RJHIS 1 (2) 2014

Rzboi psihologic: fenomenul Radio Europa Liber 

∗ Andreea-Iustina Tuzu ∗∗

Abstract: The aim of this paper is to present a less researched topic in Romania: the phenomenon Radio Free Europe (RFE), international radio station, which was founded in the late `40s by the National Committee for a Free Europe of the USA, under CIA auspices. On the one hand, it presents the general framework of the establishment and the mission of the RFE, and on the other hand, it customizes the discussion on the Romanian section of Radio Free Europe, on the structure, institutions, associations and international organizations that have supported its activity. The paper ends with the presentation of the methods used by the Romanian security to counter this activity. In other words, the paper highlights the importance of the establishment of this radio station, the role that it had during the Cold War and how the security services of the USSR and the Eastern European countries have tried to counteract its activity, and how in this context, the radio turned into a real „obsession” for them, and the proof consists of the plans made by them during the communist period.

Keywords: Radio Free Europe, Cold War, communism, USA, USSR

Înfiin area İi misiunea postului de radio Europa Liber 

Înfiin area postului de radio Europa Liber  s-a pus în discu ie într-un moment în care pe scena european  aveau loc o serie de evenimente cu un puternic impact politic İi economic: instaurarea regimului comunist în Europa r sritean  İi propaganda sovietic  de la sfâr İitul anilor ’40; blocada Berlinului; planul Marshall İi apari ia Cortinei de Fier între Europa Occidental  İi Europa Central  İi de Est. Aİa cum arat  istoricul Richard Cummings, „ acestea erau desp rite de garduri de sârm  ghimpat , patrule înarmate, zone minate İi foi İoare ale gr nicerilor ”1. De asemenea, trebuie men ionat faptul c  era perioada în care partidele comuniste începeau s  de in  monopolul, iar cenzura s -İi pun  amprenta asupra mass-media, aspecte care au izolat  rile comuniste İi au blocat r spândirea liber  a

∗ MA student, Faculty of History, University of Bucharest; Contact: [email protected]. 1 Richard H.Cummings, Securitatea contra Radio Europa Liber , Bucure İti, Editura Adev rul Holding, 2011, p.13.

219

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 informa iilor în URSS İi în  rile-satelit. Astfel, noua realitate politic  din Europa de Est aducea cu sine o serie de opera iuni clandestine de r zboi psihologic İi de lupt  politic , incluzând emisiuni radio c tre URSS İi sateli ii s i, care s  suplimenteze programele oficiale de informare pentru str in tate ale SUA. În aceste condi ii, membri ai guvernului american, ai Congresului İi reprezentan i ai lumii corporatiste americane au început s  coopereze în secret în vederea difuz rii de İtiri İi informa ii în rândul popula iei din „ na iunile captive ”2. Acest lucru a fost posibil prin intermediul Europei Libere, post de radio interna ional. Primele ini iative în sensul r zboiului psihologic între cele dou  superputeri apar in lui George F. Kennan 3, promotorul „Eliber rii”. Programul s u propunea o serie de m suri de asisten  pentru crearea de „comitete ale eliber rii”, derularea de activit  i clandestine în spatele Cortinei de Fier İi încurajarea elementelor anticomuniste. Aceste m suri aveau scopul de a permite constituirea unei organiza ii publice americane care s  sprijine İi s  sponsorizeze comitete de refugia i politici, care, la rândul lor, s  poat : s  func ioneze ca centre de speran  na ional  İi s  redea elanul refugia ilor politici din spa iul sovietic, care n-aveau putere de ac iune İi de ecou pe cont propriu, ci doar ca parte a unei entit  i solide İi organizate; s  reprezinte o surs  de inspira ie İi s  devin  un simbol pentru rezisten a popular  existent  în  rile-satelit; s  devin  un nucleu pentru posibile mi İcri de eliberare, dac  se va pune, în viitor, problema unui r zboi între cele dou  lumi ale Cortinei de Fier. Mai mult, aceste comitete de eliberare erau gândite de Kennan sub forma unor opera iuni publice care ar fi trebuit s  fie sprijinite în sensul consilierii sub acoperire İi, dac  s-ar impune, İi al asisten ei neoficiale din partea guvernului american. Astfel c , în iulie 1948, secretarul de stat american George Marshall a trimis o telegram  ambasadorilor americani din Europa de est İi din URSS prin care le aducea la cuno İtin  despre planurile de a permite refugia ilor politici din  rile aflate dincolo de Cortina de Fier s  intervin  în cadrul emisiunilor postului de radio oficial al SUA, Vocea Statelor Unite, predecesoarea Vocii Americii. Îns , acest plan nu s-a concretizat, deoarece ambasadorii s-au pronun at împotriv . De exemplu, ambasadorul american la Moscova î İi explic  împotrivirea astfel: „ În

2 Ibidem , p.14. 3 Acesta a r mas în istorie drept “p rintele politicii de îngr dire” İi s-a aflat la conducerea echipei Departamentului de Stat ce avea misiunea de a trasa liniile directoare ale politicii externe americane İi, implicit, de a elabora planul înfiin  rii posturilor de radio Europa Liber  İi Libertatea.

220 RJHIS 1 (2) 2014 circumstan ele actuale, apari ia oric ror refugia i în emisiunile Vocii Statelor Unite nu numai c  ar fi ineficient , dar va suscita cu siguran  resentimente İi persifl ri la adresa emisiunilor noastre ”4. Prin urmare, ideea folosirii posturilor de radio americane oficiale în r zboiul psihologic ce urma s  aib  loc între SUA İi URSS a fost respins  de aparatul birocratic. Dat  fiind aceast  situa ie, administra iei Truman nu-i r mânea decât s  pun  bazele unor opera iuni radio sub acoperire. Astfel, la 17 mai 1949 a fost înfiin at Comitetul Na ional pentru o Europ  Liber  (C.N.E.L.), la New York, din ini iativa CIA care a finan at în secret viitorul post de radio Europa Liber . Dup  cum sublinia Joseph C.Grew, fostul ambasador american în Japonia, principalul scop al acestui comitet era acela de a permite personalit  ilor din exil s  se adreseze pe calea undelor, în limb  İi manier  proprie, popoarelor din Europa. Obiectivele C.N.E.L. au fost acelea de a: pune bazele unei institu ii în care exila ii din  rile-satelit s -İi pun  în valoare aptitudinile, precum İi s  aduc  la cuno İtin a opiniei publice din întreaga lume ac iunile guvernelor-satelit İi ale Rusiei sovietice; folosi, în SUA İi în str in tate, personalit  ile politice ale exilului din  rile-satelit drept elemente de focalizare İi simboluri ale unei opozi ii organizate îndreptat  împotriva comunismului; sprijini eforturile İi ac iunile pa İnice ale personalit  ilor din exil în vederea restaur rii democra iei în estul Europei. Sediul central al postului de radio a fost stabilit în R.F.G., în ora İul München, pe baza unui contract semnat cu autorit  ile vest-germane. Aici au func ionat redac iile İi studiourile de înregistrare pentru cele cinci secii na ionale ale Europei Libere care au transmis emisiuni radio pentru România, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria İi Ungaria, cu peste 1000 de speciali İti. Transmisiunile radio ale Europei Libere au început pe 4 iulie 1950 c tre Cehoslovacia, cu un program cu o durat  de 30 de minute. O importan  deosebit  o are comunicatul de pres  din 3 iulie 1950, care subliniaz  nu doar baza ideologic  a programelor, ci İi paravanul adev ratei sponsoriz ri a postului de radio: „ Ini iat İi operat de Comitetul Na ional pentru o Europ  Liber , o grupare de cet  eni americani care nu de in func ii oficiale, REL va emite pentru cele 80 de milioane de oameni care tr iesc în sclavie comunist  din Germania pân  în Rusia, prezentându-le povestea adev rat  a libert  ii İi democra iei. Libere de orice

