Cu prilejul Noului An Evreiesc 5771, adresăm cititorilor şi prietenilor noştri cele mai calde urări de bine, de sănătate PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA şi de fericire. Revista „Realitatea AANULNUL LIVLIV NR.NR. 346-347346-347 (1146-1147)(1146-1147) 1 – 3030 SEPT.SEPT. 20102010 2121 ELULELUL 57705770 – 2222 TIŞREITIŞREI 57715771 24+IV24+IV PAGINIPAGINI – 3 LEILEI Evreiască” MESAJUL Anul 5770 se încheie, DE ROŞ HAŞANA 5771 AL MARELUI RABIN începe Noul An evreiesc MENACHEM HACOHEN „CÂND E DOMNUL APROAPE DE OM? ATUNCI CÂND OAMENII SUNT APROAPE UNUL DE CELĂLALT” 5771 Ne stăpânesc, în aceste zile, gândurile începutului de rugăciuni de Roş Haşana: „Anul vechi ce se sfârşeşte să fi e sfârşitul relelor, iar anul ce începe să fi e începutul binecuvântărilor şi al binelui”. Anul 5770 a fost un an greu pentru întreaga lume şi pentru po- porul evreu. Lumea democraţiilor se confruntă astăzi cu un atac de o virulenţă deosebită, de intoleranţă, de rasism, de fanatism religios. Şi tot acest cortegiu funest de neome- nie însoţeşte, peste tot unde apare, valul de antisemitism vechi şi valul de antisemitism în formă nouă, antiisraelismul. Statul Israel, care a sperat să intre într-un proces de stabilizare a păcii, e obligat, astăzi, să lupte cu toate forţele sale pen- tru elementarul, istoricul său drept la existenţă. Dar, potrivit tradiţiei noastre multimilenare, ştim să ză- rim, în spatele norilor groşi, licărul luminii, al speranţei. Ca acest licăr să devină senin, împlinit, atârnă de voinţa de luptă a oamenilor. Există în tradiţia evreiască o armă împotriva răului, armă atât de frecventă la noi, îndeosebi, la cumpăna anilor: Teşuva, momen- tul reevaluării calităţilor umane. Profetul Işaiahu ne dăruieşte cheia acestei Teşuva: „Când e Domnul aproape de om?”, se întreabă profetul. „Atunci când oamenii sunt aproape unul de celălalt”, ne spune tot el. Ce îndemn mai mare poate fi pentru solidaritate, pentru împreu- narea luptei spre mai bine, chezăşia înfrângerii răului! Iubiţi fraţi şi surori, de sfi ntele noastre sărbători, fiţi unul lângă celălalt, cum vă îndeamnă profetul, umpleţi sinagogile, fi ţi purtători de respect reciproc şi iubire. Şi atunci Dumnezeu ne va asculta ruga pen- tru fericire, pentru izbăvire împlinită pentru Israel, pentru atât de dorita pace în întreaga lume. KTIVA VEHATIMA TOVA! 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 ROŞ HAŞANA 5771 Şana Tova Umetuka „SĂ FIM ÎNSCRIŞI ÎN CARTEA VIEŢII !” La început de An Nou Sfârşit de an, început de an iudaic. Întot- Am organizat programe de educaţie Holocaustului, a fost constituit Consiliul pen- 5771, un gând bun şi o bine- deauna, popas de gând: bilanţ şi perspective. iudaică pentru toate segmentele de vârstă, tru Armonizarea şi coordonarea acţiunilor cuvântare pentru fi ecare din- Întotdeauna, o întrebare care ne frământă: programe corelate cu strategia porţilor des- de combatere a antisemitismului şi negare tre dumneavoastră, membri ce fel de an va fi cel care bate la uşă? În faţa chise, am omagiat mari personalităţi evreieşti a Holocaustului. În anul care a trecut a fost şi prieteni ai Comunităţilor infai libilului judecător care este conştiinţa din România în cele mai variate domenii ale inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Holoca- Evreieşti din România. noastră ne întrebăm: în ce măsură ne-am culturii, ştiinţei, economiei prin matinee de ustului. Preşedintele României a decorat cu Într-un moment atât de respectat îndatoririle de fi i ai Cetăţii în care duminică, la Centrul Comunitar Evreiesc din diverse ordine şi medalii supravieţuitori ai important pentru noi ca oa- trăim şi, totodată, de fi i ai lui Israel? Răspun- Bucureşti. Holocaustului, membri ai Comisiei „Wiesel”, meni, în clipele când avem sul este dat de viaţa noastră comunitară, mai Deşi suntem puţini, avem o viaţă culturală lideri F.C.E.R. şi preşedinţi de comunităţi din înainte momente de heşbon intensă, mai diversifi cată, în pas cu tot ceea bogată, concretizată prin cărţile de calitate şi România. Comemorări ale pogromurilor din nefeş, de „socoteală sufl e- ce se petrece în societatea românească. de succes apărute în Editura Hasefer, cerce- anii Holocaustului, Ziua Holocaustului în Ro- tească”, când ne întrebăm A fost anul în care alegerile pentru noua tările de istorie, cu precădere în domeniul Ho- mânia au avut loc, în colaborare cu autorităţile ce am făcut bun în anul conducere a F.C.E.R., în cadrul Congresului locaustului, sionismului, contribuţiei evreilor la de resort, în toate comunităţile din ţară. trecut şi luăm angajamente al II-lea al Federaţiei, au exprimat voinţa de dezvoltarea României moderne, întreprinse Am dezvoltat, în continuare, bune relaţii pentru anul care începe – continuitate a electoratului, preocuparea de C.S.I.E.R., publicistică ancorată în actua- de colaborare cu organizaţii ale minorităţilor ni-L dorim pe Dumnezeu pentru sporirea calităţii serviciilor de asistenţă litatea comunitară pe toate planurile realizată naţionale, am promovat ecumenismul prin şi ne dorim spiritualitatea socială şi medicală, păstrarea echilibrului eco- de revista „Realitatea Evreiască”. participări la dialoguri interconfesionale, cât mai aproape... Dorim nomic în administrarea bugetului Federaţiei, Ne-am preocupat de mai buna cunoaş- simpozioane, întâlniri ale conducerii F.C.E.R. să putem spera, să putem în momente de vârf ale crizei economice şi tere a realităţilor din comunităţi, vizitându-le cu şefi de Culte religioase. Am luat parte la rămâne – noi şi copiii noştri fi nanciare în România. aproape pe toate. Festivalul „ProEtnica” de la Sighişoara şi alte – evrei, să ne identifi căm şi Şi în anul care a trecut, am reuşit să asi- Una din priorităţi a fost, şi continuă să fi e, festivaluri ale minorităţilor naţionale. să existăm pe mai departe, gurăm asistaţilor noştri, în pofi da difi cultăţilor prezervarea Patrimoniului Sacru Evreiesc. În Am iniţiat şi acordat unor personalităţi ca indivizi şi comunitate. Nu- cu care ne confruntăm, condiţii decente de anul 5770 am reinaugurat Sinagoga de Lemn de vârf ale societăţii româneşti Medalia de mai împreună putem realiza existenţă, am diversifi cat grupele de asistaţi „Baal Shem Tov”, din Piatra Neamţ, se lucrea- Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti acest lucru. şi am adecvat baremurile la evoluţia pieţei ză la refacerea Sinagogii Mari din Iaşi, avem din România”. Suntem acum în clipele interne din România. Am îmbunătăţit viaţa în vizor reabilitarea unor sinagogi din Tulcea, Desigur, neîmpliniri există şi ne propunem de sfârşit de vară, de fi nal şi rezidenţilor din Căminul „Rosen” şi de aseme- Roman, Galaţi, consolidarea construcţiei, să acţionăm pentru remedierea lor în viitor, să totodată început de ciclu al nea a celor de la Căminul din Arad, corelat cu reabilitarea şi renovarea Templului Coral din ducem la bun sfârşit ceea ce am început în naturii. Întreaga natură se lărgirea voluntariatului; grupe de tineri evrei Bucureşti. Cu ajutorul organizaţiei „American anul 5770, ridicând la cote mai înalte prestigiul pregăteşte pentru reînnoire şi neevrei, dar şi de vârstnici care îi vizitează Jewish Heritage from Abroad” au fost refăcute F.C.E.R. în plan naţional şi internaţional. şi este timpul, şi pentru noi, regulat. Am realizat, împreună cu Joint-ul, cele 131 de morminte vandalizate din Cimitirul Rămânând aceiaşi fi i devotaţi ai Româ- oamenii, de reînnoire. O noul sediu al Centrului de Ajutor Medical din Giurgiului. A început punerea în practică a niei, gândurile noastre la început de an se înnoire a sufl etului, o înno- Bucureşti, la parametrii modernităţii şi cu Acordului cu Uniunea Rabinilor Originari din îndreaptă spre Statul Israel, pe care îl purtăm ire a idealurilor pentru care dotări de aparatură medicală de ultimă oră. România pentru valorifi carea de terenuri fără în sufl ete, nădăjduind că valorile democraţiei, luptăm, o înnoire a angaja- Prin managementul judicios fi nanciar con- de morminte din cimitirele evreieşti, fondurile dialogul pentru redemararea procesului de mentelor pe care ni le-am tabil la nivelul Federaţiei, am asigurat resurse obţinute urmând a fi direcţionate pentru între- pace vor prevala în faţa violenţei şi a urii. luat faţă de cei apropiaţi, faţă necesare activităţii în comunităţi, fără a ţine ţinerea şi repararea celor 821 de cimitire şi 87 Încrezători că Atotputernicul ne va înscrie în de Dumnezeu şi faţă de noi seama de diferenţa de patrimoniu economic de sinagogi din România – uriaşă moştenire Cartea Vieţii, păşim în noul an 5771 cu cer- înşine. dintre ele. S-a luat de la cei mai avuţi pentru pentru mica noastră comunitate. titudinea că suntem capabili să răspundem Fie anul care începe, a se da celor care, datorită împrejurărilor isto- În anul care a trecut, am amplifi cat relaţiile afi rmativ dorinţei spre mai bine. 5771, unul al păcii şi prospe- rice, nu au de unde să obţină venituri pentru F.C.E.R. cu organizaţii evreieşti internaţio- Ne propunem să trecem rapid la treabă, rităţii, al speranţelor împlinite prezervarea Patrimoniului Sacru, pentru viaţa nale, a continuat noul tip de parteneriat între să începem transpunerea în practică a şi al relaţiilor interumane religioasă, pentru programe educative ş.a. F.C.E.R. şi Joint, prin extinderea Centrelor Obiectivelor Strategice şi Direcţiilor de sub semnul înţelegerii! Fie Benefi ciind de îndrumarea unei persona- Comunitare Evreieşti, prin preluarea unei Acţiune pentru perioada 2010-2015, adoptate 5771 un adevărat Şana Tova lităţi de talia Marelui Rabin Menachem Ha- experienţe bogate, organizându-se programe la Congresul al II-lea al F.C.E.R., acţionând în Umetuka, un adevărat „An cohen, prestaţia de valoare a Prim Rabinului pentru toate vârstele la Centrele de Instruire şi concordanţă cu hotărârea sa fi nală. bun şi dulce”, şi o reinau- Şlomo Sorin Rosen, serviciile religioase ale Recreere de la Borsec, Eforie Nord şi Cristian. Cu prilejul sărbătorii de Roş Haşana 5771, gurare a binecuvântării lui Rabinului Abraham Ehrenfeld - pentru co- Recent, Centrul de Instruire şi Recreere de în nume personal, ca preşedinte reales al Fe- Dumnezeu asupra noastră, munităţile din Transilvania, ne-am respectat la Cristian a primit denumirea de „Be’Yahad deraţiei Comunităţilor Evreieşti din România a tuturor. Ktiva vehatima sărbătorile religioase evreieşti, am organizat – Împreună – Together”, în prezenţa reprezen- şi al Consiliului de Conducere, vă doresc un tova, înscriere şi pecetluire tradiţionala Hanuchiadă în comunităţi, adân- tantei familiei Sandler, doamna Anny Sandler, An Nou cu sănătate, pace şi împliniri, însoţit bună în Cartea Vieţii, pentru cind legătura între liderii Federaţiei, ai comu- principala donatoare pentru renovarea lui şi de tradiţionala urare Şana Tova! toţi! nităţilor şi membrii acestora. Am asigurat, ridicarea clădirii noi. Prim Rabin oriunde există restaurante rituale, preceptele Pentru îmbunătăţirea activităţii de com- Dr. AUREL VAINER ŞLOMO SORIN caşrutului. batere a antisemitismului şi negaţionismului Preşedintele F.C.E.R. ROSEN nifi cativ atât în perimetrul local, cât şi la nivel regional noastră disponibilitate pentru viitoare colaborări. TELEGRAME într-un moment în care nevoia de echilibru şi de solida- Ketiva ve-chatima tovah! ritate este acută. Vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga CRISTINA POPESCU Către mea susţinere de cetăţean, de om politic şi de prieten. Preşedinte, Director General FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR Un An Nou fericit! * EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA – CULTUL MOZAIC VASILE BLAGA ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BOTIZA Domnului preşedinte dr. AUREL VAINER Ministrul Administraţiei şi Internelor Odată cu intrarea în noul an, vă rugăm să primiţi din * partea noastră urarea de ROŞ HAŞANA – ANUL NOU Cu prilejul trecerii în 5771, îngăduiţi-mi să urez Stimate Domnule Preşedinte, EVREIESC, an bun şi dulce ca mierea! Cu stimă şi con- întregii comunităţi evreieşti din România un călduros Vă adresăm alese mulţumiri pentru urările transmise sideraţie, Ansamblul ”RUGUTU” din Botiza, Shana Tova. La această cumpănă între anii calendarului cu ocazia sărbătorii dumneavoastră de „Roş Haşana”. Coord. Înv. TRIFOI MARIA evreiesc, când ştiutele anului vechi se topesc în misterul Având convingerea că fi ecare început bun este o Colaborator: GEORGESCU ELISABETA anului nou, aţi intrat în decada în care făcutele şi nefă- bucurie în viaţa omului, rugăm pe Dumnezeu ca fi ecare P.S.: Urările se adresează întregii Comunităţi Evre- cutele omului sunt judicios cântărite. an să fi e un nou început de înnoire spirituală, de bine- ieşti, în special domnului preşedinte Aurel Vainer şi Fie ca rugăciunile dumneavoastră să fi e ascultate! cuvântare şi pace pentru noi şi pentru semenii noştri. doamnei Janina Ilie. Cu stimă, Întru mulţi şi fericiţi ani! * MARKO BELA Cu aleasă preţuire, Cu ajutorul dumneavoastră., chiar în această perioa- Viceprim-ministru DANIEL dă de tulburări economice şi difi cultăţi, JDC garantează * Patriarhul Bisericii că cei mai săraci evrei din lume – de pe străzile din Stimate Domnule Preşedinte, Ortodoxe Române Havana până în insula Djerba şi în cele mai îndepărtate Onorată Comunitate, * sate din Siberia – vor putea împărtăşi bucuria Anului Nou. Îngăduiţi-mi să vă urez cu prilejul Anului Nou evreiesc Stimate Domnule Preşedinte, De la familia noastră către a dumneavoastră, Shana sănătate, pace, multe bucurii de la cei dragi şi împlinirea L’Shanah Tova dumneavoastră şi tuturor membrilor Tova! celor mai fi erbinţi aspiraţii. Folosesc acest prilej pentru a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, cu IRVING A. SMOKLER STEVE SCHWAGER vă adresa sincere felicitări şi mulţumiri pentru remarca- cele mai calde urări cu prilejul sărbătoririi Anului Nou Preşedinte CEO şi Vicepreşedinte bila contribuţie la consolidarea unui climat democratic, Evreiesc. executiv bazat pe respectul faţă de celălalt şi faţă de societatea Vă asigur de întreaga mea preţuire. ALBERTO SENDEREY românească în ansamblu. HELGE DIRK FLEISCHER Director pentru Europa şi Preşedinte pentru America Latină Într-un climat internaţional marcat de destule crize Subsecretar de Stat şi tensiuni, în care intoleranţa este prezentă în diferite Departamentul pentru Relaţii Interetnice Dragă domnule Vainer, forme şi ameninţă siguranţa cetăţeanului, Federaţia * Doresc să-mi exprim aprecierea pentru minunatul Comunităţilor Evreieşti din România oferă singura so- Stimate Domnule Preşedinte, interviu pe care mi l-aţi acordat în timpul vizitei noastre luţie posibilă în gestionarea unei lumi în care se reduc Romfi latelia are deosebita plăcere să vă adreseze în România. A fost o onoare să vă întâlnesc. Shana Tova distanţele şi creşte interdependenţa: redescoperirea sincere felicitări cu ocazia Anului Nou Evreiesc. Vă urăm şi toate cele bune pentru anul 5771! şi promovarea culturii majore a dialogului în interiorul cu acest prilej succese, consecvenţă şi entuziasm în Cu prietenie, comunităţii. desfăşurarea activităţii în tot anul care urmează şi vă YOCHANAN ELROM Vă asigur că tot acest uriaş efort are un impact sem- asigurăm, Stimate Domnule Preşedinte, de întreaga Televiziunea israeliană REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 3

TELEGRAME EREV ROŞ HAŞANA 5771 la Sinagoga Mare din Capitală Către De Roş Haşana – Ziua Judecăţii, când fi ecare pierdut viaţa într-un tragic accident: un exerciţiu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România aducem la lumină tot ce am ignorat, poate, în văl- militar comun, româno-israelian. Dr. Aurel Vainer măşagul cotidianului, sărbătoare cu ample rezonanţe a rememorat acţiunea de Ţedaka, de la Kiev, în Stimate Domnule Preşedinte, etice, ne-am rugat pentru poporul evreu şi pentru care membrii comunităţii evreieşti au făcut donaţii Onorată Comunitate, toate popoarele lumii. De aici – universalismul aces- pentru mai binele vieţii lor comunitare şi s-a gândit Cu prilejul Anului Nou vă transmit cele mai calde urări de tei sărbători, întâmpinată, alături de liderii F.C.E.R., la Templul Coral din Bucureşti pentru restaurarea pace şi sănătate pentru dumneavoastră şi cei dragi. C.E.B., B’nai B’rith, A.E.R.V.H., A.C.P.R.I., de nume- căruia ar fi nevoie de un asemenea gest şi din partea Am convingerea că eforturile noastre conjugate pot com- roşi evrei bucureşteni. Ne-au împărtăşit sentimentele noastră. Domnia sa a reamintit succesul de care s-a bate cu succes toate tipurile de crize, fi e că vorbim de crize reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai Guvernului, ai Parla- bucurat Festivalul „Idişer Velt” – „Lumea idişului”, de încredere sau de probleme în plan economic. mentului României, ai unor culte, ai unor organizaţii încheiat cu puţine zile înainte de Roş Haşana 5771. Sunt sincer impresionat de modul în care comunitatea aparţinând minorităţilor naţionale, aşa cum remarca O meditaţie despre Roş Haşana, în care lirismul şi evreiască din România îşi manifestă respectul şi respon- preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, adresân- fi lozofi a iudaică şi-au găsit expresia într-o predică de sabilitatea faţă de patrimoniul cultural pe care generaţii de du-se adunării. Liderul C.E.B. s-a oprit, în defi nirea mare frumuseţe, a aparţinut Prim Rabinului Şlomo predecesori l-au constituit în micile şi marile localităţi de la zilei de An Nou iudaic, asupra simbolurilor celor trei Sorin Rosen. Roş Haşana, Capul Anului sau Gân- Buhuşi şi Ştefăneşti la Bucureşti, Timişoara sau Sighet. sunete ale Şofarului: primul – prin care reconfi rmăm direa Anului - fi indcă, spunea vorbitorul, amintind o Grija de a păstra şi transmite acest patrimoniu generaţiilor că Dumnezeu este Regele Creaţiunii; al doilea – zicătoare românească, unde nu-i cap, vai de picioa- care vin, grija de a împărtăşi cu toţi cei interesaţi de acest prin care Îl rugăm, în această zi, de înfăţişare în re – este răspântia dintre ani, care ne reaminteşte model cultural este o formă înaltă a spiritului civic. faţa Judecăţii Sale cu toate faptele noastre, să fi e că existăm pentru că gândim. Roş Haşana este Vă felicit sincer pentru acest mod de a vă asuma tradiţiile îndurător cu greşelile săvârşite şi să ne înscrie în supremul moment în care suntem datori să cântă- şi valorile spirituale ale înaintaşilor. Cartea Vieţii cu un an bun; al treilea – este plânsul rim viaţa noastră, viaţa lumii întregi în balanţa eticii Vă rog să primiţi expresia sincerei mele preţuiri pentru tot inimii, remuşcările pentru tot ce am păcătuit şi dorinţa iudaice. În nici una din cărţile noastre sfi nte nu se ceea ce faceţi în sensul consolidării mediului democratic în sinceră de îndreptare. face referire la modul în care au sunat în vechime care afi rmarea diversităţii este o cale de a încuraja inovarea Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a făcut cele trei modulaţii ale Şofarului: Tekia, Şvarim, Teria. şi creativitatea. un Heşbon Hanefeş – un bilanţ sufl etesc comunitar Ţipăt răscolitor, amintind efemeritatea fi inţei umane, Un An Nou fericit şi cu multă bucurie alături de cei dragi! al anului care a trecut. Domnia Sa a vorbit despre scâncet de durere pentru tot ceea ce am făcut rău şi Cu deosebită consideraţie, anul de criză, difi cultăţile economico-fi nanciare cu nu mai avem putinţa de a reveni în trecut, să fi m aşa LASZLO BORBELY care ne-am confruntat şi cărora am reuşit să le facem cum ar fi trebuit să fi m. Nu ne putem ascunde de noi * faţă, proiectul aprobat în 5770 de renovare a sinago- înşine, nu ne putem ascunde de Dumnezeu, pentru La începutul unui nou an, început ce constituie un bun gilor din Roman şi Tulcea, despre legătura noastră că un ochi vede, o ureche aude şi totul este scris prilej pentru rememorarea evenimentelor de bucurie şi lu- strânsă cu Israelul prin Ambasada Statului Israel în în Cartea Vieţii. Noi ne încredinţăm lui Dumnezeu mină, dar şi a necazurilor şi zilelor de tristeţe din viaţa unei România, interesul Israelului pentru comunitatea rugându-L ca, în această zi, în care aniversăm nu comunităţi religioase, vreau să evidenţiez bunele raporturi noastră, ilustrat şi prin vizita ministrului israelian al numai naşterea lui Adam, dar şi insufl area unui duh ale instituţiei noastre cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti Afacerilor Externe şi vizita istorică a preşedintelui nou fi inţei umane, să fi e şi o zi de înnoire a omului şi din România. În noile condiţii oferite de situaţia democratică Statului Israel, Shimon Peres. Vorbitorul a subliniat a omenirii. Serviciul divin, la Sinagoga Mare din Ca- instituită după anul 1989, instituţia noastră şi-a propus să solidaritatea noastră cu Israelul în eforturile pentru pitală, ofi ciat de Prim Cantorul Iosif Adler şi de Corul dezvolte cadrul unei conlucrări cu rezultate pozitive, atât redemararea procesului de pace. Templului Coral, dirijat de Maximilian Kertesz, au tra- pentru credincioşii evrei, cât şi pentru societatea românească. Am spus El Male Rahamim, pentru odihna sufl e- dus muzical-liturgic zbuciumul sufl etesc şi speranţele În acest sens, asigurăm Cultul Mozaic din România de telor ofi ţerilor israelieni şi al celui român, care şi-au noastre. (I.D.) sprijinul nostru şi de o bună conlucrare şi în viitor, în interesul întregii societăţi româneşti. Salutăm toţi evreii din România Premieră pentru Comunitate – Masă de Roş Haşana şi vă dorim un an nou cu belşug şi împliniri! Cu deosebită consideraţie, Dacă sederele de Pesah şi de Sucot au devenit obiceiuri tradiţionale pentru evreii din Bucureşti şi din ADRIAN LEMENI ţară, ca o premieră, în acest an au fost organizate două mese festive, două sedere de Roş Haşana, în cele Secretar de Stat pentru Culte două zile de sărbătoare. Ideea a fost foarte bine primită de enoriaşi, dovadă - faptul că sala de la JCC a * fost plină în ambelele seri. Atât preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, cât şi preşedintele C.E.B., Erwin Stimate Domnule Preşedinte, Şimşensohn, şi directorul J.C.C., Shai Orny, au salutat iniţiativa, precum şi cealaltă premieră: organizarea Onorată Comunitate, în comun de către C.E.B. şi J.C.C. a evenimentului, ceea ce, după cele spuse de preşedintele Federaţiei, Vă rog să îmi permiteţi să vă adresez sincere urări de este un semn bun, o situaţie de normalitate, care trebuie continuată prin alte iniţiative comune. (Ele au sănătate şi pace pentru dumneavoastră şi toţi membrii co- şi fost anunţate de directorul JCC, respectiv organizarea unor manifestări comune cu prilejul împlinirii a munităţii, cu prilejul Anului Nou. patru ani de la deschiderea Centrului Comunitar Evreiesc). Au fost respectate tradiţiile, mesenii bucurân- Societatea Română de Radiodifuziune consideră drept du-se, alături de numeroasele feluri de mâncare servite, de fructele şi legumele înmuitate în miere care un imens privilegiu parteneriatul cu care ne onoraţi şi îşi face se consumă acum. În lipsa prim-rabinului Şlomo Sorin Rosen, binecuvântările au fost rostite de Erwin din susţinerea dialogului intercultural un scop de prim rang. Şimşensohn şi de alţi tineri şi copii, participanţi la sederul de Roş Haşana. (E.G.) Misiunea noastră este de a furniza informaţie obiectivă pentru audienţa din interiorul şi din exteriorul României, de a susţine instituţiile de cultură şi de a asigura accesul la IOM KIPUR - Dialog cu noi înşine, dialog cu Dumnezeu evenimente culturale majore a unui număr cât mai mare de cetăţeni. De aceea, prin cooperarea cu comunităţile de mi- Este esenţa celei mai sfi nte dintre sărbătorile toţi suntem copiii lui Dumnezeu, indiferent de modul norităţi, instituţia noastră contribuie la garantarea drepturilor mozaice, Iom Kipur: Ziua de ispăşire, purifi care prin în care ne exprimăm credinţa. A fost încă un prilej democratice ale României. căinţă, dorinţă de iertare, după cele zece zile de pentru a mulţumi reprezentanţilor de alte confesiuni Recent încheiatul Festival de Limbă Idiş a dovedit că, Slihot, pentru a fi semnaţi şi pecetluiţi cu o sentinţă prezenţi la Sinagoga Mare din capitală. În dimineaţa într-un parteneriat bazat pe profesionalism şi obiective co- bună în anul care a început. Mozaismul nu înseam- următoare, înainte de Izkor, Prim Rabin Şlomo Sorin mune, se pot realiza lucruri deosebit de valoroase, în folosul nă credo quia absurdum; el înseamnă o continuă Rosen a făcut o plecăciune de gând faţă de memoria societăţii româneşti şi chiar al întregii comunităţi europene. frământare, mai multe întrebări decât răspunsuri, celui care a fost socrul lui, prof. univ. dr. Solomon Nu în ultimul rând, experienţa şi credibilitatea SRR şi judecare de sine fără menajamente. Iom Kipur nu Vainberg z.l., de la a cărui timpurie dispariţie s-au F.C.E.R. ne îndreptăţesc să acţionăm ca actori de referinţă în e decât summum-ul acestui mod de a fi . Nici un alt împlinit zece ani, chiar în această Zi sfântă. Oma- cadrul infrastructurii democratice din România, în momente început de sărbătoare n-atinge sufl etul evreiesc giului său îl adăugăm pe al nostru, cei care l-am critice, în favoarea respectării normelor impuse de Uniunea mai mult decât Erev Iom Kipur, când murmurăm cunoscut şi îndrăgit. Solo, cum îi ziceau apropiaţii, Europeană al cărei membru de drept este şi România. străvechea melodie Kol Nidrei, ruga prin care, din vechi colaborator al revistei, a fost un om de rară Vă asigur, Domnule Preşedinte, onorată comunitate, de varii motive, oricine s-a îndepărtat de Dumnezeu, se bunătate şi modestie. Dumnezeu să-l odihnească întreaga mea implicare în această cauză şi de incontestabila reîntoarce la El. O formulă regizorală despre structu- în Gan Eden! Izkor-ul vorbeşte despre taina vieţii determinare a SRR pentru continuarea demersului de a servi ra sărbătorii ne-a oferit-o preşedintele C.E.B., Erwin şi a morţii, despre „codurile şi cifrurile” dragostei comunitatea şi valorile democratice. Şimşensohn: dacă, în celelalte sărbători mozaice, părinteşti transmise urmaşilor, în sufl etele cărora cei Vă urez sărbători fericite şi împlinirea tuturor aspiraţiilor. retrăim momente de maximă importanţă istorică, ce nu mai sunt continuă să trăiască. Înainte de Neila ANDRAS ISTVAN DEMETER cu „personaje” de prim plan – Matitiahu, Mordehai, – rugăciunea de sfârşit a sărbătorii -, Prim Rabinul a Preşedinte, Director General Ester, Moşe, Bar Kohba -, de Roş Haşana şi Iom mulţumit tuturor colegilor de la Cancelaria Rabinică, Societatea Română de Radiodifuziune Kipur, „actorii” suntem noi înşine. ofi cianţilor, cu precădere, Prim Cantorului Iosif Adler, Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen a pus accentul Corului Templului Coral, dirijat de Maximilian Kertesz. pe două din rugăciunile de început ale sărbătorii: Ie- Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a mulţumit şiva şel Maala şi Kol Nidrei. În faţa Tribunalului Divin de asemenea celor mai sus citaţi, observând că Prim compărem fi ecare cu rele şi cu bune, fapte cunoscute Cantorul Iosif Adler „s-a întrecut pe sine”, ca şi Prim Mulţumiri şi ascunse, greşeli ştiute şi neştiute, făcute cu voie Rabinului Şlomo Sorin Rosen, coordonator al celei Domnului dr. Aurel Vainer, deputat sau fără voie, pentru care ne cerem iertare: faţă de de-a V-a ediţii a Mahzor-ului în ebraică şi română, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din oameni, faţă de Dumnezeu. de mare folos enoriaşilor care n-au acces la ebraică. România Kol Nidrei s-a născut în timpurile Inchiziei, când Cuvintele au exprimat simţămintele întregii audi- Dragă domnule dr. Vainer, mulţi evrei au fost siliţi să-şi lepede credinţa sub enţe. Prima ediţie a Mahzor-ului a fost în 1936, cu Premierul Benjamin Netanyahu m-a solicitat să vă mulţu- ameninţarea morţii. Rugăciunea a fost compusă de traducerea din ebraică în română făcută de Rabinul mesc pentru scrisoarea dv. trimisă de curând şi pentru Decla- marani – evrei practicând mozaismul pe ascuns – Meyer Thenen (Brăila), stins din viaţă în 1947, la raţia ofi cială a organizaţiilor evreieşti din România. care, prin această rugă, erau dezlegaţi de făgădu- câţiva ani după pierderea celor doi fi i ai săi, victime Unitatea poporului evreu este esenţială în condiţiile în care ielile făcute formal. Marani, în diferite ipostaze, au de pe vasul „Mefkure”, scufundat în Marea Neagră, ne confruntăm cu provocările ce stau în faţa noastră. Sprijinul existat şi în perioada de început a totalitarismului, în drum spre Ţara Sfântă. Soţia Rabinului Thenen şi înţelegerea manifestate de dv. sunt deosebit de apreciate când practicarea făţişă a religiei putea să coste po- s-a stins în 1932, înainte de apariţia importantei cărţi şi ne întăresc în aceste perioade difi cile. ziţia socială sau chiar libertatea. de rugăciuni pentru Roş Haşana şi Iom Kipur. Ediţia Cu cele mai bune urări, Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a vorbit a V-a a fost dedicată „acestor sufl ete nevinovate”. RON DERMER despre deschiderea sărbătorii: ne rugăm nu doar Consilier principal al Primului Ministru pentru noi, ci şi pentru întreaga umanitate, fi indcă IULIA DELEANU 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

Cu prof. univ. dr. CAROL FRIEDMANN, preşedintele Comunităţii Evreilor din Constanţa propus în jură- Prof.universitar dr. Carol Friedmann este de multă specială în incinta Comunităţii şi a unui mântul de cre- club ”multi-purpose” la care participă şi vreme preşedintele unei comunităţi mici dar active, dinţă faţă de ta- cu relaţii excelente atât cu românii cât şi cu celelalte tinerii (puţini câţi sunt şi destul de rar) şi tăl meu, Rabinul generaţia de mijloc şi de maturitate târzie. etnii din Constanţa. Personalitate marcantă a aces- Leo Friedmann tui oraş, dr. Carol Friedmann este psihiatru, fi ind Marile sărbători sunt respectate cu toate z.l., şi de oame- mijloacele de care dispunem şi prin orga- în aceeaşi măsură practician cât şi cadru didactic, nii care mi-au profesor de psihiatrie, psihologie medicală şi nizarea unor foarte interesante conferinţe susţinut candi- şi întâlniri cu prietenii extra-comunitari şi ştiinţe comportamentale. Este invitat frecvent datura şi implicit în străinătate unde participă la conferinţe cu ajutorul unor prieteni de nădejde de la învestitura. marea comunitate frăţească din Bucureşti de profi l, prezentând comunicări ştiinţifi ce de un E.G.: Tatăl interes deosebit. (căreia îi mulţumim şi pe această cale), dumneavostră a în persoana unor oameni remarcabili cum fost şef-rabinul sunt intelectualii de frunte: Lya Benjamin, EVA GALAMBOS: Domnule profesor, comunităţii din Hary Kuller, Irina Cajal, Toma George povestiţi-ne puţin despre istoria Comuni- acest oraş. De la el aţi moştenit dorinţa Maiorescu, Liviu Beris, etc. Sinagoga tăţii Evreieşti din Constanţa, în general de a vă implica în viaţa comunitară? Ce trebuie reconstruită într-o formulă nouă, din Dobrogea, care mi se pare deosebit înseamnă pentru dvs. calitatea de evreu? care este realizabilă şi se afl ă pe agenda de interesantă. C.F.: Regretatul Rabin Leo Friedmann priorităţilor comunităţii noastre. Cimitirul CAROL FRIEDMANN: Nu am date z.l., după ce şi-a susţinut un titlu doctoral ne-a fost retrocedat de către Primărie şi istorice riguroase despre existenţa or- la o înaltă Academie Rabinică din Londra, aici este cazul să-l elogiem pentru ajutorul ganizată a unui ”cajal” în sensul de co- a poposit la Constanţa în drum spre Africa acordat pe dl.primar Radu Mazăre. munitate, dar în multele colonii greceşti de Sud, unde urma să preia conducerea Cum am reuşit să soluţionăm unele din antichitate de pe malul Pontului Euxin sacerdotală a unei importante comunităţi din problemele ce păreau irealizabile? (Callatis, Heracleea, Histria etc.) se pare evreieşti. S-au mai păstrat câteva din Simplu! Nimic nu este uşor de realizat, că mişunau mulţi evrei, printre alţi străini, schimbul de scrisori cu o mare persona- dar cu tenacitate şi multă muncă, tact, în căutare de surse de „parnasa”, ca şi în litate rabinică din Johannesburg, care îl diplomaţie şi răbdare – miracolele se din străinătate. cetăţile devenite ulterior romane, inclusiv aştepta să se prezinte la datorie împreu- înfăptuiesc până la urmă şi devin fapte vii E.G.: Una din preocupările dumnea- în Tomisul antic. Cine ştie dacă în aparent nă cu familia sa. Aici, la Constanţa, ne-a şi realizări de care începi să te mândreşti voastră este combaterea antisemitismu- inospitalierul Tomis, însuşi marele poet surprins cel de-al doilea război mondial şi să te şi întrebi cum de a fost posibil să lui. Prin ce mijloace încercaţi să realizaţi latin Ovidius Publius Naso nu a avut pe toţi membrii familiei noastre, inclusiv le realizezi. Colaborarea cu Federaţia acest obiectiv? contacte cu aceşti foarte abili, erudiţi şi pe cel care se afl ă în faţa dvs., la vârsta este bună, rezonabilă şi promite să aibă C.F.: Antisemitismul în general este pătrunzători călători, în ciuda profundei nevinovăţiei şi cu „complexul Oedip” încă un curs ascendent. astăzi o problemă (paradoxal ?!) de depresii a cărei victimă era şi care a nerezolvat. N-am mai plecat iar tatăl meu Suntem o comunitate săracă în bunuri mare şi îngrijorătoare actualitate. Nu şi infl uenţat întreaga sa operă de mai târziu. a devenit rabin în acest oraş. O dată cu imobiliare. Există nişte terenuri şi clădiri în Dobrogea sau în ţara noastră, unde E.G.: Ştim că este o comunitate mică decesul lui, a dispărut ultimul rabin de în staţiunea Techirghiol (ce-i drept, ale există o societate multietnică, familiari- dar activă. Cum reuşiţi să menţineţi viaţa la amvonul Sinagogii din Constanţa şi Federaţiei), ce pot fi recuperate graţie zată cu diversitatea etnică, şi o coabitare religioasă, spiritul iudaic, în condiţiile s-a încheiat un ciclu al existenţei acestei unor diligenţe de lobby personal! în limite rezonabile între oameni – atât la unui număr mic de membri şi a lipsei comunităţi. E.G.: Vorbiţi-ne puţin despre relaţiile nivel interindividual, cât şi al unor grupuri sinagogii ? A posteori, îmi dau seama că sunt cu celelalte etnii din zonă, acţiunile comu- etnoculturale diferite şi diverse şi al po- C.F.: Să răspund în fraze pline de em- legatarul unei moşteniri ce nu poate fi ne cu ele, precum şi despre colaborarea pulaţiei, în general. Autorităţile centrale şi fază ar fi nedemn pentru un fi u de rabin. defi nită în cuvinte, dar care îţi dă nopţi de şi relaţiile cu populaţia românească. locale au un rol important în menţinerea Comunitatea este activă sau inactivă în insomnie şi sentimentul că neîndeplinirea C.F.: Relaţiile cu celelalte etnii sunt climatului de respect pentru individ, cetă- funcţie de cel căruia îi revine onoarea şi unei misiuni de „spirit”, de „sufl et” este o excelente, însă trebuie întreţinute pe bază ţeanul de rând şi diversele grupuri etnice obligaţiile ce implicit decurg din funcţia dezertare impardonabilă. de reciprocitate. Relaţiile cu populaţia şi religioase, dar mai ales Biserica are un de preşedinte, sarcină de mare respon- Calitatea de evreu? Grea întrebare! românească sunt, într-un oraş multietnic rol major precumpănitor, în promovarea sabilitate şi demnitate, dar mai ales de .Să fi i OM în primul rând. şi multicultural cum este Constanţa, de unui anumit climat, şi în sens pozitiv şi în conştiinţă a ceea ce rezultă din această .Să nu fii renegat (să nu-ţi abjuri asemenea bune şi bazate pe respect sens negativ, ţinându-se cont de anumite asumare de responsabilităţi.O comunita- credinţa). reciproc.Printre multele acţiuni care au prejudecăţi ce ţin de educaţie, cultură şi te este sau nu este activă în funcţie şi de .Să rămâi fi del identităţii spirituale şi avut loc şi la care comunitatea noastră mentalităţi diverse. calitatea de „leadership” a preşedintelui. să nu uiţi că eşti o verigă între generaţiile a participat, în ciuda lipsei de cadre cu E.G.: Cum vedeţi viitorul Comunităţii Multe calităţi i se cer acestui om, iar ce s-au succedat până la tine şi cele ce pregătire corespunzătoare, trebuie men- constănţene şi care este crezul dumnea- defectele, perfect umane, deci inerente vor să vină după tine. Calitatea de evreu ţionată una din acţiunile excelente de voastră ca preşedinte de comunitate? spiritului uman, sunt cel mai adesea vi- era defi nită de celebrul talmudist şi ca- rezonanţă europeană care a avut loc aici, C.F.: Cum vedem viitorul comunităţii? zualizate prin „lentila măritoare“ a opiniei balist totodată într-un stil mai personal, la Constanţa, unde se întâlnesc trei culturi Iată sosit „momentul adevărului”! Daţi-mi publice. Gaonul din Vilna (1720-1797), ca având şi trei culte. Acest program, „Healing of voie să rămân un optimist incorigibil. N-aş Adevăraţi tribuni şi personaje de tipul la bază respectarea a trei principii: Tora Memories in Europe”, face parte dintr-un putea practica specialitatea medicală, „one-man show”, cei care-şi asumă o (Legea); Miţvot (Comandamentele); Mi- proiect mult mai larg, multietnic, multcul- căreia m-am consacrat – psihiatria dacă astfel de răspundere mai au o calitate dot (calităţile umane sau virtuţile acestu- tural, de reconciliere a Bisericilor Creştine n-aş fi aşa. Comunitatea va supravieţui cu enorm de importantă: se implică cu tot ia).Mai poţi astăzi să ceri „ab integrum” din Europa („Reconciliation Project of aport intern şi cu ajutorul fraţilor noştri din sufl etul, cu întreaga lor personalitate, cu îndeplinirea acestor trei condiţii? S-au Christian Churches in Europe”) – punte Israel, care, cu o mică schimbare de men- ce au ei mai bun în fi inţa lor fi zică şi spiri- schimbat timpurile şi oamenii! Dacă aplici între biserici, culturi şi religii. La această talitate, pot deveni nu numai ambasadori tuală, pentru a-şi duce la îndeplinire sacra cu exigenţă aceste principii, îl înţelegi pe conferinţă, care a durat trei zile, ne-am ai Israelului, ci şi membri efectivi ai co- îndatorire de preşedinte/îndrumător al „ereticul” nostru confrate Baruch Spinoza, adus contribuţia şi noi: eu, personal, cu munităţii, într-un viitor care îi aşteaptă să colectivităţii, mai mici sau mai mari, din de la Comunitatea din Amsterdam, de ce ajutorul domnului prof. dr. Florin Stan, ac- participe la această simbioză creatoare, care este constituită o comunitate.Dacă a intrat în confl ict cu conducerea comu- tualmente directorul adjunct al Muzeului ca şi celelalte etnii ale Dobrogei moderne. nu ai acest ingredient major în structura nităţii acelor timpuri. Militar al Marinei Naţionale a României, Marele port Constanţa, care este centrul de personalitate, poţi avea o comunitate E.G.: Care este situaţia comunităţii la un om deosebit, extraordinar, care este ei, are nevoie de un monument simbol de sute de membri (ceea ce în România ora actuală? Aţi avut o serie de difi cultăţi nelipsit de la toate manifestările noastre. (dacă vreţi şi de patrimoniu) – Sinagoga -, zilelor noastre a devenit etalon de magni- legate de sinagogă, cimitir. Cum reuşiţi Împreună am prezentat o lucrare presti- unde să vină oaspeţii şi întreprinzătorii tudine) şi nu vei reuşi să faci mare lucru. să le soluţionaţi? Cum colaboraţi cu gioasă, cu date istorice interesante, ce unei viitoare societăţi prospere, să se Sinagoga, care se prăbuşeşte sub F.C.E.R. în această privinţă şi în general? au fost ascultate cu interes de o audienţă roage Dumnezeului Unic (ADONAI ochii noştri, mă umple de durere şi pe C.F.: La ora actuală, Comunitatea de specialişti în istorie şi teologie şi au EHAD) şi unde să existe şi o comunitate mine şi pe mulţi dintre membrii comu- Evreilor există cu o mică Sinagogă fost traduse şi în limba engleză spre a fi cu reprezentativitatea cuvenită. nităţii noastre şi totuşi îmi stimulează improvizată într-un spaţiu cu destinaţie publicate într-un periodic de specialitate A consemnat: EVA GALAMBOS motivaţia de a visa cu ochii deschişi la o resurecţie miraculoasă (evreii au şi ei TELEGRAMĂ Ultima oră multe defecte, dar au o calitate enormă, evident întreţinută şi de un fi lon de comu- Domnule Preşedinte, Realitatea evreiască în atenţia nicare cu Divinitatea Cerească: cred în Cu prilejul realegerii domniei voastre în funcţia de Preşedinte Consiliului Europei miracole!).La anul ar fi implinit un secol al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, vă transmitem de la sfi nţire (1911-2011). I-am spus-o şi sincere felicitări, rugând pe Bunul Dumnezeu să vă întărească în Din iniţiativa şi sub auspiciile Consiliului Europei, în primarului nostru, dl. Radu Mazăre, şi am lucrarea pe care o desfăşuraţi. zilele de 12-14 septembrie 2010 s-a desfăşurat la Ohrid, să-i reamintesc mereu promisiunea făcu- Suntem încredinţaţi că dialogul dragostei şi al adevărului, iluminat în Macedonia, o dezbatere a Consiliului Europei pe tema tă, chiar dacă suntem într-un an de criză de credinţă în pronia divină, poate aduce roade binecuvântate pentru „Dimensiunea religioasă a dialogului intercultural”. socio-economică, dar mai ales morală. o convieţuire paşnică, respect reciproc şi armonie între toţi oamenii. Au luat parte numeroase personalităţi din Europa. Mă întrebaţi, implacabil de frontal, Cu aleasă considerare şi doriri de bine, Invitat de către Consiliul Europei, la dezbaterile de cum reuşesc? Voi fi sincer: nu ştiu dacă DANIEL la Ohrid a participat şi redactorul-şef al revistei noastre, reuşesc pe de-a întregul să fac ce mi-am Patriarhul României dr. Aurel Storin. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 5

