Regulamentul Serviciului De Salubrizare Pentru Judetul Caras Severin
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Retea Scolara 2018-2019
Reţea şcolară Caraș-Severin 2018-2019 Nr. crt Denumire unitate de învățământ Localitate Localitate superioara Mediu Strada Numar Statut Tip unitate Denumire unitate cu personalitate juridică Forma de proprietate Telefon Fax Email 1 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÎRLIŞTEI 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 2 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2 ORAŞUL NOU ANINA ORAŞ ANINA URBAN Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 3 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 CENTRU ANINA ORAŞ ANINA URBAN VIRGIL BIROU 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 4 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4 SIGISMUND ANINA ORAŞ ANINA URBAN REPUBLICII 38 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 5 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 61 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.6 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. BRĂDET 124 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 7 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA ANINA ORAŞ ANINA URBAN MIHAIL SADOVEANU 1 Cu personalitate juridică Unitate de învăţământ Publică de interes naţional şi local 0255241302 0255241302 [email protected] 8 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÂRLIŞTEI NR. 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 10 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. -
Plan De Mobilitate Urbană Durabilă
2017 Plan de Mobilitate Urbană Durabilă ORAȘ MOLDOVA NOUĂ Orașul Moldova Nouă PMUD 2017 Notă: Prezentul plan de mobilitate urbană durabilă se adresează Orașului Moldova Nouă și se referă la perioada 2017 – 2030. Planul de Mobilitate Urbana Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a propunerilor (măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de fezabilitate privind investițiile propuse conform legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectele relevante. Se recomandă actualizarea periodică a PMUD și a modelului de transport aferent, cel puțin o dată la 5 ani sau mai des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona urbană a Orașului Moldova Nouă. 1 Orașul Moldova Nouă PMUD 2017 CUPRINS (1) P.M.U.D. – COMPONENTA DE NIVEL STRATEGIC (ETAPA I) ---------------------------------------------------------------- 9 1. INTRODUCERE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 9 1.1. SCOPUL ȘI ROLUL DOCUMENTAȚIEI ----------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE SPAȚIALĂ --------------------------------- 13 1.2.1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI - SDTR ----------------------------------------------- 13 1.2.2. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL - PATN --------------------------------------------------- -
Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora
SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 – 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Herculane Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Sediul Primăriei orașului Bocșa – Sala de ședințe 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 22, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Nouă Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11. -
Lsma Paper Template
LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE, SERIA I, VOL. XX (1) STUDY REGARDING THE TOURIST POTENTIAL FROM THE AREA DANUBE GORGE BRAD IOAN1, IANCU TIBERIU1, GHERMAN REMUS1, DINCU ANA-MARIANA*1 1Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine“King Michael I of Romania” from Timisoara, Faculty of Agricultural Management *Corresponding author’s e-mail: [email protected] Abstract: In the present paper is presented the tourist potential of the Danube Gorge area, a part of the Danube Gorge, situated between the Nera Valley and the locality Gura Vaii, which has enjoyed of a real appreciation from the people who choose to travel in this area, and which represents an area where the nature elements intertwines with the customs and traditions that are kept with holiness here. In this area tourists have the opportunity to visit natural and historical monuments, such as: Big Boilers, Small Boilers, Tabula Traiana, Decebal's Bust, Mraconia Monastery, Tri Kule Ruins and the Mraconia Tourist Complex. Key words: tourist potential, tourism, tourists, Danube Gorge INTRODUCTION The trip through the Mountain Banat is not fulfilled without visiting, on land or on the water the Danube Gorge, the most spectacular defile of the river. After beauty, if we were to look for a second attribute of Gorge, it would be diversity, from geographic and geological to historical, ethnic, religious and cultural. [9] The natural tourism potential of the Danube Gorge, meaning "the totality of the physical and geographic elements from a territory that have the capacity to attract potential tourists" and which "by partially or totally combining the dominant features of the natural environment elements outlines quantitative and qualitative appreciations on the natural potential of a territory", is very rich. -
Raport Privind Starea Mediului in Judetul Caras-Severin in Anul 2005
APM Caraş-Severin CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ Judeţul Caraş-Severin este cel de-al treilea judeţ ca întindere dintre judeţele ţării, având 852.000 ha, şi al doilea ca suprafaţa totală de areale protejate (179.000 ha – reprezentând cca 21 % din suprafaţa judeţului). În acest spaţiu administrativ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului, a resurselor biologice, naturale şi a echilibrului ecologic, prin elaborarea propunerilor de reglementare în domeniu, a normelor privind conţinutul admisibil de noxe în mediul înconjurător şi prin asigurarea cunoaşterii parametrilor de calitate ai factorilor de mediu. Judeţ de intrare a Dunării în România, dispune de o bogată reţea hidrografică (3273 km curs de apă), un important fond forestier (386.400 ha), patru parcuri naţionale Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Semenic Cheile Caraşului , PN Domogled 1 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ 1.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se încadrează între următoarele coordonate : 21o21’16” – 22o42’41” longitudine estică şi 44o35’12” – 45o38’30” latitudine nordică şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea ca mărime din ţară şi dispune de bogate tradiţii industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de sud-est dar şi de extraordinare frumuseţi naturale. Numeroase parcuri şi rezervaţii naturale au fost înfiinţate pentru protejarea patrimoniul natural şi spre delectarea turiştilor. Judeţul Caraş-Severin face parte dintr-o zonă mai largă a părţii de sud-vest a României, respectiv regiunea istorică Banat şi se învecinează cu Serbia-Muntenegru la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est, şi cu judeţul Timiş la nord-vest. -
Comunei POJEJENA Jud
S.C. “CAPITEL PROIECT”S.R.L. ATELIER: B-dul FERDINAND I, nr. 8, ALBA IULIA, JUD. ALBA TELEFON: fix: 0258 / 811500, mobil: 0744-633713 E-mail: [email protected] PLAN URBANISTIC GENERAL (ACTUALIZARE) comunei POJEJENA jud. CARAŞ-SEVERIN PROIECT NR. 23 / 2010 BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL POJEJENA, jud. CARAŞ SEVERIN PROIECTANT: S.C. CAPITEL PROIECT SRL, ARH. MARIUS BARBIERI 2017 1 BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE A.PIESE SCRISE Foaie de garda Borderou de piese scrise şi desenate Memoriu general 1. INTRODUCERE 1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2 Obiectul lucrării 1.3 Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1 Evoluţie 2.2 Elemente ale cadrului natural 2.3 Relaţii în teritoriu 2.4 Activităţi economice 2.5 Elemente demografice şi sociale 2.6 Circulaţie 2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial 