CEL MAI TÂNĂR ªEF DE OCOL DIN BANAT ESTE DIN MEHADIA – DOMNUL INGINER SILVIC GRIGORE BARDAC Cultul Înaintaºilor… Cultul

vestea

PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA (CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT FONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844 e-mail : [email protected] pagina web: http://vestea.wordpress.com NUMÃRUL 5 (40). ANUL V. MAI 2010. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEI Redactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor ºi editor on line: CONSTANTIN VLAICU; Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU; REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã Cultul înaintaºilor… cultul CEL MAI TÂNÃR ªEF DE OCOL DIN BANAT ESTE DIN eroilor neamului românesc MEHADIA – DOMNUL INGINER SILVIC GRIGORE BARDAC Mi se pare ca fiind una dintre marile misii, aceea de-a evoca chipul înaintaºilor, chipul „Pãdurea înseamnã viaþã” – subliniazã domnul inginerGrigore Bardac eroilor neamului românesc, prin aceasta evo- Într-un aprilie încã friguros, cu urme hibernale Socot cã e o pasiune... cãm trecutul nostru istoric. Socot cã în acest vãdit simþite, pãtrund pe poarta unei case din - ªi încã una mare, domnule Petniceanu. În fa- mod ne proiectãm viitorul. Mehadia, Cartierul Prosec, o casã cochetã, cu un milia noastrã eu reprezint a doua generaþie de sil- Pornind de la un asemenea deziderat, am interior, începând de la poartã, cu gust estetic, cu vicultori. Tata, Ion Bardac, reprezintã prima gene- îmbrãþiºat eu ºi Consiliul Local al comunei luminãtor ºi viþã de vie, ce denotã hãrnicie, ordine raþie. Pasionat a fost ºi este ºi tatãl meu, pentru Mehadia ideea de-a face ceva deosebit pentru ºi curãþenie. care pãdurea, cu farmecul ei, înseamnã, dupã casã oamenii de odinioarã care au scrijelat pe foi Bãrbatul tânãr din faþa ºi familie, totul. Aceastã de piatrã istoria meleagurilor noastre. Acest mea, cu alurã sportivã, pasiune, dragoste inefabi- impuls cultural a demarat confecþionarea, plãcutã, este feciorul unei lã pentru pãdure, mi-a fost montarea ºi sfinþirea cu ritual creºtin a mai mai vechi cunoºtinþe de-a transmisã de tata ºi mie. multor plãci comemorative dedicate unor mea, un om al muntelui, De mic copil, am urcat cu nume cu rezonanþã istoricã: preot Coriolan pe care zilnic îl vãd cã tata în pãdure, cu el de Buracu, diplomat Ion Grigore, scriitorul Ion trece pe uliþa Pãdurii, mânã sau în urma sa ori Florian Panduru ºi Nicolae Mãrgeanu, urcând în Munte, e vorba înaintea sa pe cãrare am dascãlul de excepþie Ioan Bãcilã ºi, nu în cele de domnul Ion Bardac, strãbãtut drumeagurile pã- din urmã, omului de sport românesc Ion pãdurarul Ocolului Silvic durii, am trecut pe lângã din Mehadia. Nu ºtiam cã izvoare cristaline, ascul- Cornianu, cãruia i s-a ridicat ºi un monument Grigore este feciorul sãu, tând susurul ºi gâlgâitul în satul Plugova, cu participarea Academiei cum nu ºtiam cã este lacrimilor ce izvorãsc din Olimpicede Sport – Filiala Reºiþa, personal a nepotul domnului Ion rana muntelui, am ascultat domnului preºedinte, om de radio, Doru Dinu Achimescu, prin mama glasul miraculos al pãsã- Glãvan. Fusese la Plugova o mare sãrbãtoare, Iuliana, ºi nepotul lui rilor din codru ºi chiar ºi una cum fusese ºi în septembrie 2009, când Grigore Achimescu, un boncãluitul cerbilor toam- am realizat Simpozionul Presei din Banatul de alt om de vazã din na când prinde frunza a ru- Munte, prefaþat cu dezvelirea plãcii „Grãnice- Mehadia, despre care am gini. Într-un ochi de pãdu- rul”, închinatã întâiului ziar rustic din aceastã scris în „Vestea”. re, când soarele se înalþã parte a Banatului Montan. Mã opresc la Ion A- ing. Grigore Bardac de-o suliþã pe cer, te apucã Prin urmare, au fost evenimente dedicate chimescu, de pe Mala foamea ºi tata întindea înaintaºilor noºtri care au semãnat acte de Micã (pleonasm, „Mala” înseamnã „Micã” pe ºtergarul ºi pe el punea pituca, bucata de brânzã ºi culturã, de eroism în vremuri grele. Ceea ce sârbeºte), care ne-a dat avizul, mie ºi domnului de slanã, tata mai spãrgea o ceapã ºi înfulecam de am fãcut noi, aici, pe raza comunei Mehadia, primar Iancu Panduru, ca sã putem monta pe zor, apoi ne ostoiam sufletul cu o gurã de apã de faþada casei placa comemorativã dedicatã izvor, suptã de pe buza unui jghiab, mirosind a le-am fãcut în chip de omagiere, de readucere cãrturarului (profesor ºi diplomat) Grigore Ion. Mã cetinã de brad. Ce sã vã mai spun?! Pãdurea în- în actualitate a imaginilor înaintaºilor noºtri, opresc ºi asupra numelui „Bardac”, nume vechi ºi seamnã ºi poezie pentru un silvicultor, ºi, cred cã ºi, în acelaºi timp, le-am proiectat în viitor, ca specific la Mehadia, despre care regretatul ºi pentru un scriitor. Încercaþi ºi urcaþi mãcar pânã generaþiile viitoare sã nu uite, cum noi nu am profesor Nistor Dop zicea cã este de origine dacã, la Suiac. uitat. în limba dacilor „bardacã” – vas din lemn, cu - Ce este acest Suiac?! fac mirat. E trist cã nu toþi factorii culturali de pe raza coadã, circa douã oche. (DEX-ul zice cã ar fi de - E un punct de agrement în Munþii Almãjului, Caraºului gândesc la fel, e trist cã teatrul din origine turcã, mai greºeºte ºi DEX-ul!). Profesorul din perimetrul Ocolului Silvic Mehadia. E un pei- Reºiþa ºi-a schimbat numele din „Petcules- Dop îl folosise cu pseudonim literar în articolele saj ancestral fascinant, cãlcat ºi de piciorul omu- cu”, în teatrul de vest. George Augustin Pet- sale despre pãdure ºi alte locuri feerice, montate, lui, pe lângã laba ursului brun. La Suiac sunt oa- culescu înseamnã un nume de referinþã în tea- din arealul Mehadiei. meni care au fâneþe ºi dumbrãvi, aºa cum are fa- trologia românã, cu care actorii reºiþeni ar fi Dar sã revin la interlocutorul meu: inginer milia prietenului dumneavoastrã, Gore Gro- trebuit sã se mândreascã. Grigore Bardac. zãvescu. Primar IANCU PANDURU - Domnule inginer, de când dateazã la dumneavoastrã pasiunea pentru silviculturã? continuare în pagina 2 2 Vestea dumneavoastrÃ PROF. DR. NICOLAE MAGIAR: “NICOLAE STOICA DE HAÞEG – PREOCUPÃRI ISTORIOGRAFICE” Personalitate remarcabilã a comunei Mehadia, de prezentare, într-un limbaj specific epocii, o un statut ºi rang social diverse, de la lotrii ºi preoþi Nicolae Stoica de Haþeg a fost preot, protopop, combinaþie de limbã românã, vorbitã în zonã de osândiþi la moarte pânã la episcopi ºi prinþi primiþi director al ªcolilor Româneºti neunite, istoriograf, popor ºi particularitãþile limbii slavone bisericeºti, cu omagii. Evenimentele prezentate de Nicolae numismat, arheolog amator, culegãtor de folclor iar în afarã de cele 6 pagini de la început ºi de la Stoica de Haþeg în cadrul acestui manuscris sunt ºi difuzor de carte. sfârºit, manuscrisul a fost scris fãrã legãturã relatate cronologic, pe ani, în funcþie de impor- Ca semn de mulþumire adusã activitãþii sale în directã între pasaje, ci folosindu-se un sistem de tanþa lor, ce s-au desfãºurat între 1795-1812. vederea dezvoltãrii culturii, ºcoala din centrul co- rubrici conceputã de autor pentru a-l ajuta mai Aceastã perioadã istoricã europeanã în care a munei Mehadia, începând cu anul 2001, poartã bine în urmãrirea datelor ºi a evenimentelor. predominat personalitatea împãratului Napoleon, numele de Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de În cadrul manuscrisului sunt incluse nume- a fost contemporanã cu cronicarul de la Mehadia, Haþeg” - Mehadia. roase pasaje ce reflectã diverse aspecte: menþionând evenimentele ca un martor indirect, Pe lângã activitatea sa, pentru propãºirea cul- a) Aspecte ale vieþii religioase: Biserica Orto- dar atent la ce se petrece în Europa acelor vremuri. turalã a românilor bãnãþeni, prin cele douã insti- doxã nu permite rãspândirea cãrþilor religioase Prin natura funcþiei sale, Nicolae Stoica de Ha- tuþii pe care le conducea, biserica ºi ºcoala, care fãceau propagandã religiei greco-catolice: þeg, a avut posibilitatea sã fie aproape atât faþã de Nicolae Stoica de Haþeg a elaborat mai multe „15 iulie 1813. Excelenþa Sa Domnul Episcop, omul de rând cât ºi lângã monarhul atotputernic, lucrãri din domeniul istoric, didactic ºi literar. In [anunþã] cã o carte unitarã în limba românã s-a a fost lângã haiducii hãituiþi de autoritãþi lângã ge- toate scrierile sunt amintite 11 lucrãri a lui Nicolae tipãrit ºi în eparhia noastrã s-a rãspândit, cu toþi neralii imperiali ºi reprezentanþi ai autoritãþilor, a Stoica de Haþeg în timp ce domnul profesor doctor de ea sã se pãzeascã. trãit alãturi de tineri ºcolari dar ºi lângã cei vârst- Nicolae Magiar, aminteºte în lucrarea sa intitulatã b) Cadrul social-ppolitic: Nicolae Stoica de Ha- nici. „Nicolae Stoica de Haþeg: Preocupãri istorio- þeg nu a fost de acord niciodatã cu nemulþumirile Concepþia sa despre istorie are un accentuat grafice”, 12 lucrãri. sociale exprimate prin violenþã: „12 iulie 1808 [...] caracter umanist, influenþat pe deoparte de me- Ultima lucrare amintitã este un manuscris: pentru acea faptã urâtã în faþa lui Dumnezeu ca seria sa de preot iar pe de alta parte de ideile ilu- „Protocolul din Protoprezviteratul Mehadiei” parohul din Crucitã Dimitrie Gheorghievici cu ministe. Scurtã cuprindere a poruncilor început de la 1 mai niºte grãniceri au îndrãznit sã facã tulburãri în Implicarea sa în evenimentele sociale 1792, scris între anii 1792-11832 în limba românã, popor, cã au fost predaþi judecãtoriei, ca eu prin culturale, religioase, politice ºi militare ale vremii sârbã, germanã ºi latinã. protoprezviterat a merge”. l-a transformat într-o figurã umanã, într-o perso- În cadrul manuscrisului predominã informaþia c) Culturã – tradiþie – obiceiuri: În acea pe- nalitate respectatã, iubitã ºi admiratã nu numai de referitoare la protopopiatul Mehadiei, Episcopia rioadã dacã nu era un învãþãtor în localitate, dia- românii bãnãþeni dar ºi naþionalitãþile din zonã, în Vârºeþului. Conþinutul acestuia ne arata faptul cã conul era cel care trebuia sã îndeplineascã atribu- special sârbi ºi croaþi. manuscrisul a fost redactat într-o proporþie de cel þiile de învãþãmânt, preoþii, nu permiteau împã- prof. DOMILESCU IONELA-MIHAELA, puþin 90% pentru uz propriu ºi doar restul pentru mântenirea unor obiceiuri în familie, în afara regu- Liceul Tehnologic Mehadia cei care voiau eventual sã-l controleze pe lilor bisericeºti. Nicolae Stoica de Haþeg, menþio- protopop. neazã în manuscrisul sãu ºi despre activitãþi eco- Bibliografie: Argumentele ce sprijinã aceste afirmaþii sunt: nomice care erau recomandate precum creºterea Nicola Gabrilovici - „Srbi Rumuni, 1997" a) Redactarea este în mai multe limbi, cea mai viermilor de mãtase: „15 iulie 1822. Cinstita Nicolae Magiar - „Nicolae Stoica de Haþeg: mare parte în româneºte ºi sârbeºte Consistorie: de plãmãdirea bubiþelor de mãtase, Preocupãri Istoriografice”, Ed. Învierea Arhiepiscopia b) Se folosesc prescurtãrile de plantarea duzilor, iagozi”. Timiºoarei 2008 c) Nu are introducere ca la alte lucrãri. Personajele prezentate în acest manuscris de I. D. Suciu - „Literatura Bãnãþeanã de la început Un alt aspect care trebuie remarcat este stilul Nicolae Stoica de Haþeg vin din lumi diferite, au pânã la Unire. 1528-1818", 1940 urmare din pagina 1 picãturã cu picãturã ºi nu mai este chip sã dai îna- ganele silvice duc o permanentã luptã cu aceºti - A, da, da... Am urcat cu familia ºi cu tractorul poi. Între minunaþii oameni de la Liceul Silvic a- factori pentru protejarea pãdurii. Pentru cã, vedeþi lui Gore, într-o varã, cu ani în urmã. Nu ºtiam cã- mintesc pe domnii profesori Cociº ºi Laudoniu, dumneavoastrã, pãdurea înseamnã viaþã, ea nu în- i zice la Suiac... Aºadar, de mic iubiþi pãdurea cu ultimul fost ºef de ocol la Anina, ne-a predat den- seamnã doar lemn fie pentru foc, fie pentru con- tot ce are ea frumos, totuºi intereseazã drumul par- drologia – ºtiinþa care se ocupã cu studiul arbo- strucþie, ea înseamnã ceva mai mult: faunã, florã, curs de omul Grigore Bardac pe bãncile ºcolii, de rilor, cea mai frumoasã parte a ºtiinþei silvice... La ozon, un echilibru între ecosisteme, un echilibru, la alfabet pânã la diploma de inginer. Ce aveþi de isprãvirea liceului am susþinut o lucrare pentru metaforic vorbind, între pãmânt ºi cer, lanþul de zis? atestat (diplomã), intitulatã „Amenajãri silvice”, ce munþi contribuie la o normalitate a vieþii omului ºi - Multe am de spus, domnule Petniceanu. a fost notatã cu maxim, apoi am urmat Facultatea atunci acest lanþ trebuie ocrotit de mâna omului ºi - Vã ascult, sunt interesaþi ºi cititorii noºtri. Vã de Silviculturã de la Braºov, timp de cinci ani, am nu distrus. rog... pãstrat o relaþie permanentã de student – profesor - Domnule inginer, vorbiþi despre ce fel de - Evoc cu nostalgie anii de curs primar ºi gim- cu domnul decan doctor inginer Gheorghe Abru- copaci se gãsesc în zona noastrã silvicã... nazial, de la ºcoala din Mehadia. Îmi amintesc cu dan, decanul facultãþii, iar lucrarea de licenþã a fost - Pardon, domnule Petniceanu. Copacii se profund respect de doamna învãþãtoare Nina „Protecþia pãdurilor. Factori biotici ºi factori abio- regãsesc doar în parcuri, în pãdure se regãsesc Dãescu, zisã a lui Grelu, care cu rãbdare, cu simþ tici”, conducãtor de lucrare prof. dr. ing. Marcu, doar arbori... pedagogic, dar ºi cu multã dãruire mi-a pus pixul soþie de universitar braºovean. Dupã absolvirea - Mulþumesc, domnule inginer, omul învaþã în mânã, m-a învãþat sã scriu ºi sã socotesc, sã facultãþii mi-am fãcut ucenicia ca inginer, rodajul pânã moare, prin urmare ce fel de arbori cresc în dezleg tainele manualelor dintr-un început... Apoi, cum s-ar zice, din 2005 ºi pânã în 2009, la Ocolul zona silvicã a Mehadiei, zonã pe care aþi cercetat- la gimnaziu m-am bucurat de prezenþa unor cadre Silvic Sasca Montanã, din Caraº-Severin. De aici o pentru licenþã? didactice cu talent pedagogic ºi cu multã compe- am fost promovat la Ocolul Silvic Bãile Herculane, - Fagul e dominant, apoi molidul, bradul. În tenþã profesionalã, aº enumera, între altele câteva unde funcþionez ºi în prezent. Banatul Montan se merge pe regenerare naturalã a nume ce mi s-au întipãrit în suflet: profesoara Ani- - Domnule inginer Grigore Bardac, vã rog vor- fagului, el regenereazã din sãmânþa sa, din jir, care ºoara Zeicu, profesorul Tiberiu Lalescu, profesorul biþi despre „Protecþia pãdurilor”, despre ceea ce cade, intrã în sol ºi germineazã, apar puieþii, ce vor Tulean Domilescu ºi, nu în cele din urmã, doamna înseamnã „factorii biotici” ºi despre ceea ce forma un nou arboret, care trebuie condus prin profesoarã Haidy Bochiº, profesoarã de chimie ºi înseamnã „factorii abiotici”. varia lucrãri silvice: curãþire, degajãri etc. ca sã directoarea ºcolii... Dupã gimnaziu, am urmat Li- - Sunt sintagme specifice literaturii de specia- creascã, sã se dezvolte ºi sã ajungã la maturitate ceul Silvic de la Pãdurea Verde din Timiºoara, o litate, muncii în silviculturã. Cuvântul „biotic” sau (100 – 110 ani) ca sã devinã capabil pentru ex- instituþie ºcolarã neegalatã în Banat, poate mici în „biotica”, îºi are etimonul în francezul „biotique” ºi ploatare, pentru folosul omului. þarã, un liceu rânduit în inima unei pãduri, mereu se referã la viaþã, prin urmare factori cu viaþã, care - În afarã de silviculturã, ce alte pasiuni aveþi? verde, cu tihnã ºi cadre didactice, mai toþi ingineri pot pune în pericol viaþa arborilor, inclusiv omul - Vânãtoarea... care este legatã tot de pãdure ºi cu doctorate, de marcã, unde se face carte ºi edu- rãuvoitor cu faptele sale, iar în cea de-a doua cate- de izvoare... caþie civicã, unde dragostea pentru pãdure ºi viaþa gorie sunt factori fãrã viaþã, factori externi, precum ce sãlãºluieºte în pãdure, þi se strecoarã în suflet vântul, furtuna, viitura, eroziunea solului etc. Or- A consemnat: N.D.P. Vestea