RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL

“ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI”

Teritoriul administrativ al comunei Cornereva,

județul Caraş-Severin

BENEFICIAR: ÎNTOCMIT: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT OTOIU EUGEN OVIDIU S.R.L. Poz. 73 in R.N.E.S.P.M.

IUNIE 2011

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Beneficiar: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L.

Data: IUNIE 2011

LISTA DE SEMNĂTURI

Autorul Raportului de Mediu: OTOIU EUGEN OVIDIU

Poz. 73 in R.N.E.S.P.M.

Colaborator: UNICI GHEORGHE REMUS

Ecolog

Pagina 2 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

CUPRINS

DATE GENERALE 1. INTRODUCERE 6 1.1. Informatii generale 6 1.2. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe 11 2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI 13 URBANISTIC ZONAL PROPUS 2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General 14 2.2. Principalele elemente si obiective ale planului 15 2.3. Regimul juridic al terenului 22 2.4. Propuneri de dezvoltare prin plan 23 2.4.1. Zonificarea functionala 25 2.4.1.1. Caracterul general al zonei 33 2.4.1.2. Zonificarea functionala propusa 33 2.4.2. Surse documentare si cadru legal 34 2.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective 37 2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de 40 vecinatati 2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian 42 2.4.3.3. Accesibilitate 44 2.4.3.4. Pozitionare turbine 47 2.4.3.5. Ocupare la sol 49 2.4.3.6. Racordarea la sistemul energetic national 49 2.4.4. Infrastructura rutiera 50 2.4.5. Infrastructura edilitara 51 2.5. Corelatii cu alte planuri si programe 51 2.5.1. Planuri si programe la nivel local 51 2.5.2. Planuri si programe la nivel judetean si regional 51 2.5.3. Planuri si programe la nivel national 52 2.5.4. Planuri si programe la nivel international 53 3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN AREALUL DE IMPACT AL 54 PLANULUI URBANISTIC ZONAL 3.1. Cadrul natural si valorile patrimoniului cultural si istoric, areale 54 protejate 3.1.1. Relieful, geomorfologia, geologia zonei 54 3.1.2. Hidrologia, hidrogeologia 60 3.1.3. Seismicitatea 61 3.1.4. Clima 61 3.1.4.1. Regimul termic 61 3.1.4.2. Regimul pluviometric 62 3.1.4.3. Regimul eolian 62 3.1.4.4. Umezeala aerului 64 3.1.4.5. Nebulozitate 64 3.1.5. Biodiversitatea 64 3.1.5.1. Flora 64 3.1.5.2. Fauna 66

Pagina 3 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.1.5.3. Habitate 67 3.1.6. Asezari umane si populatie 73 3.1.7. Solul 75 3.1.8. Areale protejate 77 3.2. Calitatea actuala a factorilor de mediu 78 3.2.1. Calitatea apei 78 3.2.2. Calitatea aerului 79 3.2.3. Zgomotul si vibratiile 80 3.2.4. Calitatea solului 80 3.2.5. Starea componentei biotice 80 3.3. Situatia economica si sociala in contextul actual 84 3.4. Aspectele relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei 85 economice si sociale in cazul neimplementarii planului propus 3.4.1. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce 85 face obiectul planului urbanistic zonal 3.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de 86 sanatate a populatiei in cazul neimplementarii planului 4. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE 87 PENTRU PLANUL URBANISTIC PROPUS - OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI 4.1. Introducere 87

4.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori 88

5. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA 92 MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS 5.1. Introducere 92 5.2. Categorii de impact 92 5.3. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra 94 mediului 5.4. Efecte asupra biodiversitatii 95 5.5. Efecte asupra peisajului 102 5.6. Efecte cumulative 102 5.7. Interactiuni 103 6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE 103 ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI – Matricea de evaluare a impactului potential 6.1. Caracteristici ale planului determinante pentru aspectelor de mediu 103 potentiale semificative 6.2. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu 104 6.3. Evaluarea efectelor potentiale transfrontiera 113 6.4. Efecte cumulative 113 6.5. Analiza riscurilor 115 7. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA 115 FACTORILOR DE MEDIU 8. ANALIZA ALTERNATIVELOR PLANULUI PROPUS 118

Pagina 4 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” 118 8.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului 119 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR 121 SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 124 10.1. Introducere 124 10.2. Continutul si obiectivele principale ale planului 126 10.3. Starea actuala a mediului, aspecte actuale de mediu relevante 127 pentru zona si evolutia probabila a mediului daca nu se realizeaza planul 10.4. Obiectivele de protectia mediului relevante pentru PUZ 129 10.5. Rezultatele evaluarii efectelor potentiale ale planului asupra factorilor 131 de mediu relevanti 10.6. Evaluarea alternativelor 133 10.7. Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale 134 implementarii planului 11. CONCLUZII SI RECOMANDARI 134

Pagina 5 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

1. INTRODUCERE

1.1. Informatii generale

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal “ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” amplasat pe teritoriul comunei Cornereva din judetul Caras-Severin, promovat de catre S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L. , pe baza Certificatului de Urbanism Nr. 43 din 30.03.2010, emis de Consiliul Judeţean Caraş Severin.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele de continut din Anexa 2 a H.G. nr.1076/08.07.2004” privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe” si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului, precum si a materialelor documentare de informare elaborate in cadrul proiectului Phare Intarirea capacitatii institutionale de implementare si aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului pentru planuri si programe, implementat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

De asemenea au fost luate in considerare informatiile desprinse din cadrul sedintei Grupului de Lucru constituit in vederea analizarii si completarii planului.

Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Cornereva, jud. Caras-Severin a fost initiat, elaborat si supus spre aprobare si avizare, incepând cu luna aprilie 2011.

Proiectul de plan urbanistic a fost realizat de catre S.C. ABRAXAS SRL, Resita, pe baza unor studii si documentatii de fundamentare:

• Studiul Geotehnic al zonei planului, intocmit de catre SC GEOSOND SRL, ing. Valentin HIRSULESCU • Studiu privind evaluarea parametrilor vintului in zona Cornereva realizat de catre S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L

Pagina 6 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

• Studiu cadastral realizat de catre SC TOPO PROFESIONAL SRL, topograf Laurentiu ROMAN • Avizele preliminare de la furnizorii de utilitati, detinatorii de patrimoniu si alte institutii avizatoare. Planul Urbanistic Zonal ”CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITAȚI”, Cornereva, jud. Caras-Severin este intocmit in conformitate cu “Metodologia privind Continutul cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului in concordanta cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul” si cu “Ghidul de elaborare a documentatiilor Planurilor Urbanistice Zonale “

Avand in vedere specificitatea investitiei pe care o pregateste planul, unele capitole au fost adaptate conform cu caracteristicile proiectului. Deasemenea, raportul a tinut seama de toate observatiile si propunerile venite din partea participantilor la Grupul de Lucru ce a avut loc la sediul APM Caras-Severin. Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect de constructie a unui parc eolian in comuna Cornereva, care presupune

Pagina 7 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni agricola, pasune, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian. Datorita cresterii consumului mondial de energie electrica precum si crizei combustibililor, s-a impus necesitatea identificarii unor surse alternative de energie. Rolul acestora este de a inlocui in timp energia produsa conventional din combustibili fosili, cu o energie produsa din surse regenerabile, care nu polueaza. In prezent, una dintre cele mai utilizate surse regenerabile de energie o reprezinta energia produsa de vant. In ultimii 10 ani, la nivel mondial, energia eoliana a avut o crestere de 29% pe an. La momentul actual Europa este cel mai mare producator de energie eoliana, ponderea acesteia in consumul total de energie avand valori ridicate in state precum Danemarca – 20,3%, Spania – 12,3%, Portugalia – 11,4%, Irlanda – 9,3% si Germania – 6,9%. Este de remarcat faptul că si in Romania, in ultima perioada au inceput sa fie puse in functiune capacitati semnificative de productie energetica din sursa eoliana. Politica energetica nationala a fost corelata cu cea europeana prin adoptarea Directivei 2001/77/EC, un aspect important al acesteia fiind promovarea surselor regenerabile de energie. Romania dispune de un potential semnificativ in ceea ce priveste energia eoliana, ocupand locul al doilea intre statele din sud-estul Europei. Datorita configuratiei geografice si a conditiilor meteorologice, judetul Caras- Severin este caracterizat de un potential semnificativ de valorificare a energiei eoliene, atat in zonele deschise, cat si in zonele cu relief mai inalt, cum este si cazul comunei Cornereva.

Pagina 8 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Zona studiata in cadrul planului de urbanism zonal se afla in extravilan, la limita teritoriului administrativ cu comuna Cornea si Domasnea si identificat cu date de carte funciara conform actelor anexate la documentatia Planului de Urbanism Zonal analizat:

Parcela A, S= 72,10ha, CF. nr. 30252

Parcela B, S= 23,60ha, CF. nr. 30250

Parcela C, S= 58,10ha, CF. nr. 30247

Parcela D, S= 36,88ha, CF. nr. 30251

Parcela E, S= 52,80ha, CF. nr. 30306

Parcela F, S= 50,80ha, CF. nr. 30307

Relationarea zonei cu localitatea sub aspectul pozitiei, accesibilitatii, cooperarii, in domeniul edilitar, servirea cu institutii de interes general.

Pagina 9 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

In zona exista drumuri de pamant, care traverseaza amplasammentul. Amplasamentul nu este echipat cu retele edilitare.

Pagina 10 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

1.2. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI SI PROGRAME

Evaluarea strategica de mediu reprezinta un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza inca de foarte devreme integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa, avand in vedere ca procedura EIA intervine relativ tarziu in procesul decizional in cazul planurilor si programelor. Parcurgerea procedurii SEA este modalitatea promovării dezvoltării durabile în cadrul unei politici, plan sau program. Evaluarea de mediu pentru planuri și programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic și cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program și/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări și utilizarea acestor rezultate în

Pagina 11 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri și programe reprezintă un proces de evaluare aplicat - la un stadiu rațional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor–a calității mediului și a consecințelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecință este evaluată în timpul elaborării și înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri și programe oferă publicului și altor factori interesați, oportunitatea de a participa și de a fi informați cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului și a modului în care au fost acestea luate. În context european, cele mai importante două instrumente juridice referitoare la SEA sunt: - Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor Planuri si Programe (P/P), numită Directiva SEA; - Protocolul privind SEA la Convenţia cu privire la Impactul asupra mediului în context transfrontiera (Convenţia de la Espoo), numit Protocolul SEA.

HG 1076/2004 transpune Directiva SEA în legislaţia naţională a României şi stabileşte procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite P/P. Alte acte normative relevante pentru SEA la nivel naţional sunt: - OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004; - OM 985/2006 pentru aprobarea listei orientative de P/P care intră sub incidenţa HG 1076/2004. Principiile aplicării SEA pot fi sintetizate după cum urmează: - SEA trebuie să trateze politicile, planurile şi programele (P/P/P) propuse care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului. - SEA trebuie efectuată la iniţiativa titularilor P/P/P şi gestionată de aceştia. - SEA trebuie integrată în procesele de elaborare a politicilor, planurilor şi programelor în etapele de procedură cheie. Ea trebuie să înceapă cât mai curând posibil, ca evaluare pe baza obiectivelor, respectiv să se evalueze în ce măsură P/P/P respectă obiectivele de protecţie a mediului relevante, în acelaşi timp cu respectarea obiectivelor P/P/P şi să îşi aducă contribuţia în toate fazele de elaborare a P/P/P.

Pagina 12 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- SEA trebuie să se axeze pe aspectele potrivite în fazele potrivite de elaborare a politicilor, planurilor şi programelor. - În SEA trebuie utilizate metode şi tehnici de analiză adecvate şi eficiente din punct de vedere economic. Informaţiile trebuie culese numai în cantitatea şi nivelul de detaliere necesar pentru luarea unei decizii în cunoştinţă de cauză. - SEA trebuie să evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de soluţii alternative la iniţiativa propusă, recunoscând că domeniul de analiză variază în funcţie de nivelul la care se iau deciziile. Ori de câte ori este posibil şi este cazul, trebuie să identifice opţiunea cea mai adecvată din punct de vedere al mediului.

În mod logic, sistemul de planificare în sectorul energiei trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor generale ale politicii în domeniul energetic şi este determinat de caracteristicile sectorului energetic in particular, şi ale economiei nationale in general. Diminuarea emisiilor de CO2 reprezintă obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE, si implicit al politicii energetice din Romania. Cele mai importante măsuri în vederea realizării acestui obiectiv sunt: creşterea eficienţei energetice si utilizarea surselor de energie regenerabile. Trebuie avut in vedere ca implementarea măsurilor de realizare a obiectivului general de mediu va avea şi alte efecte pozitive asupra mediului, în special reducerea emisiilor de SO2, NOx şi praf. În determinarea măsurilor ce urmează a fi adoptate, trebuie să se ţină seama de cerinţele directivelor CE aplicabile, de o importanţă deosebită fiind Directiva 2001/77/CE privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă a energiei electrice.

2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL PROPUS

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost stabilit in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

Pagina 13 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. In cadrul Raportului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” Cornereva, au fost abordate urmatoarele aspecte: − Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe; − Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic Zonal propus (continutul si obiectivele principale ale planului, corelatii cu alte planuri sau programe existente la nivel national, regional sau local); − Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic Zonal; − Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul propus; − Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUZ- ul propus; - Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal; - Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului; − Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare a planului; − Masuri de diminuare a impactului asupra mediului; − Analiza alternativelor; − Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.

2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General

Planul Urbanistic General al comunei Cornereva si Regulamentul de urbanism aferent, au fost realizate la nivelul anului 2000 (pr. nr. 08/2000). Functiunea dominanta identificata este cea agricola in sector individual cu profil zootehnic, suprafetele arabile fiind doar de 1139 ha (la nivelul comunei)- de categoria 5/6 de fertilitate. Repartizarea pe gospodarii a suprafetelor de teren arabil nu satisface nici macar nevoile proprii ale gospodariilor.

Pagina 14 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea centralei electrice eoliene terenul are destinatia de păşune fiind situat la o altitudine relativ mare de peste 1000 m. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni. Zona amplasamentului are o importanta economica redusa si nu a fost prevazuta in vreun program de dezvoltare.

2.2. Principalele elemente si obiective ale planului

Societatea intentioneaza sa dezvolte in aceasta zona un parc de centrale eoliene cu o putere de 46 MW. Pentru aceasta putere sunt necesare un numar de 23 turbine eoliene de 2MW. Numarul final va fi stabilit in urma incheierii monitorizarii potentialului eolian pe care societatea a inceput-o in urma cu cateva luni. Atunci va fi stabilit exact tipul de turbina, puterea si inaltimea optima. In acest moment propunem pentru faza de studiu un tip de centrala eoliana, Vestas V112-2MW, urmand ca in faza finala de PAC sa se precizeze toate detaliile. Pentru realizarea parcului s-a luat in calcul construirea unei statii de transformare (medie tensiune-inalta tensiune). Racordarea centralelor se va realiza prin cabluri subterane. Retele noi care vor aparea in zona, nu vor afecta peisajul deoarece vor fi ingropate.

Centralele eoliene vor fi amplasate respectand normele de pozitionare unele fata de altele si a distantelor de protectie si siguranta fata de elementele construite sau protejate prin lege ale zonei: drumuri publice, retele de transport energie electrica, cladiri locuinte si alte posibile elemente construite din zona de amplasament (Ordinul 49/2007).

In ceea ce priveste investitiile legate de caile de acces , se vor construi drumuri noi si se vor moderniza cele existente, avand in vedere ca drumurile existente sunt drumuri de pamant care nu pot fi folosite ca atare. Prin consolidarea si dezvoltarea drumurilor existente se va facilita accesul in zona.

Prezenta documentatie va rezolva urmatoarele obiective principale:

• reconsiderarea structurii functionale a terenului si adoptarea cadrului arhitectural – urbanistic adecvat;

Pagina 15 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

• asigurarea accesului carosabil si pietonal la nivelul cerintelor actuale. Zona va fi reglementata prin:

• stabilirea amplasamentului fiecarei instalatii eoliene; • rezervarea suprafetelor de teren necesare trasarii zonelor de circulatie necesare asigurarii intretinerii centralelor eoliene; • zona de restrictie pentru fiecare centrala eoliana. Dupa realizarea constructiilor si a platformelor carosabile , terenul ramas liber va fi amenajat ca zona agricola – pasune.

Fazele de desfasurare ale proiectului : − monitorizare : 8-12luni − retele : 1- 6luni − constructii efectiv : 6-12luni

Fazele constructiei :

− pregatirea locului de montaj, excavatie; − executarea fundatiei turbinei, transformatorului si cailor de acces; − asamblarea turbinei si ridicrea ei pe pozitie; − conectari electrice: cabluri, transformatoare, comutator; − punerea in functiune, teste; − faza de operare si mentenanta; − faza de operare si intretinere; − faza de dezafectare.

Durata etapei de functionare:

Durata minima de viata calculata pentru turbine este de 20 -25 ani.

Procese tehnologice de productie:

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Pagina 16 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero–generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului, si aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbinele eoliene. Acest cuplaj mecanic se poate face direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza.

Exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 -90%.

Schema principala de obtinere a energiei electrice este prezentata in schema urmatoare:

Pagina 17 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

In prezent , eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala. Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe , pune in miscare un generator electric asincron.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata

Potentialul comunei ofera conditii pentru dezvoltarea unitatilor de productie proprii, cum ar fi in special cele ale sectorului zootehnic, cu unitati anexe de prelucrarea primara a laptelui, carnii si a altor produse de origine animaliera, a culegerii fructelor de padure, ale sectorului forestier, impletituri din rachita, exploatarea balastului, a produselor de cariera, si altele.

Zona desemnata pentru planul de urbanism zonal propus fiind la o altitudine relativ mare, nu a fost prevazuta in vreun program de dezvoltare. Aceasta zona devine acum o zona cu potential de valorificare a energiei eoliene.

Stadiul actual al dezvoltarii

Comuna Cornereva se situeaza in judetul Caras-Severin, in extremitatea sud-estica a judetului, cu dezvoltare pe axa NE-SV, aflandu-se in raza de polarizare a orasului Baile Herculane. Localitatea se situeaza in apropierea interferentei dintre Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia - Domasnea, aceasta din urma fiind situata pe culoarul Timis-Cerna. Pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri altitudine. Spre sud depresiunea in care este situata comuna Cornereva, intra in contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord cu Depresiunea Rusca-Teregova. Comuna Cornereva se invecineaza cu: jud. Mehedinti la est, jud. Gorj la nord-est (hotarul cu judetul Gorj se afla pe culmile Muntilor Godeanu, iar cel cu judetul Mehedinti pe raul Cerna), comuna Teregova la nord-vest, comuna Domasnea si Cornea la vest, comuna Mehadia la sud.

Pagina 18 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Suprafata administrativa totala este de 26.071ha, si se desfasoara pe teren cu axa maxima de aproximativ 23km pe directia E-V si 20km pe axa N-S. Din total suprafata, suprafata agricola este de 12.205ha si suprafata neproductiva este de 13.636ha (incluzand fondul forestier). Comuna reprezinta 1,32% din suprafata judetului, numarandu-se printre comunele mari din punct de vedere al suprafetei teritoriului.

Populatia totala stabila (conform datelor statistice) era de 3832 de locuitori in 1992, si 3770 in urma recensamantului din 2002. Densitatea locuitorilor in teritoriu este de 14,7 locuitori/kmp, incadrand comuna in categoria celor cu densitate mica (media pe tara fiind de 80 locuitori/kmp, respectiv media pe judet este de 40 locuitori/kmp.) Miscarea totala a populatiei este negativa si tinde a se mentine in acelasi sens.

Reteua de localitati este compusa din 40 de sate si catune, din care satul Cornereva - resedinta de comuna si satele: Arsuri, Bojia, Camena, Ciresel, Cozia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mica, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Obita, Pogara de Sus, Prislop, Rustin, Strugasca, Studena, Sub Cring, Sub Plai, Topla, Zanogi, Zbegu, Zmogotin, Zoina si o alta grupare in jurul satului Bogiltin - fosta resedinta de comuna, si anume: Borugi, Costis, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Inelet, Mesteacan, Megiudin, Pogara, Poiana Lunga, Prisacina, Scarisoara si Tacu. Din punct de vedere al marimii localitatilor, satele se inscriu in categoria localitatilor mici, de sub 1000 locuitori. Densitatea localitatilor este de 0,15 (1,5) localitati/kmp, inscriind comuna in categoria cu densitate mica de localitati.

Cornereva s-a dezvoltat pe valea raului Belareca. Bogaltinul se afla la sud de Cornereva pe valea paraului Ciumerna. Restul satelor si catunelor s-au dezvoltat in jurul fostelor salase de sezon, datorita distantelor mari pana la localitatea de domiciliu a proprietarilor. Satele comunei au o structura dispersata in afara de Cornereva si Bogiltin care sunt mai compacte.

Urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei dateaza din epoca bronzului timpuriu. Cornereva este atestata documentar in anul 1518 si apartinea districtului Caransebes. Satul Bogiltin este atestat mai inainte, in anul 1452, si apartinea districtului Mehadia.

Pagina 19 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

La nivelul relatiei cu celelalte comune, comuna Cornereva se integreaza echilibrat cu comunele invecinate, cooperand cu acestea. Din comuna Cornereva spre comunele invecinate sunt distante apreciabile: Mehadia-25km, Teregova -24km.

Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105km de Municipiul Resita, resedinta de judet, la 70km de Caransebes, la 45km de orasul Orsova si la 30km fata de statiunea Baile Herculane.

De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean Teregova- Cornereva – Plugova, cu racord la ambele capete in E70.Teritoriul comunei este deservit de cai de circulatie rutiera , DJ 608 asigura accesul din DN 6, prin satul Plugova si are iesire la Rusca Teregova. In comuna mai sunt 20 km de drumuri comunale. Distanta intre resedinta si sate sunt urmatoarele:

- Cornereva – Bogiltin - 5km

- Cornereva – Camena - 8km

- Cornereva – Obita - 9km

Potential de dezvoltare Potentialul de dezvoltare il reprezinta prezenta permanenta a vantului care poate justifica construirea centralelor eoliene in conditiile actuale ale crizei de energie si ale poluarii, rezultate din procesul de generare a energiei electrice din alte surse (centrale electrice pe carbuni, centrale electrice nucleare).

Pricipalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata

Zona de amplasament este formata din terenuri care conform incadrarii cadastrale au categorii de folosinta – pasuni, fanete, identificate cu date de carte funciara.

Gradul de ocupare al zonei cu fond construit

In afara limitei studiate, in imediata vecinatate nu exista constructii, terenurile fiind incadrate in pasuni, fanete. Terenul va fi scos partial din circuitul agricol, pentru realizarea fundatiilor turbinelor, si drumurilor de acces.

