id16931265 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

ªI IDENTITÃÞI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCÃ FRONTIERE

ã Vasile Vese, Crina Capot

ABSTRACT: This paper proposes a short overview of the representation and the interpretation of the frontiers and identities issue in Romanian historiography in the last fifteen years. There is an interesting way to study the interdependency between frontier and identities, as well as to explain the concepts frontier, border or boundary. The Romanian historians offered a special priority to the issue of political borders. They emphasized the , the time of maximum territorial extension fro Romanian State. It has been noticed this lack of diversity at methodological level, also. In most cases, the works referring to borders or frontiers do not combine History with other disciplines such as the principles of Public Law, Anthropology or Ethnography. Furthermore, most Romanian historians define nation from an ethnical, linguistic or religious point of view.

þã îºi propune o prezentare succintã a refle ãrii ºi interpretãrii Lucrarea de fa ct ºi identitãþilor în istoriografia româneascã din ultimii fenomenului frontierei ãrile multiple de care sunt susceptibile cele douã concepte face cincisprezece ani. Clasific ãrii sã fie unul ambiþios încercând explicarea þiei în istoriografia ca scopul lucr apari ânã a unor teme precum frontiere politice, frontiere naþionale, confesionale, sau rom ºi a discuþiilor legate de identitatea naþionalã, etnicã, confesionalã sau lingvistice, precum ã. Demersul este unul dificil datoritã mai social multor factori. Un prim factor este legat „producþia istoriograficã” din ultimii cincisprezece ani. Un simplu studiu statistic, de însã, ar arãta faptul cã lucrãrile de istorie ocupã un loc de frunte în politica nerealizat ã a principalelor editu âneºti1 ºadar, putem vorbi despre o „inflaþie” de editorial ri rom . A ãrþi de istorie în ultimii cincisprezece ani precum ºi de un interes aparte arãtat acestui c ãtre autoritãþile statului2 3 ânia domeniu de c sau principalii formatori de opinie din Rom ã. Un îngreuneazã cercetarea noastrã se datoreazã postcomunist al doilea factor care ã fenomenului frontierei, în înþeles politic, naþional, confesional sau social, nu i faptului c - în mod direct anumite studii, lucrarea bazându au fost dedicate -se pe anumite articole ã în mod tangenþial acest subiect. care abordeaz þa unei clasificãri a istoriografiei dedicate fenomenului frontierei ºi a Din dorin ãrii interferenþelor dintre frontiere ºi identitãþi am pornit de la câteva ipoteze de lucru sesiz ãri. O primã ipotezã este care vor fi confirmate sau infirmate pe parcursul acestei lucr ã studierea frontierelor de cãtre istoricii români s în mare parte la aceea c -a rezumat ãzând pe frontierel âniei de dupã 1918. Aceasta frontierele politice, accentul c e Rom se ã la întreaga istoriogr ã Tratatul de la Versailles ( ã, comunistã refer afie de dup interbelic ã sau postcomunist ). Pentru validarea sau infirmarea acestei premise am considerat ã prezentarea într necesar -un mod succint a istoriografiei anterioare perioadei 1990. ã de la ca ã istoriografia româneascã, cu O a doua premis re pornim este aceea c þii a fost puþin interesatã de distincþii de naturã conceptualã între frontierã, mici excep þã, hotar, în majoritatea cazurilor aceºti termeni fiind consideraþi drept sinonimi. grani ã înc ãrile de delimitare conceptualã apar mai ales în perioada Interesant este c erc ã ºi mai puþin în cea postcomunistã. Explicaþia care se poate da acestui lucru interbelic ã de calitatea cãrþilor de istorie, precum ºi a istoricilor interbelici comparativ cu este legat ã 1990. În perioada interbelicã ânã era comparabilã cu istoricii de dup , istoriografia rom ã, atât în ceea ce priveºte tematica abordatã, cât ºi în ceea ce priveºte cea universal „Codrul Cosminului”, nr. 11, 2005, p. 163 -170 164 Vasile Vese, Crina Capota ã4 ã 50 de ani în care metodologia utilizat . Dup primordial pentru istorici nu a fost calitatea ã ideologiei scrisului istoric, ci necesitatea de a subordona demnitatea profesional þia istoriograficã ânia ultimilor ani se aliniazã mai anevoios comuniste, produc din Rom þelor istoriografice actuale. În majoritatea cazurilor existã acelaºi inter tendin es pentru o ã, evenimenþialã, în care documentul este sursa supremã ºi de tratare descriptiv În pofida celor arãtate mai sus, existenþa în limbile englezã ºi germanã a necontestat. þiei