JURNALUL ZILEI

La un an de la începerea lucră­ CPADM Mihail Kogălniceanu (jud. la cel de-al V-lea Congres al Uniu­ rilor pentru amenajarea unui nou Constanța), publicat în ziarul Do- nii Socialiste a Forțelor Populare lac bucureștean (Văcărești), pe brogea nouă, dezvăluia puține din Maroc. La nivelul secretarilor platoul dinspre Șoseaua Olteniței, „realizări în muncă" pe anul 1988. generali s-au schimbat și mesaje. proiectanții de la Șantierul Națio­ Nicolae Ceaușescu i-a trimis omo­ nal al Tineretului - Antrepriza 1 Salutări logului său, Aly Yata, liderul Par­ JURNALUL ROMÂNIEI 1 9 8 9 - ACUM DOUĂZECI DE ANI IACERD, „dădeau raportul". Vre­ tidului Progresului și Socialismu­ me frumoasă, numai bună pen­ luiAly Yata lui, „urări de sănătate, pentru a tru muzeele bucureștene de a în virtutea bunelor relații cu conduce partidul și poporul". „culturaliza masele" prin verni­ Marocul, Ion Stoian, ministrul de Numărul 82 Sâmbătă, 4 aprilie 2009 - Marți, 4 aprilie 1 989 DISTRIBUIT ÎMPREUNĂ CU JURNALUL NAȚIONAL saje și dezbateri. Un bilanț al Externe român, onorase invitația (Continuare în pag a Iha)

j AMINTIRILE LUI CORNELIU MĂNESCU România fusese prima țară socialistă cu ambasadă la Bonn

Când Guvernul Republicii Federale Un popor pe amândouă perioada imediat următoare înche­ a Germaniei a anunțat retragerea ierii războiului. Conferința de la ambasadorului său de la București, baricade ale Potsdam a trasat noile granițe ale fostul ministru de Externe care sem­ Germaniei și a fixat condițiile cre­ nase la 31 ianuarie 19 67 acordul de sta­ „războiului rece44 zute necesare pentru a pune pacea bilire a relațiilor diplomatice la nivel Referitor la antamarea relațiilor cu (...) Totul părea să fie bine până la de ambasadă între cele două țări, se Germania Federală, cum vă apare declanșarea neînțelegerilor|între afla deja în „domiciliu obligatoriu". dificultatea lor după atât timp? - l-am aliați. A început ceea ce s-a numit Consecință a „scrisorii celor șase", Cor­ întrebat eu pe Corneliu Mănescu. „războiul rece". Cele trei puteri care neliu Mănescu fusese mutat cu forța „Problema celor două Germanii reprezentau lumea capitalistă - într-o casă părăsită din Chitila. Din lo­ apărute în urma războiului ilus­ America, Marea Britanie și Franța - cuința insalubră, fără radio și televi­ trează bine cât de complicată a fost au acceptat unirea părților contro­ zor, izolat de vecini și păzit continuu perioada «războiului rece»", a răs­ late de ei și așa a rezultat Republica de echipajele Securității, nu avea cum puns fostul ministru de Externe al Federală Germania (în 1949 - n.n.). să știe că relațiile atât de greu înno­ României (1961-1972) și președinte Cealaltă zonă, aflată sub control date între București și Bonn fuseseră al celei de-a .XXII-a sesiuni ONU sovietic, a devenit Republica Demo­ rupte printr-îm gest de mare afront (1967-19 68). Toată lumea care a trăit crată Germană, țară cu regim socia­ politic: rechemarea ambasadorului evenimentele știa că, în urma capi­ list. (...) O lungă perioadă, de la pro­ vest-german de la București. tulării necondiționate a Germaniei, clamarea Germaniei Federale și Cu puțin înainte de a părăsi aceasta a fost împărțită de învin­ până în 1963, cancelarul ei a fost un această lume, Corneliu Mănescu a gători - URSS, SUA, Marea Britanie și mare om politic, Konrad Adenauer. evocat reușitele diplomatice ale Franța - în patru zone de ocupație. Țara condusă de el^i evoluat foarțe României din anii '70. O capodo­ Câștigătorii războiului urmăreau să bine. S-a industrializat puternic, a peră a lor apreciase că a fost relația facă din Germania o țară incapabilă avut o democrație stabilă, a benefi­ cu RFG. Din interviul publicat edi­ de agresiune militară. într-atât de ciat din plin de ajutor american și a torial cu titlul „Convorbiri neter­ mare era oroarea față de ceea ce devenit în deceniul șapte un model minate" (Polirom, 2001, reeditat în făcuseră naziștii în țările ocupate - de dezvoltare industrială. Se vorbea 2008 de Editura Compania în volu­ și se descriau cu vârf și îndesat aces­ mult despre „miracolul economic mul „Partea lor de adevăr") repro­ te orori -, încât etnicii germani din vest-german". ducem în cele ce urmează câteva Cehoslovacia, Polonia și Ungaria au pasaje semnificative. fost expulzați forțat în Germania în (Continuare în pag a lli-a)

JURNALUL OMULUI SIMPLU Ultima primăvară acasă

Moment semnificativ în evoluția relațiilor diplomatice dintre România și RFG - vizita președintelui vest-german Karl Carstens (al treilea din dreapta) Aveam 13 ani în primăvara lui '89. numai zece minute să se aleagă pra­ A fost odată o casă, pe Strada Matei în octombrie 1981, la Craiova FOTO: Arhivele Naționale A fost ultima primăvară acasă, în ful din casa copilăriei mele. Basarab, în Mangalia. De când ultima casa părintească, acolo unde m-am Nu am avut voie să punem mâna pe suflare a regimului comunist a trans- în ziua de 4 aprilie 1989, autori­ a fost criticată atât de autoritățile sovi­ între URSS și RFG (septembrie 1955), aglomerate. Acestea urmau să fie achi­ născut, unde am crescut împreună nimic. Se considera că statul și-a făcut format-o-n praf, totul s-a schimbat. tățile vest-germane au făcut publică etice, cât și de cele est-germane și câțiva membri din conducerea PMR au tate de Guvernul de la București până cu frații mei, cu părinții și cu buni­ datoria, plătindu-ne despăgubiri pen­ Visul frumos al copilăriei s-a prefăcut decizia de rechemare a ambasa­ poloneze. Acestea considerau că Nico­ semnalat lui Gheorghe Gheorghiu- la sfârșitul anului 1959. ca. Știam, cu un an înainte, că nu tru casa părintească, deci n-am putut și el în praf, în aceleași zece minute, dorului lor acreditat în România, în lae Ceaușescu a trădat interesele Dej faptul că economia românească De asemenea, autoritățile române vom mai putea să locuim acolo și să iau nici măcar o țiglă, s-o păstrez ca cât le-a luat buldozerelor să pună totul semn de protest față de încălcarea țărilor membre ale Organizației era incapabilă să se dezvolte fără acces au prevăzut fonduri substanțiale pen­ totuși nu ne puteam obișnui cu amintire. Mă uitam la soldații urcați la pământ. După două luni, bunica a gravă și în mod repetat a drepturilor Tratatului de la Varșovia și a provocat la tehnologia industrială occidentală, tru cumpărarea din RFG, în perioada ideea. Speram. Ne rugam la Dum­ pe acoperiș, cum scoteau țiglele și le murit de inimă rea. Nu a putut supor­ omului de Guvernul de la București. o fisură majoră în blocul sovietic prin în special la cea existentă în RFG, 1959-1965, a unei fabrici de chibrituri nezeu să se întâmple o minune. Să aruncau cu putere spre pământ, să le ta ideea că toată munca ei de-o viață Nu s-a făcut publică reacția lui Nico- recunoașterea oficială a Guvernului Elveția, Franța și Suedia. (în valoare de 2,9 milioane de ruble) și ne ocolească buldozerele, să ne lpse spargă, și nu puteam să fac nimic. s-a ruinat în câteva clipe. S-a-mbol- lae Ceaușescu. federal de la Bonn. într-un document secret, întocmit a unei noi fabrici de Rolan mare, a în continuare să stăm acolo. Era casa N-am putut să luăm nici un geam, nici năvit și nimeni n-a mai putut-o salva. Timp de mai bine de două decenii în discursurile sale despre momen­ la 6 mai 1959 și avizat de Alexandru unor instalații pentru producerea de noastră, de care nu am vrut nici o o ușă care ne-ar fi putut aminti de casa Tata a avut și el mari probleme. Nu s-a (1967-1989), liderul suprem al Partidu­ tul stabilirii de relații diplomatice între Bîrlădeanu, Gheorghe Gaston Marin, formaldehidă, metanol și plăci aglo­ clipă să ne despărțim. Minunea nu copilăriei noastre, care-ar fi putut să putut adapta la bloc. Iar mie și fraților lui Comunist Român se lăudase cu fap­ România și RFG, Nicolae Ceaușescu a Aurel Vijoli și M. Popescu, s-a precizat merate, precum și a unui combinat de s-a întâmplat. Ne-au anunțat într-o dea culoare apartamentului de la bloc, mei, acel praf rămas în urma casei tul că România a impus în anul 1967 o omis să precizeze faptul că ideea faptul că România a cumpărat din prelucrare a laptelui. Totodată, a fost zi că e gata, că vin s-o dărâme. Ne-am unde am fost mutați cu forța. Am părintești ne-a schimbat viața pentru abordare nouă în relațiile dintre respectivă nu era nouă. Predecesorul RFG, până în anul 1958, o fabrică de încheiat un contract pentru livrarea în strâns cu toții în curte și-am privit plâns, dar degeaba. Casa a căzut la pi­ totdeauna. statele socialiste și cele capitaliste, prin său în fruntea partidului comunist, Relon (în valoare de 22,9 milioane de . comun, din RFG, Franța și Italia, a unor muți și neputincioși cum viața ne cioarele noastre. Totul s-a prefăcut în Mircea CALOIANU stabilirea de legături diplomatice între Gheorghe Gheorghiu-Dej, a inițiat ruble), o fabrică de Rolan mic (2,62 mi­ instalații de reformare catalitică (în era ruinată. Zece minute. A durat praf. Dar tragedia abia atunci începea. Mangalia România și Republica Federală Ger­ treptat anumite forme de colaborare lioane de ruble), o fabrică de placaj (3,2 valoare de 78,2 milioane de ruble). ------*------mania (RFG) la cel mai înalt nivel posi­ între România și RFG. De exemplu, milioane de ruble), precum și instalații bil. La acea vreme, decizia respectivă după stabilirea relațiilor diplomatice pentru realizarea de plăci de lemn (Continuare îh pag. a lll-a) CALENDAR * Agenda 4 aprilie (marți) Soarele a răsărit la 6:52, a apus la 19:46 Luna a răsărit la 5:50, a apus la 17:52 Elenei Ceaușescu Sărbătoare creștină: Cuviosul Gheorghe de la Ma- leon, Zosima și Platon; Iosif, imno- graful (Pomenirea morților).

rechemat pentru consultări S-a întâmplat la kX- 4.

