DOCSLIB.ORG

Organizarea Spaţiului Geografic În Banat

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Organizarea Spaţiului Geografic În Banat RAULARIAN RUSU ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN BANAT 1 MVSEVM BANATICVM TEMESIENSE BIBLIOTHECA HISTORICA ET ARCHAEOLOGICA BANATICA XLII Edenda cvravit Dr. Florin Draşovean TIMIŞOARA MMVII 2 RAULARIAN RUSU ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN BANAT Timişoara, 2007 3 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RUSU, RAULARIAN Organizarea spațiului geografic în Banat / Raularian Rusu. – Timişoara: Mirton, 2007 Bibliogr. ISBN 978‐973‐52‐0201‐9 913(498.5) 4 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................................................... 9 Din partea autorului ......................................................................................................... 11 Cap. 1. Fundamentele teoretice şi metodologice ale unui demers privind organizarea spaţiului geografic în Banat ............................................................................... 15 1.1. Spaţiu şi spaţiu geografic – concept şi semnificaţii .......................................... 15 1.2. Spaţiul geografic funcţional şi sistemele de aşezări .......................................... 19 1.3. Limitele Banatului din punctul de vedere al organizării spaţiului geografic ..... 21 Cap. 2. Condiţionări fizico-geografice în organizarea spaţiului bănăţean .................. 23 2.1. Probleme generale ............................................................................................. 23 2.2. Relieful. Principalele unităţi fizico-geografice ................................................. 23 2.3. Clima ................................................................................................................. 44 2.4. Hidrografia ........................................................................................................ 47 2.5. Vegetaţia, fauna şi solurile ................................................................................ 60 Cap. 3. Resursele umane şi organizarea spaţiului geografic în Banat .......................... 65 3.1. Dinamica populaţiei .......................................................................................... 65 3.1.1. Perioada pre-statistică ...................................................................... 65 3.1.2. Perioada statistică ............................................................................ 67 3.2. Mişcarea naturală a populaţiei .......................................................................... 89 3.3. Structuri demografice ........................................................................................ 91 3.3.1. Structura pe sexe şi pe grupe de vârstă ............................................ 91 3.3.2. Structura etnică ................................................................................ 93 Cap. 4. Structura fondului funciar şi modul de utilizare a terenurilor în Banat ...... 100 4.1. Probleme generale ........................................................................................... 100 4.2. Metodologie .................................................................................................... 101 4.3. Spaţiul forestier ............................................................................................... 101 4.3.1. Localizarea pădurilor în Banat ....................................................... 101 4.3.2. Principalele specii lemnoase şi asociaţii vegetale din pădurile bănăţene ........................................................................................ 106 4.4. Spaţiul pastoral ................................................................................................ 109 4.4.1. Distribuţia suprafeţelor păşunabile în Banat .................................. 109 4.4.2. Principalele tipuri de pajişti din Banat ........................................... 112 4.5. Terenurile arabile ............................................................................................ 115 4.5.1. Ponderea terenurilor arabile în Banat ............................................ 115 4.5.2. Principalele plante de cultură ......................................................... 118 4.6. Pomicultura şi viticultura ................................................................................ 122 4.7. Consideraţii finale ........................................................................................... 126 Cap. 5. Evoluţia organizării administrative a spaţiului bănăţean .............................. 127 5.1. Probleme generale ........................................................................................... 127 5.2. Perioada daco-romană ..................................................................................... 