FONDAT Ă ÎN ANUL 1927 SUB DENUMIREA „REVISTA GENIULUI” Anul XVIII Nr. 1 (27) - SERIE NOU Ă RÂMNICU VÂLCEA REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 2018 1

Revistă editată de CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU GENIU, EOD ŞI APĂRARE CBRN „PANAIT DONICI” sub egida STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE Fondată în anul 1927 sub denumirea „REVISTA GENIULUI” Nr. 27 / mai 2018 Serie nouă, anul XVIII

Coordonator: În aten ţia colaboratorilor ! Lt.col.ing. Cristian-Gabriel ARINTON Redactor şef: ∑ Articolele trimise de colaboratori vor avea indicat ă bibliografia (cu numele Lt.col.ing. C ătălin S ĂRACU autorilor) folosit ă la realizarea lor; Secretar de redac ţie: ∑ Articolele trimise spre publicare vor fi redactate, dactilografiate sau Lt.col. Claudiu ŢOLEA Redactori: tehnoredactate în orice editor de text care se conformeaz ă normelor Academiei Lt.col. Marius GÂJU Române privind lexicul, gramatica şi Lt.col. Silviu ST ĂNCULESCU ortografia; Lt.col. Liviu BOSCAGINI ∑ Articolele se vor trimite la redac ţie listate şi semnate de autor; se recomand ă Cpt. Mihai-Alexandru RADU colaboratorilor s ă trimit ă articolele la Sg.maj. Bogdan TUDOR redac ţie şi pe suport electronic, care se va Pcc Corina STAN returna expeditorilor; ∑ Manuscrisele nu se înapoiaz ă; Foto coperta 1: Exerci ţiul „Saber Guardian 17” - ∑ Articolele vor fi semnate, chiar dac ă amenajarea şi deservirea unui punct de trecere autorii doresc s ă apar ă în revist ă sub peste râul Olt . Autor - Plt.adj.pr. Toma Dumitru pseudonim; Foto coperta 4: Prezentarea noului drapel al ∑ Articolele ap ărute în alte publica ţii nu Centrului. Autor - Plt.maj. Dinescu Lauren ţiu pot fi reproduse în Revista Armei Geniu; Fotografii: arhiva Editurii Revistei Armei ∑ Pentru articolele care nu sunt originale Geniu Rm.Vâlcea; arhivele U.M. colaboratoare; se va men ţiona dac ă sunt traduceri sau arhivele personale ale autorilor. comentarii, citându-se sursa şi autorul;

∑ Traducerile vor fi înso ţite de autoriza ţia Adresa redac ţiei: autorului sau a editurii; RÂMNICU VÂLCEA ∑ Articolele nu vor con ţine informa ţii Str. Tudor Vladimirescu, nr. 31 clasificate; Telefon: 0250/739601 int. 0173 ∑ Articolele se vor publica sub responsabilitatea autorului; Fax: 0250/735673 ∑ Coresponden ţa se va trimite la ,,Revista Web: www.cpge. ro Armei Geniu”, str. Tudor Vladimirescu, nr. E-mail: [email protected] 31, Râmnicu Vâlcea, telefon 0250.739601 sau 0250.739602, int. 0173 sau prin po şta ISSN 2066-1169 electronic ă la adresa din caseta Tiparul a fost executat la redac ţional ă, cu men ţiunea „Pentru Revista CENTRUL TEHNIC Armei Geniu”. Redac ţia EDITORIAL AL ARMATEI

REVISTA ARMEI GENIU Nr. 1/2018 2 2

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1 / 2018

Reorganizarea înv ăţă mântului militar de geniu 3 a Locotenent-colonel Valerian DUMITRA ŞCU Punct de referin ţă pentru EOD 5 a Locotenent Cornelia B ĂDIN A fi sau a nu fi interna ţional 8 a Maior Angel-Cătălin FLOREA „Saber Guardian 17” - între ape şi p ământ 11 a Maior Mihai HI ŞU Preg ătire pentru misiune în poligonul Cincu 16 a Plutonier adjutant Nicolae BÎGIOI Integrarea subunit ăţ ilor de geniu pe timpul exerci ţiilor multina ţionale 18 a Sublocotenent Robert R ĂCHITEANU Batalionul 96 Geniu - Performan ţă şi interoperabilitate (2017-2018) 21 a Locotenent-colonel Cristian CÎRJ ĂU Compania 1 Geniu Sprijin General din cadrul Batalionului 52 Geniu „Tisa” 24 a Locotenent Vlad MARINCA Ş Final de instruire, început de carier ă 26 a Locotenent Cornelia B ĂDIN, C ăpitan Mihai-Alexandru RADU Stagiul de preg ătire la unit ăţ i – „etap ă critic ă” pentru startul carierei militare 28 a Sublocotenent Alexandra BUC ĂTARU, Sublocotenent Ovidiu MOISA Partenerul patruped 29 a Locotenent Cornelia B ĂDIN Microciparea câinilor 32 a Plutonier adjutant principal Gheorghe B ĂZĂVAN Jude ţul Vâlcea – gazda exerci ţiului „Saber Guardian 17” 35 a Colonel (rz.) Florian MARIN Cadrele militare – o component ă important ă a comunit ăţ ii locale din Râmnicu Vâlcea 37 a Inginer Mircia GUT ĂU Înzestrarea – o necesitate stringent ă 39 a Locotenent-colonel Claudiu ŢOLEA REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 1

Mijloace şi proceduri noi în executarea culoarelor prin câmpurile de mine 43 a Locotenent-colonel Valerian DUMITRA ŞCU Instruc ţia geni ştilor în armonie cu protec ţia mediului 45 a Locotenent-colonel Liviu BOSCAGINI Stadiul actual şi perspectivele protec ţiei mediului în armata român ă 51 a Locotenent Ion-Florian DR ĂGAN Istoricul Brig ăzii 10 Geniu „Dun ărea de Jos” 55 a Plutonier adjutant principal Stelic ă MOCANU Trupele de pontonieri, la ceas de aniversare 58 a Plutonier Ionu ţ CHI ŢOIU Batalionul 53 Geniu „Scorilo” la ceas aniversar 60 a Maior Dumitru VLADU, Personal civil contractual Alina PANAINTE 110 ani de istorie a Batalionului 3 Geniu „General Constantin Poenaru” – sărb ători ţi în anul centenarului Marii Uniri 64 a Plutonier adjutant Eduard Gabriel STAN Contribu ţia trupelor de geniu în campania din anul 1917 (M ărăş ti, M ărăş eşti şi Oituz) 68 a Locotenent-colonel Cristian CÎRJ ĂU File de istorie... Ţebea – Pantheonul eroilor 78 a Maior Dumitru VLADU, Personal civil contractual Alina PANAINTE Mare şalul Constantin Prezan 80 a Locotenent-colonel Iulian TRU ŞCĂ Centenarul Marii Uniri – sărb ătoarea tuturor românilor 83 a Căpitan Mihai-Alexandru RADU Vâlcenii şi Marea Unire 85 a Profesor dr. Florin EPURE Geni ştii vâlceni, parteneri în proiectele Asocia ţiei Na ţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, prilejuite de centenarul Marii Uniri (1918-2018) 90 a Profesor Eugen PETRESCU Aspecte specifice form ării şi dezvolt ării echipelor militare 93 a Sublocotenent Florin JERL ĂIANU Dezvoltarea „st ării de bine” la locul de munc ă şi necesitatea unei noi abord ări a evalu ării riscurilor 96 a Locotenent-colonel ing. Nicolaie GOGHIU Posibilit ăţ i cadrate 101 a Plutonier major Lauren ţiu DINESCU „Suflet nepereche” 104 a Plutonier major Lauren ţiu DINESCU

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 2 2 REORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR DE GENIU

??? Locotenent-colonel Valerian DUMITRAŞCU

Schimb ările recente survenite în domeniul înv ăţă mântului militar de formare continu ă şi reorganizarea catedrelor pe arii curriculare creeaz ă condi ţii favoarbile pentru cre şterea calit ăţ ii procesului de instruire, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin documentele esen ţiale care fundamenteaz ă continuarea procesului de transformare a Armatei României a şa cum a fost stabilit prin Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României pân ă în anul 2026 şi în perspectiv ă, aprobat cu Hot ărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. S 80/27.05.2016. Preg ătirea for ţelor, ca proces prin care resursele umane, materiale şi financiare sunt transformate în putere de lupt ă, ocup ă locul central în constituirea şi men ţinerea unei armate apte s ă ating ă nivelul de ambi ţie militar asumat prin documentele de planificare a ap ărării. Încadrarea func ţiilor vacante din cadrul catedrelor Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap ărare CBRN „Panait Donici” s-a realizat cu ofi ţeri de geniu foarte bine preg ăti ţi, cu mai ştri militari şi subofi ţeri instructori având o experien ţă profesional ă vast ă, cu inten ţii de autoperfec ţionare pe durat ă lung ă şi dornici de afirmare. Personalul nou numit în func ţie s-a implicat activ pentru actualizarea con ţinuturilor de înv ăţ at pentru toate cursurile şi stabilirea de noi obiective de instruire, care s ă reflecte în primul rând cerin ţele unit ăţ ilor beneficiare. Mai ştrii militari şi subofi ţerii încadra ţi ca instructori în catedre sunt absolven ţi de institu ţii de înv ăţă mânt, cu studii superioare şi au o preg ătire temeinic ă în domeniul conducerii grupelor şi plutoanelor de geniu pentru îndeplinirea misiunilor.

Chiar dac ă sarcinile la nivelul microstructurii de instruire sunt complexe, timpul de rezolvare a acestora a sc ăzut foarte mult datorit ă mediului de lucru detensionat, comunic ării rapide şi permanente, atât pe vertical ă, cât şi pe orizontal ă, precum şi promov ării ini ţiativei în ceea ce prive şte modul de desf ăş urare a actului de instruire la nivelul instructorilor care încadreaz ă aceast ă component ă. Au fost stabilite reguli de cooperare între catedre, asfel încât anumite activit ăţ i mai complexe s ă fie rezolvate întrunit, prin rela ţionarea instructorilor în cadrul comisiilor didactice. Înc ă de la începtutul noului an de instruire s-au putut observa importante ini ţiative ale instructorilor pentru îmbun ătăţ irea condi ţiilor de lucru, prin REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 3 reamenajarea anumitor clase şi s ăli de specialitate, activit ăţ i care au fost sus ţinute de Baza de antrenament logistic ă didactic ă şi de structura de cazarmare a unit ăţ ii. O problem ă care aşteapt ă solu ţionare de foarte mult timp şi care devine pe zi ce trece mai stringent ă este baza material ă şi didactic ă de instruire învechit ă. În acest sens, au fost ini ţiate propuneri şi demersuri în vederea achizi ţion ării de echipamente şi materiale noi, pentru desf ăş urarea programelor de instruire în condi ţii cât mai apropiate de cele reale, astfel încât cursan ţii s ă fie interesa ţi şi s ă manifeste încredere în tehnica militar ă de geniu. Unul dintre cele mai importante obiective ale instructorului este motivarea cursan ţilor pentru dobândirea şi aprofundarea cuno ştin ţelor tactice şi de specialitate. Pentru aceasta trebuie s ă schimb ăm metodele de predare de tip expunere cu metode moderne interactive, prin rezolvarea situa ţiilor problem ă, crearea diferitelor scenarii şi antrenarea gândirii acestora în rezolvarea lor. Problemele de înv ăţ at predate la o şedin ţă trebuie direc ţionate pe obiectivele de instruire, iar bibliografia axat ă pe completarea cuno ştin ţelor dobândite la clas ă. Se impune utilizarea mijloacelor moderne de instruire, a aparaturii multimedia, schemelor, fotografiilor, filmelor sau anima ţiilor scurte, pentru a explica modul de ac ţiune a unei echipe/grupe sau modul de func ţionare şi utilizare a unui echipament. În ceea ce prive şte evaluarea cursan ţilor, este necesar să se stabileasc ă instrumente de evaluare care s ă reflecte competen ţele formate pentru toate disciplinele, în concordan ţă cu obiectivele din planurile de instruire. În baza cuno ştin ţelor acumulate şi particip ării active la şedin ţele de curs, ace ştia trebuie s ă în ţeleag ă cerin ţa şi s ă o duc ă la îndeplinire aplicând procedurile specifice. Fiecare comandant de subunitate trebuie s ă re ţin ă misiunea/sarcina pe care o prime şte şi, în baza preg ătirii, trebuie s ă-şi fac ă o planificare proprie a modului de îndeplinire şi s ă fie capabil de luarea deciziei. Toate aceste elemente combinate – reorganizarea catedrelor pe arii curiculare, încadrarea func ţiilor din cadrul catedrelor cu personal motivat şi cu experien ţă în desf ăş urarea procesului de instruire, conjunctura favorabil ă determinat ă de noile reglement ări privind înv ăţă mântul de formare continu ă – vor duce în final la cre şterea calit ăţ ii actului de instruire şi, implicit, a nivelului de preg ătire a absolven ţilor cursurilor desf ăş urate în cadrul Centrului.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 4 4 PUNCT DE REFERINŢĂ PENTRU EOD

? Locotenent Cornelia BĂDIN Foto: Eugen Mihai

Pentru trei s ăpt ămâni, Baza de Instruire pentru EOD din Râmnicu Vâlcea a fost punctul de referin ță în ceea ce prive ște instruc ția EOD și a reunit, în cadrul cursului Weapons Intelligence Team , 20 de militari din 10 state membre NATO.

Când îi vezi la treab ă, ai impresia, pentru o clip ă, c ă te ui ți la un film american despre militarii din Afganistan. Și dac ă eram oarecum obi șnuit ă cu echipa EOD și cu ce au de f ăcut, apari ția echipei de exploatare a incidentului a fost o noutate. Cu costume de protec ție și tot felul de echipamente, militarii adunau probe din locuri la care nici nu m-aș fi gândit. Situa ția tactic ă: o grup ă de infanterie debarcat ă ac ționeaz ă un dispozitiv exploziv improvizat. Are loc o explozie. Este chemat ă echipa EOD, care delimiteaz ă zona și se asigur ă că nu exist ă și alte asemenea dispozitive. Când sunt siguri c ă nu mai exist ă pericole, cheam ă echipa de exploatare, responsabil ă cu adunarea probelor care s ă ajute la g ăsirea celor care au fost responsabili de atac. Pân ă la finalul exerci țiului, aproape că ai impresia c ă situa ția este real ă, c ă te afli în teatrul de opera ții și c ă pericolul te pânde ște la orice pas. Abia când se iese din situa ție, parc ă ai curajul s ă calci lini știt pe p ământ. Pentru cei care se întreab ă de ce a fost Râmnicu Vâlcea, pentru trei s ăpt ămâni, capitala instruc ției C-IED, trebuie men ționat c ă Baza de Instruire din garnizoan ă are ca misiune formarea, preg ătirea și certificarea speciali știlor în domeniul controlului mecanismelor explozive. În momentul de fa ță , structura instruie ște personal atât din cadrul armatei române, cât și din cadrul structurilor specializate ale Sistemului Na țional de Securitate.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 5

Așadar, în perioada 19 februarie - 9 martie, a avut loc, în cadrul Bazei de Instruire pentru EOD, Weapons Intelligence Team Course , cursul de exploatare tactic ă și analiz ă tehnic ă a incidentelor cu dispozitive explozive improvizate. Acest curs a avut ca obiectiv antrenarea speciali știlor în domeniul C-IED (contracararea dispozitivelor explozive improvizate – DEI), în special în domeniul investig ării post- explozie a incidentelor de acest fel. Activitatea a fost deosebit de complex ă, având în vedere multitudinea disciplinelor de instruire: tactice, tehnice, criminalistice etc. Dup ă parcurgerea ședin țelor de preg ătire teoretic ă, s-a desf ășurat partea practic ă a cursului, prin punerea în valoare a cuno știn țelor teoretice și a deprinderilor practice, în cadrul unei exerci țiu ce simuleaz ă atacuri cu DEI. Cursul a fost organizat sub egida Centrului de Excelen ță NATO C-IED (C-IED CoE) din Spania. La acest curs au participat 20 de militari din 10 state membre NATO, inclusiv România, sau partenere ale C-IED CoE, care sunt instrui ți de un grup de 12 exper ți militari str ăini și români din șase state membre NATO sau partenere, cu experien ță în teatrele de opera ții Din mijlocul evenimentelor, comandantul Bazei de Instruire pentru EOD, locotenent-colonel C ătălin S ăracu, explic ă: În momentul de fa ță ne afl ăm în faza final ă a acestui curs, faz ă care reprezint ă exerci țiul practic cu material real și presupune crearea unui scenariu cât mai apropiat realit ății din teatrele de opera ții. Scenariul include cinci incidente cu dispozitive explozive improvizate. În cadrul acestui exerci țiu, cursan ții au trebuit s ă stabileasc ă detalii referitoare la aceste incidente, urmând ca rapoartele lor s ă fie înaintate și folosite pentru contracararea re țelelor insurgente care folosesc dispozitive explozive improvizate. Acesta este un curs de specializare, destinat militarilor care ac ționeaz ă în cadrul structurilor specializate de neutralizare și exploatare a incidentelor cu IED și a constat în p ărți teoretice și activit ăț i practice. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 6 6 În final, acest curs va face ca specialiștii s ă fie în m ăsur ă s ă identifice tipul de dispozitiv, cantitatea, amplasarea substan țelor explozibile și s ă preleve probele pentru a le trimite la laborator. Este lesne de în țeles utilitatea acestui curs: Astfel de incidente se întâmpl ă nu doar în teatrele de opera ții, sunt state europene care au fost vizate de astfel de atacuri, Marea Britanie, Fran ța, Spania, Belgia. A șadar, aceste atacuri reprezint ă o arm ă care poate fi folosit ă nu doar în teatrele de opera ții. Astfel de atacuri reprezint ă incidente executate la nivel tactic, dar care au influen țe la nivel strategic. România a fost aleas ă, al ături de alte trei state membre NATO, datorit ă experien ței militarilor tomâni în teatrele de opera ții, dar și datorit ă unei foarte bune colabor ări cu Centrul de Excelen ță NATO C-IED. La finalul cursului, concluziile nu au putut fi decât pozitive: Pe parcursul cursului am observat c ă procedurile noastre sunt similare și decurg din doctrina NATO, a șadar putem lucra împreun ă. Dup ă un start pu țin greoi, având în vedere c ă sunt militari str ăini din 12 state, cursan ții au început să discute și s ă schimbe experien țe. Putem spune acum, la finalul cursului, că ace șt cursan ți vor fi, cu siguran ță , speciali ști în domeniul contracar ării dispozitivelor explozive improvizate. Sper ăm c ă activit ăți de acest gen se vor repeta, căci, în acest domeniu, niciodat ă nu po ți spune c ă e ști suficient de bine preg ătit. Maiorul Gabriel Gomes, de la Centrul de Excelen ță NATO C-IED, se declar ă mul țumit în ceea ce prive ște interoperabilitatea militarilor: Acest curs este deosebit de important pentru statele membre NATO, deoarece încerc ăm s ă continu ăm s ă construim capabilit ățile de investigare a incidentelor cu dispozitive explozive improvizate, situa ții în care insurgen ții sau terori știi utilizeaz ă acest tip de arme. A fost o experien ță pl ăcut ă, în principal pentru c ă acest context interna țional ne permite s ă ne îmbog ăț im perspectivele, a șadar este necesar s ă trecem prin diferite moduri de a lucra și acesta este cel mai important lucru. Facem parte din NATO, trebuie s ă lucr ăm împreun ă, iar acest curs este o demonstra ție a faptului c ă putem conlucra. Cel mai important lucru este s ă încerc ăm s ă armoniz ăm modalit ățile de lucru. Avem bariere cauzate de limb ă, avem diferen țe de tip cultural, dar trebuie s ă ajungem la un numitor comun și s ă avem cele mai bune rezultate. Din acest motiv trebuie s ă ne armoniz ăm procedurile, ca s ă devenim din ce în ce mai eficien ți. Aceast ă activitate a avut o importan ță deosebit ă, nu doar prin prisma instruirii militarilor participan ți la curs și a cre șterii capabilit ăț ilor specifice domeniului, cât și prin faptul c ă a reprezentat o foarte bun ă oportunitate de a înv ăța din experien ța colegilor din armatele statelor participante la acest curs.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 7

A FI SAU A NU FI INTERNAŢIONAL

? Maior Angel-Cătălin FLOREA Foto: Plutonier major Laurenţiu Dinescu

Aş fi dorit s ă încep aceste rânduri scriind despre nevoia de afirmare, despre nevoile de dotare şi cooperare între atât de diferitele categorii de for ţe din Armata României. Dar evenimentele din perioada recent ă mi-au reconturat ideile, dându-mi răspunsurile la întreb ările pe care le aveam demult în minte. Mă refer aici la ceea ce a constituit o adev ărat ă premier ă, istoric ă a ş îndr ăzni să afirm, în ceea ce prive şte preg ătirea şi implicarea unitar ă a diferitelor structuri din for ţele terestre române cu Centrul de Excelen ță NATO pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate/ CIED CoE de la Madrid, care a organizat în perioada 19.02. – 09.03.2018, cursul (interna ţional) de exploatare tactic ă şi analiz ă tehnic ă a incidentelor cu dispozitive explozive improvizate (Weapon Intteligence Team/WIT Course). Spre mândria noastr ă, acest curs a fost g ăzduit de Baza de Instruire pentru EOD din cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea. Înc ă din faza incipient ă a demersurilor legate de organizarea şi desf ăş urarea acestui curs, am observat o real ă implicare a întregului personal cu responsabilit ăţ i. Practic, poligonul şi biroul au devenit un alt domiciliu pentru ace şti oameni, care nu mai aveau lini şte pân ă când nenum ăratele încerc ări experimentale cu material real, toate documentele legate de bunul mers al activit ăţ ilor, c ăpătau conturul şi finalitatea scontat ă. Vedeam în fiecare diminea ţă ochii acestor minuna ţi instructori militari din cadrul Bazei de Instruire pentru EOD, nuan ţând oboseal ă pigmentat ă cu zâmbetele de satisfacţie pentru înc ă o activitate premerg ătoare dus ă la îndeplinire, a şa cum este de dorit în procesul planific ării. Astfel, dup ă acest îndelung tumult, a sosit şi ziua începerii cursului, atât de minu ţios preg ătit. A şa cum era de a şteptat, la deschidere au participat, al ături REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 8 8 de reprezentan ţi ai e şaloanelor superioare, locotenent-colonel ing. Arinton Cristian-Gabriel - comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” şi locotenent-colonel ing. S ăracu C ătălin - comandantul Bazei de Instruire pentru EOD. Ace ştia au sus ţinut alocu ţiuni bine structurate care au avut ca scop, printre altele, eviden ţierea importan ţei acestui curs, atât din considerentele principiului „need to know”, cât şi din impactul pozitiv pe care îl are colaborarea militar ă interna ţional ă pe plan mondial. Atât instructorii militari din România, Spania, Portugalia, Suedia, Ungaria şi Olanda, cât şi cursan ţii din România, SUA, Norvegia, Suedia, Iordania, Belgia, Olanda, Estonia, Danemarca şi Elve ţia, au apreciat discursurile de deschidere, care au constituit un real punct de plecare în desf ăş urarea cursului WIT, fapt confirmat de implicarea profund ă în acumularea şi perfec ţionarea deprinderilor de lucru în echip ă, în medii ostile, concomitent cu rezolvarea sarcinilor uneori la temperaturi şi de -17 0 C. Fiecare zi începea cu un briefing în care se precizau detaliile misiunilor, se punea accentul pe spiritul de coeziune, aten ţia la detalii, culegerea şi conservarea probelor, diseminarea informa ţiilor ob ţinute în teren concomitent cu implementarea procedurilor proprii de ac ţiune reie şite din acestea. Puteai vedea în fiecare moment pe fe ţele cursan ţilor concentrarea absolut ă şi naturale ţea cazon ă a mi şcărilor. Cu siguran ţă , exceptând culorile uniformelor, nu puteai s ă identifici din ce na ţiune este fiecare membru din echipele WIT constituite aleatoriu. Atitudinea, comenzile, modul de operare, gesturile stricte, erau identice, fapt îmbucur ător având în vedere c ă toate na ţiunile prezente aici, se preg ătesc şi lupt ă pentru acela şi scop. Minu ţiozitatea însu şirii procedurilor de investigare a zonei, cercetarea autovehiculelor suspecte, prelevarea probelor criminalistice, analiza craterului şi a fragmentelor, interogarea tactic ă, rapoartele WIT şi modul de înaintare a acestora, ar ătau cât se poate de evident c ă to ţi cursan ţii manifestau seriozitate şi profesionalism în exersarea şi perfec ţionarea unor deprinderi formate. Multitudinea de elemente de noutate f ăceau ca atractivitatea s ă creasc ă exponen ţial. Momentele de „respiro” nu-şi aveau locul în parcurgerea etapelor de înv ăţ are şi exersare. Chiar şi pauzele stabilite prin program se dovedeau folositoare pentru continuarea dezbaterilor anterioare. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 9

Privind c ătre echipele pestri ţe ajunse la momentele bilan ţului unei munci titanice, sus ţinute şi pres ărat ă cu sui şuri şi coborâ şuri, nu se distingea vreun indiciu c ă toat ă aceast ă munc ă şi-a pus amprenta pe moralul lor. A şteptând cu oarecare încordare începutul fiec ărei misiuni, militarii î şi ajustau echipamentele cu meticulozitate şi mi şcări sigure. Periodic, puteai auzi câte un comentariu, uneori chiar amuzant, referitor la întâmpl ări prin care au trecut la acest curs WIT. Nimic nu d ădea impresia c ă este vorba de un scenariu fictiv. Cursan ţii ac ţionau de fiecare dat ă cu rapiditate şi precau ţie de parc ă erau în joc chiar vie ţile lor. Tr ăiau intens acele momente când erau nevoi ţi s ă culeag ă cu greu diferite fragmente, pentru a face exploatarea evenimentului DEI în situa ţia tactic ă creat ă în a şa fel de parc ă ar fi fost real ă. Cu mâini sigure îndep ărtau grijuliu zăpada ce camufla întreg ansamblul uciga ş dezintegrat. Privind, aveai senza ţia de gol în stomac. Te a şteptai parc ă s ă auzi înc ă o bubuitur ă chiar în locul în care se f ăcea culegerea fragmentelor rezultate din explozie. Am încercat s ă stau de vorb ă cu unul dintre instructori, în persoana lt.col. B ăcanu Ionel, instructor superior la Catedra Cursuri EOD şi EOR. - Ce p ărere ave ţi despre utilizarea DEI în viitor? - Răspunsul îl putem afla f ăcând o succint ă analiz ă, la nivel global, a ceea ce se întâmpl ă în teatrele de opera ţii din Afganistan, Siria, Irak, precum şi a altor zone unde se manifest ă forme ale r ăzboiului asimetric. DEI r ămân acele „weapons of choice” pentru cei care vor s ă ob ţin ă rezultate, uneori de nivel strategic, cu un puternic impact în rândul opiniei popula ţiei civile, exemplu cazul Spaniei, care dup ă atentatele din Madrid, a decis s ă nu mai participe cu for ţe în cadrul coali ţiei care a ac ţionat în Irak. Acest fapt reprezint ă o motiva ţie conving ătoare pentru a studia în continuare tacticile, tehnicile şi procedurile utilizate pentru amplasarea DEI şi dezvoltarea TTP proprii în timpul cel mai scurt timp. De asemenea, în ultima perioad ă am pus un accent foarte mare pe colaborarea interinstitu ţional ă, fiind con ştien ţi de faptul c ă o abordare concertat ă reprezint ă una din cheile succesului în lupta împotriva sistemului DEI. Am zâmbit, pl ăcut surprins de ambi ţia evident ă ce reie şea din scurta discu ţie. De fiecare dat ă, militarii din specialitatea EOD sunt peste în ălţimea a ştept ărilor, chiar dac ă aceste a ştept ări par a atinge deja perfec ţiunea. Trecând peste opinia general ă referitoare la activitatea desf ăş urat ă, îmi amintesc de replica unui militar jandarm din for ţele speciale de interven ţie, venit la instruire aici, la un curs de breaching : „A şa ceva am v ăzut doar în filme!” Concluzia este deci, una singură: structurile noastre sunt interoperabile, în ceea ce prive şte preg ătirea de specialitate, cu orice structur ă similar ă din cadrul Alian ţei Nord-Atlantice.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 10 10 „SABER GUARDIAN 17” - ÎNTRE APE ŞI PĂMÂNT

? Maior Mihai HIŞU 1

Exerci ţiul „SABER GUARDIAN 17” a fost un exerci ţiu multina ţional, planificat de USAREUR, ce s-a desf ăş urat în perioada 8 iulie – 22 iulie 2017 în România, Ungaria şi Bulgaria, având ca scop promovarea stabilit ăţ ii şi securit ăţ ii în regiunea M ării Negre, înt ărirea parteneriatului şi a încrederii reciproce între USAREUR, for ţele armate ale României, Bulgariei, Ungariei şi cele ale na ţiunilor partenere. Exerci ţiile „DANUBIUS 17” şi „IELMILU 17.2” au făcut parte din programul de 21 de exerci ţii na ţionale integrate şi asociate exerci ţiului „SABER GUARDIAN 17”. Participarea Batalionului 136 Geniu la exerci ţiul Saber Guardian 17 a fost axat ă pe urm ătoarele activit ăţ i: 1. Amenajarea infrastructurii zonei de desf ăş urare a exerci ţiului în zona localit ăţ ii Râureni, premerg ător desf ăş ur ării exerci ţiului; 2. Conducerea for ţelor na ţionale de geniu integrate în structura multina ţional ă de geniu care a participat la acţiunea de for ţare a râului Olt; 3. Antrenarea personalului din IELMILU în planificarea şi executarea sarcinilor de geniu. Sarcinile cheie pentru Batalionul 136 Geniu au fost dislocarea structurilor subordonate din localitatea de dispunere la pace în raionul de îndeplinire a misiunii (Râureni), amenajarea genistic ă a raioanelor de dispunere a structurilor subordonate şi a raioanelor de desf ăş urarea a exerci ţiului „SABER GUARDIAN 17”, amenajarea genistic ă a sectoarelor de for ţare a râului Olt, asigurarea echipamentelor şi operatorilor pentru for ţele de realizare a capului de pod, amenajarea şi deservirea unui punct de trecere peste râul Olt, pe pod de pontoane cu trei benzi de circula ţie şi cu o for ţă total ă de suport de 80 t. În acest sens, Batalionul 136 Geniu a fost sprijinit, în baza ordinului eşalonului superior, de c ătre Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap ărare CBRN „Panait Donici” şi de for ţe şi mijloace din cadrul Batalionului 52 Geniu Satu Mare. În vederea procur ării datelor relevante din punct de vedere genistic privind concep ţia exerci ţiului, ofi ţeri de geniu din cadrul Batalionului 136 Geniu au executat o recunoa ştere, în data de 25 mai 2017, în raionul Râureni, pentru a stabili volumul de lucr ări ce a trebuit s ă fie executat pentru asigurarea mobilit ăţ ii for ţelor proprii. Dup ă cum era de a şteptat, fiecare cercetare presupune o nou ă provocare, destul de mare de data aceasta. Misiunea consta în realizarea unui punct de trecere prin vad pentru tehnica participant ă la exerci ţiu, canalul deversor al Râului Olt, cu o l ăţ ime de 75 metri şi adâncime variabil ă de la 0,5 la 1,8 metri ce prezenta pe fundul albiei blocuri imense de piatr ă şi mâl pe toat ă suprafa ţa albiei.

1 Fotografiile din articol sunt realizate de maior Mihai Hi şu. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 11

Solu ţia adoptat ă în urma recunoa şterilor a fost construc ţia unui dig artificial din piatr ă spart ă de sort mare (80-160 mm), utilizabil ca punct de trecere pentru subunit ăţ ile de manevr ă, construit în a şa manier ă încât s ă se comporte ca un pod, nu ca baraj, sortul de piatr ă permi ţându-i apei s ă treac ă f ără a modifica structura şi destina ţia acestuia. A fost o sarcin ă epuizant ă atât pentru tehnic ă, cât şi pentru militarii geni şti. Timp de o săpt ămân ă, sub soarele torid al Vâlcii, subunitatea de drumuri a Batalionului 136 Geniu a dragat albia bra ţului secundar al Oltului, de mâl şi bolovani, cu ajutorul excavatorului S1203 condus de mecanicul conductor cap.III Pa şcu Cristian, pe o l ăţ ime de 20 de metri, creând adev ărate insule de n ămol, care ar fi fost invidiate pân ă şi de turi ştii de la Ocnele Mari. Lucrând în echip ă s-a trecut la construc ţia „podului” prin aşternerea succesiv ă a pietrei sparte de sort mare, asigurat ă la fa ţa locului de c ătre un contractor civil, cu ajutorul mecanicului conductor pe multifunc ţionalul terasier, cap.III Bendea Petru. Sarcin ă deosebit ă pentru domul caporal, a c ărui zon ă de manevr ă era strict limitată, „cro şetând asemeni unei bunici iscusite” podul de piatr ă cu l ăţ imea de 10 metri printre colo şii de 60 de tone înc ărca ţi cu piatr ă. Fine ţea şi pata de culoare a acestei lucr ări a fost dat ă de autogrederistul cap. III Stan Ioan. Abia dup ă o s ăpt ămân ă, subunitatea de ma şini drumuri a reu şit s ă treac ă pe malul stâng, acolo unde avea de înfruntat o nou ă provocare. Accesul de la vad la drumul de balastier ă era blocat de o zon ă inundabil ă, un lac natural care s-a format în timp datorit ă precipita ţiilor si devers ărilor râului Olt peste albia minor ă.

