Ii.2 Strategia De Dezvoltare Locală

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic

Potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” regrupează comunităţile locale aflate pe raza teritorială a localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj.

Situat în partea de sud-vest a României, teritoriul „Poarta Almăjului” se învecinează cu următoarele judeţe:

Timiş (la Nord - Vest);

Hunedoara şi Vâlcea (la Nord - Est);

Vâlcea (la Est);

Dolj (la Sud);

Mehedinţi (la Sud - Est);

Republica Serbia şi Muntenegru (la Vest);

Fluviul Dunărea (la Sud - Vest). Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală este un teritoriu omogen, localizarea celor 13 (treisprezece) comunităţi locale, în contextul Judeţului Caraş – Severin şi Gorj fiind prezentată în Figura nr.1 şi Figura nr.2.

Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” integrează o zonă înaltă de deal şi munte, cu foarte mici porţiuni joase ce determină, în mod direct, şi categoriile de activităţi desfăşurate la nivelul localităţilor incluse în parteneriat (în special cele legate de prelucrarea şi exploatarea lemnului).

Importanţa acestui parteneriat este cu atât mai mare dacă luăm în considerare faptul că 21 de importanţi actori, sub forma societăţilor comerciale ce activează în domeniul prelucrării lemnului, vor constitui o parte activă în noul parteneriat format cu scopul creşterii potenţialului zonei „Poarta Almăjului”.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 17 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Figura 1: Încadrarea teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală la nivelul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 18 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Figura 2: Perspectivă de detaliu asupra localităţilor partenere la nivelul potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” (Sursa: http://wikimapia.org/#lat=44.03&lon=24.57&z=13&l=0&m=b&search=iablanita, accesat la data de 15 octombrie 2010, tab: http://wikimapia.org)

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 19 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică a teritoriului ”Poarta Almăjului”

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

 Localizarea geografică a teritoriului „Poarta Almăjului”

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” este situat în partea de Sud - Est a Judeţului Caraş – Severin, incluzând şi parte de nord-vest a judeţului Gorj, în apropiere de graniţa vestică a Judeţului Mehedinţi. Teritoriul regrupează 13 (treisprezece) localităţi:  Iablaniţa (inclusiv satele adiacente: Iablaniţa, Petnic şi Globu Craiovei);  Mehadia (inclusiv satele adiacente: Mehadia, Globurău, Plugova şi Valea Bolvaşniţa);  Cornea (inclusiv satele adiacente: Cornea, Cruşovăţ, Cuptoare şi Macovişte);  Lăpuşnicel (inclusiv satele adiacente: Lăpuşnicel, Pârvova şi Şumiţa);  Bozovici (inclusiv satele adiacente: Bozovici, Prilipeţ, Poneasca şi Valea Minişului);  Cornereva (inclusiv cele 39 de cătune adiacente);  Mehadica;  Domaşnea (inclusiv satele adiacente: Domaşnea şi Cănicea);  Luncaviţa (inclusiv satele adiacente: Luncaviţa şi Verendin);  Topleţ (inclusiv satele adiacente: Topleţ şi Bârza);  Băile Herculane (inclusiv satele adiacente: Băile Herculane şi Pecinişca);  Prigor (inclusiv satele adiacente: Prigor, Pătaş, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi şi Putna);  Padeş (inclusiv satele adiacente: Apa – Neagră, Padeş, Călugăreni, Văieni, Orzeşti, Motru – Sec, Cloşani, Cerna – Sat.

Teritoriul „Poarta Almăjului” este situat la 44°58” latitudine nordică şi 22°19' longitudine estică, şi se învecinează cu următoarele referinţe cardinale:  la nord: localităţile Teregova şi Rusca;  la vest: localităţile Costeni, Işverna şi Sohodol;  la sud: localitatea Orşova;  la est: judeţul Mehedinţi.

Teritoriul este străbătut de Drumul European E 70, care porneşte din La Coruna (Spania) şi se închide la Trabzon (Turcia), după ce în prealabil străbate 10 state europene. Drumul European E 70 străbate următoarele oraşe, pe teritoriul României: Timişoara, Caransebeş, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu. Pe tronsonul dintre

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 20 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Timişoara şi Craiova, Drumul European străbate şi localităţile Domaşnea, Cornea, Iablaniţa, Mehadia, Băile Herculane şi Topleţ care fac parte din teritoriul „Poarta Almăjului”. Din Drumul European E 70, pe raza localităţii Cornea, se desprinde Drumul Naţional 57B, care străbate localitatea Iablaniţa. Infrastructura rutieră pe raza teritoriului „Poarta Almăjului” este completată de drumurile naţionale DN 6, DN 67D, DN 57B, şi de drumurile judeţene DJ 571E, DJ 571B, DJ 608, DJ 671, la care se adaugă drumurile comunale DC 35, DC 37, DC 38, DC 44, DC 117, DC 118, DC 119 . Teritoriul deţine acces direct la infrastructură feroviară, având acces direct la Magistrala Feroviară 900, care face legătura între municipiile Timişoara şi Bucureşti. Cea mai apropiată gară fluvială se află la o distanţă de 6 kilometri, în oraşul Orşova. Teritoriul omogen este relativ apropiat de căile de comunicare aeriene. Cel mai apropiat aeroport pentru curse interne este situat la Caransebeş (circa 22 de kilometri distanţă), iar cel mai apropiat aeroport internaţional este situat la Timişoara (circa 135 de kilometri distanţă). De asemenea, situaţia căilor de comunicaţie favorizează dezvoltarea unor relaţii puternic parteneriale între localităţile incluse în teritoriu.

Se constată astfel existenţa unor condiţii minime de infrastructură, care favorizează dezvoltarea şi relansarea mediului economic şi de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă la nivelul teritoriului.

Accesul direct la drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale menţionate anterior şi la infrastructura feroviară de transport contribuie prin nivelul ridicat de mobilitate pe care îl generează la dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor antreprenoriale în regiunea analizată, dar şi la dezvoltarea turismului local.

 Aspecte referitoare la relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului”

Deşi la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj relieful este preponderent montan, există totuşi o mare diversitate de forme de relief: 65,4% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief muntos, 16,5% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief depresionar, 10,8% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief deluros şi 7,3% din suprafaţa judeţului este reprezentată de zonele de câmpie.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 21 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Figura 3: Configuraţia formelor de relief la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj

În ceea ce priveşte teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, acesta prezintă o serie de particularităţi din punct de vedere al reliefului, astfel: o relieful din zona comunei Iablaniţa este format din dealuri cu altitudinea cuprinsă între 300 şi 950 de metri, care se constituie practic într-o prelungire a munţilor Semenic; o cele trei sate ale comunei Iablaniţa se situează într-o depresiune intramontană, care leagă dealurile colinare astfel:

. satul Petnic este încadrat la est de Dealul Olarului, a cărui altitudine maximă este de 475 metri şi la vest de Dealul Calva, a cărui altitudine maximă este de 358 de metri;

. satul Iablaniţa este încadrat, la est şi sud-est, de dealul Pătălasca, a cărui altitudine maximă este de 505 metri, la vest şi sud-vest, de dealul Belcovăţ, a cărui altitudine maximă este de 479 metri, iar la sud, de dealul Străjiţa, a cărui altitudine maximă este de 378 metri. o între dealurile Strenza şi Calva se află Valea Sălişte, al cărei sol este format din conglomerate, nisipuri, gresii, marne şi calcare. o Valea Satului se află la vest de localitatea Iablaniţa, după dealul Belcovăţ şi are solul format din conglomerate, nisipuri, argile, argile cărbunoase, marne, marne cărbunoase, cărbune şi stuf; o Comuna Cornea este situată în depresiunea intramontană Timiş – Cerna, în sud- estul Banatului, la nord de Băile Herculane, care din punct de vedere morfostructural reprezintă un graben periferic al Carpaţilor Meridionali. Teritoriul include depresiunea Bozovici, situată la confluenţa Munţilor Semenicului cu Munţii Almăjului şi ai Locvei. De aici derivă o serie de elemente de specificitate. În partea vestică a teritoriului, în judeţul Gorj, se remarcă vecinătatea cu munţii Retezat.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 22 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Se poate concluziona că relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” este relativ omogen, fiind alcătuit în mare parte din dealuri înalte şi munţi (circa 65% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală) şi depresiuni (circa 35% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală).

35%

Relief deluros înalt şi montan

65% Relief depresionar

Figura 4: Configuraţia formelor de relief la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

Existenţa unui relief relativ omogen facilitează dezvoltarea activităţilor de exploatare a lemnului, dar şi a fermelor individuale, în special în domeniul zootehnic şi mai puţin în domeniul agricol.

