PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO INTERVIU CU SCRIITORUL DAN LUNGU „O legisla]ie stufoas\ [i ambigu\ paralizeaz\ ini]iativa managerilor culturali“

Dialogul cu Dan Lungu a pornit de la experien]a sa ca director ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] al Muzeului Na]ional al Litera- turii Române din Ia[i, conju- gat\ cu cea a ultimei edi]ii a ANCHET| CINEMA FILIT; dar gândul a mers mai departe: cu ce se confrunt\ as- t\zi un manager cultural `n Ro- mânia, care sunt mul]umirile [i ne`mplinirile sale? Cu atât Cele mai bune flori, mai mult cu cât Dan Lungu are [i calitatea de scriitor, ceea ce face s\ cunoasc\ `ntreaga ches- tiune din ambele p\r]i. fete, filme [i » pag. 10-11 evenimente din 2016 O nou\ colec]ie la Polirom: „Junior“

Un nou proiect editorial ce se adreseaz\ atât copiilor, cât [i ado- lescen]ilor. Ace[tia vor g\si aici c\r]i de aventuri, romane fantasy, c\r]i ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale ac- tuale. Elif Shafak, Sophie Kinsella sau Ian McEwan sunt autori deja `ndr\gi]i de publicul românesc, care are acum ocazia s\-i cunoasc\ [i `n ipostaza de autori de literatur\ young adult sau pentru copii.

» pag. 12

Scrisoare pentru melomani

Irina Procopiu – un jurnal, `ntre altele, enescian

Iulia Blaga: „Am trimis un set de `ntreb\ri la vreo 30 de oameni. Unii au r\spuns `naintea deadline-ului, Victor Eskenasy al]ii dup\, unii au r\spuns doar ca s\ se recuze din lips\ de timp/inspira]ie, al]ii n-au r\spuns deloc, iar al]ii au sunat tocmai din Germania ca s\ confirme c\ vor r\spunde la timp. De fapt, cam asta a fost [i in- ~n a[teptarea unei cercet\ri apro- fundate a vie]ii muzicale din Ro - ten]ia: de a creiona un tablou cât mai variat al peisajului cinematografic autohton `n 2016. Care peisaj a mânia `n perioada interbelic\ [i fost paradoxal [i accidentat: 2016 e anul cu cea mai str\lucitoare prezen]\ la Cannes de pân\ acum imediat urm\toare, melomanii, (probabil nu va mai fi un an similar), dar [i anul când s-a votat `n sfâr[it o lege a cinematografiei care ar dar [i muzico logii, au c\p\tat anul trebui s\ ne alinieze Europei [i s\ lanseze o strategie unitar\ pentru cinemaul autohton“. acesta o surs\ istoric\ suplimen- tar\ nesperat\.

Citi]i `n » paginile 6-9 » pag. 4 2 » opinie Scrisoare c\tre Stendhal

Cartea Despre dragoste (`n traducerea lui Gellu Naum) treac\ nici un an f\r\ s\ v\ citesc. deasupra Italiei, [i nu numai, nu nu- a fost publicat\ la Editura Polirom `n anul 2013. Iar 2016 (aici ne afl\m deja) aproape mai. De aceea, v\ spun sincer, de[i c\ se sfâr[ea. Nu [tiu ce-a fost cu mi- brutal: fascinanta dumneavoastr\ ne, v\ rog s\ m\ ierta]i. teorie cu privire la cristalizarea dra- Culeg\torul de harfe {i mai cumplit, abia `n anul aces- gostei nu mai este de actualitate. ta am ajuns pân\ la Despre dragos- Timpurile noi au spulberat [i Andrei Cr\ciun te. Cred c\ nu ve]i fi foarte indignat acest mister. Oamenii se `ntâlnesc, s\ afla]i c\ tocmai acum am desco- de-acum, repede, pentru a se uita [i perit-o. Nu este `ntru totul vina mea mai repede. Oameni continu\ s\ se – [ti]i atât de bine ce destin a avut nasc\, dar `mi pare r\u s\ v\ infor- Scumpe domnule Marie-Henri impostor, un jalnic plagiator, cerce- acest amplu eseu (`ntre 1822 [i 1833 mez c\ se `ntâmpl\ astfel numai Bayle, scumpe domnule Stendhal, tat `n prezent pentru nenum\rate a]i vândut fix [aptesprezece exem- dintr-o iner]ie a naturii noastre. dac\ `mi `ng\dui]i, c\ci a[a v-au ho]ii. Iar acesta a `ndr\znit – de la plare, ceea ce – ca scriitor lipsit de Dra gostea tr\ie[te vremuri sumbre. p\strat secolele recente, ]in s\ v\ grozava `n\l]ime a inculturii sale – succes comercial – desigur c\ m\ ~ntotdeauna a fost a[a, fire[te. Dar aduc la cuno[tin]\ urm\toarele fap- s\ `l batjocoreasc\ pe Julien Sorel. umple de `ncântare). S\ spunem c\ niciodat\ nu a fost chiar a[a. te oarecum scandaloase. Da, nu s-a m\rginit la a-[i ataca ad- a fost mai pu]in tradus [i c\ insucce- Scumpe domnule Stendhal, a[ Ne afl\m `n secolul XXI, `n mile- versarul politic, a emis considera]ii sul s\u comercial continu\. Da]i-mi, vrea s\ v\ mai `ntreb [i cum de a]i `ndr\znesc de asemenea s\ n\ - niul al III-lea, iar `n ]ara `n care su- (desigur tâmpe) despre Julien al de asemenea, voie s\ consider c\ e avut curajul, dac\ nu nebunia, unei d\jduiesc s\ v\ `ntâlnesc `n curând, pravie]uiesc de treizeci [i trei de dumneavoastr\. Bine`n]eles c\ nu a bine c\ e a[a. Nici considera]iile de- asemenea lucr\ri. Cum de a]i putut fie [i `n eternitate, [i s\ purt\m o dis- ani, undeva `nspre R\s\rit, tocmai citit din acest volum nici m\car pri- spre dragoste nu se cuvine s\ fie n\scoci o asemenea preocupare?! cu]ie ampl\ despre chestiunile amo- am auzit pentru prima dat\ – la cel ma pagin\. pentru oricine. Departe de mine de a nega impor- rului. mai `nalt nivel `n stat – invocat\ lite- Nu m\ num\r defel printre fana- Scumpe domnule Stendhal, v-am tan]a acestei magnifice `ntreprin- Scumpe domnule Stendhal, mi-a[ ratura dumneavoastr\. ticii care nu [tiu s\ primeasc\, cu citit aceast\ carte din pozi]ia omu- deri – s\ explici amorul, s\ scrii o sacrifica, pe loc, amintirea unei iu- Situa]ia este urm\toarea: avem umor temperat, un atac, fie [i din lui care a cunoscut toate fazele pe fiziologie a iubirii ! Grozav\ `ndr\z - biri trecute, oricare, la alegerea un prim-ministru care poart\ [i pre- oportunism, la un personaj literar. care le-a]i consemnat atât de rigu- neal\, domnule, grozav\! dumneavoastr\, numai [i numai numele Julien. Mama dumnealui a Dar nu asta conteaz\. ros. M\ aflu, totodat\, `n pozi]ia ce- Scumpe domnule Stendhal, ada- pentru a v\ citi un nou eseu despre fost `ndr\gostit\, iat\, de o anumit\ C\ci a[a, chiar a[a, domnule lui care prefer\ oricând o suferin]\ ug c\ am c\zut [i eu, de atâtea ori, dragoste, acum, `n lumina realit\ - parte a operei dumneavoastr\. Stendhal, mi-am amintit c\ nu din amor unei pungi cu galbeni. M\ victim\ iubirii-vanitate [i am pre- ]ilor curente. Pe de alt\ parte, avem [i un fost mi-am `ndeplinit o obliga]ie pe care mai leag\ de dumneavoastr\ [i iubi- ten]ia c\ m-am vindecat de adoles- Desigur c\ exagerez. Dar, nu mai [ef de cabinet, o lichea, un sinsitru mi-am impus-o de ceva vreme: s\ nu rea pentru soarele care str\luce[te cen]\. Sunt `nc\ destul de tân\r, dar pu]in, visez c\ `ntr-o zi...

Cum `]i coboar\ sicriul? Dac\ te Ai r\mâne cu gura c\scat\. Pe {oferul scap\ [i te sfarm\-n buc\]i? – se atunci…U[urel, s\ nu-l scapi! Con- ~ntâmpl\ri [i personaje urc\ `n camion. Gata, hai la treab\? duceam un buldozer… Ducem mai `ntâi ce-i mai greu… Au mai urcat dou\ etaje. Se Florin L\z\rescu Dulapul [i masa erau mai grele. oprir\ din nou. Ma[ina se zgâl]âi un pic, urc\ cu ~n nici un caz nu era posibil s\ le ca- — Nu era zi l\sat\ de la Dumne- ro]ile din fa]\ pe bordur\ [i se opri re o singur\ persoan\. Apoi sacii zeu s\ nu moar\ vreun om. ~]i fu- s\ gânde[ti c\ pe deasupra capului de pe buldozer: „B\, s-a dus [i \sta-n al\turi de scara blocului. {oferul cu c\r]i. Puser\ pe unul din copii s\ gea p\mântul de sub picioare. Se t\u…Mai a[a, c\-l zgârii! Au s\ plu- m\-sa, s\racu’!“. Dar am sc\pat, c\ s\ri `nainte, cu un ciocan `n mân\, stea de paz\ `n schimbul unui tot rupeau malurile de p\mânt [i teasc\ vapoare… ~ntr-o zi, la prânz, m-a ap\rat Dumnezeu… lovi puternic z\voarele [i fluier\ a bac[i[. Au dat dulapul jos din ca- c\deau de-a valma peste oameni m-am urcat `n buldozer, s\ m\nânc Au `mpins dulapul `n camer\, pagub\. mion [i, icnind, se `ndreptar\ spre {i-i trimiteau ca pe câini acas\, zi- mai la umbr\… ~nc\ pu]in [i-ajun- pân\ lâng\ perete [i-au ie[it trân- — Acu-i acu’…La etajul opt? Cum u[a blocului. ceau c\ nu s-a respectat protec]ia gem! {i numai ce-i v\d pe to]i fu- tind u[a dup\ ei. … urc\m noi toate astea? Noroc cu Au urcat dou\ etaje, cucerind muncii Ia dulapul! gind care-ncotro, ca furnicile… Mai — Ascult\ ce-]i spun eu, zise — {tiu [i eu câte ceva… Aah! liftu’. treapt\ cu treapt\, [oferul `ndem- `ncet, c\-l scap! Auzeam un huruit, [oferul, `n timp ce cobora sc\rile, Câ]iva copii ap\rur\ ca din nând [i `njurând, el t\cut, sim]in- }ine un pic, am apucat prost…S-au Dumnezeu nu moare, a[a s\ [tii… da’ am crezut c\-s ni[te ma[ini… p\mânt, s\ asiste la spectacolul ofe- du-[i inima `n tâmple. F\cur\ o scris c\r]i despre asta…Hoop! Hoop! Numai Dumnezeu m-a putut sc\pa Hopaaa! Hopaaa! {i numa’ ce-n]eleg rit gratis. pauz\. Acolo-i duceau pe cei `nv\]a]i…Vezi viu [i nev\t\mat de nenorocirea c\ urlau vreo doi la mine: „Malu’, — M\ drace, ia hai `ncoa’. Tra- — Dar nu prea-]i place s\ vor- la perete! Mureau…Acu’, hai! Pe ca- aia! b\\\, malu’!“. Ies s\ v\d ce naiba, ge-o fug\ [i chem\ liftu’. be[ti, coment\ [oferul. pete. Nu erau obi[nui]i cu munca… Ar fi vrut s\-l `ntrebe dac\ nu când colo, m-a luat valul de p\mânt — Nu pot, nene. E stricat, — A[a-i felul meu. Mai mult as- Alt\ pauz\. cumva tot Dumnezeu stârnise ne- de-abia mâine-l repar\. cult. Matale ai v\zut lumea, ai — Când m-a luat pe mine-n con- cu tot cu buldozer [i m-a dat de-a norocirea aceea, dar se opri cu gân- … El zâmbi resemnat, iar [oferul ce povesti. Eu stau mai mult `n cas\ centrare, lucram pe-un tractor. dura de câteva ori Hai c-am ajuns! dul `n alt\ parte. Urcar\ mult mai morm\i o `njur\tur\. [i citesc… Spuneai ceva de concen- M-au prins c-am furat motorin\ [i, R\suflar\ u[ura]i [i a[ezar\ du- u[or masa, apoi `ncepu un du-te-vi- — Ei, de-acu’, doar n-am s\ te las trare. ca s\ nu fac pu[c\rie, m-au trimis lapul `n fa]a u[ii. ~n timp ce el sco- no cu c\ratul c\r]ilor… cu cortu-n strad\! Cine te-a pus s\ — Ehei, m\i b\iete, tu e[ti tân\r, la Canal. M-am obi[nuit repede cu tocea dup\ chei prin buzunare, [o - „La ce naiba `]i trebuie atâtea te mu]i de la cas\ la bloc? n-ai tr\it – apuc\ din nou dulapul –, buldozerul, `mi pl\cea, atâta doar ferul continu\: c\r]i?“, gândea [oferul ostenit, cu — Nu m\ mai `n]elegeam cu dar ce-am v\zut eu!... Te-ai speria! c\-mi era dor de femeie [i de cas\… — Am le[inat de fric\, dar un sac de c\r]i `n spate. „Ai carte, ai gazda… Numai la Canalul Dun\re-Marea Hai c\ ne prinde noaptea! ~]i dai n-aveam nici pe dracu’… Când parte, pe naiba! Cuvinte multe ca- — De-aia nu-mi place mie blo- Neagr\… Hai, `nc\ un pic, acum! seama? L-ai prins bine? Era frumos m-am trezit, eram cu capul `n jos, re nu spun nimic! A[a `nnebune[te cul. A[a nici nu po]i muri lini[tit. Dac\ ]i-a[ povesti…Hopaaa! Hopaaa! s\ munce[ti pe fundul canalului [i `ntre manete, [i aud pe unul de sus, omul!“

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe www.suplimentuldecultura.ro

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro opinie « 3

milionarii f\cu]i din afaceri cu sta- tul, [i func]ionarii care-i ajut\, [i po- liticienii deveni]i milionari `ntr-un }ara ho]ilor – denumire mandat. Da, exist\ [i ho]i, dar \ia sunt ni[te g\inari, julitori de telefoane, portofele [i medalioane de la gâtul de origine controlat\ fetelor. Ei merit\ tot dispre]ul nos- tru [i ani mul]i de pu[c\rie. ~ns\ ceilal]i, cei care se descurc\ de-ade- v\ratelea, sunt respecta]i [i admi- Când ajungi undeva `n str\in\tate, câteodat\ devine ra]i. La alegerile locale din var\ au exasperant s\ r\spunzi la `ntreb\ri stupide, cum ar fi Românii e de[tep]i fost ale[i `n câteva locuri primari „De ce sunt românii atât de ho]i?“. P\i, nu sunt chiar Radu Pavel Gheo condamna]i la `nchisoare sau chiar atât de ho]i, `ncerci s\ zici. Sau adop]i un ton glume] afla]i deja la `nchisoare pentru [i-i spui interlocutorului s\ verifice la plecare dac\ fraud\, furt din bani publici, trafic de influen]\. Dar concet\]enii lor mai are portofelul la el. Ori, dac\ te sim]i foarte i-au votat, uneori chiar cu o majori- s-a `ntâmplat niciodat\. ~mi amin- Pentru c\, de[i ne revolt\ ideea mândru c\ e[ti român, `i r\spunzi o]\rât [i, la o adic\, tate inutil\. Zeci de consilii jude]e - tesc povestea unui prieten care c\ str\inii ne-ar putea eticheta atât ne `[i au prefec]ii cerceta]i pentru `l acuzi de m\rginire [i rea-credin]\, apoi pleci, st\tuse o vreme mai `ndelungat\ `n de jignitor, a[a, `ntre noi, mai r\buf- „descurc\reli“. Au furat – sau s-au trântind scaunul sau ce ai la `ndemân\. Dar `ntrebarea Elve ]ia [i se obi[nuise s\ mearg\ nim câteodat\ cu am\r\ciune sau, descurcat – senatori, deputa]i, pri- r\mâne, te a[teapt\ dup\ primul col] de str\in\tate, lini[tit peste tot cu rucsacul atârnat dac\ nu, zâmbim amuza]i de inven- mari, viceprimari, [efi ai companii- neglijent `n spinare. La vreo dou\ tivitatea vreunui român care a fu- [i dup\ o vreme sim]i povara ostraciz\rii. De ce s\ nu lor de stat, ofi]eri de poli]ie [i de ar- vorbim [i noi despre Brâncu[i, despre Ionesco, despre zile dup\ ce s-a `ntors `n România, i rat [tiu eu ce, ou\le de sub gâsca mat\, [efi ai fiscului, mini[tri [i Gheorghe Pomu] sau Tristan Tzara? De ce marca s-a furat camera video din rucsac occidental\ [i st\m tot timpul, cum prim-mini[tri. undeva, `ntr-un tramvai. ~[i pierdu- ziceam, cu sim]urile treze. Poate c\ Aici intervine ceea ce [tiin]ele identificatoare a României sunt ho]ii? Pentru c\ se reflexul pe care `l avem aici mai ne lipse[te distan]a necesar\ s\ `n - occidentalii sunt trufa[i [i ne privesc cu dispre], socio-umane numesc diferen]a cul- to]i: s\ mergem pe strad\ cu porto- ]e legem ce `nseamn\ asta. Ne-am tural\. Probabil c\ noi, românii, fir-ar ei ai naibii de `mbuiba]i. felele ascunse `n buzunarele inte- obi[nuit s\ tr\im cu fenomenul [i, avem o toleran]\ mai mare la furt, rioare [i cu sim]urile ascu]ite, ca s\ ca s\ nu-l numim cu acel nume de mai ales dac\ nu ne afecteaz\ di- Câteodat\ `ns\ mai cazi pe gânduri. noi, românii, tr\im zilnic printre percepem [i cea mai mic\ atingere ru[ine care-i d\ adev\rata dimen- rect, adic\ dac\ nu ne d\uneaz\, ci, Oare chiar asta s\ fie tr\s\tura defi- români [i n-am fost fura]i, adic\ nu suspect\, adic\ orice atingere. Ceva siune, rostim adesea eufemisticul eventual, ne ajut\ s\ ne descurc\m nitorie a românilor: ho ]ia? Nu ospi- chiar atât de des. A[a, când [i când, din mintea noastr\ ne spune c\, „descurc\real\“. Ai no[tri nu fur\, [i noi. Uite, cred c\ \sta ar fi un slo- talitatea, nu frumuse]ile patriei, nu s-a mai `ntâmplat. Eu, unul, am fost desigur, nu suntem o na]ie de ho]i, ci se descurc\: se descurc\ vame[ii, gan mai bun pentru brandul de buna-cuviin]\ [i rezisten]a `n fa]a furat de vreo trei sau patru ori – as- nici vorb\!, totu[i e mai bine s\ ai se descurc\ trafican]ii de ]ig\ri, se ]ar\: „]ara descurc\re]ilor – denu- nedrept\]ilor istoriei? Bine, dar ta `n România, `n str\in\tate nu mi grij\. descurc\ [i evazioni[tii fiscali, [i mire de origine controlat\“.