127 5 5.3. Perioada medievală ......................................................................................... 132 5.4. Ocupaţia otomană şi Principatul Transilvaniei ............................................... 143 5.5. Stăpânirea habsburgică şi reîncorporarea în Regatul Ungariei ....................... 156 5.5.1. Teritoriul de la nord de Mureş ....................................................... 156 5.5.2. Teritoriile de la sud de Mureş ........................................................ 162 5.6. Regimentele grănicereşti bănăţene şi comitatele până la instaurarea dualismului austro-ungar (1867) ..................................................................... 171 5.6.1. Regimentele grănicereşti ................................................................ 171 5.6.2. Comitatele până la instaurarea dualismului (1867) ........................ 178 5.7. Organizarea administrativă în epoca dualismului austro-ungar ...................... 195 5.8. Organizarea administrativă în epoca interbelică ............................................. 211 5.9. Organizarea administrativă în perioada comunistă ......................................... 234 5.10. Organizarea administrativă după 1990 .......................................................... 244 Cap. 6. Analiza repartiţiei în teritoriu şi a structurilor spaţiale din Banat ale unor instituţii şi servicii cu rol polarizator .............................................................. 255 6.1. Organizarea ecleziastică a spaţiului în Banat .................................................. 255 6.1.1. Probleme generale ......................................................................... 255 6.1.2. Organizarea spaţială a confesiunilor tradiţionale, „apostolice” ..... 258 6.1.2.1. Biserica Ortodoxă Română .............................................. 258 6.1.2.2. Biserica Ortodoxă Sârbă .................................................. 269 6.1.2.3. Vicariatul Ortodox Ucrainean .......................................... 272 6.1.2.4. Biserica Catolică de rit latin (romano-catolică) ............... 274 6.1.2.5. Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) ........... 279 6.1.3. Organizarea spaţială a confesiunilor protestante ............................ 283 6.1.3.1. Biserica Reformată (Calvină) ........................................... 283 6.1.3.2. Cultele lutherane .............................................................. 286 6.1.4. Organizarea spaţială a cultelor neoprotestante ............................... 287 6.1.4.1. Biserica Creştină Baptistă ................................................ 287 6.1.4.2. Biserica lui Dumnezeu Apostolică (Penticostală) ............ 290 6.1.4.3. Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea ................. 290 6.1.4.4. Organizaţia religioasă „Martorii lui Iehova” .................... 290 6.1.5. Cultele necreştine ........................................................................... 290 6.2. Organizarea judecătorească a spaţiului bănăţean ............................................ 294 6.2.1. Probleme generale. Scurt istoric .................................................... 294 6.2.2. Organizarea judecătorească în prezent ........................................... 299 6.2.2.1. Instanţele de judecată ....................................................... 299 6.2.2.2. Ministerul Public .............................................................. 304 6.2.2.3. Statutul judecătorilor şi procurorilor ................................ 306 6.2.2.4. Auxiliarii justiţiei ............................................................. 307 6.3. Instituţiile de învăţământ şi polarizarea educaţională în Banat ....................... 312 6.3.1. Şcolile cu clasele I-IV .................................................................... 313 6.3.2. Învăţământul în clasele V-VIII ...................................................... 324 6.3.3. Învăţământul liceal, profesional şi de ucenici ................................ 337 6.3.4. Învăţământul superior .................................................................... 351 6.4. Instituţiile şi serviciile medico-sanitare şi polarizarea medicală în Banat ....... 356 6.5. Instituţiile culturale ......................................................................................... 369 6.6. Instituţiile şi serviciile financiare, bancare şi de asigurări .............................. 379 6 6.6.1. Probleme generale ......................................................................... 379 6.6.2. Unităţile fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice ..... 379 6.6.3. Instituţiile şi serviciile bancare ...................................................... 384 6.6.4. Companiile de asigurări şi serviciile în domeniul asigurărilor ...... 409 6.7. Instituţiile şi serviciile din domeniul transporturilor în Banat ........................
