S.C. “CAPITEL PROIECT”S.R.L. ATELIER: B-dul FERDINAND I, nr. 8, ALBA IULIA, JUD. ALBA TELEFON: fix: 0258 / 811500, mobil: 0744-633713 E-mail: [email protected]
PLAN URBANISTIC GENERAL (ACTUALIZARE) comunei POJEJENA jud. CARAŞ-SEVERIN
PROIECT NR. 23 / 2010
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL POJEJENA, jud. CARAŞ SEVERIN
PROIECTANT: S.C. CAPITEL PROIECT SRL, ARH. MARIUS BARBIERI
2017
1 BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE
A.PIESE SCRISE
Foaie de garda Borderou de piese scrise şi desenate Memoriu general 1. INTRODUCERE 1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2 Obiectul lucrării 1.3 Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1 Evoluţie 2.2 Elemente ale cadrului natural 2.3 Relaţii în teritoriu 2.4 Activităţi economice 2.5 Elemente demografice şi sociale 2.6 Circulaţie 2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial 2.8 Zone cu riscuri naturale 2.9 Echipare edilitară 2.10 Probleme de mediu 2.11 Disfunctionalitati (la nivelul terioriului si localitatii) 2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei 2.13. Indicatori ai calităţii vieţii 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1 Studii de fundamentare 3.2 Evoluţie posibila, priorităţi 3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4 Dezvoltarea activităţilor 3.5 Evoluţia populaţiei 3.6 Organizarea circulatiei 3.7 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial 3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare 3.10 Protecţia mediului 3.11 Reglementări urbanistice 3.12 Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE 4.1 Directii principale de actiune 4.2 Prioritati in interventie 4.3.Dezvoltarea activitatilor in teritoriu
B. PIESE DESENATE Încadrare în teritoriu 1:15.000
A 1/1 – P.U.G. Pojejena – Situaţia existentă 1: 5.000 A 1/2 – P.U.G. Belobreşca – Situaţia existentă 1: 5.000 A 1/3 – P.U.G. Divici – Situaţia existentă 1: 5.000 A 1/4 – P.U.G. Radimna – Situaţia existentă 1: 5.000 A 1/5 – P.U.G. Şuşca – Situaţia existentă 1: 5.000 A 1/6 – P.U.G. Pojejena – Reglementări urbanistice 1: 5.000
2 A 1/7 – P.U.G. Belobreşca – Reglementări urbanistice 1: 5.000 A 1/8 – P.U.G. Divici – Reglementări urbanistice 1: 5.000 A 1/9 – P.U.G. Radimna – Reglementări urbanistice 1: 5.000 A 1/10 – P.U.G. Şuşca – Reglementări urbanistice 1: 5.000
3 MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI PLAN URBANISTIC GENERAL, comuna Pojejena, jud. CARAŞ SEVERIN
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI POJEJENA, jud. CARAŞ- SEVERIN
PROIECTANT: S.C. CAPITEL PROIECT SRL B-dul. Ferdinand I, nr. 8, ALBA IULIA, JUD. ALBA
COLECTIV DE ELABORARE:
Sef proiect: arh. MARIUS BARBIERI Urbanism: arh. MARIUS BARBIERI ing. RAMONA SÎNC ing. ECATERINA TRUŢĂ Foto: ist-arheo. GLIGOR MIRCEA
SUBPROIECTANTI, COLABORATORI: soc. SIMONA BRANIŞTE ist-arheo. MIRCEA GLIGOR
4 PARTE INTRODUCTIVĂ
1.2. OBIECTUL P.U.G.
Planul Urbanistic General al comunei Pojejena, elaborat în baza strategiei de dezvoltare a comunei şi corelat cu bugetul şi programele de investiţii publice ale acesteia, ca şi documentaţie tehnică de urbanism cu caracter de reglementare, are ca obiect direcţionarea şi coordonarea amenajării teritoriului, precum şi dezvoltarea localităţilor componente pe termen scurt şi mediu. Prin Planul Urbanistic General se identifică zonele pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot face derogari. Aceste reglementări sunt formulate cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului. Folosind ca metodă de lucru analiza interdisciplinară şi multicriterială a situaţiei existente, Planul Urbanistic General scoate totodată în evidenţă disfuncţionalităţile şi priorităţile de intervenţie în teritoriu şi propune orientarea politicilor de amenajare a teritoriului în condiţiile respectării dreptului de proprietate, promovării interesului public şi dezvoltării durabile a comunei Pojejena. Pe baza acestei orientări strategice, Planul Urbanistic General aferent se elaborează în vederea atingerii următoarelor scopuri: Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii; Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a comunei; Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi măsurile de intervenţie; Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică; Asigurarea suportului regulamentar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului. În conformitate cu cadrul legal şi cerinţele beneficiarului, actualul PUG-ul cuprinde reglementări pe termen scurt la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale, cu privire la: stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriu administrativ; stabilirea modurilor de utilizare a terenurilor din intravilan; zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie; delimitarea zonelor afectate de servituti publice; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; stabilirea zonelor protejate si de protectie a minumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate; zonele care au instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare; formele de proprietate si circulatia juridică a terenurilor; precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate; zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri; zone de risc natural si masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. Planul urbansistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la următoarele obiective: evolutia în perspectivă a localităţii prin: . definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică şi particulare; . stabilirea destinaţiei generale şi a condiţiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan; . Dezvoltarea echipării edilitare. directiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; traseele coridoarelor de circulatie şi de echipare prevazute în planurile de amenajare a teritoriului national şi judetean;
5 lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare; stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire; delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de reglementare urbană; îmbunătăţirea calităţii reţelei de drumuri; protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale. La baza elaborării Planului urbanistic general vor sta studii de fundamentare întocmite în vederea aprofundării unor domenii sau unor aspecte relevante. După aprobare, Planul urbanistic general împreună cu Regulamentul local aferent este opozabil în justiţie.
SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 11.280 ha şi cuprinde 5 sate: Belobreşca, Divici, Pojejena (reşedinţă de comună), Radimna şi Şuşca. S-a solicitat ca realizarea pieselor desenate pentru cele cinci localităţi – să fie întocmite pe planuri topografice actualizate, în culori şi semne convenţionale standard, astfel: - Încadrare în teritoriu- scara uzuală -1: 20.000 - Situatia existenta-disfunctionalitati- 1: 5000 - Reglementari urbanistice-zonificare-scara uzuala-1 :5000 Regulamentul local de urbanism ca documentaţie cu caracter de reglementare va cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare şi utilizare a construcţiilor pe întreg teritoriul comunei. Normele cuprinse în Regulament sunt obligatorii la autorizarea executării construcţiilor în limitele teritoriului administrativ al comunei Pojejena. Totodată, acesta va cuprinde şi detalia prevederile Planului urbanistic general referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor
PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢILOR INITIAT ŞI APROBAT DE CONSILIUL LOCAL În lucrare s-a ţinut cont de toate aprobările date de Consiliul Local Pojejena în ceea ce priveşte Certificatele de Urbanism şi autorizaţiile de construcţie eliberate până la data elaborării PUG. S-a luat în considerare Planul Strategic de dezvoltare social-economică al comunei Pojejena 2007-2013 şi presiunile investiţionale pentru teritoriul administrativ al comunei, precum şi toate iniţiativele Consiliului Local şi ale Consiliului judeţean Caraş-Severin, până la această dată.
EDITII ANTERIOARE ALE P.U.G., MODIFICĂRI SAU COMPLETARI S-au luat în studiu ediţiile anterioare ale schitelor de sistematizare avizate până în prezent: • Actualizarea perimetrelor localităţilor rurale ale comunei Pojejena • PUG comuna Pojejena – Memoriu General, elaborator CASE SA Reşiţa, 2004 • Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Pojejena, Judeţul Caraş-Severin 2009 – 2015 elaborat de SC Priject Consult S&M SRL.
1.3 SURSE DOCUMENTARE LEGISLAŢIE DE URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI Continutul cadru al Documentatiilor de Urbanism; Legea 350 pe 2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, actualizată; Hotărâre nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; Lege nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Retele de transport, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 351/2001; privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi cu modificările ulterioare;
6 Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural, cu modificările şi completările ulterioare; Lege nr. 190 din 26/2009 Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice; Codul civil Ordine de ministru Ordinul 2264/2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi stationare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităţilor Ordinul 6,139/2003 al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi al ministrului administraţiei publice privind masuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean; Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50 pe 1991; Ordinul 6,139/2003 al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi al ministrului administraţiei publice privind masuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean; Hotărâri de guvern H.G. 855/2001 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism H.G. nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; H.G. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii H.G. 26/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătura pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România; H.G. 372/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; O.U.G. nr. 27/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
LEGISLAŢIE DE MEDIU Legea 451/2002 de ratificare a Convenţiei Europeane a Peisajului adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, Legea 46/2008 – Codul Silvic; Legea 24/2007 privind privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane; Lege nr. 265 /2006 privind protecţia mediului; Legea nr. 426-2001 privind regimul deşeurilor; Legea 462/2001, privind regimul ariilor naturale protejate; Legea 107/1996 (legea apelor actualizată pana la data de 2 martie 2007*)cu modificările şi completările ulterioare; Legea 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole; Lege 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991; Legea 31/2004 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor; Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie; Legea 343/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; Hotărâri de guvern HG 1284/2007 modificat HG 971/2011 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică; HG nr. 2.151/2004, privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;
7 H.G. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; H.G. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii; H.G. 372/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; H.G. 472/2000 - privind unele masuri de protecţie a calităţii resurselor de apă; H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe; H.G. 350/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora; H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mărimea zonelor de protecţie sanitară si hidrogeologică; Ordonanţe de urgenţă O.G. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; OUG 57/2007 - regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; O.U.G. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de imbunatatire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; Ordine de ministru Ordin MMDD nr. 1964/2007privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ... în România; Ordinul 818/2003 al Ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; Ordin 1955/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale; Ordin 236/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; Ordin 863/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordin 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor si a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate; Ordin 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; Ordin 757/2004 al ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; Ordin 640/2003 la ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti - Partea a III-a: Staţii de epurare de capacitate mica (5 < Q ó 50 l/s) si foarte mica (Q ó 5 l/s)", indicativ NP-089-03; Ordin 1338/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000;
LEGISLAŢIA DE PATRIMONIU Legea 41/1995 pentru aprobarea O.G. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional; Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu completările şi modificările ulterioare; Legea 462/2003, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 597/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război; Legea 157/1997 privind privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei; Legea 575/2001 (OG 47/2000) privind protecţia patrimoniului UNESCO; Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, cu modificările şi completările ulterioare;
8 Legea 120/2006 privind monumentele de for public; Ordine de ministru Ordinul 2807/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice şi a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice; Ordin 2237/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice; Ordin 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor istorice dispărute; Ordin MCC nr. 2361 din 12 iulie 2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata şi a Listei monumentelor istorice disparute; Ordinul 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015. O.G. 47/200 privind stabilirea unor masuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
LEGISLAŢIE CONEXĂ Legea nr. 107/1996 (Legea apelor); Legea 347/2004 (Legea muntelui); Codul Civil din 17.07.2009; Legea 46/2008 privind Codul Silvic; Legea 251/2001, privind administraţia publică locală, cu modificările ulterioare; Legea 227/2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2003 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; Legea 755/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România; Legea 7/1996, cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare; Legea fondului funciar (L -18/1991) cu modificările şi completările ulterioare; Legea 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia cu modificările şi completările ulterioare; Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 39/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru si agricultură; Legea 215/2001administraţiei publice locale (*republicata*); Legea 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect; Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administraţia publică; Ordonanţe de urgenţă O.G. nr. 43/1997 - republicată, privind regimul juridic al drumurilor; OUG 62/2004 privind regimul de organizare si funcţionare a parcurilor turistice; O.G. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România cu modificările şi completările ulterioare; OUG 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei; O.G. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenta cu modificările şi completările ulterioare Hotărâri de guvern H.G. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone si staţiuni turistice si a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului; H.G. 867/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public; H.G. 5/2004 pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement;
9 H.G. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane; H.G. 532/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Caraş-Severin, precum si al municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul Caraş-Severin; Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Orgine de ministru OMS Nr. 536/1997, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; Ordin 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind încadrarea in categorii a drumurilor naţionale; Ordin 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; Ordin 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localităţile urbane; Ordin 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localităţile rurale; Ordin 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii si a pomilor in localităţile urbane si rurale; Ordin 612/2007 pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a HG 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apa a satelor; Ordin 897, 798/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol;
GHIDURI ŞI ALTE DOCUMENTE Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al Planului Urbanistic General, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 13N din 10.03.1999, indicativ GP038/99; Ghid privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, reglementare tehnica, indicativ GM-007-2000 aprobat prin Ordin nr.21/N/2000 al MLPAT;
LISTA STUDIILOR ŞI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR P.U.G P.A.T.J. – Plan de amenajarea teritoriului judeţului Caraş-Severin elaborat de S.C.P. CASE – S.A. Reşiţa; Strategia de dezvoltare durabila a judetului Caras-Severin pentru perioada 2007-2013 Evaluarea potentialului turistic, strategia de dezvoltare si amenajare turistica a Regiunii de Dezvoltare Vest şi promovarea ofertei turistice în plan transfrontalier şi internaţional (Prof.univ. dr. Martin OLARU - Universitatea: Universitatea de Vest din Timişoara). Strategia de dezvoltare integrată a turismului în zona Caraş- Severin – VRŠAC-Banatul de Sud - elemente ale unui posibil plan comun de management. Studiul privind ”Valorificarea potentialului turistic din Clisura Dunarii - amenajare punct de atractie si Centru de informare si promovare turistica in comuna Pojejena”, elaborat de S.C. MEDA RESEARCH S.R.L PITEŞTI – ARGEŞ Planul de dezvoltare regională 2007 – 2013 Regiunea Vest – Romania. Raport de monitorizare alternativă a mediului în zona Parcului Natural Porţile de Fier si a Parcului Naţional Cheile Nerei-Beusniţa, iunie 2008. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor:
DATE STATISTICE Datele statistice folosite la elaborarea actualului P.U.G. au fost eliberate în anul 2009 de către Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin şi de către Consiliul local Pojejena ***Caietele statistice ale comunei Pojejena. ***Recensământul populaţiei 2002 si 2011, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
SUPORTUL TOPOGRAFIC AL P.U.G. Suportul topografic pentru elaborarea actualului P.U.G. a fost asigurat de către beneficiar.
10 BIBLIOGRAFIE UTILIZATĂ Apolzan, Lucia, Gruparea aşezărilor în funcţie de evoluţia economică şi socială. Zona Porţilor de Fier, în Studii şi Comunicări de Etnografie şi Istorie, 1979, p. 83- 108. Binder, P. Lista localităţilor din Banat de la sfârşitul sec. XVII, în „Studii de istorie a Banatului”, 1970, p.61-69. Bona Petru, Ortodoxismul la graniţa româno-bănăţeană, Caransebeş, 1996; CIMEC- Repertoriul Arheologic Naţional- jud. Caraş-Severin - comuna Pojejena; Ehrler J. J. ,Banatul de la origini până acum- 1774, ed. Facla, Timişoara, 1982; Griselinii Francesco, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, traducere de C. Feneşan, ed. Facla, Timişoara, 1984; Feneşan, C. Contribuţii la istoricul învăţământuluiîn graniţa militară bănăţeană (sf. sec. XVIII – înc. sec XIX, în„Studii de istorie a Banatului”, 1970, p.61-69; Gârtoi Viorica, Pătrunderea stilului baroc în arhitectura tradiţională bisericească bănăţeană în secolul XVIII. Biserici reprezentative, ed. Sfântul Ierarh Nicolae Caransebeş, 2010; Haţegan, I., Cronologia Banatului II/2. Vilayetul de Timişoara, ed. Banatul, Timişoara, 2005. Horvath, Al, Structura peronalului militar şi civil al regimentului de graniţă valaho-ilir (1805-1817), în Tibiscum, 1993, p. 189-199. Luca S. A., Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-Severin, ed. Economică, Sibiu 2004; Luca S. A., Descoperiri arheologice din Banatul Românesc- repertoriu, Sibiu, 2006. versiune electonică http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/banat; Moisi Al. Din Monografia Clisurii, ed. Librăria Romănească, Oraviţa Imprimeria Felix Weiss, 1938; Narai, E.M. Aspecte privind situaţia minorităţii germane din judeţele Caraş Severin în anii 1944-1948, în Analele Banatului, S.N., XVI, 2008, p. 309-331. material ddr.arhg. Caius Săcărin; Oţa S., Orizonturi funerare din Banatul istoric (sec X-XIV), Sibiu, 2008, după www.brukenthalmuseum.ro Simu T, Organizarea politică a Banatului în evul mediu, Lugoj, 1941; Stoicescu N., Bibliografia localităţilor şi monumentelor medievale din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1973. Suciu. I.D., Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I,II, Bucureşti, 1967; Tomoni, D, Regionalismul cultural în Banat. Înfiinţarea şi organizarea regionalei „Astra Bănăţeană” 1937, în A.B. SN, vol. XV, 2007, p. 259-272. Tudor D., Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968. Ţeicu D., Banatul montan în Evul Mediu, ed. Banatica, Timişoara, 1998; Ţeicu D., Geografia eclesiastică a Banatului medieval, ed. Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca, 2007. Dumitrescu, D., Căpiţă, C., Manea M. (coordonatori), Istoria minorităţilor naţionale din România, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008. Surse pt. Evoluţia istorică a populaţiei: Varga E. Arpad, Krassó-Szörény megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai 1880-2002, Sursa: www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/csetn02.pdf. http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/csfel.pdf
11 SITUAŢIA EXISTENTĂ
2.1. EVOLUTIE 2.1.1. Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial- administrative
Habitatul şi evoluţia aşezărilor Actuala comună Pojejena este formata din satele: Belobreşca, Divici, Pojejena; Radimna şi Şuşca. Comuna Pojejena este situată în sud-vestul judeţulului Caraş-Severin la vest de oraşul Moldova Nouă, într-o zonă depresionară, pe malul stând al Dunării. Face deci parte dintre localităţile situate în defileul Dunării în zona „Clisuri” (între râul Nera şi Cozla), la poalele culmilor Munţilor Locvei. Specificitatea zonei prin caracteristicile sale de geografie fizică, condiţii climatice şi de sol, a constituit un spaţiu care a oferit condiţii deosebite de trai, fiind puternic antropizat înca din preistorie. Prezenţa umană în zona depresionară a este atestată din cele mai vechi timpuri, zona constituind o arie propice pentru întemeierea aşezărilor umane, ostroavele şi bazinetele formate la gurile de vărsare ale afluenţilor Dunării oferind condiţii deosebit de favorabile pentru aşezarea vetrelor de locuire. Cele mai vechi urme de locuire umană, depistate arheologic în zona de defileu, datează din paleoliticul superior şi epipaleolitic. Mărturiile arheologice din arealul localităţilor Sicheviţa, Gornea, Dubova şi în zona insulei Ada-Kaleh (actualmente inundată), fiind dintre cele mai cunoscute. Astfel, în Peştera Climente, la Cuina Turcului şi în masivul Ciucaru Mare, au fost descoperite unelte de piatră cioplită din paleoliticul mijlociu, iar la Gornea, pe dealul Cauniţei ori Răzărişte, au fost găsite urmele prezenţei culturii musteriene în acest areal, vechimea acestora fiind evaluată la circa 40.000 ani. Încă din această perioadă zona era apreciată pentru resursele sale naturale, respectiv vânatul favorizat de întinsele zone împădurite, relativ accesibile, pescuitul în Dunăre dar si pentru condiţiile geo-climatice pe care le oferea acest spaţiu geografic. Mai târziu, zona s-a înscris în rândul marilor căi de migraţie şi legătură dintre estul Europei, Balcani şi Câmpia Panonică, fiind adesea receptată ca punte de legătură şi zonă de manifestare a unor culturi materiale deosebite, ale preistoriei şi protoistoriei (Starcevo-Criş, Gârla Mare, Ostrovu Corbului, Basarabi, dacică etc). În acest context, zona devine loc de contact şi dispută între structuri de putere ori regate, până târziu, în epoca modernă. Limesul Dunării cunoaşte o nouă perioada de fortificare în ultimul secol al mileniului I a.Chr., în contextul în care fluviu devine graniţă naturală dintre imperiul roman si regatul dacic. Mai târziu rămâne graniţă naturală dintre imperiul roman, ulterior bizantin şi lumea barbară a primului mileniu după Cristos, statut pe care şi-l va păstra şi ulterior între Imperiul Otoman, Regatul Maghiar şi ulterior Imperiul Habsburgic. Aproape din toate aceste perioade teritoriul administrativ al comunei păstrează urmele unor aşezări, locaşe de cult sau necropole. Repertoriul arheologic al României consemnează existenţa unui număr de 17 situri arheologice pe teritoriul administrativ al comunei, din care 4 sunt situri complexe, multistrat, incluse în lista siturilor protejate – 2004. Dintre acestea 2 sunt situri de importanţă naţională şi internaţională: așezarea și cetatea dacică de la Divici - „Grad”; castrul și așezarea romană de la Pojejena - "Via Bogdanovici - Sitarniţa” . În categoria siturilor de importanţă locală şi zonală sunt incluse alte două situri de epocă feudală, situate la punctele "Zidina” şi "Nucet”. Dar numărul siturilor şi a descoperirilor arheologice sunt mult mai numeroase. Cele mai vechi urme de locuire umană, depistate arheologic în zonă aparţin neoliticului timpuriu. Din această perioadă datează aşezarea Starcevo-Criş, identificată pe teritoriul localităţilor Divici - „Poreca”, Pojejena - „Nucet”, şi Şuşca. De asemenea, la Pojejena în punctul „Zidirea” s-au descoperit materiale ceramice de factură neolitică.
12 În epoca bronzului, mobilitatea comunităţilor umane în zonă este vizibilă şi în multitudinea punctelor cu descoperiri din această perioadă. De acum datează urmele de locuire descoperite: în zona localităţii Divici, punctele „Potoc”, ”Poreca” şi „Ribiş”, ultimul sit fiind o aşezare aparţinând culturii Gârla Mare. Pe teritoriul localităţii Belobreşca, pe malul pârâului Poteoc s-a descoperit de asemenea un fragment ceramic aparţinând acestei epoci. Odată cu trecerea de la epoca bronzului la cea hallstattiană locuirea in zonă se intensifică, după cum o dovedeşte creşterea numărului de descoperiri aparţinând acestei perioade. Din aceasta din urmă datează descoperirile ceramice din apropiere de la Divici, la „Potoc” şi „Cusatac” precum şi cea de la Pojejena - „Nucet” şi necropola tumulară situată între Pojejena şi Şuşca. Totodată, cercetătorii menţonează descoperirea unui important depozit de bronzuri la cca 8 - 9 km de Pojejena, aparţinând ciclului Cincu-Suseni (Ha A1-2).
Perioada dacică este reprezentată printr-o mare fortificaţie, situată în punctul „Grad”, între km fluvial 1065 – 1066, la nord-vest de Divici, pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, cu axa lungă orientată SSE-NNV, având vârful din SSE orientat spre Dunăre, la limita sud-vestică a Munţilor Locvei. În dreptul acesteia, pe malul Dunării este semnalată o aşezare dacică din aceiaşi perioadă. Datarea cetăţii şi a aşezării este I î.Chr.-I d.Chr. Aici s-au descoperit podoabe din argint sau bronz, unelte şi arme, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică. Situl este înregistrat în Lista monumentelor istorice 2004, reactualizată sub codul LMI CS-I-s-A-10821, ca sit arheologic de importanţă naţională şi internaţională. Importanţa spaţiului pentru apărarea malului stâng al Dunării şi controlul populaţiei băştinaşe este sesizată de către romani, care ridică pe o terasă mai înaltă a Dunării, în punctul "Via Bogdanovici - Sitarniţa” de lângă Pojejena un castu militar roman, apărat de "Legiunea VI-aI – Claudia" şi de unităţi ale "Cohortei a V-a Gallorum et Pannoniorum. Castul, cu dimensiunile de 185 x 148 m, a funcţionat cu siguranţă din prima jumătate a secolului II d.Chr. până în secolul III d.Chr. În imediata apropiere a acestuia s-a dezvoltat aşezarea civilă, cunoscută sub numele de canabae, în care locuiau familiile militarilor, meşteşugari şi alţi civili. De aici provin o serie de descoperiri arheologice dintre care şi un relief din marmură reprezentându-l pe Cavalerul trac. Tot aici s-au semnalat şi urme de locuire romană târzie.
În perioada postromană populaţia daco-romană din sec III - IV continuă să-şi ducă viaţa pe aceste locuri după cum o dovedesc descoperirile arheologice de la Radimna şi Divici - ,,Bela Reka''. Gravitarea zonei în sfera de interes a Imperiului roman de răsărit şi participarea directă la viaţa economică a zonei este confirmată de descoperirea pe teritoriul localităţii Pojejena a mai multor monede antice şi bizantine, dar mai ales a tezaurului monetar de sec IV, descoperit în 1883 în punctul „Tifun”1 cu o greutate totală de 7 kg metal. Posibil însă ca aşezarea hunilor în Câmpia Panonică şi atacurile acestora asupra fruntariilor Imperiului roman de răsărit sa fi contribuit decisiv la dispariţia acestor aşezări. La începutul mileniului II se extinde interesul comunităţilor umane pentru acest spaţiu habitaţional, favorizat de condiţiile geografice, de resursele piscicole ale Dunării şi probabil şi de o oarecare stabilitate politică statornicită odată cu constituirea primei structuri de putere din zonă, cunoscută mai târziu sub numele ducatului Glad – Athum. Spre această concluzie converg descoperirile medievale timpurii de la Belobreşca - „Doboki Potoc”, Divici - „Magiarske Groble” şi necropola de la Şuşca. O nouă perioadă de înflorire este vizibilă în zonă în sec XIII-XIV, cănd după cucerirea Panoniei şi a Banatului de către unguri, moment în care Dunărea devine graniţă naturală între regatul maghiar şi imperiul bizantin. Importanţa sa geostrategică a zonei a fost determinată de posibilitatea controlului traficului pe Dunăre, devenind un spaţiu de atracţie pentru marile puteri. În acest context, în punctul "Zidina", de lângă Pojejena este ridicată o nouă fortificaţie de apărare, care să asigure controlul malului stâng al Dunării şi intrarea in Clisură. Tot acestei perioade se presupune
1 Mare 2004, p. 197.
13 că îi aparţin o serie de materiale arheologice descoperite pe teritoriul administrativ, fără o încadrare temporară foarte exactă, cum sunt cele de la Divici - „Poreca”, “Stari Divici”2, unde ar fi funcţionat aşezarea medievală Kuzeg, „Ribiş” şi urmele bisericii descoperite la gura pârâului Radimna. Din punct de vedere etnic, această zonă are un caracter eterogen. Fiind o zonă de contact şi totodată de influenţă, aici au avut loc în timp importante schimburi de populaţii, în cursul cărora elementul autohton, românesc, s-a amestecat cu elemente sud–dunărene, de origine sârbă şi bulgară. În perioada stăpânirii maghiare, iar mai târziu habsburgice, aici mai sunt sunt colonizaţi maghiari, germani, cehi şi evrei. Începutul prezenţei şi aşezarea populaţiei sârbe în zonă pot fi legate de marile migraţii spre nordul Dunării, datorită înăspririi asupririi otomane. În contextul obţinerii de către mitropolitul Arsenie Cranjevic a „privilegiilor ilirice” din partea autorităţilor habsburgice acest proces se accentuează. Astfel, un număr mare de sârbi sunt strămutaţi la nord de fluviu pentru a întări zona din punct de vedere militar. Începând din sec XV, conflictele dintre maghiari şi turci se înteţesc pe linia Dunării, in prima linie aflâdu-se bănăţeni sub conducerea comiţilor de Timiş. Aceste lupte ating apogeul în timpul lui Iancu de Hunedoara, a cărui geniu militar se va manifesta cu deosebită forţa in a doua jumatate a sec. XV. Zdrobirea sistemului creştin de apărare al Dunării, prin căderea cetăţilor Severin şi Belgrad şi pierderea bătăliei de la Mohács transformă Banatul, inclusiv zona Defileului Dunării într-o provincie cu o oarecare autonomie, aflată sub suzeranitate turcească şi în sfera de interese a principilor transilvani. Noua administraţie permite conservarea autonomiei comunităţilor româneşti din zonă, greu încercate de creşterea servituţilor feudale sub dinastiile maghiare şi domniile transilvane. Creşterea ofensivei creştine, conduse de Imperiul Habsburgic asupra turcilor după 1686, dar mai ales cucerirea şi organizarea Banatului, aduce noua provincie sub administrarea directă a Vienei. Pentru mai bine de 60 ani, între anii 1718 şi 1779, Banatul este organizat sub formă de distrincte, acum apărând documentar o serie de localităţi noi. Războaiele turco-austriece au pustiit acest spaţiu, ca de altfel întreg BanatuI, dar nu au desfiinţat formele de locuire a zonei. Printre localităţile situate în depresiunea Moldova Nouă - Pojejena, amintite de Johann Jakob Ehrler3 în monografia sa se numără: Dibics (Divici), Bellobreska (Belobreşca), Suska (Şuşca), Radimna, Raizsch Boscheschena (Pojejena Sârbească) şi Wallachisch Boscheschena (Pojejena Românească). După anexarea sa la Ungaria, Banatul este impărtit in trei comitate: Caraş, Timiş şi Torontal. Localităţile actualei comune Pojejena făceau parte din comitatul Caraş. Aşa cum arată descoperirile arheologice, arealul comunei Pojejena a oferit omului din cele mai vechi timpuri condiţii optime de locuire. În acest context, se impune urmărirea şi aplicarea legii patrimoniului cultural naţional (Legea 182/2000) şi a legislaţiei în domeniu, în sensul salvării, protejării şi punerii în valoare a tuturor siturilor istorice şi arheologice, de interes naţional, a modului cum se face semnalizarea acestora şi descărcarea de sarcină arheologică în contextul executării unor lucrări de interes naţional, local sau particular. La acordarea autorizaţiilor de construcţie în zonele în care sunt semnalate asemenea descoperiri este necesară informarea investitorilor asupra atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în semnalarea, salvarea şi protejarea acestor situri. Deoarece există posibilitatea reală de apariţie în zonă şi a altor mărturii istorice şi arheologice, se impune ca la acordarea autorizaţiilor pentru diferite lucrări, indiferent de natura lor şi modul de finanţare, să se urmărească, inclusiv prin verificări la faţa locului, modul cum sunt respectate prevederile art. 48/1 din legea 182/2000. Alte aspecte ale evoluţiei localităţilor sunt studiate şi în capitolele 2.5 şi 3.5.
2 Ţeicu, 2001, p. 286; 2003, p. 341. 3 J.J. Ehrler a fost un înalt funcţionar al administraţiei habsburgice din timpul împărătesei Maria Tereza, care a scris o monografie a Banatului – Banatul de la origini până acum (1774).
14 2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia spaţială a localităţilor
Cea mai veche mărturie cartografică asupra localităţilor din această zonă ne sunt oferite de harta lui Reinier şi Iosué Ottens din 1740. Începând cu a adoua parte a sec XVIII-a, mărturiile cartografice asupra zonei se multiplică, apărând o serie de noi mărturii cartografice dintre care cele mai documentate sunt hărţile militare austriece din 1769-1772, cunoscute sub numele de- Banat Josephinische_ Landaufnahme, sau “Ridicarea Josefină”4. Informaţiile documentare păstrate din această perioadă5 arată că satele ce compun actuala unitate administrativă făceau parte în acea perioadă din Districtul Palanca Nouă, cercul Răcăşdia, fiind in totalitate localităţi aflate sub jurisdicţie militară, în cadrul regimentului iliro-bănăţean.
În documentele din această perioadă apar toate localităţile componente ale actualei comune sub nume putin diferite. Potrivit lui Ehrler componenţa etnică a acestor localităţi era următoarea: Dibics (Divici) şi Bellobreska (Belobreşca) erau locuite de români Suska (Şuşca), Radimna, Raizsch Boscheschena (Pojejena Sârbească) şi Wallachisch Boscheschena (Pojejena Românească) aveau o componentă etnică mixtă, româno – sârbă. Pentru o mai corectă înţelegere a evoluţiei acestor localităţi le vom analiza individual.
Pojejena Actuala aşezare este formată din două sate, Pojejena de Jos, numită şi Pojejena Română şi Pojejena de Sus sau Pojejena Sârbească (vezi anexa 1/1). Toponimul îşi găseşte rădăcina in cuvântul sărbesc „pozezeno” - ars şi poate avea legătură cu localitatea sârbească cu acelaşi nume de peste Dunăre, arsă de către turci. Aşezarea este amintită documentar pentru prima dată în anul 1690. Documentar apare în 1740. În lucrarea cartografică Banatul, după Reinier şi Iosué Ottens din 1740 apare sub numele de Pskheana. În 1776, pe harta lui Griselinii apare sub numele de Poseschena. Harta marchează prezenţa în imediata apropiere a asezării a unor structuri de apărare, posibil ruinele
4 Sursă: Az elsö katonai felmérés. Erdély és a Temesi bansag,DVD, ed. « Arcanum », Budapest, 2005) 5 Ehrler, 1774, p. 148
15 fostului castru roman. În 1776 aceiaşi localitate pe harta lui Griselini apare sub numele de Val. Poscscena (vezi anexa 1/2). Hărţile militare iosefine descriu mult mai detaliat fiecare localitate. Aici localitatea, apare aşezată la limita dintre cîmpia Dunării şi prima terasă superioară, sub numele de Raitz Boseschena. Este prezentată ca o aşezare formată din cca. 23 de gospodării locuite de mai multe familii, fiind întalnite chiar şi 3 locuinţe pe acelaşi lot. Comunitea nu dispune de biserică, moară sau alte utilităţi. În schimb la nord de aşezare, pe prima terasă este prezentă o suprafaţă cultivată cu viţă de vie. (vezi anexa 1/3). Pe o hartă austriacă de la 1800 apare sub numele de Posena. Hărţile militare de la 1864 prezintă o situaţie cu totul schimbată. Vechiul amplasament al aşezării se numeşte acum Serbisch Požežena, confirmând înlocuirea populaţiei româneşti cu populaţie sârbească venită din sudul Dunării. Satul, de formă lineară, aşezat în lungul drumului principal, are peste 50 de locuinţe, dintre care unele sunt cu certitudine clădiri cu rol administrativ si militar. Satul românesc este strămutat mai la nord-est, perpendicular pe vechiul sat, pe firul unei văi de versant - Pârâul Cettina. Este o aşezare cu o structură geometrică, sistematizat şi organizat în lungul a două străzi paralele, între ele, aşezate pe malul drept al pârâului şi legate între ele prin alte trei străduţe perpendiculare. Satul este străbătut de drumul de legătură cu Moldova Veche, care coboară pe strada principală spre Serbisch Požežena, iar mai apoi spre Şuşca (vezi anexa 1/4). La începutul sec. XX materialele cartografice aprezintă cele două localităţi. Szerb Pozsezsena şi Roman Pozsezsena, ca fiind unite, in urma extinderii celor două comunităţi în spaţiul dintre ele. Din punct de vedere etnic, ambele localităţi au o populaţie amestecată, românească şi sârbească6
Belobreşca Satul Belobresca (in traducere "piersica alba") este amintită documentar lpentru prima dată în anul 1717, in contextul conflictelor militare dintre habsburgi şi turci ca şi garnizoană militară în districtul „Palanca”, cu 22 de case.În 1723 apare sub numele de biller, între Divici şi Radimna. În 1740 localitatea apare sub numele de Billobreska, fiind situată la nord-vest de Divici, la poalele Munţilor Locvei. Este reprezentată de silueta unei biserici. Pe o harta din 1751 apare sub numele de Belobreşca, pe când la Griselini în 1776, apare sub numele de Poliobreska.
6 Ehrler, op. cit. p. 148.
16 Pe hărţile militare iosefine satul Bellobreska, aparţinînd aceluiaşi regiment de graniţă. Localitatea este situată la nord de drumul ce străbate „Clisura”, pe cursul văii cu acelaşi nume, între terasele mai înalte de la poalele muntelui. Are forma neregulată, impusă de terenul mai accidentat pe care este situată. Este formată din cca. 25-30 de locuinţe aşezate fără o geometrie urbanistică clară, în jurul văii. În partea sudică, spre Dunăre erau aşezată grădinile şi livezile comunităţii. Livezi se întindeau şi pe versantul stăng al văii Belobresca, în zona de terase. La 1800 apare cartografic sub numele de Beloberszka. La 1864 geometria localităţii apare mai structurată. Localitatea are deja două componente/cartiere, Partea sudică a localităţii, cu un număr de 20-25 de locuinţe şi alte clădiri, inclusiv biserica era organizată de o parte si de alta a drumului ce străbate „Clisura”. Componenta nordică s-a dezvoltatat în lungul văii, de o parte şi de alta a celor două străzi ce flancau valea, cu un număr de peste 30 de case, construite din piatră şi lemn. La sud, spre Dunăre aşezarea era flancată de grădini. La 1910 contururile aşezării Belobreska se definitivează pe acelaşi amplasament, pastându- şi structura iniţială.
Divici Se apreciază că prima aşezare a localităţii a fost pe locul numit Star Divici (satul bătrân). Pe actualul amplasament aşezarea a luat fiinţă la începutul sec. XVIII, odată cu constituirea distinctului militar „Palanca”, când aici se stabileşte un număr mare de sârbi. Prezenţa unor toponime ca: cimitirul unguresc şi drumul ungurilor denotă existenţa în evul mediu a unei aşezări cu o importantă componentă maghiară. Cartea funduară de la 1800 aminteşte de existenţa unor familii nemţeşti, româneşti, sârbeşti, bulgăreşti şi turceşti. Aşezarea figurează pe harta lui Mercy din 1723, sub numele de Dibitz.
Pe harta lui Reinier şi Iosué Ottens de la 1740 actuala localitate Divici apare la extremitatea vestică a microdepresiunii Pojejena, sub numele de Tibitz, fiind reprezentată printr-un simbol cartogafic sub formă de biserică. La Griselini, în 1776 localitatea apare sub denumirea de Diblitz. Alte denumiri: Tibity în 1761; Dibes în 1800.
Hărţile iosefine o prezintă sub numele de Dibits. Asezarea formată dintr-un număr de cca. 25 de clădiri (locuinţe şi posibil clădiri cu o altă destinaţie) era aşezată la poalele culmilor Locvei, la intersecţia drumului cu o vale de versant. Satul are o formă relativ adunată cu clădiri de o parte si de alta a străzii, înconjurate de grădini. În zona centrală apar spaţii mai largi de forma unor piaţete. În această perioadă aici au existat trei pichete grăniceresti; la sud de localitate, la Stari divici şi la Popin Potok, distruse de turci în timpul războaielor turco-austriece. La 1864 localitatea apare sub numele de Neu Divić. Satul are formă lineară, fiind înşirat de o parte şi de alta a drumului ce străbate „Clisura”. Are cca 45-50 de clădiri, dintre care câteva sunt aşezate la gura văii ce străbate satul, la nord de acesta. Spre sud, către Dunăre satul este delimitat de grădini. Câteva grădini sunt şi spre nord, la poalele munţilor. În 1910 localitatea apare sub numele de Divics.
17 Radimna O aşezarea cu numele de Radumela este amintită documentar pe la 1277 – 1372, locuitorii acesteia refugiindu-se din calea navalitorilor pe valea Radimnei, amintirea acestor refugii păstrându-se pană azi în toponimie (Cracul Turcilor).
Alte denumiri: Radonya (m), Радимна (s), Radomlia Radumlia, Rademlia, după 1770 rămânând actuala de numire – Radimna. Este situată în zona de contact al piemontului Locvei cu zona depresionară, pe valea cu acelaşi nume. Datorită deselor incursiuni turceşti şi a distrugerilor suferite, vatra satului a suferit în timp mai multe schimbări. Pe harta lui Reinier şi Iosué Ottens de la 1740, Radimna este situată la gura văii cu acelaşi nume, spre sud de Şuşca, lângă Dunăre, unde este reprezentată printr-o biserică. În 1772 „Hărţile iosefine” descriu aşezarea formată dintr-un număr de 45-50 de case, ca fiind aşezată într-o zonă mai înaltă, partial împădurită de o pare şi de alta a unui curs de apă. Acest fapt dovedeşte că aşezarea iniţială, situală la gura văii a fost stămutată în perioada 1740 – 1772 de lângă Dunăre, mai la nord, pe valea Radimna, amplasament care s-a pastrat pana astăzi. Noua aşezare, destul de întinsă dispunea deja de o nouă biserică, de scoală (înfiinţata in 1772) şi de nu mai puţin de trei mori de apă şi alte instalaţii hidrotehnice. La 1800 apare sub numele de Rademna. La 1864 Radimna şi-a stabilit în bună măsură actuala structură urbanistică. Pe terasele mai ridicate ale văii fiecare palmă de teren fiind valorificată de către oameni prin construcţii, grădini sau livezi. Aşezarea dispunea de un număr important de case aşezate de o parte şi de alta a străzilor ce flancau valea Radimnei. Datorită zonei joase din preajma văii şi a riscurilor de inundaţii, suprafeţe importante de teren erau acoperite de vegetaţie specifică şi de terenuri agricole/grădini. Hărţile de la 1910 dezvăluie tendinţa aşezării de extindere în aval şi dezvoltarea pe care a luat-o în zonă utilizarea energiei hidraulice, în morărit și prelucrarea lemnului, prin cele 7 instalații de acest gen care se însiră în lungul văii până la vărsarea in Dunăre.
Şuşca În 1717 apare sub numele de Siska, cu 18 case. Se presupune ca prima aşezare era situată pe Valea Ţigănească, pe malul Ogaşului Suski. Prezenţa unei puternice componente etnice româneşti, întărită odată cu venirea „bufenilor”7 se regăseşte în toponimia locală: Valea Mică; Ogaşul Mic; Valea Mare; Fântâna Porcului etc. Cartea funduară a satului din 1800 aminteşte existenţa a 67 de case locuite din lemn, a unui pichet grăniceresc, biserică şi primărie.
7 Coloniştii veniţi din Ţara Românească şi stabiliţi pe teritoriul Banatului în sec XVII – XVIII erau numiti bufeni.
18 2.1.3. Evoluţia localităţilor după 1990 Înainte de 1989 comuna Pojejena făcea parte dintr-o zonă cu importante resurse agricole, o bună parte din populaţie desfăşurându-şi activitatea în acest domeniu. Totodată Pojejena a constituit un rezervor important de forţă de muncă, mai ales în minerit şi prelucrarea minereurilor de la Moldova Nouă şi în activităţi legate de trasportul naval. Dupa 1990 zona cunoaste un regres evident, determinat, in principal, de reducerea drastica a activitatilor industriale, in special a celor din minerit. Odată cu restrângerea activităţilor miniere şi de transport fluvial, cea mai mare parte dintre foştii muncitori au rămas şomeri, fiind nevoiţi sa-şi gasească alte surse de existenţă în interiorul comunităţii sau sa emigreze. De asemenea, se constata o adaptare relativ lenta la climatul concurential al economiei de piata, in special datorita insuficientei resurselor locale de capital si a interesului investitional scazut pentru o zona relativ izolata si fara o concentrare demografica semnificativa. Totodată, pe fondul îmbătrânirii şi scăderii continue a numărului de locuitori, în condiţiile reducerii natalităţii şi a tendinţei populaţiei tinere de a emigra spre centrele urbane cu o dezvoltare mai acelerată (Timişoara, Reşiţa, Arad, Oraviţa, Moldova Nouă etc) sau chiar în străinătate, activităţile agricole s-au redus simţitor, mulţi dintre proprietari nemaiputând să-şi lucreze pamăntul, deţinut. Treptat, au început să apară primele societăţi comerciale cu obiect de activitate în domeniul comerţului, care au preluat rolul vechilor magazine de stat aflate în proces de disoluţie, a serviciilor şi mici ateliere de prelucrare a lemnului. În ultimii ani se înregistrează o revigorare bazată pe resursele existente: agricultura, Dunarea, transporturile şi atractiile turistice ale zonei.
