L[Lii -Rordf, Nr'581 -R.,.Latea Ti

-1; Puorrvw * 2o Noi;'i999 Adunirile I l[lii -rorDf, nr'581 -r.,.latea tI

l. F T ) I f a --r 3

www.arhivaexilului.ro I LUMEALIBERA nr.581 * 20 }Jo'";.I.egg Adunirile publice

pt*I qa*^a UDMR contesti includereain proiectul guvgrnamental de mo- dificare a legii de organizare gi De la contestatat desflgurare a adundrilor publice a articolului care sanclioneazi arborareadrapelelor, insemnelor la contestat qi intonarea imnurilor altor state Paris 27 octombrie 1999 p€ntruurechile, alttbl extremde receptiveale "confratilor litera- in timpul manifestlrilor, a de- IJn recent pleteq epistolar scriitor gi jurnalist, locuind in toi"; netalentat,scandalaeiu (penffi) a suplini talentul absent); clarat deputatul Konya Hamar prouncle 9r-a vrztat ln aceastdtoamnd confralii din Capitali. - dupd 1990- mai prEcis: din iunie Ccoincidenli: atunci au Sandor.El a afrrnat cd UDMR Ironizat (colegial,se intelege), fost Mineriada SAneer6asf cea leeitimate de Manolescu prin cu o remarci nesfbrsitde irbnice- va protesta prin mijloace parla- extrasddin g6ndifealui N. Manolescu: "Ornul caie a vnrt si-i interviul luat lui lliEscu), arn deveiit, sub condeiul scriitorilor - ryabilitezepe Goma si incerce..-",a explicat: din cdtegtie, romdni rezistenfi prin criltura : veleitdr, resentimentar, vindica- mentare impotriva acesteipreve- Liomanu estecondarnnat, pentru a aveanevoie de.. . reabilitare: tiv.'' procaror. Gofem. iniurdtor: deri. El a spus ci manifestirile a deploratc5" la opt ani ddla "revolutie", un scriitor interzis d6 - aflind ce se povesfeain iur cd ar "trata" (vorbalui Brucan) de stradi de la Bragovqi cele din comunigtitimp de dorli decenii, continuda fi interzis 9i de anti- cdrtile mele si pdni unde impiie "trataxea",brdvii scriitoreti cari: comunigti_:ci i se distrug ci4ile editate, ci nu ae acces la ficirserd febrf, muscular5 de Edt temuraserd sub Ceaugescu, Gara de Nord nu indrepti{esc penodrce speriatde "conseciflfeleviitoare", hterare,cd nu se scrie desprecirfile, totugi apdrute...- odati aiunsi sub Iliescu. s-au introducerea in Legea de orga- p€ scgt : estesupus unui ernbargou... drept- cire m-au calificat dreptiociv, ddundtor, cbiarprovocatori Insd nu mai-eraascultat. Cieva mai ribditor si-a exprimat - in 1997. dupi aparit-iavolumelor I-II-III din Jurnal, in nu,arc gi desfEgurare a aduni- mirareacd el, biiat tinir, poet bun, excelenteseist. iat6 adconii. campaniade ires6 -liberd,purtata de 22, Romdnia literard, Dilema, rilor publice a acestuiarticol. in igi.compromite viitoml, angajind corespondenti6u -'bd Cuvintul, Rofiinia sub comanda tripletei de Aur : Goma opinia deputatului, acestproiect chiar se laudi ci e citat in--ultimul iolurn din scandalosu-i Liiceanu-Adamegteanu-Mino!9scu9i dirijati (din fosn) de Jurnal... - incheind astfel : Monica Lovinescu,"etichetele" au pfouat :Taloiniator, niinqt a fost preluat in forma sa reali- gdnganie (de - - nos, trivial, abiect, ingrat, imoral, a lui Kolh-) zatdde minigtrii de Interne ante- . Prietenul epistolai .Ani. scrie ci a fost uimit 9i revoltat, (Pruteanu,D.C. Mihnilescrl $tefin-scu, fepeneag, Iorgulescu, auzind din gura nnor scriitori : Manolescu,Buduca, Simuf, Borb6ly, Plegu);delator, provoca- riori, fEri o selectareprealabilS a <(Scriitorulcutare, intimplitor: PaulGoma) e contestab)..- tor, denuntdtor, turniitor (Bianca Marcu, D.C. M., $tef6nescu, articolelor. El a spus ci, pdni in Geta Dimi'sianu,soful de lb ea); bolnav, nebun,smintit (Paruit, prezent, au mai existat trei sau ^ l!9, eu lu ep fost nici uimit, nici revoltat aflind ca mai sint, Geta Dimisianu, Jirlea, Ed- Reichmanrq|epeneag, Zaciu). ln ocnlr contraFlor. patru incercdri de introducere a - in inchisoare,in domiciliu oblieatoriu eram calificat de ft#eleg,ci in 4cestan, 1999;iubifii mei cobreslagiau trecut prevederii respective.Deputatul pleavd a societdfii, lefiddturll reacsiinard, bandit, duSmanal cu "inalta prefuire" int-o noui fazd : PoPOrutut; Pdndile curAndimi atribuiau califrcative (netalentat, resen- UDMR a apreciat ci proiectul - din (numai nebun - si nu tit z smintit-ul, acor- 1970, c6nd arn fost total interzis. eram in timentqr, dwman, turndtor, ':Funar de lege, in forma adoptati de Sdptdminalui E. Barbu, V.C. Tudor, dat de lrisusf Zauiu,laureat-alpremiului Ulieru. CiachirJ : marele ). Executiv, di posibilitatea la in- scriitor Jdrd cdrli (preluatd la oral de iuni:le Dine'scu dintre Un caiificativ-poate fi ailevirat sau nrr' apropriat sau ba, inqtatorii sdi FinugNeagu 9i Ion Biiegu), trdddtor de neam Si acceptatde cititori'ori respins, rirnAne sau -aficut saltul la o l9r";.vQyz.d!orde lard, agent CIA-MOSSAD-KGE,iar in a..exte- stare, la constatativ.Aceastarisci si devini definitivi - c6nd la care se intoneazi imnul Un- nonlor" (citegte: secruigtiiSi securizafii- ca Loiovan - lucrind gariei gi se arboreazl drapelul a- i- c+-XinX+a+a\ . ttalnhict- ;;Jnn_nrc nu-rorr_rrn-r, _ irl tirn" a, >> cestei tiri. @ 36rmin@ff$11 .:.'';:'::\ : .1-;

,,,::: . : :lit,::..:. ', l, ..:., :i:::.i:;:.ii:; i:i lnternationalConnection este unica fingh det"f.loLu#Jitii,nd*an6,asca care deserveste f*unitutea Romanade 3 ani de zllecu serviciide calitate si tarifereduse. " '' 1 .,';,'i.;"'','.i i':, Scopulfirmei a fost si va fi reducer#t*if"lor pinala limita la f_"j$_"y1V-ig a c'alitateaconvorbirilor.Sloganul nostruramine. " Calitate'iiea Mai Buna"''EiiffiEi:,,frAairnbdusP,ret" Carentltat al relatiei stabilesi de lungadurata cu abonatii,I.C. programe:

1. CarteleTelefonice cu $ 0.24 minutul Cu Romania t..'"iL] iA #3 completatic nul '...... :.;:...:r;:2,r:tt.:i+*r.':: . 2. 0.36lmin formind direct,schimbind comparia de LD NrinbtC'=;..,;;,i,,, 3. Programulnosrtu debazasicel mai soliditate-s.1p ; :::: ..,: ...'.::aa:tr:::::;: $0.39lmin prin formarea unui cod de accbSl.,':i.;ii InternationalConnection va inaguraal treilea,, ,, ;" .,,.,r.i,;,,::,,,1-"iJi,i:.t't,.:, an de existentaprin intoducereaunui nou tarif ', Nuiiiii-,nbi:lf eie ro n ,nJl '' '-,, - in viitorutapropiat. Recomadarite efectuate , l' ' ':r':; .,:,i'i::ti'i de abonatii nostrii vor fi recompensate. Sod,lfil"Security#

Informatii Suplimentare IN'TERNATIONAL CONNECTION 1-888-455-3420sau l-570-454-9876 112Muir Ave# 1034 Email : [email protected] Hazleton, PA 18201 :18-