Timp de trei zile s-au s ăpat canale pentru a degaja volumul enorm de ap ă în râul Olt şi realizarea unui drum cu dublu fir de cicula ţie prin l ărgirea la limita maxim admisibil ă a platformei acestuia în funcţie de teren. Totodat ă, s-au realizat drenuri

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 12 12 transversale din 10 în 10 metri, din cauza faptului c ă era o zon ă inundabil ă, nivelul platformei drumului a fost ridicat cu 60 de cm peste cele dou ă lacuri învecinate. A 11-a zi, din nou canicular ă, a reprezentat momentul de început al unui nou proiect, legarea zonei de acces prin vad la cele trei puncte de trecere peste cursul de ap ă. A fost nevoie de construc ţia unui sector de drum de un kilometru, cu l ăţ imea de 9 metri pentru a putea asigura intensitatea de circula ţie estimat ă. Maior Hi şu Mihai, comandantul subunit ăţ ii de geniu, în urma măsur ătorilor, a decis s ă dezvolte platforma drumului în locurile restric ţionate de v ăile adânci prin adaos a zeci de bascule de bolovani şi p ământ transportat din albia râului Olt. A fost o sarcin ă relativ u şoar ă raportat ă la capabilit ăţ ile plutonului drumuri, un drum în profil s-au folosit 1440 m3 piatr ă din calcar de sort 80 - 160 mm, 720 m3 de piatr ă din calcar de sort 40 - 80 mm şi 360 m3 de piatr ă din calcar de sort 0 - 40 mm. Finalizarea acestei lucr ări a fost realizat ă prin compactarea pietrei cu ruloul compactor RC 8-14. În paralel cu aceast ă lucrare, s-au executat rampele de acces la cursul de ap ă pentru subunit ăţ ile care au primit misiunea de a executa punctele de trecere în cadrul exerci ţiului. În baza cerin ţelor comandan ţilor subunit ăţ ilor de poduri americane, olandeze, germane şi române, au fost realizate 6 rampe de acces cu lăţ imea de 12 metri, cu panta de maxim 15% consolidate cu sorturi de piatr ă mare 40 cm, mijlocie 20 cm şi mic ă de 10 cm. Ultima misiune a subunit ăţ ii de drumuri a fost amenajarea c ăilor de acces de pe malul drept, amenajându-se un sector de drum de 1200 metri, între şoseaua na ţional ă şi zona de for ţare a râului Olt. Totodat ă, s-a amenajat o platform ă pe toat ă suprafa ţa punctelor de trecere pentru a asigura libertatea de ac ţiune ale subunit ăţ ilor de poduri în construc ţia acestora. Nu a fost o sarcin ă deloc u şoar ă datorit ă condi ţiilor meteo şi a antrenamentelor întrunite pe timpul zilei. Deseori se întâmpla ca zecile de autobasculantele, care REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 13 asigurau transportul pietre în zona de construc ţie s ă r ămân ă împotmolite, dar într-un final erau tractate în afara ariei exerci ţiului de c ătre autospecialele militare destinate în acest sens. Capabilit ăţ ile plutonului drumuri au fost apreciate de c ătre reprezentan ţii IEL MILU (Multinational Integrated Logistic Unit on Infrastructure Engineering for Logistic) din Croa ţia, Bulgaria, Georgia şi România, care au participat la un exerci ţiu tactic tip MAPEX în perioada 11-16.07.2017, având o tematic ă similar celei din cadrul exerci ţiului Saber Guardian 17. „SABER GUARDIAN 17” a fost exerci ţiul care a demonstrat înc ă o dat ă c ă militarii români se pot integra şi ac ţiona al ături de partenerii alian ţei pentru asigurarea sprijinului de geniu. De-a lungul aplica ţiei, s-a remarcat un moment inedit şi unic: executarea a trei puncte de trecere peste cursul de ap ă, pe o lungime de 300 m, cu o for ţă total ă de suport de peste 300 t şi cu un flux ridicat de afluire a tehnicii. Mai mult de atât, toate aceste trei puncte de trecere s-au executat pe timp de noapte, f ără a se folosi lumina artificial ă a tehnicii. În spatele acestei reu şite stau eforturile geni ştilor români, americani, olandezi şi germani care au conlucrat perfect pentru reu şita misiunii. Cei peste 80 de militari ai Batalionului 136 Geniu Apulum, împreun ă cu cei ai Batalionul 52 Geniu Tisa au reu şit un lucru inedit prin închiderea podului de pontoane pe timp de noapte, lucru care dup ă spusele celor mai experimenta ţi pontonieri, nu s-a mai realizat dup ă anii 1990. În prima faz ă a exerci ţiului, dup ă executarea recunoa şterilor şi cercetarea cursului de ap ă a urmat dislocarea unui întreg parc de pontoane din localitatea Alba Iulia în localitatea Râmnicu Vâlcea/ Râureni, prin executarea de drumuri successive între cele dou ă garnizoane. Au urmat antrenamentele pe timp de zi, iar apoi cele pe timp de noapte, antrenamente care au constituit baza de plecare pentru exerci ţiul întrunit cu forţe. Atât militarii albaiulieni, cât şi cei s ătm ărteni au primit cu mare entuziasm provocarea de a închide un pod de pontoane în barem de zi, îns ă pe timp de noapte. La primul antrenament nocturn, luna a fost prietenul nostru, îns ă, pentru a duce provocarea la extreme, au urmate alte 2 antrenamente pe timp de noapte unde, inclusiv lumina de la frânele autocamioanelor a fost demontat ă, pentru a reduce la zero amprenta în spectrul infraro şu a ac ţiunilor desf ăş urate de subunitatea de pontonieri. Urmare a şedinţelor de planificare desf ăş urate întrunit cu geni ştii apar ţinând celor patru na ţiuni, s-a stabilit pentru for ţele române baremul de realizare a podului pe timp de noapte: o or ă, cu materialul la ap ă. Mult ar zice unii, pu ţin ar zice al ţii, îns ă dac ă acest barem nu era îndeplinit, tot exerci ţiul urma s ă fie decalat exact cu timpul de întârziere pentru REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 14 14 închiderea podului, lucru ce ar fi dus la crearea unui mare ambuteiaj în ora ş, datorit ă coloanei de ma șini apar ţinând Regimentului 2 Cavalerie sta ţionate pe un bulevard principal al ora şului. Iar cum stabilirea clar ă a func ţiunilor şi antrenamentul sunt cheia succesului, subunitatea de pontonierie a reu şit închiderea podului, în cadrul exerci ţiului, în 45 de minute, lucru apreciat în special de partenerul german, care executa un alt tip de pod, la 100 m în aval de militarii români. La ultimul antrenament nocturn, înaintea exerci ţiului final, podul geni ştilor români a fost testat la maxim: a fost singurul pod închis pe timpul nop ţii, din cele trei (român, german şi american-olandez) stabilit pentru trimiterea trupelor la contactul cu inamicul, celelalte dou ă poduri fiind planificate a fi construite pe timpul celei de-a doua secven ţe a exerci ţiului. Pentru a trece toate coloanele de autovehicule, s-au instalat serviciile la punctul de trecere, întreaga activitate de închidere şi dirijare a traficului fiind coordonat ă de comandantul de companie, lt. Marcu Daniel. A urmat cea de-a doua secven ţă , cu participarea Brig ăzii 18 MP şi a Brig ăzii Multina ţionale, care s-a dovedit a fi mai u şor decât am preconizat: imediat dup ă închiderea podului şi testarea lui, punctual de trecere a fost „lovit şi distrus de artileria inamic ă”, devenind neoperativ. Militarii români dovediser ă cu o sear ă înainte de ce sunt în stare, astfel c ă scenariul a fost actualizat de Observatorul-Controlor din cadrul Joint Multinational Readiness Center pentru a oferit ocazia şi militarilor germani, americani şi olandezi s ă-şi demonstreze capabilit ăţ ile. Acest moment tactic a constituit prilejul de a observa îndeaproape tehnicile şi procedurile partenerilor, realizarea punctelor de trecere cu tehnic ă de genera ţie nou ă şi cu un grad ridicat de manevrabilitate. În final, raport ăm c ă misiunile ordonate de Brigada 10 Geniu au fost îndeplinite în totalitate, cu succes, exerci ţiul reprezentând un real reper pentru pontonierii albaiulieni şi s ătm ăreni în executarea punctelor de trecere pe timp de noapte, experien ţa acumulat ă de-a lungul exerci ţiului urmând a fi valorificat ă pe timpul execut ării activităţ ilor similar urm ătoare.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 15

PREGĂTIRE PENTRU MISIUNE ÎN POLIGONUL CINCU

? Plutonier adjutant Nicolae BÎGIOI

„Instruie şte-te a şa cum vei lupta” este motto-ul dup ă care militarii Batalionului 30 Vân ători de Munte au executat secven ţe tactice în cadrul exerci ţiului de preg ătire a misiunii MRE – Mission Rehearsal Exercise. Exerci ţiul denumit Vulturii Carpa ţilor 18.01 , care s-a desf ăş urat între 12 şi 20 ianuarie 2018, a avut ca scop evaluarea stadiului de preg ătire pentru participarea, începând cu luna februarie 2018, la misiunea Resolute Suport din Afganistan, unde vor desf ăş ura misiuni specifice de asigurare a protec ţiei for ţei în zona de ap ărare terestr ă apropiat ă Bazei Aeriene Militare Kandahar, în scopul sprijinirii TAAC South (Train, Advise and Assist Command South), precum şi misiuni de instruire consiliere şi asisten ţă a For ţelor Na ţionale Afgane. Cu aceast ă ocazie, Grupul 1 EOD a contribuit la desf ăş urarea exerci ţiului tactic prin nominalizarea a dou ă echipe EOD şi a unei echipe EODD care au oferit sprijinul de specialitate pentru rezolvarea incidentelor create în cadrul exerci ţiului. Exerci ţiul, structurat pe dou ă etape, a avut un caracter practic-aplicativ, iar echipele EOD au contribuit şi ele la succesul evenimentului. Vân ătorii de Munte au executat misiuni specifice teatrului de opera ţii din Afganistan, respectiv misiuni de patrulare în zona de responsabilitate, puncte de control trafic fixe şi mobile, asigurarea securit ăţ ii obiectivelor militare, escorte convoi, misiuni de sprijin al popula ţiei locale. Echipele EOD se g ăseau în for ţele de interven ţie rapid ă – QRF (Quick Reaction Force), fiind în m ăsur ă s ă intervin ă în cel mai scurt timp pentru neutralizarea incidentelor raportate de for ţele aflate în teren. În cadrul acestor activit ăţ i, speciali ştii EOD au executat misiuni de localizare, marcare, identificare, neutralizare/punere în stare sigur ă şi distrugere a muni ţiilor conven ţionale, dispozitivelor explozive improvizate, pentru îndeplinirea misiunilor REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 16 16 având la dispozi ţie tehnica şi echipamentele aferente, respectiv o autospecial ă de interven ţie EOD – MRAP Cougar, complet echipat ă. Cele dou ă echipe EOD au fost coordonate prin radio din Centrul Tactic de Opera ţii de c ătre conducerea Batalionului, executând misiuni specifice EOD cu o dificultate foarte apropiat ă de realitatea Teatrului de Opera ţii Afganistan. Echipa EODD, compus ă din doi speciali şti şi doi câini special dresa ţi în detectarea substan ţelor explozive, Becks şi Nero, au executat misiuni de control vehicule în cadrul punctelor de control fixe şi mobile. Condi ţiile specifice lunii ianuarie şi-au spus cuvântul ad ăugând un plus de dificultate misiunilor în care au fost angrenate echipele EOD, care în condi ţii de lapovi ţă şi ninsoare au executat la standarde excep ţionale misiunile încredin ţate în cadrul exerci ţiului. Desf ăş urarea ac ţiunilor în relief mediu fr ământat cu v ăi largi şi rampe abrupte la care s-a ad ăugat dificultatea terenului, uneori foarte moale şi umed, iar alteori înz ăpezit, şi-au pus amprenta asupra militarilor, solicitând la maxim atât personalul EOD, cât şi tehnica şi echipamentele din dotare. La final, Comanda Batalionului 30 Vân ători de Munte „Vulturii Carpa ţilor” a ţinut s ă aprecieze efortul militarilor din cadrul echipelor EOD care au fost angrenate în desf ăş urarea exerci ţiului.

Le ur ăm Vulturilor Carpa ţilor misiune u şoar ă şi s ă raporteze peste 6 luni, sănăto şi, „Misiune Îndeplinit ă!”

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 17

INTEGRAREA SUBUNITĂŢILOR DE GENIU PE TIMPUL EXERCIŢIILOR MULTINAŢIONALE

? Sublocotenent Robert RĂCHITEANU

Răsfoind paginile revistei ENGINEERS 1, mă opresc la articolul intitulat ,, Integrating Allied Engineers into a Brigade Engineer Battalion ”. În acesta, cpt. Jeffrey R. Richard – observator-controlor în domeniul geniului, prezint ă activitatea structurilor de geniu pe timpul exerci țiului Combined Resolve IV , desf ășurat la sediul Joint Multinational Readiness Center (JMRC) Hohenfels/Germania când, în cadrul Batalionului Geniu (US BEB) a fost integrat un Pluton Geniu (ROU ENG PLT)/ Compania 163 Geniu Luptă/ Brigada 15 Mecanizat ă „Podu Înalt”. Ofi țerul constat ă c ă principalele provoc ări și lec ții identificate/înv ățate în integrarea subunit ăților de geniu aliate au fost: • cunoa şterea capabilit ăților și a limit ărilor subunit ăț ilor; • familiarizarea cu doctrina și acordurile NATO de standardizare (STANAG) în domeniul geniului; • politicile și limit ările na ționale privind amenajarea genistic ă a terenului; • limit ările na ționale privind utilizarea minelor.

Foto:Pl. Ge./Cp. 163 Ge. L. pe timpul ceremonialului de începere a exerci ţiului

1 ENGINEERS , The Professional Bulletin of Army Engineers, p.32-35, editat ă de U.S. Army Engineer School, JANUARY- APRIL 2016 REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 18 18 În țelegerea capabilit ăților și a limit ărilor subunit ăț ilor . Integrarea corespunz ătoare a subunit ăților de geniu în cadrul BEB presupune ca statul major al batalionului și of țerul responsabil cu geniul din cadrul brig ăzii s ă le în țeleag ă capabilit ățile și limit ările. Cel mai bun mod de a ob ține acest lucru este desf ăș urarea unui briefing de cunoa ștere a ştatului de organizare, de cunoa ștere reciproc ă a capabilit ăților și de clarificare a rela țiilor de sprijin. Totodat ă, briefingul devine o oportunitate de dezvoltare a încrederii reciproce. Identificarea eronat ă a capabilit ăților și limit ărilor poate conduce la rezultatul opus celui a șteptat: integrarea par țial ă a structurilor și nesincronizarea activit ăților. La o prim ă vedere, înt ărirea BEB cu ROU ENG PLT/ Compania 163 Geniu Lupt ă, ar fi determinat o cre ștere a capabilit ăț ilor privind mobilitatea, contramobilitatea și sprijinul de geniu general 2. Deși înaintea briefingului, comandamentul BEB a considerat c ă poate utiliza subunitatea româneasc ă pentru misiuni de executare/ înl ăturare a obstacolelor sau alte misiuni similare unui pluton de geniu american, capabilit ățile ( n.a .: 3 grupe de cercetare de geniu îmbarcate pe transportoare blindate de geniu) prezentate de comandantul de pluton au demonstrat c ă principala misiune este cea de cercetare a obstacolelor advesarului, alte misiuni putând fi executate doar cu limit ări. Familiarizarea cu doctrina și acordurile NATO de standardizare (STANAGs) în domeniul geniului. Una dintre lec țiile înv ăț ate pe timpul execut ării exerci țiilor de către diverse brig ăzi multina ționale la sediul JMRC este faptul c ă personalul din compunerea BEB trebuie s ă fie familiarizat cu doctrina și acordurile NATO de standardizare (STANAG) în domeniul geniului, pentru a fi în m ăsur ă s ă integreze, coordoneze și sincronizeze ac țiunile mai eficient. Cunoa șterea acordurilor NATO, precum STANAG 2036 3 și STANAG 2989 4 este necesar ă pentru utilizarea unui limbaj comun de operare. Din p ăcate, multe dintre subunit ățile de geniu aliate participante la exerci ții multina ționale utilizeaz ă tehnici, tactici și proceduri (TTPs) proprii și nu sunt familiarizate cu procedurile NATO, lucru ce determin ă apari ția confuziei între alia ți. Mai important, neutilizarea procedurilor NATO de raportare creeaz ă o imagine neclar ă a spa țiului de operare și este un factor important care contribuie la incidentele de tip fratricid. Limit ările na ționale privind utilizarea minelor. Fiecare țar ă reprezentat ă într- o brigadă multina țional ă are propria politic ă și propriile limit ări privind câmpurile de mine. Spre exemplu, multe state membre NATO au semnat acordul de neutilizare a minelor antipersonal 5, iar o parte dintre acestea continu ă s ă utilizeze minele antitanc. Astfel, în cadrul regulilor de angajare stabilite pentru opera ții, comandantul brig ăzii trebuie s ă ia în considerare dac ă aceste restric ții na ționale permit subordona ților s ă ia în primire/ predea obstacole explozive.

2 F.T./G.-6.1, Manualul pentru lupt ă al companiei geniu lupt ă, Bucure şti, edi ţie 2009; 3 STANAG 2036, Ed.6, „Land Mine Laying, Marking, Recording and Reports Procedures ”, 27.01.2005; 4 STANAG 2989, „Transfer of Barriers ”, 31.01.1985; 5 Convention on the Prohibition of the Use, Stockpiling, Production and Transfer of Anti-Personnel Mines and on their Destruction , https://traties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XXVI5&chapter=26&lang=en , accesat la data de 06.01.2018. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 19

Foto:Pl. Ge./Cp. 163 Ge. L. dup ă executarea misiunii de evacuare a r ăni ţilor

Stabilirea unei comunic ări eficiente. Pe lâng ă provoc ările legate de diferen ța cultural ă, de limb ă, echipamente și sisteme de comand ă, utilizarea de acronime (sau alte comenzi scurte, specifice) de c ătre geni știi americani îngreuneaz ă comunicarea cu alia ții. Cele mai bune practici identificate pentru diminuarea acestor neajunsuri includ: • evitarea utiliz ării de acronime pe timpul briefing-urilor și a transmisiilor radio; • utilizarea graficelor analogice opera ționale și a h ărților cu obstacole pentru a compensa diferen ța sistemelor de comand ă; • asigurarea de ofi țeri de leg ătur ă între subunit ățile din ță ri diferite, care s ă fie integra ți în ritmul de lupt ă și care s ă participe la briefing-uri; • planificarea colaborativ ă și emiterea de ordine de avertizare (WARNOs); • repeti ții detaliate ale misiunii și discu ții premerg ătoare briefing-urilor.

BIBLIOGRAFIE: 1. ENGINEERS, The Professional Bulletin of Army Engineers, editată de U.S. Army Engineer School, JANUARY-APRIL 2016; 2. F.T./G.-6.1, Manualul pentru lupt ă al companiei geniu lupt ă, Bucure şti, edi ţie 2009; 3. STANAG 2036, Ed.6, Land Mine Laying, Marking, Recording and Reports Procedures , 27.01.2005; 4. STANAG 2989, Transfer of Barriers ”, 31.01.1985; 5. Convention on the Prohibition of the Use, Stockpiling, Production and Transfer of Anti Personnel Mines and on their Destruction ”, https://traties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XXVI- 5&chapter=26&lang=en, accesat la data de 06.01.2017

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 20 20 BATALIONUL 96 GENIU Performanţă şi interoperabilitate (2017-2018)

???Locotenent-colonel Cristian CÎRJĂU

Anul 2017 a fost, pentru Batalionul 96 Geniu, un an cu o multitudine de activit ăţ i importante care s-au desf ăş urat atât în poligoanele de instruc ţie, în cazarm ă, cât şi în diferite loca ţii de pe teritoriul na ţional. Acestea au constat în participarea la: actvit ăţ i de instruire (în Poligonul C ăţ elu - Ilfov, Poligonul Cincu, în raioanele Bra şov, Bordu şani); activit ăţ i de desz ăpezire în garnizoana Bucure şti; executarea a zeci de transporturi de tehnic ă BAT, auto, geniu, cu autotractoarele cu trailer şi cu autotranscontainerele din dotare; organizarea , împreun ă cu personalul din cadrul Grupului 2 EOD şi al Statului Major al For ţelor Terestre, a Cupei presei la tir în Poligonul C ăţ elu, cu ocazia Zilei For ţelor Terestre; executarea diferitelor lucr ări de amenajare a caz ărmii batalionului ; amenajarea pistei Ghencea în vederea desf ăş ur ării antrenamentelor deta şamentelor participante la parada organizat ă cu ocazia Zilei României. Nu omitem nici organizarea zilei batalionului , celebrat ă la 1 august 2017, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiin ţarea acestuia. Înc ă de la începutul anului, datorit ă condi ţiilor meteo total nefavorabile, batalionul a participat la activit ăţ i de desz ăpezire în sprijinul popula ţiei civile, în garnizoana Bucure şti (unde s-a depus un strat de z ăpad ă de circa 40 cm), la solicitarea

autorit ăţ ilor locale. De asemenea, ca urmare a ordinelor e şaloanelor superioare, militari din cadrul batalionului au executat misiuni de transport ale unor categorii de tehnic ă pe şenile (ATS) cu autotractoarele cu trailer din dotare, din garnizoana Buz ău în garnizoana Medgidia şi din garnizoana Caracal în garnizoana Topraisar, necesare evacu ării popula ţiei civile din zonele calamitate. La scurt timp, a început executarea unor lucr ări de amenajare în cazarma batalionului, efectuate în mod special pentru asigurarea unor spa ţii de cazare, parcarea tehnicii şi asigurarea hranei pentru militarii str ăini participan ţi la exerci ţiul Noble Jump 17, lucr ări care, ulterior, au REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 21 continuat pân ă la începutul lunii noiembrie 2017, cu scopul de a îmbun ătăţ i şi a le spori confortul, precum şi pentru a le pune la dispozi ţia militarilor care au participat la parada organizat ă cu ocazia Zilei României. Toate aceste lucr ări au fost executate în mod special cu for ţe proprii, în cadrul instruc ţiei de specialitate a structurilor de construc ţii şi amenaj ări şi, de asemenea, a structurii de cazarmare, dar şi în antrepriz ă, cu firme contractate de către Centrul de Cartiruire Trupe la care suntem aronda ţi. La aceast ă dat ă, Batalionul 96 Geniu poate asigura, concomitent, cazarea şi hr ănirea pentru 250 de militari, cât şi parcarea tehnicii acestora. În ceea ce prive şte activit ăţ ile de instruire, accentul s-a pus pe instruirea de comandament, dar şi pe instruirea for ţelor, atât prin activit ăţ i de instruire teoretic ă, cât şi practic ă. Pentru militarii din cadrul statului major, cât şi grupa de comand ă, principalele obiective de instruire stabilite au fost: perfec ţionarea deprinderilor necesare desf ăş ur ării în bune condi ţii a procesului de planificare opera ţional ă - prin participarea la diferite exerci ţii de stat major planificate şi desf ăş urate pe tot parcursul anului - şi întocmirea corespunz ătoare a documentelor specifice de conducere, informare şi ajut ătoare . Pentru militarii din cadrul subunit ăţ ilor, prin obiectivele stabilite s-a urm ărit perfec ţionarea deprinderilor acestora în executarea sarcinilor specifice sprijinului de geniu (lucrul cu tehnica de geniu din dotare: buldozere, autogredere, multifunc ţionale terasiere etc., lucrul cu mijloacele şi echipamentele specifice instruc ţiei de drumuri, pionieri, cercetare de geniu etc.), instruirea şi evaluarea for ţelor în Poligonul Căţ elu-Ilfov – prin FTX-uri, şedin ţe de distrugeri, de instruc ţia tragerii cu armamentul de infanterie, instruc ţie de drumuri etc., precum şi exerci ţii întrunite cu militarii din cadrul Grupului 2 EOD.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 22 22 În perioada aprilie-septembrie 2017, militari din cadrul Batalionului 96 Geniu au executat activit ăţ i de instruire în Poligonul Cincu, în cadrul exerciţiului Resolute Castle 17 , exerci ţiu condus de c ătre Brigada 10 Geniu. La acest exerci ţiu, militarii s-au instruit în comun cu militarii americani disloca ţi în poligon, pentru executarea lucr ărilor de drumuri şi amenajarea unor platforme cu întrebuin ţă ri diferite. De asemenea, atât militari din cadrul batalionului, cât şi militari din cadrul Brig ăzii 10 Geniu au executat o serie de lucr ări genistice necesare desf ăş ur ării în bune condi ţii a exerci ţiului Saber Guardian 17 . La acest ultim exerci ţiu, batalionul a participat şi cu personal de stat major în punctele de comand ă ale Diviziei 2 Infanterie „Getica”, dislocate la Cincu şi Bordu şani. Anul 2018 va fi un an plin de provoc ări pentru militarii Batalionului 96 Geniu. Şi în acest an, acelea şi sarcini specifice în sprijinul unit ăţ ilor din cadrul For ţelor Terestre vor fi efectuate de c ătre militarii acestui batalion. De asemenea, vor participa la exerci ţii de instruire în comun cu alte unit ăţ i, dar provocarea cea mai mare este opera ţionalizarea structurilor proprii. O companie de geniu sprijin general - care va fi în m ăsur ă s ă execute o gam ă larg ă de sarcini de sprijin de geniu, dintre care putem enumera: construcţia sau repararea podurilor militare, construc ţia unor drumuri noi sau repararea celor existente, amenajarea de platforme cu întrebuin ţă ri diferite, construc ţii uşoare, asigurare cu ap ă, aprovizionare cu energie electric ă, prelucrare lemn, cercetare de geniu etc. În anul 2019 va continua modernizarea şi dotarea subunit ăţ ilor cu tehnic ă de ultim ă genera ţie, pentru a fi în m ăsur ă s ă execute toat ă gama de misiuni de geniu, atât pe teritoriul na ţional, cât şi în teatrele de opera ţii.

BIBLIOGRAFIE: 1. Observatorul militar , nr. 6 (1.392), 8 - 14 februarie 2017; 2. Curierul armatei , nr. 17 (456), 15 septembrie 2017; 3. Observatorul militar , nr. 29 (1.415), 19 - 25 iulie 2017; 4. Observatorul militar , nr. 41 (1.427), 11 - 17 octombrie 2017.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 23

COMPANIA 1 GENIU SPRIJIN GENERAL DIN CADRUL BATALIONULUI 52 GENIU „TISA ”

? Locotenent Vlad MARINCAŞ

Misiunea Companiei 1 Geniu Sprijin General , în cadrul Batalionului 52 Geniu „TISA”, este asigurarea sprijinul de geniu prin executarea sarcinilor specifice în domeniile mobilit ăţ ii, contramobilit ăţ ii, men ţinerii capacit ăţ ii opera ţionale şi sprijinului de geniu general în desf ăş urarea opera ţiilor militare, precum şi participarea cu for ţe în sprijinul autorit ăţ ilor publice locale şi centrale în situa ţii de urgen ţă . În structura Companiei 1 Geniu Sprijin General se reg ăsesc urm ătoarele plutoane: • Plutonul Construc ţii şi Amenaj ări • Plutonul Drumuri • Plutonul Platforme • Plutonul Pionieri • Plutonul Sprijin Plutonul Construc ţii şi Amenaj ări execut ă activit ăţ i de specialitate în cadrul instruirii prin practicare. De asemenea, Plutonul Construc ţii şi Amenaj ări a participat la exerci ţiul multina ţional Resolute Castle, pe teritoriul na ţional, având ca misiune construirea unor platforme de antrenament pentru diferite specialit ăţ i militare şi cl ădiri cu destina ţii speciale sau administrative. Exerci ţiul a avut ca scop cre şterea nivelului de preg ătire al militarilor geni şti, executarea activit ăţ ilor în comun cu militarii din ţă ri membre NATO şi îmbun ătăţ irea infrastructurii pentru instruc ţie a Centrului de Instruire pentru Lupt ă al For ţelor Terestre (CIL-FT) „Getica”.

Foto. Geni ştii Batalionului 52 Geniu, al ături de geni ştii americani, la construc ţia platformelor de antrenament

Plutonul Drumuri a participat la exerci ţiul Blonde Avalanche, având ca misiune executarea c ăilor de acces şi a rampelor de acces, pentru construirea unui pod de pontoane şi a unui pod jos metalic, pe râul Some ş. De asemenea, în cadrul acestui exerci ţiu, Plutonul Drumuri a avut misiunea de a interveni la consolidarea digului. În cadrul exerci ţiului Resolute Castle, Plutonul Drumuri a asigurat atât militari specializa ţi în construc ţia drumurilor militare, cât şi mecanici conductori pe utilajele de geniu. Militarii Plutonului Drumuri au cooperat în condi ţii foarte bune cu cei americani, cu to ţii dând dovad ă de seriozitate şi profesionalism, fapt pentru care misiunea a fost îndeplinit ă la timp şi f ără incidente.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 24 24 Pe parcursul exerci ţiului, mecanicii conductori de pe utilajele de geniu ai Plutonului Drumuri au desf ăş urat anumite activit ăţ i specifice construirii unui drum militar.

Foto. Înc ărc ătorul frontal WOLLA utilizat la transportul p ământului

În perioada 2016-2017, Plutonul Drumuri şi Plutonul Platforme au executat lucr ări genistice pentru amenajarea bazei de instruc ţie a for ţelor pentru opera ţii speciale „CAMP PETRE” în cazarma 862 Reghin. Activit ăţ ile de amenajare genistic ă au constat în executarea unei platforme HELIPAD, amenajarea unei biute de p ământ şi umplere HESCO, amenajarea unui poligon de tragere şi amenajarea drumului de acces la poligonul de tragere şi la platforma helipad. Pentru finalizarea lucr ărilor genistice, Plutonul Drumuri şi Plutonul Platforme vor continua lucr ările şi în anul 2018.

Foto. Excavatorul, înc ărc ătorul frontal şi autobasculanta utilizate la executarea infrastructurii drumului

Plutonul Pionieri a desf ăş urat misiuni atât de plantare mecanizat ă a câmpurilor de mine cu distribuitorul-plantator de mine DPM-4, cât şi de marcarea cu exploziv a focului de artilerie a inamicului, în cadrul exerciţiilor SCORPION FURY, SABER GUARDIAN şi WIND SPRING. În cadrul Plutonului Sprijin se reg ăsesc urm ătoarele grupe: grupa transport, grupa purificare ap ă şi grupa aprovizionare cu energie electric ă. Grupa Transport execut ă transportul cu autotractorul TATRA-815 cu trailer 60 tf, a utilajelor de geniu care particip ă la misiuni pe teritoriul na ţional. În cadrul exerci ţiului Blonde Avalanche 16 , Grupa Purificare Ap ă a deservit, pe râul Some ş, instala ţia de decontaminare şi potabilizare a apei IDPA AQUATOR 501-S. Grupa Aprovizionare cu Energie Electric ă a deservit autosta ţia electric ă de iluminat şi for ţă 38 kVA, asigurând astfel cu energie electric ă taberele de instruc ţie unde s-au desf ăş urat exerci ţiile Resolute Castle şi Blonde Avalanche. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 25

FINAL DE INSTRUIRE, ÎNCEPUT DE CARIERĂ

??? Locotenent Cornelia BĂDIN ??? Căpitan Mihai-Alexandru RADU

Tăria unei armate este echivalentul t ăriei caracterului persoanelor care o alc ătuiesc, a puterii lor suflete şti, a r ăbd ării şi perseveren ţei lor. Nu este numai puterea armelor, ci şi puterea credin ţei şi voin ţei de a împlini misiunea sub controlul ra ţiunilor Binelui şi Drept ăţ ii, chiar şi cu pre ţul vie ţii. Este puterea conferit ă de principiile şi valorile de care noi, militarii Armatei României, suntem ata şaţi. Una dintre misiunile Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea este de a forma militari pentru ocuparea primelor func ţii din cariera militar ă şi de a modela caracterele acestora astfel încât s ă se dovedeasc ă utile organiza ţiei militare. În perioada ianuarie-martie 2018, un num ăr de 78 solda ți profesioni ști au desf ăș urat Modulul instruc ției individuale de specialitate în aceast ă institu ţie, prima form ă de preg ătire de specialitate în arma geniu pentru solda ţii profesioni şti. Pe perioada modulului, s-a urm ărit formarea specialistului militar în arma geniu, autonom, motivat și eficient, bun cunosc ător al armamentului și a tehnicii din dotare, capabil s ă-și îndeplineasc ă misiunea în cadrul subunit ăț ii sau independent, pentru îndeplinirea cerin țelor specifice func ție, în orice condi ții de timp, anotimp și stare a vremii. La sfâr șitul perioadei de instruire, solda ții profesioni ști au fost repartiza ți în unit ățile militare de geniu cu no țiuni de preg ătire militar ă general ă și de specialitate specifice lupt ătorului și specialistului militar în arma geniu (pionier, cerceta ș de geniu, pontonier și conductor mijloace plutitoare, constructor drumuri-poduri, constructor lucr ări de fortifica ții și mascare, mecanic conductor ma șini de geniu, utilaje de geniu, mijloace foraj, motopompe și sta ții de filtrare a apei), dar au dobândit și calit ăț i specifice oric ărui militar, ca disciplina, încrederea în for țele proprii, spiritul de echip ă. Pentru mul ți dintre ei a fost prima dat ă când au fost nevoi ţi sa se trezeasc ă devreme, s ă m ănânce împreun ă cu colegii lor sau s ă împart ă un dormitor împreun ă cu al ți 20 de militari, a ștept ările erau necunoscute, dar, cu timpul, acomodarea a venit de la sine. Sunt la început de drum dar, cu r ăbdare, perseverență si seriozitate, au dobândit cuno știn țe și idealuri care îi vor ajuta în activitatea pe care o vor desf ăș ura la unit ăț ile militare la care au fost repartiza ți.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 26 26 Mai mult decât atât, instruirea s-a f ăcut la un nivel înalt, profitând de proximitatea complexului de poligoane Goranu, care are în compunere poligon de distrugeri, poligon de baraje de mine, poligon de mascare, poligon redus de tragere, poligon de drumuri. Soldatul Alexandra Toma este una dintre cele dou ă fete de la curs. Recunoa ște că, ini țial, nu se a ștepta s ă fac ă fa ță : Prima oar ă nu credeam c ă o s ă fac fa ță , dar cu timpul am realizat c ă nu este nici u șor, dar nici foarte greu. La început nu știam dac ă o s ă m ă acomodez, dar oamenii de aici sunt buni, calzi și ne-au ajutat s ă ne integr ăm. Venind dintr-un mediu în care ne trezeam când voiam, f ăceam ce voiam, când voiam, aici este cu totul altceva. Alexandra și-a dorit s ă îmbrace haina militar ă din copil ărie: A fost una dintre pasiunile mele de când eram foarte mic ă și s-a păstrat de-a lungul timpului. Mi-a pl ăcut uniforma, care impune respect, dar cred c ă și felul meu de-a fi se potrive ște drumului pe care l-am ales. La finalul modulului de instruire și începutului de carier ă, o nou ă serie de solda ţi profesioni şti este preg ătit ă s ă ia în primire prima func ţie în cadrul unit ăţ ilor în care au fost repartiza ţi. Misiunea este abia la început, ace ştia trebuie să aplice cuno ştin ţele teoretice şi deprinderile practice dobândite pe durata perioadelor de instruire, pentru a asigura reu şita misiunilor interne şi interna ţionale ale Armatei Române, în contextul particip ării la lupta comun ă interna ţional ă pentru combaterea terorismului şi men ţinerea păcii.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 27

STAGIUL DE PREGĂTIRE LA UNITĂŢI – „ETAPĂ CRITICĂ” PENTRU STARTUL CARIEREI MILITARE

? Sublocotenent Alexandra BUCĂTARU ?Sublocotenent Ovidiu MOISA

Dup ă absolvirea Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu” din Sibiu, proaspe ții sublocotenen ți urmeaz ă o perioad ă de aproximativ șase luni desf ășurat ă în cadrul Școlilor de Aplica ții specifice fiec ărei arme. Geni știi promo ției 2014-2017, Mărăști, M ărăș ești și Oituz, s-au des ăvâr șit în arma geniu în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea. În aceast ă perioad ă am desf ășurat activit ăț i specifice perfec țion ării noastre profesionale, prin acumularea cuno știn țelor specifice armei geniu și dezvoltarea deprinderilor în îndeplinirea atribu țiilor func țiilor. Pentru exersarea şi perfec ționarea deprinderilor în îndeplinirea atribu țiilor func țiilor, programa de instruire prevede și o perioad ă de stagiu prin practic ă la unit ăți. Factorii deciden ţi din cadrul Centrului de Instruire pentru EOD și ap ărare CBRN au stabilit c ă este cel mai eficient s ă îndeplinim aceast ă etap ă la unit ățile la care am fost fiecare dintre noi încadra ți la finalul ciclului I de studii. Astfel, fiecare dintre noi a avut ocazia s ă ia contact cu personalul unit ăților, cu climatul organiza țional specific fiec ărei unit ăți, s ă se familiarizeze cu misiunile specifice fiec ărei subunit ăț i pe care o va comanda, cu tehnica din dotare și cu documentele de conducere specifice.

Unit ățile ne-au întâmpinat cu mult ă bun ăvoin ță de a împ ărt ăș i din experien țele lor. Astfel, am fost prezenta ţi rapid subunit ăților și am început activit ăţ ile înc ă din primele zile, prin cunoa șterea subordona ților și directa lor supraveghere în cadrul ședin țelor de instruc ție. Am luat astfel parte direct la îndeplinirea sarcinilor împreun ă cu subunit ățile comandate, am înv ăț at care sunt misiunile pe care le îndeplinesc subunit ățile la care suntem încadra ți și care sunt standardele impuse pentru fiecare misiune în parte.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 28 28 Mai târziu am luat contact şi cu „birocra ția” func ţiei (a se în ţelege documentele care trebuie întocmite), lucru care la început ne-a speriat, de și cunoșteam teoretic și practic care sunt cerin țele la nivelul de conducere al comandantului de pluton și teoretic pe cele de la e șaloanele superioare. Ini țial volumul lor p ărea foarte mare și ele însele păreau foarte complicate, dar odat ă cu exersarea lor zilnic ă sau s ăpt ămânal ă, am reu șit s ă ne acomod ăm, iar odat ă ajun și la unit ăț i, perioada de acomodare va fi mult mai scurt ă și mai accesibil ă. Chiar dac ă to ți sublocotenen ții știm, odat ă cu alegerea func țiilor, ce gam ă de misiuni vom avea de îndeplinit cu subunitatea, aceast ă perioad ă ne-a dat ocazia s ă vedem unde avem lacune în preg ătire și cuno știn țe, pentru a şti asupra c ăror aspecte s ă ne ax ăm pân ă la finalizarea cursului de baz ă. Odat ă întor și din stagiu, fiecare ne-am mobilizat, ne-am documentat, am cercetat și acum ne sim țim mult mai preg ăti ți s ă ne lu ăm func țiile în primire, deoarece știm la ce s ă ne a ștept ăm și cum trebuie s ă îndeplinim atribu țiile func țiilor. De un mare ajutor ne-au fost ofi țerii din cadrul Centrului deoarece au avut răspunsuri și materiale de prezentat pentru toate întreb ările noastre. To ți ofi țerii, și nu numai, au fost dornici s ă ne împ ărt ăș easc ă din experien țele lor, chiar dac ă ace știa aveau sau nu responsabilit ăţ i în instruirea noastr ă. În final to ți sublocotenen ții au acumulat din aceast ă perioad ă o parte din experien ța personalului cu care au luat contact la unit ăț i, dar și din vasta experien ță a instructorilor de la Centrului, experien ță necesar ă în cadrul viitoarelor func ții pe care le vom ocupa.

PARTENERUL PATRUPED

? Locotenent Cornelia BĂDIN

Iubitorii de câini știu cel mai bine: între aceste patrupede și st ăpânii lor se dezvolt ă o leg ătur ă atât de puternic ă, încât nimeni și nimic nu o poate sf ărâma. Îns ă ce se întâmpl ă atunci când câinele și omul ajung…colegi de serviciu?

