DOCSLIB.ORG

Cartea Oltului

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Cartea Oltului Școala Gomnazială Hărman CARTEA OLTULUI “Danubius Network: Danube and its friend, the OLT river – the water near us” Traseul Dunării în Europa Traseul Oltului în România Proiectul “Danubius Network: Danube and its friend, the OLT river – the water near us” s-a realizat în cadrul Școlii Gimnaziale Hărman, comuna Hărman, județul Brașov, cu acordul Inspectoratului Școlar Județean Brașov și în parteneriat cu Clubul Soroptimist Internațional Brașov care, ca unul dintre membrii fondatori ai organizației Soroptimist Internațional DANUBE ( www.si-danube-soroptimist.eu ), s-a alaturat celorlalte cluburi pentru a realiza acest proiect internațional propus de SI Danube. Responsabili proiect: ● Club Soroptimist Internațional Brașov : Ing.Rodica Maciucă ● Școala Gimnazială Hărman: Prof. Elena Vieru Profesori implicați: ● Prof. Aciu Ioan (director al Școlii Gimnaziale Hărman); ● Prof. Maria Șerban (Școala Gimnazială Hărman, comuna Hărman, Jud. Brașov); ● Prof. Elena Ivan (Școala Gimnazială Hărman, comuna Hărman, Jud. Brașov); ● Prof. Heda Tiess ( Grădinița Nr. 1 Hărman, grupa de limbă germană, comuna Hărman, Jud. Brașov). ● Colaborator: Prof. Cîmpanu Monica (Școala Gimnazială „Gheorghe Coman”, comuna Brăești, jud. Botoșani) Notă: Imaginile legate de râurile Olt și Dunărea au fost preluate de pe internet. După lansarea proiectului, demarat de Clubul Soroptimist Internațional Brașov, elevii Școlii Gimnaziale HĂRMAN, județul Brașov, au realizat mai multe activități. 1. Excursie de documentare în localitatea Podu Oltului, pe malul râului Olt, o activitate de învățare prin experiență, realizată cu sprijinul și în parteneriat cu PRIMARIA Comunei HĂRMAN – Consiliul Local, Jud.Brașov și DORIPESCO PROD SRL HĂLCHIU, Jud. BRAȘOV. A fost vizitată Ferma piscicolă Podu Oltului, având ca obiectiv identificarea și valorificarea resurselor naturale din mediul acvatic ( cu precădere peștele). Imagini de la Ferma piscicolă Podu Oltului În cadrul aceleiași activități, le-au fost explicate copiilor anumite tehnici de preparare a peștelui (saramură de pește la grătar) și, de asemenea, au fost prezentate tradiții autohtone legate de gătirea peștelui. Elevii din Școala și din Grădinița Nr. 1 Hărman s-au bucurat de o masă caldă pe malul râului Olt, ascultând povești legate de acest râu, spuse de consilierul local Ciprian Bătrânu. 2. Imaginea Oltului în literatură De pe malul Oltului, am mutat activitatea de învățare, legată de importanța apei, în Centrul de documentare „Gaudeamus” din Școala Gimnazială Hărman, unde, activând transdisciplinaritatea, i-am introdus pe elevi în tainele mediului acvatic, reactualizând informații importante despre Olt și Dunăre. Cercetând o biografie minimală, pusă la dispoziție de biblioteca școlii, am descoperit cum este reprezentată apa în operele literare ale unor scriitori clasici, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, dar și contemporani: Ana Blandiana, Adrian Lesenciuc. Primul pas a constat în selectarea textelor și pregătirea recitărilor, apoi în realizarea unor fișe bibliografice pentru fiecare scriitor ales. În plus, am identificat