4 aprilie 1989 U-* i-

în primăvara lui 1989, relațiile James Arbuthnott, ambasadorul din limba franceză: Oana Vlad, Paris la finele lui martie 1989. „Am • Potrivit unui raport publicat diplomatice ale României erau ten­ Regatului Unit al Marii Britanii și București, Humanitas, 1992), Eroina fost rechemat la Paris pentru con­ de UNICEF cu privire la situația Cornea mărturisea că de la înce­ sultări", scrie diplomatul. „Gestul copiilor din „statele din prima ( Ut sionate cu ambele țări considerate Irlandei de Nord, Le Breton s-^ < „motorul" Comunității Europene - implicat activ în susținerea per­ putul lui 1989 și până la 21 decem­ acesta era un mesaj: dovedea fără linie", la fiecare oră, în sudul con­ T» î Uh - Franța și Republica Federală Ger­ soanelor care criticau regimul și pe brie, în joia fiecărei săptămâni putință de tăgadă dezaprobarea de tinentului african, mureau 25 de mană. La 4 aprilie, autoritățile de la Ceaușescu. Bunăoară Doina Cornea dădea telefonul „de siguranță" la Guvernul francez a tribulațiilor Gu­ copii din cauza operațiunilor Bonn își rechemau ambasadorul a beneficiat tot timpul de „pro­ Ambasada Franței. Le Breton însuși, vernului român. El reflecta deterio­ militare. în document se arăta că acreditat la București. Cu câteva zile tecția" ambasadorului Franței la dar și alți diplomați francezi, s-au rarea relațiilor bilaterale, din cauza tânăra generație din majoritatea mai înainte, la 30 martie, Jean Marie București. Fiica profesoarei din Cluj deplasat în mai multe rânduri la măsurilor luate de puterea de la țărilor din regiune era afectată de Le Breton, ambasadorul Franței în locuia în Franța și primise cetățenia Cluj pentru a-și arăta simpatia și București împotriva lui Corneliu activitățile de război, copiii din •a* România, fusese rechemat tempo' franceză. în convorbirea cu ginerele susținerea. Mănescu și a celorlalți semnatari ai Mozambic și Angola aflându-se rar la Paris, pentru „consultări". ei, Michel Combes, apărută sub for­ în volumul de memorii „Sfârșitul scrisorii către Ceaușescu. într-o situație deosebit de grea._ Ai zice, citind agenda completată ministrul Sănătății și câțiva spe­ Alături de Coen Stork, ambasa- ma unui volum (Libertate? Convor­ lui Ceaușescu", Jean Marie Le Breton Ramona VINTILĂ de secretarul Elenei Ceaușescu, că cialiști în medicină. „La 4 aprilie, . dorul Regatului Olandei, și Hugh biri cu Michel Combes, Traducere descrie episodul rechemării sale la (Continuare In pag a //fej marți, 4 aprilie 1989 fusese zi mi-a relatat telefonic profesorul obișnuită la Cabinetul 2. Iulian Mincu, am fost chemat la După însemnările zilei, primirile Ceaușescu pentru faptul că intrase JURNALE PERSONALE Deșliu, Dan Petrescu, Cangeopol și au început la ora 9:20 și s-au încheiat în comă diabetică. El era în stare de chiar A.D. Munteanu. Fiecare ne luăm la 19 :to. Au fost chemați „de-ai casei" inconștiență, înconjurat de doctorii 4 APRILIE propria listă cu scriitori de avertizat la Cabinetul 2: Silviu Curticeanu, lui de atunci, de ministrul Sănătății -a meafiind, normal, cea mai lungă. Emil Bobu, Ion Ursu, Constantin Ciobanu. l-am pus diagnosticul și Ceaușescu, zilnic la Casa Poporu­ De ieri-seară și azi toată ziua, nu mai Radu, Emilign Dobrescu. când i-am prescris insulină, ea a lui. Gulliver bătrân jucându-se cu fac decât să telefonez. La New York, îl A fost și o „vizionare pe pasarelă început să zbiere că... duce la depen­ cuburi. El vrea cea mai mare casă din rog pe Tudoran să-i contacteze pe cei cu tov. N.C. - Motoare termice" în dență. Sigur că n-a mai avut nevoie sat. Chiabur. Victoria mentalității din Statele Unite; la Munchen, pe prima parte a zilei (orele 11:OO- de mine dacă nu a fost de acord cu țărănești in mijlocul unui oraș. Când Hurezeanu, pentru Germania. îi tele­ 11:40). Iar după-amiază, o „ședință tratamentul ce i-1 recomandasem, te apropii dinspre Piața Unirii, deo­ fonez și lui Nestor Rateș (în acel de lucru la săliță" (16:10-17:05) fără între timp ministrul Ciobanu îi con­ dată, după succesiunea de clădiri in moment director interimar la Europa menționarea prezenței secretarului tactase pe marii diabeticieni ai limite normale (coșcovite, nespălate, Liberă, n.n., M.L.), să-i trimit numele general al partidului. S-a discutat lumii. La diagnosticul lui Ceaușescu, din anii '30), intri in plin câmp. Peste semnatarilor cel mai târziu lunea „problema alegerilor în învăță­ sigur că și aceștia tot insulină i-au care cineva a ridicat un decor de film. viitoare, spre a fi imediat difuzate. mântul superior" cu invitații Marin recomandat și au făcut trimitere tot Stelian Tănase, Acasă se Monica Lovinescu, Pragul. Mihalache, I. Sasu și A. Popescu. la mine." * vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal Unde scurte V, București, Nici un indiciu nu te lasă să bă- Boala lui Ceaușescu nu era o nou­ din anii târzii ai dictaturii, București, Humanitas, 1995, p. 157 nuiești că în acea zi Ceaușescu pri­ tate. 12 ani i-au fost medici curanți Compania, 2002, p. 80-81 mise o insultă mai gravă decât scuipa- Constantin Dumitrescu - pentru Noua clasă. Nu fac nici o aluzie la rea unui nobil medieval: ambasa­ diabet și Gherasim Apetrei - cardio­ Ieri, la radio, masă rotundă asupra cartea lui Djilas pe care, de altfel, nici dorul RFG la București a fost rechemat log, plătiți de Spitalul Elias pentru cărții lui Goma „Din Calidor", apă­ nu am reușit să mi-o procur deocam­ în semn de protest al nerespectării pacientul deosebit ce-a fost Ceau­ rută, în sfârșit, și in românește, sub dată, ci la un grup de activiști UTCpe drepturilor omului în România. șescu. De sănătatea lui s-a ocupat forma unui caiet - dactilografiat care i-am văzut în „exercițiulfunc­ Dacă emisiunile de la Radio Eu­ mult și profesorul Proca, spun mar­ chiar de autor-la „Dialog". O „dis­ țiunii" cu prilejul Festivalului „Ba- ropa Liberă au adus imediat la cu­ tori din anturaj. Dar carierele și re­ cutăm “in trei, cu Goma șiRaicu. Apoi, conski" de la Satu Mare, ei fiind prin­ noștința românilor rușinoasa știre, putația de acum ar avea de suferit - la cafenea, și cu Alain (Păruit), stabi­ cipalii organizatori. t alt eveniment trist privindu-1 pe cred ei -, dacă ar povesti ce însemna lim textul unui mesaj de solidarizare Ceaușescu a fost păstrat la nivel de să fii printre doctorii lui Ceaușescu... a scriitorilor din exil cu Dinescu, (Continuare în pag a ll-a) secret de stat între soții Ceaușescu, Lavinia BETEA

Pagini realizate cu ™ sprijinul AGERPRES AGERPRES PAGINA 2 JURNALUL NAȚIONAL Sâmbătă, 4 aprilie 2 00 9 Nicolaescu a refuzat să meargă la premiera Campania de primăvară în Deltă