 Aspecte climatice specifice teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Dată fiind situarea teritoriului „Poarta Almăjului” în cadrul Judeţului Caraş – Severin şi în partea vestică a Judeţului Gorj, acesta este situat într-o zonă cu climă temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene, subtipul climatic aferent regiunii „Poarta Almăjului” caracterizându-se prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvente perioade de încălzire pe parcursul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţii medii de precipitaţii relativ ridicate. În partea vestică a teritoriului se resimt influenţe temperat continentale moderate Temperatura medie a iernii are valori mai ridicate decât zonele din ţară situate la aceeaşi altitudine. Prin amplasarea sa în zona de sud-vest a ţării, zona delimitată sub denumirea de „Poarta Almăjului” se găseşte sub influenţa climatului submediteranean. Cu toate acestea, influenţele climatului continental nu sunt oprite, relieful fiind deosebit de înalt, în special în partea din teritoriu aparţinând Judeţului Gorj. Temperatura medie anuală este de 10 - 11 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în lunile iulie-august, iar cele minime în lunile decembrie-ianuarie. Temperatura medie lunară maximă este de 18-19 grade Celsius, în timp ce temperatura medie lunară minimă este de -2 grade Celsius. Iernile sunt blânde, temperaturile sub 0 grade Celsius, înregistrându-se într-un interval calendaristic redus, în special în luna ianuarie.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 23 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Precipitaţiile totalizează în medie 750-800 ml/mp anual, fiind constituite preponderent din ploi. Ninsorile au o frecvenţă scăzută în timpul iernii şi nu sunt persistente. Cantitatea medie lunară minimă de precipitaţii este de circa 55-60 ml/mp în luna ianuarie, în timp ce cantitatea medie lunară maximă este de circa 80-95 ml/mp în luna mai. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la nivelul regiunii a fost de 79,8 ml/mp, pe raza localităţii Lăpuşnicel, la data de 13.08.1951. Circulaţia maselor de aer este determinată de vânturile de vest, care sunt predominante la nivelul acestei regiuni. Direcţia dominantă a vânturilor locale se manifestă dinspre SE-NV spre NE-SV, cu un număr mediu anual de calm eolian de 66,1 zile. Umiditatea relativă medie lunară înregistrează valori ridicate, care se menţin în general între 55 – 59%. În lunile iulie-august valorile sunt mai scăzute, diminuarea acestora fiind legată de creşterea generală a temperaturii aerului şi de reducerea cantităţilor de precipitaţii atmosferice. În ceea ce priveşte nebulozitatea, media lunară înregistrează valorile cele mai mari iarna (7.3 – 7.6), iar cele mai mici toamna (4.1 – 4.3). Chiciura are o frecvenţă medie de 15-20 zile pe an şi se produce cu precădere în lunile noiembrie – martie. Bruma este un fenomen relativ frecvent toamna, numărul mediu al zilelor de brumă se ridică la 20-25 zile/an. Reţeaua hidrografică aferentă teritoriului omogen „Poarta Almăjului” este pronunţată, dată fiind situarea localităţilor într-o depresiune intramontană. Cele mai importante ape de suprafaţă care traversează perimetrul „Poarta Almăjului” sunt:  râurile Craiova şi Mehadica, la care se adaugă pârâurile Calva şi Slătinicul, pe raza localităţii Iablaniţa;  râurile Miniş şi Nera, pe raza localităţii Bozovici;  râurile Prigor, Cerna, Putna şi Brezoviţa, pe raza localităţii Prigor;  râul Bârza, râul Bigău şi râul Cerna, pe raza localităţii Topleţ;  râul Cerna, râul Timiş, râul Luncaviţa şi lacurile Trei Ape, Vulturilor şi Gozna pe raza localităţii Luncaviţa;  râul Mehadica, pe raza localităţii Mehadica;  râul Belareca şi râul Cerna, pe raza localităţii Cornereva;  Lacul Prisaca, pe raza localităţii Băile Herculane;  râul Cerna, râul Motru, şi lacurile Ivanu şi Valea Mare pe raza localităţii Padeş;  râurile Belareca, Mehadica şi Bolvaşnita, la care se adaugă pârâurile Globul Rău şi Sfârdinul Mare, pe raza localităţii Mehadia;  râurile Mehadica şi Luncaviţa, pe raza localităţii Cornea;  râurile Oşvina şi Lăpuşnicel, pe raza localităţii Lăpuşnicel. Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 24 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Existenţa unei reţele hidrografice foarte dezvoltată combate efectele adverse ale climatului temperat-contintental, având impact favorabil asupra dezvoltării vegetaţiei şi sporiri patrimoniului natural al regiunii.

 Tipuri de sol dominante la nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

La nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului”, tipurile de sol dominante sunt solurile brune-acide şi solurile luvice. Distribuţia tipurilor de sol, la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” este prezentată în Figura nr. 5.

Figura 5: Clasificarea tipurilor de sol întâlnite la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” La suprafaţă, relieful pedografic este fragmentat de acţiune torenţilor, ogaşelor, ravenelor şi şanţurilor de şiroire în bazinele superioare ale râurilor Cerna, Craiova şi Mehadica. Diverse lucrări geotehnice de teren efectuate pe teritoriul „Poarta Almăjului” au relevat prezenţa unei stratificaţii cu următoarele elemente: sol vegetal, nisipuri fine prăfoase cu paiete muscovite, nisipuri cu prundiş şi bolovăniş. Pe terasele râurilor Cerna, Mehadica şi Luncaviţa, pe depozite recente se dezvoltă soluri aluviale. Existenţa acestor categorii de soluri, dar şi a pajiştilor existente crează premisele promovării unor activităţi agricole sustenabile şi dezvoltării fermelor individuale în domeniul zootehnic. În ceea ce priveşte subsolul, din punct de vedere geologic, se întâlnesc formaţiuni geologice alcătuite din depozite sedimentare atribuite sarmatianului (conglomerate, pietrişuri, marne, argile), panonianului (pietrişuri, nisipuri) şi mai puţin şisturi cristaline. Cristalinul danubian este întâlnit în fundament şi pe bordura estică a teritoriului, fiind alcătuit din şisturi filitoase cenuşii, şisturi sericitoase, micaşisturi şi ganise.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 25 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

 Resursele naturale aferente teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Pe teritoriul delimitat de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”sunt declarate arii naturale protejate:

 Cheile Globului, cu suprafaţa de 96,00 de hectare, arie situată în localitatea Globu Craiovei;

 Locul fosilifer, cu suprafaţa de 1,00 hectar, arie situată în localitatea Globu Craiovei;

 Ravena Crouri, cu suprafaţa de 2,60 hectare, arie situată în localitatea Iablaniţa;

 Situl NATURA 2000 RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei

 Situl NATURA 2000 RO SCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

 Situl NATURA 2000 RO SPA 0020 – Cheile Nerei – Beuşniţa

 Situl NATURA 2000 RO SPA 0086 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

 Situl NATURA 2000 RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

 Situl NATURA 2000 RO SCI 0031 – Cheile Nerei -Beuşniţa

 Situl NATURA 2000 RO SCI 0126 – Munţii Ţarcu

 Situl NATURA 2000 RO SPA 0080 – Munţii Almăjului – Locvei

 Situl NATURA 2000 – RO SCI 0198 – Platoul Mehedinţi

 Situl NATURA 2000 – RO SCI 0217 – Retezat

 Situl NATURA 2000 – RO SCI 0129 – Nordul Gorjului de Vest.

Principalele resurse naturale existente la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” sunt terenurile agricole, pădurile, păşunile şi apele de suprafaţă. În raza teritoriului denumit generic „Poarta Almăjului” mai există următoarele resurse naturale:

o mină de cărbune în localitatea Bozovici;

o mină de aur în localitatea Bozovici;

zăcăminte de cărbuni, granit şi grandiorite în localitatea Prigor;

izvoare de ape termo-minerale în localitatea Băile Herculane;

izvoare de apă termală în localitatea Mehadica;

zăcăminte de uraniu în localitatea Domaşnea;

o carieră de piatră în satul Mehadia;

o balastieră în satul Mehadia;

o rezervă de minereu de uraniu în localitatea Mehadia;

o mină de cărbune, în localitatea Mehadia;

floră şi faună specifice zonei temperate cu influenţe submediteraneene.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 26 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Dată fiind amplasarea teritoriului aflat sub incidenţă şi caracteristicile reliefului, în regiune există importante resurse de lemn, motiv pentru care există la nivelul întregii regiuni peste 100 de agenţii economici ce au ca obiect principal de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului. Acestor resurse li se adaugă cele specifice mediului acvatic, constând în nisip, balastru şi diferite vieţuitoare marine. Potenţialul turistic şi agro-turistic, care poate fi asimilat unei resurse specifice zonei, derivă atât din particularităţile climatice ale regiunii, cât şi din tradiţia unor localităţi precum Băile Herculane şi Mehadica, care au avut infrastructuri turistice deosebit de dezvoltate.

Relansarea turismului local poate porni de la revalorificarea potenţialului turistic uriaş al întregii regiuni în general şi a oraşului Băile Herculane, în special, prin dezvoltarea unei infrastructuri de cazare şi informare turistică amplă, la standarde europene.

 Flora, fauna şi resursele vegetale aferente teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă o floră deosebită, multe specii fiind rare, unele dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumerăm: zada, pinul negru de Banat (relicvă din era glaciară), alunul turcesc, garofiţa bănăţeană, garofiţa albă, bulbuci, bujorul de pădure, bujorul de Banat, măceşul de Beuşniţa, păducelul negru, vişinul turcesc, iedera albă, angelica, urechea ursului, floarea de colţ, floarea Semenicului, laleaua pestriţă, narcisa, stânjenelul, papucul Doamnei, sângele voinicului, săbiuţa, brânduşa galbenă, etc.

Flora este specifică zonelor central-europene, prezentând unele elemente arcto-alpine în zonele mai înalte, dar şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite, care prezintă şi condiţii ecologice potrivite, cum este cazul biocenozelor dezvoltate pe formaţiuni calcaroase.

Vegetaţia prezintă o mare bogăţie de specii sudice, formând asociaţii evazate: etajul fagului bănăţean, etajul stejarului pufos, etajul pinului bănăţean, etajul tufărişului (liliacului sălbatic), etajul ierburilor din poieni şi etajul platourilor şi vârfurilor muntoase.

În jurul teritoriului, atât pe versanţi, cât şi pe ogaşele şi văile existente predomină fagul, molidul, bradul şi stejarul. Pe arbori cresc numeroase ferigi, dar şi plante medicinale de mare valoare, iar la marginea pădurilor cresc tufişuri de zmeură, coacăze, scoruşe şi ciuperci comestibile.

În ceea ce priveşte peisajul cultivat, la nivelul localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea şi Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor şi Padeş predomină următoarele plantaţii de cultură: plantaţii de trifoliene, porumbişti, plantaţii de păioase şi plantaţii de cartofi.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 27 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

ursul, etc. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase, frecvente sunt: lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele, cocoşul de munte, iar numărul speciilor de peşti cunoaşte cea mai mare varietate din întregul judeţ şi din întreaga regiune de sud-vest a ţării. Cele mai frecvente specii de peşte sunt: mreana, scobarul şi păstrăvul.

Diversitatea şi raritatea unor specii de plante şi animale, localizate la nivelul perimetrului denumit generic „Poarta Almăjului” a făcut posibilă încadrarea unor porţiuni din localităţile care alcătuiesc această zone în categoria siturilor naturale protejate şi chiar în categoria siturilor NATURA 2000, cum este cazul localităţilor Mehadia, Bozovici, Cornereva, Băile Herculane, Mehadica, Topleţ, Prigor şi Padeş.

Existenţa unor specii de plante şi animale protejate, incluse în situl NATURA 2000, care fac parte din patrimoniul natural al regiunii şi care concură la dezvoltarea potenţialului agro-turistic al regiunii.

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Figura 6: Delimitarea localităţilor membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”, în contextul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 28 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Figura 6: Delimitarea localităţilor membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”, în contextul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 29 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

În Figura nr. 6 este realizată delimitarea localităţilor care fac parte din potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”.

Teritoriul „Poarta Almăjului” este străbătut de Drumul European E 70, care porneşte din La Coruna (Spania) şi se închide la Trabzon (Turcia), după ce în prealabil străbate 10 state europene. Drumul European E 70 străbate următoarele oraşe, pe teritoriul României: Timişoara, Caransebeş, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu. Pe tronsonul dintre Timişoara şi Craiova, Drumul European străbate şi localităţile Domaşnea, Cornea, Iablaniţa, Mehadia, Băile Herculane şi Topleţ care fac parte din teritoriul „Poarta Almăjului”. Din Drumul European E 70, pe raza localităţii Cornea, se desprinde Drumul Naţional 57B, care străbate localitatea Iablaniţa. Infrastructura rutieră pe raza teritoriului „Poarta Almăjului” este completată de drumurile naţionale DN 6, DN 67D, DN 57B, şi de drumurile judeţene DJ 571E, DJ 571B, DJ 608, DJ 671, la care se adaugă drumurile comunale DC 35, DC 37, DC 38, DC 44, DC 117, DC 118, DC 119, conform Figurii nr. 7.