Load more

Recommended publications
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • Byzantium's Balkan Frontier
    This page intentionally left blank Byzantium’s Balkan Frontier is the first narrative history in English of the northern Balkans in the tenth to twelfth centuries. Where pre- vious histories have been concerned principally with the medieval history of distinct and autonomous Balkan nations, this study regards Byzantine political authority as a unifying factor in the various lands which formed the empire’s frontier in the north and west. It takes as its central concern Byzantine relations with all Slavic and non-Slavic peoples – including the Serbs, Croats, Bulgarians and Hungarians – in and beyond the Balkan Peninsula, and explores in detail imperial responses, first to the migrations of nomadic peoples, and subsequently to the expansion of Latin Christendom. It also examines the changing conception of the frontier in Byzantine thought and literature through the middle Byzantine period. is British Academy Postdoctoral Fellow, Keble College, Oxford BYZANTIUM’S BALKAN FRONTIER A Political Study of the Northern Balkans, – PAUL STEPHENSON British Academy Postdoctoral Fellow Keble College, Oxford The Pitt Building, Trumpington Street, Cambridge, United Kingdom The Edinburgh Building, Cambridge CB2 2RU, UK 40 West 20th Street, New York, NY 10011-4211, USA 477 Williamstown Road, Port Melbourne, VIC 3207, Australia Ruiz de Alarcón 13, 28014 Madrid, Spain Dock House, The Waterfront, Cape Town 8001, South Africa http://www.cambridge.org © Paul Stephenson 2004 First published in printed format 2000 ISBN 0-511-03402-4 eBook (Adobe Reader) ISBN 0-521-77017-3 hardback Contents List ofmaps and figurespagevi Prefacevii A note on citation and transliterationix List ofabbreviationsxi Introduction .Bulgaria and beyond:the Northern Balkans (c.–) .The Byzantine occupation ofBulgaria (–) .Northern nomads (–) .Southern Slavs (–) .The rise ofthe west,I:Normans and Crusaders (–) .
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • Raport De Mediu Pentru Planul Urbanistic Zonal
    RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL “ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” Teritoriul administrativ al comunei Cornereva, județul Caraş-Severin BENEFICIAR: ÎNTOCMIT: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT OTOIU EUGEN OVIDIU S.R.L. Poz. 73 in R.N.E.S.P.M. IUNIE 2011 Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva Beneficiar: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L. Data: IUNIE 2011 LISTA DE SEMNĂTURI Autorul Raportului de Mediu: OTOIU EUGEN OVIDIU Poz. 73 in R.N.E.S.P.M. Colaborator: UNICI GHEORGHE REMUS Ecolog Pagina 2 din 136 Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva CUPRINS DATE GENERALE 1. INTRODUCERE 6 1.1. Informatii generale 6 1.2. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe 11 2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI 13 URBANISTIC ZONAL PROPUS 2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General 14 2.2. Principalele elemente si obiective ale planului 15 2.3. Regimul juridic al terenului 22 2.4. Propuneri de dezvoltare prin plan 23 2.4.1. Zonificarea functionala 25 2.4.1.1. Caracterul general al zonei 33 2.4.1.2. Zonificarea functionala propusa 33 2.4.2. Surse documentare si cadru legal 34 2.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective 37 2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de 40 vecinatati 2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian 42 2.4.3.3. Accesibilitate 44 2.4.3.4. Pozitionare turbine 47 2.4.3.5. Ocupare la sol 49 2.4.3.6.
    [Show full text]
  • RAPORT DE EVALUARE a IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Pentru Investitia
    RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru investitia : “ PARC EOLIAN , RACORDARE LA SEN SF. ELENA “-comuna Coronini , judet Caras Severin Beneficiar : SC COZMIRCOM BLUE SA Baia Sprie , str. Forestierului nr.213 , judet Maramures Ianuarie 2010 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului- « Parc eolian , racord la SEN Sf. Elena , comuna Coronini , judet Caras Severin » __ _______________________________________________________________________________ PREZENTUL RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A FOST REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIARI SI MONITORIZAREA EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI COLABORATORI RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARILOR 2 SOPARLA GABRIELA –expert evaluator/auditor de mediu Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului- « Parc eolian , racord la SEN Sf. Elena , comuna Coronini , judet Caras Severin » __ _______________________________________________________________________________ CUPRINS 1. Informatii generale 1.1.Titularii proiectului ……………………………………………………………………5 1.2. Elaborator .........................................................................................................5 1.3.Colaboratori .......................................................................................................5 1.4. Denumire proiect...............................................................................................6
    [Show full text]
  • Mihăilescu, S., Praporgescu, G., About Mures
    Annals of the University of Petroşani, Mechanical Engineering, 13 (2011), 89-96 89 ABOUT MURES - TISA - DANUBE WATERWAY SORIN MIHĂILESCU1, GABRIEL PRAPORGESCU2 Abstract: Some of the major roads leading to the civilization of mankind, bridges for connections and exchanges among the first civilizations were lost, some in deserts, others in limbo, but most important, the European road salt from Ocna Mures and Ocna Sibiu to Vurpar and, from here on, to Blandiana, Deva, Ilia, Arad, Carnuntum, present Isbrukul and further to Raetria and towards the Western part of Europe. In ancient times, the Mures River (Marisus) was one of the rivers situated northern of the Danube River, the heavily used from a strategic and commercial point of view both Roman and barbarian populations in the area. The arrangement of the Mures River for boating purposes comprises extended operations on water management, especially water reservoirs that should provide appropriate levels and sluicing flows. Keywords: waterway, boating 1. INTRODUCTION The Mures River (Fig. 1) is 803 km long, of which 761 km are on the Romanian territory. It originates from Hasmas Mountains (Eastern Carpathians), crosses Giurgeu depression, Căliman and Gurghiu Mountains (through the 50 km long Toplita Deda gorge); from there on, it crosses the central part of the Transylvanian Plateau (passing through several cities: Reghin Targu Mures Iernut, Aiud, Alba Iulia, Deva). It reaches Arad Plain, passes through the city of Arad and, west of Nadlac town, it makes the border line between Romania and Hungary along 31 km; after that, it enters Hungary and flows into the Tisza. Annual average flow rate of the Mures river is 184 m3/s at the outfall part.
    [Show full text]
  • Epoca Romană
    Epoca Romană Dacia romană Prin Epoca Romană, se înțelege perioada de timp cuprinsă între anul 106 en, când romanii au anexat Dacia cuprinsă între râurile Olt și Someș, și respectiv anul 275 en, anul retragerii administrației romane de pe teritoriul Daciei. Împăratul Cezar Nerva Traianus (53-117 en), învingătorul dacilor, a fost pe bună dreptate declarat de Senatul Romei ca Optimus Princeps (cel mai bun conducător). În ziua în care a fost numit Imperator, Traian a înaintat Senatului un document scris de mâna sa prin care se angaja, sub jurământ, că nu va ucide sau dezonora nici un bărbat de valoare. Reputația sa era foarte mare ca urmare a traiului său simplu, a spiritului justițiar și a curajului pe câmpul de onoare. Puternic și inteligent, nu a invidiat pe nici unul dintre contemporanii săi, s-a reținut de la a confisca banii altora, nu a ucis fără judecată. A investit sume uriașe pentru drumuri, piețe și clădiri publice. Dintre acestea au dăinuit până astăzi Forumul împreună cu Coloana lui Traian. După construirea podului de piatră de la Drobeta, cel de al doilea război împotriva dacilor a fost mai degrabă o inavazie, în care coloniștii romani au luat în posesie teritoriile, pas cu pas, fără nici o grabă. Rând pe rând, conducătorii triburilor dacice au acceptat pacea romană și Decebal a fost învins aproape fără luptă. Din ordinul Împăratului Traian, pe locul de campare a Legiunii a V-a Macedonica, la 40 de km de Sarmizegetusa, s-a fondat prima colonie romană denumită inițial Dacica, apoi în onoarea sa, colonia Ulpia Traiana Augusta.
