Receptarea poeziei de avangardă a lui Geo Bogza. De la scandalul pornografic la impermeabilitatea criticii față de fenomenul avangardist

Emanuel MODOC Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of Letters Personal e-mail: [email protected]

The Reception of Geo Bogza’s Avant-Garde Poetry. From the Pornographic Scandal to the Impermeability of the Critics Regarding the Avant-Garde Phenomenon

The following study aims to analyze the complicated trajectory of the critical reception of Geo Bogza’s avant-garde poetry. Starting from the inter-war period, through the Communist era and until the post-revolution period, the paper investigates the main aspects of the critical reception of avant-garde poetry through the historical contextualization of the main streams of thought that dominated each period. Keywords: Geo Bogza, avant-garde poetry, , historical avant-garde, periphery, marginality

Avangarda românească și canonul critic literatură, iar aspirația lui Manolescu a fost de a ieși, o dată pentru totdeauna, din corsetul instaurat de O discuție despre receptarea avangardei românești canonul fundamentalist comunist. în cultura românească cere, în mod necesar, o discuție Canonul critic românesc, explică Sorin despre canon. Instaurarea canonului literar, începută Alexandrescu, se constituie pe următoarele dimensiuni: de Titu Maiorescu la sfârșitul secolului al XIX-lea, a „autonomia esteticului față de politic și etic, o scară avut ca principală justificare stabilirea unui construct definitivă de valori literare, repere estetice (mai ales identitar autonom românesc. Se știe că unul dintre franceze), ierarhie centru/margini, serii istorice, teme primele manifeste, care a elaborat și un program estetic recurente, omogenitate națională, strategii literare în spațiul românesc, a fost cel al Daciei literare, în în raport cu puterea, fie ea democrată, fie totalitară cunoscuta Introducție scrisă de Kogălniceanu. În siajul și, mai ales, modelele interpretării textuale”1. Așadar, acestui program, Titu Maiorescu a continuat idealul raționamente în mare parte paradoxal extra-estetice, fundamentării unei literaturi autohtone care să fie menite să încorseteze o valoare culturală dintr-un unghi afin cu idealurile identitare ale poporului român. Mai limitat din punct de vedere estetic. De-a lungul acestei departe, motivația canonului lovinescian a fost una de îndelungate perioade de stabilire a unei axiologii estetice ordin sincronic cu spațiul occidental. Criticul literar în literatura română, au apărut și unele complicații a dorit, polemizând cu literatura „pășunistă”, aflată în spațiul literar românesc. Așa cum au observat și sub aripa protectoare a lui , să inducă un alți critici, marii canonizatori interbelici au mizat pe rafinament cultural propriu unei literaturi ce aspiră, rafinamentul modernității în literatura română, nu și la fel ca populația românească, să avanseze și să atingă pentru egalitarismul său. Ierarhizarea centru-margine apogeul unui anume „spirit al timpului” necesar în economia unei literaturi așa-zicând canonice nu face integrării în spațiul european. G. Călinescu, prin a sa decât să arunce în minorat tendințele artistice socotite Istorie a literaturii române..., a reușit să construiască mărginașe, iar principala consecință a acestui fenomen, si să întemeieze spiritul modern(ist) românesc în extins până în zilele noastre grație rigurozității

25 26 transilvania 12/2016 a literaturii avangardiste, cât dincauza existenței unei avangardă, aexistat nu atât dinpricina valorii minore instituită dePaul Cernat în discuția acestuia despre de câtevadecenii” tendința definitorieînariacercetăriiliterarevreme literatura românăcabunnaționalfragilconstituise La dreptvorbind,cultivareapioșenieiglobalefațăde relativizare avalorilor(...)trezeștereacțiifioroase. continuare precumpănitoareșioriceîncercarede Negrici, „după1989,mentalitateaaceastaesteîn „poetul nepereche”etc.).AșacumobservășiEugen literaturii române”,„buzduganulgenerațieinoastre”, noștri”, „luceafărulpoezieiromânești”,„Ceahlăul („capodoperă”, „clasic”,„valoarepermanentă”,„ai funcționale pecareacestale-aintrodusînuz deastăzi,săuimeascăprinpersistențaclișeelor manifestări para-literare și,în consecință,para-estetice. etc., genuriSF literare care pentru G.Călinescu erau literatura „de duzină”, romanele polițiste, romanele lovinescian, este privită ca un fapt excentric, până la la nivel ideatic, întruparea avisului perfectă sincronic numeroase, dela avangarda românească,care, deșiera, „non-cultură”. Exemplele sunt, în literatura română, literare considerate atransformării ne-canonice, lor în canonului ducela plasarea în subsidiar amanifestărilor ca alternative apelor,totodată îndiguirea respingerea formelor apelor deuscat,prin demiurgic excelență, gestul implică „Metafora Sorin Alexandrescu: despărțiriiobservă include șisfera avangardelor românești) alternative (șiprin asta ce acoperim un sens mai larg, impermeabilității față deexperimentele literare Nicolae lui Manolescu,academice al este perpetuarea superficială a criticului interbelicasupra curentelor și acesta insuficient analitic și care dovedește o viziune Poezia extremistă cu excepția cazuri, câtorva În nulă. afara capitolului avangardist, în perioada în care este, acesta evoluează Matei Călinescu, receptarea critică afenomenului Ion Lefter, cumașa observă Bogdan pe urmele lui sferei literare în marginale literatură. insolite, aactivat, paradoxal,ovoință deafirmare a la douămiiști) și,consecință aprogramelor literare scriitorilorale demai târziu (de la optzeciști până proiectele proto-textualiste, posibilitățile discursive de instalarea rafinamentului aextins, modern(ist), prin fost prima care a descrețit frunțile scriitorilor sufocați faptul căirecuzabil avangarda literară românească a asemenea ierarhii. În timp,în mod sedezvăluie ni O avangardă Impermeabilitatea ignorată. criticii față Un amănunt semnificativ rămâne faptul că, În fine,canonulesteticnuîncetează,pânăîn de fenomenul avangardist anti din din -forme” 4 . „Complexul periferiei”, sintagmă Istoria literaturii... 