APM Caraş-Severin
CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ
Judeţul Caraş-Severin este cel de-al treilea judeţ ca întindere dintre judeţele ţării, având 852.000 ha, şi al doilea ca suprafaţa totală de areale protejate (179.000 ha – reprezentând cca 21 % din suprafaţa judeţului). În acest spaţiu administrativ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului, a resurselor biologice, naturale şi a echilibrului ecologic, prin elaborarea propunerilor de reglementare în domeniu, a normelor privind conţinutul admisibil de noxe în mediul înconjurător şi prin asigurarea cunoaşterii parametrilor de calitate ai factorilor de mediu.
Judeţ de intrare a Dunării în România, dispune de o bogată reţea hidrografică (3273 km curs de apă), un important fond forestier (386.400 ha), patru parcuri naţionale Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Semenic Cheile Caraşului , PN Domogled
1 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se încadrează între următoarele coordonate : 21o21’16” – 22o42’41” longitudine estică şi 44o35’12” – 45o38’30” latitudine nordică şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea ca mărime din ţară şi dispune de bogate tradiţii industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de sud-est dar şi de extraordinare frumuseţi naturale. Numeroase parcuri şi rezervaţii naturale au fost înfiinţate pentru protejarea patrimoniul natural şi spre delectarea turiştilor. Judeţul Caraş-Severin face parte dintr-o zonă mai largă a părţii de sud-vest a României, respectiv regiunea istorică Banat şi se învecinează cu Serbia-Muntenegru la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est, şi cu judeţul Timiş la nord-vest.
1.2. PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ ŞI LACURI NATURALE Cerna, Timişul, Bârzava, Caraşul, Nera şi afluenţii lor formează principalele artere hidrografice. Timişul este cel mai important dintre râurile bănăţene, în lungime de 87 km, el colectând ogaşe din cele mai reprezentative unităţi de relief ale Banatului. Bârzava îşi are obârşia pe versanţii nord-vestici ai Munţilor Semenic, în cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale: Văliug, Breazova şi Secu. Caraşul izvorăşte din Munţii Aninei - prin izbucul Caraşului – şi străbate trei zone distincte ca relief şi altitudini. Nera îşi adună apele din Masivul Semenic (de sub vârful PIATRA NEREI), străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în pitoreştile sale chei, cele mai lungi din ţară. Cerna îşi are obârşia pe versanţii sud vestici ai Munţilor Godeanu, pe aproape tot cursul său de 84 km având caracterul de vale montană. În cursul său superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan, iar în amonte de Herculane, km 7, Acumularea Herculane. Dunărea formează limita sudică a judeţului, pe o lungime de 64 km. Lacurile naturale ale judeţului Caraş-Severin sunt în număr mic şi de dimensiuni reduse. Lacul Dracului cu o suprafaţă de 700 mp este cel mai mare lac carstic. Lacul Ochiul Bei are o suprafaţă de 284 mp. Carstul bănăţean mai adăposteşte lacuri carstice subterane formate prin bararea naturală a unor galerii de peşteră, aşa cum se poate constata în peşterile Plopa şi Buhui din Munţii Aninei. Stratul freatic al apelor subterane (utilizat în mediul rural ca apă potabilă - fântâni) ocupă în special zonele de câmpie ale spaţiului Banat, urcând numai pe luncile râurilor, pe cursurile lor superioare.
1.3. PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE. ALTITUDINEA MEDIE A PRINCIPALOR LOCALITĂŢI Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au extindere mai mică ocupând 10,8% iar depresiunile 17,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă. Regiunea muntoasă are caracter diferit ca urmare a structurii geologice şi litologice variate. Ea este reprezentată prin Munţii Banatului, extremităţile vestice ale 2 Carpaţilor Meridionali (Munţii Ţarcu, Godeanu. Cernei şi Mehedinţi şi cea sudică parte din Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi). Culmile sudice ale Masivului Poiana Ruscăi sunt pe teritoriul judeţului, fiind delimitate de culoarul Bistrei şi al Timişului. Cele mai înalte vârfuri ale masivului sunt Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m). Munţii Ţarcu sunt delimitaţi de culoarul Timişului şi al Bistrei şi valea Râului Mare. După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi : - masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m. Munţii Godeanu se întind şi pe teritoriul judeţului Gorj şi Mehedinţi. Doar latura estică a lor se află în teritoriul judeţului. Cel mai înalt vârf aflat în Caraş-Severin este vârful Gugu 2.291 m. Munţii Cernei, se află de asemenea, în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, fiind delimitată de depresiunea Mehadica, valea Haţegului, valea Cernei şi valea Olanului. Înălţimea maximă este în vârful Dobrii 1.928 m. Munţii Mehedinţi se desfăşoară sub forma unei culmi în lungul răului Cerna cu două vârfuri pe teritoriul judeţului : Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m. În partea de vest a culoarului Timiş – Cerna se desfăşoară Munţii Almăjului. Formaţi din mai multe culmi principale, ramificate şi sinuoase Munţii Almăjului au înălţimea maximă de 1.224 m în vârful Svinicea Mare. Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului şi totodată un nod orohidrografic important. Limita lor morfologică nu este evidentă pe toate laturile. Ei se caracterizează prin culmi prelungi, rotunjite şi întinse platforme de eroziune. Munţii Dognecei sunt situaţi în partea de nord-vest a Munţilor Banatului între valea Pogănişului la nord şi valea Caraşului la sud. Complet împădurit, cu o direcţie NE – SV, Munţii Dognecei sunt tăiaţi transversal în partea centrală de către râul Bârzava a cărei cale constituie un culoar de legătură între Reşiţa şi câmpia Timişului. Înălţimea maximă este în vârful Culmea Mare 617 m. Munţii Aninei au înălţimea maximă în vârful Leordiş 1.160 m şi sunt cuprinşi între valea Bârzavei la nord, cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, valea Poneasca şi cursul superior al Bârzavei la est, dealurile Oraviţei şi depresiunea Lupacului la vest. Munţii Locvei, cu cea mai mare înălţime în vârful Corhanul Mare (735 m) se află în partea de vest a Munţilor Banatului, fiind delimitaţi la nord de valea Nerei, la est de culoarul Liubcova – Şopotu Nou iar la sud şi sud-vest de Dunăre.
3 Munţii Ţarcu Vârful Semenic
4 Băile Herculane Valea Cernei
Băile Herculane Râul Cerna
Altitudinea medie a principalelor localităţi: Reşiţa 260 m Caransebeş 201 m Anina 645 m Băile Herculane 1600 m Oţelu Roşu 500 m Moldova Nouă 200 m Oraviţa 500 m Bocşa 189 m
1.4. TEMPERATURA AMBIENTALĂ. PRECIPITAŢII ATMOSFERICE
Temperatura medie anuală 10,5 º C Temperatura maximă absolută 38,7 º C - 04.07.2000 Temperatura minimă absolută -19,2 º C - 31.01.1987 Cantitatea medie anuală de precipitaţii 743.5 mm Cantitatea maximă anuală de precipitaţii 1101.0 mm - 2005 Cantitatea minimă anuală de precipitaţii 443.0 mm - 2000
1.5. RESURSELE NATURALE ALE JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN 1.5.1 Resurse naturale de materii prime neregenerabile Nr Resursa UM Rezerve crt. A. CĂRBUNI 5 1 Huilă de cocs mii tone 13.365 2 Huilă energetică mii tone 35.976 3 Cărbune brun mii tone 25.863 4 Lignit mii tone 6.000 5 Şist bituminos mii tone 728.352 6 Şist cărbunos mii tone 33.000 B. MINEREURI 7 Minereu de Fe mii tone 13.751 8 Minereuri polimetalice mii tone 1.439 9 Minereu de Fe - Mn mii tone 4.649 10 Minereu de Cu mii tone 89.225 11 Minereu de Cu sărac (banatită) mii tone 228.757 12 Minereuri auro-argentifere mii tone 1.455 13 Minereuri de Mo mii tone 746 C. ROCI UTILE 14 Pegmatit cu mică mii mc 2 15 Rocă cu talc mii tone 1.189 16 Rocă de azbest mii tone 35 17 Feldspat mii tone 2.209 18 Cuarţ mii tone 503 19 Andezit de construcţie mii tone 20.678 20 Granit ornamental mii mc 62 21 Granit pentru construcţii mii tone 59.360 22 Granodiorit mii tone 32.176 23 Cuarţit mii tone 1.489 24 Marmură mii mc 3.554 25 Calcar ornamental mii mc 1.669 26 Calcar industrial şi de construcţii mii tone 123.297 27 Marnă mii mc 202.500 28 Argilă comună mii tone 11.572 29 Argilă refractată mii tone 3.261 30 Nisip ind., siderurgic şi metalurgic mii tone 12.854 31 Nisip pentru materiale de construcţii mii tone 3.066 32 Nisip şi pietriş mii mc 12.186 33 Gnais mii tone 3.846
1.5.2. Resurse naturale regenerabile Resursele de apă se vor trata la capitolul 4. APA
6 Lacul Trei Ape Râul Cerna
Situaţia fondurilor piscicole Râuri şi pâraie de munte, deal şi şes Număr Lungime fonduri de Caraş-Severin Specii principale (km) pescuit 1.772 Crap, scobar, caras, Clean, scobar, Total judeţ 45 mreană, păstrăv, lipan 224 Scobar, clean, mreană, oblete, 5 Total judeţ roşioară biban, crap, somn, şalău, crap, ştiucă, plătică, lin, scoici. 50 Total General 1.996
Bălţi şi lacuri naturale
Caraş- Suprafaţă Tip Peşti Administrator Severin (ha) Total Baltă 113,60 caras, ştiucă, biban, AJVPS, Rezervaţie crap naturală
Lacuri de acumulare
Caraş- Supr. Nr. lacuri de acumulare Peşti Severin (ha) TOTAL 14 314,3 Clean, păstrăv, caras
Resurse de ape minerale şi termale Izvoare termo – minerale
Nr. Număr Tipul/ Localizare Administrator Crt izvoare categoria 1. 18 Valea Cernei Foraj termomineral SC Hercules SA Băile Herculane 2. 2 Valea Cernei Foraj termomineral CL Mehadica B. Herculane, Greoni CL Grădinari 3. 1 Ciclova Montană apă de mină CL Oraviţa 7 Fondul forestier Suprafaţa şi repartiţia fondului forestier
Din care: Total Direcţia O.S.E. Unităţi Proprietăţi private Specificări (ha) Silvică Caran- adm. Persoane Persoane sebeş teritoriale fizice Juridice F. Forestier Total 386.176 330.673 17.813 18.698 10.962 8.030
Fondul lemnos şi posibilitatea anuală a pădurilor
Judeţul Caraş-Severin dispune de un fond lemnos de 83.431.288 mc, iar posibilitatea anuală determinată prin amenajările silvice este de 927.300 mc. Fondul funciar agricol
Categorii de folosinţă Suprafeţe % din suprafaţă judeţ Nr.Crt. (ha) Total fond funciar agricol din care: 349.779 41.05 1. Arabil 127.192 14.93 2. Păşuni, fâneţe 210.069 24.65 3. Livezi 11.742 1.38 4. Vii 776 0.09
Specii de plante şi animale sălbatice Plante: Fructe de pădure: afine roşii şi negre, zmeură, mure, măceşe; Ciuperci comestibile: hribi, gălbiori, crăiţe, zbârciogi; Plante medicinale şi aromatice: flori , frunze, iarbă, diverse; Melci; Fondul cinegetic: Fonduri de vânătoare arendate de AJVPS Caraş-Severin
Suprafaţa Luciu Nepro Fondul de Pădure Arabil Păşune Gol de totală apă munte ductiv vânătoare (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) TOTAL 551.580 2.829 246.601 167.166 108.316 8.733 17.935 AJVPS
Fonduri de vânătoare GVS din cadrul D.S. Caraş–Severin
Fondul Suprafaţa Luciu Gol de Nepro Oc. Pădure Arabil Păşune de totală apă munte ductiv sil. (ha) (ha) (ha) vânătoare (ha) (ha) (ha) (ha) Total general 259.940 341 158.151 45.115 43.256 5.695 7.382
Fonduri de vânătoare gestionate de Ocolul Silvic Caransebeş
8 Suprafaţa Gol de Fondul de Pădure Arabil Păşune Neproductiv totală munte vânătoare (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) Total GVS 17.710 14.170 1.588 1.083 487 382
Apreciem că pe teritoriul judeţului sunt specii de păsări şi peşti periclitate, ameninţate cu dispariţia cum sunt: Neophoron percnopterus (vulturul alb, hoitarul), Aquila crisaetos (acvila de stâncă), Gyps fulvus (vulturul pleşuv), Alectoris greaeca (potârnichea de stâncă) dintre speciile de păsări şi Tymalus tymalus (lipan), Cobitis elongata (fâsa), Lota lota (mihalţ), Accipensor rutherus (cega) dintre peşti.
Lupul ( Canis Lupus L. ) Fazanul ( Phasianus colchinus L. )
1.6. ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMICĂ ACTUALĂ JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN
Judeţul Caraş-Severin se înscrie în rândul judeţelor industrializate cu pondere ridicată în principalele ramuri şi produse la nivel naţional. Ramurile principale ale industriei sunt : siderurgia, construcţiile de maşini, extracţia minereurilor feroase şi neferoase, cărbunelui şi a minereurilor radioactive, exploatarea şi prelucrarea lemnului, sectorul agrozootehnic. Industria siderurgică Ramura tradiţională în judeţul Caraş-Severin este reprezentată de S.C. Combinatul Siderurgic S.A. Reşiţa şi S.C. Ductil Steel Buzău, punct de lucru - Oţelu Roşu. Pe sortimente de fabricaţie, ponderea principală o deţin oţelurile aliate, oţelurile carbon de calitate, necesare industriei constructoare de maşini şi oţelurile speciale. La Combinatul Siderurgic Reşiţa în urma privatizării (a fost preluat de grupul T M K din Rusia) s-a obţinut o producţie de oţel lichid de cca. 300.000 t/an. La S.C. Ductil Steel SA Buzău – Punct de lucru Oţelu Roşu, în urma cumpărării oţelăriei electrice cu turnare continuă şi a laminoarelor, s-a realizat în anul 2005 o producţie de circa 200.000 tone oţel lichid. Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor Acest domeniu este reprezentat de către S.C. Uzina Constructoare de Maşini S.A. Reşiţa, S.C. Caromet S.A. Caransebeş, şi S.C. Plastomet S.A. Reşiţa. Principalele produse ale acestor unităţi sunt: motoare Diesel pentru tracţiune feroviară, boghiuri pentru locomotive Diesel electrice şi tramvaie, agregate pentru echiparea sistemelor hidroenergetice, inclusiv piese de schimb pentru turbinele de
9 175 MW ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, şi piese de schimb. În anul 2005 industria constructoare de maşini se situează în nota anului anterior, ca urmare a unor lucrări de reparaţii capitale la utilajele din domeniul hidroenergetic de la Porţile de Fier şi a unor comenzi la export, pe care le realizează SC UCMR SA Reşiţa. Industria extractivă a minereurilor feroase şi neferoase Începând cu anul 1992, activitatea de extracţie a minereurilor feroase şi neferoase s-a diminuat treptat, urmare a politicii de restructurare a activităţilor miniere, ajungând ca marea majoritate a exploatărilor miniere să-şi înceteze treptat activitatea trecând în etapa de închidere şi ecologizare. Exemple: ECOMIN Deva pentru minele Ruşchiţa, Sasca, Florimunda, Suvarov, Ocna de Fier, Dognecea. Rezervele importante de minereuri cuprifere sunt exploatate în cadrul S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă în sectoarele de la Moldova Nouă. În cadrul S.C. Moldomin Moldova Nouă s-a diminuat activitatea de extracţie a minereurilor cuprifere prin închiderea mai multor sectoare miniere. Industria extractivă a minereurilor radioactive Zăcămintele de minereuri radioactive cu conţinut în uraniu existente în zonele Ciudanoviţa, Lişava şi Mehadia au fost prospectate şi exploatate de către Exploatarea Minieră Banat-Oraviţa. Slaba concentraţie în uraniu a zăcămintelor rămase în exploatare, sistarea prospecţiunilor în acest domeniu şi politica de restructurare în domeniul minier au determinat închiderea sectorului Ciudanoviţa în anul 1998 şi a sectorului Lişava în anul 2000, cele două mine fiind acum în conservare. În anul 2005 au început lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a haldelor de steril şi terenurilor degradate şi creşterea capacităţii staţiilor de decontaminare a apelor radioactive. Lucrările sunt programate să se realizeze pe o perioadă de cinci ani.
Industria extractivă a cărbunelui şi a şisturilor bituminoase Se realizează în cadrul SC Miniera Banat SA Anina prin minele: Anina în subteran şi Doman în carieră. Restructurarea activităţilor de extracţie a cărbunelui la nivelul ţării a atins şi sectoarele în exploatare din judeţul nostru. Astfel, o parte din mine au fost închise şi s-au realizat lucrările de reconstrucţie ecologică (Mehadia, Bozovici, Puţ David, Puţ IV, Puţ V - Uteriş şi mina Lupac, Cozla). În zona Bozovici se desfăşoară activitatea de exploatare a cărbunelui la suprafaţă de către SC NERAMIN SA Anina şi SC AGROMEC SA Bozovici. La SC Miniera Banat SA Anina activitatea de exploatare s-a diminuat ca urmare a cerinţelor tot mai mici de cărbune pe piaţa internă. Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului Fondul forestier bogat, cuprinzând peste 400.000 ha suprafeţe împădurite şi accesibile pentru exploatare, situează judeţul Caraş-Severin, din acest punct de vedere, pe locul al doilea din ţară. Principalii agenţi economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului pe picior şi de prelucrare primară a masei lemnoase sunt: S.C. “Fagex” S.A. Caransebeş - SIL Zăvoi, S.C. Massiv Forest Buchin, S.C. Stejar Company S.A. Bocşa, SC EXTENSIV COM SRL Reşiţa, SC PLATAN FOREST Bocşa, S.C. “Mitocarii” S.R.L. Bozovici, “Caraş Silvanus” S.R.L. Reşiţa, S.C. KURT BLUML S.A. Bocşa, S.C. Normarom S.A. Oraviţa, S.C. Pam S.A. Bozovici, S.C. Ciuta Indimex Ticvaniu Mic, care au capacităţi de producţie anuale de 10 -15 mii mc cherestea şi alte semifabricate, inclusiv mobilier. Valorificarea superioară a masei lemnoase se realizează în principal de către S.C. “Fagex” S.A. Caransebeş, S.C. “Mobirom” Caransebeş, S.C. Massiv Forest 10 Buchin, S.C. Normarom S.A. Oraviţa, S.C. Caraş-Silvanus Reşiţa, S.C. Indimex Ciuta SRL Ticvaniu Mic, SC Innovex SRL Oraviţa, SC KURT BLUML SRL Bocşa. S.C. Massiv Forest Buchin şi S.C. Normarom Industrie S.A. Oraviţa, SC KURT BLUML SRL Bocşa, SC Silvanus SRL Reşiţa, societăţi cu capital străin, dispun de linii tehnologice moderne şi deosebit de performante. În domeniul industriei de prelucrare primară a lemnului există, de asemenea, un număr de peste 180 unităţi care au în dotare gatere sau circulare şi care realizează o primă etapă de prelucrare a masei lemnoase. Industria energiei electrice Judeţul Caraş-Severin a folosit de timpuriu şi în proporţie mare resursele energetice în industrie. Astfel, râul Bârzava a îndeplinit un rol energetic încă din anul 1771, primele căderi fiind amenajate în zona uzinelor din Reşiţa. Gradul scăzut de acoperire a necesităţilor de energie electrică a impus dezvoltarea sectorului energetic. Au fost realizate lacurile de acumulare Gozna (12,375 mil. mc) care asigură apa tehnologică necesară Reşiţei şi alimentează hidrocentrala Crăinicel, lacul de acumulare Secu (11,10 mil. mc), lacul de acumulare Trei Ape (6,0 mil. mc) şi barajul Breazova (1 mil. mc). Tot în scop energetic au fost concepute barajele de la Herculane, Poiana Mărului, Cornereva, Poneasca (actualmente nu sunt perspective de finalizare a lucrărilor) precum şi centrala electrică de la Ruieni care a fost pusă în funcţiune în 1995 dar nu la întreaga capacitate. Centrala electrică de termoficare Reşiţa produce pe lângă agentul termic şi energie electrică pentru sistemul naţional. Industria uşoară Unităţile reprezentative în domeniul confecţiilor sunt S.C. “Reşiconf” Reşiţa, SC FRAEURO SRL Reşiţa şi S.C. Confecţii S.A. Reşiţa, societăţi cu capital mixt sau străin, care lucrează în sistem lohn. Pe lângă acestea funcţionează peste 60 de societăţi comerciale cu capital privat românesc sau străin, numărul acestora fiind în creştere. În aceste unităţi se utilizează o parte din personalul feminin disponibilizat prin restructurarea celorlalte industrii. Pe lângă acestea au luat fiinţă unele societăţi comerciale cu profil de activitate încălţăminte (părţi componente). Agricultura După desfiinţarea CAP-urilor, în sectorul agricol predomină proprietatea privată asupra terenurilor agricole. În cadrul culturilor de câmp ponderea cea mai mare o deţin cerealele pentru boabe după care urmează culturile de legume şi cartofi, plante de nutreţ. În urma aplicării Legii 18/91 privind fondul funciar cea mai mare parte a sectorului pomicol nu a mai beneficiat de tehnologiile de cultură a pomilor ceea ce a condus la micşorarea în timp a producţiilor. Creşterea animalelor a cunoscut un reviriment în anul 2005, datorită activităţii desfăşurate de agenţi economici în acest domeniu: S.C. Food 2000 Bocşa, S.C. Avicola SRL Bocşa, SC Avis Domar SRL şi S.C. “C+C” Reşiţa, SC Bardeau SRL Timişoara. În anul 2005 o mare parte din fermele zootehnice au fost repuse în funcţiune de către SC Holding Bardeau SRL Timişoara care urmăreşte cultivarea terenurilor agricole, înfiinţarea unor mari depozite pentru cereale şi repopularea fermelor cu animale. Industria alimentară În acest domeniu locul sectorului de stat a fost preluat de cel privat. Au fost înfiinţate noi unităţi de producţie (abatoare) în zonele Bocşa, Berzovia, Reşiţa, Caransebeş şi unităţi de prelucrare a laptelui în zonele Caransebeş şi Oraviţa. Anul 2005 se caracterizează continuarea tendinţei de scădere a activităţii de sacrificare a 11 animalelor şi producţiei de preparate din carne. De asemenea se înregistrează diminuarea capacităţii de prelucrare a laptelui. Turismul Judeţul Caraş-Severin dispune de un valoros potenţial turistic. Structura complexă a reliefului creează cele mai bune premize pentru practicarea unui turism variat: de tranzit, montan şi balnear. În ultima vreme o pondere mai mare o are turismul de sfârşit de săptămână, un număr mare de participanţi provenind din judeţele vecine Timiş şi Arad, turismul sportiv, de odihnă şi agrement, turismul cultural facilitat de existenţa unor vetre folclorice, a unor obiective cultural istorice, a unor sărbători florar câmpeneşti. Principalele zone turistice de interes peisagistic sunt: zona turistică Semenic, zona turistică Muntele Mic - Ţarcu, zona turistică Valea Cerni, zona turistică a Munţilor Aninei, zona turistică a Defileului Dunării. Născută pe locul unei falii tectonice cu adâncime de până la 900 m, staţiunea Băile Herculane aflată la o altitudine de 168 m, înconjurată de Munţii Cernei, Godeanu este perla Parcului Naţional Valea Cernei - Domogled. Chiar dacă nu este o aşezare de munte, aerul de aici este pur, puternic ionizat (oxigenat) şi revitalizant. Priveliştea oferită de imensele abrupturi calcaroase, ce străjuiesc Băile Herculane la est şi la vest este o reală desfătare a ochiului. Traseele montane sunt numeroase, fiecare oferind satisfacţii depline amatorilor de drumeţii. Mergând în sus pe firul Cernei, se ajunge mai întâi la cascada cu acelaşi nume şi apoi la lacul Prisaca. În aval stă de veghe Sfinxul Bănăţean, monument al naturii. Nu mai puţin de 6 peşteri se găsesc în perimetrul său, în imediata vecinătate a localităţii Băile Herculane. Una dintre acestea - Grota Haiducilor – a fost locuită cu multe mii de ani în urmă. Prima atestare epigrafică a Băilor Herculane datează din anul 153 d.Chr. fiind reprezentată de o piatră de altar cu inscripţie latină. Prin numeroase alte inscripţii, romanii, care vreme de 170 de ani au valorificat izvoarele miraculoase din zonă, îl omagiază pe Hercules. Termele de la Herculane erau faimoase în întreg Imperiul Roman. Izvoarele de aici pot lecui orice beteşug: de la bolile reumatismale cronice la boli cronice ale aparatului respirator, de la afecţiuni ale aparatului locomotor la boli ginecologice cronice, de la diabet zaharat şi boli ale aparatului digestiv la afecţiuni oculare. Zona turistică a Văii Cernei este caracterizată prin varietatea şi pitorescul peisajului Parcului Naţional Domogled- Valea Cernei, bogăţia florei şi faunei cu specific mediteranean, existenţa apelor minerale termale, ceea ce face ca această zonă să fie de primă importanţă în cadrul turismului intern şi internaţional, datorită în special staţiunii balneoclimaterice Băile Herculane. Factorii naturali de cură de la Băile Herculane: apele minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale hipotone, climatul blând, influenţele submediteraneene şi aero-ionizarea negativă ridicată au efecte benefice asupra organismului uman. Principalii agenţi economici cu activitate de turism sunt: S.C. Turist Semenic S.A., S.C. Hercules S.A., S.C. Birta S.A, SC Eugen SRL. Activitatea acestor unităţi s-a diminuat în ultima perioadă, printre cauze numărându-se: declinul economic şi lipsa infrastructurii. Pe lângă aceste societăţi au apărut numeroase alte unităţi cu capital privat care s-au dezvoltat în zonele de interes turistic ale judeţului. Agroturismul în judeţul Caraş-Severin se practică în mică măsură, singurele zone unde acesta şi-a făcut simţită apariţia fiind Herculane, Văliug şi Trei Ape. Turismul neorganizat practicat mai ales în perioadele de sezon şi la sfârşit de săptămână continuă să fie practicat, în special în zonele lacurilor de acumulare din Bazinul Bârzavei Superioare, Semenic, Muntele Mic, Herculane, Poiana Mărului. Urmare a acestui fapt se produce degradarea mediului prin depozitări necontrolate 12 de deşeuri, campări în zonele de protecţie sanitară ale surselor de apă, tăieri de vegetaţie din fondul forestier, aprinderea focului, etc.
2. SCHIMBĂRI CLIMATICE
2.1. GAZE CU EFECT DE SERĂ. PROTOCOLUL DE LA KYOTO 2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră în judeţul Caraş-Severin
Un pas înainte în problema schimbărilor climatice din perspective globale l-a reprezentat cea de-a treia Conferinţă a Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto, în Japonia. Dovezile ştiinţifice apărute au indicat necesitatea unor măsuri mai stringente de reducere a GHG. S-a cerut Părţilor participante la Convenţie să meargă mai departe decât stabilizarea emisiilor de pe teritoriul lor (conform angajamentului din 1992) şi să reducă emisiile cu o cotă negociată înainte de prima perioadă de angajament (2008- 2012). România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 şi l-a ratificat în ianuarie 2001 ca primă Parte la Anexa I. Valoarea ţintă adoptată de România este o reducere de 8% faţă de anul de bază 1989. Protocolul a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, după ce 55 de state, care, în total, au cauzat peste 55 la sută din emisiile de dioxid de carbon înregistrate în anul 1990, au ratificat acordul. Protocolul stabileşte de asemenea trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de Implementare în comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi Schimbul Internaţional de Emisii (IET). Acestea îşi propun să ajute Părţile din Anexa I să reducă costurile de realizare a valorilor ţintă de emisie profitând de oportunităţile de reducere a emisiilor, sau de creştere a eliminării de gaze cu efect de seră, care ar costa mai puţin în alte ţări decât în ţara proprie. Acestea oferă beneficii şi ţărilor gazdă prin aceea că asigură finanţare pentru proiectele de reducere a emisiilor.
►Gazele cu efect de seră sunt :
Bioxid de carbon (CO2) Metan (CH4) Oxid azotos (N2O) Hidroflurocarburi (HFCs) Perfluorocarburi (PFCs) Hexafluorură de sulf (SF6)
Sursele de poluare sunt diverse: arderea combustibililor fosili, silvicultura, transportul rutier, activităţi agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, procese industriale.
Tabel 2.1.1. Emisiile totale de CO2, CH4 şi NOx în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005
Grupa Activitate CO2 (Mg) CH4 (Mg) NOx (Mg) 13 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 72.231 3,192 194,839 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 2.246.482 2378,920 989,289 Arderi in industria de prelucrare (b) GRUPA 3 12.277 2,771 87,245 (c) GRUPA 4 Procese de producţie(j) 25.068 4,995 272,259 Extracţia si distribuţia combustib. GRUPA 5 0 1100,614 1,447 fosili si a energiei geotermale Utilizarea solvenţilor si a altor GRUPA 6 0 0 0 produse GRUPA 7 Transport rutier 269.575 366,046 2251,001 GRUPA 8 Transport rutier 41 0,528 155,696 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 12.708 30004,552 0,137 Agricultură şi silvicultură, modificarea GRUPA10 10203,401 suprafeţelor împădurite Grupa Altele 0 0 0 altele Total 2.638.381 44065,019 3951,914
În momentul de faţă se lucrează pe Directiva UE privind stabilirea schemei de tranzacţionare a cotei de emisii de GHG alocate în cadrul Comunităţii (2003/87/CE), care a fost transpusă la sfârşitul anului 2005, pe scurt „Directiva UE privind schimbul de emisii”, ce a fost adoptată în 2003. Ea stabileşte un sistem bazat pe entităţi de plafonare şi schimb al emisiilor de GHG, începând cu CO2, reglementat prin legislaţia UE. Sectoarele la care face referire directiva sunt: instalaţii de ardere de peste 20 MW, rafinării, cuptoare de cocs, metale feroase, siderurgie, industria mineralelor, cimentului, sticlei, ceramicei, celulozei şi hârtiei. Transpunerea şi implementarea Directivei UE se face în conformitate cu legislaţia naţională şi cu asigurarea beneficiilor potenţiale pentru mediu şi economie ale schimbului emisiilor în cadrul UE pentru România. 2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră Se impune: urmărirea adaptabilităţii şi conştientizării privind schimbările climatice la nivel local; urmărirea implementării planurilor şi programelor regionale, atât pentru pregătirea adaptării la impactul schimbărilor climatice, cât şi în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea costurilor de realizare a valorilor ţintă ale emisiilor proprii profitând de oportunităţile de reducere a emisiilor sau de creştere a cantităţilor de gaze cu efect de seră îndepărtate din atmosferă cu costuri mai mici în alte ţări decât în ţara proprie; adoptarea unui set de mecanisme de piaţă, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile şi aplicarea comună a prevederilor; cooperarea cu alte părţi similare pentru mărirea eficienţei individuale şi combinate a politicii şi măsurilor adoptate. La nivelul judeţului Caraş–Severin, având în vedere reducerea activităţilor industriale şi a consumurilor de combustibili, se poate aprecia o scădere semnificativă a volumului emisiilor de poluanţi în atmosferă.
2.2. DETERIORAREA STRATULUI DE OZON. PROTOCOLUL DE LA MONTREAL 14 2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon, pe sectoare de activitate Principalele substanţe care contribuie la degradarea stratului de ozon sunt clorofluorocarbonii (CFC) – freonii şi halonii, dar există şi alte substanţe, provenite din surse naturale şi antropice, care au un rol importat în fotochimia stratosferică, cum ar fi: hidrogenul, vaporii de apă, tetraclorura de carbon, bromura de metil, oxizii de azot, metanul, monoxidul şi dioxidul de carbon. Clorofluorocarbonii sunt utilizaţi ca agenţi frigorifici în frigidere şi climatizoare, ca solvenţi, propelenţi pentru amestecuri de aerosoli, la producerea spumelor din substanţe organice expandate, etc. Consumul CFC în aceste scopuri constituie mai mult de 70% din producţia totală. În prezent, în aer se aruncă mii tone de CFC. Datorită inerţiei chimice, activităţii scăzute, insolubilităţii în apă, stabilităţii sale, CFC dispun de o longevitate mare în atmosferă. Se consideră că durata de viaţă a celor mai răspândite CFC, Freon 11 şi Freon 12, este de 50 şi, respectiv, 100 ani. Îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon a condus în anii ’80 la apelul pentru acţiuni la nivel mondial privind stoparea producerii şi utilizării CFC, a altor compuşi chimici utilizaţi în sectorul frigorific, antiincendiar, la producerea solvenţilor, materialelor izolatoare care contribuie la epuizarea stratului de ozon. Pentru stoparea degradării stratului de ozon, comunitatea internaţională a impus prin Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon şi prin Protocolul de la Montreal diminuarea treptată a producţiei şi a consumului de haloni până în 1994, de freoni până în 1996 şi de alte substanţe dăunătoare ozonului (ODS) până în anul 2000. S-a recunoscut, astfel, că singura modalitate de a împiedica distrugerea stratului de ozon cere obligatoriu interzicerea acestor produse. Rolul pe care îl joacă CFC şi halonii la încălzirea globală în cadrul efectului de seră este un argument în plus în favoarea reducerii urgente a emisiilor. România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena în 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol, adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001). Procedura de acceptarea prin lege a Amendamentului de la Beijing al Protocolului este în curs de derulare. România este clasificată ca ţară care acţionează în baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal. Ţările din această categorie, sunt ţări eligibile pentru a obţine finanţare nerambursabilă din partea Fondului Multilateral, pentru proiecte de asistenţă tehnică şi de eliminare din economie a substanţelor care epuizează stratul de ozon. Verificările efectuate, în anul 2005, la agenţii economici utilizatori de substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS-uri) au pus în evidenţă următoarele aspecte : Agenţii economici din judeţul Caraş-Severin nu au importat şi nu au exportat CFC-uri, haloni, tetraclorură de carbon, metil cloroform, HCFC sau bromură de metil,
15 În judeţul Caraş-Severin nu s-au produs substanţe care epuizează stratul de ozon şi nu au fost distruse astfel de substanţe. Nici un agent economic din judeţul Caraş-Severin nu desfăşoară activitate de recuperare a freonilor din instalaţiile frigorifice. La nivelul anului 2005, peste 30 de agenţi economici au fost implicaţi în activităţi cu ODS-uri utilizate pentru refrigerare, service instalaţii de refrigerare, solvenţi, degresanţi.
Tabel 2.2.1 Situaţia consumului de ODS în perioada 2000-2005
NR CANTITĂŢI UTILIZATE . (kg) DENUMIRE CR T. 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Tetraclorura de carbon CCl4 530 555 217 625 135 38
2 CFC-11 (CFCl3) 0 33,4 3,2 0 2,92 0
3 CFC-12 (CF2Cl2) 2665 2363 2297,4 2176,18 1376,14 1110,38
4 HCFC- 22 (CHF2Cl) 1188 1193 1874 1572,6 1836,0 1095,5 5 Alţi freoni (502) 48 7 22,6 5,6 0 0 TOTAL 4431 4151,4 4414,2 4379,38 3350,06 2243,88
Se constată diminuarea cantităţii de freoni neecologici folosiţi. Aprovizionarea cu aceste produse s-a realizat centralizat prin S.C. Comservice S.A. Reşiţa care se aprovizionează de la S.C. Midal Interfrig S.R.L. Bucureşti. O cantitate mică a fost aprovizionată de la S.C. « ABC Systems » S.R.L. Turnu Severin, iar tetraclorura de carbon a fost aprovizionată de la S.C. Oltchim S.A. Râmnicu Vâlcea.
2.2.2. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon Se impune: continuarea dezvoltării cadrului legislativ şi instituţional necesar aplicării regimului ozonului; implementarea transferului de tehnologie nepoluantă în vederea eliminării emisiilor de substanţe care epuizează stratul de ozon la utilizatorii industriali; instituirea controlului comerţului cu aceste substanţe (prin obligativitatea obţinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substanţe care epuizează stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobată prin Ordinul MAPPM nr. 506/1996); introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/31 august 1999. utilizarea şi exploatarea instalaţiilor şi sistemelor frigorifice cu tipi de freoni inofensivi pentru mediu. 2.3. CONCLUZII Propunem: 1. Întocmirea unui program de acţiuni şi a unei strategii pentru promovarea surselor regenerabile de energie în vederea reducerii emisiilor de CO2 în conformitate cu cerinţele conferinţei de la Kyoto. Sursele regenerabile de energie (energia solară; energia eoliană; energia cinetică a apei – hidroenergie; energia
16 geotemală; biomasă; energia valurilor) ca surse locale de energie vor avea un rol important în reducerea importurilor, cu influenţe pozitive şi în balanţa comercială cât şi în securitatea alimentării.
2. Utilizarea deşeurilor mixte industriale şi menajere solide cu potenţial energetic în cadrul instalaţiilor de ardere pentru producere de energie termică şi electrică. 3. Folosirea unor tehnologii noi de producere concomitentă a energiei electrice şi termice numite şi tehnologii de cogenerare având ca efect reducerea cu aproape 50% a emisiilor de CO2. 4. Înlocuirea combustibililor tradiţionali (cărbune, ţiţei) foarte nocivi, ce se utilizează în prezent la sistemele de termoficare preponderent în sectorul rural, cu brichete obţinute din biomasă - în vederea diminuări emisiilor de CO2 în aerul atmosferic. 5. Efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon impun necesitatea stopării, producerii şi utilizării CFC, a altor compuşi chimici utilizaţi în sectorul frigorific, antiincendiar, la producerea solvenţilor, materialelor izolatoare, aerosolurilor care contribuie la epuizarea stratului de ozon. De asemenea este necesară utilizarea şi exploatarea instalaţiilor şi sistemelor frigorifice cu tipi de freoni inofensivi pentru mediu. 6. Se impune valorificarea controlată, în cadru legal a resurselor de material lemnos (tăieri şi împăduriri) cu efect ecologic asupra mediului. 7. Utilizarea unor tehnologii performante în cadrul exploatării proceselor tehnologice în vederea reducerii emisiilor de gaze în atmosferă.
3. AER
3.1. ACIDIFIEREA 3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf
Tabel 3.1.1. Emisiile totale de SO2 în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005
Grupa Activitate SO2 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 36,272 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 19.478,137 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 58,054 GRUPA 4 Procese de producţie(j) 59,569 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 169,384 17 GRUPA 8 Transport rutier 31,047 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,084 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. Grupa altele Altele Total 19.832,546 În figura 3.1.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare (calculată pe baza concentraţiilor măsurate la 24 de ore în toate punctele reţelei de monitorizare) pentru SO2 faţă de concentraţia maximă admisă de STAS-ul 12574/87 şi faţă de pragul de alertă (70% din CMA) prevăzut de Ordinul 756/97.
0.25
0.2
0.15 2005 CMA 0.1 Prag alerta 0.05
0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
3 Figura 3.1.1. Evoluţia concentraţiei medii pe 24 h pentru SO2 (mg/m ) Caraş-Severin 3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot Tabel 3.1.2. Emisiile totale de oxizi de azot în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005
Grupa Activitate NOx N2O GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 194,839 3,361 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 989,289 134,817 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 87,245 1,704 GRUPA 4 Procese de producţie(j) 272,259 2,291 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a GRUPA 5 1,447 energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 2251,001 6,829 GRUPA 8 Transport rutier 155,696 4,015 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,137 2,541 Agricultură şi silvicultură, modificarea GRUPA10 58,250 suprafeţelor împăd. Grupa altele Altele Total 3951,914 213,808
În figura 3.1.2. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare (calculată pe baza concentraţiilor măsurate la 24 de ore în toate punctele reţelei de monitorizare) pentru NO2 faţă de concentraţia maximă admisă de STAS-ul 12574/87 şi faţă de pragul de alertă (70% din CMA) prevăzut de Ordinul 756/97.
