DOCSLIB.ORG

Dicţionar Istoric Al Aşezărilor Din Banat Sec. Xi-Xx

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Dicţionar Istoric Al Aşezărilor Din Banat Sec. Xi-Xx Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” IOAN HAŢEGAN DICŢIONAR ISTORIC AL AŞEZĂRILOR DIN BANAT SEC. XI-XX Atestări documentare şi cartografice Editura ARTPRESS Editura BANATUL TIMIŞOARA 2013 Editura Artpress Acreditată CNCSIS 2006 Director: Ioan Aurel Laslău Consilier editorial: Dorin Moise RO - Timişoara, 300 110, str. Petru Cermena nr. 1 Tel./Fax: 0256-293.809, 0256-293.975 E-mail: [email protected] www.artpress.com.ro Coperta: Andreea Hațegan Tehnoredactare: Sándor Attila Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HAŢEGAN, IOAN Dicţionar istoric al aşezărilor din Banat : sec. XI-XX: atestări documentare şi cartografice / Ioan Haţegan. - Timişoara : Artpress : Banatul, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-108-530-2 ISBN 978-606-8385-04-4 81’374.2:911.37(498.5)”10/19”=135.1 Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” IOAN HAŢEGAN DICŢIONAR ISTORIC AL AŞEZĂRILOR DIN BANAT SEC. XI-XX Atestări documentare şi cartografice Editura ARTPRESS Editura BANATUL TIMIŞOARA 2013 Introducere Intenţia cu care am pornit la alcătuirea acestui dicţionar a fost aceea de a oferi specialiştilor şi publicului un îndreptar în cunoaştera formelor grafice sub care au fost atestate documentar aşezările (oraşe, sate, cătune, ferme, sălaşe, etc.) în izvoarele cunoscute (nouă) din mileniul al doilea al erei creştine. Munca de adunare a început în anul 1974 şi a continuat până azi. Materialul documentar rezultat este deosebit de voluminos şi nu poate fi cuprins între paginile acestei lucrări. Ca urmare am decis să prezentăm doar formele sub care apar aşezările în sursele documentare, fără a mai prezenta şi o istorie- scurtă sau mai amplă – a acestor localităţi. Mulţi cunoscuţi au întrebat de ce nu se publică integral materialul existent. Posibilităţile mele materiale sunt cele ale unui istoric bugetar iar epoca în care trăim nu este – încă – interesată în publicarea unei (unor) lucrări de mii de pagini despre Banat. Materialul adunat stă –acum şi pe viitor – la dispoziţia celor interesaţi în studierea şi publicarea sa integrală. Am ales prezentarea sub un titlu (o formă de bază) a aşezării şi trimiteri –în ordinea alfabetică- a diferitelor forme în care a apărut, documentar şi cartografic, respectiva aşezare. Pentru forma de bază am ales fie prima atestare documentară a aşezării (mai ales în cazul în care este vorba doar despre o singură menţiune şi aceasta este definitorie) fie forma definitorie pentru aşezare în cazul mai multor atestări. Acestea sunt valabile pentru aşezările dispărute până la sfârşitul veacului al XX-lea. În cazul localităţilor existente şi azi am ales forma oficială actuală. Facem această precizare întrucât numele aşezărilor bănăţene apare în forme oficiale în lb. maghiară, germană, sârbă, română, turca osmană, latină, etc. Schimbările politice majore suferite de Banat 5 în mileniul al II-lea al erei creştine au făcut ca diferitele regimuri politice şi administraţiile aferente acestora să preia ad litteram sau în spiritul limbii şi alfabetului lor, să le modifice după topicul limbii lor, sau să impună cu totul alte nume aşezărilor bănăţene eixistente în timpul acestor administraţii. Problemele cele mai mari de identificare au apărut atunci când administraţiile au procedat la modificări majore ale numelor de aşezări. Acest fenomen s-a produs în ultimele decenii ale veacuului al XIX-lea atunci când administraţia maghiară a maghiarizat vechile denumiri sau chiar le-a schimbat cu totul. După primul război mondial statele succesoare ale