Scena.Ro Nr. 28
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Raportul Anual Tnb 2018
TNB RAPORTUL ANUAL 2018 ION CARAMITRU RAPORTUL ANUAL 2018 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat și este prezentat Ministerului Culturii si Identității Naționale pentru evaluarea desfășurării, in cursul anului 2018, a activității mele de manager al Teatrului National „I. L. Caragiale” din București. Activitatea mea de manager, din anul precedent, s-a desfășurat în conformitate cu Contractul de management nr. 66 din 01.08.2016. Raportul este redactat pe baza și cu stricta respectare a prevederilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură , cu modificările și completările ulterioare, precum și al Modelului-cadru al Raportului de activitate, astfel cum acesta este prevăzut în Anexa 4 la Ordinul Ministrului Culturii si Identității Naționale nr. 2799 din 10 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, al Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management. Dedicat Centenarului, în date și cifre, anul 2018 a însemnat, pentru Naționalul bucureștean: o 721 reprezentații proprii la sediu, cu 211.401 spectatori; o 12 evenimente puse sub semnul CENTENARULUI, culminând cu Centenarul BELIGAN și spectacolul PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR o 64 spectacole organizate de alte companii, cu peste 47.000 spectatori ; o 7 premiere, în cadrul Programului minimal; o 3 premiere, în afara Programului minimal; o Deschiderea Amfiteatrului în aer liber, cel de al șaptelea spațiu de joc al TNB; o 51 reprezentații în țară și 6 în străinătate, cu peste 28.000 beneficiari; o 161 tururi ghidate pentru cunoașterea Teatrului, cu peste 6.000 beneficiari; o 259.801 beneficiari; o 210 lei – cheltuieli pe beneficiar. -
Literatura Română Din Voivodina: Despre Poetul Ion Miloş
QUAESTIONES ROMANICAE VI Limba şi literatura română Mărioara SFERA Literatura română din Voivodina: (Universitatea din Novi Sad) despre poetul Ion Miloş Abstract: (Romanian Literature in Voivodina: Ion Miloș) Through his lyrics, the poet Ion Miloș (originating from the Serbian Banat) offered in his work an original vision of the role of poetry and religion in the life of modern being. On the other side, he tried to offer an original recipe for creating a discussion of ideas and interactive exposure of some axiological options. The pain of poetry and religion is a theme that has constantly preoccupied Ion Miloș under whose sign he gave life to many lyrics. His poetry must be necessarily seen as an integral part of his vast cultural-literary commitment. Spread over more than four decades, his volumes of poetry in Romanian language foremost highlight the direct and permanent contact with Western-European poetic space. Keywords: canon, Ion Miloș, poetry, Romanian literature from Serbian Banat, modernism. Rezumat: Prin versurile sale, poetul Ion Miloş, originar din Banatul sârbesc, a oferit în opera sa o viziune originală asupra rolului poeziei şi al religiei în viaţa omului modern. Pe de altă parte, a încercat să ofere o reţetă originală pentru crearea unei dezbateri de idei şi de expunere interactivă a unor opţiuni axiologice. Durerea poeziei şi a religiei este o temă care l-a preocupat constant pe Ion Miloş, sub semnul căreia a dat viaţă multor versuri. Poezia lui trebuie văzută neapărat ca parte integrantă a vastei sale angajări cultural-literare. Răspândite pe intervalul a peste patru decenii, volumele sale de poezie în limba română evidenţiază în primul rând contactul direct şi permanent cu spaţiul poetic vest-european. -
Romanian Films