Scenariile de dup\ alegeri Vagonul cu vorbe Florin Ghe]\u

Partidele au dezam\git atât de tare `ncepe cu adev\rat b\t\lia politic\. Am asistat la cea mai `n ultimii 20 de ani, `ncât solu]iile Posibil ca unii dintre absentei[ti s\ pe care le propun azi par basme cu regrete c\ nu s-au dus totu[i la vot, minorit\]ile. Teoretic, Iohannis 3. PSD ia `n jur de 40%, `ns\ plicticoas\ campanie. N-o F\t-Frumos [i Ileana Cosânzeana. mai ales dac\ diferen]a `ntre cele poa te `nclina balan]a pentru r\mâ - ALDE nu intr\ `n Parlament. Vom spun doar eu, ci a re- {i totu[i vom avea un nou Parla- dou\ blocuri va fi una redus\. nerea lui Ciolo[ la Palatul Victoria. avea foarte probabil guvern Ciolo[. marcat toat\ lumea acest ment, indiferent dac\ la vot vin zece F\r\ a avea pe mas\ scorurile E doar o ipotez\, pentru c\ [tim 4. PMP nu intr\ `n Parlament, milioane de români sau dac\ se actorilor politici, putem face `ns\ lucru. Cauzele sunt mul- prea bine c\ PSD se pricepe la ne- dar UDMR trece pragul. PSD plus prezint\ doar [apte milioane. Ba câteva scenarii: tiple. Vina principal\ gocierile nocturne. Plus c\, sub ALDE au prima [ans\ s\ fac\ gu- chiar vom avea guvern [i dac\ am 1. PSD [i ALDE se apropie de apar]ine partidelor, care spectrul r\mânerii `n opozi]ie, PSD vernul. presupune prin absurd c\ vin doar 50%, iar dup\ redistribuire trec de poate plusa, pentru a ob]ine m\car 5. PRU atinge 5%. Jocul se `n- n-au reu[it s\ ajung\ la zece aleg\tori la urne. Dac\ [ase acest prag. Vom avea atunci un gu- sprijinul unuia dintre cele dou\ chide dac\ [i ALDE face pragul. ~n inima aleg\torilor. Când dintre ei aleg partidul X, atunci vern PSD-ALDE, cu premier din acest caz PSD, ALDE [i PRU vor for- Parlamentul a ajuns la aceast\ forma]iune face singur\ gu- zona social-democra]ilor. Singura partide. Social-democra]ii ar putea oferi ministere `n plus, agen]ii, ma lejer majoritatea. Scenariul limita de jos a `ncrederii, vernul. Dac\ `ns\ `n ultima clip\ se b\t\lie va fi `ntre PSD [i Iohannis complic\ `ns\ via]a PSD, pentru c\ prefec]i, orice, numai s\ bareze dru- mai decid trei aleg\tori s\ voteze, pentru nominalizarea lui Liviu un PRU `n Parlament `l va readuce e greu s\ te re`mpriete - mul PNL-USR c\tre formarea unei iar preferin]a lor nu merge c\tre X, Dragnea ca premier. Pre[edintele `n prim-plan pe Victor Ponta, omul ne[ti brusc cu politicienii. majorit\]i. PSD ar putea flutura [i atunci se schimb\ `ntreg jocul. {ase poate ob]ine cel mult un alt nume dorit de PRU `n func]ia de premier. Probabil c\ vor trece pericolul pe zona Justi]iei, adic\ ar din 13 nu `nseamn\ majoritate, pen- de la PSD, dar oricum va fi un per- Chiar [i f\r\ func]ia de prim-mi- promite `mblânzirea DNA, fapt ce patru sau chiar opt ani tru c\ mai e nevoie de `nc\ un vot. sonaj apropiat de liderul PSD, pen- nistru, Ponta va `ncepe asaltul la pân\ ce vom reintra `n La o prezen]\ mic\, orice vot tru c\ [eful statului n-are prea mult ar conta `n luarea unei decizii `n Dragnea `n interiorul partidului, normalitate. Asta dac\ conteaz\. S\ admitem c\ vin la urne spa]iu de joc. Mai exist\ [i varianta UDMR sau PMP, unde sunt destui putând [antaja oricând PSD cu ple- oameni cu probleme penale. ~n noii parlamentari vor da cam 40% dintre electori. Dac\ `n ul- desprinderii unei aripi din ALDE, carea spre PRU. timul moment al]i 5% ies din cas\ [i dar la acest scor e pu]in probabil s\ aceast\ variant\ se anun]\ ne- semnalul c\ a[a nu mai ~n concluzie, pentru PSD e vital merg la sec]ia de votare, iar to]i asist\m la o dezertare masiv\ din gocieri aspre de o parte [i de alta, s\ dep\[easc\ 40%, dar s\ treac\ [i merge [i c\ nu conteaz\ opteaz\ pentru acela[i partid, partidul lui T\riceanu. iar rezultatul e imprevizibil. Dac\ ALDE de pragul de 5%. Pentru doar viitorul lor [i a atunci forma]iunea respectiv\ ia 2. PSD [i ALDE fac `mpreun\ PSD reu[e[te manevra, se va merge blocul PNL-USR este esen]ial s\ nu grupului din care fac 10% din voturi `n plus. Rezultat pu]in peste 45% dup\ redis- probabil [i pe racol\ri ulterioare fie sub 40%. parte. care r\stoarn\ orice previziune. tribuire, iar nucleul Ciolo[ (PNL- din zona opozi]iei, caz `n care so- Calculele vor fi date peste cap `n Dincolo de op]iunea fiec\ruia [i USR) atinge 40%. Mai r\mân cial-democra]ii s-ar putea debarasa cazul unei prezen]e masive la vot, de campania plicticoas\, abia din dou\ forma]iuni pe margine, la un moment dat de PMP [i caz `n care partidul dezavantajat sea ra zilei de duminic\ 11 decembrie UDMR [i PMP. La care se adaug\ UDMR. este PSD.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii

Rockin’ by myself Irina Procopiu – un jurnal, Dumitru Ungureanu `ntre altele, enescian

Ce [tim despre ceea ~n a[teptarea unei cercet\ri Scrisoare pentru melomani aprofundate a vie]ii ce credem c\ [tim? muzicale din România `n „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) perioada interbelic\ [i Victor Eskenasy imediat urm\toare, melo- Destule nume din rock, ajunse la un deosebesc doar prin mici am\nunte manii, dar [i muzicologii, fel de meno- (sau andro-)pauz\, au care, odat\ descoperite, fac farme- au c\p\tat anul acesta o doamnele de onoare ale Reginei tupeul s\-[i reia vechile teme [i rif- cul repetatelor vizion\ri. Pentru c\ – surs\ istoric\ suplimentar\ Maria). furi contorsiona(n)te ca s\ le vând\ e cazul s\ mai spun? – observi `n de- nesperat\. Cercet\toarea Poate c\ un cercet\tor se va `n - vrednici s\ pun\ pe hârtie o istorie drept „`ntoarcere la origini“. Im- cursul aceleia[i piese cum, bun\oa - pasionat\ care este Geor- cronologic\ a concertelor, reci ta - portan]a deschiz\torilor de drum, r\, Sascha poart\ [apc\, apoi nu geta Filitti a tradus din care au spart [abloanele prin albu- mai are [apc\, etalându-[i mohaw- lurilor [i seratelor muzicale ale lui limba francez\ jurnalul Enescu, toate consemnate `n sute me semnificative, este indiscuta- kul punk; are o jachet\ de piele unei personalit\]i culturale prev\zut\ cu ni[te solzi ca de reptil\ de `nsemn\ri `n jurnalul Irinei Pro- bil\. ~ns\ evolu]ia lor s-a oprit, dis- de marc\, Irina Procopiu, curile s-au plafonat, versurile au de- (poate fi dintr-un costum gen Iron copiu. S-ar putea scrie un mic cu `nsemn\ri acoperind venit insipide, excesele rockeristice Man), `ncheiat\ sub gât, apoi o alt\ vo lum despre personalitatea lui [i-au relevat col]ii, vie]ile unora jachet\ de piele, descheiat\ la nas- perioada 1891-1950, iar George Enescu numai urm\rind dintre b\ie]i s-au curmat, când nu turi, iar la piept o camer\ GoPro ce Editura Polirom a publicat nota]iile autoarei pe marginea ser- s-au stins `n uitare [i boal\. Celor filmeaz\. Nu sunt detalii f\r\ im- cele peste 700 de pagini de atelor muzicale ale Maru k\i [i a care, cum-necum, au rezistat mai portan]\ `n economia spectacolu- text, note [i comentarii amintirilor muzicianului, `nregis- mult de un deceniu, nu le-a mers lui, cum nu sunt nici luminile laser, `ntr-un volum, se poate trate `n casa lor de la Bucure[ti sau chiar r\u. Noroco[ii s-au pricopsit fumigenele sau efectele de strobos- spune, pre]ios*. {i aceasta la Vila Lumini[, la Sinaia. Iat\ doar de pe urma turneelor mondiale, cop. O men]iune deosebit\ trebuie deoarece este vorba despre câteva dintre multele r\spândite `n asaltate de public numeros, capti- f\cut\ pentru film\rile cu camere un jurnal comparabil prin pagi nile jurnalului: „Enescu a po- [ ] vat de magia emergent\ de pe sce - video zise „de ac]iune“. Am v\zut [i `nsemn\rile sale, pe plan vestit ieri 31.12.1941 c\ Ioachim [ ] n\. Majoritatea celorlal]i, victimele `n alte spectacole asemenea abor - muzical [i al vie]ii social- vio lonistul Josef Joa chim i-a in- pentru anumite lucruri. I-a ar\tat schimb\rii modei, se chinuie ca ori- d\ri. Aici, abunden]a secven]elor politice, cu acela al lui terpretat Sonata pentru vioar\ [i el c\ `n muzica clasic\ trebuie respec- tate cu stricte]e indica]iile compo - ce l\utar `n mizerie, mul]u mindu-se captate astfel dinamizeaz\ concer- Mihail Sebastian, chiar dac\ l-a acompaniat. Ioa chim i-ar fi spus: Cum pute]i dumneavoastr\, zitorului. Desigur, `n muzica mo - cu presta]ii la zilele vreunui ora[ tul uneori pân\ la limit\, `n ciuda pozi]ion\rile celor dou\ pr\fuit de prin Estul s\lbatic. calit\]ii u[or sc\zute a imaginii. Ca- un muzician atât de bun, s\ com- dern\ po]i s\ faci ce vrei. Pe urm\ personalit\]i [i raporturile pune]i o asemenea ab sur dita te? E ne-a spus c\ Toscanini dirija Bole- Nu e cazul grup\rii KMFDM. mera pus\ la vârful chit\rii lui Ju- lor cu lumea muzical\ sunt les Hogson, pe um\rul chitaristului mai rea decât Franck!“. Una din is- ro-ul lui Ravel mult prea repede [i Sunt trei decenii de când i-a ap\rut net diferite. primul album cu adev\rat semnifi- Steve White, la pieptul bateristului toriile dragi lui Enescu, repetat\ c\ acesta i-ar fi spus-o, ceea ce pe Toscanini l-a sup\rat grozav [i a cativ, What Do You Know Deutsch- Andy Selway, al vocalistei Lucia Ci- cu detalii suplimentare la 15 febru- vrut s\ pun\ totul pe seama con- land? (1984, Wax Trax!, firm\ din farelli, al lui Sascha, toate `mping Georgeta Filitti, cu o `ndelungat\ arie 1946, când Irina Procopiu nota: gestiei cerebrale suferite de Ravel“. Chicago reputat\ pentru asumarea (sau atrag) spectatorul `n mijlocul experien]\ de cercet\toare la Insti- „Pe urm\ Enescu `l `ntreab\ ce cre - Lumea enescian\ este creionat\ [i promovarea rockului industrial). furtunii muzicale, a c\rei virulen]\ tutul de Istorie „Nicolae Iorga“, de despre el. Joachim `i r\s punde: pe larg `n pre]ioasele `nsemn\ri ale Recent, Sascha Konietzko (creierul melodic\ este cuceritoare. Iar aceas- calific\ `n mod temeinic valoarea «Sunte]i foarte bun, dar prea senti- Irinei Procopiu, o min\ de istorie trupei & inima ei) a oferit devota- t\ virulen]\, f\r\ nimic dizgra]ios [i acestui jurnal, r\mas inedit pân\ mental»“. pentru muzicologi. {i nu numai ]ilor fani cadoul aniversar: o cutie f\r\ gratuit\]i, cantabil\ [i dansan- acum, drept „o cutie de rezonan]\ O alt\ `nsemnare, din 5 ianuarie pentru ei, ci [i pentru istoricii ce cu dou\ discuri. Un DVD, ce pare s\ t\ `n egal\ m\sur\, constituie far - ce capteaz\ st\ri de spirit, fapte, 1942, evoca repeti]ia, acas\, a con- s-au exersat `n a-l judeca pe Enescu con]in\ concertul festiv, [i un mecul muzicii KMFDM. evenimente de diferite amplitudini certului `n care Enescu avea `n pentru atitudini presupuse politice CD cu 14 piese (opt remixate): Numele grupului provine din dintr-o epoc\ dat\. Prin `mbinarea program „Morceau de concert de `n favoarea regimului comunist ce Rocks: Milestones Reloaded (2016, ini]ialele cuvintelor germane care, de inocen]\ [i subiectivism, adesea Saint-Saëns, pe care Maruka `l de- se profila `n 1946. La 11 aprilie, Ma- KMFDM Inc./Edel). Nu e un banal traduse, ar spune: „f\r\ mil\ fa]\ de involuntar, patim\ [i indiferen]\, test\, dar el venereaz\ amintirea ruka anun]a plecarea cuplului la „best of“, ci revigorarea celor 20 de majoritate”. S-a format la Paris, in- judec\]i de valoare proprii ori asu- acestui muzician [i ne poveste[te [...] Moscova: „Cred c\ e bucuroas\ de discuri oficiale. Zic „pare s\ con- citat parc\ de succesul eclatant al mate de la al]ii, ofer\ panorama cum, pe când avea 15 ani, a fost c\l\torie“. Cei doi plecau la 14 apri - ]in\“ despre DVD deoarece nu-]i pe atunci ingenuei Depeche Mode. unui r\stimp istoric `ntr-o form\ primit de el foarte amabil; Saint- [...] lie, iar primele comentarii erau no- dai seama, neatent ori neobi[nuit Instrumentele folosite, programatic colorat\, cu o virtute mereu Saëns i-a studiat compozi]iile [i l-a tate la 23 ale lunii: „Maruka i-a tele- cu subtilit\]ile, c\ filmul creat de alese la fel ca DM, au fost sintetiza- prezent\ `n plan secund; aceea de a `ncurajat mult; chiar l-a `mbr\ - fonat lui [Romeo] Dr\ghici, care Jacob Stone `mbin\ iscusit sec- toarele. Primul LP sun\ cumva de o `ndrepta cititorul curios spre alte ]i[at“. La o alt\ serat\, din 1946, la mi-a spus c\ voiajul a fost minunat. ven]e din concertele sus]inute `n simplitate dezarmant\ fa]\ de ulti- produc]ii asem\n\toare, pentru care Enescu a cântat Sonata pen- Au fost primi]i admirabil, sunt Tucson, Portland, Seattle, Pomona mul disc de studio, Our Time Will confrunt\ri, corobor\ri sau pre- tru vioar\ de Lekeu, „admirabil\, r\sf\]a]i [i flata]i. Tot ce e artistic e [i San Francisco. ~mbr\c\mintea Come (2014, Metropolis). Complexi- cizarea unei sumedenii de fapte“. scris\ la 22 de ani – moare la 24 de de cel mai mare interes [i Enescu a componen]ilor [i scenografia se tatea realiz\rilor din anii noului {i „sumedenii de fapte“ `mp\- ani de febr\ tifoid\. «Iar plictico[ii mileniu nu exclude angajamentul neaz\ acest jurnal al unei autoare tr\iesc pân\ la 80 de ani», zice dat deja trei concerte“. ~ntor[i de la social (implicit [i politic) al trupei. personalitate `n fruntea Asocia]iei Enescu, «[i voi repro[a]i c\ muzica Moscova, la 9 mai 1946, Procopiu Dovad\ stau, piesele Jihad, sau Muzicale Române (`nfiin]at\ `n lor nu se cânt\»“. nota: „pare sfâr[it. La un moment WWIII, pe albumul omonim din 1911), animatoare cultural\ de o ~ntr-un alt episod, amintind de o dat a spus: «Mi-e de ajuns, s\ m\ 2003, sau Pussy Riot, de pe Kunst mare energie [i disponibilitate in - pianist\ ast\zi complet uitat\, Iri- duc\ `ntr-un sanatoriu [i s\ m\ (2013, Metropolis), dedicat\ roc- telectual\, prieten\ intim\ cu Ma - na Procopiu nota `n 1946, dup\ un lase `n pace». S\racul. Flori [i keri]elor ruse b\gate la `nchisoare ruka Cantacuzino [i cu George concert la Maruka: „Pe urm\ stau pi[coturi – toate cele“. Voi reveni. de un regim autoritar. {i partea lu- Enescu, a c\ror istorie uman\ [i de vorb\ cu el. ~l `ntreb dac\ e mul - dic\ se impune: de la copertele lui muzical\ o noteaz\ constant, gazd\ ]umit de Lydia Degen [Lidia Crist- *Irina Procopiu. Pagini de Aidan Hughes, pân\ la insinu\rile a unor serate de concert promo - ian (1912-1971), elev\ a Constan]ei jurnal (1891-1950). Traducere din ironico-acide pe adresa show-biz-ului. vând tinere talente române [i str\i - Erbiceanu; n.V.E.], cu care cânt\ limba francez\, introducere, note {i discu]ia nu se termin\ aici, unde ne, profesoar\ de pian, apropiat\ a mâine; `mi spune c\ este o pianist\ [i comentarii de Georgeta Filitti. se opre[te scrisul. familiei regale (se num\r\ printre foarte bun\, dar c\ a dojenit-o Polirom, 2016, 715 pp.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5