Armata î și face sim țit ă prezen ța, din ce în ce mai des, la activit ăți ca Armata în școli , Bucharest Gaming Week , târguri de cariere și altele de acest gen. La mare parte din acestea au participat, spre încântarea tuturor și câini specializa ți în detectarea de exploziv. Dar pu țini știu de unde vin și cum sunt dresa ți ace ști parteneri patrupezi ai militarilor.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 29

Sectorul de Cre ștere, Instruc ție și Dresaj Câini (SCIDC), anex ă la Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici”, a fost înfiin țat, la Râmnicu Vâlcea, la începutul lunii august, în anul 2000, ca structur ă unicat a Ministerului Ap ărării Na ționale. Sectorul are ca misiune de baz ă reproducerea, cre șterea, pre-dresajul și dresajul, pe specialit ăț i, a câinilor de serviciu din rasa ciob ănesc german pentru toate categoriile de for țe ale armatei. În primii doi ani, activitatea acestei structuri s-a axat pe reproduc ția câinilor, pornind de la un nucleu (matc ă) format din 10 femele și 4 masculi. Dup ă ob ținerea primului lot de c ăței, s-a început activitatea de pre-dresaj și dresaj a câinilor în specialitatea paz ă obiective speciale, precum și la instruirea prin cursuri specifice a militarilor pentru a deveni conductori câini serviciu paz ă obiective. Primul contingent de 16 câini dresa ți a fost distribuit unit ăților militare beneficiare în anul 2002. În timp, datorit ă apari ției și dezvolt ării unei noi specialit ăți militare – EOD, SCIDC a primit misiunea de a selec ționa, instrui și dresa, din anul 2008, militari și câini de serviciu din rasa ciob ănesc german pentru detectarea substan țelor explozive. Preg ătirea a început cu instruirea personalului propriu, prin încheierea unui protocol de colaborare, de c ătre un instructor calificat din Centrul Chinologic Dr. Aurel Greblea din Sibiu, apar ținând Poli ției Române. Ulterior, colaborarea a continuat, dresorii proprii fiind superviza ți pân ă la terminarea preg ătirii celui de al doilea lot de câini. În prezent, SCIDC instruie ște cupluri chinologice (binomul om-câine) specializate în detectarea substan țelor explozive, paz ă obiective speciale și patrulare-înso țire-scotocire. Fiecare specializare are particularit ățile sale, atât în pre-dresajul și selec ția tineretului canin, cât și în metodele de dresaj, care sunt corelate cu selec ția foarte atent ă a viitorilor conductori, cu nivelul de experien ță al instructorului (stilul propriu al acestuia de a preg ăti cuplul chinologic). Nu to ți câinii ajung s ă fie câini de serviciu. Patrupedul trebuie s ă fie un individ de tipul puternic echilibrat mobil, cu un temperament sangvinic. Cei cu temperamente înclinate spre coleric sau flegmatic pot fi instruiți cu rezultate bune doar printr-o metod ă de dresaj adecvat ă, aici intervenind m ăiestria instructorului dresor. Practic, se cere inteligen ță , energie, vitalitate, dinamism, concentrare și rezisten ță la efort. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 30 30 Este o cale lung ă de parcurs pân ă în punctul în care militarul și partenerul s ău bl ănos pot s ă lucreze împreun ă. Chiar și a șa, nu este o treab ă pentru oricine. Este aproape imposibil s ă rela ționezi, dar ămite s ă lucrezi cu acest patruped, dac ă nu sim ți m ăcar pu țin ă iubire pentru anim ălu ț. Mai mult decât atât, orice militar selec ționat pentru a urma și a absolvi cursul organizat de SCIDC trebuie s ă în țeleag ă psihologia câinelui. Pe lâng ă aceasta, între militar și câine trebuie s ă se formeze o adev ărat ă simbioz ă și, nu în ultimul rând, s ă se în țeleag ă misiunile ce le revin celor doi. Într-o exprimare mai pu țin cazon ă, cel mai important lucru pare a fi iubirea necondi ționat ă dintre militar și câine. Chiar și a șa, militarul care va lucra împreun ă cu sufletistul patruped trebuie s ă cunoasc ă no țiuni generale privind anatomia și fiziologia câinelui, s ă știe cum s ă îl antreneze și să îl educe, s ă fie echilibrat, mobil, inteligent, sensibil, în țeleg ător, îndemânatic, rezistent la efort fizic și psihic, r ăbd ător, ordonat, să știe când trebuie s ă fie distant cu animalul s ău. Fascinant este, îns ă, s ă îi vezi la treab ă, câinele și militarul, conductorul , cum i se spune. În prezent, la Sectorul de Cre ștere, Instruc ție și Dresaj Câini (SCIDC) tocmai a început un curs de dresaj, ce const ă în selec ția tineretului canin prin executarea pre-dresajului specific, începând de la vârsta de 3-5 luni pân ă la vârsta de un an. Cursul const ă în obi șnuirea c ățelului cu numele, zgarda, lesa, cu venirea la chemarea conductorului, cu joaca pentru deconectare, dar și ca recompens ă. În func ție de temperamentul şi de abilit ățile descoperite în perioada pre-dresajului, câinele este direc ționat spre o anumit ă form ă de preg ătire. Conductorii și câinii sunt înc ă la început de drum. Înc ă se cunosc, înc ă rela ționeaz ă. Mai este mult de lucru, este drept, dar se poate vedea cu ochiul liber cum cei doi au devenit deja o echip ă. Știm cu to ții c ă lucrul în echip ă este o tr ăsătur ă definitorie a sistemului militar. Acest lucru este valabil și în cazul câinilor și al conductorilor. Nu ne referim doar la a lucra împreun ă, ci trebuie s ă ținem cont de leg ătura care se formeaz ă între cei doi coechipieri. În plus, câinele, prin natura sa, este poate cea mai fidel ă fiin ță . Ata șamentul fa ță de st ăpân sau fa ță de conductor este permanent, un angajament pe toată via ța. În l ătrat asurzitor, p ărăsim zona de antrenament. Trecem pe lâng ă câinii care sunt înc ă prea mici pentru a participa la asemenea activit ăți. Ace știa sar, se agit ă și latr ă veseli, parc ă ner ăbd ători s ă înceap ă și ei instruc ția . R ămân în urm ă militarii și partenerii lor bl ăno și, ocupa ți pân ă peste cap cu antrenamentele, a șteptând îns ă pauza binemeritat ă, prilej de joac ă și mângâieri. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 31

MICROCIPAREA CÂINILOR

???Plutonier adjutant principal Gheorghe BĂZĂVAN

Am sim țit nevoia s ă prezint câteva informa ții utile iubitorilor de animale de companie, ce face referire la prevederile ordinului nr.1/2014 al Autorit ății Na ționale Sanitar Veterinare și pentru Siguran ța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.), ordin ce reglementeaz ă activitatea de microcipare a câinilor cu st ăpân existen ți pe teritoriul României. Pentru în țelegerea fenomenului, consider c ă este necesar s ă v ă ofer o imagine de ansamblu a ceea ce înseamn ă procedura de microcipare a câinelui dumneavoastr ă. Microciparea reprezint ă manevra de implantare subcutanat ă a unui microcip (figura nr. 1) în regiunea dorsal ă interscapular ă a câinelui, efectuat ă de c ătre un medic veterinar, membru al Colegiului Medicilor Veterinari. Procedura este permanent ă, fiind neinvaziv ă, nedureroas ă, nu necesit ă anestezie și nu provoac ă hemoragii.

Figura nr. 1. Microcipul

Ce reprezint ă microcipul? Conform ordinului nr. 1 din 7 ianuarie 2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu st ăpân, microcipul este un „dispozitiv pasiv de identificare cu ajutorul frecven ţei radio, programabil o singur ă dat ă, care respect ă cerin ţele standardului ISO 11784 şi anexei A a standardului 11785, utilizeaz ă tehnologia HDX sau FDX-B şi poate fi citit de un dispozitiv de citire compatibil cu standardul ISO 11785”. Dispozitivul nu este altceva decât un cititor portabil sau sta ţionar capabil s ă citeasc ă codurile microcipurilor ce utilizeaz ă tehnologia HDX sau FDX şi s ă le afi şeze electronic conform standardului ISO 11784. Aşa cum se observ ă în imagine, microcipul se aseam ănă cu un bob de orez, care are chiar dimensiunile acestuia, con ține un cod unic de identificare ce va fi stocat într-o baz ă de date (R.E.C.S. - Registrul Electronic al Câinilor cu St ăpân), împreun ă cu datele de contact ale st ăpânului câinelui. Pentru a se evita complica țiile post implantare, microcipul este prev ăzut cu un sistem antimigrare, scopul fiind acela de a ramâne fixat în acela și loc pe toat ă durata de via ță a câinelui.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 32 32 Microcipul este constituit dintr-un circuit integrat și o anten ă, ambele incluse într-o capsul ă de sticl ă, transparent ă. Func ționarea lui nu necesit ă baterii de alimentare deoarece se bazează pe emiterea de unde de joas ă frecven ță , detectabile de la distan ță mic ă cu ajutorul cititorului. Codul microcipului are urm ătoarea semnifica ție: primele trei cifre reprezint ă codul de ţar ă, conform standardului ISO 3166, pentru România acesta fiind 642; urm ătoarele trei caractere prezint ă codul fabricantului; urm ătoarele nou ă caractere prezint ă codul unic de identificare, utilizat pentru identificarea individual ă a unui animal la nivel na ţional. Exemplu: 642 090 002031446. Implantarea microcipului este un procedeu similar cu injec ția obi șnuit ă, utilizându-se o sering ă special ă steril ă de unic ă folosin ță , (figura nr. 2). Am relatat anterior că aceast ă procedur ă nu prezint ă dezavantaje, deci, se reclam ă necesitatea prezent ării avantajelor. Acestea sunt urm ătoarele: ‹ metod ă simpl ă și nedureroas ă pentru animal; Figura nr. 2. Sering ă pentru implantare cip ‹ identificarea sigur ă a patrupedului pe durata întregii vie ți; ‹ posibilitatea return ării câinelui pierdut c ătre st ăpân; ‹ descurajarea furtului, abandonului, comer țului ilegal; ‹ un control mai sigur al bolilor (rabie, boli parazitare etc). În termen de 90 de zile de la f ătare, c ățeii se microcipeaz ă, precum și înaintea vânz ării, don ării cu titlu gratuit sau la scoaterea în spa ții publice a câinelui, de c ătre medici veterinari din unit ățile medicale veterinare înregistrate în Registrul unic al cabinetelor veterinare cu sau f ără personalitate juridic ă, de ținut de c ătre Colegiul Medicilor Veterinari, înregistra ți ca identificatori și operatori R.E.C.S. Pentru a c ălători în str ăin ătate cu patrupedul dumneavoastr ă, este obligatorie microciparea acestuia și emiterea unui pa șaport interna țional cu datele de identificare ale animalului și ale proprietarului. Dup ă terminarea procedurii de microcipare a câinelui și întocmirea carnetului de sănătate, medicul veterinar introduce datele de identificare ale proprietarului, ale câinelui și ac țiunile sanitar veterinare efectuate în R.E.C.S. Pe carnetul de s ănătate se lipe ște autocolantul ce con ține codul unic de înregistrare aferent microcipului inoculat parenteral câinelui. Fiecare proprietar are ni şte obligatii, care sunt prev ăzute în legisla ția na țional ă specific ă cre șterii și de ținerii unui animal de companie. Conform ordinului nr. 1/2014 al A.N.S.V.S.A., obliga țiile de ținătorilor de câini sunt: ‹ proprietarii câinilor au obliga ţia s ă identifice şi s ă înregistreze animalele în R.E.C.S. în termen de 90 de zile de la f ătare sau înainte de vânzarea, donarea cu titlu gratuit sau scoaterea în spa ţii publice a acestora;

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 33

‹ proprietarii de câini cu vârsta mai mare de 90 de zile la data intr ării în vigoare a prezentelor norme au avut obliga ţia de a identifica şi înregistra animalele în R.E.C.S. pân ă la 1 ianuarie 2015 sau înainte de vânzarea, donarea, vaccinarea contra rabiei sau scoaterea în spa ţii publice a acestora; ‹ în vederea înregistr ării câinilor, proprietarii au obliga ţia de a solicita identificatorului şi operatorului R.E.C.S. identificarea electronic ă cu microcip aprobat conform prezentelor norme, efectuarea ac ţiunilor sanitar-veterinare obligatorii conform prevederilor legale, înregistrarea în R.E.C.S., eliberarea carnetului de s ănătate şi a pa şaportului, dup ă caz; ‹ pentru îndeplinirea cerin ţelor prev ăzute proprietarii câinilor au obliga ţia s ă prezinte medicilor veterinari documentele şi informa ţiile de identificare necesare; ‹ în cazul deplas ării câinilor în spa ţiile publice pe teritoriul României, proprietarii acestora au obliga ţia de a de ţine asupra lor carnetul de s ănătate al animalelor, care atest ă efectuarea ac ţiunilor sanitar-veterinare, precum şi identificarea şi înregistrarea în R.E.C.S; ‹ în cazul deplas ărilor în str ăin ătate, suplimentar fa ţă de elementele descrise la alin. (5), proprietarii sunt obliga ţi s ă de ţin ă asupra lor şi pa şaportul animalului; ‹ proprietarii de câini au obliga ţia de a notifica medicului veterinar de liber ă practic ă utilizator al R.E.C.S., în termen de 7 zile, evenimentele referitoare la animal: vânzare, cump ărare, pierdere, dispari ţie, furt, dona ţie, moarte; ‹ în cazul mor ţii animalului, proprietarii au obliga ţia de a solicita medicilor veterinari de liber ă practic ă, organiza ţi în condi ţiile legii, utilizatori ai R.E.C.S., scoaterea din eviden ţă şi consemnare a mor ţii în carnetul de s ănătate; ‹ în cazul vânz ării sau don ării câinelui, atât vechiul, cât şi noul de ţin ător al câinelui au obliga ţia s ă solicite utilizatorilor R.E.C.S. s ă înregistreze în acest registru schimbarea datelor proprietarului şi noua adres ă; ‹ proprietarii câinilor au obliga ţia s ă achite contravaloarea costurilor legate de identificarea şi înregistrarea în R.E.C.S., a serviciilor prestate de c ătre unit ăţ ile medicale veterinare de asisten ţă sau de clinicile veterinare universitare; ‹ la g ăsirea unui câine pierdut, persoanele care l-au g ăsit au obliga ţia de a anun ţa, dup ă caz şi/sau proximitate, cea mai apropiat ă sec ţie de poli ţie sau serviciul specializat pentru gestionarea câinilor f ără st ăpân înfiin ţat la nivelul unit ăţ ii administrativ-teritoriale pe a c ărei raz ă teritorial ă a fost g ăsit câinele, în vederea depist ării şi anun ţă rii proprietarului. Rezumând, putem concluziona că activitatea de microcipare reprezint ă apanajul specialistului, fiind o obliga ție reglementat ă de c ătre legisla ția în vigoare, dar și o metod ă modern ă şi eficace de gestionare și identificare a câinilor dumneavoastr ă.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 34 34

JUDEŢUL VÂLCEA – GAZDA EXERCIŢIULUI „SABER GUARDIAN 17”

???Colonel (rz.) Florian MARIN Prefect al judeţului Vâlcea

Aderarea României la Organiza ția Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a facilitat crearea unui sistem de alian țe militare între ță rile membre, fapt ce s-a concretizat la nivelul Armatei Române în numeroase exerci ții militare comune, desf ășurate atât pe teritoriul na țional, cât și pe teritoriul statelor membre. În virtutea bunei colabor ări, în perioada 11 iunie - 20 iulie 2017, pe teritoriul jude țului Vâlcea s-a desf ășurat exerci țiul „Saber Guardian 17”, unul dintre cele mai ample exerci ții militare desf ăș urate pe teritoriul ță rii noastre. În cadrul acestuia, au fost implicate aproximativ 25.000 de cadre militare din 22 de state aliate NATO, sub comanda For țelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR). Institu ția Prefectului Jude țului Vâlcea s-a implicat în mod activ în ac țiunile premerg ătoare desf ășur ării acestui exerci țiu. La începutul lunii iunie 2017, a avut loc o ședin ță de planificare în cadrul c ăreia s-au prezentat responsabilit ățile structurilor implicate, rolul exerci țiului și graficul activit ăț ilor, de c ătre comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea, locotenent-colonel inginer Cristian-Gabriel Arinton. La aceast ă întrunire am participat al ături de pre ședintele Consiliului Jude țean Vâlcea, domnul Constantin R ădulescu, reprezentan ți ai autorit ăț ilor locale și comandan ți ai structurilor militare participante la exerci țiu. Pentru ca exerci țiul militar s ă se desf ășoare în condi ții optime, a fost nevoie de o intensificare a colabor ării dintre autorit ățile teritoriale pe raza cărora s-a desf ășurat exerci țiul și unit ățile militare apar ținând celor 22 de state participante. Ac țiunea militar ă a fost una complex ă, fiind implicate echipamente și for ţe special antrenate pentru lupta pe uscat, pe ap ă și aerian ă, scopul fiind acela de a simula posibilitatea unei mobiliz ări rapide și concentrate a for țelor militare, în orice moment, oriunde în Europa.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 35

Am fost pl ăcut impresionat de fundamentul logistic, apar ținând unit ăț ilor militare ale statelor membre Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord, iar pentru mine, în calitatea intrinsec ă de cadru militar aflat în rezerv ă, acest fapt îl pot interpreta și ca pe o form ă eficient ă de asigurare a unui real climat de siguran ță și securitate na țional ă. În cadrul vizitei organizate la sediul Prim ăriei municipiului Râmnicu Vâlcea, unde militarii americani și români au fost primi ți de primarul municipiului, domnul Mircia Gut ău, institu ția Prefectului jude țului Vâlcea a fost reprezentat ă de doamna subprefect Aurora Gherghina. Vizita a fost una de informare, în cadrul c ăreia a fost realizat ă o scurt ă prezentare a exerci ţiului militar. Delega ţia de militari americani, format ă din colonel Henry Donaldson, locotenent-colonel Jack Lowe, c ăpitan Jen Pitassi, c ăpitan John Schriver, locotenent Dean Chanliongco, sergent Rosa Alicia, sergent Arthur Kleeb şi sergent John Wessly, a apreciat implicarea autorit ăților publice locale, stabilind, de asemenea, organizarea a dou ă expozi ții statice de tehnic ă și echipamente militare pe raza localit ăților Râmnicu Vâlcea și Mih ăești. Prezen ța militarilor implica ți în exerci țiu a stârnit emula ție în rândul locuitorilor jude țului Vâlcea, acest lucru fiind observat mai ales prin num ărul impresionant de vizitatori care au ales s ă vad ă îndeaproape o parte din tehnica militar ă, în cadrul expozi țiilor statice desf ăș urate sub egida evenimentului „Por ţi deschise". Participan ții la expozi ții și-au manifestat entuziasmul, în țelegând rolul acestui exerci țiu militar și nevoia înt ăririi gradului de interoperabilitate dintre Armata României și trupele partenere. Exerci țiul militar „Wet Gap Crossing”, secven ță de instruire a exerci țiului multina țional „Saber Guardian 17", a avut ca scop executarea de ac țiuni de lupt ă complexe, precum și trecerea peste un curs de ap ă pe timpul nop ții. Desf ășurat pe raza localit ății Râureni, acesta a reunit aproximativ 3000 de militari, dintre care aproximativ 1000 de militari americani și 400 români, care au executat trei puncte de trecere peste cursul râului Olt, facilitând astfel traversarea cursului de ap ă, pentru aproximativ 400 de mijloace tehnice și 2000 de militari. Exerci țiul militar a fost încununat de succes, obiectivele stabilite la început fiind îndeplinite, șefii structurilor militare apreciind profesionalismul și implicarea participan ților, precum și nivelul de preg ătire al militarilor români. În numele Institu ției Prefectului jude țului Vâlcea, felicit militarii participan ți la acest exerci țiu de importan ță interna țional ă pentru seriozitatea dovedit ă pe durata antrenamentelor, fapt ce a generat reu șita misiunilor ce le-au fost încredin țate.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 36 36 CADRELE MILITARE – O COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A COMUNITĂŢII LOCALE DIN RÂMNICU VÂLCEA

??? Inginer Mircia GUTĂU Primar al municipiului Râmnicu Vâlcea

La jum ătatea lunii ianuarie a acestui an, spa ţiul public central al Râmnicului a fost gazda unui eveniment deosebit pentru Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap ărare CBRN „Panait Donici”: 72 de solda ţi care se preg ăteau în arma Geniu au depus jur ământului militar în fa ţa rudelor şi prietenilor veni ţi din întreaga ţar ă. A fost, îns ă, un moment deosebit şi pentru comunitatea local ă: al ături de cei veni ţi s ă-şi vad ă copiii, nepo ţii, fra ţii sau prietenii cum depun jur ământul de credin ţă fa ţă de ţar ă şi Armata ei, s-au aflat şi mul ţi cet ăţ eni ai Râmnicului. Unii dintre ei curio şi, cei mai mul ţi emo ţiona ţi de solemnitatea acestui eveniment, au privit cu aten ţie întreg ceremonialul şi au aplaudat cu mare bucurie defilarea militarilor pe Calea lui Traian. Astfel, un eveniment de rezonan ţă strict militar ă a devenit un eveniment al comunit ăţ ii locale, care s-a bucurat, în ciuda vremii de-a dreptul înghe ţate, de c ăldura sufleteasc ă a tuturor participan ţilor, fie ei din ora ş sau din afar ă. Anul trecut, Râmnicul a fost un punct important în cadrul unui exerci ţiu militar de anvergur ă euro-atlantic ă, iar efective şi tehnic ă ale Armatei Române, al ături de cele ale unor state aliate, au fost prezente în mijlocul locuitorilor municipiului. Am reg ăsit şi atunci, din partea râmnicenilor, un r ăspuns pozitiv, de apropiere, de bucurie: îi priveau pe solda ţii prezen ţi ca pe ni şte prieteni, concet ăţ eni, cu care schimbau, nestingheri ţi de vreo barier ă lingvistic ă, impresii şi aprecieri. Aceea şi bucurie se poate întâlni şi la fiecare parad ă militar ă ocazionat ă de Ziua Na ţional ă a României: deopotriv ă copii şi vârstnici, tineri şi tinere, aplaud ă şi se bucur ă la unison de defilarea efectivelor militare, indiferent de cât de rece e vremea în prima zi a lui decembrie. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 37

Este, pân ă la urm ă un sentiment pl ăcut s ă vezi defilarea unor for ţe militare pe timp de pace: ştii c ă e şti în siguran ţă la tine, în ţara ta, în ora şul t ău, ap ărat de oamenii în uniform ă pe care îi vezi b ătând pasul de defilare pe bulevardul central al oraşului. Toate evenimentele men ţionate - şi multe altele, pe care nu le-am mai pomenit - dovedesc, în opinia mea, cât de benefic ă, de oportun ă este prezen ţa Armatei şi a militarilor s ăi în rândul comunit ăţ ilor locale. Pe de o parte, cadrele militare nu se mai simt ca fiind o structur ă izolat ă, distinct ă, la marginea unei comunit ăţ i urbane. Pe de alt ă parte, locuitorii respectivului ora ş se bucur ă de prezen ţa, al ături de ei, a unor oameni de care sunt deosebi ţi doar de o uniform ă, dar uni ţi într-o multitudine de aspira ţii şi opinii. În opinia mea, este un mare câ ştig pentru orice comunitate local ă ca să fie îmbog ăţ it ă de prezen ţa activ ă a unor unit ăţ i militare şi a celor care lucreaz ă în interiorul lor. Salut, de aceea, toate ini ţiativele Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap ărare CBRN „Panait Donici” de a se implica în via ţa comunit ăţ ii Râmnicului. Le voi răspunde întotdeauna favorabil şi a ştept cu ner ăbdare ca acestea s ă fie - evident în limitele regulamentelor militare - din ce în ce mai numeroase şi mai diversificate. Armata Român ă, prin cei care îi îmbrac ă uniforma la Râmnicu Vâlcea, este parte a Cet ăţ ii şi ne bucur ăm c ă putem crea împreun ă evenimente memorabile, care să înt ăreasc ă sentimentul de bucurie dat de apartenen ţa la o astfel de comunitate.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 38 38 ÎNZESTRAREA – O NECESITATE STRINGENTĂ

??? Locotenent-colonel Claudiu ŢOLEA

Sprijinul de geniu a constituit întotdeauna, în toate armatele – atât din cadrul NATO, cât şi în afara Alian ţei – una din formele principale de sprijin a opera ţiilor militare indiferent de natura acestora. Rolul fundamental al sprijinului de geniu este, indiferent de doctrinele de referin ţă , strâns legat de modelarea spa ţiului de lupt ă terestru în raport cu nevoile for ţelor de manevr ă, cu note specifice diferitelor tipuri de opera ţii şi/sau diferitelor faze ale opera ţiilor. Conflictele ultimelor dou ă decenii au confirmat importan ţa sprijinului de geniu, precum şi necesitatea ca dezvoltarea acestui domeniu s ă ţin ă pasul cu dezvoltarea celorlalte for ţe. Informa ţiile din surse publice cu privire la structura de for ţe şi înzestrarea unor armate acrediteaz ă ideea c ă dezvoltarea for ţelor de geniu r ămâne în toate marile armate subiectul unei importante aten ţii, obiectivate într-o pondere substan ţial ă în cadrul for ţelor armate şi în înzestrarea cu tehnic ă modern ă, performant ă şi specializat ă în îndeplinirea sarcinilor specifice într-un mediu de ac ţiune periculos, în condi ţiile interoperabilit ăţ ii depline cu for ţele de alte arme. Rolul for ţelor de geniu în opera ţiile For ţelor Terestre îl constituie sprijinul for ţelor proprii prin amenajarea genistic ă a terenului în zona de opera ţii, astfel încât s ă contribuie la realizarea func ţiunilor întrunite, respectiv a func ţiunilor luptei la nivel tactic. Mediul opera ţional în care ac ţioneaz ă structurile de geniu este integrat în cel în care ac ţioneaz ă structurile din For ţele Terestre pentru care se asigur ă sprijinul de geniu. Misiunea de baz ă a for ţelor de geniu din For ţele Terestre se manifest ă prin acordarea sprijinului specializat în urm ătoarele domenii de asisten ţă opera ţional ă: a) mobilitatea for ţelor proprii; b) contramobilitatea for ţelor inamicului; c) men ţinerea capacit ăţ ii opera ţionale a for ţelor proprii; d) sprijinul de geniu general. În vederea asigur ării mobilit ăţ ii, contramobilit ăţ ii şi men ţinerii capacit ăţ ii opera ţionale a for ţelor proprii, precum şi pentru îndeplinirea capabilit ăţ ilor de geniu asumate de România pentru structurile din For ţele Terestre puse la dispozi ţia NATO, este necesar ă înzestrarea structurilor de geniu cu echipamente specifice, având caracteristici performante. În perioada anterioar ă ader ării Armatei României la NATO s-a proiectat pentru for ţele de geniu o structur ă înzestrat ă cu echipamente de geniu de fabrica ţie româneasc ă şi ruseasc ă.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 39

Acestea au în prezent o vechime în serviciu mai mare de 25 ani, astfel c ă apar dificult ăţ i din ce în ce mai mari în ceea ce prive şte asigurarea mentenan ţei şi complet ării în cazul scoaterii din uz a unor componente sau complete şi în asigurarea interoperabilit ăţ ii şi compatibilit ăţ ii cu structurile similare ale armatelor statelor membre NATO. Echipamentele existente nu pot asigura îndeplinirea misiunilor specifice din domeniile de asisten ţă opera ţional ă şi nu satisfac cerin ţele de mobilitate, dislocare şi redislocare rapid ă a personalului, echipamentelor şi resurselor materiale pentru acestea. Echipamentele de geniu aflate în înzestrare prezintă urm ătoarele deficien ţe: a) cu excep ţia celor intrate de curând în înzesrarea EOD, sunt dep ăş ite nu doar fizic, ci şi moral; b) cea mai mare parte din echipamentele de geniu au resursa tehnic ă epuizat ă sau prelungit ă peste norma ini ţial ă; c) sunt de produc ţie sovietic ă sau autohton ă şi nu se mai pot achizi ţiona piese de schimb şi subansamble necesare execut ării mentenan ţei acestora, din cauza dispari ţiei de pe pia ţă a firmelor produc ătoare; d) nu asigur ă cerin ţele de productivitate, fiabilitate, durabilitate, mentenan ţă şi siguran ţă în exploatare. Principalele limit ări ale echipamentelor de geniu existente în dotare sunt: a) nu asigur ă productivitatea necesar ă în raport cu consumul de resurse având un randament redus; b) consumuri mari de C.L.; c) nu sunt compatibile cu echipamentele similare din dotarea structurilor similare din armatele statelor membre NATO, fapt care limiteaz ă întrebuin ţarea în mediu multina ţional; d) sunt uzate fizic şi moral, având o vechime în serviciu de peste 25 de ani; e) majoritatea agen ţilor economici care produceau astfel de echipamente înainte de 1989 s-au desfiin ţat ori şi-au reprofilat produc ţia, astfel încât aprovizionarea cu piese de schimb a devenit problematic ă; f) nu ofer ă condi ţii ergonomice de lucru şi protec ţie a personalului de deservire; g) fiabilitate redus ă şi mai ales costuri mari de mentenan ţă ; h) din punct de vedere al mobilit ăţ ii şi protec ţiei, echipamentele de geniu produse în economia na ţional ă (excavatoare hidraulice, buldozere, rulouri compactoare, înc ărc ătoare frontale) nu au fost proiectate pentru lucru în situa ţii de criz ă şi la r ăzboi; i) fiabilitatea redus ă a unor piese şi subansambluri care se defecteaz ă frecvent (cum ar fi elementele transmisiilor mecanice şi hidraulice, componentele sistemelor de frânare) care conduc la imobiliz ări dese, consumuri mari de piese de schimb şi manoper ă. Aceste deficien ţe şi limit ări genereaz ă riscul de a nu se putea asigura for ţelor lupt ătoare un sprijin eficace, oportun şi eficient, fapt de natur ă s ă afecteze capacitatea celor din urm ă de a-şi îndeplini misiunea. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 40 40 Cu toate c ă au fost identificate nevoile de înzestrare şi înc ă din 2008 s-a întocmit documenta ţia necesar ă (cerin ţe opera ţionale, studiu de concept, specifica ţii tehnice) pentru unele echipamente majore, din cauza insuficien ţei aloc ărilor bugetare nu s-a reu şit achizi ţia nici unui reper pân ă în acest moment, cu excep ţia unor mijloace tehnice destinate EOD. Îndeplinirea obiectivelor for ţei conform planului Statului Major al For ţelor Terestre de implementare a Strategiei de transformare a Armatei României din 2008 presupunea începerea procesului de înzestrare a structurilor de geniu cu tehnic ă şi echipamente necesare amenaj ării genistice a c ăilor de comunica ţie, executarea barajelor explozive, distrugerilor şi asigurarea continuit ăţ ii ac ţiunilor militare, respectiv cu echipamente necesare contracar ării dispozitivelor explozive. Participarea la misiuni în afara teritoriului na ţional în Bosnia şi Irak, atât în cadrul unor structuri de geniu compacte, cât şi în cadrul comandamentelor multina ţionale, a generat o valoroas ă experien ţă practic ă pentru militarii geni şti. Experien ţa acumulat ă este semnificativ ă şi a fost valorificat ă în cadrul noii genera ţii de manuale, în programele de preg ătire pentru misiuni şi în programele de instruire ale cursan ţilor. Pentru îndeplinirea sarcinilor sprijinului de geniu de c ătre structurile de geniu din For ţele Terestre este necesar ă înzestrarea acestora cu tehnic ă specializat ă şi echipamente performante, cu mobilitate suficient de ridicat ă încât s ă ţin ă pasul cu ritmul ac ţiunilor militare impus de mijloacele de lupt ă ale for ţelor de manevr ă, dar şi cu capacitatea de protec ţie a personalului, corelat ă - la modul general - cu amenin ţă rile specifice teatrului de opera ţii şi - în particular - cu amenin ţă rile specifice zonei de operare a tehnicii respective în cadrul teatrelor de opera ţii, care s ă asigure acelea şi capabilit ăţ i cu cele din înzestrarea structurilor similare din armatele statelor membre NATO. Pe plan interna ţional, tendin ţele de dezvoltare a armei sunt determinate de trei factori fundamentali. Primul dintre ace ştia îl reprezint ă evolu ţia caracteristicilor mediului opera ţional specific conflictelor din ultimele dou ă decenii şi, în primul rând, compozi ţia amenin ţă rilor specifice noilor teatre de opera ţii. Al doilea factor îl reprezint ă dezvoltarea tehnologiilor de r ăspuns la amenin ţă ri. Al treilea, dar nu mai pu ţin important, îl reprezint ă evolu ţia cadrului normativ intern şi interna ţional cu privire la protec ţia mediului şi a drepturilor omului, inclusiv pe timpul desf ăş ur ării opera ţiunilor militare. Mijloacele tehnice moderne necesare execut ării sarcinilor specifice de geniu încorporeaz ă tehnologii care permit îndeplinirea misiunilor în urm ătoarele condi ţii: a) protec ţie superioar ă a personalului împotriva loviturilor inamicului, obiectivat ă în blindaj, form ă adaptat ă pentru deflec ţia loviturilor şi a suflului exploziei, sisteme de protec ţie CBRN, posibilit ăţ i de interven ţie rapid ă astfel încât timpul de expunere s ă fie redus; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 41

b) productivitate mare, în special pentru utilajele terasiere; c) multifunc ţionalitate, realizat ă prin diversitatea organelor de lucru montate sau montabile pe o singur ă ma şin ă; d) sisteme performante de C2I, care s ă permit ă comunica ţii de voce şi date în timp real, accesul şi participarea la realizarea imaginii opera ţionale comune; e) mobilitate strategic ă ridicat ă, prin posibilitatea transport ării acestora cu mijloacele din înzestrare; f) mobilitate tactic ă a echipamentelor de geniu în raport cu structurile de manevr ă, asigurându-se posibilitatea men ţinerii ritmului de deplasare la nivelul celor din urm ă; h) posibilitatea oper ării în medii şi în condi ţii meteo diverse şi extreme. La achizi ţia produselor, trebuie s ă se aib ă în vedere aplicarea prevederilor standardelor NATO specifice pentru realizarea interoperabilit ăţ ii. Solu ţiile tehnice alese trebuie s ă permit ă adaptarea ulterioar ă a echipamentelor şi modulelor componente la cerin ţele viitoarelor standarde (interconectare, comunica ţii etc.). Echipamentele achizi ţionate vor fi integrate în organica structurilor de geniu din cadrul unit ăţ ilor de lupt ă, pentru îndeplinirea misiunilor specifice sprijinului de geniu al acestora, în toate tipurile de opera ţii desf ăş urate de For ţele Terestre. Realizarea la termenele prev ăzute a ţintelor de capabilit ăţ i asumate fa ţă de partenerii externi reprezint ă principala prioritate. Pentru România, dincolo de nevoile dictate de participarea la ap ărarea colectiv ă în cadrul Alian ţei, capabilit ăţ ile na ţionale privind sprijinul de geniu trebuie s ă acopere şi nevoile operative specifice sprijinului de geniu lupt ă al marilor unit ăţ i probabil a fi angajate în opera ţii în cazul unei crize pân ă la interven ţia unei for ţe aliate, precum şi unele nevoi de amenajare genistic ă a teritoriului na ţional înc ă din timp de pace. De asemenea, aceste capabilit ăţ i trebuie s ă r ăspund ă pe timp de pace nevoilor de participare la ini ţiativele regionale (ex. TISA, IEL MILU etc.), nevoilor de amenajare genistic ă a propriilor facilit ăţi de cazare, antrenament şi instruire (poligoane, tabere de instruire, caz ărmi, depozite), precum şi nevoii de participare la sprijinul popula ţiei civile, la solicitarea autorit ăţ ilor administra ţiei publice centrale sau locale, în situa ţii de urgen ţă . Aceasta presupune ca dezvoltarea capabilit ăţ ilor de geniu s ă se fac ă nu doar în conformitate cu cerin ţele Alian ţei, ci şi cu nevoile na ţionale specifice, dictate - printre altele - şi de caracteristicile geografice ale teritoriului na ţional, inclusiv din perspectiva particip ării acestor for ţe la interven ţia în situa ţii de urgen ţe civile.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 42 42 MIJLOACE ŞI PROCEDURI NOI ÎN EXECUTAREA CULOARELOR PRIN CÂMPURILE DE MINE

??? Locotenent-colonel Valerian DUMITRAŞCU

În ac ţiunile militare, una din sarcinile importante ale sprijinului de geniu este executarea culoarelor prin câmpurile de mine, iar aceast ă activitate impune o responsabilitate şi o aten ţie deosebit ă privind preg ătirea subunit ăţ ilor şi înzestrarea acestora cu echipamente de actualitate. Pentru realizarea culoarelor prin câmpurile de mine, atât procedurile de ac ţiune a grupelor cu sarcini în sprijinul mobilit ăţ ii, cât şi mijloacele folosite de acestea ar trebui schimbate, iar pentru aceast ă sarcin ă este necesar ă înzestrarea grupelor mijloace deminare cu echipamente şi materiale care s ă fie la nivelul cerin ţelor câmpului de luptă modern. În continuare, aş dori s ă sugerez câteva echipamente care, dup ă p ărerea mea, sunt necesare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Pentru executarea culoarelor de mici dimensiuni care s ă asigure trecerea militarilor în coloan ă se pot folosi robo ţi care s ă tracteze înc ărc ături alungite flexibile în câmpul de mine. 1. Mijlocul de tractare robot trebuie s ă prezinte urm ătoarele caracteristici tehnico-tactice de baz ă: a) greutatea repartizat ă la mijlocul de propulsie s ă nu genereze o presiune care să ini ţieze minele antiblindate; b) să fie echipat cu camer ă de filmare şi să aib ă posibilitatea de transmitere a imaginilor şi control de la distan ţă ; c) să se poat ă deplasa în teren fr ământat şi cu iarb ă înalt ă; d) să poat ă tracta o înc ărc ătur ă flexibil ă modular ă în câmpul de mine; e) să cupleze/îmbine înc ărc ăturile flexibile modulare şi s ă ini ţieze sistemele de întârziere electrice şi pirotehnice ale acestora. 2. Înc ărc ătura flexibil ă trebuie să prezinte urm ătoarele aspecte şi caracteristici: a) să fie realizat ă dintr-un tub/furtun rezistent la trac ţiune în care s ă fie introdus ă înc ărc ătura de exploziv de brizan ţă normal ă sau ridicat ă; b) să asigure cuplarea cu alt ă înc ărc ătur ă identic ă pentru executarea culoarelor de lungimi diferite; c) culoarea înveli şului exterior, pe cât posibil, să fie în func ţie de mediul în care se va folosi;

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 43

d) înc ărc ătura alungit ă flexibil ă poate fi m ănunchi sau band ă/plas ă de fitiluri detonante; e) în cazul utiliz ării unor benzi din fitiluri detonante al ăturate, acestea pot fi rulate pe o rol ă care s ă ofere posibilitatea de ancorare la intrarea în câmpul de mine, iar rola s ă fie purtat ă de mijlocul de tractare robot. 3. Dispozitiv de extragere a minelor cu sfoar ă şi scripe ţi: a) să asigure prinderea minelor cu dispozitive mecanice şi, pentru mijloacele explozive periculoase, prindere cu substan ţe adezive; b) să asigure distan ţa de siguran ţă a utilizatorului pe timpul lucrului; c) să aib ă greutate redus ă şi s ă fie u şor de utilizat. Mijloacele prezentate mai sus ar oferi posibilitatea execut ării culoarelor de mici dimensiuni, acestea urmând s ă fie l ărgite utilizând procedurile şi înc ărc ăturile clasice prezentate în regulamentele de specialitate. În vederea demin ării, tot la grupa mijloace deminare este luat ă în calcul în vederea înzestr ării, o ma şin ă de deminare, diferit ă de dragor sau alt ă ma şin ă pentru executarea culoarelor. Aceasta trebuie s ă ofere posibilitatea extragerii diferitelor tipuri de mine antiblindate pe suprafe ţe mari de teren şi s ă fie protejat ă împotriva minelor antipersonal, care sunt de dimensiuni mici şi, de asemenea, trebuie s ă ofere protec ţia echipajului care o deserveşte împotriva exploziilor accidentale. În concluzie, în viitor activitatea de executare a culoarelor şi deminarea în general trebuie transferat ă, în cea mai mare parte, în sarcina robo ţilor, întrucât ace ştia pot fi echipa ţi cu mijloace de căutare şi de extragere a minelor şi cu soft-uri care să identifice caracteristicile mijloacelor explozive, iar personalul care asist ă ace şti robo ţi vor fi permanent în siguran ţă .