Coperta_RomFilm2020.pdf 2 07.02.2020 18:31:23 !"#$ % !"!" ROMANIAN FILMS !"#$ % !"!" ROMANIAN FILM PROMOTION !"#$ % & MINORITY CO'PRODUCTIONS !"#$ % #$ !"!" % !( MINORITY CO'PRODUCTIONS !"!" % )$ IN DEVELOPMENT * PRODUCTION * POST'PRODUCTION !"!" % ($ ROMANIAN FILMS INDEX % +& 2019 !GANG: ANOTHER KIND OF CHRISTMAS !GANG: UN ALTFEL DE CRĂCIUN Directed by: Matei Dima Screenplay: Radu Alexandru, Vali Dobrogeanu, Matei Dima Producers: Anca Truţă, Christmas is near and Selly, who has just Ştefan Lucian, Matei Dima met Corneliu Carafă, vanishes into thin air. Selly’s band colleagues first think that Cast: Selly, Diana Condurache, Gami, Pain, they should replace him with another Cosmin Nedelcu, Julia Marcan, Matei Dima singer, but soon it becomes apparent that Selly may very well be in danger. A great CONTACTS: Vertical Entertainment adventure begins! [email protected] $/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: DECEMBER !+, !"#$ ARREST AREST Directed by: Andrei Cohn Screenplay: Andrei Cohn Producer: Anca Puiu Cast: Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu, András Hatházi, Sorin Cociș August, 1983. Architect Dinu Neagu, his wife and the two children spend a few Main Selection: Karlovy Vary IFF 2019 days on a nude beach near an industrial area. Dinu is arrested and taken to the Other films by the director: Bucharest police office, where he is put in Back Home (2015) a cell together with Vali, a collaborator of the Securitate. As days go by, things will CONTACTS: Mandragora get more and more absurd... [email protected] #!/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: SEPTEMBER !", !"#$ PRODUCTION COMPANY: MANDRAGORA 4 BEING ROMANIAN: A FAMILY JOURNAL * JURNALUL FAMILIEI #ESCU Directed by: Şerban Georgescu Screenplay: Şerban Georgescu Producer: Şerban Georgescu The story of millions of Romanians who Cast: Ioana Pârvulescu, have ended up living between these Mihaela Miroiu, Sorin Ioniţă borders and having to stand each other: just the way things happen in every large Other films by the director: Cabbage, family. -
Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene. -
PEN (Organization)
PEN (Organization): An Inventory of Its Records at the Harry Ransom Center Descriptive Summary Creator: PEN (Organization) Title: PEN (Organization) Records Dates: 1912-2008 (bulk 1926-1997) Extent: 352 document boxes, 5 card boxes (cb), 5 oversize boxes (osb) (153.29 linear feet), 4 oversize folders (osf) Abstract: The records of the London-based writers' organizations English PEN and PEN International, founded by Catharine Amy Dawson Scott in 1921, contain extensive correspondence with writer-members and other PEN centres around the world. Their records document campaigns, international congresses and other meetings, committees, finances, lectures and other programs, literary prizes awarded, membership, publications, and social events over several decades. Call Number: Manuscript Collection MS-03133 Language: The records are primarily written in English with sizeable amounts in French, German, and Spanish, and lesser amounts in numerous other languages. Non-English items are sometimes accompanied by translations. Note: The Ransom Center gratefully acknowledges the assistance of the National Endowment for the Humanities, which provided funds for the preservation, cataloging, and selective digitization of this collection. The PEN Digital Collection contains 3,500 images of newsletters, minutes, reports, scrapbooks, and ephemera selected from the PEN Records. An additional 900 images selected from the PEN Records and related Ransom Center collections now form five PEN Teaching Guides that highlight PEN's interactions with major political and historical trends across the twentieth century, exploring the organization's negotiation with questions surrounding free speech, political displacement, and human rights, and with global conflicts like World War II and the Cold War. Access: Open for research. Researchers must create an online Research Account and agree to the Materials Use Policy before using archival materials. -