dintre graniþã ºi frontierã a determinat apariþia ºi în limba ro ânã a unor distinc m încercãri de delimitare a semnificaþiei celor doi termeni. Astfel, într -un studiu dedicat þinând ºtiinþelor sociale, distincþia dintre frontierã ºi graniþã este fãcutã de frontierelor apar âi. În registrul politic caracterul dinamic al celei dint o-juridic este folosit termenul de þã desemnând linia ce desparte douã regiuni cu statut bine precizat (stat, canton).5 În grani 6 ã devinã unul secolul al XX-lea caracterul dinamic al frontierei face ca acest fenomen s ã o tradiþie inte ã în ceea ce priveºte studiul interdependenþei mai ales intern. Exist rbelic ºi identitate, precum ºi încercarea de explicare a conceptului de frontierã, dintre frontiere þã sau hotar.7 ã studii îmbinã metodologia specificã dreptului grani Astfel, primele dou þional public, ºi istoriei pentru a legitima frontierele României interbelice. interna dar ºanu face distincþia dintre frontierã ºi limitã, limita fiind numai operaþiunea Romulus Sei ã de delimitare a zonei frontierei.8 tehnic ã poate fi clasi Scrisul istoric din perioada comunist ficat folosind metoda lui Vlad ã patru etape ale istoriografiei comuniste Georgescu. Astfel, Vlad Georgescu identific în mare urmeazã etapele politice ale comunismului românesc: 1944 “Frontul care -1960 ( ãrului”), 1960 “începutu ãrii adevãrurilor istorice istoric, stabilirea Adev -1965 ( l reintrepret ”), 1965 “relaxarea ideologicã”), 1971 “culturnicii ºi abia reinterpretate -1971 ( -1977, ( ”).9 noile mituri Cercetarea lui Vlad Georgescu s-a oprit la anul 1977, dar putem þãri, cultura româneascã d ã presupune,cu mici nuan in perioada 1971-1989 se caracterizeaz “curentul protocronist”. În ceea ce priveºte problematica frontierelor, istoriografia prin ã urmeazã în linii mari tradiþia interbelicã, focalizându comunist -se pe frontierele politice ºi naþionale, însã accentul prec ºi intensitatea mesajului promovat este subordonat um În prima fazã a regimului comunist nici chiar frontierele politice nu ideologiei marxiste. În celebrul manual de istorie al lui Mihail Roller, constituie un subiect demn de abordat. ãratã ã de istorie a României, nu se face nici o referire la frontierele de fapt o adev sintez âniei de dupã primul rãzboi mondial, precum nici la problemele teritoriale dintre Rom ân ºi URSS din vara anului 194010 Începând cu 1964 se menþioneazã în scris Rom ia . þa unei „pr ”, atât într ânilor, 11 existen obleme istorice basarabene -un tratat de istoria rom ât ºi prin publicarea unor documente aparþinând lui Karl Marx12 c . Perioada regimului þional determinã ºi apariþia unui anume interes asupra frontierelor statului comunist-na ân. Se e ã din ce în ce mai rãspicat necesitatea revizuirii frontierei româno rom xprim - În acest context este interesant de observat modalitatea de prezentare ºi sovietice. între Român ºi URSS în vara anului 194013 interpretare a raporturilor existente ia . âneascã de dupã 1989 accentul este pus într In istoriografia rom -un mod aproape ºi naþionale. Relaþiile diplomatice, economice, exclusiv asupra frontierelor politice în ceea ce priveºte culturale cu statele vecine au fost principalele puncte discutate þiile conflictule au fost exploatate la maxim de istorici, tematica frontierelor. Situa momentele 1916-1919, 1940, 1944-1945 devenind subiecte pentru numeroase studii. Prioritatea istoricilor a fost frontiera de vest. Acest lucru este explicat prin þia comunã unei pãrþi însemnate a opiniei publice din România care considera cã percep ãbuºirea sistemului creat dupã 1945 va duce la revizuiri teritoriale în defavoarea pr ân. Orice încercare de a discuta problemele legate de drepturile minoritãþilor statului rom ºi identitãþi în istoriografia româneascã Frontiere 165 ânia, erau pri ãtre politicienii naþionaliºti ºi nu numai, drept încercãri de din Rom vite de c ân. În acest context, istoricii români au încercat sã a schimba frontierele statului rom þional public, precum dreptul la legitimeze cu ajutorul unor principii ale dreptului interna þa Transilvaniei în cadrul statului român începând cu 1918. autodeterminare, prezen þiei studiilor dedicate relaþiilor româno în diferite momente ale Intensitatea apari -maghiare ã în mod direct de evoluþia acestor relaþii în perioad secolului al XX-lea este legat a post ãtoare evenimentelor din decembrie 1989, este 1990. Astfel, perioada imediat urm ã de apariþia unor studii de istorie menite sã legitimeze unirea din 191814 ã marcat