Reportajclistul Presard Valente Fanteziste Precum Rotiri Calare De O Singurd Parte, Cu Piciorul Pe Ghidon, Cu Miinile Incrucisate Pe Piept
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
UUUUU!.. Vorbeste paispce limbi dintre cari si ebraica veche: AICI ASA ! Si numai aici asal.. PRIVITI LA NOI ! Si numai la noi! Intrati Domnilor! E cinci lei pe scaun, patru lei Nu vd uitati la concurentà! in picioare. E FEA ! Intrati! Fecioara nebunä cu capul de lemn. Acum e momentul fericit chid elefantul lasá api: A trAit cu un JAGUAR : U-U-U !. -Cine nu stie sA inoate sa treaci in bárcile de A stat sase luni in apà in fata regelui Anglieisalvare ! cind a decorat-o proprio mottocu mina sa liberá E Fea! Copilul minune, copilul faraon. a vorbit poporului. Jumätate om, jumilate solz íisi schimbi cu- Zice mami : loarea ochilor ca si camelionul. Iubeste! Iubeste ! Iubeste pe tat-su, iubeste pe mfi-sa! Zice tati: Ce crezi despre mapomond, Fea ? H-i-i-i-i !.. Se hriineste cu peste. Priviti-o domnilor :e Fea, fecioara nebuni cu Iubeste ! Iubeste ! capul de lemn. Bea api din Nil si atunci se lasá usor domesticiti. comunicalii de harry brauner www.dacoromanica.ro REPORTAJclistul presard valente fanteziste precum rotiri calare de o singurd parte, cu piciorul pe ghidon, cu miinile incrucisate pe piept. Pe pieptul spre care bibeloul MOTOCICLISTUL MORTIIblond din fundul acestui sicriucircular indrAzneste sal ridice ochii. Un ghetar Ii mineazA incheiturile, un Te cobori din tramvaiul indopat cu insii intr 'unvid ii zdrentuie sufletul care se surpd la fiecare uru- holocaust de trupuri lichide, Circiuma dincolt seiturä ca un tunel din 'Arne putrede la trecerea unui numeste la Aristoteli proprietarulei a fost asasinatfulger, In jurul ei un om creazd miracole, cu moarte frumos, izbitcu capul de cassa de fier a banilor.pre moarte cAlcind. E poate sotia, e poatelogodnica Ziva toridd a rdmas in spate ca o rufd muiatd insi amuleta exhibitiilor sale. E palidd ca o beteald de zdpusali, dupá ce ti-a lAsat pe piele amprenta miro-crini. Cine îi usucá lacrima cristal subtiat pind la firul sului de urind uscatd. Inch' un pas si erarhia socialdfilifortu al emotiei fragile, atunci chid dupd fiecare e anihilatd casi cantitätile neglijabile din citul frac-intrecere cu moartea Ii sterge, cu prosopul rece, bro- liilor periodice. Domnii cu servietã si morgA circum-boattele de sudoare mai limpezi cleat poemele cele stantiald acum citeva ore, s'au amalgamat la un semnmai pure, iar el îsi aprinde ca dupd un ospät tigara nevizut si se 'Asa ghiontiti, ghiontindla rindul lor.pe care o va sfirsi in plimbarea pe peretiinteun cori- Cuvintele nu mai skit alese cu furculita de desert,dor din ochil publicului ca l'a O&M cu un pol. chiotele se busculeazd cu tonele de praf de-avalma Acesta e, in vara 1932, cumulul de emotii care si trompetele de carton cu bArbide hirtie simuleazdMosii Il aruncd sd vibreze in publicul hrdnit cu miti- zbierete de metal coclit. Iluminatia e a untií tirgdetei ardeiati si care va gdsi explicatia in magnetism provincie sub zodia unui continu zece mai. Iati.Mosii,sau intitlul academic de inginer al eroului si va iatd patria fenomenelor, generatorul vacarmului cupleca satisfAcut. Iar Harry Guyler, temerar somnam- ridicata. bul treaz cu arterele eprubete de sevd miraculoasd, Intilnesti, pentru doi lei, un om care a dospit va continua aventura pind in secundaaccidentului. cum spre laudagospodinei cozonacii atleti cu bonete Mosii slut un