Figura 7: Traseul Drumului European E 70 pe raza teritorială a comunităţilor locale ce fac parte din potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” şi reţeaua rutieră şi feroviară adiacentă teritoriului

Teritoriul deţine acces direct la infrastructură feroviară, având acces direct la Magistrala Feroviară 900, care face legătura între municipiile Timişoara şi Bucureşti. Cea mai apropiată gară fluvială se află la o distanţă de 6 kilometri, în oraşul Orşova.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 30 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Teritoriul omogen este relativ apropiat de căile de comunicare aeriene. Cel mai apropiat aeroport pentru curse interne este situat la Caransebeş (circa 22 de kilometri distanţă), iar cel mai apropiat aeroport internaţional este situat la Timişoara (circa 135 de kilometri distanţă).

Canalele de comunicaţie sunt dezvoltate, atât din punct de vedere al posibilităţilor de interacţiune între membrii colectivităţilor locale implicate în proiect (existând, pe lângă infrastructura de rutieră şi feroviară disponibilă şi canale de telecomunicaţii, respectiv telefonie fixă, telefonie mobilă şi acces la internet, care funcţionează relativ constant şi cu performanţe satisfăcătoare.

Reţeaua hidrografică aferentă teritoriului omogen „Poarta Almăjului” este pronunţată, dată fiind situarea localităţilor într-o depresiune intramontană. Cele mai importante ape de suprafaţă care traversează perimetrul „Poarta Almăjului” sunt:  râurile Craiova şi Mehadica, la care se adaugă pârâurile Calva şi Slătinicul, pe raza localităţii Iablaniţa;  râurile Miniş şi Nera, pe raza localităţii Bozovici;  râurile Prigor, Cerna, Putna şi Brezoviţa, pe raza localităţii Prigor;  râul Bârza, râul Bigău şi râul Cerna, pe raza localităţii Topleţ;  râul Cerna, râul Timiş, râul Luncaviţa şi lacurile Trei Ape, Vulturilor şi Gozna pe raza localităţii Luncaviţa;  râul Mehadica, pe raza localităţii Mehadica;  râul Belareca şi râul Cerna, pe raza localităţii Cornereva;  Lacul Prisaca, pe raza localităţii Băile Herculane;  râul Cerna, râul Motru, şi lacurile Ivanu şi Valea Mare pe raza localităţii Padeş;  râurile Belareca, Mehadica şi Bolvaşnita, la care se adaugă pârâurile Globul Rău şi Sfârdinul Mare, pe raza localităţii Mehadia;  râurile Mehadica şi Luncaviţa, pe raza localităţii Cornea;  râurile Oşvina şi Lăpuşnicel, pe raza localităţii Lăpuşnicel.

Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat.

Principalul punct de concentrare economică şi turistică situat în interiorul perimetrului denumit generic „Poarta Almăjului” este reprezentate de localitatea Băile Herculane, situată în partea sudică a teritoriului „Poarta Almăjului”, importantă staţiune balneoclimaterică şi centru turistic naţional.

În ceea ce priveşte amplasarea teritoriului denumit generic „Poarta Almăjului” şi acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală omonim, în raport cu marile oraşe din apropiere şi cu alţi vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social, aceasta se prezintă conform Figurii nr. 8.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 31 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Figura 8: Amplasarea teritoriului omogen „Poarta Almăjului” în raport cu principalele centre economice, sociale şi culturale din regiune

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 32 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Astfel, principalele centre economice, sociale şi culturale din regiunea limitrofă teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” sunt: . oraşul Orşova, situat la circa 6 km de teritoriul „Poarta Almăjului”, mai exact, de Comuna Topleţ, important centru economic, turistic şi port fluvial la Dunăre; . oraşul Caransebeş, situat la circa 29 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului” (Comuna Luncaviţa), punct de concentrarea economică, cu o infrastructură rutieră, feroviară şi aeriană dezvoltată; . municipiul Reşiţa, situat la circa 25 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, (Comuna Bozovici), municipiu reşedinţă de judeţ, şi cel mai important centru turistic şi economic al judeţului Caraş – Severin; . municipiul Drobeta Turnu-Severin, situat la circa 29 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, (comuna Topleţ), municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi, cel mai important centru economic şi cultural al judeţului Mehedinţi. . municipiul Târgu – Jiu, situat la 35 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, municipiu reşedinţă de judeţ, şi cel mai important centru turistic şi economic al judeţului Gorj. În ceea ce priveşte starea infrastructurii rutiere care facilitează interacţiunea dintre teritoriul aflat sub incidenţă şi centrele economice, turistice şi culturale prezentate mai sus, se poate aprecia că aceasta se află într-o stare adecvată, iar traficul se desfăşoară în condiţii normale, indiferent de anotimp.

II.2.1.3 Populaţie - demografie

Aspectele privind evoluţia populaţiei la nivelul teritoriului denumit „Poarta Almăjului” sunt sintetizate în cadrul Tabelului nr.4.

Tabelul nr. 4 Prezentarea principalelor caracteristici demografice aferente regiunii „Poarta Almăjului”

Populaţia Peste activă Soldul Soldul Sub 14 Evoluţie/ 60 de (persoane Şomaj* Populaţie 1998 2009 migrării natural ani Regresie ani între 14 şi 2009 2009 2009 2009 2009 60 de ani) 2009 Iablaniţa 2.784 2.646 +88 +14 -8 200 844 1.828 640 Mehadia 4.622 4.465 -176 -22 -16 450 900 3.096 1.176 Cornea 2.189 2.178 -16 -14 -7 246 625 1.302 390 Lăpuşnicel 1.514 1.320 -78 -20 -32 196 544 696 195 Bozovici 2.955 3.212 -257 -33 -21 398 876 1.938 543 Cornereva 3.206 3.357 -151 -19 -4 357 161 2.839 994 Mehadica 1.011 922 -89 -4 -5 123 155 644 161 Domaşnea 1.492 1.500 +8 -1 0 185 335 980 226 Luncaviţa 3.001 2.930 -71 -11 -9 356 799 1.775 515 Topleţ 2.952 2.920 -32 -5 -1 341 1.210 1.369 548 Băile 7.515 6.504 -1.011 -110 +14 1.212 667 4.625 1.017 Herculane

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 33

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Populaţia Peste activă Soldul Soldul Sub 14 Evoluţie/ 60 de (persoane Şomaj* Populaţie 1998 2009 migrării natural ani Regresie ani între 14 şi 2009 2009 2009 2009 2009 60 de ani) 2009 Prigor 2.957 2.958 +1 0 -1 352 547 2.059 392 Padeş 5.169 5.068 -101 -14 -12 850 1.874 2.344 1.312 Total 41.367 39.980 -1.387 -239 -102 5.266 9.537 25.177 8.109 % 100 100 -3,46 -0,59 -0,25 13,17 23,85 62,98 32,20

*Numărul şomerilor este estimativ, mare parte dintre aceştia nefiind luaţi în evidenţa AJOFM

În urma analizei datelor statistice se constată următoarele fenomene demografice, care scot în evidenţă necesitatea constituirii unui Grup de Acţiune Locală menit să sporească vizibilitatea zonei şi să se implice activ în acţiuni de animare a teritoriului: ● cu excepţia localităţilor Iablaniţa, Domaşnea şi Prigor unde se manifestă o uşoară tendinţă de creştere a numărului de locuitori, în celelalte localităţi componente ale regiunii „Poarta Almăjului” se manifestă o tendinţă de diminuare a numărului de locuitori; în aceste condiţii, per ansamblul teritoriului, populaţia manifestă o tendinţă de descreştere numerică, datorată unui spor natural negativ şi tendinţei de îmbătrânire a populaţiei, proces care se realizează într-un un ritm superior celui de întinerire; ● la nivelul regiunii se manifestă fenomenul de exod rural, în special în rândul populaţiei tinere, care, după ce finalizează studiile gimnaziale, şi eventual liceale, la nivelul localităţilor, migrează către centrele urbane pentru finalizarea studiilor, şi, de regulă, nu se mai întorc în localitatea natală; ● ratele reale ale şomajului la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” înregistrează valori foarte ridicate, care însă nu se regăsesc în situaţiile oficiale ale AJOFM datorită faptului că foarte mulţi şomeri nu sunt declaraţi (în rândul şomerilor au fost incluse şi o parte din persoanele care sunt încadrate în agricultura de subzistenţă); ● ponderea populaţiei vârstnice este destul de ridicată, şi este superioară ponderii populaţiei tinere, aspect care va determina, cel mai probabil, diminuarea accentuată a numărului de locuitori al teritoriului.

În baza acestor consideraţii, apreciem ca fiind oportună sprijinirea unor iniţiative locale menite să sporească vizibilitatea zonei, atractivitatea acesteia pentru investitori, în vederea generării de noi locuri de muncă, precum şi adoptarea unor măsuri de sprijinire a întoarcerii populaţiei tinere în mediul rural, după finalizarea studiilor. Constituirea unui Grup de Acţiune Locală la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” poate constitui un prim pas în procesul de realizare a acestor deziderate. Existenţa unui nivel ridicat al populaţiei aptă de muncă, formată din persoane cu spirit antreprenorial şi cu potenţial de ocupare în sectorul forestier constituie factori care, dacă pot fi stimulaţi şi valorificaţi corespunzător, prin măsuri de încurajare a antreprenoriatului sau de dezvoltare a afacerilor în domeniul forestier sau

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 34

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

în domeniul turismului, pot diminua exodul rural şi pot stabiliza dinamica populaţiei pe termen lung. De asemenea, existenţa procesului de atenuare a tendinţei de reducere demografică poate fi susţinută prin intensificarea valorii adăugate la nivelul regiunii şi prin creşterea calităţii vieţii acestora. Ratele ridicate de şomaj al populaţiei se datorează faptului că, odată cu restructurările industriale efectuate în perioada 1990-2000, o mare parte dintre angajaţii din sectorul industrial (care făceau naveta între localităţi şi principalele centre urbane apropiate) şi-au pierdut locul de muncă reprofilându-se în agricultura de subzistenţă. Cu toate acestea, o parte ridicată din populaţia aptă de muncă este calificată, putând ocupa şi în prezent diferite posturi pe piaţa forţei de muncă. Existenţa unei forţe de muncă calificată la nivelul regiunii, care a activat în domeniul industriei şi care a făcut parte activă din piaţa forţei de muncă reprezintă o masă critică de persoane care se poate angaja imediat, în cazul apariţiei unor posibilităţi în acest sens. Totodată, reprofilarea în agricultură cauzată de restructurările industriale a condus la apariţia fenomenului de experienţă, un număr tot mai ridicat de persoane dobândind o serie de cunoştinţe de bază cu privire la domeniul agricol, care însă nu au fost certificate în mod formal. Existenţa unui număr ridicat de persoane care deţin cunoştinţe şi competenţe în domeniul prelucrării lemnului şi în domeniul silviculturii poate spori valoarea adăugată la nivelul regiunii, prin validarea şi perfecţionarea cunoştinţelor acestora în domeniile respective şi prin încurajarea dezvoltării fermelor individuale. Totodată, existenţa unei rate scăzute a analfabetismului, care facilitează dezvoltarea proceselor instructiv-educative, concomitent cu existenţa unor unităţi de învăţământ capabile să asigure instruirea populaţiei crează premisele pentru desfăşurarea unor activităţi educativ-formative pentru locuitori (long – life learning).