sau s ºi inaplicabilitatea arbitrajului de la Viena din august 194015 arate ilegalitatea . Cele mai þiilor româno multe studii dedicate rela -maghiare, deci indirect frontierei de vest a âniei, s în perioada 1995 ºadar în jurul anului în care s Rom -au scris -1998, a -a semnat ºi bunã vecinãtate cu Ungaria16 âni nu tratatul de prietenie . Efortul istoricilor rom ã o reacþie contestatarã cu privire la semnarea acestui tratat, reacþii care nu au semnific þionaliºti, ci este o încercare de a legitima din lipsit din partea unor politicieni na ã istoricã frontiera de vest a României. perspectiv âniei a fost tratat de cãtre istoricii români într Subiectul frontierei de vest a Rom - în primii ani post 1989. Acest lucru s începând cu un mod virulent, combativ -a schimbat ând istoricii români ºi cei maghiari au început sã participe la diferite sesiuni 1997-1998, c ºtiinþ 17 în volume colective a reacþiilor provocate de „problema ifice , sau prin publicarea ã” în lumea culturalã româneascã sau maghiarã. În acest context apar volumele transilvan 18 19 ºadar, nu doar istoricii scriu lui Gabriel Andreescu sau Alina Mungiu-Pippidi . A „problema transilvanã” ºi indirect despre frontiera României ºi Ungariei, ci ºi despre ã unul oamenii de litere sau sociologii. Demersul lor nu este unul istoric, ci mai degrab „reconciliere cu istoria”, de necesitatea ca frontiera de vest dictat de nevoia de a âniei sã nu devinã graniþa dintre Occidentul democratic ºi Orientul autoritar, Rom îºi permit sã nu caute “adevãrul obiectiv despre patriarhal. Nefiind istorici, cei doi autori ã ºi interrelaþie a credinþelor, atitudinilor ºi Transilvania, ci acea sintez comportamentelor ºi subiective, se constituie într ã ºi finalmente colective care, de -o realitate mai puternic ã decât faptele istorice sau demografice atunci când stau la baza unei mai obiectiv ãri etnice ma þin armonioase”20 coabit i mult sau mai pu . În ceea c ºte frontiera de est a României trebuie menþionat faptul cã e prive þia URSS ºi formarea unei Republici Moldoveneºti a provocat în cercurile disolu ºi politice româneºti reacþii pentru unirea acestui teritoriu cu România21 În intelectuale . ºte di þia românã, odatã cu conºtientizarea noului sistem al relaþiilor ceea ce prive ploma þionale rezultat în urma disoluþiei URSS þiile pro unire au devenit mai interna -ului, reac þate ºi mai ponderate. Istoriografia româneascã a continuat în ultimii cincisprezece nuan ã a ºi cultural apartenenþa ani s rgumenteze din punct de vedere istoric, lingvistic ºi Nistru la spaþiul românesc22 teritoriului dintre Prut . în ceea ce priveºte frontierele politice prezentãm punctul de Ca o concluzie ã cã definire þiunii ca entitate organicã determinã pe vedere al lui . El arat a na ã considere necesarã existenþa unei predestinãri geografice. Astfel, majoritatea istoricilor s ã naþiunile sunt predestinate, atunci trebuie sã existe ºi o predestinare geograficã, un dac þiu bine definit, jalo spa nat de frontiere evidente, care le-ar fi dintotdeauna rezervat. ã a poporului român se elaboreazã în secolul al XIX ºi se prelungeºte Geografia unitar -lea ânã astãzi prin imaginea unui spaþiu perfect, aproape circular, cuprins între trei mari p ã: Dunãrea, Nistru ºi Tisa, spaþiu susþinut, închegat, prin coloana cursuri de ap þilor23 ºadar, apelul istoricilor la frontierele României din perioada interbelicã Carpa . A ºi de faptul cã aceste frontiere se suprapun peste frontierele naturale este determinat 166 Vasile Vese, Crina Capota ân. În varianta româneascã a frontierelor, munþii unesc, iar predestinate poporului rom 24 þa dintre „varianta româneascã” ºi cea fluviile despart . Se poate observa diferen ã, unde munþii despart (de exemplu, frontiera francezo þianã, francezo occidental -elve - ã, sau ã). italian francezo-spaniol în mod organic a naþiunii, sau predestinarea geograficã la care face Definirea ã apariþia unor probleme precum legãtura dintre frontierele politice referire Boia, determin ºi cele naþionale, cele etnice sau cele lingvistice, legãtura d þionalã ºi intre identitatea na ã. Naþiunea românã continuã sã fie una etno ã ºi nu una politicã. cea confesional -cultural 25 ºi religia furnizeazã principalele repere în Limba , etnografia, geografia, onomastica þei naþionale. Valorile et þionaliste devenite active o datã cu identificarea apartenen nona ã o datã cu romantismul ã sã subziste fãcând concurenþã secolul al XIX-lea, adic , continu þionalismului statal ºi celui european26 constitu . Acest