Oras Ului Cristuru Secuiesc

STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATA A ORAS ULUI CRISTURU SECUIESC

2021-2027

Cristuru Secuiesc, ianuarie 2020

Cuprins

1. SINTEZA COORDONATORULUI 5

2. METODOLOGIA APLICATĂ 8

3. ANALIZA DE MEDIU 11

3.1. Așezarea Geografică 11 3.1.1. Relații în teritoriu, caracteristici urbanistice 13

3.2. Rețeaua stradală 13 3.2.1. Infrastructura rutieră 13 3.2.2. Parcare 17 3.2.3. Transport public 19 3.2.4. Transport de marfă 20

3.3. Utilizarea teritoriului 21

3.4. Infrastructura tehnico-edilitară 26 3.4.1. Alimentarea cu apă 26 3.4.2. Rețeaua de canalizare 28 3.4.3. Eficiența energetica 29 3.4.4. Iluminat public 33 3.4.5. Telecomunicații 38 3.4.6. Gestionarea deșeurilor 38

3.5. Resurse naturale evidențiate 39 3.5.1. Riscuri naturale 39

4. VIAȚA COMUNITARĂ-CULTURALĂ 40

4.1. Procese demografice în oraș 40

4.2. Situaţia învăţământului local 48

4.3. Locații culturale și comunitare, evenimente, personaje 52

4.4. Sistemul social și de sănătate local 55

4.5. Patrimoniul cultural construit şi valorificarea actuală 58

5. SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI PROCESE ECONOMICE 59

5.1. Geografie economică - context și resurse 59

5.2. Resursele naturale și exploatarea acestora 62 5.2.1. Terenuri agricole și utilizarea actuală a acestora 62

5.3. Turism 66 5.3.1. Cadru natural 66 5.3.2. Ofertă culturală 66 5.3.3. Patrimoniu construit 67 5.3.4. Marketing turistic și posibilități de book-in 69 5.3.5. Servicii turistice 69 5.3.6. Capacitatea de cazare 69 5.3.7. Sosiri ale turiștilor 70 5.3.8. Înnoptări 71

5.4. Situația sectoarelor economice și procese economice 72 5.4.1. Structura economică a județului Harghita și a orașului Cristuru Secuiesc 72

5.1. Activitate antreprenorială și procese economice 75 5.1.1. Situația pieței forței de muncă și procesele de pe piața forței de muncă 77

5.2. Managementul administrației publice locale 79 5.2.1. Bugetul local 79 5.2.2. Proiecte de dezvoltare 80

6. EVALUAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE DIN PERIOADA 2014-2020 83

7. ANALIZA SWOT 91

8. VIZIUNEA STRATEGICĂ 2027 95

9. OBIECTIVELE STRATEGICE 99

10. AXELE PRIORITARE ALE STRATEGIEI 100

11. DOMENII DE INTERVENȚIE ȘI MĂSURI DE DEZVOLTARE 101

11.1. Domeniu de intervenție nr. 1: Dezvoltarea rețelei de transport și spațiilor publice 101 11.1.1. Măsura 1.1: Amenajarea teritoriului orașului Cristuru Secuiesc 102 11.1.2. Măsura 1.2: Reducerea pericolelor cauzate de traficul de tranzit 103 11.1.3. Măsura 1.3: Dezvoltarea fluidității traficului pe drumurile publice din interiorul orașului 106 11.1.4. Măsura 1.4: Îmbunătățirea siguranței pietonale 108 11.1.5. Măsura 1.5: Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete 110 11.1.6. Măsura 1.6: Dezvoltarea transportului în zonele rezidențiale: crearea, amenajarea locurilor de parcare, măsuri de reducere a traficului 112 11.1.7. Măsura 1.7: Dezvoltarea iluminatului public 114 11.1.8. Măsura 1.8: Înființarea și modernizarea de locuri publice (comunitare) 115

11.2. Domeniu de intervenție nr. 2 - Dezvoltarea serviciilor de utilitate publică – administrație publică locală în sprijinul cetățenilor 118 11.2.1. Masura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor din domeniul învățământului 119 11.2.2. Masura 2.2: Dezvoltarea capacității administrative a primăriei locale 122

11.2.3. Masura 2.3: Dezvoltarea dialogului administrație publică – societate civilă 124 11.2.4. Măsura 2.4: Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor comunale 126 11.2.5. Măsura 2.5: Dezvoltarea modului de îngrijire a persoanelor cu dizabilități 129 11.2.6. Masura 2.6: Dezvoltarea serviciilor medicale din oraș 131 11.2.7. Măsura 2.7: Realizarea unui program de îmbunătățire a eficienței energetice 133 11.2.8. Măsura 2.8: Dezvoltarea serviciilor sociale 137

11.3. Domeniu de intervenție nr. 3 - Dezvoltarea vieții culturale, sportive și comunitare 140 11.3.1. Măsura 3.1: Dezvoltarea spațiilor cultural-comunitare în oraș 142 11.3.2. Măsura 3.2: Dezvoltarea infrastructurii și a vieții sportive 144 11.3.3. Măsura 3.3: Dezvoltarea vieții culturale și comunitare prin evenimente variate 145 11.3.4. Măsura 3.4: Dezvoltarea identității locale și sferei civile 147

11.4. Domeniu de intervenție nr. 4 - Dezvoltarea mediului de antreprenoriat-fermieri 149 11.4.1. Măsura 4.1: Asigurarea condițiilor pentru investițiile antreprenoriale locale 151 11.4.2. Măsura 4.2: Crearea unui mediu sprijinitor pentru mediul de afaceri local 152 11.4.3. Măsura 4.3: Dezvoltarea mediului pentru investitori externi 154 11.4.4. Măsura 4.4: Sprijin pentru producătorii și meșteșugarii locali 156 11.4.5. Măsura 4.5: Dezvoltarea unei mentalități antreprenoriale 158

11.5. Domeniu de intervenție nr. 5 - Dezvoltarea turismului 159 11.5.1. Măsura 5.1: Dezvoltarea complexului turistic și wellness Băile Soskut 160 11.5.2. Măsura 5.2: Refuncționalizarea și reabilitarea conacului Gyarfas dezvoltând noi servicii turistice 162 11.5.3. Măsura 5.3: Înființare centrului de informare și promovare turistică 164 11.5.4. Măsura 5.4: Dezvoltarea ofertei turistice și a marketingului turistic 166 11.5.5. Măsura 5.5: Amenajarea și întreținerea zonelor de agrement, potecilor turistice, a pistelor de alergat și ciclism 169 11.5.6. Măsura 5.6: Protecția mediului și a naturii 171

12. MONITORIZARE ȘI EVALUARE 173

12.1. Activități de monitorizare 173

12.2. Evaluarea 173

13. LISTA PROIECTELOR ȘI CATALOGUL SURSELOR DE FINANȚARE 175

1. SINTEZA COORDONATORULUI

Conform argumentelor opiniei publice, strategiile de dezvoltare locală reprezintă avantaje sau chiar condiții în accesarea fondurilor nerambursabile. Acest beneficiu practic al acestor documente nu poate fi pus la îndoială, însă pot avea numeroase alte beneficii asupra conducerii locale sau a întregii comunități. Strategia susține valorificarea resurselor locale în scopul atingerii obiectivelor comune și ajută la sincronizarea inițiativelor locale, multiplicând astfel forța și efectul acestora. În tot acest timp strategia comunică și mobilizează. Mobilizează membrii comunității locale spre participarea în procesul de planificare locală, aducând astfel la suprafață voința și ideile comunității locale în formarea mediului în care aceasta funcționează.

Posibilitatea de exprimare a voinței și exigenței locale reprezintă una dintre cele mai mari valori ale democrației la nivel local. În România obligația consultării publice este reglementată prin legislație, în practică, în cele mai multe cazuri pe plan local democrația se întinde până la funcționarea sistemului reprezentativ. Sunt puține acele cazuri în care pentru planificarea viitorului conducerea locală organizează forumuri, dezbateri publice pentru recunoașterea și integrarea în viziunea de viitor a exigențelor diferitelor grupuri sociale de pe plan local. Datorită convingerilor istorice principiul și viziunea subsidiarității se integrează îngreunat în sistemul administrației publice, totodată nevoia populației și al societății civile în luarea deciziilor se conturează în mod progresiv. Astfel numai datorită presiunii metodologice se conturează tehnicile care sprijină luarea deciziilor de jos în sus în vederea planificării viitorului și elaborării proiectelor de dezvoltare.

Ar fi deosebit de important să se recunoască faptul că dezbaterile, consultarea publică nu este numai o obligativitate a metodologiei aplicate sau un pas spre îndeplinirea democrației, ci un aspect important al oportunității, planificării și eficacității. Problemele unei comunități se recunosc cel mai bine pe plan local și în cele mai multe cazuri și soluțiile de rezolvare a acestora sunt accesibile tot la acest nivel. Planificarea bazată pe participare este un proces și un rezultat în același timp, având beneficii duble: asigură cadrul sistematizării și corelării diferitelor interese și puncte de vedere, pe de altă parte trasează calea valorificării sistematizate și eficiente a resurselor locale.

Analizând normele de competitivitate am ajuns la concluzia că rolul de centru microregional al oraşului Cristuru-Secuiesc scade, de aceea cel mai important scop este întărirea, extinderea funcţiilor oraşului, restabilirea rangului său. Pentru acest lucru este nevoie de dezvoltarea, unificarea imaginii oraşului şi extinderea dotării infrastructurale a zonelor rezidenţiale. Pentru consolidarea capacitate de menţinere a populaţiei, mai ales în rândul tinerilor cu diplomă, trebuie îmbunătăţit mediul antreprenorial şi trebuie menţinut nivelul educaţiei locale. Importanţa mare

a educaţiei se prezintă în întărirea rolului de organizator a regiunii, în calitatea vieţii culturale şi în competitivitatea forţei de muncă local.

Din păcate din punct de vedere demografic populaţia oraşului se caracterizează prin îmbătrânire lentă, care duce la probleme grave (dependenţa), şi care se face simţită şi în viaţa economică şi comunitară. Spiritul comunitar se poate devaloriza din ce în ce mai mult, astfel identitatea comunitară a orașului dispare, şi drept consecinţă se va degrada şi calitatea fizică a mediului de locuit. Drept urmare, trebuie să ne ocupăm în mod accentuat de dezvoltarea comunităţii, de multiplele aspecte ale conştientizării, de întărirea cooperării şi solidarităţii.

Un oraş care asigură propriilor locuitori un climat plăcut, bun devine atractiv şi pentru turişti, care îşi petrec cu plăcere timpul liber într-un mediu atractiv. Atractivitatea turistică a oraşului la momentul actual este slabă, foarte multe posibilităţi neutilizate, valorificabile stau în paragină. În dezvoltarea turismului poate cel mai esenţial lucru este abordarea microregională, organizarea şi punerea la vedere a ofertei turistice la nivel regional, unde oraşul poate juca rol de centru, de coordonator.

Luând în considerare imaginea de viaţă şi ideile localnicilor, imaginea de viitor până în anul 2027 a oraşului Cristuru-Secuiesc poate fi rezumat astfel:

Cristuru Secuiesc asigură un mediu de viață bun pentru cetățenii orașului, îndeplinește nevoile educaționale, de sănătate, sociale, de mediu și susține întreprinderile locale, ceea ce crește capacitatea de menținere a populației, reduce declinul populației și oferă atractivitate pentru locuitorii tineri. Fiind un centru micro-regional, pe lângă satisfacerea nevoilor populației urbane, Cristuru Secuiesc oferă servicii și locuitorilor din așezările din proximitate în domeniul de educație, sănătate, social, comunitar-cultural și economic.

Imaginea de viitor al strategiei aduce la lumină acele condiții sociale, economice și de mediu, spre care comunitatea locală dorește să se miște la momentul elaborării strategiei. În această abordare noțiunea de dezvoltare nu înseamnă altceva, decât distanța măsurată de la condiția actuală, apropierea de starea dorită unde se dorește să se ajungă. Această apropiere devine posibilă prin formularea obiectivelor de dezvoltare și a axelor prioritare.

Obiectivele au fost elaborate bazându-ne pe exigențele locale formulate în timpul muncii pe teren, pe cele formulate în imaginea de viitor, dar și reflectând la direcțiile de dezvoltare zonale și politice de nivel mai înalt. În contextul mediului de planificare aderent politica rurală a Uniunii Europene merită o atenție deosebită, precum și ofertele de dezvoltare națională de punere a acestora în practică. Un sistem de obiective care să armonizeze cu acestea este important nu numai din perspectiva consistenței politicilor de dezvoltare și al armoniei dintre domenii, ci și din perspectiva reușitei strategiei și a finanțărilor exigibile.

Domenii de intervenție ale strategiei de dezvoltare al orașului Cristuru Secuiesc sunt următoarele:

1. DI 1: Dezvoltarea și amenajarea spațiilor publice

2. DI 2: Îmbunătățirea serviciilor publice - administrație publică în sprijinul comunității

3. DI 3: Dezvoltarea vieții culturale, sportive și comunitare

4. DI 4: Îmbunătățirea mediului pentru antreprenori și producători

5. DI 5: Dezvoltarea turismului

Desemnarea priorităţilor care servesc realizarea obiectivelor, conform nevoilor comunităţii, anticipează pe lângă dezvoltarea mediului fizic (infrastructura) şi dezvoltarea echilibrată a mediului antreprenorial (resursa umană şi ajungerea pe piaţă), a vieţii comunitare şi a mediului natural. Poate că o parte din fezabilitatea măsurilor şi proiectelor formulate trece peste perioada de până în anul 2027, însă comunitatea a considerat importantă includerea lor în documentul strategic.

Strategia dorește să fie instrumentul practic al planificării și implementării dezvoltărilor și investițiilor locale, al exploatării durabile a resurselor naturale, al lansării energiilor constructive existente în sânul comunității locale. Structura, viziunea și efectele acesteia sunt în consens cu criteriile politicilor de dezvoltare și de finanțare, stimulând practica atragerii fondurilor de finanțare pe bază de proiecte durabile, bazate pe nevoile locale și regionale. Și nu în ultimul rând, strategia dorește să stimuleze în continuare organizarea forumurilor și dezbaterilor civile, continuarea drumului început în vederea realizării obiectivelor strategice, stimulând comunitatea locală să participe activ în luarea deciziilor care vor influența viitorul lor. Numai în acest fel poate deveni prezentul document un instrument de susținere a autonomiei de decizie a comunității locale.

2. METODOLOGIA APLICATĂ

Strategia de dezvoltare locală, ca manifestare a voinței și a încrederii în viitor a comunității locale, bazându-se pe exigențele locale, formulează sarcini pentru nivelul local și, în vederea îndeplinirii scopurilor propuse, încearcă să pună în mișcare resursele locale. Acest lucru înseamnă, că în dirijarea procesului de planificare este binevenit ca pe scară largă să se țină seama de competențele locale. Toate acestea aduc după sine un șir de întrebări metodologice. Cum pot fi evaluate în mod eficient exigențele locale? Cum să fie concepute obiectivele de dezvoltare și sarcinile privind îndeplinirea obiectivelor? Cum putem valorifica resursele intelectuale locale în cursul procesului de planificare? etc. sunt numai câteva dintre întrebările mai importante, la care, pe baza diferitelor poziții metodologice, se pot da răspunsuri diferite.

În cursul elaborării strategiei de dezvoltare a orașului Cristuru Secuiesc am urmat abordarea planificării comunitare și am ales din bara ei de instrumente. Lista beneficiilor asigurate de planificarea comunitară este una cât se poate de lungă, dintre acestea trebuie evidențiate următoarele: • Susține evaluarea, cunoașterea exactă și reală a situației, asigură o bază solidă pentru procesul de proiectare • În cursul proiectării aduce în mod continuu în prim plan exigențele și punctele de vedere locale • Face acceptabile necesitatea, obiectivele și direcția proiectării, îndeamnă spre o proiectare în viitor la nivel individual și organizațional • Mobilizează resurse încă din etapa timpurie, respectiv le pregătește pentru perioada următoare, cea de executare • Poate lua seamă despre existenta unor conflicte sociale latente, respectiv poate genera noi consensuri în legătură cu câte o problemă.

Elementul central al planificării comunitare este principiul participării publice, conform căreia trebuie asigurată tuturor grupurilor sociale interesate și vizate posibilitatea de participare la procesul de proiectare. Nici din punctul de vedere al rezultatelor proiectării, nici din cel al gradului de impunere a beneficiilor de mai sus nu-i indiferent ce fel de metode de participare se pun în aplicare.

În cadrul realizării strategiei de dezvoltare a orașului Cristuru-Secuiesc am aplicat următoarele metode de participare, în cadrul cărora cca. 200 de persoane interesate au putut să-şi formuleze părerea, nevoile: A. Organizarea de discuţii cu metoda focus grupului: am organizat patru astfel de discuţii (antreprenori și actori turistici, grupuri de producători, Asociații, ONG-uri, instituții

culturale și de educație, tineret), cu un total de cca 60 de participanţi. În fiecare grup am organizat o prezentare scurtă care viza prezentarea situaţiei actuale a oraşului, după care în condiţii controlate a pornit o discuţie şi o formare de opinie cu reprezentanţii populaţiei în domeniul dat, în baza căreia s-a realizat lista problemelor şi a soluţiilor locale, chiar au fost şi idei de proiecte.

B. Realizarea unui sondaj de opinie în rândul populației (100 persoane) pentru fundamentarea Strategiei de dezvoltare integrata. Intervievarea prin chestionar stakeholderi-lor locali, reprezentanți ai instituțiilor locale.

C. Organizarea atelierului de lucru prin implicarea arhitecți si urbaniști pentru formularea viziunii de viitor a orașului Cristuru Secuiesc, respectiv identificarea și prioritizarea proiectelor de dezvoltare.

D. Discuţii deschise: obiectivele şi priorităţile sintetizate în cadrul prezentării situaţiei le-am prezentat populaţiei în cadrul unei discuţii deschise, şi cu ajutorul celor 30 de persoane prezente (consilieri) am finalizat direcţiile de dezvoltare a oraşului.

Pe lângă coordonarea tehnicilor de participare, printre sarcinile grupului de specialiști care a elaborat strategia s-a aflat și ordonarea și prelucrarea datelor din evidențele locale și de la diferitele instituții județene (ORC, APIA, APDRP, Direcția Generală a Finanțelor Publice, AJOFM etc.), precum și cunoașterea pe bază de experiență a terenului. În scopul cunoașterii terenului au avut loc de mai multe ori vizite pe teren, în cadrul cărora, pe lângă colectarea informațiilor pe bază de date concrete, am încercat să ne concentrăm și asupra diferitelor impresii, experiențe și sentimente. Toate acestea le-am rezumat în primul capitol al strategiei, având titlul „Analiza situației”. Din punct de vedere tematic, capitolul care evaluează situația se construiește de-a lungul a trei dimensiuni, astfel am analizat în cadrul unor subcapitole independente condițiile de mediu al orașului, caracteristicile vieții comunitare locale și principalele caracteristici ale proceselor economice. După toate acestea, grupate tematic în tabelul SWOT, am evidențiat acei factori locali precum și acele condiții externe, la care am fost atenți și în timpul formulării obiectivelor și priorităților care reprezintă drumul spre imaginea de viitor. În cadrul formulării obiectivelor am fost atenți de asemenea și la sistemele de obiective ale documentelor de proiectare de la nivel mai înalt. Pe lângă compatibilitatea cu politicile de cadru (politica agrară, politica de mediu, politica economică) ale Uniunii Europene referitoare la perioada 2020-2027, am pus accent și pe conformitatea cu obiectivele de dezvoltare naționale și județene. Putem deci spune că documentul se încadrează în ierarhia sistemului nivelurilor de planificare, aflându-se la nivelul cel mai apropiat de comunitate. În ceea ce privește structura strategiei, aceasta îndeplinește cele formulate de reglementările comune referitoare ale Parlamentului și Consiliului European (COM 2011/618 FINAL 2).

Planul de acțiune formulat sub formă de obiective și măsuri prezentat în capitolul Strategie converge cu Imaginea de viitor. Între acestea pot fi descoperite mai multe puncte de legătură, măsurile și submăsurile – care abordează prin prisma „localitatea, ca un sistem holistic” – au fost elaborate construindu-se unele pe altele, sprijinindu-se reciproc, mărind în acest fel eficienta intervențiilor și sinergia efectelor așteptate. În cadrul capitolului Evaluare și Monitorizare facem propuneri pentru urmărirea și prelucrarea acestor efecte și intervenții.

Deși considerăm ca fiind prea simplistă și cu orizontul prea îngustat abordarea, conform căreia strategia de dezvoltare este în primul rând instrumentul pentru atragere de resurse exterioare, însă este clar că acest rol a crescut foarte mult odată cu aplicarea politicilor de dezvoltare și de finanțare a Uniunii Europene în țara noastră. Tocmai de aceea am elaborat strategia de dezvoltare al orașului Cristuru Secuiesc luând în considerare previziunile politicilor de finanțare pe următorii șapte ani. Posibilele surse de finanțare legate de unele măsuri/proiecte sunt prezentate în Catalogul surselor de finanțare.

Măsurile de dezvoltare formulate pe parcursul planificării strategice au fost elaborate în conformitate cu parametri impuși de domeniul elaborării proiectelor de finanțare, contribuind astfel la facilitarea convertirii măsurilor în proiecte de finanțare. Pe parcursul realizării portofoliului de proiecte nu am avut ca obiectiv integralitatea, am luat în considerare importanța, realizabilitatea unor măsuri, pe care le-am convertit în schițe de proiecte, cu scopul de a prezenta logica procesului de elaborare a proiectelor de finanțare.

3. ANALIZA DE MEDIU

Prezentul capitol vizează prezentarea orașului Cristuru Secuiesc din perspectiva mediului, trecând treptat peste prezentarea așezării geografice, a condițiilor de climă și sol, a caracteristicilor urbanistice, infrastructurii rutiere și tehnico-edilitare, a gestionării deșeurilor valorilor și resurselor naturale cât și a riscurilor de mediu.

Domenii precum infrastructura locală, sistemul de salubrizare, condițiile naturale, riscurile de mediu sunt acele domenii, care pe lângă mediul socio-economic au o influență deosebită asupra vieții comunităților locale, asupra calității și nivelului de trai din Cristuru Secuiesc. Astfel, pe baza situației actuale, din domeniile enumerate, care se va contura din analiza datelor accesibile din evidențe locale, din prelucrarea datelor oficiale ale Recensământului din anul 2011, a Planurile de Urbanism Zonal în vigoare, și pe cunoștințele și experiențele dobândite pe parcursul activităților de teren (interviuri, dezbateri publice, observații de teren) realizate în toamna- iarna anului 2019, vom cuprinde domeniul mediului în analiza SWOT, în viziunea de viitor a orașului născându-se în acest fel obiectivele, prioritățile, măsurile și proiectele de dezvoltare ce necesită implementare până în anul 2027, cu scopul de a contribui la îndeplinirea viziunii de viitor formulate împreună cu comunitatea locală.

3.1. Așezarea Geografică Orașul Cristuru Secuiesc – în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz (în trad. "Cristuru Unguresc") - se situează la o altitudine de 390-395 m pe valea Târnavei Mari, între pâraiele Goagiu și Nicoul Alb, în Sud-Vestul județului Harghita, fiind un oraș de tranzit între Sighișoara și Odorheiu Secuiesc. Orașul este format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș. Dealurile cu versanții cei mai abrupți se află la Nord (vârful Jézuskiáltó 535 m) și spre Sud (Vârful Várhegy 616 m), cel din urmă având o arie alungită spre Est și Vest de-a lungul Târnavei. În raport cu principalele cursuri de apă, care drenează această unitate morfologică, ea se împarte în trei compartimente, Subcarpații Târnavei Mici, Subcarpaţii Odorheiului şi Subcarpaţii Homoroadelor. Subcarpaţii Odorheiului are câteva depresiuni: Zetea, Odorhei, Cristur. Relieful depresionar se desfășoară în general în lungul văilor principale, sub forma unor bazine depresionare.

Grafic nr. 1: Poziția localității Cristuru Secuiesc în județul Harghita

Sursa: Wikipedia.org

Orașul de întinde pe terasa de luncă a Târnavei Mari, care în dreptul localității se lărgește și are o lăţime de 1,0-2,0 km. Principala arteră hidrografică a zonei este râul Târnava Mare. Apele de suprafață sunt reprezentate prin cele trei cursuri de apă, râul Târnava Mare, în direcția E-V care trece la sud de localitate, pârâul Goagiu, afluent dreapta al râului în direcția N-S, în pârâul Nicoul Alb. Albia acestor cursuri de apă nu este adâncă, debitele lor fiind în funcție de cantitatea de precipitații care cad pe suprafața bazinelor hidrografice. Apele provenite din precipitații sunt în parte drenate de râuri, iar o parte se infiltrează. Apa subterană este prezentă pe întreaga suprafață a orașului și se prezintă, sub două forme: • apa subterană cu nivelul liber al cărei nivel hidrostatic variază între 3,00 şi 8,00 m de la suprafață; • apa subterană sub forma pânzelor freatice în general subțiri, de formă lenticulară.

Debitele maxime ale râului sunt determinate de ploile torențiale și de topirea zăpezii (sursă: PUG Cristuru Secuiesc).

Clima

Din punct de vedere climatic, zona orașului Cristuru Secuiesc se caracterizează printr-un climat continental-moderat, cu un topoclimat caracteristic zonelor depresionare. În această zonă, verile sunt calde, cu precipitaţii relativ bogate, iar iernile reci, cu viscole rare și cu intervale de încălzire, care întrerup continuitatea stratului de zăpadă. Dealurile înconjurătoare constituie o protecție împotriva marilor diferențe de temperatură, astfel regimul termic este normal, cu o temperatură medie anuală de +8°C. Temperatura maximă absolută a fost de +38,3°C, iar temperatura minimă absolută a fost de -31,2°C. Circa 7 luni din an temperaturile sunt normale iar numărul mediu anual al zilelor cu îngheț este de cca 125. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 60 de zile. Precipitațiile atmosferice anuale ating 600 mm, maxima fiind atinsă în luna iunie. Numărul mediu de zile senine pe an este de 110-120, iar al zilelor acoperite de 140-160.

Vânturile sunt în strânsă legătură cu circulația generală a atmosferei și cu dispoziția formelor de relief. Frecvențele medii înregistrate la Cristuru Secuiesc indică predominarea vânturilor din NV, NE, cu viteza medie de 3,2 m/sec.

3.1.1. Relații în teritoriu, caracteristici urbanistice

Orașul Cristuru Secuiesc se află în partea de sud-vest a județului Harghita, Pe valea Târnavei Mari, fiind un oraș mic cu caracter polarizator și centru pentru localitățile din vecinătate, Atid, Avrămești, Săcel, Secuieni și Șimonești. Totodată, orașul Cristuru Secuiesc are și un caracter de tranzit între două orașe importante din județele Harghita și Mureș, Odorheiu Secuiesc și Sighișoara. Din numărul total de nouă orașe ale județului Harghita, orașul Cristuru Secuiesc, din perspectiva numărului de locuitori, cu un număr total de 10764 de locuitori se situează pe locul 5 ca mărime în rândul orașelor harghitene (sursă: INSSE Tempo Online, 2019).

Din cele mai vechi timpuri până astăzi, datorită poziției sale orașul Cristuru Secuiesc a îndeplinit un rol de coordonare socio-economică și culturală a întregii microregiuni, despre acest aspect vom face o prezentare exhaustivă în cadrul capitolului destinat analizei economice a orașului.

3.2. Rețeaua stradală

3.2.1. Infrastructura rutieră

Infrastructura rutieră a orașului se alcătuiește din DN 13C care face legătura între orașele Odorheiu Secuiesc și Sighișoara, din DJ 136 care face legătura cu comuna Avrămești, din DJ 137 care reprezintă calea de comunicare pe ruta Mugeni-Odorheiu Secuiesc și din DJ 134A spre localitatea Șoimuș, toate drumurile județene se bifurcă din drumul național 13C. De infrastructura rutieră a orașului mai aparțin cele 50 de străzi care însumează o distanță internă totală de 32,01

de km, drumurile orășene cu o lungime de 23,49 (DN+DJ: 8,5 km) și pista de bicicliști având lungimea de ca. 2000 m.

Grafic nr. 2: Infrastructura rutieră în orașul Cristuru Secuiesc

Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă orașul Cristuru Secuiesc

Următorul grafic arată evoluția lungimii totale a străzilor în județul Harghita și orașul Cristuru Secuiesc, în perioada dintre anii 1990 și 2018.

Pe baza datelor graficului putem observa că în decurs de trei decenii, lungimea străzilor din oraș a crescut cu 9 km, timp în care lungimea totală a străzilor din județul Harghita a evoluat de la 419 km la 506 de km.

Grafic nr. 3: Lungimea străzilor în județul Cristuru Secuiesc (km)

45 41 41 40 40 40

35 33 32 32 32

20 1990 1994 1998 2002 2006 2010 2014 2018

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Accesul orașului Cristuru Secuiesc către circulația rutieră a țării se realizează așadar, prin următoarele căi de comunicare: DN13C traversează orașul și se conectează la DN13A Odorheiu Secuiesc-Sovata-Bălăușeri, fiind principala arteră de penetrație cea mai circulată traversând de două ori calea ferată. DJ 137 face legătura cu satul Betești, iar accesul către partea de localitate Filiaș se face pe DC43, Strada Filiaș fiind modernizată.

Datorită amplasamentului său, orașul Cristuru Secuiesc se găsește în zona de influenţă a unor importante drumuri județene și naționale, care străbat zona localității, de la est la vest. După cum se poate constata din analiza hărţii rutiere, nodul rutier pe care-l reprezintă oraşul, face parte din parcursul transportului de marfă şi călători, dintre zona Sighișoarei și Odorheiul Secuiesc, cu legături către staţiunea Sovata, centru balnear în plină dezvoltare.

În general străzile din rețeaua de circulație au o lățime carosabilă de 7,00 m cu excepția P-ţei Libertăţii, care este mai largă, mai spaţioasă, asigurând şi zonele de parcare în lungul trotuarelor. Străzile, în general, au trotuare amenajate cu îmbrăcăminte de asfalt sau dale de beton, cu o lăţime de 1,0-1,5 m, iar în piaţa centrală lăţimea trotuarelor ajunge la 2,0-3,0 m. Străzile de interes local au lăţimea carosabilă sub 7,0 m, ajungând în anumite zone până la 5,0 m. Din această cauză cât şi datorită traseelor necorespunzătoare, străzile amintite mai sus sunt de importanţă minoră în ansamblul schemei stradale şi ca atare nu pot fi antrenate în preluarea traficului. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea străzilor, din lungimea totală de 32,014 km, sunt modernizate 18,56 km (asfalt + beton), 2,29 km reprezintă calupuri şi cca 11,15 km drumuri cu macadam. (sursa: PUG Cristuru Secuiesc, evidențe Primăriei Cristuru Secuiesc).

Următorul grafic arată lungimii a străzilor modernizate din lungimea totală a străzilor, în orașul Cristuru Secuiesc și în orașe similare, în perioada 2000-2018. Conform datelor oficiale în ultimele 10 ani doar un singur kilometru de stradă a fost modernizat în orașul Cristuru Secuiesc.

Pe baza proiectelor realizate știm că în ultimii ani au fost modernizate/asfaltate în total 7495 m de străzi în oraș (strada Budai Nagy Antal, în cartierul Orbán Balázs, în cartierul Dávid Ferenc, strada Bürkény, strada Gábor Áron, străzile laterale Betfalva, strada Eminescu, strada Kecskés, strada Hargita). Deoarece majoritatea acestor investiții au fost finalizate în anul 2019, aceste date încă nu au fost introduse în statisticile oficiale și nu sunt vizibile.

Grafic nr. 4: Proporția străzilor modernizate în Cristuru Secuiesc și în orașe similare din județul Harghita 2000-2018 (%, din lungimea totală a străzilor)

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Conform celor constatate pe teren starea fizică a infrastructurii rutiere din Cristuru Secuiesc este în general satisfăcătoare, necesitându-se întreținere și modernizare permanentă în scopul asigurării traficului în condiții cât mai eficiente.

Conform evidenței Primăriei Cristuru Secuiesc din totalul rețelei de trafic de circa 29 km, numai 4,7 km nu dispun de pavaj. Pe harta de mai jos se poate vedea că aceste străzi nepavate sunt situate pe periferia orașului.

Grafic nr. 5: Situația străzilor nepavate în orașul Cristuru Secuiesc

Sursa: redactare proprie, openstreetmap.org

Administrarea rețelei de drumuri din Cristuru Secuiesc se află parțial în administrarea CNADNR, astfel drumul național 13C, care străbate centrul orașului. În acest mod tot traficul de tranzit, inclusiv transportul de mărfuri parcurge inima orașului.

3.2.2. Parcare

Parcarea este una din cele mai importante probleme ale planificării transportului în orașe. În același timp are un impact asupra planificării urbane și interacționează cu transportul public.

Primăria Cristuru Secuiesc este responsabilă de gestionarea locurilor de parcare disponibile pe străzi și în afara acestora. Parcare cu plată amenajată se află numai în centru, în parcarea centrală. Experiențele arată însă că taxa de parcare nu este încasată în mod regular. Nu sunt afișate informații legate de modul de plată sau tarifele practicate.

În orașul Cristuru Secuiesc există în total 299 de locuri de parcare, iar poziționarea acestora se poate urmări pe harta de mai jos. Pe baza vizitelor efectuate la fața locului și pe baza chestionarelor și analizei on-line reiese că numărul locurilor de parcare este insuficientă atât în zona centrală cât și în cartiere în comparație cu numărul de autoturisme existente. Există zone în care cererea de locuri de parcare este mare, iar numărul spațiilor de parcare este scăzut. Situația este problematică în cartierele de locuințe. S-au efectuat sondaje privind gradul de ocupare a

locurilor de parcare, numărul de mașini parcate ilegal (dintre care o mare parte pe trotuare) fiind aproape egal cu numărul de mașini parcate legal.

Grafic nr. 6: Situația locurilor de parcare în orașul Cristuru Secuiesc

Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă orașul Cristuru Secuiesc

Următorul tabel arată rezultatul unei analize a cererii de parcare în zone de locuința:

Tabel nr. 1: Cererea de parcare în zone de locuința Zonă/Cartier Numărul Ponderea Numărul locuri Loc de parcare locuitor locuitori (fără de parcare din pe 1000 Betești) zonă locuitori Cart. Kossuth Lajos 2108 23,8% 121 57

Cart. Orban Balázs 1192 13,4% 45 37

Str. Harghita 966 10,9% 23 23

Str. Timafalvi 468 5,3% 22 47

Pta. Libertăți 141 1,6% 42 29

Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă orașul Cristuru Secuiesc

Datele prezentate arată că numărul locurilor de parcare aflate în evidență, existente în cartierele orașului, raportat la cap de locuitor este foarte scăzut. Dacă luăm ca bază de calcul familii medii compuse din 4 persoane, observăm că numai 15-20% din totalul populației poate fi deservită cu locuri de parcare (conform studiului de mobilitate fiecare al patrulea locuitor al orașului Cristuru Secuiesc are în proprietate un autoturism).

3.2.3. Transport public

Curse de autobuz În Cristuru Secuiesc nu există transport în comun, iar localitățile din apropiere pot fi accesate prin următoarele curse de autobuz pe parcursul săptămânii:

Tabel nr. 2: Curse de autobuz De la Până la Dus Întors Plecare Sosire Plecare Sosire Cristuru Secuiesc Odorheiu Secuiesc 4:45 5:35 6:05 6:55 6:30 7:20 14:00 14:50 12:45 13:35 15:10 16:00 20:45 21:35 22:10 23:00 Șiclod Odorheiu Secuiesc 5:40 8:38 12:45 18:08 6:10 7:56 12:45 17:48 15:50 16:20 15:15 15:45 Numai duminică 16:15 17:40 17:45 18:40 Cristuru Secuiesc Șoimușu Mare 7:00 8:00 8:30 9:30 16:30 17:30 18:00 19:00

Sursa: www.judetulharghita.ro

Grafic nr. 7: Traseele curselor de autobuz care asigură legătura dintre localități

Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă orașul Cristuru Secuiesc

În lipsa unor servicii de transport în comun, locuitorii orașului Cristuru Secuiesc și al localităților limitrofe folosesc cu regularitate (în perioada estivală – din primăvară până în toamnă) bicicleta și taxiul ca mijloc de transport.

În momentul de fața în oraș există cc. 30 de taxiuri, ceea ce acoperă lipsa transportului în comun, fiecare taximetrist are deja un cerc de clienți potențiali și trasee practicate în mod regular. Pe baza relatării taximetriștilor am aflat că reprezintă o problemă lipsa unor spații de așteptare amenajate pe Piața Libertății.

Traficul feroviar

Traficul feroviar în Cristuru Secuiesc se realizează prin intermediul liniei ferate Sighișoara – Odorheiu Secuiesc, populația locală beneficiază zilnic de 10 curse prin intermediul cărora au legătura cu rețeaua ferată națională. Calea ferată în ultimele decenii a trecut de mai multe ori prin procese de modernizare, starea ei fiind periclitată din pricina inundațiilor cauzate de râul Târnava Mare. Mersul trenurilor se va menționa la capitolul situația economică.

3.2.4. Transport de marfă

Transportul de mărfuri pe drumurile publice din Cristuru Secuiesc se realizează cu vehicule de transport de mici și mari dimensiuni. În interiorul orașului principalele puncte țintă ale transportului de mărfuri se grupează în două categorii. În primul rând există categoria siturilor industriale (vezi harta de mai jos), care se situează în zona de vest, est și nord al orașului și a căror acces datorită locației lor sporadice se face prin traversarea cartierelor (acest lucru provoacă nemulțumiri în special în zona Filiași). În a doua categorie intră aprovizionarea magazinelor din zona centrală. Deoarece orașul nu dispune de un sistem logistic de transport de mărfuri, aprovizionarea magazinelor locale se realizează ocazional. Cu ocazia transportului de mărfuri se ivesc probleme deoarece de multe ori se folosește spațiul pietonal pentru descărcarea mărfurilor și parcarea vehiculelor de transport pe Piața Libertății. Nu există spații amenajate pentru descărcarea mărfurilor iar transportatorii se confruntă cu lipsa locurilor de parcare. Spre deosebire de situația existentă pe piața centrală, poziționarea pieții într-o locație mai îndepărtată și planificarea bine gândită permite accesul ușor al pieții facilitarea procesului de transport/descărcare.

Grafic nr. 8: Siturile transportatorilor de mărfuri (violet)

Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă orașul Cristuru Secuiesc

Rezultatele forumurilor organizate și analizelor efectuate arată că transportul de mărfuri nu provoacă probleme semnificative în rândul antreprenorilor locali. În schimb însă în zona industrială Filiași unde există mai multe situri, transportul de mărfuri provoacă o serie de conflicte deoarece străbate zonele populate din cartierul Orbán și Filiași.

3.3. Utilizarea teritoriului Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Cristuru Secuiesc în anul 2014 a fost de 5384 hectare, și pe baza datelor oficiale ale INS se împarte în felul următor:

Tabel nr. 3: Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Cristuru Secuiesc (hectare) Modul de folosința Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 UM: Ha Total 5323 5323 5323 5323 5323 5384 5384 Agricolă 3668 3668 3668 3668 3668 3668 3668 Arabilă 1767 1767 1767 1344 1344 1344 1344 Pășuni 915 915 915 1000 1000 1000 1000 Fânețe 923 923 923 1261 1261 1261 1261 Vii si pepiniere 11 11 11 11 11 11 11 viticole Livezi si pepiniere 52 52 52 52 52 52 52 pomicole

Terenuri : : 1655 1655 1655 1716 1716 neagricole total Păduri și altă : : 1179 1179 1179 1179 1099 vegetație forestieră Ocupată cu ape, : : 129 129 129 190 270 bălți Ocupata cu : : 215 215 215 215 215 construcții Cai de comunicații : : 121 121 121 121 121 si cai ferate Terenuri : : 11 11 11 11 11 degradate si neproductive

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Putem observa că marea majoritate a fondului funciar al orașului Cristuru Secuiesc este ocupată de terenurile agricole (3668 ha, în 2014) de păduri și terenuri cu altă vegetație forestieră (1179 ha) iar suprafețele ocupate cu construcții au o dimensiune totală de 215 hectare.

Următoarele date sunt colectate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și sunt derivate din baza de date INS Tempo-Online (AGR101B - tabel de date). Datele privind utilizarea terenurilor se referă la 2014, dat fiind că datele nu au mai fost actualizate până la finalizarea inventarului cadastral.