    [Show full text]
  • Ii.2 Strategia De Dezvoltare Locală
    Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic Potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” regrupează comunităţile locale aflate pe raza teritorială a localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj. Situat în partea de sud-vest a României, teritoriul „Poarta Almăjului” se învecinează cu următoarele judeţe: Timiş (la Nord - Vest); Hunedoara şi Vâlcea (la Nord - Est); Vâlcea (la Est); Dolj (la Sud); Mehedinţi (la Sud - Est); Republica Serbia şi Muntenegru (la Vest); Fluviul Dunărea (la Sud - Vest). Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală este un teritoriu omogen, localizarea celor 13 (treisprezece) comunităţi locale, în contextul Judeţului Caraş – Severin şi Gorj fiind prezentată în Figura nr.1 şi Figura nr.2. Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” integrează o zonă înaltă de deal şi munte, cu foarte mici porţiuni joase ce determină, în mod direct, şi categoriile de activităţi desfăşurate la nivelul localităţilor incluse în parteneriat (în special cele legate de prelucrarea şi exploatarea lemnului). Importanţa acestui parteneriat este cu atât mai mare dacă luăm în considerare faptul că 21 de importanţi actori, sub forma societăţilor comerciale ce activează în domeniul prelucrării lemnului, vor constitui o parte activă
    [Show full text]
  • DE LA MEHADIA (Fragmente Descriptive)
    ,,AURUL VERDE’’ DE LA MEHADIA (fragmente descriptive) Teritoriul ocupat de Ocolul Silvic Mehadia, ca parte componenta a Banatului Montan, are o istorie veche si framantata. Se poate vorbi de o istorie , atat a oamenilor , care si-au trecut vietile pe aceste locuri, cat si a padurii, care le-a fost in permanenta alaturi, oferindu-le, de-a lungul vremii, apa, hrana si adapost in fata cotropitorilor, padurea fiindu-i scut de aparare si refugiu. Mehadia, prin asezarea ei in culoarul Timis-Cerna, vestita trecatoare si poarta straveche, ce facea legatura intre Balcani si Occident, unde marile si puternicele armate romane au patruns spre inima Daciei, la Sarmisegetuza, prin legendarul codru carpatin, ce acoperea la acea vreme toate zonele montane, aici istoria si destinul oamenilor s-au impletit strans cu istoria si destinul padurilor. Teritoriul pe care se intinde Ocolul silvic Mehadia pastreaza si astazi urmele unor importante castre romane : Ad Mediam si Praetorium, la Mehadia , Ad Pannonis la Domasnea, avand importanta deoarece erau situate pe drumul ce ducea, prin Tibiscus (Caransebes), la capitala Daciei - Sarmisegetuza. Importanta poarta spre Europa, dupa infiintarea provinciei imperiale, aceasta a fost intarita de romani cu drumuri si castre puternice, care au creat, de-a lungul timpului, o impotranta pavaza pentru apararea viitoarei civilizatii europene. Oameni blanzi si muncitori, locuitorii acestor fertile meleaguri s-au resemnat destul de usor sa traiasca sub noul regim romanizandu-se foarte devreme. Dupa retragerea legiunilor romane de catre imparatul Aurelian aici au ramas colonistii si vechii legionari demobilizati, care au fost improprietariti, si s-au legat prin casnicii cu oamenii locului.
    [Show full text]
  • Substraty Tożsamości Kulturowej. Studium Kultury Protorumuńskiej
    Andrzej Pankowicz SUBSTRATY TOŻSAMOŚCI KULTUROWEJ. STUDIUM KULTURY PROTORUMUŃSKIEJ Wstęp Kiedy patrzymy na mapę Europy niezależnie od epoki, której by dotyczyła, punkt ciężkości historii europejskiej przestrzeni kulturowej, utożsamianej przez stulecia z pojęciem civitas christiana, bardzo wyraźnie przesuwa się w kierunku zachodniej i północnej części Europy. Europa Środkowo-Wschodnia i Południowo-Wschodnia staje się swoistym pograniczem cywilizacji europejskiej, znanym i odczytywanym najczęściej i niezbyt fortunnie w perspektywie percepcji kultur dominujących. Po- czucie zaściankowości i marginalizacji własnych osiągnięć nie jest obce żadnemu narodowi tej części Europy. I to poczucie nie pozwala obalić podstawowego mitu historiografi cznego, który determinuje postrzeganie własnej cywilizacji. Najpierw Rzym i barbaricum, potem Europa karolińska i postkarolińska. Na początku II ty- siąclecia Polska, Czechy, Węgry i Ruś. Nieco później Skandynawia i na koniec Kastylia i Aragonia. Co więcej, dorobek narodów, których korzenie wywodzą się z barbaricum, nie jest, tylko niekiedy bywa postrzegany jako cząstka uniwersalnej tradycji europejskiej. Na przecięciu świata łacińskiego i bizantyńskiego, na pogra- niczu Europy Środkowo-Wschodniej i śródziemnomorskiej ujawnia się fenomen kultury rumuńskiej. Kultury pogranicza, ale nie kultury marginalnej. W kulturze rumuńskiej skupia się jak w soczewce całe bogactwo cywilizacji europejskiej, a ona sama jawi się kluczem do zrozumienia wielu szerszych procesów. Poznając kulturę i dzieje Rumunii, nie w pełni sobie
