Strategie De Dezvoltare Locală a Municipiului Medgidia

2014- 2020

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

MEDGIDIA

2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

2 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CUPRINS

EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC p.4 CAPITALUL NATURAL p.5 Istorie p.6 Localizare geografică și relief p.27 Climă, precipitații, floră, faună, vânt p.31 Solul, subsolul, apele p.34 Calitatea factorilor de mediu p.36 SISTEMUL ECONOMIC p.43 Descriere p.44 Evoluția cifrei de afaceri pe domenii de activitate economică p.47 Evoluția numărului de agenți economici înregistrați/activi p.59 Transporturi p.61 Serviciile p.67 Echiparea edilitară p.68 CAPITALUL SOCIAL p.75 Populația p.76 Sănătatea p.91 Educația p.92 Asistența socială p.97 Locuințe p.100 Ordinea publică, siguranța cetățeanului și protecția civilă p.103 CULTURA p.104 Instituțiile culturale p.105 Turismul p.110 Sportul p.116 Mass-media p.119 ANALIZA SWOT p.121 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ (2014-2020) p.138 Principii p.139 Direcții strategice de dezvoltare p.160 Domeniile prioritare de acțiune p.161 PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE p.171 BIBLIOGRAFIE

3 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO- ECONOMIC

4 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CAPITALUL NATURAL

5 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Istorie

Medgidia se împletește cu noțiunea de istorie. Primele urme de civilizație în zona Văii Carasu, unde este situată și Medgidia de astăzi, vin din neolitic. Descoperită în anii 1957-1958, moara de cereale acționată manual, ce fusese proiectată pentru a deservi populația zonei, demonstrează, pe de o parte, că o arie mai largă decât granița orașului de astăzi era deja populată iar pe de altă parte, că agricultura se constituia într-o ocupație stabilă pentru locuitorii Văii Carasu. Cele două râșnițe descoperite în componența morii, alături de boabe de grâu carbonizate, pietre de râșnițe mobile, lame de silex, precum și mai multe greutăți de lut pentru plase de pescuit atestă atât producția unei cantități însemnate de cereale, cât și existența mai multor îndeletniciri ale populației băștinașe (cultivatul, culesul, prelucratul - morăritul și pescuitul). Toate acestea, cu peste 5.000 de ani în urmă.

Schema morii neolitice de la Medgidia

6 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Tot din neolitic vin și alte dovezi indiscutabile ale existenței unei comunități gentilico-tribale în zona Văii Carasu, care, pe lângă îndeletnicirile cotidiene, dezvoltase și o cultură unitară.

Obiecte descoperite la Medgidia

În perioada 1979-1985, în punctul “Cocoașă” și în zona Medgidia – Satu Nou s-au descoperit mai multe așezări ce conțineau un variat material arheologic (ceramică fină și plastică, ceramică de uz comun, străchini, unelte de piatră, silex și os, idoli din ceramică și piatră), dar și un cap de statuetă, foarte asemănător cu cel al “Gânditorului” și al ”Femeii șezând”, piese ce aparțin culturii Hamangia.

7 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Schema Bordeiului nr.1 descoperit în Medgidia – Satu Nou

Unelte și obiecte din ceramică descoperite la Medgidia – Satu Nou

8 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Unelte și obiecte din ceramică descoperite la Medgidia – Satu Nou

Toate acestea probează existența, în zona Văii Carasu, a celei mai vechi etape în evoluția comunităților Hamangia (mileniul IV-II, înainte de Hristos), denumită, nu întâmplător, “faza Medgidia”. Având în vedere că primele comunități stabile de cultivatori de plante și crescători de animale domestice de pe teritoriul dobrogean și de pe cel sud-est european apar în mileniul al VI-lea, înainte de Hristos, se poate concluziona că rădăcinile civilizației Medgidiei de astăzi sunt situate undeva între mileniul al VI-lea și al IV-lea, înainte de Hristos. Aceste rădăcini nu apar și dispar brusc și să reapară abia după sute sau mii de ani. Cu alte cuvinte, există o continuitate clară a civilizației din zonă inclusiv în perioada bronzului, respectiv a fierului, ce succed epoca neolitică. De pildă, brățara cu capetele ascuțite prelung și secțiunea lenticulară, o seceră și un ac de păr (cu placă romboidală decorată într-un sistem de romburi hașurate), toate din bronz, un tipar de turnat obiecte din bronz (descoperit chiar în Medgidia),

9 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA precum și sabia miceniană din bronz (datată din secoulul XIV înainte de Hristos și descoperită în anul 1968 în cariera de lut a fabricii de cărămidă din Medgidia, fără nicio legătură cu materialul de epocă romană) demonstrează existența, în Medgidia și împrejurimi, a unei secvențe bine definite de metalurgie a bronzului, prosperă și originală, fapt care presupune și existența unei populații care a generat efectele materiale și culturale ale perioadei în cauză.

Sabia miceniană descoperită în cariera fabricii de cărămidă din Medgidia

Din perioada târzie a epocii fierului (550-450 înainte de Hristos), vechii locuitori ai zonei, alături de sciți, lasă pentru generația de astăzi o piesă unicat în regiunile de sud-est ale Europei, precum și în aria de răspândire a triburilor tracice și scitice: sabia emblemă de tip scitic, “akinakes”.

10 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sabia emblemă de tip scitic, “akinakes”

Datată din a doua jumătate a secolului al V-lea înainte de Hristos, lucrarea este împodobită cu motive decorative deosebite, în stil animalier (sunt redate un cap de panteră, gâtul unui cerb, un cap de vultur și un vultur ținând în cioc un șarpe; la baza mânerului este reprodusă placa în formă de inimă cu doi lobi, care poartă câte un țap sălbatic, cu picioarele aduse sub corp), care probează atât din punct de vedere tehnic, cât și stilistic, existența artei sud-tracice pe teritoriul Văii Carasu – Medgidia.

Detaliu al sabiei “akinakes”

11 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Așadar, de undeva dintre mileniile VI și IV, înainte de Hristos, începe povestea Medgidiei de astăzi, cu o populație gentilico-tribală ce avea ca ocupații predominante agricultura (semănat, cultivat, cules), morăritul, pescuitul, creșterea animalelor, prelucrarea metalelor, populație care dezvoltă forme incipiente de cultură și artă, trece prin toate perioadele de evoluție istorică (lasă urme) și ajunge în timpul exilului poetului Ovidiu în cetatea Tomis (anul 8 după Hristos). Ovidius Publius Naso vorbește despre tărâmul exilului ca fiind „țara neîmblânziților Geți” unde “drumurile, apele și marea aparțineau localnicilor”. Chiar dacă poetul roman nu consemnează în clar și numele Văii Carasu, este puțin probabil ca geții, care dețineau țara, să nu fi populat și zona Medgidiei de astăzi. De altfel, drumul de uscat din Tomis spre Axiopolis, la Dunăre, care traversa Valea Carasu, trebuie să fi fost gândit și realizat numai de-a lungul castrelor romane din zonă, atât ca arteră de comunicare între acestea și facilitare a transportului de grâne și mărfuri din și în zonele deservite de castre, cât și pentru securizarea drumului. Un astfel de castru se regăsea chiar în centrul municipiului Medgidia de astăzi, pe locul unde se ridică biserica cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Castrul (un complex de clădiri și/sau teren împrejmuit, deci având o suprafață considerabilă) era amplasat în Medgidia din trei motive importante: străjuia ruta comercială a zonei, era legat de preocuparea romanilor de a cultiva cereale în terenul fertil al Văii Carasu și, poate cel mai important aspect care reiese din definița castrului, era construit în punctele strategice importante. Deci, cel puțin pentru romani, Medgidia de astăzi era considerată un punct strategic al zonei (lucru care reiese și din hărțile “Tabula Peutingeriana” și “Nona Europa Tabula”, chiar dacă denumirea de Medgidia sau Carasu nu există în clar). De fapt, numele de Carasu dat atât Văii, cât și unei localități din zonă (Medgidia de astăzi) apare mai întâi în consemnări ale unor pelerini și, ulterior, în hărți tematice. Caracterul strategic al Medgidiei de astăzi era dat atât de poziționarea geografică (foarte probabil că în timpul primului război daco-roman, în drumul spre sângeroasa bătălie de la Adamclisi, călăreții și infanteriștii romani au trecut prin Valea Carasu), cât și de fertilitatea deosebită a pământului din zonă. Calitatea solului reiese și din inscripția funerară a consularului Tiberius Plautius Silvanus Aelianus, fost guvernator al provinciei Moesia, care menționează grâul trimis din Moesia/Dobrogea la Roma pentru hrana populației (aflată probabil în criză după marele incendiu din Roma).

12 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Așadar, vreme îndelungată, este foarte probabil ca Valea Carasu și Medgidia de astăzi să fi fost un mic grânar al Romei. În plus, ca o dovadă în plus a poziției sale strategice, nu este exclus ca în anul 118, în timpul călătoriei sale în Dobrogea, probabil până la Tropaeum Traiani (monumentul ridicat în cinstea celor peste 3.800 romani căzuți la Adamclisi în bătălia din iarna anului 102, după Hristos), împăratul Hadrian să fi trecut prin Valea Carasu. De asemenea, cele trei valuri de pământ, chiar dacă astăzi sunt segmentate sau distruse de construcții noi, arată clar că, neîntrerupt, în valea Carasu, Medgidia de astăzi, a existat o așezare mai largă decât castrul roman. Cu alte cuvinte, prezența romană din zonă este dublată și de existența populației băștinașe, adică a geto-dacilor.

Valurile de pământ romane din Dobrogea

Perioada feudală în evoluția zonei Medgidia este punctată de așezarea datată de la finele secolului IX - prima jumătate a secolului X și descoperită în anul 1977, în perimetrul actualului “Fruvimed”, cu vetre, gropi și materiale ceramice caracteristice, inclusiv mai multe morminte antice în lespezi de calcar și de piatră.

13 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Invaziile barbare nu au reușit să elimine populația din Dobrogea care se menține pe harta zonelor locuite prin existența de orașe, cetăți și cătune situate, cu precădere, de-a lungul drumurilor comerciale de apă și de uscat, deci și în Valea Carasu. După domnia lui Mircea cel Bătrân (“prin grija Domnului, voievod de Valahia, duce de Almaș și Făgăraș, domn al celor două maluri ale Dunării, până la Marea cea Mare și stăpân al Durostorului”), care va cuprinde și teritoriul municipiului Medgidia de astăzi (fapt confirmat și de moneda descoperită în oraș), vine lunga perioadă a dominației otomane.

Figura 5, moneda de la Mircea cel Bătrân, găsită la Medgidia

Așadar, până la începutul secolului XV, există o istorie neîntreruptă a zonei încă din mileniul VI-IV, înainte de Hristos, din care se extrage dominația organizată geto-dacă, urmată de cea romană.

14 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

După Mircea cel Bătrân, prima atestare documentară a așezării Carasu, menționată Karasu în scrierile otomane, datează din perioada 1409-1413 când aceasta este cucerită de fiul lui Baiazid I, Musa Celbi. Acesta, “după un atac nocturn, a cucerit orașul și a dărâmat unele părți din el. Mai târziu l-a reparat Baiazid Veli”. În anul 1420, Dobrogea, deci și Medgidia, devine provincie otomană, considerată “dar al islâm”, adică ținut islamic. Strategic, Dobrogea devine o mare tabără militară otomană iar din secolul al XV-lea începe colonizarea sa cu elemente musulmane. Zona Karasu nu dispare ci, dimpotrivă, se dezvoltă. În anul 1582, din însemnările călătorului Martin Gruneweg reiese că negustorii care se îndreptau spre Istanbul, treceau prin Karasu. În anul 1590, călătorul italian, Paolo Giorgio, amintește de târgul Carasu, o localitate unde, alături de creștini (populația autohtonă românească) și turci, erau negustori armeni, evrei și greci. Trei ani mai târziu, arhitectul rus, Trifon Korobeinikov (mergând la Istanbul), vorbește despre tătarii care se așezaseră recent lângă Babadag și Caraus-Carasu. În anul 1595, în timpul incursiunilor sale în Dobrogea, Mihai Viteazul trece mai mult ca sigur și prin Carasu (Cernavodă fiind ocupată de două ori) iar în anul 1597, istoricul și omul de stat olandez, Janus Dousa, străbate orașul Carasu, în drumul său spre Constantinopol. Tot din anul 1597 vine și prima descriere mai clară a târgului, compus din “șapte cartiere, 2.500 de suflete și un venit anual de 25.131 akcele”. Aceasta este secondată de lucrarea-hartă din 1640 a lui Nicolaus Visscher, “Exactissima Tabula, Qua Tam Danubii Fluvii Pars Inferior, a Belgrado Urbe usq ad ejus ostia et Minores in eum influentes Fluvii, quam Regiones Adjacentes, ut Transylvania, Valachia, Moldavia, Bulgaria, Bessarabia et Romonia, Aliiq Ucraniae ac Podoliae Tractus Finitimi Ostenduntu”, care înfățișează bine conturată Valea Carasu (o numește “Lago di Cara su”). Până atunci, celebra hartă romană, “Tabula Peutingeriana” (secolele II-III), lucrarea ”Geographia” (din care se distinge “Nona Europa Tabula” a lui Claudiu Ptolemeu (90-168)), precum și cartografi celebri precum Yehuda ibn Zara (în harta sa portolană ce datează, după unele surse, din anul 1472), Jacobo Gastaldi (1500 –1596) în “Romaniae, (quae olim Thracia dicta) vicinarvmqe regionum, vti Bvlgariae, Walachiae, Syrfiae”, Gerhard Mercator (1512-1594) în ”Europa ad magnae Europae Gerardi Mercatoris P. imitationem Romoli Mercatoris”, Abraham Ortelius (1527-1598), după harta lui Jacobo Gastaldi, Philip Clüve (1580-1622) în “Daciarum Moesiarum et Thraciae Vetus et Nova Descriptio” și

15 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Melchior Tavernier (1564-1644) în “Theatre contenant la description de la carte generale de tout le monde”, utilizează alte denumiri pentru poziții spațiale aproximative cu cele ale localității de astăzi. Practic, harta lui Nicolaus Visscher, “Exactissima Tabula, Qua Tam Danubii Fluvii Pars Inferior, a Belgrado Urbe usq ad ejus ostia et Minores in eum influentes Fluvii, quam Regiones Adjacentes, ut Transylvania, Valachia, Moldavia, Bulgaria, Bessarabia et Romonia, Aliiq Ucraniae ac Podoliae Tractus Finitimi Ostenduntu”, este unul dintre primele documente oficiale care plasează aproximativ geografic și structurează în clar numele de Carasu.

Nicolaus Visscher. Exactissima Tabula, Qua Tam Danubii Fluvii Pars Inferior, a Belgrado Urbe usq ad ejus ostia et Minores in eum influentes Fluvii, quam Regiones Adjacentes, ut Transylvania, Valachia, Moldavia, Bulgaria, Bessarabia et Romonia, Aliiq Ucraniae ac Podoliae Tractus Finitimi Ostenduntu (general)

16 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În anul 1653, călătorul sultanal, Evliya Celebi, efectuează prima descriere amănunțită a “orășelului Cara-su”: “Deoarece această localitate este situată în interiorul Dobrogei, totdeauna e lipsită de apă. În fiecare primăvară, însă, la revărsarea Dunării, se formează lacuri cu apă neagră, de unde și orășelul își trage numele.[…] Se compune din trei mahalale, cu 1.000 de case acoperite cu olane și cu scânduri. Deoarece aici e Dobrogea, grânele sunt din belșug. Iarna este geroasă. Apa pentru oraș vine din canalul Dunării. Are o geamie mică, dar frumoasă, un han, o baie, șapte școli pentru primare, șapte depozite de apă, două cafenele, două prăvălii cu vopsele și alte vreo 40-50 de alte prăvălii”. Așadar, înainte de cucerirea orășelului de către fiul lui Baiazid Ildîrim, Cara-su, care nu poate fi altceva decât Medgidia de astăzi (sau, doar o mică parte a orașului cotidian) reprezenta o așezare bine definită, iar după trecerea a 200 de ani, acesta se constituia într-un veritabil centru comercial, cu o viață economică prosperă (ce reiese din numărul considerabil de prăvălii), precum și cu o populație considerabilă (ce rezultă din numărul consistent de școli). Deci, la jumătatea secolului al XVII-lea, Karasu (Carasu sau Cara-Su), adică Medgidia de astăzi (sau o parte a ei), era una dintre cele mai dezvoltate așezări dobrogene, fiind parte integrantă a unei zone mult mai întinse, care îi purta numele, kazaua Karasu.

17 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Împărțirea administrativ-teritorială a teritoriilor aflate sub ocupația otomană făcea ca sangeacul Silistrei să includă kazalele Isaccea, Tulcea, Măcin, Hârșova, Babadag, Karasu, Mangalia și Silistra. Kazaua Karasu, care presupunea o zonă mult mai largă decât granițele de astăzi ale municipiului Medgidia, avea în jurul anului 1650 o populație de 10.000 de locuitori nonmusulmani, deci, creștini, cu o abundență onomastică de formă specific românească (Andreiaș, Cârstea, Gheorghe, Ilie, Ion, Marin, Toma etc). Așadar, la jumătatea secolului al XVII-lea, întreaga Vale Carasu era locuită neîntrerupt de sute de ani, numărul românilor era cel puțin considerabil, iar Medgidia de astăzi (sau cel puțin o parte a sa) era un centru comercial bine dezvoltat și populat. Până la războiul ruso-turc din perioada 1828-1829, dovezile scriptice ale așezării Carasu continuă: în anul 1672, Grigore Duca cere ajutorul turcilor care aveau oastea în Dobrogea, la Carassu, împotriva boierilor moldoveni care se răsculaseră; palatinul de Helm, în drumul său spre Constantinopol, poposește în anul 1677 lângă un oraș numit Carasu, așezat pe un loc ce se cheamă Carasu. La începutul secolului al XVIII-lea, mai precis în anul 1702, cartograful Guillaume de l’Isle, în lucrarea intitulată “Carte de la Hongrie et des Pays qui en dependoient autresois dressée sur un grand nombre de memoire”, punctează foarte clar atât valea, cât și localitatea Carasu (Lac de Carasou și Carasoü).

Guillaume de l’Isle, “Carte de la Hongrie et des Pays qui en dependoient autresois dressée sur un grand nombre de memoire”, 1702

18 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În paralel, consemnările din teren continuă. La 1712-1714, prelatul Francisck Gosciescki relatează despre călătoria spre Constantinopol a voievodului Mazoviei care trece prin așezarea Carasu; Filip Orlik consemnează că, în anul 1722, creștinii din așezarea numită Carasu îl rugaseră să intervină la oficialii turci de la Constantinopol, spre care se îndrepta, să le permită construirea unei biserici; în anul 1752 se atestă oficial importanța comercială a orașului Carasu, Medgidia de astăzi, prin oficializarea de către sultanul Mahmud I a târgului de pe dealul Panaghirului, cu o durată de 15 zile (la început, primăvara, apoi de două ori pe an, cu participarea negustorilor din Turcia dar și din alte zone). În același an, 1752, cartograful Heirs Homann surprinde clar atât zona Carasu (L. Carasu, V. Carsoviensis), cât și localitatea în sine (Carasou).

Heirs Homann, Hungarie, 1752 (general)

19 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Heirs Homann, Hungarie, 1752 (detaliu)

După războiul ruso-turc din perioada 1768-1774, apar noi consemnări ale existenței clare a Văii Carasu și a localității omonime (harta lui Johann Matthias Hasse prezintă, între Dunăre și mare, valea Carsoviensis (Carasu), cu un punct pentru localitatea omonimă). Se observă asemănarea dintre harta lui Hasse și cea a lui Homann.

20 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Johann Matthias Hasse. Hungariae ampliori significatu et veteris vel Methodicae complexae Regna: Hungariae Propriae, Croatia, Dalmatiae, Bosniae, Serviae, Bulgariae, Cumaniae, Principatum: Transylvaniae, Despotatus: Walachiae, Moldaviae (general/detaliu)

21 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În fine, harta lui Jakob Schmid din anul 1788, “Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien”, arată că atât numele Văii/Lacului (See Karasoi), cât și cel al localității (Karassowi) erau deja consacrate.

În jurul anului 1812, târgul de pe dealul Panaghirului (Panairul), oficializat de sultanul Mahmud în anul 1752, era cunoscut şi sub numele de „târgul lui Sorescu”, Sorescu fiind un comerciant local care, la un moment dat, avea o stradă de prăvălii, cele mai multe cu cereale. La începutul secolului al XIX-lea, imaginea orășelului Karasu se schimbă la 180 de grade. Grav afectat de războiul ruso-turc din perioada 1828-1829, Karasu devine o ruină. Orașul înfloritor devine sărăcăcios, fapt ce reiese și dintr-un defter al anului 1830, populația scade alarmant. Registrul, care conținea date demografice despre sangeacul Silistrei, nu mai menționa localitatea Karasu ca făcând pare dintre așezările principale ale Dobrogei (nu mai rămăseseră decât vreo 40 de case și cimitirul). Totuși, viața comercială se mișca iar târgul își continua existența.

22 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Jurnalul Lloyd-ului austriac, datat 1843, arăta că mărfurile manufacturate se desfăceau şi la Karasu. Târgul era frecventat de negustorii din Braşov, precum și de locuitorii din Rumelia, Albania şi Macedonia, care veneau aici atât pentru a-şi valorifica produsele proprii constând în mătase, lână, cai, bovine, cât şi pentru a cumpăra produse de manufactură, galanterie, marochinărie, sticlărie şi coloranţi. Tot aici se comercializau articole de sticlărie şi mercerie din Viena şi Braşov. La 1844, o bandă de hoți din Dobrogea jefuiește un vas din Țara Românească care se întorcea de la bâlciul de la Carasu iar la 1848 misiunea franceză a lui C. Sabatier și J. Desaint constată că localitatea Karasu avea statutul de “bourgades” (târg), renumit pentru comerţul de cai, și o populație de 1.500 de locuitori. Adevărata renaștere se petrece odată cu încheierea războiului Crimeei (1853- 1856). Guvernatorul Sayd Mârza Pașa strânge mai multe grupuri de tătari plecate din Crimeea, adaugă populația rămasă în zonă și înființează orașul Medgidia. Numele noii localități, situată în apropierea ruinelor orășelului Karasu distrus de războiul Crimeei, este dat în cinstea sultanului Abdul Medgid care semnează, în anul 1856, decretul imperial de înființare. Din același an apar și primele noi cronici ale unei zone care trecuse peste șocul războaielor și care se așeza, încet și sigur, pe drumul dezvoltării: 15-20.000 locuitori, 1.000 de case și multe altele în construcție. Așadar, borna 0 a noii așezări Medgidia, așa cum este astăzi cunoscută, se pune pe data de 2 septembrie 1856 sau luna muharem 1273. Dezvoltarea noului oraș se va face rapid în baza unui plan urbanistic elaborat de departamentul tehnic al Ministerului Comerțului și al Consiliului Construcțiilor otoman (pentru a găzdui refugiații din Crimeea și pentru a dezvolta economic partea centrală a Dobrogei). Astfel, în perioada 1856-1878, se construiesc multe case noi și prăvălii, este inaugurată gara Medgidia (aferentă liniei ferate Constanța-Cernavodă), se ridică moscheea “Abdul Medgid”, se amenajează băile publice, se construiește podul de piatră “Said Pașa” peste balta Carasu, se deschide prima școală primară românească, se deschid moschei, biserici, un conac cu două etaje pentru autorități, o cazarmă. Populația, între 7-8.000 de locuitori, era structurată în: 45,9% agricultori, 40% meșteșugari iar restul aveau activități comerciale.

23 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În anul 1863, după ce vizitează Dobrogea, preotul catolic Emilien Boré îi scrie medicului francez Camille Allard că “pe la jumătatea drumului de la Küstenge la Cernavodă, a răsărit un mic orășel numit Medgidie, în cinstea fostului sultan Abdul Medgid, care a dăruit aceste locuri emigranților din Crimeea. Să tot aibă ca la 2.000 de case din mijlocul cărora răsare minaretul geamiei și casa albă a müdürului, adică a guvernatorului, de fapt numai subprefect”. Cele 2.000 de case arată, cât se poate de clar, o zonă aflată în plină dezvoltare urbană și economică. Urmează un nou recul al evoluției orașului, datorat Războiului de Independență națională (1877-1878), dar odată cu revenirea Dobrogei la patria mamă, Medgidia va relua trendul ascendent al dezvoltării. Imediat, în anul 1878, se alege și primul Consiliu al comunei urbane Medgidia alcătuit din: Zeccheria Zaid, care îndeplinea și funcția de primar, Curt Molla, Abdul Cherim, Ștefan Caliș și Anghel Moșinov. În același an se constituie și cancelaria Primăriei iar un an mai târziu, încă aflată sub efectul războiului, Medgidia număra doar 300 de case și o populație de 1.500 locuitori. Tot în anul 1879, cu ocazia drumului său spre Tulcea, unde va pune piatra de temelie la Monumentul Independenței, principele Carol I se va opri și în gara Medgidia unde va fi aclamat de populație. Fiecare an de după 1879 și până la Marea Unire de la 1918 este un an de creștere pe toate planurile. Se inaugurează primul spital și prima farmacie (1882), o școală primară mixtă românească (1886), cinci școli turcești, un abator comunal, biserica cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, mai multe mori de bătut porumbul și mașini de secerat, două mori cu abur, o fabrică de apă gazoasă și două fabrici de dărăcit lâna, două fabrici de profil alimentar, o fabrică de ulei vegetal, două fabrici de făină și mălai, peste 30 de străzi, șapte mici hoteluri și zece hanuri, o fabrică de produse ceramice, două bănci populare, o fabrică de cărămizi refractare și tuburi de bazalt, două fabrici de țiglă, iluminat public asigurat de lămpi de petrol așezate pe stâlpi, imobilul uzinei de apă și castelul de apă, o fabrică de ape gazoase cu o producție zilnică de 800 de sifoane și 500 de sticle de limonadă, se înființează Compania dobrogeană din Medgidia care va prelucra produsele agro-animaliere ale zonei, încep construcțiile Palatului Comunal iar Târgul Panairului ia o serioasă amploare. Într-un cuvânt, Medgidia devine una dintre cele mai dezvoltate localități ale județului, dacă nu chiar cea mai dezvoltată. În anul 1897, localitatea avea “o suprafață de 4.266 hectare și o populație de 645 familii sau 2.499 suflete. Contribuabili: 736”.