Pagina 20 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Aspecte calitative ale fondului construit

Pe amplasament nu exista constructii.

Asigurarea cu servicii a zonei

Serviciile publice in zona studiata sunt reprezentate doar de calea de acces.

Asigurarea cu spatii verzi

In zona nu sunt amenajate spatii verzi.

Echiparea edilitara existentă

In prezent nu există utilităţi pe amplasament.

Probleme de mediu

Relatia cadru natural – cadru construit

Autorizarea construirii si functionarii se face numai in conditiile stricte ale protejarii apei, solului, aerului, florei si faunei zonei.

Cadrul construit este conditionat de:

- functiuni nepoluante sau improprii unei zone cu valoare naturala si peisagera;

- protejarea solului prin evacuarea controlata a deseurilor uscate si a apelor menajere (nu este cazul);

- prin existenta si functionarea constructiilor este interzisa exploatarea necontrolata a bogatiilor zonei.

Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din categoriile echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona.

Nu este cazul.

Pagina 21 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie.

Nu există situri arheologice şi nici obiecte de arhitectură protejate în zona studiată.

Nu sunt terenuri incluse în rezervaţii naturale sau areale - ecosisteme protejate.

Opţiuni ale populaţiei Comunitatea solicită noi locuri de muncă, pentru diferite calificări, având în vedere reducerea drastica a locurilor de munca.

Administraţia publică locală este de acord cu amplasarea unui parc eolian, care ar aduce venituri la bugetul local.

2.3. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI Terenul propus pentru implementarea proiectului, in suprafata de 294,28 ha, apartine din punct de vedere administrativ comunei Cornereva si este in proprietatea comunei, domeniu public de interes local si national. Conform extraselor de carte funciara, amplasamentul este format din:

Parcela A, S= 72,10ha, CF. nr. 30252

Parcela B, S= 23,60ha, CF. nr. 30250

Parcela C, S= 58,10ha, CF. nr. 30247

Parcela D, S= 36,88ha, CF. nr. 30251

Parcela E, S= 52,80ha, CF. nr. 30306

Parcela F, S= 50,80ha, CF. nr. 30307

Terenurile care constituie amplasamentul vizat se incadreaza in urmatoarele categorii de folosinta: agricola/pasune, respectiv neagricola - cai de comunicatie.

Pagina 22 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

2.4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE PRIN PLAN

Planul urbanistic zonal supus analizei presupune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare noi, cu functiune exclusiva de parc eolian, cuprinzand: turbine eoliene pe piloni de 119 m inaltime, cu cate 3 pale ce descriu un cerc cu un diametru de 88 m. Numarul de turbine este limitat, in faza prezenta fiind propuse 23 de unitati. Dispunerea in teren a acestora se va realiza sub forma de sir care urmareste in general profilul culmii. Inainte de initierea proiectului pentru parcul eolian, a fost montat, pe baza unei autorizatii obtinute un stalp de monitorizare a potentialului eolian din aceasta zona.

Obiective solicitate prin tema program Prezenta propunere are ca scop : construirea unei ferme eoliene pe culmile din amonte de satele Canicea (comuna Domasnea), Borugi, Negiudin, Izvor, Zbegu, Rustin – pe teritoriul comunei Cornereva, în condiţii de siguranţă faţă de cadrul natural, faţă de zona rezidenţială învecinată, faţă de căile de acces, faţă de cursuri de apă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la sistemul energetic naţional.

Această temă implică urmărirea mai multor subpuncte:

- modelarea spaţiului în condiţii de restricţionare impuse de protecţia mediului, a apelor, sau a aşezărilor umane, criterii Natura 2000; - asigurarea unor amplasamente pentru utilaje, într-o reţea coerentă pe teren, cu evitarea implanturilor în fondul forestier învecinat; - asigurarea acceselor pentru maşini de transport materiale de construcţie, utilaje specifice, transport personal, cu drumuri definitive, pe cât posibil urmărind drumuri de exploatare existente; - asigurarea condiţiilor de bună vecinătate cu zona de locuit, stabilirea de perimetre de protecţie faţă de aşezări.

Modernizarea circulatiei

Pagina 23 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Traseul de acces se va realiza pe drumuri de exploatare care se vor moderniza. Se vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate mai mare de 8%. La drumul de exploatare vor fi racordate drumurile interne ce urmeaza a fi construite, drumuri care vor fi folosite in peroiada de constructie si ulterior pentru intretinerea turbinelor. Pentru a permite accesul utilajelor si a camioanelor de tranport vor fi aplicate cele mai bune solutii din punct de vedere tehnic si economic. In interiorul parcelelor, se vor amenaja locuri speciale pentru depozitarea, pe o perioada scurta, a diverselor parti ale centralelor eoliene. Pentru a raspunde exigentelor producatorului de utilaj, de a nu murdari partile componente ale centralei pe timp ploios si pentru a nu scoate din circuitul agricol suprafete de teren pentru platforme betonate, amenajari care ulterior edificarii nu se mai justifica, s-a propus amenajarea unor platforme cu suprafata foarte mica si doar aceste suprafete vor fi scoase din circuitul agricol. Doar aceste suprafete sunt real afectate fiind sunt necesare accesului la turbine si sunt cuantificate la capitolul – Suprafete scoase din circuitul agricol. Amplasamentul perimetrului de exploatare se afla in extravilanul localitatii Cornereva.

Pentru transportul elementelor de constructie a „Centralei electrice eoliene”, va fi utilizat un drum preexistent in lungime de 15,0km, care face legatura din DN 6 pana sus pe platou. Acest drum se va largi, consolida, reabilita – prin marirea prospectului actual de la 3,5m la 6m. In perimetrul parcului propus exista un drum care la fel se va moderniza pe o lungime de 9,05km

Pe linga drumurile de acces mai sunt necesare cai de acces pentru fiecare parcela in parte (drumuri de incinta). Acestea se vor realiza pe masura ce avanseaza constructia, in lungime de 2,70 km.

Pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului se vor executa periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor.

Aceste drumuri vor fi administrate si intretinute pe cheltuiala proprie a S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L.

Pagina 24 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

2.4.1. Zonificarea funcţională – reglementari. Amplasarea şi conformarea constructiilor, reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Se propune o variantă de mobilare, cu amplasarea turbinelor conform solicitărilor de temă, si anume:

− 23 centrale eoliene de putere 2MW fiecare, − statie de transformare, − drumuri de acces la centrale, − racord electric.

Amplasarea centralelor eoliene – elemente de regulament

Pe amplasamentul studiat s-au identificat urmatoarele elemente de textura urbana, care conform Ordin 4-ANRDE 2007, trebuie protejate:

- drumuri publice comunale, de exploatare, distanta de siguranta = o lungime de pala, dar nu mai putin de 30m, de-o parte si de alta a drumului, lungime pala - 44,0m;

- linii electrice LEA, indiferent de tensiune, va avea o zona de siguranta egala cu inaltimea pilonului, plus lungimea palei, plus 3m, de-o parte si de cealalta a retelei, distanta =166,0m;

- cladiri de locuinte, va avea o distanta de sigurata egala cu de trei ori inaltimea pilonului (357m), dar nu mai putin de inaltimea pilonului plus lungimea palei plus 3m (minim 166m).

Amplasamentele au fost alese astfel incat sa nu se interfereze zonele de functionalitate ale centralelor. Interferarea zonelor functionale este posibila daca acestea sunt apropiate mai mult de 7 diametre de rotor pe directia vantului si 4 diametre de rotor pe directia perpendiculara acestuia. Este de precizat faptul ca, stabilirea amplasamentului pentru fiecare turbina s-a calculat pe baza unor simulari de productie astfel incat productivitatea intregului parc sa nu fie afectata de

Pagina 25 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva amplasarea gresita a unor turbine. De asemenea la realizarea propunerilor de amplasare s-a tinut cont de recomandarea specialistilor pe probleme de mediu. Fiecare centrala eoliana este alipita de un drum de exploatare, drum pe care se propune traseul liniei de descarcare a curentului electric.

Descrierea partilor componente ale turbinelor eoliene:

− rotorul cu trei pale cu diametru de 88m; − nacela cu generatorul si sistemul electric de comanda; − pilonul de sustinere a nacelei de 119m inaltime; − fundatia centralei eoliene. Construcţiile propuse sunt centrale eoliene, care reprezintă o suprafaţă construită foarte redusă Ǿ bază = cca. 4,60m, dar cu o fundaţie de 290mp (suprafata cercului cu diametrul de 19,1m) , ce urmează a fi acoperită cu strat vegetal. Înălţimea turbinei se stabileşte la 119m, iar rotorul va avea 3 pale ce descriu un diametru de 88 m. Turbinele sunt omologate, cu pale din fibră de sticlă armată cu carbon, iar la racordare la butuc materialul are inserţie de oţel pentru creşterea rezistenţei mecanice. Rotirea palelor se face cu orientare automată după direcţia vântului dominant. Turbinele sunt de tip VESTAS V112-2MW, cf. Datelor de tema furnizate de investitor.

Pagina 26 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

TURBINA EOLIANĂ VESTAS V 112 – 2 MW. Pentru proiect s-a ales turbina eoliană VESTAS V 112 cu o putere nominală de 2 MW şi o înălţime a turnului de 119m. Această turbină dispune de un rotor cu trei palete, controlat Pitch, cu un diametru de 88 m. Turaţia rotorului variază între 9 şi 19 rotaţii pe minut.

Principalele informaţii ale turbinei eoliene, conform date de temă

Tip VESTAS V 112 – 2.0 MW

Diametru rotoric 88,00 m

Înălţime 119,00 m

Putere nominală 2.000,00kW

Aria acoperită de rotor 6079,04 mp

Viteza vântului pe puterea nominală 12,8 m/s

Sensul de rotaţie a rotorului sens orar

Viteza de rotaţie a rotorului 9 -19 rotaţii/min

Pompă hidraulică de optimizare aerodinamică – 3 cilindri hidraulici – cu presiune max 200 bari

Comandă de rotire a palelor – automatizare prin calculator de process.

Protecţie anticorozivă cf ISO 12944-2 clasa C5M

Post de transformare propriu, cu funcţionare uscată.

Turnul este realizat din otel si se monteaza pe o fundatie din beton. Fiecare turn este constituit din tronsoane demontabile, tronconice, 3 sau 4 segmente functie de inaltime, si se monteaza unele peste altele, in varful acestora montandu-se nacela cu rotorul, care are o greutate intre 70 si 130tone.

Pagina 27 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Partile cele mai importante ale turbinelor eoliene sunt:

− pilonul - are rol de a sustine turbina eoliana si de a permite montarii in interior a retelei de distributie a energiei electrice produse de grupul generator cat si scarile de acces la nacela si rotor. Pilonul este o constructie segmentata in patru module metalice pentru facilitarea transportului si a montarii echipamentelor. Diametrul la varf este de 2,3m, iar la baza 4,60m; - arborele principal – transmite miscarea de rotatie de la rotorul turbinei la multiplicatorul de turatie;

- butucul are rol de prindere a palelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei;

- multiplicatorul de turatie are rolul de a ridica turatia la valoarea necesara functionarii generatorului electric;

Pagina 28 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- paleletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene si impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul eolienei. Palele sunt realizate dupa principii aeronautice, din materiale compozite si asigura rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa;

- dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele principal. Viteza de turatie a turbinei este mentinuta constanta, prin intermediul amplificatorului de turatie. Posibilitatea schimbarii unghiului palelor permite exploatarea eficienta a vantului si totodata permite paletelor sa functioneze ca o frana aerodinamica.

Dispozitivul de franare (hidraulic sau mecanic) este utilizat numai in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect sau pentru franarea completa a turbinei, in cazul in care se efectueaza lucrari de intretinere sau reparatii sau din diverse motive se doreste oprirea de urgenta a turbinei eoliene.

- arborele de turatie ridicata, sau arborele secundar, sau cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie, la generatorul electric. Turatia acestui arbore este de 1200-1800rot/min;

− generatorul electric are rol de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata, in energie electrica. De principiu generatoarele electrice pot furniza curent alternativ. Cel mai mare generator de curent electric, pana in 2008, este de 5MW; - sistemul de pivotare are rol de a permite orientarea turbinelor dupa directia vantului. Componentele acestui sistem sunt motorul de pivotare si elementul de transmitere a miscarii;

Pagina 29 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- anemometrul este dispozitivul pentru masurarea vitezei vantului. Acesta este montat pe nacela si informatile furnizate permit functionarea turbinei;

- sistemul de control (controlerul) este calculatorul principal al turbinei eoliene, care, in cazul turbinelor de puteri mari este integrat intr-o retea de calculatoare ce controleaza buna functionare a tuturor componentelor legate in retea.

Dimensiuni, gabarite:

Baza turnului este un inel cu diametrul de 4,64m, care se va inscrie intr-o fundatie subterana, a carei dimensiuni va fi stabilita la faza de proiect tehnic, aproximativ 290,0mp si inaltimea de 2,45m.

Caracteristicile fizice ale centralelor propuse sunt urmatoarele:

• Rotor (inclusiv palele) are diametru de 88 m • Inaltimea turnului 119 m • Puterea nominala 2 MW Pozitionarea centralelor eoliene a tinut cont de cerintele de securitate a cailor de acces si a celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei.

Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene propuse:

• tip turbina - VESTAS V88 -119 • inaltime pilon - 119m • lungime paleta - 44m • inaltime maxima - 163m Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul centralei, post de transformare care transforma energia electrica si o aduce la o tensiune optima. Dimensiunea in plan a acestui post de transformare este de 10,0mp.

Cele 23 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in continuare la SEN pritr-un cablu subteran cu o lungime totala

Pagina 30 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

de aproximativ 20,83 km, solutie tehnica stabilita in baza unui studiu de specialitate.

Suprafete afectate de constructii

Suprafata finala afectata de o turbina eoliana in cadrul unui trup este:

• caile de acces care au o latime de - 6m; • inelul bazal si trotuarul de garda cu o suprafata de – 40,0mp; • transformatorul electric (pentru fiecare turbina) cu o suprafata de – 10,0mp • In timpul construirii fundatiei, pentru o perioada scurta de timp suprafata afectata de lucrari este de aproximativ 300,0mp, suprafata care nu necesita schimbarea destinatiei. La tronsonul de capat al drumului care are latimea de 5m, baza turbinei, se vor executa doua evazari , doua talpi dreptunghiulare, pietruite, de 12mx2mx2bucati=48mp, pe care se vor depozita componente ale centralei eoliene. Dupa incheierea lucrarilor aceste evazari vor fi inlaturate si terenul va fi redat circuitului agricol.

Deci, suprafetele afectate de santier, care se vor scoate din circuitul agricol vor fi:

Suprafete construite:

• Turnul centralelor:-fundatii: - 290x23centrale = 6.670,0mp

• Statii de transformare+platforma: - (10,0mp+400mp)x23buc+1400m = 2.030,0mp

• Drumuri noi si reabilitate: = 58.650,0mp

− 7800,0x6=46.800 − 3950,0x3=11.850

Pagina 31 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Suprafata scoasa din circuitul agricol definitiv: 67.350,0mp=6,73ha

Suprafete de teren scoase din circuitul agricol temporar:

• Sapatura pentru fundatii -Ø 23,1m

- S= 420mp – 290mp =130,0mp

- 23centrale x 130,0 = 2.990,0mp

• Platforma de montaj

- 3600 x 23 centrale = 82.800,0mp

Total suprafata scoasa din circuitul agricol temporar: 85.790mp=8,58ha

Bilant teritorial:

Denumire Nr . Existent Propus Subzone functionale zona crt. (ha) (%) (ha) (%) 1 Zona neamenajata: 292.27 99.32 269.62 91.62 - pasune Extravilan 2 Drumuri de exploatare 2.01 0.68 7.05 2.40 comuna - reabilitate 2.37 0.81 Cornereva - propuse 4.68 1.59 3 Zona unitati industriale 17.61 5.98 din care edificabil 14.23 4.84 TOTA L 294.28 100 294.28 100

Organizare de santier

Organizarea de santier se va realiza paralel cu tronsonul terminal al drumului de incinta, capatul de langa platforma de 7mx7m. Pe o parte a drumului de incinta se vor monta doi suporti metalici, acoperind o suprafata de 48,0mp(2x12mx2). Acesti suporti metalici se vor folosi pentru depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene. In

Pagina 32 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva completarea necesarului de platforme de lucru, este spatiul ramas liber din platforma de 7x7m, din care se foloseste pentru construirea turnului centralei - 18,7mp(2,44x2,44x3,14), restul de 30,3mp vor fi folositi pe timpul executiei pentru depozitarea diverselor componente mici ale centralei , iar dupa executie – pentru parcare sau pentru depanare.

Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament, deoarece acestea se vor deforma. Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale, care le transporta pe suporti speciali.

2.4.1.1. Caracterul general al zonei Caracterul principal al zonei este cel de culme montana, zona fara constructii, cu exploatatie agricola in sistem pasune colectiva neparcelata. Amplasamentul nu este dotat cu retele edilitare si nu exista linii electrice principale sau secundare. Categoriile de folosinta a terenurilor sunt cele de pasune, zona de culme montana fiind inconjurata de etajul forestier, la o distanta apreciabila fata de axul culmii.

2.4.1.2. Zonificarea functionala propusa

Planul urbanistic zonal supus analizei presupune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare noi, cu functiune exclusiva de parc eolian, cuprinzand: turbine eoliene pe piloni de 119 m inaltime, cu palete ce descriu un diametru de 88 m. Numarul de turbine este limitat, in faza prezenta fiind propuse 23 de unitati de 2 MW fiecare.

Pagina 33 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Dispunerea in teren a acestora se va realiza sub forma unui sir care urmareste in general profilul culmii, in 6 zone, toate situate pe teritoriul administrativ al comunei Cornereva. Prin constructiile propuse, se creeaza carouri de 7500 mp (75 m x 100 m) pentru fiecare trup, insumand 23 de trupuri destinate amplasarii turbinelor si un trup destinat amplasarii statiei de transformare a tensiunii 110/20 kV in suprafata de 3600 mp. In acest fel, se vor scoate din circuitul agricol suprafetele ocupate de constructii, cca. 7500 mp/unitate. Functiunea de turbina eoliana cuprinde subunitatile: − pilon metalic, tratat pe exterior cu vopsele anticorozive, 3 palete din fibra de carbon, cu suprafata ocupata la sol de maximum 16,9 mp; − unitate de transformare proprie si punct de legare la reteaua electrica de colectare a energiei produse; − platforma de accesare, parcare a mijloacelor de interventie, supraveghere, de cca. 200 mp, tratata cu imbracaminte impermeabila (pietris sau pavele in pat de nisip) cu borduri de demarcare din piatra naturala sau elemente prefabricate din beton; − imprejumuire incinta; − retea de colectare a energiei produse– tensiune nominala de 20 kV, ingropata de-a lungul traseelor de drum de acces, conform cu normele de siguranta ale lucrarilor de retele electrice, cu priza impamantare, scurgere cu suprasarcina din traznet, pozata la adancimea de inghet a zonei (70 cm); − semnalizarea luminoasa pe timp de noapte a punctelor maxime din areal, in cazul situarii sub un culoar de zbor; − lucrari de refacere a zonei verzi afectate de lucrari de sapare a fundatiilor, cu gazon sau covor verde din suprafata recuperata, cat si rigole pluviale si drenuri.

2.4.2. Surse documentare si cadru legal Surse documentare • Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior Documentatii intocmite anterior:

Pagina 34 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- Planul de amenajare al teritoriului Caras – Severin, PATJ, pr. nr. 97/4429/2003, proiectant SCP CASE SA;

- Planul Urbanistic General al comunei Cornereva si Regulamentul de urbanism aferent, pr. nr. 08/2000, proiectant – SC MAGURA SA.

Nu s-au intocmit studii teritoriale referitoare la implementarea unor activitati economice de genul: surse de energie neconventionala. In teritoriul administrativ al comunei Cornereva nu s-au mai intocmit documentatii pentru amplasarea unui ansamblu de centrale eoliene care vor produce energie neconventionala, folosind forta vantului.

• Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZ S-a montat un turn pentru masurarea si inregistrarea datelor referitoare la: intensitatea, frecventa, durata, directia vantului. Amplasarea obiectivului este oportuna deoarece in zona, vanturile sunt prezente tot anul, cu intensitati care pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor centrale eoliene.

S-au intocmit urmatoarele studii:

- ridicare topografică ;

- studiu geotehnic preliminar;

- avize preliminare de la furnizorii de reţele şi alţi factori interesaţi.

Cadrul legal

• Baza proiectarii:

- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

• Elemente legislative conexe:

- Codul Civil;

- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificarile si

Pagina 35 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva completarile ulterioare;

- Legea nr. 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

- Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, republicata;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare;

- OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata;

- Legea nr. 107/1996- Legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

- Legea nr. 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a- zone protejate;

- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a IV-a: Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000;

Pagina 36 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- HG nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor;

- Ordinul MDRL nr. 839/12.10.2009 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute de Legea nr. 50/1991(modificata si completata ulterior);

- Ordinul nr. 34/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea constructiilor;

- Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile ulterioare;

- Ordinul nr. 1312/2006 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor;

- Ordinul nr. 163/2007, al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

- Ordinul ANRE nr. 49 din 29.11. 2007 pentru modificarea şi completarea ,, Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - Revizia I aprobată prin Ordinul ANRE nr. 4/2007;

- Ordonanta nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor.

2.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective

Modul de amplasare pe lot este dictat atat de conditii de buna vecinatate, siguranta a constructiilor si a locuitorilor, conditii de insorire, emisie de zgomote, cat si de conditii compozitionale propuse: − aliniamente pe culmi de teren, curbe de nivel, dictate de configuratia terenurilor;

Pagina 37 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

− distanta dintre piloni va fi stabilita in functie de diametrul rotorului si de conditiile de vant de pe amplasament; − compozitie generala pe lot, axe de trasare pentru o buna vecinatate intre turbinele propuse si limite de vecinatate cu alte proprietati; − posibilitati de dezvoltare in viitor a constructiilor vecine si a retelelor electrice.

Delimitarea zonei admise - In funcţie de vecinătăţi susceptibile de impact negativ, condiţia esenţială este dată de impunerile legislatiei mediului, protejarea cadrului natural şi intervenţie minimă în sit. Investitia care urmeaza a se realiza pe baza planului de urbanism realizat se incadrează funcţional în zonele de dezvoltare durabilă a localitatii, fără scoatere din fond forestier a suprafeţelor construibile.