19 2.2 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1 ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
Localizarea judeţului Caraş-Severin pe harta României Localizarea comunei Pojejena în cadrul judeţului CS 2.2.1. Încadrare în teritoriu Comuna Pojejena este situată în sud-vestul Banatului românesc şi a judeţului Caraş Severin, aproape de limita vestică a Clisurii Dunării8, la poalele Munţilor. Perimetrul comunei este orientat sud, având următoarele limite administrative. 1. spre est teritoriul administrativ al oraşului Moldova Nouă. 2. spre sud şi sud-vest, Dunărea şi granița naturală cu Republica Serbia, 3. la vest și nord-vest comuna Socol, 4. la nord teritoriul administrativ al comunei Naidăş. Comuna Pojejena este o unitate administrativ teritorială de graniţă, formată dintr-un număr de 5 sate (Belobreșca, Divici, Pojejena, Radimna şi Șușca), așezate într-o zonă microdepresionară, la poalele Munților Locvei. Regiunea are un aspect de anfiteatru, orientat spre sud și sud-est, ce coboară treptat spre linia Dunării, în cadrul căreia se constată diferențieri importante ale condițiilor de mediu date de caracteristicile reliefului și de regimul hidric. Zona montană reprezentată de M. Locvei are înălțimi mici, cu vârfuri având caracter rezidual, parțial înecate în grohotișuri și depozite lesoide, aflate sub influențe climatice central europene și mediteraniene. Văile sunt adânci şi înguste, cu maluri înalte, in mare majoritate abrupte şi culmi ale căror vârfuri nu ating 550 m înălţime. Aceste caracteristici au determinat şi funcţia economică dominantă a comunei, care a fost şi a rămas exploatarea resurselor naturale, în principal a solurile în cadrul activităţulor agricole. Secundar este practicat pescuitul pe Dunăre, exploatarea lemnului şi activităţi de transport fluvial. Fiind situată la frontieră României şi a UE, comuna Pojejena aparţinei zonei de frontieră, cu o lăţime de 30 km faţă de linia fontierei de stat (Legea 243/2002). Totodată, teritoriul comunei la limita Dunării este străbătut de fâşia de protecţie a frontierei de stat, cu o lăţime de 20 m (OUG 26/2009 art.3 al 3), zonă în care accesul este permis numai pe baza actelor de identitate sau aprobarea comandantului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră (OUG 26/2009 art.75/f). Din aceste motive, activitatea economică şi turistică în zonă trebuie să ţină seama de legislaţia specifică.
8 Termenul de Clisură (Klisură) definește un areal geografic, situat de-a lungul malului nordic al Dunării în sudul Banatului, fdelimitat la vest de râul Nera şi de Cazanele Dunării la est.
20 2.2.2. Caracteristicile reliefului Teritoriul administrativ al comunei Pojejena ocupă partea vestică a depresiunii Moldova Veche (Pojejena – Moldova Veche), sub arcul culmilor vestice a Munților Locvei. Altitudinea teritoriului oscilează între cea maximă din Munţii Locvei (660 m), trecând prin cea medie de 250-300 m în zona piemontului de eroziune al Locvei spre cea mai scăzută, de cca. 150 m, în lunca Nerei. Expoziţia generală este cea sudică, culmile sunt alungite şi înguste, cad treptat spre terasele şi lunca Dunării. Muntii Locvei sunt munți scunzi acoperiți în bună parte cu păduri de fag și amestec, iar spre poale, în zonele cu expunere sudică, cu păduri de gorun. Ramura lor vestică are ca fundament șisturile cristaline ale pânzei getice.
Aceștia sunt alcătuiţi din două sectoare distincte (de o parte şi de alta a aliniamentului Sasca Montană - Moldova Nouă, ce se suprapune unei linii de contact tectonic). Partea estică este o imensă suprafață calcaroasă (207 kmp), de vârsta jurasică și cretacică. Sectorul vestic este alcătuit din şisturile cristaline ale pânzei getice şi se prezintă sub forma unei culmi cu spinarea netezită, ce se desprinde din calcarele Tâlvei Cerbului (660 m) de lânga Carbunari şi se termină printr-un abrupt la Dunare, nu departe de Baziaş. Pe teritoriul comunei altitudinea maximă este în vf. Piatra Albă (465 m), de unde culmea coboară spre sud, spre fluviu în trepte formate dintr-o succesiune de terase, care se pierd în câmpia și lunca depresiunii Pojejena – Moldova Veche. Această depresiune lată de câțiva kilometri se întinde de la Pescari până la Divici. În amonte, spre Baziaş faleza Dunării scoate în evidență cristalinul din fundament, printr-un șir de creste și vârfuri cu caracter rezidențial, înecate în grohorișuri și depozite de leoss. Valea principală care fragmentează această culme este Radimna, care pătrunde adânc în acest masiv, îngustându-se treptat. În aval de Radimna valea se deschide larg formând o luncă joasă, inundabilă, bogată în vegetație specifică. Astăzi, parte din această luncă formează zona umedă cu acelaşi nume, conservată ca rezervaţie naturală, cuprinsă în cadrul PNPF şi inclusă în cadrul sitului „Natura 2000” - ROSPA0026: Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier.
1. Condiţii climatice Poziţia geografica a zonei este determinanta pentru raionarea climatica a teritoriului administrativ Pojejena. Încadrarea în ansamblul climatic al teritoriului României defineşte zona ca făcând parte din provincia climatică C.f.a.x. (după Köppen), cu o temperatură medie anuală de 120C, cu limite ce variază între 10,70C şi 13,10C şi cu precipitaţii medii anuale cuprinse între 800 şi 1000 mm Așezarea sa gografică la limita vestică a culoarul Dunării ii conferă însă particularităţile unui mezoclimat de tip submediteranean, cu importante diferenţieri în repartiţia şi evoluţia principalelor procese şi fenomene atmosferice, în cadrul cărora se resimt influenţele bazinului mediteranean prin valori termice lunare şi anuale mai ridicate cu 1 – 1,2 grade şi ierni mai blânde decât în zona montană, învecinată. Primăverile sunt timpurii, cu temperaturi ridicate, veri mai secetoase şi călduroase, iar iernile în general blânde cu zăpadă puţină. Relieful înconjurator şi de suprafaţa mare a lacului de acumulare Porţile de Fier (700 kmp). determină o uşoară creştere a temperaturii medii anuale, de la vest spre est, înregistrându-se 11,2ºC la
21 Moldova Nouă, 11,4°C la Berzasca, 11,5°C la Sviniţa. Temperaturile medii ale lunii cele mai reci (ianuarie) coboară până la -1°C, iar în luna cea mai caldă (iulie) urcă până la circa 21°C. Precipitaţiile atmosferice cad în cantităţi însemnate în defileu (cca. 900 mm/an). În anii în care activitatea ciclonică a fost intensă, cantitatea de precipitaţii a însumat 1114 mm (1954) la Moldova Noua. Pe de alta parte, în anii în care a predominat activitatea anticiclonică, valorile precipitaţiilor atmosferice au fost reduse, atingându-se la Moldova Noua, 430 mm/an (1951). În ceea ce priveste circulaţia atmosferica, Defileul Dunarii (implicit sudul şi vestul Muntilor Locvei) se gaseşte sub influenţa maselor de aer care circula spre nord-est. Se dezvoltă astfel curenţi de aer deosebit de intenşi, de tip “bora”, denumiti local “Coşava”. Vântul “Coşava” are caracter turbulent, iar direcţiile predominante din care bate sunt cele estice şi vestice. Vitezele pot atinge 86 km/h, cu rafale de până la circa 144 km/h. Lunile în care au loc intensificări ale vântului “Coşava” sunt ianuarie, februarie, martie, aprilie, noiembrie şi septembrie (vara foarte rar). Acest vânt se manifestă cel mai frecvent pe o durata de 1-2 zile, dar poate persista şi 8-10 zile, pe culoarele de vai pe care se canalizează, copacii căpătând o forma asimetrică, fiind lipsiţi de ramuri sau având câteva ramuri scurte în direcţia de batere a vântului (“arbori drapel”). Alte vânturi cu caracter local sunt brizele de munte (bat ziua dinspre zonele joase spre înalţimi, iar noaptea invers) şi brizele specifice defileului (ca urmare a diferenţelor de temperatură între apele fluviului şi uscat). Circa jumatate din zilele anului sunt vântoase, restul prezentând calm atmosferic, fapt ce constituie o importantă sursă de “energie verde”.
2.2.4. Reţeaua hidrografică Hidrologia zonei este tributară în totalitate Dunării ca principalul și singurul colector al zonei. Teritoriul administrativ este delimitat de fluviu pe o lungime de cca. 15 km. Hidrografia locală este influenţată în mod direct de factorii naturali (geologicei, geomorfologici, climatici şi gradul de împădurire) dar şi antropici, construcţia complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier producând modificări ale regimului Dunării si afluenţilor acesteia, prin ridicarea nivelului apelor, şi modificarea configuraţiei acesteia (creşterea lăţimii fluviului şi formarea unor mici golfuri la vărsarea văilor din zonă). Totodată, caracterul regimului hidrologic al râurilor este determinat de specificul climatic al Banatului sudic, rezultat al suprapunerii maselor de aer atlantic cu aerul mediteranean şi adriatic, ceea ce generează caracterul moderat al temperaturilor, perioadele de încălzire din timpul iernii, începerea timpurie a primăverii, precum şi cantităţile medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate (800 – 1.400 mm). În funcţie de condiţiile de manifestare şi curgere, reţeaua hidrografică a zonei poate fi de suprafaţă sau subterană. Apele subterane sunt prezente preponderent în depozitele antecuaternare şi cuaternare ale interfluviilor din cadrul micro-depresiunii Pojejena – Moldova Nouă. Formează un strat acvifer cu caracter freatic, delimitat de Dunăre, ieşind la suprafaţă sub formă de izvoare sau mici suprafeţe cu exces de umiditate. Reţeaua hidrografică secundară de pe teritoriul comunei, cu o lungime de cca 45 km, îşi are obârşia în Munţii Locvei. Este formată dintr-un număr de patru cursuri de apă mai importante, ce străbat localitățile Pojejena (Valea Pojejena), Radimna (râul Radimna), Șușca (Pârâul Şuşca) și Belobreșca (Pârâul Belobreşca) cu albia puternic adâncită în masa de şisturi şi foarte ramificată prin existenţa a numeroase pâraie. Dintre acestea cel mai important curs de apă est Radimna cu o lungime totală de 27 km şi un bazin hidrografic de 28 km2, Izvoreşte din Munţii Locvei – Dealul Pietros. Valea Pojejena, cu o lungime totală de 9 km şi un bazin hidrografic de 26 km2, izvoreşte de sub vârful Cracul Înalt. Ia naştere prin unirea a două cursuri de apă; Valea Mare (3 km lungime şi un bazin de 16 km2 ) şi Valea Mică (6 km lungime şi un bazin de 10km2 ). Pârâul Belobreşca, după localitatea cu acelaşi nume, are o lungime de 9 km şi un bazin hidrografic de 11 km2. Pârâul Şuşca după localitatea cu acelaşi nume, are o lungime de 7 km şi un bazin hidrografic de 10 km2.
22 Alături de acestea dinspre versanții sudici ai Munților Locvei se scurg spre fluviu mai multi torenți de versant. Sunt cursuri de apă scurte cu caracter torenţial, cu pante mari de scurgere active mai ales în perioada de primăvară şi iarnă, la topirii zăpezilor și a ploilor mari datorate influenţei climatului mediteranean, ce antrenează un volum mare de aluviuni şi material dislocat din albie, Modificarea regimul hidrologic al Dunării (lacustru) a favorizat apariţia în zona malurilor pe lângă un proces de înmlăștinare în zonele joase și a unora de abraziune, foarte active, datorate efectelor de scădere a nivelului de apă din baraj, a valurilor pricinuite de trecerea navelor sau de circulaţia curenţilor de aer.
▪ Caracteristici geotehnice Vegetaţia “Studii făcute în Carolina de Nord – SUA, au dus la concluzia că în urma despăduririlor, frecvenţa viiturilor a crescut de 4 ori, timpul necesar până la apariţia viiturii a scăzut sub jumătate, iar debitul maxim a crescut de 7 ori. Pădurile pot reduce până la 62% din viteza vântului ce duce cu el o parte din umezeala solului, pe care îl usucă sau îl spulberă”9. Totodată, acestea joacă un rol important în atenuarea spălării solurilor de către apă, ştiut fiind faptul că “un singur molid de 80 de ani deţine o reţea a rădăcinilor ce totalizează 4 km, iar un fag de 70 de ani – 22 km.” Prin urmare, agro-ecosistemul montan are în pădure suportul esenţial. La nivelul comunei Pojejena pădurile ocupă o suprafaţă de 4.970 ha, ceea ce reprezintă 44 % din suprafaţa comunei. Gradul ridicat de umezeală a favorizat dezvoltarea unei bogate vegetaţii silvestre cu frunze cazatoare, în care predomină fagul si stejarul. Compoziţia floristică, apartenenţa geografică, variaţia spaţială a spectrului biologic şi asociaţiile vegetale ce caracterizează etajul nemoral la care se încadrează vegetaţia acestui areal conferă originalitate zonei. Vegetaţia naturală pe teritoriul comunei este alcătuită din păduri, tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale dispuse în etaje specifice, condiţionate de particularităţile cadrului natural, în care litologia variată şi relieful au un rol hotărâtor. Pădurea prezintă o interpătrundere a elementelor continentale cu cele termofile sudice, o accentuată varietate fitotehnologică, un caracter mozaicat al asociaţiilor şi frecvente modificări ale etajării, condiţionate de orientarea spaţială şi structura reliefului, de existenţa microclimatelor specifice. În zona montană, unde predomină stejarul în amestec cu fag, se regăseste gorunul cu diferitele sale variante (Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. delachampii gorun), fagul (Fagus silvatica), mojdreanul (Fraxinus ornus) şi cornul (Cornus mas) iar pe versanţii unor văi sunt arborete în amestec: F. silvatica, Carpenus betulus, Rucus aculeatus, R. hypoglossum, Tilia tomentosa, iar în lunca Nerei se întâlnesc Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea (salcete), Populus alba, P. nigra (plop alb şi negru) şi Alnus glutinosa (arin negru). Păşunile şi fâneţele naturale ocupă, mai ales zonele de la periferia munţilor. O serie de elemente termofile ajung în zona defileului Dunării la altitudini mari, cum sunt: cerul (Quercus cerris), gârniţa (Quercus frainetto), scumpia (Cotinus coggygria), mojdreanul (Fraxinus ornus), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris)etc, conferind pădurilor nota submediteraneană. În zonele de stâncarii, se alatura formatiunea de sibleac (tufarisuri submediteraneene), cu liliac, carpinita (Carpinus orientalis), mojdrean si corn. În general pajiştile au suferit modificări profunde în urma intervenţiilor antropice, astăză apărând izolat, intercalate printre terenurile agricole. Sunt formate, în principal, de specii ca: obsigă (Brahipodium pinnatum), raigras (Lolium perenne), peptănăriţă (Cynosurus cristatus), sadină (Chrysopogon gryllus), diferite variante de păiuş (Festuca valesiaca şi F. pratensis), bărboasă (Andropogon ischaemum), obsigă (Bromus tectorum), coada şoricelului (Achillea coaretata), Vulpia ciliata, lucernă (Medicago arabica), firuţă (Poa pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba) ş.a. Arealele cu vegetaţie hidrofilă pe teritoriul localităţii sunt întâlnite în sectoarele de luncă ale râului Nera şi la vărsarea acestuia în Dunăre, unde formează “Rezervatia Balta Nera – Dunare” (rezervaţie complexa, 10 ha). Această vegetaţie s-a dezvoltat cu precădere în urma amenajării lacului
9 Apud, T. Vedinaş, O monografie regională: Munţii Apuseni, în Sociologie Românească, nr. III, anul 1999.
23 de acumulare Porţile de Fier şi se prelungeşte în lungul Dunării pe malul stâng până în lunca localităţilor Radimna, Şuşca, Banatska Palanka şi Dubovac. Dintre speciile de arbori existenţi menţionăm salcia albă (Salix alba), hibridul fragilis (Salix fragilis), plop alb (Populus alba), arin negru (Alnus glutinosa), frasin (Fraxinus angustifolia), cireş (Cerasus avium), iar dintre arbuşti enumerăm lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), rosa măceş (Rosa canina), salcâmul mic (Amorpha fructicosa), sângerul (Cornus sanguinea). Spre maluri există o centură de macrofite palustre formate din specii de rogoz (Carex sp.), pipirig (Holoschoenus vulgaris), stuf (Phragmites comunis) şi papură (Typha minima). În larg se găsesc diferite specii de plante, cu frunze plutitoare ca broscăriţa (Ludwigia palustris) şi lintiţă (Lemna gibba) iar dintre cele submerse menţionăm ciuma apei (Llodea canadensis), cosorul (Ceratophyllum demersum) şi brădişul (Myriophyllum spicatum) etc. Planctonul este bogat diversificat şi variat pe perioadele din sezoanele anului. Speciile de plante ce intră în structura planctonului aparţin algelor albastre, verzi şi silicioase. Dintre liane au fost identificate viţa de padure (Vitis sylvestris) şi hameiul ( Humulus lupus) iar dintre plantele ierboase coada calului (Equisetum arvense), stânjenelul (Iris pseudacorus) şi lintiţa (Lemna minor) etc. Plantele ierboase rare sunt reprezentate de luscă (Oornithogalum umbellatum) şi struna cocoşului (Cerastium semidecandrum). Vegetaţia arboricolă de cultură acoperă mare parte din suprafaţa dealurilor de la limita sudică a M. Locvei. Cele mai des întălnite sunt culturile de vii şi livezi de pomi fructiferi (pruni, caişi, piersici, gutui, nuci etc.).
Fauna În urma cercetărilor complexe efectuate cu prilejul construirii complexului energetic de la Porţile de Fier, cât şi a declarării Parcului Natural s-a constatat existenţa în Defileul Dunării, implicit în sectorul comunei Pojejena a unei faune deosebit de bogate, reprezentată printr-un număr de peste 4800 de taxoni aparţinând nevertebratelor şi a peste 330 de vertebrate. Caracteristica faunei din zonă o constituie amestecul de elemente boreale montane cu cele sudice mediteraneene şi balcanice, precum şi caracterul relict al unor elemente nordice şi sudice care au supravieţuit în câteva enclave din zonă, multe dintre acestea fiind protejate de legislaţia internă şi internaţională. În zona înaltă din Muntii Locvei fauna este alcatuita, în principal, din elemente central si esteuropene venite în contact cu cele sudice, care ajung pâna aici datorita climatului cu nuanta mediteraneana. Se pot întâlni în codrii Locvei caprioare (Capreolus capreolus), vulpi roscate (Vulpes vulpes), mistreti (Sus scrofa attila). Dintre mamiferele carnivore mari mentionam: lupi (Canis lupus), pisica salbatica (Felis silvestris), râsul (Lynx lyrvt) (animal ocrotit, extrem de rar), jderul de padure (Martes foina) si bursucul (Meles meles) iar dintre mamiferele rozatoare, pârsul (Glis glis), veverita (Sciurus vulgaris fuscoater) si iepurele (Lepus europaeus). Dintre reptile retin atentia în mod deosebit: broasca testoasa de uscat (Testudo hermanni) (ocrotita prin lege) si vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), destul de frecventa în Muntii Locvei, iar dintre amfibii, retinem prezenta salamandrei (Salamandra salamandra salamandra). În ceea ce priveste ihtiofauna, amintim câteva specii: lipanul, moioaga, scobarul etc. În migratia lor pe Dunare, înainte de construirea lacului de la Porţile de Fier, sturionii ajungeau frecvent în defileu, renumita fiind cega (Acipenser ruthenus). Pe fundul Dunarii se dezvolta o bogata fauna alcatuita din specii de viermi, moluste si crustacei considerate „relicte pontocaspice”, unice în lume. Merita mentionat si licuriciul banatean (Luciola mingrelica mehadensis), extrem de abundent uneori. În zona rezervaţiei şi împrejurimile acesteia fauna este reprezentată de păsări şi peşti, a căror existenţă este specifică zonelor umede. Păsările sunt reprezentate de buhaiul de baltă (botaurus stellaris), stârcul pitic (ixobrychus minutus), stârcul cenuşiu (ardea cinerea), egreta mică (egreta garzeta), presura bărboasă (emberiza cirlus), ţigănuşul (plegadis falcinellus), cormoranul mare (phalacrocorax carbo), cormoranul mic
24 (phalacrocorax pygmaeus), corcodelul mare (podiceps cristatus), corcodelul cu gât roşu (podiceps grideigena), raţa mare (anas platyrhynchos), raţa cârâitoare (anas querquedula), pescăruşul argintiu (larus argentatus), pescăruşul râzător (larus ridibundus), lăstunul de mal (riparia riparia), cinteza (fringilla coelebs), sticletele (carduelis carduelis) şi florintele (carduelis chloris). Speciile de peşti întâlnite în rezervaţie sunt babuşcă (rutilus rutilus carpathorossicus), obletele (alburnus alburnus), bibanul (perca fluviatilis), plătica (abramis brama), carasul (carassius carassius), roşioara (scardinius erythrophthalmus), ştiuca (esox lucius), linul (linca linca), iar dintre speciile rare mentionăm cleanul mic (leuciscus cephalus) şi mihalţul (lota lota).
Solurile Solurile reprezintă stratul mineral de la suprafața scoarței terestre aflat într-un proces evolutiv continuu, care constituie suportul biologic pentru stratul vegetal. S-au format în decursul timpului sub influiența factorilor litologici, climatici, vegetali și microbiologice. În arealul geografic al comunei Pojejena principalele clase de soluri întâlnite sunt: ◦ protisolurile; ◦ pelisolurile; ◦ spodisolurile; ◦ cernisolurile; ◦ soluri cambice (cambisoluri); ◦ hidrisolurile (soluri hidromorfe).
Din clasa protisolurilor cele mai frecvente sunt: Litosolurile, fiind soluri tinere in curs de formare, prezente pe reliefuri accidentate (versanti puternic inclinati, în partea superioară a culmilor înguste, pe creste), de pe versanții abrupți dinspre valea Dunarii ai Muntilor Locvei intre Baziaș și Divici și în unele sectoare ale văii Radimna. Regosolurile sunt soluri neevoluate, formate pe depozite loessoide și marnoase, lutoase și lutonisipoase miocene. Apar pe versanții cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate. Se întălnesc pe versanții alcătuiți din depozite loessoide din sudul Muntilor Locvei, pe fruntea teraselor din zona micro-depresionară Pojejena - Moldova Nouă, inclusiv pe pantele acoperite cu luvosoluri erodate din arealul localitatii Pojejena. Aluviosolurile sunt soluri în curs de formare pe depozitele aluviale din lungul Dunarii și afluenților săi, pe grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă sau nu, pe conurile de dejecție sau pe terase joase. În zonă apar asociate cu gleiosoluri sau mlaștini (Pojejena, Șușca) sau cu caractere cernoziomice spre est, in bazinetul Moldova Veche. Erodosolurile sunt prezente pe relieful puternic fragmentat cu pantele mari și friabilitatea ridicată a rocilor etc. Se dezvolta pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene - pietrisuri, nisipuri, argile, marne). Ocupa areale reduse pe versantii puternic inclinati din zona depresionară Pojejena - Moldova Veche, fiind asociate cu cernoziomuri in zona localităților Divici și Belobresca. Sunt folosite pentru culturi de cereale, viță-de-vie și pomi fructiferi. Clasa pelisolurilor se dezvoltă pe depozite fluvio - lacustre argiloase gonflante, in conditiile unui relief microdepresionar, de pe podul teraselor sau la racordul dintre terase, pe care stagnează apele in perioadele ploioase. Ocupă areale restrânse între localitățile Radimna și Măcești, din cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. Clasa hidrisoluri (soluri hidromorfe) sunt prezente sub formă de: Gleiosoluri, întâlnite în unele sectoare de luncă joase de pe valea Dunarii. S-au format pe depozite aluviale, cu un drenaj foarte slab (părțile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejecție ce parazitează lunca și grindurile din lungul cursului de apă). Se asociază cu mlaștini în conditiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile au o răspândire redusă, pe areale cu un drenaj foarte slab. Se întâlnesc pe unele terase, la contactul cu versanți ușor înclinați sau pe unele înșeuări. S-au format pe depozite greu permeabile la partea inferioară a profilului, prin stagnarea apelor provenite din
25 precipitatii. Sunt soluri putin fertile, nefavorabile culturilor agricole, fiind folosite în principal pentru pășuni și fânețe, uneori fiind acoperite de mlaștini. Clasa spodisoluri Prepodzolurile si podzolurile au o răspândire relativ redusă în regiune fiind conditionate de un substrat acid alcatuit din gresii sau conglomerate silicioase. Apar pe versantii si culmile cu expozitie nordică umbrite şi umede, unde temperaturile medii anuale sunt de 7-9 0 C și precipitații, în jur de 1000 mm/an, cu un exces de umiditate tot timpul anului. Ocupă suprafețe restrânse în bazinul superior al Radimnei, spre Cărbunari. Clasa cambisoluri (soluri cambice) sunt prezente sub formă de eutricambosoluri, pe depozitele loessoide dar şi pe alte tipuri de roci. Au o dezvoltare mai extinsă pe podul și fruntea teraselor la Pojejena, Belobreșca și Șușca. S-au format în condiții climatice caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-100 C) și un nivel mediu al precipitatiilor cuprins intre 600 si 800 mm/an. Clasa luvisolurilor Luviosolurilor ce apar ca produse de alterare ale unor roci sărace sau moderat bogate în baze (granite, gnaise sau șisturi cristaline) și pe depozite sedimentare miocene. Ocupă forme de relief variate, predominând insă versanții slab înclinați, sub păduri de gorun și fag și pe terase, sub pajiști secundare. Se găsesc în zona Muntilor Locvei, la altitudini de până la 450-500 m, pe roci cristaline, la vest valea Radimnei. Preluvosolurile apar pe produsele de alterare lutoase, lutoargiloase sau argiloase ale unor roci cristaline relativ bogate in baze sau ale unor calcare sau marne. Se găsesc de obicei în asociație cu eutricambosoluri și luvosoluri. Clasa cernisoluri Cernoziomurile se intalnesc pe reliefuri joase și cvasiorizontale sau pe versanți slab înclinați, încadrandu-se altitudinal intre 75 si 100 m. Deși seîntalnesc pe suprafețe reduse, prezintă o importantă deosebită datorită gradului ridicat de fertilitate și pretării la culturi agricole. Apariția acestor soluri este condiționată de prezenta depozitelor loessoide de pe versantul sudic al Muntilor Locvei, terasele Dunarii şi a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an.
Date geotehnice Condiţiile de fundare indiferent sunt condiţionate de o serie de factori printre care un rol important revine structurii litologice a zonei, adâncimii de îngheţ, dimensiunii şi clasei de importanţă a construcţiei. O condiţie generală, obligatorie în stabilitea adâncimii de fundare este coborârea acesteia sub nivelul de îngheţ al solului cu minim 30 cm.
26 Adâncimea de îngheț este de minim 80 cm în zonele joase de campie, pentru a urca treptat spre 90 – 130 cm în zonele de deal și munte. La nivelul comunei Pojejena, potrivit PATJ Caraş Severin, principalele terenuri de fundare sunt formate din: terenuri constituite în depozite losseide şi loessuri, terenuri aluvionare, cu ascensiuni importante ale apelor subterane, situate în zone joase de câmpie. Deoarece loessurile sunt pământuri macroporice de geneză mixză deluvial-eoliană, cu dezvoltare fragmentară pe clisura Dunării, amplasamentele dispuse pe astfel de terenuri implică soluţii tehnice specifice, normate prin Indrumător tehnic PA.25 – 84 (P.S.U.), în care sunt precizate metodele de calcul ale stabilităţii cu considerarea riscului de lichefiere. Totodată, condiţiile fundare conform Normativului P7 – 92, diferă în funcţie de clasa de importanţă a construcţiei astfel: construcţii de importanţă clasa a IV – D min = - 1,0 m; construcţii de importanţă clasa a I-III – D min = - 1,50 m În acest caz se impun următoarele măsuri tehnice vizând structura construcţiilor: în cazul infrastructurilor de mare rigiditate sunt necesare fundaţii dispuse orizontal, pe cele două direcţii principale; planşee de beton armat monolit; se vor evita asimetriile , salturile de rigiditate, ordonarea golurilor, lungimi medii de tronsoane, 1,5 2.2.6. Riscuri naturale 2.2.6.1. Riscul seismic Prezenţa unor falii majore pe teritoriul judeţului, în proximitatea cărora agresiunea seismică este amplificată din cauza modificărilor bruste a vitezelor de propagare a undelor seismice, impune o tratarea atentă a construcţiilor existente, la care se constată degradări structurale. Comuna Pojejena se situează în zona de interferare a microplăcii Interalpin şi a celei Moesice, cu direcţii contrare de deplasare, fapt ce favorizează declanşarea cutremurelor de tip bănăţean. Conform legii 575/2001, intensitatea seismică pe scara MSK este de 71 în zonă, cu o perioadă de revenire de 50 ani. Potrivit PATJ Caraș Severin, pentru comuna Pojejena, zona seismică şi coeficienţii Ks conform Normativ P.100/92 sunt: C – 0,20 și Tc – 0,7. 27 Amplasarea construcţiilor, în proiectare şi execuţie, va urmări îndeplinirea criteriului de siguranţă în exploatare, conform Normativ P.100 / 1992 (vezi harta încadrării localităţilor judeţului în zonele C, D, E, F din punct de vedere seismic). 2.2.6.2. Alunecările de teren În conformitate cu prevederile legii 575/2001, privind macrozonarea riscurilor naturale, teritoriul administrativ al comunei este situat într-o zonă cu un potențial de producere a alunecărilpor de teren mediu și o probabilitate redusă. Principalii factori care concură la declanşează alunecările de teren, omologaţi şi acceptaţi de Comunitatea ştiinţifică (I.U.G.S. – G.M./L) se referă în principal la patru categorii de condiţii favorizante, cu caracter exhaustiv : - condiţii litologice ; - procese geomorfologice ; - procese fizice ; 1. procese antropogene. Analiza acestui fenomen s-a realizat în cadrul PATJ Caraș-Severin prin însușirea acestui model, pe o zonare teoretică, cu luarea în considerare a opt factori de risc, distribuiţi la trei grade de potenţial de probabilitate de producere a alunecărilor. Factorii de risc luaţi în calcul sunt : - criteriu litologic ; - criteriul geomorfologic ; - criteriul structural ; - criteriul hidrologic şi climatic ; - criteriul seismic ; - criteriul silvic ; - criteriul antropogen. Potrivit documentului amintit, sub raportul gradului de potențial cu probabilitate de producere a alunecărilor10, partea vestică a comunei este inclusă în perimetrul XXI (Zona Zlatiţa, Belobreşca, Baziaş, ), având următoarele caracteristici: Km = 0,3771 Ka = 0,80 Kb = 0,65 Prezenţa unor depozite loessoide, susceptibile de prăbuşiri de Kc = 0,80 structură, de procese active de sufoziune, precum şi de fenomene de Kd = 0,80 lichefiere în cazul unor seisme cu grad de magnitudine VI sau mai mare Ke = 0,50 (M.K.S.). Kf = 0,80 Gradul de probabilitate al producerii alunecărilor de teren este Kg = 0,60 mare. Kh = 0,85 Partea estică a unității administrative este mai apropiată și se încadrează mai degrabă perimetrului XXII (Zona Moldova Veche – Sf. Elena – Coronini ) Km = 0,2870 Ka = 0,70 Coeficienţii vizând criteriul litologic şi cel structural sunt sever Kb = 0,60 majoraţi de prezenţa unor petice de sedimentare pleistocen medii, cu Kc = 0,70 structură loessoidă, care pot produce fenomene de lichefiere a terenului la Kd = 0,50 şocuri seismice. Coroborând această posibilitate cu zona seismică care Ke = 0,75 caracterizează perimetrul (magnitudine 7, zona C), trebuie acceptată Kf = 0,80 probabilitatea accentuată a producerii unor dezechilibre în versanţi. În 10 Cf. PATJ C.S., Cap. Zone riscuri naturale p. 7. 28 Kg = 0,50 banca de calcare care bordează defileul Dunării, se manifestă frecvent Kh = 0,85 ebulmente. Pe teritoriul comunei fenomenul este întâlnit cu precădere la limita teraselor văilor, sub forma alunecărilor de suprafață. În contextul dat pentru zonele cu potenţial de alunecare se vor avea în vedere următoarele măsuri: - Se recomandă ca trama rutieră existentă să aibă în permanenţă asigurată o colectare dirijată şi organizată a apelor de suprafaţă, pentru evitarea declanşării alunecărilor de teren. - Dintre soluţiile uzuale de prevenire şi stabilizare a alunecărilor de teren, pot fi menţionate : amenajarea suprafeţei versanţilor (colectare ape de suprafaţă, cleionaje, înierbare, împădurire) ; lucrări de susţinere : ziduri de sprijin, ranforţi cu bolţi de sprijin, susţinere cu piloţi, coloane, barete, prin ancoraje ; lucrări de drenare a apei subterane prin şanţuri umplute cu balast, reţele de puţuri cu drenuri de legătură, etc. 2.2.6.3. Inundaţii Fiiind situată în bazinul inferior al râului Radimna, pericolul de inundații este un fenomen frecvent pe teritoriul comunei Pojejena. Potrivit PATN (Legea 575/2001), în vestul comunei Pojejena cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 ore, în ultimul secol este < 100 mm, riscul de inundații fiind datorat scurgerilor de pe versanți. În partea estică, cu satele Pojejena, Radimna, cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 ore pe acelaşi interval temporar a fost cuprinsă între 100 – 150 mm, zona fiind afectată atât de scurgerile torenților de versant cât și de creșterea debitelor râului Radimna. Dunărea la debite foarte mari se poduce inundarea zonei joasă, de luncă. Odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier pericolul de inundații ale dunării a scăzut simțitor datorită posobilităților de control a debitelor. Creșterea incidenței fenomenelor meteorologice periculoase amplifică riscurile producerii inundațiilor, cu impact negativ masiv la nivelul comunităților umane din zonă. În acest context se impun măsuri de protecție hidrologică la nivelul principalelor cursuri de apă care traversează comuna. În atenția factorilor locali este deja un proiect de amenajarea hidrologică a reţelei hidrografice pe raza localităţii Belobreşca cu scopul prevenirii şi diminuării efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase. Alte tipuri de degradare a terenurilor întâlnite în zonă sunt: Terenuri cu o aciditate ridicată; Terenuri cu umiditate ridicată; Terenuri tasate. 2.2.7. Peisajul natural si antropic Peisajul Natural Valorile peisagistice sunt in buna masura rezultatul îmbinarii elementelor cadrului natural cu cea a existenţei omului, prezent pe aceste locuri încă din paleolitic şi epipaleolitic. Trebuie subliniat faptul că teritoriul administrativ al comunei este inclus în arealul natural protejat – Parcul Natural Porțile de Fier. În contextul dat principalele valori naturale ale zonei sunt: numărul ridicat de specii de animale numeroase de importanţă internaţională, naţională şi comunitară, cuprinse in cadrul Parcului Natural Porțile de Fier, inclusiv rezervațiile incluse; prezenţa unor zone umede care constituie habitate importante pentru specii de păsări protejate la nivel mondial; 29 diversitatea ridicată a habitatelor. Dacă peisajul natural este preponderent muntos, dominat de Munţii Locvei, zonele joase depresionare sunt dominate de suprafețele agricole, cultivate cu cereale, și de fânațe, cu geometria lor specifică datorată cultivării și de rezervația naturală „Râpa cu lăstuni din valea Divici”. Rezervația situată la intrarea în valea cu acelaşi nume, cu o suprafață de 5 ha este catalogată ca rezervație mixtă, în care obiectul ocrotirii îl constitue cuiburile şi coloniile de lăstuni (Hirundo dahurica) construite în abrupturile formate în depozite loessoide cuaternare. În câmpia Dunarii peisajul este dominat de existența lacului de acumulare Porţile de Fier, în jurul căriua s/au creat habitate naturale specifice. Aici, prin Hotărârea de Guvern 2151/2004 au luat ființă două Zone de Protecție Specială Avifaunistică, incluse în cadrul PNPF; zona umedă „Ostrovul Calinovăț” și „Zona umedă Divici – Pojejena. Zona Umeda Ostrovul Calinovat – suprafaţa: 23,73 ha; obiectul protecţiei - zona umeda situată pe senalul navigabil al Dunării cu vegetaţie hidrofilă şi higrofilă ce se constituie în adapost, loc de cuibărit sau de pasaj pentru un numar mare de specii de păsări acvatice migratoare şi sedentare. Specii protejate: egreta mică (Egreta garzetta), egreta mare (Egreta alba), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), lebada de vară (Cygnus olor), barza neagră (Ciconia nigra), raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), ferestraşul mic (Mergus albelus), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) etc. Zona Umeda Divici-Pojejena – suprafaţa: 497,50 ha; obiectul protecţiei - zona umedă formată prin inundarea luncii Dunării ce cuprinde luciul de apă limitrof malului până la o adâncime de 1,5 m, 5 balţi şi zona cu vegetaţie higrofilă. Zona constituie adapost, loc de cuibărit sau de pasaj pentru un numar mare de specii de păsări acvatice migratoare şi sedentare. Specii protejate: egreta mică (Egreta garzetta), egreta mare (Egreta alba), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), lebada de vară (Cygnus olor), barza neagră (Ciconia nigra), raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) etc. De asemenea teritoriul comunei, cuprinsă în cadrul PNPF, este inclusă în cadrul sitului „Natura 2000” - ROSPA0026 – Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier în suprafaţă de10.120,4 ha (conform H.G. 1284/2007). Valorile culturale Dintre cele mai reprezentative valori care îmbogățesc peisajul antropic al zonei menţionăm: ◦ mărturii care atestă istoricul localităţilor: situri arheologice și istorice (cetăţi, biserici), construcţii cu caracteristici arhitectonice deosebite: case, mori de apă etc., amenajări în piatră. 30 ◦ existenţa unei diversităţi etnice caracteriazate de tradiţii şi obiceiuri variate (români, sârbi, cehi, şvabi, ţigani), fară conflicte interetnice. ◦ Sărbătorile tradiționale și manifestări culturale cu tradiție. Concurs de teatru de păpuşi pentru copii (Belobreşca); Faşanke (Săptămâna Mascaţilor, prima săptămână din martie, Pojejena); Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate şi sunt legate de hramul bisericii sau de unele sărbători religioase; Balul Strugurilor (Grojdjembal, Belobreşca) Cele mai importante valori culturale, care atestă evoluția istorică a comunităților din zonă sunt complexele arheologice și istorice încluse în lista siturilor protejate. 123 CS-I-s-A-10821 Cetatea şi aşezarea dacică de la Divici sat DIVICI; comuna POJEJENA "Grad”, la 2,5 km de sat 232 CS-I-s-A-10866 Complexul castrului roman de la Pojejena, punct "Via Bogdanovici - Sitarniţa” sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Via Bogdanovici - Sitarniţa” sec. II - IV Epoca romană 235 CS-I-s-B-10867 Situl arheologic de la Pojejena, punct "Zidina” sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Zidina” sec. XIII - XIV Epoca medievală 238 CS-I-s-B-10868 Situl arheologic de la Pojejena, punct "Nucet" sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Nucet”. 2.2.8. Protecţia cadrului natural şi antropic Ţinând seama de faptul că teritoriul administrativ al comunei Pojejena este cuprins în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, dar şi prezenţa pe teritoriul comunei a unei zone de protecţie specială, respectarea reglementărilor legale privind protecţia, funcţionarea şi managementul zonelor protejate trebuie să fie înţelese ca o necesitate la nivel local atât de către structurile administrative căt şi de către cetăţeni. Planurile de dezvoltare locală şi de exploatare a resurselor naturale se vor face în conformitate cu prevederile planului de management al PNPF, potrivit art. 21, al.5 din OUG 57/2007. Totodată, se impune o colaborare stânsă între factorii decidenţi care coordonează activitatea în cadrul parcului şi primărie, cu atăt mai mult cu cât unele dintre măsurile de dezvoltare economică a zonei implică acţiuni concrete în cadrul zonelor protejate. În acest sens, autorităţile locale vor colabora cu administraţia parcului pentru conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din cadrul acestor arii, în conformitate cu Planul de Management al PNPF. Pentru conservarea patrimoniului arheologic și istoric se impune respectarea cu strictețe a legislației de patrimoniu, cunoașterea și protejara monumentelor arheologice și istorice de pe teritoriul comunei, delimitarea și respectarea zonelor de protecție, descărcarea de sarcină arheologică a siturilor potrivit legii etc. 31 2.3. RELATII ÎN TERITORIU Prezentarea unităţii administrative în context zonal şi regional Aflată in sud-vestul judeţului Caraş-Severin, pe malul stâng al fluviului Dunărea, comuna Pojejena are o suprafață de 11.280 ha și o populaţie de cca. 3.350 locuitori, cu o densitate de 26,85 loc/km2. Conform legii Nr. 351din 6 iulie 2001 privind Reţeaua de localităţi, Pojejena este o localitate de rangul IV, fiind sat reședință de comună, care dispune de dotările minime obligatorii, potrivit legii. Localitățile componente sunt de rangul V. Pojejena este o comună de graniță, teritoriul său fiind delimitat de cel al Serbiei prin granița naturală reprezentată de fluviul Dunărea. În acest context, potrivit legii, are un regim special de acces, aflat sub controlul poliției de frontieră și a grănicerilor. Teritoriul comunei se găsește la 10 km de punctul de trecere a frontierei, destinate micului trafic: Moldova Nouă – Gerdap (Serbia) și la cca. 20 km de punctul Naidăș – Kalugerove (Serbia). Acest fapt permite o legătură mai strânsă a locuitorilor de naționalitate sărbească cu conaționalii și rudele aflate peste graniță. Pojejena face parte din Microregiunea de Colaborare Transfrontalieră Dunăre – Nera, alături de unitățile administrativ teritoriale: Moldova Nouă, Socol din România şi Veliko Gradişte și Bela Crkva din Serbia. În cadrul colaborării trans frontaliere româno-sârbe s-au realizat mai multer proiecte, între care amintim: ”Valorificarea potenţialului turistic din Clisura Dunării - amenajare punct de atractie şi Centru de informare şi promovare turistică în comuna Pe baza proiectelor comune transfrontaliere şi acţiunilor comune ale partenerilor români şi sârbi, s-a urmărit îmbunătăţirea dezvoltării socio – economice echilibrate şi durabile a regiunii de graniţa Romania-Serbia”, prin fonduri locale şi europene. Scopul proiectului a fost soluţionarea problemele de promovare şi coordonare a ofertelor turistice pe baza punerii în valoare a bogăţiei istorice, culturale şi naturale a zonei Pojejena-Veliko Gradiste şi a împrejurimilor; Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena - zona eligibilă Vojevodina, prin dezvoltarea economico-socială echilibrată în zona de graniță Pojejena-Kladovo prin activități de parteneriat pentru stimularea schimburilor economice între comunitățile din România și Serbia precum și prin promovarea valorilor culturale, istorice și naturale în cadrul dezvoltării sectorului turistic; Reluarea tradiţiilor de colaborare şi schimb de bunuri în zona de frontieră: târg de mărfuri, târg de animale şi piaţă agroalimentară în comuna Pojejena, obiectivul proiectulului fiind Creşterea competitivităţii generale a economiei regionale prin susţinerea dezvoltării durabile a agriculturii şi afacerilor locale. Ca localitate componentă a judeţului Caraş Severin, Pojejena face parte din Regiunea Vest, regiune situată în vestul României şi formată din Judeţele Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş. Amplasarea sa geografică la graniţa cu Ungaria şi Serbia îi asigură o largă deschidere spre exterior, fiind o zonă propice pentru contacte economice, culturale şi politice. În acest context Pojejena este parte componentă a Euroregiunii DKMT (Dunăre – Criş – Mureş – Tisa). Este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înfiinţată în 1997, între România Ungaria şi Serbia, şi are în componenţă: Judeţele Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş din România; comitatele Bács-Kiskun-Szolnok din Ungaria; provincia autonomă Voivodina din Serbia11. 