VIRGIL GÂNDEA Dionisie Romano
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
TotTBzaaxî ceea ce e înţelept a mai fost gândit. (Goethe) Foaie a Bibliotecii Academiei Române Constantin si Eiena - Ms. siav 778 ANULI, NR.7 IULIE 2020 APARE LUNAR IN MEMORIAM ACADEMICIAN VIRGIL GÂNDEA Arhiereul si Cărturarul 9 Dionisie Romano - primai donator al i pag. 4-5 Bibliotecii Academiei 200 de ani de la înfiinţarea un unicat - primei tipografii de Staterul de Muzică Psaltică la Bucureşti tip Lysimach pag. 5 Evoluţia3 cârtii3 de la manuscris la tipar în Ţările Române pag 6.7 REGINA MARIA Documente emise A ROMÂNIEI de Cancelaria lui LA PARIS Ştefan cel Mare pag. 8-9 pag. 3 1919 - acum Online Un document original de la Mihai Viteazul -1599 Biblioteca Academiei Române a amintim aici, de pildă, studiile scurtă durată şi vizând în plan primit de curând o donaţie din profesorului Ion lonaşcu. Originalul militar realizarea unui front partea domnului Grigore Ghica, slavon, scris pe hârtie (42 cm x 28, antiotoman pentru redobândirea care a lucrat la Institutul 5 cm), cu cerneală neagră şi roşie la independenţei, nu a fost lipsită de o Naţional de Cercetare- monograma domnească, este conştiinţă naţională, dovadă fiind şi Dezvoltare pentru Fizică şi parţial deteriorat şi a avut iniţial un valoarea de simbol pe care unirea Inginerie Nucleară „Horia sigiliu timbrat mobil, actualmente principatelor a avut-o în istoria Hulubei”. Donaţia conţine, între căzut. Documentul este important, românilor până în 1918. Pe de altă alte documente privitoare la el furnizând date despre istoricul parte, măsurile luate de domn în moşiile familiei sale din unei părţi din moşia Colentina, plan intern, în Transilvania de Colentinaşi Fundeni, un restabilită de domn, în urma unei exemplu, după unirea acesteia cu document slavon de la Mihai judecăţi. Radei, fiica lui Ştefan Ţara Românească, pun în lumină Viteazul, datat 14 ianuarie 1599. portar. Valoarea actului se gândirea modernă şi cu respect Acest act este originalul după datorează însă faptului că este emis pentru lege şi dreptate a acestui care s-au făcut în trecut copii şi de Mihai Viteazul, personalitate de conducător. Aşadar, odată cu traduceri la Arhivele Statului, seamă a istoriei româneşti şi bucuria semnalării acestei donaţii care au fost utilizate la europene de la sfârşitul secolului al către Biblioteca Academiei, publicarea hrisovului (în slavonă XVI- lea şi începutul secolului al considerăm oportun să ne şi în româneşte) în volumul XI al XVII-lea. Acum, în 2020, aşadar la reamintim valorile naţionale, morale, seriei Documenta Romaniae 419 ani de moartea sa, evocarea de modernitate, dreptate şi Historica, apărut la Editura faptelor lui Mihai Viteazul ni se pare legalitate promovate de Mihai Academiei Române în 1975. necesară, firească şi deopotrivă Viteazul, care rămâne un model de Actul a fost semnalat şi folositoare. Ne amintim că acesta a conducător creştin şi un simbol de valorificat şi în istoriografie şi realizat, la 1600, prima unire a celor unitate pentru români. trei ţări româneşti, care, deşi de Oana Mădălina Popescu Editat de Bibiioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina“ IULIE 2020 1916 - Având drept ideal unitatea naţională strada Dumbrava Roşie, şi de acolo, Rămâneau să iscălească Pokievski la interval de un sfert de oră, am în numele Rusiei şi Brătianu în