'nu€eJBU BeslItrAJ dp ls ?clHoloepr uere8 ugruoJ Inleiu '11Srg;s er?curp u1 .ledgcs ruoruotrJ ne e eunrido .cordrcerffiil'J';:; ElsBOcp pro"n ,i 666i'^ci{ oz * iag';u Yu-sair v {l.vult 1

www.arhivaexilului.ro LUIY{EAlle-g=e.4- ir-r.58L r' 20 Nov'L999 de acord reciproc, aceasti opfiune a au scipat, in sfhrgit, de constrin- matul romin Mircea Riceanu, are- acelagitimp, alte nafiuni libere pot fost eliminata. Moment din care gerea ideologicl gi de statul totali- stat in Ianuarie L989 pentru inalti acceptasau respingepe cei cu care confruntarea a devenit o rivalitate a tar. tridare. Confirmarea sentinlei lui si se alieze. HotirArea tribunalului ideilor. in care s'au angajat oameni in timp ce statele gi naliunile Riceanu a fost un $oc nePlicut, de a reconfirma condamnarea qi jenan- de gtiinli 9i propagandigti, artigti, fEceau un efort de realiniere, s'au fiindcI ridici nigte intrebiri ceea ce pare ca lipsi de reac{ie a gazetai, diplomali, filosofr: astfel a' ridicat voci din rindul acestor nate, la care, mai devreme sau mai opiniei publice par a confirma con- inceput lupta sub semnul unui ne- liuni care au cerut gi o realiniere a tdrziu, na{iunea romAn[ va trebui si damnarea unei persoane conside- sfhrgit crepuscul de iarni, Pe care sensurilor gi memoriei tridirii 9i rispundi. rate in Occident printre eroii Riz- istoria l-a numit Rizboiul Rece. eroismului. Un exemPlu este colo- Problema speciali care derivi din boiului Rece. Timp de patru decenii ale acestui nelul Ryszard Kuklinski. Colabora- aceastaa fost rezumati elocvent de Pentru prietenii occidentali ai rilzboi, ideile 5i informalia au deve- tor de frunte al generalului Ja- un american de la Washington, su- RomAniei, pistrarea sentinfei lui nit ingrediente mai importante ale ruzelski, Kuklinski a fost Pentru Oc- slinitor fenent al aderirii RomA- Riceanu e un motiv de descurajare. victoriei decit amele 5i armatele. cident o sursi inestimabili de infor- niei la NATO, care a exclamat, iri- Ea di un argument celor care se Natura Rizboiului Rece a ficut ca mafii privind Pactul de la Vargovia tat: "Dac[ Riceanu e triditor de indoiesc de sinceritateafirii in re- informa[ia secreti gi practicanlii a- pentru o lungi perioadi, PAni cind lari inseamni ca Nicolski e un erou pudierea trecutului sdu comunist pi cesteia si ocupe un loc central in a fugit din patrie, in Noiembrie al RomAniei!" Implicafiile afirma- de aderenfa sa la principiile demo- confruntare. Fapt pentru care crip- 1981. Condamnat de autoriti[ile fiei sunt adevirate. Sau guvernul co- cra{iei. Nu e prea tirziu ca aceastd tografii gi specialigtii in coduri, ana- R.P. Polone la vremea resPectivd munist, cu Nicolski, Bodnirag gi confuzie si fie reparati, dacd avem ligtii, curierii, spionii 9i agenlii au pentru tridare, el a revenit in Polo- alli agenfi NKVD, impus de Uniu- de-a face cu o confuzie. S'a pierdut devenit actori vitali ai jocului. Ca in nia in 1997 gi a fost salutat ca erou. nea Sovietici, a fost rdu 9i trebuie totugi mult timp li intrebirile ce oricare rdzboi adevirat, eroismul 16- Condamnarea sa a fost declarati repudiat - gi atunci cei care au fEcut risar din aceasti situatie nu pot fI- mAnea o comPonenti necesard nuli gi chiar i-au fost inmdnate che- totul ca si-l distrug[, a;a cum a dispirea, pur gi 5implu, de la sine. pentru victorie; unii dintre cei care ile oragului Cracovia. O Polonie cut Rlceanu, ar trebui onorafi. Sau Ri- au participat Ia aceasti lupti au pli- care dorea si se ralieze comuniti{ii regimul respectiv a fost bun, (Autorul articolului de fald este un Ni- tit cu viafa. Dar, sPre deosebire de nord-atlantice nici nu Putea Pro- ceanu trebuie condamnat, iar fost diplomat american, cares'a allat in ca ataSatcultural in anii '80, rdzboaiele conven{ionale, gloria 9i ceda altfel fa[i de un fiu al siu con- colski, Bodnirag, colaboratorii 9i Rominia rdmAnind un prieten fidel al Romi' onoarea au devenit lucruri mult siderat de NATO un erou al Riz- urmagii lor se cuvin onora{i ca eroi niei. Vederilesale personale nu reflectd mai incerte, mai neclare. boiului Rece. nationali. Romdnia nu Poate men- in mod necesarpunctul de vedere aI gi rimas la Cu modelul polonez in fa[i, el line ambelepozifii! Neclare au PAni Departamentuluide Stat sau al Guver- gi prieteni americani am pri- Fiecare nafiune e, desigur, liberi momentul evenimentelor cataclis- mulli nului SUA - articolul a fost preluat din gtirea ci, in si condamne gi si resPectePe ori- mice ale anului 1989 in EuroPa mit cu absoluti uimire "Rominia liberd'.) in Centrali gi de Est, duPi care n'a vara trecut6, Justilia romAna a cine doregtedin istoria sa. Dar, mai fost nevoie de eroism, moartea considerat de cuviinli si confirme n'a tnai fost o arneninfare, iar gloria pedeapsa capitali, cornutati in sen- gii onoarea att revenit celor .care. le

www.arhivaexilului.ro NEW EUROPE HOLIIJ'+YDI tl} r. l'.t4rr 14 East 38thStreet i2th ftoor r.Jrfi;d##:-j#i oao,d;: cu ocazianoului rnileniu,petreceti sirbitorile de iarni in nOfrnAN|A: NEW YORK - BUCURE$TIpusjnrons) 355 $ r-rrl-r--t--t BUCURESTI- (DUs-rNroRSl t NETIUYORK

