APM Caraş-Severin CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ Judeţul Caraş-Severin este cel de-al treilea judeţ ca întindere dintre judeţele ţării, având 852.000 ha, şi al doilea ca suprafaţa totală de areale protejate (179.000 ha – reprezentând cca 21 % din suprafaţa judeţului). În acest spaţiu administrativ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului, a resurselor biologice, naturale şi a echilibrului ecologic, prin elaborarea propunerilor de reglementare în domeniu, a normelor privind conţinutul admisibil de noxe în mediul înconjurător şi prin asigurarea cunoaşterii parametrilor de calitate ai factorilor de mediu. Judeţ de intrare a Dunării în România, dispune de o bogată reţea hidrografică (3273 km curs de apă), un important fond forestier (386.400 ha), patru parcuri naţionale Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Semenic Cheile Caraşului , PN Domogled 1 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ 1.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se încadrează între următoarele coordonate : 21o21’16” – 22o42’41” longitudine estică şi 44o35’12” – 45o38’30” latitudine nordică şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea ca mărime din ţară şi dispune de bogate tradiţii industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de sud-est dar şi de extraordinare frumuseţi naturale. Numeroase parcuri şi rezervaţii naturale au fost înfiinţate pentru protejarea patrimoniul natural şi spre delectarea turiştilor. Judeţul Caraş-Severin face parte dintr-o zonă mai largă a părţii de sud-vest a României, respectiv regiunea istorică Banat şi se învecinează cu Serbia-Muntenegru la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est, şi cu judeţul Timiş la nord-vest. 1.2. PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ ŞI LACURI NATURALE Cerna, Timişul, Bârzava, Caraşul, Nera şi afluenţii lor formează principalele artere hidrografice. Timişul este cel mai important dintre râurile bănăţene, în lungime de 87 km, el colectând ogaşe din cele mai reprezentative unităţi de relief ale Banatului. Bârzava îşi are obârşia pe versanţii nord-vestici ai Munţilor Semenic, în cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale: Văliug, Breazova şi Secu. Caraşul izvorăşte din Munţii Aninei - prin izbucul Caraşului – şi străbate trei zone distincte ca relief şi altitudini. Nera îşi adună apele din Masivul Semenic (de sub vârful PIATRA NEREI), străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în pitoreştile sale chei, cele mai lungi din ţară. Cerna îşi are obârşia pe versanţii sud vestici ai Munţilor Godeanu, pe aproape tot cursul său de 84 km având caracterul de vale montană. În cursul său superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan, iar în amonte de Herculane, km 7, Acumularea Herculane. Dunărea formează limita sudică a judeţului, pe o lungime de 64 km. Lacurile naturale ale judeţului Caraş-Severin sunt în număr mic şi de dimensiuni reduse. Lacul Dracului cu o suprafaţă de 700 mp este cel mai mare lac carstic. Lacul Ochiul Bei are o suprafaţă de 284 mp. Carstul bănăţean mai adăposteşte lacuri carstice subterane formate prin bararea naturală a unor galerii de peşteră, aşa cum se poate constata în peşterile Plopa şi Buhui din Munţii Aninei. Stratul freatic al apelor subterane (utilizat în mediul rural ca apă potabilă - fântâni) ocupă în special zonele de câmpie ale spaţiului Banat, urcând numai pe luncile râurilor, pe cursurile lor superioare. 1.3. PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE. ALTITUDINEA MEDIE A PRINCIPALOR LOCALITĂŢI Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au extindere mai mică ocupând 10,8% iar depresiunile 17,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă. Regiunea muntoasă are caracter diferit ca urmare a structurii geologice şi litologice variate. Ea este reprezentată prin Munţii Banatului, extremităţile vestice ale 2 Carpaţilor Meridionali (Munţii Ţarcu, Godeanu. Cernei şi Mehedinţi şi cea sudică parte din Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi). Culmile sudice ale Masivului Poiana Ruscăi sunt pe teritoriul judeţului, fiind delimitate de culoarul Bistrei şi al Timişului. Cele mai înalte vârfuri ale masivului sunt Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m). Munţii Ţarcu sunt delimitaţi de culoarul Timişului şi al Bistrei şi valea Râului Mare. După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi : - masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m. Munţii Godeanu se întind şi pe teritoriul judeţului Gorj şi Mehedinţi. Doar latura estică a lor se află în teritoriul judeţului. Cel mai înalt vârf aflat în Caraş-Severin este vârful Gugu 2.291 m. Munţii Cernei, se află de asemenea, în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, fiind delimitată de depresiunea Mehadica, valea Haţegului, valea Cernei şi valea Olanului. Înălţimea maximă este în vârful Dobrii 1.928 m. Munţii Mehedinţi se desfăşoară sub forma unei culmi în lungul răului Cerna cu două vârfuri pe teritoriul judeţului : Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m. În partea de vest a culoarului Timiş – Cerna se desfăşoară Munţii Almăjului. Formaţi din mai multe culmi principale, ramificate şi sinuoase Munţii Almăjului au înălţimea maximă de 1.224 m în vârful Svinicea Mare. Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului şi totodată un nod orohidrografic important. Limita lor morfologică nu este evidentă pe toate laturile. Ei se caracterizează prin culmi prelungi, rotunjite şi întinse platforme de eroziune. Munţii Dognecei sunt situaţi în partea de nord-vest a Munţilor Banatului între valea Pogănişului la nord şi valea Caraşului la sud. Complet împădurit, cu o direcţie NE – SV, Munţii Dognecei sunt tăiaţi transversal în partea centrală de către râul Bârzava a cărei cale constituie un culoar de legătură între Reşiţa şi câmpia Timişului. Înălţimea maximă este în vârful Culmea Mare 617 m. Munţii Aninei au înălţimea maximă în vârful Leordiş 1.160 m şi sunt cuprinşi între valea Bârzavei la nord, cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, valea Poneasca şi cursul superior al Bârzavei la est, dealurile Oraviţei şi depresiunea Lupacului la vest. Munţii Locvei, cu cea mai mare înălţime în vârful Corhanul Mare (735 m) se află în partea de vest a Munţilor Banatului, fiind delimitaţi la nord de valea Nerei, la est de culoarul Liubcova – Şopotu Nou iar la sud şi sud-vest de Dunăre. 3 Munţii Ţarcu Vârful Semenic 4 Băile Herculane Valea Cernei Băile Herculane Râul Cerna Altitudinea medie a principalelor localităţi: Reşiţa 260 m Caransebeş 201 m Anina 645 m Băile Herculane 1600 m Oţelu Roşu 500 m Moldova Nouă 200 m Oraviţa 500 m Bocşa 189 m 1.4. TEMPERATURA AMBIENTALĂ. PRECIPITAŢII ATMOSFERICE Temperatura medie anuală 10,5 º C Temperatura maximă absolută 38,7 º C - 04.07.2000 Temperatura minimă absolută -19,2 º C - 31.01.1987 Cantitatea medie anuală de precipitaţii 743.5 mm Cantitatea maximă anuală de precipitaţii 1101.0 mm - 2005 Cantitatea minimă anuală de precipitaţii 443.0 mm - 2000 1.5. RESURSELE NATURALE ALE JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN 1.5.1 Resurse naturale de materii prime neregenerabile Nr Resursa UM Rezerve crt. A. CĂRBUNI 5 1 Huilă de cocs mii tone 13.365 2 Huilă energetică mii tone 35.976 3 Cărbune brun mii tone 25.863 4 Lignit mii tone 6.000 5 Şist bituminos mii tone 728.352 6 Şist cărbunos mii tone 33.000 B. MINEREURI 7 Minereu de Fe mii tone 13.751 8 Minereuri polimetalice mii tone 1.439 9 Minereu de Fe - Mn mii tone 4.649 10 Minereu de Cu mii tone 89.225 11 Minereu de Cu sărac (banatită) mii tone 228.757 12 Minereuri auro-argentifere mii tone 1.455 13 Minereuri de Mo mii tone 746 C. ROCI UTILE 14 Pegmatit cu mică mii mc 2 15 Rocă cu talc mii tone 1.189 16 Rocă de azbest mii tone 35 17 Feldspat mii tone 2.209 18 Cuarţ mii tone 503 19 Andezit de construcţie mii tone 20.678 20 Granit ornamental mii mc 62 21 Granit pentru construcţii mii tone 59.360 22 Granodiorit mii tone 32.176 23 Cuarţit mii tone 1.489 24 Marmură mii mc 3.554 25 Calcar ornamental mii mc 1.669 26 Calcar industrial şi de construcţii mii tone 123.297 27 Marnă mii mc 202.500 28 Argilă comună mii tone 11.572 29 Argilă refractată mii tone 3.261 30 Nisip ind., siderurgic şi metalurgic mii tone 12.854 31 Nisip pentru materiale de construcţii mii tone 3.066 32 Nisip şi pietriş mii mc 12.186 33 Gnais mii tone 3.846 1.5.2. Resurse naturale regenerabile Resursele de apă se vor trata la capitolul 4. APA 6 Lacul Trei Ape Râul Cerna Situaţia fondurilor piscicole Râuri şi pâraie de munte, deal şi şes Număr Lungime fonduri de Caraş-Severin Specii principale (km) pescuit 1.772 Crap, scobar, caras, Clean, scobar, Total judeţ 45 mreană, păstrăv, lipan 224 Scobar, clean, mreană, oblete, 5 Total judeţ roşioară biban, crap, somn, şalău, crap, ştiucă, plătică, lin, scoici. 50 Total General 1.996 Bălţi şi lacuri naturale Caraş- Suprafaţă Tip Peşti Administrator Severin (ha) Total Baltă 113,60 caras, ştiucă, biban, AJVPS, Rezervaţie crap naturală Lacuri de acumulare Caraş- Supr. Nr. lacuri de acumulare Peşti Severin (ha) TOTAL 14 314,3 Clean, păstrăv, caras Resurse de ape minerale şi termale Izvoare termo – minerale Nr. Număr Tipul/ Localizare Administrator Crt izvoare categoria 1. 18 Valea Cernei Foraj termomineral SC Hercules SA Băile Herculane 2. 2 Valea Cernei Foraj termomineral CL Mehadica B.