Căpitan-comandor dr. Marian MOŞNEAGU Biblioteca ZIUA de Constanţa Nf.....m........... REGELE SI> REGINA MĂRII NEGRE File din istoricul distrugătoarelor & (regatelor „REGELE FERDINAND" si „REGINA NARIA" www.ziuaconstanta.ro MUNTENIA Constânla 2005 Căpitan-comandor dr. Marian MOŞNEAGU REGELE SI REGINA NĂRn NEGRE File din Islorlcul disirugăloarelor & iregalelor „REGELE FERDINAND” şl „REGINA HARIA” www.ziuaconstanta.ro Colecţia: Nave militare româneşti Culegere computerizată; Elena Moşneagu, Mihaela Mîrşu, Violeta Brânză, Monica Giuglea Corectură: Irina-Alexandra Moşneagu Foto: Fototeca Muzeului Marinei Române, Valentina Leahu, colecţiile revistei „Marina Română”, dr. ing. Cristian Crăciunoiu, ing. Dan Stroescu Procesare foto: Centrul de Informatică al Forţelor Navale Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MOŞNEAGU, MARIAN Regele şl regina Mării Negre: file din Istoria distrugătoa­ relor & fregatelor „Regele Ferdlnand” şl „Regina Marla” / căpitan comandor dr. Marian Moşneagu - Conslan|a : Editura Muntenia, 2005 Bibiiogr. ISBN 973-692-108-5 629.5(499)(091) EDITOR: MUNTENIA I.S.B.N.: 973-692-107-7 Consiliere editorială: 0LEDA* [email protected] TIPĂRIT LA: Tipografia MUNTENIA Constanţa Tel./Fax:'0241-635 521 [email protected] Toate drepturilewww.ziuaconstanta.ro sunt rezervate autorului Regele şi Regina Mării Negre unor pagini glorioase de istorie navală românească şi totodată obligate să CUVÂNT ÎNAINTE menţină spiritul de corp, camaraderia şi standardul înalt de performanţă în îndeplinirea misiunilor specifice, atât în apele naţionale cât şi oriunde Forţele Navale Române au celebrat anul în lume. acesta împlinirea a 145 de ani de la crearea După inspiratul album „Odiseea navei-şcoală „CONSTANŢA", componentei fluviale a Marinei Militare dedicat evocării implicării active a acestei nave, în anii 2001 şi 2003, a statului român modem. Corpul Flotilei, la finalizarea proiectului cultural internaţional „Odiseea" iniţiat de fondat de domnitorul Alexandru loan Cuza Institutul Internaţional al Teatrului Mediteranean, care a prilejuit prin înaltul Ordin de Zi pe Oaste nr. 174 participarea cadeţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân" la un din 22 octombrie 1860. Totodată, în urmă experiment cultural itinerant fără precedent, căpitan-comandorul dr. cu 75 de ani, ia 7 septembrie 1930, intrau în Marian Moşneagu, directorul Muzeului Marinei Române semnează serviciu, în compunerea Diviziei de Mare, I prima monografie a celor două distrugătoare tip R, oferind membrilor distrugătoarele „REGELE FERDINAND“ I echipajelor fregatelor „REGELE FERDINAND“ şi, J^GINA MARIA“ şi „REGINA MARIA“, care au avut o I o autentică şi expresivă carte de vizită, care le va spori mândria de a sluji contribuţie importantă la desfăşurarea cu demnitate interesele naţionale la bordul celor mai modeme unităţi războiului naval în Marea Neagră în timpul navale ale Forţelor Navale Române. celei de-a doua conflagraţii mondiale. îmi exprim speranţa că prin preluarea tradiţiilor bastimentelor Printr-o fericită coincidenţă, aceste două momente aniversare omonime, comandanţii, ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi militarii coincid cu intrarea în serviciu a fregatei „REGINA MARIA“, cea de-a angajaţi pe bază de contract care vor avea onoarea să-şi înscrie numele doua fregată achiziţionată din Royal Navy, care şi-a început cariera prin în Registml Istoric al acestor fregate vor avea capacitatea fizică şi participarea la „Trafalgar 200“. Aceste nave au preluat numele şi tradiţia intelectuală, ambiţia şi mai ales dorinţa de a se instrui la cele mai înalte distrugătoarelor tip R, Forţele Navale Române fiind astăzi înzestrate cu standarde de performanţă profesională, dedicându-se cu devotament primele nave de luptă modeme, complet interoperabile cu alte nave din creşterii capacităţii combative a navelor, realizării unei coeziuni de ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor asigura creşterea monolit, perfecţionării pregătirii tactice şi consolidării instrucţiei capacităţii de luptă pentru îndeplinirea sarcinilor de apărare, protejarea marinăreşti, care le să confere capabilităţî şi aptitudini de adevăraţi intereselor României în Marea Neagră şi vor garanta participarea ţării combatanţi, încrederea de sine şi disponibilitatea de a se identifica noastre la apărarea colectivă, în cadrul operaţiunilor multinaţionale emblematic cu trecutul, prezentul şi viitorul Forţelor Navale Române. coordonate de ONU şi NATO. Răspunzând misiunilor sale specifice de tezaurizare şi promovare a tradiţiilor navale naţionale, Muzeul Marinei Române completează Bucureşti Contraamiral dr. Aîneorghe MARIN în mod inspirat colecţia istoriografică proprie cu această binevenită 10 iunie 2005 monografie, destinată să popularizeze faptele de arme ale predecesorilor Şeful