SE ADMIT functiuni suplimentare, intercalate de: − alte forme de producere a energiei verzi, altele decat cele prezente sau extinderea retelei de parc eolian cu alte siruri; − exploatatii agricole, cu specificul actual, pe terenuri deja ocupate ale locuitorilor din zona; − lucrari de refacere a terenurilor degradate de eroziunea solului; − constructii temporare de adapostire lucratori si unelte, adaposturi pentru animale, in afara razei de actiune a paletelor, dar care nu vor ocupa la sol decat maximum 50 mp, cu regim de inaltime parter si din materiale durabile, specifice zonei; − foraje de verificare a naturii terenului pentru amplasamente viitoare. Forajele care nu sunt utilizate pentru noi amplasamente vor face obiectul lucrarilor de refacere a suprafetei afectate. − spatiu verde, cu vegetatie specifica zonei, preferabil inierbare, in jurul unitatilor eoliene; − rezervoare ingropate de apa pentru formarea apei de incendiu, marcate in teritoriu cu semnalistica specifica si amplasate in lungul drumurilor existente; − activitati traditionale de pasunat; − lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor, tratamente silvice; − activitati specifice de interventie in cazuri de calamitate naturala sau antropica (inundatii, incendii, inmultire daunatori);

Pagina 38 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

− exploatari de resurse minerale neregenerabile; − turism pe drumuri amenajate, drumetii, turism ecvestru, ciclism, preferabil fara constructii proprii; − drumuri cu profil minim de 4,00 m, cu 2 cai de rulare acoperite cu strat permeabil si zona verde mediana, refugii in paralel pentru depasire sau circulatie in sens opus, zone de formare platforme integral acoperite cu pietris, in latime de 6,00 m, pe lungime limitata de maximum 30 m; − lucrari de regularizare ogase, in raza localitatilor sau in aria parcului eolian prezent. NU SE ADMIT functiuni sau actiuni voluntare, cum ar fi: − orice constructie care nu este cuprinsa in lista enumerata mai sus; − depozitari de materiale periculoase pe sol sau platforme betonate, incluzand ingrasamintele chimice; − depozitari necontrolate de deseuri, de orice fel. Ingrasamantul animal natural si compostul vegetal se excepteaza, daca exista platforme amenajate in acest scop; − activitati sportive de genul sporturi extreme, care pot afecta functionarea turbinelor – parapanta, deltaplanorism sau chiar ridicarea de baloane meteo si altele pe raza parcului eolian sau in directia de circulatie a vantului, spre obiectiv; − camparea si arderea focurilor cu exceptia vetrelor special amenajate, dar in afara padurii sau a parcului eolian; − distrugerea panourilor semnalizate, a marcajelor turistice, a imprejmuirilor; − desfiintare de bariere impuse de Ocolul Silvic din teritoriu sau administratia publica locala, cat si accesul in incinta turbinelor eoliene, fara acordul factorilor responsabili.

O altă componentă importantă în alegerea amplasamentului, este substratul litologic, natura terenului. Conform recomandărilor studiului geotehnic preliminar, zona analizata este caracterizata printr-o mare eterogenitate, fundamentul stancos fiind alcatuit dintr-o gama petrografica foarte larga. Important pentru lucrarea de fata este prezenta in zona a formatiunilor sedimentare de varsta Jurasic inferior, reprezentate aici prin conclomerate calcaroase dure si mai rar prin gresii cu sisturi argiloase. Zonarea seismică a judeţului, indică macrozona de intensitate seismica 7 . Conform normativ P100-1-2006, hazardul seismic ajunge la valori de Tc=0,70 şi ag=0,20g.

Pagina 39 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de vecinatati Limitele de protecţie sanitară faţă de localităţi sunt precizate orientativ in Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 si se stabilesc cu precizie prin studiile de fundamentare si de evaluare a efectelor obiectivelor si activitatilor asupra factorilor de mediu. Din punct de vedere al disconfortului creat de zgomot OMS 536/1997, art.17, prevede ca valorile de zgomot maxime admise in zonele rezidentiale sunt de 50 dB(A) in perioada diurna si 35 dB(A) in perioada nocturna, ceea ce impune o ampasare a surselor de zgomot la distante de protectie corespunzatoare concomitent cu luarea unor masuri adecvate.

Conform Normei tehnice - ANRE nr. 4/2007 - privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice, amplasarea turbinelor va tine cont de urmatoarele aspecte: − distanta de protectie a turbinelor eoliene se masoara fata de un punct situat la distanta de 0,2 m masurata de la conturul fundatiei pilonilor de sustinere si se va calcula dupa cum urmeaza: 1. Distanta minima pana la drumuri publice de interes national sau judetean va fi calculata dupa formula Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m; 2. Distanta minima pana la drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privata va fi egala cu Lpala si nu va fi mai mica de 30 m, in care nu se normeaza drumul de utilitate privata propriu. 3. Distanta minima fata de LEA va fi Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m; 4. Distanta minima fata de linii aeriene de telecomunicatii va fi Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m; 5. Distanta minima fata de poduri va fi Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m, luand in considerare si distantele normate in functie de categoria de drum care traverseaza podul (drum national, judetean, comunal, vicinal sau de utilitate privata); 6. Distanta minima pana la cladiri locuite va fi calculata dupa formula Dsiguranta = Hpilon x 3 = 357 m. Aceasta distanta se poate reduce, fata de zona de locuinte, cu

Pagina 40 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva acordul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m. 7. Distantele minime de siguranta fata de instalatiile de emisie-receptie telecomunicatii sau fata de zonele cu flora si/sau fauna protejate, se stabilesc cu avizul autoritatilor competente. In textul de mai sus termenii utilizati in formulele de calcul au urmatoarea semnificatie: Dsiguranta - distanta de siguranta; Hpilon - inaltimea pilonului de sustinere a turbinei; Lpala - lungimea palei turbinei. In cazul de fata, distanta minima dintre o turbina eoliana apartinand parcului si zona locuita este de 616 m, cea fata de localitatea Mesteacan, apartinatoare comunei Cornereva. Fata de alte zone locuite din arealul studiat distantele sunt cuprinse intre 868 m si 4187 m, conform tabelului xx.

Nr.turbina Localitatea Distanta (m)

1 Globurau 2556

1 Costis 1549

2 Mesteacan 616

6 Pogara de Sus 868

9 Negiudin 1106

15 Izvor 1160

15 Cornereva 2362

17 Zbegu 2427

23 Rustin 1781

23 Bojia 1867

23 Hora Mica 1763

21 Domasnea 4187

12 Canicea 1674

Pagina 41 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

4 Cornea 3284

2 Macoviste 2795

Distanta minima fata de drumul national DN 6 Caransebes-Orsova este de 4120 m.

Distanta minima fata de drumul judetean 608 Plugova-Cornereva este de 1440 m.

2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian Pentru o alterare minima a cadrului existent, se impune necesitatea amplasarii turbinelor sub forma unor siruri ordonate, putin vizibile de la nivelul zonelor intens circulate sau intens populate. Turbinele eoliene vor fi pozitionate tinand cont atat de regimul vanturilor, cat si de morfologia amplasamentului. In cazul analizat, pentru analiza impactului asupra potenţialului vizual au fost selectate suplimentar trei puncte de viză din afara arealului parcului eolian, functie de gradul si frecventa de vizibilitate posibile (f(vizibilitate, nr. privitori)):

- punctul de viză “DJ608 Cornereva“ - situat la o altitudine de 542 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt

Pagina 42 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

45°03'47,32.13"N, 22°25'03.17"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia E-V, către Culmea Cerni Vir; silueta turbinelor 1-15 este vizibila parţial sau total deasupra orizontului, celalalte fiind mascate total de culme. Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 2,76 km de punctul de viză;

- punctul de viză “DN6 Cornea“ - situat la o altitudine de 325 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 45° 02'18.99"N, 22°19'19.79"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia V-E, către Culmea Cerni Vir; silueta turbinelor este vizibila parţial sau total deasupra orizontului, turbinele 1-4 si 15-23 fiind mascate total de culme Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 4,23 km de punctul de viză;

Pagina 43 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- punctul de viză “Vf Iutii“ - situat la o altitudine de 1679 m, în afara parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 45° 03'17.79"N, 22°30'12.34"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia E-V, către Culmea Cerni Vir; silueta turbinelor se distinge cu greutate in departare si se suprapune total pe fundalul Muntilor Banatului.Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 9,56 km de punctul de viză;

2.4.3.3. Accesibilitate

Accesul pe amplasament si drumurile de deservire ale fermei eoliene se vor realiza tinandu-se cont de drumurile si traseele existente. Amenajarea si modernizarea drumurilor vor avea ca prioritate identificarea unor solutii cat mai ecologice cu scopul integrarii functionale si estetice a acestora. Se recomanda ca material de constructie piatra naturala si ca solutie pentru partea carosabila replantarea suprafetelor cu iarba. Partile de rulare se vor dimensiona la 0,5 m latime fiecare.

Accesul in cazul parcului studiat este prevazut a se realiza pe traseul unui drum forestier existent care porneste din DN 6, intr-un locatie situata intre localitatile

Pagina 44 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Cornea si Plugova, pe partea stanga a drumului in directia de mers spre Orsova la o altitudine circa 330 m. Dupa aproximativ 15 km parcursi pe acest drum forestier se ajunge sus pe platou la altitudinea de 1100 m. Acest drum este din pamant cu o latime de aproximativ 3,0-3,5 m, iar pentru necesitatile viitorului parc eolian se va moderniza pentru a corespunde gabaritelor de transport. Specificatiile cerute de furnizori sunt ca traseul sa aiba panta maxima de 8% iar raza minima a curbelor, R=40,0 -45,0 m.

Drumul de acces va realizat corespunzator pentru a face posibil accesul la obiectiv in orice anotimp.

Propunere orientativa carosabil permanent:

Pagina 45 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

In zona drumurilor publice se pot autoriza cu avizul conform al organelor de specialitate lucrari aferente fermelor eoliene: constructii si instalatii de deservire, de intretinere si de exploatare, parcaje, retele electrice si de telecomunicatii si infrastructuri ori alte constructii de acest gen.

Drumurile se afla in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale. Nu se intervine in regimul juridic prin propunerile prezente. Se face mentiunea ca, in situatiile in care profilul drumurilor este insuficient, sub 4,50 m pe curs normal si 6,0 m latime in zona de refugii pentru depasire sau intalnire din sens opus, se vor opera dezmembrari din loturile private afectate, pentru a fi trecute in domeniul privat.

Pagina 46 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

In cazul in care prin aparitia unei turbine eoliene se afecteaza accesul spre o alta parcela privata, privand-o de acces spre drumurile publice existente, se va demarca din lotul beneficiarului o fasie de teren pentru drum de deservire a turbinei, dar si a lotului vecin afectat. Acest drum fie va intra in domeniul public al comunitatii, fie se marcheaza cu servitute de trecere pentru riverani, ramanand in domeniul privat, dar cu acceptul vecinului afectat. Gabaritul minim al drumului public va asigura atat rulajul unor autovehicule cu tonaj maxim 3,5 t, cat si circulatia pietonala, dar si reteaua electrica subterana necesara descarcarii parcului eolian.

2.4.3.4. Pozitionare turbine In ceea ce priveste pozitionarea stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele: − se admit amplasari in zona propusa cu exceptia partii carosabile existente si nou propuse; − fata de numarul de turbine propuse, se admit suplimentari, la o distanta de garda recomandata de 5 diametre rotorice. Compozitia propusa pe amplasament este armonioasa, vazuta in plan orizontal dar neomogena in plan vertical, datorita diferentelor de nivel si a configuratiei complexe a sitului. Regula principala de organizare este orientarea turbinelor pe directia vantului dominant. Se va tine cont si de conditiile impuse de zonarea seismica a judetului, care indica gradul seismic de zona ca fiind gradul VII, zona C, avand Ks = 0,20 si Tc = 0,7. Conform normativului P100-1-2006, hazardul seismic ajunge la valori de Tc = 0,70 si ag =0,20 g.

Pentru cele 23 de turbine s-au măsurat coordonatele exacte ale amplasamentelor cu ajutorul GPS, locația acestora fiind prezentata sintetic mai jos:

Tabel cu coordonatele de amplasare a turbinelor

Sistem de coordonate STEREO 70

Pagina 47 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Nr. X Y crt.

1. 395975.7400 293242.4500

2. 396232.9325 293173.6012

3. 396538.5258 293198.0717

4. 396817.9405 293221.6597

5. 397124.7391 293311.2628

6. 397682.6960 293453.2707

7. 398171.8411 293542.6208

8. 398370.1153 293537.9145

9. 398668.7107 293543.9798

10. 398949.4396 293647.9599

11. 399148.9607 293652.0770

12. 399404.4340 293703.8677

13. 399585.1800 293900.5406

14. 399892.0894 294069.8702

15. 400209.5905 294239.2100

16. 400738.4792 294091.8469

17. 401189.9324 294057.7074

18. 401543.0996 293964.0410

19. 401850.0101 293900.5398

20. 402167.5205 293837.0400

21. 402472.6413 293740.9160

22. 403300.0195 294037.8726

23. 403540.7734 294126.0223

Pagina 48 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

2.4.3.5. Ocupare la sol Ocuparea la sol cu infrastructura specifica fermei eoliene va respecta urmatoarele conditii: − indicele maxim de ocupare la sol va avea o valoare de pana la 5%; − Pentru fiecare trup/parcela suprafata ocupată în faza terminală a construcţiei este de 300 mp in care va fi inclusa atat suprafata de fundare cat si platforma de acces si deservire, cu o suprafata minima de 200 mp. Pentru restul parcelei se menţine vegetaţia actuală; − vor fi delimitate perimetre ale turbinelor, cu o valoare de 7500 mp pentru fiecare turbina, care se vor scoate din circuitul agricol si vor crea trupuri distincte de intravilan. La acestea se mai adauga 3600 mp suprafata aferenta statiei de transformare pentru ridicarea tensiunii. Suprafata totala obtinuta astfel va fi de 17,61 ha; − incintele se recomanda a fi imprejmuite, ca masura de protectie a faunei sau a factorului uman. Lucrarile de stabilizare a terenului natural se vor realiza din ziduri de piatra, cu un taluz innierbat natural cu inclinatie de 45°, cu rigole si barbacane pentru scurgerea apei meteorice.

2.4.3.6. Racordarea la sistemul energetic national

CEE Cornereva cu o putere instalata de 46MW va respecta standardele europene SR EN ISO 9001/1601 privind asigurarea calitatii, SR EN ISO 14001/1607 privind sanatatea si securitatea muncii precum si International Standard 61400-1601 to 61400-25 Wind Turbines IEC.

Energia electrica produsa este livrata in SEN prin intermediul statiei ridicatoare si a liniilor de inalta tensiune existente, in punctul de conexiune statia de 110/20kV Crusovat. Reteaua electrica aferenta incintei centralei eoliene este formata din 2 nivele de retea:

Pagina 49 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

1. Un tronson de retea aferent fiecarei turbine care colecteaza energia produsa si o transporta pana la reteaua de colectare a parcului eolian. Racordul electric se va realiza prin cablu subteran, amplasat in spatiul drumului amenajat, in interiorul parcelei. 2. Reteaua de colectare a parcului eolian la care sunt racordate tronsoanele din nivelul anterior si care transporta energia la statia de transformare (110/20 kV) pentru ridicarea tensiunii in vederea livrarii catre reteaua de transport a sistemului energetic national (SEN). Racordul electric se va realiza prin cablu subteran, amplasat in spatiul drumului amenajat. Se vor obtine urmatoarele caracteristici: − toate retelele electrice de colectare a energiei produse vor fi pozate subteran; − tensiunea nominala a retelei este de 30 kV, pe fiecare ramura propusa spre centralizare in substatia de racord electric a parcului; − la pozarea subterana a retelei electrice se vor respecta normele specifice din domeniu, adancimea minima de sapatura fiind cota de inghet – 70 cm; − pozarea cablului electric se va face in gabaritul drumului, inclus in domeniul public al UAT pe care il strabate; − semnalizare luminoasa pentru punctele maxime, pentru culoare de zbor; − legarea la pamant a centralelor electrice, sisteme de preluare a suprasarcinii din traznet. Retelelor electrice vor avea regimul juridic stabilit prin exceptie de la prevederea referitoare la proprietatea publica asupra retelelor edilitare.

2.4.4. Infrastructura rutiera Pentru ca proiectul sa poate fi implementat este necesara refacerea si completarea retelei de deservire a turbinelor, in intregul areal analizat. Accesul in cazul parcului studiat este prevazut a se realiza pe traseul unui drum forestier existent care porneste din DN 6, intr-un locatie situata intre localitatile Cornea si Plugova, pe partea stanga a drumului in directia de mers spre Orsova, conform descrierii de la punctul 2.4.3.3. In interiorul parcului se va utiliza traseul drumului agricol de culme care se va moderniza pe o lungime de 9,05 km si se vor amenaja drumuri noi de acces la

Pagina 50 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva turbinele eoliene in lungime de 2,70 km. Drumurile de interior vor avea latimea de 4-5 m.

2.4.5. Infrastructura edilitara

Amenajarea si functionarea parcul eolian nu presupune existenta infrastructurii edilitare.

2.5. CORELATII CU ALTE PLANURI SI PROGRAME 2.5.1. Planuri si programe la nivel local Pana in momentul de fata, comuna Cornereva nu a dispus de un program de producere a energiei verzi, si implicit nici a energiei din sursa eoliana. Prezentul plan urbanistic zonal evidentiaza problematica si propunerile din domeniul producerii energiei neconventionale, transpunand la nivel local masuri mentionate in planurile de amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior. Planul Urbanistic General al comunei Cornereva dateaza din anul 2000. Cum terenul analizat este situat in extravilan, nu exista reglementari urbanistice cu incidenta asupra acestuia. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca zona nu are niciun fel de regim de protectie in cadrul PUG, astfel incat schimbarea functiunii acestuia este permisa cu respectarea procedurilor prevazute de lege. Se mai poate specifica ca PUG-ul existent nu contine niciun fel de precizare referitor la exploatarea potentialului eolian al comunei (distributia potentialului eolian, zone favorabile pentru o astfel de infrastructura etc.)

2.5.2. Planuri si programe la nivel judetean si regional Planul de Amenjare a Teritoriului Judetului Caras-Severin stabileste axele prioritare de dezvoltare a judetului. In ceea ce priveste infrastructura de transport si energie se recomanda investitii in domeniul valorificarii surselor de energie regenerabila, in special a energiei eoliene, in contextul existentei unui potential eolian semnificativ in judet.

Pagina 51 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Planul de Dezvoltare Regionala: 2007- 2013 Regiunea Vest are rolul de a orienta dezvoltarea regiunii in perioada mentionata, in functie de disfunctionalitatile si oportunitatile identificate, printr-o abordare integrata. In cadrul strategiei stabilite prin prezentul plan se recomanda investitii in domeniul surselor de energie regenerabila, cu scopul conturarii unor premise in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a ansamblului regional, in general si a spatiului rural, in particular. Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Caras-Severin (PLAM CS) care stabileste masurile cu caracter major pe baza directiilor prioritare stabilite in scopul dezvoltarii echilibrate a societatii concomitent cu dezvoltarea respectului pentru valorile mediului inconjurator. In domeniul valorificarii potentialului resurselor judetene, PLAM CS prevede valorificarea durabila a acestora si cu prioritate a resurselor regenerabile, categorie din care face parte si resursa eoliana pentru producerea energiei. Planul Regional de Actiune pentru Mediu pentru regiunea Vest (PRAM) care amplifica masurile PLAM cu relevanta la nivel regional in special pe baza principiului complementaritatii.

2.5.3. Planuri si programe la nivel national Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020 – obiectiv general: „satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile”, avand ca obiective strategice: cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea dependentei de resursele energetice de import; cresterea eficientei energetice; promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator. Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 - corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural; folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale din fonduri publice pe plan

Pagina 52 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva national, regional si local si stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse suplimentare de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale. Strategia si Planul national de actiune privind schimbarile climatice – directia de dezvoltare a centrului energetic propus prin planul urbanistic analizat coincide cu unele dintre masurile majore pentru reducerea emisiilor de GHG si anume: intensificarea participarii Romaniei la Programul "Energie inteligenta pentru Europa"; promovarea productiei de energie din surse regenerabile; promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie. Strategia nationala de valorificare a surselor regenerabile de energie prin care se promoveaza cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica si termica; Strategia nationala in domeniul eficientei energetice – conform acesteia, axele majore ale politicii energetice trebuie sa fie: securitatea in alimentarea cu energie, utilizarea la maximum a resurselor primare locale, limitarea cresterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensitatii energetice in economie si utilizarea surselor regenerabile de energie, protectia mediului.

2.5.4. Planuri si programe la nivel international Carta de la Leipzig pentru localitati europene durabile - promoveaza: folosirea mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana si rurala; crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de infrastructuri si cresterea eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru zonele defavorizate in contextul oraselor ca un tot unitar; consolidarea economiei locale si a politicii locale legata de piata fortei de munca. In sensul Cartei, prin aplicarea PUZ-ului propus, autoritatile locale isi vor “dezvolta abilitatile si eficienta

Pagina 53 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva necesare pentru a implementa politici de dezvoltare integrata, pentru atingerea unor standarde de calitate si pentru durabilitatea mediului construit”; Carta europeana pentru durabilitate (Carta Aalborg) promoveaza strategiile locale durabile, creatoare, modele de utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate umana durabila, responsabilitatea pentru clima globala, autonomia locala ca o conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii, instrumente si metode de management urban pentru durabilitate. Planul de actiune pentru eficienta energetica 2007-2013 – care prevede o reducere a consumului de energie de 20% pana in anul 2020 prin promovarea investitiilor in domeniu privind cresterea randamentului producerii si distributiei de energie. Cartea Verde – o strategie europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura – prin care se identifica sase domenii cheie care necesita solutionare si anume: competitivitatea si piata interna de energie, diversificarea mixului de energie, dezvoltare durabila (Cum poate o strategie energetica europeana comuna sa abordeze cel mai bine schimbarile climatice, asigurand echilibrul intre obiectivele de protectie a mediului, competivitatea si securitatea alimentarii?, Cum trebuie sa asiguram un cadru de investitii sigur si predictibil pe termen lung pentru dezvoltarea ulterioara a surselor de energie curate si regenerabile in UE?), inovare si tehnologie (Ce actiuni sunt necesare atat la nivel comunitar cat si national pentru a asigura ca Europa ramane lider mondial in materie de tehnologii energetice? Care sunt instrumentele cele mai adecvate in acest scop?), politica externa privind energia.

3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN AREALUL DE IMPACT AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL

3.1. Cadrul natural si valorile patrimoniului cultural si istoric, areale protejate

3.1.1. Relieful, geomorfologia, geologia zonei

• Relieful

Pagina 54 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Amplasamentul planului este situat in Munti Cernei, masiv montan ce face parte din grupa Retezat-Godeanu, aflată în extremitatea vestica a Carpaţilor Meridionali. Limitele grupei sunt date de Culoarul Timis-Cerna la vest, de Subcarpatii Olteniei si podisul Mehedinti la sud si de Culoarul Bistra la nord. Caracterele generale ale acestei grupe montane sunt date de masivitate, datorita alcatuirii perografice, de fragmentarea redusa si existenta reliefului glaciar in partea sa centrala. Altitudinea maxima se inregistraza in varful Peleaga (2509 m) din masivul Retezat.

