DOCSLIB.ORG

Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 – 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Herculane Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Sediul Primăriei orașului Bocșa – Sala de ședințe 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 22, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Nouă Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11. Comunală nr.10 Bănia Sediul Primăriei comunei Bănia (sala de ședințe) 9 - 17 Comuna Bănia, sat Bănia, nr.120, județul Caraș-Severin 12. Comunală nr.11 Băuţar Sediul Primăriei comunei Băuţar 10 - 18 Comuna Băuțar, sat Băuțar, str. Principală nr.55, județul Caraș-Severin 13. Comunală nr.12 Berlişte Școala Gimnazială Berliște 10 - 18 Comuna Berlişte, sat Berliște, str. Principală, nr. 99, județul Caraș-Severin 14. Comunală nr.13 Berzasca Sediul Primăriei comunei Berzasca 10 - 18 Comuna Berzasca, sat Berzasca, str. Principală, nr. 282, județul Caraș-Severin 15. Comunală nr.14 Berzovia Sediul Primăriei comunei Berzovia 10 - 18 Comuna Berzovia, sat Berzovia, nr. 123, județul Caraș-Severin 16. Comunală nr.15 Bolvaşniţa Sala de ședințe a consiliului local Bolvașnița 9 - 17 Comuna Bolvaşniţa, sat Bolvașnița, str. Principală, nr. 141A, județul Caraș-Severin 17. Comunală nr.16 Bozovici Sediul Primăriei comunei Bozovici 9 - 17 Comuna Bozovici, sat Bozovici, nr. 251B, județul Caraș-Severin 18. Comunală nr.17 Brebu Sediul Primăriei comunei Brebu 10 - 18 Comuna Brebu, sat Brebu, str. Gării, nr. 21, județul Caraș-Severin 19. Comunală nr.18 Brebu Nou Căminul Cultural Gărâna 10 - 18 Comuna Brebu Nou, sat Gărâna, nr. 147, județul Caraș-Severin 20. Comunală nr.19 Buchin Sala de ședințe a consiliului local Buchin 10 - 18 Comuna Buchin, sat Buchin, nr. 4B, județul Caraș-Severin 21. Comunală nr.20 Bucoşniţa Sediul Primăriei comunei Bucoșnița 10 - 18 Comuna Bucoşniţa, sat Bucoșnița, nr. 81, județul Caraș-Severin 22. Comunală nr.21 Carașova Centrul de informare turistică 10 - 18 Comuna Caraşova, sat Carașova, nr. 23B, județul Caraș-Severin 23. Comunală nr.22 Cărbunari Sediul Primăriei comunei Cărbunari 9 - 17 Comuna Cărbunari, sat Cărbunari, nr. 304, județul Caraș-Severin 24. Comunală nr.23 Ciclova Română Sediul Primăriei comunei Ciclova Română - Corp II primărie 10 - 18 Comuna Ciclova Română, sat Ciclova Română, nr. 203A, județul Caraș-Severin 25. Comunală nr.24 Ciuchici Căminul Cultural ”Ion Frumosu” 10 - 18 Comuna Ciuchici, sat Ciuchici, str. Principală, FN, județul Caraș-Severin 26. Comunală nr.25 Ciudanovița Sediul Primăriei comunei Ciudanovița – sala de ședință 10 - 18 Comuna Ciudanoviţa, sat Ciudanovița, str. Principală, FN, județul Caraș-Severin 27. Comunală nr.26 Constantin Sala de ședință din primăria comunei Constantin Daicoviciu 9 - 17 Daicoviciu Comuna Constantin Daicoviciu, sat Căvăran, str. Principală, nr. 11, județul Caraș-Severin 28. Comunală nr.27 Copăcele Căminul Cultural Copăcele 10 - 18 Comuna Copăcele, sat Copăcele, nr. 