birou de inregistrare a populatiei de sofran rutnenit un prieten ca un vegetal dinCapitalei. Altddatd erau si al provinciei. Cu fiecare an regiunea equatoriald. E Nae Olteanu. Editorului inlintoliul tristelei acoperd bilciul acesta prevestitor al romineste, testat de Switt reclamà vie pentru Guliver.jazzului. E o veselie de manechin a unui public sari- E omul care nu are nevoie de estradd, oratorul pre-cit, care revine anual in mosi din inertia altor vremj destinat de cei 2,42 m. Urarea mea la mai mare i sesi pentru parastasul lor. Pentru fiecare seard a sap- va indeplinie hied minor. Un sentiment de stirpiturätdminii, alta categorie de viziatori. Cei cari vin marti o anchilozd ascunsddublatd de rusine te imbracd penu vor figdsitijoisi cu alit mai putin dumineca. dinduntru ca un deget de mdnusd si te crezi celSi totusi distinctiile dispar. Aprovizionarea cu floricele mai nenorocit (mic) om pind-cind, pentru restaurareae un ritual dela care nu se va abate nici servitoarea increderii progresive ca o paralizie generald, vei luadomnului magistrat sinici domnul magistrat. E o o portie din antidotulIlie Dobrogeanu pe care IIchetá de cocarde albe cu care tiganca le va umple desfintezi ca un hap, cu o singura privire de supe- rioritate. Apoi lanfurile iti incheie scaunul ca un cdpdstru. Lionela e un scrin cdzut pe pintece, are cite optInteo pilule de frenezie, picioarele vislesc in vid degeteeftpatricienii lamiinile cu cari isicistigdbratele aleargd insuficiente dupd ajutoare vecine. 0 onest existenta. Se Virile animal apocaliptic si intreflacArd de extazitidilatá obrajii. Ca o cucoand Iti picioarele pdroase ca labe de urs bdnuesti sexul firiddsboard pdrul in Vint in aceastd clipd chid te svirli in care isi doreste dintrevizitatori masculul. Lionela eaier siesti dincolo de sbaterile cotidiene, deasupra femeia-leu, e fea sau Ileana Cosinzeana, e femeie barierelor acelor nimicnicii crescute intre tine si itibeste sau poate a si iubit iar azi träieste din amin-intre tine sitine. Amnezie. Porti olentilà proaspdtd tiri retrasd in Cernica ei care sint Mosii. care nu primeste raza nici unei mihniri, nici unei Irkscriu cu penita cea mai tremurdtoare numelepilule oträvite. 0 lentild care desfiinteazA prin incan- lui Harry Guyler. E omul care poartA cámasa din zaledesce/11d dimensiunile euclidiene. Prezentul famine in a curajului dublatd de o aparitie fdrd infatuare, o apa-urnIá ca o erd cu animalele preistorice izbAvite in ritie simpli simpld cai rotirea pdmintului, si. fárdfosile. Pecinginea din suflet se va despleti in fanfara prezentareadesuchiatd de bilciu. Un cap mincatunui turburat parfum, te vei simli mai anonim par'cd de un vierme care e pasärea phoenix a chinu-.deci mai infrAtit adevdrului imanent dud vei mesteca luí, un cap semdnind cu alui Geo Bogza. Harryvdzduhul fird limitei miinile vor urea din el o cupd Guyler a invins paragrafele cdldtorieiobisnuitesi.si un toast sprestele. 0 curd de lant e o build porneste cu motocicleta in unghiu drept, perpendicularpsihoterapie. pe verticala peretilor. In interiorul de scinduri al Pentru a distruge imaginile gretoase ale Pesti- unui imens trunchi de cilindru, se plimbA ca o mused*sanilor handicapati de osinzA sau destinul omului inregistrata cu acceleratorul unei motociclete in vi-niscut numai trunchiu sau a copilalui de aldturi, al tesd de 80 si 120 km. pe ord. Zigzagurile de fulgercdrui cap de vitel Iianticipeazd inteligenta (Acest par ireale, decupate clinteun cosmarde