ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Citiți Hunedoara : pagina SENTIMENTUL RAPORT DE ÎNTRECERE a lli-a: MATURIZĂRII

!*■...... — Proletari din toate țările, uniți-vă 1 OBIECTIV PRINCIPAL: • GALAȚI

GALAȚI, (de la corespondentul nostru): — Zilele ffcestea, colectivele de muncitori, tehnicieni și ingi­ PROGRESUL neri din Întreprinderile industriale ale orașului Galați, au raportat Îndeplinirea angajamentelor luate cinteia In cinstea celui de al IV-lea Congres al partidului. Astfel, de la Începutul anului și pînă în prezent s-a realizat peste sarcina de plan o producție glo­ bală de 32 172 000 Iei fală de 25 285 000 lei cit pre­ TEHNIC vedea angajamentul. De asemenea, a fost Îndepli­ nit angajamentul la producția marfă. Productivitatea muncii a crescut în primele 6 luni din acest an cu Am solicitat tovarășului 3,3 la sută iar economiile la prețul de cost depă­ șesc 7 000 000 lei. Tot în această perioadă au iost ing. CONSTANTIN NĂCUJÂ tinerelului produse și livrate peste prevederile planului 1 080 tone de tablă subfire, 530 tone sirmă, 166 tone piese turnate din fontă, mari cantități de minereu sortat, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor 310 tone uleiuri și grăsimi vegetale și altele. O con­ mașini, să ne prezinte principalele realizări tribuție de seamă In obținerea acestor succese au :------adus-o colectivele de muncă de la Uzina Laminorul obținute in ultimii 6 ani în această ramură de tablă, Statia de sortare a minereurilor, Uzina me­ Joi 15 iulie 1965 canică și altele. Anul XXI, Seria II. Nr. 5027 6 PAGINI — 25 BANI .— Tabloul succeselor intr-o ra­ voi menționa locomotivele Diesel e- mură atît de importantă a indus­ lectrice de 2 100 C.P., vagoanele de triei noastre cum este aceea a con­ călători de mare viteză, noile tipuri strucțiilor de mașini este vast, ceea de mașini-unelte de așchiere, hidro- ce ne va determina să reliefăm cu agregatele pentru centralele electri­ • ORADEA ocazia acestei discuții doar pe cele ce de pe Bistrița, instalațiile de fo­ mai însemnate. Explicația acestor raj pentru adîncimi de aproape succese constă în politica înțeleaptă, 7 000 m, cargourile maritime și flu­ dusă cu neabătută perseverență de viale, gama de autocamioane de 3 și ORADEA (de la corespondentul nostru). — partidul nostru care a ținut per­ 5 tone, tractoare agricole și ru­ In regiunea Crișana, noi întreprinderi rapor­ manent . ridicat steagul industriali­ tiere, transformatoare pînă la 200 tează îndeplinirea angajamentelor luate în cins­ zării socialiste ca primă sarcină e- MVA și 220 KV și multe altele. tea celui de al IV-lea Congres al partidului. La conomică, avîndu-se în vedere, în Foarte important este de reținut mod deosebit dezvoltarea construc­ faptul că în această perioadă con­ Uzina de utilaje miniere din orașul Petru Groza, țiilor de mașini. Planul șesenal a structorii de mașini au reușit să graficele întrecerii indică depășirea angajamente­ fost în acest sens un exemplu stră­ treacă și la producția de linii teh­ lor luate la toți indicatorii. Față de 1 060 000 lei lucit de gîndire economică raționa­ nologice complete. O parte impor­ angajament la producția globală metalurgiștii au lă, eficientă. Cu satisfacție firească tantă din instalațiile și agregatele constructorii de mașini raportează unor mari obiective industriale ridi­ realizat pînă acum 1 846 000 lei iar la producția în aceste zile că, sub îndrumarea și cate sau aflate în construcții în anii marfă față de 2 200 000 lei s-au realizat 4 062 000 cu sprijinul organelor și organiza­ șesenalului cum sînt Combinatul de lei. In perioada amintită productivitatea muncii țiilor de partid au îndeplinit și de­ îngrășăminte chimice de la Turnu a înregistrat o creștere de la 1 la sută la 1,6 la pășit principalele obiective prevă­ Măgurele, Uzina de alumină de la zute în Directivele celui de-al III- Oradea, Uzina de aluminiu de la sută. Economiile antecalculate la prețul de cost lea Congres al P.M.R.. pentru acea­ Slatina, Laminorul de tablă groasă se ridică la 2 450 000 lei. stă ramură. de la Galați, fabricile de ciment Importante succese au obținut și muncitorii din Producția globală preiiminată a prin procedeu uscat și altele sînt unitățile de exploatare și industrializare a lem­ acestei ramuri va depăși de 2,6 ori creația muncitorilor din țara noas­ nului. Pe ansamblul regiunii s-a înregistrat, în nivelul din 1959, atingîndu-se un tră, a industriei noastre construc­ ritm mediu anual de creștere de toare de mașini. în același timp, aceste întreprinderi, o depășire a producției glo­ peste 17 la sută față de 14 la sută s-au livrat la export instalații com­ bale cu .2 063 000 lei față de 550 000 lei, anga­ cît s-a prevăzut. Ponderea ramurei plete dintre care cităm rafinăria de jament, a producției marfă cu 2 821 000 lei față construcției de mașini în producția petrol de la Gauhati și utilaje pen­ de 585000 lei angajament. Productivitatea muncii industrială totală va fi la finele a- tru rafinăria Barauni din India. nului în curs, de 28 la sută, compa­ Dezvoltarea în ritm susținut a ra­ a crescut cu 1,2 la sută depășindu-se în același rativ cu 22,9 la sută în 1959. După murii construcției de mașini, diver­ timp angajamentele și la ceilalți indicatori. cum se știe, datorită muncii pline sificarea producției, ridicarea nive- de abnegație, priceperii și inițiativei constructorilor de mașini, această Continuare în pag. a IV-a) ramură a depășit încă de anul tre­ Adevărată poartă a luminii, cut nivelul producției globale pre­ barajul de pe Argeș crește văzut pentru ultimul an al șesena­ • BAIA MARE lului. cu fiecare zi. In cinstea ce­ Și, în sfirșit, un succes pe care lui de-al IV-lea Congres al trebuie să-1 menționăm: făuritorii ȘTIINȚA partidului munca construc­ Producția globală realizată pînă în prezent de de mașini din întreaga țară întîmpi- Spre cele mai torilor se desfășoară intr-un nă Congresul partidului, cu princi­ ritm și mai rapid. Iată tn exploatările Trustului minier Baia Mare depășește palii indicatori ai planului de pro­ cu peste trei milioane lei angajamentul reînnoit ducție pe semestul I al anului 1965, fotografie pe cinci dintre în cinstea Congresului, iar producția marfă, cu îndeplinit. PENTRU OM constructori — echipa con­ 3 426 000 lei. Pe ansamblul industriei maramure­ îndrăznețe culmi dusă de electricianul Gheor­ șene, angajamentele luate în cinstea celui de-al — Sublimați pentru citi­ ghe Dănilă, una dintre echi­ torii noștri importanța suc­ de acad. ȘTEFAN MILCU de FĂNUȘ NEAGU pele evidențiate IV-lea Congres al partidului — de a se realiza ceselor despre care vor­ Foto : N. STELORIAN o producție globală suplimentară în valoare de biți. In preajma celui țara noastră, a unei pentru apărarea celui Zilele pe care le trăim, premergătoare celui de-al IV-lea Congres, 61700 000 lei — a fost depășit cu peste 23 mi­ de-al IV-lea Congres organizări sanitare co­ mai de preț bun al re­ sînt zile de bilanț ale unei bogate și importante perioade din istoria lioane lei, iar la producția marfă cu circa 33 al partidului, cînd țara respunzătoare noii so­ gimului' socialist — o- construirii socialismului în țara noastră. E perioada în care baza — Ritmul rapid de dezvoltare a milioane lei. își face un bilanț cietăți socialiste. Par­ mul. tehnico-materială a socialismului s-a consolidat puternic, în care ex­ producției industriei construcțiilor semnificativ pentru tidului îi datorăm mă­ Este cunoscut faptul ploatarea omului de către om a fost definitiv lichidată, în care so­ de mașini constituie un factor im­ progresele ei, sînt rețele realizări obținu­ că, în toate timpurile, cialismul a învins definitiv la orașe și sate. Industria și-a continuat portant al creșterii armonioase a în­ bucuros să amintesc și te în anii din urmă în medicina, poate mai în chip strălucit drumul ei înfloritor, la întregul lanț de uzine mo­ Primirea ia tregii economii. In anii șesenalului de succesele medici­ țara noastră pe dru­ mult decît alte științe, derne, răsărite în malul Dunării de jos, în cîmpia de baladă a Nova­ a sporit continuu participarea aces­ nă noastre a căror mul ocrotirii sănătății. a fost adînc influența­ cilor sau în podișul transilvan, adăugîndu-se, an de an și lună de tei ramuri la înzestrarea diferitelor proveniență se află în Orice anuar statistic tă de structura socie­ lună, noi unități industriale. Neostenind în a susține și demonstra Consiliul de Miniștri • TELIUC sectoare ale economiei cu utilaje și rolul important pe ne poate pune la în- tății umane. Nu întîm- practic necesitatea primordială a industrializării, partidul a condus în instalații tehnologice de înalt nivel care l-au avut și în demînă zeci, sute de plător se vorbește în acești ani România spre succese care fac faima unui popor cu minți tehnic. Cerințele de mașini și utilaje dezvoltarea științei cifre, care demon­ istoria medicinei de o inteligente și mîini harnice. Brazde de fulger s-au aprins în cerul a președintelui Consiliului agricole, mijloace de transport pe medicale în țara noa­ strează fără putință de medicină în sclava­ patriei, smulse din ape și aruncate ca noi constelații în văzduh. Nume In numai 50 de zile, de cină a început să căile ferate, autovehicule, utilaje stră, transformările re­ tăgadă, scăderea mor­ gism, în - feudalism și de localități, altcîndva împietrite și destinate ofilirii, au pătruns, cu producă, preparația de minereu de fier de la petroliere, instalații pentru indus­ voluționare pe care bidității generale, scă­ in alte orlnduiri so­ explozii de tunet, în circuitul industrial, au devenit simbol și literă tria chimică, a cimentului, de prelu­ executiv al U.N.E.S.CO. Teliuc a îndeplinit și depășit angajamentele le-am trăit în ultime­ derea mortalității in­ ciale. în societatea so­ de poem. Tuturor acestor mărețe cuceriri, li se adaugă acel act de o crare a lemnului și altele au fost le două decenii. fantile, dispariția unor însemnătate uriașă și care-a marcat definitiva înstăpînire a socialis­ luate în cinstea Congresului partidului, de a cialistă este de aștep­ acoperite aproape, în întregime din Sub cele mai diver­ boli epidemice, creș­ mului t cooperativizarea agriculturii. da peste plan circa 4 400 tone de concen­ producția internă realizîndu-se pro­ terea duratei medii de tat ca medicina să su­ Președintele Consiliului da Mi­ se forme partidul a in­ Urmarea acestei politici constructive se vede în tot ceea ce se face trate de fier. De asemenea, conținutul de fier grese în ce privește lărgirea sorti­ tervenit activ în a- viață cu peste 20 ani. fere transformări a- niștri al R. P. Române, Ion mentelor și îmbunătățirea parame­ azi la noi: în peisajul mereu înnoitor al țării, dar și în vitrinele al concentratului livrat furnalelor de la Hu­ cest proces, procesul Aceste cifre sînt re­ dînci în concepție, în Gheorghe Maurer, împreună cn trilor tehnici. de transformare revo­ zultanta unui efort magazinelor, în casele oamenilor, unde sporesc de la an la an bel­ Emil Bodnaraț, vicepreședinte al nedoara a depășit prevederile angajamentului. Dintre numeroasele sortimente de luționară a bazei teo­ susținut, bine condus (Continuare șugul și bucuria. Consiliului de Miniștri a primit produse cu caracteristici tehnice retice a medicinei în și organizat, realizat în pag. a V-a) superioare asimilate în ultimii ani (Continuare în pag. a V-a) miercuri pa Mohammed El Fasi, președintele Consiliului executiv al U.N.E.S.C.O. ți rector al uni­ versităților din Maroc, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au par­ ticipat Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului ți Valentin Lițjat- ti, delegatul permanent al R. P. Române la U.N.E.S.C.O.

Grupata pa sola, combinele (Agerpres) gospodăriei agricole de stat Movila Vulpii din regiunea De ce este codaș raionul Gherla Ploiești, lucrează cu randa­ ment sporit De cîteva zile, cooperativele cele 2 magazii, le-au văruit, de­ pregătite pentru lucru. Cu atît agricole de producție din raio­ zinfectat, compartimentat, au pus mai urgent se pune problema an­ nul Gherla au început recoltatul. cozi la seceri și coase, le-au as­ trenării tuturor brațelor de mun­ Griul, care ocupă o suprafață de cuțit. Fetele au reparat sacii. „în că. Care este aportul Comitetului peste 22 000 hectare este în pîr- zilele bune de lucru — spunea raional U.T.M. Gherla, cum sînt gă. S-ar părea că aici acesta e inginerul Vasile Precup, pentru a îndrumate organizațiile U.T.M. obiectivul nr. 1 al lucrărilor a- recupera fritîrzierile la prășit tre­ pentru a răspunde acestui im­ gricole. S-au făcut însă pregăti­ buia să fie prezenți la lucru 820 perativ ? Am stat de vorbă cu rile necesare pentru a se trece de oameni. Toți au fost acolo tov. secretar Gheorghe Mureșan IN UNELE TABERE SCOLARE DE PE LITORAL cu toate forțele la efectuarea lu­ unde li s-au repartizat lucrările. iar mai apoi cu tov. prim secre­ crărilor ? Există siguranța că re­ Nici unul din cei peste 350 de ti­ tar al comitetului raional U.T.M., coltatul va fi efectuat la timp, neri n-a lipsit“. La Cătina, Che- Josif Tișa. Am aflat că în ulti­ fără pierderi ? Să urmărim situ­ său, Sînmartin prașila a Il-a este ma săptămînă biroul comitetului ația în teren. La unele coopera­ acum pe sfîrșite. Paralel cu recol­ raional U.T.M. și activiștii săi tive agricole de producție ca tatul orzului se prășesc a doua s-au ocupat în mod deosebit de Buza, Iclod, Bonțida și altele, oară ultimele suprafețe cu po­ organizarea duminicilor cultural- imilE DL. filROCRAȚIE treburile merg bine. Chibzuind rumb. Recoltatul mecanic cu com­ sportive la care au fost antrenați că în campania de strìngere a binele va fi efectuat în unități nu­ toți tinerii din satele raionului. recoltei fiecare zi va fi prețioa­ mai pe 5 849 hectare. Restul ma­ Firește și asemenea acțiuni sînt Zilele acestea în taberele lito­ tință imediat ce sosesc în tabără, să dovedești multă dragoste și tocat și cele.de spălat vase erau să țăranii cooperatori și-au or­ nual. importante și necesare. Dar, o- ralului a sosit o nouă serie de ajungem la concluzia că școlarii răspundere pentru munca încre­ defecte, că stația de amplificare nu ganizat și redistribuit bine for­ Această situație impune termi­ cupîndu-se de pregătirea lor, ac­ copii — stoluri zburdalnice și ne­ au condiții bune pentru a-și pe­ dințată. Nu este cazul conducerii funcționează ? Dar lista surprize­ țele, grăbind prașila porumbului, narea tuturor celorlalte lucrări în tiviștii comitetului raional U.T.M. răbdătoare să facă cunoștință cu trece o vacanță plăcută. Nu face taberei care parcă în mod vădit lor nu se încheie aici. Clubul nu florii soarelui și sfeclei de zahăr, scurt timp. Din operativa consi­ au pierdut din vedere problema cleștarul apelor, cu argintul nisi­ excepție de la această afirmație le-a făcut pe toate de-a-ndoaselea, a fost organizat nici pînă acum au pregătit spațiile de depozitare, liului agricol raional, rezultă însă principală, la ordinea zilei acum pului și cu poleiul soarelui, să nici tabăra de la „2 Mai“ care sau dacă nu, le-a lăsat baltă. A- deși în tabără a sosit a doua au reparat mijloacele de trans­ că 14 unități abia au sfîrșit pra­ — antrenarea tuturor tinerilor la lege prietenii, să învețe noi cîn- deși este organizată în interiorul cum 2 luni a început curățenia și serie de copii; cărțile din biblio­ port, au stabilit echipele de co­ șila I Ia porumb cu cîteva zile muncă. O pot face în zilele care tece și jocuri. Sîntem doar în școlii din localitate, prin strădania pereții taberei au fost vuruiți și tecă nu au fost triate, inventa­ sași și secerători etc. De aseme­ în urmă. urmează. Pentru ca să se poată plină vacanță! secției de Învățământ a sfatului zugrăviți cu un var care la prima riate și nu s-au procurat cărți noi; nea ei au asigurat necesarul de O anchetă la S.M.T. Bonțida, efectua în cel mai scurt timp Așa cum anticipam acum două popular regional și a personalului atingere curge ca făina. Obscr- nu există jocuri distractive, saci pentru griu și saltele pentru care deservește unitățile din ra­ atît prașilele, cît și secerișul griu­ luni orășelul copiilor de la Nă­ administrativ, interioarele respiră vînd probabil și dtnsul că vând lipsesc drapelele pionierești și... pleavă, au verificat și încercat ion, ne arată că la această dată, lui și cositul fînețelor naturale, vodari și-a primit oaspeții cu o atmosferă intimă, odihnitoare și nu s-a lipit de pereți a „hotărît“ lista lipsurilor ar putea continua. combinele, au stabilit ariile de cînd totul trebuia să fie pus la este necesar ca, alături de ceilalți noutăți: un peron nou și modern plăcută. La Costinești, întîmpi- să evite situația cel puțin la In „sprijinul“ tov. Scodreanu Ste­ treier. Organizațiile U.T.M. din punct, mai sînt încă multe de fă­ din beton cu balustrade metalice năm însă o sumedenie de altfel vopsitul ușilor. Ca urmare a fo­ re, directorul taberei, a venit și aceste unități i-au antrenat pe cut. Din cele 55 combine la 4 țărani cooperatori, toți tinerii să cu care copiii fac cunoștință chiar de „surprize“ din cele mai neplă­ losit o vopsea nesicativă care, secția de învățământ a sfatului toți tinerii la muncă, i-au îndru­ lipsesc mesele tăietoare, la alte 5 fie prezenți la lucru. Cîntecul, jo­ la intrarea în tabără; pavilioane cute, ceea ce demonstrează că deși a trecut atîta vreme, nu s-a popular orășenesc prin persoana mat spre acele lucrări unde se cardanele, pînzele superioare și cul, dansurile pot fi organizate în imaculate și un parc nou și fru­ nu este deajuns să ai la dispo­ mai uscat. Acestea fiind făcute, tov. Marcel lonescu, șeful secției, impune operativitate. Așa, de pil­ inferioare iar altora lanțurile ca­ timpul liber. Aceasta nu împie­ mos. Peste tot curățenie, ordine ziție fonduri, să ai sprijin și con­ tovarășul director a început să-și dă, la Buza, Ia interval destul librate; 13 prese de balotat paie De aici pornește materialul din și dacă mai adăugăm meniurile diții, ci este absolut necesar să aștepte oaspeții. Ce importanță GEORGE MIHĂESCU dică pe nimeni ca în zilele bune care se va naște un nou cazan grozave pregătite de maestrul te și pricepi ce să faci cu tot ce avea că vesela pentru cantină nu de scurt, nu s-a putut lucra tot nu sînt încă în stare de funcțio­ de lucru tinerii să fie la cîmp. (la Uzinele „23 August" din bucătar cu care copiii fac cunoș- ți s-a pus la dispoziție și, mai ales, a fost procurată, că mașinile de Continuare In pag. a V-a) timpul în cîmp. In astfel de zile, nare. Iată, așadar, că mijloacele Capitală) tinerii nu «u stat. Ei au curățit mecanico nu sînt în totalitate ION TEOHARIDE Foto: AGERPRES h dezbatere: DE DIRECTIVE CHIMIA Șl REACȚIILE El LA PROGRESUL TEHNIC 9