18 0,1
0,08
0,06 2005 CMA 0,04 Prag alerta 0,02
0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
3 Figura 3.1.2. Evoluţia concentraţiei medii pe 24 h pentru NO2 (mg/m ) Caraş-Severin
3.1.3. Emisii de amoniac. Poluarea aerului ambiental cu amoniac
Tabel 3.1.3. Emisiile totale de NH3 în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005
Grupa Activitate NH3 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 35,505 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 0,137 GRUPA 4 Procese de producţie(j) GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 0,219 GRUPA 8 Transport rutier 0,022 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 2427,744 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 3341,948 Grupa altele Altele Total 5805,576
În figura 3.1.3. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare (calculată pe baza concentraţiilor măsurate la 24 de ore în toate punctele reţelei de monitorizare) pentru NH3 faţă de concentraţia maximă admisă de STAS-ul 12574/87 şi faţă de pragul de alertă (70% din CMA) prevăzut de Ordinul 756/97.
19 0.1
0.08
0.06 2005 CMA 0.04 Prag alerta 0.02
0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
3 Figura 3.1.3. Evoluţia concentraţiei medii pe 24 h pentru NH3 (mg/m ) Caraş-Severin
DeDe menţionatmenţionat căcă toatetoate concentraţiileconcentraţiile zilnice,zilnice, lala 2424 dede oreore pentrupentru indicatoriiindicatorii NONO 2,2, SOSO şişi NH NH,, măsurate măsurate în în punctele punctele reţelei reţelei de de monitorizare monitorizare a a calităţii calităţii aerului aerului din din judeţul judeţul 2 2 33 Caraş-SeverinCaraş-Severin sese încadreazăîncadrează înîn limitelelimitele prevăzuteprevăzute dede STAS-ulSTAS-ul 12574/87.12574/87. ÎnÎn ceea ceea ce ce priveşte priveşte pragul pragul de de alertă, alertă, (70 (70 % % din din CMA) CMA) prevăzut prevăzut prin prin Ordinul Ordinul 756/1997756/1997 menţionămmenţionăm căcă acestaacesta nunu aa fostfost depăşitdepăşit lala nicinici oo probă,probă, atâtatât pentrupentru NONO câtcât şişi 2 2 pentrupentru SOSO şişi NH3.NH3. 2 2 3.2. EMISII DE COV NEMETANICI
Tabel 3.2. Emisii de compuşi organici volatili în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005
Grupa Activitatea Cantitatea GRUPA 1 Arderi în energie şi ind. de transformare 11,660 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 5900,159 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 6,016 GRUPA 4 Procese de producţie (j) 45,197 GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustibililor fosili si a 1.257,105 energiei geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 466,362 GRUPA 7 Transport rutier 3882,882 GRUPA 8 Transport rutier 22,363 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 2.375,560 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor GRUPA 10 9.649,394 împădurite GRUPA altele Altele 0 Total 23.616,699
3.3. POLUAREA AERULUI AMBIENTAL CU OZON
În figura 3.3. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare (calculate pe baza concentraţiilor orare) pentru O3 troposferic faţă de valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută de Ordinul nr. 592/2002.
20 0,12
0,1
0,08
0,06 2005 Valoare tinta 0,04
0,02
0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
3 Figura 3.3. Evoluţia concentraţiei medii pe 24 h pentru O3 (mg/m ) Caraş-Severin
3.4. EMISII DE METALE GRELE. POLUAREA AERULUI AMBIENTAL CU METALE GRELE Tabel 3.4. Emisiile totale de metale grele în judeţul Caraş-Severin (tone/an)-2005 Grupa Activitatea Cantitatea GRUPA 1 Arderi în energie şi ind. de transformare 0,00000 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 0,01978 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 3,21604 GRUPA 4 Procese de producţie (j) 4,53128 GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustibililor fosili si a energiei geotermale 0,00000 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 0,00000 GRUPA 7 Transport rutier 10,61978 GRUPA 8 Transport rutier 0,00003 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,01269 Agricultură şi silvicultură, modificarea supraf. GRUPA 10 împădurite 0,00000 GRUPA altele Altele 0,00000 Total 18,39961
APM Caraş-Severin nu a efectuat determinări privind conţinutul de plumb şi cadmiu în pulberi deoarece nu dispune de spectrofotometru cu absorbţie atomică. 3.5. EMISII DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI Tabel 3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi în judeţul Caraş-Severin (kg/an)-2005
Grupa Activitatea Cantitatea GRUPA 1 Arderi în energie şi ind. de transformare 0,000 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 0,000 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare (b)(c) 0,000 GRUPA 4 Procese de producţie (j) 4,258 GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustibililor fosili si a 0,000 energiei geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 0,000 21 GRUPA 7 Transport rutier 0,000 GRUPA 8 Transport rutier 0,252 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,002 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor GRUPA 10 0,000 împădurite GRUPA altele Altele 0,000 Total 4,511
3.6. POLUAREA AERULUI AMBIENTAL CU PULBERI ÎN SUSPENSIE
3.6.1. Poluarea de fond Poluarea de fond - reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. Din cadrul reţelei de supraveghere a poluării de fond face parte şi staţia situată în zona montană Semenic. Menţionăm că până în anul 1998, la nivel naţional, au fost efectuate măsurători ale concentraţiilor de poluanţi gazoşi la această staţie. Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin îşi exprimă disponibilitatea de a efectua aceste măsurători, considerând imperios necesară reînfiinţarea staţiei de fond Semenic, în structura sa, în condiţiile dotării cu echipamente de prelevare, analiză şi personal. În tabelul 3.6.1. este prezentată evoluţia în timp (perioada 2000 – 2005) a valorilor principalilor indicatori fizico-chimici ai apelor de precipitaţii prelevate la staţia de control al poluării de fond Semenic. Tabelul 3.6.1. Domeniile de variaţie ale concentraţiilor principalilor indicatori fizico- chimici ai apelor de precipitaţii prelevate la staţia Meteo, în regim de fond, Semenic în perioada 2000 – 2005
Indicator U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 PH unit. pH 5.2-7.6 4.6-8.14 4.72-8.71 4.13-7.25 4.23-6.95 4.38-7,26 Conductivit. µS/cm 36-103 32-185 17.5-141 14.7-228 11,5-51.6 7,8-77,2 2- 3 Sulfaţi(SO4 ) mg/dm 3.6-100.5 1-99.27 0.9-54 1-15 0-8.00 0-9.00 - 3 Azotaţi(NO3 ) mg/dm 2.15-9.74 0.87-34.8 0.46-36.2 0.41-5.89 0.35-7.77 0.17-15.4 - 3 Azotiţi(NO2 ) mg/dm 0-0.294 0.009-1.5 0.004-1.6 0.005-0,8 0.01-0.25 0.0-0.06 Cloruri(Cl-) mg/dm3 2.13-12.7 2.84-16.3 2.84-36.9 1.42-11.3 1.42-8.50 1.42-8.52
Urmărind această variaţie se constată o creştere a acidităţii (scăderea pH- ului), ce a avut ca efect creşterea frecvenţei ploilor acide.
3.6.2. Poluarea de impact Poluarea de impact - reprezintă poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.
Tabel 3.6.2. Emisii totale de pulberi în judeţul Caraş-Severin în anul 2005(tone/an)
Pulberi Cantitatea Total emisii 11.955,837
În figura 3.6.2. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare (calculată pe baza concentraţiilor măsurate la 24 de ore în toate punctele reţelei de monitorizare) pentru pulberi în suspensie faţă de concentraţia maximă admisă de
22 STAS-ul 12574/87 şi faţă de pragul de alertă (70% din CMA) prevăzut de Ordinul 756/97.
0.16 0.14 0.12 0.1 2005 0.08 CMA 0.06 Prag alerta 0.04 0.02 0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
Figura 3.6.2. Evoluţia concentraţiei medii pe 24 h pentru pulberi în suspensie în Caraş- Severin
Referitor la pulberi în suspesie: Concentraţiile zilnice, determinate la 24 ore, au depăşit aproape în totalitate pragul de alertă (70% din CMA) în toate punctele reţelei de supraveghere pe toată perioada anului 2005. Concentraţia maximă înregistrată, în cursul anului 2005 a fost pentru zona Reşiţa 0,3252 mg/m3 aer.
3.7. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITĂŢII AERULUI La nivelul judeţului Caraş-Severin nu există o reţea automată de monitorizare a calităţii aerului. În vederea evaluării calităţii aerului înconjurător, bazată pe metodele şi criteriile comune cu cele din UE, APM CS a achiziţionat 2 analizoare automate, tip Horiba, pentru determinarea ozonului – ianuarie 2002 şi pentru determinarea dioxidului de sulf – februarie 2003. Aceste analizoare funcţionează de la data achiziţionării la staţia de monitorizare, de tip fond urban din Reşiţa.
În anul 2005 reţeaua de supraveghere a calităţii aerului la nivelul judeţului Caraş-Severin a cuprins următoarele zone :
Zona Indicatorul Nr. puncte în reţea
poluanţi gazoşi (NH3,NO2,SO2) 4 Reşiţa ozon 1 pulberi sedimentabile 3 Caransebeş pulberi sedimentabile 3 Oţelu Roşu pulberi sedimentabile 4 Anina pulberi sedimentabile 3 Moldova pulberi sedimentabile 3 Oraviţa pulberi sedimentabile 2 Bocşa pulberi sedimentabile 3 Herculane pulberi sedimentabile 2 Daicoviciu pulberi sedimentabile 1 Ruşchiţa pulberi sedimentabile 1
23 Deşi complexitatea activităţilor care se desfăşoară în judeţ ar impune o investigare mai profundă a acestor zone, dotarea existentă, fiabilitatea redusă a echipamentelor de prelevare cât şi personalul redus nu permit aceasta. Mai menţionăm că analiza calităţii aerului s-a făcut atât din punct de vedere chimic cât şi bacteriologic (pentru zona Reşiţa).
Tabel 3.7. Sinteza calităţii aerului în anul 2005 Nr. Denumire Total Total Minima Maxima Crt. indicator probe probe dep. măsurată măsurată
1. Amoniac – NH3 1390 0 0,0371 0,0963
2. Dioxid de azot – NO2 1390 0 0,0140 0,0466
3. Dioxid de sulf – SO2 1393 0 0,0077 0,1251
4. Ozon – O3 365 0 0,0728 0,1750 5. Pulberi în suspensie 1401 285 0,1400 0,3252 6. Pulberi sedimentabile 183 8 6,1987 21,8404
Din totalul de determinări efectuate, în anul 2005 -> 6122 probe, la 293 probe s-au înregistrat depăşiri ale CMA (4.78 %). Din cei 6 indicatori analizaţi la 4 s-au înregistrat depăşiri ale CMA. Procentul de depăşire / indicator (din total probe care depăşesc CMA): 97,27 % - pulberi în suspensie ; 2,73 % - pulberi sedimentabile ;
0.5
0.4
0.3 2005 0.2
0.1
0 ian. mar. mai iul. sept. nov.
Figura 3.7. Evoluţia coeficientului general de poluare al aerului
24
Reşiţa – Combinatul Siderurgic
3.7.1. EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI în perioada 1996-2005
Tabelul 3.7.1. Evoluţia coeficientului general de poluare al aerului
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Coef. 0.425 0.426 0.403 0.389 0.417 0.341 0.449 0.423 0.414 0.36 poluare
0.5 1995 1996 0.4 1997 1998 0.3 1999 2000 0.2 2001 2002 2003 2004 0.1 2005 0 1995 1997 1999 2001 2003 2005
Figura 3.7.1. Evoluţia coeficientului general de poluare al aerului
referitor la indicatorul dioxid de sulf – SO2 evoluţia concentraţiilor medii anuale, faţă de concentraţia maximă admisibilă, anuală - 0.060 mg/m3 prevăzută de STAS-ul 12574/87, se prezintă astfel :
Tabel 3.7.2. Evoluţia concentraţiei medii anuale la dioxid de sulf pe zone Zona 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Reşiţa 0.0025 0.003 0.0026 0.0024 0.0036 0.0030 0.004 0.007 0.008 0,007 Caran- 0.0051 0.004 0.0025 0.0032 0.0056 0.0064 - - - sebeş Oţelu 0.0032 0.003 0.0026 0.0031 0.0034 0.0055 - - - Roşu
25 1995 1996
0,06 1997 1998 0,05 1999 0,04 2000
0,03 2001 2002 0,02 2003 0,01 2004
0 2005 Resita Caransebes Otelu Rosu c.m.a.
Figura 3.7.2. Evoluţia concentraţiei medii anuale la dioxid de sulf pe zone
referitor la indicatorul dioxid de azot – NO2 evoluţia concentraţiilor medii anuale, faţă de concentraţia maximă admisibilă, anuală - 0.040 mg/m3 prevăzută de STAS-ul 12574/87, se prezintă astfel : Tabel 3.7.3. Evoluţia concentraţiei medii anuale la dioxid de azot pe zone
Zona 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Reşiţa 0.011 0.012 0.0112 0.012 0.0153 0.0133 0.019 0.014 0.013 0,014 C-sebeş 0.009 0.009 0.0108 0.009 0.0089 0.0076 - - - - Oţelu Roşu 0.008 0.010 0.0106 0.009 0.0082 0.0072 - - - -
1996 1997 0,04 1998 1999 0,03 2000 2001 0,02 2002 2003 0,01 2004 2005 0 c.m.a. Resita Caransebes Otelu Rosu
Figura 3.7.3. Evoluţia concentraţiei medii anuale la dioxid de azot pe zone
4 2
nr.probe nr.dep.
1877 2233
1997 1998
Figura 3.7.4. Statistica depăşirilor la dioxid de azot
26 referitor la indicatorul amoniac NH3 evoluţia concentraţiilor medii anuale se prezintă astfel : Tabel 3.7.4. Evoluţia concentraţiei medii anuale la amoniac pe zone
Zona 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Reşiţa 0.036 0.035 0.034 0.038 0.047 0.0331 0.0402 0.0398 0.0354 0,0371 C-sebeş 0.047 0.044 0.038 0.048 0.051 0.0357 - - - - Oţelu 0.060 0.043 0.037 0.051 0.054 0.0413 - - - - Roşu
1995 1996 0,06 1997 1998 0,04 1999 2000 2001 0,02 2002 2003 0 2004 Resita Caransebes Otelu Rosu 2005
Figura 3.7.5. Evoluţia concentraţiei medii anuale la amoniac pe zone
2 2
nr.probe nr.dep.
1871 2227
1997 1998
8 0% nr.probe nr.dep.
1477 100%
1999 2000 Figura 3.7.6. Statistica depăşirilor la amoniac
Tabel 3.7.5. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la poluanţii gazoşi în judeţul Caraş- Severin
Pol. 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
SO2 0.004 0.003 0.003 0.0028 0.0038 0.0033 0.0036 0.0069 0,0082 0,0070
NO2 0.009 0.010 0.011 0.0107 0.0122 0.0134 0.0189 0.0158 0,0126 0,0140
NH3 0.048 0.041 0.037 0.0431 0.0481 0.0359 0.0402 0.0398 0,0354 0,0371
27 0,05
0,04
0,03 NH3 NO2 0,02 SO2 0,01
0 1995 1997 1999 2001 2003 2005
Figura 3.7.7. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la poluanţii gazoşi în judeţul Caraş- Severin referitor la indicatorul pulberi în suspensie evoluţia concentraţiilor medii anuale, faţă de concentraţia maximă admisibilă - 0.075 mg/m3 prevăzută de STAS-ul 12574/87, se prezintă astfel : Tabel 3.7.6. Evoluţia concentraţiei medii anuale la pulberi în suspensie
Zona 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Reşiţa 0.135 0.133 0.137 0.136 0.1388 0.1323 0,1254 0.1332 0.1383 0,1400 C-sebeş 0.134 0.132 0.137 0.134 0.1331 0,1366 - - - - Oţelu 0.141 0.136 0.137 0.123 0.1338 0,1356 - - - - Roşu Moldova 0.136 0.135 0.130 0.124 0.1438 - - - -
1995 0,16 1996 1997 0,14 1998 0,12 1999 0,1 2000 0,08 2001 2002 0,06 2003 0,04 2004 0,02 2005 c.m.a. 0 Resita Otelu Rosu
Figura 3.7.8. Evoluţia concentraţiei medii anuale la pulberi în suspensie
9% 12%
nr.probe nr.dep.
91% 88%
1995 1996 28 10% 7%
nr.probe nr.dep.
90% 93%
1997 1998 10%
90%
15%
nr.probe nr.dep. 85%
1999 2000
7% 8%
nr.probe nr.dep.
93% 92%
2001 2002
13% 16%
nr.probe nr.dep.
87% 84%
2003 2004
20%
nr.probe nr.de p. 80%
2005
29
Figura 3.7.9. Statistica depăşirilor la pulberi în suspensie Tabel 3.7.7. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la pulberi în suspensie în judeţul Caraş-Severin
Poluant 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 P.în susp 0.137 0.134 0.135 0.135 0.137 0.1321 0.1254 0.1332 0.1383 0,1246
0.14
0.135
0.13 Pulberi in 0.125 suspensie
0.12
0.115 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Figura 3.7.10. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la pulberi în suspensie în judeţul Caraş-Severin
Pentru pulberile în suspensie valorile concentraţiilor medii anuale au depăşit CMA anuală - (0.075 mg/m3) în toate punctele reţelei unde s-au determinat. Concentraţiile zilnice, determinate la 24 ore, au depăşit aproape în totalitate pragul de alertă (70% din CMA) în toate punctele reţelei de supraveghere în intervalul de timp 1995-2005.
referitor la indicatorul pulberi sedimentabile evoluţia concentraţiilor medii anuale se prezintă astfel :
Tabel 3.7.8. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la pulberi sedimentabile
Zona 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Reşiţa 9.05 10.62 9.49 8.63 10.47 7.616 8.212 10.916 10,5988 11,0946 C-sebeş 14.97 15.77 15.26 8.69 12.81 13.012 14.913 8.655 6,5353 8,0888 Oţelu 10.43 8.19 8.52 13.83 11.65 12.579 11.972 Roşu Moldova 11.97 8.23 8.05 9.50 6.96 9.358 10.150 10.476 9,4204 8,785 Herculane 12.52 13.41 9.35 7.57 6.44 13.289 17.245 8.922 7,1212 7,6471 Anina 14.08 14.43 12.61 8.55 10.46 7.956 11.233 8.213 6,9848 7,8889 Bocşa 12.13 13.77 10.33 7.87 6.44 8.538 13.771 8.686 7,2508 6,8789 Oraviţa 6.78 12.96 11.42 12.51 10.93 13.844 11.996 7.938 5,8783 7,8669 Voislova 11.53 9.65 11.460 13.248 Ruşchiţa 10.26 9.70 8.450 13.993 17.371 13,4694 8,0586 C-tin 16.23 16.251 17.823 8.550 7,7579 9,1138 Daicoviciu 30 1995 1996 18 1997 16 1998 14 1999 12 2000 10 2001 8 2002 6 2003 4 2004 2 2005 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Figura 3.7.11. Evoluţia concentraţiei medii anuale la pulberi sedimenta
10% 11%
nr.probe nr.dep.
90% 89%
1995 1996
14% 5%
nr.probe nr.dep.
86% 95%
1997 1998 3%
97%
6%
nr.probe nr.dep.
94%
1999 2000
31 6%
94%
12%
nr.probe nr.dep. 88%
2001 2002
6% 4%
nr.probe nr.dep.
94% 96%
2003 2004
4%
nr.probe nr.dep.
96%
2005
Figura 3.7.12. Statistica depăşirilor la pulberi sedimentabile
Tabel 3.7.9. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la pulberi sedimentabile în judeţul Caraş-Severin
Poluant 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Pulberi 10.48 12.17 10.63 9.28 9.31 10.40 12.25 9.726 8,3139 6,1987 sedim.
32 14 1995 1996 12 10 1997 1998 8 1999 2000 6 2001 2002 4 2003 2004
2 2005 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Figura 3.7.13. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la pulberi sedimentabile în judeţul Caraş-Severin
3.8. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII ATMOSFEREI Municipiul Reşiţa sursele majore de poluare a atmosferei sunt: S.C. Combinatul Siderurgic S.A. Oţelăria electrică Cariera Doman – Exploatarea, transportul şi depozitarea cărbunelui SC UCMR SA –Turnătoria de fontă şi oţel Primăria Municipiului Reşiţa - Staţie mixturi asfaltice SC PRESCOM SA Reşiţa – Depozit deşeuri menajere Traficul rutier Municipiul Caransebeş sursele majore de poluare a atmosferei sunt: SC GOSCOM SA - Depozitul de deşeuri menajere Staţii mixturi asfaltice Traficul rutier Bocşa sursele majore de poluare a atmosferei sunt: Primăria Bocşa - Depozitul de deşeuri menajere Staţie mixturi asfaltice Trafic rutier SC AVIA AGROBANAT SA Bocşa – Bataluri dejecţii ferme creştere păsări Oţelu Roşu sursele majore de poluare a atmosferei sunt: S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – Punct de lucru Oţelu Roşu Primăria Oţelu Roşu - Depozitul de deşeuri menajere Trafic rutier Moldova Nouă surse majore de poluare sunt: S.C. Moldomin S.A Trafic rutier Ciudanoviţa - Lişava surse majore de poluare sunt: CNU SA Bucureşti – Sucursala Banat - Oraviţa – halde deşeuri radioactive şi halde minereu sărac de la exploatarea uraniului
33 Indicatorii pentru care se înregistrează depăşiri ale concentraţiilor admisibile prevăzute prin STAS-ul 12574/87 sunt pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile. CNU SA Buc – Sucursala Banat Oraviţa - în zona haldelor de steril şi minereuri concentraţia de uraniu depăşeşte limitele admise. Reşiţa, Caransebeş, Oţelu Roşu, Băile Herculane, Bocşa, Oraviţa, Moldova Nouă şi Anina - zonele din vecinătatea depozitelor de deşeuri menajere sunt afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, germeni patogeni şi mirosuri dezagreabile.
3.9. CONCLUZII Din analiza comparativă a coeficientului global de poluare, în anul 2005, se constată o îmbunătăţire a calităţii aerului faţă de anul 2004. Îmbunătăţirea calităţii mediului, cu precădere a calităţii aerului în municipiul Reşiţa, s-a datorat realizării investiţiei „Instalaţie de desprăfuire la cuptorul electric al Combinatului Siderurgic Reşiţa SA”, investiţie de cca. 8.000.000 dolari. Acţiunile întreprinse de APM CS pentru iniţierea, promovarea, realizarea şi punerea în funcţiune a acestei instalaţii au constat în: cuprinderea acestei măsuri în programul de conformare; informarea permanentă asupra monitorizării imisiilor provenite de la cuptorul electric; analize operative săptămânale cu conducerea CSR; solicitarea autorizaţiei integrate de mediu.
4. APA
4.1. RESURSELE DE APĂ 4.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile Tabel 4.1.1. Resurse de apă (mii m3) Bazin hidrografic (mii mc) Tip resursă Bega-Timiş-Caraş Nera Cerna Total, din care: 878.000 62.350 78.000 - suprafaţă, total, din care: 478.000 57.350 73.000 - asigurat în regim natural 215.000 40.000 58.000 - asigurat suplimentar prin 258.000 17.350 15.000 lacuri de acumulare - asigurat prin refolosire 5.000 0 0 - subteran, total 400.000 5.000 5.000
4.1.2. Prelevările de apă Tabel 4.1.2. Realizarea balanţei de apă pe destinaţii conform HG 1001/1990 Captări pe bazine hidrografice în anul 2005 (mii. m3)- realizat - - ş a i g e l a m r e i a n ă
Nr. t B a T r n Destinaţii r o ş e e Crt. u a T C r N D a C 1. Unităţi industriale 9.318 0 278 46 9.642 2. Unităţi de c-ţii montaj 0 0 0 0 0 34 Unităţi agrozootehnice de 3. 0 0 0 0 0 tip industrial Unităţi de gospodărie 4. 8.351 36 574 0 8.961 comunală pentru industrie Termocentrale în limita 5. 0 0 0 0 0 volumului de apă asigurat 6. Irigaţii 0 0 0 0 0 7. Piscicultură 1.233 0 0 0 1.233 8. Unităţi de transport 0 9 0 0 9 9. Păstrăvării 2.082 3.592 3.364 0 9.038 10. Alte activităţi 12 16 0 0 28 Unităţi de gospodărie 11. 10.445 125 357 115 11.042 comunală pentru populaţie
Total surse de suprafaţă 31.441 3.778 4.573 161 39.953
1. Unităţi industriale 143 0 0 63 211 2. Unităţi de c-ţii montaj 3 0 0 0 3 Unităţi agrozootehnice de 3. 51 0 0 0 51 tip industrial Unităţi de gospodărie 4. 359 0 0 225 586 comunală pentru industrie Termocentrale în limita 5. 0 0 0 0 0 volumului de apă asigurat 6. Irigaţii 0 0 0 0 0 7. Unităţi de transport 40 0 0 0 40 8. Alte activităţi 50 12 0 0 62 Unităţi de gospodărie 9. 746 38 10 829 1.623 comunală pentru populaţie
Total surse din subteran 1.397 50 10 1.117 2.574
Volum total din surse directe – 32.838 3.828 4.583 1.278 42.527 bazin propriu 1. Unităţi industriale 7.567 0 0 0 7.567 Unităţi de gospodărie 2. 42 0 0 0 42 comunală pentru industrie Unităţi de gospodărie 3. 334 0 0 0 334 comunală pentru populaţie Volum total realizat surse directe - 7.943 0 0 0 7.943 Nera Unităţi industriale direct din 1. 0 0 0 6.965 6.965 fluviul Dunărea
Total bazin hidrografic 40.781 3.828 4.583 8.243 57.435
35
Fluviul Dunărea Râul Bârzava 4.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale "Apele Române", în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului naţional de gospodărire a apelor, conform Legii nr. 310/2004 pentru modificarea Legii apelor nr. 107/1996.
Nr. Servicii de asigurare a apei brute pe categorii de Preţ de livrare crt. surse de utilizatori lei/mc apă brută Râuri interioare, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate din 1 administrarea altor agenţi economici Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, 1.1 agrozootehnici de tip industrial, producători de energie 265,608 electrică şi termică prin termocentrale şi alţii Agenţi economici producători de energie electrică şi 1.2 termică prin termocentrale, în regim de recirculare 265,608 maxim tehnic realizabil Agenţi economici producători de energie electrică şi 1.3 termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată 1,116 în regim de uzinare 1.4 Irigaţii, piscicultură 20,088 2 Dunăre Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, 2.1 31,248 agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alţii Agenţi economici producători de energie electrică şi 2.2 termică prin termocentrale, şi producători de energie 1,116 nuclearo electrică, în regim de circuit deschis Agenţi economici producători de energie electrică şi 2.3 termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea 1,116 instalată, în regim de uzinare 2.4 Irigaţii, piscicultură 20,088 3 Subteran 3.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie 294,624 36 comunală pentru industrie), exclusiv cei care folosesc apa în scop potabil Agenţi economici, de gospodărie comunală pentru 3.2 populaţie, instituţii publice, unităţi de cult şi alţii care 137,268 folosesc apa în scop potabil 3.3 Irigaţii, piscicultură 20,088 3.4 Agenţi economici agrozootehnici 174,096 4. Lacuri de acumulare amenajate din adm. unităţilor de gospodărire a apelor Agenţi economici industriali de construcţii montaj, de 4.1 transporturi, de gospodărie comunală, instituţii publice, 267,840 unităţi de cult Agenţi economici producători de energie electrică şi 4.2 termică prin termocentrale, în regim de recirculare 267,840 maxim tehnic realizabil Agenţi economici producători de energie electrică şi 4.3 termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată 1,116 în regim de uzinare 4.4 Irigaţii, piscicultură 20,088
Serviciul pentru căderea medie asigurată prin barajele Preţ de livrare Nr. lacurilor de acumulare din administrarea « Apelor (lei/mcad lună) crt. Române » Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere 1 1.450.861,00 instalată mai mica de 4MW Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere 2 instalată cuprinsă între 4MW si 8 MW 1.950.221,00 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere 3 2.403.991,00 instalată mai mare de 8MW
Serviciile specifice de gospodărire a apelor pentru Preţ de livrare Nr. ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din (lei/kg) crt. apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii resurselor de apă 1 Indicatori chimici generali + indicatori bacteriologici 47 – 242.792
Serviciul de asigurare a gospodăririi nisipurilor şi Preţ de livrare Nr. pietrişurilor din albiile minore ale cursurilor de apă, (lei/mc) crt. malurilor şi cuvetelor lacurilor de acumulare amenajate Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albiile 1 minore ale cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor 27.900,00 de acumulare amenajate Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albia 2 15.624 minoră a fluviului Dunărea Notă: Tarifele nu conţin TVA 4.2. APE DE SUPRAFAŢĂ 4.2.1. Starea râurilor interioare Calitatea globală a apei, pe cursurile de apă din judeţul Caraş-Severin, sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu, se prezintă astfel: Tabelul 4.2.1.1. Repartiţia pe tronsoane a calităţii globale a apei 37 Bazinul Categoria de calitate Bega-Timiş- Nera- Dunăre Total Repartiţia pe bazine
Lungimea totală a cursurilor de apă din judeţul Caraş-Severin , monitorizate în anul 2005, sub aspectul încadrării în clase de calitate , se prezintă astfel: - clasa I-a de calitate = 80 km = 9.14 % - clasa a II-a de calitate = 653 km = 74.63 % - clasa a III-a de calitate = 142 km = 16.23 % - clasa a IV-a de calitate = 0 km = 0 % - clasa a V-a de calitate = 0 km = 0 % ------TOTAL 875 km = 100 % Calitatea apei înregistrează faţă de anul 1998 o scădere a coeficientului de poluare (0.3151 în anul 1998, 0.2568 în anul 1999, 0.2455 în anul 2000, 0.2373 în anul 2001, 0.2253 în anul 2002 , 0,2602 în anul 2003 , 0.4398 în anul 2004 şi 0.4856 în anul 2005).
0,5 1997 0,4 1998 1999 0,3 2000 2001 0,2 2002 0,1 2003 2004 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2005
Figura 4.2.1.1. Evoluţia coeficientului general de poluare a apei Calitatea globală a apelor curgătoare - subsistemul de supraveghere în flux lent. Râul TIMIŞ - Tronsonul izvoare – limită judeţ - calitatea globală a apei râului Timiş pe acest tronson se încadrează la toate grupele de indicatori în limitele clasei a II-a de calitate. Folosinţele importante pe acest curs de apă sunt cele pentru alimentarea cu apă în scop potabil a municipiului Caransebeş, unde calitatea apei satisface cerinţele de potabilizare. Râul BISTRA - Calitatea râului Bistra, important afluent al râului Timiş, atât din punct de vedere al aportului de debit cât şi a încărcărilor de poluanţi, este bună la toate grupele de indicatori . Râul POGANIŞ - Calitatea acestui râu, fără surse de poluare punctiforme, important afluent al râului Timiş, din punct de vedere al aportului deosebit se încadrează în limitele clasei a II-a pe tronsonul izvoare - limită judeţ 38 Râul BÂRZAVA - a) tronsonul izvoare-amonte Reşiţa - calitatea apei pe acest tronson a fost bună. b) tronsonul amonte Reşiţa – limită judeţ. Pe acest tronson se resimte efectul negativ al apelor uzate din zona Reşiţa (Gospodăria Comunală, CSR, UCMR) zona Bocşa ( Canalizarea Bocşa, Ferma şi Abatorul de păsări) precum şi aportul surselor de poluare difuză. Din aceste motive calitatea apei pe acest tronson a fost nesatisfăcătoare, încadrare determinată de indicatorii din grupele regim de oxigen şi nutrienţi. c) Râul CARAŞ - Calitatea apei pe tot cursul de apă a fost bună exceptând afuenţii Oraviţa, Lişava şi Jitin la grupa nutrienţi. Tabel 4.2.1.2. privind încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş Clasa de calitate - a r i e ţ n i n i a ţ m ă
u n e l n l Nr. Curs de Secţiunea de l e e a e a o i d g t b
r crt. apă supraveghere i p t e o - d x l u o a M o r G
r N c i G m i e M r g a e z R i l 1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel II II II II II II 2 Timiş Sadova II II II II II II 3 Timiş Av.cf.Potoc II II II II II II
Am.cf.pârâul 4 Bistra II II II II II II Lupului 5 Rusca Am.cf.Bistra II II II II II II 6 Bistra Obreja II II II II II II 7 Poganiş Am.cf.Tau II II II II II II 8 Bârzava Crivaia III III II II II III 9 Bârzava Moniom II IV II II II IV 10 Bârzava Am.cf.Fizeş II IV II II II IV 11 Caras Caraş ova II II II II II II 12 Nermed Am.cf.Gelug II II II II II II 13 Gârliş te Am.cf.Caraş II II II II II II 14 Jitin Am.cf.Caraş II III II II II III 15 Oraviţ a Am.cf.Liş ava II III II II II III 16 Liş ava Am.cf.Caraş II III II II II III 17 Caras Vă r ă dia II III II II II III
Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului NERA-CERNA inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu pe categorii de calitate Calitatea apei râului Nera, de la izvoare până la frontieră pe o lungime de 143 km este bună cu excepţia pârâului Năidăşel la grupa de indicatori – regim de oxigen.
39 Calitatea apei râului Cerna, de la izvoare şi până la confluenţa cu Dunărea pe o lungime de 79 km este de clasa a II-a cu excepţia râului Belareca la grupa de indicatori – regim de oxigen.
Tabel 4.2.1.3. privind tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic pe cursurile de apă pe termen scurt în secţiunile de control de ordin I şi II Bazinul hidrografic Nera-Cerna
Clasa de calitate - a r i e ţ n i n i a ţ m ă
u n l e n l Curs de Secţiunea de l e e a e o Nr. a i d g b t
r apă supraveghere i p t e o - d x crt. l u o a M o r G
r N c i G m i e M r g a e z R i l 1 Nera Patas II II II II II II 2 Prigor Am.loc.Putna II II II II II II 3 Steier Am.cf.Miniş II II II II II II 4 Naidăş el Am.vama Naidas III II II II II III 5 Nera Naidas II II II II II II 6 Cerna Am.ac.V.Iovan II II II II II II 7 Cerna Pecinisca II II II II II II 8 Belareca Am.cf.Cerna IV II II II II IV 9 Cerna Toplet II II II II II II
4.2.2. Starea lacurilor Tabel 4.2.2.1. Centralizator privind starea trofică – 2005 Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII Denumirea TROFICE Nr. Acumulării Oxigen Substanţe biogene Încadrare crt. dizolvat / Biomasa Cursul de apa globala saturaţia Ntot Ptot fitoplanctonică oxigenului Trei Ape 1. oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof r. Timiş 2. Gozna oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof r. Bârzava 3. Poiana Mărului oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof r. Bistra Mărului 4. Zerveşti oligotrof mezotrof eutrof mezotrof mezotrof r. Sebeş
40 5. Secu oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof r. Bârzava 6. Buhui oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof r. Buhui 7. Dognecea Mică oligotrof mezotrof hipertrof mezotrof mezotrof
Tabel 4.2.2.2. Centralizator privind starea trofică – 2005 Bazinul hidrografic Nera-Cerna
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII Denumirea Nr. TROFICE acumulării Încadrare crt. Oxigen Substanţe biogene Cursul de apa dizolvat / Biomasa globala saturaţia Ntot Ptot fitoplanctonică oxigenului Tăria 1. mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof r. Tăria (Nera) Valea lui 2. Iovan mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof r. Cerna Herculane 3. mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof r. Cerna
4.2.3. Starea fluviului Dunărea Evaluarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă, conform Ordinului 1146/2002 şi conform instrucţiunilor din cadrul ICPDR, s-a efectuat prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor la formarea calităţii apei într-o secţiune de supraveghere, pe baza valorii de 90 percentile. În tabelul de mai jos este prezentată calitatea apei fluviului Dunăre, în secţiunile monitorizate, pe cele 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienţi, gradul de mineralizare, metale, micropoluanţi. Caracterizarea globală a calităţii apei la nivel de secţiune, s-a echivalat cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă. Secţiunea Baziaş - este considerată o secţiune martor din cauză că în această secţiune fluviul Dunărea intră pe teritoriul tării. S-au recoltat două probe de apă în secţiune, respectiv mal şi mijloc. În această secţiune calitatea apei a fost bună din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici. Secţiunea Moldova şi Cozla. Calitatea apei înregistrată de-a lungul anului 2005 s-a încadrat în limitele clasei a III-a de calitate în secţiunea Moldova, din cauza regimului de oxigen, şi în clasa a II-a de calitate la Cozla. Pârâul Dragostele - afluent de ordinul 2 al Dunării, este monitorizat în secţiunea de referinţă amonte confluenţă Berzeasca, fără surse de poluare. Calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei I-a .
Tabel 4.2.3. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2005
Clasa de calitate
41 - a r i e ţ n i n i a ţ m ă
u n e l n l l e e a e a o
Nr. Curs de Secţiunea de i d g b t
r i p t e o - d x crt. apă supraveghere l u o a M o r G
r N c i G m i e M r g a e z R i l 1 Dună re Baziaş mal stâng II II I II I II 2 Dună re Baziaş mijloc II II I II I II 3 Dună re Moldova III II I II I III 4 Dragostele Am.cf.Berzeasca I I I I I I 5 Dună re Cozla II II I II II II
CARACTERIZAREA SAPROBIOLOGICĂ Pe parcursul anului 2005, calitatea apei fluviului Dunărea s-a menţinut în categoria β mezosaprobă (cu valoarea indexului saprob cuprins intre 68-81 %) ceea ce denotă o încărcare moderată în materii organice bio-degradabile, concentraţia oxigenului înregistrează valori apropiate de saturaţie, există o varietate mare de plante şi animale, este tipică diversitatea mare a diatomeelor, cloroficeelor, dinoflagelatelor şi caracteristice sunt numeroasele specii de peşti. Bogata varietate de specii fitoplanctonice caracteristice fluviului Dunărea constituie o verigă importantă a lanţului trofic, fiind sursă de hrană pentru ihtiofauna Dunării. Parametrii fizico-chimici au valori care se menţin în limitele normativelor: • Valoarea pH-ului este cuprinsă între 7,6 – 8,3 ; • Valoarea oxigenului dizolvat între 6,0 – 12,9 ; • Saturaţia oxigenului între 67 – 109 ;
• Incărcarea organică – valoarea CBO5 între 1,7 – 4,1 ; valoarea CCOMn între 2,8 – 5,4 ; valoarea CCOCr între 12,9 – 22,0 ; • Bicarbonaţii între 165 – 226. Valorile nutrienţilor la Azot Mineral Total şi Fosfor Total favorizează dezvoltarea şi dominanţa diatomeelor şi cloroficeelor. Analizele microbiologice s-au efectuat la Dunăre în secţiunile cu partea Iugoslava şi s-a urmărit numărul probabil de coliformi totali. Valoarea coliformilor totali se menţine între 31.000 – 95.000 / Litru. Saprobiologic încadrarea este în zona a II-a de calitate, adică categoria β mezosaprobă. Ca o concluzie se poate menţiona că modificarea calităţii apei fluviului Dunărea de la intrarea în ţară şi până la secţiunea de control Cozla este determinată atât de factorii naturali (microclimatul specific mediteranean, cu particularităţi în domeniul eolian respectiv – Coşava şi Gorniac, cu manifestări sezoniere şi influenţe asupra biocenozei acvatice), cât şi antropici. 4.3. APELE SUBTERANE Bazin hidrografic Bega – Timiş - Caraş Calitatea apelor subterane în anul 2005 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. 42 Calitatea apelor subterane - a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în strat freatic şi în foraje de adâncime.
Tabel 4.3.1. Distribuţia forajelor monitorizate în anul 2005– strat freatic
Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 6 2. - ordin II 3 3. - poluare 4 TOTAL în b.h. Bârzava 13 foraje monitorizate 1. - ordin I 36 2. - ordin II 13 3. - poluare - - ape minerale-staţii experimentale 4 2 TOTAL în b.h. Timiş 51 foraje monitorizate 1. - ordin I 5 2. - ordin II 2 3. - poluare - TOTAL în b.h. Caraş 7 foraje monitorizate
Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor legii 458/2002 (Legea privind apa potabilă) la: substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior şi Bistra în zonele oraşelor Caransebeş şi Oţelu Roşu cu provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficentei reţele de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi a poluării difuze. BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa) şi poluare difuză.