pornit pe jos, nevăzuţi de nimeni, numele României. Vintilă Brătianu spre Vintilă Brătianu. pregătise în mijlocul mesei o N-am fost de faţă la iscălirea călimară frumoasă şi un condei tratatelor decât cinci persoane: destinat a fi păstrat în amintirea Brătianu, Pokievski, Diamandi, acestei scene istorice. Pokievski, Vintilă Brătianu şi cu mine. emoţionat şi el, a iscălit cel dintâi, în Pokievski, cel din urmă, a sosit cu mijlocul unei tăceri plină de exemplarele Tratatului, cu cele cinci solemnitate, rând pe rând, cele cinci orignale destinate Rusiei, Franţei, exemplare. Brătianu, cel din urmă, a Angliei, Italiei şi României. luat şi el tocul şi, prin iscălitura lui, a Ne-am aşezat deci în biroul lui legat soarta neamului românesc de Vintilă Brătianu, de jur împrejurul soarta Aliaţilor, semnând astfel actul mesei de lucru. Fiecare din noi a însăşi de naştere al unităţii noastre luat câte un exemplar. Eu am fost naţionale. Deasupra mesei, privind însărcinat să citesc şi ceilalţi drept în faţă pe cei ce iscăleau, urmăreau celelalte exemplare, stătea atârnat în părete chipul lui pentru a observa dacă nu cumva la Ion Brătianu cel bătrân. Făuritorul transcriere nu se strecurase vreo independenţei României Mici părea greşală. în treacăt fie zis, pentru că priveşte cum urmaşii săi a putea păstra secretul, miniştrii zămisleau România Mare. Ai fi zis aliaţi transcriseseră singuri, sau prin că spiritul său pluteşte peste noi toţi vreunul din secretarii lor mai de în acele clipe mişcătoare. Când încredere (aşa de pildă, ştiu că totul a fost sfârşit, Brătianu şi cu exemplarul francez era scris de Pokievski, cu lacrimile în ochi, s-au ducele de Luynes) tratatele, aşa îmbrăţişat. Ne-am strâns cu toţii încât caligrafia lăsa mult de dorit şi mâna, arătându-ne speranţa că citirea lor, adesea era anevoioasă, actul pe care îl iscălisem va fi spre înfundat într-un mare fotoliu de folosul Aliaţilor şi spre fericirea piele, lângă fereastră, am citit cu neamului românesc ...”. (B.A.R., voce tare şi răspicat, întâi Arhiva I. G. Duca, I Ms. 4c) Convenţiunea politică, adică Tratatul Gabriela Dumitrescu propriu-zis de alianţă. Prin aceste La Palatul Cotroceni a avut loc la 14 preluarea apărării Dobrogei de către acte declaram război numai august 1916 o şedinţă a Consiliului trupele ruseşti; începerea Austro-Ungariei. S-a dedus de aci de Coroană, în cadrul căreia aprovizionării României cu că ne-am închipuit că vom putea participanţii au fost înştiinţaţi de armament şi echipament militar. circumscrie războiul între noi şi către Suveran despre decizia de I. G. Duca relatează în Memoriile monarhia habsburgică. Ar fi fost o angajare a ţării în război. Majoritatea sale momentul semnării Tratatului naivitate nepermisă. Dacă am ţinut celor prezenţi la Consiliul de de alianţă între România şi statele ca în act să se prevadă numai Coroană au primit cu entuziasm şi Antantei: declaraţiunea de război către speranţă această decizie. Doar P. P. Austria, era pur şi simplu dintr-un Carp, Alex. Marghiloman şi Titu sentiment de delicateţe faţă de Maiorescu, rămaşi fideli politicii Iscalirea Tratatului Rege. Pentru El era deja un mare regelui Carol I şi ideilor sale privind Grija de căpetenie a lui Brătianu era sacrificiu să consimtă a lua armele riscurile unei alianţe cu Rusia, au Casa Vintila Bratianu ca nu cumva Puterile Centrale să înpotriva patriei