24 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Primul război mondial va aduce un nou regres pentru înfloritorul oraș, dar pentru scurt timp. Chiar dacă Medgidia este ocupată în toamna anului 1916 de trupele germano- bulgare-turce, care distrug o parte a sa și determină un segment important de populație să se refugieze în alte zone, rănile războiului nu sunt foarte adânci și încep să se refacă rapid, odată cu anul 1919. Pe lângă reabilitarea clădirilor și drumurilor deteriorate, se marchează noi evenimente care atestă revenirea orașului pe cursul ascendent al dezvoltării: în baza Legii agrare (1921) se înființează mai multe case de cereale, se înființează noi bănci, se constituie un sfat negustoresc alcătuit dintr-o casă de citire și o bibliotecă bogată destinată tuturor comercianților sau celor care doreau să își întemeieze propria afacere, se inaugurează monumentul eroilor sârbi, se deschide moara “Stănilă” dotată și cu o presă de ulei ce avea o producție de 120 de vagoane anual, se inaugurează o nouă fabrică de ape gazoase ce avea o producție de 700 de sifoane și 500 de sticle de limonadă zilnic, se deschide fabrica “Daris” ce producea bomboane și halva, se înființează Gimnaziul Mixt “Inginer Gheorghe Duca”, se construiește Uzina electrică și cea de apă, se construiesc halele noi comunale, o fabrică pentru unelte agricole, o nouă fabrică de pâine, se înființează Cooperativa agricolă Medgidia, un cămin cultural, o societate de vânătoare, o tăbăcărie, prima revistă literar-culturală a localității, “Graiul Dobrogei”. Pe lângă acestea, Medgidia dispunea și de Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepție fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Poliție, Oficiu P.T., Oficiu telefonic, spital de stat, o biserică ortodoxă, trei geamii, patru școli primare, o grădiniță. Cel de-al doilea război mondial va afecta orașul mult mai puțin decât a făcut-o prima conflagrație mondială. De fapt, pe parcursul războiului, viața în Medgidia își va urma cursul normal iar autoritățile vor fi orientate aproape exclusiv către administrarea și dezvoltarea orașului (cele mai importante obiective fiind alimentarea cu apă potabilă de la Dunăre și canalizarea; extinderea iluminatului public electric; construirea unui abator de capacitate mai mare decât cel existent; întocmirea planului de sistematizare a orașului) până la întoarcerea armelor din ziua de 23 august 1944. Nici după această dată, în afara eroilor căzuți pe câmpurile de luptă, nu se poate vorbi despre ocuparea orașului, migrare a populației sau distrugere a unor clădiri importante. Regimul comunist, ce a succedat celui de-al doilea război mondial, este o perioadă extrem de tulbure în evoluția orașului Medgidia.

25 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Industriașii și proprietarii agricoli, cam jumătate din locuitori, vor suferi în mod direct represaliile regimului prin naționalizarea afacerilor și confiscarea pământurilor. Crudele nedreptăți ale perioadei comuniste nu pot fi compensate de anumite evoluții pozitive ale orașului. De pildă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, al cărui rol în dezvoltarea ulterioară a municipiului de astăzi este de necontestat, trebuie privit și în cheia miilor de oameni care își vor găsi obștescul sfârșit pe șantierele megalucrării. Printre momentele cele mai importante ale dominației comuniste se numără înființarea IMUM, a fabricii de ciment, asfaltarea străzilor, extinderea iluminatului public, extinderea alimentării cu apă, creșterea numărului de unități de învățământ, înființarea unui liceu, a mai multor grupuri industriale, a unui Complex Sportiv, a unui Spital Teritorial și a unei Policlinici, a mai multor întreprinderi mari și cooperative meșteșugărești de producție, se pun bazele “Fruvimed”, se construiește o bibliotecă municipală, orașul capătă statutul de port comercial. Căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, instaurarea democrației și a statului de drept aduce după sine respirația liberă a orașului, alegeri libere, primari și consilieri locali aleși prin vot democratic. În timp, unele obiective industriale au dispărut iar altele au fost reorganizate (IMUM şi-a redus producţia şi a devenit Întreprinderea de maşini şi remorci S.A., Fabrica de ciment a devenit “Lafarge” Romcim, Combinatul de vinificaţie s-a transformat în ”Fruvimed” Medgidia etc.) Cele mai importante realizări ale administrației libere sunt legate de introducerea și extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale, modernizarea centralelor termice, extinderea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare, retehnologizarea stației de epurare, asfaltarea străzilor și trotuarelor, devierea și fluidizarea traficului greu, ridicarea standardelor de viață în satele Valea Dacilor și Remus Opreanu, construirea unei piețe agroalimentare, întreținerea și conservarea spațiilor verzi și a parcurilor, crearea de noi locuri de muncă, susținerea și încurajarea agenților economici în dezvoltarea de afaceri locale, înființarea de supermarket-uri moderne. Și, din anul 1994, ridicarea orașului la rangul de municipiu.

26 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Localizare geografică și relief

Orice pelerin străvechi, ai cărui pași treceau prin Dobrogea, ar fi localizat Medgidia de astăzi ca fiind principala așezare din centrul teritoriului cuprins între Dunăre și Marea Neagră, în valea Carasu sau Karasu. Valea, în sine, era alcătuită din mai multe alte așezări, bine conturate, ale căror amprente la sol se suprapun astăzi peste localitățile: Cernavoda, Mircea Vodă, Poarta Albă, Castelu, Peștera, Cobadin, Cuza-Vodă, Murfatlar, Tortoman, Siliștea, Mereni, Saligny. Chiar dacă valea Carasu reprezenta o zonă largă din punct de vedere administrativ-teritorial, întreaga zonă gravita atunci, ca și acum, în jurul celei mai dezvoltate așezări, târgul Karasu sau municipiul Medgidia de astăzi. O perioadă, Karasu a fost confundat cu localitatea turcă Tekfürgölü, în condițiile în care cele două așezări erau de fapt una și aceeași: Karasu. Cartografi sau pelerini celebri, cum ar fi: Martin Gruneweg (1582), Paolo Giorgio (1590), Trifon Korobeinikov (1593), Janus Dousa (1597), Nicolaus Visscher (1640), Evliya Celebi (1653), palatinul de Helm (1677), Aubry de la Motraye (1711), Francisck Gosciescki (1712-1714), Filip Orlik (1722), Ruggiero Giussepe Boscovich (1761-1762), Johann Matthias Hasse (1774), menționează în scrierile lor nu numai Valea Carasu, ci și localitatea omonimă. În plus, începând cu anul 1752, când sultanul Mahmud I oficializează existența unui târg pe dealul Panaghirului, în satul Carasu, localitatea va fi menționată în categoria orașelor târguri. Trecut prin mai multe războaie, Carasu va cunoaște evoluții sinusoidale de la înființarea sa ca târg (1752) și până la alegerea primului Consiliu comunal al Medgidiei, oraș revenit la patria mamă (1878). Însă, oricât de grele au fost vremurile, fostul Carasu a supraviețuit uman și geografic, pe zona aferentă vechiului său amplasament ridicându-se Medgidia de astăzi. Inițial, termenul de Medgidia reglementa și zona administrativ-teritorială de care aparțineau localitățile din jur. Acestea, chiar dacă aveau propria denumire, erau arondate districtului sau plasei Medjidia. În anul 1926, de plasa Medgidia aparțineau localitățile de astăzi și satele aferente acestora: Poarta Albă, Valea Dacilor, Castelu, Peștera, Cobadin, Cuza-Vodă, Murfatlar, Remus Opreanu, Tortoman, Siliștea, Mereni, Saligny. Abia în anul 1989, ca urmare a unei noi împărțiri administrative, fapt coroborat cu ridicarea orașului la rangul de municipiu în anul 1994, Medgidia devine cea de astăzi, alături de satele Remus Opreanu și Valea Dacilor.

27 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Întins pe o suprafață de 90,17 km2, municipiul Medgidia (compus din Medgidia și localitățile Remus Opreanu și Valea Dacilor) este situat în sud-estul României, în mijlocul podișului Dobrogei, la 200 km. est de capitala țării, București, la 39 km. vest de capitala reședință a județului Constanța, municipiul omonim, la 144 km. de Tulcea și la 39 km. nord de Vama-Veche. Canalul Dunăre-Marea Neagră, căile ferate București-Constanța, București- Tulcea, Constanța-Negru-Vodă, drumul național 22C, autostrada A2 București- Constanța, drumurile județene 222, 224, 381, aeroportul Mihail Kogălniceanu (aflat la 20-25 minute distanță) sunt principalele artere care fac din Medgidia un adevărat nod de comunicație. Pe hartă, municipiul poate fi găsit pe coordonatele 44°15′1″ latitudine nordică, 28°15′41″ longitudine estică și 69°54′ altitudine. Nu există forme de relief care să iasă în evidență, aspectul general fiind de podiș cu altitudine redusă, un platou mic cu o structură de calcar, acoperit cu depozite groase de loess. Relieful municipiului Medgidia se subsumează caracteristicilor întregului areal al Culoarului Carasu, o depresiune în cadrul Dobrogei de Sud, ce are ca subunităţi limită Podişul Cernavodă în nord şi Podişul Medgidiei în sud. Altitudinea Podişului Medgidia este cea mai redusă din Podişul Dobrogei, fiind cuprinsă între 70-100 m. Malul sudic al Văii Carasu este mai abrupt, iar văile sunt mai numeroase şi mai largi către sud, văi mai multe şi mai largi spre nord, altitudini crescute spre nord, dar şi spre Dunăre. Suprapus Canalului Dunăre - Marea Neagră, străbătând Podişul Medgidiei de la est către vest, Culoarul Carasu poate fi considerat o regiune de continuitate, dar şi de discontinuitate, prezentându-se ca o subunitate. La nord de Canalul Dunăre-Marea Neagră se observă un relief plat, cu pantă generală de la nord la sud și spre bălțile existente de la vest la est, având valoare de cca 1%. La sud există un amfiteatru deschis spre Canal ce are cota cea mai joasă la malul acestuia (+10 m.) și cota cea mai ridicată pe colina unde a fost amplasat Monumentul voluntarilor sârbi căzuți în Dobrogea în anul 1916 (+77.20 mrMB). În partea centrală a Podişului Medgidia, densitatea fragmentării reliefului este de 0-2 km./km.² pe aproape 60% din suprafaţă. Valorile densității cuprinse între 2,1-3 km./km.² şi 3,1-3,5 km./km.² sau 3,6-4 km./km.² corespund sectoarelor cu înălţimi de 75 m. La nord de Valea Carasu valorile sunt sub 0,5 km./km.² iar la sud de 0,6-1 km./km.².

28 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Densitatea fragmentării din Valea Carasu

Energia reliefului din Culoarul Carasu

Adâncimea fragmentării reliefului Culoarului Carasu cuprinde valori între 2 și 49 m.

29 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Relieful Podișului Medgidia, care înglobează și municipiul omonim, este așezat pe zone de carsturi fosilizate, dezvoltate pe formațiuni cretacice, eocene și sarmațiene. Scurgerea apei la suprafaţa uscatului, temporară sau permanentă, se face atât prin pânze, cât și prin rigole, ravene, ogaşe, râpe și torenţi. În Culoarul Carasu există și un segment de relief antropic ce este alcătuit din movile ridicate ca puncte de observaţie, delimitarea unor proprietăţi sau pentru marcarea unor drumuri. Înălţimea lor este de 10-15 m., iar diametrul, la bază, de câţiva zeci de metri. Vecinii municipiului Medgidia sunt: la 10 km. nord-est - Nisipari (sat ce aparține de comuna Castelu), la 11 km. sud-est - comuna Poarta-Albă, la 12 km. sud - Izvorul Mare (sat ce aparține de comuna Peștera), la 12 km. nord-vest - comuna Tortoman și la 32 km. vest - orașul Cernavodă.

30 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Climă, precipitații, floră, faună, vânt

Condițiile climaterice din Medgidia sunt subsumate climei generale din zona Dobrogei de Sud care se evidenţiază prin frecvenţa mare a fenomenului de secetă. Aceasta nu ocolește nici Medgidia unde, pe parcursul unui an, cantitățile de precipitații sunt reduse iar valorile medii ale temperaturilor din timpul verii sunt mai ridicate decât în restul țării. Neaflându-se sub influența mării, Medgidia prezintă un continentalism mai accentuat, atât prin amplitudinea valorilor termice anuale, cât și prin variabilitatea precipitațiilor. Indicii cantitativi ai principalelor elemente climatice scot în evidență că municipiul Medgidia este așezat într-o zonă geografică dominată de nebulozitate redusă, valori mari ale insolaţiei şi radiaţiei solare, temperaturi ridicate, precipitaţii reduse, deficit mare de umezeală, vânturi uscate, etc. Pe scurt, climat temperat-continental cu un caracter de ariditate (temperatura maximă absolută s-a înregistrat în anul 1917 și a fost de aproximativ 39°C, în timp ce minima absolută, -25°C, s-a înregistrat în luna ianuarie a anului 1929; umiditatea aerului înregistrează valori minime în timpul verii - 74% și valori maxime iarna - 89%, valoarea medie anuală fiind de 80%). Temperatura medie anuală în zona Dobrogei de Sud este cuprinsă între 11 și 12 grade Celsius, Medgidia situându-se în jurul acelorași cifre (puțin peste 12°C). În zilele de vară, evapotranspirația potențială (pierderea combinată a umidităţii solului prin evaporare directă şi prin transpiraţia plantelor) este cuprinsă între 120 și 140 mm./luna de vară, aceasta depășind cantitatea de precipitații aferente aceleiași perioade, de aproximativ 50 mm/luna de vară. Cu alte cuvinte, solul pierde mai multă apă decât primește (400 mm. evapotranspirație/130 mm. precipitații per vară; 650-700 mm. evapotranspirație/450-500 mm. precipitații per an; informații centralizate pentru perioada de referință 1965-2008). Media anuală a precipitațiilor se situează între 350-475 mm., ceea ce determină existența unui deficit de apă climatic anual de aproximativ 420 mm. Intensitatea radiației solare este cuprinsă între 1.420,4-1.451,1 kWh/mp./an. Soarele strălucește 2.337 de ore (cel mai mare număr de ore de strălucire a soarelui se înregistrează în luna iulie (318-358 de ore), iar cel mai mic în ianuarie (51-65 ore)).

31 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Indicele pluviometric anual situat între 3,5 și 4 (calculat ca raport între precipitații și temperatură), indicele pluviometric vernal situat între 3 și 3,5 (calculat ca raport între suma precipitaţiilor din intervalul martie-mai și suma temperaturilor din același interval), indicele pluviometric estival situat între 2 și 2,5 (calculat ca raport între suma precipitațiilor din intervalul iunie-august și suma temperaturilor din același interval), bilanțul convențional al umidității cuprins între 2 și 2,5 (calculat ca raportul dintre precipitaţiile din perioada cu temperaturi ≥10C şi suma temperaturilor din aceeaşi perioadă), factorul de ploaie Lang cuprins între 35 și 40 (calculat ca raport între cantitatea anuală de precipitaţii şi temperatura medie anuală), indicele Gams cuprins între 5 și 10 (stabilit ca raport între cantitatea de precipitaţii anuale şi altitudine), precum și indicele de ariditate De Martonne cuprins între 20,5 și 21 (calculat ca raport între suma precipitațiilor anuale și temperatura medie anuală, la numitor intervenind suplimentar valoarea de 10°C, pentru a produce rezultate pozitive și în cadrul regiunilor cu medii termice anuale negative) arată că municipiul Medgidia se încadrează într-un climat de stepă, cu accente de silvostepă, de ariditate moderată, caracterizat prin temperaturi ridicate vara, când sunt condiții de secetă, şi coborâte iarna când se produc şi geruri puternice, cu vânturi frecvente și tari (informații centralizate pentru perioada de referință 1965-2000). Vegetaţia zonei este formată din stepă şi mai puţin din pâlcuri de pădure, plantele specifice fiind: păiuşul stepic, pinul crestat, colilia, firuţa cu bulb, peliniţa, bărboasa, aliorul etc. Pășunatul a transformat, aproape în totalitate, vegetația de stepă într-o stepă cultivată. Vegetaţia acvatică, întâlnită în bălţile de pe malul Văii Carasu, pe malurile Dunării şi în bălţile din apropiere, este alcătuită din: stuf, papură, rogoz, limba broaştei, săgeata apei, cucuta de baltă, stânjenelul de baltă. Pe malurile apelor se dezvoltă sălciile şi esenţele de lemn moale. Fauna este caracteristică celei întâlnite în condiţii de stepă, unde predomină rozătoarele şi păsările: popândăul, şoarecele de câmp, şoarecele de mişună, popândăul, dihorul de stepă, dihorul pătat, nevăstuica, orbetele, şoarecele săritor, şobolanul cenuşiu, graurul, coţofana, potârnichea, ciocârlia. Fauna acvatică este formată din: caras, oblete şi caracudă. Vânturile determină ca zona să fie una propice investițiilor în exploatarea energiei eoliene. Intensitatea acestora (la o înălțime medie între 50 și 80 m.) este cuprinsă între 6.5 – 7.5 m./s. pentru terenurile plate și 5-6 m./s. pentru zonele de podiș și dealuri, fapt care clasează municipiul Medgidia în zona de potențial eolian mediu.

32 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Predominante sunt direcţia vestică a vântului 14,4% și cea nord-vestică (11,5%). Situaţiile de calm sunt de 28,1% iar frecvența maximă a acestora se înregistrează în luna septembrie.

Viteza medie (m/s) a vântului la staţiile meteorologice de la Medgidia în perioada 1961-2009

33 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Solul, subsolul, apele

Compoziția și fertilitatea solului din Valea Carasu sunt dependente de climă. Condițiile generale climaterice de stepă, cu accente de silvostepă, sunt caracterizate de existența unor soluri diferite (cernoziomul castaniu, solul brun deschis de stepă etc.) și soluri azonale (soluri de sărături marine și continentale, nisipuri marine și continentale, soluri de lăcoviște etc.). Trecând de la general la particular, în Medgidia se întâlnesc cernoziomuri de mai multe tipuri: carbonatic (nivel ridicat de fertilitate pentru gramineele stepice, fiind indicat culturilor arabile, în incintele satelor și pe terenuri în pantă, și plantațiilor de viță-de-vie și pomi), ciocolatiu (prielnic culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in, sfeclă de zahăr și în legumicultură), cambic (propice dezvoltării vegetației ierboase) și castaniu de pădure. Solul din Medgidia are și o structură calcaroasă, acoperit cu depozite groase de loess, fiind propice cultivării viţei-de-vie. Medgidia dispune de o suprafață de 2.171,72 ha. intravilan și de 5.763,25 ha. extravilan, structurată astfel:

Folosința terenurilor Suprafață în hectare Suprafață în procente (%) Intravilan 2171 25,03% Agricol 5692 65,64% Păduri 92 1,06% Ape 15 0,17% Dumuri și căi ferate 460 5,3% Neproductive 241 2,77% Total 8671 99,97%

34 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Natura folosinței terenurilor din Medgidia Drumuri și căi ferate Păduri Ape 6% 1% 0% Neproductive 3% Intravilan 25%

Agricol 66%

Se observă că terenurile agricole reprezintă 2/3 din suprafața totală a unității administrativ-teritoriale iar dintre acestea, doar 57% sunt dotate cu sisteme de irigație. Subsolul din Medgidia, al cărui fundament este alcătuit din şisturi verzi de vârste baikaliene, este bogat în calcar, nisip glauconitic, caolin, elemente valorificate în industria minieră şi cea de industrializare a cimentului, varului şi a materialelor de construcţii. În zonă se mai află și zăcăminte importante de argilă caolinoasă (Mircea Vodă și Cuza Vodă), care sunt exploatate cu prelucrare primară în Medgidia, precum și depozite sezoniere de cretă. Zăcămintele de nisip care se exploatează la Remus Opreanu sunt folosite în metalurgie, cele de calcar la fabricarea nisipului gluconic, iar nisipul cuarţos la Medgidia şi Cuza Vodă ar putea fi folosit la fabricarea sticlei. Cu un bazin hidrografic de 840 km.² şi cu o lungime de 46 km., Valea Carasu primeşte mai mulţi afluenţi: din dreapta - Valea Nazarcea și Castelu, al cărui bazin are o suprafaţă de 115 km.² şi lungime de 20 km. (cu trei iazuri Valea Cişmelelor, Zenoviei şi Valea Viţeilor); din stânga - Cocoşul (cu trei iazuri), Valea Seacă cu Straja (patru acumulări), Siminoc (trei iazuri) și Valea Medgidiei (nouă mici acumulări). Rețeaua hidrografică a Văii Carasu (de care beneficiază, parțial, și municipiul Medgidia) s-a îmbogățit consistent cu trei structuri importante: Canalul Dunăre - Marea Neagră, pe o lungime de 64,4 km., Canalul Poartă Albă-Midia, pe o distanță de 27,5 km., și canalele de irigație aferente (în lungul văii se afla unul din cele mai mari sisteme de irigaţii din ţară).

35 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Calitatea factorilor de mediu

Un mediu înconjurător curat și prietenos presupune aer curat, apă potabilă de calitate, canalizare pe toate străzile, spații verzi generoase și o gestiune responsabilă a deșeurilor. Aerul

Stația CT7 monitorizează în permanență calitatea aerului. Aceasta este amplasată în curtea interioară a Primăriei, în apropierea zonei de demarcație între obiectivele industriale și zonele rezidențiale.

În ultimii ani, au fost măsurați constant cei mai importanți poluanți (SO2 – dioxid de sulf prin metoda fluorescenței în violet, NO2 – dioxid de azot prin metoda chemiluminiscenței, PM10 și PM2,5– pulberi în suspensie prin metoda gravimetrică, O3 – ozon prin metoda fotometrică în UV, NOx – oxizi de azot,

C6H6 - benzen, CO – monoxid de carbon, Pb - plumb) în paralel cu parametrii meteorologici care influențează exercitarea influențelor negative ale poluanților (temperatura, viteza vântului, direcția vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitațiile). În perioada 2007-2009, din motive ce țin de caracterul industrial al zonei, a lucrărilor de construcții, a încălzirii rezidențiale și a traficului auto s-au constatat depășiri ale valorilor limită la doar trei poluanți dintre cei șapte măsurați (NO2,

SO2 și PM10). Pe cale de consecință, au fost implementate mai multe măsuri active (printre altele, și Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în aglomerarea Constanța și municipiul Medgidia pentru indicatorii NO2, SO2 și

PM10), care au determinat atât diminuarea poluării și îmbunătățirea calității aerului în ceea ce privește indicatorii SO2, NO2 și O3, cât și menținerea la un nivel bun în privința indicatorilor CO și compuși organici volatili. Pe lângă măsurile proprii adoptate de Lafarge Ciment pentru îmbunătățirea calității aerului, Primăria Medgidia își ia propriile măsuri ce țin atât de reamenajarea, reabilitarea, conservarea și extinderea spațiilor verzi, de împădurirea terenurilor degradate, de promovarea surselor de energie alternativă, cât și de restricționarea circulației autovehiculelor cu masă totală maximă autorizată de peste 7,5 t. în zona centrală a orașului, de organizare a șantierelor de construcții, de umectare a căilor de acces și de spălare a anvelopelor la ieșire, de reducere a poluării din surse fixe (industriale) și/sau liniare (trafic), a celor de suprafață (încălzire rezidențială), precum și măsuri de informare-prevenire.

36 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Pe termen mediu și lung, obiectivul administrației este menținerea unui aer curat, de calitate, pentru toți locuitorii din Medgidia, Valea Dacilor și Remus Opreanu. Apa

Creșterea confortului urban, a atractivității orașului pentru noi investitori și protecția activă a mediului înconjurător prin alimentarea cu apă potabilă de bună calitate a fiecărei gospodării, extinderea rețelei de canalizare pe fiecare stradă și gestiunea responsabilă a apelor uzate reprezintă o preocupare cotidiană a administrației locale. Alimentarea cu apă a municipiului Medgidia se face dintr-o sursă subterană, de o calitate deosebită datorată structurii calcaroase a solului, fapt care premite filtrarea naturală a pânzei de apă freatică. Apa subterană este captată cu ajutorul puțurilor forate iar tratarea se face prin clorinare atât la surse, cât și la stația de pompare. Rețeaua hidrografică subterană și supraterană a municipiului Medgidia s-a îmbunătățit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre-Marea Neagră (cu 64.2 km.), a Canalului Poarta Albă-Midia (27.5 km.) și a canalelor de irigație din Valea Carasu. Satul Valea Dacilor dispune de un puț forat, de un rezervor de înmagazinare, o stație de pompare și o rețea de distribuție a apei potabile iar satul Remus Opreanu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă realizat prin intermediul unei conducte de aducțiune din Medgidia și o rețea de distribuție a apei la consumatori. Serviciul de apă și canalizare al municipiului Medgidia este concesionat către S.C. RAJA S.A. Constanța, al doilea mare operator în domeniul alimentării cu apă a populației din România, după București, singura companie furnizoare de servicii de alimentare cu apă și canalizare din România membră a IWA (International Water Association). Ca și în cazul Stației CT7, care monitorizează în permanență calitatea aerului, Stația de Tratare a apei monitorizată constant calitatea acesteia. Toți indicatorii de calitate analizați pentru apa potabilă se încadrează, în general, în limitele normale (de-a lungul timpului, au fost constatate anumite neconformități mai ales în mediul rural, datorate stării tehnice a conductelor, întreruperilor în furnizarea apei sau neclorinării corespunzătoare a apelor distribuite).

37 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Pe lângă calitatea apei cotidiene, ce ajunge la robinetele locuitorilor municipiului Medgidia, și apele uzate, colectarea, circuitul și descărcarea lor sunt cel puțin la fel de importante. Apa potabilă este cea care asigură necesarul util al fiecărui locuitor, în timp ce modul de gestionare a apelor uzate, adică ceea ce rezultă din utilizarea apei de către consumatori, determină, într-o foarte mare măsură, condițiile existenței unui mediu înconjurător curat și prietenos. Dacă în ceea ce privește calitatea apei potabile, aceasta este asigurată prin serviciile oferite de S.C. RAJA S.A. Constanța, apele uzate sunt tratate la standarde de performanță prin intermediul Stației de epurare Medgidia, recent retehnologizată (prin intermediul Programului Operațional Sectorial de Mediu – Reabilitarea și modernizarea sistemului de apă și canalizare în regiunea Constanța-Ialomița, derulat de S.C. RAJA S.A. Constanța), de capacitate 66.500 LE (locuitori echivalenți), definită conform Directivei 91/271/CEE. Debitele caracteristice la intrarea în stația de epurare se situează între minimum 8.500 mc/zi și maximum 14.000 mc/zi (Q/zi/medie = 8.717 mc; Q/zi/maximum = 10.336 mc.; Q/orar/maximum = 13.680 mc.) În primă etapă, adică în perioada 2014-2018, stația va funcționa pentru 44.865 LE (locuitori echivalenți) și va asigura separarea și îndepărtarea impurităților din apele uzate, le va aduce în limitele admise pentru ca, ulterior, să le descarce în emisari naturali, fără niciun fel de pericol de poluare a mediului înconjurător (reține materiile în suspensie și substanțele flotante, elimină substanțele organice biodegradabile, efectuează nitrificarea, denitrificarea și stabilizarea anaerobă a nămolului). Emisarul stației de epurare este Canalul Dunăre-Marea Neagră, evacuarea făcându-se pe malul drept (km.37 + 600). Pe lângă Stația de epurare, o contribuție majoră în buna gestionare a apelor uzate și a eliminării contaminării cursurilor de apă și a pânzei freatice din Medgidia a avut-o și extinderea rețelei de canalizare menajeră cu 2,715 km., reabilitarea stațiilor de pompare ape uzate și de extinderea conductelor de refulare cu 0,97 km. (proiect în cadrul Programului PHARE CES 2006). Pe termen mediu și lung, obiectivul administrației locale este, pe de o parte, introducerea sistemului de alimentare cu apă potabilă de calitate și canalizare în fiecare locuință și pe fiecare stradă din Medgidia, Valea Dacilor, Remus Opreanu și reabilitarea celor existente, iar pe de altă parte, colectarea din fiecare locuință și de pe fiecare stradă din Medgidia, Valea Dacilor și Remus Opreanu a apelor uzate, tratarea și descărcarea acestora în condiții de siguranță maximă pentru mediul înconjurător.