Statuliji Maior al Forţelor Navale actualelor echipaje, care se vor putea mândri că sunt continuatoarele www.ziuaconstanta.ro Dr. Marian MOŞNEAGU în lipsa unui moştenitor în linie directă şi legitimă al Regelui Carol I, prin decretul din 18 martie 1889, Ferdinand a fost proclamat REGELE FERDINAND I „moştenitor prezumtiv al coroanei României", conferindu-i-se în (1865-1927) acelaşi timp titlul de „Alteţă Regală, principe al României" iar la 9 mai 1889 a devenit senator de drept. Ferdinand-Victor-AIbert-Meinrad s-a născut la 12/24 august A parcurs toate treptele ierarhiei militare, de la sublocotenent 1865, la Sigmaringen. A fost cel de-al doilea fiu al principelui (1886), locotenent (19 martie 1889), căpitan (10 mai 1891), maior Leopold de Hohenzollem şi al principesei Antonia de Braganza, (29 decembrie 1892), locotenent-colonel (1 ianuarie 1895), colonel fiica Regelui Ferdinand Portugaliei (1895), general de brigadă (4 aprilie 1898), general de divizie (10 şi nepot al lui Carol I, Regele României. mai 1904), general de corp de armată (17 aprilie 1911), la mareşal Şi-a început studiile în casa părintească, (18 noiembrie 1918). sub îndrumarea atentă a mamei sale şi a A fost, pe rând, detaşat cu serviciul la Batalionul 4 Vânători, profesorului Grobels. După cinci ani comandant al unei companii din cadrul Batalionului I Vânători, de studii la gimnaziul ||^^%9jjjA din Dusseldorf, comandant al Batalionului II Vânători, comandant al Regimentului în anul 1885 a devenit W cadet al Şcolii 4 Roşiori, Brigăzii a 8-a Infanterie, Diviziei 4 Infanterie, comandant Militare din Kassel. im în paralel a urmat al Corpului II de Armată, inspector general al Cavaleriei, inspector cursurile Universităţii din Leipzig (1887) general al Armatei şi comandantul suprem al Armatei Române, în şi ale Şcolii Superioare c*e Ştiinţe Politice toate campaniile războiului de întregire naţională. şi Economice din ' ' Tubingen. în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, Ferdinand A vizitat România pentru prima oară la 10 mai 1881, când a s-a identificat cu idealul naţional al românilor, susţinând intrarea participat la încoronarea Regelui Carol I. României în război alături de Antantă împotriva Puterilor Centrale, în toamna anului 1883, profesorul Vasile D. Păun, de la Liceul fapt care i-a atras renumele de Ferdinand cel Leal. „Gheorghe Lazăr“, a fost trimis la Dusseldorf pentru a-1 învăţa Cunoştea limbile vechi - greaca, latina, ebraica, precum şi cele limba română. modeme - engleza, franceza, rusa. începând cu 25 octombrie 1885 a fost înscris în efectivele La 29 decembrie 1892 s-a căsătorit la castelul Sigmaringen cu Regimentului 1 Infanterie de Gardă din Potsdam, unitate în care Maria, principesă de Marea Britanie. fuseseră înrolaţi atât tatăl cât şi bunicul său. La 14 noiembrie 1886, Principele a fost proclamat Rege al României, sub numele principele a fost înscris, cu gradul de sublocotenent, în cadrele de Ferdinand I, la 28 septembrie 1914, fiind încoronat ca Rege al Regimentului 3 Infanterie din Bucureşti. României Mari la 15 octombrie 1922. După înfăptuirea României www.ziuaconstanta.ro şi Regina Mării Negre Mari, Ferdinand a sprijinit iniţiativele, în special ale guvernelor autorităţile franceze cu „La Croix de Guerre“. liberale, menite să ducă la importante prefaceri în viaţa economică, Romancieră şi memorialistă, a scris numeroase basme, schiţe social-politică şi culturală a ţării. Printre acestea s-au numărat şi povestiri. A publicat la Londra, New York, Toronto, Stockholm reforma regimului electoral bazat pe votul universal (1918), reforma şi Paris The Lily of Life (1912), The Dreamer of Dreams (1914), agrară (1921), Constituţia din 1923 şi unificarea legislativă. Minola (1915), My Country (1917), Ă mon Peuple! De mon La 16 martie 1890 a devenit membru de onoare al Academiei âme a la sienne (1917), Peeping Pansy (1920), The Queen of Române, iar de la 29 septembrie 1914 preşedinte de onoare şi Roumania's Fairy Book {1923), The Voice of the Mountain (1923), protector. The Country that ILove (1925), Stella Maris (1930) şi The Story of A încetat din viaţă la 20 iulie 1927, la Castelul Pelişor din My Life (1934), ediţii traduse şi în limba Sinaia. A fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de română. Argeş. în prima adunare generală din 22 martie 1928 a fost proclamată REGINA MARIA patroana Ligii Navale Române. în (1875-1938) numărul festiv al revistei „Marea Noastră" a scris: Maria-Alexandra-Victoria de Saxa-Coburg-Gotha, principesă „Părăsind leagănul copilăriei de Marea Britanic, s-a născut la 17/29 octombrie 1875 la Eastwell mele îmbrăţişat de albastrul mării, Park, comitatul Kent (Marea Britanie), în familia Iui Alffed I, era natural ca şi în noua mea Patrie, duce de Edinburg, fiul Reginei Victoria a Angliei şi a Măriei nemărginita vedere