Ii.2 Strategia De Dezvoltare Locală

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Ii.2 Strategia De Dezvoltare Locală Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic Potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” regrupează comunităţile locale aflate pe raza teritorială a localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj. Situat în partea de sud-vest a României, teritoriul „Poarta Almăjului” se învecinează cu următoarele judeţe: Timiş (la Nord - Vest); Hunedoara şi Vâlcea (la Nord - Est); Vâlcea (la Est); Dolj (la Sud); Mehedinţi (la Sud - Est); Republica Serbia şi Muntenegru (la Vest); Fluviul Dunărea (la Sud - Vest). Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală este un teritoriu omogen, localizarea celor 13 (treisprezece) comunităţi locale, în contextul Judeţului Caraş – Severin şi Gorj fiind prezentată în Figura nr.1 şi Figura nr.2. Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” integrează o zonă înaltă de deal şi munte, cu foarte mici porţiuni joase ce determină, în mod direct, şi categoriile de activităţi desfăşurate la nivelul localităţilor incluse în parteneriat (în special cele legate de prelucrarea şi exploatarea lemnului). Importanţa acestui parteneriat este cu atât mai mare dacă luăm în considerare faptul că 21 de importanţi actori, sub forma societăţilor comerciale ce activează în domeniul prelucrării lemnului, vor constitui o parte activă în noul parteneriat format cu scopul creşterii potenţialului zonei „Poarta Almăjului”. Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 17 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală Figura 1: Încadrarea teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală la nivelul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 18 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală Figura 2: Perspectivă de detaliu asupra localităţilor partenere la nivelul potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” (Sursa: http://wikimapia.org/#lat=44.03&lon=24.57&z=13&l=0&m=b&search=iablanita, accesat la data de 15 octombrie 2010, tab: http://wikimapia.org) Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 19 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică a teritoriului ”Poarta Almăjului” II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice Localizarea geografică a teritoriului „Poarta Almăjului” Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” este situat în partea de Sud - Est a Judeţului Caraş – Severin, incluzând şi parte de nord-vest a judeţului Gorj, în apropiere de graniţa vestică a Judeţului Mehedinţi. Teritoriul regrupează 13 (treisprezece) localităţi: Iablaniţa (inclusiv satele adiacente: Iablaniţa, Petnic şi Globu Craiovei); Mehadia (inclusiv satele adiacente: Mehadia, Globurău, Plugova şi Valea Bolvaşniţa); Cornea (inclusiv satele adiacente: Cornea, Cruşovăţ, Cuptoare şi Macovişte); Lăpuşnicel (inclusiv satele adiacente: Lăpuşnicel, Pârvova şi Şumiţa); Bozovici (inclusiv satele adiacente: Bozovici, Prilipeţ, Poneasca şi Valea Minişului); Cornereva (inclusiv cele 39 de cătune adiacente); Mehadica; Domaşnea (inclusiv satele adiacente: Domaşnea şi Cănicea); Luncaviţa (inclusiv satele adiacente: Luncaviţa şi Verendin); Topleţ (inclusiv satele adiacente: Topleţ şi Bârza); Băile Herculane (inclusiv satele adiacente: Băile Herculane şi Pecinişca); Prigor (inclusiv satele adiacente: Prigor, Pătaş, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi şi Putna); Padeş (inclusiv satele adiacente: Apa – Neagră, Padeş, Călugăreni, Văieni, Orzeşti, Motru – Sec, Cloşani, Cerna – Sat. Teritoriul „Poarta Almăjului” este situat la 44°58” latitudine nordică şi 22°19' longitudine estică, şi se învecinează cu următoarele referinţe cardinale: la nord: localităţile Teregova şi Rusca; la vest: localităţile Costeni, Işverna şi Sohodol; la sud: localitatea Orşova; la est: judeţul Mehedinţi. Teritoriul este străbătut de Drumul European E 70, care porneşte din La Coruna (Spania) şi se închide la Trabzon (Turcia), după ce în prealabil străbate 10 state europene. Drumul European E 70 străbate următoarele oraşe, pe teritoriul României: Timişoara, Caransebeş, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu. Pe tronsonul