4 Richard H.Cummings, op.cit ., p.16.

221

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 constrângeri diplomatice, emisiunile vor fi tran İante ”5. Aceste aspecte vin s  înt reasc  prevederile documentelor de constituire a postului de radio, atestând faptul c  acesta din urm  a reprezentat o organiza ie neguvernamental , al c rei buget a fost ob inut prin dona ii de stat İi particulare, cu scopul de a elibera popoarele aflate sub regim comunist. Zece zile mai târziu, la 13 iulie 1950, C.N.E.L. avea s  anun e o serie de planuri editoriale cu programe ferme İi critice pentru Cehoslovacia İi România, program al c ror început scotea în eviden  misiunea postului de radio, aceea de a vorbi popoarelor din lag rul comunist liber İi f r constrângeri: „… v vom vorbi ca oameni liberi care cred c  singurul fundament al p cii e libertatea fiec rui om în parte, libertatea fiec rei na iuni de a- İi f uri propriul destin. Dumneavoastr , celor înc tu İai de tiranie, v  vom pune la dipozi ie o surs  permanent  İi sigur  de informa ii ”6. În prima parte a activit  ii postului de radio, pre İedintele Comitetului a fost Joseph C.Grew, fost ambasador al SUA la Tokio, în timp ce Allan Dulles 7 era pre İedintele biroului executiv. De-a lungul vremii, din acest comitet au f cut parte o serie de personalit  i marcante ale vie ii politice, culturale İi economice din SUA: Arthur Lane, fost ambasador al SUA în Polonia, generalul Eisenhower, fost pre İedinte, Adolf Perle, fost subsecretar al Departamentului de Stat, generalul Lucius Clay, amiralul Harold Miller, W. Green, lider al Uniunii Sindicale, Dewitt Poole, unul din fondatorii CIA. În perioada cuprins  între 1950-1971, REL s-a aflat sub controlul CIA, urm rind, cu aten ie, planul strategic al Agen iei Centrale de Informa ii, ce avea ca obiectiv declarat „ incitarea maselor din  rile Europei r sritene la r zvr tire, sub toate formele, împotriva puterii populare İi orânduirii socialiste ”8. În paralel cu REL î İi desf İ ura activitatea un alt post de radio, destul de influent: Radio Libertatea (RL), care, din 1976, a fuzionat cu REL. Dat  fiind importan a RL, se impun câteva preciz ri în dreptul s u. ği-a început emisiunile mai târziu decât REL, la 1 martie 1953, în Lampertheim, emisiuni extinse ulterior, în 1955, la Taipei (Taiwan), aria sa de acoperire fiind Serbia de est İi provinciile maritime ale URSS. Emisiunile RL vizau İi analizau situa ia din URSS, precum İi

5 Ibidem, p.20. 6 Ibidem , p.21. 7 Acesta a fost un al treilea protagonist, dup  Kennan İi Wisner, în istoria înfiin  rii İi dezvolt rii radioului, proiect pentru care a manifestat un interes special. 8 Arhiva Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit  ii (în continuare se va cita ACNSAS), fond Documentar, dosar D21/8, ff.36-39.

222 RJHIS 1 (2) 2014 ac iunile İi politica guvernului de la Moscova, misiune încurajat  İi sus inut  chiar de fo İtii pre İedin i americani Hoover, Truman İi Eisenhower. De asemenea, Comitetul American pentru Libertatea Popoarelor din Uniunea Sovietic , care înfiin ase RL, era cel care sprijinea eforturile redactorilor radioului de a comunica cu popoarele URSS în scopul de a determina o schimbare fundamental  în politica İi practica Moscovei, care s  arate voin a  rilor-satelit de a tr i în libertate İi pace. Fiecare dintre cele dou  posturi de radio î İi avea deci propriile emisiuni, îns , de İi amandou  aveau orient ri anticomuniste, aria lor de acoperire era diferit: RL era specializat pe emisiunile c tre URSS, în timp ce REL acoperea toat  zona aflat  dincolo de Cortina de Fier. Ambele au întâmpinat probleme de-a lungul existen ei lor individuale, iar anul 1967 avea s  fie un an de cotitur  în istoria lor. Problema a fost reprezentat  de apari ia unui articol în revista „Ramparts”, care dezv luia opiniei publice leg tura dintre REL İi CIA, leg tur  ascuns  pân  atunci. Aceast  situa ie va determina Congresul SUA s  decid  ca REL İi RL s  nu mai fie finan ate de CIA. Îns , pe lâng  aceast  decizie, s-a declan İat o întreag  dezbatere asupra viitorului posturilor de radio r mase, pân  în 1971, f r finan area CIA, care va fi preluat , din acest moment, de Congresul SUA. Prin urmare, din 1971, REL a intrat sub controlul Congresului, care stabilea bugetul İi direc iile sale de activitate. În plus, s-au pus bazele unui organ de conducere İi control: un comitet special al Senatului american denumit Comitetul pentru transmisiunile interna ionale de radio 9. Pre İedinte al acestui comitet a fost numit John A. Gronouski, fost cadru CIA, care coordona activitatea ambelor posturi de radio. Lucrurile aveau s  se schimbe, astfel c , în 1973, o Comisie Preziden ial  a publicat un raport – „Dreptul de a İti” – care a reprezentat baza legislativ  în procesul de consolidare a celor dou  sta ii de radio într-o organiza ie-hibrid: o corpora ie privat , nonprofit, dar sponsorizat  de Congres. Consolidarea administrativ  final  s-a realizat în perioada 1975-1976, când a ap rut noua corpora ie REL/RL. Chiar dac  dup  comasare numele posturilor de radio au suferit modific ri, departamentele pentru diferite limbi İi-au men inut denumirea ini ial . Despre unificarea acestora avea s  scrie İi Securitatea româneasc , pentru care REL/RL avea s  devin  „ marea obsesie ”10 . Potrivit acesteia, „ unificarea celor dou  posturi de radio în 1976 İi concentrarea întregului personal în sediul central

9 Este vorba despre Board for International Broadcasting, cu sediul la Washington. 10 “Proiectul Europa Liber , aici”, accesibil online la adresa http://www.europalibera.ro/ro/pagini/2/ campania.html (accesat la 27.01.2013).

223

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 de la München a constituit o încercare de a induce în eroare opinia public , rspândindu-se ideea c  aceste posturi au fost scoase de sub controlul CIA İi c  activitatea lor va fi atenuat  substan ial atât prin reducerea personalului cu 30%, cât İi prin statuarea unor restric ii propagandistice İi de func ionare, m suri care nu au fost puse îns  în aplicare ”11 . REL/RL avea s  reprezinte, pân  la c derea comunismului, „ vârful de lance al civiliza iei occidentale îndreptat spre inima regimului comunist ”12 . El a devenit simbolul presei libere İi o portavoce a exila ilor care nu se mai bucurau de libertatea de exprimare pe teritoriul  rii de origine. Printre personalit  ile care vorbesc despre rolul REL/RL se num r İi pre İedintele american Ronald Reagan, a crui viziune este sugestiv : „ ...este imposibil s  te opui opresiunii f r acces la adev r İi f r posibilitatea de a comunica cu semenii t i. REL/RL poate ajuta oamenii din Europa R sritean  İi Uniunea Sovietic  s -İi rezolve problemele. Cele dou  posturi de radio sunt indispensabile, constituind singurul substitut extern posibil pentru o pres  liber ”13 . Fr REL/RL, popoarele  rilor-satelit „ s-ar fi sufocat într-o stare de autarhie spiritual , de inani ie informa ional  tot mai devastatoare. În timp ce presa oficial  trâmbi a valorile eticii İi echit  ii socialiste, REL/RL rostea adev rul despre un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, amnezie İi manipulare ”14 .