BH CARAŞ: - pe cursul inferior al râului Caraş şi afluenţii acestora în zona de frontieră, impurificare de la Gospodăria orăşenească Oraviţa, cât şi din impurificarea difuză cauzată de activităţi umane. Bazin hidrografic Nera-Cerna
În B.H. Cerna nu sunt executate foraje pentru urmărirea calităţii apei. În B.H. Nera, calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I şi II strat freatic. Tabel 4.3.2. Situaţia forajelor monitorizate în 2005-strat freatic Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje
43 1. - ordin I 6 2. - ordin II - 3. - poluare - TOTAL - în b.h. NERA 6
Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise şi la mai mulţi indicatori de calitate sunt situate în: zona Bozovici - Dalboşeţ, pe râul Nera şi Miniş, poluare cu substanţe organice, amoniu, azotaţi şi azotiţi cu provenienţă din canalizarea localităţii Bozovici şi din poluarea difuză. zona Dalboşeţ, pe râul Nera, poluare cu: substanţe organice amoniu, fier şi mangan, cu provenienţă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităţile rurale neechipate cu reţele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză. zona Prigor, pe râul Nera, poluare cu: substanţe organice, mangan şi amoniu, cu provenienţă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităţile rurale neechipate cu reţele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză.
Bazin hidrografic Dunăre În cursul anului 2005, în BH Dunăre au fost în observaţie 2 foraje, din care s- au recoltat probe în perioada cu precipitaţii bogate din primăvară şi în perioada de secetă (vară-toamnă). Reţeaua de puncte (foraje) de monitoring instituită în bh Dunăre are drept scop monitorizarea nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajele monitorizate în anul 2005, sunt amplasate pe malul stâng al fluviului Dunăre, având adâncimi de: F2 = 15-30 m. Tabel 4.3.3. Situaţia forajelor din b.h. Dunăre - reţeaua tehnologică de stat - în strat freatic Nr. Număr de zone de Tipul forajului Număr foraje crt. distribuţie in bazin 1. - ordin I 1 - 2. - ordin II 1 - 3. - poluare - - TOTAL în b.h. DUNARE 2 foraje monitorizate
În BH Dunăre calitatea apei subterane este influenţată de activitatea minieră din zonă (flotaţie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre. 4.4. Mediul marin şi costier Nu este cazul pentru judeţul Caraş-Severin. 4.5. APELE UZATE 4.5.1. Surse majore
Bazinul Bega – Timiş – Caraş Tabel 4.5.1.1. Prezentarea principalelor surse de ape uzate Vol. tot. Nr. Cantitati de nocivitati (tone/an) ev. (mil. crt. Sursa de poluare m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli 1 SC AQUACARAŞ SA 16.366 760.053 392.396 226.657 0,199
44 Exploatare Resita Combinatul Siderurgic 2 7.744 258.866 44.155 3.914 - Resita SC AQUACARAŞ SA 3 2.828 92.797 22.957 11.738 0,013 Expl. Caransebeş Uzina Constructoare 4 1.181 38.915 6.396 0.939 - de Maşini Reşiţa SC Avia Agrobanat 5 0.014 7.132 8.983 7.817 - Bocşa T O T A L 28.119 1.157.763 474.887 250.126 0,212 1. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Reşiţa Emisar : râul Bârzava. Q mediu evacuat : 519 l/s. Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici sunt colectate în reţeaua de canalizare şi evacuate în râul Bârzava prin 7 guri de descărcare astfel : • fără epurare prin 6 guri, cele din dreptul străzilor : Nera, Zimbrului, Hala Nouă, Bd. Revoluţiei (PECO-TRIAJ), pod CFR Reşiţa-Caransebeş şi prin gura de evacuare directă de by-passul staţiei de epurare; • cu epurare, într-o staţie echipată numai cu treaptă mecanică de 315 l/s capacitate, capacitate depăşită faţă de debitul sosit la staţia de epurare. 2 .S.C. COMBINATUL SIDERURGIC S.A. Reşiţa Emisar : râul Bârzava, Valea Mare şi Ţerova Q total mediu evacuat = 245.56 l/s. În anul 2005 s-a evacuat un volum total de 7744 mii mc, prin 6 guri de evacuare: apele uzate tehnologice (răcire, vehiculare ţunder, staţie de filtre) – sunt evacuate in râul Bârzava prin 4 guri de evacuare (laminoare, Eruga, produse refractare şi bandaje compresor), iar in pârâurile Valea Mare şi Ţerova prin câte o gură de evacuare. în râul Bârzava s-a descărcat un Q mediu = 238,78 l/s, constând din ape de răcire în cea mai mare parte, vehiculare ţunder, menajere şi pluviale; în canalul Minda – cu emisar Valea Mare, Q mediu evacuat = 0,032 l/s pentru apele folosite la garajul auto a societăţii; menţionăm că garajul a fost dezafectat, singurele ape evacuate fiind cele pluviale; în pârâul Ţerova, Q mediu evacuat =6,75 l/s prin canalul de evacuare al iazului de decantare Ţerova (apele tehnologice de la oţelăria electrică cât şi apele meteorice de şiroire colectate pe latura N-V a haldei de zgură şi a celor colectate din zona de locuit de pe Dealul Mare. Începând cu luna noiembrie 2005 a fost pusă în funcţiune noua instalaţie de epurare uscată a gazelor de furnal, ca atare nu mai există evacuare în iazul Ţerova. Acesta a fost preluat de Primăria Reşiţa, urmând să intre în componenţa Parcului Industrial Ţerova. Evacuarea apelor de spălare filtre se va face în canalul Eruga. 3. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Caransebeş Staţia de epurare a municipiului Caransebeş Emisar : râul Timiş Q mediu evacuat = 87,71 l/s ( prin staţia de epurare) Staţia de epurare mecano-biologică de 210 l/s capacitate a oraşului Caransebeş preia apele uzate de pe intreaga platformă a centrului civic, cartierele de locuinţe Ţiglărie, Pipirig, Balta Sărată şi platformele industriale CAROMET şi MOCARS. O deficienţă în exploatarea staţiei de epurare se datorează sistemului unitar de canalizare din zona centrală a municipiului Caransebeş. În perioadele cu 45 precipitaţii abundente, staţia funcţionează înnecat, fapt ce determină deschiderea stavilei de la canalul de by-pass al staţiei. Prin evacuarea directă s-a vehiculat, la nivelul anului 2005, un debit de 1,954 l/s. 4. Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa Emisar: Râul Bârzava Debit evacuat fără epurare: 26.40 l/s Debit evacuat cu epurare: 26.14 l/s Uzina Constructoare de Maşini a funcţionat în cursul anului 2005 cu toate platformele. Platforma Mociur: Apele uzate rezultate în procesul de productie împreuna cu cele menajere şi pluviale sunt evacuate în râul Bârzava (canalele 18, 19 şi 20) şi în pârâul Ţerova (canalele 21 şi 22)- afluent al Bârzavei. Platforma Cîlnicel Platforma Cîlnicel cuprinde secţiile Utilaj complex şi Maşini electrice II. Activitatea secţiei este mult redusă. Evacuarea apelor uzate se face în pârâul Cîlnicel prin canalul 23. Platforma Câlnicel a fost reautorizată în cursul anului 2005 prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr.178/2005. 5. AVIA AGROBANAT Bocşa Emisar : Bârzava Debitul mediu evacuat : 0,44 l/s. Apele uzate menajere şi tehnologice sunt evacuate într-un batal ce prezintă exfiltraţii. Acestea dau in canalul de gardă şi apoi în rigola şoselei Reşiţa-Bocşa. De acolo este săpat un şanţ pentru evacuarea directă în Bârzava. Creşterea puilor se face pe aşternut uscat, iar creşterea găinilor outoare se face in sistem baterie. Aşternuturile provenite de la creşterea puilor sunt împrăştiate pe câmp, rezultând doar ape de spălare la fiecare serie (o data la 45 zile). În cazul găinilor la outoare, evacuarea apelor uzate se face în batal. SC AVIA AGROBANAT a obţinut perioadă de tranziţie până în decembrie 2013. BH Dunăre Tabel 4.5.1.2. Prezentarea principalelor surse de ape uzate Vol total de Nr. Cantităţi de poluanţi evacuaţi ( t/an) Unitatea poluatoare ape uz.evac. Crt. (mil m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli SC MOLDOMIN 1. 6.673 324.433 - - - SA Moldova Nouă SC AQUACARAŞ 2. Exploatare 0.79 39.813 52.847 10.53 0.018 Moldova Nouă TOTAL: 6.673 364.246 52.847 19.633 0,018
1. SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă Exploatarea minieră Moldova Nouă Emisar: fluviul Dunăre Debit mediu evacuat: 211,6 l/s. Exploatarea minieră are ca profil de activitate extracţia de minereuri neferoase (minereuri de pirita cuprifere extrase din subteran şi minereuri cuprifere cu conţinut
46 sărac din exploatarea de suprafaţă) şi prelucrarea prin flotare a minereurilor în scopul extragerii in principal a cuprului şi piritei. 1.1. Ape uzate tehnologice – de la uzina de preparare nr. 2 Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sociale sunt evacuate împreuna cu apele uzate tehnologice de la Uzina de preparare nr. 2 în iazul de decantare Tăuşani, în vederea epurării după care sunt evacuate în fluviul Dunăre prin 3 guri de evacuare. Sistemul de hidrotransport, sterilul rezultat din procesul tehnologic de prelucrare prin flotarea minereurilor, având raportul solid/lichid 1:6 si 1:10 este transportat gravitaţional de la uzina de prepare nr.2 la iazul de decantare Tăuşani (cu o suprafaţă totală de 266 ha) format din unirea iazurilor de decantare existente prin dig de contur (Boşneag vest de 40 ha – iaz nr.1; Boşneag est de 20 ha – iaz nr. 2 şi iazul Lunca Dunării de 57 ha – iazul nr. 3). Iazurile de decantare existente sunt la cota finală de depozitare, digurile sunt stabilizate şi înierbate. Iazul Tăuşani are o capacitate de depozitare de 85000 mii tone. Iazul de decantare Tăuşani este de tip stadion, cu diguri de amorsare pe contur si cu sistem de depozitare înspre amonte. Sistemul de distribuţie a tulburelii (solid/lichid) este format din conducta amplasată pe coronamentul digului de contur, care este echipată cu ştuţuri din 50 in 50 m, furtun flexibil armat şi papuci de liniştire. Sistemul de colectare-evacuare ape uzate din iazul de decantare Apa limpezită în iazul de decantare este colectată prin intermediul a 8 sonde inverse tronsonate, din care 3 sunt în funcţiune, sonde racordate la cele 3 colectoare independente de evacuare a apei limpezite din iaz. Apa limpezită este evacuată gravitaţional prin cele trei colectoare-conducte pozate în cuveta iazului şi care petrec digul de contur şi se continuă cu canale deschise cu secţiune trapezoidală până la fluviul Dunăre. Gurile de vărsare în fluviul Dunare sunt dispuse astfel: 2 guri pe latura sud-vest a iazului 1 gura pe latura estica a iazului Parametrii cantitativi şi calitativi ai apei evacuate din iazul de decantare Tăuşani realizaţi în anul 2005: în anul 2005 s-au evacuat 197,7 l/s fata de 200 l/s reglementati; eficienţa la suspensii a iazului este în general redusă, cu precădere în perioadele de timp în care iazul Tăuşani se află sub acţiunea vântului Coşava, când ecranul hidraulic al iazului nu este stabil provocând mărirea plajei şi antrenarea unei cantităţi mari de suspensii în sondele inverse. Faţă de parametrii de calitate reglementaţi prin autorizaţia de gospodarire a apelor, nu se înregistrează depăşiri.
1.2.Ape de mină evacuate de minele Suvarov, Florimunda si Vărad Apele de mina sunt evacuate în emisar fără o prealabilă epurare. Programul de închidere şi ecologizare prevede monitorizarea celor trei mine pe toată durata de garanţie a lucrărilor. Mina Suvarov, cu emisarul Valea Mare – debitul mediu evacuat 7,325 l/s faţă de 9,8 l/s debit autorizat; urmează programul de închidere şi ecologizare conform avizului eliberat de Direcţia Apelor Banat din 05.01.2005. Mina Florimunda, cu emisar pârâul Boşneag – debitul mediu evacuat 25,708 l/s faţă de 13.1 l/s reglementat. Mina a fost ecologizată conform referatului tehnic DAB 52/20.12.2000 si referatului tehnic DAB 60/09.08.2002 de catre
47 Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului S.C. MINVEST S.A. Deva , filiala „ECOMIN” SA Deva. Mina Vărad, având debitul mediu evacuat 0,88 l/s, în emisarul Potoc -Dunăre, nu a depus documentaţia pentru închidere şi ecologizare, deşi are activitatea sistată. Din monitoringul apelor de mină privind calitatea apelor evacuate se constată că la apele de mină nu se înregistrează depăşiri ale limitelor reglementate. 2. SC AQUACARAŞ Exploatare Moldova Nouă Emisar: fluviul Dunăre Q mediu evacuat: 25,114 l/s. Oraşul Moldova Noua dispune de un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Este în curs de promovare staţia de epurare mecano-biologică şi colectorul principal de aducţiune la staţia de epurare. Apele uzate colectate din oraşul Moldova Nouă şi din partea de blocuri (oraşul nou) din localitatea Moldova Nouă sunt descărcate gravitaţional prin două guri de evacuare: gura de evacuare Hotel, amplasată în dreptul hotelului; gura de evacuare Dacia , amplasată în dreptul cinematografului de vară Dacia. Gura de evacuare nr.3, aferentă colectorului pentru apele uzate colectate din partea aval a localităţii Moldova Veche, nesemnificativă ca debit, cu descărcare prin pompare, nu a funcţionat, tronsonul de canal din amonte de bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare fiind colmatat. O parte din debitul acestui colector este evacuat gravitaţional în fluviul Dunăre prin gura de evacuare din str. Unirii. La reţeaua de canalizare şi staţia de epurare mecano-biologică nu s-au realizat lucrări, începând din anul 2000, din lipsă de fonduri. Apele pluviale sunt descărcate în fluviul Dunăre printr-o gură de descărcare situată în zona portului industrial. Gura de evacuare este tot timpul înecată.
4.5.2. Grad de epurare Tabel 4.5.2. Statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare pe activităţi din economia naţională Staţii de epurare existente Staţii de epurare corespunzătoare (nr.) Necorespunzătoare (nr.) Industrie BH BH BH Nera- BH BH BH Nera- BTC Dunăre Cerna BTC Dunăre Cerna 1 Zootehnie 2 Irigaţii 3 Silvicultură 4 Piscicultură 5 Industria extractivă 9 2 9 6 Industria alimentară 1 1 7 Industria uşoară 8 Industria prelucrare lemn 1 9 Poligrafie, edituri 1 Prelucrări chimice 0 1 Industria metalurgcă c-ţii 15 2 1 de maşini
48 1 Mec fină +electrotehnică 2 +electronică 1 Industria mijloacelor de 3 transport 1 Producţie de mobilier 4 1 Energie electrică şi termică 1 5 1 Captare şi prelucrare apă 5 1 3 1 6 pentru alimentare 1 Construcţii 7 1 Comerţ şi servicii pentru 1 8 populaţie 1 Transporturi 2 9 2 Comunicaţii 0 2 Cercetare –dezvoltare 1 2 Administraţie publică 2 2 Învăţământ şi sănătate 1 1 3 2 Alte activităţi 3 1 4 37 1 3 16 0 3
Din cele 60 de staţii de epurare principale, existente în judeţul Caraş-Severin, doar 41 (69 %) funcţionează corespunzător.
4.6 ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A CELOR SUBTERANE În anul 2005, în judeţul Caraş– everin, calitatea apelor de suprafaţă a fost bună şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinţă.
Tabel 4.6.1. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional conform 458/2002 Strat acvifer freatic Nr. de ori de depăşiri a Denumire limitei admise în mod indicator Denumire bazin hidrografic - foraj excepţional 1 2 3 - azotiţi max. 1,42-8,94 Timiş –Caransebeş, Constantin Daicovici - azotaţi max. 1,1-1,84 Caraş - Vrani, Iertof - fier max. 1,5-17,75 Timiş –Căvăran, Glimboca, Valea Pai, max. 2,1-33,75 Bârzava – Gherteniş, Gătaia, Bocşa max. 7,65-17,4 Caraş – Greoni, Grădinari - Subst. max. 1,2-112,6 Timiş – Glimboca, Vermeş organice max. 1,92-102 Bârzava – Gherteniş, Bocşa max. Caraş – Greoni, Grădinari, Iertof 49 - mangan max. 2,0-105,2 Timiş –Glimboca max. 2,8-13,0 Bârzava – Gherteniş, Bocşa max. 4,04-5,4 Caraş – Greoni, Grădinari - amoniu max. 1,16-18,08 Timiş –Glimboca, max. 1,48-63,2 Bârzava –Berzovia max. 1,98-3,2 Caraş – Greoni, Grădinari
Tabel 4.6.2. Calitatea apei în strat acvifer de adâncime Nr. Zona NO3 CCOMn NH4 PO4 crt. Bazinul hidrografic Bârzava 1 Ramna F1 AD - ∗ ∗ ∗ Notă: ∗ - depăşire a limitei admise conform legii 458/2002 Bazinul hidrografic Nera-Cerna Tabel 4.6.3. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional conform 458/2002 Strat acvifer freatic Nr. de ori de depăşiri a Denumire limitei admise în mod indicator Denumire bazin hidrografic - foraj excepţional - azotaţi max. 1,22 Nera – Bozovici - azotiţi max. 1,76-1,93 Nera – Bozovici -fier max. 3,3-10,2 Nera – Bozovici, Dalboşeţ, Prigor - subststanţe Nera – Bozovici, Dalboşeţ, Prigor max. 8,13-31,9 organice - mangan max. 9,68-13,2 Nera - Bozovici, Dalboşeţ, Prigor - amoniu max. 1,3-3,48 Nera – Bozovici, Dalboşeţ, Prigor
Bazinul hidrografic Dunăre Tabel 4.6.4. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional conform 458/2002 Strat acvifer freatic
Nr. de ori de depăşiri a Denumire bazin hidrografic Denumire indicator limitei admise în mod - foraj excepţional - subststanţe organice max. 1,1 Moldova Nouă - amoniu max. 1,16 Moldova Nouă - mangan max. 5,66 Moldova Nouă - fier max. 1,8 Moldova Nouă
4.7. CONCLUZII Calitatea apelor de suprafaţă În anul 2005 , în judeţul Caraş – Severin , calitatea apelor a fost bună şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinţă.
Calitatea apelor subterane
50 Bazinul Bega – Timiş – Caraş Calitatea apelor subterane în anul 2005 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. (BH Bârzava în zona Birda)
În Spaţiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu apă, 43,5% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime. Bazinul hidrografic Nera-Cerna Se poate trage concluzia că nivelul poluării, în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic se menţine şi în anul 2005, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. Faţă de această situaţie, este necesară: monitorizarea în mod continuu a calităţii apei subterane în vederea obţinerii de informaţii utile pentru domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. echiparea localităţilor rurale cu sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare precum şi staţii de epurare a apelor uzate. amenajarea haldelor pentru gunoi menajer în fiecare localitate. Bazinul hidrografic Dunăre Calitatea apei subterane este influenţată de activitatea minieră din zonă (flotaţie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre. Poluarea stratului acvifer este un semnal pentru alimentarea cu apă a oraşului Moldova (captare din foraje amplasate în lunca fluviului Dunăre), respectiv necesitatea tratării apei (în prezent apa nu se tratează) şi găsirea unor noi resurse de apă de bună calitate.
5. SOLUL
5.1. FONDUL FUNCIAR Fondul funciar al judeţului este constituit din următoarele categorii de folosinţă : arabil păşuni fâneţe vii livezi Suprafaţa totală a fondului funciar este de 397.310 ha.
5.2 CALITATEA SOLURILOR
5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Suprafaţa terenurilor agricole din judeţul Caraş-Severin este de 397.310 ha din care : arabil 127.265 ha păşuni 183.253 ha 51 fâneţe 74.298 ha vii 771 ha livezi 11.723 ha Suprafaţa agricolă este aceeaşi ca şi în anul 2004. Raportat la suprafeţele pe categorii de folosinţă se constată o creştere faţă de anul 2004, cu 93 ha. la arabil şi cu 168 ha. la păşuni în detrimentul scăderii cu 261 ha. la fâneţe. Suprafeţele ocupate cu vii şi livezi sunt neschimbate faţă de anul 2004. Grefate pe o mare diversitate de forme de relief, roci parentale şi condiţii climatice, a evoluat o serie diversificată de soluri, de la cernoziomuri la soluri montane. Pe raza judeţului s-au identificat următoarele clase şi tipuri de sol : Tabel 5.2.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri
Nr. crt. Suprafaţa Clasa de sol Tip de sol
5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate Tabel 5.2.2. Situaţia terenurilor pe folosinţe şi clase de pretabilitate U Clase de bonitare ale solurilor Nr. Specif. crt. M I II III IV V Total 1 Arabil ha 1.232 14.122 43.022 40.720 28.169 127.265 2 Pajişti ha 8.509 32.559 103.091 61.279 52.113 257.551 3 Vii ha 286 183 302 771 4 Livezi ha 958 3.857 3.963 2.945 11.723 52 Total ha 9.741 47.639 150.256 106.145 83.529 397.310
Se constată că suprafeţele cele mai mari de terenuri agricole se încadrează în clasele de fertilitate III, IV şi V (85%), cu un potenţial de fertilitate scăzut iar clasele I şi II ocupă 15% din totalul fondului funciar. Solurile judeţului au un conţinut scăzut în humus, fiind slab aprovizionate cu azot, fosfor mobil şi mijlociu spre bine aprovizionate cu potasiu mobil.
5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Având în vedere că circa 82% din terenurile agricole sunt situate pe terenuri în pantă, suprafeţe apreciabile sunt supuse diferiţilor factori antropici de degradare (lucrări agricole necorespunzătoare, halde de steril, halde menajere, iazuri de decantare, etc). Astfel, situaţia terenurilor cu restricţii identificate se prezintă după cum urmează : Tabel 5.2.3. Situaţia terenurilor cu restricţii Nr. crt. Specificare Suprafaţă (ha) 1 Terenuri cu eroziune de suprafaţă puternică şi excesivă 48.458,0* 2 Terenuri cu eroziune de adâncime 15.096,0* 3 Terenuri afectate de alunecări, prăbuşiri, surpări 22.000,0* 4 Terenuri cu exces permanent de umiditate 13.848,0 Terenuri ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau 5 785,93 menajere, gropi de împrumut 6 Terenuri cu aglomerări de pietriş, grohotiş, bolovăniş 83,6 7 Terenuri cu alte degradări (compacte, litosoluri, vertisoluri) 37.031 TOTAL I 100.206,53 8 Terenuri acide 253.009,0 * 22.000,0 ha. cu restricţii datorită alunecărilor de teren,15.096 ha. afectate de eroziune în adâncime se suprapun peste cele 48.458ha. afectate de eroziune hidrică puternică şi excesivă Suprafeţele afectate de eroziune, alunecări şi de alte restricţii se suprapun de asemenea peste cele 253.009,0 ha terenuri afectate de aciditate.
5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN
5.3.1. Îngrăşăminte
Situaţia utilizării îngrăşămintelor şi amendamentelor pe terenurile arabile se prezintă conform tabelului de mai jos: Suprafaţa % din Nr. Tip Cantitate fertilizată suprafaţa Obs. crt îngrăşământ (t/an) (ha) arabilă 1 Organice 10.800 326.003 8,5 2 Amendamente - - - Chimice total 51.462 3042 35,8 - azotoase 45.575 2733 35,8 3 - fosfatice 5887 309 4,5 - potasice - - -
53 Raportat la suprafaţa arabilă a judeţului care este de 127.265 ha, se constată că îngrăşămintele chimice s-au administrat pe 40,43 % din suprafaţa arabilă, cu o scădere faţă de anul 2004 de 10,57%, cele naturale pe 8,5%, cu o scădere de 2,8 % faţă de anul 2004, iar amendamentele pe 0%.
5.3.2. Produse fitosanitare În cursul anului 2005, pentru protecţia fitosanitară şi combaterea buruienilor s- au utilizat următoarele grupe şi cantităţi de pesticide : Nr. Suprafaţa Tip produs Cantitate (kg/an) Obs. crt. (ha) 1 Ierbicide 33.673 42.261 2 Fungicide 7.358 17.524 3 Insecticide şi acaricude 9.814 1.176 Total 50.845 60.961
Aproape întreaga cantitate de pesticide s-a utilizat pe terenurile arabile la culturile de păioase, porumb şi floarea soarelui. În livezi s-au aplicat tratamente fitosanitare pe 330 ha, iar în vii pe 225 ha. Faţă de anul 2004, se constată o scădere a utilizării produselor fitosanitare în cantitate de 38. 162 kg (suprafaţă de 18.723 ha ).
5.3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice
Nu sunt suprafeţe de teren afectate de reziduuri zootehnice.
5.3.4. Irigaţii Până în anii 1990, au fost realizate sisteme de irigare a terenurilor din fondul funciar agricol arabil, după cum urmează : . prin aspersiune - 5755 ha . prin brazde trasate în învelişul superior al solului - 72 ha . direct din sursă prin udare în sistem gospodăresc - 3955 ha După anul 1990, odată cu retrocedarea terenurilor agricole la foştii proprietari, toate amenajările pentru irigaţii au fost dezafectate, abandonate sau distruse. Din cauza lipsei amenajărilor pentru irigaţii nu se poate realizată combaterea eficientă a secetei. Menţionăm ca suprafeţe foarte reduse ocupate cu culturile de legume pentru nevoile proprii au fost udate în unele zone din judeţ direct de la sursă, în sistem gospodăresc.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)
Activitatea sectorul industrial a determinat scoaterea temporară din circuitul economic a cca. 57.3 ha terenuri care reprezintă cele patru halde de zgură situate în Reşiţa şi Oţelu Roşu. Haldele de steril rezultate din exploatările miniere ocupă o suprafaţă de cca. 620 ha. şi sunt cantonate în zonele cu tradiţie de minerit, respectiv zonele: Moldova Nouă, Ruşchiţa, Anina, Bocşa, Oraviţa. Iazurile de decantare a sterilului sunt surse importante şi permanente de poluare a solului cu depuneri solide pe suprafeţe apreciabile de terenuri agricole situate în apropierea acestora.
54
Anina Valea Ciotorogului
Impactul sectorului minier asupra solului
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere Nu sunt terenuri afectate de astfel de activităţi.
5.4 . MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLULUI Este realizată prin studii agrochimice şi agro-pedologice elaborate de OSPA Timişoara în baza comenzilor înaintate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală Caraş –Severin. În cursul anului 2005 pe raza judeţului au fost elaborate 2 studii agro-pedologice pentru teritoriile administrative a comunelor: Grădinari şi Berzovia.
5.5. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEGRADĂRII / POLUĂRII SOLURILOR Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt aproape inevitabil supuse unei poluări a cărei intensitate este sesizabilă de cele mai multe ori doar în timp. Poluarea solului este realizată în principal prin: scoaterea unor importante suprafeţe de teren din circuitul economic datorită depozitării deşeurilor menajere, industriale şi agricole; deteriorarea calitativă a terenurilor limitrofe depozitelor de deşeuri prin îmbibarea solului cu substanţe nocive (fie prin cantitate, fie prin natura lor); degradarea terenurilor datorită practicării unor tehnologii agricole neadecvate (terenuri situate în pantă, păşunatul abuziv). Degradarea terenurilor agricole şi a drumurilor agricole datorită exploatărilor forestiere efectuate în perioade când solul este îmbibat cu apă, înfiinţarea ilegală de noi drumuri pe linia de cea mai mare pantă pentru circulaţia utilajelor forestiere . Zonele critice sub aspectul poluării solului datorită exploatărilor miniere sunt: 1. Zona Anina – 331,4 ha 55 2. Zona Ciudanoviţa – 14,7 ha 3. Zona Moldova Nouă – 381,5 ha 4. Zona Ruşchiţa – 23,4 ha 5. Zona Bocşa – 24,6 ha. Datorită eliminării deşeurilor urbane în depozite neamenajate au fost scoase din circuitul agricol cca. 100 ha (depozite efective) de teren agricol. Apreciem că cele mai afectate zone datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor urbane sunt: 1. Zona Reşiţa – Drumul Lupacului Km 5. Suprafaţa ocupată de depozit este de 10 ha şi cca. 50 ha situate limitrof sunt poluate de deşeurile menajere. 2. Zona Bocşa – Haldina Doclin – 22 ha. 3. Zona Caransebeş – Haldina zona Valea Mare – 20 ha. 4. Zona Moldova Nouă – Haldina 15 ha. 5. Zona Oraviţa – Haldina 15 ha. 6. Zona Băile Herculane – Haldina 8 ha. Datorită utilizării unor tehnologii agricole neadecvate şi a păşunatului abuziv, suprafeţe apreciabile de terenuri agricole sunt afectate de eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecări de pământ. Pe zone situaţia se prezintă după cum urmează: 1. Zona Berzovia – Bocşa – 1.479 ha; 2. Zona Caransebeş – Fârliug – 15.677 ha ; 3. Zona Grădinari – Oraviţa – 5.977 ha; 4. Zona Moldova Nouă – Zlatiţa – 6.753 ha; 5. Zona Bozovici – Domaşnea – 14.280 ha. Terenurile agricole situate în zona montană, cca.126.418 ha pot fi afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime datorită păşunatului abuziv. În ultimii ani s-au redus foarte mult suprafeţele de terenuri agricole poluate cu deşeuri agricole, dar au mai rămas suprafeţe restrânse situate în zona fostelor depozite de dejecţii animaliere. Aceste zone sunt situate în zona complexelor zootehnice dezafectate din: 1. Combinatul Agroindustrial Berzovia 2. Avicola Bocşa 3. Ferma Gherteniş 4. Ferma 11 Bocşa 5. Zona AEIBO Berzovia 6. Complexul porcine Oraviţa Datorită restructurării sectorului industrial şi minier, precum şi datorită scoaterii din funcţiune a tuturor complexelor zootehnice de bovine, porcine şi majoritatea fermelor de păsări, suprafeţe însemnate de terenuri agricole au început să revină în circuitul economic prin reconstrucţie naturală, urmând ca şi cele 862,13 ha, terenuri degradate constituite în 22 de perimetre de ameliorare identificate şi delimitate în anul 2000 să fie redate circuitului economic. 5.6. ZONE CRITICE CARE NECESITĂ RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ Zonele care necesită reconstrucţie ecologică sunt zonele critice prezentate în studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier “, întocmit de ISPIF Bucureşti. Suprafaţa de 862,13 ha a fost constituită în cele 22 perimetre de ameliorare care sunt situate pe raza următoarelor teritorii administrative : Nr. crt. Perimetrul de ameliorare Suprafaţa (ha) 1. Reşiţa 6,34
56 2. Băile Herculane 6,00 3. Bocşa 15,09 4. Moldova Nouă 70,00 5. Anina 109,00 6. Armeniş 13,50 7. Buchin 15,00 8. Constantin Daicoviciu 2,00 9. Ciudanoviţa 133,00 10. Cornea 3,20 11. Coronini 20,00 12. Dognecea 20,00 13. Domaşnea 5,00 14. Glimboca 10,00 15. Luncaviţa 10,50 16. Rusca Montană 18,00 17. Sasca Montană 9,00 18. Sicheviţa 20,00 19. Slatina Timiş 13,50 20. Ţeregova 20,00 21. Vărădia 29,00 22. Vermeş 314,00 Total 862,13
Suprafaţa de 862,13 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere.
5.7. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TENURILOR DEGRADATE ŞI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR În vederea identificării şi delimitării perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate din fondul funciar agricol şi silvic, în cursul anului 2000 s-a promovat la nivel de judeţ studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier “, întocmit de ISPIF Bucureşti. În vederea introducerii terenurilor degradate în circuitul productiv şi pentru refacerea şi ameliorarea ecosistemelor degradate, s-au identificat şi delimitat în baza O.G. 81/1998 şi H.G. 786/1993 perimetre de ameliorare în suprafaţă de 862,13 ha. Suprafaţa de 862,13 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor în cursul anului 2005 au fost fertilizate 10.800 ha terenuri agricole cu 326.003 t îngrăşăminte naturale ( 99% în sectorul de gospodării ale populaţiei şi numai 1 % la agenţi economici). Cu îngrăşăminte chimice au fost fertilizate 45.575 ha cu 3042 t (suprafaţa fertilizată este cu 19.854 ha mai mică faţă de anul anterior), din care : 45.575 ha cu 2733 t îngrăşăminte azotoase ( cu 19.854 ha mai puţin faţă de anul 2004) 5887ha cu 309 t îngrăşăminte fosfatice( cu 13.026 ha. mai puţin faţă de anul 2004) îngrăşăminte potasice nu s-au aplicat Din totalul suprafeţei agricole procentul de administrare a îngrăşămintelor chimice, naturale şi amendamente a fost de :
57 11,5% cu îngrăşăminte chimice( o scădere cu 4 % faţă de anul anterior) 3,6 % cu îngrăşăminte naturale ( o scădere cu 1 % faţă de anul 2004) 0 % cu amendamente
5.8 . CONCLUZII Suprafaţa agricolă nu s-a modificat faţă de cea din anul 2004, dar sunt modificări de suprafeţe pe categorii de folosinţă. Suprafaţa arabilă şi de păşuni cresc cu 93 ha.,respectiv cu 168 ha. în detrimentul diminuării proporţionale a suprafeţei ocupate cu făneţe în anul 2004.
6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE, MEDIUL MARIN ŞI COSTIER
6.1. BIODIVERSITATEA 6.1.1 Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
Habitatele naturale din judeţul Caraş – Severin cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. De asemenea în cadrul ariilor naturale protejate există habitate naturale de interes comunitar care sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural, au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestora , ori au o suprafaţă redusă. Urmare a existenţei unei variaţii semnificative de forme de relief care includ câmpii (7,3 %), dealuri (10,8 %,) depresiuni( 16,5 %) şi munţi (65,4 %), în cadrul regiunilor biogeografice pontică, continentală, alpină şi a climatului temperat continental, cu influenţe accentuate de climat mediteranean, numărul tipurilor de habitate naturale şi seminaturale caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri , precum şi de ape dulci , este foarte mare . Un număr mare de tipuri de habitate naturale şi seminaturale având drept scop menţinerea ori restaurarea stării de conservare favorabilă din arealele lor sunt incluse în ariile protejate de interes naţional şi reţeaua Natura 2000, iar altele a căror protecţie şi conservare se impune , vor determina înfiinţarea de arii noi ,inclusiv de arii speciale de conservare şi de protecţie specială avifaunistică. În judeţul Caraş– Severin au fost identificate şi inventariate până în prezent un număr însemnat de tipuri de habitate incluse în următoarele grupe: 1 Grupa habitatelor naturale de pajişti şi tufărişuri: pajiştile alpine pe substrat silicios ; pajişti umede cu Erica tetralix ce includ arbuşti mici cu frunze pieloase cum ar fi: Rhododendron katschy (Smârdan), Vaccinium myrtillus (Afin), Vaccinium vitis idaea (Merişor de munte) ; tufişurile de Pinus mugo (Jneapăn) – conifer răşinos care iubeşte umiditatea ; pajişti uscate seminaturale şi faciesuri, acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros populate cu Molinion caerulaceae (Bibernil sau Sângeroasă) ; pajişti sau tufişuri subalpine – reprezentate de vegetaţie cum ar fi : Botrichum lunaria (Limba cucului), Juniperus silirica (Ienupăr), Vaccinium myrtillus (Afin), Viola tricolor (Trei fraţi pătaţi) ; pajişti bogate în specii de Nardus sp. (Ţăpoşica) pe substraturi silicoase alături de Verbascum thapsus (Corovaticul) ; pajişti aluviale ale văilor cu râuri, unde găsim vegetaţie de tipul : Lunaria rediviva (Lopăţea), Lychnis flos-cuculi (Floarea cucului) ; 58 pajişti de altitudine joasă reprezentate de plante erbacee, perene ca de exemplu : Alopecurus pratensis (Coada vulpii) şi Sanguisorba officinalis (Sorbestrea) ; fâneţe montane populate cu Sorbus aucuparia (Scoruş de munte) ; 2. Grupa habitatelor naturale de stâncării şi peşteri cuprind : grohotiş stâncos al etajului montan populat cu specii cum ar fi: Androsacetalia alpinae (Laptele stâncii), Galeopsitalia ladanii (Sânziene); grohotiş calcaros în etajul de dealuri şi munţi mici unde găsim specii ierboase ca Thlaspietea rotundifolii (Punguliţa) pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie spinoasă ca Rosa canina (Măceş), Artemisia austriaca (Peliniţă) ; pante stâncoase silicioase populate cu Equisetum arvense (Barba ursului), Festuca pseudorina (Păiuş), Prunus spinosa (Porumbar) ; peşteri neexploatate turistic populate cu specii de Ascolichenes şi Bryophyta; grote neexploatate turistic populate cu specii de Ascolichenes şi Bryophyta; 3. Grupa habitatelor naturale de pădure cuprind: păduri bătrâne caducifoliate naturale, bogate în epifite ce sunt reprezentate de specii cu frunze căzătoare cum ar fi :Fagus sylvatica (Fagul), Quercus robur (Stejar), Populus alba (Plopul), Corylus avellana (Alunul). Acestea reprezintă substratul de viaţă pentru următoarele epifite : licheni, muşchi, alge ; păduri tip Luzulo-Fagetum (Mălaiul cucului) şi Asperulo-Fagetum (Vinariţa) care sunt reprezentate de făgete ; păduri de stejar pedunculat reprezentate de stejari cu elemente de carpen păduri de pantă, grohotiş, ravene populate de Tilio - Acerion şi stejăriş cu elemente de Galio - Carpinetum. pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia (Frasin), specie întâlnită frecvent în pâlcuri prin păduri şi zăvoaie ; păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno–Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) ; păduri mixte formate din următoarele : Quercus robur (Stejar), Ulmus laevis (Ulm), Fraxinus excelsior (Frasin) ; păduri panonice populate cu : Quercus petraea (Gorun), Carpinus betulus (Carpen) păduri acidofile formate din specii de molid ; păduri cu Quercus frainetto (Gârniţă) ; păduri cu Quercus ceris (Cer) ; păduri mixte formate din Quercus frainetto (Gârniţă) şi Quercus ceris (Cer) ; păduri de Pinus sylvestris (Pin) ; păduri de Pinus nigra var. Banatica (Pinul negru de Banat) ; păduri de Pinus nigra (Pinul negru ) ; păduri amestecate de fag, molid şi brad ; păduri de fag (Fagus sylvatica) specifice dealurilor şi podişurilor ; păduri de fag (Fagus sylvatica) în alternanţă cu gorun Quercus petraea ; păduri de gorun(Quercus petraea) din etajul de dealuri ; 4. Grupa habitatelor naturale de ape dulci includ: ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale ; râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee ; cursuri de apă de munte cu vegetaţie arborescentă ; lacuri distrofe naturale ; lacuri glaciare din munţii Ţarcu, Godeanu ; lacuri crio-nivale ( ex. Lacul Vulturilor din munţii Semenic) ;
59 Starea habitatelor de pădure naturale şi seminaturale din fondul forestier şi cu deosebire a celor din ariile protejate este în general bună oferind populaţiilor de specii condiţii favorabile de dezvoltare şi prosperitate. Pe cuprinsul judeţului sunt specificate cf. Directivei Habitate , 38 habitate, dintre care 21 sunt prioritare. Din punct de vedere fitosociologic pinetele studiate fac parte din asociaţia Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă 1972, alianţa Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991, ordinul Erico-Pinetalia Horv. 1959, clasa Erico-Pinetea Horv. 1959, încadrare confirmată printr-un nucleu cenologic bine conturat. Cu constanţă ridicată apare însă Sesleria rigida şi mai ales Festuca xanthina. Dintre speciile care conferă acestor habitate un caracter endemic, fără a fi caracteristice pentru una dintre unităţile cenotaxonomice anterior amintite sunt: Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia şi Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica. Analiza comparativă de tip cluster pune în evidenţă existenţa a două categorii de păduri de pin: pinetele cu un sol fixat, cu puţine stânci la suprafaţă, de obicei blocuri mari, compacte, cu mai multe specii de ciuperci şi muşchi (inclusiv unele caracteristice pădurilor de conifere) şi pinetele de stâncărie, mai xerofile, în care Festuca xanthina sau Sesleria rigida ocupă suprafeţe însemnate, iar stratul arbustiv este puternic invadat de speciile caracteristice şibliacurilor. Pe baza analizei multivariate tip ordonare se constată că, cel mai important factor care determină compoziţia cenotică a pădurilor de pin este umiditatea, un al doilea factor fiind, probabil, consistenţa solului. Din punct de vedere fitogeografic influenţa climatului mediteranean este pregnantă. Structura verticală este reprezentată printr-un strat arborescent de regulă slab închegat un strat arbustiv şi ierbos bine reprezentate în pinetele de pe stâncării. Sub aspect ecologic au un caracter xero-mezofil, micro-mezoterm cu o bună reprezentare a speciilor moderat termofile, Cei mai importanţi factori de impact sunt focul, păşunatul, dezagregarea rocilor, modificările climatice - în sensul creşterii umidităţii. Dăunătorii afectează preponderent pădurile de foioase. Activităţile umane în fondul forestier se desfăşoară în concordanţă cu reglementările legale, iar în multe din ariile protejate asemenea activităţi sunt interzise în situaţia în care dăunează obiectivelor atribuite, fapt pentru care se asigură în general măsurile de protecţie şi conservare la un nivel corespunzător. Starea habitatelor naturale din domeniul public al comunelor şi oraşelor care includ tipuri de pajişti şi tufărişuri este mai puţin favorabilă datorită păşunatului şi în perioade din an interzise, cu un număr de animale introduse la păşunat la unitatea de suprafaţă mai mare decât capacitatea de suport a acestora, ca şi a producerii de incendii în unele zone, primăvara devreme şi toamna târziu pentru extinderea suprafeţelor păşunabile fapt pentru care se impun în asemenea situaţii măsuri de restaurare a habitatelor. De asemenea starea habitatelor naturale de ape dulci datorită braconajului practicat la pescuit, populaţiile unor specii de peşti au scăzut numeric, iar în peşteri şi grote se produc încă daune prin practicarea turismului neorganizat şi insuficient controlat. Apreciem că prin buna administrare a structurilor administrative pentru parcurile naţionale şi parcul natural şi prin măsurile ce urmează a fi luate de Agenţia pentru protecţie a mediului şi organismele abilitate de la nivel judeţean şi local, starea habitatelor naturale şi seminaturale şi cu deosebire a celor ce urmează a fi constituite, în concordanţă cu Directiva CE nr. 92/43 EEC în habitate de interes
60 comunitar, ameninţate cu dispariţia , din aria lor naturală de răspândire şi a celor ce prezintă o arie redusă ca urmare a regresului, se va îmbunătăţi în anii următori.