dumneavoastrÃ 3 MehadiaMehadia ºiºi TudorTudor dindin Vladimiri*Vladimiri* Personalitate emblematicã a istoriei multor limbi strãine, dar nu se ºtie unde a þeg: „De la Beci (Viena, n.n.) în Bucu- noastre naþionale, cu un rol politic, militar ºi dobândit învãþãtura. reºti, de acolo în Ruºava. În Mehadia, social determinant în forþarea Imperiului A încercat sã câºtige ºi ca slujbaº civil, cvartir (locuinþã închiriatã, n.n.) 6 septe- Otoman de a renunþa la impunerea unor dar ºi ca militar, ajungând ca ofiþer lefe- mâni ºezu, la mine în toate zilele venea, dominatori numiþi de cãtre Înalta Poartã, giu (plãtit în armata ruseascã, având bine sã pãzea (era în anul 1814 n.n.). aleºi din rândul bancherilor fanarioþi, a avut gradul de porucic (locotenent) ºi a fost 1816, în sâmbãta mare, de dimineaþã, parte de atenþia mai multor generaþii succe- recompensat cu ordinul „Sfântul Vladi- iatã-l în bisericã. Îl întreb: Ce-i? sive de istorici realizatori ai unei - Iar nu mã lasã în Ruºava! impresionante bibliografii care Mã duc (protopopul Nicolae însumeazã câteva zeci de mii de Stoica, n.n.) la gheneral coman- pagini. da pentru slobozenie în Ruºava. Cu toate cã, datã fiind situaþia - ªi cãpãtã! mai sus enunþatã, devine de-a ªi iar la Bucureºti s-a dus dreptul neverosimil faptul cã ar (fãrã sã se precizeze durata mai fi posibilã aflarea unor detalii acestui „sejur”, n.n.). neºtiute pânã în prezent referi- ...... toare la Tudor Vladimirescu, iatã [Tot în 1816] Toamna, în cã a apãrut un titlu „surprizã”, septembrie, cãlare din Ardeal anume acesta al comunicãrii la mine veni, cu o slugã cãlare. prezentã aici ºi acum. Caii în grajdi bãgarã. Fapt de asemenea curios, Am prânzit. pleiadei de istorici moderniºti le- Primarul ºi invitaþii sãi la Simpozionul Cetãþii (ediþia a II-a). Ceru Istoria Rumâneascã, a scãpat din vedere, sau poate Primul din dreapta, jos pe scaun: academician LIVIU calendare, c-o sã ºadã la bãi, sã au ignorat cu bunã ºtiinþã detaliul MÃRGHITAN ceteascã, sã-ºi petreacã. cã, aidoma oricãrui purtãtor al unui rang de mir”, pentru faptul cã în calitate de co- ªi pãn în noiemvre, 9 sãptãmâni la boierie, ºi Tudor din Vladimiri, despre care mandant al unui corp de 6000 oºteni a bãi ºezu. Venea, ne întâlneam aici ºi la o jumãtate de secol nu s-a scos o ºoaptã oprit o invazie de turci în zona Golenþi ºi bãi”. cã a aparþinut clasei boiereºti de mijloc, îºi Ciuperceni, în anul 1811. Din cele relatate rezultã cu deplinã clari- cãuta de sãnãtate, frecventând din când în Adevãrat „om de lume” luase act de cele tate faptul cã Tudor din Vladimiri era o per- când staþiuni balneo-climaterice. Cum sta- mai variate abuzuri, înºelãtorii, judecãþi tru- soanã cultivatã care îl preþuia pentru cunoº- þiunea de la Mehadia – aºa cum era cunos- cate, furturi ºi jafuri. El însuºi a fost implicat tinþele-i multiple istorice pe cronicarul din cutã în secolele din finalul perioadei medie- în o serie de procese, iar slujbele îl impu- Mehadia. Cu toate cã Nicolae Stoica nu vale – avea un bun renume nu doar în Ba- neau în contact chiar cu marii dregãtori a face referiri la conversaþiile avute e de pre- nat ci chiar ºi în sud-estul continentului eu- þãrii ºi chiar cu domnitorul. supus cã în cea mai mare parte a acestora ropean, ºi Tudor Vladimirescu era în rând Reuºeºte sã devinã în vremea lui Con- se refereau la istorie, ºi mai cu seamã la trecu lumea sa frecventând bãile de la Me- stantin Ipsilanti, în prima domnie a acestuia cutul românilor. Putem deduce acest interes hadia. mare comis, iar în a II-a domnie, a fost vã- aparte a lui Tudor din faptul cã în toamna lui Dar sã vedem adevãratul portret al lui taf de plai. Ca principal responsabil cu paza 1816 îi ceruse o anume carte, Istoria Tudor, fãcut fãrã opreliºti politice, în faþa graniþelor obþinea venituri foarte importante Rumâneascã, care la acea vreme nu putea unui grup de numai 25 persoane, la unul din judecãþi, vãmuire de mãrfuri ºi din ne- fi alta decât Hronica românilor ºi a mai din seminariile profesorului academician gustoria pe care o practica el însuºi. Pentru multor neamuri, opera de cãpetenie a frun- David Prodan, poate cel mai titrat medie- numirea sa ca vãtaf de plai dãdu 3500 de taºului ªcolii Ardelene, Gheorghe ªincai. vist din România secolului al XX-lea. taleri, iar în 1812 dispunea de 12000. nu se Nu este nicidecum exclus nici presupu- „Lui Tudor nu i se cunoaºte data naºte- cunoaºte cât a plãtit pentru a fi ridicat la nerea cã fundamentul ideologic al progra- rii. Era din Vladimirii Jiului de Munte ºi în rangul de sluger (boier care aproviziona mului revoluþiei române de la 1821 sã fi fost momentul ridicãrii sale armate avea în jurul curtea domneascã ºi oastea þãrii cu carne pus aici în Mehadia, cules treptat din dis- a 40 de ani. Tatãl sãu era moºnean care proaspãtã ºi cu lumânãri pentru banchetele cuþiile pe teme de istorie naþionalã româ- cumpãra pãmântul spre a-ºi rotunji moºte- de searã de la curtea domneascã). neascã avute în nenumãrate rânduri cu nirea. Acelaºi interes de a acumula alte ºi Purta veºminte specifice clasei de mijloc Nicolae Stoica de Haþeg. De la acest raþio- alte suprafeþe de teren agricol îl avea încã a boierimii din Þara Româneascã, clasã nament bazat pe fapte reale consemnate din prima tinereþe ºi fiul sãu Tudor. Ba chiar care în ridicarea ei ierarhicã se lovea de de cronicarul bãnãþean am mai putea mai mult, în curând îºi întrece pãrintele în marea boierime”. avansa ºi ipoteza, surprinzãtoare la prima adunarea de avuþii. Avea o moarã în a cã- Evident cã la o asemenea situaþie vedere, cã indirect, ºi evident fãrã voia sa, rei vecinãtate ºi-a deschis o cârciumã. Pe materialã ºi poziþie socialã îºi permitea învãþatul protopop al Mehadiei a fost lângã propriul teren arabil a luat în arendã sã efectueze o curã întremãtoare a unul dinre artizanii vestitei Proclamaþii ºi alte suprafeþe de teren, ocupându-se sãnãtãþii la bãile de la Mehadia. de la Padeº, din 23 ianuarie 1821. personal de vânzarea cerealelor, fiind unul Iatã relatarea succintã, e adevãrat, Academician LIVIU MÃRGHITAN din principalii „en-grosiºti” ai Olteniei. dar plinã de miez, a cronicarului proto- * Comunicare prezentatã la Era ºtiutor de carte ºi cunoscãtor al mai pop al Mehadiei, Nicolae Stoica de Ha- Simpozionul Cetãþii, Ediþia a II-a 4 Vestea dumneavoastrÃ Ispita DeDe ce?ce? unanimitãþii Din paginile publicaþiei VESTEA reºiþean îºi va reveni în fireascã Visul dement al tuturor ºi fiecãreia (Nr. 3, martie 2010, Mehadia), am fire, cât mai curând posibil cu titlul dintre puteri ºi, încã mai vârtos, ocupaþii, a aflat de schimbarea denumirii tea- de referinþã ºi de mândrie actori- fost ºi a rãmas cel al „unanimitãþii”. Reali- trului din Reºiþa cu „TEATRUL DE ceascã de a slujii pe un asemenea zarea unui sistem în care o singurã ideolo- VEST” în locul pur- altar al Thaliei. gie sã fie acceptatã, un singur sistem de tat de pânã atunci George Augus- valori,o singurã structurã de împãrþire în de “George Au- tin Petculescu, fiu gustin Petcules- al Reºiþei, nu a „bine” ºi „rãu”. Acest vis a însemnat încer- cu”. În anumite îm- fost un mare ac- carea de a face cutare sistem de putere prejurãri nu poþi tor. A fost însã un sau ocupaþie veºnic, fãrã putinþã de a fi decât sã-þi pui în- mare animator al clintit. Este fãrã îndoialã cã orice om cu mi- trebarea de ce fel? artei teatrale ºi nimal bun simþ ar trebui sã suspecteze în- De Comisii, Comi- promotor al dez- cercãrile de aºezare a unei „unanimitãþi” ºi tete º.m.d., de cul- voltãri teatrului în ar trebui sã ºtie bine cã în spatele ºi la ca- turã ale unui þinut Banat, prin care pãtul oricãrei încercãri de „unanimitate” va bine determinat ºi-aa câºtigat un rãsuna sinistrul cor al celor încãtuºaþi, un loc de cinste în cultural, precum, cor care în secolul care a trecut. întune- acela al judeþului galeria oamenilor catul ºi sângerosul veac douãzeci, a zbie- Caraº-SSeverin, pot de seamã, în con- fi acelea care sã diþiile vitrege de rat ba „Sieg Heil”, ba „Stalin, Stalin”, ba renunþe în a-ººi secularã domina- „Ceauºescu, PCR”. La capãtul campaniilor preþui înaintaºi ºi G.A. Petculescu þie strãinã ºi frus- de impunere a „unanimitãþii”, a ideologiei intrã în derizoriu. trarã, ale dezvol- unice, ne aºteaptã puºcãriile ºi lecþiile de „TEATRUL DE VEST” ce nume so- tãri culturii în limba maternã, iar îndoctrinare. nor ºi-or fi spus cei ce vor sã fie ºi teatrul, fie acesta ºi de amatori, a Prin „unanimitate” de gând „puteri- D-lor mari ºi când, parcã, dintr- fost unul din principali susþinãtori ai le” ºi „ocupaþiile” decãzute, cel mai adins sã nu ai nimic a spune. Cu identitãþii naþionale. Acesta a fost adesea având în frunte zugravi, panto- ce? I-ar fi deranjat pe reformatorii actorul ºi rolul principal jucat pe fari, marinari dubioºi ºi întotdeauna cre- vremii de faþã, decât sã-ºi satisfacã scena vieþii, pe care spectatorii tini, au neputincioasa îndrãznire de a dorinþa fãrã a ºtirbii nimic din nu- iubitori de teatru ai Reºiþei de azi, crede cã vor putea obþine legitimitate. mele istoriei teatrului bãnãþean, în amintirea celor de ieri, îi vor Aplauzele susþinãtorilor sunt considerate prin atribuirea titulaturii de „TEA- putea reda demnitatea vechii dede aceste „puteri” sentimente naþionale. În TRUL DE VEST” - George Augustin numiri a teatrului cu participarea Petculescu”, cu nimic altceva de- Domniilor lor, prin tot ceea ce îi lumina celor spuse mai sus cu atât mai cât sã fie onoraþi pe mai departe leagã de acesta, cu atât mai mult sinistrã apare „unanimitatea” ideologicã de imaginea acestui nume. Nu pot cu cât nu se cere nimic a se da impusã în România prin „elita de mahala”, sã vãd aici decât faptul de a fi fost decât ceea ce a fost luat, în mod condeierii mercenari, fripturiºtii din vocaþie, luatã o decizie în repezealã la care nedemn printr-uun afront adus mediocritãþile patente, al cãror singur vis moment se pierde orice noþiune de istoriei culturii cãrãºene, implicit este accesul la bugetul de stat. Cei care ºtiinþã sau neºtiinþã, din care motiv celei bãnãþene. dau nume rãu, prin asociere, intelectualitã- nu poþi iarãºi sã nu crezi cã teatrul IOAN BULIGAN þii româneºti, sunt cei care, pur ºi simplu, au pãstrat sloganele comuniste: insulta O carte rarã! tradiþiilor româneºti, insulta Ortodoxiei „A sosit domnul Eminescu” (monografie) ºi au înlocuit lauda Uniunii Sovietice cu lauda noului „imperiu” ºi a celor ce ii Cartea înseamnã peste 700 (ºapte sute) de pagini, format A4 (coalã ministe- reprezintã, „Piaþa Comunali NATO. (Felicitãri, domnule Doctor - N.D.P.) rialã), cu facsimile ºi o bogatã iconografie. Costã 100 (una sutã) lei. Ispita unanimitãþii este una dintre cele Cu prilejul lansãrii, profesorul universitar doctor Iulian Negrilã, din Arad, a mai degradante încercãri datã fiecãrei ge- spus: „Cartea nu e cu nimic mai prejos decât „Istoria literaturii de Cãlines- neraþii. În aceastã privinþã, încã în veacul al cu”. Cartea are un tiraj limitat! III-lea d. Hr. limpede avertiza Sfântul Dacã „A sosit Domnul Eminescu” prezintã interes pentru dumneavoas- Antonie cel Mare, „va veni o vreme când trã, comunicaþi ºi vã va fi expediatã cu ramburs. Tel. 0255 / 523 204 sau 0749 oamenii vor înnebuni, iar pe cel care nu va înnebuni îi vor urî, cãci nu va fi ca dânºii”. 495972. dr. ALEXANDRU NEMOIANU - S.U.A. Vestea dumneavoastrÃ 5 99 MAIMAI –– ZIUAZIUA VICTORIEIVICTORIEI (65(65 DEDE ANIANI DEDE LALA ULTIMULULTIMUL RÃZBOIRÃZBOI MONDIAL)MONDIAL) Eroul de la Pãuliº – domnul Ministerul de Rãzoiu ªI-AU FÃCUT Cabinetul Ministrului sergent Ioan Gherase DATORIA Sergentul Ion B. Gherase de odinioarã, Pãuliºul, pânã în septembrie 1944 o micã colonel în rezervã astãzi, este una ºi aceeaºi Ordin de zi persoanã cu domnul inginer Gherase, cunoscut localitate unde o mânã de oameni îºi duceau Nr. 15 din 14 noiembrie 1944 de oamenii Mehadiei ºi nu numai, ca fostul ºef viaþa paºnicã, a intrat în istorie prin faptele de de Ocol silvic Mehadia. arme ale detaºamentului de i-a preluat Astãzi, trãieºte în municipiul Timiºoara, pe numele ºi care a scris cu sânge o nouã paginã strada Al. Odobescu, în deplinã sãnãtate, de eroism în cartea de glorie a istoriei patriei. ªcoala de subofiþeri de rezervã locuieºte în aceeaºi vilã cu fiica sa, cunoscuta Nu aniversãm astãzi victoria unei armate Infanterie-Radna, comandatã de farmacistã Rodica Vlad. Totuºi este trist împotriva alteia, ci un moment din viaþa unor Colonelul Petrescu Alexandru, s-a deoarece recent doamna sa, originarã din oameni care ºi-au adus modesta lor acoperit de glorie, cu ocazia luptelor Domaºnea, a trecut la cele veºnice. contribuþie la înfrângerea fascismului, cea mai dintre 14 ºi 20 Septembrie 1944, în Domnul inginer Ion B. Gherase are o neagrã perioadã din istoria omenirii în care regiunea Pãuliº – Ghiroc – Cuvin. violenþa, opresiunea ºi crima organizatã au Datoritã rezistenþei îndârjite a fost ridicate la rangul de virtute. elevilor ºi conducerii pricepute, s-a La poarta defileului Mureºului, trufia reuºit, timp de o sãptãmânã, sã se fascistã s-a izbit de zidul de netrecut al sfarme puternicele atacuri inamice, luptãtorilor din Detaºamentul Pãuliº care au sprijinite de care de luptã, care arãtat cã „Nici pe aici nu se trece!”. cãutau sã pãtrundã pe valea Mure- Frânturã din insurecþia armatã de la 23 ºului, spre inima Ardealului. August 1944 luptele de la Pãuliº s-au bucurat Alãturi de elevii ªcolii de subofiþeri de sprijinul populaþiei civile: muncitori, þãrani s-au bãtut cu aceiaºi bravurã, Bata- ºi intelectuali, care s-au pus în slujba patriei. lionul I/R 96 I ºi Divizionul 61 Art. Media de vârstã a luptãtorilor nu depãºea Grea. 21 de ani, astfel încât Detaºamentul Pãuliº a Pentru exemplul strãlucit de bra- fost un detaºament al tinereþii maturizate de vurã ºi spirit de sacrificiu de care au importanþa zilelor ºi evenimentelor pe care le dat dovadã, elevii ºcolii de subofiþeri trãiau ºi greaua rãspundere ce le-a revenit. de rezervã Infanterie Radna ºi Impozantul monument de la Pãuliº, ridicat unitãþile de întãrire, se citeazã prin în amintirea celor cãzuþi aici pentru libertatea ordin de zi pe Armatã. frumoasã vârstã, dar a rãmas acelaºi om cu patriei va fi mãrturie peste veacuri cã aici, la În faþa eroilor cãzuþi ne închinãm inimã tânãrã, jovial, lucid ºi volubil în discuþii. poarta þãrii, niºte tineri înflãcãraþi ºi-au fãcut cu adâncã reculegere. Mi-a rememorat episoade de luptã ale Deta- datoria. ºamentului Pãuliº, Detaºament intrat în istorie, graþie jertfelor aduse pentru eliberarea ultimei Vor trece anii ºi amintirile ne vor copleºi. palme de pãmânt din Transilvania, în luptã cu Din noianul de aduceri aminte cele legate de hoardele hortyste, în Al Doliea Rãzboi Mondial. zilele Pãuliºului ne vor înduioºa cel mai mult. Detaºamentul Pãuliº era format în exclusivi- Vom privi înapoi cu mândrie ºi poate o tate din elevii de la ªcoala de subofiþeri de in- lacrimã va fi jertfitã unui trecut frumos. fanterie de rezervã de la Radna, subunitate co- SLT. VÎRLAN AUREL mandatã de locotenentul colonel Alexandru (Din cuvântul rostit în 1974) Petrescu. Elevii erau tineri, unii doar trecuþi de majorat, alþii în prag de majorat, cu toate acestea au dovedit curaj, bãrbãþie ºi o dârzenie ne- maipomenitã pe câmpul de luptã. Acolo, la Pãuliº, în Defileul Mureºului, tinerii au plecat la moarte sigurã, luptând cu infan- teria ºi blindatele hortyste, mult mai numeroase ºi mult mai bine dotate. În lupte au pierit: 10 ofiþeri, 10 subofiþeri ºi 148 de elevi. Dar au pro- vocat daune inamicului: 909 morþi, 387 prizo- nieri, au capturat o cantitate însemnatã de ar- mament ºi tehnicã de rãzboi. Între luptãtorii din Detaºamentul Pãuliº s-a evidenþiat în mod deosebit sergentul Ion B. Gherase, astãzi colonel în retragere. Glorie veºnicã veteranilor de rãzboi!