Tabel nr. 4: Utilizarea teritoriului în orașul Cristuru Secuiesc, 2014, km2 Zonă (km2) Procent (%)

Zonă administrativă totală 53,8 100,00% teren arabil 13,4 25,00% alt teren agricol (ex. pășune, livadă) 23,2 43,20% teren forestier 11 20,40% terenuri non agricole (ex. teren pe care s-a 6,2 11,50% construit, drumuri, străzi, râu) Sursa: portalul de date statistice transilvan Erdélystat (Erdelystat.ro)

Următorul grafic prezintă evoluția suprafeței locuibile în orașul Cristuru Secuiesc și în alte orașe similare din județul Harghita, și se poate observa ca cifrele cele mai mari apar la Cristuru Secuiesc dintre cele verificate, acesta înregistrează o creștere lentă dar permanentă în cele aproape trei decenii, în anul 2018 ajungând la valoarea de 167.938 de metri pătrați.

Grafic nr. 9: Evoluția suprafeței locuibile în Cristuru Secuiesc și în orașe similare din județul Harghita, 1990- 2018, metri pătrați arie desfășurată

180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000

2008 2011 2014 2017 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2010 2012 2013 2015 2016 2018

Băile Tușnad Bălan Borsec Cristuru Secuiesc Vlăhița

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Conform următorului grafic numărul locuințelor în orașul Cristuru Secuiesc în perioada dintre anii 1990 și 2018 a înregistrat o creștere de 502 locuințe, astfel în anul 2018 la nivelul orașului au existat 3732 de locuințe.

Grafic nr. 10: Evoluția numărului locuințelor, Cristuru Secuiesc, HR urban, județul Harghita, 1990-2018

132049 136367 120979 123417

53224 52349 55596 56531

3230 3257 3398 3732

Cristuru Secuiesc HR urban Județ HR

1990 2000 2010 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Ponderea cea mai mare din numărul total de locuințe au clădirile cu una sau două locuinţe. În oraş predomină locuinţele cu 1-2 nivele, aşezate pe loturi individuale. Locuinţele colective, blocurile de locuit cu 4-5 nivele, sunt grupate în apropierea zonei centrale, în ansamblurile de locuit Kossuth Lajos, Orbán Balázs, Harghita și cartierul Timafalvi.

Formarea eliberării a autorizațiilor de construire pentru orașul Cristuru Secuiesc, respectiv dezvoltarea acestora poate fi vizualizat pe următorul grafic combinat în conformitate cu cifrele județului Harghita. Se conturează fluctuația autorizațiilor de construire, cele mai multe fiind eliberate în anul 2006 (29 autorizații), pe de altă parte se poate observa o scădere la numărul acestora din anul 2009. 2018 a fost ultimul an înregistrat în care doar o singură autorizație de construire a fost eliberată.

Grafic nr. 11: Autorizații de construire eliberate pentru clădiri la toate construcțiile, Cristuru Secuiesc, jud. Harghita, 2002-2018

35 1400

30 1200 29 27 25 1000 23 22 20 21 21 800 18 17 16 15 15 600 13 13 12 10 11 11 400

5 5 200

0 1 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Jud. Harghita Cristuru Secuiesc

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

În paralel cu autorizațiile de construire eliberate am făcut și un calcul cu privire la evoluția numărului locuințelor terminate din fonduri publice și fonduri private. Graficul de mai jos arată că cele mai multe locuințe construite din fonduri publice s-au realizat în perioada dintre anii 1991- 1994, 1999-2001, și în anul 2011 (44 de locuințe). Cele mai multe locuințe realizate din fonduri private au fost realizate în anii 1995, 2003, 2007, 2011 și 2012.

Grafic nr. 12: Locuințe terminate, Cristuru Secuiesc, 1990-2017

50 16

40 6 3 6

30 4 9 20 44 38 38 38 38 38 4 8 10 21 24 24 20 21 15 10 10 11 14 5 9 6 8 5 1 5

0 4 3 2

1995 2008 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Din fonduri publice Din fonduri private

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Un aspect important al atractivității unei localități (municipii și orașe), al confortului asigurat de acesta poate fi identificat în dimensiunea și calitatea spațiilor verzi din cadrul acesteia. Pe următorul grafic se poate observa că în anul 2018, că cele mai extinse spații verzi pe cap de locuitor în cadrul orașelor din județul Harghita sunt în Borsec (în acest oraș suprafața spațiilor verzi a crescut de la 10 hectare la 46 în ultimele 5 ani). Privind faptul că în mai multe orașe din județul Harghita a scăzut suprafața spațiilor verzi conform datelor statistic, precum în Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Băile Tușnad, în Cristuru Secuiesc sunt înregistrate de mai mult de 10 ani numai 10 hectare de spații verzi și este pe penultimul loc din punct de vedere a raportului de m2 de spațiu verde pe cap de locuitor.

Grafic nr. 13: Dimensiunea spațiilor verzi/cap de locuitor în orașele județului Harghita, 2018, m2/loc.

Borsec 167,33

Vlăhita 44,58

Băile Tusnad 36,10

Gheorgheni 28,71

Toplița 25,21

Miercurea Ciuc 16,75

Odorheiu Secuiesc 14,61

Cristuru Secuiesc 9,26

Bălan 9,09

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Conform OUG 195/2005 suprafața spațiilor verzi minimă în intravilan fiind 26 mp/locuitor, valoare din Cristuru Secuiesc este de 37% fața de suprafața minimă prevăzută. Ca urmare sunt probleme și în legătura cu suprafața, și cu calitatea și amenajarea spațiilor respective. În centrul orașului nu sunt terenuri libere pentru astfel de investiții, în acest sens se consideră ca realizabili reabilitarea parcuri și terenuri de joaca în cartiere rezidențiale precum și crearea punctelor de recreere la Sóskút și pe malul răului Târnava Mare.

Cele mai importante zone de agrement ale orașului sunt Băile Sărate Sóskút în partea de sud a localității, în valea pârâului Sósárok fiind situată într-o zonă flancată de păduri de foioase, având o vegetaţie bogată care înconjoară cabanele existente. Pentru modernizarea și dezvoltarea acestui spațiu de agrement Consiliul Local a făcut mai multe demersuri, iar în perioada 2014-2020 a reușit să găsească finanțare acestui proiect (Guvernul Ungariei, prin Bethlen Gabor Alapkezelo, buget propriu) al cărui scop era să se modernizeze un imobil în vederea asigurării de locuri de cazare. La o distanță de 2,5-3,0 km de oraș în partea de nord-vestică a teritoriului administrativ, se află un trup al localității cu suprafață de 20,85 ha, care adăpostește zona de agrement Heleşteu. Acest teritoriu are două lacuri, unde se poate practica pescuitul, există suprafețe unde se poate amenaja un camping.

Una dintre lacunele din domeniul obiectivelor și serviciilor publice este insuficiența și lipsa acestora în unele domenii, starea fizică a acestora cât și deservirea improprie a întregii populații din fiecare parte a orașului. Ar trebui însă întreprinse activități de modernizare în cazul Liceul Tehnologic Zeyk Domokos. Probleme în cazul clădirilor instituțiilor de învățământ se pot identifica în dotarea acestora cu laboratoare de specialitate (informatică, biologie, chimie, etc.). Din fondurile asigurate de Consiliul Local dar și din fonduri externe, nerambursabile se necesită dezvoltarea dotărilor din cadrul școlilor și grădinițelor.

3.4. Infrastructura tehnico-edilitară

3.4.1. Alimentarea cu apă

Pe vremuri, înainte de a fi construită și pusă în funcțiune orașul Cristuru Secuiesc era alimentat cu apă din puțuri săpate în lunca râurilor Târnava Mare și Goagiu, captând apa din stratul freatic de mică adâncime.

Calitatea apei nu îndeplinea în toate puțurile condițiile de potabilitate, mai ales în cazul unor ploi abundente, apa având o duritate mare, cu concentrații de fier peste limita admisă.

Procesele demografice și economice, printre care industrializarea au condus la necesitatea construirii unui sistem de alimentare cu apă centralizat, captând apa necesară din râul Târnava Mare. Sistemul actual este compus din stația de captare, stația de tratare, rețeaua de distribuție.

Următorul grafic arată evoluția lungimii totale a rețelei simple de distribuție a apei potabile, din datele graficului putând observa că în perioada dintre anii 2000 și 2011 nu s-au făcut investiții majore în extinderea sistemului, însă între anii 2011 și 2012 lungimea totală a rețelei s-a extins cu aproape 10 km (9,5), și în momentul de față în afară de câteva mici excepții (familiile de rromi de pe malul râului Târnava) atât gospodăriile locale cât și unitățile comerciale și instituțiile publice sunt racordate la rețeaua de apă potabilă.

Grafic nr. 14: Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile, 2000-2018, km

38 37 37 37 37

30 29 29 28 28 28 28 28 28 28 27,5 27,5 27,5 28 27

26 25 25

22 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Următorul grafic arată evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor, și se poate observa că în perioada dintre anii 2000 și 2002 consumul de apă a fost uriaș, în 2002 ajungând la cantitatea de 1227 mii metri cubi, însă după acest an a scăzut la 526 mii metri cubi, stabilizându-se, astfel între anii 2004 și 2018 consumul de apă este între pragurile de 356 și 406 mii metri cubi, din care apa potabilă utilizată pentru uzul casnic se mișcă în jurul valorii de 250 mii metri cubi.

Grafic nr. 15: Cantitatea de apă potabilă distribuită către consumatori, 2000-2018, mii metri cubi

1227

1030 963

576 518 526 402 398 404 397 406 388 378 382 359 360 356 373 372 376 390 389

240 253 245 230 220 241 253 247 246 253 253 253 243 240 241 247

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total din care: pentru uz casnic

Sursa: redactare proprie pe baza datelor INS

Calitatea apei potabile furnizate de stația de tratare este în general corespunzătoare, la majoritatea indicatorilor fiind respectate limitele admise în standardele şi normativele în vigoare.

Apar însă perioade ale anului și situații când calitatea apei este nesatisfăcătoare la indicatorii substanțe organice, miros, gust, etc. datorită sursei - râul Târnava Mare.

3.4.2. Rețeaua de canalizare

Rețeaua de canalizare a orașului Cristuru Secuiesc se compune din stația de epurare și rețeaua centralizată de canalizare în sistem separativ, apele pluviale fiind colectate și evacuate direct în emisar, râul Târnava Mare, pe malul drept.

Stația de epurare a apei uzate este situată la marginea sud-vestică a orașului, pe malul drept al Târnavei Mari, la cca. 250 m de drumul național, respectiv calea ferată Odorhei-Sighișoara. Este destinată atât epurării apelor uzate menajere provenite de la gospodăriile particulare, blocuri de locuințe, instituții; cât și epurării apelor uzate industriale provenite de la unitățile cu acest profil. Stația de epurare a intrat în funcțiune în anul 1983 pe baza acordului de gospodărire a apelor cu nr. 272/11 septembrie 1978, emis de CNA și are capacitatea de 90 l/s. Apa epurată este evacuată în râul Târnava Mare.

Următorul grafic arată lungimea totală simplă a conductelor de canalizare în orașul Cristuru Secuiesc, evoluția lungimii în perioada dintre anii 1992 și 2018. Putem observa că s-au făcut extinderi la rețeaua de canalizare în anii 2006-2007 și 2011-2012, în momentul de față lungimea totală a conductelor fiind de 40 kilometri. Conductele de canalizare au fost extinse cu 6,5 km față de ultimele date disponibile (din 2012) a aceleiași secțiuni din strategia de dezvoltare anterioară privind lungimea totală a conductei de canalizare.

Grafic nr. 16: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, Cristuru Secuiesc 1992-2018, km

45 40 40 37 37 37,5 34 34 35 33,5

25 22,5

20 17,1 16 15 13,813,6 14 15

2003 2016 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2017 2018

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

3.4.3. Eficiența energetica

Alimentarea cu energie electrică în orașul Cristuru Secuiesc se realizează din Sistemul Energetic National prin două linii de 110 kV respectiv Fântânele și Sovata. Aceste linii alimentează o staţie de 110/20kV; care se află în vecinătatea Fabricii de oţeluri, la capătul de ieşire din oraş spre Odorheiu Secuiesc. Din aceasta staţie prin LEA şi LES de 20 kV sunt alimentate posturile de transformare ale oraşului. Oraşul, instituțiile publice şi unităţile economice, sunt alimentate dintr- un număr de peste 40 de posturi 20/0,4 kV care însumează o putere instalată de peste 18 MVA. Puterea posturilor reflectă consumatorii de odinioară dintre care mulţi nu funcţionează deloc sau cu o încărcare redusă. Ca urmare situația energetică a orașului este corespunzătoare.

În ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale, Orașul Cristuru Secuiesc este alimentat de la stația de predare-reglare-măsurare Filiaş (SRPM Filiaş); iar conductele de distribuție în oraș sunt de presiune redusă. Toți consumatorii sunt prevăzuți cu regulatoare (de uz casnic, casele particulare, blocurile, societățile private), respectiv cu stații de reglare-măsurare.

Următorul grafic arată lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, de unde putem vedea că în anul 2012 lungimea totală ajunge la 52,4 km, aproape se dublează față de anii precedenți.

Grafic nr. 17: Lungimea totală a conductelor de gaze, 1992-2018, km

50 52,4

31,3 31,3

30,8

30,7

30,6

30,4 30,4

29,8 29,8 29,8 29,8 29,8

22,3

21,8 21,8 21,8 21,8

21,5 21,5 21,5

21,4 21,4

10 18,3

12,4 7,1

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Iar graficul de mai jos arată gazele naturale distribuite consumatorilor, în perioada 2000-2018, din care putem să observăm că începând cu anul 2000 cantitatea de gaze distribuite a scăzut aproape în fiecare an, ajungând de la aprox. 10.000 mii metri cubi la 5000 mii metri cubi în anul 2011, iar în anul 2012 acest proces a luat o întorsătură semnificativă urcând din nou la cantitatea de aproape 8000 mii metri cubi. Valorile după anul 2012 au rămas stabile estimativ la 4000 mii metrii cubi.

Grafic nr. 18: Gazele naturale distribuite consumatorilor, în perioada 2000-2018, mii metri cubi

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total din care: pentru uz casnic

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Conform datelor statistice, la nivelul anului 2016, suprafața totală locuibilă este în suprafață de 167.662 m2 pentru cele 3730 de case (cu o suprafață medie utilă de 44,94 m2 pentru casele de

locuit). Consumul mediu de energie termică pentru locuințe este estimativ 240 kWh/an, m2, în timp ce consumul mediu energie electrică a acestora este de 26,88 kWh/an, m2.

S-a calculat și consumul total de energie electrică pentru clădirile publice pentru anul 2017, acesta având valoarea de 173580 kWh/an. Însumând suprafața totală utilă pentru clădirile publice, s-a obținut valoarea de 31507 m2, iar valoarea indicatorului obținut privind consumul mediu de energie electrică a clădirilor publice fiind de 5,5 kWh/an, m2.

Consumul mediu de energie pentru încălzire în clădirile publice are valoarea de 80,75 kWh/an m2. Se observă faptul ca acești indicatori se situează sub valoarea medie europeană.

În orașul Cristuru-Secuiesc există numeroase apartamente de blocuri, însumând în total o suprafață de 76.649 mp., astfel suprafața medie a unui apartament fiind de 39 mp. Aceste apartamente nu au însă izolație termică, micile excepții fiind foarte rare și sunt reprezentate prin lucrări de izolații în regie proprie.

Aproape jumătate din populația orașului locuiește în apartamente de blocuri.

În urma cercetărilor la fața locului s-a constatat ca doar 1% din apartamente și 3% din locuințele private au aparate de aer condiționat, dar nu există date concrete privind consumul de energie a acestora. Totuși se consideră că aceste aparate au o însemnătate mică în consumul total de energie al orașului. Clădirile cu scop comercial și cele ale instituțiilor publice beneficiază de aparate de aer condiționat în proporție de 75%, respectiv de 25%.

Tabel nr. 5: Consumul total de energie al orașului Indicatori Valoare Mod de calcul (coloana3 / coloana 4) indicator Consum de energie Mărime de raportare 1 2 3 4 Consumul de Consumul total de energie Suprafața utila totală energie termica termica: pentru încălzire pe - Clădiri publice - Clădiri publice 80,75 tip de clădiri 2544104,44 kWh/an 31507 m2 [kWh/an,m2] - Locuințe - Locuințe încălzite 18 624 800 kWh/an cu gaz 130,68 142513 m2

Consumul mediu de Consumul mediu de energie Suprafață utila medie pe

energie termica termica pe tip locuința tip de locuință pentru încălzire pe 44,94 m2 tip de locuințe nu exista Apartament in bloc Apartament in bloc [Gcal/an,m2](1) informații Nu exista informații 39 m2 suficiente

nu exista Case individuale Case individuale informații Nu exista informații 52 m2 suficiente Consumul de nu exista Consum mediu de energie de Suprafață utila medie energie de răcire informații răcire pe tip locuința răcită pe tip de locuință pe tip de locuința cu suficiente cu aer condiționat aer condiționat - Apartament in bloc - Apartament in bloc [kWh] nu exista informații nu exista informații suficiente suficiente - Case individuale - Case individuale nu exista informații nu exista informații suficiente suficiente Consumul de nu exista Consumul total de energie Număr total locuitori energie încălzire informații pentru încălzirea apei Total 2017: 10834 apă pe locuitor(2) suficiente 5203200 kWh/an Cu încălzire gaz (estimat): 9209 - Apartament in bloc Apartament in bloc nu exista informații 5200 suficiente - Case individuale Case individuale nu exista informații 5009 suficiente Consumul de Consumul total de energie Suprafața utila totală energie electrica, pe electrica : tip de clădiri [kWh/an,m2] - Clădiri publice - Clădiri publice 5,51 173580 kWh/an 31507 m2 - Locuințe - Locuințe 25,85 4334118 kWh/an 167662 m2

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Date tehnice pentru clădiri publice:

Tabel nr. 6: Consumul total de energie în cazul clădirilor publice An Nr. clădiri Total arie Indicatori

utilă mp Consum Consum Factura energie. (lei/an) energie Energie electrică. Termica(1) (MWh/an) (Gcal/an) electrica termica

2015 Casa de Cultura 809 3,81 76,82 2254,75 6914 Muzeu 4025 8,01 180,92 4740,32 16283 Biblioteca 6742 1,02 160,03 603,63 14403 Primăria 3187 43,09 208,25 25500,66 18743 Școala Petőfi 606 23,26 860,94 13489 76796

Grad. Mesevar 3402 4,68 186,56 2.715,94 16.641,56 Lic. Teor. O.B. 7561 34,4 929,84 19635,4 83688,4 Lic. Tehn. Zeyk 606 64 1177,72 33182 174303 Domokos Creșa 4569 3,19 287,87 1887,84 25909 TOTAL 31507 185,46 4068,95 104009,5 433680,96 2016 Casa de Cultura 809 3,84 48,41 2272,51 8715 Muzeu 4025 8 56,73 4734,4 10212 Biblioteca 6742 0,9 72,2 532,62 12996 Școala Petőfi 3187 60,56 698,23 32338 131715 Grad. Mesevar 606 6,44 130,62 3.439,21 24.640,30 Lic. Teor. O.B. 3402 30,11 405,15 15962 72930,5 Primăria 7561 44,65 91,03 26423,87 16386 Lic. Tehn. Zeyk 606 56 976,28 29008 146297 Domokos Creșa 4569 3,28 95,53 1941,1 17197 TOTAL 31507 44,65 91,03 26423,87 16386 2017 Casa de Cultura 809 3,83 46,6 2266,6 8762 Muzeu 4025 8,02 57,06 4746,23 10728 Biblioteca 6742 1,01 81,07 597,72 15242 Primăria 3187 43,32 98,29 25636,77 18479 Grad. Mesevar 606 5,55 108,54 3.274,60 20.424,25 Lic. Teor. OB. 3402 24,34 373,49 12425,8 70221 Lic. Zeyk Domokos 7561 48 920 24794 149613 Creșa 606 3,27 115,28 1935,18 21673 Școala Petőfi 4569 36,24 388,67 21379 73132 TOTAL 31507 173,58 2189 97055,9 388274,25

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Pentru calculul energiei necesare încălzirii spațiilor s-au luat în considerare consumurilor de combustibil utilizat în acest scop pentru fiecare unitate în parte, respectiv gaz metan și biomasă (lemn de foc).

Se observă că în ceea ce privește consumul de energie electrică al clădirilor publice, cel mai ridicat consum este deținut de clădirile școlare (67,6%), în timp ce clădirile școlare au consumul cel mai ridicat și pentru energia termică (87,1%).

3.4.4. Iluminat public

În orașul Cristuru Secuiesc în prezent sunt montate 875 bucăți de corpuri de iluminat echipate cu lămpi fluorescente de 36W și cu lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune 100-250W, și 48 bucăți de aparate de iluminat cu surse LED (pe DN 13C și DJ 137) rezultând un consum de 230,00

Mwh/an. Sistemul de distribuție a energiei electrice pentru iluminat public și alimentarea cu energie electrică a populației se realizează de pe aceeași rețea electrică de distribuție de joasă tensiune, aflat în proprietatea SDEE Transilvania Sud SA.

Pârțile componente ale actualului sistem de iluminat (corpuri de iluminat, sisteme de prindere, cârje) se caracterizează printr-o stare de uzură avansată a corpurilor de iluminat și lipsă de corpuri (aproximativ 50% au o vechime de peste 20 ani) nefăcând față normelor de iluminat public actual conform standardului SR-EN 13201, iluminatul fiind neuniform punctuală sub corpurile de iluminat, între corpurile de iluminat vizibilitatea scade sub valorile impuse de categoria de drum (drum local, drum județean, drum național) consumul lămpilor e foarte mare cu randament luminotehnic foarte scăzut și cheltuielile de mentenanță sunt foarte mari.

În urma împărțirii străzilor pe clase ale sistemului de iluminat, situația actuală în orașul Cristuru Secuiesc este următoarea:

Tabel nr. 7: Tabel sintetic privind încadrarea străzilor pe clase ale sistemului de iluminat în orașul Cristuru Secuiesc Clasa Drum Strada Lungime străzi sistemului conform de iluminat datelor furnizate de primărie (km) M3 DN 13C P-ta Libertății, str. Timafalvi, str. Kriza Janos, 4.11 str. Berde Mozes M4 DJ 134A str. Budai N. Antal 1.69 M5 DC 43 str. Filiaș 2.83 M4 DJ 137 Betești (strada principală) 3.00 M5 DJ 136 Str. Cechesti (DJ 136) 1.00 M5 DC 51 Str. Soskut 1.60 M4/M5 - Celelalte străzi 24.82 TOTAL 39.06

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Evaluare energetică a sistemului de iluminat actual

În momentul de față puterea instalată actuală a sistemului de iluminat public din orașul Cristuru Secuiesc este de 58,228 [kW], iar energia consumată pe perioada unui an pentru asigurarea funcționării sistemului de iluminat, atinge valoarea de 230.000,6 [kWh].

Pentru determinarea acestei valori s-a ținut cont de puterea instalată a aparatelor de iluminat și de numărul de ore de funcționare: 3950 ore funcționare/an. Aparatele de iluminat existente sunt echipate cu balasturi de generație veche, motiv pentru care în determinarea puterii instalate totale s-a ținut cont și de pierderile în balast.

Tarifarea consumului de energie electrică la nivelul orașului Cristuru Secuiesc se face conform tarifului Componenta pe piața concurențială (CPC), pentru SDEE Transilvania Sud SA, la joasă tensiune, în valoare de 0,3714 lei/kWh, exclusiv TVA.

Tabel nr. 8: Tarifarea consumului de energie electrică la nivelul orașului Cristuru Secuiesc Număr aparate de iluminat: 923 Număr stâlpi de iluminat: 1039 Putere instalata [kW]: 58,228 Ore de funcționare [h] 3.950,00 Consum anual de energie el. [kWh]: 230.000,60 Costul anual al energiei electrice consumate, inclusiv 94.818,67 accize (11%) [lei]: Cheltuielile anuale cu întreținerea [RON] fără TVA: 39.692,48 Emisii CO2* raportate la valoarea de 494,66g/kWh [t] 113,77

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Accizele constituite din: Taxă verde, Taxă de timbru și Taxă de cogenerare, au fost considerate 11% din valoarea facturii. Potrivit acestui tarif valoarea facturii de energie activă în 2017 în orașul Cristuru Secuiesc este de 94.818,67 RON fără TVA. Considerând un curs de schimb de 4,5681 RON/EUR (valoare medie anuala 2017, sursa: http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx) această contravaloare a energiei electrice consumate în 2017 este de 20.756,70 EUR fără TVA.

Starea aparatelor de iluminat existente

Iluminatul public stradal actual utilizează lămpi cu vapori de sodiu, mercur, fluorescente, halogenură metalică și incandescență. Preponderent în Cristuru Secuiesc, se utilizează lămpi fluorescente. Marea majoritate a echipamentelor de iluminat existente prezintă un grad înaintat de uzură, ceea ce conduce la activități și cheltuieli de întreținere mari.

Evaluarea cheltuielilor de întreținere si de funcționare a sistemului de iluminat public stradal

În prezent, serviciul de întreținere a sistemului de iluminat din orașul Cristuru Secuiesc, constă în simple înlocuiri de lămpi și componente ale aparatajului electric (balasturi, ignitere, startere, siguranțe), la solicitarea autorității publice locale. Autoritatea publică studiată a plătit în anul 2017, pentru serviciului de întreținere a iluminatului public 39.692,48 RON fără TVA. Considerând un curs de schimb 4,5681 RON/EUR această contravaloare a întreținerii sistemului de iluminat public în anul 2017 este de 8.689,06 EUR fără TVA.

Cheltuielile de funcționare a unui sistem de iluminat public stradal se compun din cheltuielile cu factura de energie electrică și cheltuielile de întreținere.

La nivelul anului 2017 cheltuielile de funcționare a sistemului de iluminat public stradal din Cristuru Secuiesc a fost de 134.511,15 RON fără TVA, respectiv 29.445,75 EUR fără TVA.

În urma analizei amănunțite a situației actuale a sistemului de iluminat public din orașul Cristuru Secuiesc, se poate observa că sistemul de iluminat existent este depășit, nu îndeplinește cerințele de iluminare impuse prin standardele și normativele aflate în vigoare, iar costurile cu energie electrică și cu întreținerea sunt considerabil prea mari.

Situația actuală a sistemului de iluminat public în funcție de puterea instalată, poate fi observată în Tabelul mai jos.

Tabel nr. 9: Stâlpi și aparate de iluminat stradale – puterea actuală instalată în orașul Cristuru Secuiesc Drum Strada Număr stâlpi Număr Puterea aparate de instalată iluminat (kWh) DN 13C P-ta Libertății, str. Timafalvi, str. 129 129 9,490 Kriza Janos, str. Berde Mozes DJ 134A str. Budai N. Antal 40 40 2,880 DC 43 str. Filiaș 67 59 4,453 DJ 137 Betești (strada principală) 65 64 2,971 DJ 136 Str. Cechesti (DJ 136) 29 28 2,247 DC 51 Str. Soskut 54 38 4,400 Celelalte străzi 655 565 31,787 TOTAL 1039 923 58,228

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Situația actuală în teren a rețelei de iluminat public a orașului este prezentată pe graficul următor. Potrivit părerilor exprimate de către locuitori și specialiști în cadrul diverselor forumuri civice se constată necesitatea dezvoltării rețelei de iluminat public mai ales în unele zone periferice sau în anumite zone rezidențiale ale orașului. Rețeaua de iluminatul public nu acoperă în totalitate zonele ce necesită iluminat public.

Grafic nr. 19: Starea actuală al iluminatului public (alba și albastru) si extinderi planificate (pink)

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

Tabel nr. 10: Consum anual de energie în iluminat public An n-2 n-1 Anul precedent Indicator 2015 2016 anului curent (2017) n Consum energie electrica (MWh/an) 249,943 262,781 242,003 Factura energie electrica (lei/an) 48095,75 42985,12 38642,23 net

Sursa: PIEE 2018-2027 pentru orașul Cristuru Secuiesc

3.4.5. Telecomunicații

În momentul de față toți cei trei operatori de telefonie mobilă din Românie au acoperire în orașul Cristuru Secuiesc, locuitorii putând alege dintre serviciile oferite de companiile Orange, Vodafone și Telekom. Orașul este echipat și cu centrală telefonică automată digitală. Accesul la televiziunea prin cablu și internet este pusă la dispoziția locuitorilor de firma UPC Romania SA, asigurând o lărgime de bandă de 100 Mb/s. În oraș funcționează și un post de radio local, VOX FM care emite programe de știri, muzică și divertisment.

3.4.6. Gestionarea deșeurilor

În momentul de față colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere în orașul Cristuru Secuiesc se realizează în baza unui contract de servicii cu firma RDE Harghita SRL. Actualmente la nivelul orașului se realizează și colectarea selectivă a deșeurilor, costurile aferente transportării deșeurilor sunt suportate de beneficiari, persoane fizice/juridice.

Conform sondajului rezidențial, una dintre cele mai importante probleme de rezolvat în oraș este colectarea și transportarea deșeurilor, mai ales în cartierele cu blocuri. Ca de exemplu în cartierul Kossuth și zona de colectare a deșeurilor de lângă piață situația este foarte gravă, mai ales faptului că aici adună gunoiul și persoanele neautorizate, pe de altă parte deșeurile pregătite pentru transportare sunt împrăștiate ceea ce îngreunează colectarea acestora.

Grafic nr. 20: Cât de mulțumit sunteți cu următoarele în zona în care locuiți?

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Condiția drumurilor/străzilor Condiția trotuarului Locuri de parcare Volumul traficului de tranzit Condiția spațiilor verzi/locurilor de joacă Piste de bicicletă Curățenia publică Siguranța publică Iluminatul public Aprovizionarea/sursa de apă Rețea de canaliazare Aprovizionarea/sursa de electricitate Telecomunicație Starea mediului natural

Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit NȘ/ NR

Sursă: editare proprie pe baza analizelor efectuate în rândul populației

3.5. Resurse naturale evidențiate Printre resursele naturale evidențiate ale orașului Cristuru Secuiesc se numără apele minerală din zona de agrement Sóskút, pădurile din apropierea băilor, râul Târnava Mare care adună cursurile de apă ale depresiunii și trebuie să primească o importanță deosebită deoarece reprezintă o resursă foarte importantă pentru alimentarea cu apă a populației orașului și satifacerea altor nevoi economice.

Datorită acestor resurse enumerate mai sus, orașul Cristuru Secuiesc face parte din situl Natura 2000 ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, fiind singura localitate din județul Harghita parte a sitului. Situl include un peisaj seminatural particular, rural-tradiţional, foarte slab reprezentat în prezent la nivelul întregii Uniuni Europene.

Consecinţă a agriculturii tradiţionale care încă se practică în zonă, peisajul este extrem de mozaicat, îmbinând ecosisteme de pădure întinse şi puţin disturbate antropic, pajişti extraordinar de diverse din punct de vedere floristic, terenuri agricole lucrate tradiţional. Toate acestea oferă împreună nişe ecologice diverse, ce pot fi utilizate eficient în turism.

3.5.1. Riscuri naturale

În zona orașului Cristuru Secuiesc au fost semnalate alunecări şi surpări de mal pe cursul pârâului Goagiu şi pe cursul râului Târnava Mare. Aceste fenomene au apărut din cauza debitelor mari de apă şi din cauza lipsei lucrărilor de apărare de mal. Din cauza malurilor înalte, dar neamenajate, se impun lucrări de consolidare, de amenajări de diguri. În ultima vreme au fost făcute lucrări de adâncire a cursului pârâului Goagiu, astfel pericolul inundațiilor a fost redus.

4. VIAȚA COMUNITARĂ-CULTURALĂ

În cadrul planificării locale analiza individului și a comunității merită o atenție sporită, deoarece una dintre cele mai importante baze ale strategiei locale de dezvoltare o reprezintă resursa umană. În analiza resurselor umane trebuie luate în considerare principalele indicatoare demografice, respectiv acele tendințe, care în viitorul apropiat, previzibil, pot influența procesele demografice. În cadrul descrierii vieții comunitare din orașul Cristuru Secuiesc vom mai face referire la principalele aspecte ale sistemului de sănătate și la prezentarea aspectelor sistemului educațional. De asemena merită să acordăm atenție și acelor resurse culturale identificate, care pe baza experiențelor noastre de pe teren definesc funcționarea actuală a comunității, precum și acelea, care poartă un potențial de dezvoltare capabil să influenţeze în fond viața comunitară- culturală a localității analizate.

4.1. Procese demografice în oraș Analiza demografică a orașului Cristuru-Secuiesc se concentrează mai ales pe procesele și schimbările cantitative, numerice. Analiza se ocupă în primul rând de descrierea proceselor, de abordarea substanței acestor schimbări. Analiza detaliată a raporturilor complexe economice, sociale etc. ar depăși cadrul prezentului document, de aceea asupra acestora vom reveni numai pe alocuri şi numai ca referință. Vom realiza analiza în contextul județului, respectiv în contextul regiunilor din județ, iar în ceea ce privește perioada supusă analizei, ne vom concentra în primul rând asupra principalelor schimbări survenite de la Revoluție și până astăzi, respectiv până la data țintă a proiectării strategiei, anul 2027.

Suntem conștienți, că analiza evoluției numerice (procesele demografice) în sine, nu ne dau răspunsuri exhaustive la un șir de întrebări – cum ar fi referitor la dimensiunea resursei umane – nemaivorbind de faptul că aceste schimbări pot fi cauzele, respectiv în acelaşi timp şi efectele unor fenomene sociale, economice, psihologice etc. complexe. În acelaşi timp însă numerele ne pot spune foarte multe, pentru că din schimbările intervenite în numărul şi structura populaţiei se pot trage concluzii referitoare la „capacitatea de viaţă” a unei comunităţi, capacitatea de atragere a unei regiuni sau localităţi date, sau despre perspectiva sa de viitor.

Conform surselor care se referă la istoria orașului, prima atestare scrisă a orașului Cristuru- Secuiesc datează din secolul XIV. Din cele descrise în ordinul papal putem trage concluzia că în aceea epocă Cristuru-Secuiesc a fost cea mai populată așezare din regiune, mai populată decât orașul Odorheiu-Secuiesc, care avea rolul de centru regional. În lipsa unei culegeri de date sistematice, datele privind numărul populației din diferitele epoci nu reprezintă surse sigure, având în vedere faptul că scopul, motivația și metoda colectării de date era diferită în funcție de epoca de care vorbim. Datorită activității lui Varga E. Árpád, începând de la mijlocul secolului al

XIX. avem la dispoziție date sigure referitoare la numărul populației și structura demografică. Datele referitoare la numărul populației din ultimul secol și jumătate arată un proces de dezvoltare a orașului; de la jumătatea secolului XIX. până la schimbarea regimului politic numărul populației s-a triplat. Începând din anii șaizeci ai secolului trecut consecințele demografice ale colonizării industriale şi a urbanizării se pot vedea clar în evoluția numărului populației.

Schimbarea regimului a însemnat și din punct de vedere demografic o schimbare de tendință, procesele inițiate la începutul anilor nouăzeci au indus schimbări care își fac simțite efectele până astăzi. În anul Revoluției orașul avea mai mult de 11 de mii de locuitori, iar în anul Recensământului din 1992 populația activă a depășit numărul de zece mii și jumătate.

Tabel nr. 11: Populația stabilă a orașului conform datelor recensămintelor, Cristuru Secuiesc, 1992, 2002, 2012 1992 2002 2012 10611 9672 9650

Sursă: Date recensăminte

Efectele schimbărilor demografice postcomuniste s-au făcut simțite și în județul nostru, rata populației în regiunile urbane și rurale ale județului s-a reorganizat în urma mutărilor masive în zonele rurale. Scăderea mai mică a numărului populației din orașul Cristuru-Secuiesc față de media orașelor din județ are o posibilă legătură cu natura fenomenului amintit mai sus, anume cu gradul mic al urbanizării orașului și cu posibilitatea de continuare a activităților agricole.

Populația și distribuția etnică a comunelor subordonate localității Cristuru Secuiesc este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 12: Populația și distribuția etnică a comunelor subordonate localității Cristuru Secuiesc, 2011 Denumire Denumire Populație Populație Raportul (română) (maghiară) totală maghiară populației maghiare Cristuru Székelykeresztúr 7 836 7 379 96,00% Secuiesc Filiaș Fiatfalva 1 103 899 84,00% Betești Betfalva 711 645 98,00% Sursă: Date recensăminte, 2011

Pe baza evidențelor Institutului Național de Statistică, de la 1992 până astăzi putem vedea evoluția populației după domiciliu în figura următoare. Se poate vedea că la începutul anilor 2000 populația orașului a crescut aproape până la 11000 de persoane, iar în zilele noastre conform statisticelor aceste cifre au scăzut la cele înregistrate în anii ‘90. Conform datelor oferite de către Institutul Național de Statistică în anul 2019 populația orașului este 10764.

Grafic nr. 21: Evoluția populației după domiciliu, Cristuru Secuiesc, 1992-2019

11050

11000

10950

10900

10850

10800

10750

10700

1995 1993 1994 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1992 Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Evoluția sporului natural se poate citi din compararea indicelor de natalitate și mortalitate. În cursul anilor trecuți rata natalității și a mortalității a fost variată, în anumite perioade numărul nașterilor a fost mai mare, iar în alte perioade numărul morților. În tabelele de mai jos comparăm rata de natalitate și de mortalitate proiectat pe o mie de persoane între anii 1995 și 2018, indicând și media regiunilor urbane ale județului.

Grafic nr. 22: Rata natalității și mortalității între anii 1995 – 2018,

Natalitate HR urban Mortalitate HR urban Natalitate Cristuru Secuiesc Mortalitate Cristuru Secuiesc

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Prin deducția ratei de natalitate din rata mortalității se rezultă creșterea demografică naturală, care este prezentat în următorul grafic prezentat. Din figura prezentată se poate vedea că în cazul

orașului Cristuru Secuiesc valorile până la începutul anilor 2000 pendulau între valorile medii a județului și a altor orașe din județ, iar în anii 2008 și 2016 creșterea demografică naturală a fost remarcabil de înaltă, dar în restul anilor valorile respective erau substanțial sub media județului și altor orașe din Harghita.

Grafic nr. 23: Creșterea demografică naturală, 1995-2018

4,00 3,00 2,00 1,00 0,00 -1,00 -2,00 -3,00 -4,00

Creşterea demografică naturală - Cristuru Secuiesc Creşterea demografică naturală - HR urban Creşterea demografică naturală - județ Harghita

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

În graficul de mai jos am indicat soldul migrației calculat la 1000 de persoane privind mutările din oraș în străinătate și vice versa, care explică mai puțin, dar mai degrabă sugerează situația reală.

Grafic nr. 24: Soldul migrației calculat la 1000 de persoane, 1992-2018

10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6

-8

2000 2013 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014 2015 2016 2017 2018

Sold migr - la 1000 de pers - Cristuru Secuiesc Sold migr - la 1000 de pers - HR urban Sold migr - la 1000 de pers - județ HR

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Pe graficul alăturat putem observa că în ultimii ani rata migrației din Cristuru Secuiesc este mai aproape de valorile medii a județului decât a orașelor, care este un fenomen pozitiv fiindcă conform datelor statistice rata migrării din Cristuru Secuiesc este mai scăzută decât media orașelor Harghitene. Este important de menționat că soldul migrațional are o valoare negativă la momentul de față, dar se poate observa o tendință mai favorabilă comparativ cu media județeană.

Atragem atenția asupra faptului că, procesele demografice discutate aici se leagă strâns una de cealaltă, sunt cauze reciproce, iar în unele cazuri pot fi chiar consecințele unei alteia. De exemplu migrația influențează structura demografică, pentru că în cadrul grupei de vârstă a tinerilor dispoziția imigrării este mai mare. Drept consecință a imigrării tinerilor crește rata populației vârstnice în cadrul populației, iar acest lucru înseamnă o scădere și din punct de vedere al productivității. Referitor la orașul Cristuru-Secuiesc schimbările survenite în structura demografică merită o atenție deosebită. În graficul de mai jos urmărim schimbările numărului populației care aparțin de trei mari grupe de vârstă.

Grafic nr. 25: Structura populației pe grupe de vârstă, 1992-2019

12000

10000

8000

6000

4000

2000

1995 2006 1992 1993 1994 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Adaptându-se la tendințele naționale și județene, în ultimii douăzeci de ani ponderea copiilor în oraș a scăzut în continuu în cadrul întregii populații, pe când nu foarte rapid, dar în mod constant a crescut numărul pensionarilor. În douăzeci de ani rata celor mai tineri de 14 ani a scăzut de la 27,4% la 14,2%, iar numărul celor aflați la pensie a crescut de la 8,7% la 15,6%. Din păcate, în 2019 situația din Cristuru Secuiesc care a fost proiectată și în strategia anterioară de dezvoltare a devenit realitate, mai exact rata populației al copiilor a fost depășită de cea a vârstnicilor (rata populației copiilor – 14,2% / rata populației vârstnice – 15,6%).