Lipsa de m\sur\. Pinacoteca din Petrila Sau prostie? Ori dispre]? Ion Barbu

Cu maxim\ discre]ie, ca s\ nu zic de-a dreptul pe ascuns, Prim\ria General\ a Capitalei a mai `nfiin]at un teatru! Nimic r\u `n asta, fire[te, de[i fondarea unui a[ez\mânt care func]ioneaz\ cu bani din impozitele contribuabililor ar trebui precedat\ de studii de pia]\ care s\ ateste sau s\ infirme nevoia lui. Pe deplin scandaloas\ e lipsa complet\ de transparen]\ a demersului.

ca [i cum ar asista la o scen\ din pro- Datul `n spectacol pria familie. Povestea e simpl\. O Olti]a C`ntec mam\ care, de[i are aproape 60 de ani, se simte `nc\ tân\r\ [i ar vrea s\ aib\ un iubit, fiind singur\ de mult\ vreme. Vrea s\ tr\iasc\. Cei doi Am mai scris, tot sub p\l\ria acestei parteneriate bi [i multilaterale“. De- b\ie]i ai ei, de[i trecu]i de 35 de ani, rubrici, despre anomaliile cu Tea - ocamdat\, printre actorii care „tru - nu pot s\ `n]eleag\ c\ mama are o trul „Stela Popescu“ [i Festivalul de desc“ acolo se num\r\ Florin Zam- via]\ [i trebuie s\ se bucure de ea. Dramaturgie „Rodica Popescu-Bi- firescu, Adriana Trandafir, Carmen A[adar, mai apare un personaj. Iu- t\nescu“, ambele ap\rute, cu o sub- T\nase, Adrian P\duraru, Lucian bitul ei! Cine este acest iubit, de ce nu ven]ie mai mult decât generoa s\, tot Ghimi[i, Andreas Petrescu, Anca `l accept\ b\ie]ii [i câte `i fac ei, pen- prin manevre obscure. Li se al\tur\ Dinicu, Cosmin Vijeu etc. Pe afi[ fi - tru a sc\pa de el... nu `]i vom spune gureaz\ patru spectacole. „Sunt acum Teatrul Principal, c\ci despre acum. Pentru c\ NU e o poveste de vechi, domnule“, vorba lui Caragiale: el este vorba. O denumire nein - scris `ntr-o revist\. E una de v\zut pe spirat\, chiar dac\ pe site scrie ca acestea au fost lucrate `n sistem inde- scen\... [i apoi de scris `n mai multe justificare c\ este „`n subordinea pendent cu sezoane `n urm\, plim- reviste... O poveste adev\rat\ de Teatrului Principal din Barcelona“! bate prin toat\ ]ara, iar acum, iat\, au via]\ a fost transformat\ `ntr-un spec- Imposibil: nici o institu]ie public\ trecut sub umbrela Principalului tacol pe care s\ nu `l ui]i u[or. Unii zic dintr-o ]ar\ nu poate fi subordonat\ nou-n\scut: M\ mut la mama!; M\ c\ e o poveste trist\. Al]ii spun c\ nu unui teatru din alt\ ]ar\! Tot de pe mut la tata?; M\ mut sau nu m\ mut, au râs atât de tare, de 20 de ani. R\- site-ul noii scene bucure[tene afl\m aceasta-i `ntrebarea. Toate, regizate mâne s\ te convingi singur!“. o scur t\ istorie a confratelui barce - de Gelu Colceag; toate, f\r\ autor; Mottoul Principalului este, cul- lonez: „Teatrul Principal Barcelona toate cu Gabriel F\tu `n distribu]ie. mea, identic cu al Teatrului Na]io- este cel mai vechi teatru din Barce- Pentru cei ce nu [tiu, Gabriel F\tu nal „I.L. Caragiale“ din Bucure[ti: lona. A ap\rut sub denumirea de era foarte popular când modera talk- „Un teatru nou pentru un public Teatrul Sfintei Cruci, iar `ncas\rile show-uri la OTV-ul lui Dan Diacones- nou“ (?!), iar aspira]iile au [i forma din reprezenta]ii erau destinate cu, din al c\rui partid a [i intrat pe concret\ a cifrelor: „Cu o medie de 21 acoperirii cheltuielilor Spitalului listele de consilieri locali la cârma Bu- de reprezenta]ii [i peste 8840 de spec- Sfintei Cruci. […] Edificiul original cure[tiului. Uite cum se leag\ lucru - tatori pe lun\, Teatrul Principal va avea structura unui teatru de come- rile, c\ci incidental Gabriel F\tu e [i fi, de departe, cel mai vizitat dintre die din lemn [i a fost reconstruit de pre[edintele Tea trului Principal. O teatrele române[ti“. Pe 17 decembrie mai multe ori. Noul teatru mai pre[edin]ie la care nu se [tie cum a va lovi cu o premier\: „{i, cum e o somptuos a fost inaugurat `n anul acces, c\ci `n România, conform legii vorb\ din popor, «Teatrul `ncepe cu 1788. ~n anul 1840 a primit numele de managementului institu]iilor publice Caragiale»! S\ `ncepem! O noapte Teatrul Principal [i [i-a men]inut de- de cultur\, acestea sunt conduse de furtunoas\ `ntr-o montare clasic\, cu numirea pân\ `n ziua de azi“. Ce un mana ger/director. actori consacra]i, dar [i cu tineri din leg\tur\ are asta cu România?! Seria inep]iilor continu\ abun- noua genera]ie, o versiune f\r\ efec - S\ revenim pe Dâmbovi]a ca s\ dent `n prezent\rile f\cute specta- te speciale care respect\ atât textul descoperim ce misiune artistic\ `[i colelor. Iat\ o mostr\: „M\ mut la autorului, dar [i `nsu[i autorul. Un asum\ Principalul autohton. Pagina tata ? – Oricine a v\zut M\ mut la ma- spectacol mereu actual, plin de umor web precizeaz\ c\ „func]ioneaz\ ca o ma ! [i-a pus `ntreb\ri. Una dintre ele [i adev\r, ideal pentru iubi torii de institu]ie public\ de cultur\, de im- `ns\ a fost cea mai important\: comedie [i, mai ales, pentru tinerii portan]\ na]ional\ [i interna]ional\, «Oare Florin Piersic este iubitul ma- care «se `ntâlnesc» cu Caragiale `n cu personalitate juridic\, institu]ie mei?». E clar c\ trebuie s\ vezi par- programa [colar\“. Bietul Cara- de spectacole, de repertoriu, finan]a - tea a doua. Nu doar ca s\ afli r\spun- giale! Regia, scenografia, ilustra]ia t\ din venituri proprii, dona]ii, spon- sul. Trebuie s\ te sim]i la fel de bine muzical\: Teodora Câmpineanu; cu soriz\ri [i subven]ii acordate de la ca atunci când ai v\zut M\ mut la Gabriel F\tu `n capul distribu]iei! bugetul de stat“! Se ]inte[te sus, mama! S\ râzi continuu, din mo- La Sala Dalles, doar temporar, „`n obiectivul principal fiind „promo - mentul `n care intri `n sala de teatru, perspectiva construirii unei cl\diri varea valorilor cultural-artistice, au- pân\ când se termin\ spectacolul. S\ [i a redimension\rii institu ]io nale tohtone [i universale, pe plan na]io - sim]i c\ merit\ fiecare minut pe care aflate `n plin\ desf\[urare“. nal [i interna]ional“! l-ai petrecut acolo! E un serial. Pri- Mi-am petrecut câteva ore na - Acum, c\ ne-am l\murit `n pri- mul serial din teatru. Probabil vei vigând pe site-ul Teatrului Principal vin]a ambi]iilor estetice, s\ vedem avea senza]ia c\ ar trebui s\ vezi din Bucure[ti, care sfideaz\ nu nu- cine le va `mplini: „Numeroase ge- neap\rat prima parte, ca s\ o `n]elegi mai orice urm\ de bun-sim], dar se nera]ii de actori str\luci]i vor evolua pe a doua. E p\cat s\ pierzi primul plaseaz\ [i `n plin dispre] fa]\ de re - pe scena Teatrului Principal. Tea- episod, e adev\rat, dar sigur ai s\ gulile minimale ce regleaz\ meca- trul va g\zdui adesea turneele unor `n]elegi povestea din episodul doi, nismele societale. ~nc\ mai sper c\ e companii din str\in\tate [i prezint\, numit M\ mut la... tata?. Pentru c\... doar o glum\ proast\ [i nu o nou\ la rândul s\u, spectacole pe diverse cineva are grij\ de asta. Pentru c\ caricatur\ de proiect cultural pl\tit scene interna]ionale, `n cadrul unor fiecare spectator trebuie s\ se simt\ din bani publici. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 6 » dosar

ANCHET| CINEMA Cele mai bune flori, fete, filme [i evenimente din 2016

Am trimis `ntreb\rile de mai jos la vreo 30 de cinematografic autohton `n 2016. Care peisaj a Ministerul Culturii a fost votat\ pe ultima sut\ oameni. Unii au r\spuns `naintea deadline-ului, fost paradoxal [i accidentat: 2016 e anul cu cea de metri cu mari eforturi [i mari piedici venite al]ii dup\, unii au r\spuns doar ca s\ se recuze mai str\lucitoare prezen]\ la Cannes de pân\ nu doar din partea politicienilor, c\rora se [tie din lips\ de timp/inspira]ie, al]ii n-au r\spuns acum (probabil nu va mai fi un an similar), dar c\ nu le pas\ de cultur\, ci [i din partea deloc, iar al]ii au sunat tocmai din Germania [i anul când s-a votat `n sfâr[it o lege a cinea[tilor mediocri [i a celor care prefer\ ca ca s\ confirme c\ vor r\spunde la timp. cinematografiei care ar trebui s\ ne alinieze lucrurile s\ se schimbe, dar nu `n punctele De fapt, cam asta a fost [i inten]ia: de a Europei [i s\ lanseze o strategie unitar\ pentru esen]iale. Public\m r\spunsurile `n ordinea `n creiona un tablou cât mai variat al peisajului cinemaul autohton. Dar legea elaborat\ de care au venit. (Dosar realizat de Iulia Blaga)

ha-ha), a[a c\ a[ vota Sieranevada, 1. Care a fost cel mai important lucru care s-a `ntâm- dar `n acela[i timp mi-a pl\cut plat `n cinematografia român\ `n 2016? foarte mult Câini. Foarte mult. 2. Similar, care a fost cea mai mare ne`mplinire? 4. Anomalisa. 3. Cel mai bun film românesc din 2016? 5. Sunt foarte foaaarte fericit\ de serialul NBC pe care l-am fil- 4. Cel mai bun film str\in v\zut `n 2016? mat `n 2016, Emerald City, [i care 5. Cel mai bun lucru care vi s-a `ntâmplat `n 2016? va `ncepe s\ fie difuzat din 6 ia - nuarie 2017. A fost o `ntâlnire minu nat\ cu un regizor extraor- dinar ca Tarsem Singh [i cu un Ana Ularu, actri]\ valoros cât\ vreme e viu interior partener asemenea, Vincent [i `n afara re]etei, cât\ vreme D’Onofrio, al\turi de o `ntreag\ 1. Cred c\ cel mai important as- lupt\ cu sine `nsu[i [i cu [coli de pect (care, probabil, izvor\[te din dis tribu]ie superb\. Sunt, de gândire. {i m\ bucur c\ au ap\rut asemenea, mândr\ de ie[irea `n 2015) e metamorfoza stilului [i voci noi, c\ s-au pus baze noi, c\ se narativului din cinematografia lume a filmului Inferno (de Ron `ncearc\ `nlesnirea (inclusiv le- Howard), `n care am avut [ansa român\. Sunt un spectator avid de gal\) de a deveni o industrie. s\ joc, [i de premiera european\ cinema local [i m\ bucur s\ re- 2. Aici nu cred c\ am r\spuns. [i cea american\ a lui The Man marc modificarea ritmului intrin- Mi-ar face pl\cere s\ fiu mai who was Thurs day (de Balazs sec al filmelor, chiar [i la autorii aproape de fenomen [i s\ pot avea Juszt). ~n rest, 2017 o s\ aduc\ care trasaser\ deja ni[te hotare `n argumente. Poate c\ o ne`mpli - `nc\ dou\ premiere, ale mele, cu care s\ fim percepu]i. Pove[tile au nire simptomatic\ a mai multor dou\ filme independente, unul devenit mai curajoase, au ardere ani e oferta redus\ de filme, ceea britanic [i cel\lalt spaniol. Indie mai puternic\, `[i refac un aliat ce scade [i varietatea. darling m\ declar [i men]in. din public. {i `mi place c\ nu s-a 3. Oscilez. ~mi plac filmele lui `ntâmplat cu for]\, grav sau r\z- Cristi Puiu dintotdeauna, m-a[ de- Ionu] Mare[, boinic acest schimb. A fost o trecere clara fan dac\ nu ar suna oarecum critic de film organic\ la alt tip de film. Un ar- bizar (m\ mândresc s\ zic c\ am tist adev\rat, dup\ p\rerea mea, e v\zut pân\ [i Before Breakfast, 1. Ca imagine, selec]ia a trei filme la Cannes, dintre care, dup\ Doar o r\suflare, de Monica L\- `ncântat de modul lipsit de subti- cum [tim, dou\ `n competi]ia ofi- zurean-Gorgan (dar au mai fost litate `n care acela[i Cristian cial\, o premier\ (Bacalaureat, de alte trei-patru titluri demne de Mun giu, dar [i Radu Jude au ales Cristian Mungiu, [i Sieranevada, re]inut). Pe plan institu]ional, s\ `[i transmit\ `n filmele lor de Cristi Puiu). {i, `n general, sper c\ noua lege a cinemato gra - opiniile asupra societ\]ii româ - prezen]a constant\ `n marile festi- fiei, sus]inut\ de ministrul Cul- ne[ti – trecut\ sau prezent\ (nu au valuri. Estetic – diversificarea: o turii, Corina {uteu, s\ aib\ doar f\cut decât s\ pun\ `n gura unor `ncercare destul de reu[it\ de efecte pozitive. personaje ni[te mesaje). Ajun[i la western-thriller (Câini, de Bogdan 2. Anul 2016 a relevat câteva cel de-al treilea lungmetraj, Mari- Miric\); dou\ comedii agreabile riscuri cu care cred c\ se con- an Cri[an [i C\t\lin Mitulescu nu (Dou\ lozuri, de Paul Negoescu, [i frunt\ cinematografia român\ `n cred c\ au ar\tat ce au mai bun. Afacerea Est, de Igor Cobileanski); acest moment pe plan estetic Orizont [i Dincolo de calea ferat\ filme radicale de autor (Inimi cica- trizate, de Radu Jude, Discordia, de (problemele institu]ionale sunt o m-au dezam\git. La fel [i Ilegitim, Ion Indolean; Ultima zi, de Gabriel alt\ discu]ie). Unul e riscul ma - al lui Adrian Sitaru (care cred Achim, `nc\ nelansat `n cinema- nierismului, a[a cum se vede `n `ns\ c\ se redreseaz\ spectaculos tografe). Un lucru mai pu]in vizibil cazul lui Cristian Mungiu, cu Ba- cu Fixeur). M-au deranjat agresi - pentru publicul larg, dar extrem de calaureat. R\mâne un film impor- vitatea [i vulgaritatea cu care important (o constant\ a ultimilor tant, dar cred c\ este mai pu]in Cristina Iacob [i-a promovat ani, confirmat\ [i `n 2016), e apari]ia ofertant decât ce a livrat cineastul #selfie69, altfel un film foarte, unor documentare foarte `ndr\z - pân\ acum (`n ciuda succesului de foarte cuminte [i neinteresant. De ne]e. Anul acesta s-a remarcat la Cannes). Apoi, nu sunt foarte asemenea, apar `n continuare