Lt. colonel (r) NICOLAE DANCIU 6 Vestea dumneavoastrÃ

Monumentele eroilor sovietici SE STING VETERANII Aflãm din presã cã domnul profesor Francisc Priveºte, copile, cum trec veteranii Boldea, primarul municipiului Lugoj, se În ºiruri tãcute, bãtrâni luptãtori, preocupã ºi pretinde protejarea monumentelor ostaºilor sovietici, fapt îmbucurãtor, un gest Se duc! Se topesc ºi-odatã cu anii propriu unui conducãtor cu vederi europene. Dispar în neant, anonimi cãlãtori. Se sting veteranii, albiþi tot mai tare, Încet, în tãcere ºi-n tainã se sting, Imaginea lor slabã dispare Ei nu se vaitã ºi nici nu se plâng. Priveºte-i! Respirã, mai sunt încã vii ªi-aºteaptã sã sune... un ultim atac, Cãci astãzi sunt iarãºi în linia-ntâi ªi-aºteaptã semnalul! ªi rabdã ºi tac! Priveºte-i trecând împãcaþi spre vecie, Pãºind maiestuos, ca lumea sã ºtie C-au fost demni, nu s-au plâns, n-au crâcnit! Au luptat, au muncit, au tãcut... ºi-au murit! Desigur, domnul primar Francisc Boldea ºtie De-aceea, copile, când trec veteranii cã în Al Doilea Rãzboi Mondial U.R.S.S.-ul a Cu feþele supte, de sfinþi bizantini, pierdut 25 de milioane de cetãþeni. Opreºte-te-n loc, cãci ei sunt titanii Punem o întrebare retoricã: Oare câþi ruºi au pierit pentru eliberarea Banatului ºi câþi pentru Istoriei noastre ºi lor sã te-nchini! eliberarea Transilvaniei de sub ocupaþia Sunt candele sfinte! Cât pâlpâie încã, hortystã? Putea oare armata românã sã elibereze Mai dã-le onorul, c-aºa slãbiþi ºi modeºti, ultima palmã de pãmânt pânã la 25 octombrie Þi-au clãdit viitorul în piatrã ºi-n stâncã 1944? Ajutorul Armatei Roºii i-a fost de folos? ªi-au murit pentru þara în care tu sã trãieºti! Primim rãspunsuri din partea combatanþilor GHEORGHE LÃCÃTUªU de odinioarã. TOMA OSTRIª (Din arhiva N.D.P.) - veteran de rãzboi -

Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” din Banat Mehadia, str. Pãdurii 289 Tel. 0255 523 204 Nr. 105 din 15.04.2010 CÃTRE PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL MEHADIA Având în vedere cã în acest an, în luna iunie se va - Realizarea unui pliant gen fotomontaj pe panoul- împlini o sutã de ani de la potop, ce a demolat 22 de vitrinã din preajma Primãriei, cu imagini ºi texte case ºi au pierit, afirmativ, nouã locuitori ai Mehadiei, evocatoare despre potop; propun ca acest eveniment nefast, trist, sã nu treacã - Gazeta „Vestea” sã consacre câteva pagini, texte neobservat din partea Executivului ºi din partea ºi imagini, acestui eveniment de neuitat de cãtre Consiliului Local. În acest sens propun urmãtoarele: locuitorii ºi urmaºii Mehadiei. Societatea noastrã - Identificarea urmaºilor victimelor din iunie 1910, dispune de cele douã cronici, de texte în manuscris prin lecturarea celor douã cronici ale Mehadiei lãsat zestre de generalul Nicolae Cena ºi preotul (Coriolan Buracu ºi Ion Bãcilã); Coriolan Buracu, precum ºi de câteva imagini. Totuºi, - Realizarea unui parastas la Biserica Ortodoxã în scopul unei mai bune ducomentãri ºi în vederea Românã din localitate, prin grija preacucernicilor realizãrii unui Centenar de marcã, propun sã fie atras pãrinþi Ciprian ºi Gabriel; în aceastã acþiune insolitã ºi domnul Ion Ionescu- - Ridicarea unui monument funerar într-un loc Bloju, care dispune de materiale inedite. vizibil, cât mai aproape de Râul Belareca, vizibil ºi circulat, se preteazã zona Pieþei Agro-alimentare; Cu respectul cuvenit, - Dezvelirea ºi sfinþirea monumentului funerar, prin Preºedinte alocuþiuni ºi evocarea evenimentului trist, soldat cu prof. N.D. PETNICEANU pagube materiale ºi victime umane; Vestea dumneavoastrÃ 7 PIAÞAPIAÞA AGRO-ALIMENTARÃAGRO-ALIMENTARÃ DINDIN MEHADIAMEHADIA Cu puþinã vreme în urmã s-a inaugurat ºi - Au, doamne, ia-mã, e vecin cu mine, are Valea Bolvaºniþa, mama celor doi inspectori sfinþit Piaþa Agro Alimentarã din Mehadia, un loc, un pãmânt lângã mine plin cu meri de finanþe, Ilie ºi Ion, oameni de vazã ºi una ultra-modenã, dotatã cu strictul necesar, groºi cã nu-i poþi cuprinde în braþe, dar nu demnitate. cu condiþii de funcþionare în spirit european. - Dodo Ano, cu ce te lauzi? Primãria Mehadia ºi Consiliul Local au fãcut - Domnule, mã laud cu lapte, caº, brânzã, eforturi în realizarea acestui obiectiv, impe- ouã. Împart masa cu Elena Molan, ea stã de rios necesar pentru cetãþenii Mehadiei, pen- givan cu o consãteanã, eu grijesc de marfã. tru locuitorii din zonã ºi, inclusiv, cãlãtorii - Cum e în piaþa nouã, doda Ano? aflaþi în tranzit. - E bine ºi frumos, e cald ºi avem de toate, La propunerea primarului Iancu Panduru, dar e un bai: nu avem cumpãrãtori, oamenii am realizat reportajul de mai jos, primãria ºi nu au bani, iar meginþii se scol mai târziu, ei Consiliul Local fiind interesate de modul cum îs cam domnoºi, se scoalã mai târziu, cu funcþioneazã aceastã piaþã ºi ce propuneri fac toate cã-i trecut de zece! oamenii muncii, atât vânzãtorii, cât ºi - Despre Iancu Panduru ce zici? cumpãrãtorii. Iatã cele consemnate de - Sã-i dea Cel de Sus sãnãtate, cã ce face, reporterul gazetei într-o zi de duminicã (25 face bine... aprilie 2010); 1. IANCU PEPªILA, producãtor, din 4. CÃLINA COSTESCU, zis Bleoarcã, Plugova nr. 1, prezent la piaþã cu cartofi, din Mehadia miere de albine, caº, brânzã. S-a mãrturisit: - Cu ce te prezinþi, Cãlina Costescu? „Aceastã piaþã, în care ne prezentãm noi, - Cu verdeþuri, cu trufandale ºi cu vânzãtorii de produse agro-alimentare, este rãsaduri, cã este vremea. Eu am pus roºiile fãcutã de Primãria Mehadia, de Consiliul Primarul, Episcopul ºi enoriaºii în faþa timpuriu, luna viitoare vor fi roºiile de Local ºi, personal, de domnul primar IANCU Primãriei Mehadia toamnã. Cu astea mã prezint deocamdatã. PANDURU, consãteanul meu. Îl cunosc de Mai târziu voi fi ºi cu altele, produse sutã la copil, a fost un copil bun ºi acum este un om are cine sã-i grijeascã., merele putrezesc pe sutã ecologice, aºa cum se cer astãzi... bun, care se gândeºte la binele oamenilor. Îi jos... - Cum þi se pare piaþa nouã? mulþumim cã a fãcut un lucru bun. Aici, în - Un gând pentru Primar? - Super, domnule Petniceanu. Totul e aceastã piaþã, nu plouã, nu ninge, nu bate - Domnului Primar îi mulþumim frumos super! Cu toate acestea, în piaþa veche, la vântul. Dincolo, în piaþa veche, ne bãtea pentru ceea ce a fãcut pentru noi... Ne-a pus stradã, fãceam vânzare mai bunã, oprea vântul ºi stam în ploaie, plecam acasã mai la punct ºi cãminul cultural la Plugova, a lumea, aici e în dos ºi lumea ºtie ºi nu prea schimbat þigla, mobilierul, avem pânã ºi ºtie cã ne-am mutat... Ar fi bine dacã s-aar televizor. Îi doresc sãnãtate ºi sã facã tot aºa, anunþa în presã ºi pe o tãbliþã cã piaþa s-aa cum a fãcut pânã acum. mutat de la strada mare, aici în dosul uliþei... 2. ADELINA MIZA, timiºoreancã, vânzã- toare de haine ºi încãlþãminte (la mâna a doua), cãsãtoritã cu Iosif Banaduc, cu casa în cartierul „Maier” din Mehadia. Intervievatã cu privire la piaþa agro-alimentarã, a declarat: Excelenþa Sa Episcop Lucian de „Este o piaþã super! Avem condiþii Caransebeº înalþã o rugãciune pentru excelente, de la cãldurã la apã potabilã, avem Piaþa Agro-Alimentarã din Mehadia condiþii dar piaþa nu merge! Cumpãrãtorii nu În final, Episcopul ºi Primarul Mehadiei, prea ºtiu de aceastã piaþã, mai ales cei strãini. mult beteji decât sãnãtoºi. Aici avem cãldurã, cu protopopul Pereº s-au fotografiat cu Rugãm primãria, personal pe domnul primar avem apã, veceu, avem pânã ºi prosop, avem enoriaºii Iancu Panduru, sã punã un anunþ, un tot ce ne trebuie. E rãu cã îs puþini clienþi, Vã rog, faceþi ceva. indicator, ceva de genul acesta, din care oamenii nu au bani, mai dãm ºi pe datorie la - Îl voi informa pe domnul primar lumea de aici ºi din alte pãrþi sã afle cã piaþa oameni cunoscuþi. E curãþenia de pe lume, se Panduru. s-aa mutat în altã parte. Dacã face ºi treaba vede cã fac curat oamenii primãriei, cei de la - Slavã Domnului! Dacã el va ºti, va face aceasta, este super. Precizez: Piaþa din curãþenie, iar noi avem obligaþia sã pãstrãm sã fie bine. Dumnezeu sã-l þinã în sãnãtate... Mehadia este mult superioarã faþã de piaþa curãþenia, mobilierul, mesele ºi scaunele. Desigur, propunerile vânzãtorilor sunt din Bãile Herculane, unde adesea merg cu - Domnule Pepºilã, eºti rudã cu dãscãliþa pentru primarul Iancu Panduru ºi pentru mãrfuri.” Stana Pepºilã? Consiliul Local, ºi, nu în cele de pe urmã, - Adelina, un gând pentru primarul Iancu - E neamul meu, doda Stana. ªi ea face pentru personalul care deserveºte Piaþa Agro- Panduru... parte din neam de stupari. Acum e în Alimentarã. - Sãnãtate!... Germania. Rar vine pe acasã... Deocamdatã „Vestea” ºi-a fãcut misia. - Pe Ion Florian Panduru l-ai cunoscut? 3. ANA MIHAN, agricultoare, din satul (CARABINÃ) 8 Vestea dumneavoastrÃ DãscãliþaDãscãliþa mea,mea, dãscãliþadãscãliþa noastrã!noastrã! Mã adresez în acest fel tuturor consãtenilor Cu 98 de ani în urmã, la 17 august 1912, se tatea de vãduvã de rãzboi ºi nu s-a mai cãsãtorit. mei din Megie, Bãile Herculane, Plugova ºi Valea nãºtea la Megia (aºa cum îi plãcea sã spunã) din În perioada celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, Bolvaºniþa, foºtilor elevi ºi mai târziu colegi cu pãrinþii Dumitru ºi Marta Þepeneag, d-na noastrã în calitate de învãþãtoare la ºcoala din Mehadia, s- dãscãliþa lor. învãþãtoare. a îngrijit de hrana unor elevi a cãror familii erau Acum dãscãliþa noastrã nu mai este decât în A absolvit în anul 1933 ºcoala normalã de strâmtorate datoritã plecãrii la rãzboi a taþilor. A inima ºi sufletul nostru. A trecut la cele veºnice la învãþãtori din Tr. Severin. dat dovadã de responsabilitate ºi mult suflet, 14.03.2010 La 4 august 1935 s-a cãsãtorit du Dragalina dãruind copiilor nevoiaºi atât hranã cât ºi dragoste la Timiºoara, unde ºi-a petrecut maternã. ultimii 15 ani din viaþã alãturi de fiul A continuat activitatea la ºcoalã ºi nepoþii ei dragi, Florina ºi Ionuþ. ca învãþãtoare ºi dirigintã a multor Ne amintim cu drag de generaþii de elevi care îºi amintesc învãþãturile primite dar ºi de cu drag de învãþãturile primite. observaþiile care ne-au fost de mare Dupã terminarea rãzboiului ºi in- folos în viaþã. staurarea noii dictaturi, dãscãliþa Am avut-o învãþãtoare începând noastrã ne-a spus cã rugãciunea cu clasa a II-a (1947) iar apoi „Tatãl nostru” trebuie sã o spunem dirigintã pânã în clasa VII-a. Îmi în gând iar nou salut este „Bunã di- amintesc cu bucurie prima zi de mineaþa” ºi „Bunã ziua”. Eram prea ºcoalã ºi cu durere în suflet mici sã înþelegem de ce. S-a pensio- despãrþirea pentru totdeauna de nat dupã 35 de ani la catedrã im- dãscãliþa mea dragã, sclipitor de punând întotdeauna respect ºi frumoasã ºi inteligentã. iubire. În prima zi de ºcoalã a clasei a Suferinþa pricinuitã de demolarea II-a, d-na învãþãtoare ne-a cerut sã casei în care ºi-a petrecut 53 de ani scriem pe tãbliþã cum se cheamã din viaþã, urmatã de pierderea satul nostru. Unii au scris Mehadia, Ion, învãþãtor la ºcoala din Mehadia, care a unicului fiu în anul 2005, rãpus de o cruntã ºi iar cei mai mulþi „Megia”. Mihãiþã Lalescu (copilul moºtenit de la strãmoºi dragostea de patrie, curaj nemiloasã boalã, a marcat-o pe tot restul vieþii. doctorului) a spus cã þãranii spun Megie iar ºi spirit de sacrificiu. În timpul celui de al doilea Am condus-o pe ultimul drum la 16 martie domnii spun Mehadia. rãzboi mondial, în calitate de ofiþer al armatei 2010, unde se odihneºte lângã fiul ei cel drag pe Dãscãliþa noastrã ne-a spus cã satul nostru are române, la primele lupte este rãnit, iar dupã care l-a crescut cu dragoste ºi responsabilitate ºi douã denumiri: una oficialã, Mehadia, ºi a doua vindecare a fost trimis din nou pe front. Este rãnit unde nepoþii ei, Florina ºi Ionuþ, împreunã cu denumire, popularã, „Megia”. Mihãiþã a fost a doua oarã, urechea fiindu-i sfârtecatã de o familia rãmasã îndureratã, îi pun mereu flori aºa apostrofat cu blândeþe ºi atenþionat sã nu mai facã schijã. Ia parte la luptele din Ungaria ºi Cehoslo- cum îi era ºi numele, „Floarea”. diferenþã între domn ºi þãran. vacia iar la 23 februarie 1945, un glonþ îl rãneºte Sã ne amintim mereu cu dragoste ºi nostalgie Am amintiri multe ºi frumoase despre dãscãliþa grav ºi moare pe masa de operaþie. A fost înmor- de sufletul mare, cald ºi rãbdãtor al dãscãliþei mea, dar acum doresc sã fac o scurtã biografie a mântat în comuna Seley, la poalele munþilor Tatra noastre dragi ºi sã ne rugãm pentru odihna dãscãliþei din Cehoslovacia. veºnicã. Drãgãlina Floarea A rãmas singurã cu fiul sãu, dobândind cali- NELY FENEªAN DoamnaDoamna educatoareeducatoare ElisabetaElisabeta VlaicuVlaicu ºiºi micuþulmicuþul MarianMarian Acum doi ani, doi ani ºi mai bine, am fost invitatul grãdiniþei de copii din Între puºti, copilul Marian, de pe uliþa mea, Mehadia, personal al doamnei educatoare Elisabeta Vlaicu, alintatã de cei prinsese cel mai repede primele ºase dragi cu apelativul de „Tuþa”. versuri din „Revedere”. În mijlocul grãdinei de copii, spun „grãdinã”, cum spuneau odinioarã Acum, Marian este elev în bãtrânii, educatoarea ardea flacãrã spiritualã, se vedea pe chipul ei bãlai clasa a II-a, stã pe uliþa mea ºi, dragoste pentru copii, radia din întreaga ei fãpturã cãldurã maternã ºi pasiune când mã vede, o datã pe zi, în pentru ceea ce fãcea ºi fãcea bine. loc de „salut”, îmi recitã Le-a vorbit copiilor despre poetul Mihai Eminescu, iar eu avusesem misia versurile: sã-i învãþ pe omuleþi o strofã, douã, dintr-o poezie, douã, de Poetul Naþional. „Codrule, codruþule, ªi i-am învãþat câte ceva din „Somnoroase pãsãrele” ºi din „Revedere”. Ce mai faci, drãguþule, Cã de când nu ne-am vãzut Multã vreme a trecut ªi de când ne-am depãrtat Multã lume am umblat.” Mã apropii de el ºi-i strâng mâna în chip de felicitare ºi-l întreb de când ºtie poezia. Rãspunde: - De când aþi fost la „grãdinã” cu Doamna noastrã care nu mai e... A urcat la cer, aºa mi-a spus mama.. - Aºa-i, Marian, Doamna a urcat la cer, sã-i înveþe ºi pe alþii poeziile lui Eminescu. Þi-e dor de Doamna? - Mi-e dor... - Pe unde? Grãdiniþa din Mehadia, la un concurs susþinut la Herculane - Pe la ochi... În mijlocul copiilor, Elisabeta Vlaicu (*) (N.D.P.) Vestea dumneavoastrÃ 9 Almãjan ºi Sorescu, Metanoia Almãjan ºi Sorescu, Lumea e un sãrut cu moartea Lacrimã înecatã acasãacasã lala „Eminescu”„Eminescu” De flori uscatã prin frigiderele pe Ungureanu, cum îl va prezenta. Am aºteptat tehnologiei