4(318)7 2014 caiete ISSN 1220*6350 FNSA

Revistä editatä de Fundatia Nationalä pentru Stiintä si Artä / / r r r f Director: Eugen SIMION

Dimitrie Cantemir - un „ homo europaeus " diu Räsärit de Eugen Simion

Etre un hon europeen de Dan Hältlicä

Identitate europeanä si integrare europeanä

Germanistul * v George Gutu - la aniversare de Gabriela Dantis Eveniment

iaDÄDa ©ÄKpf5ft Germanistul George Gutu - la aniversare

Articolul este prilejuit de aniversarea a 70 de ani de viatä ai germanistului George Gutu, profesor la Universitatea din Bucure§ti, personalitate marcantä a germanisticii din Romänia, excelent orga- nizator indeosebi in perioada de dupä 1990, atät prin activitatea didacticä, cät §i prin initiativa revigorärii disciplinei la nivel national (fondarea „Societätii Germani§tilor din Romänia, infiintarea unor publicatii de profil, precum „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens", „«tran- scarpathica». germanistisches jahrbuch rumänien", bilingvul „Rumänisches Goethe- Jahrbuch! Anuarul romänesc Goethe", infiintarea Centrului de Cercetare §i Excelentä „" al Universitätii din Bucure§ti, initierea reluärii traditiei congreselor de germanisticä din tarä, cu participare internationalä, §i prin coordonarea seriei editoriale de studii „GGR - Beiträge zur Germanistik"). Succintul bilant este intregit de activitatea sa exegeticä, dedicatä cu precädere literaturii de expresie germanä din Romänia, precum §i lui Paul Celan. De asemenea, de activitatea editorialä (de mentionat §i noua serie a operei goetheene) §i de traducere in romäne§te a unor impor- tante texte din literaturile germane. Toate acestea ilustreazä vocatia sa constructivä, de mediator nitre cele douä culturi.

Cuvinte-cheie: germanistul George Gutu, germanistica romäneascä actualä, literatura de expresie germanä din Romänia, studii despre Paul Celan, traduceri din germanä in romäne§te.

L'article est occasionne par le 70-eme anniversaire du professeur George Gutu de l'Universite de Bucarest, marquante personnalite de la gertnanistique roumaine, excellent organisateur surtout apres 1990, tant par son activite didactique que par l'initiative de revigorer ce domaine au niveau national (la fondation de la „Societe des Germanistes de Roumanie", l'initiation des publications „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens", „«transcarpathica.»" germanistisches jahrbuch rumänien", „Rumänisches Goethe-Jahrbuch/Anuarul romänesc Goethe", la fondation du Centre de Recherche et Excellence „Paul Celan" de l'Universite de Bucarest, l'initiation de la reprise des congres de germanistique nationale avec participation internationale et aussi par la coordination de la serie editoriale des etudes de la Societe des Germanistes de Roumanie „GGR - Beiträge zur Germanistik"). Le succinct bilan est complete par son activite d'exegese preponderante sur la lit- terature allemande de Roumanie et sur Paul Celan. C'est ä souligner aussi Vactivite editoriale (surtout la nouvelle serie des oeuvres de Goethe) et de traduction en roumain des textes importantes des litteratures allemandes. C'est une demonstration de la vocation constructive du professeur George Gutu, de sa disponibilite de mediateur entre les deux cultures.

Mots-clefs: legermaniste George Gutu, la germanistique roumaine actuelle, la litterature allemande de Roumanie, etudes sur Paul Celan, traductions d'allemand en roumain.

* Institutul de Istorie Teorie Literarä „G. Cälinescu", e-mail: [email protected]. Germanistul George Gutu - la aniversare caiete