De la popasul turistic Murighi, acestan o vom depăși, după cum și folos pentru țară, meserii noi, nicio­ acest nou „bărăgan dintre ape" va filmului „Franșois unde, vara, spațiul se socotește în la porumb, orzșifloarea-soarelui dată încercate pe aceste tărâmuri. deveni curat și pe deplin fertil. centimetri pătrați, datorită mul­ estimăm recolte mult mai mari, ... Suntem la mila 54 a Dunării. De De-a lungul canalului ce stră­ țimii de mașini și rulote cu numere care să reflecte legitimitatea o parte și de alta a brațului Sf. juiește incinta îndiguită o mână de de înregistrare în te miri ce țară a uriașelor investiții făcute de stat Gheorghe se lucrează cu drăgi și muncitori plantează cu temeinicie Europei, ocolim cherhanaua și pentru a pune în valoare și această excavatoare puternice pentru regu­ sălcii tinere și zvelte, ca și codanele canalul - port pentru „cărăușii" zonă a țării. larizarea cursului apelor, pentru a Deltei pe care le admirasem cu o Villon-poetul vagabond" Deltei - și o apucăm pe un drum de Firește, în multe privințe agricul­ se reda agriculturii noi terenuri vir­ seară înainte pe străzile asfaltate pământ. Căt cuprinde privirea, tura in Delta Dunării este încă o gine. De aici nu se mai poate merge ale Mahmitdiei. Un om, un pom; un câmpuri întinse care cum, în operă de pionierat cu impedi­ cu mașina. Ofamilie de lișițe negre, pom, un om. Mâine, o pădure primăvară, au îmbrăcat haina mentele presupuse de orice început. 4-5 la număr, decolează, lăsând pe tânără ce va îmbrăca pe alte 100 de verdelui crud ce vestește rodnicia. Experiența se câștigă greu, de la un luciul apei siajul unei închipuite hectare spațiul arid de astăzi, dând Pe unele lanuri, cum am văzut la an la altul, uneori cu pierderi ce nu bărci cu motor. Deasupra, pe cerul contur de grădină înfloritoare unei Dunavăț, teren aparținând între­ mai pot fi recuperate; utilajele cu încă siniliu, cârduri mari de păsări, foste mlaștine, paradis’ al țân­ prinderii de exploatare complexă a care se lucrează se probează și ele cocori și pelicani, ni se spune, se țarilor. resurselor Deltei Dunării cu sediu la aici ca intr-un veritabil poligon întorc la locurile părăsite în toam­ S-au făcut multe pe acest ce(mai Independența, grâul a răsărit fru­ experimental, uneori cu întâmplări nă. E semn de primăvară deplină și sudic braț al Dunării. între Mahmu- mos, este înfrățit, încât, de pe acum neprevăzute. Mi s-a relatat situația în Delta Dunării. dia și Independența s-a dat recent nu se mai vede pasărea din el - când o combină, în.pană, care a -Numai în acest an, suprafața în folosință un canal navigabil acesta fiind pentru localnici sem­ stat câteva ore în același loc, în agricolă a întreprinderii urmează care, tăind de-a dreptul o meandră nul cel mai îmbucurător și elocvent câmp, a început să se lase... Pămân­ să crească cu circa 1.700 de hectare, întinsă a albieifluviului, capriciu al al stadiului creștrii sale. tul, prea nou, netasat, nu rezistase pe care vom cultiva porumb - con­ naturii, scurtează acum drumul -în anul trecut, pe terenurile cul­ greutății utilajului. tinuă inginerul Ion Boboc, care se navelor cu aproape o oră și tivate cu grâu ale întreprinderii Iar oamenilor, lorii se cer, desigur, încumetă să pășească primul pe un jumătate. noastre -, îmi spune volubilul și în aceste condiții deosebite de teren moale, lunecos, care până în aval de acesta, se execută în energicul inginer Ion Boboc, direc­ muncă și de viață aspră, eforturi mai zilele trecute se afla încă sub același scop alte lucrări hidrotehnice, torul acestei mari unități econo­ suplimentare. Unii dintre ei sunt ape. Pășim cu grijă pe urmele sale, iar in interiorul zonelor eliberate se mice, cu o rază de activitate întinsă localnici, dar mulți au venit de prin ca pe un nisip mișcător. Nu este fac lucrări de îmbunătățirifunciare, pe aproape 80.000 ha, practic, un alte spații geografice ale țării (chiar nicidecum un cernoziom, ba mai de amenajare a unor noi complexe sfert din întreaga Deltă a Dunării simpaticul director care ne conduce mult, din loc în joc apar irzomi de agrozootehnice. - am obținut o producție medie la este oltean, de prin partea Gorjului), stuf, ceea ce arată că agricultorii C. ISMĂILEANU ^grâu de 4.000 kg/ha. Cred că în pentru a deprinde și a practica, cu vor mai avea defurcă până când și Flacăra, nr. 13/1989