11 Apud Strategia de dezvoltare locală a comunei Pojejena, p. 28-19. 32 România este parte componentă în Strategia UE a Dunării. Această strategie utilizează un concept nou, acele de coeziune teritorială, introdus în cooperarea europeană odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. La baza acesteia stau trei domenii importante: ◦ colectivităţile umane, în cadrul căreia este inclusă şi navigabilitatea Dunării, inclusiv refacerea infrastructurilor portuare; ◦ protecţia mediului; ◦ calitatea apei. Pentru comuna Pojejena această strategie introduce în viitor modalităţi suplimentare pentru susţinerea politicilor de dezvoltăre, prin posibilităţi sporite de accesare a unor fonduri. În cadrul acestei strategii poate fi inclus şi proiectul de refacere a infrastructurii urbane, dar şi măsuri sporite pentru protejarea şi conservarea rezervaţiilor naturale de pe teritoriul administrativ. În ultimii ani administraţia locală a înscris comuna în cadrul unor asociaţii şi alte structuri programatice regionale, menite să contribuie la o mai bună dezvoltare a întregii zone, la îmbunătăţirea relaţiilor dintre acestea şi la creşterea competitivităţii economice. Printre acestea amintim: Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „ACVABANAT” Caraş-Severin (HCL 96/18,12,2015), a cărui obiectiv principal îl constituie reglementarea, înfiinţarea, organizarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional. Asociaţia de dezvoltare Intercomunitară „INTERCOM DEŞEURI” Caraş-Severin, al cărui scop este realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciului public de salubrizare a localităţilor judeţului pe baza strategiei de dezvoltare la nivelul Caraş-Severinului şi furnizarea în comun a serviciilor, forma de gestiune fiind gestiunea delegată. Grupul de Acţiune Locală „CĂLUGĂRA”, entitate bazată pe parteneriatul public, privat şi civil, având ca obiectiv, elaborarea şi implementarea strategiilor integrate de dezvoltare rurală, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen. Totodată asociaţia constituie reprezentarea unitară a intereselor zonale in raport cu organizaliile publice centrale, naţionale sau internaţionale Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Clisurii Dunării, jud. Caraș-Severin, al cărui obiectiv general este dezvoltarea durabilă integrată a zonei pescărești Clisura Dunării din jud. Caraș-Severin, prin sprijinirea din punct de vedere economic, social şi de mediu comunitățile pescăreşti locale. Locul şi rolul comunei în contextul documentelor administrative programatice Teritoriul comunei este inclus în cea mai mare parte în arealul de protecție al Parcului Natural Porţile de Fier. O parte din teritoriul administrativ al comunei este inclus în Parcul Natural Porțile de Fier, aici fiind declarate un număr de trei rezervații naturale (Rezervația Calinovăţ, Zona umedă Divici – Pojejena şi Râpa cu lăstuni de la Divici), cuprinse în cadrul sitului „Natura 2000” ( ROSPA0026). Comuna Pojejena este situată la o distanţă de cca. 10 km faţă de cel mai apropiat centru urban, Moldova Nouă şi la cca. 50 km faţă de Oraviţa. În conformitate cu PATN, secţiunile aprobate, comuna Pojejena se găseşte pe traseul coridorului VII Trans-european de transport naval şi terestri. Rolul acestei zone putând cunoaşte valenţe noi, odată cu integrarea Serbiei în UE şi trecerea efectivă la realizarea acestei infrastructuri. Zona dispune de importante resurse turistice naturale şi antropice, dar care pentru moment are o infrastructură deficitară. Situarea sa la limita vestică a complexului turistic reprezentat de Clisura Dunării, îi sporeşte şansele de competitivitate. Conform prevedrilor PATJ Caraş Severin zona este inclusă în proiectele de reabilitare a infrastructurii de transport terestru şi naval, de refacere şi modernizare a infrastructurii portuare. 33 Totodată are în vedere satisfacerea necesităţilor zonei privind infrastructura edilitară, alimentarea cu apă şi canalizarea, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor etc. Accesul în comuna Pojejena se realizează pe cale auto utilizând: ▪ DN 57 – leagă Orşova de Moldova Nouă şi Oraviţa continuând până la Maciova unde face legătura cu DN 59 care duce spre Timişoara; ▪ DN 57 A - Moldova Noua – Socol; ▪ DJ 571 DJ 571 Zlatița (DJ 571C) – Belobreșca (DN 57A), care asigură legăturile dintre localitățile comunei Pojejena cu Valea Nerei, pe valea Belobreșca, peste Munții Locvei. La nivelul comunei există mai multe drumuri forestiere şi vicinale care asigură accesul la zonele împădurite din Munţii Locvei şi la terenurile agricole. Pentru o legătură mai bună cu comunitățile sârbești din dreapta Dunării, în cadrul procesului de colaborare trans-frontalier, pentru reluarea tradițiilor de colaborare si schimburi de bunuri în zona de frontieră, la Pojejena s-a deschis un târg de mărfuri, târg de animale și piață locală agroalimentară, la acest târg participând, alături de locuitorii satelor din „Clisură” și locuitori ai satelor din dreapta Dunării. Dunărea constituie una din cele mai importante căi de transport și circulaţie care în prezent este sub-utilizată. Cursele de persoane au dispărut de pe rutele interne, atât din cauza bazei materiale (lipsa vaselor de transport, starea avansată de degradare a celor existente, starea precară a amenajărilor portuare etc.) cât si a structurilor organizatorice necesare (lipsa unei societăţi gestionare). Includerea portului Baziaș între obiectivele portuare care vor fi reabilitate, potrivit legii 363/2006, va asigura un stimulent în plus pentru dezvoltarea turismului și a serviciilor aferente în zonă. Comuna Pojejena este situată în zona de influență a orașului Moldova Nouă, aici fiind arondată pentru asistența medicală de specialitate (policlinica și spital), serviciile de trezorerie, judecătorie și unitățile de învățământ liceal și profesional. 2.3.4. Structuri asociative extrateritoriale din care comuna Sicheviţa face parte În ultimii ani administraţia locală a înscris comuna în cadrul unor asociaţii şi alte structuri programatice regionale, menite să contribuie la o mai bună dezvoltare a întregii zone, la îmbunătăţirea relaţiilor dintre acestea şi la creşterea competitivităţii economice. Printre acestea amintim: Asociaţii de dezvoltare intercomunitară Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile actuale ale legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. ADI-urile sunt organisme de drept privat şi nu au cadru juridic foarte bine definit. Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „ACVABANAT” Caraş-Severin (HCL 96/18,12,2015), a cărui obiectiv principal îl constituie reglementarea, înfiinţarea, organizarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional. Asociaţia de dezvoltare Intercomunitară „INTERCOM DEŞEURI” Caraş-Severin, al cărui scop este realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciului public de salubrizare a localităţilor judeţului pe baza strategiei de dezvoltare la nivelul Caraş-Severinului şi furnizarea în comun a serviciilor, forma de gestiune fiind gestiunea delegată. Asociaţia Dunărea Moldova Nouă a fost înfiinţată cu scopul de a sprijini dezvoltarea durabilă a zonei Clisura Dunării, puternic afectată de activităţile de minerit – exploatare cupru. Obiectivele acestei asociaţii sunt: dezvoltarea durabilă a zonei Clisura Dunării; 34 ecoturismul; dezvoltarea si promovarea patrimoniului natural şi material, protecţia mediului; informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la problemele de mediu cauzate de exploatările miniere; conştientizarea autorităţilor locale cu privire la pericolele pentru sănătatea umană a fostelor exploatări miniere. Din cadrul acestei asociaţii fac parte şapte primării Berzasca, Coronini, Gîrnic, Sicheviţa, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa. Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public–private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriului acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului. Grupul de Acţiune Locală “Clisura Dunării, Berzasca. Este formată din UAT Berzeasca, Coronini, Gârnic şi Sicheviţa. Misiunea acestei asociaţii este dezvoltarea durabilă integrată a microregiunii, clisurii, dezvoltare bazată pe conservarea mediului natural, revigorarea tradiţiilor locale şi promovarea produselor locale. Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Clisurii Dunării, jud. Caraș-Severin, al cărui obiectiv general este dezvoltarea durabilă integrată a zonei pescărești Clisura Dunării din jud. Caraș-Severin, prin sprijinirea din punct de vedere economic, social şi de mediu comunitățile pescăreşti locale. 2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE Principalele activitati economice desfasurate la nivelul comunei sunt: agricultura, prin exploatarea terenurilor agricole, pescuitul, comertul cu amanuntul și alimentatia publica, turismul activitati de prestari servicii. 2.4.1.Activităţi agricole. Creşterea animalelor Agricultura, prin cele două ramuri ale sale cultura cerealelor și creșterea animalelor reprezintă ramura economică de bază, avănd tradiții îndelungate în acest spașiu geografic. Acest fapt a fost favorizat de existența unor importante suprafețe de teren arabil, propice cât și de pășunile întinse existente în zonele de deal și munte. La păstrarea caracterului agricol a contribuit atât situarea localității în afara zonelor de dezvoltare industrială din trecut cât și puternicele tradiții locale. Și astăzi peste 50 % din populația comunei lucrează în agricultură. În ceea ce privește potenţialul agricol, conform PATJ Caraş Severin, unui locuitor îi revin 0,5 – 0,9 ha. 35 ############################################ Conform Strategiei de dezvoltare locală bazele economicei comunei Pojejena sunt agricultura şi pescuitul. Din cele 11.293 ha cât reprezntă suprafaţa comunei, suprafaţa agricolă este de 5.287 ha (46,82 %), 4.970 ha (44 %) sunt suprafeţe forestiere, 640 ha (5,7 %), terenuri umede – în mare parte protejate şi 131 ha (1,2%) terenuri neproductive, degradate. . Ţinând seama de faptul că 67.2 % din teritoriul comunei estre cuprinsă în arealul Parcului Natural „Poţile de Fier”12 (7599 ha din 11.293 ha), modul de utilizare a terenului agricol inclus aici este următorul: ########################pcV ŘżQ ############ Pe satele componente structura suprafeţelor agricole este următoarea: Localitatea Arabil Păşune Fâneţe Vii Livezi Total Pojejena 480 850 270 1,7 7 1608,7 Divici 82 982 193 6 2,5 1265,5 Belobreşca 290 585 104 7,7 7,2 993,9 Radimna 368 285 71 8 7,8 793,8 Şuşca 173 439 59 2,6 5,5 679,1 Total 1393 3141 697 26 30 5287 Din datele prezentate se pot constata următoarele: cele mai multe terenuri arabile sunt deţinute de către satele Pojejena, Radimna şi Belobreşca, cu o suprafaţă de 1838 ha, reprezentând cca. 80 % din suprafaţa arabilă a comunei, pe primul loc fiind Pojejena. Sub raportul resurselor necesare creşterii animalelor (păşuni + fâneţe) satele Pojejena, Divici şi Berlobreşca dispun de 2984 ha, ceea ce reprezintă cca. 78 % din totalul acestor resurse, pe primul loc situându-se satul Divici. În ceea ce priveste cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie, acestea sunt mai puţin reprezentative. 12 Idem Programme UNESCO - Biosphere reserve nomination form – Iunie 2009, tabel nr.2.1 36 Suprafeţele viticole şi pomicole sunt restrâne, fiind destinate în 1000 principal consumului familial şi mai 900 puţin pentru comerţ. Cele mai intinse 800 700 suprafeţe viticole, cultivate cu soiuri Pojejena 600 hibride (2 ha cu viţă altoită) sunt la Belobreşca 500 Divici Radimna şi Belobreşca. Conform PATJ 400 Radimna Caraş Severin, potenţialul viticol/UAT 300 raportat la numărul de locuitori este 200 Şuşca cuprins intre 0.0180 şi 0,2598 ha/loc. 100 Cele mai întinse suprafeţe pomicole 0 sunt la Pojejena. Se cultivă în general Arabil Păşune Fâneaţă Vii Livezi mărul şi prunul. Valorificarea comercială se face pe pieţele agro-alimentare Moldova Nouă, Oraviţa şi la târgul din Sichieviţa. În ceea ce priveşte coeficientul de fărâmiţa re a suprafeţelor agricole, conform PATJ Caraş Severin, potenţialul arabil/UAT raportat la numărul de locuitori este de până la 0.50 ha/loc. Acest fapt oglindeşte dimensiunile în general mici ale suprafeţelor de teren. Potrivit Strategiei de dezvoltare, la nivelul comunei nu există societăţi agricole. Ca activitate economică de bază, agricultura se practică în cadrul celor 1.121 de exploataţii agricole, din care 1093 sunt exploataţii familiale şi 29 exploataţii individuale. Marea majoritate a terenurilor arabile sunt cultivate cu porumb, grâu, orz, plante furajere, legume şi cartofi. Producţia medie obţinută la hectar este: La nivel local La nivel de ţară în 2007. porumb 5.500 kg/ha, 3.567 kg/ha; grâu 3.500 kg/ha, 2.738 kg/ha; orz 4.000 kg/ha; 2.331 kg/ha; varză 40.000 kg/ha; 24.271 kg/ha; cartofi 25.000 kg/ha; 14.000 kg/ha; plante furajere20.000 kg masa verde/ha. 13.042 kg/ha. Din datele de mai sus se pot constata depăşirile substanţiale la toate tipurile de culturi, cu toate ca agricultura se realizează în sistem traditional, pe baza exploataţiilor familiale. Acest fapt vorbeşte de la sine despre potenţialul pentru agricultură intensivă în zonă. Producţii foarte mari sunt obţinute la varză şi cartofi. Comuna poate deveni un producător important al acestor produse pentru piaţa zonală sau chiar pentru alte zone, in condiţiile organizarii producătorilor locali. Creşterea animalelor La poalele Munţilor Locvei, creşterea animalelor reprezintă în continuare una dintre îndeletnicirile tradiţionale ale locuitoriulor. Actualmente agricultura si in special creşterea animalelor a revenit în centrul preocupărilor economice ale populaţiei. Această ocupaţie se bazează pe creşterea bovinelor, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări, iepuri de casă sau alte animale cu blană, albine etc. Bovinele sunt crescute atât pentru carne cât şi pentru lapte. Producţia de carne existentă acoperă nesesarul locuitorilor, asigurând totodată cantităţi împortante ce pot fi valorificate în afara teritoriului, care pot aduce venituri substanţiale producătorilor. Creşterea vacilor de lapte, ocupaţie de bază în zona rurală, montană asigură venituri ritmice şi stabile crescătorilor de animale. Pentru viitor se impune susţinerea valorificării eficiente a acestui produs, prin realizarea unor investiţii în retohnologizarea unor activităţi necesare realizării unor produse lactate specifice, de calitate superioară. Suprafeţele mari de păşune au facut din creşterea animalelor o ocupaţie importantă de-a lungul timpului pentru locuitorii acestui spaţiu. Analizând comparativ situaţia creşterii animalelor la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX cu cea din ultimii ani la nivelul satelor acualei comune Pojejena, se constată următoarele: 37 ▪ numărul mare de animale din gospodăriile populaţiei la începutul sec XX şi opţiunea pentru creşterea unor specii care astăzi s-au redus drastic, caii cu peste 74 % şi cornutele mari cu peste 73 %; ▪ rolul important în economia comunităţilor îl au ovinele, cu toate că numărul acestora s-a redus semnificativ în ultimii ani, datorită posibilităţilor limitate de valorificare a unor produse secundare, în special lâna şi pieile; ▪ daca creşterea porcilor şi-a păstrat în general rolul în economia comunităţii, în ultimii ani se constată tendinţe de regres a numărului acestora, numărul acestora diminuându-se cu 50 % în ultimii 10 ani ▪ opţiunea pentru creşterea caprelor, relativ uşor de întretinut, dar cu un rol important în alimentaţie este vizibilă în păstrarea relativ constantă a numărului acestora şi la începutul sec XXI la fel ca şi la începutul sec XX. Având o tradiţie şi condiţii optime de dezvoltare pe cele peste 3100 ha de păşunat existente la nivelul comunei, potenţialul de creştere a animalelor rămâne unul semnificativ, cu o capacitate importantă îndreptată spre valorificare economică. O deosebita dezvoltare a cunoscut însa cresterea ovinelor, comuna Pojejena @~ŁÔ)ŐöZő%#Ű:#Mófç6ĺeŔ™€##â#«fŤ#GŽ„#8 �#ßz#j situându-se pe primul loc la nivelul judeţului Caras-Severin, cu cele peste 3000 de capete de ovine. Pentru viitor această îndeletnicire poate deveni chiar suportul dezvoltării unor activităţi agroturistice, prin valorificarea produselor de bază la nivel local. Alte avantaje ale creşterii animalelor sunt legate de: . stabilizarea forţei de muncă; . . valorificarea superioară a suprafeţelor de păşunat montan şi a bazei furajere existente, . produs competitiv în schimburile comerciale. Totodată, existenţa unor suprafeţe mari de fâneţe şi păşuni, ar permite o dezvoltare prin sistemul de microferme în sectorului zootehnic. În prezent, acest sector este subdezvoltat, evoluţia şeptelului înregistrând în ultimii 10 ani o scădere continuă. Cele mai drastice scăderi s-au înregistrat la cabaline, 54 %, în condiţiile restrângerii utilizarii cailor, şi la porcine, cu 50 %. Scăderi mai mici s-au inregistrat la caprine, poate şi datorită capacităţilor superioare de adaptare la un teren accidentat, cu păşuni de slabă calitate. Evoluţia şeptelului după 1990 Totodată, la nivel de comună nu există asociaţii care să permită o mai buna exploatare a terenurilor, o protejare a intereselor micilor fermieri, o accesare a fondurilor nerambursabile şi o valorificare superioară a produselor ŕŻ##ŕ¸##� ş##ř¸##(ą## »##Xą##H&###� agricole. Doar crescătorii de capre sunt #¨%##� »## organizaţi în Asociaţia crescătorilor de caprine „Alba de Banat – Carpatina”. 38 3.4.2. Silvicultura Prezenţa unor suprafeţe importante de terenuri împădurite, dar mai ales a unor păduri mature, favorizează exploatarea masei lemnoase atât în scopuri industriale cât şi pentru obţinerea combustibilului solid, necesar încălzirii locuinţelor. Conform „Anuarului SOCEC”, proprietatea asupra pădurilor revenea comunității de avere, fost Regimentul conf. Sârbo-bănățean nr. 14. În aceste condiţii, o bună parte din suprafeţele împădurite au revenit în ultimii ani din administrarea ROMSILVA în proprietatea privată a unor organizaţii, instituţii şi persoane fizice. În noile condiţii se impune: - întărirea sistemelor de protecţie a fondului silvic, prin controlul şi limitarea tăierilor; - continuiarea activităţilor pentru întinerirea acestuia prin plantari cu specii autohtone, valoroase şi regenerări naturale; - creşterea procentului de valorificare a masei lemnoase recoltate pe teritoriul comunei; - valorificarea produselor secundare ale pădurii (fructe de pădure, ciuperci, vânat etc.). Faptul că cea mai mare parte din suprafeţele împădurite ale comunei se găsesc în perimetrul PNPF, regimul acestora a cunoscut schimbări importante, dar care nu se reflectă totdeauna şi în modalităţile concrete de exploatare. Pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena pădurile acoperă o suprafaţă de 5.265 ha. După aplicarea prevederilor legii dintre acestea, 378 ha au revenit în proprietatea unor persoane fizice, 4426 ha se găsesşte în proprietatea unor persoane juridice, iar 835 ha în proprietatea primăriei locale. 2.4.3. Pescuitul industrial şi sportiv reprezintă astăzi o activitate in regres, datorită unor factori naturali şi antropici. Fiind o comună limitrofă Dunării, pentru unii dintre locuitori, pescuitul este indeletnicirea de bază. Astăzi la nivelul comunei sunt înregistrate şi autorizate 80 persoane. Regresul fondului piscicol şi scăderea calităţii acestuia impune ca la semnarea contractelor anuale dintre pescari şi gestionarii fondului piscicol din Dunăre să fie stabilite cote maxime de extragere, iar verificarea modului de realizare a activităţilor de pescuit să poată fi controlată şi de către Administraţia PNPF. Sistemul deficitar de control al exploatărilor piscicole de catre Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, precum şi lipsa unor capacităţi maxime de exploatare impuse de către Compania Naţională de Administrarea Fondului Piscicol determină existenţa unei situaţii destul de grave în acest sector al economiei, lucru care se va reflecta în calitatea vieţii comunităţilor umane din zona rezervaţiilor naturale. Principalele varietăţi şi specii piscicole accesibile de către aceştia sunt: Caras, Crap, Crap chinezesc, Somn, Şalău, Ştiucă, Cega, Plătică, Batcă, Babuşcă, Biban, Roşioară, Anghilă, Caracudă, Obleţi, Lin etc. Dintre acestea doar Cega este specie protejată, inclusă în programele de protecţie, a cărei pescuit este interzis. Dezvoltarea pisciculturii în zona „Clisurii” nu se poate realiza fără înfiinţarea unor puncte de prelucrare primară sau totală a acesteia în unităţi de profil. Astăzi cantitatea medie pescuită de către pescarii locali este de 300 – 400 kg/an, cantitate predată către centrul de colectare al asociaţiei piscicole „Clisura Dunării” cu sediul în Coronini. Lipsa unei asociaţii locale, distanţa mare până la centrul de colectare, costurile ridicate cu diferitele taxe, impozite şi cotizaţii, preţul de colectare mult inferior celui de pe piaţa liberă, limitează dezvoltarea pescuitului şi încurajează pescuitul ilegal. Administraţia locală sprijină dezvoltarea pescuitului prin: suport acordat înfiinţării unei asociaţii piscicole în comună; darea in folosinţă gratuită pe o perioada de 5 ani a spatiului fostei gradiniţe din loc. Pojejena (sarbă), Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologia Acvatică, Pescuit şi Acvacultură din Galaţi, unde au fost create câteva noi locuri de muncă. În sprijinul acestei 39 În condiţiile în care mare parte din această ocupaţie este atent supravegheată de către Administraţia PNPF, aceasta poate promova ideea realizării unor astfel de activităţi, atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi la cel al agenţilor economici interesaţi de investiţii în acest teritoriu. Este de mare interes promovarea de produse piscicole care să poarte sigla parcului13. Prin hotărârea 97 din 18.12.2015, Consiliul Local al comunei Pojejena a hotărât aderarea la Parteneriatul „Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării integrate a Zonei Pescăreşti a Clisurii Dunării, jud. Caraş-Severin, constituit în vederea: 1. realizării tuturor activităţilor necesare elaborarii Strategiei de dezvoltare locală pentru zona de pescuit a Clisurii Dunării, din jud. CS; 2. depunerea Strategiei de dezvoltare locală în vederea selecţiei; 3. constituirea unei forme asociative în condiţiile ordonanţei nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 2.4.4. Industrie şi servicii14 La începutul sec. XX pe teritoriul comunei se desfăţura o intensă activitate economică în cadrul căreia rolul preponderent il avea iniţiativa particulară. Datele menţionează existenţa la nivelul localităţilor actualei comune a unui număr de 68 de mici meseriaşi/meşteşugari. Principalele meserii practicate erau cele de covaci (25), maşinişti (5), tâmplari (12), croitori (8), pantofari (3), morari (4), măcelari (1), zidari (1), dulgheri (2), cofetari (6). Din datele de mai sus rezultă că cele mai solicitate meserii era cea de covaci (fierari), tâmplari şi croitori. Un rol important il aveau meseriile de cofetari, pantofari şi morari. Comunităţile cu cei mai mulţi meseriaşi erau Radimna (21) şi Pojejena de Sus (17). Alături de aceştia activitatea economică a comunităţilor era completată cu activitatea a nu mai puţin de 74 de ateliere şi mici unităţi industriale. Desigur în cadrul acestora trebuie să căutăm şi pe cei care se ocupau cu pescuitul, grupaţi de regulă în asociaţii profesionale. Din acest număr, 55 erau echivalentele actualelor asociaţii familiale (fără angajaţi). Cele mai multe asemenea microunităţi economice erau în Radimna (15) şi Divici (11)15. Având în vedere tradiţia pe care iniţiativa privată a avut-o în viaţa acestor comunităţi există şansele unei implicări mai largi a populaţiei locale în alte activităţi aducătoare de venituri, altele decăt cele agricole, stagnarea iniţiativei private putând fi pusă pe lipsa surselor financiare şi a condiţiilor grele de creditare. Astăzi la nivelul comunei nu există activităţi cu caracter industrial. Sectorul serviciilor este relativ restrâns, fiind orientat în principal spre activităţi comerciale. Nu lipsesc totuşi nici serviciile destinate populaţiei si cele destinate principalelor îndeletniciri locale, agricultura şi pescuitul. Sevicii comerciale Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea: 7 baruri; 16 magazine mixte, 1 motel Servicii către populaţie salon de înfrumuseţare; traducător autorizat; o firmă de construcţii; Servicii pentru agricultură şi pescuit cabinet veterinar, deservit de către doi medici veterinari, care asigură şi medicamentele necesare îngrijirii şi tratării animalelor bolnave. 13 cf. Elementelor unui posibil plan comun de management al rezervației naturale transfrontalieră Balta Nera &Dunăre – Labudovo Okno. 14 Cf. Strategiei de dezvoltare locală a comunei Pojejena 2009 – 2015. 15 Munteanu, op. cit, p. 373 - 374. 40 ▪ Activităţile turistice Deoarece zona nu a fost promovată din punct de vedere turistic, este rămasă în urmă faţă de alte zone turistice din Caraş-Severin, cu toate că mediul natural şi istoric conferă arealului un caracter de complexitate şi unicitate. Totuși, în ultimi ani se remarcă o tendinţă de creştere a numărului de vizitatori. Numai după crearea celor patru Centre de Informare - Documentare prin proiectul LIFE/NATRO/7171 ”Parcul Natural Porţile de Fier – Conservarea şi managementul habitatelor” şi a activităţii agenţilor de parc, s-a ajuns la posibilitatea cuantificării fluxurilor de vizitatori, furnizând în acelaşi timp informaţii turiştilor şi comunităţilor locale cu privire la obiectivele turistice şi elementele de patrimoniu natural şi cultural. În ciuda unui potenţial turistic important, datorat valorilor naturale şi culturale diversificate, activităţile şi infrastructura turistică sunt în prezent slab dezvoltate. Un motiv a constituit-o și infrastructura de acces deficitară. În ultimi ani s-au întreprins masuri pentru reabilitarea DN 57 A și a DN 57. Tipurile de turism practicat cel mai frecvent în zonă sunt: turismul bazat pe activităţi recreative și pescuit sportiv, turismul de tranzit turismul cultural, prilejuit de diferitele manifestări de acest gen organizate la nivel local. Turismul ştiinţific are un potenţial foarte ridicat datorită diversităţii de specii și peisaje, iar Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier intenţionează, conform Planului de Management, să dezvolte acest sector. Până recent infrastructura turistică era slab dezvoltată, singurele posibilităţi de cazare fiind reprezentate de hotelurile din orașul Moldova Nouă. Astăzi au apărut noi unități de cazare situate pe teritoriul administrativ; la vest de localitatea Divici se găsește pensiunea de trei stele “Flying Fish” (15 camere, 31 locuri) iar la nord de Radimna, în imediata apropiere a DN 75 se găseşte Hotelul LUIZA – Radimna. Alte spaţii de cazare sunt oferite de pensiunile: Larisa şi Magher Irina. Obiective turistice din zonă croaziere individuale pe Dunăre cu ambarcaţiuni private; pescuitul sportiv şi de agrement pe Dunăre; vizitarea unor situri istorice şi arheologice din zonă (cetatea dacică Divici, castrul roman Pojejena etc); rezervaţiile naturale prezente cu ghidaj asigurat din partea PNPF (Râpa cu Lăstuni, Zona umedă Calinovăţ, Zona umedă Divici – Pojejena); manifestări culturale şi festivaluri de folclor cu participare internaţională, etc; acţiuni de promovare a portului și a folclorului local. Dezvoltarea turismului în zonă ar putea valorifica şi alte oportunități cum sunt: sejururi de relaxare şi odihnă, drumeţii, amenajarea unor pensiuni tip ” Vacanţă la Stână ” etc. în Munţii Locvei, trasee turistice de-a lungul malului românesc al Dunării, organizarea unor manifestări care să pună-n valoare buna vecinătate cu Serbia. 41 2.5 POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE 1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei La 1 iulie 2015 populaţia comunei Pojejena număra 2887 locuitori16. Comuna este formată din satele Pojejena, Divici, Radimna, Belobreşca, Şuşca şi este una din cele mai importante localităţi din Clisura Dunării. Sporul natural şi migraţia internă şi externă negative au determinat o scădere a populaţiei cu 733 locuitori în prezent faţă de anul de referinţă 1992, ceea ce reprezintă o diminuare în medie cu cca 52 locuitori/an. Evoluţia populaţiei comunei Pojejena 20 4000 6 3 3500 7 8 3000 28 2500 2000 1500 1000 500 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa: Direcţia de Statistică a judetului Caraş-Severin Populaţia comunei a continuat să scadă în perioada analizată, cauza fiind lipsa oportunităţilor economice, fapt care a generat un flux de migraţie îndeosebi a populaţiei tinere spre mediul urban. Oportunităţile pe care le oferă activităţile turistice în zonă pot constitui în viitor un factor de atracţie pentru a rămâne în localitate. Între ultimele două recensăminte, 2002 (3300 locuitori), respectiv 2011 (2884 locuitori), populaţia comunei s-a redus cu 416 locuitori, reprezentând o diminuare a efectivului demografic cu 12,6%. 1992 2002 2011 1992/ % 2011 Pojejena 3591 3300 2884 707 -19,7 Sursa: Direcţia de Statistică Caraş-Severin 1. Structura etnică Datorită faptului că este o zonă de frontieră, aici locuiesc mai multe comunităţi etnice: la ultimul Recensământ al populaţiei şi locuinţelor din 2011, pe teritoriul comunei Pojejena locuiau 2884 persoane, din care 1456 români, 1320 sârbi, 29 rromi, 12 maghiari, 4 germani iar pentru 54 de persoane informaţia este indisponibilă. 16 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin 42 În perioada analizată, numărul populaţiei de etnie sârbă a fost mai mare decât al românilor, situaţia schimbându-se la ultimul recensământ din 2011, recenzându-se cu 136 mai mulţi români decât sârbi. An Total Români Maghiari Germani Romi Sârbi recensământ populaţie 1930 4794 1971 8 7 61 2726 1956 4508 1841 2 1 57 2600 1966 4195 1814 5 7 15 2343 1977 3969 1756 11 15 36 2137 1992 3591 1705 12 12 34 1817 2002 3300 1515 15 5 38 1719 2011 2884 1456 12 4 29 1320 2002/2011 -416 -59 -3 -1 -9 -399 2002/2011% -12,6% -3,9% -20,0% -20,0% -23,7% -23,2% Sursa: Direcţia de Statistică Caraş-Severin 2.5.3. Structura demografică 2.5.3.1. Structura pe sexe Datele de la recensământul populaţiei realizat în 2002 relevă o structură demografică echilibrată, 1454 femei faţă de 1430 bărbaţi. Structura pe sexe a fost echilibrată şi la populaţia înregistrată la recensământul din 2002, 1647 bărbaţi la 1653 femei. Structura pe sexe a populaţiei Structura pe sexe a populaţiei comunei Pojejena la recensământul comunei Pojejena la recensământul din 2002 din 2011 50% 50% 50% 50% Masculin Masculin Feminin Feminin Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin 43 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin De asemenea, din digrama privind structura pe sexe şi grupe de vârstă în anul 2011 se observă existenţa unui excedent masculin la segmentul de populatie intre 0-44 ani – situaţie tipică luând în considerare fenomenul evidenţiat statistic al supranatalităţii masculine. Excedent feminin se înregistrează la segmentul de vârstă peste 65 ani şi este explicat de supramortalitatea masculină şi speranţa de viaţă mai mare a femeilor. 2.5.3.2. Structura pe grupe de vârstă Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de imbatranire a populatiei. Astfel, conform clasificatiei O.N.U., populatia tânără s-a considerat între 0-19 ani, cea adultă între 20-64 ani şi cea bătrână peste 65 ani. Sursa: DJS Caraş-Severin Fapt remarcabil, ponderea grupelor de vârstă s-a menţinut constant între 2002 şi 2011. Pojejena Total 0-19 ani 20-64 ani peste 65 ani 2002 3300 687 1956 657 2011 2884 462 1828 594 2002/2011 -416 -225 -128 -63 % -12,61% -32,75% -6,54% -9,59% Sursa: DJS Caraş-Severin 44 Modificarea structurii pe grupe de vârstă este mai importantă decât reducerea efectivului populaţiei. Grupa de vârstă care a suferit cele mai dramatice modificări este cea tânără, reducerea fiind de 1/3 într-un interval scurt de 9 ani. Tendinţa de reducere a numărului de tineri se va accentua în viitor dacă se va păstra tendinţa de migrare a tinerilor spre mediul urban care va antrena şi scăderea ratei natalităţii. Grupa de vârstă peste 65 ani a scăzut ca număr cu 10% însă tendinţele la nivel judeţean şi naţional sunt de creştere numerică a acestui segment de vârstă. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei comunei Pojejena între 2002 şi 2011 -9,59% peste 65 ani -6,54% 20-64 ani -32,75% 0-19 ani -35,00% -25,00% -15,00% -5,00% 5,00% 15,00% 25,00% 35,00% 2.5.3.3. Piramida vârstelor Piramida vârstelor reprezentată în anii recensămintelor 2002 şi 2011 permite observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populaţiei în ultimul deceniu. Piramida vârstelor populaţiei comunei Pojejena în anul 2002 85 + 80-84 75-79 70-74 65-69 60 - 64 55–59 50-54 45-49 bărbaţi 40-44 femei 35-39 30-34 25-29 20 – 24 15–19 10–14 5–9 0 – 4 -200 -150 -100 -50 0 50 100 150 200 Sursa: Primăria comunei Pojejena Piramida anului 2002 are baza în scădere continuă. Corpul piramidei arata tendinţa de reducere a efectivului de adulţi (20-64 ani) iar partea superioară a piramidei reflectă fenomenul de îmbătrânire mult mai accentuat al femeilor decât al bărbaţilor. 45 Piramida vârstelor populaţiei comunei Pojejena în anul 2011 85 + 80-84 75-79 70-74 65-69 60 - 64 55–59 50-54 45-49 bărbaţi 40-44 femei 35-39 30-34 25-29 20 – 24 15–19 10–14 5–9 0 – 4 -200 -150 -100 -50 0 50 100 150 200 Sursa: Primăria comunei Pojejena Piramida din 2011 relevă fenomene demografice în derulare: imbatranirea populatiei, reducerea bazei piramidei şi o scădere generală a populaţiei care nu va fi inlocuita la nivelul din prezent in urmatorii ani (grupa de la 0 la 19 ani are efective mai mici decat grupele mai mari 20-24, 25-29). Piramida comparativă a vârstelor arată reducerea efectivelor de tineri în 2011 faţă de 2002 şi în general reducerea numerică a populaţiei la toate grupele de vârstă, reducere cauzată de fluxul migraţiei rural-urban. . Comparând cele 2 piramide se poate observa reducerea treptată a bazei piramidei anului 2011 faţă de 2002, efect direct al reducerii ratei natalităţii şi scăderii efectivului populaţiei fertile. Sursa: Primăria comunei Pojejena 46 2.6 CIRCULATIA 2.6.1 Echiparea tehnica cu căi de comunicaţie terestră La nivelul comunei Pojejena infrastructura de transport are două componente inegale ca dezvoltare: infrastructura de transport rutieră şi cea fluvială. A. Circulaţia rutieră Infrastructura de transport rutieră, în lungime de cca. 178 km este formată din: Drumuri naţionale - reprezentate prin: DN 57 – care leagă Orşova de Moldova Nouă şi Oraviţa, traversează comuna de la nord la sud pe o lungine de 5 km. Acest drum, cunoscut pe sectorul Pojejena - Orşova si sub numele de „Drumul Clisurii”, a fost construit între anii 1834 -1837 din iniţiativa şi sub conducerea contelui Szechenyi şi dat în folosinţă în 1846. Pe structura acestuia a luat naştere actualul drum naţional, ce asigură legătura dintre Pojejena cu centrele urbane din zonă şi celelalte localităţi ale judeţului Caraş Severin. DN 57 A - care face legătura dintre Pojejena (DN 57) şi Socol are o lungime de 25,65 km, din care 16,35 km pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (DN 57), între km 0,00 şi 16+350. Punctul terminus este în centrul comunei Socol unde se racordează la DJ 571C. Şi acest drum este parte din Șoseua Cazanelor, construită în perioada 1834 – 1837 de către austrieci, pentru a lega Baziașul cu Orșova, prin zona de defileu a Dunării. Drumul se găseşte în stare bună, fiind recent modernizat. Importanţa acestei artere de circulaţie rezidă în faptul că deserveşte localităţi rurale situate la periferia judeţului, rezolvând o serie de probleme de ordin social, concomitent cu favorizarea şi stimularea componentei turistice, valorizând particularităţile si specificul unor zone cu un potenţial turistic insuficient valorificat. Totodată, interesul special pentru ruta Orşova – Pojejena – Socol este dat şi de necesităţile de exploatare a hidrocentralei Porţile de Fier I, dar mai ales pentru că această şosea reprezintă drumul de legătură cel mai scurt dintre sudul României cu Italia, Franţa şi Spania. Şoseaua Cazanelor, construită cu enorme eforturi, este una dintre cele mai frumoase şosele din ţară, cu un rol turistic major în valorificarea turistică a Defileului Dunării şi a Banatului de sud. Drumurile comunale, în lungime totală de 7,5 km, sunt reprezentate de: - DC 111 cu lungimea de 5 km pe teritoriul comunei, ce face legătura dintre Belobreşca (DN 57A) şi Zlatiţa (DJ 571C). Este un drum montan, pietruit, care a fost inclus ]ntr/un proiect de reabilitare [n perioada 2008/2009. Drumurile de acces (agricole), în lungime totală de cca. 16 km, pornesc de la periferia localităţilor şi trec pe lângă parcelele agricole, favorizând accesul la acestea. Sunt drumuri de pământ batut, cu o lăţime de 4 – 6 m, fără podeţe, ziduri de sprijin şi şanţuri de scurgere, puternic afectate de fenomenele de siroire. La nivelul localităţilor, străzile suprapun în cea mai mare parte infrastructura de transport formată din drumurile naţionale şi comunale care traversează localităţile. Reţeaua drumurilor în intravilan este de tip rectangular, cu două străzi paralele şi patru perpenndiculare pe DN 57, cu o lungime de cca. 5 km, din care 2,5 km sunt din pământ acoperite cu pietriş. În ultimii ani au fost modernizate principalele 3 străzi din localitatea Pojejena, in lungime de 1,159,2 ml şi a trei străzi don Belobreşca, cu o lungime însumată de 1.503,5 ml. Drumurile de acces în extravilan pornesc de regulă de la periferia localităţilor şi trec pe la limita parcelelor agricole. Sunt drumuri de pământ bătătorit, cu o lăţime de 4 – 6 m şi o lungime cumulată de cca, 16 km. Drumurile forestiere, deschise în diferite perioade, pentru valorificarea industrială a masei lemnoase din Munţii Locvei, din perimetrul comunei Pojejena. Se găsesc într-o stare tehnică necorespunzătoare. 47 Reţeaua stradală a comunei însumează peste 14.000 m liniari, din care cca. 4.000 sunt formati din DN 57 A, jucând rolul de stradă principală. Potrivit legii 213/1988 suprafaţa stradală aparţinând domeniului public, care a fost asfaltată în ultimii ani este de 54.840 mp în localitatea Pojejena şi de 27.989 mp la Belobreşca (Anexa la HCL nr. 3/20,01.2015). Podurile și podețele existente asigură traversarea principalelor cursuri de apă şi a torenţilor de versant. Se regăsesc la nivelul DN 57, 57 A, dar şi a drumurilor comunale şi a celor forestiere. Potrivit legii 363/21 septembrie 2006 privind dezvoltarea reţelele de transport şi în conformitate cu P.A.T.N. şi P.A.T.J., comuna Pojejena este inclusă în cadrul coridorului VII, Pan- European: Baziaş – Orşova – Cernavodă – Sulina, prin traseul Drumului Expres cu 4 benzi Baziaş – Moldova Nouă – Drobeta-Turnu Severin. B. Circulaţia feroviară şi aeriană Comuna Pojejena nu dispune de legături feroviare, cea mai apropiată gară fiind la 50 km distanţă faţă de centrul de comună, in oraşul Oraviţa. Accesul la infrastructura de transport aerian se realizează prin aeroporturile de la Timişoara şi Caransebeş. C. Circulaţia fluvială Transportul pe Dunăre a jucat un rol important în viaţa economică şi socială a zonei înainte de 1989, când la Pojejena exista un port local la Dunăre, pentru mărfuri și persoane. Dezorganizarea și dispariția Companiilor românești de transport pe Dunăre după 1990 a determinat un recul masiv al activităților portuare în acest sector. Alături de acest fapt, declinul activităţilor economice din zonă a determinat reducerea activităţii portului, astăzi acesta fiind desfiinţat. Circulaţia navelor de pasageri s-a desfiinţat odată cu închiderea liniei de pasageri Moldova Nouă - Orşova. În urma unui proiect transfrontalier, privind Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena - zona eligibilă Vojevodina, s-a reuşit construirea unui port în localitatea Pojejena (achiziția unui ponton, achiziția unui catamaran, lucrări de dragare, lucrări de îndiguire), care reânscrie localitatea între punctele de interes turistic şi economic din zonă, şi extinderea legăturilor economice şi turistice cu localitatea sârbească Kladovo. Totodată infrastructura portuară realizată conectează teritoriul administrativ la una dintre magistralele europene de transport importante, cea a Dunării, încluzând pojejena în rândul localităţilor riverane, implicate direct în Strategia Dunării. Disfuncţionalităţi circulație Deoarece DJ 57A traversează patru din localitățile comunei, Pojejena, Şuşca, Belobreşca și Divici, în care trama stradală nu este adaptată tipului de circulaţie actual, aflat într-o continuă creștere, determină o serie de disfuncţionalităţi. - nivelul ridicat de zgomot; - afectarea clădirilor de către trepidaţiile produse de către mijloacele de transport de mare tonaj; - prezenţa animalelor domestice şi a mijloacelor de transport tradiţional; - lipsa unei infrastructuri de transport pentru mijloacele de transport tradiţional; - starea deficitară a drumurilor comunale şi de acces, favorizate de diferenţele de nivel şi de structura litologică pe care o străbat. Acest aspect a cunoscut o relativă înbunătăţire în ultimii ani prin modernizarea unor drumuri comunale şi de interes local, precum DC 111 care leagă localităţile Belobreşca (DN 57 A Pojejena) şi Zlatiţa (DJ 571 Socol), drumul de interes local de la Şuşca şi a reţelei stradale existente. Din aceste considerente se impune o semnalizare corespunzătoare, limitări de viteză şi amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor. La construirea noilor clădiri (locuinţe, spaţii de cazare, magazine sau pentru alte utilităţi) se vor avea in vedere asigurarea unor distanţe minime suficiente până la şosea şi utilizarea perdelelor de vegetaţie împotriva prafului şi zgomotului. 