Școala Gomnazială Hărman

CARTEA OLTULUI

“Danubius Network: Danube and its friend, the OLT river – the water near us”

Traseul Dunării în Europa

Traseul Oltului în România

Proiectul “Danubius Network: Danube and its friend, the OLT river – the water near us” s-a realizat în cadrul Școlii Gimnaziale Hărman, comuna Hărman, județul Brașov, cu acordul Inspectoratului Școlar Județean Brașov și în parteneriat cu Clubul Soroptimist Internațional Brașov care, ca unul dintre membrii fondatori ai organizației Soroptimist Internațional DANUBE ( www.si-danube-soroptimist.eu ), s-a alaturat celorlalte cluburi pentru a realiza acest proiect internațional propus de SI Danube.

Responsabili proiect: ● Club Soroptimist Internațional Brașov : Ing.Rodica Maciucă ● Școala Gimnazială Hărman: Prof. Elena Vieru

Profesori implicați: ● Prof. Aciu Ioan (director al Școlii Gimnaziale Hărman); ● Prof. Maria Șerban (Școala Gimnazială Hărman, comuna Hărman, Jud. Brașov); ● Prof. Elena Ivan (Școala Gimnazială Hărman, comuna Hărman, Jud. Brașov); ● Prof. Heda Tiess ( Grădinița Nr. 1 Hărman, grupa de limbă germană, comuna Hărman, Jud. Brașov). ● Colaborator: Prof. Cîmpanu Monica (Școala Gimnazială „Gheorghe Coman”, comuna Brăești, jud. Botoșani)

Notă: Imaginile legate de râurile Olt și Dunărea au fost preluate de pe internet.

După lansarea proiectului, demarat de Clubul Soroptimist Internațional Brașov, elevii Școlii Gimnaziale HĂRMAN, județul Brașov, au realizat mai multe activități.

1. Excursie de documentare în localitatea Podu Oltului, pe malul râului Olt, o activitate de învățare prin experiență, realizată cu sprijinul și în parteneriat cu PRIMARIA Comunei HĂRMAN – Consiliul Local, Jud.Brașov și DORIPESCO PROD SRL HĂLCHIU, Jud. BRAȘOV. A fost vizitată Ferma piscicolă Podu Oltului, având ca obiectiv identificarea și valorificarea resurselor naturale din mediul acvatic ( cu precădere peștele).

Imagini de la Ferma piscicolă Podu Oltului

În cadrul aceleiași activități, le-au fost explicate copiilor anumite tehnici de preparare a peștelui (saramură de pește la grătar) și, de asemenea, au fost prezentate tradiții autohtone legate de gătirea peștelui. Elevii din Școala și din Grădinița Nr. 1 Hărman s-au bucurat de o masă caldă pe malul râului Olt, ascultând povești legate de acest râu, spuse de consilierul local Ciprian Bătrânu.

2. Imaginea Oltului în literatură

De pe malul Oltului, am mutat activitatea de învățare, legată de importanța apei, în Centrul de documentare „Gaudeamus” din Școala Gimnazială Hărman, unde, activând transdisciplinaritatea, i-am introdus pe elevi în tainele mediului acvatic, reactualizând informații importante despre Olt și Dunăre. Cercetând o biografie minimală, pusă la dispoziție de biblioteca școlii, am descoperit cum este reprezentată apa în operele literare ale unor scriitori clasici, , Lucian Blaga, , Ion Minulescu, Vasile Alecsandri, , dar și contemporani: Ana Blandiana, Adrian Lesenciuc.

Primul pas a constat în selectarea textelor și pregătirea recitărilor, apoi în realizarea unor fișe bibliografice pentru fiecare scriitor ales. În plus, am identificat și piese muzicale care oglindeau rolul unui anumit râu în viața oamenilor (Dunărea, Oltul, Mureșul), totul culminând cu crearea unor materiale audio-video, în care Dunărea a fost ,,personajul” principal. Toate aceste produse au fost prezentate sub forma unui concurs, desfășurat în sala de activități a Librăriei „Șt.O.Iosif” din Brașov, partener fiindu-ne și Biblioteca Județeană „George Barițiu”. Cei mai buni recitatori au fost recompensați cu diplome și premii din partea Clubului Soroptimist Brașov și Librăria „Șt.O.Iosif” Brașov, gazda activităților.