Pbntruconvenienla dvs. am. maideschis un nouoficiu: QUEENS, 3gl NETVYORK Taxelede aeroportnu sunt inclusE.bValabititate 6 luni. 45.5it 39 PL., SUNNYS|DE,NY 11104 Eggervatidin tir.l3p.,Nurnd'. lirnitat de, locufi. (7r 8l 433-26.22 www.arhivaexilului.ro LUIIEA LIBERA nr.581- * 20 Nov.1999 tabit Monica Lovinescu se dovedise a'fi, nu piopoviduitor est-eticii, ci bier om sp! wemi, speriatdemoaite, innebunit de Avertisment p€rsp9cuva De la contestatat ry_T"111ti11'tnlocuirii"rruocrunl sisr care iua"f"ilncearca sn-pi.pnstieze sa-sr Daslreze slujbaslutba cr oncebrici prel;pfe|; qecrdeci $r9i.-cu cu acelaac-elg"q"atal aoanoonanlabandonirii (raE"(iut?, nu arn spusspirs : al FIFA dddni...) priaenilor. cei care in momeirtele erele firseserd spui despre cineva : - l-ai. nu doar interpelal aliturialitr:ri ; cupeful6useful nerespect5riineiespect5riiuvrwPvvtqu crrydntul dat,dat.sct, slalnerespectiriiaf nerespectiriiuvtwl*wqtl afuela;,ejritetat, inj.rri-at - ci l-ai -.definitiv - lichidbt; asasidat" g{evnruhi,adevirului, ba"ba in.continuareain continuarea logiciiloeicii infantilo-ddrnbovigeireinfantilo-ddrnboviteire- e4ea- Comisia de Disciplini a FIFA ln nne, a$alR Placesa crez-.. f,ic-a. lgi_ E.Irovinescq. !-_ acuEind p€ c_eice se mirau d6 "schimbirile de tacticd", l-a avertaat pe vicepregedintele de... netineie-minte,de rea-credinf6, Deci : dtn contestatar. (cahficaiv acceptat de mine, spre chiar de ostilitate...; Federafiei Romdne de Fotbal deosebirede disident\ arn aiuns... contestat. - tn I8 ianuarie 1990: deSirimdsese stabilit : la intilnirea Dumitru Dragomir, pentru arti- Chiar de n-am fost rdvoltat, nici uimit, ceva-cevatot am cu Liiceanu (in vederea alc6tuirii portofoliului editurii resimlit, auzindu-I. Acel ceva ar iutea fi nurhit : tristefe. M-arn Humanitas), particip colele antisemite ap[rute in zia- si si eu"ca singurul avind experientdedito- inhislat, fiindci, iati, erau confirmate gi tcmerile aceste. riali occidentafi, M6nica Lovines=cu,in ciuda'promisiunilor rul "Atac la persoani", al cirui In volumului II al Jumalului (Cnlduri Mare), textul Unde repetateweme de o sdptdminl zilnic. nu m-a anuntat : in- director este, considerAndu-lrI- am greqit,_in capitolul "Monica Lovinescu" aminteamciteva qchimb, poftip, consultaili in materie d6 literanri si eaituia : imprelurdri tr care simfisem : incepind din vara anului 1989. Berindei li fata Cornii. Am fost cu atit mai amdrit de neqonvo- spunzitor pentru punctele de ve- - ("AfacereaU.niunii Scriitorilor Interdi din Exterioi') prieteniacri care, cd cdt abia cu $o.udluni inainte, Ia 4 noiembrie IgSg, de dere suslinute in respectiva pu- Monica Lovinescu li cu Virgil Ierunca incepuse a cunoasteculg a\ rsesempromisiunea lui J-ack!-ang, ministrul francez al momente (si blica{ie, se arati intr'o scrisoare stanii, sucite,de neinleles de neacceptat).Le hia- rculturii de_a-fi:iantra o revisti culturali roTnano-francezi,m-am sem ca pe nigteincidente, inerente relitiilor (preaf indehmeate.9i infiinfat la Monici. Pentru a o face - tmpreund. Nu bdnriiam ci adresatd FRF de citre forul in- precumgi a tensiuniiin carene aflam cu totii, atunci- insilirni va veni rm 22 decembrie 89 care va schiiirba, hu doar Timpul, ci imaginamcd, secundarefiind, nu puteaupericiita esentialul. Omul- terna{ional. Comisia FIFA a de- ';secunda- ti .-Din nefericire,nu s-a int6mflat cwn sperasem. Omul-Monica T,ovinescus-a dezviluit a fi meschin,intri- cis ca, in cazul in care in sdptd- rele" 'Atac s-aurepetat, s-au inmullit, iar dupd 22 decembrie1989 au gant, calculator: mai putea fi Goma util ? Nu : Goma e rieid. mAnalul la persoanl" va coplegit,sfrrgind prin a sufocaprietenia noastrd. Partea mea de nemaleabil,impermeabilla nuanfe,refuzi necesarele,omeieg- mai fi publicat "vreun articol ca- vind in aceastdcatastrofE ? Probbbil aceeade a nu fi acceDtatca lle ac_oryodan1ente,tratative, compromisuri. A fost bun, in fine : pe altarul prieteniei-cu-orice-pre|,si sacrific adevdrul.ili de trebuinfd- inainte, in ilee'alitate.insi acum.c6... si eene- airi murit si re reflecte un ton.sau o ideo- ral, itspeCialideea despreconhactul moral numit : prietenie. sdntemliberi, constituie mi desdbi un handicap.o piedeci. o logie antiset'r11ti",FIFA il va de- Recapitulezacele nenorocite momente : ghiuleade piciorul culturii noi, Iiberatela 22 decembriefix...' fhept care clara pe Dumitru Dragomir "per- Monica Lovinescusi cu Vireil Ieruncaau -o"rco- ince- - iunie-iulie /989 : Monica Lovinescusi Vireil Ieruncatero- put a da irnor oameni(dealtfel prietini ii riiii a*"*ti sona non-grata" pentru fotbalul izali la gAndulci "Uniunea Scriitorilor Leeale'-pusi la cale de iralitdti, sfaturi utile, iidicatii pietioase- de"i eenil: international. Comisia a stabilit Preban,-Jepgneag, Brie, . Ne4_elcovici,Slrin Alexandrescu, ; carili pe Goma - e grav ca parte P*iqtNecSlalevaqericlit_atribunaEuropeilibere,gi-aumobii .rdnutil -s6-l 6olnav, a avut urii o a materialelor ap[rute Iizat prietenii intru apdrare.Iar prietenii fMarie-Fraircelonesco. 1 accideint cardiac>> ; in revista"Atac la persoani" con- Rodica Iulian, Oana-Orlea,Alain Paruit - si eu) au rdrnasbnei | - cepregedinteleFRF poarti o re- si-i atac pe fepeneag, pe Ned6lcovi6i, pe Brebrin i,e Sorin I Cui au dathstfel de informalii-consilii ? sponsabilitate "cel putin obiec- Alexandrescu) sb si anediase,senini, irn'tr:atativecu feoeneas - lui Dan Pehescu,proaspdt secretar de stat la Cultur* Am aflat intArirplitor, din-altd-partg,alia in 14 noiembie,'ce de.!i - lui Mircea Dinesli" pre$edinteal Uniunii Scriitorilorj tivi." pentru comentariile discri- D-sa propusesgimpusese : niineni dintre noi, agresagii,iru inc6- - lui Al. Paleologu,irihsador la Paris ; minatorii frcute in aceste arti- **H3*'TtrJlT"":F:*"fr;'l#ifH:1"?Hff:lh;*,pem cliscutiicu agrEsorii,frri a-i incuno$iinf'ap-eceiiaifi, "reco- - lui Liiceanu - Ic6sta apucasewww.arhivaexilului.roa mi vedea,.inse..dupn cole. r.o'--'----,".-QJd tl ,l \flZUe,EploU,P;lNltt/trVl/\ll ,7.e Gfi$lli\Jhx stulet Alegefi acestprogram daci dorili schimbareacompaniei

rrl€iLl, s,fluiP; Din Canada spre 393-1000dupa care 0l I foloside la oricetelefon. daci factura este sub $50. 'it]s[,iBcil{0u]p; C,t\tULtE \Gt:< DXIr\l lR@rHl\|tNU/\ lpl8i\if}R.1usittluDlBiyTu it $olF}Brrif fnLgnoNAT'rDtN RoMANTA iN sun NUMAIcu ssc/MrN. Sunali-ncpentru a vI l.rirnitcgratuit o cartelitelefonici cu nurrriri4ll Putefioferi rudelorsau prietenilor dvs. dln Rominiaposibilitatea de c/rrrincu Ronrf,niaqi l5 c/min in SUA. a vi sunadoar cu 54 c/min.Nu se percepalte taxe. Simplude activat:trimitefiun cec sauun moneyorder de $100la VY@lRlLtg>;(rdp{/\l,V'4d adresanoastri cu numirul dvs.de.telefon pe cec. Vi vom sunala prim- Numai 34 c/min cu Romatrir in fiecareseari inlre 7 Pl\l si 7 irea ceculuigi vi vom anunfacodul ce trebuieformat din Rominia. AM. 5 c/min in USA! Firi taxi lunari. Se schinrbi cornpaniarlc Pentrucei $100'trirnigivefi beneliciade 180de minutede vorbitdin Long Distalrce(deci forma{i direct). Rata cu Romffninilrtre 7 Al\l si Rominiaspra USA. 7 PM este80 chnin.iar in tlSA t5 c/nrin.

I tplitt1tp;\,ttutc,';\tuL\tv0 lflJl!/inl\u I G/;\ti!,tD:3,'r 24,cil)t\ilit)it I I I telctonlcir I

www.arhivaexilului.ro LUII{EALIBERA nr.5gL * 20 }Iov.L999 (',1't-u'a:tedir. Pag. 19) Mineriadadin l3-15 iunie "sfaturile" Monicilor s-audovedit a fi utile...