JURNALE PERSONALE filorarfifost imposibilă în lipsa con- descurcat activiștii noștri dacă nu ar Adrian îmi povestește despre cum curenților! Nu vorbesc, desigur, din fi fost câțiva tineri scriitori locali care s-a desfășurat înmormântarea lui (Urmam din pag. I) resentiment-eram membru al juriu­ s-au ocupat de partea pur profesio­ Steinhardt, la Rohia. Pleșu n-a putut lui și aș fi putut să mă simt excelent. nală a evenimentului. Da. Bravii veni, ar avea un fel de domiciliu Nu am văzut, pe viu, niciodată un Din spirit de solidaritate, am renunțat activiști (defapt, activiste, în marea lor obligatoriu, la... Botoșani (?)sau prin grad mai ridicat de dedublare, să mai iau masa cu juriul, când am majoritate, și ar fi de semnalat că preajmă? Arfi înaintat și el un me­ aproape un fel de schizofrenie com- aflat de discriminare, refuzând, de alese, mai degrabă, pe criterii „este­ moriu, despre care se știe însă prea portamen tală. Pe de o parte, cuvin tele asemenea, să merg într-o excursie tice", decât de altă natură) de la UTC puțin. Paleologu, care avea de la sora moarte ale limbii de lemn, lozinci, fer­ organizată „numai pentru juriu". vor deveni bravi activiști/pasiviști lui Stenhardt unfel de împuternicire mitate partinică ș.c.l.; pe de alta, tri­ Cum am aflat ulterior, acea excursie PCR, cu același probabil dispreț pen­ de legatar, n-a mai găsit în camera couri cu inscripții englezești (I'm a a fost ocazia unui nou chiolhan. E tru cei pe care pretind să-i conducă. (chilia) bietului călugăr nimic. Ime­ sexy girl, scria pe unul, nu-mi dau ceva ciudat, comic și trist în toată Noua clasă, am spus? Mai potrivit ar diat după moarte, „băieții"au cură­ seama cât de corect, darfoarte exact!), povestea asta - deși concurența, prin fi „noua nouă clasă", pentru că, deo­ țat totul. Cu acest prilej, jurnalul, deci chiolhanuri cu cântece deocheate și vârstă, erau mai apropiați unei orga­ sebit de „bătrânii activiști", știu să dispărut pentru totdeauna? Impre­ glume porcoase. în plus, un soi de par­ nizații de tineret, tinerii activiști spună un banc, comentează filme siile lui Adrian despre Sorin Dumi­ venitism de ciocoi de tip nou, evident preferau compania membrilor juriu­ vizionate pe video, se îmbracă după trescu și Rodion Galeriu (fiulprela­ în chiar structura organizatorică apli­ lui, mulți destul de vârstnici. E vorba, „ ultimul răcnet" occidental. Cel puțin tului de faimă). Cuvioșia lor.-Dimi­ cată -juriul împreună cu organiza­ probabil, de o stranie pornire de a când nu participă la ședințe! neață rece, cu ploaie urâtă, apoi torii seghiftuiau la restaurante de lux, obține unfel de legitimitate culturală, Liviu Antonesei, JurnaJ din anii după-masă cald, soare puternic, Autoritățile române i-au interzis lui Nicolaescu să-l invite pe ambasadorul Franței iar concurența luau masa la o can­ cea pur politică nemaifiind sufi­ ciumei: 1987-1989. încercări Mircea Zaciu, Jurnal IV, la premiera filmului dela București FOTO: Arhiva personală Sergiu Nicolaescu tină modestă. Și asta în ciudafaptului cientă. Deși, în ceea ce privește cultura de sociologie spontană, lași, București, Editura Albatros, că existența juriului și a organizato- propriu-zisă, mă întreb cum s-ar fi Polirom, 1995, p. 53-54 1998, p. 436 Patru milioane de dolari, un film mai merg la premieră. Pe de altă a făcut imposibilul, așa cum ar fi difuzat în Franța, Germania, Italia parte, pot să vă spun că amba­ fost unii tentați să creadă. Școala de și lansat în România în aprilie 1989. sadorul Franței era unul dintre cei cinematografie din străinătate l-a Francois Villon-poetul vagabond, doi oameni cărora eu le mărturi­ educat: „Trebuia să lucrez foarte un--personaj emblemă pentru sisem ceea ce voi face în decembrie repede, pentru -că aveam mulți JURNALUL ZILEI francezi, dar și pentru cultura uni­ '89. Bănuiam că va fi o revoltă care actori străini programați la filmări versală. Sergiu Nicolaescu a regizat va duce la o schimbare a regimului. pe zile. Oamenii aveau și alte con­ (Urmare din pag. I) „Epoca Ceaușescu^ la rându-i, o dezbatere cu tema „Do­ Găsise însă și o scuză. Din socotelile în trei luni o coproducție la care Pentru că eu am trăit niște eveni­ tracte în acest timp. Motivul pentru cumente inedite referitoare la bio­ sale reieșea că, din 167 de cooperatori, mărturisește că a muncit cu mare mente la viața mea. Revoluția care am devenit atât de organizat pe mapamond grafia și creația poetului național". 110 erau femei care „fentau" munca, plăcere și pentru că a avut ocazia să ungară din 1956, căderea zidului este evident. Am lucrat foarte mult RP Ungaria, Potrivit oficiosului PCR, Scînteia, Au dezbătut pe tema operei emines­ folosind certificate medicale. strecoare mesaje prin care vorbea Berlinului (noiembrie 1989) și de pentru străini. Dacă ar fi fost să ziarele din lumea întreagă „lăudau" ciene Alexandru Bălăci, Mihai Un- despre tarele regimului comunist. acolo, era firesc să se întâmple și lucrez în România în tot acest timp la 44 de aniversări procesul de modernizare a Româ­ gheanu și D. Vatamaniuc. Secția de O fabrică, trei generații Rolul principal, al poetului vaga­ revoluția din România. Ambasa­ ar fi ieșit un dezastru". Bugetul pen­ Se împlineau 44 de ani de când niei sub patronajul lui Nicolae Ceau­ artă a Muzeului municipal de istorie bond, i-a revenit unui tânăr cân­ dorului nu i-am dat detalii, dar i-am tru «Francois Villon» a fost unul Ungaria se eliberase de sub „jugul șescu, politica pacifistă și justețea și artă inițiase ciclul de expuneri cu la „Dorobanțul^ tăreț francez, debutant într-ale, mărturisit că o să mă ridic. imens pentru acele timpuri, cam fascismului", nimerit prilej pentru „tezelor și orientărilor marelui con­ titlul „Imaginea artistică și documen­ actoriei, Florent Pagny. Aspect care La «Francois Villon» românii nu patru njilioane de dolari. în ceea ce a mai atenua neînțelegerile cu ducător". Omagiau politica sa „uma­ tul cinematografic - elemente ale din Ploiești nu a reprezentat o problemă pen­ au îndrăznit să-mi schimbe nimic privește numărul figuranților, la Budapesta, care alimentau cu su­ nistă", printre altele, „Pravda" și educației revoluționare, patriotice și La întreprinderea de stofe fine tru Sergiu Nicolaescu, așa cum s-ar din film, fiind franțuzesc. Mai ales acest film Nicolaescu spune că a biecte presa ocidentală. Nicolae „Sovetskaia Rossia" (URSS), „L’Orient estetice". Și în galeriile de artă, primă­ „Dorobanțul" din Ploiești lucrau cot crede, ci un avantaj. „Era conștiin­ că Ceaușescu nu a avut ocazia să avut cel puțin 1.000 de oameni. „Am Ceaușescu, alături de instituțiile de Le Jour" (Liban), „El Dia" (Mexic), vara adusese o activitate febrilă. S-au la cot membrii familiei Oprea. Mi­ cios. Eu apreciez foarte mult acest vadă acest film, iar pe cei care l-au filmat în RDG, unde m-am simțit partid și de stat, a adresat telegrame „Times International" (Nigeria) și „produs" artistic pictorul Teodor nunat prilej pentru un reportaj Rea­ lucru și, din fericire, l-am regăsit și văzut înainte de premieră i-am mai bine decât în România, profe­ de felicitare omologului său ma­ „The Statesman" (India). Nici vorbă Gheorghian la Galeria Municipiului, lizat în maniera realismului socia­ la Florent, iar din momentul acela păcălit. Pentru că se petrecea pe la sional vorbind. Nemții sunt ca și ghiar. Traian Pop, ambasadorul despre atacurile presei occidentale Mala Zamfirescu Bedivan, la Orizont, list în revista Femeia. „Colectivul" mie mi-a fost ușor să lucrez cu el. 1400-1500. Deci a mers. însă, cate­ ceasul, iar ei au ajuns să-mi zică mie României în Ungaria, a depus cu la adresa regimului Ceaușescu, Ruxandra Sibil Mermeze, la fabricii devenea astfel o „mare fa­ Nu m-a împiedicat faptul că nu era goric, din film reieșea comparația «Neamțul». Cum ar veni, eram eu acel prilej coroane de flori la mo-, acuzat de declanșarea sistematizării Atelier 35. milie" - la propriu și la figurat! profesionist, poate că a fost chiar dintre’ regimul polițienesc care mai neamț decât ei. Eram mai al numentele și mormintele eroilor satelor, dărâmarea bisericilor, asu­ Stâlpul caseiera Vasile, tată a cinci mai bine pentru ceea ce a fost domnea în acele timpuri la Pariș, în dracu’ decât ei și, probabil, de aia români aflate pe teritoriul de peste prirea minorităților naționale și Chiul pe baza copii, îi adusese pe toți alături de el, Francois Villon, «un Golan». Flo­ Franța, și ceea ce trăiam noi în m-am împăcat cu germanii foarte Tisa. înfometarea populației. la fabrică. Primul, Traian, lăcătuș și rent trecea brusc de la o stare la alta România. De altfel, cele două filme bine. Am și lucrat destul de mult în certificatelor medicale apoi maistru, care muncea la „Doro­ și asta a făcut bine personajului. pe care le-am scos în ’89, «Mircea» RDG la âcest film, cam o lună. Era și Ședința Apimondiei, Primăvara la muzee Un bilanț al CPADM Mihail Kogăl- banțul" de la 16 ani (1951). L-a urmat Drept urmare, rolul pe care l-a și «Francois Villon» aveau puter­ foarte ieftin, apoi fețele oamenilor niceanu (jud. Constanța), publicat în Gheorghe, maistru, angajat în între­ făcut a și fost apreciat." nice secvențe anticeaușiste, ca să erau perfecte pentru ceea ce aveam Vreme frumoasă, numai bună ziarul Dobrogea nouă, dezvăluia prindere în 1979. Ion (și el maistru), Lui Sergiu Nicolaescu i s-a oferit spun așa. Bineînțeles că nu erau eu nevoie. Aveam nevoie de blonzi, Institutului Interna­ pentru muzeele bucureștene de a puține „realizări în muncă" pe anul Constantin (frezor) și Dumitra (lu­ regia acestei producții gândite pen­ directe, dar dezvăluiau metoda." de fete și bărbați." țional de Tehnologie și Economie „culturaliza masele" prin vernisaje și 1988. Potrivit lui Leonard Truțescu, crătoare la mașina de dublat fire) au tru televiziune, chiar dacă a realizat Dorința de a face filme cât mai rea­ Totuși, acest film i-a lăsat lui Nico­ Apicolă, s-a desfășurat ultima șe­ dezbateri. La Muzeul Satului și de președintele cooperativei locale, în întregit „dinastia" de muncitori până la urmă un film destinat liste l-a determinat pe Sergiu Nico­ laescu și un gust amar. A luat dință a Comitetului Executiv al Fe­ Artă Populară, o expoziție de patri­ anul 1988, sătenii prășiseră de două Oprea. Nurorilor sale, bătrânul Va­ marelui ecran. „Postul TFi a înche­ laescu să apeleze la metode nu toc­ „țeapă", cum se spune, de la Lucien derației Internaționale a Asocia­ moniu pentru ținutul Târnavelor a ori, „răriseră" 14 hectare cu sfeclă de sile le-a găsit loc tot la fabrică. La fel iat prestațiâ de serviciu pentru mai ortodoxe pe platourile de fil­ Mandero, coordonatorul de la țiilor de Apicultură (Apimondia). prezentat textile de interior, mobi­ zahăr și decoletaseră 30 ha de po­ și celor șase nepoți. acest film cu studioul București, cu mare. La „Francois Villon" cel puțin CineTv Film Berlin. „M-a păcălit la Participaseră la discuții delegații din lier, costume, arhitectura zonală. Mu­ rumb, dintre care 4 au fost culese. Cornelia LUPU mjne ca regizor. Nu știu de ce au unul dintre actorii francezi a avut bani. Nu că ar fi fost asta prima dată Marea Britanie, Belgia, Brazilia, zeul Literaturii Române a organizat, Prea puțin pentru norma de plan! Florin MIHAI optat pentru mine și nu au găsit o parte de o sperietură soră cu când am fost păcălit astfel de-a lun­ Canada, Finlanda, Franța, RFG, Italia, variantă în Franța. Dar, totuși, eu moartea: „Eram undeva în apro­ gul carierei mele. De exemplu, Iugoslavia, Spania, Ungaria, URSS. făcusem până la acel moment piere de Buftea și am spânzurat un nimeni nu a știut faptul că la «Mihai Oficiile de gazdă le-a făcut Ghfeor- destul de multe filme pentru ei. în mort pentru o scenă din film. Am Viteazul», eu am plătit filmarea de ghe David, în calitatea de ministru total am 27 de filme făcute în cerut un cadavru de la morgă și mi la Istanbul. Pielea cumpărată de la al Agriculturii. Franța, Germania, Italia, de cele mai l-au dat. Nu mi s-au făcut greutăți și Paris pentru realizarea costumelor multe ori coproducții. Eu nu accep­ nu am avut nevoie de aprobarea din film eu am plătit-o. Aveam bani, Șantierul Lacul ™ — Ț0VARAșuL NtC0LAE CEAUȘESCU tam să fac film decât dacă lucram Securității, de exemplu. Dar dezas­ dar în loc să strâng banii ca să-mi t plai K ptottk tatMi Una Motor pe 35 de mm, adică pe peliculă, trul a venit din altă parte. Era o cumpăr ceva, eu am plecat la Istan­ & R $ f fcgsto to to Văcărești, la un an < chiar dacă «Francois Villon» era seară de vară și cadavrul mirosea. bul cu 32 de oameni. Aproape că Aî. COMITETULUI dflȚ&M Al PARîiOUlMf «QMÂM destinat în principal televiziunii. Când au venit actorii fracezi, la un nu-ți vine a crede că pentru o de existență Deci e cât se poate de clar că eu l-am moment dat, conform scenariului, cameră plăteam atunci 1 dolar pe La un an de la începerea lucră­ ptawi 0. i făcut film de cinema. E adevărat că unul dintre ei trebuia să se urce pe noapte. Și am stat cam 10 zile. Ce pot rilor pentru amenajarea unui nou 1 MAI-AMPLĂ ANGAJARE pentru străinătate am făcut patru scaun și să-i pună unui condamnat să spun despre problemele financia­ lac bucureștean (Văcărești), pe pla­ lN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ, SIMBOL serii, iar în România au fost date ștreangul de gât. Eu am spus să re pe care le-am avut la «Francois toul dinspre Șoseaua Olteni­ doar două serii, în aprilie 1989, pe facem o repetiție înainte să tragem. Villon»?! Filmările în plus pe care ței, proiectanții de la Șantierul AL EROISMULUI MUNCITORESC marele ecran. Ambele serii s-au dat Actorul s-a apropiat de cadavru, le-am făcut nu mi-au fost plătite de Național al Tineretului - Antre­ într-o singură zi la Patria și totul a apoi s-a uitat la mine, după care îmi Mandero. După ce francezii au dat priza 1IACERD, „dădeau raportul". durat în jur de 3 ore." Bineînțeles, șoptește: «Miroase!». Abia atunci â banii, el m-a rugat să mai întârzie cu Drenul de conturat fusese termi­ realizarea peliculei nu a fost lipsită realizat că trupul este adevărat. Am plata către mine. Și a întârziat până nat și ecranul de protecție se rea­ de peripeții, mai ales că era vorba ținut întotdeauna ca în filmele a murit. Mă cunoștea bine și știa că lizase în proporție de 70%. Cu fHLE DEPRESA de colaborare între mai multe țări. mele să pară totul cât se poate de nu o să-l trag de mânecă. Ce conta pământul cărat de pe fundul lacu­ „Filmul l-a făcut până la urmă real. Iar «Francois Villon» este cât se pentru el, care era milionar, lui trebuiau umplute atunci di­ CineTv Film Berlin, și între TF1 și poate de fidel epocii. Prin anii 100.000 de mărci?!" gurile. Existau și alte puncte „fier­ IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE CineTv Film Berlin au apărut tot ’30’40, pe când eram doar un copil, Francois Villon - coproducție binți", aproape de Podul Vitan- soiul de neînțelegeri. La TFt era pe am văzut un alt «Francois Villon» Franța/Germania/România Bârzești și în sudul lacului, pe DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU atunci un tip, un francez, care se franțuzesc. Și m-a impresionat încă Distribuție: Florent Pagny, Marc malul dinspre Șoseaua Văcărești. RroductîwîaJe Mă pi bună organizare, credea foarte deștept. Asta și pentru de pe atunci modul în care a fost de Jonge, Cristophe Odent, Bernard De folos era și experiența acumu­ perfecționare tehnologica și calificare superioară că erau socialiștii la putere și poli­ realizat, de aceea am și făcut cu Farcy, Pascal Pistaccio, Yves Beney- lată la realizarea lacului Dâm- tica se făcea peste tot. Pot să spun că mare plăcere acest film mulți ani ton, Silviu Stănculescu, Traian bovița. Două conducte alimentau am întâmpinat cu ei niște greutăți mai târziu. Cu atât mai mult cu cât Costea, Ion Marinescu, Olga Tudo- cu întinderea de apă, străbătând 23 mai ale naibii decât pe cele pe care am introdus și anumite scene, cu rache, Ion Besoiu, Oana Pellea km, pe ruta Mihăilești-Văcărești. înnoiri edilitare in București le aveam cu cenzura românească. trimitere la regimul comunist." Scenariu: Rose Legrand, Maxime 850 de brigadieri, aduși din toată Aveau fel de fel de observații, și asta Regizorul a terminat filmul în trei Duval țara, lucrau zi-noapte pe șantier. pentru că nu s-au înțeles cu cei de la luni, deși directorul de la Buftea, un Regia: Sergiu Nicolaescu Prin rotație, județele patriei Berlin. Apoi, autoritățile române inginer pe nume Pivniceru, a sem­ Imaginea: Alexandru Grozea, urmau să completeze efectivele de mi-au interzis să-l chem pe amba­ nat o hârtie în care scrisese că Nicolae Girardi muncitori: aprilie-mai (Caraș-Se- sadorul Franței la premiera de la „Francois Villon" nu poate fi realizat Muzica: Jean Marie SenZa verin, Bacău), iunie-iulie (Timiș, București. Așa că eu am refuzat să atât de repede. Sergiu Nicolaescu nu Oana-Maria BÂLTOC Cluj), august (Botoșani).

