RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
RAPORT DE MEDIU ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MIRCEA VODA JUDETUL CONSTANTA
2015
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 1
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
SEF PROIECT:
ING. IOAN ENACHE Poziţia 65 si 133 Registrul Naţional conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA
COLABORATORI:
SC AMBIENT URBAN SRL TARGOVISTE ING. MARIUS COJOACA
ING. MARIANA ENACHE
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 2
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CUPRINS INFORMAŢII GENERALE ...... 5 CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ŞI A RAPORTULUI DE MEDIU ...... 6 CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG ...... 8 1.1 Scopul şi obiectivele principale ale PUG ...... 8 1.2 Propuneri de organizare urbanistică ...... 9 1.3. Relatia cu alte planuri si programe ...... 44 CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLENENTARII PUG ...... 46 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ...... 46 2.1.1. Descrierea fizico-geografică a comunei Mircea Voda ...... 46 2.1.2. Factorul de mediu “Apa” ...... 51 2.1.3 Factorul de mediu “Aer” ...... 51 2.1.4. Factorul de mediu “Sol” ...... 52 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” ...... 53 2.1.6. Zgomotul ...... 55 2.1.7. Sanatatea populatiei ...... 55 2.1.8. Schimbari climatice ...... 60 2.1.9. Monumente istorice si arhitectura ...... 64 2.2. Evolutia probabila în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General ...... 66 CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G...... 75 CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ...... 76 CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG ...... 77 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar, international ...... 77 CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 83 6.1. Metodologia de evaluare utilizata ...... 83 6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin P.U.G...... 84 6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra obiectivelor de mediu relevante ...... 90 CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER ...... 92 CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG ...... 92 PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 3
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului ...... 92 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei ...... 92 8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului...... 93 8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei ...... 93 8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului ...... 94 8.6. Masuri de protectie a patrimoniului cultural ...... 94 CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE ...... 94 CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG ...... 96 CAPITOLUL 11.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...... 101 12. CONCLUZII ...... 102 BIBLIOGRAFIE ...... 108 ANEXE - PLAN DE INCADRARE IN TERITORIU - ATESTATELE (conf. REGISTRU NATIONAL) ALE ELABORATORILOR RAPORTULUI DE MEDIU
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 4
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA INFORMAŢII GENERALE
Denumirea proiectului ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MIRCEA VODĂ, JUD. CONSTANȚA Amplasamentul zonei studiate: COMUNA MIRCEA VODĂ (jud. CONSTANȚA) Proiectant general: S.C “RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE” s.r.l. București
Proiectanţ de specialitate: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. Beneficiarul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI MIRCEA VODA
Amplasament Comuna Mircea Vodă este situată în partea de vest a judeţului Constanţa, între orasele Cernavodă la vest şi Medgidia la est. Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comuna Mircea Vodă se situează între urmatoarele coordonatele geografice: 44°15’38.95”- 44°21’24.85“ latitudine nordică şi 28°7’37.33’’- 28°16’51.21” longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei Mircea Vodă se învecinează cu: la nord, comunele Seimeni şi Saligny; la vest, oraşul Cernavodă şi comuna Ştefan ce Mare; la est municipiul Medgidia şi comuna Cuza Vodă; la sud, canalul Dunărea — Marea Neagră care o desparte de municipiul Medgidia şi comuna Peştera.
Fig. 1 Amplasament
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 5
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA În prezent comuna Mircea Vodă este formată din 4 sate: - Mircea Vodă – sat de resedinţă si - Satu Nou – la 7 km de resedinţă - Ţibrinu – la 9 km de resedinţă - Gherghina – la 5 km de resedinţă.
Accesul in zona comunei Mircea Voda se realizeaza astfel: - Traficul rutier - în zonă este deservit de o reţea formată din autostradă (A2), drumuri naţionale (DN 22C pe relaţia Constanţa—Cernavodă), drumuri judeţene (DJ 225 și DJ 224), drumul comunal (DC 60) şi străzi. - Trafic feroviar, - magistrala feroviară dublă electrificată nr.800, Bucureşti — Constanţa, cu staţia CFR Mircea Vodă în dreptul satului Mircea Vodă ; - Transportul naval - în zona Mircea Vodă transportul naval se realizează pe canalul Dunăre — Marea Neagră, care face legătura între Marea Neagră (port Constanţa Sud - Km 0 al canalului) şi Dunăre (port Cernavodă, Km 64 + 410, respectiv Km 299 pe Dunăre).Canalul Dunăre — Marea Neagra se încadrează în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înaltă pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE).
CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ŞI A RAPORTULUI DE MEDIU
Planul urbanistic general al comuneiMircea Vodaa fost elaborat de S.C. AMBIENT URBAN Târgovişte, în conformitate cu prevederile legale:
-Ghidul privind Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General - Reglementare tehnică GP0 38/99, aprobata cu Ordinul MLPAT nr.13 N/10.03.1999; -Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism –reglementare tehnică aprobată cu ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000- INDICATIV GM –007- 2000; -Legea nr. 350/06.06.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi în acord cu întreaga legislaţie complementară urbanismului; -Lege nr. 289/07.07.2006 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 7/2011pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; -Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, actualizată, completată, modificată şi republicată; -H.G.R. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; -Legea administraţiei publice locale (nr. 215/2001) ; -Legea privind circulaţia juridică a terenurilor (nr. 54/1998); -Legea privind expropierea pentru cauza publică (nr. 33/1994); -Legea cadastrului imobiliar şi publicaţii imobiliare (nr. 7/1996); -Legea privind calitatea în construcţii (nr. 10/1995); -Ordonanta de Urgenta nr. 195 / 2005 (actualizata) privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265 / 2006; -Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.82/ 1998 pentru aprobarea OG nr.43/1997); -Ordinul MT nr. 45/1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; -Ordinul MT nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 6
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA -Ordinul MT nr. 47/ 1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale; -Legea nr. 107/1996 – legea apelor; -HGR nr. 107/ 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară; -Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia (nr. 213/1998); -Legea privind regimul concesiunii (nr. 219/1998); -Legea privind zonele protejate (nr. 5/2000); -Ordonanta de Guvern nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional; -Lege privind protejarea monumentelor istorice (nr. 422/2001); -Ordin al ministrului culturii şi cultelor nr. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Fişei analitice de evidenţă a monumentelor istorice şi a fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice; -Ordin al ministrului culturii şi cultelor nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acesteia; -Legile privind aprobarea secţiunilor Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional; -Codul civil; -Ordin al ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007). Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/EC) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluă rii de mediu pentru planuri şi programe. Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007).
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 7
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul şi obiectivele principale ale PUG
Prezentul Plan Urbanistic General îşi propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi amenajarea teritoriului comunei, pe o perioadă de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi sursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizare circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea şi protecţia mediului. PUG are drept scop, stabilirea priorităţilor reglementarilor de urbanism aplicate în utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor pe teritoriul localităţii. Planul Urbanistic General şi Regulamentul local de urbanism aprobate constituie documentaţiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism şi Autorizatiiile de Construire pe teritoriul administrativ al comunei Mircea Voda. Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris şi evaluat, potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării PUG, precum şi măsurile de reducere a acestora în vederea încadrarii în prevederile legale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică de amplasare. Aprobarea planului urbanistic general (P.U.G.) reprezintă prima etapă în determinarea dezvoltării urbanistice a comunei, însemnand acceptul «de amplasament» al populaţiei şi totodată accesul, precum şi realizarea utilităţilor neexistente şi modernizarea celor existente în zonă.
La baza elaborării planului urbanistic general, comuna Mircea Voda au stat în principal: - Ghidul privind Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General (reglementare tehnică GP0 38/99, aprobata cu Ordinul MLPAT nr.13 N/10.03.1999); - Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism (reglementare tehnică aprobată cu ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000- indicativ GM –007- 2000); - Legea nr. 350/06.06.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi în acord cu întreaga legislaţie complementară urbanismului; - Legea nr. 289/07.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 7/02.02.2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, actualizată, completată, modificată şi republicată; - H.G.R. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; - Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare; - Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a - Zone de risc natural; - Codul civil; - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu modificările şi completările ulterioare; -Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi complet;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 8
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Surse documentare: Studiile de fundamentare preliminare: - Reambulare topografică - s.c. “RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE” s.r.l. - Studiu geotehnic și riscuri naturale - proiectant specialitate s.c. AREAL DESIGN s.r.l.
Alte surse de documentare: - PUG comuna Mircea Vodă ediţia 1997 - Stretegia de dezvoltare locală - Studii de fezabilitate pentru alimentare cu apă şi canalizare în comuna Mircea Vodă - Rapoarte privind starea mediului în judeţul Constanța - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
1.2 Propuneri de organizare urbanistică
Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Mircea Voda urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrangerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. De asemenea vor fi accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructura edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţii.
Situaţia existentă Comuna Mircea Vodă este situată în partea de vest a judeţului Constanţa, între orasele Cernavodă la vest şi Medgidia la est. Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comuna Mircea Vodă se situează între urmatoarele coordonatele geografice: 44°15’38.95”- 44°21’24.85“ latitudine nordică şi 28°7’37.33’’- 28°16’51.21” longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei Mircea Vodă se învecinează cu: - la nord, comunele Seimeni şi Saligny; - la vest, oraşul Cernavodă şi comuna ştefan ce Mare; - la est municipiul Medgidia şi comuna Cuza Vodă; - la sud, canalul Dunărea — Marea Neagră care o desparte de municipiul Medgidia şi comuna Peştera. În prezent comuna Mircea Vodă este formată din 4 sate: - Mircea Vodă – sat de resedinţă si - Satu Nou – la 7 km de resedinţă - Ţibrinu – la 9 km de resedinţă - Gherghina – la 5 km de resedinţă Pâna în anul 2004 comuna Mircea Vodă mai cuprindea şi satele Saligny, Făclia şi Ştefan cel Mare, când în conformitate cu Legea 84/2004 s-a constituit comuna Saligny, având în componenţă cele trei sate mentionate anterior.
Relaţii în teritoriu Traficul rutier - în zonă este deservit de o reţea formată din autostradă (A2), drumuri naţionale (DN 22C pe relaţia Constanţa—Cernavodă), drumuri judeţene (DJ 225 și DJ 224), drumul comunal (DC 60) şi străzi.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 9
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Trafic feroviar, - magistrala feroviară dublă electrificată nr.800, Bucureşti — Constanţa, cu staţia CFR Mircea Vodă în dreptul satului Mircea Vodă ; Transportul naval - în zona Mircea Vodă transportul naval se realizează pe canalul Dunăre — Marea Neagră, care face legătura între Marea Neagră (port Constanţa Sud - Km 0 al canalului) şi Dunăre (port Cernavodă, Km 64 + 410, respectiv Km 299 pe Dunăre).Canalul Dunăre — Marea Neagra se încadrează în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înaltă pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE). Traficul aerian - cel mai apropiat aeroport este la Constanţa - aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu amplasat la aproximativ 35km, care are atât destinaţie civilă cât şi militară.
Repere istorice Satul Mircea Vodă se numea la înfiinţare Cilibichioi, nume turcesc. Acesta avea următoarea semnificaţie: „Cilibi” - însemna elegant, frumos, drăguţ, şi „Chioi” - sat. în traducere ar fi „sat frumos”. După cum reiese din denumire, satul a fost înfiinţat de turci (primii locuitori au fost de origine tătară). Mai târziu au început să vină români din Ardeal, Brăila, Galaţi şi treptat turcii au părăsit satul, unii plecând în ţara-mamă, alţii mutându-se în sate locuite numai de turci. După ce Societatea pentru Cultul Eroilor „Regina Maria” înfiinţează, între anii 1926-1928, Cimitirul Eroilor „Mircea cel Bătrân” din localitatea Mircea Vodă, satul Cilibichioi primeşte în anul 1931 denumirea de Mircea Vodă. Cercetările arheologice au stabilit că în Dobrogea cele mai vechi urme sunt din paleoliticul mijlociu (aprox. 100.000-35.000 î.e.n.), paleoliticul superior (35.000- 10.000 î.e.n.) şi mezolitic (10.000-5.500 î.e.n.). Aşezări ale paleoliticului mijlociu s-au descoperit la Saligny (sat component al comunei Mircea Vodă până în anul 2005), în marginea de est a satului şi în marginea de vest a celeilalte localităţi componente - Făclia, S-au găsit aici 30 de piese de silex, de culoare vânăt-maronie, cu granulaţie mare, culese de pe Dealul Turcului. Ele îndeplineau funcţiile de răzuitoare şi cuţite. Sunt încadrate în forma de cultură musterian. de tip denticulat. In aceeaşi arie geografică, de data aceasta în comuna Satu Nou, s-a scos la iveală un complex arheologic, o aşezare ce aparţinea culturii Hamangia. Aşezarea este compusă din 7 gropi (una adăpostind chiar un bordei). De aici s- au scos topoare neperforate, o daltă, dăltiţe, aşchii de decorticare, mulţi bulgări de silex, unelte de os împungătoare, un fragment de plug primitiv din corn, interesante vase de ceramică. Comuna Mircea Vodă cu localităţile sale componente la acea vreme (Mircea Voda, Faclia, Gherghina, Saligny, Satu Nou, Stefan cel Mare si Tibrinu), a cunoscut o dezvoltare accentuata în perioada 1966 - 1977. Localitatile situate pe DN 22C Constanta - Cernavoda si anume Faclia, Saligny si Satu Nou au înregistrat o crestere a populatiei, iar satele Mircea Voda, Stefan cel Mare, Gherghina si Tibrinu au inregistrat descresteri ale populatiei. Cea mai mare depopulare au înregistrat-o satele Gherghina si Tibrinu, care în epoca comunistă au fost propuse pentru dezafectare. Cresterea populatiei in localitatile situate pe axa est - vest, Constanta - Cernavoda, s-a datorat in principal constructiei Canalului Dunare - Marea Neagra, întrucât în aceste localitati au fost amplasate baze de productie ale canalului si tabere de cazare a fortei de munca. Dupa încheierea lucrarilor Ia Canalul Dunare - Marea Neagra, populatia comunei Mircea Voda a inceput sa scada, astfel ca in perioada 1977 - 1998 populatia comunei Mircea Voda a scazut continuu. Cu toate că pe ansamblul comunei se înregistrează o descreştere a numărului de locuitori, în perioada 1990 - 1998, cererea pentru constructia de locuinte pe loturi în localitatile comunei Mircea Voda a fost în continuare mare. Aceasta cerere se explica prin faptul că forţa de muncă disponibilizată de Ia lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră, care fusese cazată în tabere de
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 10
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA cazare (blocuri de locuinţe sau barăci), s-a orientat spre activităţile agricole, solicitând loturi pentru construcţia de locuinţe individuale. Cele mai importante cresteri privind constructia de locuinte pe loturi s-au înregistrat în localitatile Satu Nou si Mircea Voda. Aceste localităţi au în prezent un intravilan extins faţă de cel din 1990 şi se propune în continuare extinderea intravilanuhui acolo unde este posibil. Satul Mircea Voda are din anul 1911 o biserica, ce functioneaza ca parohie din anul 1924 si care a fost sfintita în anul 1922 cu hramul „Sfintii Împarati Constantin si Elena”. În comuna exista un monument istoric – Monumentul Eroilor „Mircea cel Batrân” din cadrul Cimitirului International de Onoare de la Mircea Vodă si urmatoarele monumente de clasa A: „Valul de piatra” din secolul X - Epoca Medieval Timpurie; „Ansamblu tumuli” (în perimetru întregii comune), din Epoca antica si urmatoarele monumente de clasa B: „Situl arheologic de la Mircea Voda”, “asezare” din secolul IX -XI - Epoca medieval- timpurie; “asezare” din secolul IV- VI – Epoca romano-bizantina si “castru” din secolul IV-VI – Epoca romano-bizantina. În satele Tibrinu si Satu Nou exista câte o biserica crestin – ortodoxa, iar în satul Gherghina o geamie. Acestora li se adauga 2 cladiri care gazduiesc institutii reprezentative, cu importanta în activitatea socio – culturala a comunei: Caminul Cultural din Satu Nou în suprafata de 505 mp, la care au fost efectuate lucrari de constructie grup sanitar în anul 2007 Caminul Cultural Mircea Vodă, cu o suprafata construita de 348 mp a fost dat în folosinta în 1962 si reabilitat în anul 2005, în aceasta cladire functionând si o biblioteca.
Evoluţia fondului construit; tipologia şi caracteristicile acestuia; amenajări
Gospodăria tradiţională din comuna Mircea Vodă se integrează arealului nord-dobrogean mai exact sectorului nordic-dunărean, aşa cum am reuşit să o surprindem la data cercetării (uneori apelând şi la reconstituire), este o dovadă a relaţiei dintre mediul natural şi ocupaţiile locuitorilor. Gospodăria se înscrie în specificul celorlalte aşezări româneşti de pe rama nord dunăreană a Dobrogei, încadrându-se în tipologia gospodăriilor cu „curte închisă” de factură „agro-pastorală” cu elemente clare pentru „gospodăria cu curte dublă” (oborul sau ograda animalelor şi oborul sau curtea casei). Elementul ordonator al gospodăriei este casa. Construindu-şi o casă, omul îşi creează o lume a sa şi o organizează pentru a locui în ea; după ce casa a fost construită, totul capătă contur, iar sensul făuririi zidurilor şi acoperişurilor casei se desăvârşeşte prin prezenţa altor obiecte necesare: o ladă pentru „păstrarea hainelor”, o masă şi scaune, ţesături pentru aşternut şi învelit, corpuri pentru iluminat etc. Utilată cu atâtea obiecte necesare activităţilor cotidiene, casa îşi îndeplineşte rostul său de adăpost, de loc al concentrării diverselor ocupaţii, de spaţiul unde se plăsmuiesc originale creaţii, un spaţiu de locuit şi de regăsit. Prin întregul ei, casa este, poate, expresia definitorie a modului de viaţă, a viziunii uneia sau alteia dintre comunităţi asupra spaţiului de locuit, şi nu în cele din urmă, expresia definitorie a spiritualităţii unui neam: „o casă oriunde ar fi ea, durează şi depune neîncetat mărturie cu privire la mişcarea lentă a civilizaţiilor, a culturilor încăpăţânate să păstreze, să menţină, să repete” (F. Braudel 1984, p.7). Exteriorul casei se subordonează, de asemenea, utilului, ansamblul gospodăresc fiind completat de gard şi de poartă, cât şi de construcţii cu destinaţii precise în adăpostirea roadelor muncii. Ansambul gospodăresc, completat de construcţiile anexe, cu caracter economic, şi de împrejmuiri (gard, poartă) amplifică relaţia funcţional-estetic, înţelegând prin această din urmă valenţă atât echilibrul fiecărei construcţii, ordinea dispunerii acestora, cât şi frumuseţea
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 11
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA elementelor decorative ale locuinţei sau măiestria realizării împrejmuirilor. În acest sens, evident se poate aborda şi problema esteticii habitatului. Arhitectura din întreaga Dobroge, evidenţiază existenţa relaţiilor de interdependenţă în raporturile volumetrice dintre prispă, acoperiş şi aplecătoare ale casei joase, dar şi în elevaţia casei cu temelie înaltă a cărei structură echilibrată între soclu, pridvor şi pereţi „mărturiseşte” despre aplicarea unor reguli arhitectonice bine cunoscute şi ingenios aplicate. Pământului, materie primă predominantă în arhitectura dobrogeană, i se asociază stuful, papura, ţigla, olana, şi lemnul. Poziţia casei în cadrul curţii şi în raport cu drumul diferă de la o gospodărie la alta. În cele mai dese cazuri este orientată cu faţa spre sud şi spre apus. Locuinţa este dispusă, în general, cu faţa spre Crivăţ, spre nord. De aceea, apar situaţii când grajdul este situat în spatele casei (pentru a fi şi el cu faţa spre miază-zi). De obicei casele sunt situate şi perpendicular pe stradă, cu „casa/camera/odaia de sus”, „casa/camera/odaia de la deal” sau „casa/camera/odaia curată” în dreptul acesteia (străzii). Întâlnim şi case aşezate cu faţa la drum, uneori cu un spaţiu între casă şi gard destinat grădinii de flori sau de zarzavat. O altă situaţie este aceea în care casa are faţada principală spre drum intrarea în locuinţă făcându-se imediat ce am pătruns în gospodărie. Acareturile/construcţiile anexe sunt în aşa fel dispuse încât împreună cu casa să închidă spaţiul gospodăriei, rămânând în mijloc un spaţiu destul de mare (cel aferent casei, mai mic, cel aferent construcţiilor gospodăreşti destinate animalelor, mult mai mare). În general, după cooperativizare, în absenţa animalelor, căruţelor şi uneltelor agricole, spaţiul oborului/curţii s-a folosit pentru cultivarea zarzavaturilor, sau plantat pomi fructiferi şi viţa-de-vie. Intrarea în gospodărie se face printr-o poartă şi/sau chiar două, o portiţă pentru intrarea pietonală prin curte spre casă şi o poartă mai mare pentru intrarea cu căruţa şi animalele, în oborul vitelor. În genere, structura gospodăriei tradiţionale din spaţiul nordic-dunărean are următoarea componenţă (aceste elemente există sau nu în funcţie de starea materială a familie, ocupaţiile şi meşteşugurile practicate): • casa la care se adosează mai târziu: „cămăruţa”, sau „polata” (bucătărie de vară), sau bucătărie de vară şi bucătărie de iarnă, sau „aplecătoare” (bucătărie ), - menţionăm că toate aceste adăugiri cu diverse denumiri, au ca folosinţă în general
un spaţiu de gătit şi de dormit iarna; • damul cu grajdurile separate pentru vaci, boi, cai, cu spaţii pentru pleavă şi
furaje pentru iarnă; • saiaua oilor; • samalâcul; • cocina pentru porci; • hambarul pe pivniţă; • curnicul; • sâsâiacul;
• bucătărie de vară, construcţie separată; • celarul/chilerul; • portiţa; • poartă de intrare cu căruţa;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 12
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
• şura de paie (în grădină). Odată cu colectivizarea agriculturii, gospodăria ţărănească a intrat în dezagregare, majoritatea acareturilor componente, nemaiavând utilizare. Unele au fost transformate pentru alte folosinţe, altele au fost demolate în timp, lucru firesc având în vedere că localitatea se aflată în permanentă schimbare/transformare. Astfel, populaţia activă din localitate se înscrie curentului de migraţie circulatorie internaţională. Migranţii la lucru în străinătate, care se întorc acasă periodic, aduc în comunitatea de origine idei şi moduri de a acţiona împrumutate din ţările în care lucrează. De asemenea, se observă şi o migraţie de la sat spre oraş, fie la studii, fie la muncă. Aceste deplasări definitive au drept consecinţă distrugerea unor gospodării tradiţionale (care rămân părăsite şi dispar în timp). Pe fondul retrocedărilor de după ‘90 se observă şi un flux de deplasare a populaţiei urbane (îndeosebi pensionari) către zonele rurale. Fenomenul este cunoscut în toată Europa de Vest şi este numit de sociologi contraurbanizare (M. Voicu, B. Voicu 2006, p. 19). Toate acestea aduc noi modificări peisajului rural.