monarhiei austro-ungare (regatul României, regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor –mai apoi regatul Yugoslaviei- şi regatul Ungariei) au preluat, modificat, schimbat numele aşezărilor, fie conform topicului limbii respective, fie după alte considerente. Am folosit formele administrative actuale: româneşti, sârbeşti, maghiare, pentru toate aşezările existente în anul 2000. Sursele istorice şi cartografice folosite au fost cele detaliate la bibliografie. Pentru o mai corectă şi eficientă înţelegere vom detalia aici cei mai importanţi autori ce au avut contribuţii la cunoaşterea evoluţiei istorice (generale sau pe o anumită perioadă istorică). Se remarcă din istoriografia maghiară Pesty Frigyes, Györffy György, Felix (Bodog) Milleker, Engel Pál, Halasi-Kun Tibor, Szentkláray Jenő, Berkeszi István, Csánki Dezső, Baróti Lajos, Bodor Antal, Barány Ágoston, Borovszky Samu, Márki Sándor, Lendvai Miklós; din cea română Iosif Bălan, Marius Bizerea, I.D. Suciu, Coriolan Suciu, Costin Feneşan, Dumitru Ţeicu, I.Băcănaru-I.Ghercec,Vasile Ioniţă, autorii Dicţionarului toponimic al Banatului şi cei ai seriei C din Documenta Romaniae Historica; din cea sârbă Milica Markovič. Nu am inclus aici autorii diferitelor monografii de aşezări care pot fi întîlniţi, cu menţionarea celor 600 de lucrări, în lucrarea noastră Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de localităţi bănăţene, Ed. Banatul şi Artpress, Timişoara, 2006. Dintre izvoarele cartografice am folosit îndeosebi hărţile 6 Habsburgice din secolul al XVIII-lea : harta Mercy din 1723-1725, harta din 1761, cele din 1768-1772, 1786. Am folosit şi hărţile de secol XIX şi XX (în maghiară şi română) în special pentru identificarea aşezărilor temporare, semipermanente sau chiar permanente din extravilanul aşezărilor (major, puszta, tanya, telek, telep, hodaja, szállás, salaš, odaie, sălaş, fermă, etc.). Am folosit conscripţiile din anii 1717, 1743, 1772, 1870, etc. care oferă elemente interesante,uneori inedite, despre nivelul şi calitatea locuirii umane în Banat. Lucrările folosite sunt editate în diverse limbi; română, latină, maghiară, germană, turca osmană- în transliterări şi traduceri române, maghiare, germane, sârbe. În conformitate cu topicul lexical al fiecărei limbi numele aşezărilor sunt redate fie lexical, fie în variante accesibile autorului respectiv. Avem de-a face cu transcripţii ad litteram sau cu forme adaptate. Astfel litera ş este redată fie ş, fie s, fie sch, fie š. Litera B este redată în germana de secol XVIII cu P, litera D ca T. În latina medievală a regatului maghiar litera i este redată cu j şi cu y, litera u apare şi ca v sau w; iar exemplele pot continua la nesfârşit. Am prezentat fiecare variantă în ordinea sa alfabetică dar şi cumulate pe fiecare localitate. Se impun câteva precizări suplimentare. În primul rând se impune diferenţierea comitatelor medievale din Banat (Arad şi Cenad cu localităţi la N şi S de Mureş, Torontal, Cuvin-Kovin, Caraş, Timiş ) de cele din epoca modernă 1779-1918 (Timiş, Torontal, Caraş, Severin- apoi Caraş-Severin), de cele din secolul XX din România interbelică (Timiş-Torontal, Caraş-Severin, apoi Caraş şi Severin) de cele de după 1968: Timiş, Caraş-Severin şi parţial Arad şi Mehedinţi ). Pentru a nu crea dificultăţi am folosit doar prescurtări pt. comitatele medievale: ex. ct. med. Arad, Timiş, etc. Nu am folosit nici o menţionare a comitatelor moderne şi a judeţelor spre a nu crea confuzii teritoriale. O altă precizare se impune în ceea ce priveşte districtele româneşti medievale din Banat, a căror număr trece de 40 şi 8 dintre acestea au primit privilegii din partea regalităţii. Domeniile medievale cuprindeau un număr