3 . Cu cuvinte, alte stabilirea 2 lui Lovinescu, lui , căci, așa cum, căci, așa și pentru concretizarea discuției privind receptarea fundamental pentru necesară reificarea fenomenului întrebuințarea acestui sens în contextul este epocii de opoziție șideruptură” istoric,salt amai vorbi despre avangardă „în termeni în spațiul cultural în urma românesc. că, Sigur acestui întredecenii apariția avangardei șivalorizarea acesteia epistolare etc.). Așadar, un demai bine decinci decalaj unor documente (arhiva inedite revistelor deavangardă, de acesta critici, celordoi prin punerea la dispoziție a realizată Pană deSașa antologia in 1969șisprijinul dat trecut, care,fără n-arposibile fifost dealtfel, exegeze și Marin Mincu șapte însecolului deceniile șiopt ale înabia urma studiilor importante realizate deIon Pop sunt constructe istorico-literare retrospective, apărute acestui curent în ansamblul literaturii române interbelice recuperarea fenomenului avangardist șivalorificarea împlinire ar posibilăfi fostîn spațiul avangardei, efemeră ca mișcare literară excentrică, manifesta ce o curiozitate manifestat serezumă doarla recunoașterea curentului avangardei românești în perioada în care aceasta s-a Constantinescu despre autorii avangardiști, receptarea de avangardă, șinumeroasele cronici Pompiliu lui ale o discuție elaborată despre eanu în îșiare acest locul departe deafi e, deasemenea, misterun deelucidat, iar puterea Situația fascistă. aRomâniei politică interbelice unei veritabile vânători devrăjitoare instituite de considerente, avangardiștii (dar nu numai) vor fi ținta din Franța (suprarealismul bretonian). Din aceleași autodeterminare în domeniul artei” utopic, de sorginte troțkistă, „libertății al totale de (1928-1932), urmând, cucâteva excepții, proiectul stânga antifascistă în perioada despre care vorbim și alții, au timpului, adoptat, lungul opoziție de de-a Pană,Sașa Bogza, Stephan Geo Roll, majoritatea avangardiștilor, uniștii, în special prin amembrilorpolitice Ecunoscut acestora. faptul că modernistla proiectul autohton seama pe coloraturii putempolitic, pune inaderența curentelor de avangardă valorificată la timpul ei. socio- din departe, Mai unghiul nu putut a fidatorită românească căroraavangarda periferiei” reprezintă unul dintre principalele focare care Acest reușit n-a „complex niciodată. săiasă al „asaltul” contracâștigaseră culturii însădin oficiale), avangardelormodelul occidentale (care, în schimb, la vreme, acea poziția demarginalitate asumată, după trăsătura fundamentală aavangardei autohtone afost, românesc. viziunea asupra arteiîn relație cumodernismul literar cu modernitatea atitudinealiterară, și socio-politică aavangardei în raportimportanți: poziția axiologică românești demodernismul interbelic prin trei factori Putem identificadisocierea avangardeiliterare critică aavangardei timp, și,în același nimerită. Din perspectiva cumodernitatea, raportului 5 . Idealul „sincronist” lovinescian, acărui 6 este un anacronism, însă 7 , venit prin ricoșeu studiu. Nu în ultimul rând, poziția de revoltă față de de maturizare”, „extremism poetic”, „joc naiv”, o burghezie ambetată, anesteziată de/prin confort, a „insolență verbală” ca fiind semnificative pentru fost extinsă și împotriva poeziei moderniste, devenită viziunea de ansamblu a lui Pompiliu Constantinescu. puristă, metafizică, non-referențială, ceea ce a contribuit Într-o serie de articole apărute trei ani mai târziu, la ruptura dintre avangardă și modernitatea literară. criticul plasează „suprarealismul” (nu există nicio Așa cum spuneam mai devreme, receptarea critică mențiune asupra termenului generic de „avangardă” a avangardei literare cunoaște puține manifestări în în articolele sale) pe un plan de relativă necesitate în perioada interbelică. Eugen Lovinescu se mulțumește să evoluția poeziei autohtone, evocând cu virtuozitate definească, în compendiul său, „curentele extremiste” în terminologia lovinesciană legată de fenomen: termenii următori: „Oricum s-ar numi aceste curente: „Suprarealismul este limita extremă a individualismului cubism , dadaism, suprarealism, poetic; eul eliberat de tirania lui însuși, s-a destins sau integralism, oricare ar fi direcțiile contrare, în care într-o maximă licență a anarhiei (în semnul de negare se îndreaptă, întrucât cubismul, constructivismul a oricărei constrângeri obiective), plutind în vis, în și integralismul țintesc, cel puțin în plastică, spre o ilogic, în absurd. De o mare valoare demonstrativă, în artă abstractă, pur intelectuală, pe când dadaismul și absolutul poetic, suprarealismul a avut meritul de a suprarealismul se îndreaptă spre ilogic, spre irațional, lichida, exasperându-l, individualismul excesiv. Cultul găsit pur în stare onirică, adică în stare de vis – cu «cuvintelor în libertate» și al poemului în vânt a fost toate diferențele, aceste mișcări au, așadar, două note protestul necesar al originalității căutându-se pe sine”13. comune: caracterul revoluționar de rupere a oricărei În legătură cu G. Călinescu, Ion Bogdan tradiții artistice, de libertate absolută, de panlibertate Lefter observă un caz bizar de „comprehensiune- am putea spune, de violare a conceptului estetic de până incomprehensiune”, generat de discrepanțele dintre acum, a limbii, a sintaxei, a punctuației, în care vedem eforturile criticului interbelic de a oferi o definiție punctul extrem al principiului