Lucia Hossu Longin; unor cercetdtoricare aveaude eand si scrie despre domiciliu oblieatoriu - SmarandaVultur de pilde : cu toate cd in cei doi-trei anicAt a stat la Parisar fi putut sb ia legitura cu fogti deoitti : Ion Varlam, Balotd, eu - frjuliu ghidalq de Monica Lovinescu, autoarea Istoriei triite - istorlel povestite' Cumparatiun bitet pinata 12 Denortarea ln Birigan s-a "documenfa1"ps l6nei Antonia Coilstantinescu,Catfi'erine Durandin, L.M. Arca?e, Sanda Nov 1999si incepeticalatoria Stoloian- ce si mai vorbim de G. Adamest€anugi de inevitabi-- pina la 31 Martie 2000. lul cuplu Blandiana-Rwan - cu totii, fini cunoscitori ai "problemei"...): usfl vailabil luni. (Pentru (se TRAUEI& TOURS esfe 3 o Monitla Lovinescusi Virsil Ieruncai-au certat intelese: puteti prelungi oirinteste) pe acei tineri-scriit6ri din RomAniacare. impruaei'ti. mica diferenta ifirmaseri,'in scris :."avem nevoie de Paul Goina"^(Magdd Cdrneci.Bosdan I. Lefter...); - t'oamia anului 1996 : M-onica Lovinescu a inceput o ATLAI(TA ...... '.. r.'.... $Sgg adevirati "campaniede ldrnurire" a mea : - cd ntr estedeloc biie si public preamulte c64i, anual, CHTGAGO ...... r...... $429 fiindci il sufoc oe cititor : - ci nri estedeloc rezonabil si-l sufoc pe Liiceanu,pro- aLEUELAND ...... $397 punindu-i atitea cd4i - fEceareferinli mai cu seamdla yolumele iomandate,cerute de insuli Li-i-ceanu: Scrisori si Articole ; DALLAS ... r...... $429 -'ci "bietul Gabriel" nu-mi poate spune. in fati. cd poate - prea "prirsoaire (ca DETROIT ..,...... L t t t...... nu-mi edita Scrisorile ataiind utile" $429 Hnulici) - nici Articolele - < s489 Ce-a fost. nu ce-ar fi : articolelemele nu au apdrutnici in HOUSTON ...... 94Zg ziua de azi (uftimul sropar - cine-ar fi crezut ? : Ddn Petrescu), MonicaLovinescu aiublicat 5-6-?volume de ... articole. LosANcELEg,...... $498 - toantnaanulu{ 1993: aflind din presdcd Liiceanutrimi- sesela tonit.din depozit.cvasitotalitatea tiraiului Culorii curcu- NEWYORK ...... $349 beului, ain t4cu1cunosiutd aceasti ispravi.-Pe datd a inceput o noua camDame'- oe lamurrre: nrAm .... t...... '..... $489 "bietul Gabriel"- s6-i fac iu una ca asta : si-l acuz "chiar -pe el" cd mi-a distius o carte?; PORTLAND ...... t565 - "bietul Gabriel" - nu numai ci nu a 6cut a5a ceva, sAN FRANCI,CO...... 1...... $498 dar nici nu s-ar fi -calomniateandit ci ar puteaface ; - l-am -pe "bietul Gabriel"- si dau ST.LOUIS ...... r...... $49 desminlire,s6-mi cer scuzeperitru cele afirmate..., €19, etc.., - 7n'aceastd "etapdh a intrat in acfiune 9i'Gabriela SEAT"FLE..... r...... r.... r... $eg8 Adamesteanu.cu loeistiCarevistei 22 : a publicatun text al sdu- gi 1n$ignatfoartb de "ilegaliile"-qi precgp o "explicalie" a lyi 2676 N. Halsted St. Lrrceanu - czrre nu explrca nmlc, nlnoca nu raspunoeala @@@I _-_ | | I | _ arttzqtio . n iiclttt< ontt irt a licltrrc rnluuul do aI oiilnl - dat

www.arhivaexilului.ro MtsnawaKa, tN 40t44 nedistribuit : Culoarea curcubeulul ? Tef: {219}255-7272 - in luna mai 1994, a fost organizat,la Paris, Simpozionul fax: (2191256-7130 tax: (2461t|l|i}{031 *Exilul romenesc,identitate gi congtiinfi lstorici" - agacum scrie.negru pe alb. pe proqramsi nu... "un congresal scriitorilor din"tard li dii ixif', dum l-a rebotezatPauI Barbdneagrd" imediat ce a aiunsconsilier-special al lui Caramitrugi s-a crezut dator sd md alaceintr-un inte:rviupublicat-Monicii de revista 22. Atunci (in 1994), avind si asentimentul Lovinescu ri al lui Vireil Ieiunca nu i-a invitat - la simpozionuldespre ertl, repet- pe'YstineistulTepeneaA": pe drotcfustul Berindei"; -alciiuitpe "prbcu- iorul Go'ma"si oG... O1'rbce "Dat6" aveain dosanil de Barbdneaeri !i Sanda Stoloian'Reeele Mihai. primul exilat al 29I Broadway Rominieil oeitru ca. in locril lui sX fie invitaii'sa explice cum stim cu pioblemain'chestie cunoscufii comici il exilufui : Paler, Petrigor, Banu Rddulescu, Radu Creangi, Al. Paleologu,. New York, NY 10007 Theodor Baconslqr, Doina Cornea, Coposu, Caramitu Si... "E. Constantinescrit? Atunci am fost exclus gi din "Romdnia din afara Rominiei". Pot spune : Monica Lovinescu. Virsil Ierunca. Barbineagri.- Dipfomate Reup, Calciu,Silvia Bidescum-au...-exilat 9i diir exil ! Colegiu Ei, dar nu qtiamce va mai veni... - in februarie 1997 mi-au apirut primele trei volume din in GomputerProgramming Jurnal. SEprecizez : "ln cele diri urmi'' - dupd 6 (sase)ani de "accidente"?intre cele mai culturale :'Marin Sorescu,cdl ciruia ii incredinfasem romanul Gardi lnversi - la insistentele Monicdi Lovinescu - culesesecartea, iar dupi cAliva ani topise JAVA C++ C, UNIX COBOL plumburile (ca sd merite portofoliul de minlstru al Culturif lui Iliescu) ; Viirrica Oanceafmi blocase,irni salamizaseArticolele COBOTOS 390DB,z CICS (cele iohrandate si respinse de Liic'eanu, la sfaturile cu totul ilezinteresateale Moniidi Lovinescu) ; Marian Papahagihpse bani de la Soros,insi nu editasevolumul Patru dialoguii..." SYBASE VISUAL COBOL Semnalul de tibdrire asupra mea a fost dat tot de Monica Lovinescu- prin :' VISUAL BASIC SQL CLIENT SERVER 'Imi aire rdu cii l-am cunoscut pe Paul Goma". FdrS-afi citit ceeace publicaseNemira, nemaiducindu-gi aminte (ca de obicei) cum ardtavolumul II (Cilduri mare), in Sunali astdzi fapt, supi1ati pe divulgdrile din anexa Unde ?4 grgsit ?, a -pronunlat "conclamnarea la moarte a-vrnovafululcle mme. A fost intdia oari (9i ultima) cdnd Monica Lovinescu, maestd a co:nbinatiulilor (ai zice : soralui OstapBender) a iegit Oficiul de Admiterc in areni f[ri masci, fird vdl : inainte de 1989, cdnd se simtea obijduitd ba de Vlad Georsescu. ba de Gelu lonescu. ba de Stroescu-Stinisoarl Tel. 212-349-4330 (). ba de Teoeneai.ba de Breban,md alAtape mine impotriva lor, iar eu, iaiire deiiac, md ndpusteam(estimp Domnia Sa purta conversafiuniamicale ext L26 cu "inimicul", tiata cu el - <); www.arhivaexilului.ro >t+ -20:." LUMEA LIBERA nr.SgL x 20 lJov.L-o99