JURNALUL ROMÂNIEI 1989 ACUM DOUĂZECI DE ANI JURNALUL NAȚIONAL Sâmbătă, 4 aprilie 200 9 PAGINA 3 AMINTIRILE LUI CORNELIU MĂNESCU AMBASADORUL RFG A FOST ROMÂNIA FUSESE PRIMA RETRAS DE LA BUCUREȘTI 5

TARĂ SOCIALISTĂ (Urmam din pag I) adoptată de România față de RFG a România a avut acces la surse de început să îi irite pe liderii sovietici, finanțare noi, atât în perioada 1967- Instalațiile respective au fost mon­ est-germani și polonezi. Aceștia i-au 1970, cât ți în deceniul cafte a urmat. tate în apropierea localității Brazi, de criticat deseori pe români deoarece Schimburile economice dintre lângă Ploiești, și au constituit nucleul considerau că Bucureștiul încuraja România și RFG au fost profitabile am­ CU ĂMBASADĂ LA BONN rafinăriei construite pe acel amplasa­ Guvernul vest-german să-și promo­ belor state. Pe de-o parte, autoritățile ment la începutul anilor ’60. veze interesele în defavoarea statelor de la București au avut acces la în același timp, Gheorghe Gheor- membre ale Organizației Tratatului de tehnologia vest-germană în scopul (Urmam din pag. I) ghiu-Dej a menținut sistemul de con­ la Varșovia. Practic, erau afectate inte­ modernizării economiei românești. în ducere comunist în România. Pentru resele URSS, RFG și Poloniei în „pro­ același timp, Guvernul de la Bonn a Nu și în Est, dincolo de Zidul Ber­ a evita o posibilă deteriorare a rapor­ blema germană" (divizarea Germa­ încurajat deschiderea promovată de linului, remarc eu. „Nici măcar est- turilor politice și economice cu URSS, niei după încheierea celei de-a doua Nicolae Ceaușescu începând din'anul germanilor nu le făcea plăcere să-i reprezentanții Ministerului român al conflagrații mondiale și încheierea 1967 în relațiile europene. Politica li­ vorbească de bine pe conaționalii lor, Afacerilor Externe au solicitat încă de unui tratat de pace între fostele părți derului român sprijinea implicit ideea a menționat Corneliu Mănescu. la 14 iulie 1956 opinia liderilor sovietici beligerante). de unitate a națiunii germane. Apro­ Aceștia aveau mereu tendința să-i în legătură cu stabilirea de relații Cu toate că au fost criticate la Mosco­ pierea respectivă s-a realizat cu ușu­ acuze de fascism pe vest-germani, ca diplomatice între România și Republi­ va, Berlin și Varșovia, autoritățile rință deoarece între România și RFG și cum s-ar fi făcut o alegere a oame­ ca Federală Germania, precum și dez­ rdmâne au intensificat schimburile nu existau litigii grave, care să afecteze nilor înainte de a împărți țara. Nu pe voltarea relațiilor comerciale între cele comerciale cu RFG. Astfel, în perioada relațiile de colaborare. Nu în ultimul unități teritoriale s-ar fi făcut divi­ două state. După mai multe luni de 1964-1966, valoarea totală a produ­ rând, în România exista la acea vreme zarea și ca o dovadă a divergenței între așteptare, autoritățile române au selor vest-germane livrate României a o comunitate germană numeroasă. marile puteri, ci pe baza apartenenței primit un răspuns din partea șefului atins nivelul de 337 milioane de dolari, Autoritățile federale de la Bonn s-au la fascism sau la comunism. (...) Nu o Direcției a V-a din Ministerul Afaceri- în timp ce exporturile românești în interesat continuu de soarta etnicilor singură dată, Walter Ulbricht, con­ lcfr Externe al URSS. Acesta le-a comu­ RFG au fost de aproximativ 207 mi­ germani din România. De exemplu, în ducătorul comuniștilor est-germani, nicat că„sunt condiții prielnice pentru lioane de dolari. în scopul îmbunătă­ primăvara anului 1973, reprezentantul l-a servit pe Hrușciov în relațiile pe stabilirea de relații diplomatice cu RFG țirii raporturilor comerciale cu RFG, Societății de Cruce Roșie din RFG a pro­ care acesta voia să ni le impună în și că în viitorul apropiat vor fi de acord autoritățile de la București au benefi­ pus omologului său român să se cadrul CAER." ca astfel de relații să fie stabilite de ciat din plin de garanțiile „Hermes" și înceapă negocieri pentru soluționarea țările de democrație populară". au plătit la timp toate datoriile făcute „cazurilor de reunire a familiilor încă Piedici politice Răspunsul reprezentantului sovie­ pentru achiziționarea de produse vest- nerezolvate". Practic, despre apro­ tic a lăsat să se înțeleagă că Moscova nu germane. Cu toate acestea, câțiva ex- barea unor cereri de emigrare în RFG în iunie 1955, după moartea lui Sta­ agrea în acel moment ideea autorită­ perți economici străini recomandau ale unor etnici germani din România, lin și după inițierea de către Hrușciov ților de la București de a stabili relații în luna mai 1967 restrângerea posi­ înainte de vizita oficială în RFG a lui a unei politici de „destindere", au diplomatice cu Guvernul de la Bonn. bilităților României de contractare a Nicolae Ceaușescu. început discuțiile în legătură cu statu­ Kremlinul era însă de acord cu schim­ unor noi credite din Occident. Estimau La 18 iunie 1973, liderul PCR a refuzat tul celor două Germanii. De tatonările burile comerciale dintre România și că, pe termen lung, autoritățile de la propunerea vest-germană, prezentată făcute de URSS s-a folosit diplomația RFG, mai ales în privința exporturilor București nu vor avea resurse finan­ într-un document semnat de George românească. „Vest-germanii puneau în 1981, președintele vest-german Karl Carstens (al doilea din stânga) a vizitat România. S-a convorbit, printre altele, românești de petrol în RFG. ciare suficiente pentru achitarea inte­ Macovescu, ministru al Afacerilor la baza relațiilor lor externe așa-nu- și despre situația etnicilor germani din Transilvania FOTO: Arhivele Naționale Din acel moment, autoritățile ro­ grală și la timp a datoriilor acumulate. Externe, și Ștefan Andrei. Practic, din mita «doctrină Hallstein». Asta mâne, de comun acord cu cele vest- Pentru echilibrarea balanței de plăți acel moment, autoritățile de la Bucu­ însemna că RFG nu întreține relații Corneliu Mănescu. Lucrurile n-au acceptat partea bună din ceea ce se Bonn mai devreme decât fusese sta­ germane, au întreprins demersuri în externe# României, respectivii econo­ rești au adoptat, o atitudine nouă în diplomatice cu o țară care recunoștea părut de la început mai ușoare, pen­ putea. Au avansat propunerea să nu bilit. Cu Willy Brandt, ministrul lor vederea încheierii unui protocol pri­ miști recomandau restrângerea im­ relațiile cu RFG. Guvernele care s-au existența ca stat a celeilalte Germanii tru că ei ne-au cerut, în vederea sta­ încheiem un tratat, ci fiecare dintre de Externe, am semnat tratatul ca vind schimburile de mărfuri între cele porturilor sale comerciale. succedat la Bonn au acționat în con­ și avea relații diplomatice cu ea. Or, bilirii de relații diplomatice, să guvernele noastre să-și exprime între țările noastre să se stabilească două state, Care a fost reînnoit anual în pofida acestor previziuni, în pe­ secință, străduindu-se să obțină pe alte noi, românii, făceam parte din CAER recunoaștem în scris că Guvernul acordul pentru stabilirea relațiilor relații diplomatice la rang de amba­ până în 1959. Evoluția pozitivă a rioada următoare, Nicolae Ceaușescu căi emigrarea, inclusiv prin achitarea și din Tratatul de la Varșovia împre­ vest-german este unicul reprezentant diplomatice, iar în chestiunile de sadori extraordinari și plenipo­ relațiilor comerciale a convins cele a menținut un nivel ridicat al impor­ unor sume de bani către statul român. ună cu Germania Democrată. La al poporului german și să recunoaș­ litigiu, prin scrisori separate, să ne tențiari." două părți să lucreze, în cursul anului turilor de produse vest-germane în în anii ’80, criza economică prin rându-le, est-germanii ne-au supus tem că Landul Berlinului aparține exprimăm poziția oficială. Conform în discuția noastră am reiterat și 1959, la întocmirea unui document România. în opinia noastră, stabilirea care trecea România și decizia lui Nico­ multor reproșuri din momentul Germaniei Federale." poziției hotărâte la nivelul condu­ informațiile din alte surse. Când bilateral cu termen de valabilitate mai de relații diplomatice între România și lae Ceaușescu de a achita integral și încheierii acordului de funcționare a cerii, în numele Ministerului de semnase cu Guvernul vest-german mare. Astfel, în luna decembrie 1959, RFG, la sfârșitul lunii ianuarie 1967, anticipat datoria externă au sporit reprezentanțelor comerciale cu RFG. Poziția lui Ceaușescu Externe, am trimis o scrisoare omo­ stabilirea relațiilor diplomatice, reprezentanții celor două state au precum și poziția echilibrată și fermă îngrijorările din RFG față de situația în (...) Pe măsură însă ce noi avansam în logului meu în care afirmam că Ceaușescu a încheiat și un acord încheiat un nou protocol comercial, a liderului comunist român în fața care se aflau germanii din România. în înțelegerile cu vest-germanii - și „Pentru a menține pacea în Europa înțelegerile noastre nu implică prin care Germania Federală se valabil până la 31 decembrie 1961, cu reprezentanților est-germani, sovietici cele din urmă, cancelarul Helmut Kohl prima relație directă s-a derulat la trebuiau respectate acordurile în­ suveranitatea și jurisdicția statelor. obliga să achite Guvernului român posibilitatea prelungirii automate și polonezi - nemulțumiți de decizia a hotărât retragerea de la București a nivel de delegații economice, coordo­ cheiate la sfârșitul celui de-al doilea (...) La București a venit o delegație o taxă pe cap de cetățean în schim­ până la 31 decembrie 1962. adoptată la București - a influențat ambasadorului țării sale. nate din partea noastră de Bârlă- război mondial și granițele stabilite vest-germană pentru a pregăti vizita bul aprobării de emigrare a acestuia. La începutul anilor ’60, atitudinea anumite decizii în Occident. Astfel, Dr Petre OPRIȘ deanu-, aveam de întâmpinat tot mai atunci, mi-a relatat Corneliu Mă­ mea la Bonn. Simultan, delegații vest- Sumele variau între 4.000 și 10.000 multe greutăți din partea est-ger- nescu. A le pune în discuție însemna germane, cu misiuni asemănătoare, de mărci germane, în funcție de manilor. Acestea se vedeau în pozițiile nerespectarea suveranității statelor. s-au deplasat la Praga și Budapesta. vârsta și calificarea etnicului ger­ exprimate în CAER." Prin urmare, noi spuneam că trebuie Neliniștită de aceste discuții, condu­ man, citisem eu. Ce știți despre acest Urmând exemplul românilor, admisă existența a două Germanii și cerea est-germană a propus ca la acord? - l-am întrebat pe Corneliu Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria și a unui Land al Berlinului indepen­ începutul lui februarie să aibă loc la Mănescu. „Nu Ministerul Afacerilor Jean Marie Le Breton, Polonia și-au deschis reprezentanțe dent. însă și Germania de Vest voia să Berlin o consfătuire a miniștrilor de Externe se ocupa de emigrări, a fost comerciale în 1966 la Bonn. A fost un spargă tiparele și să încheie relații Externe din țările socialiste în ve­ răspunsul lui. Prin urmare, nu eram an când diplomația românească a diplomatice cu noi. Sigur că voiau să derea adoptării unei poziții comune informat asupra numărului celor avansat iar. obțină cât mai mult pentru ei, de în relațiile cu Germania Federală. care plecau de vreme ce nu se dădea „Atunci a devenit cancelar Kiesin- aceea au inițiat aceste relații cu țările Sesizând pericolul - printre altele ni nici publicității ceva. Cu atât mai rechemat pentru consultări ger, iar ministru de Externe Willy socialiste cunoscute sub numele de se recomanda amânarea tratativelor puțin cunosc despre sumele care se Brandt, cu care eu am avut mai multe «ostpolitik». Dacă au văzut că nu ne în curs -, în înțelegere cu vest-ger­ plăteau." întâlniri, și-a continuat amintirile pot clinti din pozițiile noastre, au manii am fost trimis și primit la Lavinia BETEA (Urmam din pag I) într-un context din ce în ce mai dur. legătură cu partenerii noștri din La Iași, Dan Petrescu, în interviurile Comunitatea Europeană, foloseam Revenit la București, am încercat pe care le dădea presei occidentale mecanismele prevăzute de CSCE DIN ARHIVELE SECURITĂȚII din nou să obțin pentru Corneliu și mai ales ziarului Liberation, (Consiliul pentru Securitate și Coo­ Mănescu beneficiul azilului politic punea în cauză întregul sistem. Era perare în Europa - n. n.) în domeniul în Franța. Aceste demersuri nu erau hărțuit de poliție. Am decis să drepturilor omului. Demersurile făcute publice, dar numeroși ro­ amânăm sine die convorbirile noas­ noastre sâcâiau regimul. Dar aveau mâni știau că pot conta pe sprijinul tre economice. Prietenii noștri ger­ puține urmări pentru protejații Ancheta lui Silviu Brucan nostru. Ceea ce nu era de ajuns pen­ mani procedau la fel. Nu pierdeam noștri: Ceaușescu se prefăcea că le tru a-i împinge să se manifeste mai nici o ocazie pentru a face presiune ignoră." mult. Doina Cornea își ducea lupta asupra Guvernului român. Astfel, în Cristina DIAC [Document dactilografiat cu litere comentarii cu caracter negativ la postului de radio BBC, unde a fost numărul de telefon greșit, îi solicită mari (mașină IBM), destinat șefului adresa politicii statului nostru, primit, pentru cinci minute, de lui Brucan Silviu să-l sune la birou F DSS, adjuncților acestuia și Cabine­ referitoare la schimburile cultural- directorul emisiunilor pentru, pentru a confirma dacă poate par­ RESTITUIRI tului 1, cu interspații pentru nume • științifice și pretinsa îngrădire a in­ străinătate. Acesta i-a propus să dea ticipa la prânz. proprii scrise de mână (reprodus telectualității de a avea contacte cu un interviu în care să comentze 3. în cursul zilei, la domiciliul lui integral), sublinierile îi aparțin gen. cetățenii străini. vizita la Londra și să anunțe că, în Brucan a efectuat o vizită scriitorul Iulian Vlad, șeful DSS.] De asemenea, i-a furnizat acestu­ continuare, va efectua o călătorie la Galan Emil. La întrebările lui refe­ STRICT SECRET ia o serie de date cu privire la situa­ Moscova. Cel în cauză a chemat apoi ritoare la modul în care evoluează Vizionare de media Aiud Exemplar nr. 1 ția și poziția unor scriitori cum sunt un redactor englez, precum și pe ancheta lui Brucan, soția acestuia i-a NOTA e Pleșu Andrei, Deșliu Dan, Blandiana Mititelu Cristian, șeful emisiunii în spus că „oscilează între optimism și I 1. Din ancheta efectuată asupra lui Ana și a dat explicații cu privire la limba română, cărora le-a dat inter­ contrariu". Tot ea a mai afirmat că UM 0632/5 A Buc. căci s-a certat cu el de vreo două ori. vorbit (șoptit) cu nimeni nimic și nici Brucan Silviu în ziua de 4 aprilie a.c. substratul politic al unora dintre viul solicitat în limbile engleză și „adevărul este că oamenii aceștia, Primește cpt. Negrilă Silviu Eu am stat de vorbă cu deținutul noi ceilalți nu am vorbit. Menționez că au rezultat următoarele: scrierile acestora. română. care-1 anchetează, au o evidență Sursa deț. Pîrvu Dumitru Drăguț Timotei și el mi-a spus că acasă fondul sonor al emisiunii a fost dat la a) A dat o declarație în care Cu același prilej, au convenit ca Recunoaște că pe timpul vizitei în foarte clară a activității lui Brucan Loc Penit. Aiud LC.t la Cîmpia totul este bine. Mi-a spus că maxim și șoaptele noastre nu au fost recunoaște că în decembrie 1988, Brucan Silviu să scrie articolul „Nu Anglia a avut contacte cu Dennis Silviu aproape pe minute. Știu până Nr.ooioi/din 4.04.1989 părinții lui locuiesc actualmente la auzite. Roger Kirk i-a transmis că Frederik se poate socialism fără pluralism", Deletant, lector de limba și istoria și contactele întâmplătoare ale aces­ La meciul de fotbal Steaua - ICH Moldova - nouă la bloc și lucrează la Nota ofițerului C.I. Stork, ambasadorul Olandei la apărut în ziarul olandez Handels- României la Universitatea din Lon­ tuia cu diverse persoane". (IFK, n.r.) Goteborg, deținutul Iuga mină, tatăl său și fratele. Menționez că Introducerea la vizionarea meciului București, ar dori să-l cunoască și să blad de la 20 martie a.c. dra, colaborator al BBC și prieten cu 4. în cursul dimineții, Nicolae Dumitru a stat de vorbă, a șoptit cu acestea au fost lucrurile discutate și de fotbal s-a făcut fără consultarea aibă o întâlnire cu el. Ulterior, i l-a Brucan Silviu a mai recunoscut că, Mititelu Cristian, cu care a convenit, Mircea s-a deplasat la Călărași, unde deținutul Matei Viorel și i-a spus aces­ alceva nimic nu s-a mai discutat ci s-a organelor C.I., altfel s-ar fi prevenit prezentat pe acesta la un coctail, pe timpul celei de a doua vizite efec­ la propunerea lui, să-i trimită și-a reluat în mod normal activi­ tuia că el este bolnav rău cu stomacul vizionat meciul. Cetățeanul suprave­ contactul dintre cele 2 camere în care prilej în care au convenit să-i trimită tuate la reședința lui Frederik Stork, mesaje prin poștă care, ulterior, să tatea. Nu a desfășurat activități care și că abia așteaptă să plece acasă la ghetor a spus să lăsăm vorba, nu ne-a se afla Iuga D. Pîrvu D. Comăneci Ghe­ o invitație la micul dejun într-o zi de pe lângă faptul că i-a dictat textul fie valorificate la postul de radio să prezinte interes operativ. fetițele lui. lăsat să vorbim, de fapt acestea au fost orghe și Matei Viorel, Drăguț T. și Ma­ sâmbătă. integral al scrisorii celor șase, i-a respectiv. Nr. D-3/00187.431 în cameră l-am întrebat pe deți­ cîteva șoapte abia schimbate între noi. teescu să vizioneze meciul. Semnează Ca urmare a invitației aduse per­ făcut o prezefttare detaliată a fiecă­ 2. Henry Clarke i-a trimis o nouă Din 5 aprilie 1989 nutul Iuga D-tru de unde îl cunoaște Menționez că deținutul Iuga Dumitru ofițer C.I. Negrilă Silviu. 07.04.1989 sonal de Frederik Stork la domiciliul ruia dintre aceștia, cu referire spe­ telegramă lui Brucan Silviu, prin Document din volumul: Dosarul pe deținutul Matei Viorel și mi-a spus nu a stat de vorbă cu deținutul Matees- Discutați cu Mr. Tărțan asupra ris­ său, Brucan Silviu i-a făcut acestuia cială la funcțiile pe care le-au deți­ care îi reamintește că este așteptat la Brucan. Documente ale Direcției a că a stat cu el în cameră la București pe cu Alexandru deoarece noi stăteam în curilor la care ne expune. Semnează o vizită în dimineața zilei de 28 ia­ nut în decursul timpului. un prânz în ziua de 4 aprilie a.c., lll-a Contraspionaj a Departamen­ secția a cincea specială. față pe prima bancă iar Mateescu în mr.Torja Iosif nuarie a.c. b) Declară că la începutul lunii ora 1230. tului Securității Statului (1987- Deținutul Iuga Dumitru mi-a mai spatele nostru. Menționez că deținutul Extras din Dosarul de urmărire Brucan Silviu recunoaște că a noiembrie 1988, în timp ce se afla la După ce menționează că în 1989), lași, Editura Polirom, 2008, spus că Matei Viorel a fost în cameră Iuga nu a făcut alceva decît să fumeze informativă a lui Dumitru Iuga, făcut, cu acest prilej, o serie de Londra, a efectuat o vizită la sediul telegrama anterioară își trecuse p. 538-540 cu el și că este și acesta bolnav de nervi țigarea și să se uite la meci nu a mai provenit din Arhiva CNSAS. Credințe interzise in Romania