Sec ia român  a postului de radio Europa Liber 

Activitatea Europei Libere s-a împ rit între o serie de servicii (de informa ii, cercetare İi analiz , programe İi İtiri, personal, tehnic, de securitate), ce ineau de partea func ional  a postului de radio, İi sec iile na ionale care difuzau programe cu specific na ional İi care erau orientate spre situa ii İi probleme din ara respectiv . Îns , pentru o mai bun  în elegere a ceea ce a însemnat fenomenul Europa Liber , am particularizat lucrarea pe activitatea sec iei pentru România a REL.

11 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/8, ff.36-39. 12 Mihai Pelin (ed.), Opera iunile Meli a İi Eterul , Bucure İti, Editura Compania, 2007, p.13. 13 Richard H.Cummings, op.cit ., p.39. 14 “Radio Europa Liber : Alfabetul demnit  ii İi lucidit  ii”, accesibil online la adresa http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/26/radio-europa-libera-vocea-sperantei-demnitatii-si- adevarului/ (accesat la data de 01.02.2013).

224 RJHIS 1 (2) 2014

Astfel, sec ia pentru România a fost înfiin at  în 1951 İi a transmis emisiuni în limba român  însumând 80 de ore s pt mânal. Acestea erau difuzate între orele 6:00-10:00 İi 17:00-1:00 pe lungimile de und  scurte 16; 19; 25; 31; 41 İi 49. Sec ia român  era grupat  în func ie de tematica abordat , existând o serie de emisiuni speciale care s  acopere toate domeniile de activitate - economie, cultur , politic , religie, sport, muzic : Actualitatea româneasc , Programul Politic, Metronom, Tinerama, Lumea cre İtin , Din lumea comunist , Radio Magazin, Articolul zilei, Perspective europene, Cartea pe unde, Din istoria României, Povestea vorbei, Teze İi antiteze la Paris, Oameni, idei İi atitudini, România İi drepturile omului, Editorialul s pt mânal, Comentariul s pt mânal de la Washington, Quartet duminical, De vorb  cu ascult torii. În perioada aleas  pentru analiz  (1980-1989), sec ia pentru România a fost condus  de No l Bernard, Mihail Cism rescu 15 , Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-St ni İoar  İi Nestor Rate İ16 İi a avut în componen a sa peste 100 de angaja i İi colaboratori originari din România 17 . Pe lâng  personalul acreditat la sediul central de la München, sec ia român  a Europei Libere cuprindea dou  subsec ii, una la Paris İi o alta la Washington. În plus, avea în componen a sa İi birouri cu coresponden i pentru România la New York, Londra, Roma, Viena, Atena İi Tel Aviv. Analizate pe rând, subsec ia de la Paris î İi avea sediul în 33, Avenue des Champs Elysee , etajul 3, iar studioul tehnic în 20, Avenue Ropp . Subsec ia era condus  de Monica Lovinescu, sprijinit  îndeaproape de Virgil Ierunca, İi se bucura de prezen a unui grup de ac iune alc tuit din angaja i İi colaboratori. În ansamblul activit  ii Europei Libere, subsec ia parizian  a constituit o pozi ie particular , adresându-se, în general, pturii intelectuale române, categorie social  v zut  ca fiind cea mai sensibil  İi receptiv  la argumentele İi mijloacele de comunicare în mas .

15 Acesta a fost cunoscut sub numele de Radu Gorun İi s-a aflat la conducerea sec iei pentru România între anii 1981-1983. 16 Richard H.Cummings, op.cit ., pp.75-76. 17 În acest sens, merit  aminti i Niculai Constantin Munteanu, ğerban Orescu, Emil Hurezeanu, Gelu Ionescu, Mircea Carp, Raluca Petrulian, Victor Cernescu, Radu Vrancea, Tiberiu Stoian, Tomi B rbulescu, Mircea Vasiliu, Sandu Greceanu, Nestor Rate İ, Constantin Alexandroaie, Max Bnu İ, Virgil T nase, Iosif on, Sorin Cunea, Pavel Chihaia, Matei Cazacu, George Cior nescu, Vlad Georgescu, Monica Lovinescu, Nicolae St ni İoar .

225

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014

Redac ia din SUA a sec iei române a Europei Libere î İi avea sediul la Washington İi dispunea de angaja i İi colaboratori externi din rândul exila ilor români din SUA, Canada İi alte  ri, antrena i în ac iunile postului de radio 18 . Angaja ii İi colaboratorii sec iei pentru România a REL İi-au creat o serie de rela ii cu cet  eni români care, pe timpul deplas rilor în str in tate, îi vizitau la domiciliu sau la sediul postului de radio. Acest aspect avea o importan  considerabil  pentru activitatea personalului radioului, întrucât, în acest mod, puteau ob ine, de o manier  facil , date İi informa ii din ar .

Institu ii, organiza ii İi asocia ii interna ionale care au sprijinit activitatea sec iei române a postului de radio Europa Liber 

În afara structurilor de organizare proprii, aflate fie pe teritoriul SUA, unde se g sea conducerea postului, fie în R.F. Germania, unde era situat sediul principal, în Fran a sau în alte state occidentale, unde func ionau subsec ii İi birouri na ionale, sec ia pentru România a REL a fost sprijinit  de o serie de institu ii, organiza ii İi asocia ii interna ionale, autohtone sau ale exilului român din  rile occidentale. Prin intermediul acestora, a putut fi luat  leg tura cu persoane originare din ar  în vederea ob inerii de date İi informa ii din İi despre România, precum İi organizarea, în mod acoperit, a unor activit  i care s  ajute popula ia, în plan moral. Pentru a întelege mai bine modul în care colabora Europa Liber  cu aceste entit  i interna ionale, dar İi felul în care reu İeau acestea s  ajute postul de radio în îndeplinirea scopului fundamental, se impun câteva preciz ri İi treceri în revist  a acestor entit  i. În cadrul institu iilor specializate ale sistemului ONU, prin intermediul unor cadre İi agen i ai CIA sau angaja i originari din România, REL avea acces la date, informa ii İi documente despre România, acestea fiind concentrate la Comisia ONU pentru drepturile omului, la Programul ONU pentru dezvoltare sau la FAO. Mai mult, postul de radio dispunea, în incintele ONU, de birouri de pres  proprii, cu angaja i ai REL acredita i ca ziari İti pe lâng  organiza iile interna ionale care luau parte la lucr rile ONU care erau de interes pentru Europa Liber . Totodat , cu

18 De la sediul din Washington se transmiteau comentariile politice ale lui Nestor Rate İ, reportajele lui Constantin Alexandroaie, precum İi reflec iile unor intelectuali ca, de pild , Matei C linescu İi Virgil Nemoianu. De asemenea, de la New York au transmis İi jurnali İtii Liviu Flonda İi Justin Liuba, iar în ceea ce prive İte colaboratorii redac iei din SUA, o contribu ie deosebit  a avut-o Cornel Dumitrescu.

226 RJHIS 1 (2) 2014 ocazia unor întâlniri la nivel interna ional, organizate sub egida ONU, în cadrul crora erau dezb tute İi probleme legate de România, o serie de angaja i ai sec iei române a REL se deplasau în localit  ile în care se desf İ urau acestea, cu scopul de a intra în contact cu delega i români İi de a ob ine informa ii despre România. Organiza ia Amnesty International, cu sediul central în Marea Britanie, ap ra drepturile omului İi p stra în permanen  leg tura cu Europa Liber  în lupta dus  de postul de radio pentru respectarea drepturilor omului în România. În plus, REL coopera cu filialele acestei institu ii în vederea schimbului de informa ii, iar în emisiunile sale cita pasaje din rapoartele İi materialele elaborate de acestea, în leg tur  cu înc lcarea drepturilor omului. De exemplu, filiala de la Londra asigura o considerabil  publicitate cazului Paul Goma 19 , publicându-i interviurile İi declara iile despre modul în care erau trata i românii de regimul de la Bucure İti, acestea fiind preluate ulterior de Europa Liber . În aceea İi ordine de idei, a sus inerii venite din partea acestei institu ii, se remarc  İi filiala din SUA, în cadrul c reia o serie de persoane analizau problemele României comuniste. În acest timp, la filiala din R.F. Germania func iona o sec ie pentru România, unde lucrau traduc tori de limba român  sau redactori la alte posturi de radio, ca Deutsche Welle. Cu filiala din Fran a a institu iei colabora strâns subredac ia de la Paris a REL, în cadrul c reia se remarcau, în mod deosebit, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Virgil T nase, Marie France Ionescu, Mihai Korne, Ion Vianu, Dan Berindei. Ace İtia duceau o intens  activitate în vederea contact rii exila ilor nou sosi i din ar , în special evrei İi nem i, pentru a le furniza date despre ceea ce se întâmpla în România İi, mai ales, despre tratamentul la care erau ei în İiİi supu İi. Pe lâng  Amnesty International, REL avea strânse leg turi cu Comitetul Interna ional pentru Ap rarea Drepturilor Omului, ce avea sediul în Fran a. Acesta desf İ ura o intens  activitate împotriva regimului de la Bucure İti. Din conducerea comitetului a f cut parte İi scriitorul român Constantin Virgil Gheorghiu, cunoscut