Ing. S. SOCOL Ing. AUREL GROAPA Ing. N. VULCAW director al Direcției Tehnice secretar general al M.I.P.C. director, din Ministerul Industriei Direcția mecano-energetică Petrolului și Chimiei în realizarea investițiilor pra cărora trebuie să ne în­ Dezvoltarea impetuoasă a in­ care revin ministerului nostru, dreptăm atenția în viitor. dustriei chimice, prin construirea Uzinele ridicole in anii con­ au apărut unele greutăți care La definitivarea soluțiilor de de uzine și instalații noi, pune strucției socialismului: Săvi- au determinat întîrzieri in in­ proiectare și la amplasarea o- probleme deosebit de grele sec­ nești, Brazi, Cralova, Tr. Măgu­ trarea in iuncliune a obiecti­ biectlvelor industriale noi, să toarelor mecano-energetice, atît rele, Oradea. Slatina etc., sînt velor, prin «minarea începerii participe cele mai cunoscute în ceea ce privește executarea astăzi apreciate pe plan mon­ lor sau lungirea perioadelor de personalități științifice, care reparațiilor, cît și pentru fabri­ dial ca unități moderne, de tipul execuție. să-și dea contribuția in alege­ carea pieselor de schimb care să cel mai Înaintat al tehnicii con­ I. O perioadă destul de mare rea soluțiilor optime. asigure o exploatare rațională a temporane. (780—1 300 zile după impor­ In limitele permise de proce­ mașinilor, utilajelor și instalații­ Iată. de ce, sublinierea făcută tanta investiției) este necesară sele tehnologice, să se foloseas­ lor. in proiectele de Directive, de a in prezent pentru asigurarea că la maximum soluția ampla­ Datorită faptului că multe ma­ se promova in continuare cu condiților de începere a unei sării utilajelor, agregatelor și șini și utilaje sînt importate, do­ pași și mai hotăriți progresul lucrări de la primirea sarcinei chiar a lucrărilor tehnologice cumentația și tehnologia de fa­ tehnic in toate unitățile, de a de prospectare a investiției res­ complete in aer liber, dimi- bricație a pieselor de schimb se iolosi intr-un grad mai înalt pective. nuindu-se astfel cheltuielile de fiind astfel necunoscute, în aceas­ Locuințe noi construite la Slatina cele mai noi descoperiri ale Scurtarea acestei perioade construcții-montaj aferente in­ tă privință se ridică, în prezent, Fatr» științei in fizică și chimie mi poate fi realizată numai prin vestiției. în ce privește execu­ cîteva probleme care își așteap­ se par de cea mai mare însem­ scurtarea duratei de proiecta­ tarea utilajelor, industria con­ tă rezolvarea. nătate. re și in deosebi de avizare, structoare de mașini sa concea­ Măsura luată de ministerul no­ Pentru aceasta propun ca care de multe ori depășește pă și să asimileze utilaje cu stru, de a se executa o parte a unitățile mari ale industriei pe cea de proiectare. volume și greutăți reduse și cu acestor piese de schimb în ate­ chimice să dispună de puterni­ In acest sens facem următoa­ caracteristici tehnice superioa­ lierele uzinelor mai dezvoltate, și ce laboratoare uzinale care, ur­ rele propuneri: simplificarea re ; acestea influențează și ele care au personal cu pregătire co­ mărind îndeaproape înfăptuirea conținutului studiului lehnico- pe lingă reducerea de cost a ti- respunzătoare, nu rezolvă în planului tehnici anual al unității economic pentru instalațiile ce tilajelor și la diminuarea volu­ întregime această problemă. respective, să ofere producției necesită importuri complete mului de construcții-montaj a- După părerea mea trebuie ac­ Ție-ți mulțumesc cele mai bune soluții tehnice sau care se fac pe baza impor­ ferent. ționat în două direcții. și tehnologice. turilor de documentații. Apro­ la pornirea noilor unități să în primul rînd, pe lingă ma­ Este necesar să se întărească barea elaborării fazelor urmă­ să fie eliminate provizoratele, rile unități, să existe sectoare de în continuare institutele de cer­ toare de proiectare, înainte de care duc, pe lingă cheltuieli su­ concepție și proiectare care să cetare departamentale și să se obținerea tuturor avizelor pen­ plimentare și la o nesiguranță dispună de cadre de specialitate freacă mai hotărît la întărirea tru fazele anterioare de proiec­ in conducerea procesului teh­ bine pregătite — de preferat ab­ colaborării lor cu institutele do tare, precum și aprobarea în­ nologic, la consumuri sporite solvenți ai facultăților de meca­ proiectare — condiție hotărî- ceperii unor lucrări pe baza de materii prime și la o calita­ partid iubit“ nică, secția utilaje chimice. toare pentru realizarea indus­ studiului tehui co-economic (ca te inferioară a produselor. Acești specialiști vor trebui să trială a rezultatelor cercetă­ de exemplu lucrări de organi­ Propun ca- încă de Ia proiec­ asigure desenele de execuție pen­ zare de șantier, utilități, lucrări rilor. tare să fie prevăzut uu grad tru piesele de schimb și în ace­ ndeobște recunos­ „Ție-ți mulțumesc, partid Zor au compus din sunetele Așct cum s-a propus in ziar edilitare, locuințe, care să fio corespunzător de automatizare, lași timp, studiind utilajele și devansate față de lucrările de cut ca gazdă ge­ iubit“. lemnului și fierului, lutului șî. la rubrica „Progresul tehnic, iar echiparea cu aparate de instalațiile vor propune soluții de neroasă a bucu­ Așa se intitulează expoziția pînzei acel cîntec unic care să forța industriei", consider că șî bază). măsură șl control să fie asigu­ modernizare a acestora, de îmbu­ riei de a fi copil, organizată în cinstea celui de ne facă să le regăsim viața, în ramura noastră ar trebui ca Prelungirea duratei de reali­ rată de Ia pornirea instalațiilor. nătățire a parametrilor tehnici. al IV-lea Congres al P.M.R. fericirea, visul. Totul, absolut aceste sectoare — cercetare și Palatul Pionieri­ zare a lucrărilor a fost deter­ în acest scop, industria noas­ De asemenea, în această direc­ lor din București și cuprinzînd lucrări executa­ totul îi reprezintă, are chipul proiectare — să strîngă cola­ minată in unele cazuri de ne- tră constructoare de mașini să ție ne pot ajuta și institutele de pune, în aceste te de pionierii ce activează și asemănarea lor, zburdălni­ borarea cu cadrele didactice respectarea termenelor de li­ lărgească gama aparatelor de în cercurile Palatului și case­ cia jocului și gravitatea juve- din învățămîntul superior și cu proiectări ale departamentului zile de vacanță, la dispoziția vrare a unor utilaje, a ordi- măsură și control fabricate șl să foarte tinerilor săi stăpîni din lor de pionieri. nială a muncii lor, culoarea Institutele Academiei R.P.R. Ar nei de livrare a lor în concor­ le asigure in cantități suficien­ nostru care-și pot organiza ate­ Firește, ceea ce sîntem che­ fără seamăn a zmeilor care avea de cîștigat atît producția toată țara, sălile de marmoră, danță cu ordinea de intrare la te. în cazul în care documenta­ liere de proiectare a pieselor de pentru ca sub bolțile lor de mați să admirăm aici își meri­ le poartă visul spre împlinire. cît și profesorii și oamenii de montaj, sau nereaiizarea în ția prevede aparate care nu au schimb. culoarea purității, copiii să a- tă cu prisosință titlul de ex­ Pasiunea pentru tot ce a știință respectivi. termenele stabilite a asimilării putut fi asimilate sau produse poziție. Totuși, parcă nu î-am Spre aceste sectoare de con­ Micșorarea numărului pieselor ducă un cald și gingaș oma­ nou, frumos și trainic, deprin­ in fabricație a unor utilaje de la timp, în țară, să se asigure giu dragostei fierbinți și ne­ spune așa. Parcă mai bine i să în excursiile și drumețiile cepție propun să fie îndrumați către Ministerul Industriei fondurile de import necesare a- de schimb din import se poate s-ar potrivi numele de concert acei absolvenți care în timpul măsuratei griji cu care sînt prin locatitatea sau regiunea Construcțiilor de Mașini. ducerii lor în termen, iar uni­ realiza prin specializarea ateliere­ înconjurați. — un concert aparte, adevă­ natală, pe șoselele care leagă facultății au dovedit înclinații Este necesară îmbunătățirea tățile Ministerului Comerțului rat — în care, în locul glasu­ și talent pentru activitatea de lor uzinale în fabricarea acestora. Cu litere pe care, cu sigu­ constelațiile aprinse sub cerul în continuare a colaborării in­ Exterior să sprijine procurarea ranță, le-a adunat vintul ră­ rilor copiilor, cîntă de data patriei de socialism, a dăruit cercetare. De aici o altă pro­ tre Ministerul Industriei Petro­ lor în termenele necesare. Aceste ateliere se pot specia­ asta mîinile lor. blemă care, după părerea mea, coros al poienelor și in care acestor mîini, fantezia și talen­ lului și Chimiei și Ministerul Pentru o mai bună desfășura­ liza pe genuri de utilaje chimi­ strălucesc stropi din marea Și cu cită exuberanță, cu ci­ tul să recompună, la dimen­ merită cea mai mare, atenție, Industriei Construcțiilor de re a lucrărilor de construcții- ce și, dispunînd de. un sector de industria noastră dispune de uri de aur a plajei — cu litere, tă dăruire cîntă ! Sub bolțile siunile copilăriei, uzine și ma­ Mașini în vederea asigurării montaj, propun să se urmăreas­ proiectare dezvoltat, de o bună deci, amintind adresa de vară de marmoră vibrează necon­ șini. moderne, locomotive elec­ mare număr de cadre cu pregă­ unei juste planificări și livrări că o judicioasă planificare a tire superioară, iar in viitorul pregătire tehnologică, vor avea a Copilăriei — la intrare, tenit o melodie de o răscoli­ trice, baraje de hidrocen­ a utilajelor necesare investiți­ începerii lor astfel ca in cadrul scrie: toare frumusețe. Mîinile copii- trale... cincinal numărul lor va crește ilor, prin corelarea termenelor măsurilor de organizare a lu­ posibilitatea să asimileze mult și mai mult. Eu consider că de livrare a utilajelor cu cele crului pc timp friguros să se fo­ de Aceeași pasiune, dar pentru mai repede noile piese fizică, chimie, matematică a trebuie- să se acorde o atentie prevăzute in contractele pen­ losească un volum cit mai marc schimb. deosebită măririi numărului de tru importuri complete din in­ de lucrări definitive și să se a- învățat mîinile copiilor cu cadre cu pregătire medie care vestiția respectivă șl cu reali­ sigure executarea lucrărilor in O altă problemă foarte impor­ meșteșugul construcției de a - să lucreze în exploatare, iar zarea lucrărilor pe șantier. 1 sau 2 ierni și nu 2—3 ierni tantă este executarea reparațiilor parate, recompunînd în expo­ cadrele de ingineri și specia­ Propun de asemenea, ca uti­ cum necesită lucrările începute curente și a celor capitale. Pro­ ziție, miniatural, colțuri de lajele care la contractarea in­ la sfirșitul trimestrului III sau laboratoare, planșe, hărți. liști, liberate din munca zilni­ pun înființarea unei uzine cen­ Lumina și umbra le-a pus că a controlului instalațiilor, stalațiilor din import, au fost in trimestrul IV, diminuîndu-se preluate de industria noastră, astfel cheltuielile de realizare a trale care să asigure repararea de în mîini penelul și astfel au să fie redistribuite și îndruma­ in cazul neasimilării și neexc- investiției. utilaje speciale și fabricarea de apărut pe filele de bloc chi­ puri înseninate de un zîmbet te tătre sectoarele de concepție. cutărli în termenul stabilit să Propun ca aprobarea scoate­ piese de schimb intr-un volum fie importate in cadrul planu­ căruia numai această vîrstă Pentru a se putea cerceta di­ rii terenurilor din circuitul a- mărit și de o tehnicitate înaltă. de aur știe să-i potrivească feritele probleme legate de pro­ lui de import al departamen­ grlcol și eliberarea lor să fie tului care coordonează unita­ Această uzină fiind organizată nuanța, împrumutîndu-i bo­ filul întreprinderilor și a a- făcută o dată cu aprobarea do­ gata ei paletă. tea ce nu și-a realizat sarcina. cumentației pentru a evita in- după modelul întreprinderii „E- dopta cele mai bune soluții în scopul asigurării cu ope­ tîrzieri în atacarea lucrărilor. nergoreparații“ va trebui să aibă In sfîrșit, acul și barosul tehnologice, propun ca în uni­ rativitate a documentațiilor ne­ III. Pentru mărirea eficientei echipe volante de specialiști care părăsind povestea lui Crean- tățile industriale să se reali­ cesare începerii și realizării lu­ promovării progresului tehnic, vor asigura repararea pe loc a gă și ajungînd în miinile co- crărilor, propun ca planifica­ actuala reglementare, privind piilor, au scris povești noi. zeze stații-pilot cu utilaje adap­ rea elaborării documentației de utilajelor grele și speciale și vor executarea stațiilor pilot pentru supunînd jocului fanteziei tabile ușor diferitelor procese către institutele de proiectare, cercetări, in sectorul chimic, putea ajuta uzinele chimice în tehnologice, care să fie dotate in limita indicatorilor planului numai din fondurile de investi­ perioadele de revizii generale pînza și fierul. cu aparatură modernă de mă­ de muncă și salarii și a sarcini­ ții sau de la buget mi se pare cînd sînt necesare volume mari Și toate, toate aceste zămis­ lor de investiții ce le au de sură și control. în întreprinderi necorespunzătoare. Propun ca de muncă. liri ale preocupării statornici­ realizat, să fie de competența ele să poată fi executate și din tă în școli, ale talentului și este necesar să fie introduse ministerelor care coordonează fondurile de tehnică nouă, unde Greutățile pe care le avem în pe scară mai mare, met'sde ra­ institutele respective. există disponibilități și să se obținerea de colaborări cu uzine­ dragostei de muncă a copiilor pide de analiză, pentru produ­ Pentru urgentarea începerii revizuiască în acest sens in­ le constructoare de mașini, în au o dedicație unică ? parti­ lucrărilor de construcții-mon- sele finite și controlul inter- strucțiunile de folosire a fondu­ special, pentru piesele turnate dului, părintelui iubit al co­ taj este necesar ca aprobarea, rilor de tehnică nouă, în secto­ pilăriei fericite, omagiu ex­ fazic. executarea și finanțarea lucră­ clin fontă și oțel și piese forjate, rul chimic. cepționalului eveniment care Referitor la pregătirea tine­ rilor (în special la cele de ma­ Totodată mal propun ca re­ ne-au determinat să studiem și rilor specialiști aș propune ca re complexitate) să se facă pe partizarea și distribuirea fondu­ crearea unui sector puternic de apropiatul Congres al să existe o colaborare strînsă baza proiectelor de execuție pc rilor pentru lucrările nenomi­ categorii de lucrări sau părți turnătorie și forjă. în componen­ între cadrele didactice care pre­ nalizate (sub valoarea de 5 mi­ de categorii de lucrări și nu pe lioane lei) să fie de compe­ ța unor ateliere uzinale se găsesc OCTAV PANCU-IASI dau în cadrul aceleiași facul­ baza proiectelor pe obiecte tența ministerului, folosirea lor mici turnătorii și ciocane de for­ tăți. La materiile de cultură complete, cum se face acum, urmărind modernizarea și spo­ jă. Acestea nu sînt capabile să generală să se adapteze pro­ fapt care produce multe întîr­ rirea capacităților in unitățile zieri în începerea lucrărilor rezolve nici pe departe necesi­ gramele analitice mai mult care în acest caz nu sînt po­ existente, intrucît sistemul ac­ tățile actuale. De aceea, în ca­ specialităților pentru care se sibile decit după definitivarea tual de avizare duce la intîr- drul uzinei centrale, propun să fie pregătesc studenții, de exemplu ultimelor amănunte. zierl în posibilitatea de proiec­ prevăzută o turnătorie de fontă la fizică, matematică, mecani­ II. Pentru mărirea eficienței tare a lucrărilor, de comandare și una de oțel, pentru a se putea economice a investițiilor, în a- a utilajelor necesare și de în­ că etc., Ia orele de curs să se .fără de scurtarea termenelor executa piese pînă la un gabarit dezvolte — iar Ia seminarii să de dare în exploatare a noilor cepere a lucrărilor, astfel incit limitat rămînînd ca piesele mari feerie nocturnă se accentueze și să se exempli­ capacități de producție, mai in fiecare an volumul realiză­ să fie turnate în marile uzine fice — acele capitole, care au există importante rezerve asu- rilor în trimestrul I este limitat. constructoare de mașini. legătura cu specificul facultății. La materiile de specialitate este necesar ca, după prezen­ tarea critică a principiilor fun­ Hotelul „Nord" — damentale care au stat la baza Printre aparatele realizate la Între­ evoluției industriei respective, prinderea „Electroaparataj" din Capi­ o construcție moderna tală se numără și contactoarele V alorificarea superioara să se prezinte procesele tehno­ A.G.