\JIC10R Reeengtlic - P�� � �
\JIC10R REEENGtliC- P�� � � Oricât de puţin credibil ar putea părea acest lucru, mai cu seamă pentru obiş nuiţii sălilor de spectacol, la 10 februarie 2008, marele actor Victor Rebengiuc a împlinit 75 de ani. Drept pentru care două tinere comentatoare ale fenomenului teatral - le-am numit pe Simona Chiţan şi pe Mihaela Michailov - s-au gândit să-i ofere în dar Maestrului, omului căruia nu cred că există român care să nu-i cunoască numele, ori să nu-l fi văzut vreodată pe vreo scenă de teatru, în film,la televizor ori să nu-i fi auzit inconfundabilul glas la radio (de altfel, de ceva vreme Victor Rebengiuc e .. vocea" de identificare a canalului Radio România Cultural) o carte despre el însuşi. Ea se intitulează Vi ctor Rebengiuc - omul şi actorul şi a apărut în colecţia Convorbiri - Corespondenţe - Portrete a Editurii bucureştene Humanitas. Titlul volumului e simplu, aş zice, firesc şi, mai cu seamă, cinstit, aşa cum este şi protagonistul său, iar conţinutul cărţii nu dezminte cu niciun rând substanţa respectivului titlu. Calitate ce se cuvine evidenţiată ca atare. Coloana vertebrală a cărţii e reprezentată de un lung, consistent şi - ce e foarte important - deloc convenţional ori obositor interviupe care Victor Rebengiuc îl acordă celor două semnatare principale ale cărţii (spun semnatare principale, fiindcă, aşa cum se va vedea mai încolo, e de fapt vorba despre un volum mai degrabă colectiv). Interviuîn care Victor Rebengiuc îşi povesteşte viaţa cu o sim plitate şi o decenţă exemplare. E confesiunea unui om căruia nu i-au plăcut nicio dată nici minciuna, şi nici răsfăţul. -
Erdélyi Toll
66 Mú z sák ajándéka Regéczy Szabina Perle Az ős z evangéliuma — két műfordító, Beke Sándor és Ráduly János „ajándéka” Beke Sándor — Ráduly János: Az ős z evangéliuma. Versfordítások a román költészetből. Erdélyi Gondolat Könyvkiadó, Székelyudvarhely, 2O19 Miközben Beke Sándor — Ráduly János: Az ősz evangéliuma. Versfordítások a román költészetből című, 2O19-ben, az Erdélyi Gondolat Könyvkiadónál megje lent reprezentatív és elegáns kivitelezésű könyvet lapozgatom, hirtelen eszembe jut a Helikon Könyvkiadó gondozásában napvilágot látott Liliput-kötet, Mihai Eminescu: Luceafărul — Der Abendstern — Az Estcsillag című kiadvány, melynek előszavában Nicolae Balota „közlekedő edényeknek” nevezi a műfordításokat, a mű fordítókat pedig kulcs-, illetve híd-embereknek, akik önmagukat saját lelkűkben más költői lelkek eszme- és érzésvilágát tükröző énjüket állítják összekötőként a különböző világirodalmi rangra áhítozó nemzeti irodalmak közé. Ilyen „közlekedő edényeket” gyártott Ráduly János is, aki az adys megfo galmazású „Dunának, Oltnak egy a hangja” eszméjében a két sokat szenvedett nemzetet — a magyarokat és a románokat — közelebb hozhatja egymáshoz. Köztudott tény, hogy Ráduly János költő, író, nyelvész, rovásíráskutató, az erdé lyi román—magyar fordítás egyik karizmatikus egyénisége. Műfordítói mun kásságát díjjal jutalmazták: 2OOO-ben díjat vett át Mihai Eminescu költeménye inek tolmácsolásáért. A 150 éve született Mihai Eminescu Emlékdíjat és a hozzá tartozó Oklevelet az akkori államelnök, Emil Constantinescu és Ion Caramitru, kulturális miniszter írta alá. Az elismerés önmagáért beszél, hiszen Eminescu egyike a legnehezebben fordítható román költőknek. S mivel napjainkban na gyon kevesen tolmácsolják Eminescu verseit (mai műfordítóink elsősorban a je lenkori és kortárs költők átültetésére szakosodtak), rendkívüli érdeklődéssel vettem kezembe a Beke Sándor — Ráduly János Az ősz evangéliuma című közös kötetből Ráduly Eminescu-fordításait. -
Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*
*Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU* 10 decembrie 2008 Domnule Preşedinte, În urmă cu exact patru ani România beneficia de cel mai important moment pentru memoria şi conştiinţa sa colectivă de la evenimentele din 1989 încoace. Atunci, o alianţă în care puţini crezuseră că poate câştiga alegerile parlamentare, reuşea să redea românilor sentimentul libertăţii şi al demnităţii. Timp de patru ani, 2000 - 2004, în care cuvintele cele mai rostite fuseseră „corupţie" „frică", „şantaj", „izolare", românii s-au simţit înşelaţi şi persecutaţi. Intelectualii incomozi erau ridicaţi de pe stradă, justiţia era înfăptuită în sufrageriile baronilor roşii, membrii cabinetului făceau deliciul presei internaţionale prin delapidările de fonduri europene iar programul de la televizor era făcut îndeaproape după agenda lui Adrian Năstase. Domnule Preşedinte, Onoarea unei naţiuni stă şi în liderii pe care îi are. Atât în dezbatreile publice cât şi în discuţii particulare, mulţi dintre noi, cei care semnează acest apel, v-au arătat sprijinul. Condamnarea comunismului din decembrie 2006 a fost o confirmare reală a faptului că aşteptările noastre n-au fost înşelate. Milioanele de victime ale totalitarismului şi ale unei ideologii barbare au fost răzbunate într-unul din cele mai solide documente din istoria Europei cu privire la trecutul recent. Prima ţară de pe glob care a condamnat comunismul nu are voie să se mai abată de la principiile libertăţii, stabilităţii şi prosperităţii! Domnule Preşedinte, *Vă solicităm în mod expres să nu giraţi -
Memoria 54.QXD
Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Calea Victoriei 133 – 010071 – Bucureºti – România Tel./ Fax: (40) 21/212.97.72 http://www.revista.memoria.ro; E-mail: [email protected] Constantin Zgâmbãu Sergiu Grossu nãscut la 9 mai 1956 n Vântul cel potrivnic, p. 4-5 Hunedoara In memoriam Absolvent al Casei de Copii Alexandru Paleologu, p. 6-7 Baia de Criº; 19 Procesul comunismului Vasile Boroneanþ, p. 8-13 Florin Alex. Stãnescu Sã nu uitãm!... ºi dacã cineva spune cã nu ºtie... sã afle!, p. 15-22 Zicu Ionescu Lagãrele de exterminare, p. 23-31 Dorin Dobrincu Rezistenþa armatã anticomunistã din Bucovina, p. 33-48 Nicolae Vlad Garda Tineretului Român, p. 50-72 Cosmin Budeancã Procesul Organizaþiei „T“ din 1945, p. 74-90 Graþian Cormos Imaginea opresorului în memorialistica femininã de detenþie, p. 92-98 Cazurile Plãcinþeanu, p. 99-118 Adrian Hamzea Moartea pe îndelete, p. 119-122 Victoria Rãileanu Amintiri captive, uitãri fondatoare, p. 123-134 Lucien Romier Basarabia, mon amour, p. 136-144 Gheorghe Lãcãtuºu Generalul Victor Siminel, p. 145-148 Maria Marian Satul moare, p. 149-154 Mãsuri absurde, p. 155-157 GEOGRAFIA DETENÞIEI, p. 158-159 Mircea Enãchescu Amintiri din viaþa mea, p. 160-169 Eugenia Greceanu In memoriam Tatiana Pogonat, p. 171-175 Mihai Gãdãlean „Sã nu laºi pe nimeni sã gândeascã în locul tãu“, p. 176-179 Ariel Remos Memorial în amintirea sutelor de mii de victime ale tiranului Fidel Castro, p. 180-181 Claudia Dobre Memorie ºi istorie, p. 182-185 Mircea Popescu „Portretul robot“ al securistului, p. -
„Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“
ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie. -
Remembering the 1989 Romanian 'Revolution'