individualist adus de pertinentă asupra poeziei (în Curs de poezie), unde simbolism și de în genere; și, în al doilea autorii de avangardă au fost deseori utilizați ca un rând, o voință fermă de a realiza o artă internațională, contra-exemplu de extremism artistic, și exegeza peste hotare, fenomen de reacțiune postbelică ce ne făcută în Istoria literaturii române de la origini până în explică, poate prezența atât de compactă a evreilor în prezent, unde analiza asupra avangardiștilor cunoaște, sânul lui”8. Întreaga intervenție critică a lui Lovinescu pe de-o parte, o serie de tipologizări surprinzătoare asupra avangardei românești se întinde pe puțin peste (caz elocvent este încadrarea, în tomul călinescian, a lui patru pagini, în care îi pomenește, scurt și superficial, pe Ilarie Voronca la tradiționaliști), iar, pe de altă parte, o , B. Fundoianu, Ilarie Voronca („dezagregat abordare fie pudibondă asupra scrierilor avangardiste, sufletește”), , Sașa Pană și notează fie una ce vădește o „neînțelegere a procedeelor esențiale „sensualismul excesiv al lui Geo Bogza”. În legătură ale avangardei”14. Într-o cronică din 1933, G. Călinescu cu promotorului sincronismului, este interesant că, în analizează traseul editurii „”, responsabilă pentru ceea ce privește avangarda, acesta nu s-a „revizuit” după publicarea în volum a unor poeți precum Roll, Voronca, bunul obicei9. sau Bogza. Este edificatoare, în acest sens, viziunea În privința lui Pompiliu Constantinescu, același pe care o oferă Călinescu asupra avangardiștilor Ion Bogdan Lefter constată că, „asemeni lui Lovinescu uniști, care este una ce poate fi extinsă și întregii sfere și celorlalți fideli ai săi, (...) privește avangarda ca pe un culturale interbelice: „Niște oameni triști și sarcastici, «extremism» literar. Unul finalmente inutil, perceput farsori și fanatici, disprețuitori de orice reguli și de ca un fel de boală de creștere pe traseul modernității, orice autorități, grozav de doritori de a deveni ei înșiși ca un «deviaționism» de la care mai devreme ori autoritate, publică aci [la editura „Unu”, n. n.] cu o mai târziu se revine la linia «normalității»”10. Totuși, neînțeleasă constanță față de nulitatea efectului în pe lângă „mențiuni sporadice ale suprarealismului; opinia publică, compuneri bizare nu așa de închegate insistență asupra integralismului și imagismului; (...) încât să oprească ochiul. Niciodată însă într-atât de perspectivă moderată, care dezvăluie în , Voronca stupide în elucubrație încât să n-ai din ele intuiția și ceilalți doar frenezii și bizarerii, umor și absurd, lipsă putinței unei noi arte. O impertinență deschizătoare de de «disciplină», exces, extremism”11 etc., meritul lui sugestii, o sterilitate procreatoare în alții, o febră salutară Pompiliu Constantinescu a fost de a dezvălui, prin în chip negativ, iată caracterele acestei arte factice și cronicile sale, o viziune panoramică elocventă a criticii neostenite”15. Despre Sașa Pană, menționează că „suferă interbelice asupra fenomenului avangardist. Astfel, și dânsul de acea sterilitate caracteristică uniștilor și făcând o retrospectivă a anului literar 1932, criticul care pe unul singur l-a dus unde trebuia”16 (este vorba afirmă: „ca un simptom de maturizare a generației de M. H. Maxy). În fine, conchide asupra uniștilor că tinere, este semnificativă destrămarea extremismului „dacă valoarea conținutului ne-ar îndreptăți, am putea poetic, joc naiv și insolență verbală, prin suprimarea numi pe acești autori obscuri «poeți blestemați». Căci apariției revistei unu”12. Notăm sintagmele „simptom blestemați sunt în fervența lor sarcastică și amară, în

27 28 transilvania 12/2016 fața problematicii acestui curent literar, , fenomenul conservatorismului în academist epocii al avangardist, teză dedoctoratdinRomâniadesprefenomenul care îimenționeazăpeConst.I.Emilian,cu„prima Cernat identificășicâteva„breșeinterbelice”,dintre în casă” Bogza primească d. pe avertisment: cu pian să nu fetele burgheze pe „Sfătuim o „farsă”. În fine, își încheie Călinescu cronica cu un asupra tinerilor” dar nu-și nici poate propune săscrântească sufletele într-o greu foarte revistă care nu cultivă filistinismul, cităm din fondul inspirației „Să ceva evidentă: ne este legătură cusexualitatea acieste” și prin aceasta cuadevărat în poate bolnavă, născoci eoimaginațiece bolnavă sau prefăcându-se bolnavă, unui adolescent „Tot chinuit corporalității: de obsesiile este doarînfățișareaBogza în deautor chip teribilist al suferă depriapism”Bogza pentru „D. diagnosticul sensibilitatea Geo poetului: deoricelipsit banalitate” punea-și amprentele în fruntea este digitale opului nu preț este definiția acestui autor, cu toatefaptul că de invectivă odetaliere.necesară Astfel, în cronica dedicată Ele nu sunt decât niște sfidări juvenile” Poemul invectivă rânduri: „Versurile brutal priapice din vacomprimat fi în cronică în existențe” spiritul lor aparent sub care seascund defarsă, dureroase observă, în legătură cuaceastă explozie derăbufniri observă, șidin afara lor ideologice fine, autori vizațibaricadelorale părțidin ambele din Huliganii, din limbala română poemele în literatură, cuautori pentru celebri precum Arghezi dezbateriaprigi șiriposte cuprivire la tema corporalității avangardă autorilor de numeroase intervenții în presa literară în sprijinul cu oscriere consacrată primului val avangardist șicu urmuzian”,literar interbelic, și Lucian „apologet Boz, în privințarezervat acesteia în câmpul tipologizării mișcării avangardiste, dar păstrându-se, timp, în același care, după opiniacriticului, afost mai deschis cel Speța „Bogza”. Literatura șiscandalul pornografic Scena interbelică românească aavut mai de cele parte În afaracriticiiautohtoneconsacrate,Paul Maitreyi Întoarcerea dinrai,DomnișoaraChristina Poemului ultragiant , criticul începe: „Nu, criticul începe: originalitatea cu orice Tinca 22 17 . Probabil mai șocantăcea e judecata dată dar și naivele chiar manifestări cvasi-erotice Adevĕrul literarAdevĕrul și artistic . Despre Geo Bogza, Călinescu va scrie o Bogza, . Despre Geo , G.Călinescu pentru Anarhismul poetic și , pentru scenele erotice (...)au stârnit indignarea multora. Rada Istoria literaturii... 