(1964 - 1969), i§i va pregäti in 1977 §i docto- ratul in Filosofie, obtinut cu disertatia Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans. Intors in tarä, scurtä vreme este referent de relatii in Ministerul Afacerilor Externe, iar din 1970, intrat prin concurs in invätämän- tul superior, ca asistent la Facultatea de Limbi Germanice a Universitätii din Bucure§ti, va parcurge toate treptele carierei universitäre (lector din 1978, conferentiar din 1990, profesor din 1993), unde va fi §i §ef al Catedrei de germanisticä (1997 - 2011). De asemenea, a fost profesor invitat la universi- täre din Trier, „Viadrina" din Frankfurt pe Oder, „La Sapienza" din Roma, Viena §.a. Se numärä printre membrii fondatori ai Institutului pentru Istoria §i Cultura Germanilor din Sud-Estul Europei (IKGS) al Universitätii „Ludwig Maximilian" de la München. Profesorul George Gutu debuteazä in 1969 in revista „Ramuri", cu un articol des- pre , iar editorial in 1976, cu traducerea romanului Pe alocuri polei de Max von der Grün. Colaboreazä la numeroase publicatii din tarä („Caiete criti- De curänd, profesorul George Gutu a ce", „Romänia literarä", „Neue Literatur", fost aniversat, cu prilejul implinirii a 70 de „Rumänische Rundschau", „Analele Uni- ani de viatä, atät in tarä, cät §i in sträinätate, versitätii din Bucure§ti", „Acta Universitatis cu deosebire la Berlin §i la München, in «Babe§-Bolyai»", „Karpatenrundschau", mediile universitäre, dar §i intr-un public „Limbile moderne in §coalä", „Luceafärul", mai larg, cu prestatia presei scrise, a mijloa- „Secolul 20", „Manuscriptum", „Euresis - celor radiofonice §i de televiziune. Este Cahiers roumains d'etudes litteraires", momentul, §i pentru revista „Caiete critice", „Paradigma" §.a.) §i din sträinätate: „Goethe- de a face o succintä schitä a activitätii pres- Jahrbuch" (), „Sonntag" (Berlin), tigiosului säu colaborator. „Runa. Revista portuguesa de estudios ger- Näscut la Galati, la 16 martie 1944, profe- manisticos" (Braga), „Mitteilungsheft der sorul George Gutu §i-a dedicat intreaga Internationalen Vereinigung für Germa- viatä germanisticii, identificändu-se aproa- nische Sprach- und Literaturwissenschaft" pe, mai ales in ultimele decenii, cu un pro- (Viena), „Studi germanici" (Roma), „Südost- gram de sustinere a acestei discipline in deutsche Vierteljahresblätter" (München), spatiul romänesc, fapt cu atät mai impor- „Cultura tedesca. Deutsche Kultur" (Roma), tant in special dupä emigrarea masivä a „Zeitschrift für Kulturaustausch" (Stuttgart), populatiei germane dupä 1990, preintämpi- „Neue Kronstädter Zeitung" (München) s.a., nändu-se astfei crearea unui vid in aceastä cu contributii din cele mai variate, de la isto- directie. rie si criticä literarä la specific etnic §i multi- Cu studii temeinice in Germania räsäri- culturalitate, de la chestiuni de teorie litera- teanä, mai intäi la Institutul „Johann rä la receptarea §i circulatia motivelor sau la Gottfried Herder" din , apoi la imagologie. Facultatea de Germanisticä §i §tiintele Excelent organizator, profesorul George Culturii a Universitätii din acela§i ora§ Gutu reface legäturile cu traditia interbeli- 23 caiete Gabriela Danti§ critice cä, pe urmele inainta§ului säu, Simion Transilvania, in acele sedes dintre Orä§tie §i Mändrescu (1868 - 1947), ctitorul germanis- Baraolt (saxonica Septem castrensiä), apoi a ticii bucure§tene. In calitate de fondator §i celei (generic numite) §vabe in Banat, inclu- pre§edinte al Societätii Germani§tilor din zänd, de asemenea, §i zona Tärii de Sus Romänia (GGR) (din 1990), coordoneazä (Bucovina) dupä 1775. seria de studii „GGR - Beiträge zur O foarte utilä panoramä intreprinde ger- Germanistik", din care au apärut aproape manistul in Abriß der Geschichte der rumä- 30 de volume, §i infiinteazä publicatiile niendeutschen Literatur. I. Von