Reportajclistul Presard Valente Fanteziste Precum Rotiri Calare De O Singurd Parte, Cu Piciorul Pe Ghidon, Cu Miinile Incrucisate Pe Piept

UUUUU!.. Vorbeste paispce limbi dintre cari si ebraica veche: AICI ASA ! Si numai aici asal.. PRIVITI LA NOI ! Si numai la noi! Intrati Domnilor! E cinci lei pe scaun, patru lei Nu vd uitati la concurentà! in picioare. E FEA ! Intrati! Fecioara nebunä cu capul de lemn. Acum e momentul fericit chid elefantul lasá api: A trAit cu un JAGUAR : U-U-U !. -Cine nu stie sA inoate sa treaci in bárcile de A stat sase luni in apà in fata regelui Anglieisalvare ! cind a decorat-o proprio mottocu mina sa liberá E Fea! Copilul minune, copilul faraon. a vorbit poporului. Jumätate om, jumilate solz íisi schimbi cu- Zice mami : loarea ochilor ca si camelionul. Iubeste! Iubeste ! Iubeste pe tat-su, iubeste pe mfi-sa! Zice tati: Ce crezi despre mapomond, Fea ? H-i-i-i-i !.. Se hriineste cu peste. Priviti-o domnilor :e Fea, fecioara nebuni cu Iubeste ! Iubeste ! capul de lemn. Bea api din Nil si atunci se lasá usor domesticiti. comunicalii de harry brauner

www.dacoromanica.ro REPORTAJclistul presard valente fanteziste precum rotiri calare de o singurd parte, cu piciorul pe ghidon, cu miinile incrucisate pe piept. Pe pieptul spre care bibeloul MOTOCICLISTUL MORTIIblond din fundul acestui sicriucircular indrAzneste sal ridice ochii. Un ghetar Ii mineazA incheiturile, un Te cobori din tramvaiul indopat cu insii intr 'unvid ii zdrentuie sufletul care se surpd la fiecare uru- holocaust de trupuri lichide, Circiuma dincolt seiturä ca un tunel din 'Arne putrede la trecerea unui numeste la Aristoteli proprietarulei a fost asasinatfulger, In jurul ei un om creazd miracole, cu moarte frumos, izbitcu capul de cassa de fier a banilor.pre moarte cAlcind. E poate sotia, e poatelogodnica Ziva toridd a rdmas in spate ca o rufd muiatd insi amuleta exhibitiilor sale. E palidd ca o beteald de zdpusali, dupá ce ti-a lAsat pe piele amprenta miro-crini. Cine îi usucá lacrima cristal subtiat pind la firul sului de urind uscatd. Inch' un pas si erarhia socialdfilifortu al emotiei fragile, atunci chid dupd fiecare e anihilatd casi cantitätile neglijabile din citul frac-intrecere cu moartea Ii sterge, cu prosopul rece, bro- liilor periodice. Domnii cu servietã si morgA circum-boattele de sudoare mai limpezi cleat poemele cele stantiald acum citeva ore, s'au amalgamat la un semnmai pure, iar el îsi aprinde ca dupd un ospät tigara nevizut si se 'Asa ghiontiti, ghiontindla rindul lor.pe care o va sfirsi in plimbarea pe peretiinteun cori- Cuvintele nu mai skit alese cu furculita de desert,dor din ochil publicului ca l'a O&M cu un pol. chiotele se busculeazd cu tonele de praf de-avalma Acesta e, in vara 1932, cumulul de emotii care si trompetele de carton cu bArbide hirtie simuleazdMosii Il aruncd sd vibreze in publicul hrdnit cu miti- zbierete de metal coclit. Iluminatia e a untií tirgdetei ardeiati si care va gdsi explicatia in magnetism provincie sub zodia unui continu zece mai. Iati.Mosii,sau intitlul academic de inginer al eroului si va iatd patria fenomenelor, generatorul vacarmului cupleca satisfAcut. Iar Harry Guyler, temerar somnam- ridicata. bul treaz cu arterele eprubete de sevd miraculoasd, Intilnesti, pentru doi lei, un om care a dospit va continua aventura pind in secundaaccidentului. cum spre laudagospodinei cozonacii atleti cu bonete Mosii slut un birou de inregistrare a populatiei de sofran rutnenit un prieten ca un vegetal dinCapitalei. Altddatd erau si al provinciei. Cu fiecare an regiunea equatoriald. E Nae Olteanu. Editorului inlintoliul tristelei acoperd bilciul acesta prevestitor al romineste, testat de Switt reclamà vie pentru Guliver.jazzului. E o veselie de manechin a unui public sari- E omul care nu are nevoie de estradd, oratorul pre-cit, care revine anual in mosi din inertia altor vremj destinat de cei 2,42 m. Urarea mea la mai mare i sesi pentru parastasul lor. Pentru fiecare seard a sap- va indeplinie hied minor. Un sentiment de stirpiturätdminii, alta categorie de viziatori. Cei cari vin marti o anchilozd ascunsddublatd de rusine te imbracd penu vor figdsitijoisi cu alit mai putin dumineca. dinduntru ca un deget de mdnusd si te crezi celSi totusi distinctiile dispar. Aprovizionarea cu floricele mai nenorocit (mic) om pind-cind, pentru restaurareae un ritual dela care nu se va abate nici servitoarea increderii progresive ca o paralizie generald, vei luadomnului magistrat sinici domnul magistrat. E o o portie din antidotulIlie Dobrogeanu pe care IIchetá de cocarde albe cu care tiganca le va umple desfintezi ca un hap, cu o singura privire de supe- rioritate. Apoi lanfurile iti incheie scaunul ca un cdpdstru. Lionela e un scrin cdzut pe pintece, are cite optInteo pilule de frenezie, picioarele vislesc in vid degeteeftpatricienii lamiinile cu cari isicistigdbratele aleargd insuficiente dupd ajutoare vecine. 