DOCSLIB.ORG

Observaţii Privind Cultura Populară a Românilor De La

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Observaţii Privind Cultura Populară a Românilor De La Akademos OBSERVAŢII PRIVIND – „românii din fosta Ucraina Moldovenească a lui Duca Vodă, răspândiţi sporadic între Nistru, Bug CULTURA POPULARĂ şi Nipru, în reg. Movilău, Braţlav, Kanev”; – „grupul românilor dintre Bug şi Nipru, având ca A ROMÂNILOR DE LA EST centru Elisabetgradul (Kirovo, apoi Kirovograd); DE NISTRU, DE BUG, – „colonizările lui Cantemir de la începutul sec. al XVIII-lea, în bazinul Doneţkului, la sud-est de DIN NORDUL Harkov”; – „românii din nordul Mării Azov, de la CAUCAZULUI Mariupol [între anii 1948-1989 s-a numit Jdanov], în majoritate macedoneni”; Dr. hab. Nicolae BĂIEŞU – „românii din Crimeea, în împrejurimile or. Simferopol, în majoritate oieri ardeleni”; – „români din valea Kubanului, din reg. The paper offers, fi rst of all, information about Ekaterinodar (Krasnodar)”2. the history of Romanians / Moldovans from the East Nichita Smochină, consacratul cercetător al of Nistru, Bug and from the Northern Caucasus. Transnistriei, evidenţia trei principale intervale They are indigenes there, but also, the emigrants de timp legate de colonizările românilor la est de from different periods (in the XIII-XVI centuries, in domination of Duca Voda, when D. Cantemir Nistru: and other have emigrated in Russia). Evidently, – perioada lui Duca Vodă (sec. XVII; Nistru a the Romanian indigenes and the emigrated ones dispărut ca graniţă; s-au înteţit colonizările); have respected their ethno-folkloric traditions. – colonizări pe timpul ţariţei Ecaterina a II-a The fi rst researcher of these was the well known (sec. XVIII; numărul românilor în Transnistria a ethnographer and folklorist Teodor Burada (1839- crescut cu mult); 1923). The investigation of their popular culture – perioada după 19243. was effectuated in the XX-XI centuries, in different Fireşte, moldovenii băştinaşi, dar şi cei veniţi cu ways. In conclusion, the author underlines the very traiul în regiunile la est de Nistru respectau tradiţiile deplorable situation of the Romanians located in lor etno-folclorice la sărbătorile calendaristice, the immense space of oriental Slavs (Ukraine and familiale. Aveau legendele, cântecele, dansurile Russian Federation). Although, the knowledge and the continuously investigations of the cultural populare proprii. Este regretabil faptul că nu heritage of the Romanians from these zones is a saint dispunem de informaţii în scris despre aceste creaţii duty of the savants. etno-folclorice. Putem doar presupune că unele cântece populare (sau creaţii poetice individuale, Mai întâi, câteva informaţii, foarte pe scurt, compuse în stil folcloric), înregistrate mai târziu, despre istoria românilor/moldovenilor din zonele se referă la vremurile din sec. XVII. În asemenea respective. creaţii populare orale sunt cântate, mai ales, Nistrul Cunoscutul savant Alexandru Boldur scria, („despărţitorul” de fraţi), durerea înstrăinării cu multă competenţă: „Noi suntem prezenţi acolo moldovenilor de locurile natale. [în Transnistria] permanent prin strămoşii noştri: Nestru, Nestru, apă blăstămată, în perioada veche (sec. VII î. de Hr. – jum. sec. De când pe tini ti-am trecut XII d. Hr.) vedem stabiliţi acolo pe geţi şi daci, Şi la Bug m-am dipărtat, în perioada medie (jum. sec. XII d.Hr. – jum. sec. Tu din mal în mal ai crescut