DOCSLIB.ORG

Section I Finance & Accounting

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Section I Finance & Accounting SECTION I FINANCE & ACCOUNTING THE ANALYSIS OF THE OPERATIONAL FRAMEWORK OF THE ROMANIAN NATIONAL BANK’S MONETARY POLICY, IN THE CONTEXT OF THE EUROPEAN MONETARY INTEGRATION Anişoara Niculina APETRI 1 Irina Ştefana CIBOTARIU2 Camelia Cătălina MIHALCIUC3 ABSTRACT The monetary policy has an impact on the real economy through the financial markets and the anticipations on the ones participating on them. Therefore, the reactions triggered by the monetary policy decisions are felt, first of all, on the financial markets and, further on, having repercussions on the expenditure, the production, the labor force occupation and, finally, on the prices. In order to fulfill its fundamental objective of assuring and maintaining price stability, the RNB must dispose of a coherent and functional transmission mechanism and a set of monetary policy instruments, by which to influence the real macro-economical variables. The National Bank has the possibility, by the operational framework of the monetary policy and, especially by the monetary market operation, to influence the inter-banking interest rates which, at their turn, influence the interest rates practiced by the banks in the relations with the non-banking clients. The conclusions of the made research show out that the modifications made by the RNB at the level of its instruments aimed, on one side, to increase the role of the interest rates within the framework of the monetary policy transmission mechanism and, on the other hand, to harmonize them with the set of instruments and procedures of the European Central Bank, so to bring them close to equality. But, the functions, the characteristics and the efficacy of the monetary policy instruments used by the RNB are partially different compared to the ones specific to the ECB. In the following period, the RNB’s monetary policy mainly aims to gradually assure the nominal and real convergence with the EU countries, the main target being to include the national currency in the Exchange Rate Mechanism II and the adoption of the euro currency in 2015(..?). KEY WORDS: Monetary Policy, the Refinancing Mechanism, the Open Market operations, the Minimum Obligatory Bank Reserves Policy JEL: G18, G20, G21, G28 1 Lecturer PhD Student, „Stefan cel Mare” University of Suceava, Faculty of Economics and Public Administration, Romania, [email protected] 2 Lecturer PhD, „Stefan cel Mare” University of Suceava, Faculty of Economics and Public Administration, Romania, [email protected] 3 Lecturer PhD, „Stefan cel Mare” University of Suceava, Faculty of Economics and Public Administration, Romania, [email protected] 1 1. INTRODUCTION The operational framework of the Romanian National Bank’s monetary policy The operational framework of the RNB monetary policy, made of the instruments and procedures by which the national bank implements its monetary policy, evolved in time, as consequence of a process of adaptation to the development of the financial markets and of the economy, and gradual alignment to the Central European Bank’s monetary policy. In Romania, the reorganization of the banking system, on two levels (consequence of the legislative initiatives taken after 1991), the liberalization of loans and interest had serious involvements on the monetary policy instruments. As such, the direct monetary control instruments (loan planning, interest rate level establishment, etc.) became less operational, and the central bank no longer had the monopoly of distributing the loans in the economy. In this context, the RNB gradually introduced, by elaborating specific regulations, the indirect monetary policy instruments: the refinancing mechanism; the minimum obligatory bank reserves; the open market, assuring the general regulation of the banking sector’s activity. 2. THE REFINANCING MECHANISM OF THE COMMERCIAL BANKS The refinancing mechanism is a monetary policy instrument, by which the central bank exerts its final instance creditor function. The refinancing loans are short- term loans (90 days maximum), given under certain conditions (terms, interest, use), established by the RNB, and have as a purpose to supply, with money, the commercial banks. For these credits, the commercial banks have to create guarantees, differing from one type of credit to another. In April 1991, the Romanian National Bank abandoned the lending limit for the commercial banks and introduced the refinancing of the banking companies, based on a global loan, within a limit that was established on a central level. In October 1991, the first refinancing regulation of refinancing the banking companies was approved, by the RNB, and stipulated the following credit types: the credit line (or structural credit), the auctioning credit and the fixed-term credit (special credit). In 1994, to the mentioned refinancing credits a new category was added, the overdraft. In 1995, the RNB emitted a new refinancing rule, creating the obligation, to the commercial banks, to make guarantees for the refinancing credit and introducing restrictions for the overdraft (renamed as lombard credit). According to the new refinancing regulation, four categories of credits given by the RNB were put into practice: the structural credit, the auction credit; the special credit; the lombard credit or the day-to-day credit. The credit categories put into practice by the RNB to refinance the commercial banks fluctuated significantly from one period to another. According to regulation 