0 onest existenta. Se Virile animal apocaliptic si intreflacArd de extazitidilatá obrajii. Ca o cucoand Iti picioarele pdroase ca labe de urs bdnuesti sexul firiddsboard pdrul in Vint in aceastd clipd chid te svirli in care isi doreste dintrevizitatori masculul. Lionela eaier siesti dincolo de sbaterile cotidiene, deasupra femeia-leu, e fea sau Ileana Cosinzeana, e femeie barierelor acelor nimicnicii crescute intre tine si itibeste sau poate a si iubit iar azi träieste din amin-intre tine sitine. Amnezie. Porti olentilà proaspdtd tiri retrasd in Cernica ei care sint Mosii. care nu primeste raza nici unei mihniri, nici unei Irkscriu cu penita cea mai tremurdtoare numelepilule oträvite. 0 lentild care desfiinteazA prin incan- lui Harry Guyler. E omul care poartA cámasa din zaledesce/11d dimensiunile euclidiene. Prezentul famine in a curajului dublatd de o aparitie fdrd infatuare, o apa-urnIá ca o erd cu animalele preistorice izbAvite in ritie simpli simpld cai rotirea pdmintului, si. fárdfosile. Pecinginea din suflet se va despleti in fanfara prezentareadesuchiatd de bilciu. Un cap mincatunui turburat parfum, te vei simli mai anonim par'cd de un vierme care e pasärea phoenix a chinu-.deci mai infrAtit adevdrului imanent dud vei mesteca luí, un cap semdnind cu alui Geo Bogza. Harryvdzduhul fird limitei miinile vor urea din el o cupd Guyler a invins paragrafele cdldtorieiobisnuitesi.si un toast sprestele. 0 curd de lant e o build porneste cu motocicleta in unghiu drept, perpendicularpsihoterapie. pe verticala peretilor. In interiorul de scinduri al Pentru a distruge imaginile gretoase ale Pesti- unui imens trunchi de cilindru, se plimbA ca o mused*sanilor handicapati de osinzA sau destinul omului inregistrata cu acceleratorul unei motociclete in vi-niscut numai trunchiu sau a copilalui de aldturi, al tesd de 80 si 120 km. pe ord. Zigzagurile de fulgercdrui cap de vitel Iianticipeazd inteligenta (Acest par ireale, decupate clinteun cosmarde sub tirndco-copil putea fi si al till, scampi Otilia) revino din dim- pul cdruia te-ai vrea cit mai rePede liberal. A cesteipul lui Heliade in Luna-Park. La fiecare doud minute curse ce sfideazd la fiecare clipd moartea,motoci-porneste pe serpentina montagnului-russe un cvarte-

www.dacoromanica.ro generator de chiote, pupile se aprind ca lampile con- f etilor cind cometa va trece vijelios cascadele. Stringi inima in pumni. Un brici de ghiata aprcape ghiloti- neazä pintecele inchircit pe brîncii deodata urcus in sbor de rindunicd, dematerializat, ravasit ca un prundis nespus. Infioräri se consuma robuste inteun torent de curcubele. Respiratia seaca o clipa douä gitlejul si ajuns la potou, visul se sinucide intre liniile ferate ale vagonetului, dar inima mesteca mai departe IDA-Fade accelerate.Citeva clipe mintea ramble de marmora apoi risul desface coada de paun a mus- chilor zigomatici intr'o autenticá lepädare de tine. Intind bratele mele saltimbancilor. Fachiriia- cestia autohtoni consuma o pädure de artifici.Gîtie- jetesgrunturoase ca un cos de uzinä darapánat, zagazuit de funingine. La un semnal, cuvintele por- nese libertate ca In poemele futuriste, trompetele anuntä ultima reprezentatie, dupà care va urma alta, Instantaneu: Ilarie Voronca, si de douä ori Stephan Roll. alta cu spectatorii mereu putini ca un spic fara rod Deasupra: I. V. dupé intrebuintarea S. S. R-eului legat. Iti plesnesc timpanele ca vitrouri. Te iubesc, luptator perseverent care nu-ti fringi aripile.Urletultäti mai imi stäruie ca un dinam grefat pe canalele semicirculare.Itiiubesc pieptulREVERENT A foale gigante si ma dezorganizeaza miracolul foamei In avalansa cuvintelor scapate din cochilia intelesului, tale hränitc cu grimase numai. in acest strigat vocal si abrupt, inliniile ce