XVI) pe bolohoveni, predecesori ai românilor, şi în Şî pi fraţîi nei din Moldova perioada nouă (jum.sec.XVI – sec.XX) pe numeroşii Nu mai pot videa moldoveni, care se trăgeau din foştii bolohoneni Tot din pricina ta4. sau au apărut în urma emigrărilor din Moldova, Sau: Muntenia”1. Un alt istoric, Nicolae M. Popp, făcea Ard-o focu străinătate, şi dânsul o importantă periodizare a istoriei acestor C-am ajuns tare departe, români, concretizând teritoriile unde au trăit/trăiesc Peste Nistru, peste ape, ei în Ucraina şi Rusia: Unde cartea nu răzbate5. – „transnistrieni propriu-zişi, între Nistru şi 2 Nicolae M. Popp, Românii din Basarabia şi Trans- Bug, autohtoni”; nistria, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1942. Republ.: Româ- – „colonizări româneşti din sec. XIII-XVI pe nitatea transnistriană, 1996, p.228. spaţiul vechiului pământ bolohovean, în Ucraina de 3 Nichita Smochină, Republica moldovenească a so- nord-vest, reg. Berdicev şi la apus de Kiev”; vietelor // Moldova Noastră, 1935, nr. 1. Republ.: Românitatea transnistriană, 1996, p. 299 1 Alexandru Boldur, Cu privire la istoria Transnistri- 4 N. P. Smochină, Les Moldaves de Russie Soviétique // ei: Studiu critic, Bucureşti, Universul, 1943. Republicat: Româ- Moldova Noastră, 1935, nr. 1, p. 106. nitatea transnistriană, Bucureşti, 1996, p. 3. 5 Idem. 104 - nr. 2(13), iunie 2009 Etnologie Multe colonizări ale moldovenilor la est de din locurile unde s-au aşezat le amintea de baştină. Nistru au avut loc în legătură cu numeroasele Au dus cu ei şi o bună parte a tradiţiilor etno- războaie ruso-turce (1711-1712, 1735-1739, 1750- folclorice. 1760, 1768-1774, 2787-1791, 1806-1812). La Totodată, în Rusia erau în vigoare principiile războaie erau mobilizaţi şi tineri moldoveni. Despre politicii ţarismului şi în domeniul culturii, care aceasta vorbesc unele cântece populare recruţeşti, constau în promovarea ideologiei ofi ciale de care ţin de acele timpuri. uniformizare a vieţii culturale a popoarelor neruse din imperiu. Realizarea politicii acesteia rezidă în Frunză verde de ovăs, ignorarea de către autorităţile ţariste a limbilor, Lung îi drumul la Ades; tradiţiilor etno-folclorice ale popoarelor ocupate, în Lung îi, lung îi şi călcat, înăbuşirea spiritului naţional. Nu-i călcat de cai, de boi, Deşi în condiţii nefavorabile, s-au făcut unele Da de voinici ca şi noi. încercări de a înregistra creaţii populare ale românilor – Cată, frate, înapoi, transnistrieni. Primul text folcloric românesc fi xat în scris în Transnistria datează cu anul 1848. Este Ce negreaţă după noi! un fragment de colindă populară („În susul hatei- Ori îi colbul drumului, casei / N-ai văzut tot lună şi soare, / Şiela nu-i lună Ori îi oastea turcului. şi soare, / Da-s doi bătrâni”), inclusă de cercetătorul Nu-i nici colbul drumului, Da tot oastea turcului6. L. Smerecinski în „informaţiile sale geografi ce şi etnografi ce despre partea de sud a judeţului Balta Cea de pe urmă perioadă distinctă a emigrării <…> şi rămase în manuscris (se păstrează în Arhivele ţăranilor basarabeni la est de Nistru a avut loc în Societăţii geografi ce din Sanct-Petersburg)”8. anii 1860-1880, după reforma agrară burgheză din Mai amplu, mai ştiinţifi c creaţiile populare ale 1861 în Rusia, care s-a înfăptuit şi în Basarabia – moldovenilor din stânga Nistrului şi a Bugului au fost „colonie internă” a imperiului ţarist. Atunci relativ studiate de către cunoscutul savant ieşean