48 2.7 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL Intravilanul existent este cel aprobat prin hotărârea consiliului local al ultimului PUG aprobat. Sat Pojejena - reşedinţă de comuna EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) ZONĂ REZIDENŢIALĂ 36 45 ZONĂ DOTĂRI EDILITARE 1 1,25 ZONĂ UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE 1 1,25 ZONĂ SPAŢII VERZI, TERENURI SUB APĂ 1,02 1,27 TEREN DE SPORT 0,62 0,78 ZONĂ TEHNICO-EDILITARĂ 0,04 0,05 ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ 73 0,91 TEREN AGRICOL DIN INTRAVILAN 16,5 20,62 TERENURI NEPRODUCTIVE 0,19 0,24 APE 0,21 0,26 CĂI DE COMUNICAŢIE- Drum naţional DN 57 ŞI 1,07 1,34 TRANSPORT- Străzi şi uliţe 2 2,5 TOTAL INREAVILAN EXISTENT 80 (70,19) 100,00% EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) Sat Belobreșca EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) ZONĂ DE LOCUIT (REZIDENŢIALĂ) 22,92 63,66 ZONĂ DOTĂRI 1 2,78 ZONĂ UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE - - ZONĂ UNITĂŢI MICĂ INDUSTRIE ŞI COMERŢ 30 0,83 SPAŢII VERZI 0,32 0,89 ZONĂ TEHNICO-EDILITARĂ ŞI GOSPOD. COM 0,5 1,39 TEREN AGRICOL INTRAVILAN 5,5 15,27 TERENURI NEPRODUCTIVE 1,23 3,43 ZONĂ ACOPERITĂ PERMANENT DE APE 0,52 1,44 CĂI DE COMUNICAŢIE - Drum naţional DN 57 – şi 1,56 4,34 DN 57 A. Drum comunal DC 47- Străzi şi uliţe 2,15 5,79 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 36 (36,11) 100,00% Sat Divici EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) ZONĂ DE LOCUIT 11,46 24,35 ZONĂ DOTĂRI EDILITARE 0,6 1,3 ZONĂ DE DEZVOLTARE 21,75 47,28 ZONĂ SPAŢII VERZI ŞI AGREMENT 0,17 0,37 49 ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ 0,27 0,58 TEREN AGRICOL INTRAVILAN 8,29 20,19 ZONĂ APE 0,28 0,61 CĂI DE COMUNICAŢIE-Drum naţional DN 57 ŞI 1,18 3,15 TRANSPORT - Străzi şi uliţe 1 2,17 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 46 (23,68) 100,00% Sat Radvensca EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) ZONA REZDENŢIALĂ CU CLĂDIRI ZONA DOTĂRI EDILITARE ZONA SPAŢII VERZI ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ CĂI DE COMUNICAŢIE– Drum comunal DC 47 ŞI TRANSPORT - Străzi şi uliţe TEREN AGRICOL ÎN INTRAVILAN ZONĂ APE TOTAL INTRAVILAN EXISTENT Sat Șușca EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafaţa Procent din total (ha) Intravilan (%) ZONA REZDENŢIALĂ CU CLĂDIRI ZONA DOTĂRI EDILITARE ZONA SPAŢII VERZI ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ CĂI DE COMUNICAŢIE– Drum comunal DC 47 ŞI TRANSPORT - Străzi şi uliţe TEREN AGRICOL ÎN INTRAVILAN ZONĂ APE TOTAL INTRAVILAN EXISTENT BILANŢ TERITORIAL TERITORIUL CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ AD-TIV AL NEAGRICOL TOTAL UNITĂŢII DE AGRICO Păduri + zone Căi de Curţi şi alte BAZĂ L Apa Neproductiv verzi amenajate comunicaţie construcţii EXTRAVILAN - 129,5 11050,89 INTRAVILAN - 1,5 242,11 TOTAL 5290 4970 640 185 77 131 11293 % DIN TOTAL 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE Fiind situat într-o zonă cu o morfologie diversă, în care se îmbină elemente specifice reliefului munţilor cu înălțimi reduse cu cel platou şi de luncă, diversificată litologic şi hidrografic, 50 teritoriul administrativ al comunei Pojejena se confruntă cu o varietate importantă de elemente de risc natural. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Caraş-Severin, ce defineşte şi descrie riscurile şi sursele de risc ce se pot manifesta, analiza modului de manifestare a acestora şi concepţia privind acţiunile de pregătire, prevenire, protecţie, intervenţie şi înlăturare a potenţialelor efecte ale acestora, la nivelul comunei Pojejena cele mai importante riscuri naturale sunt datorate inundatiilor, degradarea accentuată a malurilor datorată eroziunii, văile torenţiale şi torenţii de versant, prăbuşiri de versanţi, căzături forestiere datorate unor furtuni violente, riscul seismic etc. Identificarea zonelor şi a riscurilor naturale potenţiale a fost făcută pe baza documentaţiei disponibile P.A.T.N. - Secţiunea a V-a – Riscuri naturale, P.A.T.J. Caraş-Severin, cap. 1.4. - zone cu riscuri naturale şi informaţii culese din teritoriu de la reprezentanţi ai administraţiei locale. 2.8.1. Riscul seismic Potrivit Legii 585/12 septembrie 2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea V-a – Zonele de risc natural, comuna Pojejena se înscrie intr-o zona cu o magnitudine seismica potenţială de 71 – scara M.KS, cu o perioadă de revenire de cca. 50 ani, conform raionării seismice a teritoriului României, anexa. Conform Normativului P 100-92, zonele seismice şi valorile Ks – Tc pentru comuna Sacu şi comunele vecine sunt următoarele: `2##đ/## 0##80##� 4###3##05## wp#� …*# up#@4## 2.8.2. Riscul de inundaţii Sub aspectul cantităţii de precipitaţii căzute într-un interval de 24 h, acest areal se găseşte într-o zonă cu risc scăzut. Potrivit Legii 585/12 septembrie 2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea V-a – Zonele de risc natural (anexele IV şi IV a), cantitatea maximă de precipitaţii căzută ân 24 de ore, în intervalul 1901 – 1997 este < 100 mm, cu toate acestea teritoriul administrativ este ameninţat de inundaţiile produse decreşterea apelor fluviului Dunărea şi a revărsării cursurilor de apă care traversează teritoriul administrativ. Creşterile de debite în cazul râului Radimna afectează întregul curs de propagare prin distrugerea şi erodarea malurilor, prin antrenarea unui volum mare de materiale detritice, (pietrişuri, nisipuri) lemne şi resturi menajere, cu un impact distructiv asupra malurilor şi a zonelor joase. În zona localităţii cu acelaşi nume şi în aval de aceasta, aceste efecte se manifestă prin inundarea unor terenuri agricole, distrugeri produse infrastructurii existente, afectarea unor gospodării sau a altor bunuri. Revărsarea unor torenţi de versant aflaţi la limita sudica a Munţilor Locvei, precum pr. Divici, Belobreşca, Şusca şi Valea Pojejena, afecteză deseori atât infrastructura locală, gospodării ale populaţieişi semănăturile în zonele joase. Toate aceste incidente subliniază existenţa unor riscuri reale de inundaţii în zonă, care se pot repeta în contextul unor fenomene meteorologice extreme. Din această cauză se impun o serie de măsuri de protecţie cum ar fi: îndiguirea zonelor cu risc de inundare crescut, în principal a răului Radimna; curăţarea albiilor şi îndiguirea cursurilor inferioare a celorlalte văi de versant; împădurirea versanţilor cu risc ridicat de denundare şi spălare, decolmatarea rigolelor şi a podeţelor de pe DN 57 şi DN 57 A. 51 Totodată, pentru a limita efectele posibile al acestor fenomene, administraţia locală a demarat o serie de măsuri pentru decolmatarea şi canalizarea cursurilor inferioare a văilor Divici, Belobreşca şi Şuşca. Desigur, înainte de realizarea complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier au existat riscuri de inundaţii generate de creşterile de debite pe cursul Dunării. Astăzi nivelul fluviului este controlat prin intermediul lacului de acumulare existent, diferenţele de nivel neînregistrând valori mai mari de 0,5 m. 2.8.3. Riscul alunecărilor de teren Prin caracteristicile sale geologice şi pedologice, teritoriul administrativ al comunei Pojejena, potrivit PATJ Caraş-Severin, are un grad de probabilitate mare a producerii alunecărilor de teren, datorită prezenței depozitelor losseide susceptibile prăbuşirilor de structură, de procese active de sufoziune precum şi de fenomene de lichefiere, în cazul unor cutremure cu magnitudine mai mare de 6 grade (MSK). De asemenea, prezenţa unor depozite sedimentare tortoniene constituite dintr-o alternanţă de marne, pietrişuri, calcare organogene şi argile deluviale, face susceptibil pericolul de producere a unor dezechilibre de versant, care se manifestă sub forma unor alunecări de teren de mică şi medie adâncime. Cele mai semnificative fenomene de acest gen au loc în preajma şi în lungul DN 57 A, pe sectorul Divici-Baziaş. Alunecările de pământ şi pietre din acest sector afectează circulaţia pe această rută, Inportante evenimente de acest fel au avut loc în decursul anului 2014, când căderile masive de precipitaţii au avut un impact puternic asupra albiilor căilor şi a infrastructurii de transport din zonă. 2.8.4. Prăbuşiri de maluri, versanţi şi căderi de pietre O atenţie deosebită trebuie acordată stabilizării malurilor în zona lacului de acumulare, deoarece modificarea regimului hidrologic al Dunării (lacustru) a determinat apariţia în zona malurilor a unor procese de abraziune foarte active. Malurile insuficient protejate cu un sol uşor dezagregabil sunt victima efectelor provocate de valurile iscate de curenţii de aer şi circulaţia navelor fluviale pe suprafaţa lacului. Este cazul zonelor situate în aval de Buziaş şi a altor sectoare lipsite de vegetaţie specifică. După o analiză atentă, în contextul includerii acestor zone în Planul Urbanistic General, vor trebui găsite formele cele mai potrivite pentru fixarea malurilor, forme care să afecteze cât mai puţin mediul ambiental existent. În acest scop C.J. Caraş-Severin a demnarat un proiect pentru cunoaşterea impactului avut de degradarea malurilor Dunării asupra zonelor umede şi găsirea celor mai bune soluţii tehnice pentru protejarea acestora, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. De asemenea, în urma diverselor lucrări din zonă, au fost create mai multe puncte de exploatare a materialelor de construcţii, (nisipuri, piatră de construcţie) sub formă de cariere. Pe lângă rolul benefic asupra economiei locale, aceste cariere au crescut riscul alunecărilor şi a prăbuşirilor de mal. Riscuri de prăbuşire a unor versanţi mai pot apărea în lungul drumurilor DN 57, pe sectorul cuprins între Valea Radimna şi limita cu teritoriul administrativ al comunei vecine, Naidăş. Proceşele se pot intensifica mai ales în urma unor ploi torenţiale şi în perioadele de primăvară când sub efectul proceselor de gerifracţie din timpul iernii şi a umidităţii ridicate din primăvară, pot avea loc căderi de pietre sau alunecări de versanţi. Pentru înlăturarea acestor pericole se impun masuri de împăduriri în zonă şi de apărare a drumurilor prin intermediul zidurilor de sprijin. 52 2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ Printr-un proiect integrat privind realizarea infrastructurii de baza in comuna Pojejena, localitatile Pojejena si Belobresca, finanţat PNADR prin Masura 322 - "Renovarea si dezvoltarea satelor", cu o valoare totală de 2,481,381.27 RON , s-a reuşit realizarea şi darea în folosinţă a celor două componente incluse în decursul anului 2014. Aceste componente sunt: 1) Componenta "Realizarea infrastructurii de apa uzata" 2) Componenta "Modernizare strazi/drumuri secundare" Dar cum realizarea proiectului s-a făcut cu nerespectarea unor condiţionalităţi impuse de finanţator, Prin adresa nr. 1122/17.04.2015 comuna Pojejena solicită suma de 84.957,96 lei ca urmare a Deciziei Civile nr. 14/10.03.2015 a Curții de Apel Timișoara, cu privire la Dosarul nr. 1233/115/2014, având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 35/P/060.32014 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sub nr. 3467/28.03.2014, prin care A.P.I.A. constată unele abateri și solicită restituirea sumei de 84.957,96 lei. Pentru a face faţă acestei cereri administraţia locală a cerut guvernului prin intermediul instituţiei prefectului alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a sumei de 84 mii lei. 2.9.1. Gospodărirea apelor: Lucrări hidritehnice La acest capitol includem Studiul privind realizarea apărării mal în zona umedă Divici- Pojejena SMIS 1344, prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, iniţiat de către Consiliul Judeţean Caraș-Severin în parteneriat cu Municipalitatea Veliko Gradiste din Serbia. Proiectul în valoare de 637,700 euro din care 484,080 euro bugetul Consiliului Judeţean Caraș- Severin, are următoarele obiective specifice: - Realizarea studiilor privind realizarea apărării de mal in zona umeda Divici-Pojejena; - Selectarea celor mai adecvate soluţii tehnice în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile; Proiectul implementat de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin în parteneriat cu Municipalitatea Veliko Gradiste, finalizat în aprilie 2015 a inclus următoarele activităţi: ◦ Studii de fezabilitate; ◦ Studii de impact; ◦ Plan pentru dezvoltarea durabilă a turismului în zonele umede de graniţă; ◦ Campanie de promovare a proiectului. Alte lucrări cu caracter hidrotehnie efectuate pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, finanţate de la bugetul local: ▪ consolidarea malurilor pârâului Divici pe sectorul cuprins între podul din centrul localităţii şi Dunăre; ▪ decolmatarea canalului din localitatea Şuşca, între imobilul de la numărul 138 şi Dunîre; ▪ zid de sprijin la pârâul Şuşca în dreptul imobilului de la nr. 91; ▪ betonarea canalului situat în localitatea Pojejena, între imobilele de la numărul 17 şi 18; ▪ realizarea scărilor şi betonarea în jurul clădirii izvorului din localitatea Radmina; ▪ consiliul local a aprobat betonarea rigolei din jurul Parcului de agrement din localitatea Pojejena: Totodată, pentru a limita efectele pricinuite de inundaţiile din vara anului 2014, asupra vetreu unor localităţi şi a terenurilor agricole, administraţia locală a trecut la efectuarea unor lucrări de decolmatare şi îndiguire a văilor Divici, Belobreşca şi Şuşca, atât în vatra localităţilor cât şi în aval de aceastea. 53 Surse de apă Principalele surse de apă utilizare de către comunităţile locale sunt văile de versant, cu o curgere nepremanentă (Divici, Belobreşca, Şuşca) şi permanentă (Radimna şi Pojejena. Alături de acestea un rol major în asigurarea necesarului de apă pentru consumul populaţiei şi al animalelor îl joacă izvoarele de terasă, alături de puţurile şi forajele săpate în terasele Dunării, până la interceptarea stratului freatic, care atinge deseori adâncimi de până la 20 m. 2.9.2. Alimentarea cu apa Comuna Pojejena este membră al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „ACVABANAT”, a cărui scop declarat este realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza Strategiei de dezvoltare la nivelul judeţului Caraş-Severin şi furnizarea în comun a serviciilor, forma de gestiune delegată în baza unui contract pe termen lung către un operator comun, conform legii. Sisteme de alimentare cu apă. Pe teritoriul comunei alimentarea cu apa este asigurata in proportie de 80% din surse proprii: fântâni, captări de izvoare, etc. În sistem individual: Pentru moment satul Divici nu dispune de o reţea proprie de alimentare cu apă, locuitorii utilizând pe mai departe sursele tradiţionale, printre care izvoarele de terasă şi fântâni construite din piatră sau tuburi de beton, captări de izvoare, foraje de adâncime etc, apa nefiind certificată totdeauna sanitar. Adâncimea pânzei freatice are valori cuprinse între câţiva metri, putând coborî în unele zone la 20 m. Situatia este inrăutăţită de existenţa poluării cu nitriţi, certificată prin buletinele de analiză emise de DSP Caras Severin. De asemenea, nu există rezervoare necesare asigurării rezervelor de apă pentru utilizarea în caz de incendiu sau alte capacităţi la nivelul acestor localităţi. Recent, prin efortul administraţiei locale au fost reamenajate unele surse de apă pe teritoriul localităţilor Şuşca şi Radimna În sistem centralizat: În prezent doar localităţile Pojejena şi Belobreşca dispun de propriile lor sisteme de alimentare cu apă date în folosinţă în decursul anuilui 2014, la care s-au racordat instituţii, agenţii economici, şi persoane fizice. 2.9.3. Canalizare Printr-un proiect finanţat de PNADR, Măsura 322 322 - "Renovarea si dezvoltarea satelor, s-a aprobat finanţarea unui proiect integrat pentru comuna Pojejena, care a inclus ca o componentă şi "Realizarea infrastructurii de apa uzata". pentru satele comunei Pojejena, proiect finalizat şi dat în exploatare în cursul anului 2014. Proiectul cuprinde două componente: A. Modernizare străzi: B. Canalizare menajeră. Necesitatea investiţiei este susţinută de următoarele elemente: ◦ respectarea normelor naţionale şi europene în privinţa deversării apelor uzate; ◦ asigurarea locuitorilor cu servicii de colectare, transport şi epurare a apelor uzate; ◦ diminuarea impactului nehativ produs de deversarea apelor uzate asupra calităţii apelor din văilecaree traversează teritoriul administrativ al comunei şi implicit al calităţii apelor Dunării şi a zonelor umede protejate; ◦ creşterea calităţii vieţii a locuitorilor şi reducerea fenomenului de migraţie a populaţiei din mediul rural spre cel urban şi în ţări ale U.E; ◦ dezvoltarea potenţialului turistic al localităţilor comunei şi al împrejurimilor etc. Realizarea proiectului a impus defalcare lui în două: A. Proiect integrat privind realizarea infrastructurii de bază în comuna Pojejena, localitatile Pojejena si Belobresca, judetul Caras-Severin”. 54 - Componenta „Realizarea infrastructurii de apă uzată” Înfrastructura de apă uzată, respectiv retelele de canalizare si cele 2 statii de epurare vor fi amplasate in satele Pojejena si Belobreşca, dupa cum urmeaza: Reteaua de canalizare in satul Pojejena, reţeaua de canalizare in lungime totala de 6360 m, va fi compusa dintr- un colector principal cu lungimea de 340 m, şi 3 colectoare secundare, in lungime de 1215 m, 1545 m, respectiv 3260 m; Reteaua de canalizare va fi amplasata pe doua fire pe o distanta de 1700 m de-a lungul DN 57 A, pe doua fire pe o distanta de 605 m de-a lungul DN 57 si pe un fir pe strazile 1, 2, 3., conform schitei prezentata in cele ce urmeaza. ,in satul Belobresca, reţeaua de canalizare in lungime totala de 3915 m, va fi compusa dintr-un colector principal, in lungime de 135 m si din trei colectoare secundare in lungime de 1010 m, 740 m, respectiv 2030 m. Reteaua de canalizare va fi amplasata pe doua fire pe o distanta de 988 m de-a lungul DN 57 A si pe un fir pe strazile 1, 2, 3, conform schitei prezentata in cele ce urmeaza. Statiile de epurare vor fi amplasate dupa cum urmeaza: Statia de epurare din satul Pojejena, aflată la cca 300 m de ultima locuinţă si la cca. 100 m de fluviul Dunarea, cu o capacitate de cca. 2000 e.l., preia şi epurează apele uzate colectate de către sistemul de canalizare al localităţilor Pojejena şi Radmina. Statia de epurare din satul Belobresca, situată la cca 300 m de ultima locuintă şi cca 700 m de fluviul Dunarea, cu o capacitate de cca. 1000 e.l., preia şi epurează apele uzate colectate in sistemul de canalizare al localitatilor Belobreşca şi Şuşca; Emisarul pentru ambele statii de epurare este fluviul Dunarea. Potrivit studiului de fezabilitate, soluţia constructivă adoptată pentru sistemul de canalizare Pojejena include: - realizarea unui colector principal in lungime totala de 340 m; - realizarea colectorului secundar CS1, in lungime totala de 1215 m; - realizarea colectorului secundar CS2, in lungime totala de 1545 m; - realizarea colectorului secundar CS3, in lungime totala de 3260 m; Staţia de epurare a localitatii Pojejena, cu o capacitate de 2000 e.l este compusă din: bazinul de amestec si statia de pompare; decantorul primar; bazinul de aerare si decantorul secundar; concentratorul de namol; camera de suflante; bazinul de dezinfectare in care se va amplasa o lampa UV. Pentru Belobreşca sistemul de canalizare cuprinde: - realizarea unui colector principal in lungime totala de 135 m; - realizarea colectorului secundar CS1, in lungime totala de 1010 m; - realizarea colectorului secundar CS2, in lungime totala de 740 m; - realizarea colectorului secundar CS3, in lungime totala de 2030 m; Staţia de epurare de la Belobreşca, deşi cu o capacitate mai mică (1000 e.l.), are aceiaşi structură constructivă. Breviarul de calcul pentru sistemul de gospodărire al apelor uzate Pojejena, s-au realizat conform SR 1846 – 1/2006 şi GP 106 – 04. • În cazul reţelei de ape uzate prin procedeul separativ (divizor). . Debitul zilnic mediu Qu zi med. . Debitul zilnic maxim Qu zi max. . Debitul orar maxim Qu orar max. . Debitul orar minim Qu orar min. qN Q = [m3/zi] u zi med. 1000 55 q = restituţia specifică de apă uzată în l/loc.zi; Pentru micile colectivităţi q = 100 l/loc.zi; N ≈ 2027locuitori echivalenţi. 100l / loc zi 2027loc Q = = 202,7 m3/zi. u zi med. 1000 Qu zi max. = Kzi x Qu zi med. Kzi – coeficientul de variaţie zilnică a debitului. Kzi = 1,2 ÷ 1,5 , valorile mai mari corespund colectivităţilor cu un număr mai mic de locuitori. 24 K = zi T T = 16 ... 20h , valorile mai mici recomandându-se pentru colectivităţi cu un număr mai redus de locuitori. 24 K = = 1,5 zi 16 3 Qu zi max. = 1,5 x 202,7 = 304,05 m /zi. K 0 Qu orar max. = Qu zi max. 24 Ko - coeficient de variaţie orară a debitului. 2,5 Ko = 1,5 + Quzimed Qu zi med. se introduce în [l/s] 202,7 x 1000 Q = 202,7 m3/zi = = 2,34 l/s. u zi med. 24x3600 2,34 = 1,53 2,5 K = 1,5 + = 3,13 o 1,53 3,13 Q = x 304,05 = 39,70 m3/zi. u orar max. 24 Quorar max Qu orar min. = p x 24 p = coeficient adimensional, funcţie de numărul de locuitori. 304,05 Q = 0,25 x ≈ 3,17 m3/zi. u orar min. 24 2. Debitele de calcul şi de verificare ale obiectelor tehnologice din staţia de epurare şi ale construcţiilor şi instalaţiilor auxiliare (conducte, canale, camere de distribuţie, deversoare etc), au fost evaluate conform SR 1846 – 1/2006. Pentru procedeul separativ, debitul de calcul al obiectelor staţiei de epurare situate în amonte de decantorul primar, cu excepţia separatorului de grăsimi, este Qu orar max. , iar debitul de verificare Qu orar min. La dimensionarea obiectelor staţiei de epurare, debitele de calcul şi de verificare se vor determina adăugându-se la valorile debitelor caracteristice ale apelor uzate (determinate conform Art.IV.18.1 din GP 106 - 04) debitul de apă infiltrat în canale (Qinf) şi debitul de ape uzate evacuate de unităţile comerciale şi/sau industriale din zonă (Qind) care utilizează reţeaua publică de canalizare relaţia recurentă este: Qd = Qcaracteristic + Qinf + Qind. 56 qinf L D 3 Qinf = m /zi. 1000 qinf = debitul specific infiltrat având o valoare de cca 24 l/mL, mD, zi mL – metru lungime de canal, mD – metru diametru de canal, L – lungimea canalului în m, D – diametrul canalului în m. qinf = 24 l/mL, mD, zi în calcule preliminare şi numai în ipoteza reţelelor noi prevăzute cu îmbinări noi, etanşe a căror execuţie se realizează conform caietului de sarcini al producătorului tuburilor. 24 6360 0,25 Q = = 38,16 m3/zi. inf 1000 Qind – este debitul apelor uzate preparate sau nu, provenit de la societăţile comerciale şi/sau industriale din zonă şi introdus în reţeaua publică de canalizare a localităţii şi care respectă din punct de vedere calitativ prevederile NTPA 002 – 2002. Debitele de dimensionare 3 Qu zi med. = 202,7 + 38,16+8,91 = 249,71 m /zi. 3 Qu zi max. = 304,05 + 38,16 +8,91 = 351,12 m /zi. 3 Qu orar max. =39,7 + 38,16+8,91 = 86,77 m /zi. 3 Qu orar min. = 3,17 + 38,16 +8,91 = 50,24 m /zi. Procesul de epurare cuprinde două faze: 1. - Epurarea mecanică, în urma căreia suspensiile grosiere sunt depuse în decantor; 2. - Epurarea biologică, efectuată în bazinul monobloc, unde are loc procesul de 3. degradare biologică sub efectul aerării, a nămolului activ. 4. - Următoarea etapă presupune trecerea apei printr-un proces de dezinfectare sub 5. efectul sterilizator al lămpilor cu UV care elimina in proportie de 99,90% virusii, 6. bacteriile, algele, ciupercile. Apa rezultata este sigura din punct de vedere bacteriologic. 1. - Nămolul rezultat, datorită conţinutului ridicat de azot şi fosfor poate fi utilizat ca îngrăşământ naturtal în agricultură sau legumicultură În anul 2014 a fost dată în folosinţă reţeaua de colectare a apelor menajere şi a staţiilor de epurare pentru Pojejena şi Belobreşca. Reţeaua de canalizare pentru ape uzate Radimna şi Şuşca. Potrivit S.F. reţeaua de canalizare pentru cele două sate însumează o lungime de 11.711 m, din care 4811 m în Şuşca şi 6900 m în Radimna. Reţeaua este amplasată de-a lungul axului nord- sud al localităţii Radimna şi est-vest Şuşca, pe actualul traseu al DN 7 A. A drumurilor comunale şi străzilor, aflate în proprietate publică. Colectarea apelor uzate se va face după cum urmeaza: 1. din localitatea Şuşca: în staţia de epurare Belobreşca (amplasată la o distanţă de 1795 m), care are o capacitate de 1000 l.e. (Qzi med = 127.47 mc/zi; Qzi max = 177.47 mc/zi; Qzi max orar = 50.28 mc/h, Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB – 201/21.05.2008). 2. din localitatea Radimna: în staţia de epurare Pojejena (amplasată la o distanţă de 3763 m), care are o capacitate de 2000 l.e. (Qzi med = 249,71 mc/zi; Qzi max = 351,12 mc/zi; Qzi max orar = 50.24 mc/h, Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB – 200/21.05.2008). Din punct de vedere tehnic, componenta investiţională presupune realizarea unui sistem de canalizare separativ, evacuarea facandu-se numai pentru apele uzate menajere, apele pluviale fiind preluate de rigolele stradale. Sistemul cuprinde: - retea de canalizare in satul Radimna, in lungime totala de 6900 m, realizat cu tuburi riflate, Dn=160÷250 mm. Echiparea reţelei cu 3 staţii de pompare şi 248 de camine (de vizitare, schimbare a directiei, de intersectie, racord, golire, aerisire, spalare conducta de refulare). 57 - retea de canalizare din satul Şuşca, în lungime totala de 4811 m, realizată din tuburi riflate, Dn=160÷250 mm. Reţeaua este echipata cu 2 staţii de pompare şi 201 de camine (de vizitare, schimbare a directiei, de intersectie, racord, golire, aerisire, spalare conducta de refulare). Componentele breviarului de calcul pentru reţeaua Radimna respecti Şuşca sunt următoarele: RADIMNA ŞUŞCA Recapitularea debitelor Recapitularea debitelor 3 3 Qu zi med = 60,07 m /zi; Qu zi med = 49,68 m /zi; 3 3 Qu zi max. = 78,09 m /zi.; Qu zi max. = 64,58 m /zi.; 3 3 Qu orar max. = 9,76 m /oră; Qu orar max. = 8,07 m /oră; 3 3 Qu orar min. = 0,16 m /oră. Qu orar min. = 0,13 m /oră. Sistemul de canalizare in satul Radimna cuprinde: colector general, pe DC 50 si pe strada 8, L = 804 m, Dn 250 mm; colectoare secundare, tuburi riflate Dn 200 mm L = 2020 m; 1 supratraversare parau Radimska Reka, conducta de refulare de la SPAU 2, conducta metalica termoizolata Dn 80, L = 35 m; 5 subtraversari cursuri de apa: 1 subtraversare parau Radimska Reka prin sifonare, foraj dirijat, PEHD De 200 mm, L = 90 m; PEHD De 315 mm (conducta de protectie), 2 subtraversari paraie PEHD De 90 mm, L = 10 m fiecare; Dn 200 mm (conducta de protectie), 2 subtraversari paraie Dn 200 mm, L = 10 m fiecare; Dn 300 mm (conducta de protectie) 1 subtraversare DC 50, L = 7 m, Di = De colector + min.100 mm (conducta de protectie) conducta refulare SPAU 1, Radimna - Pojejena, L = 2626 m, PEHD Dn 80 mm (De 90mm) conducta refulare SPAU 2, L = 292 m, PEHD Dn 80 mm (De 90mm) conducta refulare SPAU 3, PEHD L = 168 m, Dn 80 mm (De 90mm) racorduri PVC Dn 160, 175 buc., L ≈ 900 m. camine de vizitare, de intersectie, schimbare de directie, 48 buc., CV 1 – CV 48 si la subtraversari paraie, 14 buc., CST 1 – CST 14 camine de racord, 175 buc., CR 1 – CR 175. camine de vane, spalare conducte de refulare, 5 buc. camine de golire conducte de refulare, 4 buc. camine de aerisire conducte de refulare, 2 buc., ventile de aerisire 3 (2+1 la supratraversare) buc. Sistemul de canalizare în satul Şuşca cuprinde: colector general, pe DN 57A si intre CST 6 – CST 5 – CV 24 – SPAU 2, L = 580 m, tub riflat Dn 250 mm; colectoare secundare, pe strazile laterale, tub riflat, Dn 200 mm L = 1939 m; 1 subtraversare parau Susca, L = 11 m, conducta de refulare De 90 mm, conducta de protectie Dn 200 mm 2 subtraversari DN 57A: L1 = 9 m si L2 = 8 m, Dn 250 mm, in conducta de protectie Di = Dext cond.+100 mm conducta refulare SPAU 2, L = 526 m, PEHD Dn 80 mm (De 90mm) conducta refulare SPAU 1 Susca - Belobresca, PEHD L = 766 m, Dn 80 mm (De 90mm) racorduri, PVC, Dn 160, circa 200 buc., L=1000m. camine de vizitare, de intersectie, schimbare de directie, 48 buc., CV 1 – CV 48 si la subtraversari DN si parau Susca, 6 buc., CST 1 – CST 6 camine de racord, 142 buc., CR 1 – CR 142. Panta minima impusă prin proiect pentru canalizare este de 3.5 ‰, viteza de autocuratire la aceasta panta fiind de 0,7 m/s. Subtraversarile drumului national se vor realiza prin foraj orizontal ( conform STAS 9312-97 - la adincimea minima 1,5 m ), conducta de transport va fi introdusa in tub de protectie metalic, diametrul cel putin egal cu diametrul exterior al conductei + 100 mm 58 Suprafata de 7.612 mp necesară amplasării reţelei de canalizare este repartizată: 5403 mp în intravilanul localităţlor şi 2209 mp în extravilanul acestora 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică Comuna Pojejena şi satele aparţinătoare sunt alimentate cu energie electrică de la reţeaua de 20 KW (LEA 20 KW), care străbate teritoriul comunei, leagând oraşul Moldova Nouă cu UAT vecin, Socol. Reţeaua de distribuţie locală este montată pe stâlpi de beton şi asigură energia electrică pentru toţi consumatori de la nivelul localităţilor comunei prin intermediul unui număr de 5 P.T.A., câte unul situat la nivelul fiecărei localităţi componente. Liniile de joasă tensiune sunt realizate de asemenea pe stâlpi de beton şi se găsesc într-o stare bună de funcţionare. De asemenea, iluminatul public este realizat cu corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur, asigurând un iluminat corespunzător la nivelul fiecărei localităţi. Pentru dezvoltărea turistică şi realizarea unor case de vacanţă, există un surplus de energie care să permită extinderea acestor reţele in zonele propuse pentru o dezvoltare ulterioară. 2.9.5. Reţele de telecomunicaţii Comuna Pojejena beneficiază de telefonie fixa, asigurată de RomTelecom prin intermediul unei centrale Alcatel cu cca. 300 de abonaţi, racordată la reţeaua de cablu optic subteran care leagă Orșova cu Moldova Nouă. Totodată, răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare - internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc., facilitează o mai largă conectre şi transmiterea informaţiilor în timp scurt. Astăzi pe teritoriul administrativ au fost ridicate mai multe antene de amplificare şi retransmisie a datelor, aparţinând principalilor provaideri din domeniu reţelele Vodafone, Orange Romania, Telekom, RCS-RDS etc., inclusiv la cele vecine din Republica Serbia. În acest context a crescut semnificativ numărul abonaţilor la telefonia mobilă, mai ales în rândul tinerilor şi a persoanelor de vărsta a doua. Existenţa acestor structuri permite totodată accesul la internet şi televiziunea prin cablu atât prin intermediu firmelor specializate, cât şi prin intermediul operatorilor de telefonioe mobilă. 2.9.6. Alimentare cu gaze naturale. Căldura. Nu există reţea de alimentare cu gaz în zonă. Pentru consumul în cadrul gospodăriei se folosesc butelii cu gaze lichefiate. Asigurarea încălzirii gospodăriilor se asigură în mod tradiţional, prin utilitarea combustibililor solizi, în principal lemnul. Necesarul caloric pentru perioada rece se asigură în sistem tradiţional, cu ajutărul sobelor. În ultimii anii instituţiile din comună, dar şi tot mai mulţi localnici au trecut la utilizarea centralelor termice pe combustibil solid. De asemenea timid, tot mai mulţi localnici caută valorificarea surselor de energie regenerabilă, în principal al celei solare, pentru obţinerea apei calde menajere. 2.9.7. Gospodărire comunală, gestiunea deşeurilor Prin hotărârea CL Pojejena s-au aprobat o serie de măsuri pentru gospodărirea comunei Pojejena, care stabileşte o serie de măsuri, inclusiv coercitive, în cea ce priveşte gestionarea deşeurilor, măsuri cuprinse în anexa nr. 1 la HCL nr. 21/31.03.2015. Dintre măsurile impuse putem aminti: să depoziteze corespunzător reziduurile menajere, stradale, industriale, agricole, precum si materialele refolosibile, a deşeurilor din ambalaje potrivit dispozitiilor legale; colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în recipienţi aflaţi în dotare; să nu abandonese sau să arunce deşeuri de orce fel pe: străzi, trotuare, drumuri agricole, câmp etc. Să sesizeze organelor competente din cadrul Primariei Poieiena despre abandonarea sau aruncarea deseurilor de catre persoane fizice si juridice in locuri nepermise etc. 59 Colectarea gunoiul menajer se face de către o unitate specializată din oraşul Moldova Noua, pe bază de contract prestări servicii, încheiat cu primăria Pojejena. În prezent resturile menajere colectate sunt transportate şi depozitate la groapa de gunoi a oraşului Moldova Nouă. Comuna Pojejena este membru în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,INTERCOM DEŞEURI" Caras-Severin, care se ocupă de managementul deşeurilor. Astfel teritoriul administrativ al comunei este inclus în cadrul Proiectului integrat de management al deşeurilor Caraş-Severin, prin care se prevede construirea unei staţii zonale de sortare a deşeurilor, care va deservi aproape 30 000 de locuitori din opt unităţi administrative ale zonei (Moldova Nouă, Naidăş, Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sichieviţa şi Pojejena). Dar, datorită unor probleme de ordin economic şi administrativ, până în prezent proiectul nu a fost realizat. Prin hotărârea 100 din 22.12.2015, Consiliul local Pojejena a prelungit contractul de executare a lucrărilor de salubritate pe teritoriul administrativ al comunei operatorului economic SC IONELA SRL, pentru efectuarea lucrărilor de sortare, selectare, valorificare, compactare-balotare şi transport la depozitele autorizate de deşeuri, la preţul de 152 lei mc. O problemă importantă pentru comunitate şi administraţia locală, inclusiv pentru administraţia PNPF, sunt resturile menajere aruncate la întâmplare de către localnici sau turişti, dar mai ales cele transportate de Dunăre. La debite mari, tone de deşeuri sunt adunate de apele umflate ale fluviului din toată Europa şi aruncate din cauza vânturilor şi a curenţilor la mal în rezervaţiille de pe teritoriul comunei. Această problemă a devenit foarte serioasă pentru toţi edilii din zona Clisurii Dunării, datorită costurilor ridicate pe care adunarea acestora le implică, lipsa posibilităţii valorificării tonelor de PET-uri, aduse de apele fluviului şi lipsa forţei de muncă necesare pentru ecologizare. Se speră că problema va fi rezolvată odată cu darea in exploatare a staţiei zonale de sortare şi transfer. 2.9.8. Instituţii şi servicii publice 2.9.8.1. Instituţii şi servicii administrative: Primăria comunei Pojejena funcţionează într-o clădire proprie, situată în localitatea Pojejna. Primăria Pojejena – N 44 46.381, E 21 34.165 Clădirea primăriei a fost recent cuprinsă într-un proiect de reabilitare, modernizare şi dotare, în valoare de 134,495 mii euro (cu T.V.A), din fonduri guvernamentale şi locale. Postul de poliţie rurală La Pojejena, str. Principală, nr. 332 A, funcţionează un post local de poliţie rurală, aflată în subordinea Poliţiei oraşului Moldova Nouă. Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenţă Pe lângă Primăria Pojejena funcţionează un Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, aflată sub coordonarea unui Şef de serviciu. Serviciul aflat în subordinea primarului, este coordonat de către Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „SEMENIC”, judeţului Caraş-Severin. 2.9.8.2. Sevicii și instituţii pe probleme sociale; La Pojejena, într-o locaţie primită gratuit din partea primariei Pojejena, îşi desfăşoară activitatea Asociaţia “Curcubeul” Moldova Nouă, înfiinţată în 2007. Scopul acesteia este: - Creşterea calătăţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi cât şi a familiilor lor. - Promovarea, ajutorarea şi apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Prin proiectul „Toţi suntem la fel”, finanţat prin Fundaţia Alcooa Fujicura s.a realizat reabilitarea locatiei primite de la primărie şi achizitionarea de aparatura pentru recuperarea persoanelor cu handicap. Un alt proiect accesat de către asociaţie sub titlu “Dreptul la viaţă” s-a treecut la înfiinţarea unui Centru de incluziune pentru copii cu nevoi speciale, ca prim pas în creerea şi punerea în practică a procesului de incluziune a copiilor cu nevoi speciale în sistemul de învăţământ şi educaţie17 2.9.8.3. Servicii pentru ocrotirea sănătăţii 17http://www.cdep.ro/informatii_publice/ong 60 ◦ În localitatea Pojejena, funcţionează un cabinet medical, amplasat într-un spaţiu pus la dispoziţie de către administraţia locală. ◦ Tot aici funcţionează şi un cabinet medical veterinar (KIKO VET SRL). 2.9.8.4. Instituţii educaţionale şi culturale Unităţi de învăţământ Deși în trecut toate cele 5 sate dispuneau de școli cu clasele 1-4, la Pojejena și Belobreşca funcţionând şi scoli cu clasele 1-8, după cum urmează: Şcoala din Pojejena de Jos (română) s-a mutat în noua clădire în anul 1964, în sediul acesteia funcţonînd şi clasele I-IV în limba sîrbă. Clădirea este fără etaj avînd 9 săli de clasă, 2 săli pentru grădiniţă şi un laborator. În perioada anilor 1970-1980 şcoala a funcţionat cu 10 clase, 500 elevi şi 39 cadre didactice. Şcoala din Pojejena de Sus (sîrbească) a fost înfiinţată în anul 1921. Şcoala cu predare în lb. sărbă “Sveti Nikola” Radimna, cu clasele I-IV, a fost infinţată în anul 1772. Dispune de două săli de clasă, grădiniţă, o sală de minisport şi o sală de festivităţi. Aici îşi desfăşoară activitatea un grup folcloric care promovează cantece, dansuri şi tradiţii locale, foarte cunoscută în Clisură. Scolala Generala cu clasele I – VIII, Belobresca, nr. 233; Şcoala cu clasele I – IV din Şuşca Şcoala cu clasele I – IV din Divici, nr. 57 Astăzi, odată cu schimbările survenite în evoluţia demografică o parte din aceste şcoli au fost închise şi trecute în conservare. În prezent la Pojejena mai funcţionează două scoli gimnaziale şi trei unităţi de învăţământ preşcolar. elevii fiind aduşi cu ajutorul microbuzelor şcolare din localităţile mai îndepărtate. Scoala Gimnazială ,,Atanasie Cojocaru" Pojejena, unitate cu personalitate juridică, căreia îi sunt subordonate: ▪ Şcoala Gimnazială ,,Borislav Cristici,, Belobreşca; ▪ Gradinita cu Program Normal Pojejena; ▪ Gradiniţa cu Program Normal Belobreşca; ▪ Gradinita cu Program Normal Radimna (cu predare in limba sârbă). Elevii din satul Divici sunt aduşi cu microbuzul şcolii la Belobreşca, iar cei din satele Radimna şi Şuşca sunt aduşi la şcoala gimnazială din Pojejena. 2.9.8.5. Unitati de cultură Camine culturale: În perioada comunistă în toate cele cinci sate ale comunei au funcţionat Cămine culturale. După 1990, odată cu scăderea rolului acestor instituţii multe dintre ele au fost închise sau şi-au diminuat activitatea. Prin hotărâri ale CL Pojejena s-a trecut la efectuarea demersurilor necesare în vederea modernizării şi dotării Căminelor culturale din Belobreşca şi Şuşca. Prin investiţia propusă se doreşte conservarea patrimoniului material şi imaterial, de mare vatoare, al comunităţii locale. Prin realizarea modernizării şi a dotărilor propuse la cladirile celor două cămine culturale vor rezulta spaţiile funcţionale necesare unor activităţi complexe, iar prin dotările cu echipamente şi mobilier se va crea condiţiile desfăşurării unor activităţi culturale complexe, necesare comunităţii. De asemenea, prin fonduri guvernamentale şi contribuţii ale Consiliului local au demarat lucrările pentru realizarea Centrului Cultural din localitatea Pojejena, lucrare realizată prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, a Ministerului Dezvoltării. Biblioteci. Biblioteca comunală Pojejena, înfiinţată în 1958, cuprinde un număr de 7150 volume şi cca. 500 de cititori, avînd trei sedii: - la Pojejena, în clădirea Căminului Cultural, cu 4700 volume şi 260 cititori; Biblioteca şcolară cu 300 volume şi 100 cititori; biblioteca din Belobreşca, aflată în clădirea şcolii avînd un numar de 2850 volume, din care 1200 în limba sîrbă şi 1650 în limba română18. 18 http://www.pnportiledefier.ro/pojejena.pdf 61 Centrul cultural sârbesc din Belobresca are mai multe sectii, printre care cea mai dezvoltata este cea de teatru. Este una dintre putinele comune din Romania, daca nu chiar singura, in care comunitatea rurala are o sala de teatru, unde de cateva ori pe an poate asista fara a plati bilet la cate o piesa de teatru. Prima piesa de teatru s-a jucat pe scena din Belobresca in urma cu 55 de ani, iar centrul cultural a fost infiintat in anul 1977. Muzee etnografice și case memoriale Muzeul etnografic de la Belobreşca, este amplasat în clădirea Căminului (Centrului) cultural din localitate, fiind depozitarul unui important tezaur format din costume tradiţionale, obiecte casnice şi obiecte legate de diferitele îndeletniciri ale populaţiei sârbeşti din localitate. 2.9.8.6. Unităţi de cult Pojejena 1. Biserica ortodoxă română, cu hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena – Pojejena, ridicată între 1902-1907; 2. Biserica sărbească pe rit vechi – Pojejena; 3. Biserica baptistă românească „Betel” – Pojejena 4. Biserica baptistă sârbească – Pojejena. Radimna 1. Biserica baptistă sârbească –Radimna. 