REVISTĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA serie nouĂ, 32 pagini SEPTEMBRIE 2019 nr. 9 (1649) anul XXXI 1 LEU Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale www.revistaorizont.ro9 DAN URSACHE ©

TIMIȘOARA VIOREL MARINEASA CAPITALĂ EUROPEANĂ Un vulpoi, A CULTURII un scamator documentar  evita oregretabilă, darremunerabilă, a pentru doar nu şi – maeştri ca ma asu mi-i FărăPetrua Culianu.Ioan şi George Al. Sergiu Eliade, Mircea către repetat mod în întors s-a meu gândul format, m-am care în porane contem române culturii spaţiul în rector,„Totuşi,Bordaşadaugă: Liviu spiritus unui a maestru, unui senţa ab deplânge ce de După pagini mulţumiri. două scrie mai autorul valuării sintetice a întregului subiect”. a secolului XX, va aşeza premisele ree studiilor orientale din prima jumătate al MirceaşiEliade patrulea,luidedicat Un Eminescu. Mihai şi d’Istria Dora peplecare de punct ca au care consacrateXIX-lea,douăsecoluluial alteIndia.urmatmânedecufi vaEl ro culturii raporturilor a cercetare de proiect îndelungat şi amplu mai unui al sosire de linia peste pas mul pri este autorul, previne ne volum, Orient spre române culturii drumul în indiene miraje şi Imagini este tânărului încă a Lămuritoarepentruvocaţia ştiinţifică Mirceaînşi Eliade sunt. puţinicum traordinar,specializatindianologieîn tător incomod, dar apt de travaliu ex toriasecretă literaturii...a Cornel UNGUREANU Lumea luiMirceaEliade acest spaţiu”. în Să începem cu observa singur simţit fi mă nu a pentru mulţumesc le să putea aş lor - modă, 1. Înainte de a purcede la drum, drum, la purcede a de Înainte

LiviuBordaş , scriam în în scriam , tr n Indiam. in Iter , e un cerceune , Acest . Is ------

şi ale unicei lor litere comune, ascuţite unghiurile în acum, adaug parcă; ascuns visat, doar fie tâmplat, nespus era ce Eliade Mircea şi ea dintre ţia rela în fascinant consideram Devi, Maitreyi despre recentă, publicaţie „Într-o Bordaş: Liviu lui demersul superlativ girează care personalitate Eliade, familia din savant xandrescu, ferinţă aleculturiinoastre deazi. Mircealui Eliadere de câtevanume rilor”, fiindcă au fost alături de opera înţelege înţelegerilor.„al Spunemal neînţelegerilor”. Al neînţelegerilor şi al teren roditor mai cel constituit a apoi) mai ostatic luat fost a care (în restrâns sensul în şi cât 1929), la de încă împotrivă scris s-a căruia tutea vir (în larg ei sensul în Politica,atât viitor. doar era el când atunci decât mari mai chiar prezent, era el când atunci decât mari mai urmare, prin sunt, sale operei asupra şi lui asupra neînţelegerile Astăzi practic!’. ‚trecut de este încă trecut recent şi, mai ales, „Elia Eliade”. Mircea lui a neştiute „Lumii consacrat introductiv studiu amplu un cu debutează 2019 în că publi o Bordaş Liviu care pe 2000) cea Eliade arfifost mândru. Mir care de solidarizări realizează şi vista re din numere trei În există. puţin, Volumul viteză. marecel patrulea, al se împlinesc – sau se pot împlini – cu Bordaş Liviu lui promisiunile că ţia Şantier E Primul este cel al lui Sorin Ale Sorin lui al cel este Primul Origini diţia din dragostea lor, fie chiar în chiar lor,fie dragostea din txee ii ent, care reunite, aici textele , ni. Şantier India. cercetătorul ia iniţiative ia cercetătorul (Cartex, (Cartex, M . India ------

ie iblc. rm eii a căr a ediţie Prima simbolică. dire Diplomelor, Titlurilor și Certificate Diplomelor,și Titlurilor Na Consiliului al membru - 2011-2012 Network); Open (Soros CONCEPT naţionale Fundaţiei al Administraţie de siliul traţie. 2000-2008 - membru în Con secretarşi Consiliuluial Adminis de al Institutului Intercultural Timişoara VestSport publica fondat a că - consacră i-o care pe monografia în ŞerbanRobert şi aminteşte ne – tim eliadologii optzecismului. Să ne amin lui,aratăLiviuBordaş.prin cărţile rămas A Eliade. Mircea lângă fost a parte din viaţa literară. E o lume care Face prezintă. ne-o descoperă: o tiv introduc studiului autorul care pe uluitoare, lume O Eliade.Mircea lui nit de Mircea Eliade. A fost în cartea pe Liviu Bordaş, fiindcă a fost pome prea tare pe indieni, dar îl interesează interesat i-a nu Marconi Tommaso Regizorul Handoca. familiei nitorii moşte la găsită Perris, doamnei lor fiice poza şi oferă ne familiei, poza Şantier din Perris familia cu întâmplă se Ce atunci. ea era cum aşa India, revede i îcrura e ae realizase o care pe încercuirea din Eliade Mircea pe extrage pot îl care ezotericulEliade căcredem să vrem şifranceză limba în aparut a Recent 2002. în Mirton ezotericul Eliade, revistei al știin Consiliului al membru și redactor - Universitare;2010lor din tânăr atuncide22- un pentru uluitoare ambele nitate, moder spre Indiei atemporalitatea din navigând pestriţă lume imensă o jur,În nerăspuns. rămas M., unei al în aude, se unde de central, golului jurul din miraculoasă fresca în rapid alternate savante, lecturi şi publice violenţe sexualitate, episodice, personaje ene, cotidi detalii de surplus în excelează na publica în permanente ț oae c et mmr fondator membru este că ionale; 2. traseul, reciteşte Bordaş Liviu ? Liviu Bordaş află, ne oferă şi Marcel Tolcea Şantier , Trivium. Accent ț e una dintre cărţile dintre una e , din apelul telefonic apelul din , oa d Aetr a Atestare de ional aău l editura la apărut a ), a sus a ), 23 deani”. eit d gân de Revistă ț e unule dintre i ( ii ț ț inut rubrici inut i oae și locale ii Timișoara © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia ț ific ț ii ------,

Cred că singurul. Marcel Tolcea - a scris Avramescu pagini esenţiale. Mihail părintele cu – Avramescu Marc cu Eliade Mircea lui întâlnirea despre Iar ele. despre sunt foarte puţini competenţi să scrie şi puţinvorbit s-a caredespre Eliade Sunt câteva „întâlniri” ale lui Mircea „momentultreizeci.politic”aniloral ezotericul.. Mircealui Eliade,lumea descoperim gini care merită atenţie, dacă vrem să Pa Eliade. Mircea cu sale întâlnirile traseul lui Marc-Mihail definesc Avramescu şi care paginile descoperit a care cel e Tolcea Marcel cunoscute. ne rămas au sa biografia din întinse Segmente socială. viaţa din – terară li lumea din retras s-a Avramescu MarcMihail căi. celeilalte asumarea înseamnă Originalitatea obedienţă. stricta sub de ieşirea in-disciplina, reclamă poet fi A discipol. la tocmai transmite pe cale orală, de la maestru s-ar Ele vulg. profanului scapă care sensurile pe ci scris, textul pe miza nu afirmativ. Eruditul simplu şi pur Sau ironic-afirmativ. e avangardist său Demersul totalizante. proiecte de numele legat şi-a Mar Avramescu cel Urmuz), pe dacă socoti română, l-am nu literatura în cred, (primul, happening de Creator lui. învăţăceluscrisul dintreiniţiativeîn parte o transferă îşi Avramescu cel care estepoetulMarcel Tolcea. specialistului, meritele diminuează lară a lui Marc-Mihail Avramescu nu tute imaginea carecercetare în ade, doctorat despre relaţia Guénon – Eli de teză o elaborat religiilor.A istoria de exoterice, ezoterice, texte folos cu inte de alţii, Marcel Tolcea a studiat cenţei poetului puteau fi găsite. Îna adoles Simbolia Jimbolia/ din tului preo biblioteca în doar care unicat le înţelegea cum se cuvine. Erau cărţi AvramescuMihailpreotul doar care pe xeroxuri şi nume cu culturală ra aprovizionatTimişoa a poet tînărul rîndul de-a Mihail decenii că lîngă Avramescu, împlinit s-a Marcel Tolcea lui a intelectuală educaţia Blândul avangardism al lui Mar lui al avangardismBlândul (şi) că repetăm să momentul E ------Viorel Fototeca conștiințe critice.Fiindcă busolaluimoralănu adatnicicândgreș. Șerban Foarță și Lucian Ionică, am încercat să formăm nu doar jurnaliști, ci, mai ales, Catedrei de Jurnalism a Universității de Vest unde, împreună cu Brândușa Armanca, cadrul în timișoreanuniversitar jurnalismul strălucire cu ilustrat ViorelMarineasaa crede nedespărțit. care de Vighi,Daniel cu ales mai livresc. împărtășește o care pe său bucurie O universului inima în reașezare continuă o cu și scuzați!) (mă diegetice „accelerări” și narativ calmul între intertextualități, adorabile și balzaciană, neutră, din atât nu epicul povestirii, prozelecât, mai ales, din alternanțe: între registrele lexicului, construindu-și între scriitura imaginez mi-l Și frazei. mai a cea „mușcătură” cu tăioasă prozatorul mea, opinia în este, Marineasa Viorel timișoreni, toți Dintre scriitorii absolută. lui urechea cu mereu fermecat m-a care stilist un cheamă se împreună lucrăm să Facla,editura la redactor ajuns am ce după an un la 1987, în ca, făcut a bunăvoința destinului Iar roman. un la scria că prostovane, făloșeniile este la că sceptic rupte, bănățan pe citește un că film, de pasionat e Că el. despre lucruri de mulțime o Mi-a răspunscurâsulluiălacare de ceva excesiv: seșiscuză,desparte eu. Ilieșu, Ion Monoran sau Mircea Bârsilă, ca să nu mă refer decât la starurile de-atunci. l-am întrebat cine e Gabriel Mehadia care Dan, semn Pavel despre minunat număr un ieșit a când 1978, prin cum, știu nu că Așa întâlnim, nicicândacondus,după1990,edituraFacla. îi să visam care despre scriitori Timișoarala aducea când Văliug,nici la de literare chestia aia ce se cheamă conștiința făloasă de a fi șef. Nici când ne coordona taberele cu noi, cenacliștii, de parcă am fi fost colegii mai tineri. Și nici nu avea vreodată la el în am că cred Casa la de aia sala Sincer,ceremonii. în nu de maestrul instructor,era de calitate ani, în Studenților,el, unde cu urmă în întorc mă Fiindcă tânăr. mai întotdeauna devin eu ritual, acest după dată fiecare de Și, facă. o Tohăneanu gistrul să obișnuia Ma numai cum bărbătește, mâna strânge Viorelel. strângea, cu mâna dat am când duminică de imposibilă dimineața, undeva înaintede10?Daroră șiușorsperiat elimpedecăm-amtrezit brusc acea la fost fi să altfel Cum adormit. puțin eram gur Marcel TOLCEA La mulțiani,dragă Vio! Nu aș putea încheia aceste rânduri despre el fără să spun că, începând din 1994, aflat am noastre, prieteniilor interiorul în liberi mereu dar grei, ăia anii Din Știam că scrie proză, dar despre „păcatul” de a scrie și poezie nu ne spusese nimic. si 1976, în Dan”,„Pavel cenaclul la oară, prima pentru întâlnit, l-am Când țeles ce făcea VM pe acolo decât mai târziu, fiindcă Vio se comporta comporta se Vio fiindcă târziu, mai decât acolo pe VM făcea ce țeles Literaalbă Orizont , debutul lui editorial. Atunci am descoperit ceea ce ceea descoperit am Atunci editorial. lui debutul , Viorel Marineasa a niște poeme altfel decât scriau Puiu lumea literară îl literară lumea - - neştiute bacterii/ ce ne-ar fi răscolit in răscolit fi ne-ar cu ce bacterii/ plini neştiute trandafirilor,/ tulpinile pe atroce spinii de sau greieri pisălogii şi cât otrăvitoare, jumătate/ pe doar insectele epifaniei a discretă strălucirea cu de odată luând canalizare,/ de ochi unui lul go prin salubre noastre trotuarele pe de voluptă de lume întreaga că pare/ îmi America: rece pe dinăuntru, alienant strălucindă: Nord de America Găseazadar. în ticului şi pendulînd între un mal şi altul al Atlan păstrîndu-şi umorul — scut disperării victimă,pozezeîn să fără — sadeadaptat ina un Era compensatorie. poezie de ce nu destul de cruzi pentru a-l sili să se apu media & community studies literaturădatuniversală, culturăgenerală, rit prea devreme. în 2013 unde, patru ani mai tîrziu, a mu Bucureşti la întors S-a 2014). Bucureşti, Play Shakespeare’s Last und Prospero’saro Quandaries Critical Planet. ElizabethanThe Tempest Worldthe and ( volume două în publicată fost a Hart, Jonathan de coordonată lă, doctora lui teza Relucrată, 2009. în ta, în aceeaşi disciplină, la Edmonton, Alber doctorat un şi Ontario, London, în sity Univer Western la comparată literatură Master’sun 1998, în în obţinînd, ani, de douăzeci aproape stat a Canada În 1995. ţiuni se împlîntă pe-acea cale/ zgîriat pe retina pe zgîriat cale/ pe-acea împlîntă se între-trăirile însincope: şi întretăierile trădeze) să (fără traduce şi cea, avea —întretăiat; aşaşiînpoezie. condu Respira, capricioasă. şi multiplă neclaritate, venea să-lstăpînească precizia neconvinsă geloasă, o părăsea îl Cînd lea. bine de-a drag chiar nu dacă simpatic, nesta însoţea îi cald rîsul amestecau; se i generozitatea şi risipa el: decît mare mai inimă o avea fiind; darnic complexeze, lucrurile pe care le complica ajungeau să‑l eroismul; ascundea nu-şi ziua cînd zi, pe la pînă caute sfîrşit; îşischimbaţinta,demaimulteori şi-l să continuat a timp, păcat…“) cu gândesc („Adesea moarte.” lunile în plictisesc mă sezonier/ poet un Fiindcă sunt zgomotoasă./ lor ea mare de surprindere/ prin luat cându-te prefă fie privirea, cu ilicit/ atingându-le îmbră a de moduri două doar/ fapt în există că — temei oarecare nimicului,/ izvorul la sârguincios adăpându-se sforescente, fo devenite reci/ corpuri de piramidă o ca comasate ecranelor mizeriile agonia în patriei, de legitime destrămărilor/ al despăr imperiul în Aici,/ siestei./ ceasul la util după ce a debutat în volumul colectiv mână şi latină la „Litere“-le bucureştene), terminase în 1993 facultatea (filologie ro planurile, visurile. hrăneau îi care întreruperi, mari cu orat, Călin-Andrei (1966-2017) Andrei Zlătescu grozavele poveşti, care poveşti, grozavele însoţindu-i nu, sau imaginară tornicia, Mul versită ţ sil ferestrei “sticla „Adesea gândesc cu păcat despre despre păcat cu gândesc „Adesea pre a canadieni anilor lungul De-a îşi 1966, în Bucureşti la născuse Se Andrei seentuziasmauşor, scriaînfi musl ia a peii u e de-a- e lui poeziei al vital Impulsul din locul negăsindu-şi Trăindîntre, i din acei ani i-au fost grei; iar ceilal 19) ş peae i Rmna în România din plecase şi (1992), ţ ţ i şi colegii din Calgary şi London. şi Calgary dincolegii şi i irilor rezonabile, în azilul lunar lunar azilul în rezonabile, irilor ţ i ilicite ale poeziei/ s-a resorbit resorbit s-a poeziei/ ale ilicite i îmi spun — nu fără fără nu — spun îmi - psrt chipul/ păstrat ţi-a i-l făceau pe dată pe făceau ţi-l ţ Mihăilescu işa lucrurile: fie fie lucrurile: işa la diverse uni e. Publica, ed. , Shakespeare’s Fic —, şi ţ ------i întîi“). mai taverne prin rătăcit („Ai agitată” ta ei// pentru a-i schimba pe dată alura/ la edituraDiacritic din Timişoa Aşa, poemul numeşte se neocolit de scriitor acestui a de neatins,alunecos. model e le Amazon divinul cărora şerpi, marilor ale şi ecuatoriale florilor ale cate, compli muzelor ale şamanilor, ale zbor nerăbdarea celor chemaţi. Urma liniile de cu cizmeînaltedepiele” („La Tola“) numai pe uşa de serviciu/ la al doilea cân primit porcii/ şi pază de ogarii cu laolaltă răsplata aşteptându-şi wholly Mephistopheles)/ nor gargoiles-like, Goya’s ither aşe de eroare dintr-o închegat gringo un se simţeadatorcuunrăspuns. dragoste pentru Saint-John Perse, căruia i ginatic, multilingv şi marcat de vechea lui ima fluid, epic, e atunci scris ecuadorian me, locul vrerespirărilor ne’ntretăiate. Ciclul o pentru găsit, şi-a unde loc“, fără mine/ ca spiritelor destinate rotunde/ aer de Ecuador,„case în în an un petreacă să de-lapte” („Şi spune-ibeţivului“). purceluşii- tăiere/ de pregătesc se care în scroafei/ pântecele precum smolit butoi/ ua/ tejghea devreme închide se că grijă/ fără să şed în cârciuma dracului asta tot/ într-o sărbătoare lasă-mă mine// pe masă tocmai/ sub tine la culci mă să venit/ ţi-a tocmai/ cerul pe umerii mei de proclet ce ce de/ be ţive musculiţe de invadată/ şi temelie fără ta biserica sapi/ doamne/ baţi îmi ce de [...] gâtlej în dată o încă acolo soarelechiar înecîndu-l/ de vară ploaia/ murdară ce ar putea stinge vinul pe care/ îl bea e chiar ploaia murdară că pieptul lui este/ bolta cerului cu stele şi vre la bucureşteană boema în cunoscut eirece,dă, apoi/aburul metalic.” pur,/ te-ai întoarce.// Ţii în mînă o oglin ora stingerii.// te-ar lua îngerul. Apoi/ di joi, de ziua domnului, anul scrijeleşte:/ zid prin trecută unghia ta).// împotriva fiind/ şine ru de faptă o acolo, colivie din scăpată/ pasăre o e năvod în prins peşte un şi lo/ aco aur de monedă o e aici căzut dinte mele cînd/ s-ar întoarce, ştiut fiind/ că un umbrei incendiu de scară zid,/ de lipise ar veni de departe.// (ascultam şi frica mă reaşază —aicineoplatonic: le şi cursul versurilor opreşte le cascadă, în repetată uneori sincopă, o mentalism, senti în aciuiască se să Cînd adiacente. versurilor şi sincopelor şi origine devin de; tulburată la răstimpuri/ de respiraţia de răstimpuri/ la tulburată de; ia clienţilor dispariţia după cocoşului/ al tat (ne spate/ de adus puţin sferelor/ a zare mea tinereţii —bahic: mai –/ hîrtie de zmeu tine-un la mineaţa lasă-mă în pace/ m-am ascuns într-un a şi inocenţa cu fascinat lăsa se Andrei vli e netrebnic/ cel beţivului spune-i “Şi ouu cr srne pr poetică opera strînge care Volumul chemat/ niciodată musafirul “rămân La începutul anilor 2000 Andrei avea făcuse îl care poemul în — aici Iar cum/ şi ca “Vocipoem în coborî vor le — generative sînt Întreruperile iertată, a doua/ întorcîndu-se doua/ a iertată, şi va apărea în această toamnă ambalul pe piept unde îţi unde piept pe ţambalul în damigeană de damigeană în i-ai înşurubat înşurubat ţi-ai ra. ver ------ludex  interviu  mai liberă. Exilul meu a început într-o început a meu Exilul liberă. mai mult într-una liberă deja plecat lume am dintr-o eu comuniste, dictaturi rei neîndurătoa anii în salvarea era liberă lumea în exilul care în noastre, asporei meu de ea. dorul în subțiat s-a mea Patria subțire. mai se tot fir un întâi mai să devine ea rupă, funia ca Înainte transhumant... fost am american exil de ani 5-6 primii În păcurarilor. al dus-întors cu exil un pașnica fost a uneau ne ce munții în refugiul bejenia, fost a nu de cuceritori, „călătoria” predilectă, soi când fi a arătat ne-am nu ce noi, Pentru direcțiile.toate în curs a care apa sub de al Carpaților. Am fost pietrele de neurnit colineînnobilate deleagănul serpentinat și câmpii rodnice peste străinilor cerea tre și venirea prin ci zări, alte în plecări vărul e că ne-am pritocit ca neam nu din Ade Egiptului. al foc” de „cuptorul din fie Canaan, din fie „ieșirii” a aventură această individual, imaginarul în puțin mai atât cu și colectiv, imaginarul în și cu putință. fi mai va că credeam mai nu când cru, lu de masa la așezat și ani 17 cei în ori am fost adus acasă valid și sănătos de trei chirurgicale, intervenții sofisticate după că aici, din spitale de înaltă performanță, pentru rând primul în astfel consider Îl Ocean, de data asta în Raiurile Americii. de dincolo spuneți, cum exilul expatriatului, ani, de 58 la de iar Marmației); Sighetul (Canalul, criminal regimului ale concentraționare spații celelalte de alături 1951, în inaugurat nostru lagul Gu Bărăganului, pustia în forțate tării depor a severă mai cea sa forma în țară, mea propria în exilul, mele, familiei ale părinții și bunicii, toate cele trei Lucia, generații Mia mea sora cu împreună cut, vieț ca două borne: la un capăt, al începutului lui. În ruloul biografiei, „exilul” stă înfipt reușit să fim am „per tu” cu condiția exilatu nu diaspora, din mei compatrioții pentru majestate de plural un „Noi”, că conving mă să ca timp suficient însă cut tre A 100. primele în figurau nu exilul exodul, mele, dorințelor lista Pearizare. famili de progresive, doze, mici prin și aceea „acceptat” prin exerciții de asumare de împrejurări potrivnice mie; abia după ceptat. douădeceniiîntr-un exilasumatac și Coriolan BABEŢI Exilul într-o lume fluidă mă consider un exilat, ci un cetățean al cetățean un ci exilat, un consider mă nu aceea De frontiere. fără fluidă, lume ii, când de la 7 la 12 ani, am cunos am ani, 12 la 7 la de când ii, oet ebn rii e aproape de Trăiți Şerban: Robert pe esbr d comunită de deosebire Spre că cred nu Nu, Coriolan Babe Coriolan ţ i: Noi Forțat, mai întâi, mai Forțat, avem în sânge în avem transhumanță ie di țile ------, nă, setos de putere ca un lup de sânge, de lup un ca putere de setos nă, Geoa discreționarul de patronat atunci bine repatriat și lăsat nici la vatră în MAE, pe 2002, octombrie în York, New la în toamna lui 2003. chet cu voce tare puterilor care m-au făcut pa de lucru și, fără de întârziere, mulțumesc găsesc în realitatea locului, cobor la masa din vis, fac dușul care îmi confirmă că mă ieșit am că conving mă să ca ciupesc mă nopților, toiul în obicei vechi un după mea, Julieta Babeți. De 17 ani mă trezesc consoarta deveni va care cea pe terestru, înger un prezentat mi-a Cerul asta, tru Pen cosmică. energie de transcendentă Conștiința lui, Dumnezeul Planck Max timișorenii. Are orașul ăsta ceva să-i spu țara mea. în rămâneam dacă urmat fi ar ce grave mai eșecuri multe mai la de salvat fost am care prin incredibilă, pare îmi azi ce și supranaturală, promptitudine o cu funcționat a care urgență, de salvamar s-a îndurat de mine printr-un serviciu de Cerul mea. viața în răvășit arhivă de tol capi un e acesta căci familie, ovreodată am mai să speranța pierdusem îmi când a te eu că pentru vino, și tot lasă simplu: îndemnat m-a care Julietei, al fusese Curajul limpede. văd să pusem te poți pune. Am suferit enorm, dar înce nu eram, căci cu disprețul ministrului nu nici Cum eroic. par vă să vreau Nu zie. acestei scurte cariere de diplomat de oca la sfârșitul lui septembrie de 2003, a pus capăt mea, demisia că Astfel aspiranți, referenți. debutanți, tineri cu rând în culturală direcția în m-am cotlonit descoperit intelectual, de statură cu sonaj per oricărui prezența la notoriu alergic uie ăue de făcute rurile da tare voce cu recunosc nu să mereu pentru multele mele păcate. Mă tem însă aici, când de fapt meritam să fiu urecheat care găsesc că mi-a acordat o bursă divină mă penalizați dacă îl evoc pe Dumnezeu, Nu ghilotină. de tăiș un ca diapozitive, niș cafață, în cadfamilieîmi de șițară de mele rupturii ale amintiri ori câte ori de Infernului asupra reflexive ranteze lingve. și ungurii organizează anual picnicuri bi frontierape căreia,austriecii1989, după fier,de Cortinei tabuurile de izolat tului exila al altădată de statut dureros acest libertatea de circulație a suprimat radical că rog, vă Considerați, dumneavoastră. întrebarea chiar e exilat risipitor fiu ca perceput sunt tatălui” ogorul „pe acasă rămas fratele pentru că dovadă ca Dar planetei artei, cu domiciliul la New York. uă nhira iini ee de mele misiunii încheierea După pa mici foarte Cu Rai... în Ca – – Cât de confortabil vă simțiți? Rmna Tmșaa mi ales, mai Timișoara, România, – – Ce vă lipsește la New York? și m-au expediat dincolo de Ocean,expediatdincolodem-au și Potentia cm numise cum , ștept. Asta ștept. te ------­ dentale, cea mai lungă perioadă de non de perioadă lungă mai cea dentale, occi democrațiilor teritoriile din cenii de șapte ultimelor pacea observat fi nu să nimeni Chiar marțiale. forței asupra fragilității victoriei al Zeițe, Marii al tor lucră arhetip uriaș acestui consolidarea încare 90 la sută dintre textele publicate umbrele, cu reconciliat m-am meu, tul trecucupace făcutpagini. Am de3000 VenețiaNewarte York și de rele Timișoaraartă de știți, cum rezultat, Au artă. de critic de trecutul cu meu al decont tui aces dedicat m-am ani patru următorii trăite de mine la persoana întâi –, pentru fapt, o suită de eseuri ale istoriei unei arte de – trilogii două altor apariția și lucru terni au provocat modificarea agendei de ex personali stimulii însă Cum vizuale. artele în imaginii feminizării al profund ideii dedicată artă moderneîn trilogie altă o devină să sper ce ceea la introducerea decât e nu europene Erezii sau Mame, Marii trilogia efort, de frustrați de feminizare. Provizoriu, însă! vedeți, bărbaților cum autoritarismul orizont la urcă căci, toți, Nu mumelor! şi cultural. Azi, bărbații gândesc asemeni colectiv,rului domeniulînsocial, politic imagina puterii tronul pe urcat a hetip grandoare a Revoluției franceze, acest ar smintita la de și Americană Revoluția la ce, de aproape două secole după neobservat aproape trecut a rului Ce Reginei Arheul M.S. că este mereu părut s-a mi Ce ani? de 100 de războaie beligeranță într-o lume care a cunoscut și ae semnând Mame, Marii al semanticbazinul umplu istoriei afluenții șiroirile, secole, opt de atunci, De europeană. lumea reorientat a 1000, înaltă, mai cea cota la conștiințăAceastă că Lauda Creației e lauda lui Dumnezeu. spus a Francisc Sfântul care în clipa în matern cel de dizlocat fie să avea patern con doar schimbă își ci strabici, sociologii și distrați filosofii majoritate în cred cum secularizare,prin dispar nu că numai nu credințele Astfel, artelor. și societății rii înnoi izvoarele dintre fecundă mai cea fiind ca dezvăluia se mi istorie, în nină femi ideea simplu, numesc, o care pe cunoaște o ireversibilă restaurație. O idee Mame Marii a religie vechea că față; ră singu o cu bandaMoebius, lui a bandă o carăsucire, prin drum, din întoarce se ria,printr-o bizară lege a isto că este ’80 anii prin mult, de mine catalitic din reflecțiile mele, întrevăzut de puțin, în fața lor, o Stea polară. Un motiv mai sau mult mai avut, au mele scrierile Toate Foscari. Ca Universității a burse Venețla special făcute studiile și-n ani, de 20 ultimilor turile lec încordatfructificat mi-am somn, de mele, așa încât, într-o continuă privațiune și chiar disperare în realizarea proiectelor venirea în America am trăit cu febrilitate v-au apărut aceste volume? ani atâția după abia ce De apoi. mai și tinerețe în scris le-ați care pe pagini de mii câteva volume, în publicat, ați cu zecile, cu sutele. galeriilor,metabolismul în artei a nantă arhivele europene, cărțile rare, viața pasio bibliotecile, muzeele, artelor, și literelor planeta culturale, evenimente ținte, spre nem indicibil. ținutul. A rezultat, deci, după numai doi ani Nimeni nu a observat că stereotipulcă observat a Nimeninu după simplu, pare acum ce Ceea – York, New la stabilirea După – Planeta,– călătoriile – Ce aveți din plin? dn 09 cr d fapt de care 2009, din , și, în special,înprocesuluiși,

Democrația, o religie a religie o Democrația,

(și București) (și eiiae istoriei feminizarea epe rufl Marii triumful despre ia în cadrul unei cadrul în ia enantiodromiei , toate, orientate și jumătate de , cu peste cu , Atelierele și Atelie și ------­ , cul, ce vrea menteze şi tă, de natura evidenței, demonstrată prin nofsky și școala sa, traversează o criză acu științ fotoliul de orchestră istoricului de artă. tică din rolul de critic de artă care a cedat simpa cerneală în semnată mea demisia să zic așa, și testamentul meu estetic, ca și pe meridianele pe care am ajuns. Sunt, ca de artei al observator ca carieră de cenii sunt cele scrise de-a lungul a circa trei de gaa î Rmna caa oiiă e politică clasa România: în agravat Ereziei triumful Europene despre sau Mame, vo din lumul desprins le-am care pe dv., privilegiile”.cuvinteleSunt şi statutul almente interesul privat esen serveşte Ea general.interesului al vehicul de rolul România, în nat, tru tânărul care a ratat-o. pen îngândurată poză în e zeiță aceeași capăt, celălalt la ce, timp în lauri, de nă cunoașterespectăceși pe zeița Victoriei așteptându-l pe tânărul Torcello,la înfățișează de o Maria Santa basilicii amvonului picioarele la de tru, cu tradus l-au nii de aproape orice natură, întreprinderetermen pe care lati orice pentru potrivit latimp. venit ați nu că rău pare ne și descoperim firesc: răspunsul venit a germane, Verlag unei său tatălui opera europea predat a Blaga Dorli scară doamna Când nă. la timpului spiritului agenda cu asincronismului al originar păcat unui a desincronizări, stranii unei anul, deceniul? ora, nu măsură, de unitățile sunt tele spun. vă să pot ce tot e Cerului, voinței dau pre Mă necunoscută. singura Timpul, anvergură. de interdisciplinaritate o mă stadiul de eboș în găsește mă exhaustivism, de obsedate metodeimaterialist-istorice, compulsive, acest din Ieșirea artistice. tehnici unei perimetrul în ei trendul și lor ace a artistic, fenomenului ale intestine înțelegerea la scară holistică a tensiunilor aculturațiilor, filtrele încrucișările, rile, interpenetră interdependențele, observ să propriu-zis; pictural aniconic, bajului feminizarealim la Eikon, de condiția la de feminin, arhetipului metamorfozele să decodez-recodez, în special, lucrarea și imaginii, evoluția în traseu alt totul cu un pe lingvistice aspectele patronează ce inefabilelor imaginarului, invizibilului, tipar al sintezei de istoria artei, pe traseele ce, sunt interesat să pun în mișcare un alt mitatecuuriașa revelaț în materie prin actul observării energiei. convertită undei a inteligentă observarea studiul, reprezintă îl actual patternul te, exac științelor al universÎntr-un petice. din numai și numai amerindieni de aici patchwork un monografii, mici adăpostesc care ne, elefanti colaje de baloturi literare, riile pară sintezele de istoria artei și chiar isto să pot ridicole de câtPriviți kg. 5-10 de lul Anish Kapoor, se alege cu monografii actua sau Bellini, Jacopo Renaștere, de artist Orice artei. istoriei tratatistica dă, pil de imposibilă, fac care izolaționism și perfecționism unui sentimentul în și monografism în plafonat s-a că faptul ut pnr ptr care putere pentru lupta invisibilia osdr nă ă soi ati ca artei, istoria că însă Consider „ – – Cultura română e adeseori victima al saucărțilorExistăal timp – un confor în paradigmă,această După ă canonizată de opera lui Erwin Pa eorţa o eii a Marii a religie o Democraţia, Există un timp r l pândă la Ura Îte ip lcuie s lucrurile timp, Între . e eu paueo făcute plapumelor genul de

să-şi să-şi ae eemn mișcarea determină care ă al unui studiu care recla

consolideze, legifereze ca infailibile Occasio ocazia iefiziciia quanti kairotic

ae ă descrie să pare sau de grupus . Unilusrelief. E minunat să-l minunat E

şi-a u d sac de cul cu o cunu o cu

să ,un timp

abando ‑ şi

aug ‑ al au ţ i ------rcn arpei d pia percep peisaj de apropierii pricina pentru încălcările criminale ale acestuia. sancțiunile legiferate și public colectiv interesul apară să trebuie morale lorilor va al loc primul globalizării pe lumii, a complexe perspectiva În personală. imoralitate de termeni în nefericire, din pune, se ei măduva în până coruptă tate Tema incongruenței imorale într-o socie acestora. sperietoarea sacrosanctă, mână ră să averilor a integrală confiscarea iar lege, devină să trebui ar hoților lustrația puțin cel legislatorilor, s-a votul în nu impus Popovici, Bazil curajosul prea mult de propusă Timișoara, Societății programul din lustrației proiectul Dacă planetar. oceanului ale țărmuri diverse pe uitare și liniște în bancare conturile să- urmează răcoare de oada peri după că este România în corupții știu mai Ce corupției. fenomenul în îmbarcată e ea, din parte toleran că, pentru de tă, extrem arată se puterea legislativă electorat, prin public cont pe doar nu propriu, cont pe și puternic deve ni a de șansă lui unica este că bine foarte știe care putere, la ajuns omului lor psihice ea reprezintă ultimul spasm al darea corupției. abor în gravăcarență o perplexdepistat am România din politică viața despre le comentarii În morală. ordine în puțin genere,în ordineîn economică, darprea adulte, sunt democrațiile unde exemple, contra- multe prea găsim nu Europa în sălbatică, pentru putere. Din păcate, nici rebarbativă, setea din crescută dispută o ci guvernare, de platformelor și rurilor adevă a soluțiilor, a competiție o mult de e mai nu oportuniste postelectorale Competiția dintre partide și mezalianțele pândă, la ură de la spate de mutuală mânie și vânată de ce? Lumea politică e maniacală și mânată România: din democrației website-ului adresa despre vorbesc lum vo din loc alt În tolerantă. prea e asta percepție exagerată a mea. lucrurile să arate astfel? Sau, poate, e o ca făcut a că credeți Ce public. binele tot mai coruptă și mai dezinteresată de din cosmopolitism salubru, armonie in armonie salubru, cosmopolitism din îndoială în orașul care a crescut în istorie enunțurilor,valorilor,a fărăa există care anume o de mângâiate mentate, argu solid proiecte în Sper dergartens. Kin din ieșiți tineri de lume o de ales cu rebeliuni pretențiimai seamasapiențiale,care dau mici de grafitti, de pline publice giumbușlucuri câteva amușinat am că doar spune Pot orașului. iectele lucrurilor,impostațiapro despredespre vorbind trezesc mă să nerușinare o fi ar sunt în absolută necunoștință de cauză și rolul ei de capitală europeană parnasiană, în Timișoarei, proiectele Despre ride... to temperaturile de adevărat, e alungat, europene, evenimente de urmă văd să fără Matera din plecat Am imaginația... aprind și respirația taie bise ce rupestre și rici Locuințe piscuri. pe împreună, cocoțate stau locuire secolele, de nu mileniile ci care în miraculoasă, dar insalubră, așezare această aer în arunce să pregătea se ce Mussolini lui al fascist guvernele istorice ale Italiei, între care cel de și ca lume, de uitat binecuvântat, loc titre en capitala timiș apropiați prieteni și familie de însoțit lună, o cu oraș. acest de îndrăgostitul nu criticul, treb în Menționez: culturală? Timișoara Ctș d pțn Gss c din că Găsesc puțin. de Câtuși – Îtmlra fct a n urmă în ca făcut a Întâmplarea – Ocean, peste de vede, se Cum – dezordini ai specialiști pentru Deși într-un fel de cerc vicios. cerc de fel într-un rn, ă iie Matera, vizitez să oreni, a culturii europene. Un europene. culturii a mânia.ro. și consume și gravitas De ţ ia ------­ este și istoriaesteși prostiei omenești.spus A Exilul într-o lume fluidă ierarhiilor. a și artei ierarhilor dispariția din parte face oficiant, ca personaj, ca artă de criticului Dispariția privilegiată. sa, opera în decantată însuşi, creatorului a critică conştiin critice, conștiinței evoluția În istorie a acestei profesiuni atât de volatile. onello Venturi,scriesăcânds-acerut o i un critic mult mai avizat decât mine, Li de critică, în viitor? te, tendințe, personalități. Va mai fi loc evenimen acordat comenteze să specialiștilor timpul spațiul/ diminuat media Mass a înapoi. pași făcut tot a specialitate de critica arte, despre siv tea de a spune și de a scrie orice, inclu posibilita cu și informației balizarea glo cu Odată important. rol un joace la cele ve este și Horia Bernea, de la plecarea căruia metă să-l umple. Un caz încă mai notoriu lor un urma în inhibitorii;lasănitudinesunt ei mag de artiștilor Disparițiile el. despre rând un scris au nu nemții Goethe, lui novator, avangardist artist important de aceea merita-o, ar care pe posteritateaare nu Bertalan te Ștefan Bertalan. Cred că nici pe depar este VestulRomâniei, pentru doar nu a Europei. avangardă de mișcarea Război,Primului animat Cabaretul Voltaire a aniiinseminat, în a și ea ce după artei, lumii harta pe revină să decât face ar nu România vizuale, artelor al elecție de domeniul în ș 1990 1960- anilor Timișoara cunoscut au ce regiune istorică a României reușește ceea de fiecarecapitalărând, pe Dacă,pifani. de armate de nevoie are Nu spiritului. privilegiul fapt de e Acesta artei! a dială artiști care să facă din Cluj capitala mon și mecenații. colecționarii inclusiv nume, de vreo 200 doar numărat au specialiștii care în dar emulație, permanentă în urbane centrelor a miraculoasă producția este întregi, biblioteci scris s-au care despre Renașterea, că Observați culturale. riei isto ale minunate mai cele lucrurile din făcutsingurunulrocada,acesta ae jul și dintre ei îi aștept. Până atunci, însă, Clu câțiva Pecauze”. unei căutarea în rebeli și infideli succesori Între artiști. nerilor artă, serios, vreau să spun: „Timișoara ti despre care am scris ultimul meu eseu de stins ș ierarhiiledevinmobile, iar Timișoaras-a neo-nomadă, lume Într-o rod. dat a rit, al Timișoarei cosmopolit finelelaînfloanilorde a ‘50 patriei spiritul întinderea pe convalescente, bun tot mai capitală era în ce adus a care postbelic, spontanee.bucureștean centralism de decenii După generații unei opera fost a avantaj? acest așteptat, de era cum fructificat, petrecut s-a cu și în că Timișoara încât credeținu s Ce bun. mai mult fost a – 1970-1989 între aici erați fiindcă mine, decât bine mai știți o – natului Ba capitalei startul deși Timișoara, la mai toate „probele”, Clujul a depășit clasament, de astfel Într-un statistici. clasamente, cote, există În vizuale artele evidentă. este concurența totuși, Și toți. pentru și fiecare pentru soare teretnică și multiculturalism natural. – Nu uitați că istoria criticii de artă artă de criticii istoria că uitațiNu – mai să încetat a artă de Criticul – moartea după ani de 50 de Timp– definitorii, artiștii dintre Unul – de mână o de decât nevoie e Nu Timișoara azi, de Clujul și Ca – sub loc e zice-se, artei, lumea În – i acum se caută pe sine în generația vacuum i Clujul în ultimele două decenii două ultimele în Clujul i e cea cu adevăratfuncționalăcuși cea e șnice se împlinesc 20 de ani. pe care nimeni nu se încu . ‑ ‑ ţ o a a ------pn da c eroarea că doar spune seculara lui existență în Arhivele sale, pot în Despre studiat l-am care pe eveniment, acest respective. ediției gânditorul, spune pot nu căci creierul, și directorul Celant, Germano lui deschisă scrisoare într-o comunicat-o am 1997 din ediția la Insatisfacția dreptate. dau vă să mult Mă1997.afecteazăși 1995 1993, 1991, nobila companie a lui Dan Hăulică: 1990, lucrărilor expuse la Veneția. multe voci reclamă o scădere a calită lume.din artă Totuși,de ment mai tot eveni important mai cel rămâne nala Bie României. pavilionul pentru sar comi Hăulică, Dan criticul de alături fost, ați secol, un împlineaVeneția la Bill Viola sau Anselm Kieffer. pagini destule lui Christo, Richard Serra, YorkNew Veneția& artă de ale volume aceleași În artei. clasicității istoria de țin nu materialele, viață,în chiar dacătehnicile lorartistice, tatea lor. Între ei, majoritatea sunt clasici umili toată în regalitate au majestuoși, Sunt actualitate. de curentelor laurii pe urmeazătrenduri,dormnuEimulți. nu pe sunt Cei Nu personal. și cunoscut i-am care mei. favoriții dintre câțiva pe sează? contemporanăzonăarta din văintere ba supremă a feminității fenomenului. pro e impredictibilitateaCapriciul, lab. instru astro la busolă, la orientare,de de ment orice refuză postmodernitatea făcut a primă avangarda ce După explicabilă. această permisivitate? benefică E atare. ca privit și primit fie numit fie să obiect un ca și admite, azi, totul și orice: e suficient pe care o accept fără rezerve. tentații. colecții și sunt un om lecuit de asemenea tească, ce l-ați sfătui? vizualiromânicontemporani inves să rican v-ar întreba în care dintre artiștii ces pe cont personal. ca în Țara Minunilor. Aș spune că au suc de casele de licitație, totul s-a simplificat, adjudecate lor cotele cu relansați fost au religiilor la Fordham istoria University. de După ce profesoară erudită o origine, la Strauss, L. doamnei intermediul prin americană, filiera este piață pe pătrundă penă? cordurileromâneștiartei euroarta cu la Veneția într-o călătorie de agrement. revină să fericit este artă de critic și toric de vacanță din istoria artei, când orice is mim Bienala de la Veneția un eveniment edițiișicred căcelmai corect este sănu urmăritcomisarilornaționali.Am capetele din și provin ce prolixe puneri di Venezia această fapt de este ce la de așteptări multe prea avem găsi veți și oaspeți ca avut i-a care pe artiști a artei contemporane. Consultați lista de de artiști a scris cea mai impozantă istorie lui selecțiile prin care Gagossian, Larry rialul. Cunosc galerii, precum aceea a lui mercu stabilesc și piațareglează licitație de Casele artei. istoriei la trialul face, propriu, care cea este curatorilor a lor, ca pia Acea la crème de la crèmelacrème de la – Am gestionat mai multe ediții în ediții multe mai gestionat Am – – În 1995, când Bienala de Artă de – În volumele mele am cuprins doar – Va decide timpul ce contează? Ce de e cât pe benefică de atât e Nu – generoasă e contemporană Arta – A fs cnutn î destule în consultant fost Am – – Dacă să reușit au care artiștilor Filiera – ra fi a par se vi serioase de Cât – aua rasa tabula ţ liberă, ă : doar o simplă vitrină cu pro cu vitrină simplă o doar : un foarte bun prieten ame Ente Autonomo Biennale Autonomo Ente u ot itra artei, istoria toată cu re market free ne acolo. E singuraacolo. E prie Noi aparține. de am dedicat am

a galerii a , artă Atelierelor ca să ca și alte și ții ------și această sintagmă? ne mereu neîmplinit în ochii lui. „împlinit”însumi,carerămâminecel e catarg. În ceea ce privește judecata despre (între care Ioan Vultur), s-au dat legați de excepții puține cu care, confrați printre de meu, secundă efortului talia recunoscândfericire o dăruit mi-a care însuși, Baconschi Teodor este propriu-zis alul împlinit un este Ce sursă. la verific să învățat am jurnalist, Ca Baconschi. undevaTeodor scriaîmplinit”, lectual ființei dumneavoastră? anatomia în prizonierităcuți toți fotoni, de zilioane din făcut sunteți că tematic fiz un dacă spuneți Ce credeți. să dacă vine vă nostru, interviul și până lucruri, și oameni vieții, apa și lumina izvorăște a nevăzutelorputeri, lumea în quantică), teologia uroestetica, Vălul Mayei (pe rând, neuroteologia, ne în Că lătoria stricte. mele profesiunii afara orizonturi din unor ale oarbă, absolute pasiune noutățile cu ani, ultimii în dez, revelațiile senectuții? toți clarvăzătorii au fost orbi și ei. lui Priam. Ca profetul Tiresias din Theba, cetății poalele la de încleștările bine mai descris fi ar Troiei nu războiul în front de reporter fost fi ar dacă Nici chipuit! pentru călătoriile imaginare? Cine călătorește nu se sfințește. jubilația. și necesitatea transparență, în apar,neașteptat, și, eclipsă în intră limia bu și disperarea„cum”,atunci și„ce” și cât ar trebui. chiar am povestit-o, a rămas nescrisă. ba pomenit-o, am care pe carte Singura trebuit să încep să tac despre munca mea. a acum până scris de avut am ce scriu să încep să Ca proiecte. aceste dintre niciu nul pomenesc nu să îngăduința cer Vămele. bunicile decât superstițios mai superstițios,sunt că Descopăr scriu.însă ‑ i ar dori, nu vede cât ar vrea, nu știe nu vrea, ar cât vede nu dori, ar cian vă va demonstra prin calcul ma calcul prin demonstra va vă cian – Mai e loc de proiecte și vise și proiecte de loc e Mai – intelectu respectivă sintagma În – inte un este Babeți „Coriolan – – Mirarea că mai e posibil să abor să posibil e mai că Mirarea – chiar sau atuurile sunt Care – – Homer era orb, și ce călătorii a în necesare sunt hărți de fel Ce – folosit trebuie „cât” lui locul În – cât călătorește nu om Niciun – le să așteaptăcare cărțile sunt Da, – ? invisibilia, Interviu realizatInterviu de Robert ȘERBAN Potentia atl icl de dincolo saltul -ei din care din -ei intelectual în ------