Teodor Bu- mulţi ţărani basarabeni, unii rămaşi fără pământ rada (1839-1923), care a devenit membru corespon- şi strâmtoraţi de către străini, au fost nevoiţi să-şi dent al Academiei Române (1887). El primul, la fi nele părăsească locurile natale şi să se mute cu traiul în sec. XIX (în 1882), a cules pe teren informaţii relativ zonele la est de Nistru, de Bug şi chiar mai departe, detaliate şi autentice despre modul de trai cotidian, tra- unde auziseră că erau pământuri arabile libere. diţiile populare, folclorul în satele româneşti de la est Migrarea ţăranilor basarabeni în anii 1860- de Nistru. N. Iorga îl numea „acel harnic cercetător, 1880 s-a înfăptuit pe două căi: cea lungă, de „vreo absolut dezinteresat, dus numai de iubirea lui pasiona- trei luni de zile”, cu carele cu boi, care trecea prin tă pentru neam, care, scotocind urme româneşti pretu- Bender, Tiraspol, Nikolaev, Kerson; calea a doua – tindeni, din Moravia până în Asia Mică, a descris cel pe la Odesa, unde se îmbarcau în corăbii şi, după o dintâi satele moldoveneşti din adâncul Rusiei”9. escală la Kerci, ajungeau la Novorosiisk7. La Transnistria se referă două studii ale acestui Moldovenii plecaţi în nordul Caucazului s-au împătimit călător, etnograf şi folclorist: O călătorie stabilit cu traiul pe văile râurilor Şebeş, Digaco, în satele moldoveneşti din gubernia Kerson (Rusia)10 Ghecepsin. În anii 1860 au fost fondate de către şi O călătorie la românii din gubernia Kamenitz- basarabeni următoarele localităţi în regiunea de Podolsk (Rusia)11. azi Krasnodar: Supsân în prezent Moldovanskoe în În primul studiu T. Burada relata în mod special r. Krâmsk), Şabanovskoe, Thamaha (Tamoşinka) – despre cultura populară a unor sate de dincolo ambele în r. Seversk, Moldovanovka în r. Tuapse; de Bug, dar şi de dincoace. Scopul principal al Moldovka în r. Adler (azi subordonat or. Soci, reg. cercetătorului a fost să dovedească celor care nu Krasnodar) ş. a. ştiau că români trăiau şi dincolo de Nistru, de Bug şi Emigranţii au dus cu ei unelte de muncă (plug, că ei locuiau în numeroase localităţi, care aveau „un grapă, râşniţă), puieţi de pomi fructiferi, butaşi de 8 Grigore G. Bostan, Poezia populară românească în spaţiul vie, seminţe. Relieful, solul fertil, clima favorabilă carpato-nistrean: Istoriografi e, studiu comparat, texte, Iaşi, Cantes, 1998, p. 78. 6 N. Smochină, Din literatura populară a românilor de peste 9 N. Iorga, Românii de peste Nistru: Lămuriri pentru a-i ajuta în Nistru // Anuarul Arhivei de Folclor (Cluj), V, 1939, p. 24 lupta lor, Bucureşti, 1918, p. 42. (Râbniţa). 10 Într-o formă scurtă, lucrarea a fost publicată în Convorbiri 7 Iaroslav Mironenco, Glasul codrilor în munţii Caucazului literare, XVII, 1883-1884, nr. 8; în broşură separată: Iaşi, // Şi cânt codrului cu drag: Folclor moldovenesc din sate Tipografi a Naţională, 1893; republ.: Revista de etnologie nord-caucaziene / Cul. alcăt., descifr. şi pref. de I. Mironenco, (Chişinău), 2001, nr. 3. coment. şi postf. de V. Cirimpei, Chişinău, Literatura Artistică, 11 Arhiva (Iaşi), XVII, 1906; în broşură aparte: Iaşi, 1906. 1987, p. 3. nr. 2(13), iunie 2009 - 105 Akademos caracter românesc destul de bine pronunţat”; unii tău, La Nistru la mărjioară ş. a. din acei români se afl au acolo încă de pe vremea lui Aproximativ aceeaşi situaţie în privinţa Duca Vodă în a treia sa domnie (1678–1683), dar şi tradiţiilor etno-folclorice T. Burada constata şi în din sec.