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă un patrimoniu de mediu diversificat, generator al unui potenţial turistic şi agroturistic remarcabil.

Elementele de omogenitate aferente teritoriului au contribuit şi la dezvoltarea unor relaţii puternice, parteneriale, între localităţile incluse în teritoriu.

În ceea ce priveşte teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, acesta prezintă o serie de particularităţi din punct de vedere al reliefului, astfel:

relieful din zona comunei Iablaniţa este format din dealuri cu altitudinea cuprinsă între 300 şi 950 de metri, care se constituie practic într-o prelungire a munţilor Semenic; cele trei sate ale comunei Iablaniţa se situează într-o depresiune intramontană, care leagă dealurile colinare astfel:

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 35

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

. satul Globu Craiovei este încadrat, la nord, de dealul Baria, cu vârful Baria, a cărui altitudine maximă este de 481 de metri şi la nord-vest de dealul Strenza, cu vârful Strenza, a cărui altitudine maximă este de 404 metri; . satul Petnic este încadrat la est de Dealul Olarului, a cărui altitudine maximă este de 475 metri şi la vest de Dealul Calva, a cărui altitudine maximă este de 358 de metri; . satul Iablaniţa este încadrat, la est şi sud-est, de dealul Pătălasca, a cărui altitudine maximă este de 505 metri, la vest şi sud-vest, de dealul Belcovăţ, a cărui altitudine maximă este de 479 metri, iar la sud, de dealul Străjiţa, a cărui altitudine maximă este de 378 metri. între dealurile Strenza şi Calva se află Valea Sălişte, al cărei sol este format din conglomerate, nisipuri, gresii, marne şi calcare. Valea Satului se află la vest de localitatea Iablaniţa, după dealul Belcovăţ şi are solul format din conglomerate, nisipuri, argile, argile cărbunoase, marne, marne cărbunoase, cărbune şi stuf; Comuna Cornea este situată în depresiunea intramontană Timiş – Cerna, în sud- estul Banatului, la nord de Băile Herculane, care din punct de vedere morfostructural prezintă un graben periferic al Carpaţilor Meridionali. Se poate concluziona că relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” este relativ omogen, fiind alcătuit în mare parte din dealuri înalte şi munţii (circa 65% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală) şi depresiuni (circa 35% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală).

35%

Relief deluros înalt şi montan

65% Relief depresionar

Figura 4: Configuraţia formelor de relief la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

O altă caracteristică a teritoriului este reprezentată de existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate în intravilanul localităţilor membre, care pot fi transformate în spaţii verzi de recreere pentru populaţie

Din punct de vedere geologic, la nivelul regiunii se întâlnesc structuri de cărbune, bentonită, argint, fier, calcar şi piatră. Din punct de vedere al biodiversităţii, teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă o floră deosebită, multe specii fiind rare, unele dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumerăm: zada, pinul negru de Banat (relicvă din era glaciară), alunul turcesc, garofiţa bănăţeană, garofiţa albă, bulbuci, bujorul de pădure, bujorul de Banat, măceşul de Beuşniţa, păducelul negru, vişinul turcesc, iedera albă, angelica, urechea ursului, floarea de colţ, floarea

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 36

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Semenicului, laleaua pestriţă, narcisa, stânjenelul, papucul Doamnei, sângele voinicului, săbiuţa, brânduşa galbenă, etc.

Flora este specifică zonelor central-europene, prezentând unele elemente artico-alpine în zonele mai înalte, dar şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite, care prezintă şi condiţii ecologice potrivite, cum este cazul biocenozelor dezvoltate pe formaţiuni calcaroase. Vegetaţia prezintă o mare bogăţie de specii sudice, formând asociaţii evazate: etajul fagului bănăţean, etajul stejarului pufos, etajul pinului bănăţean, etajul tufărişului (liliacului sălbatic), etajul ierburilor din poieni şi etajul platourilor şi vârfurilor muntoase. În jurul teritoriului, atât pe versanţi, cât şi pe ogaşele şi văile existente predomină fagul, molidul, bradul şi stejarul. Pe arbori cresc numeroase ferigi, dar şi plante medicinale de mare valoare, iar la marginea pădurilor cresc tufişuri de zmeură, coacăze, scoruşe şi ciuperci comestibile. În ceea ce priveşte peisajul cultivat, la nivelul localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor şi Padeş, predomină următoarele plantaţii de cultură: plantaţii de trifoliene, porumbişti, plantaţii de păioase şi plantaţii de cartofi.

Fauna cuprinde numeroase animale şi păsări, dintre care amintim: scorpionul, fasa, vipera cu corn, balaurul (cea mai mare reptilă din Europa), broasca ţestoasă de uscat, acvila regală, vulturul alb, acvila ţipătoare mare, acvila ţipătoare mică, corbul, buha, egreta mică, potârnichea de stâncă, lăstunul de stâncă, lăstunul mare, rândunica roşcată, liliacul, râsul, ursul, etc. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase, frecvente sunt: lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele, cocoşul de munte, iar numărul speciilor de peşti cunoaşte cea mai mare varietate din întregul judeţ şi din întreaga regiune de sud-vest a ţării. Cele mai frecvente specii de peşte sunt: mreana, scobarul şi păstrăvul.

Se constată astfel, existenţa unei bogate diversităţi faunistice şi floristice la nivelul regiunii, ce sugerează existenţa condiţiilor de dezvoltare a vegetaţiei şi de construire a unor spaţii verzi amenajate, destinate petrecerii timpului liber de către populaţie.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 37

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

 râul Cerna, râul Motru, şi lacurile Ivanu şi Valea Mare pe raza localităţii Padeş;  râurile Belareca, Mehadica şi Bolvaşnita, la care se adaugă pârâurile Globul Rău şi Sfârdinul Mare, pe raza localităţii Mehadia;  râurile Mehadica şi Luncaviţa, pe raza localităţii Cornea;  râurile Oşvina şi Lăpuşnicel, pe raza localităţii Lăpuşnicel. Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat. La nivelul regiunii, nu există lacuri. În ceea ce priveşte ariile naturale protejate, se disting următoarele formaţiuni geografice, care fac parte din sfera siturilor protejate:  Cheile Globului;

 Regiunea Crouri;

 Râpa Neagră;

 Dealul fosilifer Globu Craiovei;

 Dealul Potolea;

 Rezervaţia naturală Jerdăşiţa;

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

 Zonele incluse înSitul NATURA 2000 RO SPA 0020 – Cheile Nerei – Beuşniţa

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0086 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0031 – Cheile Nerei -Beuşniţa

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0126 – Munţii Ţarcu

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0080 – Munţii Almăjului – Locvei

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0198 – Platoul Mehedinţi

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0217 – Retezat

 Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0129 – Nordul Gorjului de Vest.

De o importanţă deosebită pentru patrimoniul de mediu este situaţia zonelor incluse în situl NATURA 2000

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 38

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Tabelul nr. 5 Prezentarea zonelor existente în reţeaua NATURA 2000

Numele zonei Localităţi

ROSPA0035 Domogled – Valea Mehadia, Cornereva, Topleţ, Băile Herculane Cernei ROSCI0069 – Domogled – Valea Mehadia, Cornereva, Băile Herculane, Padeş Cernei ROSPA0020 Cheile Nerei – Bozovici Beuşniţa ROSPA0086 Munţii Semenic – Bozovici, Prigor Cheile Caraşului ROSCI0226 Munţii Semenic – Bozovici, Mehadica, Prigor Cheile Caraşului ROSCI0031 – Cheile Nerei - Bozovici Beuşniţa ROSCI0126 – Munţii Ţarcu Cornereva ROSPA0080 – Munţii Almăjului - Topleţ Locvei ROSCI0198 – Platoul Mehedinţi Topleţ, Băile Herculane, Padeş ROSCI0217 - Retezat Padeş ROSCI0129 – Nordul Gorjului de Padeş Vest Dintre aceste situri, cel mai reprezentativ este situl Domogled – Valea Cernei, care se suprapune în cvasi-totalitate pe teritoriul „Poarta Almăjului”. Principalele areale geografice cuprinse în Sit-ul natural Domogled – Valea Cernei sunt prezentate sintetic în cadrul Tabelului nr. 6.

Tabelul nr. 6 Prezentarea zonelor existente în situl NATURA 2000

Areale geografice – Domogled – Valea Cernei – Băile Herculane (74%)* Cornereva (55%) Mehadia (25%) Topleţ (1%) * Indicator ce exprimă procentul regiunii inclus in situl NATURA 2000

Codul sitului este ROSPA0035, acesta fiind situat la 450 3’ 20’’ latitudine nordică, respectiv 220 37’ 39’’ longitudine estică. Suprafaţa totală a sit-ului este de 61.191,50 hectare, dintre care 4.485,00 pe raza localităţii Mehadia, inclusă în teritoriul omogen „Poarta Almăjului”.

Speciile de păsări enumerate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE sunt prezentate sintetic în cadrul Tabelului nr. 7.

Tabelul nr. 7 Prezentarea speciilor de păsări incluse în Directiva Consiliului 79/409/CEE

Aquila chrysaetos Bonasa bonasia Bubo bubo Caprimulgus europaeus Circaetus gallicus Dendrocopos leucotos

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 39

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Dendrocopos medius Dendrocopos syriacus Dryocopus martius Falco peregrinus Ficedula albicollis Ficedula parva Pernis apivorus Picus canus Sylvia nisoria Strix uralensis Lullula arobrea Lanius collurio Emberiza hortulana

Caracteristicile generale ale sitului includ următoarele clase de habitate: . Tufişuri, tufărişuri (2%); . Pajişti naturale, stepe (14%); . Păşuni (2%); . Păduri de foioase (33%); . Păduri de confiere (4%); . Păduri de amestec (43%); . Păduri în tranziţie (2%). Formaţiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate în structuri tectonice foarte complicate. Sunt scoase în evidenţă forme sculptate în calcare şi conglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile. Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile, care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi:

 abrupturi calcaroase cu pin negru de Banat (specie endemică);

 canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant;

 vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană;

 păduri întinse de fag de vârste mari;

 goluri alpine cu jnepeniş;

 relief glaciar cu forme de eroziune şi morene, ideale pentru montaniarzi, etc.