-3 de 10, 40, 100, 200 Amperi, logice cele mai avansate exis­ iolosite la producția aparatafufui e- Noua clădire care întregește tente Ia noi ia țară ca și pe lectric. ansamblul de locuințe din plan mondial. Foiot. AGERPRES a resurselor naturale preajma Gării de Nord a fost despovărată de schele. Acum a se fac ultimele lucrări de fi­ Adunînd între copertile sale moderne procedee tehnologice, și acordă partidul și guvernul va­ duselor industrializate de o înal­ nisaj exterioare și interioare. studiile unor specialiști de pres­ folosirea repetată a materialelor, lorificării superioare a țițeiului tă valoare economică în volumul Cele 252 de camere cu 504 tigiu din țara noastră, lucrarea valorificarea cît mai bună a ră­ și gazelor naturale. Pentru valo­ total al lemnului utilizabil. de față tratează numeroase aspec­ mășițelor rezultate din prelucra­ rificarea la noi niveluri superioa­ în volum sînt analizate, de a- locuri se mobilează. Întreprin­ te ale atragerii resurselor natu­ rea resurselor naturale etc. re a gazelor naturale și a petro­ semenea, aspecte de mare însem­ derile din Ghimbav și Făgă­ rale în circuitul economic, trans­ în studiile cuprinse în acest lului se înfăptuiește o politică de nătate economică privind valori­ raș au pregătit mobila, a cărei formării lor — în procesul in­ volum sînt tratate, de asemenea, perspectivă, care ține seama de ficarea superioară și a altor re­ culoare diferă de la. un etaj la. dustrializării socialiste — în bu­ formele specifice pe care le cu­ necesitatea asigurării pe o perioa­ surse materiale : metalul, sarea, nuri materiale de calitate supe­ noaște valorificarea resurselor na­ dă îndelungată a materiei prime stuful, materiile textile,. pielăria, altul. La parter se amenajea­ rioară și în sortimente eît mai va- ■ turale în ramurile de bază ale e- pentru petrochimie, ramură care produsele agroalimentare. ză un hol de primire, un salon riate — preocupare majoră a Cartea, prin cuprinsul ci, sub­ de corespondență și lectură, partidului și guvernului nostru. liniază că principala cale de rea­ bar de zi, telefoane, birourile lizare a obiectivelor privind va­ administrației, agenție O.N.T. Autorii se ocupă de principa­ lorificarea superioară a resurselor lele probleme legate de. această naturale o constituie crearea ca­ etc. La primul etaj se află un latură importantă a dezvoltării pacităților de prelucrare indus­ salon pentru recepții. Hotelul bazei tehnice materiale a socia­ trială, înzestrate cu tehnica șt va dispune de un restaurant T O» tehnologia avansată, care asigură cu aproape 400 locuri și o L lismului, și anume : perfecționa­ transformarea materiilor prime în rea continuă a tehnicii de pre­ produse de calitate superioară, grădină interioară, un salon lucrare a materiilor prime, pro­ conomiei. Astfel, în ceea ce pri­ se dezvoltă în ritm accelerat. necesare economiei naționale. de frizerie, altul de coafură, un 1 ■ ducerea și folosirea pe scară tot vește valorificarea resurselor e- Pentru valorificarea superioară Oferind un tablou de ansam­ garaj pentru parcarea autotu­ nergetice, odată cu intensifica­ a lemnului s-a avut și se are în blu al preocupărilor și realizărilor mai largă a materiilor prime su­ rismelor. întreaga clădire este rea producției de energie elec­ vedere menținerea unui raport pe tărîmul valorificării superioa­ perioare în semifabricate și pro­ trică se pune accentul tot mai optim între ritmul împăduririi și prevăzută cu cele mai moder­ re a resurselor naturale, lucrarea duse finite de înaltă calitate, re­ mult pe îmbunătățirea structurii regenerării arboretului și cel al ne instalații de ventilație, în­ aduce o contribuție utilă la în­ ducerea consumurilor specifice de folosință a purtătorilor de e- tăierilor de masă lemnoasă, creș­ călzire, semnalizare acustică și țelegerea multiplelor aspecte ale tehnologice prin reproiectarea nergie primară. optică etc. terea ponderii lemnului de lucru acestei teme. produselor și folosirea celor mai O atenție sporită au acordat și, mai ales, al celui destinat pro- PETRE DINU (Agerpres) HUNEDOARA: SENTIMENTUL MATURIZĂRII

Moment initial

ra o Hunedoară răscolită de trac­ comandant al oștirii de brigadieri despre fap­ al doilea mare edificiu industrial, răsărit din toare, de buldozere, excavatoare și tele extraordinare de muncă și despre șotiile pămîntul Hunedoarei prin munca sutelor și mi­ lopeți, o Hunedoară în care își în­ băieților dumitale ? ilor de constructori. crucișau drumurile mii de camioa­ Veniseră de peste tot, la chemarea partidului, Spre toamna anului următor, după o muncă ne și mii și mii de oameni. Un fur­ se uniseră în brigăzi și alături de maiștri, de lu­ de cîțiva ani, a intrat în producție prima bate­ nicar extraordinar, o mișcare per­ crători calificați, alături de ingineri, brigadierii rie de cocs a uzinei cocso-chimice. petuă și totul era acoperit de pul­ au împlinit și ei epopeea Hunedoarei. Poate că Am fost de față și la acest eveniment, fusesem berea roșietică a construcției — praf de cărămila început­ nu știau toți exact ce va crește în martor al evoluției Hunedoarei de pînă atunci. dă și de ciment. Mormane de pămînt răsăreauurma muncii lor... Oricum, mulți nu știau asta... Cînd am părăsit acele locuri, Hunedoara ră­ Sieste noapte unde nu te aștepți, sau dispăreauAveau doar, vag, imaginea a ceea ce se va mtr-o noapte; treceai dimineața pe lingăînălța. o Priveam Hunedoara veche, și știam că măsese încă un mare șantier, era poate și mal groapă de fundație și seara, la întoarcere te în- ceea ce se înfăptuia atunci va fi ceva mai mare, amplificată frenezia construcției... Unele obiec­ tîmpina■ în același loc o coloană de beton armat. mai bun... tive se terminau, altele erau în plină construc­ ție și altele încă nu existau decît în proiect sau Orice rotire de priviri descoperea apariții noi Pe urmă au început conturările precise. Din de la o oră la alta. Oameni în adîncimile gro­ toată această frămîntare, din mișcarea clocoti­ poate nici acolo. pilor de fundații, oameni la sol, oameni la zece, toare a muncii oamenilor, a apărut în 1952 fur­ Orașul era străbătut încă de străzi neamena­ la douăzeci, la o sută de metri înălțime, căță- nalul de 450 ms — primul mare f urnal al țării. jate (de altfel circulația continuă într-un flu­ rați ciorchini — pe schelele coloșilor care se Eram acolo la primele lui șarje de fontă și în viu neîntrerupt de camioane grele, basculante, nășteau... Fără întrerupere, dimineața, după-a- jurul furnalului se adunaseră sute de brigadieri. caterpilare, buldozere, n-ar fi făcut posibilă o miaza și noaptea, ani și ani de zile, aceeași ne­ Stăteau rezemăți în cazmale și priveau... Cînd modernizare a drumurilor). Orașul vechi purta maipomenită mișcare, aceeași încrucișare de au izbucnit pe jgheaburi rîurile năpraznice dc încă amprentele moștenirilor lui. drumuri la orele schimburilor: brigăzi care vin foc am auzit în mulțimea celor care munciseră Dar se năștea orașul nou. O.M. (orașul mun­ la baracamente, brigăzi care pleacă la lucru... la construcția furnalului : „Ia te uită !“ citoresc). Pe dealul Chizidului își făcuse loc un Unde ești acum tovarășe Găvuș să ne poves­ Au mai trecut doi ani și a început să pro­ cvartal de blocuri, între care se conturau abia tești cu umorul și cu înțelepciunea dumitale de ducă fabrica de aglomerare a minereurilor. Era viitoarele străzi și alei asfaltate...

tent, și anume de a pune în funcțiune cele 5 descent s-a unit în curînd, după asta, cu ale al­ furnale de la U.F.H. (Uzinele de Fier Hunedoa­ tor două cuptoare de aceeași capacitate, pentru ra n.r.) care, dacă ar lucra din plin ar satisface ca în preajma Congresului al III-lea al parti­ nevoile întregului aparat existent, furnizînd Ke- dului să înceapă să producă primul cuptor de șiței produsele pe care astăzi le importă, și ar 400 de tone al cărui șuvoi de oțel a lărgit din- asigura buna dezvoltare a altor industrii“. tr-odată marele fluviu al Hunedoarei. Un cup­ Ghidări pentru Intr-un timp scurt, partidul, clasa muncitoa­ tor de 400 de tone produce într-un an o canti­ re au împlinit acest deziderat. tate de oțel mai mare decît producția României Partidul a chibzuit dezvoltarea ulterioară a din 1938. Primului cuptor de 400 i-au urmat cu­ Hunedoarei ca mare centru siderurgic, în două rînd altele două de aceeași capacitate. Anul a- etape: între 1948—1951 s-a înfăptuit recon­ cesta oțelăria nouă a primit încă un cuptor dc strucția, modernizarea și lărgirea capacității de mare capacitate. In total produc acum la oțelă­ oamenii de atunci... producție a vechilor agregate. A doua etapă, ria nouă 3 cuptoare de cîte 180 de tone și 5 cea care se referă și la clipa de față, construc­ cuptoare a cîte 400 de tone/șarjă. ția noilor capacități de producție. Șuvoaiele de oțel ale Hunedoarei s-au tot în­ Politica partidului — de industrializare so­ mulțit și s-au unit în fluvii mai adinei, mai cialistă a patriei, a stârnit la Hunedoara ecoul largi — o revărsare mereu sporită, potrivit am­ puternic al înfăptuirilor intr-un șir neîntrerupt. plitudinii crescute a forței constructive, a nive­ Transfuzia pe care o primea atunci Hunedoa­ lului și cerințelor marii industrii a patriei. ra în ale cărei artere pulsau energii în creștere In fiecare plan de dezvoltare a economiei națio­ nale, Hunedoara a fost înscrisă cu cifrele ma­ Oțelul produs la Hunedoara în anul 1964 este continuă, viața ei trepidantă avea un suport u- de 89 de ori mai mult decît cel produs în 1944. man solid. Prejacerile industriale se împleteau rilor sale creșteri. Așa incit, treptele dezvoltării sale sînt tot atîtea salturi de uriaș către pro­ Producția lui ’44 s-a produs în ’64 în 3—4 zile. cu prefacerile din oameni, era o creștere influ­ Nu e numai o creștere a capacităților indus­ ențată reciproc. Vizibil peste tot in Hunedoa­ ducții mereu mai mari de oțel. Numai în șe- senal, s-a ajuns ca în 1965 să se obțină un spor triale, ci, în egală măsură, tehnica cea mai mo­ ra de atunci, acest proces îl urmăream mai cu dernă a fost infuzată în instalațiile, în proce­ seamă în rîndul oțelarilor de la oțelăria I (o- al producției față de 1959, de 1,5 milioane tone oțel, 1,2 milioane tone laminate finite, 680 000 sele de producție ale Hunedoarei. Uriașele fur­ țelăria II, nouă, modernă și cu o capacitate cu tone fontă, 500 000 tone cocs metalurgic. nale noi, oțelăria nouă — și în cel mai înalt mult mai mare încă nu se născuse). grad — noile laminoare de la Peștiș sînt baro­ Brigăzile de oțelari se aflau într-o întrecere metrul exact a tot ce s-a ivit nou în tehnica palpitantă, pentru mai mult oțel. Începuse bă­ siderurgiei. Mecanizare, automatizare, estetică, tălia pentru scurtarea duratei de elaborare a indici calitativi superiori... șarjelor, pentru sporirea productivității cuptoa­ O înlănțuire firească a creșterii capacităților relor Martin reconstruite (a căror capacitate de producție a făcut necesară apariția unor noi sporise de la 25 la 60 de tone fiecare). edificii industriale: pentru furnalul gigant de Oțelarii bătrîni își trăiau o a doua tinerețe. 1 000 m’ a fost necesară și s-a construit o fabri­ Și nu cred că există un exemplu mal nimerit 1965: Proiecte că nouă de aglomerare a minereurilor, tot așa decît al bătrînului Forțu Petre, care își punea cum, pentru necesitățile sporite de cocs în pro­ în valoare întreaga lui experiență, elabora șar­ ducția de fontă, s-a construit și a doua baterie jele cele mai rapide și cele mai bune, muncea de cocs metalurgic. cu vigoare și tinerețe, trăgînd după sine, prin Depozite și silozuri noi, fabrici anexe diverse, puterea exemplului, echipele de oțelari mai ti­ rețele noi de uzinaj, reutilări, reconstruiri (se neri. Atunci l-am cunoscut pe Aurel Stanciu, lucrează acum la reconstrucția, reutilarea și 49 la sută din producția de laminate, 89 la sută dele lui de seînteieri, dă naștere unor imagini unul dintre cei mai tineri prim-topitori, tot modernizarea totală a vechiului laminor de din producția de cocs metalurgic a țării. unice în spectaculozitatea lor . atunci stăteam adesea de vorbă cu Valeriu Lă- 800 mm) iată o altă latură a dezvoltării Hune­ Știind toate aceste lucruri și multe altele care Mutat în adîncime și substanță, în cunoaștere buneț, un prim-topitor căruia abia îi dăduseră doarei. nu-ți vin în minte dintr-o dată privești ore în și competență tehnică, efortul oamenilor este tuleele, dar se arăta priceput, îndrăzneț "și deo­ șir meditînd, acolo pe treptele de pe care în fața încă un indiciu al creșterilor. sebit de harnic. 1965. In soarele unei amiezi de iunie. Străbat ta se desfășoară panorama noii Hunedoare... Pri­ Aurel Stanciu — primul topitor de care vor­ Stanciu venise de undeva din Moldova și în­ magistralele unui oraș cunoscut-necunoscut. K virile și gîndurile tale nu întâlnesc astfel nu­ beam este astăzi, pe platforma oțelăriei noi, a- vățase repede meseria de oțelar, alți și alți ti­ ceva foarte aproape de visurile în care lucruri­ mai un peisaj industrial spectaculos, ci pătrund celași om cu chip blajin de moldovean, și to­ neri veniseră aici atrași de numele acestui oraș le cunoscute, orașul și casa ta capătă alte în­ în timpul și în spațiul evului nostru socialist... tuși altul. E maistru. Cu toate răspunderile și care devenea ispititor. Cei mai mulți dintre bri­ fățișări incit numai unele detalii fixe, un deal, pentru că Hunedoara nu este decît un frag­ tot plusul de gîndire creatoare pe care le im­ gadieri au rămas de atunci în Hunedoara, au în­ o apă, îți dau convingerea că te afli în locul a- ment din întregul proces general de impetuoa­ plică această calificare spre care a evoluat oda­ vățat meserii noi, au devenit oțelari, jurnaliști, tît de familiar ție... să dezvoltare petrecut între hotarele României. tă cu evoluția orașului. cocsari, laminatori, operatori chimiști, șoferi, Trec pe trotuoare largi la umbra unor clădiri Valeriu Lăbuneț e și el maistru. constructori... Țin minte, scrisesem despre Du­ moderne, albastre, violacee, verzi, galbene..., Din fierberea, din mișcarea nemaipomenită a Dumitru Crăciun, —• brigadierul de acum 12 mitru Crăciun, care se calificase ca operator la intr-un joc de culori șl armonii... Privesc în vi­ Hunedoarei din anii ei de construcție au rămas ani, cocsarul de acum zece ani, e și el maistru prima baterie de cocs la care lucrase ca briga­ trinele magazinelor, privesc trecătorii care pă­ ecourile neauzite pe care le păstrează în trăi­ cocsar... dier, săpînd fundații... Ce-o fi făcînd acum Du­ șesc firesc, ca și cum de mii de ani ar fi tre­ nicia lor arhitecturile masive ale noului oraș Nu e vorba de coincidențe... E simbol. Cîte mitru Crăciun ? Ce s-a petrecut cu toți acei oa­ cut mereu pe aici și totul ar fi fost mereu ca industrial. Orașul a evoluat spre liniștea matu ­ alte biografii n-au avut între timp aceeași des­ meni care venind de pe toate meleagurile ță­ acum... paralele ră a muncii egale, a producției ordonate, după fășurare ? rii, deveniseră constructorii orașului, siderur- Și se naște un amestec cinematografic de i- legi și cicluri adînc chibzuite... Odată cu amplificarea revărsărilor de metal, giștii și locuitorii lui ? magini trecut-prezent, un montaj paralel ame­ Consumul spectaculos de energie umană din odată cu creșterea tuturor coordonatelor marii țitor prin contrastele lui antipodice... perioada de șantier a Hunedoarei a suferit și industrii siderurgice, odată cu ele sau puțin Un lan de porumb prin care am văzut cînd- el o metamorfoză. Energiile sînt acum distilate înaintea lor au avut loc marile creșteri în con­ va (cu cîțiva ani în urmă) trecînd seara briga­ Aici în această magnifică desfășurare de po­ și materializate în oțel, fontă și laminate, iar a- știința și în calificarea oamenilor. Hunedoara a dieri perechi, băieți și fete, pe poteci înguste în tențial industrial se produce 67 la sută din pro­ cesta este un proces care nu oferă spectacol de­ fost și rămîne mereu o școală de educație mun­ drum spre clubul din O.M. ducția de fontă, 63 la sută din producția de oțel, cît în măsura în care metalul lichid, cu miria- citorească. O stradă pe care cale printre blocuri moder­ ne, prin aceleași locuri și mă gîndese la pote­ Istorie lierbir’e cile dintre rîndurile de porumb. Un cîmp cu ciulini și gropi în care își insta­ lase un inginer teodolitul, măsurînd și trăgînd linii pe niște planșe în care erau desenate con­ tururi aducînd vag cu niște clădiri și străzi... Imagini, una după alta, interferîndu-se: o a- Hunedoara, aflată la extremitatea munților șezare de baracamente căreia i se spunea Orașul Poiana Ruscăi, din care se extrage minereul de Tineretului... Forța de radiație a Hunedoarei fier are un oarecare trecut industrial, numai ...