alearga pe-o Inghititorule de cutite si tu care calci pe cioburinesfirsitabaltacu geyseriisdpatiintransversala, arde de sticlà cu seninatatealuiIisus pe ape si tu carearcul voltaic al ultimei colorii si ilurnindri. Acopere ochii, fringi lanturi sau esti femeia-peste ne inselati si vátine distanta ! AsteMi cu degetul pus pe jaratecul adeva- inselati. Fiecare clipdvi se impleticeste in nesigu-rului dincreier ezitareaacestui gest de inceput ranta si sub perna incerta a fiecäruia, acasa, stáruieimbrdtisare, se ascunde o legenda cu morald de cangrena. otrava lenta a mizeriei fiziologice cu precizia unei Incercio scufundare cu capul in jos si nuauzi cm- comete pe care calculele nici unui astronom nu o vatecul vibrind pe coardele de lumina', aid, inureche, putea abate din orbita. Saltimbanci peste cari timpulbuzele cupei lipita de inirna. svirle bolovani si voi rdmineti copiL Poemul cinteculde extazsi balsam al copilului 0 piatra se disperseaza inscintei mate si pu-ciocnit de goana imaginilor, fenornenuldeslantuit ca dreaza" clownului cearcanele tristetii. elementele inteo ordine lipsita de orice echinox. Ce epolet nerostit va inflorí peste saraciala Aici, viata si-a desfdcut acoperisul prin care un brat care sint condamnati pe viata, peste promiscuitateaa desenat hieroglife pe cer. acelui sopron beteag unde se iubescsi zamislesc Si te strecori printre niste ziduri de himere, prudent, pentru tâcerea de mud a lacrimilorsi pentru nemu-ferindu-ti fiinta nernaceratd de lama r.iciunei intrebari, cu rirea poemului zdrentuit al e7cistentei ? o pupild oarbd ca o vitrina de sarbatoare absentdacestei sa§a pan& panorame, chid rubinul diminetii spargeorice precedent. Degetele nu Sintdecit reptile atunci cind nu stiu sd MISIMISEIMIENIMMIONEEMIINGIESIZIEV mingiie ori sà stranguleze. Treci prin vieata,inteo armurd dincare nu poti deosebi metalul pur de cel fals,cind treptele noutatii se ridica peste ruine cu un tipdt. Trupul tau n'a cunoscut niciodata filonulde pret al uneitinereti,fulgerul spontan,electrocutarea unui adevar., inundindu-1. 0 ferneie iti serveste drept femela,i crima ai pldtit-o la timp, cind viata i-a svicnit in burta. Treci cu greutatea personalitatii tale si teaieriseste pe'ntuneric, seara, ca o gazdd in urma invitatilor cari au fumat in salon. Treci printre rozele tinere de ai cdror tepi te feresti, viteazule,cavalerulealacesteizilepecaren'o cunosti, invingatorule alacestormiiniincrucisate a inrnor- mintare, temerarule domn, cdlare pe iapa galbend a situatiei, Geo Bogza la proces te salut ! mironrad u

www.dacoromanica.ro cu bere si alune. Jon.gleriasvirla din miini mingi cadin- MINLITtr'un vulcan in care a*ii luiLucifer joacagolf.Japonezi MOSII A LA lavirtesc in virful unui bat farfurii, incintind parcastele, E un continent al noptii, e o estrada averii si o ce-primadona cu glasul scilciat agonizeaza, acrobati scriindu-si tate de becuri incendiata :ca unparadisallor. 0 butiepe trapeze monograma cu propriul lor corpcum ar spune rästurnindu-se intre planetele de zgomote,de pocnete *i deBruneasi o galerie gratuitä de public pauper, asistind la fulgerari. Ochesti cu o elicei apare dindäratul usii cu per-acest turnesol de amuzamente si de programe exceptionale". dele de marchizetmireasa inteunvals pe un singur picior, In dreapta e Luna-Park, veneticdi importata cu sen- inaintind pe 6 scindura zimbind pind latine.Un tobosarzatiile ei inedite. Montagne-russe-ul cu serpentinele in aier arunca -o grindina neVerosimila intimpane cind in aier ra-iti umbra prin intestine cu o frica care te gidila. Autodr-omul suna muzica milliard schelalaita -acaluseilor. Iatti cavalerulin care arnbitia ta sportivade *ofer improvizat e satis- frizer, domnita brodeuza dandinindu-se cu olinie de ama-fa cuta cu brio *i pe un perete circular motociclistul mortii, zoand terestrd, iatd pe babenco cu posteriorulimens inaintindgoneste ca inteo halucinatie pe o genund a vietii,vertigi- ca un centaur, suflind eroic cutotii din trompetele de carton.nos. E gerrnenul unei nebunii al celei mai temerarecute- Departe ora*ul a ramas adormit ca ocaracatita cu vi-zante. Te intrecei ramii sus la galerie pigmeu si penibil nele tramvaielor strabatindu-L in somn. Tebifurci din primedde mic. Cu riscul vietii lui, inginerul Guyler ofera olectie minut inca si tot codul tinutei tale citadine ramineafaräsportiva de demiurg. 