Prima întâlnire a avut loc în 15.01.2020, de poetului Mihai Eminescu, apa fiind unul dintre elementele naturii profund implicate în construirea imaginarului poetic.

3. Ipostazele apei în literatură: scriitori de ieri și de

A doua întâlnire, din 28.01.2020, l-a avut ca invitat pe scriitorul Adrian Lesenciuc, autorul volumului „Cartea de apă”. Alături de colegii lor de la Colegiului Național ‚Johanes Honterus” din Brașov, gimnaziștii hărmăneni au lecturat poeme scrise de autori cunoscuți, toate având ca element comun apa, motiv și temă poetică, deopotrivă. Râul Olt și fluviul Dunărea au fost din nou în centrul atenției.

4. Atelier de creație literară cu elevii Școlii Gimnaziale Hărman Oltului... (variațiuni pe aceeași temă) Oltule, apă-poveste Frunză verde măr uscat

Oltule, apă de munte Frunză verde măr uscat, Cu adâncuri necuprinse, Face-te-ai odată punte Oltul viu m-a fulgerat, Pentru doruri neînvinse! Cu-a lui apă de cleștar Pe care mi-a dat-o-n dar. Oltule, apă vioaie Cu sclipiri diamantine, Frunzuliță iasomie, Limpezește, după ploaie Oltul drag spusu-mi-a mie, Undele-ți de umbră pline! Că de unde-i vine spuma Nu și-au aprins solzii bruma, Oltule, apă-poveste, Că de unde-i vine valul Face-te-ai prinț de dumbravă, Focul și-a descălecat calul, Să se-ntoarcă, fără veste Că de unde-i vine cântul La o mamă care-l cheamă! Și-a secat maica-i cuvântul Și-ntr-o lacrimă o ține, Face-te-ai ce-ai fost odată: Până-n cel sfârșit de lume! Prințișor cu rost în lume Dintr-o casă luminată. ( Maria Zaharia, clasa a VII-a) Unde-ai fugit, prințe, spune?

(Cristina Pînzărașu, clasa a VII-a) Și-am plecat

Și-am plecat pe mal, în sus: Oltul acasă m-a dus. Și-am plecat pe mal, în jos: Oltul mi-a cântat frumos, Adormindu-mi relele Și-aducându-mi binele! Valea Oltului (Ades Iuga, clasa a VII-a) Oltule, voinic frumos Legenda Oltului

Oltule, voinic frumos, Spune o poveste veche Din cale nu te-ai întors, Că Oltu-i fără pereche, Ai lăsat părinți plângând Frate bun el a avut Și fetele blestemând! Însă-n lume s-a pierdut, Ai lăsat o casă mare Maica lui, din os domnesc: Și pierdutu-te-ai în zare, Oltu-i fiu împărătesc! Fără gând de revenire, Făr-a vrea să dai de știre Frații au plecat în lume De ți-e foame, de ți-e sete, Fără nimănui a spune, De ți-e vântul blând în plete, Și-au adus durere mare De ți-e rouă, de ți-e soare, Peste întreaga suflare, De mai știi a ta cărare! Peste cer, peste pământ, Peste-al mamei suflet frânt. (Mattia Galliano, clasa a VII-a) Mama așa se ruga: Tu și numai Dumnezeu Doamne,-ascultă-mi inima, Adu-mi copiii acasă, Eu mă uit în unda ta: De nu poți, fă-le Tu masă! Oltule, nu mă lăsa! Că-i pământul lat și lung Du-mă pe apa ta lină, Nici cu gândul nu-i ajung, Cât e vara de senină! Că-i pământul lung și lat Du-mă pe val mânios Și nu știu unde-au plecat! Cât e toamna de frumos! Să alunec lin, cântând, Domnul sfânt milă-și făcea, Apele-ți să le frământ, Un fiu, Oltul devenea, Să alunec mai ușor Iar altul, Mureș, o apă Chiar decât pe cer un nor! Ce curcubeul adapă. Că tu-mi știi sufletul meu, Râuri iuți cu lungă cale Tu și numai Dumnezeu. Până-n Dunăre, la vale.