și exact pe locul acela un stadion nou, cu că istoria ei trecută conține multe pagini sum­ peluze înalte cu o arhitectonică suplă... bre sau șterse. Ea a fost victima unui paradox. Ajung astfel pe o scară de beton, o esplana­ Hunedoara iradiază vitalitate și strălucire este un produs derivat din cărbune cocsificabil, Deși avea cele mai bune condiții de dezvoltare dă către partea de sus a orașului... La Alba Iulia este acum pe terminate o mare mult dincolo de perimetrul ei. De altfel e o ac­ din cărbunele cocsificabil al Văii Jiului. Și iată fabrică de materiale refractare, mai bine-zis un (bogate zăcăminte de minereu în imediata veci­ Și de acolo privesc peste panorama Hunedoa­ nătate, apropierea de bazinul carbonifer al Văii țiune reciprocă. In dezvoltarea Hunedoarei a o altă linie de forță prin care se transmit în combinat. rei... fost nevoie de cumulul multor forțe și rezerve regiune influențele economice și sociale ale Hu­ Cugir, Teiuș, Orăștie, Brad, iată numele altor Jiului, spațiu fizic de extindere în cîmpia Peș- Mai stătusem de multe ori în acest loc. Nu e- tișului...) Hunedoara a înaintat greu, cu inter­ aflate în zona ei geografică și cum e și firesc nedoarei. localități care primesc de la Hunedoara radiații rau scările largi-generos proiectate, nu era de­ un mare centru industrial țrimite în jur, în Hunedoara este regiunea a două centre side­ de vitalitate industrială. mitențe, cu chinuri pe drumul unei oarecari dez­ cît un deal pe care se cățărau cărări șerpuite. voltări. Explicația parttdoxală: Uzinele de fier timpul dezvoltării sale și după aceea, valuri con­ rurgice. Al doilea, mai mic — este astăzi Și tot ce expediază și primește Hunedoara, mii Era însă și atunci, demult interesant să pri­ centrice ale influenței sale economice și sociale. suficient de mare pentru a-și privi cu aro­ și milioane de tone trec neapărat prin Simeria. din Hunedoara erau proprietatea statului Ro­ vești de aici Hunedoara. mân, care în numele intereselor exploatatorilor Aproape întreaga regiune se află în felul aces­ ganță trecutul. La Călan producea pe vre­ Centrul feroviar de aici trebuind să satisfacă își sabota dezvoltarea uzinelor proprii. Carol Dar ceea ce văd acum e altceva. ta în zona de radiație a Hunedoarei. muri fontă un furnal mic. Atîta fontă cîtă să cerințele mari de transport către sau de la Hu­ De la stingă la dreapta : Castelul Huniazilor, S-au construit la Hunedoara furnale noi, gi­ ajungă pentru uzul turnătoriei care fabrica tin­ nedoara spre toate punctele cardinale ale țării, al Il-lea de Hohenzollern, regele statului și re­ gantice, cu mari capacități de producție. Dar se gele oligarhiei financiare autohtone, conducea cele patru furnale vechi... termocentrala nouă giri, ceaune, sobe, băi, piese mici din fontă... a trebuit să crească, să-și dezvolte. capacitățile, (o știu, în 1954 intrase în funcțiune), apoi unul știe că fonta se obține din minereu de fier. Era Astăzi produc la' Călan două furnale noi. Pri­ să-și mărească, și să-și modernizeze marile lui a- țara potrivit intereselor pungii dumisale. El era așadar nevoie de mai mult minereu. Existau mare acționar al Reșiței și deci din fonta și o- după altul furnalul de 450 m* (îl știu); furna­ mul, reconstruit în 1959 și al doilea construit în teliere de reparat material rulant... lul de 700 m}, apoi un gigant, care întrece în încă din vechi timpuri, în masivul Poiana Ruscăi 1952 elaborează infinit mai multă fontă și asta Și,Jn sfîrșit,,toată această efervescență indus­ țelul Reșiței și nu ale Hunedoarei se rotunjeau minele de minereu de la Teliuc și Ghelar. Dar profiturile lui. Așadar Reșița, cu două furnale, masivitate și semeție toate siluetele din jur : pentru că noile turnătorii ale uzinei au de pro­ trială a înlăturat patriarhalismul vieții satelor, furnalul de 1 000 m3, secțiile de mecanică, de nivelul producției n-ar fi satisfăcut necesitățile dus cilindri uriași pentru marile laminoare ale solicitîndu-le locuitorilbr săi forța umană .. în producea mai multă fontă decît Hunedoara cu noilor furnale, dacă odată cu construcția lor nu cinci furnale de aceeași capacitate. Pînă în 1929 construcții metalice, apoi laminorul de 800 mm, Hunedoarei, cochile și alte utilaje mari de tur­ stare să conducă, să sțăpînească și să dezvolte oțelăria veche, și, alături, mult mai voluminoa­ s-ar fi petrecut în minele de fier o regenerare nare pentru oțelăriile Hunedoarei, Reșiței, Oțe­ toate aceste energii industriale în creștere. furnalele Hunedoarei au funcționat numai cu a producției. Ample cercetări geologice au des­ 20 la sută din capacitatea lor. Din 1929 pînă în să, o nouă oțelărie, apoi bateriile de cocs (era lului Roșu... Iar satele, în viața cărora se reflectă ca-n riiște atunci una, acum sînt două), fabricile chimice... coperit zăcăminte noi. S-au deschis guri noi de Și aceasta este numai o parte din fonta pro­ oglinzi înnoirile industriale ale regiunii... au 1933 ele n-au mai produs nimic. Marea criză exploatare a minereului. Lucrările din mină dusă acum la Călan. economică a paralizat Hunedoara pentru patru instalații diverse, pe care nu le cunosc și nu cunoscut^ ele însele, datorită politicii partidului, le înțeleg, apoi un salt peste cîmpie și spre Peș- s-au modernizat. înainte vreme, perforarea ro­ Acolo unde ard focurile veșnice ale Hunedoa­ o mare înnoire. Viața nouă a oamenilor a mar­ ani... cilor se făcea manual, cu sfredelul iar încărca­ De Hunedoara și-au adus aminte conducăto­ tiș perspectiva impunătoare a noilor laminoare... rei, acolo unde se desfășoară jocul fantastic al cat treapta marei înțelepciuni, a descoperirii pu­ rea se făcea în troc. Utilaje moderne, perfora­ temperaturilor năpraznice, acolo unde fierbe o- terii înmiite pe care o dă munca în comun. Co­ rii statului burghez abia cină au pornit pe ca­ O înlănțuire intimă de forțe industriale, un toare pneumatice, excavatoare, mașini de în­ lea pregătirilor de război: tunurile se fac din drum al genezei oțelului, la proporții înzecite, țelul și curge pe jgheaburi este — firește — un operativele agricole de producție se înscriu în­ cărcat, locomotive Diesel, metode noi de exploa­ uriaș consum de material refractar. tr-o firească orînduire în contextul plin de su­ oțel. In 1941 a început să producă la Hunedoa­ la scara capacității de creație a industriei socia­ tare au schimbat total și aspectul și efectul ra primul cuptor Martin de 25 de tone... și în liste. Noile și înzecitele capacități de producție ale gestive valențe ale dezvoltării armonioase a re­ muncii minerilor. Față de 1938 producția a cres­ Hunedoarei și Călanului au creat necesitatea u- giunii. anul următor, laminorul reversibil de 800 mm. Erau și atunci coloane de fum și flăcări dea­ cut în 1964 de 17 ori. Recent a intrat în pro­ nei întreprinderi noi care să producă acest ma­ Valea Jiului, Ghețarul și Teliucul, Călanul, Si­ Pe urmă știți. supra Hunedoarei. Dar învolburarea lor este azi ducție flotația nouă de la Teliuc. Localitățile terial. cu mult mai fantastică, aurorile oțelului îm­ meria, Teiușul, Alba Iulia, Orăștie, Cugirul, Conferința P.C.R. din 1945 a stabilit primele Teliuc și Ghelar au suferit și ele metamorfoza Și iată cum, la 80 de kilometri de Hunedoa­ Bradul, Deva (centrul administrativ al regiunii) jaloane ale dezvoltării Hunedoarei. bracă astăzi cerul orașului cu o forță de ilu­ cuvenită. Ele sînt acum orășele cochete, în pei­ ra, un vechi oraș, căzut în somnolența milena­ minare vastă, izvorînd din mai multe și mai ge­ și satele — iată locuri care se fortifică odată cu „înainte deci de a fi nevoie să dăm o dez­ sajul rustic al munților. rei sale istorii s-a trezit la o viață industrială Hunedoara, din substanța tonică a ■marilor voltare nouă industriei noastre grele — spunea neroase locuri. Minereu și cocs •— iată elementele de bază ale intensă, trepidantă (micile fabrici de încălță­ transformări economice și sociale înfăptuite prin raportul prezentat la Conferință de Gheorghe Proiectele, iată-le împlinite. producției de fontă. Pentru producerea cocsului minte și morărit de altădată nu constituiau de politica partidului de industrializare socialistă. Gheorghiu-Dej — avem sarcina de a pune in In 1958 a produs oțel primul cuptor Martin de s-a construit la Hunedoara Uzina cocso-chimică fapt o industrie care să însemne mare lucru în valoare potențialul industrial metalurgic exis­ 180 de tone al noii oțelării. Șuvoiul lui incan- și la Călan o semicocserie modernă. Cocsul însă viața orașului). MIHAI CARANFIL vem mai bun în noi. Cum spu­ Despre fabricii de antibiotice fabricii și am trecut la servi­ țoc) s-a discutat intr-un mod mult, cu cît în reportajul din Am în brigadă 15 oameni, la Fericirea de a sta nea cu umor tovarășul profe­ și despre legătura antibiotice­ ciul tehnic, tot un serviciu de foarte serios problema auto­ urmă cu 10 ani, colegul nos­ Nu m-aș despărți început aveam 9. Majoritatea sor, să ne culcăm seara cu o lor cu celelalte domenii de cercetare. După vreo patru ani matizării unor procese de bază tru afirma că a-ți fi timid, tă­ sînt elevi de la școlile de trac­ cu adevărul oră mai tîrziu și să ne sculăm studiu, în special cu biologia, am fost numit șef de produc­ ca fermentația și extracția. cut... toriști. Toți sînt utemiști. Toți dimineața cu o oră mai devre­ numai după anul 1955 se poa­ ție unde lucrez și astăzi. Referitor la ceea ce spunea —- Așa era, în ’55, cînd s-a niciodată sînt băieți buni, din cei care în față me. Dar nu întotdeauna facem te vorbi ceva mai mult. în — Se poate spune că ați tov. profesor Halunga despre scris în „Scînteia tineretului“ au făcut cursurile de 9 luni. în așa, din păcate. .în profesiunea 1955 — cînd mi s-a luat acel străbătut un drum filozofic : tinerii noștri intelectuali, aș despre mine, lucram într-o bri­ de S. M. T.-ul meu special băieții care vin din noastră, a cercetătorilor, de interviu — nimeni dintre noi de la practică, la cercetare ab­ vrea să adaug cîteva cuvinte. gadă condusă de Marin Ion și promoția 1964, sînt foarte bine pildă, ca și în alte meserii, nu cunoștea această meserie stractă și din nou la practică. La noi in fabrică observ că pregătiți profesional. în une­ ION GEORGESCU (ia­ toată lumea mă considera ION PALADE (aprilie nuarie 1955), unul din e- există un pericol : acela al au- decît din ceea ce citise prin — Da, dar în afara acestui tinerii studiază serios, deși e foarte retras. Dar în echipă, le părți mai lasă de dorit, dis­ roii reportajului „O sta­ tomulțumirii. Unii, după ce proiecte și prin citeva cărți de drum filozofic — cum spuneți loc și de mai bine. în 1955 tre­ în frunte cu șeful ei, Petru 1955), eroul reportajului ciplina, e adevărat, dar sînt ti­ ție meteorologică in ating un anumit nivel își văd specialitate. Am fost cu toții — aș adăuga și unul foarte buia să cauți mult pînă să gă­ Lețeanu, cu care lucrez și azi „Un sol al primăverii“. neri... Propriu-zis această in­ munți“. 20 de ani, meteo­ cariera împlinită, își spun : nevoiți să ne pregătim, să cu­ concret: în acești ani m-am sești un tînăr care să aibă și de la care pot. spune că am Tractorist, fruntaș al recol­ disciplină nu se manifestă în „gata, am muncit destul; doar noaștem temeinic aceste pro­ căsătorit și am o fetiță de școală medie. Azi, cei mai telor bogate, 2 800 de kg producție, în ce privește me­ rolog pe Omul, bun or­ învățat foarte multe lucruri porumb pe fiecare hectar ganizator al echipei, for­ n-o să mi se ridice statuie sau bleme. 7 ani. mulți dintre tineri au urmat bune, în echipă nu m-au lăsat seria pe care și-au ales-o, lu­ mată din trei tineri, pa­ o să mi se dea premiul Nobel“. De altfel, aceasta era o ca­ — Să vă trăiască 1 Am vrea cursurile școlilor medii, tehni­ pînă nu m-am schimbat. în lucrat de el. Candidat de crează frumos și bine, mai Se mulțumește cu o leafă racteristică esențială a acelei acum să știm care sînt proble­ ce, la facultăți — o serie de partid. Hotărît să nu sînt însă copilăroși. sionat de muzică, la 2511 ’56 am plecat militar și arma­ se despartă niciodată de metri, reporterul susți­ bună, cu un „Fiat“, cu un titlu perioade. Era vremea cînd se mele principale ale tovarășu­ muncitori au ajuns ingineri și ta, de asemenea, mi-a prins Noi sîntem o brigadă foarte de medic sau de cercetător. lucrează acum în fabrică. Un S.M.T. nea „că cei trei tineri puneau bazele industriei noas­ lui Nistor în 1965. foarte bine. M-am înzdrăvenit unită, solidară. Dacă este ne­ n-aveau nici o clipă sen­ Știința adevărată nu se poate tre moderne, cînd trebuia să — Sîntem preocupați de fapt semnificativ : în perioada IUNIE 1965: șef de voie, fiecare îl ajută pe celă­ timentul singurătății“. face însă fără pasiune, fără învățăm pe ruptele, de la creșterea sortimentului, de ri­ anului 1955 directoarea fabri­ și am început să privesc lu­ hrigadă la S.M.T. Mun­ lalt, nu există dezbinări: dacă Iunie 1965: biolog Ia dăruire totală. muncitor, la inginer și direc­ dicarea productivității, de re­ cii noastre lucra în secția fer­ crurile cu mai mult curaj. în tenii de Sus — Vaslui. cineva pățește un necaz, apoi Institutul „Dr. Cantacu- — Se poate vorbi de sacrifi­ tor. Ca să spun așa, ne aflam ducerea prețului de cost. Pro­ mentație, era șefă de secție, ’58, m-am întors la Roman tot toți se ajută între ei. Altfel, zino“. ciu în munca unui om de în fața unui examen foarte di­ iectul de Directive pune un acum ca directoare are o pre­ — Să începem cu începu­ tinerii nu prea au greutăți, știință ? ficil. Fabrica era nouă, utila­ accent deosebit pe fabricarea gătire superioară. Așa cum la uzina noastră și mi-am re­ tul, ne spune tovarășul I©n cîștigă destul de bine dar nu — Nu, nu e vorba de nici jele necunoscute. Tovarășul medicamentelor și dezvoltarea spuneam, nu a rămas nimeni luat locul în atelierul nostru Palade, ultimul „la cuvînt“ știu să fie chibzuiți. Eu duc o Un reporter al dumneavoa­ Din 1955 am continuat să lu­ stră m-a vizitat acum zece ani un sacrificiu, ci numai de pa­ reporter care a fost atunci la industriei de biostimulatori pe loc. Toți am învățat, pentru de reparații, unde lucrez și luptă strașnică cu dînșii, le siune. Aceasta aduce după noi își amintește probabil ce veterinari, probleme care țin că am fost obligați de viață. crez în S.M.T. ca tractorist spun să se îmbrace bine, să pe Vîrful Omul, unde eram azi. Ca să fiu sincer nu mă pînă în 1961. Am lucrat pe meteorolog. Am copilărit în sine împlinirile, satisfacțiile. atmosferă de muncă șl învăță­ în cea mai mare parte de noi. Din acest punct de vedere, si­ depună bani la C.E.C., dar — Sînt de acord cu dinsul, tură era la noi. Trebuie să vă Noi lucrăm de vreo 5—6 ani tuația nu s-a schimbat. Tre­ așteptam să fiu chemat la re­ toate tipurile de tractoare mai sînt unii care-i cheltuiesc casa unui meteorolog, care ți­ dacție. care au existat în S.M.T. în- nea neapărat să învăț aceeași intervine profesorul Halunga. spun însă că, cu toate greută­ la o serie de biostimulatori buie să ne perfecționăm în aiurea. Toți — începînd de la meserie ca și el. La început directorul S.M.T. și pînă la cel din urmă om din S.M.T. — că­ profesiunea aceasta mă fasci­ ■MW t na. Mă visam în vîrful unui utăm să-i îndemnăm să fie munte, înfruntînd viscole, oameni serioși, să învețe, să se greutăți uriașe. Și m-am făcut îmbrace frumos, să ducă o meteorolog, am ajuns pe Vîr­ viață demnă de toate condiți­ ful Omul. Am lucrat acolo doi ile care li se oferă. Ei, dacă ar ani. în urma unui accident ști’ băieții ăștia cum am lu­ (am fost surprins de o ava­ 1NT1LNIRE CU EROI crat noi la început, ar fi ma­ lanșă puternică și tîrît pînă re lucru. în 1952, de exemplm jos), a trebuit să părăsesc mun­ lucram pe un tractor veci y tele. Venind la București, am și am trecut cu el pe toate asistat întîmplător la o confe­ haturile. Sprijineam înființa­ rință a profesorului biolog Co- rea primelor întovărășiri a- șoveanu, un om de o vastă gricole, a primelor'gospodării cultură, care m-a impresionat REPORTAJELOR NOASTRE agricole colective. Ei nu cu­ profund. Gîndindu-mă cu toa­ nosc aceste lucruri. Dacă le tă seriozitatea, în urma unui spunem noi ei se miră : chiar îndelung solilocviu m-am ho- așa de greu a fost ? Am dor­ tărit să mă fac biolog. Iată mit o primăvară întreagă pe deci că în acești ani în viața dușumea, pentru că nu aveam mea s-au petrecut lucruri cu locuri precise de muncă. A- totul deosebite, fiind dintre veam 17 ani cînd am venit toți cei prezenți aici singurul de acasă la S.M.T. și umblam care mi-am schimbat nu nu­ cu opinci. Abia scăpasem din mai locul de muncă, ci și pro­ seceta din 1947, părinții o du­ fesiunea. ceau foarte greu. Tinerii noș­ Am urmat facultatea de bio­ tri trebuie să afle cum au tră­ logie și am intrat încă din a- it părinții și chiar noi, cei mai nul trei să lucrez la Institutul în vîrstă ca ei, pentru a vedea „Dr. Cantacuzino“, la secția pe­ în ce condiții lucram noi și în diatrie poliomielită, ca cerce­ ce condiții lucrează ei acum. tător, unde mă aflu și în pre­ Numai astfel vor putea prețui zent. Am o meserie deosebit ceea ce au acum. O brigadă de frumoasă și nobilă, care era împărțită pe atunci în 4 îmi dă mari satisfacții. N-aș sate. în 1955 nu aveam decît fi reușit s-o învăț dacă nu un singur tractor, acum avem eram ajutat, dacă nu m-aș fi 15 tractoare. Și ce tractoare ! bucurat de un sprijin deose­ 7 tractoare de 650, ultimul tip, bit din partea direcției și a foarte bun. organizației de bază, a unor — Credeți că oamenii țin la colegi. Ce fac în momentul de dumneavoastră ? față ? Lucrînd în secția de po­ — Ca să fiu sincer, da, cred liomielită, ca în orice activita­ că cei din brigadă țin la mi­ te de laborator și munca noa­ ne pentru că eu nu abuzez de stră se oglindește pe două pla­ funcția'-mea. Un comunist tre­ nuri : producție și cercetare. buie să fie tot timpul comu­ Noi producem vaccin antipo- ION PALADE Ing. ION NISTOR GHEORGHE FILIPOIU ION GEORGE8GU nist șija serviciu, și acasă, nu liomielitic. Este una din cele poți să fii comunist cu ora. mai frumoase realizări ale — D-voastră cum stați cu institutului nostru. De curînd, DUPĂ 10 ANI ÎMPREUNA LA O MASA. ROTUNDA A „SCÎNTEII TINERETULUI“ studiile ? am citit într-o revistă de spe­ — Așa și așa. în acești 10 cialitate din străinătate că [1 gswaran ani am reușit să-mi completez țara noastră este dată ca studiile, vreau să merg mai exemplu pentru indicele scă­ departe, să termin școala me­ zut de mortalitate. Aceasta Munca făcută cu dragoste, cu țile care au fost, îmi aduc a- pentru sectorul zootehnic. A- continuare. Cred că și peste — De ce ? cepînd de la vechile tractoare die. Să văd dacă voi putea. pentru că la noi există o bună cinste și sinceritate, devine o minte cu multă' plăcere de anii vem vreo 5—6 produse la care zece