Confesiuni. Din Culisele Unei Lumi Disparute
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Confesiuni din culisele unei lumi dispirute CO1'lFESIlJt'lI CopyrightoRadu Joanci Copyright@ TRITONIC 2019 pentru edi$a prezenti l OIil CIJLI$ELE tl['IEI Ltltt/l! DI$PARIJTI I Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte Descrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a RomAniei TOANCA, RADU Povestea unei familii de intelectuali in dialog cu Confesiuni din culisele unei lumi dispirute / Radu Joanc5 in istoria RomAniei moderne Dan Amedeu Lizdrescu - Bucureqti, Tritonic Books, 2019 ISBN: 978-6 06-749-436-5 Radu foanclin dialog cu Editor: Bogdan Hrib Dan Amedeu Llzdrescu Coperta: Alexandra Bardan Tiparul rcalizat ln Romania Orice reproducere, totali sau par{iall a acestei lucriri, fbri acordul scris al ed- itorului, este strict interzisi gi se pedepsegte conform Legii dreph;lui de autor. Bucure;ti 2019 Cuprins Introducere istorici - 5 Bunicul - 18 Familia Ciuflea - 55 Copiliria, adolescenla qi tinerefea - 64 Nu ml cheami Amedeo! - 64 Nicolae Iorga nu avea simpatie pentru tineret - 72 Nu am putut fi niciodati alituri de legionari * 76 Nae Ionescu - Un retor Ei un sofist - 79 ln lara lui Mussolini - 83 Caporalul Maginot qi Caporalul Adolf Hitler - 89 Armand Cllinescu - Un mare om politic - 92 A venit farul, a venit farina - 99 Herman Goring - Despre politica romAneasci - 103 Hitler era terorizat de ideea ci ar putea pierde petrolul rominesc - 108 Lui Carol al Il-lea i s-a oferit coroana Ungariei - Il2 Demenfa lui Dimitrie Sturdza - 118 Arbitrajul de la Viena - I25 Providenfiala solufie Antonescu ^ L29 Concepliile politice ale romAniior ln anii dictaturii din 1938- 1944 - t39 Subventiile serviciilor secrete germane ajungeau in lari prin Nae Ionescu - I44 Ideile mele sunt monarhic-parlamentare gi elitiste - 146 lnscrierea in Partidul Na{ional Liberal - 148 Cu Dinu Noica - 157 Planul Morgenthau - 159 Ruqii qi comuniEtii aveau nevoie de Titiriscu - 164 Amintiri despre Petru Groza - 168 O personalitate enigmaticd, - 171 ,,Greva regali' gi marea manifestafie din Piala Palatului - 186 Colaborarea la Cercul de Studii al P'N'L' 9i la <Liberalul> (februarie 1946-noiemb tie 1947) - 201 Victima unui fals ordinar - 2L0 Titel Petrescu - INTR()DUCERE IST()RICA Procesul Maregalului Ion Antonescu' in audienli la Iuliu Maniu. 216 - i Aiegerile de la 19 noiembrie L946 - 226 Primii ani ai regimului comunist - 236 245 lstoria modernl a poporului romAn lncepe tn vara Arestarea, procisul, condamnarea Ei deten!ia - anului 1822, din clipa in care presiunea diplomafiei britanice Doulzeci gi cinci de ani * Luminl Ei beznl '298 gi austriece asupra sultanului Mahmud al ll-lea (1808-1839), academicianului sovietic MAtin - 316 Rizbunarea presiune exercitati de fapt prin favoritul gi sfetnicul slu de in Italia Franla - 320 Cilitoria Ei cipetenie, Hallet-Efendi - unul dintre cei dintAi demnitari La Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga" - 328 otomani occidentaliza[i,inurma qederii sale in diferite capitale de la Institutul ,,Nicolae Iorga" (1975-1989) - 337 Eliminarea europene, gi probabil cel dintAi turc care a purtat ochelari - indeplinirii proorocirti 352 in agteptarea - a impus