1/2000 and taking into account the further modifications and additions imposed by the adoption of the new law concerning the RNB status (law 312/2004), the modification of the banking law (law 58/1998 regarding the banking activity was modified by law 227/2007 to approve the GEO 99/2006 regarding the credit institutions and capital adequacy) and Romania’s entering in the European Union, the permanent facilities to which the credit institutions have access on their own will is categorized as follows: 2 1. The loaning facility (the lombard credit) allows an eligible credit institution to get, from the national bank, a one-day credit in exchange for guarantees and predetermined interest rate. The eligible participants to which the RNB gives permanent facilities and with whom monetary policy operations are made are: the banks, the mortgage loan banks, the central houses of building societies, the saving and loaning banks in the housing sector, Romanian companies and Romanian branches of all the credit institutions from allover the EU or third-countries, except the Romanian branches of the credit institutions that emit electronic currency. The credit institutions’ loaning by the RNB is regulated also by the law regarding the RNB status, according to which the central bank can give loans to the credit institutions for 90 days at most, guaranteed with eligible assets (state titles, deposits made at the RNB etc). The assets that are eligible for transaction and guarantee are the state titles, the deposit certificates emitted by the RNB, other categories of eligible assets that are negotiable, set as such based on a decision made by the RNB Administrative Board. 2. The deposit facility allows a credit institution (in general, to the eligible participants) to value their liquidity excess by creating one-day deposits, at the RNB, at a predetermined interest rate. The interest rates afferent to the permanent facilities delimit the variations of the overnight interest rates on the markets. The permanent facilities offered by the National Bank to the credit institutions serve to: absorb or provide with liquidity on short term (one day); signal the monetary policy orientation; contribute to the stability of the short term interest rates on the inter-banking monetary market, through the corridor made by the interest rates afferent to the loaning and deposit facilities. After February 2009, the RNB started a monetary policy relaxing process, materialized in the reduction of the monetary policy interest rate and of the interest rates of the permanent facilities, and the diminution of the obligatory minimum reserves’ rates, as consequence of the risk diminution at the address of the price stability and economical activity deteriorating, including the deterioration of the bank loaning activity (Figure 1). Figure 1 - The evolution of the RNB interest rates, from March 2008 to March 2010 Source://www.bnro.ro/Rata-dobanzii-de-politica-monetara-si-ratele-dobanzilor-la-facilitatile- permanente-1744.aspx 3 Analyzing the refinancing mechanism of the commercial banks by the RNB, the following aspects can be emphasized: the functioning and efficiency of the refinancing mechanisms were distorted by the fact that, in certain periods of time, both the refinance volume and the interest rate afferent to it were influenced by Government Decisions or Parliament laws and were not established, independently, from the monetary authority. Under these conditions, the liquidity control from the banking system was tough to make, and by administratively establishing (by normative acts) the interest rates, these were, several times, located on the real-negative interval (the rates of the active interests of the RNB were situated, from 1992 to 2000, under the inflation rate), meaning the reduced use of the interest rate as a monetary policy instrument; giving credits based on normative acts and not market criteria favored, for that moment, certain banks (with state capital, especially Bancorex and Banca Agricola), who benefited of cheap resources without making any effort
Load more

Recommended publications
  • Retea Scolara 2018-2019
    Reţea şcolară Caraș-Severin 2018-2019 Nr. crt Denumire unitate de învățământ Localitate Localitate superioara Mediu Strada Numar Statut Tip unitate Denumire unitate cu personalitate juridică Forma de proprietate Telefon Fax Email 1 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÎRLIŞTEI 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 2 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2 ORAŞUL NOU ANINA ORAŞ ANINA URBAN Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 3 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 CENTRU ANINA ORAŞ ANINA URBAN VIRGIL BIROU 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 4 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4 SIGISMUND ANINA ORAŞ ANINA URBAN REPUBLICII 38 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 5 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 61 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.6 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. BRĂDET 124 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 7 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA ANINA ORAŞ ANINA URBAN MIHAIL SADOVEANU 1 Cu personalitate juridică Unitate de învăţământ Publică de interes naţional şi local 0255241302 0255241302 [email protected] 8 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÂRLIŞTEI NR. 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 10 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL.