fenomen nu este specific doar âniei, ci tuturor zonelor din spaþiul c ã modalitate de Rom entral-est european. Aceast þie al identitãþii naþionale a dus la marginalizarea grupurilor lingvistice percep - ã vorbitoare de limba românã ori adep ã a confesionale diferite de comunitatea majoritar t cultului majoritar ortodox27. ã ºi cea naþionalã a stârnit numeroase Raportul dintre identitatea confesional ã amintim pentru perioada polemici pe tot parcursul secolului al XX-lea. Este suficient s ã ideile lui Nae Ionescu care identifica calitatea de român cu cea de ortodox. interbelic þia apa þiei acestor polemici trebuie pusã în legãturã cu situaþia politicã a Explica ri âniei dupã 1918. În opinia liderilor Bisericii Ortodoxe, dar ºi a unor oameni politici, Rom „unitatea de neam trebuia urmatã de unitatea de credinþã”. Astfel, formarea unui stat þiona în limitele naturale predestinate trebuia urmatã de formarea unei singure na l âneºti. Dar ambele confesiuni specifice românilor, ortodoxã ºi greco Bisericii rom - ã, erau legate în mod direct de construirea naþiunii române. Datoritã împrejurãrilor catolic âneºti28 ã ºi greco ã) din Transilvania au istorice specifice, bisericile rom (ortodox -catolic ã vreme singurele instituþii naþionale. Astfel, nu întâmplãtor, miºcarea fost pentru mult þionalã s în primã fazã, aproape exclusiv în cadrul instituþionalizat na -a afirmat oferit de ã biserici, episcopii activând în dublã calitate, de lid ºi politici29 cele dou eri spirituali, dar . Începând cu secolul al XIX ã tot mai mult transferul dinspre religios înspre -lea se observ în cazul Transilvaniei), dar ºi cele politice (în cazul Vechiului laic, iar elitele culturale ( înlocuit, religia ca principiu ideologic ºi determinant identitar, cu pr Regat) au incipiul 30 În epoca modernã, valorile statului naþiune nu mai erau identice metafizic al etnicului . ã. Totuºi þia unui discurs dublu, cu cele promovate de Biseric acest lucru nu a dus la apari ci la subordonarea religiei discursului identitar promovat de statul secular. þarea Bisericii Greco ãtre autoritãþile comuniste, cu sprijinul Desfiin -Catolice de c âne, precum ºi reî þarea cultului greco în primele luni Bisericii Ortodoxe Rom nfiin -catolic þia numeroaselor lucrãri dedicate anilor de ale anului 1990, au determinat apari ã. Acest interes aparte acordat Bisericii Greco clandestinitate din perioada comunist - ãrii unui trecut nu foarte îndepãrtat, precum ºi de Catolice este justificat de nevoia recuper ãrii unor argumente de ordin istoric sau dogmatic care sã justifice existenþa nevoia cre În primii ani de dupã 1989 analizele ºi explicaþiile nu sunt exhaustive, acestui cult. ându ã de tratare31 ºi pe apariþia unor lucrãri insist -se pe metodologia descriptiv , precum þineau unor autori angajaþi confesional32 º, care apar precum Silvestru Augustin Prundu þiu. Au urmat apoi unele colecþii de Clemente Plaianu, Anton Moisil sau Alexandru Ra ãror studiul ã documente a c introductiv, nu foarte amplu, nu poate oferi o analiz ã pe care cercetarea unui astfel de domeniu o necesitã33 în ultimii ani o interdisciplinar , iar ãri complexe ºi exhaustive despre aceastã temã34 serie de lucr . ºi identitãþi în istoriografia româneascã Frontiere 167 În concluzie, putem afirma ã âneascã din ultimii cincisprezece c istoriografia rom în mod prioritar frontierele politice ã ani a tratat , accentul fiind pus pe perioada interbelic . ºti ºi cei din perioada postcomunistã au încercat sã Istoricii interbelici, cei comuni ºi sã legitimeze frontierel âniei interbelice. Aceastã lipsã de diversitate este justifice e Rom ã ºi la nivel metodologic, de cele mai multe ori ãrile referitoare la frontiere observabil lucr ã care sã îmbine istoria cu principiile dreptului public, cu nu au o abordare interdisciplinar ã istorici români, în antropologia sau etnografia. De asemenea, este observabil faptul c þiunea din punct de vedere etnic, lingvistic sau religios. marea lor majoritate, definesc na

NOTE:

1 Vezi editurile Humanitas, Polirom, Curtea Veche sau Nemira. 2 În ceea ce priveºte politica Ministerului Învãþãmântului se remarcã un interes special

în primii ani dupã evenimentele din decembrie 1989, culminând cu introducerea acordat istoriei ânilor ca disciplinã obligatorie de examen la examenul de bacalaureat din 1999 a istoriei rom þi absolvenþii de liceu. În ultimii ani este observabil un proc pentru to es de reducere din programa ºcolarã a orelor de istorie, în special de istoria românilor.