den Anfängen „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens" bis 1918 (1986), din care voi spicui, pentru o (in 1992) §i „«transcarpathica»". germanis- rememorare a caracteristicilor acestei litera- tisches jahrbuch rumänien" (in 2002, cu edi- turi §i a intelegerii posibilelor interferenfe tie on-line completä din 2004), fiind §i direc- culturale reciproce. Mai intäi se discutä torul acestora. Fondator §i pre§edinte al notiunea de rumäniendeutsche Literatur, care Societätii „Goethe" din Romänia (din 1998), pare sä acopere atät aspectul lingvistic §i editeazä publicatia bilingvä „Rumänisches estetic, cät §i pe cel spatial, implicänd toto- Goethe-Jahrbuch / Anuarul romänesc datä relationarea ei in timp atät cu literatu- Goethe" (din 2011) §i i§i propune o nouä ra germanä din celelalte spatii germanofo- serie criticä a operei goetheene in romäne§- ne, cät §i cu cea romänä. Dupä inerentele te, in optsprezece volume, din care au §i probleme de periodizare, se procedeazä la o apärut primele douä, consacrate poeziei §i tratare cronologicä, evidentiindu-se, in linii scrierilor autobiografice. Totodatä, inteme- mari, träsäturile fiecärei perioade §i princi- iazä Centrul de Cercetare §i Excelentä „Paul palii reprezentanti §i scrierile lor. Inceputu- Celan" (2004) al Universitätii din Bucure§ti rile se pierd in epoca trubadurilor, un §i initiazä revigorarea traditiei interbelice a Meister Clinsor (Klingsor) „von Sibenburge congreselor de germanisticä din Romänia, uz Ungerlant" ar fi participat la turnirul cu participare internationalä, activitate con- poetic din 1206 - 1207 la re§edinta landgra- cretizatä pänä acum in §apte congrese, care fului Hermann von Thüringen de la au loc o data la trei ani, incepänd din 1994. Wartburg, aläturi de ilu§trii Walther von der Este membru al Uniunii Internationale a §ti- Vogelweide, Wolfram von Eschenbach, intelor Germanistice, al Societätii Austriece Heinrich von Ofterdingen, iar un de Germanisticä, al Societätii „Goethe" de la „Mühlbächer Unbekannte", etnic sas din Weimar, al societätilor „Rainer Maria Rilke" Sebe§, rämas anonim, ar fi scris §i tipärit §i „" §.a. Numeroase initiative Tractatus de moribus, conditionibus et nequitia didactice §i §tiintifice, menite a reuni fortele Turcorum. In ce prive§te umanismul, se dis- creative in domeniu, intregesc profilul ger- tinge cel civic-orä§enesc, ilustrat, de pildä, manistului. A fost distins cu Diploma de de Johannes Hontems (c. 1498 - 1549), fon- onoare „Virtute et Sapientia" pentru activi- dator al §colii bra§ovene §i reformator bise- tate stiintificä, decernatä de Universitatea ricesc in Tara Bärsei, dar §i de altii (Valentin din Bucure§ti (2006), cu Ordinul „Meritul Wagner, Christian Schesäus), de cel „de Cultural" in rang de Cavaler al Romäniei Curte", inzestratul Johannes Sommer (c. (2011) §i cu Crucea de Onoare Austriaca 1542 - c. 1574) urmändu-1 pe Despot Vodä in pentru §tiintä §i Artä (2011). Moldova, cu insärcinäri de cancelarie §i cu Una din preocupärile principale ale pro- §coala latinä de la Cotnari, de la care au fesorului a fost aceea de a releva contributia rämas o Vita Jacobi Despotae §i elegii (Clades literelor germane de pe teritoriile romäne§ti Moldovica). Intr-o limbä popularä, cu infle- de-a lungul vremii. Afirmatä ca o compo- xiuni poetice, a predicat Damasus Dürr, un nentä distinctä, cu timbru specific, care a reprezentant al umanismului tärziu. O dat, prin cäteva nume, exponenti marcanti epocä productivä se dovede§te cea barocä: in ultimul veac, literatura de expresie ger- creatia liricä (in germanä, latinä §i maghia- manä din Romänia i§i are inceputurile dupä rä) a peste 40 de autori, cuprinzänd intreaga stabilirea populatiei a§a-zis saxone in recuzitä artisticä a acestei poezii idilice §i 24 Germanistul George Gutu - la aniversare caiete