122, județul Caraș-Severin 29. Comunală nr.28 Cornea Sediul Primăriei comunei Cornea 9 - 17 Comuna Cornea, sat Cornea, nr. 261, județul Caraș-Severin 30. Comunală nr.29 Cornereva Sediul Primăriei comunei Cornereva 9 - 17 Comuna Cornereva, sat Cornereva, nr. 330, județul Caraș-Severin 31. Comunală nr.30 Coronini Căminul Cultural Coronini 9 - 17 Comuna Coronini, sat Coronini, nr. 365, județul Caraș-Severin 32. Comunală nr.31 Dalboșeț Centrul de Informare Turistică 10 - 18 Comuna Dalboşeţ, sat Dalboșeț, nr. 130B, județul Caraș-Severin 33. Comunală nr.32 Doclin Centrul de Informare Turistică 10 - 18 Comuna Doclin, sat Doclin, nr. 79A, județul Caraș-Severin 34. Comunală nr.33 Dognecea Sediul Primăriei comunei Dognecea 10 - 18 Comuna Dognecea, sat Dognecea, nr. 639, județul Caraș-Severin 35. Comunală nr.34 Domașnea Centrul de Informare Turistică 10 - 18 Comuna Domaşnea, sat Domașnea, nr. 308, județul Caraș-Severin 36. Comunală nr.35 Eftimie Murgu Sediul Primăriei Eftimie Murgu – sala de ședințe 9 - 17 Comuna Eftimie Murgu, sat Eftimie Murgu, nr. 265, județul Caraș-Severin 37. Comunală nr.36 Ezeriș Școala Gimnazială ”Aurel Peia” 10 - 18 Comuna Ezeriş, sat Ezeriș, nr. 3, județul Caraș-Severin 38. Comunală nr.37 Fârliug Sediul Primăriei comunei Fârliug 10 - 18 Comuna Fârliug, sat Fârliug, nr. 80, județul Caraș-Severin 39. Comunală nr.38 Forotic Centrul de Informare Turistică 10 - 18 Comuna Forotic, sat Forotic, str. Primăriei, nr. 8, județul Caraș-Severin 40. Comunală nr.39 Gârnic Sediul Primăriei comunei Gârnic 9 - 17 Comuna Gârnic, sat Gârnic, nr. 77, județul Caraș-Severin 41. Comunală nr.40 Glimboca Sediul Primăriei comunei Glimboca – sala de ședințe 10 - 18 Comuna Glimboca, sat Glimboca, nr. 367, județul Caraș-Severin 42. Comunală nr.41 Goruia Sediul Primăriei comunei Goruia 9 - 17 Comuna Goruia, sat Goruia, nr. 211, județul Caraș-Severin 43. Comunală nr.42 Grădinari Sediul Primăriei comunei Grădinari 9 - 17 Comuna Grădinari, sat Grădinari, nr. 190, județul Caraș-Severin 44. Comunală nr.43 Iablanița Sediul Primăriei comunei Iablanița – parter, fosta sală de ședință 9 - 17 Comuna Iablaniţa, sat Iablanița, str. Principală, nr. 89B, județul Caraș-Severin 45. Comunală nr.44 Lăpușnicel Sediul Primăriei comunei Lăpușnicel – biroul 1 parter 9 - 17 Comuna Lăpuşnicel, sat Lăpușnicel, nr. 278, județul Caraș-Severin 46. Comunală nr.45 Lăpușnicu Mare Sediul Primăriei comunei Lăpușnicu Mare 10 - 18 Comuna Lăpuşnicu Mare, sat Lăpușnicu Mare, nr. 133, județul Caraș-Severin 47. Comunală nr.46 Luncavița Sediul Primăriei comunei Luncavița – sala de ședințe 10 - 18 Comuna Luncaviţa, sat Luncavița, nr. 43, județul Caraș-Severin 48. Comunală nr.47 Lupac Clădirea anexă corpul I Primărie – sala de ședințe 10 - 18 Comuna Lupac, sat Lupac, nr. 1, județul Caraș-Severin 49. Comunală nr.48 Marga Sediul Primăriei comunei Marga 10 – 18 Comuna Marga, sat Marga, nr. 217, județul Caraș-Severin 50. Comunală nr.49 Măureni Căminul Cultural