COPIII „Dincolo de cuvinte” Profesiunea Nu o ştiusem până acum pe doamna Stela altfel, în mai toată lumea, aceste de a citi Georgescu, deşi se pare că în obştea noas- puseuri (uşor megalomaniace) ale tră e un personaj destul de cunoscut. I-am unor amatori care vor parcă să se nemurească prin scris, DE LA afl at abia recent numele, de pe coperta unei să lase astfel ceva în urma lor şi a neamurilor lor. În cazul cărţi elegante, ba şi impunătoare ca volum, de faţă, doamna Stela Georgescu adună „patru generaţii de intitulată „Dincolo de cuvinte” şi ilustrată, tot femei puternice”, desprinse din arborele genealogic al familiei, de autoarea textului, cu o serie de desene oarecum juvenil- o bunică aprigă fi ind întemeietoarea şi nepoata – urmaşa PAGINa candide. Fotografi a de pe ultima copertă ne prezintă însă o cea mai apropiată. Despre ea şi despre ele ne povesteşte, Şai (Cadou) are 3 ani, iar fratele ei doamnă care parcurge cu fermitate cel de-al optulea deceniu despre părinţii şi mătuşile lor, despre mutările dese prin Allon (Stejar) a împlinit 13 ani. Ei locuiesc al existenţei, stând printre cărţi şi având curajul de a debuta la case mărunte din pitoreasca mahala de altădată, necazurile în Kiriat Bialik şi sunt nepoţii Bertinei şi ai vârsta la care mulţi au obosit, plictisindu-se de viaţă. Doamna sărăciei, căutarea grea a unui loc de muncă, a unei califi cări Georgescu nu a avut timp să se plictisească, lucrând timp superioare, mă rog „fericirile” dintre cele două războaie şi de lui Berthold-Tellu Aberman. de 18 ani în mijlocul comunităţii evreieşti; ba, dacă îi credem după. Lume modestă, necăjită. Dar prezentată fără văicăreli. mărturisirea de amiciţie interetnică, aproape Fără umoare neagră. Ba chiar cu o anume bună întreaga viaţă, de vreme ce a fost botezată dispoziţie temperamentală care o fac simpatică creştineşte de un naş evreu şi a locuit mai ales pe autoare. Să-i dăm dreptate marelui Gabriel prin zona Văcăreştiului şi a Dudeştilor. Iar la Garcia Marquez, creator al „realismului magic”, Comunitate, doamna a fost – cum să-i zic eu? care îşi intitula cartea sa autobiografi că „Viaţa şefa de cabinet, secretara, Cerberul? – multor trăită pentru a fi povestită”. Sigur, nu există mulţi persoane din conducere. Să o defi nim mai cu- muritori care să aibă parte de o viaţă ce merită rând aşa cum o caracterizează dr. Aurel Vainer a fi povestită şi, mai ales, cu un asemenea har – care îi şi prefaţează amabil cartea – „drept un care să o transforme în literatură de calitate. Asta adevărat As în redactarea exactă a proceselor nu-i împiedică să încerce a-şi istorisi „romanul verbale şi a deciziilor organelor de conducere vieţii lor”, oricât de banal ar putea ieşi acesta. ale F.C.E.R....” Nu-i nimic, să încerce; se pune îndeobşte atâta Ajunsă însă acasă, doamna secretară se timp, dăruire şi efort, atâtea ceasuri (care altfel scutura de tipicul şi rutina proceselor verbale şi rămân goale) încât hobby-ul scrisului devine de-a se apuca să scrie despre ce ştia mai bine: despre dreptul meritoriu. sine însăşi, despre întâmplările vieţii dumisale. Autoarea volumului intitulat – ciudat – „Dinco- Ba nu, mai întâi a pictat fl ori şi şi-a făcut chiar o lo de cuvinte” (că doară din cuvinte îi e alcătuită expoziţie personală! Hobby-urile artistice îi dădeau târcoale, materia!) reuşeşte în partea fi nală să se mai smulgă din nu o lăsau deloc în pace, o memorie de fi er o împingea în egocentrismul propriului cordon ombilical şi „să iasă în lume”, spate, ba poate şi un soi de puternică autopreţuire o con- evocând personalităţi ale comunităţii evreieşti din România vinsese că viaţa dumisale merită cunoscută şi de alţii. Deşi (mai ales că, înţeleg, la sponsorizarea cărţii s-a contribuit nimic spectaculos nu a marcat-o, fi ind o simplă existenţă, ca cu multă bunăvoinţă). Face câte o reverenţă în faţa multora a celor mai mulţi dintre noi. Sigur că povestea devine lineară, dintre acestea. Cu respect. Cu diplomaţie. Cu recunoştinţă. nu are suspansul care s-o facă palpitantă şi pare până la urmă Frumos! Dar îşi încheie volumul cu un gest care mi s-a părut un soi de jurnal făcut doar pentru uzul personal. Numai că cam exagerat: îşi publică un întreg sertar de poze personale autoarea (care parcă ar vrea să demonstreze că nu are nimic prin care ar vrea parcă să se auto-celebreze întru veşnicie. de ascuns) e înzestrată cu un mod de a povesti fl uent, cald şi Ce e prea mult, strică întotdeauna, dragă doamnă! atrăgător, care te face să păstrezi cartea în mână. Există, de SANDA FAUR

Pe ce se duc banii… Ultimul trimestru, primele aşteptări Ca de obicei, înce- început să-şi facă simţite efectele), ci nu un răspuns pozitiv. Ceea ce putem spera este vorba despre intensifi carea unor mari putul de trimestru este a atins nici cotele coborâte cu peste 7 că se poate întâmpla se referă la oprirea lucrări publice, mai ales în infrastructură, marcat, deopotrivă, de procente din 2009. declinului în anumite domenii. investiţii care asigură pe o bază sănă- evaluarea a ceea ce s-a Nu se putea ajunge în faza relansării Speranţa la care ne referim este toasă creşterea producţiei în perioada întâmplat în intervalul activităţii economice din moment ce nu generată de o serie de măsuri pe care următoare. Dar trebuie avute în vedere de timp precedent şi a ceea ce ar urma fuseseră înlăturate cauzele care au provo- specialiştii în economie, patronatele şi îndeosebi obiectivele pe termen lung, iar să se petreacă. Pentru a nu lăsa ambele cat declinul. Acestea nu ţin exclusiv, şi nici sindicatele le propun guvernanţilor. Nu în această privinţă domeniile prioritare demersuri în zona aprecierilor subiective, măcar în primul rând, de factorii externi. dispunem aici de spaţiul necesar pentru sunt educaţia şi sănătatea. Pare, la prima se impune a lua în considerare criteriile Ele vizează propriile noastre „păcate” în a ne referi pe larg la ele, dar este clar că vedere, ciudat să se considere că acestea ştiinţifi ce de elaborare a diagnozelor şi a domeniul economic şi poartă un nume esenţa propunerilor constă în renunţarea sunt priorităţi. Trebuie însă spus că ţările prognozelor. Desigur, această formulă nu binecunoscut: defi cite. În termeni ofi ci- la practica „retezatului”, adică a tăierilor care au reuşit să iasă din criză au atins se adresează persoanelor nefamiliarizate ali, defi citele vizează bugetul, comerţul de fonduri, a amputării unor drepturi, a această performanţă tocmai pentru că au cu terminologia ştiinţifi că, dar utilizarea re- exterior, raportul dintre oferta internă şi concedierilor etc. şi trecerea la adăugiri, investit, înainte de toate, în educaţie şi zultatelor unor investigaţii ale specialiştilor cererea internă şi, toate la un loc, pot fi respectiv la stimularea activităţilor econo- sănătate. Când am dovedit că nu suntem se afl ă la îndemâna tuturor. considerate ca defi cite şi în domeniul ac- mice prin toate căile posibile, atât la nivel în stare să găsim propriile soluţii, nu este Conform datelor ofi ciale, cele trei tri- tului decizional la nivel naţional, respectiv naţional, cât şi la nivelul entităţilor eco- deloc ruşinos să înveţi din experienţa mestre din 2010 nu au confi rmat, nici pe în sfera competenţei şi responsabilităţii. nomico-sociale, până la ultimul angajat. altora. Costă mai puţin, iar efectele sunt departe, optimismul de la fi nalul anului În aceste condiţii, ne putem aştepta la Dacă limităm elementele componente mai rapide. Nu doare. precedent. Ţara a continuat să se afl e în relansarea economiei în ultimul trimestru ale acestei orientări la factorii decizionali recesiune, adică nu numai că nu a revenit din 2010? Toate datele de care dispunem la scara ţării, adăugirile se impun a se Dr. TEODOR BRATEŞ la nivelul din 2008 (când criza globală a nu permit, în niciun chip, să se formuleze opera în special în sfera investiţiilor. Sigur, pupitru. La adunarea generală a ONU... Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” Ce amintiri păstrează cetăţeanul american Serghei despre tatăl său? Şi ce ştiu despre bunicul Nikita nepoţii SERGHEI săi americani? Statele Unite ale Americii numără De atunci au trecut ani şi nepoţii lui Nikita sunt Doi cabalişti 292 milioane de locuitori, printre care, cetăţeni americani, iar el, care prevestea imineanta O ştire de 16 milioane de dolari. Aceasta e suma foarte probabil, câteva mii de Serghei. îngropare a nepoţilor americani, zace uitat în cimitirul pe care Madonna, faimoasa cântăreaţă americană, a Până aici, nimic neobişnuit, doar că Novodevici din capitala fostului imperiu sovietic. donat-o spre a înfi inţa o şcoală de Cabala pentru copiii Serghei despre care doresc să vorbesc este altfel decât L-am văzut la Bucureşti, cu prilejul uneia din vizitele între 6 şi 12 ani. La New York. toţi ceilalţi. E Serghei Hruşciov, cetăţean american în sale fulger. A păşit plin de sine în sala palatului, unde Din relatări anterioare ştiam că Madonna manifestă toată regula. Fiul lui Nikita Hruşciov, adică. a avut loc recepţia oferită în onoarea sa. Înainta agale interes pentru mistica iudaică. Ştiam că ia lecţii de Ca- Vor fi poate, în America, unii cărora acest lucru nu le printre cele două şiruri de înalte personalităţi aliniate de bala de la un rabin. A afl at despre acest lucru alt cabalist spune nimic. Absolut nimic. Mai cu seamă celor tineri, o parte şi de alta. S-a oprit o clipă în dreptul rabinului notoriu, rabinul Kaduri din Ierusalim. Şi s-a rostit în mod sub 40 de ani. Să nu ne mirăm: Sic transit... aşa trece Rosen, uşor de identifi cat după ornat, potcapul vişiniu şi categoric împotrivă: nu este îngăduit ca o femeie să fi e gloria lumii, cum spuneau latinii. Într-adevăr: încă în Maghen Davidul de argint de pe piept. Temutul pe atunci introdusă în tainele Cabalei. Aşa a mormăit, sub cear- urmă cu vreo 15 ani, un student american a răspuns la hazeain de la Moscova i-a adresat rabinului câteva vorbe şaf, cabalistul din Ierusalim. Aşa susţine nepotul său, o anchetă că Stalin a fost un preşedinte al Statelor Unite în ruseşte şi, din câte-mi amintesc, i-a întins mâna. Gest singurul care-i înţelege mormăitul. în perioada celui de-al doilea război mondial... calculat, desigur: avea nevoie de o asemenea fotografi e Decât că Madonna, devenită, de circumstanţă, Noi însă, cei vârstnici, care am trăit epoca şi am spre a dezminţi, chipurile, pe această cale, acuzaţiile de Esther, nu se prea sinchiseşte de această opinie. Nu urmărit evoluţia personajului pe scena lumii, nu-l putem antisemitism care i se adresau în lumea liberă. e singura discrepanţă dintre cei doi cabalişti. Kaduri a confunda pe Nikita Hruşciov. Şi nu ne putem elibera de Îmi amintesc de impresia penibilă, de stupoarea trecut de vârsta de o sută de ani: Madonna-Esther nu amintirea sa tragi-comică. Ne amintim, între altele, de produsă de toastul lui Hruşciov. S-ar cuveni să vă mul- a atins nici jumătate. Venerabilul umblă ascuns într-un turneul său în America, pe la începutul anilor ’60, când ţumesc pentru masa copioasă ce mi-aţi oferit-o – aşa cearşaf; Madonna expune aproape totul la vedere. a străbătut imensul continent de la o coastă a oceanului a început. Şi a urmat propoziţia fatală: Dar n-am să vă Madonna cântă, Kaduri mormăie. Şi paralela ar putea la alta, cu acelaşi slogan pe buze: „Nepoţii noştri”. Fără mulţumesc, pentru că, oricum, am să v-o las aici... fi continuată. Dar la ce bun? În defi nitiv, şi unul, şi altul ocol, cuvinte de mujic beţivan, sigur pe puterea sa, îm- Aşa a vorbit, dovedind că, în fond, e acelaşi mujic sunt cabalişti, aşi ai misterelor, şi asta e de ajuns şi bătat de ea. Aşa înţelegea el coexistenţa paşnică dintre care, la adunarea generală a ONU, rămasă de pomină, prea de ajuns. cele două sisteme economico-politice. s-a descălţat de un pantof, cu care a bătut violent în VICTOR RUSU 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