(Crina Ciubotă, clasa a VII-a) (Silviu Timofte, clasa a VII-a)

Izvorul râului Olt Râul Olt în Călimănești

IPOZTAZELE APEI ÎN OPERELE CLASICILOR LITERATURII

Valea Oltului

Ți-am cătat izvoarele

Ți-am cătat izvoarele Oltule, cu soarele Și ți-am spălat pletele, Oltule, noi, fetele! C-ai plecat demult de-acasă, Lăsând tânără mireasă Singură și plânsă-n prag, Așteptându-te cu drag! Singură, plânsă-n pridvor, Așteptându-te cu dor!

(Andreea Piri, clasa a VII-a) Legenda Mureşului şi a Oltului

În vremurile de demult, pe vârful unui munte din Carpaţii Răsăriteni se vedea o cetate cu două turnuri. Craiul şi crăiasa aveau doi fii gemeni, care semănau ca două picături de apă. Feciorii erau asemănători la înfăţişare, dar aveau firi cu totul diferite. Se luau la ceartă repede şi se băteau până la sânge, de răi ce erau. Aşa-i lăsase Dumnezeu! Când au crescut mari, craiul ieşi din cetate cu oastea şi se duse la razboi, de unde n-a mai venit. Crăiasa a trimis călăreţi spre toate zările, în căutarea soţului ei, dar solii nu l-au găsit pe stăpân nicăieri. Murise craiul departe, într-o bătălie sângeroasă, dar crăiasa nu ştia taina asta. ,,Ce-am să mă fac eu, cu feciorii mei nărăvaşi?” se frământa crăiasa ,,Se tot bat fără astâmpăr. Le-am făcut două turnuri aparte. În turnul de miazănoapte locuieşte Mureş, iar în turnul de miazăzi stă Olt. Uite, sunt prinţi buni de însurătoare şi tot nu se înţeleg.” - Frate Oltule, zise Mureşul, care era mai cumpătat, mama plânge întruna după tata, craiul. Ce facem? - Eu zic, frate Mureş, să lăsăm ciondăneala copilărească dintre noi şi să plecăm în căutarea craiului. Poate e undeva într-o temniţă şi are nevoie de ajutorul nostru să-l eliberăm. Oltul şi Mureşul s-au dus la mama lor, crăiasa, şi i-au vorbit de hotărârea lor de a-şi căuta tatăl. Auzind ce spun, mama lor a vărsat lacrimi de durere, dar şi de fericire: de fericire pentru că feciorii ei erau vrednici şi îndârjiţi şi de durere pentru că se despărţea de ei şi-i era frică să nu-i piardă. - Bine, băieţii mei! se înduplecă pân la urmă crăiasa. Plecaţi în căutarea craiului. Mureşule şi tu, Oltule! Vă sfătuiesc să staţi mereu împreună precum caii la trăsura şi nedezlipiţi unul de altul! Şi au plecat prinţii, dar de îndată ce au ieşit din cetate, au pornit să se certe pe ce cale să apuce, căci erau diferiţi la fire şi la gânduri. - Să plecăm spre miazănoapte!, a propus Mureşul. - Ba nu! S-o luăm spre miazăzi!, a răcnit Oltul. Şi, ca în copilărie, au început să-şi dea la pumni cu nemiluita. Până la urmă, n-au ascultat sfatul mamei şi-au vorbit astfel: - Eu am crescut în turnul de miazănoapte şi plec îndată într-acolo!, zise Mureşul. - Iar eu am crescut în turnul de miazăzi şi plec într-acolo!, ţipa Oltul. S-au despărţit. Mureşul cel întunecat la fire a pornit-o spre nord, iar Oltul cel iute din fire s-a repezit bolborosind spre sud. După o vreme, pe Mureş l- a răzbit dorul după fratele său. - Ne ciondănim noi, şi-a zis Mureşul, dar ţinem unul la altul. Mama ne- a rugat să nu ne despărţim. Ce-ar fi să mă întorc din drum şi să-l caut pe fratele Olt? Pe o vale, Mureşul s-a întors spre miazăzi, dar nu l-a mai găsit pe Olt. S-a rătăcit şi-a luat-o spre apus, prin câmpii aşa de frumoase, încât şi-a uitat fratele geamăn. În cetatea de scaun, crăiasa primi veşti de la solii ei: - Chiar de la poartă, mărită crăiasa, Olt şi Mureş s-au certat şi s-au despărţit, încălcând porunca măriei tale. Supărată, crăiasa a alergat să-şi întoarcă feciorii din drum, dar nu i-a mai putut ajunge, deoarece fugeau straşnic în părţi diferite. S-a pornit să plângă năvalnic, curgând izvoare din ochii ei: - Doamne, te rog să povăţuieşti paşii feciorilor mei. L-am pierdut pe crai. Fă, Doamne, orice, numai să nu piară niciodată băieţii mei năstruşnici. Dumnezeu a ascultat ruga crăiesei şi, pe dată, a hotărât să-i prefacă în râuri nemuritoare. Şi râuri au rămas până astăzi, păstrându-şi numele: MUREŞUL şi OLTUL. Şi Mureşul curge lin spre câmpie, cuminte şi cu speranţa că, dupa multe cotituri, îşi va găsi fratele geamăn, pe când Oltul cel iute şi năbădăios se izbeşte în pietrele munţilor, le răscoleşte tumultuos, spumegă şi se însângerează la Turnul Roşu.