noi, cum aºteptase ºi bietul Marin Sorescu, tre- Ochi pentru ochi ºi dinte pentru dinte cuse ceva vreme ºi Cornel Ungureanu se aºtep- Un abator sângerând amurgul ta. Cineva dintre noi îl vãzuse pe Ungureanu ca un surâs de semilunã cum trecuse cu ochii în trotuar, pe partea Lumea opusã, se îndreptase spre casã, el stã undeva în umbra Lupoaicei din Piaþa Operei. Nu a venit... o mare ºi înfuriatã minciunã Mi-aam dat seama cã Ungureanu nu a venit care vorbeºte singurã dreptatea sã-ll prezinte pe Sorescu deoarece poetul oltean în Casa Domnului Marin Sorescu, fusese ministru culturii, funcþie pe care o pãrã- ultima lansare la Timiºoara sise în mai 1995, pe motive de sãnãtate. Intui- Vin de toamnã Cred cã a fost în iunie 1996, deoarece în a- sem bine gestul reprobabil al lui Ungureanu, Dragã toamnã cest an i-aa apãrut lui Sorescu ultimul volum din ºtiind cã el refuzase ºi medalia de „cavaler al Vin de vie îngheþatã cele patru apãrute sub genericul „La Lilieci” culturii” oferitã sub semnãtura lui Iliescu. ªi când (sau în 1997?!). mã gândesc cã fostul secretar al organizaþiei dor pelin nemãsuratã Fusese anunþatã lansarea cãrþii la Librãria PCR (de la Revista „Orizont”), tovarãºul Un- Toamnã arsã la cuptoare „Eminescu” din Timiºoara, se anunþase cã poe- gureanu, cum se mai bucura (gudura) odinioa- tul Marin Sorescu (ºi cartea sa) va fi prezentat rã pe lângã Ion Iliescu, fostul secretar cu pro- Pâine frântã - trup de carne de criticul literar Cornel Ungureanu, preºe- bleme de propagandã la Judeþeana Timiº! Cum Brumãrel de sânge-n zori dintele Filialei Uniunii Scriitorilor din Banat. Se se mai schimbã lumea! Mama ei de lume!... Vin ce fumegã prin sori adunase lume, e drept nu prea multã ºi nu am L-aam rugat pe Almãjan sã suplineascã pe zãrit decât doi, trei scriitori cu patalama, între ei Ungureanu ºi sã-ll prezinte pe Marin Sorescu. Toamnã de Crãciun bronzatã prezentul „veºnic tânãr ºi ferice”, Ion Marin Al- ªi Almãjan fãcuse una dintre cele mai frumoase la meseni cupã pe masã mãjan, venise, cum venisem ºi eu ºi încã doi, prezentãri din viaþa sa. trei gurã cascã, sã-ll vedem pe Sorescu, dar ºi N.D. PETNICEANU Toamnã Fiu de Dumnezeu Cum l-am cunoscut pe Iosif Cireºan-Loga Cinã frântã-n ciot din miel În 6 august 1984 am fãcut o cãlãtorie cu au- tronajul Bibliotecii orãºeneºti „Tata Oancea” tobuzul din Berzovia pânã la Duleu. Eram îm- (director, d-na Gabriela ªerban), pânã la sfâr- Omul de carbid preunã cu fiicã-mea, Simona-Monica ºi cu o ºitul anului 2006, când ºi-a încetat apariþia. Su- Cerul a rãmas sigur de El prietenã de-a ei, Carmen Suriþescu. Am plecat fletul acestei reviste ºi al Cenaclului „Aurel No- A plecat de mult sã însereze dimineþile cu gândul sã-i fac o vizitã învãþãtorului Dorel vac” a fost Iosif Cireºan-Loga, condeierul þãran, sã uitãm singurãtatea crucii Teodorescu, prietenul meu. În staþia de autobuz autor a mai multor volume de prozã ºi versuri. din Duleu ne-au întâmpinat Dorel Teodorescu, Omul Iosif Cireºan-Loga a trecut prin momente Cerul a rãmas greu de lacrimile Lui soþia sa, Doina, fata lor Cristina ºi un cetãþean dramatice: anii de rãzboi, de prizonierat, de Atât de apãsat îi simt tãlpile mai în vârstã, pe care l-am vãzut atunci întâia condamnare la canal. Experienþa sa de viaþã a Greu ca tãcerea Cuvântului datã. Prietenul meu mi l-a prezentat pe Iosif stat la baza cãrþilor sale care impresioneazã prin Cireºan-Loga. simplitate, patriotism ºi sinceritate. Cunoºtin- Cerul de penumbrã îºi spalã Dupã ce am fost oaspeþii familiei Teodo- þele sale de istorie, de literaturã, de religie, au singurãtatea Lui rescu, am vizitat ºcoala ºi apoi ne-am deplasat rezultat dintr-o asiduã muncã de autodidact, din tine frate în frate la casa pãrinteascã a lui Uica Iosâm. Aici era dintr-o pasiune perseverentã puse în slujba amenajat un adevãrat muzeu etnografic. Obiecte adevãrului ºi dreptãþii. Omule de carbid alese, vechi sau mai noi, adunate cu migalã de Statura dreaptã, fizicã ºi moralã a lui Iosif candelã arzând ferestrele tristeþii Uica Iosâm, constituiau zestrea spiritualã a sa- Cireºan-Loga a consemnat-o cunoscutul scrii- oraºul acesta de câine adormit tului Duleu. Am scris atunci în Carte de onoare tor bucureºtean Ion Meiþoiu în cuvinte emoþio- IONUÞ ÞENE a Muzeului urmãtoarele: „Atâta culturã ºi valoa- nante: „Cãtre final, pe când îmi odihneam ochii re încap în casa poetului Cireºan, încât am rã- în mijlocul apelor colorate ale costumelor Curba de sacrificiu - 2010 mas miºcaþi, impresionaþi de pasiunea omului populare cãrãºene de pe scenã ºi pe când Aminteºte de Curba de sacrificiu din 1929 care le-a adunat ºi le pãstreazã cu atâta pietate. poetul aflat în prim plan îºi recita ultimele - 1933, de morþii de la Lupeni ºi de morþii din Atelierele C.F.R. Griviþa Roºie - Bucureºti. A- Duleu, 6 august 1984.” strofe, mi s-a pãrut cã el însuºi – el, condeierul minteºte cã profesorii ºi învãþãtorii nu au luat De atunci, pe Uica Iosâm l-am simþit tot mai þãran strãbãtãtor prin apele timpului – era un leafa timp de ºase luni, tot aºa ºi funcþionarii aproape de sufletul meu. Iar din anul când s-a adevãrat ºi neclintit „stâlp de þarã”. publici. stabilit la Bocºa Vasiovei, ne-am întâlnit tot mai Acum, dupã 95 de ani de viaþã tumultoasã ºi Domnule preºedinte Bãsescu, puteþi des, fie acasã, la dumnealui, fie la mine, la Ber- bogatã în cãrþi ºi sfaturi pentru urmaºi, poetul scoate Þara din marasm aplicând prevederile zovia. A venit însoþit de prietenul sãu mai tânãr, Iosif Cireºan-Loga ne-a pãrãsit, intrând în Legii 18, confiscarea averilor celor îmbogãþiþi Tiberiu Popovici, uneori ºi de poetul Dimitrie eternitate, dar lãsând ºi un gol între noi peste prin fraudã; aplicarea Legii 18 trebuie începutã Acea din Doclin. Uica Iosâm ºi cu dl. Tiberiu care dominã un profund sentiment de tristeþe. cu Dumneavoastrã. Popovici au pus bazele Cenaclului „Aurel No- Dumnezeu sã-l odihneascã pe Uica Iosâm ºi De unde nu, demisia Dvs. ºi a Guvernului vac” din Bocºa, editând ºi revista „Valea sã-l aºeze între aleºii Sãi. Boc ar fi o mãsurã imperios necesarã ºi inteli- Bârzavei”. Revista a apãrut, în prima serie, în gentã în actuala crizã financiarã. casa lui Uica Iosâm din Vasiova, apoi sub pa- ION ALBU, BERZOVIA REDACÞIA “VESTEA” 10 Vestea dumneavoastrÃ DDEESSPPRREE BBAANNAATT ªªII EEMMIINNEESSCCUU ÎÎNN DDIIAALLOOGG CCUU CCÃÃRRTTUURRAARRUULL CCÃÃRRÃÃªªEEAANN GGHHEEOORRGGHHEE JJUURRMMAA

- Înainte de-a aborda miezul pro- acces la privilegii. Românii, având acces la boi, este una superioarã faþã de precedente- blemei - „EMINESCU ªI BANATUL” -, altã limbã, la alte relaþii culturale, se puteau le etape, prin înscrierea în naþional ºi în mo- propun, domnule Gheorghe Jurma, sã afirma în spaþiul culturii, administraþiei, po- dernitate. Însã, deocamdatã, reconstituind vorbiþi despre începuturile literare, liticii, ceea ce adesea au ºi dovedit-o. Pro- tabloul istoric, de la Evul Mediu, pe când Ba- culturale în sens mai larg, în acest colþ babil cã din aceste date rezultã ºi conse- natul aparþinea Regatului Ungar, apoi ace- de pãmânt românesc - BANATUL. În a- laºi Banat stãpânit de turci, în cele din urmã ceastã problemã, profesorul Traian To- aflat sub ocupaþia Imperiului Austriac ºi apoi pliceanu în a sa Istorie a literaturii româ- Austro-Ungar, trebuie sã înþelegem cã geo- ne (manual pentru elevii de liceu, Timi- politic trãiam în alte spaþii. Existã o graniþã ºoara, 1936), reþine pentru faza de pio- între Banat, ca teritoriu, ºi istoria ºi cultura nierat câteva nume: Mihai Roºu Mar- Þãrilor Româneºti, aºa încât nu-l putem pla- tinovici, Paul Iorgovici, Dimitrie Þichin- sa în contextul mai larg al literaturii române, deal, C. D. Loga, Damaschin Bojincã, Ef- din pricinile enunþate mai sus: am trãit o mie timie Murgu ºi Victor Vlad Delamarina. de ani sub ocupaþii strãine. Aºadar Banatul Un alt cãrturar bãnãþean însemnat, isto- literar trebuie tratat în context cu regiunile în riograful I. D. Suciu, merge spre alte Trei ziariºti care au fãcut carierã în care a fost integrat, adicã, de fapt, întotdea- presa din Banat, Ion Stoia-Udrea între rãdãcini spirituale ºi în Literatura Veche - una în douã sfere, în douã culturi diferite: Gheorghe Jurma (*) ºi Ion Criºan de la origini ºi pânã în 1918 evocã în faza cultura românã ºi cultura þãrii din care a de pionierat pe Ivul ºi Haliciu. Care este cinþele culturale ºi literare pentru Banat. fãcut parte. pãrerea dumneavoastrã, de om luminat Gãsim o literaturã germanã, o bogatã presã Pânã în 1918, Banatul a aparþinut Impe- ºi cunoscãtor al fenomenului cultural germanã sau alte tradiþii culturale în aceeaºi riului Austro-Ungar ºi suntem obligaþi sã-l bãnãþean, dintotdeauna? limbã. Literatura românã, totuºi, din punctul tratãm în spaþiul social-politic-cultural impe- - Impresionat de întrebãrile Dvs., care meu de vedere, nu apare decât la sfârºitul rial. Pe de altã parte, toþi cei care scriu în vãdesc o documentare ºi o cunoaºtere bo- veacului al XIX-lea! Poate de la Iulian Gro- limba românã trebuie trataþi în cadrul litera- gatã a trecutului Banatului, trebuie sã mãrtu- zescu încoace, poate de la Victor Vlad Dela- turii române ºi raportaþi la România. (Cum s- risesc, de la început, cã-mi vine greu ca în marina, prin poetul în grai care ne-a dat, a întâmplat mai târziu, ºi chiar azi, cu scrii- câteva clipe sã dau un rãspuns riguros ºi dupã opinia mea, o capodoperã - Cel mai torii de limbã germanã, de exemplu, care se convingãtor... De-a lungul anilor, am cãutat tare om din lume -, nu doar pentru cã ar co- definesc în spaþiul geografic ºi spiritual ºi eu sã-mi explic niºte lucruri legate de is- respunde sensului bine stabilit de Mihail românesc, dar ºi în spaþiul literar ºi lingvistic toria literaturii, de rãdãcinile ºi evoluþiile ei, Dragomirescu, ci pentru cã, domnule Petni- german, fiindcã ei aparþin ambelor culturi.) dar nu am ajuns sã cunosc în detalii toate ceanu, aceastã poemã exprimã bãnãþenis- Dupã 1918, când Banatul intrã în teritoriul problemele. Din punctul meu de vedere mul cu toate caracteristicile lui, spre deose- românesc, nu poate fi raportat decât la Ro- amândoi cãrturarii citaþi, Topliceanu ºi I. D. bire de textele multor altor autori de dinainte mânia, cum trebuie sã se raporteze ºi Basa- Suciu, au dreptate parþialã în sensul cã Ba- ºi de dupã el! Cred cã pe temelia acestei rabia ºi Bucovina ºi alte teritorii marginale. natul are niºte tradiþii culturale, dar toate poezii (ºi a altor texte, bineînþeles) se poate Banatul ºi celelalte teritorii marginale sunt aceste încercãri, aceste schiþe, în ghilimele, reconstitui un profil al bãnãþeanului, o struc- întârziate faþã de ceea ce se face din punct nu pot fi comparate cu ceea ce literatura de turã psihomentalã ºi abia dupã aceea putem de vedere spiritual în centrele importante dincolo de Carpaþi, din Principate, oferã sã discutãm despre existenþa unei literaturi ale þãrii, la Bucureºti ºi Iaºi. Dupã Al Doilea pentru acelaºi segment de timp. Existã un bãnãþene! Prin urmare, abia atunci, la sfârºit Rãzboi Mondial aceastã unificare spiritualã moment bun al Evului Mediu, în care cei de secol XIX - început de secol XX, ar fi a României este mult mai vizibilã, impusã, citaþi, în primul rând Halici ºi Ivul, sunt re- prima etapã, iar etapa a doua ar fi cea oficial, ideologic, în ceea ce priveºte evolu- marcabili, dar, precizez ºi subliniez, în alte interbelicã. þia literaturii bãnãþene. Aceastã literaturã nu sectoare decât ale literaturii. Desigur pentru La rândul lor, cei mai importanþi scriitori mai apeleazã la dialect, la forme locale, ca perioadele mai vechi existã lucruri necunos- din perioada interbelicã sunt niºte valori mo- altãdatã, ci se înscrie limbii ºi literaturii na- cute încã de noi. deste în context naþional sau central-euro- þionale. Abia acum, cred, putem avea pre- Evul Mediu Bãnãþean (dar nu numai) nu pean. Abia prin anii 1930-1940 Banatul tenþia cã se scriu opere importante, cã este suficient cercetat, adâncit, clarificat, descoperã valoarea esteticã a textelor ºi nu existã autori de nivel naþional sau european, chiar dacã la izvoarele documentare din doar strict moralã, socialã sau naþionalã a chiar dacã unii nu se vor afirma „acasã” - cancelariile maghiare s-au adãugat desco- lor. Literaturã nu existã decât atunci când cum de altfel nu o fãcuserã nici altãdatã. peririle arheologice din aceastã zonã. Îmi primeazã valoarea esteticã! Încerc sã dau o - În plan cultural, sã vorbim câte ceva aduc aminte, de exemplu, de felurite inter- explicaþie vagã ºi sinteticã, poate dezlânatã, despre presã ºi rolul ei, sã nu uitãm vor- venþii ale istoricului Valeriu Leu - ºi ale altora acestor momente din istoria literaturii bãnã- bele contelui Cadillac: “Presa este a pa- - vizavi de nobilimea bãnãþeanã, care, rã- þene în conexiune cu cele întâmplate dupã tra putere în stat” ºi nici faptul cã dum- mânând românã din punct de vedere etnic, Al Doilea Rãzboi Mondial. Trebuie sã ad- neavoastrã aþi slujit aceastã “putere” îºi pãrãseºte însã religia, pentru a avea mitem cã noua etapã istoricã, de dupã rãz- continuare în pagina 11 Vestea dumneavoastrÃ 11