Situl este situat pe domeniul public al statului. Situl se suprapune peste Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, acesta fiind desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Legea Numărul 5/2000 privind amenajarea teritoriului şi Hotărârea de Guvern Numărul 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, şi a parcurilor naţionale şi naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

Existenţa unor specii de plante şi animale protejate, incluse în situl NATURA 2000, care fac parte din patrimoniul natural al regiunii concură la dezvoltarea potenţialului agroturistic al regiunii. Existenţa la nivelul teritoriului a mai multor arii naturale protejate aparţinând patrimoniului de mediu, incluse în situl NATURA şi a unui patrimoniu de mediu

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 40

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală diversificat (peisaje atractive, vecinătatea cu râul Cerna, „arhitectură verde”, etc.) este de natură să potenţeze valoarea agro-turistică a patrimoniului de mediu şi să sporească vizibilitatea regiunii.

Situl NATURA 2000 Domogled – Valea Cernei acoperă localităţile Mehadia, Băile Herculane, Cornereva şi Topleţ, din teritoriul „Poarta Almăjului”, după cum reiese din Figura nr. 5

Figura 5: Situl NATURA 2000 RO SPA 0035 - Domogled – Valea Cernei, în zona „Poarta Almăjului”

Potenţialul turistic al zonei este amplificat, pe lângă existenţa sitului NATURA 2000, de includerea în parteneriat a Oraşului Băile Herculane, una dintre staţiunile balneoclimaterice de referinţă din România.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 41

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Produsele care provin din aceste situri (neafectate de fertilizanţi chimici sau pesticide) includ plante furajere (trifoliene), porumbişti, păioase şi cartofi. Posibilităţile de susţinere a mediului presupun intensificarea iniţiativelor locale şi amplificarea interesului actorilor locali şi regionali, care dispun de resursele necesare desfăşurării unor proiecte în acest sens.

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

Patrimoniul arhitectural şi cultural aferent teritoriului „Poarta Almăjului” prezintă elemente de specificitate, prezentate în mod sintetic în Tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8 Situaţia centralizată a patrimoniului arhitectural şi cultural

Element de patrimoniu Denumirea Localitatea arhitectural şi cultural Cetăţi şi castele  Cetatea Romană (ruină) - Lăpuşnicel  Biserica medievală (ruine) − Mehadia  Mănăstirea Almăj – Putna − Prigor  Biserica Baptistă Prigor − Prigor  Biserica Ortodoxă Cuptoare − Cornea  Biserica Ortodoxă Cruşovăţ − Cornea  Biserica Ortodoxă Cornea − Cornea Biserici şi mănăstiri  Biserica Baptistă Cuptoare − Cornea  Biserica Baptistă Cruşovăţ − Cornea  Biserica Ortodoxă Topleţ − Topleţ  Biserica Ortodoxă Bârza − Topleţ − Băile Herculane  Biserica Ortodoxă (1864) − Băile Herculane  Biserica Catolică (1839) − Cornereva  Mănăstirea Sfinţii Petru şi Pavel  Casa Memorială Comandor Nomăsneanu - Iablaniţa  Casa Memorială Ciobanu Pavel - Iablaniţa Case memoriale  Casa Memorială Gheorghe Bălteanu - Topleţ  Casa Memorială Ioan Florian Panduru - Băile Herculane

 Castra Praietoriu − Iablaniţa  Castra Ad-Mediam − Mehadia Castre  Apeductele Maria Tereza − Topleţ  Castrul Roman Legiunea 13 – Coveiul lui Iocşa − Domaşnea  Sculptură în Lemn − Iablaniţa − Mehadia  Pictură pe Sticlă Meşteşuguri specifice − Cornea  Fierărit − Lăpuşnicel  Cojocărit − Prigor Herghelii de cai N/A N/A

 Turism cultural − Iablaniţa Tipuri de turism  Agroturism − Mehadia practicate  Turism de agrement − Cornea  Turism religios − Lăpuşnicel

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 42

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Element de patrimoniu Denumirea Localitatea arhitectural şi cultural

 Craina − Iablaniţa  Ruga − Mehadia Obiceiuri locale  Balul Izmenelor − Cornea, Prigor  Festivalul ”Mariana Drăghicescu” − Mehadia

Cultura din regiunea „Poarta Almăjului” poartă amprenta condiţiilor speciale şi aparte la care a fost supusă. Imediat după Marea Unire din 1918, s-au cristalizat primele activităţi culturale la nivelul regiunii. În anul 1920, învăţătorul Nicolae Nomăsneanu înfiinţează un cor mixt, pe patru voci, alcătuit din elevi, care treptat s-a lărgit, prin atragerea locuitorilor din comuna Iablaniţa. Trebuie specificat, de asemenea, faptul că localitatea Iablaniţa a dat interpreţi vocali de muzică populară, cunoscuţi la nivel naţional, cum ar fi Ana Pacatius şi Ilie Artinescu.

Se constată existenţa unor elemente importante de patrimoniu arhitectural şi cultural (biserici cu importanţă istorică, tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri tradiţionale, sărbători locale), care pot fi valorificate în sens turistic. O parte dintre acestea însă, se regăsesc în stare avansată de degradare şi necesită consolidări sau renovări, pentru a putea fi promovate ca obiective de interes local, regional sau chiar naţional.

Pe de altă parte, existenţa unor manifestări locale de tipul festivalurilor, după cum a fost evidenţiat în Tabelul Numărul 8, este de natură să animeze regiunea şi să contribuie la sporirea vizibilităţii şi atractivităţii acesteia, întrucât aceste manifestări atrag frecvent tineri din localităţile limitrofe. În ceea ce priveşte jocurile populare, bătrânii au avut în repertoriu ardeleana simplă, ardeleana de trei, brâul, dichiţa, frunza bradului, hora, iedera, sârba, ţandăra şi ursa. Dintre toate acestea, acum se mai joacă doar ardeleana, doiul, brâul, hora şi sârba.

În oraşul Băile Herculane îşi are sediul Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, unitate ce are şi o filială în localitatea Mehadia. Parcul are ca obiect de activitate protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii naturale. Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii şi a biodiversităţii biologice, informare şi sensibilizare publică.

Pentru implicarea societăţii civile în soluţionarea unor probleme de protecţia mediului, Primăria Mehadia şi Primăria Băile Herculane organizează anual o serie de acţiuni cu instituţia sus-amintită şi cu şcolile din teritoriu, având ca scop educaţia ecologică a elevilor.

Pe întreg teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală există 33 de cămine culturale, care contribuie la dezvoltarea activităţilor culturale la nivelul teritoriului.

De asemenea, comuna Cornea dispune de trei biserici ale cultului creştin-ortodox şi două biserici ale cultului baptist, şi anume:

 Biserica Ortodoxă Cuptoare Hramul Înălţarea Maicii Domnului;

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 43

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

 Biserica Ortodoxă Cruşovăţ Hramul Cuvioasa Paraschiva;

 Biserica Ortodoxă Cornea Hramul Adormirii Maicii Domnului;

 Biserica Baptistă Cuptoare;

 Biserica Baptistă Cruşovăţ. La nivelul Comunei Cornea există mai multe situri de importanţă culturală şi etnografică, printre care cele mai importante sunt:

 situl Lunca - amplasat la hotarul vestic al localităţii, la sud de sat, pe panta domoală a dealului care închide spre vest albia pârâului Mehadica, cuprinde o aşezare daco- romană din secolele III-IV după Hristos;

 situl Sfogea – amplasat la intrarea în sat, pe Dealul Sfogea, situl reprezintă o importantă necropolă medievală de secol XII-XV ce suprapune o aşezare eneolitică aparţinând culturii Sălcuţa. La baza dealului a fost cercetat un puţ-ritual, unicat în România, cu analogii doar în Grecia Antică;

 situl Sălişte – amplasat la ieşirea din sat, spre Mehadica, înfăţişează o localitate dacică;

 situl Tava Puscariului – amplasat în centrul localităţii, reprezentând o aşezare fortificată protodacică;

 situl Pietrele Ilişovei – situat deasupra comunei, la o altitudine de peste 1700 de metri, reprezentând o aşezare eneolitică aparţinând culturii Coţofeni, care cuprinde numeroase vestigii etno-arheologice cu urme de stâne şi locuinţe vechi în zona alpină a munţilor. Tot la nivelul localităţii Cornea există anual 5 sărbători locale, dispuse astfel:

 la data de 15 august – nedeile în Cornea;

 la data la care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului – nedeile în Cuptoare;

 prima sâmbătă după Sfânta Maria – nedeile în Cruşovăţ;

 ultima sâmbătă din luna februarie – balul portului popular în Cuptoare;

 prima sâmbătă din martie – balul portului popular în Cruşovăţ.

Istoricul localităţilor este strâns legat de patrimoniul cultural şi istoric existent în prezent la nivelul acestora. În toate localităţile care alcătuiesc teritoriul omogen există cămine culturale, viaţa culturală în aceste aşezăminte reducându-se doar la mici spectacole organizate de sărbători de elevii şcolilor şi la sărbătorirea nunţilor şi botezurilor.

Analizând per ansamblu situaţia patrimoniului cultural şi arhitectural al regiunii „Poarta Almăjului”, se observă o complementaritate în ceea ce priveşte elementele aparţinând patrimoniului cultural şi arheologic, ceea ce face ca acest domeniu să fie foarte bine conturat la nivelul regiunii, şi să contribuie activ la sporirea potenţialului turistic şi agroturistic al zonei.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 44

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Acestor elemente li se adaugă edificiile existente la nivelul fiecărei localităţi, reprezentând Primăria, Şcoala (două sau mai multe în fiecare localitate), Căminul cultural (unul sau mai multe în fiecare localitate), Dispensarul, etc. Acestea, nu se regăsesc întotdeauna în cea mai bună stare de funcţionare, şcoala din Lăpuşnicel, spre exemplu, fiind înfiinţată în jurul anului 1970 şi necesitând o reabilitare imediată. Situaţia nu este unică, existând mai multe astfel de edificii neconsolidate, care, deşi nu prezintă valoare istorică şi o vechime înaintată, sunt instituţii culturale care contribuie la conservarea patrimoniului cultural şi arheologic.

De asemenea, dată fiind situarea regiunii într-o zonă deluroasă intramontană, cel mai dezvoltat sector industrial este prelucrarea lemnului, existând o multitudine de întreprinzători care desfăşoară astfel de activităţi la nivel regional sau chiar naţional.

O parte dintre aceştia sunt membri ai potenţialului Grup de Acţiune Locală, urmărind sprijinirea iniţiativelor locale şi atragerea de noi investitori în special în acest sector de activitate. Astfel, firmele din industria lemnului care operează la nivel local doresc să sprijine procesul de animare a teritoriului şi de sporire a vizibilităţii acestuia, contribuind totodată, prin valoarea adăugată creată, la dezvoltarea regiunii aflată sub incidenţă.

