vestea PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA (CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICà “SORIN TITEL” DIN BANAT FONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844 e-mail : [email protected] pagina web: http://vestea.wordpress.com NUMÃRUL 5 (40). ANUL V. MAI 2010. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEI Redactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor ºi editor on line: CONSTANTIN VLAICU; Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU; REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã Cultul înaintaºilor… cultul CEL MAI TÂNÃR ªEF DE OCOL DIN BANAT ESTE DIN eroilor neamului românesc MEHADIA – DOMNUL INGINER SILVIC GRIGORE BARDAC Mi se pare ca fiind una dintre marile misii, aceea de-a evoca chipul înaintaºilor, chipul „Pãdurea înseamnã viaþã” – subliniazã domnul inginerGrigore Bardac eroilor neamului românesc, prin aceasta evo- Într-un aprilie încã friguros, cu urme hibernale Socot cã e o pasiune... cãm trecutul nostru istoric. Socot cã în acest vãdit simþite, pãtrund pe poarta unei case din - ªi încã una mare, domnule Petniceanu. În fa- mod ne proiectãm viitorul. Mehadia, Cartierul Prosec, o casã cochetã, cu un milia noastrã eu reprezint a doua generaþie de sil- Pornind de la un asemenea deziderat, am interior, începând de la poartã, cu gust estetic, cu vicultori. Tata, Ion Bardac, reprezintã prima gene- îmbrãþiºat eu ºi Consiliul Local al comunei luminãtor ºi viþã de vie, ce denotã hãrnicie, ordine raþie. Pasionat a fost ºi este ºi tatãl meu, pentru Mehadia ideea de-a face ceva deosebit pentru ºi curãþenie. care pãdurea, cu farmecul ei, înseamnã, dupã casã oamenii de odinioarã care au scrijelat pe foi Bãrbatul tânãr din faþa ºi familie, totul. Aceastã de piatrã istoria meleagurilor noastre. Acest mea, cu alurã sportivã, pasiune, dragoste inefabi- impuls cultural a demarat confecþionarea, plãcutã, este feciorul unei lã pentru pãdure, mi-a fost montarea ºi sfinþirea cu ritual creºtin a mai mai vechi cunoºtinþe de-a transmisã de tata ºi mie. multor plãci comemorative dedicate unor mea, un om al muntelui, De mic copil, am urcat cu nume cu rezonanþã istoricã: preot Coriolan pe care zilnic îl vãd cã tata în pãdure, cu el de Buracu, diplomat Ion Grigore, scriitorul Ion trece pe uliþa Pãdurii, mânã sau în urma sa ori Florian Panduru ºi Nicolae Mãrgeanu, urcând în Munte, e vorba înaintea sa pe cãrare am dascãlul de excepþie Ioan Bãcilã ºi, nu în cele de domnul Ion Bardac, strãbãtut drumeagurile pã- din urmã, omului de sport românesc Ion pãdurarul Ocolului Silvic durii, am trecut pe lângã din Mehadia. Nu ºtiam cã izvoare cristaline, ascul- Cornianu, cãruia i s-a ridicat ºi un monument Grigore este feciorul sãu, tând susurul ºi gâlgâitul în satul Plugova, cu participarea Academiei cum nu ºtiam cã este lacrimilor ce izvorãsc din Olimpicede Sport – Filiala Reºiþa, personal a nepotul domnului Ion rana muntelui, am ascultat domnului preºedinte, om de radio, Doru Dinu Achimescu, prin mama glasul miraculos al pãsã- Glãvan. Fusese la Plugova o mare sãrbãtoare, Iuliana, ºi nepotul lui rilor din codru ºi chiar ºi una cum fusese ºi în septembrie 2009, când Grigore Achimescu, un boncãluitul cerbilor toam- am realizat Simpozionul Presei din Banatul de alt om de vazã din na când prinde frunza a