defrnitiva inllturare a domnitorilor fanariofi de pe revoluliei gorbacioviene din 1989 - 357 Conseiinqele tronurile f[rilor romAne supuse sultanilor de patru veacuri qi partidul Liberal pe marginea prlpastiei Ei mintuirea Nalional reinstaurarea domniiior plmAntene. tui - 374 Complet deformat[, activitatea sistematicl qi insidioasl Note - 399 a gcolii istorice rolleriene, impuse direct de Stalin culturii Anexa - 408 romAne, cum au fost impuse gcoli similare in toate lirile cedate pe cel pulin o jumitate de veac Uniunii Sovietice de citre conducltorii anglo-saxoni invingitori ai lui Hitle5 istoriografia romAnl cunoaqte incl o scard de valori comunistl qi sovieticl gi n-a ajuns inci pe deplin si se elibereze de tutela acestei sciri de valori, aplicati, cu o perseverentl vrednici de o cauzi mai buni, istoriei poporului romin. Dovadfl c[ exponenfii acestei mentalitili cu totul neeuropene qi absolut anacronice ocupl inci funcfii gi demnitili in foruri ca Academia RomAn[ Ei re{eaua universitarl romAnl. Prilejuiti de neaqteptata qi providenfiala izbucnire a irrsurecliei eteriste, la inceputul anului binecuvintat IB2l, prlbuqirea sistemului de cirmuire fanariot, care se invergunase, de peste un secol, si extirpeze din sinul p[turii conducdtoare autohtone din principatele romAne orice sentiment nafional gi chiar folosirea limbii romane prin lmpiedicarea fburirii CONFESIUNI confeclionarea cojoacelor fine (de fapt a bllnurilor boiereqti) gi strdnsese oarecare avere, care-i tngiduise si-gi trimit[ feciorul s[ urmeze cursuri de seminar Ei s[ urce foarte repede, BUNICUL ca urmare a spiritului s[u extrem de ager qi lnzestrat cu mult calcul administrativ qi economic, pdnl la treapta de episcop de Rimnic gi apoi chiar de Mitropolit al Jlrii Romdnegti, dupi revolulia din 1848, cind Mitropolitul Neofit se dovedise Dupdointroducerebiograficlaminunfitldatoratl - ca atilia inalli ierarhi ortodocgi, mai cu seaml din Jara Alexandru RomAneascl (tn Moldova, dupi sinodul de la laqi din 1752, unui prieten din copilirie al lui -Lizirescu' se interzisese suirea pe treptele inalte ale ierarhiei episcopale Teodoi Focgineanul, Ei pubticati cu subtitlul de Viafa ;i (cel elementelor orientale, lnlocuite cu numeroqi prelali operele autorului,la inceputul celui de-al doilea volum a provenind din cele mai inalte neamuri boieregti plmAntene, dintAi n-a putut fi gisit nlciieri) al romanului lui Alexandru tip dupi modelul dat de Mitropolitul Kievului Petru Movili, Llzlres cu (Laertiu), intitulat Str o i e C orb eanul, lucrare lriti urmati de pilda Mitropolililor Gawil Callimachi, Veniamim la Bucureqii, tr iipografia C. Petrescu-Conduratu din strada (lostaki, Sofronie Calinic Miclescu gi Leon Donici) supus Teatrului (azi Matei lnitto) nr. 8, tn anul 1885, adici 9 ani dupi Ei - la Implri]iei ortodoxe moartea autorului, ALEXANDRU LAZARESCU s-a nlscut {ariste. La inceputul anului 1850, dupl Conventia din 1849 de Bucureqti, in luna decembrie 1830, dintr-o familie apar{inand Balta Liman qi numirea ca domn al RomineEti a micii burghezii. intr-adevir, plrintele slu era logofitul Laz1t ln ][rii fratelui mai mare al fostului domnitor ales Gheorghe Bibescu Popescu, orginar din judelul Vlaqca, unde recenta recuperare' "tratatului (1S43-184S), Barbu (adoptat de cel de pe urml boier in virtutea de:pace ruso-turc de la Edirne din $tirbei 2lL4 septembrie 1829, a iaialei Giurgiului cu hinterlandul dln vechiul neam al $tirbeilor), Neofit fusese tnlocuit cu Nifon ei necontenit deplqit prin nlvlliri otomane, lngiduise o Sevastos (nume pe care-l purta ca episcop in partibus al vechii la turci. episcopii Sebasta din Anatolia) care va pistori 25 de ani qi va reagezare a prlnimii romineqti pe loturi preluate de Cu rvea cinstea, in calitate de Preqedinte de Drept al Adunlrii Numele ind'ic[, foarte probabil, o ascendenfl ecleziasticl. de l.llective a RomAneqti, si proclame votul unanim al atAt mai mult cu cAt tiilul de logffit, cu sensul de Etiutor Jirii rrdunirii in favoarea domnitoruiui Moldovei, Alexandru loan carte (logos), ou, evident, acela-de mare boier, situat ln ]ara Ouza,la data de24ianuarie 1859. RomAneiscl pe locul al treilea dupi Marele Ban al Craiovei Ei Hagica Maria era nepoata de frate a Mitropolitului Nifon gi Marii Vornici indicfi aeeeaqi probabilitate' purta epitetul de hagici pentru ci frcuse in tinerele pelerinajul la Logofitul Lazhr Popescu se cisitorise cu hagica Maria' care aqezali de cel locurile sfinte,la Ierusalim. Era o practici specificl negu]ltorilor se trlfea dintr-un tt.*tt de meqtequgari aromAni obicei provenind din rominii balcanici. Nici pulin"ogeneralieincapitalaJiriiRominegti.Celdintaivenit rnal cuprinqi, de boier nu o practica, dar ea impunea o oarecare dare de mAni, di' u..ri neam, foarte probabil dintr-o-localitate romineascl un pc lAngi o adinci lnclinare spre ortodoxie. din Albania, se aqezasein ulila Oletarilor (strada poartl incl Hagica Maria se clsltorise intAia oarl cu un membru al micii acest nume), intre strada Batigtei (veveli) 9i strada Italiani, cu lroicrimi administrative militare, polcovnicul Lambru, care unde este Liceul spiru Haret. cel dintdi venit se ocuPa Ei 2T CONFESIUNI DANA. L.IZARESCU de o grade faqd insi murise destul de tAnlr,lisAndu-i vlduvei sale un fiu Problema educafiei de diferite se afla incl in slnitate gubredi, numit Constantin (Costache)' Recisltoritl tn deceniul al patrulea din secolul trecut, dupi neglijenfa a cu logofrtul Lazbr Popescu, hagica Maria rlmlsese viduvl totali a domnitorilor fanarioli gi apoi plmAnteni pentru douaiarl destul de curAnd qi a trebuit s[ se ocupe de educa]ia a$ezflmintele qcolare de limbl romAn6. Dupi cum ne spune fiului d,in prima clsltorie, Costache, qi a fiului din cea de-a Focglneanu - date confirmate de lucririle istorice privind doua clsitorie, Alexandru. lnvilimAntul romAnes6 -, pe la sfrrgitul deceniului al patrulea Teodor Focglneanu care a cunoscut-o bine' la bltrAnefea cxistau in Bucuregti numai patru qcoli primare de stat, unde ' de duios. gi de sc citirea gi scrierea recenta pedagogicl ei, pe ,,hagicula Marid', o descrie cAt se poate invl{a dupi metodl in (lancasteriani). pitot.t.t ,]eru'o femeie deEteaptl, activl qi indeminaticl aleo-didacticl Anume, o singuri gcoal[ era ioate, incAt ,,tot ceea ce vedea cu ochii flcea cu mAna"; primari de stat cu patru clase (lAngl localul de pe-atunci al sl ajute pe Sava, vesele, bun[, lndatoritoare, 9i totdeauna gata s[ sarl Colegiului Sf. in actuala Piali a Revolufiei)