urmare din pagina 10 cãrþi etc. Românii abia dupã modelul lor lucrau românii. eficient într-o vreme, înainte ºi dupã încep ºi ei sã întemeieze publicaþii dar asta - Dupã aceastã panoramã culturalã Decembrie 1989, dupã opinia mea sunteþi în a doua parte a secolului al XIX-lea, adicã întru ale presei sã vorbim despre înalte creatorul presei moderne reºiþene. Aºa- dupã un veac de când tiparul ºi presa ger- spirite iluministe care au poposit în dar, vã întreb: cum vã explicaþi cã, în pe- manã dãdeau luminii foile de informare ºi e- faimoasa Bibliotecã de la Cernãuþ, în rioada 1874-1919 în Banat, în oraºele ducaþie specifice deja secolului XVIII. Exem- casa profesorului Aron Pumnul, unde o bãnãþene, erau mult mai multe publicaþii plu: în Banat, în 1865, vine la Caransebeº vreme bibliotecar fusese elevul Mihail în germanã ºi maghiarã faþã de publica- episcopul Ioan Popasu; el îºi dã seama de Eminovici. În afarã de Dimitrie Tichin- þiile în românã. Par exemplu: în Banat toate necesitãþile spirituale pentru români, deal, cu a sa „gurã de aur”, evocat de erau 13 publicaþii în românã, pe câtã vre- de avantajele tiparului, ca atare pune bazele Eminescu în „Epigonii”, care alþi cãr- me în germanã erau 98, iar în maghiarã unei tipografii româneºti în oraºul de la turari bãnãþeni au avut o înrâurire be- erau 72 de publicaþii. Discrepanþa este poalele Muntelui Mic, Caransebeº. Dar asta neficã asupra formãrii intelectuale a lui revoltãtoare pentru orice român în a se întâmplã abia în 1885! Mai înainte apare Eminescu? Vã propun sã vorbim despre cãrui inimã bate ceasornicul de la prima tipografie româneascã la Reºiþa, în Petru Lupulov, Atanasie Marienescu, Bucureºti (sunt ºi români a cãror inimã 1884, ºi aceasta dupã o sutã ºi ceva de ani Damaschin Bojincã, ale cãror cãrþi au bate dupã ornicul de la Budapesta, Viena de când nemþii aveau tipografii, ziare, re- trecut prin mâna elevului, dãruindu-le sau Tel-Aviv). Cum comentaþi aceastã viste. Aceastã tipografie reºiþeanã o dato- spre lecturã colegilor sãi. Vã ascult... stare de lucruri, obiectivã, din punctul de rãm lui Simion Pocreanu, care a cumpãrat-o - Nu aº fi atât de bãnãþean, cu toate cã vedere al alogenilor ocupanþi? Nu vi se de la Viena. Mãcar în parantezã, ar trebui sã mi-aº fi dorit ca Eminescu sã fi cunoscut ºi pare o aberantã marginalizare, ºovinistã, observãm un circuit interesant Reºiþa-Viena. sã fi folosit operele scriitorilor bãnãþeni. din partea administraþiei strãine faþã de Sã nu uitãm cã la Reºiþa se construieºte Dacã bãnãþenii nu au avut mari scriitori, elementul bãºtinaº, etnic ºi numeros? prima locomotivã la 1872, dupã modelul lo- fireºte cã nu puteau sã influenþeze alþi - N-aº fi atât de categoric!... Istoria sim- comotivelor de la Viena. S-a adus un pro- scriitori mai târziu. Este citat de regulã plificã oarecum lucrurile. Odatã: presa nu totip ºi dupã model s-a construit prima loco- Dimitrie Þichindeal, dar nici el nu este decât am inventat-o noi, vine din Occident spre motivã. De la Viena veneau multe modele un traducãtor. „Cichindeal Gurã de Aur” este Orient ºi, cel puþin în Banat, este importatã- ale tehnicii pe care le preluau românii ºi le un nume ºi o sintagmã extraordinarã, pro- exportatã ºi adusã ºi aºteptatã de cãtre foloseau în avantajul lor, în dorinþa de a se babil cã din intuiþia lui Eminescu, aºa cum imperiali, germani, mai apoi ºi de maghiari afirma. Aºa a fost ºi cu tiparul. au mai spus-o ºi alþii. Probabil cã lectura sau evrei, care erau, ca sã zic aºa, pãtura Ulterior, dupã Simion Pocreanu ºi cu unor cãrþi din biblioteca lui Aron Pumnul sau cea mai importantã ºi ca putere politicã ºi ca consultarea lui, episcopul Popasu face a Lepturariului sã-i fi prilejuit lui Eminescu putere economicã, ºi care reprezentau ten- tipografia de la Caransebeº ºi scoate „Foaia întâlnirea cu nume sau creaþii bãnãþene, dar dinþele noilor tehnici ale civilizaþiei, ale tipa- Dicezanã”, pe la finele lui Decembrie 1885, el o fãcea ca un tânãr poet nu ca un istoric, rului. Românii abia dupã Revoluþia de la începutul lui ianuarie 1886. Istoric se poate interesat de formule estetice care-l puteau 1848 s-au trezit la viaþã - „Deºteaptã-te ro- explica aceastã întârziere a stadiului cultural sensibiliza, receptând cuvinte, sintagme, mâne!...” a fost imnul sau sloganul acelui al românilor faþã de celelalte etnii, care versuri, imagini, metafore. Deci, îmi pare rãu moment istoric, deºi nu doar pentru români!, deþineau puterea (germanii ºi maghiarii) în cã sunt în contradicþie cu NDP, chit cã aproape toate popoarele europene au trãit localitãþile urbane: Sã nu uitãm cã Timiºoara amândoi avem aceeaºi lungime de undã în acest moment senzaþional al trezirii - ºi dupã nu a fost un oraº românesc decât foarte târ- ceea ce priveºte ideea cã Mihai Eminescu aceastã datã încep sã-ºi dea seama cã este ziu ºi în consecinþã românii nu au avut aceste de departe cel mai mare poet român, nevoie de presã, de ziare ºi reviste, de ces la avantajele culturii tehnice ºi ale cultu- nu doar poet, ci ºi om de culturã, un spirit de publicaþii, pentru a avea acces la mase ºi rii în general, cum aveau ceilalþi. Este expli- vârf al culturii româneºti. Pe de altã parte, pentru a le îndruma spre altã viaþã, pentru a caþia pe care o dau acestei discrepanþe pri- oricât de bãnãþeni suntem amândoi, nu intra în bãtãlia naþionalã în secolul naþiona- vind numãrul ziarelor germane, maghiare suntem la fel de aprigi bãnãþeni, iar eu nu litãþilor. Ion Breazu a scris o carte despre faþã de puþinele ºi târziele publicaþii româ- cred cã l-au influenþat aceºti scriitori pe literatura transilvãneanã în care aratã clar neºti în Banat. În perioada interbelicã încã Mihai Eminescu ºi, dacã poate s-o fi întâm- cã presa a avut acest rol uriaº de-a trezi asistãm la veritabile bãtãlii pentru un mare plat, cu siguranþã Eminescu a citit enorm de sentimentul naþional ºi de-a contribui la uni- cotidian românesc la Timiºoara sau pentru mult ºi talentul lui, mai bine zis geniul sãu ficarea sufleteascã, la bãtãlia politicã pentru alte mai modeste publicaþii româneºti la Re- selectiv, a fãcut ca anumite sintagme, anu- afirmarea românilor din þinuturile înscrise ºiþa, în timp ce minoritarii aveau mai multe. mite versuri, anumite idei, sã fie înghiþite pur imperiului austro-ungar. Deci, nu aº fi atât Dar nu poate fi uitat nici faptul cã, în împre- ºi simplu. Opera de geniu ne face sã crede dur vizavi de aceastã situaþie, pentru cã jurãrile istorice specifice, românii erau ºi dem cã Eminescu este creatorul acestora ºi trebuie sã privim orice fenomen în contextul vorbitori ai limbii germane iar foile germane nu mai are nici o importanþã, nici un alt spirit sãu istoric, nu cu pãrerile noastre de acum. erau citite ºi de români, în oraºe, desigur, în cât de mic, cât de mare a fost înaintea lui. Presa apare în oraºe. Populaþia oraºelor, centre muncitoreºti sau culturale multiet- Cer încã o datã îngãduinþa bãnãþenilor sã populaþia ridicatã a oraºelor, care însemna nice. De aceea românii înºiºi scot foi în creadã cã este mai important sã susþinem pãtura, vrem - nu vrem, conducãtoare, ºi limba germanã. Un exemplu notoriu este cel cã Eminescu este atât de mare încât este al clasa muncitoare, care avea oarecare studii al lui Corneliu Diaconovici, cãrturar cu mari nostru, al tuturor, decât cã i-am dat ºi noi un de carte ºi niºte atitudini noi faþã de ziare, merite pentru cultura românã, el înfiinþând la grãunte neînsemnat în „mâncarea” pe care reviste, cãrþi etc., acestea nu aparþineau în Reºiþa revista Romänische Revue, în limba a consumat-o în anii sãi tineri, în anii sãi majoritatea lor românilor, ci aparþineau po- germanã, pentru popularizarea valorilor cu- ºcolari, de formare culturalã, chiar dacã, de- pulaþiei germane ºi populaþiei maghiare, lturii ºi istoriei româneºti. Redacþia (ºi o vre- sigur, în cazul unui geniu, totul e important. me ºi tipografia) era la Reºiþa, dar se realiza coloniºtilor aduºi din Austria, Boemia etc. ºi, A CONSEMNAT N.D. P. în consecinþã, tocmai aceste etnii sunt cele efectiv la Budapesta, Viena, Sibiu etc. dintâi care îºi fac tipografii, ziare, reviste, Acestea erau, de fapt, dimensiunile în care continuare în numãrul viitor 12 Vestea dumneavoastrÃ TradiþiiTradiþii ºiºi obiceiuriobiceiuri înîn satulsatul GlobuGlobu Craiovei,Craiovei, dindin CrainaCraina BãnãþeanãBãnãþeanã În etapa istoricã pe care o uneori infructuoase legat de s-ar putea adãuga cã, ea tre- traversãm asistãm la fenome- datinile ºi îndeosebi portul buie sã dãinuie fãrã întreru- nul de globalizare, nãscut în nostru românesc, pe care mai pere în scurgerea necurmatã a principal din considerente avem ocazia sã-l admirãm doar vremii. economice ºi politice. la unele manifestãri folclorice, Se cuvine sã vorbim de þãra- Deºi þara noastrã se aliniazã sãrbãtori naþionale sau serbãri nii noºtri crãinenþi de odinioa- la tendinþele actuale, se strã- ºcolare, întrucât influenþe strãi- rã, molcomi dar harnici, cu ini- duieºte în acelaºi timp sã-ºi ne tot mai agresive gãsesc ma ºi sufletul pline de cãldurã, pãstreze tradiþia ºi obiceiurile teren prielnic în snobismul ºi în care s-au pãstrat nealterate statornicite în acest spaþiu geo- cosmopolitismul bine cunoscut credinþele, obiceiurile, da- grafic. al unora dintre noi. tinile, graiul ºi virtuþile neamu- Din tradiþia noastrã fac parte Cei mai în vârstã îºi amintesc lui nostru ºi în care s-au zãmis- valorile culturale cu caracter cu nostalgie de admirabilul lit minunatele noastre doine. colectiv ºi anonim, momentele costum þãrãnesc din Craina ºi Doina i-a fost sorã devotatã memorabile ale istoriei, adicã Almãj compus din „chimeºi” românului atât în clipele de bu- întreg patrimoniul cultural al înflorate cu un gust desãvârºit, curie ºi nãdejde, cât ºi în în- poporului nostru. Tradiþia de izmenele cu „ºabac”, de lai- cleºtarea cu greutãþile care im- noastrã cuprinde moºtenirea berele cu bârnaº împletit cu placabil îl loveau prin cei care obiceiurilor, datinilor, credin- mãiestrie, de cojoacele cu flori au urzit iþele destinului sãu: þelor, legendelor, miturilor care multicolore din „rais” strãlu- Ascult-o bine cum adie, s-au transmis prin viu grai din citor ce le împrumuta un as- Din munþii noºtri pânã-n vale generaþie în generaþie ºi pect plãcut. Cãciula de astra- ªi spune de cunoºti vreun reprezintã o trãsãturã proprie, han, pãlãria din pluº, pantofii cântec specificã neamului românesc. „jumãtãþi” ºi brâul cu floricele Mai dulce ºi mai plin de jale. Se ºtie cã fiecare naþiune îºi întregeau o þinutã plinã de În satul Globu Craiovei, ca ºi are o identitate a sa. Pe lângã distincþie ºi eleganþã. în întreaga Crainã Bãnãþeanã ºi unele elemente comune cu alte Femeile, la rândul lor, cu un Valea Almãjului,s-au conservat popoare, poporul nostru are ºi iscusit meºteºug ºi-au împo- cu deosebitã acurateþe pânã nu trãsãturi specifice care-l deo- dobit hainele ºi lucrurile din de mult, formele tradiþionale sebesc mai mult sau mai puþin casã cu minunate modele in- de culturã popularã precum pregnant de acestea, mai cu spirate de splendoarea florilor obiceiurile calendaristice, cele seamã în ce priveºte factura sa din fâneþe ºi livezi, închizând în din ciclul vieþii, cele legate de psihicã, încã distinctã cu toate ornamentaþia acestora o fã- activitãþile oamenilor, cât ºi interferenþele etnice survenite râmã din sufletul lor plin de cele care vizau fenomenele de-a lungul vremii. duioºie ºi frumos. meteorologice extreme. Aceste trãsãturi definitorii s- Marii apostoli ai culturii ro- Dacã, pânã acum 15 – 20 de au manifestat ºi continuã sã se mâne spuneau cã tradiþia ani, tradiþiile ºi obiceiurile a- manifeste în planul culturii ºi noastrã este ca frunza verde a cestea fãceau parte din viaþa spiritualitãþii, care dau pereni- codrului, au scris despre dor ºi cotidianã, acum din pãcate pu- tatea oricãrui popor. jale – cuvinte intraductibile în þinele tradiþii ce se mai pãs- Cultura – ca ansamblul valo- alte limbi. Mulþi i-au închinat treazã sunt golite de sentimen- rilor fãurite de societate în de- stihuri nemuritoare pe care te ºi conþinut, nu mai trezesc e- cursul istoriei - , implicã ºi o generaþii întregi le-au memorat moþii ºi nici încãrcãtura sen- anumitã continuitate, precum ºi ºi declamat cu emoþie ºi încân- sibil-sufleteascã, ca odinioarã. pãstrarea valorilor create de tare. prof. ICOANA CRISTESCU-BUDESCU înaintaºi. Aceste cerinþe rãmân Veºnicia s-a nãscut la sat ºi, continuare în numãrul viitor Vestea dumneavoastrÃ 13 AltcevaAltceva despredespre EftimieEftimie MurguMurgu A sosit la redacþie un volumaº, cochet, nie a baronului Bohuº. Astãzi, în Castelul * * format carte de buzunar, 109 pagini, Bohuº se aflã Complexul Muzeal Ioan * autor cãrturar GHEORGHE JURMA, su- Slavici, pe care, însoþindu-l pe Bãdia Anul acesta împlinesc, cu voia Celui biectul „EFTIMIE MURGU”, Editura Ghiþã Voºtinaru, l-am vizitat în nenumã- de Sus, 45 de ani de activitate culturalã TIM(TIMP), Reºiþa, 2009. rate rânduri cu lansãri de carte, ºezãtori în Banat. Dacã mã gândesc la „Bazarul Cãrþulia înseamnã prioritar un omagiu ºi simpozioane iniþiate de primãria, de la Tufãri”, publicat în „Drapelul roºu”, Mastodontului din Þara Almãjului, cãpete- sau la însemnãrile publicate în „Flamura” nia revoluþionarilor de la 1848, dar ea mai reºiþeanã despre practica în producþie ori înseamnã, fãrã doar ºi poate, un omagiu despre munca voluntarã a elevilor la înaintaºilor almãjeni, unii cu nume, ma- stadionul din Valea Domanului aº depãºi joritatea anonimi, care s-au gândit ca în cifra 50. Cu toate acestea, socot de- 1929 sã înalþe un imn, printr-un monu- butul meu în 1965, atunci când am luat ment în Bozovici, metropola Vãii Almãju- iniþiativa fondãrii unui cenaclu literar lui ºi, deci, de la acel eveniment cultural în pe lângã Casa de Culturã din oraºul 2009 se scursese o sumã jubiliarã de ani. Orºova, propunere fãcutã profesoru- În cartea sa scriitorul ºi editorul Jurma lui Pavel Ciobanu, proaspãt uns direc- pune întrebãri ºi dã rãspunsuri docte tor al instituþiei amintite. Propunerea cititorului, dupã cum urmeazã: mea fusese luatã în seamã ºi aprobatã - Cine a fost Eftimie Murgu? de mahãrii culturali de la Regiune. - Viaþa ºi activitatea lui Efitmie Murgu; Propusesem ca acest cenaclu literar - Eftimie Murgu (un portret pentru eter- sã poarte numele ilustrului cãrturar nitate); ºcoala ºi biserica din ªiria, graþie EFTIMIE MURGU. ªedinþa de deschi- - „Wiederlegung...” – istorie, limbã, fol- primarului de odinioarã ºi preotului poet dere fusese prezidatã de scriitorul Mircea clor; Teodor Poneavã. ªerbãnescu (azi nonagenar) ºi la ea par- - Profesor de filozofie; În memoria ºirienilor se pãstreazã ticipaserã între alþii: Pavel Ciobanu, - Revoluþionarul; relaþia ce a existat între Murgu ºi Antonia. Constantin Miliþescu, Ioan Mageriu, pro- - „Iubita mea se cheamã România”; Baronul Bohuº era lipsã la Castel, plecat fesorul Nistor Dop, de la liceul de la Me- - Secretele lui Murgu; adesea la Pesta sau la Viena, cu treburi, hadia, însoþit de elevul sãu, Sabin Oprea- - Eftimie Murgu în memoria istoriei; vizitele erau vizite, iar baroneasa, femeie nu, viitorul poet, Nicolae Popa (pictor ), - Momente închinate lui Eftimie Murgu; mult mai tânãrã decât bãrbatul ei, s-a în- originar din Teregova, cadre didactice, - Revoluþia de la 1848 în Banat. Medalii drãgostit lulea de Murgu, care o cucerise, funcþionari ºi elevi seraliºti, între care un dedicate lui Eftimie Murgu; vrând-nevrând, cu barba sa patriarhalã ºi tânãr talentat, pe nume Boºneag, - Istoria ºi tragicul senin; cu pletele-i voievodale, cu ºtiinþa sa de muncitor. - Banatul, în afara gloriei; carte, de