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 44 44 INSTRUCŢIA GENIŞTILOR ÎN ARMONIE CU PROTECŢIA MEDIULUI

???Locotenent -colonel Liviu BOSCAGINI

Mediul natural, ca orice sistem dinamic, se afl ă într-o permanent ă schimbare şi evolu ţie, în func ţie de perturb ările naturale sau antropice. Abordarea pragmatic ă a problemelor legate de o politic ă a mediului, de conservare şi protec ţie a valorilor naturale este determinat ă ast ăzi de valoarea limitat ă a resurselor naturale, de calitatea factorilor de mediu, precum şi de imensele cantit ăţ i de de şeuri industriale şi menajere. Modernizarea armatei, racordarea ei la cerin ţele compatibilit ăţ ii şi interconectibilit ăţ ii cu structurarea sistemului de selec ţie şi instruire, cu dotarea tehnic ă şi material ă, cu modalit ăţ ile de comand ă, logistic ă, protec ţie social ă ş.a., proprii armatelor moderne ale statelor membre NATO, include şi problematica referitoare la protec ţia mediului înconjur ător. Organismul militar angajat în amplul proces de modernizare, în condi ţiile actualei structuri geopolitice, al trecerii la economia de pia ţă , acord ă o importan ţă deosebit ă problematicii protec ţiei mediului. Procesul de instruc ţie a armatei are adânci implica ţii asupra mediului înconjur ător, producând de cele mai multe ori pagube incomensurabile şi cu efecte în degradarea factorilor de mediu. Desf ăş urarea activit ăţ ii de instruc ţie a for ţelor, în trecut, f ără minimum de respect fa ţă de protec ţia mediului, a produs efecte neb ănuite, relevante fiind urm ătoarele: a degradarea solului prin folosirea mijloacelor tehnice în procesul de instruc ţie al for ţelor; a distrugerea zonelor cu vegeta ţie bogat ă, a p ădurilor şi arealelor protejate din zonele de dislocare a obiectivelor militare; a deteriorarea factorilor de mediu prin eliminarea unor mari cantit ăţ i de de şeuri menajere (solide şi lichide) în locuri neamenajate; a degradarea calit ăţ ii apelor şi solului prin deversarea de ape uzate pe sol, în apele de suprafa ţă sau subterane; a afectarea florei şi faunei din zonele protejate pe timpul sau ca urmare a desf ăş ur ării exerci ţiilor şi aplica ţiilor militare. În contextul efortului general pentru limitarea deterior ării solului, a calit ăţ ii mediului şi din dorin ţa de g ăsire a solu ţiilor durabile şi eficiente de refacere şi conservare a mediului, armata şi-a reorientat concep ţia cu privire la desf ăş urarea procesului de instruc ţie. Se poate aprecia c ă este posibil ă organizarea şi desf ăş urarea procesului de instruc ţie în deplin ă concordan ţă cu respectarea normelor de protec ţia mediului. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 45

Pentru protejarea mediului înconjur ător pe timpul desf ăş ur ării procesului de instruc ţie în poligoanele unit ăţ ilor de geniu, trebuie luate m ăsuri pentru limitarea degrad ării factorilor de mediu pe terenul de instruc ţie şi în poligoane. Aceste m ăsuri au drept scop protejarea diferitelor componente ale mediului. Astfel, protejarea vegeta ţiei se face prin: a protejarea vegeta ţiei sălbatice (flori, puie ţi, vegeta ţie lemnoas ă etc.) împotriva oric ăror distrugeri; a respectarea semnelor şi indicatoarelor din cadrul rezerva ţiilor naturale şi evitarea, pe cât posibil, a deplas ărilor de for ţe în aceste zone; a evitarea t ăierii crengilor sau copacilor, precum şi distrugerii mugurilor, în scopul utiliz ării lor pentru camuflarea for ţelor, echipamentului etc.; a folosirea pentru mascare a completelor de mascare din dotarea for ţelor; a respectarea m ăsurilor de protec ţie a brazdelor de iarb ă la executarea lucr ărilor de amenajare genistic ă precum şi redarea configura ţiei ini ţiale a terenului la terminarea acestor lucr ări. Protejarea apelor de suprafa ţă şi subterane se realizeaz ă prin: a interzicerea în toate situa ţiile a devers ării sau împr ăş tierii substan ţelor chimice periculoase, produselor petroliere sau toxice pe sol sau în apele de suprafa ţă (curg ătoare sau nu); a interzicerea sp ălării autovehiculelor, blindatelor, recipientelor sau vaselor murdare de produse chimice, petroliere sau toxice în apele de suprafa ţă , aceast ă activitate executându-se numai în locurile special amenajate, la sta ţiile de sp ălare; a oprirea oric ăror sc ăpări sau scurgeri; a de substan ţe poluante şi cur ăţ area zonei afectate prin decontaminare mecanic ă; a interzicerea folosirii detergen ţilor pentru sp ălarea autovehiculelor la rampele sau platformele amplasate în afara sta ţiilor de sp ălare; a evitarea travers ării pârâurilor, râurilor, lagunelor, şan ţurilor sau canalelor cu ap ă dac ă nu este absolut necesar; a protejarea în mod deosebit a surselor, rezervoarelor şi conductelor de ap ă potabil ă, inclusiv împrejmuirea perimetral ă conform instruc ţiunilor/standardelor în vigoare; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 46 46 a stabilirea distan ţei adecvate de protec ţie între sursele de ap ă şi locul de dispunere a taberei sau de sta ţionare a unit ăţ ilor (subunit ăţ ilor); a prevenirea infiltrării apelor reziduale în apele subterane; a interzicerea depozit ării în albii sau pe malurile cursurilor de ap ă, lacurilor (b ălţilor), pe plaje şi faleza m ărilor, pe baraje şi diguri sau pe zonele de protec ţie a acestora, a materialelor şi de şeurilor de orice natur ă; a între ţinerea corespunz ătoare a cursurilor de ap ă în zonele de desf ăş urare a instruc ţiei şi aplica ţiilor; a interzicerea t ăierilor, distrugerii arborilor, tufelor, sem ănăturilor perene şi puie ţilor, aflate pe malurile cursurilor de ap ă, pe timpul desf ăş ur ării instruc ţiei sau aplica ţiilor militare; a încheierea de c ătre unit ăţ ile militare a unor conven ţii/acorduri cu autorit ăţ ile locale de mediu şi ale regiei apelor, pe timpul desf ăş ur ării instruc ţiei sau aplica ţiilor la cursurile de ap ă sau în apropierea acestora. Protejarea solului necesit ă o deosebit ă aten ţie deoarece solul este un factor de mediu foarte sensibil şi cu o mare importan ţă economico-ecologic ă. Principalele amenin ţă ri ale solului sunt eroziunile, iriga ţiile excesive, compact ările intense etc. Protejarea solului şi subsolului de c ătre for ţe se poate realiza astfel: adeplasarea for ţelor se va face pe potecile, drumurile şi şoselele existente, evitându-se efectuarea de noi trasee; adeplasarea vehiculelor motorizate la locurile de instruc ţie se va face numai pe şosele sau drumuri pietruite, evitându-se deplasarea pe câmpuri, miri şti sau terenuri agricole; aîn timpul deplas ărilor pe vreme umed ă se va evita deplasarea for ţelor pe traseele mijloacelor de transport motorizate; aeste interzis ă efectuarea de lucr ări genistice în zonele de importan ţă istoric ă, arheologic ă sau în rezerva ţiile naturale; aînainte de începerea lucr ărilor de amenaj ări specifice, se va evalua impactul asupra mediului, diminuându-se cât mai mult efectele negative ale acestora; adup ă terminarea instruc ţiei şi exerci ţiilor, lucr ările genistice efectuate în acest scop se vor astupa, iar solul se va readuce la forma ini ţial ă (anterioar ă începerii lucr ărilor). Protejarea atmosferei pe timpul desf ăş ur ării procesului de instruc ţie a for ţelor se face prin: a reducerea emisiilor mijloacelor de transport, de propulsie, a generatoarelor electrice etc.; a limitarea func ţion ării sta ţionare a autovehiculelor, blindatelor şi tehnicii din dotare, în scopul reducerii polu ării fonice şi cu gaze a atmosferei; a reducerea polu ării fonice prin limitarea zgomotului în manevrarea autovehiculelor, precum şi p ăstrarea tehnicii de lupt ă în perfect ă stare de func ţionare; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 47

a interzicerea arderii miri ştilor, stuf ări şurilor sau a de şeurilor menajere, precum şi a celor rezultate în urma procesului de instruc ţie; a interzicerea cu des ăvâr şire a execut ării activit ăţ ilor/lucr ărilor de distrugeri în apropierea rezerva ţiilor, parcurilor naturale şi a obiectivelor declarate monumente ale naturii. Complexitatea deosebit ă a ac ţiunilor desf ăş urate de militarii din arma geniu, precum şi caracteristicile specifice ale tehnicii şi materialelor folosite de c ătre ace ştia, atât pe timpul instruc ţiei, cât şi pe timpul ac ţiunilor reale (mijloace de săpat, mijloace explozive etc.), pot avea ac ţiuni nefaste asupra tuturor factorilor mediului înconjur ător dac ă nu se iau măsurile corespunz ătoare pentru prevenirea efectelor negative. Aceste m ăsuri trebuie s ă fie în conformitate cu prevederile legilor în vigoare privind organizarea activit ăţ ii de protec ţie a mediului în Ministerul Ap ărării Na ţionale. Astfel, când se folosesc mijloace fumigene pe timpul desf ăş ur ării instruc ţiei de specialitate, cât şi pentru marcarea şi camuflarea ac ţiunilor în desf ăş urarea instruc ţiei generale şi de specialitate, trebuie s ă se respecte urm ătoarele reguli: a instruc ţia se va desf ăş ura numai în afara localit ăţ ilor, în poligoane şi terenuri de instruc ţie, luându-se toate m ăsurile pentru preîntâmpinarea accidentelor de mediu; a este interzis ă folosirea mijloacelor fumigene în caz ărmi, localit ăţ i, în apropierea depozitelor de substan ţe inflamabile şi explozive; a cenu şa rezultat ă în urma folosirii mijloacelor fumigene de instruc ţie se va îngropa în p ământ la 30-50 cm adâncime. Pe timpul instruc ţiei cu muni ţie şi substan ţe explozive, se impun urm ătoarele măsuri: a transportul muni ţiei şi a substan ţelor nocive la locul de instruc ţie se face cu respectarea m ăsurilor de siguran ţă şi de protec ţie; a se vor folosi pe cât posibil simulatoare, astfel încât s ă fie redus efectul negativ asupra mediului pe timpul exerci ţiilor şi antrenamentelor; a locurile de depozitare a muni ţiei vor fi amenajate şi dotate cu mijloace de stins incendiile; a la alegerea zonelor de desf ăş urare a instruc ţiei şi antrenamentului se va ţine cont de condi ţiile geografice, geologice şi biologice ale zonei pentru a preveni efectele negative ale utiliz ării muni ţiei; a terenurile care au fost distruse în urma folosirii muni ţiei şi explozivilor vor fi revitalizate şi împ ădurite; a antrenamentele se vor face pe diverse terenuri (prin rota ţie), la intervale de timp suficiente pentru refacerea zonelor afectate de folosirea muni ţiei. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 48 48 Pentru desf ăş urarea activit ăţ ilor de instruc ţie a for ţelor în poligoane şi terenurile de instruc ţie se folosesc diferite mijloace tehnice, iar prin folosirea lor se aduc prejudicii factorilor de mediu în zonele de desf ăş urare a acestor activit ăţ i. Pentru limitarea efectelor degrad ării factorilor de mediu prin folosirea tehnicii de lupt ă pe timpul desf ăş ur ării activit ăţ ii de instruc ţie, se impun urm ătoarele m ăsuri: a cunoa şterea, de c ătre to ţi militarii, a principalelor no ţiuni cu privire la factorii de mediu, a m ăsurilor privind respectarea normelor de protec ţia mediului şi de refacere a acestuia în caz de accident de mediu; a instruc ţia se va desf ăşura în poligoane, terenuri sau tabere de instruc ţie ale armatei, evitându-se terenurile care apar ţin persoanelor particulare, societ ăţ ilor de stat sau private; a instruc ţia se poate desf ăş ura şi pe alte terenuri decât cele din patrimoniul Ministerului Ap ărării Naţionale, în baza unor acorduri cu autorit ăţ ile locale de mediu, ale Regiei Apelor sau Regiei Romsilva, cu respectarea legisla ţiei în vigoare; a deplasarea for ţelor la şi de la locurile de instruc ţie se va face cu mijloace de transport adecvate, evitându-se deteriorarea drumurilor sau a c ăilor de acces în poligoane; a alimentarea cu combustibil a vehiculelor se face la sta ţiile de alimentare, iar dac ă acest lucru nu este posibil, opera ţiunea se va face cu evitarea scurgerilor de combustibil pe sol; a verificarea etan şeit ăţ ii rezervoarelor de carburan ţi-lubrifian ţi de la vehicule se va face permanent; a la intrarea pe drumurile şi şoselele na ţionale, vehiculele vor fi cur ăţ ate de pământ şi noroi; a pe timpul deplas ărilor, dac ă exist ă eventuale scurgeri de carburanţi la mijloacele de transport, acestea se vor identifica, iar dac ă repara ţiile curente nu sunt posibile, se va evita împr ăş tierea combustibililor pe sol sau pe c ăile de comunica ţii prin scoaterea din circula ţie a mijloacelor respective; a pe timpul sta ţion ării tehnicii se vor amplasa t ăvi sub motoare/grupuri/pun ţi motoare, astfel ca eventualele scurgeri s ă fie recuperate şi s ă nu ajung ă pe sol; a se va evita instalarea parcurilor de repara ţii şi între ţinere în apropierea apelor, ţinându-se sub control eventualele posibilit ăţ i de poluare a modului; a repararea defec ţiunilor se va face pe cât este cu putin ţă în locuri special amenajate, iar dup ă terminarea activit ăţ ii, de şeurile rezultate vor fi sortate, colectate şi depozitate în saci de plastic sau în containere; a uleiurile şi lubrifian ţii uza ţi se vor colecta în bidoane sau butoaie etan şe şi se vor preda unit ăţ ilor specializate; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 49

a sp ălarea autovehiculelor se va face dup ă ce au fost şterse cu cârpe, lavete sau hârtie, folosindu-se ap ă f ără detergent. În sprijinul celor prezentate mai sus, aduc în atenţie cel mai recent eveniment la care am participat anul trecut, desf ăş urat cu respectarea riguroas ă a normelor de protec ţie a mediului. SABER GUARDIAN 2017 a fost un exerciţiu de amploare derulat şi pe teritoriul jude ţului Vâlcea, la cursul de ap ă Olt, cu implicarea Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap ărare CBRN „Panait Donici” şi autorit ăţ ilor locale.

Instruc ţia în comun cu partenerii NATO a constituit şi în acest domeniu un exemplu bun de urmat. În urma desf ăş ur ării exerci ţiului multina ţional SABER GUARDIAN 2017, dup ă camparea for ţelor şi tehnicii pe locurile, respectiv izlazurile de pe raza comunei Mih ăeşti, au fost luate m ăsuri de cur ăţ ire, nivelare a solului, terenului. De asemenea, la cursul de ap ă, pe malul Oltului, au fost executate toate lucr ările/activit ăţ ile de aducere a terenului la starea ini ţial ă. S-au încheiat contracte cu furnizori locali pentru amplasarea de containere şi pubele de gunoi pentru toate tipurile de gunoaie şi resturi menajere. Au fost închiriate toalete ecologice, care au fost periodic igienizate de c ătre firmele specializate care le-au pus la dispozi ţie. Nu au fost folosite muni ţie şi mijloace fumigene şi incendiare decât la antrenamentul general şi pe timpul desf ăş urării exerci ţiului în sine. Desf ăş urarea procesului de instruc ţie în deplin ă concordan ţă cu respectarea normelor de protec ţie a mediului nu reprezint ă un ansamblu de măsuri prestabilite, un impediment sau un prilej de uşurare a instruc ţiei, ci reprezint ă maniera modern ă de abordare a rela ţiei instruc ţie-educa ţie-protec ţia mediului.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 50 50 STADIUL ACTUAL ŞI PERSPECTIVELE PROTECŢIEI MEDIULUI ÎN ARMATA ROMÂNĂ

???Locotenent Ion-Florian DRĂGAN

În condi ţiile în care poluarea a devenit un pericol major pentru via ţa planetei, protec ţia mediului înconjur ător cap ătă o importan ţă deosebit ă pentru întreaga omenire, problematica ei preocupând, în unele state, nu numai organismele specializate, ci şi factori de r ăspundere din cadrul for ţelor armate. Militarii se implic ă din ce în ce mai mult, în mod constant şi direct, în problematica protec ţiei mediului, de preîntâmpinare a unor catastrofe ecologice şi iau măsuri concrete de educare a propriului personal în vederea evit ării polu ării mediului de către tehnica de lupt ă şi activit ăţ ile specifice armatei. Avându-se în vedere dotarea tot mai complex ă a for ţelor armate cu armament şi tehnic ă de lupt ă perfec ţionate, se au în vedere urm ătoarele probleme: • achizi ţionarea numai a materialelor militare care în exploatare nu prezint ă riscuri pentru mediul înconjur ător; • modernizarea instala ţiilor existente, prin extinderea tehnologiilor nepoluante; • eliminarea reziduurilor periculoase; • protec ţia personalului împotriva zgomotului şi a radia ţiilor electromagnetice şi ionizante. În viziunea armatelor moderne, starea mediului înconjur ător trebuie astfel men ţinut ă şi între ţinut ă încât: • să fie reduse şi înl ăturate prejudiciile care pot fi aduse naturii; • să fie prevenite efectele negative asupra oamenilor şi a mediului; • să fie reduse la minim riscurile pentru oameni, animale şi plante, pentru natur ă, pentru aer ap ă, p ământ şi pentru bunurile materiale. În acest scop, m ăsurile întreprinse (organizatorice, tehnico-materiale, educative şi coercitive) urm ăresc asigurarea func ţionalit ăţ ii sistemului militar de protec ţia mediului, ele fiind dimensionate ierarhic, controlate şi analizate periodic. Politica de mediu a Ministerului Ap ărării Na ţionale se constituie în mod obligatoriu ca parte integrant ă a strategiei na ţionale în domeniu şi reprezint ă, în esen ţă , principiile, direc ţiile şi obiectivele activit ăţ ilor din armat ă menite s ă conduc ă la o dezvoltare durabil ă în condi ţiile preg ătirii integr ării euroatlantice a României. În acest sens, prin politica sa de protec ţie a mediului, Ministerul Ap ărării Na ţionale trebuie s ă r ăspund ă sarcinilor pe plan na ţional, cerin ţelor rezultate din conven ţiile interna ţionale şi din crearea condi ţiilor de interoperabilitate din punct de vedere al protej ării mediului. Principiile generale care stau la baza politicii de mediu în Ministerul Ap ărării Na ţionale sunt: 1. Conservarea şi îmbun ătăţ irea condi ţiilor de s ănătate ale personalului armatei prin: • ac ţiuni de reducere a gradului de poluare din toate unit ăţ ile şi forma ţiunile militare;

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 51

• corectarea impactului negativ produs asupra factorilor de mediu de c ătre activit ăţ ile tehnico-productive; • retehnologizarea treptat ă a tuturor sectoarelor de activitate ce impun aceasta (tehnico-productive, logistice, de instruc ţie etc.) 2. Dezvoltarea durabil ă, care presupune: • redresarea şi men ţinerea calit ăţ ii factorilor de mediu pe timpul desf ăş ur ării activit ăţ ilor militare, atât în zonele de responsabilitate ale armatei, cât şi în apropierea comunit ăţ ilor umane; • conservarea valorilor culturale şi spirituale din domeniul militar, precum şi dezvoltarea capacit ăţ ii de crea ţie a personalului armatei. 3. Evitarea polu ării prin m ăsuri preventive; 4. Conservarea biodiversit ăţ ii prin: • redimensionarea zonelor de antrenament şi de instruc ţie; • men ţinerea şi protejarea ecosistemelor cu valoare deosebit ă din aceste zone; • participarea la ac ţiunile de conservare a biodiversit ăţ ii în colaborare cu alte organisme guvernamentale şi neguvernamentale de mediu. 5. Principiul poluatorul pl ăte şte , care presupune: • schimbarea mentalit ăţ ii militarilor cu privire la poluare şi la efectele acesteia, ca fenomen de neacceptat; • costurile redres ării ecologice trebuie suportate de c ătre poluator. 6. Stimularea activit ăţ ii de educa ţie ecologic ă a militarilor. Preocup ări pe linia protec ţiei mediului în unele armate moderne În general, în armatele moderne, una din preocup ările majore a constituit-o realizarea cadrului organizatoric care s ă permit ă abordarea în mod pragmatic, pe baze ştiin ţifice şi solu ţionarea eficient ă şi operativ ă a problemelor de protec ţia mediului. În acest sens, s-au întreprins m ăsuri pentru: • implicarea la cel mai înalt nivel a organismului militar în solu ţionarea problemelor privind protec ţia mediului; • instituirea la nivel central a unor organisme cu atribu ţii pe linia protec ţiei mediului, precum şi a unor func ţii la nivelul statelor majore ale armatelor şi ale categoriilor de for ţe armate; • cre şterea responsabilit ăţ ii comandan ţilor de pe toate treptele ierarhice pe linia protec ţiei mediului; • elaborarea unor reglement ări pe domenii de activitate şi categorii de arme pentru aplicarea cu stricte ţe în domeniul militar a actelor normative existente pe plan na ţional pe linia protec ţiei mediului. Exemple revelatoare în acest sens: 1. În cadrul armatei franceze , de şi nu exist ă un organ central specializat care s ă se ocupe de problematica mediului înconjur ător, la nivelul statelor majore ale armatelor, atribu ţiile în acest domeniu sunt îndeplinite, prin cumul, de c ătre un ofi ţer, care urm ăre şte adaptarea regulamentelor militare la noile legi ap ărute în domeniul protecţiei mediului înconjur ător, aplicarea legisla ţiei mediului de c ătre organismul militar în activitatea curent ă şi pe timpul aplica ţiilor, precum şi reprezentarea ministerului ap ărării în situa ţiile de conflict juridic cu alte ministere, organe locale şi asocia ţii implicate în domeniul protec ţiei mediului. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 52 52 2. În for ţele armate spaniole , printr-o directiv ă a ministrului ap ărării na ţionale, au fost stabilite responsabilit ăţ ile acestui minister pe linia protec ţiei mediului, iar începând cu 2 febriarie 1992 a luat fiin ţă „Comisia pentru protec ţia ambiant ă”, subordonat ă secretarului de stat al ap ărării şi care are ca principale atribu ţii: întocmirea planului de ac ţiune pentru protec ţia mediului ambiant; supravegherea din punct de vedere al protec ţiei mediului a activit ăţ ii desf ăş urate de c ătre navele şi aeronavele proprii; protec ţia a 150.000 ha din teritoriul na ţional, aflat în responsabilitatea ministerului ap ărării şi consolidarea educa ţiei personalului armatei în domeniul protec ţiei mediului. 3. În cadrul for ţelor armate americane exist ă organe cu responsabilit ăţ i de protec ţia mediului, atât la nivelul Departamentului Ap ărării, cât şi la şi categoriile de for ţe armate, care sunt conduse de c ătre un loc ţiitor al asistentului secretarului ap ărării, respectiv de c ătre loc ţiitori ai secretarilor categoriilor de for ţe armate, organisme care coordoneaz ă activitatea de reducere a ac ţiunilor nocive asupra mediului, potrivit planurilor anuale de prevenire a polu ării. 4. În for ţele armate germane exist ă o sus ţinut ă preocupare în domeniu: • constitu ţia şi legea serviciului militar prev ăd pe aceast ă linie responsabilit ăţ i şi obliga ţii pentru întreg organismul militar, de la soldat la general şi de la subunitate la mare unitate; • coordonarea acestei activit ăţ i este asigurat ă de c ătre îns ărcinatul pentru probleme ale mediului – element organizatoric central din cadrul ministerul federal al ap ărării – împreun ă cu organiza ţia pentru ap ărarea mediului a for ţelor armate germane; • personalul de conducere din armat ă, indiferent de aria sa de responsabilitate, are atribu ţii şi r ăspunderi precise pe linia protec ţiei mediului. 5. În Elve ţia, în cadrul Administra ţiei federale, departamentul militar a emis la 1 iulie 1992 un ordin privind protec ţia mediului, intitulat „Ordin privind aplicarea legislaţiei de protec ţia mediului şi manipularea substan ţelor periculoase în administra ţia militar ă şi în armat ă”. Acest ordin reglementeaz ă aplicarea prevederilor legale privind protec ţia mediului, apelor şi p ădurilor, a naturii, a peisajelor, privind vân ătoarea şi pescuitul, potecile şi traseele turistice, precum şi manipularea otr ăvurilor şi a altor substan ţe periculoase în cadrul Departamentului militar al Confedera ţiei Elve ţiene şi al armatei. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a ordinului, în cadrul departamentului a fost creat ă o organiza ţie special ă, sec ţia „Teritoriu şi mediu”, iar în cadrul Secretariatului general al departamentului au fost încadra ţi exper ţi în protec ţia mediului în toate grupele, serviciile federale şi întreprinderile dependente, care vegheaz ă la respectarea prevederilor legale. În toate armatele moderne , anual se emit directive con ţinând analiza impactului de mediu asupra sistemului de ap ărare, prin care se stabilesc principalele direc ţii de ac ţiune pe aceast ă linie, un accent deosebit punându-se pe achizi ţionarea pentru înzestrare numai a materialelor militare cu grad redus de nocivitate asupra mediului. O parte din eforturi sunt direc ţionate spre identificarea materialelor riscante din punct de vedere al protec ţiei mediului, care trebuie evitate printr-un control riguros al acestora. În acela şi scop, se desf ăş oar ă un proces îndelungat şi permanent de revedere a specifica ţiilor şi standardelor militare, pentru eliminarea sau reducerea folosirii materialelor riscante sau ale altor substan ţe nocive, îndeosebi a celor plastice. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 53

Activit ăţ ile de protec ţia mediului în armatele moderne se desf ăş oar ă printr-o strâns ă colaborare cu organele civile guvernamentale şi teritoriale, realizându-se un schimb util şi eficient de informa ţii, precum şi implicarea efectiv ă a unit ăţ ilor militare în rezolvarea unor situa ţii deosebite (incendii, inunda ţii, cutremure, uragane, coliziuni sau eşuări de tancuri petroliere etc.). În acela şi timp, acestea se preocup ă de promovarea măsurilor de reducere a zgomotului şi a emisiilor de substan ţe nocive, atât prin retehnologizare, cât şi prin realizarea unor simulatoare auto, de tragere şi de lupt ă. Astfel: a) în cadrul for ţelor terestre germane : • prin exploatarea unui centru de simulare pentru instruirea mecanicilor- conductori de tancuri-şcoal ă, anual se „parcurg” pe simulator circa 115.000 km de teren, asigurându-se astfel o reducere cu circa 66% a num ărului de motokilometri parcur şi, implicit a polu ării; • prin întrebuin ţarea filtrelor de funingine şi a amortizoarelor de zgomot aflate în prezent în testare, se sconteaz ă pe reducerea cu 90% a e şap ării particulelor de funingine aflate în gazele de ardere şi reducerea emisiilor de zgomot cu circa 50%; b) în armata S.U.A., Departamentul Logistic al Armatei a ob ţinut în anul 1990, o reducere cu 40% a de şeurilor periculoase prin înlocuirea cu ap ă de înalt ă presiune a degres ării şi cur ăţ irii autovehiculelor în bazine cu tricloretan, iar prin aplicarea unui tratament electrogalvanic s-a realizat o reducere cu 99% a cadmiului şi cianidelor deversate în apele reziduale; c) în armata elve ţian ă, în anul 1991 s-au economisit 3,9 milioane litri carburan ţi (o reducere de 13% fa ţă de reparti ţia ini ţial ă) în condi ţiile în care partea armatei, în consumul total de carburan ţi al Elve ţiei a sc ăzut la circa 4‰. Alte ac ţiuni se refer ă la cur ăţ area poligoanelor de tragere şi de instruc ţie şi colectarea de şeurilor, descoperirea şi distrugerea proiectilelor neexplodate, demontarea şi reciclarea muni ţiei vechi, asanarea unor suprafe ţe de sol poluate. Ca element de noutate, speciali ştii din Departamentul militar consider ă necesar ă materializarea unui cadastru al suprafe ţelor, care s ă cuprind ă depozitele vechi dezafectate, teritoriile unor fabrici de muni ţii, benzin ăriile şi punctele de transfer al înc ărc ăturilor periculoase, poligoanele de tragere, apreciindu-se c ă 10% din suprafe ţele care prezint ă probleme con ţin cu adev ărat substan ţe poluante vechi, iar dintre acestea circa 10% trebuie s ă fie asanate. Se observ ă, aşadar, o tot mai pregnantă tendin ţă a for ţelor armate de a se implica, prin toate mijloacele de care dispun, în ac ţiunea de men ţinere a calit ăţ ii mediului în limitele admise de standardele interna ţionale şi de prevenire a unor catastrofe ecologice.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 54 54 ISTORICUL BRIGĂZII 10 GENIU „DUNĂREA DE JOS”

???Plutonier adjutant principal Stelică MOCANU

La 1 iunie 2002, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului ap ărării na ţionale nr. M.S. 45 din 23 aprilie 2002, a luat fiinţă Brigada 10 Geniu, în subordinea Corpului 10 Armat ă Teritorial. În cursul aceleia şi luni s-a definitivat organizarea structural ă şi au fost luate în subordine Batalionul 96 Geniu, Batalionul 3 Geniu, Batalionul 72 Treceri, Batalionul Nave Treceri Fluviale, Cercul Militar Br ăila, Muzica militar ă, C ăminul militar şi Comenduirea de garnizoan ă Br ăila. Primul comandant al Brig ăzii 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a fost general de brigad ă David Alexandru, c ăruia i-a urmat de la 1 august 2005 pân ă la 16 decembrie 2009, general de brigad ă dr. Tofan Mihai. În perioada 16 decembrie 2009 - 12 ianuarie 2011, comandantul Brig ăzii 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a fost generalul de brigad ă Ioni ţă Ariton, urmat pân ă în decembrie 2013 de general de brigad ă dr. Vladu Mircea. În perioada 2013 - 2017, comandantul Brig ăzii 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a fost general de brigad ă dr. Soare Gheorghe. În prezent, cea mai mare unitate de geniu din Armata României este condus ă de colonel Ionescu Vasile. În cadrul procesului complex de restructurare şi transformare a armatei, începând cu 22 aprilie 2003, Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a trecut în subordinea Corpului 1 Armat ă Teritorial „General Ioan Culcer”, iar începând cu 1 iulie 2010, Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” este subordonat ă nemijlocit Statului Major al For ţelor Terestre. Aplica ţiile şi exerci ţiile organizate şi conduse de e şaloanele superioare au fost tot atâtea prilejuri de a proba calitatea personalului şi viabilitatea solu ţiilor adoptate, demonstrate prin calificativele foarte bune cu care au fost apreciate structurile participante. Comandamentul Brig ăzii 10 Geniu ,,Dun ărea de Jos” a planificat, a condus şi a executat selec ţia, instruirea şi evaluarea personalului pentru îndeplinirea misiunilor de sprijin genistic a for ţelor militare aliate în teatrele de opera ţii din Balcani, Irak şi Afganistan. Participarea geni ştilor la misiunile de reconstruc ţie postconflict în fosta Republic ă a Iugoslaviei s-a realizat cu efective ale brig ăzii, iar pentru profesionalismul demonstrat, drapelul de lupt ă al Batalionului 96 Geniu a fost decorat, la 19 martie 2004, cu Ordinul „Virtutea Militar ă în gradul de Cavaler cu însemne pentru militari” . Misiunile planificate de comandamentul brig ăzii au sporit în volum, intensitate şi desf ăş urare spa ţial ă, prin punerea în aplicare a Hot ărârii Parlamentului României nr. 2 din 12 februarie 2003, care a legiferat participarea României în cadrul Coali ţiei REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 55