    [Show full text]
  • The Development of Industrial Activities in the Town of Bocşa (Caraş-Severin County)
    Geographica Timisiensis, vol. 13, nr. 1, 2004 (pp. 95-102) ● THE DEVELOPMENT OF INDUSTRIAL ACTIVITIES IN THE TOWN OF BOCŞA (CARAŞ-SEVERIN COUNTY) Remus CREŢAN West University of Timişoara Abstract. This study is focussed on the more challenging location of a developing economic area in the west part of Romania, meaning the town of Bocşa. The Metal Construction, The Poultry (“Avicola”) and Timber enterprises are the most important economic units. Work was perceived as being relatively unefficient through unacceptable work practices through the high status and relatively good wages enjoyed under communism. After the Romanian Revolution in 1989 training costs have been an element of risk that most entrepreneurs are unwilling to take except where family ties exist and premises are readily available at low cost. It is only now most of the enterprises are restructured and begun to restart their efficient activities. However the FDI are small and the foreign entrepreneurs are skeptical as far as the local industrial development is concerned. Rezumat. Dezvoltarea activităţilor industriale în oraşul Bocşa (judeţul Caraş-Severin). Studiul se concentrează pe localizarea unui areal de dezvoltare economică din partea de vest a României, mai precis pe activităţile industriale din oraşul Bocşa. Întreprinderile cele mai importante ale acestei localităţi sunt: CMB (Construcţii Metalice Bocşa), “Avicola” Bocşa şi unităţile de prelucrare a lemnului. Munca a fost percepută ca fiind ineficientă în perioada comunistă, datorită unor salarii mari în comparaţie cu valoarea produselor finite. În ultimii ani, costurile de reorientare profesională au constituit pentru antreprenori un element de risc, iar angajaţii care - în marea majoritate au legături de familie între ei (prieteni, rude, membrii aceleiaşi familii etc.) - preferă să lucreze pe salarii mici.
    [Show full text]
  • Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora
    SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 – 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Herculane Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Sediul Primăriei orașului Bocșa – Sala de ședințe 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 22, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Nouă Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11.
    [Show full text]
  • Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora
    SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Herculane Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Liceul ”Tata Oancea” – Corp B 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 12, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Nouă Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11.
    [Show full text]
  • LEGE Nr. 575 Din 22 Octombrie 2001 Privind Aprobarea Planului De Amenajare a Teritoriului Naţional
    8/20/2020 LEGE 575 22/10/2001 LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 14 noiembrie 2001 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul 1 Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, conform anexelor nr. 1-7 care fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 2 (1) În înţelesul prezentei legi, zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora exista un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane. (2) Fac obiectul prezentei legi zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice. Articolul 3 (1) Delimitarea geografică a zonelor de risc natural se bazează pe studii şi cercetări specifice elaborate de instituţii specializate, materializate prin hărţi de risc natural avizate de organele de specialitate ale administraţiei publice locale şi centrale, competente potrivit legii. (2) Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin hotărâre a consiliului judeţean în baza hărţilor de risc natural avizate potrivit alin. (1). Articolul 4 În zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor.