interviu  ancheta © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia  lui viața adesea imaginez Îmi transparența). că o nouă parcurgere le va adânci ecoul și nit în adolescență (cu speranța, legitimă, por ai care la de texte marile senectute, ș anxioasă într-o recitești, parcurgi telegrame diplomatice sau când curs pe care-l vei preda la Filozofie, când un pregătești când corector, de job pri mul capeți când atunci altfel formale, educației perioada în citești fel într-un registrele: adesea schimbat am natură, doua a o lectură din face a pentru date fură ce-mi zilelor a parte mare mai cea lor „elite” globalesau(doar)naționale. se răsfiră spre tot vârfurile mai detestate și stereotipe cunoașterii „mijlocașii” cu continuă care alfabetizați, parțial celor masa află se căreia baza la scară o pe nă, eteroge rămâne cititorilor competența drept, Ce-i omogenizant. adesea) mem te ne cum (așa și reticular periferii, fără policentric, spațiu unui cetățenii ajuns am privilegiată, minoritate o monopo de ierarhică, lizată verticală o la De cunoașterii. ierarhiile aplatizând derne, capilarităț spre răspândească se să continuă și cratizat demo s-a semnelor imperiul în exclusiv pe ecran). O eră în care accesul odinioară mult, mai tot și, hârtie cititului (pe a eră precedent, căci – iată! – trăim deja într-o fără socială transformare o și cognitivă revoluție o provocat au logocratice secte noi întruchipări livrești. Membrii acestei produce a pentru sfârșit, în inspira, se a universale,culturii ale melie pentru apoi te de datele reține a pentru inițial citit a știe: se când de citind, viețuiește – tari științelor dedicat sau umanist – lectual posibilă: temă unica pe variațiuni suscita va care revistei a ră Eseist, diplomat Teodor BACONSCHI mai multtimpdinzi? Unde văpetreceţicel oa u iblrl uo rlgi arhai religii unor simbolurile cu moza când senzorialitatea, supraviețuirea și os homo sapiens Presupun că e prima anchetă litera anchetă prima e că Presupun În ce mă privește, deși am petrecut am deși privește, mă ce În l sceăio postmo societăților ile de dinaintea alfabetului, lectura i aurorală pre- aurorală i . Orice inte Orice . ------rfrt Cmaa oeuu este hotelului Comoara preferat. meu locul devină să ca fost pentru ajuns fi de ar nu acestea toate Dar liniște. în și verde în cufundat Zürichului, pra s-a inventat un nu Încă mâna. cu împins-o a și recepție la venitcinevade a când până facă, să ce întrebat s-au și ei fața în stat Au defect. unui cauza din mișcare în automat pus când ușa rotativă de la intrare nu s-a mai atunci hotel, din iasă să știut mai au nu digitali tehnicieni acești dintre doi când săptămâni, câteva acum întâmplat s-a simbolică scenă O franci. de mii de sută o peste de început de salariu un au care digitale, moderne timpurilor ai răsfățați tinerei acești Google, lui angajații pe tel ho prin vezi tot îi fapt, De Elveția. în Google lui al central sediul și felul tot sunt clădirilor restul în iar hotelul, intrat a principal corpul În industrial. caracterul păstrat și-a zona și coș există mai încă fost construit într-o fostă fabrică de bere, dar când intri ... ah, când intri! Hotelul a nimica, a sună Se știu, B2: Zürich. Hotel cheamă din hotel unui cafeneaua noc, sdu“ e et în este meu „sediul“ încoace, ani câțiva De cafenele. multe din adică birouri, multe din mutat m-am ani, tor aces parcursul Pe așa. spune pot dacă „biroul“, am unde locul spre plec masă, după- Apoi, ani. de 30 De apropiere. în cafenea într-o ziarul citesc să și cafeaua beau să duc mă Dejadimineața citesc. și scriu unde cafenele, în timp mult petrec rest, În decât visuri. unele în zbor, părăsesc, când prea mă nu că vedere Scriitor Cătălin DorianFLORESCU – numaiputemspunedece. digera am biblioteci oricâte – că numai superiori, fapt de erau ne nu strămoși îndepărtați acei că garanta poate ne nu Nimeni inseparabil. tot un alcătuiau ce Probabil în mine însumi, având în având însumi, mine în Probabil ou s gsșe e n el deasu deal un pe găsește se Totul app ul înalt din cărămidă din înalt ul pentru așaceva. pentru Start-up lobby ui de -uri însă, lob -ul/ - - - - n e mi eiuo lc din loc periculos mai cel cred –în lor, nuinţă. neva jurul în mulţimi unei pulsul simţi să ie acţia tău, mulţimii când din puteai jurul mai Mergând viaţă. de mod un devine mine, pentru puţin cel obişnuinţă, în tă TV,monitor ecran unui faţa în ori nic, rcm aoiae oameni majoritatea petrec –precum those deadly beds”, f beds”, to deadly those trusting in but rail, by traveling in isn danger „The american: prozatorul de conturat eroului concluziei a parte limba de azi: de limba în rebrenduite floricele, fără (dar plină de acel spectacol de cinematograf, cu sala dor Mi-e altădată. de emoţia de măsură cu câţiva apropia ţi, diferă într-o anumită sau singur vezi le când filmelor,acum, de emoţia cazul În mine. din eu adânc mai cel pe implică care experienţă ca o pe ci divertisment, un pe ca percep le ori laîntâlnirea dintre celedouălumi? regizorului, al respectiv scriitorului, dul gân în sau meu gândul În film? un văd sau articol un carte, o citesc când sunt ficţiune sau documentare. De fapt, unde de filmelor regizorii cu şi întâmplă se fel La memoriile? citesc îi când atunci lui, viaţa în chiar sau scriitor unui lumea în nu cumva, mai exact ar fi să spun că sunt sau, locuri acele în chiar aflu mă situaţii aceste toate în dacă întreb mă departe, ce ceea Iarcinematograf. la păcate, rar,din mai sau, calculator de electro sau hârtie pe text, unui faţa în generalizând, cred că un răspuns corect ar fi că mă văd şi diferite situa ţii aceste însumând Dar, distincte. răspunsuri ne presupuar ce ceea întreei, diferă anii şi Jurnalist, scriitor Lucian IONICĂ aproape zilnic. ... acolo sunt că asigur vă dar vedea, veți Peinedit. loc acestui pozele mă nu mine la uitați vă să și Zürich din B2 hotelul (desigur) Google pe căutați să chiar vit pereți susțin această mare bogăție. Vă in cărei ai înaltă hală fostă O cărți. de 000 by ger of Lying in Bed in Lying of ger text penetrant și scurt său al TwainMark prin avertizase ne menilor, oa majoritatea mor pat În pat. în lume: Scriitor Adrian LESENCIUC obiş de chestiune o doar e că cred nu asta data de iar experienţă, asemenea o cu crescut au care cei de doar înţeles şi răspunsul la această întrebare poate fi dat bine, Ei „Noaptecopii!”? la bună, radio, ţă de fel niciun de nevoie n-ai şi singur unul de citeşti citeşti, când atunci că pentru film, un vezi când tău scăpat ceva oripoatecelorlalţi... dacă ştii să fără fel, la simţi nu că să rezonezi cu ea sau nu, şi să fii surprins , chiar dacă în îndepărtata copilărie ci copilărie îndepărtata în dacă chiar , u su aoei î îteie e 33 de întregime în acoperit său, -ul Sunt călătorii minunate pe care nu care pe minunate călătorii Sunt uneori luni, şi luni zile, şi zile Sunt e mi ut ip i z îl zi din timp mult mai Cel Te poţi întreba, desigur, de ce trebu i-a citit poveşti sau le-ai ascultat la ascultat le-ai poveştisau citit ţi-a popcorn . Dar rămân la prima la rămân Dar . ără să angajez forța forța angajez să ără eai re simţeai când ), cutie de rezonan de cutie i-a intrat oda intrat ţi-a h Dan The ţie ţi-a ’t ------zeam cu gândul la orele pierdute cu som treizeci de ani în urmă. Pe atunci mă tre aproape cu cândva, astfel funcționaseră miop adolescentului manul în ca proiecții, unei rezultatul fiind ca performanță această cu lăuda pot mai mă nu dar periculos, de extrem loc acest ma perioadă petrec tot mai puțin timp în sleep inabedagain”. Eadevărat, înulti never will „I promisiunii: a ilocuționară lux sau o nebunie. În ce privește știrile, privește ce În nebunie. o sau lux un lume, de rupi te să – opțiune această și există Deși lume. de rupți trăi putem nu că pentru informare, pentru petrecut Timpul Știrile. uit. nu să Ah, remomora emoția. a pentru film un reiau sau Așa și cu cărțile, dacă le recitesc. Recitesc mine. cu rămas au care filme din fecte tru că am un fel de inventar de cadre per pe care amsimțit-oîntrecut. emo simt cadru, cu cadru derulează, se filmul ce măsură pe și, vechi mai me fil Revăd nostalgică. simte se mine din fie că sunt românești, fie străine. Cinefila vechi, mai filme revăd să place îmi timp ultimul În filmele. cu și fel la pauză, iau care în perioade cărțile, devorez când de perioa perioade, și perioade sunt mine și laptopului, filmele. sunt Pentrucărțile fața în petrecut timpul cu concurență tre La se organizează virtualului. în jurul noas Viețile toții. cu trăim care în XXI secol de distopiei a descriere o avem că termediat de laptop, de internet. Și, iată, cu job-ul, cu aproape orice, se petrece in instituții, cu relație în ceilalți, cu relație în ta viața de legat Totfesionale. este ce pro personale, – emailuri degrabă mai devenit au scrisorile însă poștală, cutia în facturi și vin mai da, internet, pe fici zi cu zi, a tututor. Corespondența o veri vie a integrantă parte devenit a pul scrisului, dar nu este doar scrisul - lapto aloc îl care pe timpul de funcție în zează mi-am dat seama că întreaga zi întrebare se organi la Gândindu-mă laptopului. Scriitoare Daniela RAŢIU care Mark măavertizase Twain. cep să simt tot mai mult pericolul despre În contemplu. să propun să-mi înainte adorm Acum trebuie. cum așezau se ele în pat, înainte de culcare. Și multe dintre vieții întâmplările și lucrurile templam con înainte ani de treizeci Cu templu. vieți. Încerc uneori să mă opresc, să con face ordine în întâmplările propriei mele poate mai nu nimeni că valma, de-a lite poate închide robinetul faptelor rostogo pentru scris, pentru mine. Că nimeni nu lecturi, pentru familie, pentru necesar mai apăsat constat, că nu mai am timpul tot constat, Dar cum. N-am evadez. nu birou la De mine. din dezordonată mea lu în volan, singur,la sau mei studenții cu ceilalți, cu împreună uneori evadând temeri, fără locuri acestor al captiv mân Câteodată în cancelarie sau în birou. Ră mașină. în altele în clasă, în timp mult lului, calavârsta adolescen contro iluzia măcar sau controlul am să fără viață, din bune ore fură îmi loc sul roadedea vârstei.grație periculo Astăzi, dă jurnal său falsul din Eliade lui rețeta nul fără să fi continuat lectura, pe atunci Îmi aduc aminte perfect și asta pen asta și perfect aminte Îmiaduc fața în zi, din timp mult mai Cel petrec anului ale perioade unele În ței. . Lucrurile Lucrurile . ții de ții Ro ția ------zbârnă), un zbârnă), (cu bară fixistă, calcul mânere, spaliere și (unde se prepară diverse), un un de dispune castelul cât folosinței fiecărei camere în parte. Așa în careconform pe denumit și le-a turn) în și chiar ba doi, și unu etajele la parter, perfect (la clădirea toată prin risipite utilizabile, trai de spații în castel din tele cât acasă. De timpul. petrec să-mi ca nicăieri duc mă Nu casă. din ies Nu loc. pe rămân lui, eu sunt un om fericit. Am hotărât să exemplul urmând deci, – carte viitoarea sunt sigur cã veți avea o bună impresie în Triangoulême cãruia aventurile despre – de contele meu, personajului exemplul față de chestiunea în cauză. Bref, urmând Cristi întrebarea Pătrășconiu trimis – eu am ales altă poziționare mi-a mie că sus, cuatâtapârg(sic!). mai enunțate categoriile dintre într-una intresă chinuie se nu că foc mâna-n bag Despre restul, nu știu ce să spun, însă nu acolo unde până și regele merge pe jos… fine, în sau, extaz în pat, în excursie, în duminica, mătușă, o la piață, la zinărie, ben la mama, la mall, la serviciu, la de entre choisir à sfert, ultimul Iar bucătărie. în sfert: Un bibliotecă. în răspunde: vor chestionați Scriitor Florin TOMA me, săcitești,călătorești. Celux! fil la uiți te să scrii, Să place. îți ce doar făcând timpul tot petreci Să fie personale. serviciu, de obligație ca fie net, pe gate de job, fără să fii nevoit să navighezi Fărăsabatic. an le un obligații fără știri, î că Aproape tablou! Ce testele. pro europarlamentare, alegerile fost au cum social-politic, tensionate fierbinți, mai perioadele în ales mai timp de toare mâncă sunt internet, pe sau televizor la încăperile, care, în plus(!), sunt mult mai altfel denumit am eu că diferența cu vă, exclusifolosință de spații în locuința eu de Triangoulême,și tele împãrțit mi-am n-a ajuns nimeni,desecole). acolo că astfel castelului, al veghe de turnul în trepte, de 245 cu scări unei capătul la sus, exilată încăpere (singura un sfârșit, construiesc în se și, aeromodele) și planuri țes se (unde un disensiuni), loc au (unde și cu obligatorium(!) prevăzut aletorium ca un altar), apoi, un un și său al colț ferit de decât altceva e herghelii de cai galopând pe pereți), care un oaspeți), cu musai (prevăzut un leac), de ierburi și te un acolo!), petrece torium sictirium un contelui), a ruginite arme cu (panoplia un contesei), a prețioase tre intimarium bocitorium Tot la fel, cum spuneam, ca și con și ca spuneam, cum Totfel, la incin împărțit și-a contele bine, Ei fiind – mine pe privește mă ce În cei dintre jumătate că pariu Pun ) un !), arsamandium (care este altceva decât altceva este (care Home sweet homme (ce aparține exclusivcontesei), aparține (ce lapidarium sforarium ațipitorium , după care, un : la birou, pe drum spre și spre drum pe birou, la : (pentru situații triste), un triste), situații (pentru somnorium orgasmium, herborarium (ce coprodarium vomitorium e ipd c se ce limpede (e (colecția de pie de (colecția c cnpa și canapea (cu

include într-un și cu totul di totul cu și preparatorium hyperlibatium armurarium disputarium ! irigatorium gymnasium gymnasium împodobit planorium librarium ți dorești ți (plan plictisi , un pentru pentru to ------

mai mult timpdin zi? Unde văpetreceţi cel Biblio la de lectură de sala cu ’80 şi ’70 anii în practic identifica se Ornea Zigu Un didactice. sarcini are care cel pentru cile. Putem adăuga şi catedra universitară bibliote şi arhivele fie trebuisă ar zi din timp mult mai cel petrece unde locurile Istoric Cristian VASILE grădiniței. vârsta la aflat meu, copilului (și) ochii prin lumea deslușesc să încercând liei, fami mijlocul în petrec la mi-l an), la de an redus, mai tot păcate din (unul de interes științific. domeniile cu profesională, sfera cu rect, indi sau direct mod în legătură, au care parte din timp este mare alocată unor mai activități cea meu, cazul în că, afirma putea aș Așadar, specialitate. de lucrări rea de referate pe marginea unor teze sau elabora concurs, de comisii varii la sau doctorat de referate sau examene unor a litate de membru, la comisii de susținere puțin importantă este participarea, în ca Numai specialitate. de cărți sau articole științ studii de elaborării alocat este timp de Totodată,parte. segment alt un altă de pe internaționale, greseși interne con la și conferințe la comunicări) de susținerea (prin participarea și parte, o de pe ei), afara în sau țară în cercetare de stagii de vorba este că (fie biblioteci în documentarea și arhivă de mentelor lucru este împărțit între cercetarea docu de timpul meu, cazul În noi. dintre ruia fiecă profesiei specificul de determinat parte mare în unul este cotidianul tate activi de obișnuite zilele sau perioadele subbrizamării.... un șezlong, alături de prieteni relaxantă sau o carte savurată pe pescuit de partidă o Bucegi, în munte de trasee și poteci pe drumeții vacanț de zi O hazard. de croite sau și/ intempestiv vă, dimpotri sau, timp din plănuite jururi se unor lungul de-a externe, destinații în norocoși) mai (cei fie țară, în esti fie val concediu de zilele petrec își care numai, nu și breaslă de colegii din tora mul al cel cu coincide răspunsul parte, tihnite. În acest caz, probabil că, în mare perioade acestei cotidianul la de tocmai pornind răspunde a de acela fost a dul imbol iar vacanță, în (!) mărturisesc – Istoric Radu TUDORANCEA biroul decopiat suflete din Mansardinia!), Iar,greutatemare cu mansardă(adusă la biroul decopiatsuflete delicii cu cămara reveniri exorcizări,de camera rul mâniei decât n-am ter, par la Deci, contelui. ale decât puține Pentru un cercetător asiduu poate că rămas liber timpului privința În Desigur că atunci când ne referim la surprins m-a întrebare de astfel O Uneori, măuităDumnezeu acolo. Mie cel mai mult îmi place să stau în . La etaj, am etaj, La . a îsma bunăoară, însemna, ar ă aou d messe de salonul , aieu d gânduri de cabinetul odaia custele . și laboratorul de vise de laboratorul oficiul deresturi și . Atât. , sala de sala atelie ifice, ------. , , ionat, aşa că în verile cani verile în că aşa condiţionat, aer cu încăpere singura şi este Sufrageria raţie. căr sau şi arhive în pozate mentele unde spaţioasă, mai sufrageria în ci tor, ce, informaţiietc. academi referinţe diverse breaslă de legi e sociale şi sociale ţe ştiin din referinţă de lucrări literare, dicţionare lângă pe incluzând de neglijat, ba uneori au devenit esenţia am nevoie de computer, laptop, tabletă, computer,laptop, de nevoie am eu gândesc citesc/ scriu/ când Atunci le. online mediul care în interactiv, spaţiu într-un desfăşoară se ori multe de care activităţi sunt academice lucrări de redactarea şi căr apartament a devenit un soi de templu al excepPrinţionale. urmare,propriulmeu situaţii în doar ş.a. Române Academiei Biblioteca Bucureşti, din Universitară frecventezmai Bibliotecablice; Centrală pu biblioteci mari şi arhive la tematic sis mersul situaţii multe în înlocuiesc să reuşit am Cumva comunistă. perioada din special în beletristică, şi umaniste, îmi asigurăomobilitatemaimare. rotativ Scaunul meditez. aici tot culare inspi de caresurse pdf sunt în articolele docu reprezentând fotografiile derulate sunt celălalt pe scriu, unul pe laptopuri: două pe lucrez sufragerie în că pentru birouri multe mai sunt Evident, lucru). de masă o de nevoie am atunci şi nice electro „fişe“ la recurg întotdeauna nu birou(căci de pupitrul arhivă),routerul, externe (cu zeci de mii de documente de disk-urile hard laptopurile, desktopul, rafturi, de zeci cu biblioteca regăsesc se co cu real timp în verifica a pentru ger) (messen facebook chiar mobil, telefon oeil d interes/ de domeniile din general în volume, de 5000 peste te căr de mii cumpărat am că cred deceniu ultimul în particulară: situaţie o intervenit a meu cazul În fotografiere. căr a şi arhivă de documentelor reproducerii posibilitatea există când de ales mai schimbat, s-au timpurile Dar Române. Academiei teca ţii şispaiudereflecţie. i nu le am în dormi în am le nu facilităţi Aceste săi creae, documentarea cercetarea, Astăzi, şi dispozitivele electronice nu sunt ilor/ periodicelor prin periodicelor ţilor/ pcaiae dar specialitate, i – poa – ţi ţile/ ------ue i z. u se frcr, ui o nu-i fericire, o este Nu zi. din bune fața laptop-ului ori a unui oresmartfone în internet, pe petrec cale, această pe tot majoritatea, accesibile, sunt comunicare de mijloace alte și presa Cum printul. totalmente abandonat am nu încă cire, feri Din electronic. format în studii ori am ajuns să lucrez și să citesc cărți întregi păcate, Dinlaptop. pe petrec o zile unei religiilor Profesor deistoria Marius VASILEANU oceanul învolburat alinternetului. noi aceste anume posed, ce ceea a sclavul des mai ce în ce din surprind mă isihiei, a și identității căutarea în lume în Plecat Lovinescu). (Vasilecândva spiritual un spunea reasă, mi o cu întors s-a și nemuririi căutarea în lume în împără plecat a calea Făt-Frumos tească. ții nu dacă rătăcire, de formă o și este că însă bine Știu punct. un la până firești, sunt supraponderale tendințele ’89, de înainte tural-spiritual, me de informație autentică de ordin cul pologic vor figravissime. antro nivel la schimbările noastră, nea aceste Când instrumente. (deocamdată) aceste mă informez ori să scriu la rândul meu la să nevoit sunt că este laptop computer/ din ultimii ani folosește fatalmente și un mea munca din parte bună cer, întrucât și, rar, câteunstrop dezâmbet. Nu am un răspuns, ci doar mirări, temeri orizont? la sunt care tehnologii, noilor – monstruosului limita la până – tributari dar multă, mai ce în ce din informație de avizi (androizi), oameni-roboți de fel un încet-încet deveni, Vom ajunge? va se unde este pun mi-o care pe trebarea acestor afara în respiro, de oaze rezerv să-mi puterea am încă re, ferici Din semeni. multor viața este că ș cum mea, viața este asta catastrofă, © e mi ae eid a timpului a periodă mare mai Cea Este adevărat, după ce ai făcut foa făcut ai ce după adevărat, Este sin foarte meu, răspunsul Așadar, Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia device Cristian PĂTRĂȘCONIU -uri vor fi asimilate și în car Anchetă realizată de device ui rtct pe rătăcit -uri, device ui În -uri. tiu ------ancheta  cronică literară  iiil rzna l pron a treia, a persoana la prezentat principal inițial – personajul Teo, domnul că a acestuiscriitorcapricios. mod neașteptat lumină pe masa de lucru în fac cărți sale ultimei Imperfecțiunile consacrate. stiluri alte la raportează se el cum felul în decelează se artistice sale lui T.O.trăsăturile deoarecea Bobe, me anu stilistică o disting nu împrejurare, nicio în renunță nu care la –, sunt nu ce ceea drept ficțiunile lua a-i de riscul și aici de – naiv căutat copilăresc, tonului Cuexcepțiastilul. inechivoc caracterizez să-i reușesc nu că faptul provoacă mă și intrigă Mă sa. scriitura încorsetează le care în senzual-ironic, privat, caracterul contează Bobe, de prelucrate genurile și Dar până la urmă nu contează referințele ba chiar și o improbabilă Lolita kafkiană. cinematografici, tropi (Pynchon), rican nord-ame Antunes), Lobo Vila-Matas, (Borges, lusitan și hispanic filon un său imaginarul în găsi Pot altele. multe și – Montrealului întemeierea românești ve moti cu inventează alteori – Constanța orașului ale feerice microistorii și acva tice, complicate, dragoste de povești dezvoltă se care din serai, din Răpirii tapiseria fi ar cum kitsch, topoi erotică, desfășurare integrală o susține ce realistă supra sorginte de anatomică sinecdocă invers), (sau școlărească compunere în de două ori același lucru: dă nu-mi că pentru apreciez Îl coadă. la cap la de convingător formalist singurul de după, T.O. Bobe rămâne deocamdată Alexandru BUDAC de cadran Gnomon cujumătate pofida unor asemănări cu Bernardo Soa în – direct narator ca alteori iar nuscris, ma de pagini anumitor al autor ca apoi În generația lui, și chiar și în generația C pe Fernando Pessoa, numai Pessoa, Fernando pe titlu din evocă îl 2019) tas, neisprăvirii artea thriller (Humani deghizat ------tiversurile literare. posibilă pentru comunicările dintre mul explicație revine drept ironic, că chit des, prea spațiu-timp continuumul din vierme”) de („gaura Einstein-Rosen tea unele peste altele, încoace și încolo. Pun la și dar vară la feriri re – străvezii farse și artistice domenii care detalii reale, referințe din mai multe în browniană clepsidră într-o ordine cât block writer’s manuscrise, cazne cu vecini de bloc și sale, doamna Vali, bucăți consistente din și motanuluiconștiințabinară. șoricelului ilustreze le să Jerry,menite și angelice bune și rele din desenele cu Tom rare ale domnului Teo, cam ca versiunile important și mai pisălog în eforturile lite mai tot devine shakespearian, titlu cu lă Malagamba,nuveîntr-o inițial născocit Sergiu nume pe imaginar, prietenul iar fizice, exerciții de riguros program un și slăbire de cură o cu pachet la vine listică sti Exigența avangardist. modelul după la un lucreze să începe și literare, semnificații mene-limită căutândîncalendardatecu ter impune Își ficțiune. liniștit scrie să Facebookca de dependenței capăt pună într-un să vrea bucureștean, perfecționist bloc de apartament flaubertian un Teo,Domnul neîncepută. ci terminată, ne puțin de câtuși părut s-a mi nu tea Car loc. pe pasul bătând amețești să-l altceva totul cu și ocolite, căi pe pulezi mani să-l cititorul, amăgești să e Una coerență. de lipsei a și autoreferențiale ori era să mă câtevapiardă din pricina exceselor de iar vrea, ce știut a nu mo mente anumite în că convins Sunt sale. întreprinderii flotabilitatea estima a în Bobe este indecis de atât proze,pe de ile domnul Teo să-și ducă la bun sfârșit ide din procesul creativ. ruminații și Bobe lui ale scriitor de rile exasperă anxietățile, Teonului transpar dom giumbușlucurile prin ingenioase, precauțiilor pofida în acestea, toate Cu ficțiune. o mâini în avem că uităm dacă fund în trezim ne să bune siguranță, de plasă fără capcane întinzându-ne fice, autobiogra șpiluri cu tenteze ne să ca material suficient pune Teo,T.O.Bobe domnul ÎnMircea!”. la „Du-te spune, îi din rătăcit aparent personaj un bântuie îl Când ocheade. aruncă nea proza lui Cărtărescu, spre care de aseme din naratorului al metafizic narcisismul emulează nu Bobe lui de Scriitorul bâlci). oglindă într-o reflectat heteronim un degrabă mai fi (ar acestuia ronimul hete fie să fără autor pe conține Teoîl tea absolută, și nici solipsismul. Domnul singurăta Lisabona din funcționarul cu imersat în ceea ce complet scrie –, fi nu împărtășește ar cum și ca comportă se zi cu falsă modestie cultivă își sedentar, de destul este – res și C P Dicționar pe sărite Contorsionista Cum mi-am petrecut vacanța de vacanța petrecut mi-am Cum Solenoid diană a personajului și a soției coti viața din frânturi liniar, arcurgem secvențial, dar non- cât de incapabil se dovedește Peadecvat. de fel la titlu un nehotărârii artea , încercând să facem cât de cât facem să încercând , de Javierde curg Marías– acedia e onl Teo, domnul de , , în viața de zi cu

alegând intrările Vizitatorii r i fost fi ar the ------,

ă pi t ibs” p Ohn Pamuk Orhan pe iubesc”, „te spui să cum despre poetică delicatețe o de ghid un imaginat, de ușor rațiuni din veceul lui Teo, unde argentinianul nu nimerește domnu apartamentul în Borges lui a tă timpul misiunilor din Afganistan, o vizi analizează ce români soldați cu aparteu într-un nostim curate stre literară celebritatea despre gânduri Bobe: O. T. la de așteptam mă care la pentru urechile meleinformale. puțin cel agasante, consecințe are situațiile, toate în na/domnișoara”, „domnul/doam politețe, de termenilor folosirea pentru Opțiunea paranteze. tre în încape nu lui Stilul divagația. elipsa, cu nu cu admirabil descurcă se Bobe plus, În azi. potrivi s-ar i mărgăritar de tichie ce văd Nu încoace. Shandy tram Trisla de ani ceva adunat a – plecat ai unde de uiți până secundare căi pe abați ivește ceva de povestit, mai important așa că te se mereu dar viața, depeni să-ți vrea ai – narativ instrument principal ca Divagația imaginații. propriei dinea dezor de copleșit vede se regizorul căci de fel Un apuci. o să unde de știi nu scriitorul, ca fel la fapt, de care, pe – și, jurnal caz, niciun povestire în nici roman, nici – proză o începe a de posibilitățile detaliază ne și socializare, de rețelelor epoca în tăzi, as literaturii putințelor asupra reflecții constănțene, reminiscențe cărțile din precedente, motive și figuri defilare la punând –, ludică? fantezie nicidecum sociale, teme și autoficțiune așteaptă cul publi dacă imaginativă, literatură scrii să bun ce la – autoriale ezitări și decizii la părtași facă ne să ca pretextul său jul nu știu ce povestire minoră de „domnul de minoră povestire ce știu nu precis identificat ai nu că faptul ciproca: comprendre c principiul aplică se nu estetică cata dintre parte jude în că tem Mă criticului. obligațiile într-adevăr face literare rei analizate în contextul corect de filiații m-am inspirat?”, chiar dacă plasarea ope reduce la hârjoneala de-a „Ghici de unde se nu critic și scriitor dintre relația opinia mea, În acuratețe. maximă cu turile lec dibuiesc nu-i criticii că dezamăgirea bookaholic pentru recent interviu într-un parțial at relu le-a T.O.că Bobe vedere în având Sale, Domniei obiecțiile ca fictivă de fel replică o da adresează.Nua-i se de tentației rezist mi nu ironii dintre înțepătoare mai cea rea operei sale, cu atât mai amuzat cu cât recepta la Teoprivitoaredomnului rile amintiți, șiînpoemul vă că sper important, lungmetraj lărie, femme une et homme filmul din preferată scena tuoasă, afec recursivă, prozodie prin cuvinte, în reda a Teode domnului ale repetate încercările –, turc scriitorului romanele din Istanbulul și fictiv său Bucureștiul suprapună să Bobe pentru prilej – nice balca noastre capitalei străzile pe rătăcit O persona în maschează Bobe T.O. Am luat cunoștință de nemulțumi­ de cunoștință luat Am tongue-in-cheek . onl e îi exprimă își Teo Domnul ). ’est tout pardonner eăi itce satisfacțiile am intacte regăsit jumătate doua a în iar perseverat, am ricum, 8 1/2 8 vzoa î copi în vizionat , Bucla literar, derutant, derutant, literar, Contorsionista (vreau să zic, la zic, să (vreau . . Și nici re tout în Un ------întrucât regulaîntrucât iseaplică. lucru, acest că T.O.știe prinde nu Bobe sur Mă specialiștilor. adresat grilă test un precum monotonă nu captivantă, ne n-o fi? Abia de aici încolo literatura devi sau fi o interpretareasuspans: carețin în și incerte rămase acelea sunt influențe rodnice mai cele Și-apoi, just. fi poate în proza lui, nu înseamnă că verdictul nu Julio”autor de Cortázar,fetișist refăcută lentul domnului Bobe. domnului lentul ta în încredere deplină am dar alocuri, pe decât convins m-a nu Teo domnul aceasta, data De Vom afla. încă. vedem nu jumătate cealaltă umbrește anume Ce de acum. până lui artistice crezurilor și temelor preocupărilor, umbra explicit lui cade cadran de a Pejumătate T.O.Bobe. subevaluată) păcate, (din cabile isprăvirii [...].” aceea cartea cu numai și atunci de felul în doar fel, anumit un într- doar prelucrezi le să poți care pe amintirilor a pagini, între găsești stare le în să ești care pe sensurilor a duri, gân de înșiruire atunci anumită o citești ai când le să poți care pe senzațiilor a aproximativă, măcar exactă, ora, nu dă dacă și tale vieții timpul pe citești, o când atunci dat, moment un la cade o împărtăși. a de posibilitatea și aibă să fără comun, din ieșită cunoaștere o posede să ajung tehnologizată, mai ce în ce din lume o într- ignorați clopoțelul, și becul odată, nici moară nu să Sortiți christic. unul de un miez cabalistic. Parabola lui Bobe, zurgălăilor.ascun ParabolaPynchon lui și clopoțeilor tuturor a generală grevă la din rețea, iar clopoțelul, prin mobilizarea mobilizare pâlpâitoare printr-o a Byron,tuturor becurilor revolte: se să zadarnic încearcă Amândoi sistem. un de minată înțeleg în ce fel existența le este predeter soneriilor electrice. Și Byron și clopoțelul apariția cu odată uz, din lui ieșirea după și rezistă ce moarte, făcut fără metal dintr-un e Clopoțelul Tungsram. de dus pro ultradurabil, filament Byronun are Rainbow un – Byron lui becu poveștii a parodie o ca clinchenit Teo, domnului ale lizate neostentativ. atenția atrag provincie de franțuzească Flaubert, furtișagurile din clasica poveste pe admiră îl Bobe lui protagonistul că înțeles de dă se ro ni Deoarece deschiderea manului. în fix clasă de legilor co batjocurii al obiect Bovary, Charles aceluiași capul pe croitorească cacofonie inconfundabilă – șapcă și căciulă între amorf, aspect are șasea, a clasa în Gerilă Moș la de cadou primită vestimentație de Teo,piesă domnului o madlenele tre din una iar Yonville, orașului macistul far Homais, domnul și Bovary Charles diletanții dintre aur”, de „Leul hanul la de pretenții, cu dar ridicolă, conversația sumar oglindește zilei, ale fierbinți tele subiec despre Ciprian, domnul prieten, un Teodomnul și dintre bar la discuție O involuntar. ecoul degrabă mai ci rea, premedita atât nu semnalându-ți cețos, D fina dicționar de articolele Printre G . este gnomonul carierei remar carierei gnomonul este a c Mai ne iau s insinuează se citatul unde în spectacula re pagini ăsești gnomon, „o umbră care care umbră „o gnomon, un cu – carte orice – tea car compară Teo omnul baby bulb baby a bg mn î foc. în mâna băga aș ă ata neisprăvirii Cartea – din – Clopoțel Cartea ne Cartea Gravity’s mi-a ------,

în România începutului de secol XXI? asemeneastare defapt, atareo realitate profanat?fietăluiîisă Cumatinss-a o ta mormântul iar publice, locuri alte înjurat în toate felurile, pe stradă sau în tulmeritele, săfie scuipat, îmbrâncit și grafia, desconsiderate și ignorate cu to bio falsificată fie îi să vreodată mânia marcanți intelectuali pe care i-a dat Ro mai ceidintre unuia ca ajuns s-aCum ideologică. mentală construcție într-o degrabăconvertitmai fost a gicului,el patolo granița la situatăticăloșie o de mijloace Prin României. populației a tat să mai fie o persoană pentru o parte zilei politic, social și cultural în publicasăptămânalșimân comentariu Ro Cultural Institutului conducerea la fost apeisajul câtdinpublic.aniiÎn desăvârșite sale eradicării a nestăvilit surate, a „urii de moarte”, a dorinței de nemă uriidevenit,treptat,ținta a vici Patapie Horia-Roman 2006, în niei, Româ Parlamentul în comunismului condamnarea După resimțite. emoției a și dar cauză, în verbul de conținute devine, astfel, expresia ultimă a acțiunii pildă, de nemăsurat”, urî „A adverb. printr-un redată este acțiuni unei tea Intensitaceva.” de sau cineva de aversiune față manifesta a dușmănie, de sentiment un cuiva purta „a prin urî” mâne Alexandru ORAVIȚAN Dincolo deură Infern închipuit, cu Traianînchipuit, Infern pe Băsescu dintr-un sescu”demonii „băsiștii”, sau Bă lui „intelectualii precum sintagme naștere luat au Astfel public. plan în dezonorați puțin cel sau ecuație din eliminați trebuiau poziții, ipotetic, nivel asemenea la și chiar susține, ar care cei Iar influență. fără lăsat și lizat destabi fi putea ar aferentă, oligarhia cu anterior, sistemul că teama în mai lui adresa Traianla toc rezidă Băsescu cea Iliescu, Ion lui adresa la opoziția de deosebire Spre Băsescu. Traianlui adresa la ura înțeleasă trebuie pievici, Pata Horia-Roman lui adresa la ura convingător ideea că, pentru a înțelege Traian Băsescu. În președintele către de ICR conducerea la numit fost A stângii? a predilectă țintă o Patapievici H.-R. strictă, ajuns a cum deontologie într-o operarea deci Institutului, a internaționalizare dorința de eficientizare, transparență și lângă Pe internațional. plan în seamă maximă prezență și randament, mai cu de sa epoca cunoscut a Radu, și Tania Mihăieș Mircea Patapievici, man Horia-Ro echipa de Român condus Cultural (ICR), Institutul care anii Sunt în urii”? „anii fapt, de sunt, Ce ansamblu. în România pentru și ci intelectualitate, pentru negri numai ani nu unor a frapantă directețe , Horia-Roman Patapievici a înce Horia-RomanPatapievicia , A ro limbii al explicativ Dicționarul , ediția 2009, definește verbul „a verbul definește 2009, ediția , etl ni rnc d o de cronici con unei textul în răspuns, tinent urii nii Anii urii 1 oferă cel mai per mai cel oferă Evenimentul este expusă ------nța în inițial publicate politice teme pe articolele din alcătuite sunt urii”, „Anii III, lul Capito româno-român”,și războiului „Declanșarea II, Capitolul moment. respectivul Băsescu”din lui lectualilor „inte adresa la aversiunii nomenului fe ale profunde mai implicațiilor a și dar ICR, conducerea la aflat s-a care în anii în publică ostilitate de valurile în care H.-R. Patapievici a dat piept cu mai 2018, e prezentarea fățișă a felului în Ursu Ramona jurnalistei acordat interviu amplu unui prelucrarea din putut fi tăgăduită. Capitolul I, rezultat mai a nu animozității dominația care mersul de conturare a cronicii anilor în de stilistic și metodic tematic, fixează volumul, prefațează ce 2018, și 2012 între redactat minciună”, o undeva tă existenței sale: importantul eseu „Exis motivația oglindește sine în cărții tura Struc nemerniciei. și ticăloșiei triolul fără anestezie a rănilor provocate de vi cauterizare o ani: acești din emoții și momente principalelor retrăirea prin numai vindecată fi poate aceasta Iar gic a rezultat în instalarea unei traume. ideolo motivat sentimentul tapievici, citi va oricine pentru evident decât mult de afaceceva.” de cenușă al zădărniciei dizolvă dorința gustul iar indignarea; covârșește gărire depășește durerea; sentimentul de pân neputința moment, pe năucit; ești re, picioa pe clatini minciunile te tine, despre spuse reproduc care inscripții cu profanată fost a tău tatălui crucea că descoperi și tăi părinților mântul mor la duci te Când nu ura. este ce știe moartea cu amenințat lomniat, ca urmărit, scuipat, fost a nu „Cine ființei: ale ultime dimensiunile la ura înregistrat a Patapievici H.-R. hârtie. de foii al suprafața de sau sau calculatorului televizorului ecranul de colo din de realității sfera în ample efecte cu șocante, dimensiuni de fost a blice pu demonizării efectul greutate, avea diseminat circulație largă de cuvânt presa în săptămânal cărui al publică, poziție importantă într-o aflat pievici, paria societății românești. Pentru Pata Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu în Horia-RomanPatapievici,unor marea transfor la condus au socializare de rețelele pe zilnic și patriei ecranele pe seară de seară ideologic construct nea post deSatana. le culturale ale României. Pentru ori Pentru României. ale culturale le lui Traianvaloridenigrează și Băsescu osanale cânte să-i decât face nu pievici obstinație și nemernicie că H.-R. Pata cu repetat au ce celor direct aplicată corecție o timp, același în este, Opul mate, astfel,înmateriedebază. transfor 2010, iunie și 2006 cembrie Anii urii Anii I O Consecințele difuzării unui aseme ntenționalitatea cărții cărții emoțională. strict mensiunea di mult cu însă, depășește, ntenționalitatea vnmnu zilei Evenimentul că, în cazul lui H.-R. PaH.-R. lui cazul în că, astfel, palpabilă. Este mai devine, față de cărții erii scri motivația din parte nr de între ------cu ura: ca să cunoști ura trebuie să devii invers sens în ființa dezvăluie își birea iubireaeste iu Astfel, iubești. nu până schimb,ce în știi urât; nu ești nu până ura este ce știi nu notabilă: diferență o există iubire și ură între Dar relatări. din sau cărți din înțeleasă fi poate nu iubirea, ca fel la Ura, mea. pielea pe simțit-o am nu până ura este ce știut am „nu inductivă: metoda la apel prin realizată ideologic, asaltul de rănit rit nentă și profundă explorare a unui spi mul lui H.-R. Patapievici oferă o perti sul devindecare. procela părtaș și drum de partener în cititor pe transforme îl să decât fac nu urii”, „anii din articolelor (re)lectura prin și (auto)analiză prin fenomen, de dușmăniei a înțelegere de dorința fel, Ast sensurilor. sondării și lecturii ale respirații largi pentru prilej cu lizibil, este un text de adâncime, însă profund sul și ritmul gândirii în sine. Rezultatul eseul-introducere pare a oglindi proce în utilizată fragmentară Formula dirii. pe o balanță a logicii și limpezimii gân născută din echilibrul dintre cele două, viațaRomâniei.nal turbulentpentru cinci unui măsură da a încercarede și mărturie de istorică, dimensiune certă o și conferă le scriere, la de bine mai lor,Iarlectura diate. sau deceniu un la stu evenimentelor a cunoașteri bunei urma în răbdare, și aplecare cu lizate rea politică filosofie de sale exerciții sunt analizele Dimpotrivă: Băsescu. Traian lui personalității al cult supus preunui construirea în instanța-cheie niciodată fost a nu Patapievici H.-R. din are cine răbdareaparcurgă articolele să u se ii uțntrl ideologic, Iatăargumentul, acestuia. clientul nici susținătorul nici este nu Băsescu» lui «ai fi a socotiți telectualii in dintre unul nici Or, președinției. instituția cu asociate privilegiilor torii profi sunt că fie președintelui, a nale perso puterii adepții sunt aceștia că fie însemna ar asta intelectuali, avea ar resele. Dacă care, plătiți ori voluntar, îi slujesc inte intelectuali există clientelar ideo fie logic, fie că înseamnă intelectuali», „Dacă Băsescu”: lui „intelectualii desemnând logice cu privire la demontarea noțiunii demonstrației al arsenal acest practică ulterior, în Iatăpus legi. este unei cum enunțul și, inductiv raționamentul fenomen, unui a atentă contemplarea ductive expusădeJohn Stuart Mill. in metodei schemei urmarea prin pas explorările aproapeconstruiește pas cu își Patapievici H.-R. articole, multe dintre în și cât introductiv, eseul în Atât subiect.” un tine din face iubirea fii subiect. Ura te transformă în obiect, să trebuie iubirea cunoști să ca obiect; etrt aiă u aiă volu pagină, cu pagină Lecturat S D Evenimentul zilei Evenimentul omul politic omul lar la general, într-o scriitură particu la de tranziție trală magis o demonstrează tilul președintele eiiaă ri etape: trei aproape religioasă exactitate parcurge cu emonstrația Traian«are Băsescu , este limpede că limpede este , Traian Băsescu ------gic, nu are acoperire nici în fapte, nici fapte, în nici acoperire are nu gic, ideolo vedere de punct din Băsescu», lui «intelectualii expresia Așadar, (...) cealaltă. nici una, nici există nu Or, angajament public în favoarea acesteia. un și cât ideologie, o atât existe să bui tre ar ideologici, susținători fie să Ca existe beneficii. Or, nu există beneficii. condensat. Ca să fie clienți, ar trebui să 2019, 500p. trăiniciei și frumuseții ideilor. supraviețuire, o dovadă neîndoielnică a de tratat un înfrângerii e Dimpotrivă: spiritului. a carte o despre vorba fi poate nu Nicidecum ideologic. cate fabri biobibliografii, falsele metodic urii Așadar, față. de opului a porană filosofiede tratatpoliticăfactură contemde de dimensiunea și conturează analitic, exercițiu migălos dintr-un te rezulta afirmații, Asemenea urmați”. prudență,cu și,ascultați,doar ci nu ie soluții de cooperare și beneficiu, trebu aspirațiiderateșirealiste, înclinațispre mo instincterezonabili,oamenilorcu identificabili prin aceea că aparțin clasei ascultați;în schimb, patrioții veritabili, buie consultați, ei nu merită nici măcar tre nu că doar „naționaliștiinuului”; umbra binelui, ci binele este umbra ră este răul nu care în țară într-o „trăim faci”;putereamotivulesteoîn căsă ta pentru doar luată trebuie nu măsură o nici că esență, în afirmă,moderației „Principiul democrației”; al instrumentul universal este Cuvântul vântul. cu legătură: de instrument singur un decâtdemocrație, în există, nu publici actorii și publică opinia „Între mului: suspendării președintelui”. carelectualii pronunțats-au împotriva inte pe public delegitimeze îi să caută folosesc o care cei care prin luptă, de armă o Este atunci? este, Ce vorbe. în obt dcsv i deconstruiește și decisiv combate 1. ______A Editura Humanitas,București,Editura nite pe tot parcursul volu parcursul tot pe nite întâl fi pot un legic caracter cu enunțuri de stfel Anii ------istm  10 teritorii i nofrai. u or oeta i o ei povestea doar Nu inconfortabil. și presant ocolit, de imposibil moral dul fon formează aceasta Întrebarea ea? ca ea? Iar dacă nu l-ai apucat, oare ai fi făcut ca făcut n-ai ce de responsabilă, vârsta și comunismul apucat ai Dacă filă. ultima la până prima la de discuție în pune te ce una e început, bun la de spun s-o ie lor,trebu Lectura proteste. și interviuri de pagini aceste în spune ce din – fost a cine înțeleg să încerca aș acum de-abia și niciodată întâlnit-o fi n-aș cum și ca carte, precum aceasta,eunasemeneafapt. o dacă Cornea, Doina vorbește care de „mărunte” faptelor puterea prin deschid, se când până batem Să publice. la porțile închise ale uitării și indiferenței trebuienu că neîncetat seamnă batem să în nu Aceasta modele. în să-i transformăm cum n-avem nici urmare, prin și, identificăm nu-i eroilor, cultul n-avem descalifică: ne ce constatarea și e vărată noi. pentru existat mai n-a Cornea „ tiv: introduc său cuvântul în Liiceanu briel Ga domnul înșală se Nu munismului. co ai ultimi anii din naționale noastre demnității și moralității al sărac teonul pan din esențial nume un actualitate în lui sus? la Cluj în formula minimalizantă de mai de profesoara pe recunoști n-o să Cum era doar faptul că se înscriau în spiritual. așadar, decât niște „ fost, fi n-ar ei Protestele cu comunismul. confruntare de ani opt cei Cornea Vasile POPOVICI al actelormărunte” „Exercițiul spiritual ehztru pore tl cntiț. Și conștiințe. tale propriei rechizitoriul și ci regim, unui rechizitoriul doar e nu Și contrast. prin povesteata, și ci citești, Puterea fragilității Puterea Reeditarea la Humanitas a volumu a Humanitas la Reeditarea Doina definea își termeni acești În A ip e et du dcni Doina decenii, două peste de timp cine e ființa ce vorbește aici, vorbește ce vagființa e cine doar știut fi aș cum și citit m acte mărunte Puterea fragilității Puterea din 2005 readuce 2005 din ”. Major ” Ade ” ca ------re. Așadar, o dramă vie avusese loc chiar loc avusese vie Așadar,dramă re. o stupoa și teamă de paralizată era dar ră, decât să coboare pe scară și să o tragă afa ga după o mână de ajutor. N-ar fi trebuit piscină, se îneca sub chiar ochii ei și stri în alunecase colegă, o fetiță, O ales. mai chinuit‑o a copilărie din scenă O tare”). prea întotdeauna ocrotit m-a mama că („pentru laș” și sperios copil un fost „a ceva, așa de vorbă Nici ea. ca curajos de atât om un la eroică poză de pic un la probabil, aștepta, Te-ai însăși. sine pe se înțelege și se motivează Doina Cornea mai adânc în materie și să observăm cum mita precarității. ei era din capul locului vulnerabilă, la li motiv,poziția acest Din Liberă. Europa fost N-a morții. a continuă amenințarea sub afla se unde țara, definitiv părăsească să vrea că semne dădea nu opozanta – rant exaspe neobișnuit, fapt – și unde; miri te Europei,ba Consiliul la ba Liberă, pa Euro la ba ei scrisorile cu revenit tot și revenit a ea care în timp lungi, ani opt mult, foarte mult, durat a ei protestul cat-o din capul locului – sau chiar deloc; remar fi n-ai nici alții și altele cu grup într-un că probabil dimpotrivă, fizică, și titlul), ce nu-ți impunea prin prestanță unde (de fragilă mărunțică, femeie o ie, circumstanțe:de feme cumulul era prin cală însine. radi măsură o importanți, adevărat cu fesiei era deja, pentru scriitorii și savanții pro a exersare și cercetare publicare, de interdicțiaînsă exterminării, a – noi la – anticameră închisoare, la sau violențe la fizică, dispariția la gândim ne dacă cale, radi fi puteau nu regimului Măsurile protecție. anumită o asigura renumele o fiindcă punea regim, pentru serioasă problemă lor Protestul disidenți. veni de a de înainte sonor nume cu publice, țin mine. pentru să-l prefer însă minte, în exemplu bun un avea Aș oportunism. de umbră o și dar curaj, de doză o trezi, pot o care pe iritarea de conștient spun o tegorie, ca această în Găsim formație. prin și limbă Occident, în rapidă integrare de speranțe cu sau cultură tive,altă de legat dentul) aflat în așteptarea plecării defini zit șineînregistrat. pria în lipsa propriului său cuvânt, neau apro putem ni-l nu fiindcă ingrat, mai cel e eternitate în său Destinul hiatrice. psi spitale în tratat sau încarcerat ucis, urmă, fără dispărea Acesta Occident. la și ambasade la neconectat anonim, tul opozan cuvântului, armura și arma de lipsit nume, fără omului a lectualului, bil între toate. remarca însă este Cornea Doinei Cazul ele. între diferite foarte feluri, multe de nu ea prea aratăcudegetul,cituție. fiindcă întrebări, stânjenitoare pune îți Cluj la de Doamna nu iarăși: Ș În altă situație se aflau personalitățile disi (sau opozantul apoi existat A A fost a comunist regimul la Opoziția Iar de-aici înainte trebuie să intrăm să trebuie înainte de-aici Iar un nume un le de mai sus, ba chiar categorii în neîncadrabil nea, i e mai apoi cazul Doinei Cor e prnă ca ne-inte a cea speranță, de strop fără extremă, opoziția opoziția-kamikaze, existat înainte să auzim de ea la ea de auzim să înainte singular ------