38 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Deșeurile

Protecția mediului înconjurător, prin gestiunea apelor uzate de către administrația locală, trebuie să fie completată de reducerea cantității și volumului deșeurilor depozitate, precum și de protejarea resurselor naturale. Deșeurile urbane din Medgidia (din gospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii, deșeuri stradale colectate din spații verzi publice, străzi, parcuri, din construcții și demolări) sunt colectate de către Iridex Import-Export București, filiala Costinești, societate care efectuează și depozitarea deșeurilor colectate în propria rampă ecologică de la Costinești (anterior, deșeurile fuseseră colectate de S.C. GBI Serveis sau Lloret de Mar, sucursala Medgidia). Iridex Import-Export București, filiala Costinești, deservește în jur de 20.000 de gospodării, peste 700 de agenți economici și în jur de 40 de instituții publice din Medgidia. Sistemele municipale de colectare și transport deșeuri au fost parțial reabilitate prin intermediul Programului PHARE CES 2004. Astfel, în parteneriat cu Consiliul Local Mircea-Vodă, au fost construite 42 de platforme de colectare selectivă dotate fiecare cu câte 7 eurocontainere (pentru PET/plastic, hârtie/carton, sticlă, metal și deșeu divers), s-au achiziționat prese de balotat hârtie și plastic, precum și mașini autocompactoare pentru europubele. În paralel, prin intermediul Programului Phare CBC 2006, au fost elaborate și studii de fezabilitate pentru colectare selectivă în localitățile Castelu, Cuza-Vodă, Tortoman, Siliștea, Mircea-Vodă și Peștera, studii pentru compostarea deșeurilor rurale și urbane de natură organică (4 stații de compostare - Castelu – Cuza Vodă; Tortoman – Siliștea; Mircea-Vodă; Peștera Medgidia), precum și un studiu de fezabilitate pentru punerea în funcțiune la Medgidia a instalațiilor de depozitare, sortare, reciclare și transformare a deșeurilor rurale și urbane. În prezent, depozitarea deșeurilor menajere se realizează la rampa ecologică Costinești iar valorificarea deșeurilor reciclabile la o rampă din localitatea Agigea. Municipalitatea deține și propriul său depozit (ce se încadrează în categoria - Depozite mici de deșeuri nepericuloase în orașe mici – categoria b.2 în concordanță cu Ordinul MMGA nr 1274/2005), pe o suprafață de cca. 2,9 ha., pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, la 300 m. distanță de acesta. Potrivit “Sistemului de management integrat al deșeurilor în Județul Constanța” (SMID) depozitul urmează să fie închis și ecologizat.

39 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În acest sens, în calitate de membru al Asociației Intercomunitare Dobrogea, Consiliul Local Medgidia a aprobat transmiterea, din administrarea proprie în cea a Consiliului Județean Constanța, a imobilului teren în suprafață de 29.745 mp. pe care se regăsește depozitul urban neconform. Astfel, s-a făcut primul pas în ceea ce privește închiderea acestuia. Municipiul Medgidia este inclus în Zona 6 a proiectului SMID. Acesta prevede, printre altele, și construcția unui nou depozit ecologic, a unei stații de sortare și a unei stații de tratate mecano-biologică în localitatea Tortoman. Din Zona 6 mai fac parte comunele: Nicolae Bălcescu, Mircea-Vodă, Cobadin, Cuza Vodă, Tortoman, Ciocârlia și Peștera. Astfel, fluxul deșeurilor în Zona 6, deci și pentru Medgidia, va fi structurat astfel: Deșeurile reciclabile vor fi transportate către stația de sortare de pe amplasamentul depozitului Tortoman; Deșeurile reziduale biodegradabile vor fi transportate către stația de tratare mecano-biologică de pe amplasamentul depozitului Tortoman; Deșeurile stradale vor fi transportate pentru depozitare în cadrul depozitului nou construit la Tortoman. Cu alte cuvinte, deșeurile reciclabile, reziduale biodegradabile și stradale din Medgidia vor fi transportate la Tortoman, iar deșeurile menajere, în continuare, la Costinești. Conform SMID, stația de sortare de la Tortoman este gândită pentru o capacitate de 7.500 tone/an deșeuri, structurate astfel: hârtie și carton – 3.000 tone, plastic – 2.100 tone, metal – 1.100 tone, lemn – 300 tone și sticlă - 100 tone. În ceea ce privește deșeurile industriale, cea mai optimă metodă este tratarea acestora direct la sursă. În acest sens, SC Lafarge Romcim deține autorizație de mediu pentru co-incinerare – folosirea deșeurilor combustibile și noncombustibile de la alte industrii ca substituenți parțiali ai combustibililor și materiilor tradiționale de la fabricarea cimentului. Gestionarea deșeurilor urbane și industriale din municipiul Medgidia nu reprezintă obligația exclusivă a Primăriei și Lafarge Romcim. Pentru o bună protecție a mediului înconjurător este nevoie de implicarea întregii societăți, de la simplul cetățean, continuând cu agenții economici, mai mici sau mai mari, și terminând cu marii poluatori și autoritățile locale.

40 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

De aceea, fiecare individ sau agent economic trebuie să înțeleagă atât importanța poluării prin gesturi personale (aruncarea deșeurilor direct în mediul înconjurător), cât și prin colectarea selectivă a deșeurilor generate zilnic (hârtie și carton, plastic, sticlă sau metal, DEEE, baterii). Pe lângă obiectivele macro ce țin de implementarea obiectivelor și măsurilor Planului Național/Regional de Gestionare a Deșeurilor, Primăria are în vedere și derularea permanentă a unor ample campanii de informare, prevenire și conștientizare a rolului fiecărui individ în protecția mediului înconjurător. La acestea se adaugă promovarea și susținerea investițiilor în sursele de energie alternativă (panouri solare, pompe de încălzire) din cadrul proiectului Casa Verde și nu numai. Pe termen mediu și lung, obiectivul administrației locale este un municipiu fără deșeuri. Natura urbană și spațiile verzi

Sănătatea locuitorilor oricărei unități administrativ-teritoriale este direct legată de mărimea spațiilor verzi. Cu cât numărul spațiilor verzi este mai mare, cu atât mai mult se reduce și poluarea aerului prin diverși factori care, în caz contrar, acționează nociv asupra oamenilor. În Medgidia, parcurile ocupă astăzi o suprafață de 20,3 ha., zonele de agrement se întind pe 15,8 ha., iar spațiile verzi cuprind 21,31 ha. Pentru a conserva și suplimenta suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor, precum și pentru a asigura valoarea estetică și utilitară corespunzătoare cerințelor populației, Primăria are în vedere ca până la finele anului 2015, prin intermediul Planului Operațional Regional 2007-2013, să reabiliteze nu mai puțin 4 parcuri și 8 spații verzi, cu o suprafață totală de de 175.283, 42 mp. și să împădurească, în funcție de fonduri, terenurile degradate din municipiul Medgidia și satele adiacente (proiect pe termen lung). Chiar și în condițiile existenței unei suprafețe de spațiu verde pe cap de locuitor mai mică decât normativul european, în Medgidia nu s-au înregistrat elemente de radioactivitate a mediului (potrivit celor peste 7.000 de analize beta globale și peste 8.500 de măsurători ale debitului de doză gama în aer efectuate de cele două Stații de supraveghere a radioactivității mediului (SSRM) Constanța și Cernavodă).

41 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Pe termen mediu și lung, obiectivul administrației publice locale este de a întreține, moderniza, reabilita, conserva și extinde toate spațiile verzi, precum și de a împăduri toate terenurile degradate din Medgidia, Valea Dacilor și Remus Opreanu, astfel încât, suprafața medie de spațiu verde pe cap de locuitor să fie cel puțin egală cu normativul european (26 mp.)

Spații verzi 21.31

Zone de agrement 15

Parcuri 20.3

0 5 10 15 20 25

Structura zonelor verzi din Medgidia

42 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

SISTEMUL ECONOMIC

43 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Descriere

Încă dinainte de existența noțiunii de economie se poate spune că zona aferentă municipiului Medgidia se bucura de existența unor forme incipiente ale economiei reale (“[…] grânele sunt din belșug [...] are șapte depozite de apă, două cafenele, două prăvălii cu vopsele și alte vreo 40-50 de alte prăvălii”). Faptul că pe amprenta orașului de astăzi a existat, secole la rând, extrem de importantul târg al Panairului, demonstrează că Medgidia a fost chiar un veritabil nod economic al întregii zone (era frecventată de negustorii din Braşov, precum și de locuitorii din Rumelia, Albania şi Macedonia, care veneau aici atât pentru a-şi valorifica propriile produse constând în mătase, lână, cai, bovine, cât şi pentru a cumpăra produse de manufactură (se desfăceau aici), galanterie, marochinărie, sticlărie şi coloranţi; se comercializau articole de sticlărie şi mercerie din Viena şi Braşov; în 1844 localitatea avea statutul de “bourgades” (târg), renumit pentru comerţul de cai). Așadar, până la alipirea Dobrogei la patria mamă se poate vorbi despre o economie zonală dezvoltată însă numai în domenii restrânse, precum agricultura, meșteșugurile și comerțul. Chiar și așa, zona se afla în topul activităților economice dobrogene. După Războiul de Independență de la 1877, gradual, Medigida începe să se încadreze în rigorile care definesc termenul propriu-zis de economie. Intrarea orașului în economia mare se face în patru pași: primul pas este aferent intervalului cuprins între războiul de la 1877 și primul război mondial (printre altele, se inaugurează mai multe mori de bătut porumbul și mașini de secerat, două mori cu abur, o fabrică de apă gazoasă și două fabrici de dărăcit lâna, două fabrici de profil alimentar, o fabrică de ulei vegetal, două fabrici de făină și mălai, o fabrică de produse ceramice, două bănci populare, o fabrică de cărămizi refractare și tuburi de bazalt, două fabrici de țiglă, imobilul uzinei de apă și castelul de apă, o fabrică de ape gazoase cu o producție zilnică de 800 de sifoane și 500 de sticle de limonadă, se înființează Compania dobrogeană din Medgidia care va prelucra produsele agro-animaliere ale zonei); al doilea pas este cel aferent perioadei interbelice (printre altele, se înființează mai multe case de cereale, noi bănci, se constituie un sfat negustoresc alcătuit dintr-o casă de citire și o bibliotecă bogată destinată tuturor comercianților sau celor care doreau să își întemeieze propria

44 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

afacere, se deschide moara “Stănilă” dotată și cu o presă de ulei ce avea o producție de 120 de vagoane anual, se inaugurează o nouă fabrică de ape gazoase ce avea o producție de 700 de sifoane și 500 de sticle de limonadă zilnic, se deschide fabrica “Daris” ce producea bomboane și halva, se construiește Uzina electrică și cea de apă, se construiesc halele noi comunale, o fabrică pentru unelte agricole, o nouă fabrică de pâine, se înființează Cooperativa agricolă Medgidia); cel de-al treilea pas este aferent perioadei postbelice (în general, vorbim despre economia centralizată; printre altele se înființează IMUM, fabrica de ciment, mai multe întreprinderi mari și cooperative meșteșugărești de producție, se pun bazele “Fruvimed”, orașul capătă statutul de port comercial; ca o paranteză trebuie precizat că între anii ‘60 și ’70 numărul întreprinderilor locale ajunsese la 16 iar cel al muncitorilor la 13.000); cel de-al patrulea și ultimul pas se înregistrează după căderea regimului comunist din decembrie 1989 (dispare economia centralizată și apare economia de piață; IMUM şi-a redus producţia şi a devenit Întreprinderea de maşini şi remorci S.A., Fabrica de ciment a devenit “Lafarge” Romcim, Combinatul de vinificaţie s-a transformat în ”Fruvimed” Medgidia, s-au diversificat ramurile industriale în paralel cu o creștere consistentă a comerțului, urmată de cea a industriei, agriculturii și cea a sectorului serviciilor, s-au construit piețe agroalimentare, s-au înființat supermarket-uri moderne). În anul 2004, așadar la 15 ani de la Revoluția din luna decembrie a anului 1989, numărul agenților economici din Medgidia se situa în jurul cifrei de 2.000, iar principalele ramuri economice erau strucurate astfel: industrie - 16%, agricultură – 8%, comerț - 54%, construcții – 3%, transporturi – 7%, servicii – 12%. Se poate observa ponderea extrem de importantă a comerțului în economia municipalității, semn că istoricul comercial al zonei (Panairul) se prelungește și în prezent. În privința ramurilor industriale din Medgidia, acestea sunt diversificate pe 11 direcții: industria produselor primare, industria energetică, industria metalurgică și a construcțiilor metalice, industria construcțiilor de mașini, utilaje, echipamente și mijloace de transport, industria confecțiilor, industria lemnului, celulozei și hârtiei, industria mobilei, industria alimentară, industria cimentului, varului și a materialelor de construcții, industria minieră, construcția de mașini agricole și piese turnate, construcții industriale și civile.

45 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Zona industrială se întinde pe o suprafață de 40 ha., fiind limitată la nord de DN 22C, la est de limita intravilanului municipalității, la sud de terenul aferent liniei feroviare București-Constanța și la vest de bulevardul Independenței. Este prevăzută cu energie electrică, apă-canal, gaze naturale, rețele de telefonie etc. Construcțiile existente reprezintă: unități industriale din ramuri diverse (construcții de mașini agricole și piese de schimb, extragerea caolinului, morărit și panificație, confecții textile, prelucrarea alcoolului), depozite, depou și stație CFR. Zona este favorabilă și altor construcții industriale, cum ar fi: fabricația de mărfuri alimentare și nealiemntare, ansamblare pentru mașini și instalații, producție confecții textile, depozite de mărfuri alimentare și industriale, morărit și panificație, industrializare a legumelor și fructelor, prelucrarea produselor animaliere.

46 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Evoluția cifrei de afaceri pe domenii de activitate economică

Domeniul de activitate Anul Agricultură Comerț Industrie Servicii Transporturi Total și general zootehnie 2007 25.202.138 183.400.644 63.084.428 73.983.878 28.212.364 373.883.452 2008 10.951.433 233.840.254 123.437.892 117.446.651 38.836.188 524.512.418 2009 9.715.257 243.381.432 107.476.112 81.729.686 38.461.029 480.763.516 2010 9.572.612 186.153.501 90.609.794 63.292.345 22.479.463 372.107.715 2011 9.445.900 226.172.526 107.357.605 93.865.041 35.502.980 472.344.052 2012 7.841.062 221.764.045 125.011.027 78.958.320 29.087.621 462.662.075 2013 6.034.984 207.125.805 65.834.699 67.230.114 27.373.700 373.599.302

Cifrele de afaceri pe domenii (2007-2013)

250000000

200000000

150000000

100000000

50000000

0 Agricultură Comerț Industrie Servicii Transporturi și zootehnie

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

47 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Total general - Evoluție cifră de afaceri (2007-2013)

600000000

500000000

400000000

300000000

200000000

100000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total general

Punctul maxim este aferent anului 2008, de boom economic, iar punctele de minim se suprapun cu perioadele de contractare economică națională, 2010 (declarată) și 2013 (nedeclarată).

Agricultură și zootehnie - Evoluția cifrei de afaceri (2007-2013) 30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agricultură și zootehnie

Din anul 2007, cifra de afaceri aferentă domeniului “Agricultură și zootehnie” este într-o continuă scădere, cea mai abruptă înregistrându-se, inexplicabil, în

48 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA perioada de boom economic 2007-2008. Este singurul domeniu în care declinul cifrei de afaceri se înregistrează înaintea anului de criză economică, 2010, și se menține constant. Panta descendentă nu este însă atât de abruptă încât revenirea de la un la altul să fie complet exclusă. Acest lucru se poate materializa printr-o intervenție fermă a administrației locale (mai ales prin accesarea de fonduri europene), coroborată cu un suport județean și guvernamental.

Comerț - Evoluția cifrei de afaceri (2007-2013) 300000000

250000000

200000000

150000000

100000000

50000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Comerț

”Comerțul” înregistrează un vârf în anul 2009, probabil din inerția anului de boom economic 2008, apoi suferă un declin abrupt în anul 2010, cel al crizei economice, înregistrează un reviriment considerabil în anul 2011 și revine pe o pantă descendentă, mai puțin abruptă decât cea înregistrată în perioada 2009- 2010. Ca și în cazul domeniului “Agricultură și zootehnie”, ritmul descrescător este suficient de lent pentru a putea redeveni crescător de la un an la altul prin intervenția administrației locale, județene și centrale.

49 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Industrie - Evoluția cifrei de afaceri (2007-2013) 140000000

120000000

100000000

80000000

60000000

40000000

20000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Industrie

”Industria” atinge un prim punct de maxim în anul 2008, apoi scade semnificativ în perioada 2009-2010, an declarat al crizei economice naționale, înregistrează o revenire spectaculoasă doi ani consecutivi însă se prăbușește în anul 2013, an care chiar dacă nu a fost declarat oficial ca fiind de recesiune, la nivelul industriei municipiului Medgidia s-a resimțit din plin în acest fel.

Servicii - Evoluția cifrei de afaceri (2017-2013) 140000000

120000000

100000000

80000000

60000000

40000000

20000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Servicii

50 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

“Serviciile” au punctul de maxim în anul 2008, de boom economic, și pe cel de minim în anul 2010, anul crizei. Se remarcă o revenire sporadică a liniei de creștere în intervalul 2010-2011 și o scădere constantă în următorii doi ani.

Transporturi - Evoluția cifrei de afaceri (2007-2013) 45000000

40000000

35000000

30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Transporturi

Evoluția cifrei de afaceri a domeniului “Transporturi” păstrează tiparul domeniului “Servicii”, cu un ritm mai lent de scădere între anii 2008 și 2009.

51 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2007 Transporturi Agricultură și 7% zootehnie 7% Servicii 20%

Industrie Comerț 17% 49%

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2008 Transporturi Agricultură și 7% zootehnie 2% Servicii 22%

Comerț 45%

Industrie 24%

52 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2009 Transporturi Agricultură și 8% zootehnie 2% Servicii 17%

Comerț 51% Industrie 22%

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2010 Transporturi Agricultură și 6% zootehnie Servicii 3% 17%

Comerț 50% Industrie 24%

53 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2011 Transporturi Agricultură și 7% zootehnie 2% Servicii 20%

Comerț 48%

Industrie 23%

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2012 Transporturi Agricultură și 6% zootehnie Servicii 2% 17%

Comerț 48%

Industrie 27%

54 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate economică - 2013 Transporturi Agricultură și 7% zootehnie 2% Servicii 18%

Comerț Industrie 55% 18%

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii de activitate din total general Anul % Agricultură Comerț Industrie Servicii Transporturi Total general și zootehnie 2007 7 49 17 20 7 373.883.452 (100%) 2008 2 45 24 22 7 524.512.418 (100%) 2009 2 51 22 17 8 480.763.516 (100%) 2010 3 50 24 17 6 372.107.715 (100%) 2011 2 48 23 20 7 472.344.052 (100%) 2012 2 48 27 17 6 462.662.075 (100%) 2013 2 55 18 18 7 373.599.302 (100%)

55 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea cifrelor de afaceri pe domenii din total (2007-2013)

0 Agricultură și Comerț Industrie Servicii Transporturi zootehnie

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agricultură și zootehnie - Ponderea cifrei de afaceri din total (2007-2013) 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agricultură și zootehnie

56 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Comerț - Ponderea cifrei de afaceri din total (2007-2013) 60

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Comerț

Industrie - Ponderea cifrei de afaceri din total (2007-2013) 30

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Industrie

57 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Servicii - Ponderea cifrei de afaceri din total (2017-2013) 25

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Servicii

Transporturi - Ponderea cifrei de afaceri din total (2007-2013) 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Transporturi

Ponderea cifrelor de afaceri din total este pe un trend ascendent în domeniile comerțului, serviciilor și transporturilor (cifrele de afaceri scad într-un ritm mai lent decât totalul), descendent în industrie și constant în agricultură și zootehnie.

58 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Evoluția numărului de agenți economici înregistrați/activi

Anul Agenți economici Agenți economici Cifra de afaceri înregistrați activi 2007 2.290 1.102 373.883.452 2008 1.914 1.220 524.512.418 2009 1.832 1.136 480.763.516 2010 1.835 1.129 372.107.715 2011 1.843 1.253 472.344.052 2012 1.802 1.232 462.662.075 2013 1.769 1.208 373.599.302

Agenți economici înregistrați (2007-2013) 2500

2000

1500

1000

500

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agenți economici înregistrați

Numărul agenților economici înregistrați scade abrupt și surprinzător în anul 2008, de boom economic, și crește lent, la fel de surprinzător, în perioada de criză economică, 2010-2011. După 2011, trendul este lent descendent, semn de contractare a economiei locale.

59 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Agenți economici activi (2007-2013) 1300

1250

1200

1150

1100

1050

1000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agenți economici activi

Numărul agenților economici activi crește în anul de boom economic, 2008, scade în recesiunea aferentă perioadei 2009-2010, se înscrie pe un trend acendent abrupt în intervalul 2010-2011 și revine pe trend descendent, mai lent, în perioada 2011-2013.

Agenți economici înregistrați/activi (2017-2013) 2500

2000

1500

1000

500

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agenți economici înregistrați Agenți economici activi

60 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Transporturi Transportul rutier

Municipiul Medgidia se numără printre cele mai importante noduri comunicaționale ale județului Constanța, structurat pe trei componente de infrastructură: rutieră, feroviară și navală. Infrastructura rutieră este compusă din următoarele drumuri naționale, județene și rețele stradale interne: DN22C – asigură legătura între Medgidia, Constanţa şi Bucureşti, cu o capacitate de un fir de circulaţie pe sens şi o parte carosabilă de 7 m. și un traseu aflat la limita intravilanului localităţii; DJ224 - asigură legătura între Medgidia și comuna Tortoman, cu o capacitate de un fir de circulaţie pe sens, cu o parte carosabilă de 7 m.; DJ222 – asigură legătura pe direcția Mihail Kogălniceanu - Cuza Vodă - Remus Opreanu – Peştera, cu o capacitate de un fir de circulaţie pe sens; DJ381 – asigură legătura pe direcţia Valea Dacilor-Ciocârlia de Sus, cu o arteră cu o capacitate de un fir de circulaţie pe sens. Reţeaua stradală internă a municipiului și a celor două localități componente, cu multe străzi de categoria I şi II, este structurată astfel: Medgidia: număr total de străzi - 210; lungime totală străzi – 91 km., dintre care, 73 km. modernizate și 18 km. cu împietruiri cu piatră spartă; Valea Dacilor: număr total de străzi - 23; lungime totală străzi – 16 km., dintre care, 3 km. modernizate şi 13 km. cu împietruiri cu piatră spartă; Remus Opreanu: număr total de străzi - 12; lungime totală străzi – 8 km., dintre care, 1 km. modernizate, 7 km. cu împietruiri cu piatră spartă și 4 km. drumuri de pământ.

61 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Gradul de modernizare a străzilor din Medgidia

Împietruiri cu piatră spartă 20%

Modernizate 80%

Gradul de modernizare a străzilor din Valea Dacilor Modernizate 19%

Împietruiri cu piatră spartă 81%

Gradul de modernizare a străzilor din Remus Opreanu Drumuri de Modernizate pământ 8% 33%

Împietruiri cu piatră spartă 59%

62 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Numărul străzilor din municipiul Medgidia și localitățile Valea Dacilor și Remus Opreanu Valea Dacilor Remus Opreanu 9% 5%

Medgidia 86%

Lungimea totală a străzilor din municipiul Medgidia și localitățile Valea Dacilor și Remus Opreanu Remus Opreanu Valea Dacilor 7% 14%

Medgidia 79%

Prin intermediul firmelor private deţinătoare de autocare şi microbuze, municipiul Medgidia reprezintă un nod de transport și pentru destinaţiile judeţene şi interjudeţene. Cursele acoperă rute diferite, tur/retur, astfel: Medgidia ↔ Constanţa, Cobadin, Bucureşti, Cernavodă, Tepeş – Vodă, Mircea – Vodă, Peştera, Ostrov etc. Transportul local de călători este asigurat de o firmă privată care deţine peste 20 de microbuze cu o capacitate de 15 + 1 locuri/microbuz şi operează pe 6 trasee Aceasta deservește aproximativ 125.000 de călători pe lună, dintre care în jur de 5.000 beneficiază de gratuităţi. Transportul în regim de taxi este asigurat de peste 130 autoturisme (peste 30 persoane fizice autorizate, peste 40 societăţi comerciale şi maximum 10 întreprinderi individuale).

63 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Transportul feroviar

Transportul de persoane și cel de mărfuri se realizează prin intermediul a câte unei staţii CFR de călători şi marfă, a unei căi ferate ce deserveşte portul Medgidia (DobroPort), racordată la sistemul naţional de transport feroviar, precum şi prin intermediul liniilor feroviare (l - 4 linii pentru transportul de călători şi 4 – 14 linii pentru primire/expediere trenuri de mărfuri). Lungimea totală a liniei de cale ferată exploatată este de 30 km. Numărul călătorilor expediaţi din staţia CFR - gara Medgidia (în anul 2013) a fost de aproximativ 160.000 persoane, în timp ce transportul total la nivelul anului 2013 a fost de 31.332.188 tone, structurate astfel: pe ruta Medgidia – Mircea Vodă: 15.484.122 tone; pe ruta Medgidia – Dorobanţi: 14.417.066 tone; pe ruta Medgidia – Negru Vodă: 150.000 tone; pe ruta Medgidia – Babadag: 1.281.000 tone.

Transport feroviar total 2013 Medgidia-Negru Vodă Medgidia-Babadag 1% 4%

Medgidia-Mircea Medgidia- Vodă Dorobanți 49% 46%

Prin intermediul corespondenţilor proprii, firma S.C. TEF S.A. oferă prestaţii de transport specifice pe căile ferate din Europa, în condiţii de operativitate şi deplină siguranţă: transport produse petroliere (ţiţei, motorină, păcură); transport de mărfuri în vrac (calcar, cocs, pirită), pe diverse rute.

64 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Transportul naval

Canalul Dunăre - Marea Neagră este principala arteră de transport naval a municipiului Medgidia. Construirea în anul 1984 a Canalului Dunăre-Marea Neagră şi darea în funcţiune a Canalului Dunăre-Main-Rin, în anul 1992, au permis crearea unei linii fluviale europene care leagă Marea Nordului direct de Marea Neagră. Acesta reprezintă o cale navigabilă cu caracteristici tehnice deosebit de favorabile, fiind clasat după normele C.E.E - ONU în cea mai importantă clasă de canale navigabile interioare (clasa IV). Canalul, cu lungimea totală de 95,6 km., este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km. și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km. Navigabil pentru vase fluviale şi maritime de până la 5.000 tdw. (asigură circulaţia în ambele sensuri a barjelor şi navelor maritime), acesta traversează municipiul Medgidia pe o lungime de cca. 15 km. De o parte şi de alta a Canalului există drumuri tehnologice. Canalul Dunăre - Marea Neagră este deservit la Medgidia de un port comercial alcătuit din 21 dane cu lungimea de 10 ml/dană (cinci sunt dane operative; traficul anual este de 200.000 tone) şi de un port industrial (16 dane operative, adâncime minimă de 7 metri şi o capacitate pentru un trafic anual de 14.000.000 tone; transportul de mărfuri se efectuează prin convoaie de câte 6 barje, fiecare propulsate de un împingător, cu o capacitate maximă de transport de 18.000 t./convoi). Portul dispune de gară fluvială, magazie de mărfuri generale și două dane de pasageri nefuncţionale din lipsa pontoanelor pentru acostare. Dana 21 este operativă și poate asigura alimentarea cu apa potabilă şi energie electrică a navelor acostate. În decursul anului 2013 Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost tranzitat de un număr de 20 nave pasager, element ce poate deveni extrem de important în dinamica evoluției turistico-economice a orașului pentru perioada 2014-2020. Zona portuară Medgidia, în suprafaţă de 51,09 ha,. este amplasată în partea de est a municipiului şi cuprinde: portul, în suprafaţă de 15,86 ha, aflat în administrarea Companiei Naționale a Administraţiei Canalelor Navigabile; o suprafaţă de 12 ha. ce aparține domeniului privat al Consiliului local Medgidia, platforma drumului de întreţinere – intervenţie în lungul canalului.