Dacă în Transilvania pătrunderea gioase care se manifestă violent și con­ monumentelor religioase din Româ­ curești. într-un document din doxie în regiunile Baia Mare, Oradea, spre sfârșitul secolului «al XIX-lea a tra legilor de ordine ale statului și care nia", de dr Constantin Cuciuc, se arată: arhivele Bisericii Ortodoxe Române Cluj, Timișoara. unor religii străine de ortodoxia încalcă anumite libertăți ale indi­ „La sfârșitul anului 1948 a fost desfi­ se spune că acolo unde preotul Credința în Dumnezeu a fost un cap tradițională a făcut ca locuitorii să se vizilor). în perioada interbelică, diver­ ințată biserica greco-catolică: o parte dintr-o parohie greco-catolică a de acuzare puternic în perioada de obișnuiască în timp cu o coexistență sele guverne au acordat „libertăți" din credincioși s-au integrat cultului revenit la ortodoxie cu inima curată, instaurare a comunismului în Româ­ și manifestare paralelă a credințelor, parțiale de manifestare baptiștilor, ortodox, alții s-au apropiat de catoli­ unificarea urma să aibă loc fără pro­ nia, fiind condamnați la închisoare în celelalte regiuni românești, proze­ adventiștilor de ziua a șaptea, creș­ cism sau de alte religii, unii și-au pă­ bleme, dar altfel era „iluzorie". în mii de preoți ortodocși, dar și oameni litismul noilor credințe a fost de tinilor după Evanghelie și martorilor strat însă credința, înfruntând prigoa­ unele cazuri, atitudinea ostilă sau de alte credințe. Greco-catolicii au multe ori deranjant pentru credin­ lui Yehova uneori. Prin Legea cultelor, na aspră din timpul comunismului". delăsarea administrațiilor locale suferit și ei din pricina credinței. După cioșii ortodocși. Au fost și cazuri de emisă în 1928, au fost interzise urmă­ Mănăstirile greco-catolice exis­ ortodoxe, precum și neimplicarea gratiile de la Sighet au murit episcopii tensiune și conflicte interconfesio- toarele credințe: asociațiile religioase tente până atunci s-au dizolvat, iar unor preoți ortodocși au dus la ori­ Ioan Suciu, Traian Frentius și Tit-Liviu nale între ortodocșii băștinași și nou- mileniste - martorii lui Yehova, stu­ călugării s-au orientat spre mă­ entarea către catolicism a preoților Chinezu. Episcopul Iuliu Hossu, cel veniții cu religiile lor străine, dar și denții în Biblie, societatea de biblii și năstirile catolice ori au devenit laici. greco-catolici proaspăt reveniți la care a citit proclamația de la Alba-Iulia aderări ale ortodocșilor la una dintre tratate -, penticostalii, biserica lui Au existat și călugări care au rămas ortodoxie. Cert este că intelectuali­ la 1 Decembrie 1918 în cadrul marii acele noi culte. Dumnezeu apostolică, pocăiții, nazari- în pastorație fără a trece la catolici tatea greco-catolică s-a opus inte­ adunări a Unirii, a trecut și el pe la După 1918, statul român a încercat - nenii, adventiștii reformați, seceră- sau la ortodocși, numiți „nereviniți". grării în ortodoxie. Unele practici Sighet și prin alte locuri de suferință și și a reușit de-a binelea ceva mai târziu torii, hlâștii, inochentiștii și alții. în 1951 s-a răspândit ideea consti­ catolice au fost menținute mult timp a murit în 1970, la scurt timp după - să restrângă activitatea unor „secte" în 1948 a fost interzis cultul greco- tuirii într-un cult aparte a acestor și după integrare. în 1959 s-au înre­ eliberarea din Mănăstirea Căldăru- de pe teritoriul nostru (acum nu mai catolic. preoți-călugări, independent atât de gistrat treceri masive ale preoților și sani, unde avusese domiciliu fortat. în anii '50, pentru credința lor, zeci de prelați grecocatolici sunt numite secte decât grupările reli­ în volumul „Atlasul religiilor și al Roma, cât și de Patriarhia de la Bu­ credincioșilor greco-catolici la orto­ Daniela CÂRLEA-ȘONTICĂ au fost închiși la Sighet FOTO: Cristina Diac

JURNALUL ROMÂNIEI 1989 ACUM DOUĂZECI DE ANI PAGINA 4 t JURNALUL NAȚIONAL Sâmbătă, 4 aprilie 2 00 9