ani voi da același răs­ — Fiindcă socotesc că am o „Lanz“ și terminind cu U-650. Depinde și de mine dar și de tradiție în producția de vac­ bucurie. Un mare savant spu­ aceia. lucrăm acum pe bază de anti­ puns : învățăm. Viața ne va viață foarte obișnuită, ca foar­ în vara anului 1961 am fost lucrări, și de specificul mun­ cinuri și pentru că statul nos­ nea : „Nu există plăcere mai — E mult de atunci, dar nu biotice care se administrează cere aceasta mereu. te mulți alții, sînt căsătorit numit șef de brigadă la briga­ cii. Este greu, nu poți pleca la da nr. 13 Muntenii de Sus. tru acordă sănătății oamenilor mare pentru un om decît a- o veșnicie... Cîți ani aveați in in hrana animalelor cu scopul de 3 ani, am o fetiță de 4 luni, școală cînd ai lucrări de cam­ muncii o atenție uriașă. Sînt ceea de a sta cu adevărul față ’55 ? de a le biostimula dezvoltarea, Acolo la început, era o briga­ panie. Acum va trebui să mă mulțumit că o mică părticică în față“. -- In 1955 aveam 27 de ani. de a micșora mortalitatea. O viață obișnuită în uzină am cîțiva elevi pe dă mică, cîteva tractoare, dar înscriu la fără frecvență și de contribuție o aduc și eu la După intrarea în funcțiune a Cantitățile realizate de noi nu care mă străduiesc să-i cresc pe măsură ce s-a dotat agri­ bănuiesc că îmi va fi greu. această frumoasă realizare. fabricii am lucrat la fermen­ au reușit însă să satisfacă ce­ cu aceeași atenție cu care și cultura cu tractoare, numărul Este foarte necesar să-mi ter­ rințele, în comparație cu nece­ GHEORGHE FILIPOIU tractoriștilor a crescut. în ca­ Acum mă ocup de găsirea Și peste 10 ani voi da tație, unde au fost multe greu­ ău am fost ridicat de Lețeanu min școala medie, pentru că unor soluții mai rapide și mai tăți ; oamenii erau tineri, dar sarul și avem in perspectivă (octombrie 1955), erou al drul brigăzii, în 5 ani, am a- avînd munca de șef de briga­ economicoase în cercetări, al foarte entuziaști, dornici să construcții în valoare de 140 unui reportaj consacrat în­ și Marin. vut mulți tineri care au fost dă nu poți să mergi înainte căror rezultat va aduce cred același răspuns: invețe și să participe la fabri- milioane lei pentru prepararea trecerii în cinstea celui — Și nu vi se pare că a- în practică apoi s-au calificat fără învățătură ; tineretul economii importante. , cația antibioticelor românești, biostimulatorilor și a unor se­ de-al II-Iea Congres al par­ ceasta „viață obișnuită“ e su­ pe tractoare, fie în brigada vine complex pregătit, tre­ rii de vitamine. Medicamentele tidului. Lăcătuș la I.M.S. — Sînteți mulțumit de învățăm în 1957 am trecut la un insti­ ficient pentru a stîrni intere­ mea, fie în alte brigăzi. Ce să buie să știi să-i dai răspun­ dumneavoastră, tovarășe Geor- tut de cercetări antibiotice au o viață relativ limitată și Roman, tînăr, tăcut, retras, vă mai povestesc despre via­ surile la toate problemele pe gescu ? care s-a înființat chiar la Iași. noi trebuie să ne dezvoltăm modest, omul spre care se sul unei întîlniri peste 10 ani ? ța mea ? în 1959 m-am căsă­ care ți le pune. — Nu, n-aș putea spune că Ing. ION NISTOR (oc­ Acest institut a funcționat a- producția, la nivelul cerințelor îndreaptă atenția întregii — Ba da, admite liniștit, to­ torit, soția este din orașul — Dacă terminați școala, ce sînt mulțumit. Sînt conștient tombrie 1955), erou al poi în cadrul întreprinderii și actuale ; unor game întregi de echipe pentru a-I ridica la varășul Filipoiu. Vaslui. în momentul de față aveți de gînd să faceți mai reportajului „Penicili­ .produse va trebui să le ridi­ nivelul celorlalți. că am multe rezerve de ener­ am lucrat acolo ca director — Sîntem gata să ne întîl- am o fetiță pe care o cheamă departe ? gie nefolosite. Condițiile în na“, consacrat lucrărilor tehnic. Totul era nou, mai ales căm valoarea terapeutică. De IUNIE 1965 : tot lăcătuș Doina și are 5 ani. — Nu voi pleca în nici un care muncim și învățăm sînt pregătitoare pentru in­ din cauză că nu cunoșteam asemenea, cu ocazia dezbaterii la I.M.-Roman (și, după nim peste alți 10 ani ca să — Cum ați făcut față sarci­ caz din S.M.T., pentru că l-am atît de prielnice unei dezvol­ trarea în funcțiune a munca de cercetare, ca și o proiectului de Directive (și aș cum se va vedea, aceeași ne spuneți la fel ca azi, că nilor de șef de brigadă ? îndrăgit mult. Nu am lipsit tări rapide și multilaterale în- Fabricii de penicilină de serie de alte probleme. Totuși, vrea să mă refer la faptul că modestie incoruptibilă). duceți „o viață obișnuită ca — Ca șef de brigadă m-am nici o zi de la muncă, doar la Iași. 27 de ani, șeful avem o muncă- serioasă de co­ cît fiecăruia ne este limpede au fost obținute o serie de atîți alții din țara noastră“... descurcat binișor. în toate cînd am avut concediu me­ că nu folosim deplin tot ce ne sectorului de fermenta­ rezultate frumoase. în 1959 laborare cu Institutul de pro­ — Pot să spun și eu ceva ? campaniile am ocupat un loc dical. M-am obișnuit foarte stă la dispoziție. Tovarășul ție. Febril, minuțios în institutul s-a transformat în iectări pentru automatizare — Vă rugăm foarte mult Ne place viața obișnuită din bun, deseori am reușit să-mi mult cu Ș.M.T.-ul. Nu, nu aș profesor Halunga, veteranul fiecare detaliu. serviciu de cercetări în cadrul unde lucrează și tovarășul Mo- tovarășe Filipoiu. Cu atît mai țara noastră ! depășesc planul de producție. putea pleca în altă parte. eroilor de la această masă ro­ Iunie 1965: șef de pro­ tundă, a spus aici, la un mo­ ducție la Fabrica de an­ ment dat, niște cuvinte care tibiotice din Iași. m-au emoționat profund. Dîn- sul preciza că ceea ce-i place — Aș vrea să vă spun, în­ E VOM REVEDEA ÎN 1975 ! mai mult la generația tînără cepe inginerul Ion Nistor, că de astăzi sînt condițiile excep­ în perioada anilor 1955 nu erau prea multe de discutat ționale pe care le are la dispo­ Acestea sînt biografiile de un deceniu ale eroilor adunați la pe viață. Intre ei și uzină, S.M.T., școală sau institutul de cer- zarea idealurilor de fericire ale omului. Recunoștința fierbinte față ziție. Cred că niciodată nu despre producția de antibio-* tice la noi în țară ; abia în masa rotundă a „Scînteii tineretului“. Comentariile par a fi de cetări în care lucrează există un nescris contract moral de sta- de partid, față de cel ce a condus țara pe drumul făuririi unei vom putea sublinia îndeajuns prisos. Ne-am aflat vreme de șase ore în fața unor oameni pentru tornicie, există respectul și încrederea în colectivul în care s-au asemenea realități pe care au înflorit toate visurile generației acest adevăr, niciodată nu luna decembrie a acelui an s-a pornit fabrica noastră. care istoria a lucrat intens și rodnic. Sînt oameni care, în zece ani, format și în mijlocul căruia ei se simt o celulă indestructibilă. tinere — acesta a fost semnul și semnificația care a dominat con­ vom putea mulțumi îndeajuns și-au înfăptuit idealuri și visuri, un deceniu, în care viața fiecăruia Tinerii și adolescenții de acum zece ani, care creșteau atunci fruntarea destinelor a nouă eroi luați la întîmplare din masa a partidului pentru tot ceea ce — Totuși, reporterul nostru v-a găsit la Iași, pe schelele s-a așezat definitiv pe temelii solide. Toți nouă sînt autori de sub aripa maiștrilor și profesorilor, sînt astăzi îndrumători, fiecare altor cîteva milioane. face în folosul nostru, al ce­ prestigiu a unor fapte care îi așează printre oamenii înaintați ai a ținut să precizeze acum, cu amănunte, ce tineri ajută, cum îi In încheierea discuțiilor s-a făcut propunerea de a ne întîlni, lor tineri. Pentru a ajunge fie­ construcției. — Era o perioadă premer­ societății noastre socialiste. ajută, ce mare răspundere e creșterea generației care ne urmează în exact aceeași componență, peste alți zece ani, adică în 1975. care dintre noi la ținta pe care Așadar, nu ne-am înșelat scriind despre ei în 1955, cu îndrep­ „Trebuie să învăț mereu, spunea muncitorul Stanciu de la „Trac­ Ideea a trezit entuziasmul tuturor. ne-o propunem, nu tr-'buie gătoare intrării în funcțiune a fabricii. Era perioada cînd tățire au visat reporterii atunci împlinirile lor viitoare. torul“, ca să-i pot învăța pe cei tineri. Sînt obligat“. —■ In 1975 voi avea 82 de ani, a spus profesorul Halunga. Amă­ decît să învățăm, să mi ;m, Oamenii aceștia, cu excepția unuia singur, nu și-au schimbat Toți participanții la discuție, s-au întîlnit, de asemenea, pe vîi- nuntul nu are de fapt nici o importanță, contați și pe mine. să fim perseverenți și exigc-ți se făceau ultimele finisaje la instalații, la aparate, se făceau în cei zece ani meseria, locul de muncă. E oare acesta un simplu lul unei idei fundamentale : destinul lor este indestructibil legat Vin în mod sigur. cu noi înșine. Trebuie să fim o serie de probe cu apă, o se­ amănunt ? Mult mai mult decît atîta. Faptul recomandă stăruitor de destinul țării. Nici unul dintre ei nu ar fi cunoscut aceste La revedere, deci, în 1975! și mai harnici decît sîntem, rie de probe efective la insta­ o fațetă importantă a chipului moral al unor oameni care se împliniri în alte condiții decît cele ale socialismului, decît în ION BÂIEȘU să punem la bătaie tot ce a- lațiile de prelucrări ș.a.m.d. dăruiesc profesiunii, meseriei p'e care și-au ales-o, nu temporar, ci ambianța stimulatorie a orînduirii celei mai propice pentru reali­ RADU COSAȘU

milioane kW. Pentru sistemul ției și a creșterii productivită­ fesionale. Tot ce se prevede hidroenergetic Porțile de Fier, ții muncii în ramura construc­ în proiectul de Directive este s-a prevăzut execuția în țară țiilor de mașini, se vor lua legat de tehnica nouă, iar a- OBIECTIV PRINCIPAL: o. echipamentului hidromeca­ măsuri de creștere a calității ceastă tehnică se leagă de în­ nic pentru baraj șl ecluză și producției, de lărgirea și ți­ vățătură. Mai ales în acest Noi tipuri a trei hidroagregate. nerea la zi a sortimentului cu domeniu, al însușirii tehnicii • Corespunzător cu necesi­ cele mai noi cuceriri ale teh­ contemporane, al aplicării ei tățile de mecanizare a lucră­ nicii mondiale. în munca de fiecare zi, tine­ rilor din agricultură, se va retul nostru are foarte multe mări și diversifica producția In lumina acestor per­ posibilități. Proiectele de Di­ de lasere PROGRESUL TEHNIC de tractoare ți mașini agri­ spective prevăzute în pro­ rective prevăd pentru toate cole. iectul de Directive care ramurile, creșterea nivelului sînt cerințele esențiale care lor tehnic, promovarea cu pași economiei naționale. Produc­ • In producția de utilaje (Urmare din pag. I) din marile unități construc­ pasionată, calificată, discipli­ tehnologice se vor accentua stau în fața tinerilor con­ mai hotărîți a progresului teh­ cu gaze toare de mașini, U.C.M. Reși­ nată a acestor tineri la che­ ția construcțiilor de mașini va eforturile pentru asimilarea structori de mașini ? nic în toate unitățile indus­ ța, „1 Mai“ Ploiești, Uzinele de mările partidului. crește cu circa 75 la sută pînă E limpede, programul trasat triale. Așa cum este și firesc, lului tehnic și calitativ al în anul 1970, cu un ritm me­ de instalații și linii tehnolo­ produselor au favorizat creș­ tractoare și cea de autoca­ — Care sînt perspecti­ gice complete pentru indus­ de partid este atît de vast, această măsură impune o ne­ L,a Institutul de fizică atomică au mioane Brașov, și multe altele diu anual de peste 12 la sută, obiectivele sînt atît de im­ întreruptă activitate de per­ fost construite noi tipuri de lasere terea exportului de mașini, vele cele mai importante ritm superior celui pe ansam­ triile chimică, de prelucrare a utilaje și instalații care au care și-au depășit toate anga­ în domeniul industriei con­ lemnului, ușoară, alimentară portante îneît cerințele care fecționare a cunoștințelor pro­ cu gaze. După cum se știe, laserul jamentele luate în cinstea blul industriei. stau nu numai în fața tineri­ fesionale, oferă tinerilor cîmp atins în 1965 un volum de strucțiilor de mașini ? Exemplele pe care le putem și altele. Industria construc­ este un aparat care generează lu­ peste 3 ori mai mare decît în Congresului partidului. Aș țiilor de mașini își va spori lor, dar a tuturor constructo­ larg de afirmare. vrea să aduc în același timp da sînt numeroase. rilor de mașini nu sînt nici pu­ mină stimulată, ale cărei aplicații 1959, ponderea lor în totalul — Proiectul de Directive • O dată cu creșterea vo­ participarea la realizarea în­ Muncitorilor, inginerilor și sînt din ce în ce mai importante exportului sporind de la an laude din partea conducerii cu privire la dezvoltarea eco­ treprinderilor industriale, asi- ține, nici ușoare. A le cuprin­ tehnicienilor, lucrători în pro­ ministerului, miilor de tineri lumului producției, prin di­ de aici este foarte greu. Dar în știință și în practică. la an. nomiei naționale în perioada versificarea și lărgirea gamei gurînd fabricarea în țară a cesul de producție, sau în Cu aceste realizări ne mîn- din întreprinderile noastre, 1966—1970, prin prevederile unui procent însemnat din u- dacă este să ne rezumăm la munca de concepție, tuturor Cu ajutorul acestor aparate, spe­ cărora le revine nu numai de sortimente, va spori parti­ tilajele necesare investițiilor cîteva, atunci pe trei le-aș cita cialiștii noștri au precizat unele drim. Demne de laudă ni se sale, pune în fața constructo­ ciparea construcțiilor de ma­ se adresează acest îndemn. Și par însă înainte de toate fap­ meritul de a se număra prin­ rilor de mașini obiective noi, propuse a se executa pe bază în primul rînd : munca făcută în sfîrșit o a treia cerință — proprietăți ale radiației laserului, »- tre entuziaști, dar meritul șini în realizarea instalațiilor de instalații importate. O a- cu pasiune, învățătura neîn­ a căror cunoaștere contribuie la tele oamenilor, munca con­ de importanță deosebită. Con- complete și va crește produc­ disciplina, de la forma ei cea structorilor de mașini, majori­ foarte concret de a fi unii din­ tinuînd cu perseverență linia tenție deosebită se va acorda treruptă, disciplina. De la bun mai simplă — prezența la stabilirea modului de funcționare a tre realizatorii de bază ai uno­ ția electrotehnică, intr-un început. tinerilor trebuie să le tatea meșteri cu înaltă califi­ generală a partidului de in­ ritm mediu de peste 16 la su­ fabricației de utilaje pentru timp la lucru, folosirea din acestor noi instalații apărute în ra dintre cele mai frumoase dustrializare a țării, de dez­ fie foarte limpede că succe­ care, proiectanți pricepuți sau plin a acestui timp, pînă la u- tehnica mondială și, pe această muncitori de mare nădejde și succese ale noastre. Mobilizați voltare cu precădere a indus­ tă, pentru a putea satisface mecanizarea muncilor care sele mari către care ne chea­ de organizațiile de tineret, triei grele, proiectul de Direc­ într-o măsură cît mai mare pînă acum solicită încă un mă partidul nu se pot înfăp­ tilizarea cu maximum de ran­ bază, să se precizeze domeniile Jn care numără printre ei (și nu care trebuie orientate studiile în care ne-au dat în acești ani tive accentuează din nou rolul cerințele tehnice și calitative consum mare de muncă fizică tui fără această activitate dament a utilajelor. Pe toate numai printre ei, ci în fruntea mult ajutor, ei au înscris în viitor. și însemnătatea deosebită a ale întregii industrii. în lucrările de construcții, de creatoare, zi de zi, an de an, trei, reunite, în fiecare mun­ lor!) mulți comuniști. Sub anii șesenalului pagini de ve­ acestei ramuri. Este demn de în prezent, specialiștii institutu­ ritabile succese în toate do­ • Producția de utilaj ener­ drumuri, încărcări, descărcări pe care o numim cu un sin­ citor, tînăr sau vîrstnic, le-aș conducerea organizațiilor de reținut, de pildă, că prevede­ lui fac, cu ajutorul laserelor reali­ meniile — de la construcțiile getic se va dezvolta prin fa­ gur cuvînt, dar atît de frumos numi triunghiul de aur, sin­ partid, prin munca și exem­ rile partidului au în vedere de mărfuri etc. zate, studii în vederea extinderii de tractoare sau locomotive necesitatea de a obține din bricația de grupuri pentru • Paralel cu ridicarea ni­ — munca. Ea va trebui însă gurul în stare să ducă la ase­ plul personal al comuniștilor Diesel, pînă la construcțiile de domeniului de frecvențe emise, producția internă aproximativ velului tehnic al bazei ma­ să fie foarte strîns împletită menea realizări minunate cum am obținut aceste succese. instalații de foraj sau mașini două treimi din cantitatea de centrale industriale, de termo- problemă de actualitate. Edificatoare sînt în acest de înaltă precizie. Aș vrea să mașini, instalații și utilaje ficare și de grupuri hidro­ teriale, de producție, a îmbu­ cu învățătura, cu ridicarea ne cheamă partidul să înfăp­ sens, succesele colectivelor subliniez această răspundere pentru înzestrarea ramurilor energetice insumind circa 1,3 nătățirii organizării produc­ neîntreruptă a calificării pro­ tuim în viitorii ani. (Agerpres) Pe urmele materialelor publicate