    [Show full text]
  • Women Entrepreneurship in the Western Romania. Research Results and Policy Recommendations
    Theoretical and Applied Economics Volume XVIII (2011), No. 1(554), pp. 25-48 Women Entrepreneurship in the Western Romania. Research Results and Policy Recommendations Anca DODESCU University of Oradea [email protected] Alina BĂDULESCU University of Oradea [email protected] Adriana GIURGIU University of Oradea [email protected] Ioana POP-COHUŢ University of Oradea [email protected] Abstract. Starting from the results of the empirical, quantitative, and qualitative research performed in the AntrES project, between 5.01.2009 – 4.01.2011, in the Western Romania, referring to the existence of obvious gender gaps regarding the start up of new businesses and the ownership of the businesses; the characteristics, the motivations, and the difficulties of the women entrepreneurs and potentially enterprising women; the successful women entrepreneurs’ perceptions on the sex equality in the field of entrepreneurship – this paper presents arguments and recommendations of specific policies meant to support the potential women entrepreneurship in Romania, as an engine to overcome the economic crisis and to reconnect to the regional development mechanism facilitated by the European Union’s regional policy. Keywords: women entrepreneurship; gender gaps; new businesses start-up; public policies; regional development. JEL Codes: B54, H81, M13, M21, R11, R28, R53, R58. REL Codes: 13C, 14D, 14 K, 16H , 18F, 18G, 20J. 26 Anca Dodescu, Alina Bădulescu, Adriana Giurgiu, Ioana Pop-Cohuţ Introduction A famous article published in the no less famous The Economist – “A guide to womenomics. The future of the world economy lies increasingly in women hand”, started with Henry Higgins’s question from “My Fair Lady” – “Why can’t a woman be more like a man” and foresaw that the future generations would ask themselves -“Why can’t a man be more like a woman?”, arguing with statistical data relevant for the period 1920-2005, that women – “the most underused resource of world economy”, are now “the most powerful engine of global growth” (The Economist, 2006)(1).
    [Show full text]
  • PLAN ANUAL DE ACȚIUNI Aferent Anului 2020, Pentru Realizarea În Județul Caraș-Severin a Obiectivelor Cuprinse În Programul De Guvernare
    PLAN ANUAL DE ACȚIUNI aferent anului 2020, pentru realizarea în Județul Caraș-Severin a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare Contextul economic al Judeţului Caraș-Severin Indicele de al producţiei industriale realizate în anul 2019, a fost de 96,5% faţă de 2018, aceasta însemnând o scădere cu 3,5%, a volumului producţiei industriale. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în anul 2019 faţă de anul precedent a fost de 101,6%. Firmele cu sediul în Judeţul Caraş-Severin, în primele 10 luni din 2019, au exportat mărfuri în valoare de 308,7,2 milioane euro şi au importat în valoare de 230,9 milioane euro, exportul depăşind importul cu 77,8 milioane euro. Câştigul salarial mediu nominal brut pe economie, în luna decembrie 2019 a fost de 5.465 lei, iar cel net de 3.340 lei. La nivel de judeţ, câştigul salarial mediu nominal brut înregistrat în luna decembrie 2019, a fost de 4.288 lei, iar cel net de 2.617 lei. Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2019 în Judeţul Caraş-Severin, a fost de 54.785 persoane. În activitatea de agricultură, vânătoare şi servicii anexe efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2019 a fost de 2.507 persoane, în industrie şi construcţii a fost de 20.337 persoane iar în activitatea de servicii 31.94 persoane. Numǎrul mediu al pensionarilor în Judeţul Caraş-Severin, în trimestrul III 2019 a fost de 71.481 persoane, iar pensia medie lunară de 1.242 lei. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2019 în Judeţul Caraş-Severin a fost de 3.345 persoane (cu 24 şomeri mai puțini decât la sfârşitul lunii noiembrie 2019).