om învãþat, cum puþini erau... Cenaclul a existat cât a existat Regiu- - Instituþiile care poartã numele lui Mugur; Eftimie Murgu închis la Arad, era zilnic nea Banat, dupã reorganizarea adminis- - În satul lui Eftimie Murgu; vizitat la închisoare de tânãra ºi frumoa- trativã, dupã înfiinþarea judeþelor, ne-am - Universitatea „Eftimie Murgu”; sa baroneasã, care se deplasa de la ªiria împrãºtiat care încotro ºi a încetat ºi - Eftimie Murgu pe internet; la Arad cu trãsura cu coveltir trasã de doi cenaclul „Eftimie Murgu”. - Portret final. cai albi, împãrãteºti; Antonia avea la ea Se pare cã a fost prima enclavã Cartea se încheie cu o densã biblio- un coº alb din nuiele ºi în coº sub ºtergar culturalã româneascã în Banat, sigur grafie selectivã ºi cu o bogatã icono- o gãinã friptã, o pitã coaptã în þãst ºi o la malul Dunãrii, dedicate memoriei lui grafie. Felicitãri, Gheorghe Jurma! litruþã de vin sângeriu. Eftimie Murgu, ce meritã înregistratã Am lecturat dintr-o rãsuflare cartea lui Dacã a existat sau nu o relaþie specia- pe ecranul memoriei de cãtre editorul Gheorghe Jurma, fãcând însemnãri de lã între Murgu ºi Antonia nu se ºtie, se cãrãºean Gheorghe Jurma. rigoare pe marginea filelor, date inedite, pare cã iubita lui Murgu a fost România, Mai adaug la aceste inserþii cã în lite- date importante, date incerte cu privire la aºa cum bine zice reºiþeanul Jurma. Alþii ratura românã a existat un singur cãrturar iubitele lui Eftimie Murgu. zic, se pare cã zic bine, cã Murgu nu care a scris douã cãrþi despre Murgu ºi Menþiunea de pe urmã mã provoacã avea nativ înclinaþii spre sexul frumos, cã anume profesorul Traian Topliceanu; una sã evoc chipul baronesei Antonia, o fru- ar fi fost pe inverselea... ªi asta dupã de- evocã revoluþia de la 1848, la un veac, ºi museþe de femeie, tânãrã ºi generoasã, senele fãcute de el pe multe coli de ma- a doua scrisã despre evenimentul de la care l-a cunoscut pe Murgu în podgoria culator, în anii de detenþie, ispãºiþi în 1929, de la Bozovici. Desigur, nu este de la ªiria, unde Antonia îºi purta rangul puºcãriile maghiare. O fi... N-o fi... obligatoriu sã ºtii totul... de baroneasã dar ºi de nevastã cu cunu- Dumnezeu, cu mila Sa... N.D. ªIRIANU 14 Vestea dumneavoastrÃ ARHIMANDRITUL IUSTINIAN DALEA (1914 -1999) Rândurile ce urmeazã se vor o readucere Cernãuþi, urmând cursuri de doctorat la cea un volum de “meditaþii duminicale” semnat în memoria contemporanilor, a bocºenilor din Bucureºti. In 1963 este doctorand în pe atunci de “sincel Iustinian Dalea, preot îndeosebi, a unei figuri ilustre a trecutului, o teologie, calitate în care publicã mai multe misionar” ºi intitulat “Cuvântul Vieþii”, apãrut personalitate a vieþii religioase, “un monah lucrãri de seminar, între care se evidenþiazã în 1945 la Timiºoara. Iatã textul dedicaþiei de cu multã cãutare ºi care a avut nenumãraþi cea intitulatã “Scrieri omiletice împotriva pe aceastã carte: ucenici în toate zonele þãrii” - Arhimandritul superstiþiilor în Biserica Ortodoxã Românã”, „Mult Stimate Domnule Director, Iustinian Dalea. apãrutã în 1963 în revista “Studii Teologice”. Din firavul spic de grîu îngrijit S-a nãscut în octombrie 1914 în Bocºa A fost hirotonit întru diacon ºi preot la cîndva ºi în neuitata ºi încîntatoarea Românã, ºi a fost un apropiat al bunicului Mãnãstirea Neamþ (unde a fost ºi profesor la grãdinã a ºcoalei Mult Stimat Domniei meu, înv. dir. Miron Popovici, mãrturii în seminar) trecând însã ºi pe la alte mãnãstiri Voastre, primiþi aceastã umilã revãrsare acest sens fiind nenumãrate scrisori trimise cum ar fi: Timiºeni (1944), Agapia (1945). A de grãunte ale “Cuvîntului Vieþii” de Iustinian Dalea lui Miron Popovici de la fost eclesiarh la Catedrala Patriarhalã. Din însoþitã de neºtearsa recunoºtinþã ºi Caransebeº, Timiºeni, Timiºoara, Cernãuþi. 1976 a fost preot misionar în SUA ºi Canada, iubire fiiascã ce vã pãstrez. La fel ca ºi Nicolae Popovici, rector al pânã în 1999 când s-a retras la Mãnãstirea Cu alese binecuvîntãri duhovniceºti, Academiei Teologice din Arad, nãscut ºi el la Agapia unde a ºi trecut la cele veºnice la 20 sincel IUSTINIAN Bocºa Românã în 1883, Iustinian Dalea a octombrie 1999. Printre cele dãruite de Bocºa-romînã la 24 Feb 1945" studiat la vestita Facultate de Teologie din Iustinian Dalea bunicului meu, se numãrã ºi TIBERIU POPOVICI Mehadia, Sfintele Paºti, 2010 O parte din memoriile mele închinate pãrintelui mitropolit BARTOLOMEU ANANIA, scriitor Mulþumesc Înalt Preasfinþia Voastrã, pen- Presfinþia Voastrã stãtea în maºinã. sportivul român ºi cel jugoslav, fusese ares- tru cartea Dvs. „Memorii” (Editura Polirom, În timpul acesta, subsemnatul, cu una din tat un tânãr, pe nume Bidiviu Nicolae, circa Iaºi, 2008), primitã cu autograf. O pãstrez ca cãrþile Dumneavoastrã, „Meºterul Manole”, 22 – 23 ani, bãºtinaº din Mehadia, fiu de þã- pe un dar de mare preþ pe noptierã ºi citesc umbla de colo pânã colo, cartea era ascunsã rani, arestat pentru cã în noaptea ce trecuse din ea searã de searã 2-3-4 pagini ºi intru în sub centurã ºi rubaºcã (era vara ºi era cald) voise sã treacã frontiera de stat în Jugoslavia starea de revelaþie, de contemplaþie. Aþi su- ºi nu aveam curajul sã vin sã vã cer un auto- ºi de aici sã ajungã în Italia, la muncã. Colo- ferit mult, Înalt Preasfinþia Voastrã, în graf, ºtiindu-vã urmãrit de Securitatea de la nelul Licã Ioan, turã de noapte, mi l-a dat în tinereþe, mai ales în vremea studenþiei de la Bucureºti. Dupã amar de vreme pânã vã resti- primire, el ºi dosarul întocmit pentru procu- Cluj. Aþi dovedit în diverse împrejurãri curaj, tuiam paºaportul ºi ºtiam de ce dureazã, Se- rorul Lazãr de la Deta, urmând sã fie acþionat tãrie de caracter, granit în gând ºi în faptã. în justiþie ºi condamnat la 1 – 3 ani de închi- Curajul, demnitatea, responsabilitatea sunt soare pentru tentativã de trecere frauduloasã atribute spiritelor înalte. Aþi fost un astfel de a frontierei. Eu intrasem turã pe zi. spirit, model de curaj, curaj pe care nu-l are Aflând de la Bidiviu Nicolae cã fusese bã- ºi nu-i la îndemâna oriºicãrei pãlãrii! tut crunt de grãniceri, i-am schimbat declara- Pe parcursul vieþii mele nu prea am do- þia datã de al, motivasem cã a dormit în tren vedit spirit de curaj, de sacrificiu. Rememorez ºi l-am pus pe liber, trimis, escortat de sol- întrevederile cu Înalt Preasfinþia Voastrã din dat, la gara C.F.R. Stamora-Moraviþa, cu di- perioada anilor 1970 – 1973, poate greºesc recþia Timiºoara. Astãzi, Bidiviu Nicolae anii, când purtam porthartul de cãpitan în trãieºte în Buºteni, unde are soþie ºi doi copii. graniþa româno-jugoslavã ºi când Dumnea- L-am revãzut dupã 38 ani, în februarie, la voastrã soseaþi cu maºina de la Belgrad în moartea mamei sale, greu l-am mai recu- graniþã, eram avertizaþi cã sosiþi cu avionul BARTOLOMEU ANANIA noscut, mã recunoscuse el, cinstindu-mã, din America la Belgrad, iar de aici cu auto- potrivit obiceiului, cu un pahar de þuicã de mobilul. Ni se ceruse pe bazã de notã tele- curitatea trimitea una, douã maºini de filaj, cireºe. fonicã specialã un control riguros ºi „N.P.I.”, care din oraºul Deta vã luau în supraveghere Al doilea gest de curaj fusese în faþa tova- ce însemna „Nu permiteþi intrarea în þarã de- pânã la destinaþie, Timiºoara sau Bucureºti... rãºului Pãun, instructor judeþean de partid, cât la ordin. Soseaþi, vã luam paºaportul pen- Autografe, câteva, am primit de la Dumnea- pe care l-am fãcut cu ou ºi cu oþet, care venea tru ºtampilare, iar vameºii efectuau control voastrã, abia dupã Decembrie 1989. Vã ºtiam în frontierã doar pentru a sancþiona cadrele amãnunþit. În final, dãdeam telefon pe fir gu- ca literat ºi prozator, vã ºtiam prin unele lu- militare pentru fleacuri. Fusesem calificat vernamental, 555, despre sosirea Dumnea- crãri literare lecturate, ºtiam cã aþi fost în antipartinic, scos din frontierã ºi instalat la voastrã în Punctul de Control Trecere Fron- preajma lui Arghezi, marele poet, cum mare crematoriul din subsolul Inspectoratului tierã Moraviþa. Primeam ordin de la Dispe- este doar Eminescu, flebeþea mea. Judeþean Timiº al M.A.I., însãrcinat sã ard fel cerat ca sã vã dirijãm spre locul de parcare, În viaþa mea am dat mostre de curaj în de fel de înscrisuri ºi dosare compromiþã- din perimetrul Punctului de Control, iar douã ipostaze, ce m-au costat... În dimineaþa N.D.PETNICEANU paºaportul vã era înmânat doar pe bazã de zilei când se schimba flacãra olimpicã în ordin telefonic. Dupã o orã, douã ºi trei. Înalt Punctul de Control Rutier Moraviþa între continuare în pagina 15 Vestea dumneavoastrÃ 15 22 APRILIE - ZIUA INTERNAÞIONALÃ A PÃMÂNTULUI Vremurile din urmã

Începând din anul 1970, în fiecare an, la ecologici curãþãm zona de resturile Trãim cu toþii vremile din urmã 22 aprilie se celebreazã Ziua Pãmântului. aruncate neglijent ºi inconºtient de turiºti ºi Nu vrem sã ºtim cãci încã mai e Har La început Ziua Pãmântului a fost marcatã chiar de localnici. în Statele Unite, apoi în tot mai multe þãri Dupã o orã erau plantaþi peste 100 de Cã pe Golgota tot mai curge sânge oamenii au dorit sã atragã atenþia asupra puieþi ºi 15 saci plini cu gunoaie! ºi mântuirea se mai dã în dar. degradãrii mediului înconjurãtor ºi asupra Impresionant! efectelor poluãrii. Domnul director i-a felicitat ºi i-a Ne traverseazã ritmurile-alerte ªi ne închid în cuºti prejudecãþi Pornim greºit de la un punct minuscul ªi ne trezim pierduþi în entitãþi.

„Cuvântul” ne rãmâne ne-nþeles ªi n-avem timp ca sã îl desluºim Deºi e lângã noi ºi-i dãruit Învãþãtoarea Maria Puºchiþã ºi elevii sãi ªi în final... de veacuri ªi ni s-a dat ca sã nu mai murim. Astãzi, 22 aprilie 2010, elevii clasei a IV- îndemnat sã mai vinã în acest loc, unde au a B de la Liceul „Hercules” din Bãile acum mulþi prieteni, cu care pot sta de Herculane, însoþiþi de d-a învãþãtoare vorbã ºi îi pot întreba dacã le merge bine Luãm „iubirea” ca pe-o simplã Puºchiþã Mãria ºi de reprezentanþii sau nu.... pradã Administraþiei Parcului Naþional Domogled- Apoi munca le-a fost rãsplãtitã cu ªi prea grãbiþi ne înfruptãm din ea Valea Cernei, au marcat acest eveniment diplome, dulciuri ºi aplauze din plin ªi-adeseori vedem cã am pierdut-o plantând puieþi de pin ºi efectuând o meritate... Cãci nu era de fapt „iubire sa”. acþiune de igienizare. Din impresiile copiilor am selectat La ora 12 ne-am deplasat la locul unde câteva: urma sã plantãm puieþii: pe Valea Cernei, „Pãmântul respirã acum mai bine, dar Filozofãm de dupã uºi închise ªapte Izvoare Calde în aval de barajul ºi noi respirãm un aer mai curat!” — Cornel ªi firu-n patru vrem sã-l despãrþim Prisaca. La sosire d-ºoara ing. Ciolocoi Barbu Ne credem „munþi” ºi „cititori Diana le-a explicat copiilor importanþa „Mi-ar plãcea ca oamenii sã apre- în stele” acestei zile ºi importanþa acþiunii pe care ei cieze munca noastrã” - Georgiana Bujancã Dar „Steaua dimineþii” n-o zãrim. o vor efectua prin plantarea de puieþi ºi „Sperãm sã mai avem experienþe ecologizarea zonei respective. asemãnãtoare!” - Vlad Crãescu Domnul ing. Gaºpar Ioan le-a prezentat „Am vrea ca oamenii sã nu rupã ceea La prezentãri ne aºezãm în faþã modul de plantare al puieþilor de pin negru ce noi am plantat!”- Oana Tudor ªi dupã autografe-adesea tânjim de Banat, atrãgându-le copiilor atenþia ca „Unii au sãdit, alþii au plantat, alþii au „Eu am venit ca sã vã dau viaþã” în groapã sã fie introdusã doar rãdãcina ºi udat, dar Celui ce face ca sã creascã îi E scris în „cartea” care n-o citim. acoperitã cu pãmânt vegetal sau de suntem recunoscãtori” - a concluzionat d- împrumut pânã la nivelul coletului, iar apoi na învãþãtoare. bine bãtãtorit pãmântul în jurul puietului Ziua de astãzi a fost pentru noi o Þi s-a dat, omule, ca sã alegi prin tasare cu piciorul. oportunitate pentru a realiza o acþiune Domnul te cheamã cât mai este Har Dupã toate aceste indicaþii ne-am beneficã tuturor. Cât pe Golgota tot mai curge sânge apucat de treabã: unii sãpam gropile, alþii ªi mântuirea se mai dã în dar. aºezam puietul ºi puneam pãmânt în jurul înv. PUªCHIÞÃ MARIA, lui, alþii înarmaþi cu „mânuºi” ºi saci Liceul Hercules”, Bãile Herculane ROZICA BÃªULESCU

urmare din pagina 14 sã se înapoieze în þarã. Fiºele mergeau la prieten, dascãlul Gh. Giurginca, din Petnic B.I.D. ºi la C.I.D. (Biroul de informare jude- (Caraº-Severin), care descoperise în podul toare. Am stat aici mult ºi bine pânã ajunsese þean ºi Centrul de informare pe þarã). ºcolii un tabel în care tatãl meu era membru ºef de serviciu paºapoarte colonelul Cornel Când am avut ºansa de-a ieºi la pensie de fondator al partidului Goga-Cuza, al doilea Vrabeþ, dascãl în viaþa civilã, care m-a scos boalã, n-am pregetat, dar a trebuit sã simulez pe listã dupã Vasile Lãzãrescu, zis Frenþ, ºi m-a pus într-un birou, unde mã ocupam o „boalã de nervi”, asta la sfatul medicului birtaº. Dascãlul Giurginca, informator volun- cu întocmirea de fiºe model doi ºi fiºe model Caius S..., medic militar. Am preferat aceastã tar, informator (deºi era fiu de legionar) a dat opt privind persoanele care plecau temporar stratagemã pentru cã viaþã bunã nu mai tabelul la tovarãºul Ciuru, de la Evidenþa de în strãinãtate (ºi erau destule!) ºi care refuzau aveam. Dosarul meu era pãtat de mâna unui cadre a P.C.R. Atâta deocamdatã... (N.D.P.) 16 Vestea dumneavoastrÃ MOªMOª CRÃCIUN!...CRÃCIUN!... MOªMOª CRÃCIUNE!..CRÃCIUNE!.. Moº Crãciun din copilãria mea a fost unul veºnice. La garã era punctul terminus al revãd ºcoala din Iablaniþa, o revãd pe Doamna adevãrat ºi nu a fost o ficþiune, o legendã! E plimbãrilor noastre, ale elevilor de la ºcoala ºi Mia Trailovici, directoarea ºcolii, nevasta prea adevãrat cã n-a venit la noi cu sania, în internatul din Iablaniþa, în vremea când coman- pãrintelui Octavian Trailovici, care m-a ajutat sã iernile grele de la Petnic, nici cãlare ºi nici pe dorul Domãºneanu ºi patronul Petchescu, cu urmez studii. Îmi revãd profesorii dragi: Petre jos, el, Moº Crãciun, se mulþumea sã ne trimitã atelier de tricotaje, schimbaserã focuri de arme Nicoarã ºi George Pãtrãºcioiu. în sãrbãtori dulciuri ºi lângã dulciuri o zãmiºcã, cu domnul Nicolae ºi ciracii sãi de la Postul de - Am scris o carte în care e vorba de o pituþã albã ca neaua, ºi o rudã de salam de cea jandarmi. Tot aici, în garã, într-un iunie, sfârºit pãrintele Gheorghe Tãtucu... mai bunã calitate, din care noi, copiii, înfulecam de