Multina ţionale de Stabilitate din Irak, cu un deta şament de geniu. În aceast ă perioad ă, geni ştii Brig ăzii 10 Geniu „Dun ărea de Jos” au executat în teatrul de opera ţii Irak misiuni specifice în sprijinul for ţelor Coali ţiei, misiuni care s-au concretizat în amenajarea, între ţinerea şi men ţinerea viabilit ăţ ii c ăilor de comunica ţii rutiere, amenajarea genistic ă a bazelor militare, lucr ări genistice pentru protec ţia personalului, amenajarea platformelor pentru elicoptere, amenajarea platformelor pentru cazarea personalului, precum şi cercetarea cursurilor de ap ă şi inspec ţii la podurile de pe

comunica ţiile rutiere. Colaborarea foarte bun ă a militarilor care au format detaşamentele de geniu din Irak cu camarazi din alte armate este demonstrat ă şi de aprecierile formulate la adresa geni ştilor români, materializate pentru fiecare deta şament participant la misiune prin acordarea „Medaliei Diviziei Multina ţionale Centru-Sud” şi prin recompensarea unui num ăr semnificativ de militari cu ordine şi medalii militare, române şti şi str ăine. În doar 16 ani de existen ţă , Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a executat o gam ă variat ă de misiuni specifice de sprijin genistic în teatrele de opera ţii externe din Bosnia-Her ţegovina, Irak şi Afganistan, demonstrând c ă nivelul instruirii geni ştilor români este la acela şi standard cu al partenerilor no ştri din alte armate aliate. Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” este angrenat ă în implementarea acordurilor interna ţionale şi ini ţiativelor regionale cu specific de geniu şi particip ă în mod constant la exerci ţiile multina ţionale desf ăş urate cu state membre NATO sau state partenere, asigurând expertiz ă de specialitate, tehnic ă şi efective. Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a condus Exerci ţiul Multina ţional „TISA 2011”, reu şind integrarea militarilor români, sârbi şi maghiari într-o structur ă multina ţional ă de valoare batalion de geniu şi armonizarea procedurilor de ac ţiune pentru acordarea de sprijin calificat autorit ăţ ilor publice, în vederea gestion ării situa ţiilor de urgen ţă generate de inunda ţii catastrofale. Importan ţa acestei structuri în cadrul strategiei de interven ţie în situa ţii de urgen ţă generate de inunda ţii a fost eviden ţiat ă de reprezentan ţii autorit ăţ ilor publice locale, de oficialii militari români, sârbi, maghiari şi americani participan ţi la exerci ţiu. Experien ţa dobândit ă a permis ca brigada s ă conduc ă în anul 2011, la Pozega, în Croa ţia, exerci ţiul „IEL MILU 2011” cu Unitatea Multinaţional ă Logistic ă Integrat ă cu specific de Geniu pentru Infrastructur ă de Logistic ă, o structur ă de nivel companie. În noiembrie 2016, în poligonul de instruc ţie V ărs ătura şi în poligonul de instruc ţie Smârdan, geni ştii Brig ăzii 10 al ături de partenerii din cadrul ini ţiativei regionale au f ăcut dovada profesionalismului prin desf ăş urarea exerci ţiului multina ţional „IEL-MILU ROU 16”. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 56 56 Începând cu anul 2015, Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos”, sprijinit ă cu personal şi tehnic ă, desf ăş oar ă exerci ţiul anual „Resolute Castle”, în comun cu USAREUR şi Garda Na ţional ă a Statului Alabama, în cadrul Centrului de Instruire pentru Lupt ă al For ţelor Terestre din Cincu. Exerci ţiul are ca scop cre şterea nivelului de preg ătire a militarilor geni şti, cre şterea interoperabilit ăţ ii dintre structurile de geniu ale Armatei SUA şi structurile de geniu din For ţele Terestre, precum şi îmbun ătăţ irea infrastructurii pentru instruc ţie. Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a participat în anul 2017 la exerci ţiul multina ţional ,,SABER GUARDIAN 17”, planificat de USAREUR, desf ăş urat în România, Ungaria şi Bulgaria, având ca scop promovarea stabilit ăţ ii şi securit ăţ ii în regiunea M ării Negre, înt ărirea parteneriatului şi a încrederii reciproce între USAREUR, for ţele armate ale României, Bulgariei, Ungariei şi cele ale na ţiunilor partenere. Pornind de la una din misiunile de baz ă, interven ţia în situa ţii de urgen ţe civile, Brigada 10 Geniu ,,Dun ărea de Jos” a ac ţionat cu efectivele şi tehnica din înzestrare, a coordonat ac ţiunile unit ăţ ilor militare din garnizoana Br ăila, în sprijinul autorit ăţ ilor locale şi al popula ţiei civile pentru înl ăturarea efectelor calamit ăţ ilor naturale produse în ultimii ani. Precipita ţiile abundente din vara anului 2010 au generat pagube importante locuitorilor şi au afectat infrastructura în zona de nord a ţă rii, fapt care a impus o reac ţie imediat ă pentru planificarea şi executarea unei noi misiuni de sprijin a autorit ăţ ilor publice locale. Executat ă cu efective din Batalionul 72 Geniu ,,Matei Basarab”, ac ţiunea s-a concretizat în deplasarea tehnicii pe o distan ţă de 450 de km, amenajarea şi deservirea unui punct de trecere pe pod de pontoane peste râul Suceava în dreptul localit ăţii Dorne şti, jude ţul Suceava, trecere care a men ţinut viabilitatea unei importante c ăi de comunica ţie rutier ă din nordul ţă rii, R ădăuţi-Siret în perioada iulie- noiembrie 2010. Fenomenele meteorologice extreme din luna februarie 2016, cu precipita ţii bogate, viscol puternic şi temperaturi sc ăzute, au generat blocarea c ăilor de comunica ţie şi a unui num ăr impresionant de localit ăţ i, iar Brigada 10 Geniu a fost din nou în prima linie, ac ţionând de aceast ă dat ă pentru salvarea persoanelor surprinse de viscol pe drumurile publice şi în gospod ăriile din localit ăţ ile afectate de pe raza jude ţului Br ăila. Cu sprijinul autorit ăţ ilor publice locale, sus ţinerea Statului Major al For ţelor Terestre şi al Serviciului Muzicilor Militare, Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” a organizat „Festivalul Interna ţional al Muzicilor Militare” în anii 2002, 2004, 2006, 2008, 2010, 2012, 2013, 2015 şi 2017, manifestare care, prin calitatea actului artistic, şi-a câ ştigat un binemeritat loc în calendarul evenimentelor culturale na ţionale şi br ăilene. La 16 ani de la înfiin ţare, Brigada 10 Geniu „Dun ărea de Jos” se prezint ă ca una din structurile de elit ă a armatei României, cu o pozi ţie apreciat ă şi bine definit ă în cadrul comunit ăţ ii locale, cu o bogat ă tradi ţie şi experien ţă dobândite în misiuni externe şi pe teritoriul na ţional, cu personal bine instruit şi motivat pentru a ac ţiona cu toat ă

priceperea şi d ăruirea la realizarea obiectivelor viitoare.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 57

TRUPELE DE PONTONIERI, LA CEAS ANIVERSAR

???Plutonier Ionuţ CHIŢOIU

La 25 februarie 2018 se împlinesc 152 de ani de la înfiin ţarea primei companii de pontonieri, astfel c ă militarii Batalionului 72 Geniu aduc un pios omagiu înainta şilor, cei care au pus datoria fa ţă de ţar ă mai presus de orice. De la romani pân ă în prezent, militarii geni şti s-au bucurat de un binemeritat respect în toate armatele lumii. Istoria pontonierilor din arma geniu începe odat ă cu procesul de modernizare a armatei Principatelor Unite Române, când la data de 25 februarie 1866 se înfiin ţeaz ă prima Companie de Pontonieri condus ă de c ăpitan Anton Berindei, cartiruit ă în cazarma Sfântul Gheorghe la Bucure şti. În timpul R ăzboiului de Independen ţă , 1877-1878, militarii Companiei Pontonieri au întins poduri peste Olt şi Dun ăre, iar la sfâr şitul r ăzboiului au fost omagia ţi de conducerea statului român cu decora ţiile „Crucea Trecerii Dun ării” şi „Medalia Ap ărătorilor Independen ţei”. În 1878, Compania Pontonieri se disloc ă la Br ăila, în cazarma Carantinei, iar în 1886 ajunge în actuala cazarm ă şi se transform ă în primul batalion de pontonieri sub comanda maiorului Petru Otetele şteanu. Dup ă Primul R ăzboi Mondial (1916-1918), când militarii Batalionului de Pontonieri au executat misiuni de treceri a fluviului Dun ărea, diferite lucr ări de geniu şi au participat la b ătăliile Bra şovului, Sibiului şi cele de pe Valea Jiului, în anul 1919, Batalionul Pontonieri se transform ă în Regimentul Pontonieri. În perioada 1941-1945, Regimentul Pontonieri a dus ac ţiuni de lupt ă specifice for ţă rii râurilor Prut şi Nistru, dar şi a fluviului Dun ărea, iar la sfâr şitul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial, odat ă cu reorganizarea Armatei Române redevine Batalion de Pontonieri, pân ă în anul 1951. Din anul 1951, Batalionul Pontonieri transformat în Regimentul 1 Pontonieri, ulterior în Regimentul 118 Pontonieri, iar începând cu 1959 pân ă în iunie 2002 în Regimentul 72 Pontonieri, a scris istorie în localit ăţ i precum Gura V ăii (Por ţile de Fier), Giurgeni-Vadu Oii, Bordu şani. Prin restructurarea Regimentului 72 Pontonieri şi Batalionului 550 Geniu s-a înfiin ţat Batalionul 72 Treceri. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 58 58 Dup ă o succesiune de reorganiz ări, din anul 2015, batalionul prime şte denumirea de Batalionul 72 Geniu ,,General Constantin Savu”, în semn de apreciere pentru aportul avut de către acesta în dezvoltarea tehnicii de geniu şi aici fac referire la parcul de pontoane PR-71, singurul din lume ce permite trei benzi de circula ţie simultane. Sigur, nu am reu şit s ă cuprind decât o parte din faptele de arme scrise de pontonierii din aceast ă unitate de-a lungul timpului. Lista ar putea continua cu repere ca Exerci ţiul NATO de la Gropeni 2003, Roznov 2006, Dorne şti 2010, Bordu şani 2017 şi foarte multe misiuni în situa ţii de urgen ţă când, înc ă o dat ă, valoarea acestei unit ăţ i a fost reconfirmat ă de militarii ce-i servesc sub stindard. La ora actual ă, batalionul se afl ă în plin proces de adaptare, valorificând la maxim resursele aflate la dispozi ţie pentru îndeplinirea misiunilor încredin ţate, atât pe plan na ţional, cât şi interna ţional.

La mulţi ani, pontonieri! La mulţi ani, Batalionul 72 Geniu „GENERAL CONSTANTIN SAVU”!

BIBLIOGRAFIE: 1. www.bg10ge.forter.ro; 2. Colonel (rz.) Petre Zaharia, Colonel (rz.) Emanoil Ene, Colonel (rz.) Florea Plavov, Istoria Armei Geniu din Armata Român ă, Bucure şti, 1995.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 59

BATALIONUL 53 GENIU „SCORILO” LA CEAS ANIVERSAR

??? Maior Dumitru VLADU ??? Personal civil contractual Alina PANAINTE

În anul Centenarului Marii Uniri, Batalionul 53 Geniu „Scorilo” s ărb ătore şte, la 1 aprilie, 110 ani de tradi ţii militare des ăvâr şite prin jertfe de lupt ă în timpul celor dou ă conflagra ţii mondiale şi prin aportul la realizarea unora dintre cele mai importante lucr ări de infrastructur ă din România. Batalionul 53 Geniu „Scorilo” s-a înfiin ţat în garnizoana Deva în data de 1 mai 2007, prin transformarea Brig ăzii 4 Geniu Teritorial ă, fiind continuatorul tradi ţiilor Batalionului 1 Pionieri (înfiin ţat la 1 aprilie 1908). La 1 aprilie 1908, Batalionul 1 Pionieri, comandat de maiorul Nicolae Mih ăiescu, a intrat în compunerea Corpului 1 Armat ă, cu dislocare în garnizoana Craiova. Înfiin ţarea noii unit ăţ i de geniu a fost determinat ă de revenirea Transilvaniei la patria-mam ă. Potrivit planurilor de mobilizare, în baza Înaltului Decret nr. 2784 din 14 august 1916, Batalionul 1 Pionieri a participat, începând cu 15 august 1916, la ac ţiunile desf ăş urate de Armata Român ă în R ăzboiul pentru Reîntregire Na ţional ă. În anul 1917, înso ţind trupele Diviziei 1 Infanterie, Batalionul 1 Pionieri divizionar a îndeplinit multiple misiuni specifice sprijinului genistic, pe timpul preg ătirii şi desf ăş ur ării b ătăliilor de la M ărăş ti şi Oituz (aprilie - august 1917), precum şi al opera ţiilor ulterioare de pe frontul din Moldova (august 1917 - februarie 1918), pân ă la încheierea p ăcii. În contextul decret ării celei de-a doua mobiliz ări a Armatei Române, în baza Înaltului Decret nr. 3179/27 aprilie 1918, Batalionul 1 Pionieri a fost angajat cu misiuni specifice pe timpul opera ţiilor desf ăş urate în Bucovina (aprilie - mai 1919), Pocu ţia (mai - iunie 1919), Transilvania şi Ungaria (iunie - noiembrie 1919). Începând cu 1 aprilie 1922, potrivit Înaltului Decret nr. 2255 din 14 mai 1922 publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 16 mai 1922, Batalioanele 1, 2 şi 11 Pionieri apar ţinând Corpului 1 Armat ă, au fost întrunite în cadrul Regimentului 1 Pionieri, sub comanda provizorie a lt.col. Rudolf Weissmahr. Regimentul men ţine dislocarea în garnizoana Craiova. Dup ă constituire, subunit ăţ ile Regimentului 1 Pionieri sunt folosite pentru diverse lucr ări, pentru refacerea unor obiective distruse de r ăzboi. În vara anului 1926, un deta şament de 100 militari lucreaz ă la restabilirea comunica ţiilor distruse de ploi în zona ora şului B ăile şti. De asemenea, un alt deta şament este întrebuin ţat pentru lucr ări de canalizare a ora şului Corabia, Regimentul contribuie în fiecare an cu o echipă de militari speciali şti la între ţinerea, repararea şi construc ţia liniilor P.T.T. din regionala Craiova.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 60 60 În Campania de Est, regimentul a mobilizat şi trimis pe front 6 batalioane de pionieri, 2 batalioane de drumuri şi o companie forestier ă. Din jurnalele de opera ţii reiese c ă toate misiunile ce li s-au încredin ţat de c ătre comandan ţii marilor unit ăţ ii în subordinea c ărora ac ţionau (Armata a 4-a, Corpul 1 Armat ă), au fost îndeplinite exemplar, cu un înalt sim ţ al datoriei ost ăş eşti, cu profesionalism şi spirit combativ. În Campania din Vest, subunit ăţ ile regimentului au fost date ca înt ărire, astfel: Batalionul 30 Pionieri la Armata a 4-a, iar Diviziilor 2, 3, 11 şi 31 infanterie le-a fost dat ă câte o companie de pionieri. Compania forestier ă a ac ţionat la punctul de comand ă al Armatei a 4-a. Pentru modul de ac ţiune pe front cadrele şi osta şii au fost cita ţi prin ordine de zi, distin şi cu medalii şi decora ţii. Imediat dup ă r ăzboi are loc o perioad ă de completare şi refacere, precum şi dou ă redisloc ări. Din 1948, regimentul î şi schimb ă garnizoana de re şedin ţă în ora şul Lugoj, iar în anul 1951, regimentul se mut ă la Deva. Aici, la Deva, timp de 67 de ani începe o nou ă vârst ă a unit ăţ ii, în care misiunile de instruc ţie se îmbin ă cu cele din economia na ţional ă. Tot în aceast ă perioad ă, numele de botez se modific ă de mai multe ori. Prima dat ă în decembrie 1951, când este denumit Regimentul 169 Pionieri, apoi în aprilie 1969, când devine Regimentul 54 Geniu, iar la 22 mai 1992 i se acord ă denumirea de Regimentul 54 Geniu „Sarmizegetusa”. În perioada 1995-2002, militari din cadrul regimentului au participat la misiuni sub egida ONU, UE şi NATO în teatrele de opera ţii din Irak, Angola şi Bosnia şi Her ţegovina. În anul 2002, la 01 iulie, ia fiin ţă Brigada 4 Geniu Teritorial ă, prin transformarea Regimentului 54 Geniu „Sarmizegetusa”, fiind în subordinea Corpului 4 Armat ă Teritorial. În cadrul deta şamentelor pentru misiuni externe, între anii 2003-2007 particip ă şi militari din cadrul Brig ăzii 4 Geniu Teritoriale în teatrele de opera ţii din Kosovo, Bosnia şi Her ţegovina, Irak şi Afganistan. În perioada 1 martie - 31 mai 2007, Brigada 4 Geniu Teritorial ă a intrat în procedura de desfiin ţare şi transformare, iar începând cu data de 1 mai 2007 se transform ă în Batalionul 53 Geniu cu dislocare în garnizoana Deva, în subordinea Comandamentului Corpului 4 Armat ă Teritorial „Mare şal Constantin Prezan”. În baza „Planului cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României”, începând cu data de 25 noiembrie 2009, Batalionul 53 Geniu a fost trecut în subordinea Brig ăzii 18 Infanterie „Banat”, pentru ca, începând cu data de 01 iulie 2010, s ă revin ă în subordinea Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Militari din Batalionul 53 Geniu au participat și în perioada 2008-2017 în misiuni specifice din teatrul de opera ţii din Afganistan, făcând parte din comandamentele multina ţionale şi din structurile lupt ătoare. Începând cu data de 24 septembrie 2012, ministrul ap ărării na ţionale, la propunerea comisiei de heraldic ă şi denumiri a Ministerului Ap ărării Na ţionale, a aprobat denumirea onorific ă, însemnele şi obiectele heraldice pentru Batalionul 53 Geniu „Scorilo”. În baza Ordinului Şefului Statului Major al For ţelor Terestre, la 1 martie 2013 Drapelul de lupt ă al Batalionului 53 Geniu „Scorilo” a fost decorat cu REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 61

„Emblema de onoare a For ţelor Terestre” pentru îndeplinirea irepro şabil ă a misiunilor încredin ţate şi ob ţinerea de rezultate deosebite în procesul instruirii. Din lunga şi frumoasa perioad ă de existen ţă , garnizoana Deva merit ă acum, în zi aniversar ă, să consemn ăm câteva fapte ce onoreaz ă pe cei ce au slujit sub drapelul de lupt ă al unit ăţ ii. În anul 1962, geni ştii deveni au participat la înl ăturarea efectelor inunda ţiilor din zona Chi şineu - Cri ş, jude ţul Arad. Dup ă 4 martie 1977, geni ştii deveni sunt prezen ţi în Capital ă, pentru înl ăturarea efectelor cutremurului, salvând zeci de vieţi omene şti. Participarea la construc ţii industriale şi hidrotehnice, precum combinatele de la Brazi şi Turnu M ăgurele, hidrocentralele Bicaz şi Lotru, constituie alte momente importante din via ţa regimentului. Între anii 1970 – 1974, efective ale batalionului sunt prezente şi depun eforturi sus ţinute în construirea Transf ăgărăş anului, iar în perioada 1982 - 1983 particip ă cu un deta şament de 150 militari la lucr ările speciale de dezafectare a unor poduri folosind explozivul în zona de construc ţie a canalului Dun ăre - Marea Neagr ă.

În cronica celor 110 de ani de existen ţă ai batalionului, din care 67 de ani în Deva, g ăsim consemnate fapte petrecute în jude ţul Hunedoara. În anii 1970 şi 1975, geni ştii deveni sunt prezen ţi pe frontul apelor, datorat marilor inunda ţii. Ac ţioneaz ă la Deva, Ilia şi alte localit ăţ i, salvând bunuri şi vie ţi omene şti. În decursul anilor au executat drumuri şi poduri în jude ţul nostru, au participat la lucr ări de minerit şi la s ăpături pe şantierele arheologice. Merit ă men ţionate cele dou ă interven ţii ale geni ştilor deveni în urma unor calamit ăţ i naturale cu urm ări tragice: surparea de steril de la Certej - 1971 şi alunecarea de teren din zona barajului Rîu Mare - Retezat - 1999. Activit ăţ ile de instruire în cadrul batalionului au vizat permanent preg ătirea pentru îndeplinirea misiunilor de sprijin genistic şi pentru participarea militarilor la misiunile din teatrele de opera ţii. Astfel, activitatea militarilor din cadrul batalionului a fost concretizat ă în amenajarea poligoanelor şi caz ărmilor din subordinea SMFT (Cincu,

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 62 62 Dud-Tau ţ, Felnac, Some şeni, Bistri ţa, Alba-Iulia, Odorheiul Secuiesc etc.) şi participarea la exerci ţii interna ţionale ( Tisa – 2009-2011, Some ş 15 , Resolute Castle 15 , Resolute Castle 16 ). De mare importan ţă sunt şi misiunile executate de cadre ale batalionului în Bosnia - Her ţegovina, Kosovo, Irak, Afganistan, sau alte teatre de opera ţii. Distinc ţiile şi aprecierile pe care le-au primit în timpul acestor misiuni interna ţionale, demonstreaz ă cu prisosin ţă c ă geni ştii din garnizoana Deva sunt la fel de buni ca şi cei din armatele ţă rilor membre NATO. Acum, la ceas de s ărb ătoare, cinstim memoria eroilor geni şti c ăzu ţi la datorie pentru reîntregirea neamului şi prezent ăm onorul pentru to ţi cei care, anima ţi de spiritul românesc, au f ăcut posibil ă aniversarea Centenarului.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 63

110 ANI DE ISTORIE A BATALIONULUI 3 GENIU „GENERAL CONSTANTIN POENARU” – SĂRBĂTORIŢI ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI

??? Plutonier adjutant Eduard Gabriel STAN

Motto: Suntem pregătiţi să intervenim în orice situaţie!

Aniversarea a 110 ani de la înfiin țarea Batalionului 3 Pionieri reprezint ă pentru personalul Batalionului 3 Geniu un moment de mândrie, fiind unul dintre batalioanele de frunte ale armei geniu, o arm ă important ă pentru Armata României, cât și în contextul politico-militar actual, reprezentând un sprijin real pentru Organiza ția Tratatului Atlanticului de Nord și pentru Uniunea European ă. Astfel, militarii Batalionului 3 Geniu, continuatorii tradi țiilor istorice ale Batalionului 3 Pionieri, au fost principalii „pionieri” ai misiunilor externe ale Armatei României înc ă de la debutul ac țiunilor militare moderne, începând din anul 1990. Urma și de cinste ai înf ăptuitorilor Transf ăgărășanului și canalului Dun ăre - Marea Neagr ă, geni știi buzoieni au fost prezen ți permanent în sprijinul autorit ăț ilor civile locale și nu numai, au fost cei care au realizat podul peste râul Buz ău în anul 2005, pentru a asigura leg ătura dintre Moldova și Muntenia, obturat ă de inunda țiile din acela și an, au reabilitat cazarma Cheia, au realizat podul pietonal din parcul Her ăstr ău, au reabilitat cazarma liceului militar din localitatea Breaza, au sprijinit și realizat lucr ări de împrejmuire și parc ări pentru structuri de informa ții din Bucure ști și pentru comandamentul Diviziei 2 Infanterie, au participat cu tehnic ă și personal la exerci țiile și aplica țiile interna ționale al ături de partenerii NATO, pentru a asigura sprijinul de geniu, au fost permanent al ături de popula ția civil ă pe timpul înz ăpezirilor, inunda țiilor, precum și în alte activit ăț i de limitare a efectelor dezastrelor naturale. Militarii batalionului de țin expertiza și experien ța necesar ă pentru a executa orice tip de misiuni specifice, determinante în preg ătirea acestora fiind misiunile executate în teatrele de opera ții din Irak - 1991, Somalia - „Spitalul militar de campanie” - 1992, Angola - Batalionul de Men ţinere a P ăcii UNAVEM 3 ANROV - 1993, Bosnia Hertzegovina, în toate etapele de desfăş urare a misiunilor interna ţionale REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 64 64 (IFOR, SFOR, EUFOR ALTHEEA) în cadrul deta şamentului de geniu 1996 - 2005, precum şi în comandamentele SFOR și EUFOR, Irak - Deta şamentul de Geniu 2003-2007, Afganistan în cadrul misiunilor ISAF, ENDURING FREEDOM și RESOLUTE SUPPORT MISSION cu o subunitate de geniu, personal de comandament, CIMIC, OMLT, consiliere și asisten ță , precum şi cu speciali şti în cadrul batalioanelor de manevr ă. Rezultatele ob ținute sunt de excep ție, fiind recunoscute la nivel interna țional. Astfel c ă, ast ăzi, putem afirma cu mândrie că geni știi unit ăț ii sunt demni continuatori ai tradi țiilor istorice vechi de 110 ani ai Batalionului 3 Pionieri și, totodat ă, vrednici reprezentan ți ai armei geniu. Principala preocupare a militarilor unit ăţ ii o reprezint ă ridicarea și men ținerea nivelului înalt de profesionalism, de a fi în actualitate cu tot ce este nou şi necesar în desf ăş urarea procesului de instruc ţie. Preg ătirea acestora se execut ă mai ales practic, prin folosirea tehnicii şi echipamentelor la instruc ţie, pe timpul desf ăş ur ării exerci ţiilor, aplica țiilor etc. Astfel, militarii unit ății sunt oricând preg ăti ți s ă intervin ă, s ă acorde sprijinul genistic necesar, fiind un element de bază în cadrul For țelor Terestre, altfel spus nu contează data, anotimpul sau loca ția – „Noi suntem gata s ă intervenim în orice situa ție!” Centenarul Marii Uniri reprezint ă pentru militarii buzoieni o mândrie, un eveniment istoric de o însemn ătate major ă a întregului proces istoric de unire a provinciilor române ști la 1 decembrie 1918 și, concomitent cu aceast ă mare s ărb ătoare, împlinirea a 110 ani de tradi ție militar ă a Batalionului 3 Geniu în acela și an este dublat ă de s ărb ătoarea prilejuit ă de acest ecou peste timp a istoriei geni știlor. Principalele repere istorice ale Batalionului 3 Pionieri și continuatorului tradi țiilor acestuia, respectiv Batalionul 3 Geniu, le men țion ăm cronologic, astfel: a în cursul anului 1908, potrivit Legii de organizare a puterii armate din 29.03.1908, publicat ă în Monitorul Oastei nr. 15 din 2 aprilie 1908 1, arma geniu a fost restructurat ă în dou ă ramuri: a) pionieri - câte un batalion de pionieri pentru fiecare corp de armat ă şi un batalion de pionieri pentru Cetatea Bucure şti; b) geniu, compus din: - trupele de comunica ţii - un batalion de pontonieri, un batalion de c ăi ferate şi câte o companie telegrafie alipit ă la fiecare batalion de pionieri al corpului de armat ă; - serviciul geniu - to ţi ofi ţerii de geniu întrebuin ţaţi la nivelul ministerului, comandamentelor regionale şi regiunilor fortificate.

1 PSEM 1269, cadrele 117 şi 118. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 65

a în baza Înaltelor Decrete Regale nr. 917 din 28 martie 1908, respectiv 985 din 31 martie 1908, la 01 aprilie 1908 2, Regimentul 2 Geniu Foc şani a fost divizat în dou ă batalioane de pionieri (denumite Batalionul 3 şi 4 Pionieri) şi un batalion de pontonieri. Batalionul 3 Pionieri cu re şedin ţa în garnizoana Foc şani, comandat de maior Lasc ăr Stoenescu, a intrat în compunerea Corpului 3 Armat ă; a potrivit planurilor de mobilizare, în baza Înaltului Decret nr. 2784 din 14 august 1916, Batalionul 3 Pionieri a participat, începând cu 15 august 1916, la ac ţiunile desf ăş urate de Corpul 3 Armat ă în R ăzboiul pentru Reîntregire Na ţional ă; a la începutul anului 1917, ca urmare a situa ţiei dificile cu care se încheia campania din 1916, soldat ă cu retragerea general ă în Moldova şi stabilizarea frontului în Poarta Foc şanilor, potrivit Ordinului Marelui Cartier General nr. 1062 din 27 decembrie 1916, Batalionul 3 Pionieri din Corpul 3 Armat ă, dislocat în raionul localit ăţ ii Bârlad, a constituit şi opera ţionalizat, pân ă la 10 martie 1917, trei batalioane de pionieri de tip divizionar (denumite Batalionul 5, 6 şi 13 Pionieri) pentru diviziile de infanterie cu acela şi num ăr, iar ulterior au îndeplinit multiple misiuni specifice sprijinului genistic, pe timpul preg ătirii şi desf ăş ur ării b ătăliilor de la M ărăş ti şi Oituz (aprilie - august 1917), precum şi al opera ţiilor ulterioare de pe frontul din Moldova, pân ă la încheierea p ăcii (august 1917 - februarie 1918); a în urma semn ării P ăcii de la Bucure şti, în baza Instruc ţiunilor Speciale ale Marelui Cartier General nr. 2620 din 01 mai 1918 şi a Ordinului Ministerial nr. 455 din 07 mai 1918, toate cele trei batalioane de pionieri de tip divizionar constituite de Batalionul 3 Pionieri din Corpul 3 Armat ă s-au regrupat la partea sedentar ă a acestuia, în raionul Bârlad, în vederea demobiliz ării şi men ţinerii sub arme a efectivelor prevăzute la pace; a la 01 iulie 1918, partea sedentar ă a Batalionului 3 Pionieri din Corpul 3 Armat ă s-a desfiin ţat, iar Batalioanele 5, 6 şi 13 Pionieri divizionare, potrivit aprob ării ministrului de r ăzboi pe raportul şefului Marelui Stat Major nr. 5452 din 25 iunie 1918, s-au regrupat în cazarma fostului Batalion 3 Pionieri din garnizoana Foc şani, iar în contextul decret ării celei de-a doua mobiliz ări a Armatei Române, în baza Înaltului Decret nr. 3179 din 27 octombrie 1918, Batalioanele 5, 6, şi 13 Pionieri au fost angajate cu misiuni specifice pe timpul opera ţiilor desf ăş urate în Bucovina (aprilie - mai 1919), Transilvania şi Ungaria (iunie - noiembrie 1919); a începând cu 01 aprilie 1922, potrivit Înaltului Decret nr. 2255 din 14 mai 1922 publicat în Monitorul Oastei nr. 24 din 15 mai 19223, cele trei Batalioane Pionieri ale diviziilor Corpului 3 Armat ă au fost întrunite în cazarma din garnizoana Foc şani, sub comanda lt.col. Dumitru Duca, în cadrul Regimentului 3 Pionieri; a în perioada interbelic ă, Regimentul 3 Pionieri Foc şani a parcurs mai multe etape de restructurare şi reorganizare. În urma reorganiz ării teritoriale a armatei române conform „Legii pentru organizarea Armatei” din 24 iunie 1924, publicat ă în Monitorul Oastei nr. 134 din 12 iunie 1924, Regimentului 3 Pionieri a intrat în compunerea Corpului 5 Armat ă Bra şov şi, începând cu 01 ianuarie 1928, potrivit Ordinului Statului Major General, nr. 437/1927, a primit denumirea de Regimentului 5 Pionieri;

2 PSEM 1267, cadrele 129 şi 130; la 01 aprilie 1908, în Armata Româna existau 2 Regimente de Geniu: Regimentul 1 Geniu cu sediul la Bucure şti având în compunere 2 Batalioane de Pionieri şi un Batalion C ăi Ferate şi Regimentul 2 Geniu cu sediul la Foc şani, având în compunere 2 Batalioane de Pionieri şi un Batalion Pontonieri ; 3 PSEM 1293, cadrul 174 . REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 66 66 a pe parcursul celui de-al doilea r ăzboi mondial, Regimentul 5 Pionieri a constituit şi angajat, atât pe frontul antisovietic, cât şi pe cel antihitlerist, un num ăr însemnat de unit ăţ i, subunit ăţ i şi forma ţiuni de geniu şi anume: Batalioanele 5, 6, 13, 25, 35, 54 şi 81 Pionieri, 6 şi 7 Drumuri, Companiile 21 şi 81 Pionieri, 3 şi 4 Cantonamente, Coloana 337 Transport etc., îndeplinindu-şi în mod remarcabil şi cu sacrificii considerabile misiunile de lupt ă primite; a revenit de pe front, regimentul se regrupeaz ă în cazarma din Foc şani. Ulterior, particip ă cu parte din efective la refacerea economiei na ţionale şi înl ăturarea urm ărilor războiului, iar începând cu 01 iulie 1947, în contextul desfiin ţă rii corpurilor de armat ă şi constituirii regiunilor militare, Regimentul 5 Pionieri a intrat în compunerea Regiunii IV Militar ă Ia şi; a în perioada 13 - 30 mai 1948, potrivit m ăsurilor de reorganizare general ă a Armatei Române, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 50331 din 3 mai 1948, Regimentul 5 Pionieri a fost dislocat din garnizoana Foc şani în garnizoana Bac ău, iar începând cu 1 decembrie 1951, potrivit Dispozi ţiei M.F.A. nr. 00319530 din 27 noiembrie 1951, i s-a schimbat denumirea în Regimentul 159 Pionieri; a la 1 iulie 1956, Regimentul 159 Pionieri a fost mutat în ora şul Câmpina, iar la 1 iunie 1958, în contextul restructur ării cadrului de pace şi reorganiz ării For ţelor Armate, în baza Dispozi ţiei M.F.A. nr. 0056 din 28 mai 1958, a fost desfiinţat; a la 1 iunie 1969, conform Hotărârii Consiliului de Mini ştri nr. 2776 din 18 decembrie 1968 şi Ordinului Ministrului For ţelor Armate nr M.20 din 16 aprilie 1969, a fost reînfiin ţat Regimentul 3 Geniu cu re şedin ţa în Buz ău, în subordinea nemijlocit ă a Armatei a 2-a, iar la 1 iunie 1994, în baza ordinului şefului Marelui Stat Major nr. S/B.M.G.-1din 20 mai 1994, i s-a acordat denumirea onorific ă „General Constantin Poenaru”; a începând cu 1 iulie 2002, în baza Hot ărârii Consiliului Suprem de Ap ărare al Ţă rii nr. S.27 din 5 aprilie 2002 şi a Ordinului ministrului ap ărării na ţionale nr. M.S.45 din 23 aprilie 2002, Regimentul 3 Geniu „Gl. Constantin Poenaru” şi-a încetat activitatea, iar din efectivele acestuia a fost constituit Batalionul 3 Geniu, ini ţial în subordinea Corpului 10 Armat ă Teritorial Ia şi, iar din data de 1 iunie 2002, a Brig ăzii 10 Geniu Br ăila; a la 1 iunie 2005, Batalionul 3 Geniu a fost reorganizat sub denumirea de Batalionul 3 Construc ţii (Ordinului ministrului ap ărării na ţionale nr. M.S. 179 din 14 decembrie 2004), iar începând cu 1 iuie 2008, a redevenit Batalionul 3 Geniu (Ordinul Statului Major al For ţelor Terestre nr. B/S-764 din 16 mai 2008); a în baza Hot ărârii C.S.A.T. nr. S.44 din 31 martie 2010, începând cu 7 iunie 2010, Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru” Buz ău a fost trecut în subordinea Diviziei 2 Infanterie „Getica”; a în baza Ordinului ministrului ap ărării na ţionale num ărul M.S. 55 din 9 iunie 2015, privind unele m ăsuri pentru transformarea şi resubordonarea unor structuri din For ţele Terestre, Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru” Buz ău a fost trecut în subordinea Brig ăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” Br ăila. De la înfiin ţare şi pân ă în prezent, Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru”, continuatorul tradi țiilor Batalionului 3 Pionieri, î și îndepline ște permanent obiectivele opera ţionale stabilite prin executarea sarcinilor încredin țate în cadrul ac țiunilor militare desf ăș urate pe teritoriul na ţional sau interna ţional.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 67

CONTRIBUŢIA TRUPELOR DE GENIU ÎN CAMPANIA DIN ANUL 1917 (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz)

??? Locotenent-colonel Cristian CÎRJĂU

„Spune ţi genera ţiilor viitoare c ă noi am făcut suprema jertf ă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” - inscrip ţie pe Monumentul Eroilor Geni şti din Bucure şti, statuia „Leul”

1. Reorganizarea şi preg ătirea armei geniu, dup ă campania din anul 1916 Anul 1917 a adus modific ări în ceea ce prive şte reorganizarea armei geniu în cadrul procesului de refacere a armatei române, după greaua încercare din campania anului 1916, atât în organizarea structurilor de comand ă şi control, cât şi în organizarea for ţelor, împ ărţite în specialit ăţ i militare 1. Inspectoratul general al geniului (în perioada 1917-1918 Inspector general al geniului a fost General de divizie Ra şcu Ioan 2), prin noua denumire şi compunere, a devenit cu adev ărat pricipalul element de concep ţie, organizare, conducere tehnico-tactic ă şi de asigurare material ă a armei. La divizii, comandantul batalionului de pionieri răspundea acum de toate unit ăţ ile de geniu aflate sub comanda diviziei, cât şi de activitatea serviciului de geniu care îi era subordonat 3. Unit ăţ ile şi subunit ăţ ile de geniu aveau o multitudine de specialit ăţ i, cele mai importante dintre aceastea fiind pionieri, pontonieri şi poduri u şoare, telegrafie, c ăi ferate, aerosta ţii şi proiectoare, trac ţiune automobil ă4. Pentru reorganizarea trupelor de geniu, s-a procedat la o simplificare a modului de organizare, fapt ce a dus la o cre ştere calitativ ă a modului de executare a sarcinilor specifice. Întrucât în prima parte a campaniei din anul 1916 se dovedise c ă misiunea de cea mai mare amploare a armei geniu a constituit-o organizarea pozi ţiilor de ap ărare – prin executarea lucr ărilor de fortifica ţie (misiune care era, în mod special, a unit ăţ ilor de pionieri, dar şi a unit ăţ ilor de infanterie, artilerie, chiar şi de cavalerie), la Hu şi s-a înfiin ţat o Şcoal ă de fortifica ţie 5, atât pentru ofi ţerii de geniu, cât şi pentru cei de infanterie. În cadrul acesteia, s-a executat un poligon anex ă – un centru de rezisten ţă