Al heit – rugă de pocăin- nale, trufandale. ţă, se rosteşte de cinci Cantor- Hazan, cântăreţ ori de Iom Kipur. în sinagogă. IUDAICA Alia la Tora – chemarea Kol Nidre – Toate ru- la Tora, un semn de cin- găciunile, însoţite de stire a enoriaşului. cântec, pentru iertarea Amalek- popor vrăjmaş celor convertiţi cu forţa, Sărbătorile evreieşti israeliţilor, simbolizează în speţă a maranilor. duşmanul evreilor. Kohelet – Eccleziastul, ale lunilor septembrie-octombrie 2010 Ani Maanim –Credo, con- parte din Cartea Sfântă, ROŞ HAŞANA – 9 septembrie 2010 - 1 Tişrei 5771 toate jurăminţile), în amintirea evreilor spanioli forţaţi să form lui Maimonide. atribuită regelui Şlomo - ANUL NOU, în traducere – Capătul Anului. Ajunul este se convertească formal. Compozitorul care a compus cea Arava –salcie, folosită de (Solomon). sărbătorit în seara zilei precedente. Este urmată de zece mai frumoasă melodie este Max Bruch. Sucot. Ladino – dialect castili- zile de căinţă, care se încheie cu Iom Kipur. Se sărbăto- SUCOT - 23-24 septembrie 2010 - se serbează înce- Arbaa Maanim- Cele an, cu adausuri france, reşte Creaţia lumii, sunt pomeniţi cei ucişi, se mai numeşte pând cu a 15-a zi de la Anul Nou, în traducere însemnând patru plante folosite de ebraice, turceşti. Iom Hazikaron, este şi Ziua judecăţii, Iom Hadin. Se sună CORTURI. Este sărbătoarea prin excelenţă a recoltei, Sucot (chitră-etrog, pal- More Nevuhim – ”Călă- din cornul de berbec, numit Şofar, care cheamă speranţa. a abundenţei pământului lucrat de agricultori. Primele mier-lulav,mirt- hadas, uza rătăciţilor”, cartea Urarea tradiţională este LE SHANA TOVA TIKATEV, două zile şi ultimele ( a opta şi a noua) sunt sărbători salcie – arava). scrisă de Mai- Anul Nou să fi e înscris ca un an bun. Se cere iertare nu propriu-zise. Fructele şi vinul, mâncărurile prescrise de Aron Kodeş – monide, ca în- numai lui Dumnezeu, dar şi celor faţă de care am greşit, regula caşrutului se afl ă pe mesele enoriaşilor, care se Arca Sfântă, Breviar dreptar pentru aceste cuvinte sunt cuprinse în SLIHOT, iertări. Sărbătoa- adună într-o colibă încăpătoare, construită din trestie şi unde se ţin Su- cei puţin iniţiaţi. rea datează dinainte de exil şi este dedicată şi recoltei. ramuri. Are rădăcini străvechi, din vremea canaanitică. lurile sfi nte. iudaic Peruşim- Fari- Talmudul reia multe dintre sensurile acestei sărbători, iar În a opta zi ( Şmini Aţeret) se cântă. Sărbătoarea are un Acoperirea ca- sei, gruparea ce- literatura ebraică şi idiş, artele plastice, etc. au preluat anumit fast atât în Israel, cât şi în mai toate ţările unde pului – obicei antic, dar lor mai severi servanţi ai din simbolurile zilei de Roş Haşana. trăiesc evrei. rezervat cândva numai Cultului mozaic, în sec. I. IOM KIPUR - 18 septembrie 2010 - este ofi ciată SIMHAT TORA - 1 octombrie 2010 - este stabilită în preoţilor, în Evul Mediu e.a.; termenul a devenit după zece zile de la Anul Nou. Este Ziua CĂINŢEI, cea a 23-a zi de la Anul Nou (în traducere înseamnă bucuria s-a extins la toţi membrii peiorativ prin falsifi care. mai sfântă zi din an. Omul religios îşi reîmprospătează Torei), când se încheie ciclul de studiere a Cărţii Sfi nte (la comunităţii. Şulhan – masă pe care se memoria cu toate obligaţiile faţă de Dumnezeu, faţă de creştini se numeşte Pentateuh) şi se reîncepe studiul. Co- Abba - corespondentul pun Sulurile sfi nte semenii săi, cu toate greşelile pe care le-a făptuit în cursul incide cu a doua zi de Şmini Aţeret. Sărbătoarea datează aramaic de la ebraicul Talit – veşmânt folosit în anului trecut. Exilul babilonian este considerat prima mare din secolul IX e.a., având ca obiect păstrarea obiceiului Av timpul rugăciunii, are pedeapsă pe care Domnul a trimis-o poporului lui Israel de a studia. Se danseasă cu Sulurile Torei, de unde şi Baal Tefi la – ofi ciant. patru colţuri, ţiţit. pentru păcatele sale, păcate pe care nici astăzi nu trebuie cunoscutul „ Dans cu Cartea”, preluat de literaţi şi artişti Baal Teşuva – pocăit. Tefilin – Cutii din piele să le uite, să nu uite iubirea de Dumnezeu, de aproape, plastici. Dragostea pentru Tora este comparată cu dragos- Bait Rişon- primul Tem- care conţin patru capi- unitatea umană, compasiunea, respectul pentru Decalog. tea pentru o mireasă aleasă. Copiilor li se dăruiesc fructe plu. tole din Tora; se fi xează Recunoaşterea greşelilor se numeşte VIDUI. Numeroşi din Ţara Sfântă. Simhat Tora încheie o perioadă solemnă Bar Miţva – Confi rmarea, pe mână şi pe cap. înţelepţi şi comentatori s-au referit la importanţa zilei de a anului, care începe prin reculegere şi se fi nalizează prin la vârsta de 13 ani, a (Pt. conf. BARUCH M., Iom Kipur. Desigur, iertarea este rezultatul acestui ritual, bucurie. Este o perioadă în care iudaismul îşi dezvăluie unui membru al obştii. din Enciclopedia după principiul că o greşeală recunoscută este parţial pe deplin multiplele faţete ale tristeţii, raţiunii, bucuriei. Bicurim – fructe tradiţio- Judaica) iertată. Melodia tradiţională este Kol Nidre (în traducere, BORIS MARIAN MEHR REFLECŢII BIBLICE atâtea binecu- de Prim Rabin vântări, ba chiar ŞLOMO SORIN ROSEN în mod direct de la Dumnezeu... Să ştii că vei avea o ţară, că vei avea un rost, că vei avea urmaşi... Însă probabil că ne-am fi aşteptat ca PERICOPA BEREŞIT Geneza 1:1 – 6:8 De fapt, Tora ne vorbeşte aici despre trăsături general Dumnezeu să spună de fiecare dată acelaşi lucru [Se citeşte sâmbătă, 2 octombrie 2010] umane. A fi nerăbdători este un lucru natural, însă trebuie atunci când binecuvântează, nu? Şi iata că există două În comentariul său asupra versetului 1:8 din Geneza, avute în vedere de fi ecare dată circumstanţele. Dorinţa pasaje, la doar câteva capitole distanţă, vorbind despre Raşi (cel mai mare comentator al Torei şi Talmudului din noastră, de multe ori îndreptăţită, poate fi în contradic- aceeaşi binecuvântare pentru Avraham şi urmaşii săi, toate timpurile) explică faptul că termentul ebraic „şa- ţie cu ritmul natural de desfăşurare a evenimentelor, în care însă limbajul utilizat este diferit. În capitolul maim” (ceruri) este o contracţie de la cuvintele „eş” (foc) cu factori care nu ne stau în putere sau cu dorinţa lui 13, Dumnezeu îi promite lui Avraham urmaşi „precum şi „maim” (apă). Mai mult, Raşi ne spune şi că, în ne- Dumnezeu. În toate aceste cazuri, a ne educa să fi m în- praful pamântului”, iar în capitolul 22 i se spune despre mărginita-I putere şi înţelepciune, Dumnezeu a unit focul ţelegători şi răbdători este un deziderat foarte important. urmaşi „precum stelele cerului şi precum nisipul de pe şi apa -- două lucruri care nu pot coexista -- şi din acea malul mării”. Care să fi e? combinaţie a creat cerurile. De aceea, ni se spune, avem PERICOPA LEH LEHA Geneza 12:1 – 17:27 În comentariul său asupra textului biblic, Raşi (1040- în rugăciunile noastre (chiar în Kadiş) versetul din Iov [Se citeşte sâmbătă, 16 octombrie 2010] 1105) ne explică faptul că pasajele de mai sus vorbesc 25:2 care spune “Cel care face pace [între foc şi apă] în Trei mari religii ale lumii, în ordinea apariţiei pe scena despre momente diferite ale existenţei noastre ca popor înălţimile Sale [...]”. istoriei: mozaică, creştină şi musulmană, poartă numele şi, mai mult, că nu numai numărul este cel important. „Ur- De ce a ales Dumnezeu să folosească tocmai de religii avrahamitice. Oare ce de se numesc aşa, maşii tăi vor fi împrăştiaţi în lume, precum praful, care această combinaţie de elemente care pot fi unite având în vedere că nici una nu are ca fi gură centrală este pretutindeni.”, spune Raşi.”Mai mult, dacă nu ar fi doar prin realizarea unui miracol? Dumnezeu a dorit pe Avraham? praf, adică pământ, nu ar exista copaci şi recolte. La fel de fapt să ne înveţe că unirea elementelor contradictorii În comentariul său asupra versetului 12:2 din Geneza, şi cu Israel: dacă nu ar exista Israel, popoarele lumii nu este necesară şi face parte integrantă uneori din viaţa Raşi lansează o idee foarte interesantă, vorbind despre şi-ar găsi o sursă de binecuvântare.” noastră de zi cu zi. Atunci când ne defi nim pe noi înşine, fragmentul „şi vei fi o binecuvântare” („ve’heie braha”), pe Iar dacă nu v-aţi gândit încă, mai este ceva: nisipul când ne formăm caracterul, nu este sufi cient doar să ne care Dumnezeu o promite lui Avraham. Ne spune Raşi are o simbolistică aparte. Nisipul este indestructibil! El curăţăm de impulsuri şi idei negative şi să le întărim pe că, deşi Numele lui Dumnezeu există în iudaism asociat a fost odată piatră dură, a fost tocit şi măcinat, călcat în cele pozitive. Trebuie să forţăm cele două categorii cu toţi cei trei patriarhi (căci în prima binecuvântare din picioare şi lovit, transformat în praf şi răspândit în lume, să lucreze împreună. Şmone Esre spunem „Dumnezeul lui Avraham, Dumne- însă nu a putut fi niciodată distrus. Iar poporul lui Is- Dumnezeu a făcut pace în înălţimile de deasupra zeul lui Iţhak şi Dumnezeul lui Iaacov”), binecuvântarea rael a avut, spre bine sau spre rău, aceeaşi soartă în noastră. Misiunea noastră, a celor trăitori în această respectivă se încheie cu sintagma:”Binecuvântat eşti Tu, decursul istoriei. Doar un subiect de gândire la propria lume, este să facem pace între trăsăturile care ne al- Doamne, pavăza lui Avraham.” noastră existenţă, ca indivizi şi parte din întregul care se cătuiesc. Chiar dacă, în aceeaşi rugăciune de Kadiş, Pentru Avraham, realizarea cea mai mare a numeşte Am Israel... Îi cerem lui Dumnezeu “să facă pace asupra noastră şi fost INOVAŢIA: faptul că a fondat o religie, faptul că asupra întregului Israel”, avem şi noi un rol important de a întemeiat o tradiţie, faptul că pornit la drum atunci PERICOPA HAIEI SARA Geneza 23:1 – 25:18 jucat în atingerea acelei păci. Numai atunci când toate când a fost momentul. Deşi nu el a fost cel care a bă- [Se citeşte sâmbătă, 30 octombrie 2010] trăsăturile de caracter care ne defi nesc vor fi în armonie tătorit acest drum, deşi nu el a fost cel pe care religia Numele pericopei de săptămâna aceasta se traduce -- complementându-se şi completându-se una pe cealal- mozaică să îl plaseze în centru în poveştile şi istoriile „Viaţa Sarei”, deşi în ea se vorbeşte despre moartea şi tă în slujba dreptăţii şi spiritualităţii -- vom putea vorbi cu sale, Avraham a făcut primul pas şi de aceea a fost cu îngroparea Sarei. adevărat despre PACE, pentru noi şi întreaga omenire. adevărat o binecuvântare pentru toţi cei de după el. În fapt, pericopa este un elogiu la adresa Sarei. În În lumea noastră de astăzi, îi credităm pe oameni mai Midraş se povesteşte că Avraham a încercat să propage PERICOPA NOAH Geneza 6:9 – 11:32 ales pentru că reuşesc să ducă la îndeplinire un proiect. credinţa monoteistă în rândul bărbaţilor, iar Sara în rân- [Se citeşte sâmbătă, 9 octombrie 2010] Îi recompensăm şi îi plasăm pe piedestal pe cei care dul femeilor. Şi tot în Midraş, Rabi Akiva face o paralelă Există două versete în pericopa Noah care pun un muncesc din greu pentru a ajunge până la capăt, şi între Sara şi Ester, eroina poveştii de Purim. Ester a pic de probleme cunoscătorului de limbă ebraică... Mai facem asta pentru că suntem extraordinar de orientaţi domnit peste cele 127 de ţări ale regelui Ahaşveroş, iar întâi, versetul din Geneza 8:10, în care ni se spune că, pe scopul şi ţinta fi nală. Însă niciodată nu trebuie să Sara „a domnit” peste cei 127 de ani ai vieţii ei... după Potop, Noah a aşteptat (vaiahel) încă şapte zile uităm primul pas, niciodată nu trebuie să lăsăm în urmă, Şi totuşi, dacă pericopa vorbeşte despre moartea după ce porumbelul s-a întors cu o ramură de măslin în nebăgaţi în seamă, pe pionieri, pe cei care au curajul Sarei, de ce poartă numele de „viaţă”? cioc. Şi, două versete mai încolo, când Tora ne spune şi dorinţa şi pasiunea de a face un prim pas, ştiind une- Pentru că iudaismul are momente precise şi bine de asemenea că Noah a aşteptat (vai’iahel) din nou ori bine că nu vor putea ajunge la un capăt de drum. determinate pentru a sărbători. De Roş Haşana si Iom şapte zile şi a trimis porumbelul, care nu s-a mai întors Prin vocea lui Dumnezeu şi povestea lui Avraham, Kipur, spre exemplu, tragem linie şi adunam. De Şabat, de această dată. Tora ne predă o lecţie despre cum trebuie onoraţi contemplăm şi ne odihnim. Abia când ne detaşăm un pic În limba ebraică, diferenţa dintre cele două forme deschizătorii de drumuri şi despre rolul uriaş pe şi ne ridicăm pentru a privi în ansamblu putem vedea ale verbului „a aştepta” este evidentă, ba chiar com- care îl au ei în „poza de fi nal”, chiar dacă uneori re- dacă lucrările pe care le-am făcut au meritat efortul. portă şi o nuanţă de traducere, conform comentariului alizările urmaşilor le depăşesc cu mult pe ale lor. Moartea Sarei este cel mai bun prilej pentru a-i evalua lui Raşi. În primul caz, Noah “a aşteptat”, în cel de-al viaţa. Este momentul de fi nal, în care toţi cei 127 de ani doilea Noah “s-a făcut pe sine însuşi să aştepte”. PERICOPA VAIERA Geneza 18:1 – 22:24 pe care i-a trăit au căpătat – pe lângă un sens, pe care Care este diferenţa şi de ce pune Tora accentul asupra [Se citeşte sâmbătă, 23 octombrie 2010] îl aveau deja – o nouă dimensiune, aceea a posterităţii. acestui lucru? Ce bine trebuie să se fi simţit Avraham! Să primeşti REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 7 Cronică „UN CONDUCĂTOR EXCELENT ÎNTR-O PERIOADĂ TOTALITARĂ” de carte (Comemorarea a 98 de ani de la naşterea Şef Rabinului dr. Moses Rosen) Deşi au trecut mai bine de 15 ani de la român a fost minţit atât de fascişti cât şi educaţie iudaică în epoca Rosen, o fotogra- dispariţia fi zică a Şef Rabinului dr. Moses de comunişti. […] Şi, din nou, poporului fi e a coriştilor de la cursurile de Talmud Tora Privire Rosen, răstimpul scurs este încă insufi cient român nu i se spune adevărul. […] Nimeni la Casa Albă, cu preşedintele George Bush. pentru conturarea unei personalităţi atât nu culpabilizează poporul român”, declara spre „Casa la înălţimea aprecierilor primite în timpul Şef Rabinul în emisiune. Dr. Lya Benjamin vieţii cât şi de natură să risipească nebu- a pus în ecuaţie poziţia antifascistă mani- După Războul de Şase Zile, sufl etului” loasele generând controverse legate de festată public de elevul Moses Rosen, con- poziţia lui faţă de regimul totalitar, apărute damnat pentru les Şef Rabinul şi-a schimbat Noul roman „Uită-mă!…”, al scri- după 1989. De aceea marcarea a 98 de maiestate, eliminat discursul itorului israelian de limbă română ani de la naşterea sa, deşi s-a vrut „masă din şcoală şi având Berthold Aberman (Editura 24: ORE, rotundă” sau „dezbatere”, nu a fost nici una cazier judiciar. Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., Iaşi, 2010) este scris fluent, fără nici alta. A fost un posibil punct de plecare, Ceea ce face ca, a evocat câteva amintiri legate de Moses trac în faţa paginii albe. De unde poate, pentru un „laborator” al C.S.I.E.R., la în perioada 1940 Rosen pe vremea când acesta i-a fost – vivacitatea personajelor, scenele care să participe istorici din ţară şi de peste – 1944, să fi e inter- profesor de religie la liceu, în timpul răz- „rupte” din propriile trăiri, suculenţa hotare, fi indcă Şef Rabinul Rosen a fost, nat în lagărele de boiului. În ceea ce priveşte poziţia lui, s-a naraţiunii. „Limbă bogată” ar putea deopotrivă, liderul reorganizator al vieţii la Miercurea Ciuc, vădit clar că după războiul din 1967, el fi supranumit autorul. Un om cu comunitare din România, distruse după Caracal, Tg. Jiu. şi-a schimbat discursul, vorbind despre viaţă împli- Holocaust, a adus României mari foloase Vorbitoarea a evi- drepturile Israelului. Din acel moment Şef nită – soţ, economice şi de imagine, s-a impus în viaţa denţiat contribuţia Rabinul Rosen a devenit altcineva, a spus tată, bunic -, evreiască internaţională, dar a avut şi luări Şef Rabinului Ro- preşedintele Federaţiei. În ceea ce priveşte gălăţean de de poziţie considerate a fi fost în sprijinul sen la fundamen- atitudinea lui, este greu de a discerne când baştină, cu regimului comunist. Evocarea Şef Rabinu- tarea istoriografi ei era proisraelian, prosionist sau avea în o copilărie şi lui dr. Moses Rosen, organizată de F.C.E.R. moderne a evreilor vedere interesele comunităţii. Unii îl con- o adolescen- şi C.E.B., a avut darul să incite participanţii, români prin înfi- siderau distant, egocentric (Victor Rusu), ţă petrecute majoritatea – oameni care l-au cunoscut inţarea C.S.I.E.R dar realitatea este că datorită Şef Rabinului la Bacău şi mai de departe sau mai îndeaproape. în 1977. A urmat apariţia primului volum Rosen a existat în perioada comunistă o Bucureşti Deschizând lucrările simpozionului, I.M.E.R. în 1986, a volumului II în 1988, a viaţă evreiască în România. A fost un om (după 1944), Erwin Şimşensohn, preşedintele C.E.B. şi volumului III în 1990. Domnia sa a reme- mare, cu calităţi şi defecte. Este normal să-i ofiţer topo- moderatorul dezbaterilor, a făcut o scurtă morat dârzenia cu care Şef Rabinul Rosen păstrăm memoria, dar să iniţiem o activitate graf (promo- trecere în revistă a începutului activităţii a luptat pentru apariţia, în 1986, în R.C.M. de cercetare pe baza a diferite surse, a ţia 1952), Şef Rabinului Rosen. Directorul C.S.I.E.R., a unor documente, iniţial interzise de cen- conchis vorbitorul. Scriitorul Dorel Dorian care, la câţiva ani după trecerea în prof. univ. dr. Liviu Rotman, s-a oprit de zură, privind masacrul de la Iaşi din 1941. a opinat că Moses Rosen a fost un rabin rezervă, face Alia (1986), se stabileş- asemenea asupra începuturilor carierei „Istoria evreilor din România era o proble- controversat şi o personalitate controver- te la Nazaret Illit şi se consacră scri- Şef Rabinului Rosen, în 1946, când era mă de sufl et a Şef Rabinului Rosen”. Prof. sată şi controversabilă până astăzi. După sului. Este colaborator permanent la şeful secţiei de cult a C.E.B., într-o vreme Iancu Izidor, preşedintele Comunităţii din cele două războaie israeliano-arabe, el a publicaţia locală de limbă română în care populaţia evreiască abia depăşise Dorohoi, a prezentat câteva dintre amintirile fost omul potrivit la locul potrivt, cu mare „Perspectiva”, activează la Cercul etapa legislaţiei rasiale şi trăia într-o derută legate de Moses Rosen - examinarea lui capacitate de convingere. Au existat totuşi Cultural „Şai Agnon”, din Krayot, ideologică. Dorinţa de putere a lui Rosen, pentru funcţia de ofi ciant de cult şi prezenţa dubii în privinţa alegerii lui ca Şef Rabin, şi „Mihail Sebastian”, din Naharia. a apreciat vorbitorul, îl făcea să-şi depă- lui la emisiunea lui Tatulici. a mai opinat vorbitorul, care a prezentat Alter ego-ul din roman, Bernard, şească, uneori, atribuţiile postului şi să apoi cazul scriitorului I. Pelz, condamnat trăieşte o poveste de dragoste „vară intre în confl ict cu liderii comunitari laici şi la închisoare şi pentru care Moses Rosen târzie”, în care situaţiile existenţiale religioşi ai acelui timp. Totuşi, el a fost cel Activitatea Şef Rabinului, nu a dorit să intervină şi nici să-l reabiliteze curente – problemele de cuplu şi de desemnat de Şef Rabinul Şafran ca locţiitor călăuzită de pragmatism după ce a fost eliberat. Şef Rabinul Rosen, singurătate, prejudecăţile şi lipsa de al său, în perioada în care lipsea din ţară. a mai spus Dorel Dorian, nu a fost primit în prejudecăţi, boala şi moartea, forţa Vorbitorul a atins şi relaţiile Şef Rabinului Jurnalistul Nestor Rateş, cunoscut pen- Israel până când nu a intervenit secretarul de regenerare – au drept fundal Rosen cu C.D.E.-ul, foarte departe de con- tru prestaţia sa la radio „Europa Liberă”, a de stat al SUA, Henry Kissinger.Preşedin- societatea românească, cu menta- lucrare. Desfi inţarea C.D.E.-ului i-a facilitat vorbit despre prietenia care l-a legat de Şef tele B.B.R., ing. José Iacobescu, a amintit litatea comună a anilor totalitari şi posibilităţi de acţiune pentru Alia, ceea Rabinul Rosen, unele interviuri acordate întâlnirea cu Şef Rabinul Rosen în 1991, cu aceea a „noului capitalism” din ce a adus şi câştig de imagine României, de cel comemorat la „Europa Liberă”, do- când a înfi inţat C.C.I.R.I., dar Eminenţa Sa prezent. Chiar sotto voce, socialul întărindu-i puterea. „A fost un conducător cumente predate de el pentru a ajunge la n-a fost receptiv la perspectivele de cola- infl uenţează destinele eroilor: rela- excelent într-o perioadă totalitară”, l-a Departamentul de Stat al S.U.A., calităţile borare cu investitori israelieni în România. ţiile şef – subaltern, „actele pentru defi nit dr. Liviu Rotman. După 1989, Şef excepţionale de diplomat. Etnosociolog dr. Ing.Iancu Ţucărman a amintit vizionarismul plecarea în Israel” retrase ca să nu Rabinul Rosen încearcă, nu fără difi cultate, Hary Kuller a explicat folosirea de către el lui Rosen. prejudicieze „poziţia” rudelor, efecte- să se adapteze unui regim politic cu care în titlul cuvântului său a expresiei “Rebe le nocive ale exploziei nucleare de la nu era familiarizat, şi antisemitismul făţiş, Soare”, pe de o parte din cauza atitudiniii Cernobâl; calculul cotidian în euro, în forme virulente, al primilor ani de după şi aprecierilor lui faţă de intelectualii cu care În cadrul unei monografi i munca în străinătate şi argumentele schimbare îi oferă cadrul în care-şi poate se întâlnea, pe care îi strângea în jurul lui despre Moses Rosen ei, repercusiunile depărtării de casă manifesta forţa combativă, apărând comu- şi prin care s-a dovedit a fi un „Şef Rabin asupra familiilor. Pasiunea pentru nitatea evreiască din România. luminat”, pe de-altă parte, din cauza locu- ar trebui să predomine Ella este şi o fugă de bătrâneţe a lui lui unde se desfăşurau întâlnirile (în Popa spiritul critic evreiesc Bernard, un optimist care a ştiut şi S-a bătut pentru Soare). Activitatea Şef Rabinului, a apreciat ştie să se bucure de clipă, în sensul el, a fost călăuzită de un pragmatism care Dr. Nathan Cohen, vicepreşedintele epicurean al cuvântului. menţinerea identităţii acţiona în favoarea evreilor, în relaţiile cu HOR – Israel, a evocat o întâlnire în Israel Autorul face parte din pleiada de şi demnităţii evreilor liderii politici atât din perioada comunistă, cu Şef Rabinul, când a fost impresionat ambasadori culturali ai României în cât şi în problema mozaismului, la fel ca de personalitatea lui. Directorul Editurii Israel, cultivând limba română din Potrivit av. Iulian Sorin, Rosen a fost Niemerower şi Şafran. Toţi au fost oameni Hasefer, Ştefan Iureş, a amintit publicarea dor de ţara natală şi bucurie a scri- o personalitate controversată, în care de credinţă deschişi în totalitatea lor şi nu Caietului Cultural R.E., „Moses Rosen, sului în limba ei. O fac spontan, cu alternau luminile şi umbrele, dar esenţa s-au limitat numai la cărţile sfi nte iudaice. arhitectul propriei sale veşnicii”, a salutat sensibilitate şi candoare – de unde acestei personalităţi a fost dragostea faţă Pragmatismul lor s-a manifestat şi prin prezentarea fragmentului din talk-show-ul sentimentul tonic, una din compo- de poporul evreu, dorinţa de a asigura mijloacele folosite de a atrage oamenii în „Semit – antisemit”, propunând vizionarea nentele generale ale scrierilor lor. supravieţuirea, iar pentru fi ecare vârstnic comunitate. În ceea ce priveşte perioada de lui în întregime, ca şi elaborarea unei mo- Sunt plini de proiecte, prolifi ci, iubitori - o masă caldă, cămine de bună calitate. după 1989, este difi cil să-l plasezi pe Rosen nografi i dedicate Şef Rabinului Rosen. Ing. de viaţă. Pentru Berthold Aberman, El s-a bătut pentru menţinerea identităţii şi în actualitate. Într-o a doua intervenţie, Hary Ştefan Benedict (SUA) a considerat că Şef scrisul este „casa sufletului” iar demnităţii evreilor şi atunci când a trebuit Kuller a relatat despre revolta intelectualilor Rabinul Rosen a fost gata să folosească „cantitatea, indiferent de valoare, do- să reacţioneze la atacurile antisemite ale evrei după 1989 împotriva Şef Rabinului, a toate mijloacele pentru a-i ajuta pe evrei. vedeşte, totuşi, bogăţia râvnei”. Din lui Vadim, Buzatu şi Coja. În continuare, cultului personalităţii practicat în jurul lui, a Preşedintele Filialei Târgovişte a A.C.P.R.I., „interviul cu mine însumi” – carte de av. Iulian Sorin a citit din aprecierile perso- intransigenţei lui. A fost acuzat şi că nu i-ar Ileana Ghenciulescu, a rememorat sprijinul vizită a autorului - reiese umanismul nalităţilor din România şi din străinătate la fi ajutat pe evrei. Poziţia lui imediat după celui comemorat pentru crearea A.C.P.R.I. celui a cărui energie se canalizează împlinirea celor 80 de ani ai Şef Rabinului 1990 era destul de vulnerabilă, a arătat vor- Jurnalista Ioana Niţescu a amintit că, da- acum în scris: „E lumea plină de (1992), când au avut loc trei evenimente bitorul. Publicista Carmen Dimitriu a amintit torită intervenţiei Şef Rabinului, există la oameni, de câini, unii protejaţi, iubiţi, aniversare: în Israel, organizat de preşe- prima comemorare, din 1991, la Senat, a postul România Internaţional o emisiune răsfăţaţi, iar alţii vagabonzi. […] Eu dintele Haim Herzog, la Cotroceni, recepţie Holocaustului în România, iniţiată de Şef pentru românii din Israel. „Fără Şef Rabinul iubesc oamenii, dar oameni… Şi dată de preşedintele Iliescu şi la Templul Rabinul Rosen, faptul de a fi ştiut să facă Rosen, n-am fi avut tot ce avem azi”, a fost câinii! Chiar dacă… nu neapărat Coral. diferenţa între ororile unei anumite perioa- sinteza cuvântării rostite de dr. Irina Cajal. de rasă…”. „Remarcabila proiecţie După această luare de cuvânt au fost de istorice şi bunele relaţii dintre evrei şi Criticul literar Ţicu Goldştein a cerut ca, în vizuală” (George Astaloş), „autorul prezentate fragmente din emisiunea de români. Cercetător Anca Ciuciu (C.S.I.E.R) cazul realizării unei monografi i despre Şef – personaj vivace, deschis”, având televiziune „Semit-antisemit” din 1992, a vorbit despre difi cultăţile întâmpinate în Rabinul dr. Moses Rosen să predomine spi- acel „ceva, fi ind tensiunea interioară moderată de Mihai Tatulici (TVR2): „Mă realizarea lucrării „Operaţiunea Credincio- ritul critic evreiesc.Preşedintele F.C.E.R., a eroilor” (Carol Isac), atractivitatea rog bunului Dumnezeu ca prin glasul meu sul”, prelucrarea dosarelor de urmărire de dr. Aurel Vainer, a arătat că intervenţia „pigmentată cu umor tonic” (Ion să fac să se audă glasul celor care au fost către Securitate a Şef Rabinului dr. Moses Şef Rabinului Rosen pentru scoaterea din Cristofor), „dezinvoltura” (Simona omorâţi de două ori, fi zic şi spiritual, pentru Rosen. Ea a opinat că materialele la care a închisoare a Rabinului Guttman s-a datorat Kiselevski), fraza curgătoare (E. Da- apărarea rămăşiţei populaţiei evreieşti de avut acces n-ar fi complete, că, în afară de faptului că acesta i-a fost mentor. vidson) sunt câteva din observaţiile azi, în România pe care am slujit-o o viaţă cele 37 de volume de documente, ar mai despre proza sa. O carte sinceră, şi pe care populaţia evreiască din România exista şi altele. Fostul preşedinte al C.E.B., IULIA DELEANU agreabilă, de luat în vacanţă. (I.D.) o slujeşte de peste 600 de ani. […] Poporul ing. Osy Lazăr, a prezentat, ca mostră de EVA GALAMBOS 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 Vizita preşedintelui Statului Israel, SHIMON PERES, în România În perioada 11-13 august a.c. preşedintele Statului Israel, Shimon Peres, a efectuat o vizită ofi cială în România, ca răspuns la cea efectu- ată cu un an în urmă de preşedintele Traian Băsescu în Israel. Shimon Peres a avut convorbiri cu omologul său român şi cu alte ofi cialităţi ale ţării. Unul dintre cele mai importante momente ale programului său a fost vizita la Sinagoga Mare din Bucureşti unde a ţinut un discurs emoţionant. Domnia-sa a vizitat de asemenea Monumentul Holocaus- tului din Bucureşti. Discursul domnului preşedinte Shimon Peres Domnule Rabin Menachen Haco- pericol pentru Rusia şi ne este interzis hen, domnule dr. Aurel Vainer, doamnă să permitem să se întâmple încă o dată Dragnea Hermina, domnule ambasador acest lucru. al Statelor Unite, domnule ambasador Am venit să ne exprimăm respectul şi al Rusiei, domnule Ion Iliescu, fost recunoştinţa profundă pentru poporul ro- preşedinte şi amic al meu, domnule Ido mân. Poporul român, ca şi poporul evreu, mâinile noastre posibilitatea şi să nu decât 132 de cuvinte - a fost scris acum Nehushtan, comandantul Forţelor aeri- a avut mai mult istorie decât geografi e, uităm trecutul şi nici viitorul. Am venit să 3.200 de ani şi este vorba de Cele Zece ene, domnule ambasador al Israelului mai mult luptă decât independenţă. Po- amintim preţul independenţei României, Porunci. Nu trebuie modifi cate şi s-au în România, domnule ambasador al porul român, de-a lungul multor ani, a preţul independenţei Israelului şi să spun dovedit fundamentul civilizaţiei. Ştiinţa României în Israel, stimaţi prieteni, oferit adăpost populaţiei evreieşti şi chiar că ambele popoare vor ca toate popoare- avansată şi cultura de bază vin în faţa În această sală mică şi frumoasă nu populaţiei evreieşti celei mai numeroase le să benefi cieze de pace, de legătură la noastră, a tuturor şi ne dau speranţă. pot să spun decât un singur cuvânt: aşa din Europa, de fapt, mişcarea sionistă s-a nivel patriotic aşa cum o prezintă aviaţia Eu am venit să-mi exprim mulţumirile arată istoria, istoria în care omul nu era născut în România. Cu 17 ani înainte ca şi, pe de altă parte, cu omenia pe care o faţă de poporul român cu urcuşurile şi cu protejat, în care existau oameni curajoşi Herzl să întrunească Congresul evre- au piloţii aici de faţă. Şi este foarte intere- coborâşurile sale, ca şi poporul evreu, ca aceştia, ca soldaţii Forţelor aeriene, iesc de la Basel, a avut loc Congresul sant de menţionat: comandantul Forţelor pentru că a permis o dezvoltare atât de ca armatele Rusiei şi ale Statelor Unite evreiesc din România şi primii emigranţi aeriene israeliene prezent astăzi aici şi frumoasă statului Israel şi şi-a asumat care au plătit un preţ foarte scump. Vreau în Israel au venit din România. Au venit, piloţii nu sunt excelenţi doar în pilotatul responsabilitatea şi pentru paşii grei, prin să le spun soldaţilor noştri din aviaţie că au construit sate, au construit kibutz-uri, avioanelor, la noi a fi pilot este un pro- ceea ce au adus naziştii aici. ei sunt soldaţi buni dar este ceva mai au construit oraşe, au venit cu tot ceea ces educaţional, ei merg în ţări în care Vreau să închei şi să spun: în calen- important decât atât, ei sunt oameni de- ce aveau. Au fost oameni vrednici, au există crize, ei merg în ţări ca să educe darul evreiesc este Iom Bet, este luna osebiţi, oameni care-şi iubesc poporul, venit cu talent, medici excelenţi, agricul- copii, le pasă de fi ecare copil, ştiu că nu milei, este luna deschiderii, de ieri sunăm care iubesc patria, care îşi pun viaţa-n tori buni, muncitori harnici. Şi de atunci există diferenţe între copii şi este datoria din şofar, din şofarul speranţei. Să ne pericol prin personalitatea lor care nu s-au petrecut două lucruri dintre cele noastră să le permitem să crească şi ei rugăm împreună pentru cei care şi-au cad niciodată sub respectul de sine. mai importante: în perioada anterioară ştiu, de asemenea, că între lacrimile lor riscat viaţa şi pentru care nici un munte Fără soldaţi şi eroi de acest fel Hitler ar perioadei naziştilor au fost omorâţi, au nu există diferenţă, fi ecare lacrimă a lor nu era prea înalt şi nici o ceaţă nu i-a fi condus astăzi Europa, poporul evreu fost exterminaţi mulţi membri din comu- arde şi nu face nici o diferenţă între copiii înspăimântat şi nici un pericol nu i-a făcut ar fi fost exterminat şi ar fi existat numai nităţile evreieşti din România şi pentru noştri şi ai altora. să se îndoiască. Oameni care zboară la criminali. Când sunt aici şi când aud că cei care au fost omorâţi România şi-a Sunt bucuros că România de astăzi înălţime şi au doar o singură clipă de a se vorbeşte ebraică şi când văd oameni asumat responsabilitatea, dar marea este o Românie democratică, parte a decide între viaţă şi moarte şi care ştiu în jurul meu, nu pot decât să mă bucur şansă este că România a permis ca Europei. Ea s-a întors la ea însăşi, sunt că au familii acasă şi îi aşteaptă, dar pre- că am continuat. Istoria este un amestec 400.000 de evrei să emigreze în Israel. câteva probleme economice, dar nimic feră binele poporului lor şi binele omului. neobişnuit de victime şi de realizări, de Au venit din dragoste faţă de Israel dar serios şi am ajuns la concluzia că nu Vreau să exprim condoleanţe pentru urcuşuri şi de coborâşuri, lupta nu s-a nici nu şi-au uitat trecutul românesc. există criză economică, nu există proble- soldatul român care a murit, suntem terminat, atâta timp cât sunt eroi există Până în aceste zile cultura românească me, putem s-o ducem bine. Crizele trec. alături de familia lui. Întrucât este luna şi cei ce le pun viaţa în pericol şi astăzi. este recunoscută în orice loc în Israel şi Este interzis să se oprească eforturile. Elul, v-am adus cadou acestei sinagogi Nu mai avem duşmanii pe care-i aveam cultura şi istoria noastră s-au amestecat După cum ştim, tehnologia va avansa, un şofar din Israel. Vom sufl a în şofar, odată şi aceasta nu ţine de vecinătatea cu cultura şi istoria poporului român. ştiinţa va avansa şi sunt convins că peste ne vom ruga pentru pace şi, dacă vom geografi că. Există un pericol pe care îl Vreau să spun şi poporului rus şi popo- 10 ani nu vom mai recunoaşte lumea în ajunge la pace, vom ajunge pe aceeaşi înfruntăm toţi astăzi - este pericolul tero- rului american că, deşi întotdeauna se care trăim şi, de fapt, ceea ce ne conduce culme la care piloţii au aspirat să ajungă rismului – care, dacă va ajunge să deţină vorbeşte despre interese, interesele trec, pe noi sunt două lucruri: să ne mişcăm şi la care poporul aspiră să ajungă şi la iar bomba atomică, lumea va fi din nou omul rămâne, aspiraţia rămâne, lucrurile împreună cu progresul ştiinţifi c şi să ră- care va ajunge. Să ne rugăm împreună în pericol. Afganistan nu este vecin cu mari sunt mari. Nu cred în cinism, eu cred mânem înrădăcinaţi în spiritul cultural, pentru pacea soldaţilor şi să ne rugăm România dar reprezintă un pericol pentru că în om există rădăcina perseverenţei, în spiritul interuman. Vreau să public un pentru un viitor mai bun pentru noi toţi. România, pericol pentru întreaga lume, rădăcina credinţei, de aceea există în document care nu este lung - nu sunt Vă mulţumesc din toată inima. Discursul domnului preşedinte al F.C.E.R. dr. Aurel Vainer Excelenţa Voastră, domnule preşe- şi lupta dumneavoastră dar, nu în ultimul după-amiază privind România, drumul pe cultele religioase de cele mai diferite feluri dinte al Statului Israel, Shimon Peres, rând, apreciez calităţile de excepţie de care s-a înscris, pentru aprecierile făcute au un loc bine determinat, o existenţă Eminenţele Voastre, figuri importante mare orator al poporului evreu contem- în legătură cu faptul că în anii de restrişte reală, garantată. Noi suntem, deopotrivă, ale cultelor din România, Excelenţele poran. V-am ascultat de mai multe ori. a existat şi demnitate la poporul român. fi deli acestei ţări, România, în care ne-am Voastre, reprezentanţi la nivel înalt ai Sunteţi un visător cu ochii deschişi, mereu Daţi-mi voie să vă informez pe dumnea- născut, am crescut muncind şi astăzi sun- ambasadelor statelor care sunt prezente treaz la ceea ce se întâmplă, dar nu uitaţi voastră în primul rând, Excelenţa Voastră, tem în rânduri mai mult sau mai puţin de în România, domnule preşedinte Ion Ili- că viitorul depinde enorm de ceea ce gân- că astăzi în România trăiesc doar 8.000 frunte ale acestei ţări dar, în acelaşi timp, escu, iubite surori, iubiţi fraţi, dragi înalţi dim spre bine şi spre pace. Cred în rolul de evrei, aproximativ 1% din numărul suntem loiali patriei noastre ancestrale, reprezentanţi ai aviaţiei israeliene cu care poporului evreu de făuritor de istorie, de trăitorilor evrei din anii celui de al doilea Statul Israel, faţă de care avem toată ne-am întâlnit astăzi pentru a participa la trăitor în istorie şi de popor care a suferit război mondial, în teritoriul de atunci al consideraţia, dragostea, respectul şi vă acest eveniment, pe de o parte, de mare mult în istorie dar, cu ajutorul bunului României, acum reprezentând, să zicem, asigurăm că vom fi mereu împreună cu bucurie dar, pe de altă parte, de mare Dumnezeu, am învins enorm de multe cu aproximaţie, 2-3% din populaţia Ro- Statul Israel, cu poporul Israel. Despre noi tristeţe. Aşa e viaţa, mai cu seamă a popo- greutăţi ca să fi m din nou unde suntem. mâniei existente. Suntem cetăţeni liberi probabil că aţi auzit mai multe lucruri, fără rului Israel. Îngăduiţi-mi mai întâi să spun Vă mulţumesc în mod special pentru apre- într-o ţară liberă, într-o ţară a democraţiei a intra în detalii, încercăm să asigurăm o că este o mare onoare şi bucurie pentru cierile făcute astăzi dimineaţă şi astăzi pluraliste, în care minorităţile naţionale şi viaţă normală supravieţuitorilor Holocaus- mine ca, în numele comunităţilor evreieşti tului, dezvoltăm activităţi religioase de cult din România, să adresez un cald, sincer mozaic şi relaţii foarte bune de colaborare şi bun venit preşedintelui Statului Israel, cu celelalte minorităţi şi culte religioase, domnul Shimon Peres, un baruch aba evident cu evreimea din toate ţările unde, pentru domnia sa şi un baruch abaim de altfel, se găsesc mulţi originari din pentru invitaţii noştri. România. Domnule preşedinte, Excelenţa Eu salut în personalitatea preşedin- Voastră, vă mulţumim mult pentru această telui Peres un mare făuritor de istorie a vizită istorică. Sunteţi primul preşedinte poporului evreu. În fapt, şi-a împletit, şi-a al Statului Israel care vizitaţi România, dedicat întreaga viaţă cauzei poporului unde consider că aţi fost primit cu multă Israel, făuririi şi dezvoltării continue a dragoste, cu multă atenţie şi gata de acestui stat născut abia cu 62 de ani în conlucrare şi sprijin. Îl rog pe bunul Dum- urmă. Cred că nu există eveniment sau nezeu Atotputernicul, să vă dea sănătate, moment important în istoria Statului Israel ani de bine şi putere pentru a lupta mai în care să nu regăsim această mare per- departe pentru cauza poporului Israel, a sonalitate, Excelenţa Voastră, domnule păcii în lume. Vă mulţumesc foarte mult Shimon Peres. Personal, vreau să vă pentru atenţie şi vă rog, stimate domnule spun că sunt un admirator al dumnea- preşedinte, să primiţi din partea noastră voastră, cunosc istoria mişcării sioniste această medalie simbolică pentru dra- din Israel, ştiu multe lucruri despre viaţa gostea şi preţuirea pe care vi le purtăm. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 9 Preşedintele Israelului, SHIMON PERES, Cronică PRIETEN AL EVREILOR DIN ROMÂNIA de carte În Sinagoga Mare din Bucureşti s-au aprins lumânări O pagină puţin pentru ofiţerii dispăruţi în accidentul aviatic cunoscută Cei care au participat la evenimentul părtând pericolul dominaţiei naziste. El a a acordat omului de stat Medalia ”Pri- de la Sinagoga Mare din Bucureşti, ono- mulţumit şi şi-a arătat compasiunea faţă eten al Evreilor din România”, pentru rat de preşedintele Israelului, Shimon de doamna Hermina Dragnea, soţia ofi - apropierea pe care a manifestat-o faţă din istoria Evului Peres, au trăit un moment istoric. Prima ţerului român, cel care şi-a pierdut viaţa de această ţară şi faţă de membrii co- vizită a unui şef de stat israelian în Ro- alături de militarii israelieni. În contextul munităţii evreieşti. Conducătorul evreimii Mediu mânia s-a bucurat de onoruri şi de un cuvântului său, Shimon Peres a apreciat din România a apreciat că am benefi ciat respect deosebit din partea reprezentan- faptul că România a fost printre statele de prezenţa unui adevărat simbol al Is- Recent a ţilor diplomatici şi a ofi cialităţilor statului. care şi-au recunoscut vina avută în tim- raelului Modern, care s-a afl at încă de la apărut la Edi- Shimon Peres s-a mai afl at în România pul celui de-al Doilea Război Mondial şi începuturi printre cei care au pus temelia tura Hasefer o cu ocazia altor două vizite anterioare care a făcut paşi pentru ca populaţia să politică a acestui stat. Shimon Peres, carte de inte- dar, pe atunci, în calitate de ministru înveţe din erorile înaintaşilor pentru ca laureat al Premiului Nobel pentru Pace, res pentru is- de externe, respectiv viceprim-ministru. acestea să nu se mai repete. Shimon este purtătorul unei adevărate istorii torici şi pentru Ceremonia de la Sinagoga Mare, Peres a evocat rolul Alialei din România care coincide cu însăşi istoria Statului cititorii, iubitori deschisă de preşedintele Comunităţii în construirea Statului Modern Israel, Israel. Preşedintele F.C.E.R. a evocat de istorie: „Sub Evreilor din Bucureşti, Erwin Şimşen- numeroşi medici, muncitori dedicaţi, trecutul şi prezentul comunităţii evreieşti semilună şi sub sohn, a avut în centru un omagiu adus oameni de ştiinţă fi ind proveniţi din acest din România şi a mulţumit oaspetelui cruce”. Auto- celor şase ofi ţeri israelieni şi unui ofi ţer spaţiu. Preşedintele israelian s-a referit israelian pentru prezenţa sa în sinagoga rul este Mark român, care s-au prăbuşit cu un elicopter şi la criza economică, pe care a consi- bucureşteană. Cohen (n. 1943), profesor de Studii despre recent, în munţii României. Pentru cin- derat-o o stare tranzitorie, şi a apreciat Preşedintele Shimon Peres a vizitat Orientul Apropiat la Universitatea din stirea memoriei lor a fost aprinsă câte o faptul că România are capacitatea să o şi Memorialul Holocaustului din Bucu- Princeton. Este considerat un specialist lumânare de către şase ofi ţeri superiori depăşească în curând, consolidându-şi reşti. În cadrul unei scurte ceremonii, în relaţiile evreo-musulmane. Cartea se din cadrul Forţelor de aviaţie. Ido Idan în continuare poziţia în cadrul Uniunii domnia-sa a amintit tragedia evreilor referă la istoria relaţiilor evreilor, în Evul Nehuştan, Comandantul Forţelor Aerie- Europene. „Recunoştinţă şi respect din România din timpul celui de-al doilea Mediu, cu statele şi lumea islamică, la ne Israeliene, a deplâns marea pierdere pentru poporul român” a spus Shimon război mondial şi pierderile suferite de ei. fel şi cu lumea creştină de la începuturi suferită cu prilejul acestui accident iar Peres, care de-a lungul timpului a cimen- „A fost o perioadă brutală şi nedreaptă până aproape de zilele noastre. cantorul Armatei israeliene, o voce cu tat reale relaţii de amiciţie cu oameni de în România în timpul celui de-al doilea Dacă lumea creştină a ajuns să ac- adevărat minunată, a rostit „El Male stat din România. Încă o dată Shimon război mondial, când bărbaţi, femei şi cepte şi să întreţină relaţii normale cu Rahamim” în memoria celor dispăruţi. Peres şi-a reafi rmat angajamentul pe copii inocenţi au fost omorâţi numai evreii din Israel şi din Diaspora, lumea Cuvântul lui Shimon Peres, aplaudat calea păcii, pe care a asemuit-o cu acea din vina de a fi fost evrei” , a declarat islamică este încă divizată în privinţa în picioare de către cei prezenţi, a evo- culme la care tind şi piloţii şi pe care preşedintele Israelului, adăugând că atitudinii faţă de Israel. Extremismul cat dăruirea militarului israelian pentru ajung uneori să o atingă. România este astăzi o ţară diferită, o isla mic, care s-a manifestat latent şi în umanitate şi a asemuit angajamentul Cu această ocazie, Shimon Peres a naţiune liberă şi democratică în care se alte secole, a devenit un pericol real nu său pentru ţară cu al acelor militari care oferit, în prag de Roş Haşana, un Şofar respectă drepturile omului. numai pentru Israel, dar şi pentru pacea au reuşit să salveze omenirea în timpul comunităţii evreilor din România iar lumii, începând din anii 60, astăzi fi ind la celui de-al Doilea Război Mondial, înde- preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, LUCIANA FRIEDMANN un nivel cu totul îngrijorător. Rădăcinile antisemitismului islamic sunt destul de îndepărtate, deşi mulţi istorici au ocultat confl icte vechi, care au existat încă din „Există un timp primii ani ai apariţiei islamului ca religie. Spre deosebire de creştinism, care se pentru Pace” bazează pe ideea preluării misiunii „po- Despre Shimon Peres s-a scris mult, convorbire avută cu Excelenţa Sa, Shi- ţuirii şi al înţelegerii între israelieni şi porului ales” de la vechii evrei la primii s-a vorbit mult, elogios, în arena inter- mon Peres îmi atrăgea atenţia că teroris- palestinieni, Centrul Peres pentru Pace, creştini şi, mai departe, la Biserica ori- naţională dar, adeseori, critic în Israel. mul nu este numai problema Israelului, prin activităţile şi acţiunile organizate în entală-ortodoxă şi occidentală-catolică, Pentru mine Shimon Peres, pe care ci ar trebui să preocupe comunitatea comun, reprezintă un prim pas spre re- islamul nu porneşte de la trădarea lui îl ştiam din studiile citite despre Israel, internaţională, pentru că orice ţară se alizarea unei păci durabile şi asigurarea Iisus. El nu cunoaşte acuzaţia de deicid, înainte de a fi numită Ambasador al poate găsi la un moment dat in situaţia securităţii cetăţenilor israelieni. astfel că numai raţiuni politice au putut României în această ţară, era un reper, Israelului. Din păcate, evenimentele de S-a vorbit foarte mult despre politi- să conducă la confl icte cu creştinii şi un simbol. la 11 septembrie 2001 l-au confi rmat. cianul Shimon Peres, poate mai puţin evreii. Când am avut onoarea de a-l cunoaş- Întreaga comunitate internaţională a fost despre hobby-iurile preşedintelui Peres. Este interesant de ştiut că în seco- te personal şi apoi, în multele ocazii în şocată de cele întâmplate şi a înţeles că Am fost impresionată de colecţia de lul XIX, purtătorii antisemitismului în care am avut privilegiul de a avea con- terorismul a devenit o problemă internaţi- costume populare din întreaga lume, pe Orientul Apropiat au fost arabii creştini; vorbiri, Shimon Peres a rămas pentru onală. Au fost înţelese, în urma tragicelor care Shimon Peres le păstra în biroul „afacerea de la Damasc”, în care evreii mine un exemplu de urmat în politică şi evenimente măsurile de combatere a sau din Tel Aviv. Pot spune că am avut erau acuzaţi de „omor ritual”, a pornit de diplomaţie. Îmi amintesc cu deosebită acestui fl agel, care se răspândeşte cu o deosebită plăcere să-i pot oferi acestui la aceştia. Se ştie că islamul are drept plăcere de Shimon Peres, liderul de rapiditate şi care ne afectează pe toţi, mare om de stat două păpuşi îmbrăcate carte de căpătâi Coranul, o antologie partid, ministrul de externe, militantul indiferent de continentul pe care trăim. în costume tradiţionale româneşti – zona de citate din zicerile lui Mohamed, dar pentru pace, gânditorul şi vizionarul Incontestabil, Shimon Peres este Muscel şi Maramureş - pe care le-a primit izvoarele istorice se afl ă în Vechiul Tes- într-o regiune frământată de războaie, Omul Păcii, omul care doreşte recu- cu mare bucurie. tament, adică în Biblia ebraică, astfel pe care şi-o doreşte – poate că aşa va noaşterea dreptului la existenţă al Statu- Am fost uimită de cunoştinţele preşe- că Abraham este considerat părintele fi într-o zi - o zonă a păcii, a prosperităţii lui Israelul de către lumea arabă şi, mai dintelui Peres legate de evreii din Româ- tuturor mahomedanilor, sub numele de şi înţelegerii. mult, crede cu convingere într-un viitor nia, de primii olimi, care au contribuit la Ibrahim. Din Biblie se cunoaşte faptul că Shimon Peres este un om de o sensi- în care Israelul să trăiască în pace cu construirea şi apărarea noului stat Israel. primul născut al lui Abraham (cu Hagar, bilitate deosebită, care înţelege durerea toţi vecinii săi. Această viziune şi întrea- Sacrifi ciul lor, pentru că mulţi dintre ei şi- slujnica Sarei) se numea Ismail, de pierderii celor dragi. Nu de puţine ori ne-a ga activitate politică şi diplomatică a lui au dat viaţa în multele războaie purtate unde şi numele care li se dă islamicilor, fost alături, în momente grele, pe care le- Shimon Peres au fost recunoscute de de armata israeliană, confi rmă spusele de ismaeliţi. Nu a existat niciodată un am traversat împreună, momente în care întreaga comunitate internaţională prin preşedintelui Shimon Peres : “Există un antisemitism teoretic în lumea musul- cetăţeni români, afl aţi la muncă în Israel, acordarea Premiului Nobel pentru Pace, timp pentru război şi un timp pentru mană. Spre deosebire de romani şi de şi-au pierdut viaţa în atacuri teroriste. în anul 1994. De altfel, în activitatea de pace”. Biserica creştină, care au introdus legi şi Îmi amintesc că în anul 2000, într-o educare a tineretului în spiritul convie- Dr. MARIANA STOICA au prigonit pe evrei pe motive religioase, în lumea islamică evreii s-au bucurat, cu excepţia unor perioade de exacerbare a naţionalismului şi fanatismului (de Regele David Învingătorul ex. Almoravizii, în Spania), de anumite drepturi, puteau accede şi la funcţii - La o recitire a Psalmilor – importante în statele islamice. Bazat ...Da! Şi eu am fost în ţara neamului său ...Din turnul lui David, peste lume privelişte: pe numeroase surse bibliografi ce, un Pe unde a trecut mai întâi Dumnezeu Timpul se scurge, istoria s-a scris, se rodeşte, aparat impresionant de documente, Hotărând: Aici, David – păstorul va fi rege Profeţii s-au dus, s-au împlinit profeţiile enciclopedii, istorii scrise de autori Doborându-l pe Goliath, defăimătorul de lege! Cu toate măririle, cu – multe – robiile, evrei (în primul rând, Graetz), creştini, Da, şi a învins! A dansat şi-a cântat Cu vaste cimitire ruşinând omenirea, musulmani, Mark Cohen reuşeşte să ne În Psalmi lăudându-L pe Cel Prea-Înalt! De-asemenea atrocităţi îngrozindu-se fi rea... convingă de faptul că orice confl ict cu lumea islamică nu are motivaţii realiste, (David l-a ivit, apoi, vremilor Domn ...Da, şi eu pelegrin în Ţara Făgăduinţei nu porneşte de la o tradiţie duşmănoasă Pe înţeleptul rege-poet Solomon, Şi, iată, văd împlinindu-se tăria credinţei, în esenţă, ci este vorba de luptă politică Cel care a dăruit din harul său lumilor Da, iată stirpea lui David se-adună, se-adună, şi, desigur, de interese economice. O Luminând Cântarea Cântărilor Din a timpilor repetată furtună carte interesantă. Mulţumiri realizato- Care, se crede, ar uni Cerul cu Pâmântul Şi, la Iordanul cel tainic izvorâtor rilor: Viviane Prager – traducerea; V. Aşa, cum la început a fost Cuvântul...) Se-nalţă, de duh, statuia Regelui Netrecător!... Auerbach – redactor; Done Stan – gra- RADU CÂRNECI fi ca; Marius Gheller - tehnoredactarea. august 2010 MMARCARC CHAGALL:CHAGALL: RegeleRegele DavidDavid B.M.M. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

Secvenţe ale mozaicului israelian la Muzeul de Artă, inima culturală a oraşului Zilele Culturii Israeliene la Timişoara