65 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Întreaga zonă prezintă racordări la reţeaua de apă potabilă şi canalizare si electricitate. Funcţiunea dominantă a zonei o constituie transporturile pe apă, de mărfuri şi persoane. Funcţiunile complementare admise sunt cele derivate din necesitatea asigurării activităţii de bază prin lucrări de modernizare, întreţinere, construcţii sau auxiliare transportului de persoane, comerţ şi prestări servicii. Pot fi admise activităţi industriale de depozitare, transport rutier şi feroviar comune tuturor zonelor productive.

66 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Serviciile

Serviciile financiar – bancare sunt asigurate de opt unităţi bancare: Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, BRD - Groupe Societe Generale, CEC, Cooperativa de Credit, Volksbank, Banca Transilvania, Banca Carpatica. Serviciile de asigurare sunt asigurate de șapte filiale ale următoarelor societăţi: Omniasig, Asirom, Group Ama, Unica, Marosi Broker, Dexasig, Transilvania Broker. Serviciile poştale, tradiționale și rapide, sunt asigurate de: Poşta Română cu 2 oficii poştale, Total Post cu 1 oficiu poştal, Urgent Curier și Cargus. În Medgidia sunt asigurate și serviciile de corespondenţă, mesagerie, poştă rapidă internă şi externă, comunicaţii rapide, transfer de bani prin Western Union, Money Gram, Smith@Smith.

67 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Echiparea edilitară Rețeaua de alimentare cu gaze

În anul 1997 a fost aprobată înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în municipiul Medgidia. La nivelul anului 2005, aceasta avea următoarele caracteristici: debit de 14.892 Nmc/h; racord de înaltă presiune Ø12’’, în lungime de 23,3 km., cuplat la conducta de transport Ø24’’ - Mihai Bravu – Năvodari; staţie de reglare - măsurare – predare, cu un debit Q = 40.000 Nmc/h.; conductă de medie presiune, în lungime de 6 km., pentru alimentarea staţiilor de sector; staţie de sector SRS3 cu un debit Q = 2.500 Nmc/h. (din 4 proiectate); reţele de distribuţie, de redusă presiune, din conducte de polietilenă de înaltă densitate, în lungime de 10 km. cu diametre de la Dn. 63 mm. la 250 mm. La sfârşitul anului 2010, sistemul local al distribuției de gaze era alcătuit din: reţea de distribuţie presiune redusă şi medie (PE şi oţel): 75,65 km.; branșamente (PE şi oţel): 2.741 buc. în lungime de 20,25 km.; S.R.M. (staţie de reglare-măsurare) şi S.R.S.(staţie reglare sector). La nivelul anului 2013, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în municipiul Medgidia avea următoarele caracteristici: consum de gaze naturale pentru societăţi comerciale şi instituţii (mai mic de 400.000 Nmc/an/societate): 1.769.115 mc.; consum de gaze naturale pentru case: 3.388.346 mc.; consum de gaze naturale pentru apartamente: 3.405.895 mc.; consum de gaze naturale pentru societăţi comerciale şi instituţii (mai mare de 400.000 Nmc/an/unitate): S.C. Apollo Ecoterm S.R.L. – CT 10; S.C. Lafarge Ciment Medgidia – furnizor O.M.V Petrom Gaz S.R.L.; 2.382 de locuințe individuale beneficiare, prin contract, de furnizarea gazelor naturale; 4.992 de apartamente beneficiare, prin contract, de furnizarea gazelor naturale; 253 de instituții și societăți comerciale beneficiare, prin contract, de furnizarea gazelor naturale.

68 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Distribuția consumului de gaze naturale

Societăți comerciale și instituții (mai mic de 400.00 Nmc/an) Apartamente 21% 40%

Case 39%

Structura beneficiarilor de gaze naturale Instituții și societăți comerciale 3%

Locuințe individuale 31%

Apartamente 66%

69 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Rețeaua de apă și canalizare

Sistemul de alimentare cu apă are o capacitate de 320 l./s. Acesta este alcătuit din: captarea apei subterane din stratul freatic prin puţuri forate de mare adâncime, conducte de aducţiune, instalaţii de clorinare a apei, rezervoare de înmagazinare, instalaţii de pompare a apei în reţeaua de distribuţie a apei. Sursa de apă subterană este amplasată pe 4 fronturi de captare care însumează 11 puţuri de mare adâncime (200 – 950 m.). Sistemul de alimentare este mixt, 60% din reţeaua de distribuţie fiind alimentată direct din sursele de apă şi 40% prin înmagazinare şi pompare în aceasta. Conductele de aducţiune, în lungime de 38 km. și cu diametre cuprinse între 200 şi 800 m., sunt alcătuite din azbociment, fontă, oţel şi PREMO. Reţeaua de distribuţie a apei potabile, de tip inelar şi ramificat, are o lungime de 60,5 km. Reţeaua de canalizare se compune din 22 de canale colectoare principale (în lungime de 13,340 km.) şi colectoare secundare şi stradale (în lungime de 29,445 km.) Reţeaua de canalizare colectează atât apele uzate menajere care provin de la populaţie, cât şi apele uzate industriale. Având în vedere relieful terenului, canalizarea este structurată astfel: zona Medgidia Sud, în sistem separativ; zona Nord, în sistem mixt. În zona de Sud, apa uzată menajeră este transportată gravitaţional de reţele şi colectoare, ce debuşează cu bazinele staţiilor de pompare, amplasate pe malul drept al canalului. De la staţiile de pompare, apele sunt trimise la colectorul de aport al staţiei de epurare, amplasată în estul localităţii. Colectoarele de aport, staţiile de pompare şi conductele de refulare aferente zonei Medgidia Sud funcţionează în mod corespunzător. Partea de Nord-Vest este deservită parţial de un colector Dn. 30 - 60 cmb. Acesta are un caracter unitar şi deserveşte Fabrica de Brânzeturi, S.C.IMUM S.A., precum și alți agenți economici din zonă. Toate staţiile de pompare sunt tip cheson din beton armat, cu Ø5-8.40 m. și cameră de grătare pentru protejarea pompelor. Localitatea Valea Dacilor nu dispune de sistem de alimentare cu apă centralizat. La limita satului există conducta de transport Ø400 mm. ce vine de la complexul de înmagazinare-pompare cota 60 Medgidia.

70 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Localitatea Remus Opreanu dispune de două puţuri cu diametrul mare, conductă de aducţiune Ø100 mm. oţel, rezervor de înmagazinare cu un volum de 200 mc. şi o reţea de distribuţie Ø100 mm. oţel. Infrastructura generală a reţelei de canalizare şi alimentare cu apă potabilă în municipiul Medgidia se prezintă astfel: reţea de distributie a apei potabile - 117,70 km.; fântâni/puţuri -15; reţea de canalizare - 71,70 km.; staţii de pompare - 7; staţii de epurare – 1; surse de apă potabilă: ape subterane care se captează cu ajutorul puţurilor forate la mare adâncime (180 m. – 360 m.); ape de suprafaţă pompate în sistem prin intermediul a 12 puţuri. surse de apă nepotabilă: Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Infrastructura rețelei de apă și canalizare (km.)

Rețea de canalizare 38% Rețea de distribuție a apei potabile 62%

71 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Rețeaua electrică

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal este un obiectiv prioritar al municipalităţii. Aceasta are ca scop realizarea unui sistem de iluminat public unitar şi eficient, care să corespundă normelor şi normativelor în vigoare, în paralel cu optimizarea consumurilor energetice şi garantarea indicatorilor de performanţă lumino - tehnici proiectaţi (de pildă, alegerea corespunzătoare a corpurilor de iluminat astfel încât, prin intermediul acestora, să se atingă nivelurile de iluminare optime, limitarea efectului de orbire, dar şi evitarea unui consum inutil de energie electrică). Rețeaua electrică a municipiului Medgidia este sistematizată astfel: reţele electrice aeriene de joasă tensiune - 92 km.; reţele electrice subterane de joasă tensiune - 61 km.; lungimea totală a drumurilor pentru care se asigură iluminatul public – 70 km.; numărul total al corpurilor de iluminat existente pe domeniul public – 2160 buc.; puterea instalată pentru iluminatul public – 477,75 Kw./h.; posturi de transformare existente – 22 buc.

Rețeaua electrică

Lungimea totală a drumurilor cu Rețele electrice iluminat public aeriene de joasă 32% tensiune 41%

Rețele electrice subterane de joasă tensiune 27%

72 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Rețeaua de încălzire

Municipiul Medgidia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu energie termică ce este gestionat de societatea comercială de interes public, S.C. Apollo Ecoterm S.R.L., al cărei asociat unic este Consiliul Local Medgidia. Operatorul este cel care furnizează agentul termic pentru încălzire şi apă caldă de consum şi se ocupă de întreţinerea şi exploatarea echipamentelor aferente centralelor și punctelor termice. Sistemul centralizat local de alimentare cu energie termică al municipiului Medgidia este structurat pe: 8 centrale termice funcţionale cu gaze naturale (CT1, CT2, CT4, CT5, CT6, CT7, CT10, CT15); 3 puncte termice (PT8, PT12, PT16); reţele de distribuţie a agentului termic. Centralele şi punctele termice, care deservesc 1.640 apartamente, 3 instituţii de învăţământ (şcoli şi grădiniţe) şi 40 agenţi economici, sunt dotate cu 16 cazane de apă caldă alimentate cu gaze naturale şi modernizate cu echipamente energetice specifice. Reabilitarea centralelor şi punctelor termice a condus atât la posibilitatea furnizării de agent termic în program zi/noapte (24 h.), cât mai ales la scăderea costului gigacaloriei (obţinută pe bază de gaze naturale faţă de cea obţinută pe baza de CLU).

73 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Rețeaua de telecomunicații

În municipiul Medgidia există trei operatori de televiziune prin cablu (UPC, RCS-RDS şi Romtelecom) care deservesc peste 14.400 abonați şi șase operatori de servicii de internet (UPC, RCS-RDS, Romtelecom, Vodafone, Orange, Cosmote) cu peste 10.000 de abonați. De asemenea, serviciile de telefonie mobilă şi fixă sunt oferite de: Romtelecom, Vodafone, Orange şi Cosmote.

74 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CAPITALUL SOCIAL

75 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Populația

Recensămintele desfășurate în intervalul 1992-2011 arată o scădere constantă a populației municipiului Medgidia. Astfel, între anii 1992 și 2002 populația descrește cu 2.816 locuitori, iar în intervalul 2002-2011, cu 4.061 locuitori. Până în anul 1992, recensămintele constataseră o creștere constantă a populației, de multe ori cu tendințe spectaculoase (1948-1956 și 1966-1977) însă din anul 1992 și până în prezent, se înregistrează scăderi constante, într-un un ritm crescător. Practic, populația municipiului Medgidia a scăzut în ultimii 20 ani cu 6.877 de locuitori, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul maximal al populației înregistrat în anul 1992.

An 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 recensământ Populație 6256 6466 6916 17943 27981 40281 46657 43841 39780 înregistrată

Evoluția populației municipiului Medgidia (1912-2011)

46657 43841 40281 39780

27981

17943

6256 6466 6916

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

76 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Scăderea populației din Medgidia se înscrie în linia generală descrescătoare care se înregistrează, pentru același inteval, și la nivelul județului Constanța:

An 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 recensământ Populație 311062 369940 465752 608817 748769 715151 684082 înregistrată

Evoluția populației județului Constanța (1948-2011) 748769 715151 684082 608817

465752

369940 311062

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Evoluția populației Județul Constanța / Municipiul Medgidia (2002-2011)

Județul Constanța Municipiul Medgidia

748769 1992 46657

715151 2002 43841

684082 2011 39780

77 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Se observă că, în ultimii 20 de ani, ritmul de scădere a populației în municipiul Medgidia este mai ridicat decât cel înregistrat la nivelul județului Constanța (6.877 persoane - 15%, respectiv 64.687 persoane - 9%). Acest fapt determină ca și ponderea populației din Medgidia, în totalul populației județului Constanța, să fie în scădere:

Ponderea populației din Medgidia în totalul populației județului Constanța (1992-2011)

1992 2002 2011

6.23

Pondere % 6.13

5.81

Potrivit Recensământului pe anul 2011, structura pe sexe și grupe de vârstă a populației municipiului Medgidia se prezintă astfel:

Pop. Total Sub 5 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 ani ani ani ani ani ani ani ani ani M și 39780 2405 2129 2019 1931 2663 2382 2898 2886 3617 F M 19256 1252 1102 1004 999 1355 1240 1421 1397 1794 F 20524 1153 1027 1015 932 1308 1142 1477 1489 1823

Pop. 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani și ani ani ani ani ani ani ani ani peste M și F 2354 2954 3246 2526 1688 1744 1323 717 298 M 1155 1433 1589 1153 755 699 556 250 102 F 1199 1521 1657 1373 933 1045 767 467 196

78 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Structura pe sexe a populației municipiului Medgidia

Femei Bărbați 52% 48%

Structura pe grupe de vârstă a populației municipiului Medgidia 85 ani și peste 80-84 1% 75-79 ani ani 3% 2% 70-74 ani 4% Sub 5 ani 65-69 ani 6% 4% 5-9 ani 10-14 ani 5% 5%

15-19 ani 60-64 ani 5% 6%

55-59 ani 20-24 ani 8% 7%

25-29 ani 50-54 ani 6% 7%

30-34 ani 45-49 ani 7% 6% 40-44 ani 35-39 ani 9% 7%

79 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Se poate observa că din totalul populației municipiului Medgidia, cea mai mare pondere o are grupa de vârstă cuprinsă între 40 și 44 ani (9%), iar cea mai mică pondere o deține grupa de vârstă de 85 ani și peste (1%).

Structura pe sexe și grupe de vârstă a populației municipiului Medgidia (total)

2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0

Bărbați Femei

Ponderea grupei de vârstă cuprinsă între 40 și 44 ani din totalul populației municipiului Medgidia se păstrează și în ceea ce privește structura pe sexe a acesteia (9,13% bărbați, 8,88% femei). Aceleași procente se întâlnesc și în cazul grupei de vârstă cu cea mai scăzută pondere din totalul populației, cea cuprinsă între 85 ani și peste (0,5% bărbați, 0,9% femei). Făcând o sinteză aproximativă a dispoziției populației pe grupe de vârstă, la o medie de 20 ani, aceasta se prezintă astfel: între 0 și 20 ani – 21%, între 20 și 40 ani – 27%, între 40 și 60 ani – 30%, între 60 și 85 ani și peste – 27%.

80 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

80-84 ani 1% 70-74 ani 85 ani și

65-69 ani 4% 75-79 ani peste 0% 5-9 ani 4% 3% 1% 6% 60-64 ani Sub 5 ani 10-14 ani 6% 7% 5% 15-19 ani 55-59 ani 5% 8% 20-24 ani 50-54 ani 7% 7%

45-49 ani 30-34 ani 6% 40-44 ani 35-39 ani 7% 25-29 ani 9% 7% 6%

Structura pe grupe de vârstă a populației municipiului Medgidia (bărbați)

Structura pe grupe de vârstă a populației municipiului Medgidia (femei) 80-84 85 ani și Sub 5 ani 75-79 ani ani peste 6% 70-74 ani 4% 2% 1% 0% 5-9 ani 5% 10-14 ani 65-69 ani 5% 5% 5% 15-19 ani 60-64 ani 5% 7% 20-24 ani 6% 55-59 ani 8% 25-29 ani 6% 50-54 ani 30-34 ani 7% 7% 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 7% 6% 9%

81 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Potrivit datelor furnizate de același Recensământ, din punct de vedere etnic, religios și al limbii materne, populația municipiului Medgidia este structurată, astfel:

după etnie: 28.434 români (71,47%), 12 maghiari (0,03%), 604 romi (1,51%), 5 germani (0,012%), 3340 turci (8,39%), 20 ruși-lipoveni (0,05%), 3.211 tătari (8,07%), 3 sârbi (0,007%), 4 greci (0,01%), 9 armeni (0,022%), 17 macedoneni (0,042%) și 13 de altă etnie (0,032%), pentru 4.103 locuitori nu s-a cuantificat etnia (10,31%); după religie: 28.687 creștini-ortodocși (72,11%), 98 romano-catolici (0,24%), 89 penticostali (0,22%), 5 greco-catolici (0,01%), 36 baptiști (0,09%), 37 adventiști de ziua a șaptea (0,09%), 6.624 musulmani (16,65%), 17 martorii lui iehova (0,04%), 4 creștini după Evanghelie (0,01%), 28 creștini de rit vechi (0,07%), 4 ortodocși-sârbi (0,01%), 17 altă religie (0,04%), 20 atei (0,05%), pentru 4.109 locuitori nu s-a cuantificat religia (10,32%); după limba maternă: 29.354 română (73,79%), 9 maghiară (0,02%) , 182 romani (0,45%), 3 germană, (0,007%), 3133 turcă (7,87%), 14 rusă (0,35%), 2953 tătară (7,42%), 3 sârbă (0,007%), 3 greacă (0,007%), 12 macedoneană (0,03%), 6 altă limbă maternă (0,015%), pentru 4103 locuitori nu s-a cuantificat limba maternă (10,31%).

Greci Distribuția etnică a populației municipiului 0% Macedoneni Medgidia 0% Ruși-lipoveni Altă etnie Maghiari 0% Armeni 0% 0% 0% Sârbi Necuantificați Germani 0% Tătari 10% 0% Romi 8% 2% Turci 8%

Români 72%

82 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Altă religie Distribuția religioasă a populației 0% municipiului Medgidia Creștini de rit vechi Atei 0% 0% Martorii lui iehova Romano-catolici 0% 0% Baptiști Necuantificați 0% Ortodocși-sârbi 10% 0% Musulmani 17% Greco-catolici 0%

Adventiși de ziua a Creștini-ortodocși șaptea 72% 0% Penticostali 0%

Creștini după Evanghelie 0%

Distribuția după limba maternă a populației municipiului Medgidia

Macedoneană Greacă 0% 0% Necuantificați Rusă Tătară 10% Sârbă 0% 7% 0% Turcă 8% Romani 1%

Germană Română 0% 74% Maghiară 0%

Altă limbă maternă 0%

83 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Recensământul efectuat în anul 2011 arată și nivelul instituțiilor de învățământ absolvite de populația stabilă în Medgidia de peste 10 ani: Nivelul instituției de învățământ absolvite Total Superior Post Secundar Primar Populație liceal Total Superior Inferior stabilă de și de (V-VIII) peste 10 Liceal Profesional ani și maiștri și Total Din peste de ucenici care: Univ. de licență M și F 35246 3863 3604 1347 24187 11087 4247 8853 4233 M 16902 1736 1633 766 12096 5542 3004 3550 1679 F 18344 2127 1971 581 12091 5545 1243 5303 2554

Populație Nivelul instituției de învățământ absolvite stabilă de Fără școală absolvită peste 10 ani și peste Total Din care:

Persoane analfabete:

M și F 1616 1006 M 625 371 F 991 635

Se observă că absolvenții de studii secundare sunt de peste șase ori mai mulți decât absolvenții de studii superioare (24.187-68,62%/3.863-10,96%); numărul total al femeilor cu studii superioare este în mod semnificativ mai mare decât cel al bărbaților (2.127-6,03%/1.736-4,92%); numărul total al bărbaților cu studii secundare și primare este aproape egal cu cel al femeilor (12.096- 34,31%/12.091-34,30%). De asemenea, numărul bărbaților care au absolvit instituții de învățământ postliceale și de maiștri este cu mult mai mare decât cel al femeilor (766-2,17%/581-1,64%). Numărul femeilor fără studii este mai mare decât cel al bărbaților (991- 2,81%/625-1,77%), raport care se păstrează și în ceea ce privește fenomenul analfabetismului (635-1,8%/371-1,05%).

84 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ponderea studiilor absolvite de populația stabilă de peste 10 ani și peste (din total populație stabilă de peste 10 ani și peste)

Bărbați Femei

12096 - 12091 - 34,31% 34,30%

2127 - 1736 - 6,03% 4,92% 991 - 635 - 766 - 581 - 625 - 371 - 2,81% 1,8% 2,17% 1,64% 1,77% 1,05%

Studii superioare Studii secundare Postliceal și de Fără școală Analfabeți și primare maiștri

Ponderea studiilor absolvite de populația stabilă de peste 10 ani și peste (din total populație stabilă de peste 10 ani și peste)

Bărbați Femei

12096 12091

2127 1736 766 991 635 581 625 371 Studii superioare Studii secundare și Postliceal și de Fără școală Analfabeți primare maiștri

85 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Structura pe sexe a absolvenților de studii superioare (din totalul absolvenților de studii superioare)

Bărbați Femei 45% 55%

Structura pe sexe a absolvenților de studii superioare cu licență (din totalul absolvenților de studii superioare cu licență)

Bărbați 45% Femei 55%

86 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Structura pe sexe a absolvenților de studii secundare și primare (din totalul absolvenților de studii secundare și primare)

Femei Bărbați 50% 50%

Structura instituțiilor de învățământ secundare absolvite

Femei Bărbați

Învățământ primar 2554 1679

Învățământ inferior 5303 3550

Învățământ secundar profesional și de ucenici 1243 3004

Învățământ secundar liceal 5545 5542

87 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Structura pe sexe a absolvenților de studii postliceale și de maiștri (din totalul absolvenților de studii postliceale și de maiștri)

Femei 43%

Bărbați 57%

Structura pe sexe a persoanelor fără studii și a fenomenului analfabetismului (din totalul persoanelor fără studii și analfabete)

Femei Bărbați

Analfabeți

371 1243 Fără studii

991 625

Recensământul din anul 2011 mai scoate în evidență că populația municipiului Medgidia este structurată pe 13.455 de gospodării, adică aproximativ trei persoane la o gospodărie. De asemenea, numărul clădirilor recenzate este de 6.360.

88 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Pentru perioada 2009-2012, potrivit datelor furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, mișcarea naturală (natalitatea/mortalitatea) a populației din Medgidia și satele Valea Dacilor și Remus Opreanu se prezintă astfel:

Localitate An Natalitate Mortalitate Spor Mortalitate generală natural infantilă Medigida 2012 374 460 -86 5 2011 465 480 -15 9 2010 541 461 80 6 2009 509 476 33 13 Remus Opreanu 2012 6 7 -1 0 2011 8 4 4 0 2010 3 7 -4 0 2009 5 1 4 0 Valea Dacilor 2012 13 16 -3 0 2011 13 12 1 0 2010 13 12 1 0 2009 24 16 8 0

Sportul natural în municipiul Medgidia (2009-2012)

Natalitate Mortalitate generală Spor natural Mortalitate infantilă

509 541 480 460 476 461 465 374

80 33 5 9 13 6 2009 2010 2011-15 2012

-86

89 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sportul natural în localitatea Remus Opreanu (2009-2012)

Natalitate Mortalitate generală Spor natural Mortalitate infantilă

8 7 7 5 6 4 4 3 4 4

0 1 0 0 0 2009 2010 2011 2012

-4

Sportul natural în localitatea Valea Dacilor (2009-2012)

Natalitate Mortalitate generală Spor natural Mortalitate infantilă

16 16 13 13 13 12 8 12

1 0 0 0 1 20090 2010 2011 2012 -3

Obiectivele pe termen mediu și lung ale administrației publice locale sunt strâns legate de reducerea ritmului de scădere a populației și creșterea segmentului persoanelor absolvente de studii superioare, cele două elemente demografice fiind strâns legate de dinamica economică locală și de facilitarea accesului la învățământul superior de lungă durată.

90 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sănătatea

Sistemul de sănătate local este compus dintr-un Spital Municipal, o Policlinică, un laborator de tehnică dentară, o stație de ambulanță (parte a Serviciului Județean de Ambulanță), mai multe farmacii și cabinete stomatologice. Spitalul, care este deservit de 29 de medici și 178 de angajați încadrați ca personal mediu sanitar, dispune de un număr de 310 de paturi pentru spitalizare continuă, 20 de paturi de însoțitori și 40 de paturi pentru spitalizare de zi. Chiar dacă volumul investițiilor în reabilitarea și dotarea Spitalului Municipal din Medgidia este incomparabil mai mic decât cel înregistrat în cazul Spitalului Județean Constanța, serviciile și condițiile medicale oferite în Medgidia și zonele limitrofe se ridică cel puțin la aceleași standarde de performanță cu cele înregistrate la nivelul Spitalului Județean Constanța. Serviciile publice de sănătate sunt suplimentate de Stația de Ambulanță, ca parte a Serviciului Județean de Ambulanță, Centrul de Dializă “Nefrocare”, Policlinica ”Dios”, ”Euromedic” Medgidia, de Centrul de Servicii și Resurse pentru Copii și Familii, farmacii, cabinete stomatologice, laborator de tehnică dentară, precum și cabinete de medicină generală cu peste 40.000 de asigurați. Obiectivul pe termen mediu și lung al administrației locale este, pe de o parte, de a reabilita integral și dota Policlinica și Spitalul Municipal cu echipamentele necesare unor unități spitalicești ultraperformante, iar pe de altă parte, de a aduce cât mai mulți specialiști capabili să ofere servicii medicale ireproșabile.

Spitalul municipal Medgidia Policlinica Medgidia

91 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Educația

Sistemul educațional din Medgidia este deservit de 23 de unități de învățământ, dintre care: 2 licee (unul teoretic și unui tehnologic), 6 școli gimnaziale, 11 grădinițe, 2 colegii (unul național și unul tehnologic) și 2 cluburi ale elevilor.