și piese muzicale care oglindeau rolul unui anumit râu în viața oamenilor (Dunărea, Oltul, Mureșul), totul culminând cu crearea unor materiale audio-video, în care Dunărea a fost ,,personajul” principal. Toate aceste produse au fost prezentate sub forma unui concurs, desfășurat în sala de activități a Librăriei „Șt.O.Iosif” din Brașov, partener fiindu-ne și Biblioteca Județeană „George Barițiu”. Cei mai buni recitatori au fost recompensați cu diplome și premii din partea Clubului Soroptimist Brașov și Librăria „Șt.O.Iosif” Brașov, gazda activităților. Prima întâlnire a avut loc în 15.01.2020, de ziua poetului Mihai Eminescu, apa fiind unul dintre elementele naturii profund implicate în construirea imaginarului poetic. 3. Ipostazele apei în literatură: scriitori de ieri și de azi A doua întâlnire, din 28.01.2020, l-a avut ca invitat pe scriitorul Adrian Lesenciuc, autorul volumului „Cartea de apă”. Alături de colegii lor de la Colegiului Național ‚Johanes Honterus” din Brașov, gimnaziștii hărmăneni au lecturat poeme scrise de autori cunoscuți, toate având ca element comun apa, motiv și temă poetică, deopotrivă. Râul Olt și fluviul Dunărea au fost din nou în centrul atenției. 4. Atelier de creație literară cu elevii Școlii Gimnaziale Hărman Oltului... (variațiuni pe aceeași temă) Oltule, apă-poveste Frunză verde măr uscat Oltule, apă de munte Frunză verde măr uscat, Cu adâncuri necuprinse, Face-te-ai odată punte Oltul viu m-a fulgerat, Pentru doruri neînvinse! Cu-a lui apă de cleștar Pe care mi-a dat-o-n dar. Oltule, apă vioaie Cu sclipiri diamantine, Frunzuliță iasomie, Limpezește, după ploaie Oltul drag spusu-mi-a mie, Undele-ți de umbră pline! Că de unde-i vine spuma Nu și-au aprins solzii bruma, Oltule, apă-poveste, Că de unde-i vine valul Face-te-ai prinț de dumbravă, Focul și-a descălecat calul, Să se-ntoarcă, fără veste Că de unde-i vine cântul La o mamă care-l cheamă! Și-a secat maica-i cuvântul Și-ntr-o lacrimă o ține, Face-te-ai ce-ai fost odată: Până-n cel sfârșit de lume! Prințișor cu rost în lume Dintr-o casă luminată. ( Maria Zaharia, clasa a VII-a) Unde-ai fugit, prințe, spune? (Cristina Pînzărașu, clasa a VII-a) Și-am plecat Și-am plecat pe mal, în sus: Oltul acasă m-a dus. Și-am plecat pe mal, în jos: Oltul mi-a cântat frumos, Adormindu-mi relele Și-aducându-mi binele! Valea Oltului (Ades Iuga, clasa a VII-a) Oltule, voinic frumos Legenda Oltului Oltule, voinic frumos, Spune o poveste veche Din cale nu te-ai întors, Că Oltu-i fără pereche, Ai lăsat părinți plângând Frate bun el a avut Și fetele blestemând! Însă-n lume s-a pierdut, Ai lăsat o casă mare Maica lui, din os domnesc: Și pierdutu-te-ai în zare, Oltu-i fiu împărătesc! Fără gând de revenire, Făr-a vrea să dai de știre Frații au plecat în lume De ți-e foame, de ți-e sete, Fără nimănui a spune, De ți-e vântul blând în plete, Și-au adus durere mare De ți-e rouă, de ți-e soare, Peste întreaga suflare, De mai știi a ta cărare! Peste cer, peste pământ, Peste-al mamei suflet frânt. (Mattia Galliano, clasa a VII-a) Mama așa se ruga: Tu și numai Dumnezeu Doamne,-ascultă-mi inima, Adu-mi copiii acasă, Eu mă uit în unda ta: De nu poți, fă-le Tu masă! Oltule, nu mă lăsa! Că-i