sale de origină. fost aceia care au făcut opoziţie. prindă de veste că ne-am hotărât, Eram siguri că a doua zi după ce Şedinţa Consiliului de Coroană a aşa încât să putem, a doua zi după vom ataca Austria, Germania va sări confirmat că munca lui Ion I. C. decretarea mobilizării, trece în ajutorul aliatei ei, dar preferam, ca Brătianu şi a reginei Maria dăduse Carpaţii, fără a ne izbi de o serioasă o chestiune de delicateţă faţă de rezultatele aşteptate: regele împotrivire. Dacă aflau de Rege, ca Germania să fie aceea Ferdinand I acceptase ideea intrării încheierea Tratatului cu aliaţii, preţul care ne va declara război nouă, în război alături de statele Antantei. acestei indiscreţiuni era să fie mari decât ca Regele nostru să scoată El La 17 august 1916 s-a semnat, la jertfe pentru armata noastră. Aşa sabia în contra Germaniei. în odaie Bucureşti, de către Ion I.C. Brătianu, fiind, Brătianu s-a înconjurat de domnea o tăcere mormântală. O prim-ministru al României, de toate garanţiile posibile ca să nu se emoţiune concentrată ne stăpânea 4^ Stanislas Pokievski-Koziell, contele poată afla că a ajuns cu Aliaţii la o pe toţi şi mai ales noi românii eram de Saint-Aulaire, Sir George Barclay înţelegere definitivă. până în fundul sufletului pătrunşi de şi baronul Carlo Fasciotti, miniştri Nici membrii Guvernului nu ştiau toţi gravitatea actului pe care îl plenipotenţiari la Bucureşti ai Rusiei, că negociaţiunile cu Aliaţii erau săvârşeam. Franţei, Marii Britanii şi Italiei, terminate şi nici nu aveau După ce am terminat citirea, Tratatul de alianţă între România, de cunoştinţă de data fixată pentru Pokievski s-a întors către mine şi o parte, şi Rusia, Franţa, Marea declanşarea războiului. Brătianu le mi-a spus: «ca român, poţi fi 'i Britanie şi Italia, de cealaltă parte. spusese că tratativele sunt pe Ion I. C. Bratianu fericit de ceea ce a obţinut dl Printre condiţiile intrării României în isprăvite, dar nu le comunicase război de partea Antantei se stipula amănuntele. Am fost unuşi din Brătianu de la noi. De altfel, am şi satisfacerea dezideratului unirii cu singurii miniştri în curent cu totul. observat că citise şi cu vocea România a teritoriilor româneşti: Brătianu mă rugase să-l ajut plină de mândrie graniţele Bucovina, Transilvania, Crişana, împreună cu Diamandi la României noi». Maramureş şi Banat, aflate în redactatrea unora din dispoziţiunile Nu-mi dădusem seama de acest stăpânirea Austro-Ungariei. Tratatul celor două convenţiuni. lucru, dar, fără voia mea, tonul vibra de alianţă a fost completat cu o De aceea, când a fost vorba să se când se evoca înaintea noastră convenţie militară, prin care procedeze la iscălirea tratatelor, m-a imaginea României ce era menită România se obliga să-şi mobilizeze chemat să asist şi eu. să iasă din jertfele către care ne toate forţele militare terestre şi Era în dimineaţa zilei de 4 august îndreptam. navale şi să intre în război cel mai 1916 la ora 11, pe o căldură Pe urmă, cu acelaşi protocol, am târziu până la 15/28 august 1916 şi tropicală. Ca să nu se poată afla purces şi la cetirea Convenţiunei numai împotriva Austro-Ungariei; nimic, nu s-a petrecut la Brătianu militare. convenţia prevedea condiţiile de acasă, unde obişnuia să primească Când cetirile au fost terminate a colaborare dintre armata română şi pe toţi diplomaţii, ci în casa lui venit rândul iscălirei.