mare, sau destul de 7 mare, de aşezări aflate în proprietatea unei familii nobiliare sau a regalităţii direct sau prin intermediul unei cetăţi regale. Studiile de geografie istorică asupra acestor domenii se află încă la începuturi aşa încât importante precizări geografice sunt foarte posibile în viitor. În perioada stăpânirii otomane asupra Banatului 1552-1716, multe districte s-au transformat în sangeacuri cu aproximativ aceiaşi suprafaţă teritorială. Alte sangeacuri au rezultat din comasarea a două sau mai multe foste districte sau spaţii geografice apropiate. Nahia era unitatea administrativ teritorială inferioară sangeacului iar karyie desemna de obicei o localitate, în timp ce silişte desemna localităţile pustiite. Administaţia habsburgică a împărţit Banatul iniţial în 13, apoi în 12 districte ( 1717-1774 ) şi în final în 4 ( 1774-1778 ). Atunci când am folosit sintagma distr. X înseamnă că este vorba despre un district din secolul al XVIII-lea şi nu de unul medieval. Am menţionat localitatea în distr.med. X sau în distr. mod. Y. Dezvoltarea intensivă a agriculturii bănăţen de după 1849 a condus la apariţia a numeroase aşezări temporare, semipermanente şi chiar permanente în extravilanul vechilor vetre. Numele acestora a fost variabil şi se schimba după numele nobilului, a unor membri ai familiei sale. Vom întâlni menţiuni de genul X fostă Y. Un alt element disturgător îl reprezintă menţionarea unei asmenea locuiri odată ca pustă, apoi ca tanya, apoi ca major. Cum în hotarul aceleiaşi localităţi erau mai multe asemenea numiri este greu de identificat cu maximă precizie schimbările survenite, mai ales că de multe ori acestea nici nu sunt menţionate. Fenomenul aşezărilor din extravilan merită o atenţie specială în viitoarele decenii. Ioan Haţegan Timişoara Iulie 2013 8 Lista prescurtărilor şi Glosar Alsó = de Jos ( lb. Maghiară ) Castrum = cetate Com. = comitat Distr. = distict Dolne = de Jos ( lb.sârbă ) Dom. = domeniu funciar E. = Est Erdészlak = Casa pădurarului Falu = sat Falva = sat Fam. = familie, familii Felső = de Sus ( lb. Maghiară ) Gorna = de Sus ( lb. Sârbă ) Gőzmalom = moară cu aburi ( lb. Maghiară ) Gross = mare ( lb. Germană ) H. = hortă Hodaja = odaie ( lb. Maghiară ) Î. = între Inf. = înfiinţat Karyie = comună, aşezare ( lb.turco-osmană ) Kis = mic ( lb.maghiară ) Km. = kilometru Klein
Load more

Recommended publications
  • This Is the Title of My Paper
    JOURNAL OF LINGUISTIC STUDIES 105 106 2010 VOLUME 3 (1) ISSN 2065 – 2429 JOURNAL OF LINGUISTIC STUDIES Editorial office: 300645 TIMIŞOARA Calea Aradului nr. 119, Phone 0256/494023/7287 107 EDITORIAL BOARD EDITOR Assist. Professor Georgeta RAŢĂ – BUASVM, Timişoara, Romania EDITORIAL BOARD Professor Snežana GUDURIŠ – University of Novi Sad, Serbia Professor Rodica NAGY – Ştefan cel Mare University, Suceava, Romania Professor Natalia PUSHINA – Udmurt State University, Izhevsk, Udmurtia, Russia Assist. Professor Reghina DASCĂL – West University of Timişoara, Romania Assist. Professor Simona MANOLACHE – Ştefan cel Mare University, Suceava, Romania Assist. Professor Roumyana PETROVA – University of Rousse, Bulgaria SECRETARY Diana-Andreea BOC-SÎNMĂRGHIŢAN, PhD – BUASVM, Timişoara, Romania 108 CONTENTS Foreword 7 Etymological Issues 9 Davide ASTORI T RUMANIAN TABǍRǍ AND „AEGEAN-(PRE)PHILISTINE‟ * /D(A)BR 9 Languages in Contact 15 Sandra STEFANOVIŠ & Alina-Andreea DRAGOESCU ANGLICISMS IN THE SERBIAN AND ROMANIAN LANGUAGE OF ADVERTISING 15 Mariya TSIPLE & Virginia OPRIŞA THE HUNGARIAN INFLUENCE ON THE ROMANIAN VOCABULARY OF MARAMUREŞ AND BANAT (ROMANIA) 21 Morphology 33 Milica MILOJEVIŠ ON PRODUCTIVITY OF SUFFIX -IZACIJA (-IZATION) IN PUBLICISTIC STYLE 33 Applied Linguistics 37 Mohd Sallehhudin Abd AZIZ THE MALAYSIAN RECEP* EXPERIMENT: THE USE OF RESIDENTIAL COLLEGES AS EXPERIMENTATION BED 37 Diana-Andreea BOC-SINMARGHITAN & Ioana BANADUC L‟EMPLOI DE LA TOPONYMIE DANS L`ENSEIGNEMENT DU FLE 45 Jelena DANILOVIŠ & Sandra STEFANOVIŠ MORPHOLOGICAL