pământul lat și lung Du-mă pe apa ta lină, Nici cu gândul nu-i ajung, Cât e vara de senină! Că-i pământul lung și lat Du-mă pe val mânios Și nu știu unde-au plecat! Cât e toamna de frumos! Să alunec lin, cântând, Domnul sfânt milă-și făcea, Apele-ți să le frământ, Un fiu, Oltul devenea, Să alunec mai ușor Iar altul, Mureș, o apă Chiar decât pe cer un nor! Ce curcubeul adapă. Că tu-mi știi sufletul meu, Râuri iuți cu lungă cale Tu și numai Dumnezeu. Până-n Dunăre, la vale. (Crina Ciubotă, clasa a VII-a) (Silviu Timofte, clasa a VII-a) Izvorul râului Olt Râul Olt în Călimănești IPOZTAZELE APEI ÎN OPERELE CLASICILOR LITERATURII Valea Oltului Ți-am cătat izvoarele Ți-am cătat izvoarele Oltule, cu soarele Și ți-am spălat pletele, Oltule, noi, fetele! C-ai plecat demult de-acasă, Lăsând tânără mireasă Singură și plânsă-n prag, Așteptându-te cu drag! Singură, plânsă-n pridvor, Așteptându-te cu dor! (Andreea Piri, clasa a VII-a) Legenda Mureşului şi a Oltului În vremurile de demult, pe vârful unui munte din Carpaţii Răsăriteni se vedea o cetate cu două turnuri. Craiul şi crăiasa aveau doi fii gemeni, care semănau ca două picături de apă. Feciorii erau asemănători la înfăţişare, dar aveau firi cu totul diferite. Se luau la ceartă repede şi se băteau până la sânge, de răi ce erau. Aşa-i lăsase Dumnezeu! Când au crescut mari, craiul ieşi din cetate cu oastea şi se duse la razboi, de unde n-a mai venit. Crăiasa a trimis călăreţi spre toate zările, în căutarea soţului ei, dar solii nu l-au găsit pe stăpân nicăieri. Murise craiul departe, într-o bătălie sângeroasă, dar crăiasa nu ştia taina asta. ,,Ce-am să mă fac eu, cu feciorii mei nărăvaşi?” se frământa crăiasa ,,Se tot bat fără astâmpăr. Le-am făcut două turnuri aparte. În turnul de miazănoapte locuieşte Mureş, iar în turnul de miazăzi stă Olt. Uite, sunt prinţi buni de însurătoare şi tot nu se înţeleg.” - Frate Oltule, zise Mureşul, care era mai cumpătat, mama plânge întruna după tata, craiul. Ce facem? - Eu zic, frate Mureş, să lăsăm ciondăneala copilărească dintre noi şi să plecăm în căutarea craiului. Poate e undeva într-o temniţă şi are nevoie de ajutorul nostru să-l eliberăm. Oltul şi Mureşul s-au dus la mama lor, crăiasa, şi i-au vorbit de hotărârea lor de a-şi căuta tatăl. Auzind ce spun, mama lor a vărsat lacrimi de durere, dar şi de fericire: de fericire pentru că feciorii ei erau vrednici şi îndârjiţi şi de durere pentru că se despărţea de ei şi-i era frică să nu-i piardă. - Bine, băieţii mei! se înduplecă pân la urmă crăiasa. Plecaţi în căutarea craiului. Mureşule şi tu, Oltule! Vă sfătuiesc să staţi mereu împreună precum caii la trăsura şi nedezlipiţi unul de altul! Şi au plecat prinţii, dar de îndată ce au ieşit din cetate, au pornit să se certe pe ce cale să apuce, căci erau diferiţi la fire şi la gânduri. - Să plecăm spre miazănoapte!, a propus Mureşul. - Ba nu! S-o luăm spre miazăzi!, a răcnit Oltul. Şi, ca în copilărie, au început să-şi dea la pumni cu nemiluita. Până la urmă, n-au ascultat sfatul mamei şi-au vorbit astfel: - Eu am crescut în turnul de miazănoapte şi plec îndată într-acolo!, zise Mureşul. - Iar eu am crescut în turnul de miazăzi şi plec într-acolo!, ţipa Oltul.