Structura unităților de învățământ din Medgidia Cluburi ale elevilor Licee 9% 8% Colegii tehnologice 9%

Școli gimnaziale Grădinițe 26% 48%

Unitățile de învățământ dispun ca bază materială de:

Nivel de Săli de clasă Laboratoare Ateliere Dormitoare Alte săli învățământ Preșcolar 49 - - 14 89 Primar și 72 12 - - 51 gimnazial Liceal 69 30 9 9 87 Total 190 42 9 23 227

92 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Baza materială a unităților de învățământ din Medgidia

Preșcolar Primar și gimnazial Liceal

89 87

72 69

49 51

12 14 9 9

0 0 0 0

Săli de clasă Laboratoare Ateliere Dormitoare Alte săli

În ultimii 10 ani, evoluția cifrei de școlarizare arată o scădere totală cu 2.057 de tineri a numărului de absolvenți, scădere structurată pe următoarele niveluri de învățământ:

Nivel de învățământ Cifra de Cifra de Diferență școlarizare școlarizare +/- 2003-2004 2012-2013 Preșcolar 1112 1495 +383 Primar 2376 1548 -828 Gimnazial 2295 1560 -735 Primar și gimnazial (total) 4671 3108 -1554 Liceal 2776 2223 -553 Profesional complementar și de ucenici (Colegiul 299 115 -184 tehnologic “N. Titulescu” și Liceul tehnologic “D. Hurmuzescu”) Școala de arte și meserii (Colegiul tehnologic “N. 230 81 -149 Titulescu”) Total 9088 7022 -2057

93 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Evoluția cifrei de școlarizare în perioada 2003-2013 (din totalul 2003-2004/2012-2013)

Cifră de școlarizare (2003-2004) Cifră de școlarizare (2012-2013)

2776 - 30,54% 2376 - 2295 - 26,14% 2223 - 25,25% 31,65%

1495 - 1548 - 1560 - 21,29% 22,04% 22,21% 1112 - 12,23%

299 - 230 - 115 - 3,29% 2,53% 81 - 1,63% 1,15%

Preșcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional Școala de arte complementar și meserii și de ucenici

Evoluția cifrei de școlarizare în perioada 2003-2013

Cifră de școlarizare (2003-2004) Cifră de școlarizare (2012-2013)

2776

2376 2295 2223

1495 1548 1560

1112

299 230 115 81 Preșcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional Școala de arte și complementar și meserii de ucenici

94 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Numeric și procentual (raportat la totalul celor două perioade) există o singură zonă de creștere, cea aferentă învățământului preșcolar. Procentual (nu și numeric) mai crește și învățământul liceal, în rest, celelalte componente înregistrează scăderi pe toate planurile (cea mai consistentă fiind în învățământul primar). Pentru aceeași perioadă de timp, și mișcarea cadrelor didactice înregistrează un trend descendent, cu 253 de cadre, după cum urmează:

Personal didactic Profesori, învățători, Profesori, învățători, Diferența educatori (titulari, educatori (titulari, +/- debutanți, definitivat) debutanți, definitivat) 2003-2004 2012-2013 Preșcolar 140 67 -73 Primar 88 80 -8 Gimnazial 391 120 -271 Primar și gimnazial 479 200 -279 (total) Liceal 105 186 +81 Total 724 471 -253

Evoluția mișcării cadrelor didactice în perioada 2003-2013

Cadre didactice (2003-2004) Cadre didactice (2012-2013) 391 - 54%

186 - 39,49% 140 - 120 - 19,33% 25,47% 105 - 88 - 80 - 14,5% 67 - 12,15% 16,98% 14,22%

Preșcolar Primar Gimnazial Liceal

95 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Numeric și procentual (raportat la totalul celor două perioade) există o singură zonă de creștere, cea aferentă cadrelor didactice din învățământului liceal. Procentual (nu și numeric) mai crește și numărul cadrelor didactice din învățământul primar, în rest, celelalte componente înregistrează scăderi pe toate planurile (cea mai consistentă fiind în învățământul gimnazial).

Evoluția mișcării cadrelor didactice în perioada 2003-2013

Profesori, învățători, educatori (2012-2013) Profesori, învățători, educatori (2003-2004)

391

186 140

88 120 105 67 80

Preșcolar Primar Gimnazial Liceal

Obiectivele pe termen mediu și lung ale administrației locale vizează, printre altele: reabilitarea și dotarea corespunzătoare a tuturor instituțiilor de învățământ, facilitarea accesului la învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal și superior de lungă durată pentru toți tinerii din Medgidia și asigurarea numărului potrivit de cadre didactice în vederea derulării actului educațional în cele mai bune condiții.

96 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Asistența socială

Printre multiplele misiuni ale Primăriei municipiului Medgidia, un loc important îl ocupă soluționarea problemelor sociale generale, ajutorarea cât mai multor persoane aflate în dificultate, supuse riscurilor sau aflate chiar în pericol de excluziune socială. Măsurile prind viață prin intermediul Serviciului de Asistență Socială Comunitară care acționează în direcția prevenirii, limitării și înlăturării efectelor provenite din situațiile de risc aferente protecției copilului, familiei, persoanelor singure, vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane cu diverse nevoi. În perioada 2004-2012, activitatea de asistență socială locală a evoluat după următorii indicatori:

Activitate Familii/persoane deservite 2004 2012 Venit minim garantat 760 familii 335 familii (Legea 416/2001) Alocație de susținere pentru familii 469 familii 300 familii, conform monoparentale (OUG 105/2003) Legii 277/2011 Alocație complementară (OUG 105/2003) 1121 familii Îngrijire persoane vârstnice la domiciliu 6 persoane 74 persoane (Legea 17/2000)

În cadrul aceleiași perioade de timp, cifra persoanelor adulte cu handicap grav și accentuat, aflate în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, a oscilat de la 318 în anul 2004, la 816 în anul 2012 (la aceasta se adaugă 83 de copii încadrați în gradul grav și accentuat, precum și un număr de 83 de persoane încadrate în gradul mediu de handicap, potrivit Legii 448/2006) iar numărul însoțitorilor persoanelor cu handicap (potrivit aceleiași Legi) a variat de la 245 în anul 2004, la 156 în anul 2012. În prezent, există 83 de familii care au în întreținere copii aflați sub o fomă de protecție specială (în conformitate cu Legea 272/2004). Din totalul persoanelor cu dizabilități, doar 140 sunt apte de muncă iar dintre acestea, în anul 2012, erau încadrate efectiv 125 de persoane, adică 90%.

97 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Pentru ca activitatea de asistență socială comunitară derulată de Primăria municipiului Medgidia să atingă întreaga problematică a domeniului, administrația locală colaborează activ cu mai multe organizații neguvernamentale de profil: Organizația “Holt”, Asociația “Alături de oameni”, “Asociația Voluntarilor”, Fundația “Porți deschise”, Fundația “Tuna”, Fundația de servicii islamice din România, Asociația “Amare Dadentza”, Asociația Dobrogea “Liga deportaților din cel de-al doilea război mondial”, Fundația ”Star Hope”, Organizația ”World Vision”, Crucea Roșie. Parteneriatul public-organizații neguvernamentale a condus la întregirea activităților specifice prin implementarea unei game variante de noi acțiuni sociale:

servicii de informare, consiliere, evaluare, monitorizare pentru copiii și familiile aflate în situații de risc și vulnerabilitate; ajutorarea familiilor aflate în situații de criză fizică, psihică, morală sau materială (alimente, bani, consiliere, consultații juridice etc.); dezvoltarea personalității individuale a persoanelor cu handicap, integrarea acestora în societate; promovarea sportului pentru persoanele cu dizabilități; vizite la domiciliile persoanelor vârstnice, ajutorarea și implicarea lor în viața cotidiană pentru ca această categorie să nu se simtă abandonată; acordarea de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, programe artistice și alte efecte pentru copiii defavorizați; burse pentru studenți și liceeni, adăpost pentru elevii merituoși care provin din familii sărace; cursuri în limba arabă; combaterea discriminării între etnii; grădiniță cu participarea copiilor de etnie romă; asistență legală romilor și altor etnii, cărora le-au fost încălcate depturile; păstrarea tradițiilor folclorice; cursuri de specializare în diferite domenii, inclusiv cursuri de alfabetizare; transport pentru persoanele cu dizabilități în Medgidia și în afara orașului la diferite concursuri și activități; recuperarea copiilor cu dizabilități.

98 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Întrucât asistența socială reprezintă o preocupare permanentă a administrației locale, Primăria a elaborat, pentru termen mediu și lung, un program de obiective și investiții foarte bine pus la punct care cuprinde, printre altele: înființarea unui cămin pentru persoane vârstnice, construirea unui Centru de zi pentru copiii în dificultate (minimum 16 locuri), înființarea unui Centru în regim de urgență pentru copiii aflați în situație de risc/vulnerabilitate, înființarea unui serviciu de consiliere “Salvează-mi familia” destinat prevenirii și intervenției în caz de violență în familie, consiliere profesională în vederea integrării pe piața muncii.

99 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Locuințe

La data de 1 ianuarie 2013, locuințele aflate în administrarea Direcției Generale a Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei municipiului Medgidia se prezentau după următoarea structură:

Locuințe Locuințe Locuințe Locuințe Locuințe Locuințe Locuințe Total sociale tip ANL de în bl GIC apartamente case necesitate barăci naționalizate 69 96 11 75 50 44 37 382

Locuințe aflate în administrarea DGDPP

Locuințe case naționalizate Locuințe 10% Locuințe sociale apartamente 18% 11%

Locuințe bl.GIC 13% ANL 25%

Locuințe în barăci 20%

Locuințe de necesitate 3%

În ultimii ani, administrația locală a repartizat zeci de locuințe sociale, de tip ANL și loturi cu titlu gratuit familiilor tinere pentru construcția de case (potrivit Legii 15/2003). În total, beneficiază de locuințe sociale un număr de 202 persoane iar numărul cererilor eligibile, aflate în curs de soluționare este cuprins între 200 și 300.

100 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Datele preliminare centralizate din Recensământul anului 2011 arată că, în municipiul Medgidia, locuințele convenționale pe forme de proprietate se structurează astfel:

Numărul Locuințe convenționale după forma de proprietate locuințelor Privată De stat Privată Cooperatistă Asociativă A cultelor convenționale particulară de grup religioase Număr % Număr % Număr % Număr % Număr % Număr % față față față față față față de de de de de de total total total total total total 14592 13995 95,9 537 3,7 51 0,3 5 - - - 4 -

Privată de grup Cooperatistă A cultelor religioase Asociativă De stat 0% 0% 0% 0% 4%

Privată particulară 96%

Locuințe convenționale după forma de proprietate

Potrivit aceluiași Recensământ, după dotarea cu instalații și dependințe, locuințele convenționale se împart în:

Numărul Locuințe convenționale care dispun de: Locuințe convenționale care locuințelor au: convenționale Alimentare Instalație de Instalație Încălzire Bucătărie în Baie în cu apă în canalizare în electrică centrală locuință locuință locuință locuință Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % față față față față față față de de de de de de total total total total total total 14592 13396 91,8 13249 90,8 14132 96,8 9256 63,4 12899 88,4 12039 82,5

101 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Locuințe convenționale după dotarea cu instalații

Locuințe convenționale

14132 13396 13249

9256

Alimentare cu apă în Instalație de Instalație electrică Încălzire centrală locuință canalizare în locuință

Locuințe convenționale după dotarea cu dependințe

Locuințe convenționale

12899

12039

Bucătărie în locuință Baie în locuință

Dotarea locuințelor convenționale cu instalații demonstrează un grad de urbanizare a municipiului Medgidia de peste 90%. Pe termen mediu și lung, obiectivul prioritar al administrației este orientat către construirea de locuințe noi sau reabilitarea unor spații locative deja existente pentru a acoperi necesarul local, cât și introducerea de alimentare cu apă, canalizare, instalație electrică și încălzire centrală în toate locuințele convenționale de pe raza municipiului.

102 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Ordinea publică, siguranța cetățeanului și protecția civilă

Reducerea fenomenului infracțional este o prioritate pentru administrația locală (în perioada 2011-2012 s-a înregistrat o creștere a fenomenului infracțional de la 7.955 fapte antisociale, la 8.998). Aceasta are în vedere, pe de o parte, susținerea și intensificarea activității Poliției Locale (65 angajați, 6 mașini de intervenție), precum și colaborarea constantă cu Inspectoratul Județean de Poliție, prin Poliția municipiului Medgidia. Un prim pas în reducerea fenomenului infracțional a fost deja făcut prin finalizarea proiectului “Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Municipiul Medgidia, prin achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere”. Astfel, au fost deja montați 47 de stâlpi, dotați cu sistem specific, în spaţiile publice identificate cu un grad ridicat de producere a infracţiunilor: parcuri, pieţe, intersecţii de străzi, Podul rutier, şcoli şi licee, biserici, cimitir, spital, primărie, sediu ADP și Sala Sporturilor. Sistemul este conectat la un centru de supraveghere, special amenajat la dispeceratul Poliției Locale, fapt ce înlesnește activitatea și crește capacitatea de reacție a agenților locali de poliție. Alături de reducerea fenomenului infracțional, administrația locală are constant în vedere și adoptarea măsurilor necesare pentru a răspunde prompt la situațiile de urgență. Sfera măsurilor de protecție civilă cade în sarcina Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Medgidia, condus de primar și compus din reprezentanții instituțiilor publice și agenților economici importanți. Rolul Comitetului Local este atât de a analiza și a preveni efectele situațiilor de urgență din localitate, cât și de a dezbate, adopta și aplica planul de măsuri concrete în caz de urgență. Comitetul Local pentru Situații de Urgență este sprijinit în activitatea sa de către Detașamentul local de Pompieri, ce este deservit de 111 cadre care acționează cu 3 autospeciale de lucru cu apă și spumă, 1 autospecială de tip descarcerare, 1 autospecială de intervenție la înălțime. Pe termen scurt, mediu și lung, obiectivele administrației locale sunt legate de reducerea continuă a fenomenului infracțional, de coordonarea eficientă a Comitetului Local pentru Situații de Urgență și de creșterea capacității de prevenire și răspuns rapid la situații de criză.

103 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CULTURA

104 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Instituțiile culturale

Cultura este o investiție într-un viitor de calitate. Plecând de la această realitate, Primăria și instituțiile culturale aflate în subordine (și nu numai) depun toate diligențele necesare pentru ca fenomenul cultural local să fie într-un continuu crescendo calitativ și cantitativ, cât mai variat și deschis tuturor categoriilor de vârste. Unul dintre principalii piloni ai activității culturale locale este Casa Municipală de Cultură, “Ioan N. Roman”, în incinta căreia se dezvoltă trupe și se desfășoară activități specifice domeniilor muzical, teatral și al artelor plastice.

Casa Municipală de Cultură, “Ioan N. Roman”, a stimulat înființarea și funcționarea fanfarei și a corului de copii, trupele de teatru “Ușa” și ”Nameless”, ansamblurile folclorice “Pandelașul” și ”Stejărelul”, fanfara “Dan Spătaru”, trupele de dans de societate, a generat cursuri de balet și dans modern pentru copii, găzduiește studioul de teatru ”Eugen Ionescu”, fonoteca și studioul de înregistrări muzicale, cercul de pictură și expoziția permanentă de artă plastică, sediile ziarului ”Graiul Dobrogei”, al Alianței Franceze, al Asociației de prietenie româno-franceze “Frarom”, al Clubului Copiilor “World Vision”. Tot aici funcționează și Centrul Cultural Județean Constanța “Theodor T. Burada” care lărgește spectrul cultural local oferind cursuri de pian, balet, canto, vioară, dans sportiv. Recent, au fost înființate grupul artistic “Alegria”, cursul de vioară și grupul de mandoline.

105 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Majoritatea formațiilor/trupelor care activează în cadrul Casei Municipale de Cultură, “Ioan N. Roman”, au obținut numeroase premii naționale (Botoșani, Slănic Moldova, Călărași, Lugoj, Craiova) și internaționale (Franța, Italia, Turcia, China, Belgia, Austria, Grecia), premiile fiind confirmarea doar parțială a calității actului de cultură local. Biblioteca municipală “Ioan N. Roman” poate fi considerată cel de-al pilon al culturii locale.

Cu un fond de carte de peste 85.000 de volume, cu un caracter enciclopedic și colecții de publicații periodice, accesibile cititorilor prin intermediul unei secții de împrumut pentru adulți și a unei secții pentru copii, precum și a unei săli de lectură, biblioteca a fost și este gazda a numeroase simpozioane, lansări și expoziții de carte, fiind și un loc aparte al întâlnirilor dintre iubitorii de carte și scriitorii de prestigiu. La acestea se adaugă și o sală cu 10 calculatoare plus dotările anexe de rigoare (inclusiv proiector, ecran de proiecție, scanner, imprimantă, căști, camere web) ce facilitează accesul gratuit la platformele online. Din luna august a anului 2005, biblioteca municipală “Ioan N. Roman” a redevenit centru metodic pentru zece localități limitrofe municipiului Medgidia. Aceasta dispune și de un sediu secundar, deschis în zona de nord a orașului, unde locuitorii pot alege să răsfoiască unul din cele 40.000 de volume și colecții de publicații periodice sau pot accesa platformele online prin intermediul unei săli specifice dotate cu patru calculatoare și anexe aferente. Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Corneliu Leu, Francisc Munteanu, Cristian Teodorescu sunt doar câteva dintre cele mai importante nume de scriitori care au trecut pragul Bibliotecii municipale “Ioan N. Roman”, fapt care confirmă că, la nivelul județului Constanța, aceasta a fost și va rămâne una dintre cele mai bine dotate și apreciate biblioteci locale.

106 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Casa de cultură și Fundația culturală “Lucian Grigorescu”, Cercul militar, Clubul copiilor Medgidia, Cercul de navomodele, Ansamblul folcloric “Karasu” întregesc numărul instituțiilor și pe cel al activităților culturale ce se derulează în jurul celor doi mari piloni, Casa Municipală de cultură ”Ioan N. Roman” și Biblioteca municipală omonimă.

Casa de cultură “Lucian Grigorescu” dispune de o sală de spectacole cu o capacitate de 500 de locuri, foaiere, săli de cursuri, o bibliotecă mixtă cu un fond de 30.000 de publicații în limba română și 10.000 în limba franceză, fiind gazda Festivalului Internațional de Muzică Ușoară “Dan Spătaru”, a Taberei Internaționale de Pictură, Ansamblului folcloric “Doina Dobrogei”, precum și sediul pentru televiziunea Media TV. Cercul militar are în dotare o sală de aproximativ 450 de locuri, gazdă a Festivalului Național de Teatru, “Tanța și Costel”.

107 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În cadrul Cercului, funcționează o fanfară, un cerc de pictură, un cerc foto, Asociația cadrelor militare în rezervă “Roland Pârlogeanu”, dar și o formație de teatru de amatori, cu o activitate de aproape 30 de ani, ce deține numeroase premii naționale și internaționale. Clubul copiilor Medgidia, înființat în anul 1960, este frecventat anual de peste 500 de elevi din cadrul instituțiilor locale de învățământ.

Pentru aceștia există cercuri de creație literară, teatru, muzică, pictură și navomodelism, domenii care contribuie atât la dezvoltarea de aptitudini specifice, în funcție de talent și preferințe, cât și la creșterea spiritului de inițiativă, a încrederii de sine, a independenței în gândire și în acțiune a elevilor participanți. Activitățile se derulază într-o clădire modernă, care beneficiază de spații generoase, dotate cu mobilier nou, care se pun în valoare prin atmosfera deschisă, creativă, fără bariere, generată de cadrele didactice îndrumătoare. Eficiența activităților extrașcolare este confirmată de numeroasele premii obținute de elevi la diferite concursuri anuale naționale și internaționale. De departe, cel mai prestigios cerc de aptitudini personale specifice, tehnico- fizice, este cel de navomodele. Înființat odată cu apariția Clubului copiilor Medgidia, Cercul de Navomodele a performat prin multitudinea campionilor naționali, internaționali și maeștri ai sportului rezultați în cei peste 50 de ani de activitate. Locurile I, II și III, medaliile de aur, argint și bronz obținute la Campionatul Național de Veliere de la Galați, Campionatul Național de Navomodele Machete – clasele C1-C7, Concursul Național de Teorie Navală “Bătălii Navale în cel de-al doilea Război Mondial”, Campionatul Național de Micro Magic - Regata Constanța, Campionatul Național de Veliere – Regata Miercurea Ciuc, Campionatul Național de Navomodele – Amara, Campionatul Național de Veliere – Regata Budeasa, Concursul Național de Micro Magic – Regata

108 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Brașov, Campionatul Național de Curse Electrice – București, Campionatul Național de Navomodele Evoluție Electrice, Campionatul Național de Navomodele Termice, Campionatul Național de Veliere – Regata Constanța, Concursul Național “Cupa Râmnicului”, Campionatul Național de Veliere, Campionatul Mondial de Navomodele Machete – Croația, probează că navomodeliștii din Medgidia sunt cei mai buni din România. Premii naționale (I, II, III și mențiuni) au fost obținute și de către Cercul de creație literară al Clubului Copiilor Medgidia la Concursul Național “Tinere Condeie”, Concursul Republican al tinerilor poeți și prozatori “Florii 2012” – Chișinău, Concursul Internațional de creație originală “Basmele reginei Maria”, “Concours Poesie Prix Jeunnesse” al Asociației Terpsichore din Paris, Concursul Național de creație literară “Ion Creangă”, Concursul internațional de creație literară ”Ars Nova”, Concursul internațional de creație literară și reviste școlare “Mihai Eminescu”. În plus, cercul de teatru din cadrul Clubului copiilor a prezentat de-a lungul timpului numeroase spectacole de excepție, încheiate de fiecare dată în ovațiile publicului spectator. Nici minoritățile nu stau mai prejos la capitolul activități culturale premiate la nivel național. De pildă, ansamblul folcloric ”Karasu”, înființat în anul 1990, a primit largi aprecieri la Festivalul Comunităților Etnice Proetnica-Sighișoara, la Festivalul de folclor turco-tătar, la Festivalul Național de folclor, la Festivalul Internațional al portului, cântecului și dansului turco-tătar, aprecieri care au fost încununate de câștigarea Marelui Premiu al Festivalului Minorităților Etnice, precum și prin obținerea de premii ale juriului pentru cel mai bun dansator, cea mai bună dansatoare și cel mai bun solist. Fenomenul cultural local este întregit de activitatea fundației culturale “Lucian Grigorescu”, de Tabăra Internațională de Pictură omonimă care se desfășoară anual în luna august, de Festivalul Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco-Tătar, organizat anual de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice și al Ministerului Culturii, de evenimentul festiv dedicat Zilei municipiului Medgidia și de anualul Festival Intenațional de Muzică Ușoară “Dan Spătaru”. Obiectivul pe termen scurt, mediu și lung al administrației locale este susținerea ferventă a dezvoltării vieții culturale locale.

109 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Turismul

Principalele atracții turistice de moment ale municipiului Medgidia sunt:

Biserica ortodoxă Sfinții “Apostoli Petru și Pavel”

Construit în perioada 1890-1899, lăcașul de cult a fost sfințit pe data de 25 martie 1899. Cele trei turle, două mici și una mare, altarul din lemn de nuc sculptat în mod deosebit, cele opt coloane în stil corintic, la înălțimea ușilor împărătești, iar deasupra alte opt coloane în același stil, icoanele mari cu rame poziționate între primele coloane și împodobite cu ghirlande impresionante de flori, icoanele mai mici așezate în mai multe rânduri, ușile împărătești confecționate din lemn de nuc cu frumoase ornamentații, două strane (una regală, alta episcopală), pictura murală a plafonului, turlele și pereții pictați cu un desăvârșit simț artistic fac din biserica Sfinții “Apostoli Petru și Pavel”, un adevărat monument arhitectural, un punct de atracție atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru cei străini.

110 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Geamia “Abdul Medgid”

A fost construită în anul 1860, din marmură și piatră de calcar, fiind fasonată manual. Elementele de mobilier sunt confecționate din lemn de cedru adus din Munții Libanului. Geamia a fost ridicată în cinstea sultanului Abdul Medgid, emblemele domului, altarului și minaretului fiind realizate la Istanbul și aduse la Medgidia. Clădirea a fost executată și întreținută de Guvernul otoman, fiind deservită încă de la înființare de un imam, un hatip și un muezin. Vechimea și arhitectura deosebită fac și din geamia “Abdul Medgid” un veritabil monument arhitectural, punct de atracție turistică.

111 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Monumentul eroilor sârbi, croați și sloveni

Mausoleul, în formă de piramidă, a fost ridicat în anul 1926 de guvernul fostei Republici Iugoslave, pentru a adăposti rămășițele a 224 de militari sârbi, croați și sloveni, decedați în Primul Război Mondial pe teritoriul Dobrogei. Piramida-monument are în partea frontală stema fostului stat iugoslav, sub care este plasată o inscripție în limba sârbă și o plachetă de marmură pe care este fixată o cunună de lauri din bronz. Numeroase personalități (prim-ministrul iugoslav, Dragisa Pesic, în 2001, președintele sârb, Boris Tadic, în 2009) și veterani de război au vizitat/vizitează monumentul pentrua depune coroane de flori în memoria eroilor sârbi.

112 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Monumentul eroilor patriei

A fost dăruit în anul 1932 de Societatea “Cultul Eroilor”- București în semn de cinstire a eroilor căzuți în primul război mondial și de pomenire a ostașilor Regimentului 63 infanterie și a tuturor ostașilor dobrogeni căzuți pentru libertatea și neatârnarea neamului.

Monumentul eroilor ruși

Este ridicat în memoria ostașilor sovietici/ruși care au căzut pe teritoriul Dobrogei în perioada 1944-1945. În cimitir se află 31 de însemne de mormânt și un monument central cu o inscripție specifică.

113 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Expoziția de ceramică

La începutul anilor 1970, Medgidia a devenit cunoscută pe plan local și național ca urmare a organizării unor simpozioane de ceramică. Creațiile rezultate au fost amplasate în diferite zone ale orașului, cu scopul de a îmbunătăți spațiul ambiental urbanistic (Parcul central, de-a lungul falezei amenajate a Canalului Dunăre-Marea Neagră și Muzeul de Artă, “Lucian Grigorescu”). Lucrările expuse sunt structuri ceramice decorative ce par a fi crescute în mijlocul vegetației parcului, creând un ansamblu muzeal în aer liber, unic în Europa. La toate acestea se adaugă și “Expoziția de artă” ce constă în expunerea, în sediul Primăriei, a peste 50 de lucrări ale unor cunoscuți pictori români și străini, număr ce se suplimentează constant cu lucrări din Tabăra de pictură, “Lucian Grigorescu”.

114 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Muzeul de Artă “Lucian Grigorescu”

A funcționat în perioada 1964-2007, fiind unul dintre cele mai apreciate muzee din județul Constanța. Expoziția permanentă a găzduit lucrări deosebite de artă clasică și modernă și lucrări ale clasicilor artei contemporane: Lucian Grigorescu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Ștefan Dumitrescu, Iosif Iser. Din anul 1991, muzeul a luat numele renumitului pictor Lucian Grigorescu, născut în Medgidia, apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români, creatorul unui pod între civilizația locului și cea a lumii întregi. În prezent, administrația locală depune toate eforturile pentru redeschiderea muzeului, recalibrarea profilului acestuia într-unul care să conțină și o componentă istorico-arheologică și includerea sa în circuitul cultural-turistic local și județean. Pe termen mediu și lung, prioritățile turistice ale administrației locale vizează, printre altele: introducerea municipiului Medgidia în circuitul turistic național și internațional, reabilitarea și conservarea tuturor clădirilor istorice, alcătuirea unui traseu turistic organizat care să cuprindă toate punctele locale de atracție, promovarea turismului cultural, a agroturismului, precum și înființarea unui Centru Național de Informare și Promovare Turistică.

115 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sportul

Dotarea sportivă a municipiului Medgidia, rivalizează cu dotarea sportivă a oricărui municipiu capitală reședință de județ din România. Complexul sportiv “Iftimie Ilisei”, Clubul Sportiv Școlar, Clubul Sportiv ”Happy-Kids”, precum și evenimentele și concursurile co-organizate de administrația locală asigură cadrul unei vieți sportive consistente. Complexul sportiv “Iftimie Ilisei” este compus dintr-un stadion, o sală de sport, un bazin de înot, patinoar și hotel. Stadionul are o capacitate de 32.860 locuri, fapt care îl situează printre cele mai mari din România, o suprafață utilă de joc de 75x105 m., dotată cu drenaj de infiltrare și absorbție realizată din brazde cu iarbă naturală.

Stadionul mai cuprinde și o pistă de atletism, o groapă pentru sărituri, potcoavă pentru aruncări, vestiare pentru gazde și oaspeți, bazin de recuperare la fiecare vestiar, cabine de dușuri, grupuri sanitare, spațiu pentru instructori și antrenori, cabină pentru arbitri, lojă oficială pentru 150 de locuri, cabine pentru rezerve, tunel de acces și de protecție pentru sportivi, parcări pentru autoturisme în incintă, terenuri de tenis, hanbdal, volei, baschet pe bitum și zgură, teren de antrenament gazonat 70x70 m. Dat în folosință în anul 1983, chiar dacă investițiile în întreținerea și reabilitarea sa nu s-au ridicat la un nivel corespunzător, întregul Complex se află astăzi în stare bună de utilizare.