II.2.1.6 Economia locală

Economia locală se află la un nivel de dezvoltare comparabil cu regiuni similare din mediul rural românesc, acest fapt datorându-se în special industriei prelucrării lemnului, comerţului cu amănuntul, şi parţial turismului şi agroturismului, acestea fiind singurele ramuri industriale care susţin zona din punct de vedere economic. Sectorul serviciilor private este practic inexistent, în timp ce numărul de agenţi economici şi potenţiali angajatori este destul de redus, ceea ce face ca rata şomajului să fie ridicată, şi un număr semnificativ de persoane să fie angrenate în agricultura de subzistenţă. Sectorul forestier şi sectorul turistic reprezintă principalul pilon de sprijin al activităţii economice, aceste sectoare fiind favorizate pe de o parte de amplasamentul teritoriului, iar pe de altă parte de patrimoniul natural, care reprezintă un element de atractivitate care poate fi exploatat.

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Conform ultimelor date statistice existente la nivelul regiunii, populaţia activă la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” prezintă o structură statistică conform celei prezentate în Tabelul nr. 9.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 45

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Tabelul nr. 9 Structura populaţiei active la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” Sector Sector Populaţia agricol Sector de Sector privind Localitatea industrial şi activă şi comerţ serviciile de artizanat forestier Iablaniţa 1.828 1366 96 165 101 Mehadia 3.096 2411 198 261 226 Cornea 1.302 844 229 132 97 Lăpuşnicel 696 493 78 63 62 Bozovici 1.938 1.667 176 44 51 Cornereva 2.839 2.674 118 32 15 Mehadica 644 531 75 26 12 Domaşnea 980 841 84 45 10 Luncaviţa 1.775 1.614 109 20 32 Topleţ 1.369 1.249 0 110 10 Băile 4.625 776 83 1.255 2.511 Herculane Prigor 2.059 1.919 78 27 35 Padeş 2.344 1.561 288 68 142 Total 25.177 18.043 1.612 2.218 3.304 % 100,00 71,66 6,40 8,80 13,14

* Categoria Sector agricol şi forestier include persoanele ocupate în sectorul agricol (agricultură, pomicultură, silvicultură, etc.), în baza unor relaţii contractuale de muncă, precum şi persoanele inactive, care se consideră că activează în sectorul agriculturii de subzistenţă

La nivelul regiunii, activitatea economică şi industrială de bază constă în prelucrarea lemnului, chiar şi în contextul în care resursele pentru dezvoltarea afacerilor bazate pe exploatarea lemnului sunt în scădere. Pentru a putea analiza importanţa acestui sector economic pentru regiunea „Poarta Almăjului” trebuie amintit faptul că la nivelul teritoriului există 111 societăţi comerciale cu obiect de activitate prelucrarea lemnului şi 19 societăţi comerciale cu obiect de activitate exploatarea forestiera.

Apariţia acestor activităţi a fost determinată de insuficienţa producţiei agricole şi de abundenţa materialului lemnos. Diferenţierea şi specializarea treptată a acestei activităţi de prelucrare a lemnului rezultă din multiplele necesităţi mereu crescânde ale populaţiei din zonă.

Prin dezvoltarea şi specializarea activităţii, societăţile comerciale care se ocupă de prelucrarea lemnului (europaleţi, cherestea) satisfac numai nevoile mai multor fabrici cum ar fi cele producătoare de ciment sau sticlă, din toată ţara.

Analizând datele statistice de mai sus, dincolo de prelucrarea lemnului, ocupaţia de bază a locuitorilor comunei este agricultura şi zootehnia. Cultura exploataţiilor agricole la

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 46

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

nivelul regiunii se realizează în gospodării individuale şi exploataţii familiale. Marea majoritate a gospodăriilor deţin teren arabil de până la 2,5 hectare, divizat în 1-6 parcele.

Sortimentul actual de culturi este restrâns la 3 soiuri de bază (grâu, porumb, orz), iar în ceea ce priveşte culturile legumicole, ponderea majoritară revine cartofului. Producţiile obţinute din culturile vegetale sunt folosite pentru consumul propriu. În fiecare gospodărie se cresc în medie 1-3 animale, iar producţia obţinută este utilizată pentru consumul propriu, dar şi pentru valorificare către diferiţii agenţi economici sau către piaţa liberă.

Sectorul comerţului este comparabil cu media la nivel naţional pentru spaţiul rural, în sensul că există câţiva agenţi economici care desfăşoară activităţi comerciale en-detail de bunuri de larg consum. Activitatea comercială la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” nu poate fi considerată intensă, şi nici nu este principala sursă generatoare de valoare adăugată la nivelul regiunii.

Sectorul serviciilor include serviciile publice (asistenţă socială, servicii medicale, servicii educaţionale şi de învăţământ) şi serviciile private, insuficient conturate la nivelul regiunii analizate. La nivelul regiunii există un potenţial turistic şi agroturistic ridicat, concentrat în special în regiunea Băile Herculane, Activităţile turistice sunt potenţate şi de amplasamentul regiunii, într-o zonă intramontană.

Sectorul construcţiilor nu este reprezentativ pentru teritoriul „Poarta Almăjului”, neexistând unităţi economice care să activeze preponderent în acest domeniu de activitate.

II.2.1.6.2 Agricultură

Agricultura şi zootehnia reprezintă principalele ocupaţii ale locuitorilor zonei „Poarta Almăjului”, chiar şi în condiţiile în care amplasarea geografică a regiunii nu este favorabilă unei game variate de culturi agricole. În cadrul Tabelului nr. 10 este sintetizată situaţia statistică medie a sectorului agricol la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” din judeţele Caraş – Severin şi Gorj

Tabelul nr. 10 Situaţia statistică a elementelor specifice sectorul agricol la nivelul regiunii „Poarta Almăjului”

Zonă de cultură de Terenuri din care Păşuni, Viţă de vie şi cereale şi de Păduri agricole neproductive Fâneţe livezi creştere a animalelor Hectare 191.040 129.907 3.820,8 2.218 3.304 % 100,00 71,66 6,40 8,80 13,14

*Indicatorul „număr de capete de animale împărţite pe zone de relief” include efectivele de animale din specia bovinelor, ovinelor, caprinelor, cabalinelor, excluzând păsările deţinute de locuitorii regiunii aflată sub incidenţă, conform datelor înregistrate la ultimul recensământ agricol.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 47

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Distribuţia statistică a terenurilor arabile, pe zone de relief, la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” este prezentată în Figura nr. 6.

28% Terenuri arabile productive

32% Terenuri arabile neproductive

Păduri 2% Păşuni

Viţă de vie şi livezi

36%

Figura nr. 6 Structura terenului arabil situat în extravilanul localuităţilor care alcătuiesc Parteneriatul Public – Privat „Poarta Almăjului”

Culturile dominante care alcătuiesc producţia vegetală sunt divizate între plantele de nutreţ (circa 33%) şi cereale (circa 67%). Datorită condiţiilor climatice, dar mai ales caracteristicilor solului (fertilitate naturală scăzută), cultivarea plantelor nu reprezintă factorul decisiv al dezvoltării economice a teritoriului aflat sub incidenţă. Terenul agricol este cultivat în cadrul gospodăriilor individuale, pe parcele mici, în condiţii de eficienţă scăzută, practicându-se o agricultură de subzistenţă. Cele mai cultivate plante sunt porumbul şi cartoful.

Deşi există o tendinţă de mecanizare a lucrărilor agricole (creşterea numărului de tractoare, pluguri şi grape cu disc), iar procentul populaţiei active din agricultură este relativ redus, datorită lipsei unei structuri organizatorice corespunzătoare care să valorifice producţia agricolă şi datorită structurii pedologice, agricultura devine o activitate neperformantă.

Modul de exploatare a fondului funciar aflat în proprietatea localităţilor care alcătuiesc potenţialul Grup de Acţiune Locală este preponderent individual. Fertilitatea scăzută a solului nu justifică funcţionarea unor asociaţii agricole, şi nu există cerere pentru arendarea terenului.

Numărul de animale existent la nivelul regiunii sugerează existenţa unui potenţial zootehnic ridicat, concretizat inclusiv prin crearea a peste 10 asociaţii ale crescătorilor de animale la nivelul localităţilor din cadrul parteneriatului, care sunt membri ai prezentului parteneriat. Acest potenţial poate fi valorificat prin crearea de ferme zootehnice în regiune, generatoare de valoare adăugată pentru întreg teritoriul.

Dezvoltarea satisfăcătoare a sectorului zootehnic şi forestier poate fi potenţată şi eficientizată prin dezvoltarea cunoştinţelor specifice în domeniul managementului agricol modern şi profesionist.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 48

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

În prezent, la nivelul regiunii nu există infrastructura economică necesară procesării produselor alimentare. De asemenea, la nivelul regiunii nu există mărci locale, recunoscute la nivel naţional sau regional.

Existenţa unui fond forestier foarte bine dezvoltat, al cărui potenţial poate fi exploatat, în special prin crearea de microîntreprinderi, poate contribui la eficientizarea sectorului agricol şi la consolidarea relaţiilor dintre proprietarii de exploataţii agricole.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

La nivelul regiunii, activitatea economică şi industrială de bază constă în prelucrarea lemnului, chiar şi în contextul în care resursele pentru dezvoltarea afacerilor bazate pe exploatarea lemnului sunt în scădere. Apariţia acestor activităţi a fost determinată de insuficienţa producţiei agricole şi de abundenţa materialului lemnos. Diferenţierea şi specializarea treptată a acestei activităţi de prelucrare a lemnului rezultă din multiplele necesităţi mereu crescânde ale populaţiei din zonă.

Funcţionarea organizaţiilor angrenate în industria lemnului care generează valoare adăugată la nivelul regiunii poate fi eficientizată prin organizarea de activităţi de formare, în vederea dobândirii de către proprietari a cunoştinţelor de specialitate de natură să determine sporirea productivităţii exploataţiilor forestier deţinute pe termen mediu şi lung.

Asociaţiile de producători şi cele agricole pot fi sprijinite în vederea practicării unui management agricol mai profesionist şi eficient, axat pe principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului înconjurător, creându-se astfel valoare adăugată la nivelul regiunii şi posibilităţi de ocupare în domeniul agricol şi în domenii conexe.