0 parodie la cum ar trebui sa fi,iti ca'n escursii jurnalele in care aiinvelitalimentele. Rotieste oferita peste tot. Te vezi in fratii Pestisanu diformat ca prevazute circular cu cuie zbirniie,atatindu-ti ghin!onulintr'o oglinda ironica a creatiei, in adolescentul de 19 ani pe care calci ca un fakir. Peste totcutiiale Pandorei iisi de 2,42 metri Inuit reducind proportiile normale ale u- oferä cu o mind dornica, o solnita, o cutiede pudra ;treciniversului. Pe platoul lui Heliade pomiscuitatea e mai domi- prin etalajele de argile smaltuitecafeteleelectricea'enanta, emotia mai primitiva, mai epuizata. In cuptoare mici, vizitatorilor iiata.. ärhivele cu turte dulcialelipovenilortiganci cu shill sdrentuiti de o progenitura oachesti si lipita exotici *ibuni.Desfa-lepieptul :veigasioinimade ei, bolborosesc in cenusti primavara vetusta a Ilflor ghi- incrustata cu migdale *icofeturi ;o inima bolnava deocei fierbinti cu un ten cornett:it Lirnonazi in borcane mari faguri. Restaurantele parcuri ca niste evanta!e,cu sconasi de culori artificioase slat ca ni*te acvarii ambulante, ca pe care, programul neintrerupt sesuccede ca omori flapetele in care au murit pe*tii sonori ai vidulni*i te urci absurda a regirnului urnan irnitat de maimute*i ciini, martiripe un scaunel legat cu lanturi ca ste azvirle ca pe un ca sa poata spunebon soir" cu capul, publicului balonat Iar becisnic sau te lEgeni in semicercul bar- cilor captind sobtii o perfOrmanta stuPida cu un efort obtuz. Reprezentatia depe estrada domina Jurnea intr'o continua' maree dedesub- tul ei. Ca intr'o vitrina descoperita, e marfa vie a circuui, e numarul cel maistrident al programului, e lasso-uFaruncat din megafon al atletului: incepe acum, Iata baletista cu miscarife cum ar rupe o dan- tela putreda care e viata ei si sunt abrupte, geometriahilartia spectaco- lului; mlscárile distonante in riirnul confuz al muziciimilitare,almadularelor rostogolite ca 'ntr'o tingire *i in sunetul scindurilor ca un clantanit definitivi apostazic pentru o viata mucedä isfisiatá. Baletista e caterinca trista de miscari, Iîngä. clownul fidel cu rnizeria ei, linga atletul pneumatic si fenomenul pastrat in spirtul interesului *i al senzatiei circului a- ceasta turbina a tot ce are mai delasatso- cietatea *i mai penibil. Intratidomnilor !Ex- plozia cu magneziurn a avut loc improscin- du-va pupila. De pe cimpul dindaritul bilciului un singur plop cu luna in virf ca un hurnis- mat maniac si barbar privia tot rip deinalt cit scrinciobut gheorghe dinu FLOAREA DIN CUBA lama cintecului acesta acompania pavana albä marmora in fecioara ovalti cald alungarea spatiului egala amprenta unet lacrimi pe afara pasarea prelungitti atenua in forma ca drama Inteo spada pauzal fals coapsa e in luna fuga unui cal narcisiac pe boltä strangularea povestea e ascunsa in ultima lumina ca nimfa alungatä pe salcia de jad orele noptii acesteia metaniile cad 0 parte din grupul noslru redactional: In planul de jes : jean David, Satt curva amanta cu poemul in palma Pané, Geo Bogza, Gheorghe Dinu siindarärästul luiprietenul nostru Fénicé. In cintecul acesta :acompania pavana. planul de sus: Paul *i Virginia avinti in mijlocul lor pe gigantulnostru responsabil, Ion Célugéru rniron radu

www.dacoromanica.ro Panou compozifie folografica de Jean David

fabetul unor miracole identificate, accesibile numai EROUL NECUNOSCUTbunuluii bunilor. Traectoria revoltei tale a urlat dement dela du- L'art eu paysage nauraisrerea de lingä umalrul tau, pini laplaminii desfäcuti pu naître nu Sahara. inteo perdea de alge ale fratelui tau negru, oferiti, lui V. Cristian. ler Domniei-tale Doamni, regal de ascensiune spre turnul de ivoriu al gitului dumitale, o data eu perla deri- Täiat in doua, elanul claustrat al imnului a spartvatä ca un testicul. Pumnul mic al cuvintului täu mare, clepsidra decrepita a inchiderii. In urma ta ai ramassunase definitiv, un univers de lichidari imperative. tu cu toate inimele'n soare, svicnind cinstit cu sevaTe durea fiecare pasdre, fiecare plecare, te intorceai calda, urcind vertiginos prin tine si prin pom, pina'nin viatá cu substanta unui vis dincolo de mice indo- virful cintecului mai albastru. Un ochiu ca o cicatriceiala. Trecusesi prin tipätul mortii until Tata comun si mai singera peisagiul mut al recunoasterii. Ti-ai läsatde bronz si &Anita