Monumentele istorice existente în teritoriul comunei Mircea Voda (LMI 2010)
MONUMENTE CLASATE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 (LMI 2010) Nr. Crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare LMI Prin perimetrul agricol al Sec. X, sat Mircea Vodă; CT-I-m-A- satului Epoca 318 Valul de piatră comuna MIRCEA 02559.02 Mircea Vodă, medieval VODĂ la 1 km S de timpurie gara CFR MirceaVodă În perimetrul Ansamblu comuna MIRCEA Epoca 319 CT-I-s-A-02560 întregii tumuli VODĂ antică comune Situl arheologic În vecinătatea comuna MIRCEA înc. sec. 320 CT-I-s-B-02702 de la Mircea gării Mircea VODĂ XX Voda Vodă sat Mircea Vodă; În vecinătatea CT-I-m-B- sec. 321 la Mircea Vodă comuna MIRCEA gării Mircea 02702.01 XVIII VODĂ Vodă sat Mircea Vodă; În vecinătatea CT-I-m-B- 322 Castru comuna MIRCEA gării Mircea sec. XIX 02702.02 VODĂ Vodă sat Mircea Vodă; În vecinătatea CT-I-m-B- înc. sec. 323 Aşezare comuna MIRCEA gării Mircea 02702.03 XX VODĂ Vodă Cimitirul sat Mircea Vodă; CT-IV-a-B- internaţional de comuna MIRCEA Str. Gării nr 2 20989 onoare „Mircea VODĂ cel Bătrân”
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 13
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Potenţial economic
Economia comunei Mircea Vodă este bazată pe agricultură, cea mai mare parte a populaţiei ocupându-se de cultura plantelor şi creşterea animalelor. Agricultura comunei Mircea Vodă este specifică zonei de câmpie, dispunând de suprafeţe importante de teren arabil, vii, livezi și pășuni. Calitatea terenurilor din zona, propice desfasurarii unei agriculturi de tip intensiv, este dovedita de productiile mari obtinute la hectar de catre producatorii agricoli individuali precum şi de calitatea deosebita pe care fructele, legumele şi culturile din zonă o au. Desi în deceniul trecut a inregistrat un declin, sectorul zootehnic a avut in ultimii ani o tendinta ascendenta. Cu toate acestea, agricultura zonei este departe de ceea ce se poate realiza iar dezvoltarea ei în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene impune adoptarea unei strategii locale coerente în acest sector. În comuna Mircea Voda, aceasta este reprezentata de exploatarea miniera de langa localitatea Tibrinu - „Miniera Medgidia S.A.” – unde principala resursa naturala folosita este caolinul si unde isi desfsoara activitatea un numar de 14 angajati. Cariera Tibrinu este localizata in perimetrul comunei Mircea Voda, la 22 km de sediul administrativ si exploateaza argile caolinoase preponderent gri cu un continut de Al2O3(18 - 22%) si Fe2O3(2,3 - 4,5%). Rezervele de argila sunt estimate la 5 milioane de tone cu un grad de cunoastere de 70%. Raportul mediu steril - util este de 3:1 mc/to extinzand zone unde se poate exploata sub aceasta valoare. In prezent suprafata carierei este de 34 ha in concesiune. Conform datelor prezentate pe pagina de internet a primăriei, pe raza localității activează aproximativ 90 persoane angajate în domeniul privat. Numar Specificul activitatii societatilor persoane comerciale angajate Panificatie 7 angajati Comert cu amanuntul 12 angajati Transport persoane 3 angajati Morarit 5 angajati Agricultura, viticultura, cresterea 35 angajati animalelor Transport produse titei 14 angajati Exploatare miniera 14 angajati Populatia Demografia studiază populaţiile umane, urmărind, în principal, problematică referitoare la mărimea acestora, la structurile lor după anumite caracteristici şi la unele fenomene specifice, toate aceste aspecte fiind abordate atât sub unghi static – starea lor la un moment dat – cât şi sub un unghi dinamic – schimbarea, evoluţia. Principalii factori de structurare ai demografiei sunt variabilele demografice: vârsta, sexul, starea civilă, statutul profesional / ocupaţia, tipul de rezidenţă, etnia, naţionalitatea, religia, nivelul de şcolarizare, etc. Fenomenele demografice apar ca o forma de manifestare a unei mase de evenimente demografice, într-o perioadă scurtă de timp, de regulă un an. Cele mai importante cupluri de evenimente - fenomene demografice sunt: decesele- mortalitatea, corelat cu naşterile-natalitatea (fertilitatea), căsătoriile (nupţialitatea), corelat cu divorţurile (divorţialitatea), imigraţiile corelat cu migraţia, la fel de importante fiind mobilitatea socială sau teritorială. Populaţia stabilă a comunei pe grupe de vârstă şi sexe într-o evoluţie dinamică :
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 14
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Populatia stabila pe grupe de varsta si sexe - comuna Mircea Vodă la 1 ianuarie
Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Grupe de Sexe varsta UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane persoane 0- 4 ani Total 436 442 429 411 401 372 - Masculin 235 239 238 220 216 195 - Feminin 201 203 191 191 185 177 5- 9 ani Total 402 418 412 422 418 433 - Masculin 207 221 222 233 224 238 - Feminin 195 197 190 189 194 195 10-14 Total 356 ani 370 385 393 425 430 - Masculin 194 193 196 207 229 221 - Feminin 162 177 189 186 196 209 15-19 Total 426 ani 390 380 388 387 382 - Masculin 222 205 200 212 208 206 - Feminin 204 185 180 176 179 176 20-24 Total 464 ani 501 480 457 413 409 - Masculin 223 247 242 216 206 217 - Feminin 241 254 238 241 207 192 25-29 Total 384 ani 377 388 416 433 452 - Masculin 208 200 205 230 223 218 - Feminin 176 177 183 186 210 234 30-34 Total 464 ani 447 448 426 415 390 - Masculin 237 235 229 211 210 205 - Feminin 227 212 219 215 205 185 35-39 Total 394 ani 420 428 429 462 478 - Masculin 199 212 222 230 241 234 - Feminin 195 208 206 199 221 244 40-44 Total 279 ani 317 363 422 415 407 - Masculin 162 178 195 222 214 212 - Feminin 117 139 168 200 201 195 45-49 Total 239 ani 235 237 225 255 286 - Masculin 125 128 131 124 149 166 - Feminin 114 107 106 101 106 120 50-54 Total 306 ani 295 286 258 241 237 - Masculin 151 142 138 130 119 116 - Feminin 155 153 148 128 122 121 55-59 Total 256 ani 253 258 285 294 300 - Masculin 136 130 124 139 137 141 - Feminin 120 123 134 146 157 159 60-64 Total 170 ani 185 209 219 219 232 - Masculin 84 87 104 107 108 112 - Feminin 86 98 105 112 111 120
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 15
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 65-69 Total 157 ani 160 141 139 151 147 - Masculin 73 81 71 65 68 65 - Feminin 84 79 70 74 83 82 70-74 Total 150 ani 147 147 136 126 119 - Masculin 63 56 54 52 54 50 - Feminin 87 91 93 84 72 69 75-79 Total 123 ani 118 116 119 117 109 - Masculin 46 44 50 51 53 46 - Feminin 77 74 66 68 64 63 80-84 Total 69 ani 62 71 60 65 70 - Masculin 27 22 26 21 17 22 - Feminin 42 40 45 39 48 48 85 ani < Total 29 33 33 34 34 31 - Masculin 11 12 13 13 15 14 - Feminin 18 21 20 21 19 17 Total Total 5104 5170 5211 5239 5271 5284 - Masculin 2603 2632 2660 2683 2691 2678 - Feminin 2501 2538 2551 2556 2580 2606 *Sursa - INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ (TEMPO)
Variaţiile populaţiei sunt rezultele mişcărilor migratorii între mediul urban şi rural şi în afara ţării. Rata de creştere a populaţiei comunei în perioada 2009 – 2014 este de 3,48%. În aceasta perioadă numărul de locuitori ai comunei este în continuă creștere, crescând cu 180 persoane. Locuirea Analiza globală a locuirii în comuna MIRCEA VODĂ Locuirea este un concept care, având ca unitate de baza locuinţa, cuprinde o arie mult mai largă de necesităţi şi activităţi umane legate direct sau indirect de locuinţă, cum ar fi: infrastructura (drumuri, reţele), echipamente urbane (învăţământ, sănătate, cultură, sport, petrecerea timpului liber, comerţ, spaţii verzi, transport în comun), serviciile (mai ales sub aspect calitativ), calitatea locuinţei (grad de dotare, diversificare) ca şi consecinţele asupra mediului, în dubla determinare cu factorul social – comunitar. Locuirea este caracterizată de două nivele de receptare: - nivelul de stare, în care locuinţa ca o componentă de bază a sectorului locuirii este percepută ca bun economic mobilizator de resurse şi sectoare productive şi bun urban, adică element fizic esenţial în conformarea şi configurarea localităţii; - nivelul socio – comunitar de receptare în ale cărui componente se disting: locuirea ca drept al fiecărui cetăţean la o locuinţă demnă şi adecvată, precum şi expresie a modului de viaţă reflectând nivelul de trai şi stilul de viaţă al oamenilor acelor locuri; Suportul urban material al locuirii este ţesutul urban. Acesta este caracterizat prin aspectul formal: trama stradală, parcelarul, organizarea volumului construit, organizarea spaţiului liber, dar şi de alte elemente, cum ar fi : calitatea locuinţelor, prezenţa infrastructurii tehnice, prezenţa serviciilor şi comerţului de frecventă utilizare. Locuirea, cu toate componentele ei este un fenomen urban complex într-o dinamică permanentă, o constantă schimbare şi evoluţie legată de modul de existenţă a individului şi a comunităţii. Ea se subordonează atât cadrului formal arhitectural, cât şi determinărilor comunitare.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 16
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Evoluţia fondului construit, tipologie şi caracteristici Locuintele sunt zona functionala cu cea mai mare pondere din intravilan. Zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie, intr-o structura amorfa, dar destul de compacta. Tendinta de dezvoltare este tentaculara, de alungire pe drumurile principale din teritoriu si pe cele locale; in intravilan exista suficiente loturi libere, cu acces direct la un drum public. Fondul construit este alcatuit in primul rand din cladiri de locuit, cu cladiri - anexa in cadrul gospodariilor, cladiri de mici dimensiuni, parter, realizate din materiale perisabile (in general cu structura din paianta, cu acoperis in patru ape). Densitatea medie a gospodariilor in zona de locuit este relative mica, chiar pentru mediul rural si tipologia satelor de câmpie (între 3,00 gosp / ha. Ţibrinu si 6,48 gosp / ha. la Mircea Vodă ), dar este afectata si de numarul mare de loturi libere din intravilan şi suprafeţele mari ale fermelor agricole şi incintelor de carieră.. Tipologia planimetrica a cladirii de locuit traditionale este a unei cladiri cu un nivel, de forma alungita, dreptunghiulara, cu prispa pe una sau doua laturi (uneori avand prispa inchisa cu tamplarie din lemn). Locuințele sunt tencuite cu ciment. Ele sunt împodobite cu chenare în jurul ferestrelor, uşilor şi pe sub streaşină. Chenarele simt împodobite cu fructe, frunze, păsări din ciment şi vopsite în anumite culori.
Locuinte existente la sfarsitul anului Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Numar Numar Numar Numar Numar Locuinte proprietate 48 49 3 3 3 publica
Locuinte Proprietate 1179 1193 1347 1353 1354 privata Total 1227 1242 1350 1356 1357
*Sursa - INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Suprafaţa locuibilă totală a camerelor de locuit conform datelor statistice este de cca 67 146 mp, ceea ce înseamnă că unei persoane îi revin aproximativ 12,7 mp suprafaţă locuibilă, sub media pe judeţ (21,32 mp/persoană).
Locuinte terminate Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Numar Numar Numar Numar Numar
LOCUINTE 9 15 5 7 4
*Sursa - INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Creşterea fondului locativ, este influențată în mod pozitiv de migrația populației dinspre municipiul Medgidia și orașul Cernavodă către satele învecinate.
Invăţământ În comună funcționează două școli generale și două grădinițe astfel: Scoala Generala cu clasele I-VIII Mircea Vodă Numar elevi = 255 Numar cadre didactice = 17 (13 titulari, 3 suplinitori calificati, 1 suplinitor necalificat) Numar schimburi scolare = 2
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 17
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Scoala Generală cu clasele I-VIII Satu Nou Numar elevi = 377 Numar cadre didactice = 21 (18 titulari, 3 suplinitori calificati) Numar schimburi scolare = 2 Gradinita Mircea Vodă Nr. copii inscrisi = 75 Nr. cadre didactice = 3 ( 2 titulari si un suplinitor calificat) Gradinita Satu Nou Nr. copii inscrisi = 93 Nr. cadre didactice = 4 ( 1 titular si 3 suplinitori calificati)
Populaţia şcolară Evoluţia populaţiei şcolare pe nivel de învăţământ la nivelul localităţilor comunei a fost :
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Niveluri de instruire UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane persoane Copii inscrisi in gradinite 96 100 100 171 178 168
Elevi inscrisi in invatamantul primar și 581 573 572 607 624 632 gimnazial TOTAL COPII INSCRISI IN INVATAMNT 677 673 672 778 802 800
*Sursa - INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
În general, populaţia şcolară a cunoscut în perioada analizată (2009 – 2014) creștere de 18,17%, cu o rată anuală de creștere de 3,63 %.
Circulatia Comuna Mircea Voda este traversata de D.J. 225 de la Sud la Nord, iar de la Est la Vest de D.N. 22 C (care face parte din drumul european E82 care porneste din Ucraina , intra in tar ape la Halmeu si merge pâna la Constanta, din acesta facând parte multe drumuri nationale ,inclusiv DN 1 si chiar A2). Pe raza comunei Mircea Voda sunt 35,7 km drumuri publice, din care 4,5 km drumuri modernizate, 12,56 km drumuri pietruite si 18,64 km drumuri de pamânt. Reteaua stradala a comunei Mircea Voda este relativ extinsa – 30 km drum comunal: -11,5 km în Mircea Voda; 14 km în Satu Nou; 3 km în Tibrinu; 1,5 km în Gherghina. Exista de asemenea si un drum comunal, D.C. 60, ce face legatura între localitatile Tibrinu si Gherghina, aflat în stare avansata de degradare. Drumurile comunale din Satu Nou sunt perpendiculare pe D.N. 22C, cele din localitatea Mircea Voda sunt în mare parte paralele cu D.J.225 (la rândul lui perpendicular pe D.N. 22C). În cursul anului 2008, Consiliul Local a aprobat elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul "Îmbunatatirea infrastructurii rurale a comunei Mircea Voda, jude tul Constanta prin asfaltare drumuri si dotare cu masini si utilaje a serviciilor publice din cadrul primariei, localitatile Mircea Voda si Satu Nou, comuna Mircea Voda", prin care se prevede asfaltarea unei retele rutiere în lungime totala de 15 km. În comuna Mircea Voda exista o statie C.F.R. care este traversata de calea ferata principala Bucuresti – Constanta. Comuna este traversata la Sud de Canalul Dunare – Marea Neagra, ce scurteaza cu 400 km ruta navelor care vin din Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrala. În plus, prin
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 18
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA darea în folosinta a Canalului Rin – Main – Dunare în 1992, este asigurata legatura directa pe apa dintre portul Constanta si porturile din Marea Nordului. Intravilan existent. Bilant teritorial. Comuna MIRCEA VODĂ se caracterizată prin uniformitatea ţesutului rural. Aspectul unitar, structură specific rurală. Intravilanul existent este compus din următoarele zone funcţionale: 1. Zona instituţiilor publice şi serviciilor de interes public 2. Zona locuinţelor individuale şi colective 3. Zona unităţilor industriale şi de depozitare 4. Căi de comunicaţie rutieră 5. Căi de comunicaţie feroviară 6. Zona aferentă construcţiilor tehnico-edilitare 7. Zona spaţiilor verzi amenajate/neamenajate, sport şi agrement 8. Zona de gospodărie comunală, cimitire
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent pe sate se prezintă astfel: PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT SAT MIRCEA VODA (% din total (ha) intravilan)
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 36,73 25,72%
ZONA UNITATI AGRICOLE 12,04 8,43% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 2,09 1,46% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 4,91 3,44% ZONA UNITATI TEHNICO-EDILITARE 0,02 0,01% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 20,12 14,09% care: ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 1,08 0,76% ZONA TERENURI AGRICOLE 65,49 45,85% ZONA CURSURI DE APA 0,35 0,25% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 142,83 100,00%
PROCENT BILANT INTRAVILAN EXISTENT SAT MIRCEA VODA - SUPRAFATA (% din total ZONA GARĂ (ha) intravilan)
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 4,27 13,95%
ZONA UNITATI AGRICOLE 7,74 25,29% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 3,04 9,93% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 0,25 0,82% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,60 1,96% ZONA UNITATI TEHNICO-EDILITARE 0,07 0,23% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 3,91 12,78% care: FEROVIAR 2,06 6,73%
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 19
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 0,63 2,06% ZONA TERENURI AGRICOLE 7,69 25,13% ZONA CURSURI DE APA 0,34 1,11% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 30,60 100,00%
PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT SAT SATU NOU (% din total (ha) intravilan)
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 78,94 45,68%
ZONA UNITATI AGRICOLE 21,91 12,68% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 4,35 2,52% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 0,44 0,25% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,72 1,57% ZONA UNITATI TEHNICO-EDILITARE 0,04 0,02% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 24,69 14,29% care: ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 1,18 0,68% ZONA TERENURI AGRICOLE 38,25 22,13% ZONA CURSURI DE APA 0,25 0,14% TERENURI NEPRODUCTIVE 0,05 0,03% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 172,82 100,00%
PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT SAT TIBRINU (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 6,02 12,96% ZONA UNITATI AGRICOLE 0,40 0,86% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 0,01 0,02% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,70 1,51% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 4,56 9,82% care: ZONA TERENURI AGRICOLE 34,11 73,43% ZONA CURSURI DE APA 0,65 1,40% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 46,45 100,00%
PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT SAT GHERGHINA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 2,81 10,60% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 0,02 0,08% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,03 0,11% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 1,83 6,91% care: ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 0,13 0,49%
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 20
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA ZONA TERENURI AGRICOLE 21,44 80,91% ZONA CURSURI DE APA 0,24 0,91% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 26,50 100,00%
PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT TRUPURI IZOLATE (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 0,48 1,39% ZONA UNITATI AGRICOLE 8,53 24,65% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 1,45 4,19% ZONA UNITATI TEHNICO-EDILITARE 2,78 8,03% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din RUTIER 0,37 1,07% care: ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 0,72 2,08% ZONA TERENURI AGRICOLE 20,22 58,42% ZONA CURSURI DE APA 0,06 0,17% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 34,61 100,00%
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent pentru întreaga comună se prezintă astfel:
PROCENT SUPRAFATA BILANT INTRAVILAN EXISTENT COMUNA MIRCEA VODA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 129,23 28,48% ZONA UNITATI AGRICOLE 50,62 11,15% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 7,40 1,63% ZONE VERZI,DE PROTECTIE SI AMBIENTALE 2,80 0,62% ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 10,41 2,29% ZONA UNITATI TEHNICO-EDILITARE 2,92 0,64% ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT din care: RUTIER 55,48 12,23% FEROVIAR 2,06 0,45% ZONA GOSPODARIE COMUNALA - CIMITIRE 3,73 0,82%
ZONA TERENURI AGRICOLE 187,21 41,25%
ZONA CURSURI DE APA 1,90 0,42% TERENURI NEPRODUCTIVE 0,05 0,01% TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 453,81 100,00%
Zone cu riscuri naturale si antropice
Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului înconjurator, dăunatoare omului şi cauzate în general de forţele exterioare lui. În condiţiile în care pericolul reprezintă cauza, iar riscul - posibilitatea de producere a respectivului pericol, dezastrul este definit ca un eveniment ce produce mari pierderi materiale şi umane şi prejudicii aduse mediului.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 21
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Risc seismic Comuna Mircea Vodă se situează conform zonărilor macroseismice din SR 11 100/1-93 în zona de intensitate macroseismică I = 71 (şapte) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani. Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 comuna Mircea Vodă prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.16 g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, cu perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7 sec.
Risc de inundabilitate Din datele existente pâna în prezent, nivelele maxime ale Dunarii si Canalului variabil, masurate in zona stavilarului pentru perioade cu precipitatiile cele mai abundente din Europa si din tara (primavara 2006) au atins cota de cca 14 mdMN. Aceste nivele au corespuns unui debit al Dunarii de peste 16.000m3/s, ce poate aparea cu o frecventa de 1/100 ani si au condus la depasirea cotei de inundabilitate în următoarele zone.
Pe teritoriul administrativ al comunei Mircea Vodă fenomenele de inundabilitate sunt prezente în partea de sud, pe zona depresionară creată de digul de protecţie al canalului Dunare — Mare Neagră şi drumul DJ 22 C.
Debitele pe canalul Dunare — Mare Neagră sunt controlabile, prin urmare acesta nu roduce fenomene de inundabilitate.
în schimb, în urma acţiunii ploilor torenţiale apare fenomenul de colmatare manifestat prin depunerea de material loessoid spălat de pe versanţi, în strate de până la 50 cm grosime.
Aluvionarea este evidentă pe fundul văilor cu pantă mică, fiind sesizabilă în urma îngropării parţiale sau totale a unor aşezări dispărute (Baciul, Decebal, vatra satului Adâncata, etc.). (Adâncata, Negreşti, Plopeni, Stupina, etc.).
Risc de instabilitate A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din „Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17. Baza de lucru este oferită de “LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional — Secţiunea a V-a - Zone de risc natural”. Modul de întocmire este reglementat de Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie 2003 - privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren.
Risc geotehnic Conform Indicativului GT 035/2002, s-a determinat riscul geotehnic prin amplasarea constructiilor,dupa cum urmeaza: Zona buna de construit - conditii de teren - terenuri dificile -punctaj 6 - apa subterana - fara epuismente - punctaj 1 - clasificarea constructiei dupa categoria de importanta normala - punctaj 3 - vecinatati - risc redus - punctaj 1 - zona seismica - punctaj 2 Total punctaj 11 - risc geotehnic moderat
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 22
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Categoria geotehnica pe baza acestor elemente este de risc moderat. In cazul constructiilor de importanta normala sau deosebita sau in cazul in care sunt necesare epuismente la saparea gropilor pentru fundatii categoria geotehnica va trece in una superioara respectiv de risc mare.
Echipare tehnico-edilitara
Alimentare cu apa Apa reprezintă mediul în care se desfăşoară toate procesele vitale. Cantitatea mare de apă folosită pentru consum creează posibilitatea ca, atunci când este necorespunzătoare să devină factor de răspândire a bolilor în rândul populaţiei. Ca urmare aprovizionarea cu apă trebuie să asigure apă în cantitate suficientă şi de bună calitate. Apa potabilă trebuie să prezinte caracteristici organoleptice, fizice, chimice şi bacteriologice proprii consumului şi care, odată consumată să nu prezinte nici un pericol pentru sănătatea oamenilor. Lungimea retelei de distributie a apei potabile în comuna este de 22,939 km. In Mircea Voda si Satu Nou 18,879 km, în Tibrinu 2,360 km, în Mircea Voda – Gara 1,700 km. In Gherghina nu exista retea de distributie a apei, alimentarea cu apa facându-se prin 5 puturi ţărăneşti. Pe lânga toate acestea exista si un necesar care trebuie construit pentru reteaua de distributie a apei potabile, acesta fiind de 17,3 km., respectiv 30,5 km pentru reţeaua de canalizare, conform datelor din strategia proprie de dezvoltare. Numarul gospodariilor racordate la reteaua de distributie a apei potabile este de 900 în satele Mircea Voda si Satu Nou, 130 la Mircea Voda – Gara si 66 la Tibrinu. Localitatea Mircea Voda dispune de un sistem de alimentare cu apa potabila ce contine sursa de apa, un rezervor de înmagazinare si o retea de aductiune si de distributie. Zona Mircea Voda – Gara dispune de un sistem de alimentare cu apa cu sursa din put forat, care conform analizelor, nu este potabila. La Satu Nou, apa din stratul de suprafata nu este potabila; s-a incercat alimentarea dintr-o sursă de mare adâncime (puţ de 270 m în curtea şcolii), lucrare ramasa neterminata. Alimentarea cu apa a satelor se face din fântâni de adâncime mica (7 -8 m.) iar unele obiective economice au gospodarie de apa proprie.Localitatile nu dispun de rezerva de apa pentru stingerea incendiilor. Pentru zona studiata este necesara alimentarea cu apa in sistem centralizat independent dintr-una sau mai multe surse de mare adâncime cu stocarea într-o gospodarie de apa amplasata conform prevederilor din plansa de reglementari retele edilitare. Sunt în stadium avansat demersurile pentru transferarea serviciului de alimentare cu apă la S.C. “R.A.J.A.” Constanţa.
Retea de canalizare menajera Comuna nu dispune de retea de canalizare menajera, locuitorii utilizând closete uscate cu puturi absorbante vidanjabile, iar institutiile publice ale comunei (Primaria, Caminul Cultural) fose septice vidanjabile.
Alimentare cu caldura Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi obiectivelor sociale din comuna Mircea Vodă se realizează prin intermediul sobelor sau microcentrale termice cu combustibil solid - lemn. Se mai întâlnesc izolat şi cazuri în care încălzirea se realizează cu ajutorul aparatelor de încălzit pe bază de energie electrică. Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze şi parţial cu energie PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 23
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA electrică.
Alimentare cu gaze naturale In comuna Mircea Vodă neexistând reţea de gaze naturale incălzirea construcţiilor existente şi prepararea apei calde se face local pe baza de combustibil solid (lemne,carbuni), lichid (motorină, petrol), gaze petroliere lichefiate şi energie electrică.
Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a localitatilor comunei si a obiectivelor economice din localitati se face dintr-un ax LEA 20 KV, prin intermediul a câtorva posturi de transformare; traseele retelei de medie tensiune LEA 20 KV si pozitia posturilor de transformare sunt prezentate pe plansa " Reglementari echipare edilitara". Retelele de joasa tensiune sunt amplasate de-a lungul strazilor, in traseu aerian, comun cu iluminatul public (unde este cazul).Este necesara extinderea retelei de iluminat public pe strazile principale, amplificarea puterii instalate a posturilor de transformare necorespunzatoare si inlocuirea unor trasee de retea invechite. Pentru obiective mari propuse in afara localitatilor, cum este si amplasamentul studiat este necesara extinderea retelei de medie tensiune si posturi de transformare noi, prezentate în plansa de reglementari retele edilitare.
Rețele magistrale Teritoriul comunei Mircea Vodă este străbătut de conductele de transport țiței Ø 14’’, Ø 20’’ şi Ø 28’’ Constanţa-Bărăganu, cu obiectivele/instalaţiile aferente, administrate de firma CONPET S.A. Conductele şi instalaţiile/obiectivele menţionate fac parte din Sistemul Naţional de transport ţiţei, gazolină, condensat, etan, aparţin Domeniului public al Statului şi sunt de interes strategic. Pe traseele conductelor Ø 14’’, Ø 20’’ şi Ø 28’’ Constanţa-Bărăganu şi obiectivelor/instalaţiilor aferente administrate de CONPET S.A. se instituie zone (culoare) cu restricţii de construire în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 196/2006 al A.N.R.M. Zona de siguranţă la conducta de transport ţiţei este de 10 m de o parte şi de alta a conductei şi 35 m faţă de limita exterioară a staţiei de repompare. Zona de siguranţă este zona în care se interzice „efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu caracter provizoriu.” Pe teritoriul comunei Mircea Vodă se află următoarele reţele de transport al energiei electrice: LEA 400 kV CNE Cernavodă – Medgidia Sud, LEA 400 kV Rahman – Dobrudja (LEA 400 kV Isaccea – Rahman - Dobrudja) şi LEA 750 kV (cu funcţionare la 400 kV) Stupina – Varna (LEA 400 kV Isaccea – Stupina - Varna), obiective ce se află în gestiunea C.N.T.E.E. Transelectrica SA, Sucursala de Transport Constanţa. Culoarul de funcţionare care coincide cu zona de protecţie şi siguranţă a LEA 400 kV este de 75 metri, respectiv 81 metri pentru LEA 750 kV (conform Ordinului ANRE nr. 4/2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr. 49/2007 şi NTE 003/04/00). În apropierea tuturor obiectivelor de interes naţional aflate în gestiunea C.N.T.E.E. Transelectica SA – Sucursala de Transport Constanţa, menţionate mai sus, pentru amplasarea şi realizarea construcţiilor de orice fel, definitivă sau provizorie, este obligatorie obţinerea avizului de amplasament din partea C.N.T.E.E. Transelectica SA – Sucursala de Transport Constanţa conform Ordinului ANRE nr. 48/2008 (Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea – revizia 1 publicată în Monitorul Oficial nr. 436/11.06.2008), lucru care va fi avut în vedere la eliberarea tuturor certificatelor de urbanism.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 24
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Telefonie În ceea ce priveste serviciile de telecomunicatii, localitatea Mircea Voda este racordata la reteaua magistrala Constanta – Cernavoda prin cablu telefonic pozat îngropat de-a lungul drumului principal, iar Satu Nou este str abatut de-a lungul drumului principal de cablul din fibra optica Constanta – Medgidia – Bucuresti. Atât în Mircea Voda, cât si în Satu Nou există centrale telefonice digitale cu retele locale ce deservesc abonatii Telecom. În satele Gherghina si Tibrinu nu exista posturi telefonice publice si nici posturi telefonice individuale. Telefonia mobila Telefonia mobilă acoperă zona de intravilan și extravilan datorită amplasarii in zonă a antenelor de recepţie pentru Vodafone, Orange, Telecom, etc.
Gospodaria comunala In momentul actual locuitorii si agentii economici de pe raza comunei Mircea Voda au incheiate contracte individuale cu un operator de salubritate autorizat (S.C. Rural Salubritate), gunoiul menajer fiind ridicat saptamanal si transportat la depozitul ecologic de la Ovidiu. Trebuie mentionat ca vechile gropii de gunoi de pe raza comunei au fost desfintate si ecologizate conform HG349/2005.