Despre starea structurală a grupelor de vârstă a populației ne oferă o imagine mai detaliată piramida demografică de mai jos, unde schimbarea formei sale întărește tendința lentă de îmbătrânire.

Comparând piramidele demografice ale celor doi ani analizați diferența este clară. Trunchiul piramidei din anul 2019 s-a subțiat vizibil, iar „ramurile” care reprezintă grupele de vârstă tinere s-au scurtat. În paralel vârful piramidei a crescut, arătând că rata grupelor de vârstă mai vârstnice a crescut în cadrul întregii populații.

Grafic nr. 26: Piramida demografică a orașului Cristuru-Secuiesc, 1992

1992

85 ani și peste 26 35 80-84 ani 57 89 75-79 ani 63 117 70-74 ani 98 116 65-69 ani 140 191 60-64 ani 198 216 55-59 ani 234 239 50-54 ani 255 265 45-49 ani 291 283 40-44 ani 319 337 35-39 ani 465 403 30-34 ani 443 455 25-29 ani 308 369 20-24 ani 449 493 15-19 ani 420 430 10-14 ani 543 522 5- 9 ani 520 474 0- 4 ani 438 451

600 400 200 0 200 400 600

Masculin Feminin

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Grafic nr. 27: Piramida demografică a orașului Cristuru-Secuiesc, 2019

2019

85 ani și peste 59 96 80-84 ani 67 153 75-79 ani 139 196 70-74 ani 165 225 65-69 ani 267 310 60-64 ani 359 378 55-59 ani 293 365 50-54 ani 369 390 45-49 ani 448 456 40-44 ani 433 428 35-39 ani 491 494 30-34 ani 453 437 25-29 ani 364 329 20-24 ani 263 236 15-19 ani 274 299 10-14 ani 290 286 5- 9 ani 243 229 0- 4 ani 250 230

600 400 200 0 200 400 600

Masculin Feminin

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

De evoluția structurii de vârstă se leagă și indicele de dependență, care ne arată măsura presiunii demografice care cade în mod figurat pe grupele de vârstă active. Evident, în paralel cu îmbătrânirea populației crește și dependența demografică (vârstnică). În Cristuru-Secuiesc acest indice este într-o creștere continuă în ultimii douăzeci de ani, indicând presiunea demografică care cade pe cei aflați la vârsta activă. Practic acest lucru înseamnă că în oraș aproximativ 6 persoane active cad la o persoană vârstnică. În paralel în urma scăderii numărului populației tinere indicele dependenței grupelor de vârstă tinere a scăzut la aproape jumătate.

După analiza referitoare la structura demografică urmează analiza distribuției etnice și confesionale a populației. În ultimii douăzeci de ani din punct de vedere confesional nu s-au semnalat schimbări însemnate. Tabelul de mai jos prezintă diviziunea religioasă și confesională în orașul Cristuru Secuiesc.

Tabel nr. 13: Diviziune religioasă și confesională în orașul Cristuru Secuiesc, 2011 Persoane Raport (%) Ortodox 206 2,2% Romano-catolic 1 258 13,4% Reformat 4 462 47,6% Penticostali 5 0,1% Greco-catolic 7 0,1% Baptist 34 0,4% Adventist 3 0,0% Unitarian 3 236 34,6% Martorii lui Iehova 37 0,4% Luteran 18 0,2% Altele 16 0,2% non-denominaționali și atei 73 0,8% nu există date 294

Sursă: Date recensăminte, 2011

Comparând datele celor trei Recensăminte din ultimele două decenii, se poate observa rata stabilă, de 95% a populației de etnie maghiară, pe când rata populației de etnie română se mișcă în jurul valorii de 2-2,5%. Cu ocazia Recensământului din anul 2011 numai 7 locuitori s-au declarat de etnie germană, ceea este mai puțin cu 5 persoane față de numărul etnicilor germani înregistrați înainte.

Tabel nr. 14: Distribuția populației orașului din punct de vedere etnic, Cristuru Secuiesc, 1992, 2002, 2011 1992 2002 2011 TOTAL 11 270 10 370 9 650 Români 265 220 201 (2,4%) (2,1%) (2,1%) Maghiari 10 729 9 856 8 923 (95,2%) (95,0%) (95,0%) Rromi 266 281 253 (2,4%) (2,7%) (2,7%) Germani 5 13 7 (0,0%) (0,1%) (0,1%) Altele 5 0 4 (0,0%) (0,0%) (0,0%) Informație 262 nedisponibilă Sursă: Date recensăminte, 1992, 2002, 2011

Pe baza studiilor referitoare la regiune și a estimării experților numărul populației de etnie romă poate fi estimată ca fiind de două-trei ori mai mare față de valorile înregistrate cu ocazia Recensământului (2,7%). Astfel dintre localitățile microregiunii orașul are cel mai scăzut număr

de locuitori de etnie romă. Conform estimărilor experților în microregiunea Cristur rata etniei rome depășește de pe acum 20%, iar jumătate din nou-născuții înregistrați sunt de etnie romă. Populația locală de etnie romă a căror limbă maternă de altfel este cea maghiară, locuiește în partea Filiaș a orașului.

Drept rezumat vom evidenția cele mai importante constatări ale analizei, făcând o listă a acelor provocări locale referitoare la demografie, la care pe viitor conducerea orașului va trebui să găsească un răspuns. Aceste sarcini sunt pe termen lung, abordând mai multe perioade de programare, pe de altă parte acestea deja au fost incluse în strategia de dezvoltare anterioară, dar rămân actuale:

A. Pentru menținerea în siguranță a instituțiilor orașului, pentru întărirea performanței și a rolului de centru microregional trebuie împiedicată scăderea în continuare a populației.

B. În ameliorarea scăderii populației și în stoparea unei alunecări spre o structură demografică defavorizantă, menținerea grupelor sociale tinere, aflate la vârsta productivă se arată o sarcină extrem de importantă.

C. Din cele amintite mai sus decurge nevoia formării unor politici, stimulente locale, care să aibă efect împotriva migrației și în favoarea dispoziției de a concepe copii.

D. Îmbătrânirea lentă, dar de neoprit a populației, rata în creștere a populației vârstnice în cadrul întregii populații atrage atenția la necesitatea dezvoltării și construirii serviciilor sociale, medicale și de petrecere a timpului liber local, care să satisfacă nevoile populației vârstnice.

E. Trebuie să fim pregătiți pentru acceptarea proceselor demografice posibile și reale care sunt ascunse în spatele datelor statistice. În acest context trebuie să atragem atenția asupra ratei în creștere a populației de etnie romă în regiune și în orașul Cristuru-Secuiesc care poate cauza provocări sociale noi, ne mai întâlnite până acum.

4.2. Situaţia învăţământului local

Principalul pilon al vieții culturale este reprezentat de rețeaua școlară, de biserici, organizații civile și fundații.

Reţeaua de învăţământ, care începând de la sfârşitul secolul XVIII. arată o dezvoltare continuă, de foarte multă vreme se leagă marcant de funcţiile urbane tradiţionale ale oraşului Cristuru- Secuiesc. Liceul unitarian înfiinţat în anul 1793, până la începutul secolului XX. a devenit o instituţie de învăţământ de mare importanţă în întreaga regiune, fiind completată de Liceul

Pedagogic, iniţiat după dezvoltarea civică din oraş. Instituţiile de învăţământ au suferit şi după schimbarea puterii de după primul război mondial, dar după Revoluție s-a reuşit reînvierea tradiţiilor păstrate.

La momentul actual în oraş funcţionează două gimnazii, un liceu tehnic şi trei şcoli generale. Sistemul de instituţii de învățământ mai cuprinde trei grădiniţe cu program prelungit; așadar acum funcţionează la toate nivelurile instituţie de învăţământ, începând de la grădiniţă, la învăţământ tehnic şi teoretic, până la liceu. În cadrul administraţiei locale funcţionează o comisie culturală şi educaţional-religioasă de specialitate.

Cea mai veche instituție de învățământ este Gimnaziul Berde Mózes, repornit în anul școlar 1993/1994 (www.berdemozes.ro), unde învățământul gimnazial funcționează în sistem de 12 clase, iar în școală sunt angajați 38 de profesori și 17 personal auxiliar. Clădirea școlii este în stare bună, în curte funcționează un teren de sport bun. Tot drept urmaș de drept al gimnaziului unitarian poate fi privit și Gimnaziul Orbán Balázs (www.obg.ro), care după închiderea instituției unitariene, luându-i locul, s-a înființat ca instituție de stat, iar în momentul de față aparțin de el două școli generale (Benedek Elek, Tompa László în Betești) și o grădiniță (Ugri-Bugri). Efectivul de 57 de profesori-pedagogi este completat de 14 de personal auxiliar. În gimnaziu educația se realizează în sistem de 12 clase, iar numărul elevilor ajunge la 350 de copii. În instituția, care se găsește într-o clădire recent renovată funcționează și o bibliotecă.

În Centrul Educațional Zeyk Domokos (www.zeyk.ro), care și-a început activitatea în anul 1995, se realizează învățământ tehnic. Clădirea școlii este renovată, instituția este bine dotată, dispune de instrumentele necesare pentru învățământul tehnic și de bibliotecă, însă acestea necesită dezvoltare continuă. În anexele clădirii funcționează sală de sport, sală de fitness, internat, ateliere, seră, iar școala are și terenuri de sport (fotbal, handbal, volei, sală de sport). În această școală învață mai mult de 400 de elevi, și își exercită atribuțiile 35 de pedagogi, profesori, personal auxiliar și 15 de muncitori. Formarea profesională se realizează în 20 de săli, 6 laboratoare şi 6 ateliere, precum şi la firmele partenere care se găsesc în oraș. În școală există următoarele specializări: comerț-economie, mecanic auto- tehnician mecanic, agiculturală- grădinărit, tehnician pielărie şi prelucrarea lemnului.

În afară de instituțiile amintite mai sus Școala Generală Petőfi Sándor (www.petofiai.ro), (clădire frumoasă, bine dotată) și două grădinițe cu program prelungit (Napsugár, Mesevár) stau la dispoziția locuitorilor din Cristuru Secuiesc.

Deci în ceea ce privește oferta educațională oraşul stă destul de bine, serveşte şi localităţile învecinate, nu este în urma mediei judeţene, nici în urma mediei naţionale. În afară de oferta educaţională obişnuită, există foarte multe activităţi extraşcolare, non-formale, care completează

oferta la nivel de proiecte, cum ar fi păstrarea tradiţiilor, dans, sport, mod de viaţă sănătos şi protecţia mediului, sau învăţarea cunoştinţelor agricole sau tabere în limba română.

Performanţa elevilor din Cristuru-Secuiesc este adecvată mediei județene, singura problemă o reprezintă insuficienta cunoaștere a limbii române, care are drept punct de pornire lipsurile politicilor educaţionale oficiale. În scopul rezolvării acestei probleme există iniţiative pentru educaţie alternativă (cursuri de limba române), în care se implică şi o firmă locală.

O altă problemă este abandonul şcolar timpuriu, care pe lângă numărul de copii în scădere ameninţă pe termen lung şi posibilitatea de funcţionare a instituţiilor de învăţământ. Pe lângă acestea, conform opiniei sferei economice locale nici cunoştinţele practice ale elevilor care vin din şcolile profesionale nu este suficientă. În momentul de faţă, în oraş oferta educaţională este prea mare, iar sistemul „per capita” şi scăderea numărului de copii nu permite proiectarea pe termen lung, deşi oraşul ar avea nevoie de o strategie de învăţământ pentru salvarea instituţiilor de învăţământ şi pentru adaptarea educaţiei la nevoile pieţei de muncă.

Formarea după liceu şi formarea pentru adulţi de asemenea necesită dezvoltare în oraş. Actualmente Asociaţia „Pro Educatione Keresztur”, care funcţionează pe lângă Şcoala Generală Petőfi Sándor, se ocupă, pe lângă activităţile de dezvoltare pentru copii şi de programe de formare pentru adulţi (consiliere psihologică, logopedie etc.), care se ţin în aşa numitul centru de dezvoltare a resurselor (acesta este o sală dotată cu instrumente multimedia). Aici se organizează cursuri mai ales în domeniul pedagogic şi educaţional. Organizarea unui centru de (re)formare pentru adulţi cu o ofertă educaţională mai largă s-a formulat şi în cadrul interviurilor şi discuţiilor de grup. Nu în educaţie îşi are rădăcina problema, în urma căreia tinerii care termină facultatea nu se mai întorc în Cristuru-Secuiesc.

În cele ce urmează prezentăm situaţia sferei educaţionale din Cristuru-Secuiesc din prisma datelor statistice oficiale.

Pe baza primului grafic putem spune că față de dimensiunea sa orașul Cristuru-Secuiesc dispune de un număr mediu de instituţii de învăţământ (0,6 instituţii/o mie de persoane). Dintre orașele județului Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc se numără printre centrele importante.

Grafic nr. 28: Numărul instituțiilor de învățământ în orașele județului Harghita, 2018

Miercurea Ciuc 5 5 8

Gheorgheni 1 3 4

Toplița 1 3 3

Odorheiu Secuiesc 8 4 8

Tușnad 1

Bălan 1 1

Borsec 1

Cristuru Secuiesc 1 1 3

Vlăhița 1 1

0 5 10 15 20 25

Preșcolar (inclusiv antepreșcolar) Primar si gimnazial (inclusiv special) Licee

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Dacă privim numărul efectiv de elevi din gimnaziu, școli generale și licee putem trage concluzia că numărul de copii a scăzut în ultimii 25 de ani cu cel puțin 20%. În ceea ce privește numărul sălilor de sport chiar în comparație județeană școlile stau destul de bine, au la dispoziție dublul față de medie.

Grafic nr. 29: Numărul de copii înscriși în instituțiile de învățământ din Cristuru-Secuiesc, 1992, 2012, 2018

1800 1557 1600

1400

1200 962 1000 935

800 634 637 600 452 398 388 400 337 216 200 77 26 0 Copii înscriși în creșe / Elevi înscriși în Elevi înscriși în Elevi înscriși în grădinițe învățământul primar și învățământul liceal învățământul profesional gimnazial

1992 2012 2018

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

4.3. Locații culturale și comunitare, evenimente, personaje Principale centre ale vieţii culturale şi civile din oraş sunt cele trei mari biserici şi programele organizaţiilor civile care se leagă de ele. Populaţia oraşului aparţine de trei mari biserici: reformată (aprox. 35%), unitariană (30%) şi catolică (15%).

Parohia reformată din Cristuru-Secuiesc se află în evidenţe încă de la Reformă, de la prima parte a secolului XVI., biserica de acum a fost construită în anul 1834. Viaţa congregaţiei este dinamică şi variată, săptămânal se ţin cinci slujbe liturghice, la acestea participă 10% din cei care aparţin de biserică. Biserica reformată desfăşoară şi activităţi de educaţie religioasă în cadrul şcolii şi în parohie în cadrul şcolii de duminică. Uniunea Femeilor Reformate organizează în mod regulat programe caritative, iar parohia încearcă în fiecare an să ajute familiile sărace, şi susţine evenimentele organizate pe plan local.

Biserica unitariană dispune de tradiţii la fel de vechi, ca cea reformată, congregaţia este la fel de mare ca cea a reformaţilor. Biserica a dus o luptă reuşită pentru redobândirea clădirilor şi a altor bunuri de valoare, a terenurilor, iar până astăzi s-a reuşit renovarea lor aproape în totalitate şi punerea la dispoziţie pentru viaţa parohiei. În conducerea bisericii sunt implicaţi şi antreprenorii locali. După cum am mai amintit Gimnaziul Berde Mózes funcţionează sub conducerea bisericii unitariene, dar ţin cursuri de morală religioasă în toate şcolile din oraş, biserică are programe bursiere şi organizează şcoala de duminică, care este una dintre cele mai importante locaţii ale vieţii comunitare. În Casa Parohială Baratság se găseşte o sală mare de şedinţe, tot aici este şi biroul, arhiva şi bucătăria bisericii unitariene. La subsol, în sala tineretului s-au instalat cei de la şcoala de duminică şi asociaţia, dar tot aici este şi camera de zi. La mansarda clădirii au fost amenajate camere pentru oaspeţi, unde în totalul de 7 camere pot fi cazaţi 24 de oaspeţi. În această casă aproape în fiecare zi sunt organizate activităţi, chiar şi enoriaşii se întâlnesc aici în fiecare lună. În clădirea numită filegorie, unde se organizează evenimente şi nunţi încap 100 de persoane. Biserica mai dispune de o clădire mai mică care este folosită de către Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet ca centru social. Clădirea agricolă, care se găseşte pe terenul locuinţei cantorului, reprezintă încă un potenţial, pentru valorificarea căreia s-a propus deja înfiinţarea unei locaţii de prelucrare a legumelor. Viaţa comunitară este mai variată datorită Corului, a Asociaţiei Femeilor Unitariene, a Trupei de Teatru, a Asociaţiei Tinerilor Unitarieni, şi în fiecare an se organizează tabăra şcolii de duminică din Vârghiş. Una dintre cele mai importante evenimente organizate este Sărbătoarea Recunoştinţei de Toamnă, devenită o tradiţie la nivelul oraşului, în cadrul căreia se organizează şi o prezentare a recoltei în ultima duminică a lunii septembrie. Paleta evenimentelor culturale este completată de spectacolul a 1-2 invitaţi (muzicieni, artişti) de pe lângă sărbătorile religioase, de expoziţii şi mai nou şi de concursuri de vinuri (cu participarea a 50-60 de oenologi).

Comunitatea catolică este cea mai mică dintre cele trei amintite mai sus, la momentul actual numărul persoanelor catolice din Cristuru-Secuiesc este de 1200 de persoane, aprox. 15% din populaţie. De biserica catolică se leagă Asociaţia Familia Kolping, a cărei scop este formarea, educarea tinerilor şi organizarea de evenimente.

Pe lângă activitatea culturală şi comunitară a bisericilor, drept locație culturală pot fi considerate biblioteca şi muzeul. Conform datelor oficiale în Cristuru-Secuiesc funcționează o bibliotecă și patru colecții instituționale, având în total 85047 (date din anul 2018) de volume. În biblioteci sunt angajate trei persoane, rata împrumuturilor este de aproape 50%, ceea ce este o rată mai bună decât media judeţeană (26-27%).

Muzeul Molnár István este una dintre cele 25 de muzee şi colecţii din judeţ. Instituţia aflată în subordinea administraţei locale are patru angajaţi, colecţia de istorie locală, de ştiinţe naturale şi cea cu caracter etnografic (care cuprinde prezentarea etnografică şi arheologică a întregii regiuni a Cristurului – a localităţilor care aparţin de ţinutul Cristur) este completată cu diferite expoziţii temporare. Printre activităţile vaste ale muzeului, pe lângă muncile arheologice şi alte munci de colectare şi cercetare, se numără şi editarea de publicaţii, organizarea de evenimente culturale şi activităţi de pedagogie muzeală. Muzeul menţine şi camera memorială Petőfi din curia Gyárfás, care se bucură de o popularitate mare în rândul turiştilor. Starea de monument a clădirii muzeului este satisfăcătoare, dar sunt necesare lucrări de renovare. Ar fi nevoie de inventarierea colecţiei, de realizarea de foi matricole, deoarece colecţia nu este clasificată; dotarea expoziţiilor şi dezvoltarea instrumentelor reprezintă de asemenea o problemă continuă.

Conform părerilor generale oferta culturală a oraşului Cristuru-Secuiesc este bună, spectacolele de teatru şi alte spectacole de divertisment organizate lunar în Casa de Cultură renovată se desfăşoară cu casa plină. Deci nevoia este mare (deşi este limitate de situaţia materială a populaţia), iar menţinerea la nivel satisfăcător a ofertei culturale reprezintă o provocare continuă. Pe lângă acestea în oraş funcţionează şi o Fanfară, iar trupele de dans au o tradiţie mare (Pipacsok, Vadrózsak, Mákvirág, Kispipacsok), care sunt recunoscute şi pe plan internaţional, şi au asigurată şi continuarea prin urmaşi.

Cele mai importante evenimente culturale tradiţionale din Cristuru-Secuiesc:

• Zilele Microregiunii (la începutul lunii august) • Sărbătoarea Recunoştinţei de Toamnă (unitarian) • Comemorarea Zilei de 15 martie • Comemorarea Revoluţiei din 56 (23 octombrie) • Comemorarea lui Petőfi (31 iulie) • Târg de Advent, Zilele Sfântul Nicolae

Oraşul are o revistă culturală şi informaţională lunară cu titlul Kisváros, iar cei interesaţi pot găsi informaţii culturale şi publice proaspete şi la zi pe pagina de internet www.keresztur.info .

În concluzie, pe baza părerilor primite viaţa comunitară, spiritul comunitar din oraşul Cristuru- Secuiesc este una medie, creşterea indiferenţei se datorează gradului de sărăcire. Identitatea locală este prezentă, şi este puternică mai ales în Filiaş (înainte era o localitate separată). Întărirea comunităţii se poate realiza în primul rând prin diseminarea informaţiilor referitoare la evenimetele culturale şi comunitare şi prin stimularea responsabilităţii comunitare conştiente a tinerilor.

După cum am mai amintit sfera civilă din Cristuru-Secuiesc, organizaţiile civile şi fundaţiile funcţionează pe lângă biserici sau instituţii de învăţământ, însă activitatea lor merge mai departe de acestea. Este nevoie de întărirea organizaţiilor civile care ca parteneri pot susţine în multe puncte activitatea administraţiei publice locale în favoarea dezvoltării comunităţii şi pentru creşterea gradului de conştientizare. Pe baza catalogului online a organizaţiilor civile (civilszervezetek.ro) din judeţul Harghita am alcătuit în tabelul de mai jos lista organizaţiilor non- profit care funcţionează în Cristuru-Secuiesc:

Tabel nr. 15: Organizațiilor non-profit care funcționează în Cristuru-Secuiesc Organizație civilă Domeniu de activitate ASOCIAŢIA BETFALVI IFJUSAGI SZERVEZET tineret CJD FUNDAŢIA DOMUS Tineret, social ASOCIAŢIA DOMUS Tineret, social ASOCIAŢIA TINERILOR DIN ARDEAL Tineret ASOCIAŢIA FEHÉRLÓFIA Dezvoltarea comunităţii, cultură, păstrarea tradiţiilor, social ASOCIAŢIA SPORTIVĂ DIN FETEŞTI Sport CLUB SPORTIV FUDOSHIN Sport FUNDAŢIA COMUNITATEA TUTORILOR tineret, educaţie şi învăţământ FILIALA FUNDAŢIEI IPO LÁSZLÓ cultură, păstrarea tradiţiilor, arte ASOCIAŢIA FAMILIA KOLPING Religie, biserici ASOCIAŢIA MESEVÁR Educaţie şi învăţământ, tineret ASOCIAŢIA SPORTIVĂ NAGYKÜKÜLLŐ BETEŞTI Sport ASOCIAŢIA NAPSUGÁRKA Educaţie şi învăţământ FUNDAŢIA ORBÁN BALÁZS Educaţie şi învăţământ FUNDAŢIA PETŐFI SÁNDOR Educaţie şi învăţământ, tineret ASOCIAŢIA CULTURALĂ PETŐFI SÁNDOR Cultură, păstrarea tradiţiilor, Educaţie şi învăţământ FUNDAŢIA CULTURALĂ ŞI CENTRU DE Cultură, păstrarea tradiţiilor CERCETARE PETŐFI SÁNDOR POLGÁRI FÚVÓSZENEKAR 1985 Fanfară, cultură, păstrarea tradiţiilor

PRO SCHOLAE ZEYK DOMOKOS Cultură, păstrarea tradiţiilor, Sport SINDICATUL LIBER NAGYKÜKÜLLŐ A Servicii de consultanţă, apărarea PRIMĂRIEI CRISTURU - SECUIESC intereselor ASOCIAŢIA VÂNĂTORILOR ŞI PESCARILOR Vânat şi pescuit, altele SPORTIVI HUBERTUS SZÉKELYKERESZTÚRI KISTÉRSÉG SZÖVETSÉG Dezvoltare ASOCIAŢIA SZITAKÖTŐ Educaţie şi învăţământ TANÜGYI CAR Servicii de consultanţă, apărarea intereselor ASOCIAŢIA TIPEGŐ Tineret, educaţie şi învăţământ ASOCIAŢIA UGRI-BUGRI Altele ASOCIAŢIA POMPIERILOR VOLUNTARI VILLÁM- Social, protecţia mediului, protecţia FULGER naturii, tineret Sursa: civilszervezetek.ro

Pe lângă organizațiile civile amintite mai sus care funcționează pe lângă şcoli şi biserici un rol important în dezvoltarea comunităţii o au organizaţiile de tineret, Asociaţia Fehérlófia, precum şi Filiala din judeţul Harghita a Asociaţiei Gondviselés Segélyszervezet (http://keresztur.gondviseles.org/).

4.4. Sistemul social și de sănătate local În Cristuru-Secuiesc în ultimii 20 de ani serviciile medicale s-au prăbuşit treptat, spitalul orăşenesc independent, care dispunea de 120 de paturi şi în care funcţiona o secţie de boli interne, obstretrică, pediatrie şi-a sistat treptat activitatea, iar în anul 2003 a încetat să funcţioneze ca spital independent. Astăzi funcţionează ca Centru de sănătate şi aparţine de spitalul din Odorheiu- Secuiesc, iar acest lucru a fost justificat de motive de economisire. Pe de altă parte centrul se confruntă de lipsă acută de specialişti (nu demult a încetat să funcţioneze şi secţia de ginecologie), numai secţiile de boli interne şi pediatria mai funcţionează cu un număr de câte 10 paturi. Munca pediatrului şi a specialistului în boli interne este ajutată de 5 asistenţi şi 5 infirmieri. În cadrul ambulatorului de specialitate zilnic sunt primiţi pacienţii trimişi de către medicii de familie pentru consult de specialitate, şi aici sunt monitorizaţi pacienţii de diabet din zonă. În menţinerea serviciului de gardă sunt implicaţi şi cei de pe ambulanţă şi medicii de familie.

Centrul oferă servicii oraşului Cristuru-Secuiesc şi zonelor apropiate (10-11.000 de persoane), ceea ce este vital pentru pacienţii pentru care un drum lung la spital ar reprezenta o problemă serioasă. Dotarea instituţiei este bună, se găseşte aici un laborator, care este potrivit pentru îngrijirea de bază. Clădirea aparţine de administraţia publică, starea din interior este acceptabilă, însă exteriorul necesită renovare. Clădirea în sine este un vechi monument (fosta clădire a Curţii de Justiţie din 1896), care nu este exploatată pe deplin, acele părţi care nu sunt ocupate de serviciul medical ar putea primi noi funcţii.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, nu există o diferenţa prea mare de bolile care sunt caracteristice pe plan naţional, tendinţele arată boli de inimă şi de hipertensiune arterială şi creşterea numărului de persoane diabetice. O problemă serioasă este faptul că prevenţia este ignorată, pe plan naţional nu funcţionează în formă instituţională, de aceea cultura medicală este subdezvoltată, iar din cauza sărăciei şi alimentaţia este săracă. La nivel local educaţia şcolară şi cea de acasă ar putea schimba situaţia, şi ar mai fi nevoie de campanii de conştientizare şi informare în acest sens.

În legătură cu Centrul de Sănătate scopul este menţinerea a ceea ce există deja (secţia de urgenţă, îngrijire imediată) şi atragerea a cât mai mulţi specialişti în cât mai multe specializări, şi pornirea unor noi secţii.

Graficul de mai jos arată numărul personalului medical raportat la o mie de persoane în Cristuru-Secuiesc şi în judeţ. Față de 2012, s-au înregistrat progrese mari în oraș, s-a triplat numărul personalului medical, dar în ceea ce privește numerele, au fost înregistrate progrese atât în zonele urbane cât și la nivel județean.

Grafic nr. 30: Evoluția numărului de personal medical raportat la o mie de persoane în Cristuru-Secuiesc şi în județ în 1990, 2012 și 2018

17 15

11 12 10 9 7 5

Cristuru Secuiesc Harghita urban Județ Harghita

1990 2012 2018

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Pe baza datelor statistice în anul 2018 în oraș au fost 4 medici de familie, 9 dentişti şi 7 farmaciști. Conform surselor de pe internet (www.keresztur.info) la momentul actual se găsesc în oraş trei farmacii, îşi desfăşoară activitatea şapte dentişti, şi pacienţii pot apela la cinci medici de familie şi doi ginecologogi. În oraş populaţia poate beneficia de fizioterapie şi consultaţie optică.

Cele două mari instituţii ale sistemului social local sunt Centrul pentru Copii cu Handicap Sever al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita şi Fundaţia Domus. Prima funcţionează în Curia Gyárfás şi pe lângă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a copiilor cu handicap

sever, împreună cu Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet se fac eforturi pentru integrarea lor în societate. În instituție sunt plasați 30 de copii, inclusiv personalul, care a avut grijă și de funcționarea instituției din Feliceni. În ultima perioadă Direcţia Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita a solicitat cu succes fonduri europene pentru dezvoltarea centrului de îngrijirea copiilor cu handicap sever. Din acest motiv în zona din spatele spitalului se vor construi 3 clădiri noi în care va funcționa un centru de reabilitare, totodată va fi amplasată și un spațiu de locuit. Instituția actuală care funcționează în conacul Gyárfás nu îndeplinește nici cerințele de bază (toalete, pasarele, bucătărie, etc.), iar accesibilitatea este, de asemenea foarte importantă. De asemenea, merită subliniat faptul că, după implementarea proiectului, nu numai copiii cu handicap sever, ci și părinții vor primi sprijin, deoarece complexul va funcționa și ca centru de consiliere. Unitatea va avea un centru de îngrijire de zi și kinetoterapie de ultimă generație, precum și formare profesională și consiliere socială. După realizarea proiectului, conacul Gyárfás se va întoarce în proprietatea municipalității în cel mai bun caz în 2023.

Nevoia din ce în ce mai mare pentru valorificarea comunitară-culturală-turistică a curiei Gyarfas atrage după sine mutarea centrului de plasament pentru copii cu handicap sever, ceea ce poate fi imaginat ca un proiect comun al administraţiei judeţene şi a oraşului.

Scopul Fundaţiei Domus este sprijinirea tinerilor aflaţi în situaţie defavorizată din punct de vedere familial, în vederea autonomiei şi al integrării în societate, sprijinirea mamelor care îşi cresc singure copiii şi iniţierea de programe de formare cu ajutorul metodelor duale importate din Germania, precum şi terapia prin muncă a persoanelor cu handicap. Cu ajutorul fundaţiei tinerii aflaţi în situaţie defavorizată îşi găsesc locul în viaţa din punct de vedere a locului de muncă, a locuinţei şi a familiei. Împreună cu grupul Şcolar Zeyk Domokos fac posibilă funcţionarea unui centru de formare profesională, unde asigură tinerilor o educaţie bună în specializările zidar şi grădinărit. Fundaţia are 40 de beneficiari, plus 10 elevi în programul after school şi 10 beneficiari cu handicap. În total are 12 de angajaţi (3 asistenţi, psiholog, bucătăreasă, zidar, grădinar, îngrijitor etc.). de obicei cei care termină şcoala ajung la fundaţie, infrastructura plasamentului (locuinţele) este bine construită, însă necesită mereu modernizare. În Feliceni se găseşte locul de formare: aici se asigură formare în specializările zidar, textilier, grădinar, tâmplar.

La fel ca în domeniul medical şi pe plan social ar fi nevoie de serviciu de prevenţie, pentru a putea identifica copiii aflaţi în situaţie de risc, astfel evitându-se plasarea lor în instituţii. Ar fi bine, dacă fiecare localitate ar putea gestiona problemele sociale pe plan local, iar tinerii din localitate ar avea la dispoziţie pe loc serviciul de sprijin. Luând în considerare tendinţa de îmbătrânire a populaţiei ar fi importantă începerea asistenţei pentru bătrâni în formă organizată (legat de cantina socială), iar pentru persoanele cu handicap, care nu sunt institualizaţi înfiinţarea unui centru de zi. Pe acestea ar putea fi construite şi firme sociale.

4.5. Patrimoniul cultural construit şi valorificarea actuală Cele şaptesprezece clădiri monument a oraşului Cristuru-Secuiesc pot fi clasificate în trei grupe:

• Situri arheologice: Beteşti, Felső-lok, Fenyő alja, Meleh völgy; • Case de locuit şi clădiri publice: Curia Bíró, Curia Ugron, Casa Lengyel, Casa Péter Imre, Curtea de Justitie, Casino Regio, Curia Gyárfás, Gimnaziul Unitarian; • Clădiri ale bisericilor: biserica reformată, biserica romano-catolică, biserica unitariană.

Pe lângă acestea grupul de clădiri din Centru beneficiază de protecţie, iar moara cu aburi din strada Timafalvi păstrează memoria activităţilor industriale de odinioară. Valorificarea monumetelor este greoaie, proprietarii văd în protecţie mai ales obstacol, iar o bună parte dintre ele ar putea fi valorificate mult mai bine, decât sunt astăzi.

5. SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI PROCESE ECONOMICE

5.1. Geografie economică - context și resurse Poziția geografică a orașului Cristuru Secuiesc poate fi considerată favorabilă dar în aceeași timp și nefavorabilă din punct de vedere economic. Este favorabilă deoarece este situată la intersecția unor artere principale de drumuri și nefavorabilă deoarece trebuie să se afirme aflându-se în preajma unor centre urbane Sighișoara și Odorheiu Secuiesc, iar din punct de vedere etnic și cultural este la periferia Ținutului Secuiesc. Coeziunea etnică reprezintă un factor decisiv al piețelor de desfacere și al relațiilor economice pentru companiile locale, astfel din acest punct de vedere orașul Cristuru Secuiesc ar putea fi chiar marginalizat. Poziția geografică a orașului oferă o serie de oportunități, astfel conferă acestuia pe lângă funcția de centru economic al zonei și posibilitatea de a funcționa ca punct de interconexiune dintre diferitele județe și regiuni economico-culturale.

Datorită caracteristicilor rurale și densității mici a populației județul Harghita nu reprezintă o zonă dezvoltată din punct de vedere economic la nivel regional și național. Regiunea Centru contribuie cu puțin peste o zecime la nivelul GDP-ului național (11,5%), din acest procent contribuția județului Harghita este de circa o zecime (9,2%). În cursul anului 2018, 9% din investițiile străine, reprezentând 7331 milioane de Euro au avut ca destinație Regiunea Centru.

Grafic nr. 31: Procentul județului Harghita din GDP-ul regional și național în anul 2018

Mureș 2% Harghita 1% Sibiu Covasna 2% 1% Romania Centru 89% 11%

Brașov Alba 3% 2%

Sursa: redactare proprie pe baza datelor CNSP

Reședințele județelor limitrofe Brașov și Mureș sunt situate la o distanță relativ mare, dar localitățile aflate pe locul al doilea din punctul de vedere al numărului locuitorilor din județul Harghita și Mureș, respectiv Odorheiu Secuiesc și Sighișoara sunt situate la o distanță de mai puțin

de 25-30 km. Cele trei orașe asigură o piață de desfacere importantă mai mare (100 mii de locuitori).

Regiunea Odorhei din județul Harghita – de care aparține microregiunea Cristur – reprezintă zona cu structura economică cea mai diversificată din județul Harghita. Această microregiune asigură 40% din producția companiilor județene, și 38% a companiilor înregistrate în județul Harghita își desfășoară activitatea în această zonă. Cele mai semnificative ramuri industriale din zona Odorhei sunt: industria materialelor plastice, industria textilă și industria metalurgică, acestea pot fi întâlnite și la Cristuru Secuiesc .

După cum am amintit mai devreme, orașul Cristuru-Secuiesc se situează în apropierea unor coridoare de transport importante, astfel piețele de desfacere și locurile de muncă mai îndepărtate pot fi ușor accesibile, asigurând o deschidere față de economia locală. Orașele mai apropiate se află la următoarele distanțe față de Cristuru-Secuiesc: Odorheiu Secuiesc 31 km, Sighișoara 22 km, reședința de județ Miercurea-Ciuc 80 km, Târgu Mureș 75 km, Brașov 119 km. Accesibilitatea ușoară a centrelor cu economie diversificată oferă companiilor și pieței resurselor umane din localitate oportunități foarte bune.

Cristuru Secuiesc poate fi accesat atât prin drumurile publice cât și prin calea ferată. Atât drumurile cât și calea ferată sunt rețele secundare, astfel calitatea acestora nu este întotdeauna satisfăcătoare și nu permite o activitate de transport fără restricții. Accesul orașului Cristuru Secuiesc din localitățile învecinate și din reședința de județ este bună în comparație cu media națională (municipiul Miercurea-Ciuc/se află la o distanță de 80 km, ceea ce poate fi parcursă în 1 h 20 min), dar în comparație cu media din Europa de Vest nu este tocmai bună. Chiar dacă drumul european E60 trece prin apropiere, calitatea drumului județean 13C, care asigură legătura cu acesta este nesatisfăcătoare, ceea ce împiedică investitorii. Pe termen mediu construcția Autostrăzii Transilvania ar putea asigura noi perspective, deoarece aceasta va trece prin Sighișoara, la o distanță de numai 30 km față de oraș, însă finalizarea preconizată a acesteia în anul 2020 este încă neclară, deocamdată lipsesc sursele de finanțare ale tronsonului.

În județul Harghita nu există aeroport internațional, cel mai apropiat aeroport se află la Târgu Mureș la o distanță de 81 km, care poate fi parcursă în 1 h 20 min, dar chiar și acesta are puține curse internaționale. Aeroportul Otopeni din capitala București cu numeroase curse aeriene spre Statele Unite ale Americii, se află la o distanță de 272 km, ceea ce poate fi parcursă în 4 ore cu mașina. Aeroportul din Sibiu, care are în special curse aeriene spre Germania, se află la o distanță de 122 km, drumul poate fi parcurs în circa 2 ore, iar aeroportul din Cluj-Napoca se află la 185 km, ceea ce reprezintă un drum de 2 h 40 min. Construcția aeroportului de lângă Brașov, care ar fi la o distanță de 121 km (1 h 40 min), nu ar contribui semnificativ la creșterea accesului aerian dar

totuși ar însemna noi oportunități pentru potențialii investitori și pentru antreprenorii care lucrează cu parteneri din străinătate.

Județul Harghita nu dispune de o rețea dezvoltată de cale ferată (densitatea acestora în județ este de 31 km/1000 km2, față de 46 km/1000 km2, existent la nivel național). Orașul Cristuru Secuiesc se află pe linia neelectrificată 306, care leagă Sighișoara cu Odorheiu Secuiesc, astfel capacitatea acesteia este nesemnificativă. Capătul liniei se află la Odorheiu Secuiesc, iar gara din Cristuru Secuiesc este parcursă zilnic de 10 garnituri de tren din ambele direcții conform tabelului de mai jos. Linia feroviară cu trafic redus, care străbate orașul în direcția vest-est provoacă un efect delimitativ parțial și negativ asupra centrului școlar ”Zeyk Domokos” și cartierului Harghita.

Tabel nr. 16: Mersul trenurilor 2019 Sosire la Cristuru Secuiesc De la Până la 04:18 Sighișoara Odorheiu Secuiesc

06:19 Odorheiu Secuiesc Cristuru Secuiesc

06:34 Cristuru Secuiesc Odorheiu Secuiesc

08:32 Odorheiu Secuiesc Sighișoara

12:17 Sighișoara Odorheiu Secuiesc

15:30 Odorheiu Secuiesc Cristuru Secuiesc

15:45 Cristuru Secuiesc Odorheiu Secuiesc

17:39 Odorheiu Secuiesc Sighișoara

20:32 Sighișoara Odorheiu Secuiesc

23:09 Odorheiu Secuiesc Sighișoara

Sursa: www.keresztur.info

Din tabelul de mai sus reiese că populația activă are posibilitatea de a face naveta în orașele din apropiere (Odorheiu Secuiesc și Sighișoara).