Munţii Cernei, masiv montan ce ocupa spatiul dintre depresiunea Mehadica, valea Hidegului, valea Cernei si valea Olanului. Sunt alcatuiti dintr-o culme principala, aproape paralelă cu Cerna, aflata în prelungirea culmei Corhale din Masivul Godeanu si o alta culme, mai slab dezvoltata, culmea Cerni Vîr, pe directie nord-sud. Culmea principala este relativ ingusta si pe ea se insiruie varfurile: Dobrii (1928 m), Cailor (1856 m), Baldoveni (1800 m), Vlascu Mare (1608 m), Vlascu Mic (1734 m) si Arjana (1513 m).

Pe masura ce inainteaza spre sud-vest, acesta culme scade in inaltime, iar din varful Arjana se desprinde o ramura – Culmea Seseminului – situata intre vaile Cerna la est si lubiana la vest care coboara inspre Baile Herculane, iar o alta ramura, dintre lubiana si depresiunea Mehadica coboara spre Plugova. Din culmea principala, spre est se desprind culmi secundare care se termina prin abrupturi spre Cerna, cea mai importanta fiind Oplesata, care are 1568 m altitudine in varful cu acelasi nume si este situata intre vaile Craiova la nord si Iauna la sud. Inspre vest, o culme mai scunda, marcata de varful Petrele Albe (1404 m) si Cozia (1450 m), leaga culmea principala de Culmea Cerni Vîr prin înşeuarea Furca Obitii.

Culmea Cerni Vîr, ce reprezinta de fapt amplasamentul planului, se dezvolta pe directia nord-sud, intre valea Belareca la est, depresiunea Mehadica la vest si sud si depresiunea Rusca la nord. Avand altitudinea maxima de 1365 m in varful cu acelasi nume, culmea se mentine uniforma din punct de vedere altitudinal in partea ei nordica si centrala, scazand treptat in inaltime spre sud (Cotul Românului 1173 m).

Pagina 55 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Relieful este reprezentat prin culmi rotunjite în plan transversal, pe când în profil longitudinal prezintă forme neregulate ca urmare a succesiunii de şei şi vârfuri cu altitudini variabile.

Culmile sculptate în sedimente greso-conglomeratice, în erupţii şi în calcare, sunt mai scurte şi cu profil în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentate de ape, cu abrupturi calcaroase care adăpostesc multe peşteri şi uneori pe alocuri cu adevăraţi pereţi inaccesibili.

Perimetrul comunei se intinde pe culmile Muntilor Cernei, incluzand cursul final al raului Cerna si bazinul superior al Raului Belareca, valea paraurilor Ohaba, Zmogotin, Ranca, Studena, Ciumerna si Izvor pe cursul carora s-au dezvoltat in majoritate satele si catunele actuale. Din Masivul Cernei se remarca varful maxim de pe teritoriul comunei si care este de 1631,0m altitudine(Varful La Maici), punct situat in coltul Nord - Estic al comunei, la limita de hotar cu jud. Gorj, restul fiind pasuni alpine, fanete, paduri si stanci golase. Morfologia terenului este tipic montana, cu zone in care se pastreaza forme de relief reprezentate de circuri si vai glaciare, cu depozite specifice actiunii ghetarilor. Fundamentul stancos al regiunii nu permite

Pagina 56 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva dezvoltarea unor alunecari de teren importante, de regula fenomenele fizico- geologice fiind reprezentate de caderi de stanci pe taluzuri si de grohotisuri la baza versantilor.

• Geomorfologia Suprafaţa de teren in care se preconizează execuţia parcului eolian, este situata la extremitatea vestica a Munţilor Cernei, pe latura estica a munţilor situaţi intre v. Ranica (la est) si văile Domasnea si Luncavita (la vest).

Morfologia terenului este tipic montana, cu zone in care se păstrează forme de relief reprezentate de circuri si vai glaciare, cu depozite specifice acţiunii gheţarilor.

Altitudinile maxime depăşesc 1200-1300 m, iar văile care fragmentează înălţimile, sunt in general inguste abrupte si cu debite torenţiale in peroadele c u precipitaţii abundente.

Fundamentul stâncos al regiunii nu permite dezvoltarea unor alunecări de teren importante, de regula fenomenele fizico-geologi ce fiind reprezentate de căderi de stanei pe taluzuri si de grohotişuri la baza versantilor.

• Geologia Geologic, zona analizata este caracterizata printr-o mare eterogenitate, fundamentul stâncos fiind alcătuit dintr-o gama petrografica foarte larga. Important pentru lucrarea de fata este prezenta in zona a formaţiunilor sedimentare de vârsta Jurasic inf.-Ji, reprezentate aici prin conglomerate calcaroase, dure si mai rar prin gresii cu şisturi argiloase.

Atat pe culmile inalte dar si pe versantii abrupţi, rocile stancoase apar la zi in numeroase aflorimente, ivirile mai mari de roci generând depozite de grohotiş si blocuri de stanca, uneori căzute gravitaţional la baza pantelor. Materialele deluviale

Pagina 57 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

spalate de pe versanti sunt reprezentate de argile prafoase-nisipoase (care contin fragmente de roci alterate), ce au grosimi variabile.

Depozitele recente Cuaternare se dezvolta numai in albiile minore ale râurilor, si pe versantii abrupţi. Pământurile deluviale de pe versanti sunt reprezentate de sol si argile prafoase-nisipoase (cu numeroase fragmente de roci alterate). Au grosimi relativ reduse dar nu este exclus ca in micile zone depresionare grosimea acestora sa fie de ordinul metrilor.

• Conditii geotehnice in amplasament

Asa cum s-a mai arătat, in amplasamentul cercetat s-au efectuat recunoaşteri geotehnice si s-au analizat datele provenite din studii anterioare si din literatura tehnica de profil.

Suprafaţa viitorului Parc Eolian are forma unei fasii poligonale înguste, cu lungimea de cca.5 km, orientata nord-sud, situata la partea superioara vârfurilor montane Piatra Sparta, Piatra Eîiova, Vf. Padinei, Padina, etc (planşa nr. 1). Culmile stancoase separa v.Ranica de v. Domasnea, au pante accentuate si altitudini maxime cuprinse intre +1008 mdM (vf. Piatra Sparta, spre sud) si +1386 mdM (Vf. Padina, spre nord)

Viitorul Camp Eolian se ridica fata de patul văilor inconjuratoare cu peste 700-900 m, iar pe versantii in general stabili, se remarca numeroase blocuri de stanca (in loc sau alunecate gravitaţional pe versanti), ce străpung deluviile acoperitoare.

Rocile care constituie fundamentul regiunii sunt de vârsta Jurasic inf-Ji, sunt constituite din conglomerate cuartitice, dure, in asociere cu gresii cuartitice si calcaroase, stratificate la baza si masive la partea superioara, toate fiind afectate in apropierea suprafetii, de o alterare uşoara si de fisuratie.

Pagina 58 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Rocile din fundament sunt acoperite sporadic de depozite deluviale si de grohotiş cu grosimi reduse, străpunse deseori de blocuri de stanca uneori instabile.

Constituţia rocilor din fundament si morfologia terenului din zona studiata nu favorizează apariţia de acvifere importante care sa puna in dificultate realizarea construcţiilor preconizate.

Menţionam ca nu este exclus ca rocile puternic calcaroase sa fie afectate de goluri carstice si de acvifere cantonate in acestea.

Dupa fixarea locaţiilor fiecărei turbine eoliene si inainte de realizarea acestora, pe fiecare ampriza vor trebui executate sondaje adecvate pentru precizarea rocii de baza si a grosimii deluviilor, in vederea recomandării soluţiilor geotehnice de fundare.

Pagina 59 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.1.2. Hidrologia, hidrogeologia Din punct de vedere hidrografic teritoriul este amplasat în bazinul râului Belareca, afluent pe dreapta al raului Cerna. Belareca izvoraste din Muntii Cernei, in apropierea satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe directia N-S unde primeşte majoritatea afluenţilor, din care amintim : Hora Mare, Hora Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia si Ranica pe partea stângă. Raul paraseste apoi depresiunea Cornereva si patrunde in Culoarul Timis –Cerna, unde, intre localitatile Plugova si Mehadia primeste pe partea stanga Bolvasnita si pe dreapta Mehadica si Sverdinul. Belareca se varsa in Cerna in aval de gara Baile Herculane. Suprafaţa totală a bazinului său hidrografic însumează 706 km². Lungimea sa totală este de 35,5 km.

Apele subterane

Fundamentul stâncos si deluviile subţiri nu permit existenta unor acvifere importante, apa şiroind de regula pe versanti către firul văilor sau pe fisurile deschise ce afectează rocile in apropierea suprafetii.

Trebuie semnalat ca local, in rocile calcaroase se pot dezvolta goluri carstice carstice care sa favorizeze apariţia unor cai preferenţiale de scurgere a apei si chiar stocarea acesteia.

Reteaua hidrografica Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Cornereva este amplasat în bazinul râului Belareca, afluent pe dreapta al raului Cerna. Belareca izvoraste din Muntii Cernei, in apropierea satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe directia N-S unde primeşte majoritatea afluenţilor, din care amintim: Hora Mare, Hora Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia si Ranica pe partea stângă. Raul paraseste apoi depresiunea Cornereva si patrunde in Culoarul Timis – Cerna, unde, intre localitatile Plugova si Mehadia primeste pe partea stanga

Pagina 60 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Bolvasnita si pe dreapta Mehadica si Sverdinul. Belareca se varsa in Cerna in aval de gara Baile Herculane. Suprafaţa totală a bazinului său hidrografic însumează 706 km². Lungimea sa totală este de 35,5 km.

Se remarca faptul ca in zona de platou a Culmii secundare a Muntilor Cernei, in care urmeaza sa realizeze planul de urbanism zonal analizat, nu exista cursuri de apa permanente.

3.1.3. Seismicitatea

Potrivit SR 11100/1-93 „ Zonarea seismica – Macrozonarea teritoriului Romaniei”, amplasamentul analizat se incadreaza in macrozona de intensitate 71 MSK. In conformitae cu „Codul de proiectare seismica P.100-1/2006”, regiunea este caracterizata prin parametrii ag= 0,20g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani, cu perioada de colt (control) Tc=0,70.

3.1.4. Clima

Planul se încadrează în condiţiile climatului temperat-continental cu variaţii substanţiale între vară şi iarnă. Relieful înalt accentuează aceste variaţii de temperatură. Datorită aşezarii în partea de S-V a ţării face se resimt, mai slab, influenţe ale climatului submediteranean, atenuate însă de altitudine. Acest lucru face ca iernile să fie mai blânde decât în alte părţi muntoase din ţară situate la aceeaşi altitudine.

3.1.4.1. Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 8,5°C, luna cea mai caldă este luna iulie cu o temperatură medie de 18-19°C şi maxima de 38°C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu o temperatură medie anuală situată în jurul valorii de -3°C şi minime de - 15°C. Primul îngheţ se plasează, de obicei, în perioada 1 octombrie -11 noiembrie, iar ultimul în intervalul ultimei decade a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai.

Pagina 61 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.1.4.2. Regimul pluviometric

Regimul precipitaţiilor este excedentar, atingând medii anuale ridicate cuprinse între 800-1000 mm. Spre rama muntoasă valorile cantităţii de precipitaţii cresc mai moderat spre vest şi mai evident spre est. O descreştere a cantităţii de precipitaţii se observă înspre sud, astfel la Mehadia cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de 750 mm. Precipitaţiile cele mai multe cad în anotimpul cald, prima decadă a lunii aprilie, a doua decadă a lunii octombrie. În timpul verii sunt frecvente ploile torenţiale însoţite de descărcări electrice şi uneori de grindină. Iarna stratul de zăpada atinge grosimi de 0,75m pe o durată de cca. 4 luni.

3.1.4.3. Regimul eolian

Regimul eolian este determinat atât de particularităţile circulaţiei generale a atmosferei (diferite siteme barice), cât şi de particularităţile suprafeţei active, remarcându-se rolul de baraj orografic pe care îl au Munţii Banatului, care determină prin orientarea şi altitudinea lor anumite particularităţi locale ale vânturilor.

Pagina 62 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

În zona studiată vânturile dominante bat spre vest si nord-vest, fiind influenţate de Culoarului Timiş-Cerna pe care se canalizeaza masele de aer. În lungul văilor, la contactul cu regiunile mai înalte, cu precădere spre Munţii Cernei, cu frecvenţă în bazinul Domaşnea -Cornea, în timpul anului şi mai pronunţat în zilele senine se produc brizele de munte-vale. Ziua aerul se deplasează în lungul văii Domaşnea şi pe versanţii din estul acesteia sub forma unui flux ascendent cu aer mai cald (deci dinspre regiunile joase spre cele înalte), iar noaptea în sens opus sub forma unui flux descendent. Aceasta face sa apară inversiunea de temperatură, sesizabila mai ales în anotimpul de iarnă şi vara.

Pagina 63 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.1.4.4. Umezeala aerului

Umezeala relativă medie anuală înregistreză valori ridicate ce se menţin în general între 75-90 %. În lunile iulie-august sunt mai scăzute şi se datorează creşterii generale a temperaturii aerului şi reducerii cantităţilor de precipitaţii atmosferice în timp ce în lunile decembrie-ianuarie se înregistrează valorile cele mai ridicate ce sunt puse pe seama condiţiilor atmosferice umede ale maselor de aer oceanice din vestul continentului.

3.1.4.5. Nebulozitatea

Nebulozitatea constituie un factor climatologic important deoarece influenţează în mare măsura insolaţia din timpul zilei şi radiaţia căldurii din sol în timpul nopţii. Ea este strâns legată de circulaţia atmosferică şi de configuraţia geologică a zonei. Media lunară a nebulozităţii înregistrează valorile cele mai mari iarna (6,5 -7,5), iar cele mai mici vara (4,0 -5,2) şi toamna (4,5 -5,5). Numărul mediu anual de zile cu cer noros este de 120- 140, iar numărul zilelor cu cer senin atinge valori medii multianuale de 100 -110.

3.1.5. Biodiversitatea

3.1.5.1. Flora

Din punct de vedere al vegetaţiei cea mai mare parte perimetrului studiat se încadrează în zona pajistilor si in zona pădurile de foioase. În prezent defrişările făcute pentru extinderea pajistilor au dus la schimbarea peisajului natural, în unele zone favorizându-se apariţia eroziunii solului.

Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca şi intervenţia factorului antropic, au determinat o vegetaţie variată ca specii şi asociaţii pe fondul general al

Pagina 64 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva pădurilor de foioase. Vegetaţia specifică este cea a padurilor de deal. Plantele ierboase sunt reprezentate de: trifoiul sălbatic (Trifolium pretense), păiuş (Festuca pratensis), coada şoricelului (Achillea millefolium). De asemenea, în această zonă se întâlnesc şi arbuşti ca: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), păducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expoziţie însorită se întâlnesc pădurile de cer si gârniţă, cu specii precum Quercus cerris, Q. pubescens, Q.robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, în asociaţie cu specii precum Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru), Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus avellana (alun). Aceste păduri se întâlnesc în partea sud-vestică in apropierea satului Negiudin. Pe dealurile mai înalte până în zona de contact cu muntele, unde şi umiditatea este mai ridicată, se întâlnesc păduri de amestec în care predomină fagul (Fagus silvatica), alături de care mai întâlnim: lemnul cânesc (Ligustrum vulgare), sângerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul (Ulmus procera). Mai spre înălţime tot alături de fag cresc: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus) alunul (Corylus avellana) .

Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (bărboasa), Poa pratensis (firuţa), Fragaria viridis (fragi).

Etajarea vegetatiei

Etajarea vegetatiei este conditionata de variatiile de regim termic, regim hidric si de treptele de relief. Principalele eteje de vegetatie sunt:

Etajul padurilor de foioase – etajul fagului: este cuprins intre 700-1300 m altitudine. Fagul formeaza corpuri compacte de padure, in amestec cu paltinul, ulmul, mesteacanul si la altitudini mai coborate gorunul, carpenul, teiul, frasinul. Stratul arbustiv este reprezentat de voniceriul (Evonymus europaea), alunul (Coryllus avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea). Stratul ierbos este variat: graminee (Festuca silvatica, Poa nemoralis), murul (Rubus hirtus), ferigi, rogozul (Carex silvatica, Carex pendula) etc.

Pagina 65 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- etajul gorunului: cuprins intre 300-800 m altitudine. In cadrul vegetatiei arborescente predomina gorunul (Quercus patraea, Quercus policarpa) alaturi de carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). In partea sa superioara se face trecerea catre etajul fagului, cu predominarea unui emestec de gorun, fag, tei, frasin, ulm, carpen, jugastru, paltin. Stratul de arbusti si vegetatie ierboasa sunt asemanatoare cu ele din etajul fagului, cu o extensiune a gramineelor in stratul ierbos.

Vegetatia de lunca – este intalnita de-a lungul raurilor Belareca si Mehadica, s-a format in conditii de umiditate ridicata sau excesiva pe soluri aluviale bogate in substante nutritive. Vegetatia arborescenta este alcatuita din: salcii, rachite (salix alba, S. Fragilis, S. cinerea), plopi (Populus alba, P. nigra), catini, anini (Alnus incana, A. glutinosa). Stratul ierbos este reprezentat de specii de Carex, Juncus, Trifolium, Poa etc.

3.1.5.2. Fauna

Compoziţia faunistică este influenţată în mod hotărâtor de morfologia zonei (geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate precum si de gradul de antropizare al acestora, de compoziţia vegetaţiei precum si de gradul de consolidare al acesteia si de factorii climatici în general. Ca rezultat al interacţiunii complexe a acestor factori, constituenţii faunei vor avea mai mult sau mai puţin asigurat arealul pentru adăpostire, hrană, sau condiţii de reproducere.

Cele mai represeztative specii sunt :

Mamifere : Lupul (Canis lupus), caprioara (Capreolus capreolus), bursucul (Meles meles), veveriţa (Sciurius vulgaris fuscoates), jderul (Martes martes martes).

Reptile: Gusterul (Lacerta viridis), soparla de zid (Podarcis muralis), vipera cu corn (Vipera ammodytes).

Pagina 66 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Pasari : Uliul gainilor (Accipiter gentilis) mierlă (Turdus merula), piţigoi (Fringilla coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiţă (Garrulus glandarius, ciocănitoare (Dendrocopos syriacus).

3.1.5.3. Habitate

Posibile habitate si descrierea lor:

91M0 Păduri balcano-panonice de cer si gorun

Rãspândire: în dealurile pericarpatice sudice şi vestice, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun şi de amestec cu gorun.

Suprafeţe: circa 160.000 ha, din care 43.000 ha în sud, 55.000 ha în vest, 62.000 ha Podişul Transilvaniei.

Staţiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9,5–6,50C, P = 800–1000 mm. Relief: versanţi slab–mediu înclinaţi, cu expoziţii diverse, funduri de vãi, coame, platouri.

Roci: molase, marne, gresii calcaroase. Soluri: de tip eutricambosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii), tei (Tilia tomentosa mai rar T. cordata, T. platyphyllos), frasin (Fraxinus excelsior), cireş (Prunus avium), paltin (Acer platanoides, A. pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra, U. minor) uneori şi stejar pedunculat (Q. robur), iar în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), sorb de câmp (Sorbus torminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr (Pyrus pyraster), la altitudini mai mari participã în proporţie destul de mare fag (mai ales Fagus sylvatica ssp. moesiaca); are acoperire 80–100% şi înãlţimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, compus din Corylus avellana, Cornus mas, Cornus sanguinea,Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Rosa canina, Crataegus laevigata ş.a. Stratul

Pagina 67 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva ierburilor şi subarbuştilor, bogat în specii aparţinând florei de mull (Asarum europaeum, Galium odoratum, Stellariaholostea).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa, Carpinus betulus (Fagus sylvatica).

Specii caracteristice: Erythronium dens-canis, Aposeris foetida. Alte specii: în flora vernalã: Adoxa moschatelina, Anemonenemorosa, Allium ursinum, Corydalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Scilla bifolia; în flora estivalã: Arum maculatum, Ajuga reptans, A. genevensis, Asarum europaeum, Astragalus glycyphyllos,Carex sylvatica, C. pilosa, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, L. venetus, Lilium martagon, Moehringia trinervia, Mercurialis perennis, Paris quadrifolia, Polygonatum multiflorum, P. latifolium, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Scrophularia nodosa ş.a.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Raspândire: în toate dealurile peri- şi intra carpatice, ca şi în partea inferioarã a Carpaţilor, în etajul nemoral.

Suprafeţe: circa 585.000 ha, din care 290.000 ha în dealurile vestice şi Carpaţii Occidentali, 180.000 ha în dealurile şi munţii Carpaţilor Meridionali, 80.000 în dealurile şi munţii Carpaţii Orientali, 30.000 în Podişul Transilvaniei.

Staţiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m. Climã: T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm. Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanţi umbriţi şi vãi, chiar pe versanţi însoriţi cu vechi alunecãri; la altitudini peste 700 m, pe versanţi cu diferite înclinãri şi expoziţii, culmi, platouri. Roci: în general molase (alternanţe de argile, nisipuri, pietrişuri), marne, gresii calcaroase, calcare, şisturi (la munte). Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Pagina 68 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale şi balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca şi ssp. sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireş (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul şi vestul României şi cer (Quercus cerris) şi gârniţã (Q. frainetto). În cazul când proporţia speciilor de amestec depãşeşte 50% se formeazã aşa numitele fãgete amestecate. Acoperirea realizatã de arboret este de 80–100%, iar înãlţimea atinsã de fag la 100 de ani este de 25–35 m. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilã, în funcţie de acoperirea realizatã de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare variabilã, conţine specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera).

Valoare conservativã: redusã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu frecvenţa mare, ssp. sylvatica cu frecvenţã mai micã, Carpinus betulus. Specii caracteristice: nu sunt; posibil Erythronium dens-canis, cât şi speciile alianţei Lathyro – Carpinion (Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus hallersteinii). Alte specii importante: dominantã primãvara este Dentaria bulbifera; cu frecvenţã mare se întâlnesc Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola reichenbachiana, precum şi unele specii sud-europene (Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger), în locuri umede, primãvara, solul este acoperit cu Allium ursinum.

Pagina 69 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate Calcaroase

Rãspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în etajul nemoral, în regiunea montanã şi de dealuri înalte, pe roci calcaroase (Bucegi, Piatra Craiului, Vulcan, Cernei, Retezat, Godeanu, Locvei, Codru Muma, Pãdurea Craiului etc.).