in ianuarie-februarie I99I , rliltd de moarte de comporta- - 'scriementul lui N. Manolescu care, neavind nici timp. nici chef sd despre ca4ile pdrinfilor sdi spirituali. if-deleease pe Pruteanusi o facd - iezultatul se cuioaste :-viitorul irneuit pre-gdrdniste naliei s-a dedat la ironii pe seama Ecaterinei Adresa:PO Box 614 Crotorion Hudson, Ny 10520 Bdldcioiu" moartd in inchisoare,aruncatt' in groaDacomund : fiica indureratd a mamei batiocorite (de cdtii: N. Manolescu. Tel: (91a)271-5446 Fax: (914) 3gg-o16s fiindci Pruteanunu conteazi),-nui-a atrbsatentia autorului acesj ggg tei uriage migdrii, in schirirb atdta i s-a plAns Oanei Orlea. organizeazdSAmbdtd, 4 Decembrie,l Ro$cni Iulian 9i mie, incAt noi, i4dignali la culme, l-am luat ld - tr-ei pizegte pe Mki al Monicli. In Icelagi timp, ce ficea fiica intreorela 7 p.m: 10p.m. ultragrati': pactiza,in continuare,cu ultragiatohtl ! Iar dup6 o vrerne,se ardtauimitd, ba chiar ofensati cd r:efuzsi staude vbrbi $ueclac0leillpaondif,ar decriclun: Pruteanu,individul careo batlocorise,in scris. pe mamasalD-sa il va primi gi vor conversa,ci nigteintelectuaii^ce sunt ! c0linzi,recitari $i scen8le lradilionatc p0manB$ti Tot prin interrnediara rezolvat Monica Lovinescusi con- - flictul culon Caraion z in decentbrie1997 Humanitasa i'nceput^ne Programulcu totulunic Ai exceplional va fi pusin scendde doud campania de lansare a volumului Aceastii dragoste care personalita{irjr-. i'enume ale culturii neamului romanesc: leagii. . . Daci Monica Lovinescunu a diri iat-o pe iscilitoreasdin s.criereacirlii (agacum strntunii inclinagisd creadi), cu certitudine : nu i-a temperatinclinaliunea spre luare razla- nu t-a :unen- llincamaria T0m0roueanu dat aproximdrile,nu i-a condamnat - feadevirurile flberante desi - actri[dde primdmdrime a TeatruluiNational din Bucuregti- era Ia curent cu fiecare etapdde documentare.desilitise. nu o singurd dati produsul finit. Care a fost rezultatul i - un fals documeht - acestainaugureazi colectiadrasi lui Pom0eiuilara$teanu joedi- Liiceanu "Procesul comunismului" (s--aconfirmat c6nd a - prim solistalOperei RomAne - tat Cartea neagrii.-.) ; - o calomnie - la adresalui Caraion: Evenimentul va avea loc in sala de spectacoleAmes - -"inorul" pelin. o dezinlormare caracterizatd fiind coor- Auditqrium- LighthouseInternatibnat, 111 East 59h Street in donator al oficinei securitilii de la Milano, comandati de I.C. Manhattan(intre gi fhigan gi coordonator a tot felui de Carti albe. Park LexingtonAvenue). Nici dupi izbusnireascandalului - cronolosic. am fost ori- Intrarea:$ 20. Admitereain salaincepind cu ora 6.30p.m. 1n_F.gqesi-intrerupi Aria Calomniei - Monida Lovinesci 9i Virgil lerunca nu au-intervenit, pentru a-gi face cunoscutpunctril Locurilefiind limitate, cei interesalisunt rugali sd relini bilete de iedere. , din timp.Pentru rezervdri gi informaliisuplimentare sgnati la tet: Metodi nici mdcar intelisentd. Si. sieur : lasS-Alesind "ticerea superioari", au confiFrnat pie2enia lor -'activd I in (e14)271 - 5446 tabira celor carel-au calomniat,poshim, pe-Ion Caraibn. intreorele 1 p.m.-3 p.msau 9 p.m.- 12p.m. Am mai scris : constatind Monicii ci izbutiseri si-l "lichideze" -pe Goma - cu aiutorul- neprecupetital lui Liiceanu- Pregedinte, Manolescu" Adamesteanu, $teflnesiu, D'iniisianu. Pruteanu. ViorelCHlRtLA D.C. Mihnilescu(9i, de-neuitataBianca) - au trecutia "rezolvarea" lui Caraion. ' A fost. nu doar in van strddaniapersoanei care juri numai 'pe Izvorul'Pelin. de a-l "scddea" pE poetul Caraion (numd- - imau-i coloanele'dinDictionarul Sciiito:rilor 9i gdsindci nu IS Vestitaghicitoare laura merita...- dar de un ridicol care, iatd, in bdtlnua literatunt romine neo-noi,nu ucide ; Are puterea inniscuti de a ajuta la rezolvarea tuturor problemelor Tenacitatei cu care Monicii mentin presiuneaasupra inda- de viafi, ca dragostea, cisitoria, despirtirea, alcoolism etc. Nu poate torafilor lor (mai suscitali) de a-l lichida !e Goma,de a face din

www.arhivaexilului.ro invitat nimic de la E. Lovinescu ; daci n-ai aflat ci elcluderile. 18 W 37 ST New York, apt.2O2 contestdrilenu pot exclude, nici "contesta". Istoria. in.eeneral. Istoria Literaturii ln particular lucreazi dupd alte'leei (sau i capricii) dec6tcele prin careMonica Lovinescusi Vireil Ielunca trudesc,dind din co-ate,dind ehionti pe intunerii. dinddirective- dind "sfahri literare" - de la 22 de;e'inbrie19g9.

Nu sAntdeloc ingriiorat de soarta"poeticd' a -apoetului ion Caraion. Ag putea fi-ingriiorat de soaria poetici lui Virsil Ierunca.Fiindcd el va rdmdneprin eseulPiti:gti ; Nu sdnt deloc ingriiorat de soartade pr6zaior a mea - de a Monicii Lovinescu : ila--Mirturisesc : si-care eir am colportat cuvintele s4le(doar goptite,niciodatd scrise) il demaicauoe V.c. Gheorghiu doar^-casemnater, nu si ia autor al romadului de succesOru 25. Infelesesem- nu doar eu - cd Gheorehiuadusese "materialul brut", iar Monique de Saint-C6meilirelucftrse - ceea ce, in literaturi, semnifice : a scrte. Or. din tgSO. Gheorghiu,oricit de V.C. ar fi fost (si a fost, a fost !). a publicai inci vreo treizeci de cirfi - ce nu bCneficiaserdde "irrel'ucrare". In jum6tateade secolscursi "adevdrataautoard'nu si-amanifes- tat sulproprie'l'oate semn5turi decit cu articolele din Unde scurte. acesteaca sd spun : in mdsurain carearn si eu un loc in istoria literatrnii romind, acela nu-mi poate fi luat, irici confiscat, nici expropriat - asa, p'entruci nu s6 Doate: .. Eu, cu multul, cu iutinul faptelor rirele (si de viati si de scris) nupot.! e.xclqg,-gl'ilat- nicf dh (obsesiaiui fepenea!...) lstone, rucl clln lstona llterare- Cdt despre"contestat. .." ' . 24 hours a day,7 daysa week Paul Goma . No fees,minimums or any othersurcharges r No needto changeyour long distancecompany Tel:( 71A t 7a4-390s -I:, t- .NT J' A\r-fo BC) DY S$|C)P Tlnlahl}aria Call 1-888-950-9501to sign up! ol tl,atautzti. Foloclm wwb ?olluratan. 9udulra au angon. ltutomoblla da varr.zana. InternationalTelephone, Inc. 9t20 Borden yorl P.O.Box927900 Avc. L.I.C.- I{cw lll04: SanDiego,CA92l92 Intersecth : L I. ExpWay & Greenpolnt Ave.

www.arhivaexilului.ro LUlt{EALIBERA nr.581 * 20 }Jov.199-0 lOAt{lDE bi, mai pufin ornati, se pot expri- Cristian ma ideile cele mai diverse cu incisi- vitatea nesfricioasi a liniei drepte, in cu mult mai pufine cuvinte, fi- c6nd pe noii venifi si exclame cu CAUT COFETAR cu experien{6, ff0ndireanormalfl stupefac(ie gi pudoare mioritici: pentru a lucra in New romAn, Bii, frate, dar prea le trdznegti gi 8 'mneata York. Tel. la 778-575-2720,dupi direct din cer! Dar' ar fi sear:L oare normal ca in {ara unde se re- zolvi cele mai multe probleme de pentru fl:nca, GarBiritfl Ofer meditatji- pe lume si mai flambim la foc mi- Telefonali la 212-75 0-30 77 Existi, din picate, la noi, la ro- runt dulcea pasire a aluziunii? mdni, o oboseali prematuri in ceea Zilele trecute am primit o carte, Inchiriez cameri mobilati ?n ce privegte normalitatea, rezonabi- tipiriti in RomAnia, dar scrisi de (Nf), in zoni cu posi- Queens lul. E vorba, probabil, de unul din- Gabriel Plegea,care mie mi se pare bilitnti de lucru. Electricitate, Eazs,i tre dezavantajeleinteligen{ei prea o adevirati binefacere pentru noi. unul dintre scriitorii cei mai carac- incilzire incluse. Aproape de Gdndifi-vi, bunioari, ci wefi si rapide cu care sunt inzestra{i, in ge- teristici ai Exilului Rominesc Ai, metrol "L" gi Tel.718-497-792L "M". neral, cei care se nasc in jurul Car- studia{i, in totalitate, ce s'a scris in prin aceasta,degi nu l-am intAlnit in pafilor. Sau poate e o reminiscenfi limba romAnS" in RomAnix nnilor persoani, il simt foarte aproape de VEGAS, near Strip, 2 apt. a 2 LAS a ugurinfei cu care se dobindea hra- 50'- 80', de pe pozi{iile unui romdn- inima mea. Pentru ci, in acest mo- cu cAte 2 bii, pool, parking, dormit. na pe plaiuri diruite de Dumnezeu american. Cred eu ci e inevitabil si ment de maturitate, trebuie si recu- pe luni. Tel.702' laundri. 550 dol. cu sol roditor gi unde nu trebuia nu ajungefi la concluzia depistirii nosc ci patriotismul meu rom6nesc sau 702-699-8156. 796-6777. si-!i bali prea mult capul gi si-!i ni- unei culturi captive, care igi acceptd se concretizeaz6.,ctJ mult mai mult, romini. H. Trinca Englezl, dugegti prea mult fruntea pentru cu destuli seninitate captivitatea gi prin atagamentul pe care il am fali pAineacea de toate zilele. $i atunci care se exprimi cu falsitate sau, in de ExiI, ca depozitar (temporar, CAUT t'"-"i" pentru curlfenie 5 zile, efortul mental s'a indreaptat cu pre- cel mai fericit caz, Lerezonabil, ne sper, gAndind la vremuri mai nor- gospodinl, sa- intern[, in Westchester, ponderen{i spre "florile de spirit", normal. Ci doar n'o fr normal ca male) al adeviratei noastre culturi, latiu pe s6ptlmAni. Telefon: 914 $300 neglijdnd gtifurla ingreundrii cres- cea mai mare parte a qcolifilor unei gi cu mult mai pulin prin nostalgii 722-0773. si laude'n poeme bine rimate, cinde a spicelor de griu. Dar solul liri geografice. $i cu astfel de sim(i- cel bogat a irnbitrdnit gi el, sitacul, nu dibicia miinilor unui cizmar de- mi:rte am deschiscartea domnului stoinic, ci dimpotrivi, concep{iile VAND casl cu 6 bltrine lAng1 cu vremea, gi la umbra florilor de Plegea, intitulati "Coresponden{e Phoenix. Arizona. Venit bun asigurat' spirit, qi nu gi-amai putut da rodul sale filosofice. Nu disprefuiesc ciz- din New York". Tel.(623) 334-9331. p6rguit de odinioari. Chiar gi tradi- marii! intotdeauna ag fi dorit si am Degi citescdestul de repede,mi fionalele mioare, cu timpul, au fost prieten micar pe unul dintre ei, ca apropii greu de o cartegi niciodatl necisitorit, DOMN 45 ani, setios, exterminate,fiindci, probabil, pesi- si am incil{iri mai frumoase decit inainte de a-i face o curte asidui. (green-card licen{iat, resident USA mismul lor boln[vicios nu cadra cu am avut. Dar cdnd cizmarul se ri- Ei bine, aceasti carte am curtat-o lottery), seniciu bun, sit. fin' mucalitele roade ale spiritului. A,ga dici mai sus decit sandala sa gi ju- mai mult decAt de obicei. Iertatl