nu-i vazusesi plecarea cu niste fantoma aici ca o reverentä pentru un trecut salutar.ochi ca al mei sau ca ai UM. Disipasesi desnadejdea Era in tine o febra in care ghice am cel mai autenticunui iz, insurubindu-ti constelatiile in creasta. Pentru evantai de umbra si racoare al poenaului. Impetuozi-infringerea ta,itiamintesti ? paliativulíl'ai gäsit tatea ta ea o diastazá a trecut peste tonui minor alplimbindu-ti crestetul printre undele deplasate ale cu- unei cloace cramponate ea un crustaceu, de Oficial. vintului lui viu, tipind ea" ESTE, si te-am crezut. In- De ce ai strivit vipera de inprecatii a vecinuluichis in simbol ca inteo cheie, cunosteai toate cotiturile tau emu ? Nu ti-a lost intreagd suficienta ta sublimatade labirint ale poemului. in bobui de azur ghicit in clipa cea mai din urinal ? Azi, dialectica unor timpi te-a desläntuit din nou, Nu ti-ai ridicat ciocanele vointei tutelare, ca sa izbestiesti buimac, &eel pe linga adevar ca pe linga tine; cu toate stelele fortei tale,frintsi stigmatizat demizga unei ieftine si gretoase notorietätiti-a gonflat variola sudorii, umilul reversalinceperei tale detrompetele ruginite, sunetul iese pe alt orificiu, si tu atunci ? N'ai fast tu acel care-ti bateai joc de chipultotusi crezi,ridicisi totusi cobori, mascarada ide- bälacit intre nenufari si lebede in cerul din oglindä ?ologica te repugna, in zadar cauti in atmosfera pesti- Dar printre banditii orasului lepros, n'ai lost singurul cel putin vidul. Te-am läsat alci, si mä DOARE. curat in biltoach calamitätii inexorabile? Caratul ti-Sus, deasupra unui cerc de portocali familiari (nouä) neretii tale entuziaste si-a ridicat toate stindardeleodihneste mormintul until punct. Iar si mai sus, colo pentru intimpinarea aventurei. linga tine, uite punctul imprecis. Descifrasesi cu singele tau cald si inamovibil al- mihail dan.

www.dacoromanica.ro era ca modernismul nostru era irnportat:; obiectiuni facute SCURT CIRCUITde insusi acei cari importasera furculita, aparatul de ras, Harie Voronca: ,,ACT DE PREZENTA"linia feratti, revolutia dela 48 etc. Peste tot domnia promiscuitatea ca o rezultantä a raz- Talent& linerelii se transformä la o virstà boiului, ca o profetiemarxista carese infaptuia. Insasi jin mai 1egat intr'o stlipinire sigurà de el insusi,rasnrit,undeo revolutie proletara avusese loc instaurind care nu e num& o st5pinireacuvintuluici o un ritrn nou al vremii erasi un haosi o blocada care nu infelegere mull mai larga a vietii si a istoriei, pii- i sA din trunderea mutt mai acrinaa mecanismului för-lasa sa auzi vezi cevaprecis pregatirile unei telor vii, colective si individuate, a ideilor, tempe-noui lumi, refacerea si inceputul une alte ere. Putin dupa ramentelor si a pasiuni!or. aceia scriitoriirusiaparusera cu cartidespre vrernurile Aceastä stApinire nu-li mai permile acel dile- afurisite ale rtizboiului civil, ale revolutiei si dupa intrarea (autism social. acea lipsa de respect ata, acele in vigoare a p'anului cincinal, carti bilanturiale acestuia, atiludini gentale $i a altor tinute de cafenea literarà. carti (Littérature et Revolution) apologetice. Se intimplaceva acolo pe tarimurile Volgei, o misTare care dupa ce a fostignorattt incepuse Incepusemprin 1923 sa ne pieptanärn cu Ilacari.sa dea de gindit. Revolutiile ¡Acute in restul Europei apa- Bengale, flacarile aceste ne racoriaufruntileductile dereau rnici, pigmeie fata de efortul si de proportiile acestui adolescenti ca un biciudeculori.Pumnii se stringeau,efort in Rasarit. M!searea dada ramasese o explozie ben- oasele noi piraiau. Intreg frontul literar al Europei era ingala, .futurisrnul un activism diletant si abstract, suprarea- plin razboiu. Sintaxe vechi cedau, verbele atacau la baio-lismul refugierea intr'undomeniu obscur alsufletului, de netti, canonada manifestelor nu mai incetapeste noapteaunde scaparaî.i intuneric geniul refulat, adevarul cautat trecutului, explodind in lumini prezentul dus in rAnita dein promiscutate. Toli aveau antetul de avantgarda,toti eatre voluntarii suplii. Pamintiulse scormoniaasvirtind inpromovau un veac, prevalau formulestabilite, toti nu-si aier faunii verzi de altadata. dadeau seama ca adevarata avangarda,; adevarata revo- 0 panica patrunse pe aceineputinciosi, o grirnasalutie se infaptuia pe intinderea unor stepe locuite de un de dispret stapinia pe