Timp de 11 zile, între 21 iulie şi 1 august a.c., locuitorii oraşului Timişoara au de la câteva articole recente cu tentă avut posibilitatea să participe la un adevărat maraton de cultură şi civilizaţie de puternic rasistă, apărute, paradoxal, inspiraţie israeliană. Comunitatea Evreilor din Timişoara, Asociaţia Culturală de în media care se consideră extrem de Prietenie România-Israel, JCC Timişoara şi Muzeul de Artă au adus selecţiuni democrate, cei doi vorbitori au prezentat din vastul peisaj al Israelului antic şi modern în clădirea Palatului Baroc. Bijuterie felul în care se inoculează sentimentele arhitecturală, sediu actual al Muzeului de Artă, acest spaţiu a devenit, prin bună- agresiv xenofobe. Cei doi au tras un voinţa şi deschiderea directorului său, prof. Dr. Marcel Tolcea, o oază de dialog şi puternic semnal de alarmă cu privire la informare cu privire la viaţa culturală şi ştiinţifi că israeliană, comunitatea evreiască faptul că uneori trebuie să fi m mai atenţi la locală, colaborări româno-israeliene, etc. Evenimentul s-a desfăşurat cu sprijinul cuvântul care poate fi fundamentul crimei Ambasadei Israelului în România şi a benefi ciat de suportul F.C.E.R. şi Joint. de mai târziu... Discuţia a reprezentat o necesară incursiune în discursul politic şi scaune, care s-au dovedit mereu prea mediatic actual, străbătut de clişee care vârstă. Pe de altă parte, pictorul şi poetul Sub tricolor puţine pentru numeroasa asistenţă. adesea poartă în ele aceeaşi rădăcină Toma Hirth, timişorean de asemenea şi steagul alb-albastru Filme israeliene, muzică bună, secvenţe a răului ca în urmă cu mai bine de şase la origine, a creat o operă care a fost de dramaturgie, dezbateri economice şi decenii. La dialog au participat, alături de evocată cu plăcere. În curând, sperăm Deschiderea Zilelor Culturii Israeliene ştiinţifi ce, incursiuni în istorie, mass-me- publicul prezent, doctoranzi, profesori şi ca picturile sale să poată fi vizionate la la Timişoara a reunit peste 200 de invi- dia şi literatură – iată doar câteva dintre elevi timişoreni Muzeul de Artă din Timişoara. taţi, printre care menţionăm: Prefectul momentele trăite pe parcursul Zilelor Numeroase personalităţi ale lumii Atunci când se vorbeşte despre Israel, Judeţului Timiş, Mircea Băcală, rectori şi Culturii Israeliene la Timişoara. medicale timişorene, au venit la seara nu poate fi uitat Muzeul Yad VaShem şi prorectori ai universităţilor din oraşul de După deschidere, cel de-al doilea de dialoguri academice – Programe Aleea celor Drepţi între Popoare. Prof. dr. pe Bega, profesori universitari, scriitori, eveniment a fost dedicat unei călătorii în de cercetare şi colaborări medicale cu Smaranda Vultur a prezentat cu această reprezentanţi ai bisericilor, etc. Eveni- Israel. Cu această ocazie au fost prezen- Israelul. Prof. univ. dr. Dan Poenaru, ocazie experienţa sa în redactarea celor mentul a fost onorat de Ambasadorul tate fi lmele oferite de ambasadă dar şi de prorector al Universităţii de Medicină şi două volume de interviuri cu supravie- Statului Israel la Bucureşti, Excelenţa Sa agenţii de turism din Timişoara, care şi-au Farmacie din Timişoara, a împărtăşit din ţuitori ai Holocaustului şi cu cei care au David Oren. Chiar domnia sa a deschis etalat oferta turistică. A fost o ocazie de a bogata sa experienţă de colaborare cu salvat evrei în timpul anilor de prigoană. evenimentul, apreciind o asemenea am- surprinde câteva imagini reprezentative spitalele universitare din Israel, în special Cu aceeaşi ocazie s-a proiectat fi lmul biţioasă iniţiativă de a cuprinde cât mai din Israel. cu marele complex medical Hadasa din referitor la domnul Alexandru Cherecheş, mult din civilizaţia israeliană. Ambasada Vineri, 23 iulie, Camera de Comerţ Ierusalim, centru afl at în topul medicinei din Şimleu Silvaniei, căruia recent i s-a Statului Israel a oferit laitmotivul acestui şi Industrie Timiş a găzduit Simpozionul mondiale. Aceeaşi experienţă a fost decernat titlul de „Drept între Popoare”. eveniment, o expoziţie de fotografi i de Economic Româno-Israelian, moderat detaliată de medici care au avut burse mari dimensiuni din Israel, care a purtat chiar de preşedintele F.C.E.R., deputat dr. la Hadasa şi care s-au întors cu impresii titlul „Orizonturi” şi a putut fi vizionată Aurel Vainer. Personalitate importantă a plăcute despre profesionalismul, dărui- până la 10 august. Camerelor de Comerţ, domnia-sa a venit rea, relaţia colegială şi cea cu pacienţii a La debutul evenimentului, inaugurat la acest eveniment pentru a împărtăşi medicilor de acolo. Dr. Gheorghe Sebok, de directorul Muzeului de Artă, au luat din experienţa personală în construirea vicepresedinte al Comunităţii Evreilor cuvântul preşedinta Comunităţii Evreilor relaţiilor româno-israeliene dar şi pentru din Timişoara, a vorbit despre principiile Timişoara, Luciana Friedmann, şi pre- a ne vorbi despre propria viziune asu- esenţiale ale iudaismului şi a subliniat şedinta Filialei Timişoara a Asociaţiei pra sectoarelor economice care pot fi colaborarea cu Israelul, prin programele de Prietenie România-Israel, Olimpia dezvoltate prin sporirea contactelor între Save a Child’s Heart şi Vision. Cirimpei, care au organizat practic seria cele două ţări. Evenimentul a benefi ciat Cântarea Cântărilor, poemul Iubirii de evenimente. Lor li s-a alăturat doamna de prezenţa Ataşatului economic al Am- atât de analizat şi interpretat din punct Mariana Stoica, preşedinta Asociaţiei de basadei Israelului, Ifat Inbar, şi de cea de vedere religios şi literar, a fost su- Prietenie România-Israel. a dnei Daniela Paul, consilier în cadrul biectul unei alte seri speciale la Muzeul După ce tânăra Ela Jebelean a inter- Camerei de Comerţ a României. Pentru de Artă. Protagonişti au fost, pe de o pretat cu deosebită căldură imnurile celor mediul de afaceri timişorean a fost o opor- parte, Paul Sterescu, jurist prin profesie două ţări, a urmat un moment extrem de tunitate să asculte care sunt posibilităţile dar şi un mare pasionat de literatură, ale Cea mai potrivită personalitate pentru puternic al evenimentului. Maia Morgen- de dezvoltare a relaţiilor cu Israelul în cărui cuvinte au fost ilustrate prin reci- a modera o dezbatere despre Israel şi stern a venit special la Timişoara, oferind plan economic, o deschidere necesară tare de actorul Vladimir Jurăscu. Seara mass-media a fost cu siguranţă chiar un dar unic şi special celor prezenţi la în sud-vestul ţării, în care colaborările s-a încheiat cu un concert extraordinar Marcel Tolcea, directorul Muzeului de deschidere. Ea a evocat – de fapt, a oferit actuale sunt destul de limitate. susţinut de Radu Captari, muzicianul pe Artă. Profesor de jurnalistică, prin a cărui o retrăire în forţă! – momentul emoţiei care timişorenii l-au declarat şi cu această mână au trecut ultimele generaţii de zia- din Israel în clipa transmisiei la radio a ocazie invitat permanent la evenimentele rişti timişoreni, domnia-sa a putut vorbi în deciziei ONU de declarare a Statului comunităţii evreieşti! cunoştinţă de cauză despre campanii de Israel. Amos Oz îşi amintea cu fi delitate Seara de joi, 29 iulie, a stat sub presă, manipulare, etică jurnalistică, etc. acea transmisie în cartea sa de memorii semnul literaturii şi scrisului din Israel Încheierea Zilelor Culturii Israeliene a iar Maia Morgenstern ne-a făcut, în mod şi al literaturii din România, deopotrivă. însemnat o călătorie imaginară în Israel... real, să simţim impactul acelor momente. Publicul timişorean s-a întâlnit cu scrii- În acest sens, cu sprijinul Teatrului Naţi- Un cocteil original, de inspiraţie isra- torii Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, onal din Timişoara, al directoarei sale, eliană, a încheiat această primă seară. Şerban Foarţă şi Ildiko Gabos Foarţă, Adriana Hausvater, şi al scenografei Geta personalităţi de prim rang ale vieţii cultu- Medinski, a fost creat un mediu asemă- rale timişorene, a căror prezenţă, absolut nător cu cel din shuk (piaţa din Israel). Flash-uri dintr-un benevolă, a fost un dar nepreţuit. S-au Organizatorii au ales acest mediu colorat program foarte divers făcut referiri la opera scriitorilor israelieni din Israel, unde se întâlnesc toate limbile, Amos Oz şi Aron Apelfeld, doi dintre cei aromele, gusturile, etc. Cu aceeaşi oca- Nu vom putea suprinde tot ce a urmat mai importanţi reprezentanţi ai literaturii zie s-a vizionat un al doilea fi lm israelian în cele 11 zile ale evenimentului dar vom israeliene contemporane. În compania recent realizat: „Five hours from Paris”. încerca măcar să rezumăm prezenţele, doamnelor Verona Botiş şi Fal Ilona, Din finalul evenimentului reţinem cu totul speciale, şi ideile care s-au O adevărată delectare intelectuală a dar şi a arhitectului Gabriel Szekelz, cuvintele directorului Muzeului de Artă, născut în acele seri toride, la care au fost întâlnirea cu profesorii Victor Neu- cei prezenţi şi-au amintit şi de doi mari Marcel Tolcea: succesul din acest an participat între 60 şi 150 de persoane, mann şi Michael Shafi r. Tema abordată: artişti timişoreni. Scriitorul Anavi Adam ne face să ne gândim deja la o viitoare în funcţie de domeniul de interes. La Capcanele societăţii moderne - extre- a fost un spirit mereu vivace, un prieten ediţie, continuare şi completare a celei fi ecare eveniment s-a stat şi pe scările mismul politic şi ideologic (rasismul, al celor prezenţi, pe care i-a marcat prin din acest an. de marmură ale Muzeului, şi nu doar pe xenofobia şi antisemitismul). Pornind ascuţimea spiritului şi prin optimismul fără LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 11 HAPPY BIRTHDAY Medi Wechsler Dinu - TO SHAI! Premiul „Niram Art” pentru întreaga operă (Directorul JCC – Bucureşti, De curând, la Căminul “Amalia şi şi personal pe această mare artistă, un că. De altfel, SHAI ORNY, a împlinit 50 de ani) dr. Moses Rosen” din Bucureşti, colegi, om care, în pofi da venerabilei vârste de vicepreşedin- prieteni şi apropiaţi s-au adunat ca să 102 de ani, este tânără în spirit şi gân- tele F.C.E.R. asiste la o ceremonie mai puţin obişnu- dire. Ei şi-au făcut cunoscută intenţia de a declarat ită: reprezentanţii Fundaţiei şi revistei a publica la Editura “Niram Art” varianta în faţa asis- “Niram Art” din Spania, respectiv Sanda spaniolă a albumului “Medi Wechsler taţilor de la Darolti, manager al “Espacio Niram”, şi Dinu”, realizat de criticul de artă Luiza cămin că şi Michel Angelod Segovia, reprezentantul Barcan, prezentă la acest eveniment. în continu- Fundaţiei, au ţinut să înmâneze personal Luiza Barcan a scris articole, studii critice, are, după pictoriţei Medi Wechsler Dinu Premiul a organizat expoziţii cu picturile artistei realegerea Opera Omnia “Victor Brauner” pentru şi a realizat cu ea un fi lm de televiziune. conducerii, pictură, conferit de revistă. Ceremoniile “Mă simt profund emoţionată pentru prioritară va fi asistenţa socială şi medi- din Spania, cu participarea unor artişti acest moment, pentru faptul că am primit cală, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale români şi spanioli premiaţi, au avut loc un premiu, venit de atât de departe şi celor care locuiesc la cămin. Ing. Albert la sfârşitul lunii mai iar desemnarea care poartă numele unui bun prieten de-al Kupferberg şi ing. Nilu Aronovici au feli- premiilor, despre care revista noastră a meu, Victor Brauner”, ne-a spus artista, citat-o de asemenea pe Medi Wechsler informat – în luna martie. când am întrebat-o ce gândeşte despre Dinu şi au apreciat nu numai valoarea ei În afara locatarilor şi personalului cele întâmplate. Ca de fi ecare dată, Medi ca artistă ci şi felul ei de a fi , o optimistă căminului, a directorului D.A.S.M., Attila Wechsler Dinu, a cărei trăsătură principa- şi o iubitoare de oameni. Cu toţii i-au urat Gulyas, au ţinut să asiste la eveniment lă de caracter este modestia, s-a întrebat să trăiască, cu dispensă, nu până la 120 Directorul JCC – Bucureşti, Shai Orny, şi vicepreşedintele reales al F.C.E.R., dacă nu cumva această distincţie ar fi tre- ci până la 140 de ani! şi-a sărbătorit împlinirea unei jumătăţi ing. Paul Schwartz , secretarul general, buit să revină altcuiva. Colegii ei de cămin Cel mai emoţionat dintre toţi a fost … de veac la C.I.R. „Be’yahad” de la Cris- ing. Albert Kupferberg, şi ing. Nilu Aro- au ţinut să o salute şi să o felicite cu acest cine credeţi? Directorul căminului, dl. G. tian, în mijlocul copiilor, adolescenţilor şi novici, fostul director al D.A.S.M. A fost, prilej. Luând cuvântul, ing. Paul Schwartz Perrotta. Gazdă deosebit de primitoare, părinţilor lor, veniţi, în perioada 23 – 30 de asemenea, de faţă şi doamna Doina i-a dorit artistei să fi e în continuare tot atât el s-a străduit şi a reuşit ca evenimentul august a.c., la tabăra JCC pentru mişpa- Meiseles, editorul publicaţiei “Jurnalul de vioaie şi activă ca până acum şi i-a să se desfăşoare în cele mai bune con- hot „Lumea evreiască în trei dimensiuni”: Săptămânii” din Israel. Oaspeţii spanioli promis ajutor din partea Federaţiei dacă diţii, spre satisfacţia tuturor. madrihim – Aurel şi Carmen Ioviţu. Printre şi-au exprimat bucuria că o pot cunoaşte ar dori să-şi continue activitatea artisti- MAGDALENA PORUMBARU participanţi – coordonatorul pe ţară al C.I.R.-urilor F.C.E.R., Ivan Truţer, cu me- de oameni, rude venite din vecini ca şi zinul familiei, Tibi, care tocmai a absolvit din toate colţurile ţǎrii, Cluj, Timişoara, clasa întâi. Foarte atractiv – modul în care Nunta de la Dolhasca Suceava şi mirele din Paşcani, venirea copiii erau îndreptaţi spre tradiţie: me- Pentru Rita, soţia mea, casa noastrǎ primii trei ani Elena a reuşit sǎ plǎteascǎ în peţit a mirelui şi ascunderea miresei, lodiile, ritmul, dansul israelian însoţeau din Herzlia este un sanctuar şi mica taxele şi întreţinerea Corneliei la studii şi care au avut loc conform datinii […] cuvântul sacru. Cei mici şi cei mari puteau grădinǎ din jur i se pare mai frumoasǎ cu banii câştigaţi în urmǎtorii ani doreşte Aici am cunoscut-o şi pe Viorica Mi- urmări textul în limba română cu ajutorul decât grǎdinile suspendate ale Semi- să-i cumpere o căsuţă în Paşcani. De hai, o prietenă a Lenuţei, o pitică de un sidurim-ilor, apărute sub îngrijirea Prim ramidei din Babilon. Marea majoritate a aceea în afara muncii la iubita ei dr.Tea, metru căreia i-am explicat cauza bolii ei Rabinului Şlomo Sorin Rosen şi a întregii timpului ei îl dedicǎ întreţinerii lor, dar de s-a angajat şi la noi, o zi pe săptǎmânǎ, şi care mi-a povestit cât de apropiată a echipe de la Cancelaria Rabinică, sub când s-a îmbolnǎvit, este ajutatǎ o zi pe în ziua ei liberă. fost de Lenuţa şi cât de mult îi lipseşte de coordonarea Marelui Rabin Menachem sǎptǎmânǎ de Elena. Într-una din zile, Lenuţa mi s-a adre- când a plecat în Israel […] Nunta a avut Hacohen. Familiile venite în tabără au Elena s-a nǎscut în 1964 la Dolhasca, sat cu rugǎmintea sǎ-i împrumut o carte loc la biserica ”Sf. Arh. Mihail şi Gavriil“ înţeles să cinstească truda bucătarului judeţul Suceava, în Moldova. A absolvit scrisǎ de mine în limba românǎ, « Creie- de pe dealul Viei, de la poalele pǎdurii şi şef şi a meşterilor culinari, aplaudaţi „la şcoala primarǎ şi liceul agro-industrial din rul şi Universul Sǎu », pe care a vǎzut-o s-a încheiat seara la restaurantul Hedera scenă deschisă”, cu „complicitatea” lui Rǎdǎuți, cu profi l agricol. La terminarea pe biroul meu, când fǎcea curǎţenie. I-am din Dolhasca. Dupa o masǎ copioasǎ, Ivan Truţer şi a administratorului C.I.R. liceului încǎ nu împlinise 18 ani şi s-a dat-o. Au trecut douǎ sǎptǎmâni, uitasem ştiind cǎ la ora 4 dimineaţǎ trebuie sǎ „Be’yahad”, Puiu Bogdan. De Kabalat cǎsǎtorit. Dupǎ un an de cǎsǎtorie s-a de carte, când Lenuţa m-a întrebat dacǎ pornim înapoi spre casǎ, am ieşit în Şabat, sinagoga din incintă s-a dovedit nǎscut Cornelia, iubita ei fetiţǎ. Tatǎl Cor- pot sǎ-i explic o schemǎ din carte, refe- jurul orei 1 noaptea, sǎ mǎ plimb pe neîncăpătoare – măcar dacă fenomenul neliei, care iubea pǎhǎrelul peste mǎsurǎ, ritoare la funcţionarea creierului. I-am strǎzile întunecate ale Dolhascăi. Mare ar deveni molipsitor! – astfel încât servi- îşi admonesta soția mai rar cu cuvântul explicat cu plǎcere şi mi-am reproşat cǎ mi-a fost surpriza când, nu departe de ciul divin, ofi ciat de Aurel Ioviţu şi Lipa şi mai des cu palma, fapt care a silit-o am interpretat împrumutul cărţii ca pe o restaurantul care vibra de muzicǎ, am Segal, s-a derulat în pavilionul din curte. pe Lenuţa sǎ-l pǎrǎseascǎ. Rămasǎ simplǎ încercare de a mǎ mǎguli. Lenuţa vǎzut o clǎdire luminatǎ pe care scria cu Înainte de fi ecare masă, Shai striga în ro- singurǎ, la o vârstǎ destul de tânǎrǎ, cu citea cartea şi învǎţa anumite lucruri de- litere de-o şchioapǎ: « Cǎminul Cultural mână şi ivrit: „copii, la moţi!” (prescurtare o fetiţǎ de trei ani, s-a angajat sǎ lucreze spre creier […] Alexandru Arşinel ». Iatǎ cǎ prietenul meu de la hamoţi lehem minha’ areţ – cuvinte la fabrica de perdele din Paşcani. Au Într-o zi, Rita mi-a amintit : i-ai promis Arşinel şi-a fǎcut datoria de conştiinţǎ de binecuvântare pentru pâine). Toţi cei trecut anii, Cornelia s-a fǎcut mare şi, ca Lenuţei cǎ te duci la nunta Corneliei, tre- şi a dǎruit satului în care s-a nǎscut o prezenţi i-au cântat de ziua lui La mulţi să–i poată asigura plata studiilor, Elena buie sǎ te duci ! Când este nunta ? – Pe razǎ de lumină […] Am mai afl at cǎ şi ani, Ad mea veesrim, Happy Birthday to a decis să plece în Israel. S-a angajat 18 Iulie! Pe 17 Iulie dis-de-dimineaţǎ am ilustrul meu profesor de neurochirurgie Shai! Urărilor lor de bine şi sănătate le la doi bătrâni nonagenari, de origine zburat la Bucureşti […] de la Universitatea Bucureşti, Constantin adăugăm pe ale noastre. (R.E.) românǎ, din Tel-Aviv. Din munca ei în Lenuţa ne aştepta la garǎ, mi-a luat Arsene, este din Dolhasca şi că i s-a în- valiza din mânǎ şi, cu aerul cel mai natu- mânat titlul de Cetǎţean de Onoare. Cât ral, am plecat spre casa unei rude, pe jos, de mic este pǎmântul! M-am întors de Prima publicaţie electronică o casă nouă care la parter avea un salon o zi de la nunta din Dolhasca, unde am mare din care o scarǎ urcǎ la etaj unde reîntâlnit două fi guri dragi, profesorul meu israeliană ZILNICĂ în limba română – se afl ǎ trei dormitoare şi baia. In salon ne de neurochirurgie şi directorul Teatrului aştepta o masǎ copioasǎ. Dupǎ masǎ, au ”Tǎnase“, şi mai presus de toate, doi noi venit părinţii Lenuţei, tatǎl Vasile Puravăţ prieteni: Vasile Puravǎţ şi Viorica Mihai. ISRO-Pres „Azi Pe Prima Pagină” şi mama Floarea […] Ce bogǎţie de trǎiri mi-a oferit «femeia In ziua de 18 iulie a fost lansată ţul Dâmboviţa; Marius Mircu, cronicar al A doua zi, ziua nunţii, am aşteptat în casǎ». ISRO-Pres „Azi Pe Prima Pagină” - prima iudaismului din România; Moment poetic în casa pǎrinteascǎ, în curtea înţesatǎ JEAN ASKENASY publicaţie israeliană în limba română cu – Luiza Carol; Polemici: Un ambasador apariţie ZILNICĂ în Internet! HOR în alte ţări?; Poeta şi scriitoarea Noua publicaţie apare în condiţiile în Angela Furtună, din Suceava, a rămas care, datorită crizei economice, “Jurnalul fără serviciu; Sărbătorirea unei centena- AD MEA VEESRIM, DRAGĂ NATAN NETA! săptămânii” şi “Viaţa noastră” s-au văzut re; Un poem inedit al lui Andrei Fishof; De când a revenit în ţara de baştină, nevoite să treacă de la apariţia zilnică România, invitată de onoare la Târgul domnu’ Natan Neta - fost pilot în războaiele la cea săptămânală. Realizatorul noului internaţional de arte şi meşteşuguri de la de apărare ale Israelului, distins prin fapte micro-ziar electronic este Uli Friedberg – Ierusalim; O surpriză pentru scriitoarea de arme în Războiul de Şase Zile – vrea să-i Vălureanu iar responsabilul părţii tehnico- Francisca Stoleru; Ce citim mâine în spunem, simplu, pe nume. Aşa-i el: direct, Internet este ing. Adrian Păsculescu, din “Jurnalul Săptămânii”?; Nostalgii cernău- spontan, apropiat de oameni. Dar, mai ales, e Toronto, Canada. ţene; Ambasadorul israelian la Bucureşti, gata oricând să sară în ajutorul oricui i-l cere; “ISRO-Pres „Azi Pe Prima Pagină” primit de ministrul de externe al României; şi chiar dacă nu i-l cere; simte doar că are îşi propune să oglindească universul Lume multă la deschiderea „Zilelor cul- nevoie. Este unul dintre acei nu foarte mulţi israelienilor originari din România şi, în turii israeliene” de la Timişoara; Distinsă israelieni, reîntorşi în România după ´90, general, universul evreo-român, ca şi re- cu Premiul “Niram Art” la vârsta de 102 care s-au apropiat de comunitatea-mamă laţiile prieteneşti dintre Israel şi România. ani; Laureaţii Premiilor “Yakir Hashevet”; pentru a-i fi de folos cu toate puterile lui, fi e Iată câteva din articolele publicate Moment poetic - Bianca Marcovici; Un venind cât de des posibil la serviciul divin din în primele şase numere: Aurel Vainer a comentariu al jurnalistei Felicia Ristea, Sinagoga Mare, fi e având grijă de o parte din fost reales preşedinte al F.C.E.R.; Ziarul de la Radio Timişoara. cimitirele evreieşti, 871 la număr, moştenire “Haaretz” despre Lia van Leer; Tablou Pentru a-şi putea continua apariţia, enormă „pe umerii” unei obşti rămase 1% de Reuven Rubin la o licitaţie internaţi- ISRO-Pres are nevoie de sprijinul citito- din ceea ce era înainte de război; cimitire onală; Emoţii, Humor…o nouă carte a rilor săi! Are nevoie de ştirile şi articolele afl ate în administrarea C.A.P.I. „Veist main ghită arţ!” – „Ştie-mi inima mea bună!” neurologului prof. dr. Jean Askenasy; trimise de colaboratori şi de corespon- e-n tot ce face. Aproape intraductibil, nu?! Atunci, bun ca pâinea caldă. Neta, ajutat Cărţi noi sosite la redacţie; Preşedintele denţii ocazionali, de cât mai mulţi cititori! de doamna sa, Clemence, a avut plăcere să-şi sărbătorească o vârstă „rotundă”, 65 Israelului va face o vizită în România; Un Aşteptăm colaborarea dv, aşteptăm de ani, împreună cu colegii şi prietenii. Noi, cei de la „Realitatea Evreiască”, îţi urăm elicopter israelian a aterizat forţat în jude- sugestii! din tot sufl etul „La mulţi ani!” şi „Ad mea veesrim!”, împreună cu familia. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 JCC BUCURESTI, Săptămâna vârstnicului la Bucureşti Între 1 şi 9 octombrie, printr-un bene- Miercuri, 6 Octombrie 2010 fi c parteneriat dintre F.C.E.R.-D.A.S.M. • Ora 9:00 – 16:00 Ziua porţilor şi JCC Bucureşti, vor avea loc o serie deschise la Căminul pentru persoane de evenimente destinate celor ajunşi la vârstnice “Amalia şi Şef Rabin dr. Moses vârsta pensiei. Cei ce aparţin „genera- Rosen” (str. Jimbolia nr. 105, sector 1) ţiei de aur” vor fi onoraţi cu programe Programul va cuprinde recitalurile culturale, sociale, ştiinţifi co-medicale, lui Radu Captari şi muzică klezmer; cu diferite momente menite să îi facă să demonstraţii de lucru manual; discuţie simtă importanţa pe care o au în viaţa pe tema rolului vârstnicului în societatea comunitară. Redăm în totalitate acest românească şi în societatea anului 2010, Colecţia amintirilor program. în general, şi despre antrenarea persoa- nelor vârstnice în activităţi, intelectuale unei veri de pomină Vineri, 1 Octombrie 2010 şi creative, moderat de tânărul regizor Cele 11 tabere organizate în această de Nord la estul Europei. • Ora 17:30 - Kabalat Şabat cu Meir David Schwartz. vară pentru toate grupele de vârstă au Sanda Wolf a realizat şi în acest Hermon (JCC, str. Popa Soare nr. 18) Transportul asigurat din partea reprezentat un refugiu de viaţa urbană, an taberele pentru vârsta ”de aur” iar • Ora 18:30 - Deschiderea festiva a D.A.S.M. din faţa JCC. într-o autentică atmosferă evreiască. Fie numeroasele impresii pozitive culese la programului “Săptămâna vârstnicului” Joi, 7 Octombrie 2010 la Cristian, lângă Braşov, fi e la Eforie - Oneg Şabat special (JCC, str. Popa • Ora 10:00 – 17:00 Program special Nord, cei care au participat la aceste Soare nr. 18) la Centrul de zi şi Bait Ham cu muzică şi programe au avut parte de câte o săptă- Sâmbătă, 2 Octombrie 2010 dans (JCC, str. Popa Soare nr. 18) mână specială, relaxantă şi interesantă în • Ora 10:00 – 14:00 Activitate de Vineri, 8 Octombrie 2010 acelaşi timp. Madrihimii care au pregătit voluntariat: pregătirea unor pachete de • Ora 10 – 12 – Clubul Braille (DASM programele au benefi ciat la rândul lor alimente-cadou membrilor comunităţii – str. Maximilian Popper, nr. 8-10) de un training care i-a profesionalizat în evreieşti din Bucureşti, asistaţi şi nea- • Ora 17:30 - Kabalat Şabat la Sina- realizarea lor. Aşa cum ne relata Shai sistaţi, nevoiaşi (JCC, str. Popa Soare goga Mare din str. Vasile Adamache nr. 9 Orny, directorul adjunct pentru educaţie nr. 18) (zona Sfânta Vineri - Calea Călăraşi) al Joint România, la tabere au fost parti- Duminică, 3 Octombrie 2010 • Ora 18:30 - Oneg Şabat special la cipanţi cu vârsta cuprinsă între un an şi • Ora 11:00 – 14:00 Vizite la domiciliul Sinagoga Mare, din str. Vasile Adamache jumătate şi 102 ani. Ei au avut oaspeţi nevoiaşilor (echipe de voluntari; plecare nr. 9 care au prezentat subiecte actuale şi de la JCC, str. Popa Soare nr. 18) Duminică, 10 Octombrie 2010 importante pentru evreimea din România, Luni, 4 Octombrie 2010 • Ora 11:00 – 13:00 – “Sănătatea ca preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, • Ora 8:00 – 17:00 “Să ne cunoaştem persoanelor de vârsta a treia prin ochii sau fostul ambasador al României în mai bine”- excursie la Ploieşti (plecare din specialistului, pacientului şi aparţinători- Israel, dna Mariana Stoica. Participanţii fi nal sunt o mărturie a faptului că parti- faţa JCC, str. Popa Soare nr. 18) lor”. Programul cuprinde proiecţie de fi lm au avut parte de programe distractive, cipanţii abia aşteaptă următoarele ieşiri Vizită la Comunitatea Evreilor din şi discuţii (JCC, str. Popa Soare nr. 18) numeroase excursii, cursuri referitoare la casele de odihnă şi educaţie. Cei ce Ploieşti, Muzeul Ceasului, Parcul Bucov; PARTICIPANŢI: la iudaism şi Israel, vizionări de fi lme şi aparţin vârstei medii s-au întors revigoraţi Masa de prânz la comunitate cu catering Conf.univ.dr. Gabriel I. Prada-medic concerte. Meniul de la Cristian dar şi cel la muncă după săptămâna pregătită cu (facilitată de complexul Băluş) geriatru, director medical „Institutul Ana entuziasm de Adrian Gueron, la care l-au Marţi, 5 Octombrie 2010 Aslan”; avut ca oaspete pe Mariano Schlimovi- • Ora 09:00 – 15:00 Bucătărie à la Conf.univ.dr. Cătălina Tudose - medic ch. A fost o perioadă specială pentru cei “Yiddishe mame” la Restaurantul Ritual psihiatru, preşedinte „Asociaţia Alzhei- ce au luat parte. Discuţiile referitoare la al D.A.S.M. (60 de locuri în total, plus 10 mer România”. valorile iudaismului dar şi excursiile, în invitaţi; restaurantul ritual al D.A.S.M. – Dr. Alexandru Elias - medic psihiatru, care au admirat această minunată zonă str. Maximilian Popper, nr. 8-10) fondatorul primei secţii de gerontopsihia- a României, s-au întipărit în memoria Maestrul bucătar Peter al JCC, alături trie - Spitalul „Alexandru Obregia”; participanţilor. de d-na Suzy Stoenescu (invitată de la Dna. Tania Lovinescu - scriitor (autoa- Taberele pentru copii, dar şi cele pen- Centrul de zi) împreună cu alte patru rea cărţii „Mă numesc Alzheimer”); tru adolescenţi, au reprezentat un răgaz ajutoare, voluntare de vârsta a treia, vor Dna. Sanda Lepoiev – psiholog. de explorare a lumii evreieşti. Participanţii pregăti bunătăţi culinare specifi ce bucă- Programul presupune de asemenea au putut afl a, dincolo de Şabat-ul minu- tăriei evreieşti oferirea de consultaţii medicale gratuite: nat petrecut împreună, într-o atmosferă • Ora 17:00 – 19:00 - Spectacol ex- măsurarea glicemiei şi hipertensiunii autentică, despre frumuseţea obiceiurilor traordinar dedicat Zilei persoanei vârst- arteriale, efectuarea de EKG-uri, prezen- noastre, despre rugăciune şi felul în nice, de orice etnie sau religie, oferit de tarea echipamentelor oftalmologice şi a care se face aceasta zi de zi. Totul s-a F.C.E.R. şi JDC, la Teatrul Evreiesc de ecografului etc. desfăşurat, datorită madrihimi-lor, într-o Stat (str. Dr. Iuliu Barasch nr. 15, sec- • Ora 13:00 – 14:00 – Gustare atmosferă de joacă şi bună dispoziţie. tor 3): piesa “Şoferul Doamnei Daisy”, Pe tot parcursul programului se vor de la vila din Eforie Nord s-a modifi cat Cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu şi realiza fotografi i şi portrete ale vârstnici- după program şi după voia organizatorilor 35 de ani au avut parte de distracţie pe Mircea Drîmbăreanu (rezervări de loc la lor, urmând ca la fi nal să se organizeze – participanţii putând degusta din mân- cinste la Eforie Nord. La malul mării, JCC, str. Popa Soare nr. 18, sau D.A.S.M. expoziţia “Jewish Faces”, la D.A.S.M. cărurile tradiţionale israeliene, provenite în cea mai toridă perioadă a anului, au – str. Maximilian Popper nr. 8-10) şi JCC. din diverse colţuri ale lumii, de la Africa avut parte de sport şi recreere. Vila, nu demult renovată, a adăpostit peste 70 de tineri, veniţi să savureze această tabără desfăşurată într-o autentică atmosferă evreiască. Au mai avut loc jocuri de plajă, concursuri cu premii, petreceri şi grătar pe terasa vilei (loc de refugiu în nopţile IASI, extrem de călduroase). JCC Familiile au avut parte de distracţie pentru copii şi părinţi deopotrivă. Echipa de madrihimi, coordonată de soţii Car- Excursii şi întâlniri men şi Aurel Ioviţu, i-a invitat pe partici- Perioada sărbătorilor aduce la Iaşi programe panţii din întreaga ţară la „vânătoare de în cadrul JCC, la Singogă dar şi ieşiri în natură, comori”, discuţii pe teme iudaice, arte atât cât vremea o mai permite. Împrejurimile frumoase, drumeţii, sporturi, etc. atractive ale Capitalei Moldovei şi micile co- JCC încheie o vară fascinantă, cu munităţi evreieşti existente acolo reprezintă întâmplări memorabile şi reîncepe un nou destinaţia favorită a celor care participă la ciclu de programe, deja consacrat în anii programele JCC. Excursiile recente au repre- care au trecut. Reîncep „hugim”-urile, cur- zentat momente în care prieteniile s-au conso- surile de ebraică, engleză, calculatoare, lidat şi amintirile comune încep să fi e cât mai sport, arte frumoase, etc. Cafeneaua Blue prezente. Lagoon devine în timpul zilei (sau mai Încheierea postului de Iom Kipur a fost şi degrabă al serii...) tot mai animată. Nu- la Iaşi prilej de întâlnire la o cină gustoasă. În meroase surprize vor apărea în acest an. prefaţa Sucotului, ieşenii au avut şi ei prilejul să Organizatorii promit să ne ţină la curent defi nitiveze programul pentru acest an şi să in- cu cele mai noi schimbări în programul troducă noi proiecte atractive pentru participanţi. JCC Bucureşti. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 13 Zile solemne petrecute în familia JCC Bucureşti Iom Kipur,ziua dedicată introspecţiei s-au întâlnit la un mic-dejun, urmat de şi regândirii faptelor pentru o bună pe- împodobirea cortului de Sucot în care ORADEA cetluire de către Dumnezeu a existenţei s-a celebrat apoi sărbătoarea. Atmosfera JCC noastre, a fost primit la JCC cu o masă autentic israeliană, cu muzică şi bucate care a premers cele 25 de ore de post. aduse chiar de acolo, a însoţit acest eve- Seara, după Iom Kipur, cei ce nu au gustat niment special. nimic şi nici apă nu au băut s-au putut În Suca decorată a avut loc şi un Oneg revedea, în cafeneaua „Blue Lagoon”, la Şabat care a amintit de peregrinarea o cină cu bunătăţi israeliene care au părut strămoşilor noştri în deşert şi, în acelaşi şi mai gustoase după o zi lungă dar plină timp, a dat posibilitatea celor prezenţi pentru cei ce îi înţeleg semnifi caţia. să regândească faptele lor actuale, să Duminica dinaintea sărbătorii de realizeze împreună proiecte pentru anul Sucot, participanţii la programele JCC acesta. Muzică israeliană autentică Muzicianul Meir Hermon vine, la 3 octombrie, la JCC Bucureşti cu melodii autentice din Israel, cântece vechi şi noi care au însoţit atât pe cei din diaspora cât şi pe cei care au costruit Statul Israel. Este o surpriză pe care JCC o aduce tuturor celor ce iubesc şi cunosc aceste melodii, interpretul trecând printr-un registru muzical impresionant. Se va putea cânta şi dansa împreună cu oaspetele JCC, iar dacă evenimentul începe la ora 19.30, organizatorii sunt convinşi că el va continua până târziu, în noapte. Proiecte ambiţioase şi idei noi Pentru Centrele Comunitare Evreieşti Sunt binevenite tricourile de odinioară din România urmează o perioadă plină de dar şi povestirile despre acest spaţiu programe unitare.Tabăra de la Szarvas a special, despre Sinagoga, sala de mese reprezentat pentru cei ce au avut posibili- şi bucătăria caşer, piscina, căsuţele, sala Început de toamnă cu roade şi speranţe tatea să participe la diferite vârste sau ca de sport din această tabără extraordinar instructori o experienţă greu de uitat. Pen- de primitoare. 27 August – Petrecere pentru cei păcatelor într-o apă curgătoare a repre- tru unii aceasta a reprezentat un prim con- La 7 noiembrie se pregăteşte un mai mici zentat şi un moment în care cei care au tact cu viaţa evreiască autentică, a fost un eveniment special în toate JCC-urile Încheierea programului la Centrul de luat parte au discutat despre felul în care spaţiu al educaţiei prin joacă, prin muzică din România şi întreaga lume. Este ziua Zi de vară a fost prilejul unui mare eve- văd ei viitorul JCC şi colaborarea dintre şi prin dans. Aşa cum au trecut generaţiile internaţională a Învăţării Talmudului. Prin niment pentru părinţi şi copii. Programul participanţii la programe. La ora 19.00, de copii, la fel au fost şi numeroase gene- intermediul mijloacelor tehnice, acum cei a constat într-o activitate de căutare de cei ce aparţin Generaţiei de Aur şi vârstei raţii de madrihimi care şi-au pus amprenta ce studiază acest compendiu de înţe- comori, unde copiii trebuiau să lucreze de mijloc s-au întâlnit pentru a-şi arunca asupra personalităţii participanţilor. La lepciune pot fi conectaţi iar informaţia şi în echipă cu părinţii. Au participat 28 de fi rimiturile, care simbolizează păcatele pe 2 octombrie, la JCC Bucureşti are loc o părerile fi ecăruia pot circula dintr-o parte copii, însoţiţi de părinţi. care fi ecare dintre noi le-am făptuit. mare întâlnire a „absolvenţilor Szarvas”. în alta a lumii, cu cea mai mare uşurinţă. 8 septembrie - Roş Haşana 20 septembrie – Petrecere în noua Cu ocazia Roş Haşana au participat grădiniţă Şabaton la Nuşfalău peste 170 de persoane iar la masă au Departamentul pentru copii se pregă- luat parte peste 100 de persoane. La fel teşte de o nouă etapă în dezvoltarea JCC în prima zi de Roş Haşana, foarte mulţi Oradea şi anume deschiderea primei gră- – Şimleu Silvaniei membri ai comunităţii şi oaspeţi au venit diniţe din cadrul F.C.E.R. cu grupa mică. După mai bine de un an de la prima sa ediţie, iată că un nou Şabaton se pregăteşte să celebreze împreună, într-o atmosferă Grădiniţa cu Program Prelungit „Planeta la Nuşfalău pentru cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani. Subiecte iudaice dar de autentică bucurie, intrarea în Noul An. Copiilor” va oferi 15 locuri pentru copii de şi numeroase momente de relaxare îi aşteaptă în acest minunat colţ de natură pe trei ani, iar, pe lângă activităţile obişnuite cei ce vor veni în perioada 29-31 octombrie la Nuşfalău. 9 septembrie - Taşlih propuse de minister, vor putea opta între La ora 5 dimineaţa, tineretul JCC a cursuri de limba ebraică, Talmud Tora, participat, pe malul râului Criş, la cere- cursuri de limba maghiară, dans sportiv, La mulţi ani, înţelepţilor! monia de Taşlih. Tradiţionala aruncare a israelian, arte plastice. Duminică, 29 august 2010, în strada pe muzica lor, luând o gustare pregătită Popa Soare, la JCC „Centrul de zi” au extraordinar la bucătăria de la Jimbolia, răsunat râsetele şi cântecele celor care gustare pentru care într-un glas mulţu- reprezintă înţelepţii comunităţii noastre mim. Nici nu s-a ştiut când a trecut timpul, (50 de persoane) şi s-au născut în perioa- dar, început la ora 11:00 şi terminându-se da aprilie-august, fi e că au împlinit 70 sau la ora 14:00, ne-am despărţit unii de alţii 90 de ani, toţi frumos îmbrăcaţi, cu fl ori, cu dorinţa clară de a repeta cât de curând cu bună dispoziţie, ascultând pe Radu această mică petrecere. Captari sau Dorin Anastasiu, dansând

JCC TIMISOARA, Sărbători şi evenimente speciale

litatea şi vocea sa mai multă căldură în intrarea în noul an 5771 şi s-au desfătat această obşte. cu bunătăţi pe care chiar ei le-au preparat. Cu ocazia Erev Roş Haşana, la Si- Karaoke-ul, în limba romănă, ebraică nagoga din Iosefi n au fost prezenţi la şi engleză, nu a lipsit nici de această dată, serviciul religios - susţinut de domnii devenind principala desfătare a celor cu Andrei Gidali, Solomon Rosenblum şi de vârsta cuprinsă între 15 şi 35 de ani. cantorul Efraim Neumann - aproape 200 În prefaţa Anului Nou, Comunitatea de persoane. A fost o ocazie specială, evreiască din Timişoara l-a avut ca oas- în ultimii ani, când atât de multă lume a pete pe directorul JCC Bucureşti, Shai SSinagogainagoga dindin IosefiIosefi n venit să salute împreună intrarea în Noul Orny. Tinerii şi vârstnicii din comunitate An Evreiesc. s-au bucurat de prezenţa sa la Oneg Cantorul Efraim Neumann şi soţia sa, de toamnă. Acesta este un eveniment Shana Tova Party! s-a numit eve- Şabat şi la evenimentele timişorene din Shoshana, au oferit din nou Comunităţii deosebit care face ca viaţa evreiască nimentul realizat de JCC Timişoara cu această perioadă. Evreieşti din Timişoara posibilitatea să îi din această comunitate să devină mai ocazia Noului An Evreiesc. Tinerii care au Pagini realizate de găzduiască pe tot parcursul sărbătorilor animată, cantorul aducând prin persona- venit la eveniment s-au putut bucura de LUCIANA FRIEDMANN 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 Penseta de lumină Tehnologiile moder- Scurt A ne au pătruns în dome- (Scurt pe doi) Ţ niul «nano», cel al mili- 2 IIN ardimii de metru. Dar ca ŞŞTIINŢAT A să lucrezi la asemenea Reciclare Ţ dimensiuni, ai nevoie şi IA de noi unelte. De pildă, Trei miliarde de recipienţi pentru I V cu penseta clasică nu băuturi au fost returnate de cumpărători ŞŞI VIAŢA poţi prinde şi manipula şi reciclate în Israel, în ultimii 10 ani, un obiect invizibil dar nici de când este în vigoare o lege privind nu poţi fabrica din oţel o recuperarea deşeurilor. S-au recuperat pensetă atât de fi nă. Aşa astfel 1,23 miliarde de sticle, 1 miliard că se inventează unelte de cutii de aluminiu şi 810 milioane de Un cod de legi de noi, de pildă o pensetă recipienţi de plastic. În acest deceniu din raze de lumină. Ide- reciclarea sticlelor a permis economi- ea a fost propusă încă sirea a 80.000 t de nisip, deşi nisipul acum 3800 de ani din 1986 ca o teorie care se găseşte din belşug în această ţară. Două tăbliţe de lut de pe vremea pa- avea să fi e confi rmată triarhului Abraham au fost descoperite prin construirea unui de nanoparticule, cum ar fi bile de sticlă Va seca Iordanul în 2011? în cadrul unor săpături arheologice în prototip de către o echipă de la Universi- sau polimer, de miliardimi de metru. În secolul XIX şi la începutul seco- nordul Israelului.Ele conţin fragmente tatea din Chicago, în 1997. Anul acesta, Doamna Roichman consideră că lului XX, râul Iordan deversa în Marea dintr-un Cod de legi scris în stilul şi lim- dr. Yael Roichman, de la Facultatea de invenţia sa va permite un avans specta- Moartă 1,3 miliarde mc de apă anual. bajul Codului lui Hamurabi. Vechi de cca Chimie a Universităţii din Tel Aviv, a con- culos în construirea de calculatoare optice Acum, debitul lui a scăzut la 30 milioane 3800 de ani,ele sunt imprimate în lut ars, struit în premieră o asemenea pensetă şi alte instrumente fotonice. Alcătuite din mc de apă pe an, care provine exclusiv în alfabetul cuneiform. Tabletele au fost operabilă pentru aplicaţii în laboratoare particule de oxid de zinc şi oxid de tita- din instalaţiile sanitare. Unde este restul descoperite la Hazor, cunoscut în antichi- ce desfăşoară cercetări în fi zică, optică, niu, aranjate în structuri anumite, aceste apei? În reţelele de canalizare din Siria, tate ca un centru de pregătire a scribilor. chimie şi biologie. dispozitive permit închiderea luminii ca Israel şi Iordania, care îşi împart 98% Ca idee totuşi, aşa cum s-a întâmplat într-o cuşcă, reducînd pierderile de fotoni. din apa Iordanului. Studiile specialiştilor de multe alte ori, dispozitivele de «tractare În felul acesta capacitatea calculatoare- israelieni au arătat că există pericolul optică» au apărut în domeniul science- lor optice creşte, scade consumul lor de Tehnică aeriană ca anul viitor Iordanul să sece pe o lun- fi ction: în fi lmul «Războiul stelelor», pe energie şi sporeşte durata de activitate gime de 100 km şi Marea Moartă să-şi nava cosmică «Enterprise» se folosea un a bateriilor. O altă aplicaţie este studiul reducă volumul rapid, până la dispariţie, pentru detectarea tractor de lumină. Realizarea israeliană, bacteriilor in vivo, fără a fi omorâte de prin evaporare, în două decenii. Pentru mai modestă decît tractorul din anul 3000, instrumentul care le manipulează sau ob- a evita dezastrul, Israelul şi Iordania este doar o pensetă numită “Holographic servă. Au început deja cercetări de acest minelor ar trebui să elibereze din barajele lor Optical Tweezer”. Instrumentul din raze tip, ce urmăresc efectele antibioticelor cca.600 milioane mc de apă proaspătă, În Angola, punerea de mine anti-per- de lumină poate manipula simultan 300 asupra microbilor. sonal şi antitanc a început încă din 1960, anual. în războiul de eliberare colonială contra portughezilor şi a continuat apoi în lungul Daniel Libeskind război civil, până în 1994. Se estimează Manevrând căruciorul numai cu respiraţia! că au fost puse între 6 şi 20 de milioane ascultă Bach de mine,nimeni nu mai ştie exact,arme Una din cele mai cumplite infi rmităţi pe electronicii: un căruţ care poate fi acţionat care le poate avea un om este quadriple- cu ajutorul respiraţiei, inhalarea şi expira- La vremea respectivă a făcut sen- letale care fac şi astăzi victime. Doar zaţie câştigarea proiectului refacerii 88.000 de mine au fost neutralizate din gia: paralizia braţelor şi picioarelor. Cel rea aerului fi ind transformate în comenzi mai adesea ea survine după accidente electrice. Este o premieră mondială. urbanistice a zonei celor două turnuri 1994 şi până acum.Detectarea lor va fi gemene din New York de către un tânăr mult uşurată şi accelerată datorită unei care rup coloana vertebrală, ca în cazul În viitor, acest sistem va putea fi folosit actorului american Cristopher Reeves, iar ca o «a treia mână» de către piloţi şi arhitect evreu, puţin cunoscut: Daniel invenţii ce aparţine geologului israelian Libeskind. Comenzi de prestigiu au Avi Buzaglo Yoresh, care a creat un sis- uneori este urmarea unei boli degenera- chirurgi. Cheia lui e un sistem de senzori tive, ca în cazul celebrului astrofi zician care identifi că schimbările de presiune urmat după aceea. Pentru a fi corecţi, tem de senzori ce detecteaza din avion trebuie să spunem că ele au fost con- minele.El se bazează pe faptul că la Stephen Hawking. Cei paralizaţi izbutesc din interiorul nasului şi le transformă în adesea să se deplaseze în cărucioare semnale electrice. Cei paralizaţi total au secinţa câştigării a tot atâtea concursuri îngroparea minelor în sol intră inevitabil : monumentul Holocaustului din Berlin, o cantitate de azot , care este consumat rulante, dacă au norocul să poată folosi izbutit să comunice prima dată cu rudele măcar un deget cu care să apese butonul şi medicii cu ajutorul unui computer. Noul un Mall în Las Vegas, deschis în decem- de bacterii ce eliberează oxid de azot, gaz brie 2009, o vilă din prefabricate, de 3 al cărui spectru poate fi sesizat chiar de de comandă al unui calculator. sistem e relativ ieftin şi stăpânirea lui, au Dar dacă paralizia e totală? Ei bine, arătat testele, se poate face în câteva milioane de dolari, terminată toamna la mare inălţime.Invenţia lui Yoresh a fost trecută în Germania. Se mai afl ă în solicitată în Vietnam şi Coreea de Sud. un grup de cercetători de la Institutul zeci de minute Weizmann a reuşit să producă o minune a construcţie un bloc de locuinţe, de 58 de etaje, în Toronto şi un complex de birouri şi apartamente alcătuit din patru Interceptor de rachete turnuri în Coreea de Sud. Dar a venit Israelul a testat cu succes aşa-numitul Lupul gri a devenit câine criza şi ea nu i-a ocolit nici pe clienţii lui Daniel Libeskind: la Varşovia, un bloc sistem de apărare «Iron Dome», care Sub coordonarea Universităţii din Ca- Cel mai vechi schelet de câine desco- cu 54 de etaje s-a oprit din construcţie poate distruge în aer rachetele de care lifornia, a avut loc cel mai complet studiu perit până azi este cel găsit în Belgia, cu o la etajul 16. Un complex de locuinţe şi dispune Hamas. El pulverizează atât Ka- genetic al originii câinilor, la care au parti- vechime de 33.000 de ani. În Rusia a fost birouri din Monaco este şi el stopat iar tiuşele cât şi rachetele de distanţă mare cipat şi cercetători din Israel. Au fost luate găsit un schelet cu o vechime de 15.000 un condominiu cu 43 de etaje la Los «Grad». “Iron Dome“ dispune de un radar mostre de sânge de la 900 exemplare de ani iar în Israel, fosile canine vechi de Angeles este oprit. special, construit în Israel, care detectea- din 85 de rase de câini şi de la 200 de 12-13 000 de ani. Circa 80% din rasele Dar Libeskind este optimist: are o ză racheta odată lansată şi declanşează lupi din toată lumea, folosindu-se pentru actuale de câini au fost selecţionate bibliotecă cu 20.000 de volume (acum riposta menită să provoace explozia ei în analiza ADN-ului cca 48.000 de markeri. numai în ultimii 500 de ani. Câinii cu pi- citeşte Operele lui Platon) iar soţia i-a zbor. Mai mult, radarul permite calcularea Concluzia : lupul gri a fost domesticit – şi cioare scurte (există 19 asemenea rase) cumpărat operele complete ale lui Bach, traiectoriei şi, dacă racheta va cădea pe transformat în animal domestic, adică în sunt o anomalie genetică selecţionată şi înregistrate pe 185 DVD-uri. Pentru un teren gol, cum se întâmplă adesea, nu câine - în zona Orientului Mijlociu, acum perpetuată de crescătorii de animale.Ei el, criza trece în acordurile muzicii mai lansează proiectilul de ripostă. cca 30.000 de ani. sunt mutanţi ai unei singure gene. clasice. Binefacerile cafelei negre Un fi lm despre Primo Levi Canalul de televiziune HBO a reali- Cafeaua neagră poate mări tensi- ce determină o creştere a capacităţii mus- zat un fi lm despre cele 11 luni trăite de unea arterială - iată una din legendele culare. Cafeaua poate uşura unele dureri Primo Levi la Auschwitz. După elibera- automedicaţiei, bogată în idei greşite. de cap prin faptul că sporeşte infl uxul rea sa din lagăr, scriitorul evreu italian Dimpotrivă - afi rmă prof. dr. Yair Yodfat, de sânge spre creier. Desigur, asta nu e Primo Levi a povestit viaţa sa în acele una din somităţile israeliene în tratarea o regulă. Ca orice substanţă excitantă, luni de infern, observând că « a distruge hipertensiunii. Într-un articol publicat într-o cafeina poate provoca la unele persoane un om e tot atât de difi cil ca a crea unul. revistă de specialitate, el arată că studii insomnii, anxietate, nervozitate, depresie, Nu se face uşor sau rapid dar germanii recente demonstrează că deobicei cafea- probleme stomacale sau creşterea pulsu- au izbutit ».Filmul produs de HBO nu e ua şi cafeina din ea, dacă sunt consumate lui. Nu trebuie consumată o cantitate mai decît un one–man show, interpretat de în cantităţi moderate, pot preveni unele mare de 600 mg/zi. Pentru orientare: o dramaturgul şi actorul britanic Sir An- boli şi le pot împiedica pe cele existente ceaşcă de cafea instant (ness) conţine thony Sher, singurul acceptat de familia să se agraveze. Corpul nostru - scrie între 40 şi 104 mg de cafeină, un espresso riscul de a contracta diabet de tip 2 cu lui Levi pentru a crea acest rol pe scenă. prof. Yodfat - se adaptează uşor la ca- are 100 mg într-o ceşcuţă iar o cafea fi ltru 7%. Şi asta, prin creşterea secreţiei de Este un fi lm despre distrugerea psihică feină, astfel că unele persoane chiar pot 80-135 mg de cafeină.Pentru cine nu e adiponectin, hormonul legat de rezistenţa a unui om prin privarea lui de demnita- adormi adânc după ce au băut o ceaşcă băutor de cafea, adaptarea la această la insulină. Nici un studiu medical nu a tea şi umanitatea sa. Sir Anthony Sher de cafea. Ca stimulent, cafeina provoacă băutură trebuie făcută treptat; altfel, se găsit o legătură între consumul de cafea este un evreu sud-african, stabilit la eliberarea unor neuro-transmiţători cum pot înregistra creşteri bruşte, dar trecă- şi infarct sau atac cerebral. Londra, autor al piesei «Primo», jucată sunt noradrenalina, actylcholina şi dopa- toare, ale pulsului. Un studiu american, în capitala britanică şi care constituie şi mina. Aceştia determină contracţia unor pe 500.000 de persoane, a arătat că fi e- Redactorul paginii: baza scenariului fi lmului creat de HBO. vase sanguine sau lărgirea altora, ceea care ceaşcă de cafea băută zilnic reduce ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 15