dintre Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 20 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală Timişoara şi Craiova, Drumul European străbate şi localităţile Domaşnea, Cornea, Iablaniţa, Mehadia, Băile Herculane şi Topleţ care fac parte din teritoriul „Poarta Almăjului”. Din Drumul European E 70, pe raza localităţii Cornea, se desprinde Drumul Naţional 57B, care străbate localitatea Iablaniţa. Infrastructura rutieră pe raza teritoriului „Poarta Almăjului” este completată de drumurile naţionale DN 6, DN 67D, DN 57B, şi de drumurile judeţene DJ 571E, DJ 571B, DJ 608, DJ 671, la care se adaugă drumurile comunale DC 35, DC 37, DC 38, DC 44, DC 117, DC 118, DC 119 . Teritoriul deţine acces direct la infrastructură feroviară, având acces direct la Magistrala Feroviară 900, care face legătura între municipiile Timişoara şi Bucureşti. Cea mai apropiată gară fluvială se află la o distanţă de 6 kilometri, în oraşul Orşova. Teritoriul omogen este relativ apropiat de căile de comunicare aeriene. Cel mai apropiat aeroport pentru curse interne este situat la Caransebeş (circa 22 de kilometri distanţă), iar cel mai apropiat aeroport internaţional este situat la Timişoara (circa 135 de kilometri distanţă). De asemenea, situaţia căilor de comunicaţie favorizează dezvoltarea unor relaţii puternic parteneriale între localităţile incluse în teritoriu. Se constată astfel existenţa unor condiţii minime de infrastructură, care favorizează dezvoltarea şi relansarea mediului economic şi de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă la nivelul teritoriului. Accesul direct la drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale menţionate anterior şi la infrastructura feroviară de transport contribuie prin nivelul ridicat de mobilitate pe care îl generează la dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor antreprenoriale în regiunea analizată, dar şi la dezvoltarea turismului local. Aspecte referitoare la relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” Deşi la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj relieful este preponderent montan, există totuşi o mare diversitate de forme de relief: 65,4% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief muntos, 16,5% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief depresionar, 10,8% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief deluros şi 7,3% din suprafaţa judeţului este reprezentată de zonele de câmpie. Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 21 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală Figura 3: Configuraţia formelor de relief la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj În ceea ce priveşte teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, acesta prezintă o serie de particularităţi din punct de vedere al reliefului, astfel: o relieful din zona comunei Iablaniţa este format din dealuri cu altitudinea cuprinsă între 300 şi 950 de metri, care se constituie practic într-o prelungire a munţilor Semenic; o cele trei sate ale comunei Iablaniţa se situează într-o depresiune intramontană, care leagă dealurile colinare astfel: . satul Globu Craiovei este încadrat, la nord, de dealul Baria, cu vârful Baria, a cărui altitudine maximă este de 481 de metri şi la nord-vest de dealul Strenza, cu vârful Strenza, a cărui altitudine maximă este de 404 metri; . satul Petnic este încadrat la est de Dealul Olarului, a cărui altitudine maximă este de 475 metri şi la vest de Dealul Calva, a cărui altitudine maximă este de 358 de metri; . satul Iablaniţa este încadrat, la est şi sud-est, de dealul Pătălasca, a cărui altitudine maximă este de 505 metri, la vest şi sud-vest, de dealul Belcovăţ, a cărui altitudine maximă este de 479 metri, iar la sud, de dealul Străjiţa, a cărui altitudine maximă este de 378 metri. o între dealurile Strenza şi Calva se află Valea Sălişte, al cărei sol este format din conglomerate, nisipuri, gresii, marne şi calcare. o Valea Satului se află la vest de localitatea Iablaniţa, după dealul Belcovăţ şi are solul format din conglomerate, nisipuri, argile, argile cărbunoase, marne, marne cărbunoase, cărbune şi stuf; o Comuna Cornea este situată în depresiunea intramontană Timiş – Cerna, în sud- estul Banatului, la nord de Băile Herculane, care din punct de vedere morfostructural reprezintă un graben periferic al Carpaţilor Meridionali. Teritoriul include depresiunea Bozovici, situată la confluenţa Munţilor Semenicului cu Munţii Almăjului şi ai Locvei. De aici derivă o serie de elemente de specificitate. În partea vestică a teritoriului, în judeţul Gorj, se remarcă vecinătatea cu munţii Retezat. Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 22 Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală Se poate concluziona că relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” este relativ omogen, fiind alcătuit în mare parte din dealuri înalte şi munţi (circa 65% din teritoriul acoperit de potenţialul
Recommended publications
  • Raport De Mediu Pentru Planul Urbanistic Zonal
    RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL “ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” Teritoriul administrativ al comunei Cornereva, județul Caraş-Severin BENEFICIAR: ÎNTOCMIT: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT OTOIU EUGEN OVIDIU S.R.L. Poz. 73 in R.N.E.S.P.M. IUNIE 2011 Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva Beneficiar: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L. Data: IUNIE 2011 LISTA DE SEMNĂTURI Autorul Raportului de Mediu: OTOIU EUGEN OVIDIU Poz. 73 in R.N.E.S.P.M. Colaborator: UNICI GHEORGHE REMUS Ecolog Pagina 2 din 136 Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva CUPRINS DATE GENERALE 1. INTRODUCERE 6 1.1. Informatii generale 6 1.2. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe 11 2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI 13 URBANISTIC ZONAL PROPUS 2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General 14 2.2. Principalele elemente si obiective ale planului 15 2.3. Regimul juridic al terenului 22 2.4. Propuneri de dezvoltare prin plan 23 2.4.1. Zonificarea functionala 25 2.4.1.1. Caracterul general al zonei 33 2.4.1.2. Zonificarea functionala propusa 33 2.4.2. Surse documentare si cadru legal 34 2.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective 37 2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de 40 vecinatati 2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian 42 2.4.3.3. Accesibilitate 44 2.4.3.4. Pozitionare turbine 47 2.4.3.5. Ocupare la sol 49 2.4.3.6.
    [Show full text]
  • Thermo-Mineral Waters from the Cerna Valley Basin (Romania)
    Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geologia, 2008, 53 (2), 41 – 54 Thermo-mineral waters from the Cerna Valley Basin (Romania) Ioan POVARĂ1*, Georgel SIMION2† & Constantin MARIN1 1„Emil Racoviţă” Institute of Speleology, Frumoasă 31, 78114, Bucharest, Romania 2 S.C. Prospecţiuni SA, Caransebeş 1, 12271, Bucharest, Romania († deceased) Received: May 2008, accepted November 2008 Available online November 2008 ABSTRACT. In the Cerna Valley basin, located southwest of the Southern Carpathians and upstream from the confluence of Cerna with Belareca, an aquifer complex has developed. The basin is strongly influenced by hydrogeothermal phenomena, acting within two major geological structures, the Cerna Syncline and the Cerna Graben. The complex consists mainly of Jurassic and Cretaceous carbonate rocks, as well as the upper part of the Cerna Granite that is highly fractured, tectonically sunken into the graben. The geothermal investigations have shown the existence of some areas with values of the geothermal gradient falling into the 110-200ºC/km interval, and temperatures of 13.8-16ºC at the depth of 30 m. The zone with the maximal flux intensity is situated between the Băile Herculane railway station and the Crucea Ghizelei Well, an area where 24 sources (10 wells and 14 springs) are known. The geothermal anomaly is also extended to the south (Topleţ), north (Mehadia) and NE (Piatra Puşcată), a fact, which is stressed by the existence of hypothermal springs with low mineralization. The physical-chemical parameters of the sources show a strong N-S variability. At the entire thermo-mineral reservoir scale, the temperature of the water sources, the total mineralization, and the H2S quantity are increasing from the north to the south, and the pH and natural radioactivity are following the same trend.