Mureșul și Oltul pe harta României

Oltul de Octavian Goga Să sfarme sfânta noastră lege; Tu, frate plânsetelor noastre Mult iscusita vremii slovă Şi răzvrătirii noastre frate, Nu spune clipa milostivă Urlai tăriilor amarul Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul Mâniei tale-nfricoşate. Şi veselia deopotrivă... Mărită fie dimineaţa Cum tresăreau încremenite, Ce-a săvârşit a noastră nuntă, În jocurile lor buiestre, Bătrâne Olt! - cu buza arsă Oştiri cu coifuri de aramă Îţi sărutăm unda căruntă. Şi roibi cu aur pe căpestre Când la strigarea ta de tată În cetăţuia ta de apă Grăbeau din codri la poiene, Dorm cântecele noastre toate Strângând săcuri a subţioară, Şi fierbe tăinuita jale Feciorii mândrei Cosânzene. A visurilor sfărâmate. Tu împleteşti în curcubeie Zdrobită-n praf, murea arama, Comoara lacrimilor noastre, Şi codrul chiotea, viteazul; Şi cel mai scump nisip tu-l duci Iar tu, frăţine, mare meşter, În vadul Dunării albastre. Biruitor frângeai zăgazul Şi, -mbujorându-te la faţă, La sânul tău vin, în amurguri, Treceai prin văile afunde, Sfioase, fetele fecioare, Încovoindu-ţi îndărătnic Şi dimineaţa vin neveste Măreţul tău grumaz de unde. Cu şorţul prins în cingătoare - Şi vin păstori cu gluga albă, Slăvite fărmituri a vremii, Din fluier povestindu-şi dorul - De mult v-am îngropat văleatul... Şi câte cântece şi lacrimi Neputincios pari şi tu astăzi - Nu duce valul, călătorul... Te-a-ncins cu lanţuri împăratul. Ca unda ta strivită, gemem Drumeţ, bătut de gânduri multe, Şi noi, tovarăşii tăi buni, Ne laşi atât de greu pe noi, Dar de ne-om prăpădi cu toţii, Îmbrăţişându-ne câmpia, Tu, Oltule, să ne răzbuni! Te uiţi adesea înapoi. Aşa domol te poartă firea, Să verşi păgân potop de apă Căci duce unda-ţi gânditoare: Pe şesul holdelor de aur; Durerea unui neam ce-aşteaptă Să piară glia care poartă De mult o dreaptă sărbătoare. Înstrăinatul nost' tezaur; Ţărâna trupurilor noastre Demult, în vremi mai mari la suflet, S-o scurmi de unde ne-ngropară Erai şi tu haiduc, moşnege, Şi să-ţi aduni apele toate - Când domni vicleni jurau pe spadă Să ne mutăm în altă ţară!

Cartea Oltului de Geo Bogza

Presărat cu cetăți în ruină și cu ascuțite turle de biserici, Ardealul trăiește, clipă de clipă, cu tot ceea ce-i dă un chip deosebit în cuprinsul lumii, sub veghea și rezonanța lor solemnă. Mărturii de piatră ale unor vremi intrate în uitare, peceți ale istoriei pe un nobil pămînt, ziua ele îi certifică măreția, iar noaptea îl împînzesc de mister și îi dezvăluie o statornică năzuință. Sînt seri cînd turlele bisericilor par, în avîntul lor spre infinit, antenele unui întreg mileniu, cu care nenumărate rînduri de oameni, însetate de absolut, s-au străduit să prindă ecoul secret al universului, foșnetul trezit în eter de nevăzuta corabie a veșniciei. Corăbii care o aduc aminte, prin tainica lor legănare, plutesc adeseori pe tălăzuitele întinderi transilvane. Sînt zile cînd umbrele cetăților se desprind de lîngă ziduri, asemeni unor caravele care, în clipa vîntului prielnic, își desfac parîmele de la țărm. Lungi după-amiezi, ele înaintează — într-o călătorie lentă și triumfală — pe fluvii de grîu sau pe marea sumbră a pădurilor, copleșind satele, sporind enigma tăcutelor burguri. Treptat, asfințitul le împinge pînă în parapetele munților. Acolo se sparg de stînci, împrăștiind pe fața pămîntului, odată cu întunericul care învăluie lumea, taică încărcătură. Munții spre care călătoresc atîtea nave ale trecutului se văd în depărtare: de la miazănoapte la miazăzi, dintr-o margine în alta a cerului, un șir de culmi, împădurite fabulos, statornicind acolo hotarul unui tărîm care, pe vremuri, a fost al zimbrilor. Printre acele înălțimi, patrii ale umbrei, ce despart Ardealul de Moldova, întîrziind cu un lung ceas răsăritul soarelui, una — numai piatră — se ridică strălucind, deasupra tuturor. Frunte semeață și gînditoare, de sub tîmplele ei coboară, mîndre de originea lor, două dintre cele mai slăvite ape ale țării. Piscul acela, singuratic și cutezător, ce de jur împrejur domină culmi și cîmpii, ținîndu-le sub puterea și farmecul lui, este leagănul unei legende. De acolo au plecat cîndva — în neștiute timpuri — să-și caute tatăl, nemaiîntors dintr-o fatală bătălie, cei doi fii de împărat cu firi atît de deosebite. Mureșul, ascultător, a ținut drumul pe care fuseseră sfătuiți să-l urmeze. Dar Oltul, chiar de la început, a pornit pe un altul, nesocotind povața. Cînd, mai tîrziu, cuprins de păreri de rău, s-a întors să-și caute fratele, nu l-a mai putut găsi. Prefăcuți în rîuri, pierduți unul de altul pentru totdeauna, ei rătăcesc de atunci mereu, mereu fiind, celor ce le cunosc povestea, prilej de meditație și reverie. Iar felul în care curg, dă, și astăzi, temei legendei. Pe cînd Mureșul străbate visător Ardealul, mînîndu-și tot timpul undele spre apus, Oltul și le poartă, cînd spre o zare, cînd spre alta, neliniștit de calea pe care a ales-o, chinuit de o mereu trează conștiință. 5. Din literatură, ne-am întors la activități practice și, într-un luminos început de decembrie, am hotărât să măsurăm calitatea apei din localitate. Sprijiniți de profesoara de chimie, Șerban Maria, și de voluntarii Centrului de educație pentru dezvoltarea durabilă – SCHUZ Râșnov, am descoperit lucruri noi, deosebit de interesante.