www.arhivaexilului.ro a, cu sauf6ri residenti USA Pentru infloreascd fEri rldicini terestre, tice, gi lumea il accepti 25 de ani in necljit, la inceput: De ce e nevoie cu venila Washinton,DC 9i a locui olilind normalitatea acelui "pri- $lr, mi se pare ci in acea culturi a de o culegere de articole gi eseuri, O mine. Prietenie sau cisitorie. mum vivere,deinde philosophari". intewenit un cancer spiritual, care dintre care cele mai multe au fost serviciu' pot ajuta pu gisirea unui Exilul rominesc, din fericire, nu o face si creasci anapoda.$i toati publicate, de-a lungul anilor, in cu foto' Rog telefon sau scrisoare are un caracter unisocial, uniprofe- aceasti injugare nefireascd, si mai Lumea Liberd din New York? Anun{ul este valabil 9i Pentru sional, uniconfesional sau unipoli- gi zicem ci a fost acceptati cu jert- N'au fost, oare, toate acesteacitite si doamne din tari care doresc tic. El a adunat pe to{i cei care nu fire pentru ca doi-trei biieli istefi, cu irrteres de citre cel mai avizat triiasci in USA' Tel202-387-8574, gi-au mai suportat condilia de rob d'ai nogtri, si strecoare citeva vorbe cititor romino-american, la timpul Clifton PetrescuO. Irimia, 1419 mioritic (chiar dacl ea putea fi gr- de duh, d'alea aluzive, pe care ge- lor? De ce e nevoie de o astfelde re- DC, ST.,apt.3, N.W., Washington natd cu flori de spirit) 9i au fugit de neraliile urmitoare n'or si le ,mai editare, gtiut fiind faptul ci ziaristi 20009-4548. umilire. Din acestpunct de vedere, in{eleagi nicicum, mi se pare total ca are succeseatAt de efemere?in exilul nostru are o pregnanti carac- nenormal, total nerezonabil. aceasti frimdntare, mi-am adus a- teristici de normalitate, care s'a ris- incerca[i si facefi aceeagiana- VAND vil[ 8 camere,2 biai, garaj, in- minte cum bunul meu prieten gi lizi pentru scrierile Exilului Romd- cllzire central[ proprie, Gura Humoru-' frint asupra tuturor grupurilor com- "consltean" rom6no-american,regi- poate lui, Jud. Suceava. Teletbn (313)896- ponente,incluzdnd gi grupul scriito- nesc. Ve[i constata, cu oare- 1969sau in Romdnia 030-231764. ricesc.$i zic, ziu aga,dacd asta nu e care surprindere, bi in aceeagilim- f+> fr->

ANGAJEZ strungar-frezorin Rhode Island.Tel. (401)765-3252, Fax (401) 76s-2444. Attorney-At-Law

Ajutd patroni gi peisoaneindividuale sd obfind Yize, II{VITATIE Green Card, Cetifenie, Azil, Proces Consular la I Ambasade gi Waivers. Reprezentareoriunde in SocietateaMedicilor RomAni din New York otganveazd Pe data de StateleUnite gi la AmbasadeleUSA din toatd lumea. 11 Decembrie a.c., orele 7 P.M., la Reprezentarein cazuridificile de Deportare sauA.pel New York Hilton Hotel (1355 Ave- i Vize - Nonimmigrant: pebazademunca (H-lB), studiu(F-l), vizita(B-2),instruire (H-J), nue of Americas - ?ntre 53 gi 54 St. - religie (R-1), cultura (P-2), investitie de bani logodnic (K-1), Manhattan), sala Trianon Ball' G,-llE-2), etc. Room, banchetul anual al socie- Vize - Immigrant: CarteaVerde pebaza de munca, intregireafamilie, casatorie,religie, azil tnui. politic, etc. Pentru informafii suPlimentare, 1370 Ontario Street, Suite 1410,Cleveland, Ohio, 44113 suna{ila (718) 2.14'4204. r6t77t-rrtl 16177l-7lll (fax) ndwoi