Diversitatea reliefului și varietatea resurselor naturale în județul Harghita oferă un potențial turistic ridicat atât populației locale cât și celor din județele învecinate. Acest potențial însă nu este utilizat pe deplin astfel încât să creeze venituri considerabile locuitorilor județului Harghita. Conform datelor din 2019, județul Harghita ocupă locul patru la nivel național din punct de vedere al locurilor de cazare (420 de unități turistice sunt înregistrate în județul Harghita), dar acestea sunt în special de categorie inferioară, cu tarife mici (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice), iar hotelurile care oferă servicii de calitate superioară și au capacitate de cazare mai mare sunt puține

la număr, se găsesc numai 24 unități hoteliere. Pe baza numărului sosirilor de turiști și al nopților de cazare județul Harghita se află pe poziția a 17-a, iar la nivelul județelor ocupă locul al 15-lea, puțin peste media națională (date din anul 2018). Comparativ cu celelalte județe putem observa că în județul Harghita turiștii străini petrec mai multe nopți de cazare decât turiștii autohtoni. Din punct de vedere al originii turiștilor, datele sunt asemănătoare cu cele naționale, astfel 76,4% reprezintă turiștii autohtoni iar 23,6% turiștii străini în anul 2018. Poziționarea orașului Cristuru Secuiesc este favorabilă din punct de vedere turistic, deoarece se situează printre destinațiile turistice cu mare potențial cum ar fi Sighișoara și Odorheiu Secuiesc, totodată reprezintă și un punct de tranzit turistic fiind punctul de intrare către Ținutul Secuiesc.

Poziția economico-geografică a orașului Cristuru Secuiesc nu este remarcabilă dar nici nesemnificativă. Dispune de o serie de caracteristici și resurse naturale care ar putea contribui la atragerea investitorilor sau dezvoltarea companiilor locale și penetrarea lor pe piață. Din păcate în ultimii decenii au avut loc o serie de procese economice nefavorabile și din cauza lor potențialul existent nu a fost fructificat în mod corespunzător.

În cele ce urmează vom analiza resursele locale interne de care dispune orașul și împrejurimile acestuia, cum pot fi valorificate aceste resurse, care sunt activitățile de producție și serviciile caracteristice ale economiei localității.

5.2. Resursele naturale și exploatarea acestora În baza cunoștințelor actuale orașul Cristuru Secuiesc nu dispune de cantități însemnate de zăcăminte subterane exploatabile, astfel exploatarea resurselor naturale se limitează la agricultură și turism.

5.2.1. Terenuri agricole și utilizarea actuală a acestora

Analiza de mai jos a activităților economice s-a realizat pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Conform datelor Institutului Național de Statistică din 2014, Cristuru Secuiesc dispune de 3668 ha de terenuri agricole, reprezentând 68% din totalul teritoriului, ceea ce este mai mică față de media orașelor (5494 ha), dar pe o mie de locuitori situația este mai mică decât media orașelor (în Cristuru Secuiesc ponderea este de 338,16 ha pe mii de locuitori, iar media orașelor din județ arată 356,6 ha/mii de locuitori). Nivelul de exploatarea a terenurilor agricole este sub nivelul mediu județean (81% respectiv 96%).

Conform caracteristicilor județului majoritatea terenurilor agricole (98%) reprezintă teren arabil, pășune și fânețe. 37% din terenurile utilizate (1344 ha) sunt folosite ca teren arabil, ceea ce semnifică o pondere mai mare decât în cazul comunelor (24%, în medie 1171 ha), și terenurile

arabile sunt lucrate de către proprietari. Ponderea pășunilor și fânețelor este de 27, respectiv 34%, ceea ce reprezintă (1000, respectiv 1261 ha) din totalul terenurilor agricole.

Ceea ce se remarcă în cazul orașului Cristuru Secuiesc la nivelul județului Harghita este ponderea viilor și livezilor. Deși acoperă numai o parte a teritoriului, în microregiunea Cristur găsim totalitatea viilor din județul Harghita (35 ha) și tot aici întâlnim 57% a livezilor (447 ha). Cultura viței de vie a început să fie practicată din ce în ce mai mulți gospodari în ultimii ani.

Grafic nr. 32: Terenuri agricole și ponderea acestora pe baza utilizării lor în anul 2014

Arabila 34% 37% Pasuni Finete Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole

27%

Sursa: Redactare proprie pe baza datelor Institutului Național de Statistică din 2014

Din punct de vedere agricol Cristuru Secuiesc și împrejurimile acestuia arată diferențe față de restul județului Harghita. Procentul cerealelor cultivate (mai ales a porumbului) și al plantelor furajere este mai mare, totodată este semnificativă și producția de fructe și legume, precum și ponderea vițelor de vie. Cultura cartofului însă nu este atât de remarcabilă ca în celelalte zone ale județului. Cultivarea legumelor pe terenurile arabile este de asemenea prezentă în zona Cristur, totodată întâlnim aici cele mai multe sere.

Gospodăriile familiale din zona Cristur, care se ocupă cu producția laptelui (circa 500 de fermieri) s-au asociat în anul 2011, iar în anul 2013 folosind infrastructura existentă au înființat în asociație o fabrică de lactate, au organizat desfacerea și au dezvoltat produse cu marcă proprie (www.kereszturi.com). Această inițiativă este unică la nivel național, produsul a fost introdus pe piață, iar în perioada 2014-2020 a profitat de o dezvoltare continuă, pe de altă parte susținerea acestuia a devenit profitabilă și forma de cooperativă agricolă a devenit un exemplu bun pentru agricultorii locali.

Pe deasupra, în vederea valorificării produselor agricole chiar și primăria locală a luat inițiativa, prin înființarea unei piețe moderne de desfacere, care se află în gestionarea sa, asigurând fermierilor din zonă platforma de valorificare pentru produsele lor (legume și fructe).

Pe baza datelor statistice se observă totodată și faptul că majoritatea celor care lucrează în agricultură sunt din rândul populației cu vârstă înaintată, tinerii aleg din ce în ce mai puțin activitatea agricolă.

Este de știut faptul că în urma aderării României la Uniunea Europeană în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), fermierii și antreprenorii din domeniul agricol beneficiază de subvenții agricole și pot accesa diferite fonduri în vederea dezvoltării infrastructurii rurale și a gospodăriilor. De astfel de subvenții agricole pot beneficia toate persoanele fizice și juridice care cultivă terenuri mai mari de 1 ha (în cazul gospodăriilor care au parcele de cel puțin 0,3 ha). În principiu în Cristuru Secuiesc cel puțin 400 de gospodării, cu suprafața totală de 2500 ha (teren arabil, pășune și fânețe) ar putea beneficia de astfel de subvenții cu respectarea criteriilor impuse. Subvențiile pe sectorul zootehnic devin din ce în ce mai mari, astfel începând din 2014 nivelul acestora a crescut în felul următor:

Tabel nr. 17: Evoluția subvențiilor pe sectorul zootehnic, lei, 2014-2018 2014 TOTAL din care pe scheme 2014 pers fizica pers suma plata pt plata plata suma juridica plătită pe teren totala pe totala pe plătită pe SAPS arabil zootehnie agromediu Zona montana CRISTURU 3 413 112 2 813 724 599 388 2 050 203 106 137 - 1 001 955 254 816 SECUIESC Total plata pe județ 2014 257 053 849 181 805 136 75 248 713 110 587 602 3 015 169 - 74 513 980 68 937 098 2015 TOTAL din care pe scheme 2015 CRISTURU 4 075 779 3 456 905 618 874 2 614 279 284 167 601 741 372 530 203 063 SECUIESC Total plata pe județ 2015 289 540 545 203 136 100 86 404 445 122 602 983 20 713 452 71 446 693 22 562 110 52 215 308 2016 TOTAL din care pe scheme 2016 CRISTURU 4 634 331 4 062 119 572 213 2 683 286 263 987 841 185 629 793 216 080 SECUIESC Total plata pe județ 2016 284 068 967 208 960 501 75 108 466 127 980 826 8 488 663 62 586 216 31 533 996 53 479 266 2017 TOTAL din care pe scheme 2017 CRISTURU 4 199 551 3 635 974 563 576 2 479 572 144 797 716 012 634 466 224 704 SECUIESC Total plata pe județ 2017 278 373 311 204 440 247 73 933 064 118 246 670 4 993 755 66 412 784 34 466 417 54 253 685 2018 TOTAL din care pe scheme 2018 CRISTURU 4 737 190 4 203 933 533 257 3 073 586 147 948 689.801 546 828 279 027 SECUIESC Total plata pe județ 2018 317 919 339 238 477 569 79 441 771 143 903 735 6 167 073 66 915 902 36 864 914 64 067 716

Sursa: redactare proprie pe baza datelor APIA Harghita

Suprafața agricolă a zonei Cristuru Secuiesc - cu 1 localitate componentă (Betești) încadrează în categoria zonelor de munte defavorizate conform Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (Ordin 1019/2005).

În concluzie, analizând caracteristicile agriculturii și valorificarea resurselor din Cristuru Secuiesc, putem observa că deși orașul nu este considerat o localitate agrară, împrejurimile acestuia dispun de niște caracteristici specifice, ce conferă o poziție specială la nivelul județului Harghita. O astfel de caracteristică reprezintă tradiția cultivării legumelor și fructelor, cultura viței de vie, creșterea animalelor la scară largă (păsări) și industria alimentară (carne, lactate). În mod natural, ca și în cazul altor zone din județ, economia de piață și concurența dintre marile companii au pus la încercare pe micii producători, dar există o serie de inițiative de urmat în ultima perioadă, care arată că industria agrară din Cristuru Secuiesc poate să se reorganizeze și poate răspunde la provocările secolului.

5.3. Turism Valorificarea economică a resurselor naturale și culturale apare în mod integrat în activitatea turistică. Resursele naturale specifice, tradițiile și evenimentele culturale locale pot genera venituri atâte timp cât acestea sunt promovate celor interesați din afara regiunii. În cele ce urmează, vom prezenta atracțiile zonei Cristuru Secuiesc, ofertele turistice și capacitatea de primire turistică în prisma datelor statistice, paginilor web și al experiențelor locale.

5.3.1. Cadru natural

Zona Cristuru Secuiesc nu beneficiază de atracții naturale unice, însă diversitatea naturală a zonei favorizează numeroase activități din domeniul turismului activ. Cei pasionați de pescuit și drumeții pot vizita heleșteul din Uilac, sau heleșteiele din Rugănești și Turdeni, unde li se oferă și posibilitatea de camping, rai în sezonul de iarnă există posibilitatea de patinaj, și pot face drumeții pe dealurile și în pădurile din zonă.

Zona cu o bogată faună cinegetică oferă și posibilități de vânătoare. Pe parcursul drumețiilor pot fi vizitate peștera de la piatra Șiclod, și lacul Rak. O atracție turistică a lacului este planta de apă Utricularia vulgaris. Trebuie menționate ca atracții turistice și stejarii de 150 de ani de pe dealul Égei, și câmpul de narcise și vulcanii de nămol din zonă.

5.3.2. Ofertă culturală

Regiunea este situată în punctul de întâlnire a mai multor culturi, și din punct de vedere etnografic poate fi considerată o tranziție între acestea, astfel multiculturalitatea definește oferta turistică a regiunii. O mare parte din oferta culturală este un potențial care necesită activități eficiente de dezvoltare și promovare.

În fiecare anotimp sunt organizate numeroase evenimente culturale, în special legate de activitatea agricolă și de sărbătorile diferitelor comunități religioase (reformate, catolice, unitariene, ortodoxe). Astfel de evenimente organizate în centrul regional sunt Târgul cu ocazia zilei Matei, Târgul de Primăvară și cel de Toamnă, Balul Fanfarei, tradițiile pascale din localitățile regiunii, activitățile tradiționale de Rusalii, petrecerile organizate cu ocazia culesului viei, reuniunile satului, etc.

Orașul Cristuru Secuiesc, ca centru regional în fiecare an acordă spațiu unor evenimente regionale, cum ar fi zilele orașului și al microregiunii, Săptămâna tineretului Regional, care pe lângă rolul îndeplinit în formarea identității regionale, oferă și posibilitatea prezentării ofertei turistice.

În oraș funcționează muzeul Molnár István cu importanță regională, cu cea mai bogată colecție de argilă și animale la nivelul Ardealului, totodată oferă celor interesați expoziții de arheologie, expoziții despre istoria orașului și muzeul satului. Nu este singurul muzeu din regiune, este unicat și muzeul de pălării de soare din localitatea Crișeni, iar pe lângă casele memoriale, în Rugănești funcționează și un muzeu etnografic.

Printre atracțiile culturale se numără tradițiile traiului de la țară, artizanatul, care se regăsește în mai multe localități ale regiunii: țesut și cusut de hamuri (Șoimeni), împletirea coșurilor (Șimonești), țesut, realizarea de bricege și butoaie (Daia), totodată sunt interesante practicile agricole tradiționale, și produsele specifice zonei.

Paleta culturală este colorată de activitățile și tradițiile specifice comunității rrome (Eliseni), cât și de activitățile tinerilor de păstrare a tradițiilor (baranta).

Pe lângă acestea, numeroase tradiții culturale așteaptă să fie revigorate și integrate în oferta turistică, ca de ex. vânătoarea cu Șoimi, în localitatea Șoimușu Mic și Șoimușu Mare.

5.3.3. Patrimoniu construit

Multiculturalitatea regiunii se reflectă în patrimoniul construit. Turistul care explorează zona Cristur, pe o rază de 25-30 de kilometri poate întâlni clădiri specifice stilului arhitectural maghiar, român, săsesc, și al romilor (porți, conace), completate și de varietatea confesională: aproape în fiecare localitate se regăsesc biserici monument, unele din era romană. Caracterul confesional al regiunii este completat de structurile satelor (Inlăceni, Șiclod) unice în Ardeal.

Patrimoniul construit poate fi valorificat eficient în oferta turistică a zonei, prin trasee turistice tematice. În următorul tabel vom prezenta elementele patrimoniului construit din localitățile microregiunii:

Tabel nr. 18: Elementele patrimoniului construit Localitate Patrimoniu Specific construit Cristuru Seciuesc Conacul Gyárfás Arborele păr al cunoscutului poet Petőfi Sándor, care și-a petrecut aici ultima noapte înaintea bătăliei din timpul Revoluției dintre anii 1848-1849, de lângă Albești Sighișoara. Biserica Romano- Clădire din epoca goticului târziu Catolică Filiaș Castelul Ugron Castelul Ugron este situat în partea de vest a localității, la marginea pârâului Târnava. Firtănuș Castrum, șanțuri și Atracție specifică, parte a Limesului roman. ruinele satului romani Inlăceni Biserica Unitariană Tavanul a fost realizat în 1668, cu scriere cuneiformă. Biserica a fost construită pe ruinele unei clădiri romane. Structura și Casele cu prispă, menținute în forma tradițională imaginea satului sunt legate de străzi circulare, în anul 1993 comunitatea a început demersurile pentru includerea în patrimoniul UNESCO. Cușmed Biserica Reformată Biserică din secolul al 14-lea, sanctuarul din 1714, turnul de clopote din lemn construit în 1747. Șiclod Imaginea satului Imaginea satului este unitară. Majoritatea clădirilor fiind construite prin metode și materiale tradiționale. Sunt caracteristice sobele de teracotă, comunitatea ocrotește portul popular și este renumit după țesuturi. Daia Biserica monument Fresce valoroase care datează din sec. Al 14-lea, tavanul din lemn a fost pictat în 1630. Pe peretele de sud al se regăsește o scriere cuneiformă nedescifrată până în zilele noastre. Săcel Biserica ortodoxă A fost reconstruită în 1848 în locul bisericii vechi Sf.Arhangheli (construită în 1772). Dotările fostei biserici au fost păstrate (icoane de sticlă, steaguri), și s-au construit două clopote noi. Rugănesti Biserica monument Este unul dintre cele mai importante monumente din era romană arhitecturale ale regiunii, totodată una din cele mai vechi construcții cultice din județul Harghita. A fost construita pe la mijlocul secolului al XIII-lea din piatra si cărămida, purtând elemente in stil roman si gotic. Este înconjurată de un gard înalt de piatra din evul mediu. Dârjiu Biserica Unitariană Biserica face parte din patrimoniul UNESCO. Mujna Biserica reformată A fost construită în secolul al 15-lea, în 1647 a fost atribuită comunității unitariene, din 1647 se află în proprietatea Bisericii reformate.

Sursa: www.kisterseg.ro

5.3.4. Marketing turistic și posibilități de book-in

Marketingul unitar al zonei Cristur nu este bine organizat, lipsește o pagină web prin care să se poată accesa informații cu privire la atracțiile și ofertele turistice din zonă, și nu există materiale de promovare ale turismului. Activitățile de marketing sunt mozaice, nefiind sincronizate între ele. Această situație persistă din pricina lipsei unei organizații de management al turismului, cu resurse umane specializate în domeniu.

5.3.5. Servicii turistice

Serviciile turistice ale zonei oferă cadru turismului activ și cultural și religios datorită resurselor patrimoniului natural și construit. Serviciile sunt accesibile în unele localități: drumeții cu ghizi, săniuș cu sănii trase de cai, prezentări ale vieții specifice satului, etc. Una din locațiile importante ale dezvoltării serviciilor turistice este reprezentat din Băile Sóskút din apropierea orașului Cristuru Secuiesc. Băile Sóskút este situat în sudul a orașului într-o zonă de agrement și de microclimat aparte, în apropiere fiind zonă împădurită. Calitatea apelor sărate a permis utilizarea acestora și în cadrul unei baze de tratamente cu rezultate foarte bune în cazul bolilor reumato-artritice, spondilozei și chiar ginecologice.

Datorită caracterului tranzit al regiunii Cristur, poate fi un punct de plecare al traseelor tematice spre atracțiile regionale.

5.3.6. Capacitatea de cazare

Conform datelor statistice din anul 2019, județul Harghita se situează pe al patrulea loc la nivel național, din perspectiva structurilor de cazare, fiind înregistrate 420 de astfel de unități. Situația favorabilă este nuanțată de clasamentul din punctul de vedere al categoriilor structurilor de cazare: județul Harghita este lider în ceea ce privește numărul structurilor de care de categorie joasă (pensiuni rurale), în privința hotelurilor, se situează pe locul 17 la nivel național. Acestea se reflectă și în clasamentul capacității de cazare, la nivel național (în afara municipiului București) județul se află pe locul 11.

În ceea ce privește microregiunea, statisticile din anul 2019 arată că există doar 13 locuri de cazare în două structuri de primire (pensiuni turistice și agroturistice), orașul astfel se află pe locul 43 în județ, ceea ce înseamnă ultimul loc dintre orașele județului Harghita, pe de altă parte se situează estimativ pe ultimul loc în relație cu județul. Deși această situație nu reflectă realitatea, arată o imagine nefavorabilă a infrastructurii turistice a regiunii.

Capacitatea de cazare a zonei Cristur este dominată de structurile de cazare din mediul rural. În zonă nu există hoteluri, capacitatea de cazare este dată de locurile oferite din case de oaspeți și pensiuni. Structurile de cazare, în conformitate cu profilul turistic al zonei, sunt mici unități, cu o

atmosferă aparte, din punct de vedere calitativ nedepășind 2 stele. Restaurantele, cu oferte specifice zonei sunt concentrate în centrul regional.

5.3.7. Sosiri ale turiștilor

Din punctul de vedere al sosirii turiștilor, județul Harghita se află pe locul 17 la nivel național (date din anul 2018), acesta fiind o poziție favorabilă dacă luăm în considerare populația județului. Proveniența turiștilor arată o imagine asemănătoare cu valoarea națională, 76,4% turiști românii, 23,6% turiști străini.

Caracteristicile turismului județean se reflectă și în sosirile în structurile de primire turistică, sosirile în structurile de primire turistică din mediul rural se realizează într-o proporție mai ridicată decât media naționala.

În lumina statisticilor, figura de mai jos ilustrează distribuția sosirilor turistice în orașul Cristuru Secuiesc, care arată că numărul sosirilor registrate a fost foarte mic din 2013. În anul 2018, Cristuru Secuiesc se află pe locul 44 în județ cu 12 persoane, iar pe ultimul loc în ierarhia orașelor din județ.

Situația actuală arată că turiștii petrec scurt timp în regiune, ceea ce poate fi explicat prin lipsa informațiilor despre resursele și oferta turistică a acesteia. Zona Cristuru Secuiesc se situează în umbra celor doi uriași turisticii ai regiunii, Sighișoara (108699 sosiri în 2018) și Odorheiu Secuiesc (20758 sosiri în 2018) dar volumul mare al sosirilor este o oportunitate, care prin poziționarea eficientă a zonei, prin dezvoltarea organizațională, prin colaborare și promovare conștientă poate fi utilizată cu succes în creșterea circulației turistice.

Grafic nr. 33: Sosiri ale turiștilor în Cristuru Secuiesc, 2001-2018

306 292 259

179

121 120 102

60 46 16 18 18 24 14 6 8 12

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

5.3.8. Înnoptări

Județul Harghita, din punct de vedere al numărului de înnoptări se află pe locul 15 la nivel național, și participă cu 1,7% din totalul numărului de înnoptări pe țară (date din anul 2018). Analizând datele statistice și comparând județele, se poate observa că turiștii străini petrec mai mult timp în zonă decât cei autohtoni. După cum se vede și în figura de mai jos, statisticile zonei Cristur nu sunt surprinzătoare, după ce am analizat sosirile turiștilor, și numărul de înnoptări este foarte redus (48 în anul 2018). Pe de altă parte durata medie de sejur (ședere) a crescut după anul 2012, iar numărul turiștilor registrați este atât de mică încât nu putem trage o concluzie serioasă.

Grafic nr. 34: Evoluția numărului înnoptărilor în Cristuru Secuiesc, 2001-2018

912

502 421 372 398 292 285 213 128 97 38 48 48 11 29 36 36

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Cei doi vecini, Odorheiu Secuiesc cu 40.631 (INS, 2018) de înnoptări produce 8,2% din totalul înnoptărilor din județ (durata medie 2 nopți/persoană). Iar Sighișoara cu un număr de 155.200 (INS, 2018) de înnoptări (durata medie 1,43 noapte/persoană) produce cât nouă județe, astfel putem să afirmăm că este de importanță națională. Proveniența turiștilor din cele două orașe nu este diferită de trendul celor două județe din care fac parte, astfel 76-83% a sosirilor sunt produse de turiștii autohtoni în județul Harghita și Mureș.

Fluctuațiile sezoniere, care se înregistrează în turism în zona Cristuru Secuiesc sunt considerate echilibrate față de nivelul național, dat fiind faptul că între numărul nopților de cazare petrecute în zonă în sezonul estival și în sezonul rece nu există diferențe. De asemenea turismul județului se concentrează în special pe sezonul estival.

În concluzie putem afirma că orașul Cristuru Secuiesc și împrejurimile acestuia au puține programe și oferte de cazare, chiar dacă ținem cont de datele statistice oficiale de mai sus. Chiar dacă această microregiune găzduiește câteva atracții turistice, nu are atracții naturale și culturale

de sine stătătoare, astfel nu figurează printre zonele turistice principale. Zona Cristuru Secuiesc este prezentată ca parte a mult mai cunoscutului Ținut Secuiesc pe piețele turistice și astfel este tranzitată de un număr relativ mare de turiști. Pe deasupra se situează în apropierea centrelor turistice frecventate de mulți vizitatori, și ținând cont de prezența acestora ar putea dezvolta oferte turistice atrăgătoare.

5.4. Situația sectoarelor economice și procese economice

5.4.1. Structura economică a județului Harghita și a orașului Cristuru Secuiesc

În capitolul precedent privind valorificarea resurselor naturale am prezentat contribuția activității agricole la dezvoltarea economiei în zona Cristuru Secuiesc. În cele ce urmează dorim să oferim o imagine despre mediul de afaceri din Cristuru Secuiesc, ținând cont de datele legate de ocuparea forței de muncă și veniturile realizate în acest sector atât în județul Harghita cât și în orașul Cristuru Secuiesc.

În 2018, întreprinderile românești au generat o cifră de afaceri totală de 1517 miliarde de lei. Din aceasta, 42% este ponderea firmelor înregistrate în regiunea capitalei și 28% a firmelor cu sediul în Transilvania.

Diferențele în regiunile transilvănene din punct de vedere al activității și performanței companiei sunt explicate în mare măsură de gradul de urbanizare. Indicatorii regiunii secuiești sunt cei mai mici din Transilvania, atât activitatea antreprenorială, cât și cifra de afaceri a companiilor sunt sub media transilvăneană. Dezavantajul regiunii secuiești se datorează lipsei orașelor mari, iar prin filtrarea acestui efect indicatorii sunt mai bune decât în Transilvania de Nord sau Transilvania de Sud.

Grafic nr. 35: Densitatea firmelor din Transilvania în 2018 (Număr de firme active la 1000 de persoane)

Sursa: portalul de date statistice transilvan Erdélystat (Erdelystat.ro)

Diagrama de mai jos arată structura economiei pe baza veniturilor realizate (cifra de afaceri) de firmele înregistrate în Cristuru Secuiesc. În anul 2018 firmele înregistrate în orașul Cristuru Secuiesc au realizat în total venituri de 276 285 195 lei (aproximativ 58 milioane Euro), ceea ce înseamnă 5800 Euro/pe cap de locuitor (media județeană fiind de 4300 Euro/pe cap de locuitor). Atât din punctul de vedere al ocupării forței de muncă cât și din perspectiva veniturilor realizate, acele sectoare care asigură o importantă activitate de producție sunt: industria de mobilă, industria metalurgică, industria alimentară, industria textilă și industria de prelucrare a lemnului. Prezența slabă a activității agricole în veniturile realizate și în comercializare este aparent în contradicție cu ceea ce întâlnim în viața cotidiană, însă atragem atenția asupra faptului că diagramele au fost realizate pe baza datelor înregistrate de companii, iar în cazul activităților agricole acestea apar ca și activități complementare. Ținând cont de toate acestea observăm că agricultura ocupă un loc mult mai important în activitatea oamenilor decât în cele prezentate.

Grafic nr. 36: Structura economică a companiilor pe baza veniturilor obținute în Cristuru Secuiesc, în anul 2005, 2010, 2015 și 2018

11,80% Agricultura, silvicultura și pescuit 4,65% 4,18% 3,13% 28,24% Industria prelucratoare 39,82% 32,95% 34,90% 3,37% Constructii 2,33% 2,66% 3,51% 38,39% Comert 35,83% 38,00% 31,58% 12,59% Transport si depozitare 12,67% 17,08% 22,27% 1,62% Hoteluri si restaurante 1,17% 1,15% 1,65% 1,78% Informatii si comunicatii 2,18% 3,15% 1,75%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

2005 2010 2015 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene a Finanțelor Publice Harghita

În comparație cu structura economică a județului Harghita, putem observa câteva diferențe și caracteristici specifice în cazul orașului Cristuru Secuiesc. Activitățile nu cuprind o scală atât de largă, dar după cum se vede și în diagrama de mai jos industria prelucrătoare (industria de mobilă, industria metalurgică și industria textilă) este sectorul lider în privința ocupării forței de muncă, urmat de comerțul. În sectorul de transport și depozitare rata ocupării forței de muncă este crescătoare, iar acest lucru proiectează faptul că sectorul este în curs de dezvoltare. În privința ocupării forței de muncă în companii, datele arată 1599 persoane ocupate în anul 2018, ceea ce înseamnă în medie 5 persoane/companie (media județeană este 10 persoane/companie).

Grafic nr. 37: Rata ocupării forței de muncă pe sectoare economice în Cristuru Secuiesc, în anul 2005, 2010, 2015 și 2018

5,14% Agricultura, silvicultura și pescuit 3,64% 0,89% 1,31% 57,37% Industria prelucratoare 58,42% 54,35% 49,72% 3,76% Constructii 4,00% 4,58% 5,88% 20,10% Comert 22,54% 25,30% 20,95% 5,60% Transport si depozitare 5,75% 8,52% 15,76% 2,66% Hoteluri si restaurante 2,36% 2,35% 2,69% 1,44% Informatii si comunicatii 1,59% 2,42% 1,50%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

2005 2010 2015 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene a Finanțelor Publice Harghita

5.1. Activitate antreprenorială și procese economice

Conform Registrului Comerțului în orașul Cristuru Secuiesc au fost înregistrate 312 de companii cu personalitate juridică (2018). În acest număr nu se încadrează întreprinderile individuale și persoanele fizice cu personalitate juridică, care desfășoară de asemenea activități economice. Acesta înseamnă 29 IMM-uri la o mie de locuitori, ceea ce este identică cu media județeană, dar este mai mică decât media orașelor din județ (39 IMM-uri la o mie de locuitori). Dacă analizăm spiritul antreprenorial în Cristuru Secuiesc raportat la o mie de locuitori putem vedea că orașul ocupă numai locul al șaselea în clasamentul orașelor din județul Harghita. În Cristuru Secuiesc nu funcționează asociații sau organizații care să sprijine înființarea IMM-urilor.

Grafic nr. 38: Evoluția numărului firmelor raportată la o mie de locuitori în Cristuru Secuiesc în anul 2005, 2010, 2015 și 2018

30 28,9 24,8 24,7 25 21,5 20

0 2005 2010 2015 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene a Finanțelor Publice Harghita

Față de anul 2005, numărul persoanelor angajate din Cristuru Secuiesc a scăzut cu 8%, cifra de afaceri realizată a arătat o creștere de 63,5% (pe baza datelor ajustate la rata de inflație), numărul firmelor a înregistrat o creștere de 32% în ultimii 13 ani.

Grafic nr. 39: Evoluția numărului firmelor din Cristuru Secuiesc, a cifrei de afaceri și numărului angajaților, comparativ cu anul 2005

180% 163,51% 160% 132% 140% 130,35% 130,02% 113% 113% 120% 115% 100% 92% 100% 91%

80%

60%

40%

20%

0% 2005 2010 2015 2018

Cifra de afacere Nr. angajati Nr. firme

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene a Finanțelor Publice Harghita

Stagnarea economică se observă prin evoluția numărului mediu al angajaților firmelor. Până în anul 2018 numărul mediu al angajaților firmelor din oraș a ajuns la 5 persoane.

Grafic nr. 40: Evoluția numărului mediu al angajaților firmelor înregistrate la Cristuru Secuiesc în anul 2005, 2010, 2015 și 2018

8 7,3 8 7,2

7 5,9 6

6 5,1 5

4 2005 2010 2015 2018

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene a Finanțelor Publice Harghita

5.1.1. Situația pieței forței de muncă și procesele de pe piața forței de muncă

În ultimii ani numărul forței de muncă ocupate în Cristuru Secuiesc a arătat tendințe asemănătoare cu cele întâlnite în orașele județului Harghita (în anul 2018 au fost înregistrate 2618 de salariați). Până în anul 2010 s-a înregistrat o scădere de 11% față de 2007, dar de atunci s-a observat îmbunătățirea situației. În figura de mai jos dorim să vă prezentăm această tendință, făcând vizibil prin axa secundară numărul total al forței de muncă ocupate în orașele județului Harghita.

Grafic nr. 41: Evoluția numărului forței de muncă ocupate în perioada 2007-2018

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cristuru Secuiesc HR urban

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Pe lângă sectorul IMM-urilor, instituțiile de învățământ, instituțiile publice și instituțiile subordonate acestora asigură în mare măsură ocuparea forței de muncă.

Pe baza datelor obținute de la AJOFM, dispunem de informații legate de evoluția numărului șomerilor. În perioada 2009-2015 se observă o ușoară tendință de scădere în ceea ce privește numărul absolut al șomerilor. Acest număr este identic cu cel înregistrat în cazul orașelor din județ, iar tendințele și variațiile sunt asemănătoare chiar și în datele centralizate. Cele două figuri de mai jos arată rata actuală a numărului șomerilor și evoluția în timp a numărului acestora.

Grafic nr. 42: Evoluția numărului șomerilor (pe o mie de locuitori) în Cristuru Secuiesc în comparație cu orașele din județul Harghita, în perioada 2001-2015

0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cristuru Secuiesc HR urban

Sursa: redactare proprie pe baza datelor Agenției Județene pentru Ocupare a Forței de Muncă Harghita

Grafic nr. 43: Evoluția numărului șomerilor în Cristuru Secuiesc în comparație cu orașele din județul Harghita, în perioada 2010-2018

400 6000

350 5000 300 4000 250

200 3000

150 2000 100 1000 50

0 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cristuru Secuiesc HR urban

Sursa: redactare proprie, pe baza datelor INS

Subliniem că datele referitoare la numărul șomerilor se referă la numărul șomerilor înregistrați în sistem și nu include numărul celor care nu au fost angajați deloc, au efectuat activitate sezonieră (în străinătate) sau lucrează la negru. 78

5.2. Managementul administrației publice locale

5.2.1. Bugetul local

Evoluția bugetului local a fost analizată pe baza unor articole definite în perioada 2011-2017. Sursa veniturilor administrațiilor locale sunt fișierele de date publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației. Restul veniturilor din impozitul pe venit și veniturile municipale din surse locale constituie împreună veniturile proprii ale municipalității. Veniturile din TVA, redistribuirea impozitului pe venit, subvenții și alte surse au fost incluse în veniturile redistribuite. Fondurile Uniunii Europene au fost prezentate ca un element separat din 2011, înainte de a fi clasificate drept alte venituri. Venitul pe cap de locuitor a fost calculat pe baza populației permanente înregistrate la recensământul din 2011.

Tabel nr. 19: Bugetul orașului Cristuru Secuiesc între 2011 și 2017 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Venit total (mii lei) 15 072 16 186 16 973 20 302 22 505 19 671 23 036 Raport venit propriu (%) 40,50% 42,50% 40,50% 36,20% 34,90% 41,10% 39,30%

Raport de venit distribuit 59,50% 57,50% 59,50% 63,80% 65,10% 58,90% 60,70% (%) Raportul Fondurilor Uniunii 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Europene (%) Venit total pe cap de locuitor 1 562 1 677 1 759 2 104 2 332 2 038 2 387 (lei) Venit propriu pe cap de 632 713 712 762 813 837 937 locuitor (lei)

Sursa: portalul de date statistice transilvan Erdélystat (Erdelystat.ro)

Tabelul de mai jos arată clasarea orașului printre cele 225 de orașe mici din România:

Tabel nr. 20: Clasarea orașului printre cele 225 de orașe mici din România 2006– 2009– 2012– 2015– 2016– 2008 2011 2014 2017 2017 Conform venitului 66 68 88 95 82 total Conform venit total pe 59 63 93 124 90 cap de locuitor Conform venit propriu 104 87 85 96 95 pe cap de locuitor

Sursa: portalul de date statistice transilvan Erdélystat (Erdelystat.ro)

5.2.2. Proiecte de dezvoltare

Proiecte de Obiectivul proiectului (scurta descriere) Beneficiar Valoarea totala Data Observație dezvoltare a finalizării infrastructurii Proiect finalizat Reabilitare strada Ady Endre in orașul Cristuru Secuiesc (asfaltare parte Orașul Cristuru 485.598, 00 lei 05.08.2015 PNDL carosabilă pe o lungime de 495 de m, executare rigolă pentru apă Secuiesc pluvială) Proiect finalizat Reabilitare strada Mihai Eminescu (asfaltare strada pe o lungime de 211 Orașul Cristuru 513.727,24 lei 11.11.2016 ml, și o suprafață de 2950 mp. Canalizare pluviala) Secuiesc Proiect finalizat Realizare piste pentru bicicliști în orașul Cristuru Secuiesc Tronson 1( Orașul Cristuru 1.018.789,90 lei 04.05.2017 Strada Berde Mozes-Mihai Eminescu-Orban Balazs și construire un pod Secuiesc nou peste pârâul Goagiu) Proiect finalizat Reabilitare strada Tarnavei, Orasul Cristuru Secuiesc (asfaltare drum, Orașul Cristuru 408.140,61 lei 10.10.2017 executare șanțuri si rigole pe tronsonul 1 si 2) Secuiesc Proiect finalizat Reabilitare strada Harghitei în orașul Cristuru Secuiesc (asfaltare drum - Orașul Cristuru 1.176.936,86 lei 29.01.2019 PNDL 1325 ml, executare canalizare pluviala - 620 ml, executare trotuar in- Secuiesc 1304 ml) Proiect finalizat Reabilitare strada Morii in orasul Cristuru Secuiesc (asfaltare drum - 847 Orașul Cristuru 667.797,54 lei 22.05.2019 PNDL ml) Secuiesc Proiect finalizat Extindere iluminat public stradal in Betesti orasul Cristuru secuiesc ( Orașul Cristuru 267.694,42 lei 16.05.2018 montare 23 buc stalpi metalici cu H = 9 m cu lampa LED de 122 W) Secuiesc Proiect finalizat Lucrări de extindere a circuitului iluminat public în strada Berde Mozes ( Orașul Cristuru 147.583,46 lei 05.10.2017 25 buc stalpi de iluminat metalic cu H 9 m cu aparat de iluminat cu ioduri Secuiesc metalice de 140 W, in lungime totala de 970 m) Proiect finalizat Proiectare și execuție de lucrări instalații de iluminat public A.N.L. și în Orașul Cristuru 254.777,77 lei 29.01.2019 PNDL cartierul rezidențial din strada David Ferencz(43 buc stalpi de iluminat cu Secuiesc H 8 m cu lampa LED 68 W, in lungime totala de 1,4 km) Proiect finalizat Reabilitare strada FILIAȘ BURKENY, nr. F.N., Cristuru Secuiesc (asfaltare Orașul Cristuru 478.355,07 lei 23.07.2019 drum - Ax1 - 350 ml, Ax2 (str. Karahegy)- 200 ml, executare șanț și rigole Secuiesc pentru apa pluvială) Proiect finalizat Reabilitarea străzilor Kecskes, George Coșbuc, Târnavei – obiectiv str. Orașul Cristuru 428.205,29 lei 05.11.2019 Kecskes ( asfaltare drum - 305 ml, executare canalizare pluviala - 295 ml) Secuiesc Proiect finalizat Construire trotuar în strada Filiaș și Orbán Balázs ( construire trotuare Orașul Cristuru 220.270,50 lei 06.11.2019 din pavaje pe o lungime de 539 ml și 1,20 m lățime de la podul deasupra Secuiesc Târnavei până la trotuarul existent în strada Filiaș)

Proiect finalizat Extindere și racordare la sistemul de distribuție a gazelor naturale din Delgaz Grid și 190.534,64 lei 02.10.2019 Cristuru Secuiesc str. Sóskút nr. F.N ( extindere rețea de gaze naturale de Orașul Cristuru (cota parte a presiune redusă în lungime de 1030 m) Secuiesc orașului este de 115.338,56) Proiect finalizat Realizare piste pentru bicicliști în orașul Cristuru Secuiesc Tronson 2 (pe Orașul Cristuru 688.423,33 lei - 08.10.2019 strada Timafalvi până la ieșirea din oraș spre Betești în lungime de 1616 Secuiesc conform contract m) Proiect in Realizare piste pentru biciclisti în orașul Cristuru Secuiesc Tronson 2 ( Orașul Cristuru 436.405,46 lei - 2019 implementare prin strada Kriza Janos, Kossuth Lajos - 668 m) Secuiesc conform contract Proiect in Extindere și racordare la sistemul de distribuție a gazelor naturale din Delgaz Grid și 103.131,35 lei 2019 implementare Cristuru Secuiesc str. Dávid Ferenc ( realizare a 33 buc. branșamente și Orașul Cristuru (cota parte a extindere rețelei de gaze naturale de presiune redusă în lungime de 776 Secuiesc orașului este de m) 56.220,62 lei) Proiect in Proiectare și execuție de lucrări – Reabilitare străzi laterale în Betești Orașul Cristuru 1.392.498,03 lei - 2020 PNDL implementare (asfaltare drum - Ax1 ( str. Interioară)- 800 ml, Ax2 (str. Școlii)- 363 ml, Secuiesc conform contract executare șanț și rigole pentru apa pluvială, executare trotuar) Proiect in Reabilitarea străzilor Marin Preda, Henter, Gábor Áron, Filiaș-Malom și Orașul Cristuru 667.650,31 lei - 2020 implementare Kismező ( reabilitarea străzilor prin asfaltare partea carosabilă, executare Secuiesc conform contract șanț și rigole pentru apa pluvială, lungimea totală a străzilor este de 1223 m) Proiect in Reabilitare strada Dávid Ferencz”din Cristuru Secuiesc ( asfaltare parte Orașul Cristuru 3.193.982,37 lei - 2020 PNDL implementare carosabilă pe o lungime de 1376 m și o lățime de 6 m, executare trotuar Secuiesc conform contract cu o lățime de 1,5-2 m, canalizare pluvială 1997 m, parcări în supraf. De 2885 mp.) Proiect in Reabilitare conducte de aducțiune, extindere rețele de apă potabilă și Orașul Cristuru 2020 POS MEDIU implementare canalizare (Berde Mozes, Gyertyanffy Istvan, Ady Endre, David Ferencz, Secuiesc, Kordaberek, Soskut.) Aquaserv Proiect in faza Reabilitare strada Berde Mozes-Fundătură, din orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare Proiect in faza Reabilitare strada Cserépcsűr din orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare Proiect in faza Reabilitare strada Gyertyánffy István din orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare Proiect in faza Reabilitare strada Lupului din orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare Proiect in faza Reabilitare strada Scurtă din orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare

Proiect in faza Reabilitare strada Băjeni din localitatea Betești Orașul Cristuru 2020-2021 În fază de de planificare Secuiesc proiectare Proiect in faza Reabilitarea străzilor Kecskes, George Coșbuc, Târnavei – obiectiv str. Orașul Cristuru 2021-2022 de planificare George Cosbuc Secuiesc Proiect in faza Extindere Strada Ady Endre în orașul Cristuru Secuiesc Orașul Cristuru 2022-2023 de planificare Secuiesc Proiect in faza Reabilitare strada Köblös din Betești Orașul Cristuru 2023-2024 de planificare Secuiesc Proiect in faza Reabilitare strada Gării din Betești Orașul Cristuru 2023-2024 de planificare Secuiesc Proiect in faza Reabilitare strada Szakacs din Betești Orașul Cristuru 2023-2024 de planificare Secuiesc Proiect in faza Reabilitare drum acces în strada Florilor din strada Plopilor Orașul Cristuru 2022-2023 de planificare Secuiesc

6. EVALUAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE DIN PERIOADA 2014-2020 Proiectele și programele Primăriei Cristuru Secuiesc pentru 2014-2020 au fost definite în conformitate cu strategia de dezvoltare urbană planificată cu implicarea comunității din 2014. Deși a mai rămas un an din perioadă, merită efectuarea unei socotiri bazate pe realizările făcute. Obiectivele strategiei anterioare au fost următoarele: • Întărirea rolului micro-regional a orașului Cristuru-Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor sale • Oraș viabil și aranjat • Spațiu de locuit atractiv pentru tineri • Mediu favorabil pentru întreprinzători și producători • Păstrarea sistemului educațional performant care servește întreaga microregiune • Viață comunitară și culturală de nivel înalt • Adaptabilitate și forță de muncă calificată • Întărirea vieții comunitare și a asumării rolului • Creșterea informării și a cunoașterii • Dezvoltarea puterii de atragere în turism Orașul a căutat să atingă aceste obiective prin proiecte și măsuri implementate în 4 priorități de dezvoltare: P1. Dezvoltarea spațiilor și serviciilor publice P2. Forță de muncă și întreprinderi locale competitive P3. Dezvoltarea comunității, integrare socială P4. Turism și protecția mediului Următorul tabel rezumă implementările pe axe prioritare. Ca o concluzie preliminară, în ciuda deficienței de resurse, investițiile au fost realizate în zonele care cad sub administrația primăriei. Se poate considera o deficiență faptul că a existat o cerere scăzută a fondurilor Uniunii Europene, dar care este compensată de numeroasele proiecte de dezvoltare a infrastructurii introduse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Orașele mici ca Cristuru Secuiesc sunt copii vitregi ai programelor Uniunii Europene, nu sunt eligibili pentru finanțare din programul de dezvoltare rurală din cauza statutului lor de orașe, iar în Programul Operațional Regional este în dezavantaj față de orașele mai mari în ceea ce privește competiția pentru resursele proiectului. Primăria investește un total de 12.740.502,15 RON în investiții finalizate și cele în curs de desfășurare în perioada recentă.