aceiclasici".Literaturascirtiia popor ascunzindin el o formidabilaforta de creatie, o din timpurile ei vechi, se alterna cu cele putin mai noi inedita vitalitate, un puhoi io lava care va fi sA formeze Valery, Gide, iar pe meterez luptacontigentulultim sicontinentul de !Mine, avangarda autentica. eroic al avangardei. Revolutiile facute de baietiicu gulere impecabile se $i la noi reviste apareau, adolescenti fugiau pe aco-perimau, cädeau inexistente in urma, se izbiau de zidurile perisuri, iconoclasti. Una din principalele acuzatiuni aduse,istoriei ca improprii,cainutile.Acei slabi au cazut cu testele invinse,i o suvita de singe a ramas sá se prelinga coloratade pe o margine a buzii. Citiva s'au inrolat istoriei, s'au lepadat de formula, de abstractie, de eternul ofe- rit in capsa cu pocnet, ve- nind la adevarata avangarda, lanivelul deundeochiul scruteaza viziunea inteadevar noua. Tristan Tzara _ale carui manifeste de revolutieartis- tica le-a transcris pentru Ro- minia poetul actului de prezenta, s'a debarasat de formula, cind formula a devenit ceia ce afacutsidela Sept manifests Dada ODA la : Toute creation de l'esprit, en taut qu'expression de cet esprit, .ne saurait se déro- ber A l'idéologie regnante, re- sultante elle-même de l'anta- gonisme des classes. L'oeuvre dite d'art" fttoute époque, est engendre par les rapports sociaux eteconomiques" e un drum !strsabatut,e o verificare a revolutiei la adevarul istoric al lumii. Deaceia,

nsfirit d-1 Lovinescu s'a fixatdupii multiplele $1 peripelioaseled-sale d-le poet in urma caruia a- leargam cu o jumatate de:zi,

www.dacoromanica.ro IL

obrazulchircit de o falsd durere, sd se ridice spre compasiunea multimii, in vdzul tuturor, automartirizat. Prezenta ta intervineinsd intr'o vreme cind nimeni nu se mai induio*eazd de lantomele galhenei plin- gdrete, prins in durerea de jos, unanim i incomen- serabild pentru versuri cu glazuri Policrome. Am surprins oameni cari nu mincaserA de 3-4 zile,copii inebuniti de foame, mame cu titelesupte ca ni*te stalactite flasce ale sleirii (ce facilde ima- gInai literatura) smulginduli pärul *i era o durere mai veridicA, îri sfi*ierea lor, decit in fopirile tale de mdtdsuri dialectice, mai imperioasd, mai chintesentiald lingd cari poala taelegiacd apdrea nulA, desgustA- toare, mutä. De aid, din durerea lor perpetuA, din sacrificiul for exploatat, din ruperea in singe a orga- nismului pus in slujba unor imbuibati, va tisni ca un tipAt verosimil poemul-durere *i nu va fi acel al Mu, adus ca sä oblojeascd un trup cu musuroaie purulente. Din efortul lorcreator, din puterea lor de muncd, Infractorii sensului unic. Fotografie luatà de fotograful nostru infata din revelatiile 'or istorice, va esi poemul elan, poezia Cercului Millar. La ce vegheazä agentii no$trii de circulatie de avangardd care incepe cu ei, cu lumea lor noud sintemrnultarniti.Multdmiti ea' modul nostru de instruire concreta strivindcuvintele libelulà,fluxul de imagini e altul (nu poemonania), libertatea ta de spirit deneajuns care acoperea impotente, pederastia simturilor, toboganul (sabotarea *i injuria meschindi la*O. trepidatiilede culiseretoric alunui glas care se prävale. Poemul ca o fratie venalei abjecte ale profesionismului tau, lini*tea cdutatäunanimA cu bratele proletarului incovoind o potcoavd, in poem ca ni*te pdcluchi, izolarea o ! definitiva izolare,frAmintind un *old al !Anil, poemul ca o sintezdperfecta e capul admirabil al strutului ingropat in nisip ;o ! aban-nu ca un zbor peste capete, ca un romantism facil, ca o donarea de cdtre prieteni, o ! injuria prietenilor 1), agdta-alifie mirificai narcoticd pentru pleoape, ci poemul rege- rea de firul de paie Fundoianu, ascunderea inpoala mamei nerator, poemul unei ere poi, adevaratul poem al avan- mari Perpessicius, care ori dud va gäsi o acadea pentrugardei, nu dialectice ci cosmice, dinamic, ca o lacrimA de nepotul bMut la cur de vecini. 