    [Show full text]
  • Proiecte Judetul Caras-Severin
    Situația proiectelor publice cu implementare în județul Caraș-Severin PI/Operati Valoare totala proiect Nr crt Axa Tipologie lucrare Titlu proiect Solicitant Stadiu evaluare unea (Mil Euro) Proiecte cu implementare intrajudețeană PARTENERIAT CONSILIUL Infrastructură rutieră Modernizare DJ581, intersecția cu DJ 586 A (Secășeni) - intersecție cu DN 57 JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN CU 1 6. 6.1.2. 4,38 Contract semnat județeană (Grădinari) UAT COMUNA TICVANIU MARE SI UAT COMUNA GRADINARI Infrastructură rutieră Modernizare DJ 608 Plugova (DN6)-Globurau-Costis-Borugi-Cornereva-Obita-Rusca 2 6. 6.1.3. Consiliul Județean Caraș-Severin 27,02 În evaluare județeană (DN6) Infrastructură rutieră 3 6. 6.1.3. Modernizare DJ 572 Comorâște-Berzovia Consiliul Județean Caraș-Severin 13,37 În evaluare județeană Infrastructură rutieră MODERNIZARE DJ 684 RUSCHIȚA-VOISLOVA, LIMITA JUDEȚ TIMIȘ, CONEXIUNE CU 4 6. 6.1.3. Consiliul Județean Caraș-Severin 21,50 În evaluare județeană JUDEȚ HUNEDOARA 6.1.- Infrastructură rutieră Modernizare DJ 571 – Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca 5 6. Consiliul Județean Caraș-Severin 27,24 În evaluare SUERD județeană Montană – Ciuchici (intersecție DN 57) 6.1.- Infrastructură rutieră Modernizare DJ 571 A, intersecția DN57 (Gornea) – Sichevița – Gârnic – intersecție 6 6. Consiliul Județean Caraș-Severin 18,04 În evaluare SUERD județeană DJ 571 (Moldovița) Total proiecte cu implementare intrajudețeană - 6 proiecte 111,56 Proiecte cu locul de implementare în municipiul Caransebeș INSPECTORATUL PENTRU 3.1.B. - Reabilitare termică, energetică și modernizare la sediul Detașamentului de Pompieri 1 3. Reabilitare energetică SITUAȚII DE URGENȚĂ „SEMENIC” 0,90 În evaluare SUERD Caransebeș, amplasat în Caransebeș, str.Cernei, nr.6, jud.Caraș-Severin AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN 3.1.B.
    [Show full text]
  • Rate-Incidenta-Localitati-10.05.2021
    Lista ratelor de incidență pe localități (actualizare: 10 mai), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr. crt. Judet Localitate Incidenta 1 ALBA RÂMEŢ 7.42 2 ALBA CERGĂU 6.12 3 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 4.24 4 ALBA STREMŢ 3.28 5 ALBA ARIEŞENI 3.08 6 ALBA CIUGUD 3.08 7 ALBA SOHODOL 3.01 8 ALBA CENADE 2.97 9 ALBA POIANA VADULUI 2.84 10 ALBA MIHALŢ 2.78 11 ALBA NOŞLAC 2.76 12 ALBA VIDRA 2.59 13 ALBA METEŞ 2.15 14 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.10 15 ALBA MIRĂSLĂU 2.01 16 ALBA CRĂCIUNELU DE JOS 1.88 17 ALBA GÂRBOVA 1.85 18 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 1.76 19 ALBA VALEA LUNGĂ 1.59 20 ALBA ORAŞ CÂMPENI 1.50 21 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 1.43 22 ALBA SĂLCIUA 1.40 23 ALBA GALDA DE JOS 1.34 24 ALBA JIDVEI 1.32 25 ALBA SÂNTIMBRU 1.32 26 ALBA UNIREA 1.22 27 ALBA MUNICIPIUL AIUD 1.14 28 ALBA ORAŞ CUGIR 1.13 29 ALBA BLANDIANA 1.10 30 ALBA ROŞIA MONTANĂ 1.09 31 ALBA VINŢU DE JOS 1.09 32 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.05 33 ALBA POŞAGA 1.05 34 ALBA LUPŞA 1.02 35 ALBA CRICĂU 1.00 36 ALBA CETATEA DE BALTĂ 0.98 37 ALBA ORAŞ TEIUŞ 0.97 38 ALBA ORAŞ ABRUD 0.96 39 ALBA ŞONA 0.92 40 ALBA BISTRA 0.88 41 ALBA HOPÂRTA 0.86 42 ALBA IGHIU 0.85 43 ALBA SĂLIŞTEA 0.84 44 ALBA ŞIBOT 0.83 45 ALBA ALMAŞU MARE 0.81 46 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 0.79 47 ALBA ŞUGAG 0.69 48 ALBA AVRAM IANCU 0.68 49 ALBA FĂRĂU 0.67 50 ALBA DAIA ROMÂNĂ 0.64 51 ALBA BERGHIN 0.52 52 ALBA ALBAC 0.51 53 ALBA CÂLNIC 0.50 54 ALBA SĂSCIORI 0.46 55 ALBA LOPADEA NOUĂ 0.39 56 ALBA LUNCA MUREŞULUI 0.39 57 ALBA ORAŞ ZLATNA 0.38 58 ALBA SÂNCEL 0.38 59 ALBA ŞPRING 0.38 60 ALBA BUCIUM 0.00
    [Show full text]
  • Lista Ratelor De Incidență Pe Localități (Actualizare: 1 Iunie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr
    Lista ratelor de incidență pe localități (actualizare: 1 iunie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr. crt. Județ Localitate Incidență 1 ALBA CERGĂU 6,11 2 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 5,59 3 ALBA GÂRDA DE SUS 4,63 4 ALBA HOPÂRTA 2,58 5 ALBA ORAŞ ABRUD 2,3 6 ALBA CENADE 1,98 7 ALBA VIDRA 1,94 8 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 1,76 9 ALBA OHABA 1,56 10 ALBA CÂLNIC 1,5 11 ALBA GALDA DE JOS 1,34 12 ALBA MOGOŞ 1,3 13 ALBA ALBAC 1,02 14 ALBA MIRĂSLĂU 1,01 15 ALBA SÂNTIMBRU 0,99 16 ALBA ORAŞ ZLATNA 0,88 17 ALBA LIVEZILE 0,83 18 ALBA STREMŢ 0,82 19 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 0,68 20 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 0,68 21 ALBA VALEA LUNGĂ 0,64 22 ALBA CIUGUD 0,62 23 ALBA ORAŞ CÂMPENI 0,55 24 ALBA VINŢU DE JOS 0,54 25 ALBA CRĂCIUNELU DE JOS 0,47 26 ALBA BISTRA 0,44 27 ALBA SĂLIŞTEA 0,42 28 ALBA ŞIBOT 0,41 29 ALBA ŞPRING 0,38 30 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 0,36 31 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0,36 32 ALBA CETATEA DE BALTĂ 0,33 33 ALBA ORAŞ TEIUŞ 0,28 34 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0,26 35 ALBA ŞONA 0,23 36 ALBA ORAŞ CUGIR 0,19 37 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 0,18 38 ALBA IGHIU 0,14 39 ALBA MUNICIPIUL AIUD 0,12 40 ALBA ALMAŞU MARE 0 41 ALBA ARIEŞENI 0 42 ALBA AVRAM IANCU 0 43 ALBA BERGHIN 0 44 ALBA BLANDIANA 0 45 ALBA BUCIUM 0 46 ALBA CERU-BĂCĂINŢI 0 47 ALBA CIURULEASA 0 48 ALBA CRICĂU 0 49 ALBA CUT 0 50 ALBA DAIA ROMÂNĂ 0 51 ALBA DOŞTAT 0 52 ALBA FĂRĂU 0 53 ALBA GÂRBOVA 0 54 ALBA HOREA 0 55 ALBA ÎNTREGALDE 0 56 ALBA JIDVEI 0 57 ALBA LOPADEA NOUĂ 0 58 ALBA LUNCA MUREŞULUI 0 59 ALBA LUPŞA 0 60 ALBA METEŞ 0 61 ALBA MIHALŢ 0 62 ALBA NOŞLAC 0 63 ALBA OCOLIŞ
    [Show full text]
  • Municipii REŞIŢA CARANSEBEŞ
    Municipii REŞIŢA Suprafaţa: 19765 ha Localităţi aparţinătoare: Cîlnic, Cuptoare, Doman,Secu. Moniom, Ţerova. Primar: Mihai Stepanescu Consiliul local Primărie Adresa: Str. Stefan cel Mare, Nr. 14 Adresa: Piaţa 1 Decembrie 1918 Nr. 1A, Telefon: 0255 898 797 C.P. 320084 0255 696 595 Telefon: 0255-215 314 Fax: 0255 181 282 Fax: 0255-215 314 Adresa email: consiliu.resita@caras- Adresa email: [email protected] severin.ro Site: www.primaria-resita.ro Orar: 10:00 - 14:00 CARANSEBEŞ Suprafaţă:7008 ha Localităţi aparţinătoare:Jupa Primar: Ion Marcel Vela Primărie Adresa: Piaţa Revoluţiei Nr. 1, C.P. 325 400 Telefon: 0255-514 885 Consiliul