sperăm că le vom cunoaște prin în ultimul an Studioul a mijlocirea unei noi scrisori. luat unele măsuri pentru re­ iulie, președintele în continuare, ambasadorul „Oglinzile de vară medierea acestei situații. Pe Consiliului de Stat al Repu­ Nabih Al-Sabbagh a dat o La putină vreme de la apari­ blicii Populare Române, Chivu înaltă prețuire sprijinului a- ția articolului, întreprinderea co­ această linie se înscrie reali­ zarea filmului de lung metraj Stoica, a primit pe ambasado­ cordat de Republica Populară ale orașnlm" munală Sibiu ne-a răspuns : rul extraordinar și plenipoten­ Română popoarelor arabe și „Mulțumim redacției ziarului „Amintiri din copilărie“, adap­ tare cinematografică de Elisa- țiar al Republicii Arabe Sirie­ relațiilor existente între Ro­ Sub acest titlu, ziarul nostru pentru ajutorul dat. Semnalele ne în Republica Populară Ro­ mânia și Siria. El și-a expri­ critice, sugestiile și propunerile beta Bostan după Ion Crean­ semnala în nr. 5002 neajunsuri gă, precum și scurt metrajul mână, Nabih Al-Sabbagh, care mat convingerea că există privind gospodărirea unor locuri făcute vor constitui Un îndreptar și-a prezentat scrisorile de a- bune condiții și posibilități prețios în activitatea desfășurată „Pupăza din tei !“. de cultură și odihnă în orașele Odată cu mărirea planului creditare. pentru dezvoltarea și consoli­ Pitești și Sibiu. permanent pentru înfrumuseța­ darea în continuare a legătu­ rea orașului nostru. de scurt metraje Studioul în cuvîntarea rostită cu a* însușindu-și critica ziarului, „București“ va acorda un spa­ cest prilej, ambasadorul Nabih rilor de prietenie și cooperare .Comitelui Executiv al Sfatului Articolul a fost citit cu a- dintre cele două țări și po­ tenție și colectivul de conducere țiu mai larg filmului pentru Al-Sabbagh, a transmis din 'popular al orașului Pitești ne copii. partea președintelui Consiliu­ poare. răspunde că „I.G.O. Pitești a luat al întreprinderii a luat următoa­ în răspunsul său, președinte­ rele măsuri: Profităm de acest prilej și lui Prezidențial al Republicii măsuri pentru a crea condiții apelăm la ajutorul „Scìnteli Arabe Siriene salutări căldu­ le Consiliului de Stat, Chivu bune, necesare petrecerii plăcute La statuia poetului M. Emi- Stoica, a rugat pe ambasado­ nescu clin parcul Subarini s-att tineretului“ în mobilizarea ce­ roase președintelui Consiliului a timpului liber în sezonul cald. lor mai bune forțe scriitori­ de Stat al Republicii Populare rul sirian să transmită pre­ Fină la data de 25 iulie a.c. se plantat flori de vară, s-a reparat ședintelui Consiliului Prezi­ și curățat fîntîna arteziană fi cești pentru scrierea unor sce­ Române și cele mai sincere vor termina lucrările de asfalta­ narii inspirate din viața de zi urări de prosperitate și succes dențial al Republicii Arabe re a aleilor ce duc la bufetul din s-au montat 12 bănci. In toam­ Siriene mulțumiri pentru salu­ nă se va reface complet aspectul cu zi a școlarilor și preșcola­ poporului român. parcul natural Trivale — loc de rilor, spectatorii producției tările adresate, precum și cele parcului. Arătînd că Republica Popu­ mai bune urări de fericire odihnă mult îndrăgit, se vor a- noastre de filme". lară Română și Republica Ara­ menaja malurile lacului și se va Deoarece serile literare orga­ personală, de pace și prospe­ nizate aici au intrat în tradiție, bă Siriană au vederi comune ritate poporului sirian. schimba apa. Iluminatul va fi asupra unui mare număr de mai bine întreținut și prelungit trebuie create condiții cit mai Menționînd că Republica pînă la bufet. bune pentru reușita acțiunilor. In probleme importante ale con­ Populară Română dorește să acest sens se va amenaja și o bi­ Clubul cultural temporaneității, ambasadorul dezvolte multilateral relațiile Parcul „Argeș" reprezintă, de sirian a scos în evidență cola­ asemenea, un loc de atracție. Aici bliotecă. sale cu toate țările, indiferent borarea dintre cele două țări de orînduirea lor social-eco- se află și Teatrul de vară. S-au In pădurea Dumbrava, băncile La ștrand pe plan internațional. luat măsuri privind întreținerea defecte au fost demontate și vor „Metalul" - Cluj nomică, pe baza respectării in­ curățeniei, săditul florilor, mon- fi înlocuite cu noi tipuri de bănci dependenței șl suveranității naționale, a egalității în drep­ 1 tarea unui număr mai mare de care, pe lingă că vor avea aspec­ coșuri pentru hîrtii". Articolul „Timpul trece, clu­ turi și neamestecului în tre­ tul mai plăcut, vor rezista și la burile rămîn închise" sesiza just burile interne, președintele La același articol, ziarul a pri­ faptul că în activitatea clubului mit răspuns și din partea Co­ intemperii". Consiliului de Stat, Chivu au exisistat deficiențe, care au Stoica, a subliniat bunele per­ mitetului regional pentru cultu- făcut ca acțiunile inițiate să nu Scintela tă și artă. Apreciindu-se justețea spective existente pentru lăr­ răspundă întotdeauna cerințe­ girea continuă a relațiilor ro- criticii, în scrisoare se arată că în lor exigente ale tinerilor. Prin­ tineretului colaborare cu Consiliul sindical Studioul mâno-siriene. cipala noastră grijă este să înlă­ în încheiere, președintele și comitetul orășenesc U.T.M. turăm acest neajuns. în ultima s-a întocmit un plan de activi­ Consiliului de Stat al R.P. Ro­ cinematografic perioadă au fost organizate seri mâne a urat ambasadorului tăți cultural-sportive ce se vor distractive pentru tineri, întîl- desfășura în perioada de vară pe sirian succes în activitatea sa, niri cu oameni de știință, expu­ PE SCURT • PE SCURT asigurîndu-1 că se va bucura estradele parcurilor orașului Pi­ „București" neri urmate de filme, cum a fost FOTBAL tești. Nu ne îndoim că așa stau de tot sprijinul Consiliului de „Drumeție în nordul Moldovei" • La bazinul „Dinamo" din Ca­ mondial oficial este de 148 kg și Stat, al guvernului român și lucrurile deoarece acestei insti­ „Cele relatate în articolul în cadrul căreia s-au prezentat pitală, între 21 și 25 iulie se va aparține aceluiași halterofil. tuții îi revin mari răspunderi în Pe stadionul Re­ în continuarea CU scorul de 3—2 desfășura un turneu internațional al său personal. „De-ar asista cineaștii la ma- locuri istorice. turneului pe care-1 (1—0) în favoarea de polo pe apă. La întreceri par­ • Echipa de tenis a R. P. Româ­ între președintele Consiliu­ organizarea unor manifestări in­ tineele pentru copii“ sint per­ Tinerilor le-au fost prezentate publicii din Capita­ ne a debutat cu o victorie în noua teresante. Că s-au luat măsuri e întreprinde în țara fotbaliștilor români. ticipă echipele R. S. Cehoslovace, lui de Stat, Chivu Stoica, și fect justificate. Intr-adevăr, în ’ conferințe, multe din ele refe- lă, în cadrul „Cupei R. D. Germane, R. P. Ungare, Sue­ ediție a ba' aniadei care are loc bine, dar normal era ca măcar noastră, echipa de Au marcat Chivu, la Atena. Tenismanii români au în- ambasadorul Nabih Al-Sab­ ultimii ani, Studioul „Bucu­ rindu-se la educația comunistă, balcanice“ la fotbal, fotbal Aufbau Mag­ Mețcas, Cernega diei și două formații ale țării noas­ bagh a avut apoi loc o con­ unele din ele să fie cuprinse in rești" a neglijat producția fil­ tre (selecționata primă și de tine- vins cu 3—0 echipa Turciei. Cam­ la prestigiul științei și culturii s-a disputat aseară, deburg (R. D. Ger­ pentru gazde, Ru­ pionul tării noastre, ion Tiriac, a vorbire cordială. răspunsul adresat ziarului. Să melor despre și pentru copii. ret). românești peste hotare etc. meciul dintre echi­ mană) a jucat ieri holff și Eckardt dispus cu 6—2; 6—2i 6—2 de La ceremonia prezentării la Arad cu formația pentru oaspeți. • Simbătă își va începe turneul Bahi, iar P. Mărmureanu l-a între­ scrisorilor de acreditare și la Considerăm justă aprecierea pele Rapid Bucu- în țara noastră echipa masculină cut cu 6—11 6—1 î 6—1 pe Ozgu- locală U.T. Arad. de handbal Grasshoppers... Zürich. convorbire au participat Gri- ca organizațiile U.T.M. din uzi­ rești șl „17 Noiem- Meciul s-a terminat (Agerpres) rel. în proba de dublu, perechea gore Geamănu, secretarul In primul meci, sportivii elvețieni Tiriac—Năstase a întrecut cu 6—1; nele pe lingă care este organi­ brie“ Tirana. Vie- . vor întîlni formația Știința Bucu­ 6—1: 6—1 pe Bahi—Balaș. Echipa Consiliului de Stat, și Corne­ zat clubul să ne ajute mai mult toria a revenit fot- rești. Partida se va desfășura pe Iugoslaviei a învins cu 3—0 selec­ liu Mănescu, ministrul aface­ terenul din parcul spoftiv Dinamo baliștilor1 români cu ționata Greciei. în cel mai intere­ rilor externe. în inițierea unor acțiuni plăcute, de la ora 18. sant meci, Pilici a dispus cu 6—3; (Agerpres) scorul de 3—1 (2-1). « Federația de • Cu prilejul unui concurs de instructive care să satisfacă exi­ specialitate a sta­ 4—6; 6—4; 6—1 de Kalogheropulos. gențele crescînde ale tineri­ Punctele echipei haltere, desfășurat în orașul Ufa, Jovanovici a cîștigat cu 6—2; 6—1; bilit ca noua edi­ sportivul sovietic de categorie 6—0 meciul cu Gavrilidis. în în- lor'. Rapid au fost în­ ție a campionatu­ lui republican de „semimijlocie" Viaceslav Kozlov a tîlnirea următoare echipa R. P. Ro­ scrise de Jamaischi, fotbal pentru e- depășit recordul mondial la stilul mâne va primi replica selecționa­ Dinu și Ion Ionescu chipele de cate­ „împins” realizînd 149 kg. Recordul tei Iugoslaviei. goria A să încea­ CINEMATOGRAFE (din lovitură de la pă la 15 august, 11 m). Pentru oas­ Cu prilejul unui Clarke a stabilit un ținut de același at­ LALEAUA NEAGRĂ — film pen- Informații O săptămînă mai tîrziu vor începe nou record mondial let era de 28’14”. peți a marcat Gu- întrecerile si echipele de categoria concurs atletic des­ tru ecran panoramic rulează la Pa­ B și C. fășurat miercuri în proba de 10 000 Totodată, Clarke a tria (orele: 9; 11,30; 14; 16,30; Stabilirea koviti. m cu timpul de 27’ corectat și recordul 19,00; 21,30). ÎNTÎLN1RE LA IS­ de relații diplomatice seara la Oslo, spor­ 39”4/10. Vechiul mondial la 6 mile CHIA — cinemascop: rulează la (Agerpres) (Agerpres) tivul australian Ron cord (neoficial) în 26’47”. Republica (orele 8,30; 10,45; 13,15; intre R. P. Romană 16; 18,45; 21,15), București (orele; și Republica Ruanda 9,15; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15). Excelsior (orele: 9; 11,30; 14; 16,30; în dorința unei mai bune 19; 21,30), Grivița (orele: 10; 12,30; cunoașteri reciproce și a dez­ 15; 17,30; 20), Modern (orele: 9; voltării colaborării între Re­ 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). UN LUCRU FĂCUT LA TIMP — rulea­ publica Populară Română și ză la Luceafărul (orele 9,30; 11,45; Republica Ruanda, guvernele 14: 16,15; 18,30; 20,45), Festival celor două țări au hotărît să (orele: 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; stabilească relații diplomatice 18,45; 21,15), Feroviar (orele: 9; la rang de ambasadă. 11,30; 14; 16,15; 19; 21,30). CUM SE REUȘEȘTE ÎN DRAGOSTE — rulează la Capitol (orele: 9; 11,30; Cu prilejul 14; 16,30; 19; 21,15), Floreasca Zilei naționale a Franței (orele: 11; 14; 16; 18,15; 20,301, Flamura (orele: 10; 12,15; 16; 18,15; Recepția pe care a oferit-o . 20,30). WINNETOU — cinemascop miercuri după-amiază amba­ — rulează la Victoria (orele: 9; sadorul Franței la București, 11,15; 13,30-, 16; 18,30; 21). PACE Termocentrala Paroșeni NOULUI VENIT - rulează la Cen- Jean Louis Pons, cu prilejui trai (orele: 10,15; 12,15; 14,15; sărbătorii naționale a țării 16,15; 18,15; 20,30), JUNGLA TRA­ sale — ziua de 14 iulie — a GICĂ — rulează la Lumina (orele: In orașul Suceava reunit numeroși reprezentanți 9,15; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), ai vieții noastre publice: Flacăra (orele: 15,45; 18; 20,15). membri ei conducerii unor DE DOI BANI VIOLETE — rulează la Union (orele: 15,30; 18; 20,30; Urs nou complex «Ic morârîî ministere, deputați în Marea duminica ora 11. Program pentru Adunare Națională, conducă­ copii — dimineață, UMBRELELE tori de instituții centrale și DIN CHERBOURG — după-amiază și panificație organizații • obștești, academi­ cieni, generali și ofițeri supe­ In zona industrială a orașului Secția de măcinare a griului și riori, ziariști. Suceava a început construcția unui fabrica de pline vor fi Înzestrate complex de morărlt și panificație. cu utilaje din cele mat moderne Cu prilejul Zilei naționale a Aici se vor prelucra zilnic 50 de construite In țară. Transportul Franței, 14 iulie, ambasadorul tone de griu și porumb, iar fabrica griului din silozuri la moară, pre­ acestei țări la București, Jean de pline, prevăzută a avea 4 linii cum șl al iăinei la secția de pani­ Louis Pons, a rostit o cuvîn- Institutul de cercetări forestiere. Stațiunea experimentală silvică Ștefănești-București. Vedere de ansamblu a solei de tehnologice, va produce în 24 ore ficație se va face pneumatic, prin tare la posturile noastre de experiențe din incinta stațiunii 40 tone de pline. conducte. radio și televiziune. Foto: AGERPRES

rulează Ia : Grădina Doina (ora 20,30). NUNTA CU PERIPE­ ȚII — rulează Ia Giulești (orele: inundă orașul și zgomotele străzii dări există o minge la 5 copii. 16; 18,15; 20,30). ARENA CIRCULUI Spre cele adorm), încercînd să adun pe Insolație Există, dar copiii nu se pot — rulează la Cultural (orele: 16; albul paginii imagini ale răscoli­ juca cu ele pentru că n-au... ca­ 18,15; 20,30). FIUL CĂPITANULUI torului drum pe care-l străbat mere și șireturi. O problemă BLOOD — cinemascop — rulează URMĂRI DIN PAQ. I oamenii acestor zile fără seamăn, foarte serioasă, aproape imposibil la înfrățirea între popoare (orele: mai îndrăznețe îmi place să mă consider parte de••• birocrație de rezolvat... 11,30; 15,45; 18; 20,15), Miorița bări revoluționare în toate com- înalt al unei științe apărătoare integrantă din frontul celor care In planurile de vacanță, fru­ (orele: 9,30; 11,45, 14, 16,15; 18,30; se zbat să aducă în lumina zori­ 20,45). CÎND MARTIN AVEA 14 •jonentele. a sănătății poporului și în pri­ culmi mos dactilografiate și care pot fi ANI — rulează la Dacia (orele: Știința Asemenea schimbări produ­ mul rînd a forțelor de produc­ lor oțelul și pîinea, cu binecu- care a dat dispoziția ca 2 covoare consultate la secția de învățămînt 9,15—21 în continuare). NEAMUL se în medicina noastră in fi­ ție. Medicul ca apărător al for­ Ca scriitor mă văd obligat de vîntatul ei miros de cîmp și floa­ și 3 aparate de radio din inven­ a sfatului popular orășenesc am SOIMĂREȘTTLOR - cinemascop nii de după eliberare au dus țelor de producție este para­ a vorbi puțin mai larg despre a- re. Scriind, port în mine, pline tarul taberei să fie aduse la secție găsit trecut obiectivul: organiza­ (ambele serii) — rulează la Bu- inevitabil la înfăptuirea medi­ metru cel mai caracteristic al ceste uriașe schimbări cu urmări de zîmbet sau de încordare crea­ unde se află și acum. Indefini- rea unor excursii cu copiii aflați zești (orele: 15,15, 18,30), ■ Popular pentru om cinei ca știință, pentru că trans­ medicinei într-un stat socialist. liotărîtoare pentru arta viitorilor toare, chipuri de oameni dragi Iiv ce nevoie au copiii de aparate în tabere pentru a-i ajuta să cu­ (orele: 10,30; 16,15: 19,30). ALERG formările ei revoluționare nu ani petrecute în conștiința, în pe care i-am cunoscut și cerce­ de radio ? Pe cînd tovarășii de la noască ' unitățile industriale din DUPĂ O STEA — rulează la Crîn- De la acest nivel înțelegem tat în drumurile pe șantiere secția învățămînt tot „n-au ce qași (orele: 16; 18,15; 20,30). IA- organizare și în funcționalitate, sint posibile fără o concepție și foarte clar de ce în tara noas­ modul de a înțelege și de-a ac­ regiunea Dobrogea nou apărute NOȘIK — cinemascop (ambele metode științifice bine carac­ ționa al oamenilor noștri — acest printre holdele Bărăganului, sau face" în vacanță și puțină mu­ pe hartă, numeroasele monumen­ care merită o deosebită atenție tră medicina a devenit, în pri­ în cîmpia cu dealuri domoale, serii) — rulează la Cosmos (orele: terizate. mul rînd, și va deveni din ce în fluid imens de constructori care zică nu le-ar strica... te arheologice, stațiunile litoralu­ 16,15; 19,45). BĂDĂRANII — rulea­ pentru orice comentator și is­ au parcurs o experiență unică în de sub zăvoaiele Șiretului, in lui. Frumoasă intenție. Ea a ră­ toric. înfățișarea și realizările me­ ce mai intens, preventivă, păs- O deficiență întîlnită în toate ză la Bucegi (orele: 10; 12,15, 16; dicinei românești în perioada istoria poporului român și care-au acel februarie, biciuit de crivăț taberele: bibliotecile nu au fost mas însă în fază de proiect și 18,30). SPRE CULMI — rulează la Aș vrea să subliniez faptul trînd curativul ca o necesitate. și zăpezi, care a adunat într-o Unirea (orele; 16; 18,15), Colentina construcției socialismului sînt Este evident că ocrotirea sănă­ crescut și s-au maturizat, fiecare împrospătate cu noi volume, în pentru că nu s-a bucurat de spri­ că mi se pare esențial că medi­ din ei impunîndu-se ca un erou singură familie pe țăranii cîntați special cu cărți pentru copii de jinul concret al Ministerului In- (orele: 15; 17; 19; 21). SĂRITURĂ caracteristice și demonstrative, tății celor ce muncesc, sau a ÎN ÎNTUNERIC — rulează la Tonus cina în socialism și-a întărit din acest punct de vedere. Este de epopee. Luați în parte sau cu neîntrecută strălucire de cel autori români. Tov. Mihai Toloș, vățămîntului care trebuia să de­ poziția ca știință, și-a consoli­ celor care se pregătesc sub di­ care a dăruit lumii clocotitoarele (orele: 9,30-, 11,45; 14; 16,30, 18,45), suficient să amintim principiile verse forme să devină forțe de laolaltă, toți refuză tiparele pres­ directorul taberei Năvodari, ne tașeze pe timpul vacanței mijloa­ Volga (orele: 9,45; 12; 14,15; 16,30, dat relațiile cu științele natu­ ei teoretice, structura cercetă­ tabilite. Afirm — lucru evident de patimă povești de la Hanul- asigură că în zilele următoare vor cele de transport necesare. 