alitate la fel de importantă pentru ea și ea pentru importantă de fel la alitate reo antipozi, la una, există mai Căci ei. scrutare fărămilă. de proces printr-un ajuns a care la ei, ra natu de ține aură, de lipsit neromanțat, neeroic, complet pedestru, numi putea s-ar ce fel într-un pământ, pe picioarele viața tă obișnuite, ocolișurile și ele, complezența față de sine, explicațiile și minciuni niște tot scăpări, micile na, vărului gol-goluț, unde nu încap minciu ade al și derizoriului nivelul la coboară ritatea moralășitotașa. Precaritatea profesională alimenta preca profesional. precară știindu-se spus, de credea atuncicândarfifostniștelucruri tă, și moral, fiindcă nu putea să spună ce străluci chiar e că sine desprecredea nu franceză la de asistenta fiindcă fesional, pro dublu: e sine, de menajamente fără tăceam că așa – naturăpolitică de fapt de fost fi ar motive adevăratele dacă chiar mele, lacunelor tul pretex sub afară dată fiu nu să frică era îmi pregătită, bine prea simțeam mă nu „ Acolo, Cluj. la Universitate la dea pre să invitată e că pomenit s-a vreme, la ei, locul la considera se unde Zalău, la provincie, de orășel într-un profesoară pildă, de se, Ajunse obicei. de mărturisește se nu ce penibil, amănunt un câte altele, și fost mai Au responsabil. om de ei biografiei și să-șiînțeleagăblocajuldeneînțeles. rușinea totdeauna pentru retrăiască să-și rămas a Doina copilul dar altcineva, de sese posibil așa ceva?! Fetița a fost salvată, fu Cum mână! o întindă să urni putuse se coșmar,nu ca-ntr-un ea, iar ea, lângă există, dar nu-și închipuia că redacția îi redacția că închipuia nu-și dar există, nu scrie care persoana că creadă se nu să ca semnase, o care pe Liberă, Europa la scrisoare primă Trimiseseo regimul. cu confruntării faza în intrarea își povestește cum felul și situează se adevărului, celor douărealități, sacrășiprofană. adevărul pentru deplin respect într-un simultan, ideal, de nevoie atâta cu și te lucidita atâta cu lucrurile privim să plă întâm se prea Nu celălalt. prin unul pe distorsioneze le să fără dezvoltă le ei sul continuu dintre sublim și derizoriu pe care discur paralelism acest în Cornea, Doina pe citim o sau ascultăm o când starea de ofsaid moral pe care o resimțim de dincolo inconfort, de stare o și cred, aici, De primul. pe obnubilat l-a nu ta adevărul depravat al profanului, iar aces edulcorat și nu a îndepărtat privirea de la a nu spiritual Adevărul post-comunistă. și comunistă realitatea privi a de feluri Doina Cornea a păstrat două repere spiritualeautohtone. aceste despre vorbește când atunci cent, re convertitului a ferventă credința de mânat recent, convertit de ceva Cornea ade și Constantin Noica. Există la Doina EliMircea de scrise căpătâi de cărțile ei vorbit i-au care despre sacrului, alitatea re ascunsă, deși lucruri, în prezentă de Dar aceasta e doar o parte a naturii a parte o doar e aceasta Dar I al timpuriu declicul fost a Acesta o î lna dvrli i numai și adevărului linia în Tot Remarcabil mi se pare însă faptul că . Acest fel de a rămâne mereu cu mereu rămâne a de fel Acest . noez sld n eltt, o realitate, în solid ancorează O poveste. ei propria Cornea Doina spune își cum deci ată nivelul ” nofru e, expus ei, Inconfortul .” ei. Nu după multă după Nu ei. intacte din care e făcu e care din cele două cum ------mă adresez astăzi, să mă ierte pentru faptul aș vrea să vă rog pe toți cei din țară, cărora închei „ : explicit de îndeajuns fusese face asta,fiindcămesajulDoinei Cornea putut Münchenau la de ziariștii că miri va divulga identitatea. Citind textul, te și are Lien, dtr Humanitas, Editura Liiceanu, Gabriel de înainte cuvânt revăzută, II-a a ediția minor. curajului a disciplină o la obligă mă El mea. strategia din parte făcut a mărunte Exercițiulamănuntul. faptelor al spiritual „ strict: vărul ade la readuce te și contrazice te rect, indi parcă, răspunde îți Cornea Doina iar întrebi, te mitologizantă?, tușă mică o țărănistă „cauza” meritat fi N-ar lade. superbe, din interviul ce i-l ia Rodica Pa pagini alte pagini, superbele păcate, din aici, reda pot Nu dispărut. a țărănist rul lide ce după obișnuit ne-am care cu să găunoa și general-mitologizantă linia în ascuțit-o la extrem, o viață întreagă, deloc dar l-a văzut cu acea dublă privire ce și-a Coposu, Corneliu pe urmat l-a și mirat ad L-a conjuncturale. comandamente oricăror afara în rosti le a de și lucrurile zece luni, profeția seîmplinea. nici Peste 1989. martie, Cornea, sacre! inviolabile, ei legile ea, și are, Își învinge! va viață, gila „ fragilității: puterea în încorporat sacrului epifania comuniste, realității monstruoasei erea descri încheie ce următor, rândul chiar în acum, iată Și lui. numele cu răspicat tatea căminelor. intimi în și până pretutindeni, infiltrați Sunt conducere. dvs. directa sub securiști de invizibilă armată o de ocupată țară o fapt, de Suntem, etc. învățământ partid, miliție, armată, justiție, nume: simple ca figurând abolite, fost au ele funcționează, mai nu practic, Instituțiile, umilit. și sat agre permanență în e cetățeanul care în închisoare uriașă o „ devenit a țară direct: treaga interpelat Ceaușescu, lae Nico lui adresează o Scrisoarea cusur. fără etică limpezime o și frumusețe o de text un – 1989 lui primăvara deja era – scrie Cornea Doina numărate, sunt lui regimu zilele că știe să fără și închisoare din ieșită de-abia ei, protestele cu viața nenorocit i-a că torturii, supus fi va ei fiul că gândul la groază de cutremurase se ce după lună, o de timp ei fiul cu nă împreu arestată fusese ce După tante. percu mai tot devin și limpezesc se atac retractat. de era mai nu nimic și aruncate fuseseră zarurile redacției, neatenția din ei, voia Fără Cornea. Doina însăși iată, este, ic Cluj. Primul care demitizează gestul ero nează: Doinea Cornea, str. Alba Iulia 16, Cluj din superior învățământul în predau deoarece studenții... cu contact un continuare, în menține, pot să mea ca mun prin ca important mai mult pare se Mi mele. vorbelor sinceritatea îndoială la pună nu să și identitatea divulg nu-mi că * Doina Cornea, Doina * ______N mai numit fost a adevărul Rareori C [scrisoarea către postul de radio], de postul către [scrisoarea ” Pur șisimplu,tulburător. Și, totuși, firescul, viața, fra viața, firescul, totuși, Și, nl uă eăat i vezi de linia stilul, privirea, cum și celălalt după unul protest de textele apoi itești lul ei de a privi necruțător necruțător privi a de ei lul fe la de Cornea Doina pe imic n-ar fi putut s-o abată u idfrn cm trăim cum indiferent e Nu ” Smez: Doina Semnează: ” Putereafragilității Înainte să Înainte ” Sem .” În ------, rică) şi scenariul unor acte sau cursul unor ţiuneîntrenaraţiunea moralăalego(sau Autorul concepe fabula ca punct de jonc coşătoaresubaparenţa simplei inocenţe.” înfri utopiiputere, uriaşă o cu atrag ce obscure credinţe logică, orice de lipsite libertatedeme enigmatice, deciziipar ce for însăşi, ea cuîntreţine le voinţacare peinsolubile„conflicte explicat,de greu întâmplări şi atitudiniperspectivăaltă o distanţei dintre observaţiareflecţialacă pleacăasupra de ieşean profesorul interpretării, ale teorii cotidianului. Specialist în hermeneutică şi coregrafiametafiziceînmologiceintră şi episte cele cu semanticeconsideraţiilor pe faţă şi pe dos, pe toate continentele? ta spune despre distanţa dintre poatemai prejudecatăcititorului: se ace de mostră ca rămână să treacăt, în aici, în clipa în care a prins cheag. O scriu însă fel de personală a fost o întrebare nerostită virajmental subiectiv, desigur, aşacumla fi a necesitateade şi nulucruri, pre cuprinsăno în trealtele, doarcăposibilitatea estefia de existenţeilui Dumnezeu şisusţinea, prin favoarea în argumente aduceaDescartes ruetăspre Fabulamistică s-aîndreptat spreMichel DeCerteau (cu titlulcomplettindal Graţiela BENGA Joncţiuni Hutcheson (cu Hutcheson Francis cunoscutul puţin XVIII-lea, al secolul Din Kundera. Milan toievski, Vergiliu,Tolstoi,Dos cu mâna dau îşi Nietzsche, Husserl, Heidegger, Gadamer Kierkegaard, Kant, Pascal, Areopagitul, Dionisie Aristotel, noi. sensuri unor rea extrage uneori depăşeşte careterpretării in alonja pentru ci caracteristic), stilu-i todă (recurge la ea şi Gabriel Liiceanu, în existenţiale. întinde, de altfel, câmpul fertil al se conexiuni de reţea această În voltură. dezin cu manevrate literare extensii de autorului) sunt completate, surprinzător, neliniştea pe care o ascunde.” bertate şi abisul pe care acesta îl generează, înseamnă a ignora [...] actul propriu de li adâncime ale eseurilor. „A trăi fără a exista margine,traversează suprafaţa şi fâşiile de la undeva cauză în celui existenţa mute să încât anume, fel într-un trăite vieţii intervalestărişiale existenţei. Supratema şi plictis, memorie şi percepţie a timpului, tare dramatică, irepetabilitate, singurătate şicomentariilor despre lume careprezen trunchiul raţionamentelor, reformulărilor existenţială eterogenă), înşelător înfăţişare o nouăsecţiuni tematice (ceeaconferăîi ce evenimentelor hotărâtoare. , când problema existenţei a fost întoarsă P în organizate eseuri din Alcătuită S ci avut l-am care pe gând Primul oe, etu ae asocierea care pentru roaei, Aflo Ştefan lui opul strează e pot spune destule. O demon Principiilefilosofiei se structurează, arborescent, pe Nu pentru că e inedit ca me reşti (dată fiind specializarea fiind (dată reşti fi şi necesare filosofiei, riul terito din referenţiale unţile ), pentru a face subit o pi osubit face pentrua ), ț iuneaavemcaredespeo a trăi Inquiry into the Original the into Inquiry şi Fabuleiexistenţiale a exista a trăi , unde Renéunde, aşază într- şi Fabulei Fabula a exis .

Un * ------becuri, abia strângeau bărzăunii, veneau ăia mai supărăţi cu supărăţi mai ăia veneau bărzăunii, strângeau abia becuri, de luminate Rămâneau serveau. mai nu când pe-afară încă lumină era zece, la obloanele trăgeau covrig, şi-un bere o la te, Teraselenoaptea. celelal unu la până ţinea Şi imensă. eu, zic ce mare, grădină restaurant, la mergem să chitim ne Sâmbătă, [...] acasă. de fiecare adus şi-a ce cam – mâncare proastă, Bere corturi. de sute şi Sute lume. de gemea Năvodari Campingul 1984. în eram că imaginaţi-vă bine, „Ei participării. pazonul dia după orienteze se să şi hiperbolică bârnă o pe evolueze să povestirile ca face ce ceea narative, alcătuirii ordinea lipseşte Nu-i pamfletară. incisivitatea cu şi satirică percutanţa cu curi alo pe jonglând măştilor, smulgerii zona în teatral, oarecum menţine, se revoltăşi şi – luciditate din paradoxal, hrănit, - rii figurativă care însoţesc şarjele epice. Măsoară rizomul indignă supleţea şi stilistic jocul fascinează îl Peautor problematizare. de strop un şi expunerii a naturaleţe destulă E ilustrare. ţină pu şi multă vorbă E dramatizate. scenelor adâncimea fixează decât discursului linia mult mai prind temporale salturile uni, vorbeşte cusaudespre ele. se ce prin conturează Se spun. ce ceea Trăiescprin analitice. hăţişurile şi psihologice proiecţiile evită personajele naratar), unui fotoliul din povestea ascultând caz, acest (în tăcute sau lasă”( care-l în stăpânirii. Numai că ei nu plătesc cu bani peşin, ci cu libertatea oamenii nici lipsesc nu aceştia între Şi plăteşte. cui slujesc lui ortacii şi el Păi slobod? umblă Cu că Tedrept. rând. miri ce-i simbrie, de ucigaş un decât nu-i el Iar fiarelor. iarba neşte stăpâ ce vrăjitor vreun Sau monstru. un e Şantia ziare, după lua te-ai „Dacă etice. sau politice frontierele de dincoace de şi dincolo de – supravieţuitorilor al public spaţiul în subzistă ci afectivă, intimitate şi amicale relaţii prin defineşte se nu care Reflectă (cele mai multe dintre ele) o nemărturisită solidaritate contururi de carton, docile, amorfe şi obosite înainte de vreme. tră oricândîngenerosul pitoreşti. dicţionaral(dez)umanizării fug din ţară şi personaje coborâte din care tineri mare”, gura „cu primari fricoşi, boieri sau nădejde de tovarăşi ingineri, şi ofiţeri turnători, Criminali, Stambul. la birul vărsat a ce după Principe, de oferit prânz unui fastul la înghesuie se insolit, final într-un şi, postdecembriste sau te comunis deceniile din largi mai decupajele animă interbelice, instantanee în prinse lasă se epoci: nonşalant traversează rile năravu teribile, situaţii unor apăsarea sub neaşteptate pe nite răbuf sau cânepă, de firav capăt un Abiaca suprafaţă, la ieşite rospoliticului. cotidian moliile unui de căptuşeala în prinse le volum de proză scurtă. proaspătul deschis am când mare mai atât cu fost mi-a zitatea Lună din Făt-Frumos lui ale aventuri ( poezie publicat a Gârbea Horia vreme ultima în că ştiam Cum românesc. teatrului lumea usturător, creiona, doar citit am proză de volumele Mărturisesc că nu am ţinut pasul cu ritmul apariţiei lor. Dintre zie, critică literară) a publicat în ultimele decenii Horia Gârbea. O chestiunedegust von Meinong. Alexius austriac filosoful de sesizat sibil, impo obiectului paradoxul cu – obiect ca determinat fi poate nu ce ceea de te ridica problemelor jurul în constituit cel este interesante mai cele segmentele Îndintrenonsensului. unul şi fine, sului pe temeiul modului de constituire a sen Kunderareinterpretat, gnostică, cheie în fiinţei a uşurătate me şi reîntoarceri eternei ideea pre des notaţiile pildă, De citim. să-l nuiţi obiş suntem decât altfel apare altul sau scriitor un care în paginile din fragment un aleg să mi-e greu de fel la Şi literaţi. şi filosofi între mijloc, la undeva las că-l aşa plasez, să-l ezit Cioran Pe fumuseţe. despreBorges lui precursor viziunii ca al Virtue and Beauty of Idea Our of De la o povestire la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi naraţi aceleiaşi cadrul în şi dar alta, la povestire o la De dimpotrivă, sau, amorale frenetice, vitale, făpturi Sunt P proză,(dramaturgie, poe genurile toate din multe, Cărţi Pe Horia Gârbea îl preocupă deprinderile şi patimi povestiri autorului. arealulal în tematic încadrabile ighemonicon cu lăcinte Negru de Bucureşti. Generaţia a treia Generaţiaa Bucureşti. de Negru se deschid spre un spre deschid se Crime la ElsinoreCrimela O anu O ) apare ) Nua 21) dn opt adună 2019) (Neuma, Craii de Curtea Veche şi ------Celălalt ţărm Celălalt 2018. eseuri alte şi exista a trăişi dintrea distanţa Cuprivirela lă. decât oposibilitate. mult mai gândire) de exerciţiul de sau tele de sutură dintre filosofie şi literatură punc de interesaţi cei (pentru e lectură tenţială împinge nu opţiune această însă canonice, filosofiei aria în rămâne Afloroaei Ştefan Cumpătat, atenţie. în sunt care-i cei printre află se nu poran contem britanic scriitorul şi filosoful lui privinţa în Scruton Roger ză autorul Mi-ar fi plăcut să aflu cum se situea * Ştefan Afloroaei, ______, roman care roman , Uimitoarele dincolo de zona eseurilor a căror ). Volubile). ), curio ), Fabulei... in , Iaşi,, Editura Polirom, ------faţă de judecăţile lui rei care sugerează brutalitatea sorţii şi configuraţia echivocă a echivocă configuraţia şi sorţii brutalitatea sugerează care rei de arhaisme, fără ca stratul lexical să îngreuneze suflul metafo paletă întreagă o la recurge volumului titlul dă povestireacare Bunăoară, stilistică. varietate ales, mai şi, bun tempo un are în urmă din acesta - epistolar şi dialog liber, indirect stil (rememorare, diverse narative turi stra perspectivedin compun se şi intertextuale inserţiilor loc lasă diferite, şi voci adună naraţiunile multiple), realităţile şi (supravieţuirea majore teme Varaţiunidouă social. pe plan pe traumatice, asumări ale marginalităţii ori subterfugii salvatoare preferat o umplutură mai densă e doar o chestiune de gust. monicon Ana Maria Sandu, ( parodiere prin - alternativă istoria explorează Gârbea Horia lui a scurtă tărâm ficţional la altul sunt lăsate la vedere. Revizionistă, proza În prilejui. poate o intern cel referinţăşi de extern dintrecâmpul ontologice barierelor transgresarea numai care pe lejeritate o cu Gârbea Horia lui ale „realiste”povestirile în trec odoreanu realităţii. Plăcinte cu ighemonicon cu Plăcinte din povestirile dintre Multe individual. subiectului a latorie fabu expresie sau propagandistice strategii unei a parte – rii mistifică consecinţele cu şi putere de faţă distanţa cu relaţie în intră amintirilor al (de)formator conţinutul de alcătuită e v-am povestit eu.” ( cum ’84, în fost a aşa că spună vă să o şi întrebaţi-l acolo, pe unde ai lui plecaseră mai devreme cu câteva luni. Dacă-l vedeţi Germania, în emigrat a Fane târgului, spartul la exact 1989, octombrie În istoria. scris s-a Aşa [...] texte. miliţia, cheamă că muzică, cu dormi pot nu că gât făceau şi pijama în şorogii bo corturi din ieşeau 12 la Pe [...] traistă. în el şi ce-avea cu alături, punea se voia Care [...]. Metallica ceva Purple, Deep Floyd, Pink ascultat pe puneau se şi baterii pe casetofoanele (printre ele,(printre pestenoi.[...]”( intră ruşii iar gata, că, auzit s-a când Pearmată în eram şaişopt, în urmă, [...] Veniserăgata. 48. – în comuniştii era născut, m-am când Eu, nu. uit, nu înainte fost ce-a dar ieri-alaltăieri, făcut ce-am uit mai poate ani, de 80 aproape am că Acum minte. bine Eu ţin [...] de-aici. des prea plecat n-am eu că inginer, domnu’ eu, oamenilor,spui dom’le.cauza vă din Să noi La Nu. ţările. toate în fost au astea Că revoluţiisau... sau războaie fost au că ciodată bine aici. N-are cum. Niciodată nu s-a trăit bine. Şi nu ni trăit s-a nu „Văcă eu arghezian). spun tip (de proporţiilor (decelabilă cândva în pamfletul lui Bolliac) şi de reconstituirea acumulativă verva de asigurată e epică funţionalitate cărui a mai reuşite. Îmi pare că explicitul inexpresiv parazitează textul, sunt postmoderniste convenţionale adaosuri prezintă nu sului discur a agregare de starea care în povestirile mea, opinia În treia ( personajul baltă lasă care-şi Fabula existenţia Plăcinte cu ighemonicon ) sau, mai prudent, prin activarea memoriei individuale. memoriei activarea prin prudent, mai sau, ) Memoria şi modul în care personalitatea celui care narează D După reuşitele cărţi de proză scurtă apărute în ultimiiani înapărutescurtă proză reuşiteleDupă de cărţi Fabula exis Fabula are destulă aromă şi crustă cât să atragă atenţia. Că aş fi a trăi a a iaa l Cazino la Sinaia, La Mandarina lui Mateiu Caragiale, G. Călinescu şi Ionel TeIonel şi Călinescu G. Caragiale, Mateiu lui cărţile din Personaje desfăşoară? se niveluri câte pe şi ficţiunea începe Unde realitatea? e care ar , dar , - - - - - Guadalajara Miss Litoral 1984

conţin genealogii obscure şi episoade şi obscure genealogii conţin lui Răzvan Petrescu,Răzvan lui îmbinările care fac trecerea de la un 2028. Focul er l Bcrşi Gnrţa a Generaţia Bucureşti. la Negru lui Iulian Popa), 1921. Variante1921. , rn ergra ni autor unui retragerea prin ), ) ) ). Melanjul epic Melanjul ).

Pereţi subţiriPereţi Plăcinte cu ighe de ------11 delta 12 ochean te de funcționale și în lumea de azi, în azi, de lumea în funcționaleși de te poa se cât fi putea ar sunt/latinilor a instituționalădesăvârșităși civică dinea soaresub nou e astului, Eclezivorbacă, doar nu observi nu să neputință cu e contemporane lumii a sensuri.le Iarexaminareola maiatentă ambemișcareapermite,acolo,deci,în doar Fiindcă,așa, etc.nu-ivalori legi,formestructurarede socio-politică, timp și spațiu, a unor idei, norme, reguli, iradierea din răspândirea, acelaș propagarea, și Dar unic. centru într-un focalizarea convergența, defineștenumai!,formulace nu și peni romana ma Rom nach Rome to Lead Roads drumurile duc(eau) la Roma lat: mai cel drumul pe meargă să alegea răscruci, la ajuns dacă, tăcească ră se să geografică,cuprindere imensa sibil unui călător, pornit de oriunde din ( public acces de căi aceste pe afle se nu să care importante localitățile puține Erau Tibrului. malurile pe de capitală măreața - loc același în sfârșeauRemus și Romulus lui urmașii de stăpânit riu terito vastul străbăteau ce căi de nouă ș douăzeci cele toate că însemna man, Ro Imperiului a înflorire maximă de Roma la oamenii întotdeaunaduce vor drumuri de mie O viae ducunt homines per saecula Romam porțileorașului Bătrân, cel Plinius lui semnările măsurătorilefăceau,căcondupă fiese August, Octavianus de Eterne, Cetății Aureum Miliarium Marian ODANGIU A duce,aaduce fost parcurse au în/ de strălucita umane Antichitate culturale, politice, sociale, experiențeletoatemaicondițiilecare în viae publicae viae ...., xrsa rvtae la privitoare expresia ș.a.m.d.), Fie că punctul de reper era faimosul A duce a devenit în timp,devenitpentrueuroîna ii sb oe novum sole sub nihil undeva, dar și darundeva, , ut l strade le tutte hmn mnn à Rome à mènent chemins ( importante bile lim toate mai în similată ), după cum îi era impo era îi cum după ), , unlucru,este cert: , dar și că rigoarea și or rigoareași că și dar , . Ceea ce, în perioada în ce, Ceea . i punct, fără limite în iia, n centrul în ridicat, , il ee führenWege viele

vine otn a portano ! drumul / , ii nu nimic aduce os les tous Mille e la de toate ,

nu all Ro de via / ------i au invadataumicile ecrane, despre Europa criticedin media... vizual-trăncănită părerologipuzderiade( viziveși audi sportului, pervertirea despre mijloacelor obiectcumpărării”),al despre politizarea aceasta prin felațiuni,fiind șidelațiuni argumentatcelede-mai abjecte trădări, și penimeni. nimic iartă nu tranșant, caustic, direct, drept de lui verticalită favoarea în Pledând românii”. noi, tat inven le-am nu umanității „relele rul, auto început, dintru subliniază, chiar dacă, noastre”, democrației specifică contestatară „frenezia și perioadă” ma ulti din reformist-mitingist „vârtejul de contrazise fiind ele arareori, re curge contemporan spiritul păcate, care, din la absolute modéle continuare, în rămân, romanii”) creat-o au stat de serioasă mai cea „forma așa?, nu-i că, (fiind latinilor a instituțională și civică (post)renascentist portret Un quibusdam. aliis e științele te și a Cântării României” ( și lumină, adică) din perioada Daciadei (sunet mijloace aceleași cu manifestări (celularizată), amintind de grandioasele de sunet (răcnit și amplificat) și lumină te nu se rezolvă în stradă prin spectacole micile crize ale unei și democrații adevăra „marile ridicolului: simțul de lipsit total socială, implicare de mod un tat, blice zgomotoase, care au devenit, trep cotidiene, inerția și precaritatea manifestărilor pu schizofreniei mentale, blocajele enormitățile și stereotipiile dezavuea careză cultură de omului al autorului, al intelectual îndeosebi, și, izvoră El ideologică, unilaterale. politice opțiunile aderență evită ori înre gimentare orice subtil ocolește doctrinar, studio et ira sine Evul Mediu târziu. Imperială,epoca la romane,de lumii în scrierile vastei culturi (și biblioteci!) a mare parte, în evenimentele și, mai ales, mai cea în argumentele, aflându-și sale opiniile Negrescu, Dan constată sice”, cla aserțiunilor veridicitatea adeverind încoace, unele lucruri nu s-au schimbat, Imperiu la „De săi. membrilor tuturor fericirea și binele spre firești, evoluții dinea recupera a(-și) de șansele toate avea ar certitudine cu romane, gândirii al pragmatic realismul (re)adopta ar dacă viabil”!), încă e roman („dreptul clasice latine celei ale răs-verificate și verificate de tea societa dacă că, convingerea viziune: asemenea o întemeiere ca au recentă*, romană din cele trivă bra corect pe cele contemporane. scări de valori suficiente pentru a le cali exemplare,poziționărimoraletamente, compor atitudini, reacții, în sublimat acum mai bine de două milenii. Ele s-au o P Între E ordinea și morală Corectitudinea și iul, brție publicității tele aberațiilevizuale, t eeța dn uu sm etic simț bunul din esențial ște acum 21) ș cl dn culegerea din cele și (2018), rigoarea ții etice și transparenței și etice ții eseu ale lui Dan Negrescu, deopo punkt.ro, site-ul pe inițial ublicate tea carieristă („capabilă - senin cândvorbește despre atunci intelectualita tăios de fel la roman, Dan Negrescu este Negrescu Dan roman, s-ar (re)așeza pe principiile pe (re)așeza s-ar cartea precedentă, cartea și ). absolut necesare unei necesare absolut pamflet u se îs, unul însă, este, nu

„însemnările civice” , discursul său discursul , Doctori în toa spiritele Lecție statu ) care) La or ------

( la de adică, lingușeală, limba, cu datul în nu și domeniu sunt în pricepuți că pentru înconjoară îl aceia că și ei de asculta va că desigur, punând, (presu facă o să consilierii oblige să-și ci citească, să-i măcar nici trebui ar nu inteligent foarte unul chiar, mult Mai divini. lor visătorii ei și avut și-au căci rii latini, romani; nu neapărat de la toți, cunoaș din câștigat de multe avea ar (?) gent inteli politician „un electorală”: lupta în latin clasic text unui utilitățile din de fantasme. Triptic Romă” pentru Blaj (v. „mica Vienă” pentru Timișoara ori „mica precum„miculParis” București,pentru iubitorilor/promotorilor unor sintagme peîntemeiate matismele adevărului”), denunță derapajele și auto lor,aparținedoartraseuledeț drepturile, considerând că o piață sau un oră, de oră zilnic,clamează își care cei pentrudoar nu toți,pentruegală fie să toleranței, adică de a veghea ca toleranța dictatclimatasiguraal deun a acela de marelui („rolul ric etc.),face apologia Violanda (v. raționamenteetimologice/filologicepe limită, la ori, evenimențiale militudini si certe pe argumentativă bazată rență moderni ai prostiei”. Facebook despre libertate”) egală ori dătătoare de poarelesub ocrotitoarea po religiile adoptat toate și „a care cea unită (anticipată de gloriasa CALENDARUL ANIVERSĂRILOR 2019 TIMIȘOARA FILIALA UNIUNEA SCRIITORILOR DINROMÂNIA lumii ai Europei, ai liderilor țării, dezinhibată, total tonalitate proiect electoral iu ș absurdul și bilul peni privitoarelapledoaria în precum luată în seamă: constituirea unei arma unei constituirea seamă: în luată fi putea ar chiar pamfletului, zodia sub așezată fi ar nu dacă care, propunere SEPTEMBRIE Genitorul patriei (noastre) și un posibil un și (noastre) patriei Genitorul Statul - a liderului autoritar în lumea de azi oetaă c aeai perseve aceeași cu Comentează, - 25septembrie1939s-anăscut - 21septembrie1945s-anăscut - 21septembrie1957s-anăscut - 21septembrie1942s-anăscut - 19septembrie1961s-anăscut - 18septembrie1942s-anăscut - 17septembrie1944s-anăscut - 17septembrie1953s-anăscut - 14septembrie1948s-anăscut - 14septembrie1949s-anăscut - 12septembrie1951s-anăscut - 12septembrie1952s-anăscut - 10septembrie1944s-anăscut - 8septembrie1916s-anăscut - 7septembrie1946s-anăscut - 7septembrie1930s-anăscut - 4septembrie1946s-anăscut A - 2septembrie1944s-anăscut aceeași în adresează, se sfârșit, În terea scrierilor rămase de la auto , , ; Instagram Despre bătaie, bătut și bătălii și bătutbătaie, Despre Post(úri) ă lcoaă u „câteva cu electorală mă platfor umor (virtuală) o un acid, cu mendează ). odctr caesaric conducător aimli urban nanismului ). și alți„vectoriși ultra conducătoruluicaesa ; rpll Inl și ImnulDrapelul, Centenarul - izvor cetățenieromană idei de-a gata de-a idei aasn o avansând , Pax Romana inătorilor lingua este Petru LiviusBercea Stevan Bugarschi Nicolae Sârbu Ion Şerban Drincea Elisabeta Bogăţan Cristea Sandu Timoc Ion Gheorghe Zincescu Viorel Marineasa Octavia Nedelcu Iosef Erwin Ţigla Nicolae Dolângă Coriolan Babeţi Herta Müller Roman Iacob Petru Ilieşu Manolita Filimonescu Eugen Evu al )” ­ ------, ,

Arieşanu sul Seneca: sul distin către de categoric formulat piul princi la de porni vom total, unul este conduc carene celor rolul că vedea se a pentru și dar provoacă, le care cei prin imorale și... inutile morți la renunța se a „pentru lideri: parlamentari, ticieni, poli din exclusiv alcătuită Gemania), și Franța de mult, de nu susținute, și lansate ideilor spiritul (în Europei a te de Vest, 2019 Universității Editura Pătrășconiu, tian verbum Dana Percec, Postverbum Cris române deazi. culturii ale reflexive dintre spirite vii mai cele una valoare în punând centă, eferves imaginație o pe articulează se cărui ale și pasiune enciclopedică știință de carte autorul toate, peste și, litic socio-po comentatorul universitarul, scriitorul, regăsesc se care în Negrescu, Romana volumului a parte ultima din urile legislativă președinției Uniunii Europene. Propunere amenințate”( adevărat cu sunt când poporul, și ei hotare le între Patria apăra „a de rolul exclusiv,având,păstrate, fie să urma ar naț armatele autorul, conchide Evident, luptători. fără râmâne... părți dintre una care în momentul din luat eva confruntării, al final rezultatul de ulterior,funcțieefectua înse a urmând arme dintre cele mai performante, plata susținutcu fi arbeligerante țărișidouă utru, situat în mod obligatoriu între cele tare a egalității de șanse, pe un teren ne urma să se desfășoare, cu deplina respec ar Războiul neutre. comisii unei trolul mate alenevinovaților orfani”. cetele văduvelor și nedumeririle înlăcri bo cu intra-) mor (dacă cimitir un fie neștirbiți numeric, pentru ca Țara să nu pentru ca ei, conaționalii săi, Patrie, și popor pentru personal du-se sacrificân decât sus, mai de datorirea în conducător orice îndeplini putea conducător oricărui a căpătâi de îndatorirea fie să Statului, a *Dan Negrescu, ______ese de propuse fanteziste Utopiile Î fac legătura cu proza lui Dan lui proza cu legătura fac egal de parlamentari, sub con sub parlamentari, de număr egal dintr-un alcătuită fie să urma ar armată mpricinata ). Salvarea poporului, implicit poporului, Salvarea Înatenția parlamentului și Via Romana Cm lfl și-ar altfel Cum ! să rămână , Prae ionale Via ------ă ă n că pă plimbări plimbări graţioase sau naufragii imprevi istorie”. de pic un şi dar istorii, conţin Fraităru, Şlaifăru, Ştigliţ, Hărgot, ca porecle iar astăzi, comu şi nioane despre căci pierdută), ordinea pentru lor (şi o nostalgie în mentalitatea adânci urme lăsat a ei, restricţiile şi rile rigo toate cu militară, organizarea dar următor, veacului sfârşitul la apoi, inţat desfi grăniceresc, regimentul de trolat con teritoriul în trăit au locului menii De oa al la secolului XVIII-lea, sfârşitul satul Marineasa, Iablaniţa, nr. Mihu casă 137). familie: de (cap 1810 la de gică habsbur funciară cartea în tată dinspre strămoşii regăsit mi-am pagină, prima pe chiar cărţii autorul scrie priveşte, mă ce ceea „În important. de deosebit pare mi la se biografie, arborele genealogic, apelul – fost a care lumea falsifică care prezent un de încă şi – prezent de caţi Banat. despre scriem când atunci Valeriu Leu. Ei ştiu, ei trebuie consultaţi avere despre cărţi rarisime le, fundamenta unei al (autor Marchescu Anton precum importanţi, istorici unor alianţele semnificative par se mi De aceea tăcere. sub trecute altele uitate, le despre Banat, une fundamentale poziţii nul roma pentru fişele emoţie cu citit Am politice. şi culturale proiecte aceloraşi semnul sub săi, studenţii de alături fost a jurnalistică, la Profesor program. un continua care în editoriale prin înainte împins le-a culturale, publicaţii a gândit şi cenacluri condus A publică. îi care pe autorii şi cărţile articole postfeţe, feţe, pre prin susţine, îşi care editorului a şi – a poetului, eseistului, prozatorului, dar pune Viorel Marineasa este a scriitorului BANAT DINSPRE VM 75 strumente”. Atunci s-a văzut clar că eşti eşti că clar văzut s-a Atunci strumente”. in arme, „Unelte, citit ai când căscate gurile cu criticii şi poeţii prozatorii, stat Au naţional. colocviu 1982, neuitat de într-un prin Buzău, la adunată ro mânesc optzecismului floarea toată seamă io”. scriu cum Băbăţoaneo, Zice: baş ple. simplu, „nu-i sim aşa chiar nu-s lui frazele că lucrat, de mult avea mai ar că eu, zic cum chiar aşa fi n-o că auzit abia bălmăjeşte şi rămâne sfios tot dar pică ăsta, brânciul că-i bine ştiu Simt, priceput? Ai bun. eşti bun. fiindcă Vio, eşti de fapt cel mai curaj, mult cu rampă la ieşi umbră, în sta nu tine, în încredere Ai atâta. mondi moş te nu reţinut, fi nu puşcă, din zis ca de ai ce zi vine, îţi când scrie hiba, in te nu spor, cu mai fii Moşuleaso, drumu, dă-ţi hai, hai, Fiaro, „Hai, aşa: cli vreo îndoiesc mă să fără clipesc, să fără el despre cred ce spun şi-i prilejul STRĂBUNU mei”. ai simt îi Kundera Krúdy, pe Kafka, fălos, Kuśniewicz, Kiš, prea sau mult prea pare se Iarvi nu dacă exagerez). nou (Din Bănulescu. Ştefan cu mai mult sau folos decât pe Caragiale citesc îi Titel Sorin şi Slavici pe iar mir, decât Urechemai importanţi sau Cante sunt Haţeg de Stoica Nicolae şi Ehrler Griselini, vedere, de meu punctul „Din în valoare şi explicabilele opţiuni literare: pune scriitorul Mitteleuropa, prin zibile Litera albă Litera Aşa-i, aşa-i, Viorele, asta a băgat de de băgat a asta Viorele, aşa-i, Aşa-i, am ori câte de ori îmbărbătez Îl senzaţionale, istorii alte după Şi, confis suntem care în timp Într-un pe care o pro culturală Construcţia ), Costin Feneşan, Nicolae Bocşan, Bocşan, Nicolae Feneşan, Costin ), ‑ aş avea dreptate. Deci îi spun spun îi Deci dreptate. avea aş hausvater Cornel UNGUREANU Cornel : sunt selectate aici pro aici selectate sunt -i se mai vorbeşte şi şi vorbeşte mai se -i Comunitatea de de Comunitatea ------mă mă în cuprinsul aceleiași fraze, ca vie de râd ce-și lor preten fără umanitate o nota înșelătoare: fund tr teai și po și teai căr căr propriile despre vorba e pozi pozi s-a care cu talentul și cia poe și gav bănă ei limbajul în exotică nu doar foarte, foarte bun, ci şi şi ci bun, foarte foarte, doar nu mai mici, literare ori nu. Pe Viorel pu Viorel Pe nu. ori literare mici, mai ori mari mai proiecte, de fel de fel în fie discu în fie apărut), a „Marineasa” la poezie, de carte mea doua a iar temeini seriozitatea, prin și ci drăgesc, în să-l făcut m-a și mis încredere Viorel trans mi-a sale mâinii a (neostentativă) să- face te și neuitat de e lui mânii strânsoarea fiindcă prima, din prins M-a 1990. în student, ca în Timișoara, venit am când ochii” deschis am care „pe scriitori mii MÂNA, VIOREL STRÂNG ÎŢI înșiși. ei oarecare deloc de litera constant un cerc poartă ne fie restituit la nivelul admira să și reediteze se să trebui ar Marineasa productiv, autor de mici Viorel bijuterii, până la obsesie și din această cauză pu său scrisul cu atent un Controlat, maestru. e Marineasa exigentă literatură de Pentru amatorii morale. cedărilor xinele to agresiunea tratează lor ajutorul cu și de politicului el apără se sarcasmului și comicului ajutorul Cu spus. de tant să decis în proză s-a scrie când momentul din lui, sarcasmul. scape nu-și să ca tura să- trebuie vigilentă și lentă de ț ce scenelor a derulare de viteza de e mare cât Pe viteză. mare cu derulat film dra fără lichidează le și povestirii scena pe aduce le povestitorul care pe turale, carica umane tipuri și măști de defilare continuu, carnaval de unul e Marineasa vremuri comedia de râde ce-și drac un al aparen scamator un deghizată, comedie de indcă ai de-a face cu un un vulpoi, autor inteligen toată însă Î mintea... duce te singur, dacă a gătură, căror logică s-o urmează găsești le de explicative elemente fără scenete de înșiruire savuros, și comic priceput, SCAMATOR,DRAC UN UN UN VULPOI, pe-aici. înfiripă se ce proza pentru vrei, să fără ştii, să fără fi tu, ai putea asta Cam strămoşu. rianta va cu străbunu, strigă te Mihai nepotul stră degeaba nu că gândesc mă şi fac, Vio, aşa Eu melancolia. ghes dă ne ori câte de ori recitim te să filă, de filă des, mai citim te să trebui ar simplu şi pur Ci rare. plante cu ierbarul în turtim te să sau insectar în ac un cu înfigem te să în formol, în vârâm te să trebui n-ar că zic De-aia ciudată. vietate o ca grijă, mare cu cumva păstrat de neimitat, De în i se flutură pe dinaintea ochilor, atât pe dinaintea pe flutură se i ‑ ț un borcan cu ciudăţenii, n-ar trebui trebui n-ar ciudăţenii, cu borcan un elegi ce vor să spună toate acestea, fi acestea, toate spună să vor ce elegi ț ile altora (a fost un excelent editor, excelent un fost (a altora ile ț irl aies e rnr pri printre e Marineasa Viorel platoșa sunt sarcasmul și Comicul Viorel lui proza animă care Spiritul pro e Marineasa Viorel lui Proza ionează în treburile culturale, fie că culturale, în treburile ionează ț ț elor, un maestru al diversiunilor, al elor,maestru un i iei seama, să fii pe fază, nu lin nu fază, pe fii să seama, iei i ț i conta. Nu fușerește lucrurile. Nulucrurile. i conta. fușerește ț el. Dar nu doar prin puterea puterea prin doar nu Dar el. ț lgn ae ea impor ceva are elegând VasilePOPOVICI Adriana BABEŢI Adriana ț ile oamenilor. ile ț a ta de lector ca să să ca lector de ta a ț ii simple despre despre simple ii ț ii, de periferie, periferie, de ii, ț ț ean greu de de greu ean i ori despre despre ori i ț ionat și se se și ionat ț ț ț i trebuie trebuie i iei iei ce i-o i fie lec fie i Odyssex ț ‑ i fideli, i fideli, ntr altfel. ‑ ț ț un un in in ii, ii, ------,