19 Acesta a fost unul dintre scriitorii opozan i ai regimului est-european, aflat în aten ia Securit  ii, care i-a comandat asasinatul pe teritoriul Fran ei, a İa cum s-a întâmplat İi în cazul lui Virgil Tnase. Ambii au fost parte a ceea ce, mai târziu, avea s  fie “Afacerea T nase”. Dublul asasinat comandat de liderul de la Bucure İti avea s  se transforme, în cele din urm , într-o bomb  cu ceas pentru Nicolae Ceau İescu. Despre acest subiect a dezb tut, pe larg, Liviu Tofan, fost redactor al Europei Libere, în cartea sa A patra ipotez . Anchet  despre o uluitoare afacere de spionaj , Bucure İti, Editura Polirom, 2012.

227

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 pentru „ pozi ia sa net du İmnoas  fa  de ara noastr ”20 . De asemenea, CIA İi REL între ineau leg turi strânse İi diversificate cu Organiza ia interna ional  a Pen Cluburilor, entitate cu filiale în principalele  ri occidentale, cu scopul de a atrage scriitori atât din România, cât İi din alte  ri socialiste, în ideea de a-i determina s  rmân  în str in tate sau de a-i angrena în activitatea lor în beneficiul  rii de origine. Prin intermediul filialelor din Fran a İi R.F.G. a Pen Clubului, o serie de scriitori români 21 au fost invita i în str in tate. Odat  cu deschiderea Reuniunii preg titoare a Conferin ei de la Madrid, reprezentan i ai sec iei române a Europei Libere au fost prezen i la Madrid pentru a urm ri lucr rile acestei reuniuni, precum İi pozi ia delega iei României în cadrul conferin ei, în scopul de a culege informa ii care s  fie ulterior difuzate în emisiunile postului de radio. Mai mult, sec ia pentru România a REL a pus bazele unui Birou al Comitetului Helsinki la Madrid, transmi ând aceast  adres  în emisiunile radioului pentru ca cei interesa i s  trimit  Conferin ei de la Madrid, prin intermediul biroului nou creat, informa ii cu privire la nerespectarea drepturilor în R.S. România. Sec ia român  a REL a colaborat de-a lungul timpului İi cu sec iile de limb  român  ale altor posturi de radio: Deutsche Welle, Vocea Americii, BBC, Radio France International, Radio Ierusalim, Radio Vatican. Ca İi la REL, sec ia român  a Deutsche Welle avea, în componen a sa İi evrei originari din România 22 care cooperau cu angaja ii Europei Libere pe linia schimbului de informa ii. Mai mult, angaja i de na ionalitate german , originari din România, au avut, la rândul lor, leg turi cu organiza iile sa İilor din R.F.G., prin intermediul c rora reu İeau s  intre în contact cu emigran ii germani recent sosi i din R.S.R. Astfel c , în baza acestor aranjamente, materialele ob inute de radio Deutsche Welle erau folosite İi de REL, adesea transmi ându-se la cele dou  posturi informa ii asem ntoare. Postul de radio Vocea Americii a sus inut, la rândul lui, sec ia român  a Europei Libere, furnizându-i materiale referitoare la chestiuni politice interna ionale İi la rela iile româno-americane, pe baza c rora REL realiza fie buletinele de İtiri, fie unele emisiuni din cadrul rubricii „Programul politic”.

20 ACNSAS, fond Serviciul de Informa ii Externe (SIE), dosar 34, vol.I, ff:17-38. 21 Printre ace İtia se num r: Paul Goma, Dumitru epeneag, Virgil T nase İi G. Banu. 22 Dintre ace İtia merit  aminti i: Tatiana Thorn, fost  cercet toare la Muzeul de Istorie a PCR din Bucure İti, Carla Constantinescu, F nel Fruchtman, George Dan, Daisy Rodan, George Focke, ce se ocupa de problema disiden ilor din România, Gerhard Schalik, Ioana Rodosl vescu.

228 RJHIS 1 (2) 2014

Cooperarea dintre sec ia român  a REL İi Vocea Americii era asigurat , în general, prin redactorii postului, unii dintre ei lucrând la Vocea Americii İi având o serie de rela ii aici. Colaborarea Europei Libere cu BBC s-a realizat prin intermediul unor personalit  i ale sec iei pentru România: Noël Bernard, Cristea Liviu, Tiberiu Stoian sau Nicolae Stroescu care, înainte de a lucra la REL, au fost angaja ii BBC. Îns , pe lâng  informa iile ob inute din leg tura cu postul de radio britanic, sec ia român  intra İi în posesia unor materiale din cadrul Asocia iei Culturale a Românilor din Anglia (ACARDA), dar İi din interiorul altor organiza ii ale exilului român de pe teritoriul Marii Britanii. Pentru spa iul francez, se remarc  sus inerea REL de c tre Radio France International , în special, în realizarea emisiunilor subredac iei de la Paris a sec iei române. Cooperarea între cele dou  posturi de radio era posibil  ca urmare a faptului c  Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Miron Niculescu, redactorii REL din Fran a, lucrau la ambele posturi. În spa iul american, Europa Liber  între inea leg turi cu: Congresul SUA, cruia i se subordona prin intermediul Comitetului pentru Emisiunile Radiofonice Interna ionale; Departamentul de Stat al SUA; Agen ia american  de informa ii (USIA), precum İi cu alte institu ii din cadrul Administra iei SUA. De asemenea, sec ia pentru România a REL men inea strânse leg turi cu o serie de institu ii İi organiza ii americane preocupate de ap rarea drepturilor omului: Biroul pentru Drepturile Omului İi Probleme Umanitare, din cadrul Depatamentului de Stat; Grupul Interna ional Legal pentru Drepturile Omului, cu sediul la Washington; Comitetul pentru Drepturile Omului în România, cu sediul la New York; Comitetul Adev rul despre România; Comitetul pentru Reîntregirea Familiilor, ce func iona pe lâng  Biserica româneasc  din New York. Acestora li s-au al turat İi Funda ia Tolstoi, organiza ie american  de binefacere, cu sediul central la New York, se ocupa de aducerea exila ilor din URSS İi din  rile-satelit pe teritoriul SUA; Consiliul Mondial al Bisericilor; Evanghelismul subteran; Evanghelismul pentru  rile comuniste, care erau preocupate de strângerea de informa ii İi organizarea de ac iuni protestatare pe linie cultic  în  rile-satelit; Bisericile române baptiste din SUA, în principal, cele din New York, Chicago, Detroit au cooperat cu Europa Liber  în scopul organiz rii unor ac iuni protestatare în R.S.R. De asemenea, împreun  cu sec ia român  a REL, acestea au luptat pentru drepturi religioase İi pentru între inerea familiilor, difuzând, prin intermediul