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro dosar « 7 câteva filme de un gust mai mult lui Mungiu a meritat acest trofeu, unei s\li adecvate pentru pre- decât `ndoielnic, simple produse filmul excelând `n ambiguitate, mierele na]ionale. Cred c\ se poa- irelevante [i expirate chiar din inserându-se zone absurde [i te rezolva [i aceast\ problem\ cu momentul realiz\rii lor (noile ti- prezentând o tem\ general vala- un efort financiar minimal, `n tluri semnate de Adrian Popovici, bil\. Filmul lui Puiu este local, condi]iile `n care sunt proiecte eu- Ioan C\rm\zan [i Iura Lunca[u). noi `l `n]elegem, este excelent de- ropene de finan]are relativ simplu 3. Sieranevada, pe care l-am cupat regizoral, dar multe lucru- de accesat. v\zut de trei ori, `n trei cinema- ri sunt citibile doar pentru noi, 3. E o `ntrebare care m\ pune tografe diferite (a[a s-a `ntâmplat). cei din Est. `n mare dificultate, `ntrucât nu Are umor, are profunzime, e tra- 4. Toni Erdmann, de Maren m\ pot situa pe o pozi]ie obiectiv\. versat de melancolie. E sincer. ~n Ade. Am avut acela[i sentiment, Astfel, un r\spuns subiectiv ar plus, ca s\ folosesc o formulare privind filmul, ca atunci când des- plasa Inimi cicatrizate, de Radu pr\fuit\ (dar chiar potrivit\ aici), copeream Noul val german, cu ce- Jude, pe cea mai `nalt\ treapt\ a ofer\ un tur de for]\ atât regizoral, lebrii Fassbinder, Herzog, von podiumului. Dac\ a[ vrea s\ m\ cât [i actoricesc (de[i unele dia- Trotta, Wenders. pozi]ionez ceva mai obiectiv [i s\ loguri scâr]âie). Poate c\ Puiu nu 5. Realizarea filmului docu- elimin proiectele din care am mai e atât de radical ca `n Aurora mentar de art\ Muzeon [i `ntâlni- f\cut parte, a[ spune f\r\ nici un [i poate c\ s-a clasicizat, a[a cum rea mea la acest film cu un mare fel de z\bav\ c\ Sieranevada e cel s-a scris, dar asta nu e neap\rat un artist contemporan, {tefan Râm- mai bun film românesc al anului. lucru blamabil. La capitolul docu- niceanu. 4. M\rturisesc ru[inat c\ nu mentar: indiscutabil Doar o r\su- am avut suficient timp s\ vizionez flare, de Monica L\zurean-Gorgan. Marius Panduru, prea multe filme str\ine `n acest 4. ~nc\ nu m-am decis `ntre director de imagine an. Din cele pu]ine pe care le-am necesarul documentar Fuocoam- v\zut totu[i, a[ plasa Fiul lui Saul, mare (Ursul de Aur la Berlin), al 1. Cred c\ evenimentul cel mai de László Nemes, `n fruntea listei. italianului Gianfranco Rosi, [i proasp\t, petrecut cu pu]in timp `n Dincolo de aprecierea de festival, exoticul Aquarius, al brazilianu- urm\, [i anume adoptarea noii legi consider c\ filmul chiar a propus lui Kleber Mendonça Filho. Fuo - a cinematografiei, un efort consi- o poveste emo]ionant\, realizat\ coa mmare, care e de o actualitate derabil al actualei echipe ministe- `ntr-o form\ extrem de sensibil\. dureroas\, dar [i de o universali- riale. E un lucru mult a[teptat de 5. Personal-profesional, a[ spu- tate impresionant\, m-a lovit di- enerveaz\ c\ am v\zut mai pu]ine „director general“. Pentru [tiin]a mica noastr\ industrie, care sper ne, finalizarea câtorva proiecte rect `n stomac (mi-a amintit de filme decât `n anii trecu]i (nu am celor ce vor citi, `n acea cl\dire pu- c\ va nivela parte din nedrept\]ile extrem de interesante de care P\mântul se cutremur\, capo - ajuns `nc\ la 300, vechi [i noi, li - stie de pe strada Francez\, unde se [i gre[elile vechii proceduri. A fost sunt foarte legat sentimental. dopera lui Luchino Visconti). mit\ pe care o dep\[eam de obicei afl\ Animafilm, exist\ `ntr-un col] un efort comun al cinea[tilor din La Inimi cicatrizate am f\cut deja Iar Aquarius m-a hipnotizat prin lejer), c\ r\mân mai mereu `n truka unde Gopo a lucrat Scurt\ aceast\ ]ar\, al tinerei echipe din referire. A[ men]iona [i Album cromatic\, prin poezie, prin muzi - urm\ cu revistele de cinema fran- istorie [i pentru care a primit un Ministerul Culturii, al distinsei de familie, de Mehmet Can ca litate, prin libertatea sa, prin ceze [i c\ nu citesc teorie de cine- Palme d’or la Cannes. ~ntr-un alt doamne ministru Corina {uteu [i, ğ militantismul s\u inevitabil, dar Merto lu, o produc]ie din Turcia, ma ([i `n general c\r]i de cinema) col], dezmembrat\, p\pu[a Galax `n ciuda fric]iunilor inerente unei credibil, prin minunata Sonia un proiect despre care sunt sigur pe cât a[ vrea de mult. (tot Gopo). Omule]ul se afl\ pe pe- astfel de ini]iative, varianta final\ Bra ga [i personajul s\u puternic. c\ se va mai vorbi. Personal-pasi- licul\ la Arhiv\. Iar trofeul lui Go- cred c\ se g\se[te `ntr-o form\ 5. Cred c\ a fost un an bun. O uni, a[ spune prelungirea licen]ei Lauren]iu Damian, po a fost vândut unei firme! mult mai bun\ decât sistemul de s\-]i spun ce m-a bucurat [i a avut de pilot [i acumularea pentru 3. Sieranevada, de Cristi Puiu. pân\ acum. leg\tur\ cu interesul meu aproa- pre[edintele Uniunii urm\torul nivel, cel comercial. S-a comentat mult Premiul de re- 2. Foarte greu de precizat. Sunt pe boln\vicios pentru cinema: ex- Cinea[tilor Personal-personal prefer s\ nu gie acordat lui Cristian Mungiu la multe lipsuri pe care le dorim aco - perien]a de a face parte din juriul vorbesc. :))) 1. Exist\ dou\ evenimente im- Cannes pentru Bacalaureat `n de- perite. Una dintre marile suferin]e de nominaliz\ri de la Gopo; se- portante: unul care ]ine de pre- favoarea lui Puiu. Eu cred c\ filmul pentru cinea[tii români e absen]a Continuare `n pagina 8 lectarea filmelor pentru compe ti - zen]a filmului românesc la Can- ]ia Festivalului Ceau, Cinema! de nes [i al doilea este `ncercarea de la Timi[oara; implicarea `n orga- a avea o lege cinematografic\ via- nizarea Zilelor Filmului Româ- bil\ [i coerent\, la ini]iativa minis- nesc de la Chi[in\u; un interviu trului Corina {uteu. Nu e pu]in lu- substan]ial [i de succes cu Radu cru, ba chiar a[ spune unicat s\ ai Jude; textele critice pentru bro[u- cinci filme `n cea mai mare com- ra despre minunatul Abbas Kia - peti]ie a filmului, Festivalul inter- rostami din cadrul Festivalului na]ional de la Cannes. Cristian Les Films de Cannes a Bucarest. ~ns\ cea mai mare satisfac]ie mi-a Mungiu, Cristi Puiu, Bogdan Mi- oferit-o scrierea bro[urii – un text ric\, Alex Badea, C\t\lin Rotaru, critic amplu, aplicat – despre fil- Gabi Virginia {arga au fost pre- mul Oslo, 31 august, din progra- zen]i `n competi]ie. Iar dac\ ar tre- mul Éducation a l’image derulat bui s\ semnalez un lucru deosebit de NexT (fapt pentru care le la Cannes, `n sensul unor surpri- mul]umesc lui Andrei Gorzo, lui ze, ei bine, filmul lui Badea, Toate Yvonne Irimescu [i Oanei Ghera). fluviile curg `n mare, [i filmul lui De asemenea, a fost o mare res- C\t\lin Rotaru [i al Virginiei {ar- ponsabilitate [i o mare onoare s\ ga, 4:15 p.m. Sfâr[itul lumii, repre- fiu membru `n comisia CNC de zint\ adev\rate revela]ii [i impun evaluare a scenariilor de fic]iune un alt „nou val românesc“. pentru a doua sesiune de finan- 2. Nu este doar o ne`mplinire. E ]are din 2016: lungmetraj, debut, un lucru grav, semnalat de mult scurtmetraj (e o experien]\ unic\ timp, semnalat degeaba, adic\ si- s\ cite[ti `ntr-o lun\ zeci de sce- tua]ia Studioului Sahia, o firm\ narii). De umilele mele cronici de f\r\ con]inut ast\zi, [i a Studiou- film nu sunt mai deloc [i aproape lui Animafilm, o cl\dire cu trei niciodat\ mul]umit. Altfel, m\ angaja]i din care unul se intituleaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 8 » dosar

Continuare din pagina 7 dou\ filme – Ucenik/Discipolul, al s-au `ntors cu recompense [i cro- lui Kirill Serebrennikov, [i Arri - nici favorabile, despre care `ns\ val, al lui Denis Villeneuve. se vorbe[te mult prea pu]in. Dac\ Pri mul pentru c\ e un exerci]iu de a[ decide eu, a[ programa la tele- geniu, un film incomod despre ex- viziunea public\ de Ziua Na]io- tremismul religios v\zut ca form\ nal\ m\car un reportaj despre de manipulare, al doilea pentru c\ toate aceste succese. e unul din cele mai inteligente 2. O nereu[it\ care se perpe - SF-uri f\cute ever. tueaz\ an de an – [i ale c\rei expli- 5. C\l\toria de neuitat `n SUA ca]ii nu le voi detalia aici – ]ine de al\turi de p\rin]i, `n noiembrie lipsa noastr\ de curiozitate. Ro- anul \sta. E bine câteodat\ s\ `]i mânii prefer\ „cultura de mall“, aduci aminte c\ exist\ lucruri ignorând f\r\ regrete peliculele mult mai importante decât fil me - autohtone, pe motiv c\ sunt obosi- le, aplica]iile, premiile, festiva- toare [i triste. ~n plus, acum chiar lurile [i galele. c\ avem de unde alege, nu mai poate veni nimeni s\ spun\ c\ Roxana C\linescu, suferim de „realism cronic“. Ar fi Inimi cicatrizate `n 2016, imediat 3. Sieranevada constituie pen- expert, Institutul normal s\ fim aten]i `n mai mare dup\ Aferim (2015). tru mine evenimentul cinema- 3. Sieranevada, de Cristi Puiu, tografic al anului, un film care Cultural Român m\sur\ la comicul din Dou\ lozuri, dar [i la ironia tragic\ din pe care-l v\d concurând, al\turi reu[e[te s\ prind\ `ntr-o sec - 1. A fost un an cinematografic ge- Sieranevada. Personal, m-a[ bu- de Reconstituirea lui Lucian Pin- ven]\, `ntr-un tablou de familie neros, cu un num\r record de fil- cura enorm s\ aud elevi de gim- tilie [i Autobiografia lui Nicolae aproape `ntreaga societate ro- me [i cu `ncerc\ri ambi]ioase de naziu [i de liceu c\ au vorbit la Ceau[escu, de Andrei Ujic\, pen- mâneasc\ cu iluziile [i deziluziile Tudor Giurgiu, schim bare a legisla]iei. Din punc- ore despre un film românesc sim- tru primul loc `n topul filmelor ei, cu miturile salva]ioniste [i conspira ]ioniste care configu rea - tul de vedere al imaginii, faptul c\ patic. Pare simplu, dar `n reali- române[ti din toate timpurile. produc\tor, regizor, z\ imaginarul politic autohton, România a fost acceptat\ `n 2016 tate nu e. 4. Spotlight, de Tom McCarthy, directorul Festivalului cu estalgiile, nostalgiile, idiosin- cu cele mai multe produc]ii la un 3. R\mân „prizoniera“ Inimilor care a reafirmat `n mainstream- Transilvania craziile [i reflexele mentalitare festival cum e Cannesul ar trebui cicatrizate. ~l consider un film su- ul cinemaului american filmul care configureaz\ profilul nostru 1. Adoptarea recent\ a Ordo nan - s\ ne bucure mai mult, s\ ne sti- perb, de[i cu multe imperfec]iuni. de investiga]ie la timpul prezent, identitar, cu comunismul rezi - ]ei de Urgen]\ privind cinema- muleze mândria [i curiozitatea. 4. Documentarul Fuocoam- cu postmodernitatea implicit\ a dual `n cheie triumfalist\ [i anti- tografia. E un pas important Cu dou\ filme `n competi]ia ofi- mare, regizat de Gianfranco Rosi. limbajului, spre deosebire de comunismul visceral `n cheie de- pentru normalizarea multor ches - cial\ – Sieranevada [i Bacalaureat – 5. Am ajuns `n septembrie trei concurentul s\u, ultraspectacu- presiv-isteric\ etc. tiuni care ]in de concursurile de [i aproape toate sec]iunile „aco pe - zile la Roma, unde am descoperit losul retro The Revenant de A.G. 4. A alege dintre atâtea filme proiecte, difuzarea filmului româ- rite“ – Un Certain Regard cu cea mai bun\ gelato din lume, ň I árritu. excelente m\ pune `n dificultate, nesc `n multiplexuri, sprijinirea thrillerul Câini, Cinéfondation cu fres ce peste care nu trecuse tim- 5. ~mi reconvoc dispozi]ia juve- poate [i pentru c\ lucrez greu `n proiectelor tinerilor cinea[ti [i a pul [i bucuria de a tr\nc\ni a ital- Toate fluviile curg la mare sau nil\ [i confesez bucuria statutului registrul superlativului. Nu pe cel coproduc]iilor. P\cat c\ nu s-a g\- ienilor. Imaginea ruinelor antice competi]ia oficial\ de scurtmetra- de debutant 2016, `n revista Uniu- mai bun l-a[ numi (sincer nu [tiu sit formula prin care Fondul Cine- luminate perfect `n timpul nop]ii je unde a fost inclus [i 4:15 p.m. nii Cinea[tilor, FILM. care este dintr-o produc]ie atât matografic s\ fie alimentat [i de Sfâr[itul lumii –, filmul ro mânesc e imposibil de redat `n cuvinte. alte surse, extrabugetare. de divers\), ci pe unul dintre cele r\mâne juc\torul redutabil de Angelo Mitchievici, mai interesante, filmul regizoarei 2. Faptul c\ Guvernul nu [i-a care se tem ast\zi marii regizori Valerian Sava, critic asumat [i g\sirea unor alte surse, critic de film [i scriitor georgiene Rusudan Glurjidze, europeni. A[ aminti [i coproduc - de film (revista FILM) extrabugetare, pentru a spori Fon- Casa celorlal]i/House of Others, ]iile Toni Erdmann [i Album de 1. ~n opinia mea nu putem vorbi dul Cinematografic. Dar poate cea 1. Oarecum surprinz\tor [i cert un film de o intens\ poezie, familie, primul fiind propunerea de un eveniment unic, ci de un mai mare ne`mplinire r\mâne reconfortant – `n prezenta pe- aproape pictural, pe fondul trau- Germaniei la Oscar, al doilea fiind fenomen de diversificare `n ca- neadoptarea (pân\ la data redac- rioad\ de relativ suspans, dintre mei provocate de r\zboiul civil considerat unul dintre cele mai drul a ceea a fost numit Noul Cine- t\rii textului) legii privind facili - „al Patrulea Val“ ivit `n 2001-2002 din Abhazia din 1990. M\rturisesc reu[ite filme turce[ti din ultima matograf Românesc sau Noul Val t\]ile fiscale privind produc]ia de [i urm\torul, a[teptat s\ irump\ c\ sunt mai pu]in atras de filmele Românesc, cu apari]ia unor filme film (tax incentives). P\cat c\ Ro - perioad\. Documentarul Toto [i `n acest al doilea lustru al actualu- care pun direct `n discu]ie o tem\ `n care sunt tatonate [i alte zone mânia r\mâne din nou `n urma surorile lui, `n regia lui Alexan- politic\, oricât de pertinent\ ar fi, lui deceniu – e paradoxul inclu- de expresivitate decât cele care au multor ]\ri europene care au g\sit dru Nanau, a fost recompensat [i cât de cele care [tiu s\ descopere derii, tocmai acum, a dou\ filme consacrat cinematografia româ - de cuviin]\ s\ `[i adapteze legis- el cu Premiul France Culture. `n eveniment partea de inefabil române[ti `n selec]ia oficial\ com- neas c\ a ultimului deceniu. {i `n la]ia fiscal\ a[a `ncât s\ aduc\ Am avut un an prolific [i pen- petitiv\, extrem de restrâns\, a acest sens m\ refer la filmele lui business considerabil din zona tru scurtmetraje; au circulat [i Festivalului de la Cannes, chiar Radu Jude, Inimi cicatrizate, [i american\, cu efect imediat `n ceea dac\ s-a `ntâmplat [i paradoxul Bogdan Miric\, Câini, care vin ce prive[te locurile de munc\, ta- `ntoarcerii f\r\ nici o distinc]ie dup\ un film de cotitur\, Aferim!, xele locale [i alte beneficii. tocmai a filmului nostru „cel mai tot al lui Radu Jude. A[ `nregistra 3. Câini – nefiind critic, pentru important“ (ca [i anul trecut, Un © Iulian Ignat `n acest fenomen de diversificare mine termenul de „cel mai bun“ etaj mai jos, de Radu Muntean). se traduce `n special `n aprecierea [i serialul `n patru episoade Valea 2. Cea mai mare ne`mplinire e realiz\rii cu succes ([i pe deplin mut\ regizat de Marian Cri[an prea dramatic spus (dac\ ne refe - asumat) a unui gen de film care dup\ scenariul lui Christian nu prea s-a f\cut `n România. rim la filme, nu la hibele institu - Barna, dar [i Dou\ lozuri, exce- Cred c\ Bogdan Miric\ merit\ ]ionale ale cinematografiei), a[a lenta comedie a lui Paul Negoes - laude pentru curajul [i ineditul c\ a[ opina asupra celei mai pre- cu, o adaptare liber\ dup\ cunos- propunerii sale. Altfel vorbind, lungite a[tept\ri neonorate, care cutul moment caragialian. dintr-o perspectiv\ critic\, proba- ar fi un film al protagonistului 2. E pu]in ciudat s\ vorbe[ti bil c\ Sieranevada e de departe cel p\r]ii a doua a Noului Cinema des pre ne`mpliniri la modul su- mai bun [i rotund film al anului. Românesc, Corneliu Porumboiu, perlativ `n cinematografia româ- 4. Cu men]iunea c\ nu am la altitudinea primului [i celui n\ actual\, aflat\ `n avangarda fil- v\zut multe din filmele mult- de-al doilea lungmetraj al s\u, A mului european. Nu reu[esc s\ l\udate la Cannes (de-abia a[tept fost sau n-a fost? (2006) [i Poli]ist, identific un astfel de moment de s\ v\d The Handmaiden de Park adjectiv (2009). E ceea ce a reu[it, minus accentuat, decât dac\ a[ in- Chan-wook), mi-au r\mas `n cap `n filmografia sa, Radu Jude, cu ten]iona s\ caut nod `n papur\. www.suplimentuldecultura.ro SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 dosar « 9 al lui, ceea ce Roland Barthes nu- continuat\ a mediului literar ro - subordinea direct\ a Ministerului mea pentru fotografie punctum, mânesc fa]\ de discursul cinema - Culturii, al\turi de alte zeci de o form\ de transcenden]\ a ima- tografic contemporan. institu]ii [i autorit\]i publice. ginii. 3. Din cele trei filme pomenite Orice argumente ar aduce – `n 5. Apari]ia volumului Comu- mai sus, ultimul este intelectual limba de lemn pe care o st\pâ ne[ - nism inc. Istorii despre o lume cel mai incitant, cel\lalt are mi- te mai bine decât majoritatea poli - care a fost, scris `mpreun\ cu Ioan zanscena cea mai virtuoas\, iar ticienilor no[tri – doamna (`nc\) Stanomir, la Editura Humanitas. primul e, cinematografic vorbind, ministru Corina {uteu pentru a O carte e un eveniment special `n cel mai eficace. Datorit\ matu- justifica aceast\ m\sur\, mi-e via]a oric\rui scriitor, iar aceast\ rit\]ii de ansamblu [i, nu `n ulti- team\ c\ ne vom confrunta foarte carte a avut o gesta]ie dificil\. Ar mul rând, datorit\ discre]iei auc- curând cu efectele nefaste ale noii mai fi un alt eveniment, dar e toriale, cel mai bun film românesc legi `n privin]a patrimoniului ci- mult prea personal [i `l voi p\stra, din 2016 r\mâne pentru mine Ba- nematografic. atât cât se va putea, `nv\luit `n calaureat, de Cristian Mungiu. 3. Sieranevada, pe care m\ ve[mântul diafan al discre]iei. 4. Paterson, de Jim Jarmusch – bucur c\ l-am putut sprijini, ca pentru gra]ia cu care ne invit\ unul dintre cei opt membri ai juri- s\-l citim din nou pe marele poet ului de critici, atunci când s-a de- al prozaismului cotidian William semnat propunerea României Carlos Williams ([i implicit, pe pentru o nominalizare la Oscarul Edgar Lee Masters). ~n conse- rezervat celui mai bun film `ntr-o cin]\, i se trece cu vederea supra- limb\ str\in\. doza de amuzament, dictat\ de 4. Paterson, unul dintre cele obsesia (`ntre timp patologic\) mai valoroase filme din excep- pentru entertainment a culturii ]ionala oper\ a lui Jim Jarmusch. ame ricane. 5. Cel mai bun lucru care mi 5. Sincer s\ fiu, nu [tiu dac\ tre- s-a `ntâmplat anul acesta a fost in- constructiv. Un loc viu, `n care mi nistrului Culturii c\ s-au mai buie dat la gazet\. vita]ia, primit\ de la Goethe Insti- ace[tia colaboreaz\, `nva]\ unii de `n chis cinci cinematografe. tut, de a realiza selec]ia edi]iei a la al]ii, schimb\ idei, evo lueaz\. 2. „T\lpile“ puse pe `ntreg par- Mihai Fulger, critic XI-a a Zilelor Filmului German la 3. Din cele pe care le-am v\zut cursul anului noii Legi a Cine- de film, selec]ioner, Bucure[ti. Pentru mine a fost cea (din p\cate, am v\zut doar trei matografiei, care anun]\ o via]\ mai mare provocare din 2016 [i redactor-[ef la dintre filmele române[ti lansate grea a acesteia `n 2017. Vreun sper s\ m\ fi achitat satisf\c\tor Cinemateca Român\ anul acesta), cred c\ Bacalaureat Gigel „Mul]umesc p\rin]ilor pen- de dificila misiune primit\. e cel mai bun. 1. Puternica prezen]\ româneasc\ tru numele care mi l-au dat“ {tir- 4. I, Daniel Blake, de Ken din Selec]ia Oficial\ a celui mai bu, odat\ instalat la Ministerul Adina S\deanu, Loach. {i nu pentru c\ a luat un important festival de film al pla- Culturii, s-ar putea s\ aib\ alte produc\tor [i scenarist Palme d’Or la Cannes. E un film netei, cel de la Cannes: dou\ lung- idei `n leg\tur\ cu filmul autohton simplu, f\r\ artificii, jucat magis- metraje `n competi]ia principal\, 1. Faptul c\ 2016 a fost anul cu cele ori s\ constate, precum senatorul tral, despre felul `n care oamenii altul `n Un Certain Regard, un mai multe filme române[ti selec - Georgic\ Severin, c\ totul e `n re - de rând ajung s\ fie zdrobi]i de un scurtmetraj `n competi]ia princi- ]ionate la Cannes. Cred c\ a fost un gul\, de vreme ce „parc\ am luat sistem social care, din exces de Andrei Ujic\, cineast pal\ [i un altul `n sec]iunea stu- an bogat din punctul acesta de [i anul \sta premii la Cannes“. reguli [i proceduri, devine mon- den]easc\ Cinéfondation. Nicio- vedere, mai ales c\ au fost filme 3. Dou\ – Sieranevada [i Inimi 1. Din punct de vedere artistic, struos. dat\ pân\ acum nu am fost atât de române[ti `n toate sec]iunile. cicatrizate. apari]ia a trei filme de mare va- 5. Nu m\ pot limita la unul sin- Prezen]a atât de puternic\ la cel 4. Ultimele zile ale ora[ului, al loare: Bacalaureat, Sieranevada [i bine reprezenta]i pe Croazet\. gur. Faptul c\ scurtmetrajul pe mai mare festival din lume e `nc\ lui Tamer El Said, [i Paterson, de Inimi cicatrizate. Sunt rari anii cu 2. Trecerea, prin noua Lege a care l-am produs `mpreun\ cu o dovad\ c\ cinematografia ro- Jim Jarmusch. Am rev\zut ori de o asemenea afluen]\ estetic\, ca Cinematografiei (aprobat\ de Gu- Alexandru Cr\ciun, 4:15 pm. mâneasc\ are locul ei `n Europa [i câte ori am avut ocazia [i O mie [i s\ zicem a[a, [i asta nu doar `n vern cu numai 12 zile `nainte de Sfâr[itul lumii, regizat de Gabi `n lume. una de nop]i, de Miguel Gomes. România, ci oriunde `n lume. Din alegeri!), a Arhivei Na]ionale de {arg\ [i C\t\lin Rotaru, a fost se- 5. Cu riscul de-a p\rea mai punct de vedere administrativ, Filme (singura institu]ie public\ 2. Nu a[ numi-o ne`mplinire [i lec]ionat la Cannes `n Competi]ia pr\p\stios decât e cazul [i de a v\ adoptarea Ordonan]ei de modifi- de interes na]ional responsabil\ nu m-a[ limita neap\rat la anul Oficial\ [i apoi la peste 15 festiva- strica tot cheful – faptul c\ (`nc\) care a Legii Cinematografiei r\- cu conservarea [i punerea `n va - \sta, dar mi-a[ dori foarte mult s\ luri na]ionale [i interna]ionale, n-a `nceput r\zboiul. mâne, f\r\ `ndoial\, realizarea loare a patrimoniului cinemato - v\d [i `n cinematografia româ- câ[tigand recent Marele Premiu cea mai important\ a anului. grafic), din subordinea Centrului neasc\ a[a-numitele Writers Club, la UK Film Festival. Asta ca pro- Dup\ mult\ vreme, se `ntreprin - Na]ional al Cinematografiei (prin- cum exist\ `n alte ]\ri – un loc duc\tor. Ca scenarist, faptul c\ de, iat\, un pas esen]ial `n tentati- cipala institu]ie a statului din unde scenari[tii se `ntâlnesc, `[i thrillerul la care am lucrat, Gol - va de ameliorare general\ a domeniul cinematografiei) `n citesc [i discut\ scenariile `n mod den Ashes, a ajuns pân\ `n faza fi- situa]iei din industria român\ de nal\ la Shore Scripts Competition, film. unul dintre concursurile bine co- 2. Discrepan]a ce continu\ s\ tate `n SUA. persiste `ntre volumul de compe- ten]\ artistic\ [i cel de compe- Filip Standavid, jurnalist ten]\ critic\ `n spa]iul cine- [i critic de film matografic românesc. Doar a[a se explic\ nesanc]ionarea `n pres\ a 1. Evident, noua lege a cinema- protestului ridicol, pe baz\ de sta- tografiei: ar cam tot fi cazul ca pro- tistici dacice, `mpotriva noii Legi duc]ia [i distribu]ia de film s\ ias\ a Cinematografiei, ce a bântuit din paradigma medieval\ „D\-mi vara trecut\ `n special prin publi- ca s\-]i dau“. Mult `ntârziat\ ar fi ca]iile acelui rest de grup media [i revitalizarea Arhivei Na]ionale care insist\ s\ cread\ `nc\ `n de Filme. Dac\ mai era nevoie de [ansele diletantismului sfor\itor argumente suplimentare, taman prin care se f\cea carier\ `n anii `n s\pt\mâna `n care Guvernul a ’90. Pân\ la urm\, fiecare cu nos- adoptat Ordonan]a de Urgen]\ pe talgiile lui. La fel de deprimant\ aceast\ tem\, câteva grupuri e, `ns\, [i inapeten]a `n form\ de liceeni se plângeau `n scris