VARIANTA PROPUSA IN PUG
Zonificarea teritoriului. Intravilan propus. Bilanţ teritorial Propunerile Plan Urbanistic General au ca obiectiv principal eliminarea disfuncţiilor identificate şi dezvoltarea durabilă a mediului natural, economic, cultural şi social ale comunei Mircea Vodă. Se urmăresc eliminarea surselor de poluare indiferent de de scara acestora, reducerea poluării fonice, noxe şi pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravilanului cu suprafeţe ce nu sunt justificate prin existenţa unor potenţiali investitori sau solicitări expres din partea populaţiei, regularizarea şi eliminarea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier, mărirea suprafeţelor verzi amenajate, de sport, de protecţie şi tehnice, încurajarea locuitorilor și autorităților locale pentru investirea și promovarea sectorului secundar (industrie și depozitare). Impunerea de interdicţii permanente de construire în baza culoarelor de protecţie ale infrastructurii tehnice şi a zonelor de protecţie a bazinelor hidrografice. Pentru îndeplinirea acestor deziderate, s-a extins şi s-a propus structurarea teritoriului intravilan al comunei Mircea Vodă din punct de vedere morfo-funcţional. In planşa “Reglementări Urbanistice-Zonificare“ sunt prezentate propunerile şi reglementările urbanistice pentru fiecare trup de intravilan, zonificarea funcţională şi direcţiile principale de dezvoltare ale localităţii.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 25
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Pe sate si trupuri , situaţia se prezintă astfel :
INTRAVILAN BILANT FUNCTIONAL SAT MIRCEA PROPUS PROCENT SUPRAFATA VODA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 88.79 62.73% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 5.48 3.87% ZONA UNITATI AGRICOLE 0.35 0.25% ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 7.46 5.27% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO - 0.02 0.01% EDILITARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 1.08 0.76% ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / 2.78 1.96% LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA FUNCTIUNI MIXTE:UNITATI AGRICOLE ,UNITATI INDUSTRIALE, 14.42 10.19% DE DEPOZITARE ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 20.90 14.77% ZONA CURSURI DE APA 0.27 0.19% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 141.55 100%
INTRAVILAN BILANT FUNCTIONAL SAT MIRCEA PROPUS PROCENT SUPRAFATA VODA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 9.09 29.32% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 0.60 1.94% ZONA UNITATI AGRICOLE 0.00% ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 0.53 1.71% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO - 0.16 0.52% EDILITARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 0.69 2.23% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE 1.51 4.87% ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE 3.04 9.81% INTERES GENERAL ,UNITATI INDUSTRIALE,DE DEPOZITARE ZONA FUNCTIUNI MIXTE:UNITATI AGRICOLE, UNITATI 7.74 24.97% INDUSTRIALE,DE DEPOZITARE ZONA CAI DE COMUNICATII FEROVIARE SI AMENAJARI 3.42 11.03% AFERENTE ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 3.89 12.55% ZONA CURSURI DE APA 0.33 1.06% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 31.00 100%
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 26
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA INTRAVILAN PROPUS BILANT FUNCTIONAL SAT SATU NOU PROCENT SUPRAFATA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 106.90 58.30% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 2.72 1.48% ZONA UNITATI AGRICOLE 0.13 0.07% ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 2.80 1.53% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO - 0.54 0.29% EDILITARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 1.18 0.64% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE 4.35 2.37% ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / 1.18 0.64% LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA FUNCTIUNI MIXTE:UNITATI AGRICOLE, UNITATI 37.94 20.69% INDUSTRIALE,DE DEPOZITARE ZONA CAI DE COMUNICATII FEROVIARE SI AMENAJARI 0.00% AFERENTE ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 25.36 13.83% ZONA CURSURI DE APA 0.25 0.14% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 183.35 100%
INTRAVILAN PROPUS BILANT FUNCTIONAL SAT TIBRINU PROCENT SUPRAFATA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 24.61 75.63% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 0.70 2.15% ZONA UNITATI AGRICOLE 1.16 3.56% ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 1.48 4.55% ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 3.94 12.11% ZONA CURSURI DE APA 0.65 2.00% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 32.54 100%
INTRAVILAN PROPUS BILANT FUNCTIONAL SAT GHERGHINA PROCENT SUPRAFATA (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 20.98 79.89% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 0.03 0.11% ZONA UNITATI AGRICOLE 0.00% ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 0.13 0.50%
ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 3.13 11.92% ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 1.81 6.89% ZONA CURSURI DE APA 0.18 0.69% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 26.26 100%
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 27
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
INTRAVILAN BILANT FUNCTIONAL TRUPURI PROPUS PROCENT SUPRAFATA IZOLATE (% din total (ha) intravilan) ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INDIVIDUALE 0.00% ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 3.84 21.67% ZONA UNITATI AGRICOLE 3.73 21.05% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO - 3.97 22.40% EDILITARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 2.40 13.54% ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE 3.47 19.58% ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 0.25 1.41% ZONA CURSURI DE APA 0.06 0.34% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 17.72 100%
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus pentru întreaga comună se prezintă astfel: INTRAVILAN PROPUS
NR. BILANT FUNCTIONAL COMUNA PROCENT SUPRAFATA CRT. (% din total MIRCEA VODA (ha) intravilan)
1 ZONA LOCUINTE INDIVIDUALE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 253.03 58.26% 2 ZONA LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 0.52 0.12% 3 ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL 13.37 3.08% 4 ZONA UNITATI INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT 7.82 1.80% 5 ZONA UNITATI AGRICOLE 7.25 1.67% 6 ZONE VERZI, DE PROTECTIE SI AMBIENTALE / ZONA SPORT 15.48 3.56% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO - 7 6.03 1.39% EDILITARE 8 ZONA GOSPODARIE COMUNALA -CIMITIRE 4.07 0.94%
9 ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / 3.96 0.91% LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA FUNCTIUNI MIXTE:UNITATI AGRICOLE ,UNITATI 10 INDUSTRIALE, 58.28 13.42% DE DEPOZITARE
11 ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE 3.03 0.70% INTERES GENERAL,UNITATI INDUSTRIALE,DE DEPOZITARE ZONA CAI DE COMUNICATII FEROVIARE SI AMENAJARI 12 3.70 0.85% AFERENTE 13 ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI AMENAJARI AFERENTE 56.06 12.91% 14 ZONA CURSURI DE APA 1.69 0.39% TOTAL INTRAVILAN PROPUS 434.29 100%
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 28
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Dezvoltarea activităţilor economice Dezvoltarea activităţilor are ca scop menţinearea unei diversităţi funcţionale locale pentru evitarea fenomenelor de şomaj în masă. Sectoarele economice pe care se va dezvolta structura de activităţi a comunei Mircea Vodă sunt: 1. Sectorul primar – reprezentat de potențialul agricol existent . 2. Sectorul secundar – reprezentat prin activităţi industriale şi de depozitare complementare activităților agricole; Localitățile comunei Mircea Vodă sunt structurate urbanistic pe două axe principale, pe de o parte gruparea în jurul axei determinată de DN 22C Cernavodă - Constanța, respectiv satele Satu Nou, Mircea Vodă și Mircea Vodă zona gară, iar pe de altă parte, localitățile aflate de o distanță mare față de drumul național, respectiv satele Țibrinu și Gherghina Gradul de dezvoltare a celor 5 sate componente este diferit. Se distinge de departe satul Satu Nou, care este și cel mai apropiat de municipiul Medgidia, fiind situat adiacent acestuia, pe DN 22C, iar gradul de dotare cu investiţii de natură să concure la economia comunei, în general scade cu depărtarea faţă de Municipiul Medgidia și cu gradul de izolare al satului. Aceasta atractivitate se manifestă pe două planuri și anume, un plan al investițiilor în logistică, cu tendința de amplasare pentru arterele principale și un altul al investițiilor în locuințe individuale. Din punct de vedere al tipologiei investițiilor, acestea ar putea fi impărțite pe următoarele categorii: Sedii firme Hale de producție și depozitare Comerț en gros și en detail Elemente de infrastructură edilitară zonală : stații electrice, stații de apă, Reciclare materii și materiale Ateliere de mică industrie și prestări servicii
Masuri în zonele cu riscuri naturale si antropice
Zone afectate de cutremure de pamânt Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate, distanţele dintre clădiri, regimul de înălţime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundaţiilor şi adâncimea de fundare sunt diferite de la o zonă la alta şi ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de către specialişti atestaţi.
Funcţie de condiţiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construcţiilor ce urmează a se executa sau a construcţiilor existente ce necesită lucrări de consolidare se va face în conformitate cu prevedrile normativului P 100 / 2006 şi a OG.nr. 20/1994.
Zone afectate de fenomene de inundabilitate Pentru zonele inundabile, se recomandă proiectarea de diguri de apărare împotriva inundaţiilor. Se va respecta zona de protecţie pentru cursurile de apă impusă de Apele Române.
Zone afectate de fenomene de instabilitate Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărţilor cu zonarea geotehnica şi a probabilitaţii de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate. Pentru zonele cu potenţial mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări:
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 29
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii; - se vor proiecta construcţii uşoare; - nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc); - se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; - se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură; - se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel încât să nu producă eroziuni; Riscul antropic In primul rând, se impune respectarea cu stricteţe a măsurilor agrotehnice, care trebuie să fie aplicate diferenţiat, în funcţie de particularităţile acestor procese. Trebuie acordată o atenţie deosebită modului de terasare a versanţilor, de arătură a pantelor şi necultivării plantelor prăşitoare pe terenuri cu înclinare accentuată. De asemenea, este necesar să se acorde atenţie deosebită terasamentelor, păsunatului excesiv pe izlazuri degradate, delimitării unor categorii de terenuri al căror mod de utilizare actuală trebuie să fie diferenţiat, reîmpăduririlor cu specii forestiere pioniere autohtone, etc. La sistematizarea teritoriului se va ţine cont de traseele de utilităţi şi zonele de protecţie ale diferitelor obiective din zonă, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare iar la autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la instituţiile competente (Electrica S.A, Apele Române).
Dezvoltarea echiparii edilitare. Propuneri Alimentarea cu apă Reţelele de distribuţie in comuna Mircea Vodă se vor extinde atât pentru străzile neracordate la sistemul de alimentare cu apă cât şi pe cele pe care se preconizează extinderea intravilanului. După realizarea de studii specifice aprofundate, se va stabili soluţia îmbunătățirii apei potabile în satul Mircea Vodă zona Gară, la actuala sursă de apă înregistrându-se frecvente depășiri ale indicatorilor de calitate sursa fiind autorizată cu derogare, de către DSP Constanţa, pentru parametrul nitrat. De asemenea se va stabili soluția alimentării cu apă a satului Gherghina. Conductele de distribuţie noi vor fi dimensionate pentru debitul orar maxim şi verificate la consumul pe timp de incendiu. Reţeaua de distribuţie va fi realizată din conducte de polietilena de inaltă densitate montate ingropat (sub adâncimea de ingheţ) şi va fi prevazută cu vane de sectionare montate in cămine amplasate la distanţe de max.600 m. Pe reţeaua de distribuţie se vor monta hidranţi supraterani de incendiu, pe principalele străzi ale localităţilor (in principal in intersecţii) la distanţe de maxim 500 m intre ei. Tronsoanele prevazute cu hidranţi de incendiu, vor avea F cuprinse intre 63 şi 90 mm.. Proiectarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare se realizează conform normativelor NP 133/2013 – ”Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților . S.R. 1343/2006 – ”Alimentări cu apă - S.R. - SR 4163/1 – 1995, S.R. 4163/2 – 1996, 4163/3 – 1996 Alimentare cu apă rețele de distribuție”, Din informațiile primite de la Primăria Comunei Mircea Vodă s.c. RAJA S.A. are în lucru un Studiu de Fezabilitate pentru aria de acoperire, în consecință vor fi însușite toate propunerile din rezultate din acesta inclusiv breviarele de calcul pentru alimentare cu apă și canalizare. Vor fi respectate zonele de protecţie sanitară și perimetrele de protecție hidrogeologică stabilite prin ”Studiu gidrogeologic privind dimensionarea zonelor de
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 30
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologică pentru captări de apă subterană având capacități reduse, din administrarea S.C. RAJA S.A. Constanța” elaborat în decembrie 2012 de către S.C. FLUID SERV S.A. și aprobat de către Administrația Națională ”Apele Române”. Prin acest studiu au fost instituite numai zonele de protecţie sanitara cu regim sever de 10 m amonte-aval si lateral de sursa (pentru o protecţie minima) si perimetrele de protecţie hidrogeologica, zone ce au fost preluate și în actuala documentație. Nu au fost instituite zone de protecţie sanitara cu regim de restricţie. In perimetrele de protectie hidrogeologica se impun masuri de precautie pentru: - prevenirea poluarii cu substante greu degradabile sau nedegradabile; - prevenirea sau compensarea modificarilor semnificative ale regimului de regenerare a resurselor de apa exploatate. Aceste masuri de precautie se stabilesc prin studii de evaluare a impactului asupra mediului, care sunt obligatorii in procedura de reglementare pentru toate lucrarile si activitatile de pe terenurile situate in perimetrele de protectie hidrogeologica.
Canalizare menajera Pentru realizarea canalizării apelor uzate menajere de pe raza localităţii Mircea Vodă, se va analiza configuraţia de amplasare în teritoriu, ţinând seama de prevederile NTPA 011-2002, «Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti». În vederea asigurării funcţionării corespunzătoare a reţelei de canalizare, dimensiunea minimă a secţiunii transversale a canalelor va fi de 250 mm, conform STAS 1481/86 - Canalizări. Reţele exterioare.Criterii generale şi studii de proiectare şi Ordin 191/2005 – Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural (indicativ GP 106-04). Dimensionările se vor face în conformitate cu reglementările în vigoare, STAS 1343/1- 2006 „Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru centre populate”, STAS 4163/1-95 „Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare”, 4163/2-95 „Alimentari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul”, STAS 1846/2-07 „Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripţii de proiectare”, STAS 3051-91 „Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare”, pentru 5870 locuitori. Debitul apelor uzate menajere Quz med care se ia in calcul la dimensionarea staţiei de epurare se consideră conform S.R. 1846/1-2006 in funcţie de debitul necesarului de apă ( SR 1343- 1/2006), Quz zi med = Qzi med. Întrucât trama stradală a localităţii nu a fost sistematizată în totalitate la nivelul zonei carosabile, preluarea apelor meteorice va fi integrata in lucrarile viitoare de modernizare a infrastructurii de drumuri. Din acest motiv reţeaua de canalizare se va amenaja numai în sistem divizor, pentru apele uzate menajere rezultate de la utilizatori locali de apă. Reţeaua de canalizare urmează a se poza subteran, la adâncimi minime de – 1,50 m în zonele de plecare, urmărind în cea mai mare parte sistemul de declivitate natural al terenului. Această reţea se va realiza din PVC, pentru o presiune maximă de 4 bar. Reţeaua de canalizare va fi amenajată in sistem ramificat, pe traseul acesteia realizandu-se cămine de vizitare la distanţe de 50 - 60 m unul faţă de altul, acestea fiind obligatorii în zonele de intersecţie a arterelor stradale, puncte în care se va asigura şi confluenţa mai multor tronsoane de canal. Căminele de vizitare au ca scop curatirea reţelei de canalizare, dar şi rol de rupere de pantă sau schimbare de direcţie pentru efluentul uzat tranzitat.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 31
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Aşezarea in plan vertical a reţelei se va face ţinând cont de configuraţia terenului, de adâncimea de îngheţ şi de sarcinile care acţionează asupra canalelor. Reţeaua de canalizare va urmări trama stradală a localităţii pentru amplasarea traseului în plan al colectoarelor. Acestea se vor poza sub cota terenului (in mare parte pe ambele parti ale strazilor), respectându-se adâncimea de îngheţ, adancimea de neinundare a proprietăţilor şi adâncimea determinată de sarcinile care acţionează asupra canalelor. Condiţiile de amplasare la încrucişarea reţelelor edilitare şi distanţele în plan orizontal şi vertical între canalele care colectează şi transportă ape uzate faţă de alte elemente de construcţie, arbori, reţele sunt recomandate în SR 8591/1 – «Reţelele subterane. Condiţii de amplasare». Deasemenea, încrucişările între reţelele edilitare subterane, se fac, de regulă sub un unghi de proiecţie într-un plan orizontal de 75o - 90o. Se admit reduceri ale unghiului până la 45o, în cazul în care conductele sunt amplasate pe străzi care se intersectează până la acest unghi. Reţeaua de canalizare va asigura tranzitarea efluentului uzat în sistem gravitaţional şi prin pompare funcţie de configuraţia terenului. Clasa de importanţă a constructiilor, stabilită conform Normativului P100-92 este IV, iar categoria de importanţă, stabilită conform Ordinului MLPAT nr.31/N/oct.1999 este C – Normală. Conform STAS 4273-83, lucrările se încadrează în clasa a-IV-a de importanţă, respectiv categoria 4 “sisteme de alimentare cu apă si canalizare pentru localităţi rurale”. - dupa durata de exploatare - definitivă - dupa rol funcţional: construcţie principală. Proiectarea construcţiilor se va face tinând cont de aceasta clasificare, cu respectarea strictă a tuturor normativelor şi reglementărilor în vigoare. Parametri hidraulici ai reţelei de canalizare ce se va proiecta vor fi: Viteza maximă de curgere aleasă astfel încât sa nu depăşească valoarea de 3 m/s. Viteza minimă este de 0.7 m/s. Această viteză este de autocurăţire şi trebuie respectată, în caz contrar producându-se depunerea substanţelor în suspensie din apele uzate. Gradul de umplere 70%; Diametrul exterior minim al conductelor de 250 mm (impus prin STAS 1846/20069). Panta longitudinala – se va alege astfel încât sa se realizeze viteza de autocurăţire de minim 0,7 m/s, pentru evitarea depunerii particulelor din apele uzate. Obligatoriu conductele de canalizare se vor executa, incepând din aval catre amonte, respectiv din căminele de capat care delimitează tronsoanele. Epurarea apelor uzate – varianta nr. 1 (valabilă doar în situaţia în care varianta nr. 2 nu obţine finanţare) Au fost propuse 2 stații de epurare de tip modular a căror dimensiune va fi stabilită prin studii specifice aprofundate. O stație va fi amplasată în intravilanul satului Mircea Vodă (zona Gară) și va deservi satul Mircea Vodă (inclusiv zona Gară) iar o a doua stație de epurare va fi amplasată în Satul Nou și va deservi acest sat. Ambele stații de epurare vor deversa apele uzate rezultate în canalele aflate în proprietatea ANIF, cu condiția obținerii avizelor conform legislației în vigoare. Dupa realizarea de studii specifice aprofundate, se va stabili soluția canalizării și epurării apelor uzate pentru satele Țibrinu și Gherghina. In cazul in care nu se justifică realizarea unei stații de epurare pentru aceste două sate localitățile vor fi racordate la reteaua de canalizare a satului Mircea Vodă, prin intercalarea pe traseu a uneia sau mai multe statii de pompare apă uzată. Schema tehnologică recomandată pentru stațiile de epurare: Bazin de egalizare, omogenizare şi pompare ape menajere Treapta de epurare mecanica Treapta de epurare biologica Unitate de dezinfecţie cu ultraviolete
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 32
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Unitate de stocare si dozare coagulant Bazin colectare si pompare namol Unitate de deshidratare namol Platforma depozitare containere Camine de canalizare Retele tehnologice Pentru protecţia pompelor, la intrarea în bazin se va prevede un coş grătar, mobil. Bazinul de egalizare, omogenizare şi pompare va fi echipat cu două electropompe submersibile pentru ape uzate, una în funcţiune şi una de rezervă. Având o fracțiune din suprafață pe zona de protecție a canalului navigabil, execuția și funcționarea Stației de epurare propuse în Zona Gară din comuna Mircea Vodă vor fi avizate/aprobate de toate forurile competente privind protecția mediului, sănatatea publică, administrația canalului Dunăre – Marea Neagră
Epurarea apelor uzate – varianta nr. 2, propusă în conformitate cu Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa, în perioada 2014 – 2020, denumire investiţie „Sistem de canalizare în localităţile Mircea Vodă şi Satu Nou, judeţul Constanţa” Lucrările propuse pentru localitatea Mircea Vodă sunt următoarele: Extindere reţea de canalizare ape uzate menajere: - Extindere reţea de canalizare menajeră, cu o lungime totală de L = 12148 m, din conducte de PVC, SN8 cu diametrul Dn 25cm; - Cămine de vizitare/intersecţie; - Staţii de pompare apă uzată menajeră 3 buc; - Conducte de refulare aferente staţiilor de pompare, Lt = 4165,5 m. Întreaga reţea de canalizare menajeră s-a dimensionat având la bază volumul de apă facturat la nivelul anului 2014 şi prognoza populaţiei pe 30 de ani şi ţinând cont de STAS 1343- 1/2006 şi SR 4163-2/1996 pentru debitul Qdim = 37,82 mc/h = 10,50 l/s, reprezentând debitul de canalizare pentru localitatea Mircea Vodă. Dimensionarea reţelei de canalizare menajeră s-a făcut în conformitate cu STAS 1846/1- 2006 – „Determinarea debitelor de apă uzată de canalizare”, la grade de umplere de maxim 70%, respectând condiţia de curgere gravitaţională. Pe traseul reţelei de canalizare menajeră proiectată, datorită configuraţiei terenului au fost necesare 3 staţii de pompare cu următoarele caracteristici: Denumire Nr. pompe Debit pompă Qp Hp (m) SPAU (l/s) SPAU1 (1 + 1) 4,2 12 SPAU2 (1 + 1) 2,0 16 SPAU3 (1 + 1) 13,0 44
Denumire Lungime refulare Diametru refulare Material SPAU (m) (m) SPAU1 225,7 De 110 PEID, PE100, PN10 SPAU2 304,2 De 90 PEID, PE100, PN10 SPAU3 3635,6 De 160 PEID, PE100, PN10 Total refulare 4165,5
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 33
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Conductele de refulare în lungime totală de 4165,5 m sunt din PEID, PE 100, Pn 10, cu diametrele De 90 mm, De 110 mm şi De 160 mm. Colectoarele stradale de canalizare menajeră se realizează din materiale cu un grad de etanşare şi cu o durată de viaţă normată ridicată, pozate sub adâncimea de îngheţ a solului, cu pante astfel încât să se asigure o funcţionare optimă a sistemului de canalizare. Colectoarele se vor poza prin metoda clasică cu săpătură deschisă. Săpăturile se vor executa mecanizat şi manual până la cota de pozare a canalului. Pereţii tranşeii vor fi sprijiniţi obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, până la 0,5 m peste creasta canalului şi mecanic, în straturi de 20 cm grosime, până la cota drumului amenajat. După executarea lucrărilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea iniţială şi a celorlalte lucrări de sistematizare pe verticală. Pe traseul reţelei de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare în număr total de 304 buc., amplasate la distanţe de max. 60 m între ele, la schimbările de direcţie şi în punctele de intersecţie cu alte colectoare. Căminele sunt construcţii subterane circulare, alcătuite din elemente prefabricate cu Di = 100 cm, etanşe. Racordurile consumatorilor la reţeaua de canalizare menajeră, în număr total de 444 buc., se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul De 160 mm. Acestea vor fi prevăzute cu cămine amplasate la limita de proprietate. Pe traseul reţelei de canalizare sunt necesare 4 subtraversări, după cum urmează: 1 subtraversare de drum judeţean (DN 39) cu foraj orizontal dirijat pentru colector de canalizare din PVC, Dn 250 mm în tub de protecţie din OL 508x8,7 mm, L=11 m. Reţeaua de canalizare nou-proiectată din comuna Mircea Vodă se descarcă prin pompare în reţeaua de canalizare nou-proiectată a satului Satu Nou şi de aici apa uzată merge mai departe la SEAU Medgidia, unde va fi epurată. Lucrările propuse pentru localitatea Satu Nou sunt următoarele:
Extindere reţea de canalizare ape uzate menajere: - Extindere reţea de canalizare menajeră, cu o lungime totală de L = 9049 m, din conducte de PVC, SN8 cu diametrul Dn 25 cm; - Cămine de vizitare/intersecţie; - Staţii de pompare apă uzată menajeră 3 buc; - Conducte de refulare aferente staţiilor de pompare, Lt = 3264,9 m. Întreaga reţea de canalizare menajeră s-a dimensionat având la bază volumul de apă facturat la nivelul anului 2014 şi prognoza populaţiei pe 30 de ani şi ţinând cont de STAS 1343-1/2006 şi SR 4163-2/1996 pentru debitul Qdim = 56,33 mc/h = 15,64 l/s, reprezentând debitul de canalizare pentru localitatea Satu Nou. Dimensionarea reţelei de canalizare menajeră s-a făcut în conformitate cu STAS 1846/1- 2006 – „Determinarea debitelor de apă uzată de canalizare”, la grade de umplere de maxim 70%, respectând condiţia de curgere gravitaţională.
Pe traseul reţelei de canalizare menajeră proiectată, datorită configuraţiei terenului au fost necesare 3 staţii de pompare cu următoarele caracteristici: Denumire Nr. pompe Debit pompă Qp Hp (m) SPAU (l/s) SPAU1 (1 + 1) 2,5 7 SPAU2 (1 + 1) 2 8 SPAU3 (1 + 1) 29,0 50
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 34
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Denumire Lungime refulare Diametru refulare Material SPAU (m) (m) SPAU1 90,7 De 90 PEID, PE100, PN10 SPAU2 284,2 De 90 PEID, PE100, PN10 SPAU3 2890 De 200 PEID, PE100, PN10 Total refulare 3264,9
Conductele de refulare, în lungime totală de 3264,9 m, sunt din PEID, PE 100, Pn 10, cu diametrele De 90 mm, De 90 mm şi De 200 mm. O lungime de 882 m din conducta de refulare aparţine UAT Medgidia. Colectoarele stradale de canalizare menajeră se realizează din materiale cu un grad de etanşare şi cu o durată de viaţă normată ridicată, pozate sub adâncimea de îngheţ a solului, cu pante astfel încât să se asigure o funcţionare optimă a sistemului de canalizare. Colectoarele se vor poza prin metoda clasică cu săpătură deschisă. Săpăturile se vor executa mecanizat şi manual până la cota de pozare a canalului. Pereţii tranşeii vor fi sprijiniţi obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, până la 0,5 m peste creasta canalului şi mecanic, în straturi de 20 cm grosime, până la cota drumului amenajat. După executarea lucrărilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea iniţială şi a celorlalte lucrări de sistematizare pe verticală. Pe traseul reţelei de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare în număr total de 225 buc., amplasate la distanţe de max. 60 m între ele, la schimbările de direcţie şi în punctele de intersecţie cu alte colectoare. Căminele sunt construcţii subterane circulare, alcătuite din elemente prefabricate cu Di = 100 cm, etanşe. Racordurile consumatorilor la reţeaua de canalizare menajeră, în număr total de 536 buc., se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul De 160 mm. Acestea vor fi prevăzute cu cămine amplasate la limita de proprietate. Pe traseul reţelei de canalizare sunt necesare 3 subtraversări, după cum urmează: 1 subtraversare de drum naţional (DN 22C) cu foraj orizontal dirijat pentru colector de canalizare din PVC, Dn 250 mm în tub de protecţie din OL 508x8,7 mm, L = 12 m; 1 subtraversare de drum naţional (DN 22C) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de refulare din PEID, De 90 mm în tub de protecţie din OL 273x8 mm, L = 17 m; 1 subtraversare de drum naţional (DN 22C) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de refulare din PEID, De 200 mm în tub de protecţie din OL 508x8,7 mm, L = 24 m Reţeaua de canalizare nou-proiectată din localitatea Satu Nou se descarcă prin pompare în reţeaua de canalizare a oraşului Medgidia (într-un colector de canalizare nou-proiectat pe str. Independenţei) şi de aici merge mai departe la SEAU Medgidia. Reţelele de canalizare şi staţiile de pompare apă uzată se vor amplasa pe teren aparţinând Domeniului Public al Primăriei localităţii Mircea Vodă. Alimentarea cu energie electrică pentru funcţionarea staţiilor de pompare ape uzate aferente reţelei de canalizare se va asigura din reţeaua publică a localităţii. Terenurile pe care urmează să se amplaseze reţelele subterane de canalizare respectă trama stradală a localităţii şi fac parte din suprafaţa administrată de Consiliul Local. Dupa realizarea de studii specifice aprofundate, se va stabili soluția canalizării și epurării apelor uzate pentru satele Mircea Vodă zona Gară, Țibrinu și Gherghina.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 35
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Gospodarirea comunala In comuna Mircea Vodă există un serviciu propriu înfințat de primărie - S.C. Rural Salubritate Mircea Voda, ce colectează deșeurile de la populație și le transportă la groapa de gunoi de la Ovidiu. Prin proiectul Sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, derulat de către Consiliul judetean Constanta, se vor realiza investiții care vor asigura dezvoltarea unui sistem eficient, indreptat spre colectarea separată și valorificarea deșeurilor provenite de la populație. Proiectul face parte din lista proiectelor preconizate în vederea finanțării din POS Mediu, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric“, Domeniul Major de intervenție 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor. Principalele facilități realizate în cadrul proiectului sunt: - Depozit de deseuri Tortoman, capacitate970000 tone; - Statii de trataremecano-biologicașicompostare Ovidiu și Tortoman Odata cu actualizarte P.U.G.-ului, consiliul local al comunei Mircea Voda trebuie sa implementeze si obiectivele stabilite de Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor din judetul Constanta si anume: Constientizarea populatiei de faptul ca gestionarea deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei. - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta. Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor pentru colectarea separata a fluxurilor special de deseuri, insemnand colectarea separate a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase, a ambalajelor, a EEE si a vehiculelor scoase din uz. - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare a factorilor implicate. - Termen: progress continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. - Scoli Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor. - Termen: progress continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. - Scoli. Promovarea tratarii deseurilor prin: valorificarea; eliminarea componentelor periculoase; diminuarea cantitatii de deseuri eliminate - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat, agenti economici. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile conform cu tintele ce au ca an de referinta anul 1995. - Termen: reducerea cu 50% pana in anul 2013 si cu 35% pana in anul 2016;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 36
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - Responsabil: Operatorii depozitelor, Consiliul Local al comunei Mircea Voda. Crearea de conditii necesare pentru reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective. - Termen: progress continuu; - Responsabil: Companii private. Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deseurilor din constructii si demolari care nu pot fi valorificate. - Termen: permant; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda. Promovarea folosirii namolului necontaminat ca ingrasamant in agricultura. - Termen: inceputul anului 2007; - Responsabil: operatorii statiei de epurare, APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din greutatea tuturor VSU. - Termen: inceputul anului 2015; - Responsabil: producatorii, importatorii. Cantitatea colectata de DEEE de 1.96 kg/locuitor/an. - Termen: 2016;
Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se va realiza prin reţele electrice aeriene şi subterane, functionând la tensiunea de 220V şi 380V (LEA j.t. si LES j.t.), racordate la posturi de transformare 20/0,4KV existente, sau, amplasate in zonele in care apar construcţii noi. În cazul construcţiilor noi, pentru care nu se poate asigura puterea din posturile de transformare existente, se vor realiza racorduri electrice subterane din ax LEA 20 kV. Racordurile electrice vor asigura alimentarea cu energie electrică a noi posturi de transformare 20/0.4 kV, montate aerian pe stâlpi. Reglementările generale privind sistemul de alimentare cu energie electrică vizează activitatea de proiectare şi de executie, acestea constând din: - se recomandă ca documentaţiile de proiectare să cuprindă soluţii bazate pe reţele electrice j.t. şi branşamente, realizate preponderant subteran şi mai puţin aerian ; - se va evita pe cât posibil, soluţiile bazate pe variante de branşamente provizorii punându-se accent pe variantele definitive ; - vor fi executate in timp, pe masura ce construcţii şi investiţii noi vor fi realizate, posturi de transformare aeriane pentru acoperirea puterilor instalate. Este recomandat ca stâlpii de iluminat prevăzuţi sa fie din categoria “Stâlpilor de folosinţa comuna” pentru a permite amplasarea aeriană pe aceşti stâlpi la inălţimi de peste 6m, a unor cabluri de altă natură (telefonie + internet, cablu T.V.) Se va extinde reţeaua existentă de iluminat public, marindu-se gradul de acoperire al tramei stradale şi a altor zone de interes public. Execuţia tronsoanelor zonale de iluminat public aferente zonelor nou construite este recomandat sa se facă concomitent cu realizarea structurii rutiere şi a celorlalte tipuri de utilităţi subterane, pentru a se evita stările de avarii ce pot apare in cazul unor execuţii necoordonate intre activităţi ; Traseul reţelelor de iluminat public va trebui sa fie judicios ales, in aşa fel incat sa fie respectate distanţele şi normele de protejare al celorlalte tipuri de utilităţi cu care se invecinează. De asemenea, se vor prevedea, in funcţie de terenul liber existent si expunerea la soare necesară, loturi de panouri solare pentru producerea de energie electrică şi livrarea acesteia in sistemul local de alimentare cu energie electrică. PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 37
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Pentru iluminatul public se propune un sistem de iluminat cu unităţi independente solare. Sistemul de iluminat proiectat va asigura orientarea în zonă, pe alei a pietonilor, corăspunzătoare clasei P7 ( sistem de iluminat pentru ghidare vizuală ), conform normativului NP 062-02. La proiectarea sistemelor de iluminat se vor avea in vedere criteriile de calitate obiective şi subiective ca: - nivelul de iluminare corespunzător - distribuţia iluminării în câmpul vizual al pietonului şi evitarea orbirii - redarea tridimensională - culoarea aparentă a surselor de lumină adecvată şi redarea necesară a culorilor - ghidajul vizual realizat printr-un ambient luminos corespunzător - evitarea poluării luminoasă generată de sistemul de iluminat pietonal, care ar putea avea efecte dăunătoare asupra pietonilor şi a participanţilor la traficul rutier, precum şi asupra locuitorilor comunei. La alegerea tipului de aparat de iluminat se va ţine cont de: - utilizarea resurselor regenerabile, fără alimentare externă cu energie electrică şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon - curba de distribuţie a intensităţii luminoase - randament ridicat - unghiul de protecţie vizuală - factorul de menţinere - securitatea utilizatorului din punct de vedere electric - protecţia împotriva izbucnirii incendiilor - corelarea gradului de protecţie al corpului de iluminat cu caracteristicile mediului - rezistenţa la şocuri mecanice, pentru a asigura protecţia împotriva actelor de vandalism - rezistenţa la agenţii biologici (rozatoare, insecte, pasari etc...) Pentru realizarea sistemului de iluminat proiectat, se vor utiliza aparate de iluminat independente, cu panouri solare fotovoltaice, cu surse LED-uri de mare putere, montate pe stâlpi metalici ornamentali, în fundaţii de beton. Avantajele acestor aparate de iluminat sunt: - sunt realizate să funcţioneze fără alimentare externă cu energie electrică - funcţionează tot timpul anului, în orice condiţii de climă - emisie zero de CO2 - nu necesită întreţinere curentă - sunt echipate cu stâlpi de susţinere şi cu tehnologie LED de mare putere - sunt sisteme complet automatizate şi independente - nu necesită lucrări de săpături pentru cabluri - componentele sunt integral reciclabile, fără elemente chimice cu potenţial negativ asupra mediului Din punct de vedere al coridoarelor de protecţie ale reţelelor de transport a energiei electrice, apar restricţii de amplasare a unor obiective de investiţii în vecinatatea acestor reţele, reglementate de Standardele in vigoare după cum urmează: a) distanţa de amplasare a unor obiective de investiţii faţa de liniile aeriene de înaltă tensiune care aparţin SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL (SEN). Culoarul de funcţionare care coincide cu zona de protecţie şi siguranţă a LEA 400 kV este de 75 metri, respectiv 81 metri pentru LEA 750 kV (conform Ordinului ANRE nr. 4/2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr. 49/2007 şi NTE 003/04/00). b) distanţa de amplasare a unor obiective de investiţii faţă de liniile aeriene de înaltă şi medie tensiune care aparțin Enel Distribuție Dobrogea este de 24 m pentru LEA 20 Kv și 37 m pentru LEA 110 kV.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 38
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA c) distanţa de amplasare a unor obiective de investiţii faţă de cablurile electrice subterane de medie tensiune (20KV si 6KV) va fi de 1m stânga respectiv dreapta, faţa de axul reţelei electrice d) nu se vor monta in aceeaşi transee de cabluri electrice de medie tensiune (20KV si 6KV) sau cabluri electrice de joasa tensiune (0,4KV) alte tipuri de utilitati constand din cabluri pentru curenţi slabi, cabluri T.V., cabluri de telefonie, conducte magistrale de gaze, conducte de distribuţie gaze. e) În apropierea tuturor obiectivelor de interes naţional aflate în gestiunea C.N.T.E.E. Transelectica SA – Sucursala de Transport Constanţa, pentru amplasarea şi realizarea construcţiilor de orice fel, definitive sau provizorii, este obligatorie obţinerea avizului de amplasament din partea C.N.T.E.E. Transelectica SA – Sucursala de Transport Constanţa conform Ordinului ANRE nr. 48/2008 (Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea – revizia 1 publicată în Monitorul Oficial nr. 436/11.06.2008), lucru care va fi avut în vedere la eliberarea tuturor certificatelor de urbanism.