ocazionale, va fi antologatä in Rosetum infiintarea unei universitas saxonum, o formä Frankianum (Viena, 1690) de cätre Valentin de organizare §i reprezentare a populatiei Franck von Franckenstein (1643 - 1697), säse§ti la . Cätiva poeti (Daniel Filtsch, cunoscut, de asemenea, prin Hecatombe sen- Johann Seivert) fac trecerea de la poezia tentiarum Ovidianarum, germanice imitata- ocazionalä barocä spre sentimentalismul rum, „unicat absolut", apärut la Sibiu in iluminist §i spre anacreonticä §i rococo, lite- 1679, cu 131 de sentente ovidiene, pe care le ratura satiricä o ilustreazä Ignaz von Born imitä, dar le §i traduce in mai multe limbi in pamfletul säu (apärut anonim) Die ale Principatului, pentru prima data §i in Staatsperücke, despre absurditatea statului romänä. Un document impresionant al feudal, precurn §i in satirele anticlericale, de „apropierii spirituale" de populatia romä- mare succes in epocä, traduse §i prelucrate neascä este, neindoielnic, poemul Zlatna in mai multe limbi, circuländ vreme de un oder von der Ruhe des Gemüthes (Strassburg, secol, Neueste Naturgeschichte des 1624) al lui Martin Opitz, prilejuit de scurtul Mönchstums, beschrieben im Geiste der säu popas transilvan, autor §i al unei, din Linnäischen Sammlungen (1783), iar un filo- päcate, pierdute istorii, Dada Antiqua, la sof ca Michael Hißman, traducätor din care lucrase vreo 12 ani. Iluminismul e Condillac §i Priestley, se preocupä de arta dominat de figura guvernatorului Transil- dramaticä. In Banat apare primul periodic vaniei, Samuel von Brukenthal (1724 -1803), german, „Temeswarer Nachrichten" (1771), iubitor al artelor §i §tiintelor, „unul din cei prin care pätrunde literatura iluministä a mai importanti politicieni de stat pe care i- continentului (Diderot, Hagedorn, au dat sa§ii transilväneni", militant pentru Klopstock, Ossian), iar cel dintäi poet bänä-