0 !infailibila metafizica,plumb pe pielea vie a fecioarei, poemul proletar. infailibild, Hind total inutild. SA *erpui prin tine cdutind un Deaceia actul ttiude prezenta e un act de deces. loc preponderent, alergind dupd premiii oficii somptuoase roll. in literaturki sO rdsufli de peste tot flasc, sO nu isbute*ti cu toate aceste,sä te izolezii sd riuici din excremente turnul de Hide* WA' ce ne face sd ridem, iatAce ne face 1) De ce n'ai avut curajul sreproduci n intregime Obrazul de creta" in a carui prima versiune Victor apiirea oribil injurat si Sernet spi- cre*tem, sd cAlcdm pe o realitate, sA ne iscolfm un $1 Brunea $1 in care renuntai din diletantismul iàu vid larevoluliile rit critic *i sd vedem inutilitateapoemului tau vaselinä, artistice fragmente cari ori cind le putem reproduce din corectura poemul terapeutic pentru un organism viciat detoate aven- de tipar a articolutui, pe care o avem ? turileabjecte ale unui egoism märunt. Poemul privitä poemul vidi gol ca o butie rostogolitä, ca un turnesol de hirtieg ;poemul ca un deget dupA care to ascunzi , MIME poemul panaceu, poemul Pink-rezultant al unei sensibilitati anemice *i masturbate, poemul desfäcut ca o coaddde paun care nu te lasds vezidincolo de pipota ta, lumea imensd cu zbaterea ei, cu forteleei vii incAlecinduse, tu care ai le*inat de o frumusete de lingsa gainat, careai sunat zurgAlaii eterni*i versuri libeluläcari nu vor reu*i ascunda niciodatd gemetele de foamea a atitor milioane de serneni. Poemul loreacel adevMat. Din frunte le !Acura. sudori *i secristalizeazd in diamante mult mai de pret deaf perlele vide picurindu-P dintre degete in cite o carte pe fund care nu ascu ride *i nu remediazd decitvanitatea scunddi egocentricd pe care o manevrezi cu o atit de penibild abilitate. Spleenul tau apare mArunti meschin scincetul limfatic nu mai impresioneazA. Declari o nelini*te fatdde necunoscut, necunoscut din care descinzi *i te pierzi intr'o fume ale cAreilumini se sting una cite una. Ateptarea *Iincantatia tde coma care precede intregvidal. Golul räsunind frumos a poem trebuia sAtedesorganizezedintr'unadevärcenu-ti apartine *i sd faca imprejurul tdu un halo efemer in care Si floarea de foc nu mai apliru.

www.dacoromanica.ro UNH-PIERKsiipunul de aur al lunit si flanelele catapitesmelor reumatisrnelor tale vesniee $i potoleste-te :einutilg si comicä si epilepticg loatä furia ta. O In luna Mai, a avut loc in sala librgriei Hasefer, vernisajul de pinze modernisle ale lui Larval, Max Ernst$iMarcoussis. Toll insuticienfi reprezentati Marcoussis cu lucruri vechi, Ernst cu ei- leva aquarele insignifiante pentru opera sa $i din Lurgat iarg$i elleva bucgti Bungvoinfa organizatorului n'a reusit decil sg le facg un ser- viciu in cornplect acestor trei dintre reprezenlantii artei noui din Franf a. O L a 26 Mai s'a deschis la Paris expozifia lui Salvador Dali cu obiecte suprarealiste, indicatoare ale memoriei instanteneie. Vom reproduce in Nr. nostru viitor una din pinzele tui Dali 5i däm acum slîritul poemei lui Paul Eduard cu care acesta itprezintg inpro- gramul expozitiei. Tant d'aubes breves dans les mains Tant de gestes maniaques pour dissiper l'insomnie Sous la rebondissante nuit de tinge Face à l'escalier dont chaque marche est le plateau d'une balance Face aux oiseaux dressés conlre les torrents L'étoile lourde du beau temps s'ouvre les veines. O De stincile de crela albastrà marea ridicg pulpanele de apg $i coapsele de alge reflectil sub lung. Genunchii scoicilor rgmäseserg in nisip cu mersul incremenit E imensitatea infinitg a mgrii cu ingl- limea $1 cupola noplilor de vat-5, cu stelele pe o frunte care se repelg in cer. E sfinxul stincilor cu vesnica intrebare pus& eu duritatea compacta a greziei in care ecourile se turtese ca talgere,uncle se deschid ea un halo chid arunci un euvint, ;$ilinisteao strgvezi in solitudinea de stielg Irecind prin alei ca o irealg femeie. Ca inteo Prietennlui nostru Gheorghe D'Unu is'a conferit crucea legiunii de onoare In gradul de c.avaler. pilnie aid poli distila tot vacarmul lumii, evenimentele de anvergurg ale tinerefii noastre infailibile. Pe acest litoral, pe acest asimplot a Bal- O In limp ceinlocaluri dincentralcapitalei,in cari pg.unei hiperbole indoile in tine, in aplicarea la peste anal, peste cicul adormit, in cgsufele lui ascunse dupg dealuri, cumahomedanii Irund btrîni, copii si femeile oneste, sint tolerate automatele ; in limp unureopil, cu ce nu s'a auzit ping acum sg se fiaplicat milocanuluiurinind pelenfi, cu pepenii cari se umflg sub pgmint ca obrajii loate in lung, un zid in mijlocul circulafiei, sancfiuni ca $ideputatului purulent cgrarile albe ale guvizilor in apg $i in biircile plecate discursurile lui ; in limp ce din venalitate se tolereazg un earlier de