Alimentarea cu caldura În localitatea Mircea Vodă, incalzirea imobilelor se va realiza in continuare, până la introducerea distribuţiei de gaze naturale, folosind combustibili de diverse tipuri (combustibili solizi – lemn, combustibili lichizi – motorină şi petrol, gaze petroliere lichefiate şi energie electrică). După racordarea la reţeaua de gaze naturale se va generaliza folosirea acestora.
Alimentarea cu gaze naturale La baza promovării investiţiei de alimentare cu gaze va sta soluţia S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ – SUCURSALA DE TRANSPORT GAZE NATURALE - str. George Enescu nr. 11. La instalaţiile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate prevederile Normelor tehnice NTPEE 2008, dintre care subliniem următoarele: Incăperea în care vor fi amplasate aparate consumatoare de gaze naturale va corespunde din punct de vedere al volumului, suprafeţei vitrate şi ventilării prevederilor Normelor tehnice mai sus menţionate şi, din punct de vedere al structurii, prevederilor Normativului P 118-1999 de siguranţă la foc a construcţiilor. Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip Termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% metan (CH4) în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor. Această prevedere este valabilă şi pentru celelelte încăperi în care sunt amplasate aparate consumatoare de gaze naturale, inclusiv bucătăriile locuinţelor. Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se vor prevedea măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc) prin pereţii subterani ai clădirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale. De asemenea, se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol. Este interzisă racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute mai sus. Utilizatorul final (beneficiarul) fiecărei centrale termice trebuie să respecte cerinţele Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi” privind: Montarea / instalarea
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 39
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Punerea în funcţiune (PIF) Service-ul şi repararea Verificarea tehnică periodică şi autorizarea funcţionării Garanţia şi siguranţa în exploatare Exploatarea Pentru aceasta fiecare utilizator final trebuie să deţină autorizaţie de funcţionare, autorizarea făcându-se de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în funcţiune şi periodic, cel puţin o dată la 2 ani. Pentru conductele de repartiţie (medie presiune – între 6 şi 2 bar) şi distribuţie (redusă şi joasă presiune - sub 2 bar) a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 5/2009 şi publicate în MO 255 bis / 16.04.2009. (care au înlocuit Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - indicativ NT-DPE-01/2004), diametrele minime admise pentru conductele subterane de presiune redusă sunt: Conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm Branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil. Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară anticorosivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioară. Se recomandă ca, pentru conductele de distribuţie montate subteran, să fie utilizate conductele de polietilenă, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de montare. In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc. Este necesar ca pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi lotizările proiectate. La executarea reţelelor de gaze se va ţine seama obligatoriu de faptul că în spaţiul disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, cabluri electrice, canalizaţie telefonică etc. şi de aceea trebuie lăsate spaţiile necesare pentru montarea acestora, precum şi distanţele de siguranţă între aceste reţele. Pentru locuinţele individuale se recomandă realizarea unui branşament prevăzut cu regulator de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate, micşorându-se astfel numărul de branşări la conducta publică de distribuţie. Conductele de repartiţie şi de distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instalaţiile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. In Anexa nr. 1 sunt indicate distanţele minime dintre conductele subterane de gaze din oţel şi polietilenă de înaltă densitate (PEID) şi diferite instalaţii, construcţii sau obstacole conform SR 8591 – 1997 „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură”, precum şi în Tabelul 1 din „Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008”.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 40
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA In Anexa nr. 2 sunt indicate distanţele de securitate între staţii sau posturi de reglare sau reglare – măsurare şi diferite construcţii sau instalaţii, conform aceloraşi Norme tehnice NTPEE 2008. In ceea ce priveşte conductele de transport a gazelor naturale cu presiunea între 6…45 bar, aceste conducte sunt realizate din oţel şi sunt montate subteran, fiind în cea mai mare parte prevăzute cu protecţie catodică. In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii. Zona de protecţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. Lăţimea zonei de protecţie este în funcţie de diametrul conductei şi este precizată în Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale. In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta. In zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului). Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.) In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ va stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia. In cazul în care este necesară efectuarea unei analize de evaluare a riscului, pentru eliberarea acordului operatorului licenţiat (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ) în vederea realizării unei construcţii în zona de siguranţă, costul acesteia este suportat de solicitantul acordului. In cazuri speciale, în urma unei analize de evaluare a riscului, operatorul conductei poate extinde zona de siguranţă. Zona de siguranţă include şi zona de protecţie. Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei (S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ). In ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P > 6 bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii. Traseele conductelor din amonte şi de transport gaze naturale sunt marcate cu prize de potenţial şi borne de schimbare direcţie, toate din beton, iar zilnic sunt supravegheate de operatori transport pe conducte şi reglare gaze naturale. Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie,
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 41
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului. De prevederile acestor Norme tehnice este necesar a se ţine seama la stabilirea zonelor cu interdicţie de construcţie de-a lungul conductei de transport şi a racordurilor la SRMP, cerându-se pentru fiecare zonă în parte avizul de la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ – SUCURSALA DE TRANSPORT GAZE NATURALE - str. George Enescu nr. 11. In concluzie, introducerea sistemului de alimentare cu gaze naturale in comuna Mircea Vodă presupune, în primul rând, existenţa unui număr suficient de consumatori care să aibă posibilitatea financiară de a realiza instalaţiile interioare şi de a achita cu regularitate facturile. De asemenea, este recomandabil ca aceşti consumatori să fie grupaţi pentru a permite realizarea unui sistem de conducte cu un număr mai redus de ramificaţii şi, eventual, adoptarea unei scheme de racordare buclate pentru o siguranţă crescută în funcţionare. In cadrul lucrărilor de dezvoltare edilitară a localităţii, trebuie rezervate spaţii pentru viitoarea montare a conductelor de distribuţie a gazelor, lucrare care să fie executată la momentul oportun cu minim de modificări la drumurile şi reţelele existente sau care se vor executa înainte de pozarea conductelor de gaze naturale. De asemenea, trebuie rezervate suprafeţele de teren aferente staţiilor de reglare (amplificarii acestora) şi zonelor de securitate aferente acestora, terenuri care să facă parte din domeniul public.
Telefonie si telecomunicatii
Telefonia fixa În comuna Mircea Vodă, dezvoltarea telecomunicaţiilor se va face în conformitate cu planurile de dezvoltare a firmelor ce deţin reţele de telecomunicaţii. Centrala digitala existenta este, deocamdata, suficienta.
Telefonia mobila Telefonia mobilă, având acoperire prin prezenţa în comuna Mircea Vodă a statiilor de emisie – recepţie aparţinând societăţilor comerciale TELECOM, VODAFONE şi ORANGE, dispune practic de posibilităţi nelimitate pentru conectarea celor interesaţi în oricare din aceste reţele. Pentru captarea programelor RTV, locuitorii comunei Mircea Vodă pot opta pentru diverse posibilităţi : -antene proprii; -centru captare şi retransmisie prin cablu; -televiziune digitală prin satelit. Accesarea internetului este posibilă tuturor solicitărilor prin firmele de profil. Proiectarea/execuţia lucrărilor de telecomunicaţii se va face numai de către specialişti autorizaţi în domeniu. Proiectele de dezvoltare şi modernizare în domeniul telecomunicaţiilor vor fi iniţiate şi finanţate de societăţile comerciale deţinătoare, cu acordul Autorităţii administrative locale. Pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi, amplasată în apropierea instalaţiilor de telecomunicaţii (cabluri, staţii emisie – recepţie, piloni antenă etc), Primăria Mircea Vodă va solicita avizul de amplasare emis de Telecom S.A. sau alte societăţi ce deţin respectivele instalaţii de telecomunicaţii.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 42
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Dezvoltarea activităţilor economice
Dezvoltarea activităţilor are ca scop menţinearea unei diversităţi funcţionale locale pentru evitarea fenomenelor de şomaj în masă. Sectoarele economice pe care se va dezvolta structura de activităţi a comunei Mircea Vodă sunt: 3. Sectorul primar – reprezentat de potențialul agricol existent . 4. Sectorul secundar – reprezentat prin activităţi industriale şi de depozitare complementare activităților agricole; Localitățile comunei Mircea Vodă sunt structurate urbanistic pe două axe principale, pe de o parte gruparea în jurul axei determinată de DN 22C Cernavodă - Constanța, respectiv satele Satu Nou, Mircea Vodă și Mircea Vodă zona gară, iar pe de altă parte, localitățile aflate de o distanță mare față de drumul național, respectiv satele Țibrinu și Gherghina Gradul de dezvoltare a celor 5 sate componente este diferit. Se distinge de departe satul Satu Nou, care este și cel mai apropiat de municipiul Medgidia, fiind situat adiacent acestuia, pe DN 22C, iar gradul de dotare cu investiţii de natură să concure la economia comunei, în general scade cu depărtarea faţă de Municipiul Medgidia și cu gradul de izolare al satului. Aceasta atractivitate se manifestă pe două planuri și anume, un plan al investițiilor în logistică, cu tendința de amplasare pentru arterele principale și un altul al investițiilor în locuințe individuale. Din punct de vedere al tipologiei investițiilor, acestea ar putea fi impărțite pe următoarele categorii: Sedii firme Hale de producție și depozitare Comerț en gros și en detail Elemente de infrastructură edilitară zonală : stații electrice, stații de apă, Reciclare materii și materiale Ateliere de mică industrie și prestări servicii
Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale Evoluţia în perspectivă a populaţiei este determinată prin intermediul datelor statistice disponibile, a analizei fenomenelor demografice şi a modelelor analitice specifice. Evoluţia populaţiei urmăreşte următoarele aspecte: variaţiile populaţiei; estimarea locurilor de muncă; corelarea şi gestionarea locurilor de muncă cu variantele de evoluţie a populaţiei; mobilitatea populaţiei, a forţei de muncă şi mutaţii de ordin social;
Populatia stabila la 1 ianuarie - comuna Mircea Vodă
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane persoane Total 5104 5170 5211 5239 5271 5284 Masculin 2603 2632 2660 2683 2691 2678 Feminin 2501 2538 2551 2556 2580 2606 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Rata de creştere - 1,29 0,79 0,54 0,61 0,25
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 43
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
În anul 2014 populaţia comunei Mircea Vodă a crescut cu 180 locuitori faţă de anul de referinta 2009. Rata medie anuală de creștere a populaţiei a fost de 0,69618 %.
Modelul creşterii biologice, bazată pe posibilitatea creşterii anuale n P = P0(1+r) P = populaţia preliminară; P0=populaţia existentă; r = cota medie anuală de creştere/1000 de loc. n = numărul de ani pentru care se face calculul Rata medie de creştere anuală la mia de locuitori este de -0,69618. n 10 P = P0(1+r) => P= 5284 (1+0.000696) =>P=5321 Populaţia previzionată pentru anul 2025 este de 5321 locuitori.
Organizarea circulaţiei rutiere Un element ce deţine un rol important în dezvoltarea comunei Mircea Vodă îl reprezintă sistemul de circulaţii rutiere. Prezenţa drumului de importanţă naţională şi proximitatea faţă de căile de comunicaţie terestră rutieră şi feroviară existente, permite creşterea gradului de accesibilitate şi susţinerea dezvoltării mediului economic pe plan local. În ciuda rolului important deţinut de infrastructura de transport, aceasta poate avea un impact negativ în dezvoltarea spaţială şi morfo-funcţională a localităţii datorită modificărilor fundamentale generate faţă de specificul localităţii. Din perspectiva mediului rural, din punctul de vedere al percepţiei utilizatorului, strada, uliţa, reprezintă spaţiul public reprezentativ al comunităţii. Lucrările de modernizare şi extindere a infrastructurii rutiere trebuie realizată astfel încât să se păstreze şi să se protejeze specificul locului, profilele stradale, relaţia spaţiu public-privat. La nivel local infrastructura rutieră este subdimensionată, neierehizată, dezvoltată organic în timp. Specificitatea locală trebuie menţinută. Prin urmare sunt recomandate în detrimentul măririi profilelor stradale studii de management al fluxurilor de circulaţie şi adoptarea circulaţiilor pe un singur sens. Direcţiile de acţiune pentru optimizarea circulaţiilor sunt: 1. Rezervarea de suprafeţe de teren, sub forma de zone de protecţie, necesare modernizării tramei stradale existente; 2. Modernizarea nodurilor de circulaţie rutiere cu valori de trafic ridicat. 3. Implementarea unor soluţii de management al traficului pentru menţinerea configuraţiei morfologice a ţesutului rural. 5. Reabilitări şi modernizarea căilor care asigură relaţiile intracomunale între resedinţa de comună şi satele şi trupurile independente componente.
1.3. Relatia cu alte planuri si programe Planul Urbanistic General al comunei Mircea Voda a fost elaborat având in vedere Strategia Judeţeană precum şi prevederile POS Mediu, care reprezintă unul din cele mai importante documente de programe şi care contribuie la implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale de mediu, cu respectarea priorităţilor de dezvoltare natională după cum au fost stabilite in Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune in Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorităţile stabilite in documentele/strategiile judeţene şi nationale:
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 44
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Planulul National de Dezvoltare 2007–2013. Învederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007 - 2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative; 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 2 Sud Est; Planul National de Gestionare a Deseurilor – 2007-2013; Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – judetul Constanta; Planul judeţean de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor; POS Mediu Planul Operational Sectorial de Mediu - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunătăţirea calităţii mediului”. S-au identificat următoarele axe prioritare: - Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată; - Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate; - Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; - Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; - Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; - Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică. PDR Planul de Dezvoltare pentru Regiunea 2 Sud Est 2006 –2013 din care fac parte judeţele Braila , Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, are ca scop regenerarea economică şi socială a regiunii. Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităţi cheie, care constituie „conducătorii schimbării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii: - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. - Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii. - Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv creşterea gradului de participare al comunităţilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii. - Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale durabile.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 45
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLENENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informaţiilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora,solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul, gestionarea deşeurilor, infrastructura rutieră.
2.1.1. Descrierea fizico-geografică a comunei Mircea Voda Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comuna Mircea Vodă se situează între urmatoarele coordonatele geografice: 44°15’38.95”- 44°21’24.85“ latitudine nordică şi 28°7’37.33’’- 28°16’51.21” longitudine estică.
Morfologia Din punct de vedere morfologic,, comuna Mircea Vodă este situată pe Podişul Dobrogei de sud, subunitatea Podişul Dorobanţului (Medgidiei) a cărui limită sudică este marcată de valea Carasu, actualul canalul Dunare — Marea Neagră). Dobrogea de sud apare ca un platou suspendat între două nivele de bază coborâte, Dunărea şi Marea Neagră. Relieful comunei este neuniform cu aspect de podiş ondulat format din dealuri cu altitudini de peste 100 m situate în partea de nord şi vest a teritoriului comunei (Movila Nemţilor — 112.00 m, Movila lui Moise — 115.40 m, Movila lui Dobre Panţuru — 124 m, Movila lui Ion Petre cu vârful Defcea — 127.4 m, dealul Făclia — 119, Dealul Gherghina — 106.6 m, Dealul Cilibichoi- 103.6 şi vârful Tortoman- 103.43 m).
Spre sud est altitudinile nu depăşesc 100 m ( dealul Mircea Vodă - 80.30, Movila Golea — 95.80 m, Dealul Satu Nou- 98.70 m). Dealurile sunt puternic fragmentate de văi lipsite de apă cu fundul plat puternic aluvionate şi versanţi abrupţi afectaţi pe alocuri de fenomene de instabilitate de tipul prăbuşirilor.
Versant afectat de eroziune şi prăbusiri
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 46
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Uneori versanţii sunt terasaţi pentru a preveni fenomenele de instabilitate. Văile sunt înguste, dezvoltate inegal. Pe versanţii de pe partea dreaptă a văilor Chirpicilor şi Plantaţiei, panta este foarte mare datorită aflorimentelor de calcar prezente în zonă. Relieful actual a fost modelat continuu de către factorii subaerieni în perioadele geologice mai vechi, ca şi în cele recente, mai intens în pliocen şi cuaternar. Zona de luncă de a văii Carasu (canalul Dunăre Marea Neagră are o lăţime variabilă mai mare în dreptul confluenţelor, de la 300 la 1.100 m cu o dezvoltare mai mare pe partea dreaptă
Zona de luncă a văii Carasu Hidrografia: Reţeaua hidrografică este dirijată către Dunăre prin Valea Ţibrinului care colectează din partea de nord a comunei o serie de văi cu debite doar în prerioadele cu precipitaţii abundente şi anume valea Chirpicilor, valea Idrezului, valea Nemţilor, valea lui Haralambie, valea Vulpii, valea Nisipului, valea Cişmelei, valea lui Mocanu, Dereaua lui Boroz, Dereaua Mare, valea Podului. Canalul Dunăre Marea Neagă primeşte ca afluenţi din partea de sud a teritoriului comunei Mircea Vodă, valea Zenoviei, valea Plantaţiei şi valea lui Dobrică. Valea lui Dobrică este afluent al canalului Dunăre - Marea Neagră prin intermediul lacului Balta Satu Nou. Zona este traversată de numeroase canale de irigaţie.
Geologia Din punct de vedere geologic, comuna Mircea Vodă apartine partii dobrogene a platformei Moesice, situata la Sud de falia Ovidiu — Capidava, în platforma Sud — Dobrogeana. Caracteristica acestei zone o constituie prezenta unui fundament cristalin în adancime, acoperit de o serie sedimentara groasa. Stratigrafia zonei cuprinde: fundamentul cristalin (la cca. 1700 m în adâncime), reprezentat de isturi verzi - seria Carasu - gresii arcoziene si microconglomerate cu intercalaii argilos grezoase, istoase .
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 47
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA cuvertura sedimentara paleozoic (1100-1700 m adâncime) cuprinde cuarite (cambrian - devonian inferior), gresii cuartitice (devonian superior - carbonifer inferior) calcarele jurasice superioare apar la adâncimi de peste 400 m, cu grosimi de pana la 800 m. Dolomitul este principalul component petrografic, şi prezintă fenomene frecvente de carstifiere limita Jurasic -- Cretacic este marcată de prezenta unor formaiuni evaporitice cu intercalaii calcaroase. Acesta formaiune coboar pana in jurasicul superior, prezentând numeroase îndinări de facies in toate direciile . vallanginianul este reprezentat prin marne cu intercalaii de calcare cu grosimi de pana la 100 m. barremianul este constituit predominant din calcare cu intercalatii de marne ceea ce face dificila separarea la partea inferioara de formatiunile vallagiene. apaappianulianian este reprezentat prin 4 (patru) orizonturi după cum urmează: - în bază un orizont cu pietrişuri şi nisipuri nefosilifere; - un nivel grezos marnos cu orbitoline; - un orizont calcaros; - un nivel constituit din depozite predominant psefito — psamitice cu structură încrucişată alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi argile caolinoase, pe alocuri multicolore. albianul aflorează pe versantul stâng al văii Plantaţiei şi este constituit din depozite predominant detritice reprezentate prin conglomerate, gresii şi nisipuri glauconitice. Subordonat se întâlnesc intercalaţii lenticulare de depozite calcaroase. Succesiunea albianului începe printr-un nivel de conglomerate de 0.5 m grosime în cimentul cărora se găsesc mici concreţiuni de fosfaţi. Frecvent conglomeratele trec lateral la pietrişuri şi nisipuri. Deasupra conglomeratelor urmează gresii şi nisipuri glauconitice în care se găsesc nivele de pietrişuri şi intercalaţii subţiri de argile. Prezenţa glauconitului uneori din abundenţă, dă acestor depozite culoarea verde caracteristică.
Argile caolinitice
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 48
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Cenomanianul urmează transgresiv peste depozitele albiene. Succesiunea începe printr-un orizont subţire de microconglomerate cu fosfaţi peste care urmează gresii, calcare marnoase şi nisipuri foarte fosilifer. în regiunea văii Carasu, faciesul predominant detritic este înlocuit printr-un facies calcaros — cretos. Sarmaian este reprezentat prin bessarabian constituit din argile verzui, calcare lumaşelice, calcare cu nubecularii, nisipuri, argile şi diatomite. La partea superioară a Basarabianului se individualizează un nivel de calcare cu cardiacee de talie mică şi o microfaună săracă de ostracode şi miliolide. Kersonianul apare pe o suprafaţă restrânsă pe valea Plantaţiei şi este reprezentat prin marne, calcare oolitice şi lumaşele. depozitele cuaternare acoperă cea mai mare parte a teritoriului administrativ al comunei Mircea Vodă, cu grosimi de pana la 40 — 60. Prezintã doua nivele distincte si anume: a)Argila rosie cuaternara, aflată în baza cuaternarului si respectiv sub loessul cuaternar, prezintă caracteristici granulometrice ce variaza neuniform la scara regională. b) Loessul, cu grosimi între 25 si 45 m este constituit din două orizonturi distincte, unul inferior argilos si altul superior prafos.
Taluz în loess cuaternar (fostă carieră de caolin) Hidrogeologia Din punct de vedere hidrogeologic, în urma cercetărilor efectuate în zona comunei Mircea Vodă au fost evidenţiate următoarele sisteme acvifere: Acviferul Valea Carasu — dezvoltat pe zona de luncă a canalului Dunare-Marea Neagra, cu o latime de aproximativ 0.5 km si un maxim de 20 m grosime. Conform compozitiei granulometrice, depozitul în care se acumulează stratul acvifer este constituit din nisip cu pietris, mai rar bolovanis. Potentialul de debitare este de 0.3 — 11 l/s, aratând o neomogenitate mare a granulometriei stratului gazda. Adancimea de interceptare a nivelului freatic este de 2-5 m.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 49
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA In general apa este nepotabila, avand concentratii masive de amoniu, fosfati, materii organice, duritate mare, datorate agriculturii excesive. Stratele acvifere de adâncime circulă prin fisurile şi golurile calcaroase de vârstă cretacic inferior sau sarmaţiană. În prezent alimentarea cu apă a comunei Mircea Vodă se realizează în sistem centralizat pentru fiecare sat din foraje de mare adâncime. Clima Comuna Mircea Vodă prezintă din punct de vedere climatic urmãtoarele caracteristici: - temperatura medie anualã a aerului este de >11o C; - prima zi de înghet apartine perioadei 11.11-21.11; - ultima zi de înghet apartine perioadei 21.03-01.04.; - numãrul de zile senine este de 130-140/an; - numãrul de zile acoperite100-120/an; - numãrul de zile cu precipitatii 60-70/an; - numãrul de zile cu ninsoare 5-10/an; - numãrul de zile cu strat de zãpadã 20-30/an; - umezeala medie multianualã relativã a aerului este: ianuarie>88%; aprilie 80- 88%; iulie 72-80%; octombrie >80%; - media cantitãtilor anuale a precipitatiilor atmosferice este <400 mm; - directiile, frecventa si vitezele medii ale vânturilor sunt: Sud, Sud-Est, Sud-Vest: vitezã medie= 2,2-2,5m/s; frecventã 7-9%; Nord : vitezã medie= 3,5m/s; frecventã=15%; Nord-Est, Nord-Vest: vitezã medie= 2,3-3,4m/s; frecventã = 8-10%; Vest: vitezã medie= 2,3m/s; frecventã = 12%;
N N N-NV 15,0 N-NE N-NV 15,0 N-NE NV 10,0 NE NV 10,0 NE V-NV 5,0 E-NE V-NV 5,0 E-NE media anuala media anuala V 0,0 E V 0,0 E Primavara Toamna
V-SV E-SE V-SV E-SE
SV SE SV SE S-SV S-SE S-SV S-SE SN NS N-NV 15,0 N-NE N-NV 15,0 N-NE
NV 10,0 NE NV 10,0 NE
V-NV V-NV 5,0 E-NE 5,0 E-NE
media anuala V 0,0 E media anuala V 0,0 E Iarna Vara V-SV E-SE V-SV E-SE
SV SE SV SE S-SV S-SE S-SV S-SE S S Direcţiile predominante ale vântului pe parcursul unui an
Conform codului de proiectare NP 082 — 04 — bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor, cu privire la acţiunea vântului, viteza vântului mediată pe 1 min la înălţimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 31 m / sec cu intervalul de recurenţă de 50 ani şi 2 % probabilitatea de depăşire anuală. Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min la 10 m înălţime este de 0,4 kPa.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 50
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Conform codului de proiectare CR 1 — 1 — 3, evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol este de 2 kN/m2, avand intervalul mediu de recurenţă de 50 ani.