Load more

Recommended publications
  • Nature Writing in Romania During the Post-War and Post-Communist Period
    Emanuel Modoc Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University Cluj-Napoca, Romania [email protected] NATURE WRITING IN ROMANIA DURING THE POST-WAR AND POST-COMMUNIST PERIOD Recommended Citation: Modoc, Emanuel. “Nature Writing in Romania During the Post-War and Post- Communist Period”. Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory 3.2 (2017): https://doi.org/10.24193/mjcst.2017.4.04 Abstract: My proposal aims to investigate the changes in the Romanian literary discourse on nature and the effects of industrialization following the 1989 revolution in comparison to the ideological discourse of the post-war era. If Romanian post-war literary discourse is firmly tied to the underlying ideology of Communism, then any attempt to investigate the discourse on nature in this period must be made alongside a reading of the Communist discourse on nature. In this respect, the situation of Romanian post-1989 prose that contains aspects of the influence of Communist industrialization on nature provides an interesting case study on the effects of the post-industrial era on literature itself. Thus, my proposal will focus on a number of novels written after 1989 in an ecocritical mode of reading. Keywords: ecocriticism, nature, ideology, Romanian post-war literature, 1989 Revolution Seeing as Romanian post-war literary discourse is invariably subordinated to the Communist ideology, analysing nature writing, or any discourse on nature of this period for that matter, from an ecocritical perspective could be seen as both a productive and a fruitless endeavour. As paradoxical as it may seem, to talk about nature in Romanian Communism, and then to talk about the Communist discourse on nature implies a careful, exhaustive, and therefore productive analysis of its ideology.
    [Show full text]
  • OER STURM Oo PQ Os <Rh IRH ZEMIT A
    De Styl 2x2 <rH IRH & Weimar Biflxelles OER STURM L'ESPRIT Berlin £ Wlan NOUVEAU 3 o CO a LA o .6 VIE o s £ D E Paris PQ S IU LETTRES DIE AKTION ET DES ARTS Paris ZEMIT Berlin Berlin InternaclonAIlt akllvlsta mQv^ssetl foly61rat • Sserkeutl: KattAk Uijof m Fe- leldssievkesxtO: Josef Kalmer • Sxerkesxtds^g £• klad6hlvafal: Wlen, XIIL Bei* Amallenstrasse 26. L 11 • Megjelen^s dAtuma 1922 oktdber 19 m EUfflrctM Ar: EOT £VRE: 3S.OOO osztr&k kor^ 70 ssokol, lOO dlnAr, 200 lei, SOO mArka m EQTE8 SZXM XltA: 3000 ositrAk korona, 7 siokol, lO dlnAr, 20 lei, SO mArka MA •b VIE 6vfolyam, 1. tx6m • A lapban megJelenO clkkek6rt a weriO felel. Drackerei .Elbemflfcl", Wien, IX., Berggtue 31. a sourcebook of central european avant-gardes, 1910-1930 CONTENTS 14 Acknowledgments 16 | Introduction Timothy 0. Benson and Eva Forgacs 49 Germany 50 Carl Vinnen, "Quousque Tandem," from A Protest of German Artists (1911) 52 Wilhelm Worringer, "The Historical Development of Modern Art," from The Struggle for Art (1911) 55 Czech-Speaking Lands 56 Milos Jiranek, "The Czechness of our Art," Radikalni tisty (1900) 57 Bohumil Kubista, "Josef Manes Exhibition at the Topic Salon," Prehled [1911) 59 Poland 60 ; Juliusz Kaden-Bandrowski, "Wyspianski as a Painter-Poet (Personal Impressions)," Przeglad Poranny (1907) 61 Stanistaw Witkiewicz, Excerpts from Jan Matejko (1908) 64 Jacek Malczewski, "On the Artist's Calling and the Tasks of Art" (1912) 66 Wiodzimierz Zutawski, "Wyspianski's Stained Glass Windows at the Wawel Cathedral," Maski (1918) 70 Hungary 71 ! Lajos Fulep,
    [Show full text]
  • The Tragicomedy of Romanian Communism
    RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost .
    [Show full text]
  • Receptarea Poeziei De Avangardă a Lui Geo Bogza. De La Scandalul Pornografic La Impermeabilitatea Criticii Față De Fenomenul Avangardist
    Receptarea poeziei de avangardă a lui Geo Bogza. De la scandalul pornografic la impermeabilitatea criticii față de fenomenul avangardist Emanuel MODOC Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of Letters Personal e-mail: [email protected] The Reception of Geo Bogza’s Avant-Garde Poetry. From the Pornographic Scandal to the Impermeability of the Critics Regarding the Avant-Garde Phenomenon The following study aims to analyze the complicated trajectory of the critical reception of Geo Bogza’s avant-garde poetry. Starting from the inter-war period, through the Communist era and until the post-revolution period, the paper investigates the main aspects of the critical reception of avant-garde poetry through the historical contextualization of the main streams of thought that dominated each period. Keywords: Geo Bogza, avant-garde poetry, pornography, historical avant-garde, periphery, marginality Avangarda românească și canonul critic literatură, iar aspirația lui Manolescu a fost de a ieși, o dată pentru totdeauna, din corsetul instaurat de O discuție despre receptarea avangardei românești canonul fundamentalist comunist. în cultura românească cere, în mod necesar, o discuție Canonul critic românesc, explică Sorin despre canon. Instaurarea canonului literar, începută Alexandrescu, se constituie pe următoarele dimensiuni: de Titu Maiorescu la sfârșitul secolului al XIX-lea, a „autonomia esteticului față de politic și etic, o scară avut ca principală justificare stabilirea unui construct definitivă de valori literare, repere estetice (mai ales identitar autonom românesc. Se știe că unul dintre franceze), ierarhie centru/margini, serii istorice, teme primele manifeste, care a elaborat și un program estetic recurente, omogenitate națională, strategii literare în spațiul românesc, a fost cel al Daciei literare, în în raport cu puterea, fie ea democrată, fie totalitară cunoscuta Introducție scrisă de Kogălniceanu.
    [Show full text]
  • Literatura Militantă a Lui Geo Bogza
    Literatura militantă a lui Geo Bogza Ovidiu MORAR* Keywords: avant-garde; Surrealism; revolution; engaged literature; reportage Între poeții grupați în jurul revistei avangardiste „unu” (1928–1932), care l-a consacrat, Geo Bogza a ocupat dintru început un loc aparte, prin nonconformismul său absolut, adoptat ca modus vivendi, prin „exasperarea” sa „creatoare” postulată ca formă de revoltă împotriva falsităţii şi alienării lumii burgheze. Deşi, după cum va susţine el mai târziu, nu a aderat la nicio formulă de scriitură consacrată, există, vrând-nevrând, în creaţia sa poetică din această primă etapă, destule influenţe ale programului suprarealist, începând chiar cu proclamarea stării de permanentă revoltă faţă de tot ceea ce înseamnă dogmatism şi convenţie sterilă, mumificată. Fără îndoială, Geo Bogza poate fi definit, în termenii lui André Breton, ca un „specialist al revoltei”, a cărui creaţie dinamitardă e menită a determina „deruta şi ruina societăţii burgheze”. Nu întâmplător patronul său literar e Urmuz, revoltatul prin excelenţă, pe care-1 va defini în revista ce-i va purta numele drept un „semafor semnalând dezechilibrul tuturor celor aplecaţi atent la zgomotele venind din abisuri sufleteşti” (Bogza 1928: 1). De la Urmuz pare să fi preluat tânărul poet rictusul de disperare şi scârbă, ca şi umorul negru, paradoxal melanj de tragic, absurd şi grotesc, destinat înainte de toate excedării („epatării”) burghezului. La fel ca „antiliteratura” lui Urmuz, creaţia poetică avangardistă a lui Geo Bogza relevă în primul rând preocuparea constantă a acestuia de a arunca în aer toate convenţiile etice şi estetice încetăţenite, în primul rând însăşi ideea de literatură văzută ca înfrumuseţare (ergo falsificare) a vieţii.