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 10 » interviu INTERVIU CU SCRIITORUL DAN LUNGU „O legisla]ie stufoas\ [i ambigu\ paralizeaz\ ini]iativa managerilor culturali“

Dialogul cu Dan Lungu a pornit de la expe- Dan Lungu are [i calitatea de scriitor, ceea ce transparen]ei la nivel legislativ. Cum po]i rien]a sa ca director al Muzeului Na]ional al face s\ cunoasc\ `ntreaga chestiune din ajunge la performan]\ `n acest domeniu `n Literaturii Române din Ia[i, conjugat\ cu cea a ambele p\r]i. {tim c\ `n România cultura este ziua de azi? Mai mult, o form\ de auto- ultimei edi]ii a FILIT; dar gândul a mers mai subfinan]at\, iar legisla]ia nu pare a fi f\cut\ evaluare se impune periodic – felul `n care ne departe: cu ce se confrunt\ ast\zi un manager s\ r\spund\ nevoilor institu]iilor sau celor ale raport\m la noi `n[ine ne permite s\ ne cultural `n România, care sunt mul]umirile [i publicului, pân\ la urm\ ale pie]ei culturii – construim viitorul. Despre toate acestea `n ne`mplinirile sale? Cu atât mai mult cu cât prin birocra]ie [i, adesea, prin lipsa rândurile de mai jos.

Interviu realizat de acest an a fost una de revenire, toate festivalurile mari din lume. Una dintre problemele cu O autoevaluare necesar\: cum Radu Cucuteanu dup\ problemele de anul trecut. Muzeul Na]ional al Literaturii Ro- care se confrunt\ orice mani- a fost edi]ia de anul aces ta a Pot spune c\ a avut darul s\ ne re- mâne Ia[i, organizatorul actual, festare, cu atât mai mult una FILIT? dea `ncrederea `n ceea ce facem [i poate organiza multe lucruri fru- de o asemenea anvergur\ – Anul acesta s-a reluat FILIT, s\ confirme c\ suntem pe drumul moase, dar pentru un eveniment Cum spuneam, a fost o edi]ie de s\ nu uit\m c\ FILIT este cel dup\ edi]ia-protest din 2015, cel bun. de talia Festivalului Interna]ional revenire dup\ edi]ia-protest de mai mare festival de gen din `ntr-o form\ mai larg\. Ce de Literatur\ [i Traduceri din anul trecut. Am avut multe eveni- v-a f\cut s\ reveni]i la cârma 2014 trebuie mult mai mult\ flexi- aceast\ parte a Europei – mente de calitate, de la `ntâlniri festivalului? ~n ciuda insisten]ei de care bilitate. este finan]area. Cum a]i reu - cu premian]i Goncourt la expo - a]i dat dovad\ – al\turi de De exemplu, noi, la Muzeul Li- [it s\ asigura]i finan]area zi]ii cu lucr\ri de Picasso ori cu fo- De[i autorit\]ile locale nu s-au ceilal]i doi ini]iatori, Florin teraturii, nu putem `ncheia pentru `ntreaga suit\ de eve- tografii de Berman, care s-au bu- ]inut de promisiunile f\cute la L\z\rescu [i Lucian Dan contracte care se vor desf\[ura nimente? curat de mare succes. Chiar dac\ edi]ia-protest de anul trecut, prin- Teodorovici –, Funda]ia pe peste un an sau doi, c\ci ar fi pe un talia a fost ceva mai mic\ fa]\ de tre care aceea de a `nfiin]a o Fun - care tot a]i clamat-o, care s\ buget `nc\ neaprobat, ceea ce la o FILIT este organizat de Muzeul primele dou\ edi]ii, nu am f\cut da]ie cultural\ care s\ organizeze se ocupe de FILIT [i s\ nu institu]ie public\ este ilegal. Dar Na]ional al Literaturii Române `n nici un moment rabat la cali- de sine st\t\tore festivalul, ne-am sufere de pe urma ingerin- cu marii autori, care sunt foarte Ia[i, `n colaborare cu Asocia]ia tate, iar spiritul european a fost la `nh\mat la treab\ [i anul acesta. ]elor politicului, nu a ap\rut. ocupa]i, a[a se procedeaz\. Efec- „Patrimoniu pentru Comunita- el acas\. Colaborarea cu „Courrier ~n decizia noastr\ a cânt\rit foarte Cel pu]in deocamdat\. ~n des- tiv nu putem s\ ne apuc\m de fes- te“, iar fina]atorul principal este International“ [i ob]inerea ~naltu- mult importan]a continuit\]ii chiderea ultimei edi]ii a]i ce- tival decât dup\ aprobarea buge- Consiliul Jude]ean Ia[i. La pri- lui Patronaj al Reprezentan]ei Co- unui astfel de proiect, fidelitatea rut `n mod direct o pozi]ie tului, prin februarie, martie ori mele trei edi]ii am avut contri- misiei Europene `n România [i a[tept\rile publicului ie[ean, din partea autorit\]ilor lo- aprilie, ceea ce e foarte târziu. De bu]ii financiare [i de la Prim\ria ne-au bucurat enorm. Pot spune precum [i vizibilitatea na]ional\ asemenea, externalizarea unor c\ edi]ia 2016 [i-a atins scopul, [i european\ de care se bucur\ cale fa]\ de acest subiect. Municipiului Ia[i, precum [i de la servicii face ca `n fiecare an s\ ne-am apropiat de cota de odi- ora[ul `n timpul FILIT. ~n fine, am Cum [tim, cu rezultate par- diferi]i sponsori. avem alt\ echip\ de implemen- nioar\, dar atât timp cât nu avem ob]inut din nou promisiunea ]iale. De atunci s-a mai f\cut ~n acest an am avut o con- tare, ceea ce e contraproductiv. o solu]ie administrativ\ pe ter- `nfiin]\rii Funda]iei, pentru orga- vreun pas `n aceast\ direc]ie tribu]ie de la Ministerul Culturii, O funda]ie ar rezolva multe men lung, r\mânem sub semnul nizarea edi]iei din 2017, dar acum sau lucrurile au r\mas doar care s-a dovedit cumva salva- dintre aceste probleme. ~n plus, unei fragilit\]i [i al unui senti- nu mai cred nimic pân\ nu v\d c\ la stadiul de vorbe pentru toare, deoarece au fost bani care s-ar putea ocupa `n mod sistema- ment de provizorat, f\r\ `ndoial\ se `ntâmpl\. urechile publicului? au putut fi cheltui]i pentru catego- tic de atragere de fonduri din alte contraproductive. Lucrurile stau `n felul urm\- surse, scriere de proiecte de finan - rii de sevicii pentru care banii de la Consiliul Jude ]ean nu puteau fi O noutate, [i `nc\ foarte im- tor: solu]ia `nfiin]\rii unei fun - ]are [.a.m.d. Din cealalt\ perspectiv\ pe folosi]i. Poate e paradoxal ceea ce portant\, a reprezentat-o la da]ii culturale care s\ gestioneze Ei bine, deoarece funda]ia pro- care o ave]i, de director al aceast\ edi]ie ob]inerea ~nal- FILIT a fost rezultatul negocierii mis\ nu a fost pus\ pe picioare, spun, `ns\ nu banii au fost pro- Muzeului Na]ional al Litera- tului Patronaj al Reprezen- cu autorit\]ile locale `n timpul cri- am invitat la deschidere reprezen- blema, ci birocra]ia sufocant\ [i turii Române din Ia[i, `ntre- zei de anul trecut. ~n acele mo- tan]ei Comisiei Europene `n tan]ii autorit\]ilor locale s\-[i spu- cronofag\, lipsa de flexibilitate, le- barea r\mâne: care sunt pro - mente tensionate, Lucian Dan n\ punctul de vedere `n aceast\ România. Cum a]i reu[it gisla]ia ambigu\ sau restric]iile blemele cu care se confrunt\ Teodorovici, Florin L\z\rescu [i chestiune [i am ob]inut noi pro- ob]inerea lui [i ce greutate impuse de Consiliul Jude]ean `n o asemenea institu]ie `n ob- subsemnatul ne-am `ntâlnit pen- misiuni. De la sfâr[itul lui octom- are acest fapt? externalizarea serviciilor. ]inerea fondurilor? Nu m\ tru dialog cu reprezenta]ii Consi- brie [i pân\ `n prezent nu am pri- Timpul [i stresul pentru a gândesc aici la finan]area di- ~naltul Patronaj al Reprezen- liului Jude]ean Ia[i [i am pledat mit nici un semn c\ s-ar fi `naintat ob]ine performan]\ `n sistemul rect\ de la buget, ci la organi- tan]ei Comisiei Europene `n Ro- pentru o funda]ie cu mai mul]i cu documentele pentru funda]ie. public din România sunt de câ- mânia este o mare onoare [i o re- membri fondatori, printre care [i Ea trebuie s\ treac\ deopotriv\ zarea de evenimente, de con- teva ori mari decât cele ale unui cunoa[tere a calit\]ii festivalului. dou\ universit\]i, pentru a pro- prin plenul Consiliului Local [i al ferin]e, la prezentarea de au- Ne-a umplut de bucurie, c\ci, `ntr-a- teja FILIT de influen]a politicului. celui Jude]ean, deoarece e vorba manager occidental, pentru ace- tori, organizarea de ateliere dev\r, spiritul pe care `l urm\ rim De asemenea, o funda]ie poate asi- de o cooperare. Toate astea iau lea[i rezultate. La noi, sistemul te etc. ~n fapt, care sunt impedi- `n mod sistematic este unul euro- gura o echip\ stabil\, care s\ lu- timp. Dac\ funda]ia nu va fi gata `ncurajeaz\ s\ stai degeaba [i s\ mentele de care se love[te un pean, al comunic\rii [i diver- creze pe tot parcursul anului [i la sfâr[itul lui februarie, cel târziu te plângi c\ nu ai bani – `n acest manager cultural? Cu atât sit\]ii culturale. El a fost cu atât care s\ capitalizeze experien]a de martie, se va intra `n criz\ de moment, ai devenit func]ionarul mai mult cu cât este vorba mai important cu cât edi]ia din la un an la altul. A[a se face la timp. perfect. despre o `ntreag\ re]ea de