2.1.2. Factorul de mediu “Apa” Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activitaţi productive, sursa de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Apele fac parte integrantă din patrimoniu public. Protecţia, punerea în valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general. Gospodărirea apelor constituie ansamblu de lucrări, măsuri şi acţiuni având drept scop: asigurarea resurselor de apă necesare desfăşurării activitaţilor umane; prevenirea, combaterea şi eliminarea efectelor acţiunilor daunătoare asupra apelor, inclusiv măsurilor de alarmare, de intervenţie şi de refacere după producerea acestor efecte; conservarea resurselor de apă pentru generaţiile viitoare; eliminarea influenţelor defavorabile ale activitătilor umane asupra apelor; menţiunea funcţiilor naturale ale apei. Directivele europene în domeniul calităţii apelor, transpuse integral în ţara noastră, au ca scop: păstrarea calităţii corespunzatoare a apei, în vederea utilizării, reducerea poluării la surse, managementul durabil al apelor la nivelul bazinului hidrografic. Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Mircea Vodă aparţine bazinului hidrografic al fluviului Dunăre prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Analiza situaţiei reale arată că în prezent cea mai mare parte a apelor uzate rezultate în gospodăriile individuale este evacuată necontrolat în viroage, în sol, sau în cursurile de apă. Evacuările necontrolate de ape uzate menajere sunt surse punctiforme de poluare a apei provenite de la locuinţele colective sau individuale. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de creştere a animalelor. Corform raportului privind starea factorilor de mediu pe anul 2013 întocmit de APM Constanța, la analizele apei potabile din satul Mircea Vodă zona gară au fost înregistrate depășiri pentru indicatorii bacteriologici, nitrat și crom. Sursa de apă Mircea Vodă zona gară fiind monitorizată şi autorizată cu derogare, de către DSP Constanţa, pentru parametrul nitrat. Prin Actualizarea PUG pentru comuna Mircea Voda se propune printre altele şi infiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă in intreaga comuna, astfel ca şi calitatea apei destinate consumului uman(Directiva 98/83/EC) pe care Romania şi-a asumat-o la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind cap. 22(mediul inconjurator) sa fie rezolvată.
2.1.3 Factorul de mediu “Aer” Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei. Având în vedere specificul localităţii, ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul zootehnic, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt: - activităţile de creştere a păsărilor şi animalelor în gospodăriile populaţiei, de la care se emană amoniac şi metan prin fermentarea dejecţiilor. - arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 51
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - surse mobile (autoturisme, maşini de trasport) generând oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot; - depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan. Cea mai apropiată stație de monitrizare a calității aerului este staţia CT 7 – Staţie de tip industrial , amplasată în municipiul Medgidia în zona primariei. La această stație în anul 2012 s-au înregistrat 10 depasiri ale limitei pentru sanatate la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM10 determinat prin metoda gravimetrica și in anul 2013, 11 depășiri. Consiliului Judetean Constanta a aprobat prin Hotararea nr. 295/21.10.2010 Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in aglomerarea Constanta si municipul Medgidia pentru indicatorii NO2, SO2 și PM10. Programul de gestionare include masuri clare cu termene de realizare, estimari de costuri si responsabili cu implementarea masurilor. Aceste masuri sunt structurate in functie de scopul caruia i se adreseaza: - masuri pentru reducerea poluarii din surse fixe (industriale); - masuri pentru reducerea poluarii produsa de surse liniare (trafic); - masuri de intretinerea, amenajare si reabilitare spatii verzi; - masuri pentru organizarea santierelor de constructii; - masuri pentru reducerea poluarii din surse de suprafata (incalzire rezidentiala); - actiuni de constientizare. Majoritatea masurilor incluse in program, cu termen 2010-2013, precum si masurile cu termen permanent, au fost indeplinite. Evaluatorul Raportului de Mediu poate concluziona ca starea factorului de mediu “Aer” la nivelui comunei Mircea Voda este buna. Indicatorii de calitate ai aerului nu depasesc limitele admise.
2.1.4. Factorul de mediu “Sol” Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este produsul interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, fiind ca un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile organice şi chimice. Prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă. Dacă aerul şi apa reprezintă vectori de transmitere a poluanţilor, solul reprezintă mediul de acumulare a acestora. Prin depozitarea şi impregnarea cu pulberile şi gazele toxice din atmosferă antrenate de apă precipitaţiilor spre sol, folosirea excesivă a ierbicidelor şi insecticidelor în culturile agricole, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, solul devine contaminat,conducând astfel la apariţia unor dezechilibre ecologice. Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite de la societăţile comerciale productive sau provenite de la gospodăriile rurale individuale şi prin exploatare agricolă neraţională. În anul 2013 pe raza localității a avut loc o poluare accidentală cu țiței provenit de la conducta magistrală ţiţei 20’’ Constanţa-Bărăganu ce aparține S.C. Conpet s.a.. Zona afectată a fost ecologizată prin predare către o firmă specializată. Conform Ordinului nr. 743/2008 în comuna Mircea Vodă există surse de nitraţi provenite din activităţi agricole.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 52
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” Prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante (floră), animale (faună), microorganisme. Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care, în contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a mai periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă. Biodiversitatea reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă.
Fauna Fauna din ecosistemele agricole si partial de pasune ce caracterizeaza zona analizata este reprezentata in general de specii de rozatoare specifice: popandaul (Spermophilus citellus), orbetele (Spalax graecus), harciogul mic (Mesocricetus newtoni), dihorul de stepa, la care se adauga reptile de origine submediteraneana: soparla dobrogeana (Lacerta taurica), vipera cu corn (Vipera ammodytes montandoni), broasca testoasa de uscat (Testudo hermanni), păsări (coţofana, cioara de semanatura, vrabia, dumbraveanca, etc.) și insecte (lacustele, cosasii, greierii) .
Vegetaţia Vegetaţia zonala a teritoriului se incadreaza in cel al Dobrogei si este pajiştea stepica. Pe teritoriul se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede - lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica inagroecosisteme. Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in zona ,acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta categorie se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepeinstalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele - veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atatvflora cat si fauna au trasaturi distincte. Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi de care vegeteaza si alte specii ierboase- Centaurea orientalis, Cleistogenes serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de graminee- Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata - alaturi de specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema. In zona, vechile silvostepe au fost profund modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu cele de stepa. Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens - stejar pufos, Carpinus orientalis- carpinita, Fraxinus ornus- mojdrean- (paduri vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 53
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA In zona de pasune, vegetatia ierboasa este reprezentata de taxoni caracterizati prin inaltimi de 20 - 30 em, plasticitate si adaptabilitate la conditiile de mediu, capacitatea mare de inmultire prin seminte si organe vegetative - rizomi, stoloni. Din punct de vedere cantitativ, cele mai numeroase specii de plante se incadreaza in familii precum: Gramineae (Bromus sp., Hordeum sp), Fabaceae (Vi cia sativa - mazariche, C oronilla varia - coroniste, Melilotus albus - sulfina alba), Asteraceae (Chamomilla recutita - musetel, Carduus nutans - ciulin, Achillea millefolium - codita soricelului, Xeranthemum annuum - plevaita, Taraxacum officinalis - papadie), Brasicaceae (Capsella bursa pastoris- traista ciobanului, Brassica rapa - rapita), Plantaginaceae {Plantago lanceolatumpatlagina), Euphorbiaceae. Pe alocuri s-au observat si cateva exemplare de Papaver rhoas - mac rosu. Linnum usitatissimum - in, Hypericum perforatum -sunatoare, Consolida regalis - nemtisorul de camp, precum si subarbusti ca Eleagnus angustifolia - salcie mirositoare si Crataegus monogyna - paducel.
Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Pe teritoriul comunei Mircea Vodă nu există zone naturale protejate. Cele mai apropiate zone protejate fiind la o distanță de aproximativ 8 – 10 km.
Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversităţii
Starea factorilor de mediu, în special apa şi aerul, inflenţează impactul asupra biodiversităţii, inclusiv asupra factorului uman. In ecosistemele naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice, a ecosistemelor, în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversităţi biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice, interzicerea păşunatului, interzicerea depozitării deşeurilor etc.) Impactul asupra biodiversităţii se datorează: activităţilor antropice; situaţiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni de mal, inundaţii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători; Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: tratarea culturilor agricole cu diferite substanţe fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor şi in interiorul acestora, afectează populaţiile de păsări, peşti şi mamifere; utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali; impurificarea apei, solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. Impactul activităţilor antropice asupra biodiversităţii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaţii asupra dezvoltării turismului local; practicarea păşunatului intensiv, care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. Sub influenţa păşunatului, pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fâneaţă cu bulbi. Pe lângă păiuş, colilie, negara, barboasa, apar ca specifice condiţiilor de stepa şi unele specii de iliacee, compozite şi leguminoase; eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi staţiile de epurare; incendierea ilegală a vegetaţiei uscate, care se produce anual pe suprafeţe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări; perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări, cauzată de braconajul cinegetic; PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 54
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice; construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică; defrişările necontrolate; importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiinţifică; utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor petroliere, etc.); turismul haotic; practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate;
2.1.6. Zgomotul Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumatate din populaţia europeană traieşte într-un mediu poluat fonic. In acelaşi timp, o treime din populaţia Europei este deranjată de nivelurile de sunet in timpul somnului. Expunerea prelungită la zgomot poate conduce la probleme serioase de sănătate culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea prelungită la zgomot poate provoca dificultăţi de concentrare şi comunicare, stres, tulburări ale somnului, irascibilitatate conducând la scăderea productivităţii muncii sau la apariţia unor probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza şi deprecieri sau aprecieri nerealiste ale valorii proprietăţilor, prin încurajarea migraţiei dinspre zonele centrale aglomerate şi poluate fonic către zonele rezidenţiale. Conform Ordinului nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sănătăţii, limitele maxime pentru nivelurile de zgomot în cartierele de locuinţe sunt: . 50 dB(A), în timpul zilei între orele 6.00 şi 22.00 valoare măsurată la 2 metri distanţă de faţă de clădirii; . 40 dB(A) în timpul nopţii (între orele 22.00 – 6.00), valoare măsurată la 2 metri distanţa de faţada clădirii. Valorile maxime ale zgomotului pentru străzi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-88 "Acustică urbană", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei străzi. Evaluatorul Raportului de Mediu concluzionează ca zgomotul pe durata zilei şi pe durata nopţii in comuna Mircea Voda se incadrează in STAS 10009-88.
2.1.7. Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanţi şi declanşatori, nu pot fi incriminaţi numai factorii de mediu (aer, apă, sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de :
calitatea aerului, alimentarea cu apă potabilă, colectarea şi îndepartarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură, zgomot, habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.), calitatea serviciilor oferite populaţiei.
Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Substanţele poluante, odată ajunse în troposferă, se menţin o perioadă variabilă de timp, de la câteva zile până la câţiva ani, în funcţie de reactivitatea lor şi de condiţiile meteo dând naştere la numeroase reacţii chimice. PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 55
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la concentraţii ridicate devenind letal (in incinte închise). Expunerea la concentraţii ridicate de monoxid de carbon produce cefalee, oboseala, pierderea cunoştinţei. După oxidare la bioxid de carbon, CO devine gaz cu efect de seră. Oxizii de azot provin din procesele de ardere şi din transportul auto, în special diesel, în condiţii de accelerare şi la viteze ridicate. Oxizii de azot se menţin în atmosfera timp de câteva zile. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât cel al monoxidului de azot. Oxizii de sulf provin din sistemele de încălzire (cu excepţia celor pe baza de metan), turnatorii, rafinării, fabrici de acid sulfuric, şi în mica măsura de la motoarele diesel. Oxizii de sulf produc iritarea ochilor, gâtului, sistemului respirator. Expunerea la concentraţii mari timp de câteva minute poate provoca constricţia bronhiilor. Persoanele în vârsta şi cele cu probleme respiratorii deja existente sunt primele afectate de poluarea cu SO2. Compuşii bogaţi în sulf ajunşi în atmosferă funcţionează ca substrat pentru cloroflorocarburi, ducând la afectarea stratului de ozon stratosferic. Ozonul troposferic este o substanţă poluantă secundară, formarea sa depinzând de prezenta altor poluanţi: oxizii de azot şi hidrocarburile. Este un gaz puternic iritant, ce poate provoca distrugerea ochilor şi a aparatului respirator. Ca rezultat al expunerii pe o perioadă de două ore la o concentraţie mai mare de 2000 micrograme/mc, poate produce oboseală accentuată şi lipsa de coordonare. Hidrocarburile provin din arderea incompletă, industria petrochimică, transportul şi stocarea produselor petrochimice, transportul auto. Vehiculele reprezintă principala sursă de poluare cu hidrocarburi. Hidrocarburile se menţin în atmosfera până la trei ani. Unele dintre ele, (benzen, toluen, xilen, benzo-piren, benzo-antracen) sunt puternic cancerigene. Hidrocarburile aciclice şi aliciclice, la concentraţii mai mari de 500 ppm, provoacă iritarea mucoasei şi asfixia. Pulberile sunt stabile în atmosferă de la câteva minute până la câteva zile, în funcţie de dimensiunile lor şi de proprietăţile statului atmosferic. Daca ajung direct în stratosfera acestea pot circula în jurul globului timp de câţiva ani, cu efecte considerabile asupra climatului. Pulberile sunt toxice nu numai datorită caracteristicilor fizico-chimice ale constituenţilor ci şi datorită dimensiunilor. Particulele grosiere, cu diametru mai mare de zece microni, sunt blocate în primele părţi ale aparatului respirator. Cele cu diametru mai mic, PM10, şi PM 2.5, pot atinge alveolele plămânului, provocând inflamaţii sau intoxicări. În plus, particulele poartă cu ele gaze iritante (SO2, NOx), elemente toxice (plumb, cadmiu, alte metale grele), substanţe cancerigene (hidrocarburi policiclice aromatice, nitrocompuşi, aldehide). Sănătatea populaţiei şi a unor colectivităţi mari este determinată de un complex de indicatori demografici: natalitatea, mortalitatea generala, mortalitatea infantilă, sporul populaţiei, morbiditatea, raportate la o perioada de timp, la un anumit teritoriu şi la un număr concret de populaţie. Studiile de specialitate din ultimii ani corelate cu programele de monitorizarea poluanţilor din aer la nivel european au arătat că ,în Europa, au existat reduceri semnificative în cazul nivelurilor înregistrate de dioxid de sulf (SO2) şi de monoxid de carbon (CO) în aerul înconjurător, precum şi reduceri marcante ale oxizilor de azot în aerul ambiant (NOX). De asemenea, concentraţiile de plumb au scăzut considerabil odată cu introducerea benzinei fără plumb. Cu toate acestea, expunerea la pulberi în suspensie (PM) şi ozon (O3) rămân o preocupare majoră având în vedere că încă în anumite regiuni şi/sau perioade se înregistrează depăşiri ale nivelurilor limită pentru acestea şi având în vedere impactul pe care îl pot avea asupra sănătăţii populaţiei, legat de scăderea speranţei de viaţă, datorită efectelor acute şi cronice respiratorii şi cardiovasculare, datorită impactului asupra dezvoltării pulmonare în cazul copiilor şi asupra reducerii greutăţii la naştere. În ultimul deceniu, concentraţiile de ozon au depăşit în mod frecvent şi pe scară largă valorile ţintă legate de sănătate şi de ecosistem. Prin programul Aer Curat pentru Europa (ACE) s-
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 56
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA a estimat că, la nivelurile actuale de ozon de la nivelul solului, în urma expunerii la concentraţii care depăşesc valoarea ţintă cu impact asupra sănătăţii populaţiei poate fi asociată cu mai mult de 20 000 de decese premature în UE ‑ 25. În perioada 1997 - 2008, 13 - 62% din populaţia urbană a Europei a fost expusă la concentraţiile pulberilor în suspensie (PM10) din aerul înconjurător care au depăşit valoarea limită UE stabilită pentru protecţia sănătăţii umane . Se ştie însă că în cazul pulberilor în suspensie efectele adverse asupra sănătăţii pot să apară, de asemenea, şi sub valorile limită. Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluat asupra organismului este foarte variată şi complexă; astfel se poate traduce doar prin apariţia unui simplu disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.
Prin monitorizarea calitatii aerului realizata de DSPJ Constanţa, la urmatorii indicatori: pulberi sedimentabile, poluanti gazosi (NO2, SO2, pulberi în suspensie), se urmaresc obiectivele: - Evaluarea şi monitorizarea principalilor indicatori de sănătate care pot fi influenţaţi de poluarea aerului şi de efectele schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populaţiei. - Urmărirea influenţei schimbărilor şi tendinţelor climatice asupra sănătăţii. Informaţiile privind riscurile din mediul de viaţă sunt utile nu numai autoritaţilor, care trebuie să ducă o politică adecvată de limitare a acestora, ci şi membrilor comunităţii, care sunt practic primii interesaţi in a-şi imbunataţi condiţiile de viaţă si a limita factorii de risc, care ar putea afecta in mod negativ starea lor de sănătate.
Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În funcţie de impactul asupra sanatăţii umane, se disting urmatoarele tipuri de poluanţii: - compuşi organohalogenati şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic, - compuşi organofosforici, - compuşi organostanici, - substante şi preparate sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în/sau prin mediu acvatic, - hidrocarburi persistente şi substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula, - cianuri, - metale şi compuşii lor, - arsenic şi compuşii lor, - biocide şi produse de protecţia plantelor, - materii în suspensie, - substanţe care contribuie la eutrofizare (nitraţi şi fosfaţi), - substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr). Sursele de poluare a apei pot genera maladii infectioase si maladii neinfectioase datorita prezentei în apa a unor poluanti biologici, respectiv poluanti chimici: - maladiile infectioase transmise prin apa de bacterii pot fi: holera, febra tifoida, dizenteria, - maladii infectioase transmise de virusi: poliomielita, hepatita virala, conjunctivita de bazine de îmbaiere, - paraziti care genereaza amibiaza, cea mai raspândita parazitoza de natura hidrică, lambliaza, tricomoniaza. Maladiile care se datoreaza unor substante chimice existente în apa (minerale, toxice, radioactive) pot fi:
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 57
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - guşa endemică, întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complicaţii nervoase şi endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu şi magneziu din apă potabilă; - intoxicarea cu nitraţi şi nitriţi prezenti în apa din ce în ce mai mult datorita industrializarii şi chimizării agriculturii; nitriţii patrund în sânge şi în combinaţie cu hemoglobina formează methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscută sub numele de cianoza infantilă este des întâlnită la copii. - alte substanţe toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sănătăţii umane.
Efectele poluării fonice asupra sănătăţii populaţiei pot fi: Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20000 vibraţii pe secundă şi cu o intensitate între 0 şi 120 db. Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30 şi 60 db. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta fiind fondul sonic normal. Sunete de 130 decibeli provoacă senzaţia de durere, iar la 150 decibeli zgomotul este insuportabil. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv. Sunetele cu o frecvenţă mai ridicată sunt mai periculoase decât cele cu o frecvenţă joasă. Percepţia riscurilor, consemnată de studiile epidemiologice, confirmă rezultatele măsurătorilor climatului sonor şi îl situează alături de poluarea atmosferică, lipsa dotărilor edilitare şi managementul inadecvat al deşeurilor pe unul din primele locuri privind îngrijorarea comunităţii în privinţa riscurilor de mediu de viaţă. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale (in special discotecile si barurile) şi cele industriale. În privinţa gradului de deranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidenţiale.
Măsurări de zgomot efectuate de laboratorul APM Constanta, în anul 2013 Tabel 8.7. Valori Număr Nivel zgomot maxime Număr Tip măsurare zgomot măsurători echivalent permise depăşiri judet (dB) (dB) Pieţe, spaţii comerciale, 5 64,82 65 2 restaurante în aer liber Incinta industrială 47 61,56 65 10 Trafic 120 75,55 80 0 Alte – zone locuibile (spital) 1 63,80 - - Alte - parcuri eoliene 18 50,85 65 0
Prin aprobarea Directivei 49 din 2002, Romania a adoptat HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. Această Hotarare identifică şi stabileşte necesitatea intocmirii Hărţilor strategice de zgomot şi a Planurilor de actiune, pentru: aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori; drumuri principale cu mai mult de 6.000.000 de treceri de vehicule/an cale ferată principală cu mai mult de 60.000 de treceri de trenuri/an aeroporturi mari cu mai mult de 50.000 de mişcări/an porturi aflate in aglomerari cu mai mult de 250.000 de locuitori.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 58
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA La nivelul judeţului Constanţa, cartarea zgomotului şi elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune s-a realizat de catre: Primăria Municipiului Constanţa, pentru “Aglomerarea Constanţa”; Nu s-a realizat o reactualizare a hărţii de zgomot in anul 2012 sau ulterior. Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa pentru Portul Constanţa; Achiziţia serviciului de reactualizare a hărţii strategice de zgomot pentru portul Constanţa şi a planului de acţiune aferent este prevazută in programul de achiziţii pe anul 2014. Ministerul Transporturilor – Compania Naţionalã de Cãi Ferate “CFR” S.A., în calitate de administrator al Tronsonului de cale ferată Palas – Saligny – 49 km; In anul 2012 s-a constatat că tronsonul nu se mai incadreaza in cerintele Directivei. CN de Autostrăzi si Drumuri Naţionale SA pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an; In anul 2012 hărţile strategice de zgomot au fost actualizate si au fost avizate de ANPM, putand fi consultate pe www.cnadr.ro.
Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate In judeţul Constanţa aproximativ 70% din populație locuiește în zona urbană. Ponderea ridicată a populaţiei în mediul urban, influenţeaza semnificativ atât tipurile şi cantităţile de deşeuri generate, cât şi modul de gestionare a acestora. În mediul urban, acoperirea cu servicii de salubrizare este de 100%, gestionarea deşeurilor municipale fiind realizată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau prin intermediul firmelor de salubrizare. În mediul rural, aproximativ 85% din populaţie beneficiază de servicii de salubritate, în restul cazurilor deşeurile generate sunt eliminate pe amplasamente neconforme. Cantitatea de deşeuri municipale generată a fost în anul 2013 de 366175,99 tone, în crestere cu aproximativ 8700 tone față de anul 2012. Cantitatea de deșeuri eliminată prin depozitare, în anul 2013, a fost de 359325,6 tone, din care 350079,18 tone în depozitele conforme şi 9246,47 tone în depozitele neconforme.
Datorită unei creşteri generale a standardului de viaţă şi folosirii la scară mai largă a tehnologiei de ambalare, au crescut considerabil cantităţile din ambalaje. Acestea umplu rapid depozitele existente de deşeuri şi consumă resurse naturale. Pentru a inversa această tendinţă în sensul colectării și valorificării deșeurilor de ambalaje au fost formulate ţinte specifice pentru promovarea reciclării materialului provenit din ambalaje. Adevărata provocare o reprezintă colectarea şi valorificarea, în mod economic, a deşeurilor din ambalaje - dat fiind faptul că majoritatea schemelor de colectare şi sortare nu îşi acoperă costurile de exploatare, iar consumatorii joacă un rol esențial în gestionarea acestor deșeuri. Fără informarea și conștientizarea permanentă a populației, astfel încât consumatorul să-și adapteze comportamentul și atitudinea, rezultatele în domeniul colectării separate a deșeurilor de ambalaje rămân modeste.
Sistemul pentru colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivelul localităţilor urbane nu este foarte bine stabilit sau în anumite localități încă nu a fost implementat. Procentul în care sunt colectate selectiv deşeurile este încă foarte mic, în anul 2013, au fost colectate separat, de la populaţie, numai 1972 tone deşeuri de ambalaje. S-a observat o lipsă de interes la nivelul autorităților locale privind colectarea selectivă, cantitatea de deşeuri de ambalaje colectată separat a scăzut cu 692 tone față de anul 2012. Deşeurile biodegradabile (hârtie şi carton, lemn, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare) sunt, în cea mai mare parte, colectate în amestec cu celelalte deşeuri municipale.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 59
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Astfel, deşeurile menajere depozitate au un conţinutul ridicat în materiale organice care prin descompunere generează gaze cu efect de seră (metan, dioxid de carbon).
Deşeurile periculoase din deşeurile menajere sunt reprezentate de deşeurile de baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, medicamente, vopsea, diluanţi şi ambalajele acestora, etc. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică. Deşeurile din construcţii şi demolări, respectiv, materialele de construcții din demolări, solul excavat, sunt deşeuri generate în cantităţi din ce în ce mai mari în mediul urban. Aceste deşeuri sunt depozitate necontrolat sau sunt eliminate în depozitele ecologice fără o prealabilă sortare şi tratare. Cantitatea de deșeuri din construcții și demolări eliminată prin depozitare în anul 2013 a fost de 13504,57 tone. Pentru deşeurile din construcţii şi demolări lipsesc datele statistice fiind estimată, pentru zona urbană, o cantitate generată de 266 kg/locuitor/an.
Depozitele în care sunt eliminate deşeurile generate în mediul urban sunt, în general, amplasate în apropierea oraşelor, existând, la nivelul anului 2013, două depozite neconforme, în funcțiune, în zona urbană. Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri neconforme se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătate. Pentru a minimiza acest impact a fost sistata activitatea depozitele neconforme au fost fie închise etapizat, conform calendarului de închidere, din H.G. 349/2005 (privind depozitarea deşeurilor). Prin închiderea depozitelor neconforme, cantitățile de deșeuri generate în localitățile deservite de acestea primesc o nouă destinație fiind depozitate în depozitele ecologice autorizate. În anul 2013, a fost sistată activitatea de depozitare, în depozitul neconform din Techirghiol. Depozitul neconform din localitatea Basarabi are termen de sistare iulie 2015. Evaluatorul Raportului de Mediu concluzionează că factorii care pot influenţa sănătatea populaţiei pe raza comunei Mircea Voda (poluare aer, poluare apa, gestionare deşeuri, etc) nu produc efecte negative asupra acesteia.
2.1.8. Schimbari climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observate pe o perioadă de timp comparabilă. Majoritatea comunităţii stiinţifice a lumii este de acord ca pot fi deja observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (gaze cu efect de seră) prevăzute de protocolul de la Kyoto sunt: dioxid de carbon (CO2), metan(CH4), peroxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF-uri), perfluorocarburi (PCF-uri), şi (hexafluorură de sulf) SF6. Efectele sunt vizibile mai ales cu creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,2 0C de la momentul când a început să fie monitorizată (anul 1960). Alţi indicatori care evidenţiază schimbările climatice sunt topirea accelerată a gheţarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 – 20 cm a nivelului mării în secolul al XX-lea. Deşi aceste fenomene pot părea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vieţii pot deveni extrem de grave. Se consideră că schimbările climatice vor determina intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice extreme şi modificarea modelelor precipitaţiilor la scară globală ducând la inundaţii şi secete. Mai mult, datorită condiţiilor meteorologice, pot apărea modificări ale ecosistemelor locale şi chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 60
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Obiectivele specifice privind schimbările climatice care au fost prevăzute în Strategia Naţională (document care este în prezent supus revizuirii) se referă la următoarele aspecte: Îndeplinirea angajamentului privind reducerea cu 8% a emisiilor naţionale de Gaze cu Efect de Seră (GES) din România, faţă de anul 1989, conform prevederilor din Protocolul de la Kyoto;
Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice în România;
Stabilirea unui cadru instituţional, juridic şi de politici, care să permită dezvoltarea şi implementarea acţiunilor şi măsurilor în domeniu;
Implementarea unui sistem naţional de estimare a emisiilor de GES şi a sechestrărilor de CO2, conform cerinţelor Convenţiei – Cadru a Naţiunilor Unite UNFCCC pentru Schimbări Climatice şi Uniunii Europene;
Participarea la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (JI şi IET) având în vedere maximizarea beneficiilor pentru economia şi mediul din România.