ºapte clase primare, dãduserãm, eu ºi Becºu, - Tata-socru se cheamã Tãtucu... hãmesiþi de foame. Era vreme de rãzboi ºi era - O alta despre familia Blidariu, educatoarea sãrãcie lucie. Steluþa Blidariu, mã laud eu. ªi azi, dupã atâta amar de vreme, îmi sunã în - O astfel de carte i-ar face bucurie socrului urechi vorbele mamei: meu. Vã rog s-o trimiteþi cu ramburs. Mi se dã - Lae! adresa. - Aud, muiere! rãspundea tata, petrecând cãpãstrul prin capul calului. * - Când întorci de la staþie, opreºte-te la Domnul doctor Grecu Gheorghe din dugheanã, la Crãciun... Mehadia, stabilit în Bucureºti, îmi aduce vestea - Opresc. Pentru ce, muiere? cã familia doctor David Tãtucu din Caransebeº - Ad-o o ºcãtulã de rahat. Mâine e Sfânta a primit cartea, cã mã aºteaptã într-o vizitã ºi cu Duminicã, sã fac la copii ceva dulce. alte cãrþi. Telefonul îºi face datoria. - Prea bine, muiere. Strada General Mihail Trapºa. Curatã, ªi tata oprea ºi aducea cele cerute de mama, cochetã, pe dreapta o vilã cu interfon, pe douã dar mai aducea pentru noi, copiii, bomboane ºi ºiruri. E vorba ºi de un cabinet medical. Apãs pe coþke, cuburi de zahãr, dãruite de Moº Crãciun. buton. Mi se rãspunde. Uºa se lasã deschisã. Tata, Lae Prigor, cãruþaº, cãra marfã de la Pãtrund. Nimer în cabinetul medical. Sunt Ada-Kaleh pentru dughenarii de pe „Valea derijat de-o voce profesionalã, în halat alb. Sfârdinului”, Bidiviu, Pistriþu, Frenþ ºi În fotografie: Crãciun Tãtucu Asistenta de serviciu. În fine, ajung unde Petronela, aºa cum aducea, la „comandã” ºi - 1990), între nepoþii sãi, inginer Ovidiu trebuia. Peste tot ordine ºi curãþenie nemþeascã. pentru Moº Crãciun din Iablaniþa, ori pentru Nicolae Tãtucu (*) ºi doctor Cristian David Totul e aranjat cu gust, decorul ºi arta sunt Tãtucu. În spatele lor, doctor David Pavel Rost, cu birtul în aretul Gãrii. ªi Moº acasã. Mi-am zis: „Mânã de femeie cu gust Tãtucu, feciorul lui Moº Crãciun estetic, o mânã harnicã...” Crãciun era generos din cale-afarã, nu uita de Foto 1984 noi, de copiii lui Lae Prigor, niciodatã sãtui, Bãrbatul din faþa mea e trecut de vârsta niciodatã aciaþi cu haine noi... ºi alþii, sticle cu apã unora din bou-vagoane, senectuþii, cum trecut sunt ºi eu, este masiv, cu numiþi chiaburi, care erau duºi în Bãrãgan, zâmbetul lipit de buze, senin, generos ºi * oameni de pe graniþã, socotiþi „titoiºti”. binevoitor. Îmi place cum vorbeºte, cu expresii S-au primenit anotimpurile, s-au schimbat Gara Caransebeº. Personalul poposeºte tipice graiului bãnãþean. Aduce o sticloanþã albã ºi vremurile, noi, copiii, am crescut ºi ne-am ceva mai mult. Oraºul de odinioarã, cu trei ape cu rãchie de Feneº ºi cere Doamnei sale sã sprânjit prin lume ºi încet, încet Moº Crãciun a ºi trei puºcãrii, pe vremea dualismului austro- treacã la aragaz. Doamna, o amfitrioanã de zile ieºit din copilãria noastrã, din adolescenþa ungar, pentru românii care cereau drepturi ºi mari, este cam de o seamã cu noi. ªi azi noastrã ºi, încet, încet, devenise o legendã, ceva Unirea cu patria mumã, România, oraºul lui pãstreazã urmele unei frumuseþi de icoanã între care a fost ºi nu mai este. Îºi mutase ºi el cuibul Luþã Ioviþã, maestrul doinelor la torogoatã. icoane. la oraº, ca sã-ºi facã feciorul domn... În gara Caransebeº urcã multã lume, mai Domnul doctor Ovidiu Tãtucu rãsfoieºte Viaþa este un teatru, cu o imensã scenã, ales tineri cu ºcoli la Timiºoara. Între tineri urcã cãrþile ºi vorbim despre Iablaniþa. Nostalgia adesea viaþa învinge ficþiunea, imaginarul, face ºi o tânãrã, elegantã ºi pictural de frumoasã. locului natal. Nostalgia ºi cultul pãrinþilor. Nu în aºa fel ca, dupã ani ºi ani, personajele sã se Înghesuiala de pe lume. Uºa compartimentului am ºtiut nimic! Abia acum, din gura sa auritã, cunoascã, ori sã se revadã, la vârsta senectuþii, gliseazã silenþios. aflu cã este feciorul lui Moº Crãciun! Moºul din ca într-un teatru de Cehov sau Ibsen. Asta mi s- - Aveþi un loc? copilãria mea. Revãd, sub cerul pleoapelor, a întâmplat ºi mie, un modest scrib de carte, cu - Avem... Poftiþi, vã rog, fac eu politicos. În dugheanul „La Crãciun”, din Iablaniþa, prãvãlie subiecte bãnãþene. faþa mea, pe banchetã, era într-adevãr un loc cu scarã ºi salã de dans, azi casa o stãpâneºte Cãlãtoresc o datã pe lunã de la Mehadia, liber. Tânãra ia loc. Trenul se pune în miºcare. colegul meu de ºcoalã primarã, Zaria Sãmãn, o unde mi-am stabilit reºedinþa, de vreo ºapte ani, Limbut de felul meu, cum limbuþi sunt mai toþi stãpâneºte cu fata lui uica Pãtru Rãda, omul cu aºadar, cãlãtoresc la Timiºoara, unde am vieþuit scribii, intru în vorbã cu tânãra din faþa mea. joagãrul din inima pãdurii, de la apa Sfâr- peste patru decenii ºi unde îmi am feciorii la - Cãlãtoriþi departe? dinului, unde tata Lae tãia fosne ºi scânduri din casele lor. Urc în tren, caut un locºor tihnit, mã - La Timiºoara, rãspunde liniar doamna. brazii cãraþi de la Iesãnea, cãraþi cu popa Traian aºez la geam, îmi clãtãresc ochii cu priveliºtea - Sunteþi caransebeºeancã? Nemoianu ºi cu primarul Pãtruþ Domãºneni. de afarã, una autumnalã, cu frunza datã în - Da... ªi eu ºi soþul meu ni-s bãnãþeni get- Mi-am fãcut semnul crucii ºi mi-am zis fericit: ruginiu. Ies din tunel ºi în staþia Iablaniþa devin beget. „Doamne, ce micã e lumea!” brusc înnourat. Nu mai este gara de odinioarã, - De unde? cu Eugen, feciorul ºefului de staþie, fotbalist ºi, - Din Iablaniþa, de acolo e tata-socru. apoi, poliþist, în Timiºoara, trecut recent la cele Nu mai zic nimic. Revãd anii copilãriei, NICOLAE DANCIU PETNICEANU Vestea dumneavoastrÃ 17 SÃRBÃTOAREA ªCOLII ROMÂNEªTI DIN ÞARA ALMÃJULUI CU PRILEJUL OMAGIERII DISTINSULUI DASCÃL, VASILE POPOVICI, LA ÎMPLINIREA VENERABILEI VÂRSTE DE 80 DE ANI Primãvara mult aºteptatã ºi-a rãsfirat, în sfâr- ºi organizatorul manifestãrilor, sã conducã lucrã- jug dumnezeiesc pentru creºterea tinerelor gene- ºit, peste Þara Almãjului, inegalabila mireasmã de rile acestei importante acþiuni culturale. Alãturi de raþii. Ambientul, cãldura sufleteascã degajatã ºi pãmânt reavãn ºi pomi înfloriþi. în acest ambient, almãjeni a participat distinsul profesor Gheorghc valoarea lucrãrilor prezentate au fãcut ca tinerii ºi la Pãtaº un colþ de Rai din grãdina Maicii Domnu- Þunea, director al Centrului Judeþean pentru Con- vârstnicii sã zdrobeascã între gene câte o lacrimã. lui, þãrânã a cuminþeniei creºtine ºi cu oameni har- servarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Ca- Din comunicãri a reieºit cã dascãlul ºi omul Vasile nici ºi iubitori de semeni ºi de Divinitate, cuib al raº-Severin, care a elogiat activitatea de dascãl ºi Popovici a trãit în trei regimuri - cu intensitate ma- haiducilor almãjeni a avut loc, sâmbãta 17 aprilie de îndrumãtor cultural a învãþãtorului Vasile Popo- ximã, contribuind la dezvoltarea ºcolii ºi bisericii 2010, o întâlnire a dascãlilor din Valea Almãjului vici ºi i-a înmânat o diplomã de excelenþã pentru româneºti, fiind un izvor de energie ºi luminã. care ºi-au sãrbãtorit învãþãtorul ºi mentorul lor, întreaga activitate. Au mai participat ºi marii doini- Avea credinþa cã valoarea unei ºcoli se mãsoarã om cu deosebite calitãþi, unul din semnele prin calitatea ºi þinuta dascãlilor, dar mai ales prin care Dumnezeu s-a manifestat în istorie, a oamenilor care ies din ea, ca dovadã zecile cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. de generaþii ieºite din mâinile sale cu care se Manifestarea a debutat cu primirea oaspe- mândreºte. S-a vorbit despre mândria de fi þilor la ºcoala din localitate de cãtre tinerele român ºi creºtin, transmisã elevilor, pentru a cadre didactice, care ºi-au dovedit ospitalita- se face din acestea obiective majore ale vieþii tea româneascã, apoi grupul în frunte cu sãr- noastre, cât ºi despre sfinþirea locului de cãtre bãtoritul au ascultat la bisericã un Te Deum cei care vieþuiesc aici. în final elevii ºcolii din oficiat de cãtre preoþii Valuºescu Martin ºi Pãtaº au prezentat câteva suite de dansuri sub Zamela Petricã. Aici participanþii au trãit întâl- îndrumarea învãþãtoarelor Mãria Bãnuº ºi nirea cu Dumnezeu ascultând Sfânta rugãciu- Becia Alina. Manifestarea de la Pãtaº a dat o ne La ieºirea din bisericã oaspeþii au fost în- direcþie tinerelor generaþii de a respecta tâmpinaþi de cântecul fanfarei de copii, valorile noþionale ºi Sfânta Tradiþie prin condusã de preotul profesor dr. Petricã instituþii ca biserica ºi ºcoala. Dupã dezbateri Zamela. Alaiul format din sute de oameni s-a toþi cei prezenþi, au fost invitaþi sã guste din deplasat la Cãminul Cultural unde a continuat bucatele tradiþionale, special pregãtite pentru manifestarea cu comunicãri despre activitatea tori Iosif Ciocloda ºi Iosif Puºchiþã, care prin cân- acest eveniment, de cãtre sãrbãtorit, soþia ºi ne- sãrbãtoritului. tecele lor au dãruit mângâiere ºi liniºte sufleteascã potul sãu - colonelul Gheorghe Popovici. La reu- Simpozionul a debutat cu cuvântul de bun- participanþilor. Au fost prezentate 22 de comuni- ºita manifestãrii ºi-au adus din plin contribuþia ca- venit adresat de primarul Pavel Verindcanu parti- cãri de cãtre educatoare, învãþãtori ºi profesori drele didactice de la ºcoala din Pãtaº sub îndru- cipanþilor, dupã care îl invitã pe profesorul Pavel într-o salã plinã la refuz. S-a subliniat cã distinsul marea profesorului Pîºlea Petru. Panduru directorul ºcolilor din comunã, iniþiatorul dascãl a trãit intr-o lume a puritãþii, angajat la un Prof. PAVEL PANDURU „Iancule mare!” Camelia Tamaº Apare la Cluj o publicaþie cu acest nume, închinatã stringent-economice, la ele se adaugã împlinirile cultu- Duminica unui þãran Craiului din Munþii Apuseni, editatã de Asociaþia rale, pe care în vremurile apuse Mehadia nu le-a cunos- Culturalã Avram Iancu. cut vreodatã! Plãci comemorative, simpozioane, edi- E de amintit ºi de preþuit cã în cinstirea acestui nu- tarea de cãrþi de referinþã, cãutate pânã ºi de studenþii Þi-e plinã calea de gestul me de legendã, patriot fãrã seamãn, românii din Ardeal români, aflaþi la studii în strãinãtate, ºi, în final, gazeta neodihnei, ºi Banat, provincii aflate o vreme sub jugul austro- „Vestea”, lãudatã de unii, hulitã de alþii, de bastarzi, ungar, întru pomenirea Craiului ºi-au botezat pruncii cu neputincioºi. Numai duminecii i-ai înãlþat altar numele de Iancu. Aºa, probabil, din generaþie în Desigur, am primit prin internet sau prin telefon re- generaþie, a fost botezat proºuri vizavi de numele Pe care sã jertfeºti sudoarea clipei ºi Iancul nostru din Plu- primarului. Un oarecare Din grâul copt ºi fructul de pe ram. gova de Caraº-Severin. Popescu, cândva bogã- Primarul Iancu Pan- tan în Mehadia, astãzi duru are ceva din firea dizlocat în altã parte de lui Avram Iancu, dar are þarã, ne-a adus injurii ºi În carnea lui cu iz de suferinþã ceva ºi din firea lui Tu- acuzaþii grosolane pe Lutul þi-ascultã palma, netezind dor din Vladimiri, ambii internet, fãcându-ne luptãtori pentru binele pupincuriºti, iar domnul ulcea românilor, cum luptãtor colonel Liviu Groza din este ºi Iancu de Plugova N.D.P. ºi primarul Iancu Panduru, un însetat Caransebeº, istoric, Sã furi în ea, la ceasul tihnei, pentru binele comunitãþii de acte culturale cetãþean de onoare al rodul sãteºti din Mehadia ºi Mehadiei, zice între satele arondate: Globu-Rãu, Valea Bolvaºniþa ºi, reþi- altele cã asemenea articole de laudã la adresa unui om Care din rana viei, sacru-a picura. neþi, nu în cele din urmã, pentru binele ºi frumosul nu a mai citit de pe vremea rãposatului. N-am dat curs plugovenilor sãi. Cine n-aar face bine pentru ai sãi?! Este la provocãri! Principiul meu este cã fiecare pasãre piere o întrebare retoricã. pe limba ei, mai ales dacã are ºi un beteºug, la cap sau Acum, când e ziua sa (29 mai), în ziua pogorârii în piept... Când semeni peste pâine semnul Sfântului Duh, e bine sã rememorãm retroactiv câte E prea adevãrat cã nu existã om perfect, cã acela crucii, ceva din agenda primariatului sãu: podul peste Bela- care munceºte adesea mai ºi greºeºte, cu voia sau fãrã reca, segmentul de ºosea ce ocoleºte Mehadia, e ceva voia lui! Perfect nu-i nici primarul nostru, iar dacã aº Se-adunã Ceru-ntreg în gestul tãu sã scoþi automarfarele din traseul comunal, apoi piaþa avea ceva de imputat ar fi faptul cã neglijeazã educarea agro-alimentarã, de o þinutã europeanã, ºosele asfaltate, unor subalterni certaþi cu codul manierelor elegante! ªi umil, nici nu bãnuieºti cã-þi sã containere ecologice, cumpãrarea terenului de lângã Dar, sãrind peste aceastã lacunã, sã-i zicem alãturi primãrie ºi proiectul pentru o Casã Naþionalã, apeduct primarului un sincer LA MULÞI ANI, lui ºi familiei sale, în satele arondate ºi alte realizãri vitale pentru comu- prioritar primãriþei, Mãrioara, model de mamã ºi soþie, Duminica, în capul mesei, însuºi nitatea care i-a încredinþat un nou mandat de primar. o femeie cu suflet candid. (NDP) Desigur, am înºiruit o parte din problemele Dumnezeu. 