2. Biserica ortodoxă sărbă pe rit vechi –Radimna, construită în anii 1924-1925, pe locul alteia mai vechi, din 1726, arsă în cursul evenimentelor de la 1848. Şuşca 1. Biserica ortodoxă română „Înălţarea Domnului” – Şuşca, construită în jurul anului 1913; 2. Biserica baptistă românească – Şuşca. Belobreşca 1. Biserica Baptistă Belobreşca 2. Biserica ortodoxă Sârbă, cu hramul „Înălţarea Domnului” – Belobreşca, monument ridicat la 1797; 1. Biserica ortodoxă Sârbă, cu hramul “Sf. Mare Mucenic Dimitrie” – Divici, ridicată în 1935- 1955; Pe teritoriul administrativ al comunei se găsesc un număr de 9 cimitire, aparţinând diferitelor culte prezente aici. 2.9.8.7. Servicii cu caracter financiar În localitatea Pojejena funcţionează o unitate CEC Bank, deschiză atât persoanelor fizice cât şi celor juridice din zonă. 2.9.8.8. Alte instituţii şi servicii În comuna Pojejena mai funcţionează: ◦ Oficiu poştal; ◦ Târgul de mărfuri, animale şi piaţă agroalimentară la Belobreşca, amenajat în cadrul proiectului de Reluare a tradiţiilor de colaborare şi schimb în zona de frontiertă, în cadrul Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006. ◦ Punct de atracţie şi Centru de informare şi promovare turistică din comuna Pojejena, realizat cu fonduri din Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia. Acesastă investiţie, cu o suprafaţă de cca, 8.000 mp, cuprinde pe lângă un Centru de informare şi promovate turistică modern şi alte amenajări precum: piscine pentru adulţi si copii, scenă multifuncţională, locuri de joacă pentru copii, plajă şi teren de sport; ◦ Portul turistic amplasat în localitatea Pojejena (în aval de confluienţa văii Pojejena cu Dunărea), menit să contribuie la creşterea mobilităţii în vederea schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră pojejena-Kladovo. Portul este situat în imediata apropiere a Centrului de informare turistică, dispune de două pontoane şi este destinat 62 ambarcaţiunilor turistice de capacitate mică. Portul este administrat de către Consiliul Judeţean Cara-Severin prin intermediul firmei SC Eoliana Caraș SRL. 2.9.9. Patrimonul istoric şi etno – cultural Pe lângă cele două situri arheologice incluse în LMI 2010, ca monumente de interes naţional şi internaţional; Fortificaţia dacică din punctul „Grad” – Divici şi Castrul roman de la Pojejena (situat deasupra satului), precum şi alte situri arheologice de interes local, menţionate în RAN, patrimoniul istoric al comunei mai cuprinde şi alte valori, printre care amintim: ▪ Biserica ortodoxă sărbă de la Belobreşca, ridicată la 1798; ▪ Biserica ortodoxă sârbă din Pojejena, construită la 1793 ▪ Clădirea fostei companii de grăniceri austrieci Pojejena, utilizată ulterior de către grănicerii români, iar în prezent de către poliţie; Valori locale etno-culturale Evenimente culturale de interes local: - Măsurătoarea oilor la Sfîntu` Gheorghe (6 mai), cînd fiecare proprietar de oi se duce la stînă pentru a participa la mulsul oilor. Cantitatea de lapte mulsă cu acest serveşte drept bază de calcul pentru rînduiala la brînză în tot cursul anului. - “Faşancul” bănăţean – sau carnavalul, datină de sărbători cu caracter laic, cînd tinerii se îmbracă în straie cît mai caraghioase, purtând măşti hazlii pe faţă. Are loc la "Lăsata secului de brânză" după calendarul creştin ortodox şi marchează intrarea în Postul Paştelui. - Nedeia de la Radimna din a doua zi de Paşte; - Mătcălăul de la Duminica Tomii de la Pojejena; - Balul strugurilor din septembrie şi Festivalul teatrului de păpuşi pentru copii din luna august de la Belobreşca; - Ruga de la Ispas de la Belobreşca; - Ruga de Sf Rusalii de la Pojejena etc. În cadrul comunei activităţile culturale sunt susţinute de către: Formaţia de dansuru sârbeşti SVETI NIKOLA RADIMNA, a Şcolii Gimnaziale din Pojejena; Ansamblul de dansuri sârbeşti “KUD”, din cadrul Centrului Cultural Belobreşca; Zilele culturii sârbilor de pe Dunăre şi Nera - ce se desfăşoară în fiecare august într-o localitate din Clisură. 2.9.10. Infrastructură turistică Printr-un proiect transfrontalier, cu o valoare de 1.019.400,00 euro, iniţiat de către CJ CS, în parteneriat cu Consiliul Local Pojejena și Municipalitatea Kladovo , privind: Dezvoltarea economico-socială echilibrată în zona de graniță Pojejena-Kladovo prin activități de parteneriat pentru stimularea schimburilor economice între comunitățile din România și Serbia precum și prin promovarea valorilor culturale, istorice și naturale în cadrul dezvoltării sectorului turistic încheiat în 2012, s-a reuşit: Construirea unui port în localitatea Pojejena (achiziția unui ponton, achiziția unui catamaran, lucrări de dragare, lucrări de îndiguire); Lucrări de amenajare pentru protecția mediului; Realizarea ofertei integrate de turism Pojejena-Kladovo; Organizarea sesiunilor de instruire pentru antreprenorii din domeniul turismului; Promovarea proiectului. Pensiuni şi alte spaţii de cazare: ◦ Hotelul Luiza – Radmina (în apropierea DN 57); ◦ Pensiunea Flying Fish – N44 46.708, E21 26.657; ◦ Pensiunea Gina – N 44 47.072, E 21 30.299; 63 ◦ Pensiunea Melinda – N44 45.207, E21 36.461 Amintim totodată deschiderea la Pojejena, ântr-o casă reamenajată a unui spaţiu de odihnă de către sindicatul Universităţii Politehnice din Timişoara, pentru proprii săi membri. 64 2.10 PROBLEME DE MEDIU 2.10.1 Cadrul natural Teritoriul administrativ al comunei Pojejena, situat într-un areal geografic cu caracteristici specifice, combină elementele specifice zonelor joase de câmpie, cu cele montane, cu înalţimi ce arareori depaşesc 500 m. Procesele de eroziune de suprafaţă sunt foarte intense mai ales la nivelul versanţilor, unde stratul de sol a fost spălat ajungând chiar până la cristalin. Procesul erozional de adâncime are o mare extindere, favorizat de vechile drumuri de exploatare şi acces, în prezent impracticabile, cu aspect de ogaşe adânci de 3-4 m, foarte active în bazinele de formare a văilor, spre obârşie, unde eroziunea regresivă tinde să străpungă culmile. Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre şi o serie de afluenţi mai mici, sub forma unor văi de versant dintre care cele mai importante sunt Valea Radimna şi Pojejena. În acest context, intervenţia omului a provocat o serie de modificări în peisajul natural, cu consecinţe vizibile la nivel de microclimat, în special lucrările hidroenergetice de la Porţile de Fier. Creşterea nivelului Dunării prin formarea lacului de acumulare a dus la dispariţia unor însemnate suprafeţe de teren joase, de luncă, utilizate ca terenuri agricole sau zone economice şi de locuit. Se constată totodată intensificarea procesului de eroziune la nivelul malurilor sub acţiunea valurilor provocate de curenţii atmosferici, de vasele de transport de pe fluviu şi procesele de golire a lacului. Totodată, creşterea volumului de apă şi a suprafeţei de evaporare a contribuit la creşterea umidităţii în zonă, precum si ridicarea semnificativă a pânzei freatice. Activităţile economice tradiţionale în zonă sunt cele agricole, la care se adaugă o importantă componentă piscicolă, favorizată de prezenţa Dunării. 2.10.2 Resursele naturale ale solului şi subsolului, mod de exploatare, valorificare raţională Resurse ale solului Solurile La nivelul comunei solurile destinate activităţilor agricole din clasa cernisolurilor constituie ele însele o resursă importantă, mai ales în partea de est a comunei. Sunt soluri propice culturilor agricole. Pădurile Cele cca. 5.000 ha păduri şi terenuri forestiere asigură o importantă resursă naturală regenerabilă pentru mediu şi potenţialul economic al comunei. Vegetația forestieră existentă îndeplinește două funcții principale; ▪ funcția de protecție a apelor, a terenurilor şi solurilor contra factorilor climatici şi industriali dăunători. Unele suprafețe joacă rol de protecție a unor specii de animale, plante și păsări și de recreere. Unele dintre acestea pot fi utilizate pentru producerea de produse şi sortimente din lemn în cantităţi prin care să nu se afecteze realizarea funcţiilor speciale de protecţie, destinate necesităților populației din zonă ▪ Funcție de producție și protecție. Pe lângă rolul protector care îl joacă pentru mediu, aceste paduri pot asigura anumite cantitați de arbori groşi, de calitate superioară în vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice, pentru cherestea sau celuloză; În afară de masă lemnoasă, pădurea își realizează funcţia economică și prin produsele accesorii pe care le furnizează: plante medicinale, alimentare, tanante, colorante şi ornamentale din flora sălbatică, sub formă întreagă sau de rădăcini, rizomi, tulpini, ramuri, coajă, flori, frunze, fructe, seminţe, muguri, precum şi ciuperci, ferigi, muşchi, licheni, răşini naturale, vâsc19 etc. Asupra climei în general pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodată la purificarea aerului. Vara aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior, iar umiditatea relativă este mai ridicată. Regimul precipitaţiilor fiind mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol și înmagazinată în aceasta prin retenţie este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt mai reduse decât 19Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă pedologică" - Dorin Ţărău şi Marcel Luca. Editura Marineasa, Timişoara 65 în terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizat prin debite constante şi mai ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure. Totodată, pentru teritoriul administrativ al comunei trebuie evidențiat rolul deosebit pe care îl joacă perdelele forestiere pentru protecţia culturilor agricole prin diminuarea vitezei vântului şi implicit a puterii de eroziune eoliană a solului şi de antrenare a prafului, menţinerea zăpezii prin împiedicarea spulberării acesteia de vânt şi reducerea extremelor de temperatură. Flora și fauna Habitatele naturale existente la nivelul comunei cuprind zone terestre si acvatice în stare naturală (păduri, lunci, rezervații) sau semi-naturală (pășuni, fânețe si terenuri agricole aflate în extravilan), întinse pe un relief de luncă, cămpie și munți cu altitudini joase. Cele mai întalnite habitate în zonă sunt habitatele de pădure în partea vestica a M. Locvei, parțial incluse în PNPF, habitate naturale de stâncării, situate mai ales la faleza Dunări, formate din pante stâncoase silicioase populate cu Equisetum arvense (Barba ursului), Festuca pseudorina (Păiuş), Prunus spinosa (Porumbar). Alături de acestea se regăsesc habitate specifice de luncă și zone umede, în lunca Nerei și în cadrul rezervației Balta nera – Dunăre, cu o vegetație și faună specifice. În regiunea joasă, de cîmpie, drenată de râul Nera pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. Suprafeţele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc. Văile şi depresiunile adăpostite de vânt din afara fondului forestier, oferă condiţii optime pentru speciile forestiere: Cărpiniţă (Carpinus orientalis), scumpie (Cotinus coggygria ), dârmox (Viburnum lantana ), mojdrean (Fraxinus ornus), păducel (Crataegus oxyacantha), etc. În regiunea de deal și de munte cuprinde suprafețe importante ocupate de terenuri agricole, pajiști sau fânețe. Alături de acestea zona pădurilor este bine reprezentată. În compoziţia pădurilor, proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este de 14,6 % răşinoase (brad, molid, pini, etc), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniţă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei). Climatul continental cu pronunţate influenţe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera şi în Insulele Ostrov şi Calinovăţ, vieţuirea multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice. Această zonă este una dintre puţinele din ţară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi oaspeţi de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare. Conform prevederilor Directivei 79 / 409 / CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, speciile protejate de păsări sunt Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus. Alături de acestea se întălnesc și unele specii de interes cinegetic ca lupul, mistreț, căprior, vulpe, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatic fazan, prepeliţe, potârniche, raţe, gâşte, lişiţe, becaţine, etc Apele Fluviul Dunărea reprezintă un uriaş potenţial de dezvoltare economică (prin transport, piscicultură, turism etc.) insuficient valorificat în prezent. La acest potenţial se adaugă potenţialul piscicol al afluenţilor din zonă, în special râul Nera. Pe teritoriul comunei nu sunt izvoare sau alte resurgențe cu debite mari ți de o calitate deosebită care să poată fi incluse într-o reșea de alimentare zonală sau valorificate prin îmbuteliere. Resurse ale subsolului Prin definiție resursele subsolului sunt în principal formate din agregatele minerale care pot fi extrase din albia răului Radimna, cât şi pungi de nisipuri cuaternare aflate in diferite puncte ale 66 falezei Dunării, în apropiere de DN 57 A. La nivelul teritoriului administrativ al comunei Pojejena nu au fost identificate alte resurse minerale utile. 2.10.3 Riscuri naturale Vezi capitolul 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.10.4 Monumente ale naturii şi istorice 2.10.4.1 Monumente ale naturii: Zona umedă Insula Calinovăţ Este o rezervaţie de tip mixt, cu o suprafaţa de 26,73 ha, situată în zona km fluvial D 1068 şi se află în administrarea Consiliului Local Pojejena Egreta garzetta Importanţa: . Geologie: pietrişuri şi nisipuri. . Morfologie: insula are o suprafaţă totală de 17 ha, având înălţimi mici faţă de cota medie a Dunării; . Flora: casiţa (Iris graminea L.), poroinic galben (Orchis pallens L.), poroinic gemănăriţa (Orchis pappilonacea L.); . Fauna: cuibăritul păsărilor de pasaj - raţa roşie (Aythya nyroca), egreta mică (Egretta garzetta), cormoranul mic (Phalacrocorax pigmaeus), silvia cu capul negru (Sylvia atricapila), lopătarul (Platalea leuocordia), grauri, lăstuni; castori, nutrii etc. Zona umedă Divici - Pojejena 67 Este o arie de protecţie specială avifaunistică ce se întinde pe o suprafaţă de 479,5 ha. Zona reprezintă un important punct de staţionare pentru păsări în perioadele de migraţie de primăvară- toamnă, precum şi o importantă zonă de cuibărit. Specii protejate: stânjeneii (Iris pseudacorus), poroinic (Orchis elegans), peştisoara (Salvinia natans), cornaci (Trapa natans), etc. Rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici Este o rezervaţie de tip mixt aflată în administrarea Consiliului Local Pojejena. cu o suprafaţă de 5 ha, constituită pe baza Decretul 499/1982, Hotărârea C.J. 8/1994. Importanţă: - Geologie: pietrişuri , nisipuri , depozite loessoide; - Morfologie: eroziunea terasei înalte a Dunării; - Floră: garofiţa bănăţeană (Dianthus banaticus Heuff Borb.), bujorul de Banat (Paeonia officinalis L. var. banatica Roch Graebn), păducelul negru (Crataegus nigra Wet K), lăcrămioarele (Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker. Gawl.), stânjenelul (Iris reichenbachii Heuff.), săbiuţa (Gladiolus illyricus Koch.). - Faună: lăstunul comun ( Riparia riparia ), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), lăstunul de stâncă (Hirundo rupestris), lăstunul mare (Apus melba), rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura bărboasă (Emberiza cirlus). Obiective turistice Peisajul natural - fenomenul de eroziune în Loess vizibil la marginea teraselor. Situri Natura „2000” 68 Prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007, privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică, conform Directivei europene privind habitatele (92/43/EEC), din 1992, 8 % din faleza Dunării şi rezervaţiile naturale Calinovăţ Divici – Pojejena şi Râpa cu Lăstuni, ca parte componentă Cursului Dunării – Baziaş – Porţile de Fier (ROSPA 0026) şi 91 % din suprafaţa comunei este inclusă în aria naturală Munţii Almăjului - Locvei (ROSPA 0080), find incluse în reţeaua ecologică europeană „Natura 2000”, din România, conform anexei I, poziţia 26 şi 80. Prin Ordinul al Ministrului Mediului nr. 1964/13.12.2007 s-a instituit Aria Naturală protejată de interes comunitar “Porţile de Fier”, ROSCI 0206, care acoperă 98 % din teritoriul comunei Pojejena. 2.10.4.2. Monumente istorice Teritoriul comunei Pojejena este situat într-un areal puternic antropizat încă din preistorie. Despre acest fapt vorbeşte în primul rând numărul foarte mare de situri arheologice, cercetate sau semnalate în diferite perioade pe teritoriul localităţii. Conform O.G. 43/30 ianuarie 2000, republicată, zonele cu patrimoniu arheologic pot fi: zonă cu patrimoniu arheologic reperat reprezintă acel teritoriu despre care există informaţii sau studii ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic; zonă cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător reprezintă acel teritoriu în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologie s-a evidenţiat întâmplător, în urma acţiunii umane sau a factorilor naturală, zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat sunt acele situri în care, ca urmare a unor cercetări arheologice au fost descoperite vestigii arheologice clasate ca fiind bunuri de patrimoniu arheologic; Sit arheologic declarat zonă de interes naţional – reprezină acele situri care se bucură de un interes arheologic prioritar datorită valorilor excepţionale pentru istoria şi cultura naţională. Pe teritoriul comunei Pojejena se regăsesc toate aceste zone de interes arheologic. În aceste condiţii, zona se poate considera ca având un potenţial arheologic ridicat, fapt ce impune o responsabilitate în plus în acordarea autorizaţiilor de construcţie. În zonele recunoscute prin existenţa unor situri, cuprinse şi în Repertoriul arheologic naţional şi în arealele de protecţie ale acestora nu se pot executa lucrările amintite anterior fără o descărcare prealabilă de sarcină arheologică. Redăm mai jos monumentele istorice din această zonă de importanţă naţională/internaţională şi zonală/locală: 123. CS-I-s-A-10821 Cetatea şi aşezarea dacică de la Divici sat DIVICI; comuna POJEJENA "Grad”, la 2,5 km de sat 124. CS-I-m-A-10821.01 Aşezare sat DIVICI; comuna POJEJENA "Grad” - Latčne. 125. CS-I-m-A-10821.02 Cetate sat DIVICI; comuna POJEJENA "Grad” sec.II a. Chr. - a sec.II a, Chr. - sec.I p. Chr. Latčne. 32 CS-I-s-A-10866 Castrul de la Pojejena, punct "Via sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Via Bogdanovici - Sitarniţa” sec. II - IV Epoca romană. 233 CS-I-m-A-10866.01 Castru sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Via Bogdanovici - Sitarniţa” sec. II - IV Epoca romană. 234 CS-I-m-A-10866.02 Canabae sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Via Bogdanovici - Sitarniţa” sec. II - IV Epoca romană. 69 Alături de aceste situri, în zonă mai sunt semnalate si alte situri arheologice de interes local, dar importante pentru cunoasterea istoriei acestor locuri: 235 CS-I-s-B-10867 Situl arheologic de la Pojejena, punct "Zidina” sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Zidina” sec. XIII - XIV Epoca medievală 236 CS-I-m-B-10867.01 Cetate sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Zidina” sec. XIII – XIV - Epoca medievală 237 CS-I-m-B-10867.02 Necropolă sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Zidina” sec. XIII – XIV - Epoca medievală 238 CS-I-s-B-10868 Situl arheologic de la Pojejena, "Nucet", sat POJEJENA; comuna POJEJENA 239 CS-I-m-B-10868.01 Necropolă sat POJEJENA; comuna POJEJENA , "Nucet” - sec. XIII - XIV Epoca medievală 240 CS-I-m-B-10868.02 Aşezare sat POJEJENA; comuna POJEJENA "Nucet” - Neolitic timpuriu 2.10.5 Indicarea zonelor de recreere, odihnă, agrement, tratament Pojejena Principala zonă de agrement o constituie faleza Dunării, la vărsarea Văii Pojejena, unde s-a amenajat o plajă de agrement, piscine prevăzute cu duşuri cu apă caldă şi teren de sport. Tot aici funcţionează un centru de informare turistică şi port la Dunăre, fapt ce-i conferă toate atreibutele unui spaţiu de recreere şi odihnă cu un impact puternic asupra turiştilor şi a populaţiei locale. Terenurile de sport existente sau aflate în diferite stadii de amenajare la Pojejena, Radimna şi Belobreşca pot reprezenta de asemenea spaţii de interes pentru agrement. Amenajarea unor alei de promenadă pe malul fluviului, în zona Pojejena şi a unor puncte de popas/campare pe malul Dunării sau în imediata apropiere a acesteia din sectorul Divici – Baziaş. 2.10.6 Obiective industriale şi zone periculoase Pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt obiective industriale, cu impact major asupra mediului. Zone periculoase devin albiile văilor care în condiţii meteorlogice excesive. 2.10.7 Reţeaua principală de căi de comunicaţie Vezi cap. 2.6 Circulaţia, subcap. 2.6.1 Echiparea tehnică cu căi de comunicaţie rutieră. 2.10.8 Depozite de deşeuri menajere şi industriale Problema colectării deșeurilor menajere la nivelul comunei a fost rezolvată prin colectarea acestuia de către o firmă specializată din orașul Moldova Nouă şi transportat pe o rampă de transfer de pe teritoriul localităţii Radimna. Totodată, se află în fază avansată de promovare un proiect privind înfiinţarea unei staţii zonale de sortare a deşeurilor pe teritoriul comunei. Această staţie va propus va fi finalizată în anul 2012 şi va deservi peste 29.600 de locuitori din unităţile administrative Moldova Noua, Naidas, Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sichevita, şi Berzasca. Deşi pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt depozite de deşeuri industriale, în interiorul zonei umede Pojejena – Divici, a fost identificat la 100m amonte de podul peste pârâul Radimna un depozit de deseuri de materiale de construcţie pe o suprafaţă de cca 150 mp şi urme de autovehicole. De asemenea în albia pârâurilor Radimna exista abandonate cantităţi importante de deseuri, ambalaje si gunoi menajer. DISFUNCŢIONALITĂŢI – PRIORITĂŢI (mediu) 2.10.9 Disfuncţionalităţi privind zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe (construite, terenuri agricole, silvice, permanent sub ape etc.) Zone construite: 70 Nu este definitivată problema infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul tuturor satelor comunei; Cu toate măsurile drastice luate de administraţia locală în vederea diminuării problemelor legate de depozitarea clandestină a deşeurilor, mai sunt zone, în special pe malurile Dunării şi ale unor cursuri de apă unde pot fi întâlnite asemenea resturi menajere, peturi, ambalaje şi materiale rezultate din demolări; Extinderi importante ale intravilanului, mai ales în primii ani după revoluţie, şi ridicarea unor construcţii permanente fără documentaţiile de urbanism aferente. Probleme legate de calitatea surselor de apă accesibile localnicilor. Un număr important de locuinţe particulare aflate în diferite faze de degradare sau care nu corespund actualelor standarde de locuire, datorită lipsei instalaţiilor şi dotărilor edilitare. Terenuri agricole şi silvice restrângerea activităţilor cu caracter agricol, în lipsa fondurilor pentru întreţinerea canalelor de drenare a terenurilor agricole cu exces de umiditate; existenţa unor suprafeţe fără utilitate agricolă, afectate de fenomenele de denundare şi eroziune de suprafaţă, care se impun a fi împădurite lipsa investiţiilor în acest sector şi susţinerea activităţilor de industrie alimentară care să valorifice resursele locale şi să revigoreze ocupaţii le tradiţionale în zonă. lipsa societăţilor agricole şi a asociaţiilor producătorilor agricoli în zonă, în forme asociative, care să apere interesele acestora; lipsa formelor de exploatare, prelucrare şi valorificare a produselor forestiere; fructe de pădure, ciuperci, vânat etc. lipsa sistemelor de protecţie corespunzătoare a fondului silvic, aflat în proprietate privată. Terenuri aflate permanent sub apă Investiţii limitate în creşterea şi valorificarea fondului piscicol în cadrul unor ferme piscicole amenajate pe luciul de apă al lacului Porţile de Fier; preţuri mici de colectare a peştelui de Dunăre; lipsa intreprinderilor specializate pentru procesarea peştelui. 2.10.10 Identificarea surselor de poluare cu pericol major pentru populaţie La nivelul comunei nu există surse de poluare majoră. Acest pericol este reprezentat de : poluarea aerului cu particole de praf antrenate de vânturile puternice de la suprafaţa iazurilor de decantare şi a haldelor de steril insuficient fixate de pe teritoriul administrativ al localităţii Moldova Nouă; existenţa unei gropi menajere improvizate, deversarea în Dunăre a apelor menajere de la unele construcţii situate pe malul acesteia, aruncarea întâmplătoare a resturilor menajere şi materialelor din construcţii, în cursurile de apă de pe teritoriul administrativ al comunei. Utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice, care în final duc la afectarea pânzei freatice. 2.10.11 Calitatea factorilor de mediu: sol, aer, apă, vegetaţie, cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate, etc. La nivelul teritoriului administrativ al comunei Pojejena calitatea factorilor de mediu se menţine la un nivel relativ corespunzător. Închiderea unor exploatări miniere în zonă (Moldova Nouă), precum şi încetarea unor activităţi industriale poluante a lăsat în zonă urmele acestora sub forma haldelor de steril, insuficient fixate şi terenuri degradate, mai ales pe teritoriul administrativ vecin Moldova Nouă, de unde particule de praf sunt antrenatre periodic de către curenţii de aer şi spre teritoriul comunei. 2.10.11.1 Poluarea aerului În zona Pojejena nu sunt surse de poluare majoră, motiv pentru care valoarea concentraţiilor medii anuale se situează în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare. Depăşirile sporadice înregistrate în aceste zone se datorează poluării aerului şi solului cu particule fine de steril 71 provenite de la iazurile de decantare aflate pe teritoriul administrativ Moldova Nouă şi care sunt antrenate de vânturile puternice din zonă (fenomenul de deflaţie), cât şi traficului rutier din zonă. 2.10.11.2 Poluarea apelor Principalele surse majore de poluare a apelor sunt. Pentru Dunăre; Fenomenul de poluare manifestat la nivelul fluviului, reflectat în cantitatea mare de deşeuri transportate sub forma de materie organică şi deşeuri propriu-zise, deşeurile aruncate în albiile râurilor din zonă. La debite mai mari, aceste văi transportă şi depun aceste resturi menajere la gura de vărsare în Dunăre. Lipsa stațiilor de epurare la nivelul localităților componente și deversarea directă a deșeurilor menajere în albia cursurilor de apă ce străbat localitatea sau Dunăre. degradarea calităţii apei din stratul freatic datorită: lipsei reţelei de canalizare, depozitării gunoaielor pe suprafeţe neamenajate, utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor pe terenurile agricole. 2.10.11.3 Degradarea peisajului Degradarea peisajului a intervenit în urma unor intervenţii antropice, majore cum sunt activităţile din carierele şi derocările iniţiate pentru modernizarea DN 57 A în zona de faleză a Dunării. Poluare vizuală produce datorată noului mod de construire în contrast cu fondul construit unitar şi trama stradală tradiţională; Taluzurile DN 57 A, în zona de faleză a Dunării, insuficient fixate, in urma lucrărilor de reabilitare, are de asemenea un impact vizual negativ, necesitând măsuri de refacere a vegetaţiei prin platari şi înierbare. La degradarea peisajului contribuie şi unii factori naturali, precum ploile abundente care deseori se revarsă, provoacând inundaţii locale, colmatări ale albiilor şi creşterea nivelului conurilor de depuneri la Dunăre. Totodată, alunecările de teren produse în urma acestor evenimente naturale au dus la spălarea versanţilor şi la blocarea unor sectoare de drum. În vederea limitării efectelor factorilor naturali şi antropici asupra zonelor naturale protejate a fost iniţiat un "Studii privind aparare de mal in zona umeda Divici - Pojejena", derulat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania - Serbia. Acest proiect este implementat de Consiliul Judetean Caras-Severin, in parteneriat cu Municipalitatea Veliko Gradişte din Serbia. 2.10.12 Priorităţi în intervenţie. Extinderea reţelei de alimentare cu apă in localitatile Divici, Şuşca şi Radimna; Extinderea reţelei de canalizare şi captare a apelor menajere şi pluviale în localităţile Divici, Şuşca şi Radimna Amenajarea spaţiilor pentru parcare; Reabilitarea fondului construit valoros existent şi conversia lui în dotări turistice, de cultură, locuinţe sociale sau de serviciu; Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice prin înterzicerea deversării apelor menajere, dotarea septică corespunzătoare, extinderea reţelei de canalizare şi funcţionarea corespunzătoare a staţiei de epurare; protejarea surselor de apă potabilă; protejarea malurilor și regularizarea cursurilor văilor ce traversează comuna. Intrarea în legalitate din punct de vedere urbanistic a tuturor construcţiilor cu caracter turistic, ridicate după 1990. 72 2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI (LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALITĂŢII) Dezechilibre în dezvoltarea economică Zonă agricolă, aflată în declin economic datorită scăderii demografice în ultimii 40 de ani.; Investiţii reduse de capital autohton şi străin în economia locală; Reducerea resurselor de muncă prin migraţia spre oraşele mari din regiune sau spre Occident în căutarea unui loc de muncă; Insuficienţa locurilor de muncă; Dotări edilitare deficitare: infrastructură de drumuri precară, lipsa canalizării şi alimentării cu apă, în treei dintre satele comunei; Dezvoltare haotică a unor zone cu potenţial turistic, fără documentaţiile de urbanism aferente, în zone naturale şi istorice protejate; Spirit antreprenorial scăzut, linvestiţii limitate în dotări turistice: pensiuni, servicii turistice; Dispariţia sau restrângerea drastică a activităţilor cu caracter agricol piscicol şi silvic; Slaba utilizare a terenurilor agricole datorită slabei dotări cu maşini şi utilaje agricole, îmbătrânirii populaţiei, a posibilităţilor limitate de valorificare a produselor agricole şi animaliere; Desfăşurarea unei agriculturi de subzistenţă, utilizarea unor mijloace insuficiente, necesare în exploatarea agricolă; Insuficienţa mijloacelor mecanizate în agricultură şi zootehnie; Restrângerea activităţilor de prelucrare superioară a masei lemnoase; Ponderea slabă a activităţilor de industrie alimentară; Distanta mare faţă de principalele centre urbane din vest şi sud-vestul României (Timişoara, Craiova) şi faţă de mun. Reşiţa; Lipsa unor capacitaţi de prelucrare a produselor agricole, piscicole, Infrstructură fluvială incipientă, orientată mai mult spre activităţi cu caracter turistic şi de petrecere a timpului liber; Absenta unor cai de acces si a utilităţilor publice in zonele cu potenţial turistic si agricol. Probleme sociale rezultate din perturbările în ocuparea forţei de muncă existente, structura necorespunzătoare a locurilor de muncă faţă de resursele şi nevoile localităţilor Ponderea mare a pensionarilor în cadrul populaţiei comunei; Rată ridicată a şomajului după închiderea unităţilor miniere din zonă; Reducerea continuă a numărului populaţiei cauzată de: - migraţia internă şi externă din motive economice; - sporul natural negativ; - îmbătrânirea populaţiei; necesarul mare de resurse financiare pentru modernizarea localităţilor; insuficienta dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor sociale pentru categoriile defavorizate de populaţie; cheltuielile mari cu asistenţa socială, La nivelul anului 2014 în evidenţa Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul primăriei au fost înregistrate un număr de 15 persoane cu dizabilităţi care necesitau însoţitor. 2.11.3. Condiţii nefavorabile ale cadrului natural necesar a fi remediate prin lucrări hidrotehnice, hidroameliorative şi antierozionale Necesitatea unor lucrări de amenajare hidrotehnică a reţelei hidrografice de pe raza localităţii Belobreşca pentru prevenirea şi diminuarea efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase; Lipsa perdelelor de protecţie împotriva vânturilor din sezonul rece; 73 Degradarea malurilor Dunării şi a văilor ce străbat localităţile din zonă în urma procesului de abraziune şi eroziune; Starea actuală a falezei Dunării. Vezi capitolele 2.8 „Zone cu riscuri naturale” şi 3.8 “Măsuri în zonele cu riscuri naturale” 2.11.4. Necesitatea protejării unor zone cu potenţial natural valoros, situri sau rezervaţii de arhitectură şi arheologie Datorită faptului că teritoriul comunei Pojejena este parte dintr-un areal geografic puternic antropizat încă din preistorie, urmele prezenţei umane sunt regăsite în mulţimea siturilor arheologice semnalate sau cercetate în zonă, subliniem necesitatea protejării siturilor de importanţă majoră, (categoria A și B) de pe teritoriul administrativ. În contextul în care o parte din suprafaţa comunei face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier, aceeasta se bucură de un statut special, conform normelor legale. În cadrul acestuia, cele mai valoroase zone protejate de pe teritoriul comunei sunt „Zona umedă Insula Calinovăţ, Zona umedă Divici - Pojejena şi Rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici. O atenţie deosebită va trebui sa fie acordată siturilor arheologice de categorie A, respectiv: Situl arheologic de la punctul “Grad”- Divici, format din cetatea şi aşezarea dacică existente aici – CS-I-s-A-10821; Situl arheologic de la punctul "Via Bogdanovici - Sitarniţa” - Pojejena, format din castrul roman şi aşezarea civilă ( Canabae), de sec. II – IV - CS-I-s-A-10866 Situl arheologic medieval de la punctul "Zidina” sat POJEJENA – CS-I-s-B-10867, format dintr-o fortificaţie şi un cimitir medieval de sec. XIII – XIV. Situl arheologic medieval de la punctul “Nucet" sat POJEJENA, format dintr-o aşezare şi un cimitur medieval de sec. XIII – XIV şi o aşezare neolitică – cod CS-I-s-B-10868 După cum se poate constata, comuna dispune de un tezaur arheologic şi istoric deosebit de valoros, într-o zonă marcată de puternice instabilităţi, de graniţă, între culturi şi grupuri etnice diferite. De aici şi importanţa acordată acestor situri, valoarea lor şi posibilităţile de valorificare nedistructivă. În acest scop se impune respectarea cu stricteţe a prevederilor legislaţiei de patrimoniu (Legea 50/1991; Legea 180/2000; OG 43/2000; OG 47/2000; Legea 422/2001 republicată etc.) 2.11.5. Nivelul de poluare sau degradare constatat în unele zone ▪ la nivelul unităţii administrative nu sunt poluanţi industriali cu un impact major asupra mediului. ▪ Principalele surse de poluare care se manifestă la nivelul comunei sunt cele datorate aruncării deşeurilor menajere pe malul cursurilor de apă sau a drumurilor. ▪ Într-o situaţie specială se găsesc zonele umede (Zona umedă Insula Calinovăţ şi Zona umedă Divici - Pojejena), în care se manifestă tendinţe de acumulare a unor resturi menajere transportate de către fluviu la debite mari. Totodată, conform unui raport privind Monitoriizarea alternativă de mediu în zona PNPF din 2009, Starea factorilor de mediu si a biodiversităţii în zona Moldova Nouă – Pojejena era următoarea a. Apa: “Monitorizarea s-a facut pe o lungime de traseu de 17 Km. Pe toată zona monitorizată apa fluviului Dunărea are o turbiditate medie. Obiectele din apă, la mal, sunt vizibile la adâncimea de 30 cm în localitatea Belobresca, 40 cm în localitatea Macesti si 45 cm în localitatea Coronini. Pe Dunăre, pe suprafaţa apei, izolat, sunt transportate pelicule sau dâre de carburanţi, grăsimi si ocazional ambalaje de plastic. Incepând de la o distanţă de 3-4 m de mal apa are miros caracteristic de ape uzate de canalizare”. b. Solul: “Pe terenurile agricole aferente localităţilor Moldova Veche, Moldova Nouă, Măcesti si Pojejena cu o suprafaţă estimată de 5780 ha, pe străzi si în curţile gospodăriilor populaţiei de pe traseul monitorizat există depus un strat de deseuri miniere asemănător celui de pe 74 iazul de decantare Tăuşani – Boşneag, cu o grosime care variază între 1 cm si 10 cm. Cu ocazia monitorizării au fost identificaţi cca. 5000 locuitori afectaţi de poluarea cu deseuri miniere”. d) Biodiversitatea în zona Moldova Nouă – Pojejena: “Pe întregul traseu monitorizat, vegetaţia de pe păsuni are o culoare galben - maro sau este uscată acolo unde stratul de deseuri miniere depăseste 3 cm. Au fost identificate cca 12 ha de păsune grav afectată. În zona umedă Ostrovul Calinovăţ de pe teritoriul localităţii Moldova Veche, pe o suprafaţă de cca 3 ha locurile de cuibărit ale păsărilor sunt îmbâcsite de deseuri miniere provenite de la iazul Tăusani – Bosneag”20. Agresiunile impotriva mediului au impact asupra practicării turismului în zona Moldova Nouă – Pojejena. Pe traseul monitorizat au fost identificate 15 pensiuni turistice si hoteluri care, conform informaţiilor furnizate de proprietari, în perioada aprilie – mai 2009 au fost afectate de poluarea cu deseuri miniere. Impactul a constat în depunerea de praf de deseuri în spaţiile de cazare si în locurile de servit masa. Pe malul Dunării au fost întâlniţi cca. 300 de turisti, cu autoturisme si corturi, care au campat pe malul Dunării în locaţii de campare improvizate, în grupuri de 4- 5 persoane. De regulă, pe malul Dunării turistii au practicat pescuitul de agrement. In toate camparile improvizate de pe malul Dunării există abandonate ambalaje din plastic si gunoi menajer precum si vetre de foc.21. Impactul asupra calităţii vieţii include poluarea produselor agricole, depozitelor, incintelor gospodăreşti, spaţiilor verzi şi infrastructurii rutiere, dar şi contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane, a habitatelor naturale şi a ariilor protejate. Totodată, malurile Dunării pe teritoriul comunei Pojejena sunt erodate în permanenţă de valuri a căror amplitudine a crescut considerabil după executarea barajului de la Porţile de Fier (Derdap). Eroziunea afectează în mod special grădinile locuitorilor care au gospodării pe malurile Dunării. O problemă majoră care apare cu ocazia inundaţiilor, o constituie acoperirea cu balast a solului fertil, atât la malul râului Radimna câr şi a altor văi de versant din zonă. Vezi subcapitolul 2.10.11 Calitatea factorilor de mediu: sol, aer, apă, vegetaţie, cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate, etc. 2.11.6. Disfuncţionalităţi generate de absenţa unor instituţii publice: ▪ lipsa dotărilor medicale în cadrul singurului cabinet medical existent la nivelul comunei, fapt ce limitează eficacitatea actului medical; ▪ lipsa unui cabinet stomatologic la nivelul teritoriului administrativ; ▪ lipsa unor farmacii sau puncte farmaceutice; ▪ lipsa unui dispensar sanitar-veterinar; ▪ numărul mic de specialişti pe probleme agricole, raportat la cei peste 1100 de agricultori, din cadrul primăriei; Sunt necesare înfiinţarea unui departament de urbanism în cadrul primăriei ocupat de personal competent, a unui centru de informare şi consiliere a cetăţenilor pe probleme de dezvoltare comunitară şi de iniţiativă privată. Se impune ridicarea calităţii serviciilor medicale la nivelul localităţii reşedinţă de comună cât şi pentru localităţile componente prin asigurarea cu personalul medical. 2.11.7. Aspecte critice privind organizarea circulaţiei şi a transportului în comun . Traversarea unui număr de trei localități (Pojejena, Şuşca, Berlobreşca şi Divici) de către DN 57, cu o tramă stradală parţial inadecvată, prezenţa unor curbe cu unghiuri strânse (la 900); . Starea tehnică precară a drumurilor de acces şi agricole, . Lipsa unor legături facile între centrul de comună şi satele componente (trasport loco), . Lipsa amenajărilor şi dotărilor în/pentru staţiile de autobuze. 20conform http://www.gecnera.ro/rapoarte_monitorizare/ 21 Idem 75 . Lipsa sau starea necorespunzătoare a amenajărilor pentru circulaţia pietonală ( piste pentru biciclişti, trotuare, treceri de pietoni etc.); 2.11.8 Aspecte legate de gradul de echipare edilitară a localităţii în raport cu necesităţile populaţiei - Reablitarea şi modernizarea reţelei de străzi şi drumuri județene/comunale – obiectiv realizat deja în bună parte sau în curs de realizare; - Realizarea unui sistem modern de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi epurare pentru localităţileDivici, Şuşca şi Radimna; - Conectarea satelor Divici, Radimna şi Şuşca la sistemele de canalizare/epurare existente sau realizarea altora noi. 2.11.8.1 Alimentarea cu apă Vezi 2.9.3. Alimentarea cu apa - existenta şi 3.9.2. Alimentarea cu apă – propusă. 2.11.8.2 Canalizarea Vezi 2.9.4. Canalizarea si epurarea apelor uzate menajere - existent si 3.9.3. Canalizare – propus, 3.9.4. Epurarea apelor menajere – propus. 2.11.8.3 Alimentare cu energie electrica Vezi 2.9.1. Alimentare cu energie electrică – existent si 3.9.1. Alimentare cu energie electrica - propus. 2.11.8.4 Telefonie Vezi 2.9.2. Reţele de telecomunicaţii - existent. 2.11.8.5 Alimentare cu căldura Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termică. Încălzirea se execută individual, în cadrul fiecărei gospodării, folosind combustibili solizi (lemn, cărbune) sau lichizi. Ţinând seama de tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi de existenţa unor familii de bătrâni singuri, pentru care procurarea şi transportul lemnului pentru casă este o problemă, chiar dacă dispune de pădure, se impune analiza posibilităţii organizării la nivelul comunei a unor depozite de combustibil solid destinat acestora. 2.11.8.6 Gospodărie comunală Condiţii inadecvate de depozitare a gunoaielor şi resturilor menajere, Necesitatea dotării cu pubele şi containere specializate a cetăţenilor şi instituţiilor pentru colectarea selectivă a gunouilui menajer; Monitoirizarea respectării programului de ridicare a gunoiului menajer conform programului stabilit cu primăria. Vezi 2.9.5. Rampa de gunoi – existent si 3.9.7. Reabilitarea, conservarea si protecţia mediului – propus. 2.11.8.7 Prevederi, reguli si masuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localităţi Vezi 3.9.6. Prevederi, reguli si masuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localităţi. Alte măsuri în domeniul ISU 1. Administraţia locală va lua măsurile care se impun pentru asigurarea unui profil stradal adecvat, capabil să asigure intervenţiile de urgenţă şi circulaţia autospecialelor de intervenţie în incintele operatorilor economici şi ale instituţiilor, în zonele locuite, cf. Art. 78 dim OMAI 167 din 2007, republicat. 2. Prin PUZ-uri se va prevedea ca drumurile/străzile de acces spre noile zone de locuit şi agenţi economici, să respecte dimensiunile şi profilul necesar accesului în cazul intervenţiilor de urgenţă. 76 2.12 NECESITĂTI ŞI OPTIUNI ALE POPULATIEI 2.12.1 Opţiuni ale populaţiei şi ale administraţiei locale În domeniul infrastructurii de transport şi telecomunicaţii: Reabilitarea şi modernizarea străzilor şi a trotuarelor în satele comunei; Modernizarea drumului de interes județean, DC 111, care face legătura între localitățile Zlatița (DJ 571C) și Belobreșca (DN 57A). Realizarea unui drum de legătură situat în afara DN 57 A, destinat circulaţiei hipo şi a maşinilor agricole; Includerea satelor comunei într-o reţea de transport local care să facă legătura cu centrele urbane Moldova Nouă şi Oraviţa; Pietruirea drumurilor de pământ, destinate accesului şi a drumurilor forestiere de interes forestier şi turistic de pe teritoriul comunei; Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor peste cursurile de apă şi canale, din comuna Pojejena. Refacerea/modernizarea şi extinderea drumurilor pietonale, a pistelor pentru biciclete şi trotuarelor de pe teritoriul comunei. Creşterea gradului de mobilitate şi strângerea legăturilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena – Veliko Gradiste (Serbia) şi recăpătarea statutului de port de interes local pentru Pojejena. În domeniul utilităţilor publice: Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public la nivelul tuturor localităţilor componente. Modernizarea şi dotarea staţiilor pentru transportul public auto în cadrul fiecărei localităţi componente. Construcţia unei staţii de captare, tratare, filtrare şi pompare a apei, pentru alimentarea comunei pe râul Radimna. Introducerea reţelei de alimentare cu apă în toate localităţi ale comunei. Introducerea reţelei de canalizare în toate localităţile componente şi a staţiei/staţiilor de epurare aferente. Extinderea reţelelor de iluminat public, apă şi canalizare în zonele cu potenţial turistic şi în cele destinate activităţilor economice. Amenajarea parcurilor comunale şi spaţiilor verzi în localităţile comunei: Amenajarea plajei de pe malul Dunării de la Pojejena. Instalarea de centrale termice Pellrtz în principalele instituţii In domeniul educaţiei şi culturii: Realizarea unei baze sportive şi a sălilor de sport aferente pentru fiecare şcoală I – VIII din comună. Realizarea Centrului cultural Pojejena; Reabilitarea şi modernizarea Căminului cultural din Belobreşca; Reabilitarea şi modernizarea Căminului cultural Şuşca; Amenajarea unei baze sportive la unitatea de învăţământ din localitatea Pojejena. Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informaţia electronică. Amenajarea incintelor cu spaţii de joacă şi dotarea grădiniţelor existente; Modernizarea curţii şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori). In domeniul turismului: 77 Amenajarea în colaborare cu Administraţia PNPF a unor trasee turistice şi căi de acces la obiectivele turistice şi rezervaţiile naturale din zonă; Sprijinirea construirii unor pensiuni agroturistice şi acordarea de facilităţi pentru investitorii în turismul din zonă; Promovarea şi dezvoltarea turismului cultural. În domeniul afacerilor: Valorificarea Pieţei locale de desfacere a produselor agro-alimentare, în context zonal şi transfrontalier, prin organizarea unor târguri tematice, artizanale şi de animale. Valorificarea superioară a portului turistic realizat la Pojejena Acordarea de sprijin logistic pentru localnicii care doresc să-şi înfiinţeze micro-ferme de creştere a animalelor, ferme pomicole sau piscicole. În domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale: . Transformarea dispensarului comunal intr-un centru local de sanatate, cu dotare adecvata, inclusiv pentru naşteri şi mici interventii chirurgicale; . Amenajarea şi dotarea unor puncte sanitare la Belobreşca si Radimna. . Acreditarea serviciului social al primariei. . Realizarea unui centru social multifuncţional şi a unui azil de bătrâni pe teritoriul comunei şi sprijinirea centrului social pentru copii. . Sprijinirea ONG-ului de pe raza comunei, cu obiect de activitate asistenţă socială şi servicii de sănătate, care sa faciliteze accesarea unor fonduri nerambursabile, destinate acestor domenii şi să participe la implementarea unor proiecte; . Crearea unui centru de supraveghere şi educatie pentru copii a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinatate. În domeniul protecţiei mediului - Introducerea sistemului integrat de management al deşeurilor menajere şi realizarea Staţiei zonale de selectare colectivă a deşeurilor din Pojejena. - Amenajarea şi curăţarea albiilor văilor ce traversează teritoriul comunei şi asigurarea scurgeri apelor din zonele cu umiditate ridicată (mocirle). - Amenajarea hidrologică a văii Belobreşca, cu scopul prevenirii şi diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase. 2.12.2 Opţiuni ale proiectantului In opinia proiectantului, dezvoltarea economică a zonei trebuie să fie axată în primul rând pe dezvoltarea agriculturii ca activitate economică de bază, respectiv agroturismul. Dacă până acum exploatarea resursele subsolului, respectiv a cărbunelui energetic şi valorificarea fondului forestier au constituit principalele activităţi economice, în viitor serviciile turistice vor deveni principala sursă de venit. Pentru dezvoltarea economiei locale sunt necesare: Asigurarea unei infrastructuri tehnico-edilitare competitive, capabile să susţină dezvoltarea turistică a zonei; Modernizarea instituţiilor administrative, sociale şi culturale din zonă; Revitalizarea/reamenajarea portului local, şi valorificarea debarcaderului specializat pentru turismul nautic din localitatea Pojejena; Amenajarea unor importante suprafeţe de spaţii verzi, în concordanţă cu Regulamentul de funcţionare al PNPF; După realizarea plajei se poate trece treptat la amenajarea unui sat de vacanţă cu locuinţe lacustre, în aval de port. 78 Realizarea unor puncte de odihnă şi belvedere pe malul Dunării, în zone cu cea mai mare deschidere şi vizibilitate. Alte măsuri propuse: Conturarea şi amenajarea zonei de agrement propusă prin PUG; Amenajarea în zona centrală a satului centru de comună, de parcaje în zonele cu flux mare de autovehicule (în special de-a lungul DN 57A, acolo unde se concentrează diferite funcţiuni administrative sau cu caracter public, dar şi în punctele de acces la zona de agrement propusă); Reabilitarea circulatiilor pietonale de-a lungul DN 57A, în localităţile pe care acesta le străbate, cu accent pe zona centrală (mobilier urban specific, vegetaţie, pavaje etc.) şi accesul pietonal. Amenajarea unui pietonal şi a unei piste de biciclete în lungul Dunării. Amenajarea unui debarcader pentru turiştii care doresc să participe la croaziere scurte pe Dunăre (realizat). Amenajare unor spaţii de parcare şi puncte de belvedere la malurile Dunării şi toaletarea vegetaţiei unde se impune pentru creşterea vizibilităţii spre fluviu; 79 SITUAŢIA PROPUSĂ (Se vor prezenta sintetic concluziile studiilor de fundamentare elaborate anterior sau concomitent cu PUG-ul, în special a celor care justifică enunţarea unor reglementări urbanistice) Fundamentarea datelor cuprinse în cadrul PUG – Pojejena au la bază date şi informaţii culese de pe teren, din cadrul primăriei, proiecte aflate in curs de derulare, date statistice şi alte informaţii utile. Un rol deosebit de important în redactarea documentului îl au: Documente elaborate la nivel central şi zonal; 1. Prevederi ale secţiunilor PATN; 2. Prevederi ale PATJ Caraș Severin; 3. Planul de dezvoltare a Regiunii Vest pentru perioada 2007-2013; 4. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Caras-Severin 2007-2013 5. Strategia de dezvoltare integrată a turismului în zona Caraş Severin – Varšac – Banatul de Sud; Documente şi proiecte elaborate la nivel local: 6. Strategia de dezvoltare economică a comunei Pojejena 2009 – 2015, elaborat de către SC Project Consult S&M SRL; 7. Proiect integrat privind realizarea infrastructurii de bază în comuna Pojejena, localitatile Pojejena si Belobreşca, judetul Caras-Severin cu componentele; 1. Realizarea infrastructurii apelor uzate in localitatea Pojejena; 2. Sistemul de gospodarire a apelor uzate în localitatea Belobresca; 3. Modernizare străzi (în lungime de 2774 m); 8. Modernizarea drumului comunal şi canalizarea apei menajere în localităţile Şuşca şi Radimna; 9. Încurajarea completării sistemului clasic de produceree a apei calde menajere prin utilizarea energiei solare, în cadrul comunei Pojejena; 10. Amenajarea târgului de mărfuri, de animale şi a pieţei agro-alimentare în comuna Pojejena, sat Belobreşca. 11. Baza sportivă, multi-funcţională din localitatea Radimna; 12. Amenajarea unei tabere de copii cu căsuţe lacustre; 13. Centrul de zi pentru copii în localitatea Belobreşca; 14. Creşterea gradului de mobilitate în vederea dezvolzării schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena – Kladovo. 15. Valorificarea potentialului turistic din Clisura Dunarii - amenajare punct de atractie si Centru de informare si promovare turistică în comuna Pojejena, elaborat de S.C. Meda Research SRL Piteşti; 16. Amenajarea hidrotehnică a reţelei hidrografice pe raza localitatăţii Belobreşca cu scopul prevenirii, şi diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase; 17. Amenajarea Staţiei de transfer a deşeurilor în comuna Pojejena; 18. Ridicarea unui complex de locuinţe pentru specialiştii care-şi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei, în spatele primăriei, în cadrul programului guvernamental: "Renaşterea satului romanesc, cu 10 case pentru aceştia . 80 3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE 3.2.1. Direcţiile posibile de evoluţie a UAT Pojejena, în conformitate cu documentele directoare de dezvoltare 3.2.1.1. Prevederi ale secţiunilor PATN, privind evoluţia şi dezvoltarea zonei Potrivit prevederilor acestui document, Judeţul Caraş Severin este traversat de căile de comunicaţii componente ale coridorul IV şi VII Pan-European. Aceste coridoare leagă centrul Europei (zona de est a Germaniei) de estul şi sudul continentului, până la Marea Neagră, Istanbul şi Salonic. Dintre acestea coridorul IV cuprinde atât trasee rutiere cât şi feroviare, ce traversează teritoriul României de la vest la sud şi est. Conform prevederilor PATN – secţiunea I, Căi de comunicaţii, coridorul IV Pan-European , prin cea de-a doua ramură a sa (spre Istambul), formată dintr-o componentă rutieră şi una feroviară, pe traseul Timişoarsa – Lugoj – Craiova – Calafat, va traversa partea nord – estică a judeţului Caraş-Severin. De asemenea, teritoriul comunei Pojejena este străbătut de coridorul VII Pan-European. Acesta suprapune cursul Dunării de la Viena până la vărsare în Marea Neagră. Pe teritoriul României are o lungime de 1075 m, stăbătând în cadrul regiuni vest şi teritoriul comunei Pojejena, între limitele fluviale cu unităţile administrative mărginaşe, Socol şi Moldova Nouă. În final acesta va cuprinde două componente: una fluvială, pe cursul Dunării cu traseul Viena – Budapesta – Belgrad – Turnu Severin – Giurgiu – Brăila – Marea Neagră şi una auto – formată dintr-un drum europena rapid, pe traseul Baziaş - Orşova – Turnu Severin - Craiova. Din aceste date rezultă că teritoriul administrativ al comunei Pojejena inclusiv potenţial său economic şi turistic are o largă accesibilitate la sistemul de transport europene, reprezentat de Coridorul VII pan-european, dar şi o accesibilitate sporită la căile de comunicaţie: rutiere, şi aeriene din zonă. Totodată zona este plasată în vecinătatea unor arii urbane cu importante concentrări de populaţie, precum zona Timişoara-Arad la nord, culoarul Timişului şi Clisura Dunării, cu uriaşul 81 său potenţial de dezvoltare turistică, după cum se poate observa şi din imaginile alăturate (extras din PATN – Secţiunea IV, Reţeaua de localităţi – legea 351 /2001). Conform Secţiunii III a PATN – zone protejate, naturale şi construite, pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena se găsesc importante arii naturale şi construite, clasificate drept arii de importanţă naţională, printre care amintim: 1. parte din teritoriul comunei este inclus în Parcul Natural Porţile de Fier, cu cele trei rezrervaţii naturale, zona umedă Bdivici – Pojejena, rezervaţia naturală Calinovăţ şi rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni; 2. este cuprinsă în cadrul rezervaţiei „Natura 2000” prin situl Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier (SPA 0026), sit care cuprinde 9 % din suprafaţa comunei şi Munţii Almajului-Locvei (SPA 0081), cu 91 % din suprafaţă. 3. este situat în vecinătatea unor parcuri naţionale sau naturale precum Parcul Natural Retezat, Parcul Naşional Semenic – Cheile Caraşului, rezervatia naturală Labudovo Okno şi Parcul Natural Djerdap din Serbia; 4. a unor zone cu o concentrare foarte mare de monumente istorice de importanţă naţională şi internaţională precum: 5. fortificaţiile de pe linia Dunării şi Banatul Montan, dintre care Cetatea dacică de la „Grad”, Divici şi Castrul roman de la Pojejena, sunt situate pe teritoriul său administrativ 6. centrele istorice a municipiilor Timişoara, Lugoj, Caraş-Severin, Reşiţa şi Oraviţa. 7. Mănăstiri şi centre de perelinaj (Baziaş, Pârneaura, Zlatiţa etc.). REŢEAUA DE TRANSPORT MULTIMODAL, NAVAL ŞI AERIAN ACESIBIL COMUNEI POJEJENA 8. În cadrul habitatelor antropice cel mai important este lacul rezultat în urma construirii hidrocentralei de la Porţile de Fier I. În concluzie, teritoriul administrativ al comunei, inclusiv potenţialul său de dezvoltare turistică se află în vecinătatea unor importante arii de atracţie turistică şi culturală, la distanţe de 3-4 ore. 82 Din punct de vedere al riscurilor naturale, comuna Pojejena, este plasată, conform Secţiunii V a PATN – Zone de risc natural (aprobată prin legea 575 /2001), în arii cu cantităţi de precipitaţii mai mici de 100 mm/24 ore in ultima sută de ani, şi risc redus de inundaţii, acestea fiind datorite scurgerilor de pe versanţi. Riscul alunecărilor de teren este unul mediu, cu probabilitate redusă de producere, iar riscul seismic este de 8.2 pe scara MSC şi o perioadă de revenire de 100 ani. RETEAUA DE LOCALITATI URBANE Situri naturale (B – Domogled -Valea Cernei Monumente istorice si patrimoniu construit protejat D – Portile de Fier; C – Retezat; E – Cheile Nera - Beusnita; N – Grădiştea Muncelului-Cioclovina; 83 C – Retezat; Din punct de vedere al potenţialului turistic, Comuna Pojejena şi zona adiacentă este apreciată în cadrul PATN – Secţiunea V (OUG 142/2008, drept un areal cu potenţial turistic scazut, bazat în principal pe resurse naturale, afectat de probleme ale infrastructurii turistice şi tehnice. 3.2.1.2. Prevederi ale PATJ Caraș Severin şi ale PDR 2007-2013 Reg. Vest Din punct de vedere economic, aceast areal din judeţul Caraş Severin, respectiv comuna Pojejena reprezintă o zonă cu profil agricol, bazat pe cultivarea pământului şi creşterea animalelor, ce gravitează în jurul oraşuli Moldova Nouă, ca centre de polarizare zonală. Comuna Pojejena, ca de altfel toată zona poate fi definită drept o zonă cu potenţial climateric şi turistic important, ce dispune de zone protejate, cu valoare ecologică, peisagistică, naturală, încadrat în arealul “Clisura Dunării”, zonă de importanţă majoră pentru lucrări de "restaurare, consolidare, conservare, valorificare a monumentelor istorice şi pentru reabilitare a construcţiilor, echipamentelor şi infrastructurii. Din punct de vedere al reţelei de localităţi, comuna Pojejena se găseşte în aria de influenţă a oraşului Moldova Nouă. În ceea ce priveşte echiparea, dotări de învăţământ, sănătate, cultură şi sport-agrement, acestea sunt prezenţe la nivelul minimal, de satisfacere a unor necesităţi locale, în primul rând şcolare. Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, PATJ Caraş Severin, a prevăzut pentru această zonă lucrări de: ◦ Apărare şi consolidare DN 57 şi DN 57A Orşova – Pojejena – Socol; ◦ Conbsolidare DN 57A Pojejena – Socol, km 13-150 – 21+500; În domeniul telecomunicaţiilor PATJ Caraş Severin prevede inlocuirea centralei telefonice vechi de tip PENTOMAT cu o centrală digitală. Din punct de vedere al riscurilor naturale şi tehnologice, comuna Pojejena nu ridică probleme deosebite. Riscul seismic, potrivit normativului P.100/92 sunt Ks = 0,20 şi Tc = 0,7. Sunt prezente difuz şi alte riscuri naturale (inundaţii, alunecări de trere etc), acestea fiind legate în special de cauze şi fenomene naturale. Riscurile tehnologice s-au redus substanţial odată cu închiderea principalului poluator din zonă: exploatarea minieră Moldova Nouă. Riscurile posibile în prezent putând fi legate mai mult de accidente rutiere ce pot avea loc pe teritoriul comunei. Pentru limitarea efectelor unor riscuri naturale posibile s-a realizat documentaţia pentru un proiect în vederea „Amenajarii hidrotehnice a reţelei hidrografice pe raza localitatatii Belobreşca cu scopul prevenirii, şi diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase; a cărui obiective sunt: - respectarea standardelor naţionale şi europene în privinţa protejării şi gospodăririi ariilor hidrografice; - reducerea impactului asupra apei şi solului; - creşterea atractivităţii investiţionale a zonei. Obiective specifice: Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin re-calibrarea albiei, stabilizări ale malurilor şi ale talvegului. Eliminarea pericolului de inundare şi degradare a albiei şi a ariei locuite, care traversează localitatea Belobresca, prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a acestuia. 3.2.1.3. Planul de dezvoltare a Regiunii Vest pentru perioada 2007-2013, realizează o analiză detaliată a regiunii şi a celor 6 judeţe componente (Arad, Timişoara, Caraş Severin şi Hunedoara, propunând o strategie de dezvoltare pentru perioada de referinţă cu obiective, priorităţi şi măsuri. Turismul ocupă un loc important în strategia regională, zona Moldova Nouă, inclusiv Pojejena, putând juca un rol important în dezvoltarea turismului, prin faptul că acoperă un sector important din Defileul Dunării, dispune de prezenţa pe teritoriul său a PNPF şi a unor importante 84 rezervaţii naturale şi antropice, precum şi de oportunităţile schimbului transfrontalier, inclusiv turistic, cu localităţile de pe malul sârbesc al Dunării. 3.2.1.4. Planul judeţean de gestonare a deşeurilor 2006 – 2013, prevede realizarea şi punerea în funcţiune a unei staţii de colectare şi transfer zonală, care să deservească zona Clisurii Dunării, după sistarea depozitării la Moldova Nouă, pe teritoriul localităţii Pojejena. Această staţie va deservi o populaţie de peste 26.500 locuitori, din localităţile: Moldova Noua, Naidăş, Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa şi Berzasca. 3.2.1.5. PUG Pojejena , elaborat în anul 2001 şi pune în evidenţă principalele atuuri ale comunei, în dezvoltarea economică, bazate pe: ▪ Poziţia în teritoriu; în imediata apropiere a centrului de judeţ, îi conferă largi posibilităţi de integrare în activităţi economice din mediul urban, existenţa unei infrastructuri de transport dezvoltată permiţând navetismul. ▪ Tradiţia agricolă; bazată pe agricultură, al comunei, alături de creşterea animalelor, ocupaţie tradiţională pe aceste locuri; ▪ Existenţa unui important fond forestier exploatabil; ▪ Condiţiile naturale, bazate pe existenţa unui peisaj deosebit al limensului Dunărean, facilităţile oferite de circulaţia pe Dunăre şi DN 57 şi 57 A, prezenţa unor rezervaţii naturale şi construite, alături de interesante tradiţii etno-culturale şi folclorice, elemente care pot constitui premise importante ale dezvoltării turismului. 3.2.2. Direcţiile posibile de evoluţie a localităţilor Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman existent la nivelul UAT, asigură comunei Pojejena posibilităţi de evoluţie certă în trei direcţii de dezvoltare distincte, agricultura, pescuitul şi turismul. Dezvoltarea agriculturii, bazată pe: valorificarea superioară a potenţialului agricol existent prin înfiinţarea unor microferme specializate în cultivarea ecologică a pământului şi a creşterii animalelor; extinderea şi modernizarea infrastructurii agricole: drumuri de acces, metode de exploatare, utilaje, rase de animale etc; creşterea eficienţei şi rentabilităţii agriculturii prin includerea zonei într-un circuit economic zonal şi transfrontalier, strâns legat de alte oportunităţi de dezvoltare locală, în special turistice; extinderea posibilităţilor locale de prelucrare şi valorificare a producţiei agricole. Dezvoltarea pisciculturii, bazată pe: o mai bună organizare şi valorificare a potenţialului piscicol existent; înfiinţarea de pescării pe râurile de munte şi de ferme piscicole pe Dunăre, în care să fie valorificate specii autohtone, bine adaptate la condiţiile de mediu; posibilitatea procesării şi valorificării producţiei obţinute prin intermediul unor structuri profesionale bine structurate. Dezvoltarea turismului, prin: - Includerea teritoriului administrativ în cadrul conceptului turistic mai larg al „Clisurii Dunării, şi valorificarea aşezării acesteia, pe Dunăre; - Valorificarea potenţialului natural deţinut în cadrul Munţilor Locvei, a rezervaţiilor naturale de pe teritoriul administrativ; - Valorificarea potenţialului antropic existent, sub forma unor situri de interes istoric şi arheologic major, a unei arhitecturi locale specifice, cu veche tradiţie în zonă; - Valorificarea oportunităţii de a avea un port la Dunăre, unde să poată acosta şi vase specializate în turism şi transportul de pasageri; 85 - Extinderea serviciilor cu caracter turistic, prin valorificarea unor produse agricole şi piscicole locale, a gastronomiei tradiţionale, a obiceiurilor şi tradiţiilor locale; - Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier, pin poziţia sa strategică faţă de Defileul Dunării şi de legătură dintre PNPF şi Parcul Naţional Djerdap din Serbia 3.2.3. Priorităţi de intervenţie Pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a comunei, obiectivele Strategiei de dezvoltare în perioada următoare stabileşte realizarea a 14 priorităţi, cuprinse în 4 axe prioritare. Dezvoltarea infrastructurii de bază cu reaspectarea standardelor de mediu: modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport rutier şi fluvial; dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii utilitare; amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi; dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor şi a deşeurilor; conservarea naturii şi protecţia mediului. Dezvoltarea turismului prin creşterea atractivităţii comunei: dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice; dezvoltarea şi modernizarea serviciilor turistice; creşterea atractivităţii turistice. Stimularea sectoarelor cu potenţial de dezvoltare şi creştere a competitivităţii economice: stimularea investiţiilor durabile pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena; dezvoltarea şi creşterea calităţii activităţilor în domeniul agricol şi piscicol; dezvoltarea şi modernizarea sectorului de servicii. Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: sprijinirea sistemului educaţional şi de formare profesională; creşterea gradului de ocupare în muncă a populaţiei din comună, dezvoltarea sistemului de servicii sociale. 3.2.4. Obiective de utilitate publică prioritare Obiectivele de utilitate publică prioritare pe care şi le-a propus administraţia locală pentru perioada actuală sunt: A). În domeniul infrastructurii de bază: realizarea unor elemente în cadrul infrastructurii de bază pentru satele Pojejena şi Belobreşca – canalizare menajeră şi asfaltarea unor străzi şi drumuri comunale; reabilitarea şi modernizarea unor drumuri comunale şi canalizarea apelor menajere în satele Radimna şi Şuşca; realizarea unei baze sportive multifuncţionale în satul Radimna; B). În domeniul protecţiei mediului realizarea unei staţii de transfer zonală pentru deşeuri, în apropierea localitaăţii Pojejena; lucrări hidrologice, de combatere a eroziunii solului şi a inundaţiilor pe pârâul Belobreşca; Încurajarea cetăţenilor şi a instituţiilor în completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum, cu sisteme care utilizază energia solară; C). În cadrul domeniului social - realizarea de locuinţe pentru specialiştii care lucrează în comună, prin programul ANL, în satul Pojejena; - realizarea unei tabere pentru copii şi elevi cu căsuţe lacustre pe malul Dunării, în Pojejena: 86 ▪ realizarea unui centru de zi pentru copii în satul Belobreşca; D). În domeniul economic şi turistic: ▪ creşterea gradului de mobilitate, prin realizarea infrastructurii portuare în satul Pojejena, în vederea dezvoltării schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena – Kladovo. ▪ realizarea unui târg de mărfuri, de animale şi piaţă agroalimentară, cu caracter zonal în satul Belobreşca; ▪ realizarea unui punct atracţie şi informare turistică Pojejena - Veliko Gradiska în localitatea Pojejena, cu scopul valorificării potenţialului turistic al Clisurii; ▪ amenajarea unei plaje pe malul Dunării, în aval de Pojejena, care să ofere condiţii de odihnă şi recreere turiştilor dar localnicilor din zonă; ▪ valorificarea potenţialului eolian şi a altor surse de energie regenerabilă. 87 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU 3.3.1. Poziţia localităţii în reţeaua judeţului Localităţile comunei Pojejena sunt situate în partea de sud-vesta judeţului Caraş-Severin, în cadrul bazinului inferior al râului Radimna, din Munţilor Locvei, fiind totodată şi localitate de frontieră cu Serbia cu care are frontieră naturală pe Dunăre. Comuna Pojejena este situată la cca. 10 km de oraşul Moldova Nouă în raza de influenţă a acestuia. 3.3.2. Cai de comunicaţie si transport. Căile de legătură cu celelalte localităţi componente ale judeţului sunt rutiere şi fluviale. Legătura rutieră se realizează prin intermediul DN 57 A care leagă localitatea Pojejena, prin Baziaş de comuna învecinată – Socol. Prin DN 57 Pojejena este legată direct cu oraşul Moldova Nouă, precum şi celelalte localităţi de pe Clisură şi cu oraşele Oraviţa şi Reşiţa. De asemenea DC 111, face legătura dintre Belobresca şi Zlatiţa (Socol), peste culmile Munţilor Locvei. Chiar dacă astăzi acest drum este puternic degradat, acesta are suficiente atu-uri pentru a fi modernizat: face legătura dintre doua bazine hidrografice cu potenţial important de dezvoltare, in principal din punct de vedere turistic (zona de interes Cheile Nerei); străbate o zona deosebit de pitoreasca, peste culmile Munţilor Almajului de vest; asigura o mai buna interconectare a localităţilor din zona; favorizează dezvoltarea turismului in zona; Legătura fluvială a comunei Pojejena cu restul teritoriului este favorizată de prezenţa Dunării si de existenta unui port local. Din păcate, declinul economic care a afectat zona după 1990, cât şi desfiinţarea liniei de pasageri Moldova Noua – Orşova a blocat dezvoltarea transportului fluvial în zonă şi a condus la decăderea structurilor portuare existente. Deplasări pentru muncă Dacă înainte de 1997, 70% din forţa de muncă de la nivelul localităţii lucra în domeniul minier, odată cu restrângerea acestei activităţi şi închiderea minelor, forţa de muncă a fost nevoită să se orienteze spre alte sectoare, atât pe plan local cât şi în aşezări din vecinătate, în special la Moldova Nouă. Pe plan local, forţa de muncă este ocupată în obiectivele economice existente în comună, în administraţia locală sau servicii, iar în afara comunei, există angajaţi care lucrează preponderent la reabilitarea infrastructurii rutiere din zonă (DN 57) sau în cadrul diverselor activităţi în oraşul Moldova Nouă. Un segment important din forţa de muncă tânără s-a îndreptat spre centrele urbane mai importante din regiune, precum Timişoara, Arad, Reşiţa etc., pentru a-şi putea valorifica pregătirea şi capacitatea de muncă. De asemenea un număr variabil de locuitori pleacă sau se întorc în ficare an din ţări ale spaţiului european, unde desfăţoară diferite activităţi, în special în agricultură şi construcţii. Numărul acestora s-a redus semnificativ odată cu declanşarea crizei economice mondiale. Dezvoltarea in teritoriu a echipării edilitare Consiliul Local al comunei Pojejena a iniţiat mai multe studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru accesarea unor finanţări externe şi fructificarea unor programe comunitare, încadrate în procesul de dezvoltare durabila al comunitatii, proiecte aflate în diferite faze de realizare: Canalizare, statie de epurare în satele Pojejena şi Belobreşca; 88 Reabilitarea unor drumuri locale; Înfiinţarea unui centru de zi pentru copii la Belobreşca, Amenajare târgului de mărfuri, animale şi piaţa agroalimentară de la Belobrescă; Reabilitare strazi localitatea Pojejena; Locuinţe ANL pt. specialiştii care vor lucra în comună. Staţie de transfer a deşeurilor menajere de la Pojejena. Totodată, in Strategia de dezvoltarea a comunei pentru perioada următoare sunt prevăzute câteva obiective strategice generale, privind: 9. dezvoltarea infrastructurii de bază respectând standardele de mediu, 10. dezvoltarea turismului şi creşterea atractivităţii turistice a comunei, 11. dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor socilale, 12. stimularea sectoarelor cu potenţial de dezvoltare şi de creştere a competitivităţii economice, în condiţiile conservării resurselor de mediu şi a valorilor de patrimoniu existente. Printre priorităţile din sectorul infrastructurii de bază, Strategia de dezvoltare a comunei include: modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport rutier şi fluvial; extinderea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructuri utilitare; dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor; amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi; conservarea naturii şi protecţia mediului. În cadrul investiţiilor care depăşesc limita administrativă a comunei, intrând în relaţii cu teritoriile administrative vecine se numără: modernizarea DC 111 (Belobreşca DN 57A – DC 111 – Zlatiţa DJ 571C) care traversând Munţii Locvei face legătura cu comuna Socol; creşterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor transfrontaliere, prin realizarea şi modernizarea infrastructurii portuare; realizarea investiţiei la Staţia de transfer a deşeurilor menajere de pe teritoriul administrativ al comunei. Prin proiectul de peste un milion de euro, iniţiat de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin în parteneriat cu municipalitatea Kladovo- Serbia şi consiliul local Pojejena, privind „Creşterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice şi turistice în zona transfrontalieră Pojejena- Kladovo” se urmăreşte construirea unui port în Pojejena, realizarea unor lucrări de amenajare şi protecţie a mediului, realizarea unei ofertei integrate de turism transfrontalier: Pojejena- Kladovo şi organizarea instruirii pentru antreprenorii locali şi zonali din domeniul turismului. Proiectul urmăreşte dezvoltarea economico-socială în zona de graniţă prin activităţi de parteneriat pentru stimularea schimburilor economice între comunităţi din Serbia şi România şi promovarea valorilor culturale, istorice şi naturale în cadrul sectorului turistic. 3.3.3. Mutaţii survenite in folosinţa terenurilor Informaţiile care au fost utilizate la analoza schimbărilor în modul de folosinţă al terenurilor au fost preluate şi analizate din diferite studii. Înainte de 1989 zona era cooperativizată. Odată cu aplicarea legislaţiei privind restituirea proprietăţii (terenuri agricole, păduri, etc.) au revenit propriearilor de drept. Analizând situaţia existentă la limitele unui interval de timp al ultimilor 10 ani situaţia este următoarea: Situaţia existentă la nivelul anului 2000 CATEGORIA TOTAL Propriet Propriet Composes Biserică / (ha) pers. pers. Primărie orate şcoală fizice juridice 89 TEREN AGRICOL 5290 3283 1996 11 - arabil 1393 1382 11 - păşune 3141 1171 1970 - fâneţe 696 670 26 - vii 60 60 - livezi TEREN 6003 107,23 4188,72 1704,25 2,80 NEAGRICOL - păduri 4970 3,78 4129,72 836,5 - ape 640 640 - drumuri 185 59 126 - curţi/construcţii 77 72,45 1,75 2,80 - teren neproductiv 131 31 100 TOTAL GENERAL 11293 3390,23 4188,72 3700,25 13,8 Situaţia existentă la nivelul anului 2010 CATEGORIA TOTAL Propriet Propriet Composes Biserică / (ha) pers. pers. Primărie orate şcoală fizice juridice TEREN AGRICOL 5290 3283 1996 11 - arabil 1393 1382 11 - păşune 3141 1171 1970 - fâneţe 696 670 26 - vii 23 23 - livezi 37 37 TEREN 6003 107,23 4188,72 1704,25 2,80 NEAGRICOL - păduri 4970 3,78 4129,72 836,5 - ape 640 640 - drumuri 185 59 126 - curţi/construcţii 77 72,45 1,75 2,80 - teren neproductiv 131 31 100 TOTAL GENERAL 11293 3390,23 4188,72 3700,25 13,8 ◦ Nu apar modificări în mărimea suprafeţelor agricole; ◦ Singurele modificări apar în dimensionarea suprafeţelor de vii şi livezi. Dacă în 2000 apar numai terenuri viiticole în 2010 suprafeţele cu vii însumai numai 23 ha, 37 ha fiind deţinute de livezi. ◦ La nivelul anului 2010 suprafaţa agricolă având următoarea structură: teren arabil- 1393 ha; livezi şi pepiniere pomicole - 37 ha; vii şi pepiniere viticole-23 ha; Din datele de mai sus rezultă că cea mai mare parte din suprafaţa agricolă este ocupată de păşuni (59 %), urmată de terenurile arabile cu o pondere de 26,3 % şi fâneţele cu 13,2 %. Dezvoltarea echipării edilitare a fost tratată pe larg la capitolul 3.9 DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE. 90 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR - Obiective 3.4.1. Dezvoltarea prin reorganizare, retehnologizare şi rentabilizarea unităţilor existente Având în vedere că cea mai mare parte a teritoriului administrativ al comunei este cuprins în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, prin cele trei rezervaţii naturale existente – Zona umedă Calinovăţ, zona umedă Divici – Pojejena şi Rezervatia naturală Râpa cu lăstuni, precum şi în două areale SPA (Natura 2000): Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier şi Munţii Almajului-Locvei, activităţile economice şi modul de utilizare a terenurilor în zonă, se face pe baza principiul dezvoltării durabile, cu un impact minim asupra mediului. În acest scop se impun următoarele măsuri: paşunat extensiv; utilizarea tehnicilor tradiţionale de cultură a plantelor ; valorificarea sălaşelor în creşterea unui număr mic de animale per gospodarie, a viilor şi livezilor etc; regenerarea păşunilor şi fâneţelor; practicarea apiculturii pe văile cu păduri în a căror compoziţie un loc important îl ocupă plantele melifere, între care şi teiul; metode tradiţionale de extragere a materialului lemnos; metode tradiţionale de pescuit (zona Cazanelor) a acipenseridelor22. 3.4.1.1. Agricultura Economia locală a a fost şi a rămas preponderent agricolă, după 1989, odată cu eliminarea sistemului agricol socialist şi aici s-a revenit la sistemul agricol individual, practicându-se o agricultură de subzistenţă. În zonă principalele culturi agricole sunt: porumbul, cultivat pe marea majoritate a terenurilor, grâul şi secara. Importante suprafeţe sunt cultivate cu cartofi. În grădinile din intravilan sau în cele aflate în imediata apropiere a satelor, se cultivă legume, viţă de vie şi pomi fructiferi. În cultura voiţei de vie comunitatea de la Belobreşca este recunoscută în zonă, pentru calitatea vinurilor obţinute. Creşterea animalelor, o ocupaţie tradiţională în aceste locuri este favorizată de existenţa unor importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe de calitate superioară. Pentru valorificarea cât mai eficientă a terenurilor aflate în zona înaltă, în special a fâneţelor şi a păşunilor, locuitorii şi-au construit sălaşe pentru perioada de vară, când merg la cosit, dar care pot fi utilizate şi pe timpul iernii, când merg cu vitele acolo pentru fân. Datorită scăderii numărului de animale, această modalitate de valorificare a resurselor, practicată intens în trecut, a devenit astăzi o activitate sporadică. Dezvoltarea şi modernizarea satelor În dezvoltarea agriculturii un rol major îl are implementarea obiectivelor strategiei de dezvoltare a localităţii şi ale Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Caraş-Severin, privind: Dezvoltarea infrastructurii de bază (infrastructură portuară, drumuri, reţele de alimentare cu apă , reţele de canalizare şi staţii de epurare); Realizarea unei Baze sportive multifuncţionale de tip B în localitatea Radimna; Creşterea nivelului de informare al agricultorilor, 22 cf. aprecierilor Biosphere Reserve Nomination Forum, 91 Întocmirea de proiecte şi de documentaţii în vederea obţinerii de finanţări din fonduri europene, Organizarea de cursuri de formare profesională pentru agricultori, Organizarea de acţiuni de popularizare şi manifestări specifice domeniului agricol, Acordare de asistenţă tehnică de specialitate în toate domeniile agricole, Valorificarea oportunităţilor oferite de poziţia geografică, în colaborarea transfrontalieră, româno-sârbă, prin realizarea unei infrastructuri de servicii turistice care să permită prezentarea unei oferte comune, integrate, pentru zona Pojejena- Veliko Gradiste şi împrejurimi. Adaptarea politicilor de dezvoltare economică a comunei în Strategia pentru dezvoltare a regiunii Dunărene, prin cooperarea în soluţionarea problemelor locale, a infrastructurii şi a protecţiei mediului 3.4.1.2. Silvicultura Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie o Obiective: . încheierea procesului de punere în posesie a suprafeţelor împădurite, revendicate; . limitarea tăierilor haotice din fondul forestier; . replantări pe terenurile degradate; . asigurarea cu material săditor a localnicilor care doresc să-şi valorifice terenurile degradate/nefolosite prin împăduriri; . colectarea şi valorificarea locală a altor resurse decât cele silvice (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale etc.). avuţie de interes naţional, în beneficiul întregii societăţii. În acest context, gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiţie esenţială pentru menţinere şi consolidarea calităţii habitatelor, prin măsuri eficiente de administrare, îngrijire şi exploatare raţională. 3.4.1.3. Piscicultura Strategia de dezvoltarea a comunei pentru perioada următoare prevede între priorităţile de dezvoltare şi Dezvoltarea şi creşterea calităţii activităţilor din domeniul piscicol. Deşi comuna Pojejena este situată într-o zonă cu tradiţie în pescuit, datorită costurilor financiare pe care trebuie să le susţină pescarii, a lipsei unor structuri profesionale puternice care să le apere interesele, a lipsei dotărilor adecvate şi posibilităţilor de desfacere, dar şi a scăderii drastice a populaţiilor de peşte în Dunăre, piscicultura este astăzi destul de slab dezvoltată. Cu toate acestea piscicultura poate şi trebuie să devină unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice în zonă. În acest sens se impun o serie de măsuri care să vină în sprijinul pescarilor, printre care: rentabilizarea acestei ocupaţii prin deschiderea mai multor ferme piscicole; sprijinirea şi asimilarea tehnologiilor de creştere a peştilor din familia sturionilor în captivitate; extinderea creşterii păstrăvului indigen în cadrul fermelor piscicole; valorificarea locală a produselor din peşte prin înfiinţarea unor fabrici de prelucrare/conservare/ambalare a peştelui; sprijinirea investiţiilor private în pescuit; ridicarea nivelului de dotare a pescărilor (bărci, plase etc.); înfiinţarea unor asociaţii locale ale pescarilor din Pojejena şi Socol; un preţ corect de achiziţie pentru peştele predat; formarea unei pieţe de desfacere a peştelui cât mai sigure. Pentru asigurarea condiţiilor propice dezvoltării pisciculturii în favoarea economiei locale şi a localnicilor, administraţia locală va trebui să utilizeze toate modalităţile legale pentru a înlătura 92 efectele negative induse de interese străine în acapararea fondului piscicol local şi recuperarea suprafeţelor de luciu de apă pe care le deţine. 