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 11

muzee literare din jude]ul menea, am dezvoltat colaborarea Ia[i, nu doar de Muzeul „Va- cu asocia]ii [i funda]ii culturale, sile Pogor”. precum [i cu arti[ti independen]i, ceea ce a dus nu numai la o frec- Fondurile nu sunt neap\rat o ven]\ mult mai mare a evenimen- problem\, mai degrab\ legisla]ia telor, dar [i la mai mult\ creativi- este adesea destul de confuz\ [i de tate. Muzeul nu p\trunde `n restrictiv\, de aceea mul]i fug de comunitate numai cu propriul pa- asumarea unor riscuri sau r\s- trimoniu, ci [i prin co-organiza- punderi. De exemplu, dac\ vrei s\ rea sau g\zduirea unor eveni- faci o cafenea `ntr-un muzeu, ca mente relevante. De pild\, eu sunt surs\ de venit, a[a cum vedem `n foarte mul]umit c\ Street Deli- alte p\r]i, lucrurile sunt foarte very se `ntâmpl\ la noi, fiindc\ complicate [i orice audit r\uvoi- a[a foarte mul]i adolescen]i [i ti- tor poate r\st\lm\ci legile astfel neri s-au apropiat de Casa Pogor. `ncât s\-]i fac\ mari necazuri. De- sigur, dac\ mergi `n instan]\ este Care sunt proiectele de care posibil ca `n cele din urm\ s\ sunte]i cel mai mul]umit câ[tigi, dar asta `]i ia câ]iva ani, (evit cuvântul mândru)? Aici, timp `n care te afli sub o anumit\ `n calitate de director al presiune, ca s\ nu mai spun c\ asta poate trage ca o piatr\ de MLRI. moa r\ la evaluarea anual\. Dac\ Evident, `n primul rând de faci doar activit\]i multe [i m\ - FILIT, pe care cunosc\torii l-au runte, e[ti mult mai protejat: catalogat la primele dou\ edi]ii ca raportul de activitate e gros, im- fiind cel mai mare festival literar presioneaz\ prin cantitate, iar ris- din Europa de Est. E o mare curile sunt minime. Cred c\ o reu[it\ pentru `ntreaga echip\, legisla]ie stufoas\ [i ambigu\, pe pentru Ia[i, pentru mine. Dar sunt alocuri contradictorie, de fapt pa- mul]umit [i de {otron, festivalul ralizeaz\ ini]iativa managerilor pentru copii pe care `l facem `n ju- culturali, `i `mpinge spre medio- rul datei de 1 iunie, de noua serie critate [i mai ales favorizeaz\ a revistei „Dacia Literar\“, de ca- controlul politic asupra institu]ii- talogul Editurii Muzeelor Lite- lor, cu ajutorul serviciilor de au- rare, ca [i de itinerarea expozi]ii- dit. Cunosc manageri culturali lor noastre `n Fran]a, Spania, Ita- pentru a o face s\ circule [i s\ fie Prin coordonarea MLR Ia[i Altfel spus, cât de perfo r man]i care nici nu vor un buget mare, lia sau Turcia. O reu[it\ aparte o receptat\ `n diferite spa]ii cultu- c\ci asta `nseamn\ mult\ b\taie [i a FILIT, la care se adaug\ suntem la nivel cultural? reprezint\ `nfiin]area de patru de cap [i multe riscuri. E mult mai rale. Ne place sau nu, limba ro- calitatea de scriiitor ([i aici Vorbind franc, e o catastrof\. puncte muzeale noi: „Cezar Pe- comod s\ te plângi fa]\ de toat\ lu- mân\ este una de circula]ie res- este important faptul c\ sun - Cel mai adesea, la nivel local banii trescu“ (la Cotnari), „Dimitrie An- mea, pe modelul artistului dam- trâns\, chiar dac\ se poate scrie li- te]i tradus `n limbi str\ine), `n cultur\ se cheltuiesc foarte ghel“ (la Miroslava), „Ionel Teodo- nat, c\ nu ai bani, decât s\ chel- teratur\ minunat\ cu ajutorul ei. v\ afla]i `n permanent con- prost. Nu avem strategii votate [i reanu“ (la Gol\ie[ti/ Medeleni) [i, tuie[ti cu rost, `n contextul unei le- De aceea, traducerea de calitate, tact cu literatura – atât cea bugetate la nivel de re[edin]e de cel mai recent, „Garabet Ibr\i - gisla]ii `n câlcite [i cu un personal realizat\ de c\tre vorbitori nativi, autohton\, cât [i cea str\in\. jude] [i cu atât mai pu]in la nivel leanu“ (la Târgu Frumos). Patru subsalarizat, un buget consistent. reprezint\ singura cale de a ajun- ~n acest peisaj, cum se vede de jude]. Finan]area proiectelor puncte muzeale `n mai pu]in de ge la publicul str\in [i de a parti- literatura ro mân\? Care este culturale e mai degrab\ o impro- doi ani. MLRI a `nceput s\ ofere o se- cipa la construc]ia canonului lite- vizibilitatea ei? viza]ie, adesea lipsesc juriile de rie de reziden]e artistice, rar european. Pentru Muzeul exper]i independen]i `n selec]ie Dar `n nume personal? printre cele mai importante Na]ional al Literaturii Române, Avem mult, foarte mult de re- [i evaluare, derularea proiectelor din Europa Central\ [i de reziden]ele pentru traduc\tori au cuperat. Literatura român\ este Aici nu stau a[a grozav. Apa - foarte pu]in tradus\ – `n com- nu este monitorizat\, impactul Est. Care este scopul lor, cui un rol deosebit [i `n promovarea ri]ia romanului Feti]a care se juca para]ie cu cea maghiar\ sau polo- nu este m\surat, rapoartele nu se adreseaz\ [i, `n egal\ m\- patrimoniului literar pe care `l de-a Dumnezeu a fost o mare bu- nez\, de pild\ –, iar o parte dintre sunt f\cute publice. E o combi- … sur\, ce rezultate au dat ele gestioneaz\. ~ncepând de acum curie trei ani, autori clasici, cum ar fi traduceri sunt `nvechite sau foar - na]ie halucinant\ de amatorism pân\ `n acest moment? Eminescu, Creang\ sau Negruzzi, te slabe. Decât s\ pui `n circula]ie [i clientelism. Ca s\ schimb\m nota, la Sunt foarte mândru de siste- sunt tra du[i `n diferite limbi. ~n o traducere proast\ `ntr-un spa]iu final: legat de activitatea ca mul nostru de reziden]e, c\ci Ia[ul acest moment, unele dintre po- cultural str\in, mai bine nu faci Orice muzeu, cum [tim, nu director, sigur au fost mo- `[i construie[te astfel vizibilitatea ve[tile lui Creang\ sunt disponi- deloc. De aceea noi insist\m pe ca- are ca scop doar conservarea mente mai triste (dac\ tot la nivel european, chiar dac\ mai bile `n francez\, german\, spa- litate [i pe munca traduc\torilor trecutului, ci p\strarea lui `n vorbeam de finan]area cul- e mult de munc\ pân\ s\ putem niol\, catalan\, polonez\, turc\ nativi. ~n acest context, trebuie cotidian. Ce `nseamn\ ast\zi, turii), dar trebuie s\ fie câte- spune c\ suntem o destina]ie cul- sau bulgar\, c\r]ile fiind publi- pomenite eforturile pe care la fac `n cazul MLRI, acest lucru? va altele vesele, din cele la Institutul Cultural Român [i Mi- tural\ inconturnabil\. Anul aces - cate la Editura Muzeelor Lite- care revii cu pl\cere. Este ta, FILIT a reu[it s\ realizeze cea nisterul Culturii pentru traduce- Pfff, este foarte greu s\ ie[i din rare, adic\ editura noastr\, pe vreunul la `ndemân\? mai ampl\ re]ea de reziden]e lite- care am `nfiin]at-o `n 2013, când rea [i promovarea literaturii ro- defini]ia muzeului-conserv\, mai rare din Europa de Est, [ase pen- am venit manager la muzeu. Cu mâne `n str\in\tate. Roadele lor ales aici, `n Moldova. Iner]iile Unul din momentele de care tru autori români [i dou\zeci [i aceste c\r]i [i cu sprijinul Minis- `ncep s\ se vad\, dar cred c\ abia sunt foarte mari. Eu am recurs la `mi amintesc cu mare pl\cere este [ase pentru traduc\tori str\ini. terului Culturii [i al Institutului peste un deceniu sau dou\ de mai multe metode de `mpros- organizarea expozi]iei-experiment Reziden]ele pentru autorii ro- Cultural Român particip\m la sa- func]ionare sus]inut\, f\r\ sin- p\tare, ca s\ spun a[a. Una a fost „Copil\ria p\rin]ilor no[tri“, cu mâni sunt gândite `n egal\ m\- loane [i târguri interna]ionale de cope, vom ajunge s\ ne integr\m `ndesirea expozi]iilor temporare ajutorul liceenilor. Ei au ales te- sur\ pentru `ncurajarea crea]iei carte, continuând astfel promova- cumva organic `n metabolismul [i la itinerarea lor `n ]ar\, dar [i ma, au c\utat obiecte, au realizat contemporane [i `mbun\t\]irea rea autorilor clasici. Toate lucru- cultural european. dincolo de grani]ele ]\rii. Ritmul expozi]ia, au f\cut conferin]a de statutului autorului român. Rezi- rile se `nl\n]uiesc `ntr-un mod fe- din acest an a fost foarte bun, iar pres\ [i apoi ghidajul vizitatori- den]ele pentru traduc\tori str\ini ricit, astfel `ncât efectele reziden - Cum st\m `n România la parteneriatul strategic cu Biblio- lor. Febrilitatea [i emo]iile lor au sunt efectiv indispensabile pentru ]elor se multiplic\ [i merg mult capitolul strategii culturale, teca Na]ional\ a României, care `nviat muzeul. Se `ntâmpla `n integrarea literaturii române `ntr-un mai departe decât se vede la ceea ce implic\ transpa ren ]\, are spa]ii generoase de expozi]ie, 2013, la scurt timp dup\ ce am pre- metabolism cultural european, prima vedere. viziune, ba chiar [i coeren]\? a dat rezultate excelente. De ase- luat conducerea.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 12 » actualitate O nou\ colec]ie la Editura Polirom: „Junior“

Colec]ia con]ine c\r]i de ales c\ mul]i dintre autorii no[tri ]in Casa Heap laolalt\ prind s\ se aventuri, romane fantasy, din „Biblioteca Polirom“ scriau li- destrame, dând la iveal\ o tain\ c\r]i ilustrate, semnate teratur\ pentru copii [i tineri. A[a sinistr\ ce amenin]\ s\ distrug\ de nume mari ale lite- s-a n\scut „Junior“: o colec]ie tâ- lumea lui Clod. raturii universale actuale: n\r\ din toate punctele de vedere. Edward Carey (n. 1970) este Elif Shafak, Ian McEwan, romancier, artist vizual [i dra- ~n c\utarea lui Audrey, de Sop- maturg britanic. A scris [i a pro- Sophie Kinsella etc. hie Kinsella, comedie, romance [i dus mai multe piese de teatru. Ro- roman psihologic/ Carte reco- manul s\u de debut, Observatory Polirom lanseaz\ colec]ia „Ju- mandat\ cititorilor cu vârsta de Mansions (2001, cu ilustra]iile au- nior“, un nou proiect editorial ce peste 14 ani torului), a fost tradus `n trei- se adreseaz\ atât copiilor, cât [i nTraducere din limba englez\ [i sprezece limbi. A scris mai multe adolescen]ilor. Ace[tia vor g\si note de Anacaona M`ndril\-Sonetto adapt\ri pentru scen\, printre aici c\r]i de aventuri, romane fan- Audrey poart\ tot timpul oche- care se num\r\ [i cea a romanului tasy, c\r]i ilustrate, semnate de lari cu lentile negre. Nu-i scoate nici Porumbelul de Patrick Süskind. nume mari ale literaturii univer- m\car `n cas\. Nu iese niciodat\ `n Cinci dintre piesele sale au fost sale actuale. Elif Shafak, Sophie ora[, rar când schimb\ dou\ vorbe puse `n scen\ `n Marea Britanie, Kinsella sau Ian McEwan sunt au- cu cineva pe care nu-l cunoa[te [i i România [i Lituania. A lucrat de tori deja `ndr\gi]i de publicul se pare aproape imposibil s\ se uite asemenea ca designer [i ilustrator românesc, care are acum ocazia `n ochii oamenilor. A[a e Audrey. de carte. A locuit `n Anglia, s\-i cunoasc\ [i `n ipostaza de au- Dar toate as tea pân\ `ntr-o zi – când Fran]a, România, Lituania, Ger- tori de literatur\ young adult sau apare Linus, prietenul fratelui ei. mania, Irlanda, Danemarca [i pentru copii. Colec]ia se adreseaz\ Audrey descoper\ c\ poate s\ vor- Statele Unite ale Americii. unui public tân\r foarte variat, de beasc\ cu Linus despre spaimele la elevii de [coal\ primar\ [i pân\ care nu-i dau pace. Linus o face s\ Via]a secret\ a albinelor, de la tinerii de orice vârst\. râd\ [i cu el nu se mai simte jude- Sue Monk Kidd, roman ecranizat Coordonat\ de Bogdan-Alexan- cat\ nemilos de toat\ lumea. ~ncet- `n 2008, `ntr-o produc]ie cu Dakota dru St\nescu, colec]ia „Junior“ `ncet, Audrey se `ndreapt\ spre vin- Fanning, Alicia Keys [i Paul Bet- debuteaz\ cu volumele ~n c\uta- decare [i se `ndr\goste[te. Dar po]i tany `n rolurile principale, `n re- rea lui Audrey, de Sophie Kinsel- s\ te gânde[ti la viitor dac\ n-ai re- gia Ginei Prince-Bythewood/ la, o poveste despre iubire [i zolvat ce e tulbure [i r\u `n trecut? Carte recomandat\ cititorilor cu `ncredere la vârsta adolescen]ei; Poate s\ te iubeasc\ cineva dac\ vârsta de peste 14 ani Casa Heap. Primul volum al Trilo- te-a v\zut, cum a v\zut-o Linus pe n Traducere din limba englez\ giei Iremonger. Cu ilustra]iile au- Audrey, `n clipele cele mai `ncer- de Victor Ghica torului, de Edward Carey, ajuns cate din via]\? Lily Owens are paisprezece ani pe lista celor mai bune titluri ale Sophie Kinsella s-a n\scut `n [i o singur\ prieten\ de când ma- anului 2014 a prestigioasei publi- 1969, la Londra. A studiat [tiin]ele ma ei nu mai e: o servitoare de cu- ca]ii „The New York Times Book politice, filosofia [i economia la loare doldora de idei tr\snite, Ro- Review“; Via]a secret\ a albine- Oxford. A lucrat o vreme ca zia- saleen. S\ fii afro-american `n Ca - c\l\torii Traveling with Pome- nu râd de numele \sta curios. Nu- lor, de Sue Monk Kidd, povestea rist\ specializat\ `n domeniul fi- rolina de Sud a anilor 1960 nu-i de- granates: A Mother-Daughter Sto- mai c\ nici ele, c\r]ile, nu-s prea unei tinere orfane care descoper\ nanciar, `ns\ succesul romanului loc u[or, a[a c\, `n ziua `n care ry (2009, `mpreun\ cu fiica sa, fericite pe lume: printre atâtea jo- c\ dragostea poate fi g\sit\ `n cele ei de debut a convins-o s\ se Rosaleen nu mai poate r\bda [i `i Ann Kidd Taylor). curi video [i desene animate de la mai nea[teptate locuri, carte vân- dedice `n exclusivitate scrisului. insult\ pe câ]iva rasi[ti `nver[u- televizor, copiii au uitat s\ mai as- dut\ `n peste paisprezece mi- na]i din ]inut, Lily se hot\r\[te: Feti]a c\reia nu-i pl\cea nume- culte [i s\ mai inventeze pove[ti, lioane de exemplare, tradus\ `n Casa Heap, de Edward Carey, au s\ fug\ amândou\ `n or\[elul le s\u, de Elif Sahak, autoarea best - a[a c\ t\râmul lor fermecat e `n treizeci [i [ase de limbi [i care s-a primul volum al Trilogiei Iremon- Tiburon, unde s-ar putea s\ existe sellerului interna]ional Bastarda primejdie. Mu[cat\ Curg\toare e aflat peste o sut\ de s\pt\mâni pe ger, trilogie publicat\ `n Fran]a, ceva care s\ l\mureasc\ dispa - Istanbulului/ Carte recomandat\ tare speriat\: doar n-o s\ fie ea sin- lista de bestselleruri a „New York Italia, China, Rusia, SUA [i Marea ri]ia misterioas\ a mamei. G\sesc cititorilor cu vârsta de peste 10 ani gur\ `n stare s\-l salveze, nu? Times“; Feti]a c\reia nu-i pl\cea Britanie/ Carte recomandat\ citi- ad\post `n casa unui trio excen- n Traducere din limba turc\ de Scriitoare de origine turc\, Elif numele s\u, de Elif Shafak, cu torilor cu vârsta de peste 14 ani tric: trei surori afro-americane Sunia liaz Acmambet Shafak s-a n\scut `n Fran]a, la ilustra]ii de Zafer Okur, povestea n Traducere din limba englez\ care cresc albine [i se `nchin\ la N-o cheam\ nici Violeta, nici Strasbourg, `n 1971. A studiat re - unei feti]e cu un nume tare ciudat: de Mihaela Ghi]\ Madona Neagr\. De acum, c\l\to- L\cr\mioara, nici Camelia. Cât e la]iile interna]ionale la Middle Mu[cat\ Curg\toare. Clod, din clanul Iremongerilor, ria lui Lily poate s\ `nceap\. ea de inteligent\, de curajoas\ [i East Technical University din An - Bogdan-Alexandru St\nescu: ~i sufer\ de o boal\ ciudat\: aude Considerat\ de critic\ o adev\- de plin\ de imagina]ie, se `mpie- kara. Are un masterat `n Stu dii citeam fiului meu `n fiecare sear\, cum [optesc obiectele. O furtun\ e rat\ urma[\ a lui Carson McCu - dic\ [i se `ntristeaz\ mereu de un feminine [i un doctorat `n [tiin]e apoi am `nceput s\ urm\resc cum pe cale s\ se abat\ asupra Casei llers, scriitoarea american\ Sue singur lucru: numele s\u, care politice [i a predat la mai multe cite[te singur. Am luat-o de la Heap, care se `nal]\ `n mijlocul unei Monk Kidd s-a n\scut `n 1948 `n nu-i place nici `n ruptul capului. universit\]i din Turcia, Marea cap\t cu fiica mea [i, `ncet-`ncet, m\ri de gunoaie [i vechituri Sylvester, statul Georgia. Roma- P\rin]ii ei i-au dat un nume tare Britanie [i Statele Unite. am `nceput s\ `nv\] ce le place [i strânse de prin `ntreaga Londr\, nul ei de debut, Via]a secret\ a ciudat: Sakız Sardunya, adic\ ce nu. M-am apropiat de un gen de iar Iremongerii devin nelini[ti]i albinelor (2002), a cunoscut un Mu[cat\ Curg\toare, o floare care ~n preg\tire: lectur\ care nu-mi era familiar [i [i [oaptele se `nte]esc. Când Clod o succes fulminant. A mai scris ro- n-are alt\ treab\ decât s\ atrag\ Frances Hardinge, Copacul la un moment dat m-am `ntrebat `ntâlne[te pe Lucy Pennant, o ma nele The Mermaid Chair (2005) p\s\rile colibri. Feti]a nu are fra]i Minciunilor de ce s\ nu public\m chiar la orfan\ sosit\ de curând din ora[, [i The Invention of Wings (2014), sau surori, iar prietenii ei cei mai Ian McEwan, Vis\torul Polirom c\r]i pentru pu[ti, mai totul se schimb\. Secretele care precum [i volumul de memorii [i buni sunt c\r]ile, singurele care Michael Ende, Momo SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 13 O list\ aleatorie cu ce se De veghe `n lanul de cultur\ mai ur\[te `n România M\d\lina Cocea