Efecte asupra agriculturii În ultimul deceniu, perioadele de seceta şi inundaţii au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivităţii agricole, în special la grâu şi porumb.
Efecte asupra silviculturii Aproape un sfert din suprafaţa României este reprezentată de zone împădurite, care adăpostesc un număr mare de specii şi ecosisteme. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. În zonele împădurite joase şi deluroase se preconizează o scadere considerabilă a productivităţii pădurilor după anul 2040 datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor.
Efecte asupra aşezărilor umane Sectoarele industrial, comercial, rezidenţial, terţiar şi de infrastructură (inclusiv alimentări cu energie şi apă, transporturi şi depozitarea deşeurilor) sunt vulnerabile la schimbările climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii şi precipitaţiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale şi producţiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile faţă de efectele schimbarilor climatice sunt: construcţiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze; turismul şi industriile aflate în zone costiere. Alte sectoare potenţial afectate sunt: industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria extilă, producţia de biomasa şi de energie regenerabilă.
Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Creşterea temperaturii globale trebuie limitată la cel mult 2°C faţă de nivelurile perioadei preindustriale. Principala propunere a Comisiei se referă la reducerea, până în 2020, de către grupul statelor dezvoltate, a emisiilor de CO2 şi de alte „gaze cu efect de seră” responsabile de încălzirea planetară cu aproximativ 30% faţă de nivelurile din 1990, în virtutea unui viitor acord internaţional. Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea prin asumarea unui angajament unilateral de a-şi reduce propriile emisii cu cel puţin 20% până în 2020, această reducere ar trebui să ajungă la 30% în condiţiile unui acord internaţional satisfăcător. Pe termen lung, aceste emisii ar trebui să fie reduse din ce în ce mai mult, iar ţările în curs de dezvoltare vor trebui să participe şi ele la acest efort
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 61
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA mondial: până în 2050, emisiile la nivel global vor trebui reduse cu până la 50% faţă de nivelurile din 1990. Astfel se identifică o serie de măsuri pentru reducerea în continuare a emisiilor produse de Uniunea Europeană, printre care: . creşterea eficienţei energetice a Uniunii Europene cu 20% până în 2020, în conformitate cu Planul de acţiune, privind eficienţa energetică; . creşterea ponderii energiei regenerabile cu 20% până în 2020; . punerea în aplicare a unei strategii sigure pentru mediul înconjurător de promovare a utilizării industriale a tehnicilor de captare şi stocare a carbonului; . consolidarea şi extinderea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; . limitarea emisiilor cauzate de transporturi prin măsuri axate, de exemplu, pe industria automobilelor, aviaţia civilă şi combustibilii pentru transport; . reducerea emisiilor de CO2 produse de alte sectoare, cum ar fi imobilele de locuinţe şi cele comerciale şi a emisiilor de alte gaze cu efect de seră, provenind din diverse surse; . o nouă creştere semnificativă a bugetului UE alocat cercetărilor din domeniul climatic, energetic şi al transporturilor după 2013, similară celei efectuate pentru cel de-al şaptelea Program-cadru al Comunităţii Europene privind cercetarea (2007- 2013). Pe termen lung, măsurile care se impun pentru prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice includ programe de reîmpădurire, reducerea poluării, refacerea şi modernizarea lucrărilor antierozionale, precum şi extinderea celor de amenajare şi ameliorare a solurilor nisipoase, etc. Totodată, educarea populaţiei şi creşterea conştientizării privind protecţia mediului înconjurător sunt cerinţe majore în elaborarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice.
Printre acţiunile care au ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aplicate în judeţul Constanţa, menţionăm: amplasarea centralelor eoliene pentru obţinerea energiei electrice, folosind sursa regenerabilă – energia eoliana; inlocuirea combustibililor fosili bogaţi în carbon (pacură, CLU) cu combustibil mai sărac în carbon, respectiv gazul natural la centralele termice din judetul Constanţa.
Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto Protocolul de Kyoto stabileşte limitarea şi reducerea legală şi cuantificabilă a gazelor cu efect de seră pentru ţărilor industrializate şi stabileşte cantităţile de emisii pentru fiecare ţară industrializată, pentru perioada de angajament 2008-2012. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GES adoptat de România este de 8% faţă de anul de bază 1989. Protocolul de la Kyoto permite Părţilor, care l-au ratificat, să-şi îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile şi măsurile interne cu trei mecanisme flexibile, şi anume: Implementare în comun - Joint Implementation (JI); Mecanism de dezvoltare curată - Clean Development Mechanism (CDM) şi Comercializarea internaţională a emisiilor - International Emissions Trading . Primele două mecansime au la bază proiecte reale de investiţii prin care Părţile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES profitând de oportunităţile de realizare a acestor proiecte JI şi CDM în alte ţări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbţiei şi sechestrării CO2 din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în ţările respective. Astfel beneficiarii proiectelor de investiţii, care au ca efect reducerea emisiilor
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 62
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA de GES, au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităţilor de reducere a emisiilor (ERU) către o ţară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului. În judeţul Constanta nu a fost implementat nici un proiect de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în baza mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), reglementată prin Directiva 2003/87/CE a fost implementată în România, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderǎrii la Uniunea Europeanǎ, cadrul de reglementare (H.G. nr. 780/2006, O.M. nr. 1897/2007, O.M. nr. 1474/2007, O.M. nr. 85/2007, O.M. nr. 296/2008, H.G. nr. 60/2008) fiind completat şi îmbunătăţit cu o serie de acte normative elaborate în cursul anului 2008. Directiva 2003/87/CE reprezintă un instrument utilizat de către UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice, nefiind mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto. Face parte din Acquis-ul comunitar de mediu şi amendează Directiva 96/61/CE IPPC, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Prevederile acestei directive se aplică pentru emisiile de CO2 (dioxidul de carbon). Schema este un instrument creat pentru a sprijini Statele Membre în vederea promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punct de vedere economic. Funcţionarea acesteia se bazează pe tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate operatorilor care deţin instalaţii în care se desfăşoară activităţi reglementate de H.G. nr. 780/2006, în măsura în care aceştia respectă limitele pentru emisiile de CO2 stabilte prin Planul Naţional de Alocare. Certificatul de emisii de gaze cu efect de seră este titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, şi care este transferabil. Comercializarea acestor certificate reprezintă un mecanism de piaţă care permite ţărilor sau companiilor care emit gaze cu efect de seră să tranzacţioneze certificatele de emisii. Prin această tranzacţionare se aşteaptă să se atingă o scădere a emisiilor, permiţând celor care realizează reduceri să vândă dreptul de emitere celor care au depăşit plafonul alocat. Prin H.G. nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului Naţional de Alocare, Guvernul a stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate în perioada 2008 -2012, pentru instalaţiile în care se desfăşoară activităţi din sectoarele: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză şi hârtie. Astfel, au fost puse în aplicare deciziile Comisiei Europene din 26 octombrie 2007, prin care aceasta a decis pentru România, reducerea plafonului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu un procent de 10% pentru anul 2007 şi 20,7% pentru perioada 2008 - 2012. Pentru a sprijini instalaţiile nou - intrate „ green field ” puse în funcţiune în anul 2008, în realizarea conformării sub schemă, cadrul legislativ pentru implementarea EU ETS a fost completat cu Metodologia privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou - intrate în perioada 2008 - 2012 (RNI). Conform H.G. nr. 60/2008, numărul de certificate, disponibile în Rezerva pentru instalaţiile nou – intrate, este de 21.731.869 (o pondere de 6% din plafonul naţional), cu posibilitatea de suplimentare numai în cazul închiderii definitive a instalaţiilor incluse în NAP, certificatele alocate acestora fiind transferate ulterior în RNI. Planurile Naţionale de Alocare (NAP) determină cantitatea totală de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acordă companiilor naţionale, care pot fi cumpărate sau vândute de către companii. Fiecare Stat Membru trebuie să decidă câte certificate de emisie pot fi alocate pentru comercializare într-o anumită perioadă de timp şi câte certificate va primi fiecare operator economic. Prima perioadă de comercializare a fost 2005 - 2007, cea de-a doua este între 2008 – 2012, iar a treia perioadă va începe din 2013.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 63
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalaţiile în care se desfăşoară o activitate prevăzută în anexa nr. 1 a HG nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care generează emisii de CO2, operatorii economici trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, eliberată de către autoritatea competentă pentru protectia mediului. Operatorii economici din judeţul Constanţa care se supun prevederilor HG 780/2007 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt:
Nr. Numele operatorului / instalaţiei crt. 1 SC Electrocentrale Bucureşti SA - Sucursala Electrocentrale Constanţa 2 S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA S.A. 3 Societatea Naţională NUCLEARELECTRICA S.A – CNE Cernavoda 4 S.C. LAFARGE CIMENT (ROMANIA) S.A punct de lucru Medgidia 5 S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. 6 SC Rompetrol Petrochemicals SRL 7 SC CELCO SA 8 S.C. PREFABCONSTRUCT SRL 9 PETROM SA-Membru OMV Grup – Secţia Terminal Midia PETROM SA-Membru OMV Grup -Platforma Fixă Centrala de Producţie 10 (PFCP), Secţia 6 Producţie, Secţia 7 Producţie
Aceşti operatori îşi întocmesc planul de monitorizare a emisiilor gazelor cu efect de seră pentru următorul an, plan avizat de A.N.P.M., iar realizarea monitorizării este verificată de organisme independente acreditate de MMSC.
2.1.9. Monumente istorice si arhitectura Descoperiri arheologice Pe teritoriul administrativ al comunei Mircea Vodă s-au făcut cercetări arheologice în mai multe rânduri, cu diferite ocazii. Există trei linii de fortificaţii, în partea central-sudică a Dobrogei, întinzându-se de la Dunăre la Marea Neagră, cel mai probabil construite de către bizantini în secolele al X-lea - al Xl-lea, în timpul împăraţilor loan I Tzimiskes şi Vasile al II-lea. Zidul cel mai vechi şi mai mic, numit şi ”Micul zid de pământ”, are o lungime de 61 km şi de desfăşoară de la Cetatea Pătulului, pe malul Dunării, până la Constanţa. Este construit în întregime din pământ şi are un şanţ pe latura de sud. Al doilea, numit şi "Marele zid de pământ’, are o lungime de 54 km şi se suprapune pe anumite secţiuni primului. Începe la Dunăre, urmează valea Carasu şi se termină la Palazu Mare, în vestul Constanţei. Având o înălţime de aproximativ 3,5 m, prezintă şanţuri pe ambele laturi şi 63 de fortificaţii: 35 mari numite castra şi 28 mici numite castella, având între ele o distanţă de aproximativ 1 km. Construit în timpul lui loan Tzimiskes, a fost distrus de populaţiile migratoare, fiind reconstruit mai târziu. Ultimul construit, "Zidul de piatră”, este alcătuit dintr-o elevaţie de pământ, cu un coronament de piatră pe partea superioară. Se întinde pe o lungime de 59 km de la sud de Axiopolis până la Marea Neagră, ajungând la 75 m sud de primul zid de fortificaţie. Baza de pământ are aproximativ 1,5 m, în timp de zidul de piatră ajunge şi la 2 m. Are un şanţ defensiv pe latura nordică şi 26 de fortificaţii - castre -, la distanţe de 1-4 km. Vezi Figura 1.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 64
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Despre cele trei valuri de pământ dintre Constanţa şi Cernavodă s-au formulat mai multe ipoteze, începând cu secolul XX. Principala constatare este că toate trei sunt de epocă feudală- timpurie, sec. X-XI, fapt dovedit de sistemul de construcţie şi de unele materiale arheologice din structura lor. Bizantinii au dublat obstacolul natural al Văii Carasu, înălţând valul ca o pavăză împotriva duşmanilor de la Nord, în primul rând al pecenegilor. Porţiunea de val prezentă pe teritoriul administrativ al comunei este clasată ca monument istoric având codul LMI: CT-I-m-A-02559.02, cod R.A.N. 62299.01 . Este datat din epoca mediavală-timpurie (sec. X-XI). Pe teritoriul satului Ţibrinu, pe versantul de nord al văii Ţibrinu, în dreptul carierei de humă, la cca. 800 m de sat, a fost descoperită, în anul 1952, o cetăţuie de formă trapezoidală datată din secolul III, epoca antică. Aceasta avea aproximativ 50 m lungime cu latura cea mai scurtă de 30 m, cea de sud, iar la fiecare colţ avea câte un turn rotund ieşit în afară. Vezi Anexa 4 - Fişele siturilor arheologice cf. R.A.N. , 62351.02 . Tot în aceeaşi zonă au fost descoperite fragmente ceramice datate din perioadele feudală-timpurie şi orânduirii comunei primitive rezultând că locuirea în această zonă nu a fost întreruptă şi s-a întins pe mai multe epoci (siturile arheologice de la Ţibrinu - cod R.A.N. 62351.01) . În forma administrativă ce cuprindea cele 7 sate, pe teritoriul comunei au fost descoperite 11 castre: castrul X în Satu Nou, castrele VIII şi IX în Mircea Vodă, castrele VII, XI, XII în satul Făclia, castrele III, IV, V, VI în satul Saligny şi încă un castru mic tot pe teritoriul satului Saligny. Lângă castrul IX au fost descoperite şi urmele unei aşezări - cod R.A.N. 62299.04 . În puctul denumit altădată de turci ACSAN-DEMIR TABIASI (în traducere „cetatea de fier”), la 3 km SV de gara Mircea Vodă, a fost descoperit un castru de piatră (300 x 250m) datând din secolul X - cod LMI: CT-I-m-B-02702.01, CT-I-m-B- 02702.02, CT-I-m-B-02702.03, cod R.A.N. 62299.03 . Aici a fost găsită inscripţia datată din anul 943 care menţiona de jupân Dimitrie. Alte dovezi ale locuirii timpurii sunt reprezentate de mormintele descoperite pe întreg teritoriul administrativ al comunei. În Dobrogea cele mai frecvente ritualuri funerare sunt „mormintele plane în urne simple”, neprotejate. Incineraţia în urne simple reprezintă cea mai frecventă formă de înmormântare întâlnită la geto-daci în a doua epocă a fierului. Tumulii descoperiţi în comuna Mircea Vodă sunt clasaţi ca monumente istorice de importanţă naţională (cod L.M.I. CT-I-s-A-02560, şi cod R.A.N. 62299.02). În puctul „La Talieni”, satul Mircea Vodă, lângă şoseaua Cernavodă- Constanţa, au fost descoperite urme ale unei aşezări din secolul III, epoca romană (cod R.A.N. 62299.06). Tot în satul Mircea Vodă, în partea de sud a Canalului Dunăre-Marea Neagră, vis-a-vis de staţia CFR Mircea Vodă, pe Dealul Caradurai, între Gura Ghermelii la vest şi La Ceair la est, au fost descoperite urmele unei aşezări getice din cultura Latene, sec. IV-I î. Hr. (cod R.A.N. 62299.05).
Monumentele istorice existente în teritoriul comunei Mircea Voda (LMI 2010)
MONUMENTE CLASATE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 (LMI 2010) Nr. Crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare LMI Prin perimetrul agricol al Sec. X, satului CT-I-m-A- sat Mircea Vodă; Epoca 318 Valul de piatră Mircea Vodă, 02559.02 comuna MIRCEA VODĂ medieval la 1 km S de timpurie gara CFR MirceaVodă
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 65
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA sat PANTELIMON; În perimetrul Epoca 319 CT-I-s-A-02560 Ansamblu tumuli comuna MIRCEA VODĂ întregii comune antică În vecinătatea Situl arheologic înc. sec. 320 CT-I-s-B-02702 comuna MIRCEA VODĂ gării Mircea de la Mircea Voda XX Vodă În vecinătatea CT-I-m-B- sat Mircea Vodă; sec. 321 la Mircea Vodă gării Mircea 02702.01 comuna MIRCEA VODĂ XVIII Vodă În vecinătatea CT-I-m-B- sat Mircea Vodă; 322 Castru gării Mircea sec. XIX 02702.02 comuna MIRCEA VODĂ Vodă În vecinătatea CT-I-m-B- sat Mircea Vodă; înc. sec. 323 Aşezare gării Mircea 02702.03 comuna MIRCEA VODĂ XX Vodă Cimitirul internaţional de sat Mircea Vodă; CT-IV-a-B-20989 Str. Gării nr 2 onoare „Mircea comuna MIRCEA VODĂ cel Bătrân”
2.2. Evolutia probabila în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazeaza pe gradul actual de cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea măsurilor propuse prin plan. Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolată, haotică a comuneiMircea Vodarelevând o serie de efecte negative: ocuparea dezordonată a spaţiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu funcţiune de locuinţe; construirea de locuinţe punctuale fără legatură asigurată la infrastructura hidro-edilitară; existenţa unor suprafeţe insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunală; proiectarea unor zone cu reţele greu racordabile la reţelele centralizate propuse; nerespectarea zonelor de protecţie pentru obiectivele de tip gospodarie comunală şi amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; neutilizarea la capacitate maximă a căilor de circulaţie majore pentru amplasarea funcţiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activităţile de comerţ, servicii de tranzit, şi depozitări; neutilizarea spaţiilor adiacente apelor de suprafaţă şi a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protecţie, agrement, sport, parcuri; menţinerea disfunctionalităţilor privind dezvoltarea durabilă, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori: - cauzate de factori de natura fizico-geografică; - cauzate de factori de natura spatial-ecologică; - cauzate de factori de natura spatial-functională; - cauzate de factori de natura socio-spaţială.
Disfunctionalităţile cauzate de factorii de natură fizico – geografică relaţionează situaţia cadrului construit şi amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situează la o scară teritorială mai amplă decât cea a teritoriului administrativ; de asemenea relaţionează situaţia cadrului construit şi amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 66
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA intervenţii anterioare care au ignorat necesităţile protejarii mediului cât şi din direcţia riscurilor naturale. Dintre disfunctionalităţile intercorelate care aparţin acestei categorii menţionăm: disproporţii intre diferitele tipuri de utilizări a terenului urban şi potenţialul cadrului natural; autorizarea ridicată a ecosistemelor naturale şi creşterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile; lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior şi exclavele de spaţii publice plantate in intravilan şi a celor de pe malurile lacurilor; ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apă sau a oglinzilor de apă a râurilor şi a pădurilor.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezultă din scăderi in capacitatea de intervenţie a societăţii de la zonele naturale până la cele construite. Printre disfuntionalităţile intercorelate care aparţin acestei categorii menţionam: dezechilibre in dezvoltarea teritorială la scară regională; dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul industrial natural şi faţă de potenţialul industrial construit şi amenajat; conflicte intre interesul public şi cel privat, cu sub-evaluarea celui public şi a rolului acestuia in creşterea valorii fiecarei proprietăţi şi a bugetului local; dezechilibre prin defazări in realizarea infrastructurii tehnice; absenţa unor programe importante de investiţii din fonduri publice; dezvoltări limitate ale extinderii/modernizării infrastructurii tehnice.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natură spaţial – funcţională aparţin sferei urbanismului şi amenajării teritoriului şi provin dintr-o evoluţie urbanistică divergentă faţă de necesităţile actuale. Dintre disfunctionalităţile intercorelate menţionăm: absenţa infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona; absenţa sau insuficienţa unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare; perturbări in utilizarea terenului agricol; disfunctionalităţile privind circulaţiile; disfunctionalităţile privind alimentarea cu apă şi canalizarea; disfunctionalităţile privind gospodărirea apelor; insuficienta diversificare a zonelor de producţie pentru bunuri şi servicii; agresarea spaţiilor plantate publice şi reducerea spaţiilor plantate private.
Disfunctionalităţile cauzate de factori de natură socio – spaţiala constituie o rezultantă a unei evoluţii in context istoric cât şi un factor de condiţionare a ritmului unei dezvoltări viitoare. Dintre disfuncţionalităţile intercorelate menţionăm: un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura şi servicii publice; conturarea modestă a centrelor populate in absenţa activităţilor specifice; situaţie nefavorabilă a fenomenelor demografice cu tendinţe de agravare in viitor; nivel scăzut al veniturilor.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 67
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general
Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Apa Lungimea retelei de distributie a Alimentarea cu apa in sistem centralizat Se va deteriora calitatea apelor de apei potabile în comuna este de care va deservi intreaga comuna; suprafata si se va compromite calitatea 17,140 km. In reteaua de distributie se vor monta si freaticului si implicit sanatatea In Mircea Voda si Satu Nou cismele stradale, la fiecare 300 m si la populatiei care nu beneficiaza de sistem 14,06 km, în Tibrinu 1,720 km, intersectia strazilor si hidranti subterani centralizat de apa si canalizare. în Mircea Voda – Gara 1,360 pentru incendiu. km. In Gherghina nu exista Rezervorul de apa potabila impreuna cu retea de distributie a apei, statia de clorinare amplasate in incinta alimentarea cu apa facându-se gospodariei de apa Mircea Voda, cu prin 5 puturi ţărăneşti. suprafata de S= 1891 mp., se institute in Zona Mircea Voda – Gara zona de protectie severa conform HGR dispune de un sistem de 930 / 02.09.2005 si Scrisorii Ministerului alimentare cu apa cu sursa din Sanatatii 1078 / 2005. put forat, care conform In prima faza se propun fose septice analizelor, nu este potabila vidanjabile . In faza urmatoare se Alimentarea cu apa a satelor se propune canalizarea comunei si 2 statii face din fântâni de adâncime de epurare. O stație va fi amplasată în mica (7 -8 m.) iar unele intravilanul satului Mircea Vodă (zona obiective economice au Gară) și va deservi satul Mircea Vodă gospodarie de apa proprie.In (inclusiv zona Gară) iar o a doua stație present in comuna Mircea Voda de epurare va fi amplasată în Satul Nou nu exista sistem centralizat de și va deservi acest sat. canalizare. Apele uzate menajere de la locuintele si obiectivele social-culturale se evacueaza in latrine uscate. Aer - activităţile industriale, Modernizarea infrastructurii rutiere; Gradul de degradare al drumurilor va - activităţi de creştere a Înlocuirea combustibililor tradiţionali creşte; animalelor in gospodăriile (lemn, cărbune, produse petroliere) cu Relatiile de comunicare dintre populaţiei; gaze naturale în cazul încălzirii localităti se vor restrânge; - traficul rutier; locuinţelor; Consumul de combustibil va - instalaţii de incălzit pentru Utilizarea energiilor neconventionale – creste si implicit emisiile de
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 68
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
locuinţe; panouri solare; gaze cu efect de seră; - depozitările necontrolate de Propunerile din P.U.G. referitoare la Nemultumirea populatiei si cresterea deseuri generatoare de oxizi de constructia sau modernizarea drumurilor, fenomenului migrator. carbon, metan; realizarea retelelor de apă, realizarea - nu exista surse antropice canalizării pot afecta pe termen scurt (pe majore de poluare a aerului durata executiei) calitatea aerului. Sol - Eroziunea solurilor Puncte de colectare a deseurilor de la toti Degradarea solului si a pânzei freatice - Epurarea apelor uzate locuitorii comunei si de la agentii din zona; menajere este inexistenta economici; Depozitare necontrolata de deseuri în - Canalizare inexistenta Monitorizarea modului de utilizare a special pe cursuri de apa, terenuri în fertilizantilor; intravilan sau extravilan, cu pericolul Stimularea combaterii eroziunii solurilor. degradarii solului, afectarea calitatii Realizarea de studii de specialitate pentru apei din pânza freatica sau de suprafata, lucrari hidrotehnice cu rol de aparare a aspect dezagreabil. malurilor împotriva eroziunii, a inundatiilor; Realizarea retelei de canalizare si a statiilor de epurare; Sanatatea Apa potabila - din subteran Extindderea retelei de alimentare cu apa Confort al locuitorilor scazut; populatiei (fântâni) pentru populatia nu potabila conforma cu standardele in Conditii igenico-sanitare precare – îndeplineste parametrii sanitari vigoare in toata comuna. aparitia unor focare de infectii; Stagnare economica si sociala ; Apa menajera – retea de Realizarea retelei de canalizare si a Scaderea numarului locuitorilor prin canalizare inexistenta statiilor de epurare. migrare spre urban; Poluarea pânzei freatice si a solului; Deseurile se vor arunca arbitrar Gestionarea deseurilor cu Dezvoltarea unui sistem eficient, pe cursuri de apa, terenuri în intravilan respectarea PJGD Jud. indreptat spre colectarea separată și sau extravilan cu pericolul degradarii Constanta. valorificarea deșeurilor provenite de la solului, afectarea calitatii apei din populație. pânza freatica sau de suprafata.
Riscuri naturale - Comuna Mircea Voda se - Proiectarea construcţiilor ce urmează a Drumuri degradate sau întrerupte; situează conform zonărilor se executa sau a construcţiilor existente Pierderi materiale în gospodăriile macroseismice în zona de ce necesită lucrări de consolidare se va populatiei; intensitate macroseismic I = 71 face în conformitate cu prevedrile Mărirea suprafetelor degradate. (sapte) pe scara MSK unde normativului P 100 / 2006 şi a OG.nr.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 69
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
indicele 1 corespunde unei 20/1994; perioade medii de revenire de - Se va respecta zona de protecţie pentru 50 ani; cursurile de apă impus de Apele - Pe teritoriul administrativ al Române; comunei Mircea Vodă -Se vor executa lucrări de drenaj pentru fenomenele de inundabilitate zonele cu drenaj insuficient. sunt prezente în partea de sud, - Se vor decolmata cursurile de apă și pe zona depresionară creată de canalele de desecare existente. digul de protecţie al canalului - Se vor efectua studii de specialitate Dunare — Mare Neagră şi aprofundate in zonele cu panta mare drumul DJ 22 pentru a stabili lucrarile necesare pentru - Alunecările şi surpările, mai asigurarea stabilitatii terenului. vizibile în sectorul dunărean se - Se vor respecta zonele de siguranta in dezvoltă în cadrul versanţilor cu perimetrele afectate de procesele de pantă mare. Aceste procese apar ravenare. şi în multe văi din cadrul - Se vor lua masuri de evacuare a apelor Dobrogei de Sud. provenite din scurgera torentiala pentru a stopa fenomenul de eroziune de suprafata.
Schimbari Sursele de emisii cu efect de Nu se fac propuneri Nu sunt efecte climatice sera sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal. Conservarea Utilizarea de material Eficientizarea energetica prin: Mentinerea chiar cresterea emisiilor de resurselor naturale necorespunzatoare, cu - reabilitarea termica a cladirilor; gaze de ardere in perioada de timp coeficienti de transfer termic - modernizarea echipamentelor de friguros. mare. producere a energiei termice; Asigurarea combustibililor pentru Utilizare combustibili cu putere - folosirea de echipamente de producere prepararea hranei si incalzire prin taieri calorifica mica si surse de a energiei din surse de vegetatie forestiera. producere a energiei termice cu neconventionale(solara,eoliana) randamente mici. Biodiversitate Pe teritoriul comunei Mircea Nu avem arii naturale protejate Nu sunt efecte Voda nu exista arii natural protejate
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 70
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Patrimoniu Conform Studiului Istoric Instituirea zonelor de protectie a siturilor Pericol de degradare fizică a cultural comuna Mircea Voda are un si interdictia de a se construi fără monumentelor istorice şi siturilor numar de 7 obiective, 2 de consimtământul institutiilor cu atributii arheologice; categoria A si 5 de categorie B stabilite prin lege. Schimbarea aspectului tradiţional, in Lista Monumentelor istorice Restaurarea cu acordul instituţiilor arhitectural, cu piederea valorii din 2010 abilitate pentru a nu se distruge valoarea monumentelor. istorică şi arhitecturală. Zonarea teritoriala Intravilanul se restrange cu Scaderea suprafetei de intravilan cu Dezvoltarea nerationala a teritoriului 19,52 ha 19,52 ha fata de suprafata existenta Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare). Constientizarea PUG elaborat dupa consultarea Supunerea spre dezbatere a PUG si a Degradarea factorilor de mediu. publicului in luarea administratiei si a cererilor studiilor pentru extinderea sau înfiintarea Regres economic si social. deciziilor privind cetatenilor. Hotararile de noi servicii. mediu Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 71
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al comunei Mircea Voda nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localităţii şi a fenomenului de migraţie sau navetă a forţei de muncă active cea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei.
Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Mircea Voda
Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expuşi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)
Masura prevazuta in PUG EFECTUL nesemnificativ minor major catastrofal Apa X Aer X Sol X Sanatatea X Riscuri naturale X Schimbari climatice X Conservarea resurselor X Biodiversitate X Patrimoniu cultural si X istoric Zonarea teritoriala X Constientizarea populatiei X
0 -- 20 0
Având în vedere consecinţele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradării acestora este mare. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate ca s-a încadrat efectul ca major, poate sa capete caracter catastrofic, cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran daca nu se rezolvă problema canalizării şi epurării apelor uzate menajere, precum şi alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor in sistem centralizat. Rezulta din aceasta încadrare ca implementarea măsurilor prevazute în PUG este imperios necesară.