3 ã, un cunoscut realizator de emisiuni TV ºi Exemplul cel mai elocvent este Marius Tuc în fiecare sãptãmânã editeazã un supliment de istorie a îl director de ziar, care ziarului pe care ºi de aportul unor istorici cunoscuþi precum Lavinia Betea. Marius Tucã a conduce, beneficiind în “scandalul manualelor” din anul 1999, când au fost editate manuale fost implicat activ ãsatã la îndemâna alternative de istorie, decizia alegerii unui manual sau a altuia fiind l îl constituie Ion Cristoiu care edita lunar o revistã de profesorilor de istorie. Un alt exemplu ãzboi mondial ºi a istorie, Dosarele istoriei, cu accent special asupra celui de al doilea r ºalului Ion Antonescu. Mare 4 ãteanu, Dimitrie Onciul, P. P. Panaitescu Ne referim aici la istorici precum Gheorghe Br sau Ioan Bogdan. 5 ãdescu, Dan Dungaciu, Sandra Cristea, Claudiu Degeratu, ºi geopolitica Ilie B Sociologia ºti: Floarea Albastrã, 1995, p. frontierei, vol. I, Bucure 4-6. 6 ã totalitatea proceselor prin care se manifestã o Ibidem, p. 1. Fenomenul frontierei exprim ã, fie a unui popor, fie a unei religii sau ideologii. expansiune istoric 7 ºanu, þionalitãþilor. Originile, Evoluþia ºi elementele Romulus Sei Principiul na þionalitãþii. Tratatele de pace de la Versailles, Saint constitutive ale na -Germain, Trianon, ºti, Tipografia ziarului Universul, 1935, George Neuilly-sur-Seine, Sevres, Lausanne, Bucure ºti, Ed. Ziarului Unive Sofronie, Tratatele de pace din 1919-1920, Bucure rsul, 1936, Nicolae ã evoluþia semnificaþiei conceptului de hotar din imperiul roman, unde era o regiune Iorga arat întreagã, o regiune producãtoare de sintezã, pânã în perioada modernã când are semnificaþia unei ºi nu uneºte. linii care desparte 8 ºanu, ând frontiera româno ã, Seiºanu Romulus Sei op. cit., p. 233. Astfel, examin -maghiar þiile etnografice, confesionale ºi geopolitice ale zonei de frontierã. face apel la condi 9 ºi politicã. Cazul comuniºtilor români. 1944 Vlad Georgescu, Istorie -1977, Ed. ºti, 1991. p. 6, 8, 51, 58, 66. Humanitas, Bucure 10 Mihai Roller este istoricul care timp de aproape zece ani a controlat scrisul istoric din ânia, fiind ºeful secþiei de istorie a Academiei Române. Pentru mai multe detalii referitoare Rom ºi stalinizarea istoriografiei la biografia lui Mihai Roller vezi Aurel Petrencu, Mihail Roller âne în anii postbelici în – þionalizarea comunismului. Comunicãrii rom , Anul 1948 institu þiei (19 þia Academia prezentate la Simpozionul de la Sighetu Marma -21 iunie 1998), Funda ã ºti, 1998, p. 588 ã nu existã nici cel puþin un Civic , Bucure -602. Este interesant faptul c ânia fiind consideratã drept o subcapitol dedicat acestui eveniment, unirea Basarabiei cu Rom þie militarã. Nici evenimentele din octombrie ocupa -decembrie 1918 din Transilvania nu se ã de mai multã atenþie, fiind tratate la capitolul dedicat „intervenþiei contra revoluþiei din bucur 168 Vasile Vese, Crina Capota

”. Vezi Mihail Roller, învãþãmântul mediu, Ungaria Istoria R. P. R. Manual pentru Editura de stat ã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1952, p. 525 didactic -529. 11 âniei. Feudalismul dezvoltat în secolul al XVII ºi la începutul secolului al Istoria Rom -lea ãmarea feudalismului ºi formarea relaþiilor capitaliste XVIII-lea. Destr , Editura Academiei ânia, Bucureºti, 1964, p. 611: “Principa âne, ocupate încã de la Republicii Populare Rom tele Rom începutul ostilitãþilor, au fost evacuate de Rusia, afarã de teritoriul dintre Nistru ºi Prut care a încorporat Imperiului Rus”. fost 12 Însemnãri despre români. Manuscrise inedite , . Publicate de acad. Andrei þetea ºi S. Schwann, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureºti, 1964. O ãtre istoricii români ºi atribuite lui Marx menþioneazã nedreptatea Documentele editate de c ãrii Basarabiei în 1812 (“Tratatul din 28 mai 1812. Poarta renunþã la Basarabia. ocup Turcia nu þinea, pentru cã Poarta otomanã n ã suveranã asupra putea ceda ceva ce nu-i apar -a fost niciodat þãrilor române”, K. Marx, ã sau parþialã, a op. cit., p. 106), diferitele planuri de anexare, total ãtre Rusia ºi reprimarea revoluþie