Măureni, etaj 1 10 - 18 Comuna Măureni, sat Măureni, str. Calea Timișorii, nr. 45, județul Caraș-Severin 51. Comunală nr.50 Mehadia Sediul Primăriei comunei Mehadia, 9 - 17 Comuna Mehadia, sat Mehadia, bloc A4, județul Caraș-Severin 52. Comunală nr.51 Mehadica Sediul Primăriei comunei Mehadica – sala de ședințe 10 - 18 Comuna Mehadica, sat Mehadica, str. Principală, nr. 71, județul Caraș-Severin 53. Comunală nr.52 Naidăș Sediul Primăriei vechi 10 - 18 Comuna Naidăş, sat Naidăș, nr. 1, județul Caraș-Severin 54. Comunală nr.53 Obreja Sediul Primăriei comunei Obreja 10 - 18 Comuna Obreja, sat Obreja, nr. 164, județul Caraș-Severin 55. Comunală nr.54 Ocna de Fier Sediul Primăriei comunei Ocna de Fier 10 - 18 Comuna Ocna de Fier, sat Ocna de Fier, str. Vale, nr. 107B, județul Caraș-Severin 56. Comunală nr.55 Păltiniș Sediul Primăriei comunei Păltiniș - sala de ședințe etaj 1 10 - 18 Comuna Păltiniş, sat Păltiniș, str. Principală, nr. 125, județul Caraș-Severin 57. Comunală nr.56 Pojejena Școala Gimnazială ”Atanasie Cojocaru” 10 - 18 Comuna Pojejena, sat Pojejena, nr. 412, județul Caraș-Severin 58. Comunală nr.57 Prigor Căminul Cultural Prigor – sala etaj 1 10 - 18 Comuna Prigor, sat Prigor, nr. 322, județul Caraș-Severin 59. Comunală nr.58 Ramna Sediul Primăriei comunei Ramna 10 - 18 Comuna Ramna, sat Ramna, nr. 26, județul Caraș-Severin 60. Comunală nr.59 Răcășdia Sediul Primăriei comunei Răcășdia – sala de ședințe 9 - 17 Comuna Răcăşdia, sat Răcășdia, nr. 535, județul Caraș-Severin 61. Comunală nr.60 Rusca Montană Sediul Primăriei comunei Rusca Montană 10 - 18 Comuna Rusca Montană, sat Rusca Montană, str. Principală, nr. 450, județul Caraș- Severin 62. Comunală nr.61 Sacu Căminul Cultural Sacu 9 - 17 Comuna Sacu, sat Sacu, nr. 55, județul Caraș-Severin 63. Comunală nr.62 Sasca Montană Sediul Primăriei Sasca Montană – sala de ședințe a consiliului local 9 - 17 Comuna Sasca Montană, sat Sasca Montană, str. 1 Decembrie 1918, nr. 375, județul Caraș-Severin 64. Comunală nr.63 Sichevița Sediul Primăriei comunei Sichevița 10 - 18 Comuna Sicheviţa, sat Sichevița, nr. 396, județul Caraș-Severin 65. Comunală nr.64 Slatina Timiș Sediul Primăriei comunei Slatina Timiș - sala de ședințe 10 - 18 Comuna Slatina-Timiş, sat Slatina Timiș, nr. 32, județul Caraș-Severin 66. Comunală nr.65 Socol Sediul Primăriei comunei Socol – after-school 10 - 18 Comuna Socol, sat Socol, nr. 126, județul Caraș-Severin 67. Comunală nr.66 Șopotu Nou Sediul Primăriei comunei Șopotu Nou – Sala de ședințe 10 - 18 Comuna Şopotu Nou, sat Șopotu Nou, nr. 123, județul Caraș-Severin 68. Comunală nr.67 Târnova Școala Gimnazială Târnova 10 - 18 Comuna Târnova, sat Târnova, nr. 1/a, județul Caraș-Severin 69. Comunală nr.68 Teregova Căminul Cultural Teregova 10 - 18 Comuna Teregova, sat Teregova, nr. 1, județul Caraș-Severin 70. Comunală nr.69 Ticvaniu Mare Casa de Cultură ”Virgil Birou” 10 - 18 Comuna Ticvaniu Mare, sat Ticvaniu Mare, FN, județul Caraș-Severin 71.