Tabel nr. 21 - Indicatori de reînnoire a infrastructurii în Cristuru Secuiesc între 2014-2019 Reparații Construcție / Dezvoltarea Dezvoltarea Traseu pentru drumuri reparare trotuar iluminatului public rețelei de gaz biciclete

7495 m 1843 m 91 stâlpi 1806 m 3742 m

Tabel nr. 22 - Implementarea obiectivelor Strategiei integrate de dezvoltare urbană 2014-2020 în Cristuru Secuiesc

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte

P1. Dezvoltarea spaţiilor şi serviciilor publice • Renovarea generală a zonelor pietonale din centru • Transformarea, rearanjarea multifuncţională • Pavarea centrului a Centrului • Poartă nouă a casei „Cigánybáróné” din centru • Înființarea de parcuri mici, spații verzi, locuri • Renovarea terenurilor de joacă (cartierul de joacă, Hargita, cartierul Kossuth, cartierul Orbán 1.1 Înființarea și modernizarea • Terenuri adecvate pentru activităţi sportive Balázs, curtea creșei, cartierul Timafalvi) locurilor publice (comunitare) • Modernizarea spaţiilor publice în zonele • Benzi pentru alergare și elemente de fitness la periferice ale oraşului. stadionul orașului • Valorificarea părţii oraşului de pe malul • Teren de sport multifuncțional Târnavei prin înfiinţarea unui centru de • Construcția terenului cu gazon artificial în divertisment și a unui parc vecinătatea sălii de sport a orașului • WIFI gratuit în centrul orașului • Asfaltarea drumurilor ( strada Budai Nagy • Asfaltarea străzilor orășene (străzile Berde Antal, în cartierul Orbán Balázs, în cartierul Mozes, Timafalvi şi Fiatfalva) Dávid Ferenc, strada Bürkény, strada Gábor • Construire piste pentru biciclete (în Áron, străzile laterale Betfalva, strada 1.2 Dezvoltarea rețelei de trafic a microregiune și spre Soskút) Eminescu, strada Kecskés, strada Hargita) oraşului • Scăderea traficului în părţile interioare ale • Construire trotuar în Betești și Filiaș oraşului, • Construcția unei trasee pentru biciclete în • Construire drum de ocolire, devierea direcția est-vest, care traversează întregul transportului de mărfuri. oraș

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Organizarea transportului în comun • Vopsirea trecerilor de pietoni și parcări microregional • Pod la pârâul Gagy • Transbordarea deșeurilor din Cristuru Secuiesc realizată prin cadrul Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor din județul Harghita • Dezvoltarea şi extinderea reţelei de • Dezvoltarea / îmbunătățirea rețelei de gaze canalizare (str. Dávid Ferenc, str. Petőfi Sándor, str. Bem • Asigurarea curăţeniei publice, organizarea József, str. Búza, str. Marin Preda, str. Mihai colectării şi prelucrării a deşeurilor Eminescu, str. Kecskés, str. Petőfi Sándor, str. • Dezvoltarea transportului şi prelucrării a Malom, Virág, str. Gyár, str. Hargita, str. 1.3 Dezvoltarea serviciilor deşeurilor, Csekefalvi) publice • Modernizarea încălzirii centralizate • Extinderea rețelei de canalizare din stațiunea • Dezvoltarea reţelei de apă potabilă şi Sóskút îmbunătăţirea calităţii apei • Dezvoltarea iluminatului public (cartierul • Extinderea reţelei de energie electrică, Dávid Ferenc, Betești, str. Berde Mózes, str. eficientizare sistemului de iluminat public Dávid Ferenc) • Sigurant a publica • Reabilitare conducte de aducțiune, extindere rețele de apă potabilă și canalizare (Berde Mozes, Gyertyanffy Istvan, Ady Endre, David Ferencz, Kordaberek, Soskut.) – in curs de finalizare, proiect POS MEDIU 1.4 Întreţinerea, modernizarea şi • Renovarea interioară şi exterioară a clădirilor • Crearea terenurilor de sport în curțile școlilor valorificarea clădirilor (publice) publice Zeyk Domokos și Orbán Balázs

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Renovarea și eficientizarea energetică a • Renovarea clădirii școlii reformate (a fost clădirilor publice și școli preluată și folosită ca casă bisericească)/ • Îmbunătăţirea dotărilor clădirilor publice şi crearea unui spațiu comunitar cu denumirea instituţiilor Székely Sziget • Dezvoltarea imobilelor, realizarea de noi • Renovare de acoperiș al bibliotecii servicii publice, şi funcţii • Reparații la muzeul István Molnár • Renovarea blocurilor • Renovarea creșei • Renovarea primăriei • Liceul tehnologic Zejk Domokos (program POR în desfășurare) • Centru cu valoare de un milion de euro pentru persoane cu handicap sever în Cristuru Secuiesc (program POR în desfășurare) P2. Forţă de muncă şi întreprinderi locale competitive • Dezvoltarea creativității și popularizarea modului de gândire întreprinzător în școlile locale • Organizarea programelor de instruire cu participarea întreprinderilor locale 2.1 Dezvoltarea capitalului • Burse locale de merit intelectual și a potențialului • Dezvoltarea învățământul profesional • uman secundar • Inițierea programelor de formare postliceală • Înfiinţarea unui centru regional de formare pentru adulţi şi de piaţa muncii • Organizarea pieţei de muncă pe plan microregional

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Căutarea şi popularizarea posibilităţilor de muncă la distanţă • Iniţierea de programe înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri • Casă de incubație pentru meșteșugari (proiect • Stimulatori locali pentru întreprinderile noi 2.2 Dezvoltarea infrastructurii POR- nu a câștigat) • Administraţie locală susţinătoare antreprenoriale şi susţinerea • Începerea planificării PUG • Înfiinţarea organizaţiei antreprenorilor din întreprinderilor locale • Crearea unei liste cu zonele libere și adecvate regiune pentru investiții • Înfiinţare unui parc indistrial şi logistic • Promovarea posibilităţilor locale de investiţie • Dezvoltarea industriei agro-alimentare

• Dezvoltarea şi atragerea industriei uşoare 2.3 Amplasament şi dezvoltare • Îmbunătăţirea condiţiilor de amplasare • Construirea unui abator mic (în progres) industrială industrială

• Stimularea investiţiilor industriale • Susţinerea activităţilor agricole, a • Ferma model în scopuri horticole, extinderea meşteşugăritului şi a micilor industrii grădinii forestiere din fonduri licitați. 2.4 Dezvoltare economică axată • Posibilităţi de valorificare locală şi • Casă de incubație pentru meșteșugari (proiect pe comunitate şi valoare marketingul produselor locale POR- nu a câștigat) • Stimularea economiei sociale

• Sponsorizare şi asumarea răspunderii sociale P3. Dezvoltarea comunităţii, integrare socială • Sprijinirea stabilirii tinerilor cu diplomă • Construirea unui bloc pentru tineri cu 30 de 3.1 Mediu de viață pentru tineri • Servicii pentru sprijinirea familiilor tinere apartamente (în progres) şi familii cu copii mici • Extinderea serviciilor locale • Construirea unei pepiniere (în progres)

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Implicarea organizaţiilor civile și de tineret în elaborarea hotărârilor • Inaugurarea spațiului comunitar Székely Sziget • O mie de drapeluri maghiare pentru Cristuru • Programe sportive şi clădirea comunităţii Secuiesc tinerilor • Adunarea deșeurilor 3.2 Stimularea programelor • Programe de educaţie, de dezvoltare a • Concurs de sacrificare a porcilor culturale şi de dezvoltare a cunoştinţelor şi de formare a atitudinilor, • Săptămâna Petőfi comunităţii dezvoltarea curajului civic • Duatlon și triatlon al microregiunii • Dezvoltarea programelor destinate clasei de • Festivalul Sóskút mijloc • Întâlnirea internațională a fanfarelor • Înființarea unei săli de repetiție a formației cu instrumente de suflat civic în strada Fürdő • Programe de prevenţie 3.3 Protecţie şi integrare socială • Renovarea spitalului • Programe de integrare P4. Turism și protecția mediului • Cercetare de piață pentru identificarea nișelor și categoriilor de grupuri țintă 4.1 Cristuru Secuiesc • Construirea rețelei turistice micro-regionale coordonator turistic micro- • Dezvoltarea identității vizuale și a regional marketingului destinației Cristuru Secuiesc • Conectarea resurselor, programelor existente, dezvoltarea de noi programe

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Valorificarea rețelelor naționale și internaționale existente • Organizare de întâlniri/dezbateri privind intensificarea colaborării micro-regionale • Dezvoltare de piste pentru bicicliști și trasee turistice pentru iubitorii turismului activ • Realizarea investiției Băile Sóskút bază de tratament și welness • Denumirea unei trasee de drumeție în Sóskút • Centru de informare și promovare turistică • Centru de informare turistică (în locul • Dezvoltarea structurilor de primire turistică magazinului Comix) existente • Renovarea a căminului cu 48 de apartamente 4.2 Investiții în turism • Lansarea unor noi structuri de cazare de din Sóskút și renovare hostel – Fondul Bethlen înaltă calitate pentru turiști Gábor (BGA) – 315.000.000 HUF • Investiții în infrastructură pentru petrecerea • Parc de vizitatori Petőfi (la curia Gyárfás) – în timpului liber progres • Elaborare și depunere de proiecte privind ocrotirea sitului Natura 2000, Vulcanii Noroioși de la Filiaș • Realizarea unui plan de investiții • Dezvoltare programe culturale și turistice • Realizare materiale de promovare turistică 4.3. Dezvoltarea ofertei turistice • Elaborare și implementare proiecte de

și a marketingului turistic promovare turistică • Activități de marketing și management al destinației turistice

Măsura Activități/Proiecte/submăsuri Investiții/Proiecte • Realizare pagină web • Înființare organizație de management al destinației turistice • Înființare organizații neguvernamentale în domeniul turismului • Finanțarea turismului din bugetul local • Activități de înfrumusețare a orașului • Reglementarea paturilor mlaștinilor de sare • Înființare gardă locală pentru protecția • Plantarea de copaci proprietăților agricole • Reforestare, plantare de copaci 4.4 Siguranță publică și protecția • Apărare împotriva inundațiilor • Programe de conștientizare despre reciclare mediului • Activități de curățire a orașului (spații (bibliotecă) publice, albiile pâraielor): • Curățare generală de primăvară pe malurile • Sprijinirea activităților de educație Küküllő ecologică, lansarea unor noi acțiuni • Renovarea traseelor de drumeție

7. ANALIZA SWOT Analiza SWOT este una dintre instrumentele cele mai eficiente utilizate pentru analiza poziţiei strategice de ansamblu a unei unităţi administrativ teritoriale şi al mediului acesteia. Analiza SWOT se bazează pe gruparea concluziilor: caracteristicile localităţii sau a unităţii teritoriale vizate se analizează luând în considerare cei trei piloni ale dezvoltării: domeniul economiei, social şi de mediu. Scopul grupării punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităților şi a amenințărilor este identificarea acelor strategii de bază, prin care utilizarea resurselor şi facilităţilor unei localităţi se poate optimiza, respectiv punctele slabe şi pericolele externe pot fi minimalizate. Prin analiza SWOT putem evalua eficient potenţialul intern, limitele, oportunităţile şi ameninţările din mediul extern. Prin intermediul acestui instrument putem examina toţi factorii interni şi externi care influenţează dezvoltarea, succesul oraşului Cristuru-Secuiesc. În tabelul de mai jos am realizat o analiză a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor luând în calcul şi cele trei mari domenii, economie, societate şi mediu. În fundamentarea viziunii de viitor rezultatele astfel obţinute ne vor ajuta la alegerea strategiei de dezvoltare, a obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare şi vor sta la baza formulării măsurilor de intervenţie în domeniile amintite în vederea unei dezvoltări echilibrate.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări Societate - Cultura • Institut ii de î nva t a ma nt • Sca derea populat iei • Armonizarea programelor culturale • comasarea / desfiint area institut iilor performante • î mba tra nirea populat iei – î nfiint area Centrului Cultural de î nva t a ma nt din lipsa copiilor • cla diri s colare î n stare • Valorificarea cla dirilor monument • Viat a confesionala activa , biserici • Pierderea a funct iilor centrului de necorespunza toare pentru funct ii culturale (ex.: conacul puternice Gya rfa s) sa na tate • Migrat ia tinerilor • Oferta culturala variata • Proiect pentru mutarea Centrului De • Finant are limitata din partea Uniunii • Asistent a medicala sa raca , lipsa Plasament Pentru Copii Cu Handicap • Trupe tradit ionale celebre Europene pentru dezvoltarea consultat iilor de specialitate î n Sever î ntr-o cla dire noua funct ionala . • Gama larga a institut iilor localitate • Atragere de fonduri pentru institut ionala a as eza rilor mici î n • Sa ra cia programelor culturale s i a culturale (muzeu, casa de î nfiint area s i extinderea institut iilor urma toarea perioada posibilita t ilor de distract ie s i sociale cultura ) • Sca derea activita t ii civice din cauza petrecere a timpului liber pentru • Atragere de fonduri pentru • Casa de Cultura renovata tineri renovarea monumentelor î mba tra nirii populat iei s i a migrat iei • Lipsa unui centru cultural s i de tineret • Prezent a activa a institut iilor • Dezvoltarea î ntreprinderilor sociale, tinerilor • Lipsa unui centru de zi pentru a atelierelor protejate sociale s i a organizat iilor civile î n • Sca derea cererilor interne fat a de persoanele cu handicap, pentru • Construirea unui sistem educat ional programele culturale, fat a de serviciile oras va rstnici s i persoane sa race de nivel microregional • Evenimente populare pe plan • Lipsa locurilor s i a programelor care • Atragere de fonduri pentru institut iilor din cauza sa ra ciei sa satisfaca nevoile civice mai î nalte microregional evenimente culturale • Deteriorarea sigurant ei publice (cafenele) • Interes turistic pentru evenimente • Cla diri patrimoniale protejate • Deteriorarea situat iei medicale • Facilita t i sportive limitate s i lipsa de locale piscina • Organizat ie locala de tineret • Relat ii extinse cu oras ele î nfra t ite generale din cauza lipsei programelor • Utilizabilitate limitata a ca minului • Organizat ii civile active s i de prevent ie nat ionale cultural init iatoare • Cres terea grupurilor defavorizate s i • Greuta t ile financiare de ment inere a inactive institut iilor • Abandon s colar timpuriu • Lipsa programelor de prevent ie medicala s i lipsa de informat ii • Lipsa prevent iei sociale institut ionale

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări Economie • Economie diversificata • Proces lent de aprobare a investit iilor • Surse de finant are UE pentru • Reducerea piet ei produselor de • Tradit ia industriilor us oare din lipsa Planului Urbanistic General sust inerea î ntreprinderilor industrie us oara locala • Industrie alimentara dezvoltata (PUG) • Surse de finant are pentru asociat ii • Concurent a mare î n piat a produselor • Cooperative de prelucrare s i • Lipsa Zonei industriale agricole (cooperative) de industrie us oara valorificare (prelucrarea laptelui) • Lipsa Asocierii • Surse de finant are pentru • Sca derea competitivita t ii • Formare profesionala s i formare • Lipsa ma rcii comune s i a valorifica rii î n modernizarea fermelor • Nu este adecvata completarea fort ei pentru adult i pe plan local agricultura • Cres terea surselor de finant are de munca • Structura agricola diversificata • Lipsa capacita t ii de prelucrare s i pentru programele de sust inere a • Lipsa investitorilor din cauza • Piat a locala , posibilitatea depozitare î ntreprinderilor accesibilita t ii valorifica rii locale • Lipsa structurilor de sust inere a • Cererea crescuta pentru produsele • Accesibilitatea greoaie pentru • Cla diri disponibile pentru î ntreprinderilor de industrie alimentara us oara î ntreprinza tori a surselor de prelucrare s i depozitare • Lipsa programelor de incubat ie s i a • Cerere crescuta pentru produsele de dezvoltare • Terenuri potrivite pentru serviciilor de informare pentru industrie alimentara locala • Termen lung de execut ie a î ntreprinderi î ntreprinderile init iate • Surse de finant are pentru dezvoltare proiectelor UE • Zona de tranzit turistic • Lipsa posibilita t ilor de completare a turistica • Atragerea lenta a investit iilor, • Posibilita t i de investit ii turistice fort ei de munca adecvate • Distant a mica fat a de obiectivele surselor pentru dezvoltare turistica turistice, armonizarea ofertei • Formarea profesionala , care nu se • Lipsa coopera rii regionale î n turism (Ba ile So sku t) turistice microregionale, lansarea adapteaza la cerint ele piet ei muncii unei ma rci s i marketing comun • Tinerii cu diplome nu se mai î ntorc î n • Caracterul neorganizat al turismului, • Cres terea cererii pentru turismul î n oras natura numa r mic de programe s i posibilita t i • Pagube cauzate de animalele • Cres terea cererii pentru turismul de de cazare tratament sa lbatice î n agricultura • Posibilita t i de transport neadecvate din cauza obstacolelor accesibilita t ii

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Mediu • Ret ea de stra zi modernizate • Lipsa pistelor pentru biciclete micro- • Surse de finant are accesibile pentru • Pericol de inundat ii, riscul Devierea apei pluviale este regionale extinderea ret elei de apa s i aluneca rilor de teren rezolvata • Lipsa drumurilor de ocolire canalizare • Pagube cauzate de sa lba ticiuni î n • Ret ea de canalizare construita • Lipsa trotuarelor pe raza oras ului • Surse de finant are accesibile pentru • Alimentare cu gaz î n majoritatea • Probleme cu locurile de parcare dezvoltarea spat iilor publice agricultura gospoda riilor • Proprietatea drumului principal care • Atitudinea ecologica s i schimbarea • I n lipsa surselor de finant are starea • Acoperire buna de internet s i intersecteaza oras ul nu este det inuta opiniei publice datorita programelor drumurilor nu este sustenabila , nu telefonie de oras educat ionale • Dotarea din punct de vederea • Transportul public nesolut ionat ca tre • Finant are UE sau finant are exista posibilita t i pentru dezvoltare infrastructural al gospoda riilor municipalita t ile din jur guvernamentala pentru construirea • Intensificarea conflictelor datorate drumurilor de ocolire • Distant a mica fat a de Ta rnava • Depozitarea s i transportarea amestecului activita t ilor industriale s i Mare gunoiului din cartierele de blocuri • Dezvoltarea turismului atrage a funct iilor de locuit • Potent ialul de apa medicinala a • Deficient e de iluminat public atent ia asupra protect iei valorilor Ba ilor So sku t • Lipsurile colecta rii selective a naturale s i de mediu • Nerealizarea renova rii cla dirilor • Peisaj s i utilizare a peisajului gunoiului s i a depozitului de des euri • Cooperare î ntre composesorate, publice din cauza lipsei surselor de variat, î mpa rt it • Lipsurile din serviciile de utilitate î n gospodari pentru stoparea polua rii finant are amenint a funct ionarea • Situri Natura 2000 pa rt ile exterioara ale oras ului s i a pagubelor cauzate de animalele • Mediu natural variat • Lipsurile proteja rii î mpotriva sa lbatice institut iilor • Vulcane de na mol unice î n Filias inundat iilor • Poluarea terenurilor agricole din • Oferta de monumente bogata • Situat ia nerezolvata a ca inilor cauza lipsurilor î n depozitarea (mediu construit) comunitari des eurilor s i din cauza polua rii • Sistemului Integrat de • Lipsa cura t eniei publice î n unele pa rt i Gestionare a Des eurilor din ale oras ului • Poluarea locala a solului din cauza judet ul Harghita • Cla diri de blocuri cu management lipsei lucra rilor publice energetic deteriorat s i slab • Pagube de mediu s i î n sa na tate din • Numa rul mic al parcurilor s i cauza traficului de tranzit dimensiunea redusa a spat iilor verzi î n oras • Starea degradata a cla dirilor publice

8. VIZIUNEA STRATEGICĂ 2027

Una dintre etapele definitorii ale planificării strategice este crearea imaginii de viitor, care chiar și față de celălalte etape ale planificării presupune o și mai strânsă, intensă cooperare cu comunitatea locală. Aici rolul specialistului desemnat pentru coordonarea procesului de planificare se reduce la sprijinirea articulării imaginilor de viitor așteptate (individuale, organizaționale și la nivel local) și la apropierea imaginilor de viitor care arată spre direcții opuse. După toate acestea urmează evidențierea și sistematizarea elementelor comune, pentru a asigura susținerea socială a imaginii de viitor sintetizate. Acestea sunt în mare sarcini tehnice și de metodologie de planificare, din punct de vedere al conținutului, în stabilirea imaginii de viitor rolul principal revine populației locale.

Imaginea de viitor al orașului Cristuru Secuiesc constituie viziunea proprie a comunității locale, o situație ideală dorită pe care comunitatea dorește să o atingă până la sfârșitul perioadei cuprinse în strategie, respectiv 2021-2027. Nivelul de dezvoltarea și funcționalitatea localităților depinde de o serie de caracteristici obiective și subiective, pe baza cărora poate fi evaluată situația existentă din privința locuitorilor, turiștilor sau investitorilor. Dezvoltarea armonioasă și echilibrată a acestor atribute și asigurarea funcționării acestora reprezintă principala preocupare a conducerii localității:

• Păstrarea stabilității numărului populației și atragerea populației: Funcția de bază a localităților reprezintă asigurarea unui mediu de viață confortabil, sănătos și sigur (siguranța valorilor și siguranță socială). Tendința demografică generală caracteristică localităților în zilele noastre este îmbătrânirea populației locale și migrarea temporară sau permanentă a tinerilor. Viziunea de viitor formulată în strategie ne oferă o imagine în care tinerii pot dobândi competențele necesare, se pot afirma în localitate și au condițiile necesare întemeierii unei familii. În această privință este esențială existența infrastructurii tehnice moderne, sistemul de servicii, educația performantă, serviciile adresate locuitorilor, viață comunitară și culturală activă și de calitate, precum și locuri de muncă care asigură un venit decent.

• Localitatea care oferă un trai decent: Dimensiunea competitivității poate fi interpretată ca fiind totalitatea competențelor existente în localitate. Din aceasta face parte pe lângă deservirea populației și asigurarea condițiilor necesare bunăstării economice în vederea asigurării unui nivel de trai acceptabil. În cazul orașului Cristuru Secuiesc accentul se pune pe creșterea competitivității economice, ceea ce înseamnă o mai bună utilizare a resurselor, amenajarea teritorială eficientă a funcțiilor (rezidențiale, comunitare, industriale, administrative), planificarea spațiului urban și

a mediului de sprijin pentru afaceri. Acesta din urmă ajută atât la mobilizarea investitorilor în infrastructură, cât și la dezvoltarea/accelerarea serviciilor financiare și administrative ale acestora. Este nevoie de crearea unui mediu care vine în sprijinul antreprenorilor, care înțelege și acceptă ambițiile individuale și valorifică energiile provenite din acestea, de care va profita întreaga comunitate. Întărirea punctelor de lansare ale sectorului economic, valorificarea oportunităților și extinderea posibilităților de obținere a veniturilor atrage după sine și creșterea atractivității orașului ca mediu de locuit.

• Viabilitatea comunitară: Alături de mediul fizic și competitivitatea economică mai există și un al treilea factor care influențează calitatea vieții, și anume viața comunitară, experiența spirituală, calitatea relațiilor interumane. În imaginea de viitor a orasului Cristuru Secuiesc întâlnim idealul unei comunități cu identitate locală puternică, care respectă tradițiile, are o viață culturală activă, își asumă solidaritatea față de semeni, cooperantă și capabilă să gestioneze problemele de comunitate.

• Eco-sustenabilitate: Mediul natural intact reprezintă unica caracteristică competitivă a localităților din zonele rurale din România la nivel European. Sacrificarea acestui potențial în vederea obținerii avantajelor din prezent reprezintă un atentat împotriva generațiilor viitoare. Astfel trebuie să gestionăm cu responsabilitate patrimoniul natural existent, iar exploatarea acestor resurse trebuie realizată cu respectarea principiului proporționalității. În acest sens în viziunea de viitor a localității protejarea activă a mediului natural și valorificarea durabilă a acesteia trebuie să asigure cadrul dezvoltării.

În ceea ce privește calitatea vieții, pe lângă existența unei viziuni privind dezvoltarea clară, coerentă și vizibilă, la fel de importantă este și capacitatea de funcționare a unei comunități, mediul fizic și spiritual, care să stimuleze activitatea comunitară și spiritul antreprenorial. O viziunea privind dezvoltarea bine formulată și bazată pe consens, poate reprezenta o direcție de acțiune pentru toate instituțiile și persoanele fizice care influențează viața comunității respective.

Viziunea privind dezvoltarea unei localități este, deci, aceea stare idealizată, care se hrănește din trăirea situației actuale, și care aproape în cazul tuturor localităților abordează așteptări asemănătoare în legătură cu localitatea, ca mediu de viață în ceea ce privește viitorul. Din cauza așteptărilor multifuncționale față de localități, din zilele noastre, o localitate trebuie să asigure un mediu de viață de calitate, curat și inspirator, pe lângă faptul că trebuie să asigure existența unei comunități și o posibilități de dezvoltare și creștere pentru generațiile următoare.

Pe baza analizei situaţiei şi a sondajelor de opinie în cadrul populaţiei, în cazul oraşului Cristuru-Secuiesc putem vedea că funcţiile comunitare prezentate mai sus cerute în prezent se realizează neechilibrat şi numai în parte. Sunt câteva domenii (cultura, educaţia), care sunt dezvoltate peste medie, dar în acelaşi timp funcţiile cheie din punct de vedere a menţinerii populaţiei, cum ar mediu antreprenorial, numărul şi calitatea locurilor de muncă nu asigură pe loc perspective prea bune. Desigur că situaţia şi procesele actuale (scăderea şi îmbătrânirea populaţiei) au şi o cauză externă, macroeconomică mare, pe care trebuie să le tratăm drept caracteristici, ca aşezarea localităţii, situaţia umbrită de cele două mari oraşe. Cristuru-Secuiesc însă are resurse interne, puncte tari neutilizate sau utilizate în mod eronat, pe baza cărora s-ar putea asigura un trai mult mai bun decât acum comunităţii locale. În lumea aceasta individualizată trebuie să se pună mai mult accent pe clădirea comunităţii în sine.

Având în vedere cele de mai sus şi luând în considerare imaginea de viaţă şi ideile localnicilor, imaginea de viitor până în anul 2027 a oraşului Cristuru-Secuiesc poate fi rezumat astfel:

În cazul tuturor oraşelor competenţa de bază cerută este capacitatea de menţinere a populaţiei, a cărei susţinere însă stă pe mai mulţi piloni: mediu modern şi curat (infrastructură dezvoltată şi mediu aranjat), posibilităţi de trai (asigurarea de locuri de muncă şi posibilităţi de producere de venituri), siguranţă socială pentru vârstnici şi şansă la viaţă pentru tineri (instituţii de îngrijire socială şi educaţie modernă), identitate comunitară (spirit comunitar, păstrarea de tradiţii). Dacă oricare dintre aceşti piloni lipseşte, localitatea nu mai este capabilă să asigure un spaţiu de viaţă pentru propria populaţie, care pe termen lung să fie potrivit pentru menţinerea populaţiei. Iar pentru ca localitatea să devină atractivă şi pentru alţii (turişti, imigranţi sau investitori) trebuie să dobândească un avantaj concurenţial, care s-o evidenţieze în rândul localităţilor din zonă. Aceste avantaje ar putea proveni din valorificarea condiţiilor date (situare, mediu curat, accesibilitate, apropiere de piaţă etc.) sau din dezvoltarea condiţiilor interne (atracţii unice, dezvoltarea de programe, forţă de muncă competentă, spirit comunitar bun etc.).

Putem spune că un mediu modern şi curat este condiţia de bază pentru celelalte elemente enumerate ale unei localităţi viabile, este condiţia necesară, dar nu suficientă. Dezvoltarea infrastructurii va avea printre altele şi avantaje sociale (de sănătate publică), dar va contribui şi la învingerea dezavantajelor concurenţiale ale economiilor şi a întreprinderilor locale şi la

curgerea mai rapidă a informaţiilor. Capacitatea de viaţă pe termen lung a economiei locale este de neimaginat fără investiţiile în resursa umană, fără dezvoltarea continuă a educaţiei şi a formărilor profesionale.

Şi în cazul oraşului Cristuru-Secuiesc asigurarea accesibilităţii locale a serviciilor medicale şi sociale şi pentru păturile sociale mai puţin mobile (vârstnici, persoane cu handicap, săraci, etc) trebuie tratată cu atenţie sporită. Pentru acesta trebuie asigurată accesul pe loc a serviciilor medicale de bază (asistenţă de specialitate), şi trebuie avut în vedere şi necesitatea creării posibilităţilor instituţionale pentru tratarea problemelor sociale (abandon şcolar timpuriu, singurătate, segregaţie, vulnerabilitate, mediu sărac). Caracteristicile sociale ale societăţii unui oraş este una dintre elementele de bază ale calităţii resursei umane amintite mai sus, şi care este în legătură strânsă cu capacitatea concurenţială a economiei locale.

În Cristuru-Secuiesc menţinerea instituţiilor de învăţământ de calitate şi dezvoltarea ofertelor educaţionale flexibile, dezvoltate pe baza nevoilor locale creşte în primul rând şansele de viaţă ale tinerilor, dar instituţia ar putea avea un rol important şi în formarea adulţilor şi în întărirea spiritului comunitar. Menținerea și dezvoltarea unui sistem de învățământ de calitate, instituții în cazul localității Cristuru Secuiesc, este un factor extrem de important care are impact direct asupra structurii demografice a orașului, deoarece școlile și accesul la învățământ în limba maghiară oferă o atracție tinerilor din zonele apropriate.

Automatismele vechi, tradiţionale ale acesteia în parte nu pot fi aplicate din păcate în zilele noastre (se legau de o anumită activitate economică sau de un loc anume), iar în parte primesc o atenţie mai mică în lumea de acum (timpul alocat pentru organizarea de programe locale cu caracter de organizare a comunităţii este mai puţin). De aceea trebuie depus mai mult efort pentru dezvoltarea spaţiilor fizice ale vieţii comunitare şi pentru reorganizarea reţelei sociale. Datorită vieţii bisericeşti active (unitarian, reformat, catolic) Cristuru-Secuiesc din acest punct de vedere stă bine, dispune de resurse bune.

9. OBIECTIVELE STRATEGICE

Obiectivele de dezvoltare pe termen mediu al orașului Cristuru Secuiesc organizează într-un sistem integrat gestionarea acelor probleme și valorificarea acelor posibilități, care au ieșit la suprafață în cadrul analizei situației localității. Toate obiectivele arată spre viitor, pot fi percepute ca câte un nivel al imaginii de viitor multidimensionale. Pe baza obiectivelor este ușor de planificat direcția dezvoltării și devin identificabile acele domenii, care necesită atenție sporită.

Obiectivele se bazează în același timp pe exigențele locale adunate în timpul vizitelor pe teren și pe direcțiile de dezvoltare de nivel superior. În ceea ce privește mediul de planificare referitor, merită să acordăm o atenție sporită politicii regionale a Uniunii Europene, precum și propunerilor politicii de dezvoltare, care stimulează punerea în practică a acesteia. Un sistem de obiective, care se află în armonie cu aceste politici, este importantă nu numai din punctul de vedere al coerenței politicii de dezvoltare și a armoniei dintre diferite niveluri teritoriale, ci și din punctul de vedere al reușitei strategiei și a asigurării surselor de finanțare.

Obiectivele de dezvoltare al orașului Cristuru Secuiesc până în anul 2027 sunt următoarele:

C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C3 - Menținerea unui sistem educațional de înaltă calitate, care să deservească întreaga microregiune

C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

C8 - Implicarea populației, consolidarea vieții comunitare

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

10. AXELE PRIORITARE ALE STRATEGIEI Scopul priorităților de dezvoltare este dublă. Pe de o parte dintre temele și domeniile care vor fi dezvoltate sunt accentuate acelea, cu ajutorul cărora decalajul dintre situația prezentă și starea dorită să fie redus într-un mod cât mai eficient, pe de altă parte asigură baza pentru măsurile/proiectele de dezvoltare care au efect unul asupra celuilalt.

Analiza situației identifică prioritățile pe care comunitatea locală le consideră cele mai importante de dezvoltat. Acestea sunt problemele principale, și punctele tari care nu sunt valorificate: trafic de tranzit, zone neorganizate (lipsa unui plan), parcare, curățenie (deșeuri), transport depozitare deșeuri, starea mediului natural, iluminat public, servicii (sănătate), facilități de divertisment și petrecerea timpului liber (sport, cultură), starea instituțiilor de învățământ, lipsa coeziunii comunității.

Prioritățile stimulează alocarea de fonduri potrivite nu numai la nivelul administrației publice ci și la nivelul întregii comune, capacitând multitudinea de resurse (materiale, umane, organizaționale), sprijinind astfel realizarea strategiei.

Axele prioritare de dezvoltare a orașului Cristuru Secuiesc sunt următoarele:

• P1: Dezvoltarea și amenajarea spațiilor publice

• P2: Îmbunătățirea serviciilor publice - administrație publică în sprijinul comunității

• P3: Dezvoltarea vieții culturale, sportive și comunitare

• P4: Îmbunătățirea mediului pentru antreprenori și producători

• P5: Dezvoltarea turismului

100

11. DOMENII DE INTERVENȚIE ȘI MĂSURI DE DEZVOLTARE 11.1. Domeniu de intervenție nr. 1: Dezvoltarea rețelei de transport și spațiilor publice Poziționarea geografică a orașului Cristuru Secuiesc precum și resursele existente își pun amprenta asupra istoriei dezvoltării localității și oportunităților de dezvoltare în viitor. Condițiile geografice, elementele acestora precum și poziționarea geografică a resurselor au determinat dezvoltarea structurii localității de-a lungul secolelor.

Aceasta este cea mai importantă prioritate a dezvoltării orașelor aflate în regiunea noastră, care nu necesită motivare. Atingerea nivelului adecvat al mediului construit reprezintă acel confort de bază pentru populație, care dacă este pus la dispoziția sa, atunci crește capacitatea de menținere a localității, și locuitorii își pot imagina o viață aici. Desigur că dezvoltarea mediului fizic este numai o condiție necesară, dar nu suficientă pentru un oraș dezvoltat, la asta mai contribuie și calitatea mediului comunitar-cultural, posibilitățile de realizare de venituri și starea mediului natural. În cadrul intervențiilor vor avea prioritate acele proiecte, care vor asigura ”funcționarea” orașului prin respectarea nevoilor de locuit, nevoilor economice și sociale actuale, printre care proiectele legate de modernizarea infrastructurii de transport, amenajările teritoriale, amenajările care contribuie la dezvoltarea vieții comunitare și ameliorarea stării generale. Prioritatea constituie elaborarea Planului Urbanistic General, introducerea reglementărilor teritoriale care stimulează dezvoltarea socio-economică al orașului, precum și activitățile concrete de amenajarea a teritoriului. Reglementările cu privire la amenajarea teritoriului, și delimitările sectoriale trebuie urmate de activități concrete de amenajare.

Asigurarea siguranței traficului pietonal și și cu bicicleta este o problemă care trebuie rezolvată mai ales de-a lungul drumului principal, și pe rutele care duc spre fabricile, amplasamentele de industrie ușoară, sediile firmelor aflate la periferia orașului. Pe aceste rute fac navetă de două ori pe zi un număr important de muncitori între locul de muncă și domiciliu, expunându-se la pericolele pe care le ascunde drumul aglomerat. În cadrul implementării măsurii trebui să se construiască, să se completeze treptat și trotuarele pe străzile Berde Mozes, Timafalvi şi Filiaș. Construirea rutelor pentru bicicliști ar fi binevenite tot pe aceste rute, respectiv pe termen lung rețeaua trebuie extinsă și spre Sóskút, locația perfectă pentru petrecerea timpului liber de la sfârșitul de săptămână, și care ar sluji și confortul turiștilor.

În perioada de până în anul 2027 dezvoltarea infrastructurii trebuie privită în continuare ca prioritate în Cristuru-Secuiesc, se poate ajunge mai departe în crearea confortului populației.

101

11.1.1. Măsura 1.1: Amenajarea teritoriului orașului Cristuru Secuiesc Scopul măsurii: Scopul măsurii este reamenajarea zonelor orașului, determinarea regulilor de construcție și determinarea direcțiilor de dezvoltare teritorială al orașului. Obiective conexe C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

Descriere În cadrul acestei intervenții vor fi elaborate proiectele care vizează dezvoltarea Proiecte (titlu) spațiilor comunitare, care vor contribui la creșterea calității, funcționalității și gradului estetic al spațiilor publice.