ru- Munte, prefaþat cu dezvelirea plãcii „Grãnice- Mehadia, despre care am gini. Într-un ochi de pãdu- rul”, închinatã întâiului ziar rustic din aceastã scris în „Vestea”. re, când soarele se înalþã parte a Banatului Montan. Mã opresc la Ion A- ing. Grigore Bardac de-o suliþã pe cer, te apucã Prin urmare, au fost evenimente dedicate chimescu, de pe Mala foamea ºi tata întindea înaintaºilor noºtri care au semãnat acte de Micã (pleonasm, „Mala” înseamnã „Micã” pe ºtergarul ºi pe el punea pituca, bucata de brânzã ºi culturã, de eroism în vremuri grele. Ceea ce sârbeºte), care ne-a dat avizul, mie ºi domnului de slanã, tata mai spãrgea o ceapã ºi înfulecam de am fãcut noi, aici, pe raza comunei Mehadia, primar Iancu Panduru, ca sã putem monta pe zor, apoi ne ostoiam sufletul cu o gurã de apã de faþada casei placa comemorativã dedicatã izvor, suptã de pe buza unui jghiab, mirosind a le-am fãcut în chip de omagiere, de readucere cãrturarului (profesor ºi diplomat) Grigore Ion. Mã cetinã de brad. Ce sã vã mai spun?! Pãdurea în- în actualitate a imaginilor înaintaºilor noºtri, opresc ºi asupra numelui „Bardac”, nume vechi ºi seamnã ºi poezie pentru un silvicultor, ºi, cred cã ºi, în acelaºi timp, le-am proiectat în viitor, ca specific la Mehadia, despre care regretatul ºi pentru un scriitor. Încercaþi ºi urcaþi mãcar pânã generaþiile viitoare sã nu uite, cum noi nu am profesor Nistor Dop zicea cã este de origine dacã, la Suiac. uitat. în limba dacilor „bardacã” – vas din lemn, cu - Ce este acest Suiac?! fac mirat. E trist cã nu toþi factorii culturali de pe raza coadã, circa douã oche. (DEX-ul zice cã ar fi de - E un punct de agrement în Munþii Almãjului, Caraºului gândesc la fel, e trist cã teatrul din origine turcã, mai greºeºte ºi DEX-ul!). Profesorul din perimetrul Ocolului Silvic Mehadia. E un pei- Reºiþa ºi-a schimbat numele din „Petcules- Dop îl folosise cu pseudonim literar în articolele saj ancestral fascinant, cãlcat ºi de piciorul omu- cu”, în teatrul de vest. George Augustin Pet- sale despre pãdure ºi alte locuri feerice, montate, lui, pe lângã laba ursului brun. La Suiac sunt oa- culescu înseamnã un nume de referinþã în tea- din arealul Mehadiei. meni care au fâneþe ºi dumbrãvi, aºa cum are fa- trologia românã, cu care actorii reºiþeni ar fi Dar sã revin la interlocutorul meu: inginer milia prietenului dumneavoastrã, Gore Gro- trebuit sã se mândreascã. Grigore Bardac. zãvescu. Primar IANCU PANDURU - Domnule inginer, de când dateazã la dumneavoastrã pasiunea pentru silviculturã? continuare în pagina 2 2 Vestea dumneavoastrà PROF. DR. NICOLAE MAGIAR: “NICOLAE STOICA DE HAÞEG – PREOCUPÃRI ISTORIOGRAFICE” Personalitate remarcabilã a comunei Mehadia, de prezentare, într-un limbaj specific epocii, o un statut ºi rang social diverse, de la lotrii ºi preoþi Nicolae Stoica de Haþeg a fost preot, protopop, combinaþie de limbã românã, vorbitã în zonã de osândiþi la moarte pânã la episcopi ºi prinþi primiþi director al ªcolilor Româneºti neunite, istoriograf, popor ºi particularitãþile limbii slavone bisericeºti, cu omagii. Evenimentele prezentate de Nicolae numismat, arheolog amator, culegãtor de folclor iar în afarã de cele 6 pagini de la început ºi de la Stoica de Haþeg în cadrul acestui manuscris sunt ºi difuzor de carte. sfârºit, manuscrisul a fost scris fãrã legãturã relatate