Load more

Recommended publications
  • Date Calitative Despre Școlile Gimnaziale Caraș-Severin
    Date calitative despre școlile gimnaziale Caraș-Severin Media Media diferenţelor Media mediilor la Număr mediilor de mediei mediilor Maximul Minimul Cod Judeţ evaluarea școli absolvire evaluarea diferenței diferenței naţională cls. 5-8 națională - absolvire 5-8 CS 120 8,52 6,00 -2,93 -5,62 -0,64 Național 5.867 8,59 6,79 -2,16 -7,11 0,26 Diferenţa mediei Media mediilor Media mediilor la mediilor Rang după Cod Număr de Rang după Judeţ Nume Mediu de absolvire cls. 5- evaluarea evaluarea diferență pe Şcoală elevi diferență pe țară 8 naţională națională - județ absolvire 5-8 CS 114 SCOALA GIMNAZIALA NR 2 RESITA 39 U 8,89 8,25 -0,64 1 305 CS 176 SCOALA GIMNAZIALA DOMASNEA 13 R 8,42 7,69 -0,72 2 386 CS 104 COLEGIUL NATIONAL "TRAIAN LALESCU" RESITA 65 U 8,86 7,77 -1,10 3 863 CS 147 SCOALA GIMNAZIALA ARMENIS 19 R 8,31 7,08 -1,23 4 1046 CS 118 SCOALA GIMNAZIALA NR.7 RESITA 61 U 8,97 7,68 -1,29 5 1148 CS 213 SCOALA GIMNAZIALA SICHEVITA 17 R 8,75 7,29 -1,46 6 1463 CS 201 SCOALA GIMNAZIALA DELINESTI 3 R 9,12 7,66 -1,46 7 1471 CS 115 SCOALA GIMNAZIALA NR 8 RESITA 55 U 8,92 7,44 -1,48 8 1507 CS 134 LICEUL TEORETIC "TRAIAN DODA" CARANSEBES 100 U 8,76 7,23 -1,52 9 1584 CS 111 SCOALA GIMNAZIALA "MIIHAI PEIA" RESITA 38 U 8,67 7,13 -1,54 10 1612 CS 124 LICEUL "HERCULES" BAILE HERCULANE 31 U 8,99 7,42 -1,57 11 1673 CS 105 LICEUL DE ARTA "SABIN PAUTA" RESITA 5 U 8,48 6,90 -1,58 12 1687 CS 207 SCOALA GIMNAZIALA RAMNA 10 R 9,12 7,51 -1,60 13 1736 CS 171 SCOALA GIMNAZIALA NR.
    [Show full text]
  • CEL MAI TÂNĂR ªEF DE OCOL DIN BANAT ESTE DIN MEHADIA – DOMNUL INGINER SILVIC GRIGORE BARDAC Cultul Înaintaºilor… Cultul
    vestea PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA (CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT FONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844 e-mail : [email protected] pagina web: http://vestea.wordpress.com NUMÃRUL 5 (40). ANUL V. MAI 2010. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEI Redactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor ºi editor on line: CONSTANTIN VLAICU; Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU; REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã Cultul înaintaºilor… cultul CEL MAI TÂNÃR ªEF DE OCOL DIN BANAT ESTE DIN eroilor neamului românesc MEHADIA – DOMNUL INGINER SILVIC GRIGORE BARDAC Mi se pare ca fiind una dintre marile misii, aceea de-a evoca chipul înaintaºilor, chipul „Pãdurea înseamnã viaþã” – subliniazã domnul inginerGrigore Bardac eroilor neamului românesc, prin aceasta evo- Într-un aprilie încã friguros, cu urme hibernale Socot cã e o pasiune... cãm trecutul nostru istoric. Socot cã în acest vãdit simþite, pãtrund pe poarta unei case din - ªi încã una mare, domnule Petniceanu. În fa- mod ne proiectãm viitorul. Mehadia, Cartierul Prosec, o casã cochetã, cu un milia noastrã eu reprezint a doua generaþie de sil- Pornind de la un asemenea deziderat, am interior, începând de la poartã, cu gust estetic, cu vicultori. Tata, Ion Bardac, reprezintã prima gene- îmbrãþiºat eu ºi Consiliul Local al comunei luminãtor ºi viþã de vie, ce denotã hãrnicie, ordine raþie. Pasionat a fost ºi este ºi tatãl meu, pentru Mehadia ideea de-a face ceva deosebit pentru ºi curãþenie.
    [Show full text]
  • Translation from Romanian We Are the Gugulan
    Translation from Romanian We are the Gugulan Country Task Force authorized by AM MADR Romania in accordance with the Approved Note no. 233557, 01.11.2017, located in the commune of Glimboca, at no. 405, Caraș-Severin county. L.A.G. (local action group) Gugulan Country covers a homogeneous territory of 2,291.46 km² with a population of 51,827 inhabitants and operates in the western part of Romania in the mountain area, on the administrative territories of 16 communes and a town (Oţelu Roşu) in the county of Caraș- Severin and a commune in Timiș county located on the roads E70, DN58 and DN68. The main objectives foreseen to be achieved as a result of the implementation of LEADER in accordance with the E.U. regulation 1305/ 2013 are as follows: • Stimulating innovation; • Strengthening local identity and local profile; • Improving the quality of life and attractiveness of the local area; • Solving demographic problems; • Creating and retaining jobs in the LEADER areas; • Improving equal opportunities for young people, women, elderly people, people with disabilities and members of minorities; • Increasing competitiveness on the local level; • Conservation of resources and protection of the natural environment, by applying an integrated and multispectral approach. There are 3 reservations on the territory of the micro-region: in the Păltiniş commune - the natural reserve Delineşti fountain (4ha), the Armeniș commune - the bison reservation on the Plopu Valley and the Criciova commune - the private reserve of deer and wild boars (in Jdioara). Of the 18 administrative units, 16 municipalities are located in areas with high natural value (HNV), and 15 NATURA 2000 are located on the territory of 15 communes.