Ambasadorul SUA la Bucureşti: “Aveţi o şcoală minunată” Luah 5771 biografi a, declarând că este mândru să fi e primul ambasador Tradiţia calendarelor este ve- româno-american la Bucureşti, bunicii săi provenind din Botoşani şi che şi nu este o invenţie evreias- Chişinău. Domnia-sa a subliniat ataşamentul său faţă de iudaism, că. Dar vechimea calendarelor povestind cum în copilărie, deoarece era singura familia evreiască şi almanahurilor evreieşti de din orăşelul unde s-a născut, călătorea câte 100 de mile ca să limbă română este apreciabilă, poată frecventa templul. Singurele lucruri care îi lipsesc aici în de decenii bune, iar cel care a Bucureşti – şi această idée a fost reluată şi de soţia lui – sunt copiii reluat tradiţia după război a fost şi nepoţii Excelenţa Sa a apreciat performanţele şcolii “Lauder”, dr. Moses Rosen, Şef Rabin în pe care le-a califi cat drept minunate. anii 1948-1994. În continuare, Mark Gittenstein a răspuns la întrebările puse de elevi, care s-au referit la rolul unui ambasador (un model pentru ţara lui), la opiniile lui despre relaţiile româno-americane (românii ne sunt parteneri în combaterea terorismului, apreciem participarea lor în Afganistan), despre Bucureşti (este încântat de multitudinea evenimentelor culturale din capitală şi de… mâncarea românească), despre România în general (ce nu funcţionează sunt La invitaţia conducerii şcolii “Lauder-Reut”, ambasadorul SUA sănătatea şi învăţământul; din păcate, România a pierdut primii la Bucureşti, E.S. Mark Gittenstein, şi soţia lui s-au întâlnit cu elevii 10 ani de după revoluţie pentru a-şi alege un nou drum), despre acestui complex educaţional. Întâmpinându-i cu căldură, direc- echilibrul între libertatea religioasă şi cea de expresie (cu exemple toarea şcolii, Tova ben Nun, a făcut o scurtă istorie a acesteia, care din şcolile americane), despre ameninţarea iraniană şi negocierile în 2010 a ajuns la “bar miţva”, mândrindu-se cu prima promoţie de din Orientul Mijlociu (Iranul trebuie descurajat, nu este vorba numai bacalaureaţi. Ea a subliniat câteva dintre particularităţile acestei de securitatea Israelului ci a întregii regiuni iar în Orientul Mijlociu şcoli care o fac unică în peisajul învăţământului liceal românesc – important este că părţile vorbesc şi nu fac război). Cel mai greu faptul că se învaţă în trei limbi: română, ebraică, engleză, că există lucru când a venit în România a fost să înţeleagă sistemul politic cursuri extracurriculare de media, business şi diplomaţie, în limba din ţară, a afi rmat Mark Gittenstein ca răspuns la o întrebare, engleză, că elevii au posibilitatea să “practice” diplomaţia, vizitând opinând că ar fi necesar un respect reciproc mai mare, ca oamenii Luah 5771 este mai apropiat, diferite instituţii din străinătate (din Israel sau din cadrul UE). să acorde mai multă atenţie opiniilor celuilalt. În acelaşi timp, el ca volum, de un almanah, deşi nu Luând cuvântul, E.S. Mark Gittenstein şi-a prezentat pe scurt şi-a manifestat optimismul cu privire la viitorul României. (E.G.) îşi propune acest scop. Este rodul muncii unui colectiv de redactori, În Marea Sinagogă cu 3.000 de locuri oameni de cultură, coordonat de scriitorul Dorel Dorian, fost redac- tor şef al „Realităţii Evreieşti”. Festivalul de cultură iudaică de la Budapesta Prima copertă reprezintă o re- Afl at la a 13-a ediţie, Festivalul evreiesc minte ale evreilor care au murit de foame producere după un tablou al regre- de vară de la Budapesta a debutat la înce- şi boli în cursul iernii 1944-1945 în timpul tatului pictor Toma Hirth (m. 2009), putul lunii septembrie, paralel cu cel de la scurtei dictaturi a fasciştilor din «Crucile cu iar ultima, un tablou al celebrului Bucureşti, în sala Marii Sinagogi din strada săgeţi». În Ungaria trăiesc acum 80.000 artist Marc Chagall (grafi ca coper- Dohany, în faţa a 3.000 de spectatori, cu de evrei, a treia comunitate europeană telor: A. Poch). Urmează Mesajele concertul orchestrei Boban Markovic, una după Paris şi Berlin. Înconjurând cimitirul, de Roş Haşana al preşedintelui din cele mai cunoscute formaţii de muzică cartierul evreiesc din preajma sinagogii a F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, al Ma- ţigănească din Serbia. Programul celor devenit un labirint cu zeci de mici localuri, relui Rabin Menahem Hacohen, 130 de manifestări artistic este destul de cafenele,terase, baruri fi ind unul din cele al Prim Rabinului Şlomo Rosen, eclectic atât ca formaţii cât şi ca varietate a mai vizitate de turişti şi localnici.În iarnă salutul adresat de preşedintele genurilor artistice. Sinagoga a fost construi- aici a avut loc un mare Festival de Hanuka, F.C.E.R. domnului Shimon Peres, tă în sec 19 şi e splendid restaurată.Aici au cu peste 100 de acţiuni culturale. Viaţa preşedintele Israelului, cu ocazia cântat, la orgă, de-a lungul timpului Franz evreiască înfl oreşte în districtele 6 şi 7 ale vizitei din august, în România. Se Liszt şi Camille Saint-Saens. În spatele capitalei ungare, semn al încrederii co- face o relatare a lucrărilor Congre- sinagogii se afl ă un cimitir cu 2.000 de mor- munităţii locale în forţa ei culturală. (A.B.) sului II al F.C.E.R., din iulie 2010. Eva Galambos prezintă eveni- mentele din viaţa comunităţilor. Mai citim două texte-mesaj: al E.S. CENTENAR ALFRED MENDELSOHN Ambasador al Statului Israel, Oren Organizată din iniţiativa prof.univ. dr. grafi a “ALFRED MENDELSOHN”, scrisă de fost entuziasmată… De mult n-am fost atât David, şi directorului Programului Liana Alexandra, la 19 mai 2010 s-a desfă- ilustrul pianist, profesor şi muzicolog Radu de cucerită şi nădăjduiesc să se mai redea Joint, Israel Sabag. Un emoţionant şurat la Universitatea Naţională de Muzică Negreanu, “activităţii de artist şi profesor a această măreaţă frescă. Aş asculta-o cu omagiu se aduce dirijorului de din Bucureşti o sesiune de comunicări ştiin- lui Alfred Mendelsohn din perioada anilor integrală bucurie !”. talie internaţională Mendi Rodan. ţifi ce dedicată lui ALFRED MENDELSOHN, grei de război şi dictatură fascistă i s-a ală- În fapt, deosebit de fecunda creaţie com- Despre cinci mari protagonişti redutabil exponent al şcolii româneşti de turat din ce în ce mai mult una cu caracter ponistică semnată de Alfred Mendelsohn evrei ai avangardei româneşti în compoziţie. politic antifascist”. include efectiv capodopere ale genului pictură scrie Geo Şerban. Autoa- Alfred Mendelsohn s-a născut la Maestrul Alfred Mendelsohn a susţinut liric, simfonic, vocal-simfonic şi cameral, rea Galia B. ne informează despre Bucureşti în 5/17 Februarie 1910 şi s-a o prodigioasă activitate concretizată şi prin precum şi alte lucrari de referinţă în dome- arhitecţii evrei care au contribuit stins din viaţă, la numai 56 de ani, pe data funcţiile de profesor la Conservatorul “Egi- niul muzicologiei. substanţial la civilizaţia româneas- de 9 mai 1966. Tatăl său, Leon Mendelsohn, zio Massini” (1932-1936), ofi ţer al Armatei Voi menţiona în acest sens operele că; despre compozitori, muzicieni, a fost un eminent muzician foarte admirat Române – şeful Muzicilor Militare (1936- “Meşterul Manole” (pe libretul lui Alexandru interpreţi scriu Carola Katz, dr. atât ca interpret (prim-violist al Orchestrei 1940 – relevant fi ind şi faptul ca el şi-a Jar), “Michelangelo” (pe libretul compozi- Aurel Storin, redactor şef la R.E.. Filarmonicii din Bucuresti şi colaborator pierdut această funcţie în urma epurărilor torului), “Eminescu” (pe libretul lui Mircea Se aduce un omagiu idişistului apropiat al maestrului George Enescu in rasiale, în timpul sinistrului “stat national Ştefănescu), “Spinoza” (pe libretul lui de prestigiu Anton Celaru, plecat numeroase concerte camerale), cât şi în legionar”), profesor la Şcoala de Arte pentru Paul Sterian), “Bolnavul închipuit” (după recent dintre noi. Sunt pomeniţi cu calitate de compozitor - autor al unor lucrări Evrei din Bucureşti (1941-1944 – instituţia Molière), opereta “Anton Pann” (libretul de profund respect Alexandru Sever, simfonice şi camerale distinse cu Premiul fi ind înfi inţată din iniţiativa sa şi a altor Ion Roman şi Radu Albala), baletele “Ha- Alexandru Sen, Agnia Bogoslava, “George Enescu”. Mama sa era, de aseme- mari personalităţi culturale), corepetitor şi rap Alb”, “Călin”, Cantata Bucureştiului (pe Gerry Podgoreanu, Dan Mizrahi, nea, remarcabilă pianistă. apoi dirijor la Opera Română din Bucureşti versuri de Nicolae Labiş şi Ştefan Iureş), Vareiu Lazarov, Anavi Adam, Manifestându-şi din adolescenţă excep- (1945-1954), secretar şi, ulterior, vicepreşe- oratoriile “Horia” (pe versuri de Vlaicu Bâr- Manase Radnev, Eva Cerbu, Ion ţionalul talent componistic, Alfred Mendel- dinte al Uniunii Compozitorilor din România na) şi “1907” (pe versuri de Tudor Arghezi), Banu, Horia Aramă, Iosif Sava, I. sohn şi-a desăvârşit studiile la “Akademie (1946-1966), profesor de compoziţie, or- cele “5 Nachtlieder” pentru voce mijlocie şi Schechter, Lucian Raicu, Al. Miro- fur Musik und darstellende Kunst” din Viena chestraţie şi contrapunct la Conservatorul orchestră (pe versuri de Sperber), numeroa- dan, Leo Schadach, Henri Wald, (1927-1931), benefi ciind de îndrumările din Bucureşti (1949-1966). Şi în anii totalita- sele lieduri pe versuri de Rosen, Sperber, Toma Hirth, Theodor Wexler, de unor iluştri profesori : Franz Schmidt şi rismului, Alfred Mendelsohn nu s-a dezis de Eminescu, Coşbuc şi Mariana Dumitrescu, asemenea personalităţi culturale Joseph Marx (compoziţie), Franz Schütz crezul său umanist, salvând tineri muzicieni, suitele pentru orchestră, simfoniile, con- pe plan european şi mondial. Se (contrapunct şi orgă), Egon Wellesz şi grav persecutaţi de autorităţile comuniste : certele pentru pian, vioară, violoncel, orgă, aduc elogii meritate şi celor ... vii, Robert Lach (istoria muzicii), Walter Bricht Vladimir Cosma, Costin Miereanu, Mihai violă, harpă, tubă, corn, trompetă şi orches- să ne trăiască: Solomon Marcus, şi Franz Salmhofer (teoria muzicii şi armo- Mitrea-Celarianu şi Lucian Metianu – toţi tră, muzică de cameră. Din sfera exegezei Paul Cornea, Eugen Segal, Mi- nie), Rudolf Nilius (dirijat). În paralel, Alfred emigrând ulterior şi impunându-se în cultura muzicologice - monumentalul tratat “Melo- chael Finkenthal, Norman Manea, Mendelsohn a urmat şi cursurile Facultăţii europeană. Sunt relevante mărturiile recen- dia şi arta înveşmântării ei”, reprezentând Leon Volovici, Harry Eliad, Shaul de Medicină şi ale Facultăţii de Filosofi e din te ale lui Costin Miereanu, Lucian Metianu şi o contribuţie originală şi, totodată, perenă Carmel, ş.a. Viena (1928-1931). Vladimir Mendelsohn, fi ul ilustrului creator, în literatura de specialitate. În termeni de sinceră apreciere Reîntors în ţară, el şi-a continuat studiile el însuşi un compozitor şi violist de înalt In concluzie, putem afi rma că valoroasa se scrie despre dr. Irina Cajal, la Conservatorul din Bucureşti (1931-1932) prestigiu. Despre Partita pentru vioară solo, operă componistică şi muzicologică a lui ing. José Iacobescu, preşedintele cu distinsul compozitor Mihail Jora, fi ind scrisă de Alfred Mendelsohn, marele virtuoz Alfred Mendelsohn reliefează o personali- Forumului BB România, despre totodata extrem de apreciat şi de maestrul David Oistrah afi rma: “Am avut bucuria de tate artistică de înalt prestigiu, operă pur- regretaţii acad. Nicolae Cajal, ing. George Enescu. Acesta i-a conferit Premiul a cânta această minunată lucrare în Statele tând amprenta inconfundabilă a folclorului Siegfried Schieber, fondatorul noii I la atât de importantul sau concurs de com- Unite, la Londra, Paris, în Ţările Scandi- românesc cultivat în spiritul nobilei tradiţii loji BB. Toate aceste portrete, evo- poziţie, pentru tulburătoarea “Suită come- nave, la Roma şi peste tot ea s-a bucurat enesciene, cât şi elementele specifice cări sunt semnate de Boris Marian morativă” – cuprinzând şi un cutremurător de mare succes, atât din partea publicului, spiritualităţii europene, determinate de cei Mehr şi Iulia Deleanu. Partea tra- “Kadiş” –dedicată memoriei tatălui său şi cât şi a presei.” Cella Delavrancea, profund trei principali vectori: iudaismul, elenismul diţională, de cult şi ritualică, este interpretată în primă audiţie la legendarul impresionată de Oratoriul “Horia”, îi mărtu- şi latinitatea. asigurată prin contribuţia directă a Teatru Baraşeum din Bucureşti. În mono- risea autorului: “Maestre Mendelsohn, am ŞERBAN NICHIFOR ing. Baruch Tercatin (Israel). 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 LUMEA IDIŞ-ului Pentru a doua oară de când a fost in- trodusă (în 1999, la iniţiativa B’nai B’rith din Strasbourg), Ziua Europeană a Culturii Iudaice a fost celebrată la Bucureşti într-un mod deosebit. În acest an, Federaţia Comu- nităţilor Evreieşti s-a gândit să folosească prilejul pentru a reînvia şi a da un nou impuls unui element fundamental al culturii evreieşti, organizând timp de patru zile (2-5 septembrie a.c.) un Festival al Culturii Idiş: Yddisher Velt –Lumea idişului. Ideea, lansată de Edi Kupferberg, responsabil cu educaţia iudaică, a fost îmbrăţişată şi de alţi iubitori ai idişului, astfel că printre fi nanţatori şi parteneri am întâlnit Ambasada Israelului, Comunitatea Evreilor din Bucureşti şi din Oradea, JCC, JDC, European Jewish Fund, TES, dar şi autorităţi ale statului român ca Ministerul Culturii şi De- partamentul pentru Relaţii Interetnice. Lor li s-au alăturat Forumul Cultural Austriac, a bogatului trecut evreiesc al acestei pro- al presei evreieşti europene şi al presei Muzeul Ţăranului Român, Clubul Ţăranului, Muzeul Literaturii Române, Clubul Green vincii dar şi a suferinţelor deportaţilor în evreieşti din Bucureşti şi Iaşi. Cercetătoa- Hours şi Ecran Cinema Management. Succesul incontestabil al evenimentului s-a Transnistria, redate prin interviuri realizate rea a marcat trecerea, în România, de la datorat acestui sprijin şi muncii echipei organizatorilor. cu supravieţuitori ai Holocaustului. Comu- publicaţii idiş de ordin strict informaţional un succint istoric al prezenţei muzicii nicarea “Redescoperirea idişlandului în la cele de opinie. Concluzii: presa idiş Dr. Aurel Vainer, preşedintele România. Călătorie pe ultimele urme”, de. - act cultural important în secolul XIX, F.C.E.R.: evreieşti în mişcarea teatrală, începând cu Purimspiel-urile anuale (secolele XVII, dr. Simon Geisbuhler arată că, din păcate, comunicarea orală întregindu-se prin „Un eveniment cultural XVIII, chiar XIX), evenimente ocazionale idişlandul, atât de extins în Basarabia şi comunicarea scrisă, mijloc de dezbatere (nunţi, Brit Milot), unde erau chemaţi ba- Moldova chiar şi în perioada interbelică, a marilor probleme ale vremii. Dr. Lya multidimensional” thunim (lăutari), prezenţă favorizată şi de se regăseşte azi numai în cimitire şi Benjamin a urmărit două atitudini faţă de sinagogi părăsite, unele necunoscute, idiş în anii Holocaustului: 1. măsuri ofi ci- În deschiderea Festivalului, Edi ponderea acordată muzicii în hasidism. Muzica joacă un rol proeminent în teatrul descoperite de autor. ale de prigonire a idişului în Basarabia Kupferberg, directorul acestuia, a scos în Excepţională, prelegerea “Hasidism şi Bucovina, începând din 1937 – 1938, evidenţă importanţa iniţiativei - efortul de lui Goldfaden. În perioada interbelică, teatrul idiş a şi isihasm: repere, fi liere, legături” de dr. primele semne ale antisemitismului de a reînvia cultura idiş, care s-a diminuat în Madeea Axinciuc, o analiză comparativă a stat; 2. considerarea idişului drept mijloc România în ultimii 50 de ani. Preşedintele cunoscut o înfl orire în fosta U.R.S.S., România, Polonia, ţările baltice. Apoi, două curente mistice - unul iudaic, celălalt de mobilizare la rezistenţă a populaţiei F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a vorbit despre creştin, cu numeroase elemente comu- evreieşti, venită din partea unor cunos- „un eveniment cultural multidimensional. Holocaustul a făcut să dispară şi actorii şi publicul. Povestea „stelei” care-a ră- ne care s-au dezvoltat în aceeaşi arie cuţi scriitori, artişti evrei români ai epocii. Acest Festival are o valoare europeană geografi că a României şi în aproximativ Au fost rememorate conferinţe, colocvii, deoarece idişul poartă în sine veacuri de sărit la Iaşi a fost spusă de klezmorim, universitari din S.U.A., actori din Israel, aceeaşi perioadă de timp. Un element de lecturi din literatura idiş, alese astfel în- cultură”, a spus vorbitorul. Dr. A. Vainer noutate: potrivit lui Moshe Idel, Bal Şem cât să facă trimitere la prezent, ţinute în şi-a manifestat satisfacţia pentru faptul animatori de teatru idiş de pe Broadway. „Faceţi un apel către ministrul Culturii şi Tov, părintele hasidismului, s-ar fi născut sinagogi bucureştene. „Amintiri despre că proiectul aparţine unui tânăr, ceea pe teritoriu românesc. În sfârşit, ”Pictura idiş dintr-un stetl moldovenesc” – autor, ce demonstrează că tineretul vibrează Patrimoniului Naţional pentru reluarea Festivalul Internaţional de Teatru Avram murală a sinagogilor din Moldova - aspect dr. Aurel Vainer – s-a constituit într-o evo- la moştenirea culturală iudaică. Marko defi nitoriu al culturii idiş”, de dr. Măriuca care plină de pitoresc despre instituţiile Attila, secretar de stat la Departamentul Goldfaden!”, s-a adresat regizorul condu- cerii F.C.E.R. Stanciu, prezintă elementele artistice stetlului, porecle ale unor personaje din pentru Relaţii Interetnice, a arătat că, pe stetl, sărbători, gastronomie, „bonjurişti”, lângă activitatea de păstrare a memoriei mişcare sionistă, Holocaust. Altă direcţie: trecutului, acest proiect priveşte înainte idişul - limbă foarte importantă de comu- şi are în vedere revitalizarea comunităţii nicare în afaceri. La discuţii au participat: evreieşti din România, una din cele mai ing. Anette Vainer, ing. Justin Şaler, av. active din Europa. Alexandru Pincevschi, Ida Schottek, ing. Lazăr Croitoru, prof. preşedintele Comunităţii Evreieşti din univ. dr. Ştefan Cazimir, publicista Josette Moldova, şi-a exprimat satisfacţia că se Majdanek, av. Iulian Sorin, dr. ing. José face ceva pentru păstrarea moştenirii Blum, dr. Aurel Storin. Ideea centrală a culturii idiş. Harry Eliad, directorul T.E.S., fost nevoia de echilibru şi îmbinare între a descris eforturile făcute de teatru pentru spiritul idiş şi lumea înconjurătoare româ- a păstra tradiţia, a recupera memoria şi a nească şi universală. apropia de spectatori cultura idiş. Au fost citite apoi mesajele dr. Moshe Kantor şi Arie Zuckerman, din partea Fondului Eu- Mameluşn- limba ropean Evreiesc, şi al lui Kelemen Hunor, maternă de neuitat ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. caracteristice sinagogilor din Moldova, Moderat de dr. ing. José Blum, co- Apel pentru reluarea Ştetl-ul, leagăn al culturii idiş inspirate din cultura idiş dar şi din ideile locviul a dorit să reîmprospăteze în Festivalului Goldfaden sioniste. memoria auditorului valorile literaturii Masa rotundă “Ştetl-ul şi lumea sa“ În cadrul scurtei dezbateri, dr. Aurel idiş. Dr.Camelia Crăciun a prezentat tra- ducerile literare din limba idiş în perioada Gazda primului colocviu din Festival, şi-a propus prezentarea rolului multilateral Vainer a subliniat efectele economiei so- postbelică, făcând o legătură directă cu directorul T.E.S., regizorul Harry Eliad, a al ştetl-ului în viaţa evreiască din Europa cialiste asupra disoluţiei ştetl-urilor. cerinţele ideologice ale vremii. Pentru a transformat incursiunea în istoria teatrului centrală şi de est, unde trăiau vorbitorii ilustra valoarea literară şi bogăţia ling- idiş „De la Pomul verde la Broadway”, de idiş. Moderată de Erwin Şimşensohn, vistică a marelui scriitor I. Peretz, Ghidu într-un apel pentru continuitatea lui. El a preşedintele C.E.B., participanţii au putut Nevoia de echilibru între Bruchmaier a dat citire, în idiş şi în româ- făcut câteva consideraţii despre factorii constata cu bucurie interesul pe care lu- idişland şi lumea înconjurătoare nă, unei povestiri a scriitorului, făcând care au marcat înfl orirea culturii idiş în mea idişului îl prezintă şi pentru neevrei, la sfârşit o pledoarie pentru învăţarea România, ca şi în întreaga Europă răsă- cum este diplomatul elveţian dr. Simon Colocviul „Yddishland”, moderat de acestei limbi. Actorul şi scriitorul Carol riteană, şi a trecut în revistă performanţe Geisbuhler, cunoscut pentru cartea sa preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a Feldman (Israel) a insistat, în conferinţa ale legatarilor lui Goldfaden: Trupa de la despre cimitirele evreieşti din Bucovina. inclus comentarii despre avatarurile idişu- „De la La Fontaine la Eliezer Steinbarg”, Grădina Jigniţa, Trupa din Vilna (după Dr. Liviu Rotman, directorul C.S.I.E.R., lui, o comunicare privind cultura şi iden- asupra valorii de excepţie a fabulistului 1916), Trupa din New York, însufl eţită în comunicarea “Ştetl-ul în contextul isto- titatea politică în presa idiş de la sfârşitul idiş care pe drept cuvânt se poate com- de Mony Schwartz, Teatrul Habima, întâi riei evreieşti şi europene”, a vorbit despre secolului XIX în România, o retrospectivă para cu colegul său francez. Steinbarg a la Moscova, apoi la Tel Aviv; momentul evrei ca popor al civilizaţiei urbane, foarte asupra suportului moral reprezentat de devenit cunoscut nu numai în România Baraşeum, în Bucureştii din timpul legis- dinamic, rezident temporar în locurile idiş în perioada Holocaustului.Dr. Hary (nu în sufi cientă măsură, a afi rmat con- laţiei rasiale. Teatrul evreiesc – un teatru unde se aşeza şi unde se organiza. Kuller a relaţionat atitudinile de repudiere ferenţiarul) dar şi în Europa, America de al paradoxului: când s-ar crede că e gata Ştetl-ul, născut în secolul 16 în Polo- sau de exaltare a idişului în funcţie de Nord şi de Sud. Deşi fabulele lui au fost să piară, găseşte puterea de a renaşte din nia, a fost forma de organizare tipică unde conjuncturi socio-politice ca şi de diverse traduse şi în limba română, scriitorul a fost cenuşă; element de rezistenţă spirituală exista o conducere colectivă şi un fel de curente în iudaism. Au fost trecuţi în revis- dezamăgit de recunoaşterea de care s-a în lagărele de exterminare. Regizorul democraţie cenzitară. În cadrul acestor tă câţiva dintre scriitorii de limbă idiş din bucurat în rândul cititorilor. Pentru a ilustra Andrei Munteanu (Republica Moldova) localităţi se dezvoltă cultura idiş. Foarte România, unii - publicaţi înainte de 1989 frumuseţea versurilor lui Steinbarg, Carol a atras atenţia asupra motivelor pentru interesantă teza transplantului ştetl-ului în de Editura „Kriterion”. S-a vorbit despre Feldman a recitat în idiş fabula „Doi tran- care avem nevoie de teatru idiş, capitol marile oraşe în procesul de modernizare, promovarea idişului de către C.D.E., ca dafi ri”. La discuţii (Iulia Deleanu, Ştefan important al culturii evreieşti. Atât timp cât exemple de acest fel fi ind Bucureştiul mijloc de luptă împotriva sionismului, care Cazimir, Hary Kuller, Carmen Dimitriu şi există copii care vorbesc idiş, idişul nu interbelic, dar şi New Yorkul unde, după cultiva ivritul. dr. A. Vainer) s-au făcut aprecieri legate va dispărea. Este nevoie de o strategie Holocaust, s-au aşezat Curţile rabinice Un simptom îmbucurător: cercetători de cele trei conferinţe şi s-au adus unele comună F.C.E.R. – D.R.I. – T.E.S. pentru est-europene. Ştetl-ul, a spus în concluzie români care învaţă atât idiş cât şi ebraică, completări inedite (Arghezi-traducătorul dezvoltarea teatrului idiş în România, conferenţiarul, a fost un punct de reazem axându-şi preocupările asupra culturii lui Steinbarg - Ş.C.) din care să nu lipsească înfi inţarea unor în afi rmarea ideilor evreieşti. evreieşti. Este şi cazul drd. Augusta Ra- EVA GALAMBOS cursuri de limbă idiş. Ing. Adrian Cuper- “Bucovina evreiască – în căutarea dosav, care a impresionat audienţa prin IULIA DELEANU man, profesor de Talmud Tora la C.E. indiciilor”, de dr. Emil Rennert (Austria), profunzimea, rigoarea, echilibrul cu care a fost o incursiune literară şi fotografi că a tratat tema. A fost prezentat un istoric Iaşi, membru fondator al A.S.R., a făcut (Continuare în pagina 17) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 17

(Urmare din pagina 16) rul JCC – Bucureşti, Shai Orny, a mulţumit directorului de Festival, Edi Kupferberg, Lumea idişului în fi lme şi echipei lui pentru excepţionala reuşită. „Amuleta şi alte Cronică “Şi s-a dus ca vântul” A urmat o premieră: trupa de klezmorim de carte din Botoşani, condusă de Avi Finkel, stranii povestiri” În cadrul Festivalului idiş, filmul adolescent dotat pentru ştiinţă şi artă, documentar al cunoscutului regizor Radu deopotrivă, crescut într-o casă evreiască. Zilele acestea au sosit în Israel pri- cineva imagina!”. Gabrea, despre existenţa singurului teatru Uvertura la recitalul Maiei Morgenstern, mele exemplare ale volumului „Amuleta Să luăm de exemplu descrierea lui evreiesc din Europa în anii 1941-1944, a acompaniată la orgă electronică de şi alte stranii povestiri”, al cunoscutei Max, tatăl Estrellei. “La cei patruzeci şi fost o revelaţie. Regizorul Biţu Fălticinea- Radu Captari şi o trupă de klezmorim, scriitoare Madeleine Davidsohn, editat şapte de ani, Max era încă un bărbat nu ne-a mărturisit că a fost emoţionat, mul- prezentată la terminarea spectacolului, a la „Hasefer” din Bucureşti. arătos, puternic. Firele albe de la tâm- te cântece, momente muzicale fi indu-i cu- constat într-un mulţumesc pentru media Nerăbdătoare cum sunt, m-am bu- ple accentuau frumuseţea bărbătească, noscute. Titlul acestui reuşit documentar şi sponsori, o retrospectivă a începutu- curat să fi u prima care am primit cartea. contrastau cu tenul smead. Părul îl purta (nefi nalizat, va fi prezentat în premieră, în lui de carieră a Maiei la T.E.S., unde a Autoarea mi-a scris în dedicaţie:”O amu- tăiat scurt, cu cărare, după moda timpu- martie 2011, la împlinirea a 70 de ani de la învăţat idiş, un elogiu adus directorului letă purtătoare de noroc, un semn fericit lui. Avea ochii negrii, greu să descifrezi înfi inţarea teatrului Baraşeum în România) T.E.S., regizorul Harry Eliad, şi doamnei de An Nou...” Dedicaţia mi-a amintit de ce se ascundea în apele lor întunecate, este preluat dintr-un cuplet interpretat de cântecelor idiş, Leonie Waldman Eliad. Albumul de pictură al lui Marcel Iancu, şi un nas puternic, vulturesc. Era cu- Agnia Bogoslava, care a apucat să ofere Recitalul a fost o sinteză a tot ceea a dus primit la scurt timp după sosirea mea în noscut ca un adversar redutabil, temut. un interviu realizatorului fi lmului (fi lmările la recunoaşterea în lume a marii actriţe: Israel, în care maestrul mi-a scris: „Porte Nimeni nu şi-l dorea atunci rival. Om cu au început în urmă cu doi ani, în România avalanşă de energie, dramatism, forţă bonheur în noua patrie”. Îmi doresc ca principii, Max era vestit pentru severitate, şi în Israel). Farmecul fi lmului este dat de de a înfrunta potrivniciile, parodie, surâs; „amuleta” Madei să-mi aducă noroc aşa dar şi pentru spiritul de dreptate cu care aceste interviuri cu foşti actori din acea „experienţă idiş”, de fapt, mijloc de auto- cum mi-a adus şi urarea lui Marcel Iancu. mergea până în pânzele albe. , spunea lumea. Nitay, ş.a.). Pelicula este dedicată regre- a cântat „Oifn veghi şteit a boim”, pe ver- mâna zilei care vine” (2001) şi „Al cincilea Acasă, era complet alt om. Parcă îşi tatului Manase Radnev, iar la realizarea ei surile lui Itzic Manger; mezina, Isadora, a anotimp” (2003), ambele la editura bu- dezbrăca o haină, lăsând-o la intrare. Pe a contribuit cu informaţii şi dr. Aurel Storin, dansat un vals cu tatăl ei. Dr. Aurel Vainer cureşteană „Libra”, parte - povestiri noi, Sofi a o iubea fără limite, iar pe Stella o actualul redactor şef la RE, istoric al tea- a subliniat implicarea Radioului şi a Tele- publicate în reviste. Trebuie subliniat că diviniza pur şi simplu” (pag. 40). trului de revistă în România. Se folosesc viziunii publice în popularizarea Festiva- şi în cazul povestirilor apărute în volume- Dacă există oameni, există şi principii materiale de arhivă, defi lările legionarilor, lului, a salutat izbânda JCC, a mulţumit le anterioare, autoarea, cu exigenţa care şi principiile familiei MORALES-JUVARA momente cu marele Constantin Tănase directorului de Festival, Edi Kupferberg, o caracterizează, a făcut revizuiri, aşa că emanau din mândria evreilor spanioli. (care a continuat să ofere salariu lui N. directorului artistic, Andrei Munteanu, putem afi rma că cititorul primeşte în cele De altfel Estrella, după părerea tatălui, Stroe, în ciuda decretului de eliminare a (din Chişinău, acum angajat la T.E.S.), din urmă un material inedit. era “amestec între trăsăturile spaniole evreilor din teatrul de revistă şi din toate directorului tehnic, Cristian Avram, şefului Cartea nu are pre- moştenite de la fami- teatrele româneşti) etc. Ofi ciului Imagine, Relaţii, Informatizare, faţă şi nici postfaţă, lia lui şi cele germa- Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel dr. ing. José Blum şi colaboratoarei sale, numai o scurtă pre- nice ale Sofiei, fata Vainer, prezent la proiecţie, în sala Union Sibyl Ben Nun, întregii echipe de proiect. zentare biobibliogra- era mândria tuturor (2 septembrie a,c,) a adus mulţumiri me- A menţionat că un alt program festiv se fică a autoarei. Ca speranţelor adunate ritate regizorului Radu Gabrea. conturează la orizont: 75 de ani de la de obicei, autoarea în inimă. Era continu- înfi inţarea F.C.E.R. în 2011. Directorul şi-a ales pentru acest area vechii spiţe Mo- Arye Laisch vorbeşte şi îl de Festival, Edi Kupferberg, a mulţumit volum două citate ca rales. Ţinuta semeaţă atât colaboratorilor, sponsorilor, mediei motto. Primul, din scri- amintea dansatoarele interpretează pe Itzic Manger cât şi publicului. itorul romantic ger- de flamenco. Ochii IULIA DELEANU man E.T.A. Hoffmann migdalaţi îi trădau ori- Vineri, 3 septembrie a.c.,la sala Union (1776-1822), autor de ginea orientală. Nasul din Bucureşti a fost prezentat fi lmul „Itzic povestiri fantastice, grecesc, fruntea în- Manger”. Realizat de acelaşi cunoscut Klezmer… la Green Hours şi pe care iubitorii de altă, surâsul dulce şi regizor Radu Gabrea, fi lmul este un re- la Muzeul Ţăranului Român muzică îl cunosc mai mersul graţios le moş- cital al actorului Arye Laisch, care cântă ales datorită celebrei tenise de la mamă-sa” şi povesteşte despre minunatul poet Itzic În seara de sâmbătă, 4 septembrie, opere a lui Jacques (pag. 41). Manger. Filmul începe cu poemul „Stă în faţa unei grădini arhipline, formaţia Offenbach „Poves- Dar oamenii se în cale un copac”, care, de fi ecare dată Vienna Klezmer Band a încântat publi- tirile lui Hoffmann“, mişcă într-un spa- când îl ascult, îmi provoacă lacrimi şi se cul, format mai ales din tineri, cu melodii şi al doilea, din Ovid ţiu, într-un peisaj. Din termină cu aceleaşi versuri. Mulţumim, în care elemente clasice de klezmer S. Crohmălniceanu nou Mada reuşeste Radu Gabrea şi Arye Laisch. s-au combinat cu muzică ţigănească, (1921-2000), cunos- să ne redea “culoarea B. MAIER lăutărească. Duminică dimineaţă, curtea cut critic şi istoric lite- locală” cu un talent interioară a Muzeului Ţăranului Român a rar contemporan, dar deosebit: Cernăuţi, Idişul – pe scenă fost plină până la refuz de un public doritor şi autor de literatură Viena, Siberia, Israel. să asculte cele două recitaluri de muzică fantastică şi de antici- Cernăuţi însemna Yaacov Bodo şi Misha Bleharovitz klezmer. Primul este,am spune, “clasic” : paţie (science fi ction). copilăria, prosperita- (la pian) au fost, la T.E.S., mesageri ai formaţia Hakeshet Klezmer Band, din Prin aceste citate Mada se defi neşte, de tea şi…”liliacul din faţa casei lor”, care Yddishpiel Theater, din Israel, şi au reuşit Oradea, este bine cunoscută în Capitală, fapt, ca o autoare de povestiri în care se revine de nenumărate ori în memorie. să-l facă „gustat” şi de neştiutorii de idiş: solista ei, Kovari Katalin - Eszter era apla- „pot produce lucruri absolut neaştepta- Viena făcea parte tot din trecut, din muzica a creat atmosfera, cuvântul idiş a udată înainte de a începe să cânte chiar, te”. Sau, cum atât de bine scria criticul amintirile ei. Cafeaua şi ştrudelul cu mere fost tradus, aparent spontan, în realitate fi indcă se bucură de preţuirea publicului Eugen Campus: „...prozatoarea noastră duceau faima oraşului şi le savura cu – îndelung şlefuit de admirabilul actor, bucureştean, Repertoriul recitalului de o împleteşte în mod fi resc realul cu fantas- plăcere. Siberia însemna frig, mizerie, încărcat de premii israeliene importante, oră, chiar dacă bine cunoscut, a fost ca ticul. Fantasticul este integrat realului. “gări fără nume, şir nesfârşit, mărşă- care este Yaakov Bodo, fi n cunoscător totdeauna interpretat cu virtuozitate şi Din când în când se deschide o poartă luind fără direcţie” (pag.58). Israelul a al nuanţelor limbii române, cu toate că însoţit adesea de bătăile ritmice din palme minunată şi miraculosul ne învăluie cu însemnat familia, pământul strămoşesc, a făcut Alia în 1950. Bodo ne-a plimbat ale spectatorilor. A doua formaţie a venit căldura lui mirifi că…” Doron, “băiatul simplu de la Poştă...un printre personajele teatrului idiş: tânăra şi din Danemarca: Mames Babegenush Citind ceea ce a scris Eugen Campus, om dintr-o bucată” care i-a devenit soţ junele prim, Ruhală mit Iankelă, croitorul este un grup instrumental înfi inţat acum am simţit că mă trec toţi fi orii; cine sunt eu şi Rami, fi ul care a reuşit să întruchipeze („Ot azoi neit a şnaider”), lăptarul Tevie, cinci ani, care cânta la început la nunţi ca să mă iau la întrecere cu renumitul cri- năzuinţele şi visele pe care mama nu a „cocoţat de americani cu scripca pe aco- şi petreceri evreieşti. Treptat a ieşit în tic literar? Eu nu sunt nici măcar cronicar reuşit să le realizeze. periş”, în cunoscutul musical, „simbol al lume, a oferit recitaluri în diferite locaţii literar, sunt doar un cititor. Pot adăuga, în Estrella (în Israel, Stella) a trăit, aşa durerii şi al iubirii evreieşti”, mama evreică din Danemarca, Suedia şi în SUA unde a “apărarea” mea, un cititor receptiv, care, cum singură a declarat, “uneori în virtu- cu e-mail kinder („A brivale di mame”), dat 17 concerte, inclusiv la Carnegie Hall. dublat de un artist plastic, pot reda cu tea inerţiei”. De fapt, exista numai fi indcă klezmorim („Idl mitn fi ldl”), a făcut o plecă- A fost o surpriză pentru noi şi un succes uşurinţă efectele emoţionale, sau cum se “Dumnezeu a dat omului, printre alte ciune de gând pentru legendele teatrului de public, care a aplaudat îndelung. Cele spune pe meleagurile noastre, pot servi binefaceri, şi instinctul de conservare”. idiş din România: Sidy Thal, Dina König, două concerte au fost despărţite de un de “feedback”. Şi cum se termină povestea? Nici Sevilla Pastor, Seidy Glück ş.a. Ne-a program prezentat de grupul de dansuri Cartea cuprinde 30 de povestiri eu nu mi-am imaginat, o surpriză! Citiţi mărturisit că între Helemer hahunăm şi Hora al C.E.B. După amiază, tot în faţa stranii. Autoarea are simţul construcţiei povestea şi veţi afl a! cei din Israel nu-i nici o diferenţă, a adus unui public care a umplut curtea Muze- epice şi crează suspansul spre fi nal, Dar, ce-i cu “Amuleta”? Un alt sus- lacrima şi râsul unui tată bătrân „depus” şi ului, am putut asculta o muzică klezmer aşa că cititorul este permanent atras în pans! uitat de fi u la un Beit Avot. Yaacov Bodo “clasică”, atât ca program cât şi ca inter- mrejele fantastice ale acţiunii. Dacă m-aş Citind noua carte a Madei Davidsohn, şi Misha Bleharovitz au făcut publicul să pretare, a formaţiei Mazel Tov Klezmer opri asupra fi ecărei povestiri, ar trebui veţi fi vrăjiţi de poveşti fantastice, care vă aplaude în tact, să cânte împreună cu ei Band, din Cluj. să scriu, dacă nu încă o carte, cel puţin vor umple sufl etul de bucurii, chiar dacă „Ios, main şteitale Ios”, „Kinder iurn”, „Vi Cu puţină exagerare, am putea vorbi câteva foiletoane, ceea ce ar fi mult prea unele poveşti sunt pline de tristeţe. Aşa-i nemtn abisale mazl”… Într-un cuvânt, despre o încheiere “apoteotică” a Festi- mult. Şi, apoi, unde ar mai fi curiozitatea? în viaţă! au desfi inţat distanţa între sală şi scenă; valului, conferită de tinereţea, vitalitatea şi Mă opresc asupra povestirii “Din Nu-i de mirare că aceste povestiri au punct culminant – cupletul Yaakov Bodo talentul membrilor formaţiei Pressburger viaţa Estrellei”. Personajele sunt aşa apărut în condiţii grafi ce excepţionale, şi fostul lui coleg de bancă, din Ştefăneşti, Klezmer Band din Slovacia. Ne limităm în de bine conturate încât, dacă ar fi să le pentru că, aşa cum ne atrăgea atenţia preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. a spune că publicul, de toate vârstele, a transpun în arta plastică, nu aş avea nici şi regretatul Liviu Moscovici, „în peisajul Deşi, fi ind vorba de one man show, spec- dansat lângă scenă şi a cântat în cor cu o difi cultate. Demult i-am spus Madei: editorial din România, Editura Hasefer tacolul s-a chemat „Alein iz di neşume orchestra. Melodiile klezmer dar şi Hava “Eşti un pericol, mă sperii. Cine te cu- îşi are un loc deosebit”. Iar coperta, re- rein” – „Singur, ţi-e sufl etul curat”. Naghila au umplut sufl etele şi s-au auzit noaşte nu poate bănui nici o clipă că ai un alizată de renumitul artist plastic Albert până în Piaţa Victoriei…. spirit de observaţie atât de puternic încât Poch, este mai mult decât sugestivă. O Sfârşit şi început ANDREI BANC reuşeşti să cunoşti atât de bine oamenii carte frumoasă! EVA GALAMBOS … în bună tradiţie evreiască. Directo- şi, mai ales, mai repede decât îşi poate LIANA SAXONE-HORODI 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 Din presa evreiască de limbă română ISRAFAX şi ”THE Palestiniene, care pe lîngă faptul că nu CANADIAN JEWISH NEWS” are o mare autoritate, nici nu ascultă de – publicaţii canadiene pe care le primim vocea raţiunii. El declară că nu va recu- prin bunăvoinţa domnului Baruch Co- noaşte NICIODATĂ un Israel ca stat al hen, cercetător la Institutul Canadian evreilor. Ovidiu Ivancu semnează articolul pentru Istoria Evreilor şi supravieţuitor al „Auschwitz – Birkenau – o cură pentru Holocaustului din România. Citim pagini amnezici”. Autorul este jurnalist român. interesante despre Kafka, Paul Celan, ş.a. Marele Rabin al Angliei a prostestat public Institutul Canadian a împlinit 22 de ani faţă de atitudinea antiisraeliană a premi- de existenţă ( Kol Kavod!) şi este condus erului britanic David Cameron. Ungaria actualmente de dr. Irwin G. Beutel. Ani- este interesată de achiziţii de avioane versarea a fost salutată de Primul Ministru din Israel. E. Suhor semnează un interviu al Israelului, Benjamin Netanyahu. Este cu ing. Rudy Marcovici despre situaţia îngrijorătoare situaţia în Orientul Mijlociu: bunurilor comunitare din România. Victor Iranul nu-şi modifi că poziţia, dimpotrivă, Neumann scrie despre situaţia evreilor iar aliaţii din zonă merg pe un drum, se timişoreni în anii războiului din 1939-1945. pare, sinucigaş. Se mai discută despre semnalul dat de V. Tismăneanu referitor la atacurile antise- JURNALUL SĂPTĂMÂNII - Se spune mite pornite împotriva sa de unii jurnalişti că preşedintele Egiptului este bolnav, din România. dar surse ofi ciale dezmint aceste zvonuri. Tony Blair, Septembrie 2010 REVISTA MEA - Pre- fostul premier britanic, ocupată de fenomenul continuă campania de susţinere a Israe- cultural, scrie despre avangarda cubane- lului. Există o iniţiativă de a se construi o ză, despre poetul Robert Desnos (autor moschee pe locul rămas după distrugerea Adrian Grauenfels), momente culturale Turnurilor Gemene, din New York. Nu se bucovinene, despre personalitatea con- ştie dacă va fi şi aprobată. troversată a fostului Şef Rabin Moses Riscul unui război cu Libanul este Rosen (autor Beno Zalmanovici), despre major, din cauza acţiunilor organizaţiei A.L. Zissu, W. Fildermann, fostul supra- Hezbollah. Israelienii deplâng moartea vieţuitor al Holocaustului Lazăr Schoebel a trei concetăţeni ucişi lângă Hebron ( m. 2003), procesul sioniştilor în România de extremişti din Hamas. În revistă sunt anilor 50, legenda evreului rătăcitor, ş.a. evocaţi, sub semnătura unor colabora- tori, personalităţi precum Florin Mugur, BUNĂ DIMINEAŢA, ISRAEL - Infor- Al. Sever, Horia Aramă, Lucian Raicu, la mează prompt despre festivalul de cultură fel ca şi înaintaşii Moses Gaster, Lazăr idiş din Bucureşti (24-25 august 2010), Şăineanu. Shlomo Waldman a publicat o conferinţele lui Moshe Idel de la Timişoara, carte despre pogromul de la Iaşi (1941), înfrăţirea comunei Cumpăna cu localitatea „Dracula nu i-a învins”. Shlomo Leibo- Beer Tuvia, protestul internaţional faţă de vici Laiş a fost distins de Universitatea emisia de către BNR a unei monezi cu Oferte speciale de la Cluj cu titlul de ”Doctor Honoris efi gia mitropolitului Miron Cristea, prim pentru grupuri Causa”. ministru sub dictatura regală a lui Carol Rusia se opune sancţiunilor propuse II. Momente poetice semnează Bianca şi individual împotriva Iranului, deşi se cunoaşte sta- Marcovici şi Adrian Grauenfels, foarte diul de realizare a programului nuclear al activ în ultimul timp. La bună citire, pe acestei ţări. Fostul premier spaniol Jose septembrie. Aznar a fondat o Asociaţie de Sprijinire a Shlomo Leibovici Laish se adresează PPOŞTAOŞTA REDACŢIEI!REDACŢIEI! Israelului, declarând la înfi inţare că, fără cu o scrisoare preşedintelui României, • COMUNITĂŢILE EVREILOR DIN BAIA MARE, Israel, democraţia în lume este amenin- Traian Băsescu, spre a protesta faţă de ORADEA şi IAŞI – Mulţumim pentru urările cu ocazia ţată. Jean Steiger pune o întrebare care declaraţia iresponsabilă a fostului primar Anului Nou. nelinişteşte pe mulţi: „Obama- prietenul de la Cluj, actual lider al PRM, Gh. Funar, • Domnul SILVIU POPA a trImis un poem, pe trei Israelului?”. care a declarat că „evreii l-au ucis pe pagini, despre alegerile pentru conducerea F.C.E.R. Îi Suntem informaţi despre o carte Eminescu”. Funar nu este nici istoric, nici mulţumim, îi urăm inspiraţie şi sănătate, că ocazii în viaţa cu caracter rasist, antisemit, apăru- literat, dar xenofobia nu are nevoie de obştii sunt destule. De asemenea autorul scrisorii ne tă în Germania, de Thilo Sarrazin, cunoştinţe. Este reprodus articolul lui Aurel semnalează cazuri de dezinformare în mass media, „Deutschland schaft sich ab” (Germania Storin, din ”Realitatea Evreiască” despre referitoare la situaţia din Orientul Apropiat, la con- se autodistruge), în care evreii sunt taxaţi Victor Rusu: ”Un Homer evreu”. Mai citim tribuţia evreilor concretizată şi în numărul de premii ca „element distructiv”. Teşu Solomovici o evocare a fostului Prim Rabin dr. Ernest Nobel acordate. Suntem convinşi că dragostea pentru poporul evreu nu este nici scrie că „Antisemitismul este un produs Neumann, de la Timişoara. universală, nici obligatorie. Fiecare, în funcţie de gradul de civilizaţie şi de cultură, european”. Aurel Storin semnează o înţelege pozitiv sau negativ „chestiunea evreiască”. evocare a scriitorului Aurel Baranga. A ANIMA NEWS – Actualul Director al • Dl. ing. IDEL ISRAEL, din Iaşi, ne mulţumeşte pentru publicarea unei fotografi i a avut loc în Franţa a X-a ediţie a sesiunii Institutului Cultural Român din Tel Aviv, dr. nepotului său din Haifa. Societăţii de Studii Benjamin Fondane. Gina Pană, a acordat un interviu despre • Domnul av. BETINIO DIAMANT, vechi colaborator al revistei, ne trimite o re- primele contacte în Israel. Citim poeme cenzie a unei cărţi apărute la Ed. Flamarion, „Les derniers jours de Stefan Zweig”, VIAŢA NOASTRĂ - relatează des- de Gherasim Luca, Bianca Marcovici, o de Laurent Seksik. Într-un număr viitor vom prezenta recenzia colaboratorului nostru. pre vizita lui Shimon Peres în România, evocare a avangardistului Sesto Pals, ş.a. despre declaraţii iresponsabile ala lui Shana Tova! Poştaş de serviciu Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii B. M.M. M. BARUCH