116 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Complexul sportiv “Iftimie Ilisei” este întregit de sala de sport.

Aceasta, inaugurată în anul 1983, are o capacitate de 750 de locuri în tribune, o suprafață de 2.322 mp., iluminat modern și tabelă de afișaj electronic. Este ideală pentru handbal, baschet, volei, tenis, box, lupte etc. Sala mai cuprinde vestiare și anexe funcționale, bazin de recuperare, saună, spații de depozitare echipament, cabinet medical, cabină de transmisii foaier-garderobă. Se află într-o stare bună de funcționare, putând găzdui în orice moment competiții sportive. Chiar dacă astăzi se regăsesc într-o fază majoră de degradare, la capitolul infrastructură sportivă locală trebuie amintit Bazinul de înot olimpic (cu 8 culoare și o adâncime de 2 m. la capete și 2.20 m. la mijloc) și Patinoarul (plus anexa) cu dimensiunile 30x60 m., cu rază de curbură la colțuri de 8 m și o suprafață totală de 3.650 mp. Cu investițiile corespunzătoare, cele două structuri sportive pot fi funcționale la standarde internaționale de performanță. Clubul Sportiv Școlar, baza de selecție pentru sportul de performanță, își desfășoară activitatea în clădirea construită în anul 1907, fiind structurat, astfel:

Disciplină Nr. sportivi Nr. profesori Grupa de Grupa Grupa sportivă performanță avansați începători Atletism 36 1 - - 3 Fotbal 73 2 1 - 4 Handbal 120 3 1 1 5 Lupte 36 1 - - 3 Karate 34 1 - 1 2

117 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Structura Clubului Sportiv Școlar

Număr sportivi Număr profesori Grupa de performanță Grupa avansați Grupa începători 120

36 36 34

4 5 1 0 0 3 2 1 0 3 1 1 1 0 0 3 1 0 1 2

Atletism Fotbal Handbal Lupte Karate

Din anul 1971, an al înființării, și până în prezent, Clubul Sportiv Școlar Medgidia a obținut peste 260 de medalii la competițiile internaționale și naționale oficiale (aur – peste 60, argint – peste 80, bronz – peste 110), a dat peste 80 de sportivi în loturile naționale și a promovat peste 300 de sportivi la cluburi de seniori. Clubul Sportiv de copii “Happy Kids”, înființat în anul 2010, structurat pe grupe de copii de la grădiniță până la clasele VII-VIII, precum și evenimentele sportive (Crosul Medgidiei, “Cupa Delma” la ciclism, campionatele de Küres, Cupa de “Old Boys”) completează activitățile sportive derulate în Medgidia. Obiectivele administrației locale pe termen scurt, mediu și lung sunt strâns legate de reabilitarea întregii baze sportive, de susținerea sportului la toate nivelurile, de relansarea echipelor fanion ale municipalității (fotbal și handbal), de construirea Sălii de sport școlare ”Constantin Brâncuși”, precum și de reabilitarea Sălii de box-lupte de la Stadionul IMUM.

118 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Mass-media

Media locală este reprezentată de posturile de televiziune TV Alpha Media, Media TV și de ziarul “Graiul Dobrogei”. Înființat în anul 2007, postul TV Alpha Media emite 24 de ore pe zi având o grilă de programe extrem de variată.

Aceasta acoperă domenii și formate de televiziune de la reportaj și documentar, la talk-show și știri, de la informații din viața politică, socială, culturală, economică, religioasă, la educație și divertisment. Emisiunile de opinie - “Medgidia Azi”, ”Oameni și oameni”, ”Mai întâi Adevărul”, ”Perspective politice”, cele educativ-culturale - “Pași spre educație” și ”Dialoguri culturale”, cele religioase – “Lumina inimii” și „Despre noi, cu noi”, precum și cele de week-end – “Videomozaic Alpha”, ”Școala de week- end”, „Lada de zestre”, ”Petreceți cu noi”, la care se adaugă acțiunile umanitare și promovarea valorilor locale, contribuie la imaginea de televiziune serioasă, imparțială, dedicată locuitorilor municipiului Medgidia.

119 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Cel de-al doilea post local de televiziune, Media TV, a fost înființat la finele anului 2012.

Emite de luni până vineri, în intervalul orar 20.30-22.15, iar prin intermediul emisiunilor “Orașul tău”, ”Atenție la educație” și ”Cartea serii” se oferă informații utile de sănătate, cultură, petrecere a timpului liber, interviuri cu personalitățile orașului, se prezintă evenimentele cotidiene, toate având ca scop informarea locuitorilor din Medgidia despre tot ceea ce se întâmplă în orașul lor. Ziarul “Graiul Dobrogei”, inițial ziar local cu redacția în Medgidia, este astăzi un ziar județean cu redacția tot în Medgidia, singura publicație care încearcă să acopere majoritatea evenimentelor petrecute în cele 70 de localități ale județului Constanța.

Pe lângă media locală, locuitorii municipiului Medgidia au acces prin cablu, satelit sau în sistem online la toate televiziunile și radiourile naționale și județene, precum și la ziarele cu răspândire națională și județeană. Pe termen scurt, mediu și lung obiectivul administrației publice locale este de a menține o relație corectă și transparentă cu toate structurile media locale, județene și naționale.

120 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

ANALIZA SWOT

121 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CAPITALUL NATURAL STRENGTHS – PUNCTE TARI WEAKNESSES – PUNCTE SLABE Civilizație atestată cu peste 5.000 de O parte din siturile arheologice sunt ani în urmă; compromise de noua arhitectură a Localitatea este situată în zona orașului; centrală a județului Constanța și a Lipsa fondurilor pentru întreținere podișului Dobrogei (la mai puțin de poate conduce la compromiterea altor 50 km. de Marea Neagră; nod situri arheologice; comunicațional; localizare pe Siturile arheologice existente nu sunt coridorul IV de circulație puse în valoare în mod corespunzător paneuropeană), fără forme de relief (din punct de vedere al potențialului care să iasă în evidență; turistic al acestora); Climă temperat-continentală; Vara poate fi foarte secetoasă și iarna Vânturile clasează municipiul în zona foarte geroasă; de potențial eolian mediu; Deficit de apă climatic anual; Calitatea aerului este constant Ariditate ridicată; monitorizată prin intermediul stației Alternanța de ani secetoși și umezi; CT7 și îmbunătățită prin acțiuni Terenurile agricole reprezintă 2/3 din derulate de administrația județeană/ suprafața totală a unității locală (Programul Integrat de administrativ-teritoriale iar dintre Gestionare a Calității Aerului); acestea, doar 57% sunt dotate cu Nivelul de poluare industrială s-a sisteme de irigație; redus prin retehnologizarea uzinei Există zone unde este necesară Lafarge Ciment; extinderea rețelei de canalizare Compoziția și fertilitatea solului sunt menajeră, reabilitarea stațiilor de favorabile culturilor arabile, pompare ape uzate și extinderea plantațiilor de viță de vie, pomi, grâu, conductelor de refulare; porumb, floarea soarelui, bumbac, Rampa ecologică locală este în curs soia, ricin, cânepă, in, sfeclă de zahăr de închidere; și în legumicultură; Depozitul ecologic din zona Subsolul este bogat în calcar, nisip Tortoman (care deservește și glauconitic, caolin, argilă caolinoasă, Medigidia) este în curs de realizare; cretă, nisip (nisip cuarțos); Suprafața de spațiu verde pe cap de Există suficiente resurse de apă locuitor este mai mică decât proprii (sursă subterană; Canalul normativul european; Dunăre-Marea Neagră; Canalul Poarta Predispoziție la poluare; Albă-Midia; canalele de irigație din Posibilități limitate de agrement. Valea Carasu); Calitatea apei potabile este monitorizată constant și este asigurată prin serviciile oferite de S.C. RAJA S.A. Constanța;

122 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Apele uzate sunt tratate la standarde de performanță prin intermediul Stației de epurare Medgidia (capacitate 66.500 LE - deservește 44.865 LE până în 2018); Sistem de colectare selectivă a deșeurilor; Sistemele de colectare și transport deșeuri urbane au fost parțial reabilitate; Depozitarea deșeurilor menajere se realizează la rampa ecologică Costinești iar valorificarea deșeurilor reciclabile la o rampă din localitatea Agigea; Există o zonă verde la marginea localității; Spațiile verzi din interiorul localității sunt conservate și întreținute; Nu s-au înregistrat elemente de radioactivitate a mediului. OPPORTUNITIES – OPORTUNITĂȚI THREATS – AMENINȚĂRI Istoria multimilenară poate genera Lipsa conservării, întreținerii și activități turistice profitabile pentru dezvoltării siturilor arheologice poate bugetul local; determina eliminarea potențialului Potențialul eolian mediu poate turistico-istoric; conduce la dezvoltarea unui câmp de Verile călduroase și perioadele lungi producere a energiei eoliene; și sărace în precipitații, plus irigațiile Verile călduroase sunt propice care nu deservesc întreaga suprafață dezvoltării unor activități economice irigabilă, pot conduce la reducerea sezoniere (plajă artificială în special dimensiunilor exploatațiilor agricole; într-o zonă din proximitatea Canalului Caracterul industrial al zonei (Lafarge Dunăre-Marea Neagră); Ciment) poate determina depășirea Canalul Dunăre-Marea Neagră poate valorilor limită de către poluanți (în

fi utilizat în scop nautic de agrement; special - NO2, SO2, PM10); Extinderea sistemului de irigații; Blocarea extinderii rețelei de Dezvoltarea industriilor miniere, a canalizare, a reabilitării stațiilor de cimentului, varului şi a materialelor pompare ape uzate și extinderea de construcţii, fabricarea sticlei; conductelor de refulare pot conduce la Extinderea zonelor verzi de la scăderea gradului de confort urban și marginea orașului; conservarea și la creșterea poluării din ape menajere; întreținerea constantă a celor din Reducerea spațiului verde pe cap de interior. locuitor.

123 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

SISTEMUL ECONOMIC ȘI PROTECȚIA MEDIULUI STRENGTHS – PUNCTE TARI WEAKNESSES – PUNCTE SLABE

INDUSTRIE INDUSTRIE Atestare comercială oficială din anul Utilaje vechi cu uzură fizică și morală 1752 (târgul de pe dealul ridicată; Panaghirului); Activitatea industrială este pe pantă Viață economică neîntreruptă cu mult descendentă; înainte de atestarea oficială; Patrimoniul fizic industrial este uzat; Din punct de vedere economic- Dezvoltarea limitată a portului industrial, localitatea este alcătuită comercial; dintr-o zonă portuară și o zonă Infrastructura portuară/feroviară este industrială (Medgidia Est/Medigida învechită; Nord); Eficiență redusă a agenților economici Municipiul deține o structură din industrie; economică diversificată; Comprimarea/pierderea unor piețe de Există spații utile activităților de desfacere importante; conservare și depozitare (dotate Lipsa locurilor de muncă; corespunzător); Rețelele de apă potabilă, canalizare, Există terenuri libere ideale pentru colectare a apelor uzate și distribuție a ridicare depozite, construcții gazelor naturale nu deservesc toate industriale, sedii de firme (la prețuri gospodăriile din municipiu și accesibile); localitățile aferente; Existența materilor prime necesare în Fluctuație mare a personalului între industriile materialelor de construcții, diversele ramuri economice; extractivă, alimentară; Dezvoltarea insuficientă a serviciilor. Proprietatea privată este predominantă; Există forță calificată de muncă în diverse domenii; Taxele și impozitele locale nu sufocă agentul economic; Investitorii strategici (Lafarge Ciment) contribuie în mod direct la existența și dezvoltarea micilor întreprinzători; Existența unui incubator de afaceri; Existența unui centru de consultanță în afaceri în parteneriat cu CCINA Constanța.

124 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

AGRICULTURĂ AGRICULTURĂ Fond funciar important; Dotare inadecvată cu mijloace de Condiții climatice și de sol propice producție a producătorilor agricoli activităților agricole; (mașini și echipamente performante); Potențial de forță de muncă Uzura avansată a bazei tehnico- specializată și necalificată; materiale și de irigații; Relații comerciale cu piețe naționale Randamente scăzute la hectar și internaționale; (datorită dimensiunilor reduse ale Existența unor societăți cu tradiție în exploatațiilor); agricultură, viticultură, zootehnie; Gradul nesatisfăcător de prelucrare a Existența unor societăți din domeniul produselor agricole; construcțiilor de mașini agricole; Venituri scăzute ale locuitorilor din Existența Asociației de Dezvoltare zonele rurale ale municipiului. Zonală Medgidia.

INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ Nod comunicațional rutier, feroviar și Uzura patrimoniului fizic arhitectural naval; și valorificarea sa limitată; Este străbătută de DN 22C, DJ 224, Activitatea portuară este DJ 222, DJ 381, se află pe coridorul subdimensionată, comparativ cu IV de circulație paneuropeană; potențialul acesteia; Autostrada București-Constanța; Imposibilitatea implementării unui Canalul Dunăre-Marea Neagră; plan coerent de dezvoltare a portului, 35 km. până la Aeroportul Mihail cât timp administrația locală nu îl Kogălniceanu; administrează; Zona portuară Medgidia Est (port Spații locative insuficiente; comercial); Finalizarea șoselei de centură; Dane portuare operaționale, magazii, Reabilitarea termică a dotări specifice danelor de operare; locuințelor/Reabilitarea termică a Linie de cale ferată care deservește instituțiilor publice; transportul de persoane și de mărfuri; Îmbunătățirea constantă a Străzi modernizate în proporție de transportului de călători. peste 80%; Rețele tehnico-edilitare dezvoltate (apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale); Rețele de telecomunicații/comunicare internă și internațională; Transport local, județean și interjudețean prin firme de taxi, autocare și microbuze.

125 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

TURISM TURISM Situri arheologice, patrimoniu Lipsa conservării, întreținerii și cultural, natural, unități hoteliere; dezvoltării siturilor arheologice poate Canalul Dunăre-Marea Neagră, determina eliminarea potențialului faleza, portul, zonele din jurul turistico-istoric; Canalului permit derularea de Resurse limitate pentru finanțarea activități turistice; obiectivelor de investiții; Rețele tehnico-edilitare dezvoltate, de Anumite drumuri de acces spre zone telecomunicații/comunicare internă și cu potențial turistic necesită externă; îmbunătățire; Transport local, județean și național; Închiderea gropii de gunoi, Marea Neagră se află la maximum 50 amenajarea unui depozit ecologic și a km. unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale; Amenajarea falezei de promenadă; Amenajarea unei biobaze (la standarde europene) pentru animalele fără stăpân.

OPPORTUNITIES – OPORTUNITĂȚI THREATS – AMENINȚĂRI

INDUSTRIE INDUSTRIE Distanța mică până la port (înlesnește Declinul activităților industriale; transportul pe Canalul Dunăre-Marea Resurse limitate pentru finanțarea Neagră-Dunăre-Rin-Main); obiectivelor de investiții; Realizarea Parcului Instabilitate legislativă; Industrial/Înființarea unei platforme Politizarea alocărilor bugetare industriale în Zona de Sud pe un guvernamentale; amplasament dotat cu utilități și Slaba colectare a taxelor și infrastructură; impozitelor locale; Revigorarea activității incubatorului Recesiunea economică internațională de afaceri sau deschiderea unui nou și națională; incubator; Creșterea deficitului economic Exploatarea resurselor regenerabile național; prin susținerea construirii/extinderii Politizarea hotărârilor din cadrul de centrale electrice eoliene; Consiliului Județean Constanța; Stimularea investitorilor productivi Politizarea hotărârilor din cadrul mici, mijlocii și mari prin Consiliului Local Municipal; simplificarea procedurilor juridice și Angajarea în activități economice din administrative, prin acordarea de zona subterană care conduc și facilități fiscale majore (în funcție de dezvoltă piața neagră. mărimea investitorului, de numărul de

126 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA locuri de muncă create, de procentul din producție ce va fi desfăcut în localitate la prețuri de producție etc); Sprijinirea agenților economici de către administrația locală în elaborarea și depunerea de proiecte ce vizează accesarea de fonduri europene; Stimularea parteneriatelor public- privat, public-cercetare; Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin fructificarea parteneriatului cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța și cooptarea Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii și Cooperație (consultanță, instruire și formare, centru/incubator de afaceri); Organizarea de misiuni economice în orașele înfrățite cu Medgidia, cu participarea celor mai importanți agenți economici locali; Organizarea de misiuni economice în Medgidia din partea orașelor înfrățite, cu participarea celor mai importanți agenți economici din orașele respective; Creșterea numărului de orașe înfrățite cu Medgidia; Vizite ale reprezentanților misiunilor consulare la Constanța, în Medgidia; Vizite ale reprezentanților ambasadelor statelor UE în România, în Medgidia; Înființarea unui Centru zonal de afaceri și cooperare internațională România-Bulgaria; Exploatarea și prelucrarea argilei și a calcarului; Stimularea industriei de ramură a materialelor de construcții.

127 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

AGRICULTURA AGRICULTURA Punerea în valoare a potențialului Închiderea unor unități agricole și agricol în direcția dezvoltării zootehnice datorită neconcordanței cu agriculturii durabile; standardele de calitate și siguranța Creșterea interesului pentru produsele alimentară impusă de UE; ecologice; Concurența liberă a produselor Dezvoltarea agriculturii intensive; românești cu cele din statele UE; Reabilitarea sistemului de irigații (din Creșterea prețurilor la materiile prime cadrul Asociației de Dezvoltare consumate în procesul tehnologic; Zonală Medgidia) prin accesarea de Scăderea prețurilor la produsele finite; fonduri europene; Resurse limitate pentru finanțarea Reabilitarea serelor/asocierea cu obiectivelor de investiții; instituția Consiliului Județean Instabilitate legislativă; Constanța în derularea Programului Politizarea alocărilor bugetare “Consumăm produse românești”; guvernamentale; Organizarea de târguri periodice de Recesiunea economică internațională produse agricole, meșteșuguri și și națională; produse artizanale; Politizarea hotărârilor din cadrul Stabilirea unui regim preferențial de Consiliului Județean Constanța; taxe pentru agenții economici din Angajarea în activități economice din domeniul agriculturii, creșterii zona subterană care conduc și animalelor și comercializării dezvoltă piața neagră. produselor agricole și animale (desfacerea pe plan local a unei părți din produsele obținute); Dezvoltarea industriei vitivinicole - promovarea vinurilor de Medgidia; Realizarea unei sere de flori în parteneriat public-privat; Sprijinirea agenților economici din domeniul agricol de către administrația locală în elaborarea și depunerea de proiecte ce vizează finanțare europeană; Înființarea unui Centru de consultanță instruire și formare (incubator de afaceri) pentru tinerii fermieri și nu numai (în parteneriat cu CCINA/Direcția Agricolă/SAPARD/APIA);

128 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Mai multe piețe fixe sau mobile în aglomerările urbane, precum și în localitățile limitrofe (Valea Dacilor, Remus Opreanu); Dezvoltarea industriei alimentare și de prelucrare a cărnii.

INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ Poziționare geo-strategică în zona Resurse limitate pentru finanțarea Dobrogei, a României și a Europei de obiectivelor de investiții; Sud-Est; Instabilitate legislativă; Reabilitarea și modernizarea tuturor Politizarea alocărilor bugetare străzilor, trotuarelor și a parcărilor; guvernamentale; Modernizarea și extinderea rețelelor Slaba colectare a taxelor și de alimentare cu apă, canalizare impozitelor locale; menajeră și pluvială, astfel încât, Recesiunea economică internațională pentru fiecare casă să existe apă și națională; curentă și sistem de canalizare; Creșterea deficitului economic Extinderea rețelei de gaze în tot național; municipiul (inclusiv Valea Dacilor și Politizarea hotărârilor din cadrul Remus Opreanu); Consiliului Județean Constanța; Modernizarea și extinderea rețelei de Politizarea hotărârilor din cadrul iluminat public pe fiecare stradă; Consiliului Local Municipal. Realizarea infrastructurii de bază care va deservi Parcul Industrial; Finalizarea șoselei de centură; Construirea de locuințe noi destinate atât închirierii pentru familii, cât și cazurilor sociale (eventual prin recondiționarea și sporirea gradului de confort al unor imobile degradate); Construirea de locuințe ANL; Construirea unui cartier de locuințe în zona Orașul Nou; Realizarea expertizei, auditului energetic, certificatelor energetice și proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor/Reabilitarea termică a instituțiilor publice;

129 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Reabilitarea infrastructurii urbane și protecția mediului înconjurător prin reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea tuturor spațiilor verzi și parcurilor din Medgidia (amenajarea de noi parcuri); Împădurirea terenurilor degradate de pe teritoriul Asociației de Dezvoltare Medgidia (Medgidia, Cuza-Vodă, Mircea-Vodă, Peștera, Castelu, Tortoman, Siliștea)/Susținerea unui program de îmbunătățire a calității terenurilor prin plantarea de arbori și arbuști; Îmbunătățirea constantă a transportului de călători prin înființarea de noi trasee, suplimentarea numărului de microbuze și amenjarea stațiilor aferente; Dezvoltarea transportului de mărfuri (și nu numai) pe Canalul Dunăre- Marea Neagră; Trecerea Portului în subordinea administrației locale.

TURISM TURISM Poziționare geo-strategică în zona Resurse limitate pentru finanțarea Dobrogei, a României și a Europei de obiectivelor de investiții; Sud-Est; Instabilitate legislativă; Înființarea Centrului Național de Politizarea alocărilor bugetare Informare și Promovare guvernamentale; Turistică/Elaborarea suporturilor de Slaba colectare a taxelor și informare turistică; impozitelor locale; Reabilitarea și conservarea Recesiunea economică internațională monumentelor și clădirilor istorice; și națională; Includerea municipiului Medgidia în Creșterea deficitului economic circuitul turistic național și național; internațional/Includerea siturilor Politizarea hotărârilor din cadrul arheologice, a clădirilor din Consiliului Județean Constanța; patrimoniul cultural-istoric, Canalului Politizarea hotărârilor din cadrul Dunăre-Marea Neagră și a plajei din Consiliului Local Municipal; zona Canalului Vechi (sau altă zonă) Concentrarea turismului de vară pe litoralul Mării Negre;

130 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

într-un circuit turistic Angajarea în activități economice din local/județean/național; zona subterană care conduc și Introducerea portului Medgidia în dezvoltă piața neagră. circuitul turistic; Identificarea unui teren, situat în apropierea Canalului Dunăre-Marea Neagră, și construirea unei plaje artificiale sau a unui mini AquaPark din fonduri europene, guvernamentale și locale/Reabilitarea plajei din zona Canalului Vechi; Modernizarea canalului vechi și folosirea lui pentru diverse concursuri nautice (sau pentru agrement); Organizarea de mini-excursii de agrement pe Canalul Dunăre-Marea Neagră; Amenajarea falezei de promenadă; Înființarea în parteneriat public-privat a unui muzeu al vinului; Promovarea conceptului de agroturism în Valea Dacilor și Remus Opreanu; Regândirea Panairului într-o formulă turistică internațională; Parteneriate public-private; Închiderea gropii de gunoi, amenajarea unui depozit ecologic și a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale; Amenajarea unei biobaze (la standarde europene) pentru animalele fără stăpân; Amenajarea falezei de promenadă

131 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

SĂNĂTATE ȘI CAPITAL SOCIAL STRENGTHS – PUNCTE TARI WEAKNESSES – PUNCTE SLABE Sprijin financiar/beneficii sociale Populație constant în scădere; pentru copii și familii; Procent scăzut de școlarizare Grad ridicat de toleranță, nivel redus superioară (aproximativ 11%); de conflicte sociale; Procent scăzut de școlarizare Menținerea unui climat social stabil, postliceală și de maiștri (aproximativ prevenirea fenomenelor de excluziune 4%); și marginalizare socială, adoptarea de Mortalitate generală în creștere; măsuri-suport pentru un nivel normal Evoluție negativă a cifrei de de viață; școlarizare; Diminuarea numărului de conflicte Procent în scădere a mișcării cadrelor intrafamiliale și menținerea unui didactice (au plecat mai multe, au climat de existență adecvat; venit mai puține); Servicii publice de sănătate de calitate Deficit de locuințe sociale, ANL etc; (dotări de specialitate și Numai 63% din locuințe sunt dotate profesionalismul cadrelor medicale); cu încălzire centrală; Repartiție echilibrată ca număr de Lipsa locurilor de muncă; persoane deservite/cabinet medical Lipsa fondurilor de reabilitate (acordarea cu profesionalism a integrală a unităților medicale; serviciilor medicale); Lipsa fondurilor necesare realizării Diminuarea numărului de locuințe investițiilor de reabilitare a unităților care nu ofereau condiții umane de trai sociale; și asigurarea de adăposturi Lipsa unor servicii de identificare a persoanelor fără locuință; nevoilor; Coexistența mai multor culte Lipsa unui centru pentru tinerii religioase, menținerea unui climat proveniți din centrele de plasament; social, interetnic și interconfesional Implicarea insuficientă a societății stabil; civile în susținerea administrației Susținerea serviciilor de asistență locale pentru soluționarea socială de către administrația locală; problemelor sociale; Parteneriate cu ONG-uri ce activează Numărul mic de locuințe aflate în în domeniul asistenței sociale, pe bază administrarea primăriei. de voluntariat; Grad ridicat de urbanizare; Locuințele sunt dotate în proporție de peste 80% cu baie, bucătărie, instalație electrică, canalizare, apă; Existența unor centre de formare profesională care furnizează cursuri de specialitate;

132 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Incluziune socială prin reconversie profesională; Reabilitarea parțială a Spitalului Municipal și dotarea acestuia cu aparatură corespunzătoare în vederea prestării de servicii de calitate; Profesionalismul medicilor din unitățile medicale; Fenomen infracțional în scădere; Pondere majoră a populației din grupa de vârstă adultă (20-59 ani) din totalul populației (57%). OPPORTUNITIES– OPORTUNITĂȚI THREATS – AMENINȚĂRI Construirea unui cămin pentru Resurse limitate pentru finanțarea persoane vârstnice din fonduri obiectivelor de investiții; guvernamentale și locale/Renovarea Instabilitate legislativă; unui imobil care să poată fi utilizat ca Politizarea alocărilor bugetare un cămin al persoanelor în vârstă; guvernamentale; Deschiderea de cluburi ale Recesiunea economică internațională pensionarilor; și națională; Construirea unui centru pentru Creșterea ratei șomajului; persoanele/copiii cu dizabilități; Reducerea personalului care lucrează Înființarea unui centru de recuperare în domeniul asistenței sociale și kinetoterapeutică a persoanelor cu calificarea profesională deficitară; dizabilități; Implicarea insuficientă a societății Construirea unui Centru de zi pentru civile în susținerea administrației copiii în dificultate (minimum 16 pentru soluționarea problemelor locuri); sociale; Înființarea unui Centru în regim de Migrarea cadrelor medicale; urgență pentru copiii aflați în situație Subfinanțarea sectorului de sănătate; de risc/vulnerabilitate; Angajarea în activități economice din Înființarea unei Cantine sociale; zona subterană care conduc și Reducerea șomajului prin acordarea dezvoltă piața neagră. de facilități firmelor la angajarea de șomeri din localitate; Înființarea unui centru social pentru tineret; Calificarea și recalificarea șomerilor în domenii care să corespundă evoluțiilor economice ale zonei; Consiliere profesională în vederea integrării pe piața muncii;

133 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Serviciu de consiliere pentru tinerii care au săvârșit fapte penale; Înființarea unui serviciu de consiliere “Salvează-mi familia” destinat prevenirii și intervenției în caz de violență în familie/Înființarea unui centru de zi pentru mamele și copiii abuzați, victime ale violenței în familie; Accesul populației, fără discriminări, la toate serviciile publice; Programe locale de integrare socială a romilor și persoanelor defavorizate; Colaborări pe plan local cu ONG-uri de specialitate; Modernizarea completă a Spitalului Municipal; Dotarea Spitalului Municipal cu echipamente și aparatură performante. Reabilitarea infrastructurii, modernizarea, dezvoltarea și echiparea Ambulatoriului Policlinica Medgidia; Îmbunătățirea constantă a serviciilor medicale prin completarea echipei medicale cu personal calificat; Dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor medicale școlare.