    [Show full text]
  • Organizarea Spaţiului Geografic În Banat
    RAULARIAN RUSU ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN BANAT 1 MVSEVM BANATICVM TEMESIENSE BIBLIOTHECA HISTORICA ET ARCHAEOLOGICA BANATICA XLII Edenda cvravit Dr. Florin Draşovean TIMIŞOARA MMVII 2 RAULARIAN RUSU ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN BANAT Timişoara, 2007 3 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RUSU, RAULARIAN Organizarea spațiului geografic în Banat / Raularian Rusu. – Timişoara: Mirton, 2007 Bibliogr. ISBN 978‐973‐52‐0201‐9 913(498.5) 4 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................................................... 9 Din partea autorului ......................................................................................................... 11 Cap. 1. Fundamentele teoretice şi metodologice ale unui demers privind organizarea spaţiului geografic în Banat ............................................................................... 15 1.1. Spaţiu şi spaţiu geografic – concept şi semnificaţii .......................................... 15 1.2. Spaţiul geografic funcţional şi sistemele de aşezări .......................................... 19 1.3. Limitele Banatului din punctul de vedere al organizării spaţiului geografic ..... 21 Cap. 2. Condiţionări fizico-geografice în organizarea spaţiului bănăţean .................. 23 2.1. Probleme generale ............................................................................................. 23 2.2. Relieful. Principalele unităţi fizico-geografice ................................................. 23 2.3. Clima
    [Show full text]
  • Militia Raionului Almaj-Mehadia, 1948-1954, Inv
    SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE MILIŢIA RAIONULUI ALMĂJ-MEHADIA Fond: 236 Inv. nr. 275 INVENTAR de documentele MILIŢIEI RAIONULUI ALMĂJ-MEHADIA aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1948-1954) 125 u.a. 47 file 1 Prefaţă Miliţia raionului Almăj-Mehadia face parte din rândul instituţiilor de ordine publică apărute ca efect al Decretului nr. 25/1949 al Prezidiului M.A.N. prin care au fost desfiinţate structurile de poliţie şi înlocuite cu cele de miliţie. Miliţia Almăj-Mehadia a funcţionat pe criteriul teritorial având ca arie de competenţă limitele geografice ale raionului omonim, devenit în anul 1954 raionul Orşova. Având ca atribuţie de bază înfaptuirea şi apărarea legalităţii socialiste, Miliţia raionului Almăj-Mehadia şi-a încetat activitatea în anul 1968, când, în urma reorganizării administrativ-teritoriale din acel an, au fost create miliţiile judeţene. Documentele din fondul arhivistic al instituţiei aflate în păstrarea şi administrarea S.J.A.N. mehedinţi conţin informaţii de cert interes istoriografic referitoare la: urmărirea, prinderea şi condamnarea persoanelor potrivnice instaurării regimului comunist (aşa-zişii bandiţi) care acţionau, cu precădere, în regiunile muntoase din Banat şi Mehedinţi, starea de spirit a populaţiei faţă de schimbările politice din ţară, propaganda anticomunistă, supravegherea membrilor fostelor "partide istorice", trecerea frauduloasă a frontierei româno-iugoslave în ambele sensuri, combaterea influenţelor apreciate ca negative venite dinspre Iugoslavia, traficul ilegal cu metale preţioase şi valută, aplicarea politicii economice a autorităţilor comuniste, mişcarea şi evidenţa populaţiei, îndrumarea structurilor/posturilor de miliţie din subordine, urmărirea generală a infractorilor de drept comun, colaborarea cu structurile Securităţii statului etc. Prof. dr. Tudor Răţoi 2 INVENTAR de documentele MILIŢIEI RAIONULUI ALMĂJ-MEHADIA aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1948-1954) Nr.