In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 2 (propusă).
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 72
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Factor / aspect de Criterii care au determinat alegerea Varianta 1 / Alternativa 1 Varianta 2 / Alternativa 2 (propusa) mediu Variantei 2/ Alternativei 2 (propusă) Alimentare cu apă Îmbunătățirea sursei de apă din Renunțarea la sursa de apă existentă și Prin alegerea variantei 2 se renunță la satul Mircea Vodă (zona gară) alimentarea cu apă potabilă din o sursă de apă poluată cu nitrați, sursă ce funcționează cu conducta de aducțiune Medgidia - racordarea la conducta Medgidia - derogare DSP având depășiri Cernavodă Cernavodă făcându-se fară a fi nevoie pentru parametrul nitrat. de o investiție majoră.
Canalizare și Realizarea unui sistem public Realizarea unui sistem public centralizat Criteriile de alegere a alternativei 2 epurarea apelor centralizat de canalizare ape de canalizare ape uzate menajere, cu sunt în concordanţă cu proiectul uzate uzate menajere, cu două staţii epurare în stația existentă a regional de dezvoltare a infrastructurii de epurare de tip modular municipiului Medgidia. de apă şi apă uzată în aria de operare a amplasate în intravilanul satului S.C. RAJA S.A. Constanţa, în perioada Mircea Vodă (zona Gară) care să 2014 – 2020; Prin alegerea alternativei deservească satul Mircea Vodă 2 se renunță la înfințarea a două noi (inclusiv zona Gară) iar o a doua stați de epurare fapt ce ar fi avut stație de epurare amplasată în impact semnificativ asupra mediului. Satul Nou care să deservească acest sat. Depozitarea Nu au fost stabilite alternative Implementarea proiectul Sistemului Alternativa propusă este în deşeurilor de colectare a deşeurilor; integrat de gestionare a deșeurilor, conformitate cu Strategia naţională derulat de către Consiliul judetean privind reducerea cantităţii de deşeuri Constanta biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor. Infrastructura Utilizarea infrastructurii rutiere Imbunatatirea calitatii drumurilor în rutieră în starea actuală; ceea ce priveste gabaritele, Nu există alternativă. îmbracamintea asfaltica sau zestrea de piatra, profilele transversale și Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea corectarea intersectiilor. Incurajarea extinderii şi modernizării sistemului mijloacelor de transport alternative si rutier, crearea unui sistem multimodal creşterea accesibilităţii pietonale în de transporturi sunt obiective specifice întregul teritoriu al comunei de dezvoltare regională.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 73
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA
Zonificarea Menţinerea suprafeţei de În urma actualizării PUG suprafața de Prin restrângere se permite construirea funcţională intravilan actual. intravilan a scăzut cu 19,52 ha, de la doar în zonele ce asigură infrastructura 453,81 ha intavilan existent la 434,29 ha necesară şi se redau circuitului agricol intravilan propus în special datorită 19,52 ha de teren. restrângerii acestuia în satele Gherghina şi Ţibrinu (sate cu un număr mic de locuitori) Lipsa zonelor de Nu există alternativă. Instituirea zonelor de protecţie; Alternativa propusă corespunde cu protecţie a Măsuri şi reguli privind construirea în prevederile legislaţiei în domeniu. obiectivelor de zonele de protecţie. interens local şi naţional
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 74
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.
Din analiza obiectivelor prevazute în Planul Urbanistic General al comunei Mircea Voda se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislaţiei sectoriale (sănătate, transport, etc.) şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestuia.
Calitatea aerului la nivelul comunei Mircea Voda
În zonele de locuinţe este influenţată negativ de arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune), în sobe realizate dupa soluţii locale, fără o bază tehnică corectă, cu implicaţii asupra randamentului şi siguranţei în exploatare. Amenajarea unor noi spaţii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea plantaţiilor defrişate vor contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în comună.
Calitatea apei la nivelul comunei Mircea Voda
Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social-culturale se evacuează la bazine vidanjabile, locuitorii folosind latrine uscate. Dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi.
Dispunerea latrinelor în incinta proprietăţilor conduce mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejecţiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viată ale comunităţii. În urma implemenării PUG calitatea apelor va fi îmbunătăţită prin racordarea comunei la reţelele de apă şi canalizare.
Riscuri
Stabilirea funcţiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţia mediului şi a populaţiei. Totuşi, deoarece Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice. În Plan se face referire la specificul activităţii economice care se poate dezvolta în comunaMircea Vodaîn domeniul agriculturii şi creşterii animalelor precum şi a micilor industrii, serviciilor şi turismului. De acest aspect se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd aceasta destinaţie se vor impune condiţiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a populaţiei şi confortul locuirii. Aplicarea măsurilor prevazute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigura baza dezvoltării durabile a localităţii.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 75
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL
În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri şi programe, au fost consideraţi relevanţi următorii:
Factor/Aspect de Probleme de mediu relevante pentru PUG mediu Apa Comuna Mircea Voda dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila ce contine sursa de apa, un rezervor de înmagazinare si o retea de aductiune si de distributie de 17,140 km care este insuficient . In satul Gherghina nu exista retea de distributie, alimentarea cu apa se face din 5 puturi. Comuna nu dispune de sistem centralizat de canalizare, locuitorii utilizând latrine uscate, iar instituţiile publice şi agenţii economici bazine vidanjabile. Aer Din observaţiile evaluatorului de mediu calitatea aerului este relativ bună; Singurele surse de poluare sunt gospodăriile populaţiei(mai ales in timpul rece datorită surselor de incălzire a locuinţelor), gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor şi starea necorespunzatoare a drumurilor din intravilanul comunei. Sol Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodăriile individuale din comuna. Posibilitatea afectării solului prin poluarea cu azotaţi şi fosfaţi in unele perimetre de pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizării ingrăşămintelor chimice şi cu nitriţi ca urmare a depozitării direct pe sol a dejecţiilor provenite din creşterea animalelor; Depozitarea necontrolată a deşeurilor. Riscuri naturale Pe teritoriul administrativ al comunei Mircea Vodă fenomenele de inundabilitate sunt prezente în partea de sud, pe zona depresionară creată de digul de protecţie al canalului Dunare — Mare Neagră şi drumul DJ 22 C. Alunecările şi surpările, mai vizibile în sectorul dunărean se dezvoltă în cadrul versanţilor cu pantă mare. Aceste procese apar şi în multe văi din cadrul Dobrogei de Sud. Principalul risc antropic ce se manifestă în cadrul teritoriului administrativ al comunei Mircea Vodă, este reprezentat de carierele de caolin pozele. O parte dintre acestea sunt închise necorespunzător favorizând fenomenele de eroziune. Conservarea Majoritatea clădirilor de utilitate publică sunt alimentate cu caldură de la resurselor naturale sursele termice proprii, dotate cu echipamente neperformate şi cu randament scăzut. Consumatorii din locuinţele individuale folosesc în general pentru încălzire sobe alimentate cu combustibil solid (lemne şi carbuni), iar prepararea hranei cu butelii de aragaz.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 76
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Patrimoniu cultural Fond bogat in situri arheologice. Pe teritoriul comunei se afla 3 monumente clasate in LMI 2010.
Zonarea teritoriala Teritoriul administrative este diferentiat în functie de destinatia principala a terenurilor şi în conformitate cu necesitatile populatiei; Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii. Constientizarea Implementarea legislatiei de mediu europene se realizeaza prin campanii publicului asupra de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de vârsta sau pregatire, problemelor de privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si mediu juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata în actiuni de protectie a mediului.
CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG
5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar, international
Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia româna a aquis–ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune asupra mediului începute în 1973.
Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană
În conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul Naţional de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează şi integrează următoarele documente: Planul Regional de Dezvoltare; Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; Planul Naţional pentru Transport; Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama de considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 77
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA sănătate). In luna noiembrie 1999 a fost pregatită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a facut în concordanţă cu urmatoarele criterii: domenii majore de activitate; abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional); perioada de implementare: termen scurt şi mediu; problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi; legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.
Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor
În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.
Planul National de Gestionare a Deseurilor În anul 2008 a fost elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Prin implementarea acestuia se vor produce schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor şi se va îmbunătăţii calitatea managementului deşeurilor la nivelul întregului judet. Astfel, se vor realiza: extinderea colectării deşeurilor în zona rurală ceea ce va contribui la creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii în aceste zone; creşterea volumului de deşeuri colectate şi diversificarea serviciilor de salubrizare ce va duce la apariţia a noi locuri de muncă, unele în domenii noi; optimizarea activităţilor de colectare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor; infrastructura adecvată unei gestionări integrate a deşeurilor asigurând astfel un nivel corespunzator de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei; închiderea depozitelor de deşeuri neconforme si monitorizarea acestora (astfel se vor diminua riscurile pentru sănătate şi mediu, contribuind la îmbunătăţirea calităţi vieţii); optimizarea serviciilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor contribuind astfel la reducerea consumului de resurse.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud Est Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Constanta
Odată cu actualizarea PUG-ului propus autorităţile locale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte prevazute in PJGD-jud Costanta si anume: - masuri pentru reducerea poluarii din surse fixe (industriale); - masuri pentru reducerea poluarii produsa de surse liniare (trafic); - masuri de intretinerea, amenajare si reabilitare spatii verzi; - masuri pentru organizarea santierelor de constructii; - masuri pentru reducerea poluarii din surse de suprafata (incalzire rezidentiala);
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 78
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - actiuni de constientizare. Odata cu actualizarte P.U.G.-ului, consiliul local al comunei Mircea Voda trebuie sa implementeze si obiectivele stabilite de Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor din judetul Constanta si anume: Constientizarea populatiei de faptul ca gestionarea deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei. - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta. Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor pentru colectarea separata a fluxurilor special de deseuri, insemnand colectarea separate a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase, a ambalajelor, a EEE si a vehiculelor scoase din uz. - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare a factorilor implicate. - Termen: progress continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. - Scoli Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor. - Termen: progress continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. - Scoli. Promovarea tratarii deseurilor prin: valorificarea; eliminarea componentelor periculoase; diminuarea cantitatii de deseuri eliminate - Termen: progres continuu; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat, agenti economici. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile conform cu tintele ce au ca an de referinta anul 1995. - Termen: reducerea cu 50% pana in anul 2013 si cu 35% pana in anul 2016; - Responsabil: Operatorii depozitelor, Consiliul Local al comunei Mircea Voda. Crearea de conditii necesare pentru reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective. - Termen: progress continuu; - Responsabil: Companii private. Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deseurilor din constructii si demolari care nu pot fi valorificate. - Termen: permant; - Responsabil: APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda. Promovarea folosirii namolului necontaminat ca ingrasamant in agricultura. - Termen: inceputul anului 2007; - Responsabil: operatorii statiei de epurare, APM Constanta, Consiliul Local al comunei Mircea Voda sector privat. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din greutatea tuturor
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 79
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - Termen: inceputul anului 2015; - Responsabil: producatorii, importatorii. Cantitatea colectata de DEEE de 1.96 kg/locuitor/an. - Termen: 2016;
5.2.Obiective de mediu, tinte si indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale(strategice)sau particulare (specifice): obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional; obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate. Indicatorii au fost identificaţi astfel încât sa permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului. Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare. În tabelul de mai jos se prezintă obiectivele strategice, obiectivele specifice, tintele şi indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.
Factor/aspect de Obiective de mediu Tinte Indicatori mediu Apa Limitarea poluării la -Realizarea reţelei de Modul de respectare a razei nivelul la care sa nu canalizare si a statiilor de spaţiilor de protecţie; produca impact epurare; Modul de funcţionare al semnificativ asupra -Finalizarea reţelei de reţelei de canalizare şi staţiei calităţii apelor alimentare cu apă in itreaga de epurare a apelor uzate; comuna; Indicatori de calitate a apei - Realizarea de perimetre de potabile; protecţie la reţelele de Indicatori de calitate a apelor alimentare cu apă şi evacuate de la staţia de canalizare faţă de cimitir; epurare care sa permită - Indicatorii de calitate a evaluarea calităţii acestora in apelor uzate se vor incadra raport cu prevederile legale; in limitele impuse de NTPA Număr verificari. 001/2005 Aer Limitarea emisiilor - Reducerea nivelelor de Număr proiecte de de poluanţi in aer la poluare a aerului in modernizare a drumurilor in niveluri care sa nu perimetrele adiacente perimetru comunei; genereze impact arterelor de trafic; Număr avize de mediu semnificativ asupra - Solicitarea avizelor de solicitate. calităţii aerului mediu la eliberarea autorizaţiilor de construire ale unităţilor economice Sol Limitarea impactului - Realizarea reţelei de Nu există sistem de canalizare negativ asupra canalizare in comună si a in comuna
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 80
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA solului statiilor de epurare; Sistemul de management al - Managementul deşeurilor in relaţia cu corespunzator al deşeurilor; prevederile legale - Respectarea prevederilor Modul de respectare a PUG cu privire la prevederilor PUG cu privire la zonificarea teritoriului. zonificare Sănătatea Imbunătăţirea Asigurarea calitativă si Lipsa sistemului de populaţiei condiţiilor de viaţă cantitativă a apei potabile in alimentare cu apă in toate ale populaţiei, toate perimetrele locuite; satele din comună; protejarea sănătăţii - Asigurarea colectării Lipsa sistemului de canalizare umane apelor uzate menajere in din comună; toata comuna; Depozitarea selectiva si - Asigurarea controlată a deşeurilor; managementului Indicatori specifici pentru instituit prin colectarea calitatea factorilor de mediu deşeurilor; (apa, aer, sol). - Menţinerea calităţii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei. Zgomot si Limitarea poluării - Reducerea nivelurilor de Niveluri de zgomot la vibratii fonice şi a nivelurilor poluare fonică şi de vibraţii receptori de vibraţii in zonele in perimetrele adiacente Niveluri de vibraţii la cu receptori sensibili obiectivelor sensibile: receptori la aceasta unităţi şcolare, gradiniţe, dispensar medical. Factori climatici Limitarea efectelor - Regularizarea cursurilor Cursuri de apa regularizate şi vânturilor puternice de apa şi apărări de mal; lucrări de apărari de maluri şi ploilor torenţiale - Salubrizarea văilor realizate, localizarea acestora; cursurilor de apă, a Număr acţiuni de salubrizare. şanţurilor şi rigolelor stradale pentru prevenirea inundaţiilor. Peisajul -Minimizarea -menţinerea, în măsura -tipuri şi număr de acţiuni impactului asupra posibilului, a trăsăturilor de pentru diminuarea impactului peisajului (inclusiv continuitate a formei asupra peisajului în etapele de cel arhitectural); terenului şi minimizarea construcţie, schimbărilor topografice; -organizarea sistemelor de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual; Mediul urban si Imbunatatirea - Delimitarea zonelor Numar planuri zonale infrastructura calitatii si pentru extinderea aprobate, obiectivele acestora,
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 81
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA rutiera functionalitatii dezvoltarii localitatilor; modul de respectare a componentelor - Imbunatatirea conditiilor prevederilor PUG si a mediului urban, privind traficul rutier prin legislatiei de protectie a creearea conditiilor modernizarea drumurilor mediului. Numar proiecte de urbanistice pentru comunale; dezvoltare elaborate si atingerea obiectivelor - Imbunatatirea calitatii implementate, obiectivele strategice de locuirii si a conditiilor acestora, modul de respactare dezvoltare a comunei sociale; a prevederilor PUG si a - Protectia si punerea in legislatiei de protectie a valoare a monumentelor mediului; istorice, dezvoltarea Numar si tipuri de turismului si agrementului; echipamente edilitare noi sau - Punerea in valoare, modernizate protectia peisajului si /reabilitate, anvergura asigurarea rezervelor de acestora; Lucrari de teren pentru amplasarea modernizare a infrastructurii, obiectivelor propuse; numar de drumuri; - Reglementarea utilizarii Plantatii de protectie si de terenului; reabilitare peisagistica; - Reglementarea modului Modul de asigurare a de construire. utilitatilor in perimetrele construite; Modul de respectare a interdictiilor de construire; Numar locuinte reabilitate termic. Constientizarea Cresterea - Implicarea populatiei în PUG-ul conţine propuneri publicului responsabilitatii pastrarea calitatii surselor rezultate în urma consultării publicului fata de de apa (respectarea zonelor populaţiei privind directiile de mediu de protectie a surselor de dezvoltare a localităţii; apa); Primaria aduce la - Se elimina poluarea din cunoştinta publicului surse difuze de la tematica ţi continutul gospodăriile populaţiei, hotarârilor adoptate de creşte grija faţă de consiliul local; cantitatea de deşeuri Regulamentul local de produsă; urbanism impune procedurile - Grija faţă de integritatea pentru aprobarea obiectivelor infrastructurii rutiere; de investiţii cu respectarea - Constientizează populaţia protecţiei mediului; asupra valorii terenurilor şi PUG stabileşte zonele de o implica în utilizarea protecţie pentru, monumente loroptima; istorice, captări apă, staţii de - Creşte aportul populaţiei epurare, etc. în economisirea de resurse energetice; - Implica populaţia în pastrarea patrimoniului cultural şi istoric.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 82
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG
6.1. Metodologia de evaluare utilizata În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a guvernului 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005 şi modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Mircea Voda trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea priorităţilor şi etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se foloseste o scală cu 5 nivele:
Nivel Tip impact +2 impact pozitiv semnificativ +1 impact pozitiv nesemnificativ 0 fara impact -1 impact negativ nesemnificativ -2 impact negativ semnificativ Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse. Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: - alimentarea cu apă si canalizare in sistem centralizat a intregii comune; - construcţiile noi (indiferent de funcţiune) vor corespunde normelor actuale cu privire la izolarea termică, in vederea economisirii resurselor primare; - educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii; - monitorizarea teritoriului comunei şi pe cel al satelor aparţinătoare astfel încât să se evite existenţa depozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere provenite de la gospodăriile individuale; - monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin efectuarea de măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui element component al mediului; - regularizarea, consolidarea şi protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu caracter permanent, precum şi al văilor şi viroagelor cu caracter torrential; - replantarea şi consolidarea prin măsuri specifice a terenurilor ce prezintă fenomene de alunecare (terasări, banchete de sprijin din piatră, gărduleţe, pardoseli de piatră etc.); - protecţia vegetaţiei existente prin măsuri speciale de îngrijire, regenerare naturală sau prin reîmpădurire şi replantări de pomi fructiferi; - plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (in intravilan), in incinta cimitirelor, in incintele cu activitati economice poluante; - realizarea si intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi de aliniament la strazi. - se vor amenaja spaţii verzi ce vor fi suprafeţe înierbate, amenajări florale arbori şi arbuşti şi parcuri conform normativelor în vigoare. Aplicarea îngraşămintelor organice pe terenurile aflate în gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrienţilor elaborat conform recomandărilor Codului de Bune Practici Agricole.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 83
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin P.U.G.
Măsura din P.U.G. – Extinderea reţelei de alimentare cu apă şi punerea ei in funcţiune Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. Apa Asigurarea calitatii 0 Nu are efect asupra calitatii apei apelor de suprafata si subterane Sol Protectia solului si 0 Nu are impact reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Sanatatea Imbunatatirea calitatii +2 Asigurarea apei curente contribuie la populatiei vietii, cresterea imbunatatirea confortului si a igienei confortului Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact asupra patrimoniului cultural peisajului natural, cultural si istoric Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea teritoriala unitatilor teritoriale de urbana a economiei si serviciilor referinta Conservarea si Conservarea resurselor +1 Consumul rational de apa utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea +1 Implicarea populatiei in pastrarea calitatii populatiei responsabilitatii resurselor de apa(respectarea zonelor de publicului fata de mediu protectie a resurselor de apa)
TOTAL +5
Măsura din P.U.G. – Realizarea retelei de canalizare si statiei de epurare Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. Apa Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate corect epurate apelor de suprafata si contribuie la menţinerea calităţii bune a subterane apelor de suprafaţă si elimină poluarea pânzei freatice Sol Protectia solului si +2 Se elimina contaminarea solului prin reducerea suprafetei deversări necontrolate de ape menajere afectate de depozitari uzate. necontrolate
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 84
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Sanatatea Imbunatatirea calitatii +2 Contribuie la imbunatatirea confortului si populatiei vietii, cresterea a igienei confortului Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact asupra patrimoniului cultural peisajului natural, cultural si istoric Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea teritoriala unitatilor teritoriale de economica si sociala durabila a comunei. referinta Conservarea si Conservarea resurselor 0 Nu are impact utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea +1 Implicarea populatiei in managementul populatiei responsabilitatii apelor uzate publicului fata de mediu
TOTAL +8
Măsura din P.U.G. – Depozitarea deseurilor Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protecţia calităţii aerului +1 Se elimina sursele de miros degradabil Apa Asigurarea calităţii +2 Se elimina aruncarea gunoaelor pe apelor de suprafaţă şi malurile apelor curgatoare si astfel subterane poluarea apelor de suprafata Sol Protecţia solului şi +1 Se elimina suprafetele de teren afectate de reducerea suprafeţei depozitarile necontrolate afectate de depozitări necontrolate Sanatatea Imbunătăţirea calităţii +1 Se imbunatatesc conditiile de igiena populatiei vieţii, creşterea confortului Patrimoniu Asigurarea protecţiei 0 Nu are impact asupra patrimoniului cultural peisajului natural, cultural şi istoric Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact teritoriala unităţilor teritoriale de referinţă Conservarea si Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor reciclabile utilizarea din deseuri resurselor Constientizarea Creşterea +1 Se elimina poluarea din surse difuze de la populatiei responsabilităţii gospodariile populatiei; publicului faţă de mediu Creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa de fiecare locuitor. TOTAL +8
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 85
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA NOTA: Se vor respecta termenele prevazute in PJGD-judetul Constanta, termene prevazute de evaluator in acest Raport de Mediu. Măsura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protecţia calităţii aerului +2 Fluidizeaza traficul, se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant şi a emisiilor de praf Apa Asigurarea calităţii 0 Nu are impact apelor de suprafaţa şi subterane Sol Protecţia solului şi +1 Se reduce poluarea solului de-a lungul reducerea suprafeţei drumului afectate de depozitări necontrolate Sanatatea Imbunataţirea calităţii +1 Creste siguranta in trafic, confortul populatiei vieţii, creşterea deplasarilor si posibilitatile de comunicare confortului Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact cultural peisajului natural, cultural si istoric Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele teritoriala unitatilor teritoriale de necesare dezvoltarii infrastructurii rutiere referinta Conservarea si Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea utilizarea cantitatii de combustibil resurselor Constientizarea Cresterea +1 Creste grija fata de integritatea populatiei responsabilitatii infrastructurii rutiere publicului fata de mediu
TOTAL +8
Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protectia calitatii aerului +1 Separarea funcţiunilor în intravilan protejează zonele de locuit de activităţile economice la care se pot genera emisii de gaze. Apa Asigurarea calităţii 0 Nu afecteaza calitatea apei apelor de suprafaţă şi subterane Sol Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor in reducerea suprafetei intravilan afectate de depozitari necontrolate
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 86
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Asigură confort si protecţie prin stabilirea populatiei vietii, cresterea activităţilor ce pot fi dezvoltate într-o confortului unitate teritorială. Separă activităţile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice (educaţie, sănătate, cultură, agrement, etc.) Patrimoniu Asigurarea protectiei +1 Asigura perimetre de protectie a cultural peisajului natural, monumentelor cultural si istoric Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Obiectivul de mediu corespunde cu teritoriala unitatilor teritoriale de obiectivul P.U.G. referinta Conservarea si Conservarea resurselor 0 Nu are impact utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea +1 Constientizeaza populatia asupra valorii populatiei responsabilitatii terenurilor si o implica in utilizarea lor publicului fata de mediu optima
TOTAL +5
Măsura din P.U.G. – Eficientizarea energetică prin relizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale şi reabilitarea termică a clădirilor Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protectia calitatii aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin: - scade cantitatea de gaze cu efect de seră - reabilitarea termică a clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire; se conservă pădurea (consumator de CO2 din atmosferă). Apa Asigurarea calitatii 0 Nu are impact apelor de suprafata si subterane Sol Protectia solului si 0 Nu are impact reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Creste confortul locuirii populatiei vietii, cresterea confortului Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact cultural peisajului natural, cultural si istoric Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact teritoriala unitatilor teritoriale de referinta
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 87
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Conservarea si Conservarea resurselor +1 Se consuma o resursa neregenerabila; utilizarea Scade consumul de combustibil resurselor Constientizarea Cresterea +1 Creste aportul populaţiei în economisirea populatiei responsabilitatii de resurse energetice publicului fata de mediu
TOTAL +4
Măsura din P.U.G. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact Apa Asigurarea calităţii 0 Nu are impact apelor de suprafaţă şi subterane Sol Protecţia solului şi 0 Nu are impact reducerea suprafeţei afectate de depozitări necontrolate Sanatatea Imbunătăţirea calităţii 0 Nu are impact populatiei vieţii, creşterea confortului Patrimoniu Asigurarea protecţiei 0 Obiectivul de mediu coincide cu cultural peisajului natural, obiectivul P.U.G. cultural şi istoric Se asigură păstrarea mostenirii culturare, a tradiţiilor. Zonarea Stabilirea funcţiunilor +1 Stabileste zone de protectie teritoriala unităţilor teritoriale de referinţă Conservarea si Conservarea resurselor 0 Nu are impact utilizarea resurselor Constientizarea Creşterea +1 Implică populaţia în păstrarea populatiei responsabilităţii patrimoniului cultural si istoric publicului faţă de mediu
TOTAL +2
Măsura din P.U.G. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Aer Protecţia calităţii aerului +1 Implicare constientă în economia de resurse energetice si energie; Renunţarea la arderea resturilor vegetale. Apa Asigurarea calităţii +1 Respectarea zonelor de protecţie a
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 88
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA apelor de suprafaţa şi surselor de apă; subterane Respectarea regimului deseurilor (interdicţia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). Sol Protecţia solului şi +1 Implementarea sistemului de management reducerea suprafeţei al deseurilor. afectate de depozitări necontrolate Sanatatea Imbunatăţirea calităţii +1 Respectarea normelor igienico-sanitare populatiei vieţii, creşterea confortului Patrimoniu Asigurarea protecţiei +1 Instituirea şi respectarea regulamentelor cultural peisajului natural, de urbanism în zonele de protecţie a cultural şi istoric monumentelor. Zonarea Stabilirea funcţiunilor +1 Creşterea responsabilităţii administraţiei teritoriala unităţilor teritoriale de şi a populaţiei în respectarea destinaţiei referinţă terenurilor şi a regimului de construire. Conservarea si Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este utilizarea economia de resurse. resurselor Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană) Constientizarea Creşterea +1 Obiectivul de mediu corespunde cu populatiei responsabilităţii obiectivul PU.G. publicului faţă de mediu
TOTAL +8
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 89
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra obiectivelor de mediu relevante
Obiectivul de Extinderea Realizare Deseuri Infrastructura Zonare Eficienta Pastrarea Constientizarea TOTAL mediu relevant / alimentarii canalizare rutiera teritoriala energetica patrimoniului publicului obiectivul din cu apa si epurare PUG ape uzate Protecţia calităţii 0 0 +1 +2 +1 +1 0 +1 +6 aerului Asigurarea 0 +2 +1 0 0 0 0 +1 +4 calităţii apelor de suprafaţă şi subterane Protectţia solului 0 +2 +1 +1 +1 0 0 +1 +6 Imbunătăţirea +2 +2 +1 +1 +1 +1 0 +1 +9 calităţii vieţii Asigurarea 0 0 0 0 +1 0 0 +1 +2 protecţiei peisajului Stabilirea +1 +1 0 +1 0 0 +1 +1 +5 funcţiunilor unităţilor teritoriale de referinţă Conservarea +1 0 +2 +1 0 +1 0 +1 +6 resurselor Creşterea +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +8 responsabilităţii populaţiei TOTAL +5 +8 +7 +7 +5 +4 +2 +8 +46
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 90
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.