Load more

Recommended publications
  • Final Report
    Joint Integrated Local Development Programme Final Report 01 January 2010 – 31 December 2012 February, 2013 1 Programme Title: JOINT INTEGRATED LOCAL DEVELOPMENT PROGRAMME Projects Number: 00058776 Programme Duration: 3 years (January 2010 – December 2012) Reporting Period: January 2010 – December 2012 Programme Budget: 7,800,000 USD Country: Republic of Moldova Donor: The Government of Sweden Executing Agency: UNDP, UN Women 2 CONTENTS LIST OF ABBREVIATIONS AND ACRONYMS ................................................................................................................ 4 EXECUTIVE SUMMARY ......................................................................................................................................................... 6 I. PURPOSE AND BACKGROUND ............................................................................................................................... 10 Introduction ........................................................................................................................................................................ 10 Programme objectives and components ................................................................................................................. 10 Moldova – country situation ........................................................................................................................................ 11 II. KEY RESULTS ................................................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Environmental and Social Management Framework
    Republic of Moldova Land Registration, Valuation and Local Taxation Project Environmental and Social Management Framework Developed by Public Service Agency Cadastre Department www.asp.gov.md Chisinau, Moldova May, 2018 Land Registration, Valuation and Local Taxation Project blank page 2 Environmental and Social Management Framework Contents Abbreviations ........................................................................................................... 5 Executive Summary ................................................................................................ 6 1. Project Description .......................................................................................... 9 1.1 Background of the Project ..................................................................................................... 9 1.2 Project objective .................................................................................................................. 10 1.3 Project components and activities ........................................................................................ 10 1.3.1 Component A: First Property Registration .............................................................. 10 1.3.2 Component B: Valuation and Taxation ................................................................... 11 1.3.3 Component C: Land Administration System Strengthening ................................... 12 1.3.4 Component D: Capacity Building and Project Management .................................. 12 1.4 Project location ...................................................................................................................
    [Show full text]
  • Republica Moldova – 25 De Ani. Repere Istorice. Istoria
    Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) din 22 august 2016, proces-verbal nr. 14 Referenţi ştiinţifici: acad. Gheorghe Rusnac dr. hab. Nicolae Enciu dr. hab. Victor Juc Responsabil de ediție: dr. Didina Țăruș Redactor: Vitalie Ţurcanu Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari Coperta: Vitaliu Pogolșa Machetare: Valeriu Oprea Imagine pagina de titlu: Logoul „Moldova-25”. Autor: Simion Zamșa Logoul „Academia de Științe a Moldovei-70”. Autor: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Dragnev, Demir. Republica Moldova – 25 ani. Repere istorice. Istoria ştiinţei / Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov ; ref. şt.: Gheorghe Rusnac [et al.] ; resp. ed.: Didina Ţăruş ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală «Andrei Lupan» (Inst.), Centrul de Cercetări Enciclopedice. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală, 2016 (F.E.-P. «Tipografia Centrală»). – 160 p. Bibliogr.: p. 157-158. – 300 ex. ISBN 978-9975-3089-7-7. 94(478)”1991/2016”+001.32(478) D 75 Lucrarea este elaborată în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, 70 de ani de la crearea primelor instituții academice de cercetare și 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei. Într-o formă comprimată sunt prezentate elementele simbolice ale statului, datele generale, reperele istorice și de istorie a științei, personalitățile care au condus Republica Moldova, membrii Academiei de Științe a Moldovei. În exclusivitate pentru istoriografia recentă se prezintă un tabel cronologic referitor la principalele evenimente din viața publică a Republicii Moldova pe parcursul a 25 de ani și evoluția științei din spațiul actual al Republicii Moldova în ultimii 70 de ani.
    [Show full text]
  • Cu Privire La Activitatea Consiliului Coordonator Al Audiovizualului Din Republica Moldova În Anul 2017
    Examinat și aprobat în ședința publică a CCA din 26 ianuarie 2018 prin Decizia nr. 3/11 Președinte CCA Dragoș VICOL RAPORT cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova în anul 2017 CHIȘINĂU, 2018 RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CCA ÎN ANUL 2017 CUPRINS I. ROLUL ȘI MISIUNEA CCA 3 II. COMPONENȚA CONSILIULUI ÎN ANUL 2017 5 III. ANUL 2017: MOMENTE DE REFERINȚĂ 6 IV. DINAMICA DEZVOLTĂRII PIEȚEI AUDIOVIZUALE 19 4.1. Piața audiovizuală în cifre și diagrame 19 4.2. Activitatea de licențiere 25 4.3. Activitatea de autorizare a distribuitorilor de servicii de programe 36 4.4. Problema licențierii în UTA Găgăuzia 41 4.5. Activitatea audiovizuală pe teritoriul regiunii transnistrene 42 4.6. Tranziția la televiziunea digitală terestră 46 4.7. Transparența proprietății mass-media 47 4.8. Politici de susținere a radiodifuzorilor în producerea programelor autohtone 48 4.9. Implementarea Strategiei de acoperire a teritoriului național cu servicii 51 de programe audiovizuale pentru anii 2016-2018 V. PROTECȚIA CONSUMATORILOR DE PROGRAME 57 5.1. Protecția copiilor 60 5.2. Respectarea moralității și demnității umane 68 5.3. Asigurarea echilibrului și pluralismului politico-social 80 5.4. Reflectarea campaniei electorale la referendumul local din 19 noiembrie 2017 85 5.5. Protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național 91 5.6. Asigurarea egalității de șanse și a accesului la serviciile de programe a 97 persoanelor cu nevoi speciale 5.7. Respectarea condițiilor de plasare a publicității 100 5.8. Respectarea Concepției generale a serviciului de programe 104 5.9. Neprezentarea informației solicitate de CCA 104 5.10.