229

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 postului de radio, material anticomunist; B’Nai B’Rith; Federa ia Evreilor din România, organiza ii sioniste din SUA, care î İi difuzau materialele la Europa Liber , stimulând emigrarea evreilor din România İi din celelalte  ri socialiste; Micromagazin, ziar din New York; Est Europe, revist de la New York, condus  de un agent CIA, a publicat, la rândul ei, materiale propagandistice anticomuniste, la care lucrau İi angaja i ai REL, precum İi persoane ale exilului românesc; Centrele de studii sud-est europene; Centrele de limbi romanice de pe lâng  marile universit  i, institu ii americane specializate pe problemele Europei de Est, au avut o colaborare fructuoas  cu sec ia pentru România a REL. Acestea s-au ocupat de contactarea intelectualilor din România İi de strângerea de informa ii despre situa ia din R.S.R.; Centrul de romanologie de la Universitatea Columbia din New York, în cadrul c ruia a lucrat, ini ial, Vlad Georgescu, devenit, mai târziu, director al Europei Libere; Institutul Strategic din Chicago İi Centrul de Studii Politice de pe lâng  Universitatea din Pennsylvania, ambele ocupându-se cu ob inerea de date İi documente despre România, materiale pe care le foloseau în scopuri propagandistice anticomuniste. O mare parte a acestora au fost prelucrate İi difuzate de REL. De asemenea, institutele de rela ii interna ionale de pe lâng  Universit  ile din Harvard İi Stanford de ineau în arhivele lor materiale documentare, scrisori, memorii ale unor fo İti politicieni români stabili i în SUA, pe baza c rora elaborau studii despre România, pe care le puneau ulterior, la dispozi ia Departamentului de Stat İi a Europei Libere. În spa iul francez 23 , sec ia român  a REL a colaborat, de-a lungul timpului, cu institu ii İi organiza ii interna ionale precum: Funda ia pentru Întrajutorarea Intelectualilor Europeni, care a oferit o serie de burse de documentare İi ajutoare bne İti unor intelectuali în  rile socialiste, care c ltoreau în Occident; Oficiul Francez pentru Protec ia Refugia ilor İi Apatrizilor avea sediul la Paris İi se bucura de prezen a unor membri ai Europei Libere, de exemplu, François Planché İi Anne Planché. Ace İtia se deplasau în România, sub pretextul studierii artei populare române İti İi a perfec ion rii cuno İtin elor de limb  român , pentru a strânge informa ii İi a scoate din ar  materiale privitoare la regimul de la Bucure İti. Aceste materiale erau ulterior folosite de sec ia român  a REL; Asocia ia

23 Pe teritoriul Fran ei, Radio Europa Liber  a folosit o re ea de institu ii İi organiza ii, unele dintre acestea fiind create de îns İ i conducerea postului de radio, iar altele la sugestia ei, cu care a colaborat în mod direct sau sub acoperire, în vederea organiz rii de ac iuni anticomuniste.

230 RJHIS 1 (2) 2014

Francezilor de Origine Român , care avea în componen a sa colaboratori ai REL - edita un Buletin Informativ lunar în care erau publicate materiale cu caracter anticomunist; Comitetul Român pentru Libertatea de Circula ie a Oamenilor în Europa era în strâns  leg tur  cu REL İi, împreun  cu alte asocia ii, organiza manifesta ii anticomuniste în apropierea ambasadei României de la Paris, problemele ridicate referindu-se la c storii mixte, vizite la rude, reîntregirea familiilor etc.; Societatea cultural  „Doina”, aflat  în apropierea Bisericii Ortodoxe Române de la Paris, era preocupat  de p strarea tradi iilor române İti. Membri ai asocia iei au fost atra İi de activitatea Europei Libere, ajutând la strângerea de semn turi pentru memoriile anticomuniste preg tite pentru Conferin a de la Madrid 24 ; Asocia ia pentru Sprijinirea Intelectualilor din Europa de Est, aflat  în jurul Pen Clubului francez, se ocupa cu selec ionarea İi preg tirea oamenilor de cultur  İi art  din  rile-satelit. Ea le acorda acestora burse de studii, specializare İi documentare în scopul influen  rii lor ideologice İi atragerii la ac iuni anticomuniste 25 ; Biserica Ortodox  Român  din Paris. În plus, la slujbele İi ac iunile bisericii luau parte mul i exila i români, dar İi persoane din ar  sosite temporar în Fran a, cu care intrau în leg tur  colaboratorii REL, ob inând astfel informa ii noi din România. În aceea İi ordine de idei, Biserica Greco-Catolic  Român  din Fran a se transformase într-un loc de întâlnire al exilului românesc, unde stabileau İi ini iau activit  i împotriva regimului de la Bucure İti, în timp ce Biserica Baptist  Român  ac iona, împreun  cu Europa Liber , în scopul incit rii la emigrare a bapti İtilor din România. Asocia ia Ac iune İi Credin  organiza, în colaborare cu REL, o serie de ac iuni cu caracter anticomunist, trimi ând scrisori İi memorii unor personalit  i politice İi organizând manifesta ii de protest. Totodat , asocia ia a trimis o serie de scrisori İi la Ambasada României din Fran a, care au fost ulterior comentate în cadrul emisiunilor Europei Libere 26 . În aceea İi ordine de idei, Cenaclul Literar – Leonid M mlig  reunea oameni de cultur  care colaborau, organizat sau ocazional, cu REL. Prin intermediul unor angaja i İi colaboratori, sec ia român  a Europei Libere utiliza o serie de publica ii române İti din Fran a în paginile c rora

24 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/5, f.61. 25 Ibidem . 26 Ibidem.

231

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 introducea informa ii despre situa ia din România, articole difuzate İi în cadrul emisiunilor postului de radio 27 . Printre publica iile cele mai des utilizate de Europa Liber  merit  men ionate: „Caietele din Est”, o revist  trimestrial , creat  İi patronat  de REL, ce publica materiale literare din  rile socialiste, f când publicitate, în principal, scriitorilor nonconformi İti İi disiden i. Apoi, era revista „Limite”, ap rut  la ini iativa postului de radio, ai c rei redactori apreciau İi ierarhizau valorile culturale române İti İi pe reprezentan ii s i din ar . Scopul era acela de a-i discredita pe cei ata İai politicii culturale de partid İi de stat, de a scoate în eviden  crea iile celor cu atitudine nonconformist  İi protestatar  İi de a crea disensiuni în rândul oamenilor de cultur  İi art  din România. Nu în ultimul rând, o importan  deosebit  o avea İi gazeta literar  „Irodalmi Ujsag”, revista cercurilor emigra iei maghiare, care publica materiale cu caracter iredentist. Acestora li se adaug  „Buletinul de Informare pentru Românii din Exil” (BIRE), publica ie al crei con inut exprima puncte de vedere ale exilului românesc. În aceea İi ordine de idei, cu acordul conducerii ziarului „Le Figaro”, subredac ia Europei Libere de la Paris, a pus bazele unui birou special al REL, în incinta sediului acestui ziar. Aici redactorii subredac iei înregistrau pe band  emisiunile sec iei române. Pe teritoriul R.F.G. activitatea sec iei române a Europei Libere era sus inut  de o serie de asocia ii İi organiza ii interna ionale. Este vorba despre entit  i precum: Asocia ia Academic  Român , filial  a Institutului de Studii Sud-Est Europene, care era preocupat  de strângerea de informa ii İi date despre România, pe care le ob inea fie de la cet  enii de origine etnic  german  care emigraser  din ara noastr , fie de la cei care fuseser  în vizit  la rudele din R.S.R. 28 ; Organiza ia Sa İilor din România cu care REL colabora prin intermediul redactorului Hans Berger, de la publica ia „Siebenburgische Zeitung”, aflat în strâns  leg tur  cu Noël Bernard, unul din directorii sec iei române 29 ; Centrul Democrat al Românilor, aflat sub conducerea lui ğerban Orescu, se str duia s  ob in  cât mai multe informa ii despre regimul de la Bucure İti, pentru a le face cunoscute ascult torilor români 30 ; Universitatea din Heidelberg angrena o serie de cadre universitare din