    [Show full text]
  • Section I Finance & Accounting
    SECTION I FINANCE & ACCOUNTING THE ANALYSIS OF THE OPERATIONAL FRAMEWORK OF THE ROMANIAN NATIONAL BANK’S MONETARY POLICY, IN THE CONTEXT OF THE EUROPEAN MONETARY INTEGRATION Anişoara Niculina APETRI 1 Irina Ştefana CIBOTARIU2 Camelia Cătălina MIHALCIUC3 ABSTRACT The monetary policy has an impact on the real economy through the financial markets and the anticipations on the ones participating on them. Therefore, the reactions triggered by the monetary policy decisions are felt, first of all, on the financial markets and, further on, having repercussions on the expenditure, the production, the labor force occupation and, finally, on the prices. In order to fulfill its fundamental objective of assuring and maintaining price stability, the RNB must dispose of a coherent and functional transmission mechanism and a set of monetary policy instruments, by which to influence the real macro-economical variables. The National Bank has the possibility, by the operational framework of the monetary policy and, especially by the monetary market operation, to influence the inter-banking interest rates which, at their turn, influence the interest rates practiced by the banks in the relations with the non-banking clients. The conclusions of the made research show out that the modifications made by the RNB at the level of its instruments aimed, on one side, to increase the role of the interest rates within the framework of the monetary policy transmission mechanism and, on the other hand, to harmonize them with the set of instruments and procedures of the European Central Bank, so to bring them close to equality. But, the functions, the characteristics and the efficacy of the monetary policy instruments used by the RNB are partially different compared to the ones specific to the ECB.
    [Show full text]
  • Geographic Origins of Invasive Alien Species in “Iron Gates” Natural Park (Banat, Romania)
    Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 16 ‒ special issue (2014), The “Iron Gates” Natural Park 115 GEOGRAPHIC ORIGINS OF INVASIVE ALIEN SPECIES IN “IRON GATES” NATURAL PARK (BANAT, ROMANIA) Irina GOIA *, Cristiana-Maria CIOCANEA ** and Athanasios-Alexandru GAVRILIDIS ** * “Babeș-Bolyai” University, Faculty of Biology and Geology, Department of Ecology and Taxonomy, Gheorghe Bilașcu Street 44, Cluj-Napoca, Cluj County, Romania, RO-400015, [email protected] ** University of Bucharest, Centre for Environmental Research and Impact Studies, Nicolae Bălcescu Boulevard 1, Sector 1, Bucharest, Romania, RO-010041, [email protected], [email protected] DOI: 10.1515/trser-2015-0036 KEYWORDS: geographic origin, biogeographic dispersal, invasive alien species, “Iron Gates” Natural Park, Romania. ABSTRACT The paper presents an inventory and distribution of invasive alien species, in “Iron Gates” Natural Park, especially to highlight their origins, the most aggressive alien species, and their impact on conservation status of habitats, and indirectly their economic and sociological impact on the human communities. This study may have an important role in improving the efficiency of conservation measures, offering valuable information to authorities involved in protected areas administration. RESUMEN: Orígen geográfico de las especies invasoras en el Parque Natural “Puertas de Hierro” (Banat, Rumania). En este trabajo se presenta un inventario de las especies invasoras y su distribución espacial en el Parque Nacional Puertas de Hierro, con el fin de establecer su origen geográfico, de identificar a las más agresivas así como también de establecer qué impacto tienen tanto en el estado de conservación de los hábitats del parque como en los aspectos socioeconómicos de las comunidades humanas que habitan el lugar.