aă ș auă ea a garan ai ceva, asumă își Dacă ai c Tdr Cre Tudor cu nariu prin ceva ce îl impune pe Viorel ca pe pe ca Viorel pe impune îl ce ceva prin şi dar deopotrivă, citit şi scris prin face se redescoperire continuă şi descoperire de exerciţiu Acest sale. scrierilor savoare dau care neînsemnate, aparent a faptelor cea şi dar mare, cea istoria prinzând cu pasionate, lecturi din şi dar trăită, ţa care ştie despre ce vorbeşte, din experien omului temeinicia de justificate cele car mă Nici superioritate. de aere sau tări încrun de ţâfnă, cu autohtonism fudulie vreo de sau de urmă Nici vieţii. pul în care spaţiului ne tim trăim împreună a imaginară şi reală harta de ocupe se să fi evitată de nimeni dintre cei ce vor dori putea va nu lor lectura încât reuşite, de atât povestiri în transformă le aşteptate, ne de atât informaţii circulaţie în pune expresive, de atât detalii în diverse, tici tema în concentrează se Ea deopotrivă. Banatului a şi Timişoarei a locului: riei Viorel Marineasa din perspectiva memo lui cărţile recitesc să - cândva asta reuşi ÎNNOBILARE DE FORMĂ O – SCRISUL dea să crede, el. cu mâna mă nu Cine cunoscut. ne-am când atunci ca fel la E minune! de ieșit i-au care ani de 75 cei proaspătă dovadă, mai Cea ceva. acel bine ieși realizat de Brândușa Armanca, cu ope cu Armanca, Brândușa de realizat sce un scris am care despre optzecistă timișoreană literară boema vremuri pe fie să fost a niciodată ca Așadar, vesti”. po s-ar nu fi n-ar de „că sintagma găm bună mai o tru ca niciodată”.(pen Aici este obligatoriu odată fost „a – povești din vorbe cutele cunos bine potrivesc se el cu petrecută SNAGOV MARCA TUTUN acţiune. în oportunismul şi onestitate de lipsa cu extremiste, tăcirile ră şi prostia cu e necruţător răutate fără Hâtru sceptic. un totuşi e nu murilor, vre ale şi oamenilor hibele exactitate cu diagnosticheze să ştie că pentru măsură, Vesel cu nădejde. de prieten un şi nalist jur bun foarte un locului, ai prozatori talentaţi mai cei dintre unul e cotidian. că Cred exerciţiu sine, în o scop de viaţă, pasiune şi efort recompensă, tă, importan mai cea poate înnobilare, de formă o el pentru este Scrisul scrie. să încurajat şi susţinut le-a talente, coperit Banatul. cu tură legă având sau Banat la privitoare carte de editori valoroşi mai cei dintre unul Aş fi vrut să am timp – poate voi voi poate – timp am să vrut fi Aş În legătură cu În legătură Viorel și cu via des a Marineasa Viorel editor, Ca Smaranda Smaranda VULTUR vraisemblence Robert ȘERBAN Robert ț u pentru un film film un pentru u ) să adău să ) ț a ă va că ia ț a a mea ------­ i, totuși, pala totuși, simți, care în modestie bilă pri la de vizibilă substanței, a și stilului seamnă absență a evolu un admirabilexponent. găsit și-a Ciocârlie, Livius lui a și Titel Sorin lui generația prin târziu, drept, e a Vestuluiproză ce demarată, României, marea Marineasa, Viorel Prin Banat. în căr bune mai sări și decantări au ieșit câteva dintre cele vi aceste Din lor. marginea pe deschiși ochii cu visând și enciclopedii și coane lexi cronici, vechi de înconjurat dievali, me călugărilor asemeni înalt, unui pupitru fața în picioare, în stând figurez mi-l închipui nu scriind, ci oficiind. Mi‑l aceea, De trecut. spre trage îl romantice clipei de acum, o tânjire cu note aproape surprinderea pentru admirabil ochi un cu dotat Deși culturi. și literaturi marii unde distilează în tihnă aromele vechi ale laborator, unui penumbra preferă neasa de umor a ironiei și a auto-ironiei, Mari improba de-o pustnic, aproape tractil, pregătit săiacuasaltcâmpuldebătălie. mată, cu tot echipamentul militar-literar înar gata lume pe venită Pallas Athena unei asemeni Viorelapărut, Marineasaa Într-adevăr,publicate. rânduri sale mele în nu ce Ceea debut. la ca exact scrie el blugi din colegi lui tinerii mai de alături dezvoltat s-a și literatură în rut apă a el „baci”, fie ne să putea spune, se cum Deși, generație. de colegilor ale și Marineasa lui manuscriselor de lecturile și leagă se literară cronică face a de plăcerea straniu, mod În scrie. ce despre aveam chiar fiind, literar cronicar când, sa, îmi apar nostalgic în minte vremurile LITERATURII AL SFÂNTULOFICIU lui Mono. zacusca și Wyborowa vodca Hara, referin tacticoase cu literar optzecismul despre vorbind paradită, lemn din ușă o cu dal fun într-un filmat fost a Vio Acolo gri. ne din aceia gândaci monotonă, gălăgie printre centrală, încălzire de fochist de orele petrecea își Monoran Ion poetul Gloria, trăia care în blocului La subsolul Snagov în piept. noi am tras obș ei numele pe tiutiun”, Lilin, Gloria Cu „băut Pann. Anton lui vorba de noastră a prietenă Indrieș, Alexandra literar criticul și rea prozatoa niciodată ca odată trăia unde cinematograf, fostului spatele din vari, Laho din bloc unui al podrum într-un apare Vio Într-însa nume. același poartă aou ai Gl Șfai Gelu amic ratorul „Câmp de bătălie” e mult spus. Re spus. mult e bătălie” de „Câmp Când mă gândesc la Viorel Marinea . Citindu-i textele de azi, constat că constat azi, de textele Citindu-i . ț e la Allen Ginsberg, Frank O’ O’ Frank Ginsberg, Allen la e i de proză scrise vreodată scrise proză de ți tesc, mult tutun marca marca tutun mult tesc, Mircea MIHĂIE Mircea Daniel Daniel VIGHI ției, ci excelență a ț ț r Produc er. evi, motoare, motoare, evi, generația în generația ț ia ia Ș ------13 vivat 14 themis de maimultesecole. timp Europei a pavăză o fost a maghiar a Regatul că idee: aceeași Ungariei,apărea Fundamentale Legii Preambulul în 2010, anul În regional. sindrom un era că aflat am tîrziu Mai Occident. de față nostru decalajul pentru explicație o ca funcționa că gîndesc mă astăzi și noton, cîte ori avea ocazia. Devenise cumva mo „apărării Mediu creștinătății”. Ținea să o Evulsublinieze ori de în dedicat s-au transilvăneni, principii și dar voievozii români, că aceea romantică, astăzi o numi- ar unii care pe idee o împărtășea telor? facem? Să admirăm eleganța resentimen să recomanda se ni Ce ridicolă. de afară cale din părea se mi erotice preferințelor a privilegiată ordine într-o plaseze te să trebuie prezumtiv geniul că Ideea tălin. caretrebuiaCătălina prefereîl să Că lui locutorului din poezie, adică logica logica după înțelegeam Nu mesajul. înțeleg deloc ce pla îmi nu că doar nu mie că restrîns, de suficient nu cadru într-un română, episoade dinliceu. două evoc să O suspecte. mie și părut fi s-ar mi unele bine, gîndesc mă să stau Dacă mele. lecturile dintre multe mai de intrigați erau Dimpotrivă, atenție. tă că profesorii nu mi-ar fi acordat suficien­ pentru Nu istorie. și română de fesorii pro cu controverse multe mai avut am național-comunistă mea tinerețea repudierea În ei. de epuizată actuală, epoca și comunistă cultura între continuitate de linie o este critic că spiritului atrofierea arăt să sociale, noastre realității ale planuri diverse din exemple convocând însă, propus, Mi-am noi. la lume atâta deplânge îl care pe diminuat politic lui discernământu a probabilă cauza este critic spiritului a durabilă atrofierea că Valentin CONSTANTIN a spirituluicritic Opt exempledeevaporare de istorie și pentru alții pentru și istorie de u ia pou s demonstrez să propus mi-am Nu i pct pnr poeou meu profesorul pentru păcate Din Doi. Unu. Luceafărul rfsrl e d istorie de meu Profesorul -m ps rfsrli de profesorului spus I-am , însă nici nu pot să pot nu nici însă , eiusdem farinae, eiusdem ------Europei. Dacă ai ajuns, prin nu știu ce știu nu prin ajuns, ai Dacă Europei. un buie sînt rentabile doar prin accident. Așadar, noi la de montane sau și/ rurale siunile Pen dedicate. suflete cîteva schimb în lumineze să o lui Realizarea amortiza niciodată. va se Nu X. cascada la până calitate de drum un făcut trebuie Însă lume. din incredibile cascade de miile sat ceva mailasud? pla tău concurentul și ca rentabil de fel la deveni poți miracol ce prin explică ne nu Nimeni favorabile. zile 60-70 avem favorabilă.Noiclimă de luni 6-7 posedă zbor) de două sau oră o (la proximitate din Concurențacredibilă? turistică piață o Negre Mării al românesc litoralul dă, supune, bineînțeles, o piață. Este, de pil sau turism de stat. Turismul de piață pre obligatoriu de două feluri: turism de piață obținut probabil unprofit mulțumitor. fi ai manufacturate, alimente în cializat animale. Sau, mai mult: dacă te-ai fi spe care le-ai fi obținut investind cerealele în pe produsele decît ieftine mai caz, orice În ieftine. obligatoriu mod în primare, produse lent, mai sau rapid mai lorifici, va să decis ai că Înseamnă sinucigașă. blînd- economică strategie o adoptat ai că înseamnă cuiva, grînarul împrejurări, ferie. semi-peri la periferie la de românească economia muta putea ar turismului a și agriculturii dezvoltarea că credința tate: vitali de pline și răspîndite larg porane 1526, pînălaMohács. creștinătății. Însă din păcate doar pînă în a pavăză o cumva fost a Ungaria Viena. PanonieiCîmpia PestaBudași prin spre străbătea acolo de și Belgrad la pe nua conti Anatolia), din trupele adunau se ce (după Dunării sudul prin pornea rul, tururile cicliste. Drumul în standard, de fapt singu ca munți, prin cățărare de probe unor armatele supui să-ți doreai dacă Doar Transilvania. sau Moldova implica Valahia,putea nu Occidentspre drum unui a rațională alegere Or,o nici raționali. otomani pe consideram îi eu Trei. contem credințe două la treceVoi Avem o cascadă incredibilă. Una din Patru. pedigree Agriculturii românești i se atri Cît despre turism, acesta este nobil: am fost grînarul grînarul fost am nobil: ------© Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia al marilor juriști fără operă, personajul a personajul operă, fără juriști marilor al reprezintă la noi genul destul de răspîndit Micescu Istrate că faptul parte o la sînd Lă­ Micescu. Istrate lui numele poartă una palat, judecată de „monumentalele”săli dintre un ocupă care instituție o politice saujuridice. gîndirii a antologie vreo în figureze să care României a Constituționale Curții a decizie nicio există nu că Evident lia. Sca Antonin Felixsau Frankfurtermes, WendellHolOliver Marshall, John lui egalii credeau se doamnele și domnii că clar Era studenților. și amicilor povestit le-am și poftă cu rîs Am instituției. lor judecători ale fotografii după executate ulei) în (probabil portretele cu tapetați erau României a Constituționale Curții a publice ședințe de sala la conducea te care culoarului pereții ’90 anii prin lui, le cheamălucrurile”. „cuvinte propoziția de convinși suntem cum așa lucruri, alte cheamă lucrurile că convinge vom ne Atunci așteptăm. îl cînd de seama dăm ne nu nici că poate „Panteon-ul spunem politic al neamului”, pe care să-i fascinant, obiect alt unui apariția pregăti vor Împreună tedrala. Ca chemat a care cea e Poporului Casa gust. prost și megalomanie din născut s-a nu Neamului” Mântuirii „Catedrala exemplu, De uimitoare. lucruri alte mă chea uimitoare lucrurile că monstrează de Poporului Casa mine, Pentru tate. socie­ noua în adoptat fost a Poporului, Casa național-comunismului, al inte lectual produs penibil mai cel că văd să o dezvoltare economicăsemnificativă. asigură ne nu dar plăcută, mai viața face stat. de investițiiToate de pot ne acestea sau tichetelor) subvențiitipul (de stat de de nevoie are agricultura, și ca turismul, cînd Simona Halep a ajuns pe locul I în I locul pe ajuns a Halep Simona cînd atunci că amintit Mi-am amintire. o vat acti mi-a Interviul Halep.Simona tenis văzut recent un interviu cu jucătoarea de mai banal, probabil mult mai banal. Am Hitler. Adolflui asociații concurențăcu la sistă, ra legislație stupefiantă mai cea semnat Șapte. Șase. Cinci. Opt. Voi încheia cu un exemplu ceva poo d Cs Poporu Casa de propos À La Curtea de Apel București, uă 99 m ot uimit fost am 1989 După Septembrie de pealtemeleaguri ale uneisingurătăți cheltuieli furibunde al mansardelor în coduldebare izbesc cumagneții și acum să plece care n-auapucatîncă și despre rîndunelele despre septembrie ale greierilor Informații precare Eugen Suciu ------timp cu echipament cu timp mai slab plasate în clasament. A jucat un niturile cu veniturile altor jucătoare mult chiar frustrată, pentru că își compara ve ci nemulțumită, doar era nu jucătoarea Iar publicitate. de contractul nificativ sponsorul jucătoarei, nu i-a majorat sem firma că faptul de contrariați, la revoltați la de scală o pe plasați erau tivi spor noștri ziariștii WTA, clasamentul accepte pertinența tuturor exemplelor.accepte pertinența să dispuși sînt nu încă dar exemplelor, majorității pertinența accepte să dispuși public. simțului criticdinspațiulnostru evaporarea de leg le să tentat Sînt ales. momentul de și privată secvență o lui dezvă a de noastre campioanei ideea de Am fost cît se poate de neplăcut surprins sfaturi. cîteva dea îi să putea ar nu Dacă jocul. îmbunătăți a-și pentru trefacă să bui ar ce spună îi să putea ar nu dacă întrebat-o fi ar și ei cabina în venit fi ar aceasta Townsend, Taylor pe învinsese o care în meci alt un după că ziariștilor spus Le-a poveste. o presă de conferința în relateze să ținut a HalepTownsend, Taylorjucătoare, tânără o de Open US De data aceasta, după ce a fost învinsă la vechi. mai sau noi mai clișee de colecții sînt ei discursurile general, În tenis? de jucătoarea semnificativ acolo făcut a Ce nu existăînaltesporturi. care putere de raport unui ale naturale victime sînt tenis de antrenorii spus, fie treacăt În pauză. la de consilierii tualul ri în îngenuncheat antrenorul asprime multă cu tratezi îți cînd atunci Sau de. aplau te să staff tău micului inubliabil, stil într-un ordoni, meci, unui timpul în cînd, atunci faci impresie ce înțeles sportiv.de greuunui Nue a eleganță de lipsa de fascinat fie să lor de-al client un și înafaralui. joc de terenul pe miști te cum îmbraci, te carevorbești,cum în felul ținuta, teză Poateinspirație. con rînd, primul în că, niri la fileu sau de mingi lobate cu multă hand de loviturile de doar formată este discriminare? impardonabilă o La noastră? împotriva ma fir cu generale, așteptările de raport în mediocru, contract un obțină să final în Nike ei aet et eo cr sînt care celor text acest Dedic interviu? în întîmplat s-a ce Dar Marii sponsori nu se așteaptă ca vre Evident că imaginea unui sportiv nu și de și . Asistam la o nouă conspirație nouă o la Asistam . backhand, no name no de încîntătoare ve încîntătoare de , pentru ca pentru , Adidas fore ------, rzn î feae eprțe ma i a și mea a respirație fiecare în prezent fac îl curate societăți unei dezvoltarea la libertate, la viață, la raporta se a de cător ferme și optimist modul fi, a de său lul dacă aceasta este realitatea crudă, căci fe putea să vorbesc despre el la voi trecut, chiar Nu sud-african. sportului legenda Williams... Chester rugby. din anume, și sportului lumea din perlă altă o pre des ci vorba, e nu Pelé despre nici Dar brazilian. fotbal de jucător legendarul Pelé, lui memoria aici parafrazând gră, Stephen Hawking, ci despredespre o perlă nea și negre găurile despre fi va nu continuare, în Așadar, fericite. povești doar întotdeauna are nu care cotidian un cotidian, la știință trecreala face de a pentru doar proiect.acum amintit L-am paginile în scrie mai vom siguranță, UVT.Cu la de tică teore fizică de școlii creatorul fizician, univ.prof. domnul dr.pe Cotăescu, Ion negre, fost a aleasă temă Prima Humanitas. colecțiile din cărți unor lectura la invite să semnatul, sub de moderat dialog într-un care, și specialiști din diverse domenii ale științei publicului fața în aducă să propune își lunară, periodicitate o avea va care tul, Evenimen știință. despre dialog participe un la să miercuri de amiază după într-o ca ales au care cei de manifestat interesde gradul de și cât participare, de nivelul de atât încurajat M-au bun. curs par un prevăd îi căruia proiect un tas, Humani Editura & din (UVT) Timișoara Vest de Universitatea parteneriat Mădălin BUNOIU Invictus și colegul meu Silviu Rogobete la un târg ani, am participat împreună cu prietenul un zâmbetpermanentpebuze. cu om Un extraordinar. om un cunosc să bucuria avut fi a de aceea minune, o la și ciudate, nu întâmplări, două a pra spirit de stare o ci sport, un doar nu pasiune cu iubești să înseamnă motivat,ce fi a înseamnă ce arătându-le floare, o precum absolvenți tinerilor fața în deschis s-a când UVT, studenților a absolvire de festivitatea la de memorabil său discursul Despre ... politice științele și psihologia sportul, tă un doctorat în care dorea să aducă laolal deruleze să urma cum despre UVT...Și al absolvent devenit fi a de mândria și studia a de extraordinară dorința despre aici, legat le-a care pe prieteniile despre cum a ales să vină antrenor la Timișoara, Morgan Freeman și Matt Demon, despre – film într-un pal despre ce înseamnă să fii personaj princi al câștigat de Africa de Sud în anul 1995, și‑a pus cum amprenta asupra titlului mondi despre Sud, de Africii naționalei care culoare de jucător primul fie să reușit a cum despre dela, Man Nelson cu specială relația despre asupra Sud, de Africa din culoare avut-o de populației a care pe influența pre atâtor oamenicare l-auadmirat. nro uă erai, cm câțiva acum februarie, lună Într-o C într-un demarat, am trecute Zilele avându-l drept avându-l hse Wlim, des Williams, despre Chester spus de multe te foar multe, sunt ategoric, Stephen Hawking și găurile și Hawking Stephen 1 Orizontului . Mă voi opri însă asu însă opri voi Mă . Invictus

partener de dialog de partener pra tricoul purtat a - în careîn joacă - despre acest ------6244979384056/ lin.bunoiu/videos/vb.737739055/1015 can we takeapicture?” anonim, așacumaspus-oEinstein. dul în care Dumnezeu preferă să rămână mo arată ne Ele coincidențe. în mult de cred mai Nu birou. în mine la afla se Chester care în momentul la și ziua în exact UVT al internaționale relații de departamentul află se unde coridorul pe plător, am intersectat-o pe această tânără întâm totul cu dar totul, Cu cunoască. să-l enorm dori și-ar că spunând pro fund, emoționat s-a doctorat, de gram pro posibil un despre discuta a pentru UVT la curând în vină să urma că ales că aflat antrenatla a Chester Timișoara,mai dar a colegă noastră tânăra Când Chester.despre discutăm să început am când atunci suflet, de zonă o înspre pid ra mers a care dar curtoazie, de ceput în la discuție, o purtat Am menționate. sus mai programele prin UVT la venită Cape din Town,doctorandă o de însoțit întâlnire întâmplătoare cu Silviu care era O 18. ora după amiază, UVT.După al central sediului fața din parcul 4, van deja deperioademobilități. beneficiat au sud-africani, și români ce, cadreși didacti studenți de semnificativ ce prinprogramul Erasmus+. Un număr academi schimburi și colaborări marate prezentative din Cape Town. Au fost de re universități cu bilaterale acorduri de serie o semnate fost au acasă întoarcerea după UVT.Imediat pentru educațional destudiilaUVT.oportunitățile toate prezentându-le plin, din profitam mine cu și Silviu Chester. lui nalitatea perso și farmecul de bineînțeles, atrași, UVT,standul la buluc erau sud-africani tinerii invidioși: de cât pe entuziasmați, de cât pe erau educațional, târgul la ei și la alte universități din România, prezenți de Colegii vreme. acea la UVT la dent stu eroulnostru, de însoțiți educațional târgul la prezenți eram care în mentele fost în același registru culminând cu mo a următoare zilele în urmat a Ce ture?” pic a take we can can Chester, you? „Chester,hug I – obișnui vom ne care cu standard un Și, posibil. mic mai cel prețul la și bună mai cea nouă, mai Cea mașină. o alege a pentru el, de alături ră cândîlating.Esteunzeu ...” Chester este o legendă, oamenii se bucu Sud, ca de altfel în toată emisfera sudică, de Africa „...în Club: Rugby UVT cens din club de Timișoara– TimișoaraSara echipe performante mai celei sufletul și sea dată confirmarea a ceea ce îl auzeam ade prima pentru avut am atunci Dar ore. la o coadă care ne-ar fi ținut în loc câteva mentul în care am văzut că urma să stăm mo în descumpănit Ne-am mașină. o închiria a pentru aeroport la revenit am hotel la De Silviu. alinta îl cum așa sie, la Ches aștepta ne Town,Cape ajunși acolo căci odată obositor de atât părut mai a nu lung Drumul Town. Cape și Pretoriala Sud, de Africa în educațional spunând pe Dan Dinu, finanțatorul finanțatorul Dinu, Dan pe spunând 1. ______Chester, you? hug I can „Chester, Pâr V. Bl. Timișoara, 2019. Iunie Vizita nu a rămas fără urmări în plan A https://www.facebook.com/mada nhree i nia, i noi și invitat, și închiriere de firmei reprezentanții tre că de imediat reperat fost ------Czesław Miłosz afirma: „Nu e de mirare că Albert Camus, în Camus, Albert că mirare de e „Nu 99-119), afirma: Miłosz pp.Czesław 1977, Berkeley, Press, California of University thinking”, eccentric petuarea erautoatelabazafilosofiei.” deznădejdii, per umane, vieții suferințele existențiale și terorile Şestov,umană, PentruLev tragedia umane. condiției interiorul în doar comprehensibil este existenței misterul că presupune filosofie de tip Acest filosofie. sa propria în existențială experiența rează losofia existențială înseamnă rememorarea subiectului care filosofează, care încorpo Fi omului. al integral discernământul cu unit l-a cunoaște, care subiectul de prins des l-a nu cunoașterii, procesul obiectivat a nu adică filosofie, de existențial tipului necesității. forțelor Iar aceasta a fost problema lui personală. Filosofia lui a aparținut imperiul sub de omului eliberarea căutat a Dumnezeu, pe căutat L-a remarcabilă. fost a vremii tendințele cu raport în sa independența și minții domeniului constant specializare academică, ci mai degrabă o chestiune de viață și de moarte. A aparținut reprezentato a nu filosofia care pentru și sa ființa toată cu filosofat a care filosof un nobila disperare Lev Şestovși Şestov a fost permanent și profund conștient de sensul tragic al vieții... Unamuno,de Miguel unui Asemeniparcurs. său întregul marcat a care umbra este biledisperări maipuțin,și saudeloc, gândiriial speculative. Această disperare nobilă urme.În realitate, el n-a făcut decât să accentueze că filosofia este rezultatul unei no puternice lăsat a carepersonalitate o fost a obscurantist, ca alteoriperceput adesea, (etc.)staumărturie.Privit uneoricontemporaniide rebelcasăiintelectual, neînțeles uncritic literar excepțional – eseurile sale despre Tolstoi,Pușkin, Dostoievski, Cehov datorat mult și literaturii hasidice și cabalistice, pe care o stăpânea foarte bine. A fost filosofic.și Produs veritabil al culturii ruse și europene, existențialismul lui Lev Şestov a umană, atât de aproape și de arzător introspectată, rămâne sursa primară a actului său tele raționalismului ar putea fi legat de evenimente personale mai profunde. Tragedia rămâne în continuare dificil și fascinant de deslușit. Când, cum și de ce a întors el spa nici vreun moralistoriteolog.” fost a nu Cusiguranță ei. acuitatea toată în dilema prezinte să doar încercat a cator; pomului cunoașterii aduc Ar doar trebuimoarte. notat că Şestov nu a fost un predi Fructelealternativă? vreo oare avem Dar rugăciune? o de mișcat munte vreun văzut a cine absurdă,căci afirmație O el. în adevăratcarecred cu cei pentru Dumnezeuși pentru imposibil este nu Nimic credință. de act un spre rău, de și bine de dincolo umane care estemascatdeRațiune. solog, persoană care detestă rațiunea –, dar doar pentru a sublinia absurdul condiției babil epitetul proferat adesea la Platon la adresa adversarilor săi într-o dispută – Mi pro acceptat fi Scripturilor.Ar al om un fost Alioșa. Totuși,Zosima,a Părintele el cu privire la alternativele propuse de Dostoievski – țăranul pelerin Makar Dolgoruki, sceptic siguranță cu solitar.Era înnebunit, disperat, său eului a victimă lăsa va nu-l vins cum era că Omul Subteran merita salvarea datorită aspirației sale către ‚altceva’, subterană din al anilor 1940 și 1950, pe de-o parte, și Kierkegaard și Şestov, de cealaltă, sunt super Kierkegaard și Şestov.pe toate Cu toate de acestea, similitudinile dintre înainte existențialismul parizian menționează îi absurdului, și paradoxului protagoniștii invocă Emil Cioran șiCzesław Miłosz. apropiat și discipol. Filosofia lui Şestov i-a influențat, printre alții, pe Albert Camus, prieten fost Fondanei-a Benjamin română origine Paris.Poetulde la evreu murit a brie, a predat la Sorbona și a scris pe varii subiecte până pe 19 noiembrie 1938, când octom din revoluției urmat a care cataclismic contextul în 1921, în Franța în grat emi a El rus. existențialist filosof un Kiev,fost la A 1866, Ucraina. februarie 12 de Vladimir TISMĂNEANU reprezintă în mod fundamental rescrierea ficiale. Camus, este adevărat, a fost nu mai puțin fascinat decât Şestov de L data pe Yehuda Schwarzmann de Leib numele Şestov,Isaakovici cu Lev născut Şestov a filosofat cu întreaga sa ființă, aproape organic. Anti-raționalismul lui Anti-raționalismulorganic. aproape ființă, sa întreaga cu filosofat a Şestov E În Shestov or the Purity of Despair of Purity the or Shestov nal, existențialistul religios Nikolai Berdiaev, spunea: „Lev Şestov a fost a Şestov „Lev spunea: Berdiaev,Nikolai religios existențialistul nal, perso său prietenul sens, acest În necesității. tirania sub de omul elibera a de dorința atotcuprinzătoare: idee mare o de dominat om un fost a ev ce înseamnă că disperarea care ne cuprinde în fața Absurdului ne duce ne Absurdului fața în cuprinde ne care disperarea că înseamnă ce Ceea Dumnezeu’. pe Trebuiecăutăm binele. să-l decât înalt mai este ce ceea Dumnezeu.Trebuie căutăm este să nu ‚Binele ieșire: de cale o xista carte, sa ultima încât acolo până chiar Dostoievski, lui ale (din „From Emperor of the Earth: modes of modes Earth: the of Emperor„From (din Însemnărilor © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia . Cu toate acestea, Şestov, con Mitul lui Sisif lui Mitul Însemnările Căderea , când , ------, 15 scienza nova 16 cogito iate, fotografii îngălbenite de vreme și vreme de îngălbenite fotografii iate, goale, am descoperit manechine despu vitrine de grămadă o peste dat am noi: provinciede oraș nimeri mic într-un sem la de că senzația avut am muzeul, află se unde acolo Chaillot, de Palais din Passy aripa în Ajungînd mari așteptări. prea însă am să fără l’Homme, de Musée la intru să hotărît am sante, intere adevărat cu păruseră se mi care zee. Pentru căepuizasemlistamuzeelor iar duminica obișnuiam să merg la mu Tolbiac, la de Națională Biblioteca la timp din parte bună o stăteam sîmbătă pînă luni De Études. Hautes des tique Pra École la de doctorat de mea teza la Lucram luni. cîteva pentru Paris la 13 aprilie2003 Musée del’Homme, Ciprian VĂLCAN Craniul luiDescartes talcioc și-a răsturnat marfa la întîmpla la marfa răsturnat și-a talcioc la ajuns negustor un că cred să făcut m-a care generalizat talmeș-balmeș un n rmvr li 03 m aflam mă 2003, lui primăvara În

------asemenea dezordine, de parcă ar fi tre fi ar parcă de dezordine, asemenea chis, însă nu m-aș fi așteptat să găsesc o doar nișteafișepejumătatedezlipite. vedeau mai se care din Ungaria despre expoziții unei rămășițele peste tronînd alb urs imens un final, în iar Anatolia, tici demografice, o casă tradițională din statis Pekin, din Operei a machetă o șalvari, de perechi patru și iatagan un turcești, condimente înfometat), duh cam unui masca nebun, unui masca împăiate, măști africane (masca unui copil de morse țîță, paradă, de costume sănii, focă, de piele din caiac un mey, beduinilor,Daho regedin unui tronul cămilele pe purtate extravagante litiere camerunezi, vrăjitori unor fotografiile etiopieni, lei și crocodili, case pe piloni, unor războinici masai, portrete de sfinți ale sulițe mele, copilăriei vremea în via Iugosla în și RDG în produse nurile wester pentru folosită recuzita la desc gîn mă să făceau mă ce tuaregi unor plece. să și ea de grabnic scape să dornic re, ueu i ăue erznăi ale reprezentări văzute fi Puteau Auzisem că muzeul urma să fie în fie să urma muzeul că Auzisem ------iiiu Sandr d lnă Berlin. lîngă de Stahnsdorf cimitirul din sale familiei cavoul din furat fost a Hoții decranii craniul luiDescartes. de entuziasm că în muzeu va fi expus și cata: ziaristul din care m-a făcut să-mi mai moderez jude adolescenți, am descoperit o informație și copii pentru muzeu un fi va că nez concluzio­ să pregăteam mă ce timp în aveau pentru mine niciun farmec. Însă, nu greu din lucrase se care la teractive in găselnițe diversele sau necunoscuți schimbase. se Țestelecum barbari unor văd să interesat deloc însă tramodern, ul la vetust la de trecerea pe amuzat muzeu în noului structura despre citit Am Hollande. François lui prezența în 2015, lui toamna în publicului deschis re fost A euro. de milioane de 60 de jur în bani, de grămadă o investiți fost au lui, refacerea la lucrat s-a jumătate, și ani șase de timp urmă, Pe 2009. pînă în funcționat mai a răvășit muzeu istorie. din reconstrucție și renovare radicală mai cea prin treacă să urmat fi ar dacă nici muzeu respectivul în reveni mai voi nu că convins absolut cap, de rere din Palais de Chaillot, cu o serioasă du împleticindu-mă ieșit Am Nordului. Mareala de port vreun în nerevendicat tile sau dintr-un imens container rămas plare dintr-un depozit de vechituri inu întîm la scoase fost fi ar expuse piesele tudine și de improvizație, de parcă toate transmită o asemenea senzație de desue să care muzeu un văd mai să aveam nu nici și altă atunci pînă văzusem din Nu parte. rezerve misterioasele în lor conținutului transportarea cu și nelor vitri golirea cu însărcinați muncitorii moment, în moment din apară, să buit scoțînd scheletele găsite Saint-Denis,din sicriele lor la și de profanează regale mormintele amoc, de parcă cuprinși revoluționarii, 1793, În IV-lea. al ric Henlui al mumificat craniului a aceea la Princeton Hospital. autopsia făcut Harvey,i-a care medicul Thomas către de fîșii de 1500 circa în craniul, ci creierul, care a fost tăiat apoi lea al Franței. Lui Einstein nu i s-a furat IV- al Henric regelui al mumificat pul ca precumși Goya,Haydn, Descartes, Mozart, Sade, Beethoven, lui craniile mai fost furate, în diverse circumstanțe, Augăsit. fost n-a craniul iar prinși, fost HoțiiBudapesta.n-au la de său mîntul adolescenței mele, a fost furat din mor și copilăriei vremea din Ungari comuniste ei conducătorul János, Kádár lui craniul 2007, mai lunii începutul La 2011. martie în găsească să-l reușit furat fost a Geschichte Hamburgische la für 1922 Museum din găsea se și fier de piron imens un el în înfipt avea care în 1401, executat Störtebeker, Klaus man, ger pirat cunoscut mai celui Craniul hoților.prinderea la conducă să care tă pis o nici găsească să reușit Polițian-a e Monde Le În iulie 2015, craniul lui Murnau lui craniul 2015, iulie În Spre uimirea mea, am aflat că acest Cea mai întortocheată poveste este poveste întortocheată mai Cea

în ianuarie 2010. Poliția a Poliția 2010. ianuarie în , e Figaro Le Libération și insista plin Libération ------, , o groapă comună, fiind acoperit cu acoperit fiind comună, groapă tr‑o fără craniu și se presupune că unul din găsite sînt TreiSaint-Denis.cadavre la de Catedrala în regale rămășitelor rea readuce Restaurației, ordonă XVIII-lea al timpul Ludovic În nestins. var în zile, două după ajunge, și furie de al IV-lea nu scapă de această dezlănțuire ciopîrțindu-le. Nici cadavrul lui Henric murise în 1632, în bătălia de la Lützen, care Adolf, Gustav regele său, tatălui sfaturile strictețe cu urmînd feminină, care se ținea departe de orice cochetărie Regina era însă o excentrică bărbătoasă, promisă. fusese îi care generoasă pensia de și cît Europei, ai puternici mai cei monarhii dintre unul ofere i-o să putea că știa care pe protecția de atît tentat fost fi să trebuie că Probabil Suediei. a Cristina Reginei invitația la 1649, lui Stockholmtoamna la în plece să ceptat ac a Descartes nesigură, devenise ani, de 20 de vreme locuise unde Olanda, ră dificilă și simțind că rămînerea lui în Descartes Povestea craniuluilui din 2010 în seiful unei bănci pariziene. în Catedrala de la Saint-Denis, e păstrat înhumat fie să trebuia care mumificat, putelor dintre oamenii de știință, capul ma regelui fără cap Stéphane Gabet, o carte intitulată cu împreună scrie, acesta ce după ales mai Charlier, lui versiunii adevărul de convins însă pare public Marele teza. confirmă îi treilea al un ce er,vreme în Charli de utilizate metodele cauză în punînd studii noi controverse,două de serie o urmează că pentru aici, însă nă termi se IV-lea.Povesteanu al Henric regelui al este craniu misteriosul că bil indubita mod în dovedit a că susține paleopatologie, de sale studiile pentru Charlier,Philippe cunoscut legist dicul teste complexe și, în urma acestora, me unor supus e craniul 2010, anul cu În el. legătură în opinia cere a-i pentru Babelon Jean-Pierre istoricul pe teze contac să-l decide cînd pînă ani de 50 bine mai de vreme sale casei podul în lui Jacques Bellanger. Acesta îl păstrează cu craniulmumificat. o fotografie în care e înfățișat împreună așezată fie Pantinsă la de cimitirul din funerar său monumentul pe ca cere ce, identifi se să ajunge care cu problemă această de Obsedat confirmată. e nu za ipote că așa sale, afirmației sprijinul în solide probe aducă să reușește nu însă vul craniu este tigva autentică a regelui, treaga viață pentru a dovedi că respecti IV-lea.în dedică își moment, Dinacel al Henric lui al mumificat craniul este tei, devine convins că unul dintre cranii ar istoriei dedicată revistă într-o 1924 în publicat articol un citește ce După anonime. cranii trei cumpără Bourdais tei Emma Nallet-Poussin, Joseph-Émile a obiectelor provenind din artis atelierul licitație la vînzării ocazia cu 1919, octombrie În31 regelui. craniul despre n-au existat niciun fel de alte informații tre elearfialluiHenric alIV-lea. Aflîndu-se într-o situație financia situație într-o Aflîndu-se 1955 în vinde Bourdaisi-l Soralui Timp de mai bine de o sută de ani, . Însă, din pricina dis Enig ------ă isșe rnu. uă investigații După craniul. lipsește că Prés, însă cu această ocazie s-a constatat Saint-Germain-des- Biserica în gropate în fost au cînd 1819, în abia lor nirea ajuns în au mai multe părți. S-a reușit reu Descartes lui scheletul din mente frag iar eșuat, a proiectul însă théon, Pan la sicriului transportarea propus rica abațieiSainte-Geneviève. bise în grabă în oarecum îngropat fost elogioase pregătite de admiratorii săi. A discursurile de nici și Franța în umfală tri întoarcere o de parte avut mai a nu său trupul Biserică, de timp între nate condam fuseseră Descartes lui scrierile că faptului pricina din Însă, Suedia. în XIV-leaal Ludovic lui al ambasador ca său succesorul fie să aveacare cel pone, Pom de Domnului ale și vreme, acea din Stockholm la francez ambasadorul de Terlon, cavalerului ale conjugate lor demersuri grație 1667, ianuarie luna în Franța în ajuns a Descartes lui vrul cada din rămăsese ce ceea afla se care în cupru de sicriul 1666, mai luna în transmis D’Alibert, Domnului ordinul rît ca trupul lui să fie adus în Franța. La XIV-lea,Ludovical hotă lui s-a curtea ratorilor săi, care deveniseră influenți la fost înmormîntatlaStockholm. a și 1650 februarie 11 în pneumonie de murit a Descartes sfîrșitul. repede te foar adus i-a asta iar Nordului, al frig cumplitul înfruntat de avut a el plus, orei 11, a fost complet dat peste cap. În jurul în pănă pat în rămînă să obișnuit filosofului, Ritmul dimineața. 5 ora la fixate fie să ceruse le i care pe de filosofie lecțiile pentru Descartes cu nirile somn penoapte. de ore trei doar oferindu-și enorm, cra Adolf,Gustav lu ea în pusese le și care pe speranțele de demnă fie să indu-se Strădu ani. șase doar avea ea cînd pe uee nout c lmnaa ordine luminoasa cu înlocuită fusese 2003 din harababura iar radical, mat transfor fusese muzeului spațiul mic: ni recunoscut mai n-am așteptam, mă ca să văd craniul lui Descartes. Așa cum l’Homme de Musée la merg să hotărît des Hautes Études în vara lui 2016, am 17 august2016 Musée del’Homme, deschiderea muzeului din2015. re la pînă rînduri cîteva în doar expus unde avea să fie păstrat în rezerve, fiind l’Homme, de Musée la 1931, din iar, naturelle, d’histoire national Muséum la ajuns a Descartes lui craniul Astfel, 1821. în Cuvier lui oferit l-a i și fimă in sumă o pentru cumpărat l-a holm, dal, a reușit să găsească craniul la Stock întregulscan Parisurmărise și 1819 în Savantul suedez Berzelius, care se afla la rînduri. multe mai în proprietarul apoi schimbîndu-și licitație, la vîndut fost a acestuia, urmașilor posesia în Ajuns său. al filosof ilustru mai celui geniul Franța,apreciezeîn să incapabilă țară o întoarcă se să trebuia nu el că socotind craniul, furase care cel fusese Descartes lui sicriului transportarea cu însărcinat suedez ofițerul că aflat s-a laborioase, Programul ei strict a impus ca întîl­ Revenit cu o bursă la École Pratique s-a franceze, Revoluției timpul În admi și prietenilor insistențele La

------Craniul luiDescartes put să mă întreb dacă vestitul craniu nu înce Am ajute. mă să putea ar că vins că eradestuldeîncurcat, nupărea con seama dat mi-am dar caut, ce explicat I-am solicitudine. de plin și rotofei gru ne un supraveghetorului, ajutorul cer să hotărît am eșec, un încă accept mai Incapabilsă niciunde. era nu Descartes lui Craniul 2016. în văzut fi le să team amin nu-mi care pe Maramureș, din măști cîteva doar găsit Am succes. fără dar rapidă, cercetare nouă o făcut am sperat, am trecut în sala 2, m-am întors, însă rămînea Descartes de negăsit. Exa cetat toate obiectele și ecranele din sală, sala 1. Timp de jumătate de oră, am cer din plan, craniul lui Descartes se afla în indicațiilor Conform caut. să-l început am luat un plan cu ordinea sălilor și am etaj, la urcat am muzeu, la 11 orei rul ju în ajuns Am Descartes. lui craniul găsi a de acela fiind obiectiv singurul trecere rapidă pe la Musée de l’Homme, întors la Paris, mi-am pus în program o 13 august2018 Musée del’Homme, și amhotărîtsămățindecuvînt. 2018 în și rata mai voi nu-l că spus am Mi- craniul. caut să timp avut n-am că am avut un program foarte încărcat, așa vara lui 2017, deși m‑am întors la Paris, Paris.la Înaducă mă să aveacare burse următoarei ocazia cu Descartes lui niul de l’Homme. Am hotărît să dau de cra suficientă energie ca să intru și la Musée avut mai n-am zile, cîteva după întors, m-am Cînd Chaillot. de Palais din sy Muzeul Marinei, situat tot în aripa Pas în intra voi cînd reveni voi că promis mi-am și muzeului al plan un buzunar în pus mi-am dar capăt, la de lua o a pentru întorc mă să răbdare avut mai am ajuns la ieșire fără să-l fi găsit. N-am muzeu, în petrecuteore trei vreo După ale celor mai importante scrieri ale sale. ediții primele de și lui biografia despre într-o detalii cîteva de alături specială, vitrină așezat imaginam Mi-l cartes. Des lui craniul peste și da voi urmă din cele în că convins altul, la etaj la un de și alta în sală dintr-o trecut învingă am să-mi reușise rezistența și neîncrederea în tehnologie, care zeului, fi fostunomdeNeanderthal. ai dacă chipul arătat fi ți-ar cum vedeai potrivește,se ți meserie ce afla a pentru poziții interactive ecrane în unor fața în grotești amuzai te ani, de 40.000 de acum de mirosul oameni unor peștera din fum simțeai 2016, În uciuc. ca din făcute gri siluete de zeci sind folo Pămîntului locuitorilor a medie înălțimea despre informații dădeau îți plimbai printre machete decolorate care computere, pereți vorbitori. În 2003, te ecrane, coșcovite– planșe depășite, fice noutate. În loc de afișe îngălbenite, gra aseptic, de plesnind rațional, era perfect organizat totul 2016 în anapoda, aruncat demodat, prăfuit, părea totul portat la Cape Canaveral. Dacă în 2003 doua am avut impresia că am fost trans a de cea la Slobozia, la ca simțit m-am muzeu la vizită prima la Dacă bine. de atît cunoșteam o care pe franțuzească În vara lui 2018, de îndată ce m-am mu a înfățișare noua de Fascinat

------ods a at vtiă spunîndu-mi vitrină, altă o la condus m-a și întors s-a ei, o cu discuție După scurtă vorbă. de stea să strînseseră se care supraveghetori trei alți spre tat îndrep s-a și problema rezolva vom că asigurat m-a larg, mai și Zîmbindu-mi că am dat doar peste cranii de maimuțe. m-a dus la vitrina cea bună și i-am arătat cîntînd Armstrong Louis lui al acela cu mult mai tot semăna zîmbet cărui ghetor,al de gorile,urangutanișicimpanzei. dat de Descartes. Era o vitrină cu cranii n-am craniu, fiecare răbdare maximă cu toată atenția posibilă și deși am fixat cu inscripție fiecare scrutat am Deși Descartes. lui craniul de repede mai cît dau să dornic nerăbdare, anumită o cu vitrina privesc să început am și tuziasm en de plin mulțumit I-am este”. „Aici : victorios spus mi-a și vitrine unei fața în condus m-a nesigur, de destul apoi, cîtevagîndește clipe, se că părut a torul publicul să fi ca fost prevenit. Supraveghe fără muzeu din scos cumva fusese rînd, după ce a fost vîndut prima dată prima vîndut fost a ce după rînd, proprietari cărora le-a aparținut, rînd pe zece celor fanteziile suporte să trebuit a craniu sărmanul că amintit mi-am te, minu cîteva de timp unghiurile toate firmarea: eracraniulluiDescartes. con avut am și vitrinei a jos de partea litere. Am privit notițele explicative din unor urmele zăreau se care pe mîntiu pă craniu un văzut am speranța, pierd să-mi începusem cînd urmă, din cele În gips. din modelat urangutan bătrîn unui bustul și dar creangă, o de atîrnat cimpanzeu unui scheletul mâché, pier pa din viu de jupuit om unui zentarea repre zărit am Apoi, porc. de encefal un și maimuță de encefal un cîine, de encefal un ceară: din modelate obiecte trei și neagră marmură în sculptat totel Aris lui bustul văzut am promițătoare: deloc fost n-au vitrinei aruncate priviri primele Și craniul. găsi voi că convins deloc eram mai nu fiindcă entuziasm, mult prea fără asta, data de însă, nou, din mulțumit I-am este”. „Aici iarăși: Exasperat, m-am întors la suprave la întors m-am Exasperat, ba uă e -m xmnt din examinat l-am ce după Abia Hello Dolly . I-am explicat că nu ------eil tiut u Dsats Eit și Există Descartes. lui atribuit geniul adăposti a pentru mic de neverosimil craniu un cu face a de aveau că serve ob să nevoia simțit au vreme, acea în speculațiilor frenologice tot mai în vogă influența sub și, aici oprit s-au Uniinu Descartes. lui al acela de fel într-un gat le fi va său numele fel acest în că bil, proba sperînd, craniu, pe ceva scrie să obligat simțit s-a Fiecare furase. îl care suedez ofițeului familia de licitație la ne goale. găva imensele-i prin ironic contemplă ne ce tigve unei fața în țintuiți sfîrșim Dar uitat. text dintr-un obscure miteri tri vreunei al sau aluzii vreunei sensul ratăm nu să străduim ne lume, despre viziune lui sofisticata din nuanță o car mă nici scape ne nu să eforturi facem spirit, mare unui ideile consecințe lor ultimele la pînă înțelegem să încercăm fel: la întotdeauna aproape întîmplă se că spus mi-am Descartes, lui craniul a-lfacesăîncapăîncraniu”.pentru Descartes lui geniul micșoreze să decis a Descartes, lui geniul adăpostească să face a-l pentru craniul mărească să tînd pe cît se credea în mod obișnuit. Nepu mare de atît spirit un era nu Descartes că însemne să trebuia asta așteptat, fi m-aș cît pe frumos de atît era nu niul cra dacă că, spune a-mi prin sfîrșit a evidență, de urmă, din cele în strîns, Con vedeam. le nu eu însă vedea, le el protuberanțele îndoială, Fără existau. nu care zadar frontale în arătat mi-a Spurzheimobservație.această fac nu să niul unui prost și nu m-am putut abține gulilorfrenologice, craacestcraniuera litate mi-a spus că reprezintă cu deplină fide care despre gips din modelat craniu un ca fiind autentic fără putință de tăgadă, zi, într-o arătat mi-a Spurzheim că na unui craniu: „Îmi voi aminti întotdeau conformația în geniului urmele copere des să insistau care cei acopere se să re redă perfect ridicolul de care erau în sta care și necunoscut, rămas a autor cărei secolului al XIX-lea la Paris, anecdotă al începutul la pe circula care anecdotă o rvn c o nmt melancolie anumită o cu Privind craniul lui Descartes. Potrivit rePotrivitDescartes. lui craniul ------

17 cogito 18 cronica edițiilor ae u piii creae pnn la punând cercetarea sprijinit colaborare, au care pentru înțelegere găsit a s- care la arhivele bibliotecile, numite sunt asemenea De universități. alte la de cercetători și universitare didactice configurație.” nouă într-o așezate cunoscute, puțin mai sau mult mai texte, reprezentative mai cele cuprinde corpus Acest mător. ur veacului al trei deceniului spre sfârșitul până și XVIII-lea al secolului al cinci deceniul cu începând manifestat s-a care răsunet, de cultural-ideologice mișcări acestei reprezentanților opera din parte mare o „își restituie să propune care monumentală, adevărat cu ediție o etc.), textelor traducerea lor,la texte transcrierea la contribuit au care aceia numiți (sunt colectiv efort de re antologate opere Glosar instructive și didactice filosofice eri terare literare — II vol. p.; Ardeleană: vol. I — peană, cunoscută sub numele de Școala euro cultura în programatică integrare de românești, culturii a modernizare de mișcarea din cărturarilor opera nată Alexandru RUJA Școala ardeleană nuscrise, carte rară etc. într-un efort efort într-un etc. rară carte nuscrise, ma de fondul cercetătorilor îndemâna Române, București, 2018. Literaturii al Național Muzeul Artă, Română, și Știință pentru Națională Fundația Academia Pavel. Eugen Chivu, Gheorghe finală: Revizie Pa vel. Dora corectură: și Colaționare Simion. Eugen de Prefață Pavel. gen Eu de coordonată și alcătuită texte În patru volume masive este adu este masive volume patru În Î caa Ardeleană Școala . . , 1706 p.; vol. III — III vol. p.; 1706 , Scrieri teologice și religioase și teologice Scrieri nie e uoi tauăoi și traducători autori, de Indice urri -u ltrt i cadre și alăturat s-au lucrării parcursulelaborării pe zeazăcă n oă spa ediției asupra notă , 1712 p.; vol. IV — IV vol. p.; 1712 , cir lingvistice Scrieri , 1581 p. Este o lucra o Este p. 1581 , Scrieri istorice . Atlge de Antologie . eee critice Repere e preci se Scrieri li Scrieri . , 1400 Scrieri Scrieri . Scri ------. această edițieantologică. pentru Ardelene Școlii reprezentanților scrierilor selectării privința în critic tru fil acestui a remarcăm permanentă manifestarea să Trebuie etc. adaptările compilațiile, traducerile, vizând unile chesti acestora, originalitatea textelor, paternității problema vedere în du-se avân conturat, clar este ediție această în scrierilor selecției Principiul delene. Ar Școlii lucrărilor editărilor tuirilor/ resti al analitic/critic și istoric excurs un Ardeleană,face Școala de denumirii cristalizarea la până Lupaș), Iorga, — nu, Pușcariu; „școala istorică ardeleană” Desusia — latinistă” („școala numire relor cronologice”, opțiunile pentru de repe „fixarea românesc, iluminismului a temporală delimitarea fi ar cum tiuni re, trimite la lucrări de referință în ches clarificatoa argumente aduce discuție, rii mai multe probleme, le pune, deci în întrebă semnul sub pune PavelEugen ua î aell utrl l cli Ar Școlii al cultural arealul în sumar inițiat cineva Pentru complexe. derii cuprin dorința originale, textelor nea multitudi și bogăția autorilor, al mare ron, Alexandru Teodori, Ioan Tomici. Bota, Gherontie MoisiCotore, Petru Pavel Montan, Aa Gheorghe Tincovici, orgheMunteanu, Naum Petrovici, Ioan GheȚichindeal,rovici-Nica, Dimitrie sile Aaron, Gheorghe Lazăr, Ioan Teodo Ioan Alexi, Nicolae Maniu-Montan, Va Diaconovici-Loga,ConstantinCorneli, Ioan Crișan-Körösi, Ștefan Iorgovici, Paul Nasodi, Predetici Aureliu-Anton Barac, Ioan Molnar, Piuariu Ioan ron, Teodor Bojincă, DamaschinPopp, Aa Vasile Maior, Petru Șincai, Gheorghe Micu, Samuil Micu-Klein, Inochentie de scrieri cuprinde ministă”. Antologia ilu generația de declanșată lingvistică revoluție importantă mai cea „rămâne europeană, cultura spre latinitate, spre întoarcere de culturală, schimbare de fundamental moment un reprezentat a chiriliccelui locul în alfabetuluilatin Folosirea cunoscute. comentate, tate, de patrimoniu cultural, care trebuie edi Școala Ardeleană rămân lucrări esențiale ul „Moise Nicoară”). la școlile din Arad, cu precădere la Lice istorie de (profesor Găvănescu,Eduard către de 1938, în Arad, la „după manuscris” editată publicată/ fost a norai din nească și obstacole în munca lor. Aflăm întâl mai să ca profesionalizare înaltă o necesită care și dificile activități nea aseme în angrenate universitare cadre avem prea mulți cercetători, prea multe nu motivații, felurite sub feluri, diverse în împiedicate fie să acestea ca pentru cultură de actele importante prea Sunt Monorai.”Ioan lui manuscrisele la sul acce moment, pe împiedicat, ne-a ce ceea Aradului, Arhiepiscopiei blioteca Bi la înțelegere aceeași găsit am „Nu consemnează: o ediției și coordonatorul însă există excepție O înainte. aici de timp mult pentru utilă și zentativă repre antologie o realiza a de colectiv cronologie Cuprinzătoarea O simplă enumerare arată numărul S reie soie lingvisti istorice, crierile ițoaee lbrt de gramaticile, elaborate literare,dicționarele ce, că lucrarea lui Ioan Mo Ioan lui lucrarea că introducere lui a ------tițfc srs d u dco român doctor un de scrisă științifică medicală operă dintâi cea și neologie patimi deschilinite acelorași întrebuințarea pre des și Covasna și Bodoc Arpătac, la de (1821) Sibiu la Silezia și Moravia Bohemia, pentru inului sămănaredespre 1804, în apoi, iar română”, limba în tipărită medicală broșură ma sfranțului boala vindeca a ducere) Bucovina din tăbac (1793) publică și traduce Budai-Deleanu Ioan apicultură”; de și rurală economie de românească scriere „prima considerată (1875) publică nar Piuariu-MolIoan exemplu,Spre nesc. româ cultural spațiul în primat de ter Multecarac zi. cu cu lucrări zi sunt de viața în gospodărie, în cotidian interes de pragmatice, chestiuni la până lexico grafie metafizică, mitologie, logică, limbii, antropologie, morală, etnologie, istoria retorică, teologie, filosofie, tică, didac gramatică, lingvistică, istorie, de probleme la de de oamenilor, al și educație instrucție de gradului ridicării interesul în fi a considerată problemă orice despre scriu Ei Ardelene. Școlii extinsă a preocupărilor reprezentanților de Gheorghe ChivușiEugen Pavel). Deleanu privim în asociere cu ediția: Ioan Budai ediție aproape exhaustivă, este bine să o și dar efortul cercetătorilor de a realiza această române, culturii a europeană poziționarea în culturală, emanciparea în acesteia rolul Ardelene, Școlii a rală cultu amplitudinea bine mai înțelege a Pentru realizate. traducerile adaugă se originale textele La auzit. a nu nici care de autori fie să putea s-ar delene na și la Roma, care vor publica lucrări publica vor care Roma, la și na numele ȘcoalaArdeleană. forma mișcarea culturală cunoscută sub carepe cale o vor caretinerii merge vor deschis a că mulțumireacativ, cu și dar a putut fi realizat programul său revendi nu că regretul cu probabil (1768), moare și unde Roma, la exil lung un cu patriotic gest său temerarul pentru plătit a Micu-Klein Episcopul văneni. transil românilor ale legitime drepturilor obținerea pentru lung în drumul continua va se care „petiționare”, rate încorpo părțile Transilvaniadin și unit român poporului și clerului greutățile și dem/ Memoriu care cuprinde rugămințile Valachiciper Transylvaniam Partesei et Romano- populique cleri gravaminum et Micu-Klein — Transilvania. din românilor ale naționale drepturilor favoarea în esență, în pusă, pragmatică O cultură și o activitate programatică și cunoscute. puțin mai și citate deja rile altor ramuri, dacă avem în vedere lucră a și umanistă cultura la politică cultura la de cultură, adevărată de temeietori din Transilvania”. O Sunt tineri care vor studia la Vie la studia vor care tineri Sunt în sunt Ardelene Școlii „Corifeii” (1743) — a constituit baza luptei baza constituit a — (1743) , „primul tratat românesc de bal Învățătură pentru sămănătorii de Învățătură adevărată pre scurt scurt pre adevărată Învățătură Opere Supplex tologie arată aria tematică an cuprinzătoare această privire asupra textelor din Supplex Libellus, precum 21; dțe realizată ediție (2011; epe pl minerale apele Despre Vsl Pp publică Pop Vasile ; , precum și (în tra (în și precum , cnma stupilor Economia -ul lui Inochentie lui -ul (1803), „pri (1803), Învățătura ------, crea opere remarcabile în domeniul is domeniul în remarcabile opere crea vor Budai-Deleanu Ion Maior, Petru (1791). Samuil Micu, Gheorghe Transilvania Șincai, din românilor Memoriul ValachorumTransilvaniaeLibellus plex naționale printr-un nou sociale, Supplex/ Memoriu: politice, pentru lupta drepturi continua vor latinitatea și demonstra limbii vor și susține vor românilor, originea despre istorice și deregăsire eieuropean. adrumului mo ment de modernizare a culturii române un reprezintă Ardeleană Școala că —aceea realitate, o rămâne critică, toate launanumitnivel valoric. dar organizare, și concepție stil, tică, problema ca diverse lucrări cu latină, limba în și română limba în dezinvolt și frecvent scris au care reprezentanți cu umanistă, identitate evidentă o cu transilvăneni intelectualilor mișcarea o modernizareaîn unice române,culturii culturale mișcări acestei rolul observat cunoscută). este Maiorescu lui (atitudinea sancționată fost a timp în lor prelungirea dar lor, polemici contextul în rațiunea găsesc își limbii) domeniul în ales (mai gerări exa unele început, un marchează care lucrare orice în întâlni pot se istorice inexactitățile potrivit, mai cel pare se ni critic echilibrul Ardelene Școlii asu pra discuția În cronici. unei spațiul în putea s-ar nu nici Ardelene, Școlii a vastă problematica rezuma a noas de intenția tră în este Nu polemică. dezbaterea în problematicii clarificarea pentru și culturi unei sănătatea pentru benefic fapt polemici, la lor naștere dat au ideile —, opera întinde se li pe care importante mai axe două cele — vizând tărilor interpre aprofundarea pentru dament se tainelecuvintelor - valachică, cu o cheie cu care sunt deschi reserantur/latino Ortografiasau română penetraliaqua clavi, vocumoriginationis Latino-Valachica,sive Romanacum una lătinești slove cu românești ( ortografiei blematica nemțesc-românesc și nemțesc românesc- Lexicon Valachico-Latinum; ( lexicografic domeniul în românești gramaticii temeiurile românesc pentru Dascalul românești; maticii Temeiurilevalahă; gra și zice mai se ce românești, limbii gramaticii damentele dictae Valachicae/ita Fun seu maenicae Ro linguae grammatices Fundamenta Valachicae; sive Daco-Romanae linguae Elementa românilor; a veachie cea tura litera pentru Disertație românești; bei ( terare li istoriei gramaticii/ limbii/ istoriei al Transilvaniadin popoarelor originile Transylvaniae/Despre pulorum po originibus De Dachia; în românilor multor neamuri românilor nilor ( toric Dincolo însă de orice observație observație orice de însă Dincolo A S ; Istoriia și lucrurile și întâmplările și lucrurile și Istoriia cră uotnă itri româ istorii a cunoștință Scurtă ietțe etu neuu lim începutul pentru Disertație ; de ei s-au constituit în fun în constituit s-au ei de susținute ideile Ardeleană, -a scris mult despre Școala Școala despre mult scris -a rnc rmnlr i mai a și românilor Hronica reee u se ru de greu este nu Ardelene Școlii epoca istoric privi a vând acum posibilitatea de posibilitatea acum vând romanitatea ; Istoria începutul pentru ). Teoriaortografiii Dictionarium ; și și ), lingvistic/ ), Ortographia , n pro în ), latinitatea Sup ), / ------