ºoptiste de cãtre ruºi. principatelor de c i pa 13 ã o anumitã rezervã din a cere în mod direct Un anumit realism politic determin ându ã „guvernul sovietic a cerut guvernului român sã revizuirea frontierei de est, afirm -se doar c ºi sã cedeze nordul ân a rãspuns cã, retrocedeze imediat Basarabia Bucovinei. Guvernul rom ãzboi se vede nevoit sã satisfacã aceste cereri” în pentru a evita un r Probleme fundamentale ale âniei. Manual ºi crestomaþie þia a II ã ºi pedagogicã, 1987, p. istoriei Rom , Edi -a, Editura didactic þãri âniei. Probleme fundamentale ªtefan 133, sau cu mici nuan Istoria Rom , Academia Gheorghiu, 1986, p. 661-662. 14 ãrile de delimitare a frontierei de stat a Emil Arbonie, Unele aspecte privind lucr âniei în judeþul Arad, în perioada anilor 1922 în “Vasile Goldiº” Rom -1923 Studia Universitatis , ã în Arad, 1997, 7, p. 167-172; Constantin Botoran, 1919-1920: o mare nedreptate a fost reparat „ ã” ânia ºi statele succesorale în „ Revista de istorie militar , 1990, nr. 4, p. 4-6; Idem Rom Revista ã”, 1990, nr. 6, p. 37 în România. 1918 de istorie militar -40; Dumitru Ion, Spionajul maghiar - ºti, Ed. Conc þu, Alexandru, ã frontierei de vest în 1940, Bucure ordia, 1990; Du Prioritate absolut „ ã” þu, Constantin Botoran, Mihai Revista de istorie militar , 1990, nr.5, p. 45-46; Alexandru Du în evoluþia relaþiilor româno þin cunoscutã, Retegan, Transilvania -ungare. O abordare mai pu ã, Bucureºti, 1993 Ed. Militar . 15 ânã este consecventã în a numi acest eveniment „al doilea dictat de la Istoriografia rom ”. Viena 16 þu, în Alexandru Du The Invalidation Of the Vienna Diktat-The Romanian Nation Cause ºti, 1995, p. 90 in the summer of 1940 under the impact of Diktat Policy, Bucure -94; ãlu, în viziune americanã în þii româno în Nicolae Dasc Dictatul de la Viena , Rela -americane ºi , 1993, p. ºi România timpurile moderne, Ia 231-250; C. Gh. Marinescu, Revizionismul ungar în contextul politicii marilor Puteri în ºi civilizaþie europeanã , Europa XXI, Centru de istorie ºi, 1994 Ia -1995, 3-4, p. 250-262. 16 în Dan Berindei, Roumains et Hongrois: realites historiques et perspectives Revue ’Europe Centrale ºi de , Strasbourg, 1995, 3, p. 87-95; Ion Calafeteanu, Revizionismul ungar ânia, ã, Bucureºti, 1995; Rom Ed. Enciclopedic Valeriu Florin Dobrinescu, Campania Rothermere ºi relaþiile româno în anii 20 în ªtiinþ -ungare , Anuar, e socio-umane, 1996, 6, p. 177-183; Idem, âniei în politica Marilor Puteri (12 Frontiera de vest a Rom -13 septembrie 1944-10 februarie în ºi, 1996, p. 273 þilor ºi 1947), Itinerarii istoriografice, Ia -305; Idem, Problema optan âno în ºi metodologie în studiul relaþiilor raporturile rom -ungare din anii 20, Concepte þionale ºi, 1997, p. 134 þiile româno interna , Ia -138; Idem, Rela -ungare de la notele ultimative în þia ânia ºi sovietice la Dictatul de la Viena, Sarge , 1995-1996, 26, nr. 2, p. 507-513; Idem, Rom ãtãlia diplomaticã pentru Transilvania, Ungaria de la Trianon la Paris (1920-1947). B Ed. ânesc, Bucureºti, 1996 Viitorul rom ; Idem, Transylvania at the Two Peace Conferences in Paris în (1919-1920, 1946-1947), Transylvania Review, Cluj-Napoca, 1995, 4, nr. 4, p. 9-19; Florin ã Florescu, Valeriu Dobrinescu, Vintil Campania Rotheremere pentru revizuirea Tratatului de la ºi identitãþi în istoriografia româneascã Frontiere 169

în ºi comunicãrii, Trianon, Vrancea. Studii 1997, 11, p. 124-129; Gheorghe Florescu, Donald în Bain, Romanian Political Realities and the Paris Peace Treaties (1919-1920), Romanian ºi, 1995, 4, nr. 1, p. 39 în Civilization. Romanian Cultural Fundation, Ia -58; Frontiera de Vest ã a României þie îngrijitã de Constantin Moºin istoria contemporan (edi cat), Oradea, Ed. Papyrus, ânia ºi 1998; Aurel Gociman, Rom revizionismul maghiar, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996; âne în sistemul de apãrare, prin mijloace politico Cornel Grad, Integrarea armatei rom - ºi militare a frontierei de vest în ºi comunicãri. Muzeul judeþean Satu Mare diplomatice , Studii , ândirea militarã româneascã despre apãrarea graniþei de vest 1994-1995, 11-12; Petre Otu, G în (1919-1939), Pietre de Hotar, Oradea, 1998, p. 133-142. 