1 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Istoria armei geniu din România , vol. I, Editura Militar ă, Bucure şti, 1994, p. 246-247; Col.(r.) Marian Gargaz, Col.(r.) Mircea Sclipcea, Col.(r.) Dorin Che ţa, Col.(r.) Benone Burtan, Arma geniu din Armata României. 150 de ani de jertfe şi glorie , Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucure şti, 2009, p. 45. 2 ***, Ordinea de b ătaie a comandamentelor şi serviciilor armatei , Ia şi, Tipografia Serviciului Geografic, 1917, p. 16. 3 ***, Instruc ţiuni asupra particip ării pionierilor în r ăsboiul de tran şee , Ia şi, Tipografia Serviciului Geografic, 1917, p. 11- 12; G.A. Dabija, Armata român ă în r ăzboiul mondial (1916-1918) , vol. IV, Bucure şti, 1936, p. 22-23. 4 Detalii privind structurile şi specialit ăţile armei geniu, a se vedea şi lucrarea Col.(r.) Marian Gargaz, Sub însemnele geniului , Editura Rafet, 2014, p. 91-96. 5 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 26; Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 244-246; Col.(r.) Marian Gargaz, Col.(r.) Mircea Sclipcea, Col.(r.) Dorin Che ţa, Col.(r.) Benone Burtan, Op.cit. , p. 46. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 68 68 realizat dup ă cele mai noi principii ale fortifica ţiei de pozi ţie – pentru a c ărei realizare au muncit 500 de pionieri şi personalul Batalionului pionieri cetate 6. În perioada 20 februarie - 1 iunie 1917, au fost organizate 15 cursuri diferite, la care au participat sute de ofi ţeri, pe parcursul a 19 serii. Cursul de fortifica ţii de la Hu şi a avut un succes deosebit, faima şcolii răspândindu-se în întreaga armat ă. 2. Ac ţiunile trupelor de geniu în b ătălia de la M ărăş ti (11-19 iulie 1917) La începutul lunii iunie, pe baza planului elaborat de Înaltul comandament al frontului român, având în frunte pe regele Ferdinad, s-au stabilit ac ţiunile viitoare ale Armatelor 1 şi 2 române. Armata 2 român ă, comandat ă de generalul Alexandru Averescu, urma s ă treac ă la ofensiv ă de la M ărăş ti, începând cu data de 9 iulie, în devans fa ţă de lovitura principal ă preg ătit ă în sectorul Armatei 1 române, în zona Nămoloasa. Obiectivul acestei ac ţiuni era ruperea ap ărarii inamicului între cota 711 Înc ărc ătoarea şi R ăcoasa, pentru a ajunge în valea Putnei. L ărgimea fâ şiei Armatei 2 era circa 37 km, în e şalonul întâi g ăsindu-se trei divizii (Diviziile 8, 6 şi 3 Infanterie), iar Divizia 1 Infanterie în rezerv ă. Fiec ărei divizii din primul e şalon îi revenea un front mediu de 12 km 7. Pe parcursul lunii iunie şi începutul lunii iulie, pe frontul Armatei 2 s-au f ăcut diferite preg ătiri pentru începerea ofensivei şi pentru asigurarea succesului. S-au întocmit ordine de opera ţii, instruc ţiuni şi rapoarte operative, recunoa şteri, restructur ări de dispozitive, transporturi de oameni, tehnic ă şi materiale. Pe lâng ă toate acestea, s-au executat lucr ări genistice diferite 8. Astfel, s-a executat o pozi ţie organizat ă pe dou ă linii, una principal ă şi una de oprire. Lucr ările genistice efectuate erau bine adaptate la teren şi acoperite cu re ţele de sârm ă pe mai multe rânduri de pari, dar pozi ţia, în ansamblul ei, era dominat ă de inamic. La preg ătirea şi pe timpul ducerii ofensivei de la M ărăş ti, au participat: batalioanele de pionieri ale Diviziilor 1, 3, 6 şi 8 Infanterie, Batalionul 17 Pionieri al Armatei 2 9, Companiile 2 şi 4 Telegrafie, Posturile T.F.F. nr. 7, 8, 9 şi 10. C ătre sfâr şitul b ătăliei, o dat ă cu intrarea în compunerea Diviziilor 7 şi 12 Infanterie în compunerea Armatei 2 au primit unele misiuni şi batalioanele de pionieri ale acestora. Celelalte unit ăţ i de geniu ale armatei (Grupul de pontonieri de râuri, companiile 2 şi 4

6 Detalii cu privire la r ăzboiul de tran şee, a se vedea şi Instruc ţiuni asupra particip ării pionierilor în r ăsboiul de tran şee , Ia şi, Tipografia Serviciului Geografic, 1917. 7 ***, Istoria militar ă a poporului român , vol. V, Editura Militar ă, Bucure şti, 1989, p. 552-553. 8 ***, România în anii primului R ăzboi Mondial , vol. II, Editura Militar ă, Bucure şti, 1987, p. 153. 9 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 72-73 – Ordinea de b ătaie a Armatei 2 române Gl. Alexandu Averescu, unităţ i care au luptat pe frontul acestei armate în lunile iulie şi august. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 69 cantonieri, batalioanele de lucr ători ş.a.) nu au îndeplinit misiuni legate nemijlocit de luptele de la M ărăş ti 10 . Odat ă cu venirea prim ăverii anului 1917, a început executarea lucr ărilor genistice, cu eforturi deosebite (întrucât în zona respectiv ă terenul este puternic fr ământat şi acoperit), lucr ări necesare pentru preg ătirea opera ţiei ofensive de la M ărăş ti a Armatei 2. Acestea, dup ă cum scrie generalul G.A. Dabija 11 în lucrarea sa despre primul război, au fost urm ătoarele: „În vederea ofensivei de la M ărăş ti, a fost nevoie de multe şi grele preg ătiri. Astfel: a) s-a construit o cale feratat ă îngust ă în prelungirea celei de la Bâlca, pe valea Bâlca, Mu şinoaiele, f ăcându-se depozite de pietri ş în spate; b) s-a îmbun ătăţ it drumul Mu şinoaiele - Verdea, astupându-se cu fascine şi pietri ş, por ţiunile dificile; c) s-a deschis un drum nou cu o l ărgime de 8-10 m, de la pozi ţia principal ă pân ă la m ănăstirea Mu şinoaiele, pe D. Ţig ăncei; d) s-au deschis drumuri noi pentru artilerie, în spatele pozi ţiei bateriilor, amenajându-se pantele mari etc. [...]; e) s-a dat o deosebit ă aten ţie leg ăturilor, în special cu unit ăţ ile de la aripi şi cu diviziile ruse ale Corpului 8 armat ă rus. În acest scop s-au dublat liniile telefonice [...]; f) s-au f ăcut pie ţe de adunare, depozite de materiale, de pari ascu ţiţi, de sârm ă ghimpat ă, de hran ă, de ap ă, s-au f ăcut depozite de muni ţiuni de infanterie, de artilerie şi de unelte. S-au pus t ăbli ţe indicatoare pretutindeni.” Dup ă cum se constat ă, principalele misiuni care au revenit trupelor de geniu au fost: amenajarea c ăilor de comunica ţii (drumuri şi c ăi ferate înguste), atât în spatele trupelor proprii, cât şi în dispozitivul acestora; asigurarea leg ăturilor necesare (de telefonie); completarea pozi ţiilor ocupate de trupe cu unele lucr ări de fortifica ţii. Aprovizionarea trupelor apar ţinând Armatei 2 trebuia f ăcut ă folosind comunica ţia de pe valea Trotu şului. Îns ă leg ăturile dintre aceasta şi trupe, în mod special cu cele apar ţinând Corpului 2 Armat ă, se realiza cu mare greutate, deoarece acestea nu corespundeau nevoilor şi nu erau practicabile pentru vehiculele militare. Ca urmare, din timp, s-a luat m ăsura s ă fie amenajate drumurile: Valea Z ăbr ăuţului, Dealul Tisei, Dealul Mare, Muncelul; Co ţof ăne şti; Mu şinoaiele, Verdea; C ăiu ţi, Halo şul, spre Fe ţişoara 12 . Batalioanele de pionieri apar ţinând Diviziilor 1 şi 3 Infanterie, din compunerea Corpului 2 Armat ă, au fost destinate execut ării comunica ţiilor necesare ( şosele şi căi ferate înguste).

10 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 251-252. 11 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 76-77. 12 Ibidem , p. 37. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 70 70 La calea ferat ă şi şoseaua de pe valea Z ăbr ăuţului 13 s-a lucrat timp de dou ă luni şi jum ătate. Întrucât a fost necesar ă executarea unui volum mare de lucr ări de terasamente pentru calea ferat ă îngust ă, în afara de unit ăţ ile de pionieri, au mai participat şi prizonieri, precum şi mili ţii. Dup ă realizarea drumului de pe valea Z ăbr ăuţului, s-a trecut, cu majoritatea companiilor de pionieri, la executarea unor noi drumuri de rocad ă şi de p ătrundere, necesare pentru aprovizion ări şi pentru manevrele bateriilor de artilerie în pozi ţiile de tragere. Tot în aceast ă perioad ă, sec ţia de poduri a Batalionului 1 Pionieri a realizat un pod pe pilo ţi peste râul Trotuş, la Co ţof ăne şti, cea de la Batalionul 2 Pionieri, un pod de lemn peste Siret, în dreptul satului R ăcătău (Bac ău), sec ţia de poduri a Batalionului 8 Pionieri a reparat podurile de cale ferat ă îngust ă c ătre One şti, Ca şin, construind şi un pod nou şi consolidând un altul pe şoseaua din valea Halo şului, spre Şuşeni 14 . În vreme ce subunit ăţ ile de pionieri şi cele de poduri erau angajate la realizarea unei re ţele corespunz ătoare de drumuri, cele de telegrafie se preocupau de realizarea unor leg ături sigure, atât între diferite e şaloane, cât şi între infanterie şi artilerie, dar şi la vecini. În leg ătur ă cu executarea lucr ărilor de fortifica ţii, trupele aflându-se de timp îndelungat pe pozi ţiile de ap ărare, se aprecia c ă lucr ările existente erau suficiente. Având în vedere îns ă c ă, pe întregul front, pozi ţiile ocupate de trupele noastre erau în dezavantaj fa ţă de cele ale inamicului, înc ă din luna ianuarie 1917 s-au luat m ăsuri pentru organizarea unei a doua pozi ţii pe Dealul Mare, cota 774, sud Pralea. Aceast ă pozi ţie a fost făcut ă de trupele de pionieri, pe un frig îngrozitor, îndurând cele mai mari lipsuri de echipament şi hran ă, alternând munca istovitoare cu pu ţinele clipe de odihn ă în colibe improvizate din ramuri de brad 15 .

13 Col.(r.) Marian Gargaz, Col.(r.) Mircea Sclipcea, Col.(r.) Dorin Che ţa, Col.(r.) Benone Burtan, Op.cit. , p. 55 (foto). 14 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 253. 15 Lt.col. Şt. C ăţ oiu, Trupele de geniu în r ăzboi , în România Militar ă, nr. 1, 1921, apud Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 254. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 71

De asemenea, tot pionierii au fost cei care au executat ad ăposturile de la posturile de comand ă şi observatoarele acestora. Acestea erau fie stratificate (lemn, pietri ş, p ământ), fie în galerie. Pentru ca infanteria s ă fie în m ăsur ă s ă execute şi singur ă asemenea ad ăposturi pentru propriile ei nevoi, la unele divizii (de exemplu, Divizia 1 Infanterie situat ă în raion la Bârs ăne şti) s-au executat cursuri speciale în acest sens, sub conducerea pionierilor. Pe lâng ă toate aceste lucr ări de ap ărare, trupele de geniu au mai efectuat şi executat diferite lucr ări pentru asigurarea traiului (lucr ări de cantonare sau bivuac, alimentări cu ap ă, b ăi, sta ţii de deparatizare ş.a.), dintre care amintim: bivuacul Diviziei 1 Infanterie de pe valea Z ăbr ăuţului, capt ările de ap ă de la Co ţof ăne şti şi Anghele şti- Păune şti, b ăile cu ap ă cald ă şi abur de la Pralea, Co ţof ăne şti, Varni ţa şi Bârs ăne şti 16 . Urmare a ordinelor comandan ţilor şi a prevederilor manualelor pentru lupt ă din acele vremuri, orice palm ă de pământ cucerit ă de la inamic trebuia fortificat ă şi prev ăzut ă cu re ţele de sârm ă. Astfel c ă, preventiv, pentru nevoile de ducere a luptei, s-au preg ătit materiale pentru obstacole de sârm ă (sârm ă ghimpat ă şi pari de re ţea gata ascu ţiţi) necesari consolid ării terenului cucerit. Pe timpul ducerii ofensivei, batalioanele de pionieri ale Diviziilor 1, 3, 6 şi 8 Infanterie au fost întrebuin ţate, în principiu, astfel: companiile de pionieri, repartizate la brig ăzile şi regimentele de infanterie – câte 1, 2 plutoane de pionieri la un regiment – pentru a le înso ţi pe timpul execut ării atacului şi men ţinerea în rezerv ă, la dispozi ţia diviziei, a unui pluton; sec ţiile de telegrafie, poduri u şoare şi proiectoare, men ţinute la dispozi ţia diviziei, în vederea execut ării misiunilor specifice (telegrafie, poduri) sau a unor misiuni auxiliare (sec ţia de proiectoare); deta şamentul de parc, pentru aprovizionarea trupelor cu unelte şi materiale de geniu, precum şi inventarierea materialelor de geniu capturate şi transportul acestora în dispozitivul propriu. Subunit ăţ ile de pionieri au executat urm ătoarele misiuni concrete: crearea bre şelor prin re ţelele de sârm ă (care au necesitat şi interven ţia pionierilor, folosind fie foarfecele de t ăiat sârma 17 , fie explozivul); întoarcerea pozi ţiilor şi consolidarea terenului cucerit; amenajarea drumurilor şi repararea, refacerea podurilor; amenajarea punctelor de comand ă; executarea distrugerii lucr ărilor de art ă, pe direc ţiile de contraatac ale inamicului. În plus, trupele de geniu au mai executat: asigurarea leg ăturilor (prin sec ţiile de telegrafie); aprovizionarea trupelor cu materiale de geniu; strângerea, transportul şi depozitarea materialelor de geniu provenite din captur ă18 .

16 Ibidem. 17 Unele regimente de infanterie aveau în primele valuri cel pu ţin un pluton de pionieri ca t ăietori de sârm ă. 18 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 255. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 72 72 3. Trupele de geniu în b ătălia de la M ărăş eşti (24 iulie – 21 august 1917) Bătălia de la M ărăş eşti, a doua mare confruntare desf ăş urat ă pe frontul român în campania anului 1917, a constituit, prin amploare, complexitate şi consecin ţele ei imediate, unul din momentele de maxim ă tensiune ale r ăzboiului purtat de români. La mijlocul lunii iulie 1917, ofensiva proiectat ă pentru Armata 1 român ă, pe direc ţia N ămoloasa, în cooperare cu for ţele ruse şti (Armatele 4 şi 6 ruse), a fost suspendat ă, concomitent cu oprirea înaint ării victorioase a Armatei 2 române în zona Mărăş ti. Situa ţia de ansamblu a frontului a determinat îns ă comandamentul superior să renun ţe la ofensiv ă şi, cu toate succesele ob ţinute de Armata 2 de la M ărăş ti, Armata 1 a trebuit s ă r ămân ă în ap ărare. La 24 iulie s-a declan şat opera ţia ofensiv ă a Armatei 9 germane împotriva for ţelor Armatei 1 române şi s-a desf ăş urat pân ă la 21 august 1917. Dup ă 29 zile de lupte, ofensiva german ă nu a reu şit decât s ă împing ă ap ărarea noastr ă cu 8-12 km, f ără ca Siretul s ă fie trecut, fapt ce ar fi dus la întoarcerea frontului Moldovei 19 . În b ătălia de la Mărăş eşti, s-a v ăzut c ă principiile fortifica ţiei de pozi ţie înv ăţ ate pe timpul cursurilor predate în Şcola de fortifica ţie de la Hu şi, prin care trecuser ă 232 ofi ţeri ai Armatei 1 (3 generali, 121 ofi ţeri superiori şi 108 ofi ţeri inferiori) şi-au ar ătat pe deplin valabilitatea, aceasta fiind eviden ţiate în avantajele oferite de fortifica ţia de pozi ţie, în fa ţa atacatorului. În ceea ce prive şte trupele de geniu, la acest ă mare b ătălie au participat 20 7 Batalioane Pionieri divizionare (14 Companii Pionieri), 1 Batalion Pionieri de armat ă (3 Companii Pionieri), 1 Batalion Pontonieri de regiment (3 Companii), 2 Companii C ăi Ferate, sec ţii (posturi de telegrafie) f ără fir, coloane şi depozite de materiale. Efectivul acestora se cifrau la 9400 oameni (170 ofi ţeri şi 9231 trup ă), dintre care marea majoritate a fost dat ă de batalioanele de pionieri (6201 oameni, adic ă 68,7%), urmând în ordine, pontonierii (1277 oameni), unit ăţ ile de c ăi ferate (820 oameni) şi trupele de telegrafie şi T.F.F. (738 oameni) 21 . Trupele apar ţinând batalioanelor de pionieri au executat misiuni specifice luptei de ap ărare: executarea lucr ărilor de fortifica ţie, preg ătirea şi executarea distrugerilor, între ţinerea şi repararea drumurilor, construc ţia podurilor, asigurarea leg ăturilor, efectuarea unor lucr ări de baracamente pentru trupele din rezerv ă şi unele misiuni strict infanteristice.

19 ***, Istoria militar ă a poporului român , vol. V, p. 573-578; ***, România în anii primului R ăzboi Mondial , vol. II, p. 209-213. 20 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 361-363 – Ordinea de b ătaie a Armatei 1 române ce a luat parte la b ătălia de la M ărăş eşti. 21 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 258. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 73

Lucr ările de fortifica ţie realizate au avut o contribu ţie major ă la oprirea ofensivei inamicului. Comandantul Armatei 1, generalul Grigorescu 22 , a acordat o mare aten ţie execut ării lucr ărilor de fortifica ţie. La data de 4 august, în ordinul nr. 2569 adresat Corpului 5 Armat ă, preciza: „De îndat ă ce trupa se opre şte pe o pozi ţie, trebuie s ă înceap ă imediat punerea ei în stare de ap ărare, lucrându-se zi şi noapte. Cred că toat ă lumea s-a convins de adev ărul principiului Munc ă mult ă, sânge pu ţin, munc ă pu ţin ă, sânge mult. În acest scop, diviziile trebuie s ă aib ă întotdeauna pari gata f ăcu ţi pentru a-i bate imediat şi întinde sârm ă”23 . Multitudinea tran şeelor şi pozi ţiilor, compartimentarea acestora, continuitatea liniilor, combinarea cu mult ă iscusin ţă a obstacolelor de sârm ă cu focul, sunt câteva dintre tr ăsături caracteristice ale lucr ărilor de fortifica ţii realizate la M ărăş eşti. Exceptând pozi ţia de la Putna, pierdut ă de trupele ruse şti înc ă din prima zi de ofensiv ă, pe direc ţia principal ă de interzis au fost prev ăzute patru pozi ţii de ap ărare. Dintre toate pozi ţiile de ap ărare, cea mai puternic organizat ă a fost cea de pe aliniamentul p ădurea R ăzoare - Mărăş eşti, care, de fapt, a şi constituit principala stavil ă împotriva inamicului 24 . În cursul b ătăliei de la M ărăş eşti, geni ştii români au preg ătit şi executat urm ătoarele lucr ări de distrugeri: podul metalic de peste Siret de la Cosme şti 25 (de cale ferat ă şi de şosea), distrus în noaptea de 2/3 august de c ătre Batalionul 5 Pionieri; sta ţiile de cale ferat ă M ărăş eşti şi Panciu, distruse de Compania 4 C ăi Ferate, în cooperare cu Batalionul 9 Pionieri. În plus, au fost preg ătite pentru

22 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 361 – pân ă la 29 iulie, comandant al Armatei 1 a fost Gl. Christescu Constantin şi începând cu 30 iulie 1917, la comanda Armatei 1 a fost numit Gl. Grigorescu Eremia. 23 Arhiva M.Ap.N., d. nr. 948-S.I./146, f. 414-415, apud Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 258. 24 ***, România în anii primului R ăzboi Mondial , vol. II, p. 219-230. 25 G.A. Dabija, Op.cit. , p. 536; Col.(r.) Marian Gargaz, Col.(r.) Mircea Sclipcea, Col.(r.) Dorin Che ţa, Col.(r.) Benone Burtan, Op.cit. , p. 57 (foto). REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 74 74 distrugere, f ără a fi nevoie să fie distruse: sta ţiile de cale ferat ă Adjud; toate pode ţele de pe şoseaua na ţional ă, între Modruzeni şi Pufe şti; podurile de peste Siret de la Ciorani şi Ro şcani şi podul de cale ferat ă Ar ămoasa, de pe Z ăbr ăuţi26 . Referitor la asigurarea leg ăturilor, la fel ca şi în b ătălia de la M ărăş ti, baza sistemului de transmisiuni, începând de la corpul de armat ă în sus, a constituit-o leg ătura telegrafic ă, folosindu-se re ţeaua teritorial ă telegrafic ă existent ă. De la corp de armat ă în jos, baza sistemului de transmisiuni a constituit-o leg ătura telefonic ă. De şi b ătălia de la M ărăş eşti a fost o apărare pe pozi ţie, totu şi, o caracteristic ă a acesteia a constituit-o continua manevr ă de for ţe, înlocuirea unei mari unit ăţ i cu altele, caracterul activ al ap ărării, astfel încât şi realizarea leg ăturilor telefonice necesare s-a făcut cu mari eforturi cerute din partea sec ţiilor de telegrafie de la divizii. Spre exemplu, numai sec ţia de telegrafie a Diviziei 9 a întins şi între ţinut peste 120 km circuit telefonic. Datorit ă deselor schimb ări de unit ăţ i şi mari unit ăţ i, pentru ca leg ătura telefonic ă să nu sufere, în cadrul b ătăliei de la M ărăş eşti s-a adoptat solu ţia ca circuitele realizate s ă rămân ă pe loc, fiind preluate de unit ăţ ile nou venite, urmând a se face între unit ăţ ile de telegrafie numai unele mi şcări de materiale, pentru ca dotarea lor s ă nu aib ă de suferit. Deoarece leg ătura armat ă - corp de armat ă, sau armat ă - Marele Cartier General a func ţionat în cele mai bune condi ţii prin folosirea mijloacelor cu fir, activitatea mijloacelor T.F.F. pentru realizarea leg ăturilor radio a fost redus ă. În schimb, trebuie eviden ţiat ă activitatea intens ă desf ăş urat ă pentru descoperirea posturilor T.F.F. str ăine şi interceptarea radiotelegramelor emise de acestea. Se remarc ă cu aceast ă ocazie înaltul grad de profesionalism la care ajunsese personalul de serviciu, Postul 4 T.F.F. reu şind să cunoasc ă posturile germane, care î şi schimbau continuu indicativul, dup ă particularit ăţ ile de emisie ale manipulatorului 27 . Pentru asigurarea trecerilor peste râul Siret, a ac ţionat Grupul de pontonieri al Armatei 1, format din Companiile 1, 2 şi 4 Pontonieri, executându-se poduri la Ion ăş eşti, Piscul Corbului şi Ciorani 28 . Se poate spune c ă bătălia de la M ărăş eşti a constituit şi pentru arma geniu, un bun prilej de a pune în practic ă unele elemente noi - rezultate din ideile aduse de Misiunea militar ă francez ă - şi c ă victoria str ălucit ă ob ţinut ă de Armata 1 în luptele înver şunate împotriva feldmare şalului Mackensen (unul dintre cei mai str ăluci ţi comandan ţi ai armatei germane), se datoreaz ă în egal ă m ăsur ă şi pionierilor, transmisioni ştilor, pontonierilor şi trupelor de c ăi ferate 29 .

26 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 258. 27 Ibidem. 28 Col.(r.) Marian Gargaz, Evolu ţia trupelor de pontonieri în Armata Român ă, Editura AFT, Sibiu, 2011, p. 45-46. 29 Lt. Col. Ştefan C ăţ oiu, Op.cit. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 75

4. Trupele de geniu în b ătălia de la Oituz (26 iulie – 29 august 1917) 30 Asem ănător modului de preg ătire şi desf ăş urare opera ţiilor din cele dou ă mari bătălii, M ărăş ti şi M ărăş eşti, trupele de geniu au executat diferite misiuni în sprijinul for ţelor lupt ătoare participante în b ătălia de la Oituz, care au fost în general urm ătoarele: realizarea lucr ărilor de fortifica ţie, tran şee şi accesorii în cadrul pozi ţiilor de ap ărare; lucr ări de ad ăpostire necesare la punctele de comand ă sau pentru nevoi medicale şi de trai; repararea şi între ţinerea drumurilor; construc ţia podurilor; executarea distrugerilor; asigurarea leg ăturilor telefonice. Referitor la executarea lucr ărilor de fortifica ţie, se observ ă cu uşurin ţă concep ţia cu totul nou ă (fa ţă de toamna anului 1916) de întrebuin ţare a subunit ăţ ilor de pionieri, folosite cu prec ădere pentru executarea ad ăposturilor (pentru puncte de comand ă, posturi de prim ajutor etc.) sau a lucr ărilor de accesorii (obstacole de sârm ă) în cadrul pozi ţiilor realizate de infanterie. Majoritatea pionierilor, împreun ă cu sec ţiile de poduri, au fost întrebuin ţate la repararea şi între ţinerea drumurilor, amenajarea unor drumuri de coloan ă pentru artilerie şi a drumurilor de samare, specifice terenului muntos în care s-au desf ăş urat ac ţiunile de lupt ă, precum şi la construc ţia, repararea sau consolidarea podurilor de pe drumurile date sau men ţinute în circula ţie. Distrugerile s-au executat în special pe valea Su şiţei şi valea Doftanei. Re ţinem preocuparea pentru folosirea mijloacelor explozive şi folosirea unor procedee de distrugere adecvate obiectivelor de distrus. Astfel, drumul Lep şa, Soveja, drum greu, cu multe serpentine, a fost distrus la 31 iulie de echipele de distrugeri organizate de Batalionul 12 Pionieri. „Efectul a fost atât de mare – se arat ă în jurnalul de opera ţii al acestui batalion – încât, dup ă declararea prizonerilor, inamicul nu a putut face repararea decât în 6 zile”. Podurile fiind din lemn, au fost distruse prin foc.

30 Ibidem. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 76 76 Epilog Bătăliile de la M ărăş ti, M ărăş eşti şi Oituz au r ămas înscrise în cartea de aur a poporului român ca unele din gloriile nepieritoare ale neamului românesc. Prin contracararea ac ţiunilor ofensivei germane, armata român ă a demonstrat, în fa ţa întregii lumi, capacitatea organizatoric ă şi de conducere a comandan ţilor, vitejia legendar ă a soldatului român, faptul c ă folosind şi aplicând cu ingeniozitate principiile fortifica ţiei de pozi ţie, o armat ă instruit ă şi dotat ă nu poate fi învins ă. La obţinerea acestor victorii, o contribu ţie de seam ă şi-au adus-o şi trupele de geniu. Recunoa şterea acestei contribu ţii, cea mai bun ă dovad ă despre ce au însemnat trupele de geniu, spre exemplu, în grelele lupte defensive de la M ărăş eşti o constituie ordinul de zi dat de generalul Eremia Grigorescu, prezentat integral în rândurile de mai jos 31 : „Ordin de zi nr. 105 din 19 septembrie 1917 Pentru a r ăspl ăti munca, devotamentul şi sacrificiul de sine pus în serviciul neamului, de bravii osta şi ai Armatei 1, cu care am st ăvilit n ăvălirea vr ăjma şului şi am distrus faima c ăpeteniei lui, care se d ădea de neînvins, aduc laudele şi mul ţumirile mele trupelor de pionieri, telegraf şi pontonieri, primele pentru executarea la timp şi în bune condi ţiuni a stavilei format ă de fortifica ţiunile de câmp, cu care au înt ărit frontul lupt ătorilor; celor de al doilea, pentru c ă prin o munc ă neobosit ă de zi şi noapte au asigurat leg ăturile telegrafice şi telefonice între diferite comandamente şi trupe; iar celor din urm ă, pentru c ă prin podurile, rampele şi drumurile cu care au legat cele dou ă maluri ale Siretului, au asigurat regulata func ţionare a transporturilor de subzisten ţă şi muni ţiuni din tot felul. În mod deosebit, aduc mul ţumirile mele inspectorului de geniu care a condus şi supravegheat toate lucr ările tehnice şi c ăpitanilor Cristescu Petre, Moldoveanu Ion, Romanescu Nicolae şi locotenentului Chi ţescu Nicolae din Batalionul de pontonieri care, neclinti ţi de la postul lor, sub ploaia de proiectile, au des ăvâr şit lucr ările cu care au fost îns ărcina ţi. Acest ordin se va distribui trupelor Armatei 1. Dat ast ăzi 19 septembrie 1917 la cartierul Armatei 1 din Bârlad. Comandantul Armatei 1, General de divizie Grigorescu ”.

În rezolu ţia pus ă de inspectorul general al geniului din Marele Cartier General, generalul de divizie Ioan Ra şcu, pe raportul Armatei 1, prin care înainta acest ordin de zi, se afla scris: „ Se va trece în istoricul armei geniu ”.

Not ă: Fotografii din r ăzboiul pentru întregirea neamului (1916-1919) , Institutul de Arte Grafice N. Marvescu, Bucure şti, 1924, ş.a.

31 Col.(r.) Petre Zaharia, Col.(r.) Emanoil Ene, Col. (r.) Florea Pavlov, Op.cit. , p. 261. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 77

FILE DE ISTORIE ŢEBEA – PANTHEONUL EROILOR

??? Maior Dumitru VLADU ??? Personal civil contractual Alina PANAINTE

Cine nu a fost la Ţebea – veche localitate întemeiat ă în secolul al XIV-lea – nu poate spune c ă a vizitat Mun ţii Apuseni şi nu poate pretinde c ă le-a p ătruns semnifica ţia şi m ăre ţia istoric ă. În curtea bisericii din Ţebea s-au derulat importante fapte istorice şi s-au ţesut legende. ‹ În partea stâng ă a bisericii din Ţebea se mai vede şi ast ăzi, şubrezit de trecerea anilor, dar p ăstrat ca o pioas ă amintire, gorunul lui HOREA, la umbra c ăruia legenda spune c ă s-au ţinut odinioar ă sfaturile de tain ă ale lui Horea, Clo şca şi Cri şan. Tot de aici, Horea a îndemnat la 1784 pe iobagi s ă se r ăscoale contra asupritorilor pentru dreptate şi libertate. Se spune c ă pe vremea aceea, ramurile gorunului se întindeau pe o suprafa ţă circular ă, al c ărui diametru avea 12 metri, iar vârsta îi era atunci de peste 600 de ani. Dar cu trecerea vremii trunchiul a fost ros, crengile s-au uscat, r ămânând verde numai una. De pe acea creang ă, tradi ţia spune c ă ar fi vorbit Horea iobagilor şi de aceea a r ămas verde. ‹ În acest loc istoric, nu departe de b ătrânul gorun a lui Horea, se afl ă mormântul ,,CRAIULUI MUN ŢILOR” - AVRAM IANCU. În cursul anului 1872, Avram Iancu se sim ţea bolnav şi istovit de puteri. În seara zilei de 9 septembrie 1872, s-a culcat pe o rogojină pe prispa casei brutarului Ioan Stupin ă din Baia de Cri ş. A doua zi, diminea ţa, la 10 septembrie şi-a dat sufletul. Corpul neînsufle ţit a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan Simiona şiu, asesor la şedria orfanal ă. Jude ţul Zarandului a hot ărât s ă-i fac ă funeralii ca unui ,,mort al na ţiunii”. La înmormântarea care a avut loc la 13 septembrie a participat o imens ă mul ţime de mo ţi şi ţă rani din Zarand. Au venit şi tovar ăş ii de arme care au supravie ţuit asprelor decenii ale absolutismului austriac: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corche ş, Clemente Aiudeanu şi al ţii. Prohodul a fost s ăvâr şit de treizeci şi şase de preo ţi în frunte cu protopopii Balint şi Mih ălţeanu. Un convoi uria ş a condus pân ă la biserica Ţebei osemintele p ământe şti ale eroului pentru a le înhuma în groapa de sub gorunul lui Horea. Locul de veci al Iancului este împrejmuit cu stâlpi de beton lega ţi între ei cu lan ţuri. De o parte şi de alta a mormântului, împodobit întotdeauna cu flori, str ăjuiesc dou ă tunuri de bronz. Pe crucea de la c ăpătâi se afl ă înscrise urm ătoarele cuvinte: „AVRAM IANCU, Advocat, Prefectul Legiunii Gemine Român ă în anii 1848/1849, mort 1872”. În 1928, pe ţă râna mormântului s-a a şezat, din ini ţiativa şi contribu ţia istoricilor Gheorghe I. Br ătianu şi Constantin C. Giurescu, o lespede de marmur ă alb ă cu o pisanie: „Craiul Mun ţilor. Na ţiunea Român ă întregit ă în hotarele ei fire şti şi unit ă în spiritul libert ăţ ii. MDCCCXLVII-MCM-XVIII”.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 78 78 Izolat pân ă în 1924 de to ţi tovar ăş ii de lupt ă, în acest an în care s-a s ărb ătorit centenarul na şterii sale, s-au adus în preajm ă-i doi dintre cei mai neînfrica ţi prefec ţi ai legiunilor sale: IOAN BUTEANU şi SIMION GROZEA. Epopeea fiec ăruia dintre ei e scris ă pe crucile a şezate la c ăpătâiul lor. Pe partea de c ătre mormântul lui Iancu a crucii lui Buteanu e scris: „AICI SUNT OSEMENTILE FERICITULUI IOAN BUTEANU, UNUL DINTRE MARTIRII NA ŢIUNII ROMÂNE UCIS PERFIDAMENTE, ÎN ANUL 1849 MAI 23”. Pe partea de c ătre drum a crucii citim inscrip ţia: „ Ioan Buteanu, Prefectul Zarandului în 1848-9 prins mi şele şte în Abrud şi spânzurat la Iosas de fugarii unguri bătu ţi de Iancu. Mor lini ştit, moartea mea e r ăzbunat ă de ajuns prin cele dou ă înfrângeri ale maghiarilor la Abrud, au fost ultimele vorbe ”. Pe crucea lui Simion Grozea este o inscrip ţie lapidar ă: „Tribunul celor 7 sate z ărăndene, eroul de la Stur ţul din Abrud, Paroh în Rovina 1834-1885. Osemintele lui au fost aduse aici la 15 august 1924 la centenarul na şterii lui Iancu”. ‹ Al ături de eroii anului 1848, în cimitirul de la Ţebea, la 15 august 1924, când în prezen ţa regelui s-a s ărb ătorit centenarul na şterii lui Iancu, în partea stâng ă de la intrare şi-au g ăsit locul de veci, în morminte individuale şi 75 de ofi ţeri, subofi ţeri şi osta şi din Vechea Românie, care au c ăzut în R ăzboiul I Mondial, luptând pentru dezrobirea Transilvaniei şi unirea ei cu ţara mam ă. Pe crucea de la c ăpătâiul fiec ăruia e s ăpat numele eroului şi cifra unit ăţ ii militare. În flancul drept al mormintelor eroilor din ţara veche s-a ridicat şi un monument în amintirea celor 46 de osta şi din Ţebea, r ăpu şi în 1914-1918. ‹ Biserica, de şi în forma ei actual ă este relativ nou ă, a fost construit ă în locul uneia din lemn între anii 1893-1895, a dobândit şi ea un vibrant caracter patriotic, interiorul ei fiind adecvat spiritului istoric ce domin ă curtea şi cimitirul, precum şi satul. În anul 1899, la mormântul Iancului au ap ărut pe nea şteptate trei studen ţi de la Universitatea din Cluj (Ioan Scurtu, N. Novacovici şi N. Stere) care, dup ă ce s-au închinat la mormânt, au intrat în biseric ă şi au arborat o panglic ă tricolor ă româneasc ă dedicat ă lui Avram Iancu cu inscrip ţia: „DORMI ÎN PACE, NOI VEGHEM”. Studen ţii au fost aresta ţi, condamna ţi la 2 luni pu şcărie şi 250 forin ţi amend ă. ‹ La 15 august 1924, când s-a s ărb ătorit centenarul na şterii lui Iancu, majestatea sa – Regele Ferdinand I, regina Maria şi generalul Berthelot (invitat la manifest ări) au sădit câte un gorun. Gorunul regelui este înapoia gorunului lui Horea (aproximativ 15-20 cm), iar ale celorlal ţi doi, lateral stânga, la aproximativ 10-20 metri pe aceea şi linie. În cl ădirea c ăminului cultural din Ţebea, tot cu prilejul s ărb ătorii na şterii lui Iancu, s-a ţinut o şedin ţă solemn ă a Guvernului României, prezidat ă de majestatea sa Regele Ferdinad I.