    [Show full text]
  • Engaged in Action As Character
    MINISTRY OF EDUCATION, RESEARCH, YOUTH AND SPORT “1 DECEMBRIE 1918” UNIVERSITY OF ALBA IULIA FACULTY OF HISTORY AND PHILOLOGY Ph. D. THESIS Summary SCIENTIFIC COORDINATOR: Professor Doctor Mircea Braga Ph. D. Candidate Maria Spătariu ALBA IULIA 2010 MINISTRY OF EDUCATION, RESEARCH, YOUTH AND SPORT “ 1 DECEMBRIE 1918” UNIVERSITY OF ALBA IULIA FACULTY OF HISTORY AND PHILOLOGY REPORTAGE AND LITERATURE: DISSOCIATIONS AND INTERFERENCES IN THE ROMANIAN LITERATURE Summary SCIENTIFIC COORDINATOR: Professor Doctor Mircea Braga Ph. D. Candidate Maria Spătariu ALBA IULIA 2010 Content Foreword………………………………….……….…...…………………….……..….p. 5 Chapter I. The reportage, literature and journalism triangle..........................................p. 8 I. 1. Reviews and controversies in defining reportage........................................p. 9 I. 2. Reportage and journalistic writing.............................................................p. 11 I. 3. Reportage and literature............................................................................p. 14 I. 4. The features of reportage as literary and communication act ………......p. 19 I. 5. Author - character, author - narrator and narrator – lecturer relations ..... p. 20 I. 6. Interferences between literature and journalism……................................p. 22 I. 7. The typology of reportage .........................................................................p. 29 Chapter II. Foreshadowing reportage (from chronicles to travel notes)…..............… p. 32 II. 1. Elements of reportage in the Romanian
    [Show full text]
  • Revistă De Pulă Modernă. Organ Universal. Un Reenactment Igor Mocanu Revista Pulă, a Fost Publicată Pe 1 Octombrie 1931 De
    Revistă de pulă modernă. Organ universal. Un reenactment Igor Mocanu Revista Pulă, a fost publicată pe 1 octombrie unde se tipărea Alge și unu – n.m.] din bulevardul Ma- 1931 de către Gherasim Luca, Paul Păun, S. Perahim și ria, proprietatea lui David Bercovici, descinderea a fost Aureliu Baranga, cu toții elevi de liceu, într-un tiraj de revelatoare: autorii «Phalus»-ului au fost prinși tocmai 13 exemplare. Subintitulată „Revistă de pulă modernă. când făceau corectura ultimului număr al porcoasei Organ universal”, revista conținea un poem de Aure- publicațiuni. Au fost ridicați cu «toptanul», transportați liu Baranga, Femeia care se încalecă normal (p. 2), o la poliție, de unde au fost înaintați Parchetului Ilfov.”, epigramă de Paul Păun despre blenoragie (pp. 2-3) prin urmare „D. Jude-instructor Oprescu fiind delegat și răspunsul revistei la această epigramă, intitulatÎn cu anchetarea cazului a emis împotriva indivizilor de atenția poetului român Paul Păun care a luat un scula- mai sus mandate de arestare pentru atentat la bunele ment ca un balaur (p. 3), sub el, un desen de S. Perahim moravuri. Ei au fost trimiși la Văcărești.”2. care schițează „povestea unei fecioare care face pe Într-un comentariu de pe Facebook, Candida- nebuna” (p. 3), urma apoi un poem ceva mai lung sem- tul la Președinție (coregraful Florin Flueraș) spunea: nat de Gherasim Luca, Pe munte cu popi și cu curve (pp. „Ăsta mi s-a părut un gest performativ, am putea 4-5), iar alături, tipărit perpendicular pe textul lui Luca, încerca un re-enactment astăzi, cui să-i trimitem «pula» poezia Strada fără nume sau Casa nr.
    [Show full text]
  • Cultural H. Bonciu
    Exprescultural Anul II, nr. 6(18), iunie 2018 • Apare lunar 24 pagini Ador o fărâmă de suflet Când unii sună la ușă ca să te căsăpească Scriitori din iar alții așteaptă liniștiți după ziduri perioada știind că într-o bună zi te vei duce tu singur interbelică: să-ți vâri capul în laț când unul behăie tânjind în vigoarea amurgului iar altul cumpără totul pe un cornet de semințe H. Bonciu (biata lui copilărie a însemnat minciună și rapt ZIGURAT și virtutea e mai tare dacă n-a citit nici o carte) Prezentare când totul se reduce la eficiența monedei care înfiripă de Flavius Paraschiv mereu aceeași melodie ruginită în cutia automatului (ferească sfântul să-ți fie scârbă că te repeți, viața cere să-i tragi înainte fără rușine!) crede-mă că ador o fărâmă de suflet Suplimentul asemeni unei trâmbe de flori scuturate pe terenul roșcovan de tenis în duminica Paștilor Marius Robescu Liviu Ioan STOICIU Poate ar trebui să apară și Uniunea... pag. 3 Alexandru ZUB Nicolae CREȚU Kogălniceanu, un precursor al... Despre o vinovăție difuză pag. 4 pag. 14 Gellu DORIAN Adrian Dinu RACHIERU Patriotism-naționalismul, ca ipocrizie „Învoiala” lui Noica(I) pag. 5 pag. 17 Constantin DRAM Alexandru-Radu PETRESCU Fereastra cu lentile Festivalul Operelor Independente pag. 6 pag. 20 Constantin CUBLEȘAN Dana ȚABREA O „istorie literară” la 1870 în Ardeal CRUD: teatrul n-a murit pag. 7 pag. 22 Florin FAIFER Victor DURNEA Un mărțișor și mesajul lui Scurt istoric al Parlamentului... pag. 7 pag. 23 Radu ANDRIESCU Constantin PRICOP POESIS Direcția critică (XVI) pag.