25 , Ion Minulescu pentru . 19 20 , iarsentențios, apoi, oferă , considerat decătre critic . După G. Călinescu, Geo . După G.Călinescu, Geo 26 23 . Ruxandra Cesereanu 21 . ” . Reacția pudică e, aici, e,aici, . Reacția pudică 24 , în care analizează , al cărei, al conținut Cartea nunții, Jurnal sex de la următoarele 18 . Totuși, este Poemului Poemului Corigent Corigent sau sau în în și și cât românesc, mai elocventă cu aspațiului socio-cultural instaurată recent, nepropunem opanoramă sărealizăm modernității șiprofund dedreapta marcat deideologia de mentalitate anacronic pudibond, imun inovațiilor spațiu reglementat vetustă deolegislație șiun specific „pudorii” instituțiilor statului. În condițiile acestui preseiale deavangardă cumult depășesc barierele purtând nume provocatoare virulente șiarticolele avangardiștilor, manifestate prin suplimentele algiștilor și tratați ca atare” de la moralitate sunt pornografi, trebuindconsiderați preacurvirilor. Scriitorii vinovați deaceastă abatere dezertoare, viața literară tuturor un adevenit al bazar tuturor modernismelor încurajate deocritică literară la rostulliteraturii al oral etno-sămănătoriste, pradă de vițierea moravurilor prin literatură. Abătându-se de „Presa deextremanotează: dreaptă searată scandalizată presa românească decoloratură Ornea dedreapta, Zigu grosieră instrumente devin gazetărești” și schimonosește, atacul la persoană șiverbalitatea Presa violent devine antisemită, sepervertește limbajul extremei deboala ea, drepte în care Europa. ravagii făcea interbelică (...)societatea românească semolipsește, și violente în fața producțiilor literare, că „în perioada Carnet literar. Adevărul, Facla, România literară, Pumnul, vremea, Cuvântul luat atitudine răspicată împotriva acțiunii judiciare: vremii. „Multe Pană Sașa ziare șireviste au evocă: Acuzațiacultură. afost întâmpinată virulent în presa sprijinit deun număr impresionant de oameni de invectivă în decembrie 1930în revista (este vorba de „atentat la bunele moravuri” dinpricina unui articol avut în noiembrie loc 1932. Acuzat și de pornografie sex a manifestărilor exuberant-sexualizate din în Bogza fetid-scabroase Geo lui dinarticolele de situație, căderea sub incidența acombinațiilor legii juridice. organelor neîngrădite dinpartea Într-o astfel formulărilorvagul învechite, elaborarea unor speculații cu perioada în care acesta încăprin activa, permitea, de orice adnotări uluitoare șideovechime în raport pînăla la cincĭ-džecĭ douĕ sute leĭ” închisóre dela treĭ lunĭ pînă la unŭ anŭ șicuamendă de în contra publicŭ ultragiŭ pudóreĭ, cu seva pedepsi „Orĭ-cine culoare), acest va articol: (pentru unŭ comite epocii cugrafia fost valabil până integral, în 1936.Redăm penal emis în spațiulcod românesc, din1865,șicare a sub incidența 262din articolului perioada primelor intentate procese asupra cădeau lui destat. cuorganele Bogza Geo lui opriri șiasupra asupra politice „întâlnirilor” aspectelor nici nu nici pare surprinzătoare. Primul intentat proces a împotriva Bogza Geo lui în semnateArticolele și poemele Bogza de Geo s-a prezentat s-a în fața completului dejudecată (sub semnătura Ion lui Călugăru), În vocabular,divagațiișiprecizări Procesul judecat într-o s-a luni după 28 . În acest spațiu, insurgențele unu 29 Codul Cuza ), autorul . Codul Cuza 27 . Cu privire la Dimineața, Dimineața, Jurnalul de Poemului Poemului , primul primul , unu , apărut apărut , , lipsit sau sau amiază. În public: uniștii Gheorghe Dinu, Raul Iulian, sticlit ochii de bucurie și, fără multe vorbe, m-a umflat! , Miron Radu Paraschivescu, Sașa Pană, Am fost dus cu o mașină la Prefectura de Poliție, iar Jean David, Mihail Dan; algiștii Perahim, Baranga, de-acolo, la Tribunal. Aici, un judecător de instrucție , Paul Păun; bluziștii Pericle Martinescu, mi-a vorbit cu o mare aroganță, spunându-mi, printre Mihail Ilovici, (...) ex-uniștii Ilarie Voronca, Madda altele, că avea și el un băiat de vârsta mea, dar că, dacă Holda” și multe alte „fețe necunoscute, din informații, l-ar prinde făcând poezii cum erau cele din Poemul scriitori, reporteri și bineînțeles inculpații Geo Bogza invectivă, nu ar ezita să îl strângă imediat de gât. (...) și (se adăugase între timp) Dan Faur”30. De altfel, Apoi am fost trimis să mi se facă obișnuitul cazier. repercusiunile acelui articol s-au făcut simțite cu doi ani (...) Pe scurt, am fost trimis la Văcărești”35. Același înainte, când a fost publicat. Același Sașa Pană: „Anul eveniment este evocat și de Sașa Pană la data de 20 1930 s-a încheiat cu confiscarea de la chioșcuri, de către februarie 1934: „Înapoiat de la compania din Buzău, agenții judiciari ai Prefecturii Poliției, a numărului pe aflu că Geo Bogza se află încarcerat la Văcărești. Mary decembrie, din cauza unui foarte bun și just articol al lui a reușit, cu multe greutăți, să-l viziteze. Cum s-a ajuns Geo Bogza, plin de o sinceră și totală revoltă, intitulat la această arestare? Gheorghe Dinu îmi relatează cele În vocabular, divagații și precizări. Mai precis, pentru trei versiuni care circulă: o intervenție a lui N. Iorga, un cuvânt, să-i zicem al lui Cambronne, scris cu cele veninosul atac (semnat Zenobie Bârsan) din cotidianul cinci litere românești, foarte la locul lui spus și care nu gogist Țara noastră, intitulat «Literatură