Există premisele Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă atingerii obiectivului? Protecţia calităţii aerului Finalizare prevăzute în P.U.G. au influenţă pozitivă asupra calităţii DA aerului Asigurarea calităţii apelor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au de suprafaţă şi subterane influienţă pozitivă asupra calităţii DA apelor de suprafaţă şi subteran Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra solului DA
Îmbunătăţirea calităţii vieţii Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii DA vieţii Asigurarea protecţiei Obiectivele prevăzute în P.U.G. au peisajului influienţă pozitivă asupra peisajului DA Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra zonării DA teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general pozitiv asupra DA obiectivelor de mediu deşi gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Cresterea responsabilităţii Educarea, informarea si participarea publicului faţă de mediu populaţiei la luarea deciziilor privind DA mediul
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. Mircea Voda rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Mircea Voda pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 91
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER
Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente şi viitoare, precum si faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sănătăţii în context transfrontalier.
CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG
Cu toate că din analiza evaluării obiectivelor PUG rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri atât pentru compensarea oricărui efect negativ cât şi pentru intărirea efectelor pozitive. In cazul concret al implementării prevederilor din PUG comuna Mircea Voda se recomandă urmatoarele măsuri de prevenire şi reducere a efectelor aplicării proiectului.
8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localităţii, ar putea afecta calitatea acestuia, in faza de execuţie a lucrărilor pentru: executarea lucrărilor de construcţii, extinderea reţelei de alimentare apă potabilă, realizare reţea de canalizare si a statiilor de epurare. Ca măsuri de protejare a calităţii aerului se prevad: - masuri pentru reducerea poluarii din surse fixe (industriale); - masuri pentru reducerea poluarii produsa de surse liniare (trafic); - masuri de intretinerea, amenajare si reabilitare spatii verzi; - masuri pentru organizarea santierelor de constructii; - masuri pentru reducerea poluarii din surse de suprafata (incalzire rezidentiala); - actiuni de constientizare. Majoritatea masurilor incluse in program, cu termen 2010-2013, precum si masurile cu termen permanent, au fost indeplinite.
8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apă vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la creşterea calităţii acestora. Se recomanda totuşi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa: Instituirea zonelor de protecţie sanitară in jurul surselor de apă potabilă, conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei şi respectarea prevederilor H.G. 930/2005 (Norme speciale privind caracterul şi marimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrologică); Interzicerea executării construcţiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apă; Interzicerea oricaror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri in cursurile de apă şi pe malurile acestora;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 92
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare şi a sistemelor de distribuţie apă potabilă; In timpul executării lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau in albiile acestora; Deşeurile rezultate in timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei in vigoare;
8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu construcţiile necesare implementării obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efectuarii lucrărilor de construcţii se vor produce modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor, insă proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi: utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol; se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor periodica, acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare; refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul; În anul 2013 pe raza localității a avut loc o poluare accidentală cu țiței provenit de la conducta magistrală ţiţei 20’’ Constanţa-Bărăganu ce aparține S.C. Conpet s.a.. Zona afectată a fost ecologizată prin predare către o firmă specializată.
Constructorul are obligaţia să menţina evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate in umpluturi şi nivelări ca material inert, tinând cont de calitatea solului.
8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei In PUG comuna Mircea Voda sunt prevazute: finalizarea lucrării pentru realizarea sistemului centralizat de distribuţie apă potabilă pentru toată comuna; construirea reţelei de canalizare si a statiilor de epurare ; Măsurile prevazute au un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Realizarea serviciilor de gospodarie comunală trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igiena şi sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acţiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 93
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului Se va proceda la refacerea vegetaţie prin reconstrucţia ecologica prin acoperirea cu strat de pământ vegetal cu caracteristici care să permită refacerea cu vegetaţie specifică. Replantări de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, dacă este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. Pentru imbunătăţirea situaţiei privind vegetaţia şi calitatea peisajului, au fost propuse funcţiuni urbane noi, reconversia altora şi măsuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulaţiilor majore, lucrări importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizată ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei şi protecţia unor zone funcţionale cu ajutorul vegetaţiei. Vegetaţia şi calitatea peisajului râurilor îşi vor pastra funcţiunile pentru conservarea habitatului necesar păsărilor ce cuibăresc în zonă. La amenajarea spaţiilor verzi şi de recreere se interzice introducerea de specii ca prădătorii, specii exotice sau OMG şi se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca măsură de protecţie se va elimina aplicarea pesticidelor şi ingrăşămintelor in spaţiile verzi. Titularul planului are obligaţia să protejeze speciile de faună existente in perimetrul PUG prin: - promovarea unui sistem de spaţii verzi plantate de protecţie în jurul infrastructurii de comunicaţie rutiere; - impunerea prin regulament a unui procent minim de spaţiu verde amenajat pentru fiecare investiţie realizată indiferent de funcţiunea sa; - implementarea in tehnologiile de construire utilizate a conceptelor ECO: dale înierbate, surse alternative de energie, sisteme verzi de reciclare a deşeurilor menajare, etc. care pot fi dezvoltate pentru sustenabilitatea locală.
In perimetrul comunei Mircea Voda nu exista arii naturale protejate.
8.6. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din comunaMircea Vodavor fi protejate prin delimitarea unor raze de protecţie de 100 de metri de la limitele. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate.
CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE
S-au analizat doua variante la PUG: - Varianta 0 – cazul neimplementarii planului; - Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei Mircea Voda, relevand o serie de efecte negative: slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul comunei; starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitand reabilitare;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 94
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic; neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit si depozitari; lipsa unor spatii pentru sport si agrement; starea precara a spatiilor verzi existente; retea stradala nemodernizata si subdimensionata; lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila; existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala; lipsa retelei de canalizare si a statiilor de epurare; izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; retea electrica nemodernizata; iluminat public deficitar; utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului; nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire; depozitare necontrolata a deseurilor menajere; precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv; lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; pondere redusa a activitatilor neagricole; lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); pondere ridicata a populatiei varstnice. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. Materialele de construcţie vor cuprinde materiale simple, în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: condiţiile de mediu; tipul şi natura lucrărilor; posibilitatea utilizării materialelor locale; utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse; dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei; vecinătăţile existente; Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescripţiilor tehnice, precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protecţiei mediului.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 95
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Se va face recomandarea ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie. CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG
Aşa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natură economică sau socială comunei Mircea Voda. Relansarea puterii economice a comunei Mircea Voda se poate realiza prin: Dezvoltarea comunei pe baza unui sistem polinuclear care va asigura accesul omogen al populaţiei către instituţiile de interes public şi servicii. Eficientizarea sistemului de circulaţii rutiere şi pietonale, încurajarea utilizării transportului prin mijloace alternative, încurajarea utilizării spaţiului public şi valorificarea cadrului natural prin creşterea accesibilităţii sale. Promovarea unui mediu economic durabil bazat pe unităţi industriale mici şi mijlocii şi servicii. Mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi asigurarea accesului uniform dinspre zonele de locuire. Atingerea suprafeţei de 26 mp/loc de spaţiu verde. Protejarea elementelor de patrimoniu natural şi cultural. Crearea unui specific al comunei prin corelarea indicatorilor urbanistici, creşterea procentului de spaţii verzi cu regim privat, impunerea prin regulament de materiale, finisaje, mobilier urban ce vor fi utilizate pentru dezvoltarea viitoare a comunei. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administraţia publică printr-o consecvenţă urmărire a aplicării măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administraţiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judeţene, regionale, naţionale sau europene). Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 10.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementării planului sunt surse staţionare de ardere asociate încalzirii spaţiilor rezidenţiale, comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier, spaţii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obţinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de poluare sau nepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor de aerosoli cu conţinut de carbon, oxizi de carbon, aldehide şi cetone, prin introducerea gazului metan; reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 96
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens; se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.
10. 2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al comunei Mircea Voda emis de SC RAJA SA Constanta. Alte măsuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apă: indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localităţii, se vor încadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2005, modificata şi completata cu HG nr.352/2005; infiintarea reţelelor de apă și canalizare se va face în conformitate cu planul de extindere a zonei; racordarea consumatorilor individuali la reţelele de alimentare cu apă se va realiza numai dupa execuţia şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare; se impune instituirea unor zone de protecţie în lungul cursurilor de apă existente amplasarea de lucrări şi constructii în albiile majore inundabile ale cursurilor de apă, în zonele de protecţie ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protecţie şi cu acceptul autorităţii de gospodărirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare; pentru toate lucrările de investiţii la nivel local al comunei, ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apă, reţele de aducţiune, reţele de distribuţie a apei potabile, reţele de canalizare, staţii de epurare, lucrări de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodărire a apelor pe baza unor documentaţii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; orice lucrări de traversare a albiei cursurilor de apă se vor realiza numai cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor în situaţia unor debite mari; pe perioada execuţiei lucrărilor se interzice depozitarea materialelor de construcţii, a deşeurilor in albie şi pe malul cursurilor de apă, precum şi extragerea balastului din albie.
10. 3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE" se vor realiza reţele de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exactă a zonelor de protecţie sanitară pentru surse de apă, staţii tratare apă, staţii de epurare, cimitire şi urmărirea respectării acestora, conform HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi in zonele inundabile; se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate; se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. Vechile gropi de gunoi au fost salubrizate şi ecologizate conform H.G. 349/2005.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 97
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor respectiv: reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice; autorităţile locale vor trebui sa respecte termenele stabilite in PJGD C; se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectivă la sursa sau la rampa şi educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri; se va realiza colectarea deşeurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii; consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor găsite moarte pe teritoriul unităţii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanţa nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.); consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităţi de ecarisare conform legislaţiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor).
10. 4. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAŢIE ŞI ASEZĂRI UMANE" se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin funcţiune, configuraţie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire; se va impune amenajarea de spaţii verzi in interiorul zonelor construite; suprafeţele de spaţiu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător; se va menţine în extravilan suprafaţa de pădure şi se va impune respectarea zonei de protecţie, conform legislaţiei în vigoare; se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătaţii populaţiei; se vor respecta distanţele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m faţă de împrejmuirea cimitirelor;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 98
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 10. 5. Măsuri in zone cu riscuri naturale Pentru zonele inundabile, se recomandă proiectarea de diguri de apărare împotriva inundaţiilor. Se va respecta zona de protecţie pentru cursurile de apă impusă de Apele Române. Pentru zonele cu potenţial mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări: - amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii; - se vor proiecta construcţii uşoare; - nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc); - se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; - se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură; - se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel încât să nu producă eroziuni;
10.6. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare; • montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.
10. 7. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate; reabilitări şi modernizări de drumuri; extinderea reţelei de alimentare cu apă; infiintarea reţelei de canalizare si statiilor de epurare; stabilirea de zone de protecţie sanitară; instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor; interdicţia de construire pe terenuri forestiere; interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul; obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii; delimitarea prin PUG a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice; stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri naturale.
Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calităţii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calităţii factorilor de mediu va trebui să se realizeze în colaborare cu instituţii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 99
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Program de monitorizare
Factor de mediu Indicatori monitorizaţi Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă, de canalizare; Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG; Modul de respectare a zonelor de protecţie sanitară la cursurile de apa de pe suprafaţa teritoriului administrativ al comunei; Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens; Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne, nepoluante; Concentraţii de poluanţi în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protecţia populaţiei, vegetaţiei, ecosistemelor; Solul Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor; Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor; Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri; Flora şi fauna Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protecţie a zonelor împădurite; Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor; Programe educaţionale adresate locuitorilor ansamblului, cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spaţiilor plantate; Zgomotul Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circulaţie perimetrale şi interioare în raport cu necesităţile privind protejarea receptorilor sensibili (populaţie, construcţii) la zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinţe faţă de sursele de zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a zonei de protecţie pentru căi rutiere. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Populaţia şi Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu sănatatea umană privire la asigurarea suprafeţei de spaţiu verde pe locuitor; Modul de a asigura facilităţile de agrement dezvoltate la nivelul comunei; Modul de a asigura facilităţi educaţionale dezvoltate la nivelul comunei; Modul de realizare a căilor de comunicaţii şi transport; Modul de respectare a procentului de spaţiu verde propus, amenajarea şi întreţinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 100
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru comuna Mircea Voda cu realizarea infrastructurii necesare. Monitorizarea optimizarii densitaţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă. Peisajul Modul de distribuire a spaţiilor plantate faţa de funcţiunile locuinţe, mixte şi industriale. Modul de respectare a zonelor de protecţie a monumentelor istorice.
CAPITOLUL 11.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al comunei Mircea Voda, judeţul Constanta. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Mircea Voda. Titularul planului este Consiliul Local al Comunei Mircea Voda. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile populaţiei şi programe regionale şi naţionale.
Continutul şi obiectivele principale al P.U.G.
Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: - Introducere (date de recunoaştere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); - Stadiul actual al dezvoltării; - Propuneri de organizare urbanistică; - Concluzii, măsuri în continuare; - Anexe.
Principalele obiective ale PUG se referă la:
- dezvoltarea activităţilor; - intravilan propus, zonificare, bilanţ teritorial; - organizarea circulaţiei; - evoluţia populaţiei; - măsuri în zonele cu riscuri naturale; - dezvoltarea echipării edilitare; - zone protejate şi limitele acestora; - interdicţii temporare şi definitive de construire;
Planul Urbanistic General crează cadru pentru activităţi şi proiecte noi, integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Mircea Voda cu alte planuri şi programe, după cum urmează: - Planul de amenajare a teritoriului naţional, toate sectiunile aprobate (Secţiunea 1 — Căi de comunicaţii; Secţiunea 2 — Apa; Secţiunea 3 — Zone protejate, naturale şi construite; Secţiunea 4 — Reţeaua de localităţi; Secţiunea 5 — Zone de riscuri naturale); - Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Constanta;
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 101
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA - Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene in perioada 2007 — 2013; - Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judetul Constanta; - Prevederile legislaţiei privind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local;
12. CONCLUZII Concluzii si masuri
La comanda Consiliului local al comunei Mircea Voda s-a elaborat prezenta documentaţie „Plan Urbanistic General” pentru comuna Mircea Voda conţinând strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul comunei Mircea Voda . Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţile şi priorităţile de intervenţie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localităţii. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local, pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a comunei. Odată cu aprobarea P.U.G.-ului, acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administraţie locală. Pentru dezvoltarea în continuare a comunei se impun următoarele: a. Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor Localităţile sunt dezvoltate în forme alungite de-a lungul drumurilor principale din teritoriu, structura circulatiei rutiere conducând la o mărime medie a loturilor; densitatea gospodăriilor la hectar în zona de locuit fiind mică şi din cauza suprafeţelor agricole mari cuprinse în intravilan; se constată şi tendinţa de dezvoltare tentaculară a zonei de locuit. Prin antiteză, noua aglomerare rezidentială studiata are o structura compacta, folosind la maximum întreaga suprafata de teren pusa la dispozitie de beneficiar, dar exista si rezolvari de loturi însiruite de-a lungul drumurilor nou create si care urmaresc obstacolele majore din teren (în principal datorat cursurilor şi acumulărilor de apă care nu rezolvă în anumite perioade problema vailor foarte largi care strabat întregul teritoriu) Relansarea dezvoltarii urbanistice a satelor comunei depinde, in primul rând, de dezvoltarea economica si de infuzia de capital privat în investitii de tot felul. Se mentine si se amplifica tendinta separarii functiunilor principale din localitati prin : concentrarea dotarilor principale in zonele centrale, de traditie, ale satelor, ca de altfel si în noua localitate creata ; dezvoltarea activitatilor economice propuse in incintele existente situate la marginea localitatilor si limitarea dezvoltarii unitatilor existente in zona de locuit ; dezvoltarea zonelor verzi la marginea localitatilor, cuplate cu terenurile de sport existente sau propuse; perdele de protectie din plantatie inalta intre zonele de locuit si functiuni poluante.
Având în vedere numarul mare de loturi libere în intravilanul existent şi starea fondului construit existent (posibile înlocuiri), se apreciază că există suficiente posibilități pentru constructii noi fără o extindere a suprafeței de intravilan pentru locuințe. Densitatea gospodariilor în zona de locuit deja existentă va creste usor prin aparitia de gospodarii noi si pe loturile libere din intravilan, precum și extinderea locuințelor existente.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 102
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA b. Activități economice Activitatile de tip agricol se vor dezvolta în fermele existente, pe terenurile care au avut aceleasi functiuni si pe care se mai află constructii (aflate în stadii diferite de degradare), cu respectarea normelor de protectia mediului, cuplate, eventual, cu activități de tip industrial. Pentru activitățile de tip industrial au fost rezervate terenuri tot în incintele existente sau în extinderea acestora (amplasate corespunzător fata de localități).
c. Institutii publice Majoritatea institutiilor publice sunt amplasate în centrul de greutate al localității de resedință si nucleele centrale ale satelor componente, păstrându-se prin actuala propunere cele care corespund necesităților din punct de vedere al capacității, al caracteristicilor tehnice, dar si al stării de întretinere (dispensar, scoală, grădiniță si cabinete medicale, dar si comert, alimentatie publică, loisir ). In rest, interventiile la dotările existente în satele studiate se vor axa pe latura calitativă (reparații capitale la clădiri, mici extinderi, alimentare cu utilități). Comertul si alimentatia publică, prestările de servicii, functiunile mixte, pot fi amplasate în zonele centrale sau dispersat în zona de locuit, conform cererii (cu stabilirea unor reguli de functionare pentru alimentatia publică). d. Zona spatiilor verzi Se propune amenajarea unor zone verzi adiacente cursurilor de apă, terenuri de sport, amenajări hidrotehnice complexe care sa permita crearea unor oglinzi de apa ca axe de compozitie pentru documentatiile ulterioare de urbanism si amenajare a teritoriului comunei. Sunt necesare interventii calitative în spatiile publice si semipublice pentru: amenajarea si întretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi de la institutii, plantatii de protectie în lungul cursurilor de apa, în incinta unitatilor economice, cimitirelor, etc. Consiliul Local Mircea Vodă poate stabili reguli privind amenajarea si întretinerea spatiilor verzi cu rol decorativ (gradini de fatada) la locuinte. În urma zonificării funcționale s-a avut în vedere creșterea suprafețelor verzi pentru asigurarea a minim 26 m²/locuitor, conform OUG 114/2007. e. Zona de gospodarie comunala și echipare edilitară La cimitirele din satele componente sunt prevazute extinderi în zonele libere adiacente, iar acolo unde e cazul se va autoriza unul nou; zona de protectie sanitara cu latimea de 50 m de la cimitirele amplasate în zona de locuit se refera în special la poluarea solului si subsolului, care afecteaza alimentarea cu apa din fântânile de mica adâncime. Se propune extinderea sistemului de alimentare cu apă, înfințarea sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare necesare. Din punct de vedere economic evaluatorul propune folosirea statiei de epurare existenta din municipiul Medgidia. f. Circulatie Nu sunt necesare modificari de structura în circulatia rutiera din localitati. Propunerile vizeaza, în principal, îmbunatatirea calitatii drumurilor în ceeace priveste gabaritele, îmbracamintea asfaltica sau zestrea de piatra, profilele transversale și corectarea intersectiilor. Pentru modernizarea drumurilor, se va porni de la profilurile transversale minimale, prezentate în plansele specifice, utilizându-se întreaga latime existenta a zonei drumului In concluzie, se apreciază ca implementarea PUG pentru comuna Mircea Voda va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a localitaţii pe termen mediu şi lung.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 103
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA ANEXA 1 Priorităţi și reglementări privind zonele de protecţie și de interdicţie
REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU CAPTĂRI ȘI TRATĂRI DE APĂ Zonele din care se captează apă ce va fi folosită ca apă potabilă trebuie îngrijite astfel încât să se evite încă de aici poluarea lor, motiv pentru care se instituie "zone de protecţie sanitară". Ele sunt reglementate prin H.G. nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică Publicat in Monitorul Oficial nr. 800 din 2 septembrie 2005 care abrogă HG nr. 101/1997. Delimitarea zonelor de protecţie în cazul captărilor de ape subterane În practică se selecţionează criteriile relevante fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecţia corespunzătoare gradului lor de risc. Perimetrul de protecţie hidrogeologică se va întinde până la limita zonei de regenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori până la cumpăna apelor. Conform Anexei la HG 930/2005 Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:
- sursele de ape subterane sau de suprafaţă, precum şi captările aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populaţiei, a agenţilor economici din industria alimentară şi farmaceutică, a unităţilor sanitare şi social- culturale. Art. 3. - Protecţia sanitară a obiectivelor prevăzute la art. 2 se realizează prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a urmatoarelor zone de protecţie, cu grade diferite de risc faţă de factorii de poluare, şi anume: . zona de protecţie sanitară cu regim sever; . zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie; . perimetrul de protecţie hidrogeologică. Dimensiunile zonelor de protecţie sanitară cu regim sever stabilite au următoarele condiţii de dimensiune: minim 50 metri în amonte şi 20 metri în aval de captare. Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare conferă o protecţie naturală, bună antipoluare, zonele de protecţie sanitară pot fi reduse numai la zona de protecţie. Zona de protecţie trebuie împrejmuită, pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor și utilajelor de orice fel. Pentru captările din râuri, zona de protecţie sanitară va fi determinată după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minimă a acesteia va fi de:
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 104
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA . pe direcţia amonte de priza, 100 m; . pe direcţia aval de ultimele lucrări legate de priză, 25 m; . lateral, de o parte și de alta a prizei, 25 m. Când dimensiunea laterală nu poate fi respectată, vor fi luate măsuri constructive compensatorii. Pentru captările din lacuri, zona de protecţie sanitară va avea urmatoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare: . radial, pe mal, 100 m; . radial, pe malul unde este situată priza, 25 m.
Dimensionarea zonei de protecţie sanitară pentru staţiile de pompare, instalaţiile de îmbunătăţire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de dezinfecţii și altele asemenea, rezervoarelor îngropate, aducţiunile și reţelele de distribuţie etc. se va face cu respectarea următoarelor limite minime: . staţie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; . instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei; . rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; . conducte de aducţiune, 30 m faţa de orice sursa potenţială de contaminare; . reţele de distribuţie, 3 m. Distanţele minime de protecţie sanitară cu regim de restricţie, recomandate între zonele protejate și o serie de unităţi care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele: 1. Ferme de cabaline, între 6-20 capete: 50 m 2. Ferme de cabaline, peste 20 capete: 100 m 3. Ferme şi crescătorii de taurine, între 6-50 capete: 50 m 4. Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 capete: 100 m 5. Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 capete: 200 m 6. Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m 7. Ferme de păsări, între 51-100 de capete: 50 m 8. Ferme de păsări, între 101-5.000 de capete: 500 m 9. Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole industriale: 1.000 m 10. Ferme de ovine, caprine: 100 m 11. Ferme de porci, între 7-20 de capete: 100 m 12. Ferme de porci, între 21-50 de capete: 200 m 13. Ferme de porci, între 51-1.000 de capete: 500 m 14. Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: 1.000 m 15. Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m 16. Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: 100 m 17. Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 m 18. Ferme şi crescătorii de struţi: 500 m 19. Ferme şi crescătorii de melci: 50 m 20. Spitale, clinici veterinare: 30 m 21. Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: 100 m 22. Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: 100 m 23. Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor: 500 m
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 105
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA 24. Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală: 300 m 25. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice, platforme comunale: 500 m 26. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: 1.000 m 27. Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: 1.000 m 28. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor): 200 m 29. Staţii de epurare a apelor uzate: 300 m 30. Staţii de epurare de tip modular (containerizate): 100 m 31. Staţii de epurare a apelor uzate industriale: 300 m 32. Paturi de uscare a nămolurilor: 300 m 33. Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor: 500 m 34. Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: 1.000 m 35. Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: 500 m 36. Crematorii umane: 1.000 m 37. Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m 38. Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane: 500 m 39. Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m 40. Depozitele de combustibil, fier vechi şi ateliere de tăiat lemne: 50 m 41. Parcuri eoliene: 1.000 m 42. Parcuri fotovoltaice: 500 m 43. Cimitire şi incineratoare animale de companie: 200 m 44. Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apă din sursă proprie) 50 m 45. Rampe de transfer deşeuri 200 m.
Dimensionarea zonei de protecţie sanitara pentru zonele cu funcţiune industrială: - zonă de protecţie sanitară de cel puţin 50m în jurul operatorilor economici consideraţi ca și operatori ce intră sub incidenţa SEVESO, IPPC, IMA. - zona de 50m va fi destinată exclusiv spaţiului verde prin constituirea unor perdele de vegetaţie (plantare de arbori și arbuşti specifici zonei) cu rol de protecţie și de îmbunătăţire a aspectului zonei. Reguli de amplasare Unităţile mai sus menţionate se vor amplasa în afara arterelor de mari circulaţie, respectându-se aceleași condiţii de distanţa. Acestea distanţe pot fi modificate pe baza concluziilor studiilor de impact avizate de institute specializate și reglementare prin planuri urbanistice zonale. În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere și intervenţie. Unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială (spitale, centre de sanatate, creşe, grădiniţe, școli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa în așa fel încât să li se asigure o zonă de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate. Toate construcţiile și amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor vor respecta prescripţiile tehnice și reglementările urbanistice privind funcţionalitatea, sistemul constructiv, conformarea volumetrică și estetică.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 106
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Prin amplasare și funcţionare, construcţiile nu vor afecta buna desfășurare a circulaţiilor pe căile rutiere în condiţii optime de capacitate, fluenţă și siguranţă. Se recomandă ca unităţilor specializate în transporturi să fie amplasate în zona unităţilor de producţie. Se interzice a se realiza orice construcţie care prin amplasare, configuraţie sau exploatare împietează asupra bunei desfășurări, organizări și dirijări a traficului de pe drumuri și vor prezenta creșterea riscurilor de accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguranţa și protecţie a drumului cu excepţia celor care le deservesc. Terenurile destinate amplasării și dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei împotriva surpărilor și alunecărilor de teren și inundaţiilor, emanaţiilor sau infiltraţiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, să dispună de posibilităţi de alimentare cu apa, de îndepartare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor precum şi de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreare și odihnă, etc.
Se instituie interdicţie de construire: - în imediata apropiere a pârâurilor; - în zonele cu diferenţă de nivel mai mică de 1,00 m fată de albia majoră a pârâurilor care au deschiderea albiei de cel puţin 3,00 m. - zone de protecţie si de siguranta a canalului navigabil Dunare-Marea-Neagra (zone instituite prin OG nr. 79/24.08.2000 si Legea nr. 55/16.01.2002): - Zona de siguranta a canalelor navigabile cuprinde fasia de teren de 10 m latime, situata de o parte si de alta a amprizei canalelor, masurata de la muchia superioara a taluzului realizat in debleu, respectiv 1 m latime de la muchia exterioara a santului de desecare in zonele cu diguri; - Zona de protectie a canalelor navigabile cuprinde fasia de teren de 90 m latime, situata de la limita exterioara zonei de siguranta de o parte si de alta a amprizei canalelor, indiferent de forma de proprietate a acestora. - interdictie temporară de construire pentru terenurile nestructurate zona pâna la structurarea acestora pe baza unui P.U.Z. cu regulament aprobat ; Dacă se impune extinderea intravilanului pe suprafeţe mai mari, în zonele periculoase se vor efectua studii hidrologice, care să precizeze debitele excepţionale și probabilitatea lor de apariţie. Nu se recomandă aprobarea amplasării de locuinţe sau clădiri destinate activităţilor socio- culturale în zone care prezintă riscuri de inundaţii, alunecări de teren, etc. Consiliul local trebuie să stabilească un program de întreţinere și control al albiilor din intravilanul satelor. Zonele inundabile sau cu pericol de alunecări de teren din extravilan sunt locale și de mici dimensiuni, astfel încât nu necesită studii și proiecte special pentru suprevegherea și gestionarea lor. Acestea urmează să fie conturate și rezolvate de comunităţile locale, prin nivelări și plantări pentru zonele cu alunecări sau prin drenaje și îndiguiri de mică amploare pentru zonele inundabile.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 107
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA BIBLIOGRAFIE La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului din care enumerăm:
La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului din care enumerăm: Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 265/2006 și OUG nr. 114/ 2007; Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe; Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA; Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului; Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând deșeurile; Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei naţionale de gestionare a deșeurilor și a Planului naţional de gestionare a deșeurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358 /2007; Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor; Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Hotărâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile; Legea apelor nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006; Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005; Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecţie sanitară și hidrogeologică; Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiţie în probleme de mediu – Convenţia de la Aarhus (1998); Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006; Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic și declararea unor situri arhologice ca zone de interes naţional, modificată și completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 108
RAPORT DE MEDIU COMUNA MIRCEA VODA, JUDETUL CONSTANTA Ordinul nr. 35/2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calităţii aerului; Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România; Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului; Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici; Hotărâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informaţia privind mediu; Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
PROIECTANT GENERAL: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. 109