    [Show full text]
  • December 22, 1962 Report on Conversation with Yugoslav Leader Josef Broz Tito on Cuba, November 1962, Bucharest
    Digital Archive digitalarchive.wilsoncenter.org International History Declassified December 22, 1962 Report on Conversation with Yugoslav Leader Josef Broz Tito on Cuba, November 1962, Bucharest Citation: “Report on Conversation with Yugoslav Leader Josef Broz Tito on Cuba, November 1962, Bucharest,” December 22, 1962, History and Public Policy Program Digital Archive, C.H.N.A., the Central Committee of Romanian Communist Party – Chancellery Collection, file 55/1962, pp. 108-123. Translated by Petre Opris. http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/115794 Summary: The report of Academician Ştefan S. Nicolau referring to the visit carried out to Yugoslavia by a delegation of the National High Assembly (12-22 November 1962). [Report filed 22 December 1962.] During the meeting with Josip Broz Tito, Ştefan S. Nicolau learned the opinion of the Yugoslav leader regarding the crisis of the Soviet missiles from Cuba and the war between India and China. Credits: This document was made possible with support from the Leon Levy Foundation. Original Language: Romanian Contents: English Translation Bucharest [22 December 1962] The report of Academician Ştefan S. Nicolau referring to the visit carried out to Yugoslavia by a delegation of the National High Assembly (12-22 November 1962) Participants: Ştefan S. Nicolau, Nicolae Armencoiu, Petre Blajovici, Ştefan Boboş, Geo Bogza, Teodor Marinescu, Nicolae Petre, Zoe Rigani, Stoian Stanciu, Gheorghe Timariu, Ştefan Tripşa, Viorel Uibaru. During the meeting with Iosip Broz Tito, Ştefan S. Nicolau learned the opinion of the Yugoslav leader regarding the crisis of the Soviet missiles from Cuba and the war between India and China: “Tito said «the war danger is very high.
    [Show full text]
  • F. Brunea-Fox – Reporterul Cu Ochi Multiplu
    MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE DOMENIUL FILOLOGIE F. Brunea-Fox – Reporterul cu ochi multiplu (rezumat) Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Constantin CUBLEŞAN Doctorand: Alexandru GRUIAN Alba Iulia, 2012 1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE DOMENIUL FILOLOGIE F. Brunea-Fox – Reporterul cu ochi multiplu (rezumat) Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Constantin CUBLEŞAN Doctorand: Alexandru GRUIAN Alba Iulia, 2012 2 CUPRINS Argument / p. 4 Cap. I: Drumul spre punctul 0 / p. 7 Reînnodarea unei tradiţii / p. 7 Jurnalismul – între studii şi talent nativ / p. 9 Reporterul / p. 18 Cap. II: De la literatura de avangardă la reportaj / p. 25 Din ghetoul ieşean în avangarda literaturii / p. 25 Din avangardă în realitatea imediată / p. 41 Cap. III: Brunea-Fox şi şansa vremurilor interesante / p. 48 Viaţa ca spectacol – sursa principală de inspiraţie pentru Brunea-Fox / p. 48 Teme predilecte: periferia socială, situaţiile extreme / p. 61 Cap. IV: 1921-1937 – purtător al mărcilor „Dimineaţa” şi „Adevărul” / p. 72 Percepţia asupra presei scrise în perioada interbelică / p. 72 Civic, fapt divers, senzaţional, aventură / p. 77 Incursiune în România profundă: Trenul-fantomă / p. 85 Viaţa din afara vieţii: Cinci zile printre leproşi / p. 89 Faptul divers devine frescă socială: Unde voi naşte? / p. 98 3 Periferie şi aventură: Patul nr. 6, Trustul cerşetorilor / p. 106 Viciu şi aventură: Aventuri malteze, Crucea de piatră / p. 115 „Reportajele mele sunt memoriile mele” – restituite de Lisette Daniel-Brunea / p. 127 Elemente de stilistică în textele semnate de Filip Brunea-Fox / p.