    [Show full text]
  • RAPORT DE EVALUARE a IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Pentru Investitia
    RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru investitia : “ PARC EOLIAN , RACORDARE LA SEN SF. ELENA “-comuna Coronini , judet Caras Severin Beneficiar : SC COZMIRCOM BLUE SA Baia Sprie , str. Forestierului nr.213 , judet Maramures Ianuarie 2010 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului- « Parc eolian , racord la SEN Sf. Elena , comuna Coronini , judet Caras Severin » __ _______________________________________________________________________________ PREZENTUL RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A FOST REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIARI SI MONITORIZAREA EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI COLABORATORI RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARILOR 2 SOPARLA GABRIELA –expert evaluator/auditor de mediu Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului- « Parc eolian , racord la SEN Sf. Elena , comuna Coronini , judet Caras Severin » __ _______________________________________________________________________________ CUPRINS 1. Informatii generale 1.1.Titularii proiectului ……………………………………………………………………5 1.2. Elaborator .........................................................................................................5 1.3.Colaboratori .......................................................................................................5 1.4. Denumire proiect...............................................................................................6
    [Show full text]
  • Caraș Severin
    MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 Judeţul Caraş Severin Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare 1 CS-I-a-A-10770 Ansamblul medieval de la Reşiţa, cartier municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior Cartier Moroasa sec. XIV - XV Moroasa, punct "Ogăşele" "Ogăşele” 2 CS-I-m-A-10770.01 Biserică tip sală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior Cartier Moroasa sec. XIV - XV Epoca "Ogăşele” medievală 3 CS-I-m-A-10770.02 Necropolă medievală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior "Ogăşele” sec. XIV - XV Epoca medievală 4 CS-I-s-B-10771 Situl roman de la Băile Herculane, punct oraş BĂILE HERCULANE "Zona Cazino, Parc Central” Epoca romană "Zona Cazino, Parc Central" 5 CS-I-m-B-10771.01 Amfiteatru oraş BĂILE HERCULANE "Zona Cazino, Parc Central” sec. II - III Epoca romană 6 CS-I-m-B-10771.02 Sanctuar oraş BĂILE HERCULANE "Zona Cazino, Parc Central” sec. II - III Epoca romană 7 CS-I-m-B-10771.03 Necropolă oraş BĂILE HERCULANE "Zona Cazino, Parc Central” sec. II - III Epoca romană 8 CS-I-s-B-10772 Situl arheologic de la Băile Herculane, oraş BĂILE HERCULANE "Peştera Hoţilor” punct"Peştera Hoţilor" 9 CS-I-m-B-10772.01 Aşezare oraş BĂILE HERCULANE "Peştera Hoţilor” Epoca medievală 10 CS-I-m-B-10772.02 Aşezare oraş BĂILE HERCULANE "Peştera Hoţilor” Epoca daco-romană 1 Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare 11 CS-I-m-B-10772.03 Aşezare oraş BĂILE HERCULANE "Peştera Hoţilor” Hallstatt 12 CS-I-m-B-10772.04 Aşezare oraş BĂILE HERCULANE "Peştera Hoţilor” Epoca bronzului
    [Show full text]
  • DE LA MEHADIA (Fragmente Descriptive)
    ,,AURUL VERDE’’ DE LA MEHADIA (fragmente descriptive) Teritoriul ocupat de Ocolul Silvic Mehadia, ca parte componenta a Banatului Montan, are o istorie veche si framantata. Se poate vorbi de o istorie , atat a oamenilor , care si-au trecut vietile pe aceste locuri, cat si a padurii, care le-a fost in permanenta alaturi, oferindu-le, de-a lungul vremii, apa, hrana si adapost in fata cotropitorilor, padurea fiindu-i scut de aparare si refugiu. Mehadia, prin asezarea ei in culoarul Timis-Cerna, vestita trecatoare si poarta straveche, ce facea legatura intre Balcani si Occident, unde marile si puternicele armate romane au patruns spre inima Daciei, la Sarmisegetuza, prin legendarul codru carpatin, ce acoperea la acea vreme toate zonele montane, aici istoria si destinul oamenilor s-au impletit strans cu istoria si destinul padurilor. Teritoriul pe care se intinde Ocolul silvic Mehadia pastreaza si astazi urmele unor importante castre romane : Ad Mediam si Praetorium, la Mehadia , Ad Pannonis la Domasnea, avand importanta deoarece erau situate pe drumul ce ducea, prin Tibiscus (Caransebes), la capitala Daciei - Sarmisegetuza. Importanta poarta spre Europa, dupa infiintarea provinciei imperiale, aceasta a fost intarita de romani cu drumuri si castre puternice, care au creat, de-a lungul timpului, o impotranta pavaza pentru apararea viitoarei civilizatii europene. Oameni blanzi si muncitori, locuitorii acestor fertile meleaguri s-au resemnat destul de usor sa traiasca sub noul regim romanizandu-se foarte devreme. Dupa retragerea legiunilor romane de catre imparatul Aurelian aici au ramas colonistii si vechii legionari demobilizati, care au fost improprietariti, si s-au legat prin casnicii cu oamenii locului.