• Elaborarea Planului Urbanistic General al orașului, efectuarea unei analize preliminare în acest sens • Elaborarea unor planuri pentru reglementarea perimetrului: delimitarea zonelor industriale-economice, rezidențiale, comerciale, de agrement, naturale, turistice și stabilirea parcelelor • Campanie de conștientizare pentru public și antreprenori privind introducerea reglementărilor construcțiilor locale • Amenajarea turistică a zonei Băile Sóskút • Delimitarea unor noi locuri rezidențiale pentru dotarea acestora cu infrastructura necesară în vederea evitării construcțiilor haotice • Începerea procesului de revizuire și raționalizare a zonei de monumente istorice Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Locuitorii orașului Cristuru Secuiesc • Antreprenorii, investitorii Rezultate • prevenirea problemelor legate de utilizarea terenurilor în mod așteptate necontrolat, • pregătirea terenurilor pentru stabilirea unor funcții și utilități necesare dezvoltărilor economice, sociale și turistice, • amenajarea unor spații noi rezidențiale și comunitare Indicatori de • Elaborarea PUG si reglementări urbanistice rezultat • Campanie de informare rezidențială (1 buc) • Indicarea zonelor industriale/comerciale (mp) • Definirea direcției de dezvoltare a spațiilor de locuit (zone ordonate)

102

11.1.2. Măsura 1.2: Reducerea pericolelor cauzate de traficul de tranzit Scopul măsurii: Scopul măsurii este diminuarea traficului în părțile interioare ale orașului, devierea autovehiculelor de mărfuri și celor care sunt în tranzit. Conform obiectivelor formulate în viziune, planul de acțiune pentru mobilitatea durabilă a orașului Cristuru Secuiesc până în anul 2026 s-a conturat pe baza următoarelor linii directoare:

1. Gestionarea problemei cauzate de traficul de tranzit 2. Asigurarea unor condiții atrăgătoare pentru mersul cu bicicletă și mersul pe jos 3. Creșterea siguranței și eficiența energetica în trafic 4. Reabilitarea drumurilor degradate și al spațiilor publice 5. Asigurarea structurii organizaționale pentru managementul traficului Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii Descriere • Drum de ocolire în zona de sud (13C): Începând de la intrarea Proiecte (titlu) vestică a orașului, de-a lungul râului Târnava Mare, se va conecta de traseul actual al DN13C înainte de Betești.

• Îmbunătățirea accesibilității sitului industrial din Filiași (podul din Secuieni): Odată cu consolidarea podului din Secuieni și construcția drumului 43, situl industrial din Filiași va putea fi accesat din zona de vest.

• Drum de ocolire major (pe axa drumului 43, pe tronsonul E60 județul Mureș-Rugănești): Din porțiunea drumului E60 din zona Saschiz (Mureni) pornește drumul 43, de-a lungul căruia se poate construi drumul de ocolire, începând din Filiași în partea sudică a râului Târnava Mare, axându-se de drumul DN13C între localitățile Cristuru Secuiesc și Betești.

• Reabilitarea DN13 (strada Berde Mózes, strada Kriza János, strada Timafalvi): Reabilitarea pavajului, construirea bordurii, semnalizarea trecerilor de pietoni. Amenajarea unor insule de siguranță pentru dirijarea traficului la intrările în oraș și în preajma trecerilor de pietoni.

103

• Amenajarea intersecțiilor DN13C:

o intersecția străzilor Kriza János-Orbán Balázs: Creșterea gradului de siguranță a intersecției. Amenajarea sensului giratoriu, limitarea vitezei prin borduri, semne de atenționare, construcția trecerii (pe strada Orbán Balázs).

o intersecția străzilor Berde Mózes-Budai Nagy Antal: Creșterea gradului de siguranță a intersecției. Semnalizarea corespunzătoare a direcției drumului principal: bordură, semnalizare, semne de atenționare, insule de siguranță. Amenajarea trecerii de pietoni pe strada Budai Nagy Antal.

o intersecția de lângă biserica reformată: Asigurarea fluenței traficului în intersecție: construirea unui sens giratoriu sau amenajarea unei intersecții cu semafoare. Amenajarea trecerilor de pietoni pe străzile Petőfi Sándor și Arany János.

o intersecția Piața Libertății – strada Cechești: Asigurarea fluenței de trafic și al siguranței în trafic prin amenajarea unui sens giratoriu sau montarea de semafoare (sensul giratoriu este mult mai estetic din punct de vedere al amenajării teritoriului)

• Modernizarea și extinderea iluminatul public: Reabilitarea integrală a sistemului de iluminat public stradal pe lângă DN13C, pentru eficientizarea sistemului de iluminat public și pentru aducerea acestuia la nivelul cantitativ și calitativ din standardul SR-EN 13201. Construirea sistemului de iluminat public modern (regularizarea intensității luminii prin sistem de LED-uri)

• Îmbunătățirea trecerii pietonale pe DN13C: Amenajarea unor treceri de pietoni pe partea vestică a drumului Berde Mózes, până la stația de alimentare (zona industrială), amenajarea trecerii de pietoni la strada Gyertyánffy István

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere • Administrațiile locale ale localităților învecinate.

104

Rezultate • diminuarea traficului care tranzitează prin interiorul orașului, așteptate • scăderea numărul accidentelor soldate cu rănirea persoanelor

• formarea unei comunități „verzi”, care preferă soluțiile ecologice.

Indicatori de • Lungimea porțiunii de drum folosit de vehiculele de mari rezultat dimensiuni în interiorul orașului (km) • Lungimea străzilor modernizate • Economisirea cheltuielilor ca urmare a modernizării sistemului de iluminat public • Numărul spațiilor comunitare dotate cu servicii WIFI • Cantitatea de emisii poluante • Viteza medie de parcurs (km/h) • Numărul mediu al accidentelor (pe an) • Nivel de zgomot echivalent peste limită

105

11.1.3. Măsura 1.3: Dezvoltarea fluidității traficului pe drumurile publice din interiorul orașului Scopul măsurii: Reabilitarea drumurilor degradate

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere • Asfaltarea drumurilor fără pavaj: Reabilitarea drumurilor nepavate, Proiecte (titlu) identificate cu ocazia efectuării analizei (asfaltarea unei porțiuni de 4,7 km, conform planului).

• Reabilitarea străzii Orbán Balázs: Asfaltarea întregii suprafețe, construirea bordurilor, eliminarea denivelărilor cauzate de capacele de canalizare, semnalizare corespunzătoare, semnalizarea trecerii pistelor pentru bicicliști.

• Reabilitarea străzii Cechești: Reabilitarea porțiunii înspre limita orașului, construirea unor insule de siguranță la intrări în vederea reducerii vitezei.

• Reabilitarea străzii Malom: Reabilitarea completă a pavajului pe porțiunea din afara străzii Arany János, reabilitarea bordurii și trotuarului în porțiunea interioară.

• Drum de recreere în zona Sóskút: Transformarea drumului în favoarea mersului pe jos și mersului pe bicicletă: construirea unor elemente pentru limitarea accesului și limitarea vitezei (insule de siguranță, pavaj cu borduri/ pavaj special, etc.).

• Reabilitarea pavajului/bordurilor în părțile marginale: În mai multe străzi din oraș: pe strada Arany János, pe strada Orbán Balázs, pe strada Harghita (în fața grupului școlar Zeyk Domokos), pe strada Gări

• Introducerea sensului unic pe strada Harghita: Introducerea sensului unic între cartierul Harghita și trecerea peste calea ferată (permiterea accesului către cartier).

106

• Eliminarea denivelărilor cauzate de capace de canalizare: Pe toată suprafața orașului, luând în considerare și marginile străzilor (utilizate în special de bicicliști).

• Amenajarea trecerii peste calea ferată pe strada Cechești: Lărgirea trecerii peste calea ferată, extinderea acesteia (în direcția est), construirea unor fâșii de acces, semnalizarea acestora, construcția trecerii de pietoni

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Consiliul Județean Harghita • CFR Rezultate • Îmbunătățirea peisajului general, datorită străzilor bine îngrijite și așteptate asfaltate

• Îmbunătățirea siguranței și fluidității a traficului Indicatori de • Aprecierea amenajării străzilor de locuitori rezultat • Numărul locurilor de parcare în fața școlilor • Numărul mediu al accidentelor (pe an) • Viteza medie de parcurs (km/h) • Aprecierea siguranței traficului

107

11.1.4. Măsura 1.4: Îmbunătățirea siguranței pietonale Scopul măsurii: Asigurarea unor condiții atrăgătoare pentru traficul pietonal

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere • Reabilitarea/construcția trotuarului pe strada Cechești: Pe Proiecte (titlu) porțiunea nordică a străzii, dincolo de calea ferată.

• Construcția trotuarului în Betești: Finalizarea investițiilor în execuție și continuarea lor.

• Semnalizarea trecerilor de pietoni: În nenumărate străzi secundare nu se văd semnalizările trecerilor de pietoni.

• Amenajarea stațiilor de autobuz: Amenajarea stațiilor de autobuz în vederea asigurării urcării și coborârii, și asigurarea de confort pentru călători în timpul așteptării.

• Construcția trotuarelor și a trecerilor de pietoni/reabilitarea acestora pe strada Budai Nagy Antal: Creșterea traficului odată cu reabilitarea DJ 134A, impune construcția trecerilor de pietoni și a obiectelor de limitare a vitezei pe strada Budai Nagy Anta.

• Drum de recreere în zona Sóskút: Transformarea drumului în favoarea mersului pe jos și mersului pe bicicletă: construirea unor elemente pentru limitarea accesului și limitarea vitezei (bănci, loc de refugiu, insule de siguranță, pavaj cu borduri/ pavaj special, etc.).

• Construcția trecerilor pietonale pe calea ferată:

o (1) Între cartierul Harghita și grupul școlar Zeyk Domokos

o (2) Între străzile Fürdő și Gyárfáskert

• Pod pietonal peste pârâul Goagiu pe lângă calea ferată: Construcția unui pod peste pârâul Goagiu pentru cicliști și pietoni.

• Amenajarea stația CFR: Amenajarea stația CFR în vederea asigurării urcării și coborârii, și asigurarea confortului călătorilor în timpul așteptării.

108

• Impunerea unor limite de viteză în cartiere: Montarea unor panouri de atenționare, semnalizarea trecerilor de pietoni, montarea unor insule de siguranță pe străzile Kossuth, Harghita și în cartierul Orbán (precum și pe strada Pictor Szécsi András).

• Evidențierea trecerilor de pietoni în zonele locuite: Limitarea vitezei și asigurarea siguranței pietonilor prin evidențierea trecerilor de pietoni în zonele locuite.

• Creșterea gradului de siguranță în preajma instituțiilor de învățământ: Soluționarea stărilor haotice caracteristice împrejurimii școlilor în orele de vârf din timpul dimineții și după amiezii, prin amenajarea unor locuri de parcare și staționare (de ex. la clădirea școlii generale Petőfi de pe strada Timafalvi și la grădinița Napsugár), prin extinderea suprafeței trotuarului, prin montarea unor bare de protecție și construcția unor treceri de pietoni cu insule de siguranță.

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • CFR Rezultate • Reabilitarea/amenajarea trotuarelor, trecerilor de pietoni și altor așteptate condiții necesare privind traficul pietonal

• Crearea condițiilor pentru un trafic neîntrerupt/fluid

Indicatori de • Aprecierea amenajării trotuarelor rezultat • Numărul locurilor de parcare în fața școlilor • Numărul mediu al accidentelor (pe an) • Viteza medie de parcurs (km/h) • Aprecierea siguranței traficului

109

11.1.5. Măsura 1.5: Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete Scopul măsurii: Asigurarea unor condiții atrăgătoare pentru mersul cu bicicleta

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice Descriere • Construirea pistelor pentru cicliști: Proiecte (titlu) o Limita oraș Cristuru Secuiesc - limita sat Filiaș și centru Băile Sărate

o str. Principală spre localitatea componentă Betești

o Str. Cechești-Limita orașului

• Pista pentru cicliști – pistă micro-regională: Asigurarea conexiunii localităților limitrofe cu orașul Cristuru Secuiesc (proiect care necesită cooperare micro-regională):

o Faza 1: Conexiune Rugănești

o Faza 2: Conexiune Bodogaia - Secuieni

o Faza 3; Conexiune Avrămești

• Amenajarea pistei pentru cicliști pe malul râului Târnava Mare – pentru recreere: De-a lungul malului nordic al râului Târnava Mare, începând de la podul Filiași, asigurând legătura dintre străzile Küküllő și Malom (iar în faza a doua și strada Kordaberek).

• Pod pietonal peste pârâul Goagiu pe lângă calea ferată: Construcția unui pod peste pârâul Goagiu pentru cicliști și pietoni.

• Montarea unor panouri de semnalizare pentru asigurarea siguranței bicicliștilor: La intersecțiile pistelor pentru cicliști și pe străzile cu trafic intens de bicicliști (str. Berde Mózes, Kriza János, Orbán Balázs, Filiaș, Sóskút, Arany János, Petőfi Sándor, Cechești, Timafalvi)

• Amenajarea unor depozite pentru biciclete: Amenajarea unor depozite pentru parcarea bicicletelor personalizate pe toată suprafața orașului. Amenajarea unor parcări acoperite în fața instituțiilor publice (școli) și în fața gării.

110

• Îmbunătățirea culturii mobilității: Campanii de informare în școli și montarea unor panouri de informare de-a lungul pistelor pentru cicliști și căilor mai intens circulate, de ex.:

o circulația pe bicicletă corespunzătoare

o folosirea trecerilor de pietoni

o campanii împotriva parcării în locuri nepermise

o promovarea mersului pe jos și mersului pe bicicletă (afișarea timpului parcurs, etc.)

o montarea unui afiș la intrarea în oraș cu inscripția „Cristuru Secuiesc preferă mersul pe bicicletă”

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Administrațiile locale ale localităților învecinate. Rezultate • Construirea unei rețele de trasee pentru biciclete care acoperă așteptate întregul oraș.

• Rețea micro-regională de biciclete

Indicatori de • Lungimea pistelor pentru cicliști (km) rezultat • Cantitatea de gaze cu efect de sera CO2

111

11.1.6. Măsura 1.6: Dezvoltarea transportului în zonele rezidențiale: crearea, amenajarea locurilor de parcare, măsuri de reducere a traficului Scopul măsurii: Reabilitarea drumurilor degradate si reducere a traficului în zone rezidențiale

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere • Impunerea unor limite de viteză în cartiere: Montarea unor panouri Proiecte (titlu) de atenționare, semnalizarea trecerilor de pietoni, montarea unor insule de siguranță pe străzile Kossuth, Harghita și în cartierul Orbán (precum și pe strada Pictor Szécsi András).

• Amenajarea cartierului Kossuth: Reabilitarea pavajelor, trotuarelor, amenajarea bordurilor, eliminarea barierelor, evidențierea trecerilor de pietoni. Excluderea traficului motorizat din fața clădirilor B12, B13 și transformarea zonei într-una pietonală. Extinderea trecerii de pietoni de lângă clădirea B9, introducerea sensului unic în fața clădirilor E7-E10. Reabilitarea iluminatului public. Reabilitarea locurilor de parcare și amenajarea unor noi locuri:

o În fața clădirilor B10, B11

o În fața clădirii B1

o Pe suprafața dintre clădirile C2, A2, A1, B3, C1, B2, B1, în locul terenului de joacă nefrecventat

o La clădirile D1-D2

o Pe suprafața dintre clădirile E1-E4

o Desființarea parțială sau totală a garajelor în partea spre zona centrală în vederea amenajării unor locuri de parcare (vezi Proiectul asigurarea parcării în zona centrală).

• Amenajarea cartierului Harghita: Înlesnirea circulației cu cărucioare și a circulației pietonale, impunerea unor limite de viteză, evidențierea trecerilor de pietoni, amenajarea locurilor de parcare, amenajarea zonei (desființarea garajelor).

112

• Amenajarea cartierului Orbán: Înlesnirea circulației cu cărucioare și a circulației pietonale, impunerea unor limite de viteză, evidențierea trecerilor de pietoni, amenajarea locurilor de parcare (prin desființarea garajelor dinspre strada Szécsi, introducerea sensului unic).

• Amenajarea cartierului Timafalvi: Amenajarea locurilor de parcare și a trotuarelor, asigurarea accesului către blocurile de locuit.

• Reglementarea parcării în zonele locuite: Odată cu amenajarea cartierelor se vor înființa noi locuri de parcare, care însă nu pot acoperi cererea aflată în continuă creștere. De aceea va fi nevoie de introducerea unor reglementări (restricție cu privire la numărul locurilor de parcare gratuite pe apartament).

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Asociații rezidențiale Rezultate • Cartiere ordonate așteptate • Locuri de parcare suficiente

Indicatori de • Aprecierea amenajării străzilor de locuitori rezultat • Suprafața spațiilor verzi (m2/locuitor) • Aprecierea amenajării trotuarelor • Viteza medie de parcurs (km/h) • Numărul locurilor de parcare pe cap de locuitor

113

11.1.7. Măsura 1.7: Dezvoltarea iluminatului public Scopul măsurii: Construirea sistemului de iluminat public modern (regularizarea intensității luminii prin sistem de LED-uri)

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii Descriere • Modernizarea și extinderea iluminatul public: Reabilitarea integrală Proiecte (titlu) a sistemului de iluminat public stradal, pentru eficientizarea sistemului de iluminat public și pentru aducerea acestuia la nivelul cantitativ și calitativ din standardul SR-EN 13201. • Creșterea siguranței și eficienței energetice în trafic: iluminare adecvată și eficientă a trotuarelor și a trecerilor de pietoni din punct de vedere energetic (de exemplu cu corpuri de iluminat programabile) • Modernizarea iluminatului public în cartierul Orbán Balázs • Modernizarea iluminatului public în cartierul Kossuth • Modernizarea iluminatului public în cartierul Harghita • Modernizarea iluminatului public în cartierul Timafalvi • Modernizarea și dezvoltarea iluminatului public din zonele exterioare al orașului (Betfalva, Fiatfalva, Băile Sóskút. Etc.) Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Administrațiile locale ale localităților învecinate. Rezultate • Cartiere ordonate așteptate • Scăderea numărului de accidente și a infracțiunilor publice

Indicatori de • Economisirea cheltuielilor ca urmare a modernizării sistemului de rezultat iluminat public • Lungime sistem de iluminat public modernizat (ml) • Scăderea consumului anual de energie în iluminat public • Aprecierea siguranței traficului

114

11.1.8. Măsura 1.8: Înființarea și modernizarea de locuri publice (comunitare) Scopul măsurii: Modernizarea locurilor publice, în așa fel încât, devine viabil și eficient pentru obiectivele de petrecere a timpului liber și pentru obiectivele culturale. Spațiile publice, piețele existente, starea lor în momentul de față nu corespund tuturor funcțiilor pe care le presupun spațiile publice urbane moderne, reorganizarea și dotarea lor cu noi competențe este obligatorie.

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere • Înființarea de mici parcuri, spații verzi, locuri de joacă: Aceste Proiecte (titlu) parcuri publice, în afară de funcția de recreere sunt și locuri de întâlniri comunitare, contribuie la întărirea coeziunii sociale și la creșterea viabilității al orașului. Parcurile orașelor moderne pe lângă spațiile de joacă pentru copii oferă și posibilitatea de a practica sport. În zonele de locuit există mai multe locații în care se pot amenaja mini-parcuri. În afară de cele menționate, în aceste parcuri pot fi amplasate și instrumente de petrecere a timpului liber pentru generațiile cu vârsta înaintată, cum ar fi de exemplu șahul. Pe termen lung această funcție poate fi îndeplinită cel mai eficient de spațiul verde amenajat de-a lungul râului Târnava. • Înființare de terenuri adecvate pentru activități sportive • Amenajarea zonei centrale: transformarea, rearanjarea multifuncțională a Centrului: Restructurarea Pieței Libertății: amenajarea spațiilor comunitare, a spațiilor verzi și a celor dedicate organizării evenimentelor, amenajarea parcărilor pe margini, introducerea parcării cu plată. • Restructurarea parcării din zona centrală: Reducerea traficului din zona centrală și limitarea numărului autovehiculelor din centru se poate realiza prin eliminarea mașinilor parcate. Pe lângă restructurarea parcării de pe Piața Libertății prin transferarea locurilor în zonele de margine, trebuie instaurat și sistemul parcărilor cu plată și trebuie soluționată problema celor care lucrează în zona centrală sau aprovizionează această zonă. Această alternativă se poate asigura prin amenajarea cartierului Kossuth, care ar permite înființarea unor locuri de parcare gratuite (vezi

115

proiectul Amenajarea cartierului Kossuth). De aici poate fi accesată zona centrală prin trecerile de pietoni existente. Scopul este ca parcările cu plată de pe Piața Libertății să fie folosite de către turiști, iar localnicii să utilizeze parcările gratuite din „spate”. • modernizarea spațiilor publice în zonele periferice ale orașului. • valorificarea părții orașului de pe malul Târnavei prin înființarea unui centru de agrement și a unui parc. • Amenajarea stațiilor pentru taximetriști: Amenajarea parcării pentru taximetriști și a spațiului de așteptare acoperit pe Piața Libertății. • Montarea panourilor de informare : Semnalizarea distanței de parcurs până la instituții publice, zone de interes turistic, elementele patrimoniului natural și cultural. Montarea panourilor cu trasee pentru bicicliști în zona centrală. • Amenajarea cartierului de garaje: aranjarea clădirilor și grădinilor din cartierul de garaje care se deschide de pe strada Arany János într-un mod relaxant. • Sprijinirea activităților de educație ecologică, lansarea unor noi acțiuni • Activități de curățare a orașului (spații publice, albiile pâraielor): Organizare de acțiuni de voluntariat în parteneriat cu organizațiile și instituțiile locale de învățământ în scopul curățării spațiilor publice, a albiilor pâraielor.

• Activități de înfrumusețare a orașului: plantare de copaci, straturi de flori în scopul înfrumusețării orașului, lansare program cea mai îngrijită și frumoasă ogradă.

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Organizațiile civile Rezultate • Spațiile publice ale orașului Cristuru-Secuiesc vor deveni adecvate așteptate pentru satisfacerea nevoilor pe scară largă a comunității, vor deveni adevărate puncte de întâlnire, iar astfel se va dezvolta și unitatea comunitară.

116

• Mobilierul spațiilor publice adecvat concepției unitare a imaginii orașului, va transforma și din punct de vedere estetic orașul într- unul atractiv.

• Spațiile publice de calitate bună și utilizate de către comunitate au efect de dezvoltare a identității și contribuie la menținerea tinerilor în oraș.

Indicatori de • creșterea posibilităților de locuri de întâlnire rezultat • creșterea extinderilor spațiilor verzi

117

11.2. Domeniu de intervenție nr. 2 - Dezvoltarea serviciilor de utilitate publică – administrație publică locală în sprijinul cetățenilor

În domeniul serviciilor comunitare de utilitate publică, la nivelul orașelor de dimensiunea și caracteristicile orașului Cristuru Secuiesc se numără infrastructura și serviciile de învățământ, serviciile prestate de Primăria Locală (urbanism, social, cultural, etc.), activitățile din domeniul gestionării deșeurilor, serviciile medicale, clădirile publice, siguranța publică, etc.

Toate aceste servicii enumerate mai sus sunt condițiile și funcțiile de bază pe care un oraș le oferă cetățenilor săi, lipsa sau calitatea slabă a acestora se materializează în scăderea forței de atracție a orașului, diminuarea capacității de menținere a populației, și poate avea efecte negative asupra indicatorilor demografici, economici și sociali ai orașului.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă comunitățile locale ale României în anul 2021 este emigrația forței de muncă, a tinerilor către occident, iar un nivel performant al serviciilor de utilitate publică poate avea o influență pozitivă în ceea ce inversează aceste tendințe.

În cadrul prezentei priorități de dezvoltare vom prezenta măsuri care trebuie implementate în noua perioadă de programare în scopul atingerii unui nivel performant în domeniul serviciilor de utilități publice.

118

11.2.1. Masura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor din domeniul învățământului

Scopul măsurii: • Dezvoltarea infrastructurii educaționale și a serviciilor de învățământ în scopul asigurării unei baze materiale și spirituale prielnice activității de educație performantă pentru ca la nivelul orașului Cristuru Secuiesc copiii să beneficieze de o educație școlară de cea mai bună calitate care se realizează într-un cadru modern și eficient.

• Menținerea rolului regional al învățământului din Cristuru Secuiesc, îndeplinit în regiune prin menținerea actualelor instituții de învățământ.

Obiective conexe C3 - Menținerea unui sistem educațional de înaltă calitate, care să deservească întreaga microregiune

Descriere Învățământul din Cristuru Secuiesc are un rol semnificativ asupra Proiecte (titlu) întregii activități educaționale din zonă, astfel în perioada viitoare o sarcină importantă este menținerea în forma actuală a instituțiilor de învățământ, evitând închiderea sau comasarea instituțiilor de învățământ.

• Dezvoltarea/modernizarea clădirilor instituțiilor de învățământ local. Pentru modernizarea liceului Zeyk Domokos a fost elaborat și depus un proiect de finanțare cu documentația tehnico-economică aferntă, însă pentru acest proiect nu este încă semnat un contract de finanțare, astfel și pentru perioada 2021- 2027 modernizarea acestei clădiri și rămâne o sarcină care trebuie realizată.

În afară de acest liceu, toate instituțiile de învățământ din oraș ( Liceul Unitarian Berde Mozes, Liceul Teoretic Orban Balazs, Școala Generală Petofi Sandor, Grupul Școlar Zeyk Domokos) necesită activități de reabilitare/modernizare și dotare corespunzătoare în scopul asigurării unui cadru cât mai dezvoltat în care să se desfășoare activitățile educaționale de pe plan local. În afară de modernizarea generală a clădirilor instituțiilor de învățământ un rol accentuat trebuie să primească și extinderi care să faciliteze noi servicii (internat, laboratoare, ateliere pentru învățământul profesional, etc.) prin care se pot atrage și copiii din localitățile din apropierea orașului dar și din zone

119

mai îndepărtate ale țării în care învățământul în limba maghiară nu este accesibil.

• Menținerea rolului microregional în domeniul educațional al școlilor din Cristuru Secuiesc – Învățământul din Cristuru Secuiesc are un important rol în întreaga regiune, acest rol trebuie intensificat în noua perioadă de programare iar cadrul instituțional trebuie menținut în forma actuală evitând închiderea sau comasarea instituțiilor locale de învățământ.

• Participarea în proiecte educaționale de nivel internațional. Pentru a adapta noi modele de învățământ performante, pentru perfecționarea cadrelor didactice și pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor se arată necesitatea participarea în programe/proiecte internaționale în domeniul educaționale cum ar fi programul Erasmus sau alte programe asemănătoare.

• Dezvoltarea programelor extra curriculare (programe artistice, educație civică, literatură, educație ecologică, etc.). În conformitate cu informațiile obținute de la reprezentanții instituțiilor de învățământ, în afară de activitățile școlare este foarte necesar lansarea și dezvoltarea unor activități extraculiculare pentru ca educația copiilor să nu se realizeze numai în cadrul școlar. Spațiul pentru aceste activități va fi la Centrul cultural de la conacul Gyarfas, prezentat în cadrul priorității nr. 3 Dezvoltarea vieții culturale, sportive și comunitare.

• Programe alternative pentru învățarea limbii române și a limbilor străine – schimburi de experiențe, tabere organizate împreună cu copii de altă naționalitate, etc. În regiunea Cristuru Secuiesc este o problemă de actualitate cunoașterea limbii române în rândul copiilor și a tinerilor. Pentru îmbunătățirea acestei situații se necesită programe destinate învățării limbii române.

• Organizare de campanii împotriva abandonului școlar și părăsirii timpurii a școlii

• Lansarea de programe de instruire, reconversie profesională, perfecționare pentru adulți

120

• Modernizarea infrastructurii sportive din cadrul școlilor locale

Parteneriat • Inspectoratul Școlar Județean Harghita

• Consiliul Județean Harghita

• Localitățile înfrățite ale orașului Cristuru Secuiesc

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

• Organizațiile neguvernamentale din oraș

• Parteneri (insituții de învățământ și organizații neguvernamentale din domeniul educațional) internaționali

Rezultate Învățământul din Cristuru Secuiesc, se va realiza într-un mediu modern așteptate și eficient, iar prin îmbinarea educației formale cu cea non formală, copiii, tinerii și adulții vor beneficia de programe educative și informative de bună calitate prin intermediul cărora vor putea participa mult mai eficient pe piața muncii. Toate activitățile de educație se vor realiza în cadrul unei infrastucturi educaționale de cea mai bună calitate, care facilitează performanța în domeniu.

Indicatori de • Clădiri reabilitate, modernizate și dotate corespunzător ale rezultat instituțiilor locale de învățământ

• Infrastructură sportivă școlară modernizată

• Creșterea a programelor extra curriculare ale școlilor

• Numărul activități care facilitează învățarea limbii române și a limbilor străine

• Participarea anual în cel puțin 1 program educațional internațional

• Până în anul 2027 asigurarea serviciilor de inernat pentru cel puțin 30 de copii/an din afara orașului.

121

11.2.2. Masura 2.2: Dezvoltarea capacității administrative a primăriei locale Scopul măsurii: Scopul măsurii este în concordanță cu unul din obiectivele Strategiei de Dezvoltare Națională a României, și vizează creșterea capacității administrative și a calității serviciilor publice, ca măsură a eficienței guvernării locale și a calității politicilor publice.

Obiective conexe C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

Descriere La nivelul orașului Cristuru Secuiesc dezvoltarea capacității Proiecte (titlu) administrative și simplificarea administrativă poate fi percepută ca un proces de îmbunătățire a reglementărilor administrative din punctul de vedere al raportului cost-eficiență și de dezvoltare de noi instrumente și servicii (bazate mai eles pe tehnologia informației) care permite posibilități neaccesibile momentan în scopul asigurării coerenței și eficienței ridicate a interacțiunii dintre administrația publică locală, cetățeni, mediul de afaceri și societatea civilă:

• Formarea unei echipe de elaborare și implementare a proiectelor de finanțare

• Accesarea fondurilor europene de dezvoltare în domeniul dezvoltării capacității administrative

• Lansare de programe de perfecționare a angajaților primăriei

• Dezvoltarea infrastructurii (tehnologie IT, calculatoare, programe, software) de lucru al primăriei locale

• Conștientizarea partenerilor sociali și a societății civile în privința rolului pe care îl pot avea ca parteneri în buna guvernare

• Implementarea unor sisteme/soluții moderne de management instituțional

• Simplificarea interacțiunii dintre cetățeni și administrația locală prin tehnologie (digitalizare) – plata on-line a taxelor locale, eliberarea on-line a diferitelor documente, autorizații, certificate

• Întărirea departamentului urbanistic al orașului, dezvoltarea resurselor umane și a capacității sale.

122

• Realizare schimburi de experiențe și vizite de studii în țară și străinătate pentru adaptarea de modele competitive în domeniul administrației publice

Parteneriat • Consiliul Județean Harghita

• Administrațiile publice din localitățile învecinate

• Administrațiile publice din localitățile înfrățite

• Administrații publice și instituții publice din Uniunea Europeană

• ONG-uri specializate în domeniul reformei administrative

Rezultate • servicii publice integrate, oportune și de calitate, furnizate de către așteptate autorități și instituții publice proactive și receptive la schimbare.

• transparența, profesionalismul, predictibilitatea și adecvarea la receptivitate- subsumate interesului public.

• infrastructură și resursă umană performantă în sprijinul cetățeanului

Indicatori de • Realizare de noi structuri în cadrul Primăriei Locale (echipă de rezultat elaborare și implementare proiecte, compartiment de investiții)

• Lansare de servicii e-guvernare (plata taxe și impozite online, eliberare documente)

• Proiect de finanțare implementat privind dezvoltarea capacității administrative

• Participarea a angajați din cadrul primăriei la cursuri de perfecționare în diferite domenii (e-guvernare, achiziții publice, managementul proiectelor, etc.)

• Realizare a schimburi de experiență în țară și străinătate în domeniul eficienței administrative

• numărul mijloacelor și echipamentelor performante din cadrul primăriei

123

11.2.3. Masura 2.3: Dezvoltarea dialogului administrație publică – societate civilă Scopul măsurii: Dezvoltarea practicilor actuale de dialog social în scopul garantării că interesele specifice fiecărei entități sunt luate în considerare în procesul de luare a deciziilor. Creșterea transparenței în cadrul administrației publice, dezvoltarea accesului la informații publice ale cetățenilor locali.

Obiective conexe C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

C8 - Implicarea populației, consolidarea vieții comunitare

Descriere • Organizare de întâlniri lunare cu diferite grupuri țintă Proiecte (titlu) (reprezentanții societății civile, instituții publice, asociații de locatari, antreprenori, etc.)

• Eficientizarea dialogului social: Dezvoltarea canalelor de comunicare cu populația locală prin canalele clasice de comunicare (ziar local) și cele on-line (facebook, bloguri tematice despre Cristuru Secuiesc)

• Lansarea campaniei „I love Cristur – Szeretlek Keresztur” Campanie prin intermediul căreia pe o platformă on-line cetățenii orașului Cristuru Secuiesc pot formula propuneri pentru proiecte de investiții, programe, sesizări către administrația locală.

• Lansarea forumului administrației locale – o platformă distinctă pe facebook, în care se transmit on-line ședințele consiliului local, se transmit on-line conferințe de presă pe diferite subiecte de actualitate iar consilierii locali vor încărca în această platformă anual rapoartele de activitate.

• Participare în proiecte comune administrație-societate civilă – pentru dezvoltarea parteneriatului și dialogului social se necesită derularea în comun a unor programe și proiecte în domeniul social, cultural cu organizațiile și instituțiile locale.

• Lansare aplicație mobilă pentru informarea publică – Lansarea unei aplicații mobile prin intermediul căreia cetățenii primesc în

124

timp real informații utile despre Cristuru Secuiesc (probleme, știri, evenimente)

Parteneriat • Instituțiile locale

• ONG-uri locale din toate domeniile

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

Rezultate Dialogul social, informarea cetățeanului din Cristuru Secuiesc va deveni așteptate una exemplară, fiecare categorie socială, fiecare grup țintă din oraș având posibilitatea de a obține informații relevante despre diferitele domenii de interes din oraș și având posibilitatea de a se implica activ în procesul de luare a deciziilor locale.

Indicatori de • Numărul întâlniri cu diferite grupuri țintă (antreprenori, ONG-uri, rezultat instituții, fermieri, asociații de locatari, etc.)

• Lansare de aplicație mobilă pentru informare publică

• Numărul proiecte (culturale, sociale) în parteneriat cu societatea civilă

• Lansare forumul administrației –ședințe de consiliu local transmise on-line, conferințe de presă, raport de activitate anual publicat de consilierii locali.

125

11.2.4. Măsura 2.4: Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor comunale Scopul măsurii Îmbunătățirea continuă a calității serviciilor publice urbane și extinderea infrastructurii . O localitate care dispune de infrastructură modernă, cu un mediu de locuit de calitate ridicată. Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere • Extinderea sistemului de canalizare: Dezvoltarea și extinderea Proiecte (titlu) rețelei de canalizare spre părțile periferice ale orașului și modernizarea epurării.

• Dezvoltarea rețelei de apă potabilă și îmbunătățirea calității apei: asigurarea unei calități echilibrate al apei potabile.

• Extinderea și modernizarea rețelelor de drenaj (al apei de ploaie)

• Extinderea rețelei de energie electrică și dezvoltarea capacității: Trebuie planificate noi proiecte de extindere a rețelelor conform cerințelor populației și unităților economice locale, în parteneriat cu furnizorul de servicii electrice.

• Extinderea și modernizarea rețelelor de gaz metan

• Dezvoltarea și extinderea rețelei de energie electrică în zonele noi

• Construirea unor rețele de energie regenerabilă (energie solară) și folosirea acestuia ca sursă de energie

• Înființarea unui sistem micro-regional de transport în comun în scopul facilitării mobilității și dezvoltării accesibilității la nivel micro-regional: În momentul de față în cadrul orașului și a microregiunii Cristuru Secuiesc singura posibilitate de mobilitate (în afară de autovehiculele personale) este reprezentat de serviciul de taximetrie din oraș. Pentru facilitarea accesibilității și mobilității, accesului copiilor la instituțiile de învățământ, cetățenilor la locurile de muncă, la instituțiile publice și la magazinele comerciale se arată necesitatea înființării unui sistem micro-regional de transport public prin intermediul unor microbuze sau autobuze.

126

• Gestionarea deșeurilor din Cristuru Secuiesc: Dezvoltarea practicii actuale de colectare, depozitare și transportare a deșeurilor:

o Extinderea la nivelul întregului oraș a practicii de colectare selectivă a deșeurilor

o Montarea unor coșuri de gunoi de-a lungul traseelor turistice și a pistelor de biciclete

o Susținerea activități de colectare a deșeurilor cu participarea membrilor comunității în scopul conștientizării acestora despre importanța prevenirii apariției deșeurilor

o Susținerea campaniilor de conștientizare în școli pentru prevenirea deșeurilor

o Susținerea campaniilor de conștientizare în rândul populației despre prevenirea deșeurilor

• Instalarea infrastructurii de IT (în instituții și spații publice să fie accesibilă serviciul de WI-FI gratuit)

• Siguranța publică: organizarea și dotarea apărării civile pentru stoparea furturilor răspândite mai ales la periferiile orașului și pe câmpuri.

Parteneriat • Instituțiile locale

• ONG-uri locale din toate domeniile

• Asociația Micro-regională Cristuru Secuiesc

• Firma de salubrizare responsabilă de colectarea și transportarea deșeurilor

• Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Consiliile locale din microregiunea Cristuru Secuiesc

Rezultate • Reducerea considerabilă a cantității de deșeuri în orașul Cristuru așteptate Secuiesc,

• Creșterea cantității de deșeuri colectate în mod selectiv

• Cetățenii orașului mai Eco-conștienți

127

• Înființarea unui operator micro-regional în parteneriat cu administrațiile publice locale din comunele microregiunii

• Achiziționare de mijloace de transport în comun (autobuze, microbuze)

Indicatori de • Scăderea cantității deșeurilor produse în Cristuru Secuiesc rezultat • Creșterea a cantității deșeurilor colectate în mod selectiv și reciclarea/revalorificarea acestora

• Numărul campaniilor de conștientizare a copiilor și a cetățenilor privind prevenirea producției de deșeuri

• sistem micro-regional de transport în comun

• Lungimea sistemului de apă și canalizare

• Lungimea rețele de gaze naturale

• Numărul spațiilor comunitare dotate cu servicii WIFI

128

11.2.5. Măsura 2.5: Dezvoltarea modului de îngrijire a persoanelor cu dizabilități

Scopul măsurii: Scopul măsurii este mutarea Centrului de plasament pentru copii cu handicap sever din Cristuru Secuiesc într-un imobil nou, care să corespundă cerințelor și standardelor minime obligatorii din domeniu, și dezvoltarea serviciilor asigurate de acest centru.

Obiective conexe C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional Descriere În momentul de față Centrul de plasament pentru copii cu handicap Proiecte (titlu) sever din oraș găzduiește un număr total de 31 de copii într-un imobil (conacul Gyarfas) care nu corespunde cerințelor și standardelor minimale obligatorii în ceea ce privește amenajarea băilor, platforme pentru persoane cu dizabilități, și nu se pot lansa activități de asistență medicală, kinotetoterapie, suport psihologic și spații și activități de petrecere a timpului liber, chiar și depozitarea alimentelor se face cu dificultate.

Mutarea acestui centru are o importanță strategică, drept care în perioada anterioară realizării strategiei DGASPC Harghita a realizat un proiect de finanțare depus în cadrul POR 2014-2020 Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de investiţii 8., prin intermediul căruia copiii ar trăi într-un mediu mai apropiat de cel familial, mai puțin agolmerat.

Primăria locală a asigurat un teren favorabil realizarea unei noi construcții (formate din trei clădiri) prin intermediul proiectului, noua locație fiind în spatele spitalului din Cristuru Secuiesc. Valoarea totală a proiectului este de aprox. 5,5 milionare de lei proiectul prevede construcţia a două case de tip familial pentru copii cu dizabilităţi şi un centru de consiliere şi sprijin pentru Copil şi Familie, care va desfăşura şi activitate de recuperare-reabilitare a copiilor, nu numai a celor care vor locui în viitoarele case, ci şi din comunitatea locală. Proiectul presupune, pe lângă construirea imobilelor, dotarea acestora, pregătirea personalului, precum şi pregătirea şi formarea tinerilor din centre şi din comunitate, formându-le deprinderi pentru o viaţă independentă, iar din cei 31 de copii, un număr de 24, cu handicap mintal asociat cu alte

129

deficienţe, vor locui în casele noi, restul urmând să fie reintegraţi în familiile lor.

Proiectul este în curs de aprobare, iar perioada de execuție se previzionează a fi anul 2023, iar atunci actuala clădire (conacul Gyarfas) ar reintra în posesia orașului Cristuru Secuiesc.