Flora şi fauna sălbatică
Relieful judeţului Caraş–Severin caracterizat prin câmpii, depresiuni, dealuri şi munţi, cuprinzând şi cele mai mari suprafeţe de carst din ţară, situate între Reşiţa şi Moldova Nouă şi în bazinul hidrografic al Văii Cernei, cu versanţi abrupţi şi puternic înclinaţi, stâncoşi cu chei spectaculoase, ca şi condiţiile variate de climat şi sol, au determinat apariţiei şi dezvoltarea unei flore şi faune sălbatice bogate în specii de plante şi animale inferioare şi superioare . Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor variază începând de la câmpie şi până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetaţie: Regiunea de câmpie, ocupă suprafeţe restrânse între Gătaia şi Berzovia şi în golful de câmpie drenat de apele Caraşului şi Nerei unde pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. Suprafeţele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis , Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc. Regiunea de deal şi munte cuprinde : Zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În compoziţia pădurilor proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este : 14,6 % răşinoase (brad, molid, pini, etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc.), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniţă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei). zona alpină: este formată din două etaje: subalpin şi alpin. Etajul subalpin este cuprins între limita superioară a pădurilor şi 1700 – 1800 m altitudine şi se caracterizează prin asociaţii de graminee între care predomină pajiştile cu iarba câmpului (Agnostis) . sp.), păiuş roşu (Festuca rubra), ţepoşica (Nardus stricta), firuţa (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlneşte garofiţa de munte (Dianthus) şi alte specii caracteristice zonei . . Etajul alpin propriu –zis este caracterizat prin asociaţii de graminee, pajişti de iarba vântului (Agnostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), coarnă (Carex curvula) etc. Conform estimărilor realizate şi incluse în studiile de fundamentare a parcurilor naţionale şi natural rezultă că ciupercile cuprind 297 taxoni (dintre care: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Ranularia atropae), iar lichenii cuprind 17 taxoni. Flora cormofitelor care totalizează 1086 specii este extrem de diversificată, numărul cel mai mare de taxoni aparţinând elementului european. Spaţiul geografic din această parte a ţării conservă elemente străvechi , dintre care unele cu statut de relicte glaciare, cum sunt: tisa (Taxus baccata), iedera albă (Daphne laureola), precum şi specii endemice, rare şi foarte rare , vulnerabile şi periclitate. Pe lângă elementul european, flora cormofitelor cuprinde şi elemente submeditareaneene şi mediteraneene. În zona clisurii Dunării geomorfologia terenurilor şi poziţia extrem de favorabilă, bine protejată de vânturile reci din nord, a favorizat ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge aici unde găsind condiţii favorabile de dezvoltare s-au adaptat şi dezvoltat.
61 Datorită însă unor activităţi umane desfăşurate de-a lungul timpului se evidenţiază astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi , scăderea în calitate a acestora precum şi reducerea rezistenţei speciilor la unii factori abiotici şi biotici dăunători. Aşa se explică şi faptul că multe specii se află într-o stare vulnerabilă şi chiar ameninţate cu dispariţia. Dintre speciile de plante ameninţate cu dispariţia evidenţiem pe cele ce se află într-o situaţie din cele mai nefavorabile: Ruscus hipoglossum (Cornişor), Fritillaria meleagris (Laleaua pestriţă), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului) Iedera albă (Daphne laureola) pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. Banatica ), tisa (Taxus baccata) etc. Cauzele care au condus la ameninţarea cu dispariţia acestor specii constau în supraexploatarea speciei de cornişor în scopul comercializării într-un ritm superior capacităţii de regenerare şi refacere , diminuarea numărului de indivizi din specia laleaua pestriţă prin efectuarea unor lucrări de desecare a unor terenuri cu exces de umiditate , precum şi a consumului de către animale a florei Semenicului prin păşunat practicat în golul de munte al Munţilor Semenic. Atât speciile de plante cât mai ales populaţiile unora din acestea se află într-o continuă regresie urmare a degradării terenurilor din zonele miniere prin exploatări efectuate în cariere de suprafaţă, depozite de steril , cariere de piatră, etc. Asemenea situaţii se întâlnesc cu deosebire în zonele : Anina, Moldova Nouă şi Podul Gornii - Coronini. De asemenea diminuarea populaţiilor unor specii este determinată şi de activităţile de exploatare a lemnului, de turism necontrolat ca şi datorită păşunatului neraţional pe păşuni prin care se aduc prejudicii mari urmare a distrugerii, ruperii ori vătămării plantelor din flora sălbatică. În anul 2005 urmare a acţiunilor întreprinse au fost identificate şi inventariate, în special în ariile protejate , un număr de 93 specii din flora sălbatică rare şi periclitate , care necesită a fi permanent monitorizate în vederea aplicării celor mai energice măsuri pentru refacerea şi menţinerea acestora într-o stare favorabilă. Fauna: prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte prezintă o importanţă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor ceea ce a determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane. Din cercetările efectuate în Munţii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciaţiunilor care a permis supravieţuirea unor specii terţiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate şi Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ş.a.. Unele gasteropode ca : Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Climatul continental cu pronunţate influenţe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera şi în Insulele Ostrov şi Calinovăţ, vieţuirea a multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice. Această zonă este una dintre puţinele zone din ţară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeţi de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare.
62 În anul 2005 au fost identificate şi inventariate specii de animale din fauna sălbatică rare şi periclitate de peşti, batracieni, anure şi păsări, în număr de 62. Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în Convenţia zonelor umede şi în alte Convenţii internaţionale la care România a aderat. Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, amintim : Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus. Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecţie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică : Zona Umedă Ostrov Moldova Veche , Zona Umedă Ostrov Calinovăţ , Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă Balta Nera. Aceste arii au fost propuse ca situri Natura 2000. Apreciem că o atenţie deosebită trebuie să acordăm ichtiofaunei din fluviul Dunărea şi nu numai , unde unele specii de peşti au dispărut , iar altele sunt pe cale de dispariţie datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuţi , la scară mare, ilegal, cu aparatură electrică , în perioade de prohibiţie etc. În scopul prevenirii şi combaterii faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni este necesar să se aplice măsuri urgente pentru eliminarea braconajului, precum şi pentru refacerea şi conservarea fondului piscicol natural. Fauna reptilelor – este reprezentată prin elemente termofile , multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis. Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune în general tuturor catenelor muntoase din ţara noastră precum şi de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud – vest a ţării. Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele superioare ale piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional , neexistând lipsa unor verigi care să genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii. Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează teritoriul judeţului sunt: urs, lup, râs, cerb carpatin, cerb lopătar, capră neagră, căprior, mistreţ ; vulpe , pisică sălbatică, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatici; cocoş de munte , fazan, prepeliţe, potârniche, raţe, gâşte, lişiţe , becaţine, În concluzie putem afirma că peisajul geografic în partea de sud vest a ţării prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice , cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanţe mediteraneene au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate, specifice acestei regiuni. Aceste variate tipuri de habitate cât şi multe specii de floră şi faună sălbatică de interes prioritar au fost incluse în siturile propuse ca să facă parte din Reţeaua de Arii Naturale Protejate Natura 2000. Agenţia pentru protecţia mediului a propus în anul 2005, 22 de situri şi continua activitatea de identificare a habitatelor şi a speciilor prioritare pentru a le propune ca viitoare situri. Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora.
63 6.1.2. Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Activităţile de recoltare, capturare şi / sau achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora s-a realizat în anul 2005 cu respectarea prevederilor legii protecţiei mediului şi a Convenţiilor privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ca şi a altor Convenţii internaţionale la care România a aderat şi a devenit parte. Activităţile de recoltare, capturare şi / sau de achiziţie a plantelor şi animalelor sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza autorizaţiilor de funcţionare emise de Agenţia de protecţia mediului prin procedura specifică, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 647 / 2001. Cotele de recoltare, capturare şi /sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică s-au a unor părţi şi produse din acestea pentru care s-au emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite prin studiile de evaluare şi impact a stării resurselor naturale, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române . Pentru fiecare beneficiar, în studiile de evaluare elaborate de unităţi de cercetare ştiinţifică se precizează nivelurile maxime de recoltare/ capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare , pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă precum, şi cu privire la zonele pentru care se impune instituirea de interdicţii periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic. În studiile de evaluare întocmite pentru anul 2005 s-a prognozat o producţie de 700 tone ciuperci (125 tone gălbiori, 460 tone hribi şi 115 tone alte ciuperci ), fructe de pădure 530 tone (afine 220 tone, zmeură 40 tone, măceşe 60 tone, iar alte fructe 210 tone), plante medicinale 60 tone şi animale sălbatice 70 to. ( melci ). Cotele alocate pentru recoltarea/capturarea speciilor s-au acordat beneficiarilor în funcţie de solicitările acestora precum şi de necesitatea reducerii unor cantităţi la unele specii din zone intens exploatate şi care necesită o perioadă de refacere . Astfel, cotele alocate sunt mai mici faţă de prevederile din studii cu 49 tone la ciuperci comestibile, cu 165 tone la fructe şi cu 46,1 tone la plante medicinale. Cantităţile de plante şi animale sălbatice , precum şi părţi şi produse din acestea , recoltate/ capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată s-au situat la următoarele nivele ciuperci comestibile 209,7 tone (gălbiori 39,8 tone , hribi 164,4 tone şi alte ciuperci 5,5 tone) fructe de pădure 284,3 tone (afine 161,7 tone , zmeură 20 tone , măceşe 32,3 tone , alte fructe 70,3 tone ); plante medicinale 31 tone melci 45,1 tone Din datele prezentate rezultă următoarele : cotele alocate la ciuperci şi fructe de pădure se situează sub nivelul prevederilor din studii ; nu s-au realizat prevederile din studiile şi cotele alocate la ciuperci şi fructe datorită condiţiilor climatice nefavorabile din anul 2005 , care au determinat producţii foarte slabe; la plante medicinale cantităţile pe total şi specii s-au realizat la nivelul cerinţelor; la melci nerealizarea se datorează producţiei slabe din 2005
64 au fost capturate şi valorificate prin organizarea de acţiuni de vânătoare cu vânători din ţară şi străini în baza cotelor aprobate de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale un număr însemnat de specii din fauna sălbatică de interes vânătoresc (căprior , mistreţ, cerb, urs, fazani , etc.) Din cultivarea intensivă a speciilor de mur şi zmeură s-au recoltat şi valorificat la export 7 tone mure şi 26 tone zmeură . Pentru recoltarea, capturarea şi/sau achiziţia şi comercializarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică au fost emise un număr de 92 de autorizaţii de mediu din care : 71 autorizaţii pentru recoltarea , achiziţia şi comercializarea de plante şi ciuperci din flora şi fauna sălbatică 11 autorizaţii pentru capturarea şi comercializarea de animale din fauna sălbatică terestră şi acvatică; 10 autorizaţii pentru capturarea şi comercializarea speciilor de animale de interes vânătoresc. 6.1.3 Starea ariilor naturale protejate Ariile naturale protejate din judeţul Caraş-Severin cuprind zone naturale delimitate geografice şi topografic destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii biologice a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă. Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a III –a sunt nominalizate zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii pe judeţe iar prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 s-a aprobat instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. În judeţul Caraş-Severin la data de 31 decembrie 2005 există 57 arii naturale protejate din suprafaţa de 179 227 ha , din care : 4 parcuri naţionale (Semenic – Cheile Caraşului şi Cheile Nerei Beuşniţa cu suprafeţe numai în judeţ, Domogled Valea Cernei cu suprafeţe şi în judeţul Mehedinţi şi Gorj , Retezat cu suprafeţe şi în judeţul Hunedoara , în suprafaţă de 100 226 ha. ) 1 parc natural (Porţile de Fier cu suprafeţe şi în judeţul Mehedinţi), în suprafaţă de 74 774 ha; 25 rezervaţii naturale în interiorul parcurilor naţionale şi a parcului natural , în suprafaţă de 27 242,60 ha ; 1 rezervaţie ştiinţifică în parcul naţional , în suprafaţă de 1,10 ha; 3 arii de protecţie specială avifaunistică în parcul natural în suprafaţă de 2149 ha ; 24 rezervaţii naturale în afara parcurilor naţionale şi a parcului natural, în suprafaţă 4227 ha . Din suprafaţa de 175 000 ha parcurilor naţionale şi a parcului natural, în fondul forestier se află 145 808 ha (83,3 %) iar în fondul funciar agricol (pajişti naturale şi terenuri arabile ) 29 192 ha (16,7 %). Menţionăm că suprafaţa ariilor naturale protejate (179 227 ha ) reprezintă 21 % din suprafaţa totală a judeţului Caraş-Severin. Monumentele naturii din judeţul Caraş-Severin sunt reprezentate de specii de floră (12 ), de faună (8), arbori seculari (14), izvoare termominerale şi altele . Pentru toate parcurile şi rezervaţiile existente sunt întocmite hărţi topografice şi silvice însoţite de descrieri amănunţite ale limitelor acestora . Pentru parcurile 65 naţionale şi natural, în anul 2005, s-au materializat în teren limitele acestora. Administrarea parcurilor naţionale şi natural sunt încredinţate prin contracte de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor, care în teritorii are structurii de administraţie (3 structuri de administraţie a parcurilor naţionale se află în judeţul Caraş-Severin). În anul 2005 au fost atribuite în custodie Direcţiei Silvice 4 rezervaţii naturale din afara parcurilor şi o rezervaţie a fost atribuită unei primării. . În zonele de conservare specială create în anul 2003 prin Ordinul Ministrului Agriculturii , Pădurilor şi Mediului nr. 552 / 2003 sunt incluse rezervaţiile naturale, rezervaţia ştiinţifică şi ariile de protecţie specială avifaunistică din parcurile naţionale şi parcul natural în care nu se desfăşoară activităţi de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi nici alte forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecţie şi / sau de conservare . Cu privire la starea ariilor protejate facem următoarele precizări: Starea habitatelor naturale din zona ocupată cu păduri din etajele de cvercinee, fag şi răşinoase şi din etajul subalpin şi cu deosebire a celor din zonele speciale de conservare, integral protejate, se află într-o stare favorabilă; În cuprinsul ariilor protejate din zona staţiunii balneo–climaterice Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, 3 Ape, Semenic şi nu numai, unele tipuri de habitate care constituie mediul de viaţă pentru speciile de floră şi faună sălbatică, sunt modificate prin acţiuni de turism necontrolat, poluări cu deşeuri industriale şi menajere, păşunat abuziv, tăieri ilegale de arbori etc., Tipurile de habitate acvatice din apele curgătoare de deal şi şes şi din lacul de acumulare Porţile de Fier sunt afectate de poluări cu deşeuri industriale şi menajere , a braconajului în perioadele de prohibiţie , ca şi datorită capturării de specii de peşti prin metode şi procedee interzise de lege ; În etajul alpin habitatele specifice jneapănului sunt grav afectate prin tăierea acestei specii pentru extinderea suprafeţelor păşunabile; Unele tipuri de habitate naturale din ariile protejate sunt afectate şi de faptul că până în prezent nu s-a realizat rearondarea fondurilor de vânătoare din parcuri şi zone speciale de conservare deşi s-au făcut mai multe intervenţii la direcţia de resort din minister; Flora şi fauna sălbatică este supusă permanent unor presiuni antropice prin tăieri ilegale în proporţii foarte mari a arborilor forestieri din fondul forestier naţional şi de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestuia , datorită nerespectării regulilor silvice în exploatările forestiere , păşunatul abuziv în zone şi perioade interzise , recoltarea plantelor şi capturarea animalelor sălbatice prin procedee contrar prevederilor legale şi din zone cu populaţii reduse , exploatări miniere , turism necontrolat şi poluări cu praf , pulberi şi substanţe nocive emanate de combinatele siderurgice şi de alte instalaţii industriale. Starea ariilor naturale protejate este afectată şi datorită următoarelor cauze: Consiliile locale ale unităţilor administrativ – teritoriale nu acordă cu suficientă măsură atenţia cuvenită protecţiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor naturii , fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone în foarte multe situaţii agresate de diferiţi cetăţeni ai localităţilor, cu deosebire din cele rurale ; Structurile parcurilor naţionale şi natural sunt în general tinere , cu puţină experienţă şi cu număr de persoane redus lipsind în special rangerii , din care cauză acţiunile de pază a ariilor se desfăşoară la un nivel scăzut ;
66 În anul 2005 s-au întreprins încă puţine acţiuni prin mass-media , comunicări ştiinţifice, organizarea de întâlniri şi simpozioane şi altele pentru conştientizarea şi educarea populaţiei în vederea participării acesteia într-o proporţie sporită la aplicarea măsurilor de protecţie şi conservare a naturii în general şi a ariilor protejate în special.
Zona Ostrov Calinovaţ Rezervaţia naturală Cheile Nerei Beuşniţa
6.1.4. Rezervaţia Biosferei Nu este cazul. 6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Presiunile antropice asupra diversităţii de organisme vii din ecosistemele terestre şi acvatice s-au exercitat mai accentuat în cele din fondul forestier şi într-o măsură mai redusă în cele din fondul funciar agricol . În fondul forestier presiunile antropice , s-au produs în pădurile domeniu public al statului , domeniul public al unităţilor administrativ – teritoriale şi în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice . Astfel prin fapte săvârşite fără drept de persoane neindentificate s-au tăiat ilegal din fondul forestier arbori în volum de 2230,735 m.c. cu o valoare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere de 23 680 RON . De asemenea de pe păşuni împădurite şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional s-au tăiat arbori în volum de 5 406, 990 mc cu o valoare a pagubelor 6 415 ron lei. În exploatările forestiere realizate pe suprafaţa de 92 941 ha care include pe lângă suprafeţele parcurse cu tăieri de regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere şi tăierile de igienizare a pădurilor prin extragerea arborilor uscaţi , dezrădăcinaţi sau doborâţi de vânt şi zăpadă, etc., s-au înregistrat presiuni exercitate de către agenţii economici asupra diversităţii biologice şi a ecosistemelor forestiere prin nerespectarea regulilor silvice de recoltare , colectare şi transport tehnologic al lemnului . Astfel s-au tăiat şi vătămat prin rupere şi zdrelire arbori care nu au fost destinaţi tăierii , prin nerespectarea tehnologiilor aprobate de scoatere a lemnului din păduri s-au distrus seminţişuri naturale viabile , s-au produs eroziuni de soluri cu formarea de ogaşe şi ravene , iar prin trecerea cu utilaje prin vad s-au adus importante prejudicii apelor curgătoare În multe situaţii intervenţiile umane cu încălcarea prevederilor amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor în păduri , s-a ajuns la 67 brăcuirea şi degradarea unor arborete valoroase ecologic şi economic şi chiar la reducerea suprafeţei acestora. În acest context precizăm că din pădurile mature se extrag prin tăieri masive speciile valoroase de foioase cum sunt cireşul, paltinul, frasinul, în arboretele de fag şi cvercinee arborii se taie pe alese preponderent cei de dimensiuni mari cu lemn calitativ superior destinat producţiei de furnire tehnice şi estetice. În pădurile retrocedate , mai ales în cele proprietate privată se fac tăieri unice (de defrişare ) de teama proprietarilor că acestea vor fi prelucrate din nou de stat . De asemenea consecinţe cu influenţe negative se vor produce asupra unor viitoare poduri prin modificarea compoziţiei tipurilor natural fundamentale urmare a introducerii în proporţii ridicate a răşinoaselor în compoziţiile de regenerare , uneori chiar în afara arealului natural al acestora. Prin construcţia drumurilor forestiere în regiunea de munte cu teren frământat şi pante foarte mari prin neaplicarea tehnologiilor prevăzute în proiecte se produc în unele cazuri alunecări şi surpări care pot influenţa chiar echilibrul versanţilor. Asemenea fenomene s-au produs prin lucrările de reabilitare a drumului naţional Berzasca – Moldova Nouă . Prin acţiuni de vânătoare exercitate contrar prevederilor legale, mai ales în parcurile naţionale şi zonele speciale de conservare se aduc grave prejudicii faunei sălbatice prin capturarea de specii carnivore mari şi de păsări supuse regimului integral de protecţie şi conservare . Prin activităţi de pescuit în apele de munte şi de şes , precum şi de piscicultură în fluviul Dunărea, în perioade şi prin metode nepermise se reduc efectele piscicole, cu deosebire cele din specii valoroase (păstrăv, somn, şalău, ştiucă etc.). La controalele efectuate cu privire la recoltarea şi capturarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică s-au întâlnit situaţii în care fructe precum afinele s-au recoltat prin metode interzise (cu piepteni special confecţionaţi ) ceea ce are ca efect scăderea potenţialului productiv al staţiunilor precum şi capturarea de melci la vârste mici , în perioada de creştere şi la dimensiuni sub cele prevăzute în reglementările tehnice . Presiuni asupra diversităţii biologice din fondul forestier se produc prin păşunat abuziv, care este interzis prin lege, cu deosebire prin consumarea florei timpurii din păduri, înainte de înfrunzirea acestora, precum şi prin consumarea mugurilor şi lujerilor seminţişurilor naturale. Pe pajiştile naturale de pe teritoriul multor localităţi prin păşunat în perioade nepermise şi cu efective care depăşesc capacitatea de suport a acestora , sunt afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică , iar prin aplicarea în terenuri agricole arabile situate în pantă de tehnologii fără luarea în considerare în toate situaţiile a condiţiilor staţionare se produc eroziuni ale solului cu influenţe negative asupra productivităţii şi producţiei vegetale. Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităţii biologice se produc prin activităţi de exploatare a resurselor minerale în cariere de suprafaţă sau prin exploatări subterane din zonele Moldova Nouă şi Ruschiţa, precum şi a cărbunelui din zona Aninei, prin degradarea terenurilor în urma excavaţiilor şi a stocării sterilului fără a fi urmate de lucrări de reconstrucţie ecologică. Turismul necontrolat practicat intens în judeţul Caraş Severin cu deosebire în zona balneo – climaterică Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia , Semenic, 3 Ape incluse şi în parcuri naţionale crează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice , neliniştirea speciilor de animale , degradarea solurilor în pantă prin crearea de poteci la întâmplare , precum şi prin campări şi focuri deschise în loc. 68 locuri nepermise , aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum , etc. Combinatele siderurgice Reşiţa şi Oţelu Roşu eliberează în atmosferă cantităţi de praf şi pulberi ca şi oxizi de sulf, azot şi carbon care afectează flora şi fauna sălbatică din zonele limitrofe , dar şi starea de sănătate a populaţiei. 6.2. BIOSECURITATEA
Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin nu sunt operatori ai plantelor superioare modificate genetic şi nici locaţii cu suprafeţe cultivate cu acestea 6.2.3 Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente Nu e cazul
6.2.4 Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate genetic asupra sănătăţii umane şi mediului
Nu e cazul
6.3. STAREA PĂDURILOR
6.3.1. Fondul forestier Fondul forestier al judeţului Caraş-Severin este de 438 638 ha din care 348 486 reprezintă proprietate publică a statului administrată de Regia Naţională a Pădurilor, 186 698 ha proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale, 18 992 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi 11 004 ha proprietate privată a persoanelor fizice. Din datele prezentate rezultă că pădurile ocupă 98,2 % din suprafaţa totală a fondului forestier, iar alte terenuri 1,8 %. Din totalul pădurilor de 438 638 ha răşinoasele ocupă 56 255 ha respectiv 13,2 %, iar foioasele 374 436 respectiv 86,8 %. Suprafaţa de 6858 ha (1,8 %) din fondul forestier încadrată la alte terenuri cuprinde terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică (64 ha), terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică (1071ha), terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră (2 601 ha), terenuri afectate împăduririi (2 42 ha) şi terenuri neproductive (1 562 ha). Menţionăm şi faptul că din suprafaţa totală a pădurilor de 379 585 ha, pădurile încadrate în grupa I a cu rol de protecţie ocupă 231 263 ha (60,3 %), iar pădurile încadrate în grupa a II cu rol de producţie şi protecţie ocupă 148 322 ha (39,7 %). Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă, grupe de specii şi forme de proprietate este redată în anexa Tabel 6.3.1.1. Fondului forestier - forme de proprietate
NR. SUPRAFEŢE DE PĂDURE DESTINATAR Gr. II –a (producţie şi CRT. Gr. I –a (protecţie) protecţie ) 1 Regia Naţională a Pădurilor 218 436 123 616 2 Unităţi adm. teritoriale 8 661 9 903 3 Persoane juridice 4 112 3 898 4 Persoane fizice 54 10 905 TOTAL 231 263 148 322
Tabel 6.3.1.2. Situaţia Fondului Forestier 69
MASĂ SUPR ESENŢA FORMA DE PROPRIETATE LEMNOASĂ (HA) BRUTĂ (MII MC) 1 2 3 4 Răşinoase Proprietate de stat 42 977 10 357,5 Proprietate a unităţii administrative 6 339 1 343,9 teritorială Proprietate privată 2 608 378,2 În afara fondului forestier 4331 437,4 Total 56 255 12 507,0 Foioase Proprietate de stat 299 075 66 992,8 Proprietate a unităţilor administrativ 12 225 2420,5 teritoriale Proprietate privată 16 361 1 783,3 În afara fondului forestier 46 775 3 975,9 Total 374 436 75172,50 Alte terenuri (terenuri Proprietate de stat 6 434 - ce servesc, nevoilor Proprietate a unităţii administrative 134 - de producţie silvică şi Proprietate privată 23 - de administraţie În afara fondului forestier 1 356 - forestiere neproduc., Total 7947 - afectate împăduriri, etc) TOTAL Proprietate de stat 348 486 77 350,3 Proprietate a unităţii administrativ 186 698 3 764,4 teritoriale Proprietate privată 18 992 2161,5 În afara fondului forestier 52 462 4 413,3 Total 438 638 87 689,5
6.3.2. Funcţia economică a pădurilor Pădurile îndeplinesc funcţii multiple ecologice economice şi sociale. În raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor codului silvic pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice sunt zonate funcţionale pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, în raport de care se stabileşte regimul de gospodărire al acestora. Astfel zonarea funcţională cuprinde două grupe şi anume : • Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie ; • Grupa a II – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie În raport cu natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I se încadrează în următoarele subgrupe funcţionale: 1. Păduri cu funcţii de protecţie a apelor ; 2. Păduri cu funcţii de protecţie a solului ; 3. Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali; 4. Păduri cu funcţii de recreare ; 5. Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier; Subgrupele conţin mai multe categorii funcţionale stabilite prin amenajamentele silvice în raport cu funcţia prioritară atribuită arboretului . Funcţia economică a pădurii are ca obiectiv prioritar producţia de lemn care constituie produsul de bază precum şi o serie de alte produse valoroase cum sunt : 70 produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, plante medicinale din flora spontană, resurse melifere, seminţe forestiere, răşină, furaje, etc.; Reglementarea acţiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează prin amenajamentul silvic, în condiţiile în care să nu fie afectată buna gospodărire a pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale pădurilor.
Cheile Nerei
Funcţia economică a pădurii privind producţia de lemn are în vedere următoarele obiective : Producerea în principal de arbori groşi şi de calitate superioară în vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice ; Producerea în principal de arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea ; Producerea în principal de arbori mijlocii şi subţiri pentru lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări; Recoltarea masei lemnoase din procesul de exploatare al arborilor se realizează prin aplicarea diferenţiată a tratamentelor în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc pădurile în cadrul celor două grupe funcţionale, condiţiile social–economice şi tehnico–organizatorice . Fondul de producţie al pădurilor din judeţ este de 87 689,5 mc, determinat în raport de mărimea suprafeţei ocupate de păduri, specii forestiere , proporţia arborilor de diferite vârste şi mărimi, consistenţa arboretelor şi clasele de producţie . Posibilitatea anuală a pădurilor în raport de care se stabileşte cota de tăiere este de 964,6 mii m.c. masă lemnoasă din care produse din tăieri de îngrijire 144,2 mii mc (rărituri 130,2 mii m.c. şi curăţiri 14,0 mii mc) şi din tăieri de igienă 146,4 mii m.c În anul 2005 s-a recoltat un volum de 520,29 mii m.c. masă lemnoasă din care tăieri de produse principale inclusiv din tăieri de conservare rezultat prin aplicarea de tratamente intensive în arborete ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice şi din tăieri de îngrijire în arborete tăiere şi din produse de igienă rezultate din curăţirea pădurilor de arbori căzuţi şi rupţi de vânt şi zăpadă , mai mic faţă de posibilitatea anuală . În anul 2005 pe lângă lemn pădurea a furnizat şi alte produse, din care menţionăm:
71 Fructe de pădure (afine , mure , măceşe , coarne , porumbe , etc.), 150 to. ciuperci comestibile (hribi, gălbiori, ghebe , crăiţe ), 70 to. plante medicinale şi părţi şi produse din acestea 38,3 to.; Carne de vânat şi vânat în vin, piei de vânat etc., 15 to.
6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2005 din pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative şi din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice pentru agenţii economici şi pentru aprovizionarea populaţiei este de 520,29 mii m.c. şi se situează. sub nivelul posibilităţii anuale a pădurilor. De menţionat este şi faptul că din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier s-a pus în circuitul economic cantitatea de 6,1 mii m.c. masă lemnoasă sub formă de lemn de lucru şi lemn pentru foc.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2005 din fondul forestier, în volum de 503,4 mii m.c. a fost atribuită agenţilor economici iar restul mii mc s-a recoltat pentru aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de lucru şi lemn de foc. Cea mai mare cantitate de lemn pusă în circuitul economic pentru agenţii economici s-a realizat din tăieri de produse principale şi s-a materializat în buşteni pentru furnire estetice şi tehnice, buşteni pentru cherestea , lemn pentru celuloză PAL şi PFL şi pentru lemn de foc , iar din rărituri s-a obţinut în principal lemn pentru construcţii , lemn pentru diverse utilizări (celuloză , PAL şi PFL) şi lemn de foc. Din totalul masei lemnoase puse în circuitul economic ponderea cea mai mare o deţine fagul (527,9 mii mc) urmat de speciile de răşinoase (83,0 mii mc), stejari (68,0 mii mc), diverse specii tari (60,4 mii mc ) şi diverse specii moi (58,9 mii mc). Situaţia masei lemnoase puse în circuitul economic pentru agenţii economici şi aprovizionarea populaţiei pe natură de proprietate este redată în anexă.
Tabel 6.3.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic DIVERSE DIVERSE NR. DENUMIREA TOTAL COL RĂŞINOASE FAG STEJAR SPECII SPECII CRT. INDICATORILOR (2+3+4+5+6) TARI MOI A B 1 2 3 4 5 6 I Din pădurile proprietate publică a statului 1 Total din care : 665,0 64,1 456,9 42,8 53,3 47,6 Produse 2 570,5 55,2 404,6 40,7 37,1 32,9 principale Produse 3 86,9 7,5 49,7 1,0 15,7 13,0 secundare Produse de 4 7,6 1,7 2,6 1,1 0,5 1,7 igienă II Din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale 5 Total din care 23,7 0,1 19,3 2,1 0,6 1,6 Produse 6 22,6 0,1 18,7 2,1 0,3 1,4 principale Produse 7 0,5 - - - 0,3 0,2 secundare Produse de 8 0,6 - 0,6 - - - igienă III Din pădurile proprietate privată 9 Total din care 14,6 0,2 10,4 1,3 1,3 1,4 Produse 10 14,3 0,2 10,3 1,2 1,3 1,3 principale 72 Produse 11 0,3 - 0,1 0,1 - - secundare IV Din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 12 Total 0,1 - - - - 0,1 Cap 2 Masă lemnoasă pusă în circuitul economic pentru aprovizionarea populaţiei I Din pădurile proprietate publică a statului 1 Total din care 72,0 16,3 31,6 5,3 1,6 7,2 Produse 2 33,1 11,9 13,5 1,3 3,8 2,6 principale Produse 3 23,1 1.9 11.3 1.8 4.9 3.2 secundare Produse de 4 15,8 2,5 6,8 2,2 2,9 1,4 igienă II Din pădurile proprietate a unităţilor (administrativ teritoriale ) 5 Total din care: 9,8 0,2 5,3 1,9 1,9 0,5 Produse 6 4,3 0,1 2,4 1,3 0,4 0,1 principale Produse 7 1,0 - 0,6 - 0,4 - secundare Produse de 8 4,5 0,1 2,3 0,6 1,1 0,4 igienă III Din pădurile proprietate privată 9 Total din care 13,0 2,1 4,4 4,2 1,7 0,6 Produse 10 2,7 0,3 0,7 1,4 0,3 - principale Produse 11 0,9 0,8 0,1 - - - secundare Produse de 12 9,4 1,0 3,6 2,8 1,4 0,6 igienă IV din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier 13 Total 6,0 - 3,1 1,3 1,5 0,1
6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Pădurile din judeţul Caraş–Severin ocupă variate forme de relief, începând cu cele de câmpie şi continuând cu cele din regiunile de deal şi munte . Pădurile proprietate publică a statului , proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice în suprafaţă de 348 486 ha , ocupă terenuri din regiunea de câmpie , deal şi munte după cum urmează: păduri situate în regiunea de câmpie 57 989,51 (14,5 %) păduri situate în regiunea de deal 200 445,00 (60,7,%) păduri situate în regiunea de munte 94 051,02 (24,8 %)
Total 348 486 ,00 (100 %)
Din repartiţia pădurilor pe regiuni rezultă că cea mai mare suprafaţă o deţin pădurile din regiunea de deal , urmate de vegetaţia forestieră din regiunea de munte şi cele de câmpie. Vegetaţia forestieră din regiunea de câmpie este reprezentată de formaţii forestiere constituite din şleauri cu stejar pedunculat , cerete şi cereto – gârniţe , foarte rar stejărete pure de stejar pedunculat , şleauo - cerete şi cereto - şleauri. Dintre tipurile de pădure din regiunea de câmpie mai importante menţionăm următoarele: 1. Stejăret de câmpie înaltă –este localizat pe câmpii înalte neinundabile şi este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai găsesc : cerul, gârniţa,
73 carpenul, ulmul de câmp, frasinul. Se găsesc şi unele faciesuri cu cer; carpen în etajul dominat; jugastrul şi arţar tătăresc; tei argintiu; frasin. 2. Ceret pur - Arboretele de cer pur se află în câmpiile înalte spre regiunea deluroasă şi lor li se adaugă uneori: gârniţa, stejarul pedunculat, carpenul, jugastrul, arţarul tătărăsc, teiul argintiu, părul pădureţ etc. De obicei aceste specii sunt diseminate. 3. Gârniţet pur- localizat pe şesurile înalte, deasupra ceretelor pure. În unele cazuri gârniţa este în amestec cu cer, stejar pedunculat, jugastru, măr şi păr pădureţ. 4. Şleau normal de câmpie – este tipul cel mai reprezentativ şi cel mai important din punct de vedere economic, format din stejar pedunculat, tei, frasin, uneori şi paltinul de câmp. 5. Alte tipuri de pădure sunt cereto – gârniţetele şi şleao – ceretele care ocupă suprafeţe destul de reduse. Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată prin alternanţa de gorunete şi făgete şi mai puţin prin şleauri de deal şi alte amestecuri. Speciile de cer şi gârniţă apar pe alocuri sub formă de insule. Caracteristica principală a părţii de sud este dată de bogăţia elementelor termofile (pinul negru, castanul comestibil, alunul turcesc, cărpiniţa etc, ). De asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cireş, tei , carpen dintre foioase şi brad dintre răşinoase) ocupă suprafeţe întinse. În cadrul formaţiilor de făgete , amestecuri de fag cu diferite foioase şi a gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative: 1. Făget de deal cu floră de mull – este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, gârniţa, carpenul, teiul, etc. Este de productivitate superioară, iar regenerarea naturală se produce foarte activ. 2. Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull – este localizat în sudul Banatului, pe pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Arboretele sunt bietajate, etajul dominant este format din fag, diseminat se mai găsesc: alunul turcesc, paltinul de munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie. 3. Făget de dealuri cu Rubus hirtus – este mai puţin răspândit . Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă gorunul în proporţie de până la 0,2 . Diseminat se află paltinul de munte şi de câmp. Creşterea arboretelor este destul de activă, iar productivitatea mijlocie. 4. Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea superioară şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă diseminat: gorunul , carpenul, cireşul, frasinul etc. 5. Şleau de deal cu fag – este bine reprezentat în sudul Banatului. Arboretele sunt compuse din fag, carpen , tei argintiu mai rar, tei pucios, frasin, cireş, ulm de munte. Arboretele au o creştere destul de activă şi sunt de productivitate mijlocie. 6. Alte tipuri sunt Făgeto – Carpinet cu floră de mull, Făgeto – Carpinet cu Carex pilosa întâlnite frecvent , au creşterea destul de activă şi activă, productivitatea mijlocie până la superioară, se regenerează uşor pe cale naturală. 7. Gorunet normal cu floră de mull – arboretele se găsesc la altitudini de 200 – 750 m, pe platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor .
74 Arboretele sunt constituite din gorun , diseminat se mai găsesc, specii de cer , gârniţă, fag, carpen , jugastru, tei , etc. 8. Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida – arboretele se găsesc la altitudine de 300 – 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun , la care se adaugă în stare diseminată fag, carpen , ulm de munte, jugastru, de productivitate mijlocie. Vegetaţie din zona forestieră din regiunea de munte Munţii Banatului şi Poiana Rusca sunt dominaţi de făgetele pure care se întind pe suprafeţe foarte mari reuşind să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar insule de brădeto – făgete la care se mai adaugă brădetele pure. În această regiune sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri de deal şi chiar cerete şi gârniţete dar numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele: 1. Brădet normal cu floră de mull. Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri şi în părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000 m . Arboretele sunt compuse din brad la care se adaugă fagul, paltinul de munte şi foarte rar molidul, mesteacănul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag. 2. Brădeto – făget normal cu floră de mull. Arboretele se găsesc la altitudini de 600 – 1200 m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arberetele sunt constituite din brad şi fag, amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de munte , mai rar carpenul. Productivitatea arboretelor este superioară, iar regenerarea se produce cu uşurinţă. 3. Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete . Arboretele sunt formate din brad şi fag, larg răspândite , de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul de munte , mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar regenerarea naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal. 4. Brădet amestecat se află pe platouri, la 600 – 650 m altitudine de productivitate superioară cu cca. 0,5 brad şi 0,5 diverse foioase (fag, gorun, carpen , tei pucios, cireş etc.) 5. Pin negru cu mojdrean pe calcar . Se află la altitudini de 700 – 900 m , expoziţii sudice şi sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de calcar tectonic. 6. Făget normal cu flori de mull . Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la altitudini de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină, de productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ. 7. Făget montan cu Rubus hirtus . Se află la altitudini de 700 – 1350 m pe expoziţii însorite, sudice, vestice, sud – estice şi sud – vestice, mai mult la baza versanţilor , pe locuri aşezate, mici platouri, mai rar pe coaste înclinate. Arboretele sunt de productivitate mijlocie, constituite din fag, la care se adaugă diseminat bradul , mai rar molidul şi paltinul de munte. Făget montan cu Luzula albida şi Făget montan cu Vaccinium myrtillus, destul de larg răspândite, la altitudini de 700 – 1400 m de productivitate inferioară.
6.3.5 Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Caraş-Severin, în anul 2005 Situaţia suprafeţelor infestate de insecte defoliatoare s-a întocmit de Direcţia Silvică Reşiţa pentru Lymantria dispar, geometride şi Tortrix viridana . Procentele probabile de defoliere s-au stabilit pe baza analizelor Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, după ouă pentru Lyntria dispar şi după ouă şi fluturi pentru Tortrix viridana. 75 Geometridele (cotari - în principal Operophtera brumata) au fost semnalate pe suprafaţa de 3978,2 ha în raza ocoalelor silvice: Băile Herculane-471,2 ha.,Moldova Nouă-1857 ha., Bocşa Montană-1650 ha.. Atacurile produse de aceşti dăunători au fost de intensitate slabă şi foarte slabă, neuniforme, Suprafaţa totală efectiv infestată de cotari este de 984 ha. Întreaga suprafaţă este supusă supravegherii în anul 2006 nefiind necesare lucrări de combatere, suprafaţa încadrându-se în zona de supraveghere. Tortrix viridana a fost depistată în raza ocoalelor silvice Păltiniş 95,8 ha, Mehadia 159,9 ha , Băile Herculane 1096 ha , Berzasca 1372 ha, Moldova Nouă 1580 ha, Sasca Montană 246 ha, Oraviţa 2662 ha.,Reşiţa 1979 ha., Bocşa Montană 135 ha., Bocşa Română 548 ha, Caransebeş 135 ha. Suprafaţa totală efectiv infestată este de 2653,1 ha. Având în vedere caracterul dispersat al vătămărilor, intensitatea redusă a atacurilor pe baza buletinelor de analiză eliberate de I.C.A.S.Timişoara, precum şi capturile reduse de fluturi înregistrate cu ajutorul curselor feromonale ATRAVIR, în conformitate cu instrucţiunile nr. 552 N.G./17.02.1990, întreaga suprafaţa de 2653,1 ha. Se presupune să fie inclusă în zona de supraveghere.
Caracterul vătămărilor este dispersat, intensitatea redusă, fapt pentru care suprafeţele infestate sunt incluse în zonele de supraveghere. Lymantria dispar s-a semnalat pe 9016,2 ha în raza ocoalele silvice Mehadia- 415,8 ha., Băile Herculane – 3387,5 ha., Moldova Nouă - 604,8 ha.,Berzasca – 4608,1 ha. Dăunătorul va produce defolieri foarte slabe pe 1283,4 ha; slabe pe 970,5 ha.; medii pe 1250,7 ha., puternice pe 1102,3 ha şi foarte puternice pe 3898,6 ha . Suprafaţa efectiv infestată este de 8505,5 ha din care pe ocoalele silvice : Mehadia -322,3 ha., Băile Herculane – 2996,4 ha, Berzasca – 4608,1 ha. şi Moldova Nouă – 578,7 ha. Menţionăm că în ocolul silvic Mehadia 322,3 ha. este situat în Parcul naţional Domogled – Valea Cernei (zona de conservare specială), în Ocolul silvic Băile Herculane 1969,2 ha sunt incluse în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Din suprafaţa infestată de 4608,1 ha. Din Ocolul Silvic Berzasca 3962,6 ha. Sunt incluse în Parcul Natural Porţile de Fier. Consiliile ştiinţifice ale celor două parcuri au avizat efectuarea de combateri pe suprafaţa celor parcuri după cum urmează: pe raza Ocolul Silvic Băile Herculane – 31 ha. şi pe raza Ocolului Silvic Berzasca - 32 ha. Pentru prevenirea defolierilor s-au propus pentru 2005 următoarele măsuri: Efectuarea de combateri împotriva defoliatorului Lymantria dispar pe o suprafaţă de 63 ha din care pe ocoalele silvice: Băile Herculane – 31 ha., Berzasca- 32 ha. Devizul lucrărilor de combatere a defoliatorului Lzmantria dispar are valoare de 8701 lei. Se va asigura în permanenţă o stare fitosanitară corespunzătoare în pădurile de foioase infestate cu insecte defoliatoare prin marcarea şi extragerea la timp a arborilor uscaţi sau în curs de uscare, îndeosebi în pădurile de stejari afectate de uscare. Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de uscare a arborilor pe picior în pădurile de cverginee, se va acţiona pentru realizarea măsurilor stabilite prin Ord.165/1988, insistându-se în mod deosebit pentru reconstrucţia ecologică a arboretului afectate de acest fenomen. Crearea condiţiilor propice înmulţirii păsărilor insectivore şi a muşuroaielor de furnici. La ecloziunea omizilor, Direcţia Silvică Reşiţa şi ocoalele silvice din subordine vor verifica toate suprafeţele infestate cu insecte defoliatoare,
76 pentru stabilirea densităţii reale a populaţiei acestora şi a vătămărilor reale ce se vor produce. Pentru stabilirea unei prognoze cât mai exacte a vătămărilor, se vor insista asupra culegerii de date şi probe revelatoare din teren, la timpul potrivit şi în zonele afectate, antrenând în acest sens alături de personalul de teren şi personalul tehnic specialitatea de la ocoale şi direcţia silvică. În aceste condiţii Comisia tehnico-economică a Direcţiei Silvice Reşiţa analizând documentaţia prezentată de ocoalele silvice: AVIZEAZĂ FAVORABIL constituirea zonei de supraveghere în suprafaţă de 2653,1 ha.: pentru dăunătorul Tortrix viridana, 984 ha., pentru dăunătorii din familia Geometridelor (cotari) şi 8442,5 ha., pentru dăunătorul Lymantria dispar. constituirea zonei de combatere în suprafaţă de 63 ha. pentru dăunătorul Lymantria dispar. De menţionat este şi faptul că în pădurile judeţului Caraş-Severin s-au evaluat un număr total de 6731 arbori cuprinşi în sondaje cu caracter permanent ale reţelei naţionale de monitoring. Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie -15 septembrie 2005, iar culegerea , validarea şi prelucrarea automată a datelor la nivelul ocoalelor şi Direcţiei Silvice în perioada 25 septembrie – 30 decembrie 2005. Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost : defolierea – decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice , datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor. Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire 95 %, o precizie de ±2 % şi o eroare de reprezentativitate de 1,02% , reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivel judeţean pe total specii , grupe de specii (răşinoase, foioase, cvercinee, etc.) şi principalele specii. Tabel 6.3.5.1. Gradul de defoliere a arborilor în 2005, pe clase de vârstă
NR. NUMĂR / PROCENTE ARBORI CU DEFOLIERE CLASE DE ARBO VÂRSTĂ RI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 INVEN. 0-20 ani 71 67 38 20 9 1 206 34,5 32,5 18,4 9,7 4,4 0,5 21-40 ani 463 199 125 47 5 1 17 857 54,0 23,2 14,6 5,5 0,6 0,0 2,0 41- 60 ani 524 317 418 135 60 17 3 3 1 6 1484 35,3 21,4 28,2 9,1 4,0 1,1 0,2 0,2 0,1 0,4 61-80 ani 594 281 194 85 29 15 2 7 1207 49,2 23,3 16,1 7,0 2,4 1,2 0,2 0,6 81-100 ani 564 310 208 106 46 12 5 5 2 3 1261 44,7 24,6 16,5 8,4 3,6 1,0 0,4 0,4 0,2 0,2 101-120 313 86 72 61 19 6 5 3 565 55,4 15,2 12,7 10,8 3,4 1,1 0,9 0,5 >120 ani 451 266 215 111 55 30 9 5 1 8 1151 39,2 23,1 18,7 9,6 4,8 2,6 0,8 0,4 0,1 0,7 Total 2980 1526 1270 565 223 80 24 17 4 42 6731 44,1 22,7 18,9 8,4 3,3 1,2 0,4 0,3 0,1 0,6
Rezultă că din numărul total de 6731 arbori evaluaţi în anul 2005, un procent de 66,8 % au fost practic sănătoşi (clasele de defoliere 0-1) iar 30,6 vătămaţi (clasele 2-4)
Tabel 6.3.5.2. Decolorarea pe clase de vârstă – toate speciile , în anul 2005
77 NR. NUMĂR ŞI PROCENTE ARBORI CU DECOLORARE CLASE DE ARBO VÂRSTĂ RI 0 1 2 3 4 5 6 7 INVEN. 0-20 ani 127 71 7 1 1 8 79 206 61,6 34,5 3,4 0,5 0,5 3,9 38,4 21-40 ani 639 204 11 3 3 14 2181 857 74,5 23,8 1,3 0,4 0,4 1,7 25,5 41- 60 ani 924 435 122 2 1 3 125 560 1484 62,3 29,3 8,2 0,1 0,1 0,2 8,4 37,7 61-80 ani 873 257 74 1 2 3 77 334 1207 72,3 21,3 6,1 0,1 0,2 0,3 6,4 27,7 81-100 ani 906 246 106 1 2 3 109 355 1261 71,8 19,5 8,4 0,1 0,2 0,3 8,7 28,2 101-120 363 139 60 3 3 63 202 565 64,3 24,6 10,6 0,5 0,5 11,1 35,7 >120 ani 849 280 15 7 7 22 302 1151 73,8 24,3 1,3 0,6 0,6 1,9 26,2 Total 6731 4681 1632 395 7 16 23 418 2050 69,6 24,2 5,9 0,1 0,2 0,3 6,2 30,4
6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri Suprafaţa totală a pădurilor parcurse cu tăieri în anul 2005 este de 36 866 ha din care : În păduri proprietate publică a statului 36 866 ha În păduri proprietate publică a unităţilor teritorial administrative 3742 ha În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice 1445 ha De menţionat este şi faptul că în terenurile cu vegetaţie forestieră proprietate a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a persoanelor private situate în afara fondului forestier s-au efectuat tăieri de arbori pe suprafeţe de 4087 ha . În pădurile din fondul forestier s-au aplicat următoarele grupe de tăieri :
1. Tăieri de regenerare în codru şi crâng , tăieri de conservare şi tăieri de substituire – refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe suprafaţa de 5 594 ha. Tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin aplicarea de tratamente intensive care au asigurat concomitent cu recoltarea lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic în proporţie de 70 – 80 % din suprafaţa parcursă cu tăieri . 2. Tăieri de produse accidentale pe suprafaţa de 12 677 ha pentru punerea în circuitul economic al lemnului rezultat din calamităţi naturale (doborâturi de vânt şi de zăpadă, uscarea în masă a bradului , alunecări de teren, etc.) 3. Operaţiuni de igienă şi din acţiunea de curăţire a pădurilor s-au realizat pe suprafaţa de 10 905 ha . Prin aceste acţiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic importante cantităţi de lemn din arbori uscaţi în mod natural , rupţi, dezrădăcinaţi , etc. 4. Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări , curăţiri , rărituri -7690) prin care s-a realizat promovarea şi menţinerea în arborete a speciilor valoroase , selecţia artificială a arborilor , stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor , precum şi obţinerea unor cantităţi de lemn de mici dimensiuni pentru construcţiile rurale , PAL , PFL , lemn de celuloză şi lemn de foc. Cu privire la tratamentele aplicate în cadrul regimului de codru şi crâng facem următoarele precizări: Tratamentele aplicate în cadrul regimului codru regulat şi codru grădinărit sunt: tratamentul tăierilor progresive şi al tăierilor succesive care s-au aplicat 78 în cadrul codrului regulat şi tăieri de transformare de la codru regulat la codru grădinărit şi tăieri grădinărite în cadrul codrului neregulat . În arboretele de salcâm s-a aplicat tratamentul tăierilor în crâng pe pachete mici de până la 3 ha cu regenerare naturală integrală; Tăierile de substituire – refacere s-au aplicat prin tăieri unice , în arboretele slab productive , brăcuite şi degradate antropic , sau situate în condiţii staţionare necorespunzătoare ; Lucrări speciale de conservare s-au aplicat în arboretele de vârste înaintate situate în condiţii grele de vegetaţie în scopul îmbunătăţirii sau menţinerii stării fitosanitare asigurarea permanenţei pădurii, precum şi pentru îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie atribuite acestora.
6.3.7 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Judeţul Caraş-Severin are un procent mare de împădurire situându-se pe locul doi după Suceava . Vegetaţia forestieră ocupă suprafaţa de 387 754 ha, din care păduri 380 906 ha respectiv 44,6 % din suprafaţa totală a judeţului şi 52 426 ha respectiv 6,2 % reprezintă vegetaţie forestieră situată în afara fondului forestier . Din datele prezentate rezultă ca procentul de împădurire în judeţul Caraş- Severin este de 50,7 % , fiind unul din cele mai ridicate din judeţele ţării. De asemenea suprafaţa medie cu vegetaţie forestieră pe cap de locuitor este de 1, 29 ha iar a pădurilor de 1,16 ha, ceea ce situează judeţul Caraş-Severin, cu mult peste media pe ţară care este de numai 0,27 ha . Pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi al persoanelor juridice ca şi terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier sunt foarte bine prezentate în zonele de deal şi munte şi bine în zona de câmpie. Dat fiind procentul mare de împădurire în toate zonele de vegetaţie , apreciem că în judeţul Caraş-Severin nu există zone cu deficit de vegetaţie forestieră fapt care din acest punct de vedere nu se poate pune problema realizării de lucrări de împădurire . Având în vedere faptul că în judeţ există în sectorul agricol mari suprafeţe de terenuri neproductive datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaţă în faze înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi suprafeţe mari de teren ocupate cu halde de steril rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră ca şi multe cariere părăsite, rămase de la exploatarea de suprafaţă a minereurilor şi şisturilor bituminoase (Anina ) se impun măsuri pentru a fi redate în circuitul silvic prin lucrări de reconstrucţie ecologică. De asemenea în regiunea de câmpie , pe teritoriul administrativ al localităţilor Câmpia şi Socol din apropierea vărsării râului Nera în Dunăre, terenuri agricole arabile sunt supuse puternic eroziunii eoliene din care cauză productivitatea acestora a scăzut foarte mult . Întrucât pe aceste terenuri au fost realizate în anii 1958 -1960 perdele de protecţie în suprafaţă de 25 ha , după anul 1990 acestea au fost distruse de locuitorii satelor m astfel încât în prezent se impun măsuri pentru refacerea acestora în condiţiile în care există disponibilitate pentru asemenea lucrări din partea proprietarilor de terenuri şi a autorităţilor administrativ locale. Menţionăm că există disponibilitate la toate nivelurile pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică pe haldele de steril , cariere , terenuri puternic erodate şi cu formaţiuni torenţiale în suprafaţă de peste 1000 ha , însă pentru a se
79 face asemenea investiţii sunt necesare fonduri băneşti apreciabile ce necesită a fi alocate de autorităţile centrale întrucât judeţul nu dispune de asemenea sume.
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În cursul anului 2005 nu au fost făcute solicitări pentru transmiterea de terenuri din fondul forestier ocupate cu păduri sau având alte folosinţe pentru a fi utilizate în alte sectoare ale economiei naţionale . La date de 31.12 2005 au rămas nereprimite terenuri forestiere scoase temporar din circuitul economic, în suprafaţă de 9,6813 ha cu termene de reprimire depăşite . Terenurile nereprimite în suprafaţă de 9,6813 ha sunt proprietate a statului administrate de Direcţia Silvică Reşiţa prin ocoalele silvică : Rusca Montană (0,90 ha), Teregova (2,70 ha), Băile Herculane (0,95 ha), Caransebeş (3,28 ha), Văliug (0,9255 ha) şi Reşiţa (0,9258 ha). Din suprafaţa de 9,6813 ha Sucursala Hidrocentrale Caransebeş deţine o suprafaţă de 6,93 ha în ocoalele silvice Teregova (2,70 ha) Băile Herculane (0,95 ha) şi Caransebeş (3,28 ha) pentru lucrări de organizare de şantier şi alte amenajări hidrotehnice . Mai deţin suprafeţe în fondul forestier Marmosim SA Bucureşti în Ocolul Silvic Rusca Montană (0,90 ha ) pentru lucrări miniere , Combinatul Siderurgic Reşiţa în ocolul silvic Văliug (0,9255 ha) pentru amenajări hidrotehnice şi PRESCOM Reşiţa în ocolul silvic Reşiţa (0,9258) pentru lucrări de alimentare cu apă a municipiului Reşiţa. Pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier înainte de anul 2004 s-au acordat prelungiri şi pentru acest an, în conformitate cu reglementările în vigoare. Dat fiind faptul că unele din terenuri au fost scoase din circuitul silvic cu mai mulţi ani în urmă se impune ca Direcţia Silvică Reşiţa să ia urgente măsuri împreună cu beneficiarii de lucrări pentru redarea suprafeţelor în circuitul economic prin lucrări de împădurire.
6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005 Regenerarea pădurilor s-a realizat în anul 2005 pe cale naturală în proporţie de 66,4 % urmare a aplicării tratamentelor intensive în cadrul regimului codru şi pe cale artificială prin plantaţii şi semănături directe. Suprafaţa totală a regenerărilor a însumat 754 ha din care în fondul forestier domeniu public al statului 710 ha şi în fondul forestier aparţinând unităţilor administrativ teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice 152 ha suprafeţele regenerate pe total, natură de proprietate categorii de terenuri şi metode de împădurire pe anul 2005 sunt redate în anexa:
Tabel 6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005 TOTAL ÎN FOND FORESTIER al statului alţi deţinători
i i . r r n ă ă i r r e r e e i g NR i i r n r n r l DENUMIREA e i i u e e a r CR r R l l t d g g u u
INDICATORULUI e a a o l ă e e t t d T d a T p o o R R ă r ă T T u e e p p m l l t Î a a a m m Î Î r r N u u t t a a n n 1 Regenerări – total 906 589 317 754 564 190 152 25 127 80 2 A în fond forestier – 801 572 229 754 564 190 64 25 39 total 3 În suprafeţe parcurse cu tăieri de 712 569 143 704 564 140 25 22 3 regenerare 4 - din care cu tăieri 9 1 8 8 - 8 1 1 - rase de codru 5 Substituiri şi refaceri de arborete slab 26 3 23 23 - 23 3 3 - productive 6 Poieni şi goluri 31 - 31 24 - 24 7 - 7 neregenerate 7 Terenuri degradate 3 - 3 3 - 3 - - - din fondul forestier 8 B În alte terenuri – 85 - 85 - - - 85 - 85 total 9 Împăduriri 85 - 85 - - - 85 - 85 antierozionale 10 Din totalul rând 1 906 589 317 754 564 190 152 25 127 11 - specii de foioase 841 661 180 607 544 63 142 25 117 12 - specii de răşinoase 167 30 137 147 20 127 10 - 10
Din datele prezentate în tabel rezultă că 82,4 % din totalul regenerărilor s-au realizat în fondul forestier proprietate a statului şi 17,6 % în fondul forestier deţinut aparţinând altor deţinători. Pe grupe de specii forestiere din totalul regenerărilor ponderea cea mai mare o deţin foioasele cu 607 ha (80,6 %) urmată de răşinoase cu 147 ha (19,5%). Dintre foioase ponderea cea mai mare o reprezintă fagul, urmat de specii de stejar, frasin, paltin, cireş, şi tei, iar dintre răşinoase ponderea cea mai mare este reprezentată de molid, urmat de brad şi larice. La plantaţiile efectuate în anii precedenţi s-au făcut completări curente pe 33 ha în fondul forestier proprietate publică a statului şi 4 ha în terenuri aparţinând altor deţinători. De asemenea au fost realizate împăduriri pentru refacerea culturilor calamitate pe 22 ha în fondul forestier proprietate publică a statului şi 2 ha în terenurile altor deţinători . Pentru lucrările de împădurire , completările şi refacerea culturilor calamitate s-au folosit 1690 mii buc. puieţi forestieri, 250 kg seminţe forestiere pentru semănături directe, iar pentru culturile de răchită în terenuri proprietate publică a statului s-au utilizat 180 mii butaşi din diferite specii de răchită . Îngrijirea culturilor tinere (împăduriri şi regenerări naturale) s-a realizat pe suprafaţă de 991 ha, iar lucrările de ajutorarea regenerării naturale s-au efectuat pe 1007 ha . 6.3.10. Presiuni antropice asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Presiunile antropice exercitate asupra pădurilor din fondul forestier naţional, fondul forestier al unităţilor teritorial – administrative şi din pădurile private ale persoanelor juridice şi fizice au constat în tăieri ilegale de arbori, păşunat cu animale domestice, nerespectarea regulilor silvice în exploatările forestier , etc. . Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de persoane neidentificate s-au tăiat arbori din fondul forestier domeniu public al statului în volum de 3 472 ,692 mii mc din care prin fapte ce constituie infracţiuni de 535 735 mc, contravenţii 100 888 mc, iar din tăieri ilegale de arbori pe care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate 2 649,429 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 186, 592 mc . Valoare pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum de 3 472 , 692 mc a fost de 260 719,069 lei (26 071,9 RON) cele mai mari pagube s-au 81 înregistrat la ocoalele silvice Bocşa Montană, Bocşa Română, Văliug, Teregova, Rusca Montană şi Păltiniş . Prin păşunat ilegal s-au distrus puieţi forestieri din care a rezultat un prejudiciu de 221 864 lei(22,1 RON ). În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 895,590 mc cu o valoare a pagubelor de 2127300 lei. Prejudicii importante au fost constatate în anul 2005 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului , precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare. Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaţi ilegal, seminţiş natural din specii forestiere distrus , vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarţei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaţi , destinaţi a rămâne pe picior , eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaţi ilegal arbori în volum de 3 472 692mc, 0,2 ha seminţiş natural distrus şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea arborilor nemarcaţi. Valoarea totală a pagubelor din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor s-au ridicat la 260 719 069 lei(26 071 ,9 ron) . Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat , cu deosebire din zonele staţiunii balneo – climaterice Băile Herculane, ca şi din staţiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic. Prejudiciile ce se aduc biodiversităţii în general constau din parcarea autovehiculelor în locuri nepermise , pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea de deşeuri menajere la întâmplare , degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri, recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori, deranjarea prin strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora aprinse la plecare etc. De asemenea presiuni se exercită asupra pădurilor, în special a celor din apropierea oraşelor prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere, poluarea cu substanţe nocive emanate de instalaţiile industriale ale combinatelor siderurgice din Reşiţa şi Oţelu Roşu, precum şi prin fenomene de poluare transfrontalieră . Rezultă cu pregnanţă că presiunile antropice exercitate asupra poluării sunt puternice şi variate cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra diversităţii biologice caracteristice pădurilor, în multe situaţii cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra ecosistemelor forestiere. În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse în anul 2005 un număr însemnat de acţiuni în scopul mediatizării importanţei protejării, protecţiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naţională a statului privind asigurarea integrităţii şi conservării fondului forestier naţional. În cadrul ”Lunii Pădurii” în perioada 15 martie – 15 aprilie 2005 s-au realizat un număr de 9 emisiuni pe postul de televiziune locală Banat TV cu privire la starea de sănătate a pădurilor , importanţa lucrărilor silvice pentru gospodărirea mai bună a pădurilor, valorificarea durabilă a resurselor pădurii etc. De asemenea s-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio Reşiţa pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s- au făcut publice acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor , a reconstrucţiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului . Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate . 82 Prin personalul Agenţiei de protecţie a mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor de administraţiei a parcurilor naţionale s-au realizat 50 de acţiuni de educaţie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente aniversare, pe teme de protecţie a naturii, cum sunt : 2 februarie – Ziua Mondială a zonelor Umede; 27 aprilie – Ziua Pământului ; 24 mai – Ziua Europeană a Parcurilor 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului 23 septembrie - Ziua Mondială a curăţeniei şi altele Au fost realizate mai multe panouri explicative de avertizare şi de orientare care s-au montat pe principalele trasee turistice, în apropierea staţiunilor turistice şi balneo-climaterice, precum şi în ariile naturale protejate şi s-au refăcut cele deteriorate .
6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Pădurea ca obiect de activitatea al silviculturii exercită influenţe din cele mai însemnate asupra naturii şi mediului. Astfel pădurile din grupa a I funcţională cu funcţii speciale de protecţie cuprind următoarele subgrupe: păduri cu funcţii de protecţie a apelor ; păduri cu funcţii de protecţie a solului; păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători; păduri cu funcţii de recreare; păduri de interes şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier ; Pădurile cu funcţii de protecţie a apelor includ păduri de pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare, cu albia majoră a râurilor, în bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni şi îndeplinesc în principal rolul de reglare al scurgerilor de ape pe versanţi, precum şi în menţinerea unor debite constante ale apelor curgătoare . Pădurile cu funcţii speciale de protecţie a solurilor cuprind păduri situate pe stâncării, grohotişuri şi terenuri cu eroziune în adâncime, alunecări active, precum şi pe terenuri cu pante mari, păduri din zone cu relief accidentat limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, precum şi de altă natură şi au ca rol protecţia terenurilor şi solurilor forestiere din aceste zone împotriva unor fenomene naturale (eroziuni, alunecări, prăbuşiri, etc.). Pădurile cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători cuprind păduri situate la altitudini mari, în condiţii grele de regenerare, păduri din zone cu atmosferă mediu şi puternic poluantă, precum şi cele din imediata apropiere a depozitelor de steril . Pădurile cu funcţii de recreere, sunt situate în păduri special amenajate în scop recreativ, păduri constituite în zone verzi din jurul localităţilor, staţiunilor balneo – climaterice şi climatice şi altele în păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier includ pădurile constituite în rezervaţii naturale, ştiinţifice, peisagistice, cele destinate cercetării ştiinţifice pentru ocrotirea unor specii rare de faună, păduri seculare, parcuri dendrologice şi parcuri naţionale. De asemenea arătăm că şi pădurile situate în cadrul zonării funcţionale în grupa a II –a, pe lângă funcţiile de producţie a lemnului îndeplinesc şi importante funcţii de protecţie . De menţionat este şi faptul că pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.
6.4. Mediul marin şi costier
83 Nu este cazul 6.4.1. Starea ecosistemului şi a resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate Nu este cazul 6.4.1.1. Starea litoralului şi a zonei costiere Nu este cazul 6.4.1.2 Starea ecosistemului marin Nu este cazul 6.4.1.3. Starea speciilor marine periclitate Nu este cazul 6.4.2 Starea fondului piscicol marin Nu este cazul
CONCLUZII
Peisajul geografic în partea de sud vest a ţării prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice , cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanţe mediteraneene au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate, specifice acestei regiuni. Tipurile de habitate cât şi varietatea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes prioritar au fost incluse în siturile propuse ca să facă parte din Reţeaua de Arii Naturale Protejate Natura 2000. Agenţia pentru protecţia mediului a propus în anul 2005, 22 de situri iar activitatea de identificare a habitatelor şi a speciilor prioritare care pot fi cuprinse in noi situri continua . Consiliile locale ale unităţilor administrativ – teritoriale nu acordă cu suficientă măsură atenţia cuvenită protecţiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor naturii , fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone în foarte multe situaţii agresate de diferiţi cetăţeni ai localităţilor, cu deosebire din cele rurale. Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora. Prin personalul Agenţiei de protecţie a mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor de administraţiei a parcurilor naţionale s-au realizat 50 de acţiuni de educaţie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente aniversare, pe teme de protecţie a naturii. De asemenea s-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio Reşiţa pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor , a reconstrucţiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului . Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un 84 număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate cât şi a potenţialelor situri NATURA 2000.
7. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului inventariază agenţii economici care produc, depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri, precum şi cantităţile de deşeuri aferente activităţilor acestora. Această inventariere se desfăşoară conform Legii 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, a Hotărârii de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor. În anul 2006 inventarierea este coordonată de ANPM şi INS. Nu a fost comunicat graficul de eşalonare al acţiunilor necesare elaborării anchetei statistice pentru anul 2005, termenul pentru colectarea datelor va fi ulterior datei stabilite pentru finalizarea „Raportului anual privind starea mediului”. Prin urmare, în acest capitol vom prezenta date privind evoluţia deşeurilor la nivelul anului 2004. 7.1. DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile Deşi numărul de locuitori ai judeţului se situează pe o pantă descendentă, cantitatea de deşeuri de tip urban generată în perioada 2002-2004 a crescut cu 16%. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de tip urban generată la nivelul oraşelor şi municipiilor judeţului este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 7.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile
2002 2003 2004 Tipuri principale de deşeuri Cod deşeu tone tone tone Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie 20 03 01 61065 67858 75059,9 Deşeuri menajere colectate de la agenţi economici 20 03 01 45120 47723,5 47960 Deşeuri din servicii municipale 10031 10317 11445,5 Total, din care : -deşeuri stradale 20 03 03 3541 3281,5 4944,88 -deşeuri din pieţe 20 03 02 1801 1889 2671 -deşeuri din grădini, parcuri, şi spaţii verzi 20 02 4689 5146,5 3829,62 Nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05 1584 1541 939 Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări 17 1393 1159 2619 TOTAL 119193 128598 138023
85 to 23 80 13
140000 98 85 135000 12
130000 93 91 125000 11 120000 115000 110000 105000 2002 2003 2004
Figura 7.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile Deoarece în judeţul Caraş-Severin nu există nici un depozit ecologic de deşeuri de tip municipal, nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate, cantitatea este estimată în funcţie de numărul şi volumul recipientelor precum şi frecvenţa cu care se face colectarea. Datele prezentate în tabelul de mai sus (rezultate din raportările agenţilor de salubritate din oraşe şi municipii) nu includ deşeurile de tip urban generate în zonele rurale. Numai în 32 comune din judeţ au fost înfiinţate servicii de salubritate. Evoluţia pozitivă a cantităţilor de deşeuri generate este cauzată în principal de creşterea cantităţilor de ambalaje care ajung la consumator odată cu produsele ambalate şi de ponderea mică a deşeurilor de ambalaje care se valorifică. Indicele de generare a deşeurilor municipale şi asimilabile are o valoare de 1,12 kg/locuitor/zi. Compoziţia deşeurilor menajere Până în prezent, la nivelul judeţului, nu s-a efectuat nici un fel de studiu de specialitate privind compoziţia deşeurilor de tip urban, astfel că datele prezentate sunt estimative. Tabel 7.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%) Hârtie, Sticlă Metale Plastice Materiale Altele Total carton organice % % % % % % % Compoziţia 12 6 6 9 54 13 100 deşeurilor
Compoziţia medie a deşeurilor menajere Altele Hârtie, carton 13% 12% Sticlă 6%Metale 6%
Plastice 9% Materiale organice 54%
Figura 7.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere 86 De remarcat conţinutul mare, peste 50%, de materiale biodegradabile din deşeurile provenite din gospodării şi surse similare acestora. Acest fapt indică necesitatea luării unor măsuri de reducere a acestora în cadrul gospodăriilor sau a unor agenţi economici prin compostare şi valorificarea compostului ca amendament pentru sol. Până în prezent, nu s-a constituit nici o reţea organizată de recuperare a deşeurilor reciclabile şi compostabile la nivel de comunităţi locale sau de judeţ. Colectarea şi transportul deşeurilor urbane Deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie, servicii) sunt precolectate în recipiente de diferite capacităţi amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop. Colectarea deşeurilor în zonele urbane se realizează neselectiv în utilaje de colectare aparţinând categoriilor: containere - 420 bucăţi (220x4 mc, 40x5 mc, 160x6 mc) europubele - 875 bucăţi (470x0,12 mc, 405x0,24 mc) eurocontainere – 270 bucăţi (25x0,7 mc, 245x1,1 mc) camere de colectare (blocuri turn) - 174 bucăţi (8 mc) Amplasarea zonelor de precolectare este realizată astfel încât să satisfacă necesităţile generatorilor de deşeuri şi ale operatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor urbane. În municipiile Reşiţa şi Caransebeş au fost amplasate 16 containere cu capacitate de 4 mc pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie/carton şi ambalate PET (10 în Reşiţa: 8 (4 mc) pentru PET şi 2 pentru hârtie şi 6 (3 mc) în Caransebeş: 2 pentru PET şi 4 pentru hârtie) iar în oraşul Bocşa se practică o selecţie a deşeurilor metalice înaintea depozitării pe haldă. La agenţii economici, ridicarea deşeurilor similare celor menajere se realizează pe bază de contract şi se poate asigură de câte ori este necesar. Transportul deşeurilor la locul de depozitare este realizat cu un număr de 35 utilaje specializate din categoriile: autogunoiere compactoare, transportoare containere, tractoare cu remorcă, autobasculante, autocamioane. Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate prin intermediul serviciilor de salubritate aflate în subordinea primăriilor. În oraşe, curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual, cu mijloace rudimentare.
7.1.1. Deşeuri biodegradabile În cursul anului 2004 pe depozitele de deşeuri de tip municipal din judeţul Caraş-Severin au fost eliminate cca. 74000 to deşeuri biodegradabile reprezentând cca. 54% din întreaga cantitate de deşeuri depozitată. Menţionăm că această cantitate este estimată volumetric, nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate şi nu s-au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate prin reciclare şi procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea cantităţii de levigat şi gaz de haldă) constituie unul din principalele obiective stabilite prin Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor au fost stabilite obiectivele specifice de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate. Planul de gestiune a deşeurilor al judeţului
87 Caraş-Severin prevede reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate conform obiectivelor care trebuie atinse la nivel regional şi naţional. Tabel 7.1.1. Obiective de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile Anul 2007 2010 2013 Ţinta de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile (to) 3522 14675 29350
În vederea atingerii ţintelor va fi necesară în perioada următoare realizarea de investiţii în acest domeniul (instalaţii de tratare mecano-biologică şi de compostare). 7.1.2. Valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (sticlă, hârtie, carton, metale, materiale plastice). În municipiile Reşiţa şi Caransebeş au fost amplasate 16 containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie/carton şi ambalate PET (10 în Reşiţa: 8 pentru PET şi 2 pentru hârtie şi 6 în Caransebeş: 2 pentru PET şi 4 pentru hârtie iar în oraşul Bocşa se practică o selecţie a deşeurilor metalice înaintea depozitării pe haldă. Deşi, teoretic, cca. 40% din componentele deşeurilor urbane reprezintă materiale reciclabile, doar o foarte mică parte din acestea, cca. 0,7% (832 tone), au fost valorificate în cursul anului 2005. Cea mai mare parte a acestora sunt deşeuri colectate de unităţi tip REMAT de la persoane fizice. Serviciile de salubritate au colectat selectiv, prin intermediul celor 16 containere plasate în Reşiţa şi Caransebeş, cca. 30 to. deşeuri (20 to deşeuri PET şi 10 to deşeuri hârtie). Încă 1- 2% din deşeurilor urbane sunt colectate (în scopul valorificării) printr-o sortare neorganizată realizată fie în zonele de precolectare, fie după depozitare, printr-o practică total neecologică, de către aşa-numiţii „recuperatori”. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice. Tabel 7.1.2.1. Cantităţi de deşeuri colectate/valorificate de unităţi tip REMAT Nr. Cantitatea, tone Tip deşeu crt colectată valorificată 1 Hârtie/carton 663 663 2 PET 88,32 94,01 3 PE 80,32 30,65
În cursul anului 2005, în judeţul Caraş Severin au fost colectate şi valorificate prin intermediul unităţilor tip REMAT 663 to deşeuri de hârtie şi carton, cu 23 % mai puţin decât în anul 2004. Cantitatea de deşeuri de ambalaje PET colectate în cursul anului 2005 a fost cu 120% mai mare comparativ cu cea aferentă anului 2004, fiind însă extrem de mică în comparaţie cu cea eliminată prin depozitare pe haldele de deşeuri urbane. 7.1.3. Tratarea deşeurilor municipale În toate localităţile judeţului, deşeurile municipale şi asimilabile sunt depozitate fără a fi supuse operaţiunilor de tratare prealabilă eliminării finale. Nu există staţii de transfer sau sortare şi nici instalaţii de compostare sau tratare mecano-biologică a deşeurilor. 7.1.4. Incinerarea deşeurilor municipale
88 În judeţul Caraş-Severin nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale. 7.2. DEŞEURI DE PRODUCŢIE Deoarece Ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor în anul 2004 a fost realizată în cursul anului 2005 pe baza unui metodologii noi, stabilită în colaborare cu INS, datele privind generarea, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor au fost colectate de la un eşantion de unităţi economice reprezentativ la nivel de regiune. Centralizarea datelor a fost realizată de coordonatorii acestei anchete numai la nivel de regiune, nu şi de judeţ. Din acest motiv, nu dispunem de date referitoare la evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate, valorificate sau eliminate în cursul anului 2004 de agenţii economici din agricultură, preparare şi procesarea alimentelor precum şi din industria textilă, categorii care nu au fost cuprinse în ancheta statistică. Pentru aceste categorii vor fi considerate datele existente la nivelul anului anterior. La acest capitol vor fi prezentate doar concluziile corespunzătoare anului 2004 care rezultă din bazele de date proprii Agenţiei pentru Protecţie a Mediului Caraş-Severin. 7.2.1. Deşeuri periculoase Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase În perioada 2002-2004 pe raza judeţului au fost generate următoarele cantităţi de deşeuri periculoase:
Tabel 7.2.1.1. Evoluţia cantităţilor totale de deşeuri periculoase Cantităţi de deşeuri toxice 2002 2003 2004 (t) Generate 204 343,36 305,093 Valorificate 194 145,42 278,584 Stoc 10 207,94 234,449 Eliminate
Tabel 7.2.1.2. Evoluţia deşeurilor periculoase pe categorii
Nr. Cantităţi (to) Categoria de deşeuri U.M. Crt. 2002 2003 2004 1 Şlam cianuric to 0 0 0 2 Soluţii acide to 1 0 0 3 Uleiuri uzate to 137 121 95,315 4 Baterii şi acumulatori uzaţi to 66 222 208,4 5 Şlam metale grele to 0,2 0,36 0,82 6 Şlam tricloretilenă to 0 0 0,058 Nămoluri şi turte de filtrare 7 cu conţinut de substanţe to 0 0 0,1 periculoase Rumeguş, talaş, aşchii cu 8 conţinut de substanţe to 0 0 0,4 periculoase TOTAL to 204,2 343,36 305,093
89 250
200
150
100
50
0 2002 2003 2004
slam cianuric solutii acide uleiuri uzate baterii si acumulatori uzati slam metale grele alte deseuri periculoase
Figura 7.2.1.1.. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase
În cursul anului 2005, unităţile tip REMAT din judeţul Caraş-Severin au colectat şi valorificat următoarele cantităţi de acumulatori uzaţi: Tabel 7.2.2.3. Cantităţi de acumulatori uzaţi colectate şi valorificate prin unităţi tip REMAT în anul 2005 Cantităţi (tone/an) Categoria de deşeuri Stoc la 31.12.2004 Colectate Valorificate Acumulatori uzaţi 6,76 228,883 235,643
În plus faţă de aceste cantităţi de acumulatori uzaţi colectate şi valorificate de colectorii autorizaţi din judeţ (unităţi tip REMAT), o cantitate de 41,08 to a fost colectată de către comercianţi şi 42,718 to au fost predate spre valorificare unor unităţi specializate din alte judeţe (s-a valorificat şi o parte din stocul existent la începutul anului 2005) , conform prevederilor HG 1057/2001. Cu privire la uleiurile uzate, în cursul anului 2005 au fost generate 61,879 to din care 18,9 to au fost predate spre valorificare unor agenţi economici din alte judeţe. Din cantitatea de uleiuri uzate stocată la generatori, o mare parte a fost folosită printr-o „reutilizare” neautorizată (completări de ulei, ulei de transmisie, etc.). Situaţia deşeurilor de pesticide În depozitele speciale ale unităţilor profilate pentru producţia agricolă vegetală, Direcţia Fitosanitară Judeţeană şi la fosta bază de aprovizionare pentru agricultură sunt stocate deşeuri de pesticide rezultate din perioada anilor 1989-1991. Aceste deşeuri sunt reprezentate de pesticide a căror utilizare nu s-a încadrat în termenele de valabilitate autorizate. Cantităţile de deşeuri de pesticide stocate la sfârşitul anului 2005 sunt de cca. 34,4625 to de deşeuri de pesticide din care: 11,5775 to solide şi 22,885 to lichide (11,165 to sunt produse neidentificate din care 5,716 to solide şi 5,449 to lichide). La nivelul judeţului există 4 depozite de pesticide prevăzute cu sisteme proprii de supraveghere, care au fost cuprinse în programul PHARE 2002 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale „Reambalarea, colectarea şi eliminarea pesticidelor de pe teritoriul României”. 7.2.2. Deşeuri nepericuloase 90 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie Evoluţia cantităţilor pentru cele mai importante categorii de deşeuri industriale produse în perioada 2000-2004 este redată în tabelul de mai jos. După o perioadă de regres a cantităţilor de deşeuri de producţie datorată restructurării unităţilor cu profil industrial, în anul 2003 se constată creşteri semnificative la deşeurile din activităţi de exploatare minieră, siderurgie şi a celor din industria de prelucrare a lemnului.
