Rolul Guvernului Republicii Moldova În Construcţia Şi Consolidarea Sistemului Statal (1991-2014)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
186 Teoria şi practica administrării publice ROLUL GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONSTRUCŢIA ŞI CONSOLIDAREA SISTEMULUI STATAL (1991-2014) Igor BUCATARU, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova SUMMARY This article describes the importance of Moldovan Government institution for state construction. Accor- ding Constitution, the Moldovan Government is the central executive authority. Government is responsible for interior and foreign policy of the state; he manages the general management of public administration and is accountable to Parliament. In the exercise of his competence, the Government uses its program of activities approved by Parliament. The main role in setting government has Parliament, but the trial Moldovan presi- dent participates. In terms of the political regime in Moldova, the role of government, especially the Prime Minister, is very important. In its work, the Government relies on the support of the parliamentary majority (the source of legi- timacy of power) which offers powers to government ministerial team. Cadrul legal. Guvernul Republicii Moldova este autoritatea executivă centrală a ţării. Guvernul asigu- ră realizarea politicii interne şi externe a statului, exercită conducerea generală a administraţiei publice şi este responsabil în faţa Parlamentului. În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament. Rolul principal în constituirea Guvernului o are Parlamentul, însă la proces participă şi Preşedintele Republicii Moldova. Şeful statului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-Ministru care, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Preşedintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de Parlament, numeşte Guvernul [1]. Guvernul este alcătuit din Prim-Ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Şeful Guvernului este Prim-ministrul, care conduce Guvernul şi coor- donează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. Prim-ministrul Republicii Mol- dova dispune în activitatea sa de următoarele atribuţii: - prezidează şedinţele Guvernului; - în cazuri excepţionale, ia decizii în problemele conducerii Republicii Moldova în limitele competen- ţei Guvernului şi informează despre aceasta Guvernul la şedinţa lui ordinară; - asigură colegialitatea în activitatea Guvernului; - formează Guvernul şi propune componenţa lui în modul stabilit; - acordă împuterniciri pentru negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova. Încetarea activităţii Guvernului survine prin demisionarea acestuia, şi anume în cazul în care: - Parlamentul şi-a exprimat neîncrederea în Guvern; - Prim-ministrul a demisionat sau a decedat. Demisionarea Prim-ministrului conduce la demisionarea Guvernului în componenţă deplină; - a fost ales un nou Parlament (la prima lui şedinţă). De asemenea, fiecare membru al Guvernului are dreptul de a demisiona. Rolul Guvernului Republicii Moldova în sistemul politic. În practica statelor cu regim politic parla- mentar de tradiţie, este firesc procesul din ultimele decenii de creştere a rolului Guvernului, nu doar în raport cu Şeful statului, ci şi cu Parlamentul. Parlamentul este acela care, prin majoritatea parlamentară, la momentul votării programului de guvernare prezentat de persoana desemnată pentru funcţia de Prim- Ministru, îşi deleagă o bună parte din atribuţiile de guvernare, pe motiv că Guvernul poate în regim mai Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 187 rapid şi pe alocuri mai competent să facă faţă provocărilor curente, şi, îndeosebi, celor extraordinare. În condiţiile regimului politic din Republica Moldova, rolul Guvernului şi, în special al Prim-ministrului, este unul foarte important. Şeful Guvernului este figura-cheie în activităţile puterii executive ale statului [2]. Regimul politic parlamentar este cel care acordă Guvernului atribuţii principale în realizarea politicii interne şi externe a statului. În activitatea sa, Guvernul se bazează pe sprijinul majorităţii parlamentare (sursa legitimităţii puterii politice) care transmite atribuţiile de guvernare echipei ministeriale. Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului, dar sunt cazuri când Guvernul poate gestiona afacerile publice în mod independent, fără a necesita aprobarea din partea Parlamentului sau Preşedinţiei. Este vorba des- pre două mecanisme constituţionale: „Angajarea răspunderii” şi „Delegarea legislativă”. Ambele proceduri prevăd posibilitatea Guvernului de a adopta decizii politice operative, de a guverna, într-un interval de timp anumit, fără aprobarea Parlamentului. Istoria politică a Republicii Moldova după modificările constituţionale din 5 iulie 2000 a prezentat situaţii diferite despre rolul Prim-ministrului în condiţii de reglementare constituţională identică. Astfel că importanţa Guvernului şi a şefului acestuia a depins şi de alţi factori, în mare parte subiectivi. În perioada anilor 2001-2009, Prim-ministrul nu se bucura de rolul necesar pe motiv că funcţia de Preşedinte al Repu- blicii Moldova era deţinută de preşedintele partidului ce forma majoritatea parlamentară, respectiv de- semna Prim-ministrul şi forma Guvernul [3]. Este cunoscut că în regimurile parlamentare cu tradiţie, şeful partidului ce câştigă alegerile, îşi înaintează candidatura pentru funcţia de Prim-ministru şi nu pentru cea de Şef de stat. Practica respectivă a început să fie una obişnuită pentru Republica Moldova după 2009, de când şi ponderea funcţiei de Prim-ministru a devenit mai mare atât în sistemul relaţiilor de putere, cât şi în opinia publică a societăţii. Rolul important al Guvernului în procesele social-politice din republică este determinat de funcţiona- litatea acestuia. Funcţiile de bază care formează arhitectura construcţiei executive din Republica Moldova sunt: de guvernare, de administrare, de reprezentare, de control [4, p.14-16]. Nemijlocit acestea se reflectă prin următoarele atribuţii ale Guvernului: - creează condiţii pentru stabilirea şi asigurarea suveranităţii economice şi politice, protejează intere- sele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; - elaborează şi implementează concepţii, strategii, politici de dezvoltare în toate domeniile de com- petenţă; - asigură protejarea intereselor naţionale în politica externă; - formează un sistem eficient de ocrotire socială a populaţiei, creează condiţii pentru creşterea nivelu- lui de trai, pentru satisfacerea necesităţilor culturale şi spirituale ale cetăţenilor republicii; - favorizează dezvoltarea autonomiei autorităţilor administraţiei publice locale; - asigură legalitatea, ordinea publică, drepturile şi libertăţile cetăţenilor; - promovează politica securităţii naţionale, dirijează activitatea de apărare a Republicii Moldova; - asigură respectarea şi executarea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republi- cii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Evoluţia instituţiei Guvernului. Un moment de instituire a unei autorităţi guvernamentale speci- fice unui stat suveran este adoptarea de către Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova a Legii nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvernul republicii. Conform acestui act, în R.S.S. Moldova puterea executivă este exercitată de Guvernul republicii – organul suprem al administraţiei de stat, subordonat Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova. În opinia noastră, acest act legislativ a fost de o importanţă determinantă în procesul de construcţie ale autorităţilor publice ale noului stat în devenire. Prin instituirea Guvernului republicii, clasa politică din R.S.S. Moldova, anterior Declaraţiei de suveranitate, îşi reclama dreptul de a administra afacerile ţării în mod independent. Articolul 20 al Legii menţiona că „Guvernul R.S.S. Moldova colaborează cu Guvernul Uniunii R.S.S. şi cu guvernele republicilor unionale”. Nu erau specificate niciun fel de relaţii de subordo- nare. Pe lângă aceste aspecte, este evident şi faptul că rolul Prim-ministrului în sistemul relaţiilor de putere era unul extrem de mare. În condiţiile instituirii funcţiei de Preşedinte a R.S.S. Moldova, s-a declanşat o luptă politică serioasă între Prim-ministrul, Mircea Druc, şi şeful statului, Mircea Snegur. În rezultatul re- laţiilor de conflict, cu implicarea Parlamentului, învingător a ieşit Mircea Snegur, care a reuşit să fortifice 188 Teoria şi practica administrării publice poziţiile instituţiei şefului de stat în detrimentul Guvernului şi, implicit, al Prim-ministrului. Prin Legea nr. 528-XII din 05.03.1991 sunt operate modificări în legislaţia constituţională, în conformitate cu care „Pre- şedintele R.S.S. Moldova exercită puterea supremă executivă”, „conduce şedinţele Guvernului R.S.S. Mol- dova” şi „Guvernul R.S.S. Moldova este răspunzător în faţa Preşedintelui R.S.S. Moldova.” Se consolida un regim politic de tip prezidenţial. În circumstanţele respective, Preşedintele Mircea Snegur desemnează în data de 28 mai 1991 un alt Prim-ministru – Valeriu Muravschi, persoană tehnocrată fără pretenţii politice. Guvernul Muravschi s-a ciocnit cu grave probleme social-economice şi politice, fireşti pentru un tânăr stat, dar şi determinate de conflictele de secesiune din raioanele din estul Republicii Moldova. Drept con- secinţă, Guvernul Muravschi demisionează, fiind format un nou Guvern,