pe tema iubirii din secțiuni și stratigra glosa poți (nu virtuozitate de erudiție, de demonstrație o rând, primul în tă, constructiv). nimic la duce nu hedonismului, sfera din trăiri ceva de afară în păcate, din care, și larg, publicul pentru și tentant specialiști pentru bulversant (gen de bar bar propunemelanj nu un – cărții ale calități marile dintre una e că pentru insist aici și - ales mai și spații) și timp imuabil filon un ca străbată să (care fixă idee o reprezintă nu necropole), și ar tefacte printre slalom într-un ca abuziv decupat este nu – firește postume, iubirii – (motivul teme unei a forțată justificare o este nu activ), la șantiere background fiind dat facă o să dreptul tot avea ar doarii deșănțate, deși, la drept vorbind, ple în cade nu (autorul arheologiei a popularizare de carte o este nu roman acest opțiunea: argumenta voi îmi se, ale premisei conform Și, este. nu ce ceea prin adică apofatică, coloratură de atitudine printr-o 2019) manitas, TajMahal la Neanderthal la De – Pavel Cătălin de semnat volum nou mai celui cronica Simona PREDA va fi (pictată pe) oale și ulcele Atunci cândiubireanoastră osriă utrl ît- complici (într-o cultural construită ci naturală, este nu romantică gostea dra paradigme: unei și introducerea cu – erotică tensiune o și presupune care iubire de formă acea dar cuplu, re - lucru de câmpului delimitarea cu ză arheologică? permanență o întrebarea: după (articulat volumul aberante?), nomii taxo în cazi să fără iubirii a tematică structură o fost fi ar cum (oare matic o facultatedeistorie). absolvit am care cei pentru și (chiar te Dobrogea) pe care îl aduce această car prin de vikingilor urmele la referitor capitolul la și precum lor coroborarea la surse, la arheologice, rapoarte noile la refer mă aici (și inedit de elementul dintotdeauna!” iubit s-au oamenii că o previzibilitateanumită „ gen pe mizezi dacă eroare în duce pot te conducătoare ideea și titlul deși – adăugat de fi mai Ar frazei). a literară suplețea la istoric studiul la de cabilă remar lejeritate o de trecere o includ aici (și ironie de și umor de șarm, de dozată desfășurarebine o rând ultimul în nu și inclasificabilul) clasifica a fără rul cu detalii de specialitate și, evident, citito agasa a fără epatare, (fără validă - cercetare de instrument ca - speculația că dovadă o arheologic), lui materialu asupra studiu de ani fără fii s Organizat Ș încep să am canonului, Contrar pectiv documentarea iubirii de de iubirii documentarea pectiv fiction paginile fără să se nuanțeze în nuanțeze se să fără paginile această carte? – ea reprezin ea – carte? această este ce inversă: chestiunea adresează se firește, atunci, i -ul lui de arheolog cu multe rnlgc ș n te nu și cronologic, și documente de arhivă de documente și Sentimentul erotic are erotic Sentimentul relga iubirii. Arheologia debutea ) bineînțeles rămâne (Hu – ------ls n eit ifrai – ș cum așa – informații există nu plus, În neanderthalieni! la de moștenite le gene pe tot vina dăm să frumos fi ar nu voluit” quem „futuit declamativ Și umană. natura și cât rile, veacu atât nestingherit traversat a că pare se tencuială pe scris - vulgaritate de lipsit nu franci, fim să principiu, în – Erotismul contemporaneitatea. cu comparația despre vorba atunci vine când xenofobie orice de absolvă îi care una romanilor, a imagine altă o față în aduce ne Pompei la de pereții pe graffiti în executate erotismele la referitor cel amuzant, capitol un doar înfrunta multe veacuri. Dincolo de a fi ceva fonduri ca un amor pământesc poate și pasiune prin că demonstrat au han, avându-i Ja Shah și Artemisia pe protagoniști construcții aceste Halicarnas. din alt capitol – Taj Mahal-ul și Mausoleul numente onorifice sunt subiectul unui mo prin fizic ilustrate celebre, măcar sau – iubirea cuantifica poate se care critic spirit de lipsită nu și savuroasă siune dis (!) desigur,persan, dar este o digre Para din arheologice săpăturilor zona în poartă ne autorul iar Marco), San la Basilica și crispați, ușor firește, tum, (pos pat în reprezentați găsiți fi pot alt Adam cu și iz Evacapitol paleocreștin, Într-un erotice. secrete ceva el și ascunde că pare se Capitoliului dalul fun iar următoare, capitolelor su biectul face eroilor a și zeilor a piscentă concu zbenguiala și grecești ceramicii decorațiile în prinsă iubirea iar pole, necro din fosilizate îmbrățișări sale își o găsește și amuzantă) ale justificare pradă o la de trecerea care în fundal (într-un neolitic din agricultor insului apoi mută se iubirii rea Problematiza sapiens?” puternici femeile decât mai erau neanderthalieni bărbații că faptul sau sapiens, bărbații decât puternice mai ceva erau haliene neandert că femeile faptul de depășit: ușor mai era diferențe din „care oare sexelor, a dar (erotică) confruntare mă pri o petrecut fi s-ar atunci tot că și ambele) sau mâncarea, împărțeau (sau sărutau se neanderthalienii că credem să motive avem parcurgându-l, și tole capi savuroase mai cele dintre unul derthalensis-sapiens arunc se vedere de punct acest din și pagină) ultima la până mizează autorul care pe cititorul, cu fină tate de sexualitate, firește, cu cuplul cuplul cu firește, sexualitate, de lipsită nu și pasională instinctivă, rea iubi despre discursul Cătălin începe își Pavel relevante, șantiere anumite pe geografic stabilit și argumente de acoperit ferm, trasate fiind granițele Așadar, arheologic. a documentată nu fost încă aștepte, mai să trebuie că pare Tandrețeaprovensală. se lirica pe N este vedere, de meu punctul Din . . Două iubiri mari – în măsura în la la De veghe în lanul de secară de lanul în veghe De elrți e intenție, evidente de declarații și politică conotație o de lipsite u . în intimitatea intimitatea în pentru un pentru Viața ca ca Viața ă ă „ nean vina ” ------

un cuplu de îndrăgostiți, întotdeauna îndrăgostiți, de cuplu un „într- că menționeze să ține anterior autorul capitol într-un cât cu mult mai atât cu feministă, cheie din și că spunem (să binevenite texte două ză urmea Antile, în Columb la referitor interesant excurs un După Nufăru. la Sulina,amor fiela Constanța, fie fiela că așa scurt, foarte drum un era mai – ge – destinația finală a promenadei vikin Bizanț în până și aici De Neagră. rea Ma la până ajungea Niprul, urmând sau Baltica, apoi coborau către Kiev și, traver pare, se Ei, România. din gilor nă Ariadna și Ulise. Cât despre eroul despre Cât Ulise. și Ariadna nă creta prințesa – nemurirea cu pariul perioadă această în câștigat au că pare se antic erotismului ai reprezentanți de demimondene de la 1900. Doar doi postum cu nimfe și prințese cu chipuri și zglobiu încurcă se centaurii sau nii fau minotaurii, care în șarjat erotism Picabiala un pretext recuzită și pentru sau Chirico de la Picasso, la devin tice an mituri multe urmare, Prin Pavel. Cătălin lui al vigilent ochiului nu scapă modernă pictura Nici Mijlociu. Orientul din arheologice șantierelor contextul în acestora aportul nimaliza compris sul Hercule Poirot. faimo puțin mai nu pe literaturii dat l-a care cea Christie, Agatha faimoasa și cucerește”, îi bărbații, fugă pe diat ime pune nu „când care inteligență de acela genul cu și Oxford la educată respectatăbritanică Orient, Gertrude Bello în – respectiv: arheolog, femei două despre doamnelor) defavoarea în net este ulcele, și tăblițe pe și el fie jul, procenta iar mult”, mai iubește unul gal.” ile sau subversiv nimic avut fi să par nu graffiti Aceste pereți. pe scrisul cu tea greco-romană „era ceva în neregulă menționează autorul – că în Antichita ș pta prie n oet de moment un permite puteau își U A —, însă fără a omite sau mi sau omite a fără însă —, clr oă ee — femei două celor a amoroasă viața despre detaliat și vorbește utorul la viața amoroasă a vikin referitor cel și este original interesant capitol n y ------icru ahooi et substanțială este arheologic discursul prin sineînsuși. atipic un este el recuperare: asemenea o merita Ulise oricum, Și, moderniști. nici ca tipologii, nici ca intenție pentru neglijat de Penelopadeloc sau sunt nu Nausicaa Calypso, Circe, erotice. sale episoadele cu generos mai mult fost a — Antichitatea cu comparativ — troian, se poate spune că modernismul volum. acest în Pavel Cătălin propune care ne-o pe iubirii arheologiei imaginea este aceasta că meu rândul la specula suprimat de pudoare. Personificând, aș Unel. cu fi se a de erotizantgata ludic prinde între degete acest voal jucându- ridică discret voalul de pe față, ori doar își femeie o greacă, arta în care, prin – – gest anumit un la ferire și olasămaibanală.” mor,când nou, din apoi fac o banală; cuplurile ies, se zice, din lumea aceasta iubesc, se cât timp „Atât afirmă: torul au soteriologie) sau salvaționism în malițiozitate de urmă fără și lejeritate cu încadra putem o (firește, concluzie o ca Iar validitate). oarecare o găsește paradox care pe șantierul arheologic își (un viață au moarte lucrurile Așadar rii, înseamnă că iubirea a supraviețuit”. iubi a urmă o și fie găsi putem „Dacă acesta, sentimente.”conchide fond, În de vorbim mai nu să ca raționale, sunt oamenilor comportamentele toate nu dacă chiar rațională, interpretare o de liber de orice ambiguitate va fi umplut lăsat locul arheologie, „În studenției: tări și rapoarte arheologice încă din anii autorului, care realmente a făcut cerce a personală biografie de notă anumită o și calcul în luăm Bine, dezarmează. care modestie de doză o cu dezvăluie din copilărie. rirea Troiei fusese îndeplinirea unui vis descope care pentru și muritor alt ce vienez îl admira mai mult decât pe ori caremedicul pe fascinant, personaj un pasiunea lui Freud pentru Schliemann, constantă. — capitole auto ultimele dintre demonstrează într-unul rul cum așa — și © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia Ba chiar și conectarea lui Freudla lui conectarea și chiar Ba Există în contextul paginilor o re o paginilor contextul în Există C eie Ctln ae se Pavel Cătălin ferire, re deja făcut am care la speculației arta despre ât De luat în calcul ar fi și fi ar calcul în luat De anakalypsis ------

19 nadir 20 pas de deux să părăsească „marea Uniune”. „Dar știind că n-o n-o să să mai te po macine dorul de mină.Galbenul îlscoteadinceapă,roșul –dinsfeclă,verdele –dinfrunze. loc în vâscoasă ceară în muiat porc de păr cu condeiul sub de luna și stelele soarele, șarpele, cocoș, de creasta stejarul, grebla, grâu, de spicul iveală la dea pe să ca lucra secțiuni apoi mediane, și longitudinale liniile trasa când mâna tremura nu-i Încă zonieră patului mai mult decât s-ar fi cuvenit, ea tot își făcea datoria înaintea Paștilor. stăpâni, cide-adreptul înSiberia, deundenumaiaveai scăpare. noilor chișiță fără încondeiat i-au care lichelele mutat s-au că zvonul ajunsese unde ru vină nu să temere, cu tot dar treabă, de vedea Își beție. la încăierări cu mai adunătură, de aspră, Lume atunci. de banii în tariful era ăsta prici, un pentru noapte pe lei 5 îndepărtate, mai administrator-îngrijitor la dormitoarele destinate piețarilor veniți din satele bănățene de raport, și-a câștigat o odaie cu chirie în preajma pieței din Iozefinul Timișoarei. nici 45 de ani. După o vreme a luat urma unuia dintre băieți și s-a strecurat într-o pele casă lui Hitler în retragere. Aici și-a pierdut bărbatul, de a rămas văduvă cu treiBrukenthal. copii Au la avut parte de o casă bunicică, rămasă de la unii ce se luaseră după tru baronuluipământurialefostele pe ridicat nemți, cotlonit,de satBanat, Sălbăgel,în la oprit S-aulimbă. pe și vin nu-i darcap, în zbat Periș,se Perișor,i care nume alte amenin scapă deapăsarea lor. dar ei mișunau, se iar rusești încazarmaseră trupele până și-n orașul unde socotise că ăla, murise Stalin, lui oamenii de teama cu rămăsese reclamă, o așa de temea și Se prinderea asta, dar tare le plăcea și se minunau de ce ieșea, mai ales muierile și copiii. de aveau nu pe-aici de vecinilor.Cei ale cunoștințe la de și vecini la de și ci ea, cu odată pribegit s-au ce neamurile la de doar nu solicitări avearușilor, sărbători de iar năravul adus Paștilor.Și-a preajma în ouăle împodobi a pentru cândva slujise carese de condeiul chișița, mână în ții că lămuri te-ar Măriuca lelea trăi, mai ar minuscul Dacă aspru. păr de firetub câteva răzbat care din un vădește se atentă mai examinare o la care, băț, cui pe capăt, de perpendicular aproape sfoară cu fixat cui un ceva, adauge să grijă avusese copil de mână o parcă vasului fundul pe proptită fusese care partea în la că observa veivreuna lumină pe scoți o dacă iar fie, să trebuie delicate noduri cu tei de vărguțe cinci, Viorel MARINEASA Chișița? Vintage! acum unveac. „Se stilulvintage”, poartă conchideAngela. desfășurată nuntă o la de pozeNăsăudului, zona din lut de blide carne, măcinat de mașină o fontă, de piuliță verde,credențulo pe acolo.Alături, definitiv împotmolit înainte deaajungelabiserică.” Lenin lui statuii dinaintea pe trec să lipsă N-am închistrite. ouăle batjocorească mi toți, pe potcovește se preumblă niște străini. N-am lipsă să se răstească la mine grănicerul ăla tânăr care-i lipsă de a vedea casa veche N-am rasă de pe fața pământului, aici. nici cum prin locurile noastrede văd o eu asta văd, să trebuie „Ce adăuga: Și voi”. vor de arestuiască și mă „să mână, din Dădea Angela. ademenea te-ntorci”,o dacă arestează mai te nu de scârbă”, veni răspunsul. Așa și cu lelea Măriuca. „De ce nu-ți faci pașaport? Acuma mor să decât dor de mor să bine „Maiinterlocutoarea. iscodea îl niciodată?”, reveni e udl lue aat u srt uțr d caă e lie ir n odi e condei un iar albine, de ceară de subțire strat un adastă olcuței fundul Pe A Și când a prins-o artroza pe la toate încheieturile, încât era nevoită să se dea pri de soi un slujbă, o de rost făcut i-a influență oarece Undobândise ce consătean C că-s uite ba, bețe; trei-patru proptite sunt emailată tablă din verde ulcica În țați de rechizițiile armatei și cu vaca după ei: Câmpulung, alt Câmpulung, alt Câmpulung, ei: după vaca cu și armateirechizițiile de țați acces. Sufocat de mizeria comunistă, protagonistul mărturisea că-i musai ci s-a dat doar un pentru cerc restrâns, iar câțiva cineclubiști au avut și ei public, pentru difuzat s-a nu care sovietic film un de amintește își ngela și mai amintește pe unde-au trecut cu harabaua trasă de doi cai mereu cai doi de trasă harabaua cu trecut unde-au pe amintește mai și cutsocoteala să se îndepărteze cât mai mult de locul baștinei. Abia dacă- ând au fugit din Ostrița, sat pendinte de Mahalaua Cernăuților, și-au fă nu șto, babușca șto, nu șii și s-o ia, adică nu s-o ducă înapoi acasă, în gospodăria ei, gospodăria în acasă, înapoi ducă s-o nu adică ia, s-o și șii © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia , să-mi scotocească prin legăturile cu daruri și să- și daruri cu legăturile prin scotocească să-mi , închistritului din acea parte a Bucovinei cedată Bucovinei a parte acea din ți - - - - toria. redenumi păpuci aceiași exporte să comuniștii putut n-au că străinătate, Gubanmarcaîn fost a cunoscută de Așa fabrica Guban, numită după numele de familie. pricepere propria din ridicat a care Timișoara la stabilit bihorean farul director cu salariu la stat, la fel ca panto fabrică, de proprietar din comuniștilor, vremea pe devenit a care nume, același cu bomboane cunoscutelor al patron și cofetar Vinga, din bulgarul cu Sau lor. sucuri ale întru rivali atâția dintre afla nimeni poate nu-l așa tot care pe Cola o să vreodată afle. Seamănă treaba cu secretul reușit lui Pepsi a nu nimeni dar la babaMaria”. e babi, tu, apăi „d- lor: fabricației originea despre oară) câta (a aflat a când și găină de zupa tăițeii din cu delecta se când pe duminică la student Timișoara,careîntr-o spus i-a nepotul la de preluată glumă într-o mit autodenu s-a însăși cum fidea, rătoare cumpă este care Păntălielu’ Marica na Valea Mureșului, după spusele a lu’ veci mai buni tăiței pentru zupă ce cei se află pe toată clientelă pentru face Rădnuța Daniel VIGHI decrementorum atque incrementorum Historia și cum respectivele dealuri, care fac par fac care dealuri, respectivele cum și Barațca, comunei al cele cu învecinează devine treaba cu dealurile Rădnii, care se cum Arad județului harta pe arătat le-a la strung, catedră, cu bățul lung, lustruit la care Bleahu, profesor domn la de pot la ora de geografie din liceu studentul ne poalele munților Zarandului, cum a aflat trec toată ziua pe Dealul Mare, parte din pe careproprii, găinile la de sunt acelea zgârcește la ouă în procesul de producție; se nu Păvăloc Maria clientă că tăițeilor, a fidea altă Savita, babii analiza după nouă, arată ne ce ceea beni-gălbănoci, gal sunt tăițeii că faptul analitic vedere cm s rmră dn uc de punct din remarcăm să Acuma A din Păvăloc baci lu’ a Maria Baba devărul adevărat este că baba că este adevărat devărul ae uț a ve s o știe, o să vrea ar mulți care pe ei rețeta după tăițeii face ști cumpărătoare fidea de fidea cumpărătoare ști © i Vic ți Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia ------pământului. fața pe lumea până-i e nu nimic că cum sapiențială, satisfacție anume fără nu te rosti Timișoara, la de nepotului vorba fidea, clientă cândva fostă Păntălie, lui ca să se împlinească vorbele babii Marica Păvăloc,baci covaciulchefere.Asta la de după de urmaș nou de pensia din trăiască din să ajuns a Maria nana încât așa producție, de procesul în întrebuințare aveau mai nu ouă respectivele deoarece zadarnic, răsunat a coșară din ouăle pre des veste de dădeau care găinilor al cit și lanivelul calitativcerut. trebuie cum păstrat mai s-a nu produsul la soare, fie pe masa din soba dinainte, și că n-a mai ținut tăițeii destul la uscat, fie cauză din clientelei s-a pungile în mucegăit marfa ce până producția mărit tot a Maria nana că autohton, fel în molit succestory acest mers Șia Radna. depoul și stația la de ferată cale întreținere și reparații de Atelierul la fierar astăzi, spune se cum sau covaci, fost Păvăloc, după urmaș de pensia rotunjit s-a i și crescut tot a babii Guban.păpucilor Clientela al Vingasau bomboanelor cazul în ca om, la om la ai lui Maria Păvăloc prin marketingul de zupă de tăițeii despre Șoimoș localitatea și în Schelă, pe Radna, prin Rădnuța, prin lungi tot, peste otavă, aflat s-a de urmare Ca subțirei! firul ca gata mai mărun pricepere, mare cu și poateintraînprocesul deproducție. ivit s-a produsul că știe să ea ca babii, ca dealurile-munți și cotcodăcesc din cotar nile producătoare de ouă se preumblă pe găi Și spus. le-a chestiunea, devine cum clar vedem acolo Conop, și Cladova la de piatră de carierele la uităm ne dacă și munte de poale sunt dealurile pusta, cu direct munții învecinează se aici doar că adăugat a și întrebat, mai i-a ceput-ați, pri Bleahu, profesor dom’ amenințător întrebat i-a înțeles, ne-am munților Zarandului, poalele sunt dealurile patru, z cine iară luri, dea sunt nu Aradului, Podgoria din te S tăiați sunt tăițeii că spunem mai Să al ș c zooou cotcodă zgomotosul că comenzi, treptat așa fără rămas și a degrabă baba aflat -a business ice așa are asigurată nota asigurată are așa ice -ului până s-a împot ți-mărunței, ți-mărunței, ------eles pe Nicupe Steinhardt,ţeles meu, nivelul la alte Scr iitorilor: Uniunii conducerea în şi legislaţii patru vreo fine, în bălsămat, păr toate prin drumuri pe te instituţie o peste şefiei avatarurile că tru apoi operaţii, după dată fiecare de mare, a pentru Poate suntem. ce fiinţelor a te mulţi oameni titraţi, că, aşa cum l-au în existenţă, capătul ei, atât tot. O necesita it, după tu după amuţit, am apoi scris, în retras mită... sau pe copiii mei. Și-atunci m-am de teama de a nu-l aduce pe el în stări li m-au de îndepărtat omul de lângă mine, care anevoioase recuperărilor timpul în reani de sălile în trăit-o Am delungată. fel de eternitate locală, adică ceva mai în într-un crezut am şi revenit mi-am apoi ori, multe mai de făcut-o am că pentru ajunge să simt, nu să mă conving de asta, risc. Cemaipoţirisca? aşa mi-a spus şi medicul de familie, să nu schimb, o nu medicaţia Nici laborator. de analizelor ale rezultate repetatele la atent la fiecare junghi, la culoarea urinei, vorbeşti. a citit şi ea câteva din căr stringentă legată de acoperişul casei, deşi problemă o cu întrerupe te parte, mare în dreptate dădeai că-i poate deşi bletă, ta anterioara în mult de exagerat cam citat Brunton, jurnalistului cazul e cum ceva ce despre fraze patru trei, după care, soţia, măcar nici întregi, ore poliloghiile culte as să-ți stare în fi n-ar Nimeni ta. rapia te pentru doar util monolog de fel un ca ani, trei de vreme interior blocat au te- apăsat, te-au care gândurile de mult de fapt, încercând să te depărtezi cât mai de metri, citeşti şi comentezi pentru tine, Paul EugenBANCIU Anamneza clipei drumuri… îm gata tablă, de cutie într-o undeva pe de adus fi voi că temător trenul, cu cevaşi vicepreşedineram mai că pentru propria sănătate şi cu răspunderea dublă, cu luptă continua peste trece pot să ţin mai mă două astea scrisul; şi fumatul e pricina căreia nu voi putea ajunge în Rai, din şi ruptă e care Iacob, lui Scara din car, cu sinceritate, că singura mea treaptă vi preotului spus I-am primite. salariile de faţă nemulţumiri veşnicele noi, la ca Și, şef. contabilului calculele sau plată de statelor cifrele toate verificam trecut, eu, ca un slujbaş cu mânecuţe din veacul ce timp în vorbeau, mă vorbeau, se alta, ca toate Evele, se spionau, se urau una pe care, femei, de zeci cu ei, capul de vai ca bat direct dacă m-aş putea călugări, pen preotchiar vicar.era părinte întreL-am am, când a venit la noi o familie, al cărei scri şi asta, camera în munte, la aici tot să setermine!..” un sfârşit pe care şi-l fac singuri, „doar ca chiar aduce le unora care malignă, mora ta c dj mnsiie ut cu sunt mănăstirile deja că Ştiam din parte o ci risc, un e nu Moartea D 1.000 la aici, casei, singurătatea În Cândva, cu mulţi ani în urmă, eram ia Bibliotecarilor,cu Asociaţia la ţară ţi se pare ciudat, nou, deşi, poate, din obsedanta stare a celui gat de suflet să scriu. Să ies le mi-au fetele şi soţia a, ţile ţile despre care-i ri făcute ţării, ------a legilor dacă, la dacă, legilor faţa în răspunde ar căci re am con am care pe instituţia la cititor plu ţ necăji toarele aduse acolo, înregistre serăsă se călugărească fusese rela anii în ajutasem îi cât ei, pentru cusem Uniiîn să mea înaintea plecaţi dintreei angajaţi. la de primite icoane de denie şoferul sămăînsoţeascăpânăacasă. şoferul chema și slăbiciunilor, pricina din mele vedea că nu sunt chiar sigur pe picioarele instituție, o pentru imaginabile posibile, tor, alături de care am trăit toate alarmele acum căr nea era total sinceră. Îmi luam, îmi iau şi efuziu dacă chiar bine, prea picat mi-a Nu nostru!”... tata venit „A strigând: tul al pe unul chemau se întâlneam, care-i pe celor tuturor bucuria văd să dus-o, servesclaolaltăsecălugării cu călugări şi roagăsepentruto acum iar lumea,părăsit A părăsit.l-a că norduldinundeva deavere de posibil,unelîn cred, concurent felunla tăl. Al unuia murise, dar al celuilalt vedea căunul dintre motivele care-i determina ca pe tatăl lor, ceea ce m-a făcut să intuiesc sihăstria mănăstirească. cătrepornirile domolesc lămurescşi mai să-mi făcut m-a asta şi corect, descris-o acolo.Mi-aude lumea e cum peisaj, din ieşire de fel un ca mie sune să-mi buia trecare curiozitate o cu cinstit, întrebat L-am binecuvântarea. datină, după dat, că i-am adus popa la cap s-a speriat... I-a spectabilă, stătea în pat, dar când a văzut Mama soţiei era spre final, la o vârstă re acasă. și ori câteva de vizitat m-a nume, alte evident aveau ei, dintre unul Apoi, acum. şi sunt unde mănăstirea la acolo pachete, noastre, salariilor mizeria din trimiteam, Le împreună... fost am cât fă le câte toate pentru mulţumindu-mi părinte, unui ca scris Mi-au Siemens. la angajându-se dobândit-o fi n-ar că cred care pe celestă detaşare de fel un ochi, în lumină altă o Aveau „rasofori”... ca îmbrăcaţi vizitat m-au muncă!” scurt timp de Peste carte de nevoie avem nu mergem „Unde lămurit: m-a lor replica dar „preavize”, de zis Le-am pleacă. că zi bună într-o spus mi-au sistem de mei inginerii din Doi ciudat. lucru un însă întâmplat S-a majori. deja fiind mei piii de invidii,ascriitorimiinoastre. mai iau contact cu lumea mică, mâncată alte din sau continente valoare,alte pe de cele din seamă cu mai de mai romane unele ştiinţă, de religie, căr citesc Și lemn. pe sau sticlă pe româneşti picturii a tradiţie vechea din unele chipuri, acele tâlnească sume şi Acatiste David, lui Psalmii de din librării şi-mi duc sihăstria înconjurat lângă care adun altele de la bibliotecă sau căr de înţesat strâmt, meu spaţiul la reîntors m-am şi-atunci mare prea era riscul dincolo; spre... pragul trecut fi aş mea, rasoforizarea după luni două doar posibil, dar cu acordul scris al soţiei – co mă vor înţelege şi pe mine. Mi-a spus că e ele... Atât am aflat din spusele lui. A M-am mirat când, mergând ca sim Am rămas apropiarămas Am ţ i, îi cazează, îi înscrie la mesele ce mesele laînscrie cazează,îi îi i, ţile, iar dacă marele administra cei ce m-ar fi primit acolo, primit fi m-ar ce cei pentru era călugări riscul mă a de că zis mi-am tunci ţ i, se ocupă de calculaocupădese i, d flzfe de filozofie, de ţi ţ i, ei văzându-măei i, r, vtn să evitând ţări, a ză enoriaşii ţ ţ

ării. Aşa ării. iacu ta (9) i, pe ţi, ------din păcate, sunt mai numeroși acum rușii și evreii. Iar în librării, găsești o carte româ a limba dar rămas aceeași. Ea a noastre, reușit să păstreze ale vie ființa românească, decât în special la sate. altele În orașe, fost au basarabenilor frământările și zbaterile și înfrângeri, bucurii și tristeți, iubiri și ură. De când au fost anexați de ruși în 1812, victorii ea cu adus a istoria Basarabia în Și zile. zece de mult mai stăm să reușim nu realitate de seama da vom ne dar Felician, gândește se adevărat, fi poate Nu abuzivă. poliția și dezordonată armata barbară, fi ar administrația Iar Nistru”. rabia este o provincie înstrăinată, „un cuib de comuniști rusofili, cu fața mereu peste interese meschine, că îndepărtate de citit sentimentul național, au întrețin Studenții convingerea că alarmante. Basa sunt presă din zvonurile iar folcloriști, de studiată puțin fost a Basarabia românesc”. sufletului a teren pe „cercetarea scop: același de fi dedicată„Profesorului neobosit,domnului șiîndrumătorului Tache Papahagi”. cu voi. eu și vin să vrea Aș Basarabia. în asta vara mergem să bună: Multmai idee. altă o și vor ce afle să Curios îiprimeșteadouazi. studenții, profesorul Papahagi. domnul pe caute să-l ei, dintre îndrăzneț mai cel astăzi, dupăosutădeani?Dar România? Basarabia este cui mâna pe Oare batjocorită. și exploatată fi a politicienilor, pentru mâna pe departe mai rămâne va ea economic, și cultural național, vedere de punct ridicareaBasarabiei din pentru luptă nu momentului”,patrioți româniirativul dacă cu Român orice dorește „impe înțelege se o nu dacă că său.”simțit unde neamul au de Tineriicercetători dragoste acolo Basarabia duce ar inteligentă politică o și situației a deplină înțelegere o locale, forurilor tuturor a dezinteresată unire o tului, culese destudenți. trei amare,/ Cine-o bea să se omoare.” Iată un fragment trist din numeroasele poezii „Câte lacrimi am vărsat,/ Făceam o fântână-n amărăciune: sat./ Fântână cu cinci izvoare,/de Două dulci ș sufletul umple le social-politică starea Nefavorabilă, grea. e viața totuși Și străine. fie le să par crima și furtul răzbunarea, iar harnici, și evlavioși punct de rusificare câștigat”. În schimb, firea țăranilor este blândă „un și ospitalieră. reprezintă Sunt ce ceea rusești, hainelor favoarea în pierdut s-a popular Portul azi”. de celor greutatea și trecutevremurilor tristețea „închid ce melancolici ochii cu gru, șiînidiș. nească doarîncâteuncolțuitatdelume.Celemaimultesuntrusă deze? Unchiul meu, Felician Brînzeu, îș FelicianBrînzeu,Unchiul meu, deze? celebrul etnograf și folclorist aromân, care i-a ajutat întotdeauna. Dar cine să-l abor bani, dar tineri și optimiști, se gândesc să se plângă profesorului lor, Tachede rost Papahagi, facă să reușit n-au că Supărați Hunedoara. județul din satele în trecut anul rezultatulîntreprinseBucureșticercetărilorpublice folclorice să hotărâți întâlnesc se Pia BRÎNZEU Jurnal defamilie benii în prima jumătate a secolului al XX-lea? Erau înalț Erau XX-lea? al secolului a jumătate prima în benii preocupați maimultdegospodărirea șireculegere. mănăstirilordecâtdeasceză călugări niște de bine chivernisite întinse, averi cu îngrijite, ele și sunt Gârbovăț și Răciula Frumoasa, Basarabiei, Mitropolitului a vară de reședința e Hârjauca Rareș, dintreiar bogată ele, ȚigăneștiPetrului a vechectitorie o Dobrușae săracă. mai cea se deschide largpestepământurileUcrainei delarăsărit. priveliștea nimic, de neîmpiedecată Departe, pâlcuri. doar rămas au Orheiului ai sau Hotinului ai codri celebrii Din copaci. de loc în vânt de mori cu păduri, de totprogramul. sunt deajunspentru nu poporului” „Educația societatea la de obținuți lei de mii cinci cei că pentru jos, pe colindate fi vor investigate sate de douăzeci aproape Celelalte Cuhurești. și Bălți Toțiispitiți sunt doctoranzi, câțiva și fiind ei printre studenți, patrusprezece cei Z – Vom încerca să publicăm rezultatele cercetărilor voastre de anul trecut, dar am din Litere de Facultății a nou” „Grai Societății Studenții 1930. martie 20 C basara comportau se și arătau Cum atenție. mare cu totul notează Studenții studenți pe primește îi mănăstiri de salbă O dezbrăcate golașe, sunt Colinele bune. mai cele dintre este nu impresie Prima Papahagise profesorului Echipa și mănăstiri basarabene.Constatări mănăstiri și „Bucovina”:Grafice Arte de Institutului tipografia la publicate fi vor rezultatele iar iulie, 1-10 pentru hotărăște se Excursia făcut. și is enilor. Lucrurile s-ar putea îndrepta: „un interes mai mare din partea sta moase, regiunea este foarte bogată, dar situația e tristă. Datorită politici oncluzia excursiei nu lasă loc la îndoieli: locuitorii au multe însușiri fru hotărăște să ia trenul până la Iași și de acolo la acolo de și Iași la până trenul ia să hotărăște i îndeamnă prietenul, pe Dumitru Șandru, Dumitru pe prietenul, îndeamnă i © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia și impresii dintr-o excursie. dintr-o impresii și cu ospitalitate: Curchiospitalitate: mai cu cea este i, cu părul blond sau ne sau blond părul cu i, Broșura va Broșura chiar dacă chiar Prin sate Prin ------i 21 picătura de cucută 22 © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia play să numairăstornceva, înfațafemeiice-șireluase m-amașezat loculpescaun. clipe, și-adatculimbapestebuze șimi-aspuscomplice: șervețelul cu care-și ștersese gura, m-a tamponat pe cracul drept al pantalonului. cu și,Serindeanudoamnaridicatdintr-odată ei,șușotits-aîntre auzâmbit,alții au decât zgomot cu care am atras atenția tuturor. Unii și-au văzut imediat de farfurii, alții s-a scurs pe pantalonii mei. Am încercat să mă feresc, dar cu eschiva n-am făcut altceva m-am ridicat în picioare și am lovit cu piciorul drept masa. Sticla a căzut curiozitatea.și vinul Amdin încercat ea să mă liniștesc și să stau la locul meu. Doar că, în loc de asta, stârnisecompasiunea,implorauseșiMiînmuiase tot.doar milă.Mă–umezi denu deja țigara în scrumieră, s-a ridicat de pe scaun, a sărutat-o pe obraji și a plecat. în telefonul mobil ca să-mi trag scaunul mai aproape. Doar că fumătoarea își stinsese uit mă că prefăcutM-am preajmă. în plângea copil un farfuriile,loveautacâmurile am concentrat să aud mai departe, dar era dificil, lumea lua prânzul, se vorbea la mese, mea.muncadinnimic rămânemai va nu că dubiu împrăștieniciuntot.Tot, ăștiacrăpa,n-am voitot, Când cele de acum 20-30 de ani, din care mai am doar câteva, alea mai reușite. Îți dai seama? întotdeaunacertăm.Șicine.nepentru cândaunevoie devreun desen pentru vreun doctor, pentru vreo obligație saumai știu eu o ce fac copiii. Serindeanu. întreba agitată: apoi el, cu fața toată aproape precipitată, ștergea, își și șervețel un înșfăca imediat atenția, atrăgea îi tânăr mai cineva congener,când un însă făcea i-o ţia observa când îi făceausemnecăare ceva sauîispuneauasta.Reacționa fărăniciotragere deinimă tineri, mai alții ea, cu vârstă aceeaşi de cam unii ei, masa la opreau se care prietenii iar gură, la de mâncare de resturile șteargă să-și Uita,uneori, observa. mă nu că ales distan o la dar învecinate, sele și mari, împodobite cu două din toarte aur, anunța inevitabila demență. Aveam me ale cărei buze nerujate, dar roșii, își trecea, la răstimpuri, limba, cu urechile cărnoase întredeschisăpeste gura timpul, cu tot plâns, în izbucnească să gata mops unui ai ca în căutare de ceva tocmai pierdut, cu un nas cârn, plin de vinișoare, cu obrajii căzuți, ȘERBAN Robert Inevitabila demență aplecat puținpestemasăîndirecția meașimi-asusurat: – Nu vreți săluămunvinroșu, totuși? s-a buze, peste limba dată o încă trecut și-a răspuns, de loc în cap din dat A – Vă mulțumesc! i-amspus. Am luat câteva șervețele și le-am folosit pe post de absorbant, în timp ce, cu grijă – Un paharbeau.Dar haidemlamasamea,căaicieud. Doamna Serindeanu și-a ridicat privirea de pe pantalonii mei, m-a iscodit câteva – Comandcuosingurăcondiție:săbemîmpreună. – E,maicomandațiosticlă,cemare lucru! – Păi și eufac:eraunvinexcelent. S-adusnaibii. – Bine cănuv-ațipierdut Alțiifacodramădinasta. umorul. – Îi Mulțumesc, făceampantaloniscurți. mulțumesc,doamnă... – Se cură F E Fața ei prelungă și poroasă, cu ochii umezi, albăstrii, ce păreau continuu mirați și în jos, gura îi era căscată de-a binelea, iar ochii – de basset spaniel, mirați și eradeneacceptat șiurma săreacționeze. Mandibula selăsasei ostagraficiană arămas nemișcată câteva clipe, de parcă retragerea prietenei și-a aprins o țigară și s-a făcut că n-aude. Apoi i-a întins pachetul doamnei pictează.mai dacă nat-o graficiană,n ra Nu mai fumez. Ar trebui să te lași și tu. ță cuapă,că-ialb. Dacă eraroșu îiputeațiarunca. Habar n-am. Crezi că mă sună vreunul? Crezi că-mi deschid ușa? A, vin Mai am?Mai am? Femeia replicati-aceva. Doamna Serindeanu răspuns. i-aM- u pictoriță. O corectase pe o amică de-a ei care a chestio a careei de-aamică o corectasepepictoriță. O u ță suficientă, încât o putem urmări nestingherit, mai nestingherit, urmări putem o încât suficientă, ță

