care, la lectura a treia, nu pot fi modificate. Și de aici este imperativul, ca să vă aduceți toată lumea de pe unde sînt și să votați. Aceasta trebuie să vă învățați: să fiți disciplinați. Cifre două votați …

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Eu am înțeles comentariul dumneavoastră. Și pentru posteritate a fost anunțată prezența înainte de vot.

Următorul proiect în ordinea de zi este proiectul de Hotărîre nr.497 pentru aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2014. Vă rog, autorii să prezinte acest proiect. Domnule Ioniță, Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, În calitate de autor și în calitate de președinte, propun plenului Parlamentului Hotărîrea de Parlament, prin care să aprobăm bugetul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Acest buget pentru anul viitor se preconizează a fi în sumă de … la capitolul „Venituri” – de 27 milioane 590 mii de lei, la „Cheltuieli” – 30 de milioane 871 mii de lei. Pentru anul viitor se propune ca taxa de reglementare să fie aprobată în mărime de 0,12, potrivit anexei pe care dumneavoastră o aveți. Trebuie să menționez că Agenția, pentru anul viitor, noi planificăm să aibă două domenii noi de reglementare. Efortul, care va fi asupra ei, va fi cu mult mai mare decît în acest an. Comisia a examinat proiectul de hotărîre a Parlamentului și, cu votul majorității, propune Parlamentului aprobarea acestei hotărîri.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări către autori? Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Dimitriu: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule raportor, La articolul 4. Salariile directorilor Consiliului de administrație al ANRE. Cinci salarii medii lunare ale angajaților Agenției. Să ne spună domnul director Parlicov: care este un salariu mediu al angajaților Agenției?

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1. Domnule Parlicov, Vă rog dați răspuns la întrebare.

Domnul Victor Parlicov – Director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică: Stimate domnule deputat, Deci salariul mediu nu ni s-a solicitat în comisie, din cauza aceasta noi nu l-am calculat, dar nu s-a schimbat. Salariul mediu pentru anul 2013 a ajuns de abia la nivelul salariului mediu din 2009.

Doamna Liliana Palihovici: Vreți să faceți un exercițiu? Vă rog așa, în baza cunoștințelor pe care le aveți ca director de agenție: care este salariul mediu la dumneavoastră în Agenție?

Domnul Victor Parlicov: Deci eu atunci cînd am vorbit, anterior, am vorbit întotdeauna onest despre veniturile totale, nu despre salariu. Atunci cînd am vorbit despre veniturile totale, cifrele le cunoașteți cu toții, nu s-au schimbat. Dacă vorbim de salariu, eu acum nu am cifrele acestea la mine, într-adevăr.

Domnul Anatolie Dimitriu: Într-un interviu acordat de dumneavoastră am văzut că dumneavoastră ați spus: salariul mediu al angajaților ANRE este de 16 mii de lei.

Domnul Victor Parlicov: Venitul. Venitul total.

Domnul Anatolie Dimitriu: 16 mii de lei lunar. Da? Acolo scrie clar: salariul, salariul mediu lunar al angajaților.

Domnul Victor Parlicov: Venitul salarial mediu lunar. Tot… Deci venitul total cu toate, toate…

Domnul Anatolie Dimitriu: Eu propun să amînăm acest proiect de hotărîre.

Doamna Liliana Palihovici: Aceasta e sfidare a Parlamentului, domnule șef de agenție.

Domnul Anatolie Dimitriu: Eu propun să amînăm acest proiect de hotărîre, pînă domnul director vine cu o cifră clară. Amînăm pînă în februarie, pînă în martie, dacă dumneavoastră nu știți să ne spuneți nouă care este salariul mediu lunar. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Parlicov: Stimate domnule deputat, Deci pînă acum întotdeauna am vorbit despre venitul total. Venitul total, acesta este.

Domnul Anatolie Dimitriu: Domnule director…

Domnul Victor Parlicov: Acela la care v-ați referit dumneavoastră.