Elevii clasei a VII-a a Școlii Gimnaziale Hărman, alături de profesorii lor și voluntarii Centrului Educațional Schuz, din Râșnov, județul Brașov. Decembrie, 2019

Dunărea și Oltul

DUNĂREA

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) la circa 1 km est de castelul Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est, pe o distanță de 2.858 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării. În bazinul său superior, între localitățile Immendingen și Friedingen din Germania, Dunărea se infiltrează complet și dispare, de mai multe ori pe an, pe o lungime de cca 15 km (în medie 155 zile pe an). Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar carstificat și reapare la zi în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km la sud de Dunăre.

Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval. Dunărea şi afluenţii ei constituie un sistem ecologic unic, un complex preţios de teritorii naturale. Fluviul serveşte ca sursă de apă potabilă, în agricultură, industrie, pentru producerea energiei electrice şi în scopuri recreative. Cel mai mare afluent de stânga al fluviului Dunărea este râul Prut, al cărui curs de mijloc și inferior se găsește pe teritoriul Republicii Moldova.

Dunărea a fost sursă de inspirație pentru poeți, compozitori și pictori. Cea mai cunoscută creație este “Dunărea albastră” (An der schönen blauen Donau), un vals vienez creat de Johann Strauss.

OLTUL

Oltul nu este doar un râu, ci un simbol, un martor al celor mai importante evenimente istorice prin care a trecut poporul român”, nota Geo Bogza despre râul Olt, apă căreia scriitorul i-a dedicat lucrarea „Cartea Oltului”. Oltul este unul din cele mai importante râuri din România, fiind și unul dintre cei mai importanți afluenți ai Dunării. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș, prin Trecătoarea Oltului. Vedere a lacului de acumulare Râul Olt curge prin județele Harghita, Avrig și a munților Făgăraș Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman. Are o lungime de 615 km. Principalele orașe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz. Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea Făgărașului, Defileul Turnu Roșu -Cozia, Subcarpații și Podișul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare. În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare: Oltul muntean, având un bazin mai coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele Oltului transilvănean, mărindu-și astfel bazinul și debitul. Ca și Dunărea, Oltul apare în numeroase creații artistice, cunoscută fiind, în interpretarea Mariei Tănase, cântecul „Mă dusei să trec la Olt”

(Material realizat de Prof. Cîmpanu Monica)

Mulțumiri celor care ne-au ajutat și susținut:

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BRASOV : Prof. Silviana Cioceanu și Prof. Gina Crețoi

DORIPESCO PROD SRL HĂLCHIU, JUD. BRAȘOV, Director : Ruxandra Coc și Ing. Radu Alexandru Crizbășan – Ferma Piscicolă Podu Oltului

Director : Mihai Dragomir și specialist în comunicare: Lumimița Tanasie

CONSILIUL LOCAL HĂRMAN, JUD. BRAȘOV, consilier : Ciprian Bătrînu

LIBRIS BRAȘOV, Manager Librăria “ST.O.Iosif”: Augusta Oniță

BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ« George Barițiu » Brasov – Director : Dan Nazare

RESTAURANT CETATE, Hărman, Jud. Brașv

RADIO ROMÂNIA BRAȘOV – jurnalist : Camelia Vlad

ȘCOLA GIMNAZIALĂ HĂRMAN, 2021