    [Show full text]
  • Dunca, A.,M., the History of Hydraulic Structures Realized in Banat
    Scientific Bulletin of Politehnica University of Timişoara Transactions on HYDROTECHNICS Volume 62(76), Issue 2, 2017 The history of hydraulic structures realized in Banat hydrographical area (Romania) Andreea-Mihaela Dunca1 Abstract: Banat hydrographical area is situated in the In Timișoara, the largest and the most important western and south-western part of Romania and city of this region there is a rather old tradition in the includes the hydrographical basins of the rivers: field of hydrotechnical works, for the reason that the Aranca, Bega Veche, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, city initially situated on a low and marshy terrain, Caraș, Nera, Cerna and other smaller Danube river’s had to conduct a steady and constant struggle in tributaries. The relief of this region is very diverse, with altitudes that decrease from east to west and fluctuate order to combat excess water (Dunca, 2017). between 70 m and 2291 m. The characteristics of the The Banat hydrographical area which overlaps a hydrographical network and of the surface, which have part of the Banat historical region, is situated in the a very low drainage slope in the plain area, sometimes western and south-western part o Romania, bounded nonexistent as well as the limited possibilities of surface north of the Mureș river, south of the Danube and water infiltration, due to the low soil permeability, have east of the Romaniaʼs border with Serbia. From an in the past led to the occurrence of unstable administrative point of view this area spreads in our watercourses, with many channels that were often lost country on the territory of five countries: Timiș, in the lowlands where they formed large flood plain Caraș-Severin, Arad, Mehedinți and Hunedoara.
    [Show full text]
  • Tisza River Sub-Basin: Overview MAP 1
    Tisza River Sub-basin: Overview MAP 1 Topla L POLAND a b T o o O r r y n CZECH REPUBLIC s e a d c a v a Prešov U Hor z nad h SLOVAK REPUBLIC Bodva Košice Uh UKRAINE AUSTRIA á n a a c Svaljava l Uzhhgorod ri S to La Mizhgir'ja R a im B Sátoraljaújhely ik ó Mukachevo Irshava a R v d g a a ro v Edelény v d d a . a o h a T á z B r a Kazincbarcika n o v Sárospatak Kisvárda Beregove s Dubove n r B r Bratislava Hust e e r o Sajó Vynogradiv h H e Ózd C . Sajószentpéter Lóny T Bila T ai-fõcs Szerencs atorna Vyshkovo T Tjachiv Rahiv Salgótarján S ú Tysa Miskolc K z r Nyíregyháza Mátészalka r a a m Tur Ti s sa Eger z o Bátonyterenye Tiszaújváros a s Sighetu Marmatiei n Tiszavasvári n r Nagykálló T a o K Iz Pásztó a t Hajdúnánás Negresti-Oas a a e r s Viseu de Sus l S n Gyöngyös e o aj c Újfehértó Nyírbátor m V a õ i un t s D f e i e - ş u Mezőkövesd i - Satu Mare Baia Mare t f ca a õ Hajdúhadház g b a c á Dun C Z u Borsa R y s r Baia Sprie a Carei a HatvanHUNGARY Tiszafüred N Hajdúböszörmény a t s g Balmazújváros o n Heves r a y n Hajdúsámson us a p v Jászberény Füred-Kócsi- Ier La are a l M tározó Debrecen Valea Lui Mihai şu za me is Hajdúszoboszló Marghita So Nasaud r Nagykáta T é Karcag Püspökladány - Budapest Pilis ló ó ó l tty Simleu Silvaniei Beclean y á e Bar Bistrita Albertirsa Kisújszállás t K er că LEGEND Abony t B u Jibou Törökszentmiklós re e Berettyóújfalu Dej Cegléd Túrkeve -B Zalau Sieu Tisza River Sub-basin Szolnok y Oradea g Nagykőrös á Szeghalom Toplita Mezőtúr b S Gherla to ebes-K.