Odată cu închiderea minelor de cărbuni din localitatea Mehadia, cea mai activă din acest punct de vedere până în anul 2000, activitatea industrială a cunoscut un regres major, ceea ce a determinat în primul rând reducerea gradului de ocupare şi a veniturilor populaţiei. Închiderea exploatării miniere, care absorbea cea mai mare parte din forţa de muncă existentă la nivelul întregului teritoriu, a condus, în final la o scădere considerabilă a nivelului de trai al populaţiei. În prezent, activitatea industrială a comunei Mehadia este reprezentată de industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, industrie în care este ocupată cea mai mare parte a populaţiei active. În comuna Cornea, situaţia este critică, sub aspectul activităţii industriale, existând o singură societate de prelucrare a lemnului. Pe raza comunei există clădiri şi linii tehnologice destinate distilării băuturilor alcoolice, precum şi o linie de distilare şi rafinare a alcoolului rafinat în cadrul fostei secţii Vinalcool Cruşovăţ, amplasată pe un teren având o suprafaţă de 12000 metri pătraţi, aflat în reorganizare judiciară, sub jurisdicţia unui judecător sindic.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 49

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

În majoritatea localităţilor, activităţile industriale se desfăşoară în cadrul atelierelor de prelucrare primară a lemnului şi a celor destinate confecţionării de paleţi. Se observă, astfel, o axare a sectorului industrial pe prelucrarea şi exploatarea lemnului, activitate care se regăseşte la nivelul tuturor localităţilor membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală. În Oraşul Băile Herculane se observă o concentrare mai mare a activităţilor economice asupra sferei serviciilor, practic localitatea reprezentând motorul de dezvoltare al întregului parteneriat. La nivelul regiunii „Poarta Almăjului” există o singură întreprindere de dimensiuni mari, activitatea economică fiind concentrată preponderent de microîntreprinderi, întreprinderi individuale, asociaţii familiale şi întreprinderi mici şi mijlocii, a căror structură este prezentată în Tabelul nr. 11. Tabelul nr. 11 Structura agenţilor economici la nivelul potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”

Micro- Total întreprinde Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi Comune întreprinderi ri cu 1-10 cu 10-50 cu 50-250 cu peste 250 salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi

Număr 546 511 31 3 1 % 100 93,58 5,67 0,56 0,19 În aceste condiţii se poate aprecia ca satisfăcător nivelul de dezvoltare al industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului, acesta fiind practic singurul sector industrial cu adevărat important, care generează valoare adăugată la nivelul regiunii. Sectorul prelucrării lemnului asigură practic şi legătura teritoriului „Poarta Almăjului” cu exteriorul, prin prisma faptului cu societăţile comerciale de profil constituie furnizori de materie primă pentru câteva fabrici de mobilă şi de articole din lemn de importanţă regională şi chiar de importanţă naţională. La nivelul regiunii reprezentată de potenţialul Grup de Acţiune Locală nu există combinate, fabrici, sau alte unităţi industriale, altele decât cele menţionate anterior. De asemenea, dată fiind productivitatea scăzută a sectorului agricol şi forestier, nu există dezvoltată o reţea de servicii pentru agricultură, locuitorii practicând agricultura de subzistenţă în dauna celei orientată economic.

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii

Sectoarele comercial şi de prestări servicii sunt relativ puţin dezvoltate, în condiţiile în care volumul cererii este limitat, iar puterea de cumpărare a locuitorilor este foarte scăzută. Numărul societăţilor comerciale care operează în domeniul comerţului la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” este scăzut şi se rezumă la o serie de asociaţii familiale şi societăţi cu răspundere limitată care practică comerţul cu amănuntul de produse alimentare şi de alte produse de uz personal, de strictă necesitate.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 50

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Situaţia societăţilor comerciale care desfăşoară activităţi în sfera comerţului cu amănuntul la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” este prezentată sintetic în Tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12 Situaţia societăţilor comerciale care activează în sectorul comerţului şi serviciilor la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” % din Întreprinderi din % din Tipuri de comerţ Număr numărul sectorul terţiar Număr numărul total (servicii) total Comerţ cu amănuntul de 58 16,20 Transport 26 19,84 produse alimentare Comerţ cu amănuntul de 49 13,68 Turism 77 58,77 produse non- alimentare Comerţ cu amănuntul de 218 60,89 Depozitare 2 1,52 produse mixte Comerţ cu ridicata 2 0,55 Construcţii 15 11,45 de produse mixte Comerţ de produse 25 6,98 Alte tipuri de servicii 11 8,42 agricole Comerţ cu bunuri 1 0,28 - - - industriale Alte forme de comerţ 5 1,42 - - - Total 358 100 - 131 100 Din punct de vedere al distribuţiei unităţilor economice cu profil comercial, precum şi al distribuţiei agenţilor economici care prestează servicii, se observă o concentrare mai mare a acestora în zona localităţii Băile Herculane şi în zona localităţilor traversate de Drumul European E70, atât datorită numărului mai mare de locuitori ale acestor localităţi, cât şi datorită unui complex de factori care ţin de amplasamentul localităţii: statutul urban al staţiunii Băile Herculane, accesul direct la Drumul European E 70, existenţa unei predispoziţii a locuitorilor pentru dezvoltare de afaceri, etc. Comerţul se reduce, în cea mai mare parte a cazurilor la vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare şi non-alimentare, necesare pentru asigurarea unui nivel minim de confort locuitorilor regiunii, în condiţiile restricţiilor privind puterea de cumpărare a populaţiei, ce caracterizează mediul rural în general, şi regiunea „Poarta Almăjului” în special.

Lipsa de diversitate a micro-întreprinderilor în sectoarele non-agricole este o caracteristică a întregii regiuni, al cărei impact poate fi diminuat prin adoptarea unor măsuri adecvate de sprijinire a dezvoltării şi înfiinţării microîntreprinderilor în regiune. Unităţile economice care realizează activităţi comerciale sunt de dimensiuni mici şi deservesc, de regulă locuitorii comunităţilor locale în interiorul cărora sunt amplasate, fără a avea potenţialul sau avantajul competitiv necesare pentru a depăşi graniţele localităţilor pe al căror teritoriu îşi au sediul. Mai mult decât atât, agenţii economici de dimensiuni foarte mici, care îşi au sediul în satele aparţinătoare de fiecare dintre comune, au capacitatea de a deservi numai locuitorii

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 51

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală satului respectiv. Chiar şi în aceste condiţii, accesul tuturor locuitorilor regiunii la magazine şi comercianţi se realizează relativ uşor, existând o distribuţie echilibrată a acestora în teritoriu. Agenţii economici care operează în sectorul comercial, fiind caracterizaţi de un volum limitat de resurse, şi de o putere de negociere scăzută, nu deţin capacitatea de a influenţa semnificativ dezvoltarea regiunii în cauză, acest deziderat fiind realizat, mai degrabă de societăţile din industria lemnului, care contribuie într-adevăr la dezvoltarea potenţialului zonei. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, situaţia se prezintă într-un mod relativ similar, numărul societăţilor prestatoare de servicii fiind foarte scăzut. Surprinde în mod neplăcut absenţa pensiunilor şi a facilităţilor de cazare, în condiţiile în care zona se caracterizează printr-un potenţial turistic şi agro-turistic ridicat. Singurul punct în care de găsesc aceste tipuri de servicii la un nivel satisfăcător este reprezentat de localitatea Băile Herculane.

Iniţiativele antreprenoriale la nivel local, indiferent dacă acestea se adresează sectorului agricol sau sectorului non-agricol pot fi dezvoltate şi susţinute prin măsuri adecvate de sprijin financiar şi informaţional.

În aceste condiţii, unităţile economice care operează în sfera serviciilor şi în sfera comerţului cu amănuntul asigură un procent redus din numărul de locuri de muncă existent la nivelul regiunii „Poarta Almăjului”.

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

Serviciile de învăţământ sunt dezvoltate la nivelul regiunii „Poarta Almăjului”.

La nivelul tuturor localităţilor care fac parte din parteneriat există unităţi de învăţământ primar şi gimnazial. La nivelul localităţilor Băile Herculane, Mehadia, Prigor funcţionează unităţi care asigură pregătirea liceală şi/sau profesională a absolvenţilor, fiind realizată astfel o distribuţie uniformă a punctelor de învăţământ liceal în teritoriu. În ceea ce priveşte învăţământul superior, cea mai apropiată universitate este situată în municipiul Târgu – Jiu, situat la circa 39 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, respectiv de localitatea Padeş. La nivelul tuturor localităţilor funcţionează grădiniţe, accesul populaţiei la acestea fiind destul de uşor de realizat. Existenţa unui număr ridicat de şcoli grădiniţe la nivelul fiecărei localităţi, poate contribui la dezvoltarea apetenţei pentru instruire a cetăţenilor. Rata de şcolarizare de 95% la nivelul teritoriului, frecvenţa ridicată a elevilor la ore şi existenţa unor cadre didactice specializate la nivelul fiecărei localităţii sugerează nivelul ridicat de educaţie al tinerilor din teritoriu, care îşi pot însuşi cu

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 52

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală uşurinţă cunoştinţele în domeniul antreprenorial sau în domeniul managementului agricol şi forestier modern şi profesionist.

Sectorul sanitar din cadrul teritoriului omogen Poarta Almăjului cunoaşte o dezvoltare odată cu aplicarea reformei sanitare care a început în anul 1999 vizând iniţial asistenţa medicală primară, a determinat reorganizarea sistemului sanitar. Astfel, la nivelul fiecărei localităţi există cel puţin un cabinet medical şi un medic de familie. În 10 dintre cele 13 localităţi există şi cel puţin câte un dentist, care asigură serviciile stomatologice pentru populaţie. Problemele existente se referă în special la lipsa permanenţei personalului în unităţile sanitare şi în numărul insuficient de unităţi de ambulatoriu existente în teritoriu. Cea mai dezvoltată infrastructură sanitară se găseşte la nivelul Oraşului Băile Herculane.

Cabinetele medicale şi farmaciile existente la nivelul fiecărei localităţi permit accesul relativ facil al întregii populaţii la infrastructura sanitară.

La nivelul tuturor localităţilor existente în teritoriu, asistenţa socială este asigurată de către Consiliile Locale şi Primării, atât în ceea ce priveşte persoanele cu handicap, cât şi în ceea ce priveşte copiii şi/sau persoanele fără venituri (Legea 416/2001).