să păstrezi banii în dolari fi indcă lira israeliană e în cadere liberă…dacă acum este 4 lire un dolar, Ole Hadaş în Israel (episodul 9) se preconizează dublul acestei valori pentru un Şi veni ziua a doua…Chiar dacă Sadi Rudeanu la redacţia ziarului de limbă română „Viaţa dolar… locuri de muncă nu sunt…aşa că nu te pot suntem la episodul al nouălea, ac- noastră”. Pe numele lui din Focşani Ozias Rubin (1924- angaja la ziar oricât de mult aş dori acest lucru, ţiunea din acest episod se petrece 1993), şi-a luat ca pseudonim numele de Sadi Rudeanu. iar altă ofertă nu ştiu să-ţi fac… dar ştiu că tu ai în a doua mea zi de ole hadaş. A venit in Israel in anul 1973. Scriitor de umor, cu foarte şi o altă califi care… de biochimist… mi se pare… Aveam un program ministerial… mult talent, a fost alături de Radu Stănescu şi Alexandru poate în acest domeniu să fi e mai bine… trebuie mai întâi la poliţie să ridic teudat Andy, unul dintre autorii scheciurilor lui Mircea Crişan şi al să fi i în permanenţă conştient de următoarele ade- ole-ul, un fel de act de identitate, multor spectacole de revistă din Bucureşti şi nu numai. La văruri…faci parte dintr-o „Alia”- cea românească - pentru mine şi familia mea. Actul plecarea lui în Israel, eu eram deja un textier renumit aşa nemulţumită, lăudăroasă şi dezbinată ca peste tot acesta dovedea că am intrat ca că ne-am întâlnit pe „ogorul” artei spectacolului. În clipa în lume. Îi vei auzi pe toţi cu urechile tale. Toţi au ole hadaş pe teritoriul statului Israel, ole hadaş cu toate aceea, în Israel el era angajat la ziarul românesc pe post locuit în Bucureşti, toţi au fost superbogaţi, toţi sunt drepturile acestuia care nu erau mici deloc. Aveam dreptul de umorist. Iată-l că apare. La fel de jovial ca deobicei:”Să supertitraţi, intelectuali de rasă pură, dar nu pot la un credit bancar nerambursabil, aveam scutire la plata fi i binevenit, dragul meu Jack (aşa îmi spun prietenii) atât scrie coerent două fraze una după alta. Această vamală pentru o serie de obiecte de uz casnic, pe care tu, cât şi familia…“ Eu îi fac cunoştinţă cu familia, iar el îi dă ţară nu dă, sigur, un viitor fi ecaruia dintre noi, dar puteam să le aduc de oriunde din lume, şi mai ales pentru pe Miriam şi pe copilul Alex pe mâna unei ziariste.“ Ea o va sigur dă un trecut glorios, pe măsura ambiţiilor automobil, ale cărui taxe vamale erau uriaşe, cu excepţia duce pe distinsa ta doamnă la redactorul şef, care este şi nerealizate în România. Poţi spune orice despre mărcii Ford Escort, care la vremea aceea se ansambla în semnatarul rubricii Teatru…pentru un mic interviu de bun trecutul tău, nimeni nu-l va contesta, nimeni nu-l Israel; mă bucuram de asistenţă medicală gratuită, eu şi venit în Ţara Sfântă… Dragă Jack… începu el monologul va admira, dar toată lumea te va întreba. Este o întreaga mea familie, în cadrul policlinicilor de stat (kupat în faţa mea… trebuie să-ţi spun de la bun început câteva ţară vie, cu oameni ca peste tot, depinde numai holim clalit). Eram cineva. Cineva care la orele 12, trecute lucruri pe care trebuie neapărat să le ştii… aici nu curge de tine să citeşti în ei ca într-o carte… Orice nou fi x, avea întâlnire de lucru cu regizorul Rodan. Până atunci, pe stradă lapte şi miere şi nici nu umblă câinii cu covrigii început este greu, dar merită! Crede-mă!!!“ îmi fi xasem prin telefonul de la maon olim o întâlnire cu în coadă…ne afl ăm în pragul unei mari devalorizări… vezi, EUGEN ROTARU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 19 COMUNITATI „Din Moineşti spre Ereţ Israel” Scrisoare de expoziţia de fotografi i de ştetl, din uver- tar. Primarul oraşului, ing. Viorel Ilie, a mulţumire tura ceremoniei: la sfârşitul secolului XIX, dat glas dorinţei unanime a consilierilor peste 50% din populaţie era de origine de înfrăţire cu Roş Pina, al cărui primar, Publicăm o scrisoare de mulţumire a evreiască; înainte de război trăiau 1761 Avihud Rasky, cu rădăcini de familie în directorului de tabără „Be’Yahad” – Cris- evrei; în 1947 rămăseseră 480. În pre- România, a primit titlul de Cetăţean de tian (Braşov) şi a soţiei sale – coechipier zent, obştea numără şase evrei. Primele Onoare, alături de Nestor Rateş. Ing. Paul în organizare – adresată conducerii rafi nării, în prima jumătate a secolului Schwartz, a transmis mesajul preşedinte- F.C.E.R., Joint, JCC, D.A.S.M., C.I.R. XIX, au fost înfi inţate de evrei. Principale lui Federaţiei, dr. Aurel Vainer, primarului Dorim să vă mulţumim prin prezenta ocupaţii: comercianţi, meseriaşi, liber moineştean, ing. Viorel Ilie, şi purtătorului pentru suportul esenţial pe care ni l-aţi profesionişti. Moineştiul se mândreşte cu său de cuvânt, Viorel Florin Costea. Un acordat pentru desfăşurarea în cele mai literaţii şi publiciştii Tristan Tzara, Alexan- reuşit program artistic, oferit de elevii şco- bune condiţii a taberei de vară „Mahane dru Sever, B. Elvin, Jean Steiger, Nestor lii generale, a primit binemeritate aplauze. Mishpahot 2010”, ce a avut loc în cadrul complexului Be’Yahad de la Cristian, Aceste cuvinte au fost pe buzele tu- Rateş. Comunitatea avea 5 sinagogi, 5 Stimulatoare pentru edilii altor oraşe din case de rugăciune, o mikva, două şcoli, România – grija autorităţilor pentru buna Braşov. turor evreilor moineşteni plecaţi pe jos în Feedback-ul extrem de pozitiv din Ţara strămoşilor, înainte de Congresul rabini renumiţi, conducători laici buni întreţinere a cimitirului evreiesc, ca şi pen- gospodari. Cea mai veche piatră tombală tru responsabilul obştii, suferind, Raphael partea participanţilor este dovada cla- de la Basel. O reverenţă de gând, celor ră a unei excelente munci de echipă: care au facilitat această timpurie Alia: datează din 1740, vechimea cimitirului Kohlenberg. Printre participanţi - ing. Hary evreiesc fi ind de 275 de ani. În timpul Vigdar, preşedintele C.E. Bacău, în custo- echipa salariaţilor de la C.I.R. Cristian, David Şul şi David Bucşester. Cu prilejul coordonată de domnul Ivan Truţer, apor- ratifi cării parteneriatului între Moineşti şi legislaţiei rasiale (1941 – 1944) evreii au dia căruia se afl ă obştea moineşteană, - şi fost strămutaţi la Bacău, capitală de judeţ. prof. Haim Goren, preşedinte al Centrului tul maşghiah-ului Segal Lipa, suportul Roş Pina, întemeiat şi de evrei originari medical – şi nu numai – oferit de către din Moineşti, vicepreşedintele F.C.E.R., Filmul documentar – realizator, Neculae de Cercetare de la Colegiul Academic „Tel Juncu - a întregit acest portret comuni- Hai”. (I.D.) D.A.S.M. (dr. Heinrich Falic) şi, nu în ing. Paul Schwartz, a ilustrat prin cuvinte ultimul rând, suportul fi nanciar oferit de ŞANTIERUL DE VARĂ 2010 Anca Ciuciu (CSIER), care a susţinut o F.C.E.R. şi Joint. conferinţă despre istoria fostelor cartiere Suntem ferm convinşi că organizarea evreieşti, şi din partea Institutului Naţi- şi, respectiv, succesul acestei tabere Cum se construieşte bucuria onal pentru Studierea Holocaustului în trebuie să se transforme într-un etalon Încă din aprilie, Comunitatea Evrei- nia, care luptă pentru reconciliere, pentru România, unde a avut loc o conferinţă şi pentru activităţile de acest tip ce vor fi lor din Bucureşti, Căminul de persoane prietenie şi înţelegere între toţi oamenii, vizionarea unui fi lm documentar despre organizate în anul 5771. vârstnice “Amalia şi dr. Moses Rosen”, fără deosebire de religie, de naţionalitate, Holocaust. Cu stimă şi deosebit respect, Departamentul de Asistenţă Socială şi de culoarea feţei sau convingeri politice“. La fi nal, echipa organizatoare a ţinut Şana Tova Umetuka! Medicală şi organizaţia germană “Aktion Cel de-al doilea obiectiv al Şantierului un ultim workshop pe tema dezvoltării Dr. CARMEN şi AUREL IOVIŢU Sühnezeichen Friedensdienste” (ASF) de Vară, în ordinea importanţei, a fost personale, o retrospectivă a alegerilor Director de tabără JCC au pus la cale un parteneriat ca să poată restaurarea parcului căminului “Amalia făcute în ultimii zece ani. Dacă ar fi să face posibilă o foarte frumoasă inţiativă. şi dr. Moses Rosen”, despre care pot ne luăm după poveştile participantilor, Aşa s-a născut Şantierul de Vară 2010, spune cu uşurinţă că a fost componenta ultima alegere a fost făcuta pe 14 august, Braşov o tabără de voluntari, ce s-a desfăşurat fundamental distractivă a taberei. Cei când cei 17 tineri au ales să petreacă Concert în perioada 14-29 august a.c. şi la care 17 tineri, fără nici o urmă de experienţă două săptămâni la Căminul “Amalia şi dr. au participat 17 oameni reprezentând în ale vopsitului sau zugrăvitului, s-au Moses Rosen” şi să îi onoreze pe cei mai România, Germania, Polonia şi Austria. apucat cu drag şi spor să repare băncile înţelepţi dintre noi. Good choice! la Sinagoga Organizaţia-oaspete, ASF, a fost fondată din parcul complexului. Rezultatul? 36 Nu pot lăsa articolul să se termi- în 1958 de către reprezentanţi ai rezis- de bănci care arată ca nou-nouţe şi o ne înainte să mulţumesc d-nei Mirela din Făgăraş tenţei împotriva naţional-socialismului, garderobă înnoită cu motive realizate din Aşman, vicepreşedintele C.E.B., d-lui În ziua de 31 august a avut loc în întreaga sa activitate fi ind dedicată re- var şi vopsea verde. Attila Gulyas, director DASM, d-lui Ga- Sinagoga din Făgăraş un concert de concilierii între popoare şi toleranţei. In Voluntarii au luat parte şi la activităţi etano Perrotta, director al Căminului muzică evreiască în interpretarea tinerilor centrul programelor organizate de ASF prin care au cunoscut cultura evreiască “Amalia şi dr. Moses Rosen” precum Comunităţii din Braşov. Ca şi în anul tre- se afl ă impactul istoric al crimelor naţi- din România. În condiţiile în care, majo- şi organizaţiilor pe care le reprezintă cut, un grup similar din Germania, tineri onal-socialismului german. Taberele de ritar, voluntarii noştri nu sunt membri ai pentru sprijinul (moral şi financiar!) voluntari (neevrei) unii din ei cu ascen- tipul Şantierului de Vară sunt acordat în cadrul Şantierului de Vară! denţi din Făgăraş, au curăţat şi reparat programe pe termen scurt de Aviz amatorilor – Ne vedem la anul! interiorul Sinagogii ca să fi e potrivit pentru încurajare a păcii – prin ele ALEXANDRA CROITORU organizarea unei festivităţi, la care sunt se doreşte ca relaţiile între invitaţi să participe locuitori, organizaţii şi oameni venind din diferite Botoşani autorităţi din Făgăraş. Cred că această culturi sau arii sociale să fi e Donaţie formă de „menţinere în viaţă” ar putea încurajate. constitui un model pentru a conferi o Mare parte din structura de carte pentru minimă demnitate acestor monumente taberelor ASF a fost împru- (sunt, din păcate, atât de multe în Ro- mutată şi în cadrul Şantie- mânia) de care nu se mai pot ataşa nici rului de Vară, una din cele Comunitate măcar speranţe... mai interesante activităţi Într-un gest deosebit vizând îmbogă- TIBERIU ROTH fi ind Breaking Together, care ţirea bibliotecii Comunităţii din Botoşani, Preşedintele Comunităţii Evreilor a avut loc în fi ecare zi, in- economist Iancu Rapaport a donat aces- din Braşov variabil la 12:30. Breaking teia 52 de cărţi, majoritatea traduceri în Together însemna o jumătate limba română a unor scriitori evrei din de oră de meditaţie sau o jumătate de oră comunităţii evreieşti, participarea lor la o literatura universală, precum şi opere ANIVERSĂRI în care învăţam ceva, în care desenam, astfel de tabară s-a datorat exclusiv dorin- ale scriitorilor evrei români şi israelieni. - septembrie 2010 - în care citeam o poveste sau ascultam ţei lor de a cunoaşte cultura evreiască din Printre volume figurează opere ale muzică. România, şi pe oamenii care o reprezintă scriitorilor Isac Bashevici Singer, Lion BURIHOVICI ETTY, maşghiah, Împreună cu Dorothea Riese şi Doro- Cele două seri de Şabat au fost cu totul şi Feuchtwanger, Efraim Kishon, Erich • Departamentul Cultului mozaic, s-a thea Mueller, am organizat această tabără cu totul speciale. Primul a fost sărbătorit Maria Remarque, Bertold Brecht, Franz născut la 6 septembrie 1979. şi am avut parte în aceste două săptă- “în familie”, la cămin, aşa cum se cuvine, Kafka, Aharon Megged, Saul Bellow, LEIBOVICI MAURICIU, responsabil mâni de o călătorie cel putin interesantă, cu bucurie şi cu poveşti, iar al doilea, Irving Stone, Şalom Alehem, Ury Benador, • zona Moldova, sectorul management- atât în interiorul sufl etului nostru, cât şi în într-o atmosferă la fel de veselă si caldă, I. Peltz, Itzik Manger, Radu Cosaşu, valorificare, s-a născut la 8 septembrie sufl etul altor oameni. Şi vă mai pot spune la Sinagoga Mare, unde au avut ocazia Mihail Sebastian, Cilibi Moise şi alţii. 1935. că noi, participanţii, n-am fost singurii care să cunoască şi alţi membri ai comunităţii. În scrisoarea care însoţeşte donaţia se COHEN VALENTIN, referent speci- ne-am bucurat atât de mult de clipele pe- N-am lăsat deoparte nici o bucăţică de arată că intenţia donatorului a fost ca • alitate, Oficiul de informatizare, s-a trecute împreuna cu rezidenţii, la Căminul tradiţie, astfel că una din duminici a fost “membrii comunităţii, mai ales tinerii dar născut la 14 septembrie 1962. “Moses Rosen”. Îmi voi lua libertatea de dedicată unei vizite la Cimitirul Filantro- şi cei mai puţin tineri, să împrumute cărţi VIGDAR HARY, preşedinte C.E. a-l cita aici pe domnul Pompiliu Sterian pia, pentru un mic workshop consacrat şi, citindu-le, să-şi îmbogăţească cunoş- • Bacău, s-a născut la 14 septembrie - “La vârsta mea, de 91 ani, sunt foarte ritualurilor funerare şi onorării eroilor. În tinţele şi să-şi perfecţioneze limbajul”. 1940. bucuros să constat că există totuşi tineri ce priveşte introducerea în istoria evrei- Iancu Rapaport doreşte ca gestul lui să FINCHELSTEIN EMIL, responsabil precum cei care ne-au vizitat recent, sosiţi lor din România, echipa organizatoare a fi e cunoscut pentru ca şi alţii să-i urmeze • PSI, întreţinere, reparaţii, protecţia din Germania, Polonia, Austria şi Româ- primit un real ajutor din partea doamnei exemplul. muncii, s-a născut la 22 septembrie 1952. IANCU ISIDOR, ofician cult, Centrul ANUNŢ IMPORTANT ! • de Instruire şi Recreere Borsec, Revista „Realitatea Evreiască” face abonamente pe Costul unui abonament pe un an (11 numere): 30 lei; preşedinte C.E. Dorohoi, s-a născut la anul 2011. La Bucureşti, abonamentele se pot face la sediul Costul unui abonament semestrial (6 numere): 15 lei; 26 septembrie 1935, Dorohoi. revistei, în strada Popa Nan nr. 70, sectorul 2 (la domni- Costul unui abonament pe 3 luni (3 numere): 9 lei. SINGHER LIDYA, responsabilă şoara Mihaela Zadoina) şi la sediul Comunităţii Evreilor În provincie, abonamentele se pot face la ofi ciile poştale • documente, proprietăţi şi acte arhivă, din Bucureşti, strada Sfânta Vineri nr. 9-11, sectorul 3 (la – Poşta Română, Poziţia de catalog 19375. sectorul management valorificare, s-a doamna Victoriţa Demayo). născut la 30 septembrie 1984. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 JEWISH REALITY ROSH HASHANAH AND YOM KIPPUR 5771 THE VISIT OF SHIMON PERES, PRESIDENT IN BUCHAREST AND IN THE COUNTRY OF ISRAEL, IN ROMANIA The leaders of F.J.C.R., of the Jewish synagogues from Roman and Tulcea, our On August 11th- 13th the Israeli World War II and warded off the danger Community from Bucharest (C.E.B.), deep tie with Israel, and the success of President Shimon Peres visited Romania of the Nazi domination. Shimon Peres of B’nai B’rith, of the Association of the Yiddisher Velt Festival – the Yiddish in response to the visit made a year ago appreciated the fact that Romania is the Romanian Jews Victims of the World. Prime Rabbi Shlomo Sorin by Traian Băsescu, President of Romania, among the states which assumed the Holocaust (A.E.R.V.H.), of the Association Rosen’s sermon, a meditation on Rosh in Israel. The presence of the chief of the responsibility for what happened during of Cultural Friendship Romania-Israel Hashanah merged lyricism with Judaic Jewish State at the Great Synagogue and the World War II, and made some (A.C.P.R.I.), many Jews from Bucharest philosophy. The divine service offi ciated at the Holocaust Monument became the progress in ensuring the population would gathered on Rosh Hashanah 5771 at by prime cantor Iosif Adler and the Choral most moving moments for the Romanian learn to avoid the ancestors’ mistakes. the Great Synagogue in Bucharest. Temple choir conducted by Maximilian Jewish community. The ceremony at Shimon Peres evoked the role of the As Erwin Şimşensohn, president of Kertesz, expressed in musical liturgy the Great Synagogue opened by Erwin Romanian Aliyah in the foundation of the C.E.B. remarked addressing the reunion, our turmoils and hopes. In premiere Şimşensohn, the president of the Jewish State of Israel; he spoke about the good representatives of the presidency, of the C.E.B. and J.C.C. organized Seudoth Community from Bucharest, focused on relations between Romania and Israel government, of the Romanian Parliament, at the Jewish Community Center from the homage brought to the six Israeli and and reasserted Israel’s commitment of other religious cults, of ethnic Bucharest. On Shabbath Shuva and one Romanian offi cers who recently died to peace. Shimon Peres offered to the minorities’ organizations, participated to Izkor, on Yom Kippur – the Forgiveness in a helicopter crash in the Romanian Jewish Community from Romania on the celebration. The C.E.B. leader defi ned Day, Prime Rabbi Shlomo Sorin Rosen mountains. Six superior officers from Rosh Hashanah eve a Shofar, and the Judaic New Year from the perspective offered moving lessons of Judaism. the aviation army lighted the candles Dr. Aurel Vainer, president of F.J.C.R. of the three sounds of the Shofar. Dr. The great autumn holidays were also in the honor of their memory. Ido Idan awarded him the medal of friendship with Aurel Vainer, president of F.J.C.R., made celebrated with the same intense feelings Nehuştan, commander of the Israeli Air the Romanian Jews for the close relations a presentation on year 5770: economical at the “Rosen” Home, as well as in all the Forces, spoke about the painful loss to our country and to our community diffi culties, the renovation project of the communities from the country. caused by this accident, and the Israeli members. On the occasion, as the leader Army cantor with an amazing voice said of the Romanian Jewry appreciated, we “El Male Rahamim” in the memory of the had the opportunity to meet an authentic THE YIDDISH WORLD disappeared. symbol of the modern Israel, who from the On the celebration of the European Day of Jewish Culture, the Federation of the The speech of Shimon Peres beginnings participated to the foundation Jewish Communities from Romania organized an ample cultural action meant to applauded by the standing participants of this state. The President of the State resuscitate and to offer a new stimulus to a structural element of the Jewish culture, evoked the dedication of the Israeli of Israel evoked the sufferance of the a four-day festival of the Yiddish culture – on September 2nd-5th, Yiddisher Velt. At the soldiers to humanity and compared their Romanian Jews during World War II at opening of the event Dr. Aurel Vainer, president of F.J.C.R, spoke about the festival as a commitment to the country with that of the Holocaust Monument. multilevel cultural event. The idea had the support of the variety and number of the events: the soldiers who saved mankind during colloquia, conferences, klezmer concerts, theater performances, documentary fi lms. In the colloquium on the history of the Yiddish theater, “From the Green Tree to Broadway“, the stage director Harry Eliad, director of the State Jewish Theater from Bucharest and HOLIDAY MEMORIES others, after a journey in the history of the Yiddish theater, launched an appeal for its A supplement of our review deals with the three educational and recreational continuity, including the repetition of the Goldfaden Festival. Several lectures and panels centers of F.J.C.R. – Cristian-Yahad, Borsec and Eforie. As every year, the discussed the context of the development of the Yiddish culture, its role in the European communities’ members from all the country can spend there in excellent conditions culture, its past, present and future, what is left of it in Central and Eastern Europe (the their holidays. In the last years, the Federation made serious investments for the villas’ Shtetl and its world, Yiddishland, Mamelushen). Two documentary movies, “Yitzik Manger” modernization, transforming the old rooms in small studios with bathrooms, hot and and “Gone as the Wind” directed both by Radu Gabrea evoked two important moments cold water and all that is necessary for the comfort. The meals are tasty and various, of the Jewish culture – the personality of the great Yiddish poet and the history of the respecting the casher rules, the preparation taking place under the supervision of Barasheum Theater. The theater lovers could see the premiere of “The Dummies from well-trained mashggiahs. Beside the individual tourists who arrived here to rest, the Helem” with the actors of the Jewish Theater, another performance applauded at open Federation and J.C.C. organized 17 camps, most of them for elderly members, but stage with the Israeli-Romanian actor Yaacov Bodo and Misha Bleharovitz, piano player, also for children, youth, students at the Reut-Lauder School; also a new edition of as well as memorable moments of the acting recital of Maia Morgenstern, with the music the Judaic education school Siha, and in Borsec – a camp for the victims of the fl ood of Radu Captari, the Yiddish Experience where for the fi rst time the two daughters of the from Dorohoi, and for the second time, a two-week young painters’ camp to work actress appeared. And fi nally the klezmer music lovers enjoyed six concerts, two of the on topics related to the Holocaust. Three days the participants assisted to lectures traditional groups from Oradea and Cluj, and then the klezmerim from Denmark, Vienna on this subject. Last year their work took the form of an exhibition opened on the and Bratislava, and as a premiere, a new group from Botoşani. International Day of the Holocaust. “AN EXCELLENT LEADER IN A TOTALITARIAN PERIOD” The commemoration of 98 years from Chief Rabbi Dr. Moses Rosen’s birth The commemoration of Chief Rabbi of Chief Rabbi Rosen, in 1946, when he of the term „Rabbi Sun”, due to Rabbi Dr.Moses Rosen after 98 years from his was the chief of the religion department Rosen’s attitude and appreciation of the birth organized by F.J.C.R. and the Jewish of the Jewish Community from Bucharest, intellectuals, through which he proved Community from Bucharest incited the in a time when the Jewish population to be an „enlightened rabbi”, and due participants, most of them knowing him had only overcome the racial legislation to the location of the meetings, in Popa more or less closely. Erwin Şimşensohn, and lived in an ideological confusion. Soare Street, in translation, „priest/father president of Bucharest community who As the speaker said, Rosen’s wish for Sun”. In his activity, he said, the rabbi moderated and opened the discussion, power made him surpass his position guided himself by pragmatism acting in made a short review of the beginning of responsibilities and get into confl ict with the Jews’ benefi t in the relationship with Chief Rabbi Rosen’s activity. The director secular and religious community leaders the political leaders from the communist of the Center of Study of the Romanian of that period. “He was an excellent leader era; Chief Rabbi Rosen manifested a Jews’ History, professor Liviu Rotman, in a totalitarian period”, was Dr. Liviu pragmatic attitude in the Judaic religion. also emphasized the career beginning Rotman’s defi nition. After 1989, Chief His pragmatism took the expression Rabbi Rosen tries, not without diffi culty, of the way and the means he tried to LAST HOUR to adapt himself to a political regime not use in order to attract the people in the familiar to him. According to adv. Iulian community, by the secularization of the Sorin, Rosen was a controversial fi gure Jewish life. As for the period after 1989, Jewish reality in which lights and shadows alternated, it is diffi cult to place Rabbi Rosen in the but the essence of this personality was present reality; Carmen Dimitriu, publicist, in the attention the love for the Jewish people, the wish evoked the first commemoration in to ensure survival. Dr. Lya Benjamin 1991 in the Senate of the Holocaust in spoke about the anti-Fascist position Romania, initiated by Chief Rabbi Rosen; of the Council publicly manifested by the student Moses Anca Ciuciu, researcher, spoke about the Rosen, about the time spent in the camps diffi culties met in the preparation of the of Europe from Miercurea Ciuc, Caracal, Târgu Jiu, work “Operation Believer”, the processing period, Jewish life was possible and as well as about Chief Rabbi Rosen’s of the pursuit fi les of the Security on Chief real. He was a great man, with qualities On September 12-14, 2010 the contribution to the basis of the modern Rabbi Moses Rosen. and weaknesses. Dorel Dorian, writer, Council of Europe initiated and organized historiography of the Romanian Jews Dr. Aurel Vainer, president of F.J.C.R., considered Moses Rosen a controversial a debate on „The Religious Dimension through the foundation of the Center of evoked few memories related to Moses rabbi and a controversial personality up of the Inter-cultural Dialogue” that Study of the Romanian Jews’ History in Rosen, from the period the latter was his to the present. Many other participants took place in Ohrid, Macedonia. Many 1977. Nestor Rateş, journalist, evoked high-school religion teacher during the shared personal memories of Chief European personalities participated to the friendship relation he had with Chief war. As for his position, it became clear Rabbi Rosen. One of the conclusions the event. Dr. Aurel Storin, chief editor Rabbi Rosen, some interviews he gave to that after 1967 he changed his attitude of the debate was that a monograph on of our review was also invited by the the „Free Europe” his astonishing qualities and spoke about Israel rights. In spite of him should take into consideration all his Council of Europe and participated at in diplomacy. Dr. Hary Kuller, sociologist, the fact that he is a controversial fi gure, it character traits with an authentic and the debate. explained the use in the title of his speech is true that due to him, in the communist objective distance. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 21

Incredibil…Titi nu mai e printre noi AANIVERSĂRILENIVERSĂRILE ŞIŞI COMEMORĂRILECOMEMORĂRILE Părea indestructibil ca o stâncă. Înalt, drept, senin fost pe Lună. Însă a doua zi a venit la mine să-şi ceară LLUNIIUNII SEPTEMBRIESEPTEMBRIE şi calm, lovit uneori de viaţă dar capabil să ascundă în scuze: cu conştiinciozitatea cercetătorului, se dusese La 2 septembrie 1997 a murit la Viena neurologul el suferinţa sub o pătură groasă de bunătate, Anton să verifi ce la librăria din centrul Iaşului, căutase cărţile • şi psihiatrul VIKTOR EMIL FRANKL. A supravieţuit Celaru, ajuns la 90 de ani, era un monument de cultură lui Bashevis Singer şi citise pe prima pagină: «tradusă Holocaustului. iudaică, o enciclopedie idiş vie. din idiş de Anton Celaru».Era uimită: ‘’Să ştiţi că e sin- La 6 septembrie 1918 s-a născut compozitorul La primul Festival «Avram Goldfaden» de la Iaşi, cu gurul din lume pe care Singer l-a acceptat ca traducător • HARRY MAIOROVICI. Printre altele, a compus o ani în urmă, veniseră, aduşi de directorul de atunci al direct’’, mi-a spus ea impresionată. Fantezie simfonică pe tema Holocaustului. Institutului Francez din capitala culturală a Moldovei, L-am cunoscut pe Titi în 1969, când am intrat în re- La 7 septembrie 1902 s-a născut la Focşani poetul o serie de universitari francezi specializaţi în cultura dacţia «Informaţiei Bucureştiului», unde el lucra la secţia • CAMIL BALTAZAR. evreiască. O profesoară de la Sorbona, care preda acolo «externe». Şi am rămas legat de el, fascinat de cultura La 9 septembrie 1992 a murit pictoriţa MARGARETA cultura idiş, m-a întrebat dacă la noi se traduce ceva lui, de zâmbetul lui cald şi luminos, de felul în care de la • STERIAN. din clasicii acestei limbi aproape pierdute. I-am spus bun început mă alinta cu apelativul «inghiolă». Aşa îmi La 10 septembrie 1996 a murit scriitorul şi publicistul că Anton Celaru a tradus din idiş cea mai mare parte a spusese doar bunica mea, care avea 96 de ani când a • A.L. ZISSU. A editat ziarul „Mântuirea”, singurul operei lui J. Bashevis Singer. – ‘’Imposibil’’, s-a indignat murit. Diferenţa dintre mine şi Titi era mai mică dar pen- cotidian evreiesc de limbă română. A fost unul din ea, cu sufi cienţa profesorului specialist faţă cu un ziarist. tru el eram un copil. Şi eu mă uitam la el cu respectul liderii evreimii din România. Şi mi-a explicat: ‘’Bashevis Singer nu a acceptat decât pe care l-am avut totdeauna pentru intelectualii evrei La 10 septembrie 1860 s-a născut în Belarus isto- traducerea operei sale dupa texte în engleză, superviza- din generaţia lui Eugen Preda, Henri Dona sau Henri • ricul SIMON DUBNOV, autor al unor lucrări funda- te de el. Asta fi indcă nu crede că cineva pe lumea asta Wald, a căror cultură totală şi exigenţă incredibilă faţă mentale de istorie a evreilor. mai ştie idiş atât de bine ca să îl traducă direct.’’ I-am de folosirea limbii române nu mai au astăzi egal. La 12 septembrie 1932 s-a născut la Cernăuţi explicat că Anton Celaru traduce direct din idiş. Era ca • poetul AHARON APPELFELD. În 1983 a fost şi cum aş fi încercat să o conving că Anton Celaru a ANDREI BANC distins cu Premiul Israel pentru literatură. La 13 septembrie 1945 s-a născut la • Bucureşti actriţa TRICY ABRAMOVICI. Deşi ANTON CELARU ( 26 iunie 1919- 28 iulie 2010) a absolvit Politehnica, şi-a dedicat viaţa Născut la Huşi într-o familie evreiască înstărită, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti a pus în scenă scenei, fiind angajată în 1969 la TES. În 1988 Anton Celaru a fost unul dintre cei mai pasionaţi şi spectacolul „Magicianul din Lublin”, pe baza textului s-a stabilit în Israel, unde îşi continuă dăruiţi traducători din idiş în română, care a adus citito- tradus de Anton Celaru. După război, a fost membru al activitatea actoricească. rului român numeroase bijuterii din literatura unei limbi Comitetului Democrat Evreiesc şi a condus publicaţia La 13 septembrie 1845 s-a născut MEIER C care se vorbeşte tot mai puţin în România şi în Europa. „Unirea”. A colaborat apoi la „Revista Cultului Mozaic” • BECK, fost predicator la Templul Coral. În Holocaustul a ucis milioane de vorbitori de idiş. Shalom ca şi la presa israeliană de limbă română. Sora sa este 1921 a fost ales şef rabin onorific. A Alehem, Isaac Bashevis Singer, ş.a. au fost „reînviaţi” scriitoarea Sanda Faur, fi ul său , inginer în SUA, a pu- La 14 septembrie 1882 s-a născut dr. L prin osârdia lui Anton Celaru. Dacă Ludo, H. Andronic blicat două cărţi de eseistică iudaică, la Editura Hasefer. • WILHELM FILDERMAN, figură proeminentă nu au avut prilejul să-l cunoască pe premiatul cu Nobel, A fost un minunat interlocutor. A discuta cu Anton Celaru a iudaismului din România. A fost preşedinte Bashevis Singer, Anton Celaru a reuşit să „replanteze” în era un festin intelectual. al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din E peisajul cultural românesc aproape tot ce a scris marele Zichrono livraha, fi e-i amintirea binecuvântată. România. A murit în 1963 la Paris. prozator din SUA. Editura Hasefer a avut mereu disponi- La 14 septembrie 1902 a murit la Iaşi N bilitatea de a-i publica traducerile. La 18 februarie 2010, B. MARIAN • bancherul ISRAEL CHAIM DANIEL. D La 15 septembrie 1875 s-a născut la Boto- IARŢAIT PENTRU KEDOŞIM-II DE PE „MEFKURE” • şani criticul şi sociologul HENRIC A Acum 66 de ani, trei nave – „Bülbul”, „Marina” şi „Me- al suferinţelor populaţiei evreieşti din România, iniţiativă SANIELEVICI. Este autorul unor importante fkure” – au plecat din portul Constanţa spre Ereţ Israel, mai veche, realizată anul acesta de conducerea F.C.E.R. lucrări cum sunt: Opinia publică europeană şi R pe care erau îmbarcaţi pasageri care voiau să se salveze şi a C.E.B., la Sinagoga Mare din Bucureşti. Vicepre- chestiunea evree din România, Cercetări de cataclismul fascist abătut peste România – rememora şedintele Federaţiei a evocat dramaticele încercări prin critice şi filosofice, Literatură şi ştiinţă şi altele. preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn. Primele două care a trecut familia lui Silviu Oişiovici. Fiindcă nu s-a La 15 septembrie 1824 s-a născut în Prusia au avut norocul să ajungă la destinaţie. „Mefkure”, însă, prezentat o dată la munca obligatorie, Puiu a fost închis • psihologul şi filosoful MORITZ LAZARUS, a fost scufundată în apele Mării Negre. Nu se cunoaşte trei luni la Jilava. A doua oară – a fost deportat, împreună unul din fondatorii psihologiei comparate. exact numărul pasagerilor. Unele surse indică 354. cu soţia şi fetiţa de trei ani, în Transnistria. Soţia şi fi ica La 15 septembrie 1964 a murit la Moscova scriitorul Altele – 306. Nu se ştie dacă submarinul care a torpilat şi-au pierdut viaţa în lagăr. Puiu a supravieţuit şi s-a • VASILI GROSSMAN. În timpul celui de-al doilea vasul era rusesc, german sau aparţinea marinei turce. întors la Bucureşti. Locuinţa îi era ocupată iar noul „pro- război mondial a fost corespondent de front. S-a Cert e că dintre toţi pasagerii – majoritatea, din Româ- prietar” l-a aruncat în stradă, refuzând să-i dea lucrurile remarcat prin excepţionalele sale reportaje despre nia, supravieţuitori ai Transnistriei, dar şi evrei polonezi din casă. Toate au condus la emigrare clandestină, însă bătălia de la Stalingrad. şi unguri - numai şase s-au salvat. Episodul „Mefkure” fără a apuca să ajungă în Ţara Sfântă. Liderii comunitari La 17 septembrie 1856 s-a născut savantul MOSES este încă unul din istoria Holocaustului, în general, din din prezent le-au onorat astfel memoria, a lor şi a tuturor • GASTER, Membru de Onoare al Academiei Ro- Holocaustul evreilor români, în special. Printre victime kedoşim-ilor de pe „Mefkure”, la 16 Av, ziua în care au mâne (1929). A fost unul din liderii mişcării sioniste. s-a afl at şi fratele lui Silviu Oişiovici, unul dintre membrii avut iarţait. Serviciul divin a fost ofi ciat de prim cantorul La 18 septembrie 1948 s-a născut la Bucureşti marcanţi ai obştii noastre, care a traversat marile tragedii Iosif Adler. De altfel, la Cimitirul Giurgiului din Capitală a • etnologul şi antropologul ANDREI OIŞTEANU. ale secolului XX - dictatura antonesciană şi totalitarismul fost ridicat, cu ani în urmă, un monument în amintirea lor. Dintre lucrările sale menţionăm: Studii şi eseuri de de tip stalinist -, dedicându-şi viaţa eternizării memoriei „Eu sunt prea bătrân să mai vin în viitor la sinagogă să-i antropologie culturală, Mythos şi logos etc. celor dragi: părinţii, Sigmund şi Rozalia, cumnata Lea, comemorez ”, a spus, în încheiere, Silviu Oişiovici. „Prin La 19 septembrie 1910 s-a născut în Germania nepoata Toni, morţi în Transnistria; fratele Henri Puiu - în această placă, predau obştii noastre ştafeta continuităţii • filosoful WERNER MARX. S-a ocupat de raportul adâncurile Mării Negre. Numele lor se afl ă înscrise la de neuitare. Placa sfârşeşte cu o rugă către bunul Dum- dintre filosofie şi poezie. Yad Vashem, reamintea vicepreşedintele F.C.E.R., ing. nezeu: să aibă grijă de sufl etele lor nevinovate. Pentru La 19 septembrie 1812 a murit la Frankfurt MAYER Paul Schwartz, cu prilejul dezvelirii unei plăci – simbol mine e un Kadiş etern”. (E.S.) • AMSCHEL ROTHSCHILD, fondatorul celebrei dinastii bancare. La 19 septembrie 1899 preşedintele de atunci al • Franţei l-a graţiat pe ofiţerul ALFRED DREYFUS, @DECESE @ COMEMORĂRI @ condamnat, pe baza unor dovezi false, pentru spionaj. La 21 septembrie 1934 s-a născut la Montreal Cu mare durere, anunţăm decesul fulgerător al iubitului Pios omagiu, adâncă recunoştinţă la comemorarea la cantautorul LEONARD COHEN. nostru soţ, tată, frate şi unchi ALEXANDRU RADIAN. 4 Av 5770 a 23 de ani de când am pierdut-o pe iubita • Cu erudiţia, bunătatea, modestia, dăruirea şi spiritul tău noastră mamă şi bunică ROZICA ANCEL. Evocăm cu La 22 septembrie 1960 a murit la Londra de sacrifi ciu, ai fost şi vei rămâne întruchiparea a tot ce evlavie chipu-i delicat, înţelepciunea şi devotamentul ei, • psihanalista MELANIE KLEIN, adeptă a lui S. e mai frumos şi nobil în oameni. Familia. purtându-i un adevărat cult. Copii, nepoţii, strănepoţii. Freud. La 24 septembrie 1926 s-a născut în comuna Girov compozitorul AUREL GIROVEANU, autor a • Conducerea şi membrii Comunităţii Satu Mare anunţă Au trecut 58 de ani de când fratele meu HARY • încetarea din viaţă după o grea suferinţă, la vârsta de 84 ANCEL a fost smuls vieţii la numai 11 ani. Golul lăsat în numeroase cântece de succes. de ani, a celui care a fost peste 40 de ani responsabilul sufl etele noastre nu se va umple cât vom trăi. După 35 La 25 septembrie 1920 a murit la New York Obştii evreieşti din Carei, ROTH FRIDRIC JOSEF. Acesta de ani, în aceeaşi zi 4 Av, mama l-a regăsit în îndepărtări • bancherul şi filantropul JACOB HENRY SCHIFF. s-a implicat cu devotament în toate acţiunile şi activităţile celeste. Bunul Dumnezeu să-i ocrotească. Sora lui şi La 26 septembrie 1893 s-a născut la Bucureşti noastre, pâna în ultima clipă a vieţii. Îi vom purta o ne- familia ei. • criticul AURELIU WEISS. A publicat volumele stinsă amintire! Decsei Nicolae, preşedinte; Sebok Alfred, Studii literare şi Autori şi păreri. secretar. La 27 septembrie 1924 s-a născut la Galaţi DAN REGENŞTREIF aminteşte tuturor acelora care • Enoriaşii Comunităţii Evreieşti din Craiova anunţă decesul au iubit-o, că se împlinesc doi ani de la trecerea în- • scriitoarea NINA CASSIAN. doamnei AMBSTENDER SIMONA în ziua de 22-07-2010 tr-o lume mai bună, a iubitei sale soţii PUICA (ELISE) La 27 septembrie 1925 s-a născut la Brăila lingvistul şi transmit condoleanţe familiei şi prietenilor. REGENŞTREIF. Este înmnormântată la Cimitirul • şi eseistul RUBIN UDLER, membru corespondent al Academiei Republicii Moldova. În 1991 s-a stabilit • Cu durere şi tristeţe, familia reaminteşte celor care au FILANTROPIA. Odihnească-se în PACE! Amen. Baruh cunoscut-o pe draga şi iubita noastră BRANA (BETI) Haşem. în SUA. La 27 septembrie 1915 s-a născut HAIM RIEMER, PETRARU, că luni, 8 Av 5770, s-au împlinit 4 ani de la Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna iulie 2010: SCHARF trecerea între cei drepţi. Nu o vom uita niciodată. • fost redactor-şef al „Revistei Cultului Mozaic”. KURT (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); PROCA LILIANA (81 La 28 septembrie 1932 a murit la Berlin pictorul şi • Cu acelaşi regret, amintesc că la 9 august 2010 se împli- de ani, Cimitirul Giurgiului); HAMROVICI MATILDA (88 de graficianul EMIL DRLIK, născut la Praga. nesc 2 ani de la decesul inginerului HERMAN FREIFELD, ani, Cimitirul Giurgiului); KRAUS FLORETTE (80 de ani, • Cimitirul Giurgiului); RADIAN ALEXANDRU (81 de ani, La 30 septembrie 1988 a murit în SUA rabinul încetat din viaţă la doar 2 luni după decesul fratelui său, JOACHIM PRINZ. Emil. Cumnata Dr. Mirela Freifeld Cimitirul Giurgiului); DONA FRIEDA (91 de ani, Cimitirul • Giurgiului); HAION CECILE (81 de ani, Cimitirul Sefard); La 30 septembrie 1937 s-a născut la Lodz scriitorul • Se împlineşte un an de la decesul prof. univ. TIBERIUS GEORGESCU MICHAELA (79 de ani, Cimitirul Filantropia). • JUREK BECKER. A supravieţuit lagărelor naziste. TRUTZER, eminentă personalitate a lumii ştiinţifi ce în Înhumaţi în perioada ianuarie – iulie 2010 în cimitirele din La 30 septembrie 1892 s-a născut marea actriţă a domeniul pedagogiei şi fi lozofi ei. Îi păstrează vie amintirea Bacău: CEAUŞU SUHAR (80 de ani); DAMACHENER • Teatrului „Habima” HANNA ROVINA. de tată, frate, bunic şi străbunic: Ivan, Ella, Monica, Delia, LUPU (78 de ani); REGENSTRAIF CLARA (95 de ani); şi SIEGFRIED WOLF Tiberiu – Alexandru şi Alexia – Nicoleta. din Piatra Neamţ: HERSCOVICI MARCELA (82 de ani). 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