3.4.1.4. Activităţi industriale, comerciale şi servicii Includerea comunei în Parcul Natural Porţile de Fier impune o dezvoltare economică care trebuie să aibă în vedere promovarea acelor activităţi cu caracter industrial, care prin natura lor pot avea un potenţial ridicat de dezvoltare pe termen mediu şi lung în condiţiile respectării valorile mediului natural. În acest context, demararea oricăror activităţi cu caracter industrial trebuie evaluată din punct de vedere a impactului asupra mediului şi a necesităţii unor măsuri realiste de protecţie şi/sau refacere a mediului natural. Deşi în prezent nu există activităţi cu caracter industrial, dezvoltarea ulterioară a comunei impune o diversificare superioară a surselor economice şi creşterea ofertei pentru forţa de muncă locală. În acest sens, dezvoltarea durabilă a comunei impune dezvoltarea acelor sectoare care să vină în sprijimul locuitorilor, prin valorificarea potenţialului local în condiţii de respect pentru mediu. În categoria acestora credem că putem include: ◦ Realizarea unui centru zonal de colectare şi selectare a deşeurilor menajere; ◦ Realizarea unor ferme piscicole mari şi valorificarea industrială a peştelui; ◦ Unităţi de prelucrare superioară a masei lemnoase; ◦ Unităţi de prelucrare şi valorificare a produselor agricole locale (centre de panificaţie, laboratoare de cofetărie, centre de colectare a laptelui, abatoare etc.). Sectorul comercial este îndreptat spre asigurarea necesităţilor populaţiei locale şi a turistului aflat în zonă. Pentru viitor pe lângă baruri şi magazine mixte mai sunt necesare terase, cofetării, farmacii umane şi veterinare etc. O importanţă majoră este acordată strângerii legăturilor economice transfrontaliere cu comunitatea sârbească de pe malul drept al Dunării. În acest sens, în parteneriat cu primăria Veliko- Gradişte şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, s-a implementat proiectul „Reluarea tradiţiilor de colaborare şi schimb de bunuri în zona de frontieră: prin realizarea unui târg modern, de mărfuri, târg de animale şi piaţa agroalimentară în comuna Pojejena“, sat Belobreşca, finanţat din fonduri PHARE. Sectorul serviciilor este legat de existenţa unor necesităţi specifice ale populaţiei şi zonei, dezvoltarea lor fiind influenţată atât de necesităţi cât şi de resurse. Dar dezvoltarea lor depinde în bună măsură de asigurarea cadrului legal şi instituţional propice. Serviciile către populaţie Aceste servicii sunt destinate unei cereri imediate resimţite la nivelul populaţiei locale şi se dezvoltă în funcţie de cererea pieţii. Între acestea menţionăm: ◦ servicii gen „salon de înfrumuseţare” ◦ servicii croitorie; ◦ servicii masaj etc. ◦ Serviciile financiare sunt susţinute pentru moment de existenţa unei sucursale bancare CEC, în localitatea Pojejena. Extinderea acestor servicii este condiţionată de dezvoltarea ulterioară a zonei. Servicii pentru agicultură şi pescuit Acest gen de servicii sunt destinate sprijinirii dezvoltării unor sectoare precum: asigurarea necesarului semincier, pentru însămânţarea terenurilor agricole; depozitarea produselor agricole; servicii sanitar - veterinare; servicii fitosanitare etc. 93 În condiţiile in care transportul pe apă rămâne cel mai ieftin, se impune integrarea comunei în circuitul comercial al zonei, prin refacerea fostelor amenajări portuare şi utilizarea acestora ca puncte de expediere a mărfurilor şi produselor locale, precum şi de descărcare a celor destinate pieţei locale. Obiective: promovarea unor activităţi industriale cu impact minor asupra mediului; impulsionarea dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale; limitarea punctelor de extracţie a materialelor de construcţii (nisipuri, pietrişuri, piatră spartă) la minimul necesar pentru necesităţi locale şi întreţinerea infrastructurii; refacerea infrastructurii portuare 3.4.2. Specificul unităţilor necesar a se realiza. Dezvoltarea economică a comunei este organic legată de poziţia sa greografică, pe malul Dunării. De aceia existenţa unui port local care să permită o mai directă legătură cu localităţile vecine, mai ale cu cele de pe malul drept al Dunării, în cadrul relaţiilor transfrontaliere şi turistice, este foarte util. În cadrul Programului Transfrontalier de Vecinătate România – Serbia, administraţia locală preconizează construirea unui port local, prin intermediul unui proiect adjudecat deja. În această categorie pot fi incluse: ◦ infrastructură portuară, pentru un port local de interes turistic şi economic; ◦ infrastructură necesară valorificării produselor locale, târg de mărfuri, de animale şi piaţă agroalimentară; ◦ sprijinirea înfiinţării unor micro ferme în domeniul zootehniei, pisciculturii, legumiculturii şi pomiculturii; ◦ înfiinţarea unui centru de sacrificare şi prelucrare a cărnii. ◦ sprijinirea unui centru de colectare, prelucrare şi ambalare a fructelor de pădure şi plantelor medicinale; ◦ investiţii în promovarea şi dezvoltarea turismului şi a agroturismului, prin înfiinţarea unui Centru de informare şi promovare turistică; ◦ staţia de transfer pentru managementul deşeurilor – Pojejena etc. ◦ bază sportivă multifuncţională Această investiţie cuprinde un ansamblul format din clădirea de vestiare şi amenajarile exterioare constand din: suprafata de joc, împrejmuire şi platforma pt. parcare auto. nocturnă 3.4.3. Modul de folosinţă a rezervelor de teren În utilizarea rezervelor de teren aflate la dispoziţia primăriei va trebui să se ţină seama de dezvoltarea actuală şi de perspectivă a localităţilor din zonă. Principalele direcţii de utilizare a terenurilor sunt; pentru asigurarea infrastructurii de bază (drumuri, străzi, reţele de alimentare cu apă, canalizare, epurare); pentru investiţii imobiliare (locuinţe pentru specialişti, pentru tineri, spaţii pentru birouri, clădiri administrative etc.); pentru amenajarea unor spaţii destinate petrecerii timpului liber (parc, ştranduri, plajă pe faleza Dunării etc.); pentru concesionare către investiţii private semnificative, cu impact asupra dezvoltării localităţilor şi a zonei; 94 3.4.4. Asigurarea cu utilităţi Această categorie de activităţi este condiţionată de nivelul dotărilor tehnice existente în zonă privind: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu energie electrică, gestionarea deşeurilor, infrastructura de acces, comunicaţiile, termoficarea etc. Alimentarea cu apă Deşi la nivelul comunei există importante rezerve de apă potabilă, asigurarea acesteia pentru gospodăriile populaţiei se realizează prin intermediul surselor individuale (fântăni) construite din piatră, tuburi metalice beton etc, cu adâncimi între 3 şi 20 m. Sursele existente asigură întregul necesar de alimentare pentru toţi utilizatorii. În prezent există un proiect în derulare pentru alimentarea cu apă a localităţilor Pojejena şi Belobreşca. Se impune căutarea unor soluţii pentru extinderea acestor servicii şi către localităţile Divici, Radimna şi Şuşca, precum şi către zonele de dezvoltare turistică, mai nou introduse în intravilan Canalizarea În prezent nici una dintre localităţile comunei Pojejena nu dispune de reţea de canalizare şi de staţie de epurare. Se găseşte în fază de implementate un proiect de canalizare pentru localităţile Pojejena şi Belobreşca, precum şi construirea unei staţii de epurare în aval de Pojejena, la vărsarea văii cu acela-şi nume în Dunăre. Pentru viitor sunt necesare soluţii de extinderea acestor servicii şi către localităţile Divici, Radimna şi Şuşca, precum şi către zonele de dezvoltare turistică, mai nou introduse in intravilan. Până la rezolvarea acestei probleme este necesar ca fiecare obiectiv imobiliar, dat în funcţie să dispună de mini-staţie de epurare propreie. Alimentarea cu energie electrică Reţeaua de alimentare cu energie electrică este prezentă la nivelul întregii comune, asigurând necesarul de electricitate pentru populaţie şi agenţii economici existenţi, cu posibilităţi de extindere spre zonele cu potenţial turistic şi cele destinate activităţilor economice. Se impune reabilitarea iluminatului stradal la nivelul tuturor localităţilor comunei şi trecerea sa pe consumatori cu randament ridicat. În acest context administraţia locală să sprijine iniţiativa privată în tralizarea şi urilizarea unor surse de energie alternativă, aşa numita „energie verde” - solară, eoliană şi hidrologică. Alimentarea cu gaz metan, este un deziderat mai îndepărtat, pentru moment la nivelul comunei nu există reţea de termoficare şi alimentare cu gaze naturale. La nivel local se va sprijini înfiinţarea în fiecăre localitate a unor centre de distribuţie pentru gaze lichefiate îmbuteliate Se va sprijini de asemenea acele iniţiative şi proiecte care prevăd utilizarea energiei solare la încălzirea agentului termic şi a locuinţelor. Gestionarea deşeurilor menajere Până la realizarea staţiei de transfer şi reciclare a deşeurilor menajere de la Pojejena, colectarea deşeurilor se realizează prin intermediul unei unităţi specializate şi depus la groapa de gunor existentă de la Moldova Nouă. Se va realiza la nivelul fiecărei localităţi una sau mai multe platforme de colectare selectivă a deşeurilor menajere, dotate corespunzător, educând şi încurajând totodată populaţia să treacă la selectarea acestora încă din această fază. Totodată administraţia locală va acţiona pentru modernizarea şi dotarea zonelor publice cu cele necesare pentru păstrarea curăţeniei şi recuperarea resturilor menajere; Reţeaua de transport şi comunicaţii Administraţia locală va acţiona pentru: 3. îmbunătăţirea legăturilor cu exteriorul prin îmbunătăţirea transportului în comun şi reluarea legăturilor directe cu localităţile din depresiunea Moldova Nouă şi centrele urbane mărginaşe; 4. revitalizarea transportului fluvial prin refacerea şi îmbunătăţirea infrastructurii portuare; 95 5. reabilitarea şi modernizarea străzilor din interiorul tuturor localităţilor; Telecomunicaţiile sunt asigurate prin serviciile de telefonia fixă, asigurată de RomTelecom şi prin telefonia mobilă care acoperă suprafaţa tuturor localităţilor componente. Operatorii care acţionează în zonă sunt Vodafone, Orange şi Cosmote. Accesul la reţeaua de internet şi televiziunea prin cablu atât la nivelul instituţiilor de bază cât şi la unii cetăţeni, este asigurată de către operatorul TV pe cablu – Băleanu. Administraţia locală va incuraja intrarea pe piaţă şi a altor operatori, facilitând concurenţa în folosul cetăţeanului. 3.4.5. Priorităţi de investiţii şi locuri de muncă necesar de creat: Şi pentru viitor ponderea cea mai mare a locurilor de muncă va fi în agricultură, atât în cadrul gospodăriilor proprii cât şi a unor ferme specializate în valorificarea pământului sau a animalelor Administraţia locală va încuraja şi sprijini creşterea numărului de locuri de muncă în acvacultură, prin extinderea fermelor piscicole amenajate pe Dunăre; Construirea Staţiei de sortare a deşeurilor menajere, în apropiere va asigura locuri de muncă în plus pentru locuitorii comunei. Totodată dezvoltarea turismului şi a serviciilor va necesita locuri de muncă calificate. Acest fap impune organizarea unor cursuri speciale de pregătire locală sau zonală la care să participe şi tineri din cadrul comunei. De asemenea, înfiinţarea şi dotarea corespunzătoare a unui centru de informare şi documentare turistică în cadrul comunei, poate contribui semnificativ la dezvoltarea turismului la nivelul local şi zonal, inclusiv transfrontalier. Realizarea proiectului poate contribui, de asemenea la stimularea industriei turismului şi transformarea acestuia într-un factor major de dezvoltare economică transfrontalieră şi de a promova valorile istorice, culturale şi naturale ale zonei. Ierarhizarea priorităţilor de investiţii în acest domeniu, pe lângă pregătirea forţei de muncă ar trebui să înceapă de la: 1. Situaţiile care necesită intervenţii de urgenţă: 1. existenţa unor clădiri valoroase pentru peisajul urbanistic local, aflate în diferite stadii de degradare; 2. existenţa unor zone lipsite de utilităţi sau cu utilităţi aflate într-o stare avansată de uzură; 3. necesitatea consolidării de maluri, ameninţate de o erodare accentuată (Belobreşca, Divici, Radimna); 4. conservarea şi valorificarea turistică a siturilor naturale protejate, a celor arheologice şi culturale (Castrul roman, cetatea dacică de la „Grad”); 5. fenomene de izolare şi segregare socială. 2. Intervenţii minime în zonele cu vizibilitate maximă (efortului minim cu efect maxim). Întreţinerea şi menţinerea curăţeniei pe malul Dunării şi a afluenţilor acesteia (Radimna, Belobresca etc. ), Realizarea unor amenajări minimale pentru pescuit (adăposturi, utilităţi, locuri de parcare, platforme şi amenajări de mal pentru pescuit etc.) şi pentru turiştii care vin în zonă cu cortul (locuri de campare cu infrastructura necesară). Amenajarea malurilor Dunării şi realizarea unui loc de plajă, destindere şi odihnă. 3. Într-o etapă ulterioară programul de investiţii va trebui să se concentreze pe asigurarea dezvoltării economice în primul rând a turismului, prin: creşterea unui fond minim de dotări pentru asigurarea serviciilor de cazare (camping şi bungalow-uri, pensiuni de capacitate mică dar cu posibilităţi ulterioare de extindere, case de oaspeţi amenajate în construcţii vechi, reabilitate), 96 investiţii în activităţi de producţie specifice zonei şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale (activităţi piscicole şi agricole; încurajarea practicării unei agriculturi familiare, care să asigure legume şi fructe atât pentru consumul propriu dar şi pentru piaţa din zonă; creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului; apicultură; crearea unui centru de reabilitare a meşteşugurilor tradiţionale locale (cusături, construcţii în lemn, decoraţiuni cu specific local etc.). creerea unor ateliere specializate pe construirea unor ambarcaţiuni uşoare etc. crearea infrastructurii primare pentru facilitarea investiţiilor din turism: - infrastructură rutieră; - reţea de transport public care să sporească accesibilitatea zonei; - utilităţi publice, electricitate, apă, comunicaţii; - organizarea unei reţele de transport pe apă; - pregătirea profesională pentru cei care vor lucra în turism; - promovarea imaginii comunei. 4. Alte tipuri de investiţii ar putea fi direcţionate către sporirea atractivităţii zonei prin: imagini şi activităţi unice inspirate din specificul zonei şi bazate pe principii ecologice: locuinţe lacustre; platforme şi pontoane pe apă; mici restaurante şi baruri la malul apei; închirierea de bărci; piaţa de produse locale organizată regulat; organizarea de excursii regulate, cu ghidaj pe apă şi prin parcul natural Porţilor de Fier; 5. În următoarea etapă sunt preconizate investiţii solide în: extinderea reţelei de drumuri şi utilităţi; dezvoltarea portului local şi a numărului de debarcadere pentru ancorarea bărcilor şi a vaselor de agrement uşoare, în vederea încurajării turismului nautic; completarea fondului construit destinat turismului prin: pensiuni noi, extinderea celor vechi, case de vacanţă; locuinţe pentru lucrătorii în turism etc. crearea unei reţele complexe şi extinse de servicii turistice. 97 3.5. EVOLUTIA POPULAŢIEI 3.5.1. Populaţia între cele două recensăminte Efectivul populatiei comunei Pojejena s-a diminuat de la 3620 în 1992 la 2887 în anul 2015, reprezentând o scădere cu 20% din populaţia anului de referinţă 1992. Sporul natural negativ datorat reducerii natalităţii şi efectivelor de populaţie tânără la vârsta fertilităţii au determinat actuala situaţie demografică a populaţiei. Migraţia populaţiei în vârstă de muncă spre centrele urbane a condus de asemenea la reducerea numărului populaţiei stabile. Evoluţia populaţiei comunei Pojejena 4000 3620 3500 3000 2887 2500 2000 1500 1000 500 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa: DJS Caraş-Severin Numărul plecărilor din localitate a depăşit numărul stabilirilor între 1992 şi 1999. Perioada următoare, 2000-2006 a fost o perioadă cu spor migrator pozitiv, mai multe stabiliri decât plecări iar în ultimii ani situaţia acestora a variat. EVoluţia stabilirilor şi plecărilor populaţiei în/din comuna Pojejena 120 100 80 60 40 20 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 stabiliri plecări Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Foarte sugestivă pentru relevarea evoluţiei efectivului populaţiei, luând in considerare criteriul vârsta si sex este reprezentarea in aceeasi diagramă sub formă de piramida a populatiei din momentul recensamantelor 2002 şi 2011. 2.5.2. Rata bruta a natalităţii şi mortalităţii Mortalitatea ridicată este un fenomen caracteristic ruralului românesc şi are cauze complexe fiind atât o consecinţă a îmbătrânirii demografice cât şi o rezultantă a factorilor sociali şi 98 economici: accesul redus la servicii de sănătate în special, nivelul scăzut al calităţii vieţii, nivelul redus de educaţie. Populaţia comunei Pojejena se caracterizează prin deficit demografic, respectiv număr redus de născuţii vii faţă de numărul persoanelor decedate. Populaţia din zona de studiu are un comportament demografic specific zonei Banatului, cu rată redusă a natalităţii şi pondere mare a populaţiei îmbătrânite. Cea mai mare valoare a natalităţii s-a înregistrat în anul 1997, respectiv 9,2 născuţii vii la 1000 locuitori iar valoarea cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrate în anul 2004, respectv 22,9 persoane decedate la 1000 locuitori. Evoluţia ratelor natalităţii şi mortalităţii populaţiei Pojejena 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 99 99 99 99 99 99 99 99 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 01 01 01 01 01 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 rata natalităţii rata mortalităţii Sursa: Directia Judeteana de Statistica Caraş-Severin Rata natalităţii a avut un trend descendent însă nu a scăzut dramatic, ultima perioadă marcând o creştere. Migraţia tinerilor constituie cauza reducerii natalităţii, astfel că scade numărul persoanelor de sex feminin aflate la vârsta fertilă, soluţia fiind stabilizarea tinerilor în mediul rural, şansă pentru dezvoltarea localităţii. 3.5.3.Sporul natural Definit in literatura de specialitate ca diferenta intre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor intr-un an, acest indicator relevă creşterea sau diminuarea efectivului populaţiei. 99 Evoluţia sporului natural al populaţiei comunei Pojejena 0 -10 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -20 -30 -40 -50 -60 Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin În intervalul 1990-2014 sporul natural nu a înregistrat nicio valoare pozitivă, înregistrându- se deficit natural (mai multe persoane decedate decât născuţi vii). Deficitul natural este de -811, ceea ce înseamnă că în medie sunt cu 32 persoane decedate mai mult decât născuţi vii.(medie calculată pentru perioada 1990-2014). Deficitul natural este explicat de efectivul în scădere al populaţiei la vârsta fertilă ce este caracterizat de tendinţa de migrare. Pe de altă parte, rata natalităţii a scăzut continuu, cauza o găsim în diminuarea efectivelor de populaţie la vâsta fertilă si în modificarea comportamentului reproductiv. Evoluţia mişcării naturale a populaţiei comunei Pojejena 100 80 60 40 20 0 -20 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -40 -60 -80 Născuţi vii Decedaţi Spor natural Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin 3.5.4. Sporul migraţiei Calculat ca diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei datorată fluxului rural-urban sau urban-rural – numit şi de întoarcere. 100 Evoluţia sporului migrator al populaţiei comunei Pojejena 50 40 30 20 10 0 -10 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -20 -30 -40 -50 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin Evoluţia comparativă a stabilirilor şi plecărilor arată o tendinţă mai accentuată de plecare din comună decât de stabilire în primii ani după 1990. După 1999 apare tendinta de întoarcere în rural cauzată de închiderile marilor obiective industriale din zonă, tendinţă cunoscută la scară naţională. Sporul migrator se păstrează pozitiv în intervalul 2000-2005. Evoluţia mişcării migratorii a populaţiei comunei Pojejena 120 100 80 60 40 20 0 -20 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -40 -60 plecări stabiliri spor migrator Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin 3.5.5. Prognoza populatiei Metoda sporului mediu anual de creştere a populatiei Pentru a realiza prognoza populaţiei comunei Pojejena s-a analizat evolutia populaţiei în perioada precedentă şi evolutia probabilă a mişcării naturale şi migratorii. Sporul natural şi migratoriu s-a considerat constant pentru perioada previzionată. Prin această metodă s-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populaţiei în ultimii 6 ani, respectiv intervalul 2010-2015, -24 locuitori/an. Presupunând constantă evoluţia populaţiei, aceasta va ajunge în 2025 la un efectiv de 2647 locuitori. Prognoza populaţiei, folosind modelul creşterii tendenţiale prin luarea în considerare a sporului mediu anual total (spor natural şi migratoriu) se prezinta în graficul de mai jos: 101 Prognoza populaţiei comunei Pojejena în prima variantă de prognoză 4000 3620 3500 3000 2887 2647 2500 2000 1500 1000 500 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin şi calcule proprii Prognoza arată scăderea în ritm redus a populaţiei pentru perioada urmatoare. Metoda sporului mediu anual se bazeaza pe analiza evolutiei populatiei în perioada precedentă care relevă o reducere a volumului populaţiei în progresie aritmetică, considerând sporul natural constant pentru întreaga perioadă. Revigorarea economiei locale prin atragerea surselor de finanţare europene va duce la creşterea atracţiei turistice a comunei Pojejena şi va stabiliza populaţia comunei. Modelul de creştere biologică O altă variantă a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de crestere biologica, luand în considerare doar sporul natural. Presupunând în aceasta variantă că populaţia comunei va fi influenţată doar de sporul natural, rezultă o reducere a efectivului demografic cu 32 locuitori/an (perioada de referinţă pentru media sporului natural s-a considerat intervalul 2010-2014). Considerând că sporul natural se va menţine constant în viitorii 11 ani, populaţia va cunoaşte în orizontul anului 2025 o scădere numerică cu 320 locuitori, ajungând la un efectiv 2567 locuitori. Prognoza populaţiei comunei Pojejena în a-II-a variantă de prognoză 4000 3620 3500 7 8 28 7 3000 6 5 2 2500 2000 1500 1000 500 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin şi calcule proprii 102 Dintre cele două variante de prognoză optăm pentru prima variantă care arată o diminuare moderată a populaţiei faţă de a II-a variantă. Această alegere se bazează pe oportunităţile de dezvoltare a turismului în zonă, atragerea fondurilor structurale în domeniul infrastructurii şi turismului, reconversia forţei de muncă în domeniul turismului etc. BIBLIOGRAFIE Hristache I. „Demografie şi statistică socială” –Editura Economică, Bucureşti, 1996 Mureşan, C. Evoluţia demografică a României. Tendinţe vechi, schimbări recente, perspective (1870-2030), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1999 Rotariu, T. Demografia şi sociologia populaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Trebici, V. „Demografia”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979 Trebici, V. „Demografie, excerpta et selecta”, Editura Enciclopedică, Bucureşti Ţarcă, M. „Demografie” –Editura Economică, Bucureşti, 1997 ***Institutul Proiectarea populaţiei României până în anul 2025, Baza de date TEMPO Naţional de online Statistică 103 3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI 3.6.1. Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun Vezi capitolul 2.6 CIRCULATIA 2.6.1 - Echiparea tehnica cu căi de comunicaţie rutiera. Subliniem din nou faptul că Pojejena se găseşte pe traiectul unei importante rute de transport europenană, Coridorul VII Pan-European, cu două componente: 1. componenta fluvială, ce suprapune cursul Dunării de la Viena la Marea Neagră, cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul României. 2. componenta rutieră, formată dintr-un drum european rapid care leagă teritoriul Serbiei, prin Socol-Baziaş – Orşova – Turnu-Severin – Craiova – Calafat. Această componentă suprapune vechea şosea a „Cazanelor”, construită de austrieci în sec. XIX, între Baziaş şi Orşova, cu enorme eforturi, fiind totodată unul dintre cele mai splendide drumuri turistice europene. Astăzi infrastructura existentă cu toate că asigură legăturile între interiorul şi exteriorul comunei este insuficient dezvoltată, iar pe unele sectoare este marcată de ample disfuncţionalităţi date de traversarea unor localităţi, de geometria şi existenţa unor curbe foarte strânse. Dezvoltarea economică şi turistică a comunei şi a zonei în special este condiţionată de accesibilitate. Din acest motiv se impune reevaluarea şi modernizarea DC 111, care face legătura cu DJ 571 – Socol şi şi DC 50 (Radimna). Transportul in comun la nivelul unităţii administrative se asigura pe DN 57 şi 57 A , care leagă satele comunei cu localităţile învecinate şi centrele urbane Moldova Veche şi Oraviţa. (Vezi cap. 2.6.1. Echiparea tehnică cu căi de comunicaţie ). La nivelul intravilanelor se impune modernizarea tuturor străzilor, prin reabilitarea, refacerea lucrărilor de artă aferente (rigole de scurgere, podeţe), acoperirea cu covor asfaltic şi realizarea pietonalelor aferente. De asemenea dezvoltarea reţelei stradale în zonele nou introduse în intravilan se va face pe bază de PUZ, prin respectarea geometriei actuale. În dezvoltarea ulterioară a infrastructurii de transport va trebui să se ţină seama de incovenientele trecerii prin localităţi a unui drum naţional, aflat în perspectiva de a deveni o reţea importantă de transport european şi de a se căuta soluţii adecvate pentru ocolirea acestora. Inconveniente importante datorate geometriei spaţiale a DN 57 A apar pe teritoriul localităţi Pojejena şi la ieşirea din localitatea Divici, datorită curbelor foarte strânse. Din aceste moptive se impun efectuarea unor corecţii, la DN 57 A, mai ales în cadrul localităţii Pojejena, În scopul dezvoltării transportului în zonă la cerinţele actuale în perioada perioada 2009 – 2011, DRPP Timişoara, SDN Orşova, are prevăzute lucrări de reabilitare şi reparaţii la DN 57 A (km 0+000 – km 25+530) pe ruta Pojejena – Socol, cu o lungime de 25,65 km şi o lăţime carosabilă de 2 x3 m. Potrivit legii 369/21 septembrie 2006 privind dezvoltarea reţelele de transport, în conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, comuna Pojejena este inclusă în traseul Drumului Expres cu 4 benzi Buziaş – Moldova Nouă – Drobeta-Turnu Severin. În acest context, este necesar ca traseul acestuia să ocolească localităţile deoarece trama stradală actuală, din interiorul acestor localităţi nu suportă dimensionările necesare. Totodată are loc modernizarea a 2774 m străzi în localităţile Pojejena şi Belobreşca, prin intermediul unui proiect finanţat prin Măsura 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor”. Datele de bază al acestui proiect, conform Caietului de sarcini prevăd: 13. lungimea totala a străzilor modernizate in cele două sate este L=2774 m; 14. lucrarea va ocupa exact suprafata actuală a străzilor, 15. zonele analizatevor fi: A) Zona I ( Strada nr.3 Belobresca) o platforma drumului 3,9 m; 104 o partea carosabilă 3,5 m; o borduri de încadrare 20 x 25 cm, care delimitează partea carosabilă, şi din lipsă de spaţiu au rolul şi de a prelua apele pluviale. B) Zona II ( Strada nr.1, Strada nr.2 Belobresca; Strada nr. 1, Strada nr. 2, Strada nr.3 Pojejena o platforma drumului 5,0 m; o partea carosabilă 4,0 m ( plus supralărgiri, staţii încrucişare după caz); o acostamente 2 x 0,5 m. - pe intreaga lungime a străzilor (excepţie strada nr.3 Pojejena) se vor realiza şanţuri betonate (lungime totala santuri betonate in cele doua sate= 3930 m); - se vor amenaja podeţe tubulare în corpul drumului care să asigure preluarea firelor de apă ce intersectează platforma drumului, şi care în momentul de faţă fie lipsesc cu desăvărşire, fie sunt amenajate necorespunzător prin intermediul unor tuburi cu diametre mici şi sunt colmatate. De asemenea, s-au prevăzut şi podeţe care să asigure descărcarea şanţurilor (Φ 600 mm -14buc, cate 7 in fiecare sat). - se recomanda realizarea podeţelor pentru gospodariile care au dificultati economice( accesele la proprietăţi), îăn caz contrar podeţele vor fi improvizate şi vor conduce la aceleaşi neajunsuri constatate în analiza situaţtiei actuale. Decizia de a nu lăsa realizarea acestor podeţe în seama proprietarilor este motivată de experienţa altor investiţii de acest tip unde cel mai adesea aceştia au amenajat trecerea peste şanţurile de scurgere a apelor prin umplerea lor cu pământ. - Se vor amenaja trotuare pe o lungime de 2815 m, lateral drumurilor şi acolo unde spaţiul o permite, drumul fiind cu o singură bandă de circulaţie şi pentru a oferi un spaţiu de circulaţie în siguranţă a populaţiei din zonă ( se vor dezafecta trotuarele deja existente şi necorespunzătoare). 3.6.2. Organizarea circulaţiei navale Deşi, potrivit prevederillor PATN şi PATJ CS, actualmente Pojejena nu dispune de infrastructură portuară se impune continuarea eforturilor atât la nivel local cât şi judeţean pentru ca pe teritoriul acestei comune se fie amenajat un port fluvial de interes local şi turistic. Menţionăm realizarea unei atari infrastructuri în ultimii ani, fapt ce dă un nou impuls relaţiilor şi colaborării transfrontaliere în zonă Cu toate că Pojejena a dispus la un moment dat de un port local, la Dunăre, pentru pasageri şi mai puţin pentru mărfuri, odată cu dezorganizarea şi dispariţia Companiilor româneşti de transport pe Dunăre, după 1990 s-a înregistrat un un recul masiv al activităţilor portuare în acest sector, a cărei consecinţă a fost desfinţarea portului. În prezent se manifestă interes atât la nivel local cât şi judeţean, pentru ca Pojejena să redevină port fluvial, pentru transportul de persoane şi turism. Această iniţiativă se bucură de un real intreres şi din partea edililor din localitatea Cladovo – Serbia. Importanţa proiectului constă în rolul pe care l-ar putea juca în: - colaborarea transfrontalieră româno-sârbă - valorificarea potenţialului turistic local, - realizarea ofertei turistice transfrontaliere de pe ambele părţi ale Dunării, - îmbunătăţirea schimburilor economice şi turistice între România şi Serbia. 105 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL Sat: Pojejena- resedinta de comuna PROPUS ZONE FUNCTIONALE Suprafata Procent % din (ha) total intravilan Zona rezidenţială cu clădiri de la P la P+1 Zonă locuire şi turism Zonă dotări Zonă dotări turistice Zonă unităţi industriale Zonă spaţii verzi, terenuri aflate permanent sub apă Teren de sport Zona cimitirelor Zonă gospodărie comunală Zonă aro-zootehnică Circulaţie rutieră - Drum naţional DN 58, - Drum Judeţean DJ 581 A şi DJ 582 C - străzi TOTAL INTRAVILANPROPUS Sat: Radmina PROPUS ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) Procent % din total intravilan Zona rezidenţială cu clădiri de la P la P+1 Zonă locuire şi turism Zonă dotări Zonă dotări turistice Zonă unităţi industriale Zonă spaţii verzi, terenuri aflate permanent sub apă Teren de sport Zona cimitirelor Zonă gospodărie comunală Zonă aro-zootehnică Circulaţie rutieră - Drum naţional DC 96, - străzi TOTAL INTRAVILAN PROPUS Sat: Şuşca PROPUS ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) Procent % din total intravilan Zona rezidenţială cu clădiri de la P la P+1 Zonă locuire şi turism Zonă dotări Zonă dotări turistice 106 Zonă unităţi industriale Zonă spaţii verzi, terenuri aflate permanent sub apă Teren de sport Zona cimitirelor Zonă gospodărie comunală Zonă aro-zootehnică Circulaţie rutieră - Drum naţional DC 75, - străzi TOTAL INTRAVILAN PROPUS Sat: Belobreşca PROPUS ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) Procent % din total intravilan Zona rezidenţială cu clădiri de la P la P+1 Zonă locuire şi turism Zonă dotări Zonă dotări turistice Zonă unităţi industriale Zonă spaţii verzi, terenuri aflate permanent sub apă Teren de sport Zona cimitirelor Zonă gospodărie comunală Zonă aro-zootehnică Circulaţie rutieră - Drum naţional DC 96, - străzi TOTAL INTRAVILAN PROPUS Sat: Divici PROPUS ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) Procent % din total intravilan Zona rezidenţială cu clădiri de la P la P+1 Zonă locuire şi turism Zonă dotări Zonă dotări turistice Zonă unităţi industriale Zonă spaţii verzi, terenuri aflate permanent sub apă Teren de sport Zona cimitirelor Zonă gospodărie comunală Zonă aro-zootehnică Circulaţie rutieră - Drum naţional DC 96, - străzi TOTAL INTRAVILAN PROPUS 107 3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.8.1. Măsuri antiseismice Potrivit Legii 575/2001 PATN, secţiunea V – zone cu risc natural, comuna Pojejena se găseşte într-un perimetru cu risc scăzut de producere a cutremurelor, de nivel 6 pe scara MSK şi cu o perioadă medie de revenire de cca. 100 de ani. În acest context principala măsură care se impune este respectarea documentaţiei de proiectare, pentru toate construcţiile nou ridicate. - Interdicţii de construire în zonele afectate de inundaţii periodice, eroziuni, alunecări de teren, etc., până la data eliminării lor; - promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc (acumulări pentru controlul debitelor, diguri de apărare, consolidări de versanţi, amenajări silvice etc. - Includerea între priorităţile de intervenţie imediată a proiectelor respective şi solicitarea de fonduri pentru realizarea lor Principalele riscuri naturale care se manifestă în zonă sunt inundaţiile, alunecările de teren, prăbuşirile de maluri, căderi de pietre etc. Având în vedere faptul că zona se găseşte intr-o arie geografică cu un nivel al precipiaţiilor de 100 - 150 litri pe m2, există un risc mărit de producere a inundaţiilor, fapt ce impune măsuri de protecţie prin: executarea unor lucrări de stabilizarea versanţilor prin împădurire, împreună cu Romsilva şi Administraţia Parcului Naţional „Porţile de Fier”, lucrări de decolmatare şi regularizare pe albiile văilor Pojejena, Radimna, Belobreşca şi Divici, atât la nivelul localităţilor cât şi în amonte. lucrări de îndiguiri şi consolidări de maluri, atăt la nivelul cursurilor de apă menţionate cât şi a altor torenţi de versant. interzicerea folosirii albiilor minore a tuturor văilor din zonă pentru executarea unor construcţii, depozitarea de materiale de construcţii, rumeguş sau resturi menajere. Trebuie avut în vedere ca în caz de viitură, asemenea resturi depozitate pot avea un impact distructiv asupra habitatului uman din zonă. utilizarea perdelelor de protecţie la malul apei, folosind specii iubitoare de umiditate cum sunt salix şi populus pentru a se reduce procesul de erodare a malurilor; executarea de lucrări de taluzare şi fixare a suprafeţelor în care se pot manifesta căderi de pietre. Măsura se impune şi în preajma drumurilor comunale sau a altor căi de acces utilizate de către localnici şi turişti. Sunt propuse lucrări de apărare şi consolidare a malului Dunări. Prezentarea punctelor critice - lucrări de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul localităţiilor comunei în primul rând îndiguirea râului Radimna. Alte riscuri cu potenţial ridicat de producere în zonă sunt fenomenele de înzăpezire, pentru a căror combatere se impun măsuri precum utilizarea parazăpezilor şi a perdelelor forestiere. (Cf. Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al jud. Caraş-Severin) 3.8.2. Măsuri pentru combaterea inundaţiilor Riscul de inundaţii se manifestă la nivelul râului Radimna şi ai altor afluenţi locali ai Dunării. Este de menţionat faptul că văile torenţiale care străbat localitatea nu prezintă riscuri majore de inundaţii, dar se impune eliminarea depozitărilor de resturi menajere şi material lemnos în albia acestora, deoarece la ploi torenţiale, antrenarea lor poate duce la blocarea unor poduri/podeţe. Alte măsuri pentru combaterea fenomenului: 108 1. Lucrări de decolmatare şi regularizare pe albiile râurilor Radimna şi Pojejena, a pâraielor Şuşca şi Belobreşca; 2. Alte acţiuni de curăţare periodică a albiilor minore, afectate de colmatare naturală şi deversarea resturilor menajere; 3. Lucrări de îndiguiri şi consolidări de maluri pe râurile Radimna şi Pojejena; 4. Utilizarea perdelelor de protecţie la malurile apei, folosind specii iubitoare de umiditate cum ar putea fi salix şi populus pentru a se reduce procesul de erodare al acestora; 5. Interzicerea lucrărilor care pot duce la îngustarea albiilor minore a cursurilor de apă din zonă, prin executarea unor construcţii, depozitarea de materiale de construcţii, rumeguş sau resturi menajere. Trebuie avut în vedere ca în caz de viitură, acestea pot avea un impact distructiv asupra habitatului uman din zonă; 6. Eliminarea excesului de apă de pe terenurile agricole situate la nivelul teraselor şi din zona de luncă, prin canale de drenaj. În zonele umede fără importanţă economică poate fi utilizat ca măsură plantarea unei vegetaţii forestiere sau ierboase care prin consum şi evapotranspiraţie să elimineexcesul de umiditate. 7. La extinderea lucrărilor agricole în luncă trebuie să se evite afectarea albiilor minore, şi deteriorările produse digurilor şi zonelor de protecţie, unde acestea sunt; 8. Îndiguiri de maluri cu diguri de sprijin sau gabioane, în zonele afectate. 9. Dimensionarea corectă a podurilor ridicate peste cursurile de apă şi a podeţelor, pentru evitarea producerii colmatărilor şi a fenomenelor de remuu, cu inundarea suprafeţelor din amonte. 10. Conservarea vegetaţiei arboricole de la malul Dunării, pentru a limita efectul eroziv al valurilor. NOTĂ: Se interzice orce tip de costrucţie în zona inundabilă a localităţilor comunei până la eliminarea acestui risc. 3.8.3. Măsuri pentru combaterea riscurilor geomorfologice În categoria acestor riscuri Potrivit legii Legii 575/2001 pe teritoriul administrativ al cadrul comunei Pojejena potenţialul de producere a alunecărilor de teren este unul scăut, cu o probabilitate redusă de producere, în zona de terase şi unul ridicat, cu o probabilitate mare de producer spre zona colinară înaltă. Semnificativ în acest sens este versandul sudic al Munţilor Locvei, unde asemenea alunecări sunt foarte frecvente. La producerea acestora contribuie atât factori naturali ( litologici şi geomorfologici) cât şi antropici. Pentru combaterea acestor fenomene se impune: Executarea unor ample lucrări de împădurire ca măsură general valabilă, a zonelor predispuse acestor fenomene cu specii arboricole având sisteme radiculare pivotante ce au rolul de a reţinere apa, Fixarea prin înierbare, plantare sau alte lucrări specifice a taluzurilor la drumurile comunale ameninţate în unele zone de alunecări locale, superficiale. Evitarea supraîncărcării versanţilor cu edificii tehnice şi vetre de construcţii. În zonele în care se manifestă tendinţe de instabilitate puternică, se impun lucrări de eliminare a excesului de umiditate prin realizarea de drenuri, fie în corpul, fie în fruntea de alunecare. Realizarea de drenuri în corpul de alunecare este mai costisitoare şi se impune doar atunci când pe acesta s-au amenajat infrastructuri de importanţă deosebită, lucrări de infrastructură, clădiri, obiective turistice etc. Eliminarea deplină a fenomenului presupune şi alte lucrări precum: ▪ iniţierea unor studii geotehnice şi hidrologice la nivelul zonei pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei reale şi a măsurilor ce se impun. 109 ▪ lucrări ample de protecţie a versantilor afectaţi, prin însămânţarea cu specii cu talie mică şi medie, care să compactizeze covorul vegetal ierbos şi să reducă eroziunea în suprafaţă şi eroziunea liniară; ▪ realizarea de baraje naturale tip gărduleţe împletite pe traiectul rigolelor, ravenelor şi ogaşelor, care să diminueze eroziunea în adâncime şi eroziunea regresivă; ▪ interzicerea construcţiilor şi stoparea lor pe versanţii vulnerabili la alunecări de teren şi torenţialitate; ▪ stoparea înaintării şi extinderii alunecărilor prin realizarea unor ziduri de sprijin şi contraforturi; ▪ stabilizarea versantului prin coloane de beton şi ziduri de susţinere la baza versantului, executate de regulă din beton armat, capabile să preia presiunea masei din corpul de alunecare. Grosimea şi înălţimea acestora variază în funcţia de masa şi înălţimea frunţii valului de alunecare. NOTĂ: Se impune eliminarea acordării autorizaţiei de construcţie în aceste zone pentru orice fel de lucrări care ar putea favoriza acest fenomen (construcţii de drumuri, case de vacanţă, alte construcţii stabile etc.). 3.8.4. Măsuri pentru combaterea dislocări de stânci şi a grohotişurilor nefixate: Căderile de stânci reprezintă un fenomen relativ rar în zonă, fiind un fenomen prezent mai ales în zonele cu versanţi abrupţi, în care structura petrografică răzbate la suprafaţă sub forma stâncilor aflate la bunul plac al intemperiilor. Dacă în aceste zone lipseşte vegetaţia forestieră, pericolul unor atari fenomene creşte substanţial, datorită creşterii agresivităţii factorilor de mediu şi a lipsei obstacolelor în calea acestora. Pe teritoriul comunei fenomenul are impactul cel mai semnificativ în aval de localitatea Divici, în lungul DN 57 A, datorită litologiei zonei. Pentru combaterea fenomenului se impune. Conservarea vegetaţiei forestiere (tufe şi arbuşti), acolo unde există şi împădurirea versanţilor unde există pericol major a unor asemenea fenomene. Ancoraje pentru fixarea blocurilor mari de stâncă aflate într-un echilibru precar; Favorizarea fixării grohotişurilor prin conservarea rugurilor de mur sau al altor plante cu largă dispunere la sol. 3.8.5. Măsuri pentru combaterea eroziuni de maluri Eroziunea de maluri este un fenomen ca re se manifestă în principal la nivelul albiei fluviului Dunărea şi a principalelor cursuri de apă, râurile Pojejena şi Radmina. În cazul cursurilor de apă fenomenul de eroziune se manifestă la baza malurilor, favorizând prăbuşirea consolidărilor şi apărărilor de mal existente, cu pericol de cădere a arborilor în albia minoră, şi blocarea scurgerii. Acest blocaj conduce la supra-înălţarea nivelului de curgere a apei, cu pericol de depăşire a malurilor şi inundarea zonelor adiacente râului. Ruperea de maluri s-a manifestă şi la malurile Dunării, unde nu există vegetaţie, datorită efectului de val, ameninţănd distrugerea unor importante suprafeţe de grădini şi gospodării. Credem că realizarea unui zid de sprijin în zonă, de tipul gabioanelor ar stopa fenomenul, limitându-i efectele şi transformând sectorul respectiv de curgere într-un rai pentru pescari, prin creşterea populaţiei piscicole. În cazul afluenţilor acesteia, pentru combaterea fenomenului se impune: curăţarea albiilor de resturi vegetale (copaci căzuţi, butuci şi crengi rămase în urma unor tăieri neraţionale etc.), lucrări de apărare a malurilor prin îndiguiri, ziduri de sprijin, plantări de arbori hidrofili cu rădăcini radiculare puternice (arin, răchită, salcie, plop etc.); regularizări de curs; 110 În cazul unor ravene sau văi de versant mult prea active se poate apela la diguri de barare a cursului de apă în vederea diminuării vitezei de curgere; Totodată, în cazul eroziunii de malului se pot realiza perdele forestiere ce urmăresc conturul malului. Prezenţa acestora reduce efectul mecanic al valurilor, fortificând totodată peisagistic sectoarele de luncă; Plantarea de arbuşti şi subarbuşti la limita organismului de prăbuşire format sau incipient care prin greutatea lor să nu provoace prăbuşirea malurilor. 