2.8 Zone cu riscuri naturale 2.9 Echipare edilitară 2.10 Probleme de mediu 2.11 Disfunctionalitati (la nivelul terioriului si localitatii) 2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei 2.13. Indicatori ai calităţii vieţii 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1 Studii de fundamentare 3.2 Evoluţie posibila, priorităţi 3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4 Dezvoltarea activităţilor 3.5 Evoluţia populaţiei 3.6 Organizarea circulatiei 3.7 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial 3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare 3.10 Protecţia mediului 3.11 Reglementări urbanistice 3.12 Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE 4.1 Directii principale de actiune 4.2 Prioritati in interventie 4.3.Dezvoltarea activitatilor in teritoriu B. -
Ivana OLUJIĆ, Graiurile Croaţilor Din Caraşova Şi Satele Caraşovene În
Graiurile croaţilor din Caraşova şi satele caraşovene în interferenţă cu limba română Ivana OLUJIĆ 1. Croaţii caraşoveni Minoritatea croată este una dintre cele mai puţin numeroase minorităţi etnice din România. După recensământul din 2002, numărul lor se apropie de şapte mii (6807). Majoritatea croaţilor din România trăiesc în Banat, în trei comunităţi separate – una în Checea şi Cenei în vestul Banatului, una în Recaş lângă Timişoara şi una în şapte (nu de mult, opt1) sate în judeţul Caraş-Severin. În timp ce originea croaţilor din primele două grupuri este mai bine cunoscută, cei din Checea şi Cenei fiind imigranţi din secolul al XIX-lea, iar cei din Recaş din secolul 17, despre cel mai mare grup – cel al caraşovenilor – se ştie mai puţin, una dintre cauzele cunoaşterii mai slabe fiind şi vechimea stabilirii lor pe teritoriul Banatului, astăzi românesc. Populaţia slavă din această zonă apare în sursele istorice pentru prima oară în anul 1550, ceea ce duce la presupunerea că trăiesc pe aceste meleaguri cel puţin din prima jumătate a secolului 16, dar şi lasă deschisă opţiunea referitoare la venirea lor şi mai timpurie.2 Peste 5.500 de caraşoveni trăiesc astăzi în şapte sate din Banat: Caraşova (Karaševo), Nermet (Nermiđ), Clocotici (Klokotič), Iabalcea (Jabalče), Lupac (Lupak), Rafnic (Ravnik) şi Vodnic (Vodnik), în comunele Caraşova şi Lupac ale judeţului Caraş- Severin, unde reprezintă cca 90% din populaţia stabilă. Doi factori – religia (catolică) şi limba – au făcut posibilă menţinerea caracterului lor particular distinct în pofida faptului că au fost permanent înconjuraţi de alte popoare. Datorită predominanţei din punct de vedere statistic a populaţiei croate în satele menţionate, limba croată este acolo nu numai limbă de familie, aşa cum este uneori cazul la minorităţi, ci şi limba mediului, folosită alături de română chiar şi în instituţii publice. -
Inventar Pe Anul
P R E F A Ţ Ă U.D.R. REŞIŢA S.A.R. DIRECŢIUNEA MINELOR SECTOR MINIER OCNA DE FIER – DOGNECEA U.D.R. s-a înfiinţat în anul 1920 ca urmare a legii de creare a U.D.R., păstrând în mare parte schema de organizare a STEG; aşadar actele anterioare anului 1920 provin de la STEG, iar toate celelalte aparţin Direcţiunii minelor Sector minier Ocna de Fier – Dognecea. Fondul a fost preluat neinventariat de la Intreprinderea Minieră Bocşa, care l-a păstrat la Biroul Documente Secrete. După preluare s-a impus prelucrarea rezultând 3,25 m.l. şi 188 u.a. aferente perioadei <1863>-1949. Limbile în care sunt scrise documentele: română, germană, maghiară, franceză. Probleme importante reflectate de documente: - sentinţe de validare a unor drepturi miniere în anumite perimetre din judeţul Caraş, schiţe ale unor instalaţii miniere, buletine de analiză a minereurilor, descrierea unor mine; stabilirea numărului de muncitori angajaţi la diferite mine. Inventarul a fost întocmit la data de 30 aprilie 2002 de consilier superior Micu Lavinia Diana. Consilier superior, Micu Lavinia Diana I N V E N T A R UDR – DIRECŢIUNEA MINELOR SECTOR MINIER OCNA DE FIER - DOGNECEA ANUL 1863 - 1913 Nr. Numărul Datele Nr. de Obs. de vechi al Cuprinsul unităţii arhivistice extreme file inv. unităţii arhivistice 1. Planuri şi schiţe miniere, scheme ale unor <1863- Lb.germ. instalaţii miniere (benzi transportoare, maşini 1913> Lb.magh. perforatoare de minereu, instalaţii de separare a minereului de cupru) existente la diverse mine; proiecte de extindere a nuor construcţii la mina „Theresia” (Ocna de Fier), proiect de adaptare a locuinţelor funcţionarilor minieri; schiţa pădurilor existente în Bocşa Montană până la Ocna de Fier, proiect de construcţie a unui spital la Reşiţa. -
List of Projects Financed on Romania – Republic of Serbia IPA CBC
List of projects financed under the Romania - Republic of Serbia IPA Cross-border Cooperation Programme Call for No. MIS-ETC Title Lead partner Priority Axis Domain Duration Total IPA Total budget proposals Cross Border initiatives for social Bethany Social Services 3.4 - Enhance social and cultural integration 1 Call 1 371 3. Promoting people to people exchanges 16 months 170.354,45 200.417,00 insertion of disavantaged groups Foundation of border areas Integral development of tourism in 1.2 - Develop the tourism sector, including 2 Call 1 372 Kladoovo and Pojejena Municipality of Kladovo 1. Economic and social development the strengthening of the regional identity of 15 months 388.917,50 457.550,00 municipalities the border region as a tourist destination 1.2 - Develop the tourism sector, including 3 Call 1 374 The Town of Margum National Museum Pozarevac 1. Economic and social development the strengthening of the regional identity of 12 months 412.590,00 485.400,00 the border region as a tourist destination 3.3 - Increase educational, cultural and 4 Call 1 383 Borders set us apart, culture links us Semenic Radio Association 3. Promoting people to people exchanges 18 months 177.768,15 209.139,00 sporting exchange 3.4 - Enhance social and cultural integration 5 Call 1 384 Roma social inclusion network Municipality of Nova Crnja 3. Promoting people to people exchanges 12 months 88.012,40 103.544,00 of border areas Sustainable development for banat 1.4 - Support increased levels of R&D and 6 Call 1 385 University Politehnica Timisoara 1. -
PLAN ANUAL DE ACȚIUNI Aferent Anului 2020, Pentru Realizarea În Județul Caraș-Severin a Obiectivelor Cuprinse În Programul De Guvernare
PLAN ANUAL DE ACȚIUNI aferent anului 2020, pentru realizarea în Județul Caraș-Severin a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare Contextul economic al Judeţului Caraș-Severin Indicele de al producţiei industriale realizate în anul 2019, a fost de 96,5% faţă de 2018, aceasta însemnând o scădere cu 3,5%, a volumului producţiei industriale. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în anul 2019 faţă de anul precedent a fost de 101,6%. Firmele cu sediul în Judeţul Caraş-Severin, în primele 10 luni din 2019, au exportat mărfuri în valoare de 308,7,2 milioane euro şi au importat în valoare de 230,9 milioane euro, exportul depăşind importul cu 77,8 milioane euro. Câştigul salarial mediu nominal brut pe economie, în luna decembrie 2019 a fost de 5.465 lei, iar cel net de 3.340 lei. La nivel de judeţ, câştigul salarial mediu nominal brut înregistrat în luna decembrie 2019, a fost de 4.288 lei, iar cel net de 2.617 lei. Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2019 în Judeţul Caraş-Severin, a fost de 54.785 persoane. În activitatea de agricultură, vânătoare şi servicii anexe efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2019 a fost de 2.507 persoane, în industrie şi construcţii a fost de 20.337 persoane iar în activitatea de servicii 31.94 persoane. Numǎrul mediu al pensionarilor în Judeţul Caraş-Severin, în trimestrul III 2019 a fost de 71.481 persoane, iar pensia medie lunară de 1.242 lei. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2019 în Judeţul Caraş-Severin a fost de 3.345 persoane (cu 24 şomeri mai puțini decât la sfârşitul lunii noiembrie 2019). -
Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities
Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities Cătălina ANCUȚA, PhD , Assoc. Prof. Department of Geography Faculty of Chemistry, Biology, Geography West University of Timișoara, Romania "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" Brussels, 5-6 December 2016 Territorial System Geographers have had long ago the intuition of the need to study ensembles constituted of elements whose combination ensures a certain aspect of the whole. After dedicated their study to humanized region (and the genres de vie ) in the first part of the twentieth century, then to the polarized region , in the second half of the century, human geography recovers the system , as the most suitable grid to interpret the so complex reality called territory . • Definition The territorial system is a set of components which interact, determine and influence each other. The complexity of the territorial system (cf. Ianoș, 2000) SOCIAL COMPONENTS BUILT ECONOMIC COMPONENTS NATURAL COMPONENTS COMPONENTS PSICHOLOGICAL COMPONENTS "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" 5-6 December 2016 in Brussels Sets of components inside the territorial system Natural system : relief, climate (temperatures, precipitations, early frost, late frost, winds regime etc. ), hidrography (density, types, quality of water), vegetation, fauna, soils (agricultural potential), natural risks . Social system : number of inhabitants, natural dynamic, territorial mobility, density, spatial concentration, demographic structures (labour resources) Built system : housing (architecture, built density, confort of living), types of settlements and neighbourhood, territorial equipment, transport infrastructures, functional areas,. Economic system : economic activities, no of companies, companies density, SMS density, no of jobs, output, level of efficency, economic environment, economic tradition. Psichological system : values, normes, rules, mentality, identity (resorts of behaviour), lows, preferences, expectations, attitudes, behaviour... -
Lista Firmelor Cu Activitatea Principala Cod CAEN 7810 - Activităţi De Plasare a Forţei De Muncă În Străinătate
Lista firmelor cu activitatea principala cod CAEN 7810 - activităţi de plasare a forţei de muncă în străinătate ANEXA NR.8 Nr.crt Denumire Agent de Ocupare Forta de Munca Cod Fiscal Adresa sediu social Judet Adresa punct de lucru Judet Stare 1 Estranger Service SRL 16382225 Caransebeș, Str. Eftimie Murgu, nr. 1 Caras-Severin faliment 2 Vittorio 2004 SRL 16571437 Obreja Caras-Severin Caransebeș, str. Dalmei, nr. 9 Caras-Severin radiată 3 Sel-Plast-For SRL 17065551 Padina Matei, nr. 10 A Caras-Severin radiată 4 Floriano Variant - Construct 18045390 Reșița, al. Roman, nr. 6, sc. 1, et. 8, ap. 34 Caras-Severin radiată 5 Gedam Com SRl 8550891 Pojejena, nr. 86 Caras-Severin radiată 6 Construcții Crăciunel SRL 12561448 Berzovia, nr. 168 Caras-Severin radiată 7 Astral Consulting SRL 16211390 Reșița, str. Schinteii, nr. 3 Caras-Severin nu mai desfășoară activități pe CAEN 7810 8 Financial Personal Service SRL 22444136 Reșița, Str. Odobescu, nr. 12, et. 1 Caras-Severin Reșița, str. Ion Luca Caragiale, nr. 16, et. 2 Caras-Severin radiată 9 Do Zori Consultance &Services 23829041 Resita, Al.Hunedoara 4/2/12 Caras-Severin Lugoj,N.Balcescu nr.9 Timis activă 10 Mat Structur Anex SRL 26918658 Lupac, nr. 8A Caras-Severin insolvență 11 Steier Hilfe 27489112 Anina,Andrei Muresan,3/1 Caras-Severin Anina,Andrei Muresan,3/1 Caras-Severin activă 12 Employment Agency Business SRL 27489104 Reșița, str. Petru Maior, nr. 71, sc. 1, et. 1, ap. 8 Caras-Severin nu mai desfășoară activități pe CAEN 7810 13 Meine Chance 27918982 Lupac, nr.109 Caras-Severin Resita,Al.Molizilor2/1/3 Caras-Severin activă 14 Mario Stars Jobs 27997943 Lupac, nr.80 Caras-Severin Lupac,nr.80 Caras-Severin activă 15 La & Cry Career Agency SRL 28179292 Reșița, str.