Suprafeţe: circa 48.000 ha, din care 20.000 ha în Carpaţii Meridionali şi câte 14.000 ha în Carpaţii Orientali şi, respectiv, Occidentali.

Staţiuni: Altitudini: 800–1200 m. Climã: T = 7,0–5,50C, P = 850–1100 mm. Relief: versanţi cu înclinãri şi expoziţii diferite, platouri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase, marne. Soluri: rendzine tipice şi cambice, terra-rossa, superficiale – mijlociu profunde, neutre-slab bazice, cu mull – moder eubazice, în primãvara umede, vara reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale, mezoterme, mezofite, eutrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), sau cu amestec de brad (Abies alba), de frasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp

(Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus), local Fraxinus ornus, are acoperire de 80–100%. Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, în funcţie de acoperirea arboretului, format din Daphne mezereum, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Cornus mas, Staphylea pinnata, Viburnum lantana, Cornus sanguinea ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil, conţine mai multe orhidee (tipul Epipactis, Cephalanthera) şi multe specii ale „florei de mull” şi unele specii sudice (Campanula persicifolia, Melittis melissophyllum).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica şi ssp. moesiaca. Specii caracteristice: Cephalanthera damassonium, C. rubra. Epipactis microphylla. Alte specii importante: Anemone nemorosa, Asarum europaeum,

Pagina 70 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Campanula ranunculoides, Carex pilosa, Cephalanthera longifolia, Epipactis helleborine, E. atrorubens, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Hepatica nobilis, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Mercurialis perennis, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Salvia glutinosa, Symphytum tuberosum, Viola reichenbachiana ş.a.

8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică

Rãspândire: Carpaţii Meridionali: Masivul Leaota (Cheile Ghimbavului, Cheile Dâmboviţei, Cheile Cheii), Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu, Munţii Cernei. Carpaţii

Occidentali: Vidra-Avram Iancu, Munţii Scãriţa-Belioara, Valea Iadului; în regiunea montanã.

Suprafeţe: mici (10–100 ha).

Pagina 71 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Staţiuni: Altitudine: 800–1000 m. Clima: T = 7–50C; P = 850–1100 mm. Relief: versanţi însoriţi cu înclinare mare spre medie. Substrat: grohotişuri mãrunte sau grosiere nefixate, pe terenurile puternic luminate, dar umede şi care au o cantitate apreciabilã de material organic, provenit din resturile vegetale ce se acumuleazã de pe terenurile învecinate precum şi de la plantele ce cresc pe acest substrat.

Structura: Habitat cu compoziţie floristicã heterogenã. Stratul ierbos: speciile caracteristice pot realiza o acoperire de la 15% pânã la 60%. Pe lângã speciile caracteristice grohotişurilor, apar unele mezofile cum sunt: Eupatorium cannabinum, Valeriana officinalis, Silene vulgaris, Galeopsis ladanum, Salvia glutinosa, Tussilago farfara etc. Pe mãsurã ce se acumuleazã substanţe organice în substrat şi grohotişul devine mai stabil, apar un numãr însemnat de specii de pajişti cum sunt: Agrostis tenuis, Festuca rubra. Thymus bihorensis (marginatus) apar uneori în cantitate mai mare putând alcãtui o subasociaţie aparte, thymetosum bihorensis (marginatae) Popescu et Sanda 1990, aceasta indicând sensul de evoluţie al cenozelor.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Gymnocarpium robertianum. Specii caracteristice: Gymnocarpium robertianum, Achnatherum calamagrostis, Parietria officinalis, Thymus comosus. Alte specii importante: Geranium robertianum, Senecio rupestris, Melica ciliata, Origanum vulgare, Galium album, Arabis alpina, Teucrium montanum, Cardaminopsis arenosa ssp. borbasii, Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundinaria. Specii endemice: Thymus comosus.

Se constata ca nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a planului nu întruneşte criteriile de definire ca „habitat prioritar”, conform OM nr.1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.

Pagina 72 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.1.6. Asezarile umane si populatia

Comuna Cornereva se situeaza in judetul Caras-Severin, in extremitatea sud-estica a judetului, cu dezvoltare pe axa NE-SV, aflandu-se in raza de polarizare a orasului Baile Herculane. Localitatea se situeaza in apropierea interferentei dintre Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia - Domasnea, aceasta din urma fiind situata pe culoarul Timis-Cerna. Pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri altitudine. Spre sud depresiunea in care este situatacomuna Cornereva, intra in contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord cu Depresiunea Rusca-Teregova. Comuna Cornereva se invecineaza cu : jud. Mehedinti la est, jud. Gorj la nord-est (hotarul cu judetul Gorj se afla pe culmile Muntilor Godeanu, iar cel cu judetul Mehedinti pe raul Cerna), comuna Teregova la nord-vest, comuna Domasnea si Cornea la vest, comuna Mehadia la sud.

Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105 km de orasul Resita, resedinta judetului Caras-Severin, la 70 km de Caransebes, la 45 km de orasul Orsova si la 30 km fata de statiunea Baile Herculane. De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean Tergova-Cornereva-Plugova, cu racord la ambele capete in E 70. Cea mai apropiata gara este Crusovat, aflata la circa 20 km de Cornereva.

Suprafata administrativa totala este de 26.071ha, si se desfasoara pe teren cu axa maxima de aproximativ 23km pe directia E-V si 20km pe axa N-S. Din total suprafata, suprafata agricola este de 12.205ha si suprafata neproductiva este de 13.636ha (incluzand fondul forestier). Comuna reprezinta 1,32% din suprafata judetului, numarandu-se printre comunele mari din punct de vedere al suprafetei teritoriului.

Populatia totala stabila (conform datelor statistice) era de 3832 de locuitori in 1992, si 3770 in urma recensamantului din 2002. Densitatea locuitorilor in teritoriu este de 14,7locuitori/kmp, incadrand comuna in categoria celor cu densitate mica (media pe tara fiind de 80 locuitori/kmp, respectiv media pe judet este de 40 locuitori/kmp.)

Pagina 73 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Miscarea totala a populatiei este negativa si tinde a se mentine in acelasi sens. Reteua de localitati este compusa din 40 de sate si catune, din care satul Cornereva - resedinta de comuna si satele: Arsuri, Bojia, Camena, Ciresel, Cozia, Dolina, Gruni, HoraMare, Hora Mica, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Obita, Pogara de Sus, Prislop, Rustin,Strugasca, Studena, Sub Cring, Sub Plai, Topla, Zanogi, Zbegu, Zmogotin, Zoina si o alta grupare in jurul satului Bogiltin - fosta resedinta de comuna, si anume : Borugi, Costis, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Inelet, Mesteacan, Megiudin, Pogara, Poiana Lunga,Prisacina, Scarisoara si Tacu. Din punct de vedere al marimii localitatilor, satele se inscriu in categoria localitatilor mici, de sub 1000 locuitori. Densitatea localitatilor este de 0,15localitati /kmp, inscriind comuna in categoria cu densitate mica de localitati. Cornereva s-a dezvoltat pe valea raului Belareca. Bogaltinul se afla la sud de Cornereva pe valea paraului Ciumerna. Restul satelor si catunelor s-au dezvoltat in jurul fostelor salase de sezon, datorita distantelor mari pana la localitatea de domiciliu al proprietarilor. Satele comunei au o structura dispersata in afara de Cornereva si Bogiltin care sunt mai compacte.

Populaţia activă cuprinde un număr de aproximativ 2950 persoane, ce reprezintă circa 78 % din totalul populaţiei localităţii. Din rândul acestei populaţii active majoritatea, adică aproximativ 2830, ce reprezintă circa 96 % din totalul populaţiei active lucrează în sectorul primar, pe când un număr de aproximativ 120 persoane, care reprezintă circa 4 % din totalul populaţiei active lucrează în sectorul terţiar ca: învăţători, profesori, cadre medicale, şoferi etc

Activitati economice

Activităţile economice s-au dezvoltat în comuna Cornereva în strânsă legătură cu condiţiile fizico-geografice ale aşezării. Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Cornereva a reprezentat-o şi o reprezintă agricultura. Particularităţile reliefului, condiţiile pedoclimatice au permis ca pe teritoriul comunei Cornereva să se dezvolte mai bine creşterea animalelor şi cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind reprezentată cultura plantelor.

Agricultura - cu cele două ramuri de bază : cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor este activitatea economică tradiţională a locuitorilor comunei.

Pagina 74 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Cultura plantelor

Suprafaţa cultivată cu cereale este de 500 ha, predominând culturile de porumb, cartofi se cultiva pe cca 600 ha iar suprafata cultivata cu legume cca. 39 ha. Pomii fructiferi sunt ocupa o suprafata de 157 ha, din care : 76 ha cultivate cu prun, 32 ha cultivate cu mar, 21 ha cultivate cu par, 15 ha cultivate cu cires si12 ha cultivate cu alte specii de pomi fructiferi (nuc,piersic, cais etc).

Creşterea animalelor

Această activitate economică reprezintă o îndeletnicire de tradiţie pe teritoriul comunei Cornereva şi este astăzi ramura cea mai dezvoltată a economiei localităţii. S-a dezvoltat într-o pondere mai mare, în comparaţie cu alte activităţi deoarece localitatea dispune de puţine terenuri arabile, având în schimb suprafeţe întinse cu păşuni (chiar păşuni alpine) şi fâneţe.

Efectivul de animale în comuna Cornereva : ovine - 6998 capete bovine - 1465 capete cabaline - 397 capete porcine - 1324 capete pasari - 4207 capete albine - 237 familii

3.1.7. Solul Caracteristicile invelisului de sol sunt date de actiunea factorilor pedogenetici naturali: clima, litologia, relieful, vegetatia. Modul diferit de combinare locala sau regionala a actiunii acestor factori justifica diversitatea tipurilor de soluri.

Pagina 75 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Se poate observa o zonalitate orizontala a tipurilor de soluri, generata de conditiile bioclimatice si o zonalitate verticala, generata de variatia altitudinala a reliefului.

Astfel, in functie de relief principalele tipuri de soluri intalnite in zona de sud si vest a Muntilor Cernei, sunt:

Soluri brune acide – sunt raspandite in regiunea de munte, sub paduri de fag sau amestec de fag si molid. Altitudinile la cere se intalnesc aceste soluri nu depasesc 1700 m. Climatul este umed si racoros, recipitatiile au valori intre 800-1400 mm/an iar temperaturile medii anuale 3-5°C.

Luvisoluri albice – se formeaza in conditiile unui climat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C si precipitatii de 600-1000 mm/an). Vegetatia este reprezentata prin paduri de stejar, de fag si fag in amestec cu gorun.

Luvisolurile albice se intalnesc mai ales pe un relief orizontal sau slab inclinat; ele s- au format pe roci variate, puternic alterate (gresii, argile, depozite de terasa, depozite deluvialo-proluviale variate).

Pagina 76 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Soluri brune luvice si soluri brune argiloiluviale – se formeaza la altitudini cuprinse intre 200 si 900 m, pe depozite variate: nisipuri, luturi roscate, depozite de terasa, argile reziduale rosii, sub o vegetatie de padure (Quercus patraea, Q. Robur, amestec de fagus silvatica si Quercus patraea, fagete pure). Climatul in care se formeaza aceste soluri este temperat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C si precipitatii de 600-800 mm/an).

Solurile aluviale – sunt soluri neevoluate, cu textura mijlocie sau fina, formate pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, sub o vegetatie alcatuita din pajisti mezohidrofile si paduri de sleau. Sunt intalnite pe terasele raurilor Belareca si Mehadica.

3.1.8. Areale protejate Zona studiata pentru amplasamentul planului este in afara arealelor protejate. Distantele intre limita PUZ studiat si limitele ariilor naturale protejate aflate in regiune sunt urmatoarele: - Parcul National Domogled Valea Cernei : 4,3 km - Parcul Natural Portile de Fier: 25,6 km - Parcul National Retezat: 19,2 km - Parcul National Semenic – Cheile Carasului: 25 km - Parcul National Cheile Nerei – Beusnita: 31,1 km - SCI Muntii Tarcu: 0,6 km - SCI Cheile Rudariei: 25,8 km

Pagina 77 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

3.2. Calitatea actuala a factorilor de mediu Capitolul de fata vizeaza principalele surse de impact si modul de dispersie a poluantilor inspre receptori, in scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale prin activitatile care se vor derula in urma aplicarii planului in teritoriul analizat. Calitatea factorilor de mediu în situația actuală a fost stabilită pe baza studiilor existente privind condițiile inițiale din zona planului.

3.2.1. Calitatea apei Amplasamentul planului se situeaza pe partea dreapta a raului Belareca la o distanta de 1,3 – 3,0 km de albia acestuia. Belareca izvoraste din Muntii Cernei, in apropierea satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe directia N-S unde primeşte majoritatea afluenţilor, din care amintim afluentii pe partea dreapta: Hora Mare, Hora Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, care se situeaza in apropierea amplasamentului studiat. Se remarca faptul ca in zona de platou a Culmii secundare a Muntilor Cernei, in care urmeaza sa realizeze planul de urbanism zonal analizat, nu exista cursuri de apa permanente, scurgerea apelor inspre afluentii raului Belareca realizandu-se prin

Pagina 78 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva intermediul catorva ogase. In bazinul raului Belareca singurele surse de poluare a apelor sunt gospodariile populatiei, activitatiile zootehnice desfasurate in regim individual si activitatea santierului amenajarii hidroenergetice Belareca-Cerna, situata in zona satului Bogiltin.

Calitatea constatata din studii de specialitate existente, a apelor raului Belareca este buna, fiind influentata in mod curent de sursele de poluare amintite dar si de deseurile din gospodarii eliminate necontrolat in albiile cursurilor de apa din zona.

In perioadele de precipitatii se constata o crestere semnificativa a turbiditatii cursurilor de apa din zona datorata transportului de suspensii solide de pe versanti.

3.2.2. Calitatea aerului Calitatea aerului din zona planului este puțin afectată de agenți poluanți ca urmare a lipsei activităților de tip industrial în proximitate. De asemenea traficul rutier desfășurat pe infrastructura existentă și pe cea care urmează a se realiza nu va conduce la dezechilibre majore în acest domeniu.

Sursele principale de poluanți atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localităților, și anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deșeuri lemnoase, deșeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire și de preparare a hranei, creșterea păsărilor si animalelor în gospodării individuale, culturile vegetale, unitățile industriale de mică producție (in special de prelucrare a lemnului), traficul rutier local și de tranzit. Ocazional se produc episoade de poluare a aerului atmosferic ca urmare a aprinderii resturilor vegetale de la recoltele agricole, această practică abuzivă extinzându-se în ultima perioadă. Poluanții principali asociați acestor surse sunt reprezentați de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuși organici volatili și condensabili.

Prin extrapolarea unor observații în zone similare devine cert că nivelurile concentrațiilor de fond pentru principalii poluanți ce caracterizează atât sursele specifice localităților, cât și cele asociate activităților proiectului, și anume, CO, PM10, NO2 și SO2 se situează sub valorile limită prevăzute de legislația în vigoare.

Pagina 79 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Emisiile specifice surselor casnice/agricole/de altă natură din zonă sunt în măsură a fi preluate și neutralizate de covorul vegetal existent.

3.2.3. Zgomotul si vibratiile În prezent, principala sursă de zgomot din zonă este reprezentată de traficul rutier de pe DJ 608 care face legatura intre DN6, prin Plugova, cu Cornereva si Rusca Teregova, la care se adaugă traficul pe căile rutiere interne. Cu acestea nivelele de zgomot si vibrații se situează sub limita admisă.

3.2.4. Calitatea solului Factorii limitativi care grevează asupra calității învelișului de sol sunt reprezentați, în principal, de aciditate, rezervă scăzută de humus, compactitate, panta terenului.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumerați se au în vedere corectarea acidității solului prin acțiuni de amendare calcică și prin lucrări de fertilizare radicală, prevenirea și combaterea eroziunii de adâncime prin lucrări de consolidare a ogașelor și ravenelor, precum și măsuri corespunzătoare pentru captarea si evacuarea apelor de origine pluvială și menajera. Se recomandă a fi constituite, totodată, perimetre de ameliorare a terenurilor intens degradate prin eroziune etc.

3.2.5. Starea componentei biotice Starea de conservare a unui habitat natural este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

− arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

Pagina 80 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

− are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; − speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilã.

Starea de conservare a unei specii este dată de totalitatea factorilor ce acţioneazã asupra sa şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare a acesteia se consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

− datele privind dinamica populaţiilor speciei indicã faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului natural; − arealul natural al speciei nu se reduce şi nu existã riscul să se reducã în viitorul previzibil; − există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung.

Flora

Perimetrul care face obiectul planului propus se regăseşte într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii. Acest fapt se datorează interacţiunilor multiple şi pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici.

În zona planului supus analizei nu sunt declarate arii naturale protejate (ANP), sau situri cuprinse în Reţeaua europeană Natura 2000, care prezintă o importanţă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform conform Ordonanţei de Urgenţă nr.57 din 20 iunie 2007, aprobata prin Legea nr. 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Pagina 81 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Funcţiunea dominantă a comunei Cornereva este cea agricolă in sector individual cu profil zootehnic, suprafeţele arabile fiind doar de 1139ha - de categoria 5/6 de fertilitate, repartizarea pe gospodării nesatisfacând nici nevoile proprii ale gospodăriilor. Prin urmare, integritatea naturală s-a păstrat în proporţie destul de ridicată din punct de vedere al habitatelor, dar presiunea antropică exercitată prin prezenţa animalelor domestice cvasipermanent pe păşunile secundare exploatate ca izlazuri comunale şi-a pus intr-o oarecare măsură amprenta asupra biodiversităţii.

Prezenţa perimetrelor utilizate ca fâneţe a permis păstrarea unor specii cu valoare din punct de vedere ştiinţific, economic, etc., fără însă a exista populaţii care să ducă la fundamentarea unor decizii de management conservativ speciale. Se evidenţiază astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi, precum şi reducerea rezistenţei speciilor la unii factori abiotici şi biotici dăunători.

În zona Proiectului Parc Eolian Cornereva, din punct de vedere al folosinţei terenurilor, cel mai bine reprezentate categorii sunt pajiştile secundare cu rol de păşuni comunale, fâneţele, suprafeţele împădurite aparţinând comunităţilor locale, păduri aparţinând fondului forestier naţional, şi teren neproductiv. Există vegetaţie forestieră cu valoare productivă instalată în afara fondului forestier, formând aşa- numitele păşuni împădurite, care datorită tipului de management aplicat au aspectul unor lăstărişuri, dominate de specii invazive şi pioniere.

Conform OM nr.1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a planului nu întruneşte criteriile de definire ca „habitat prioritar”.

Din punct de vedere al vegetaţiei cea mai mare parte perimetrului studiat se încadrează în zona pajistilor si in zona pădurilor de foioase. În prezent defrişările făcute pentru extinderea pajistilor au dus la schimbarea peisajului natural, în unele zone favorizându-se apariţia eroziunii solului.

Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca şi intervenţia factorului antropic, au determinat o vegetaţie variată ca specii şi asociaţii pe fondul general al

Pagina 82 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva pădurilor de foioase. Vegetaţia specifică este cea a padurilor de deal. Plantele ierboase sunt reprezentate de: trifoiul sălbatic (Trifolium pretense), păiuş (Festuca pratensis), coada şoricelului (Achillea millefolium). De asemenea, în această zonă se întâlnesc şi arbuşti ca: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), păducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expoziţie însorită se întâlnesc pădurile de cer si gârniţă, cu specii precum Quercus cerris, Q. pubescens, Q.robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, în asociaţie cu specii precum Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru), Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus avellana (alun). Aceste păduri se întâlnesc în partea sud-vestică in apropierea satului Negiudin. Pe dealurile mai înalte până în zona de contact cu muntele, unde şi umiditatea este mai ridicată, se întâlnesc păduri de amestec în care predomină fagul (Fagus silvatica), alături de care mai întâlnim: lemnul cânesc (Ligustrum vulgare), sângerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul (Ulmus procera). Mai spre înălţime tot alături de fag cresc: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus), alunul (Corylus avellana) .

Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (bărboasa), Poa pratensis (firuţa), Fragaria viridis (fragi).

Specii de plante cultivate: Pomii fructiferi cei mai frecvent cultivaţi sunt prunul, mărul, vişinul, cireşul, nucul, părul.

Speciile de plante de cultură sunt în principal cartoful, fasolea, porumbul, lucerna şi trifoiul.

Fauna

Compoziţia faunistică este influenţată în mod hotărâtor de morfologia zonei (geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate precum si de gradul de antropizare al acestora, de compoziţia vegetaţiei precum si de gradul de consolidare al acesteia si de factorii climatici în general. Ca rezultat al interacţiunii complexe a

Pagina 83 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva acestor factori, constituenţii faunei vor avea mai mult sau mai puţin asigurat arealul pentru adăpostire, hrană, sau condiţii de reproducere.

Cele mai reprezentative specii sunt :

Mamifere: Mistreţul (Sus scrofa Attila), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul comun (Cervus elaphus), bursucul (Meles meles), veveriţa (Sciurius vulgaris), jderul de copac (Martes martes martes), jderul de piatră (Martes foina), vulpea, (Canis vulpes), în efective mici şi sporadic lupul (Canis lupus), etc.

Reptile: Gusterul (Lacerta viridis), soparla de zid (Podarcis muralis), vipera cu corn (Vipera ammodytes).

Pasari: Uliul gainilor (Accipiter gentilis), mierlă (Turdus merula), piţigoi (Fringilla coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiţă (Garrulus glandarius), ciocănitoare (Dendrocopos syriacus).

3.3. Situatia economica si sociala in contextul actual

În ansamblu, ocupațiile din sectorul agricol au reprezentat esența mijloacelor de trai. În prezent, activitățile agricole de subszistență joacă un rol de “plasă de siguranță” pentru cei mai săraci din comunitate care nu practică frecvent tranzacții în numerar. Agricultura reprezintă sursa principală ocupațională. Productia agricolă este în special de subzistență, foarte puțin pentru vânzare. Principalele culturi sunt cartoful, fasolea, porumbul, nutrețurile pentru animale şi pomicultura. Un sector agricol destul de bine reprezentat, desi mult sub potentialul zonei il reprezinta domeniul apicol care se desfasoara in zonele cu livezi, poieni si paduri pe intreg teritoriul comunei. În gospodăriile populației muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul încă se mai face și cu cu căruțe cu cai. In sectorul neagricol principala ocupatie a populatiei este exploatarea si prelucrarea primara a lemnului cu mijloace mecanizate, dar cu eficienta scazuta. In domeniul turismului, desi zona dispune de un potential ridicat, activitatile economice specifice se regasesc intr-un stadiu incipient,

Pagina 84 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva neexistand unitati turistice acreditate. Beneficiile obtinute de la turistii care viziteaza zona se rezuma la vanzarea ocazionala a produselor lactate, a mierii si fructelor.