    [Show full text]
  • Retea Scolara 2018-2019
    Reţea şcolară Caraș-Severin 2018-2019 Nr. crt Denumire unitate de învățământ Localitate Localitate superioara Mediu Strada Numar Statut Tip unitate Denumire unitate cu personalitate juridică Forma de proprietate Telefon Fax Email 1 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÎRLIŞTEI 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 2 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2 ORAŞUL NOU ANINA ORAŞ ANINA URBAN Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 3 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 CENTRU ANINA ORAŞ ANINA URBAN VIRGIL BIROU 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 4 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4 SIGISMUND ANINA ORAŞ ANINA URBAN REPUBLICII 38 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 5 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 61 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.6 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. BRĂDET 124 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 7 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA ANINA ORAŞ ANINA URBAN MIHAIL SADOVEANU 1 Cu personalitate juridică Unitate de învăţământ Publică de interes naţional şi local 0255241302 0255241302 [email protected] 8 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÂRLIŞTEI NR. 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 10 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL.
    [Show full text]
  • Draft Map and the List of Administrative Units
    Defining the Scope of Application for the Strategy for Development of Sustainable Tourism of the Carpathians: Draft map and the list of administrative units The Carpathian Convention Working Group on Sustainable Tourism at its meeting on 12-14 May 2014, Bratislava, Slovakia, discussed the map presented below. The Working Group concluded that along with administrative units, the map should include the geographical scope of the Carpathians as it is currently defined by the Party. The geographical scope of the Carpathians defines the core area for implementing the actions outlined in the strategy, while the administrative borders are useful for decision making, resource allocation and monitoring purposes. The Working Group decided to develop two maps that may be useful during the implementation of the strategy: 1. A map of local administrative units on LAU1 level in EU countries, “raions” in Ukraine and municipalities in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map may be helpful when involving the authorities and stakeholders into project development and implementation and when action is needed for decision making and implementation on the smallest administrative level. 2. A map of administrative units at NUTS3 or NUTS2 level, “oblast” in Ukraine and districts in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map would be useful when action is needed on the regional decision level, and whenever the interlinkage of the Carpathians with surrounding areas is important (e.g. for optimizing
    [Show full text]
  • The Catalogue of the Freshwater Crayfish (Crustacea: Decapoda: Astacidae) from Romania Preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest
    Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle © Décembre Vol. LIII pp. 115–123 «Grigore Antipa» 2010 DOI: 10.2478/v10191-010-0008-5 THE CATALOGUE OF THE FRESHWATER CRAYFISH (CRUSTACEA: DECAPODA: ASTACIDAE) FROM ROMANIA PRESERVED IN “GRIGORE ANTIPA” NATIONAL MUSEUM OF NATURAL HISTORY OF BUCHAREST IORGU PETRESCU, ANA-MARIA PETRESCU Abstract. The largest collection of freshwater crayfish of Romania is preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest. The collection consists of 426 specimens of Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium. Résumé. La plus grande collection d’écrevisses de Roumanie se trouve au Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa» de Bucarest. Elle comprend 426 exemplaires appartenant à deux genres et trois espèces, Astacus astacus, A. leptodactylus et Austropotamobius torrentium. Key words: Astacidae, Romania, museum collection, catalogue. INTRODUCTION The first paper dealing with the freshwater crayfish of Romania is that of Cosmovici, published in 1901 (Bãcescu, 1967) in which it is about the freshwater crayfish from the surroundings of Iaºi. The second one, much complex, is that of Scriban (1908), who reports Austropotamobius torrentium for the first time, from Racovãþ, Bahna basin (Mehedinþi county). Also Scriban made the first comment on the morphology and distribution of the species Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium, mentioning their distinctive features. Also, he published the first drawings of these species (cephalothorax). Entz (1912) dedicated a large study to the crayfish of Hungary, where data on the crayfish of Transylvania are included. Probably it is the amplest paper dedicated to the crayfish of the Romanian fauna from the beginning of the last century, with numerous data on the outer morphology, distinctive features between species, with more detailed figures and with the very first morphometric measures, and also with much detailed data on the distribution in Transylvania.