Domnul Anatolie Dimitriu: Eu vă rog să spuneți deputaților cifra salariului mediu lunar al unui angajat.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule, Poate intervin eu. Stimaţi colegi, La noi, de multe ori se confundă. Salariul toți și-l pun mic, veniturile sînt cu mult mai mari. De aceea, agenția aceasta întotdeauna cînd a venit în plen a operat nu cu salariile, a operat cu veniturile. Veniturile unui angajat, mediu lunar, domnul detector a spus că sînt 16 mii. Salariul nu-l cunoaște acum, dar venitul pe care îl încasează un angajat este 16 mii…

Domnul Anatolie Dimitriu: Eu propun, pînă se pregătește directorul pentru joi, vineri, să ne vină cu o cifră exactă, să amînăm acest proiect. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Am o întrebare către domnul Ioniţă, în calitatea domniei sale de președinte al comisiei. Eu cred că, în mod normal, trebuia să votăm întîi bugetele agențiilor subordonate, care să fie incluse ulterior în bugetul de stat, pe care l-a votat Parlamentul acum în două lecturi. Noi întîi…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Această agenție, domnule deputat, nu vă forțați prea tare, acest buget nu intră în bugetul de stat. Este o agenție autonomă, care are buget separat și nu are conecțiune cu bugetul de stat.

Domnul Mihai Godea: Intră în bugetul public național, domnule preşedinte.

100

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu intră nici în bugetul public național.

Domnul Mihai Godea: Dar unde intră?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Este o agenție autonomă, independentă, cu buget separat și sînt mai multe agenții de acest fel. Dacă va fi nevoie, în mod privat vă voi explica toată construcția bugetară.

Domnul Mihai Godea: Nu trebuie să îmi explicați în fond privat. Eu vă întreb: trebuie să votăm bugetele acestor agenții înainte.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu este nici o legătură între bugetul Agenției pentru Reglementare în Energetică, bugetul altor instituții independente și bugetul de stat. Ele sînt agenții independente, separate de tot ce înseamnă bugetul public național și… bugetară.

Domnul Mihai Godea: Și adoptăm o lege specială pentru aceste bugete, da?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Exact. Ele au reglementări speciale, buget special și totul este separat, ca la Comisia Națională a Piețelor Financiare, Banca Națională, Agenția pentru Reglementare în Energetică.

Domnul Mihai Godea: În două lecturi sau…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Agenția pentru Reglementare…

Domnul Mihai Godea: Sau în trei, domnule preşedinte? Zic în două lecturi vom vota sau în trei?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Este hotărîre de Parlament și hotărîrea se votează print-un singur vot.

Domnul Mihai Godea: Am înțeles.

101

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Din numele Fracţiunii, propunem să amînăm acest subiect pentru următoarea ședință. O să clarificăm toate circumstanțele și o să ajungem la dezbaterea mai detaliată a lui.

Domnul Valeriu Munteanu: De procedură.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Preşedinte, De procedură. Pentru că nu ați vrut să numărați voturile la proiectul precedent, pentru stenogramă, declarăm că patru deputați ai Fracţiunii Partidului Liberal nu au votat bugetul pentru lectura a doua. Respectiv, din 53, maxim 49 de voturi, dacă și altcineva nu a votat. Eu vreau ca acest lucru să fie scris în stenogramă, ca să ne putem clarifica.

Doamna Liliana Palihovici: Am înregistrat, domnule deputat. Am înregistrat. Dacă alte fracţiuni nu au obiecții la propunerea Fracţiunii Liberal Democraților, atunci acest proiect va fi dezbătut la o altă ședință. Următorul proiect pe ordinea de zi este proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.493 pentru aprobarea bugetului Curții Constituționale pentru anul 2014. Domnule Ioniţă, Vă rog, comisia. Concretizările pe baza amendamentelor făcute. (Rumoare în sală.) Înainte de vot. Citiți, vă rog, sumele finale pe care le votăm, ca lumea să fie. Citiți suma și eu am să supun votului.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Comisia propune Parlamentului aprobarea proiectului de Hotărîre privind aprobarea bugetului Curții Constituționale în sumă de 19 milioane 491 mii lei.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Întrebări? Microfonul nr.5.

102

Domnul Gheorghe Brega: Spuneți-ne, vă rog, dar care e diferența dintre proiectul inițial care… data trecută, care e diferența de sumă?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu există nici o diferență…

Domnul Gheorghe Brega: Fix aceeași.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Exact.

Domnul Gheorghe Brega: 19 milioane. Bine. Mersi. Văd că începe acum răzbunarea pe ANRE, pe Curtea Constituțională, pe toate. (Rumoare în sală.)