134 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

EDUCAȚIE, CULTURĂ ȘI SPORT STRENGTHS – PUNCTE TARI WEAKNESSES – PUNCTE SLABE Procent ridicat de școlarizare primară Instabilitate legislativă; și secundară; Politizarea alocărilor bugetare Procent scăzut de analfabetism, fără guvernamentale; școală și abandon școlar; Recesiunea economică internațională Infrastructură educațională de calitate; și națională; Rețea de învățământ școlar diferențiat, Dotare insuficientă cu echipamente IT dezvoltată și adaptată cerințelor zonei a unităților școlare; (învățământ clasic alternativ în limbile Nu toate clădirile unităților școlare, română și turcă, învățământ teoretic și sălile de sport și terenurile aferente profesional); unităților de învățământ sunt complet Cadre didactice profesioniste/procent reabilitate; ridicat de profesori titulari; Lipsa unor școli internaționale, Formarea continuă a cadrelor colegii, filiale de universități; didactice; Migrarea cadrelor didactice; Rezultate foarte bune ale elevilor la Dotare precară cu aparatură specifică concursurile județene și naționale; și mijloace necesare desășurării Infrastructură culturală și evenimente manifestărilor în aer liber; de anvergură: Casa municipală de Fonduri insuficiente pentru investiții Cultură “Ioan N. Roman”, Biblioteca în domeniul cultural și sportiv; municipală “Ioan N. Roman”, Casa de Echipele fanion ale municipalității cultură “Lucian Grigorescu”, Cercul activează în eșaloanele inferioare. militar, Clubul copiilor Medgidia, Ansamblul folcloric “Karasu”, Fundația culturală “Lucian Grigorescu”, Tabăra Internațională de Pictură, Festivalul Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco-Tătar, Zilele municipiului Medgidia, Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “Dan Spătaru”; Infrastructură religioasă, monumente: Biserica ortodoxă “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Geamia “Abdul Medgid”, Monumentul eroilor sârbi, croați și sloveni, Monumentul eroilor patriei, Monumentul eroilor ruși, Expoziția de ceramică; Program anual bogat de manifestări culturale, recunoscute pe plan național și internațional;

135 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Rezultate de excepție la concursuri culturale, educaționale și de aptitudini; Infrastructură sportivă: Complexul sportiv ”Iftimie Ilisei”, Clubul Sportiv Școlar, Clubul Sportiv “Happy-Kids”; Infrastrucură media locală: TV Alpha Media, Media TV, Graiul Dobrogei. OPPORTUNITIES – OPORTUNITĂȚI THREATS – AMENINȚĂRI Modernizarea Bibliotecii Municipale Resurse limitate pentru finanțarea și suplimentarea fondului de carte; obiectivelor de investiții; Dotarea cu echipamente IT, softuri Instabilitate legislativă; educaționale și mobilier a unităților de Politizarea alocărilor bugetare învățământ (unde este nevoie); guvernamentale; Finalizarea Campusului școlar de la Recesiunea economică internațională Colegiul Tehnic “Nicolae Titulescu”; și națională; Construirea și înființarea a trei unități Diminuarea populației școlare; preșcolare cu orar prelungit; Diminuarea interesului familiei pentru Înființarea unei filiale a Universității școală ca urmare a reducerii nivelului “Ovidius” din Constanța; de trai (criza economică) și a plecării Promovarea unui învățământ corelat și unui părinte (în unele cazuri, a cu nevoile de calificare, în special ambilor părinți la muncă în prin învățământul complementar și de străinătate); ucenici, precum și prin intermediul Degradarea clădirilor de patrimoniu, a școlii de arte și meserii; bazei sportive. Înființarea unei Case a Profesorului; Înființarea unui Centru Multifuncțional de Servicii pentru Tineri (formare profesională, programe culturale, actitivăți educative interetnice, parteneriat cu UNICEF); Instituirea unui sistem de burse pentru copiii merituoși, precum și pentru cei care provin din familii defavorizate; Înființarea unui centru “After School” pentru copiii care provin din familii dezavantajate, predispuși abandonului școlar; Reabilitarea și protejarea clădirilor de patrimoniu și obiectivelor istorice;

136 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Reabilitarea și deschiderea Muzeului de Artă, “Lucian Grigorescu”/transformarea acestuia într-un muzeu mixt artă-istorie- arheologie; Construirea Centrului Cultural Multietnic; Organizarea evenimentelor culturale tradiționale; Organizarea de ateliere/tabere internaționale de pictură, ceramică, artă tradițională; Reabilitarea întregului Complex sportiv “Iftimie Ilisiei” din fonduri guvernamentale și locale (stadion, sală de sport, bazin de înot olimpic, patinoar); Reabilitarea sălilor și terenurilor de sport aferente unităților de învățământ/Modernizarea și dotarea sălilor de sport și a terenurilor de sport în aer liber; Amenajarea de terenuri de sport în cartiere; Reabilitarea Sălii de box-lupte de la Stadionul IMUM; Construirea Sălii de sport școlare “Constantin Brâncuși”; Construirea unui skatepark în parcul central; Construirea de noi locuri de joacă pentru copii; Relansarea echipelor fanion; Reabilitarea instituțiilor de învățământ, culturale și a lăcașelor de cult.

137 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

STRATEGIa DE DEZVOLTARE Locala

2014-2020

138 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Principii

Stabilirea principiilor și a direcțiilor strategice, precum și a domeniilor prioritare de acțiune în vederea dezvoltării coerente a municipiului Medgidia pentru perioada 2014-2020 s-a realizat atât prin centralizarea tuturor informațiilor și proiectelor existente la nivelul administrației locale, cât și prin colectarea cât mai multor opinii, din partea publicului intern și extern, prin intermediul unui sondaj de specialitate și a mai multor focus-grupuri, pe categorii de ocupații. Astfel, principiile, direcțiile și domeniile prioritare de acțiune în vederea dezvoltării locale nu reprezintă doar rodul viziunii primarului sau a unui birou de specialitate, ci se constituie într-un mix de opinii interne și externe care creionează cel mai complet tablou al viitorului, având la bază realitățile cotidiene. Elaborarea strategiei de viitor pleacă de la proiectele trecutului și prezentului, de la cele realizate, întârziate, blocate sau amânate în perioada 2007-2014. Practic, creionarea perioadei 2014-2020 pornește de la următoarele realizări importante:

Denumire proiect Început Finalizat Valoare în Sursă de euro finanțare Reabilitare centrale termice de cvartal 2007 2010 3.586.837,5 Credit Ranforsare sisteme rutiere, trafic greu 2008 2009 3.254.545 Credit Alimentare cu apă – sat Valea Dacilor 2008 2009 179.545 Credit Alimentare cu apă – sat Remus Opreanu 2010 2010 70.000 Credit Reabilitarea sistemului de alimentare cu 2010 2011 2.556.591 Compania apă – Zona Nord – municipiul Medgidia, Națională județul Constanța de Investiții – 78%, Buget local – 22% Reabilitarea rețelelor de distribuție apă 2010 2012 66.364 Buget local potabilă (aferente rețelei de tramă stradală prin Programul Operațional Regional) Pietruirea drumurilor de pământ în 2012 2013 102.273 Buget local Medgidia, precum și în satele Valea Dacilor și Remus Opreanu Canalizare menajeră pe străzile Vasile 2010 2010 34.100 Buget local Lupu, Ion Corvin, Licurici, Libertății

139 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Reabilitare instalație de încălzire – 2013 2013 15.136 Buget local Grădinița nr.2 Reabilitare acoperiș - Școala nr.4, 2013 2013 37.500 Buget local “Dumitru Hurmuzescu” Reabilitare conductă de apă – Liceul nr.3, 2013 2013 2.273 Buget local “Nicolae Bălcescu” Cazan de încălzire - Școala nr.4, “Dumitru 2013 2013 4.773 Buget local Hurmuzescu” Canalizare menajeră pe strada Republicii 2013 2013 9.100 Buget local (intersecție cu strada Ion Creangă), strada Izvorului și canalizare pluvială pe strada Izvorului Instalație LEA 0,4 KV – zona Pepinieră 2013 2013 6.818 Buget local Alimentare cu apă, strada Plopilor 2013 2013 4.773 Buget local Canalizare menajeră, strada Scarlat 2013 2013 9.318 Buget local Vârnav Canalizare menajeră, strada Ciocârliei 2012 2013 63.636 Buget local (tronsoane 1,2,3), strada Tăbăcăriei și strada Releului Reabilitare atelier, Liceul nr. 2, “Dumitru 2012 2012 34.091 Buget local Hurmuzescu” Reparații capitale, Spitalul Municipal, 2012 2012 532.089 Buget de secțiile de obstetrică-ginecologie, chirurgie stat – 97%, și medicină internă buget local – 3% Proiectare și execuție sistem de producție 2012 2012 1.507.728 Buget de și distribuție utilități medicale pentru stat – 93%, Spitalul Municipal buget local - 7% Reabilitarea instalației de încălzire pentru 2013 2013 10.227 Buget local Poliția Locală și Evidența populației Afaceri fără frontiere. Centrul zonal de 2007 2009 100.249 Comisia afaceri şi cooperare internaţională Europeană România-Bulgaria (studiul de fezabilitate – 89,23%, pentru Centru zonal de afaceri și cooperare buget local internațională; studiul de fezabilitate pentru Parc Industrial Medgidia; plan – 10,77% comun de proiecte pentru perioada 2007- 2013 între Medgidia și Silistra)

140 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Construcție infrastructură rutieră pentru 2008 2009 576.245 Comisia dezvoltarea afacerilor transfrontaliere Europeană Medgidia – Silistra. Calea transfrontalieră – 89%, (realizarea unui drum cu o lungime de buget local 1,12 km; rețea de rigole, marcaje rutiere, spații verzi pe zona de rambleu și parcaje – 11% auto) Extindere canalizare menajeră şi 2008 2010 900.186 Comisia reabilitare stații de pompare ape uzate Europeană Medgidia, județul Constanța (extindere – 88,89%, rețea de canalizare cu 2,715 km., conducte buget local de refulare cu 0,97 km., 2 stații noi de – 11,11% pompare, 3 stații de pompare reabilitate) Creşterea siguranţei şi prevenirea 2011 2013 429.000 Fonduri criminalităţii în municipiul Medgidia, prin FEDR – achiziţionarea de echipamente specifice şi 80,35%, amenajarea unui centru de supraveghere buget (montarea a 47 de stâlpi cu echipamente național – de supraveghere, amenajarea centrului de 17,65%, supraveghere) buget local – 2% Gestionarea eficientă a fondurilor publice 2010 2011 91.000 Fondul prin implementarea sistemului de Social management integrat în Primăria Medgidia European – 85%, buget național – 13%, buget local – 2% Reabilitarea sistemelor municipale 2006 2009 703.174,5 Comisia existente de colectare și transport deșeuri Europeană - (42 platforme de colectare selectivă dotate 84,49% cu câte 7 eurocontainere, 2 prese de balotat buget local hârtie și plastic, 4 mașini autocompactoare) – 15,51%

141 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Refacerea habitatului natural în zonele 2008 2009 135.872 Comisia locuibile din teritoriile de dezvoltare Europeană Medgidia – Silistra (studii de fezabilitate – 88,96%, pentru colectare selectivă în localitățile: buget local Castelu, Cuza-Vodă, Tortoman, Siliștea, – 11,04% Mircea-Vodă, Peștera, studii pentru compostarea deșeurilor rurale și urbane de natură organică (4 stații: Castelu-Cuza Vodă; Tortoman-Siliștea; Mircea-Vodă; Peștera-Medgidia), studiu de fezabilitate pentru punerea în funcțiune la Medgidia a instalațiilor de depozitare, sortare, reciclare și transformare a deșeurilor rurale și urbane Construcție campus școlar 2007 în lucru 102.373 Buget local

Ponderea investițiilor implementate (pe domenii generale) Siguranța Protecția mediului cetățeanului 6% 3%

Investiții în Reabilitare termică instituții publice 24% 15%

Alimentare cu apă și canalizare Drumuri 26% 26%

142 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

În ceea ce privește relația dintre administrația locală și mediul privat, pe lângă îmbunătățirea constantă a infrastructurii, care contribuie în mod decisiv la buna derulare a afacerilor locale, Primăria a susținut deschis toate proiectele și intențiile de investiții, inclusiv prin punerea de terenuri la dispoziția investitorilor. Realizările de mai sus arată pașii concreți făcuți de administrația locală în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, a creșterii confortului cotidian al locuitorilor în paralel cu protejarea mediului înconjurător și refacerea habitatului natural, a derulării activităților educative într-un mediu propice performanței, a scăderii fenomenului infracțional, precum și a creșterii speranței de viață pentru locuitori prin susținerea sistemului de sănătate. Chiar și cu aceste realizări semnificative, implementate pe parcursul ultimilor șapte ani, mai multe probleme generale, cu un caracter macro, au limitat dezvoltarea localității. Aceste probleme reprezintă, și astăzi, piedici considerabile în implementarea tuturor proiectelor concepute de administrația locală:

Denumire problemă macro Importanță Fonduri insuficiente 1 Instabilitatea cadrului legislativ central 2 Implicarea redusă a mediului de afaceri 3 Implicarea redusă a comunității 4 Implicarea redusă a autorităților locale 5

Problemele macro au generat importante probleme generale sectoriale-micro, bidirecționale (locuitori și agenți economici), care constituie baza secundară de plecare în ceea ce privește elaborarea direcțiilor strategice de dezvoltare.

143 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Problemele generale ale locuitorilor sunt:

Nr. Denumire problemă sectorială Foarte Grav Oarecum Puțin Deloc crt grav grav grav grav 1. Nivelul de trai scăzut Da - - - - 2. Îmbătrânirea populației locale Da - - - - 3. Migrația forței de muncă în țară - Da - - - și în afara granițelor 4. Șomajul - Da - - - 5. Lipsa unei economii locale - Da - - - consolidate 6. Existența unor zone/cartiere - Da - - - sărace 7. Drumurile publice - Da - - - 8. Lipsa locuințelor - - Da - - 9. Serviciile educaționale pentru - - Da - - preșcolari 10. Lipsa utilităților publice (apă - - Da - - potabilă, apă caldă menajeră, încălzire, salubritate) în anumite zone ale localității 11. Accesul la servicii de sănătate - - - Da - primare 12. Educația primară și gimnazială - - - Da - 13. Educația liceală - - - Da - 14. Transportul public - - - Da - 15. Accesul la servicii de sănătate - - - - Da specializate

144 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Probleme generale ale locuitorilor

Accesul la servicii de sănătate specializate

Transportul public

Educația liceală

Educația primară și gimnazială

Accesul la servicii de sănătate primară

Lipsa utilităților publice în anumite zone Deloc grav Servicii educaționale pentru preșcolari Puțin grav Lipsa locuințelor Oarecum grav Drumurile publice Grav Existența unor cartiere sărace Foarte grav Lipsa unei economii locale consolidate

Șomajul

Migrația forței de muncă

Îmbătrânirea populației locale

Nivelul de trai scăzut

0 20 40 60 80 100 120

Problemele generale ale mediului de afaceri sunt:

Nr. Denumire problemă sectorială Acord Acord Nici Dezacord Dezacord crt. total parțial acord, parțial total nici dezacord 1. Resurse materiale insuficiente Da - - - - 2. Nivel tehnologic redus Da - - - - 3. Nivel redus de - Da - - - calificare/specializare a forței de muncă disponibile 4. Piață potențială redusă/în - Da - - - scădere 5. Cooperare redusă între actorii - Da - - - economici la nivel local 6. Experiența în afaceri/de piață - - Da - - redusă 7. Calitatea scăzută a infrastructurii - - - Da - 8. Fiscalitatea ridicată - - - Da -

145 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

9. Concurența foarte mare la nivel - - - - Da local și regional 10. Gradul redus de disponibilitate a - - - - Da unor servicii suport (financiar- bancare, Internet, transport, curierat)

Probleme generale ale mediului de afaceri

Gradul redus de disponibilitate a unor servicii suport Concurența foarte mare la nivel local și regional

Fiscalitatea ridicată

Calitatea scăzută a infrastructurii Dezacord total Experiența în afaceri/de piață redusă Dezacord parțial Cooperare redusă între actorii Nici acord/nici dezacord economici la nivel local Acord parțial Piață potențială redusă/în scădere Acord total

Nivel redus de calificare/specializare a forței de muncă

Nivel tehnologic redus

Resurse materiale insuficiente

0 20 40 60 80 100 120

Problemele generale ale locuitorilor și mediului de afaceri sunt dublate de un set de probleme specifice, structurate pe patru domenii: dezvoltare urbană și infrastructură, dezvoltare economică, protecția mediului și zone de agrement, resurse umane, sănătate și educație. Problemele și propunerile specifice au fost colectate prin intermediul unui sondaj de opinie și a mai multor focus-grupuri, tehnici sociologice ce au fost implementate prin intermediul Centrului de Resurse Civice și au avut ca subiecți peste 1.100 de persoane (eșantion reprezentativ) din toate cartierele municipiului Medgidia. Eșantionul a fost distribuit, după cum urmează:

146 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Distribuția pe sexe

Bărbați 44%

Femei 56%

Distribuția pe grupe de vârstă

18-24 25-34 35-44 45-54 44-64 65 ani și peste

6% 15% 17%

23%

19%

20%

147 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Distribuția pe categorii de ocupații

Om de afaceri (patron) 1% Șomer 8% Student Muncitor 19% 37%

Cadru învățământ, Servicii comerț sănătate, sau conexe armată, 7% funcționari 28%

Distribuția pe nivel de școlarizare

Studii 4-8 clase universitare și (gimnaziu) Cel mult 4 clase postuniversitare 8% primare 2% 8-10 clase 20% (școală profesională) 20%

Școala postliceală 13%

Liceul 37%

148 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Problemele locale majore specifice, identificate în urma consultării directe prin intermediul sondajului și a focus-grupurilor, se prezintă în felul următor:

Domeniul ”Dezvoltare urbană și infrastructură” Denumire problemă în Foarte Important Potrivit Puțin Deloc Nu ordinea importanței important % % important important știu/nu % % % răspund % Reabilitarea carosabilului 70 23 4 1 1 1 Construirea de locuințe 62 28 7 2 1 0 sociale Construirea de locuințe ANL 62 27 6 2 2 1 Construirea drumului de 52 25 12 7 2 2 centură și legăturii cu A2 Construirea unui cartier de 45 34 12 4 2 3 locuințe în zona Orașul Nou Eficientizarea rețelei de 42 34 16 6 1 1 iluminat public Realizarea expertizei, 38 41 10 4 4 3 auditului energetic, certificatelor energetice și proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor Realizarea unui parc eolian 37 30 21 8 2 2 Elaborarea cadastrului 32 29 22 8 3 6 imobiliar-edilitar (PUG, PUZ) Construirea unui nou pod 22 33 19 11 10 5 rutier peste Canalul Dunăre- Marea Neagră

149 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Top 10 probleme ale domeniului “Dezvoltare urbană și infrastructură”:

1. Reabilitarea carosabilului – 93% (foarte important și important); 2. Construirea de locuințe sociale – 90% (foarte important și important); 3. Construirea de locuințe ANL – 89% (foarte important și important); 4. Construirea unui cartier de locuințe în zona Orașul Nou – 79% (foarte important și important); 5. Realizarea expertizei, auditului energetic, certificatelor energetice și proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor – 79% (foarte important și important); 6. Construirea drumului de centură și a legăturii cu A2 – 77%; 7. Eficientizarea rețelei de iluminat public – 76%; 8. Realizarea unui parc eolian – 67%; 9. Elaborarea cadastrului imobiliar edilitar (PUG, PUZ) – 61%; 10. Construirea unui nou pod rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră – 55%.

Dezvoltare urbană și infrastructură - probleme % din total (foarte importante și importante)

Construirea unui nou Elaborarea cadastrului Reabilitarea pod rutier peste Construirea de locuințe imobiliar-edilitar (PUG, carosabilului Canalul Dunăre-Marea sociale PUZ) 12% Neagră 12% 8% 7%

Realizarea unui parc eolian 9%

Realizarea expertizei, Construirea de locuințe auditului energetic, ANL certificatelor 12% energetice și proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor 10%

Construirea unui Construirea drumului Eficientizarea rețelei de cartier de locuințe în de centură și legăturii iluminat public zona Orașul Nou cu A2 10% 10% 10%

150 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Domeniul “Dezvoltare economică” Denumire problemă în Foarte Important Potrivit Puțin Deloc Nu ordinea importanței important % % important important știu/nu % % % răspund % Înființarea Parcului 53 27 12 4 1 3 Industrial Mangalia Dezvoltarea activităților 33 42 18 4 1 2 agricole Înființarea unei platforme 32 33 16 6 5 8 industriale în Zona de Sud pe un amplasament dotat cu utilități și infrastructură Realizarea unei sere de flori 21 43 22 7 4 3 în parteneriat public-privat

Top 4 probleme ale domeniului “Dezvoltare economică”: 1. Înființarea Parcului Industrial Mangalia – 80% (foarte important și important); 2. Dezvoltarea activităților agricole – 75% (foarte important și important); 3. Realizarea unei sere de flori în parteneriat public-privat – 64% (foarte important și important); 4. Înființarea unei platforme industriale în Zona de Sud pe un amplasament dotat cu utilități și infrastructură – 55% (foarte important și important).

151 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Dezvoltare economică - probleme % din total (foarte importante și importante)

Realizarea unei sere de flori în parteneriat public- privat Înființarea Parcului 23% Industrial Mangalia 29%

Dezvoltarea activităților agricole 28%

Înființarea unei platforme industriale în Zona de Sud pe un amplasament dotat cu utilități și infrastructură 20%

Domeniul “Protecția mediului și zone de agrement” Denumire problemă în Foarte Important Potrivit Puțin Deloc Nu ordinea importanței important % % important important știu/nu % % % răspund % Închiderea gropii de gunoi, 72 22 4 1 1 0 amenajarea unui depozit ecologic și a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale Amenajarea unei biobaze (la 62 25 7 3 2 1 standarde europene) pentru animalele fără stăpân Amenajarea a trei parcuri, 50 34 13 2 0 1 reabilitarea celor existente și a spațiilor verzi din cartiere Susținerea unui program de 49 32 14 3 1 1 îmbunătățire a calității terenurilor prin plantarea de arbori și arbuști

152 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Amenajarea unui parc 43 33 19 2 2 1 modern destinat copiilor sub denumirea “Țara lui Piticot” Elaborarea suporturilor de 25 36 22 8 7 2 informare turistică

Înființarea în parteneriat 13 25 29 17 13 3 public-privat a unui muzeu al vinului

Top 7 probleme ale domeniului “Protecția mediului și zone de agrement”: 1. Închiderea gropii de gunoi, amenajarea unui depozit ecologic și a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale – 95% (foarte important și important); 2. Amenajarea unei biobaze (la standarde europene) pentru animalele fără stăpân – 87% (foarte important și important); 3. Amenajarea a trei parcuri, reabilitarea celor existente și a spațiilor verzi din cartiere – 84% (foarte important și important); 4. Susținerea unui program de îmbunătățire a calității terenurilor prin plantarea de arbori și arbuști – 81% (foarte important și important); 5. Amenajarea unui parc modern destinat copiilor sub denumirea “Țara lui Piticot” – 76% (foarte important și important). 6. Elaborarea suporturilor de informare turistică – 61% (foarte important și important); 7. Înființarea în parteneriat public-privat a unui muzeu al vinului – 48% (foarte important și important).

153 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Protecția mediului și zone de agrement - probleme % din total (foarte importante și importante) Închiderea gropii de Elaborarea gunoi, amenajarea Înființarea în suporturilor de unui depozit ecologic parteneriat public- informare turistică și a unui sistem de privat a unui muzeu 12% colectare selectivă a al vinului deșeurilor menajere 9% și industriale 18%

Amenajarea unui parc modern destinat copiilor sub denumirea “Țara lui Amenajarea unei Piticot” biobaze (la 14% standarde europene) pentru animalele fără stăpân Susținerea unui 16% program de Amenajarea a trei îmbunătățire a parcuri, reabilitarea calității terenurilor celor existente și a prin plantarea de spațiilor verzi din arbori și arbuști cartiere 15% 16%

Domeniul “Resurse umane, sănătate, educație” Denumire problemă în Foarte Important Potrivit Puțin Deloc Nu ordinea importanței important % % important important știu/nu % % % răspund % Renovarea unui imobil 69 23 5 1 1 1 pentru a fi folosit ca un cămin al persoanelor în vârstă Realizarea unui centru de 60 29 6 2 1 2 recuperare kinetoterapeutică a persoanelor cu dizabilități Realizarea unui centru social 58 32 7 1 0 2 pentru persoanele cu dizabilități Realizarea unui centru de zi 57 33 7 1 1 1 pentru mamele și copiii abuzați, victime ale violenței în familie Construirea și înființarea a 53 35 8 2 1 1 trei unități preșcolare cu orar prelungit

154 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Dotarea cu aparatură 51 28 13 2 1 2 medicală a cabinetelor medicale școlare

Înființarea unui centru social 48 34 13 2 1 2 pentru tineret Modernizarea Complexului 48 29 15 4 1 2 Sportiv-Stadion, bazin de înot, patinoar Modernizarea și dotarea 40 32 22 4 1 1 sălilor de sport și a terenurilor de sport în aer liber Modernizarea Bibliotecii 38 42 16 3 1 0 Municipale și mărirea fondului de carte Modernizarea canalului 23 35 26 8 4 4 vechi și folosirea lui pentru diferite concursuri nautice agrement

Top 11 probleme ale domeniului “Resurse umane, sănătate, educație”: 1. Renovarea unui imobil pentru a fi folosit ca un cămin al persoanelor în vârstă – 92% (foarte important și important); 2. Realizarea unui centru social pentru persoanele cu dizabilități – 90% (foarte important și important); 3. Realizarea unui centru de zi pentru mamele și copiii abuzați, victime ale violenței în familie – 90% (foarte important și important); 4. Realizarea unui centru de recuperare kinetoterapeutică a persoanelor cu dizabilități – 89% (foarte important și important); 5. Construirea și înființarea a trei unități preșcolare cu orar prelungit – 88% (foarte important și important); 6. Înființarea unui centru social pentru tineret – 82% (foarte important și important); 7. Modernizarea Bibliotecii Municipale și mărirea fondului de carte – 80% (foarte important și important); 8. Dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor medicale școlare – 79% (foarte important și important); 9. Modernizarea Complexului Sportiv-Stadion, bazin de înot, patinoar – 77% (foarte important și important); 10. Modernizarea și dotarea sălilor de sport și a terenurilor de sport în aer liber – 72% (foarte important și important);

155 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

11. Modernizarea canalului vechi și folosirea lui pentru diferite concursuri nautice agrement – 58% (foarte important și important).