cronologic, pe ani, în funcþie de impor- Ca semn de mulþumire adusã activitãþii sale în directã între pasaje, ci folosindu-se un sistem de tanþa lor, ce s-au desfãºurat între 1795-1812. vederea dezvoltãrii culturii, ºcoala din centrul co- rubrici conceputã de autor pentru a-l ajuta mai Aceastã perioadã istoricã europeanã în care a munei Mehadia, începând cu anul 2001, poartã bine în urmãrirea datelor ºi a evenimentelor. predominat personalitatea împãratului Napoleon, numele de Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de În cadrul manuscrisului sunt incluse nume- a fost contemporanã cu cronicarul de la Mehadia, Haþeg” - Mehadia. roase pasaje ce reflectã diverse aspecte: menþionând evenimentele ca un martor indirect, Pe lângã activitatea sa, pentru propãºirea cul- a) Aspecte ale vieþii religioase: Biserica Orto- dar atent la ce se petrece în Europa acelor vremuri. turalã a românilor bãnãþeni, prin cele douã insti- doxã nu permite rãspândirea cãrþilor religioase Prin natura funcþiei sale, Nicolae Stoica de Ha- tuþii pe care le conducea, biserica ºi ºcoala, care fãceau propagandã religiei greco-catolice: þeg, a avut posibilitatea sã fie aproape atât faþã de Nicolae Stoica de Haþeg a elaborat mai multe „15 iulie 1813. Excelenþa Sa Domnul Episcop, omul de rând cât ºi lângã monarhul atotputernic, lucrãri din domeniul istoric, didactic ºi literar. In [anunþã] cã o carte unitarã în limba românã s-a a fost lângã haiducii hãituiþi de autoritãþi lângã ge- toate scrierile sunt amintite 11 lucrãri a lui Nicolae tipãrit ºi în eparhia noastrã s-a rãspândit, cu toþi neralii imperiali ºi reprezentanþi ai autoritãþilor, a Stoica de Haþeg în timp ce domnul profesor doctor de ea sã se pãzeascã. trãit alãturi de tineri ºcolari dar ºi lângã cei vârst- Nicolae Magiar, aminteºte în lucrarea sa intitulatã b) Cadrul social-ppolitic: Nicolae Stoica de Ha- nici. „Nicolae Stoica de Haþeg: Preocupãri istorio- þeg nu a fost de acord niciodatã cu nemulþumirile Concepþia sa despre istorie are un accentuat grafice”, 12 lucrãri. sociale exprimate prin violenþã: „12 iulie 1808 [...] caracter umanist, influenþat pe deoparte de me- Ultima lucrare amintitã este un manuscris: pentru acea faptã urâtã în faþa lui Dumnezeu ca seria sa de preot iar pe de alta parte de ideile ilu- „Protocolul din Protoprezviteratul Mehadiei” parohul din Crucitã Dimitrie Gheorghievici cu ministe. Scurtã cuprindere a poruncilor început de la 1 mai niºte grãniceri au îndrãznit sã facã tulburãri în Implicarea sa în evenimentele sociale 1792, scris între anii 1792-11832 în limba românã, popor, cã au fost predaþi judecãtoriei, ca eu prin culturale, religioase, politice ºi militare ale vremii sârbã, germanã ºi latinã. protoprezviterat a merge”. l-a transformat într-o figurã umanã, într-o perso- În cadrul manuscrisului predominã informaþia c) Culturã – tradiþie – obiceiuri: În acea pe- nalitate respectatã, iubitã ºi admiratã nu numai de referitoare la protopopiatul Mehadiei, Episcopia rioadã dacã nu era un învãþãtor în localitate, dia- românii bãnãþeni dar ºi naþionalitãþile din zonã, în Vârºeþului. Conþinutul acestuia ne arata faptul cã conul era cel care trebuia sã îndeplineascã atribu- special sârbi ºi croaþi. manuscrisul a fost redactat într-o proporþie de cel þiile de învãþãmânt, preoþii, nu permiteau împã- prof.