    [Show full text]
  • THE SPATIAL ASPECTS of the WIND FARMS IMPACT on the Environmentboško Josimović SPECIAL ISSUES No
    About the Author 89 ISSUES No. SPECIAL THE SPATIAL ASPECTS Inserts from reviews Boško Josimović was born in 1974 in the Belgrade neighbourhood of Zemun, where he finished elementary and secondary school. He graduated in 2000 OF THE WIND FARMS IMPACT from the University of Belgrade, Faculty of Geography, Department of Spatial Planning, completing a BA thesis “The Urban Development of the Town of Novi Bečej”. He obtained an MA degree in 2003, defending a thesis titled ’The monograph “The Spatial Aspects of the Wind Farm Impact on “The Implementation of an Environmental Management System in Spatial ON THE ENVIRONMENT the Environment” by Dr Boško Josimović examines thoroughly a Planning”, and a PhD in 2008, with a dissertation titled “The Spatial Aspect in specific aspect of the environmental impact assessment of wind Managing Communal Waste in the Region of Kolubara”. Both his MA and PhD farms, also applicable in developing strategic environmental theses were defended in the Spatial Research and Planning programme at the assessments. The author underscores the possibility and significance University of Belgrade’s Faculty of Geography. Boško Josimović Boško of applying the concept of preventive environmental protection Between 2002 and 2003 he was attached to the Institute of Architecture and BOŠKO JOSIMOVIĆ as the most efficient principle of protection, which can be applied Urban & Spatial Planning of Serbia (IAUS) on a scholarship from the Ministry in the process of assessing the strategic impact of wind farm plans of Science, Technology and Development of the Republic of Serbia. He gained on the environment. The monograph has a firm scientific grounding employment at IAUS in 2003 and is still employed there.
    [Show full text]
  • Strategija Za Rekonstrukciju I Rehabilitaciju Podsistema Nadela
    Opština Pančevo, 13. juni 2008. godine STRATEGIJA ZA "REKONTRUKCIJU I REHABILITACIJU REGIONALNOG PODSISTEMA NADELA" Profesor dr Božo Dalmacija Docent dr Milena Bečelić Asietend mr Dejan Krčmar Prirodno-matematički fakultet Novi Sad Trenutno stanje Regionalnog podsistema Nadela ! 6 Stanje na terenu je takvo da usled koncentracije zagađivača na sektoru dužine oko 30 km od ustave Skrobare do ustave kod Ivanova dolazi do izrazitog narušavanja kvaliteta voda. 6 Otppjadne vode naselja se direktno ili indirektno is pjpuštaju u kanal ''Nadela''. 6 Sa aspekta mogućnosti izmuljivanja sedimenta, ne preporučuje se izmu ljivan je sediment a kdkod ustava Ivanovo i Jabuka zbog ozbiljnog nivoa zagađenja cinkom, bakrom i kadmijumom. REKONTRUKCIJU I REHABILITACIJU REGIONALNOG PODSISTEMA NADELA (RPN) I FAZA Izgradanja postrojenja za prečišćavanje Kontrola difuznih otpadnih voda koncentrisanih izvora zagađenja zagađivača koje se upuštaju u Nadelu II FAZA Izmuljivanje toksičnog sedimenta i izgradnja Remedijacija deponija za njegovo kontrolisano odlaganje sedimenta III FAZA Rekonstrukcija RPN, koja podrazumeva remont ustava, mostova, nasipa, propusta , izgrdnja cevovoda i kanala za dodatno osvežavanje vode iz drugih vodotoka GEOGRAFSKI POLOŽAJ REGIONALNOG PODSISTEMA NADELA 6 Regionalni podsistem „Nadela“ (RPN) nalazi se na prostoru koji je ograničen sa zapada rekom Tamiš, sa istoka Delibl a ts kom peščarom, jžjužnu graniiici čiiini reka Dunav a sa severa granica je magistralni kanal Hs DTD-„Novi Bečej- Banatska Palanka“. 6 Gradnja RPN započela je 1976. godine, i izvedena je u tri etapa, koje su se sastojale od više faza, a bile su uslovljene zahtevima i potrebama za hidrotehničkim uređenjem područja na kome se RPN nalazi. Idejnim hidrotehničkim rešenjima razmatrane su varijante da snabdevanje vodom RPN bude sa tri strane.