Am avut un pic de timp ar putea s\ `nceap\ s\ constru- pân\ s\ `n]eleg ra]ionamentul. liber [i, masochist\ din iasc\ moschei, iar asta s\ con- Iat\-l: tinerii care ajung `n univer- fire, am petrecut câteva duc\, pe un fir perfect logic, direct sit\]ile str\ine, ajung cu burse; ore citind comentarii de la dispari]ia ortodoxismului [i is- bursele sunt finan]ate de un fel de lamizarea `ntregii Românii. Ce nu grupare mondial\ cu interese pe Internet. {i `ntr-un fel am `n]eles `nc\ este precis\ a aces- ascunse; `n universit\]ile care m\ bucur c\ am f\cut tor imigran]i care `i amenin]\ pe promoveaz\ propaganda acelor asta. {ti]i cum se spune, cei 20 de milioane de români prin agenturi (Harvard, Oxford, MIT, c\ degeaba c\l\tore[ti prezen]a lor, m-a[ duce s\ le duc Sorbona etc.) tinerii sunt „`mbui- prin str\in\t\]uri dac\ nu ni[te ceai. ba]I“ cu informa]ii capitaliste [i ai fost turist `n ]ara ta? progresiste; „`mbuibarea“ are ca Am ajuns, prin Internet, Vândutul ]\rii. Exist\ ni[te rezultat un fel de sp\lat pe creier români care sunt extraordinar de al tinerilor care sunt finan]a]i s\ `n p\r]i din România speria]i faptul c\ aceast\ ]ar\ se se `ntoarc\ `n România special ca despre care nici nu mi-a[ vinde str\inilor [i c\ `n curând va s\ `[i „vând\ ]ara“ (a se vedea fi `nchipuit c\ pot exista. fi interzis s\ cânt\m „De[teapt\-te paragraful de mai sus). române“, a[a cum de altfel obi[- nuim zilnic. Am tot `ntrebat acolo Corectitudinea politic\. Ura Locuri populate de min]i miste- unde i-am v\zut comentând pe fa]\ de corectitudinea politic\ a gândire abstract\. Sunt absolut pe to]i corup]ii, s\ sponsorizeze rioase, captivante, prin care m\ ace[ti oameni dac\ ar putea s\ m\ fost, de departe, preferata mea. `n convins\ c\ nu s-au cenzurat partide politice, s\ finan]eze ONG-uri pot plimba intelectual ca prin pun\ [i pe mine `n leg\tur\ cu aceast\ c\l\torie prin mintea niciodat\ `n via]a lor de team\ s\ (care se afl\ [i ele pe lista lucru- ni[te pe[teri exotice. Locuri unde vreun str\in sau doi, deoarece am româneasc\, am g\sit-o pomenit\ nu jigneasc\ [i nici n-au avut vre- rilor pe care le ur\[te, mai nou, se ur\[te cu patim\, cu o credin]\ un prieten care `ncearc\ de vreo `n maxim\ batjocur\, ca [i cum odat\ de unde s\ vad\ exemplu de România), s\ `i spele pe cre ier pe rezervat\ `n general `ndr\gosti]i - dou\ luni s\ `[i vând\ un teren [i s-ar fi spus „b\t\u[ de femei“ sau corectitudine politic\ `n discursul to]i tinerii români [coli]i `n str\i- lor. Cam a[a arat\ jurnalul meu cu românii n-a avut nici un suc- sau „nazist `napoiat“. Corectitu - românesc din ultimii 25 de ani. n\tate [i s\ cumpere ]ara, bucat\ de c\l\torie: ces. Din p\cate, n-am reu[it s\ in- dinea politic\ era g\sit\ vinovat\, cu bucat\. Aproape c\ m-ar duce tru `n posesia vreunor date de de exemplu, pentru rezultatele L-am l\sat la final pe Soros, a[a cu gândul la o persoan\ „atotpu - Refugia]ii. Plimbându-m\ prin contact. slabe la testele PISA ale elevilor c\ lista nu este complet aleatorie. ternic\“, dac\ n-a[ fi `ncetat `n ur - comentarii, am `n]eles c\ imi- români – pentru c\ ei spun lu- M-am uitat la aceast\ construc]ie m\ cu mul]i ani s\ cred `n Mo[ gran]ii din Siria ar fi un pericol Sorbona [i alte universit\]i crurilor „pe nume“ [i nu pot s\ filosofic\ a du[manului României Cr\ciun. major pentru patria noastr\, Ro - str\ine. Recunosc c\ e posibil ca r\spund\ la `ntreb\rile progre- cu nume palindrom ca la un fel de C\l\toria s-a `ncheiat, jurnalul mânia. De exemplu, ar putea s\ oamenii s\ aib\ dreptate, deoare - siste din testele gril\. Aceast\ ur\ a opta minune a lumii. O singur\ a fost scris. L-am pus deoparte [i comit\ atentate teroriste, chiar ce a trebuit s\ citesc de mai multe fa]\ de corectitudinea politic\ `mi persoan\ reu[e[te s\ fie atât de pu - sper s\ nu `l mai deschid nicio- dac\ ei vin aici fugind de ele. Sau ori [i mai multe astfel de comentarii dove[te o mare capacitate de ternic\ `ncât s\ `i vizeze personal dat\ de s\pt\mâna asta `ncolo.

sociale. Taberele sunt atât de por- dulap, legislativ care a tr\it dezi- Minciuna cu picioare lungi nite una `mpotriva alteia, `ncât e luzia de a nu fi putut duce la `nde- imposibil s\ operezi cu argumen- plinire episoadele de tipul „Mar - te, `n condi]iile `n care „adev\rul ]ea neagr\“. ~n func]ie de rezultatul mute“ electorale vom alerga iar din televizor“ vine `mb\ls\mat `n alegerilor din 11 decembrie, ne-am dup\ cai verzi pe pere]i [i c\ vom emo]ii, nu `n fapte. Dac\ nu iese putea alege un Parlament care s\ Doi-zece, prob\! fi pu[i `n situa]ia de a `ncerca scandal tot e bine. ~l po]i evita pur fie mai curat sau, dimpotriv\, per- (atunci când nu ne este lehamite) [i simplu neaducând vorba despre fec]ionat, f\r\ dispozi]ia de a mai George Onofrei s\ demont\m miturile „oengi[ti- alegeri [i candida]i. repeta gre[elile trecutului `n ma- lor lui Soros“ [i ale „vânz\torilor La fiecare scrutin desf\[urat terie de pa[i `napoi. de ]ar\“, n-a[ fi crezut cu nici un `ntr-o ]ar\ `n care votul nu este C\ci st\ `n puterea legislativu- chip. {i totu[i faptul c\ aceste me- obligatoriu prin lege, `n România lui de a desprinde precum foile La Revolu]ie, prin Ia[i umbla zvo- aveam s\ descop\r mult mai târ- tode de manipulare au func]ionat ne `ntreb\m ce ar fi votat majori- unei cepe din atribu]iile unor in- nul c\ apa din re]eaua public\ a ziu mistific\rile, dar [i faptul c\, uneori la nivel chirurgical `n rân- tatea care nu s-a prezentat la urne. stitu]ii sau de a crea unele noi, de fost otr\vit\. Prin urmare, mul]i din p\cate, minciuna are uneori dul electoratului ar trebui s\ ne ~n ce fel ar fi putut aceasta schim- mâinile ridicate ale majorit\]ii cet\]eni din cartierul `n care picioare mai lungi decât spune trezeasc\ din visul c\ am devenit, ba rezultatul alegerilor? Sociolo- parlamentare depind Bugetul de mi-am petrecut copil\ria [i parte proverbul. m\car la nivelul urbanului mare, gii s-au pus de acord c\ o prezen]\ Stat, amnistiile, precum [i exacer- din adolescen]\ au alergat cu bi- Când `n 2014 s-a dus o campa- „o ]ar\ ca afar\“. Cei 50 de ani de mare stric\, de regul\, calculele barea unui curent antieuropean doanele `n p\dure, la izvor, ca s\ nie electoral\ `ntreag\ `n sprijinul comunism `n care s-a votat cu re- `[i fac\ aprovizionarea. Am auzit lui Ponta cu armele diversiunii, gularitate cu cine trebuie au creat tuturor partidelor „clasice“. Din- care, ajutat, poate deveni tot mai apoi de spre Pia]a Universit\]ii, una `n care oamenilor li se spunea „votantul nou“, cel care nu `[i mai colo de viitoarea guvernare, pu - popular [i la noi. un loc `n care s-au adunat du[ma- c\ nu putem vota un „neam]“ care ia acum lumina `n cabina de vot ]in\ lume `[i pune, din p\cate, `n- Peste tot `n Europa, dar [i peste nii poporului [i care, ca s\ reziste nu este ortodox, care va d\râma de la „st\pânire“, ci de la televi- trebarea cum va ar\ta viitorul Ocean, asist\m la o rea[ezare a ta- la protest, sunt alimenta]i frenetic m\n\stirile din nordul Moldovei zor. Avem, din p\cate, mai multe Parlament, ai c\rui reprezentan]i berelor, a argumentelor [i a meto- cu pâine [i salam de al]i „du[mani [i va vinde Ardealul ungurilor, genera]ii care au nevoie s\ li se `i vot\m duminic\. Camera Depu- delor de a influen]a electoratul. ai poporului“. La alegerile din ne-am reamintit c\ pl\pânda noas - spun\ ce este binele, ce este r\ul ta]ilor [i Senatul emanate din vo- Trebuie s\ fii naiv [i prea sup\rat anii ’90, votan]ii lui Ion Iliescu se tr\ democra]ie a supravie]uit unor [i, `n definitiv, pe cine s\ voteze. tul popular `n 2012 au totalizat pe Soros ca s\ crezi c\ alegerile luau `n sec]ia de votare la har]\ cu campanii de manipulare perfect Este foarte vizibil\ o ruptur\ vreo 600 de parlamentari [i au noastre nu au nici o leg\tur\ cu reprezentan]ii altor partide decât ]intite spre un public luat ca vic- genera]ional\, mesele `n familie condus la probabil cel mai „pus pe acest microcosmos `n prefacere. a celui „bun“. La o vârst\ fraged\, tim\ sigur\. S\ `mi fi spus cineva nu mai sunt destinate comunic\- rele“ legislativ de dup\ 1990, plin Bine a]i veni `n „minunata lume acestea `mi p\reau realitatea [i c\ `n timpul acestei „campanii rii, ci bif\rii unei conven]ii de personaje cu dosare penale `n nou\“!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional Gotlib a murit. Banda desenat\ `n doliu

~n 2016, o lung\ armat\ de arti[ti ai muzicii sau filmului au `ncetat din via]\. Lipsea de pe list\ un mare autor BD.

Duminic\, umoristul francez Marcel Gotlib a `n- apaticul câine Gai-Luron, apoi la „Pilote“, unde cetat din via]\ la vârsta de 82 de ani. Gotlib, un se consacr\ ca autor al seriilor cultissime Dingo- nume care ar putea spune multe românilor ce au dossiers [i Rubrique-a-brac. copil\rit `n anii ’70-’80, fiindc\ el a fost p\rintele Dup\ momentul 1968, [i-a zis ceva de genul: lui Jujube [i Gai-Luron, vedete ale revistelor „Bun, ne-am distrat bine, dar eu vreau s\ fiu ne- „Vaillant“ [i „Pif“. Gotlib este un nume impor- bun!“. {i, de aceea, `n 1972, p\r\sindu-[i men- tant pentru o minoritate (de la noi) care a cunos- torul, pe René Goscinny, fondeaz\ `mpreun\ cu cut bine opera lui foarte consistent\ `n BD-ul doi al]i „nebuni“, Claire Bretécher [i Nikita francez, de un umor de cele mai multe ori Mandryka, revista „L’Écho des savanes“, care revolt\tor pentru min]ile `nguste, dar teribil de r\stoarn\ toate conven]iile posibile, ducând umo - satisf\c\tor pentru to]i ceilal]i. rul cuminte `n zone pân\ atunci neb\nuite care Scrie ziarul „Liberation“, care [i-a consacrat ating pornografia [i scatologia, având ca unic\ deschiderea dispari]iei acestui uria[ artist: „Mar- regul\ „Nici un tabu“. Urmeaz\ apoi, `n 1975, o cel Gotlieb, zis Gotlib, desenator al lui Gai-Luron alt\ revist\ legendar\, „Fluide glacial“. (care ar putea pl\cea copiilor), creator al ~n tot acest parcurs, impactul [i influen]a lui groaznicului Pervers Pepere (care poate s\ scan- asupra benzii desenate sunt imense, `n aceea[i dalizeze p\rin]ii), creierul revistei «Fluide gla- m\sur\ cu Hergé sau Hugo Pratt. Dispari]ia lui cial», mare depresiv inventator al umorului las\ orfane o mul]ime de personaje, de la Gai- «scrâ[nit» `n banda desenat\ francez\ de pe vre- Luron la supereroul „na]ional“ Superdupont, dar mea babacilor, a fost importatorul umorului [i o mul]ime de scenari[ti [i/sau desenatori care murdar american [i al nonsensului british pe au fost influen]a]i de opera sa. care le-a amestecat cu sos Rabelais [i Brassens, Prin urmare, a fost aproape logic\ rev\rsarea trecând prin marchizul de Sade“. de mesaje de regret ce a `nso]it anun]ul dispa - Marcel Mordekhaï Gotlieb s-a n\scut de Ziua ri]iei sale, de la fo[tii colaboratori la Terry Gilliam Fran]ei `n 1934, fiu al unor evrei unguri refugia]i [i la ministrul Culturii din Fran]a, Audrey la Paris. ~n ciuda unei copil\rii grele [i nefericite Azoulay, care a scris pe Twitter: „Gotlib a ar\tat (tat\l s\u a murit `n lag\rul de la Buchenwald, `n ce m\sur\ umorul este vital pentru democra- micul Marcel a stat ascuns `n anii r\zboiului pen- ]ia noastr\“. tru a nu avea parte de o soart\ similar\), el Asta, `n vreme ce „copii“ de la „Fluide Glacial“ ajunge la `nceputul anilor ’60 autor de benzi dese- anun]au sec, `n stilul casei: „Rahat, re-rahat, su- nate umoristice, `ntâi la „Vaillant/Pif“, unde `i per-rahat! Gotlib a murit! Chiar a[a. Ce masacru creeaz\ pe Nanar, vulpoiul Jujube [i faimosul [i de an!“.