( AICI RADIO EUROPA LIBERA! A ROMANIA, ÎNVINSA DE POLONIA Candidații unor grupuri independente (12-1 ÎNTPt-lNJOI-TEST câștigă neașteptat alegerile * Angrenată în campania de califi­ din RSS Moldovenească care la Campionatul Mondial din 1990 din Italia, unde avea de altfel să și ajungă, echipa națională de fotbal în ciuda faptului că nu au un sta­ Amploarea succesului lor a fost pe didații învinși de mișcarea inde­ a României a susținut la începutul tut legal, ci multe și serioase handi­ atât de încurajatoare pentru ei pe cât pendentă au fost seniori ai partidu­ lui aprilie ’89 un meci de verificare capuri, două dintre principalele de neașteptată trebuie să fi fost pen­ lui și oficiali ai statului în republică. cu reprezentativa Poloniei. Jocul de mișcări independente din RSS Mol­ tru autorități. Purtători de cuvânt ai Printre oficialii învinși se află un la Varșovia a reprezentat ultimul dovenească au intrat în cursa elec­ celor două mișcări au dat detalii președinte al Consiliului de Miniștri test înaintea partidei de la Atena, cu torală pentru membrii și aliații lor despre alegeri într-un interviu tele­ și președintele uniunii sindicale, Grecia, din preliminarii, progra­ care au candidat ca independenți la fonic pentru Radio Europa Liberă. amândoi membri ai Biroului Comi­ mată la sfârșitul lunii. alegerile pentru Deputății Poporu­ Membrii și susținătorii activi ai tetului Central de Partid Moldove­ „Fotbaliștii noștri au efectuat ime­ lui în Congresul URSS. Majoritatea mișcărilor independente au câștigat nesc; președintele KGB-ului din diat un antrenament pe un teren al acestor candidați au câștigat învin­ șase locuri de deputați. Candidații republică, ministrul Educației, mai complexului Legia, transmis în gând câțiva seniori ai partidului și care nu au fost afiliați mișcării, dar mulți prim-secretari raionali care au direct de televiziunea poloneză. Este oficiali guvernamentali. Platformele care au împărtășit o parte din opini­ fost învinși chiar în propriile dis­ 6 dovadă a importanței acordate lor au îmbinat solicitarea de drep­ ile sale au câștigat patru locuri. Prin­ tricte. Toți, cu excepția unuia singur, acestei întâlniri. De altfel, lotul turi naționale pentru moldoveni și tre câștigători se află cinci scriitori și sunt etnici moldoveni care nu au polonez s-a reunit acum o reformarea democratică a sistemu­ un critic literar, care au legături sprijinit sau care chiar au obstrucțio- săptămână la Bydgoszcz, la centrul lui sovietic. Grupurile independente strânse cu Mișcarea Democratică nat aspirațiile moldovenești cu olimpic Spala, susținând antrena­ au obținut majoritatea voturilor în sau Clubul Mateevici și care s-au privire la limbă, migrație, reformă mente și jocuri de verificare. orașele mai mici și în sate, unde s-a implicat în publicarea periodicului economică, protecția mediului și Selecționerul Wojciech Lazarek l-a activat mai ales intelighenția locală. moldovenesc ilegal, cu alfabet latin, aspecte religioase. convocat și pe internaționalul Fur- Principalele mișcări indepen- cu sprijin din partea Frontului Po­ Un al treilea membru al CC care tok (Hamburg) pentru a da mai ’ dente din republică sunt Mișcarea pular din Lituania. Ei sunt Mihai nu a fost ales este Nicolae Tiu, prim- multă forță atacului reprezentativei Democratică Moldovenească pen­ Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Druță, secretarul orașului Chișinău și sin­ sale", relata la vremea respectivă tru Perestroika și Clubul Cultural Ion Hadirca, Dumitru Matcovschi și gurul membru al conducerii re­ trimisul cotidianului Sportul în Alexe Mateevici. Ei militează pentru Grigore Vieru. Ceilalți câștigători publicane care a îmbrățișat poziții­ Polonia, Eftimie Ionescu. drepturi naționale pentru moldo­ sunt educatorul^Anton Grăjdieru, le reformiste și naționale în timpul Tot în avancronica partidei, veni și pentru democratizarea socie­ muzicianul Eugeniu Doga și chirur­ alegerilor. Acest lucru a produs o Sportul insera și o declarație a tății sovietice. Spre deosebire de gii Gheorghe Ghidirim și Gheorghe repliere, influențată de Frontul selecționerului Lazarek. „Avem o omologii lor din republicile sovie­ Rusu. Rezultatul poate fi considerat Internaționalist, printre votanții de partidă foarte grea. întâlnim un tice baltice, mișcările independente o victorie semnificativă având în limbă rusă din Chișinău care s-au adversar puternic, cu o cotă mereu din Moldova nu au fost legalizate și, vedere numeroasele handicapuri cu raliat în spatele unui candidat inde­ în creștere în fotbalul continental. drept rezultat, nu au posibilitatea de care s-au confruntat mișcările inde­ pendent de etnie rusă. Cum o majo­ Atât rezultatele din grupă,- plus a-și susține deschis candidații. Un pendente. ritate clară nu a înregistrat nici una recentul 1-0 cuJtalia, cât și suita număr de membri și susținători ai Se pare că acești zece deputați pot din cele două părți, alegerile se vor impresionantă a cluburilor româ­ celor două mișcări totuși candidează conta pe sprijinul celor doi moldo­ repeta acolo. Un alt învins proemi­ nești în cupele europene, în frunte ca independenți împotriva unor veni care au fost aleși la Congresul nent este președintele Academiei cu cele repurtate" de campioana candidați oficiali și expun poziția Deputaților Poporului ca reprezen­ Moldovenești de Științe, biologul Steaua, vorbesc fie la sine. Avem o mișcării asupra tuturor problemelor tanți ai organizațiilor publice. Ei Aleksandr Zhuchenko, văzut ca prin­ excelentă ocazie de a ne controla dezbătute în timpul campaniei. Miș­ sunt președintele Uniunii Scriito­ cipal promotor al utilizării nedis­ forma sportivă. Privesc cu toată cir­ Mijlocașul Dorin Mateuț avea un șut de temut FOTO: Revista SPORT cările neoficiale au sprijinit și candi­ rilor Moldoveni, Ion Constantin criminate de chimicale în agricul­ cumspecția partida și aștept să rea­ dați ale căror vederi sunt apropiate Ciobanu, și președintele Uniunii tura moldovenească și care este acu­ lizăm, împreună cu valoroasa for­ din urmă scopul, chiar dacă trico­ ează. Gică Popescu șutează «peste» tată în condiții asemănătoare de ale lor și care arată că vor să lu­ Profesioniștilor de Teatru din Mol­ zat de dezastrul ecologic cauzat de mație română, un bun spectacol fot­ lorii au pierdut în fața Poloniei cu (min. 38), Mateuț trage puternic, privind modul de a acționa al creze cu mișcări neoficiale care au dova, Veniamin Apostol. Cei doi, ca această practică. Zhuchenko a deve­ balistic." 2-1. în cronica meciului, corespon­ prilejuindu-i lui Bako o intervenție partenerului, o partidă în deplasare, scopuri comune. reprezentanți ai establișmentului nit o țintă politică pentru mișcările Sportul a prezentat numeroase dentul Sportului remarca faptul că spectaculoasă (min. 39). Dar, în reprezintă un moment util în O altă deosebire de mișcările simi­ cultural, au devenit suporteri cunos- independente, iar activitățile Verzi­ informații și din tabăra tricolorilor. România, în ciuda înfrângerii plină dominare a tricolorilor, Fur­ acțiunea de a ajunge la o stare de lare baltice este aceea că grupurile cuți ai reformei, dar și ai cererilor lor Moldoveni au contribuit la în­ „Marius Lăcătuș, accidentat’ în suferite, a dominat întâlnirea de la tok găsește un spațiu liber în zona start cât mai favorabilă în ziua de 26 moldovene și candidații lor au avut naționale moldovenești; și au câști­ frângere prin deplasări în districtul întâlnirea cu Galatasaray (n-a jucat Varșovia. „Facem precizarea că, în lui Dan Petrescu, mult prea avansat, aprilie. Vom urmări, în antrena­ handicapul unui acces limitat la gat alegerile cu întregul sprijin al său, unde au arătat filme produse de njci în meciul de campionat cu Uni­ partida cu reprezentativa Poloniei, centrează la semi-înălțime, mingea, mente, eliminarea deficiențelor, în mass-media; resursele reduse i-au membrilor mișcărilor independen­ Verzi care arătau dezastrele ecologi­ versitatea Craiova) n-a putut efec­ tricolorii au avut și o netă superio­ foarte simplă, este scăpată de Lung, special a celor privind finalizarea obligat să își limiteze campania la te din uniunile lor. ce din zonă. tua deplasarea. Pentru o refacere ritate la capitolul șuturilor la și pe în față și Urban înscrie din apro­ precum și alte scăderi manifestate. mai puțin de o treime din districtele Trei populari candidați indepen­ Radio Europa Liberă (Munchen) completă a lui se impune un repaus poartă. A fost confirmarea unei piere. Așa s-a scris o repriză în care, Sunt convins că dispunem de toate electorale; și s-au confruntat cu un denți (un interpret de folk, o poetă și - Raport al secției de cercetare, mai îndelungat. Iovan are o leziune superiorități nete, a unui plus de în loc de 0-3, scorul de pe tabela de argumentele, multe prezentate front solid al partidului antire- un actor) au pierdut. Doi din cei trei condusă de dr M. Shafir. Document la genunchi și, în consecință, n-a t|hnicitate și a unui joc mult mai marcaj indica l-o." chiar în meciul cu Polonia, spre a formist și al ierarhiei guvernamen­ au candidat în districte în care pro­ din „Arhiva 1989", Universitatea venit nici el la Varșovia. Ungureanu, aerisit. Dacă victoria (pe care ar fi Celelalte două goluri ale meciului, realiza la Atena rezultatul care să ne tale în care independenții moldoveni centul de non-moldoveni este rela­ Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca absent și el în partida de campionat, meritat-o din plin) n-a revenit fot­ înscrise în repriza a doua, sunt deschidă în mod decisiv poarta spre nu au aproape deloc aliați. Din aces­ tiv mare. Totuși, câștigul global este Vladimir Socor resimte dureri în urma unei con­ baliștilor noștri, aceasta se dato­ descrise și ele cu lux de amănunte. calificare." te motive, activiștii nu s-au așteptat, impresionant și este cu atât mai (Traducere de tuzii la piciorul stâng. El urmeaaă rează unei reale ineficacități în „Lupescu, foarte bun în această a în general, să aibă un rezultat bun. semnificativ cu cât unii dintre can­ Eliza DUMITRESCU) un intens tratament sub suprave­ situații foarte clare și celor două doua parte, îl deschide pe Sabău Polonia - România gherea dr Brătilă și a masorului greșeli ale portarului Lung, care a printr-o pasă care pune pe picior Buluș. Se preconizează deci uti­ fost neinspirat în ambele situații. greșit întreaga apărare poloneză, și 2-1 (1-0) SUGESTII, SESIZĂRI, RECLAMAȚII lizarea lui Bumbescu ca stoper, Jocul a început în nota de dominare Sabău, după ce îl driblează cu sânge Stadion: Legia; teren bun, timp urmând ca pentru postul de fundaș detașată a echipei române. în min. rece pe Bako, înscrie nestingherit, în frumos; Spectatori: circa 15.000. stânga să se decidă între Klein și 4, Lupescu ratează o mare ocazie, min. 57. Jocul curge în favoarea fot­ Șuturi: 9-17 (pe poartă 3 - 8). Cor- Ungureanu... Antrenorul Emerich după un demaraj de extremă veri­ baliștilor noștri, dar iată - clumea! - nere: 7 - 6. Au marcat: Urban (min. Jenei comentează astfel întâlnirea tabilă. Polonezii încearcă să echili­ la un atac care nu anunța nimic, 40), Tarasiewicz (min. 59), respectiv „Gospodinele" comerțului, cu selecționata Poloniei: «Sperăm breze jocul prin experimentata Tarasiewicz șutează cu boltă (min. Sabău (min. 57). să putem prezenta în această pereche Furtok - Dziekanowski, dar 59) de la 25 dejnetri și Lung, sur­ POLONIA: Bako - Prusik, Szew- întâlnire formula de echipă pentru aceste două vârfuri nu pot fi spriji­ prins, primește al doilea gol." czyk, Soczinski, Wdowezik - Vijas în sprijinul gospodinelor Atena. Unele indisponibilități ne nite, deoarece mijlocul românilor Concluziile selecționerului Eme­ (min. 46 Araskiewicz), Urban, împiedică s-o facem, dar vom vedea câștigă majoritatea duelurilor. O rich Jenei, devenit între timp Eme- Warzicha (min. 64 Ziober), Kosecki la lucru aspiranți îndreptățiți, asemenea acțiune poloneză e ratată ric lenei? „Deși sunt afectat de un (min. 46 Tarasiewicz) - Dziekanow­ Unitățile și raioanele „Gospodina" raion, ne spunea M. F. Produsele se reclamă comercială adecvată, pre­ întâlnirea va fi solicitantă. Echipa în min. 9 (Dziekanowski). în min. 15, rezultat care nu exprimă realitatea ski, Furtok. din municipiul Suceava sunt cunos­ vând, dar ar fi bine ca vânzarea să fie zentând mai în detaliu calitățile Poloniei dorește mult să-și îmbună­ Hagi învăluie, centrează, dar Lupes­ din teren, pentru noi, antrenorii ROMÂNIA: Lurfg - D. Petrescu, cute de cumpărători, preparatele și asigurată de lucrători ai berăriei, ali­ noilor produse. Tot la „Garofița" se tățească palmaresul cu noi și va cu reia cu capul din situație clară în lotului, partida a reprezentat un aju­ Bumbescu (min. 65 Săndoi), Rednic, semipreparatele pe care acestea le mentara folosind vânzătoarea și la mai găsesc foi de cremșnit, coji de forța în consecință jocul. Sper ca portarul Bako. în minutul 22 sun­ tor. Am reținut observații folosi­ Klein - SABĂU, Mateuț, G. Popescu, oferă contribuind la ușurarea muncii alte treburi, ceea ce face ca deseori ecler și de savarină, foi de plăcintă. partida să-și atingă scopul și să tem la fel de aproape de deschide­ toare în perspectiva importantului Lupescu (min. 70 T. Cristea) - Hagi, casnice a femeilor. Mai multe con­ cumpărătorii să nu o găsească la Dacă cumpărătorii ar ști în ce zile pot efectuăm

■ '' t,

Director: Marius Tucă Editori: Lavinia Betea (șef secție Istorie recentă), Cristina Diac, Florin Mihai, llarion Țiu (redactori secția Istorie recentă) Design: Alexandru Moisă Redacția: Oana-Maria Bâltoc, Daniela Cârlea-Șontică, Pagini realizate CU Agenția Națională de Presă #&inteia*e Eliza Dumitrescu, Marius Mihalcea, Adela Cristina Teodorescu, Ramona Vintilă, Alexandra Zotta Fotografii: Arhivele Naționale Ilustrație: Mihai Stănescu Telefon: 021 318' 20 37 e-mail: [email protected] sprijinul AGERPRES AGERPREȘ JURNALUL ROMÂNIEI 1989 - ACUM DOUĂZECI DE ANI Layout: Andreea Capezan Procesare imagine: Ileana Caloteasa, Robert Tătaru, Răzvan Tucă Corectură: Corina lalgoczi, Daniela Ionescu, Emanuela Bargan Tiparul executat la: Tipografia INTACT

*