cu scârnăvii». avea nimic comun cu delictul de pornografie”31. Aflăm, A treia versiune a căpătat-o Mary la parchet când Geo tot în memoriile liderului unist, că „deliberarea a durat Bogza a fost adus, pentru confirmarea mandatului de peste două ore. Procurorul a fost slab. Mereu spunea arestare: un profesor a găsit un exemplar din Poemul «nu e frumos, nu e frumos ce s-a scris»”32. invectivă în pupitrul unui elev”�. Presa literară este din Achitarea poetului este întâmpinată cu bucurie nou contrariată, cu păreri atât din partea detractorilor, juvenilă, prima experiență a poetului cu măsurile cât și din partea susținătorilor. Intervenția lui F. Aderca, rudimentar-coercitive ale organelor statale nu l-a bunăoară, este promptă, relatând că ”(...) din pricina determinat decât să riște, cu atât mai multă înverșunare, poemelor lui, din care 5 exemplare se aflau în librării, să atragă oprobriul autorităților mai departe: „Primul Geo Bogza a fost arestat fulgerător ca un asasin de mare drum a fost la Steaua Artei. Am dat notă în care arătam figură, apoi aruncat în păduchelnița de la Văcărești, că «Tribunalul l-a condamnat pe Geo Bogza să publice adus între baionete la Tribunal, judecat și confirmat volumul Poemul Invectivă. De aceea nu acesta va fi de închisoare, până la altă judecată, definitivă”36. Mult ultimul proces de atentat la bunele moravuri la care va fi mai surprinzătoare este reacția lui Mihail Sebastian, adus Bogza». În aceeași seară, la tipografie s-au tipărit care, lăsând la o parte orice divergențe de crez artistic, câteva sute de cărți de vizită pe format de carte poștală, reclamă impermeabilitatea legislației românești față cu textul «Geo Bogza / Achitat / 28 noiembrie 1932». de manifestările literare în formele ei sexualizate (el În zilele următoare, Bogza, postat în fața cofetăriei însuși fiind vizat, la vremea aceea, de către instituțiile Capșa, distribuia trecătorilor această carte de vizită împuternicite, pentru romanul Femei): „Ieri s-a înfățișat ca un anunț publicitar”33. Parchetul, însă, a făcut apel din nou Tribunalului Ilfov delicventul Geo Bogza, poet împotriva sentinței de achitare, iar poetul, la nici un primejdios, pe care forțele constituite îl urmăresc de an de la prima înfruntare cu justiția, a fost nevoit să se vreo doi ani cu o neobosită tenacitate. Codul penal se înfățișeze la judecată. Întregul incident, așa cum este simte ultragiat, în cele mai sensibile articole ale sale, de evocat de către Sașa Pană, pare neverosimil: „După o lira acestui foarte tânăr poet, care își cântă cu asprime scurtă suspendare a ședinței, Curtea a anunțat că apelul și cu inocență visele lui confuze. (...) Nu trebuie, Parchetului a fost respins. Unul din judecători, stafidit desigur, să mergem prea departe pentru a vedea cât e și cu cioc, observând la Geo oarecare dezorientare, de prost făcută lumea, dar am impresia că aducerea lui nelămurit de sentință, a adăugat «Curtea a recunoscut Geo Bogza la judecată exprimă o proastă rânduială a talentul dumneavoastră». Când Curtea e ironică, nu tuturor lucrurilor, o așezare a lor atât de încurcată, încât poți replica”34. disperezi să le pui vreodată în ordine”37. Chiar dacă Nici Poemul invectivă nu va fi scutit rigorile legii. Bogza a fost eliberat după o săptămână, cu ordonanță Geo Bogza va face pentru acest volum, pentru prima definitivă de urmărire, însă câștigând notorietate38, dată, închisoare. Poetul reconstituie acest eveniment în conflictul cu aventura terestră era departe de încheiere. interviul oferit Dianei Turconi în 1993: „În februarie În 1937, de data aceasta, din cauze vădit politice, 1934, abia mă mutasem în București; locuiam într-o motivate de călătoria lui Geo Bogza în Spania, în urma cameră de mansardă, pe strada Știrbei Vodă numărul căreia va realiza un reportaj virulent la adresa puterii 22. Într-o dimineață, pe când coboram de la etajul 4, fasciste stabilite acolo, justiția alege să țintească din unde stăteam, m-am pomenit abordat de un individ nou, după mai bine de cinci ani, același Poem invectivă, care m-a întrebat mieros dacă știu unde locuiește motivând o „retipărire”, fictivă, a volumului. Geo domnul Geo Bogza. Aflând că eu eram acela, i-au Bogza rememorează, în interviu: „Am fost închis la

29 30 transilvania 12/2016 generație, Mircea Eliade: „Mi-am închipuit că închipuit asupragenerație, „Mi-am Mircea Eliade: său de esteSebastian a prietenului cea șicolegului aiurit!” denaiv, așa din tot sepetrece,el, ce de așa decopil, așa care nu pricepe cu siguranță nimic (...) Bietul Bogza, În mâna unor astfel deoameni stă libertatea Bogza! lui după onoapte petrecută îivor la poliție, da drumul. (...) care va trece ladintâi cea explicație. Eram convins că, înmărmurit. m-a Bogza Mi sepărea un actdenebunie, avocat la acest ultim mărturisește: proces, „Arestarea lui făcut văzută.s-a Mihail prezent Sebastian, în calitate de Și dedata susținerea aceasta, lumii dinpartea literare Stănescu adispus punerea în libertate ascriitorului” în stare dearest (5 aprilie); dar a doua președintele zi, memoriul scris depus deapelant șiamenținut G.B. pe aprilie). Apărătorii au declarat Instanța apel. aexaminat invenție. Totuși Tribunalul aconfirmat mandatul la 2 a fost retipărit șirepus în vânzare era ce (ceea opură în urmă Procurorul cucinci ani! asusținut că volumul arătat că pentru volum acel a fost judecat și amnistiat invectivă și H. Bonciu au fost arestațiBogza și cărțile lor ( cuiva (sic!)” atingejignește, simțământul depudoare, derușine, a este obscen, atunci când prin forma ori conținutul său film, carte etc., fotografie, sau despre că obiect alt orice se poate spune despre orice scriere, despre orice desen, expune în public” arătatecu obiectele mai sus, ori ledistribuie sau le 2. acela