    [Show full text]
  • The Frequency of the Years in Which Big Waters and Floods
    Review of Historical Geography and Toponomastics, vol. I, no.1, 2006, pp. 89-106 A HISTORY OF ABOUT 300 YEARS OF HIGH WATERS AND HYDROTECHNIC CONSTRUCTIONS IN BANAT (I) Martin OLARU ∗ West University of Timişoara, Department of Geography, Blv. V. Pârvan, No.4, 300223, Timişoara, Romania, e-mail: Abstract. This study is a synthesis on three centuries of hidrotechnical managements and high levels of rivers in Banat, including four distinct periods for the floodings which produced great damages: 1700-1876; 1877-1949; 1950-1972 and 1973-2005. It was also important the flooding from April 14th –30th 2005 in the hydrographical basin Timiş-Bega. Analyzing the frequency and the amplitude of the floodings in time, it can be concluded that these are in a continuous increase. The defend against floodings, the management and the dams, the whole history of the big hydrographical and navigation works could be grouped in the following stages: (a) From the beginning of the 18th century till the 1848-1849 Revolution; (b) From 1848-1849 Revolution till year 1871; (c) From 1871 till the First World War; (d) The Interwar period; (e) From the Second World War till 1989 Revolution; (f) 1990-2005. As in all EU countries which had to cope with floodings, in Banat as well it must be applied the new concept «more space for rivers», building dams at longer distances than the river banks. Rezumat. Lucrarea sintetizează cele trei secole de amenajări hidrotehnice şi ape mari din Banat, grupând în patru mari perioade distincte marile viituri, care au produs pagube însemnate locuitorilor acestei provincii istorice: 1700-1876; 1877-1949; 1950-1972 şi 1973-2005.
    [Show full text]
  • Analysis of the Tisza River Basin 2007 Initial Step Toward the Tisza River Basin Management Plan – 2009
    4 Analysis of the Tisza River Basin 2007 Initial step toward the Tisza River Basin Management Plan – 2009 ///////////////////////////////////////////////////////////////// ///////////// ///////// / ìÍ ‡ªÌ‡ //// Ro mâ nia // // Sl ov en sk o // // M a g /// ì͇ªÌ‡ / y ///// /// a ///// R r //// om o //// â rs /// n z /// i á //// a g /// /// // / /// // // /// / /// S S // l r /// o b /// v // e ij /// a //// n / /// s // //// k // /// o / // // // / / // / / // / // /// / / // // /// M /// ///// //// ///// a /// ///// g //// ////// y ////// /////// a /////////////////// r o r s z á g / / / / S r b i j a / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / // // // // // // // // // /// /// /// //// //// ///// ///////////////////////////////// //////////////////////////////// //////// 6 This document has been produced with the financial assistance of the European Union. The views expressed herein can in no way be taken to reflect the official opinion of the European Union. IMPRINT Published by: ICPDR – International Commission for the Protection of the Danube River © ICPDR 2008 Contact ICPDR Secretariat Vienna International Centre / D0412 P.O. Box 500 / 1400 Vienna / Austria T: +43 (1) 26060-5738 / F: +43 (1) 26060-5895 [email protected] / www.icpdr.org V 7 ACKNOWLEDGEMENTS Many people contributed to the successful preparation of this report, in particular: The chairman of the ICPDR Tisza Group Mr Joachim D’Eugenio The ICPDR Tisza Group experts and observers from the five Tisza countries contributed comprehensive data and text as well as comments
    [Show full text]