‡–†‡Š†ƒ†–†—ŒŠ—‚’ƒ•˜‡ƒ”Œ€‡‚ŽŒ ‚Ž—‚—~– Š0„„ƒ–‚—Œ–03‡—~–‚–‚Š—‚ƒ˜Šƒ‚‹ƒ‡ –ƒ’‡‰‹ƒ‡ƒ ‚–‡ ˜‡ƒ‚‡‚‡–ƒ†‡‚Š„‰–Œ‚Œ ‚—Œ–>‡—~–‚–‚Š—ƒ–ƒ~‡˜ –’‚˜Ž‰‚‚˜ƒ~ƒƒ‡Š—‹‡‡—•‚Š Ž‰‚ƒ˜Šƒ‚‹ƒ‡Š€–ŠŠ>„  ‚~‡Žƒ<”~–’ƒ~? >‚ŽŒ~Ž‚‚Šƒ’‚? ˜ƒ— Œ––ƒ‚‡”–’‚‚Ž€–‡~— ‚–• —‰ ƒ‡Œ: >‡ƒŠƒƒ<”Ž‡–• ƒ˜ƒ~ƒ–‡‰‚—‹‡—Ž~‹‡’˜˜—Œ‚–• ˜‡~— ‚‚–†—Œ‚Š—‹‡•‡˜‚˜~ •ƒ –Œƒ~ƒ–•Œ‹ƒ– †—–•ƒ ‹‡ ‡‡˜Œ‚ >‚†~†‡–ƒ•? ˜‡ŽŒƒ–‚ —~–:ƒ„Ž—Œ—‡ƒƒ–~Ž‰‚–>ƒ‡ „ƒ–‚—Œ–>‡—~–‚–Š Ž‰‚˜~ ˜’:†—–•ƒ‡ƒ‚‡˜Š‡‚• ‚‡”–’‚–>ƒ‡–Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~–> Š—ƒ˜ƒŠ‡’˜~‚–”•–•ƒ‡– ‚—‚‡–ƒ –‹‡–ƒ—•‚‹‡‡—‡~˜ƒŽƒ–‰‡„–’‡ ˜Š‡ ˜„ƒ–‚—Œ–>‚‡—~–‚–‚ ˜‡˜Šƒ–ƒŒ‚‡‚–—~‰„ƒ–‚—Œ ‚‡–ƒ†‡‚Š„‰–Œ‚Š‚ŽŒƒ˜Žƒ‚‰ ‹Šƒ‚˜Œ ŠŒŒ„ƒ‰‡˜‚–’‚ ‹€ ‡‡˜‚Œ†ƒ–ƒ‡‡Š<’ƒ–’˜‡ƒ‚‡ ‚‡‡Ž—‚ ‡—~–‚–‚Š—‚–‡‡–•‚˜Š‡ ˜Š~ƒ‚ ~ƒ‚—–ƒ–‡ ‰ƒ‚ƒ˜Œ‡€Š —~–‚‡‚–—~‰˜Ž—„ƒ– ˜Œ ŠŒ‡– ~ƒŒƒ~Ž˜–ƒ”˜~‚Ž‡— –’‡—†~––ƒ˜Ž‡~Žƒ˜‡‚ ‡ƒ‚‡˜Š‡‚•Š—˜‡Ž‡‡ŽŠ‚•Š Œ‚ ˜Ž‡ŒŠ—‚‡˜ƒ‡ƒ‰„˜~—‡€‚ƒ ‡ŠƒŽ‡‚˜‡‡‚—˜‡—‡~‚˜ƒ‡‡‚Š ‡•ƒ ˜’ƒ•˜– ~Š–”•Œ„†—–•ƒ –‚‡’Š‰˜ƒŒ‚—‡’Š‘~Š~–—‡ ˜ƒŽƒ‡~–Š„ƒ–‚—Œ‡—~–‚–‚ ˜‡ƒ‚‡‚‚Š‡‚•‚‚‰Š‚„~—„€‚ ‚‡Š ‰ƒƒ˜‚Š˜‡Žƒ˜ƒ•ƒŠ „ƒ– ‚’ƒ–‡~?ƒ‡–‚˜Ž ˜ŠŠ>„–‚˜Ž— ƒŽƒ”–˜‡€ƒŠƒ~‡~‚Ž‡ ŒŠŠƒ— •’‡~ƒ †—‚Œ‚–‡˜ƒ~‡”Œ‚ Š—‹‡ ƒ‡Œ‚ƒ‡˜ƒŽƒ–—‡‰Š>˜‡—’ƒ ‚ ˆ‡–‚:ƒ†Š—ƒ ƒ‰„ƒ––‚Š— ‹‡‡ƒ‚‡‹‡‡ ƒŒ‡‡•˜‚ƒŠ˜ƒƒ‚— –Šƒ•‡–‚–>€ƒŠƒ‡”ƒƒŽ˜~‚‡~Ž‡Œ Š‹’‡Œ–ƒŠƒŠ‹–€:–ƒ‚ ‡†‡ŽƒŒƒ•‚–†—Œ‚‡Œ‡‚‡ŽŒƒ– ‡–?‡ƒ†‡—Œ˜—Œ~ƒ‚‚ŒŠ–‡‚ ‹ˆƒ‰Š‡€‚Šƒƒ‡•’˜˜ƒŠ€Œ ‹‡Žƒ˜ŽŠŠƒ€‹~‚‡‚~ƒ‚ ƒ˜~”–‚˜–˜ƒ‰—Œ—‡–>‚–p ~q ƒu „~‹‡‡˜‚ƒ‹‡‡ŽƒŠ‡ ‚‹‡€‡‚ŽŒ‚ Š–ƒ–’ƒ‚‹‡‡Š‡Š—‹€ƒ‹‡‡ƒ‡ ‡’Š‰ƒ˜‰–‚ƒƒ˜ŒŠŠ€~‡€ Œ –†—Œ‚˜’ƒ•˜‡ƒ”Œ€‡‚ŽŒ‚‡‚~ƒ‚ ƒ˜ƒŒ—‚Œ~†‡~ƒ‚‹€~‡–ƒ  ‡‰ƒ‚‚˜ƒ‰„—‚Œ‹‡Š~ƒ†•Š†Ž‡~ Œ†ƒ–ƒ‡‡Š<’ƒ–’–Œ~‡–†‡Š†ƒ†‚ ˜ƒŽƒ˜Ž„ƒ––‚Š—ƒ˜ƒ‡—‡~ƒ ~‡€ˆ‡~Œƒ>–ƒ~Ž–?ƒŒ”˜~ ‡—~–‚–‚‚‡Ž˜Ž—‡– ~ ‹‡–ƒ‚Š~ƒŽ‡Œ‡‹€˜•ƒŠ Œ ‹‡—€’Œ‚ƒ‰–Žƒ—‹ƒ•Œ‚ŠŠ€ –†—ŒŠŠ€˜‚Š‡—ƒ•‡Š~Š„ƒ– ‹‡‡—‡~˜ƒŽƒ–‰‡„ƒ–’‡‹‡– ~‹‡– ƒ˜ƒŠ‡’—–Œ~~ƒ‚ >‚–p ~q ƒ~u ’ru ƒs ’> u >ƒ‡–ŠƒŠ‡€–‚‡‚~Š—‡†‡Šƒ’ „ƒ–‡—~–‚–‚Š ˜‡†~Œ€–’‚ŒŠ‚˜‚–‚Š— ˜ƒ‡—‡~‚‡‚„ƒ––‚‡–ƒ~‡Šƒ‡ ‚˜‡‡‚ƒ‡‚˜ƒŽ•ŒŒ˜ ~ ‹Ž‡‹‡ ‡‚:‹‡ƒ‚‡‚˜ƒ†Š‚Š’— ‡€ƒ–‡Šƒ—Œ—‡‚˜•ƒŠ Œ‚‡ƒŽ— ŠƒŠ‰Š—‡ƒ‡Š˜‰‡˜—‚‡’–€ƒŽƒŒ‚— ‚’ƒ•˜‚Œ‹‡‡†‡Šƒ’‚‹‡€‡‚ŽŒ‚‡Š ƒŒ‚‡Š~ˆ—ƒ ƒ–ƒ~ ‚Œ‰ƒŠ—‡’ƒ~‚‡Žƒ˜ŽŠ‰˜~‚ ƒŠ—˜‡†~Œ€–’‚‚Œ‚˜‡†‡ŽƒŒƒ•‚  ‡†‚Šƒ”–‚ƒŠ~–—‡‹˜‚~ ˜‡‡†•‡‡ƒ~‚‡‡~––—’~— —Œ˜—‚‹‚‹‡”Œ~‹€‚’•˜—‚ Š‚–‡‡Œ‡Ž‚‡Š–>ƒŒƒ‡•˜~ †—–•ƒ ˜Š‡‚•ƒ ‚‡”–’‚ ‡€‡‚ŽŒ ˆ–‚Š‡‚•Š‹‡—Ž~‚˜~–•Š‡‰ ‚—Œ–‚Š—˜‡†‡—’‡†Ž~‚ƒ˜Œ ‡ƒ‚‡Œ‹‡–ƒ‚~ƒ—‚ƒ€–~˜‡–‡Ž ‚’ƒ•˜‚‡€Š‹‡‡ƒ‚‡‚‹‡‡ ‚ƒŠ‡ –’‚˜‡‡ŒŠ˜‚‡‚–—~‰„ƒ–  ‚Ž—‚ —~– – ƒ~ †—–•ƒ ‡—ƒ‚Š‚—•‚‡‚– ~Š— „ƒ‰‡–‚˜ƒŽ Œƒ–”Œ˜’ƒ•˜Š ‹‡€‡”Žƒ ‰Ž–‡Šƒ€‚˜Ž‰‚˜‡Š —‡‡‡‚‹Šƒ ˜‡~Žƒ˜‡‚˜ƒ~‡”ŒŠ„ƒ––‚˜~ ƒ€–~†Š~•~–~••ƒ‡<”‚‡–ƒ•–‡Œ †ŽŒŠ–’‚‚Š—ŒŒ‚‚Ž‡Œ‚~‡—ŽŠ— ˜ƒ–˜‚Š—‡~’ƒ–‡~‚‹ƒ‡‚Š€–Š ‚–‰„‚‚˜~‚Ž‡‡”ƒ‡–†‡Œ‡Œ–~• „ƒ––‚Š—ƒ˜Œƒ–˜Š‹€ƒƒ‡<„ –>ƒ‡‡‡”—‡’‰˜ƒŽƒ—‚˜ƒ˜‚‡€‡”Žƒ €–~Š‚‡”–’‚‚†‡Š ‚˜‡ƒ‚‡‚ ‡ŽŒƒ–‚†~Ž‚~ƒ—Š‚Žƒ—~–‚ Š—˜‡Ž–ƒŒ‚‚‡’–€ƒ†‡‚‚ƒ‡Š ƒ„Ž—Œ‡— ‡ƒƒ–~ †—–•ƒ ˜Š‡‚• ˜ŽŒŠ‚ –˜‡˜ƒ–˜˜ƒŠ‡’ ‡—~–‚–‚Š—ƒ˜Œ„ƒ‡˜Ž— „‰–Œ‚?Š—ƒ˜Œ•‚ˆ–‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡ ‚Ž—‚ ˜~ ‚Š‡‚•‚ –>ƒ‡ –—• ƒ‡– ˜ƒ–˜‚Š—‡ŽŒƒ‡‹•Šƒ˜ƒ‡ ‚Š ƒ‡<”‡<”‚•Ž~˜‡Žƒ‡–ƒ†‡‚‚„ƒ– ˜Ž—>‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡˜ƒŠƒ˜–• Š –’ƒ—‚˜ƒ‡•˜‡€ƒ˜—ƒŠ—Š‚— ‚ ‚–~‚Ž€–‡~‚‡”–’‚˜‡ƒ‚‡‚ –Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ –> ‚‡”–’‚ –>ƒ‡ ˜‡‡‡‚˜ƒ–˜‚Š—Š‡†’‡Œ‡  ‡‡˜‚ƒ˜Ž—Š—‡—’Ž„~Œ‚— ‡‡‡‚‹Šƒ‚:>†Šƒƒ–~—‡‡‡? ‡˜—ƒ‡ ˜‡Ž‰˜Š‹‡‡Š‰Š‰‚‹‡‡—•Š –Œ†’‚‹‡‰‡–~˜: –—•Š ‚‡”Šƒ†ƒ ~Œƒ– –‡ ˜Ž‰‚ –‡ƒ–‡~‚˜ ‡˜’–Œ†’ —’ƒ ‚Œ˜ƒŽƒ–‰‡„ –—‡‡‡>‚˜ Š”‚ŠƒŠ~–—‡‹•ƒ‚‚ Š–Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~–>‚‡”–’‚–>ƒ‡ —‡‡‡‚Š‡†’:>†Šƒƒ ‡˜ƒ–˜ƒ–‡~ŠƒŒ‰‚„Š‡†’  ‡:~‡†‡–•‚‡”–’‚Š—‹‡„‰–Œ‚—ƒŠ——‡€’Žƒ –‡‚Š—˜’ƒ˜ Š –‡ „ƒ– ‡–ƒ ‚ŒŠ— –‚ ‹‡ƒ–‡~ƒ‡‚Š‡†’‡Žƒ€– ‚‡–ƒ’~ƒ•–‡ ‚‡’ƒƒŠ‡’ ‚Ž—‚ —~– ˜ƒŒ—Œ ‹‡†–”Žƒ•˜ƒ~”–‚‹‡Žƒ‡‹‡Žƒƒ€Œ ‹‡~Ž˜‹——’ƒ ‚˜~‹‡ŠŒ‚Ž‡Œ˜ƒŠ‡‚•‚Œ‹‡– ‚Ž—Š‰ƒŒ‰ ˜‡ƒ‚‡‚ ‚ƒ˜‡†–ƒ–†~‡˜‡’ƒŒ–Œ„‡Š‰ ‹‡Ž‡ƒ”Œ ŠŠ’˜‚ –Š~ ‘ƒ‡ ‡—~–‚ „ ‚ ˜ƒƒ~Š‹‡Žƒ‡‚ˆŠ‚ŒŠ—ŒŠˆ‰ ˜ƒŒƒ•Œ‹‡~Ž˜‚–ƒ’‡—Š‹‡–‹‡’‰‚‡”–’‚‚‡•—‚˜ƒŽƒ– ~‚‹‡Ž— Š’Œ† Š— ‚Š‚•Œ‚ƒ ˜ƒŠ‡’˜‚ ˜~ ‚–ƒŠƒŒƒ’Œ?‡‡‡‚ƒ–†~‡˜‚ ‚‚ƒ€˜ƒ–—‰˜Œ–˜ƒƒ†˜ƒ ƒ–~‚Š‚•ƒ‰—Œ‡‡ƒ‹‡‡Ž–ƒŒƒ‡‚‡—˜ŽŒŠ‚Š~ Š— ƒ ƒ”‡Ž ‚†‡Œ ‚‡’ƒ‚ ‡Š~–ƒ• ‡ƒ‚‡‚ƒ–†~‡˜‚Š‚ŽŒ>‡ƒƒƒ– ƒ• ‡€—Œ‹ ‡˜Š‡‚•‚ „‰–Œ „—†–• ~Š‡Œ‡•Œ ‹€ƒ ‡Š~‡–‚‡~Œ‚‡˜‰ŠŒŒ‚ ‡‡ŒŠ˜‹‡–‡”‹‡Š‡Š‹‡–€ƒŒŠ˜ƒŽ ŒƒŽ€–‡~‹‡‡†–’‚‹‡–‡‡˜Š†–’ †Ž‡ƒ<€‚ƒ‡˜ƒƒƒŽ€–ƒ~ ˆ—Œ‚˜~—•‡ ‹‡– ~‹‡–ƒ ‡ƒ‚ƒ–ƒƒ•ƒ„‡Ž—‚Š~Š‚Ž Œ•–ƒ>‚ ‡—?Š—‚— ‚–ƒ‚Œ–ƒ~Š>‡ ‹ƒ‡ –ƒ‰„‡ ‡Ž’Šƒ >‚ƒ— ˜—> Š‡†’Š—ƒŽƒ€–‡~˜~‘~ƒƒŒƒ‡• ‚~ƒ—‚~—ƒŽƒ•—‹‡–‡”‹‡–‡‡”Š‡—‹‡‡ƒ—Š—‚Ž Œ‚‡‡Ž—‚‹’ƒ„ ‡’Œ˜ƒŽ‡‡ŽŒ˜ƒ~”–‚ƒŽŒ—‹‡–ƒ’‡‰‚ ‹‡–‹‡Šƒ€˜ƒŽ Šƒ—ƒ˜ƒ~”–‚‘ƒŽ ‚„~—ƒŽ˜ƒ~”–‚‹‡’˜˜—Œ‚ƒŒ—‹‡Œ‡‚—ƒŠ—ˆ—Œ ‹‡€ ‚ ƒ—€–ƒ‚ „ƒ– ƒŒ „ƒ– –‚ Š—‚˜ƒ ˜’˜‚ŠƒŠ‡ƒ‚—‹‡~Ž˜ƒŽ ‚~ƒ—‚Š—‚‰ƒ–˜‹€‚˜‡‡‚‚–—‚Ž— ‚Ž‡Œ‚˜ƒŠ‡‚•–˜‡ƒŒ‰‡Œ˜‰ ˜–€Œ‚‡•’˜˜‡‡‡‚˜ƒ–˜‚ ‚”Œ‚–˜‡~’ƒ–‡~‚˜ƒ–˜‚ ‚ŽŒŒ–~—Ž—‚Œ‚‡˜ƒ‡ ‰ƒŽ‚ Š††—‚ ˜‡ –„Œ‚ƒ˜‡„‰–Œ‚‚’ƒ–‡~  —ƒŠŒ~ŒŽ~Š—‡‡‡ƒŒŠƒƒ >–€Ž~Œ•‡”‡~?ƒ‡˜‡†–‡Ž— –’ƒŒ—Š~–—‡˜Ž‡Œ~‡—Ž–ƒ•‡ Š—‹‚‡Ž—> ƒ–‚‹ƒ’Š ‹‚>ƒ Š˜~–‡‰„‚Š~–—‡˜Ž‡Œ~‡—Ž ‹˜ƒ~Š–‡ƒ‡–‹‡‡’‰~ Œƒ –•‡†ƒ€ƒ~‹‡‰‡–~˜ ‡Ž—ƒ–~‡˜‚~‡–~€ƒ~–‡~Œ‚ ‚‡‡Ž—‚‹Šƒ‚˜Œ ŠŒ‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡ ˜ƒ—ƒŽ~‚˜~Š‡”‚Šƒ ‡Š”‚—‹‡Š‡‡ ‚ –’ƒŒ—–ŒŠ~–—‡˜Ž‡Œ~‡—Ž ˜‡ƒ‚‡‚˜ƒ–˜‚Š—‹‡ƒ— ‹‡€– •‡ –‚Šƒ‚‡‡Ž—‚‹Šƒ‚˜Œ ŠŒŒ„ Š—ƒ–ƒ•‡Š‡ŠŒƒ€–ƒ•‡‚‡ŽŒƒ– Šƒ€‚‡‡‡‚––ƒ—Œ‚Š—ƒ˜ƒ‡—‡~ ‚‡ŽŒƒ–—‡‡”~ƒ‚‹‡”~Ž‚˜Ž‰˜~ Š~–—‡ƒ•~~‡~–†‚‡ŽŒƒ–~‡—Ž ‹ƒ~‡—~–~ƒ–†~‡˜‚˜ƒŠƒ˜ƒ ˜Œ—~ƒ–‡‰‚–—~˜ƒŽ‡Œ‚‡~‡‚ ‚Ž—‰‡Ž’Š ‚„ Œ˜ƒ’”ŠƒŠ‰‡ƒ–†~‡˜‚‡‚ƒ~ ‹‡”˜ƒ—ƒƒ‚‡‡Ž—‚‹Šƒ‚˜Œ ŠŒ ‚‡ŽŒƒ–‹‡ƒ‚‡‚˜Š‡‚•ƒ–ƒ•‡ ‹ >‹‡Œ‰ –ŒŠ ? >‹Š ‡Œ‰ ? ˜ƒ–ƒ•‚˜~‚‡‡ƒŠ‰ƒ~‚˜~ŒŠŠ Šƒ€‚˜Ž‰‚˜‡–ƒ•‡‹€ŠŠ‰ ‡˜‰ŠŒŒ‚‡‡‡‚ƒ–†~‡˜‚‡Ž• — — –˜‡~Š‚„‰—–—‡‰‚Œ ŠŒ  ƒ‡Œ—€‡–~ƒ‚ƒ‚~ƒ—‚˜€”ŒŠƒ ‡ŽŒƒ–‡Š~–—‡‚• —‚Š—ƒ’ƒŒ ˜ƒ‡— ˜~—‡€‚–’ƒŒ—ƒ— ‡ƒƒ–~†—–•ƒ˜Š‡‚•–>ƒ‡ ‡‡Š–˜Ž’‚ƒƒŠ—ƒƒ•‡ ˜Ž‡Œ˜Œ•‚‚‡ŽŒƒ–Œ‚‡‡Š‚ ˜‡ƒ–‡~‚˜~ ˜’ƒ„Ž—Œ‡— ˜ƒŒ–˜ƒ~ƒ—˜Š‚‰„“‡ƒ–‰Š‚—‡Œ ‹‡ƒ†‚‹‡ ‡‚Š–‡~ƒ‚Š~–—‡ ‚˜‡‡‚ƒ–‡~‚„‰–ŒŠƒ€‚˜Ž‰‚ Š—Š†‡–‹‡†•ƒŽ˜‡Ž‰Œ‰ –‡‰„‚ƒŠ~–—‡Š‚‡ŽŒƒ–‡‹‡––ƒ—‚ ‹‡‡Š~–—‡‚‹‡Ž‡”•‚˜——Š‚–‰„~ ‚•‡„ƒŒ–†—Ž€–ƒŒ‚‡~Œ˜‡Ž• —‚ ‡‹ƒŠ—Š—ˆ–‚˜ƒ‡— ˜~ƒ— ‚Ž—‚ƒ’Ž–—~‡ŽŒƒ–‚‡”•‚ƒ ƒ‡‡‡ƒ‡‡Ž:‡–~†’~•ƒ~–Š— ‹‡Œ‚ ‚—‡—‚‡ŽŒƒ–‡–‚ƒ†Œ˜Žƒ~˜ ‚‡˜ƒŽ‡˜—‚Žƒ—~–‚‹’ƒ‡’ƒ‚ ~‡—Ž‚—‡€‚‚Ž—‚—~–ƒ‰Š Š~–—‡Š—–‡ƒƒ~‚Š‡ Œ‹‡–‡‰‡Ž‡”• ˜•‡„ƒŒ‡‚ƒ~‘ƒŠƒ˜‡Ž• —‚Š— –Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~–>‚Š‡‚•‚–>ƒ‡Š–’ƒ— ƒ–‰‡„˜ƒ–Ž‹–‰„Šƒ•‡Š‚ ‚—‡—Š‡„~‚ŠƒŠ‰‡‹‡–Œ„‡Š‰‚ ˜~˜ŠŒŒ‚‚‡ŠŒƒ‡‡ŒŠ‡•ƒ ƒ‡‘ƒŠ~‚–‡ƒƒ~‚Š‡ •’Œ ˜ƒ•‚Š‚Š—‹‡‡Ž—:‹‡†–”Žƒ• ƒ˜–•Š˜ƒ~‰‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡˜ƒ‡‡ ˜~˜ƒ—€–Œ‹‡Š‡Œ‡’‚˜—ƒ Ž :<„ƒŠ•ƒ‚‡–ƒ~‹‡–‚Œ˜ƒ‡˜–ƒŒ‚ ‚‡ƒ‚‡Šƒƒ„‚Ž‡ŒŠ Š>‚”Š‡—~–‚„ ‚ƒ‚Šƒ€‚‚~‚ •–ŒŽŒ‹‡–Œ„‡Š‰˜ƒ•‚ŠŠ—‹‡– ~ƒ ˜~‰Œ~ƒ‚—‡‡”‚‡”–’‚–>ƒ‡ ~ŠŒŠ~–Œ~‡ƒ”Œ‚Šƒ•‚Š ‡Š‰‚•‚ŠŠ—‹€ƒ‚Š‡†~–‚Ž‡ƒ Š—‚•‡†‡Šƒ’‚‡‡‡ŒŒ‚‡‚——‡~‚ ˜ƒŽ–•‚–‰„Š‹‡Œ – ‡Ž~—ƒ†ƒ–‡‚Œ‚— –Œ„ †—–•ƒŒ‚~ƒ—‚˜ƒ”ŒŠ~–—‡ ŒŠ‚•‚—‰Š•˜‚–’~‡—Ž‚ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA Iată o pagină în care surâd numai ilustraţiile. Conţinutul, în schimb, dă de gândit dacă ţinem seama de procentajul de evrei din populaţia întregului glob. Deci: EVREII IN SPAŢIU De cu- Jeffrey Hoffman a rând s-au fost primul evreu care, împlinit 40 ieşind din navetă, s-a de ani de afl at chiar în spaţiu. Tot când nave- el a fost întâiul care a ta spaţială adus pe navă şi o Tho- Apollo a rah. - ŢI-AI COMPLETAT, DEJA, ajuns pe Lună. Este timpul să privim Acestea se întâm- «DECLARAŢIA DE VENIT»? înapoi şi să ne amintim că la epopeea plau în 1996, cu prilejul misiunii navetei - NU MI-AM COMPLETAT, spaţială au luat parte şi cosmonauţi evrei. spaţiale Columbia. Un alt astronaut ÎNCĂ, VENITUL! Nu, nu este vorba de parodia cine- evreu a fost David Wolf matografi că produ- care a ajuns pe orbită Un alt astronaut unui băieţaş care a pictat-o fi ind într-un să de regizorul şi în timpul sărbătorii de israelian a fost Ilan lagăr de concentrare nazist. comediograful Mel Hanuca. Ramon. El a avut Brooks. Dar David nu şi-a soarta multor astro- Ultimul, dar nu cel din urmă, mai este Spiritul nomad putut aprinde Menora nauţi care şi-au pier- pe listă şi Garry Reisman. El a petrecut ancestral care l-a din pricina pericolului de dut viaţa în misiune. timp îndelungat pe o staţie orbitală in- mânat, încă de la explozie în atmosfera Ilan s-a afl at pe nave- ternaţională şi avea cu el o amintire pe începuturi, pe Abra- bogată în oxigen. ta spaţială Columbia, care i-a dat-o, s-o ducă în spaţiu, văduva ham din cetatea Ur El a avut în schimb avantajul de a-şi în timp ce aceasta s-a dezintegrat, la lui Ramon Ilan. Misiunea lui începuse spre Canaan, şi care a urmărit mereu po- învârti ”dreidelul” (titirezul) tradiţional în coborâre, deasupra Texasului de Sud. în ajunul Pessah-ului şi Garry a cerut porul evreu, s-a transmis şi în explorarea mediul de gravitaţie zero. David a declarat Ca astronaut, el a avut şi preocupări permisiunea de a aduce matza cu el. spaţiului cosmic. mai târziu: „Probabil am bătut recordul de legate de iudaism. El a fost primul care Permisiunea i-a fost acordată, dar cu grija învârtire a dreidelului. Acesta s-a deplasat a solicitat alimente caşer. de a nu scăpa fi rimituri. Numărul unu pe listă timp de o oră şi jumătate, până ce l-am nu poate fi altcineva decât pierdut. După câteva săptămâni, l-am re- Tot Ilan a fost primul Din spa- Judy Resnick, care a fost găsit ascuns într-un fi ltru de aer. Bănuiesc care a consultat un rabin ţiu a sărit pe primul astronaut evreu care că a parcurs 25.000 de mile.” despre felul în care să Internet şi a pătruns în spaţiul infi nit. respecte şabatul, fiind această listă Ea a servit ca specialist pe Este rândul să amintim numele lui Gre- pe orbită. In afara sulului impresionantă navetele spaţiale Discovery şi Challenger. gory Chamitoff, a cărui misiune a avut loc Torei şi a unui microfi lm cu ilustraţiile Din nefericire, Judy a murit în mod tragic, în 2008. Chamitoff a luat cu sine în Staţia conţinând Biblia, Ramon a respective. atunci când Challenger a explodat curând Spaţială Internaţională o ”mezuză”, turna- adus pe navetă şi un tablou reprezentând (Traduce- după ce şi-a luat zborul în cea de a 10-a tă în forma unei rachete. El şi-a plasat-o pământul văzut de pe Lună. Era opera rea şi adaptarea O.S.) misiune. la intrarea colţişorului unde îşi avea patul. D’ALE ŞCOLARILOR INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE Navigând pe Internet, poţi avea surpriza de a întâlni unele glume amu- Nume (foto) Prietenă zante, cum sunt şi cele de faţă, inspirate de lumea şcolarilor. Din ele am Oră afl at că şi copiii din Ţara Sfântă sunt la fel de neastâmpăraţi şi uneori chiar Compuse obraznici, la fel cu cei de pe plaiuri dâmboviţene. Iată câteva exemple: A distruge În rimă! ÎNVĂŢĂTOAREA: Miriam, vino la hartă şi găseşte-mi America de Nord. MIRIAM: Iat-o, Mora (doamnă învăţătoare). Imaginar INVĂŢĂTOAREA: Corect !Copii, acum spuneţi-mi cine a descoperit Obişnuiţi America? CLASA: Miriam! –––––––––––––––––––––––––––––––– ÎNVAŢĂTOAREA: Iosl, numeşte-mi un lucru pe care nu-l aveam acum zece ani. A se IOSL: Pe mine! hazarda –––––––––––––––––––––––––––––––– Prenume ÎNVAŢĂTOAREA: Ruth, răspunde-mi sincer, de Yom Kipur, când toată (foto) lumea posteşte, deşi eşti încă mică, n-ai vrea să posteşti şi tu? Confl ict RUTH: Nu, Mora. Mama găteşte foarte bine. Ofensivă –––––––––––––––––––––––––––––––– Sigur ÎNVĂŢĂTOAREA: David, compunerea pe care ai scris-o despre ”Câi- Sătesc Cuvioşi nele meu” este la fel cu aceea a fratelui tău. Ai copiat-o după el? Ceartă DAVID: Nu, Mora, dar este acelaşi câine. În reper! Irvin Yalom Gastronomica Din cinci! În stivă! Vinete cu iaurt Aripi de uliu! A sorta Ingrediente: trei vinete, curăţate sau cu coajă, tăiate în cubuleţe, ulei de măsline, un căţel de usturoi mărunţit, o lingură de pătrunjel mărunţit, În speţă! Legendă frunze de mentă, una sau două cutii de iaurt, în funcţie de mări- Ospitalier mea vinetelor, sare. Preparare: cubuleţele de vi- În oraş! nete să prăjesc uşor în uleiul de măsline, apoi se pun pe o hîrtie absorbantă,pentru a elimina gră- Sete! simea şi se lasă să se răcească. Se pun vinetele într-un castron , se adaugă usturoiul, pătrunjelul, Inventiv menta şi iaurtul. Se amestecă, se În aliaj! mai pune puţin ulei de măsline, se ornează cu frunze de mentă şi Sportiv se serveşte cu pâine proaspătă. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, LIVIU LIBRESCU 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