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu…

Domnul Gheorghe Brega: Care nu e cu noi, nici bugetul…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Dacă ați urmărit cu atenție, nu există nici o diferență.

Doamna Liliana Palihovici: Dacă alte întrebări nu sînt. Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Hotineau: 41 de milioane de lei. 41 de milioane de lei și amendamentul meu, care a fost și l-ați discutat, privind construcția anexei, 8 milioane adăugătoare au intrat în aceste 41 de milioane?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu sînt 41. Sînt 19 virgulă…

Domnul Vladimir Hotineau: 19, unu. Și au intrat aceste 8 milioane?

103

Domnul Veaceslav Ioniţă: Deci bugetul pe care îl propune acum… în plen este de 19 milioane 491 mii.

Domnul Vladimir Hotineau: Cu 8 milioane la construcții capitale?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Da.

Doamna Liliana Palihovici: Dacă alte concretizări nu sînt, voi supune votului proiectul de Hotărîre pentru aprobarea bugetului Curții Constituționale pe anul 2014, înregistrat cu nr.493. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.493 a fost votat de către Parlament. Următorul proiect de care îl vom supune dezbaterii este proiectul de Lege nr.487 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Îl invit pe domnul Eșanu, viceministru al justiției, să prezinte proiectul.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Stimată doamnă Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul supus atenției dumneavoastră vine cu amendamente la trei legi: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea contenciosului administrativ și Codul de procedură civilă și are drept scop remedierea situației survenite în rezultatul declarării neconstituționale de Curtea Constituțională a prevederilor ce se refereau la restricția privind suspendarea actelor adoptate de Banca Națională a Republicii Moldova în domeniul politicii monetare și valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, actele naționale cu privire la administrarea specială asupra băncii, actele Băncii Naționale adoptate în procesul de evaluare și supraveghere a calității acționarilor entităților supravegheate de Banca Națională, precum și măsurile implementate de Banca Națională sau de administratorul special în cursul administrării speciale a băncii. În proiectul respectiv se propune ca, în conformitate cu regula generală de contestare a oricăror acte administrative să existe procedura prealabilă, adică persoana interesată să conteste legalitatea, și nu oportunitatea actelor la Consiliul de administrație a Băncii Naționale, urmînd ca, ulterior, în caz de dezacord cu hotărîrea Consiliului de administrație a Băncii Naționale, să conteste actul în instanța de judecată. La alineatul (4) din articolul 11, Guvernul a propus ca actele Băncii Naționale în domeniile menționate să poată fi contestate doar sub aspectul procedurii de adoptare. Însă menționez că, în cadrul discuțiilor în comisie, practic, este o opinie a majorității, reflectată în raportul comisiei, care propune ca această prevedere să fie

104 esclusă, astfel încît se va reveni la regula generală care prevede că actele pot fi contestate sub aspectul controlului legalității. Consiliul de administrație urma să examineze cererile prealabile privind actele menționate la alineatul (4) în termen de 15 zile și alineatul (6) reproducea prevederea din legislația în vigoare, care spunea că instanțele de judecată vor contesta, vor examina în termen de 3 luni contestațiile cu privire la actele menționare. În Legea contenciosului administrativ, în scopul de a exclude riscul pentru sistemul bancar generat de suspendările uneori nemotivate, dispuse anterior în privința actelor Băncii Naționale, se preconizează ca toate acțiunile să fie examinate de către o singură instanță și articolul 11 se propune să fie completat cu o propoziție în care să se prevadă că acțiunile vor fi depuse în instanțele judecătorești care activează în raza teritorială în care își are sediul Banca Națională. Și aici aș atrage atenție asupra faptului că în corelație cu această prevedere este propunerea de la articolul 371 privind… Codul de procedură civilă privind completarea cu alineatul (2) în care să se prevadă în mod expres că în cazul în care vor exista acțiuni conexe, una dintre care se examinează, ține de competența instanțelor de drept comun și alta ține de competența instanțelor specializate, în cazul nostru de competența de contencios administrativ, cererea privind contestarea actelor administrative să fie separată și să fie transmisă instanței competente conform articolului 11 din Legea contenciosului administrativ. Și aici aș atrage atenție asupra faptului că este periculoasă propunerea care se regăsește în raportul comisiei, de a exclude acest amendament, deoarece dacă se va exclude amendamentul propus la articolul 371 din Codul de procedură civilă, printr-un artificiu juridic se va putea schimba competența pe care noi o prevedem la articolul 11. Următorul element, care nu a trezit foarte mari discuții, ține de faptul că în articolul 21 din Legea contenciosului administrativ se propune completarea acestuia cu prevederi care să reglementeze în mod special procedura de suspendare a acțiunii actelor Băncii Naționale. Și aici primul element ține de faptul că suspendarea poate fi dispusă doar la momentul în care în instanța de judecată se depune o cerere prin care se contestă actul administrativ, excluzîndu-se posibilitatea suspendării anterior adresării instanței de judecată, ceea ce înseamnă că pe o anumită perioadă va fi exclusă posibilitatea suspendării. De asemenea, în alineatul (5) se prevede în mod expres că…