    [Show full text]
  • Privind Modificarea Unor Hotărîri Ale Guvernului
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr._______ din ____________________________________ Chișinău Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului ------------------------------------------------------- În temeiul art. 11 alin. (4) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 76-80, art. 243), Guvernul HOTĂRĂȘTE: Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează). Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Nicolae Ciubuc Y:\007\ANUL 2018\HOTARARI\20851\20851-redactat-ro.docx 3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. MODIFICĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului 1. Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 409), se modifică după cum urmează: 1) la secțiunea V din anexa nr. 3, lit. a) se completează cu următoarele indicatoare de informare: „ 5.571.1 5.571.2 Zonă de frontieră Sfîrșitul zonei de frontieră”; 2) la secțiunea V din Semnificația indicatoarelor rutiere și particularitățile de utilizare a acestora, lit. a) se completează cu pct. 5.571.1 și 5.571.2 cu următorul cuprins: „5.571.1 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, în care se instituie regimul zonei de frontieră în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
    [Show full text]
  • VIII.49.1. Arta Cămășii Cu Altiță
    DOSAR al elementului de patrimoniu cultural imaterial I. Domeniul: - cunoștințe legate de meșteșuguri tradiționale - practici sociale, rituale și evenimente festive II. Elementul de patrimoniu cultural imaterial: Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în Republica Moldova Termenul standard: Cămașa cu altiță Denumiri locale/ regionale: cămașă de sărbătoare, cămeșă încrețită la gât, cămașă cu altiță, cămașă națională (cele mai frecvent răspândite denumiri); cămașa fetelor (localitățile de la nord și din Câmpia Sorocii), ie (localitățile de pe cursul de mijloc și inferior al Prutului), cămașă cu altițe cu fir (șir, hir) metalic (localitățile din Codrii Centrali și din părțile Camencii, din stânga Nistrului). Arealul de manifestare Cămașa cu altiță este frecvent răspândită în nordul și centrul Republicii Moldova și, mai rar, – în localitățile de sud, dar pretutindeni este recunoscută, respectată și admirată ca cea mai reprezentativă piesă a costumului femeiesc. Este principala piesă a costumului popular de sărbătoare, prin care purtătoarele își etalează simbolic apartenența la comunitate, status-ul social, dorința de a trăi și a transmite celorlalți frumusețe. Este o creație complexă, de cea mai mare probitate artistică în mânuirea acului, în utilizarea materialelor, realizarea motivelor ornamentale, structurarea acestora în grupuri ornamentale, încadrarea acestora în decor. Există o relație constituită istoricește între cămașa cu altiță și încadrarea ei în ansamblul costumului tradițional, între purtarea costumului și respectarea etichetei. Pe parcursul mai multor secole, femeile și fetele au investit în cămașa cu altiță multă creativitate artistică, i-au perfecționat materialele, tehnicile și principiile artistice de decorare, păstrându-i totodată modelul de bază, încât a devenit de o expresivitate inedită și este purtată ca o haină identitară de mare impact social.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • Tourism Agency P Resents • Agenția Turism Ului P Rezintă • Агентство По