27 Ibidem. 28 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/5, f.67. 29 Ibidem. 30 Ibidem .

232 RJHIS 1 (2) 2014

România, care studiau la Heidelberg sau în alte centre din R.F.G.; Asocia ia Caritas între inea leg turi strânse cu angaja ii İi colaboratorii Europei Libere, crora le f cea recomand ri sau le trimitea cet  eni români care c ltoreau sau se stabileau în R.F.G. în vederea contact rii lor ulterioare de cei de la postul de radio; Institutul Franco-Bavarez avea o arhiv  documentar  despre România care era în permanen  reactualizat , sub acoperirea sa ac ionând o serie de angaja i ai REL, cadre İi agen i ai serviciilor de informa ii francez İi vest-german; Cenaclul literar Apozi ia permitea participarea angaja ilor İi colaboratorilor REL la emisiuni. La întrunirile cenaclului erau prezen i İi cet  eni români care se aflau temporar în R.F.G., în scopuri turistice/vizite la rude 31 . De asemenea, sec ia pentru România a stabilit, de-a lungul anilor ’80, o serie de rela ii İi cu unele agen ii de pres  occidentale: France Presse, Reuter, UPI, care î İi trimiteau reprezentan i în ara noastr  İi, la indica ia REL, luau leg tura cu anumite persoane avute în aten ie de postul de radio, ob inând, de la acestea, interviuri sau scrisori pe care Europa Liber  le folosea ulterior în emisiunile sale. REL a colaborat İi cu unii ziari İti vest-germani care c ltoreau în România İi erau specializa i pe probleme referitoare la partidele comuniste din spa iul est- european. Mai mult, ace İtia aveau leg turi cu popula ia german  de pe teritoriul României de la care ob ineau date İi informa ii sau din rândul c reia foloseau persoane ca emisari ai Europei Libere. Sec ia român  era sus inut  uneori de persoane din anturajul regelui Mihai I, precum İi de reprezentan i ai Ambasadelor SUA İi R.F.G., dar İi ai altor  ri occidentale din Bucure İti. În plus, ea era sprijinit  İi de bibliotecile american , francez , vest-german  İi italian  din România, sub acoperirea c rora ac ionau cadre İi agen i ai organelor de informa ii ai  rilor respective ce intrau în posesia de informa ii İi date din ara noastr . Un sprijin real l-a oferit postului de radio Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), care promova, prin diferite instituii İi organiza ii, cazuri din România care înc lcau grav drepturile omului. Este vorba despre cazuri ca Paul Goma, Gh. Calciu Dumitreasa, Gh. Gaga, Vasile Paraschiv.

31 ACNSAS, fond SIE, dosar 24, ff. 32-35.

233

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014

Metode folosite de Securitatea român  pentru contracararea activit  ii sec iei române a Europei Libere

În timpul dictaturii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când represiunea intern  atingea apogeul, precum İi în anii ’60, m surile întreprinse de Securitate împotriva Europei Libere, cu foarte pu ine excep ii, au fost unele de ordin informativ: a monitorizat emisiunile İi, prin diferite metode İi mijloace, a strâns o serie de date despre redactorii de la München. Cu alte cuvinte, în plan extern, Securitatea n-a dep İ it limitele cadrului specific al activit  ii curente de informa ii – ac iunea informativ  a constat în m suri represive îndreptate doar împotriva ascult torilor din ar  ai emisiunilor REL. Dar, începând cu anii ’70 İi, mai ales, anii ’80, lucrurile s-au schimbat radical: natura regimului ceau İist nu mai era un secret pentru nimeni, iar Securitatea a adoptat fa  de REL m suri ofensive, caracteristice unei organiza ii cu natur  dual . Îns , İi în acest context, noua pozi ie fa  de postul de radio nu era o ini iativ  a Securit  ii, ci a organelor de partid. Momentul schimb rii de atitudine fa  de Europa Liber  nu a fost unul întâmpl tor, ci a venit odat  cu preluarea conducerii Departamentului Securit  ii Statului de c tre Tudor Postelnicu, „ un analfabet incurabil, care habar nu avea pe ce capt al evii se înc rca o arm , atât din punct de vedere militar, cât İi din punct de vedere ideologic. Era fatal s  recomande subalternilor s i s  recurg  la bât  în lupta cu ascu imea de spirit a redactorilor de la München ”32 . Anii ’80 au fost, a İadar, anii în care Securitatea de la Bucure İti a fost preocupat  de activitatea REL. S-au pus bazele „Opera iunii Eterul” 33 , astfel c  grupul care o compunea a elaborat „ Planul de m suri pentru neutralizarea ac iunilor postului de radio Europa Liber  İi ale emigra iei intelectuale reac ionare ”. În cazul REL, Securitatea a fost nevoit  s  opereze altfel decât în ar : teroarea, reprimarea fizic  sau arest rile, specifice opera iunilor interne, nu puteau fi folosite drept metode în plan extern, în cadrul unor societ  i deschise İi democratice. Teroarea era aplicat  numai în statele totalitare, pentru a de ine controlul asupra indivizilor İi a ac iunilor lor. Prin urmare, Securitatea a operat cu alte mijloace decât cele pe care î İi permitea s  le foloseasc  în ar , mult mai

32 Mihai Pelin, op.cit., p.19. 33 Aceasta a fost constituit  în 1980 İi era alc tuit  dintr-un grup de indivizi loiali dictatorului, din interiorul Securit  ii, a c ror misiune era aceea de a strânge date İi informa ii despre activitatea Europei Libere, precum İi despre personal (angaja i, colaboratori, familiile İi prietenii acestora) İi persoanele care intrau în leg tur  cu postul de radio.

234 RJHIS 1 (2) 2014 subtile, dar care aveau acelea İi consecin e distructive, asemenea celor interne. Sl biciunile oamenilor İi latura psihologic , indiferent c  era vorba despre urm ri i sau urm ritori, au fost exploatate la maximum. De altfel, İi în ar , Securitatea a cunoscut, de-a lungul vremii, o evolu ie semnificativ , în sensul c  İi-a mutat accentul de pe latura violent-represiv  pe cea obsesiv-preventiv , lucru care a permis extinderea re elei informative. Aceasta din urm  a avut loc ca urmare a unei „politici de cooptare, ce a înlocuit teroarea pur ”34 , dar İi prin exploatarea mecanismului psihologic al fricii. În planurile de c utare a informa iilor externe, Securitatea İi, mai ales, Serviciul de Informa ii Externe au pus accentul pe atragerea la colaborare a cet  enilor str ini, afla i cu diferite ocazii în ar , dar İi pe români din exil, care cedau presiunilor İi care aveau posibilit  i de infiltrare în structurile postului de radio Europa Liber . Pentru atingerea acestor obiective au fost selectiona i, verifica i İi preg ti i informatori, colaboratori, agen i de influen  İi persoane de sprijin din rândul celor mai valoroase elemente apreciate ca utile muncii de informa ii 35 . În vederea combaterii ac iunilor REL, considerate ca denigratoare la adresa regimului comunist din România, Securitatea a pus accent pe: ob inerea de informa ii privind inten iile İi ac iunile preconizate; forme İi metode folosite; canale de leg tur  cu ara; infiltrarea în structurile postului; demascarea, denigrarea İi compromiterea angaja ilor İi colaboratorilor 36 İi chiar eliminarea fizic  a redactorilor sec iei române a postului de radio, ca ultim  solu ie de reducere la tcere a celor incomozi 37 . Frecvent, în rapoartele İi notele întocmite de agen ii İi colaboratorii Securit  ii se reg sesc metode inoculate cu ocazia preg tirii acestora. Cei pleca i cu misiuni în exterior sau convin İi s  sprijine, din exil, regimul de la

34 Mihai Pelin, op.cit ., p.53. 35 ACNSAS, fond SIE, dosar 27.982, f.84. 36 Ibidem , dosar 44.782, vol. 2, f. 385. 37 Ace İtia erau socoti i ca având o influen  destabilizatoare asupra românilor din ar  İi a regimului comunist, în general, motiv pentru care s-au pus la cale, în perioada 1980-1989, o serie de atentate împotriva lor: Nicolae Penescu, Paul Goma, Emil Georgescu, ğerban Orescu, Virgil T nase. În aceast  categorie intr  İi atentatele cu bomb  împotriva sediului central al Europei Libere, din februarie 1981. Îns , în ciuda tuturor încerc rilor împotriva românilor liberi, nu au existat victime, Securitatea l sând chiar impresia de relativ amatorism. Ceea ce Ceau İescu İi, implicit Securitatea, nu a în eles a fost c  situa ia intern  nu se putea îndrepta prin eliminarea fizic  a celor care îi criticau politica, ci prin schimbarea politicii adoptate (teroare de stat, crim  politic ), ruin toare pentru ar .