Suplimentul lui Jup Scandalul unui viol ce nu a avut loc

Sfâr[itul lui 2016 nu este un climat potrivit pentru a b\rbat de 48 de ani. Iar regizorul a pl\nuit acest viol. reaminti o poveste veche de 40 de ani: realizarea Mi se face r\u“, s-a indignat Jessica Chastain, secon- faimoasei scene a utiliz\rii untului danez `n scan- dat\ de al]i actori precum Evan Rachel Wood (care dalosul film Ultimul tango la Paris, al lui Bernardo anul acesta a recunoscut c\ a fost violat\ de dou\ ori) Ber tolucci. sau Chris Evans. S\ ne reamintim: `n filmul din 1972 al lui Bertolu c ci, ~n fa]a acestor reac]ii care sugereaz\ c\ de fapt o tân\r\ (interpretat\ de Maria Schneider) tr\ia o Maria Schneider chiar a fost violat\ `n fa]a camere- torid\ poveste de dragoste cu un american `n trecere lor de luat vederi, Bernardo Bertolucci a fost silit s\ prin Paris (Marlon Brando `ntr-unul dintre ultimele se apere. lui mari roluri). Filmul a deranjat [i a stârnit o con- „A[ vrea, pentru ultima oar\, s\ clarific aceast\ trovers\ interna]ional\ (plus cenzura aferent\) din ne`n]elegere ridicol\ ce este perpetuat\ de ziarele din cauza scenelor de violen]\ sexual\, mai ales una din- `ntreaga lume“, a declarat Bertolucci pe 5 decembrie. tre scene (un viol anal) provocând cele mai aprinse „Unii cred c\ Maria nu a fost informat\ despre vi- comentarii. olen]a scenei. Fals! Maria [tia prea bine, fiindc\ ci- Un interviu cu Bertolucci din 2013, care abia acum a ajuns la con[tiin]a publicului, a reu[it s\ arunce o tise scenariul `n care totul era descris. Singurul lu- canistr\ de benzin\ pe foc, stârnind un incendiu de - cru pe care nu-l [tia a fost ideea noastr\ de a folosi vastator de reac]ii. Bertolucci explic\ `n interviu c\ el untul. Este dezolant faptul c\ nici azi lumea nu [tie a pus scena la cale cu Brando f\r\ s\ `i explice Mariei c\ scenele de sex sunt doar simulate la cinema!“ Schneider toate am\nuntele, pentru c\ dorea s\ ob- La vremea respectiv\, `n ciuda scandalului, Ultim- ]in\ „reac]ia ei ca femeie, nu ca actri]\“. ul tango la Paris a fost primit foarte bine de critic\ O mul]ime de vedete l-au pus imediat la zid pe re- aproape `n unanimitate [i a ob]inut [i dou\ no mi na - gizorul italian. „Tuturor celor c\rora v\ place acest liz\ri la Oscar. Maria Schnider a fost `ns\ zgu duit\ de film: v\ uita]i, de fapt, la o fat\ de 19 ani violat\ de un experien]a film\rii [i a controversei ce a urmat. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 PE SCURT

n Curtea Suprem\ din Polonia a respins cererea procurorului ge - neral privind extr\darea lui Roman Polanski `n SUA, unde justi]ia `nc\ vrea s\-l trag\ la r\spundere pentru acuza de sex cu o minor\. O poveste care `i d\ co[maruri lui Polanski `nc\ din 1977 [i care l-a f\cut s\ se autoexileze permanent `n Europa. n Coinciden]\ amuzant\: cel de-al doilea om care a p\[it pe Lun\, astronautul Buzz Aldrin (86 de ani), este `ngrijit acum `n Noua Zee- land\ de un doctor al c\rui nume este David Bowie. La fel ca muzi- cianul al c\rui prim hit, Space Oddity, a fost inspirat de pa[ii pe Lun\ ai lui Aldrin [i Armstrong. n O edi]ie original\ a c\r]ii Micul Prin] de Antoine de Saint- Exupéry, cu patru desene [i un autograf al autorului, s-a vândut la Paris, la licita]ie, pentru aproape 90.000 de euro. n Primul sezon al serialului Westworld s-a `ncheiat pe HBO `n aplauzele aproape unanime ale criticii, care a salutat astfel unul din- tre cele mai bune seriale SF din ultimii ani. {i ca audien]\, serialul lui Jonathan Nolan a fost un mare succes, devenind cea mai vizionat\ prim\ serie a unui serial pe HBO. Fanii `ns\ vor avea de a[teptat abia pân\ `n 2018 pentru a o vedea pe cea de-a doua. n ~nainte de premiera mult-a[teptat\, noul film din seria R\zboiul stelelor, Rogue One, a fost v\zut de `nsu[i George Lucas. Ce p\rere a avut creatorul imensei saga? „Nu vreau s\ vorbesc `n locul lui, dar acum pot s\ mor fericit. Chiar i-a pl\cut filmul!“, a comentat pe Twitter, Gareth Edwards, regizorul lui Rogue One. n ~n cursul unei reuniuni a Consiliului consultativ pentru art\ [i cultur\, pe 2 decembrie, Vladimir Putin i-a sf\tuit pe arti[tii ru[i s\ nu imite „comportamentul periculos de revolt\tor“ al ziari[tilor de la „Charlie Hebdo“. Un sfat cu greutatea unui ucaz, `ntr-o ]ar\ `n care Kremlinul consider\ c\ statul are dreptul s\ decid\ subiectul unei piese sau al unui film pe care `l finan]eaz\ sau `n care ceea ce ar fi con- siderat\ o jignire la adresa religiei te poate duce direct la `nchisoare. Pe vremea când n Alec Baldwin, care `l imit\ regulat pe Donald Trump `n cadrul faimoasei emisiuni TV umo - ristice Saturday Night Live, a Fidel corecta c\r]ile fost criticat de pre[edintele ales al SUA pe Twitter. „Emi- siunea e de nev\zut! Complet p\rtinitoare, lipsit\ de umor, lui García Márquez iar imita]ia lui Baldwin este [i mai proast\!“, a scris Trump. „F\-]i public\ declara]ia de Fidel Castro, editor de carte? A[a s-ar spune, dac\ e s\ d\m crezare unui articol venituri [i impozite [i m\ opresc!“, i-a replicat actorul. publicat de „The Guardian“ `n care se afirm\ c\ fostul pre[edinte revolu]ionar al Cubei a jucat un rol nea[teptat `n ce prive[te c\r]ile faimosului Gabriel García Márquez, dup\ ce s-a `mprietenit cu acesta, `n anii ’70.

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. „Pre[edintele Castro era un cititor pline de corecturi f\cute de Cas- general bun gust când vine vorba Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu `mp\timit“, afirm\ dr. Stépha nie tro, corecturi care ]ineau mai despre art\“. „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ Panichelli-Batalla, lector la cate- mult de logic\ [i gramatic\ decât Laureat al Nobelului pentru li - cu „Ziarul de Ia[i“. dra de studii latino-americane a de ideologie. teratur\, Gabriel García Márquez Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel. Muzic\: Victor Eskenasy, Aston University. „Când s-a `ntâl- „Dup\ ce a citit Relatarea unui a fost unul dintre sus]in\ torii re - 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Dumitru Ungurea nu Senior editor: Film: Iulia Blaga nit cu Márquez, `n 1977, cei doi au naufragiat, Fidel i-a ar\tat lui Ga- volu]iei cubaneze [i al lui Fidel, `n Lucian Dan Teodorovici Teatru: Olti]a C`ntec purtat mai multe discu]ii pe teme bo c\ a gre[it când a calculat viteza ciuda tuturor acuzelor aduse aces- Redactor-[ef: Caricatur\: literare [i, `n cele din urm\, Fidel b\rcii“, spune Panichelli-Batalla. tuia. Rela]ia lor este dovedit\ [i de George Onofrei Lucian Amarii (Jup) Grafic\: s-a oferit s\ `i citeasc\ manuscrise- „Un alt exemplu este Cro nica unei o dedica]ie scris\ de Castro pe un Editor: Anca Baraboi Ion Barbu le, spunând c\ are un ochi foarte mor]i anun]ate, unde Fidel a g\sit exemplar al c\r]ii dictatorului, La Actualitate: Redactor: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, bun pentru detalii“. gre[eli `n specifica]iile tehnice ale Victoria estratégica, d\ruit\ scrii - Radu Cucuteanu Ioan Stoleru Panichelli-Batalla este coau- unei arme de vân\toare“. torului [i aflat\ acum `n posesia DTP: Publicitate: tel. 0232/ 252294 Adina Ciocoiu toarea unei c\r]i despre aceast\ Anna Hervé, manager editori- Universit\]ii Texas. Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. Rubrici permanente: 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., rela]ie `ntre tiran [i marele scrii- al, este de p\rere c\ aceast\ co- Nu se [tie dac\ Márquez `i d\ - tel. 0232/ 216112 Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea, Abonamente: tel. 0232/214100 tor (carte numit\ Fidel & Cabo, laborare foarte bun\ `ntre García dea la rândul s\u, sfaturi politice Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Tarife de abonament: 45 lei pentru ap\rut\ `n 2009). Ea sus]ine c\, Márquez [i Fidel Castro este un lui Fidel. ~ntr-un interviu din 1978, 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; Florin L\z\rescu, George Onofrei dup\ discu]ia din 1977, Márquez i-a lucru foarte rar: „Majoritatea citat de „The Guardian“, scriito rul 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ Carte: [i tarifele po[tale. trimis lui Fidel toate manuscrisele marilor arti[ti se definesc prin afirma c\, orice critic\ ar avea s\-i Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti- „Suplimentul de cultur\“ sale, `nainte de a i le ar\ta editoru- opo zi]ie cu elita, `n era modern\. aduc\ lui Fidel, o va face numai `n nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, este tip\rit Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru cu sprijinul Adev\rul Holding lui. Manuscrisele se `ntorceau Iar dictatorii, ca regul\, nu au `n privat [i niciodat\ `n public. Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\ Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food Album de familie cu demoni, slujnice [i alia]i

~n ultima vreme au intrat multe filme pe ecrane. Film Câteva vorbe despre cele mai interesante dintre Iulia Blaga ele. Mi-a pl\cut la Album de familie/ Albüm, de Mehmet Can Mertoğlu, noului val românesc, lucru re- marcat [i de presa str\in\ de la ironia ascuns\ `n spatele Cannes, [i de regizorul `nsu[i. E pove[tii cumin]i despre un album de familie al societ\]ii cuplul care caut\ s\ turce de azi, zugr\vit cu pensule `nfieze un copil a[a cum Flaro. caut\ s\ `nchirieze un Slujnica/ The Handmaiden, de apartament. Park Chan-wook, a avut [i el pre- miera mondial\ la Cannes 2016, dar `n Competi]ia Oficial\. E un (era s\ scriu Neonul de demon), o capodoper\ brutal\ (tot la (care cu noile opera]ii estetice Debutantul `n lungmetraj, care a foarte stilizat thriller erotic (Park nu pentru c\ mi-ar fi pl\cut (dim- Cannes al]ii au spus c\ e o imi - arat\ ca lucrat `n CGI) e un spion m\rturisit când a venit s\-[i pre- `i spune decadent) care face ca La potriv\!), ci pentru c\ a provocat ta]ie palid\ dup\ Lynch [i Felli- canadian, care ia de nevast\ o zinte filmul `n Festivalul Les films vie d’Adèle s\ par\ simplist. E pe reac]ii extreme `n acest an la ni.). Faptul ca prestigioasa Ca - spioan\ francez\ (Cotillard), dup\ de Cannes a Bucarest, c\ e fan Pu- cât de torid, pe atât de comic [i de Cannes, unde a fost prezentat tot hiers du Cinéma l-a inclus pe locul o misiune semi-suicidar\ `n Ca- iu [i Porumboiu (dup\ cum `i plac romantic, cu un subtext bogat, cu `n Competi]ia Oficial\. Danezul 3 `n topul celor mai bune filme ale sablanca. [i Jacques Tati sau Elia Sulei- multe ramifica]ii (context istoric, Nicolas Winding Refn hipersti - anului (Dup\ Toni Erdmann [i Dincolo de imaginea superb\ a man) [i care a filmat cu Marius ocupa]ia japonez\ `n Coreea, con- lizeaz\ [i el. Dar cinemaul lui e Elle) e `nc\ un semn c\ va exista lui Don Burgess (colaborator Panduru, men]ine un ton neutru flictele de clas\, condi]ia femeii, g\unos ca o nuc\ seac\ [i plin de o `ntotdeauna public pentru orice vechi al lui Zemeckis), nu prea ai homosexualitatea, leg\tura dintre [i când cuplul refuz\ un bebelu[ autosuficien]\ de mare art\. Refn fel de filme. Demonul de neon are, ce l\uda. Filmul e lipsit de ritm [i Orient [i Occident), totul spus cu o de la orfelinat pentru c\ e prea ne- s-ar putea ascunde `n spatele totu[i, un merit: Keanu Reeves vlag\, `ntreaga poveste e lipsit\ de voluptate vizual\ extraordinar\. gru, [i când se extaziaz\ `n fa]a al- subiectului [i spune: ei bine, am joac\ foarte bine. consisten]\ [i neverosimil\, iar Povestea e structurat\ `n trei tuia, pe care mama `l afum\ apoi f\cut un film g\unos [i artificial Nici Aliatul/ Allied, de Robert personajele sunt atât de insufi- tr\gând din ]igar\ lâng\ p\tu] [i p\r]i, fiecare v\zut\ din punctul despre lumea g\unoas\ [i artifi- Zemeckis, nu merit\ efortul, de[i cient construite, `ncât vezi actorii f\când planuri de viitor. Album de vedere al unuia dintre cele trei cial\ a modelingului. Zemeckis n-are preten]iile artisti- prin ele. ~l vezi pe Pitt, vezi des- de familie e coproduc]ie turco- personaje principale, [i adapteaz\ Dar nu exist\ cadru `n care s\ coide ale lui Refn (el fiind totu[i un p\r]irea penibil\ de Angelina fran co-român\ (prin Parada Film) romanul Fingersmith (2002) al nu `i sim]i egoul pulsând ca o par\ meseria[ respectat, vezi Forrest Jolie [i bârfele c\ ar fi avut o idil\ [i a fost distins la Cannes cu Pre- scriitoarei galeze Sarah Waters, a de cauciuc [i s\ nu-i percepi do- Gump sau Contact). Acum lucrurile cu Cotillard, vezi tot efortul \sta miul France 4 Visionary Award, c\rui ac]iune era plasat\ `n pe- rin]a de a r\mâne `n istoria cine- nu i-au mai mers lui Zemeckis. Sce- imens de imagine care a f\cut din `n sec]iunea paralel\ Semaine de rioada victorian\. E primul film maului. Dac\ pentru unii (cum nariul e scris de Steven Knight, care doi actori foarte buni dou\ mari- la Critique. Povestea din film de epoc\ al lui Park Chan-wook. am fost [i eu), cele 118 de minute a scris [i Eastern Promises (de Da - onete inexpresive [i cabotine. n-are leg\tur\ cu România, dar fil- O s\ scriu ceva [i despre De- ale filmului au fost o corvoad\, au vid Cronenberg), dar povestea e Vezi orice, numai al doilea Ca - mul se apropie stilistic de filmele monul de neon/ The Neon Demon fost voci care au considerat filmul le[inat\ [i neconving\toare. Pitt sablanca nu.

dr\covenia sug\toare de aer, când frig [i umezeal\. Cedezi presiunii, borcanele cu mur\turi nu aveau. Din subteran aten]ia mi-a fost atras\ de o [tire tele- nu ai `ncotro. M-am `mbracat gros M\ obi[nuisem cu obscuritatea [i vizat\. Era despre minerii care s-au [i am coborât `n subteran. Aveam deja z\ream obiecte. Toate puse baricadat `n subteran la Uricani [i mai bine de trei ceasuri pân\ se alandala, de c\tre mine, pe vremea Voi n-a]i `ntrebat au refuzat s\ ias\ pân\ când nu [tiu `ntorcea so]ia de la serviciu, deci când uram s\ fac ordine `n beci. {i, ce revendic\ri le-au fost satisf\cute. timp berechet pentru a-mi formula cum aveam destul timp la dispo- F|R| ZAH|R v\ r\spunde Uite, oameni cu caracter puternic, preten]iile [i a c\p\ta un aspect zi]ie, am `nceput s\ le pun pe c\- mi-am zis. Ah, dac\ a[ avea o min\, livid din cauza `ntunericului [i a pr\rii. Anvelopele de var\, una Bobi m-a[ baricada `n ea pân\ a[ primi frigului, fapt care m\ va fi ajutat s\ peste alta, sub scar\. Borcanele cu promisiunea scris\ c\ nu mai tre- punctez la impresia artistic\. legume pe raftul de borcane cu le- Unora li se poate p\rea greu ceva ce faci o anume ac]iune pentru c\ e buie s\ dau veci cu aspiratorul. Am `nceput chiar s\ scandez lo- gume. Sticlele de vin alb separat de altora li se pare u[or de f\cut. Sau rutinat\ [i plictisitoate. Eu, spre Apoi mi-a picat fisa: nu am min\, zinci antiaspiratoriale, dar nu sunt cele cu vin ro[u. Lada cu cartofi `n poate pur [i simplu nu ai chef s\ exemplu, ur\sc s\ dau cu aspira- dar am beci. sigur c\ se auzea ceva dinspre beci col], lâng\ cea cu morcovi [i ceap\. torul. Nu e c\ bâzâie sau c\ stau Adic\, la o adic\, beciul e tot o spre lumea suprateran\. Nici m\ - Nu [tiu cum naiba, dar toat\ activi- aplecat. Dar e o mi[care de du-te-vi- s\p\tur\ `n p\mânt, nu? M\ gândesc car ]ip\tul de durere provocat\ de tatea asta fizic\ parc\ `mi d\dea o no care m\ scoate din pepeni `ntr-un c\ dac\ cineva se bag\ acolo [i impactul dintre piciorul meu [i lada energie bun\ [i deveneam din ce `n asemenea hal `ncât `n ziua de cur\ - `ncepe s\ protesteze, e un lucru de cu cartofi nu cred c\ a str\puns ce mai pu]in capabil s\ ur\sc. Mai ]enie m\ apuc\ depresia. luat `n seam\. E un [antaj func]io- tenebrele. Lad\ care, dac\ stau bine aveam fix jumate de or\ pân\ la con- ~mi beam cafeaua [i blestemam nal. C\ doar nu o s\ la[i persoana [i m\ gândesc, nu avea ce c\uta `n fruntarea cu patronatul, timp arhi- 547 momentul când a fost inventat\ respectiv\ s\ se `mboln\veasc\ de la mijlocul `nc\perii, la fel cum nici su ficient pentru a da cu aspiratorul.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 547 » 10 – 16 decembrie 2016 www.suplimentuldecultura.ro