Doamna Liliana Palihovici: Domnule viceministru…

Domnul Nicolae Eșanu …suspendarea…

105

Doamna Liliana Palihovici: Domnule viceministru, Vă rog, deputații au proiectul. Dacă aveți întrebări, stimaţi deputaţi.

Domnul Nicolae Eșanu: Da. Mulțumim. Eu am venit cu multe detalii, avînd în vedere că proiectul a trezit discuții. Dar sînt gata să răspund la întrebările dumneavoastră. Și rog să susțineți proiectul în primă lectură. Mulțumim.

Doamna Liliana Palihovici: Nu sînt întrebări, domnule viceministru. Vă mulțumesc pentru prezentarea proiectului. Și invit comisia să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul nr.487. Acest proiect de lege a stîrnit multe discuții, am avut mai multe grupuri de lucru. Pînă la urmă, comisia a decis, pentru lectura a doua, să ținem cont de următoarele lucruri. Primul. Specificarea referitor la exercitarea controlului de legalitate asupra actelor Băncii Naționale, excluzînd prevederea că acestea se supun controlului doar sub aspect procedural adoptării lor, precum și interzicerea exercitării controlului de oportunitate a acestora. Al doilea lucru. Divizarea procedurii de control a legalității actelor cu caracter individual al Bancii Naționale de cele cu caracter normativ. Și al treilea. Neadmiterea suspendării unor categorii de acte cu caracter normativ pînă la expunerea asupra lor de către Consiliul de administrație. Noi vom ține cont de toate aceste lucruri în lectura a doua. Acestea sînt elementele-cheie ale acestui proiect de lege. În rest, redacția legii, împreună cu Banca Națională, Ministerul Justiției și Direcția generală juridică, comisia, împreună vom lucra, ca, în lectura a doua, să avem exact acea lege care să protejeze Banca și sistemul financiar al Republicii Moldova.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări către Comisia economie, buget și finanțe? Nu sînt. Vă mulțumesc. Și avem și comisie coraportoare – Comisia juridică, numiri și imunități. Vă rog să prezentați coraportul.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu, de fapt, am avut o întrebare către domnul președinte, dar …

106

Doamna Liliana Palihovici: Puteți să răspundeți în calitate de coraportor.

Domnul Serghei Sîrbu: Ceea ce ține de coraport, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de lege și îl propune pentru aprobarea în primă lectură. Dar eu, totodată, aș avea la Comisia economie, buget și finanțe o propunere. Au parvenit un șir de amendamente pentru lectura a doua, ce țin de probleme strict juridice, de aceea eu propun ca redacția finală să fie aprobată întîi ca și coraport în Comisia juridică, numiri și imunități și, ulterior în Comisia economie, buget și finanțe. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Noi vom consulta cu Comisia juridică, numiri și imunități, vom invita, dar oricum raportul final vine din partea Comisiei economie, buget și finanțe. Dar, cu certitudine, vom consulta cu toți juriștii acest subiect.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Și rugămintea mea către Comisia juridică, numiri și imunități: să transmiteți toate amendamentele comisiei de bază, fiindcă, pentru lectura a doua, este doar o comisie cu raport. Alte întrebări, comentarii nu sînt, luări de cuvînt nu avem înregistrate pe acest proiect. Deci, stimați colegi, Supun votului proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înregistrat cu nr.487, în primă lectură, în baza raportului și coraportului prezentat de către comisii. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.487 a fost votat în primă lectură. Astfel, ordinea de zi a fost epuizată. Declar ședința de astăzi închisă. Următoarea ședință va avea loc joi.

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

107