Oferta secundară lipsește în cea mai mare parte. Astfel, condițiile de trai actuale ramân modeste. Populația prezintă un nivel semnificativ de sărăcie și lipsă a capacității financiare necesare începerii unor afaceri. În consecință și capacitatea financiară a administrației publice locale este redusă. Există o tendință de depopulare a localităților, tendință observată și la nivel regional.

Sistemele de management al mediului (alimentare cu apă, ape uzate, deșeuri) sunt slab dezvoltate sau inexistente. Încălzirea locuințelor se realizează cu sobe cu lemne, cu resturivegetale și în mică măsură cu carbuni, ceea ce conduce la afectarea importantă a calității aerului în sezonul rece. Locuitorii nu-și pot permite utilizarea energiei electrice pentru încălzire sau pentru prepararea hranei datorită costurilor prea ridicate față de resursele financiare de care dispun.

3.4. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii planului propus

3.4.1. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii planului ce face obiectul planului urbanistic zonal Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat existenţa unor probleme istorice de supraexploatare şi degradare a mediului. Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care proiectul nu se va implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.

În cazul în care nu se va implementa planul, eliminarea surselor de degradare a mediului de pe întreaga arie a proiectului de plan este incertă, ca urmare a împiedicării accesului comunităţilor locale aferente la veniturile financiare pe care le va aduce realizarea şi exploatarea investiţiilor propuse prin prezentul plan. O parte dintre aceste surse de degradare, şi anume, cele asociate păşunatului şi practicilor agricole actuale ar putea fi eliminate, nu se stie încă dupa cât timp, dacă se vor

Pagina 85 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat pentru soluţionarea problemelor şi pentru reabilitarea mediului. Alte astfel de surse existente, asociate activităţilor gospodăreşti învechite vor continua sa afecteze mediul.

De asemenea, în zona proiectului se remarcă existenţa unor suprafete mari de teren supuse eroziunii si intemperiilor, reprezentând surse de poluare a mediului. În zonă s-a evidenţiat fenomenul de eroziune accelerată a solului, de suprafaţă sau în adâncime, existând martori de eroziune torenţială.

Dacă proiectul nu se va implementa, aceste probleme ar putea fi rezolvate parţial, nu se ştie în ce interval de timp, prin lucrări de reabilitare a mediului care vor trebui asumate de către comunitatea locala. Implementarea proiectului prevede operarea în condiţii stricte de protectie a mediului, un plan coerent de reabilitarea mediului pe întreaga arie de intervenţie începând încă din perioada de realizare a construcţiilor. Acest program urmăreşte scăderea eroziunii solurilor prin amenajarea şi consolidarea drumurilor de acces, atât forestiere cât şi agricole, a platformelor aferente construcţiilor, a traseelor de cabluri subterane şi în general a oricăror obiective componente ale amenajărilor constructive.

Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a conditiilor existente, se apreciază că, dacă proiectul de plan nu se va implementa şi nu se vor desfăşura alte activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze doar peste un numar mare ani. În cazul implementarii proiectului, datorită prevederilor privind reabilitarea mediului, flora se va reface mult mai curând, atragând dupa sine refacerea ecosistemelor în ansamblu. Astfel de procese vor fi evidente în zonele verzi preconizate, ce vor funcţiona asemeni unor surse de renaturare a speciilor.

3.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii planului Aşa cum s-a precizat anterior, situaţia economică şi socială a comunităţii este una nefavorabilă. Se apreciază că, în cazul neimplementării planului, care reprezintă o

Pagina 86 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva investiţie majoră pentru zonă, această situaţie va continua sa evolueze negativ, din următoarele motive:

− dispariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă; − dispariţia oportunităţilor pentru îmbunătăţirea şi diversificarea calificării locuitorilor comunitatilor din zonă; − dispariţia oportunităţilor pentru creşterea veniturilor din taxe şi impozite la bugetele locale. − lipsirea unei părţi a cetăţenilor proprietari si producatori din zonă de posibilitatea de obţinere a unor venituri directe din valorificarea produselor pe care ar putea sa le realizeze daca s-ar dezvolta cererea in zona.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu se poate întrevedea o îmbunătăţire, ci, în cel mai bun caz, menţinerea situaţiei actuale. Aceasta ca urmare a nevalorificării oportunităţilor de îmbunatăţire a condiţiilor de trai şi diminuare a sărăciei, care vor avea drept consecinţă asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, infrastructură de mediu adecvată şi calitate corespunzătoare a factorilor de mediu (apă, aer) în zonă.

Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va continua să fie expusă riscurilor cauzate atât de poluarea mediului, de pauperizare şi spoliere de resurse, cât şi de acţiunea altor factori de stress pentru sănătate.

4. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC PROPUS- OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

4.1. Introducere Scopul evaluării de mediu pentru planuri și programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. S-a realizat

Pagina 87 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva evaluarea performanțelor planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protectia mediului, stabilite.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puțin general, a ceea ce se dorește a fi obținut. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acțiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ținte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acțiunilor, deci în realizarea țintelor și, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, reprezentând acele elemente care permit monitorizarea, respectiv, cuantificarea rezultatelor obținute prin implementarea unui plan.

În capitolul de față se prezintă obiectivele de mediu, țintele și indicatorii pentru planul analizat

4.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in cadrul capitolului de evaluare a efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare a proiectului, stabiliti si analizati in conformitate cu HG 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE, precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Caras-Severin si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii Vest.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora planul de dezvoltare analizat poate exercita un impact semnificativ.

Tintele reprezinta reperele care o data atinse contribuie la reducerea impactului asupra mediului. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile privind reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:

Pagina 88 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

− Obiective strategice de mediu - obiectivele stabilite la nivel national, comunitar sau international;

− Obiective specifice de mediu - obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului analizat.

Indicatorii permit elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului si au fost selectati in acest sens.

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel cu obiective, tinte, indicatori

Factor/aspect Obiective Obiective specifice de Tinte Indicatori de mediu strategice de mediu mediu Apa Limitarea - Limitarea - Masuri de - Indicatori interventiilor in interventiilor in protectie a specifici de dinamica functionalitatea apelor calitatii apelor, calitate a apelor naturala si in de suprafata ce tin de care permit compozitia colectarea si compararea cu - Eliminarea formelor chimica a apei epurarea apelor conditiile initiale de poluare a apelor de uzate si identificarea suprafata si subterane tendintelor de prin depozitarea evolutie a calitatii adecvata a deseurilor si si cantitatii prin intretinerea in stare rezervei de apa optima de functionare a existente pe sistemelor de canalizare amplasament

Aer Limitarea - Respectarea valorilor - Respectarea - Caracteristic emisiilor in aer limita legale pentru masurilor de ile tehnice ale la niveluri care concentratiile de protectie a echipamentelor sa nu genereze poluanti emisi (surse calitatii aerului stationare si un impact stationare dirijate, surse propuse pentru mobile semnificativ mobile) toate cele trei - Parametrii asupra zonei etape: - Reducerea emisiilor meteorologici constructie, de poluanti astfel incat

Pagina 89 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

nivelurile de poluare in functionare, - Rapoartele zonele cu receptori desfiintare autoritatilor sensibili (populatie, - Studii flora, fauna, privind emisiile ecosisteme) sa in de gaze de valorile limita admise. ardere specifice diferitelor procese Diminuarea la utilizare scara regionala a emisiilor de GHG prin stimularea producerii de energie din surse regenerabile

Sol/subsol Limitarea - Reducerea - Limitarea - Bilantul impactului degradarii solului ca stricta a teritorial propus negativ asupra urmare a activitatilor de suprafetelor prin PUZ solului excavare pentru fundatii decopertate si a

si amenajarea cailor de celor de acces depozitare - Evidenta si temporara a raportarea - Diminuarea deseurilor de cantitatilor de poluarii solului prin constructii deseuri produse gestionarea si gestionate corespunzatoare a - Masuri de deseurilor gestionare adecvata a deseurilor Biodiversitate Limitarea - Refacerea Masuri privind - Gradul de impactului ecologica a arealelor managementul transformare al negativ asupra afectate in etapa de biodiversitatii habitatelor si biodiversitatii constructie speciilor Program de - Protejarea speciilor monitorizare a - Indicatori si habitatelor speciilor de numerici, flora si fauna ponderi, - Monitorizarea din evenimente/cau habitatelor si speciilor amplasamentu zalitate/efecte prezente pe l planului amplasament

Peisaj Minimizarea - Mentinerea, Actiuni Indicatorii impactului trasaturilor de specifice de dinamicii asupra continuitate a formei reducere a elementelor de peisajului existente a terenului impactului peisaj asupra -Organizarea sistemelor peisajului in

Pagina 90 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

de spatii verzi si etapele de constructii pentru constructie, realizarea continuitatii functionare si cu peisajul natural desfiintare

- Integrarea in peisaj a elementelor construite

Mediul social si - Protectia -Mentinerea calitatii - Angajarea cu - Numar de economic sanatatii umane factorilor de mediu in prioritate a locuri de munca valorile limita admise populatiei generate de

pentru protectia locale plan sanatatii - Stimularea - Numarul de economiei angajari locale generate de - Respectarea limitelor plan - Limitarea legale pentru zgomote – poluarii fonice si si vibratii Managementul - Valoarea a nivelurilor de gospodaririi impozitelor vibratii deseurilor platite in bugetul autoritatilor - monitorizarea zgomotului - Modificari ale pietii imobiliare -Masuri - Respectarea specifice de - Cantitati de - Diminuarea poluarii legislatiei reducere a deseuri solului prin gestionarea privind zgomotului si generate corespunzatoare a colectarea si vibratiilor depozitarea deseurilor - Documente de raportare deseurilor - Nivelul de - Dezvoltarea zgomot la - Imbunatatirea economica a zonei receptori conditiilor de viata ale - Indicatori cu populatiei prin privire la starea acces la drumurilor infrastructura edilitara si rutiera de calitate

Pagina 91 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

CAPITOLUL 5. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS

5.1. INTRODUCERE

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 prevede să fie evidențiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

În cazul Proiectului energetic ce face obiectul planului evaluat în prezentul raport există un număr de forme de impact (aspecte de mediu) asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate și intensități. În vederea evaluării sintetice a impactului potențial asupra mediului, în termeni cât mai relevanți, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul celor treisprezece aspecte de mediu relevante, s-au stabilit pentru fiecare dintre acestea, câte o serie de criterii specifice care permit evidențierea, în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea impactului, stabilite cu consultarea Grupului de Lucru.

5.2. CATEGORII DE IMPACT

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu”.

Conform cerințelor HG nr. 1076/2004, efectele potențiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative.

Pagina 92 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

În vederea evaluării impactului activităților proiectului ce face obiectul planului zonal s-au stabilit șase categorii de impact. Evaluarea impactului se bazează pe criteriile de evaluare prezentate în subcapitolul 5.3 și a fost efectuată pentru toți factorii/aspectele de mediu stabiliți/stabilite a avea relevanță pentru planul analizat.

Evaluarea și predicția impactului s-au efectuat pe baza modelelor și metodelor expert, aplicate.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât și criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu. Categoriile de impact sunt descrise în tabelul de mai jos.

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

1.Impact pozitiv Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale semnificativ propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu

2.Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

3.Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibrează, sau nici un efect

4.Impact Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

negativ nesemnificativ

5.Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

6.Impact Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu negativ semnificativ

Pagina 93 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

5.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENȚIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine, criterii care au fost de altfel luate in considerare si la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor de mediu/aspect Criterii de evaluare analizat

- Oportunitatea proiectului - Gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte Implementarea proiectului in si alte activitati viitoare contextul teritorial si socio- - Marimea si conditiile de functionare economic existent - Resurse utilizate - Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii durabile - Corelatia cu alte planuri si programe - Distanta fata de cel mai apropiat curs de apa Apa - Forme potentiale de afectare a calitatii apei freatice de pe amplasament - Masuri privind reducerea consumului de apa - Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele mobile Aer (utilajele de executie, mijloacele de transport pe perioada de functionare) - Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate amplasarii turbinelor si amenajarii drumurilor de acces - Modificarea structurii si texturii solului Sol/subsol - Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute - Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor - Raportul teritorial si posibile implicatii asupra unor arii protejate - Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din teritoriul Biodiversitate de impact al proiectului - Modificarea parametrilor ecosistemici - Fragmentarea ecosistemica - Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Pagina 94 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- Gradul in care proiectul se incadreaza estetic si Peisaj functional peisajului general al zonei - Modificari asupra peisajului la scara locala - Masuri de reducere a impactului asupra peisajului - Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din zona de impact a proiectului (in special zgomotul, riscul de accidente prin electrocutare sau desprinderea unor parti componente ale turbinelor, interferenta electromagnetica) - Noua configuratie si solutiile constructive in raport cu necesitatile proiectului, cu siguranta circulatiei si cu Mediul social si economic protejarea receptorilor sensibili - Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra calitatii mediului - Utilizarea resurselor existente - Modul de gestionare a deseurilor generate pe amplasament - Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii etc.)

5.4. Efecte asupra biodiversitatii

În legătură cu impactul centralelor eoliene asupra factorului de mediu biodiversitate, au fost elaborate o serie întreagă de proceduri standardizate în vederea cuantificării dimensiunilor acestuia.

Pornind de la faptul că realizarea unui proiect de acest gen, atât în faza de construcție cât şi în faza de exploatare este în măsură a induce pe de o parte pierderi asupra unor elemente ale cadrului natural, iar în faza ulterioară, prin măsurile de diminuare a impactului şi reabilitare/reconstrucţie ecologică pot aduce câştiguri reflectate de valori absolute ale indicilor de biodiversitate, s-a pornit de la o evaluare a stării iniţiale a factorilor de mediu.

În vederea compensării pierderilor cauzate biodiversităţii, s-a adoptat ideea implementării unor măsuri compensatorii îndreptate în direcţia creşterii capacităţii de suport a habitatelor. In acest sens au fost abordate următoarele aspecte a căror

Pagina 95 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva relevanţă a fost identificată ca fiind maximă pentru proiectul de faţă, după cum urmează:

1. Fragmentarea

În timp ce activităţile legate de punerea în funcţiune a centralelor eoliene (fazele de construcţie/montaj) pot avea ca rezultat distrugerea locală a habitatelor naturale pe suprafeţele ocupate de fundaţii, respectiv drumuri de acces, în faza de funcţionare degradarea habitatelor încetează impactul devenind neglijabil, traficul pe căile de acces fiind extrem de redus, acestea tinzând a se reintegra în circuitul natural, căpătând alte valenţe, complementare sistemelor existente.

In funcţie de intensitatea impactului şi de scara pe care intervine activitatea antropică, multe cazuri de distrugere locală a habitatului sunt privite ca fragmentare a habitatului. Întreruperea cursului unui râu cu un baraj, tăierea rasă într-o pădure matură sau construcţia unui drum ce trece printr-o mlaştină sărată sunt câteva exemple de fragmentare de habitat cu potenţiale efecte dramatice a induce la scara locală sau chiar regională, o serie de dezechilibre majore.

Această fragmentare este principala cauză a dispariţiei speciilor stenobionte extreme, ce depind exclusiv de un anumit habitat, şi constituie o ameninţare serioasă asupra diversităţii biologice în general. Consecinţele fragmentării habitatelor includ următoarele aspecte:

– amplificarea izolării şi mortalităţii speciilor; – extincţia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hrănire şi supravieţuire; – dispariţia speciilor de interior şi a speciilor stenobionte (care suportă doar variaţii limitate ale factorilor de mediu); – diminuarea diversităţii genetice în rândul speciilor rare; – creşterea abundenţei speciilor ruderale (care cresc pe marginea drumurilor), euribionte (care suportă variaţii mari ale condiţiilor de mediu). La nivelul proiectelor legate de realizarea parcurilor de centrale eoliene, procesul de fragmentare a habitatelor este manifest doar în faza de construcţie, având relevanţă

Pagina 96 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva doar pentru speciile cu capacitate locomotorie redusă sau a celor ce depind de habitate cu suprafeţe strict delimitate.

La nivelul suprafeţelor din zona studiată a fost realizată o schemă a valorii nivelelor de fragmentare ale habitatelor.

S-a pornit astfel de la unitatea cartografică de bază, prin evaluarea stării actuale a habitatelor din zonă, dimensiunile căilor de acces şi identificarea principalelor perimetre de habitate continue de la nivelul locaţiei. In faza următoare s-a realizat ”harta conflictelor” pentru a putea aprecia nivelul impactului indus reflectat la nivelul habitatelor naturale de proiectul propus.

În ceea ce priveşte speciile identificate, relevanţa acestor structuri ca factori limitatori ai secvenţelor comportamentale este lipsită de relevanţă.

De asemenea, se constată absenţa unei relevanţe semnificative a impactului indus de fragmentarea la nivelul peisajului de către componenta reprezentată de centralele eoliene din cadrul proiectului propus, faţă de speciile de păsări identificate.

În ceea ce priveşte căile de acces, este necesara realizarea unei reţele optimizate, în măsură a deservi fiecare centrală eoliană, însă urmând un traseu minim, fiind aleasă varianta de extindere minimală şi urmarea unor căi de acces formate aproape în totalitate de drumurile agricole existente. Se menţionează că aproape întreagă această retea de drumuri locale ce urmează a fi amenjată pentru scopul proiectului parcului eolian este existentă în prezent şi are categoria de drum agricol sau forestier.

Amplasamentul perimetrului de exploatare se afla in extravilanul localitatii Cornereva.

Pentru transportul elementelor de construcţie a „Centralei electrice eoliene”, va fi utilizat un drum preexistent in lungime de 15,0km, care face legătura din DN 6 pana sus pe platou. Acest drum se va largi, consolida, reabilita – prin mărirea prospectului actual de la 3,5m la 6m. In perimetrul parcului propus există un drum care la fel se va moderniza pe o lungime de 9,05km .

Pagina 97 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Pe lângă drumurile de acces mai sunt necesare căi de acces pentru fiecare parcelă în parte (drumuri de incintă). Acestea se vor realiza pe masura ce avansează construcţia, pe o lungime de 2,70 km.

Ulterior fazei de construcţie când, ocazional, va fi necesară mobilizarea unor utilaje grele şi a utilizarea drumurilor de acces pe întreaga deschidere a acestora, se va trece la refacerea parţială a acestora prin înierbarea părţii centrale a acestora, pe o lăţime de aproximativ 1,5 m şi păstrarea a două benzi paralele de căi de rulare, ce nu vor depăşi 1,5 m în lăţime, fiecare. Experienţa demonstrează astfel că în timp, căile de rulare se vor reduce mult în extindere (lăţime) datorită frecvenţei foarte reduse a traficului (1-2 vizite/an/obiectiv) şi a mijloacelor de transport de capacitate mică (automobile/autoutilitare pâna la 3,5 t masa legală autorizată), ajungând la o desfăşurare ce nu depăşeşte 0,5m/cale de rulare.

Date fiind particularităţile geo-morfologice din zona studiată, nu este necesară realizarea unor investiţii majore în direcţia asigurării infrastructurii de transport, urmând a se realiza consolidări sumare cu agregate minerale sortate.

Sistemele de reţele vor fi de tip îngropat, în structura drumurilor de acces, de regulă în calea de rulare din partea dreaptă, în scopul evitării unor habitate re-naturalizate în urma unor eventuale intervenţii.

Raportul de modificare a habitatelor rămâne redus la nivelul căilor de acces, ce reprezintă de altfel cea mai semnificativă formă de impact datorită ocupării consistente a unor suprafeţe de terenuri.

In cazul de faţă însă trebuie avut în vedere faptul că întreaga zonă cuprinde o reţea preexistentă de drumuri nesistematizate, unele dintre acestea, datorită fenomenelor torenţiale şi erozive transformate în zone degradate, unde solul, respectiv covorul vegetal lipseşte în totalitate, sau are o acoperire sumară.

Cu aceste consideraţii rezultă că dezvoltarea unei reţele structurate de drumuri, va duce la o diminuare semnificativă a impactului generat de accesul în zonă.

Pagina 98 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Conform evaluării, apreciem că vor fi redate în circuitul ecologic suprafeţe însumând aproximativ 8-10 ha, prin asumarea unor lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor degradate, conform propunerii de proiect, prin copertarea tranşeelor de eroziune, acoperirea unor suprafeţe ocupate în prezent de deţeuri, astuparea şanţurilor şi a cursurilor torenţiale cu material rezultat din excavarea fundaţiilor centralelor eoliene.

Rezultă că nu se identifică un nivel de fragmentare care să inducă un declin populaţional pentru speciile de floră şi faună cu valoare deosebită din zona de implementare a proiectului.

Metoda sugerată anterior reprezintă o măsură extrem de eficientă, destinată acţiunilor de protecţie a solurilor, ce asigură iniţierea unei succesiuni apropiată de cea naturală a vegetaţiei, recolonizarea cu specii din floră (şi din microfauna însoţitoare) şi refacerea rapidă a terenurilor. Astfel timpul mediu de refacere (până la un stadiu foarte apropiat de cel natural local) a unor perimetre prin această metodă este de până la 24 de luni.

Dezvoltarea speciilor ruderale, euribionte, invazive se va limita prin aplicarea unor măsuri directe (cosire) dar de preferat prin menţinerea unor activităţi pastorale tradiţionale, atent gestionate.

De asemenea, în lungul căilor de acces, după stabilizarea acestora, respectiv a covorului vegetal adiacent (după aproximativ 3 ani), în lipsa controlului prin păşunat se va proceda la cosiri în lungul acestora alternative (într-un an o parte a drumului, în celălat an partea opusă a drumului), până la stabilizarea covorului vegetal.

Materialul vegetal rezultat din cosiri se va putea utiliza în vederea fixării si reabilitării unor suprafeţe degradate; materialul vegetal în exces, respectiv cel rezultat din cosirea zonelor ruderalizate se va composta.

De asemenea nu sunt afectate nici un fel de habitate nemorale (cuprinse în păduri).

De asemenea, căile de acces preconizate a se realiza nu vor avea structuri care să împiedice traversarea acestora, iar traficul redus nu va periclita populaţiile locale de faună prin impactul direct cauzat de incidente.

Pagina 99 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

2. Simplificarea

Simplificarea habitatelor include dispariţia din acestea a unor componente cum ar fi: arborii căzuţi sau a buştenilor (lemnul mort), dispariţia microhabitatelor şi asociaţiilor (cum ar fi sinuziile, bioskenele, cuiburile sau vizuinile) sau care au fost făcute de neutilizat de către intervenţia antropică. În mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversităţii speciilor în acele habitate care au extindere si pe verticală (de tipul habitatelor nemorale). Diversitatea structurală a habitatului oferă mai multe microhabitate şi permite interacţiuni mult mai complexe între specii.