• Mutarea Centrul de Plasament pentru Copii cu Handicap Sever Cristuru Secuiesc - Implementarea proiectului de finanțare • Lansare de noi servicii pentru persoane cu dizabilități în zona - kinetoterapie, asistență medicală, , suport psihologic • Amenajare spații pentru activități de petrecere a timpului liber pentru persoane cu dizabilități în zona • Lansarea de programe de formare pentru persoane cu dizabilități în zona (coafor, cosmetică, manichiură, pedichiură, etc.) • Lansarea de servicii pentru pacienții ambulanți, astfel copiii cu dizabilități din regiune vor putea participa la tratamente și programe de reabilitare • Participarea personalului centrului la diferite programe/cursuri de formare, perfecționare Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc • DGASPC Harghita • ONG-urile locale din domeniul social și de tineret Rezultate Centrul de de plasament pentru copii cu handicap sever din Cristuru așteptate Secuiesc va beneficia de un imobil nou (compus din 3 clădiri), performant care facilitează lansarea de servicii și activități noi, iar este favorabilă activităților curente ale centrului. Creşterea gradului de acoperire a nevoilor de servicii sociale în judeţul Harghita şi dezvoltarea serviciilor alternative. Indicatori de • Construirea noului imobil pentru centrul de plasament rezultat • Eliberarea clădirii conacului Gyarfas pentru ca în aceasta să poată fi realizate investiții necesare valorificării clădirii în alte domenii • Lansare de noi servicii: kinetoterapie, asistență medicală, suport psihologic • Programe de formare pentru persoane cu dizabilități • Extinderea serviciilor centrului (primirea pacienților ambulanți).

130

11.2.6. Masura 2.6: Dezvoltarea serviciilor medicale din oraș

Scopul măsurii: Modernizarea clădirii centrului de sănătate din Cristuru Secuiesc în scopul ca serviciile medicale să fie accesibile în cadrul unei clădiri moderne cu infrastructură performantă care să facă față cerințelor actuale din domeniul sanitar. Pe lângă modernizarea clădirii se necesită și dotarea corespunzătoare a clădirii și atrategerea specialiștilor în scopul asigurării unei palete variate de servicii medicale cetățenilor din orașul și din regiunea Cristuru Secuiesc.

Obiective conexe C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere • Modernizarea spitalului: Realizarea documentației tehnico- Proiecte (titlu) economice și obținerea de fonduri de finanțare nerambursabilă pentru modernizarea și dotarea centrului de sănătate din Cristuru Secuiesc

• Atragerea de medici specialiști în oraș prin asigurarea unor facilități cum ar fi locuințe de serviciu

• Atragerea medicilor rezidenți, în limita posibilităților oferite de modificările legislative în domeniul medicilor rezidenți (aceștia vor putea realiza rezidențiatul și la spitale județene, orășenești, etc.)

• Acțiuni de prevenire medicală, screening prin implicarea relațiilor de localități înfrățite

• Activități care servesc prevenirea formării bolilor, compuse din mai multe elemente, precum campanile de promovare a stilului de viață sănătos (alimentație, mișcare, activitate zilnică corectă, etc), descurajarea (obiceiuri nocive, conștientizarea efectelor

131

dependenței) și evenimentele cu scop educațional a copiilor(sport, etc).

• Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sanitar

• Dezvoltarea cabinetelor medicale și a cabinetelor stomatologice din oraș

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Centrul de sănătate Cristuru Secuiesc

• Cabinetele medicale și stomatologice din oraș

• Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Harghita

• Localitățile înfrățite ale orașului

Rezultate Serviciile medicale în Cristuru Secuiesc vor fi accesibile în cadrul unei așteptate clădiri modernizate și bine dotate, iar serviciile medicale variate vor fi prestate de medici specialiști în diferite domenii. Se va intensifica rolul regional (îndeplinit în deservirea cetățenilor din localitățile din zona de proximitate a orașului) al centrului de sănătate din Cristuru Secuiesc.

Se vor dezvolta cabinetele medicale, stomatologice din oraș, iar populația va participa la campanii de prevenire medicală.

Indicatori de • modernizarea și dotarea centrului de sănătate rezultat • modernizarea și dotarea cabinetelor medicale și cabinetelor stomatologice

• numărul medici specialiști în oraș

• asigurare locuințe de serviciu pentru medicii specialiști

• campanii de prevenire medicală, screening pentru populație.

132

11.2.7. Măsura 2.7: Realizarea unui program de îmbunătățire a eficienței energetice

Scopul măsurii: Reducerea globală a consumului final de energie din surse convenționale în 2027 la nivelul orașului Cristuru Secuiesc Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

Descriere Clădirile publice: Proiecte (titlu) • Realizarea auditului energetic pentru clădirile municipale (cu suprafața mai mare de 250 m2) si etichetarea lor energetica.

• Reabilitarea termica a clădirilor publice: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii

• Reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente;

• Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum prin instalarea sistemelor de producere a energiei termice la nivel local

• Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea energiei electrice la clădiri publice.

• Implementarea sistemelor de management energetic având că scop monitorizarea anuală și evaluarea consumurilor energetice în instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie al clădirilor publice.

• Modernizarea instalațiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

133

• Achiziția de echipamente eficiente energetic: Stimularea achiziționării de produse eco-eficiente - achiziții verzi în toate instituțiile publice;

Clădirile rezidențiale

• Reabilitarea termica a blocurilor. Măsura se refera la intervenții la blocurile de locuit: intervenții asupra clădirii și intervenții asupra instalațiilor aferente clădirii.

• Modernizarea instalațiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice;

• Adoptarea criteriilor de eficiență energetică în planificarea dezvoltării urbane atât pentru clădirile publice, cât și cele private.

• Utilizarea energiilor regenerabile (solare) pentru asigurarea energia electrica și prepararea apei calde de consum la blocurile de locuit și casele individuale.

• Acțiuni de promovare si informare a certificării corecte a performanței energetice a clădirilor în cazul construcțiilor noi care se vând sau închiriază unor locatari

• Acțiuni de mediatizare a conceptului clădirii cu consum de energie aproape egal cu zero

Iluminat public

• Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat cu proiectarea instalației în concordanță cu standardele de performanță energetică și luminotehnică aplicate în Uniunea Europeană;

• Modernizarea iluminatului pietonal (trotuare și piste de bicicletă)

• Reabilitarea iluminatului arhitectural și ornamental pentru punerea în valoare a monumentelor istorice și arhitectonice utilizând echipamente eficiente energetic;

134

• Efectuarea unui studiu economico-financiar riguros privind gestiunea directă sau indirectă a serviciului public, oportunitatea și necesitatea concesionării acestuia sau a încheierii de contracte de performanță energetică (contract tip ESCO);

• Preluarea în patrimoniul orașului a rețelelor electrice destinate exclusiv iluminatului public și încheierea unui contract de folosință gratuită pentru rețelele de iluminat public comune cu rețelele de distribuție;

Transport

• Îmbunătățire condiții pentru mobilitate nemotorizate - Investiți in infrastructură (construcția/reabilitarea trotuare, piste de biciclete etc.)

• Reducerea emisiilor din transportul privat și comercial, dezvoltarea și încurajarea transportului public, promovarea mersului cu bicicleta și a sistemului de car-sharing pentru cetățeni.

Producție de energie locală (posibilități de instalare și utilizare de instalații termice solare și fotovoltaice solare, co-generare de înaltă eficiență, instalații termice cu combustibil biomasă);

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Asociațiile de proprietari/locatari

• Agenți economici din domeniul construcțiilor

Rezultate Viziunea al Programului de îmbunătățire a eficienței energetice constă așteptate în reducerea globală a consumului final de energie din surse convenționale în 2027 la nivelul orașului Cristuru Secuiesc cu 20% față de 2017 prin îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă.

Indicatori de • Reducerea consumului total de energie termică și electrică în rezultat clădirile orășenești cu 15% până în 2027

135

• Reducerea consumului de energie pe metru pătrat în clădirile orășenești cu 20% până în 2027

• Îmbunătățirea calității iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare

• Reducerea consumului de energie în sectorul rezidențial prin îmbunătățirea performanței energetice a anvelopei si sistemelor tehnice ale clădirilor (blocuri și case)

• Reabilitarea infrastructurii rutiere (pro-pietonal și pro-ciclism) și care va conduce la o economie anuală din mobilitate și transport

• Reducerea consumului de benzină și motorină utilizate de vehicule orășenești cu 20% până în 2027

• Realizarea de unități de producere a energiei pentru consum propriu

136

11.2.8. Măsura 2.8: Dezvoltarea serviciilor sociale

Scopul măsurii: Creșterea calității vieții în orașul Cristuru Secuiesc prin dezvoltarea accesibilității serviciilor sociale. Stimularea dezvoltării serviciilor sociale accesibile la nivelul orașului și sprijinirea lansării de noi servicii în domeniu.

Obiective conexe C2 - Consolidarea caracterului de servicii al primăriei

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Unul dintre obiectivele principale ale strategiei este creșterea calității Proiecte (titlu) vieții în orașul Cristuru Secuiesc, tocmai din acest motiv accesibilitatea serviciilor sociale are o importanță accentuată. În viitor, pe baza datelor demografice prezentate în analiza situației, orașul Cristuru Secuiesc trebuie să ia în calcul și fenomenul îmbătrânirii populației locale, în paralel cu emigrarea generațiilor tinere, și trebuie să fie pregătită pentru tratarea eficientă a acestor fenomene. În momentul de față există deja exemple bune în ceea ce privește sistemul social local, însă pentru ca în Cristuru Secuiesc să putem discuta despre solicitudine trebuie să existe o strategie coerentă pentru dezvoltarea și întreținerea sistemului social, în așa fel, încât fiecare membru al societății locale să beneficieze de o plasă de siguranță din partea comunității locale. Sistemul social trebuie să se orienteze către grupurile vulnerabile din oraș, printre care persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, persoane și familii în situații dezavantajoase, etc.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Sprijinirea stabilirii tinerilor cu diplomă

• Servicii pentru sprijinirea familiilor tinere

• Susținerea și dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu

• Lansarea serviciilor de asistență comunitară

• Înființare centru de zi pentru vârstnici

137

• Organizare evenimente caritative, donații pentru vârstnici și familii în situații defavorizate

• Înființare cantină socială

• Organizare evenimente sociale – ziua vârstnicilor, Crăciun- Revelion pentru vârstnici și persoane defavorizate

• Organizarea evenimentului ”Zilele solidarității” pentru nevoiași și persoane cu dizabilități

• Organizarea programe pentru familii – săptămâna familiilor

• Organizare întâlniri, mese festive pentru tinere familii – Ziua familiilor tinere

• Organizare programe de conștientizare pentru persoane cu adicții

• Organizare tabără/activități pentru copii cu dizabilități și copii proveniți din familii defavorizate

• Bursa locală pentru copii și tinere talente provenite din familii defavorizate

• Premierea vârstnicilor din oraș care prin munca lor au contribuit la dezvoltarea vieții comunitare din Cristuru Secuiesc

• Menținerea programelor actuale realizate de primăria locală – vizitarea vârstnicilor, familiilor cu copii nou născuți, cuplurilor care serbează 25, 50 de ani de căsnicie, etc.

• Sprijinirea activității organizațiilor neguvernamentale din domeniul social prin programe de finanțare.

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Consiliul Județean

• Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita

• Organizații neguvernamentale din domeniul social

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

138

• Localitățile înfrățite ale orașului Cristuru Secuiesc

Rezultate • Creșterea nivelul serviciilor asigurate de infrastructura socială, așteptate • Completarea serviciile sociale existente,

• Prevenirea singurătatea în rândul persoanelor în vârstă

• Contribuirea la protecția relațiilor sociale și la deservirea nevoilor sociale

Indicatori de • Numărul persoanelor care beneficiază de serviciile sociale rezultat • Centru de zi funcțional care să deservească cel puțin 30 de persoane vârstnice din Cristuru Secuiesc

• Nr. evenimente de tip social organizate în oraș

139

11.3. Domeniu de intervenție nr. 3 - Dezvoltarea vieții culturale, sportive și comunitare

Atunci când vorbim despre dezvoltare comunitară, materia primă cu care trebuie să lucrăm este viața culturală, aceasta fiind și una dintre principalele surse ale educației comunitare. Acțiunile și evenimentele culturale sunt acea bază de experiență comună care reprezintă punctele esențiale de legătură ale unei comunități.

În lipsa unor intervenții bine gândite și implementate cu succes poate conduce la depopularea orașului, la îmbătrânirea populației locale, la degradarea vieții culturale și la decăderea relațiilor inter-personale, ceea ce atrage după sine o serie de probleme comunitare acute.

Așadar, strategia de dezvoltare locală a orașului Cristuru Secuiesc trebuie să formuleze obiective și măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii, spațiilor, locațiilor cultural-comunitare, dotarea acestora cu infrastructura necesară și acordarea de noi funcții, și pentru lansarea și organizarea sistematică a evenimentelor, întâlnirilor manifestațiilor în domeniul cultural și comunitar.

Pe lângă construire însă, nu trebuie să uităm nici de starea comunității, o importantă putere de menținere o reprezintă viața comunitară bună, puterea rețelei de instituții care asigură siguranță socială, diferitele niveluri ale rețelelor comunitare de coeziune. Identificarea valorilor locale și păstrarea tradițiilor contribuie la întărirea identității, precum și posibilitatea de influențare a vieții comunitare, viața civilă activă. De multe ori modul de viață local, care oferă un trai mai modest, dar totuși oferă un sentiment de unitate comunitară mai mare, unde rețelele de cunoștințe oferă mai multe și în cazul sărăcirii, este mai puternic decât farmecul orașelor mai mari sau a zonelor vestice, care atrag cu posibilitatea realizării de venturi mai mari.

Din cauza acestora, și în Cristuru-Secuiesc, pe lângă investiții, trebuie tratate cu aceeași greutate și investițiile în comunitate, pentru ca orașul să devină din nou atractiv pentru familiile tinere, pentru ca tinerii să-și înceapă aici afacerea și să-și întemeieze o familie. Tocmai de aceea, dintre realizările care aparțin de această prioritate am subliniat îmbunătățirea confortului tinerilor, satisfacerea cât mai completă a nevoilor lor sociale, pentru că noi considerăm extrem de important faptul că în planificarea strategiei să apară satisfacerea nevoilor tinerilor care se instalează și a familiilor cu copii mici. Bineînțeles că satisfacerea nevoilor acestora este în acord și cu nevoile altor grupuri sociale, pe de altă parte întărește coeziunea comunitară.

Una dintre componentele vieții comunitare este petrecerea timpului liber în comunitate, totalitatea posibilităților sale includ mai multe domenii, iar nevoile și domeniile de interes se schimbă în funcție de grupul social sau de vârstă. Pentru clasa de mijloc, pentru intelectuali astfel de posibilități sunt cafenelele, saloanele burgheze și programele artistice, prelegerile științifice și

140

de informare care se realizează în cadrul acestora. Pentru tineri și muncitori aceste oportunități de petrecere a timpului liber sunt reprezentate de asigurarea posibilităților sportive și de distracție, respectiv de acele programe de formare a conștiinței, care le lărgesc orizontul de cunoaștere într-un domeniu dat (ex. mediu) și dezvoltă cunoștințele lor civice, îi transformă în oameni activi, comunitari. În Cristuru-Secuiesc viața culturală este bună din tradiție, și funcționează multe asociații și organizații. Scopul prezentei măsuri este întărirea activităților acestora și sprijinirea proiectelor lor. Acestea sunt acele organizații, care pot diversifica viața comunității locale, și care se hrănesc din nevoile locale, acestea le-au creat. Rolul administrației locale este de a ghida spre o singură direcție și de a strânge inițiativele lor, ca să nu se organizeze programe paralele, și de a pune la dispoziția inițiativelor bune resurse și fonduri. Un astfel de program tipic ar putea fi transformarea curiei Gyarfas într-un salon cultural, a cărei funcționare, umplerea cu viață, să fie dat în grija unei organizații civile. În cadrul planificării programelor culturale trebuie incluși ca beneficiari și locuitorii comunelor din microregiune, întărind astfel caracterul de organizator de cultură a orașului, caracterul de centru cultural.

De aceea în cadrul măsurii toate acele proiecte trebuie sprijinite, care vizează dezvoltarea activităților grupurilor de tineri, concertele, spectacolele organizate pentru tineri, extinderea programelor sportive, clădirea posibilităților sportului în masă (înot, sală de sport, parc de sănătate etc.), dezvoltarea asociațiilor profesionale sportive.

141

11.3.1. Măsura 3.1: Dezvoltarea spațiilor cultural-comunitare în oraș Scopul măsurii: Dezvoltarea infrastructurii culturale și comunitare, stimularea programelor culturale și de dezvoltare comunitară Obiective conexe C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

Descriere Măsura se referă la modernizarea actualei infrastructuri comunitare și culturale, dar Proiecte (titlu) vizează și construirea/amenajarea de noi spații culturale/comunitare și dezvoltarea funcțiilor ale actualelor și viitoarelor elemente din această infrastructură:

• Valorificarea multifuncțională a conacului Gyárfás: Conacul și parcul acestuia a devenit principalul loc de pelerinaj a turiștilor care sosesc în oraș mulțumită cultului Petőfi. Clădirea este cel mai valoros și reprezentativ edificiu al orașului, care și în perioadele de odinioară a fost principalul loc de întâlnire al aristocraților. În afară de utilizarea actuală, clădirea trebuie să primească noi funcții astfel devenind cea mai importantă locație cultural- turistică din oraș:

▪ Proiectare: stabilirea noilor funcții, proiectarea lucrărilor de reamenajare

▪ Elaborarea proiectului, obținerea finanțării

▪ amenajarea spațiului memorial Petőfi Sándor

▪ realizarea funcțiilor de salon, sală de evenimente,

▪ realizare cafenea, spațiu de distracție,

▪ realizare galerie de artă.

▪ reamenajarea parcului

▪ organizare evenimente culturale și de artă, concerte, prelegeri științifice, etc.

• Centru cultural și de tineret, unde primesc loc organizațiile culturale și de tineret, respectiv și grupurile de dans popular. Clădirea comunității a tinerilor, centru de zi pentru tineri.

• Dezvoltarea clădirii muzeului, modernizarea expozițiilor, dezvoltarea imaginii muzeului și activități de marketing.

• Modernizarea și dotarea Casei de cultură

142

• Centru de coordonare și formare micro-regională: relocarea și modernizarea bibliotecii, respectiv echiparea acesteia pentru a deveni un centru de cunoaștere a micro-regiunii.

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc. • Organizații culturale civile. • Grupuri de dans popular. • Biserici, fundații. • Consiliul Județean

• Centrul Cultural Județean

Rezultate • Orașul Cristuru Secuiesc va beneficia de o infrastructură comunitară și așteptate culturală modernă și performantă, care va servi ca fundament pentru organizarea unor acțiuni și evenimente variate în domeniul cultural- comunitar. Se vor dezvolta actualele locații, iar cele existente vor primi și noi funcții, toate acestea având ca rezultat final o infrastructură care asigură spațiu pentru petrecerea calitativă a timpului liber pentru localnici a orașului Cristuru Secuiesc.

• Reorganizarea conacului, asigurarea multifuncționalității

• Realizarea spații comunitare

• Atracție turistică, creșterea atractivității orașului

Indicatori de • Instituții culturale de tineret recondiționate. rezultat • Clădire monument recondiționată și funcțională. • Numărul programelor culturale.

143

11.3.2. Măsura 3.2: Dezvoltarea infrastructurii și a vieții sportive Scopul măsurii: O localitate care dispune de infrastructură modernă, cu un mediu de locuit de calitate ridicată. Obiective conexe C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere • Construire terenuri de fotbal cu gazon artificial (de ex. in zona Băile Soskut) Proiecte (titlu) • Construire bazin de înot

• Modernizarea/dotarea infrastructurii comunitare din școli/sală de sport

• Construirea unui parc de sănătate

• Marcare poteci, cărări pentru drumeții în natură

• Lansare programe de educație sportivă – promovarea sportului ca element principal al unui stil de viață sănătos

• Organizare competiții sportive în diferite ramuri

• Susținerea evenimentelor sportive actuale (de ex. duatlon și triatlon micro- regional)

• Activități de educație sportivă pentru copii și tineri

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Harghita • Asociația Micro-regională Cristuru Secuiesc • Organizațiile neguvernamentale cu activități în domeniul sportiv Rezultate • În afară de faptul că prin promovarea unui stil de viață activ, sănătos prin așteptate intermediul sportului, acesta are un real rol și în dezvoltarea vieții comunitare, în întărirea identității locale:

• îmbunătățirea sănătății publice a localnicilor

• dezvoltarea vieții comunitare si coeziunea socială.

Indicatori de • terenuri de fotbal cu gazon artificial rezultat • piscina de înot • numărul programe sportive

144

11.3.3. Măsura 3.3: Dezvoltarea vieții culturale și comunitare prin evenimente variate Scopul măsurii: Menținerea și dezvoltarea activităților tradiționale de dezvoltare comunitară.

Obiective conexe C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere • Organizarea si dezvoltarea evenimentelor comunitare: Proiecte (titlu) ▪ Competiție de sacrificare a porcului. ▪ Săptămâna Petőfi, zile micro-regionale. ▪ Festivalul Sóskút. ▪ Întâlnirea națională de muzicieni cu instrumente de suflat, fanfare. • Organizarea evenimentelor sportive cu caracter comunitar

• Organizarea evenimentelor pentru tineret

• Organizarea evenimentelor pentru vârstnici

• Susținerea ansamblului local de dansuri și cântece populare

• Susținerea grupului de teatru

• Susținerea organizațiilor culturale

• Activități de ocrotire a tradițiilor, meșteșugurilor locale

• Organizarea zilelor voluntariatului în scopul întăririi spiritului civic

• Organizare evenimente de informare publică (ședințe, întâlniri, dezbateri)

• Dezvoltarea programelor care fac posibilă distracția de tip burghez (salon burghez în curia Gyarfas: evenimente (seri) artistice și științifice)

• Programe de educație, de dezvoltare a cunoștințelor și de formare a atitudinilor, dezvoltarea curajului civic: campanii și programe tematice, de exemplu excursii pentru cunoașterea istoriei locale, trupe tradiționale, acțiuni care să stimuleze atitudinea ecologică, promovarea modului de viață sănătos, cunoașterea drepturilor și responsabilităților civice, pentru dezvoltarea activismului și a asumării răspunderii comunitare.

145

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Asociația Micro-regională Cristuru Secuiesc • Organizațiile neguvernamentale cu activități în domeniul cultural • Consiliul Județean • Centrul Cultural Județean Rezultate • Realizarea unei oferte culturale și de petrecere a timpului liber și mai bogat așteptate decât cel actual, și care oferă un răspuns pentru nevoile tuturor categoriilor sociale, care servește nevoile orașului și a împrejurimii sale (microregiunea), și ar putea deveni o atracție chiar și pentru populația zonelor mai îndepărtate:

• consolidarea evenimentelor și programelor culturale și comunitare actuale

• lansarea unei serii de activități/programe și evenimente noi

• dezvoltarea solidarității și coeziunii sociale,

• Întărirea coeziunii comunitare

Indicatori de • Menținerea tuturor evenimentelor actuale rezultat • numărul evenimente culturale/comunitare organizate anual • Întărirea colaborării dintre actorii culturali locali

146

11.3.4. Măsura 3.4: Dezvoltarea identității locale și sferei civile Scopul măsurii: Consolidarea identității regionale și a inițiativelor civile din Cristuru Secuiesc și a inițiativelor civile între populație. Obiective conexe C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C5 - Mediu de locuit atractiv pentru tineri și familii

C8 - Implicarea populației, consolidarea vieții comunitare

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere • Susținerea activităților ONG-urilor locale prin programe de finanțare ale Proiecte (titlu) administrației publice locale

• Atragerea de fonduri de finanțare pentru proiecte culturale și comunitare, dezvoltarea de proiecte naționale și internaționale pentru finanțarea inițiativelor culturale și comunitare

• Promovarea spiritului civic în rândul copiilor și tinerilor din oraș

• Realizarea rețelei pentru persoanele mutate din zona orașului Cristuru Secuiesc, pentru cei aflați în alte localități sau în străinătate, transmiterea informațiilor despre evenimente în Cristuru Secuiesc

• Activități de formare, perfecționare, training pentru membrii ONG-urilor locale, Organizare de tabere, evenimente comune pentru reprezentanții asociațiilor locale, în scopul dezvoltării interacționării dintre acestea • Organizarea schimburi de experiență pentru ONG-uri, organizate în țară și în străinătate

• Dezvoltarea relațiilor de localități înfrățite: programe comune de dezvoltare culturală și identitară.

Parteneriatul • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Asociația Micro-regională Cristuru Secuiesc • Organizațiile neguvernamentale cu activități în domeniul cultural • Consiliul Județean • Centrul Cultural Județean • Organizațiile nonguvernamentale din oraș • Localitățile înfrățite al orașului Cristuru Secuiesc

147

Rezultate • societate civilă activă și întărită, care va fi un fundament solid al organizării așteptate vieții culturale și comunitare.

• o societate civilă formată din ONG-uri active, care va avea capacitatea garantării calității și sustenabilității vieții culturale locale.

Indicatori de • Întărirea colaborării dintre actorii societății civile locale rezultat • Creșterea a fondurilor din care se organizează programele culturale și comunitare din Cristuru Secuiesc • Întărirea și consolidarea asociațiilor existente • Dezvoltarea resurselor umane din cadrul ONG-urilor • Creșterea calității programelor locale

148

11.4. Domeniu de intervenție nr. 4 - Dezvoltarea mediului de antreprenoriat- fermieri

Revigorarea vieții economice locale constituie un proces complex care necesită mai multe intervenții și investiții. Acest proces trebuie să cuprindă sistemul întreg, începând de la instaurarea unui mediu care vine în favoarea antreprenorilor, până la aprofundarea relațiilor economice, sau armonizarea cererii și ofertei. Realizarea investițiilor majore constituie numai o mică parte a procesului de dezvoltare economică, este mult mai importantă investiția în know- how, în dezvoltarea și mobilizarea resurselor umane și spirituale, în aplicarea noilor modele organizaționale și de comunicare.

Măsurile strategice propuse vizează în special creșterea eficienței activităților economice ale orașului Cristuru Secuiesc, creșterea competitivității și creșterea șanselor de accesare a pieței, totodată contribuie la crearea unui mediu care va favoriza lansarea unor afaceri noi.

Este importantă de asemenea rolul activităților de dezvoltare care nu se leagă neapărat de sectorul amintit, respectiv acele proiecte care au ca scop transferul de informații, know-how, reducerea proceselor birocratice, dezvoltarea spiritului antreprenorial și ale competențelor, preluarea bunelor practici și ale modelelor de urmat, asigurarea serviciilor de bază – în concluzie crearea unui mediu favorabil lansării afacerilor.

Prin sistemul economiei locale se realizează valorificarea resurselor umane și naturale, utilizarea energiilor locale și de situație privite drept condiții. Acesta este acel domeniu care poate asigura surplusul de resurse necesare dezvoltării, în același timp funcționarea eficientă a economiei locale poate contribui la rezolvarea altor probleme sociale legate de acesta (nivel de trai scăzut, sărăcie, locuințe, lipsa locurilor de muncă, sistem social și educațional sărac, etc.)

Analiza de situație realizată a expus mai multe lucruri ascunse până acum. A devenit clar că orașul, la momentul actual, nu poate să îndeplinească pe deplin rolul de centru regional, rol, care de altfel ar putea fi motivat din mai multe puncte de vedere (economic, dezvoltare teritorială, sistem de asistență, etc.). În context economic Cristuru-Secuiesc ar avea sarcina de a conecta microregiunea la rețeaua economică județeană și națională, prin schimbul de produse și servicii locale, de a transmite prin organizarea de relații și marketing spre țară, și de ce nu spre alte regiuni ale Europei.

Datorită caracterului de oraș mic, Cristuru-Secuiesc dispune de o infrastructură antreprenorială săracă. Nu există un mediu protejat pentru bunele practici și inițiative locale, care temporar ca un incubator de afaceri să fie capabil să susțină desfășurarea ideilor și introducerea lor pe piață. Nici întreprinderile locale nu pot profita de servicii de specialitate – în afară de serviciile de bază – care (prin cunoștințe antreprenoriale inovative, noi tehnologii, noi modele de

149

organizare, fundraising) să îmbunătățească capacitatea lor inovativă și poziția de pe piață. Piața locală limitată și cererea locală mică probabil că nici pe termen mediu nu va favoriza apariția serviciilor menționate mai sus. De aceea este indispensabilă colaborarea eficientă dintre sfera privată și cea publică în acest domeniu. Iar atunci când funcționarea eficientă a firmelor locale va trece peste cercul interesele private (să ne gândim aici la locurile de muncă, la taxe, la activitățile de sponsorizare), vom propune asumarea unui rol mai activ a sferei publice. Armonizarea intereselor locale, care demult funcționa bine are nevoie de stimulare, la fel și reclădirea cooperării între domeniile locale.

Dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale care să îmbunătățească poziția (competitivitatea) operatorilor economici și a viziunii lor despre viitor pare a fi urgent, la fel și adaptarea la nevoile economice reale a sistemului educațional local. La nivelul următor, reorganizarea relațiilor, legăturilor și interacțiunii dintre operatori pare inevitabilă.

150

11.4.1. Măsura 4.1: Asigurarea condițiilor pentru investițiile antreprenoriale locale Scopul măsurii: Scopul măsurii este amenajarea teritorială a orașului, definirea reglementărilor privind construcțiile și direcțiile de dezvoltare teritorială a orașului. Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

Descriere • Elaborarea Planului Urbanistic General al orașului, efectuarea Proiecte (titlu) unei analize preliminare în acest sens. • Elaborarea Planul Urbanistic Zonal in zone specifice al orașului. • Accelerarea procesului de autorizare a construcțiilor: Dezvoltarea capacității administrative a biroului urbanistic din oraș (creșterea personalului). • Elaborarea unor planuri pentru reglementarea perimetrului: delimitare zone industriale-economice, zone rezidențiale, zone comerciale, zone de agrement, zone naturale, zonelor turistice și stabilirea parcelelor. • Implementarea reglementărilor privind construcțiile și respectarea lor strictă și consecventă. • Campania de informare a publicului larg și a contractorilor privind introducerea reglementărilor privind construcțiile locale. Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc. • Locuitorii orașului Cristuru Secuiesc. • Antreprenorii, investitorii. Rezultate • prevenirea problemelor legate de necontrolarea utilizării a așteptate terenurilor. • pregătirea terenurilor pentru stabilirea unor funcții și utilități necesare dezvoltărilor economice, sociale și turistice. • amenajarea noilor spații rezidențiale și comunitare. Indicatori de • Elaborarea PUG, PUZ si reglementarii urbanistice. rezultat • Campanie de informare publică (1 buc). • Determinarea zonelor industriale/comerciale (mp). • Determinarea direcției de dezvoltare a zonei rezidențiale al orașului (spații amenajate).

151

11.4.2. Măsura 4.2: Crearea unui mediu sprijinitor pentru mediul de afaceri local Scopul măsurii: Crearea unui mediu de afaceri favorabil în vederea lansării întreprinderilor competitive generatoare de valoare adăugată.

Obiective conexe F. C1 - Un mediu urban ordonat și viabil C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali Descriere Proiectele care sunt formulate în cadrul acestei intervenții au ca scop: Proiecte (titlu) stimularea, înființarea siturilor, dezvoltarea cunoștințelor și asigurarea consultanței.

• Inițierea de programe de înființare și dezvoltare de incubatoare de afaceri: crearea unui mediu creativ prin colaborarea dintre sfera privată și cea publică, unde, cu competența necesară câte o ideea de afacere poate fi transformată în produs sau serviciu, și unde întreprinderile tinere găsesc ajutorul necesar pentru învingerea greutăților inițiale. După competiția și selecția ideilor, realizarea câtorva idei va beneficia de ajutor concret datorită programului.

• Organizarea întâlnirilor regulate cu reprezentații firmelor mai mari în vederea cunoașterii problemelor, nevoilor și găsirii soluțiilor.

• Transformarea administrației publice locale în favoarea sprijinirii întreprinderilor, în limita posibilităților (discriminare pozitivă oferită întreprinderilor locale, administrare operativă, etc.)

• Desemnarea unei persoane responsabile/Înființarea unui birou în vederea sprijinirii afacerilor locale: diseminarea informațiilor, informare și consultanță (cunoștințe economic-financiare, reglementări legale, surse de finanțare, conectarea firmelor locale cu rețelele existente, sprijinirea intrării pe piață.)

• Administrație locală susținătoare: Administrația publică a orașului trebuie să scadă povara administrativă care cade pe umerii întreprinderilor locale prin soluții de organizare a muncii interne și prin simplificarea proceselor administrative (sisteme de ghișeu unic pentru întreprinzători). Pe lângă acesta pentru realizarea și menținerea unei bune relații dintre întreprinzător și administrația locală este nevoie de organizarea de consultări periodice (ex: organizarea de mese rotunde cu întreprinzătorii locali).

152

• Înființarea organizației antreprenorilor din regiune: înființarea unei organizații (asociații), care este capabilă să adune, să armonizeze și să prezinte în mod unitar interesele întreprinzătorilor locali și regionali, iar prin proiectele sau activitățile sale să fie capabil să lărgească relațiile de afaceri a membrilor săi, să ajute firmele în pătrunderea pe piața de desfacere, în comunicare, poate și în urmărirea și elaborarea proiectelor care pot fi accesate.

• Stimularea tinerilor în vederea înființării firmelor și efectuării investițiilor (asigurarea spațiului/suprafeței necesare în clădirea de birouri, asigurarea informării, consultanță în privința aspectelor financiare, informare cu privire la sursele de finanțare, eliminarea taxelor, etc.)

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc

• întreprinderi locale

• Harghita Business Center

• Consiliul Județean Harghita

Rezultate • Ca rezultat al măsurii s-ar realiza un mediu de susținere a afacerilor așteptate în oraș, care ar hrăni spiritul antreprenorial (numărul firmelor noi, viabile ar crește în mod măsurabil din punct de vedere statistic) și crește capacitatea de viață a întreprinderilor.

• Crește încrederea întreprinderilor locale, vor fi capabile să articuleze și să-și impună în mod corespunzător interesele, iar relația dintre sfera de afaceri și administrația locală va fi caracterizată printr-un bun parteneriat.

Indicatori de • Numărul incubatoarelor de afaceri (buc), volumul serviciilor oferite rezultat antreprenorilor.

• Creșterea numărului firmelor pe 1000 de locuitori.

• Creșterea cifrei de afaceri în economia locală .

• Numărul persoanelor ocupate pe 1000 de locuitori de vârstă activă .

153

11.4.3. Măsura 4.3: Dezvoltarea mediului pentru investitori externi Scopul măsurii: Crearea unui mediu atractiv pentru investitori în scopul ca aceștia să creeze locuri de muncă în industria ușoară și în industria prelucrătoare.

Obiective conexe C1 - Un mediu urban ordonat și viabil

C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

Descriere Măsura propune dezvoltarea industriei locale, amplasarea de alte unități Proiecte (titlu) industriale, stimulând modernizarea structurii industriale. Acordă atenție sporită prelucrării industriale a produselor alimentare provenite din agricultură, considerat a fi pilonul de bază a economiei, industriei ușoare capabile să absoarbă ușor forța de muncă locală, precum și altor domenii industriale (industria lemnului, industria mobilei, etc.) distincte (motivat de tradiție, competență, structuri de formare profesională). Această măsură pe lângă domeniile industriale tradiționale, susține pe de altă parte dezvoltarea și clădirea industriilor mai creative, mai dinamice și cu valoare adăugată mai mare (industria IT, industria mediului, logistica), domenii industriale pe care numai un număr mic de firme le reprezintă.

• Promovarea posibilităților locale de investiție: administrația locală a orașului trebuie să realizeze materiale de promovare în mai multe limbi (tipărite și online) despre posibilitățile locale de investiție (prezentând poziționarea orașului, școlile, terenurile adecvate pentru investiții etc.) și prin diferite canale (parteneriate, relații de înfrățire cu alte localități, consulate, etc) trebuie să-și asume promovarea regiunii ca obiectiv de investiție.

• Înființarea unui parc industrial și logistic: pe un teren adecvat acestui scop, ușor accesibil, utilat în mod corespunzător. Parcul ar reprezenta o locație avantajoasă atât pentru firmele locale, cât și pentru firmele din afara regiunii (chiar și celor din străinătate).

• Delimitarea zonei industriale, achiziționarea terenurilor, dotarea acestora cu utilități în zona liniilor de cale ferată • Asigurarea informațiilor pentru firmele care doresc să se stabilească în localitate Dezvoltarea și atragerea industriei ușoare: pe baza structurii de formare, a ofertei de forță de muncă, a rețelelor de transport și alți factori de instalare

154

(materii prime, transportabilitatea materiei prime etc.) orașul este cel mai bine pregătit pentru primirea unităților de industrie ușoară. Aceste industrii, deși lucrează cu o valoare adăugată redusă, au un rol important în ocuparea forței de muncă. Pe baza domeniilor industria lemnului și a mobilei, industria textilă, industria tipografică pot fi cei mai mari angajatori.

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • Consiliul Județean Harghita Rezultate • orașul devine mai atractiv pentru investitori, așteptate • rolul industriei locale în structura economică a orașului crește • se îmbunătățesc condițiile de stabilire industrială Indicatori de • Numărul de parcuri/situri industriale moderne din oraș rezultat • Exploatarea parcurilor industriale • Numărul locurilor de muncă locale

155

11.4.4. Măsura 4.4: Sprijin pentru producătorii și meșteșugarii locali Scopul măsurii: Crearea unui mediu de afaceri favorabil în vederea lansării unor întreprinderi competitive generatoare de valoare adăugată.

Obiective conexe C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere • Dezvoltarea infrastructurii suplimentare pentru susținerea Proiecte (titlu) activităților agricole: asigurarea instalațiilor de curățare a roților (robinete) la intersecțiile drumurilor de câmp cu drumurile publice.

• Soluționarea drepturilor de proprietate și comasare (în cazul terenurilor agricole).

• Diseminarea informațiilor și conștientizare în rândul fermierilor (cu ocazia evenimentelor de profil și prelegerilor organizate): bune practici, modele de cooperare, metode moderne de producție, reglementări legale, surse de finanțare, etc.

• Înființarea unei cooperative în vederea cultivării fructelor și legumelor (achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și pesticidelor, ierbicidelor, sincronizarea activității de valorificare).

• Înființare gardă locală pentru protecția proprietăților agricole: prin colaborarea fermierilor locali, a întreprinzătorilor agricoli și a Composesoratului se necesită înființarea unei gărzi locale menită să protejeze proprietățile agricole și forestiere împotriva pagubelor cauzate de animalele sălbatice, furturilor și a activităților de poluare.

• Crearea unui brand local/regional, și organizarea comercializării (înființarea unui magazin de profil, înființarea unei piețe).

• Susținerea activităților meșteșugăritului și a micii industrii: Trebuie susținută realizarea produselor meșteșugărești și de industrie mică, și lărgite posibilitățile de valorificare ale acestora.

• Sponsorizare și asumarea răspunderii sociale: prin campanii locale, discuții, trebuie susținute activitățile de sponsorizare a

156

întreprinderilor locale și trebuie făcuți mai receptivi față de problemele sociale din oraș.

• Diseminarea informațiilor și consultanță adresată fermierilor cu privire la cunoștințe de specialitate și surse de finanțare.

Parteneriat • Autoritatea publică locală. • Asociații ale fermierilor stabilite la nivel local și micro-regional. • Asociația Antreprenorilor. • Camera de Comerț și Industrie. Rezultate • creșterea eficiența producției în sectorul agricol. așteptate • cooperarea mai strânsă. • diseminarea mai rapidă a informațiilor și cunoștințelor. • armonizarea produselor locale cu cerințele pieței. Indicatori de • Numărul evenimentelor de informare . rezultat • Numărul produselor locale. • Numărul cooperativelor de prelucrare și valorificare.

157

11.4.5. Măsura 4.5: Dezvoltarea unei mentalități antreprenoriale Scopul măsurii: Încurajarea afacerilor cu o idee locală.

Obiective conexe C7 - Un mediu care susține antreprenorii și producătorii locali C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional Descriere • Birou de dezvoltare antreprenorială: Desemnarea unei persoane Proiecte (titlu) responsabile/Înființarea unui birou în vederea sprijinirii afacerilor locale: diseminarea informațiilor, informare și consultanță (cunoștințe economic-financiare, reglementări legale, surse de finanțare, conectarea firmelor locale cu rețelele existente, sprijinirea intrării pe piață).

• Programe școlare în vederea stimulării spiritului antreprenorial și al creativității (de ex.: competiții, traininguri, bune practici).

• Asigurarea informațiilor pentru firmele care doresc să se stabilească în localitate.

• Înființarea unui centru de studii adresat tinerilor (bibliotecă, abonare la baze de date, formări profesionale, Internet, consultanță).

Parteneriat • Primăria orașului Cristuru Secuiesc • școli locale, organizații civile, biroul micro-regional Rezultate • un mediu de susținere a afacerilor în oraș. așteptate • creșterea spiritul antreprenorial (numărul firmelor noi, viabile ar crește în mod măsurabil din punct de vedere statistic). • creșterea capacității de viață a întreprinderilor. • relația dintre sfera de afaceri și administrația locală va fi caracterizată printr-un bun parteneriat. Indicatori de • Birou de dezvoltare antreprenorială. rezultat • Numărul firmelor locale înființate. • Numărul evenimentelor de informare.