N-am pictat niciodată, mă mir că nu știi. nu că mir niciodată,pictatmă N-am Întotdeauna! Cum de ce?! Fiindcă vor să le ia pe ia Întotdeauna!le Fiindcăsăce?! vor Cumde Amica a tras din țigară și a întrebat- șimaimult Amica - - 1984 lui distopia în ani, de șaptezeci acum de nu știu ce să zic. George Orwell vestea încă Aș balcanic. autor unui ale mare cele mai decît tiraj un de și Probabil tecate. ames cronici de parte avut a și Kerouac– lui al american traseul pe om un de totuși ghidată – artificială inteligență o de scris e ză) Road scrisul lui/ei. a și procesoarelor calitatea de date abilitățile și viteza cu artificială“), („inteligență IA scriitorul timp Între cîte. mai și cîte și lie fami în crize are îmbolnăvește, se zi, de refacese zi uzeazăși se muncește, doarme, mănîncă, care biologică, făptură de mală nor lui viața și trăiește își cînd pe poate mai mult). Dedică unei cărți atîta timp cît de vlagă vreme de doi-trei-patru ani (dacă nu stors l-a care roman un definitivează urmă din cele în iar depresii, și nervi de arde foi, șterge documente Word, are crize șir,sau în rupe nopți frămîntă se tari, mai lucruri alte și cafea de hectolitri bea țigări, de mii fumează uneori reia, rescrie, taie, ș oase carne, din Scriitorul gini, într-un timp înspăimîntător de scurt. pa de mie o chiar sute, trei-patru de man ro un scrie să ușor mai fi va îi artificiale inteligențe unei că exemplu, de digitale. Bănuiesc, lumii a fantomatică depărtarea din undeva de vag pericol un miros parte, progresul, va învingeiar? noul, Și ani? de mie o cei sau sută o acum de de diferiți mult nu oameni unor ale creații banalele cu librăriilor rafturile pe concura vor care roboți, de concoctate ne plexe șimairafinate. com mai ceva sînt artificiale inteligențele clișeizate, dar terenul e totuși alunecos, iar standardizate, consum de romane de bea vor el drept, E creative. mașinăriile para re și întreține a de acela era omului rolul sul lui Jack Kerouac din Kerouac Jack lui sul demer imita ce roman un apărut a ceva, Atîta doar că nu demult, acum vreun an și înlocuit. de greu mai e omul aici că tind soco scriitor, de vocația) (sau profesia la m-am gîndit, desigur, cu o oarecare trufie, unul, Eu, artificial? cel cu menajamente multe prea fără înlocuit fie să riscă uman muncitorul profesii În ce ecaredintrenoi. fi pe direct cumva vizează ne – luddit un ameninț ne peste noi, adică forța de muncă robotizată, va minute în ce măsură progresul care vine acum. nici oprit fie să N-o oprit. fi putut n-a – clișeul spune cum – progresul iar moarte, la condamnări și sînge de vărsare cu lăsat luddiților,violențele la s-a violent răspuns a statul urmă la Pînă manuali. țesătorilor ale subzistență de sursele adică muncă, de locurile amenințau mașinăriile că – tificat canice, me țesut de războaiele caredistrugeau cei luddiților, ale revolte faimoasele XIX-lea Marea Britanie pe la începutul secolului al lor de oamenii din metal și circuite. slujbele la de alungaținevoie, recalifice de se să o Sau șomeri. rămînă să o calificare, înaltă cu inclusivmeseriași, mulți iar tică, robo muncă de forța de mult mai tot ate direcțiile,așacădestule slujbe vor fiprelu toate din muncii piața invada vor tificiale că în scurt timp roboții sau inteligențele ar ideea mult de vehiculează se urmei, urma Sigur,apocaliptic.niciLa și nouceva nu-i oamenilor.deocamdată rezervate domenii în roboților și a invazie prevestita viitorului îndelung meseriile despre vorba gînduri. pe Era astea zilele pus m-a netului Radu PavelGHEO Scriitorul IA 1 the Road m etmne mseae P d o de Pe amestecate. sentimente Am roma citim să ajungem să o Așadar, Așa că poate merită să ne gîndim cîte E inter largul din oarecare articol Un software ), roman intitulat sugestiv (în engle (în sugestiv intitulat roman ), „aiie e ci rmn“ unde romane“, scris de „mașinile , considerînd – nu întru totul nejus nouă. Aceeași teamă a stîrnit în e nu teama nici Dar teamă. de motiv un E gîndire. de temă o .. ei u s n vrec ca vorbesc nu să nu, deși ă... uu, e ot cneta pe concentra poate se -ului, sau One the Road Pe drum drum Pe cee moale creier i . Romanul ( On the On a că a ------centist. Ar avea în memorie toate tratate toate memorie în avea Ar centist. renas universal omului idealul de demn cultivat un poliglot face ce l-ar ceea netei, pla limbile toate stăpîni ar IA Scriitorul în adică cere, tradu în și original în ale – umane mari culturii puțin mai și mari cărțile toate intra putea ar perfectă aproape lui moria me în mult, Mai performant. mai ori de sute de că – doar așa exact fi ar IA scriitor Un 24. din ore de 24 scrie, alt să decît facă ceva să trebui ar nu care dar uman, pe maideparte. menii își vor putea vedea liniștiți de treabă oa Crohmălniceanu, Ovid zice cum așa, Și artificiali. „confraților“ producțiile ează evalu și comentează citesc, eficiență, și ză operele,vite aceeași cu criticii, iar rulantă bandă pe scriu își dintîi cei închis: circuit IA și criticii IA, ar putea fi cuplate într-un timă instanță, cele două categorii, scriitorii ul În roboți. scriitorilor creațiile evalueze să care literară, critică de mașinării unor „Un capitol de istorie literară“: construirea intitulat SF tentă cu text într-un niceanu Crohmăl S. Ovid literar criticul cîndva o ce risipește angoasele scriitoricești, a oferit- citești, cesăalegi? să Ce nerentabilă. supraproducție o crea s-ar artificiale, inteligențelor creațiile de invadată fi ar carte de piața vreodată dacă că, Așa citit. pentru mult mai au nu torii citi nici dar scris, pentru timp puțin de destul au umani scriitorii că Poate critici. ș cititorii bulverseze să riile, libră blocheze să ajunge ar lor cantitatea produce cîteva sute de romane pe an, doar IA scriitor un – zicem să – Dacă literară. un declanșa poate o care pe ori premiul Eminescu. tor robot n-o să ia vreodată premiul Nobel de duzină, dar nu o roman un scrie să stare în e IA o Poatecă despreteologice creațiechiar creator). și filosofice discuții complicate deschide pot se aici (deși uman creierului a încîlcită și nestăvilită creativitatea cu compară se nu un Că inevitabil. simte se asta iar artificial, mîne ră artificialul Că umani. cititorii satisface poată să n-o non-spirituală făptură de fel ast o –, pietre cioplească să sau picteze să scrie, să determină o ce arbitru liber unui grație nu spirituală, pornire sau voință i propria- din face o nu și – umană creație de formă o programaticreproduce ce tură crea o o noastre, minții că a artificială nu, creație că spun să tentat sînt sus, mai ne? uma mințile pentru creații independent produce vor care umane minții ale creații niște de marginalizați sau înlocuiți totuși vedemne să o nimeni... răpi poate ni-l nu încît uman, fundamental me de atît e că nostru convinși scris, de vedem ne care ăștia Noi, facem? ne ce Și-atunci cititorului. mintea în doar sînt emoția și le sună interesant, chiar dacă interpretarea circulă pe internet – unde altundeva? Une care și IA de scrise poeme deja există tfel, al de periclitată: mai și pare se mi umani poeților Poziția proza. doar calcul în am luat aici Și Kansas. din librărie într-o nă româ literatura din traducerilor dedicat colțișorul sau raftul – zicem să – precum mală s-ar putea să ajungă la fel de încăpător nor librărie dintr-o umani scriitorilor cat unde de aleagă. să aibă să o care cititorii, și terari li criticii decidă să sau rămîne bune asta fiind proaste, fi vor Că zi. pe romane zece cîte și mitralia ar artificial scriitorul de crea un progrămel tivat defini odată fi N-ar dacă, de ceva. mirare alege putea s-ar astea toate din urmă, la Pînă ale inteligent. amestec într-un regulilor, încălcare și respectare de indicații și precum scrisului, a practică și teorie de le Gîndiți-vă la un scriitor – unul unul – scriitor un la Gîndiți-vă Ceea cedeocamdatășifac. absurd comic un de soluție, Singura Ș discret pomenite trufiei pricina Din dedi raftul scenariu de astfel Într-un soft tocmai supraproducția de carte carte de supraproducția tocmai înșel. altceva: liniștește mă mă liniștit De să putea s-ar că tiu ocpt e n programator un de conceput toate Odisee traducerile existente. existente. traducerile . Și nici un scrii ție performant, performant, ție soft i să-i irite pe irite să-i i de creație de șteșugul ------iorul meu”. Aveau să-i Aveaumeu”. „frățiorul mereu mesc fost aceea care l-a făcut să-și uite bețele uite să-și făcut l-a care aceea fost a emoția tocmai că probabil și motel, la emoționat de extrem și punctual zentat i-a spus să nu se întoarcă fără bețe. Lică a lipsit demaliție. enos a iior ș l pu la și Timișoara la reîntors it îm cuțit un cu rotunjit mai le-a care pe găsit niște crengi de formă asemănătoare, ș clădirea înconjura carepădurea în mis tri Paulcreat,l-a s-a ce panica În acasă. pre s-a Lică cântări, primei seara În tul. instrumen cu singur bună, vreme o de exersa care cel Lică, lui numele pomenit a împrejurăricineva ce Nuprin știu mai unul. de urgentă nevoie verii. Era tobar.Fără timpul pe cântat de loc găsiseră Mihai Muncioiu (Labă) și Hari Coradini Paul Weiner împreună cu Béla Kamocsa, Motel,unde la de terasa pe aflam ne ha, Mart mea prietena lui, sora și bunica pus invers, acum,laplecarea lui. film un ca derulează se care mănătoare, urmeze zeci și zeci de imagini, multe ase nu să-l făcut m-a după, de anii toți în păstrat-o cu Lică Dolga, momentul care, a mea memoria care pe imagine prima mul pe fundul unui scaun cu spătar. Este Love, Zeppelin, Led cântă Liberă Europa radio La Elisabetin. timișorean cartierul din întunecată bucătărie într-o Adriana CÂRCU devine mai mică Când lumea în buzunarul părcii. buzunarul în el de adusă coniac de sticla doi în topit am care cu ocazie militar, serviciul de scutea care-l actului primirii ocazia cu pu men să-și noastre întâlnirile ca făcut au flori, de buchet un cu negreșit prezenta se Lică care la naștere, de mele zilele și dar re), în care singura eram că pentru (doar venisem de „stilistă” căror a plete, acelor grija numai Nu Stevens. Cat cu semene să făceau care-l plete, și barbă cu firea, tă toa în bărbat un Pro era acum cu De Musica. cânte să început a aceea după umor de cea mai fină calitate, dar un cu comenta îl Lică care pe spectacol preună îm ascultam care în jocului al timp un grijă, de lipsei al timp un ca memorie în rămas mi-au lui, compania în Costinești la petrecute Verile munte. la Costinești, iarna la iar verile cânta care cu cii, Ami bună trupei vreme alăturându-se o Timișoara, pentru părăsit a Lică la ușalumiimuzicaledin Timișoara. tobe. Acelea au fost bețele cu care a bătut la așezat s-a și bucătărie, la de prumutat mare textele, un timp în care viața era un ț in conven in Pe la începutul anilor 80, Lică s-a s-a Lică 80, anilor începutul la Pe L 70, anilor începutul la Suntem n ip uă euu său, debutul după timp puțin La și un băiat de vreo 12 ani bate rit bate ani 12 vreo de băiat un și ț The Temptations lga ă e jsee u îndura cu ajusteze le să elegea ț ină regularitatea. O vizită mai mai vizită O regularitatea. ină ne iă oua u mama, cu locuia Lică unde Coresi, strada pe vizită mea trei vreo a ț ională a fost aceea făcută făcută aceea fost a ională n dp prima după ani , cântând în gura Whole Lotta Whole ț in timp timp in mereu ------i finalității iminența iar contractă, se că ească. Credeam că Credeam frățească. afecțiune de vezi Munții din sat într-un publică, lectură nă tradiție, Lică m-a însoțit la prima mea cea să discuții purtăm pline de rii, dîndu-mi acel sentiment de siguranță ie la ga la expoziție o pregăteam ce timp în un omdiscret, blândșimultiubitor. talent, de muzician un cu devotat, eten a devenit mai mică. Mai săracă cu un pri mea) lumea numai nu desigur (și lumea lui, plecarea la Acum, nemuritor. ferit, credeam Îl aproape. prea Era scăpat”. a portrete ale prietenilor. Uite că Lică „mi- nenumărate și interviuri de zeci născut s-au Astfel viață. în toții cu suntem mai mine. tru Țineam s-o fac atâta vreme cât pen lor existența este însemnată de cât dragi oamenilor arăt le să obiceiul făcut cu și mult umor. loialitate cu frățească, afecțiune cu existența toată aproape care însoțit mi-a om un Pleca certitudine. devine par intim universul care în liniște, de sfârși. Plecarea lui a produs acel moment nav,luni două peste iar cu promisiunea deanerevedea curând. Ne-amdespăr ascultă. mă drag cineva că știu când dată fiecare de am îl care pe lectu sfârșitul la până stat a Motel.Lică con gusto poze, ne-am mai amintit o dată împreună făcut am planuri, povestit ne-am vorbe, la întins ne-am timp, Aveam curaj. de văzul lumii, mi-am luat tradiționala doză Lică a scos sticluța din buzunar, iar eu, în negreșit, zi, doua A Artelor. Casa la am s-o urma care pe lectura la veni va că rat asta, nu știuse că sunt aici, dar m-a asigu Era Lică, în drum spre repetiție. De data geam. în bătaie o auzit am Calpe, leria așa va fimereu. do aceste mine pentru însemnau mult încurajare. Nu i-am spus spreniciodată cât de dușcă, o trag să îndemna mă care din și piept la de buzunarul din scotea o care pe tare, ceva de sticlă o cu mereu bun, lui zâmbetul cu Mereu lecturi. sau jazz de festivaluri carte, de lansări ele fie participam, care la culturale nifestările ma toate la inexplicabil, aproape mod tană, fărăplată,doardedrag. copii în fața casei mele din Ciclova Mon cu Toni Kühn, un concert de jazz pentru și Butoi Liviu cu împreună cântat, a el tot cu târziu, mai Unan percu ție. de efecte spusa acompaniidu-mi Banatului, reu îndeplinconsens. fă ne care ascuțit, spirit acel de însoțiă blândă, prezența simt îi ochiului, colțul din umor de văd sclipirea și îi bun zâmbetul ani, acei toți la înapoi Band. Privind Blues Bega cu Cânta copil. un avea însurat, acum era Lică Germania. în la Timișoarasau vizite, fiecărei ocazia A iunie, lui începutul la acesta, Anul În anii care au urmat, Lică apărea, în Printr-o întâmplare care avea să devi cu vedeam ne mea, plecarea După iva ani buni în urmă, mi-am urmă, în buni ani câțiva Cu episodul cu bețele de tobă de la zece zile va afla că este bol este că afla va zile zece PesteDolga. Lică lui a blică pu apariție ultima fie veasă și jumătate se va se jumătate și witz , me țit ------

uţnt l Uiestta i Aberdeen, din Universitatea la susţinute conferinţe de seriareprezintă îl 1993 din debordantvolum acestui miezul fapt, De reprezentanţiicu şituri contemporani”. ei ţin permanentă cu capodoperele acelei cul intelectual şi într-o controversă nu mai pu Fiecare s-a aflat într-un permanent schimb totodată,criticatau apăsat această tradiţie. aşezaţi în tradiţia culturii clasice greceşti şi, „ferm fie PărinţiiCapadocienisă ca făcut ică, aramaicăsaulatină. ebra în nu antice, elenistice şi eline zaţiei Noului Testament în limba greacă a civili scrierii a lingvistică convergenţă portanta im la de deopotrivă insolit şi recuperator său demersul porneşte University Yale la de istorie de profesor Cunoscutul ana”. Christi „Historia academic nostru isajul pe pentru remarcabilă absolut seria din 5 volumul ca apărută p., 487 2019, Iaşi, Doxologia,Editura Sferlea, Ovidiu orghe Sergiu-Adriantrad. Adam, Ghede ediţie elenismul, cu creştinismului întâlnirea la naturale religiei Metamorfoza clasică. tura Paralelisme lui din societăţile arhaice faţă de Materie, de faţă arhaice societăţile din lui omu comportamentul înţelegem „să tor învăţatuluipolihis potrivit era, lucrării al Universităţii din Chicago. Scopul declarat al atunci de profesorul de americane narii zut, adus la zi şi completat cu câteva semi revă text 1977, în Flammarion la rului, auto vieţii timpul în apărut francez text ultimul urmează ce ediţie p., 220 2019, Bucureşti, Humanitas, Editura Antohi, alchimişti şi fice fundamentale: Mircea Eliade, o recentă reeditare din scrierile sale ştiinţi amintesc să vreauromână, sorginte de lor de sus a unuiatare spiritualdedurată. construct tului pentru punerea în pagină, la propriu, Barth) şi însemnătatea instituţiei mecena Karl Harnack, von A. Gilson, E. Jaeger, (Werner domeniu orice în umaniste tăţii continui forţa înţelegi permanenţi) peri Herbert Read şi Jung erau invitaţi şi com Zimmer, Scholem, Eliade, unde Ascona, la de Eranos întâlnirile cu doar poate lă (comparabi admirabilă tradiţie această dierii istoricului acesteia. studiuluiteologieinaturale”, eventualstu movării,dezvoltării, învăţării răspândiriişi Gifforddedicate1885caîn exclusiv „pro consacrate prin testament de Lordul Adam geri academice din lume, iniţiate în 1881 şi prestigioaseprele mai cele din unele res, celebrele, pentru specialişti, Gifford Lectu savant Jaroslav Pelikan, inegalabilului monografia este – nismului creşti a istorie întreaga acoperit a ce că teologi şi umanistă activitate prodigioasă – ca tot ce a compus în multele decenii de Claudiu T. ARIEŞAN Un fapt cultural de necontestat, ce a necontestat,ce de cultural fapt Un (I) (II) în implicate numele citeşti Când

cel mai important istoric al religii al istoric important mai cel

ouetl ş referenţială şi Monumentală , trad. Mona Antohi şi Sorin şi Antohi Mona trad. ,

Pentru că am pomenit mai pomenit am că Pentru Creştinismul şi cul Făurari ------dă speranţe în sporul unei voci puternice voci unei sporul în speranţe dă doielnice, compun, repet, un volum ce ne calităţi evidente şi, lângă alte reuşite neîn liale de proporţii – adună multe din aceste animalieră cu implicaţii meu favorit, Textulvizuale. iconicităţi şi gând de peie poziţie a fluxului prozastic, reunind crâm la o sănătoasă fragmentare şi chiar decom contribui a de lor rolul ele şi au colo ici, aruncate corespondenţă de fragmentele Apoi deopotrivă. seduce şi agresează o ce ală, decupate scurt – e drept – de o faptică de a plonja în meditaţii cu tentă existenţi aceleiaşi a reală capacitatea şi bagatelizat când idealizat, când atopic, rural univers unui păţaniile enorm scriitoarei şarm cu descrie a ce autohtonistă vocaţia între constructivă perfect şi destinsă luptă o – ganţă de autoare. din autori frunzăriţi şi iubiţi cultural cu ele ardent,nulimpregnatecitateprofunde de crochiurisaugraidecupate încotidia din incursiunimemorialistice, cupasaje întregi interesantele conţin ce cadrele sunt tinat) visatecu ochii minţii de orice călător îndă (Montreal,SUA, Viena, Londra şialte cele general în liberă lume marea şi specialîn oraşul originare, ţinuturile structurală, ce evoluţiededomeniu. înBanatul matri ca unui prozator talentat şi cu largi perspective intrarea cronicarulconsfinţitsubsemnatarşiau ru Rachie Ungureanu, DinuCornel Adrian invitaţiiundeBega, pe de oraşuldin tera a cărţii a avut loc de curând, la librăria Eso mişoara, Timişoara, 2019, 242 p. O lansare Ungureanu,Editura David Press Print, Ti mai mult sau mai puţin scurtă) – Dorina Măgărin, „Eu Todoran”,gen buni BCUTaniactivează deunde de organizate evenimente mediulcădereîn preprozatoarevizibilecuşiacum până – poete distinsei al cel tardiv, este nu ricire mai târziu. elementele primare pasionaţii şi erudiţii alchimişti de creativ manipuleze să cerca în vor cum exact al Universului, Creaţiei ascuns sensul dezvăluie ritualuri ce prin complexe Naturii, al plan marelui împlinirea întru participativ major rol un dobândise metalurgice tehnicilor samblul an ci arhaice, societăţile în sacră apăsat dimensiune o aveau minerale substanţele babiloniană alchimie şi asiatică mia româneşte în iniţial apărute eseuri minunatele mari, linii în urmează, ce faţă de dipticului miezul formează alchimice tehnicilor şi ideologiei a sintetică stituire în incursiune mental al acesteia, completată de o recon o ci talurgiei, stanţelor”. Sub al fi a de felul schimba a de puterea descoperit şi-a când antrenat pomenit s-a care de spirituale aventurile urmărim să tice şi ca structură, şi ca dimensiuni ca şi structură, ca şi eclectice © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia e ă n cse opzţi voit – compoziţii aceste în dă Se ( me a culturală istorie o nu Aşadar, III de facto de ) (1935), respectiv (1935), Un debut târziu, dar din fe dintârziu,debutdar Un Privind-o pe Smarty în lumea literară locală a localăliterarălumea în on lineon Galeria oglinzilor (proză 13) N doar Nu (1937).

umaniste şi fami şi la numeroaselela şi , pref. Cornel universul Cosmologie –

ispravă Alchi ------23 rediviva 24 logos © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia poral șispiritual.” cor deopotrivă, este, paradisul că susțin satisface, mă mărturisesc, opinie, căror a alții, ce timp în spiritual; exclusiv loc un alții, corporal; exclusiv loc un fiind ferire la paradis. Unii înțeleg paradisul ca astfel: ( Primul,din extras Augustin. Sfântului operele din te-cheie fragmen două întregime în citează ma Tho Sfântul paradisului, corporalității chestiunii consacrat articol, primul din prima a parte masivului tratat. Aici, încă închestiunea102din discuțiilor purtate contextul în vigoare cu postulat este lui paradisu locației și existenței acordate interpretări oricărei al ax drept african Doctorul de stabilit interpretare Principiul de 1274. Martie 7 în survenit înaintea sfârșitului vieții sale pământești, Summa Theologica meditațiile sinteză, sa ultima relua în paradisului asupra va își Angelic torul U KMITA LAZ Robert Doctorul Angelicșiimperativuladevăruluiistoric Întoarcerea înParadis a interpretărilor spirituale atâta vreme cât Dei epe esl iea a Genezei al literal sensul Despre în care se afirmă deplina legitimitate Asemenea Sfântului Augustin, Doc A re cu „Treiprevalente opiniile sunt exact acel text din anterior,este articolul în noi de menționat deja doilea, l 1 , abandonată cu puțin cu abandonată , DeGenesi Litteramad De Civitate , sună ), ------dem despre ce este vorba. O vorba. este ce despre dem consecințe neașteptate și nedorite. Să ve avea poate istorice veracității postularea deja, afirmat am cum după însă, timp, același În proiectează interpretare. orice derizoriu în principiu acestui Negarea it.” upon built interpretation spiritual and historical basis, the as retained be must „the truth Crean, Thomas nican Domi Părintele spune cum după Sau, istoric interpretări: posibile oricărei al temeinic fundament unicul Thoma postulează Sfântul Testamente, două lor ce care „miturile” despre peiorativ, interpreți vorbesc, acei toți către de și cât „istorico-critice” metodei specialiștii de atât intenționată Bibliei a clasice gezei exe subminarea parcă, Anticipând, ale. speci totul cu semnificații are autor de putem oferi.” o care pe spirituale explicații oricărei al historiae tas trebuie să păstrăm adevărul istoric ( istoric adevărul păstrăm să trebuie metodă, această Scriptura folosește de oriun și istoriei; aparține ce chestiune o ca expus este lucru acest paradis, despre în termeniiceimaiclaricuputință: principiu același reformula va d’Aquino Thoma Sfântul augustiniene texte două aceste pe Sprijinindu-seTestament ului VechiuluiNoale și sfinte cărțile în tate rela faptelor istoricitatea negată este nu Idfrn c n sue Scriptura spune ne ce „Indiferent xrsa vrts itra” folosită historiae” „veritas Expresia al faptelor relatate în textele sacre. textele în relatate faptelor al ) al narațiunii ca fundament ca narațiunii al ) 2 dată stabilit dată adevărul adevărul veri ------3

eete „[…] terestre: sale existenței postulării necesitatea nou din afirme să concluziv, grijă, are el se, preci locații vreunei al înfocat apărător un fi a Fără acestuia. a ecuatorială sare ampla ipotetica despre discuție, amplă într-o angajat găsim îl 102, chestiunii, al articol doilea de-al cel în paradisului, a - noastră lumea în aici, - existența și Eva, aufostispitițideteribilulamăgitor. care părinții neamului omenesc, Adam și în grădinii a localizabilă, totuși și sibilă inacce terestră, locația subiect: același exact discută navigatorul care în lumb Co Cristofor lui scrisorilor asupra tează care-lproiecpe profund ecoul deslușim să începe vom învățături, aceste atenție cu recitim și citim Dacă inaccesibilă. că fizi locație într-o lume, această în deva, un adevărat,amplasat cu este, paradisul începutul istoriei lumii, cât și în prezent, la atât augustiniană: metoda fidelitate, mă a Sfântului Thoma, care urmează, cu fer de atât convingerea adumbri poate menționează.” îl nu locuri despre scris au care cei că face se giune toridă ce nu poate fi traversată; așa re o de fie mări, de fie munți, de fie tă, locui lumea cu raport în obstrucționată este paradisului „Amplasarea marcabilă: re fermitate o cu răspunde va îi Thoma Sfântul Scriptură, „de Sfânta să mitologizeze” grăbiți de moderni exegeții paradisului către existenței respingerea nu esteunloccorporal.” că Prinpare paradisului. se urmarelocul menționat a nu nimeni locuibilă, lume descoperise grădinainterzisă: nu explorator un nici că faptului a rectă a Edenului era văzută ca o consecință di spirituală exclusiv natura când sa, în epoca ridicate deja obiecțiile dintre uneia ezitare, fără răspunde, Thoma Sfântul privitoare la locația biblice și natura paradisului, relatării al istoric fundamentul ce au trăit în epoci atât de diferite: Sfân diferite: de atât epoci în trăit au ce creștini unor convingerile contrazice a pare afirmație asemenea O nouă. sibilă acce lumii geografia în nicăieri află ascuns se nu paradisul într-adevăr, Deci, pământ. pe inaccesibil loc niciun există nu că certitudine cu știm azi, de cei noi, sus, mai menționați sacri autorii dintre parte.” altă în sau ecuator la dacă indiferent poziție, temperată mai cea în amplasat fost a sul R.L.K.], noi trebuie să credem că paradi n. - ecuator la paradisului amplasării [a chestiune această privește ce ceea în rul S anticipează care obiecții, Acestei „ [ …] deși omul a explorat întreaga explorat a omul deși …] ă n ea e rvșe poziția privește ce ceea în pă cli nicio ezită nu Angelic rul Docto că convinge ne a pre 6 pe esbr d oricare de deosebire Spre nă rcr a f adevă fi ar oricare Însă tei inimede-aici:alui Pistorius. ăs- în care techemamsăfii unstory de aurînaceledup-amieze De fapt,euovăzusem cuproteze tăia chiardesubscaununpicior. Se discutapevremuri căîivor masa noastrădetrei anidefumat? Cum sesimtedupăces-alăsat 5 iin ui nu dubiu Niciun Adrian Karaoke 4 (3) Bodnaru ------ie nceiie e cs pmn, este diferența dintre pământ, lumea de dinaintea căde acest pe inaccesibile fice empirice adevărul de convinși grijă, tă toții? Nici într-uncaz. Cristophor Columbus. Să se fi înșelat cu d’Aquino, Thoma Sfântul Augustin, tul alibi.” vel aequinoctiali sub vel esse, constitutum dum est Paradisum in loco temperatissimo creden sit, hoc de autem „Quidquid 450: cerunt.” fe non mentionem loco hoc de locorum scriptores ideo Et potest. non pertransiri quae regionis, aestuosae alicuius vel rium, ma vel montium, vel impedimentis bus ille seclusus est a nostra habitatione aliqui locus quod dicendum tertium „Ad 449: poreus.” cor locus esse videtur non Ergo Paradisi. loco de qui faciunt mentionem nullam tamen habitabilis, terrae loca omnia erunt inquisi diligentissime aliqui „(…) 448: 2019]. Iunie 08 la [Accesat first-parents-aquinas/ http://kolbecenter.org/perfection- adresa Saint Thomas Aquinas,” accesibil online la to According Parents, First our of fection vom menționa doartitluloperei șipagina. înainte aici De fabricandae.” ones expositi spirituales desuper et historiae, veritas tenenda fundamento pro est tradit, Scriptura sic quae autem omnibus in tur, proponun historicae narrationis modum quae de Paradiso in Scriptura dicuntur, per ologiae Prima Pars TomusQuintus, XIII-lea, al Leon Papa de ctitorită nitivă tentiam.” sen placere fateor mihi tertiam dicam, ut ergo Breviter spiritaliter. autem alias liter, corpora alias accipiunt; paradisum modo utroque qui eorum tertia tantum; ritaliter spi qui eorum alia volunt: intellegi disum qui tantummodo eorum corporaliter para hac re quasi generales sunt sententiae. Una de tamen tres dixisse; multa multos radiso Latina ad Litteram și maturitate.( încredere cu înșine noi pășim să trebuie care pe cale menționați, autorii toți de a existenței paradisului este calea urmată omenirii. Direcția interpretării spirituale istoria din teribil episod acest după de lumea și Evei a și Adam lui exilării și rii Ceea ce trebuie să lămurim, cu mul Pr Prima Pars 6 Prima Pars 5 Prima Pars 4 PerO.P.,„The Crean Fr. Thomas 3 defi ediția din latin textul Cităm 2 Augustini, Aurelii Sancti 1 ______, coloana 371: „Non ignoro de pa de ignoro „Non 371: coloana , Rme 18, . 4: E enim „Ea 448: p. 1889, Romae, , asne ue lcți geogra locații unei absenței a , LiberOctavus,1, în Va urma um Theologiae Summa Theologiae Summa Theologiae Summa ) Summa The Summa De Genesi De Patrologia constării p. , p. , p. , ------Cristian SĂILEANU Povestiri dinşanţ Parcul cuscorpioni. ou, ei e rp, enooa. Excrocu neîncoronat. drept, e deşi, solut, ab Scorpionilor,monarh Împăratul crocu, Ex zis Niţescu, Cornel pe căpetenie drept tre ei mai periculos ca un scorpion, avându’l din fiecare infractori, de duzini patru trei, vreo adunau se ruginită, fontă de scheletul cu şi colo pe şi ici pe lipsă şipci cu putrezit, internaţionalismul proletar. cu cap în cap băteau se ţară de şi neam de dragostea când vremea pe 1944, august 23 după netrebnic, politruc cărui ştie cine nul slujba ţării, fusese distrusă cu dalta din ordi de vitejie ale Domnului Tudor înfăptuite în vesteaminunile ce inscripţie o unde statuii, soclul la până părţi patru cele toate din cau ur piatră de largi Trei trepte capului. pra aer,în înălţată deasu sabia şi cap pe cuşma lui Tudor, proptit în cizmele cu tureatcă, cu trist de pământ petec unde trona statuia Domnu acest împrejmuia genunchi la până zilor. maidane cozile sub de ieşite soare, de rite întă şi vreme de înegrite moviliţe, multele în calci să fără scăpai nu menajere, gunoaie şi goale pungi bălării, printre navighezi să abil de suficient erai dacă chiar pu căci, tinţă, cu era nu parcului a potcoavă de mă rei logici,săcrească şisădeaumbră. orică împotriva totuşi, încăpăţânau se care copaci neudaţi, nestropiţi şi netăiaţi cu anii, presărat opt şapte, cu diametru, în metri de cu aspiraţii circulare ce nu depăşea cincizeci parc, dar nu era. Era mai bine zis un maidan cite de dictatura proletariatului. zoaiele şi rebuturile umane răscolite şi prito cum le’am văzut, fără fard şi fără voal, zaţul, n nia mai frumos şi mai decent în acei ani. Eu Româ avea ce tot a împotriva asmuţite şi lor văgăunile şi cuştile din eliberate fost au neverosimile prezente în paginile ce urmează alcătuirile înfricoşătoare, Jivinele munism. cial aberant, anusul contra naturii numit co sistemulso cifaună, infamăaceastăcreat a departe. uni literare –citesc,ofteazăşiîmispun, cesti în răbdători prea şi rele în împătimiţi tminteri cu un pronunţat simţ al umorului, nism. Cristian Săileanu este un scriitor scriitor ( fenomenal. un este Săileanu Cristian nism. comu sub vieţii monstruozităţile şi bele catacom în 1960-70, anilor Bucureştiul în continuarea găseşte îşi Barbu Eugen şi a Zamfirescu Mihail lui George filtru fără şi groasă grea, lumea Aici semnificativă. Povestiri cu scorpioni. din şanţ româneşti, lui scrierile Din Coresi. expresii de său truditul mult şi terminat a (recent duceri tra alte citit i-am Corfu, din lui fieful în Săileanu Cristian pe cunoscut l-am Apoi in ’Nealor. Iancu de-ai li se va unul părea la dedaţi Mark americanilor înainte, Twa De-acum genial. traduse proze, de uăzeci do vreo şi comedii celelalte şi fel La cat. citit capăt la am pînă Şi zis. mi-am complexe, n-are Ăsta Turnip. Pristanda–Boris iar Yapper, Caţavencu–Nick O’Feta, zovenescu–Joe Brîn McPlatter, Farfuridi–Jim Doddery, Trahanacheenglezesc, Zachary tul devine lui Cristian Săileanu din Caragiale. În tex ’am făcut altceva decât să consemnez, aşa consemnez, să decât altceva făcut ’am Baltagul e ee ic su ae ăc d lemn de bănci şase sau cinci cele Pe abia ridica se ce ciment de bordură O for in alee unica din afară plimbat De voia se Vladimirescu Tudor Parcul - Iubiţilor, le răspund, nu eu sunt cel ce prea Mergidur. prea E mult. prea E - al oameni - mei prietenii Pânăşi […] Acum cîţiva ani i-am citit traducerile Acum traducerile ani citit i-am cîţiva , publicat acum cîţiva ani la la ani cîţiva acum publicat , ), mă uit cu folos la la folos cu uit mă ), Călin-Andrei Mihăilescu Călin-Andrei ciora pierdută Scrisoarea dicţionar englez-român englez-român dicţionar * * au Ancuţei Hanu este cea este mai Marele Marele ferme , Parcul ) şi şi ------

vizită lui Florin Greceanu, tatăl lui Şerban lui tatăl Greceanu, Florin lui vizită şcolii elementare de cartier îi făcuse o scurtă bine scrisă.Are greşeli deortografie. ciu, i’a zis Radu cu delicateţe. Asta nu’i prea analfabet şir, maialescucuru. oreîn zece şi munci adevărat,pot e prost,dar Domnu la Tudorşi mic Eusunt fiecarezi. în parc în labă la iau mio să săturat m-am rece cerereFacdoa aceasta conduceţ. le onoare cu restaurantelece din unu la serviciu de femeie ăştia bine ce’a scris? scris a hârtie, de coala dându’i compuseseră Aurel şiCastravete. i’ care pe serviciu de cererea citească să se ruga şi’l Radu, pe Greceanu, frate celălalt să citeşticeasu,băi,turcălău prost? fugă Şerban. facultate. dintre fraţii Greceanu, care unu se îndreaptă grăbit spre către el strigă Şerbane? ceasu, e Cât el. pentru înţelegere multă mai aibă să care altcineva pe vadă să sperând stradă pe lung uită se şi dând cap, din Beget înţelepciune cu zice cer, pă sus soarele ie nu get. C’amvăzut pachetu plin. n dimineaţa. mahmur e general careîn Țigări Aurel, arţag cu mă’ntrebi,zice mai ă? ce dă sanu la’nchegat. Dă şimie’o mărăşească. uitându’se pieziş la el. Că de’abia am pus su se’ncruntă cudemnitateBeget. dor. TuDomnu lu statuia ca mare mai E tău? nasu sub Salvare, la dă ceasu mă, vezi, Nu gros Aurel, care tocmai îşi aprinsese o ţigară. rat, camcâtsăfieceasu,tată? puşcării. prin şapte vreo petrecuse îşi acum, are cât ani de opt şi douăzeci cei din care, cârn, şi botos spete, în lat zdravăn, înalt, om un e Bâlc lui. n’arefelul care buzunare,de somn de hoţul Aurel, Bâlc apare obicei De doi. şi împreună cu care să taie frunză la câini în parcului băncile din una pe aşeze se să care şi te adânc în buzunare şi cu capul între umeri mâini delicate,defetiţă. şi cârlionţat păr de clădăraie o oacheşă, faţă o cu – înalte tocuri cu pantofi cu încălţat cincizeci metru un de mult mai avea nu – minuscul turc un Murat, Gevdet Beget na nă dinzori dezipânănoapteatârziu. subtera lume aceasta în colcăiau toţi croci, es lemn, de sapă în acum ajunşi „foşti”, – viaţa, curve – care pe bani, care din dragoste cu lupta în nemedaliaţi eroi violatori, lux, de întreţinuţi spărgători, politici, disidenţi borfaşi, trişori, buzunare, de fi hoţi şi lologie, medicină la studenţi cuţitari, evrei, lalţi lupicucolţiascuţiţi. cei decât feroce mai rămâne cât mult, mai ducă haita doar atâta timp, şi nici un minut să’şiîngăduit con este îi căruia alfa lup un nu purta coroană, aşa cum neîncoronat este ’am. l şepă e rml nelp ltr de alături interlop primul pe aşteaptă ’l Cu vreo zece ani în urmă, directoarea urmă, în ani zece vreo Cu - Murătură,turc Gevdet Beget stimă, Cu Prin prezenta vă solicit să mă angajaţi ca Tovarăşe Director. Radu acitit. Beget zis i’a Radule, tu, vezi Ia – pe oprise îl Beget înainte zile două Cu nu’nveţimea pula ce dă da’tu, Mă, – – Zece, ai?îispuneBeget luiAurel. din răspunde îi jumătate, şi Şapte – că tăi, ochii mânca’ţ’aş zece, e Nu – – N’amde Be obidă cu spune n’aiţigări, Cum – mine, ca bine mai tu ştii dacă Păi, – Beget, cântă taată? zece, fie să Cum – mine, – Ezece, ziceAurel lamişto. la ochelarii n’am că Nu, – râde analfabet, turc Futu’te’ndă – gât îngându Beget zice îi Aurică, Auzi, – afunda mâinile cu stradă în Begetiese întotdeau aproape deschide îl Parcul turci, români, unguri, greci, Țigani, Lasă că’ţi fac eu altă cerere de servi de cerere altă eu că’ţifac Lasă dat , ziceapăsatAurel. o ------iiee neetae s bgs î miliţíe. în băgase se intelectuale, limitele doi ani în urmă, mai de sărăcie, mai pipăindu’ cu care, cartier, de elementară şcoala la de serviciu de femeii băiatul Asăftoaiei, arde gazul. TudorDomnu şi la parc în bancă o pe stă Restultimpului somnul. ia îl când apucate, şi pe Doarme susanul vinde. le amiază face După halviţa. zi, de zori în Dimineaţa, mea literelor. lu cu contactul posibil cât pe evite să încât fel aşa în viaţa organizat şi’a dar analfabet, rămas A vândă. le să piaţă la jos pe pleacă şi cârcă în aburcă le două Celelalte ce. de el vecinei sale de palier, cea cu nouă copii, ştie mai mititel. Cel mititel i’l lasă la uşă lui Fifi, unul şi mari, coşuri două în susanul gata, pune e Când închege. se să lasă o şi pasta face zi, de zori în scoală Moşilor.Se Piaţa căîlînvăţase săcitească. pentru Greceanu Florin lui era îi recunoscător de cât parc din scorpionilor tuturor spunea le Beget luni, trei după dar stadiu, acest dată le punemîmpreună, domnuGreceanu? şi litera creion un cu nou din indica şi Greceanu, dispus lacompromisuri. ceanu. îl alfabetizeze peBeget. să nisip, de carieră într’o sapa cu muncitor azi bancă, de director fostul pe roage îl să VeniseBeget. lui vecinul şi Radu, lui al şi lângă ei. bancă pe răpus cadă să lasă se şi Bâlc, lui şi unde proviu? Păi,neîntemeiată. dă bănuială ştiu de nu io astfel o de jignit profund Lae, spus a nele? Dau d’avertisment. dau. D’aia bătaie… din sparg te p’ormă şi ia, pă piş mă uniformă, dă dăzbrac te întâi că ce altu, pâinea că câştigă îşi cum secţie că unu, face la pă vorbe cu umbli că aflu să dracu dea nu să şi cartier, din parc, d’aiciadin tot Ieşti căcat. dă tău pistolu dă şi uniforma dă doare mă nu cur în nici mine ţinându’ bat speriat proaspătul om al ordinii publice, creierii. toalcă zdravănă după ceafă de i’a zdruncinat apropiat s’acu pas legănat de el şi i’a bancă, tras o sca pe frumuşel aşeze se să lăsat l’a Excrocu Cornel roşie, vipuşcă cu uniformă albastră lui mândra în îmbrăcat parc la sub centură. ciu. Un pulan negru i se bălăngăne impudic şind mânerul metalic al unui pistol de servi şoldul Pe perie. drept are un toc de piele din care se vede ie tuns părul prin dreaptă mâna importanţă multă cu trecându’şi şi mândrie, ţinându’şi chipiul sub braţul stâng de plin săltat, mers cu Vine ei. în mustaţa şi să’ţipoţi de lustruiţi negri pantofii scrobită, răsuceşti crem cămaşa cuţit, de lamă o ca dungă în cu călcaţi - uniformă de curăţel pantaloni îmbrăcat e dar tură, în e Nu a fac…ce? – Gre Florin întreba asta? e literă Ce – Lecţiile auînceputchiardeadouazi. – Ce faceţi, băieţi? le zice Lae lui Beget Cor nea vorbe, cu io Cumumblu - să – Dă ce dau, ă? Dau ca să nu uiţi că pă între a Cornele? nea dai, ce Dă Au! – Când Lae Miliţianu a venit prima oară e a oă i uăae pr ş Lae şi apare jumătate şi nouă la Pe virtuos. şi simplu deci trăieşte Beget şi’n Obor în susan vinde Beget Acum nicio depăşit a nu turcului Educaţia – – - – – Împreună? se minuna Beget. Dă ce să – Bun acum să le spunem împreună, – M,îşiaminteaBeget. – Bravo, Beget, aşa e, îl încuraja Florin – Un – Şi asta? un e A, – – Nu, ăsta’i un m M, a,ma M, i,nu M, i M, a, N . se deceafă. , spuneaBeget. a ? întreba domnulGreceanu. , zicea mândru turcul. , ziceamândru fac m , declaraBeget. , repeta fericitBeget. ma , îşi venea în căciulă Beget,căciulă venea în îşi , , ziceaFlorin. m , spunea profesorul. , spuneaprofesorul. m şi ------

un’ săducă. cică nu poate scăpa dă ia, că aia cică n’are aia acu o săptămână ş’a lăsat’o singură’ tesa, îiziceBeget. Să’ntoarce poimâine. umblă Nae Bambina? turcu iemulmaimic. lu ţiparu că Numai facem? să vrei alceva cum le numeşte el. el. numeşte le cum militare”, “victimele de refuzat e Rareori acasă. el la pat de jumătate - face ofertă le ultima somn, de moarte sunt dimineaţa, fetele două când la pe Apoi, leopard. de ca dinţii sticleşte îşi şi obraz, pe abanos de degete două a dosul cu gingaş mângâie le călduri, în motan de lui ochii cu ruşinare ne cu picioare în până cap din priveşte le la două, sau vin de gustare pahar un la o gării, la bufetul eleganţă cu invită le Nae militar. serviciul iubitul sau soţul termina şi’o până - nuri de plină şi tânără femeie pentru o eternitate o jumătate, şi timp an un - de nesupravegheate şi singure - li bere ştiu se că şi dimineaţă, zi doua a până autobuz au nu că aia, noaptea în tragă să unde n’au fetele că ştie el şi nopţii miezul de E Nae aproape în acţiune. intră singură, e fata deci, când, gară, din trenul ce plecat a după lacrimile, şters şi’a ce după tista, ba fluturat a fata ce După toace. pe ţărate că şi rujate, coafate, minijupe, în cele pe dezgheţate, mai fâşneţe, mai cele pe doar abordează Le călcâielor. crăpăturile în rii greie cântă le cărora ţărăncuţele la uită se nu Nici alături. soacra cu sau braţe în pil co cu cap, pe broboadă cu femeile cu mea vre Nu’şiNae pierde victimele. să’şi armată. aleagă ştie în pleacă care iubit, sau soţ ţară de la să’şi răcanul a la tren venit care de conducă fată o câte pe ochii pune unde Nord de Gara în noaptea, numai noaptea, doar cânddaucuochiideel. picioarele înmoaie se li şi scurt icnesc meile vor, şi ochi galbeni, de motan în călduri. Fe carni de albi, colţi Are zâmbeşte. sau beşte vor când sus de buza pe dansează subţireîi cowboy.un ca bandană, o na mustăcioră O păr de cârlionţat, iar în jurul gâtului are acoperit întotdeau lat, pieptul vedere la lasă îi care nasturi patru la descheiate înflorite cămăşi Poartă stânga. pe trasată meticulos cărare o cu separat şi briliantină cu denţă abun din dat este corbului pana ca negru Păru’oacheş. şi suplu umeri, în lat înalt, lui E spectacolului. ziua în argentinian tango de dansator un poveşti.ca spune Arată a de înnăscut talent un are şi virgulă, şi punct minat liceul la zi, când vorbeşte ştie să pună le luimilitare. – C’am auzit c’a săltat o gagică’n gară gagică’n o săltat c’a auzit C’am – - E plecat la munte, în vacanţă, cu con – Auzi, zice Lae, da’ ştie careva pă unde Ce Aurel. răstit zice ţiparu, Frecăm – Nae are cinicul obicei de a se duce duce se a de obicei cinicul are Nae ter a educat, om un e Bambina Nae – Da, aprobă Aurel, ie una din victime n casă. Şi ------25 fiction&co © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia 26 © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia vizor toate lucrărileei. mai în sunt aurului ale nuanțe diferite Iar găsească. să ca caute să ce și cum știe ce una încă și alchimistă, o E culori. așază și vede doar nu pensula, cu și ochii cu tează cerceFiindcă timpului. artista a și spațiului a picturală hermeneutică o și conțin ce creuzete sunt ci creadă, să grăbi s-ar neatentă privire o cum ilustrativ-impresionistă, e nu pânze pe ei transpunerea iar aparte, contexte în locuri, diferite în surprinsă e soarelui Agonia rupere. de nicidecum două, cele între simbioză de elementul fiind Flora pune inima la lucru. Șidesenator. rafinat un și ci înălțimile, cu pilot, ca obișnuit, un doar Exupéry,nu decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii”, scria Antoine de Saint- unuia dintre fundamentelepicturii,lumina. originii artei moderne. Reînvățarea unui mod de a privi începuturile. Redescoperirea mijloacele specifice lui. Dar tocmai aici e, cred, u cu chiar impresionismul, picturii, a istorie de pagină bine importantă o mai cu secol, după un de legătura, refaci să caduc, aproape riscant, pare Adevărat, intenție. expoziției, titlul Chiar lumina. mult: mai fapt, De apusul. cercetări acestei al subiect ca din Timișoaraare Pygmalion Galeria dincolodeepidermalor.și otemeinicădorințădeavedea lucrurile curiozitate profundă o ci creativitatea,activează îi care cea este fronda nu Lugoj din artista pe cunosc o câte Din principală. cea e nu că convingerea am dar motivație, aud când și numai ironic mijesc care celor tifla cu Răducan Flora dea Să frondă? din fie neagră, ceegatasăoînghită? carepâlpâie cevaîn pânze unei fața în oprești te să ce De albire? la până răscopt fruct un ca cadă să gata palid, soare un ce abiapulsează,sețineundeva, înaer, pământul decer?Cui șidesparte folosește l-ar transforma într-un GORAVIV? Pe cine mai surprinde o linie subțire de lumină, dacă pictorița nu s-ar juca puțin cu el, nu i-ar mânca o literă, nu l-ar anagrama și nu copiii și recunoaște l-ar care pe cuvânt într-un muțenie, printr-o la până descompune, încetinită explozie se soarele care în pânză o o stârnește bezna mai când interes până Ce mult, înghite? mai și mult mai tot întunecă se contururile, topește își umbra care în puterea,pierde își lumina care în tablou un aduce poate mai noutate Ce este? acesta tot cam principal subiectul e care în mai pictură de cine expoziție o FB, de pe curios necunoscuți sau rude prieteni, de generos împărtășite mii alte plus an, pe apusuri de 365 peste de parte avem dacă atunci lor.Și frumusețea prin chiar lor.Ba neverosimilul prin hipnotizante mai și respirație de tăietoarede mai mai care care imagini de doldora virtuală lumea e Dovadă telefonul. cu și poate Se trebuienu-ți carepoză o faci să că toate merite să Probabil că nu, doar de noroc. Nici măcar un aparat de fotografiat foarte performant Șerban Robert Puterile privitorului care o va privi. celui puterile în poate, și, expoziție în e Unde?Răspunsul trecere. de ritual un cu – spirituală cea pe sporească și-o să și culturală memoria reînnoiască să-și apt vitorul Un drum atent printre apusurile Florei Răducan poate echivala – pentru pri pentru – echivala poate Răducan Florei apusurile printre atent drum Un D Pentru Flora, pictura este mijlocul prin care cercetează lumea, iar expoziția de la M soare? de răsărit mai apus un culegi să și surprinzi să imaginație de nevoie E apus de soare de apus zitate pentru consumatorul de artă contemporană). artă de consumatorul pentru zitate stă Răducan Florei în demersului pictor de ei alevocația pedagogic substratul de incolo fotografii de toate calibrele și abandonată, de ani buni, de pictori? Să pictori? de buni, ani de abandonată, și calibrele toate de fotografii de sațietate la până exploatată temă apusuri, fie să lucrărilor joritatea carema în ulei în pictură de expoziție o cineva face ar ce de mult: ai , darămite să și dea cu ochii de unul? E posibil să fie și aceasta o aceasta și fie să posibil E unul? de ochii cu dea și să darămite , Apusurile ei abolesc granița cer-pământ, lumina/luminile ca și cum ar încerca să dibuie ieșirea dintr-o apă ieșireadintr-o dibuie să încerca ar cum și ca plein-air Despre , tot mai rară astăzi (aproape o curio o (aproape astăzi rară mai tot ,