    [Show full text]
  • 217424991-Byzantium-In-The-Year-1000-Edited-By-Paul-Magdalino.Pdf
    BYZANTIUM IN THE YEAR 1000 THE MEDIEVAL MEDITERRANEAN PEOPLES, ECONOMIES AND CULTURES, 400-1500 EDITORS Hugh Kennedy (St. Andrews) Paul Magdalino (St. Andrews) David Abulafia (Cambridge) Benjamin Arbel (Tel Aviv) Mark Meyerson (Toronto) Larry J. Simon (Western Michigan University) VOLUME 45 BYZANTIUM IN THE YEAR 1000 EDITED BY PAUL MAGDALINO BRILL LEIDEN • BOSTON 2003 Cover illustration: Basil II Bulgaroctonus, miniature (Cod. Marc. Gr. Z. 17 (=421) f. IIIr, Biblioteca Nazionale Marciana Venezia) This book is printed on acid-free paper. Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Byzantium in the year 1000 / edited by Paul Magdalino. p. cm. (The Medieval Mediterranean, ISSN 0928 5520 ; v. 45) Includes bibliographical references and index. ISBN 9004120971 (hbk.) 1. Byzantine Empire History Basil II Bulgaroctonus, 976 1025. I. Title: Byzantium in the year one thousand. II. Magdalino, Paul. III. Series. DF595 .B97 2002 949.5'02 dc21 2002034276 Die Deutsche Bibliothek - CIP-Einheitsaufnahme Byzantium in the year 1000 / ed. by Paul Magdalino. -- Leiden ; Boston: Brill 2003 (The Medieval Mediterranean ; Vol 45) ISBN 90-04-12097-1 ISSN 0928–5520 ISBN 90 04 12097 1 © Copyright 2003 by Koninklijke Brill NV, Leiden, The Netherlands All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, translated, stored in a retrieval system, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without prior written permission from the publisher. Authorization to photocopy items for internal or personal use is granted by Brill provided that the appropriate fees are paid directly to The Copyright Clearance Center, 222 Rosewood Drive, Suite 910 Danvers, MA 01923, USA.
    [Show full text]
  • Caraș Severin
    MINISTERUL CULTURII LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015 - Județul Caraș Severin - Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 113 bis/15.II.2016 1 CS-I-a-A-10770 Ansamblul medieval de la municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Reşiţa, cartier Moroasa, Moroasa punct "Ogăşele" 2 CS-I-m-A-10770.01 Biserică tip sală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Moroasa 3 CS-I-m-A-10770.02 Necropolă medievală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Moroasa 4 CS-I-s-B-10771 Situl roman de la Băile oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, între Vila Herculane, punct "Zona HERCULANE săracilor/Locuinţe grănicereşti (str. Cazino, Parc Central" Castanilor 33) şi zona "7 Izvoare", în amonte de Hotelul Roman 5 CS-I-m-B-10771.01 Amfiteatru oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central și hotel Roman 6 CS-I-m-B-10771.02 Sanctuar oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central şi hotel Roman 7 CS-I-m-B-10771.03 Necropolă oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central şi hotel Roman 8 CS-I-s-B-10772 Situl arheologic de la Băile oraş BĂILE "Peştera Hoţilor” Herculane, punct "Peştera HERCULANE INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI 819 MINISTERUL CULTURII Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare Hoţilor" 9 CS-I-m-B-10772.01 Aşezare oraş BĂILE "Peştera Hoţilor”, pe versantul drept Epoca medievală HERCULANE al Cernei, în spatele hotelului Roman, la 500 m N de localitate 10 CS-I-m-B-10772.02 Aşezare oraş BĂILE "Peştera Hoţilor”, pe versantul drept Epoca daco-romană HERCULANE al Cernei, în spatele hotelului Roman, MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr.
    [Show full text]