158

11.5. Domeniu de intervenție nr. 5 - Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea turismului, a industriei ospitaliere este un domeniu, care în procesul de planificare strategică cu ocazia diferitelor activități de participare publică (interviuri, întâlniri și sondajul de opinie publică realizat) a fost sccoase în evidență de factorii de decizie din orașul Cristuru Secuiesc, ca un sector care necesită o atenție deosebită, pe de o parte pentru dezvoltarea sectorului turistic și contribuția la creșterea bunăstării locuitorilor, iar pe de altă parte pentru dezvoltarea rolului orașului Cristuru Secuiesc îndeplinit în viața socio-economică a regiunii.

Astfel, Domeniul de intervenție 5 vizează creșterea forței turistice a orașului prin investiții în infra- și suprastructura turistică (capacitatea de cazare, obiective turistice, programe, marketing turistic).

Dezvoltarea turismului reprezintă un proces complex care presupune o serie de activități concomitente, bine armonizate. Este nevoie în aceeași timp de asigurarea condițiilor fizice, de îmbunătățirea infrastucturii, de un marketing teritorial conștient, de atragerea actorilor locali, de stimularea activității antreprenoriale și de cooperare. În ceea ce privește utilizarea la scară largă a beneficiilor obținute în urma veniturilor din turism, păstrarea caracterului comunitar al dezvoltărilor presupune existența unui parteneriat solid, cooperare și eficacitate. Concepția de bază a dezvoltării turismului din Ținutul Secuiesc ar fi dezvoltarea durabilă, prin realizarea investițiilor care respectă valorile naturale existente, ceea ce pe baza realităților existente numai în cazuri izolate poate transforma activitatea turistică în principala sursă de venit pentru zona respectivă. Luând în considerare resursele turistice existente, orașul și regiunea Cristuru Secuiesc ar putea să devină una dintre potențialele locații în acest sens

În cadrul priorității vom formula măsuri precum: investiții în dezvoltarea complexului turistic – welness Băile Soskut și serviciile conexe, refuncționalizarea și reabilitarea conacului Gyarfas dezvoltând noi servicii turistice (dezvoltarea cultului marelui poet Petofi Sandor), înființarea unui centru de informare turistică în oraș, marcarea și întreținerea potecilor de drumeții, piste de biciclete și alergat, dezvoltarea unei activități performante de marketing, conectarea la circuitul turistic a Castelului Ugron din localitatea Filiaș, iar tot în cadrul priorității privind dezvoltarea turismului vom trata și măsurile legate de protecția mediului și naturii.

În cadrul priorității vom readuce sub lumina reflectoarelor bunele inițiative deja existente, completându-le pe acestea cu măsuri și propuneri de specialitate care vor avea efecte multiplicatoare și sinergice și vor contribui la dezvoltarea eficientă, echilibrată și durabilă a turismului și protecției mediului din orașul Cristuru Secuiesc.

159

11.5.1. Măsura 5.1: Dezvoltarea complexului turistic și wellness Băile Soskut

Scopul măsurii: Dezvoltarea unui proiect cu cea mai importantă forță la nivel local și regional, pe care se poate construi întreg domeniu al turismului. Investiția vizează realizarea unei baze de tratament și wellness, care va asigura dezvoltarea și sustenabilitatea turismului orașului și micoregiunii Cristuru Secuiesc.

Obiective conexe C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Dezvoltarea complexului turistic și wellness Băile Soskut nu este o Proiecte (titlu) inițiativă nouă la nivelul orașului, printre planurile locale apare de mai mulți ani, însă nu s-a reușit atragerea surselor de finanțare necesare realizării investiției.

Administrația publică locală dispune de documentații tehnico- financiare, însă acestea necesită actualizare atât în ceea ce privește soluțiile tehnice cât și indicatorii financiari.

Importanța investiției în percepția cetățenilor poate fi urmărită își în momentul de față, deoarece în cadrul sondajului de opinie realizat aproximativ 70% din persoanele participante la sondaj au marcat ca cea mai importantă investiție dezvoltarea acestui complex turistic și wellness.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Actualizarea documentațiilor tehnico-economice exsitente

• Stabilirea capacității complexului și a serviciilor ce vor fi accesibile în cadrul acestuia

• Realizarea unui plan de afaceri privind valorificarea complexului turistic

• Dezvoltarea unui proiect de finanțare pentru atragerea fondurilor nerambursabile pentru realizarea investiției, proiect de finanțare care va putea fi finanțat prin intermediul Programului Operațional Regional 2021-2027.

160

• Ca și plan B, identificarea unor investitori locali sau din afara regiunii cu care se poate realiza complexul turistic în parteneriat public-privat

• Identificarea forței de muncă ce va fi responsabilă cu managementul complexului și cu prestarea serviciilor oferite de acesta.

• Promovarea pe piețele locale, naționale și internaționale a serviciilor complexului turistic și wellness Soskut.

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Consiliul Județean

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

• Localitățile înfrățite ale orașului Cristuru Secuiesc

• Investitori locali sau externi

• Centrul de informare și promovare care se va înființa în oraș

Rezultate Prin intermediul acestei măsuri orașul Cristuru Secuiesc va dispune de așteptate cea mai importantă bază turistică, care va fi pilonul activității turistice locale și regionale cu efecte sinergice asupra tuturor celorlalte structuri și servicii turistice existente la nivel local.

Indicatori de • complex turistic și wellness realizat rezultat • creșterea a sosirilor turistice și a înnoptărilor până în anul 2027

• angajarea a cel puțin 15 persoane pentru funcționarea Complexului

161

11.5.2. Măsura 5.2: Refuncționalizarea și reabilitarea conacului Gyarfas dezvoltând noi servicii turistice

Scopul măsurii: Eliberarea de sarcini a conacului Gyarfas și reabilitarea acestuia, refuncționalizarea conacului prin lansarea de funcții culturale și turistice în scopul dezvoltării ofertei turistice din Cristuru Secuiesc.

Obiective conexe C4 - Un nivel ridicat de viață culturală, sportivă și comunitară

C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere În momentul de față conacul Gyarfas, care este o reală resursă culturală Proiecte (titlu) și turistică este utilizat ca spațiu pentru Centru de Plasament pentru copiii cu handicap sever. Printre planurile locale și măsurile prezentei strategii figurează eliberarea de sarcinile actuale ale conacului, prin mutarea Centrului de Plasament, astfel Consiliul Local va dispune de o clădire care poate fi valorificat eficient în domeniul cultural și turistic. În acest conac poate fi amenajat un spațiu memorial pentru marele poet maghiar Petőfi Sándor, care pe lângă funcțiile sale în domeniul culturii și identității locale va avea o contribuție semnificativă și în domeniul turismului, devenind un punct de atracție pentru turiștii maghiari din Transilvania și de peste hotare.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Eliberarea de sarcini a conacului

• Realizare documentații pentru reabilitare și refuncționalizare

• Realizarea investițiilor de reabilitare și refuncționalizare a conacului

• Amenajarea spațiului memorial Petofi Sandor

• Realizare statuie pentru marele poet Petofi Sandor

• Dezvoltarea serviciilor culturale și turistice oferite de conac

• Organizare de evenimente și programe culturale și turistice

• Promovarea serviciilor oferite de conac

162

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Consiliul Județean

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

• Localitățile înfrățite ale orașului Cristuru Secuiesc

• Centrul de informare și promovare care se va înființa în oraș

• Organizații și instituții culturale din Cristuru Secuiesc

Rezultate Prin intermediul acestei măsuri orașul Cristuru Secuiesc va dispune de așteptate o clădire multifuncțională, cu o contribuție deosebită asupra vieții culturale și turistice a orașului și regiunii, valorificând în mod eficient cultul marelui poet maghiar Petőfi Sándor.

Indicatori de • clădirea multifuncțională valorificată în turism și cultură rezultat • noi servicii culturale și turistice lansate prin intermediul conacului

• creșterea numărului de vizitatori/an după reabilitare și refuncționalizare

• numărul evenimentelor/an în domeniul cultural și turistic

• nr. locuri de muncă înființate

163

11.5.3. Măsura 5.3: Înființare centrului de informare și promovare turistică

Scopul măsurii: Scopul Centrului de Informare şi Promovare Turistică din Cristuru Secuiesc, este de a promova potenţialul turistic al judeţului Harghita în general și al regiunii Cristuru Secuiesc în special, oferind informații eficiente despre ofertele, atracțiile, produsele turistice de la nivel local, regional și național, cu scopul creșterii sosirii și înnoptării turiștilor în regiunea Cristuru Secuiesc, în județul Harghita și în țară.

Obiective conexe C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Promovarea turismului în zona Cristuru Secuiesc va oferi noi Proiecte (titlu) oportunităţi şi alternative pentru dezvolatrea regiunii, și a județului. Prin crearea acestui centru de informare şi promovare a turismului va fi facilitat schimbul de informaţii în sectorul turistic. Introducerea serviciilor moderne de informaţii şi dezvoltarea unui sistem de informare turistică va crea condiţii moderne de informaţii in sectorul turistic, va crea condiţii mai bune de stocare a informaţiilor şi va permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiştii străini, dar şi pentru cei autohtoni, cât şi realizarea prin interconectare cu alte sisteme de informare (cu alte centre din județul Harghita, și în special cu centrul de informare turistică din municipiul Sighișoara).

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Crearea centrului de informare și promovare (clădire+dotări)

• Conectarea centrului la rețeaua națională a centrelor de informare turistică

• Realizare baze de date despre resursele și atracțiile turistice locale și regionale care vor fi promovate

• Editare și realizarea broșuri și materiale promoționale

• Ghid turistic al zonei Cristur

• Harta zonei Cristur

164

• Realizare pagină web

• Realizarea și afișarea instrumente de publicitate outdoor

• Organizare evenimente de informare

• Participarea centrului de informare la expoziții și târguri turistice pe plan national și internațional

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc

• Localitățile înfrățite ale orașului Cristuru Secuiesc

• ONG-uri turistice

• Agenții turistici locali și regionali

Rezultate Orașul și regiunea Cristuru Secuiesc va beneficia de un centru de așteptate informare turistică, actor care va avea cel mai important rol în promovarea ofertei turistice a zonei și asigurarea pe întreaga durată a anaului a turiștilor care vor sosi în Cristuru Secuiesc.

Indicatori de • Un spaţiu curat şi modern, cu instalaţii electrice, termice şi rezultat sanitare de ultimă generaţie pregătit pentru funcţionarea Centrului de Informare şi Promovare Turistică, funcționarea centrului prin oferirea de informații despre zona Cristur

• Baze de date cu informaţii turistice şi pagină web

• Conectarea zonei Cristuru Secuiesc la rețeaua Națională a Centrelor de Informare și Promovare Turistică

• Realizarea și diseminarea unor materiale informative despre oraș și zonă (pagină web, catalogul turistic al zonei, harta turistică)

• Creșterea circulației turistice, creșterea numărului de înnoptări

• Creșterea duratei medii a sejurului

• Colaborare cu centrul de informare și promovare din Sighișoara și alte birouri de informare din județ

• Realizarea brandului și a destinației turistice Cristur

165

11.5.4. Măsura 5.4: Dezvoltarea ofertei turistice și a marketingului turistic

Scopul măsurii: Dezvoltarea ofertei turistice și a marketingului turistic în scopul atragerii și menținerii unui număr cât mai mare de turiști, menținerea acestora pentru perioade mai îndelungate, contribuind astfel la creșterea veniturilor obținute din turism, care în mod indirect vor contribui la creșterea nivelului de trai și a bunăstării cetățenilor orașului implicați în domeniul turismului.

Obiective conexe C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Turismul eficient, capabil să atragă și să mențină în oraș și regiune a Proiecte (titlu) unui număr important de turiști în toate sezoanele nu se poate realiza fără dezvoltarea ofertei de servicii și programe turistice și în lipsa unei activități planificate, conștiente de marketing turistic. Actualmente programele turistice existente nu este orientată spre mai multe categorii de turiști potențiali, se axează în special pe turiștii sosiți din Ungaria și din regiune, deseori fiind îndeajuns doar pentru a asigura posibilități de petrecere a timpului liber pentru localnici.

Situația nu este mai favorabilă nici în domeniul marketingului turistic, deoarece acesta nu este bine organizat, fiind nesemnificativ numărul materialelor de promovare turistică (despre oraș și regiune) și nu exită o pagină web prin intermediul căreia turiștii pot obține informații despre atracțiile și ofertele turistice locale și regionale. Putem spune că lacunele menționate se datorează lipsei unei organizații de management și marketing al turismului.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Dezvoltare programe culturale și turistice: lansarea unor programe (culturale, sport, divertisment) care pe deoparte deservesc locuitorii orașului și a regiunii dar sunt favorabile și pentru atragerea și menținerea turiștilor străini și autohtoni în oraș și regiune

166

• Realizare materiale de promovare turistică: procesul eficient de branding și marketing turistic necesită realizarea și diseminarea materialelor de promovare turistică despre atracțiile, programele și structurile de primire turistică din oraș și regiune. Se necesită elaborarea acestora prin implicarea specialiștilor în relații publice și marketing, materialele și canalele de comunicare prin care se vor disemina vor avea în vedere specificitățile grupurilor țintă (nișelor de piață) identificate, materialele vor fi realizate în mai multe limbii

• Elaborare și implementare proiecte de promovare turistică: elaborarea și depunerea proiectelor având ca obiectiv promovarea turistică a orașului și regiunii, utilizarea unui mix de marketing, activități inovative prin care se poate populariza turismul local

• Activități de marketing și management al destinației turistice: planificare strategică și continuitate în activitățile de management și marketing al destinației turistice Cristuru Secuiesc, care printre altele va cuprinde și implementarea activităților prezentate mai sus

• Realizare pagină web: o altă activitate de marketing și comunicare eficientă pentru asigurarea vizibilității turismului din Cristuru Secuiesc. Realizarea unui site web în mai multe limbi, prin intermediul cărora turiștii potențiali pot obține informații relevante, actuale despre oferta turistică a orașului și a regiunii. Siteul necesită o actualizare și promovare permanentă (optimizarea motoarelor de căutare SEO, promovarea site-ului prin materailele tipărite, audio-vizuale)

• Înființare organizație de management al destinației turistice: actuala Asociație Microregională, și Centrul de informare și promovare turistică propus spre realizare, în perioada 2021-2027 trebuie să devină și să funcționeze ca o organizație de management al destinației turistice, devenind astfel principalul coordonator al activităților de management și marketing turistic în oraș și regiune

167

• Integrarea Castelului Ugron din Filiaș în circuitul turistic:

Renovarea și integrarea în oferta turistică locală a castelului Ugron din localitatea Filiaș, Cristuru Secuiesc.

Deși această clădire monument istoric nu face parte din domeniul public al orașului Cristuru Secuiesc, aflându-se în proprietate privată, totuși prezenta strategie formulează ca măsură reabilitarea și integrarea acestui edificiu în oferta turistică locală , deoarece reprezintă o importantă resursă care poate fi valorificată eficient în paleta ofertei turistice a orașului Cristuru Secuiesc.

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc,

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc,

• Centrul de informare și promovare turistică

• Agenți turistici, organizații culturale și turistice, ghizi turistici, birouri de informare și promovare

Rezultate Orașul și microregiunea Cristuru Secuiesc va beneficia de un cadru așteptate instituțional în domeniul turismului care va putea asigura o activitate de marketing și management de înaltă calitate dezvoltându-se o serie de programe, oferte, atracții turistice care vor contribui la creșterea atractivității orașului și a zonei, la creșterea circulației și a sejurului turistic.

Indicatori de • Lansare de noi programe, oferte turistice, înființare de noi rezultat organizații cu atribuții în dezvoltarea de programe, marketing și management, creșterea veniturilor din turism, dezvoltarea mediului de afaceri din acest segment economic

• Creșterea circulației turistice

• Creșterea numărului de înnoptări

• Creșterea duratei medii a sejurului

• Realizarea brandului și a destinației turistice Cristur

168

11.5.5. Măsura 5.5: Amenajarea și întreținerea zonelor de agrement, potecilor turistice, a pistelor de alergat și ciclism

Scopul măsurii: Dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement (în paralel cu dezvoltarea capacității de primire turistică) în scopul asigurării unor posibilități de agrement și petrecere a timpului liber pentru turiștii sosiți în oraș și regiune, dar și pentru locuitorii orașului.

Obiective conexe C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Dezvoltarea sectorului turistic, , creșterea circulației turistice nu se Proiecte (titlu) poate realiza în lipsa unor investiții considerabile în infrastructura turistică și de agrement a orașului. Această măsură vizează, pe lângă dezvoltarea capacității de primire turistică și realizarea mai multor investiții din fonduri publice (bugetul local și fonduri nerambursabile) și private (agenții turistici din fonduri proprii și nerambursabile) în dezvoltarea infrastructurii, atracțiilor și ofertelor turistice.

Proiectele formulate în cadrul acestei măsuri vizează atât turiștii sosiți în oraș cât și locuitorii orașului, oferind posibilități de petrecere a timpului liber pentru ambele tabere.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Investiții în infrastructură pentru petrecerea timpului liber (heleștee, parcuri, turism ecvestru, etc.)

• Dezvoltare de piste pentru bicicliști și trasee turistice pentru iubitorii turismului activ (piste de alergat în aer liber)

• Dezvoltare de poteci, cărări pentru drumeții pe jos

• Dezvoltarea turistică a zonei de pe malul Târnavei (camping, zonă pentru picnic, zonă de agrement, cărări pentru drumeții, pescuit etc.)

• Dezvoltarea și întreținerea traseelor turistice și traseelor educative • Asigurarea accesibilității punctelor de interes turistic

169

Parteneriat • Consiliul local Cristuru Secuiesc,

• Asociația Microregională Cristuru Secuiesc,

• centrul de informare și promovare turistică

• agenți turistici, organizații culturale și turistice, ghizi turistici, birouri de informare și promovare

Rezultate Turismul din Cristuru Secuiesc va benefia de o infrastructură modernă, așteptate diversificată, care poate primi turiștii în condiții optime, asigurându-le un sejur agreabil.

Extinderea infrastructurii de agrement va ridica orașul în rândul destinațiilor turistice cele mai populare din zonă. Orașul și regiunea va dispune de o infrastructură de agrement diversificată, dedicată mai multor segmente de turiști dar și pentru localnici. Elementele infrastructurii turistice vor fi complementare (atât între ele cât și cu elementele ofertei turistice din regiune) și vor contribui la desființarea caracterului sezonal al cererii. Toate acestea vor rezulta creșterea numărului de turiști, creșterea înnoptărilor și a duratei medie de sejur.

Indicatori de • Creșterea circulației turistice rezultat • Creșterea numărului de înnoptări

• Creșterea duratei medii a sejurului

• Dezvoltarea infrastructurii turistice

170

11.5.6. Măsura 5.6: Protecția mediului și a naturii

Scopul măsurii: Realizarea măsurilor și campaniilor în domeniul protecției mediului și a naturii în scopul creșterii atractivității orașului Cristuru Secuiesc și contribuire la sustenabilitatea pe termen lung al resurselor naturale.

Obiective conexe C6 - Dezvoltarea atracțiilor turistice

C9 - Consolidarea rolului microregiunii Cristuru Secuiesc și dezvoltarea funcțiilor de centru micro-regional

Descriere Creșterea atractivității orașului în rândul turiștilor potențiali nu se Proiecte (titlu) poate realiza fără implementarea activităților în domeniul protecției mediului și a naturii, turiștii necesitând aceleași condiții (coroborat cu ofertele turistice) ca și localnicii: siguranță și un mediu curat, frumos și sănătos.

Deoarece condiția preliminară ar trebuie să fie existența unei viziuni ecologice corespunzătoare și a unei educații care să contribuie la conștientizarea importanței protecției mediului înconjurător, printre proiecte găsim și pe acelea care au ca obiectiv schimbarea viziunii sau asigurarea educației în acest sens.

În scopul realizării acestei măsuri se necesită implementarea următoarelor programe/proiecte:

• Sprijinirea activităților de educație ecologică, lansarea unor noi acțiuni (instituțiile de învățământ, sfere civile, biblioteca, instituții publice)

• Apărare împotriva inundațiilor

• Activități de curățire a orașului (spații publice, albiile pâraielor): acțiuni de voluntariat în parteneriat cu organizațiile și instituțiile locale de învățământ în scopul curățirii spațiilor publice, a albiilor pâraielor.

• Activități de înfrumusețare a orașului: plantare de copaci, straturi de flori în scopul înfrumusețării orașului, lansare program cea mai îngrijită și frumoasă ogradă

• Protecția și valorificarea ariilor protejate Natura 2000 ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare , Vulcanii Noroioși de la Filiaș

171

• Activități de colectarea deșeurilor cu participarea membrilor comunității

Parteneriat • Consiliul Local

• Organizații neguvernamentale din domeeniul protecției mediului și naturii

• Școlile locale

• Agenți economici locali

Rezultate Cristuru Secuiesc va fi un oraș care implementează acțiuni concrete în așteptate domeniul protecției mediului și a naturii, asigurând un sentiment de confort localnicilor și turiștilor sosiți în oraș, și contribuind la sustenabilitate în domeniul resurselor naturale.

Indicatori de Extinderea atitudinii, gândirii ecologice, înfrumusețarea orașului, rezultat creșterea gradului de protecție a mediului, creșterea numărului de turiști datorită înfrumusețării orașului.

172

12. MONITORIZARE ȘI EVALUARE 12.1. Activități de monitorizare Monitorizarea este o activitate continuă prin care se urmărește procesul de implementare a strategiei, activitatea concentrându-se pe proces și nu pe rezultatele acțiunii. Implementarea strategiei necesită participarea tuturor actorilor sociali (instituții, organizații, comunități, grupuri sociale, indivizi, etc.) care au deseori motivații diferite, interese convergente sau divergente și priorități proprii. Însă ei trebuie angrenați în implementarea strategiei și activitățile lor trebuie monitorizate permanent în vederea coordinării. În acest sens, se necesită ca la nivelul Consiliului Local să fie desemnat un grup de E&M (evaluare și monitorizare) care va întocmi rapoarte periodice de monitorizare (la fiecare 6 luni) care vor fi pe de o parte un bun suport pentru conducerea locală, iar pe de altă parte va avea rolul de conștientizare și interiorizare a obiectivelor urmărite la nivelul actorilor individuali și colectivi. Astfel grupul E&M va organiza la fiecare șase luni întâlniri, dezbateri, sesiuni de informare a actorilor sociali, iar după aceste întâlniri se vor întocmi rapoartele de monitorizare.

În fiecare an, odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli ar fi indicat să se aprobe și un plan de acțiune pentru anul în curs, planul de acțiune fiind realizat pe baza priorităților, obiectivelor și măsurilor de dezvoltare cuprinse în strategia de dezvoltare a orașului Cristuru Secuiesc, pe perioada 2021-2027, și a termenelor prevăzute de aceasta.

Planul de acțiune anual ar putea fi dezbătut cu două ocazii la dezbaterile publice organizate de grupul de E&M, astfel fiecare actor implicat ar fi la curent cu gradul de realizare a strategiei de dezvoltare, și se pot formula anumite corecții în cazul în care lucrurile nu decurg conform celor planificate anterior.

12.2. Evaluarea Evaluarea este o activitate periodică de analiză a relevanței unei strategii, a eficienței și impactului acesteia față de obiectivele, măsurile stabilite. Activitatea de evaluare poate conduce la modificări ale strategiei din motivul că aceasta se concentrează pe eficiența globală al acesteia.

Activitatea de evaluare va fi sarcina echipei de E&M, care prin colaborare cu membrii Consiliului Local, al Primarului vor desfășura cu 4 ocazii sesiuni de evaluare a strategiei, după cum urmează:

• Evaluarea baseline, la începutul implementării strategiei, trimestrul 4 al anului 2020, în care actorii implicați se vor familiariza cu prioritățile și obiectivele strategice. Prima sesiune de evaluare necesită desemnarea grupului de E&M din partea aparatului propriu al consiliului local.

• Evaluare intermediară, în semestrul 2 al anului 2024.

173

• Evaluare finală – ultimul semestru al anului 2027

• Evaluare de impact – semestrul 2 al anului 2028

În cazul în care pe parcursul activității de evaluare intermediară se constată grave abateri de la situația, direcția inițială trasată de strategia de dezvoltare se necesită replanificarea obiectivelor strategice și a măsurilor de dezvoltare (prin implicarea specialiștilor) , în scopul ca viziunea de viitor și prioritățile să fie îndeplinite.

Fiecare etapă de evaluare va necesita întocmirea unui raport de evaluare și prezentarea acestuia în cadrul unor forumuri organizate cu actorii locali (antreprenori, instituții, ong-uri, agricultori, indivizi, etc.)

174

13. LISTA PROIECTELOR ȘI CATALOGUL SURSELOR DE FINANȚARE

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

1. 1.1. • Elaborarea Planului Urbanistic General al orașului, • Buget propriu 1 efectuarea unei analize preliminare în acest sens • Programul National • Elaborarea unor planuri pentru reglementarea perimetrului: de Cadastru si Carte 1 delimitarea zonelor industriale-economice, rezidențiale, Funciara comerciale, de agrement, naturale, turistice și stabilirea • POR 2021-2027 parcelelor 1 • Campanie de conștientizare pentru public și antreprenori privind introducerea reglementărilor construcțiilor locale 1 • Amenajarea turistică a zonei Băile Sóskút 2 • Delimitarea unor noi locuri rezidențiale pentru dotarea acestora cu infrastructura necesară 2 • Începerea procesului de revizuire și raționalizare a zonei de monumente istorice 2. 1.2 • Drum de ocolire în zona de sud (13C): • POR 2021-2027 1 • Îmbunătățirea accesibilității sitului industrial din Filiași • CNAIR 2 (podul din Secuieni) • Consiliul Județean • Drum de ocolire major (pe axa drumului 43, pe tronsonul E60 Harghita 1 județul Mureș-Rugănești). • Buget propriu • Reabilitarea DN13 (strada Berde Mózes, strada Kriza János, • PNDL strada Timafalvi) 1 • Amenajarea intersecțiilor DN13C: 1 o intersecția străzilor Kriza János-Orbán Balázs o intersecția străzilor Berde Mózes-Budai Nagy Antal o intersecția de lângă biserica reformată

175

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate o intersecția Piața Libertății – strada Cechești • Modernizarea și extinderea iluminatul public 2 • Îmbunătățirea trecerii pietonale pe DN13C 2 3. 1.3 • Asfaltarea drumurilor fără pavaj • POR 2021-2027 3 • Reabilitarea străzii Orbán Balázs • CNAIR 2 • Reabilitarea străzii Cechești • Consiliul Județean 2 • Reabilitarea străzii Malom Harghita 2 • Drum de recreere în zona Sóskút • Buget propriu 2 • Reabilitarea pavajului/bordurilor în părțile marginale 2 • Introducerea sensului unic pe strada Harghita 3 • Eliminarea denivelărilor cauzate de capace de canalizare 3 • Amenajarea trecerii peste calea ferată pe strada Cechești 3 2 4. 1.4 • Reabilitarea/construcția trotuarului pe strada Cechești • POR 2021-2027 2 • Construcția trotuarului în Betești • CNAIR 2 • Semnalizarea trecerilor de pietoni • Consiliul Județean 3 • Amenajarea stațiilor de autobuz Harghita 3 • Construcția trotuarelor și a trecerilor de pietoni/reabilitarea • Buget propriu 2 acestora pe strada Budai Nagy Antal • Drum de recreere în zona Sóskút 3 • Construcția trecerilor pietonale pe calea ferată 2 • Pod pietonal peste pârâul Goagiu pe lângă calea ferată 2 • Amenajarea stația CFR 3 3 • Impunerea unor limite de viteză în cartiere 2 • Evidențierea trecerilor de pietoni în zonele locuite 2 • Creșterea gradului de siguranță în preajma instituțiilor de învățământ

176

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

5. 1.5 • Construirea pistelor pentru cicliști • POR 2021-2027 2 • Pista micro-regională pentru cicliști • AFM 3 • Amenajarea pistei pentru cicliști pe malul râului Târnava • Buget propriu 3 Mare – pentru recreere • Consiliul Județean • Montarea unor panouri de semnalizare pentru asigurarea Harghita 3 siguranței bicicliștilor • Amenajarea unor depozite pentru biciclete. 3 • Îmbunătățirea culturii mobilității: Campanii de informare 3 6. 1.6 • Impunerea unor limite de viteză în cartiere • Buget propriu 3 • Amenajarea cartierului Kossuth • POR 2021-2027 2 • Desființarea parțială sau totală a garajelor în partea spre 3 zona centrală în vederea amenajării unor locuri de parcare • Amenajarea cartierului Harghita 2 • Amenajarea cartierului Orbán 2 • Amenajarea cartierului Timafalvi 2 • Reglementarea parcării în zonele locuite 2 7 1.7 • Modernizarea și extinderea iluminatul public • POR 2021-2027 1 • Creșterea siguranței și eficienței energetice în trafic • CNAIR 2 • Modernizarea iluminatului public în cartierul Orbán Balázs • Buget propriu 1 • Modernizarea iluminatului public în cartierul Kossuth • PNDL 1 • Modernizarea iluminatului public în cartierul Harghita 1 • Modernizarea iluminatului public în cartierul Timafalvi 1 • Modernizarea și dezvoltarea iluminatului public din zonele 2 exterioare al orașului (Betfalva, Fiatfalva, Băile Sóskút. Etc.) 8. 1.8 • Înființarea de mici parcuri, spații verzi, locuri de joacă • POR 2021-2027 2 • Înființare de terenuri adecvate pentru activități sportive • Buget propriu 2

177

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

• Amenajarea zonei centrale 2 • Restructurarea parcării din zona centrală 2 • modernizarea spațiilor publice în zonele periferice ale 3 orașului. • valorificarea părții orașului de pe malul Târnavei prin 3 înființarea unui centru de agrement și a unui parc. • Amenajarea stațiilor pentru taximetriști 3 • Montarea panourilor de informare 3 • Amenajarea cartierului de garaje 3 • Sprijinirea activităților de educație ecologică, lansarea unor 3 noi acțiuni 3

• Activități de curățare a orașului (spații publice, albiile pâraielor) 3 3 • Activități de înfrumusețare a orașului 9. 2.1 • Dezvoltarea/modernizarea clădirilor instituțiilor de • POR 2021-2027 1 învățământ local. • Consiliul Județean • Participarea în proiecte educaționale de nivel internațional. Harghita 2 • Dezvoltarea programelor extra curriculare • Buget propriu 3 • Programe alternative pentru învățarea limbii române și a • PNDL 3 limbilor străine • Organizare de campanii împotriva abandonului școlar și 3 părăsirii timpurii a școlii • Lansarea de programe de instruire, reconversie profesională, 3 perfecționare pentru adulți • Modernizarea infrastructurii sportive din cadrul școlilor locale 2

178

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

10. 2.2 • Formarea unei echipe de elaborare și implementare a • POCA 2021-2027 1 proiectelor de finanțare • Consiliul Județean • Accesarea fondurilor europene de dezvoltare în domeniul Harghita 1 dezvoltării capacității administrative • Buget propriu • Lansare de programe de perfecționare a angajaților primăriei • PNDL 2 • Dezvoltarea infrastructurii (tehnologie IT, calculatoare, 2 programe, software) de lucru al primăriei locale • Implementarea unor sisteme/soluții moderne de 3 management instituțional • Simplificarea interacțiunii dintre cetățeni și administrația 3 locală prin tehnologie (digitalizare) • Întărirea departamentului urbanistic al orașului, dezvoltarea resurselor umane și a capacității sale. 1 • Realizare schimburi de experiențe și vizite de studii în țară și străinătate pentru adaptarea de modele competitive în 3 domeniul administrației publice 11 2.3 • Organizare de întâlniri lunare cu diferite grupuri țintă • Buget propriu 1 • Eficientizarea dialogului social 2 • Lansare aplicație mobilă pentru informarea publică 2 12 2.4 • Extinderea sistemului de canalizare • POR 2021-2027 3 • Dezvoltarea rețelei de apă potabilă și îmbunătățirea calității • Consiliul Județean 3 apei Harghita • Extinderea și modernizarea rețelelor de drenaj (al apei de • Buget propriu 3 ploaie) • PNDL • Extinderea rețelei de energie electrică și dezvoltarea capacității 3 • Extinderea și modernizarea rețelelor de gaz metan

179

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

• Dezvoltarea și extinderea rețelei de energie electrică în 3 zonele noi 3 • Înființarea unui sistem micro-regional de transport în comun • Extinderea la nivelul întregului oraș a practicii de colectare 3 selectivă a deșeurilor 1 • Montarea unor coșuri de gunoi de-a lungul traseelor turistice și a pistelor de biciclete 2 • Susținerea campaniilor de conștientizare în școli pentru prevenirea deșeurilor 1 • Susținerea campaniilor de conștientizare în rândul populației despre prevenirea deșeurilor 1 • Instalarea infrastructurii de IT (în instituții și spații publice să fie accesibilă serviciul de WI-FI gratuit) 3 • Siguranța publică: organizarea și dotarea apărării civile pentru stoparea furturilor răspândite mai ales la periferiile 2 orașului și pe câmpuri. 13 2.5 • Mutarea Centrul de Plasament pentru Copii cu Handicap • POR 2014-2020 1 Sever Cristuru Secuiesc - Implementarea proiectului de • Consiliul Județean finanțare Harghita • Lansare de noi servicii pentru persoane cu dizabilități în zona • Buget propriu 2 - kinetoterapie, asistență medicală, , suport psihologic • Amenajare spații pentru activități de petrecere a timpului 3 liber pentru persoane cu dizabilități în zona 14 2.6 • Modernizarea spitalului • POR 2021-2027 1 • Atragerea de medici specialiști în oraș prin asigurarea unor • Consiliul Județean 1 facilități cum ar fi locuințe de serviciu Harghita • Buget propriu 1

180

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

• Acțiuni de prevenire medicală, screening prin implicarea relațiilor de localități înfrățite 1 • Dezvoltarea cabinetelor medicale și a cabinetelor stomatologice din oraș 15 2.7 • Realizarea auditului energetic pentru clădirile municipale • POR 2021-2027 3 • Reabilitarea termica a clădirilor publice • Buget propriu 2 • Reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea • PNDL și transportul agentului termic, apei calde menajere și a 2 sistemelor de ventilare și climatizare. • Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și 2 prepararea apei calde de consum prin instalarea sistemelor de producere a energiei termice la nivel local • Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea energiei 2 electrice la clădiri publice. • Modernizarea instalațiilor de iluminat interior 2 • Achiziția de echipamente eficiente energetic 2 • Reabilitarea termica a blocurilor. 1 • Adoptarea criteriilor de eficiență energetică în planificarea 2

dezvoltării urbane atât pentru clădirile publice, cât și cele 2 private.

• Utilizarea energiilor regenerabile (solare) pentru asigurarea 3 energia electrica și prepararea apei calde de consum la 3 blocurile de locuit și casele individuale. • Reabilitarea iluminatului arhitectural și ornamental • Producție de energie locală

181

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

16 2.8 • Susținerea și dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu • POR 2021-2027 1 • Lansarea serviciilor de asistență comunitară • Consiliul Județean 2 • Înființare centru de zi pentru vârstnici Harghita 2 • Organizare evenimente caritative, donații pentru vârstnici și • Buget propriu 2 familii în situații defavorizate • Înființare cantină socială 3 • Organizare evenimente sociale 3 • Sprijinirea activității organizațiilor neguvernamentale din 1 domeniul social prin programe de finanțare. 17. 3.1 • Valorificarea multifuncțională a conacului Gyárfás • POR 2021-2027 1 • Centru cultural și de tineret • Consiliul Județean 1 • Dezvoltarea clădirii muzeului. Harghita 1 • Modernizarea și dotarea Casei de cultură • Buget propriu 2 • Centru de coordonare și formare micro-regională 2 18. 3.2 • Construire terenuri de fotbal cu gazon artificial • POR 2021-2027 2 • Construire bazin de înot • C.N.I. 1 • Modernizarea/dotarea infrastructurii comunitare din • Buget propriu 2 școli/sală de sport • PNDL • Construirea unui parc de sănătate 3 • Marcare poteci, cărări pentru drumeții în natură 3 • Lansare programe de educație sportivă 3 2 • Susținerea evenimentelor sportive actuale 19. 3.3 • Organizarea si dezvoltarea evenimentelor comunitare • Consiliul Județean 3 • Susținerea ansamblului local de dansuri și cântece populare Harghita 2 • Susținerea grupului de teatru • Culture Europe 2 • Susținerea organizațiilor culturale • Buget propriu 2

182

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

• Activități de ocrotire a tradițiilor, meșteșugurilor locale 3

20. 3.4 • Susținerea activităților ONG-urilor locale prin programe de • Buget propriu 1 finanțare ale administrației publice locale • Erasmus Plus • Realizarea rețelei pentru persoanele mutate din zona • Europe for Citizens 3 orașului Cristuru Secuiesc • Activități de formare, perfecționare, training pentru membrii 3 ONG-urilor locale • Organizarea schimburi de experiență pentru ONG-uri, 3 organizate în țară și în străinătate • Dezvoltarea relațiilor de localități înfrățite: programe 3 comune de dezvoltare culturală și identitară. 21. 4.1 • Accelerarea procesului de autorizare a construcțiilor: • Buget propriu 1 Dezvoltarea capacității administrative a biroului urbanistic din oraș (creșterea personalului). 1 • Implementarea reglementărilor privind construcțiile și respectarea lor strictă și consecventă. • Campania de informare a publicului larg și a contractorilor 1 privind introducerea reglementărilor privind construcțiile locale. 22. 4.2 • Inițierea de programe de înființare și dezvoltare de • POR 2021-2027 1 incubatoare de afaceri • Consiliul Județean • Înființarea organizației antreprenorilor din regiune Harghita 2 • Buget propriu • PNDL 23. 4.3 • Promovarea posibilităților locale de investiție • Buget propriu 2 • Înființarea unui parc industrial și logistic 1

183

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

24. 4.4 • Dezvoltarea infrastructurii suplimentare pentru susținerea • POR 2021-2027 1 activităților agricole • Consiliul Județean • Soluționarea drepturilor de proprietate și comasare (în cazul Harghita 1 terenurilor agricole). • Buget propriu • Diseminarea informațiilor și conștientizare în rândul • PNDL 2 fermierilor • Înființarea unei cooperative în vederea cultivării fructelor și 1 legumelor • Înființare gardă locală pentru protecția proprietăților 2 agricole • Susținerea activităților meșteșugăritului și a micii industrii. 3 25. 4.5 • Birou de dezvoltare antreprenorială • Buget propriu 2 • Înființarea unui centru de studii adresat tinerilor 3 • Stimularea tinerilor în vederea înființării firmelor și 1 efectuării investițiilor 26. 5.1 • Dezvoltarea complexului turistic și wellness Băile Soskut • POR 2021-2027 1 • Bethlen Gabor Alapkezelo, Ungaria • Consiliul Județean Harghita • Buget propriu 27. 5.2 • Refuncționalizarea și reabilitarea conacului Gyarfas • POR 2021-2027 1 dezvoltând noi servicii turistice • Buget propriu 28. 5.3 • Înființare centrului de informare și promovare turistică • POR 2021-2027 1 • Buget propriu 29. 5.4 • Dezvoltare programe culturale și turistice • POR 2021-2027 1

184

Nr. Crt. Numărul Numele proiectului Surse de finanțare Nivel de măsurii prioritate

• Elaborare și implementare proiecte de promovare turistică • Consiliul Județean 1 • Înființare organizație de management al destinației turistice Harghita • Buget propriu 2 30. 5.5 • Investiții în infrastructură pentru petrecerea timpului liber • Consiliul Județean 3 (heleștee, parcuri, turism ecvestru, etc.) Harghita • Dezvoltare de poteci, cărări pentru drumeții pe jos • Buget propriu 3 • Dezvoltarea turistică a zonei de pe malul Târnavei 3 • Dezvoltarea și întreținerea traseelor turistice și traseelor 3 educative • Asigurarea accesibilității punctelor de interes turistic 3 31. 5.7 • Sprijinirea activităților de educație ecologică, lansarea unor • Buget propriu 2 noi acțiuni • Apărare împotriva inundațiilor 1 • Activități de curățire a orașului (spații publice, albiile 1 pâraielor) • Activități de înfrumusețare a orașului 1 • Protecția și valorificarea ariilor protejate Natura 2000 3 • Activități de colectarea deșeurilor cu participarea membrilor 2 comunității

185