25 caiete Gabriela Danti§

tean al epocii, Johann Friedel, relateazä in proza obiectivä a zugrävirii mediilor fi psi- scrisorile sale cu caracter antifeudal fi anti- hologiilor (ca in Martin Alzner, romanul lui clerical fi despre soarta romänilor. Dupä Heinrich Schuster, ori in Die Eimvanderer al „anii liniftiti" de dupä moartea lui Iosif al lui Friedrich Wilhelm Seraphin). Il-lea, cänd se produce o contraofensivä Contributia esentialä la modernizarea lite- impotriva gändirii libere, perioada prepa- raturii, implicänd deprovincializarea fi foptistä („Vormärz") se contureazä ca un excluderea diletantismului fi a kitsch-ului, nou impuls spiritual, pe fundalul räzboaie- in paralel cu accentuarea esteticului, avea sä lor napoleoniene fi de eliberare fi a pregäti- o reprezinte interventia radicalä a lui Adolf rilor febrile de präbufire a ordinii feudal- Meschendörfer (1877 - 1963), prin revista sa absolutiste. Aparitia, in 1837, a periodicului „Die Karpathen", apärutä la Bra§ov intre „Siebenbürger Wochenblatt", cu editia 1907 §i 1914, in care publicä Leonore, consi- paralelä in romänefte „Gazeta de Transil- derat primul roman säsesc modern, in vania", fi a suplimentului säu literar Banat, supus intens maghiarizärii in timpul „Blätter für Geist, Gemüt und Vater- dualismului austro-ungar, §vabii gäsesc landskunde", urmat dupä un an de „Foaie sustinere in mi§carea politicä §i culturalä a pentru minte, inimä fi literaturä", datorate romänilor, scriitori ca Adam Müller- strädaniilor editorului Johann Gött (1810 - Guttenbrunn (1852 -1923), Josef Gabriel der 1888), emigrat din Germania, prieten apro- Ältere (1833 - 1927), Viktor Orendi- piat al lui George Baritiu, pare semnificativä Hommenau (1870 - 1954), fondator al revis- pentru efervescenta vremii. tei „Von der Heide" (1909) (pandant al bra- Profesorul George Gutu evidentiazä, de §ovenei „Die Karpathen"), in jurul cäreia se cäte ori se ivefte prilejul, contributia etnici- adunä atät bänätenii, cät §i alti etnici ger- lor germani la relevarea vechimii populatiei mani (mai tärziu, el insu§i §i traducätor al romänefti fi a limbii romäne in Transil- lui Eminescu), Nikolaus Schmidt (1874 - vania, „adevärata limbä a tärii", cum o soco- 1930) sau Otto Alscher (1880 -1944) aduc in tefte un martir al Revolutiei de la 1848 pre- creatia lor un suflu nou, modern, care tine cum Stephan Ludwig Roth (1796 - 1849). Pe seama totodatä §i de realitätile locale. längä interesul manifestat pentru istoria O altä directie a studiilor germanistului daco-romanä fi pentru creatia popularä, fi George Gutu va fi punerea in valoare a literatura se inspirä din subiecte romänefti. coordonatei romäne§ti a liricii lui Paul De pildä, un scriitor promitätor, ca Joseph Celan. Reluändu-§i teza de doctorat, care s- Marlin, dispärut prematur, a dat o dramä a bucurat de audientä in mediile universitä- Decebalus, iar romanul säu despre räscoala re, in primul volum al acestei cercetäri (Die lui Horea, din care s-au publicat postum Lyrik Paul Celans und der geistige Raum fragmente, dacä ar fi fost terminat, ar fi fost Rumäniens, 1990) studiazä ambianta specifi- „una din operele cele mai bune ale literatu- cä a creuzetului bucovinean, interferentele rii germane din Transilvania". In perioada etnice, culturale §i religios-spirituale ale postpafoptistä („Nachmärz") fi a „realis- acelui spatiu, atmosfera de tolerantä §i inte- mului moderat" se continuä preocupärile legere dintre populatii diferite, pe fundalul, pentru folclor, cules ftiintific, fi pentru stu- totu§i, al unor seisme istorice färä prece- diul limbii populäre, sub influenta fcolii fra- dent. Chiar parcursul biografic al lui Celan tilor Grimm, precum fi pentru istoria tran- (näscut intr-o familie de veche traditie hasi- silvanä multiculturalä din toate straturile dicä, urmeazä un liceu ortodox la Cernäuti, sociale, inclusiv viata satului (Friedrich scapä de deportare, in timp ce ai säi dispar Wilhelm Schuster, Viktor Kästner, Traugott in lagäre, se refugiazä la Bucure§ti intre Teutsch, Michael Albert f.a.). La sfärfitul 1945 fi 1947, scurtä vreme se aflä la Viena, secolului al XlX-lea fi inceputul celui de-al se stabilefte apoi la Paris, dar publicä numai XX-lea, aceste preocupäri se intensificä, in Germania, in limba maternä fi deopotri- apar noi publicatii in toate spatiile etnicilor vä a „ucigafilor" alor säi) indicä disponibi- germani, iar literatura se orienteazä cätre litatea variilor asimiläri. Format in traditia