care comerț, clandestin,chiar face obscen; emblemede orice fel, cucaracter sau orice obiecte alte gramofonice, cărți filme, plăci fotografii, imprimate exportă sau scrieri, transportă: desene, gravuri, comerț, expune, procură, pune în circulație, importă, de publicațiuni obscene (...):1.acelacare, în scopde „Comite detrafic delictul penal indica: cod din noul Articolul 430 incertitudinearisipească cod. vechiului venea cuoserie dedispoziții șiadnotări menite să penal, cod noului mai savuroasă nu nici sepoate” denunțați lumiiO ironie depornografie. ca negustori (...)Noi,a forțelor dințară. morale am fost aceștia, prigonire morală sepornise impresionanta cruciadă pentru «scriitorii pornografi» a căror arestare fizică și română, altminteri fericită din toate punctele de vedere, singură primejdie sepărea că amenință acum literatura în mizerie șitoate care pe celelalte lecunoaștem... O cititori, descriitori deeditori, delipsă săraci trăind română aîncetat sămai sufere dintr-o dată de delipsă apară Astfel, în presă. ripostala adresa instituțiilor poetului nu a întârziat să II-lea personalități”al șialte implicați Brătescu-Voinești, Academia, Carol Regele a izbucnit un mare în care scandal liberal, găsit s-au Atunciplângerea Academiei în presă. Române, cuzarvă De data volumulDe aceasta, vizat seafla sub incidența 44 . Mai surprinzătoare decâtreacția Mihail lui și Bagaj 42 . Liderul grupării dela grupării . Liderul ) confiscate. a ÎnvinuitulBogza Geo 41 Codul Carol penal al II-lea , cu detaliul (semnificativ!):, cudetaliul „(...) , Bogza declara: „Literatura declara: , Bogza 39 40 . Nici deaceastă dată, . unu evocă: „Geo „Geo evocă: Poemul Poemul , care care , 43 . în cursul anului 1931,șitrimis în judecată Tribunalului această cauză a fost anchetat deCabinetul 8 Instrucție, caracteruluiTot său atingea ce morala publică. din din Capitală, scriere dincauza afost ce prohibită (sic!) Poemul invectivă cu un cuconținut volum depoezii obscen, intitulat denaționalitateGeo, română cunoscut (...)adevenit zis George, zis nu VOGZA, BOGZA „GHEORGHE Siguranța l-a avut în vizor dinrațiuni declară: politice) informativă din17iunie 1937(după semn proces, că dreptulpar de-a urmuziene în exprimare. Onotă la acest antologate proces, decătre Stelian Tănase, achitat dedouă ori. Documentele Siguranței privitoare pentrujudecată, un volum pentru care afost deja avea săfiechematdin noufațaîn completului de avangarda antiteza,iar postmodernismul sinteza în care modernismulhegeliană, reprezintă teza, universale (nu românești) doarcea urmărește otriadă Matei Călinescu, abordarea asupra lui avangardei intensitatea, nu calitatea deafi revoluționară, nota distinctivă fiind violența și fapt, „Avangardadescendență... lovinesciană: constituie, de putând lui ideea așezată fi acesteia, în al negator Marino menționează, despre avangardă, doaraspectul privința curentelor deavangardă românești. Adrian în dinneghină grâul exegeți nu au reușit săaleagă lucrările monumentale niciunul acestora, ale dintre Matei Călinescu șiAdrian Marino. în părea că, S-ar este identificabilă în lucrările unor critici precum interbelică și neîncadrabilă în modernismul literar, mișcare literară extremistă, izolată în modernitatea careautorul din refractariparte atât cât scrierilor șimișcării bogziene, atitudinile marilor critici literari vremii, ai în marea lor într-o reflectă, oarecareîn fața opereimăsură, Bogza lui instrucției” arest preventiv dela 12-27februarie 1934în interesul lc.p.v., penalizat262al. deart. (sic!), [...]afăcut și noiembrie contra 1931pentru public ultragiu pudoarei Ilfov V-a, Secția cuordonanța definitivă nr.din 9513 pornografice și patologice” și pornografice ziarist decâtscriitor. În versurile rând, doilea al sunt lui urmă,Nu –șipe emai mult SSR membru al enici Întâi (spune Mircea) șiîntâi nu Bogza escriitor.Bogza! Puiului Istrati nu lui departea –n.m.), (judecătorul să constat la prânz că Mircea Eliade este depărerea (...)Totuși,de condiția mea. stupoare cuce atrebuit acestor lucruri un nunici cuoamenii dezacord eposibil Avangarda șicontemporaneitatea. Persistența Așadar, intrând în atenția Bogza Siguranței, Geo O prelungire apercepției avangardei ca extremismul reticenței în canonul literar central 46 . S-ar părea destat că rigiditatea organelor . S-ar Invectivelor șicare aapărut în Editura «Unu» modernismului, forma sa ofensivă, 45 făcea parte. făcea . modern ” 47 . Cât despre primelor două48. În capitolul Evoluția avangardei sfârșitul analizei, conchide, didactic: „Poemul invectivă literare în România din Eseuri despre literatura modernă, nu e o colecție de orori, ci un volum absolut remarcabil criticul face următoarea pledoarie: „Care a fost prin forța poetică a distrugerii tabuurilor și a legalizării contribuția avangardei în literatura română? Apărută oricărui fel de sexualitate. Dacă ar fi fost cunoscut ca reacție împotriva structurilor stilistice tradiționale, tinerilor poeți contemporani, e posibil să fi avut un – dar, de fapt, mai ales împotriva conținuturilor pe care efect paradoxal, descurajând excesele care provin din le presupuneau aceste structuri – avangarda literară încredințarea unora că sunt cei dintâi exploratori în de la noi, cum s-a întâmplat și-n alte părți, n-a izbutit literatură ai zonelor erogene cu pricina”54. prin propriile ei forțe interne să treacă de faza negației Am încercat, în acest studiu, să identificăm și să instaureze într-adevăr acele noi mijloace expresive principalele cauze ale slabei receptării a fenomenului în numele cărora lupta. Fără să joace, în ansamblul avangardist în spațiul cultural interbelic românesc. literaturii române, un rol de amploarea celui deținut Din perspectivă culturală, atât canonul estetic de mișcările din alte