    [Show full text]
  • Caraș Severin
    MINISTERUL CULTURII LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015 - Județul Caraș Severin - Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 113 bis/15.II.2016 1 CS-I-a-A-10770 Ansamblul medieval de la municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Reşiţa, cartier Moroasa, Moroasa punct "Ogăşele" 2 CS-I-m-A-10770.01 Biserică tip sală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Moroasa 3 CS-I-m-A-10770.02 Necropolă medievală municipiul REŞIŢA Str. Petru Maior, "Ogăşele”, Cartier sec. XIV - XV Moroasa 4 CS-I-s-B-10771 Situl roman de la Băile oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, între Vila Herculane, punct "Zona HERCULANE săracilor/Locuinţe grănicereşti (str. Cazino, Parc Central" Castanilor 33) şi zona "7 Izvoare", în amonte de Hotelul Roman 5 CS-I-m-B-10771.01 Amfiteatru oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central și hotel Roman 6 CS-I-m-B-10771.02 Sanctuar oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central şi hotel Roman 7 CS-I-m-B-10771.03 Necropolă oraş BĂILE "Zona Cazino, Parc Central”, zona sec. II - III p. Chr., Epoca HERCULANE cuprinsă între hotel Cerna, parcul romană Central şi hotel Roman 8 CS-I-s-B-10772 Situl arheologic de la Băile oraş BĂILE "Peştera Hoţilor” Herculane, punct "Peştera HERCULANE INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI 819 MINISTERUL CULTURII Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare Hoţilor" 9 CS-I-m-B-10772.01 Aşezare oraş BĂILE "Peştera Hoţilor”, pe versantul drept Epoca medievală HERCULANE al Cernei, în spatele hotelului Roman, la 500 m N de localitate 10 CS-I-m-B-10772.02 Aşezare oraş BĂILE "Peştera Hoţilor”, pe versantul drept Epoca daco-romană HERCULANE al Cernei, în spatele hotelului Roman, MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr.
    [Show full text]
  • D O N a U R E G I O N E N Jointly for Our Common Future the Spatial Development of Interregional Co-Operation in the Danube Spac
    donauregionen+ Programme co-funded by the EUROPEAN UNION danube regions analysis 2009 - 2012 The Spatial Development of Interregional Co-operation in the Danube Space GS NC reg i onen donau jointly for our common future 5 ________________________________________________________________________________________________ Bratislavský kraj General Information Land use From the landscape structure viewpoint there are three different types of landscapes (geomorphologic complexes) in the Slovakian part of the region with different landscape potential. There are two plain areas from the west to the east: Vienna basin (the valley Dolnomoravský úval goes beyond from the Czech republic, area of flatland Záhorská nížina with complexes of plain Borská nížina and fells Chvojnická pahorkatina) and Small Danube basin (area of plain Podunajská nížina with complexes of flatlands Podunajská rovina and fells Podunajská pahorkatina) which are divided by the massif of Carpathians (Small Carpathians). The northern border is represented by the flysch Slovakian-moravian Carpathians, mountains Považský Inovec and Tríbe which take turns with headlands of valley Podunajská nížina along rivers. Border on the north-east is represented by volcanic mountains Pohronský Inovec, Štiavnické vrchy and plain Krupinská planina of the Inner Carpathians (Mazúr, E., Luknniš, M., 1980). Rivers Morava, Danube and Ipe comprise borders on the west, south-west, south and south-east. Differences in the landscape structure and the strong anthropogenic changes primarily into agriculture productive area will be outcomes of the rate of so-called cultivated land (rate of farmland from the whole territory – see the table) as compared to the extent of forests in the area. Nature conservation and landscape Protected areas Nature conservation and landscape protection in Slovak republic is supply by the Act No.
    [Show full text]