local Fax: 0255-515 139 Adresa email: [email protected] Site: www.primaria-caransebes.ro Oraşe ANINA Suprafata: 14553 ha Localităţi aparţinătoare: Steierdorf Primar: Gheorghe Românu Consiliul local Primărie Adresa: Str.Sfânta Varvara 49, Anina, 325100 Tel.: + 40 (255) 240195 Adresa: Str. Sfânta Varvara Nr. 48, C.P. 325 Tel./Fax: + 40 (255) 240115 100 Tel./Fax: + 40 (255) 240223 Telefon: 0255-240 115 Fax: 0255-240 115 Telefon: 0255 240115 0740 099686 Fax: 0255 240115 BĂILE HERCULANE Suprafaţa:10548 ha Localităţi aparţinătoare: Pecinişca Primar: Nicuşor Vasilescu Primărie Consiliul local Adresa: Str. Mihai Eminescu Nr. 10, C.P. Adresa: Str.Mihai Eminescu 10, Baile 325 200 Herculane, 325200 Telefon: 0255-560 439 Telefon: 0255 560439 Fax: 0255-560 321 0255 560775 Adresa email: [email protected] BOCŞA Suprafaţa:12202 ha Primar: Eugen Cismăneanţu Primărie Consiliul local Adresa: Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 22, C.P. Adresa: 325300, Bocşa , Str. 1 Decembrie 325 300 1918 , nr. 22 Telefon: 0355-566 605; 0255 - 555 000 Telefon: 0255 555903 Fax: 0255 - 555 226 Fax: 0255 555929 MOLDOVA NOUA Suprafaţa:14584 ha Localităti aparţinătoare: Măceşti,Moldova Veche,Moldoviţa Primar: Matei Lupu Primărie Consiliul local Adresa: Str.
    [Show full text]
  • The Resita Industrial Complex: Restructuring and Diversification
    No. 2, 12-16 (1998) THE RESITA INDUSTRIAL COMPLEX: RESTRUCTURING AND DIVERSIFICATION Nicolae Hillinger Romania David Turnock Geography Department, The University, Leicester LEI 7RH, England Abstract Resita is a long-established centre of heavy industry based on steel making. It's importance has rested primarily on the local resources, but there has been strong political support, on strategic grounds, for the engineering industry and in the communist period large imports of ore and coke enabled iron and steel making capacity to increase way beyond the local potential. There has now been a major reappraisal in the light of real transport and energy costs. Drastic downsizing has led to high unemployment and major restructuring of the economy is now under way. The article examines the scale of the problem and assesses the prospects for diversification. Resita is situated at an altitude of 225m in the Banat Mountains (Grigore 1990; Sencu 1978) and lies in a small depression drained by the Barzava, a tributary of the Timis which enters the Danube near Belgrade. Resita is one of the oldest industrial complexes in southeastern Europe. The mineral resources of the Banat Mountains were regarded as a major resource by the Habsburg authorities when the area was taken from the Turks under the terms of the Treaty of Passarowitz (1716). The first Habsburg governor of Banat (Claudius F. Mercy) immediately set up 'Banater Bergwerk-Einrichtungs Komission' to investigate the opportunities for the mining industry in an extensive area around Oravita, with particular interest in gold, silver and copper (Tinta 1972). However, at the northern extremity around Bocsa and Dognecea iron was found as well as non-ferrous ores and this became a major interest after the first blast furnace was lit in 1719.
    [Show full text]