țări, avangarda noastră literară nu dominant, cât și poziția marginală a avangardei în este însă lipsită de unele merite istorice însemnate. Ea raport cu modernitatea culturală românească au fost a contribuit în chip substanțial la lărgirea conștiinței principalele cauze ale inaderenței, – dar nu și a lipsei literare, la diferențierea receptivității estetice: a pregătit de contribuție –, a curentelor de avangardă la proiectul terenul atât pentru apariția, cât și pentru înțelegerea literar modernist. Din unghiul socio-politic, coloratura unor noi forme artistice. Dar aceasta însemna – în chip stângistă a majorității avangardiștilor, fundamentată pe aparent paradoxal – o negare a ei însăși sau o negare principiile troțkiste venite pe filieră franceză, a făcut a negației. (...) Căci, în momentul în care inerțiile imposibil izomorfismul cultural în contextul unei gustului au fost înfrânte și apare o mare disponibilitate Românii dominate de extrema dreaptă, aflată într-o pentru experiențele literare cele mai diverse, între altele permanentă vânătoare de insurgenți care ar putea atenta, și ca rezultat al operei distructive a avangardei, aceasta prin acțiunile lor, la pudoarea socială. În același timp, nu mai are, în cele din urmă, ce să distrugă! Negația ei spiritul în mare parte negator al avangardei cu privire nu mai are un obiect real, ea se exercită în vid, pradă la tradițiile dominante, percepute ca fiind opresive, propriilor ei inerții și automatisme. Astfel încât – mă precum burghezia naționalistă, arta academizată limitez la planul strict literar, ignorând posibilele ei sau clasicizantă, cu veșnicele clișee funcționale de veleități metaliterare și metafizice – avangarda devine tipul „clasic”, „capodoperă” etc. au făcut imposibilă, victima propriului ei succes”49. O percepție, așadar, și, se pare, de nedorit, o comunicare între curentele limitată la ideea ionesciană a avangardei ca opoziție, insurecționiste și modernitatea românească. Cât ruptură, negație vehementă. despre receptarea critică, aceeași aruncare în periferie Până în 1969, când a fost publicată Antologia a manifestărilor literare ne-canonice a cauzat, și în literaturii române de avangardă de către Sașa Pană, nu cazul avangardei, o plasare în minorat și o ostentativă și observăm nicio revizuire sau o recuperare a fenomenului neistovită ignorare a producțiilor literare avangardiste, avangardist. Un fenomen explicabil atât prin tirajele de la Eugen Lovinescu, Pompiliu Constantinescu și G. derizorii, în numere de lux, a revistelor de avangardă Călinescu și până la Matei Călinescu, Adrian Marino și și ale volumelor de poezii ale autorilor avangardiști, . Geo Bogza nu face excepție de le cât și prin presiunea coercitivă exercitată de regimul această panoramă socio-culturală. Personalitate intrată comunist. Așa cum observă Nicolae Manolescu, sistematic în conflict cu autoritățile, rămasă, din rațiuni „avangardismul s-a bucurat, aproape exclusiv, de critica teziste și de aderență la o grupare de avangardă coagulată favorabilă a avangardiștilor înșiși”50. După publicarea în jurul unor crezuri teribiliste, într-o zonă așa-zicând antologiei, au urmat cei mai importanți teoreticieni „marginală” a spațiului literar interbelic, Geo Bogza ai avangardei românești, dintre care Ion Pop și Marin rămâne, până astăzi, o personalitate percepută ca fiind Mincu, care s-au afirmat drept cei mai competenți în periferică, încadrabilă într-o „avangardă istorică”, a cărui analiza curentelor de avangardă. Același Manolescu operă a fost recuperată, după reconsiderările ulterioare identifică, în tomul său, aceleași trăsături care au ale exegeților postbelici, de către neo-avangardele consacrat avangarda românească în urma unor studii românești (în speță, optzecismul și douămiismul). precum Avangarda în literatura română sau Avangarda literară românească, punându-le sub umbrela așa- numitei „politizări a literaturii”51. Ajungând cu analiza Note: la Geo Bogza, exegetul dedică două paragrafe volumelor 1. Sorin Alexandrescu, Pornind înapoi, modernitatea, de început ale poetului, cu mențiuni frivole despre Editura Univers, București, 1999, p. 150. gruparea unistă ca fiind „o sectă, perpetuu divizată în 2. Pentru o discuție mai amplă asupra consecințelor facțiuni rivale”52, limbajul fracturat din Jurnalul de instaurării canonului estetic în literatura română, vezi idem, sex, și declară Poemul invectivă ca fiind „cel mai șocant Op. cit. volum de versuri din întreaga noastră literatură”53. La 3. Ibidem, p. 149.

31 32 transilvania 12/2016 29. 444. Editura Fundației Culturale Române, București, 1995, p. 28. Editura Humanitas, București, 2003,p. 55. 27. Turconi, Christina 8. F. Aderca/ 9.T. 10.Mircea Eliade ( Arghezi/ Bonciu H.( unliteraturiipublica al top pornografic timpului. 1. Iată-l: revista „La23aprilie 1937, Bogza: cuminterbelic, Geo așa evocă 26. 293-337. critica modernistă. Breșe interbelice, 25. 24. 23. 22. 21. 20. artistic, 19. București,Artă, 1941,p. 807. în prezent 18. 17. 16. artistic, 15. 14. 1935, reluat în 401, 402,403,404,405-406,august-septembrie-octombrie 13. București,Minerva, 1972,p. 34. Constantinescu, cuoprefață Felea, Editura deVictor Constantinescu, Vremea 12. 11. 10. 9. p. 177. 1900-1937 8. Editura Apostrof, Biblioteca Cluj, 1999,p. 63. 7. 66. Note și contranote, 6. literaturii române, Lefter,Bogdan 5. București,Românească, 2008,p. 47. 