Drumul „Proştii din Helem” A citi şi a cita... spre teatru Mă tem că trăim într-o lume în care scriitorii sunt pe de M. Gherşenzon, la Teatrul Evreiesc de Stat cale de dispariţie, aşa cum, probabil, au fost cândva Am văzut ultima premieră a Teatrului Montarea excelentă, de la Piatra dinozaurii. Sigur, nimic nu dispare brusc. Pe pământ Evreiesc de Stat, în cadrul ideal repre- Neamţ, semnată tot de Dan Tudor, era dispariţiile se fi lmează cu încetinitorul. zentat de Festivalul culturii idiş, într-o sală plină şi cu (chiar dacă ironico-umoristică) mai sensibil evocatoare. Mai avem timp să vorbim despre „a citi” şi „a cita”. mulţi tineri – unii dintre ei, oaspeţi din alte ţări. Cu toţii Părea a păstra ceva din culorile, din parfumul vremurilor Sunt două verbe tranzitive, cu sonorităţi apropiate. urmăreau „Proştii din Helem” atât ca pe o sărbătoare a de altădată. Şi mărturisesc, mă aşteptam şi de data Primul înseamnă „a parcurge un text pentru a lua cu- limbii în care au scris Goldfaden şi Şalom Alehem, Gor- aceasta, chiar dacă e vorba de o satiră, la o provocare noştinţă de cele scrise”. Al doilea menţionează efortul din şi, iată, Moişe Gherşenzon, cât şi ca pe o celebrare a nostalgiei, la o activare a „amintirii amintirilor”, a me- de „ a reproduce întocmai ceea ce a spus sau a scris a spiritului mereu viu al spectacolului de teatru idiş. moriei devenite mitice, legate de rânduielile dintr-un cineva”. În „Proştii din Helem”, Moişe Gherşenzon, dramaturg ştetl. Miza noului spectacol îmi pare mai degrabă una Observaţi că, deşi asemănătoare, cele două verbe satiric şi fabulist de limbă idiş născut în estetică: imaginea lumii răsturnate, a sunt complet diferite, aproape că se contrazic. Ucraina (jucat la TES şi cu „Hershele unui univers absurd cu registrul unei Îmi plac citatele, pentru că sunt subtile, concentrate, Ostropolier”), ne spune o poveste gen „a teatralităţi baroce, de un neîngrădit pline de sens şi, câteodată, de umor. fost odată”, plasată într-un timp de mult fantezism comic. O stilizare la care Un citat este o formă de aforism; câteodată el se revolut şi într-un târg polonez. Helem-ul participă şi desenarea personajelor, bucură de o largă circulaţie şi, chiar dacă este numai scriitorului rus a existat, dar aici el este ce poartă costume cu „embleme” rezultatul unui joc de cuvinte, un mai degrabă un ţinut imaginar în care s-ar ale îndeletnicirilor (semnate de Alina citat inteligent circulă prin lume Jurnal fi răsturnat carul nătărăilor. ...Fruntaşii Herescu); şi gesturile şi dinamica ca o bancnotă de preţ. Cred de @front numeroasei obşti evreieşti din Helem de marionete ale eroilor (mişcarea că puţini dintre noi nu au avut se adună „cu mic cu mare la adunare”, scenică: Florin Fieroiu) şi aluneca- prilejul să asculte de mai multe obsedaţi de datoria lor de a limita prolife- rea dialogului în muzical (cu sprijinul ori citatul celebru din André rarea prostiei. Fapt pentru care încearcă compozitorului Vlaicu Golcea). Malraux: „O viaţă de om nu să pună la cale căsătorii, să stea în calea Ne întâlnim în „Proştii din Helem” valorează nimic, dar nimic nu unor sentimente, etc. Dar ce te faci când prostia dom- cu graţia lui Leonie Waldman Eliad, care trece cu valorează cât o viaţă de om”. neşte şi acolo unde nu te-ai aştepta? neaşteptată prospeţime de la dialog la expresia lirică Alte citate excelează prin Satira lui Gherşenzon ne propune o lume pe dos, şi ritmată; cu expresivitatea lui Constantin Dinulescu substanţă şi o subtilă ironie, ca în care nimeni nu este ceea ce pare a fi , unde raţiunea (un Gamaliel somnolent şi habăuc); cu plasticitatea şi acesta ce aparţine unui om care pulsează anemic şi vocii absurdului i se opune energic bucuria ludică ale lui Nicolae Botezatu (Rabi Ţudek). ar trebui citat în tot ce spune, cea a inimii şi a simţurilor aprinse. Grupul interpreţilor tineri potenţează cu energia şi hazul Shimon Peres: „Televiziunea face dictatura imposibilă Cum e citit şi transpus textul la TES de către regizorul său sarabanda gagurilor. Unii mizează pe „cartea” bunei şi democraţia insuportabilă”. Dan Tudor? credinţe, a purităţii, nedrept şi grosolan răstălmăcite de Există şi citate străbătute de un umor involuntar, în Aş începe prin a observa numeroasele tentative de opinia publică: Hoizik (Marius Călugăriţa). Alţii, pe cea care deşteptăciunea aparţine mai degrabă ascultăto- comunicare cu publicul şi de implicare a lui în ceremonia a senzualităţii şi sexualităţii îndrăzneţe, mereu triumfă- rului decât aceluia care a fost citat. Mă gândesc acum reprezentării. Încă de la primele apariţii „eroii” ne privesc toare: Ţirele (Geni Brenda). În compoziţiile „înţelepţilor” la o frază rostită de un preşedinte al SUA, altminteri un ţintă şi scrutător... Vor continua să ne facă, nu o dată, cu şi ale slujitorilor lor, insistă pe ravagiile senectuţii dar om plin de spirit, Ronald Reagan: „În caz de urgenţă ochiul... Ceva mai târziu se vor amesteca cu spectatorii, şi pe cele ale sufi cienţei, mărginirii sau ale obedienţei naţională, am dat ordin să fi u trezit din somn la orice mutând locul acţiunii în sală... Tentativa de vie comuni- servile. Trăsături care crează un pitoresc „cor”, anulând oră, chiar dacă sunt în şedinţă de guvern!” care, ca şi cea de vagă actualizare se regăseşte şi în identităţi, uniformizând reacţii, mecanicizând gesturi. Dar nu pot încheia şirul meu de exemple fără a mă mutarea de accent de pe gogomănie, de pe prostia (pe Cu toţii (să-i numim pe Mircea Dragoman, Veaceslav referi la un scriitor drag inimii mele, un maestru al afo- care însuşi Einstein o considera infi nită) pe îngustimea Grosu, Viorel Manole, Darius Daradici, Mihai Prejban) rismului, scriitorul evreu-polonez Stanislaw Jerzy Lec: minţii, care se manifestă în viaţa socială şi comunitară. trec de la interacţiune la o dinamică nervos coregrafi ată, „Ştiu de ce se spune că evreii sunt bogaţi. Ei plătesc Par a fi vizate mai ales efectele prejudecăţilor, convenţi- de la pantomimă la dans, de la replică la expresia muzi- pentru tot”. ilor găunoase, tradiţiilor osifi cate („Helem-ul să rămână cală. Un registru în care, de vreo două ori se strecoară Şi se poate continua la nesfârşit... Dar editorialul cum a fost!”), ca şi cele ale autorităţii sclerozate, străină şi ritmuri mai noi, de hip hop. De altfel, anacronismele meu de astăzi este despre citit, nu despre citat. de cerinţele vieţii. voite sunt mai numeroase. Şi îndeosebi tinerii spectatori Sunt unii care, cu cât citesc mai puţin, citează mai Ele sunt cauze şi alteori efect – în ignorarea eviden- au aplaudat o scenă în care Ţirele se visează, pentru mult. Eu cred că citatul nu are valoare fără citit. Dacă ţelor, în abandonul bunului simţ şi a logicii, în distorsi- câteva clipe, o vedetă new-wave, parodiind (gros) ges- tot vă face plăcere să citaţi, fraţii mei, oferiţi-vă şi plăce- onarea mesajelor, în aburirea sau înceţoşarea până la turi şi poze a la Madonna. rea de a citi. Citiţi cât mai mult, ca să aveţi de unde cita... absurd a puterii de prejudecată, în harababura deciziilor. NATALIA STANCU AUREL STORIN Chelsea Clinton, căsătorită de un rabin şi de un pastor metodist Evenimentul a declanşat dezbateri privind familiile interconfesionale brahot, cele şapte binecuvântări fi ica fostului preşedinte al SUA se căsă- căsătorie poate să reziste dacă soţul sau pentru mire şi mireasă. Mirele a toreşte cu un evreu, pe care l-a cunoscut soţia, care nu sunt evrei, se convertesc spart un pahar şi, potrivit unor aproape întreaga ei viaţă”, a afi rmat Le- printr-o ceremonie ortodoxă. De aseme- informaţii, s-a dansat şi hora iar onard Saxe, directorul Centrului Cohen nea, rabinul ortodox Brad Hirschfield, părinţii miresei au fost ridicaţi cu pentru Studii Iudaice Moderne şi al Insti- preşedintele Centrului Naţional Evreiesc scaunele. tutului de Cercetări Sociale Steinhardt, pentru Învăţătură, afi rmă că atunci când Ce a semnificat această de la Universitatea Brandeis. Totuşi, chiar un cuplu ajunge la divorţ, cauza nu este căsătorie interconfesională? şi susţinătorii orientării liberale a iudais- religia; de aceea căsătoriile interconfesio- Jewish Telegraphic Agency, mului american au fost nemulţumiţi de nale nu ar trebui să constituie o problemă. una dintre cele mai vechi publi- faptul că ceremoniile au avut loc sâmbătă, Dar mulţi rabini nu au dorit să răspundă caţii evreieşti americane, a vrut înainte de a se încheia Şabatul, iar rabi- la întrebări. să afle răspunsul la această nii reformaţi sunt împotriva celebrării de O concluzie ar putea-o reprezenta întrebare. “Putem vorbi de către rabini a unor căsătorii de Şabat, a aprecierea rabinului Eric Yoffi e. “Căsăto- accep tarea deplină a evreilor de declarat preşedintele Uniunii Iudaismului ria Mezvinsky-Clinton este o afi rmare atât către o societate care depă- Reformat, rabinul Eric Yoffi e. a succesului comunităţii evreieşti cât şi a Chelsea Clinton, fi ica fostului preşe- şeşte ca dimensiune cea în Înainte de căsătorie, la rubrica “Despre faptului că evreii din America trebuie să dinte al SUA, Bill Clinton, şi a actualului care a avut loc această căsătorie”, a credinţă”, prestigiosul cotidian american înveţe să se raporteze la familiile inter- secretar de stat al SUA, Hillary Clinton, declarat sociologul Steven Cohen de la The Washington Post a întrebat câţiva confesionale şi să găsească modalităţile s-a căstorit cu Marc Mezvinsky, fi ul a doi Hebrew Union College din Ierusalim. El rabini dacă o căsătorie interconfesională prin care să le atragă spre iudaism. Preţul foşti congresmeni evrei americani. Pere- a ridicat în acelaşi timp problema copiilor este bună pentru societatea americană succesului nostru în societatea americană chea a avut parte de două ceremonii: una dintr-o astfel de căsătorie, măsura în care şi pentru religie. Rabinul Steven Wer- este procentul mare al căsătoriilor inter- ofi ciată de un pastor metodist iar cealaltă aceştia vor fi educaţi ca evrei. “Salutăm nick, preşedintele United Synagogue confesionale. Nu putem să ne retragem - de rabinul James Ponet, şeful Centrului această căsătorie dar suntem angajaţi of Conservative Judaism, a arătat că o într-un ghetou, trebuie să acceptăm Joseph Slifka pentru Viaţa Evreiască de la în a menţine căsătoria persoanelor de astfel de căsătorie nu este ideală dar, în faptele. În ce-i priveşte pe proaspeţii că- Universitatea Yale. Aici au fost respectate aceeaşi religie, în cazul nostru, a evreilor”, 2008, mişcarea conservativă a decis să sătoriţi – Chelsea şi Ed – sper, în primul toate tradiţiile iudaice – mirele purta pe a mai precizat el. “Atât în Senat cât şi în accepte familiile interconfesionale şi “să rând, că vor opta să-şi crească copiii într-o cap kipa şi pe umeri talitul, celebrarea a Camera Reprezentanţilor sunt numeroşi ajute cuplurile în călătoria lor spirituală”. singură religie şi tradiţie; în al doilea rând, avut loc sub hupa, unde a fost prezentată evrei, alţii ocupă poziţii importante la Casa Potrivit lui Shmuley Hecht, rabin ortodox ca rabin şi ca evreu, sper să fi e iudaismul. şi ketuba, contractul de căsătorie. Prie- Albă. Este o epocă de aur pentru evreii şi consilier la Societatea Evreiască Elie- Nu ştiu dacă au vorbit despre acest lucru” tenii cuplului au recitat tradiţionalul şeva din America şi nu ne surprinde deloc că zer, de la Universitatea Yale, o astfel de EVA ADAM

Redactor-şef: Corectură: DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) REALITATEA EVREIASC| MIHAELA OBERSCHI COSMIN MIUŢE Preţul unui abonament pe un an este de 30 Dr. AUREL STORIN lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se Consilier editorial onorifi c: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL vor face la comunităţile evreieşti din localitatea REDACŢIA: Bucureşti, DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER GHEŢA ROBERT (0743-027955) respectivă. Pentru cei din Bucureşti – la sediul str. Popa Nan, nr. 70 Ing. B. TERCATIN (Israel) F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poştal Secretar general de redacţie: 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin man- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV ELENA MARINESCU date poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la ofi ciile poştale www.fcer.jewish.ro Relaţii, administrator din localitate, conform catalogului de presă poz. [email protected] Redactori: ANDREI BANC MIHAIL TUNSOIU 19375 – pe cont B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 Serie nouă a IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 fi liala sector 3, Bucureşti. Pentru EUROPA, un abo- nament pe un an costă 45 de Euro (cu toate taxele REVISTEI CULTULUI MOZAIC LUCIANA FRIEDMANN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Fondată în 1956 EVA GALAMBOS rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament pe de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. un an costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). AMINTIRI DIN VACANTA Triada magică - Borsec, Cristian, Eforie Nord

Nu este o exagerare acest ristian-Yahad: O şcoală CCristian,ristian, tortultortul aniversaraniversar titlu, la prima vedere mai... de învăţătură iudaică preţios! Printre multele bu- C Pentru a doua oară în ultimii doi ani, nuri pe care le deţinem şi am revenit cinci zile...la şcoală, la şcoala spre deosebire de cele care de vară “Siha” de educaţie iudaică, ajunsă la cea de a XII-a ediţie. Locul consacrat- nu pot fi valorifi cate, aces- tabăra de la Cristian-Yahad, foişorul, te trei ne aduc venituri...Şi grădina...şi colegii de toate vârstele. At- nu mă refer numai la cele mosfera – de veselie dar şi de seriozitate, de dezbateri de-a dreptul furtunoase. materiale, mai ales că nu ”Atacuri” directe la tezele susţinute de cunosc cifrele, dar ele nici conferenţiari, fără menajamente, dar cu argumente pro şi contra. Nimeni nu a ieşit nu sunt chiar atât de impor- învingător deoarece adevărurile absolute tante (decât pentru ing.Paul încă nu s-au inventat. Dar s-au spus nişte Schwartz, vicepreşedintele lucruri, nişte opinii, au fost oferite infor- maţii, uneori inedite, s-au clarifi cat, s-au Federaţiei). Este vorba de conturat orientarea, direcţiile intereselor ceva care-ţi mângâie sufl e- majorităţii participanţilor, mai ales ale tinerilor: mai puţin trecutul, mai degrabă tul, care-ţi oferă frumuseţea, prezentul şi viitorul. calmul, liniştea după care După obişnuitele clipe de început în tânjeşti 11 luni dintr-un an. care organizatorul principal, Edi Kupfer- berg, „sufl etul” şcolii, a rostit un călduros Pajiştea de la Cristian, ver- bun venit şi după ce am făcut cunoştinţă dele pădurilor de brad de la (mulţi au participat şi la alte ediţii), tot Edi a fost cel care a spart gheaţa, cu un Borsec, sub un cer albas- subiect incitant şi o abordare de-a dreptul tru-transparent şi luminat de originală: „Tora - un manual al succesului un soare blând sau valurile în afaceri”. A fost interesantă aplicarea perceptelor Torei la acest domeniu, deşi mării, briza, mirosul salin, nu toată lumea a fost de acord cu o astfel faleza - de pe care diminea- de idee. Din păcate, nu am avut vreun exemplu concret între noi care să ne ţa te scoli devreme să vezi confi rme tezele enunţate. răsăritul de soare, iar seara, Printre invitaţii noştri, spre marea strălucirea stelelor oglindi- noastră satisfacţie, s-a afl at şi prietenul evreilor din România, rabinul Rafi Schu- te în apa mării, iar departe hat (Canada, SUA, Israel) care, aşa cum luminiţele vapoarelor care face de obicei, ne-a fascinat cu două prelegeri deosebit de interesante – „Ce vin sau pleacă în larg, spre înseamnă să fi i evreu” şi „Roş Haşana în orizonturile spre care ai visat scrierile hasidice”. Mai ales primul subiect să călătoreşti cândva...Toate a stârnit interesul, deşi este greu de de- fi nit acest concept, fapt care a reieşit şi acestea sunt la îndemâna din dezbateri. Rabinul Rafi Shuhat, care noastră, ne sunt oferite, totul predă şi la Centrul de iudaistică ”Gold ştein situaţiei actuale şi viitoare a statului evreu sunt importante şi trebuie cunoscute, Goren” de la Universitatea Bucureşti, în condiţiile în care în multe ţări există un dar interesul ar trebui acordat viitorului, este să le alegem...Şi n-o să este foarte apreciat şi iubit de cei care-l proces de delegitimizare a Israelului. Au perspectivelor generaţiei tinere de evrei ne pară rău. cunosc, dovadă - uralele şi aplauzele cu urmat dezbateri furtunoase, opinii pro şi din România. Dar după această intro- care a fost salutat când, în ultima seară contra unora dintre tezele enunţate, într- Judecând probabil că experienţa petrecută la Cristian, i s-a înmânat diplo- un cuvânt, scopul a fost atins. Dezbateri unui tânăr, chiar dacă s-a întâmplat cu ducere poetică, trebuie să ma de „Prieten al Evreilor din România”. a stârnit şi conferinţa istoricului dr. Lya 50 de ani în urmă, poate fi utilă şi astăzi, adăugăm că cele trei centre De-altfel, un subiect apropiat primei sale Benjamin, „Sionism şi identitate la evreii cea de a doua conferinţă a preşedintelui prelegeri, intitulat, „Cum putem renaşte români”, o prezentare documentată şi F.C.E.R. - „Din viaţa unui adolescent de instruire şi recreere, cum identitatea iudaică”, a fost prezentat, detaliată a istoriei sionismului din Româ- sionist din România”- a fost urmărită cu sunt numite Cristian-Yahad două zile mai târziu, de dr. Aurel Vainer, nia, a unor personalităţi care au susţinut atenţie şi interes de către participanţi.Cu („rebotezat” de curând), preşedintele F.C.E.R., conferinţă care a ideea sionismului. Controversa nu a fost prelegerea „Obiceiuri şi halachot pentru declanşat de asemenea discuţii vii. determinată de ceea ce s-a spus în pre- sărbătorile de toamnă”, prelegerea Prim Borsec şi Eforie, sunt locuri De la trecut la prezent, semnatara legere ci de întrebarea pusă, mai ales de Rabinului Şlomo Sorin Rosen, cu Kabalat în care se învaţă iudaism, acestor rânduri nu a fost numai elevă ci participanţii tineri, dacă mai are rost să ne Şabat, Oneg Şabat, cu slujba de sâmbătă şi conferenţiară, prezentând subiectul orientăm atât de mult spre trecut. Desi- dimineaţa, ţinută de cei doi rabini, în care unde toate generaţiile care „Imaginea israelului în lume”, o analiză a gur, au opinat unii dintre ei, aceste valori s-a prezentat pericopa Şoftim, precum şi vin acolo trăiesc într-un me- Havdala, la ieşirea din Şabat, am simţit diu evreiesc autentic. Şi nu că suntem cu adevărat într-un mediu spiritual evreiesc. oricum. Eforturile materiale Deşi nu am fost în Bucureşti, sufl eteş- făcute ani de-a rândul de te am participat cu toţii la vizita la Sinago- ga Mare a preşedintelui Israelului, Shimon Federaţie le-au transformat Peres, şi am urmărit, emoţionaţi, prin în case de odihnă conforta- intermediul transmisiunii realizate de gru- bile, la nivelul unor hoteluri pul Silviu Wexler, Sandu Câlţia şi Silvian Horn, cuvântările rostite de preşedintele şi pensiuni de bună calitate. statului evreu, de preşedintele F.C.E.R. Iar în ceea ce priveşte masa, şi psalmodierile executate cu o voce rar întâlnită, de cantorul Armatei israeliene. aş vrea să repet ceea ce am Dar Siha nu a însemnat numai studiu. spus la cea de a treia staţiu- O dimineaţa întreagă am petrecut-o vizi- ne unde am fost în această tând cetatea Râşnov şi minunatele chei ale Râşnoavei. În plus, s-a cântat, s-a vară, la Eforie: „Cu mânca- dansat, am văzut şi un fi lm, am râs (mult), rea care ni se oferă, canti- am mâncat tortul sărbătoriţilor din luna august (şi eu m-am afl at printre ei),deci tativ şi calitativ, Federaţia una peste alta, a fost ceea ce se cheamă desfăşoară un adevărat atac o vacanţă activă, chiar în condiţii de criză, împotriva siluetelor noastre”! aceasta însemnând un singur ciclu pentru toate vârstele, nu două, cum s-a făcut Şi toate acestea, la preţuri PPuiuuiu Bogdan,Bogdan, anul trecut şi în alţi ani. aadministratordministrator CristianCristian - YahadYahad rezonabile. (Continuare în pag II) II REALITATEA EVREIASCĂ – Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010

în vederea realizării unor lucrări de pictură că „România de astăzi este infl uenţată pe această temă”. Subiectul, se mai arată, nu numai de comunism, ci şi de perioada se încadrează în tema „Manifestări ale anterioară, când a avut loc Holocaustul şi răului în istoria secolului XX”. Iniţiativa or- acest lucru trebuie asumat. Nu este vorba ganizării unei astfel de tabere a aparţinut de o modă, ci şi de o încercare de a pre- tot unui artist, pictoriţa israeliană Sarah lucra trecutul, pentru a înţelege ceea ce Einik, prezentă la ambele ediţii, care în se petrece astăzi”. Rezultatele activităţii urmă cu doi ani expunea la Librăria Cărtu- lor creatoare le vom afl a la următoarea reşti o viziune originală despre Holocaust, expoziţie, vernisată probabil tot de Ziua realizată cu mijloacele artei digitale. A fost Internaţională a Holocaustului. un subiect pe care l-a abordat chiar când şi-a început activitatea de pictoriţă. La Borsec, a declarat unui ziarist de la postul opiii sinistraţilor din de televiziune „Acum”: „Lucrările mele au Dorohoi, invitaţi la Borsec fost realizate cu sprijinul Institutului Elie C Wiesel din Bucureşti şi ne-am gândit că ar La propunerea prof. Izidor Iancu, idee fi bine ca în fi ecare an să se organizeze îmbrăţişată de conducerea F.C.E.R. şi cu câte o expoziţie cu creaţiile unor artişti contribuţia Primăriei din Dorohoi, care a români, inspirate de informaţiile despre asigurat transportul, la Borsec au putut Holocaust, pe care le vor comenta cu mij- petrece o săptămână de odihnă 32 de loace artistice”. De aceea, după succesul copii ai sinistraţilor din Dorohoi. Ei au de anul trecut al primei ediţii, fi nalizată venit însoţiţi de trei cadre didactice şi s-au cu organizarea unei expoziţii cu prilejul putut bucura atât de peisajul minunat , de marcării Zilei Internaţionale a Holocaus- condiţiile oferite, cât şi de un program inte- tului, tinerii pictori expunându-şi creaţiile resant. În plus, Federaţia, prin intermediul OOnegneg ŞabatŞabat lala BorsecBorsec inspirate din ceea ce au aflat despre şefului Sectorului Centre de Instruire şi Holocaust, s-a decis organizarea unei a (Urmare din pagina I) Recreere, Ivan Truţer, a oferit cadouri ţia unora dintre oaspeţi, mai ales adoles- doua ediţii. La fel ca anul trecut, în primele nu numai copiilor prezenţi în tabără, ci cenţi şi tineri, să aibă griijă de bunurile de trei zile, cei nouă tineri artişti, cărora li şi celor de-acasă. Ei au primit rechizite uiu Bogdan, adminis- acolo, de ordine şi curăţenie şi să adopte s-au asigurat din partea organizatorilor şcolare, îmbrăcăminte, alimente, o parte tratorul Centrului de la un comportament civilizat. “Reparaţiile - toate condiţiile (transport, cazare, masă din ele provenind de la o donaţie austriacă P nu mari dar multe, ne-a spus el, ne costă şi materiale pentru pictură, o parte dintre făcută Comunităţii evreieşti din Dorohoi Cristian-Yahad: o grămadă de bani”. ei fi ind cazaţi la vila Riki, proprietatea şi o parte de la D.A.S.M. Copiii au uitat, O activitate permanentă cetăţeanului israelian de origine română măcar pentru o săptămână, grozăviile prin orsec – Un loc Armand Shor), au putut afl a date şi infor- care au trecut la recentele inundaţii. Au D-l Puiu Bogdan, care conduce de maţii despre tragedia evreilor români în făcut excursii la Durău, Lacul Roşu, Che- câţiva ani centrul de la Cristian, ne-a Bcu multe posibilităţi, perioada celui de-al doilea război mondi- ile Bicazului, locuri pe care până atunci vorbit despre eforturile care se fac – cu prea puţin exploatate al, din conferinţele şi colocviile susţinute nu le-au cunoscut. Seara se organizau succes – pentru a permanentiza Cristia- în pitoreasca sinagogă din Borsec de tot felul de concursuri, recitări, snoave şi nul. Este o activitate non stop, care s-a De când a fost renovată vila principală specialişti – profesori şi cercetători din poveşti. Într-una din zile, primarul Borse- extins de-alungul anilor şi care începe de la Borsec, în fi ecare an am scris despre domeniul istoriei şi ştiinţelor socio-umane, cului a venit şi le-a vorbit despre istoria (sau se termină, depinde cum o luăm) condiţiile foarte bune în care se poate precum şi de la supravieţuitori ai Holoca- localităţii. De asemenea, li s-a organizat cu Revelionul, cu întâlniri de lucru ale petrece vacanţa aici, dovadă că, am fost ustului din România. Astfel, printre confe- un Oneg Şabat, în cadrul căruia prof. Federaţiei, seminarii, instructaje, apoi, pentru a treia oară la acest centru. Chiar renţiari au fi gurat istorici şi cercetători de Iancu Izidor le-a explicat deosebirile şi începând din iunie, cu elevi de la Şcoala dacă este departe (de Bucureşti, căci cei la C.S.I.E.R. - dr. Lya Benjamin, cu două asemănările celor două religii – iudaismul Lauder, cu taberele JCC-ului, organizate din Ardeal şi Moldova ajung mai repede), prelegeri: „Particularităţile Holocaustului şi creştinismul, semnifi caţia Şabatului şi pentru toate generaţiile, cu manifestări ale Borsecul este locul ideal de relaxare, de din România” şi „Destinul creatorilor evrei le-a prezentat obiceiurile de Oneg Şabat. C.E.B., cu serii de odihnă ale membrilor odihnă, mai ales pentru familii sau pentru în contextul Holocaustului şi Holocaustul Copiii au fost deosebit de interesaţi şi diferitelor comunităţi. Numai în 2010, de generaţia ”de aur”. Distanţe nu prea mari în artă”, dr. Harry Kuller, Anca Ciuciu, iar au pus numeroase întrebări. Săptămâ- la începutul anului, ne-a informat interlo- până la locurile de excursie, izvoarele de la Institutul „Elie Wiesel” – gen. Mihai na s-a încheiat cu un foc de tabără, de cutorul nostru, s-au organizat la Cristian care mai funcţionează, chiar şi câteva Ionescu, directorul Institutului, dr. Ale- asemenea o noutate pentru ei. Atât copiii 16 acţiuni majore, cu 774 de persoane, mofete pot să-ţi ofere un program plăcut xandru Florian, directorul executiv, prof. cât şi profesorii care i-au însoţit au fost servindu-se 11.739 de mese. (În 2009, de vacanţă. Şi linişte,,, Din păcate, din univ. George Voicu, Adina Babeş. Tinerii încântaţi de zilele petrecute la Borsec şi numărul meselor servite a fost de 20.000). cauza paraginii bazei de tratament şi a artişti au primit din partea F.C.E.R. cărţi au mulţumit din tot sufl etul pentru această Datele din acest an sunt pentru perioada unor vile, deşi pe lângă ele s-au construit despre acest subiect şi, pentru a cunoaşte generoasă ofertă. până la 15 august a.c., dar mai urmau multe case noi, pensiuni şi se renovează atmosfera evreiască, au asistat la două o întâlnire a cadrelor D.A.S.M., tabere şi unele dintre cele vechi, nu mai există Oneg Şabat-uri în cadrul cărora, prof Ian- rof. Iancu Izidor, de familişti, un grup de la JCC şi multe acea animaţie atât de caracteristică aces- cu Izidor, care îndeplineşte şi funcţia de altele. Caşrutul este respectat întru totul, tei staţiuni de unde n-au lipsit ani de-a ofi ciant de cult, le-a explicat semnifi caţia Padministratorul Centrului datorită supravegherii atente de către doi rândul evreii hasizi originari din Ardealul pericopelor săptămânale şi a prezentat Borsec : Un sezon reuşit maşghiahi foarte califi caţi. Rudich Manin de nord. Din când în când, se mai întorc... momente din istoria iudaismului. Tinerii şi Segal Lipa. Este în curs de realizare şi o pârtie de au pus numeroase întrebări legate de Prof. Iancu Izidor, care administrează Administratorul centrului Cristian –Ya- schi. Totuşi, deocamdată Borsecul este acest subiect, despre care ştiau prea pu- de ani buni Centrul, a apreciat că în acest had ne-a vorbit despre o iniţiativă intere- mai puţin atractiv pentru tineri deoare- ţin, şi şi-au manifestat compasiunea faţă an a fost un sezon reuşit, dar că se poate santă a centrelor de instruire şi recreere ce, cu excepţia unui disco şi a câtorva de suferinţele evreilor. Ei şi-au motivat şi mai mult. Până la jumătatea lunii august ale Federaţiei: participarea lui în această restaurante, nu prea sunt posibilităţi de prezenţa la tabără: „În ultima vreme mă s-au încasat 9000 de lei pe plan local primăvară, împreună cu d-na Janina Ilie, distracţie. Desigur, îndrăgostiţii de munte interesează problemele de istorie, istoria (deci fără biletele vândute la comunităţi). la Târgul de turism de la Bacău, cu scopul pot face excursii şi ascensiuni. României şi mi s-a părut o bună ocazie Condiţiile oferite la centrul din Borsec de a înscrie Cristianul în circuitul turistic. Cu o masă excelentă, un personal să înţeleg ceva mai mult, să desfi inţez i-au determinat pe mulţi turişti să-şi pre- Primele încercări au avut succes. Impli- amabil şi săritor şi cu un administrator nişte stereotipuri şi nişte idei care îmi lungească sejururile. Ei şi-au exprimat când anumite agenţii de turism, în două competent, prof. Iancu isidor, preşedin- fuseseră impuse”, a spus Veda Popovici. satisfacţia faţă de serviciile corecte şi faţă weekenduri au fost aduşi la Cristian tineri tele Comunităţii din Dorohoi, care oferă „Informaţiile pe care le-am afl at au fost de calitatea meselor. Într-adevăr, printr-o români, care, împreună cu cei ce erau un mediu evreiesc pentru cei ce vin aici, impresionante. Nu ştiam multe lucruri serie de măsuri luate pe plan local dar şi de-acum la Cristian, au participat la toate centrul de la Borsec este prea puţin frec- despre Holocaustul din România. De fapt, de conducerea Sectorului, meniurile au activităţile, la Şabaton-uri, având astfel ventat de membrii comunităţilor. În plus, pentru asta am şi venit”, a afi rmat Bogda- fost îmbunătăţite, au fost găsiţi furnizori posibilitatea să cunoască specifi cul vieţii este folosit mai ales ca centru de recreere na Contraş. Arnold Schlachter consideră (Continuare în pagina III) evreieşti.”Vrem să ne deschidem spre şi mai puţin de instruire, deşi în cele două lume, nu vrem să ne izolăm”, a subliniat vile ar fi locuri sufi ciente pentru organiza- TTabăraabăra dede picturăpictură dede lala BorsecBorsec Puiu Bogdan. Se preconizează organiza- rea unor tabere tematice sau seminarii. rea unor itinerarii turistice care să includă Iar cea de a doua ediţie a Taberei tinerilor sinagogile de la Piatra Neamţ, Braşov şi pictori din luna august este o dovadă că Centrul de la Cristian. se poate face aşa ceva. Cum explicaţi succesul centrului, nivelul serviciilor? - l-am întrebat pe in- terlocutorul meu. După opinia lui, aceasta inerii pictori din se datorează stabilităţii personalului care Ttabără:”Nu ştiam multe prestează o muncă de calitate şi care sunt...multilaterali, nu se rezumă strict la lucruri despre Holocaustul „fi şa lor de post”, ci fac multe altele.(De din România” pildă, unul dintre portari este şi grădinar). În condiţiile de astăzi, când este atât de La iniţiativa Institutului Naţional pentru greu să găseşti de lucru, mai ales în lo- Studierea Holocaustului din România calităţi mici cum este Cristian, oamenii nu „Elie Wiesel”, cu spirjinul F.C.E.R. , în vor să-şi piardă locul de muncă şi fi ind de perioada 3-16 august a.c. s-a desfăşurat multă vreme aici, simt o loialitate faţă de la Borsec cea de a II-a ediţie a Taberei acesta. “Suntem bucuroşi de oaspeţi şi îi pentru tinerii artişti plastici, având ca scop, aşteptăm cu drag”, ne-a spus în încheiere după cum a anunţat Institutul pe site-ul administratorul Centrului, care totuşi, la său, „familiarizarea tinerilor artişti cu isto- insistenţele noastre privind eventualele ria Holocaustului, mai precis cu tragedia nemulţumiri, ne-a rugat să atragem aten- istoriei evreilor din România (1939-1944), REALITATEA EVREIASCĂ – Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 III

(Urmare din pagina II) preţuri simbolice şi mai există multe alte conspectând caietul de impresii: „Doamna şi un oirăh of Şobăs – un musafi r de Şa- avantaje; ultimul – posibilitatea de a plăti Turoi pune în mâncare un ingredient foar- bat, domnu’ David, din Deva, care lucra care pot aduce produse caşer pentru a în rate biletele, începând din februarie. te scump: dragoste”. Conspectarea impu- sezonier la mare şi ofi cia la Aron Kodeş. asigura o mai mare varietate (nemaivor- De altfel, părerea semnatarei articolului ne sinteza: ospitalitate; familia Turoi – o Serile de Kabalat Şabat, pregătite cu bind de dulciurile şi alte bunătăţi pregătite este că, dacă te duci o dată la unul dintre familie de adevăraţi gospodari; personal mare conştiinciozitate de maşghiha, Etti de d-na Măriuca, cei care au fost acolo centre, te vei întoarce în fi ecare an. Aşa devotat, amabil, competent; progresele Burihovici, însufl eţite de tineri, mulţi – cu ştiu despre cine e vorba). Deşi ne afl ăm cum a făcut şi ea. mari în amenajarea vilei dar şi nevoia de stagii din copilărie la corurile de Talmud într-o perioadă de mari economii, din cau- EVA GALAMBOS frigidere, televizoare, aer condiţionat în Tora, te făceau, într-adevăr, să te simţi za căreia nu s-au putut începe o serie de camere; management foarte bine pus la ca-ntr-o familie. „Am venit auzind lucruri proiecte de anvergură vizând extinderea punct; atmosfera evreiască, sărbătorirea foarte bune despre familia Turoi şi cola- bazei (mansardarea vilei centrale, mă- inereţe la 75 de ani. Şabatului, respectarea caşrutului – merite boratorii săi, plec ca prietenă”, am scris şi sură care ar mări capacitatea de cazare, speciale, Etty Burihovici. Cineva a scris o eu în caiet. Reconfi rm aserţiunea. modernizarea vilei de lângă Sinagogă, TVacanţă la C.I.R. Mira poezie, câteva notaţii erau în ivrit. Aveam IULIA DELEANU construirea unei noi săli de mese), totuşi, din Eforie Nord cu ajutorul Federaţiei şi prin forţe proprii, IVAN TRUŢER, Şef sector Centre de Instruire şi Recreere: s-au realizat o serie de îmbunătăţiri, a Oricine trece pe lângă clădirea din subliniat prof. Iancu. Astfel, se efectuează piatră calcaroasă, alb-gălbuie, ducând schimbarea instalaţiei electrice, prin grija spre plaja mică din Eforie Nord, poate O vară plină la Cristian, Federaţiei s-a primit un frigider pentru car- citi inscripţia de pe placa de marmură, ne, cel vechi urmând să fi e folosit pentru plasată discret la „picioarele” faţadei din alte produse. A fost schimbat gardul, s-a C.I.R.-ul de pe litoral: „Căminul Mira”, Borsec şi Eforie Nord rezugrăvit clădirea sălii de mese. Aici ur- ridicat şi înzestrat, în 1935, de Societatea IIvanvan TruţerTruţer lala BorsecBorsec mează să se facă o serie de îmbunătăţiri „Într’ajutoarea”, din Bucureşti, pentru „toţi şi anume, se au în vedere prelungirea cei în suferinţă şi nevoie, fără deosebire”, sălii de mese pentru a se putea folosi şi care vin „pe aceste minunate meleaguri” ca centru de conferinţe, construirea unui spre a se însănătoşi, ajutaţi de „nămolul vestiar şi a unui grup sanitar. În ceea ce ghiolului, aerul şi apa mărei”. O casă priveşte refacerea faţadei vilei centrale, se de vacanţă care a împlinit 75 de ani. O va realiza în funcţie de posibilităţi. donaţie a uneia din multele societăţi de Centrul Borsec, a apreciat d-l Iancu binefacere ale evreilor români din anii Izidor, se confruntă cu două probleme, interbelici. Un punct comunitar de atracţie pe care le-am constatat şi noi cei care pentru toate vârstele, atât prin programele am fost acolo – numărul mic de turişti organizate de J.C.C. cât şi prin ceea ce faţă de capacitatea existentă şi problema supervizorul pe ţară al C.I.R.-urilor, Ivan transportului de la gară la vilă. În ceea ce Truţer, coechipier – Iolanda Şeinberg, priveşte ocuparea, ar fi necesară o mai numesc „turism social”. Altfel spus - pen- mare publicitate, o mai mare preocupare a tru posibilitatea de a „face” o vacanţă la preşedinţilor de Comunităţi în informarea mare, în condiţii civilizate şi cu facilităţi membrilor despre posibilităţile şi condiţiile fi nanciare. de la Borsec, o informare corectă de la Dacă preţurile la Vila Mira, au fost Bucureşti despre situaţia locurilor. Deoa- întotdeauna modice, nu la fel era, până rece accesul de la gara Topliţa la Borsec în 2007, şi gradul de confort. Existau chiu- este problematic (nu există nici un fel de vete în camere, dar grupurile sanitare şi programe ale autobuzelor şi oricum, dacă duşurile erau comune şi puţine, mobilierul ele există, nu sunt corelate cu trenurile – vechi, duşumeaua - aşijderi. Un lucru iar taximetre nu sunt la gară), transportul bun la care s-a renunţat: jaluzelele din Vara, Ivan Truţer şi colaboratorii cadru medical, trimis de D.A.S.M. este efectuat de d-l Iancu Izidor cu maşina lemn cu despărţituri, care ţineau răcoare, săi (Iolanda Seinberg şi administratorii E.G.- Una din problemele cu care se proprie, el deplasându-se de câte două, fi ltrau lumina, creau aeraţie permanentă. celor trei centre de instruire şi recreere confruntă cei care pleacă la centre, mai trei ori pe zi. Aşa cum am mai arătat şi în Totuşi, modernizarea prevalează. Nu-i (Cristian-Yahad, Borsec şi Eforie) - Puiu ales la Borsec, este cea a transportului. alţi ani, ar fi imperios necesară repartiza- puţin să benefi ciezi de servicii hoteliere Bogdan, prof. Iancu Izidor şi Gheorghe Oare nu se poate soluţiona într-un fel? rea unui microbuz care să-i transporte pe competitive cu oricare altele la pensiuni Turoi) sunt persoanele cele mai solici- I.T.- Într-adevăr, este o problemă, mai turişti iar preţul transportului să fi e inclus de două, chiar trei stele: curăţenie zilni- tate. Nu în sufi cientă măsură, ne spune ales, aşa cum spuneţi, la Borsec. La gara în cel al biletului (nemaivorbind despre po- că exemplară, schimbarea lenjeriei şi a şeful Sectorului, care ar dori ca cele trei Topliţa nu sunt taxiuri şi, deocamdată, nu sibilitatea ca la început de serie un micro- prosoapelor la săptămână, grup sanitar să fi e în funcţiune tot timpul anului, ceea s-a reuşit să se ajungă la o înţelegere cu buz să-i aducă pe turişti de la Bucureşti. şi duş în camere. Mi-au atins sufl etul ce nu s-a realizat decât parţial la Cristian. întreprinderea de transporturi din oraş să În acest caz, poate mai multe persoane fl orile pe care le găseam pe pernă în El ar dori de asemenea să vină mai mulţi trimită microbuze la trenurile care vin. membri ai comunităţilor din ţară în va- Aşa că serviciul de transport este rea- PPlacalaca dede lala vilavila dindin EforieEforie NordNord canţă la vilele renovate, care corespund lizat prin amabilitatea d-lui Iancu Izidor, cerinţelor de confort, nemaivorbind de cu maşina proprie. El a cerut de multă calitatea meselor. În acest sens, îi roagă vreme un microbuz. Problema este că pe preşedinţii de Comunităţi să facă pu- va fi nevoie şi de un şofer profesionist. ţin mai mult PR, pentru a face cunoscute Desigur, soluţia ar fi bună deoarece condiţiile, inclusiv faptul că, din 2007, acel microbuz s-ar putea folosi şi pentru biletele pot fi plătite în rate. excursii pentru cei ce vin la odihnă. Din Eva Galambos- Puteţi face un bilanţ păcate, deocamdată nu-l avem. al acestui sezon …turistic? E.G.- În ce măsură sunt rentabile Ivan Truţer- Până la jumătatea lu- aceste centre? nii septembrie, în cele trei centre s-au I.T.- În ceea ce priveşte Cristianul, se organizat 17 tabere: două la Borsec, poate spune că în lunile în care funcţio- patru la Eforie şi 11 la Cristian, unde s-a nează, se autofi nanţează. Celelalte, nu. desfăşurat, ca în fi ecare an, şi Şcoala Ar trebui prelungit sezonul, pentru ca ele de vară “Siha”. Vreau să menţionez că să poată fi folosite aproape tot timpul pentru prima dată, Federaţia, împreună anului, dar pentru aceasta ar trebui să cu JCC, sub îndrumarea d-nei Sanda mai facem investiţii. Wolf, a organizat pentru persoane E.G.- Concret, ce aţi putea face pen- vârstnice, la un preţ modic, cinci tabere, tru Eforie, unde ar fi neapărat necesară din care trei la Cristian şi două la Eforie. introducerea aerului condiţionat? Au avut loc şi alte premiere, de pildă I.T.- Achiziţionarea unor aparate de o tabără comună româno-israeliană la aer condiţionat nu costă prea mult. Dar Eforie, în organizarea Joint, şi tabăra ar trebui să schimbăm întreaga insta- din generaţia ”de aur” ar fi dispuse să facă fi ecare dimineaţă, când mă întorceam de pentru copiii sinistraţilor din Dorohoi, la laţie electrică şi este nevoie de un nou drumul până la Borsec).O altă cerinţă ar la plajă. „Cine mi le pune?”, m-am inte- Borsec. Referindu-mă la aceasta, vreau transformator, ceea ce la ora actuală fi schimbarea centralei termice, cu o ca- resat. Era o femeie puţintică, cu mişcări să subliniez că a fost o reuşită deplină. depăşeşte posibilităţile noastre. Totuşi, pacitate prea mică pentru vila centrală, cu iuţi. „Cum vă cheamă?”. „Cornelia”, mi-a Nu numai că grupul de copii a benefi ciat în planurile noastre ele fi gurează una mai mare şi mutarea celei existente la răspuns sfi icioasă, dispărând în aceeaşi de o vacanţă de o săptămână, dar prin E.G.: Atunci, la dimensiuni reale, ce cea de a doua vilă, astfel ca aceste clădiri clipă. Modestia şi excelenţa sunt, de al- eforturile comune ale Joint, D.A.S.M., ne puteţi spune despre perspectivele să poată fi folosite şi iarna. tfel, trăsături dominante ale tuturor celor Federaţiei, Comunităţii din Dorohoi, copiii celor trei centre? Ce gânduri aveţi? care lucrează la Mira cea renovată. Ele au primit şi obiecte de îmbrăcăminte, I.T. Vom continua să organizăm ta- reţuri rezonabile pornesc de la administratorul C.I.R.-ului, încălţăminte, rechizite şcolare. Sigur bere pentru persoane vârstnice şi două Gheorghe Turoi, afl at acolo din 2007, că s-ar putea face mai mult. Am stat de tabere pentru familişti, la mijlocul sezonu- P Am vorbit până acum de condiţiile adică de la începuturile noii existenţe a vorbă cu preşedinţii de Comunităţi şi lui, la mare şi la Cristian. Apoi, vom face oferite membrilor comunităţilor, prin grija Centrului. La început, domnu’ Turoi nici despre trimiterea oamenilor la staţiuni în reparaţii, reamenajări şi modernizări; la Federaţiei, în cele trei centre. N-am amin- n-a vrut să-şi deconspireze numele. „Sunt timpul verii, dar şi despre organizarea, la Borsec, de pildă, vom schimba mobilie- tit însă de un aspect esenţial – banii. Fără omul fără nume”, s-a recomandat. Ca să sfârşit de săptămână, a unor Şabaton-uri. rul. În sfârşit, vom face tot ce putem ca nici o exagerare, preţul locurilor în vilele te simţi bine în vacanţă, e nevoie, în bună Subiectul a fost abordat şi la sesiunea de turiştii noştri să se bucure în continuare puse la dispoziţie sunt rezonabile. Se fac măsură, de-o mâncare gustoasă, variată, instruire a D.A.S.M. care s-a desfăşurat de confort. Sunt convins că dacă aleg o şi reduceri, de pildă în pre şi post sezon, de calitate. Aici meritele de căpătâi sunt la Cristian, unde le-am propus să organi- dată unul dintre cele trei locuri, se vor precum şi în cazul în care cineva ia bilete ale soţiei sale, doamna Sofi ca. „Care-i se- zeze Şabaton-uri şi pentru asistaţi. Vreau întoarce în fi ecare an. şi la munte şi la mare. Pentru participarea cretul reţetelor dvs.?” „Secretul e secret”, să mai menţionez, ca un lucru pozitiv, E.G. Aşa cum fac eu. Vă mulţumesc la taberele JCC pentru vârstnici se cer a venit replica. L-am descoperit, însă, prezenţa la taberele vârstnicilor a unui pentru interviu. IV REALITATEA EVREIASCĂ – Nr. 346-347 (1146-1147) - 1 - 30 septembrie 2010 AMINTIRI DIN VACANTA

VVilaila centralăcentrală dede lala BorsecBorsec HHavdalaavdala lala CristianCristian

EExcursiexcursie lala CheileCheile RâşnoaveiRâşnoavei RRabinulabinul Shuhat,Shuhat, cucu diplomadiploma „„PrietenPrieten alal Evreilor“Evreilor“

PPlimbarelimbare lala BorsecBorsec „„GeneraţieGeneraţie dede aur“aur“ lala CristianCristian

„„OnegOneg Şabat“Şabat“ EforieEforie VVilaila dede lala EforieEforie

FFoto:oto: EvaEva GalambosGalambos