To ţi cei care doresc s ă viziteze Ţebea, loc atât de înc ărcat de istorie a neamului românesc, sunt a ştepta ţi în ţara mo ţilor - „Ţara de Piatr ă” - în a doua duminic ă a lunii septembrie, pentru a sim ţi spiritul patriotismului românesc, care va d ăinui de-a pururi în inima mo ţilor.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 79

MAREŞALUL CONSTANTIN PREZAN

???Locotenent -colonel Iulian TRUŞCĂ

Unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 1918, a încheiat un proces istoric complex și de durat ă, la care au luat parte personalit ăți politice, culturale și militare. Este de datoria noastr ă ca acum, la ceas aniversar, s ă evoc ăm pe unul din reprezentan ții de seam ă ai Armatei Române, mare șalul Constantin Prezan. Demersul nostru este unul justificat, întrucât „secven ța de istorie româneasc ă din anii 1916-1920 nu poate fi în țeleas ă fără personalitatea mare şalului, rolul s ău în multe din evenimentele dramatice ale acelui timp, fiind covârșitor. De altfel, contribu ția sa de mare valoare adus ă în aceast ă perioad ă l-a plasat în rândul personalit ăților reprezentative din întreaga istorie militar ă româneasc ă1”. Constantin Prezan s-a n ăscut la data de 27 ianuarie 1861, în satul Sterianu de Mijloc, comuna Butimanu, jude țul Ilfov, tat ăl s ău, Constantin, fiind militar, iar mama sa, Alexandrina, casnic ă. Manifestând un interes crescut pentru cariera militar ă, dup ă terminarea claselor primare, s-a înscris la Școala fiilor de militari din Ia și, ale c ărei cursuri le-a absolvit în anul 1878. În acela și an, s-a înscris la Școala de ofi țeri de Infanterie și Cavalerie , la finalul celor doi ani de studiu primind gradul de sublocotenent. Dup ă absolvire, viitorul mare șal este numit comandant de pluton la Regimentul 7 Infanterie, unde va r ămâne vreme de câteva luni, întrucât la 16 noiembrie 1880 este mutat la Batalionul 2 Geniu din Bucure ști, unde va urma Școala Special ă de ofi țeri de Artilerie și Geniu (1881-1883). Pentru tân ărul genist se întrevedea o carier ă militar ă de succes, meritele sale fiind eviden țiate de superiorii s ăi. În acest sens, primul ministru și ministrul de r ăzboi, Ion C. Br ătianu, „a propus regelui Carol I trimiterea locotenentului Constantin Prezan din Regimentul I Geniu (unde se afla la 1 aprilie 1883), în urma sus ținerii unui concurs, la studii în Fran ța. La 23 august 1883, prin raportul nr. 7484 din 23 august 1883, suveranul i-a acordat un concediu de trei ani pentru a urma cursurile prestigioasei Școli de Aplica ții de Artilerie și Geniu de la Fontainebleau, lâng ă Paris” 2. La 6 martie 1887 este avansat c ăpitan, urmând ca peste cinci ani, la 8 aprilie 1892, s ă devin ă maior și comandant al batalionului din Regimentul I Geniu. În anul 1911, de ținând gradul de general de brigad ă, este numit şef al Diviziei 7 Infanterie. În aceast ă calitate, particip ă la campania armatei române din sudul Dun ării, unde „s-au eviden țiat, din nou, calit ăț ile de comandant ale generalului Constantin Prezan. El a luat m ăsuri ferme pentru organizarea mar șurilor și pentru bunul trai al trupelor, astfel c ă divizia sa a înregistrat pierderi minime ca urmare a epidemiei de holer ă, care a afectat armata român ă”3.

1 Petre Otu, „150 de ani de la na șterea mare șalului Constantin Prezan”, în Buletinul Arhivelor Militare Române , nr. 1, anul 2011, p. 231. 2 Dan Botez, Constantin Prezan, Mare șalul datoriei , Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2014, p. 21. 3 Petre Otu, „150 de ani de la na șterea mare șalului Constantin Prezan”, în Buletinul Arhivelor Militare Române , nr. 1, anul 2011, p. 238. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 80 80 La 10 mai 1914, pentru contribu ția important ă pe care a avut-o în desf ășurarea luptelor, este avansat la gradul de general de divizie. În august 1916, data intr ării României în Primul R ăzboi Mondial, „generalul Constantin Prezan este comandant al Corpului 4 armat ă, cu re ședin ța la Ia și, mare unitate care, conform planului de mobilizare a armatei, a devenit Armata de Nord” 4. În cei doi ani în care România a adoptat o pozi ție de neutralitate, armata avea rolul de a ap ăra grani țele ță rii și de a elabora un plan de ac țiune, în eventualitatea intr ării în r ăzboi. La 15 august 1916, Armata de Nord, condus ă de generalul Constantin Prezan începea ofensiva, „prin ac țiunea grupurilor de acoperire, care au trecut mun ții prin trec ători, realizând capete de pod. În continuare, pân ă către 20 august 1916, prin ac țiunea grupurilor de acoperire, au continuat înaintarea l ărgind capetele de pod” 5. Strategia atacurilor și buna organizare a armatei, au făcut ca „la sfâr șitul opera ției ofensive, care a durat aproape o lun ă de zile – din 15 august pân ă la 18 septembrie 1916 – for țele principale ale armatei au atins aliniamentul general Vatra Dornei, est R ăstoli ța, pantele vestice ale mun ții Gurghiului, est Sovata, Praid, inclusiv ora șul Odorhei. Fâ șia de ofensiv ă, cu o dezvoltare frontal ă la început de circa 270 de km, s-a redus în etapa final ă pân ă la 150 km. Armata a p ătruns prin lupte cvasicontinue în adâncimea dispozitivului for țelor austro-ungare, între 50 km (cu for țele de la flancul stâng) și circa 100 km (cu unit ăț ile de la centrul dispozitivului operativ). Ea a eliberat zone importante din estul Transilvaniei, cu o suprafa ță de circa 12000 km 2 6”. La 11 noiembrie 1916, generalul Constantin Prezan este numit comandant al grupului de armate Prezan , care va avea misiunea ap ărării Bucure știului de for țele Puterilor Centrale. Ofensiva româneasc ă „început ă la 17 noiembrie se va încheia dup ă cinci zile cu un e șec, iar la 23 noiembrie, Bucure știul va fi ocupat de trupele Puterilor Centrale. Apoi, trupele grupului de armate Prezan vor duce b ătălii de întârziere de retragere spre Moldova, grupul fiind practic desfiin țat dup ă luptele pierdute de pe aliniamentul râurilor Cricov, Prahova și Ialomi ța (24 noiembrie)” 7. De și acesta a reprezentat primul insucces al generalului Prezan pe câmpul de lupt ă, datorat condi țiilor precare ale armatei și a lipsei de ajutor ce trebuia s ă vin ă din partea alia ților ru și,

4 Ion Giurc ă, „Generalul Constantin Prezan și realiz ările obiectivelor r ăzboiului de reîntregire a României”, în Revista Studii și comunic ări , vol. IV, 2011, p. 250. 5 Petre Otu, „150 de ani de la na șterea mare șalului Constantin Prezan”, în Buletinul Arhivelor Militare Române , nr. 1, anul 2011, p. 240. 6 Nicolae Ciobanu, Mihai Șerban, „Opera ția ofensiv ă a Armatei de Nord (15/18 august-13 septembrie/10 octombrie 1916)” în Revista Studii și comunic ări , vol. IV, 2011, p. 278. 7 Gabriel I. N ăstase, Drago ș-Ionu ț G. N ăstase, „Personalit ăți ale Armatei Române: Mare șalul Constantin Prezan (1861- 1943)”, în Revista Studii și comunic ări , vol. IV, 2011, p. 296. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 81 capacit ățile militare și tactice nu i-au fost trecute cu vederea, el fiind numit, la 2 decembrie 1916, șef al Marelui Stat Major şi înaintat în grad general de corp de armat ă. Din noua postur ă, generalul Prezan va începe un proces amplu de reorganizare a for țelor armate, astfel încât acestea s ă fie apte pentru îndeplinirea planului de r ăzboi preg ătit pentru vara anului 1917. Odat ă cu începerea ofensivei pe frontul din Moldova, armata român ă a ob ținut victorii r ăsun ătoare „în luptele de la M ărăș ești (22 iulie - 1 august 1917), M ărăști (6 august - 3 septembrie 1917) și Oituz (8 - 22 august 1917)” 8. Aceste lupte au fost „rezultatul unui complex de m ăsuri, activit ăți și ac țiuni judicios previzionate, planificate, organizate și conduse cu flexibilitatea cerut ă de situa ție, cu calmul și r ăbdarea liderului convins de juste țea m ăsurilor adoptate și încrez ător în for țele din subordine” 9. Prin campaniile încununate de succes ale armatei române, generalul Constantin Prezan a avut o contribu ție decisiv ă la realizarea idelului Unirii, f ăcând posibil ă consolidarea sistemului de alian țe cu ță rile partenere, fapt ce le garanta personalit ăților politice, încredere în ac țiunile pe care le vor întreprinde. Astfel, la 13 noiembrie 1918, la Giurgiu, a avut o întâlnire cu generalul Berthelot, în cadrul c ăreia „s-au discutat problemele cooper ării viitoare Alia ți - România, concentrându-și preocup ările pe reîntoarcerea familiei regale în Bucure ști, pe continuarea înaint ării trupelor române în Transilvania și consolidarea dispozitivului trupelor române pe Nistru și în Bucovina” 10 . Aceste merite ale generalului Prezan la înf ăptuirea acestui m ăre ț act al Unirii, nu au fost uitate, în iunie 1930 fiindu-i acordat gradul de mare șal de c ătre regele Carol al II-lea. De asemenea, la ceremonia funerar ă din 30 august 1943, în semn de recuno știn ță pentru devotamentul ar ătat ță rii, în întreaga sa activitate, au fost prezen ți regele Mihai I al României, mare șalul Ion Antonescu și generalul Constantin Pantazi, ministrul de r ăzboi. Cu ocazia s ărb ătoririi centenarului Marii Uniri, suntem datori și îndrept ățiți s ă readucem în memoria colectiv ă, personalitatea mare șalului Constantin Prezan, ca unul ce a demonstrat, prin actele sale, c ă iubirea de patrie este cea mai însemnat ă mo ștenire pe care ne-o poate l ăsa.

8 Mircea T ănase, „Mare șalul Constantin Prezan la Schinetea, jude țul Vaslui – o încercare de recuperare a istoriei”, în Revista Studii și comunic ări , vol. IV, 2011, p. 284. 9 Ion Giurc ă, „Generalul Constantin Prezan și realiz ările obiectivelor r ăzboiului de reîntregire a României”, în Revista Studii și comunic ări , vol. IV, 2011, p. 256-257. 10 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin Prezan, accesat la data de 17 februarie 2017. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 82 82 CENTENARUL MARII UNIRI – SĂRBĂTOAREA TUTUROR ROMÂNILOR

??? Căpitan Mihai-Alexandru RADU

Ziua de 1 Decembrie este, pentru fiecare dintre noi un moment de mare însemn ătate, întrucât, acum 100 de ani, la Alba Iulia, circa 100.000 de români asistau la des ăvâr şirea celui mai puternic act din istoria ţă rii noastre, unirea Transilvaniei, Banatului, Cri şanei şi Maramure şului cu România. În acest an de bilan ţ, suntem cuprin şi de un profund sentiment patriotic ce izvor ăş te dintr-o con ştiin ţă ce s-a format de-a lungul veacurilor, ca urmare a încerc ărilor ce ne-au stat înainte şi pe care le-am biruit prin jertf ă. Iubirea fa ţă de patrie a reprezentat for ţa care a făcut ca aceast ă ţar ă s ă d ăinuie şi s ă creasc ă în armonie, conservând etosul profund românesc. Pentru noi cei de azi, este o datorie fireasc ă păstrarea acestei mo şteniri l ăsat ă de bravii no ştri înainta şi şi ap ărat ă cu pre ţul vie ţii de milioanele de eroi români. În acest sens, Mihai Eminescu se exprima categoric: „Sau ţara aceasta s ă fie în adev ăr româneasc ă, sau nici nu merit ă s ă fie”. Evenimentul Marii Uniri a fost împlinirea unei dorin ţe mai vechi a românilor, care a fost posibil ă gra ţie unor abili oameni politici dar şi a celor care s-au jertfit pentru acest „scop preasfânt”. Îi avem în minte pe cei peste 600.000 de români care şi-au v ărsat sângele în Primul R ăzboi Mondial, care şi-au lăsat în grija lui Dumnezeu p ărin ţii, fra ţii, copiii, dar şi milioane de români care s-au avântat în lupt ă ştiind c ă biruin ţa nu poate fi izbândit ă decât prin jertfa suprem ă. Acest p ământ românesc este îmbibat cu sânge de martiri, este p ământ sfânt pentru c ă scopul acestor neînfrica ţi eroi a fost sfânt, acela de a p ăstra integritatea şi credin ţa acestui neam neîntinat ă. Este de datoria noastr ă s ă nu îi uit ăm, este de datoria noastr ă s ă le urm ăm exemplul şi s ă ne ar ătăm mândri c ă suntem urma şi ai lor pentru c ă, a şa cum spunea istoricul Nicolae Iorga ,,Numai întoarcerea noastr ă c ătre trecut ne d ă for ţa faptelor de azi”.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 83

„Marea Unire din 1918 a fost şi va r ămâne pagina cea mai sublim ă a istoriei române şti. M ăre ţia sa st ă în faptul c ă des ăvâr şirea unit ăţ ii na ţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istoric ă a întregii na ţiuni române, realizat ă într-un elan râvnit cu putere, din str ăfundurile con ştiin ţei unit ăţ ii neamului, un elan controlat de frunta şii politici, pentru a-i c ălăuzi cu inteligen ţă politică remarcabil ă spre ţelul dorit. Nu o victorie militar ă a stat la temelia României Mari, ci actul de voin ţă al na ţiunii române de a-i da arm ătura teritorial-institu ţional ă, care este statul na ţional”. Astfel marcheaz ă regretatul academician Florin Constantiniu semnifica ţia zilei de 1 decembrie 1918. Regele Ferdinand I al României rostea la 1 decembrie 1918, cu prilejul marelui eveniment desf ăş urat la Alba Iulia: „Dup ă Basarabia, dup ă Bucovina, mai lipsea o piatr ă dintre cele mai scumpe: Ardealul cu ţinuturile din Ungaria locuite de români. Azi ne-aţi adus şi aceast ă ultim ă piatr ă a cl ădirii care încoroneaz ă marea oper ă de unire. Putem privi cu încredere în viitor c ăci temeliile sunt puternice, bazate pe principii democratice ce sunt o chez ăş ie pentru dezvoltarea fireasc ă a unei vie ţi s ănătoase, ele sunt cimentate prin credin ţa nestr ămutat ă a unui întreg şir de genera ţii, de apostoli ai idealului na ţional. Să consacr ăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în munc ă roditoare, prin strig ătul „Tr ăiasc ă România mare şi puternic ă!”.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 84 84 VÂLCENII ŞI MAREA UNIRE

??? Profesor dr. Florin EPURE Director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea

Marea Unire, realizat ă în anul 1918, a fost dorin ţa fra ţilor de aceea şi limb ă, credin ţă , cultur ă, obiceiuri, tradi ţii, istorie, de a tr ăi în interiorul acelora şi grani ţe. Acest moment istoric a fost posibil prin efortul tuturor for ţelor şi categoriilor sociale interne. La edificarea lui a contribuit o genera ţie important ă de oameni politici ai vremii. Au fost și câteva personalit ăț i vâlcene care au contribuit la realizarea Marii Uniri prin promovarea în afara grani țelor a ideii de unitate na țional ă, de multe ori punându-și chiar via ța în pericol pentru realizarea acestui deziderat național și p ărin ți fondatori ai Constitu ției din 1923: Grigore Procopiu (1859-1930), Constantin Dissescu (1854-1932), I.G. Duca (1879-1933), Dumitru Dr ăghicescu (1870-1945), Ioan (Jean) Th. Florescu (1871-1950) și alții. Actul Marii Unirii s-a semnat cu sângele jertfit, pe câmpul de lupt ă, al solda ţilor şi ofi ţerilor români, al trupelor de infanterie și de geniu, la cap ătul unei confrunt ări mondiale istovitoare. La acest efort a contribuit şi popula ţia jude ţului Vâlcea, în special dup ă intrarea în război a ţă rii, în vara anului 1916, când guvernul a declarat r ăzboi Austro-Ungariei 1. Locotenentul Alexandru Costeanu (n ăscut la Am ărăş ti, în anul 1889) a murit eroic în Şcoala special ă de Geniu Râmnicu Vâlcea - Centrul de instruc ţie al Pionierilor bătălia de la M ărăş eşti, în aceea şi zi cu Ecaterina Teodoroiu, la 22 august 1917. A fost avocat la Tribunalul de Vâlcea (1913-1917), prozator și memorialist. A fost mobilizat la Regimentul 70 Infanterie și a luptat la nord de Câmpulung-Muscel, Ruc ăr, Dragoslavele, Muntele Mateia ş, unde a fost r ănit și a r ămas invalid (de mân ă). Dup ă refacere, locotenentul Costeanu a luat parte la atacul de la M ărăş eşti, fiind r ănit mortal. O strad ă din Râmnic îi poart ă numele eroului vâlcean. Plutonierul Vasile Gh. Ol ănescu, fiul lui Iancu Ol ănescu, a murit prea tân ăr, mergând voluntar la b ătălia de la M ărăş eşti, iar trupul s ău a fost adus la Râmnicu Vâlcea, unde numele unei str ăzi mai aminte ște de eroul vâlcean.

1Purece I. Sergiu, Barda şu Petre, Simeanu Gheorghe, Ani de restri şte, Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 1997, p. 26-41; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 85

Preotul şi înv ăţă torul Nicolae Arm ăş escu din Tom şani, confesor la Regimentul 2 Vân ători, a fost r ănit pe câmpul de lupt ă, la începutul campaniei în F ăgăra ş. A murit la Spitalul Col ţea din Bucure şti, fiind înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Ghencea, la 8 noiembrie 1916 2. Preotul Dumitru Bârlogeanu de la parohia Sine şti a slujit la Trenul Sanitar nr. 9, apoi a fost mutat la Regimentul 51/52 Infanterie, dar a murit în aprilie 1917, în luptele de la Vatra Dornei 3. Un studiu istoric, publicat în urm ă cu aproape patru decenii, ne pune la dispozi ție o list ă cu numele a 10.179 de solda ți, subofi țeri și ofi țeri vâlceni, mor ți în primul r ăzboi mondial, îns ă jertfa locuitorilor acestui ținut este mult mai mare 4. Unul dintre punctele strategice ale p ătrunderii în Transilvania a fost Valea Oltului, al c ărei principal drum str ăbătea şi teritoriul jude ţului Vâlcea. Pe aici au trecut diviziile 2 şi 13 infanterie, care au înaintat pân ă la marginea Sibiului. Colonelul Traian Mo șoiu se afla în fruntea Regimentului 2 lnfanterie Vâlcea (Grupul Olt-Lotru), care a luptat în regiunea Sibiului (septembrie Armata Român ă în traversarea Carpa ţilor (1916) 1916). În ianuarie 1917, Traian Mo șoiu a fost avansat la gradul de general de brigad ă și numit la comanda Diviziei 12 Infanterie. A luptat pe V ăile Putnei şi Şuşiţei, în iarna şi prim ăvara anului 1917. A participat activ la b ătăliile de la M ărăş ti şi Oituz, în vara anului 1917 5. Dup ă e şecul de la Turtucaia, românii au fost nevoi ţi să se retrag ă şi apoi s ă evacueze toate teritoriile cucerite din Transilvania. A r ămas memorabil sacrificiul militarilor din Regimentul 2 Vâlcea care plecaser ă într-o misiune de recunoa ştere ofensiv ă în direc ţia satului Orlat (Sibiu). Dup ă o lupt ă istovitoare, la baionet ă, cu inamicul, osta șii români s-au retras spre Gura Râului. În luptele Deta şament de artilerie de munte german ă în mar ş pe Valea Oltului

2 Nazarie Constantin, Activitatea preo ţilor în armat ă, în campania 1916-1918 , Bucure şti, 1921, p. 90; 3 Nicolescu Gheorghe, Dobrescu Gheorghe, Nicolescu Andrei, Preo ţi în lupta pentru f ăurirea României Mari, 1916-1919 , Editura Europa Nova, Bucure şti, 2000, p. 462; 4 Tama ș Corneliu, Barda șu Petre, Purece Sergiu, Nestorescu-Bălce ști Horia, 1916-1918 în jude ţul Vâlcea. Volumul II: Eroii , B ălce ști pe Topolog, Tipografia Râmnicu Vâlcea, 1979; 5 General Traian Mo șoiu. Memorial de r ăzboi , editat de Al. Dragomirescu și Marius Pop, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 118 - 130; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 86 86 de la Orlat, din 9/22 septembrie 1916, vâlcenii au luptat pân ă la sacrificiu pe Dealul Merezi, satul Fântânele-Cacova, lâng ă S ăli şte. Au fost încercui ţi de un regiment de honvezi unguri și au r ămas izola ți, pe timpul nop ţii pe un teren muntos. Aici au scris pagini de vitejie fra ţii Godeanu. Sublocotenentul Vasile Godeanu a murit în lupta cu inamicul, subunitatea pe care o conducea fiind dep ăş it ă numeric şi tehnic de germani, în pofida ajutorului primit de la locuitorii din satul Fântânele. Fratele s ău, Gavril Godeanu a fost singurul supravie ţuitor; luat prizonier şi închis în lag ărul de Krefeld 6. Trupurile eroilor acestui regiment au fost înhumate pe platul Augur, din aceast ă localitate, iar la capul lor s-a pus o cruce, cu câteva cuvinte care îți dau fiori: „Aici se odihnesc 75 de eroi din Regimentul 2 Vâlcea. Glorie etern ă din partea s ătenilor din Cacova”. În zilele de 13-16 septembrie 1916, un grup de tineri din Câineni, care nu făcuser ă înc ă armata, au luptat împotriva Corpului Alpin German, reu şind s ă scoat ă din încercuirea nem ţilor Regimentul 5 Vân ători. Pentru vitejia lor, cei 19 tineri au fost decora ţi de Regele Ferdinand cu Medalia «B ărb ăţ ie şi Credin ţă ». Eroismul lor legendar constituie un exemplu pentru to ţi românii, s ă lupte pentru ap ărarea şi prop ăş irea ţă rii 7. În urma înfrângerii de la Sibiu, Corpul 1 Armat ă român ă, comandat de generalul David Praporgescu, a opus o rezisten ţă eroic ă în Defileul Oltului, mai ales în zona Câinenilor. Corpul de Armat ă care se afla aici a suferit o grea pierdere, în ziua de 30 septembrie 1916, generalul David Praporgescu fiind lovit mortal de o schij ă de obuz inamic ă8. Un monument realizat de arhitectul Filip Gaster la Câineni (1928), pe marginea şoselei din dreptul podului de peste Olt, mai aminte şte de acest erou al românilor. El se al ătur ă altor pierderi române şti din prima conflagra ţie mondial ă, precum Eremia Grigorescu, Ion Dragalina sau sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu. O alt ă via ță sacrificat ă eroic pe altarul unit ăț ii neamului românesc este cea a sublocotenentului și poetului vâlcean Constantin T. Stoika. La 23 octombrie 1916, în urma unui bombardament de artilerie, în satul Spinu (com. Peri șani) tân ărul ofi țera fost ucis. Un proiectil a c ăzut chiar la picioarele lui. S-a stins din via ţă în ambulan ţa care-l transporta la spitalul de campanie. A doua zi a fost înmormântat pe o colin ă la marginea satului Boi şoara, ca mai apoi s ă fie reînhumat în cimitirul de la Tite ști 9. Crucea generalului David Praporgescu de la Câineni În ziua de 12 noiembrie 1916, Râmnicul a fost ocupat de trupele inamice. Acestea au instaurat un regim despotic, rechizi ționând și confiscând avu ția locuitorilor, indiferent de confesiune. Zona a fost jefuit ă sistematic de bog ăț iile ei, pentru a fi date spre folosin ță trupelor germane. Distrugerea instala ţiilor industriale şi sec ătuirea rezervelor de materii prime, au dat o lovitur ă grea economiei vâlcene 10 .

6 Purece, Barda şu, Simeanu, op. cit, p. 90-93. 7 Pătra șcu Marian, Dane ș Nicolae, Monografia comunei Câineni , Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, p. 83. 8 1916-1918 în jude ţul Vâlcea, p. 12. 9 Constantin Ploscaru, Florea Vl ădescu, Liviu-Ion Vl ădescu, Pe urmele lui Constantin T. Stoika . Tite ști 2006 , Editura Pro școala, Râmnicu Vâlcea, 2014, p. 223-224. 10 Tama ş Corneliu, Istoria Râmnicului , Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 1994, p. 172. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 87

Trupele de ocupa ție au creat dou ă diviziuni în jude țul Vâlcea: Comandatura cu re ședin ța la Râmnicu Vâlcea și Comandatura cu re ședin ța la Dr ăgăș ani. Politica de germanizare și batjocorirea tradi ției noastre, jafurile, spaima și arogan ța pe care o afi șau ocupan ții au stârnit revolta și ura profund ă a popula ției care trecea printr-o perioad ă de mare am ărăciune. 11 Trupele de geniu ale armatei române au contribuit, atât prin lucr ările executate cât şi prin sacrificiul uman la realizarea Marii Uniri. Cu bra țele lor au cl ădit fortifica țiile de la fruntariile ţă rii, lucr ările pe comunica ţii, mai ales în zonele montane, care au înlesnit trecerea marilor unit ăţ i române, cât şi transporturile în vederea asigur ării materiale a acestora. Geni știi români au cl ădit podul de pontoane de la Fl ămânda (18-22 septembrie 1916), au asigurat minarea zonei Foc şani - Nămoloasa - Gala ţi, precum şi a podului de la Cernavod ă, înaintea venirii Geni şti vâlceni construind un şan ţ de ap ărare pe frontul din Moldova inamicului. Au asigurat lucr ările de baz ă de la M ărăş ti şi Oituz, în vara anului 1917. La 27 martie 1918, românii din Basarabia şi-au declarat dorin ţa de unire cu ţara mam ă aflat ă în plin r ăzboi. Vestea a fost primit ă cu mult entuziasm de vâlceni. Ace ştia au trimis o telegram ă prim-ministrului, în care î şi exprimau bucuria şi adeziunea în leg ătur ă cu acest eveniment. La Râmnic s-a sărb ătorit cu mult entuziasm vestea „realipirii Basarabiei”, în ziua de 19 aprilie 1918. Prin oficialit ățile politice și administrative, vâlcenii își exprimau bucuria în leg ătur ă cu acest măre ţ act în istoria patriei noastre, printr-o telegram ă adresat ă primului ministru Alexandru Marghiloman. La 28 noiembrie 1918, la Cern ăuţi, Congresul General al Bucovinei a votat unirea necondi ţionat ă cu România, hot ărâre acceptat ă şi de celelalte etnii. La 11 noiembrie 1918, la Compiègne pe Oise, s-a semnat armisti ţiul dintre Puterile Aliate şi Germania, deci încheierea p ăcii. Încheierea r ăzboiului a venit ca o binecuvântare pentru locuitorii jude țului Vâlcea, greu încerca ți de urgia ocupa ției germane. Înfrângerea Austro-Ungariei şi începutul declinului Imperiului Austro-Ungar au creat condi ţiile potrivite pentru Unirea Transilvaniei cu România. La 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia, Marea Adunare Na ţional ă, la care s-a citit textul rezolu ţiei de unire cu România „a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungureasc ă”. Se împlinea astfel visul de veacuri al românilor şi condi ţia de baz ă a intr ării lor în r ăzboi: realizarea României Mari.

11 Deac Augustin , Toan ță Ioan,, Lupta poporului român împotriva cotropitorilor 1916-1918, Editura Militar ă, Bucure ști, 1978, p. 50; REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 88 88 Zilele de 6-9 decembrie 1918 au fost dedicate unor manifest ări cu o participare larg ă din partea popula ției jude țului, pentru a s ărb ători evenimentul glorios 12 . O adres ă trimis ă din partea Episcopiei Râmnicului face cunoscut prefectului de Vâlcea c ă la data de 6 decembrie, de praznicul Sfântului Nicolae, se va organiza un serviciu religios închinat unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România. Dup ă slujba arhiereasc ă a avut loc o recep ție la Palatul Episcopal 13 . Manifest ări populare au avut loc în Râmnicu Vâlcea și în întreg ținutul, la 9 octombrie 1919. Un Te-Deum s-a ținut la Catedrala Episcopal ă şi apoi au urmat manifesta ţiile de pe str ăzile ora şului şi de la Statuia Independen ţei. Toate acestea ar ătau bucuria şi satisfac ţia vâlcenilor pentru realizarea visului secular, la care contribuser ă şi ei, cu numeroase jertfe de sânge 14 . Numele eroilor vâlceni, căzu ţi în timpul r ăzboiului de reîntregire a neamului, sunt înscrise, pentru posteritate, pe soclul Statuii Independen ţei de la poalele Dealului Capela. Cimitirele eroilor din satul Căline ști (comuna Brezoi) și Tite ști (comuna Tite ști) au fost amenajate în anii 1916-1918, ai primei conflagra ții mondiale. La Cet ăţ uia Râmnicului se afl ă un obelisc ridicat de Prim ăria ora şului, între anii 1921 -1923. Obeliscul din piatr ă, pe care troneaz ă vulturul cu aripile deschise, poart ă urm ătorul text: „Ridicat sub domnia lui Ferdinand I, Regele tuturor românilor, şi a so ţiei sale, Regina Maria, Mama noastr ă sufleteasc ă, 1916. 1921-1923”. Monumentul istoric aminte şte c ălătorului și vâlcenilor c ă str ămo şii lor au murit pentru ca Monumentul Eroilor Români de la Cet ăţ uia 1921-1923 românii s ă fie uni ţi pe vecie. (Râmnicu Vâlcea)

12 S.J.A.N. Vâlcea , fond Prefectura jude țului Vâlcea , dosar 4/1918, f.22; 13 Tama ș C., Barda șu P., Purece S., Nestorescu-Bălce ști H., Jude țul Vâlcea în anii primului r ăzboi mondial. Studiu și document , Volumul I, B ălce ști pe Topolog, 1979, p. 378-379; 14 Ibidem, p. 26. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 89

GENIŞTII VÂLCENI, PARTENERI ÎN PROIECTELE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA”, PRILEJUITE DE CENTENARUL MARII UNIRI (1918-2018)

??? Profesor Eugen PETRESCU Preşedinte al Filialei Judeţene „Matei Basarab” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Asocia ția Na țional ă Cultul Eroilor „Regina Maria” – organiza ție patriotic ă și democratic ă de utilitate public ă, conform H.G. nr. 698 din 19 08 2014, cu filiale în toate jude țele ță rii și în municipiul Bucure ști – desf ășoar ă activit ăț i în domeniul ap ărării și administra ției publice centrale și locale și func ționeaz ă sub patronajul Ministerului Ap ărării Na ționale și al Patriarhiei Române. Aceasta colaboreaz ă cu Oficiul Na țional pentru Cultul Eroilor, cu institu țiile din sistemul de ap ărare, ordine public ă și siguran ță na țional ă, din înv ăță mânt, cultur ă și culte, precum și cu organiza ții, asocia ții, funda ții și institu ții care au preocup ări similare, principala sa misiune fiind aceea de a perpetua în con știin ța cet ăț enilor sentimentul de adânc ă recuno știn ță fa ță de eroii și martirii neamului românesc, care s-au jertfit pentru țar ă și dragostea fa ță de istoria poporului român. De apreciat faptul c ă Armata, Biserica și Școala sunt cei mai importan ți parteneri în desf ășurarea programelor și proiectelor noastre. A șa se face c ă una dintre institu țiile militare din Garnizoana Râmnicu Vâlcea aflat ă într-o bun ă colaborare cu organiza ția noastr ă este Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici”, institu ție de înv ăță mânt militar care a trecut prin mai multe etape de organizare pân ă la aceast ă denumire. Poate c ă apropierea aceasta se datoreaz ă și faptului că în cei 27 de ani de la reînfiin țarea Asocia ției, la conducerea filialei vâlcene s-au aflat și doi ofi țeri geni ști (în rezerv ă și în retragere): colonelul Toader Dodu, primul pre ședinte al filialei, între 1991-1994 și colonelul Carol Deheleanu, pre ședinte în perioada 1996-2008. De asemenea, un alt genist, locotenent-colonelul V ărgu ţă Chiri ţă , a fost vicepre şedinte al filialei între anii 1994-1996, iar generalul de brigad ă Nicolae Mazilu – unul dintre artizanii Transf ăgărășanului, în calitate de comandant al Regimentului 52 Geniu Alba-Iulia și primul comandant al Școlii Militare de Ofi țeri Activi de Geniu, Construc ții și C ăi Ferate Râmnicu Vâlcea REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 90 90 (1976-1982) – a fost pre ședinte de onoare între anii 2009-2012. Trebuie amintit și faptul că un alt genist vâlcean, colonelul în rezerv ă Nicolae Ștef ănescu, a fost ales în 2017 în calitate de vicepre ședinte al filialei. De asemenea, coloneii geni ști Petre Barbu și Dumitru Cop ăceanu, intra ți în rândul rezervi știlor de curând, precum și preotul militar Ion Mihalache, de la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir” (a c ărei biseric ă se afl ă în incinta institu ției militare de geniu), sunt membri ai filialei noastre. Din p ăcate, via ța a f ăcut ca, al ături de eroii geni ști de război, o nefericit ă leg ătur ă între cele dou ă entit ăți s ă fie și sublocotenentul post- mortem Remus Brînzan (n. 26 iunie 1967) – erou al armei geniu, primul militar căzut în timpul unei misiuni a Armatei României dup ă Revolu ția din Decembrie 1989; acesta s-a stins la 17 septembrie 1996, la prima misiune a geni știlor români în Bosnia-Her ţegovina, în timpul unei opera țiuni de l ărgire a coridorului Gorazde. Toate aceste lucruri au sudat și înt ărit rela țiile dintre institu ția militar ă și asocia ția noastr ă, iar diploma ția p ăstr ării acestor bune rela ții se afl ă în mâinile celor împuternici ți s ă le conduc ă – comandantul centrului și, respectiv, pre ședintele filialei. În pofida faptului c ă în 2009 în fruntea filialei vâlcene a fost aleas ă o conducere format ă din civili, nu s-a produs o ruptur ă între cele dou ă entit ăți, dimpotriv ă, s-a format un nucleu și mai bine conturat în jurul ideii de cinstire a memoriei eroilor și martirilor neamului, iar rezultatele au fost pe m ăsur ă. Iar ca mul țumire pentru aceast ă frumoas ă colaborare, filiala vâlcean ă a ridicat în perimetrul cazarmei institu ției de geniu un monument în cinstea armatei române din toate timpurile, opera sfin țit ă la 9 mai 2016 fiind finan țat ă integral de c ătre un alt pre ședinte de onoare al asocia ției, venerabilul colonel în retragere Gheorghe Giurc ă. Așadar, având experien ța și leg ăturile anilor trecu ți, vrem s ă parcurgem împreun ă anul 2018, anul Centenarului Marii Unirii – un an înc ărcat din punct de vedere al manifest ărilor culturale, militare și religioase – într-o aleas ă tr ăire patriotic ă. În acest sens, spre exemplificare voi prezenta sumar cinci din cele peste 20 de proiecte al filialei noastre, dedicate Centenarului Marii Uniri, pe care dorim s ă le realiz ăm împreun ă cu Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea, pe parcursul anului 2018: arealizarea unei pl ăci comemorative în memoria Eroilor Regimentului 2 Doroban ți Vâlcea și amplasarea acesteia în vecin ătatea „Monumentului Armatei Române din toate timpurile”, oper ă situat ă în fa ța C ăminului militar de garnizoan ă;

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 91

a organizarea unor ceremonii militare și religioase de sfin țire a trei monumente: Crucea Eroilor c ăzu ți în perimetrul vâlcean al Mun ților Făgăra ș în toamna anului 1916 (oper ă ce va fi construit ă în zona Mun ților Co ți, comuna Câineni), Monumentul Eroilor c ăzu ți în luptele de pe Valea Oltului în toamna anului 1916 (oper ă ce urmeaz ă a fi construit ă în punctul Șaua „Apa Cump ănit ă”, între mun ții Sterminoasa și Budislavu, comuna Câineni), Crucea Eroilor și a Marii Uniri (oper ă ce va fi construit ă pe Vârful lui Teofil, Masivul Cozia, Călim ăne ști); a organizarea unor vizite la cele dou ă puncte muzeistice ale Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici”, cu participarea elevilor din Cercul Școlar Jude țean de Istorie „Cultul Eroilor” și a elevilor din Tab ăra de odihn ă, recreere și documentare pentru copii basarabeni, edi ția a II-a; a derularea programului „Dona ții de carte în grafie latin ă pentru Basarabia”; a lansarea în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD și Ap ărare CBRN „Panait Donici” a celor trei volume ce vor fi publicate sub egida Centrului de Cercet ări Istorice „Preot Dumitru B ăla șa” al Filialei Jude țene „Matei Basarab” Vâlcea din cadrul Asocia ției Na ționale Cultul Eroilor „Regina Maria”: 100 de ani de la intrarea României în R ăzboiul Reîntregirii Neamului (1916-2016) , Editura Universitaria, Craiova, 2016 (volumul este coordonat de Eugen Petrescu și cuprinde lucr ările știin țifice ale Simpozionului Na țional de Istorie „România în Primul R ăzboi Mondial”, edi ția I – Campania din 1916. Centenar”, 17-18 iunie 2016, M ănăstirea Bistri ța, comuna Coste ști, jude țul Vâlcea); 100 de ani de la marile bătălii de la M ărăști, M ărăș ești și Oituz (1917-2017) , Editura Universitaria, 2017 (volumul este coordonat de Eugen Petrescu și cuprinde lucr ările știin țifice ale Simpozionului Na țional de Istorie „România în Primul R ăzboi Mondial”, edi ția a II-a – „Campania din 1917. Centenar”, 7 august 2017, municipiul Foc șani, jude țul Vrancea); 100 de ani de la Marea Unire (1918-2018) , Editura Universitaria, Craiova, 2018 (volumul este coordonat de Eugen Petrescu și va cuprinde lucr ările știin țifice ale Simpozionului Na țional de Istorie „România în Primul R ăzboi Mondial”, edi ția a III-a – „Marea Unire. Centenar”, 30-31 iulie 2018, municipiul Alba-Iulia, jude țul Alba.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 92 92 ASPECTE SPECIFICE FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRII ECHIPELOR MILITARE

??? Sublocotenent Florin JERLĂIANU

Organiza ția militar ă reprezint ă structura în baza c ăreia o entitate statal ă î și asigur ă ap ărarea integrit ății teritoriale. Pentru a garanta acest lucru, militarii tuturor structurilor se instruiesc conform regulamentelor în vigoare, astfel încât s ă raspund ă cu succes provoc ărilor câmpului de lupt ă modern. Nivelul de coeziune trebuie s ă fie unul ridicat, pentru a se perfec ționa și a colabora constructiv, în virtutea ob ținerii succesului scontat. O structur ă elementar ă în ierarhia de organizare a armatei, o reprezint ă echipa. O echip ă instruit ă și preg ătit ă corespunz ător este capabil ă s ă ac ționeze în misiuni dificile și chiar s ă încline balan ța conflictului în favoarea for țelor proprii. Dac ă privim în trecut, putem observa c ă, pe timp de r ăzboi se formeaz ă echipe pentru un scop comun. Un exemplu elocvent îl reprezint ă tentativa de asasinat a liderului nazist Adolf Hitler. În timpul celui De-Al Doilea R ăzboi Mondial, o echip ă curajoas ă din rândul apropia ților liderului nazist au complotat la uciderea acestuia, prin amplasarea unui dispozitiv exploziv improvizat sub masa de lucru, în scopul încheierii unui armisti țiu cu for țele aliate. „Opera țiunea Valkiria” a eșuat, Hitler sc ăpând miraculos doar cu leziuni minore și cu timpanele fisurate de la suflul exploziei. Deznod ământul acestei echipe a fost unul sinistru, acela că au primit sentin ța de condamnare la moarte. În acest caz, rolul echipei formate în secret nu și-a atins obiectivul, dar fiecare membru și-a îndeplinit rolul din momentul în care a decis să se al ăture celor care doreau moartea liderului. A șadar, parcursul istoriei a ar ătat c ă echipa nu se întemeiaz ă doar in cadrul unei organiza ții cu rela ții formale, ci și spontan atunci când un grup de parsoane au un interes comun sau se justific ă puterea de lucru a unei echipe formate temporar. În organiza ția militar ă, comportamentul și caracterul fiec ărui militar dedicate activit ăților curente, pot exprima o multitudine de opinii referitoare la natura rela țiilor existente. Au fost descoperite, în rândul militarilor, numeroase tipuri de comportamente ce sprijin ă munca în echip ă. Acestea au contribuit la ob ținerea celor mai bune rezultate și au oferit convingerea liderilor c ă membrii echipelor pe care le conduc sunt oameni veritabili, cu un grad de coeziune maximal. Tipurile de conduite benefice organiza ției militare aduc în eviden ță totalitatea ini țiativelor ce au ca drept scop angajarea în lucru a tuturor membrilor prin sus ținerea moralului și înt ărirea st ării psihice astfel încât interac țiunile existente s ă promoveze un mediu pl ăcut și un perimetru deschis cooper ării. Printre cele mai importante „calit ăți” ale unei echipe putem enumera: spiritul de corp, puterea de lupt ă cu armamentul și tehnica din dotare, capacitatea conceptual ă, de comunicare și ac țional ă, ini țiativa, curajul sau for ța caracterului 1.