Tabel 7.2.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie CANTITĂŢI DEŞEURI DE PRODUCŢIE PRODUSE Nr. (to) DENUMIRE crt. 2000 2001 2002 2003 2004 Deşeuri din explorare minieră 1 şi alte tratamente ale 2960500 2126700 2411089 3266602 4124189,8 mineralelor din cariere (01) Deşeuri din agricultură, 2 preparare şi procesarea 730 725 4600 4600 4600 alimentelor (02) Deşeuri din prelucrarea 3 14200 15000 14910 23446 32516,4 lemnului, plăcilor şi a mobilei Deşeuri din industria textilă şi 4 - 1800 2000 2000 2000 a pielăriei Deşeuri din rafinarea 5 petrolului, purificarea gazelor - - - - naturale Deşeuri din procese chimice 6 - - - - anorganice Deşeuri din producerea 7 - - - - vopselelor şi a lacurilor Deşeuri din industria 8 - - - - - fotografică Deşeuri anorganice din 9 58500 54525 2442 28055 58621,28 procese termice (10) Deşeuri din modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale 10 26221,6 26281 4660,17 2251 25247,622 metalelor şi materialelor plastice(12) 11 Deşeuri uleioase 190 180 137 121 95,315 12 Deşeuri din ambalaje 180 180 200 200 200 Deşeuri din construcţii şi 13 1686 1720 1280 9173 2619 demolări 14 Deşeuri nespecificate (16) 1804 2312,43 TOTAL 3161503 3062086 2227111 3338252 4252402
În anul 2004 pe raza judeţului au rezultat cca. 4252402 to deşeuri de producţie, din care 4124189,8 to deşeuri din industria minieră şi 71649 to deşeuri industriale. Se constată că industria minieră este răspunzătoare de producerea a aprox. 97% din totalul deşeurilor de producţie generate în anul 2004 la nivelul judeţului Caraş- Severin. Tabel 7.2.2.2. Situaţia gestiunii deşeurilor de producţie pe anul 2004
Nr. Cantităţi (tone/an) Categoria de deşeuri Crt. produse valorificate Eliminate/stocate
91 1 Deşeuri din explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din 4124189,8 0 4124189,8 cariere 2 Deşeuri din agricultură, preparare 4600 4600 0 şi procesarea alimentelor 3 Deşeuri din prelucrarea lemnului, 32516,4 32116,517 399,889 plăcilor şi a mobilei 4 Deşeuri din industria textilă şi a 2000 0 2000 pielăriei 5 Deşeuri anorganice din procese 58621,28 41121,28 17500 termice 6 Deşeuri din modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale 25247,622 *27070,19 0 metalelor şi materialelor plastice 7 Deşeuri uleioase 95,315 20 75,015 8 Deşeuri din ambalaje 200 74 126 9 Deşeuri din construcţii şi demolări 2619 0 2619 10 Deşeuri nespecificate 2312,43 2312,43 0 TOTAL 4252402 80244,227 4146910
* stoc din 2003: 1822,568 to Tratarea deşeurilor de producţie nepericuloase Analizând datele prezentate în tabelul anterior se poate observa că numai 1,89% din cantitatea de deşeuri produse se valorifică. Explicaţia procentului foarte scăzut de reciclare constă în ponderea însemnată a deşeurilor provenite din industria extractivă (97%). Raportat la cantitatea de deşeuri de producţie generată din alte sectoare decât cel extractiv, procentul de valorificare este de 70,147%. Mai mult de jumătate din cantitatea de deşeuri de producţie valorificată o reprezintă deşeurile cu conţinut metalic. Cantitatea de deşeuri care se elimină, de regulă, nu este supusă unor procese speciale de tratare, eliminarea efectuându-se prin depozitare (sterilul minier, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri metalurgice, nămol de epurare, s.a.). Deşi unităţile miniere din judeţ şi-au restrâns activitatea, sterilul minier continuă să deţină ponderea cea mai însemnată în generarea de deşeuri din judeţul Caraş Severin. Deşeurile de steril minier sunt eliminate în halde de steril sau iazuri de decantare fără o tratare prealabilă. Din industria de producere a băuturilor rezultă anual cca. 4600 to deşeuri semilichide care sunt valorificate în totalitate la diverse persoane fizice şi juridice pentru hrana animalelor. De la prelucrarea lemnului au rezultat cca. 32516 to deşeuri lemnoase din care cca. 321165 to sunt valorificate ca şi combustibil, fie în cadrul unităţilor producătoare, fie de către diferite persoane fizice şi juridice, dar mai ales la fabricarea bricheţilor. Sunt cazuri frecvente de depozitare necontrolată şi neorganizată a rumeguşului în locuri inadecvate producând poluarea mediului înconjurător. În cursul anului 2004 au fost puse în funcţiune două instalaţii de brichetare a rumeguşului la Caransebeş şi Anina. Deoarece la nivel judeţului, din industria de prelucrarea lemnului rezultă cantităţi apreciabile de rumeguş care până în prezent a fost valorificat în procent destul de redus, prin funcţionarea acestor instalaţii, procentul de valorificare al rumeguşului s-a mărit considerabil (98,7%). Industria textilă produce anual cca. 2000 to deşeuri textile care nu sunt valorificate. Întreaga cantitate de deşeuri textile este eliminată în depozite de deşeuri menajere. Valorificarea acestor deşeuri este dificilă din cauza procentului foarte ridicat de deşeuri textile sintetice. Apreciem că, în perspectivă, volumul acestor
92 deşeuri va creşte, fapt pentru care se impune găsirea unor soluţii în vederea valorificării lor. În ceea ce priveşte reziduurile rezultate din procesele industriale (zguri, blazuri cenuşi, etc), în cursul anului 2004, datorită reluării funcţionării S.C. CSR SA Reşiţa, unitate reprezentativă din industria siderurgică din judeţul Caraş-Severin, în cadrul proceselor de producţie din industria metalurgică şi siderurgică au rezultat 58621,28 to deşeuri specifice (zguri etc.). Aproape toate categoriile de deşeuri metalurgice şi siderurgice pot avea utilizări multiple în construcţii (prepararea de materiale de construcţii, straturi termoizolante, umpluturi, etc) şi în agricultură ca amendamente pentru sol. În ceea ce priveşte deşeurile din construcţii, în cursul anului 2003 au fost produse 9173 to din care s-au valorificat 8902 to, acestea fiind în totalitate deşeuri metalice. În cursul anului 2004 cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări a fost de 2619 to, cantitate care nu cuprinde şi deşeurile metalice, întreaga cantitate de deşeuri fiind depozitată pe haldă. Colectarea deşeurilor metalice constituie obiectul de activitate a 74 agenţi economici din judeţul Caraş-Severin. Cantitatea de deşeuri metalice feroase colectată şi valorificată în cursul anului 2004 prin intermediul unităţilor tip REMAT din judeţ este însă mult mai mare, probabil datorită livrării către aceste unităţi specializate în colectarea şi valorificare deşeurilor a unor cantităţi de deşeuri metalice provenite din stocuri mai vechi sau din dezafectări de instalaţii şi echipamente efectuate în cadrul unităţi economice care nu au fost cuprinse în ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor în anul 2004. Datele furnizate de unităţile tip REMAT indică următoarele:
Tabel 7.2.2.3. Cantităţi de deşeuri metalice feroase colectate şi valorificate prin intermediului unităţilor tip REMAT în anul 2004
Cantităţi (tone/an) Categoria de deşeuri Colectate Valorificate Metalice feroase 94448,750 90873,770
7.3. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE
În judeţul Caraş-Severin funcţionează 8 unităţi spitaliceşti şi cca. 300 cabinete medicale în regim privat. În cursul anului 2005 s-au generat cca. 75 to deşeuri medicale periculoase care au fost tratate termic în instalaţiile neautorizate care au funcţionat în incinta a 7 spitale. Aceste instalaţii se vor închide conform calendarului cuprins în Planul de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor respectiv în Anexa Hotărârii de Guvern nr. 268/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor. Instalaţia de tratare termică a deşeurilor periculoase spitaliceşti din cadrul Spitalului Anina a fost închisă în luna decembrie 2005, deşeurile fiind preluate pe baza de contract de către o firmă specializată în transportul deşeurilor medicale. Eliminarea lor se realizează în cadrul crematoriului Spitalului Judeţean Reşiţa, a cărui închidere este programată pentru luna decembrie 2006. Tabel 7.3. Lista crematoriilor spitaliceşti din judeţul Caraş-Severin
Nr. Localizare Tipul Acte de An Închidere crt. reglementare 93 Autorizat sau nu Instalaţie de tratare termică a 1 Reşiţa Nu 2006 deşeurilor spitaliceşti Instalaţie de tratare termică a S-a închis în 2 Anina Nu deşeurilor spitaliceşti anul 2005 Instalaţie de tratare termică a 3 Caransebeş Nu 2006 deşeurilor spitaliceşti Instalaţie de tratare termică a 4 Oţelu Roşu Nu 2006 deşeurilor spitaliceşti Instalaţie de tratare termică a 5 Oraviţa Nu 2006 deşeurilor spitaliceşti Moldova Instalaţie de tratare termică a 6 Nu 2006 Nouă deşeurilor spitaliceşti Instalaţie de tratare termică a 7 Bozovici Nu 2006 deşeurilor spitaliceşti
7.4. NĂMOLURI 7.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Tabel 7.4.1. Analiza capacităţii staţiilor de epurare Debit Cantitate de Debit necesar NĂMOLURI Localitatea proiectat a fi UMEDE Observaţii [l/s] epurat (umiditate 30%) [l/s] [t/an] - lipsă treaptă biologică; - evacuări fără epurare 500 – 600 l/s Reşiţa 313 1059 908,19 (lipsă capacitate staţie epurare, lipsă canalizare); - lipsă dotare cu utilaje pentru Caransebeş 220 440 290 funcţionare la capacitatea proiectată de 220 l/s (poate epura numai 160 l/s) Oţelu Roşu 93 93 2,153 - lipsă treaptă biologică - treapta biologică funcţionează la Băile 155 155 65 jumătate din capacitatea proiectată Herculane (lipsă dotare cu utilaje - exploatare necorespunzătoare, Slatina Timiş 12,3 12,3 - scoatere din folosinţă, evacuare directă în emisar - canalizare întreruptă spre traseul Goruia 6,2 6,2 1,55 staţiei de epurare; - staţia de epurare nepusă în funcţiune
Tratarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare municipale (umiditate 70%) este realizată prin deshidratare pe paturile de uscare ale staţiilor de epurare. La umiditatea de 30%, aceste nămoluri, 1266,89 to/an, sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere existente. Evoluţia cantităţilor de nămoluri provenite de la tratarea apelor uzate este neschimbată datorită faptului că în ultimii ani nu s-au efectuat lucrări de extindere a staţiilor de epurare existente. Deoarece în staţiile de epurare sunt evacuate şi ape industriale, nămolurile rezultate sunt improprii compostării în vederea valorificării în agricultură, datorită conţinutului de metale grele şi a altor componente periculoase pentru ecosistemele terestre. 7.4.2. Nămoluri generate de apele uzate industriale 94 Principalele domenii de activitate pentru judeţul Caraş-Severin în care se generează nămoluri industriale sunt: - Industria de extracţie şi procesare metale feroase şi neferoase: SC MOLDOMIN SA, Moldova Nouă a depozitat în iazul de decantare Tăuşani o cantitate de 1 200 000 t/an în 2004 nămol cu umiditate 0,25%. Capacitatea proiectată a iazului de decantare Tăuşani este de 85 800 000 tone. Până în prezent s-au depozitat 15 460 980 tone nămol. - Industria constructoare de maşini: SC UCMR SA Reşiţa deţine o staţie de neutralizare ape uzate industriale – Centru Producţie Cuzineţi 480 – cu treaptă de tratare fizico-chimică, tip neutralizare metale grele cu o capacitate de epurare de 12 m3/h ape industriale. Cantitatea de nămol colectată şi apoi depozitată în anul 2004 a fost de 0,260 to/an. SC UCMR SA mai deţine şi 10 separatoare/decantoare de produse petroliere de unde s-au colectat 0,2 to nămol şi o baie de degresare tricloretilenă în cadrul Centrului Producţie Cuzineţi 480. Cantitatea de nămol cu conţinut de şlam de tricloretilenă colectat în anul 2004 este 26 kg/an. 7.5. DEPOZITE DE DEŞEURI 7.5.1. Depozite de deşeuri municipale Pe raza judeţului Caraş-Severin, nu există nici un depozit ecologic de deşeuri menajere. In fiecare localitate urbană sau rurală există un depozit de deşeuri de tip urban. Suprafaţa ocupată de depozitele de deşeuri menajere este de cca. 70 ha dintre care 31 ha în mediul urban, pe care sunt depozitate cca. 5 000 000 mc deşeuri menajere, iar anual se depozitează o cantitate de cca. 280 000 mc. Depozitele din mediul urban au vechime de 15-25 de ani. Pe teritoriul judeţului există 8 depozite orăşeneşti de deşeuri menajere având suprafeţe cuprinse între 1,2 ha şi 10 ha. Tabel 7.5.1. Lista depozitelor de deşeuri municipale Nr. Nume depozit Suprafaţa (ha) An sistare depozitare crt. 1 Depozit orăşenesc Reşiţa 10 2009 2 Depozit orăşenesc Caransebeş 3,5 2009 3 Depozit orăşenesc Băile Herculane 1,2 2009 4 Depozit orăşenesc Oţelu Roşu 4 2011 5 Depozit mixt de deşeuri industriale şi menajere Anina 5 2011 6 Depozit orăşenesc Bocşa 2 2011 7 Depozit orăşenesc Oraviţa 2,5 2012 8 Depozit orăşenesc Moldova Nouă 2,16 2012
În ceea ce priveşte gradul de amenajare, nici unul din aceste depozite nu beneficiază de facilităţi pentru protecţia mediului (depozitele din Reşiţa, Bocşa şi Caransebeş sunt parţial împrejmuite). Nici un depozit de deşeuri menajere nu este autorizat de către organele sanitare şi de mediu din judeţ. Eliminarea deşeurilor în depozitele municipale/orăşeneşti este realizată de servicii speciale de salubritate. Desfăşurarea activităţii pe depozite este insuficient organizată. Nu există o evaluare a cantităţilor de deşeuri obţinută prin cântărire iar controlul materialelor depuse pe halde este aproape inexistent. Starea actualelor depozite de deşeuri municipale este necorespunzătoare din toate punctele de vedere, fapt pentru care aceste depozite sunt improprii utilizării în continuare pentru depozitarea deşeurilor menajere. Planul de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, respectiv Hotărârea Guvernului 95 nr. 349/2005 stabilesc data sistării depozitării pentru fiecare depozit de deşeuri municipale (tab. 7.5.1.).
Depozit de deşeuri Reşiţa
În mediul rural depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamentele stabilite de Consiliile Locale, neamenajate şi neautorizate. Suprafeţele acestor depozite variază între 0,2 – 3 ha. În cea mai mare parte a comunelor din judeţ, depozitarea deşeurilor menajere este realizată necontrolat, neorganizat şi deseori în alte locuri decât cele stabilite. Toate spaţiile de depozitarea ale deşeurilor menajere din mediul rural vor trebui închise şi ecologizate până în data de 16.07.2009, conform Planului de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 349/2005. Proiectul „Management integrat al deşeurilor în judeţul Caraş-Severin”, care prevede realizarea depozitului zonal conform Planului judeţean de gestiune a deşeurilor, a fost cuprins în strategia ISPA dar datorită lipsei de fonduri la bugetul local, realizarea aplicaţiei ISPA a fost amânată, proiectul urmând a se realiza după 2007, din fondurile de coeziune. 7.5.2. Depozite de deşeuri industriale La nivelul judeţului Caraş-Severin, suprafaţa ocupată cu deşeuri industriale este de 713,33 ha din care: depozite de steril 327,97 ha iazuri de decantare 324,01 ha halde de zgură şi cenuşă 61,35 ha. Aceste depozite constituie, în cele mai multe situaţii, surse de poluare a atmosferei, a apelor de suprafaţă şi subterane, a terenurilor adiacente, provocând deteriorarea peisajului, iar datorită instabilităţii sunt surse de risc permanent pentru aşezările umane, căile de comunicaţii şi transport. Tabel 7.5.2.1. Situaţia haldelor de zgură şi cenuşă Nr. Suprafaţa Stare de Denumire unitate Tipul depozitului crt. ocupată (ha) funcţionare SC GAVAZZI 1 Haldă zgură, nr.1 5,50 DA STEEL SA SC GAVAZZI 2 Haldă zgură, nr.2 6,20 DA STEEL SA 3 SC CSR SA Halda de zgură A 28,50 DA 4 SC CSR SA Halda de zgură B 16 DA 5 CTE Crivina Anina Depozit cenuşă 5,15 NU 96 TOTAL HALDE DE ZGURĂ 61,35
Tabel 7.5.2.2. Situaţia haldelor de steril Denumire Suprafaţa Nr. Stare de exploatare Denumirea depozitului ocupată Crt. funcţionare minieră (ha) 1.1 Mina Anina Haldă steril, staţie unghiulară 2,30 DA 1.2 Mina Anina Halda steril, funicular 2,15 NU 1.3 Mina Anina Halda steril, puţ IV 0,65 NU 1.4 Mina Anina Haldă Veche, PuţIV 0,45 NU 1.5 Mina Anina Haldă Preparaţie 0,60 NU 1.6 Mina Anina Haldă steril, Rampă 1,70 NU 1.7 Mina Anina Haldă, Şcoala de calificare 1,70 NU 1.8 Mina Anina Haldă Schlucht 17,00 NU 1.9 Mina Ponor Halda Bido 1+2 15,20 NU 1.10 Mina Ponor Halda Periclin nordic 0,05 DA 1.11 Mina Ponor Halda Nr.1 6,30 NU 1.12 Mina Ponor Halda Principală 9,30 NU 1.13 Mina Ponor Halda Nr.2 12,10 NU 1.14 Mina Ponor Halda Tâlva Ponor 2,10 NU 1.15 Mina Ponor Halda Ocnar 8,40 NU 1.16 Mina Ponor Halda Cota+730 8,10 NU 1.17 Mina Ponor Halda Clofat 3,20 NU 1.18 Mina Ponor Halda Bido, cota700 4,20 NU 1.19 Mina Ponor Halda, Puţul 5 15,20 NU 1.20 Mina Ponor Halda Uteriş 0,70 NU 1.21 Mina Ponor Halda Rozalia 0,20 NU 1.22 Mina Ponor Halda Colonie 0,20 NU 1.23 Mina Ponor Halda David 0,02 NU 2.1 Cariera Doman Halda Doman, cota 420-430 31,00 NU 2.2 Cariera Doman Halda Doman, cota 430 2,30 NU 2.3 Cariera Doman Halda Doman, Nr.2 0,60 DA 2.4 Cariera Doman Halda Popii 5,00 NU 2.5 Cariera Doman Halda Doman, Nr.3 1,3 DA 2.6 Cariera Doman Halda Doman, cota 354 0,20 NU 3.1 Mina Lupac Halda Mina Lupac 1,60 NU 3.2 Mina Lupac Halda Lupac Central Nr.1 8,50 NU 3.3 Mina Lupac Halda Lupac Central Nr.2 0,10 NU 4.1 Mina Mehadia Halda Mayer 0,56 DA 4.2 Mina Mehadia Halda Valea Bolvaşniţa 0,325 NU 5 Mina Cozla Halda steril 0,97 DA 6.1 Mina Centrală Halda S-V 16,54 DA 6.2 Mina Florimunda Halda Terezia 22,10 DA Cariera de Halda Valea Mare 20,50 DA 6.3 banatite Cariera de Halda Apele Albe 31,20 DA 6.4 banatite Cariera de Halda Valea Mare 15,00 DA 6.5 banatite 7.1 Mina Sasca Halda Tunel Valea Seacă 0,50 NU 7.2 Mina Sasca Halda steril galeria 281 13,50 NU 7.3 Mina Sasca Halda galeria 98 0,63 NU 7.4 Mina Sasca Halda galeria 325 0,70 NU 7.5 Mina Sasca Halda galeria 425 0,56 NU 97 Denumire Suprafaţa Nr. Stare de exploatare Denumirea depozitului ocupată Crt. funcţionare minieră (ha) 7.6 Mina Sasca Halda galeria 475 0,25 NU 8.1 Mina Ruschiţa Halda steril mină 3,00 NU Secţia minieră 8.2 Halda Ursoanea 0,625 NU Bocşa Secţia minieră 9.1 Halda Paulus 0,25 NU Bocşa Secţia minieră 9.2 Halda Ferdinand 0,50 NU Bocşa 10.1 Mina Ciudanoviţa Halda cota 308-312 0,35 NU 10.2 Mina Ciudanoviţa Halda cota 403 0,36 NU 10.3 Mina Ciudanoviţa Halda cota 419 1,10 NU 10.4 Mina Ciudanoviţa Halda cota 409 1,35 NU 10.5 Mina Ciudanoviţa Halda cota 410-415 4,20 NU 10.6 Mina Ciudanoviţa Halda cota 351 0,23 NU 11.1 Mina Dobrei Halda cota 310 4,13 NU 11.2 Mina Dobrei Est Halda cota 330 1,50 NU 11.3 Mina Natra Halda cota 350 1,25 NU 11.4 Mina Natra Halda cota 330 0,20 NU 11.5 Galeria Răpşag Halda cota 230-250 0,07 NU 12.1 Cariera Ruschiţa Halda Paraul cu Raci 18 DA 12.2 Cariera Ruschiţa Halda Cariera Veche 2 NU 12.3 Cariera Ruschiţa Halda Compresoare 0,7 NU 12.4 Cariera Ruschiţa Halda Dealul lui Ionel 1,5 DA 12.5 Cariera Ruschiţa Halda Dealul Maria 0,9 DA TOTAL HALDE STERIL 327,97
Tabel 7.5.2.3. Situaţia iazurilor de decantare Nr. Suprafaţa Stare de Denumire unitate Tipul depozitului crt. ocupată (ha) funcţionare 1.1 SC Moldomin SA Iaz Tăuşani 151,00 DA 1.2 SC Moldomin SA Iaz Lunca Dunării 57,00 NU 1.3 SC Moldomin SA Iaz Boşneag 60,00 NU 2.1 MIR - Grupul ptr. Iaz de decantare Valea 7,40 NU Inchideri Miniere Deva Porcului 2.2 MIR - Grupul ptr. Iaz de decantare Valea 13,00 NU Inchideri Miniere Deva Ciotorogului 3.1 MIR - Grupul ptr. Iaz de decantare Nr.1 12,64 NU Inchideri Miniere Deva 3.2 MIR - Grupul ptr. Iaz de decantare Nr.2 10,57 NU Inchideri Miniere Deva 4 MIR - Grupul ptr. Iaz Sasca 8,40 NU Inchideri Miniere Deva 5 SC CSReşiţa SA Iaz Ţerova 4,00 DA TOTAL IAZURI DE DECANTARE 324,01
Planul de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede sistarea depozitării pe aceste depozite conform calendarului stabilit. Tabel 7.5.2.4. Calendarul închiderii depozitelor industriale
An de inchidere (i) / Nr. crt. Denumire depozit Suprafata (ha) conformare (c)
98 1 SC C.S. RESITA SA – Iaz V. Terovei 4 31.12.2006 (i) 2 SC GAVAZZI STEEL SA Oţelu Roşu - Halda 6,2 31.12.2006 (i) de zgura nr. 1 3 SC GAVAZZI STEEL SA Oţelu Roşu Halda 5,5 <16.07.2009 (i) de zgura nr. 2 4 SC C.S. RESITA SA Halda zgura A 28,5 <16.07.2009 (i) 5 SC C.S. RESITA SA Halda de zgura B 16 <16.07.2009 (i) 6 Iaz Tăuşani- MOLDOMIN MOLDOVA NOUA 151 31.12.2006 (i)
Depozite de deşeuri periculoase La nivelul judeţului Caraş-Severin nu există depozite active de deşeuri periculoase. Există 4 spaţii de depozitare a deşeurilor de pesticide care au fost cuprinse în programul Phare 2002 al MADR pentru neutralizare şi eliminare finală. Aceste spaţii sunt prevăzute cu sisteme proprii de supraveghere, Tabel 7.5.2.5. Situaţia deşeurilor de pesticide
Nr. Deţinător Cantitatea (to) Loc de depozitare crt Direcţia Fitosanitară Judeţeană Caraş 1 17,933 Depozit Caransebeş – Severin Punct de lucru Caransebeş SC Nera SA Oraviţa (unitate în Depozit SC HELP 2 lichidare financiară) 7,12 TRANS SRL Oraviţa Combinatul Agroindustrial Caraş 3 1,82 Ferma ISCIP Gherteniş Berzovia
4. SC Agrober SA Berzovia 7,58 Ferma Vegetală nr. 2 Tirol
Total 34,462
În incinta SC UCM Reşiţa SA – Platforma Mociur există un spaţiu folosit pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase de şlam galvanic cu conţinut de metale grele. Acest spaţiu având o capacitate de 300 m3 este amenajat şi asigurat. 7.5.3. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului Actualele practici de colectare / transport / depozitare a deşeurilor municipale sunt necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate. Ca urmare a lipsei de amenajări si a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale sunt: • modificări de peisaj şi disconfort vizual; • poluarea aerului; • poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; • modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate; • participare la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice; 99 • scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor de deşeuri urbane, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (peste 20 ani). În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că: în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori). Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă. Problemele ridicate de depozitarea deşeurilor în judeţ pot fi sintetizate astfel: depozitele existente, neautorizate, sunt uneori amplasate în zone vulnerabile (în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă, a zonelor de agrement); depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective; depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu zone de intrare amenajate corespunzător şi panouri de avertizare; terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuală, în judeţ, se estimează că peste 1000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; prin depozitare se pierde o mare parte a potenţialului util din deşeuri datorită faptului ca acestea sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv.
100 Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestiunea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor. 7.5.4. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Referitor la proiectul „Management integrat al deşeurilor în judeţul Caraş- Severin”, cuprins în strategia ISPA care prevede realizarea depozitului zonal prevăzut în Planul judeţean de gestiune a deşeurilor, s-a hotărât realizarea aplicaţiei ISPA prin programul ISPA (din lipsa de fonduri la bugetul local). Aceasta presupune o întârziere de 1-2 ani a realizării aplicaţiei.
7.6. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR 7.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale În cadrul Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor au fost analizaţi factorii care influenţează gestiunea deşeurilor. Aceştia au fost grupaţi astfel: Factori generali: dezvoltarea demografică (evoluţia populaţiei); dezvoltare economică (dezvoltarea industriei şi a sectorului economic, evoluţia venitului populaţiei, evoluţia ratei şomajului, evoluţia PIB-ului); dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructură de transport – rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de încălzire); utilizarea terenului (zone rezidenţiale – urban dens, urban şi rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafeţe teren agricol; habitate naturale – pajişti, păşuni, fâneţe, turbării, stâncării, păduri); caracteristice fizice (relief); caracteristici climatice (regimul precipitaţiilor, temperatura); zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protecţie a resurselor de apă etc). Factori specifici pentru sistemul de gestiune a deşeurilor: aria de acoperire cu servicii de salubritate; cantităţi de deşeuri provenind de la populaţie, precum şi cantităţi de deşeuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantităţi de deşeuri din grădini, pieţe, cantităţi de deşeuri stradale, cantităţi de nămol de la staţiile de epurare, cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări; cantităţi de deşeuri colectate separat ; compoziţia deşeurilor. În urma evaluării şi prioritizării factorilor de mai sus pe baza relevanţei în domeniul gestiunii deşeurilor pentru judeţul Caraş-Severin, cei mai importanţi factori au fost identificaţi după cum urmează: dezvoltare demografică – evoluţia populaţiei; dezvoltare economică – numai în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei şi a sectorului economic şi evoluţia venitului populaţiei, aria de acoperire cu servicii de salubritate; cantitatea de deşeuri colectate de la populaţie şi de la agenţi economici, cantitatea de deşeuri din grădini, pieţe, cantitatea de deşeuri stradale, cantitatea de nămol de la staţiile de epurare, cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări.
101 În cadrul Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor au fost analizate mai multe scenarii care diferă din punct de vedere al evoluţiei factorilor relevanţi pentru sistemul de gestiune a deşeurilor şi se propun trei variante: scenariul istoric – în care evoluţia factorilor relevanţi rămâne identică cu cea istorică; scenariul optimist – în care se propune o evoluţie pozitivă a factorilor relevanţi (tendinţă ascendentă; de exemplu în cazul evoluţiei populaţiei, având în vedere ca are o tendinţă istorică negativă, se poate propune un coeficient 0% - o stagnare a populaţiei); scenariul pesimist – în care se propune o evoluţie negativă a factorilor relevanţi (tendinţă descendentă faţă de evoluţia istorică) Tabel 7.6.1.1. Evoluţia factorilor relevanţi pentru cele 3 scenarii Ipoteza / Scenariu Istoric Pesimist Optimist Populaţie - 0,62 % - 1 % 0 % Arie de acoperire cu servicii de salubritate 3 % 2 % 4 % Evoluţia economică cu efecte asupra: Cantitate deşeuri menajere 0,8 % 0 % 1,5 % Cantitate deşeuri asimilabile celor municipale 1 % 0 % 2 % provenind din sectorul economic Pentru fiecare scenariu în parte pe baza tendinţelor stabilite s-au calculat cantităţile de deşeuri generate şi respectiv, cantităţile de deşeuri ce intră în sistem; pentru acestea din urma s-au ales alternative tehnice de reciclare, tratare şi eliminare. La nivel regional s-a stabilit că atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este fezabilă doar în cazul scenariului optimist pentru care cantităţile de deşeuri prognozate sunt redate în tabelul 7.6.1.2.
Tabel 7.6.1.2. Prognoza cantităţilor deşeuri municipale şi asimilabile Deşeuri colectate În amestec Deşeuri colectate separat (tone) (tone)
i e e
l . r n e t e i a e e t ţ i l s j d n a e c a î a t i i ă
a n r n c i d l î i n r c p ţ e
e e c
a t e v e e d g t c e e i l r
e
AN r TOTAL n a t m i t t s t i u d t m o a n r
a r c
o s e i s r d i c t i c t
u
e
c i r e r d i u e l c i s m e r l r
u i r u p e e i n l a m ş u r l o u r e u e s a o o e e u c o e ş e u c ş e D c ş e ş m e e ş e e ş ă D e D e D D N D D 2005 81731 49651 1182 3347 1927 5250 1635 1670 146394 Total 132564 13829 2006 88975 50644 1194 3381 1946 5302 1684 2400 155527 Total 140813 14714 2007 96437 51657 1206 3415 1966 5355 1734 3200 164970 Total 149300 15670 2008 104104 52690 1218 3449 1985 5409 1786 3950 174592 Total 158012 16580 2009 111978 53744 1230 3483 2005 5463 1840 4750 184494 Total 166952 17542 2010 120064 54819 1243 3518 2025 5518 1895 5550 194632 Total 176126 18506 102 2011 128340 55915 1255 3553 2046 5573 1952 6350 204984 Total 185510 19474 2012 136862 57003 1268 3589 2066 5629 2011 7150 215577 Total 195133 20444 2013 145636 58174 1280 3625 2087 5685 2071 8000 226558 Total 205090 21467 2014 154641 59338 1293 3661 2107 5742 2133 8700 237616 Total 215272 22343
7.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt: variaţia din punct de vedere cantitativ a producţiei activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie; retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate. cercetarea statistică anuală este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, si netransmiterea datelor pentru anul următor crează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an. Judeţul Caraş-Severin are o economie în restructurare prin reducerea drastică a ramurilor industriale de bază (extractivă şi prelucrătoare siderurgică, metalurgică) şi creşterea semnificativă a industriei uşoare şi a sectorului serviciilor. Ca urmare a schimbării ponderii ramurilor industriale mari generatoare de deşeuri (steril minier, zguri) se prognozează o reducere a cantităţilor de deşeuri industriale. Aceasta va trebui corelată cu necesitatea respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor dar şi cu aplicarea unui management mai eficient în cadrul întreprinderilor, care să pună accent pe evitarea pierderilor, şi implicit, pe minimizarea generării deşeurilor. 7.7. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă România constă în existenţa unei relaţii de proporţionalitate între cantitatea de deşeuri de producţie generate şi cantitatea de produse finite obţinute. „Ruperea” acestei relaţii, acţiune ce este considerată ca o acţiune de bază a unei dezvoltări durabile, va fi posibilă numai prin restructurarea activităţilor productive, introducerea tehnologiilor „curate” şi un management mai bun al proceselor de producţie. Strategia de management al deşeurilor are la bază promovarea următoarelor principii: prevenirea apariţiei deşeurilor; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. O atenţie deosebită se va acorda deşeurilor periculoase, speciale. Se va urmări prevenirea apariţiei lor, promovarea la maxim a reciclării şi dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor în siguranţă. Prevenirea generării deşeurilor se va realiza prin: 103 aplicarea tehnologiilor „curate” care va determina reducerea cantităţilor de deşeuri generate; utilizarea unor cantităţi mai mici de materiale pentru producerea aceleiaşi cantităţi de bunuri; îmbunătăţirea concepţiei produselor conform cerinţelor noilor standarde de producţie.
Prevenirea generării deşeurilor va fi obţinută şi prin modificarea comportamentului consumatorilor şi influenţarea pieţii în favoarea produselor şi serviciilor cu o durată de viaţă mai lungă. Reciclarea şi reutilizarea deşeurilor Reciclarea va fi principala cale de reducere a cantităţilor de producţie şi urbane care necesită eliminare. Reciclarea va fi axată, în principal, pe fluxurile clasice de deşeuri reciclabile (metale feroase-neferoase, hârtie-carton, sticlă, plastic) şi pe fluxurile specifice de deşeuri care sunt reglementate prin acte normative (ambalajele, uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii etc). Eliminarea deşeurilor prin depozitare trebuie să aibă în vedere faptul că, date fiind restricţiile naturale, este foarte probabil ca suprafeţele de teren disponibile pentru gestiune a deşeurilor să constituie, în viitor, o resursă limitată. Capacitatea viitoarelor depozite, amenajate şi exploatate în mod ecologic, va trebui păstrată pentru eliminarea acelor deşeuri pentru care nu există alte variante de eliminare avantajoase din punct de vedere tehnic sau economic. În legătură cu depozitarea deşeurilor, trebuie ţinut cont şi de problemele de generare a gazelor cu efect de seră (CH4 şi CO2). Aceste emisii vor fi controlate prin reducerea treptată a materialelor organice biodegradabile depozitate şi prin captarea şi utilizarea gazelor. 7.8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 7.8.1 Substanţe reglementate de PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS) Substanţele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS–uri) şi principalele lor aplicaţii sunt următoarele: CFC-uri (clorofluorocarburi – utilizaţi ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie); Haloni (substanţe de lupta împotriva incendiilor); HCFC (hidrocarburi parţial halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli); Tetraclorura de carbon (solvent industrial); Metilcloroform (1,1,1 tricloretan – solvent); Bromura de metil (utilizată in dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea seminţelor). Substanţele care epuizează stratul de ozon (ODS-uri) sunt substanţele chimice în vrac, în containerul lor de transport şi amestecurile de chimicale care conţin în compoziţie mai mult de 1 % una din substanţele menţionate (OG 89/1999). La nivelul judeţului Caraş-Severin nu există agenţi economici care importă, exportă sau produc ODS-uri. Cca. 35 agenţi economici din judeţ desfăşoară activităţi care implică ODS-uri: întreţinere şi reparaţii instalaţii frigorifice şi de climatizare, umplere extinctoare, utilizare agenţi frigorifici în cadrul activităţii de producţie sau comerţ. Tabel 7.8.1.1. Situaţia consumului de ODS în perioada 2000-2005 Nr. Denumire Cantităţi utilizate crt. (kg) 104 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Tetraclorura de carbon CCl4 530 555 217 625 135 38
2 CFC-11 (CFCl3) 0 33,4 3,2 0 2,92 0
3 CFC-12 (CF2Cl2) 2665 2363 2297,4 2176,18 1376,14 1110,38
4 HCFC- 22 (CHF2Cl) 1188 1193 1874 1572,6 1836,0 1095,5 5 Alţi freoni (502) 48 7 22,6 5,6 0 0 TOTAL 4431 4151,4 4414,2 4379,38 3350,06 2243,88
3000 Tetraclorura de carbon
2500 CCl4 CFC-11 (CFCl3) 2000
kg 1500 CFC-12 (CF2Cl2) 1000
500 HCFC 22 (CHF2Cl)
0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Alţi freoni (502)
Figura 7.8.1.1. Evoluţia cantităţilor de ODS-uri utilizate în judeţul Caraş-Severin Se constată o scădere cu 50% a cantităţilor totale de ODS-uri utilizate în perioada analizată. De remarcat tendinţa descrescătoare a cantităţii de tetraclorură de carbon utilizată şi înlocuirea treptată a acesteia cu alţi solvenţi. Singurul agent economic din judeţul Caraş-Severin care a utilizat tetraclorură de carbon în cursul anului 2005 a renunţat la folosirea acesteia începând din ianuarie 2006. Freonii sunt recuperaţi din instalaţiile care necesită reparaţii şi înlocuiri ale agentului frigorific prin intermediul unor echipamente neomologate de recuperare. Agenţii frigorifici captaţi în cilindrii de recuperare ai acestor echipamente sunt filtraţi şi reintroduşi în instalaţii. Aceste echipamente neomologate de recuperare a agenţilor frigorifici nu sunt dotate cu dispozitive de cântărire, deci nu există o evidenţă a cantităţilor de ODS-uri recuperate şi reciclate. 7.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) Prin Hotărârea Guvernului nr. 956/18.08.2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide s-au transpus prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/EC. Conform acestei Directive produsele biocide sunt substanţele active şi preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Listele cu substanţele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG 956/2005 după cum urmează: a) Lista cu substanţele active existente şi care în programul de revizuire nu intră în "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide" sau "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut" sau "Lista substanţelor de bază aprobate de Comunitatea Europeană" este prevăzută în anexa nr. 1; b) Lista cu substanţele active existente, identificate în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 3; c) Lista cu substanţele active existente şi incluse în tipul/tipurile de produs biocid, care intră în programul de revizuire în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 4. 105 Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2. Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României este Ministerul Sănătăţii. Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naţional a tuturor produselor biocide, care sunt plasate deja pe piaţă. Inventarierea produselor biocide se finalizează până la data de 31 iulie 2006. Dintre categoriile de utilizatori de biocide din judeţul Caraş-Severin menţionăm: unităţi sanitare, sanitare-veterinare, unităţi de deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie, unităţile de gospodărie comunală care desfăşoară activităţi de asigurare a alimentării cu apă potabilă, unităţi de prelucrare a lemnului etc. În judeţul Caraş-Severin Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat 22 de agenţi economici cu activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin a autorizat pe lângă unităţile cu activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie încă 26 de cabinete medicale veterinare, 3 depozite de produse de uz veterinar, 19 puncte farmaceutice veterinare şi 8 ferme (de păsări, bovine, ovine, porcine) toate aceste unităţi utilizând biocidele în scop comercial sau pentru folosinţă proprie. Produse biocide pentru igiena publică mai sunt utilizate şi în cele aproximativ 300 de cabinete medicale private şi cele 8 spitale din sistemul de sănătate publică. 7.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului Hotărârea Guvernului nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente are ca obiectiv crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului. În sensul acestei Hotărâri de Guvern se definesc ca substanţe existente substanţele enumerate în inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă (IESCE-EINECS), aprobat prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 227/2002. Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427/2004 au obligaţii de raportare producătorii şi importatorii de substanţe existente în cantităţi care depăşesc 10 tone pe an sau cantităţi care depăşesc 1000 tone pe an. În urma inventarierii în judeţul Caraş-Severin a importatorilor de substanţe existente au fost cuprinşi în lista doar importatorii direcţi care au importat în 2004 şi 2005 cantităţi de substanţe mai mari de 10 to. În judeţul Caraş-Severin nu există producători de „substanţe existente”.