    [Show full text]
  • Lista Ratelor De Incidență Covid-19 Pe Localități
    Lista ratelor de incidență pe localități (actualizare: 20 mai), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr. crt. Județ Localitate Incidență 1 ARAD ŞIŞTAROVĂŢ 10,36 2 ARGEŞ CEPARI 7,89 3 TELEORMAN SĂCENI 7,45 4 ALBA RÂMEŢ 7,42 5 ALBA CERGĂU 7,34 6 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 6,81 7 COVASNA BIXAD 6,43 8 HARGHITA BILBOR 6,18 9 TIMIŞ NĂDRAG 6,05 10 TIMIŞ FÂRDEA 5,85 11 SĂLAJ BĂLAN 5,45 12 TELEORMAN BRAGADIRU 5,19 13 HUNEDOARA TOMEŞTI 5,15 14 CLUJ PETREŞTII DE JOS 4,86 15 TULCEA CARCALIU 4,83 16 SĂLAJ MESEŞENII DE JOS 4,63 17 CARAŞ-SEVERIN CĂRBUNARI 4,58 18 PRAHOVA CHIOJDEANCA 4,58 19 TELEORMAN SILIŞTEA 4,34 20 TIMIŞ CHECEA 4,29 21 PRAHOVA PLOPU 4,12 22 ARAD SEMLAC 3,98 23 COVASNA MERENI 3,92 24 BISTRIŢA-NĂSĂUD BUDEŞTI 3,91 25 TELEORMAN PLOPII-SLĂVITEŞTI 3,85 26 ARAD PLEŞCUŢA 3,75 27 HARGHITA ORAŞ BĂILE TUŞNAD 3,73 28 IAŞI CIOHORĂNI 3,61 29 MUREŞ STÂNCENI 3,53 30 NEAMŢ ORAŞ BICAZ 3,41 31 HUNEDOARA BUCUREŞCI 3,36 32 TULCEA ORAŞ MĂCIN 3,35 33 SUCEAVA ŞARU DORNEI 3,35 34 BIHOR CĂRPINET 3,34 35 GIURGIU MÂRŞA 3,34 36 VÂLCEA PERIŞANI 3,28 37 VASLUI MĂLUŞTENI 3,24 38 VÂLCEA ROEŞTI 3,18 39 CLUJ PLOSCOŞ 3,17 40 VASLUI COROIEŞTI 3,11 41 CONSTANŢA ALBEŞTI 3,1 42 BUZĂU CĂNEŞTI 3 43 CARAŞ-SEVERIN MEHADICA 2,98 44 ARGEŞ NUCŞOARA 2,97 45 NEAMŢ TARCĂU 2,96 46 VÂLCEA ŞTEFĂNEŞTI 2,95 47 BIHOR ORAŞ VAŞCĂU 2,94 48 VÂLCEA GLĂVILE 2,91 49 ALBA VALEA LUNGĂ 2,86 50 ALBA POIANA VADULUI 2,83 51 COVASNA MICFALĂU 2,79 52 HUNEDOARA BRETEA ROMÂNĂ 2,78 53 CLUJ AITON 2,76 54 MEHEDINŢI PUNGHINA 2,74 55 BRAŞOV FUNDATA 2,72 56 HUNEDOARA CÂRJIŢI
    [Show full text]
  • Revista Almajana Nr. 1-2 2014
    Almăjana 65 [VALEA ALMĂJULUI] „Valea Almăjului a fost şi rămâne una dintre zonele cele mai mândre ale românilor, unde datinile şi obiceiurile sunt la ele acasă. Existenţa umană în inegalabilul areal se întinde pe mii de ani, aşa cum atestă arheologii. Legenda spune că, la început, era un lac mare, iar, când stăpânul acestor locuri şi‑a căsătorit fiica, voiajul de nuntă a fost cu barca pe lac, cu vin şi lăutari. Din prea multă veselie ori fiindcă s‑a rupt gheaţa, barca s‑a răsturnat şi mirii s‑au dus la fund. Ca să îi găsească, tatăl miresei a poruncit să fie secat lacul şi, astfel, săpându‑se văi adânci de scurgere, uscatul a luat locul apei. Nu ştiu dacă nefericiţii miri au fost găsiţi, dar, mai apoi, valea a devenit leagănul a mii şi mii de alte căsătorii, generaţii întregi de oameni dând culoare şi sunet acestor ţinuturi minunate. Semenicul veghează de la distanţă liniştea almăjenilor. Prin Nergana şi Nergăniţa, cele două surori ale Babei Dochia, transformate în stânci, apoi în izvoare, el trimite cele mai frumoase balade şi legende, peştii cei jucăuşi şi apa cristalină, dătătoare de speranţă şi viaţă. Feciorii încearcă să imite mersul şerpuitor al Nerei, cu vârtejurile şi învolburările sale, prin brâurile şi poşovăicile ce le joacă de sărbători. Aceşti feţi‑frumoşi, îmbrăcaţi cu laibăr şi obiele, precum moşii lor, de mână cu mândrele cosânzene ce‑şi poartă cu fală catrinţa ori ciupagul înflorat, îţi dau impresia că eşti într‑un peisaj de basm.” IOSIF BADESCU, Cum am devenit medic, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2013, p.