1 Marian Popa, Adaptarea militar ă, Editura Humanitas, Bucure ști, 2008. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 93

Cu toate c ă în mediul militar predomin ă rela țiile formale, în afara programului de lucru exist ă și leg ături informale între membri. Socializarea în sfera informalit ății construie ște strânse prietenii în cele mai multe dintre situa ții. În lucrarea sa intitulat ă Lucrul în echip ă, Michael West exprim ă conceptul de climat social general într-o echip ă. Acesta este creat atât de procesele referitoare la sarcinile grupului, cât și de fenomenele sociale. Exist ă câteva reguli adi ționale de comportament în cadrul echipei care pot contribui la calitatea rela țiilor generale din grup, de exemplu forme de politețe, participarea la evenimente din via ța personal ă a colegilor, anivers ări, concedii sau nun ți. Faptul c ă o persoan ă î și aloc ă timp și î și exprim ă interesul fa ță de existen ța celorlal ți este un mod simplu și simbolic de a confirma rela țiile și interesul fa ță de cei din jur 2. De aici este evident ă supozi ția care ilustreaz ă convingerea intrinsec ă din fiecare membru de a gândi în asentimentul celorlal ți și, pe de alt ă parte, de a da dovad ă de cele mai iscusite idei în detrimentul echipei. Aceste aspecte benevole încurajeaz ă în mare m ăsur ă orice individ și ofer ă un plus de motiva ție în comportamentul militarilor dac ă privim prin prisma celor men ționate anterior. A întemeia o echip ă compus ă din membri noi, califica ți în domeniul în care s-au angajat, iar primele rezultate s ă se reg ăseasc ă în sfera succesului, presupune o munc ă asidu ă. Nu este suficient, pentru a se numi o echip ă, doar lucrul într-o organiza ție care contribuie la îndeplinirea normei, ci și interac țiuni valorice și implicare din partea fiec ăruia mai ales din partea liderului. La început de drum, în orice domeniu, tuturor le este dificil s ă comunice, s ă se integreze în grup și s ă î și reg ăseasc ă contribu ția la activitatea ce se desf ășoar ă zilnic. În acele momente de incertitudine doar liderul are capacitatea de a ini ția, orienta, modela și echilibra pe orice militar ce se afl ă într-un impas psihologic. În manualele de specialitate sunt o multitudine de atribute ce caracterizeaz ă munca în grup în interiorul organiza țiilor (de exemplu, echipe de proiectare, grupuri de lucru, echipe de îmbun ătățire a calit ăț ii), dar și modalitatea în care î și desf ăș oar ă activitatea (cu administrare autonom ă, cu autoconducere, echipe autorizate). Lucrul bazat pe echip ă este compus din efectivul de membri implica ți în organiza ții ce îndeplinesc sarcini în vederea realiz ării obiectivelor organiza ției. Obiective generale de lucru nu difer ă și se încadreaz ă în sfera autorit ății, autonomiei, dar și a scopurilor ce se aduc în discu ție. Munca indivizilor are un impact semnificativ asupra celor din afara sau din interiorul organiza ților. Membrii echipei depind în mare m ăsur ă unul de cel ălalt în privin ța ob ținerii rezultatelor performante. Ei se percep ca fiind un grup, iar ceilalți îi privesc ca atare. Trebuie s ă lucreze uni ți, interdependent, s ă se sus țin ă reciproc pentru a atinge obiectivele echipei, având roluri bine definite și unice. Num ărul membrilor reprezint ă, de asemenea, un factor important în în țelegerea succesului sau eșecului echipelor. Ace știa depind neap ărat unul de cel ălalt și trebuie s ă interac ționeze pentru a duce la bun sfâr șit sarcinile comune. În virtutea form ării unei echipe de succes, exist ă suficiente variabile ce pot echilibra sau, din contr ă, dispropor ționa, în func ție de calitatea stilului de conducere, realiz ări sau caren țe func ționale, acestea fiind reflectate în activit ăț ile zilnice și în stilul de via ță al angaja ților. Într-o organiza ție de mari dimensiuni, colaborarea și priceperea fiec ăruia în combina ție cu hot ărârea și creativitatea reprezint ă caracteristicile ce suprim ă orice disfunc ționalitate. Totu și, putem afirma c ă organiza ţiile militare sunt, conform culturii şi ra ţiunii lor interne, organiza ţii ierarhice. Pentru a fi capabile s ă aplice for ţa colectiv ă, ele sunt structurate dup ă principiul centraliz ării şi formaliz ării şi, în mod

2 Michael A. West, Lucrul în echip ă – Lec ții practice , Editura Polirom, Ia și, 2005. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 94 94 tradi ţional, se bazeaz ă pe proceduri de socializare care au la baz ă modalit ăţ i morale şi represive de control al comportamentului. Ca urmare, culturile militare se bazeaz ă inerent pe ideologii anti-individualiste şi anti-pia ţă şi, de aceea, difer ă, în principal, de cultura democratic ă civil ă şi organizarea social ă a societ ăţ ilor moderne. De aici putem conchide cu afirma ția veridic ă și anume c ă armata reprezint ă o puternic ă și indestructibil ă echip ă, coordonându-se dup ă reguli și principii clare, menite a demonstra loialitatea și spiritul de camaraderie al fiec ărui membru 3. În domeniul militar, echipele sunt construite formal dup ă legi și regulamente clare, ce reglementeaz ă fiecare domeniu de activitate. Membrii se cunosc foarte bine între ei și î și bazeaz ă încrederea reciproc ă, știind c ă psihicul puternic și loialitatea fiec ăruia în momentele dificile vor constitui atributele vitale ob ținerii succesului. Cu toate acestea, nu to ți militarii î și reg ăsesc resursele individuale necesare cooper ării și afirm ării intragrupale. Puterea liderului de a contribui la integrarea membrilor face parte din punctele forte ale acestuia și constituie suportul elementar și fundamentul echipei de excep ție. Cei mai mari lideri militari au r ămas în istorie prin strategiile pe care le-au elaborat în perioadele de r ăzboi și criz ă. Deciziile acestora au scris pagini de memoriu și au schimbat cursul ac țiunilor militare. Liderii î și ini țiaz ă proprii subalterni și îi determin ă s ă gândeasc ă într-o concep ție unitar ă spre a-i îndruma în alegerea celor mai bune variante ac ționale și a le deschide orizontul cunoa șterii. În toate etapele de existen ță , implicarea liderului în formarea și dezvoltarea echipei este invers propor țional ă cu evolu ția acesteia. La început, caracterul și impozan ța acestuia formeaz ă liniile directoare ce vor proiecta parcursul întregii existen țe. Dup ă acest pas, echipa î și formeaz ă un tempo de lucru, se consolideaz ă rela țiile între membri și se dezvolt ă spiritul camaraderesc. Rela țiile r ămân tot formale, dar nivelul de încredere și de coeziune cre ște substan țial. Plecarea sau venirea unui nou militar se realizeaz ă cu constrângeri emo ționale, atât pentru cel care p ărăse ște grupul, cât și pentru cel nou. Acesta din urm ă, prime ște tot sprijinul necesar și consiliere din partea liderului asupra obiectivelor, dar și a climatului social existent. Regulamentele militare sunt acelea și și calea spre afirmare a noului venit se poate reflecta prin implicare și rezultate deosebite 4.

3 Marian Zulean, Diferen ţe culturale dintre armat ă şi societatea româneasc ă, Editura Universit ăţ ii Na ţionale de Ap ărare, Bucure şti, 2005. 4 John C. Maxwell, Cele 17 legi ale muncii în echip ă, Bucure ști, Editura Amaltea, Bucure ști, 2003. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 95

DEZVOLTAREA „STĂRII DE BINE” LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI NECESITATEA UNEI NOI ABORDĂRI A EVALUĂRII RISCURILOR

??? Locotenent-colonel ing. Nicolaie GOGHIU

Evaluarea „st ării de bine” (wellbeing) a angaja ţilor şi identificarea unor mijloace pentru îmbun ătăţ irea satisfac ţiei în munc ă a acestora constituie subiectul multor studii realizate la nivel mondial. În strategia comunitar ă a securit ăţ ii şi s ănătăţ ii în munc ă „starea de bine în munc ă” este definit ă ca fiind starea de bine fizic ă, moral ă şi social ă, deci cu mult mai mult decât sc ăderea num ărului de accidente de munc ă şi de boli profesionale, un accent deosebit punându-se pe promovarea s ănătăţ ii mentale la locul de munc ă. Având în vedere c ă subiectul propus este relativ pu ţin analizat în literatura de specialitate din România, am considerat util ă o scurt ă prezentare a principalelor no ţiuni relevante în definirea st ării de bine la locul de munc ă şi a modului în care acest concept a determinat modificarea abord ării „clasice” a no ţiunii de securitate şi sănătate în munc ă - centrat ă cu prec ădere pe reducerea efectelor accidentelor de munc ă şi îmboln ăvirilor profesionale - şi evolu ţia ei c ătre o no ţiune modern ă, mai degrab ă de tip holistic. O încercare de definire a „st ării de bine” No ţiunea de „stare de bine” a ap ărut ca un concept intelectual omniprezent, derivat din studiul s ărăciei, calit ăţ ii vie ţii, sănătăţ ii şi multor alte subiecte înrudite. Aceasta r ămâne un concept abstract care acoper ă multe aspecte ale vie ţii, cum ar fi: s ă te sim ţi bine, s ă fii mul ţumit, sănătos, fericit, prosper, s ă ai succes etc. Orice discu ţie despre ,,starea de bine” trebuie s ă ţin ă seama de aspectele generale, respectiv particulare ale acesteia. Pe de o parte, oamenii î şi construiesc nivelul de trai şi sensurile pe care le asociaz ă acestuia, în contexte sociale şi culturale specifice. Pe de alt ă parte, concep ţiile şi evalu ările generale ale st ării de bine reprezint ă componente ale discursurilor organiza ţiilor mondiale (cum ar fi Organiza ţia Na ţiunilor Unite), fapt care pune în eviden ţă dualismul între în ţelesurile şi evalu ările obiective şi subiective ale acestei st ări. Într-o lucrare de referin ţă ( A Theory of Human Need - 1991), Len Doyal şi Ian Gough au identificat un spa ţiu conceptual al nevoilor umane universale, luând în considerare şi varietatea de natur ă cultural ă a acestora. Astfel, a rezultat o ierarhizare a acestora în nevoi (scopuri) universale, nevoi de baz ă şi nevoi intermediare.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 96 96 Universalitatea nevoilor (scopurilor) din prima categorie de mai sus deriv ă din faptul c ă nesatisfacerea acestora conduce la afect ări majore, obiective, ale fiin ţei umane. Autorii cita ţi definesc afect ările majore ca disfunc ţii fundamentale în viziunea „binelui”, nu atât de tipul anxiet ăţ ii sau nefericirii, cât mai degrab ă ca un impediment la o participare social ă de succes într-un anumit moment, loc şi grup cultural. Nevoile de baz ă sunt acele nevoi care trebuie satisf ăcute, cel pu ţin într-o anumit ă m ăsur ă, pentru ca fiin ţa uman ă s ă poat ă participa la atingerea unor scopuri de nivel superior. Supravie ţuirea este necesar ă, dar nu suficient ă. Pentru a avea o via ţă bun ă, indiferent ce ar face şi independent de contextul cultural, oamenii trebuie s ă aib ă un nivel minim de sănătate fizic ă. Pentru îndeplinirea unui num ăr de sarcini practice, omul trebuie s ă posede abilit ăţ i manuale, mentale şi emo ţionale care nu sunt în general compatibile cu un nivel redus al s ănătăţ ii fizice. A doua nevoie universal ă de baz ă este autonomia în activitate , definit ă în modul cel mai general ca fiind capacitatea unei persoane de a ini ţia o ac ţiune, de a formula scopuri şi de a ac ţiona pentru atingerea acestora. Autonomia în activitate este determinat ă de trei factori: ● capacitatea cognitiv ă şi emo ţional ă - condi ţie necesar ă pentru ini ţierea unei ac ţiuni; ● nivelul în ţelegerii culturale pe care o persoan ă o are asupra ei îns ăş i, cultura sa şi ce se a şteapt ă de la acea persoan ă ca element component al culturii respective (acest factor necesit ă profesori, precum şi o form ă de înv ăţ are care conduce la investigare şi continuarea procesului de înv ăţ are); ● un domeniu de oportunit ăţ i pentru a îndeplini activit ăţ i semnificative din punct de vedere social - problema const ă în definirea unui set minim de oportunit ăţ i, având în vedere faptul c ă pân ă şi cele mai oprimate persoane pot exercita anumite op ţiuni şi chiar o fac. Nevoile de baz ă prezentate corespund unui nivel minim; pentru a vorbi despre o stare de bine pot fi şi, probabil, trebuie definite mult mai multe astfel de nevoi. Un concept interesant care corespunde unui nivel mai înalt de autonomie în activitate este acela de autonomie critic ă - capacitatea de a compara reguli culturale, de a reflecta la regulile propriei culturi, de a milita pentru schimbarea acestora şi, in extremis , de a migra c ătre alt ă cultur ă - ceea ce necesit ă, în afar ă de autonomie în activitate, o anumit ă libertate politic ă. În timp ce nevoile individuale de baz ă sunt universale, majoritatea bunurilor şi serviciilor concrete, necesare pentru satisfacerea acestora, reprezint ă variabile culturale. Au fost definite 11 nevoi intermediare ca nevoi universale secundare, absolut necesare pentru satisfacerea nevoilor de baz ă, primare (de s ănătate fizic ă şi autonomie în activitate), independente de factorul cultural. Spre exemplu, nevoia de hran ă apar ţine tuturor persoanelor, dar modul în care aceasta poate fi satisf ăcut ă depinde de o serie de factori culturali, geografici, religio şi şi de alt ă natur ă, specifici culturii din care aceasta face parte. De ce este necesar ă „starea de bine” la locul de munc ă? Să remarc ăm, pentru început, faptul c ă munca poate avea un impact pozitiv asupra s ănătăţ ii şi st ării de bine. În afar ă de recompense de natur ă financiar ă, munca ne ofer ă în general stim ă fa ţă de noi în şine, rela ţii interumane şi un statut social. Cercet ările au pus în eviden ţă faptul c ă aceast ă stare de bine este puternic influen ţat ă de m ăsura în care ne putem controla via ţa activ ă. Puterea de a controla modul în care ne îndeplinim sarcinile de munc ă ne face s ă ne sim ţim mai implica ţi în via ţa organiza ţiei.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 97

Cu toate c ă beneficiile pe care ni le aduce munca pot dep ăsi cu mult dezavantajele acesteia, munca poate fi uneori d ăun ătoare s ănătăţ ii, sub forma accidentelor de munc ă, dar şi sub forma îmboln ăvirilor profesionale, legate de profesie sau favorizate de procesul de munc ă. Sunt din ce în ce mai frecvente cazurile în care acestea din urm ă se manifest ă sub forma stresului accentuat, anxiet ăţ ii, depresiei şi riscului crescut de boli coronariene. Angaja ţii s ănăto şi şi motiva ţi corespunz ător pot avea în aceea şi m ăsur ă un impact pozitiv asupra productivit ăţ ii organiza ţiei. Pe de alt ă parte, costul îmboln ăvirilor profesionale este foarte mare şi a devenit o problem ă pe care angajatorii nu î şi mai permit s ă o ignore. Nivelul slab al s ănătăţ ii angaja ţilor reprezint ă o cheltuial ă pentru angajatori, atât sub aspectul absenteismului, cât şi sub acela al performan ţelor reduse la locul de munc ă (a şa-numitul „prezenteism”). Abordarea actual ă a securit ăţ ii şi s ănătăţ ii în munc ă şi noile riscuri În ciuda unei defini ţii înc ă vagi a „st ării de bine” la locul de munc ă, aceast ă no ţiune a c ăpătat un rol extrem de important în accep ţiunea modern ă a securit ăţ ii şi sănătăţ ii în munc ă în Uniunea European ă. Astfel, Strategia comunitar ă a s ănătăţ ii şi securit ăţii în munc ă 2002 - 2006 s-a bazat pe o abordare holistic ă a st ării de bine la locul de munc ă, ţinând cont de schimb ările produse la locurile de munc ă şi apari ţia unor noi riscuri, în mod special a celor de natur ă psihosocial ă. De asemenea, aceast ă strategie a prezentat s ănătatea şi securitatea la locul de munc ă drept parte integrant ă a managementului calit ăţ ii şi drept factor determinant al performan ţei economice şi competitivit ăţ ii. Abordarea inovativ ă a acestei strategii a produs deja rezultate: în perioada 2000 - 2004, rata accidentelor de munc ă mortale în cele 15 ţă ri membre (la perioada respectiv ă) a sc ăzut cu 17%, iar rata accidentelor de munc ă soldate cu incapacitate temporar ă de munc ă a sc ăzut cu 20%. În ciuda acestor progrese, în Strategia comunitar ă a s ănătăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă 2007-2012 se ar ăta că mul ţi lucr ători europeni continu ă s ă î şi perceap ă locurile de munc ă drept periculoase pentru securitatea şi s ănătatea proprie: ● aproape 28% dintre lucr ătorii europeni declar ă c ă sufer ă de probleme de sănătate care nu se datoreaz ă unor accidente, provocate sau posibil a fi provocate sau exacerbate de slujba curent ă sau cea anterioar ă; ● în medie 35% dintre lucr ătorii europeni simt c ă slujba curent ă le pune sănătatea în pericol. Mai mult, riscurile nu au fost reduse într-un mod uniform: ● unele categorii de lucr ători sunt înc ă supraexpu şi la riscuri ocupa ţionale (lucr ătorii tineri, lucr ătorii cu slujbe nesigure, lucr ătorii în vârst ă şi cei emigran ţi); ● unele tipuri de organiza ţii sunt mai vulnerabile; ● anumite sectoare r ămân deosebit de periculoase (construc ţii/inginerie civil ă, agricultur ă, pescuit, transport, s ănătate şi servicii sociale, ap ărare etc.). Anumite provoc ări în domeniul s ănătăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă – identificate în rapoartele anterioare – continu ă să creasc ă în importan ţă . Acestea includ: ● schimb ări demografice şi îmb ătrânirea popula ţiei active; ● tendin ţe noi în procesul de angajare, incluzând dezvoltarea auto-angaj ării, externalizarea unor activit ăţ i şi dezvoltarea angaj ărilor în IMM-uri; ● fluxuri noi şi amplificate ale emigran ţilor în Europa. REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 98 98 Num ărul femeilor care se angajeaz ă este de asemenea în cre ştere, fapt care deseori merge mân ă în mân ă cu segregarea sexelor la locurile de munc ă, ceea ce conduce la necesitatea acord ării unei aten ţii sporite aspectelor s ănătăţ ii şi securit ăţ ii care afecteaz ă în mod special femeile. Frecven ţa anumitor tipuri de boli profesionale este în continu ă cre ştere (afec ţiuni musculo-scheletale, infec ţii şi boli asociate stresului psihologic). Natura pericolelor ocupa ţionale se modific ă în tandem cu accelerarea progresului tehnologic, cu apari ţia unor noi factori de risc (violen ţa la locul de munc ă, incluzând h ărţuirea sexual ă şi psihologic ă, viciile) şi cu transformarea stilului de munc ă (fragmentarea perioadelor de munc ă). În fine, gradul în care a fost implementat ă legisla ţia comunitar ă difer ă considerabil de la un stat membru la altul. Prin urmare, obiectivele principale ale Strategiei comunitare a s ănătăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă 2007-2012 se refer ă la reducerea constant ă şi uniform ă a accidentelor de munc ă şi îmboln ăvirilor profesionale. Concret, Comisia european ă şi-a propus ca obiectiv global pentru perioada în referin ţă , reducerea cu 25% a ratei accidentelor de munc ă în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, prin instrumente care cuprind, printre altele: ● încurajarea schimb ărilor comportamentale ale angaja ţilor şi încurajarea angajatorilor în adoptarea unor abord ări centrate pe s ănătatea angaja ţilor; ● finalizarea metodelor de identificare si evaluare a noilor riscuri poten ţiale; ● îmbun ătăţ irea metodelor de evaluare a progreselor înregistrate; ● promovarea la nivel interna ţional a s ănătăţ ii şi securit ăţ ii. În acest context, preocuparea pentru asigurarea st ării de bine la locul de muncă va trebui s ă capete noi valen ţe. Rolul managerului modern în prevenirea accidentelor de munc ă şi dezvoltarea „st ării de bine” la locul de munc ă În trecut, s ănătatea angaja ţilor era privit ă de c ătre manageri numai prin prisma interven ţiilor necesare pentru remedierea efectelor accidentelor suferite şi bolilor contractate în timpul muncii. Ini ţiative recente au avut ca rezultat modificarea acestui punct de vedere relativ restrictiv asupra s ănătăţ ii angaja ţilor, prin dezvoltarea unor programe de sănătate şi securitate, care cuprind o abordare mult mai cuprinz ătoare a st ării de bine. Aceast ă abordare impune angajatorilor o atitudine mai degrab ă proactiv ă – decât reactiv ă – cu privire la s ănătatea angaja ţilor, centrat ă pe m ăsuri de evaluare a riscurilor şi de prevenire a accidentelor şi îmboln ăvirilor, şi nu pe ac ţiuni strict de reabilitare ulterioare producerii evenimentelor. Modificarea atitudinii angajatorilor a condus şi la extinderea conceptului de sănătate a angaja ţilor, de la o stare determinat ă de condi ţiile în care muncesc la o stare determinat ă de orice alte condi ţii cu poten ţial impact asupra performan ţei angaja ţilor. Aceast ă tendin ţă a înglobat un spectru mult mai larg de interven ţii în afara tradi ţionalei supravegheri a s ănătăţ ii, cum ar fi ini ţiative referitoare la echilibrul munc ă/via ţă , care contribuie la dezvoltarea st ării de bine a angaja ţilor. Motivele recunoscute de majoritatea angajatorilor europeni pentru a introduce programele de dezvoltare a st ării de bine a angaja ţilor cuprind: ● tendin ţele generale demografice – îmb ătrânirea popula ţiei; standarde educa ţionale ridicate combinate cu schimb ări culturale care au condus la o relativ ă REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 99 dezavuare a modelului familiei tradi ţionale si la tendin ţa popula ţiei de a munci pân ă la vârste înaintate, în paralel cu progresele medicale si în îngrijirea s ănătăţ ii, care permit realizarea acestui lucru; sentimentul de nesiguran ţă relativ la pensii etc; ● modific ări ale a ştept ărilor for ţei de munc ă – o flexibilitate mai mare a locului şi programului de munc ă, munca la domiciliu, servicii cum ar fi consilierea în vederea dezvolt ării personale şi a carierei, activit ăţ i de promovare a s ănătăţ ii. Pe baza acestor considerente, un model al st ării de bine ar trebui s ă implice trei tipuri principale de interven ţii manageriale: ● sănătate şi securitate - interven ţii bazate pe legisla ţie, ini ţiative guvernamentale şi reguli statutare ale organiza ţiei; ● managementul îmboln ăvirilor profesionale - interven ţii în principal de tip „reactiv”, incluzând s ănătatea ocupa ţional ă, reabilitarea, managementul dizabilit ăţ ilor pe termen lung, programe de revenire la munc ă, programe de management al absen ţelor; ● Prevenire şi promovare - interven ţii ce vizeaz ă activit ăţ i de promovare a sănătăţ ii, echilibrul munc ă/via ţă şi managementul stresului, dezvoltarea personal ă şi a carierei angaja ţilor, managementul timpului etc. În loc de concluzii – ce este de f ăcut? Protejarea s ănătăţ ii şi securit ăţ ii angaja ţilor şi ale celorlalte persoane ce ar putea fi afectate de activit ăţ ile unei organiza ţii reprezint ă o component ă esen ţial ă a managementului riscurilor şi trebuie asumate de conducerea acesteia. Ignorarea de c ătre conducerea organiza ţiei a aspectelor legate de s ănătate şi securitate poate avea efecte catastrofale. Legisla ţia în domeniu statueaz ă obliga ţii atât pentru angajatori, cât şi pentru angaja ţi, iar managerii organiza ţiei sunt tra şi la răspundere în mod direct în cazul înc ălc ării prevederilor legale. Principiile esen ţiale ce trebuie urm ărite pentru asigurarea respect ării obliga ţiilor legale în domeniul s ănătăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă pot fi sintetizate astfel: Management puternic şi activ • participare vizibil ă şi activ ă a conducerii; • stabilirea unei comunic ări eficiente „de sus în jos”; • integrarea managementului s ănătăţ ii şi securit ăţ ii în deciziile organiza ţiei. Implicarea lucr ătorilor • implicarea for ţei de munc ă în promovarea şi atingerea condi ţiilor de s ănătate şi securitate; • stabilirea unei comunic ări eficiente „de jos în sus”; • instruirea de calitate. Evaluare şi revizuire • identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor referitoare la s ănătate şi securitate, în contextul tendin ţelor actuale de pe pia ţa muncii; • asisten ţă competent ă; • monitorizarea, raportarea şi reevaluarea performan ţelor.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 100 100 POSIBILITĂŢI CADRATE

??? Plutonier major Laurenţiu DINESCU

„O imagine face cât o mie de cuvinte” (proverb chinezesc)

O vorb ă î ţi poate influen ţa o decizie, un gest î ţi poate induce o stare unic ă, un vis îţi poate atinge chiar realitatea, dar o fotografie născut ă din adâncul sufletului t ău le poate uni ve şnic pe toate. De ce s ă nu accept ăm c ă l ăsăm urme şi dovezi ale interven ţiei noastre în umbra destinului? Sigur, nu mul ţi au arta oratoriei sau un scris caligrafic, dar toţi suntem speciali şi demonstr ăm asta în fiecare secund ă a existen ţei noastre. Ne temem sau suntem încânta ţi pân ă la ner ăbdare, ne bucur ăm ca ni şte copii sau gaf ăm ca ni şte adul ţi stângaci, empatiz ăm la tot pasul prin tr ăiri pe care le înfrân ăm din ne ştiin ţa nevoii lor, din renegarea v ădit ă de a fi umani şi buni, regretând mai apoi toat ă amplitudinea acestor derapaje ce nu ne caracterizeaz ă ca specie. Studii actuale demonstreaz ă faptul c ă omul este nu numai ceea ce m ănânc ă, ci şi ceea ce gânde şte, dore şte ori imagineaz ă, creierul nostru neîn ţelegând, spre exemplu, ura ca fiind un sentiment destinat unei persoane anume, ci percepe asta ca pe un disconfort pe care ni-l atribuie chiar nou ă, celor ce-l nutrim şi, astfel, c ădem victime propriilor noastre st ări. Orice ac ţiune, ce are la baz ă bucuria, iubirea sau pl ăcerea de a face, prinde via ţă şi form ă în ceva cu adev ărat frumos şi se „pline şte” cu sensibilitatea din noi. Ochiul este lumina sufletului, el tr ădeaz ă prin tot ce exprim ă c ă, pân ă la urm ă, chintesen ţa vie ţii ne prinde în hora adev ărului nefardat. Astfel, apar oameni cu har, oameni cu iz de trec ători „comet ă”, ce ard intens şi total de la na ştere pân ă la cap ăt de REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 101 drum. Ei nu pot tr ăi ascun şi şi nu pot respira decât între confra ţi. Unii dintre ei se numesc fotografi şi iubesc atât mesajul pe care îl dau ochiului „s ă vad ă”, cât şi mesajul pe care acesta îl recep ţioneaz ă şi înmagazineaz ă perpetuu în c ămara plin ă de inspira ţii. Plecând de la simple poze, f ăcute la ordin sau din gre şeal ă, tot mai mul ţi operatori de aparate foto au început s ă în ţeleag ă şi s ă înve ţe rolul acestui bun l ăsat contemporaneit ăţ ii dar, mai ales, posterit ăţ ii. Au crezut în el şi s-au perfec ţionat, devenind „v ăzători” şi „creatori” de frumos sau adev ăr. De-a lungul istoriei, fotografia a mers, de la apari ţie, mân ă în mân ă cu orice activitate sau ac ţiune întreprinse de om, de acest fapt nefiind str ăin ă armata. Jertfele pline de glorie, ce au fost aduse „cadou” civiliza ţiei actuale, vorbesc, de secole, în buc ăţ i de film sau pe hârtii pline de colb şi decolorate de vreme. De ce s ă nu asimil ăm spre memorare acele clipe, folosind şi altceva decât relat ările cărturarilor sau ziari ştilor de r ăzboi? De ce s ă nu fi pictat sau desenat, dar şi fotografiat sudoarea omului ce ştie c ă nu se mai întoarce acas ă, tocmai pentru a mai avea acea cas ă? Fotografia imortalizeaz ă nu doar momente, ci st ări şi reac ţii, î ţi ofer ă şansa nesperat ă de a plânge odat ă cu înainta şii sau compatrio ţii t ăi, de a râde în aceea şi măsură sau de a p ăstra totul ca fiind cel mai bun avut din totdeauna. La fel ca osta şul ce lupt ă în linia întâi ori jur ă credin ţă patriei, la fel ca sanitarul ce ignor ă şuieratul gloan ţelor pentru a salva o via ţă sau doar pentru a alina o durere, la fel de bine şi fotograful „atac ă” şi „se ap ără” cu ajutorul speran ţei c ă nimic nu va r ămâne ascuns, pr ăpădit sau consumat degeaba.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 102 102 Personal, întotdeauna am fost adeptul fotografiei care transmite, care are mesaj şi te transpune în povestea ei. Dovad ă c ă nu m ă în şel sunt toate acele cadre „trase” în condi ţii vitrege, atât legate de loca ţia unde au fost făcute, cât şi a tehnicii şi tehnologiei foto rudimentare. Exist ă m ărturii cutremur ătoare despre fotografi afla ţi pe câmpul de lupt ă care, r ăni ţi sau muribunzi fiind, şi-au exprimat în şoapt ă ultima dorin ţă , şi anume aceea de a fi salvate fotografiile f ăcute, de a securiza acel aparat foto ce con ţinea „caimacul” îmb ărb ătării sau deziluziei osta şilor condamna ţi s ă devin ă eroi. Un alt rol deosebit de important al fotografiei îl reprezint ă puterea ei ca prob ă final ă în combaterea încerc ărilor de modificare sau mu şamalizare ale adev ărului istoric. Dintotdeauna, marile puteri ale lumii au încercat şi reu şit, de cele mai multe ori, s ă scrie şi rescrie istoria, au încercat şi folosit toate pârghiile de care beneficiau pentru a oglindi descenden ţilor mesaje eronate şi nedemne. C ăci, nu-i a şa, puterea se dobânde şte prin manipularea maselor, iar fotografia nu este altceva decât un prag final în mintea omului ce î şi creioneaz ă propriul film despre informa ţia „interceptat ă”. Viitorul domeniului foto este plin de avânt şi va oferi tot mai multe posibilit ăţ i, iar acest puls trebuie s ă existe actualizat în rândurile militarilor ce nu contenesc în a se perfec ţiona, instruindu-se aşa cum vor lupta. Altfel spus, dac ă r ăzboiul cap ătă noi valen ţe şi forme, şi fotografia va trebui s ă-i urmeze traiectoria şi s ă-l capteze în întregime prin cei trei de „O”: obiectiv, obiectivitate şi obiectul muncii.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 103

SUFLET NEPERECHE

??? Plutonier major Laurenţiu DINESCU

Copil am fost şi alergam cu pieptul dezvelit Înalte stele prinse-n boltă, pe-ndelete, Atins în dar de vise şi straşnic hărăzit, Ca floarea ce trăieşte din truda celui ce-o prinde de ureche.

Necugetat, în pragul uşii mele somnul se trezeşte, Sub pleoape, pungi de lacrimi mute-mi urlă în timpane, Căci am căzut să mă ridic prin cel ce îndrăzneşte Să mângâie ce-a mai rămas din ale ei petale.

Unde mi-e muma, să îmi aline dimineaţa rece? Nu poate inima să bată strofe nerostite încă, Mi-e teama legământ că totul trece Şi vine iarăşi seara cu dorul ei de ducă.

Prin naos de iluzii scald obrajii nebărbaţi şi fini, Icoane luminoase în mine joacă hora despuiată, Simt că pot sălta pe umeri, ca dansul de delfini, O lume ce îşi pierde farmecul de fată.

Opacă mi-e erata în faţa inimii ce cântă Şi nu cunoaşte file de regrete noi, Am să cuprind în palme, cu sânge şi cu praf de puşcă, Durerea unei vieţi fără eroi.

Nu pot să doarmă mamele celor treji şi obosiţi, E moartea prea rapidă, iar datina străveche, De-ai tresărit în fumul celor fericiţi, Ai şansa să fii tatuat cu suflet nepereche.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 104 104

SPA ŢIU REZERVAT C.T.E.A.

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 105

REVISTA ARMEI GENIU NR. 1/2018 106 106