Tabel 7.8.3.1. Lista substanţe chimice importate, conform HG 2427/2004 (substanţe existente) Agent Denumire Substanţa economic-CUI Activitate Importată CAEN Denumire Cantitate Cantitate Stoc Comerciala în 2004 în 2005 (tone) CAS/ EINECS (tone) (tone) 31.12. 2004 HOSTAFLOT 53378-51-1 / SC Moldomin 1320 – 258-508- SA Moldova extracţia şi Furnizor : HOESCHT GERMANIA Nouă prepararea 27,1 7,5 7,5 Compoziţie : acid CUI: 1932018 minereurilor disobutilditiofosforic neferoase Utilizari: reactiv de flotaţie la Uzina de preparare SC U.C.M. 2911 – FURTOLIT 2051 19,945 20,01 6,44 106 Furnizor : FURTENBACH Gmbh REŞIŢA S.A. Fabricarea de Germania CUI: motoare si Compoziţie : detalii* 10566541 turbine Utilizări : ca răşină furanică turnătoria de fontă DILUANT 57040 Furnizor : CROMA LACKE Gmbh Germania 16,42 22,8 2,98 2010 – Taierea SC KURT Compoziţie : detalii* si rindeluirea BLUML SRL Utilizare: Finisare mobilier lemnului ; CUI-1165242 LAC 553003 impregnarea Furnizor : CROMA LACKE Gmbh lemnului Germania 38,09 39,2 5,7 Compoziţie : detalii** Utilizare: Finisare mobilier
Detalii referitoare la preparatele din listă: *SC UCMR SA DENUMIRE COMPOZIŢIE CLASA DE CAS EINECS COMPONENTE COMERCIALĂ PROCENTUALĂ PRODUSE FURTOLIT 2051 98-00-0 202-626-1 alcool furfurilic 50-100% 603 Furnizor : 67-63-0 200-661-7 2-propanol 5-10% 603 FURTENBACH 64-17-5 200-578-6 etanol 5-10% 603 Gmbh Germania
** SC KURT BLUML SRL DENUMIRE COMPOZIŢIE CAS COMPONENTE CATEGORIE COMERCIALĂ PROCENTUALĂ DILUANT 57040 108-88-3 toluol 2,5-10 Xn F Furnizor : CROMA 67-64-1 acetona 50-100 Xi F LACKE Gmbh 78-83-1 2-metil-1-propanol 2,5-10 Xi Germania 1330-20-7 xilol,amestec izomer <2,5 Xn 78-83-1 2-metil-1-propanol <2,5 Xi 108-88-3 toluol 10-25 Xn F 1330-20-7 xilol,amestec izomer 2,5-10 Xn LAC 553003 117-81-7 2 etilhexil <2,5 Xn 141-78-6 etilacetat 10-25 Xi F Furnizor : CROMA 67-63-0 2 propanol 10-25 Xi F LACKE Gmbh 71-36-3 1 butanol <2,5 Xn Germania 67-64-1 acetona 50-100 Xi F 78-83-1 2-metil-1-propanol 2,5-10 Xi 1330-20-7 xilol,amestec izomer <2,5 Xn
Notă: În judeţul Caraş-Severin există şi alţi agenţi economici utilizatori şi comercianţi care au utilizat/comercializat în anul 2004 substanţe în cantităţi mai mari de 10 to, dar furnizorii acestora sunt producători sau importatori din ţară. Deoarece Hotărârea Guvernului nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeana, nu s-au realizat până în prezent evaluări ale riscului substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului. 7.9. CONCLUZII Problemele cu care judeţul Caraş-Severin se confruntă în domeniul gestionării deşeurilor au un impact major asupra mediului, reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au un efect advers asupra calităţii vieţii. Inexistenţa unui sistem
107 selectiv de colectare a deşeurilor este una dintre problemele principale ale gestionării deşeurilor. Generarea unor cantităţi semnificative de deşeuri fără a lua în considerare posibilitatea reciclării acestora, sau pe cea a recuperării de energie, nu este în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. Cea mai mare parte a deşeurilor sunt depozitate pe depozite neconforme care vor trebui închise. Luând în considerare practicile curente din domeniul gestiunii deşeurilor, este evident faptul că sistemul actual necesită îmbunătăţiri substanţiale în vederea conformării cu cerinţele noilor reglementări naţionale şi europene. Aplicarea unui sistem durabil de gestiune a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii – persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, cât şi autorităţi publice. Sarcina aplicării planurilor de implementare ale directivelor europene reprezintă, în această perioadă, cea mai importantă preocupare a tuturor celor cu atribuţii în domeniul gestiunii deşeurilor.
8. RADIOACTIVITATEA
8.1. SISTEMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului(RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor(MMGA). Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza OUG 195/2005, şi a Ordinului nr.338/2002 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Înfiinţată în 1962, RNSRM constituie o componenta specializata a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului si asigura îndeplinirea responsabilităţilor MMGA privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. La nivelul anului 2005, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, coordonarea stiintifica si metodologica fiind asigurata de laboratorul national de referinta pentru radioactivitatea mediului din cadrul Agentiei Nationale ptr. Protecţia Mediului Bucureşti. Staţia de Radioactivitatea Mediului Reşiţa derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurări asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul creşterilor nivelurilor de radioactivitate ale mediului şi realizării avertizării/ alarmării factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date in cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare/ avertizare/ alarmare.
8.2. SITUAŢIA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN ÎN ANUL 2005 8.2.1 Programul standard de supraveghere Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Caraş-Severin rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate si precipitaţii atmosferice, ape, sol necultivat si vegetaţie spontană. 108 S-a efectuat un număr de 7982 analize beta globale(imediate şi întârziate) şi de doza gamma externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată in graficul următor:
aerosoli 27% sol 0%
depuneri debit doza gamma atmosferice 50% 9%
ape vegetatie 14% 0% În cursul anului 2005 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare. In figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de mediu monitorizat valorile medii lunare ale măsurărilor imediate, la nivelul anului 2005, pentru:
Aerosoli atmosferici
AEROSOLI ATMOSFERICI - Activitate specifică beta globală asiraţia 02-07- măsurări imediate
Lim de atentionare 10 Bq/mc ] 8 c m
/ 7 q B
[ 6
ă
c 5 i f i
c 4 e p
s 3
e t 2 a t i
v 1 i t c 0 A Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec AerIm
AEROSOLI ATMOSFERICI - Activitate specifică beta globală asiraţia 08-13- măsurări imediate
9 Lim de atentionare 10 Bq/mc ]
c 8 m /
q 7 B [ 6 ă c i
f 5 i c
e 4 p s
3 e t
a 2 t i v i
t 1 c
A 0 Ian Feb Mart A pr Mai Iun Iul A ug Sept Oct Nov Dec AerIm
109 Depuneri atmosferice
DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitate specifică beta globală măsurări imediate Lim de atentionare ] i z
/ 200 Bq/mp/zi p m / q B [
ă
c D epIm i f i c
e DepIm-val.min.detectabile p s
e t a t i v i
t l n b rt r i n u g t t v c a p a u I p c o c I e a A I u e O e A F M M A S N D
Apă de suprafaţă, râul Bârzava
APĂ DE SUPRAFAŢĂ - Activitate specifică beta globală măsurări imediate Lim de atentionare
] 2000 Bq/mc c m / q B [
ă c i f i c e p s
e ApăIm t a t i v i
t l n b rt r i n u g t t v a c p a u I p c o c I e a A M I u e O N e A F M A S D
Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat in limitele specifice teritoriului Reşiţa: valoarea medie anuala fiind de 9.7 Bq/ mc pentru Rn si 0.1 pentru Tn, aspiraţia 02-07. valoarea medie anuala fiind de 4.3 Bq/ mc pentru Rn si 0.07 pentru Tn, aspiraţia 08-13. Valorile orare ale debitului de doza gamma externa nu au prezentat depăşiri ale limitelor de atenţionare, variind intre 0.090 – 0.158 µGy/ h. 8.2.2 Programe de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic În cursul anului 2005 Staţia de Radioactivitate Reşiţa nu a executat prelevări şi măsurări de probe în afara Programului Standard. 8.2.3 Impactul funcţionării CNE Cernavoda asupra populaţiei şi mediului Nu avem date. 8.3 CONCLUZII Nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu, măsuraţi în cursul anului 2005, este în continuă scădere faţă de nivelul din perioada accidentului de la
110 Cernobâl. La nivelul anului 2005, se observa continua diminuare a amplitudinii maximului anual al contaminării radioactive, principala sursa de contaminare artificială a judeţului fiind reprezentată de procesele de resuspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobâl) a judeţului.
9. MEDIUL URBAN
9.1. CALITATEA AERULUI ŞI A APEI ÎN MEDIUL URBAN
9.1.1. Calitatea aerului în mediul urban
La nivelul judeţului Caraş-Severin populaţia din mediul urban, reprezentând 56,51 % din populaţia judeţului, este concentrată în două municipii şi şase oraşe. Din măsurătorile efectuate şi în baza rezultatelor obţinute şi comparate cu actele normative în vigoare, putem trage următoarea concluzie : zonele urbane (Reşiţa, Oţelu Roşu şi Caransebeş) sunt zone cu poluare medie, unde valoarea concentraţiilor medii anuale depăşeşte limita numai la unii poluanţi (pulberi în suspensie). Tendinţa de depăşire la acest indicator sugerează faptul că unităţile industriale din zonele respective constituie principala cauză a acestor depăşiri. Înregistrările de depăşiri în anumite puncte ale reţelei de monitorizare a aerului, indică faptul că o contribuţie importantă la modificarea acestui parametru o are traficul urban. zonele urbane (Moldova Nouă, Anina, Oraviţa, Bocşa şi Herculane) sunt zone cu poluare redusă, unde valoarea concentraţiilor medii anuale se situează în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare. Depăşirile sporadice înregistrate în aceste zone se datorează activităţilor industriale, specifice zonelor respective, cât şi traficului rutier. 9.1.2. Calitatea apei potabile În cursul anului 2005 nu s-au înregistrat epidemii hidrice nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de consum. În cadrul monitorizării apei cele mai frecvente abateri de la parametrii-indicatori s-au înregistrat la turbiditate şi oxidabilitate. Tabel 9.1.2.1. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane
Număr probe Număr zile de Număr de zile/2004 Localitatea Tipul sursei recoltate monitorizare în care 2005 2005 s-a depăşit CMA Reşiţa suprafaţă 699 246 65 Bocşa subteran 71 19 0 suprafaţă Anina 78 22 15 25% subteran suprafaţă Oraviţa 319 177 26 40% subteran Moldova Nouă subteran 56 30 0 Caransebeş suprafaţă 383 260 42 Oţelu Roşu suprafaţă 202 96 18 Herculane suprafaţă 3 2 1
111 9.2. STAREA DE CONFORT ŞI DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN RAPORT CU STAREA DE CALITATE ASUPRA MEDIULUI
Date de sănătate (se referă la anul 2004) a) Durata medie de viaţă a populaţiei în judeţul Caraş –Severin
76 74 72 Varsta -urban 70 68 Varsta -rural 66 64 62 Femei Barbati
b) Intensitatea mortalităţii pe principalele cauze de deces De remarcat că rata mortalităţii masculine a fost superioară celei feminine atât pe total cât şi la toate grupele de vârstă. La grupele de vârstă între 20 şi 64 ani, rata mortalităţii a fost de peste 2 ori mai mare decât a mortalităţii feminine, evidenţiind un accentuat proces de supramortalitate masculină.
Tabelul 9.2.1.1. Numărul decedaţilor pe principalele cauze
Denumire UM 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Boli infecţioase şi paralizie nr. 76 78 96 82 68 51 Tuberculoză nr. 49 48 67 56 56 39 Tumori nr. 581 643 590 621 697 646 Boli endocrine, de nutriţie şi nr. 31 50 32 34 18 27 metabolism Diabet zaharat nr. 31 49 31 34 17 26 Tulburări mentale şi de nr. 13 14 11 11 8 8 comportament Boli ale sistemului nervos nr. 20 25 24 22 23 18 Boli ale aparatului circulator nr. 3.048 2.937 2.933 2.984 2.959 3151 Boala ischemică a inimii nr. 966 1000 909 914 908 961 Boli cerebro-vasculare nr. 958 996 954 1039 1.052 1.119 Boli ale aparatului respirator nr. 267 254 185 175 162 191 Boli ale aparatului digestiv nr. 178 185 176 189 194 197 Boli ale aparatului genito- nr. 73 63 61 60 41 39 urinar Sarcină, naştere nr. 1 - 2 2 3 - Afecţiuni perinatale nr. 23 21 19 10 16 36 Malformaţii congenitale, nr. 22 16 16 16 11 7 deform.
112 Leziuni traumatice, otrăviri, nr. 175 136 191 204 202 163 consecinţe cauze externe Alte cauze nr. 6 24 19 12 13 20 Total nr. 6.458 6.529 6.231 6.342 6.353 6.621
7000 6000 1998 1999 5000 4000 2000 2001 3000 2002 2003 2000 2004 1000 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Figura 9.2.1.2. Evoluţia numărului de decese în judeţul Caraş-Severin c) Mortalitatea infantilă (decedaţi în vârstă de sub un an)
80 Total 60 Mediul urban 40
20 Mediul rural
0 Total Mediul urban Mediul rural
Figura 9.2.1.3. Mortalitatea în judeţul Caraş-Severin 9.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea aerului este cauzată în principal de surse fixe de poluare ( industria extractivă, siderurgică, metalurgică etc.) şi de surse mobile (traficul rutier) . Efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de: Poluarea cu produşi de ardere (NOX, SOX, CO, CO2) care pot produce probleme respiratorii acute şi cronice locuitorilor din zonă Inhalarea vaporilor de acid sulfuric, hidroxid de sodiu, anhidridă cromică proveniţi din procesele de galvanizare care pot mări riscul apariţiei unor intoxicaţii, boli respiratorii acute şi chiar cronice Contaminarea microbiologică a atmosferei care generează riscul unor boli infecţioase poluarea cu pulberi care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice poluarea sonoră cauzată de zgomotul industrial care generează riscul apariţiei hipoacuziilor
9.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate în expunerea la particulele în suspensie
113 Poluarea aerului cu pulberi în suspensie este cauzată în principal de surse fixe de poluare ( industria extractivă, siderurgică, metalurgică etc.). Efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de : poluarea cu pulberi cu conţinut de metale grele care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice (Moldova Nouă, Reşiţa), poluarea cu pulberi antrenate de vânt care generează riscul apariţiei cancerului (Oraviţa), poluarea cu pulberi rezultate din industria lemnului care generează riscul unor probleme respiratorii, acute şi cronice , conjunctivite (Moldova Nouă, Reşiţa). Tabel 9.2.2.1. Numărul decedaţilor pe principalele cauze
Denumire UM 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Boli ale aparatului respirator nr. 267 254 185 175 162 191
9.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut în expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto Nu s-au efectuat determinări în judeţul Caraş Severin de Direcţia de Sănătate Publică. 9.3. STAREA SPAŢIILOR VERZI ŞI A ZONELOR DE AGREMENT 9.3.1. Parcuri Suprafaţa totală a zonelor de agrement, parcuri şi spaţii verzi din cele 8 oraşe ale judeţului este de 341,66 hectare, revenind 18,24 metri pătraţi pe cap de locuitor. Din suprafaţa de 341,66 hectare 138,65 hectare (41%) este ocupată de zone de agrement şi parcuri şi 203, 01 hectare (59 %) este ocupată de spaţii verzi. Datele prezentate în tabel rezultă că cele mai mici suprafeţe pe cap de locuitor le înregistrează oraşele Oraviţa cu 8,4 metri pătraţi şi Oţelu Roşu cu 7,97 metri pătraţi; iar cele mai mari suprafeţe sunt situate în oraşele Moldova Nouă cu 49,7 metri pătraţi şi Anina cu 30, 62 metri pătraţi pe cap de locuitor.
Tabel 9.3.1.1. Spaţii verzi şi zone de agrement
Suprafaţa (ha) Zone de Zona verde(mp/ Nr. Spaţii Populaţie cap de locuitor) Oraş agrement si Total crt. parcuri verzi (%) 1 Reşiţa 38,70 60,00 98,70 86.038 11,47 (0,11) 2 Caransebeş 21,22 43,43 64,65 29.499 21,91 (0,22) 3 Bocşa 3,29 41,59 44,88 17.000 26,4 (0,26) 4 Oraviţa 10,00 0,70 10,70 12.727 8,4 (0,084) 5 Moldova Nouă 29,00 43,00 72,00 14.486 49,7 (0,50) 6 Oţelu Roşu 7,00 2,50 9,50 11.914 7,97 (0,08) 7 Anina 20,00 9,00 29,00 9.469 30,62 (0,31) 8 Băile 9,44 2,79 12,23 6.120 19,98 (0,20) Herculane TOTAL 138,65 203,01 341,66 187.253 18,24 (0,18)
Din datele pe care le deţinem rezultă că atât în municipiile Reşiţa şi Caransebeş cât şi în majoritatea oraşelor, suprafeţele de zone verzi se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative.
114 Speciile arborescente cu ponderea cea mai mare sunt: Abies alba, Picea excelsa, Pinus bauksiana, Thuja occidentalis, Thuja orientalis, Thuja plicata, Taxus baccata, Aesculus hippocastanum, Tilia cordata, Platanus acerifolia, precum şi unele specii de Catalpa, Mahonia, Malus , Hibiscus, Ligustrum etc. În parcul oraşului Băile Herculane se află Sequoia giganteo, Pinus nigra ssp. banatica, Juglans nigra, Corylus colurna. De asemenea, aproape în toate parcurile flora este reprezentată de specii de : Viola, Narcissus, Petunia, Taghetes, Bellis, Ricinus, Paeonia, Ipomea, Tropedum etc. În general suprafeţele ocupate de zone verzi sunt corespunzător întreţinute, iar speciile de arbori şi arbuşti ornamentali ca şi plantele din flora erbacee au o stare de vegetaţie şi de sănătate bună. Dată fiind insuficienţa suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, este necesar să se întreprindă urgente măsuri pentru refacerea unor spaţii deteriorate şi menţinerea la un nivel calitativ superior a celor cu o compoziţie floristică şi stare bună de vegetaţie, precum şi pentru realizarea de noi parcuri, grădini publice, zone de agrement, etc, cu deosebire în oraşele cu deficit de zone verzi. De asemenea trebuie luate măsuri ferme pentru protecţia şi conservarea speciilor monumente ale naturii din zonele verzi ale oraşelor şi în special arborilor Wellingtonia gigantea, Gingo biloba, Libocedrus decurreus, Platanus acerifolia, Taxus baccata supuse în prezent unor presiuni de către persoane fără simţul dragostei faţă de natură. 9.3.2. Scuaruri La nivelul judeţului scuarurile reprezintă o suprafaţă de 203,01 ha şi prezintă o stare bună de întreţinere. 9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale În toate oraşele judeţului există minim un magazin universal şi mai multe unităţi comerciale poziţionate pe marile artere de circulaţie. Zonele periferice ale oraşelor au unităţi comerciale foarte puţine. Aceste unităţi în mare parte nu au în dotare grupuri sanitare la standarde Europene, nu realizează depozitarea selectivă a deşeurilor şi produc sporadic probleme acustice locuitorilor din vecinătatea lor.
9.4. EVOLUŢIA AŞEZĂRILOR UMANE 9.4.1. Reţelele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare.
Alimentarea cu apă a populaţiei În judeţul Caraş-Severin, alimentarea cu apă se asigură prin sisteme centralizate de distribuţie a apei în 30 localităţi din cele 77 unităţi administrativ teritoriale existente, însumând o lungime totală a reţelelor de distribuţie de 602,2 km, din care 450,4 în cele 8 localităţi din mediul urban. Apa potabilă distribuită consumatorilor este de 17266 mii mc. În mediul urban se folosesc staţii de tratare cu filtre rapide şi dezinfecţie cu clor (Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Anina, Băile Herculane, Oţelu Roşu) iar în cazul oraşelor Moldova Nouă şi Bocşa care folosesc surse din subteran, se asigură doar dezinfecţia cu clor. Reţele canalizare şi staţii de epurare Reţelele de canalizare şi staţii de epurare există în Reşiţa, Caransebeş, Oţelu Roşu, Băile Herculane, dar ele nu au dotarea necesară unei epurări corespunzătoare, iar capacitatea lor de epurare este insuficientă. Celelalte oraşe din judeţ au doar reţele de canalizare, ele evacuând în emisar apele uzate menajere 115 neepurate. Sistemele de canalizare nu acoperă întreaga suprafaţă a localităţilor urbane şi sunt într-o stare avansată de degradare. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare este de 296,3 km. 9.4.2. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare Tabel 9.4.2. Extinderea mediului urban (comparaţie in ultimii 5-10 ani)
Tipul unităţii Suprafaţa % Suprafaţa Nr.crt. Denumire administrativ- zonă oraşului teritoriale construită intravilan (km2) 1. Reşiţa Municipiu 12,227 74,27 2. Caransebeş Municipiu 6,187 73,15 3. Anina Oraş 5,469 56,38 4. Băile Herculane Oraş 1,249 54,78 5. Bocşa Oraş 5,151 76,20 6. Moldova Nouă Oraş 6,91 65,80 7. Oraviţa Oraş 2,938 60,32 8. Oţelu Roşu Oraş 4,382 77,97
Suprafaţa -zonă construită - a rămas constantă, având loc doar modificări în ceea ce priveşte destinaţia acesteia. În general construcţiile se întind pe 54-78 % din suprafaţa oraşelor (intravilan). 9.4.3. Amenajarea teritorială Procesul de organizare şi dezvoltare spaţială este analizat la nivel teritorial în diverse modalităţi. Una din ele este Planul de amenajare a teritoriului judeţean, documentaţie complexă, elaborată după prevederile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului. Obiectivul principal al P.A.T.J. este orientat către obţinerea unei documentaţii de planificare strategică, pentru a crea şanse egale de dezvoltare întregului teritoriu al judeţului pe termen mediu şi premisele unei dezvoltări durabile pe termen lung. Acest tip de plan face parte dintr-un context teritorial mai larg, având rol director pentru evoluţia acestor teritorii. P.A.T.J. reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socială, economică, ecologică, culturală şi instituţională a judeţului. P.A.T.J. se corelează cu P.A.T.N. cu P.A.T.Z., cu programele de guvernare sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare. P.A.T.J. trebuie să aibă la bază strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului şi o serie de studii de fundamentare întocmite în vederea aprofundării unor domenii sau aspecte relevante. Acest P.A.T.J la nivelul judeţului Caraş-Severin s-a definitivat la sfârşitul anului 2004. 9.4.4. Concentrările urbane Apariţia timpurie a oraşelor pe teritoriul actual al judeţului Caraş-Severin a fost înlesnită atât de poziţia sa geografică, prin care a controlat drumurile comerciale din lungul culoarelor montane, cât şi de resursele miniere ce au stat la baza meşteşugurilor prelucrării metalelor. Vocaţia sa urbană a fost pusă în lumină pentru prima dată sub ocupaţia romană, în timpul căreia localitatea Tibiscum (Jupa) devenise unul dintre centrele urbane de prim rang ale Daciei. Tibiscum, aşezat pe acelaşi drum strategic şi comercial cu Dierna din Defileul Dunării (Orşova), avea grad de municipiu, concentra numeroşi meşteşugari (fabri), organizaţi în colegii, fiind şi un important centru militar şi rutier spre porţile Transilvaniei.
116 BOCSA - Oraşul Bocşa a luat fiinţă în 1961 BOCSA -Poluarea produsă de traficul prin reunirea localităţilor Bocşa Română, rutier impune efectuarea de controale Vasiova (atestată din 1437), Neuwerk, Bocşa privind starea tehnică a Montană şi Colţan. Bocşa este centru minier autovehiculelor ce participă la trafic. şi de construcţii metalice.
În prima parte a mileniului al doilea, în părţile Caraş-Severinului procesul de diferenţiere funcţională a localităţilor era relativ avansat. Rolul activ al meşteşugarilor ridicase la gradul de târguri şi oraşe mai multe sate, astăzi dispărute. Specializări meşteşugăreşti, care au contribuit la alcătuirea funcţiilor urbane, capătă în decursul timpului şi unele dintre aşezările existente astăzi : Caransebeş, Ilidia, Mehadia, Bocşa Vasiova, Caraşova. În decursul veacurilor XVIII – XIX, apariţia unor meşteşuguri, pe baza industriei extractive şi prelucrătoare (metalurgie), trece în categoria aşezărilor cu atribuţii urbane Moldova Nouă (secolul XIX), Sasca Montană (secolul XIX), cunoscută ca localitate minieră încă de pe vremea romanilor, Oraviţa (secolul XIX) ; Sacu (sec. XIX) şi Măureni (sec.XIX) dobândesc şi ele caractere urbane.
Caransebeşul - încă mai păstrează, în centrul istoric, multe clădiri din secolele Caransebeş -Spălarea XVIII-XIX, deşi mare parte din ele au fost autoturismelor in locuri nepermise demolate. Construcţiile, în stilul baroc clasic, găzduiesc astăzi instituţii publice.
Cele mai multe dintre târguri şi oraşe nu au reuşit să-şi păstreze însă aceste atribuţii, pierdute odată cu dispariţia funcţiei care le diferenţiase, pentru o scurtă perioadă de timp, de restul localităţilor rurale, în rândul cărora au revenit. Structurile urbane au nevoie de continuitatea activităţii economice creatoare de bunuri materiale. Conflictele armate, determinate de luptele împotriva turcilor, dese şi pustiitoare, au distrus bazele economice ale acestui proces vechi, dar discontinuu în sudul Banatului.
117 Anina de mai mult de două secole, Anina este cel mai important centru Anina - Depozitul de deşeuri carbonifer al Banatului. Aici există cea menajere - neecologic mai adâncă mină din Europa, la peste 1000 m sub pământ.
Nici între cele două războaie mondiale procesul de urbanizare nu a afectat fondul majoritar rural al aşezărilor judeţului Caraş-Severin, Faţă de numai un oraş existent în 1910 (Caransebeş), numărul acestora creşte doar cu două (Reşiţa şi Oraviţa) înainte de primul război mondial. Nu numai că erau foarte puţine în raport cu marea masă a localităţilor rurale, dar erau şilipsite, îndeosebi Oraviţa şi Oraviţa , de putere economică şi de o echipare urbană corespunzătoare.
Industrializarea, axată pe punerea în valoare a resurselor subsolului, pe crearea de noi ramuri industriale (metalurgia neferoasă la Moldova Nouă), paralel cu dezvoltarea celor vechi, a dinamizat procesul de urbanizare, închistat în vechile cadre, lipsite de o bază economică vie de mai bine de o jumătate de secol. Formele de organizare urbană au fost susţinute şi de factorii industriali noi, de importanţă locală, de prezenţa şi acţiunea centrelor economice, de intensificarea funcţiilor de servicii (Băile Herculane) dar mai ales a legăturilor economice dintre principalele arii industriale şi localităţile care gravitează în jurul lor (Bocşa şi Anina sunt creaţii ale Reşiţei).
Reşiţa – Centru Municipiul Reşiţa Reşiţa - Noaptea
Reşedinţa judeţului Caraş-Severin - este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord, nord-vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit şi cu obiective turistice atrăgătoare.
Pe temeiul acestor activităţi economice creatoare de structuri şi echipări urbane, în perioada imediat următoare trec în categoria oraşelor cinci localităţi : Anina, Băile Herculane, Bocşa, Moldova Nouă şi Oţelu Roşu. În prezent judeţul 118 Caraş-Severin are opt oraşe, în majoritate noi, dinamice şi viabile, pe cale de a se contura tot mai mult ca centre polarizatoare, de convergenţă economică şi umană.
BAILE HERCULANE - Staţiunea este atestată documentar încă din anul 153, iar numele pe care îl poartă se trage de la BAILE HERCULANE - Efectele numele lui zeului Hercules, care era, la practicării turismului neecologic romani, protectorul familiei imperiale Ulpia Traiana.
MOLDOVA NOUĂ - Oraşul Moldova Nouă Moldova Nouă este port la Dunăre şi principalul producător Malurile râurilor , lacurilor şi fluviului de cupru al României. El concentrează Dunărea devin adesea locul de tradiţiile culturale - româneşti şi sârbeşti - depozitare a deşeurilor menajere ale Clisurii Dunării
MOLDOVA NOUĂ - Oraşul Moldova Nouă Moldova Nouă este port la Dunăre şi principalul producător Malurile râurilor , lacurilor şi fluviului de cupru al României. El concentrează Dunărea devin adesea locul de tradiţiile culturale - româneşti şi sârbeşti - depozitare a deşeurilor menajere ale Clisurii Dunării
119 OŢELU ROŞU - Economic şi spiritual, OŢELU ROŞU - Zonele periferice ale Oţelu Roşu este centrul polarizator al oraşelor devin locuri ideale de Văii Bistrei. A devenit oraş în 1960 şi s- depozitare a deşeurilor orăşeneşti. a dezvoltat urbanistic şi social. După cum îl arată şi numele, oraşul Oţelu Roşu este un centru siderurgic important, primele furnale fiind întemeiate aici în anul 1776 9.4.5. Poluarea aerului în zone urbane
Calitatea aerului în mediul urban este în general corespunzătoare fapt ce se datorează în mare măsură reducerii temporare a activităţii industriale din minerit. S- au remarcat însă depăşiri ale valorilor limită la indicatorul pulberi în suspensie în municipiul Reşiţa.
Tabelul 9.4.5. Variaţia concentraţiilor medii pe 24 de ore-pulberi în suspensie- şi procentul probelor care depăşesc CMA – anul 2005
Localitatea Concentraţia Concentraţia Concentraţia % probe care minimă maximă medie depăşesc CMA µg/m3 µg/m3 µg/m3 Reşiţa 110 325,2 140 20
145 25
140 20 135 Resita Resita 15 130 Caransebes Caransebes 10 125 Otelu Rosu Otelu Rosu 120 Moldova Noua 5 Moldova Noua 115 0 2000 2002 2004 2000 2002 2004
Figura 9.4.5.1. Evoluţia concentraţiei medii la Figura 9.4.5.2. Evoluţia % de probe zilnice pulberi în suspensie pe zone care depăşesc CMA
Calitatea aerului, în cazul municipiului Reşiţa, a fost afectată în măsură considerabilă în zona industrială CSR, depozitul de deşeuri urbane, precum şi în preajma intersecţiilor cu trafic ridicat la indicatorii pulberi în suspensie şi sedimentabile .
120 Populaţia din zonele industriale şi din vecinătatea intersecţiilor de trafic intens este, în plus, afectată de poluarea fonică aferentă, nivelul acustic echivalent în aceste zone depăşind mult pragul fiziologic de disconfort în teritoriile protejate, stabilit prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997. 9.4.6. Aglomerări urbane Nu e cazul. 9.4.7. Zgomot şi vibraţii în aglomerări urbane Nu e cazul. 9.5. MEDIUL URBAN - OBIECTIVE ŞI MĂSURI 9.5.1 Poluarea aerului Obiective: Îmbunătăţirea stării de confort şi de sănătate a populaţiei Diminuarea poluării atmosferice datorate traficului rutier (gaze de eşapament) Diminuarea poluării industriale Măsuri: Reducerea şi autocontrolul emisiilor de poluanţi în atmosferă Reducerea emisiilor provenite din trafic prin utilizarea mijloacelor de transport în comun
9.5.2 Zgomotul Obiective: Diminuarea poluării datorate traficului rutier Eliminarea disconfortului acustic produs de activitatea unor unităţi de alimentaţie publică care utilizează ca sursă de divertisment -muzica Diminuarea zgomotului industrial Îmbunătăţirea stării de confort a populaţiei Măsuri: Eliminarea parcărilor neautorizate amplasate în zonele locuite Restricţii de viteză la tramvai în zonele în care calea de rulare este aproape de zonele locuite Interzicerea utilizării muzicii în localurile unde nu sunt îndeplinite condiţiile de izolare fonică Izolarea fonică a surselor industriale de zgomot Realizarea de perdele vegetale împădurite de-a lungul căilor de rulare Construirea de căi rutiere ocolitoare a centrelor urbane
9.5.3. Transportul Obiective: Îmbunătăţirea gradului de confort al mijloacelor de transport în comun Acoperirea corespunzătoare cu mijloace de transport a zonelor locuite pentru deservirea călătorilor Diminuarea poluării atmosferice datorate transportului local Măsuri: Punerea în circulaţie numai a mijloacelor de transport în comun care îndeplinesc condiţiile tehnice Instituirea, de către primării, de grafice pentru mijloacele de transport 9.5.4. Spaţiile verzi Prevederea în Planurile de Urbanism General ale oraşelor a măririi sau înfiinţării de scuaruri. 121 9.5.5 Agenda locală 21 Agenda 21 reprezintă un plan global de acţiune pentru dezvoltare durabilă. Conform cap. 28 din Agenda 21, „Din cauză că cele mai multe din problemele şi soluţiile adresate de Agenda Locală 21 îşi au rădăcinile în activităţile locale, participarea şi cooperarea autorităţilor locale va fi un factor determinant în atingerea acestor obiective. Fiecare autoritate locală trebuie să intre într-un dialog cu cetăţenii, cu organizaţiile locale, sectorul privat şi să adopte Agenda Locală 21”. Deşi adoptarea unor Agende Locale 21 nu a constituit o obligaţie legală la nivelelor guvernelor din ţările semnatare ale Declaraţiei de la Rio, aceasta a fost văzută ca o „obligaţie morală”, ca o prima etapă în înţelegerea importanţei problemelor de mediu. În cursul anului 2003 a fost demarat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Reşiţa, prima Agenda Locală 21 elaborată la nivelul judeţului Caraş -Severin şi care s-a finalizat la jumătatea anului 2004.
9.6. CONCLIZII
Oraşele din judeţul Caraş - Severin
sunt de dimensiuni mijlocii nu au probleme mari de poluare datorită dotărilor făcute în ultimul an în instalaţii de depoluare a aerului (CS Reşiţa ) şi datorită restructurării întreprinderilor. au probleme obişnuite de poluare pentru oraşele mijlocii ale României şi care îşi găsesc rezolvarea prin investiţii majore (Investiţiile nu pot fi făcute fără un împrumut extern sau intern major planificat la nivel de guvern) . problemele de poluare, în mediul urban din judeţul Caraş Severi se datorează în primul infrastructurii (depozite de deşeuri necorerpunzătoare, infrastructura edilitară înveghită şi drumuri nemodernizate)
10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 10.1. AGRICULTURA 10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura actuală are nenumărate responsabilităţii şi sarcini considerabile de îndeplinit. Populaţia lumii creşte fără încetare, iar nevoia de alimente creşte mereu, în ritmuri care debordează posibilităţile imediate ale Terei. Agricultura este puternic implicată în protecţia mediului, ea fiind pe rând (uneori simultan) obiect al poluării şi sursă de poluare. Solul este constrâns să primească noxele industriei, traficului şi aglomerărilor urbane, încorporându-le în produsele sale; astfel se induc, atât în recolte cât şi în producţia animală, substanţe potenţial toxice care degradează frecvent ecosistemele învecinate. În perspectiva aprecierii productivităţii terenurilor agricole, este necesar a se cunoaşte amănunţit echilibrul ecologic în toate acele locuri care înconjoară terenurile pe care cresc recoltele şi plantaţiile, ca şi în însăşi agroecosisteme. 10.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol 10.1.2.1 Evoluţia utilizării solului în agricultură 122 Suprafaţa de terenuri agricole a fost utilizată integral pentru agricultură. Evoluţia utilizării suprafeţelor agricole este prezentată în tabelul următor:
Nr. Suprafaţa (ha) Categoria de folosinţã % Obs. crt. 2004 2005 1. Arabil 127172 127.265 + 0,07 2. Păşuni 257.644 257.551 -0,03 3. Fâneţe şi pajişti naturale 4. Vii 771 771 - 5. Livezi 11.723 11.723 - Total 397.310 397.310 - În anul 2005 cele 127.265 ha. de terenuri arabile au fost utilizate pentru: cultura cerealelor 69.221 ha cultura leguminoaselor pentru boabe – 300 ha plante uleioase 3326 ha cartofi 6924 ha legume de câmp 3128 ha plante de nutreţ 31583 ha seminceri 940 ha sere 2 ha teren neânsămânţat 11.841 ha. 10.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol În cursul anului 2005 au fost retrase din circuitul agricol temporarsau definitiv 13,12 ha. Aceste suprafeţe au fost utilizate pentru realizarea de construcţii socio- economice, etc. 10.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite În anul 2005 s-au efectuat lucrări de împădurire în terenuri degradate din fondul forestier pe o suprafaţă de 3 ha,în zona O.S Anina. 10.1.2.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări) Evoluţia efectivelor de animale în ultimii 2 ani este prezentată în tabelul următor:
Nr. Efective (nr. de capete) Evoluţie Categorii de animale Obs crt. 2004 2005 % 1. Bovine total 56.681 53.461 -5,6 2 Ovine total 260.722 234.065 - 10,2 3 Caprine 12480 12.657 + 1,4 4 Porcine 40.291 42.481 + 5,4 5 Păsări total 1.685.254 1.546.500 - 8,2 6 Cabaline 15.396 14.884 -3,3 7 Animale blanã 15.872 18.519 +16,6
Efective maxime rulate în anul 2005: bovine 88.ooo capete porcine 120.100 capete ovine 420.00 capete caprine 25.800 capete 123 păsări 6.279.000 capete cabaline 17.700 capete Se apreciază că în anii care vor veni efectivele de animale din speciile de bovine, porcine şi păsări vor avea creşteri substanţiale. Sunt în curs constituire şi extindere o serie de ferme zootehnice. Actualele ferme zootehnice pun probleme deosebite mediului înconjurător datorită faptului că cele mai importante probleme de mediu continuă să rămână nerezolvate( instalaţii de epurare, de eliminare a deşeurilor animaliere, utilaje, mijloace de transport şi de aplicare a deşeurilor zootehnice insuficiente, etc.)