235

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014

Bucure İti, adesea, încurajau disensiunile în cadrul comunit ilor de români, f ceau apologia „marilor realiz ri” ale României socialiste 38 , cultivau sentimentul dorului de ar  ori mar İau pe tema falsului „interes na ional” 39 : „ Uria İul aparat propagandistico-represiv totalitar a lucrat vreme de decenii la fabricarea unei fic iuni politice: interesul na ional. […] Supravie uirea în minciun  İi dezonoare a primit numele de interes na ional. Cine îndr znea s  se ating  de interesele dictatorilor Dej İi Ceau İescu, ale acoli ilor İi beneficiarilor regimului, acela era considerat element periculos ”40 , manipulau oamenii prin metode specifice, alimentau neîncrederea reciproc  İi tensiunile din interiorul exilului İi, implicit, al REL, unit în lupta anticomunist . Miza major  în raport cu Europa Liber  era sl birea postului, iar denigrarea personalului s u İi dezinformarea au constituit metode foarte des utilizate pentru crearea İi alimentarea neîncrederii reciproce İi tensiunilor din interiorul radioului. Sursele au fost instruite s  ridice semne de întrebare, s  genereze suspiciuni, s  critice ori s  pun  într-o lumin  nefavorabil  apropia ii, prietenii sau posibilii colaboratori ai postului. În aceea İi ordine de idei, o alt  metod  folosit  de organele de securitate pentru a contracara activitatea postului de radio a constat în dezbinarea prin sublinierea contrastului între urm rit İi cei cu care s-a asociat sau cu mediul în care îİi desf İ ura activitatea. Pe de alt  parte, una dintre cele mai perfide metode folosite de sursele Securit  ii era aceea a socializ rii, a apropierii de urm rit İi a infiltr rii în familia celui în cauz , elementul „du İmnos”. Informatorii erau instrui i s  viziteze rudele celor urm ri i sau s  se ofere s  le fac  o serie de servicii 41 . Metodele prezentate f ceau apoi obiectul analizelor, rapoartelor, bilan urilor, metodologiilor, punctajelor İi planurilor de munc  ale Securit  ii. De

38 În conformitate cu instructajul primit, informatorii încercau s -İi conving  interlocutorii de: incorectitudinea percep iei lor asupra realit  ilor din România, de caracterul eronat al relat rilor privitoare la lipsurile din ar , de îmbun t irea condi iilor de via  sau de necesitatea reîntoarcerii în ar . 39 Reluat permanent de surse, “interesul na ional” era invocat, de cele mai multe ori, ca un contraargument la lupta politic  anticomunist  a exilului, în general, İi a Europei Libere, în mod special – portavocea exilului. În numele interesului na ional, exila ilor li se crea o atitudine mai flexibil  İi conciliant  fa  de regimul de la Bucure İti. 40 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Veronica Nanu, Sursele Securit  ii informeaz , Bucure İti, Editura Humanitas, 2008, p.19. 41 Este vorba, de exemplu, despre mesaje transmise rudelor İi prietenilor din ar  sau chiar İi sume de bani.

236 RJHIS 1 (2) 2014 pild , într-o not  a Departamentului Securit  ii Statului, din 26 martie 1984, care analiza stadiul execut rii m surilor privind activitatea de dezinformare în cazul Europa Liber , respectiv ac iunea „Eterul”, se constatau urm toarele: „ Au fost lansate, îndeosebi prin intermediul presei emigra iei, diverse versiuni privind compromiterea İi demascarea activit  ii lui Vlad Georgescu 42 . O parte din datele difuzate au fost preluate İi de un ziar american de mare tiraj. Totodat , prin msuri combinative, conducerea Europei Libere a fost determinat  s -l admonesteze pe sus-numitul İi s  dea o dezmin ire în leg tur  cu un material calomnios la adresa unui cet  ean român, prezentat într-una din emisiunile postului de radio respectiv ”43 . De asemenea, nota atr gea aten ia İi asupra faptului c  „ prin m suri specifice s-au ini iat ac iuni vizând demascarea, compromiterea İi izolarea unui alt element deosebit de ostil İi anume Emil Georgescu, fiind exploatate unele tare de ordin moral ale acestuia, precum İi datele referitoare la activitatea desf İ urat  în ar  İi cea prezent  a sus-numitului. Ca urmare a ac iunilor întreprinse de organele noastre, conducerea american  a decis retrogradarea în func ie a celui în cauz ”44 . S-a raportat, totodat , c  o serie de m suri similare celor mai sus men ionate au fost întreprinse İi împotriva altor angaja i İi colaboratori sec iei, reu İindu-se chiar îndep rtarea unuia dintre ace İtia, precum İi prevenirea angaj rii unui element İi determinarea conducerii americane a postului de a lua în discu ie concedierea unui angajat compromis. Mai mult, se specifica c , în urma unor ac iuni complexe, au fost denun ate autorit  ilor din zon , trei elemente care au intrat imediat în aten ia organelor abilitate, unul dintre ace İtia fiind arestat İi

42 Acesta nu a sc pat de “ochii İi urechile” Securit  ii din România nici m car dup  stabilirea în Occident, fiind monitorizat în permanen  cu ajutorul unei re ele de agen i ai spionajului românesc, existen i în cadrul exilului românesc İi în interiorul REL. Sugestiv este İi numele s u conspirativ – “Iuda” - utilizat în ac iunea informativ  a organelor de securitate. Acestea din urm  au încercat İi compromiterea sa în repetate rânduri, prin dezinformri minu ios structurate fie în mediile occidentale fie în rândul românilor din str in tate. Astfel c , în 1982, prin sursa extern  “Konrad” a fost lansat  versiunea conform c reia plecarea İi r mânerea în str in tate a lui Vlad Georgescu nu ar fi fost întâmpl toare, ba mai mult, în timpul re inerii sale la penitenciarul Rahova, acesta ar fi fost recrutat İi folosit ulterior de Securitate, fiind trimis în SUA cu scopul de a p trunde în CIA İi în structura postului de radio Europa Liber . În ceea ce prive İte misiunea lui Vlad Georgescu în Occident, acesta însu İi a sus inut: “ Când am plecat din România, un general mi-a cerut s  promit c  voi duce în str in tate numai o activitate de folos  rii. Am promis. Venirea mea la Europa Liber  arat  c  mi-am inut f gduiala ”. 43 ACNSAS, fond SIE, dosar nr. 44.782, vol.2, ff.310-311. 44 Ibidem.

237

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014 anchetat. Securitatea a ac ionat İi pentru adâncirea disensiunilor dintre membrii redac iilor de la Paris, Washington İi New York İi chiar din conducerea de la München. Organele securit  ii erau ferm convinse c  m surile întreprinse de ele împotriva Europei Libere au accentuat starea de tensiune, team  İi suspiciune în rândul angaja ilor postului de radio, o parte dintre ace İtia fiind convin İi c  postul era în esat cu agen i ai Securit  ii. Ca urmare a acestor lucruri, s-a constatat, ulterior, o mai mare pruden  în contactele cu vizitatorii din ar , precum İi în ceea ce prive İte difuzarea anumitor materiale, în special scrisori, exprimarea unor rezerve asupra veridicit  ii acestora sau apeluri de a nu se mai trimite scrisori anonime la redac ia sec iei pentru România a Europei Libere. În acela İi timp, au fost prevenite o serie de încerc ri de a fi angajate, în activitatea potrivnic  României, „ elemente cu preocup ri pe linie de atentat İi terorism ”45 .