sub tirndco-copil putea fi si al till, scampi Otilia) revino din dim- pul cdruia te-ai vrea cit mai rePede liberal. A cesteipul lui Heliade in Luna-Park. La fiecare doud minute curse ce sfideazd la fiecare clipd moartea,motoci-porneste pe serpentina montagnului-russe un cvarte- www.dacoromanica.ro generator de chiote, pupile se aprind ca lampile con- f etilor cind cometa va trece vijelios cascadele. Stringi inima in pumni. Un brici de ghiata aprcape ghiloti- neazä pintecele inchircit pe brîncii deodata urcus in sbor de rindunicd, dematerializat, ravasit ca un prundis nespus. Infioräri se consuma robuste inteun torent de curcubele. Respiratia seaca o clipa douä gitlejul si ajuns la potou, visul se sinucide intre liniile ferate ale vagonetului, dar inima mesteca mai de- parte IDA-Fade accelerate.Citeva clipe mintea ramble de marmora apoi risul desface coada de paun a mus- chilor zigomatici intr'o autenticá lepädare de tine. Intind bratele mele saltimbancilor. Fachiriia- cestia autohtoni consuma o pädure de artifici.Gîtie- jetesgrunturoase ca un cos de uzinä darapánat, zagazuit de funingine. La un semnal, cuvintele por- nese libertate ca In poemele futuriste, trompetele anuntä ultima reprezentatie, dupà care va urma alta, Instantaneu: Ilarie Voronca, si de douä ori Stephan Roll. alta cu spectatorii mereu putini ca un spic fara rod Deasupra: I. V. dupé intrebuintarea S. S. R-eului legat. Iti plesnesc timpanele ca vitrouri. Te iubesc, luptator perseverent care nu-ti fringi aripile.Urletultäti mai imi stäruie ca un dinam grefat pe canalele semicirculare.Itiiubesc pieptulREVERENT A foale gigante si ma dezorganizeaza miracolul foamei In avalansa cuvintelor scapate din cochilia intelesului, tale hränitc cu grimase numai. in acest strigat vocal si abrupt, inliniile ce alearga pe-o Inghititorule de cutite si tu care calci pe cioburinesfirsitabaltacu geyseriisdpatiintransversala, arde de sticlà cu seninatatealuiIisus pe ape si tu carearcul voltaic al ultimei colorii si ilurnindri. Acopere ochii, fringi lanturi sau esti femeia-peste ne inselati si vátine distanta ! AsteMi cu degetul pus pe jaratecul adeva- inselati. Fiecare clipdvi se impleticeste in nesigu-rului dincreier ezitareaacestui gest de inceput ranta si sub perna incerta a fiecäruia, acasa, stáruieimbrdtisare, se ascunde o legenda cu morald de cangrena. otrava lenta a mizeriei fiziologice cu precizia unei Incercio scufundare cu capul in jos si nuauzi cm- comete pe care calculele nici unui astronom nu o vatecul vibrind pe coardele de lumina', aid, inureche, putea abate din orbita. Saltimbanci peste cari timpulbuzele cupei lipita de inirna. svirle bolovani si voi rdmineti copiL Poemul cinteculde extazsi balsam al copilului 0 piatra se disperseaza inscintei mate si pu-ciocnit de goana imaginilor, fenornenuldeslantuit ca dreaza" clownului cearcanele tristetii. elementele inteo ordine lipsita de orice echinox. Ce epolet nerostit va inflorí peste saraciala Aici, viata si-a desfdcut acoperisul prin care un brat care sint condamnati pe viata, peste promiscuitateaa desenat hieroglife pe cer. acelui sopron beteag unde se iubescsi zamislesc Si te strecori printre niste ziduri de himere, prudent, pentru tâcerea de mud a lacrimilorsi pentru nemu-ferindu-ti fiinta nernaceratd de lama r.iciunei intrebari, cu rirea poemului zdrentuit al e7cistentei ? o pupild oarbd ca o vitrina de sarbatoare absentdacestei sa§a pan& panorame, chid rubinul diminetii spargeorice precedent.