În zona de implementare a proiectului au fost identificate următoarele tipuri de microhabitat:

– tufărişuri şi culoare de vegetaţie arbustivă;

In faza de proiectare a ansamblului s-a ţinut seama de aceste particularităţi ale terenului în vederea evitării unor lucrări speciale de fundare presupuse de aceste perimetre, dar şi pentru reducerea impactului potenţial asupra factorilor de mediu.

Dată fiind suprafaţa redusă ocupată la sol de obiectivele din cadrul parcului eolian, suntem în măsură a susţine că asupra acestor tipuri de microhabitate, impactul va rămâne lipsit de semnificaţie, astfel de structuri putându-se ulterior dezvolta în mod natural (ca urmare a succesiunii de vegetaţie) în lungul căilor de acces.

3. Degradarea

Degradarea habitatelor presupune o acţiune concertată şi concentrată a efectelor induse de fragmentarea sau simplificarea structurii habitatului, dar în mod specific se referă la înrăutăţirea stării de sănătate sau diminuarea integrităţii ecologice a acelui habitat iniţial. Contaminarea cu substanţe chimice rezultată din apa sau aerul poluate constituie o cauză semnificativă a degradării habitatelor, cu mod de acţiune difuz. Ca exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune şi compactare, fenomene adeseori întâlnite ca urmare a practicilor agricole abuzive. Lacurile şi bălţile, sunt în mod particular expuse proceselor de eutrofizare si acidifiere. Râurile şi văile pot fi

Pagina 100 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva degradate ca urmare a îmbogăţirii cu nutrienţi, a creşterii turbidităţii şi, în consecinţă, a depunerilor.

Apele subterane au un rol particular în cadrul menţinerii integrităţii ecosistemelor şi pot fi degradate de activităţi ce duc la coborârea sau ridicarea nivelelor stratelor acvifere, sau la alterarea chimică de lungă durată.

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severă a sistemelor naturale prin modificarea interacţiunilor din cadrul sistemelor. Nu în ultimul rând trebuie menţionat fenomenul de schimbare climatică exprimat printr-o creştere a temperaturilor şi a expunerii la radiaţia UV-B şi care are un potenţial de modificare a habitatelor la toate nivelele sale.

Proiectul de faţă nu generează cauze de natură să contribuie la accelerarea proceselor de degradare şi, aşa cum s-a mai arătat, contribuţia sa în direcţia fragmentării şi a simplificării rămânând lipsite de relevanţă. De asemenea, în perioada de construcţie, cantităţile de noxe eliminate în atmosferă sunt foarte reduse, rezultând doar de la gazele de eşapament evacuate de utilajele implicate. În perioada de exploatare, emisiile generate de parcul eolian sunt practic nule.

4. Vulnerabilitatea la impact

Există o vulnerabilitate accentuată a habitatelor din zona studiată ca urmare a practicilor anterioare de exploatare a mediului natural, reprezentate dominant de activităţi agricole de lungă durată. Chiar dacă în prezent nu există o propunere de management conservativ al habitatelor şi speciilor sălbatice de floră şi faună din zonă, considerăm ca fiind necesară prevederea şi implementarea unor măsuri active de reabilitare/reconstrucţie ecologică, zona fiind în prezent puternic degradată şi sărăcită din punct de vedere al biodiversităţii. Desigur, situaţia descrisă nu are la origine proiectul de parc eolian propus, iar măsurile sugerate anterior exced cadrul implementării acestui proiect.

Pagina 101 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

5.5. Efecte asupra peisajului Pentru analiza efectelor la nivel de peisaj, se realizeaza un model al fragmentării induse de dezvoltarea pe verticală a structurilor, printr-o schematizare a zonelor de influenţă, în baza reţelei amplasamentelor propuse. Pentru fiecare obiectiv se stabileste o zonă de influenţă cu diametrul egal cu de 4 ori lungimea palelor centralelor eoliene. În urma acestei analize se evidentieaza daca amplasamentele creeaza zone de influenţă închise care să reprezinte bariere continue de fragmentare. Astfel, implementarea proiectului nu va induce fragmentare la nivel de peisaj, respectiv local, obiectivele rămânând disparate la distanţe de până la 700 m, lipsind astfel orice fel de structuri de tip continuu.

5.6. Efecte cumulative In conformitate cu cele mai bune practici in domeniu, evaluarea impactului cumulativ ar trebui sa considere numai acele zone unde exista un potential pentru efect cumulativ al unei propuneri, care adaugate unor proiecte existente sau propuse, pot aduce un efect cumulativ semnificativ din punctul de vedere al mostenirii naturale. Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea posibilei extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate acestui proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj si impact vizual si impact datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte de mediu, data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat, topografie, utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor cunoscute) zona de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata se identifica pe baza experientei altor proiecte ca fiind vecinatatea apropiata fata de amplasament.

Impacturile potentiale cumulative cheie ale planului, sunt rezumate la urmatoarele:

· Receptori ecologici – potential pentru coliziuni directe sau intruziuni in rutele de migratie si de zbor si efect de bariera prin reducerea spatiului de zbor al pasarilor;

· Impacturi vizuale si asupra peisajului – modificari semnificative in caracterul peisajului;

Pagina 102 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

· Zgomot – crestere semnificativa a nivelului de zgomot rezultand in deranjarea speciilor sensibile la zgomot si a disconfortului zonelor de locuinte.

Din cele prezentate anterior rezulta ca exista trei impacturi cumulative cheie potentiale asociate amplasamentului parcului eolian care trebuie luate in considerare:

· Mortalitalitate asociata coliziunii cu turbinele;

· Impacturi de disturbare / evitare;

· ‘Efect bariera’.

Pierderea directa de habitat nu este considerata a fi un impact cumulativ, deoarece va fi limitat avand in vedere amprenta relativ mica a turbinelor pe sol.

5.7. Interactiuni Pentru situațiile în care ar exista posibilitatea interacțiunilor dintre doi sau mai mulți factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacțiuni potențiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu “zgomot și vibrații”. Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru acești receptori. Totuși, zgomotul poate afecta și alți receptori, cum sunt fauna terestră și bunurile materiale.

6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI – Matricea de evaluare a impactului potetntial

6.1. Caracteristici ale planului determinante pentru aspectele de mediu potentiale semificative

Planul a fost conceput sa satisfaca doua obiective majore:

Pagina 103 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

1. Nevoia urgenta de investitii in domeniul energetic prevazuta atat in strategiile europene cat si in cele nationale pentru combaterea schimbarilor climatice care au devenit o problema acuta a societatii actuale, pentru a diminua dependenta energetica de import, a inlocui combustibilii traditionali a caror epuizare se estimeaza in conditiile continuarii ritmului actual de consum;

2. Dezvoltarea durabila a regiunii considerate pentru a diminua riscul, depopularii si a pierderii de locuri de munca in viitor, pentru a nu agrava efectele defavorabile asupra echilibrului teritorial.

Se asteapta ca planul propus sa contribuie la dezvoltarea ulterioara a altor programe care vor conduce la ridicarea economica a regiunii, direct si indirect, prin investitiile adiacente in infrastructura si prin servicii catre populatia locala.

Impactul asupra mediului cauzat de implementarea planului, va fi luat in considerare in faza de executie, de exploatare si de desfiintare. Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice lucrarilor de constructii, cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru. Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, biodiversitate, populatia locala) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie. Avand in vedere conditiile locale, nu se estimeaza aparitia unor dezechilibre majore sau factori de risc natural suplimentari ca urmare a lucrarilor de constructii. In perioada de functionare a parcului eolian presiunea asupra mediului se va manifesta in limite controlate, iar avand in vedere si faptul ca amplasamentul este situat intr-o zona cu densitate foarte redusa a populatiei, nu se vor crea probleme semnificative asupra populatiei din zona.

6.2. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de PUZ “Centrala electrica eoliana si utilitati” Cornereva a fost efectuata in conformitate cu criteriile prezentate in capitolul anterior. Pentru fiecare dintre factorii de mediu

Pagina 104 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva considerati relevanti pentru plan a fost previzionat impactul potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile prin normele legale. Impactul estimat a fost raportat la datele proiectului de plan pentru a face posibila evaluarea impactului rezidual pe baza criteriilor de evaluare si categoriile de impact enuntate. Masurile de prevenire si reducere a impactului sunt cuprinse in proiectul de plan, si reprezinta asumarea responsabilitatii titularului pentru aplicarea acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a impactului si categoria de impact in care se incadreaza

Factor de Masuri de Impact potential Categorie impact mediu prevenire/diminuare In etapa de constructie - manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale Poluarea apei prin pe sol au in apa scurgeri accidentale de combustibil sau de alte - manipularea materialelor NEGATIV APA substante care ar putea sau a altor substante utilizate NESEMNIFICATIV determina poluarea in tehnologii se va realiza componentei hidrice, in astfel incat sa se evite special in faza de executie dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, Poluarea apei prin eliminarea/valorificarea APA depozitarea necontrolata NEUTRU deseurilor prin firme a deseurilor din constructii specializate si acreditate, stocarea deseurilor de constructie pe amplasament pentru o perioada de maxim 1 an

APA Afectarea dinamicii - reducerea la minimum a NEUTRU naturale a apei de pe interventiilor constructive care

Pagina 105 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

terenurile invecinate prin ar putea conduce la modificari modificarea nivelului ale nivelului freatic pe freatic datorita excavatiilor amplasament ce se vor efectua si acoperirii solului cu constructii In etapa de functionare - realizarea de platforme Poluarea solului si prin betonate pentru propagare a apei freatice impermeabilizare pe NEGATIV APA cu carburanti de la spatiul suprafetele destinate NESEMNIFICATIV de parcare aferent fiecarei parcarilor pentru a se evita turbine deversarile accidentale;

Etapa de constructie AER Poluarea aerului cu - stropirea cu apa a NEGATIV particule, NOx, SO2, CO, materialelor (pamant, agregate NESEMNIFICATIV praf sau cu alti poluanti minerale), program de control toxici de la rularea sau al prafului in perioadele uscate arderea motoarelor pentru suprafetele de teren vehiculelor transportatoare neasfaltate, prin intermediul sau utilajelor camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului - actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati - impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare - utilizarea de vehicule si utilaje performante - utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf - proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor Etapa de functionare AER Poluarea aerului cu Adaptarea vitezei in functie de NEUTRU particule, NOx, SO , CO, conditiile de trafic si de starea 2 praf sau cu alti poluanti drumurilor tranzitate toxici de la rularea sau

arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

Pagina 106 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

AER Afectarea usoara a unor Nu exista masuri de reducere NEUTRU parametri climatici si a acestui timp de impact ecosistemici (gradul de umbrire, umezeala atmosferica) AER Contributia la emisiile de Nu este cazul POZITIV gaze cu efecte climatice SEMNIFICATIV Etapa de constructie SOL Inlaturarea stratului de sol -reducerea la minimum a NEGATIV de pe terenul aferent suprafetelor destinate NESEMNIFICATIV fundarii turbinelor, constructiilor sau organizarii drumurilor de acces si de santier canalului de transmitere a - refacerea invelisului de sol energiei catre SEN ce vegetal pe suprafetele implica diminuarea rezervei afectate de activitatea de de humus acumulata de-a santier (acolo unde acest lungul a mii si sute de mii lucru este posibil), in special a de ani, precum si afectarea celui indepartat in vederea biodiversitatii pe terenurile saparii canalului in care se vor invecinate si modificarea ingropa liniile de transmitere a regimului apelor subterane energiei electrice catre punctul de preluare

SOL Modificarea locala a - efectuarea unui studiu NEUTRU structurii rocilor prin geotehnic pentru stabilirea dislocarea unor volume in conditiilor optime de fundare vederea fundarii turbinelor astfel incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din apropiere SOL Pierderi accidentale de - Manipularea combustibililor NEGATIV produse petroliere de la astfel incat sa se evite NESEMNIFICATIV utilajele de constructie sau scaparile accidentale pe sol de la vehiculele sau in apa transportoare - Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

SOL Depozitarea Management adecvat al NEGATIV necorespunzatoare a unor deseurilor de constructie pe NESEMNIFICATIV materii prime sau deseuri amplasament, spatii de de constructie direct pe sol, depozitare temporara in care ar putea determina conformitate cu reglementarile poluarea solului in vigoare,

Pagina 107 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp. Etapa de functionare SOL Declansarea unor Adoptarea unor masuri de NEUTRU fenomene de eroziune pe protectie a solului impotriva versant si de deplasare in eroziunii sau alunecarilor masa ca efect al lucrarilor superficiale, cum ar fi de infrastructura efectuate, amenajarea unor canale de dar mai ales a neintretinerii drenaj, stabilizarea versanti adecvate a drumurilor de etc. acces

BIODIVER Modificarea suprafetelor - amplasamentul NEGATIV SITATE biotopurilor de pe organizarilor de santier si NESEMNIFICATIV amplasament si a traseul drumurilor de acces categoriilor de folosinta a trebuie astfel stabilite incat sa terenurilor (atat in faza de aduca prejudicii minime executie, cat si in cea de mediului natural functionare) - reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea tuturor normelor legale in vigoare; Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil. - este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare – a unor specii care nu sunt elementele florei locale - crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie

- pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor

Pagina 108 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

BIODIVER Modificari de habitate - acoperirea cu un strat de NEGATIV SITATE (diminuarea zonelor cu sol vegetal si iarba a fundatiei NESEMNIFICATIV pasune si pasune turbinelor cu exceptia partii in impadurita prin scoaterea care este incastrat efectiv din circuitul natural a turnul (o suprafata de circa 50 terenului aferent mp) cu scopul pastrarii constructiei turbinelor si aspectului de naturalitate drumurilor de acces) crescuta pe care il detine in prezent zona BIODIVER Afectarea speciilor de -efectuarea unui program de NEUTRU SITATE pasari de pe amplasament monitorizare a populatiilor de prin periclitarea cuiburilor in pasari, pe durata unui an, in faza de constructie/ urma caruia sa se estimeze functionare si coliziunea in impactul de coliziune si sa se faza de functionare. propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul

- constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire

- Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata, pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii

- Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa

- Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi construiesc cuibul

- Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul

Pagina 109 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

de crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric

BIODIVER Afectarea speciilor de Efectuarea unui program de NEUTRU SITATE chiroptere prin potentiale monitorizare a populatiilor de coliziuni cu palele in chiroptere, pe durata unui an, miscare in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate

BIODIVER Impacturi indirecte asupra In cazul producerii unei posibile NEUTRU SITATE componentei biotice prin poluari accidentale pe perioada poluarea accidentala cu activitatii, se vor intreprinde produse petroliere, care ar masuri imediate de inlaturare a determina scaderea factorilor generatori de poluare productivitatii biologice si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului PEISAJ Modificarea peisajului la Proiectare arhitectonica POZITIV scara locala prin adecvata in integrarea noilor modificarea permanenta a structuri in mediul inconjurator, morfologiei terenului conform standardelor in vigoare PEISAJ Modificarea peisajului la Limitarea suprafetelor NEGATIV scara locala prin betonate si acoperirea cu un NESEMNIFICATIV modificarea raportului strat de sol vegetal si iarba a dintre peisajul natural si cel fundatiei turbinelor cu antropizat, atat in faza de exceptia partii in care este constructie cat si in cea de incastrat efectiv turnul (o functionare suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona. PEISAJ Obstructia vizuala sau Avand in vedere specificul POZITIV acoperirea campului vizual, proiectului propus prin PUZ, NESEMNIFICATIV cu efecte minore avand in diminuarea impactului estetic vedere utilizarea teritoriului tine mai mult de faza in zona de amplasare preproiect si de selectarea (pasune) amplasamentului si mai putin de integrarea peisagistica de

Pagina 110 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de „screening peisager”, respectiv introducerea unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact, turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele. PEISAJ Modificarea minora a POZITIV calitatilor estetice ale NESEMNIFICATIV teritoriului pe care se vor amplasa turbinele, respectiv aparitia unor elemente noi in peisajul agricol al zonei, care ar putea avea si valente estetice pozitive, multe parcuri eoliene din Europa fiind utilizate si in scop turistic POPULATI Disconfort minim pentru Management eficient al NEUTRU E locuitori, datorat fazei de lucrarilor aferente organizarii santier (largirea drumului de santier de acces, escavatii, asamblari) care determina cresterea emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice POPULATI Perturbarea traficului -stimularea cooperarii NEUTRU E datorita circulatiei grele, investitorilor cu autoritatile intensificate in fazele de judetene si locale in vederea santier si dezafectare, cu modernizarii drumurilor din efecte care dispar odata cu zona, care ar duce la incetarea acestor faze scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate

Pagina 111 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

intensificarii traficului

POPULATI Impact economic pozitiv la Stimularea investitorilor spre POZITIV E nivel multiscalar, stimularea cooperare cu autoritatile SEMNIFICATIV unor initiative noi prin locale si judetene in vederea contributia proiectului la elaborarii de proiecte de imbunatatirea infrastructurii dezvoltare de baza din zona POPULATI Imbunatatirea bugetului Stimularea investitorilor spre POZITIV E autoritatilor locale prin cooperare cu autoritatile SEMNIFICATIV cresterea veniturilor din locale si judetene in vederea impozite, determinand elaborarii de proiecte de cresterea posibilitatilor de dezvoltare dezvoltare a serviciilor locale POPULATI Crearea de noi locuri de Impunerea din partea POZITIV E munca pentru populatia administratiei locale a SEMNIFICATIV locala in contextul orientarii angajarilor inspre predominarii nete a populatia locala activitatilor agricole extensive, slab productive POPULATI Forme potentiale de Plan eficient de management NEUTRU E afectare a calitatii solului si al deseurilor, construirea unor apei prin deficiente in spatii adecvate de depozitare gestionarea deseurilor de temporara, constructie (in faza de eliminare/valorificare prin executie), a celor menajere unitati specializate si sau a celor de la acreditate intretinerea spatiului verde (in etapa de functionare) POPULATI Poluare fonica asociata Realizarea unui model de NEGATIV E functionarii turbinelor estimare a nivelului de zgomot NESEMNIFICATIV la cei mai apropiati receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor POPULATI Pericol de electrocutare Nu se impun masuri din NEUTRU E sau accidente datorate partea titularului, de obicei riscului de dezasamblare a este garantat din partea unor parti componente a producatorilor un risc extrem turbinelor de redus de astfel de incidente Etapa de constructie MANAGEM Poluarea solului Desfasurarea activitatilor de NEGATIV ENTUL gestionare a deseurilor in

Pagina 112 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

DESEURIL Poluarea apelor de spatii spatii amenajate NESEMNIFICATIV OR suprafata si subterane corespunzator si impermeabilizate. Poluarea aerului Colectarea selectiva si Gestionarea nedurabila a valorificare/reciclare a resurselor naturale deseurilor. Etapa de functionare MANAGEM Poluarea solului Desfasurarea activitatilor de NEUTRU ENTUL gestionare a deseurilor in Poluarea apelor de DESEURIL spatii spatii amenajate suprafata si subterane OR corespunzator si Poluarea aerului impermeabilizate. Gestionarea nedurabila a Colectarea selectiva si resurselor naturale valorificare/reciclare a deseurilor.

6.3. Evaluarea efectelor potentiale transfrontiera Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in discutie efecte potentiale transfrontiere in ceea ce priveste afectarea factorilor de mediu.

6.4. Efecte cumulative Conditiile eoliene favorabile intalnite in județul Caraș-Severin vor determina un numar semnificativ de dezvoltatori sa localizeze facilitati eoliene in zona. Diverse inițiative se află în diverse stadii.

Principalul aspect cu privire la impacturi potentiale cumulative datorate planului pe raza de influenta asociata amplasamentului se refera la impacturile ecologice.

Amplasamentul Cornereva a fost evaluat si din prisma potentialului acestuia de a contribui la impacturile cumulative care pot fi asociate cu dezvoltarea de parcuri eoliene in zona de influenta a acestui amplasament. In conformitate cu cele mai bune practici in domeniu, evaluarea impactului cumulativ ar trebui sa considere numai acele zone unde exista un potential pentru efect cumulativ al unei propuneri, care adaugate unor proiecte existente sau propuse, pot aduce un efect cumulativ

Pagina 113 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva semnificativ din punctul de vedere al mostenirii naturale. Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea posibilei extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate acestui proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj si impact vizual si impact datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte de mediu, data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat, topografie, utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor cunoscute) zona de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata poate fi identificata ca fiind limitata la vecinatatea apropiata a amplasamentului.

Impacturile potenatiale cumulative cheie ale proiectului, sunt rezumate în continuare:

· Receptori ecologici – potential pentru coliziuni directe sau intruziuni in rutele de migratie si de zbor si efect de bariera prin reducerea spatiului de zbor;

· Impacturi vizuale si asupra peisajului – modificari semnificative in modificarea caracterului peisajului;

· Zgomot – crestere semnificativa a nivelului de zgomot rezultand in deranjarea speciilor sensibile la zgomot.

Exista 3 impacturi cumulative cheie potentiale asociate pe amplasamentul parcului eolian, care trebuie luate in considerare. Pierderea directa de habitat nu este considerat a fi un impact cumulativ, deoarece va fi limitat avand in vedere amprenta relativ mica a turbinelor pe sol.

· Mortalitalitate asociata cu coliziunea cu turbinele;

· Impacturi de disturbare / evitare;

· ‘Efect bariera’.

Locatia propusă pentru parcul eolian a fost selectată luând in considerare minimizarea impactului asupra pasarilor migratoare si a rutelor de zbor cunoscute, precum Via Pontica. In apropierea amplasamentului nu sunt arii protejate de interes

Pagina 114 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva avifaunistic, cea mai apropiata fiind situata la aproximativ 4,3 km - Parcul National si SPA Domogled-Valea Cernei.

Impacturi potentiale cumulative vizuale si asupra peisajului local depind de topografia zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor vizuali. In legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate fi considerată un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de impresia personala a oamenilor. In plus, parcurile eoliene sunt in general localizate in zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor poate creste de obicei prin amplasarea lor pe teren inalt.

6.5. Analiza riscurilor A fost analizată probabilitatea de apariție a potențialelor accidente legate de proiectul energetic, fiind definite frecvenţele de apariție a unor asemenea accidente şi au fost evaluate măsurile de control propuse pentru implementare, prin proiectare sau management, pentru reducerea riscurilor de apariție. Au fost analizate atât riscurile naturale, cât si cele tehnologice.

Rezultatele analizei permit să se contureze concluzia că măsurile de siguranță și de prevenire, implementarea sistemului de management al riscului, prevăzute în mod curent pentru astfel de proiecte reduc riscurile identificate la nivele acceptabile față de cele mai restrictive norme, standarde sau recomandări naționale și internaționale în domeniu.

7. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Inca din faza de concept al planului, au fost identificate cele mai bune solutii pentru prevenirea si diminuarea impacturilor potentiale asupra mediului pentru fiecare factor de mediu in parte.