na dintre mizele artistei: revizitarea lumină like -urile, inimioarele-urile, uau-urile. și , e o evidentă declarație de declarație evidentă o e , „Limpede nu vezi nu „Limpede - - - - pss e c s al, nru potențial într-un află, se că el spusese sito parte din personajele lui, acolo unde tul e nesfârșit, în timp și spațiu. Am regă râre spre un infinit al tăcerii minerale. To limită a normalului nu oprește acea cobo Nici o lumină nu licărește undeva. Nici o erau deasupra. geologiecaredetone miilorde apăsare a imensa doar simțind nimic, vadă să fără pământului, subteranele în adâncea se vechi, perareanoviceluitreptelemetalice,mici, dis cu strâns Am Europa. din cărbune de mine adânci mai celei a nesfârșită și bezmetică noaptea în șut, în intrare ma pri cu odată eu, și coborât Am Anina. spre duc care adormite și reci pădurile minerilor, a zori “rata”de cu străbat, să canopții miezulla eu trezitșiM-am eu. și face pot el face ce tot contemporani, suntem tot dacă că, Credeam coleg. îmi era care Sârbu, Nicolae lui urmele pe dus M-am ademeniri. acestei arogant, mai călătoriți pe acolo, noi,cred că o cunosc. dintre unii care pe sălbatică, și bă istoriaBanatului montan, regiune super de istorii, o revărsare de povești care refac Anina nu este un loc geografic, ci o sumă colecțiaGruescu.dinmină Pentru de el, cristalele precum translucidă neclintită, pură,dragoste dinaverefăcută imensă o și scrisul lui. Contele de Ohaba a investit au făcut să scoată toată bogăția din inima cu năluciri abisale, care l-au fermecat și l- orașul e bituminoase, șisturilor al deloc e nu orașul eu, vorbesc oamenilor ce Dar frumoși. al și orașul bituminoase în șisturilor investitori mari mai cei din unul este Ohaba”) de “conte de apelativul artistic cu bănățene literare Cetății (născut la Ohaba și alintat de concetățenii Radu CIOBOTEA contelui deOhaba Tristeţile şi dilemele portajelor sale de altădată? re coerența și muzicalitatea înălțimea, la nou, din Vaurca,politice? lamentații în cădea va șiproiect mărețiaunuireper de punct ca Vastrașnic?aveajelui va Se acum. realitateade în 80 anilorporterul re găsi va ce era întrebări, la răspunde îți că pentru agăți te care de roman un într- caÎntrebarea, dinafară. cartea pe aproape știam altfel, De presiuni. acelei tului de filologie de la Cluj. absolvenacribia cu scrisă șijurnalist lui zdrobitoare, trăită cu pasiunea adevăratu ta mi s-a părut o carte de reportaj imensă, amrecitit veiozei, a stranie pâlpâirea la Seara, nii. lumi bucuriile smerenie, cu descoperit, am întuneric, ani în măsurată fi a părut doar o altă formă a infernului. voiaCă sausugerezesănu asta, acolo era nuerau deloc îngereşti Locurile despre care vorbea Nicolae Sârbu pu mai al - eispuneau - Darsecundă.fiecare deasupramunteviețiidemetrilor, de în 1.100 de metri sub pământ. O mie o sută animalele nu rezistă, în abatajele săpate la nici care încondiții în suflul,dădeau își socialiste muncii Eroii grade. de 40 de lejeritate cu treceau care temperaturi la mormânt,aproapeoxigen,fărămuncind tni m în am Atunci ii n sesr u jne acolo. ajunge nu ascensor un Nici A Sârbu Nicolae că spune putea S-ar săi îs, u -m a supus mai m-am nu însă, Astăzi, s-a mi care vreme o după Revenit, ruginite, pe care fiecarecaredintreruginite,noipe ţ n oooi lcez ş mi jos. mai şi lucrează norocoşi, in Auruldin aripi. âă, eădtr i n pic un și în nerăbdător reporter tânăr, pradă, de eu mele tinerețile și căzut m ţ ls Ea ies ironie. imensă o Era eles. şi nu aveauşinu aripi. De data aceas ţ ii, ------temu cu informa întreprinderilor miniere de pe cuprinsul pe de întreprinderilorminiere însăși. O realitate dezmembrată, asemeni realitatea de frânată dar sete, cu aceasta mărturisirilor.Trăităa și largă mai zonă Poatepublicistică,de adicăsituatăîntr-o reportaj. de una nu dar Aninei, a carte pune. la etajul trei. urcă nu muzaștie, bine cum dupăCăci, imaginative,febrileluitrei.și afarăde în existenței al etaj orice la urce să liber ei, poezi infinitatea în prizonier fericit un rămânând scrisului, al jurnalistic pitolul ca părea) s-ar rog…așa (mă încheie își personaje reale, care te pot contrazice”. scriitorcu fiiliteratură, săfaci “e să greu văzut la persoana a treia, apoi constată că răsfață. Se transformă pe sine în personaj, se dar caz), acest în concludente dovezi excelentăprozăsunt o dedoldora portaj știe că e scriitor (cărțile lui de poezie și re lamentează.Firește,Ohabase de contele numeascăscriitor»,și dupăcum adeseori se să curajul avea mai faste lui clipele în care “Reporterul,scriitor”. nu sau “sunt general, autoironia e provocată de dilema detașarecirculedesoi un autoironică. În să lăsând dramatismul, atenuează care autorului, apanajul e cealaltă dureroase, adevărurilor a e parte O dedublează. se istorii necru poe sau ingineri locomotivă uită blânde unei al fin praful timp, între aşternuse, vremurile chezaro-crăieşti. redându-ivechi,dinritmurileşi cele tan Banatuluimon istoriapestepânindu-se în pretext, dinamitând discursurile, înstă înso altfel, de Fanfara, fanfară. de concerte să“treacă sticla”. Aniversări, comemorări, porneşte de la întâmplările care n-au şanse mai aşa, de-al dracului, contele de Ohaba mim “eveniment” aproape orice. Dar, nu obişnuitsă ne-amdrept,Ce-icente. evenimentere la de ori,multe mai cele cioburileei, căci mărturisirile pornesc, de Aninei nu-şi mai găseşte povestea, ci doar istoriei”. a sufocantă ocna în Amândoi ziar. fără ziaristEu, mină.“Tu, destin:fără miner rule din Anina”, el se gândește la propriul mine gândeam, mă tine la “eu scriind, căci, pământului, adâncurile din menii oa pentru lui dragostea doar Rămâne fă în cuvintele, tează un om care știe să-și găsească mereu altfel dacă n-ar mai fi scris? Cât mai con ea Era ea? despre scrie să încăpățânat fi s-ar el dacăaltfel Anina Erapoezia?” fel, tră ani, atâția eu scris am asta pentru “Oare scriitor? fi a sau reporter fi a dilemă: vechea regăsește își decenii,Nicolaede efortSârbu unui ciei șmecherește. Nu se pune. În fața zădărni astăzi, zice s-ar cum pune?- “Semeritat? a ceva, făcut a dacă Și, întâmple? se nu să acestea, toate din parte mică o măcar este culpabilitatea. Ce a făcut el pentru ca revine, siderat, năucit, iar primul lui gând Reporterul uitată. deja recentă istorie o fără ademeniri, continent scufundat într- nerv, fără fragmentară, realitate O țării. ţ , aei lăaă cunoscu altădată oameni i, ţ Nu. Nu ajunge acolo. Nici nu își pro u crie nni Ncle Sârbu Nicolae Aninei” “cărțile Cu care istorie o e însă, Scriitoriceşte, R a carte doua a această că Spuneam se nrgl et isnâd-e în insinuându-se text, întregul este ţ i, prieteni şi neprieteni, lucrători pe O epopeeO întoarsă pedos ţ ie, dispersând-o, transformând-o sau directorisaugenerali,preo i Omn rmş necunos rămaşi Oameni ri. tae rae pse ae se care peste reale) (toate, personaje fanfarei, burările tul şi rigorile cu odată evin, ţ ătoare, presărată cu tragedii. ţ ţ ue itri demente? istorii unei a i. Supuşi, cu to cu Supuşi, i. dându-mi, într-un dându-mi, e o a douăao e ţ ş chiar şi i ţ ii, unei ii, nu ţ i, ------relevă nevoia de a pătrunde cu mintea, cu pătrunde a de nevoia relevă științifică. și Toatepoetic-simbolică tică: albumul se află într-o perfectă echilibris Întreg descrieri. de însoțite și planșe în măiestrie cu transpuse și realizate mente experi la părtaș devine privitorul torul/ citi iar materialitate, și consistență și ci valen numai nu capătă mișcarea culoarea, linia, borator.planul, Punctul, la din procesele documenta a pentru – fotografic aparatul și însoțesc, le care te tex scurtele scrie a pentru și analize din rezultate viziunii baza pe desenele aliza re a pentru – creionul) și (stiloul nelul pe universului, materia cu conexiunile face a pentru – telescopul și dar celulei, tainele pătrunde a pentru – croscopul simbolic șimistic. biologic, și fizic universului explorarea în reflecție observație, experiment, tură, lec prin probată – științifică și artistică deopotrivă autorului, a orientare dubla relevă și fabuloase sunt album în incluse Desenele ultime. înțelegerii căutarea în fascinant demers un – descompunere de este, în primul rând, un proces progresiv gine la urmă din cele în duc ce traiecte ș interpretării știința legătură cu în gardă în pune ne altfel, Titlul, de riguros. și temeinic studiul tre că autorului aplecarea vădită este titlu arhetipale coincidențe fizice, planșe o în părți: trei structurat este excepționale grafice condiții în publicat și Kelemen Gabriel nezei Daniela ȘILINDEAN Vechii șinoiicărturari cuie rmtc ș piie pătrunză privirea și cromatice ecourile simetrie, de axă ca prezentat este nericul Întu negri. sunt axiali, Polii, iar alb, ca circular Ecuatorul pildă, reprezentateste din perspectiva spectrului cromatic, minuțios unde, de analizată și este fragmentată Terra cosmic”). negru întunecat, este conținut în incomensurabilul spațiu și întuneric („albul stelar ori intergalactic lumină dintre necuprins”,intervalul „de sferă ca negrul contraluminii, al cromatic xul geometria corpurilor. Sunt relevate vorte rilor spectrale albastru, galben, ro observații ce vizează manifestări ale culo pretare propuse) cucelescrise. bogăție vizualășiprindirecțiile deinter realizare, prin copleșitoare sunt (care le vizua informațiile alternând privitorul, cuprinde șapte categorii. ce Atent gândit, el își poartă parcurs un pe distribuite a albumului se constituie din 105 planșe parte Prima pagină. în vervă cu și grijă cu pus spectacol un e naturalist-simbolică. imagine Fiecare zona în conduși suntem ce măsură pe misterul amplifică își și – albumului paginile de și amintit sferelor. desprins și deprins fi a pare ce artistului a sensibilitate ordinara extra cercetătorului, a neobosită râvna Gabriel Kelemen are știința cărturarului, altfel, De lumea. ilustrau își care turari căr vechilor imaginea minte în mereu vine îți tomul, Răsfoind înțelege. a de . Ceea ce propune Gabriel Kelemen Gabriel propune ce Ceea . P fapt – taine de încărcată e Lumea A bilingv Albumul / apeiron i de și Hermeneutics of Genesisof Hermeneutics mgn cr s srjn pe sprijină se care imagini Întunericul, loarea. secțiune, rima ia sue ă ooet mi folosește că spune Ți-ai surprinzător. și vast mentar utorul operează cu un instru – cauză primară a lucrurilor ofdnmc fenomenelor Morfodinamica Introducere emnuia ge Hermeneutica i urmărirea unor urmărirea i cu raă de urmată și uia Cu Lumina. Îc din Încă . din realizat de realizat conține muzica ței noi, ței șu și pe 105 ori ------andre și vortexuri și andre și seducția,păcatuliminent. relației sale cu Pomul cunoașterii), ispita a lui puterea rațiunii (vezi analiza bufniței sau anunț malefic de doză o având ca înțelepciunea privite sunt care în texte con sunt diurn cel și nocturn Registrul dominant din mistica biblică (Geneza)”. pre inspirate ipotetic, caracter cu zuale vi „metafore redând artistul simbolic, caracter puternic un imprimat având ce, alegori trăsăturilor totul întru subscrie se planșe de serie patra de-a Cea trice. concen învelișuri și ermetic nucleu cu acestuia, a interioare geometrii unei rea la identifica și asistăm interzis fructului „disecția” pildă, De origicunoașterii”. misterele nii cu relație în simbolic și cât morfodinamic, proces ca plantei fiziologiei al botanic sensul în științific dual, „caracter un are secțiune treia de-a cea științific”, predominant caracter un au „planșele – lectură de cheia spectiv realizează conexiunilascarăcosmică. ci extremităților, al acela vizibil, minus punct-ter un la rezumă se nu axele care prin noduri reperează autorul cuvinte, alte Cu apicale-caudale”. formațiunile mea animală din care emerg bidirecțional lu „în ombilic în și dar pământ”, și cer sămânț în parte, o de pe origine, cu bidirecționale creșterilor specific model „ca lumină pus în este devenirii Arhetipul folosește. le autorul care pe exemplificările dintre câteva sunt măr de ramura frunzei, rile nervu și pețiolul tulpina, arterial, rele arbo embrionului), al mijlociu celular embrionul. respectiv sămânța, formează se care în etapele la seamă cu mai animal, și getal ve regnul la apelul prin albumului ale patra) a și treia (a în următoare secțiunile ilustrată este Teoria imaterială). tă nouă puncte, nouă cercuri și linia dreap (cu triada și circular) planul și punctul include (ce diada monada, trei: sunt tul artis identifică le care pe Ipostazele ală. imateri dreaptă linia imaterial, circular planul imaterial, punctul creează mare, sfere tangenț prin care, primordiale trei există că aceea este Kelemen rii natu geometria și primordiale sferelor da succesive șiajutălaașezarea ideilor. straturi de dezvelirea la contribuie toare n rnci pvlou uehi for urechii, pavilionul – rinichi – on embri – planetare emisfere ecuator, – tip meandru. de matrice o pe funcționează care nichi) ri plămâni, encefal, (intestine, corp din organelor girificarea și meandrică logia reo meandrică, difuzia pagini: acestor Trei sunt procesele urmărite pe parcursul meandrică. difuzia la privire experi cu mentele și fluidelor dinamica animală, embriologia are autorul plecare, de bază animal și vegetal mineral, regnul în simbolic/ demersul ilustrează și științific în ea și înscrie se căr a serie Penultima arhetipali”). „protoembrioni ca văzute potcoavă rilor lacu apariția și deltă la râu la de cerea (tre timp în deformarea și meandrică) (șerpuită, lentă curgerea studiind adică analizat său, fluxul și Edenului Grădina din râului arhetipul analizând abordare duală – pe de o parte simbolică, . Premisa de la care pornește Gabriel pornește care la de Premisa . nlgie ut eăut: rinichi nebănuite: sunt Analogiile cincea, a Secțiunea D (stratul mezoblastul plantei, Lujerul Secțiunea a doua se intitulează Malus Edenis ă, situată la confluența dintre confluența la situată ă, aparatura indică ne artistul secțiuni două primele pentru acă are și ea imprimată o imprimată ea și are , a Omului adamic și a Arhetipul meandrei Arhetipul e airr, re calibrare, de Ciclul apei, me apei, Ciclul ă și defor și ă reologic ată de ată Tria Ca . ții ------, n eosrța uouu, ăr „natu către autorului, demonstrația în toate, conduc meandrice plierile siune, tor de nodale punctele mitocondrii, de Tipurile secțiunii. al științific caracterul conferă animală embriologia și tologia His neviul”. cu viului unității al dual sediu „ca celulă la referire cu informații și dar interne, organelor formarea evocă macro-dimensională când micro-, încheie acest parcurs. Imaginea este când ele. sferacelulei în neviu Granițași dintreviu dintre câteva doar numi a pentru maniera re-compunere, și des/ de computațională neuronal tubului marea rente”. Experimentul cu culori și forme și culori cu Experimentul rente”. ine simbolice coincidențele și vâscoase observând „traseele morfologice în fluide obținute date și sferă-vortex principiului reprezentărioferă ale și fotografic este ul ilustrate în paginile precedente. Procede teoriile verificare de pentru zis, bine mai sau, sprijin de punct drept servesc Ele meandrice. difuziei procesul evidențiat este care în dual), (radial, lichid în mică convecțieter de experimentelor baza pe latoare. reve și pregnante sunt similitudinile și vegetal, câtșiîncorpuluman.Simetriile mediul în atât complex, la simplu la de dezvoltarea urmărită este comparativă, este Abordarea viului”. a energetică ra M zeci de fotografii realizate fotografii de zeci fizice fenomenelor orfodinamica ue allă două laolaltă pune și ------

direcții de interpretare se naște o poezie poezie o naște se interpretare de direcții două celor alăturarea Din hermeneu biblică. la tică chimie biologie, fizică, armătură la ginile anterioare alealbumului. confirme pa în enunțate interpretare să de direcțiile vine laborator în realizat 2018 genezei Univers, om. plantă, către conduc care substanță de pline și misterioase trasee la simbolic, și re la materie, la vizibil și invizibil, la fizic raporta descoperireade în moduri unor scop miezul, tâlcul, înțelesurile profunde ca are ce captivant demers un parcurge de investigare științifică ale vorartistului anul 2016). Cei care nu cunosc direcțiile Vortex-SphereArchetype pului Sferă-Vortex/ The Universality of the în exprimată nea viziu întregească să vin care informații Gabriel Kelemen vor găsi în lui acest volum cercetarea cu familiarizați Cititorii propriareprezentarecompleteze lumii. a să care culturale sau științifice indicii de la observație atentă, la căutare conștientă inspire să și curiozitate de valuri nească provoace,stâr să să intrige, să natură de H are Kelemen, Gabriel ______Eiua rnpes Timișoara, Printpress, Editura , mltr amnos de armonioase și line împletiri treceri pe struită reetc genezei ermeneutica tițfc l smo, e la de simbol, la științifică Universalitatea Arheti Universalitatea (carte apărută în apărută (carte Hermeneutica con e ------27 arte © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia 28 Magdalena Abakanowicz arte veche din sudul Regatului, care în 1947 în care Regatului, sudul din veche ele avuseserăoistoriesimilară. că realizat am șoc: un de parte avut o am cu Citindu-l, artistei. catalog partea din acest dedicație primise mama și expoziție o avea Abakanowiczrespectiv, momentul La Cracovia. la Est, de ropa Eu din muzee de directorilor al locviu co un la mele mamei cadou făcut ’70, anii prin publicat album, un peste dat am bibliotecă, în mine la aveam le care pe cărțile Între România. din plecat am când 2003), în că (cred 2000 anul după tură? în contextul interesului tău pentru sculp Abakanowicz Magdalena apărut diferenț orice neutralizează care punct un există separa, ne a par ce majore diferențele de ce ne-a adus aproape. Realizăm că, dincolo explicăm ne să acum Încercăm deloc. mai fapt, de știm, ne să fără ocazii, diverse în anii sincopați când ne întâlneam sporadic, Recuperăm Povestim. respiro. unui gazul ră permitem ne vernisajului, mergătoare preparativelepre cu gata aproape suntem Cum Timișoara. din Artă de Muzeul la Presence, Essence, Identity Abakanowicz, Magdalena expoziției rii pregăti timpul în pauză o „furându-ne” Curatoarea MariaRusBojanîndialogcuSorinaJecza sculptura şidinamicadurerii Magdalena Abakanowicz: adln Aaaoiz a ăe via cucărei a și Abakanowicz, manieră, Magdalena aceeași în repetase, istoria se iar totul, absolut tot, pierdut a tu e ob c Mra u Bojan, Rus Maria cu vorbă de Stau Mama mea provenea dintr-o familie — a împrejurări ce în și Când — ă: atașamentul pentru sculptură.ă: atașamentulpentru bknwc a prt cândva apărut a Abakanowicz , ce se deschide ță ------a arpai e n rfsr a Paul Magda ca ca artiști de inspirați sau Neagu profesor un de apropiați mai mult simțit s-au care Kapoor Anish ca artiști pentru motivul și este Acesta na. Chi și India – îndepărtat Orientul din sau Est din cei decât metafizic, filon un lor opera în au ce artiștii greu mai mult asimilat Vestulepurat. a pragmatic, mai mult Vestuleste ce timp în metafizic, e Estul Est-Vest: dihotomia manifestă se aici căci lucru, acest spus de important E maestrului. operei a formală partea la doar raporta se El acestuia. a metafizică puternic dimensiunea înțelege a de tea incapacita recunoștea îşi și Neagu Paul lui al elev fost a el că faptul la și referea Gormley, deEstșiAbakanowicz? lui viziunea în legată, este înțelegere înțelegere arolului sculpturii. Abakanowicz el, pentru că, spus mi-a discutând, și, mley Locked In numit s-a care Luxemburg, la expoziția făcut am când 2008, în târziu, Mai tesc. ci să început am și catalogul cumpărat Am incomplete. și secționate acelea rile figu - fundal în marea cu terasă, o pe dansând figuri Abakanowicz: expoziție o văzut am Haga, la de sculpturii zeul antul absolut. li fost a carte, într-o dedicație mică o și semnătură printr-o concretizat schimb, Polonia.în dur mai mult fost Acesta iul războ multe că dur,pentru mai mult în privințe - traiectorii aceleași urmat a m lct n lna i l Mu la și, Olanda în plecat Am — Dezbaterea mea cu Gormley se Gormley cu mea Dezbaterea — de altfel această măsură ce În — , l-am invitat pe Anthony Gor îsma o lfl de altfel o însemnat a ------a fost remarcată de Maria Laskiewicz, Laskiewicz, Maria de remarcată fost a încărcat desemnificațiiindividuale. conținut un are ei opera în Totulnale. la rang universal experiențe foarte perso reuș a Ea meridian. orice pe lumea, toată pe impresioneze să versală, Magdalena Abakanowicz a reușit poetică și puternică, dar într-o cheie uni de extrem formă într-o durerea exprimă niciodată. Tocmaiîndurat-o că a pentru nu VestulEuropei care pe profundă, de atât durere o formă, capătă care durerii a dinamică o și conținând universală, și la început și până la sfârșit - și metafizică, de AbakaEstului paradigma întrupează nowicz Magdalena că faptul eu este ce cred Ceea Vest. și Est diferenț între această esențială însă, surprins, a ade Eli Mircea ca exeget Un înțelege. o nu lume multă astăzi poate care pe miticul cu relație o perpetuat au model, același repetat au estică și zona din mistic cei metafizic, sacru, filonul de rupt s-a tul Vescând Pe rând. primul în spirituală, tre Estul și Vestul Europei este o separație ecărei zone care prelucrează aceaformă. în raport cu conținuturile esențiale ale fi forma structurează se cum ales, mai individuale, cât, artistice pozițiile mult de atât interesează mă nu mine pe macro-, EuropeiEstului arta studiind nivelcă, la pentru asta Și semnificativă. de extrem prezență o devenea acum abstract, lucru un nume, un doar atunci mine pentru nit de foarte multe ori, dar ceea ce fusese numele Magdalenei Abakanowicz pome auzisem studentă, ca fapt, De Europei. ea care pe dabil formi rolul de Lupaș Ana la de și știam deoarece Abakanowicz, Magdalena de început să mă interesez mai îndeaproape estici,nuspiritual. artiștilor expresiile din seva formal doar tras și-a care Gormley, decât Abakanowicz, lena pentru creație?pentru expresiv,mod apt în mai înglobează o care pe suferinței vedereal de punctul cu semnificațiegenerală. metaforă o sunt Abakan-ii reprezintă îl pentru universal. Pielea, învelișul pe care interfață într-o transformă o și directă că aici: artista pornește de la o experiență aură care s-a materializat. Este o dinami început să se desprindă, până ce a a ajuns o timpului, trecerii măsura pe apoi, ei, nit a cort, început să fie din parte corpul covor i-a devenit, pe rând, cuib, i-a deve un ca țesătură acea părintească, casa din acea pătură de lână pe care a luat-o cu ea și supraviețuit A înfrângă. le să reușit a care pe sinistre, absolut situații la asistat a când mame, propriei mutilarea la tat asis a când copil, sau femeie tânără ca Aceș percepi. o să poți să ca mică, foarte ori mare, foarte ori fie să trebuie corpului forma ci reală, proporția păstrezi să tul Ea a înțeles, în egală măsură, că nu e des Abakan, pentru că iau forma corpului ei. numesc se care textile acele producă să corpul ei. De la această experiență a ajuns plă: forma pe care o ia țesătura de lână pe sim de extrem reflecție o la de pornit a Or,Abakanowicz tapiserii. de altfel facă să îndrumat-o a Aceasta textile. fibre cu lucrat a ce poloneză artistă mare altă o Încă de la începuturile ei ca artistă, artistă, ca ei începuturile la de Încă din separația că Pornescideea la de După ce am văzut acea expoziție, am — — ti Abakani devin expresiile durerii ei osdr c Etl r i din fi, ar Estul că Consideri ra e ae fc Magdalena face o care pe Arta l-a avut în întreg Estul întreg în avut l-a it, de fapt, să ridice să fapt, de it, ă ------ziţie de la Timişoara față de expozițiile motne eâ mdu. a Abaka La mediul. decât mai importante sunt semnificațiile Est, în noi, pe formelor.revoluției privește Or,ne ce în formelor,baza la carestat ideile au decât a și mediului revoluționarea și artistului individualitatea artistului, poziția mult mai Vestului,contează arta În exprimă. sunt mai importante decât mediul care le Semnificațiile primează. semnificația lui Estu arta În semnificații. de încărcată e Estului, artei asemeni Abakanowicz, te incită. semnificațiilor,a dialectică o propune ul aflate sub semnul totalitarismului. Spați­ spatele cu - instalație cealaltă cu tensionat mod în dialoghează Aceștia locaustului. Hotimpul în frig de murit câmp,au ce pe părăsiți copii de sută o cu vagonului alt loc, accentul fiind pus aici pe tragedia orice de diferit distribuită este expunerii ( copii de figuri 87 celor a beton din instalația cu minează cul -, formă pe cașerate („burlap”) pă câne din învelișuri - figurilor a cesiune fontă aluminiu. Bronz, publică... expune prima la aflate Abakanowicz, atelierul niciodată părăsit din Chicago, vitrinele din metal ce nu au parcul din lucrările făcut s-au care după mulajul metal, bronzuri, – Jos vocator. pro de deosebit e – sus de cea și jos de galeria - diferite locuri două în sa nerea dispu prin limitativ Baroc, Palatul din anului viitor). începutul la Modern, Tate la expoziţie o pentru propus materialul constitui va succesiv diferite, (este vorba despre locații lucrarea 7 în material același distribuind bunăoară, Wroclaw, la de expoziția realizat a Așa respectiv. spațiul în integreze se să trebuia aceasta lucrare, o gândit a Când experienței. al spațiu un măsură, egală în și, spațiului a experiență o drept sculptura conceput a Ea spațiu. și sculptură dintre raportul la referă se sculpturii istoria la kanowicz contribu marea că organizate anterior? Abakanowicz. 22 și Cluj, Muzeuluidin directoarea ani fost de a care mea, mama dintre nală perso relația la referință făcut am cum așa este – similare sociale experimente cu identică, aproape socială dinamică o similitudini și experiențe comune, având există Or, nostru, integrată. tivăcazul în perspec dintr-o Europei Estul din arta la uită se care organizații puține foarte la Polonez există Londra, Institut Există conjugat. efort într-un noastre, țările din artei te vizibilita altă o dăm să fundație această prin ca polonezi, fondatori doi ceilalți fundații? acestei semnificația e Care estică. arta promovează care East, Art European Vest. în Eşti membru fondator vreme al unei fundații, multă de trăiești comunist, dar secol de jumătăți ultimei Est încărcat de experiențele nefaste ale materialită ca tratată însă lă, natura sa căldura cum cu textilă, fibra fi – ar materialități noi introducând temelii, din sculptura revoluționat a ea aceasta, Prin universal. comunică care mediul găsit și-au semnificațiile nowicz, Timişoara, 19septembrie 2019 Dialog consemnatdeSorina Jecza suc o ca structurată sus, de Partea spațiul Timișoara, la fel, același În — Trebuie să pornim de la realitatea expo această diferit aduce Ce — de alături propus, ne-am Noi — dintr-un România, din Provii — expresie a condiției umane condiției a , expresie - ți calde,naturale. și unul român, dar există dar român, unul și ție a Magdalenei Aba Magdalenei a ție air maché papier Bambini War Games ). Tensiunea). dr cu dar , Aliniați

ce ------doua tinerețe, dinlocalitateacupricina. oarecare Petronia, femeie simplă, trecută de a Actele în o viza Bănăţean, General Comandamentului Negrescu Marlen de descoperit Cazul, Ezeriș. comuna Banat, în vecinătate, noastră imediata în loc avut a documente, în consemnate vrăjitoare, presupuse unei te intenta procese ultimele din unul teresant, Foartein realistă. mai și concretă mai bună, spectrul unei prigoane demne de o cauză mai sub rămas au occidentale secole treijitoarele, vră cu cum și ce metodic explicat a manual adormită Zăpada decât bucu trecere mare 1487, mai de la rându-se pe tipărire, ei prima la de Malleusmaleficarum lată previzibil de sadic, intitu Cartea, pedepsite. și prinse ele fi pot vrăjitoarele,sunt cine vrăjitoria, seamnă cum în ce deloc) curios era nu cine pe ales mai de toate, care învăța pe oricine era curios (dar de bunăstare alvânătorilor gradul cu proporțională invers este plexitate com căror a ritualuri în sacrificați și vânați sunt diferiți, adică culoare, la deschisă pielea mai cu cei Malawi, în panseu, mic acest scriem ce timp în chiar pildă, de Iată, pabil. pal de poate se cât fenomen un este și fost a vrăjitoria căci basmul, și bate ea siguranță cu filmul, astăzi bate realitatea Dar,dacă lumii. popoarelor basmele toate mai din aflăm așa Sau Cosânzene. Ilene și Frumoși Feți între re de copii, distrugătoare de amoruri tinerești bătrână, urâtă, periculoasă, crudă, mâncătoa vrăjitoare,rea,o povesti. odată s-ar fost nu A Dana CHETRINESCU spre nord prin nord-est Caraș-Severin, sau Din AfricaspreEzeriș, bătrân vin la ea noaptea şi îi aduc cele mai cele aduc îi şi noaptea ea la vin bătrân mai altul şi tânăr mai unul care dintre zmei a recunoscut în sfârşit că este un vampir după ce au ars-o pe spinare cu un fier înroşit, că o va arde a pentru recunoaşte adevărul, iar persoa de 50 peste sat în murit au aceasta reproşează.se i ce cele din nimic ştie În iarna re vrăjitoa este că spus i-au şi întâmplate cele astfel soartă, încât sătenii i-au cerut socoteală pentru aceeaşi avut au ei de-ale multe cunoştinţe mai Şi zi. treia a murit a şi bolnăvit îm s-a imediat care după apă nişte dus i-a acuzatei de-al neam „un răspunde: oameni?” acelor moartea pentru vină de fi ar pârâta că şit.” La întrebarea „De unde vine convingerea însănăto s-a şi el cu uns s-a sângele, adus i-a acesta cum De sânge. aducă să-i şi ei mama soţul fiicei. la de femei.”acestea Ştiadouă cele alunge să ea lângă stătea care ei băiatul pe rugat l-a şi speriat s-a bolnavă fiica care la viaţa, ia să-i femei că aceasta ar fi persoana căreia mai vrea celeilalte spus fi i-ar ei mama cum auzit fi ar fiica iar chemată, fie să fără bolnavă, fiica la împreu pârâta iar îmbolnăvit, fi s-ar fiică ei sângele celor mor supt fi ar că învinuită fost a murit, au sat din persoană cumsecade. Deoarece mulţi oameni o fi ar nu aceea femeia că zvonul circula sat Nicola, care declară fără nicio ezitare că „prin Ezeriş din cneaz fostul rând primul în este încredere de Martor 1728. iunie 5 – mai 24 de tribunalului fața în adusă fost a femeia vrăjitorie, de vinuită În ei. judecătorii și Petronia despre lucruri câteva spune voi altceva), cu nu dacă Ezeriș, satul (cu complicitate inevitabila fiind Dată la 2017 VestUniversitățiide Editura din Timișoara în apărut vrăjitorie despre volum într-un – pagini de zeci multe pe întinde se nă cu o altă femeie s-ar fi dus în toiul nopţii toiul în dus fi s-ar femeie altă o cu nă ne, tineri şi bătrâni şi lumea a amenin ţat-o a lumea şi bătrâni şi tineri ne, . Ea le-a răspuns că este nevinovată şi nu şi nevinovată este că răspuns le-a Ea . Aceasta „…şi-a rugat fiul să se ducă la ducă se să fiul rugat „…şi-a Aceasta care – procesului minutele publicat Am P fi, n-ar de că niciodată, ca odată fost A u e Bb Cona ori Cloanța Babă ei a cu și Ursitoarea cea rea. După ce acest ce După rea.Ursitoarea cea și nale ale lumii o carte mai presus mai carte o lumii ale nale septentrio părțile prin circulat a e lângă basmele de adormit copiii, ţi. S-a mai zvonit că propria la Timişoara în perioada în la Timişoara , a fost un bestseller încă bestseller un fost a , Ciocanul vrăjitoarelor, 1 . Frumoasa Albă ca Albă şi doi 2 ------, . i moroni, iar pe nem pe iar moroni, numiţi sunt româneşte omn n ae u renume un avea nu oameni alţi la de auzit poate căne-amînșela. departe, departe, sunt Africa din albinoșii iar apuse, demult vremuri unor aparțin Ezerișul și Petronia că zice am Dacă vampir. fi ar că pre Ceaușescu, în anii ‘80, se șoptea cu teamă des Și uman. sângele pentru ei pasiunii rul ju în învârtindu-se declarații multe mai cele vrăjitoare de rului românesc, dar și confundarea statutului folclo dragi zmeii, ales mai local, specific cu presiuni asupra ei. le spuse de ea nu ar fi existat dacă nu se făceau noscând că multe din gesturile făcute și vorbe completulaudăjudecată,vreasărecude dar ce ceea ulterior doarinterogatorii,declarând la inițialrezistăvictimavecini, de linșată fi a ostilitate,de femeia fiindadesea pasde-un la date,atitudinea generală aoamenilor este una asupralor,și vorbele prinrostiteleacurile sau niideclară căfemeia avuta influențe malefice membrilorrăuproprieicut familii, săte apoi latulEuropei: femeieo este acuzată le-acăfă de-alungul șide-ațări, altetimpuri alte și în număratealte proces, elementemultecomune,identificabile ne acest în în Există, basme). în precum ființele supranaturale însoțitoare (cei doi zmei,și altceva)niciodatărevelat i-a nu modest ei universulfrumoase,căcimere de paner un și mai spectaculos decât mălaiul în mari cantități tizarea cu diavolul ale imaginației și experienței ei de țărancă, pac posedatădescriind,și posibilitățilecu limitate delirului,pradăconsiderându-selasă seînsăși Acuzata rând. de oamenii pentru înțeles de tificaevenimente fenomeneși altminteri greu pace. Dar degeaba.Soarta îiestepecetluită. în lăsată fi a pentru audă să sătenii voiau ce nia de persoane în sat, de diferite vârste, iar simp bru: în decurs de cinci luni, au murit peste 50 sum bilanț un face care Fiat,Petru funcție, mirosul detămâie…” pundea cănusuportă întrebată,răs era dacă iar biserică, la ciodată şi nimic bun despre ea decât că nu mergea ni te.” Altminteri „Nu poate să spună nimic rău spa la coadă o avut fi ar femeie această plină „A auzit de la oameni că atunci când era că lună spune martor alt un vrăjitoare, fost fi ar înroşit”.fier un cu Despre femeia că semnele umeri între arsă fost a nu ce până nimic risit convingă să mărturisească, dar ea nu a mărtu s-o vrut au şi ei împotriva ori trei de ridicat morminte şisugsângeleoamenilor…”. din ies care oameni de astfel există sate alte vampir un zile vreodată văzut a câteva dacă întrebarea la iar mor”, în încât astfel sângele, sug le şi rie, vrăjito despre multe prea spună să putea ar vrăjitoare o este ce ştie dacă deşi celelalte femei merg tot timpul.” Întrebat biserică la niciodată văzut-o a „Nu Şi:bun.” care ileaduczmeii,deaceeas-aşiîngrăşat.” pe bunătăţile din ci oamenii, cred cum aşa cunoscut că „ea nu se satură din sângele supt, unui spus fi i-ar femeia bătaie”.Pare-secă în omorât-o fi ar oamenii arestată, fost fi ar nu administrativ,oficiul anunţat femeia dacă iar fost a care Drept lume. din mâncăruri alese Universității de Vest, Timișoara, 2017. surse pe lucrat eseu Un malefic. prin iile ce i se aduc, spunând că a mărturisit tot mărturisit a că spunând aduc, se i ce ţiile patru, cel mult în opt zile erau mor trei, în iar umeri, între şi piept în înţepături tomele bolii erau aceleaşi: „Toţi s-au plâns de oameni pe chinuiesc îi aceştia vampiri; ţeşte se apără și ea cum poate: respinge acuza respinge poate: cum ea și apără se ci doar despre sugătorii de sânge, de sugătorii despre doar ci 2 1 ______particularizate, elemente și însă, Există, S în cneazul este martor Următorul Judecătorii mai află apoi că „Sătenii s-au a cum „După declară: mai Martorul aa ecc Dn Negrescu, Dan Percec, Dana Hotnews cum vrăjitoria ușurințera e vede, din acest proces, cât de mare ? Răspunde „Nu, însă a auzit că în că auzit „Nu,a Răspunde însă ? al Petroniei cu acela de vampir de acela Petronieicu al procese de vrăjitoriedeprocese , 1 martie 2019. , 1martie : cadourile și ospețele (nimic a cu care o etichetăprecareo cu a se aplica pentru a jus , răspunde: „Nu răspunde: , , petrecute, ţi”. Petro , Editura , care pe care Periplu ------, apoi îiacuzădeparicid... cinic în acest fel: îi obligă pe fiii aflați în închisoare să-și ucidă tații pentru a scăpa cu viață, iar cinci săptămîni,între 15.000și60.000deoameni, surseleistoriceavansînd cifre diferite. cu securi, pari sau săbii de către mercenarii țarului aflați în bărci. Pier astfel, într-un interval de sănii pe apele înghe de legați tîrîți apoi sînt și lui fața în aduși sînt Ei oameni. de 1000 cîte de grupuri în împarte îi locuitori ceilalți pe ce vreme în măciucă, de lovituri cu omorîți fie să oraș din călugării și preoții toți ca PorunceșteNovgorod. orașului locuitorilor uciderea e cruzime de materie în sa capodopera Însă viu. de sfîșiat fi a pentru vînătoare de cîinilor seama în lasă îl boier alt un Petrup. de desprinde se i pielea cînd pînă clocotită apă cu și gheața ca rece apă cu rînd, pe frige ca pe un pui la rotisor, după ce îi smulsese picioarele. Pe vistiernicul Funikov îl stropește, mătănii niște doar fiarelor împotriva arme împreunăînalte ziduri ca de cîțivaoferindu-le înconjurată cu sălbatici, urși curte într-o chide lor,în mănăstirii îi tezaurului al complet inventar un predea să-i refuzaseră care călugării pe făcuseră ucenicia, el le sugerează noi posibilități de a schilodi și ucide. Hotărît să-i pedepsească în ceamaimare oamenirăpițiprintrădare, parte uneorismulșichiardelamasaluiregală”. intimi despre prizonerii săi; din colecția de mumii nu făcea nici un secret. Victimele sale erau prietenii cu vorbea cînd Rînjea viață. în purtaseră le ce veșmintele în preferință de îmbrăcați aibă să-i și păzită, bine cameră mai avea două mari plăceri: să-i știe pe dușmanii săi, care fuseseră prinși de vii, închiși în cîte-o cruțare, fără practica o care pe vînătoare, de afară „În elvețian: istoricul de astfel descrise sînt ne monstruoase”.plăceri mai Marilesale cele faptele Burckhardt,din spune obișnuință ne „o al regelui Alfonso cel Magnanim, amenințat mereu de comploturi și de trădări, el își face, cum din capete. piramide de sute lui urma în lăsînd Mijloc, de Imperiul îndoială fără cucerit fi Tamerlanar 90.000 de oameni. Dacă n-ar fi murit în mod neașteptat în timp ce se afla în drum spre China, prizonieri vii sînt amestecați cu cărămizi și argilă pentru construirea unui minaret. În anul În minaret. unui construirea pentru argilă și cărămizi cu amestecați de sînt 2000 vii Sistan, prizonieri regiunii revolta după 1383, anul În mortar. și om de capete din piramidă o construiește Tamerlan,Shah, lui Muran al fiu treilea al Herat, orașului revolta reprime să său e presărat cu piramide din capete de om. Prima piramidă e construită în anul 1382. Trimis capătă supranumele prăbușește în doar cîțiva ani și Bulgaria intră sub stăpînirea Imperiului bizantin. se Vasilelui Imperiul moare. al și II-lea apoplexie de atac un suferă ororii, intensitatea suporte să incapabil Acesta, Samuil. țarului fața în grotescă defilare o cu termină se care sfîșietoare, lamentări și de orbi și ciungi plus 150 de chiori pornesc un marș lung și dureros, însoțit de vaiete cumplite lor.împăratului fața în ceilalți pe 14.850 conducă să-i capabili rămînă să încît fel așa în ochi, ușor,mai ceva scapă singur dintreei un Doar150 pierzînd ochii. scot se li și mîinile taie se li săi, ai Botaneiates, VasileTheophylaktos mutila fie să bulgari prizonieriiordonă ca II-lea al generali pricepuți mai cei dintre unul pe luptă în pierduse îl că faptului pricina din Înfuriat 120 de turnuri de cîte 750 de capete, ceea ce însemnă că pentru ridicarea lor au fost uci fost au lor ridicarea pentru că însemnă ce ceea capete, de 750 cîte de turnuri de 120 Încapete. cucerireade după 1500 1401, Bagdadului,cîte de construite piramide sînt de 28 a capete, în vreme ce alte surse vorbesc doar despre 42.000 de capete folosite pentru construirea de 70.000 din formate piramide de de trimiși 34 Tamerlan.ridicate sînt că spun Unelesurse 1387, bărbații din Ispahan se revoltă împotriva oamenilor însărcinați cu strîngerea impozitelor martie 2019). martie măsuri”( ia să guvernului cerut au internaționale și locale civile organizații crimă, Presa său. copilului locală a scris că i-au fața fost tăiate mâinile și în organele sexuale și i-au Phiri, fost scoși Yasindinții. După această lui a Nou, Anul de uciderea, după vine albinoșilor bogă aduce pot lor trupul din părți că credinței cauza albinoșilor,ale special în rituale, Dinucideri lume. apar din cauză, țări această sărace mai din transmite problemă, această în în Reuters. guvernului a revolte acțiune unei de condițiile lipsei cauza în din venind populației măsura rândul albinism, cu persoanelor uciderile și răpirile Ciprian VĂLCAN Mîinile albinoșilor Ivan nu se mulțumește doar cu atît, rafinamentul său întru cruzime își atinge apogeul atinge își cruzime întru său rafinamentul atît, cu doar mulțumește se nu Ivan I Cruzimea lui Ferrante, rege al Neapolelui între 1458 și 1494, se manifestă altfel. Bastard Tamerlan nu dovedește pic de milă fa milă de pic dovedeșteTamerlan nu Î privind informații pentru dolari de 7.000 la până de recompense oferi va „Malawi

Credința în vrăjitorie este larg răspândită în zonele rurale din Malawi, una dintre cele doar un set limitat de metode de tortură, pe care le învățaseră probabil pe cînd își cînd pe probabil învățaseră le care pe tortură, de metode de limitat set un doar suferință provoca a de forme noi găsi a pentru mintea mereu muncește își Groaznic cel van trupelor trupelor imperiale, însă sînt încercuiți și zdrobiți. Bizantinii iau 15.000 de prizonieri. asediului reziste să încearcă Bulgarii Samuil. țarului a bulgară armata și II-lea al sile împăratului Vaa bizantină armata dintre Kleidion la de bătălia loc are 1014 anul n . Nemulțumit de lipsa de ingeniozitate a călăilor săi, obișnuiți să folosească să obișnuiți săi, călăilor a ingeniozitate de lipsa Nemulțumitde . țate ale rîului Volkov, fiind înecați. Cei care încearcă să se salveze sînt loviți Bulgaroctonul tot timpul în apropiere pe dușmanii morți, bine îmbălsămați, bine morți, dușmanii pe apropiere în timpul tot , adică ucigătorul debulgari. , adicăucigătorul și niște țăruși. Pe medicul său, Elizeu Bomelius, îl Bomelius, Elizeu Pesău, medicul țăruși. niște și ță de dușmanii luați prizonieri, astfel că imperiul că astfel prizonieri, luați dușmanii de ță © Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia Noua campanie împotriva uciderii împotriva campanie ție. Noua Hotnews , 1 , ți: și - - 29 narrenturm 30 duplex nprt i re din inspirat ve pline de ac de pline ve etă trafican sau noapte de cluburi cunoştin tri lor, al ghetourilor mizere de imigran ră set ot sri rp explica drept servi poate aspect urmă nl ite e mi interesan mai cei dintre unul seamănă, decât vag, pe alocuri, cu Audicualocuri, pe vag,decâtseamănă, mai nu carecinema face a de mod un la şidialoguri scrie a de manieră o la rând, ultimul în Nuanterioare. sale proiectele de diferită cultură o la şi limbă o la rat, neexplo complet gen un la Audiard lui Sisters Brothers o surpriză de propor al lui Audiard din spa ieşireaprecumwestern-ul?că Adevărul e american profund de atât stil un dând aborJakeafiş,GyllenhaalPhoenixşi pe od? Cu staruri ca John C. Reilly, Joaquin Hollywo la filme de francez„autor” un servă ob cum francez”,după„Scorsese un ca tivalurilor.Iată fostacededescris uneori autor”, apreciate de publicul cinefil al fes deopotrivă succese de casă, cât şi „filme de filmeleAudiardpentrufaptulluică sunt personajedinpăturile rarvăzute alesoci situa obsesiv revin care în mizanscenă o Adică guri. luptători.pepesUnperiplulumea prin pariază se care în stradă de bătăi pentru improvizate arenelor al sau oraşe marile universulpătrundînînchisori violental situa în puşi anti-eroi succesecinematografice. Având încentru acesteficatpornindultimelatrei demai identi de uşorrelativ auctorialepar sale stigiosulCannes.IntereseleFestivalla de toate nominalizate şi/ sau premiate la pre rouilleet d’os fet scena interna anii ’70, el a fost cu adevărat propulsat pe în scenarist, ca începută filmului lumea în carieră o momentului.Cu ai francezi Adina BAYA Jacques Audiard Neo-western-ul lui e a oi l dramatic, la comic la de ard-ulcu care ne obişnuisem. Alunecând ţ ( ţ ţ ării natale a stârnit pentru toată lumea ă,brutală claselora dejos, făcându-ne ii franceze,ii captive vârtejuriîn narati Un prophète C siguran cu este, Audiard Jacques The New York Times Magazine ţ ă cu mici mafio ă întreba vă văzând afişul ataşat, probabil şi sus mai derândurile itind ,2012) sau ţ ţ i a ae ut condamnate sunt care la ii ională prin filme ca ţ , 2018) marchează trecerea iune şi suspans. Acest dinAcestsuspans. şi iune ţ , 2009), tl caie l western- ale clasice etele ţ iul previzibil, familiar, ţ ii. ţ ţ dj: e caută Ce deja: i Rugină şi oase Fraţii Sisters ilmt, filmele ii-limită, Dheepan ţ i, bodyguarzi în rţi Sisters Fraţii ţ ţ regizori i d dro de i (2015), Un pro 1 ţ . ( i din ( The De ţ ţ e ă, ie ------iesc explorarea unei relaţii fraterne difici html diard-french-scorsese-sisters-brothers. com/2018/10/11/magazine/jacques-au https://www.nytimes. Western?, a Off Pull Scorsese” French “the Can 2018. transformă îl într-o vizionare deneratat. mari, zile de distribuţii unei a excelentăinterpretarea prin scenă în puse aduse, Surprizele atipic. western din fac dinţi, de periuţei utilitatea dată prima pentru descoperă asasin un care în aceea ca candoare, de pline sau amuzante unele cu asasinat de masculine, violente scene unor alternarea şi precum personajele zugrăvite sunt care cu brutalitate şi vulnerabilitate de ai acestui gen cinematografic. Amestecul glorie de anii în Eastwood Clint de sau WayneJohn de interpretaţi de macho eroi tipul tocmai sunt că nu început protagoniştii bun la de sugerează altfel, şiironie. gru reţetele consacrate, adesea prin umor ne deconstruiesc ce Coen), Joel & Ethan r: sau Unchained din ca ani ultimii filmelor rândul în astfel, aşază, se western-ului. nespecifică le, resping şi se se completează, cei doi prileju simultan ce diferite Temperamente „carierei”. dileme viitorul de şi legate sau dar morale pistolari, de răfuieli te, neli puerile, conflicte la un pas de moar ucigaşi, cei doi unor trec succesiv prin ciondă al previzibil portretul de departe de Destul lichideze. o să plătiţi fost au care pe victima urmăresc îşi asasini fraţi doi decor, acest În XIX-lea. al secolului jumătatea la pe de Aur după Goanei cul mijlo Vestuluiîn dul american, sălbatic fon pe desfăşurată DeWitt, Patrick lui dacă păşeşte pe un teritoriu nou. chiar are, le publicul care pe aşteptările înşală nu Audiard cuvinte, alte Cu uri. cil,venit lângăpe popcorn Multiplex-în devoratoriidivertismentuluifa de şi cât subiectedegândire dinpartea unui film, şi subtextual mesaj un caută ce cinefilii de atât savurat fie să încât inovator de suficient neo-western un Rezultă nului. ge normele frecvent sfidând structură, uriloramericane,creativintervinedarîn The Ballad of Buster Scruggs Buster of Ballad The F 1 ______nui ill imli ş căr (şi filmului titlul Însuşi htetn ilas Thomas. Williams, Chatterton poveste inspirată din romanul din povesteinspirată Ro în mânia, parte mare în ilmat , 2012,r:Quentin Tarantino) Django dezlănţuit Django rţi Sisters Fraţii FraţiiSisters FraţiiSisters pn o spune ( (2018, i, de ţii), Django un ------