www.arhivaexilului.ro Nuvreau si intruin polemicadespre lon Garaion

aceastd.solu[ie nu ureau sd. ajung i,n privinga dam- Scrisoareadresatd domnului lon Solacolu nului Paul Goma, oricd.te neadeud.ruri scrie despre mine. (Este gi unul dintre motivel.epentru care iu-I redactorresponsabil al publica[ieiDialog citesc.) A treia solu(ie este cea Ia care recurg dcutn - CerculDemocrat al Rominilordin Germania dreptul la replicd. Euident, a oferi drepturi Ia replicd publicafiilnr Vd rog sd publica{i tn numdrul urmd,tor din semanticd,. Doar Ia interogatoriile luate cu uiolen{d. tn care rnd.atacd. domnul Goma ar tnsemna sd,d.edic Dialog aceastd,scrisoare ce vd este a.d.resatd,tmpre- tdcereaeste echivalatd. cu aprobarea. / puginul meu timp liber doar aeesteiocupa[ii. und, cu un Drept la replici. Ambele se referd la afir- Dezaprob utilizarea publicisticii i.n scopurt per- Lucrurile stau insd. altfel in ceea cb id priuegte. malii inexacte gi rd,uuoitoare Ia adresa rllea, ft.cute sonale (plata poligelor), cu atd.t rnai mult cu cdt Dumneauoastrd, conduce[i de atdgia ani o publicagie de dumneauoastrd., in calitate de autor al textului presa romdneoscd, din prezent gi din trecut, din lard apyegiatd, ceeace ar presupune un alt tip d.erespon- intitulat Nilucile tirAmului de dincolo (Dialog, gi din uil, este plind de rdzboaie duse pentru inte- sabilitate fa{d. de textul scris decd.t.ceaa unui autor feb.4ec. 1996, nr. 181-190). Elg uor apd,reagi tn 22, rese indiuiduale sau de grup, utilizdnd d.eseorifi,gu- obignuit. $i, firegte, un necesclrefort spre obiectiui- intrucdt, degi ne adresd.m unor cercuri depdrtate de rile de stil pentru a insulta ori a calomnia. td,te.Cititorii Dialogului au dreptul de a auzi gi atea cititori, publica[ia dumneavoastrd, Dialog cu deo- Dumneapoastrd, care trdi[i de atdta timp intr-o de- altera parspe cdre, Ia modul teoretic, o inuoca{i atdt sebire acest numdr, circuld acurn in Romi,nia. mocrafie, trebuia sd fi udzut cd,presa actuald. din de des tn textul dumneauoastrd.,dar la care d.efapt Textul dumneavoastrd, polemic este prea ertins Occident se constru- nu ali recurs atunci cd.ndl-a$i construit. pentru a-l publica tn 22, dar uoi da citate suficient iegte dupd alte stan- Iatd motiuele care nx-au determ.inat sd,fot a.cest de ample pentru ca cititorul sd tnleleagd. dcspre ce darde, informarea demers, esteuorba, corectd a cititorilor Mai [in sd precizez cd, indiferent de rdspunsurile lin sd.subliniez cd.nici Scrisoareape care u-o intr-un stil civilizat pe cdre le uoi prirni, rnd, uoi rezunl.clla oreste texte. adresez, nici acest Drept la replici nu constituie un constituind priorita- Din ra[iuni pe care le uoi erplica in Dreptul la repli- *ff *.-s:iiI# comentariu al textului dumneauoastrd intitulat rs:;.-;**r.:sbP!!rJor;r: tea. ci, pe mine cazul lon Caraion, aga cum.se discutd,la Nilucile tirimului de dincolo. Nici n-ar fi corect sd.in- Cred cd este ora o.ceastatn presd, nu md intereseazd,. important sd. Nu l-am cunoscut pe Ion Caraion gi nu regret ten{ionez a.gdceua, de vreme ce mi-a[i oferit un rol tn u tdgJr foarte ' demonstralia dumneavoastrd,. Ca atare, voi expune schimbdm (tmpreu- a.cestlucru. ideile din Nilucile ti,rimului de dincolo doar in md,sund., dacd este posi- Nu am citit nici poezia, nici eseistica lui Ion bil) a.cestton al pre- Caraion, mult timp accesibile in Romd.nia. Ficcare ra i,n care se fac referiri la persoana mea. iltLUS:LE -'Ailttult! 8E AialcQ{.f,' Intd,mpldtor sa,unu, parte dintre acuzagiile durn- sei romd,negti cititor are dreptul la opliunile sale, vd.rsta ,,lecturi- neavoastrd,la adresa mea, legate de cazul Caraion, repet, din (ard,, ca gi Ior obligatoriio a trecut, pentru fiecare dintre noi, de din exil. Altminteri, mult. Nu-i, ca atare, imposibil sd rdmdn par sd. circulat deja tn'ariicolele r:F ts. R$ kvx c.!.$r..+)F; cu aceastd fi domnului Paul dw. &e rrsr s.ca Goma. In mod deliberat, tnsd, eu nu mai urmdresc a\q\!Lr/:* ws1(r:N--l nu pot fi agteptate lacund, Ia capito.lul ,poezie rom6,nd,,eseu' qi, bine- ce scrie domnul Goma gi nici nu-i rd.spund, qtiind cd. modificdri majore tnleles, nu estesingura. atacurile sale nedrepte la adresa rnea suit doar o de comportarnent gi Aceasta nu tnseamnd.tnsd cd,nu, recunosc calita- dr.*r ftN ,ee{ s J*{!$ mentalitate la niue- tea de mare scriitor a lui Ion Caraion, stabilitd. una- formd. de rd.zbunari la care a rectlrs, d,upd,ce am &hq Iuat distanld. de procedeul sdu curent de a lul comunitd.[ilor. $i nim de critici tn care cred. Nici cd,at vrea sd.-lcau[i- fatd. pe amesteca adeud,rulcu minciuna. Am descoperit nu ?.ntrezd.rescd,ec&t onez Mihai Pelin, pe care l-arn aruzat deschis in trei solu[ii. mai pentru a-cestlucru din pdcate cam td.rziu, doar tn timpul multe articole cd.r[il.egi www.arhivaexilului.roarticolele sale ig- Prima. ar otatea gi jigniyea, cu disputei sale cu Gabriel Liiceanu, tn care a urui sd. fi sd. etc. cieoT:-:Presupun, de pildet, cd. tipsa, nernotiuatd de Tzersonald de lecturd ua fi preluatd. dz rbiistd.22. Re- respect c-u care dunneauoastrdl Dd. perrnite[i sd Arn descoperit cu acel prilej gi cd. a auea. curaj gi a uista este deschisd, oricdrei discufii, cu condi6ia ca. ea uorbigiuo-r b i I i despreQe2p r e _ nt m.ine in e sese datoi.edzddat o | €az d -tnaintapitor"_ t n a i n t a gi, I o ro sd,fie purtatd tn termeni urbani. auea ca.racter sunt lucruri diferite. (domnul Paul Gomo, d.omnul Dorin Tudoran. Am aceastd digresiune legatd. de atuzatiile . Cred, dornnule SolacoIu, cd. u-a[i contrazis fdcut domnul Ion Cristoiu, domnul Cristian Tudor singur continue ale domnului Goma la adresa mea, tntru- atunci cd.nd, prin o.ceste acrrze,-mi-a[i negat Popescu)- celor care au fdcut-o deja tnaintea dum- corectitudinea profesionald., cAt reuista pe care o conduceli a gd.zduit o parte din degi recunoo4tefi calita- neavoastrd.. tea reuistei 22, pe care o conduc de g ani. ele. Poate a[i interpretat lipsa mea de reac[ie ca pe o A doua estesd te aperi tn instanld. pentru insultd acceptdre. Tdcerea, spuneli de rnai rnulte ori tn ori calomnie (a.gacum dumneauoastrd, sugera[i de Nilucile tirAmului de dincolo, tnseannnd. acceptare. mai multe ori in cuprinsul textului). Numai cd, la Gabriela Adamesteanu Vd asigur cd,gregili. Tdcerea este prin excelenld. poli- 7 august 1999 Dreptla replicd