Resurse umane, sănătate și educație - probleme % din total (foarte importante și importante)

Modernizarea și Modernizarea canalului Renovarea unui imobil dotarea sălilor de sport vechi și folosirea lui pentru a fi folosit ca un și a terenurilor de sport pentru diferite cămin al persoanelor în Realizarea unui centru în aer liber concursuri nautice vârstă social pentru 8% agrement 10% persoanele cu Modernizarea 6% dizabilități Complexului Sportiv- 10% Stadion, bazin de înot, patinoar 9% Realizarea unui centru de zi pentru mamele și Dotarea cu aparatură copiii abuzați, victime medicală a cabinetelor ale violenței în familie medicale școlare 10% 9%

Modernizarea Bibliotecii Municipale Realizarea unui și mărirea fondului de centru de carte recuperare 9% kinetoterapeutică Înființarea unui centru Construirea și a persoanelor cu social pentru tineret înființarea a trei unități dizabilități 9% preșcolare cu orar 10% prelungit 10%

Așadar, conform opiniilor persoanelor chestionate prin intermediul tehnicilor sociologice profesioniste (sondaj și focus grup) principalele 20 de probleme specifice, pe care administrația locală le va aborda cu prioritate în perioada 2014-2020, sunt:

156 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Nr.crt. Denumire problemă specifică Necesitatea realizării (foarte important și important) % 1. Închiderea gropii de gunoi, amenajarea unui depozit ecologic și a 95 unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale 2. Reabilitarea carosabilului 93 3. Renovarea unui imobil pentru a fi folosit ca un cămin al persoanelor 92 în vârstă 4. Construirea de locuințe sociale 90

5. Realizarea unui centru social pentru persoanele cu dizabilități 90

6. Realizarea unui centru de zi pentru mamele și copiii abuzați, victime 90 ale violenței în familie 7. Construirea de locuințe ANL 89 8. Realizarea unui centru de recuperare kinetoterapeutică a persoanelor 89 cu dizabilități 9. Construirea și înființarea a trei unități preșcolare cu orar prelungit 88 10. Amenajarea unei biobaze (la standarde europene) pentru animalele 87 fără stăpân 11. Amenajarea a trei parcuri, reabilitarea celor existente și a spațiilor 84 verzi din cartiere 12. Înființarea unui centru social pentru tineret 82 13. Susținerea unui program de îmbunătățire a calității terenurilor prin 81 plantarea de arbori și arbuști 14. Înființarea Parcului Industrial Mangalia 80 15. Modernizarea Bibliotecii Municipale și mărirea fondului de carte 80 16. Construirea unui cartier de locuințe în zona Orașul Nou 79 17. Realizarea expertizei, auditului energetic, certificatelor energetice și 79 proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor 18. Dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor medicale școlare 79 19. Modernizarea Complexului Sportiv-Stadion, bazin de înot, patinoar 77 20. Construirea drumului de centură și a legăturii cu A2 77

157 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Realizarea expertizei, Modernizarea Top 20 probleme specifice locale auditului energetic, Complexului Sportiv- Stadion, bazin de înot, certificatelor energetice și Închiderea gropii de patinoar proiectarea lucrărilor de gunoi, amenajarea unui Renovarea unui imobil 5% reabilitare termică a depozit ecologic și a unui pentru a fi folosit ca un locuințelor sistem de colectare cămin al persoanelor în 5% selectivă a deșeurilor vârstă Dotarea cu aparatură menajere și industriale 5% medicală a cabinetelor Construirea drumului de 6% medicale școlare centură și a legăturii cu A2 5% 5% Reabilitarea carosabilului Construirea unui cartier 5% de locuințe în zona Orașul Construirea de locuințe Nou sociale 5% 5% Realizarea unui centru Modernizarea Bibliotecii social Municipale și mărirea pentru fondului de carte persoanele 5% cu dizabilități Înființarea Parcului 5% Industrial Mangalia 5%

Realizarea unui centru de zi pentru mamele și copiii Înființarea unui centru abuzați, victime ale social pentru tineret violenței în familie 5% Amenajarea unei biobaze 5% (la standarde europene) Construirea de locuințe pentru animalele fără ANL stăpân 5% 5% Susținerea unui program Realizarea unui centru de Amenajarea a trei parcuri, de îmbunătățire a calității Construirea și înființarea a recuperare reabilitarea celor terenurilor prin plantarea trei unități preșcolare cu kinetoterapeutică a existente și a spațiilor de arbori și arbuști orar prelungit persoanelor cu dizabilități verzi din cartiere 5% 5% 5% 5%

Ordinea domeniilor care compun topul celor 20 de probleme specifice locale este: 1. Resurse umane, sănătate educație – 9 probleme (45%); 2. Dezvoltare urbană și infrastructură – 6 probleme (30%); 3. Protecția mediului și zone de agrement – 4 probleme (20%); 4. Dezvoltare economică – 1 probleme (5%).

158 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Realizările perioadei 2007-2014, problemele macro (de sistem), problemele micro-sectoriale ale locuitorilor și agenților economici și topul problemelor specifice locale, evidențiate prin tehnici sociologice profesioniste, determină întrebările și răspunsurile care definesc principiile strategice de acțiune:

Ce vrem să facem?

1. Medigida - cel mai important municipiu după capitala reședință de județ; 2. Medgidia - prietenul locuitorilor, întreprinzătorilor și investitorilor.

Cum vrem să facem?

1. Investiții din fonduri europene, guvernamentale și bugetul județean/local; 2. Protecție socială pentru locuitori și facilități pentru întreprinzători și investitori (locali sau din afara orașului).

De ce vrem să facem?

1. Investițiile înseamnă dezvoltare locală și locuri de muncă. Dezvoltarea locală și locurile de muncă conduc la o viață mai bună; 2. Acolo unde dezvoltarea locală și investițiile nu sunt suficiente iar locuitorii nu se pot descurca, administrația trebuie să intervină. Niciun neajutorat nu trebuie să rămână fără ajutor.

Ansamblul întrebărilor și răspunsurilor mai sus menționate generează direcțiile strategice de dezvoltare și planul local concret de acțiune pentru perioada 2014- 2020.

159 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Direcții strategie de dezvoltare

Direcțiile strategice de dezvoltare vizează trei axe prioritare:

Axa economică Presupune încurajarea și dezvoltarea mediului de afaceri local prin acordarea de facilități fiscale întreprinzătorilor existenți, precum și celor care doresc să își deschidă o afacere, în paralel cu derularea cât mai multor investiții în infrastructura urbană și rurală, a fructificării avantajelor naturale ale zonei (Canalul Dunăre-Marea Neagră, agricultură, vița-de-vie etc) și a utilizării potențialului turistic local. Axa socio-culturală-religioasă Presupune adoptarea unor măsuri active privind reducerea șomajului, acordarea de facilități tuturor agenților economici care angajează șomeri, construirea de noi locuințe, ajutorarea persoanelor defavorizate, reabilitarea tuturor instituțiilor de cultură (în special a celor cu potențial turistic), generarea și susținerea de proiecte și programe culturale adaptate specificului fiecărei instituții, continuarea manifestărilor culturale tradiționale și susținerea cultelor locale. Axa confortului urban și a protecției mediului înconjurător Presupune continuarea investițiilor în extinderea alimentării cu apă și a rețelei de canalizare care să ajungă la fiecare locuitor al municipiului, în paralel cu tratarea apelor uzate în concordanță cu normativul mediu, extinderea rețelei de gaze, la care se adaugă reabilitarea, întreținerea și construcția de noi spații verzi, precum și împădurirea zonelor defrișate. Cele trei axe prioritare generează Strategia generală de dezvoltare locală și Planul punctual de acțiune care aplică Strategia.

160 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Strategia generală de dezvoltare locală

Cele trei axe prioritare de acțiune se desfac într-un set de subdomenii și o sumă de potențiale acțiuni punctuale, ce pot deveni realitate în funcție de fondurile disponibile, toate integrate într-o viziune de ansamblu coerentă a viitorului municipalității.

Economie

Economia este motorul care determină bunăstarea oricărei comunități. După cum funcționează economia națională și locală, așa evoluează și nivelul de trai al locuitorilor. Pentru ca mediul economic local să dea randamentul maxim, acesta trebuie să își fructifice propriul potențial, oportunitățile de dezvoltare și să înlesnească derularea de business-uri locale. Prioritățile sunt:

Realizarea Parcului Industrial/Înființarea unei platforme industriale în Zona de Sud pe un amplasament dotat cu utilități și infrastructură; Exploatarea resurselor regenerabile prin susținerea construirii/extinderii de centrale electrice eoliene; Stimularea investitorilor productivi mici, mijlocii și mari prin acordarea de facilități fiscale majore (în funcție de mărimea investitorului, de numărul de locuri de muncă create, de procentul din producție ce va fi desfăcut în localitate la prețuri de producție etc); Sprijinirea agenților economici de către administrația locală în elaborarea și depunerea de proiecte ce vizează accesarea de fonduri europene; Stimularea parteneriatelor public-privat, public-cercetar; Stimularea activităților comerciale internaționale prin: Organizarea de misiuni economice în orașele înfrățite cu Medgidia cu participarea celor mai importanți agenți economici locali; Organizarea de misiuni economice în Medgidia din partea orașelor înfrățite cu participarea celor mai importanți agenți economici din orașele respective;

161 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Creșterea numărului de orașe înfrățite cu Medgidia; Invitarea reprezentanților misiunilor consulare din Constanța să viziteze Medgidia pentru prezentarea potențialului local; Invitarea reprezentanțelor ambasadelor statelor UE de la București să viziteze Medgidia pentru prezentarea potențialului local; Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin încheierea și implementarea punctuală a unui parteneriat între administrația locală, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța și Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii și Cooperație (consultanță, instruire și formare, centru/incubator de afaceri); Revigorarea activității incubatorului de afaceri sau deschiderea unui nou incubator; Înființarea unui Centru zonal de afaceri și cooperare internațională România-Bulgaria; Exploatarea și prelucrarea argilei și a calcarului; Stimularea industriei de ramură a materialelor de construcții.

162 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Agricultură și dezvoltare rurală

Acolo unde sunt condiții propice, agricultura și dezvoltarea rurală reprezintă un angrenaj extrem de important în dinamica economică locală. Prioritățile sunt:

Reabilitarea sistemului de irigații (din cadrul Asociației de Dezvoltare Zonală Medgidia) prin accesarea de fonduri europene; Reabilitarea serelor/asocierea cu instituția Consiliului Județean Constanța în derularea Programului “Consumăm produse românești”; Organizarea de târguri periodice de produse agricole, meșteșuguri și produse artizanale; Stabilirea unui regim preferențial de taxe pentru agenții economici din domeniul agriculturii, creșterii animalelor și comercializării produselor agricole și animale în vederea desfacerii pe plan local a unei părți din produsele obținute; Dezvoltarea industriei vitivinicole - promovarea vinurilor de Medgidia; Realizarea unei sere de flori în parteneriat public-privat; Sprijinirea agenților economici din domeniul agricol de către administrația locală în elaborarea și depunerea de proiecte ce vizează finanțare europeană; Înființarea unui Centru de consultanță instruire și formare (incubator de afaceri) pentru tinerii fermieri și nu numai (în parteneriat cu CCINA/Direcția Agricolă/SAPARD/APIA); Mai multe piețe fixe sau mobile în aglomerările urbane, precum și în localitățile limitrofe (Valea Dacilor, Remus Opreanu); Dezvoltarea industriei alimentare și de prelucrare a cărnii; Dezvoltarea agriculturii intensive.

163 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Infrastructură, servicii publice locale și mediu

Fără o infrastructură modernă, nu poate exista nici economie modernă. De asemenea, se mai poate spune că gradul de dezvoltare a infrastructurii este direct proporțional cu gradul de dezvoltare a comunității deservite de infrastructură. Prioritățile sunt:

Reabilitarea și modernizarea tuturor străzilor, trotuarelor și a parcărilor; Modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, astfel încât, pentru fiecare casă, să existe apă curentă și sistem de canalizare; Extinderea rețelei de gaze în tot municipiul (inclusiv Valea Dacilor și Remus Opreanu); Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public pe fiecare stradă; Realizarea infrastructurii de bază care va deservi Parcul Industrial; Construirea șoselei de centură a municipiului Medgidia; Construirea de locuințe noi destinate atât închirierii, cât și cazurilor sociale (eventual prin recondiționarea și sporirea gradului de confort al unor imobile degradate); Construirea de locuințe ANL; Construirea unui cartier de locuințe în zona Orașul Nou; Amenajarea falezei de promenadă; Realizarea expertizei, auditului energetic, certificatelor energetice și proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor/Reabilitarea termică a instituțiilor publice și a blocurilor de locuințe; Îmbunătățirea constantă a transportului de călători prin înființarea de noi trasee, suplimentarea numărului de microbuze și amenjarea stațiilor aferente; Închiderea gropii de gunoi, amenajarea unui depozit ecologic și a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și industriale; Amenajarea unei biobaze (la standarde europene) pentru animalele fără stăpân; Reabilitarea infrastructurii urbane și protecția mediului înconjurător prin reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea tuturor spațiilor verzi și parcurilor din Medgidia (amenajarea de noi parcuri);

164 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Împădurirea terenurilor degradate de pe teritoriul Asociației de Dezvoltare Medgidia (Medgidia, Cuza-Vodă, Mircea-Vodă, Peștera, Castelu, Tortoman, Siliștea)/Susținerea unui program de îmbunătățire a calității terenurilor prin plantarea de arbori și arbuști; Îmbunătățirea constantă a sistemului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor; Introducerea sistemului de plată online în cadrul Serviciului de taxe și impozite locale; Actualizarea constantă a Planului Urbanistic General, a Planului Urbanistic Zonal și a Planului Urbanistic de Detaliu, în urma unor consultări publice.

165 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Protecție socială

Pe lângă generarea condițiilor propice dezvoltării economice locale, administrația are sarcina de a gestiona și problemele sociale care nu pot fi soluționate de relația cauzală, mediu de afaceri-locuri de muncă. Prioritățile sunt:

Construirea unui cămin pentru persoane vârstnice din fonduri guvernamentale și locale/Renovarea unui imobil care să poată fi utilizat ca un cămin al persoanelor în vârstă; Deschiderea de cluburi ale pensionarilor; Construirea unui centru pentru persoanele/copiii cu dizabilități din fonduri guvernamentale și locale; Înființarea unui centru de recuperare kinetoterapeutică a persoanelor cu dizabilități; Construirea unui Centru de zi pentru copiii în dificultate (minimum 16 locuri); Înființarea unui Centru în regim de urgență pentru copiii aflați în situație de risc/vulnerabilitate; Înființarea unei Cantine sociale; Reducerea șomajului prin acordarea de facilități firmelor la angajarea de șomeri din localitate; Înființarea unui centru social pentru tineret; Calificarea și recalificarea șomerilor în domenii care să corespundă evoluțiilor economice ale zonei; Consiliere profesională în vederea integrării pe piața muncii; Serviciu de consiliere pentru tinerii care au săvârșit fapte penale; Înființarea unui serviciu de consiliere “Salvează-mi familia” destinat prevenirii și intervenției în caz de violență în familie/Înființarea unui centru de zi pentru mamele și copiii abuzați, victime ale violenței în familie; Accesul populației, fără discriminări, la toate serviciile publice.

166 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sănătate

Degeaba funcționează toate, dacă sistemul de sănătate este deficitar. Nimic nu este mai important decât sănătatea locuitorilor municipiului Medgidia. Prioritățile sunt:

Modernizarea completă a Spitalului Municipal; Dotarea Spitalului Municipal cu echipamente și aparatură performante. Implementarea unui program pentru responsabilizarea cadrelor medicale față de actul medical; Reabilitarea infrastructurii, modernizarea, dezvoltarea și echiparea Ambulatoriului Policlinica Medgidia; Îmbunătățirea constantă a serviciilor medicale prin completarea echipei medicale cu personal calificat; Dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor medicale școlare.

167 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Educație, cultură și religie

Educația reprezintă baza unei dezvoltări locale pe bază de competență și profesionalism, iar cultura și religia reprezintă sufletul comunității. Fără o educație de calitate, viitorul oricărei unități administrativ-teritoriale este pus sub semnul întrebării. Fără cultură și religie, sufletul comunității este inert. Prioritățile sunt:

Reabilitarea instituțiilor de învățământ, culturale și a lăcașelor de cult; Modernizarea Bibliotecii Municipale și mărirea fondului de carte; Dotarea cu echipamente IT, softuri educaționale și mobilier a unităților de învățământ (unde este nevoie); Finalizarea Campusului școlar de la Colegiul Tehnic “Nicolae Titulescu”; Construirea și înființarea a trei unități preșcolare cu orar prelungit; Înființarea unei filiale a Universității “Ovidius” din Constanța; Promovarea unui învățământ corelat și cu nevoile de calificare, în special prin învățământul complementar și de ucenici, precum și prin intermediul școlii de arte și meserii; Înființarea unei Case a Profesorului; Înființarea unui Centru Multifuncțional de Servicii pentru Tineri (formare profesională, programe culturale, actitivăți educative interetnice, parteneriat cu UNICEF); Instituirea unui sistem de burse pentru copiii merituoși, precum și pentru cei care provin din familii defavorizate; Înființarea unui centru “After School” pentru copiii care provin din familii dezavantajate, predispuși abandonului școlar; Reabilitarea și protejarea clădirilor de patrimoniu și obiectivelor istorice; Reabilitarea și deschiderea Muzeului de Artă, “Lucian Grigorescu”/transformarea acestuia într-un muzeu mixt artă-istorie- arheologie; Construirea Centrului Cultural Multietnic; Organizarea evenimentelor culturale tradiționale; Organizarea de ateliere/tabere internaționale de pictură, ceramică, artă tradițională.

168 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Turism

Municipiul Medgidia are o istorie extrem de bogată ce se împletește cu punctele tari geografice și economice. Oportunitățile turistice completează dezvoltarea economiei locale și aduc un aer proaspăt în spațiul local. Prioritățile sunt:

Înființarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică/Elaborarea suporturilor de informare turistică; Reabilitarea și conservarea monumentelor și clădirilor istorice; Includerea municipiului Medgidia în circuitul turistic național și internațional; Introducerea portului Medgidia în circuitul turistic; Realizarea unui traseu istoric prin centrul orașului; Identificarea unui teren, situat în apropierea Canalului Dunăre-Marea Neagră, și construirea unei plaje artificiale sau a unui mini AquaPark din fonduri europene, guvernamentale și locale; Modernizarea canalului vechi și folosirea lui pentru diverse concursuri nautice (sau pur și simplu pentru agrement); Organizarea de mini-excursii de agrement pe Canalul Dunăre-Marea Neagră; Amenajarea falezei de promenadă; Înființarea în parteneriat public-privat a unui muzeu al vinului; Promovarea conceptului de agroturism în Valea Dacilor și Remus Opreanu; Regândirea Panairului într-o formulă turistică internațională.

169 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Sport

Pe lângă faptul că sportul este strâns legat de sănătate, performanța în sport are toate ingredientele locale pentru a redeveni parte din prezent. Infrastructura și istoricul sportiv al municipalității obligă administrația locală să intervină activ pentru reabilitarea și stimularea activităților sportive de amatori și performanță. Prioritățile sunt:

Reabilitarea întregului Complex sportiv “Iftimie Ilisiei” din fonduri guvernamentale și locale (stadion, sală de sport, bazin de înot olimpic, patinoar); Reabilitarea sălilor și terenurilor de sport aferente unităților de învățământ/Modernizarea și dotarea sălilor de sport și a terenurilor de sport în aer liber; Amenajarea de terenuri de sport în cartiere; Reabilitarea Sălii de box-lupte de la Stadionul IMUM; Construirea Sălii de sport școlare “Constantin Brâncuși”; Construirea unui skatepark în parcul central; Construirea de noi locuri de joacă pentru copii; Relansarea echipelor de fotbal și handbal.

170 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE

171 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Planul local de acțiune

Planul local de acțiune conține un set concret de măsuri, pliate pe domeniile de interes local, ce se aplică într-un interval determinat de timp. În cazul de față, Planul este conceput pentru intervalul 2014-2020, dar unele obiective, în special cele care necesită investiții mari, pot depăși termenul limită de implementare. De asemenea, în funcție de evoluția macroeconomică națională și de bugetul local, anumite politici pot fi regândite, temporar oprite sau amânate. Pentru ca Planul local de acțiune să fie în mod curent centrat pe realitățile economice de moment, el trebuie să fie revizuit cât mai des de către compartimentul de specialitate al Primăriei. În mod normal, gradul de concretețe al acțiunilor viitoare se poate observa în momentul întocmirii bugetului pentru anul următor. Așadar, intervalul ideal de timp pentru revizuirea Planului local de acțiune este o dată la un an de zile, înainte sau în cursul întocmirii bugetului pentru anul următor. Un element important în prioritizarea acțiunilor este popularizarea acestora. Locuitorii reprezintă cel mai bun barometru al utilității și impactului fiecărei acțiuni concepute de administrația locală. De aceea, dacă din motive financiare administrația va trebui să aleagă obiective este ideal ca acest lucru să se întâmple abia după mai multe dezbateri publice. Cheltuirea judicioasă a bugetului public, atragerea de fonduri europene, guvernamentale și județene reprezintă cheia materializării tuturor acțiunilor prevăzute în Plan, în intervalul de timp dimensionat ba chiar, în funcție de evoluția macroeconomică și fondurile accesate, acțiunile să fie suplimentate. Acolo unde Planul conține acțiuni nebugetate sau netemporalizate înseamnă că administrația locală are în vedere implementarea acțiunilor, doar că bugetele și graficul anual al derulării acțiunilor nu au fost întocmite la momentul realizării Strategiei de Dezvoltare Locală, adică în anul 2014. În funcție de prioritizarea liniilor strategice de dezvoltare și a existenței fondurilor locale, naționale și europene, anual, acțiunile de la care lipsesc detaliile materializării vor fi bugetate și temporalizate. Acest lucru se va evidenția fie prin adaptarea și aprobarea anuală a Strategiei de Dezvoltare, cu modificările de rigoare, fie numai prin aprobarea acțiunilor respective, în cadrul proiectului de buget pe anul următor.

172 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

O Strategie de Dezvoltare Locală nu se poate implementa fără reformarea administrației publice. De fapt, ea nu poate fi elaborată decât de o administrație care este conectată la realitățile din teren nu numai prin propriul său aparat, ci și prin contactul direct cu cetățeanul. O administrație opacă, refractară la nou, care trăiește din proiecte pe termen scurt și mediu concepute numai în birou, care nu ascultă vocea străzii, nu poate gândi dezvoltarea urbană în termeni mai mari de un an, maximum doi. În cazul de față, Primăria municipiului Medgidia, care a implementat toate măsurile de întărire a capacității administrative prevăzute în Agenda Locală 21, are capacitatea de a elabora o Strategie de Dezvoltare Locală pentru următorii 20 de ani, și nu numai pentru șapte ani, așa cum este gândită prezenta Strategie. S-a ales totuși varianta temporală mai redusă, întrucât după 7-10 ani intervine destul de mult arbitrar în estimarea mersului economiei în ansamblu său. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Medgidia pentru perioada 2014-2020 se datorează următorilor factori, care dau măsura reformării administrației locale:

1. Compartimentele din cadrul Primăriei sunt foarte bine structurate, își cunosc atribuțiile și competențele, au capacitate de analiză a prezentului și de proiecție a viitorului; 2. Compartimentele din cadrul Primăriei comunică între ele și își pliază propriile proiecții în funcție de proiecțiile celorlalte compartimente (de pildă, infrastructura în funcție de buget; turismul în funcție de infrastructură și buget etc); 3. Primarul, precum și compartimentele de specialitate, comunică direct și permanent cu cetățenii (audiențe la Primărie și în cartiere, dezbateri publice, site, avizier, buletin informativ), sintetizează problemele, doleanțele și viziunea acestora, iar numai în baza informațiilor colectate din stradă, la care se adaugă viziunea profesionistă de specialitate, acționează concret în vederea dezvoltării municipiului Medgidia.

173 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

174 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Bibliografie

LĂPUȘAN Aurelia, Lăpușan Ștefan, Medgidia – Carasu, Constanța, Editura “Muntenia”, 1996 ILIE Adrian, Medgidia, Istoria orașului de la 1918 până în prezent, Constanța, Editura “Ex Ponto”, 2012 Revista Pontica, XVII, editată de Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, București, IP “Filaret”, 1984 ILIE Adrian, Istoria Medgidiei reflectată în lucrări istoriografice recente; vezi și http://www.resurseculturale.ro/volum1/ilieadrian.html http://revistapontica.files.wordpress.com/2012/02/pontica-2-pag-137-147.pdf; vezi și IRIMIA M., DUMITRAȘCU A., Sabia de bronz miceniană descoperită la Medgidia http://revistapontica.files.wordpress.com/2012/02/pontica-3-pag-391-395.pdf; vezi și PAPUC Gheorghe, Câteva monede feudale din Țara Românească și Moldova descoperite în Dobrogea http://revistapontica.files.wordpress.com/2012/10/pontica-13-pag-199-215.pdf; vezi și HAȘOTTI Puiu, Așezarea aparținând culturii Hamangia de la Medgidia- Satu-Nou http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Februarie/PASCULESCU%20TEL TEU%20CAMELIA%20ELIZA%20- %20Resursele%20de%20apa%20din%20Dobrogea%20de%20sud%20si%20val orificarea%20lor/Rezumat_teza_doctorat.pdf http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2009Martie/Lungu%20Marius%20- %20Resurse%20si%20Riscuri%20Climatice%20din%20Dobrogea/rezumat%20 teza%20final.pdf http://www.panourisolareconstanta.ro/harta-radiatia-solara-in-romania http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83#mediaviewer/Fi%C8%99ier :SolarGIS-Solar-map-Romania-en.png http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Ianuarie/Albu%20Anca- Nicoleta%20-%20Relatia%20clima- vegetatie%20in%20Dobrogea%20de%20sud/Teza%20rezumat.pdf http://www.ecosolaris.ro/harta-de-vant-a-romaniei http://energielive.ro/energie-eoliana-harta-de-vant-a-romaniei-potential-de-14- 000-mw/

175 2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA http://ecosapiens.ro/forum/topic/harta-potential-eolian-romania-bulgaria-la-80- m http://ro.wikipedia.org/wiki/Medgidia http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=597 http://www.constanta.insse.ro/phpfiles/sR_TAB_3.pdf http://www.constanta.insse.ro/phpfiles/sR_TAB_8.pdf http://www.constanta.insse.ro/phpfiles/sR_TAB_13.pdf http://www.constanta.insse.ro/phpfiles/sR_TAB_16.pdf http://civilisations.revues.org/1369 http://en.calameo.com/read/0008274333fb61468a998 http://lectiadeanatomie.blogspot.ro/2013/06/valurile-de-aparare- transdobrogene.html https://sites.google.com/site/cetatidindobrogea/home/tabula-peutingeriana http://nelucraciun.wordpress.com/2011/08/03/harti-istorice-harta-ptolemeica-a- partii-nordice-a-peninsulei-balcanice-fries-1522/ http://www.raremaps.com/gallery/detail/24937/Exactissima_Tabula_qua_tam_D anubii_Fluvii_Pars_Inferior_a_Belgrado_Urbe/Visscher.html http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Johann_Matthias_Hase#mediavie wer/File:Johann_Matthias_Hase._Asiae_minoris_veteris_et_novae,_itemque_Po nti_Euxini_et_Paludis_Maeotidis_mappa_vel_tabula._1743.jpg http://www.cjc.ro/Hotarari/2013/6.pdf

176