    tourism agency presents • agenția turismului prezintă • агентство по туризму представляет Dear friends, The Republic of Moldova attracts visitors not only to its picturesque landscapes and natural beauties, but also to the variety of tourism activities worth tourists’ attention. These include monasteries, rock caves, historic and archaeological monuments, festivals and celebrations, museums, waterfalls and cascades, forests, vaults and wineries and many other places of interest. Our country is enchanting and cognitive for people of diverse age and liking. Devotees of arts may take part in the cultural life of the country: concerts of classic and folk music, jazz and rock, abundant museums and exhibitions. Hearty-eaters will be enthused either: our country sees vast networks of restaurants to offer national cuisine with high quality of service. Rural tourism represents a new yet deploying realm for our country to receive our guests at tourism complexes that offer not only acquaintance with indigenous folklore and customs, artisan crafts (visitors can create by themselves souvenirs or objects for household use), but also penetration into the open and sincere character of the Moldovan nation, its every day living and holidays. Picturesque landscapes, sights and attractions, historic monuments, gastronomic traditions, hospitality of the Moldovan nation—all the aforementioned is going to make your sojourn in Moldova unforgettable! You are welcome to Moldova! Liudmila Dumitras, Director General of Tourism Agency of Moldova 2 Moldova Turistică Dragi prieteni! Дорогие друзья! Republica Moldova este atractivă pentru vizitatori Республика Молдова притягательна для nu doar prin locurile pitoreşti şi peisajele гостей не только живописными пейзажами и încântătoare, dar şi prin diversitatea destinaţiilor красивейшими местами, но и разнообразием şi obiectivelor turistice care prezintă un interes туристических направлений, заслуживающих deosebit.
    [Show full text]
  • Aleea Savanților Și Medicilor Iluștri Aleea Savanților Și Medicilor Iluștri
    ALEEA SAVANȚILOR ȘI MEDICILOR ILUȘTRI ALEEA SAVANȚILOR ȘI MEDICILOR ILUȘTRI ȘI MEDICILOR SAVANȚILOR ALEEA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA ALEEA SAVANȚILOR ȘI MEDICILOR ILUȘTRI THE ALLEY OF BRILLIANT SCIENTISTS AND DOCTORS Chișinău, 2015 CZU: 614.253.1(092) A 36 Responsabil de ediţie: Ion Ababii Colectivul de autori: Iulian Grossu (coord.), Ion Ababii, Emil Ceban, Didina Nistreanu, Silvia Ciubrei, Alina Timotin, Larisa Bratco, Inga Musteaţă, Angela Tonjoc Traducere: Eugenia Loghin Design: Andrei Ichim Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: Aleea savanţilor și medicilor iluștri = The Alley of Brilliant Scientists and Doctors / Iulian Grossu (coord.), Ion Ababii, Emil Ceban [et al.]; resp. ed.: Ion Ababii; trad.: Eugenia Loghin; Univ. de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. – Chișinău, 2015 (Tipogr. „Elan Poligraf”). – 156 p. Tit., text paral.: lb. rom., engl. – 400 ex. ISBN 978-9975-82-007-3. © USMF „Nicolae Testemiţanu” CINSTINDU-LE MEMORIA… Realizând o mică incursiune în trecutul nostru, constatăm cu mândrie, că în istoria medicinei moldave se regăsesc personalităţi marcante - veritabili oameni de știinţă și renumiţi medici. Datoria noastră este să valorificăm cunoștinţele și înţelepciunea lor, cin- stind astfel memoria celor care au contribuit substanţial la crește- rea prestigiului medicinei autohtone. Pe parcursul a șapte decenii de activitate, numeroasele perso- nalităţi pe care le-a avut și le-a format Universitatea de Stat de Me- dicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova au contribuit la consolidarea și dezvoltarea instituţiei și a sistemului naţional de sănătate. Fiecare dintre aceste personalităţi are o poveste distinctă și ex- traordinară, care o leagă de destinul Universităţii.