Pagina 115 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Factorul de mediu APA:

− amenajarea se va face astfel incat interventiile in dinamica naturala sa fie minime;

− se va tine cont de relatiile de interdependenta dintre formele de stocaj hidric si celelalte componente ale mediului, in special vegetatia si fauna, astfel incat sa se evite impactul cumulativ sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii.

− reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari ale nivelului freatic pe amplasament

− management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate

− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

− manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

Factorul de mediu AER

− actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati − actiuni tehnice si organizatorice pentru reducerea emisiilor de praf − impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare − utilizarea de vehicule si utilaje performante − utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf − proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor Factorul de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR

− reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier

− refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de lucrari de

Pagina 116 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva constructie

− masuri de protectie a solului impotriva fenomenelor de eroziune sau alunecare de teren

− manipularea corespunzatoare a combustibililor si uleiurilor pentru evitarea poluarii accidentale a solului sau apei

− manipularea in siguranta a materialelor sau substantelor toxice utilizate pentru evitarea poluarii solului sau apei

− management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp

Factorul de mediu BIODIVERSITATE

− Amplasamentul adecvat al organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces pentru minimizarea prejudiciilor create mediului natural − Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea normelor legale in vigoare; Decopertarea solului vegetal se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil. − Plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de renaturare – numai a speciilor caracteristice florei locale − Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii, dupa incheierea lucrarilor de constructie, a zonelor degradate − Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an, estimarea impactului de coliziune si propunerea de masuri adecvate − Semnalizarea corespunzatoare a elementelor parcului eolian in scopul minimizarii impactului asupra biodiversitatii − Realizarea traseelor de cablu electrice prin ingropare − Crearea si utilizarea unui sistem de avertizare si interventie in caz de

Pagina 117 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva poluari accidentale in arealul parcului eolian. Factorul de mediu PEISAJ

− Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator, conform standardelor in vigoare − Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor. Factorul de mediu POPULATIE

− Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier

− Protectia populatiei in perioada realizarilor lucrarilor de constructie si a activitatii de exploatare

− Angajarea cu prioritate a fortei de munca locale

− Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate

− Mentinerea nivelurilor de zgomot sub limitele admise de normele legale

8. ANALIZA ALTERNATIVELOR PLANULUI PROPUS

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” Menţinerea cadrului natural nemodificat, renunţarea la investiţie.

AVANTAJ :

- nu se pot formula avantaje in legatura cu cadrul natural sau economico-social al zonei.

DEZAVANTAJ :

- terenul rămâne alterat, cu fenomene de eroziune datorate şiroirii, de-a lungul drumurilor şi râpelor naturale;

Pagina 118 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- comunitatea pierde o sursă de venit constantă;

- comunitatea nu va beneficia de lucrarile de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere.

- proliferarea unor sisteme energetice consumatoare de resurse naturale epuizabile ( cărbune, gaz metan, petrol).

- activitatea predominantă în comuna Cornereva, care ocupă forţa de muncă locală, ramane doar cea agricolă, care in conditiile solului natural foarte sarac nu duce la rezultate semnificative.

8.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului

Alternativa 1

Edificarea unui parc cu o putere instalata de 48MW alcatuita din 16 turbine V112- 3MW:

AVANTAJ :

- se crează o activitate specifică de construire turbine eoliene şi furnizare a energiei electrice, care va ocupa forţa de muncă locală;

- se intervine în mod favorabil asupra reţelei de drum existente, cu rigole pluviale, care va scădea efectul de eroziune a solului;

- exploatarea energiei eoliene, sursă inepuizabilă şi nepoluantă, poate duce la sporirea venitului bugetului comunei Cornereva;

- parcul eolian se racordează la sistemul energetic naţional, aducând un surplus de energie – 48MW

DEZAVANTAJ :

Caracteristicile tehnice ale turbinei

Pagina 119 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- tip turbina - VESTAS V112-3.0MW

- inaltime pilon - 119m

- lungime paleta - 56m

- inaltime maxima - 175m

Avand in vedere dimensiunile componentelor turbinei, si in special lungimea de 56 de metri a palei, pentru transportul acestora pe drumul descris in capitolele anterioare, sunt necesare interventii de infrastructura ample asupra drumului existent (miscari de teren, ziduri de sprijin) pentru a ajunge la parametrii necesari asigurarii unui transport corespunzator: si aici ne referim la panta drumului 8-10% si raza mare a curbelor. In acest sens interventiile asupra cadrului natural si implicit asupra mediului sunt amplificate .

In concluzie aceasta varianta este nefavorabila atat in ceea ce priveste interventia asupra cadrului natural cat si din punct de vedere financiar.

Alternativa 2

Edificarea unui parc cu o putere instalata de 46 MW alcatuit din 23 turbine V112- 2MW:

AVANTAJ :

- cadrul natural şi aşezările umane sunt afectate limitat, în concordanţă cu datele menţionate de studiile de specialitate;

- se crează o activitate specifică de construire turbine eoliene şi furnizare a energiei electrice, care va ocupa forţa de muncă locală;

- se intervine în mod favorabil asupra reţelei de drum existente, cu rigole pluviale, care va scădea efectul de eroziune a solului;

- exploatarea energiei eoliene, sursă inepuizabilă şi nepoluantă, poate duce la sporirea venitului bugetului comunei Cornereva;

Pagina 120 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

- parcul eolian se racordează la sistemul energetic naţional, aducând un surplus de energie - 46MW

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Conform Directivei Uniunii Europene nr. 2001/42/CE – Directiva SEA - adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, se solicita monitorizarea în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi prevederea măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să permita reliefarea modificarilor induse de implementarea planului.

În tabelul de mai jos se prezintă propunerile privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante:

Factor/aspect Program de Indicatori

de mediu monitorizare

Populaţia Program de Dotări publice realizate; Utilităţi aferente locuinţelor; Număr locuri de muncă create/angajări; Nivelul monitorizare a impozitelor plătite comunităţii; Număr de agenti economici noi; Dinamica pieţei imobiliare; Dinamica impactului afacerilor; Dinamica veniturilor si consumurilor in social comunitate; Dinamica costurilor în comunitate; Efecte asupra persoanelor vulnerabile; Dinamica dotărilor in institutiile locale de invatamant, etc.

Managementul Program de Tipuri si cantităţi de deşeuri deşeurilor monitorizare a Dinamica compozitiei deşeurilor

deşeurilor Raportarea rezultatelor gestiunii deseurilor

Pagina 121 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Apa Program de Dinamica indicatorilor de calitate a apelor de suprafata si subterane. monitorizare a Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: apelor de suprafaţă -Controlul emisiilor de poluanţi în apă;

şi subterane -Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă.

Aerul Program de -Dinamica indicatorilor de calitate a aerului ambiental.

monitorizare a Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice:

calităţii aerului -Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi, montate;

-Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile;

Indicatori pentru monitorizarea si raportarea calităţii aerului:

-Controlul emisiilor de poluanţi în aer;

-Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în aer.

-Număr şi tipuri de echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici.

-Modul de informare/avertizare a publicului.

Zgomotul şi Program de Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: vibraţiile monitorizare a -Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot si de vibraţii implementate. nivelurilor de Niveluri si doze de zgomot la receptori zgomot şi vibraţii Niveluri de vibraţii la receptori

Biodiversitatea, Program de Calitatea habitatului şi a speciilor în raport cu condiţiile de referinţă flora şi fauna monitorizare a Modificări ale habitatelor şi speciilor: biodiversităţii cartare periodică (distribuţia/suprafata habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice

Coridoare de vegetatie plantate

Zone de protecţie a mediului amenajate

Pagina 122 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Parcele de habitat protejat

Patrimoniul Program de Acţiuni de management al patrimoniului cultural implementate cultural, monitorizare a tradiţional patrimoniului

Sănătatea Program de Infrastructura comunităţii umană monitorizare a Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii impactului social Indicatori specifici corelaţi pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibraţii, sol)

Infrastructura Program de Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă rutieră/Transpor monitorizare a Indicatori cu privire la starea drumurilor tul riscurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi potenţiale pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor

legate de Livrări de carburanţi

transporturi Trasee de transport al carburanţilor

Peisajul Program de Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi monitorizare dezafectare pentru Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapele de etapele de viaţă ale parcului eolian, după caz construcţie, operare,

dezafectare,

închidere (inclusiv

refacerea mediului)

Solul/Utilizarea Program de Dinamica starii terenurilor şi a calitatii solului terenului monitorizare a

solului

Valorile Program de Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate valorificare materiale eficientă a resurselor materiale

Pagina 123 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Factorii Reducerea Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe emisiilor de tipuri de surse climatici gaze cu efect de seră

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 10.1. INTRODUCERE

Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal «Centrală electrică eoliană şi utilităţi» Cornereva, a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările Manualului de aplicare a procedurii evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, precum şi a materialelor documentare de informare elaborate în cadrul proiectului Phare Intărirea capacităţii instituţionale de implementare şi aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului pentru planuri şi programe, implementat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Proiectul ce face obiectul acestui plan aparţine SC WIND ENERGY POWER DRIFT SRL , în calitate de titular. Planul zonal supus evaluării de mediu având drept scop asigurarea cadrului legal de realizare, precum şi fundamentarea investiţiilor propuse.

Planul a fost promovat pe baza Certificatului de Urbanism Nr. 43 din 30.03.2010, emis de Consiliul Judeţean Caraş Severin.

Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Cornereva, jud. Caras-Severin a fost initiat, elaborat si supus spre aprobare si avizare, incepând cu luna aprilie 2011.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

• pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

Pagina 124 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

• notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin şi informarea corespunzătoare a publicului; • etapa de încadrare realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş- Severin; • etapa de constituire a Grupului de Lucru format din reprezentanţi ai titularului planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrulautorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan; • etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţilor de consultanţă, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul întâlnirilor şi consultărilor; • supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterii publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului. Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate formele finale ale planului şi raportului de mediu.

Conţinutul Raportului de mediu a fost stabilit în conformitate cu cerintele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004 şi a fost aprobat de Grupul de Lucru.

Raportul de mediu este structurat în 11 capitole şi anume:

Capitolul 1 – Introducere

Capitolul 2 – Conţinutul şi obiectivele principale ale planului

Capitolul 3 – Starea actuală a mediului în zonă

Capitolul 4 – Aspecte actuale de mediu relevante pentru zonă

Capitolul 5 – Obiectivele de protecţia mediului relevante pentru zonă

Capitolul 6 – Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de PUZ

Pagina 125 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Capitolul 7 – Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului asociate PUZ şi măsuri de prevenire şi de reducere a efectelor negative asupra mediului

Capitolul 8 – Evaluarea alternativelor

Capitolul 9 – Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

Capitolul 10 – Rezumat fără caracter tehnic

Capitolul 11 – Concluzii şi recomandări

În cursul procesului de elaborare a raportului de mediu au fost identificate legăturile planului analizat cu alte planuri şi programe la nivel local şi regional.

10.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Principalele obiective ale Proiectului ce face obiectul planului zonal, aşa cum apar incluse în acest plan sunt:

• identificarea, protejarea, conservarea şi valorificarea valorilor de patrimoniu cultural şi natural; • realizarea şi operarea infrastructurii asociate activităţilor parcului eolian; • gospodărirea apelor din cadrul amplasamentului; • eliminarea daunelor ecologice generate de activităţile anterioare; • sprijinirea dezvoltării economice regionale şi locale, în scopul promovării activităţilor de dezvoltare durabilă. Principalul obiectiv ale planului zonal constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, pentru realizarea obiectivelor, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a zonei pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile Planului Urbanistic General al localităţi pe teritoriul cărora se propune dezvoltarea urbanistică, în speţă comuna Cornereva, împreună cu satele aparţinătoare.

Pagina 126 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Planul stabileşte zonificarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi unele reglementări aferente, precum şi indicii urbanistici asociaţi.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, se urmăreşte atât modernizarea, cât şi adaptarea acesteia la necesităţile proiectului. Reţeaua rutieră a zonei urmăreşte rezolvarea problemelor de circulaţie publică în scop larg şi a riveranilor în scop specific.

10.3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONĂ ŞI EVOLUTIA PROBABILĂ A MEDIULUI DACĂ NU SE REALIZEAZĂ PLANUL

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul.

Pentru planul zonal analizat, Grupul de Lucru a stabilit adăugarea, la lista de mai sus, a încă trei aspecte: managementul deşeurilor, zgomotul şi vibraţiile, infrastructura rutieră/transportul.

Starea actuală a mediului natural şi construit din zona avută în vedere de PUZ a fost analizată pentru aceşti factori de mediu care pot fi influenţaţi, pozitiv sau negativ, de prevederile PUZ, cu focalizare pe dezvoltarea zonei cu funcţiune unică de parc eolian, în strînsa relaţionare cu patrimoniul cultural şi natural al zonei.

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice si problemele relevante de mediu pentru zona Proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal. De asemenea, a fost analizată evoluţia probabilă a mediului în cazul în care nu se va implementa planul urbanistic zonal.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat existenţa unor probleme de degradare ale mediului. Datorită incertitudinilor

Pagina 127 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care proiectul nu se va implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.

Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a condiţiilor existente, se apreciază că, dacă proiectul nu se va implementa şi nu se vor desfăşura alte activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze peste 50–60 de ani. În cazul implementării proiectului, datorită prevederilor privind reabilitarea mediului, refacerea florei va începe imediat, aceasta atragând după sine refacerea parţială a ecosistemelor şi o îmbunătăţire a controlului şi monitoringului de mediu.

În ceea ce priveşte valorile patrimoniului cultural şi tradiţional, regresul economic al zonei, început în urmă cu mai mult timp, accentuat în ultimii ani, şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra stării acestora. În cazul în care Proiectul nu se va implementa, degradarea patrimoniului va continua, din cauza situaţiei economice precare a comunităţii.

În ceea ce priveşte situaţia economică şi socială a comunităţii, aceasta este precară, existând un număr mare de persoane inactive (persoane care nu contribuie direct la activitatea economică înregistrată, nu sunt înregistrate ca şomeri, nu au loc de muncă, nu plătesc impozite, nu pot primi pensii sau ajutoare de boală şi sunt dispuşi a fi implicaţi în activităţi economice ocazionale, neînregistrate).

Producţia din culturile agricole şi din zootehnie este în special de subzistenţă, foarte puţin pentru vânzare. Principalele culturi sunt fructele, legumele precum si nutreţurile pentru animale. Din punct de vedere al investitiilor, zona ramâne una defavorizată.

Condiţiile de trai sunt modeste. În ceea ce priveşte mediul, valoarea conservativă a zonei este în scădere.

Populaţia este îmbătrânită, existând o tendinţă de depopulare a localităţilor, tendinţă observată şi la nivel regional.

Pagina 128 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Populaţia prezintă un nivel semnificativ de sărăcie şi lipsă a capacităţii financiare de a începe afaceri. Capacitatea financiară a administraţiei publice locale este redusă.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu se poate aştepta o îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei actuale precare. Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va continua să fie expusă atât la poluarea mediului, cât şi la acţiunea altor factori de stress pentru sănătate.

10.4. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performanţelor Proiectului ce face obiectul planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, aceştia reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan: populaţia, managementul deşeurilor, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, biodiversitatea, fauna şi flora, patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic, sănătatea umană, infrastructura rutieră/transportul, peisajul, solul/utilizarea terenului, valorile materiale, factorii climatici.

Obiectivele de mediu, stabilite cu consultarea Grupului de Lucru organizat pentru definitivarea acestui Plan Urbanisic Zonal, iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale Uniunii Europene.

Pagina 129 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.

Obiectivele strategice, obiectivele specifice, ţintele şi indicatorii pentru factorii de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu sunt prezentaţi în detaliu în Capitolul 4 al raportului.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt următoarele:

-îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

-respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

-limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

-limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

-limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraţii;

-limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;

-limitarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural şi tradiţional;

-protectia sănătăţii umane;

-îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, limitarea impactului generat de transportul materialelor;

-minimizarea impactului asupra peisajului;

Pagina 130 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

-limitarea impactului negativ asupra solului;

-maximizarea utilizării materialelor existente;

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

10.5. REZULTATELE EVĂLUARII EFECTELOR POTENŢIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANŢI

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe identifica impactul semnificativ asupra factorilor de mediu ale planului analizat.

În cazul acestui plan există mai multe forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite marimi, durate şi intensităţi. În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului, generate de implementarea planului, respectiv a proiectului energetic.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul planului zonal s-au stabilit şase categorii de impact: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ.

De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor/factorilor de stress, precum şi a interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării proiectului.

Pagina 131 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Totodată, a fost evaluat impactul potenţial transfrontieră al activităţilor.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale proiectului ce face obiectul planului analizat asupra fiecărui factor de mediu, sunt următoarele:

Populaţia–impact pozitiv spre pozitiv semnificativ determinat de prevederile proiectului acestei investiţii majore prin îmbunatăţirea condiţiilor sociale şi economice ale comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung.

Managementul deşeurilor–impact negativ nesemnificativ spre neutru asupra calităţii apelor şi solului, va genera un impact negativ nesemnificativ în etapele de construcţie, care va fi atenuat semnificativ şi va avea chiar un efect pozitiv prin utilizarea pământului în exces din excavaţiile de la fundaţii pentru ameliorarea unor zone degradate, aflate în perimetrul zonei.

Apa–impact neutru, cu menţiunea ca prevederile privind colectarea şi epurarea apelor şi managementul corespunzător al tuturor tipurilor de deşeuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din zonă.

Aerul–impact pozitiv semnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor la emisiile de poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi foarte redus şi aceasta doar pe durata lucrărilor de construcţii, în rest neeexistând emisii.

Zgomotul şi vibraţiile–impact negativ nesemnificativ, deoarece măsurile de atenuare şi de amplasare a surselor de zgomot şi vibraţii prevăzute vor impiedica situaţiile de disconfort asupra populaţiei, mediului natural, sau construcţiilor.

Biodiversitatea, flora şi fauna–impact negativ nesemnificativ spre neutru în etapele de construcţie si de funcţionare, ţinând seama de măsurile de reabilitare avute în vedere.

Patrimoniul cultural, tradiţional–impact pozitiv semnificativ ca urmare a acţiunilor prevăzute de îmbunătăţire a condiţiilor socio-economice.

Pagina 132 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Sănătatea umană–impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor pentru crearea unor condiţii moderne de locuit, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale.

Infrastructura rutieră/Transportul–impact pozitiv semnificativ asociat infrastructurii rutiere ca urmare a modernizării acesteia şi creşterii siguranţei circulaţiei.

Peisajul – impact pozitiv, ca urmare a diversificării formelor estetice si a realizarii unor categorii de lucrari sistematizate corespunzator.

Solul – impact negativ nesemnificativ spre neutru, ca urmare a măsurilor de prevenire/diminuare a impactului.

Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale şi a achiziţiei proprietăţilor pe baza tranzacţiilor reciproc avantajoase.

10.6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

În vederea selectării celei mai bune alternative de dezvoltare a activităţilor parcului eolian din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate mai multe alternativele, incluzând alternativa "0".

Proiectul ce face obiectul planului zonal analizat în prezentul raport a adoptat, pentru fiecare componentă/activitate, alternativă selectată ca fiind optimă prin evaluarea– pe baza criteriilor tehnico-economice şi a celor privind impactul social şi de mediu– a mai multor variante cu privire la elementele prezentate mai sus.

Propunerile PUZ „Centrala electrica eoliana si utilitati”, respectiv varianta constructivă cu 23 de turbine eoliene, reprezintă alternativa optimă pentru implementarea acestuia.

Pagina 133 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

10.7. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităţilor din cadrul proiectului ce face obiectul PUZ analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permita, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal «Centrala electrica si utilitati» Cornereva a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările Manualului de aplicare a procedurii evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, precum şi a materialelor documentare de informare elaborate în cadrul proiectului Phare Intărirea capacităţii instituţionale de implementare şi aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului pentru planuri şi programe, implementat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Pagina 134 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.2004, pentru procesul de evaluare de mediu pentru planul zonal mentionat a fost format un Grup de lucru. Grupul de lucru–format din reprezentanţi ai titularului planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/ instituţiilor/ organizaţiilor, membrii ai Comitetului special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan–a participat la definitivarea propunerii de PUZ şi la elaborarea Raportului de Mediu încă dintr-o etapă incipientă a procesului. Planul reglementează amplasarea şi operarea obiectivelor.

Planul analizat are legătură directă sau indirectă cu alte planuri şi programe, iar prevederile proiectului ce face obiectul acestui plan răspund unor obiective stabilite de diferite strategii, naţionale, regionale sau locale.

Pentru zona vizată de plan au fost stabiliţi factorii si aspectele de mediu relevante asupra cărora producerea energiei electrice din sursa eoliană poate determina diferite forme de impact. Acestea sunt, în ordinea descrescătoare a importanţei, următorii/următoarele: populaţia, managementul deşeurilor, apa, aerul, zgomotul şi vibratiile, biodiversitatea, flora şi fauna, patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic, sănătatea umană, infrastructura rutieră/transporturile, peisajul, solul/utilizarea terenului, valorile materiale, factorii climatici.

Evaluarea stării actuale a mediului din zona avută în vedere de Planul analizat, precum şi din vecinătăţi a pus în evidenţă o serie de probleme de mediu existente anterior implementării palnului. Cele mai importante astfel de probleme sunt legate de populaţie (din punct de vedere al situaţiei socio-economice a comunităţii şi al sănătăţii populaţiei) şi de starea de degradare a mediului ca urmare a activităţilor agricole anterioare.

Au fost stabilite obiective - strategice şi specifice - de mediu, ţinte şi indicatori pentru factorii si aspectele de mediu relevante pentru plan, în scopul evaluării performanţelor de mediu ale proiectului ce face obiectul planului.

Prin implementarea planului, aceasta va conduce la:

−îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

Pagina 135 din 136

Raport de Mediu Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

−respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

−limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafată, apa potabilă, apa subterană);

−limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

−limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot si limitarea nivelurilor de vibraţii;

−limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

−minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, tradiţional

−protecţia sănătăţii umane;

−îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor;

−minimizarea impactului asupra peisajului;

−limitarea impactului negativ asupra solului;

−maximizarea utilizării materialelor existente;

−reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În sinteză, se apreciază că proiectul planului zonal analizat reprezintă o investiţie majoră în zonă, investiţie care va genera oportunităţi viabile, directe şi indirecte, de îmbunătăţire pe termen lung a situaţiei socio-economice a comunităţilor în condiţiile asigurării protecţiei mediului şi de soluţionare a problemelor poluării zonei, fara a crea efecte semnificative asupra factorilor de mediu.

Menţinerea situaţiei actuale prin neimplementarea proiectului parcului eolian nu reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea zonei şi cu atât mai puţin pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.

Pagina 136 din 136