Sectorul mass-media este reprezentat de publicaţiile locale şi regionale „Vestea”, „Timpul”, „Sud-Vestul”, şi „24 de Ore”. Presa audio este reprezentată de Radio Reşiţa, care zilnic, difuzează ştiri şi informaţii din viaţa economico-socială şi culturală a teritoriului „Poarta Almăjului”. Televiziunea locală este reprezentată de Cerna TV Băile Herculane, prin care Administraţia locală realizează emisiuni în direct cu cetăţenii şi, totodată, transmite anunţuri de interes local. Serviciile de internet sunt asigurate prin dial-up de către Romtelecom, Cerna TV şi Intercom. O atenţie deosebită este acordată, la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” evoluţiei standardului de viaţă, veniturilor şi consumurilor populaţiei, dar şi calităţii muncii, ocupării forţei de muncă şi şomajului. Localităţile reprezentate de potenţialul Grup de Acţiune Locală sunt axate din punct de vedere economic pe creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului. Situaţia sintetică existentă la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” este prezentată în cadrul Tabelului nr. 13. Tabelul nr. 13 Situaţia infrastructurii de servicii sociale la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

Servicii Categorii Existenţa Observatii* La nivelul teritoriului există 44 de Primar DA unităţi de învăţământ primar La nivelul teritoriului există 68 de Gimnazial DA unităţi de învăţământ gimnazial, Învăţământ La nivelul teritoriului există 4 unităţi de învăţământ secundar, dintre care 1 Secundar DA la nivelul localităţii Mehadia, 1 la nivelul localităţii Prigor şi 2 la nivelul localităţii Băile Herculane

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 53

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

La nivelul teritoriului nu există unităţi de învăţământ universitar. Cel mai apropiat punct de învăţământ universitar este amplasat în Universitar NU municipiul Târgu – Jiu, la circa 39 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, mai exact de Comuna Padeş La nivelul teritoriului există 96 de Altele DA grădiniţe, care asigură formarea adecvată a preşcolarilor. La nivelul teritoriului medic la nivelul Medic DA fiecărei localităţi. La nivelul teritoriului există cabinete Cabinet stomatologice, însă acestea sunt DA stomatologic insuficiente în raport cu nevoile Medicale populaţiei. La nivelul teritoriului un spital cu Spital DA ambulatoriu la nivelul Oraşului Băile Herculane La nivelul teritoriului există mai Altele DA multe farmacii veterinare. La nivelul teritoriului funcţionează baze sportive la nivelul unităţilor de Terenuri învăţământ, la care se adaugă sportive (de DA terenurile de sport construite de către fotbal, tenis) autorităţile publice locale, totalizând un număr de 9 (trei) terenuri de fotbal şi 3 terenuri de handbal. Sportive La nivelul teritoriului funcţionează Sala de Sport DA săli de sport la nivelul unităţilor de învăţământ. La nivelul teritoriului funcţionează Piscine DA piscine în cadrul hotelului din localitatea Băile Herculane. Nu există alte facilităţi sportive la Altele NU nivelul teritoriului.

Singura facilitate care nu este accesibilă în mod direct locuitorilor teritoriului „Poarta Almăjului” se referă la existenţa unei instituţii de învăţământ superior. Cea mai apropiată instituţie de acest tip este amplasată în localitatea Târgu – Jiu, situată la circa 39 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”.

Accesul se realizează facil, existând legături rutiere şi feroviare, precum şi mijloace de transport în comun de natura microbuzelor la nivelul tuturor localităţilor incluse în teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală. O componentă importantă a serviciilor sociale, complementară serviciilor de învăţământ este reprezentată de existenţa căminelor culturale, care dezvoltă dimensiunea culturală şi artistică a locuitorilor din teritoriu.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 54

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

La nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului” funcţionează mai multe instituţii locale, care îşi pun amprenta, într-o măsură mai mare sau mai mică asupra dezvoltării economice, culturale şi sociale a teritoriului. Astfel, la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” pot fi identificate un ansamblu de instituţii locale, sintetizate în cadrul Tabelului nr. 14.

Tabelul nr. 14 Situaţia instituţiilor locale la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” Primăria Iablaniţa Primăria Mehadia Primăria Cornea Primăria Lăpuşnicel Asociaţia Crescătorilor de Primăria Bozovici Animale Cănicea Asociaţia de Dezvoltare Casa Dorca Priplipeţ Primăria Padeş Intercomunitară Străjiţa (Iablaniţa – Mehadia) Asociaţia Crescătorilor de Vaci Asociaţia Crescătorilor de Vaci Asociaţia Crescătorilor de de Lapte din Iablaniţa de Lapte din Cornea Vaci de Lapte din Lăpuşnicel Asociaţia Culturală Romulus Fundaţia Culturală „Craina Asociaţia Culturală Boldea - Prigor Bănăţeană” - Iablaniţa Cornereva Primăria Comunei Prigor Asociaţia de Proprietari de Asociaţia de Crescători de Primăria Comunei Cornereva Animale Belareca Taurine Megincana Asociaţia Umanitară Sfântul Asociaţia Crescătorilor de Primăria Domaşnea Ioachim Animale Domaşnea ADIS Primăria Luncaviţa Primăria Topleţ Asociaţia AWOHELMTOP Grupul de Acţiune Locală

”Poarta Almăjului” Toate primăriile şi consiliile locale membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală sunt implicate intens în procesul de dezvoltare a comunităţilor locale, prin dezvoltarea de iniţiative şi obţinerea de fonduri pentru realizarea şi implementarea proiectelor de infrastructură menite să sporească nivelul de trai şi calitatea vieţii pentru locuitorii regiunilor aflate sub incidenţă. Acest interes a fost concretizat şi prin iniţierea unor demersuri de asociere la nivelul localităţilor din cadrul teritoriului „Poarta Almăjului”, concretizate în constituirea de Asociaţii de Dzvoltare Intercomunitară, între localităţile din teritoriu. Scopul acestor asociaţii este acela de a promova dezvoltarea socială şi economică a localităţilor partenere şi de a asigura un nivel optim de viaţă locuitorilor din regiune. Primăriile şi Consiliile Locale aferente celor treisprezece localităţi incluse în potenţialul Grup de Acţiune Locală, precum şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară reprezintă principalele instituţii care asigură implicarea sectorului public în dezvoltarea economică şi socială a localităţilor incluse în perimetrul „Poarta Almăjului”. Suplimentar acestor elemente, se constată existenţa unei coeziuni între principalii actori aparţinând mediului public şi mediului privat la nivelul regiunii,

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 55

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală precum şi existenţa unei comunităţi locale puternică, cristalizată în jurul consiliilor locale, primăriilor, Bisericii şi instituţiilor de învăţământ. Asociaţiile care sprijină implicarea mediului privat în dezvoltarea economică şi socială a regiunii sunt bine conturate, existând mai multe Asociaţii ale Crescătorilor de Animale constituite la nivelul fiecăreia dintre localităţile implicate în parteenriat. La nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului” există organizaţii non- guvernamentale şi alte categorii de asociaţii locale, altele decât cele menţionate anterior, care funcţionează şi contribuie la dezvoltarea potenţialului regional şi local al zonei, din punct de vedere economic, social sau cultural. Primăriile şi Consiliile Locale sunt constituite şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr 215/2001/A, având atribuţiile prevăzute la Articolul 36 din legea menţionată. Asociaţiile de Dezvoltare Interocmunitară şi asociaţiile crescătorilor de animale din cele 13 localităţi sunt organizaţii de drept privat, apolitice şi non-guvernamentale, care au rolul de a reprezenta interesele persoanelor afiliate.

La nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” există foarte puţine asociaţii agricole, dat fiind faptul că potenţialul agricol al regiunii este relativ limitat, fiind influenţat în mode negativ de relieful şi clima existente în cadrul localităţilor partenere. Sectorul agricol este axat pe activităţile zootehnice, aspect evidenţiat inclusiv prin faptul că la nivelul tuturor celor 13 localităţi reprezentate de potenţialul Grup de Acţiune Locală sunt constituite asociaţii zootehnice.

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Autorităţile publice locale existente la nivelul tuturor celor treisprezece localităţi reprezentate prin potenţialul Grup de Acţiune Locală au manifestat o preocupare permanentă pentru planificarea strategică a măsurilor de dezvoltare a comunităţilor locale. Preocuparea pentru acest proces de planificare strategică s-a concretizat prin elaborarea următoarelor documente programatice:  Planul Strategic de Dezvoltare Social – Economică a localităţii Iablaniţa;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Mehadia;  Strategia de Dezvoltare a Comunei Cornea;  Planul de Dezvoltare Locală a Comunei Lăpuşnicel;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Bozovici;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cornereva;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Mehadica;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Domaşnea;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Luncaviţa;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Prigor:  Strategia de Dezvoltare Locală a Oraşului Băile Herculane;  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Padeş;

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 56

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Toate aceste documente cu rol strategic includ, printre altele, principalele priorităţi investiţionale la nivelul fiecărei localităţi. La nivelul regiunii există următoarele proiecte finanţate prin fonduri SAPARD, PHARE sau ISPA:  Proiect SAPARD având ca obiectiv alimentarea cu apă în localităţile Cornea, Cuptoare şi Cruşovăţ ;  Proiect finanţat prin Banca Mondială, având ca obiectiv reabilitarea străzilor în Comuna Iablaniţa, satul Globu Craiovei;  Proiect finanţat prin PHARE având ca obiectiv construirea sistemului de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în Băile Herculane;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv realizarea drumurilor forestiere în localitatea Luncaviţa;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv modernizarea drumurilor comunale din localitatea Padeş;  Proiect PHARE, având ca obiectiv implementarea unui sistem de gestiune a deşeurilor în comuna Padeş;  Proiect finanţat prin Banca Mondială, având ca obiectiv reabilitarea străzilor în Comuna Bozovici;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv realizarea drumurilor forestiere în localitatea Bozovici;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv realizarea drumurilor forestiere în localitatea Domaşnea;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în localitatea Domaşnea;  Proiect SAPARD, având ca obiectiv realizarea drumurilor forestiere în localitatea Prigor; De asemenea, la nivelul localităţii Iablaniţa au fost elaborate studii de fezabilitate pentru alimentarea cu apă a localităţilor Iablaniţa, Petnic şi Globu Craiovei; studii de fezabilitate pentru apărări de maluri împotriva inundaţiilor, studii de fezabilitate pentru amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii, studii de fezabilitate pentru modernizarea drumului comunal Strada Mare, precum şi proiectul tehnic pentru realizarea infrastructurii.

Acestui proiect i se adaugă proiectul tocmai încheiat, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 431, intitulat „Parteneriatul Public – Privat „Poarta Almăjului – O Soluţie pentru Animarea Teritoriului şi Asigurarea Dezvoltării Locale”

Aceste proiecte sugerează faptul că la nivelul comunităţilor locale a fost intensificat procesul de dobândire a competenţelor în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 57

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” poate fi caracterizat ca un teritoriu al cărui potenţial de dezvoltare se situează peste media spaţiului rural românesc, însă care este insuficient exploatat.

Cu toate acestea, disparităţile dintre elementele care caracterizează teritoriul analizat şi elementele care caracterizează nivelul mediu de dezvoltare al spaţiului urban sunt evidente.

Problemele comunităţii locale care îşi are domiciliul în perimetrul „Poarta Almăjului” se referă la:  inexistenţa locurilor de muncă;

 inexistenţa investitorilor;

 insuficienta dezvoltare a mediului economic şi de afaceri;

 insuficienta informare şi pregătire a actorilor locali în domeniul antreprenorial şi în domeniul managementului agricol modern;

 starea avansată de degradare a unor obiective de importanţă istorică, turistică, culturală sau arheologică.

În ciuda acestor elemente, care nu sunt nici pe departe singulare în contextul spaţiului rural românesc, amplasamentul geografic al regiunii şi resursele de care acesta dispune constituie oportunităţi majore, a căror valorificare poate conduce la reducerea drastică şi semnificativă a disparităţilor faţă de mediul urban adiacent.

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 58