17 La Transylvanie dans la Roumanie post-communiste: actes du Colloque du CRINI, Centre de recherche sur les identites nationales et l interculturalite, 27-28 mars 1998, Cluj- Napoca: Echinox, 1999, Nationalisms, identities, European Enlargement: Case Studies on the 20th and the new century, Cluj-Napoca: Acceat, 2004; B. Trencsenyi, D. Petrescu, C. Petrescu, C. Iordachi, Z. Kantor, National Biulding and Contested Identities: Romanian and Hungarian ºi, 2001 Case Studies, Budapest-Ia ; Vasile Vese, Csaba Levai, Tolerance and intolerance in historical perspective, Pisa, Edizioni Plus, Universita di Pisa, 2003. 18 þionaliºti antinaþionaliºti. O polemicã în publicistica româneascã Gabriel Andreescu, Na , ºi: Polirom, 1996 âni ºi maghiari, 1990 ºi: Polirom, 2 Ia ; Idem, Ruleta. Rom -2000, Ia 001; Idem ã, ºi: Polirom, 1999. Problema transilvan Ia 19 ã ºti: Humanitas, 1999 Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectiv , Bucure . 20 Ibidem, p. 21. 21 ºi adunate în volumul Vezi articolele semnate de istoricul Alexandru Zub Impasul întregirii þia a II ºi, 2004. re , edi -a, Ed. Timpul, Ia 22 – âno Badescu, Emanuel, Voicu, Ion, 1924: la Viena negocieri rom -sovietice privind în ºterea Basarabia, , 1992, 26, nr. 6, p. 31-32; Constantin Botoran, Recunoa ânia în dezbaterile conferinþei de pace (1919 în „ unirii Basarabiei cu Rom -1920), Revista de ã” þii româno istorie militar , 1996, nr. 3-4, p. 16-19; Idem, Rela -sovietice (iunie 1940-iunie 1941) în „ ã” ã ºi ideologie. Revista de istorie militar , 1995, nr. 3, p. 17-19; Ion Constantin, Geopolitic în contextul raporturilor româno în epoca postbelicã în Problema Basarabiei -sovietice , þean Botoºani ãlu, Patricia Eggleston, Hierasus, Muzeul jude , 1994, 9, p. 473-492; Nicolae Dasc ãri SUA din anii celui de ãzboi mondial privind statutul postbelic al Basarabiei Evalu -al doilea r , în „ ânã de studii internaþionale” ºti, 1992, 26, nr. 2, p. 97 Revista rom , Bucure -103; Valeriu Florin în contextul raporturilor româno în Dobrinescu, Problema Basarabiei -sovietice (1920-1940), „ ã” Revista de istorie militar , 1991, nr. 1, p. 35-37, nr. 2, p. 38-39, nr. 3, p. 7-9, nr. 5, p. 9-10; î âno 1992, nr. 1, p. 8-10, nr. 2, p. 12; Idem, Problema Basarabiei n contextul raporturilor rom - în ã de culturã, ºi, 1990, 1, nr. 2 sovietice, Moldova. Revist Ia -3, p. 5-6; nr. 5, p. 10-11; 1991, 2 nr. în ã de 1, p. 2-5; nr. 4, p. 19; Idem, Protocolul de la Paris (28 octombrie 1920), Moldova. Revist ã, ºi, 1990, 1 þu, ºi relaþiile româno cultur Ia , nr. 1, p. 13-15; Tatiana Du Problema Basarabiei - în „ ã” ºu, ucrainiene (1918-1922), Revista istoric , 1993, 4, nr. 9-10, p. 859-864; Armand Go ºterea internaþionalã a unirii Basarabiei cu România. Ioan Pelivan la Conferinþa de Recunoa în „ ã” pace de la Paris (1919-1920), Revista istoric , 1993, 4, nr. 9-10, p. 841-857; Adrian Grecu, ãzboi în relaþiile româno în „ ã” Pace sau r -sovietice, Revista istoric , 1993, 4, nr. 9-10, p. 933-935; âncu, în arhivele diplomatice ºi austriece în Dumitru H Problema Basarabiei germane , Magazin ’ Union) sovietique et istoric, 1994, nr. 8, p. 44-47; Constantin Iordan, La Roumanie, la Russie (L ’20 în la su-est europeen dans la premiere partie des annees , Revue des etudes sud-est þiei internaþionale a europeennes, 1993, 31, nr. 1-2, p. 75-83; Viorica Moisuc, Antitezele situa âniei: 1918 în ºti, 1992, 3, nr. 1 ºor Rom -1940, Alternative, Bucure -2, p. 12-13; Gheorghe Oni u, þii româno în ºi, 1996, p. Fratele mai mare. Rela -sovietice 1944-1945, Itinerarii istoriografice, Ia ã ºi România: de la 1944 la 1947 în 259-271; Idem, Uniunea Sovietic , Romania and World War ºi, 1996, p. 459 þa româno ã de la Viena II, Ia -468; I. M. Oprea, Basarabia la Conferin -sovietic în „ ã” þescu, (1924), Revista istoric , 1992, 3, nr. 1-2, p-23-37, nr. 7-8, p. 707-724; Mihai Opri 170 Vasile Vese, Crina Capota