  • Tabel Cu Zone De Pescuit Recreativ, Propuse De A.N.P.A În Vederea
    Tabel cu zone de pescuit recreativ, propuse de A.N.P.A în vederea încheierii de contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scop recreativ (Anexă la Decizia Președintelui ANPA nr.116/21.04.2017) Nr. Denumire zonei de Lungime/ Limite crt. pescuit suprafata JUD. ALBA 1. Mureş și afluenții 115 Km Stâna de Mureş – Băcăinţi săi, respectiv: - Târnava Mare 44 km, de la Valea Lungă – conf. Râul Mureş; - Ampoi 35 km, de la Zlatna – conf. Râul Mureş; - Cugir 15 km, de la loc.Cugir – conf.râul Mureş; - Sebeș 17 km, Acumulare Petrești- conf. râul Mureș. 2. Târnava Mică 23 Km Cetatea de Baltă – Blaj 3. Secaş 10 Km Rosia de Secaş - Obreja 4. Mihoieşti 98 Ha Mihoieşti com Câmpeni 5. Arieş 30 Km Baia de Arieș- Vidolm 6. Posaga 10 Km Confl. Pârâu Segagea – confl. Arieşul Mare 7. Sălciuţa 10 Km Fundata – Confl. Arieşul Mare 8. Ocoliş 8 Km Pod Lunca Largă – confl. Arieşul Mare 9. Mogoș-Cotu 10 Km Izvoare-limita cu O.S. Aiud 10. Valea Bisrei 21 Km Izvoare-varsarea în Aries 11. Valea Bistricioarei 18 Km Izvoare-varsarea în Aries 12. Valea Caselor 13 Km Izvoare-varsarea în Aries _____________________________________________________________________________________________________ 13. Valea Sartasului 9 Km Izvoare-varsarea în Aries 14. Valea Morilor 3 Km Huda lui Papara-varsarea în Aries 15. Geoagiu Superior 9 Km Izvoare pâna la Cheile Râmet 16. Valisoara 31 Km Izvoare pâna la Cheile Aiudului 17. Geoagiu Inferior 28 Km Cheile Râmet-confl. Râul Mureș 18. Pian 34 Km Izvoare-Pod CFR JUD ARAD *În jud. Arad o parte din zonele de pescuit recreativ fac obiectul contractelor încheiate cu AJVPS Arad, urmare a Sentinței civile a Curții de Apel nr.266/2013.
    [Show full text]
  • Method for Monitoring of the Sediment Movement Along a River
    Buletinul Ştiinţific al Universităţii "POLITEHNICA" din Timişoara Seria HIDROTEHNICA TRANSACTIONS on HYDROTECHNICS Tom 58 (72), Fascicola 2, 2013 Method for monitoring of the sediment movement along a river C. Badaluta - Minda Gh. Cretu Abstract twelve non-permanent reservoirs, having an intercepting, attenuation and delay role of the floods This paper has as a oject to establish in a section, in time and along a stream, the acrreation and the erosion by a direct waves in the catchments area of the Bega and Timis method of calculation. The proposed method determines on the rivers. section and time intervals the sediment discharge. This balance can be established: deposition and erosion in areas far from a given reference time, the time evolution and forecast volumes deposition / erosion in each section and the entire length of the watercourse. On sections tha can not write solid flow balance, the process can be completed by differences in time intervals between the rates of these deposits. Opportunities and needs of this paper are obvious basis for determining the degree of the silting –up a river (canal irrigation, navigation, etc), the transport capacity (flow, level, flow, etc.), of the hydrological forecasting (flood levels). Direct method proposed in this paper from the classic paper used (with cross –section) is faster, requires a lower total volume of work and precision that you can accept the practice of designing, operating respectively. Keywords: the silting –up, the sediment discharge, the sediment balance 1. INTRODUCTION Fig. 1 – River Bega The Bega is a 254 km long river in Romania (178 km) and Serbia (76 km).