jean David, te salut. prostituate Iîngà o biserica $i se tolefeazg de aceiasi'magistrati eri- Piidurea cu frunzele ca niste rniliarde de cercei, cu vintul in- ¡aft in cavaleri ai moralei publice, cupletele scabroase ale revistelor sedinda-i $oapte. Un mister ne contine, ne tulburg ori cif cinism am su- de varg si de iarng, cu balete de nuduri flasce,s'a intenlat un pro-prapune dintr'un fats $i d:letant tinut social.In fafa ta,matematician ces de pornografiecare urma sa se judece la 29 Mai laseelia 1-a rationalist, acest arbust subfire ea o mina careofergo floare lui civilo-corectionalgaTribunaluluiIlfov colaboratorului nostruD-zeue un irefutabil argument. Sint acele citeva cgrgri rebarbative Geo Bogza. Dosarul a continut numgrul revistei noastre in careInca lingg aleile sistematizate. Era primgvarii si singurätatea virging Bogza publica poema cu cuvintul incriminat. Nu inceregm sg rele-in care patrundeam flagelati de crengi, de rgsufletulpgdurii si de gin- vgm o intreagg literaturg in care vocabulare si mai grozave abundä guritul metalic al pgsgrilor. Era intunericul populat deumbre ca o magistratii nostril o cunosc din vremea procesului de aceia$i na- sintezg a lui si erau ploile inane pe un acoperi$ difuzajungifid piná turä inlentat lui Cocea inaintea rgzboiuluici i-am intreba de ces'ala receptacolul imanent al celulei si erau barierelede mesteacgn in tolerat intrarea in tara a romanului, en vogue printre cucoanele mo-care se opintiai bivolii ea niste selenarelebede $i eram noi panteisti rale, duduile pudice si licienit casti, al lui Lawrenceen vogue numai $i aventurieri spontani $i romantici, evadalii unei seriurbane $i esti peniru cele 10 pagini de ,conerii" si Ulysse al lui James Joyce ? Ca tu, pädurice a Bànesii, pe care le-am presat in aceslerinduri ca in- sä nu citfim decit doug eärfi bune, trecind peste rnorrnanele de lite- tr'un ierbar. raturg frivol& fecioarele de 14 carafe $ialte mamifere de lux. Mg- ULTIMA ORA sura d-nilor nostrii magistrati apare de aici absurdg $i arbitrarg. Nu Jean David e zilnic vizibilintre orele 6-12 si 17-24 pe d-lor sint chemati sa judece potentele artistice ale unei opere. Pen-plaja Balcicului unde predia nudismul, Cuvintele sale rgzbesc diguri fru asta rolul criticilor e precis. Niciodatii,d-lor nu vor pricepe citde rezistentä, dar reusita prielenului nostru va fi depling ca o justifie excrement ascunde azurut d-lor Mircea RAduleseu $i Victor Eftimiuimanentg. Uraa I sà trgiaseg Jenieg I $i cil azur reflectä excremental poefilor travi pela sectiunile eivilo- Pictorul S. Perahim a plecat pentru conlinuarea sludiilor corectionale ale Tribunalului. la Bustenari 5i locuieste in castelul din inima lui Geo Bogza al cgrui Voronca ! nu mai rupe afisele, nu mai ascunde sub teancufoaspe estival este. celortalle reviste, prin librrii, revista noasträ. Nu mai camufla exem- In tuna Mai a. c., parchetul din odaia cif nuca, din Gene- plarele din cfirtile editurii noastre. E inutil si nu face mai ales ra] Angelescu 163, a odihnit nopfile lui Geo Bogza. Si ozonul man- tot alit decit sä releve exasperarea fa care e furiacabohnului, a autOrului filor tonic a sosit odatä eu prielenul rgmas tol alit de inalt nevoit sä se susting prin minciung siun intreg sislem de strategij de dragi de preluil. meschine. Cunoa$lem toate trepädusiile taleoculte, toalglipsa de Ulf ce caldurä I Si Sasa Pang rgmine cu Unu in Bucuresti, curaj a unei personalitgli probe , lot moralul t5u scund sub care dea-la adresa de mai sus. Sm$elea lucrezi $i suntem definitivi fixati asupralor. Lasg deasupra Numgrul viitor (47) al revislei UNU va apare Duminecg 4 luturor acestor lucruri poemul ca o plapumg trasii peste cap. Nu ne Septembrie, cu paginile sporite. LA CHAIR A 00°, mai citi. Linisteste-te, ascunde-te in degetul lu cel mic in carefii Vient de paraître : Leopold Stern aseunsi muslangul $i camerile de receplie phsihich a heruvimilor, .71411114rak bobinul elern al lumilor Astrale. Iti promitem cä eultima data anul V nr,. 46 iunie 1932 apa- acurna cind ne mai ocupgrn de tine orice s'ar mai intimpla. Cazi in re in prima duminicà a fiecàrei cosul de hirtii at istoriei cum a spus un contemporan altau, ping luni girant responsabil semna- Aa a arid conceptie nu vei putea niciodatg gindi. Panel; in mälreatä tarul fiecáruiarticol . lei5. studio grafic Steam Artei" b-dul Mana,