ãrturii ale unui participant la Conferinþa româno ã de la Viena (1924) în „ M -sovietic , Revista ã” întrevederile istoric , 1990, 1, nr. 4, p. 393-401; nr. 5, p. 521-527; Idem, Problema Bucovinei la âno în „ ã”, 1990, nr. 4, p. 8 rom -sovietice din anul 1924, Revista de istorie militar -9; Pactul ºi consecinþele lui pentru Basarabia ºinãu, Ed. Universitas, 1991 Molotov-Ribbentrop , Chi ; þii româno ºi chestiunea refugiaþilor de la est de Nistru în anii Gheorghe Palade, Rela -sovietice în ºi metodologie în studiul relaþiilor internaþionale, 1918-1924, Concepte 1998, p. 91-98; ºte unirea Basarabiei cu România în Elisabeta Petreanu, 1921: Vaticanul recunoa , Magazin þa de pace de la Paris ºi frontie istoric, 1994, 28, nr. 3, p.12-15; Anatol Petrencu, Conferin ra de ãsãrit a României în r , Anuarul institutului de istorie Cluj-Napoca, 1997, 36, p. 177-183; Adrian ânã ºi politica de independenþã a României în ânã de Pop, Controversa sovieto-rom , Revista rom þionale ºterea internaþionalã studii interna , 1992, 26, nr. 2, p. 105-127; Constantin Stan, Recunoa ânia (1920 în þia, a unirii Basarabiei cu Rom -1927), Sarge 1995-1996, 26, nr. 2, p. 411-430. 23 ºi mit în conºtiinþa româneascã, þia II, Bucureºti, Lucian Boia, Istorie edi Humanitas, 2000, p. 199. 24 Ibidem. 25 ã de importanþã poate fi consideratã iniþiativa autoritãþilor de la Chiºinãu Astfel, nu lipsit ºti, în fond puþin diferitã de limba românã. de creare a unei limbi moldovene 26 þiune? ºti, 2003, p. 104 Victor Neumann, Neam, popor sau na , Curtea Veche, Bucure -106. 27 Ibidem, p 112. 28 în constituþia din 1923, art. 22. Formula apare 29 âne (1918 Ioan-Marius Bucur, Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom -1953), Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003, p. 30-31. 30 în acest sens Mirela þa Murgescu, Între bunul creºt ºi bravul Ibidem, vezi -Lumini in ân. Rolul ºcolii în construirea identitãþii naþionale româneºti. 1831 rom primare -1878, Editura ’ 92, Iaºi, 1999, p.15 A -32. 31 þoiu, ºi mãrturisitori ai Bisericii din România, 1948 Ioan Bota, Cicerone Ioani Martiri - ânã Unitã cu ã, Biserica Romano ã 1989. Biserica Rom Roma, Greco-Catolic -Catolic , ed. Patmos, ºi raporturile lor cu ortodocºii în cadrul României Mari. 1998; Liviu Botezan, Greco-catolicii în „ ” þii privind 1918-1948, Tribuna , nr. 50, 13 decembrie 1990; Ioan-Marius Bucur, Contribu ã a guvernului Groza, 1945 în „ ” ªandru, politica religioas -1947, Analele Sighet , 1997; Dumitru ânia. 1944 în Biserica din Rom -1948, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18, 1/1998; Gheorghe ºoru, ânia în Oni Atitudinile politice ale clerului din Rom , Arhivele Totalitarismului, nr.15-16, 2- ªtirban, ã ºi puterea politicã. Premisele desfiinþãrii 3/1997; Marcel Biserica Greco-Catolic âne Unite în âniei 1944 Bisericii Rom , Sovietizarea Nord-Vestului Rom -1950, Ed. Muzeului ãtmãrean, Satu Mare, 1996; ªapte decenii de la S Idem, semnarea Concordatului dintre statul ân ºi Sf. Scaun apostolic al Bisericii Catolice în º rom , Studia Universitatis Babe -Bolyai, Seria Historia, XLII, nr. 1-2, 1997. 32 ãcurariu, âne þia V, Ed. Spre exemplu Mircea P Istoria Bisericii Ortodoxe Rom , edi º, ãianu, Clemente, Sophia, 2000; Prundu Silestru Augustin, Pl Cardinalul Iuliu Hossu, Ed. âne Unite cu Roma, Greco Unitas, 1995; Idem, Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Rom -Catolice þa Creºtinã, Cluj Ed. Via -Napoca,1998. 33 þ ânia Ioan-Marius Bucur, Lavinia Stan, Persecu ia Bisericii Catolice din Rom , ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001; Vasile Cristian, Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist. ºi mãrturii, ºi, 2003 ânia versus 1945-1989. Documente Ed. Polirom, Ia ; Bozgan, Ovidiu, Rom þia Bis ânia comunistã în lumina documentelor Vatican. Persecu ericiiCatolice din Rom ºti, 2000. diplomatice franceze, Ed. Sylvi, Bucure 34 âne (1918 Bucur, Ioan-Marius, Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom -1953), Editura þa Maria ªtirban, Marcel ª Accent, Cluj-Napoca, 2003; Codru tirban, Din istoria Bisericii âne Unite. ãtmãrean, Satu Mare, 2000; Rom 1945-1989, Editura Muzeului S Cristian Vasile, Între Vatican ºi Kremlin. Biserica Greco ã în timpul regimului comunist -Catolic , Ed. ºti, 2003. Curtea Veche, Bucure