    [Show full text]
  • UAT Unitatea De Învă Ământ Ț Mediul Scenariu ANINA LICEUL
    Număr elevi învăț ământ Număr elevi clasa a Număr elevi clasele Număr elevi clasele V- Număr elevi de nivel Număr elevi de Număr cadre UAT Unitatea de învăț ământ Mediul Scenariu Număr preș colari primar VIII-a XII-XIII VII, IX-XI profesional nivel postliceal didactice ANINA LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Urban GALBEN 124 211 40 79 272 0 0 62 ARMENIȘ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARMENIŞ Rural VERDE 45 64 18 0 52 0 0 16 BĂILE HERCULANE GRĂDINIŢA "FLOARE DE COLŢ" BĂILE HERCULANE Urban VERDE 150 0 0 0 0 0 0 10 BĂILE HERCULANE LICEUL "HERCULES" BĂILE HERCULANE Urban VERDE 0 141 18 67 279 23 60 45 BĂNIA ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂNIA Rural VERDE 28 50 8 0 30 0 0 17 BĂUȚ AR ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂUŢAR Rural VERDE 47 48 9 0 50 0 0 22 BERLIȘ TE ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERLIŞTE Rural GALBEN 41 70 5 0 34 0 0 19 BERZASCA ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERZASCA Rural VERDE 53 61 18 0 51 0 0 18 BERZOVIA LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA Rural VERDE 70 116 37 19 158 77 0 30 CENTRUL ȘȚCOLAR DE EDUCA IE INCLUZIVĂ BOCȘ A Urban GALBEN 6 21 9 0 66 44 0 40 "CHRISTIANA" BOCŞA BOCȘ A GRĂDINIŢA “TINKER BELL” BOCȘ A Urban GALBEN 28 0 0 0 0 0 0 3 BOCȘ A GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT BOCŞA Urban GALBEN 185 0 0 0 0 0 0 15 BOCȘ A LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN LUCACI" BOCŞA Urban GALBEN 0 0 0 57 231 104 50 31 BOCȘ A LICEUL TEORETIC "TATA OANCEA" BOCŞA Urban GALBEN 0 77 32 70 283 0 0 29 BOCȘ A ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BOCŞA Urban GALBEN 0 255 49 0 184 0 0 38 BOCȘ A ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOCŞA Urban GALBEN 50 186 27 0 75 0 0 19 BOLVAȘȚ NI A ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂRCIOROVA Rural VERDE 24 34 4 0 21 0 0 14 BOZOVICI LICEUL
    [Show full text]
  • The Development of Industrial Activities in the Town of Bocşa (Caraş-Severin County)
    Geographica Timisiensis, vol. 13, nr. 1, 2004 (pp. 95-102) ● THE DEVELOPMENT OF INDUSTRIAL ACTIVITIES IN THE TOWN OF BOCŞA (CARAŞ-SEVERIN COUNTY) Remus CREŢAN West University of Timişoara Abstract. This study is focussed on the more challenging location of a developing economic area in the west part of Romania, meaning the town of Bocşa. The Metal Construction, The Poultry (“Avicola”) and Timber enterprises are the most important economic units. Work was perceived as being relatively unefficient through unacceptable work practices through the high status and relatively good wages enjoyed under communism. After the Romanian Revolution in 1989 training costs have been an element of risk that most entrepreneurs are unwilling to take except where family ties exist and premises are readily available at low cost. It is only now most of the enterprises are restructured and begun to restart their efficient activities. However the FDI are small and the foreign entrepreneurs are skeptical as far as the local industrial development is concerned. Rezumat. Dezvoltarea activităţilor industriale în oraşul Bocşa (judeţul Caraş-Severin). Studiul se concentrează pe localizarea unui areal de dezvoltare economică din partea de vest a României, mai precis pe activităţile industriale din oraşul Bocşa. Întreprinderile cele mai importante ale acestei localităţi sunt: CMB (Construcţii Metalice Bocşa), “Avicola” Bocşa şi unităţile de prelucrare a lemnului. Munca a fost percepută ca fiind ineficientă în perioada comunistă, datorită unor salarii mari în comparaţie cu valoarea produselor finite. În ultimii ani, costurile de reorientare profesională au constituit pentru antreprenori un element de risc, iar angajaţii care - în marea majoritate au legături de familie între ei (prieteni, rude, membrii aceleiaşi familii etc.) - preferă să lucreze pe salarii mici.
    [Show full text]