10.1.2.5. Agricultura ecologică Pe raza judeţului nu funcţionează societăţi agricole, forme asociative sau alte persoane fizice agreate pentru producţia agricolă vegetală şi animală ecologică. În sistemul agriculturii de gospodărie cu rol de subzistenţă, datorită neasigurăii de fonduri băneşti pentru procurarea de seminţe tratate, de îngrăşăminte chimice şi pesticide, produsele de origine vegetală şi animală sunt practic ecologice. Aceste produse ajung în final şi pe piaţa liberă, dar în cantităţi reduse 10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului În cursul anului 2005 nu s-au realizat irigaţii în sistem centralizat din surse de apă de suprafaţă sau de adâncime. În sistem gospodăresc au fost irigate suprafeţe restrânse de terenuri ocupate cu legume destinate mai mult consumului propriu. Sursele de apă utilizate au fost cele de suprafaţă şi de adâncime, ape nepoluate, care se încadrează în limitele prevăzute de standardele naţionale. În perioada de vară, datorită temperaturilor ridicate şi a vântului, care poate depăşi uneori peste 100 km/h, mai ales în zonele din Clisura Dunării, culturile agricole suferă din cauza secetelor prelungite, fiind chiar compromise. În această zonă suprafeţe importante (cca. 2.100 ha) sunt afectate în diferite grade de eroziune eoliană. Cca. 785,93 ha de terenuri sunt scoase din circuitul economic datorită depozitărilor de deşeuri industriale, agricole, municipale /orăşeneşti / comunale, etc. depozite care afectează suprafeţe apreciabile ocupate cu culturi agricole situate în vecinătate. Datorită faptului că judeţul Caraş –Severin este situat într-o zonă colinară, cu precipitaţii bogate (600-1200 mm), iar cca. 82 % din terenurile utilizate pentru agricultură sunt situate pe pante de peste 5 %, suprafeţe însemnate de terenuri sunt degradate şi poluate de eroziune şi alunecări (15.096 ha eroziune în adâncime, 22.000 ha alunecări, care se suprapun peste cele 92.619 ha afectate de eroziune în suprafaţă) Începând cu anii 2004- 2005,sectorul de creşterea animalelor în ferme cu efective cuprinse între 10 –1000 capete bovine, 20 – 3000 capete porcine a început să se revigoreze. Dotările necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu ( platforme betonate pentru depozitarea gunoiului, bazine de colectare puţin şi must de gunoi, separatoare de grăsimi, staţii de epurare, instalaţii de eliminare a deşeurilor din ţesuturi animale etc.,) sunt lăsate la urmă. Terenurile limitrofe fermelor zootehnice sunt adesea poluate prin depozitări necorespunzătoare şi pe perioade lungi a deşeurilor zootehnice. Canalele de desecare, canalele pluviale pot de asemenea să fie afectate de scurgerile semilichide generate de activităţile de creştere a animalelor în ferme.
124 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate în fermele de animale poate duce la crearea de disconfort datorită mirosurilor persistente şi neplăcute proliferarea rozătoarelor şi a insectelor. 10.1.4. Utilizarea durabilă a solului În cursul anului 2005 cca. 8,5 % din suprafaţa arabilă a fost fertilizată cu îngrăşăminte organice, 35,8 % din suprafaţa arabilă a fost fertilizată chimic, revenind cca. 23,9 kg sa/ha fertilizat chimic faţă de 71 kg.sa/ha în anul precedent Îngrăşămintele chimice aplicate au fost din grupa: NH4NO3, Nitrocalcar, Uree, complexe de tip: N/P/K şi N/P. Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme: Utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, omologate, în cantităţi inscripţionate prin tehnologiile în vigoare şi aplicarea acestora conform avertizărilor emise de instituţiile abilitate. Interdicţia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalităţi la albine precum şi la alte specii cu rol polenizator. Prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, datorate aprinderilor voite a miriştilor, a vegetaţiei ierboase şi lemnoase, exploatării masei lemnoase în perioade neadecvate, circulaţiei cu utilaje hipo şi mecanice în perioade umede şi pe linie de cea mai mare pantă. Efectuarea lucrărilor de însămânţări, reânsămânţări, distrugerea muşuroaielor şi a vegetaţiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti. Ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice . Interdicţia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate. Prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele umede ale anului. Conştientizarea populaţiei prin mass-media, cu privire la consecinţele aprinderilor voite ale miriştilor şi vegetaţiei ierboase asupra calităţii solului, ecosistemelor terestre şi a mediului, în general. 10.2. INDUSTRIA Din măsurătorile efectuate de laboratorul APM Caraş - Severin şi în baza datelor obţinute şi comparate cu actele normative în vigoare, putem trage următoarele concluzii : economia judeţului este industrial-agrară; impactul asupra mediului cel mai puternic îl are sectorului industrial, localizat în principal in zonele urbane ale judeţului ; zonele urbane (Reşiţa, Oţelu Roşu şi Caransebeş) sunt zone cu poluare medie, unde valoarea concentraţiilor medii anuale depăşeşte limita numai la unii poluanţi (pulberi în suspensie sau pulberi sedimentabile). Tendinţa de depăşire la acest indicator sugerează faptul că unităţile industriale din zonele respective constituie principala cauză a acestor depăşiri. Poluarea mediului în zona Reşiţa s-a redus semnificativ prin rezolvarea problemelor de poluare a aerului la CS Reşiţa; zonele urbane (Moldova Nouă, Anina, Oraviţa, Bocşa şi Herculane) sunt zone cu poluare redusă, unde valoarea concentraţiilor medii anuale se situează în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare. Depăşirile sporadice înregistrate în aceste zone se datorează activităţilor industriale, specifice zonelor respective, cât şi traficului rutier.
125 Industria minieră, bazată pe extracţia de cărbuni şi metale neferoase, care a avut înainte de 1989 o mare pondere în economia judeţului, a înregistrat un puternic recul, cauzat de declinul istoric general al acestei industrii, un mare număr de mine fiind închise sau au intrat în conservare. Industria extractivă creează de asemenea probleme de poluare cu pulberi în suspensie Deoarece industria extractivă a materiilor prime pentru energetică şi metalurgie (localizată în zona Anina – Oraviţa - Moldova Nouţ, Bocşa, Ruşchiţa) a suferit un recul important în ultimii ani, pe teritoriul judeţului fiind în derulare un «program de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social», bazat pe un acord de împrumut între Banca Mondială şi Guvernul României, zăcămintele nemetalifere, larg răspândite pe teritoriul judeţului, constituie în prezent o oportunitate deosebită pentru relansarea acestei industrii, deoarece acestea, spre deosebire de primele, au fost puţin exploatate pe parcursul timpului. Principalele zăcăminte sunt: azbest, mică albă, talc, feldspat, cuarţite, cuarţ, caolin, argile refractare, pământuri colorate, nisipuri metalurgice, calcar, marmură, granit şi granodiorit. Sectorul zootehnic reprezentat puternic în zona Bocşa Berzovia produce în principal poluarea solului datorită depozitării necorespunzător a dejecţiilor animaliere altă resursă naturală o reprezintă pădurile, care ocupă o suprafaţă de 389 003 ha, respectiv 45,6% din suprafaţa judeţului, care este situat, din acest punct de vedere pe locul al doilea pe ţară, practic fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i în medie 1,2 ha de pădure şi terenuri cu suprafaţă forestieră. Industria lemnului creează probleme de poluare a cursurilor de apă datorită deşeurilor depozitate pe malul apelor. 10.3. ENERGIE ŞI TRANSPORT 10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Sectorul energetic produce un impact negativ asupra factorilor de mediu: aer (emisii atmosferice), apă (scurgeri de la depozitele lichide de combustibili), sol (depozite de deşeuri şi depozite de combustibili solizi), vegetaţie (amenajările hidroenergetice), impactul major însă îl reprezintă emisiile atmosferice de NOx, SOx, CO2 şi pulberi. Poluanţii gazoşi emişi în atmosferă contribuie substanţial la încălzirea globală a pământului (efectul de seră) şi la distrugerea stratului de ozon. 10.3.2. Consumul brut de energie În judeţul Caraş – Severin consumul de energie electrică înregistrat la nivelul anului 2005 este de cca 640 Gwh/an.
Mici consumatori (<100kw) Consum casnic 20% 20%
Mari consumatori 60% Figura 10.3.2. Repartiţia consumului de energie în anul 2005
10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
126 Principalul generator de energie pentru încălzirea la nivel de unităţi administrative, în judeţul Caraş-Severin, Reşiţa, este SC CET Energoterm SA Reşiţa.
Tabel 10.3.3. Situaţia energiei la CET Energoterm Reşiţa în anul 2004-2005
Energie Energie Energie Energie Energie Consum Consum electrică electrică electrică termică termică Anul CH4 păcură produsă consumată vândută produsă vândută (mii Nm3) (t) (GWh/an) (GWh/an) (GWh/an) (Gcal/an) (Gcal/an) 2004 67,859 15,116 53,003 176.645 101.279 41.047 240 2005 62,289 13,779 48,520 155.779 89.170 37704 247
3%
Consum metan Consum pacura
Figura 10.3.3. Consumul97% de combustibil pentru producerea energiei 10.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului Impactul folosirii energiei constă în creşterea calităţii vieţii în defavoarea calităţii factorilor de mediu, sursa principală de poluare fiind sectorul industrial. 10.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului Nu este cazul judeţului Caraş-Severin. 10.3.6. Energii neconvenţionale În judeţul Caraş-Severin nu se utilizează energii neconvenţionale. 10.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2005 şi tendinţele generale de mediu în următorii ani
Tabel 10.3.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în mediul urban 1996-2005 Consum (Gwh/an) 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Localitate Reşiţa 199,9 194,5 160,6 146,8 160,9 148,0 121,8 143,7 247,2 247,2 Caransebeş 103,3 95,3 82,9 75,7 83,0 76,5 64,2 82,1 52,0 52,0 Oţelu Roşu 90,0 83,0 72,3 66,0 72,4 66,7 56,0 66,7 66,3 66,3 Bocşa 29,2 27,0 23,5 21,5 23,5 21,7 20,8 25,7 22,3 22,3 Oraviţa 21,2 19,6 17,0 15,6 17,1 15,7 13,2 15,4 10,1 10,1 M. Nouă 139,8 129,0 112,3 102,6 112,5 103,6 87,0 102,6 87,7 87,7 Anina 49,5 45,7 39,8 36,3 39,8 36,7 30,8 35,9 29,6 29,6 B. Herculane 56,2 51,9 45,2 41,3 45,3 41,7 35,0 41,1 29,5 29,5 Total 689,0 635,9 555,6 505,8 554,6 510,6 428,8 513,1 544,7 544,7
Tabel 10.3.7.2. Evoluţia energiei electrice şi termice produsă de CET Reşiţa 1996-2005
Producţie 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
127 E.electrică 74,38 73,04 40,58 56,26 82,15 68,82 74,78 72,30 67,90 62,3 (Gwh/an) Energie termică 500,4 561,0 542,0 440,2 424,4 359,8 278,6 247,4 176,6 155,73 (mii Gcal/an)
100 600000 80 500000 400000 60 Energie 300000 Energie 40 electrica 200000 termica 20 100000 0 0 1995 1998 2001 2004 1995 1998 2001 2004
Figura 10.3.7.1. Energie electrică Figura 10.3.7.2. Energie termică produsă la CET Reşiţa produsă la CET Reşiţa
10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi Circulaţia maşinilor în traficul rutier antrenează particulele de praf aflate pe carosabil funcţie de starea de curăţenie a căilor rutiere. arderi incomplete de materiale plastice, materiale de natură organică, materiale textile, hârtie, carton şi lemn. În gazele de eşapament, emanate în principal de maşinile cu motoare Diesel, se află mari cantităţi de funingine datorate funcţionării necorespunzătoare a motoarelor respective şi a amestecurilor de combustibili utilizate. În anul 2003 SC PRESCOM SA Reşiţa a început înlocuirea autobuzelor poluante cu microbuze tip IVECO. Transportul şi depozitarea cărbunelui (şisturilor) de la Cariera Doman la Reşiţa poluează mediul cu pulberi de cărbune atât pe perioada transportului, la depozitare şi din depozit când sunt antrenate de curenţii de aer. Acelaşi lucru se întâlneşte în cazul localităţii Bozovici, unde transportul cărbunelui de la locul de extracţie la depozitul primar din localitate are efecte negative asupra căilor de circulaţie (depuneri de praf), cât şi asupra atmosferei (pulberi antrenate de curenţii de aer).
Tabel Emisii de poluanţi atmosferici
Transport Poluanţi SO2 (Mg) NOX (Mg) NMVOC (Mg) CH4 (Mg) rutier Cantitate 169,384 2251,001 3360,839 366,0462 CO (Mg) CO2 (Gg) N2O (Mg) NH3 (Mg) 28878,05 269,5746 6,828519 0,218994 Cd (kg) Cr (kg) Cu (kg) Ni (kg) 0,84692 4,2346 143,9764 5,85144 Pb (kg) Se (kg) Zn (kg)
128 10618,94 0,84692 67,862
10.3.9. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi Faţă de anul 2000 numărul vehiculelor a crescut semnificativ (ex: numărul de autobuze, la nivelul judeţului Caraş-Severin a crescut, în anul 2005 de aproape 3 ori faţă de anul 2000) În scopul reducerii emisiilor din transporturi s-au luat următoarele măsuri: s-au modernizat o serie de drumuri judeţene garda de mediu a întreprins acţiuni de verificare a gazelor de eşapament a autovehiculelor s-au întreprins acţiuni de educaţie ecologică ( Acţiuni în cadrul programului Săptămâna mobilităţii) Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului conform PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI îl constituie restructurarea sistemului naţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia in vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele pan-europene. Politica in domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are in vedere următoarele acţiuni generale: reabilitarea si modernizarea infrastructurii si echipamentelor; asigurarea interconectării si interoperabilităţii intre reţelele si modurile de transport; realizarea reţelelor pan-europene de transport; utilizarea modurilor de transport ecologic; utilizarea de mijloace de transport performante tehnic si operaţionale pentru toate tipurile de transport; 129 implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; aplicarea masurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării; extinderea transporturilor combinate si intermodale; 10.3.10. Situaţia parcului auto Numărul total de vehicule din judeţul Caraş-Severin în anul 2005 a fost de 88363, repartizat după cum urmează:
NR. TIP VEHICUL NUMĂR CRT. transportul mărfurilor, total 1. 8875 din care: autoutilitare 5142 auto .specializate 3292 autotractoare 429 auto remorchere 12 2. Tractoare agricole 6199 3. Autovehicule rutiere pt. scopuri speciale 1562 4. Remorci si semiremorci 2601 5. Autovehicule mixte 1324 6. Autorulote 14 7. Vehicule pentru transportul calatorilor- total 60373 autobuze 699 microbuze 274 autoturisme (inclusiv taxiuri) 59400 8. Motociclete 2752 9. Motorete 4663 10.4. TURISMUL
Impactul negativ al turismului asupra mediului
Tabel nr. 10.4.1. Statistica privind turismul în judeţul Caraş-Severin Unităţi de cazare Turişti cazaţi Înnoptări Nr. turistică (număr) (număr) (număr) crt. 2004 2005 2004 2005 2004 2005 Total–din care: 105 78 95 103 613 950 266 965 413 988 1 Hoteluri 15 15 81 188 74 830 885 905 780 701 2 Moteluri 5 6 3 376 3 528 7 236 14 957 3 Hanuri 1 1 110 310 130 770 4 Vile turistice 12 14 3 356 5 741 6 370 10 568 5 Cabane turistice 8 9 3 199 2 881 4 823 5 534 6 Pensiuni urbane 14 21 4 524 6 996 10 177 14 687 7 Pensiuni rurale 4 10 850 737 1 757 1 593 Pensiuni 8 5 4 876 715 2 550 1 458 agroturistice 9 Popasuri 3 4 1 621 941 5 170 2 980 10 Tabere de elevi 7 7 6 246 6 572 25 198 31 148 11 Campinguri 3 2 642 557 950 845 12 Bungalouri 1 2 - 105 - 182
130 După amplasament, staţiunile turistice pot fi grupate astfel: Staţiunea turistică Semenic, Staţiunea turistică Crivaia, Staţiunea turistică Trei Ape, Staţiunea turistică Secu, Staţiunea turistică Văliug, Staţiunea turistică Gărâna, Staţiunea turistică Muntele Mic, Staţiunea turistică Poiana Mărului, Staţiunea turistică Mărghitaş, Staţiunea balneoclimaterica Băile Herculane. Ca şi alte sectoare de dezvoltare, turismul poate avea atât impact pozitiv, cât şi negativ asupra mediului. Turismul influenţează benefic mediul prin stimularea măsurilor de protecţie a mediului fizic, a monumentelor şi siturilor istorice şi naturale, ca şi a vieţii sălbatice, în general. Recrearea şi turismul sunt, în mod normal, primele obiective în contextul stabilirii parcurilor naturale şi a altor zone protejate. In plus, turismul stimulează crearea de noi locuri de muncă, precum şi dezvoltarea rurală în zonele învecinate. Populaţia din aceste zone devine din ce în ce mai conştientă de faptul că beneficiile ei economice sunt direct legate de numărul de vizitatori care găsesc condiţii favorabile pentru odihnă. Dar turismul are şi influenţă negativă. Mediul, fie el natural şi/sau construit de om constituie bogăţia de bază a industriei turismului. Dacă însă capacitatea de suport a mediului este depăşită, el va suferi deteriorări şi chiar daune ireversibile. Relaţia dintre turism şi mediu este cea a unei balanţe delicate între dezvoltare şi menţinerea sănătăţii mediului. Declaraţia de la Manila (1980), reluată şi la Madrid (1990), şi apoi la Rio de Janeiro (1992) a subliniat faptul că nevoia de turism nu trebuie să fie satisfăcută în asemenea măsură, încât să aducă prejudicii intereselor sociale şi economice ale populaţiei din interiorul zonelor de importanţă turistică, mediului şi, înainte de toate, resurselor naturale şi siturilor istorice şi culturale care reprezintă principalele atracţii pentru turişti.
Munţii Ţarcu Munţii Ţarcu
S-a reliefat totodată că aceste resurse fac parte din patrimoniul umanităţii, şi că trebuie luate toate măsurile necesare pentru păstrarea acestora. Însumarea numărului de zile petrecute în alt loc decât locuinţa proprie permite estimarea presiunilor turistice (nu se contorizează deplasarea la reşedinţele private şi nici şederi de o singură zi). Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale, motiv pentru care educaţia ecologică şi turismul trebuie să fie strâns legate, pentru ca populaţia să conştientizeze fragilitatea ecosistemelor în care se recreează. 131 Practic, în sezonul estival populaţia în anumite judeţe se dublează, turismul exercitând o presiune semnificativă asupra mediului, prin aceea că, cantitatea de apă uzată menajeră se dublează, se dublează traficul rutier şi implicit emisiile auto şi nivelul de zgomot. Principalii factori de stress legaţi de practicarea agrementului sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport, managementul deşeurilor şi educaţia ecologică. Se întâlneşte tot mai des noţiunea de ecoturism, care înseamnă vizitarea unei zone relativ neafectate de activităţile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importantă componentă educaţională şi care oferă un beneficiu economic direct economiei şi populaţiei locale. În mod normal, el este asociat cu "turismul de aventură", "turismul de natură" şi cu "agroturismul". Prin agroturism (care este mai cunoscut la noi) se înţelege petrecerea unui sejur într-o gospodărie agricolă. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile tradiţionale ale respectivei zone sau gospodării. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul oilor sau la culesul merelor. Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă şi nu într-o vilă cu 3 etaje, aer condiţionat şi piscină. Turismul de aventură presupune, de cele mai multe ori, vizitarea unei regiuni aproape neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare şi asumarea unor riscuri mai mari. Din aceasta categorie pot face parte schiul extrem, alpinismul, parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi, etc. Turismul de natură presupune realizarea unei călătorii cu scopul de a observa anumite specii de animale sau plante în mediul lor natural. Şansele României de a se lansa în această ramură a turismului, care în ultimii 5 ani a avut o creştere din cele mai spectaculoase, sunt excelente. Beneficiem de un cadru natural cu un potenţial ridicat, iar infrastructura este de cele mai multe ori suficientă pentru aceasta formă de turism, care, din acest punct de vedere, este mai puţin pretenţioasă. Ecoturismul este de cele mai multe ori legat de ariile protejate. Ţara noastră are zone, relativ întinse, puţin afectate de activităţile umane. In plus, s-ar putea oferi ceea ce se consideră a fi o ofertă irezistibilă, combinaţia de ecoturism şi turism cultural. In ceea ce priveşte calitatea serviciilor, de cele mai multe ori ne putem baza pe ospitalitatea oamenilor simpli - şi, de cele mai multe ori, ei sunt gazdele tradiţionale în ecoturism. Ecoturismul înseamnă, în acelaşi timp, obţinerea unui profit economic, conservarea naturii şi dezvoltarea comunităţilor locale din zonele unde se practică. Ceea ce trebuie făcut este să se păstreze un echilibru între toate acestea.
132 Dunărea la Cazane Herculane Cerna
10.5. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE ASUPRA MEDIULUI 10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
În anul 2005 nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului, ci doar incidente de mediu. Incidente de mediu petrecute în anul 2005 poluarea frecventă a atmosferei cu pulberi provenite din activitatea oţelăriei electrice a SC CSR SA până la punerea în funcţiune a instalaţiei de captare şi epurare a gazelor arse (luna noiembrie 2005); poluarea repetată a atmosferei cu fum provenit de la arderea deşeurilor în depozitele urbane ale localităţilor din judeţul Caraş-Severin; poluarea frecventă a atmosferei cu pulberi provenite din activitatea oţelăriei electrice a SC DUCTIL STEEL SA Buzău – Punct de lucru Oţelu Roşu în lipsa instalaţiilor de epurare a gazelor arse; evacuări accidentale ape de flotaţie neepurate pe sol şi în fluviul Dunărea şi antrenarea prafului de pe taluzurile şi suprafaţa iazurilor SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă; depuneri de deşeuri plutitoare (ambalaje, PET-uri, resturi vegetale, etc.) în Golful Cernei, transportate din bazinul hidrografic Cerna - Bela Reca în perioada 27- 29 decembrie 2005, ca urmare a precipitaţiilor abundente din acea perioadă.
10.5.2. Poluări cu efect transfrontier Nu e cazul.
10.6. IMPACTUL REALIZĂRII CANALULUI DE NAVIGAŢIE DE MARE ADÂNCIME PE BRAŢUL CHILIA Nu e cazul. 10.7. CONCLUZII
Ca efect a activităţii instituţiilor abilitate în protejarea mediului cât şi a bunei colaborări cu operatorii economici, în anul 2005 nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului, ci doar incidente de mediu.
133 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU
11.1. CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Tabel 11.1.1. Situaţia investiţiilor pentru protecţia mediului realizate de agenţii economici conform programelor pentru conformare – 2005 Mii lei RON Plan de Nr. investiţii de Realizat în Agent economic / lucrări Crt mediu pentru anul 2005 anul 2005 I SC UCMR SA Reşiţa 1957,000 90,000 Amenajarea depozitului central de lubrifianţi – D.090 1 152,000 0,000 şi a rampei de încărcare-descărcare Mutarea atelierului de acoperiri electrochimice şi 2 racordarea acestuia la staţia de neutralizare ape 380,000 0,000 uzate industriale Sistematizarea în două reţele separate a 3 canalizărilor pentru ape menajere şi pluvial- 1235,000 90,000 industriale Automatizarea instalaţiei de neutralizare a apelor 4 190,000 0,000 uzate la CP480 II SC PETROM SA Sucursala Caraş-Severin 12,000 0,000 1 Diverse lucrări 12,000 0,000 III SC RAIMART COMPANY SRL Slatina Timiş 4,000 3,500 Montarea rezervoarelor în cuve betonate şi 1 Excavarea solului contaminat din jurul gurii de 4,000 3,500 descărcare a combustibilului IV SC CAROMET SA Caransebeş 66,709 43,886 Executarea de foraje de observaţie în zona 1 14,044 14,044 rezervoarelor subterane Instalaţii de epurare a apelor de spălare de la 2 28,088 28,089 fabrica de boghiuri şi atelierul de sculărie Proiectarea şi execuţia unui decantor-separator pe 3 24,577 1,753 canalizare pluvială V SC IONELA SRL Moldova Nouă 6000,000 2,200 Amenajarea punctului de spălare autovehicule şi 1 6000,000 2,200 recipienţi VI SC SIPETROCOM SRL Caransebeş 14,880 12,420 Realizarea unei reţele de canalizare în zona de 1 distribuţie carburanţi şi zona rezervoarelor până la 4,000 4,000 un decantor separator de produse petroliere Realizarea unui decantor separator de produse 2 petroliere pentru epurarea apelor din zona de 8,000 8,000 distribuţie carburanţi Realizarea unei reţele de canalizare pluvială pentru 3 2,880 0,420 restul amplasamentului VII SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă 340,000 1584,000
134 Întreţinere plantaţii, placare sol vegetal, drum acces 1 340,000 1584,000 la iazul de decantare VIII SC CSR SA Reşiţa 10667,145 10667,145 Instalaţie captare si epurare gaze arse, reabilitare 1 10667,145 10667,145 gospodărie de apa
TOTAL 19061.734 12403.151
Exemple semnificative pe judeţ:
Nr. Valoarea investiţiei Denumire obiectiv Lucrări executate crt. (mii lei RON) Instalaţie de captare şi SC Combinatul epurare gaze arse – 1 Siderurgic Reşiţa SA 10667,145 proiectare, avize, execuţie - Oţelărie electrică lucrare şi punere în funcţiune SC Moldomin SA Întreţinere plantaţii, placare 2 Moldova Nouă sol vegetal, drum acces la 1584,000 - Iaz decantare iazul de decantare
Moldova Nouă – reconstrucţie ecologică
CS Reşiţa Înainte de realizarea investiţiei : CS Reşiţa după de realizarea investiţiei : Instalaţie de captare şi epurare gaze arse Instalaţie de captare şi epurare gaze arse (Oţelăria electrică) (Oţelăria electrică)
11.2. CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII ÎNREGISTRATE DE GNM
135 Tabel 11.2.1. Investiţii 2005 – Plan şi realizări în judeţul Caraş-Severin mii lei RON
PLAN DE INVESTIŢII REALIZAT CUMULAT PE 12 LUNI DE MEDIU PE ANUL E
2005 R A Z t t I i i i i l l a a r r L t t a a e e p p s s c c A s s
l o o r r l o o r r e e l l E a u u a
t p p d d t t t s s
o R
t t o e e e e t T e e e e g g s s t t l l r r g g u u % a a u u u u b b s s b b 6 6 4 4 2 2 . . 9 0 3 . 1 9 0 9 9 . . 3 0 . 8 8
Agenţi 8 6 8 6 0 . 0 0 0 8 7 7 5 7 6 9 5 3 6 8
econ. 5 0 1 2 0 5 4 4 5 4 8 3 2 2 1 4 4 6 6 . . . . 4
Consl. . 1 1 6 6 0 0 0 0 0 0 1 2 2 6 6
Jud. 9 2 2 8 8 3 7 6 6 . 1 6 3 4 . . 1 8 . 0 4 . . 5 9 5 7
Consil. 0 . 8 4 6 0 0 0 7 0 3 3 4 1 7 2 3 8 3
locale 5 6 0 6 4 9 1 3 1 7 3 6 6 5 4 4 8 6 2 . . . 1 6 5 6 . . 0 8 . 1 . 2 5 1 9 . . . 9 5 5 4 7 7 0 8 7 6 0 .
TOTAL 7 0 5 2 2 3 7 7 4 9 3 3 8 5 8 7 1 1 1 6 0 5 9 4 5 3 6 1 4 6 3 3 3 2
Valoarea lucrărilor planificate din Programe pentru conformare cuprinsă în Anexa 1 = 36941.7 mii lei RON (8 agenţi economici) Valoarea lucrărilor din Programe pentru conformare cuprinsă în realizările lunii decembrie 2005: 3844.035 mii lei RON, după cum urmează: 1) 3844.035 mii lei RON la SC CSR SA Reşiţa – Instalaţie captare şi epurare gaze arse, reabilitare gospodărie de apă, cumulat 12 luni realizări din programe pentru conformare = 12403.155 mii lei RON 11.3. FONDUL DE MEDIU În anul 2005, din dispoziţia conducerii Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Caraş-Severin a efectuat controale tematice la agenţi economici cu obligaţii de plată la Fondul pentru Mediu în scopul achitării sumelor datorate la administraţia Fondului pentru Mediu. În urma controalelor s-au dispus măsuri în ceea ce priveşte completarea declaraţiilor şi achitarea obligaţiilor restante. Pe perioada controalelor şi după acestea s-au constatat creşterea sumelor virate la Administraţia Fondului pentru Mediu.
11.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE DE PREADERARE
136 11.4 .1.PROGRAMUL PHARE ÎN ROMÂNIA - ANEXA I În cursul anului 2005 în Caraş-Severin s-a derulat un singur proiect de mediu finanţat din fonduri Phare la nivelul judeţului Caraş-Severin, dar au fost finanţate proiecte reprezentative prin alte programe de finanţare:
PHARE CBS Proiect: „Parteneriat ONG-autorităţi locale din România şi Serbia Muntenegru destinat protecţiei mediului în zona de frontieră a microregiunii Dunăre-Nera” Beneficiar GEC Nera - Primăria Moldova Nouă Perioada de implementare: 01.04.2005-31.03.2006 Buget: 36.000 EUR Alte programe de finanţare accesate pentru finanţare proiecte de mediu în judeţul Caraş-Severin: Fondul EUROPA Proiect: „Informarea populaţiei rurale din zona parcurilor naturale ale Banatului de Sud privind cerinţele procesului de aderare a României la Uniunea Europeană“ Beneficiar: Asociaţia GEC Nera Oraviţa Partener: APM CS Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2005 Buget 25. 000 EUR Programul Ambasadei Olandei la Bucureşti (prin proiectul MATRA) Proiect: „Conservarea biodiversităţii în Parcul Natural Porţile de Fier“ Beneficiar: Asociaţia Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie Bucureşti Partener: APM CS Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2005 Buget 10. 000 EUR
Programul LIFE Natura Proiect: „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000“ Beneficiar: APM Caraş-Severin Partener: Direcţia Silvică Reşiţa Perioada de implementare 01.09.2004-01.09.2007 Buget 820. 000 EUR
Băile Herculane - vara Băile Herculane - iarna
Inundaţiile din regiunea Banatului, cu efecte catastrofale atât în plan regional, cât şi transfrontalier, au arătat necesitatea stringentă a protejării pe termen lung a 137 pădurilor şi întărirea capacităţii de supraveghere şi control a administraţiei celor 4 parcuri existente în Banat. Pentru aceasta este necesară înainte de toate o evaluare a stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din zonă şi cartarea siturilor de importanţă internaţională precum cele cu Pin Negru de Banat. Această activitate deficitară trebuie corelată cu începerea, sub presiunea Directivelor europene, a sistematizării datelor ştiinţifice într-un format compatibil cu sistemul Natura 2000 din Europa. Proiectul „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000“ are ca principal obiectiv conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu Pinus nigra banatica incluse în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei şi desemnarea ca Sit de Importanţă Comunitară, în acord cu art. 4 din Directiva 92/43/EEC.
Rezultatele aşteptate in urma derularii acestui proiect sunt legate de desemnarea pădurilor cu Pinus nigra banatica situate în Parcul Naţional Domogled- Valea Cernei ca sit Natura 2000. Situl va fi inventariat, cartat, şi pe suprafaţa acestuia se va aplica un plan de management creat pentru el în concordanţă cu obiectivele Natura 2000. Specialiştii interesaţi, precum şi publicul larg va fi informat asupra importanţei pe care o are reţeaua Natura 2000, astfel încât această experienţă să poată fi multiplicată şi în alte potenţiale situri din România.
138 ANEXA I PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU PHARE IN DERULARE Sursa de finanţare i ) i i e r r
n Alte surse p l l u r t o a a e M r n t c n P p x a o o
Perioada r l i i e A
ţ r
Valoarea g t i ( a r u
derulării e u d N totala Unitate e g t
n t n
Denumirea proiectului proiectului Unitate care u u o e Localitate proiect beneficiara e Stadiul proiectului B m F g (Obiectiv) (data propune p u u (mil (parteneri) o r r
începerii/da B p Euro) u e m
ta finalizării) Î i r u d n o F 1 Parteneriat ONG Moldova 2005-2006 0.036 GEC Nera- GEC Nera- PHARE în derulare autoritati locale din Noua Primaria Primaria CBS România si Muntenegru Moldova Noua Moldova destinat protectiei Noua mediului în zona de frontiera a microregiunii Dunare -Nera
ANEXA II PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU SAPARD IN DERULARE Sursa de finanţare i ) i i e r r
n Alte surse p l l u r t o a a e M r n t c n F x p a o
o
Perioada r l i i A e
ţ r
Valoarea g t i ( a r u
derulării e u d N e
totala Unitate g t
n t n
Denumirea proiectului proiectului Unitate care u u o e Localitate proiect beneficiara e Stadiul proiectului B m F g (Obiectiv) (data propune p u u (mil (parteneri) o r r
începerii/da B p Euro) u e m
ta finalizării) Î i r u d n o F 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 Canalizare menajera si în derulare SAPARD 1 statie de epurare Armeniş după 2007 0.983 CL Armeniş CL Armeniş 25% 75% Armenis Alimentare cu apa SAPARD în derulare 2 Berzasca 2004-2005 0.99 CL Berzasca CL Berzasca 25% comuna Berzasca 75%
139 Alimentare cu apa SAPARD în derulare 3 Cornea 2003-2006 0.978 CL Cornea CL Cornea 25% comuna Cornea 75% Canalizare menajera si în derulare SAPARD 4 statie de epurare Domaşnea 2004-2006 0.998 CL Domaşnea CL Domaşnea 25% 75% Domasnea Alimentare cu apa a în derulare SAPARD 5 localităţilor Prigor, Prigor 2003-2006 0.864 CL Prigor CL Prigor 25% 75% Borlovenii Vechi Alimentare cu apa în derulare Turnu CL Turnu CL Turnu SAPARD 6 Borlova, Zervesti Turnu 2004-2006 0.865 25% Ruieni Ruieni Ruieni 75% Ruieni
ANEXA III MACHETA PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU PROPUSE ISPA Sursa de finanţare i ) i i e r r
n Alte surse p l l u r t o a a e M r n t c n F x p a o
o
Perioada r l i i A e '
r
Valoarea g t i ( a r u
derulării e u d N e
totala Unitate g t
n t n
Denumirea proiectului proiectului Unitate care u Stadiul u o e
Localitate proiect beneficiara e B m F g
(Obiectiv) (data propune p proiectului u u (mil (parteneri) o r r
începerii/da B p Euro) u e m
ta finalizării) Î i r u d n o F 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 Reabilitare reţea de Consiliul alimentare cu apa, Consiliul judeţean + BEI In curs de 1 canalizare si epurare ape ( 8 oraşe ) 2006-2010 52.84 judeţean + 8 ISPA 75 % 8 consilii 25% evaluare la UE uzate in judeţul Caraş- consilii locale locale Severin ( 8 oraşe )
ANEXA IV MACHETA PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU PROPUSE Fondul de Coeziune
Denumirea proiectului Perioada Valoarea Unitate Unitate care Sursa de finanţare Stadiul Localitate (Obiectiv) derulării totala beneficiara propune Alte surse proiectului
140 l i l ) i i e a r a M r
proiectului proiect (parteneri) n c n p F u r t o o o e l i A r
(data (mil n t
ţ t x p a a
r e i începerii/da Euro) e r N g g i
( r u t u ta finalizării) u d e e B t n g n u o u e m F p B u o r r p u e m
Î i r u d n o F 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 s-a început asocierea, pentru obţinerea unei asistente Sistem integrat pentru Consiliul Asociaţia Fondul de 8 oraşe + tehnice pentru 1 managementul deşeurilor după 2007 35 judeţean + 77 celor 77C.L Coeziune 10% - 10% 69 comune pregătirea în judeţul Caraş-Severin consilii locale si C.j max.80% documentaţiei in vederea constituirii unui operator comun
141 11.4.2 Programul ISPA în România - ANEXA III
Propunerea de proiect cu titlul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate în judeţul Caraş-Severin”, în valoare de 52.840.000 Euro, a fost depusă la CE în 14.09.2005, iar în luna martie a anului 2006 se va lua în discutie si va fi analizat de catre aceasta.
11.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM
PLAM-ul judeţului Caraş-Severin a fost elaborat în perioada 2002-2003 şi aprobat prin Hotătârea nr. 5/24.07.2003 a Comisiei Consultative a Judeţului Caraş- Severin. Activităţile prevăzute în PLAM având ca termen anul 2005 s-au realizat în proporţie de 81%. Au fost realizate în avans şi o serie de măsuri având ca termen anul 2006 sau chiar 2007. Întârzierile sau devansările termenelor stabilite în PLAM sunt corelate cu schimbările „ţintelor” survenite în urma asumării angajamentelor României rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu şi cu noile strategii naţionale de restructurare economică. În prezent APM CS a iniţiat procesul de actualizare a PLAM-ului în conformitate cu prevederile angajamentelor asumate şi ale legislaţiei transpuse. Cele mai multe din măsurile prevăzute în PLAM sunt parte a programelor de conformare negociate de agenţii economici cu APM CS şi sunt monitorizate în cadrul procesului de reglementare (autorizare/vize) şi de către GNM în cadrul activităţii de inspecţie. În prezent APM CS a iniţiat procesul de actualizare a PLAM-ului în conformitate cu prevederile angajamentelor asumate şi ale legislaţiei transpuse.
11.6. Raportarea datelor către Agenţia Europeană de Mediu
In mod direct APM CS nu furnizează date către Agenţia Europeană de Mediu, dar contribuie la raportările anuale către această instituţie prin date despre : emisiile de poluanţi atmosferici, imisiile de poluanţi atmosferici, date despre sursele cu impact major asupra mediului (IPPC, LCP, COV), date despre îndeplinirea angajamentelor asumate de România în domeniul mediului, anuarul de mediu al României, date despre reţelele de supraveghere a poluării la nivel judeţean. La toate aceste solicitări APM CS a răspuns responsabil şi în timp util.
11.7. CONCLUZII
In afara Proiectelor ISPA şI PHARE în judeţ se derulează PROIECTE/PROGRAME DE MEDIU SAPARD ANEXA II.
Investiţii de mediu necuprinse în programe de conformare 1. În anul 2005 au fost alocate fonduri pentru începerea lucrărilor de închidere şi ecologizare a minelor Lişava şi Ciudanoviţa, aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului SA Bucureşti – Sucursala Banat Oraviţa. Cele 2 obiective care au avut ca domeniu de activitate exploatarea minereurilor uranifere s-au aflat în conservare o perioadă de 8 – 10 ani. Controalele efectuate la aceste obiective împreună cu alte autorităţi abilitate, intervenţiile la conducerea judeţului Caraş-Severin şi adresele către Ministerul Economiei şi Comerţului au dus la alocarea fondurilor necesare închiderii şi ecologizării celor 2 mine. Haldele de steril şi minereu sărac, precum şi apele de mină şi cele care spală haldele sunt surse de poluare radioactivă a
142 mediului, lucrările ce se execută pe o perioadă de 5 ani având scopul elminării poluării mediului în zona obiectivelor. Valoarea investiţiilor angajate pentru anul 2005 în scopul închiderii şi ecologizării celor 2 mine a fost de circa 5.500.000 RON. 2. Prin schimbarea tehnologiei de creştere a puilor (exploatarea în baterii – procedeul umed cu creşterea la sol – aşternut uscat) la SC AVIS DOMAR SRL Bocşa în cursul anului 2005 s-a realizat sistarea poluării apelor cu dejecţii semilichide, ne mai fiind necesară nici realizarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate. 3. SC COLLINI SRL Bocşa are în derulare investiţia „Modernizare abator şi staţie epurare ape uzate” prin programul SAPARD. La finalizarea staţiei de epurare vor fi racordate şi epurate apele uzate de la fabrica de preparate din carne a SC JUMBO SRL Bocşa după preepurarea ce se va realiza în instalaţii aflate în construcţie tot prin programul SAPARD. Termenul de finalizare este anul 2006, scopul investiţiilor fiind sistarea poluării cu ape uzate din sectorul de abatorizare şi prelucrare a cărnii. Valoarea investiţiei pentru anul 2005 se ridică la circa 370.000 EURO. 4. Prin modernizarea halelor de creştere a puilor cu tehnologia „la sol pe aşternut uscat” se are în vedere eliminarea poluării mediului cu ape uzate la SC COLLINI SRL Bocşa. Lucrările se realizează prin programul SAPARD. Valoarea preconizată pentru anul 2005 fiind de 120.000 EURO. 5. Stabilizare alunecare de teren Dealul Lupacului în zona Reşiţa – ieşire spre Depozitul de deşeuri urbane pe o lungime de circa 1,2 km şi amenajare drum. Valoarea investiţiei se ridică la circa 13.000.000 RON.
D. Investiţii de mediu semnificative realizate de consiliile locale:
Consiliul Nr. lucrări Val. invest. local fizice de mediu - Observaţii nr. obiective executate [mii lei RON] Dezvoltare alimentare cu apă în municipiul Reşiţa; Alimentare cu Reşiţa 2 23,2 apă, canalizare şi epurare ape uzate menajere în municipiul Reşiţa (SF – ISPA)
143