    [Show full text]
  • Request for Proposals
    REQUEST FOR PROPOSALS Provision of Consultancy Services to Strengthen the Capacities of target Communities from the Left Bank of the Nistru/Dniestr River (Transnistrian region) SCBM Program Republic of Moldova United Nations Development Programme June 2015 1 Section 2: Instruction to Proposers Definitions a) “Contract” refers to the agreement that will be signed by and between the UNDP and the successful proposer, all the attached documents thereto, including the General Terms and Conditions (GTC) and the Appendices. b) “Country” refers to the country indicated in the Data Sheet. c) “Data Sheet” refers to such part of the Instructions to Proposers used to reflect conditions of the tendering process that are specific for the requirements of the RFP. d) “Day” refers to calendar day. e) “Government” refers to the Government of the country that will be receiving the services provided/rendered specified under the Contract. f) “Instructions to Proposers” (Section 2 of the RFP) refers to the complete set of documents that provides Proposers with all information needed and procedures to be followed in the course of preparing their Proposals g) “LOI” (Section 1 of the RFP) refers to the Letter of Invitation sent by UNDP to Proposers. h) “Material Deviation” refers to any contents or characteristics of the proposal that is significantly different from an essential aspect or requirement of the RFP, and : (i) substantially alters the scope and quality of the requirements; (ii) limits the rights of UNDP and/or the obligations of the offeror; and (iii) adversely impacts the fairness and principles of the procurement process, such as those that compromise the competitive position of other offerors.
    [Show full text]
  • Comisia Electorală Centrală
    Republica Moldova COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ HOTĂRÎRE Nr. HCEC3444/2010 din 13.08.2010 cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 Publicat : 03.09.2010 în MONITORUL OFICIAL Nr. 155-158 art. 587 Data intrării în vigoare În scopul asigurării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran din partea autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 şi în conformitate cu art. 18, 26 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală HOTĂRĂŞTE: 1. Se stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, vor participa la votare în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010 în modul următor: -la secţia de votare nr. 113 amplasată în incinta Direcţiei căilor ferate din Moldova (adresa: mun. Chişinău, str. Vlaicu Pîrcălab, 48) vor vota şi alegătorii din unele localităţi din stînga Nistrului, din municipiul Bender şi din unele localităţi ale raionului Căuşeni; -la secţiile de votare nr. 40 şi 41 amplasate în Centrul de cultură şi tineret din satul Varniţa, raionul Anenii Noi, vor vota alegătorii din municipiile Bender (partea de nord) (cartierele Nordic şi Solnecinîi, Lipcani) şi Tiraspol, din oraşul Tiraspolul Nou, din satele Caragaş, Blijnii Hutor, Parcani, Sucleia, Tîrnauca; -la secţia de votare nr.
    [Show full text]
  • SPECIFICUL ROCILOR MIOCENE DIN REGIUNEA CENTRALĂ a BAZINULUI R
    STUDIA UNIVERSITATIS Revist= [tiin\ific= a Universit=\ii de Stat din Moldova SPECIFICUL ROCILOR MIOCENE DIN REGIUNEA CENTRALĂ A BAZINULUI r. NISTRU (SEGMENTUL REZINA-CAMENCA) Valerian CIOBOTARU Catedra Ştiinţe ale Solului, Geologie şi Geografie The present article is dedicated to the well-known Basarabean paleontologist Vladimir Rosca, to the geologists Anatol Zaharov, Vladimir Sergheev and Eugenia Hiora, with whom the author had collaborated in 1982-1987 during the process of geological system mapping in the Central region of the Nistru River area. During this research the geological limitations of different lithological systems and stratigraphic discontinuity within the region have been determined. As a result of a detailed study of the fauna’s reminiscences of the Inferior and Medium Sarmatium it was determined that this stratigraphic discontinuity - material and geocronological – did not coincide and differ in space. Comparing the litological and paleontological data, it was confirmed that the N1sm1 / N1sm2 stratigraphic discontinuity is crossing over a couple of lithological varieties and is not placed on the limiting surface between them as it is often drawn up by the majority of geologists during the process of the sedimentary systems’ mapping. Stratele constituite din roci neogene în regiunea centrală a bazinului r.Nistru pot fi divizate în câteva for- maţiuni sedimentare complexe şi o formaţiune de recife cu trăsături litologice specifice. La baza sistemului se află o structură tabulară, alcătuită din argile, nisipuri şi calcare cu nodule de cremene. În literatura de spe- cialitate autohtonă această subdiviziune stratigrafică locală figurează sub denumirea Formaţiunea argilelor badeniene. Mai sus, în secţiune, sunt situate două strate de aceeaşi vârstă, deosebite una de alta din punct de vedere facial.
    [Show full text]