26 Germanistul George Gutu - la aniversare caiete

romanticä neoromanticä germanä tuirea arätatä „maestrului" pentru reinnoi- (Novalis, Hölderlin, Rilke, Stefan George) §i rea limbajului, pe care il considera insä a simbolismului francez (Mallarme, „intraductibil", de§i au existat unele incer- Rimbaud, Verlaine) §i rus (Mandelstam, cäri ale sale de transpunere din poezia Esenin), cu prelungirile lor moderniste, arghezianä), „teofania neantului" (inclusiv inträ in contact §i cu suprarealismul romä- a limbajului poetic), indicibilul in comuni- nesc (Gellu Naum, Ion Päun, D. Trost, Virgil carea liricä, tot mai accentuat insä, la Celan, Teodorescu), cum argumenteazä autorul in pänä la täcere, „etern-femininul" in varian- exegeza sa, disociind pregnant intercondi- tä rilkeanä (mamä, sorä, iubitä) sunt alte tionärile, paralelismele, analogiile, atät sub interferente intre cei doi poeti, analizate cu aspect tematic, cät §i imagistic in lirica de fine disocieri comparatiste. In cazul lui tinerete a poetului. La conturarea creatiei Blaga, se constatä o „intälnire spiritualä" de sale a contribuit §i atmosfera intelectualä „inrudiri" catalitice formatoare, justificabile cernäuteanä, existenta unor afinitati cu gru- partial prin filonul germanic al culturii lor, pul poetilor bucovineni de limbä germanä prin interesul pentru gändirea orientalä, (Alfred Kittner, Immanuel Weissglas, Rose prin modernismul, receptiv inclusiv la Ausländer, Alfred Margul-Sperber §.a.), cu expresionism, al lui Blaga, iar la Celan de care impärtä§e§te o experientä de viatä tra- deschiderea oferitä de cultura romäneascä a gicä, dar §i un univers comun de motive, vremii, facilitatä §i de dialogul dintre cele imagini, simboluri. Incä in teza sa din 1977, douä culturi (de pildä, prin revista profesorul Gutu a pus la indemäna studio- „Klingsor"), de „matricea stilisticä" origina- §ilor un corpus de texte inedite din sejurul lä a „spatiului mioritic", important in deve- bucure§tean al lui Paul Celan (poezii §i nirea sa. (Cum remarcä exegetul, incepänd proze in romäne§te, corespondentä adresatä cu volumul Die Niemandsrose, din 1963, Ninei Cassian §i lui Petre Solomon, insotin- Celan se va reorienta substantial spre spa- du-le de traducerea in limba germanä), ceea tiul romänesc.) Desigur, diferenta intre liri- ce a fäcut ca exegeza sä fie §i o valoroasä ca lor nu este deloc neglijabilä: in pofida sursä de istorie literarä. puternicelor träiri §i experiente individuale, A doua parte a cercetärii, Die Lyrik Paul in poezia lui Blaga räzbate in fundal filoso- Celans und die rumänische Dichtung der farea speculativä, tributarä lui Schelling Zzoischenkriegszeit (1994), necesarä comple- prin primatul acordat poeziei §i artei, „care tare la schitarea profilului poetic celanian, pot atinge absolutul", pe cänd la Celan abordeazä, din perspectiva literaturii com- „sunt implicate in aparentä numai filosofia parate §i a istoriei mentalitätilor, interferen- limbajului, filosofia §i metalimbajul", ceea tele §i similitudinile cu contextul interbelic ce a stärnit cu deosebire interesul speciali§i- romänesc, indeosebi cu lirica lui Alexandru lor. Meritul autorului rämäne insä acela de a A. Philippide, Tudor Arghezi §i Lucian aräta „convingätor nu numai cä aceastä Blaga. Explicabile in parte prin formatia cul- coordonatä romäneascä sträbate intreaga turalä germanä, afinitätile cu poezia lui operä a lui Celan, dar §i cä o serie intreaga Philippide se intreväd in unele teme §i moti- de aspecte legate de mai buna intelegere a ve indeosebi de sorginte novalisianä (solitu- operei acestuia pot fi abordate prin prisma dinea eului, visul ca formä de existentä, unor interferente de tip semantic-cultural", increderea in actul artistic §i recrearea lumii exegeza sa fiind „cea mai competentä cerce- prin limbaj), neexiständ contradictii esentia- tare in acest domeniu" (Ulrich Konietzny). le in lirica lui de tinerete. Cu Arghezi existä Pe längä intensa activitate de editor (se paralelisme ce tin de absenta dintr-o lume cuvine a fi amintitä, din nou, in afara pro- supusä degradärii a Creatorului, surd §i gramului sustinut in cadrul seriei „GGR - crud la zbaterile insului prins in marasmele Beiträge zur Germanistik", indeosebi ampla veacului tehnicizat, ins ale cärui cäntäri editie criticä proiectatä din opera lui psalmice sunt clamate in de§ert. „Chinul Goethe), George Gutu a desfä§urat §i o dulce" al createi artistice (e cunoscutä pre- notabilä activitate de traducätor: a dat ver- 27 caiete Gabriela Danti§

siuni din clasici ai modernitätii (Hermann lor timpului despre care relateazä in masi- Hesse, Rose Ausländer) §i din scriitori con- vul säu jurnal (de peste 1500 de pagini, de temporani, unii originari din Romänia (pre- asemenea adnotat de germanist) Episcop in cum Hans Bergel), a publicat exceptionala Romänia. Intr-o epocä a conßictelor nationale §i corespondentä a lui adresatä religioase (moartea lui Carol I, ocupatia ger- eseistului §i literatului Wolfgang Kraus, pe manä la Bucure§ti in Primul Räzboi Mon- care a descoperit-o in arhiva Bibliotecii dial, Unirea din 1918 §i incoronarea de la Nationale Austriece de la Viena, intr-o edi- Alba Iulia §.a.) sau cunoscätor neobosit al tie comentatä. Nu in ultimä instantä, sunt celor mai specifice colturi ale tärii (Din Ro- de mentionat §i lucrärile prelatului romano- mänia. Incursiuni prin aceastä tarä §i istoria ei). catolic Raymund Netzhammer, arhiepiscop Prin intreaga sa implicare, de profesor, al Bucure§tilor aproape douä decenii (1905 - exeget, editor, traducätor, organizator, 1924), interesantä personalitate prin multi- George Gutu se distinge ca unul dintre con- tudinea preocupärilor sale, numismat §i tinuatorii de prestigiu ai germanisticii arheolog printre altele (Antichitätile cre§tine romäne§ti. din Dobrogea), martor avizat al evenimente- Ad multos annos gloriosque vivat magister! 28