    [Show full text]
  • Responsible Community Based Ecotourism Initiatives in Protected Rural Areas of the Balkans: Case Studies from Serbia and Croatia
    American Journal of Tourism Management 2014, 3(1B): 51-63 DOI: 10.5923/s.tourism.201402.06 Responsible Community Based Ecotourism Initiatives in Protected Rural Areas of the Balkans: Case Studies from Serbia and Croatia Vesna Đukić1, Ivana Volić1,*, Sanja Tišma2, Daniela Angelina Jelinčić2 1Faculty of Dramatic Arts, University of Arts, Belgrade, 11000, Serbia 2Institute for Development and International Relations, Zagreb, 10000, Croatia Abstract Assuming that community-based ecotourism as a form of alternative tourism must embrace individual initiatives within the community, this study compares ecotourism initiatives in rural communities of Serbia and Croatia. The aim of this paper is to analyze these initiatives and develop a model of responsible community-based ecotourism, which is posible to implement in protected rural areas next to the large cities and towns in the Danube basin in the Balkan region. Bearing in mind that the involving appreciation not only of nature, but also for indigenous cultures prevailing in natural areas as part of the visitor experience, this empirical research is primarly focused on the local initiatives aimed at the quality of the visitor experience of two protected rural areas – Ponjavica (Serbia) and Kopački rit (Croatia). The model was developed in order to guide future initiatives aimed at ecotourism development in protected rural areas of the Balkans, which can meet the needs of domestic and foreign tourists, providing the surrounding villages an image of attractive tourist destinations. Keywords Responsible tourism, Community-based tourism, Ecotourism, Rural communities, Initiatives, Protected areas, Balkan, Danube, Serbia, Croatia being analyzed are two localities in two neigbouring 1. Introduction countries - Omoljica (Serbia) and Kopačevo (Croatia).
    [Show full text]
  • Descoperiri Arheologice Din Banatul Românesc – Repertoriu
    Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - 1 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 2 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - Cu contribuţii de: Cosmin SUCIU şi Silviu Istrate PURECE Editor: Sabin Adrian LUCA Dedic acest volum memoriei profesorului Florin MEDELEŢ ! Sibiu, 2006 3 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Tehnoredactare: Sabin Adrian LUCA Ilustraţie: Cosmin SUCIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LUCA, SABIN ADRIAN Descoperiri arheologice din Banatul românesc : repertoriu / Sabin Adrian Luca. - Alba-Iulia : Altip, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-7724-84-4 ; ISBN (13) 978-973-7724-84-7 902(498.5) Corespondenţa se va adresa autorului pe adresa [email protected] Cărţile şi revista Centrului de cercetare pot fi consultate la adresa: http://arheologie.ulbsibiu.ro 4 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES FROM ROMANIAN BANAT - REPERTOIRE - Contributions with: Cosmin SUCIU and Silviu Istrate PURECE Series editor: Sabin Adrian LUCA Sibiu, 2006 5 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 6 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu CUPRINS – CONTENTS Introducere – Foreword (Sabin Adrian LUCA) p. 9 Mediul geografic – The geographical context (Cosmin SUCIU) p. 11 Municipiile, oraşele şi comunele din Banat cu localităţile subordonate aferente – The localities from Banat (Sabin Adrian LUCA) p. 17 Repertoriul descoperirilor – The discoveries repertoire (Sabin Adrian LUCA) p. 23 A.
    [Show full text]
  • Tisza River Basin Characterization Report on Surface Water
    Tisza River Basin Characterization Report on Surface Water Deliverable 3.1.1: Tisza River Basin Characterization Report on Surface Water Final Version, 31 August, 2018 Acknowledgements Lead author Jarmila Makovinska, Water Research Institute, Slovakia Contributing authors Zoran Major, ICPDR, Austria Alex Hoebart, ICPDR, Austria Balazs Nemeth,ICPDR Austria Elena Rajczykova, Water Research Institute, Slovakia Monika Supekova, State Water Management Enterprise, Slovakia Olena Marushevska, Blue Rivers® Environmental Consulting, Ukraine Oleksii Iarochevitch, Blue Rivers® Environmental Consulting, Ukraine Viktor Durkot, Tisza River Basin Authority, Uzhgorod, Ukraine Szilvia David, General Directorate of Water Management, Hungary Eva Galicz, General Directorate of Water Management, Hungary Szabina Pelyhe, General Directorate of Water Management, Hungary Tunde Toth, General Directorate of Water Management, Hungary Nikolett Bunász Mészáros, Middle Tisza District Water Directorate, Hungary Branislava Matić, Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrade, Serbia Dragica Vulić, Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrade, Serbia Dragana Ninković, Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrade, Serbia Lazar Ignjatović, Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrade, Serbia Miodrag Milovanović, Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrade, Serbia Prvoslav Marjanović, Jaroslav Černi Institute for the Development
    [Show full text]