18 Vestea dumneavoastrÃ DOMNUL MIRCEA ANCHESCU DIN MEHADIA ESTE INVITAT Dorinþã SÃ RESPECTE NORMELE DE CONVIEÞUIRE SOCIALÃ! Cetãþenii se întreabã, pe bune, cine este ºcoalã, minori, zburdau cu sticlele de bãuturã în Viaþã, cârciumã cu douã uºi Mircea Anchescu ºi ce hram poartã el de îºi mânã, când nu erau la gurã ºi toate spre bucuria Fii atentã, ce fãcuºi, permite sã nesocoteascã legile ºi normele de liderului lor, Mircea Anchescu. Mã bãgaºi din nou la duº. convieþuire socialã? Domnul Mircea Anchescu a fost rugat s-o Gazeta noastrã face oficiu de-a rãspunde: lase mai moale ºi sã nu ne chinuie trei nopþi la Prin fereastra aburitã domnul Mircea Anchescu este un bãrbat tânãr, rând, cã nu mai putem rezista, rãspunsul sãu Îmi dãduºi un colþ de pitã, frumos croit, inteligent, se pare ºofer, ºi fãrã loc (într-o altã împrejurare) a fost „Eu aºa vreau sã Doi bãnuþi sã-i pun în sac, de muncã, fost cãlãtor prin strãinãtate, cum cã- trãiesc, în felul meu ºi nu vreau sã trãiesc în lãtori au fost ºi alþii ºi unde se zice are inter- felul dumitale!” Sufletul sã mi-l împac, dicþie de-a intra, probabil, o vreme, motivele nu Acum vreau sã-i spun domnului M. Anches- O cãmaºã, trei batiste, le cunosc, ºi nu este treaba noastrã, locuieºte în cu cã ºi noi, fiind tineri, am iubit muzica adevã- Sã le am la zile triste, Mehadia la nr. 390. Domnul Mircea Anchescu ratã, pe Luca Novac, Sandu Florea ºi orchestra este român get-beget, adicã sutã la sutã, aºa sa, dar ne-am petrecut respectând legile ºi nor- La ureche mi-ai ºoptit, aratã ºi aºa-l dã numele de Anchescu, nume ºi mele de convieþuire socialã. Este invitat sã re- Cã-mi dai partea de profit, în Mehadia ºi în Bucureºti, unde a existat un flecte la: Sã-mi pun banii la ciorap colonel de securitate, anchetator ei, Ancheºtii, - ca sã faci horã în stradã, horã câmpeneas- Sau palate sã îmi fac. sunt la origine olteni, de undeva de dincolo de cã, mai ales noaptea, trebuie sã obþii autorizaþie Vânjul Mare. Domnul Mircea Anchescu a venit de la primãrie, cu avizul poliþiei; în Mehadia, prin cãsãtorie cu o fatã de etnie - ca sã pui muzica, chiar ºi în modul sãu Vremuri triste se lãsarã romã, au împreunã o fatã, elevã la ºcoala din personal, trebuie sã plãteºti taxa de compozitor, Peste biata noastrã þarã. localitate. la cea mai apropiatã Casã de culturã, în cazul M-am rugat de lumea mare Domnul Mircea Anchescu are patima nostru la Casa de culturã din Bãile Herculane; muzicii ºi a distracþiilor nocturne, matinale, la - în comuna Mehadia sunt douã spaþii des- Sã-mplineascã o chemar ore mici, când pe alþii îi doboarã somnul. tinate muzicii ºi dansului: sala cãminului Aer liber sã respir Muzica sa ºi a fiului soþiei sale (dintr-o altã cultural ce se poate închiria contra cost, ºi sala Sã strâng versul în potir, relaþie), major ºi cu carnet auto, fãrã loc de de la discotecã, fostul local „Calul alb”, unde muncã, este de la manele în sus ºi de la manele existã ºi bere, ºi sucuri ºi cafele etc., nonstop!; Sã scot floarea primãverii în jos, a adus de pe unde a umblat niºte - ca sã faci focul în uliþã ai nevoie de autori- De sub teascul nepãsãrii, nenorocite de boxe cu sute ºi mii de decibeli, cã zaþie de la pompieri, conform legii nu ai voie sã Sã readuc din vreme anii, bubuitul lor, loviturã de berbec, se aude dintr- faci focul sub 50 metri distanþã de o casã, Li,ba vechilor cazanii, un capãt în celãlalt de sat. Pe domnul Mircea pentru prevenirea incendiilor. Anchescu nu-l intereseazã cã vecinii sãi sunt în În concluzie: domnule Mircea Anchescu, în Cãci vorbim în româneºte, etate ºi bolnavi, cardiaci, cã sunt obligaþi sã-ºi casa dumitale nu ai voie sã pui la maxim ªi murim neomeneºte, procure vatã pentru urechi ºi sã vâre capul în radioul ºi televizorul pentru a nu deranja De la Mare pân’ la ªes, pernã, sub dunã, ºi nici aºa nu pot aþipi. vecinii, darãmite în plinã stradã ºi în plinã Concret: la Paºti a adus un tractor de lemne, a noapte! Existã un decret cu care lucreazã Þara sperã-n vis ales, fãcut focul în uliþã, ºi trei nopþi la rând au bubuit organele de poliþie, ce trebuie respectat. ªi luptãm cu noul val, boxele, apoi þipete ºi horã în stradã, nocturnã, Vã invitãm sã respectaþi acest decret. Doamne, scoate-ne la mal! pânã dincolo de cântatul cocoºilor, iar tinerii, unii cu majoratul, alþii, majoritatea, elevi de N.D. PETNICEANU PETRU IONICÃ VIAÞA STUDENÞEASCÃ - O VIAÞÃ NOUÃ Plecând de pe bãncile liceului, din casa unele pline de comori, altele încãrcate de aer liber ºi cumpãrã lucruri de calitate la preþ pãrinþilor unde ai fost îngrijit ºi rãsfãþat ºi speranþã. Doar perfecta combinaþie de scãzut. Noi suntem cei care dau tonul ºi trezindu-te, dintr-o datã, într-o lume de culoare, spirit, pastile de distracþie, zile cu menþin ritmul ºi cei care cuceresc inimi. strãini, ai impresia cã te-ai nãscut din nou, soare etern ºi nopþi cu uºi deschise, cãrþi Viaþa de student nu înseamnã numai cã cerul se prãbuºeºte asupra ta. Nu e mama vechi, dar neprãfuite. Asta reprezintã viaþa studiu, ci ºi cel mai frumos mod de a-þi sã-þi gãteascã, nici tata sã-þi facã camera studenþeascã. petrece timpul. Petreceri cu prietenii, caldã, sã nu mai vorbim despre sora mai Ce sã mai spunã studentul când aerul din acorduri de chitarã în faþa cãminului, mare care te ajuta la teme, te acoperea când jurul lui este amestecat de o aromã de tutun plimbãri sub parfum de tei alãturi de noua fãceai greºeli sau îþi dãdea sfaturi când te ars cu iz de veselie, amestecate cu o zi cucerire, lucrul în echipã ºi satisfacþia unui vedea la greu. Ai ajuns aici unde trebuie sã te însoritã sau nu de primãvarã, varã, toamnã proiect reuºit, cafea la 4 dimineaþa, cele mai gospodãreºti singur, unde eºti nevoit sã-þi sau iarnã. Datoria lui este sã meargã la frumoase poze pe care le-ai fãcut vreodatã, faci prieteni noi, sã te obiºnuieºti cu agitaþia cursuri ºi sã îºi distribuie banii astfel încât sã adormi când rãsare soarele, sã te doarã din camera de cãmin, sã înveþi liniile de sã-ºi permitã sã trãiascã pânã la sfârºit de gâtul de la karaoke sau picioarele de la tramvai pentru a nu te rãtãci în oraº etc.. sãptãmânã sau de lunã. dans... asta înseamnã STUDENÞIE... anii ce- Facultatea... o submulþime marcantã a Noi suntem studenþii car trãiesc în am vrea nicicând sã se sfârºeascã! conceptului „idee”... o mulþime de odãi, prezent ºi în viitor, care merg la concerte în DANA OPRESCU Vestea dumneavoastrÃ 19 române ºi atitudinea combatantã faþã de cei Întâiul cronicar ApariþiiApariþii editorialeeditoriale care îºi denigreazã pânã ºi pãrinþii. Acum, când aniversez 45 de ani de activitate Prioritar cartea doamnei Maria Toma- culturalã, mã gândesc la anii tineri, la primul meu cronicar, mã gândesc cu nostalgie. În luna aprilie a.c. au vãzut lumina Damºa este una de culturã atunci când se Îmi apãruse povestirea tiparului, la prestigioasa Editurã Gordian din referã la mastodonþii literaturii universale ºi „Cãlae” în revista „Orizont”. Timiºoara, cãrþile de autorii: române: Tolstoi (un veac de la moarte...), Povestirea mea îl impre- Între falii sionase pe un tânãr cronicar, 1. CAIUS N. DANCIU: „ Andersen, Ovidiu, evreul român Eugen Io- prin conþinutul ei, era un culturale”, volumul însumeazã interviuri ºi nesco, marele gânditor C. Noica. „Înaintaºii” episod din viaþa unui lucrãtor medalioane literare. De reþinut confesiunile (Eminescu, Blaga, Paler ºi Raoul ªorban) la joagãrul din pãdure, de la apa Sfârdinului, unul în prag literare cu privire la Mihai Eminescu fãcute pentru Domnia sa sunt luceferi pe pânza de nuntã. Joagãrul îi retezase de profesorii universitari: Virgil Vintilescu, celestã a literelor româneºti. o mânã ºi nunta se dusese Ion Iliescu ºi Iulian Negrilã, precum ºi Desigur, omul de culturã Maria Toma- pe... apa Sfârdinului. Apãruse o mãrturiile oamenilor de culturã Ion Marin Damºa nu-ºi uitã selectiv confraþii hune- cronicuþã laudativã, în Almãjan ºi dr. Ionel Bota, directorul Teatrului doreni, se apleacã omagial asupra scriiturii „Drapelul roºu”, sem- Vechi Mihai Eminescu din Oraviþa. unor nume, semãnãtori de cãrþi sublime, pre- natã Ion Jurca Rovina. Mulþam fain frumos, Volumul este prefaþat de un cuvânt înainte cum poeþii: Miron Þic, Eugen Evu ºi Mariana frate Ioana. semnat de cunoscutul profesor CONSTAN- Pândaru. (NDP) TIN GIURGINCA, de la Liceul Militar din Primiþi, Maria Toma-Damºa, omagiul Breaza. scribului de mai jos: Au trecut douãzeci Cartea prezintã un interes aparte pentru NICOLAE DANCIU PETNICEANU de primãveri! elevi ºi studenþi ºi, nu în cele din urmã, Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” din pentru colecþionarii de carte despre Mihai IINNEEDDIITT Banat s-a înfiinþat în baza Sentinþei Civile nr. 223/04.1990 a Judecãtoriei Timiºoara. Eminescu. Membrii fondatori: prof. univ. dr. IVAN 2. N.D. Petniceanu: „Un cãþelandru muº- EVSEEV, scriitorii Ion Marin Almãjan, când dintr-uun nor” – proze pentru copii ºi Gabriela Almãjan, Alexandru Moraru ºi EvenimentEveniment culturalcultural Nicolae Danciu Petniceanu, Luca Novac, adolescenþi, autorul invitã oamenii de vârsta artist instrumentist, Petre Pilu, maestru a treia sã lectureze cartea ºi sã redevinã lala MehadiaMehadia coreograf, Caius N. Danciu, student ºi alþii. imaginar copii... Retrãirea copilãriei, aºa La 22 mai 2010, ora 12, în Strada Prima placã cum o retrãieºte autorul la vârsta senectuþii. Pãdurii 389, unde se aflã sediul Socie- (REDACÞIA) ºi prima efigie tãþii literar-artistice „Sorin Titel” din Ba- ºi prima efigie Maria Toma-Damºa: nat ºi redacþia publicaþiilor „Eminescu” Societatea „Sorin Titel”, acum când ani- ºi „Vestea”, se vor consemna pe rã- verseazã douã decenii de activitate cul- „Amprente…” bojul grinzii de acasã: turalã în Banat, priveºte retrospectiv ºi me- 1. Dezvelirea ºi sfinþirea plãcii ani- moreazã un fapt ce nu trebuie uitat: prima Doamne profesoarã Maria Toma-Damºa, versare dedicatã celor douã publicaþii; placã (din cele peste 30) ºi prima efigie fu- din Deva, ne trimite cartea Domniei sale inti- 2. Douã decenii de existenþã a So- seserã dedicate scriitorului Sorin Titel tulatã „Amprente...” (Editura „Casa Cãrþii de cietãþii „Sorin Titel”; (1935 – 1985), mentorul spiritual al titeliº- ªtiinþã”, Cluj-Napoca, 2009, 166 pagini, 3. Apariþia numãrului 40 al gazetei tilor. coperta de Patricia Puºcaº), un volum inte- „Vestea”; Placa ºi efigia fuseserã turnate la „Elec- ligent, structurat în secþiunile „Înaintaºii”, 4. Venerarea celor 45 de ani de acti- trometal” Timiºoara, cu sprijinul afectiv ºi „Scriitori hunedoreni actuali”, „Mari aniver- efectiv al domnului inginer ION ILIESCU saþi”, „Titani ai literaturii universale” ºi „Stu- vitate culturalã a lui N.D.P.; 5. Aniversarea celui de-al 74-lea an (foto). Fusesem ajutat de fostul elev de la dii de caz”. liceul „ªtefan Plavãþ”, din Orºova, unde, ca de viaþã al lui N.D.P.; În esenþã, cartea Doamnei din Deva este student terminal, fãcusem practica peda- 6. Cincizeci de ani de cãsãtorie – una de eseuri, de studii docte, de mini-bio- gogicã. În clasã, între alþii, mai erau Ma- grafii literare, de culturã livreascã. Am citit-o nunta de aur – a lui N.D.P. cu Prinþesa riana Vlãduceanu (cu rãdãcini paterne în pe nerãsuflate, cum în tinereþe citeam studiile Ana de Mehadia; Plugova) ºi Ma- lui Garabet Ibrãileanu (autorul romanului 7. Consemnarea ultimelor apariþii riana Belba, vii- „Adela”, inegalabil în literatura românã), cum editoriale „A sosit Domnul Eminescu” ºi toare cântãreaþã citeam odinioarã „Cronica optimistului” de „Un cãþelandru muºcând dintr-un nor”. de muzicã popu- George Cãlinescu (Profesorul cu monumen- Alocuþiunile ºi felicitãrile în “Salon la larã, bãºtinaºã tale sa „Istorie a literaturii române de la Petniceanu”, transformat în „Casa din Peciniºca. origini ºi pânã în prezent...), zãu, cum am Cãrþilor”. Recent, citit, fãrã a închide ochii, „Imposibila întoar- Informaþii la telefoanele: 0255 523 domnul inginer cere” de Marin Preda! 204 ºi 0749 495 972. Accesul pe bazã Ion Iliescu a tre- Ce anume mi-a plãcut în mod deosebit la de invitaþie nominalizatã. Vor fi invitaþi cut (încã tânãr) autoare: limbajul fluent, transparent, articulat scriitori, ziariºti, oameni de artã ºi la cele veºnice. academic, apoi conceptul ideatic ºi filozofic, culturã cu care NDP a colaborat în Sã-i fie þãrâna uºoarã! ºi mai ales mi-aa plãcut poziþia tranºantã ro- ultimele douã decenii. Fostul student practicant, mâneascã de ocrotire a valorilor literaturii REDACÞIA N.D.P. 20 Vestea dumneavoastrÃ

50 ani de cãsãtorie De la vamã adunate ºi spre þarã returnate Lui Nicolae Danciu Petniceanu, talentat prozator bãnãþean, în amintirea serilor noastre literare. Cu preþuire, autorul, Ionel Iacob-Bencei, 10 iulie 1990 Un regim totalitar Cuie, cleºti sau vermorel, ªi absurd, de bunãseamã, Sunt la vamã. M-a fãcut sã n-am habar Ce-i o vamã. Teniºi „torºãn”, pentru mers, Lenjerie pentru damã, Am rãbdat ºi am tot scris Chiar hârtie pentru ºters... Un pamflet, o epi... dramã, Tot în vamã. Dar un boss, de sus, a zis: STOP! La „vamã”! Þesãturi de fuior, Vinuri bune, de la cramã, Astãzi, cã sunt democrat „Cete-pãrþi” din AJUTOR ªi de nimeni nu am teamã, Plâng în vamã. Ca sã „ies”, am încercat, Pe la vamã. Vrei un brici, un polonic? Nu gãseºti mãcar o lamã. Nu puteam sã bãnuiesc Deci, în rafturi nu-i nimic Cã dau peste-o panoramã: Cã-s în vamã. Tot poporul românesc E la vamã. Unul, lipsã cu o doagã, Biniºor cam prins de „flamã”, Autocare cu turiºti Îºi pãzeºte, cu o ghioagã, Fac produselor reclamã; Locu-n vamã. Unii-s veseli, alþii-s triºti, Ca la vamã. Unii pleacã foarte des, Munca-n fabrici se destramã. Cu rulmenþi, cu mohair, Unii intrã, alþii ies... Cu viþei pentru pastramã, Ca la vamã.

N.D.P. ºi “Prinþesa Ana” de Mehadia Stau ºi-aºteaptã zile-n ºir, Asta-i noua Românie? Primul tangou în oraºul de la Dunãre - Orºova Dorm în vamã. O, iluzie infamã! Am fost ºi noi tineri ºi... puþin frumoºi Roºii, brânzã, unt, salam, Drumul spre democraþie Acum ni-s oameni bãtrâni ºi cu piele de iepure la spate. Un pulover, o nãframã, E prin vamã... Dar, ºi azi auzim cântecul tinereþii noastre: „Doamne nu mã O cutie de Ham-Ham îmbãtrâni / Cã mai am de-a iubi” (Torogoata lui Luca Novac) Intrã-n vamã. O-ntrebare îmi dã ghes, (Nimeni cred cã n-o aclamã): Distinsului scriitor Nicolae Danciu Petniceanu Seturi de motor în timpi, Vrem, românilor, progres cãruia i se aduc elogii cã este iute de condei Discuri de maºini, cu camã, Sau vrem vamã? Trandafiri, cu tot cu ghimpi, Cu talent ºi cu idei Ies prin vamã. Cã de-o þinem tot aºa, Cum a fost ºi mai ’nainte, O idee se proclamã: Este iute de condei Menghini, coase, ba ºi furci, Noi, la anul, vom mânca Pentru cã-i iute la minte, Farfurii (o-ntreagã gamã), De la vamã... GEORGE LUNGOCI Blãnuri de urson, de nurci, Trec prin vamã. ...Dupã ce am îndrãznit ªTIRE DE SENZAÞIE!!! Sã ascund o... epigramã, Baterii, ºosete, pungi, Vameºii m-au vãmuit Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, redactorul ºef al Bluze ieftine, de scamã, Ca la vamã! gazetei „Vestea”, a solicitat pe bazã de adeziune intrarea în Partidul Conservator. În carouri sau în dungi, L-am întrebat: De ce?! Stau la vamã. P.S. A rãspuns franco: „Din Partidul Conservator a fãcut Dar, citind acest cuplet, „Otteri”, ce nici n-am vãzut parte ºi poetul Mihai Eminescu” Domnul vameº mã recheamã: Am înþeles cã este fan al Poetului Naþional, cã a avut În vitrine sau în ramã, „Tu eºti cel mai bun poet... dueluri nãprasnice cu denigratorii poetului Eminescu. Ori salamul de Iernut, ...De la vamã!” Gestul sãu m-a bucurat. Îi mulþumesc. Vezi la vamã. Consilier NISTOR LALESCU, liderul organizaþiei Partidului IONEL IACOB-BENCEI Conservator din Mehadia Bibelouri, fel de fel, 9 IULIE 1990 Mehadia, 20 aprilie 2010 Oale, blide pentru zeamã,

Tipãrit la Editura GORDIAN,GORDIAN Timiºoara, Str. Herculane nr. 35, tel. 0256 / 215615