3.8.6. Măsuri pentru combaterea formelor de eroziune torenţiale (ravene, râpe, ogaşe): Deşi fenomenul nu cunoaşte o amploare prea mare, se manifestă totuşi pe versanţii sudici a culmilor Locvei, de pe cursul inferior al pâraielor Şuşca şi Belobreşca şi a râurilor Pojejena şi radmina, în afara zonelor împădurite. Pentru combaterea acestor fenomene sunt necesare o serie de lucrări care să limiteze dezvoltarea organismului torenţial şi în final să-i diminueze efectele prin fixarea şi colmatarea lui cu vegetaţie. Se cunoaşte faptul că principalul punct de atac al eroziunii aflat la originea unui organism torenţial este în aval de unde se extinde în amonte, antrenând noi suprafeţe de sol în procesul de erodare, în urma proceselor de şiroire. În lipsa scurgerilor de şiroire, eroziunea încetează. În acest context se impune: . realizarea unor garduri dispuse în semicerc în jurul organismelor torenţiale, realizate de regulă din pari şi nuiele de salcie, având o înălţime mai mare în sectorul central şi mai mic la margini, . plantarea în lungul ravenei şi în preajma gardurilor astfel confecţionate a unor arbori sau arbuşti, . săparea unor şanţuri colectoare în amonte de organismul torenţial care să preia şi să disemineze apele care atacă baza acestuia. Toate aceste lucrări cu caracter tehnic şi silvic, au drept scop stingerea organismelor torenţiale şi împiedecarea formării altora noi. Perdelele forestiere realizate în jurul organismelor torenţiale active preiau şi transformă scurgerea prin şiroire în scurgere laminară. Pentru a împiedeca activarea acestora de surplusul de apă ce „scapă” prin filtrele formate de lucrările antierozionale din amonte, respectiv de perdelele de protecţie din proximitate se utilizează o serie de amenajări precum execuţia de garnisaje, palisade, fascinaje, cleionaje, praguri şi baraje. Un fenomen asemănăror are loc la nivelul drumurilor comunale, vicinale, de acces spre zonele înalte. Slaba consolidare şi natura stratului litologic permite spălarea suprafeţei carosabile şi tendinţe de formare şi adâncire a unor ogaşe pe locul de călcare a roţilor mijloacelor de transport. Pentru a limita acest fenomen sunt indicate întroducerea şi fixarea in aceste organisme torenţiale incipiente a unor tulpini de arbuşti puternic ramificaţi care să oprească şi să fixeze solul purtat de apă. 111 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE. SOLUTII PROPUSE 3.9.1. Gospodărirea apelor Lucrări hidrotehnice propuse pe teritoriul ce face obiectul PUG; Pentru combaterea efectelor meteorologice periculoase, în principal a inundaţiilor pricinuite de către principalele cursuri de apă din zonă şi de către torenţii de versant se impun măsuri de amenajări hidrotehnice la nivelul acestora. În prezent se află în derulare un proiect de amenajare hidrotehnică a văii Belobreşca, în cadrul unui proiect privind „Amenajarea hidrotehnica a retelei hidrografice pe raza localitatăţii Belobreşca cu scopul prevenirii, şi diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase.” Obiectivele specifice ale investiţiei propuse sunt: Realizarea lucrarilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin recalibrarea albiei, stabilizări ale malurilor şi ale talvegului. Eliminarea pericolului de inundare şi degradare a albiei şi a ariei locuite, din partea văii care traversează localitatea Belobreşca, prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a acesteia. Amenajarea hidrologică a pârâului Valea Locva (Belobreşca), de pe raza localităţii Belobreşca presupune: decolmatarea secţiunii podului de pe DN 57A peste pârâul Valea Locva; recalibrarea albiei pârâului Valea Locva, de la confluenţă în amonte, pe o lungime de 1000 metri. realizarea albiei betonate, cu secţiune trapezoidală cu b=2m, B=7m, m=1 şi a unui parapet de protecţie, pe o lungime de 500 metri; realizarea a 5 praguri de fund, dintre care unul la 30 m în amonte de pod şi altul la 30 m în aval; realizarea unui stăvilar de ateuare a undei de viitură în amonte de zona locuită, pe amplasamentul fostului baraj, actualmente aflat în stare avansată de deteriorare. Lucrări necesare pentru apărarea contra inundaţiilor, eroziunii versanţilor; - Pentru combaterea eroziunii versanţilor se propun lucrări de împădurire şi de protejare a vegetaţiei în zonele recent defrişate de pe cursurile superioare a văilor Pojejena, Radimna, Belobreşca şi Divici, precum şi a altor torenţi de versant,. Se vor lua măsuri pentru limitarea păşunatului excesiv, în principal pe suprafeţele cu înclinaţie mare. În zonele de formare a ogaşelor se va trece la colmatarea acestora cu mărăcini şi ramuri. La nivelul drumurilor de acces, se vor lua măsuri pentru scoaterea apei în afara drumului, ralizarea rigolelor de scurgere şi a secţiunii transversale în plan înclinat, pentru a favoriza eliminarea apei spre exteriorul drumului. Lucrări necesare pentru realizarea unor surse calitative de apă Pentru protejarea surselor de apă existente se vor lua măsuri de: - ecologizare a zonelor de protecţie pentru: limitarea infestării pânzei freatice prin realizarea/extinderea sistemelor de canalizare la nivelul tuturor localităţilor, dezinfecţia fântânilor; respectarea legislaţiei în vigoare şi a Normelor de igiena pentru fântâni publice si individuale, folosite la aprovizionarea cu apa de baut, conform ORDINULUI Nr. 536/1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare. 112 3.9.2. Alimentare cu apă Se va trata pentru fiecare localitate componenta a teritoriului administrativ; introducerea, îmbunătăţiri şi extinderi ale capacităţilor instalaţiilor de alimentare cu apă (surse de apă, captare, staţii de tratare, reţea de distribuţie) potrivit noilor viziuni de dezvoltare; Astăzi alimentarea cu apă la nivelul localităţilor se realizează individual, de către fiecare familie, prin utilizarea surselor locale: puţuri forate, fântâni, izvoare de versant. Mai multe familii dispun de instalaţii interioare de alimentare cu apă prin captarea unor asemenea surse. În condiţiile în care o parte din actualele surse de alimentare cu apă a populaţiei nu corespund datorită înfestării pânzei freatice şi a prezrenţei nitraţilor se impune: căutarea unor soluţii viabile pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat a zonelor/localităţilor afectate de poluarea pânzei freatice; limitarea utilizarii îngrăşămintelor chimice cu impact major asupra mediului; realizarea unor foraje de adâncime pentru asigurarea necesarului de apă, de calitate superioară; realizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare la nivelul satelor; realizarea de fose septice vidanjabile etc. lucrări prioritare ▪ realizarea sistemului de canalizare şi epurare la nivelul tuturor componentelor administrative (satelor); ▪ lucrări de ecologizare; ▪ fiecare construcţie nou ridicată să fie racordată la sistemul de canalizare, sau în lipsa acestuia să dispună de fose septice vidanjabile. 3.9.3. Canalizare Astăzi, localităţile componente ale comunei nu dispun de o reţea de canalizare. Apele menajere şi cele de la grajdurile de animale sunt deversate de regulă în emisarii care traversează teritoriul localităţilor sau în rigole special amenajate, de unde ajung în gropi improvizate sau câmp. S-au înregistrat cazuri când aceste ape au ajuns în pânza freatică, infestând apa din fântâni. A. Introducerea, îmbunătăţirea şi/sau extinderea reţelei de canalizare; Rezolvarea problemelor legate de canalizare stau în atenţia factorilor locali, datorită implicaţiilor majore pe care le au în contextul mai gheneral al problemelor de mediu, dar şi a impactului asupra populaţiei locale. În cadrul unui proiect integrat pe măsura 322 „Renovarea satelor”, se găseşte în faza de implementare realizarea reţelei de canalizare. pentru loclităţile Pojejena şi Belobreşca: - INFRASTRUCTURA DE BAZĂ ÎN COMUNA POJEJENA, LOCALITĂŢILE POJEJENA şi BELOBREŞCA pe COMPONENTA “REALIZAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ UZATĂ” Pojejena. Conform proiectului tehnic Sistemul de gospodarire a apelor uzate din localitatea Pojejena va avea următoarea structură: A. Sistemul de canalizare a localităţii Pojejena compus din: - colector principal în lungime totală de 340 m; - colector secundar CS1, în lungime totală de 1.215 m; - colector secundar CS2, în lungime totală de 1.545 m; - colector secundar CS3, în lungime totală de 3.260 m; . Lungime totală reţea de canalizare: = 6.360 m B. Staţia de epurare a localitatii Pojejena, cu o capacitate de 2000 e.l compusă din: 1. bazinul de amestec şi staţia de pompare; 2. decantorul primar; 113 3. bazinul de aerare şi decantorul secundar; 4. concentratorul de nămol; 5. camera de suflante; 6. bazinul de dezinfectare în care se va amplasa o lampa UV. Staţia de epurare este aşezată în aval de localitate, pe malul stâng al Văii Pojejena, în apropierea confluenţei cu Dunărea. Belobreşca. Conform proiectului tehnic Sistemul de gospodarire a apelor uzate din localitatea Belobreşca va avea următoarea structură: A. Sistemul de canalizare a localităţii Belobreşca compus din: - colector principal în lungime totală de 135 m; - colector secundar CS1, în lungime totală de 1.010 m; - colector secundar CS2, în lungime totală de 740 m; - colector secundar CS3, în lungime totală de 2.030 m; . Lungime totală reţea de canalizare: = 3.915 m B. Staţia de epurare Belobreşca, cu o capacitate de 1000 e.l este compusă din: bazinul de amestec si staţia de pompare; decantorul primar; bazinul de aerare şi decantorul secundar; concentratorul de nămol; camera de suflante; bazinul de dezinfectare în care se va amplasa o lampa UV. Divici: În prezent localitatea nu dispune de reţea de canalizare şi staţie de epurare. Dezvoltarea localităţii şi presiunile investiţionale cu caracter turistic impune realizarea unui sistem propriu de canalizare/epurare, sau racordarea localităţii la sistemul de canalizare/epurare Belobreşca Radimna: În prezent localitatea nu dispune de reţea de canalizare şi staţie de epurare. Pentru Radimna se propune realizarea unei stații de epurare proprii, situată în aval de localitate, în apropiere de râul Radimna, care poate fi utilizat ca şi deversor. Şuşca: În prezent localitatea nu dispune de reţea de canalizare şi staţie de epurare. Pentru localitatea Șușca se va analiza posibilitatea conectării la staţia de epurare de la Belobreşca, sau construirea unei staţii de epurare proprii. B. Lucrări prioritare. Toate investiţiile imobiliare din zonă (case de locuit, obiective turistice, cabane, alte investiţii cu caracter economic) care nu pot fi conectate la reţeaua de canalizare existentă vor fi prevăzute cu fose septice vidanjabile sau ministaţii de epurare; Extinderea sistemelor de canalizare la nivelul localităţilor Divici, Radimna şi Şuşca; Conectarea gospodăriilor populaţiei, a instituţiilor administrative şi agenţilor economici din satele Pojejena şi Belobreşca la reţelele de canalizare. 3.9.4. Alimentare cu energie electrică Comuna Pojejena şi satele aparţinătoare sunt alimentate cu energie electrică de la reţeaua de 20 KV, care leagă Moldova Nouă cu localitatea Socol. Volumul de retele electrice existent pe teritoriul administrativ al comunei acoperă în bună parte necesităţile de transport şi repartiţie, în urmatorii ani fiind necesare un numar redus de lucrări cum ar fi: A. Propuneri privind asigurarea necesarului de energie electrică; lucrări de extindere sau devieri de reţele electrice; 114 se prevede extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică pentru satisfacerea necesităţilor impuse de extinderea intravilanului; se va asigura alimentarea cu energie electrică în sistem trifazat din cadrul Staţiilor de Epurare Pojejena şi Belobreşca, având: ▪ Pi=27,8 kW, Pc =22 kW; U=400/230V; f=50Hz - pentru Staţia de epurare POJEJENA ▪ Pi=26 kW, Pc =21 kW; U=400/230V; f=50Hz - pentru Staţia de epurare BELOBREŞCA ▪ Pi=5 kW, Pc =4,4 kW; U=400/230V; f=50Hz-pentru ambele staţiii pompare apă uzată. ▪ pentru ambele Staţii de Epurare se prevede montarea unui tablou electric general de distributie –TGD propriu, echipat cu disjunctoare modulare cu protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit. se va asigura extinderea reţelei de alimentare pentru satisfacerea necesităţilor energetice a obiectivului „Staţie zonală de transfer a deşeurilor” ce se va construi pe teritoriul administativ al comunei; Consiliul Local va colabora şi sprijini S.C. Electrica S.A în realizarea următoarelor obiective: ▪ reabilitarea instalatiilor de iluminat public de pe teritoriul localităţilor componente; ▪ înlocuirea elementelor uzate cu altele performante şi revizuirea tablourilor de distributie mai vechi din posturile de transformare ▪ înlocuirea sistemelor de protecţie şi măsura pentru citirea consumurilor fără prezenţa consumatorilor casnici. B. Propuneri privind noi staţii de transformare sau posturi trafo. se va realiza o staţie trafo pentru Staţia zonală de transfer a deşeurilor menajere; pentru ambele staţii de epurare alimentarea cu energie electică se face din instalaţiile electro-energetice ale furnizorului ELECTRICA, în baza unei soluţii date de acesta, prin intermediul unui BMPT (bloc de masură şi protecţie trifazat) amplasat pe clădire în zona consumatorului sau pe un suport metalic. C. Investiţii în surse de energie neconvenţională. Administraţia locală va prijini utilizarea surselor de energie regemerabilă, în primul rând a energiei eoliene, prin investiţii care să valorifice curenţii de aer din zonă şi solare, prin investiţii făcute de către localnici, cu scopul obţinerii de apă caldă şi căldură. 3.9.5.Telefonie: administraţia locală va sprijini extinderea telefoniei fixe şi mobile pe întreg teritoriu administrativ, prin modernizarea liniilor de telecomunicaţii existente, montarea unor noi relee de telefonie mobilă şi televiziune în zonă; totodată va fi încurajată extinderea utilizării reţelelor de televiziune prin cablu şi a internetului, atât la nivelul instituţiilor cât şi a persoanelor fizice. Comuna dispune de două oficii poştale, situate în localitatăţile Pojejena şi Belobreşca. Administraţia locală va trebui să analizeze cu factorii de răspundere din cadrul Administraţiei Poşta română, posibilitatea înfiinţării unui ghişeu poştal în localitatea Radimna. Acest fapt ar facilita accesul mai uşor al localnicilor la seviciile poştale, inclusiv de utilizare a acestora. 3.9.6. Alimentarea cu căldură 115 Pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire a locuinţelor, instituţiilor publice, unităţilor productive etc, administraţia locală va încuraja, restrângerea utilizării clasicelor sobe pe bază delemn şi extinderea sistemului de încălzire pe baza centralelor termice, cu combustibil solid (lemn, rumeguş, peleţi) cât şi a sistemelor de utilizare a pompelor de căldură. Pentru asigurarea rezervelor de combustibil, necesar funcţionării acestor centrale administraţia locală va sprijini amenajarea mai multor depozite de lemn şi alti combustibili solizi pe teritoriul comunei; 3.9.7. Gospodărirea comunală În prezent, gunoiul menajer este colectat de către o firmă de specialitate din Moldova Nouă şi depozitat într-o groapă menajeră provizorie, situată în apropiere de oraşul amintit. Prin participarea comunei la implementarea proiectulului „Sistem integrat de menegement al deşeurilor solide în judeţul caraş-Severin” s-a pus bazele rezolvării problemei deşeurilor la nivel local23. Potrivit documentului amintit com. Pojejena se găseşte în aria zonei de colectare a staţiei de transfer, ce va fi construită la Pojejena. În noul context creat se impune dotarea gospodăriilor, a unităţilor cultural – administrative şi economice cu containere, asigurarea contractării unui agent de salubrizare pentru gunoiul menajer care să le transporte la centrul zonal de colectare, stabilirea programelor de ridicare a acestora şi urmărirea respectării lor. Ecologizarea trupurilor de teren nou introduse în intravilan pentru a susţine o dezvoltare economică, turistică şi de agrement în zonă se va face prin colectarea resturilor menajere în containere specializate, aşezate pe platforme betonate. De aici vor fi preluate şi transportate la centrul zonal judeţean de colectare a deşeurilor. Totodată se impune asigurarea falezei Dunării, în locurile care vor fi amenajate pe teritoriul administrativ cu coşuri de gunoi sau containere, stabilind modul de golire/colectare a acestora. Va sprijini administraţia PNPF în ecologizarea rezervaţilor aflate pe teritoriul său de deşeurile transportate de fluviu şi depuse pe suprafaţa acestora. 23Cf. H.C.L. Reşiţa nr. 300/29 sept. 2009. 116 3.10. PROTECŢIA MEDIULUI 3.10.1. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări, etc.) In completarea capitolelor precedente privitoare la protecţia mediului şi echiparea edilitara se fac următoarele precizări: . Eliminarea excesului de umiditate, care degradează solul; . Combaterea fenomenelor de eroziune a solului; . Indicarea unei structuri moderne şi eficiente de utilizare a terenului agricol; . Refacerea unor obiective existente aflate in stare de degradare. . Starea curăţeniei pe teritoriul administrativ, în preajma locurilor de belvedere a cursurilor de apă etc. Consiliul Local al comunei Pojejena împreună cu Administratorul rezervaţiei PNPF - vor trebui să stabilească un plan local de acţiune (PLA) pentru dezvoltare, având la bază componenta protecţiei mediului, cu următoarele obiective: - - colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere şi agricole la nivelul teritoriului administrativ, în condiţii de siguranţă ecologică; - - colectarea şi epurarea apelor uzate menajere de pe teritoriul comunei; - - igienizarea împreună cu Compania “Apele Române” a albiei minore a cursurilor de apă din zonă; - - delimitarea în teren a perimetrelori rezervaţiilor şi controlul accesului pe teritoriul acestora. Vezi măsurile de combatere a riscurilor naturale – cap 3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale. 3.10.1. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări, etc.) Reabilitarea zonelor degradate, protecţia şi conservarea mediului trebuie să înceapă în primul rând cu diminuarea şi pe cât posibil eliminarea surselor de poluare. Propunerile privind eliminarea surselor de poluare pe teritoriul comunei Pojejena au fost tratate pe larg în capitolele 2.10 Probleme de mediu şi 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare. În acest scop administraţia locală se va implica în: Sprijinirea administraţiei PNPF în ecologizarea rezervaţiilor umede de pe malul Dunării şi a altor zone protejate de pe teritoriul comunei; Ecologizarea cursurilor de apă de pe teritoriul comunei; Limitarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi încurajarea folosirii îngrăşămintelor organice pe teritoriul administrativ; Conservarea vegetaţiei arboricole de pe malul Dunării şi a celei care delimitează stăzile, cu scopul protecţiei împotriva zgomotelor şi a prafului; Administraţia locală va urmării ca investiţiile făcute în obiective turistice, clădiri de locuit, birouri ş.a., în lipsa posibilătăţii de racordare la sistemele de canalizare aflate în construcţie să fie prevăzute cu fose septice, construite impermeabil şi vidanjabile, în conformitate cu documentaţia de urbanism elaborată în acest sens. Administraţia locală va lua măsuri coercitive dure, împotriva localnicilor şi turiştilor care încalcă legislaţia de mediu, aruncând resturi menajere la întâmplare sau depozitănd resturi menajere, materiale de construcţii ş.a., în alte locuri decăt cele stabilite. Obiectivele: 117 La nivelul comunei se manifestă tot mai intens presiunea construirii de structuri turistice individuale sau colective, concomitent cu creşterea interesului turiştilor pentru zonă. În aceste condiţii se impune realizare/extinderea reţelelor de apă şi canalizare spre zonele cu potenţial de dezvoltare. În condiţiile creşterii traficului pe DN 57 şi 57 A se va accentua nivelul de poluare fonică, fapt ce impune măsuri de protecţie a construcţiilor printr-o mai bună izolare fonică, prin păstrarea unor anumite distanţe între construcţiile de locuit şi instituţii faţă de sursele de zgomot, prin plantarea unor perdele de protecţie, panouri, gard viu etc. In cadrul activităţilor care impun extracţia unor resurse minerale, deschiderea de mine sau cariere, acestea se vor face cu respectarea legislaţiei de mediu şi după o prealabilă consultare şi acord al Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier. Se vor lua măsuri pentru ca unităţile de exploatare şi prelucrare a lemnului să fie amplasate în afara zonelor de locuit şi să respecte raza de protecţie sanitară. Deţinătorii de terenuri au obligaţia de a preveni deteriorarea calităţii solului, datorită fenomenelor de eroziune, poluare, depozitare a deşeurilor etc. Deţinătorii cu orice titlu de păduri sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier, a pajiştilor şi fâneţelor au obligaţia exploatării lor în limitele legii, cu respectarea regimului silvic şi împădurirea suprafeţelor defrişate. O atenţie specială trebuie acordată terenurilor cu pante foarte mari sau la nivelul cărora se manifestă procese de alunecare sau eroziune, pentru a stopa aceste fenomene prin lucrări adecvate de împădurire şi amenajări silvice. 3.10.2. Epurarea şi preepurarea apelor uzate Propunerile privind epurarea apelor uzate s-au tratat la capitolul 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare. În zonele destinate dezvoltării activităţilor economice, turistice şi sportive, situate la vest de localitatea Divici se propune alimentarea cu apă din surse locale (izvoare, pâraie) care au debite suficiente pentru asigurarea necesarului de apă pentru colonia respectivă. În acest sens se propune: Sistemul de alimentare cu apă să funcţioneze complet gravitaţional. staţii de filtrare tratare şi stocare, formate din baterii de poliester îngropate, reţea de distribuţie locală, staţii de epurare. Epurarea apelor uzate menajere este asigurată printr-un modul containerizat de tip ADIPUR 1300 sau echivalent cu următoarea componenţă: - Sistem de curăţire grosieră ; - Staţie de pompare apă uzată ; - Echipament de epurare ADIPUR sau echivalent. 3.10.3 Depozitarea controlata a deşeurilor menajere şi industriale Propunerile privind depozitarea controlata a deşeurilor menajere şi industriale s-au tratat la subcapitolul 2.9.5. Gospodărie comunală. Rampa de gunoi şi 3.9.8 Gospodărie comunală. În prezent colectarea deşeurilor menajere se face de către o firmă specializată din Moldova Nouă şi evacualte la groapa de gunoi a oraşului. Odată cu darea in folosinţă a Staţiei de transfer Pojejena colectarea deşeurilor menajere se va face periodic, conform unui program bine stabilit, de către o firmă specializată, pe bază de contract. Administraţia locală va sprijini dotarea fiecărei gospodării cu containere speciale, pentru colectarea deşeurilor. Unde necesităţile o impun se va amenaja platforme de depozitare prevăzute cu containere sepecializate, pentru colectarea selectivă a resturilor menajere. 118 3.10.4. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri şi taluzuri, plantări de zone verzi Vezi cap 3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale. Alte propuneri privind recuperarea terenurilor degradate se referă la: recuperarea unor terenuri prin împăduriri, consolidări terase, terasare; combaterea eroziunii de adâncime a versanţilor supuşi fenomenului de ravenare; zonarea terenurilor conform potenţialului de producere a alunecărilor de teren, Principalele măsuri ce se impun în acest sens se referă la: Eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane), Îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrări hidroameliorative şi agro-pedo- ameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate, funcţie de modul de utilizare a terenului; Îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a acestora; Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, supra-păşunat, drumuri forestiere, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii) etc.; Prevenirea degradării terenurilor în urma proceselor de alunecare impune măsuri de tipul: Cooperarea cu autorităţile judeţene şi locale din zona de studiu în vederea întocmirii hărţilor risc la alunecări de teren, în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”, conform prevederilor Legii 575/2001; Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări speciale (ziduri de sprijin, drenaje de adâncime etc.); Urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană; 3.10.5. Organizarea sistemelor de spatii verzi Organizarea sitemelor de spaţii verzi este un proces de durată, care nesesită o integrare mai largă a elementelor de habitat natural, în primul rând a vegetaţiei forestiere în peisajul intravilanului. Necesitatea unui asemenea demers rezidă în rolul major pe care arborii îl au în asigurarea oxigenării aerului tot mai poluat, a rolului de obstacol natural pe care-l joacă în limitarea efectelor zgomotelor şi a prafului. Totodată copacii joacă un rol decorativ şi estetic deosebit, de a cărui aprort trebuie să se ţină seama în dezvoltare. Deşi la nivelul comunei nu se impun lucrări majore de organizare a spaţiilor verzi, este necesară o mai bună punere în valoare a zestrei naturale existente. În acest sens este necesar: Păstrarea vegetaţiei specifice pe cursurile de râu şi plantarea de vegetaţie de-a lungul principalelor artere de circulaţie. Se va acorda o atenţie specială viitoarelor zone turistice, sportive şi a dotărilor care se vor realiza, în special pe zona de mal al Dunării. Pentru a cuantifica calitatea fondului verde caracteristic zonei, odată cu extinderea intravilanului comunei Pojejena se impune realizarea studiului de cadastru verde asupra vegetaţiei lemnoase existente pe sit. Pe baza acestui studiu se pot determina indicii ecologici şi peisageri pentru stabilirea funcţiei ecologice şi estetice a spaţiilor verzi. 119 Aceste studii vor stabili valoarea şi importanţa Principalilor indici ecologici si peisageri precum: ◦ Valoarea ecologica a fiecarui exemplar inventariat este data de volumul real al coroanei. ◦ Volumul standard al coroanelor, reprezintă volumul coroanelor cu o densitate maximă. ◦ Valoarea globală a exemplarelor este data de volumul standard si de valoarea peisagera. ◦ Valoarea peisagera se apreciaza in functie de diamentrul trunchiului: Foarte scăzută, cod 1, diametrul trunchiului până la 5 cm; Scăzută, cod 2 diametrul trunchiului între 5-20 cm; Medie, cod 3 diametrul trunchiului între 21-40 cm; Mare, cod 4 diametrul trunchiului între 41-70 cm; Foarte mare, cod 5 diametrul trunchiului între 71-100 cm; Excepţională, cod 6 diametrul trunchiului între peste 100 cm; (Pentru răşinoase şi pentru speciile arboricole cu flori, se adaugă un punct în plus, faţă de estimarea făcută mai sus). Reglementari cadastrale ale fondului verde: Se vor conserva exemplarele cu o varsta mai mare de 21 de ani (diametrul trunchiului corespunde la 25-35 cm); Se vor conserva exemplarele cu valoarea mare peisagera: codurile 4, 5, 6; Se vor conserva exemplarele cu valoare mare ecologica (coroana ovoida, sferica, semisferica, cu frunzisul de dimensiuni mari şi păros); In cazul perdelelor de protecţie se vor planta specii cu rezistenţă mare la efectul curenţilor de aer; In cazul aliniamentelor stradale se vor propune specii indigene de talia 2 sau 3, cu frunza de dimensiuni şi cu valoare mare peisageră. In zonele destinate locurilor de joacă pentru copii, se va evita plantarea speciilor care conţin substante toxice, care au organe cu ţepi, spini, ghimpi. 3.10.6 Delimitarea orientativă a zonelor protejate şi restricţiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural şi construit 3.10.6.1. Elemente ale patrimoniului natural Cea mai mare parte din teritoriul comunei Pojejena este încorporată în cadrul Parcului Natural Porţilor de Fier. La sud această limită este formată din linia Dunării (inclusiv rezervaţiile naturale „Insula Calinovăţ” şi Zona umedă Divici – Pojejena şi Râpa cu Lăstuni. Spre nord-vest teritoriul administrativ este parţial acoperit de rezervaţia naturală Baziaş. Cele mai importante areale de conservare ale patrimoniului natural din cadrul PNPF sunt: 1. Aria de protectie specială avifaunistică, zona umedă Insula Calinovăţ are o suprafata de 24 ha şi este situată pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, cuprinde Insula Calinovat de pe fluviul Dunarea şi luciul de apa limitrof insulei pâna la adâncimea de 2 m. Zona de protecţie a acestei rezervaţii este cea stabilită prin lege. 2. Aria de protecţie specială avifaunistică Divici – Pojejena cu o suprafaţă de 498 ha aflată pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (localitatile Divici, Belobreşca, Şuşca şi Pojejena), judetul Caras-Severin, între localitatea cu acelasi nume şi pichetul de graniceri situat amonte de localitatea Divici. Limita nordică porneşte de la intersecţia drumului naţional cu Valea Mare şi separă balţile de terenurile agricole ale cetăţenilor din localitatile Divici, Belobresca si Şuşca (până la 120 podul de la ieşirea din aceasta localitate). De aici, limita urmează drumul naţional până la intrarea în localitatea Pojejena; Limita estică: porneste de la intrarea în localitatea Pojejena şi continuă pe malul Dunarii până în dreptul Punctului Politiei de Frontiera Pojejena, după care urcă pe fluviul Dunarea până la km 1058; Limita sudică porneşte pe Dunare de la km 1058 şi continuă până în dreptul Văii Mari situată în amonte de localitatea Divici; Limita vestică continuă pe Dunăre până la Sectorul Politiei de Frontieră Divici situat la 3 km amonte de localitatea Divici după care continua pe drumul national spre Divici pâna la intersecţia drumului cu Valea Mare. Aria de protecţie specială avi-faunistică Divici - Pojejena, cuprinde luciul de apă limitrof malului până la o adâncime de 1,5 m, balţile (în numar de 5) şi zona cu tufişuri şi formaţiuni ierboase la care nivelul apei este foarte aproape de suprafata solului. 3. Rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici Are o suprafaţă de 5 ha. ▪ Specie protejată: lăstunul (Hirundo daurica). Sunt protejate coloniile de lăstuni şi cuiburile acestora din depozitele loessoide cuaternare. În prezent se intreprind măsuri pentru includerea de către UNESCO a PNPF în cadrul Rezervaţiilor Biosferei. În anexă sunt trecute harţile cu delimitarea acestor situri, în conformitate cu Planul de Management al Parcului Natural Porţile de Fier. Sunt strict interzise orice acivităţi în aceste zone, care pot aduce prejudicii de orce fel mediului. 3.10.6.2. Monumente şi alte valori ale patrimoniului construit Cetatea şi aşezarea dacică de la Divici (CS-I-s-A-10821) sat DIVICI; situată în punctul "Grad”, la 2,5 km de sat. Zona protejată este formată din promtoriul pe care se află fortificaţia propriu-zisă şi terasele situate la NV şi SE de aceasta. Aşezarea dacică este situată la SE de fortificaţie, la baza dealului "Grad”, pe terasa Dunării, de o parte şi de alta a unui torent de versant ce curge prin partea estică a cetăţii. Actualmente la baza dealului "Grad” în zona protejată există mai multe construcţii civile. Fiind situată în afara intravilanului, în lipsa unei suprafeţe de protecţie stabilită prin cercetări sistematice zona de protecţie este de 500 m conform legii. Este un sit arheologic de interes naţional şi internaţional, de clasă A. Castrul roman de la Pojejena (CS-I-s-A-10866), punctul "Via Bogdanovici - Sitarniţa” de sec. II – IV - Epoca romană este aşezat pe o terasă din leoss situată la nord de sat, paralel cu Dunărea. Limita sudică a acestuia atinge limita grădinilor şi a gospodăriilor situate de o parte şi de alta a primăriei. Limita nordică urcă către DN 57. Obiectivul fiind la limita intravilanului, se impune ca orce lucrări executate în acea parte a intravilanului să se facă cu descărcare de sarcină arheologică. În extravilan limita de protecţie a obiectivului este de 500 m. Şi acesta este un sit arheologic de interes naţional şi internaţional, de clasă A. Siturile arheologice multistratificate de la "Zidina” şi "Nucet", sunt situri de clasă B, de interes local şi zonal. Fiind situri situate în extravilanul localităţii zonele de protecţie sunt de 500 m, conform Legii 422/2001 art. 59. 121 Teritoriul comunei Pojejena este situat într-un areal puternic antropizat încă din preistorie. Despre acest fapt vorbeşte în primul rând numărul foarte mare de situri arheologice, cercetate sau semnalate în diferite perioade pe teritoriul localităţii. Conform O.G. 43/2000, republicată, zonele cu patrimoniu arheologic pot fi: 1.zonă cu patrimoniu arheologic reperat reprezintă acel teritoriu despre care există informaţii sau studii ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic; zonă cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător reprezintă acel teritoriu în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologie s-a evidenţiat întâmplător, în urma acţiunii umane sau a factorilor naturală, zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat sunt acele situri în care, ca urmare a unor cercetări arheologice au fost descoperite vestigii arheologice clasate ca fiind bunuri de patrimoniu arheologic; Sit arheologic declarat zonă de interes naţional – reprezină acele situri care se bucură de un interes arheologic prioritar datorită valorilor excepţionale pentru istoria şi cultura naţională. Pe teritoriul comunei Pojejena se regăsesc toate aceste zone de interes arheologic. În aceste condiţii, zona se poate considera ca având un potenţial arheologic ridicat, fapt ce impune o responsabilitate în plus în acordarea autorizaţiilor de construcţie. În zonele recunoscute prin existenţa unor situri, cuprinse şi în Repertoriul arheologic naţional şi în arealele de protecţie ale acestora nu se pot executa lucrările amintite anterior fără o descărcare prealabilă de sarcină arheologică. Pe lângă aceste situri arheologice satele comunei beneficiază de un patrimoniu arhitectural şi cultural bogat de factură religioasă, firesc integrat într-un mediu natural unic. Actualmente o parte din acest patrimoniu este în stare avansată de degradare şi necesită intervenţie imediată. De asemenea, punerea în valoare a elementelor de specificitate locală ar contrabalansa perspectiva unidirecţională către malul Dunării şi ar contribui la o evoluţie armonioasă a întregului teritoriu. Credem, de asemenea că se impun studii de specialitate pentru identificarea clădirilor şi a complexelor de clădiri din localitățile comunei unde a funcţionat vechi structuri administrative, urbanistice sau militare pentru a fi cercetate şi întocmită documentaţia aferentă introducerii în lista obiectivelor de patrimoniu istoric. 3.10.7 Zonele propuse pentru refacere peisagistica şi reabilitare urbana Pe teritoriul comunei Pojejena sunt necesare intervenţii pentru refacere peisagistică în zona malurilor Dunării, pentru toaletarea vegetaţiei forestiere aflată lângă DN 57, pentru a avea o bună vizibilitate la Dunăre. 122 3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 3.11.1. Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor Dezvoltarea localităţilor se va face în mod natural, pe vetrele existente, cu măriri ale intravilanelor (vezi Situaţia existentă şi Situaţia propusă – planşe), pe direcţia căilor de comunicaţie şi organizarea mai eficienta a spaţiului din intravilan. Analiza stadiului actual de dezvoltare, necesităţile funcţionale ale localităţii precum şi solicitările populaţiei au determinat următoarele categorii de intervenţie: Extinderea şi reconsiderarea judicioasă a limitelor intravilanului în vederea zonificării funcţionale şi asigurării cerinţelor de terenuri pentru locuire, agrement şi turism, instituţii publice, producţie, gospodărie comunală, zone plantate etc.; Punerea în valoare a siturilor cu valoare patrimonială: situl arheologic Castru roman de la Pojejena şi Cetatea dacică Divici; Efectuarea descărcărilor de sarcină arheologică a zonelor destinate investiţiilor; Completarea şi organizarea şi evidenţerea tramei stradale, a lelementelor de arhitectura locală şi a circulaţiei în general, amenajarea intersecţiilor şi nodurilor importante; Identificarea unor terenuri posibile pentru obiective de utilitate publică, rezervarea unor terenuri cel puţin pentru dotări comerciale, în zone de dezvoltare rezidenţială, asociate cu zone verzi de parc, plantaţii de agrement, aliniament şi protecţie; Reconsiderarea intravilanului existent necesar a răspunde cerinţelor de terenuri pentru investiţii în domeniul locuirii, construirii de dotări corespunzătoare unor funcţiuni urbane, unităţilor productive şi serviciilor, sau propus a fi integrate în zonificarea funcţională actuală a localităţii; Reabilitarea, completarea, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii tehnico-edilitare în vederea creşterii gradului de confort urban şi a locuirii; Stabilirea zonelor ce necesită interdicţie temporară de construire şi pentru care se recomandă elaborare PUZ sau PUD după caz; Parcelări în vederea executării de locuinţe (vezi Regulament local de urbanism aferent PUG). În funcţie de complexitatea zonei şi deciziile administraţiei publice locale, se vor întocmi documentaţii urbanistice PUZ sau PUD, până la data elaborării lor instituindu-se interdicţia temporară de construire, nici o altă construcţie corespunzătoare altei (sub)funcţiuni nefiind permisă. Interdicţia temporară de construire în unele zone se menţine până la detalierea prin documentaţii urbanistice tip PUZ şi/sau PUD, după caz. Acestea cuprind în principal zone de locuinţe individuale cu lot, zone turistice şi de agrement, de rezolvare a circulaţiei (artere noi, lărgiri profiluri transversale, amenajări de intervenţii etc.), terenuri necesare amplasării de obiective de utilitate publică, zone de parc şi agrement, terenuri destinate investiţiilor prin iniţiativă particulară etc. Stabilirea zonelor cu interdicţie definitivă de construire, în special pentru zone cu regim sever de siguranţă şi protecţie, culuoare LEA, cimitire, staţii de epurare, platforme de gunoi etc.; Identificarea surselor majore de poluare, stabilirea măsurilor imediate în scopul protejării, reabilitării şi conservării mediului natural şi construit valoros; De asemenea, se va stabili situaţia juridică privind tipul de proprietate actuală asupra terenurilor, indicându-se categoria obiectivelor de utilitate publică şi modul de circulaţie a terenurilor. 3.11.2. Organizarea căilor de comunicaţie 123 Organizarea căilor de comunicaţie precum şi disfuncţionalităţile, priorităţile în vederea modernizării acestora au fost tratate la capitolul 2.6 CIRCULATIA, 3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITĂŢI. 3.11.3. Destinaţia terenurilor, zonele funcţionale rezultate Destinaţia terenurilor şi zonele funcţionale rezultate au fost detaliate în Regulamentul Local de Urbanism. 3.11.4. Zonele protejate şi limitele acestora (zone cu valoare istorică, peisagistică, ecologică, protejate sanitar). Vezi subcap. 3.10.6. O parte din teritoriul comunei se regăseşte în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, în consecinţă toate investiţiile în zonă trebuie să ţină cont şi să respecte legislaţia specifică, şi regulamentul său de funcţionare. Zona umedă Insula Calinovăţ (26,73 ha) şi zona umedă Divici – Pojejena (479,5 ha) sunt arii de protecţie specială avifaunistică, cu un statut special în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier. De asemenea un statut asemănător îl are Rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici (5 ha). Pentru orice construcţii sau intervenţii în peisajul zonei este necesar acordul Administaţiei PNPF. Vezi 2.10.4. şi 3.10.6. Monumente ale naturii si istorice. Pe teritoriul comunei Pojejena se găseşte un număr apreciabil de situri arheologice, cercetate sau doar semnalate în diferite perioade. Din această cauză se impune o atentă supraveghere arheologică, iar în zonele siturilor arheologice cunoscute şi în perimetrele de protecţie a acestora orice investiţie trebuie să respecte legislaţia în vigoare. Avizarea de către primărie a unor lucrări de construcţie în zona acestor situri se va face numai după obţinerea certificatului privind eliberarea de sarcină arheologică a terenului de către Direcţia Judeţeană de Patrimoniu Caraş Severin. Conform Legii nr. 5/2000, art. 10 valorile de patrimoniu cultural existente în interiorul intravilanului comunei, până la delimitarea prin studii de specialitate, suprafaţa de protecţie este de 200 m, iar în afara localităţilor de 500 m, măsurată de la limita exterioară a terenului aferent acestora. Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întămplător se delimitează pe o rază de 50 m faţă de locul descoperiri, în cazul în care descoperirea s-a facut în urma unor lucrări care nu necesită autorizaţie de construire, pe toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizaţiei sau pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea factorilor naturali. Documentaţia PUG este însoţită de o hartă cu localizarea acestor situri. În funcţie de cercetările din teren această hartă poate suferi modificări sau completări ulterioare. Zone protejate sanitar Acestea au fost prevăzute pentru fiecare localitate - Vezi plansele. 3.11.5. Protejarea unor suprafeţe din extravilan (terenuri agricole valoroase, păduri, oglinzi de apă, etc.), Rezervaţiile umede Calinovăţ, Divici-Pojejena şi Rezervaţia Râpa cu Lăstuni au un statut special în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier. Pentru orice construcţii sau intervenţii în peisajul zonei este necesar acordul Administaţiei PNPF. Vezi 2.10.4. şi 3.10.6. Monumente ale naturii si istorice. 3.11.6. Interdicţii temporare de construire pentru zonele care necesită studii şi cercetări suplimentare (planuri urbanistice zonale privind parcelari, reparcelări, operaţiuni de renovare) 124 Se va propune interdicţie de construire în zonele afectate de riscuri naturale până la data eliminării lor. Din punct de vedere urbanistic, se prevede realizarea unor planuri urbanistice zonale care să detalieze modul de organizare a teritoriului. Se vor elabora PUZ-urile prevăzute în RLU (suprafeţe nou introduse în intravilan). 3.11.6. Interdicţii definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituţi de protecţie etc. Se instituie interdicţii de construire conform RLU: pentru construcţii sau lucrări care ar putea împiedica libera circulaţie pe faleza Dunării; în perimetrele de protecţie a monumentelor istorice (Mănăstirea Sf. Sava – Baziaș, Mănăstirea Zlatița și Kusice) și a sitului așezării dacice fortificate „Palannacki berg”) ; in zona de protecție a infrastructurii vechii linii ferate Oravița – Baziaș; De asemenea interdicții definitive de construire se instituie în suprafața de protecție a cimitirelor și a surselor de apă. În toate zonele unde sunt semnalate situri arheologice, sau unde sunt descoperite (inclusiv întâmplător) urme de locuire umană se impune potrivit legii descărcare de sarcină arheologică 3.12.2. Structura proprietăţii asupra terenurilor a) Proprietate publică terenuri proprietate publică de interes naţional, cuprind suprafeţele utilizate de către: albiile minore ale cursurilor de apă ce traversează teritoriul comunei; reţeaua electrică etc. terenuri proprietate publică de interes judeţean-sunt formate din suprafeţele utilizate ca drumuri judeţene; terenuri proprietate publică de interes local - terenurile aflate în proprietate publică a unităţii teritorial administrative şi administrate de către primărie. În cadrul acestora amintim: reţeaua de drumuri comunale, vicinale şi de acces; reţeaua locală de străzi, reţeaua edilitară (sistemul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare), terenurile pe care sunt amplasate unităţile administrative, culturale, de învăţământ şi sociale (primărie, cămine culturale, şcoli, cabinete medicale şi veterinare etc.), cimitirele; păduri şi păşuni. b) Proprietate privată A). Terenuri proprietate privată (ale statului) de interes naţional; pădurile şi pepinierele gestionate de către ROMSILVA; albia minoră a principalelor cursuri de apă care traversează localitățile comunei; B). Terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ-teritoriale) de interes judeţean; C). Terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ-teritoriale) de interes local; ▪ târgul de animale; ▪ spaţiile verzi din preajma Dunării; ▪ terenurile de sport; ▪ terenuri destinate investiţiilor economice, concesionate sau pentru concesionat; ▪ pădurile şi păşunile deţinute de către primărie; ▪ alte terenuri cu potenţial turistic şi destinate recreerii, deţinute de către primărie. 125 D). Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. ▪ Terenurile din intravilanul localităţii şi aflate în proprietatea privată a localnicilor, ▪ Terenurile aflate în intravilanul localităților, în proprietatea privată a a unor agenţi economici, ▪ Terenurile deţinute de către biserica reformată în localităţile comunei. 126