inten bune cu turme de păzitori numai așezat, western de aparenței ciuda În pătuială. XIX, în 1851, ca doi cowboy puși pe că Oregonul și California la mijloc de secol străbat ce Sisters, frații protagoniști: de der tip de aluzie vreo e nu cuvinte de jocul că realizezi până trigă, o aparentă contradicție în termeni, Brothers Sisters vederea). cu trecut fi le-aș care, poate, pe descoperiri pentru ori, multe mai cele de din academice, lecturilor matca scoate mă că rubrici acestei toare recunoscă fiu să (continui Witt De cu candidat lareabilitare). bă încurcându-l, îl indică drept potențial bolnav, care nu-i aduce profit, mai degra cal un la renunța a de (refuzul scrupule fără prădătorilor pradă divinitate, de nat abando univers unui ale etice dilemele pentru explicații și motivații găsească să încercând maturizare, și umanitate de semne dă analizează, înțelege, observă, preamasiv!) e că tiv Totce măsură pe el, mo pe respinge îl popas un la întâlnite a slăbi, când una din femeile rătăcit[oar]e (înduioșător efortul de a mânca sănătos și ger-management de lecțiile fac doi cei dintre aprinse tensionată deși puternică, într-o liderul urmează și ce- docil, mai și mic mai fratele Eli, de decență. spirite, loialitate,verticalitate, anihilează și indivizi abrutizează Aur,ce după Goane marii a decăzută și sătoare delă violentă, colorată, brutal lumea în amestecă se misterios, „Comodor” unui familiarizat emultmaiconsistentă. întrucâtva fie să autohton publicul care cu autorilor lista că cred nu canadiene), grame solide de studii nord-americane pro țară, în (există, atât de departe mai mult merg care domeniu, în specialiștii pentru respect mult Cu Gladwell. colm Mal sau Mintry Rohinton poate tive), na triburilor mitologiei și drepturilor al (apărător King Thomas ecranizărilor), datorită (și Donoghue Emma Martel, Yann Munro, Alice Atwood, Margaret ca nume dreptate, bună pe ochi, în sări vor îți rapide, sugestiile Dintre nibile. dispo opțiunile de funcție de în traduceri, cititorii regulă de se-ndreaptă care către „starurile” cu comparație prin și precum ani, de cinci și patruzeci nici la obținute nominalizări și premii de lista la uităm ne dacă noi la cunoscut puțin Cristina Chevereșan Vestul Sălbatic Umor negruîn mai liniștită, chiar un cămin un chiar liniștită, mai viață o sufletului, străfundul în dorește, care-și cel e EliPrevizibil, valori. și cipii dimpotrivă, cu negocierea oricăror prin sau, tocmeală și lege de fără lume într-o pistolul, cu simplu prea mult rezolvate externe, conflictele decât nuanțat și tir c, a rpi, uee tandemului numele propriu, la ci, , I vnuie e ut aae tacticos narate sunt le Aventurile aainl arc d it prea e Witt de Patrick Canadianul ții nu sunt: ucigași plătiți, în slujba în plătiți, ucigași sunt: nu ții provocarea de a face cunoștință face a de provocarea apare cinematografie precădere dinspre cu tot că deci, ată, , legătură de sânge. Episoadele (2011) e un titlu care in care titlu un e (2011) să funcționeze mai abi mai funcționeze să postmodern-transgen și o familie o și The an și ------neze cititorul prin peisaje spectaculoase. peisaje prin cititorul neze unui ducerea pro în stă nu Witt de lui Interesul erei. ale îngrijorător firescul în înscriu se ce sângeroase, și crude arareori nu tragice, lista scurtă aManlista scurtă BookerPrize. pe locul de demn notabil, scriitoricesc și ficțional parcurs Un nedesfăcut. de cite, legați inextricabil de fire nevăzute, încâl frați, doi celor existențele marchează ce slăbiciunilor lanțul în verigi sunt proape îndea observate devotat,cărorale morți aur „cu formulă”: savantul bizar și amicul de căutători Morris, său nedespărțitul și cipal. Se disting Hermann Kermit Warm prin rolul trecător, joacă, care în scene sau remarci particularități, prin minte în stăruie ce secundare personaje de lat popu univers, propriul crea a-și pentru genuri-standard unor ale trăsături pliază atmosfera WittDe ieftine. tavernelor a neprielnică în suspendate dragoste, de povești potențiale crime, furturi, rioase, miste dispariții și apariții detectivistice, pretexte cu împletește se memorialistică Aparența inedit. călătorie de jurnal un ce povestaș producând sieși, degrabă, unui mai vorbește, potrivesc se ce riei reveniri, divagații, înțeleasă pe de-a întregul. rar și apusă epocă de aura la contribuie intenț și tonalitate fapte, și spuse între contrastuldar frați,temuțilornatura tru pen “domnesc”prea livresc, uneori rea de de Witt pentru autenticitate poate pă palpabilă,descriptibilă).Limbajulcăutat zonă o neapărat nu dorințe, în învăluită fantasmă o minții, al teritoriu un ca re decât cea regională. California însăși apa importantă mai socio-umane, asupra realității observațiile interesante dinții, spălat de pudrei ale străine plăcerilor și zante(excelentă descoperirea beneficiilor amu terifiantemomenteși cu egal mod sau involuția protagoniș evoluțiaderuleazăși se fel Le etc.)șantaj interese proprii, tentative de înșelăciune și urmărește în dezvoltare (către inițiative și o Witt de care pe independență dez o voltă și întâlniți cei la de multe învață dar inutile,întrebări pună nu să știu Eli în oricecontext. odioase discursuri și fapte banalizeze să reușește ce jur în întâmplate celor mării naturaleț o de dominat individ unui al negru umorul prin însă grăitoare), filtrat decât mult mai e întâlnite personajelor ale și dorite puțin mai sau mult mai aventurilor ale viniete de serie (o grotescul lipsește nu Eli lui ochii prin primită Sălbatic Vestului versiunea din lor.Totuși,favoarea în știința folosească la triburi locale la cercetători care speră să de — aurului febra de posedaților plasa mișcătoare și bogățiile ce ar putea pica în intensă precum cea practică, după țintele de fel la morală căutare o acompaniind sordide, degrabă mai sunt sălbatice, semi-urbane ori decorurilor, Majoritatea ăăoi l e presărată e le Călătoria E și Charlie simbrie, cu asasini Ca rdțoa-iir, existând tradițional-liniară, e nu structura căruia form con principiul probabil, , „road novel” „road flash tilor, presărată în ui l memo ale -uri care să fasci să care u scene cu a asu a e ii ------repede repede \n articolul este? de limb` sårb` din Romånia vor fi avånd vreun "nou orfevru"? Poate numitul Lascu personalit`]i Serbia. Din Saraievo? S-au iubit dumnealor cu ofi]eri ai armatei imperiale? de Ardealului¤. Nu vreau s` comit un abuz, ardelean`, Emilia e chiar la locul ei printre de autonomie: ardelencele ™|n trecutul nostru literar Banatul are o contribu]ie deosebit` de cea s` "Ioan Dimitrie Suciu – [i dup` printre el "ardelence". Nu mai f`r` a-[i to]i \ncheia studiul exege]ii consacrat primei b`n`]eni romanciere astfel: – Ardelencele e atent ca Banatul literar le Nou`, jude]ul Teleorman. Intereseaz` \n mod deosebit comentariile Ilinca Baltac, pe mama care [i sora cele scriitorului dou` Marin Preda, domiciliate \n comuna Sili[tea \n arhivele securit`]ii arhivele \n cu cu Ochiuri, Ochiuri, acestuia Sau: "V` rug`m s` trimite]i date [i rela]ii privind aceste pe ocazii. numitul Rezultatul Mitev verific`rilor v` Vladimir [i rug`m fiica s` fie Sili[tea trimise Nou`, cåt caracterul mai discu]iilor urgent ce posibil". le-a purtat, comportarea [i atitudinea avut` \n pu[c`riile Novac Dolång` este poetul Ion Imbrescu, naufragiat pe extrema dreapt` [i mort \n "Pe "Pe l`sat mai prejos nici Ioan Baba. {i nici Ion Ion B`lan, Lascu. Emil {i, Filip, pe Aurel o Gavrilov coloan` [i \ntreag`, Ioan omagii: Flora Baba [i nu Slavko s-au Alm`jan, poe]i l`sat de mai anvergur` european`. prejos". Ceilal]i, Nu Mihai Avramescu, s-a 1995, f`r` noroco[i. Dac` au putut s` afle din comuna Izvin… c` prin comuna Izvin… sårbe sårbe la Pancevo sau la Vår[e]. mari \ntålniri romåno-sårbe de la Moldova Nou` sau de la Belobre[ca, \ntåmpinarea unor definirea definirea [i bibliografia a 12 scriitori de limb` sårb` din Romånia, unii cu roluri importante \n prozatorul Mai pu]in bine instala]i decåt cei patru din Dalbo[e], poetul Novac [i criticul Ion Budescu, primei de la Aurel Cosma la Nina Ceranu, arat` cåt de important` a fost fixarea, la Izvin, a {ora, comuna Ochiuri, nu avem de unde s` afl`m: nu putem comuna afla Ochiuri? nimic nici despre Mihai 1971, Joi]a Preda [i Ilinca Baldac? {i de literar unde documentele s` Securit`]ii!! mai De afle unde ce-i ar cu familia mai Mitev, putea Mitev, din el ce comentarii s` se afle fac pe ce seama fac, acestui \n fapt". Ce decembrie min` prezent`, de comportare, aur concep]ii pentru istoricul politice, dac` scriitorul Marin Preda viziteaz` familia trage trage Cu Mihai Mihai Banatul – noi reprezentam ceva". {i, mai \ncolo: "Discutånd odat`, \ntr-o cafenea, cu se ANEMONE POPESCU CRONICA M~RUNT~ 31 orizont fac fac nu nu \n \n oameni oameni \nceput. \nceput. eforturile… eforturile… to]i to]i ● Dar, s` ne \ntreb`m, a fost Maria Cioban la Izvin? A fost Maria Suciu-Bosco la ● ● |n comuna comuna pa[aport!! pa[aport!! Ilustra]iile Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri Ilustra]iile Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`ri Ilustra]iile Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri Romånia, Romånia, scriitori scriitori din din din albumul albumul din din albumul nici fie fie din din din din din albumul albumul p. \n \n

{ora, {ora, Octavian Dar Dar num`rul Dolång`, Citim Citim noastre "De-a \i \i 93). leg`tur` leg`tur` Elena Elena anexat anexat Prahova. Prahova. rela]iilor rela]iilor Izvin, Izvin, despre comuniste \ntrece \ntrece [i [i care care Ion Ion comuna comuna artiști cât se poate de vii, care scriu care vii, de poate se cât artiști căr în nasul cu stai să doar însemna mai n-ar artei istoria de ora când, în când din Dar,dacă cap? în cap bate și după fraza asta se lasă un pic liniș la lucruri. Arta nu-i o meserie. Nu ieși la pensie cu ea. Arta e viață”, spune Perjovschi, de din artă România. „La liceu, faceți ce vă zic ei. Dar în paralel, vă pute ți uita altfel şi ce implică asta. De menţionat că participanţii la tabără au fost elevi la diferite licee vizual Dan Perjovschi, care le-a vorbit elevilor prezenţi despre ce înseamnă să fii artist porană organizată de doi artiști din Târgu Mureș. Cel ce a ţinut cursuri a fost artistul Jurnalista a participat, ca invitată, nere de reducere a şcolii la 10 zile, cum unii elevi şi politicieni s-ar bucura să creadă!). titlul „Cum ar trebui să arate şcoala cel puţin zece zile pe an” (atenţie: nu e o propu nu-iomeserie Arta şisămenţionăm,carămână naru compun depersonalizat.” e computer la direct Scrisul pierde. cât știe nu nici asta, chestia face mai nu cine – să sexuală, senzuală, aproape plăcerea simți nu mână, după aceea mai târziu le-am bătut la mașină, dup-aia pe computer. Dar, până de Scriam real. e dar prostie, o pare plângând, poezii scris am că pentru dicteze, mi Că nu mai e Cel care-mi dicta. Nu mai am contract cu Cel de sus, nu mai e cine să- poezie. timp un la de scriu mai nu Acum melancolic-auto-ironică. etapă o la aceea după și auto-ironică, etapă o la trecut am aceea După fel. un nici în nimeni, obliga contează. nu ani, trei-patru vreo costat m-a eh, amor, de poezii scriam Deci abstract. foarte c-aș poate suri, Acum,patriotice. trebuiauprobabil,volumuluipoezii compromiînceputul niște la îmi că pentru ani, 4 ani, 3 vreo debutul amânat mi-am aceea, De putut. n-am ’70, anii în patriotice, poezii publici să modă la era când fază, primă Într-o toate. de fac să vrut am Adică pic. un exagerat am că credtrei, de loc în kile cinci strâng să mică în acrostih. Deci am făcut de toate. Mi se părea probabil că, în felul meu învă țată de scriu sonete, să scriu poezii cu formă fixă, să scriu, mă rog, rondeluri, inclusiv poezii veste, care topeşte şi istorie literară, dar şi o artă poetică: „… nu m-am dat în lături să po sa scurta aici transcriem ani, de 20 ultimii din culturală presa prin rar de destul Fiindcă aparţin. le ce întâlnit-o poezii am de Daniela pe Crăsnaru grupaje publicate mij în vară, în invitate poete trei celor intervenţiile transcrise paginile sunt clujene În revistei femei. de scrisă românească poezia pe centrat este Proiectul Cluj. din universitar,proiect său santului Tur deorizont destule. Depozitele muzeelor sunt pline de lucruri frumoase. Și?”destule. Depozitele frumoase. muzeelor suntplinedelucruri are că frumoase, lucruri de Nu pregătiți. bine foarte și critici intelectuali de nevoie multe goluri de umplut. E responsabilitatea voastră să le umple ți. Țara asta are mare YorkÎnRomâniatine. sunt de lumea afle sinucideresă de-o și buni ani de nevoie ai Newla YorkTârguexemplu, la de New Mureș.artist decât, La fii să greu mai mult E joburi. găsiți vă nu artiști, sunte ți dacă că, spun vă care cei pe credeți nu-i (...) Să artist. În orice există o latură artistică, indiferent dacă ești lăcătuș, mecanic sau șofer. devii să ca artist „Nufii să Arte: necesar la e de elevilor spus le-a Matzal,ce careiată Andra Perjovschi,via Dan lui cuvântul dăm îi capilare, melancolii pe derapăm să nu ca Dar şcolare… plete de căutarea în ei la foarfeca cu veneau profii unde dată, școală”.la vrem cum venim să voie avem moment, pentru că, fost a Rezultatul protest. de semn în diferite, culori în părul vopsim ne să decis am colege, alte cu împreună că, „Așa Ciuc. Miercurea la învață care Radi, artă”,PankaAnna povesteștede liceu într-un asta, Imaginați-vă accesorii. poarte să sau părul vopsească să-și nonconformiste, mai școală haine poarte la să de elevilor interzis mine le-a la de „Directorul departe: mai Şi elevă. Moț, Alexandra spune telefon”,pe umblă că lumea vezi ieși, când și casă, în ani de 50 de stai bătrân, ești că Gândește-te ani. de 50 acum fost a știi ce că seara dai îți dar lume, în artei al ăsta liceu. Dar nu prea e timp, așa că ieși din școală, ai o idee despre cum la arată contextul ani, doi în învățăm să-l trebui ar restul iar modernism, până-n Anchititate, din te-ai aştepta–măcaracolo!săfiemaialtfel,colorat. unde Arte, la de elevii chiar spun o aşa, e Că memorabile. întâlniri aibă să unde şi folosi capul. Şcoala le pare copiilor o nu corvoadă, un loc unde să meargă cu plăcere aproape defel în ceea ce priveşte viziunea: e ca acum 30-40 de ani. Bagă la cap, nu-ţi schimbat s-a nu ansamblu, per sistemul, Iar şcolari. pe magnetizeze să-i cum loase, spectacu orele facă să cum plăcuţi, facă se să cum e profesorilor majorităţii al gând ultimul că pentru tocmai asta Şi şcoala. place le nu că declara ar elevi 10 din 9 că careși pe-oistorieaartei nuținepasulcuprezentul”, scrieAndraMatzal. prea puțin spre deloc principala materie primă a - viața, artei să-i spunem popular -, de artă se concentrează pe tehnici corecte, pe obiecte frumoase, care problematizează care-au venit la Minitremu și care-ar vrea am să aflat devină de artiști, la ei că școlile ilor – Daniela– studenților Magdalocul Crăsnaru, Elenaşi Cârneci Vlădăreanusunt şi –, el, nu puteam să scriu o chestie cu patria, cu partidul nici atât, mi se părea ceva părea se mi atât, nici partidul cu patria, cu chestie o scriu să puteam nu pe el, Face Face , , oper` de studiu de mare bravur` a arhivelor, o a[az` pe Emilia Lungu Numai am am idei Dalbo[e] Dalbo[e] ale artistului vizualMAGDALENAABAKANOWICZ ale artistului literare literare admirabilul admirabilul lungul sårbi sårbi Ilustrațiile dinacest numărreproduclucrări romanciere, Marin Marin (c`s`torit` (c`s`torit` Iar realitatea e că dacă ar fi chestionaţi în problema relaţiei lor cu şcoală, probabil revista în reportaj excelent un publicat a Matzal Andra Jurnalista revista în publică Cesereanu Ruxandra Scriitoarea Deci în primele căr Iată dovada, desprinsă din reportajul amintit: „În gimnaziu, învățăm istoria artei Numele Numele din \ns` \ns` la la obi[nuite obi[nuite de de Ardealului, Ardealului, bine Vuia constatat constatat . . . . . cas` cas` Octavian cu cu \ns` \ns` O grani]` grani]` direct pe comp, şi o fac chiar bine, ţinem să o contrazicem pe doamna Crăs Intereseaz` Intereseaz` romåno-sårbe, romåno-sårbe, ● lång` lång` august [i [i Dalbo[e] Dalbo[e] ei carte Banatul \n memoria secolului memoria \n Banatul n-a n-a Marin Marin \n celor instala]i A[a c` despre importanta comun` Izvin, mai important` decåt recunoscute, recunoscute, \i bun` bun` Alm`jan, Alm`jan, romåni romåni s` : : "V` rug`m s` ne trimite]i date [i rela]ii despre Preda Joi]a [i actualul actualul se se 1949. m`rturise[te fost fost "Vuia" "Vuia" fie fi făcut, teoretic. Dacă aș fi putut, dar nu îl iubeam, domnule, decât domnule, iubeam, îl nu dar putut, fi teoretic.aș Dacăfăcut, fi trag trag Timi[oara, Timi[oara, gåndit` volum volum l controlorul controlorul ale ale c` c` cu cu [apte 2017 Vuia, cu cu Emilia Preda, Preda, din ART ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS ART ART ENCOUNTERS ART ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS a[a a[a luat` luat` suntem suntem ● scriitorul scriitorul \n nu nu celor celor Cum noi ştim destui scriitori – adevărat, mai toţi tineri – care – tineri toţi mai adevărat, – scriitori destui ştim noi Cum Ion Ion la la Maria Maria cum cum

redactor-[ef, redactor-[ef, acela[i istoriile Dar poetul poetul decenii, ar ar al c`-[i c`-[i Belobre[ca Belobre[ca ar ar nici realizat realizat ți eram cumințică, melodioasă, așa-mi venea să scriu. Nu mă de Budescu, Budescu, ca ca \n \n revistei dac` dac` Lungu fi fi cele cele putea putea care care sunt sunt comuna i despre artiști care-au murit demult, ci să bei cafeaua cu cafeaua bei să ci demult, care-aumurit despreartiști ți Nicolae uimit seam`, seam`, atåt atåt Suciu-Bosco, Suciu-Bosco, despre Slavomir Slavomir \i \i originari originari ia ia \i \i sat? [i [i Marin Marin spune spune literaturii mai mai acesta acesta m`suri m`suri scriu scriu spune: spune: la cunoscu]i cunoscu]i monograful monograful de de atrage atrage de de Puhallo. Poetry lui Convorbiri Convorbiri

conducerea Adic` la Minitremu Art Camp, o tabără de artă contem tea. Cum ar fi dacă școala și libertatea nu s-ar mai Ion Ion Emilia proeminente proeminente popular popular Belobre[ca? Ioana Ioana fiind fiind ar ar live Stroescu-St\ni[oar`, Ioan Ioan for ever Nicolae istoria istoria Preda Preda Octavian Octavian din din a a Gvozdenovici Gvozdenovici putea putea

dac` dac` \nc` \nc` Marin Marin aten]ia aten]ia Delivery istoria? Pentru că, stând de vorbă cu liceenii cu vorbă de Pentrustând istoria? că, mai mai din din \ntotdeauna \ntotdeauna Baba Baba E acela[i acela[i Diaconescu, Diaconescu, cei cei Maria Maria Lungu

de literatura de limb` romån` din : fiecare generaţiecusculeleeidescris!

din din din din literaturii. literaturii. drept Banat \n \n te te Izvin. venit venit fi fi Stroescu-St\ni[oar` Nicolae Nicolae literare mai mai mensualului Alm`jan, Alm`jan, Banat, Banat, cheam` cheam` mai mai ii pixul în mână nu faci mare lucru lucru mare faci nu mână în pixul ții simetrice simetrice , care are loc la Facultatea de Litere de Facultatea la loc are care , Vuia, Vuia, (1951) (1951) Bucure[ti) Bucure[ti) introducere, introducere, De figuri figuri Cioban, Cioban, sat" sat" c` Puhallo \n \n de de sau Un l mult mult Belobre[ca

\n ultima ultima Ion sus: sus: [i [i r`spåndindu-se r`spåndindu-se Dolång`, Dolång`, confundat` confundat` mare \ncåt \ncåt \n E, unde sunt chilugii de altă de chilugii sunt unde E, (Octavian (Octavian "noul "noul Uneori Uneori excep]ionalul Steaua Vuia Marin Marin fiind fiind Liubi]a Liubi]a Nicolae Nicolae enciclopediile decåt decåt Lascu Editura unor unor antecedente, antecedente, Viora Viora decåt domiciliat domiciliat Lumina num`r …: …: perioad` perioad` , , , , , , stabilind stabilind orfevru". orfevru". Vasko Vasko po]i po]i o secvenţă a intere a secvenţă o Preda. Preda. comuna comuna acestea acestea \ntålniri \ntålniri e se (A.P.) Raichici. Raichici. "Familia "Familia jurnalistul jurnalistul cu 2017 2017 2017 din din 2017 2017 Dolång`, Dolång`, legat` Jurnalul Vuia c`, DOWNLOAD cu cu ocup` intra intra de

mari s-au Bihor Bihor Popa, Popa, \ntorcåndu- contribu]ia cercet`tori, s`u \n \n Un Un \n \n download apoi apoi un un , , , , , , , , Scena 9 Scena sunt sunt b`n`]ene. Scriitorii atitudine Ochiuri? biografia |ntålnire romåno- \n \n perindat eforturi. comuna comuna repede- volum, mea mea marcaj portret Marile literar, Banat [.c.l." Petru Petru Radu \n \n ni[te , cu , tot se ------de de D.Hurub`: u` la c cfe rb: . Metoda 1. recunoa[terii arabe: cifre cu alta, dup` infailibile [i musai de urmat. Iat`-le, par una ce metode bune, c`r]ile recunoa[te Scriitorul are [i trei metode prin care po]i c`r]ii, valorii bun`, Cultural Conta scrie PRO PROVINCIE Gheorghe \n rubrica sa din revista TUR DE ORIZONT cu cu literar` romåneasc`, red`m \nceputul s`u, "vorbe[te" privesc privesc spre ]inutul Provinciei cu o fals` al]i scriitori care, deveni]i brusc filde[ \n care s`l`[luiesc, pe drept sau \n nu, general inexpugnabile ale turnurilor de sau oricåt carte s\nt pu]ine, dar clare: "o valoare cert`", "o (geografic`) valoarea mul]i o revist` ce apare \n provincie, cum foarte nici [i a[a recunoscut`" etc. La aceast` "reconfirm` metod` B`l`i]`…! B`l`i]`…! A, valoarea pentru o lectur` \n tihn`, cu at\t Dac` mai bine, literelor, ce? proaste, pe care le recunosc imediat. eu Dup` o carte bun`? Prin modific` metoda doar evit`rii numele. celor (…) Cum recunosc Se observ` c` "a"-ul r`m\ne constant, se doar care absolute. E vorba de valorii autorii recunoa[terii Metoda clasiciza]i, 3. pe coper]i. s\nt s\nt meteo, meteo, dup` noroc …!" prognoza dup` zodiac, dup` planetelor, lie, i-a spus atunci: «Slavici, îți interzic să noi, care i se adresa pe numele de fami de numele pe adresa se i care noi, spunem îi cum Mare, Maica lui, Marcel. Soția nenea lui băieți, dintre unuia urechea tăiat i-a și deținut, ca Ungaria, din închisoare într-o frizer,n.n.) (de ria tăiat și ceva din ureche”. încercarea de a-și tunde un copil, i-a cam în eliberare, după iar frizeria, învă țat fi ar acolo și închis dat moment un la fost vesteai foarte frumos despre cum acesta a de Ioan povestitai scriitoricesc, și genealogic tău Raţiu: Daniela Întreabă răspunsuri. câteva decupăm să merita ar interviu acest Din Raţiu. niela (doar?) într-un interviu pe care i-l ia Da numită e Înrudirea Florian. Filip lui, al numele unui scriitor de seamă, strănepot şi figurează Slavici lui biografiile în dacă Szabo? Lucian-Vasile tului rele scriitor doar prin cercetările eminen cunoscut. insuficient timp unui vibraţiile valoare în pune arhivelor Despuierea scrisului. al timp unui ale abandonate ori atâtea de arhive iluminează Timişoara”)nului „fenome (romancier,al exeget jurnalist, Szabo Lucian-Vasile lui Cercetările tor. scrii marelui operei şi vieţii înţelegerea pentru importante cărţi Toate, (2018). gratii.după Procesul 1919 ziariştilordin război şi influenţă Presă, Slavici. Ioan dosarul în (2012), gratii după publicistică geografie O vici. sale ale şi Szabo cian-Vasile operei,literare„geografiei a Slavici”: Lu cercetarea – Slavici” „proiectul demarat prozastic. scrisului ai seamă de Pavelautori Radu azi Gheo, Marineasa, Viorel Vighi, Daniel mărau nu se Slavici”, „modelul de stimulată literară geografia pentru semnificative dar uriaşe, nu premii, aceste primit au care cei Între Slavici. Ioan premiile da acor Scriitorilor Uniunii a Timişoara Filialadin timişorean, Slavici, lui al maş Anemone POPESCU pseudo-căr eliberați mai repede fiindcă tipăresc niște sunt gratii după ajung care milionari și politicieni când azi, de ridicolă situația în asta spun și nemaipomenită, poveste aia au dus copiii la frizer”. clipa din începând și copiii!», tunzi mai Cronica măruntă FlorianDanieleiînvă „A Raţiu: mese țat Șilindean, Marcel Tolcea, Daniela Șerban, Percec,RobertVasilePopovici, Dana Odangiu, Marian sa, Marinea Viorel Gheo, Pavel Radu Chevereșan, Cristina Bunoiu, Mădălin Branea, Dorian Banciu, Eugen Paul Alexiu, Lucian redacție: de Colectivul www.revistaorizont.ro [email protected] Revista Orizont esteindexatăEBSCO șiCEEOL. Design pagini revista: Paul Crușcov. Concepție grafică:Sorin Stroe. Robert Robert {erban, Marcel Tolcea, Ciprian V`lcan, Daniel Vighi. Viorel Marian Dana Odangiu, Marineasa, Percec, Vasile Popovici, Lazurca, Marius Gheo, Pavel Radu Chevere[an, Cristina Branea, Tiparul Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARA Marc` \nregistrat`: M/00166 telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95 REDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3, armat` armat` recomandarea recomandarea Sorescu…! Sorescu…! Dup` al]ii. al]ii. nu de de Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia Romånia din din Scriitorilor Scriitorilor Uniunii Uniunii a a Revist` Revist` l l Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Scriitorilor Uniunii a Revist` Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia Romånia din din Scriitorilor Scriitorilor Uniunii Uniunii a a Revist` Revist` Despre Un text dulce-amar scrie Adrian Alui nu-i prin cu Dumitru reu[e[ti Colectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Dorian scriitori

e

ar Design Design pagini revista: Elisabeta Cionchin. Concep]ie grafic`: Sorin Stroe.

(nr.

lucru Prinur un de stimulată ‘90, anii www.revistaorizont.ro www.revistaorizont.ro e-mail [email protected] e Slavici, cu care ești înrudit, și po "din genul: genul: mai adev`rat Complexul Slavici

(2015), \ncerca nevoie (nr.6). dup` se se Scriitorii Scriitorii este este Secretar Secretar general de redac]ie: Adriana Babe]i mai l miros, simpla 28) de de i, este cea cu Slavici închis la Slaviciînchis cu cea este ți, "Este A, A, ne\ncråncenat ne\ncråncenat neatractiv` "Soarta Redactor Redactor - [ef adjunct: Cornel Ungureanu conserv` conserv` care a ABONAMENTELE SE SE FAC FAC ABONAMENTELE LA ABONAMENTELE LA PO{TA ROMÅN~, PO{TA ROMÅN~, ABONAMENTELE SE FAC ABONAMENTELE LA PO{TA ROMÅN~, ABONAMENTELE SE SE FAC FAC ABONAMENTELE LA ABONAMENTELE LA PO{TA ROMÅN~, PO{TA ROMÅN~, de valoarea", Oare îl descoperim pe ma pe descoperim îl Oare s` crucia]i crucia]i valorii doua". cite[te ce asigurat` asigurat` tr`iesc A, A,

D.R. D.R. Hurub` titlu, „Vorbindarboreledespre autor. A, A, Titlul [i de gust, apare s` valoroas` trebuie una rostire Doina[…! Doina[…! ui]i de de u lvc ş Arghezi şi Slavici Cu l Breban…! Breban…! lectura \ndulceasc` din din scriitorului Popescu! Popescu! dup` Secretar generalderedacție: Adriana Babeți "din nimeni, ingrat` Asta a a \n culoare, Redactor -șefadjunct: Cornel Ungureanu 2. Redactor Redactor - [ef: Mircea Mih`ie[ de sigur sigur care care – la Tot în anii în Tot I I R R O O I R O I I R R O O fi fi \n provincie provincie "[i-a dec\t l Metoda provincie, "O de de a cartea am\nat Neam]. POZI}IA 19364 DIN 19364 POZI}IA DIN POZI}IA CATALOG CATALOG POZI}IA 19364 DIN POZI}IA CATALOG POZI}IA 19364 DIN 19364 POZI}IA DIN POZI}IA CATALOG CATALOG citit citit (2013), l consistenta autor, numelui. prima". c`r]ilor, presupune

care Îi spune Filip despre despre asediaz` asediaz` apropierea apropierea carte Încă nu ştiu nu Încă ([i ([i Redactor -șef:Mircea Mihăieș dep`[it orice Un alt Sla alt Un o A, A, „Dar o altă dar dup` pån` pån` A, A, A, A, carte Ciprian Vălcan, Daniel Vighi. pus` singur`) singur`) din se lucrurile recunoa[terii St`nescu…! c\t dup` Cum pe Buzura! Buzura! }oiu…! }oiu…! care adaug`…", Recurs sunt sunt s-ar Formulele o o provincie" cum ’ a densitatea mai 90 a 90 la la Replicile deoparte, proast`". jum`tate valoarea realitate mae[tri redutele textelor, Expres suntem sfår[it. lectura pozi]ia revist` impun spune, ” un un fizic` ------mult. eseul

\ntre unii

fel … A, parlamentar, nici milionar, nici patron al nici era nu el însă, drept, e Ce scris. de văzut și-a și lună o aproape lui celula în stat mai A ei. atmosfera din și logica din ieși va acasă, plecat odată că, bine foarte știa și începuse o Acolo nuvelă. o mine ter să ca săptămâni, câteva rămână mai să voie da se i a pentru director la cerere făcut a pușcărie, din iasă să trebuia care în ziua În alții. de și Arghezi de alături Văcărești,Primuldupă Mondial, Război avânt povestitorului sale. –artei nu. Ziua, zăpezile care acoperă totul, dau ziua noaptea, văd Bufniţele jumătate”. pe îngropate fost au casele iar adormite, albe, balene de fel un ajuns au maşinile până când strada şi gardurile au dispărut, neştire, în nins a cer.Trei zile din picat a norocul Nou, Anul după întâi, „Mai manului aratăcătitlulnueîntâmplător: ro ale inaugurale frazele Iar azi. de ziua Hrabal, ne îndeamnă să privim cu iubire niţele regelui în lumină în puse sunt otomană lumea prin Întâiul Carol lui drumurile dacă jurnalul), scrie se (aşa fotoliile rie zgâ careSiegfried motanul Dacă ironia. auto implică lui ironiile exploziv: umor un are Florian Filip umoristice, titurile l dentistul. cu partener şi prieten e care nemţeşti, locurile din sosit profesionist, în există priceput, slavician. Dar dacă Slavici nu a fost frizer noutăţi romaneşti, depărtate de realismul scrie, ce vede şi cum se îndrăgosteşte, iată ce motanul, Cumscrie jurnalescă. mieră Iar florindei, pisica fermecătoare a vecinilor. iubire a motanului Siegfried şi Manastir de povestea şi există românesc) Estului Sud- a necesară cartografie o trasa a tru pen (prilej lui sârboaica şi Întâiul Carol regelui dentistul dintre iubire de vestea po există Dacă povestească. să bucură se har, arePovestitorul Slavici”. lui mea „lu ocoleşte care lumii, al şi oraşului al timp „reconstituirea”unui cu exemplar, documentar un E 1900. – 1866 rioada propune imagini ale Bucureştilor din pe Unulsale, romaneledintre seamă. de frizerii despre ştiri aflăm mai zei. Dar trebuie să-i citim romanele ca să pro al timp alt unui aparţine că atenţia D vici”. Sla „modelul urmat a Nuscriitor. relui amintesc eu – de faptul că e urmaşul ma nu-mi sau - niciodată caz făcut a nu an fotbal”. de club vreunui literar , Dacă realismul slavician exclude par exclude slavician realismul Dacă Jurnalul motto-ul romanului, din Bohumil din romanului, motto-ul fatal." fatal." un semn pe cåt de nelini[titor, pe atåt de "Nu mai visez noaptea." Da, `sta poate fi o explica]ie. R`spunsul a fost dezarmant: nimic. nimic. de de cronici literare, prin participare la tårguri (prin valoarea exploatat` [i recunoscut` fost i-a important, cåt de cåt sau tant, de preferin]` "la Centru", autorului impor- respectivul spa]iu geografic – Provincia – de nivel nivel de… provincie." eiztt. a` ti i e plångi, te [i stai miorl`indu-te Dac` seriozitate. la cåini, ci cu munc`, cu cu transpira]ie, domiciliate [i artistic` for]a valoarea au demonstrat nro i n eoil li n lucru s`i, un lui extraordinar: memoriile \n zi \ntr-o mångåie cu palmele cerul. Fellini a notat st` cu picioarele pe p`månt [i dore[te s` construit eu soart`. Paradoxal e faptul c` nu [tiu dac` victimizez ori lamentez c` voi fi m` s` lovit ce de de deci avea voi Nu teatrul. astea fac \n credin]a mea corp comun cu nagement, de rela]ii Toate interna]ionale. sociale, de academice, de cercetare, ma- pån` a[teapt` a[teapt` mul]umit de sine, cel neimplicat, cel care gåndire pozitiv`. (…) este \nainte de orice ac]iune. {i mai e [i pere]i, mai s` teatru, dar nu f`r` s` fiu oricånd capabil marile marile istoria A, A, rareori, un dispre] des`vår[it.. condescenden]`, dup` care se ascunde, nu NEOBOSEALA {I VISELE [i unui c` Ion cu ironiile adiacente, în T T N N O O T N O impotrivă, încearcă să ne atragă ne să încearcă impotrivă, T T N N O O dac`… \nf`ptuiesc am lumea mi-am carte carte din din [tiindu-l Cocora, solide. Nu Nu am cum s` obosesc. Obose[te cel Salut-salut! Salut-salut! De unde spuneai c` e[ti? Actorul Actorul Constantin Chiriac, la finalul amplu motanului Siegfried e o preo e Siegfried motanului acum, fost www.revistaorizont.ro provincie… provincie… literar`, (A.P.) (A.P.) (A.P.) (A.P.) (A.P.) ci ci spirite spirite Nu Nu etc.), etc.), para para e e literaturii. pe pe intrusul construit ursit e e nevoie nevoie |ns`, fiind [i de pentru Zilele regeluiZilele s`n`tos, mine. mine. suficient suficient "Cred m`l`ia]`, m`l`ia]`, dens [i ale ale adev`r adev`r [i [i altfel, cu s` altceva. \n dac` smiorc`indu-te, smiorc`indu-te, literaturii literaturii tr`iesc l mici, are s` s` vreun Evident, Evident, Luceaf`rul interviu norocul Dezam`gire Dezam`gire c` Abia Zileleregelui s-au implic` [i [i privim Flilip Flori Flilip care, care, argumente, s` s` voi ISSN ISSN 0030 560 X Toate buf foarte ac]ionezi. ac]ionezi. plea[ca, plea[ca, un frizer un Ceea prin s`tuc speriat te te dup` muri". altfel, altfel, acordat sau Zilele na]ionale na]ionale dai dai nu nu cu teatru multiple

ce mici (nr. uitat evadarea t`ind t`ind norocul realism cu cu ------[i total` total` , nu nu am

Apropia]ii nu nu ceva-ceva r`måne r`måne {i {i i-au 8): capul capul excep]ii, [i de poetului cel cel 31 realizat rezolvi teatrul frunze pentru "Cred nu nu lume, zone: chiar cerut care spre m-a din [i- de - download la 32 provensale Foto: Carmen MORAR să verificăm dacă nu cumva librăriile sînt că- eu? Îmi spune ceva numele ăsta — Sigur Montoli — Montolieu. înțeleg eu cea, Mir zice împrejurimi, prin Iar jurimi. propus o evadare la Carcassone și împre vizită în La Ciotat, Mircea și Ilona mi-au lor anuala în cînd, asta, vara în Pînă eu. Montolide uitat am Și el. de eliberat și m-am fel, într-un și, vizitei gîndul veni, ar cum pasat, Am informații. căutat tot între alte proiecte și idei de vizite. destinațiegînd,gînduliarîns această notat Am rare. Cărți de Tîrgte, nimente acolo: Festival de Benzi Desena Sărbători ale Cărții. Și mai sînt și alte eve buchiniștidintoată Franța într-un felde că atunci, pe lîngă librăriile de Carcassonne. De ce duminica? Pentru apropiereMontolieu,librării,în cusatul vizităm să duminica, special în și, dată, altă o merita, ar că Carmen, lui și mie Olivia,spusabației,ne-a a șisatului a ră frumusețeaminunamdeextraordinane cîndPe drum!). acest eu și fac să gîndul bate mă(Da, tîrziu.mai sper, scrie voi o postella. Dar asta e o altă poveste pe care, etapăspirituală depedrumul spre Com Saint-Guilhem-le-Désert, benedictine, mânăstiri frumoase mai cele dintre una împrejurimile orașului. Am vizitat atunci și-a sacrificat o zi liberă să ne plimbe prin Montpellier,Insitutuldecancerului care la scriitoarea Olivia Sgarbură, doctoriță la Ioan T. MORAR la cetateacufasole De lasatulculibrării, se odihnească proprietarii după dumini după proprietarii odihnească se să lunea, închid mici magazinelor tatea majori puțin, cel Ciotat, La În închise. ți spune,esatulculibrării. Prima oară am auzit de Montolieu de Stabilim să plecăm luni, nu înainte nu luni, plecăm să Stabilim A pre acest sat, despre care am care despre sat, acest pre des Mihăieș Mircea lui besc vor să-i atunci, apucat, m „stabile”, apar ‑ a tot stinstota ------loc și sălașe, și loc rînd colinele, pîlcuri de copaci din loc în cobo și urcînd podgorii biserici, de rile de ziduri, din mijlocul cărora țîșnesc turnu înconjurate adesea sate romană, ca epo din chiar localități Evulși Mediudin datînd lîngă pe Trecem acum. pînă ca urbanizate puțin mai peisaje străbate vence- Provența. semnifica de încărcat istoric, numele folosească să putea cînd SUD, banalul cu ce-Cote-d’Azur-Alpes) (Proven PACA nefericitul înlocuit au care ei, conducătorilor a locuiesc, unde regiunea din celor stupiditatea pentru aici și revolt mă nu să pot Nu usillon. Occitania,–Rogiunea Languedoc fostă Re în aflată ȚarăCathară, plină în văr, Andorra sau Bordeaux. Intrăm, într-ade departe, mai și Toulouse Carcassonne, spre dreapta, la ia o și Spania de cel de latin: Imperiului adus romane,nedorit omagiu într-un care anticelor iuțeala cu cam mișcăm ne și post-vitezei secolul în tem Spania, în sensul pe care eram noi… Sîn cea, desigur, la Roma, în sens invers, du și în care drum Marele Domițiana. Via înainte ani de mii cu două vreo ce, ceea pe automobile, și tiruri de cîrnatului al leneș de enervant ritmul în mișcam ne face: ce avem nu sui-generis, paradox dar,mic face, Aveamîntr-un ce Țăriiale Cathare… locuri alte în sau eu Montoli la petrece putut fi le-am care pe Ore viață. din jumătate și ore mănîncă două ne care frumusețea, toată de „bușon”un prindem chinul: începe aici de Și Nîmes… Arles, Aix-en-Provence, că ne încumetăm la drum, pe autostradă, turism”Așa de online. „oficiul spune ne deschise, sînt librăriile Da, desigur. că, uotaa mul mi ieă și liberă mai muuult e Autostrada P festina lente rml otu e desprinde se nostru drumul Narbonne, după cînd, mină, ter se calvarul urmă, la înă mas -uri sau -uri … ții și de șarm, Pro șarm, de și ții château , se numea se , -ri unde -ri ------nu l-amîntîlnitîntîmplător). Parfumul succes de romanului autorul Süskind, Patrick este locuitori acești dintre unul recensămînt),iar ultimul (la locuitori de 855 numără satului Populația amiază… după trei la pe acolo, noi ajungem cînd st în librării 18 există vii, cu coline de rat înconju vechi, sat acest în Montoliu), numele prăvăliei. colt, cîteva cărți stinghere care să justifice într-un înghesuite și, papetărie belouri, nu din alea în care găsești ghiozdane, bi cărți, exclusiv vînd care Librării librării? 18 are care oraș mare vreun România în există București, de afară În eighteen… 1 repede: mai eu spun vă că Google pe căutați nu Nu, aici? sînt că credeți librării Cîte Montolieu. din riile rămîneți cu noi și în expediția prin libră Cabernet-Franc). atlantice (Merlot, Cabernet Sauvignon și soiurile cu Grenache) meditera și (Shyrah soiurile neene combină se aici de de vin, deoarece în procesul de vinificație amatorii pentru interesant AOC, acest din parte fac Montolieu comunei jurul de venirea romanilor). De altfel, viile din înainte și Hristos de înainte III secolul grecilor,din vremea pe de aici cunoscut e (vinul Cabardès AOC cu viticolã zona prin trecînd Montolieu, spre sud-vest, direcția în acolo, de și orașului centura parcă mole bucolic peisaj printr-un trecem aici: las o și încotro n-am acum dar lic”, buco „peisaj expresia mea viața în losit se degustășivindevin.N-amprea fo buie să mai aștepte. Există încă destule încă Există aștepte. mai să buie din lume). (și Europa din cărții ale sate alte cu listă o directoarei, amabilitatea prin primim, turism de oficiul La cărții… ale sate de urma căruia a rămas și s-a dezvoltat ideea în glumă O ereditari. membri de 21 cu Haye, din Lorzilor camera înființează th Boo Richard 2000, în dar aprilie, 1 pe lu calul iar RichardCarte, numele Inimăregede cu proclamă se el pe și independent Regat localitatea declară Booth 1977, aprilie 1 În suprapopulat. oraș unui centrul în decît rural mediul în ieftin mai mult e economic: spațiul de stocare pentru cărți unul fost a lui Raționamentul cărți. mii de de zecile adăposti a-și pentru case cîteva alte și născuse) se (unde galeză nă comu această din castelul cumpărat a Oxford, din librar un 1960, Booth, ÎnRichard librării? atîtea de-s ajuns s-a Hay-on-Wyela Bine,și librării). de cum 40 are nu Bucureștiul că (cred activitate în librării de 40 are care Galilor, Țara Hay-on-Wye,din satul fost a inspirație printre rafturile librăriilor) că sursa lui de merg doar eu și Ilona, Mircea deja înoată (unde comunei al turism de oficiul la de căr al (sat vre” Li du „village un cărții”, „meseriilor al Conservator de fel un Centru, un facă și bibliofil din Carcassone a avut ideea să În 1989, Michel Braibant, legător de cărți r d fnțoae tca deschise tocmai funcționare, de are B occitană, (în Montolieu în Aici, vinul, cu ademenit v-am Dacă I e cr peă mata ăți tre cărții moartea prevăd care Cei șit decălduraaugustafară… ae eae, a ni nrm pe intrăm noi dar cetatea, în spre zare vede se autostradă Deja pe Carcassonne. de eșim (u n la cua, i nici și căutat, l-am nu (Nu, . ajuns aici? De ce Montolieu? ce De aici? ajuns i treaba cu librăriile? Cum s-a ine-bine, puteți întreba, care- dvn pi-iitu Tot prim-ministru! devine i i) a otle. Aflăm Montolieu. la ții) 8, dix-huit, 8, ------me ce eu merg să-l caut pe Mircea. Intru nu!?), Ilona explorează localitatea, în vre normal, lunea, (închis Cărții Meseriilor Muzeul cu clădire aceeași în aflat rism, librării, nu-iașa? există că dovada sîntem blocat, trafic într-un tîrîndu-ne kilometri, de sute străbătînd Montolieu tate și, iată, noi trei, care am ajuns aici în sănă de stare bună în și viață în librării lung și plăcut. post-gust un cu lectură O vin. de sticle unei eticheta este seară această în citim mai care-l pe lucru UltimulMontolieu. is un zonă, din vin un alegem prinfața ochilor. Avem masăo la umbră, sute de metri de cărți care ni s-au perindat fine,greazidupălungă,șio după suteși ne strica pofta de mâncare!) Ne așezăm, în rugat-opovesteascănenusă pentrunu a destulimpresionatădevăzut (ama ce de Ilona, recuperămpe o pași,cîțiva facem Mai rezervare. ultima Prindem noastră. gazda de recomandat Chaudron”, „Le restaurantulla masă o rezervămsă bine, a trage ne nu Muzeultorturii, iarpe mine şipeMircea în intrăIlonacinei, ora face sePînă nat. ra fasole, cumîncare o de Cassouletbucurămunde autentic, adică ne să putem unde loc unrecomandat a ne- noastră Gazda august. luna pentru explicabilăforfotă o E spanioli.și ricani dar acăzutpradăasediuluituristic. Evulmediu, în asediu îndelung unui tat apoi, „atacăm” această cetate care a rezis și, lucurile lăsăm ne adresă, la probleme pînă la Cetatea medievală. Ajungem fără apartament la zece minute de mers pe jos ne, unde Ilona a rezervat prin AirBnb un Carcasson spre Montolieu din Plecăm ceai. bînd tibetani călugări doi cărți, de pline localități unei mijlocul orașelor,în a mareaaglomerație de lumii, vuietul de Plafond au vă rii, plec de aici și cu imaginea pe care am publice deazi. pre echitate, atît de prezentă în discuțiile grija bărbaților, ceea ce împacă ideea des în sînt toate) în aproape intrat am (și ile angajaților sînt femei. În schimb, librări majoritatea unde librăriile), cu paritate (la artă de galerii cîteva cele aruncăm prin ochii mașină, spre drum în librării. Apoi, optsprezece celor numărul în intră nu cafeneaua deși mese, căr două pe niște și cumpăra am putea acolo tot adică, o La cafea. o bem tarilor. Adriana). pentru (Plus cartea despreIstoriasînt dintre caredouă Cha ales să plece de aici cu cincisprezece cărți, resează de România. Mircea, în schimb, a printre prietenii mei francezi care se inte circulație în pune voi Le franceză. în că evident fiecăruia, a carte o cîte cu plec și Ionesco,peste dau unu, Eliadeși Cioran edițiile. Între ele și titlul căutat. La etajul raft întreg Lévinas, toate titlurile în toate găsim ele dintre uneia al doi etajul La Adriana. pentru cartea găsim să viziteze șiea,anulviitor, Montolieu. musai că spune și Lévinas Emmanuel de Iar paradis. Adriana îi cere să caute în un anume volum ajuns am că spună să-i ca Babeți Adrianei telefon un dea să ca şi, în a cincea, îl găsesc. Ieșim dintre cărți în vreo patru librării unde nu prea e lume produs la puțini kilometri distanță de distanțăkilometripuțini la produs zut-o pe teresa restaurantului După ce ieșim din Oficiul de Tu de Oficiul din ieșim ce După F În afară de galeriile de artă și de libră unde „bio”, terasă o la oprim Ne N e rnei sn mli ame mulți sînt francezi, de afară În vizitatori. străzile de înțesate pe plimbare o acem („Îngerii din tavan”):din („Îngerii departe altele) cu un scop precis,scop să un cu altele) de unele departe sînt librării (nu prin întoarcem e ţ a într-acolo.Mergem,a mai și interes pentru aceste pentru interes și ță, porc și cîr și porc ță, aproape un aproape i aranjate ți Les Anges Minervo ------