View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by Bournemouth University Research Online Multiple and contested geographies of memory: remembering the 1989 Romanian ‘revolution’ Craig Young and Duncan Light This work should be cited as: Young, C. and Light, D. (2016) ‘Multiple and contested geographies of memory: Remembering the 1989 Romanian ‘revolution’ in D. Drozdzewski, S. de Nardi and E. Waterton (eds) Memories, Place and Identity: Commemoration and Remembrance of War and Conflict, Routledge, London, 56-73. Introduction This chapter is concerned with the memory and commemoration of the violent events and civil war that were part of the complex downfall of Romanian Communism in 1989-90. The departure from state-socialism in Romania was distinguished by its violent nature, with the Romanian ‘revolution’ leaving over a thousand people dead and around 3,500 wounded, with more deaths and injuries in the Mineriadă of 1990. What exactly happened during the fall of the Ceauşescu regime in December 1989 is still the subject of debate. Together with the subsequent trajectories of Romanian post-socialist politics, which have been marked by considerable continuities from the Communist regime, this has produced a complex context in which commemoration and memory of these events remain highly contested. Official, state-led processes of commemoration do not resonate with popular memory, which remembers in different ways which ignore or contest the narratives of the post-socialist nation-state. This case therefore provides an important context in which to explore the multi-faceted nature of the memory of war and violence. -
A Comparative Study of the Chinese and Russian
ISSN 2558-9946; 1 DramArt ▏7/2018 ISSN-L 2285-9969 Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Muzică şi Teatru Departamentul: Muzică – Teatru, Artele Spectacolului – Actorie (limba română şi limba germană) West-Universität Temeswar, Hochschule für Musik und Theater, Department: Musik – darstellende Kunst, Schauspiel (Rumänische und Deutsche Sprache) West-University of Timisoara, Faculty of Music and Theatre, Department: Music – Performing Arts, Acting (Romanian and German language) Nr. 7 / 2018 Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021 Temeswar – Kulturhauptstadt Europas 2021 Timişoara – European Capital of Culture 2021 Editura Universităţii de Vest Timişoara DramArt ▏7/2018 2 Colegiul de redacţie / Redaktionskollegium / Editorial Board: Conf. univ. dr. Laura Cheie (Universitatea de Vest din Timişoara) Lector OeAD Christiane Wittmer (Universitatea de Vest din Timişoara) CDA Drd. Simona Vintilă (Universitatea de Vest din Timişoara) Redactor şef / Redaktionsleiter / Editor-in Chief: Prof. univ. dr. habil. Eleonora Ringler-Pascu (Universitatea de Vest din Timişoara) Colegiul ştiinţific / Wissenschaftlicher Beirat / Scientific Board: Prof. univ. dr. George Banu (Université Sorbonne Nouvelle, Paris) Prof. univ. Thomas Buts (Folkwang Universität der Künste Essen) Prof. univ. dr. habil. Sorin Crişan (Universitatea de Arte din Târgu-Mureş) Prof. univ. Peter Ender (Zürcher Hochschule der Künste, Zürich) Prof. univ. dr. Karoline Exner (Musik und Kunst Privatuniversität der Stadt Wien) Dr. Elisabeth Grossegger (Institut für Kulturwissenschaften und Theatergeschichte, Österreichische Akademie der Wissenschaften, Wien) Prof. univ. dr. Veronique Liard (Université de Bourgogne, Dijon) Prof. univ. dr. Kalina Stefanova (National Academy for Theatre and Film Arts in Sofia) Prof. univ. Mag. Eva Tacha-Breitling (Musik und Kunst Privatuniversität der Stadt Wien) Prof. univ. dr. Cornel Ungureanu (Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara) Prof.