18,45; 21). DOI BĂIEȚI CA PUNEA rii și interferența da științele producție își găsește modalita­ rilor științifice, organizarea și tea cea mai potrivită în asigu­ pentru oricine, de altfel — că Ancuței. Bucurii, speranță și dor, sosi cărți în valoare de 5000 lei. Concluzia care urmează acestor CALDĂ — rulează la Vitan (orele: sociale. functionarea rețelei sanitare de structura intimă a comunistului, toate cile, pe măsura puterilor Dar de ce nu au fost procurate stări de lucruri existente în ta­ 16; 18; 20). SCARAMOUCHE — rarea unei dezvoltări normale a mele, am izbutit să le rînduiesc cinemascop — rulează la Munca Domenii întregi ale medici- ocrotire a sănătății publice. omului în formația și în pre­ a omului pe care ne simțim che­ pînă acum ? De asemenea, abia berele de pe litoral, este aceea că nei biologice si patologice nici mați să-l cîntăm, a căpătat îm­ între două coperți de carte in ultimul timp întreprinderea (orele 10,30; 14; 16,30; 19; 21,15). Succesele obținute în tara venirea sau înlăturarea tuturor secția de învățămînt a Sfatului HOCHEIȘTIT — cinemascop — ru­ nu pot fi concepute în epoca noastră într-o perioadă scurtă pliniri, rotunjimi și valențe care-l (dac-or fi stîrnit o ușoară undui­ cinematografică regională a sta­ popular al orașului Constanța a factorilor și condițiilor care pot impun în chip strălucit, în pri­ re în sufletul celor de la care lează la Arta (orele: 16; 18,30). noastră fără folosirea demogra­ de timp în combaterea unor genera îmbolnăvirea. bilit o listă de filme educative, considerat încheiate pregătirile ROȘU SI NEGRU - ambele serii fiei, a sociologiei, a biopatologi- boli care au afectat'în trecut mul plan al observației artistului. le-am adunat, mă consider înze­ care să ruleze în tabără. S-a sta­ pentru vacanță întocmind doar -- rulează Ia Moșilor (orele: 15,30; ei geografice și istorice și a fi­ adînc sănătatea poporului nos­ Apare de la sine înțeles că, Spirit complex, format pe marile cit răsplătit), alcătuiesc munca bilit lista dar filmele se lasă încă un plan de măsuri și stabilind 19.15) . ANIMALELE — rulează la lozofiei științelor pentru apre­ tru, sînt, de asemenea, convin­ în aceste condiții, poziția me­ șantiere industriale — universi­ pe care, cu dragoste, o alătur așteptate. Criteriile după care se niște obiective pe care nu s-a Viitorul (orele: 16; 18,15: 20,30). cierea bazei teoretice într-o e- gătoare. dicului în societatea socialistă tăți! în aer liber ale țării — capa­ lingă opera fără asemănare a co­ călăuzesc unii factori organizato­ străduit să le traducă în viață Rahova (orele : 15,30; 18 sală, ora pocă sau în anumite domenii li­ se schimbă. Apare o nouă de­ bil să facă față celor mai diverse muniștilor, giganți constructori rici de la Întreprinderea cinema­ pină la capăt. Comitetele orășe­ 20,30 grădină); FEMEIA NECUNOS­ Să cităm în acest sens felu) ontologie, un nou cod moral și de fericire. CUTĂ— rulează la Melodia (orele: mitate. Fenomenul este mai cum a fost organizată eradica­ probleme și să le rezolve fără în- tografică a regiunii Dobrogea în nesc și regional U.T.M. s-au mul­ 9,45; 12,30; 14,30: 16,15; 21). MICUL complicat dacă considerăm o- profesional. Deontologia medi­ tîrziere și cu iscusință, acest tip Proiectele de Directive ale ce­ această privință se pot vedea' țumit să constate, prin mai multe rea paludismului, și a .altor cală socialistă constituie una PESCAR — cinemascop — rulează biectul final al medicinei: omul boli etc. Dirijarea medicinei uman, cel mai greu de așezat în­ lui de-al IV-lea Congres al parti­ dintr-un simplu fapt: un delegat, controale, situația existentă și a- la Progresul (orele- 15,30; 18- cu problemele Iui complexe. dintre problemele cele mai ac­ tr-o pagină tocmai pentru că dului, excepționale documente al întreprinderii cinematografice 20.15) . OLIVER TWIST — rulează spre rezolvarea problemelor tuale pentru medicina tuturor tîta tot. In schimb, comandamen­ Aici intervine psihologia și puse de sănătatea a milioane de reacțiile lui înglobează zestrea de ale istoriei noastre socialiste, s-a prezentat la tabăra de la Schi­ la Lira (orele: 15; 17,15, 19,30), Pa­ țărilor care construiesc socialis­ tu și a pretins întîi banii pentru tul vacanței din care fac parte cea (orele: 16; 18,15; 20,30). ceea ce se poate numi știința oameni, constructori ai socialis­ inteligență, talent și gîndire vie marchează începutul celei mai tovarăși cu munci de răspundere mul. a unui întreg popor de-a ridica rodnice etape din cîte am urcat filmul care urma să ruleze, cînd relațiilor umane. Principiile mului, se evidențiază, de aseme­ Aș reaminti din acest punct de fapt operațiile trebuiau să fie din toate instituțiile care pot științifice pe care ne întemeiem nea, în importanța de prim plan firesc și pe scriitor la lupta pen­ pină astăzi. In anii ce vin, Ro­ să-și aducă contribuția la buna noi cercetarea derivă în chip acordată igienei, bolilor pro­ de vedere dezbaterile care au tru înnoirea mijloacelor de ex­ mânia va fi de 16 ori mai bo­ inverse. organizare a vacanței (U.C.F.S., Televiziune fundamental din politica pro­ fesionale, protecției muncii, e- început acum doi ani în cadrul presie. gată decît în 1938 I Cifrele, ros­ Din toate taberele lipsește echi­ cinematografia, comitetele regio­ Uniunii Societăților de științe tite răspicat, cu acea forță de. pamentul sportiv, iar bazele spor­ fund umanistă a partidului nos­ pidemiologiei și altele. Este cazul — printre atitea al­ nal și orășenesc de cultură și artă JOI 15 IULIE tru ai cărei ax de foc îl con Un interlocutor invizibil nr medicale și care continuă sub tele — și al meu, iar zilele dina­ adevăr, proprie dintotdeauna tive nu au fost reamenajate din etc.) par inexistente; la ședințele diverse înfățișări și astăzi, re­ următoarele motive: secțiile de stituie nețărmurita grijă pen putea să obiecteze că, în fond, intea Congresului mă îndeamnă partidului nostru, impresionează de comandament, unii tovarăși feritor la problemele deonto­ la exprimarea sentimentelor de învățămînt nu au alocat fonduri 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,20 tru om. medicina este aceeași ca știin­ și incendiază imaginația. Aud care intră în componența acestuia „Școala de Ia Meri". „Căciulită ță, într-un stat socialist și în­ logiei medicale în tara noastră. dragoste pe care le port partidu­ necesare, conducerile taberelor au nu vin, ori își trimit înlocuitori într-un stat socialist, medici­ suind în ropot masiv, spre cele neglijat complet această proble­ cu ciuc roșu". 19,45 Clubul tine­ na devine în totalitate » me­ tr-un stat capitalist. Da, desi­ Sub conducerea partidului, lui comuniștilor. Mă simt, ca ori­ care nu-și asumă răspunderi, nu gur, din punct do vedere teh­ noi vom continua și în viitor ce cetățean al patriei, legat de mai îndrăznețe culmi, 19 000 000 mă iar U.C.F.S. a. preferat să rezolvă operativ problemele ce le reții. 21,15 „Bună-dimineața, alu­ dicină de stat. ignoreze atribuțiile sale în această miniu I" 21,45 În obiectiv. 22,00 De nic dar nu social. într-un stat să punem la baza activității fiecare eveniment — și tot ce se de cetățenii ai patriei mele. revin. Au de gînd oare tovarășii în procesele complexe care noastre dragostea și devota­ petrece pe acest pămînt al nostru privință și nici măcar nu a asi­ la o melodie la alta. 22,30 Specta­ socialist medicina trebuie să Acestor 19000 000 de oameni din comandamentul vacanței să-și se reflectă adînc în structura rezolve nu numai aspectele in­ mentul pentru om căruia ii găsește răsunet în inima mea. gurat asistență tehnică amenajă­ colul folcloric „Pe ulița satului”. medicinei, socialismul intervine dividuale de patologie ; ea se aparțin la noi toate realizările Noaptea, cînd stau aplecat pe mă voi strădui să le cînt cu rilor sporadice care s-au făcut în prelungească vacanța pînă la sfîr- In încheiere : Buletin de știri. Bu» multilateral și produce schim­ ridică la un rang cu mult mai științei. hîrtie (încep lucrul cînd, noaptea toată forța Mmii și-a minții. primăvară. In tabăra de la Năvo- șitul vacanței elevilor ? letin meteorologic. s

Pașnicul Nil a devenit amenințător. Apele sale au crescut vertiginos, iar mlaștina fără d» stîrșit a Bahr El Ghazalului s-a revărsat înghi țină kilometri de uscat — cu case, cu păduri, cu șosele. Plouă într-una, o ploaie torențială. Urmele drumurilor s-au șters. Micile așezări sint pustii. în calea apei, neputincioși oamenii bat în retragere. Natura dezlănțuită pare necruță­ toare. Dar în momentele acestea cînd apa devastează imense întinderi din cele trei provincii meridionale ale Sudanului, răsculații sudiști au lansat atacuri de o forță neegalată încă. Ei au ales momentul cu abilitate : căile de comunica ție terestre sînt impracticabile. Obișnuitele curse fluviale sînt paralizate nu numai de revăr sarea apelor ci și de deplasarea unor gigantice mase de vegetație care blochează circulația pe Nil și pe afluenții săi. Echipajele nu riscă să pornească cu navele pe drumul de apă. Rămîne o singură legătură între Khartum și sudul țării: cea aeriană. întăriri militare pot fi cu greu tran sportate din nord către sud. Și odată cu natura sălbăticită, au pornit la atac și răsculații sudiști...

tirile sînt sărace în detalii. Doar un-reportaj al agenției „FRANCE PRESSE“, la datele căruia facem apel, oferă un tablou mai cuprin­ zător. Atacul a început la Wau, principalul centru din provincia • Atacul a început la Wau Bahr El Ghazal. Stradă cu stradă, casă cu casă au fost disputate prin ® SUB AUSPICIILE Asociafiei lorța armelor. Autoritățile pretind de prietenie Danemarca-România, că mențin controlul asupra orașului dar recunosc, • Odată cu revărsarea apelor în aula Muzeului Național din Co­ în același timp, că 2 000 de oameni înarmați sînt penhaga a avut loc recent o mani­ masați în împrejurimi, deținînd puncte strate­ festare culturală românească. S-a finut o conferință despre arta gice vitale. populară românească și au fost vi­ Juba, oraș al cărui nume este cunoscut din pe­ • Luptele din provinciile zionate filme documentare despre rioada pregătirii „mesei rotunde“ pentru soluțio­ arta noastră populară. narea problemei sudului, a devenit scena unei sîngeroase bătălii. în plină noapte, capitala pro­ Festivitățile de la Pari* vinciei Equatoria s-a trezit luată cu asalt de de­ tașamentele rebele. Atacul a avut din primul mo­ meridionale ale Sudanului • FESTIVITĂȚILE prilejuite de ment obiective precise : aeroportul, depozitele de sărbătoarea națională a poporu­ arme și alimente, reședința guvernamentală. Ca­ lui francez — 14 iulie — s-au des­ sele au devenit fortărețe. La fiecare fereastră fășurat în întreaga țară încă de pîndeau arme aducătoare de moarte. Flăcări mis­ marți seara, cînd în orașe au fost tuiau zidurile multor clădiri. în panică, locuitorii organizate serbări populare. părăseau orașul. Miercuri dimineața pe Cliamps-Ely- pe cînd Sudanul era sub dominația britanică, a sees a avut loc tradiționala defi­ La Malakal, reședința provinciei Nilul supe­ izbucnit o răscoală. Stăpînii de atunci ai țării au lare militară în prezența președin­ rior nu s-au înregistrat lupte. în schimb, s-a reacționat cu perfidie : au izolat regiunile sudice telui de Gaulle, a membrilor gu­ zvonit despre prezența în vecinătate a unor de­ vernului și corpului diplomatic. (în care trăiește o populație de origine africa­ După defilare, președintele Franței, tașamente răsculate. De 48 de ore de la Malakal nă) de partea nordică a țării. Intre cele două a oferit în grădinile Elysee-ului o n-a mai sosit nici o comunicare. Orașul este a- zone a fost instituită o blocadă, paralel cu sti­ recepție. cum ocupat ? mularea discordiei între populații. Prăpastia să­ Luptele din sudul Sudanului au antecedente. pată s-a adîncit iar atunci cînd blocada a fost • LA 74 IULIE, Cin En-lai, pre­ De mai multe luni ciocnirile între grupuri răscu­ mierul Consiliului de Stat al R. P. ridicată animozitățile dintre nordici și sudici au Chineze, și Cen I, vicepremier al late și trupele guvernamentale deveniseră frec­ persistat. De aceste neînțelegeri s-au folosit (și Consiliului de Stat al R. P. Chineze, vente. S-a semnalat o înmulțire a acestor cioc­ se mai folosesc încă) acele forțe din interior și au avut o întrevedere cu membrii niri în săptămînile din urmă dar amploarea lor din exterior care încearcă să împiedice dezvolta­ delegației Adunării Naționale a rămînea limitată. Atacurile de la sfârșitul săptă- rea independentă a Sudanului. R. D .Vietnam, condusă de Hoang mînii trecute depășesc ca violență și proporții La baza militară aeriană americană de la Da Nang, după un atac al tortelor patriotice Van Hoan, vicepreședinte al Comi­ Forțele politice din sud sînt divizate. Ele nu au toate acțiunile precedente. Insurgenții au pornit la o poziție comună în problemele prezentului și tetului permanent al Adunării Na­ atac după ce au concentrat detașamente nume­ ționale, membru în Biroul Politic nici în ceea ce privește programul de viitor, li­ al P.C. al Partidului celor ce mun­ roase și ofensiva lor pare dirijată de un centru nele preconizează separarea sudului de nord, altele cesc din Vietnam, care se află în- de comandă unic. După părerea observatorilor, — o federație. Există reprezentanți ai sudului care Orașul Da Hang tr-o vizită de prietenie în R. P. ei acționează după un plan de ansamblu care ur­ limitează revendicările la acordarea unei auto­ Sesiune Chineză. Cu acest prilej a avut loc mărește înlăturarea autorităților locale credincioa­ nomii regionale. Imposibilitatea precizării unui La Helsinki o convorbire cordială. se guvernului de la Khartum și antrenarea locui­ punct de vedere unitar derivă și din diversita­ aproape încercuit torilor la o revoltă generalizată. în aceste condi­ tea triburilor care populează sudul (aceste tri­ A. Stevenson ții liderii răsculaților speră să-și instaureze con­ buri vorbesc aproape 40 de limbi). între aceste continuă trolul asupra părții sudice a țării. triburi domnesc adversități care își au originea a încetat din viață Momentul ales este oarecum favorabil pentru în același trecut colonial. Unii politicieni se gă­ de către partizani desfășurarea răscoalei. Nu ne referim doar la sesc în exil, lipsiți fiind de orice influență reală • ADLAI STEVENSON, repre­ natura care zădărnicește orice transfer de trupe asupra populației. Este greu de întocmit un tablou zentantul Statelor Unite Ia Organi­ de la Khartum în sud, în calculele răsculaților a exact al forțelor care au dezlănțuit actuala ac­ Miercuri dimineața, in apropiere de Da Nang au zația Națiunilor Unite, a încetat mai intrat un factor : criza politică din Sudan, originalitate“ avut ioc noi lupte între forțele de eliberare națio­ Congresul țiune armată, deoarece multe din datele de care din viață miercuri la Londra, în instabilitatea care se agravează. Partidele de dispunem sînt contradictorii. nală din Vietnamul de sud și trupele guvernamen­ urma unui atac de cord. Steven­ dreapta din nord au reușit, grație unor alegeri tale. 26 de soldați guvernamentali au fost scoși din son se afla în capitala britanică Explozia sîngeroasă a fost precedată de aver­ ntrunirea-fulger a desfășurate în condiții improprii, să-și. impună o luptă. Agenția Reuter relatează că orașul Da Nang în drum spre Washington, după ce majoritate în parlament și să formeze un guvern tismentele unor oameni politici din provinciile Consiliului N.A.T.O. este aproape încercuit de forțele de eliberare na­ mondial a participat Ia Geneva, Ia reuniu­ sudice. Ei au atras atenția asupra necesității de Ia Paris a fost a- nea Consiliului Economic și Social a cărui orientare nemulțumește masele. Politica țională, care efectuează o manevră de învăluire în moderată a precedentei echipe ministeriale este a pune capăt represiunilor la care se dedau auto­ nunțată cu două sud. Lupte înverșunate se duc, de asemenea, în al O.N.U. In cursul dimineții el ritățile și de a se aplica măsuri de ordin econo- săptămîni înainte. avusese o întrevedere cu Stewart, treptat abandonată. încordarea s-a amplificat regiunea localităților Dac Sut, Ia nord de orașul ministru de externe britanic. după ce deputății partidului Umma și aliații săi nomic și administrativ care să repare consecin­ Această sesiune nu Kontum și Dac To. Avioane americane și sud-viet- pentru pace țele anilor de dominație colonială. Inutile che­ se încadrează nici Diplomatul american era în vîr- au cerut ca Abboud, ex-președintele acuzat de nameze au efectuat miercuri raiduri intense bont stă de 65 de ani. o nemiloasă dictatură, să fie pus în libertate. Par­ mări la realitate. Divergențele — de multiple printre sesiunile a- bardînd regiunile de junglă în provincia Quang origini — au dus la demisia miniștrilor sudiști nuale obișnuite ale Tin. • OBIECTUL ZBURĂTOR ne­ tidul național-unionist, care face parte din din guvern. N.A.T.O., nici printre reuniunile HELSINKI 14. — Trimisul identificat, apărut pentru primo coaliția guvernamentală, s-a situat pe o poziție o- extraordinareI care, deobicei, se special Agerpres, N. Ionescu, oară deasupra Antarcticii și sem­ pusă. Norii s-au adunat în viața politică suda- Haosul s-a instalat în sudul Sudanului. Activi­ țin de la o zi la alta. De aceea, transmite : Comisiile consti­ nalat apoi deasupra Americii Lati­ neză. Partenerii din guvern sînt dezbinați, însă tatea economică este paralizată, bîntuie foame­ evenimentul a și fost caracterizat Noi acte agresive împotriva tuite în cadrul Congresului ne, Portugaliei și Ciprului, a fost niciunul din partide nu dispune de suficiente tea și bolile. Autoritățile își reduo sfera de ac­ Mondial pentru Pace, indepen­ observat marii de mii de persoane țiune la marile orașe. Peste foc s-a mai turnat ca avînd mai mult o importanță din statele Ohio, Pennsylvania, mandate spre a forma singur un cabinet minis­ „psihologică“. Deplasarea lui dență națională și dezarmare puțină benzină și din Congoul vecin, Chombe generală s-au întrunit mier­ Virginia și Maryland (din