    [Show full text]
  • Urmuz Premergătorul
    'SSXIB Urmuz premergătorul îmi imaginez lumea pur spirituală — dar nu spiritualismul searbăd al profesorilor de filozofie — ca pe un peisaj puţind fi se- zizat cu simţurile, dar un peisaj torturat de febre, făcînd liniile să isbucnească la fel unor strigăte şi sintetizînd culorile intr'o alia, necunoscută, care să ardă ochii şi să fie pentru ei ca o pulpă dezgolită pentru simţul genezic. E un prilej de continuă primenire a creierului, pe care î] ţine mereu treaz, această copulaţie d:ntre ochi şi peisajele erec- tate, iscînd o percepere a lumii in delir, şi o agitaţie interioară ridicînd sîngele în artere pînă la înălţimea balcoanelor de pe cari te arunci cu capul în jos. Peisajele acestea clocotind departe, necesitînd pînă la ele un lung voiaj înăuntru, după ce le-ai atins, îţi lasă pentru tot- deauna pe limbă un gust puternic de esenţe sublimate cari fac ochiul întors în lumea obişnuită să devie — dacă nu absent şi cenuşiu — atunci neastîmpârat şi corosiv incercînd în fiecare lucru o muşcătură. Astfel, dintr'o meditaţie care îl va fi dus cine ştie pînă peste cîte graniţi ale realităţii şi din violenţa necesităţii de a fi prezent într'un concret pe care îl dispreţuia şi din care s'ar fi vrut eva- dat, s'a născut aria acestui straniu Urmuz, care alături de Emi- nescu, prin sbuciumul şi sfîrşitul lor tragic, prin încăpăţînarea de a nu găsi în viaţă vreun confort oarecare, sunt singurii la noi cari au ridicat pulsaţiile literaturii pînă acolo unde peste ocean le-a dus Edgar Poe şi în Franţa galeria ciudată, de pa- nopticum, a poeţilor blestemaţi.
    [Show full text]
  • Geo Bogza – the Master of the Romanian Reportage
    Issue no. 16 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES 2019 GEO BOGZA – THE MASTER OF THE ROMANIAN REPORTAGE Anuţa Batin PhD Student,Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare Abstract :The paper deals with the issue of Romanian literary reportage. A literary species with a prodigious tradition in our country, the report is perceived by avant-gardists, including the writer Geo Bogza, as authenticated life literature. The avant-garde from "one" denounces the "aesthetics of the ivory tower" and supports the idea of a literature anchored in the contemporary social reality, and to militate against exploitation. Keywords: literature, reportage, reporter, avant-garde Specie literară cu tradiție prodigioasă la noi1, reportajul este perceput, de către adepții mișcării avangardiste, printre care se numără și scriitorul Geo Bogza, ca literatură autentificată de viață. Avangardiștii de la unu denunță „estetica turnului de fildeș‖ și susțin ideea unei literaturi ancorate în realitatea socială contemporană, și care să militeze împotriva exploatării2. Astfel, de pildă, în Manifestul activ către tinerime (mai 1924, Contimporanul) – primul text programatic al avangardismului românesc, care marchează ruptura cu literatura trecutului –, Ion Vinea pleda pentru revigorarea scrisului prin reportaj: „Un bun reportaj cotidian înlocuiește azi orice lung roman de aventuri sau de analiză‖3, în timp ce, în singurul număr al revistei Viața imediată, Geo Bogza, Gherasim Luca, Paul Păun și pictorul Jules Perahim promovează o poezie militantă, o literatură a implicării în viața cotidiană: „Vrem să facem o poezie a timpului nostru care nu mai e timpul nevrozei colective, ci al setei fierbinți de viață. S-a terminat de mult cu poezia de vis, cu poezia pură, cu poezia hermetică.
    [Show full text]