4. Vezi Ion Lefter, Bogdan Eugen Lovinescu, Apud Sanda Cordoș, Vezi capitolul Eugen Negrici, Eugen Ionescu, Alecsandru Ioan Alecsandru I., Ornea, Z. Ruxandra Cesereanu, Un amănunt topul realizatdeun ziar pitoresc: Vezi capitolul , Idem, G.Călinescu, G.Călinescu, Vezi Ion Lefter, Bogdan Idem, Pompiliu Constantinescu, Ibidem. Ibidem. Ibidem, Ibidem, Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem Neamul românesc, an. XII, seria nr. XII, II, an. 678,3decembrie 1933. seria nr. XII, II, an. 670,8octombrie 1933. , an. VI, nr. VI, , an. 269,1ianuarie 1933,reluat în Pompiliu Op. cit.Op. )/ 11.G.Călinescu ( Geo Bogza -PoemulGeo invectivă Bogza Despre poeți și poezie , Editura Fundația pentru Literatură Regală și . , Editura Librăriei Socec &Co., București,, Editura Librăriei Socec 1938, p. 112. p. 113. Bagaj Op. cit.Op. Recapitularea modernității. Pentru oistorie a Anii dreaptă treizeci. Extrema românească , p. 203. Șansa (ratată)deaaveaoavangardă Op. cit.Op. Istoria literaturii româneoriginipână la de Iluziile literaturii române )/ 2. Geo Bogza ( Bogza )/ 2.Geo Scrieri Editura Paralela 45,Pitești, 2000. Discurs despre avangardă, Editura Humanitas, București, 1992,p. Receptarea avangardei românești către de Editura „Unu”, Istoria literaturii române contemporane , p. 89. Literatura între revoluție și reacțiune , p. 294. , Ediție îngrijită de Constanța condusă deprofesorul N.Iorga, Imaginarul violent al românilor Op. cit,Op. Codice și procedura de penale Op. cit.Op. , în Cartea nunții Anul literar [1932] pp. 107-108. Vremea , pp. 117-120. Poemul invectivă

în în , în Adevĕrul literarAdevĕrul și idem, , an. VIII, nr. VIII, , an. 399, Adevĕrul literarAdevĕrul și , Editura Cartea reluat în Idem, )”, în Diana Op. cit.,Op. Domnișoara , în Ion )/ (...) , în în , pp. pp. , , , 42. pornografie 41. 40. mai căutată”,și eceva în atentat Totuși, la morala publică. cartea fost n-a confiscată urmărire. Eacuzat că prin scrise cele în terminat instruirea șiadat cazului ordonanță definitivă de afost eliberat. Judecătorul H.B.a Bogza Geo „Aseară 39. de... nr. 5112, 24 ianuarie 1935,apud *** 38. interpretat de... Geo Bogza 37. 36. Călinescu, Matei, Călinescu, G., Alexandrescu, Sorin, Bibliography: 55. 54. 53. 52. 51. Eminescu, București, 1970,pp. 107-108. 50. 49. Eminescu, București, 1973,p. 195. 48. de Stelian Tănase, Editura Polirom, București, 2008. românească înarhivele Siguranței 47. 46. Humanitas, București, 2005,pp. 121-122. 45. 44. 43. Carol al II-lea” adnotat 35. 34. 33. 32. 31. 30. 60. criminale Five Faces ofModernity. Modernism, Avant-Garde, avangardă, kitsch, decadență, postmodernism / Literatură București, șiArtă, 1941. to PresentOrigins /The în prezent ofRomanianHistory Literature from 1999. Looking on Back Mdernity Geo Bogza, Bogza, Geo Diana Turconi, Pană Sașa memorează la data de28februarie 1934: Mihail Sebastian, F. Aderca, Pană, Sașa Diana Turconi, Pană, Sașa Nicolae Manolescu, Idem, Vezi Matei Călinescu, Adrian Marino, FD95,D. 4455,f.4-6,apud ANIC, Mihail Sebastian, Pană, Sașa Ibidem, Ibidem Ibidem, Ibidem Ibidem, Ibidem, Ibidem Ibidem, Ibidem, Ibidem, , ed. cit.,p. 44. , ed. Gh. Barozzi, Gheorghe Mătase, Barozzi,Gh. Gheorghe , Editura Imprimeria Statului, București, 1866,p. , p. 416. , p. 837. , p. 821. , în p. 385. p. 384. p. 290. p. 838. p. 837. p. 123. p. 245. Eseuri despre literatura modernă Op. cit.Op. cit.Op. Op. cit.,Op. Poetul pușcărie la Istoria literaturii române originipână la de Azi, Cinci fețe ale modernității. Modernism, Însemnări pentruunfalstratatde Op.cit. cit.Op. an. VI, nr. VI, an. 4,1937. Dicționar literare, idei de vol. I, , p. 453. , p. 383. Procesul Bogza p. 575. , Editura Fundația pentru Regală , București, 1936,pp. 243-244. Op. cit.Op. Op. cit.,Op. Pornind înapoi,modernitatea / , p. 211. Op. cit.Op. , ed. cit.,p. 43. , ed. , p.207. Jurnal 1935-1944, , Editura Univers, București, , p. 821. , inedit, 1934, reluat, inedit, în *** p. 454. , 2005, , Ediție îngrijită șiprefață , în Geo Bogza interpretat Geo Bogza Codul „Regele penal Rampa, Rampa, Poemul invectivă Avangarda an. XVIII, XVIII, an. , Editura Editura Editura a

Decadence, Kitsch, Postmodernism, Ediția a II-a, Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, vol. I / Editura Polirom, 2005. Dictionary of Literary Ideas, Vol. I, Editura Eminescu, Cernat, Paul, Avangarda românească și complexul București, 1973. periferiei / The Romanian Avant-Garde and the Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române / The Illusions Complex of Periphery, Editura Cartea Românească, of , Editura Cartea Românească, București, 2007. București, 2008. Constantinescu, Pompiliu, Scrieri / Writings, Ediție Ornea, Z., Anii treizeci. Extrema dreaptă românească îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de / The Thirties. The Extreme Right Wing, Editura Victor Felea, Editura Minerva, București, 1972. Fundației Culturale Române, București, 1995. Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o Pană, Sașa, Născut în ’02: Memorii, file de jurnal, evocări istorie a literaturii române / A Recap of Modernity. For / Born in ’02. Memoirs, Diary Sheets, Evocations, a History of Romanian Literature, Editura Paralela 45, Editura Minerva, București, 1973. Pitești, 2000. Tănase, Stelian (ed.), Avangarda românească în arhivele Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane Siguranței / The Romanian Avant-Garde in the 1900-1937 / History of Romanian Contemporary Archives of the „Siguranță”, Ediție îngrijită și prefață de Literature 1900-1937, Editura Librăriei Socec & Co., Stelian Tănase, Editura Polirom, București, 2008. București, 1938. Turconi, Diana (ed.), Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. cu Diana Turconi / I am the Target. Geo Bogza in 5 secole de literatură / Critical History of Romanian Dialogue with Diana Turconi, Editura DU Style, Literature. 5 Centuries of Literature, Editura Paralela București, 1996. 45, Pitești, 2008.

Geo Bogza Sursă foto: http://s3-eu-west-1.amazonaws.com/artmark.ro/catalog/product/cache/1/image/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/3/0/304_14.jpg

33