Concluzii

De-a lungul existen ei sale, postul de radio Europa Liber  İi-a atins obiectivele İi func iile stabilite la momentul înfiin  rii. Astfel, prin func ia de reprezentare, REL s-a transformat într-o portavoce a milioane de persoane din spa iul comunist, care doreau revenirea la valorile democratice. Funcia de reprezentare este intrinsec legat  de cea de informare, desf İ urat  pe dou  direc ii. Pe de o parte, REL a c utat s  informeze popula iile Europei de est în leg tur  cu situa ia de pe teritoriul  rii lor. Pe de alt  parte, s-au adus la cuno İtin a puterilor occidentale, a opiniei publice, aspecte privind natura, practicile İi consecin ele regimului comunist. În lipsa unor canale interne de informare, altele decât cele ale propagandei comuniste oficiale, Europa Liber  İi-a asumat aceast  misiune, de a oferi informa ii, care lipseau cu des vâr İire în  rile în cauz . Pe lâng  acestea, REL a jucat İi rolul de a p stra tradi ia democratic , precum İi de a delegitima regimul comunist. Mai mult, Europa Liber , al turi de exilul românesc în general, „ a între inut ideea unei Românii alternative, democratice İi a reprezentat con İtiin a vie a na iunii. Rolul Securit  ii, în acest context, era tocmai acela de anulare a României alternative care tr ia în exil. Reprezentan ii

45 Ibidem.

238 RJHIS 1 (2) 2014 partidelor istorice democratice din perioada interbelic  İi-au continuat misiunea, pstrându- İi identitatea politic  în afara grani elor  rii ”46 . În concluzie, putem conchide c  Radio Europa Liber  „ a rostit adev rul despre un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, amnezie İi manipulare ”47 . Chintesen a fenomenului Europa Liber , „principala punte de leg tur  între popula iile captive din Europa Central  İi de Est İi Occidental ”48 , a fost suprins  İi de Nicolae R descu, ultimul prim-ministru democrat al României, în cadrul emisiunii inaugurale a postului: „ Români! Razele luminoase încep s  p trund  prin bezna ce v apas . Ast zi, pentru întâia oar  dup  cinci ani, s-a deschis drumul liber spre voi glasurilor voastre. [...] Prin el vom face s  r sar  ecoul gândurilor acelor ce au prins vânjos în mâinile lor steagul libert  ii. [...] Noi, Americanii İi Românii de aici, suntem prietenii İi fra ii vo İtri. Americanii İi Românii ne-am unit spre a v  trimite aceste emisiuni ale libert  ii. ”49 .

Bibliografie

Documente a) inedite Arhiva C.N.S.A.S. Fonduri: Documentar, Informativ, SIE Arhiva ICCMER: Fonduri de arhiv  personal : Mircea Carp, George Cior nescu, Ion Dumitru, Sanda Stolojan. Fonduri de arhiv  institu ionale: Uniunea Mondial  a Românilor Liberi; Asocia ia Cultural  a Românilor din Anglia; Funda ia „Iuliu Maniu” b) edite Andreescu, Gabriel, Berindei, Mihnea, Ultimul deceniu comunist. Scrisori c tre Europa Liber . 1979-1989 , Ia İi, Editura Polirom, 2010 Cornea, Doina, Scrisori deschise İi alte texte , Bucure İti, Editura Humanitas, 1991 Dobre, Dumitru, Huiu, Iulia, Nanu, Veronica, Personalit  i ale exilului românesc în arhivele Securit  ii , Bucure İti, Editura Corint, 2007 Dobre, Dumitru, Huiu, Iulia, Toader, Mihaela, Sursele Securit  ii informeaz , Bucure İti, Editura Humanitas, 2008

46 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Mihaela Toader, op.cit ., p.23. 47 “Radio Europa Liber : Alfabetul demnit  ii İi lucidit  ii”, accesibil online la adresa http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/26/radio-europa-libera-vocea-sperantei-demnitatii-si- adevarului/ (accesat la data de 07.02.2013). 48 Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (ed.), Ultimul deceniu comunist. Scrisori c tre Europa Liber . 1979-1989 , Ia İi, Editura Polirom, 2010, p.10. 49 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Mihaela Toader, op.cit ., p.15.

239

Andreaa-Iustina Tuzu RJHIS 1 (2) 2014

Georgescu, Vlad, România anilor ’80. Texte antologate de Gelu Ionescu, München-Bucure İti, Editura Ion Dumitru-Verlag, 1995 Ierunca, Virgil, Antologia rusinii , Bucure İti, Editura Humanitas, 2009 Pelin, Mihai, Opera iunea Meli a İi Eterul: istoria Europei Libere prin documente de Securitate , Bucure İti, Editura Compania, 2007 Pelin, Mihai, Opisul emigra iei politice: destine în 1222 fi İe alc tuite pe baza dosarelor din Arhivele Securit  ii , Bucure İti, Editura Compania, 2002

Lucr ri speciale İi memorii

Bernard, No l, Aici e Europa Liber , Bucure İti, Editura Observator, 1990 Chihaia, Pavel, Fa a cernit  a libert  ii: 20 de convorbiri la Europa Liber , Bucure İti, Editura Jurnalul Literar, 1992 Cornea, Doina, Jurnal: ultimele caiete , Funda ia Academia Civic , Bucure İti, Centrul Interna ional de Studii asupra comunismului, 2009 Cornea, Doina, Libertatea? , Bucure İti, Editura Humanitas, 1992 Cristoiu, Ion, Aici Radio Europa Liber , Bucure İti, Editura Humanitas, 1990 Cummings, Richard H, Securitatea contra Radio Europa Liber , Bucure İti, Editura Adev rul Holding, 2011 Frc İ anu, Pilat Pia, Izgonirea din libertate. Dou  destine. Mihail F rc İ anu İi fratele s u Nicolae , Buz u, Tipo Press, 2008 Flers, René Alecu de, Radio Europa Liber  İi exilul românesc: o istorie înc  nescris , Bucure İti, Editura Criterion, 2004 Hurezeanu, Emil, Cutia neagr . Istoria prezent  a României în 1001 minute la microfonul Europei Libere , Bucure İti, Editura Lumina Lex, 2001 Lovinescu, Monica, Unde scurte , vol. I-VI, Bucure İti, Editura Humanitas, 1990- 1996 Marinescu, Sergiu Aurel, O contribu ie la istoria exilului românesc , vol. I-X, Bucure İti, Editura Vremea, 1999, 2002, 2004-2005, 2007-2010 Mgur , Bernard Ioana, Directorul postului nostru de radio , Bucure İti, Editura Curtea Veche, 2007 Munteanu, Neculai Constantin, Ultimii İapte ani de-acas . Un ziarist în dosarele Securit  ii , Bucure İti, Editura Curtea Veche, 2007 Pacepa, Ion, Orizonturi ro İii , Bucure İti, Editura Humanitas, 2010 Popper, Jacob, În culisele Europei Libere , Bucure İti, Editura Victor Frunz , 1992 Stroescu-Stîni İoar , Nicolae, La r scruce: gânduri spuse la Radio Europa Liber  İi în Jurnalul Literar , Bucure İti, Editura Jurnalul Literar, 1996 Tofan, Liviu, A patra ipotez : anchet  despre o uluitoare afacere de spionaj , Bucure İti, Editura Polirom, 2012 Valeriu, Emanoil, Fa a necunoscut  a Europei Libere , Bucure İti, Editura Lumina Lex, 2001

240