S.U.A.). terial. înfruntările din parlament s-au prelungit avînd vechi conturi de reglementat cu Khartu- George Ball la Paris s-a trans­ R. D. Vietnam La început s-a crezut că acest o- format în ultimă instanță în­ curi pentru a adopta comuni­ biect ar putea fi un balon meteo­ in stradă. Puternice demonstrații antiguverna­ mul. tr-una din numeroasele „misiuni cările — întocmite de comite­ rologic lansat de serviciile de spe­ mentale s-au desfășurat la Khartum. Autoritățile se declară totuși optimiste. Coman­ HANOI 14 (Agerpres). — tru intensificarea războiului îm­ de explicare“ a politicii ameri­ tele de redactare ■— care ur­ cialitate, dar nici un astfel de ser­ Problema sudului a fost eclipsată de agitația damentul armatei din provinciile meridionale Misiunea de legătură a înal­ potriva R. D. Vietnam. mează să fie prezentate joi în viciu nu a confirmat lansarea unui promite „succesul operațiunilor militare ale for­ cane. Acesta nu este un lucru tului comandament al Arma­ balon. Unii emit părerea că mis­ politică de la Khartum, dar sîngeroasele eveni­ nou. Ball personal a fost însăr­ în numai cinci zile, de la 9 ședința plenară. tei Populare Vietnameze, a a- ia 13 iulie 1965, se subliniază în Grupul de lucru, alcătuit teriosul obiect ar putea fi un sa­ mente o readuc pe primul plan al actualității su­ țelor guvernamentale". Deocamdată, crește numă­ cinat de președinte, cu cîteva dresat Comisiei internaționale telit militar. Descrierile acestui rul morților și răniților : sute și sute de oameni. luni în urmă, cu o misiune si­ declarație, avioanele americane din reprezentanți ai fiecărei daneze. Ea este o problemă generată de trecu­ de supraveghere și control din au bombardat și mitraliat în re­ corp zburător făcute de noii mar­ milară. Același lucru l-a făcut și delegații, care a examinat tori oculari sînt similare cu cele tul colonial care a alimentat vrăjmășia dintre su­ Curge sînge. Iar natura nu-și potolește furia... Vietnam un mesaj, în care petate rînduii numeroase regiuni problemele privind mișcarea făcute de martorii oculari din noul ambasador la Saigon, Henry protestează împotriva bombar­ danezii de origine arabă și cei negri. în 1924, EUGENIU OBREA Cabot Lodge. populate și capitala provinciei mondială pentru pace și orga­ Portugalia. damentelor întreprinse de a- Yen Bai, precum și regiuni nizarea Consiliului Mondial al Subsecretarul de stat american viația americană, la 13 iulie, a făcut în fața colegilor săi o populate din provinciile Nghe Păcii și-a încheiat lucrările. A asupra provinciilor Thanh An, Thanh Hoa, Phu Tho și Son fost adoptată hotărîrea de a J Principalul port al mirare și nedumeri­ ranjează cît se poate expunere asupra situației din Hoa și Yen Bai. Avioanele a- Vietnamul de sud. Unele surse La. se alege un nou Consiliu Mon- I Liberiei, Monrovia, re, dacă ne gîndim de simplu, fără for­ mericane au efectuat, de ase­ Este pentru prima dată, se dial al Păcii. Din Consiliu fac nu se deosebește că [ara care îl de­ malități complicate. americane dădeau asigurări că menea, un nou raid asupra Incidente in parlamentul declarațiile conțineau „elemente menționează în declarație, cînd parte aproximativ 500 de per­ prea mult de alte ține are o populație Armatorii apelează orașului Son La, capitala re­ avioane americane pătrund foarte sonalități care reprezintă miș­ porturi, care punc­ ce nu depășește... 1,3 cu aceeași încredere noi“, fără a face însă precizări. giunii de nord-vest. în orașul Ceea ce a rezultat însă în mod adînc pe teritoriul R. D. Viet­ carea pentru pace din 104 tează, ici și colo, țăr­ milioane locuitori. și la pavilioanele al­ Yen Bai, centrul provinciei cu nam, făcînd un nou pas extrem țări. Din partea mișcării pen­ mul insorit al Africii Ce intenții au liberi- tor state care oferă concret este că aliații S.U.A. din același nume, au fost bombar­ sud-coreean N.A.T.O. au fost puși la curent de primejdios în „escaladarea“ tru pace din R. P. Română au occidentale. Danele enii ? Vor oare să avantaje asemănă­ date spitale și obiective eco­ războiului, amenințînd serios pa­ fost aleși în Consiliul Mondial sale sînt ocupate devină o nouă nați­ toare: Panama sau cu planurile americane de spo­ nomice. SEUL 14 (Agerpres). — A- Adunării Naționale s-a trans­ rire a efectivelor în Vietnamul cea în Indochina și în Asia de al Păcii — Athanase Joja, Ho- dunarea Națională a Coreei de format într-un , adevărat tea­ permanent de nave une de vikingi ? Nu. Liban. Sistemul este de sud. Ocupîndu-se de perspec­ Mesajul menționează că „a- sud-est. ria Hulubei, Geo Bogza, Nes­ •sud, convocată într-o ședință tru de luptă între membrii din dilerite colturi ei sînt departe de practicat pe scară tivele „verii grele“ pe care ceastă nouă serie de atacuri a Guvernul R. D. Vietnam, se a- tor Ignat și Sanda Rangheț. extraordinară pentru a rati­ opoziției și ai partidului de ale lumii; macaralele așa ceva. Majorita­ largă de armatorii aviației S.U.A. și bombardarea rată în declarație, protestează In legătură cu propuneri­ fica tratatul privind „norma­ guvernămînt. uriașe, ca și spinări­ tea populației este americani, greci și S.U.A. o au de înfruntat în a- de spitale și instituții medica­ le Încovoiate sub ocupată în agricul­ din numeroase alte ceastă regiune, Ball a anunțat împotriva noilor aventuri milita­ le făcute în sensul modifi­ lizarea“ relațiilor între Coreea Tratatul privind normaliza­ le, constituie acte de barbarie re americane și cere cu hotărîre cării organizării și func­ de sud și Japonia, și-a amînat poveri ale docheri­ tură și nu se simte țări. Prin subterfu­ (și aceasta constituie prima con­ condamnate de întreaga ome­ rea relațiilor între Japonia și lor negri, poartă lăzi atrasă de îndeletni­ giul pavilionului, e- firmare oficială) creșterea efecti­ ca guvernul S.U.A. să pună ca-> ționării viitorului consiliu, s-a . miercuri pentru a doua oară Coreea de sud a fost semnat nire progresistă“. păt actelor de război împotriva hotărît ca peste șase luni să lucrările. și baloturi; vacarmul cirile marinărești. A- chipajele pot fi plă- velor pînă la 100000 de oameni la 22 iunie la Tokio, după con­ și animația pestriță „în următoarele cîteva luni“. R. D. Vietnam, să înceteze răz­ fie convocati reprezentanții Agenția France Presse rela­ vorbiri care au durat mai bine HANOI 14 (Agerpres).— Mi­ boiul agresiv în Vietnamul de mișcărilor pentru pace în tează că reprezentanții opozi­ caracteristice orică­ Astfel, el nu s-a depărtat cu ni­ de 13 ani. Semnarea Iui a fost rui port din această mic de ultimele declarații făcute nisterul Afacerilor Externe al sud, să-și retragă toate trupele scopul adoptării hotărîrilor de­ ției au luat cu asalt tribuna R, D. Vietnam a dat publicității și armamentele de acolo, să res­ finitive. In prealabil, acestea Adunării Naționale, ocupînd urmată de puternice demons­ parte a lumii nu de președintele jonhson. (chiar lipsesc nici ele. Și în ziua cînd la Paris aveau loo la 14 iulie o declarație în care pecte și să aplice cu strictețe a- vor fi examinate în cadrul fie­ locul președintelui și zădăr­ trații de protest atît în Japo­ condamnă guvernul S.U.A. ,pen- cordurile de la Geneva din 1954. cărei organizații naționale. nicind dezbaterile. Tribuna nia cît și în Coreea de sud. totuși Monrovia se Pavilion întrevederile în cadrul Consiliu­ poate mindri cu re­ lui N.A.T.O.), și anume că „vor gistrele sale navale, fi necesare sporiri substanțiale care consemnează ale efectivului de trupe“. lasate pe plan secundar de dezbaterea existenta unei flote „de închiriat66 în lumina acestor declarații se problemelor legate de situația din Vietnam, uriașe, cu un tonaj conturează mai precis țelurile discuțiile din Consiliul N. A. T. O. privind brut de 14,7 milioane reale ale misiunii lui George proiectele americane de creare a unui „co­ Revendicările nucleare tone. Cifra plasează Ball. Nu poate fi exclusă proba­ mitet selectiv nuclear" nu au suscitat un Liberia pe locul al tunci ce poate fi la tite cu salarii mai bilitatea unei „pregătiri“ în ve interes deosebit. treilea in rîndul pu­ mijloc? Dezlegarea mici, iar președinții derea continuării escaladării răz­ Repunerea pe tapet a propunerii lui Mc terilor maritime, flo­ șaradei poate ii ușor consiliilor de admi­ boiului în Vietnamul de sud. Pă­ Namara a prilejuit însă cercurilor conducă­ ta ei fiind concurată găsită intr-un para­ nistrație ale societă­ rerea aceasta se impune cu atît ale onn-ului numai de cea a graf de lege — sau ților de navigație toare de la Bonn o nouă ocazie de a-și face mai mult cu cît din știrile apă­ auzîte revendfcăriie atomfee. Minîstrul de externe S.U.A. și Marii Brita­ mai bine zis în lipsa raportează cu satis­ rute după sesiunea de- la Paris poate, ai Italiei. Este evident că te. Evident, unul din mobilurile rile din septembrie și decembrie nii. Iar recordul et­ unui paragraf; nu facție acționarilor vest-german Schroeder declara zilele trecute că Ger­ principale care au călăuzit diplo­ din R.F.G. și Franța : „Germa­ au devenit cunoscute reacțiile mania occidentală „va fi nevoită să-și procure“ arma o asemenea formulă ar permite anș de Liberia în există nici o lege li- lor, sporirea profitu­ interlocutorilor lui Ball. o influență crescîndă a R.F.G. în mația americană în proiectul nia occidentală — scrie Marton luna aprilie a acestui beriană care să ga­ rilor. nucleară, dacă nu vor fi realizate proiectele de crea­ McNamara — prezentat ca o — condusă ori de coaliția actuală Astfel corespondentul U.P.I. la re a forțelor nucleare multilaterale ale N. A. T. O. domeniul folosirii arsenalului nu­ an, cînd in registrele ranteze un, salariu Acțiunile greviste, Paris, transmite: „Surse ale Marți, purtătorul de cuvînt al guvernului vest-ger- clear occidental. Periculozitatea „reluare“ a vechii propuneri în frunte cu Erhard, ori de so- sale navale au fost minim pentru mari­ tot mai numeroase N.A.T.O. afirmă că ceilalți vor­ man, von Hasse încerca să nuanțeze poziția oficială a acestei perspective este evidentă. franceze — a fost încercarea de cial-democrați în frunte cu înscrise alte 17 nave, nari. Și, în plus, im­ întreprinse in ulti­ bitori — ministrul de externe al Suspiciunile trezite de eventua­ a pune Franța în fața unei dile­ Brandt, va dori în continuare în­ este un indiciu că pozitele plătite de ma vreme de mari­ Belgiei, reprezentantul perma­ Bonn-ului lăsînd să planeze echivocul în legătură cu litatea înarmării atomice vest- me și a o izola. Poziția nuan­ făptuirea proiectelor privind for­ pavilionul liberian armatori sint foarte narii americani îm­ nent al Canadei, ministrul de amenințarea Iui Schroeder și adăugind că Germania germane sînt vii și în capitalele țată a Parisului care a obiectat țele nucleare ale N.A.T.O. ...Și, amenință tot mai se­ mici, lată cele două potriva folosirii a- externe italian și-au exprimat în­ federală „continuă să fie în favoarea forțelor nuclea­ aliaților vest-europeni, la Paris ca că chestiunile nucleare în discu­ se înțelege de Ia sine, Franța se rios pozițiile primi­ argumente care au cestui procedeu au țelegerea față de situația dificilă re multilaterale". și la Londra. „Germanii — re­ ție nu necesită un comitet selec­ va opune cu siguranță din nou lor doi clasați. determinat societăți­ valoarea unui aver­ în care se află Statele Unite în marcă C. Sulzberger în NEW tiv și pot forma obiectul unor unui asemenea aranjament și Oricine trebuie să le navale din nume­ tisment, pe care ar­ încercarea aceasta de atenuare crat-creștin nu pot fi ignorate. Vietnam, dar au subliniat răs­ YORK TIMES, referindu-se la consultări în Consiliul permanent după luna decembrie“. recunoască că avem roase state să-și pu­ matorii nu pot să-l punderea pe care o au ei față de a impresiei, lăsate de declarația Observatorii își pun însă între­ poziția Parisului — nu au arme al N.A.T.O. a evitat „dilema“. nă vasele sub pavili­ ignoreze. Complexitatea factorilor și in­ de-a face cu un re­ opinia publică din țările respec­ ministrului de externe vest-ger- barea dacă noile revendicări a- nucleare și de Gaulle nu are Este oare declarația lui Schroe­ tereselor în joc în disputa neîn­ on „de închiriat“ li­ tive'". Argumentul este extrem de man trebuie înțeleasă în lumina tomice ale Bonn-ului nu au ca vreun motiv de a le oferi vreuna. der prologul unor noi încercări cheiată privind „integrarea nu­ cord care stîrnește berian. Totul se a- V. URSU sensibil atît pentru aliații S.U.A. reacțiilor stîrnite de respectiva principal impuls sprijinul și so­ Se invocă motivul plauzibil al de presiune la adresa Parisului cleară atlantică“, fac foarte difi­ din N.A.T.O. cît și pentru poli­ declarație. Amintim doar poziția licitarea Washingtonului. Mulți securității europene dar nu poate pentru a obține concesii în ches­ cilă o apreciere fermă asupra tica S.U.A. în genere. luată de premierul britanic care înclină să creadă că Washing­ fi ignorat nici interesul Franței tiunea „integrării nucleare atlan­ deznodămîntului. în contextul acestui dialog fă­ a avertizat că orice pas al Ger­ tonul urmărește să folosească po­ de a-și asigura poziții predomi­ tice Se intenționează relan­ maniei occidentale spre acumu­ ziții vest-germane ca aceea ex­ Cert este că nici formula „Mariner-466 se apropie ră puncte de contact, întrunirea nante, rămînînd singura putere sarea controversatelor proiecte ale „comitetului selectiv“ nici relan­ de la Paris s-a rezumat a fi un larea de armament nuclear „va primată de Schroeder ca un mij­ nucleară occidentală alături de forțelor nucleare N.A.T.O. ? schimb de păreri „fără mare ori­ avea urmări deosebit de pericu­ loc de presiune la adresa Pari­ sarea proiectului forțelor nuclea­ anglo-americani“. Remarca lui Mizele în acest domeniu sînt re atlantice nu fac decît să a- ginalitate“, (FRANCE PRESSE) loase“ relevînd categoric interzi­ sului și Londrei. Sulzberger atinge sfera complexă mari, interesele se ciocnesc. de „planeta roșie66 asupra situației din Vietnam. Da­ cerea înarmării atomice a R.F.G. graveze contradicțiile interocci­ în această ordine de idei nu­ a relațiilor interoccidentale. Pro­ Washingtonul, Londra, Parisul și dentale. Rămîne, de asemenea, i că diplomația americană sconta și subliniind că, în cazul cînd meroși comentatori occidentali punerea americană a fost prezen­ Bonn-ul urmăresc în această pro­ Nava cosmică „Mariner-4" ur­ a sporit, fiind acum de 16 000 km cumva într-o „raliere morală“ la Bonn-ul va purcede la înarmarea fapt cert că, așa cum remarca mează să înceapă fotografierea pla­ pe oră, iar în cursul nopții de remarcă faptul că însuși conți­ tată ca o încercare de a veni în blemă țeluri specifice, contra­ zilele trecute TRIBUNE DES politica agresivă promovată în atomică „nu o singură, ci mai nutul propunerii avansate luna întîmpinarea propunerii din 1958 dictorii. netei Marte joi Ia 00,20 GMT în miercuri spre joi va fi de 18 400 Vietnam, ea are toate motivele multe state aliate ar fi nevoite NATIONS : „într-o lume care momentul în care se va afla Ia km. Primele trei imagini ale supra­ trecută de McNaniara privind a lui de Gaulle privind crearea Surse autorizate din capitala a- vădește o dorință și o preocupare 11 200 de kilometri de „planeta feței planetei, transmise spre Pă- să fie decepționată de întrunirea să procedeze la o reconsiderare „comitetul selectiv nuclear“ a fost unui directorat atlantic. Acest raericană semnalau ieri că „ideea roșie". In perioada care a trecut mint prin instalația de televiziune de la Paris. a atitudinii lor fată de uriașă pentru pace, proiectele de natură să faciliteze exigen­ directorat, cerut acum 8 ani la de bază a administrației Johnson care oferă Bonn-ului posibilitatea de la lansarea navei (28 noiembrie aflată Ia bordul navei, vor fi pu­ Acest bilanț foarte anemic ai N.A.T.O.“. țele vest-germane în legătură cu Paris, trebuia să fie un triumvirat în problemele F.N.M. rămîne anul trecut) aceasta a parcurs 520 blicate după 36—48 de ore. sesiunii Consiliului N.A.T.O. re­ Motivele care au determinat accesul la armele nucleare. In­ în care Franța ar fi fost alături neschimbată“. într-un comentariu unor pași spre trăgaciul nuclear milioane kilometri. Semnalele ra­ William Pickering, conducătorul flectă destul de fidel nivelul re­ declarația lui Schroeder în acest tr-adevăr, McNamara a preconi­ de anglo-americani purtătorul de al lui Endre Marton, ASSOCIA­ se vor lovi de dificultăți cu atît dio lansate în direcția navei sau programului „Mariner-4", într-o lațiilor între principalii parteneri mai mari cu cît pericolul pe care sînt emise de aceasta, parcurg conferință de presă ținută la Pa­ moment trebuie căutate în con­ zat crearea unui „comitet selec­ cuvînt al Europei occidentale. E TED PRESS opinia că există pu­ în prezent 12 minute. Incepînd de sadena (California), a avertizat din „alianța atlantică“. textul actual al relațiilor inter­ tiv“ din care ar face parte re­ sigur însă că ea n-ar putea juca ține speranțe pentru realizarea care-I creează e mai evident“. miercurea trecută, cînd „Mari- totuși împotriva optimismului exa­ occidentale. Desigur, mobilurile prezentanții S.U.A., Angliei, Fran­ acest rol în „comitetul selectiv“ unui progres în crearea sistemu­ ner-4" a început să „simtă" atrac­ gerat, declarînd că „este posibil P. NICOARA electorale ale partidului demo- ței, Germaniei occidentale și, în care Bonn-ul ar avea întîieta- lui nuclear atlantic, după alege- EM. RUCĂR ția planetei, viteza ei de deplasare să nu obținem nici un clișeu".

REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Scînteii". Tel. 17.60.10. Tiparul s Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“.