utiliat materiale argumentelorgi informatiilcrexacte. ,,$-au cel mai convingebr prezentateIa Conferinla dupd"Exemplul mine al incercdrii de a-l mini- PEN-CIubuluiRom6n" maliza pe lon Caraion ni-l ofera Ga- briela Adame€teanu.Care, din fondui in rechizitoriuloe caremi-l intocmes- primite le la Ministerul Culturii a tipe- te in Cap.Vl. 1, intitulatO explicalie rit un Supliment literar al revistei 22 posibild: alergia la alteritate,domnul (nr. 1-2, august-septembrie 1998) cu Solacoluse facecd nu,vedeanuntul, fTlu/ *Scriitoriin inchisori"..Ale cdrui a$ezatla vedere,pe ultimapagind a su- pagini din mijloc gdzduiesc un studiu plimentului22 Literar nr. 1-2 (aude caz (fragment)cu titlul .lntelectualii gust-septembrie1998). ca masade manevrdD semnat de OmitAnddeliberat aceasta informatie Stelian Tdnase. Un montaj in care e esentiald,domnul Solacolu se consideri prezentatd tarsa judiciard soldatd cu libersd construiascdurmdtoarea teorie: condamnarea in 1960 a unui numer c5, dintrescriitorii treculi prin inchisorile mare de scriitori, iiclugi in ceea ce romAnegti,eu i-ammentionat in supli- s-a numit "lotul Noica-Pillat" (...) mentulrespectiv doar ,,pe cei care nu Condamndrigrele. Condamndripentru au fdcut nimic"9i i-ameliminat pe cei nimic. Ei citiserd nigte terte, le co- care,,fdcuserd ceva". (Primul din aceas- mentaserd, le discutaserdpe la reu- td ultimdcategorie ar fi lonCaraion.) niuni, schimbaserdintre ei un soi de Dintremultele acuzalii nemeritate pe samizdaturi. $i cam atdt. in cele 16 carele-am suportat de cdndocup acest pagini ale Suplimentului Gabrielei postde redactor-gefla o revistd,altmin- Adamegteanu,nici un cuveil despre teri apreciatS,,ca 22, nici una nu m-a lon Caraion. Si el scriitor. Si el con- revoltatmai multdecat cea a domnului damnat in abeeagi perioddA. eenA Solacolu:cd eu a9fi pututavea impieta- aici asemdndrile.Spre deosebire insd teasd fac discrimindri de acestgen intre de scriitoii din "lotul Noica-Pillat", el ion - scriitor gi el - a fost condam- ale prezentatela ceade a douaConfe- colegide profesie,oameni treculi printr-o fdcuse ceva. Printre altele, incercase nat mai sever decet Constantin Noica rinleinternalionala a CentruluiPEN Ro- pe suferinlide care mineDumnezeu sd trimitd la Paris, lui Virgil lerunc4 sau Dinu Pillat. Nici un cuvdnt insd menia,desfdgurati la Sighet,intre 23 9i m-aferit. un material despre chinuiile la care despre el in Supllmentul a cdrui res- 25 iulie1998. Anunluleste agezat pe ul- Teoriaeste aberantd gijignitoare nu erau supugi delinulii politici in inchiso ponsabile de proiect a iost Gabriela tima pagini, intr-unloc vizibil,cu o litera doarla adresamea, ci 9i a scriitorilor rile romdnegti(...\ Care au tost inter- Adamegteanu." de lormatmare, foarte aproape de anun- prezenli romdniSi straini in supliment. ceptate de Securitate.lar lon Caraion DomnulSolacolu nu aveacum se nu tuf referitorla sursade linantare- Minis- latdcum o expunedomnul Solacolu, a fost condamnat corespunzebr: la vadaanuntul referitor la faptulce in su- prelerAndo retoricade fip vechi,in locul pedeapsacu moartea. Deci lon Cara- plimentulrespectiv sunt utilizatemaleri- (Contiware tn pag. 14) #ree9 www.arhivaexilului.ro galia),Jacek Bochenski(din Polonia). David Gyula l-a evocatin 22 Literarnr. t I 1-2 pe P6skandiG6za, Eugenijus sri 1l ri 1l ll mi t-( lgnataviciusa vorbitdespre inchisorile gi deportdriledin Lituania.Dintre interven- tiile romAnegti,am optat pentrutexte ale supravieluitorilorgi pentru studii profesi- oniste (StelianTdnase, RuxandraCese- reanu).Am renunlatde la buninceput la intervenliilescriitorilor mai tineri,care nu cunoscuserddirect experienta inchisorii (EugenUricaru, Denisa Comdnescu, Doina Uricariu9.a.), 9i la disculiile,interesante,fdrd indoiald,dar care nu aveau cum sd incapdin celedoar 16 paginiale suolimentului'in materialeleprimite de la organiza- toriiconferintei nu se afla nici un studiu consacratlui lonCaraion..De asemenea, nu a existatnici un studiudespre George Tomaziugi lon Negoilescu,de a ciror absentdin respectivulsupliment domnul Solacolumd acuzdin acegtitermeni: ffi- Supli- ,,Nici un cuvdnt, in acelagi ffi$-ment, nici despre George Tomaziu. Si'ca el scriitor. Si el condamnat. Care. Pag. XV din Suplimentul 22 Literar gi lon Caraion, fdcuse ceva. Fdcu- nr.1-2 se parte, in timpul rdzboiului, dintr-o Pa relea englezd de spionaj (...) A conti- posibild: alergia Ia alteritate. nuat sd faca spionaj pentru englezi gi ,,Singura trdsdturd sub care ar sub ocupalie sovieticd (...) A fost putea fi reunili lon Caraion, George condamnat la 15 ani inchisoare (...) Tomaziu gi lon Negoilescu, scriitori ce Din care a fdcut 14. PAnd ce englezii lipsesc din Suplimenful "Scriitori in in- au reugit sd-l scoatd de acolo, Prin chisori" - trdsdturd care-i deosebegte intervenlii (..) Nici un cuvAnt despre de scriitorii ce sunt prezenli acolo, mi el, insd, in Suplimentul Gabrielei se pare a /i diferenla, alteritatea. Prici- Ui:i,,,;,i;,,::,i,i+j,:'l ii+ l.i Adamegteanu". nd din care e posibil sd li se fi tras #: ..l..:.:i:i.iifl Nu gtiu dacd GeorgeTomaziu triieg- eliminarea din contingent". i:lr;,j te, deci dacd mai puteafi invitatla confe- $i atunci,din ce categorieface parte Fii rinlade la Sighet. PaulGoma? ffi$*4iiiii,.llffi ffi'; adev6- O ultimi precizare.Numele lui lon ! ladimir 51;relnu Daci domnulSolacolu era cu PdstorelTeodor :eanu rat interesatsd.afle cum au stat lucrurile, Negoilescueste totugiprezent in respec- n-avea decAtsd intrebe conducerea tivulsupliment, gi anumepe pagina3, secliei romAnea PEN-Clubului(preqe- unde este amintitcolocviul comemorativ dinta,Ana Blandiana,vicepregedintele, lon Negoilesc4 organizat de sectia ro- Dreptla replici MirceaMartin, secretara, Denisa Comd- mAni PEN. (Urmaredin pag. 13) nescu)despre listele de invitalila acea lar cine a urmdritrevista 22 de-a conferinl6,despre materialeleprezen- lungultimpului l-a putut intdlni pe lon Ne- terul Culturii. Nuam avut texte despre tate etc. goilescu cu texte oferite,in timpul vielii, insd, acestadin Dar ce s-ar mai fi ales de teoria sa, in exclusivitate,sau in articoledespre el, Surprinzdtor, Pe pars? urmddilmnul Solacolu il vedeSi il citea- Garaion,Tomaziu, Negoitescu dacd asculta gi mult citata altera www.arhivaexilului.ro z'd,piezis, vrdnd probabil sd insinueze prezen- af f f af fal Va .tUiltAlUt IIU Va ll pUltlluat doaranuntul referitor la utilizareamate- comunicdrilecare urmau sd fie Catde precareeste aceastd teorie se decAtdupd un anumitnumir de anide la rialelorconferintei PEN-Club. Cu con- tate. vede,de altfel,chiar din ultimulexemplu moarteaacestui mare critic. care a fost secvenfd,el elimindnumeroasele referiri Nu am detinutnici o responsabilitatede scriitorpe caredomnul Solacolu il un om fascinant,generos gi fermecdtor. la ea,prezente in suplimentulincriminat. in organizareaconferinlei, in alcdtuirea presupuneeliminat din supliment,din Cu acastdimpresie am rdmasdupd ce Celedin editorialul lui MirceaMartin, de listeide invitali(supravieluitori ai Gula- aceleagimotive. l-amintalnit acum zece ani. Pretuirea pe primapagind, cele din casetadespre guluicomunist gi comentatoriai literaturii ,,Nici un cuvdnt nici despre lon deosebitdpe careo nutrescla!6 de el Centrul PEN-Clubdin RomAnia,de pe despreinchisori) ori a textelorprezentate Negoilescu. $i el scriitor. $i el con- constituieunul dintre motivele pentru paginaa treia,cele din discursul lui cu acestprilej. Din cauza unor obligatii damnat cam in aceeagi perioadd. Nu caream consideratcd trebuiesd consa- Thomasvon Vegesack, ailat pe paginile urgente,nici mdcar nu am pututasista la fdcuse nimic deosebit. De aceea gi cru timpgi sd ocupspaliul prelios al toatelucrdrile pedeapsa patru $i cinci etc., despreistoria conferintei. '16 lui a fost una minord in revistei22penlru a demonstranetemei- PEN-Clubuluietc. SuplimentulavAnd numai pagini, comparalie cu cele primite de Noica, niciaacuzatiilor domnului Solacolu. Nu gdsescdecdt doud explicatii am publicatfragmente din comunicdrile de Pillat, de Caraion, de Tomaziu pentrufaptul ci domnulSolacolu gterge celemai interesante primite de la organi- chiar. De ce nu apare el, atunci, in oriceurmd a legdturiidintre conferlnla zatori,avAnd grija, intrucdt era o confe- Suplimentul GabrieleiAdamegteanu? Suplimentulnu esteun PEN-CIubuluigisuplimentul 22 Literar rintdinternalionald, ca un numdrde Fiindcd lon Negoilescu a fdcuttotugi inventar,ci un comentariu nr. 1-2, 1998,legdturh esenliald pentru paginisi fie pdstratpentru participanlii ceva. Dar dupd ce a iegit din inchi- cinevrea cu adevdratsd-i inleleagd su- strdini.Dintre scriitorii straini care au soare. Spre deosebire de cei ce apar Cititoruldomnului Solacolu este in- marul:fie c6 domnulSolacolu nu a avut trecutgi ei prinexperienta tragicd a inin Supliment. $i anume, in 1977(...) dreptalitsd-gi imagineze cd suplimentul nicioda{din mAndsuplimentul respectiv chisoriiau {ost publicali cu fragmentede a fost, aldturi de lon Vianu, unul 22 Literarnr. 'l-2 ar li o listdde inven- 9i a scrisdin auzite,fie cd manipuleazdmdrturiiCsicsery Ronay lstv6n (din Un- dintre singurii doi scriitori care au tar,exhaustivd, a scriitorilor romAni tre- informatia. garia),Jose Augusto Seabra (din Portu- aderat /a Migcareapentru Drepturile cutiprin inchisorile comuniste. Omului iniliatd de Paul Goma. Apoi Nicivorbd insd de a$aceva. 's-a refugiat in Occident. Ca gi lon Dinsuplimentul respectiv nu lipsesc Vianu. Ca gi lon Caraion, ca gi doarcei treiscriitori romAni menlionati George Tomaziu. $i odatd ajuns aici, de domnulSolacolu, ci mullialtii. Sunt ,. ca gi ei, s-a manifestatpermanent pe prezenliin schimbcdtiva dintre scriitorii tdrdm etic-civic-politic. $i lon Negoi- strdinicare au impdrtdgit gi ei destinulde trescu e agadar absent din paginile prizonieripolitici ai regimurilortotalitare. Suplimentului Gabrielei Adameg- Selectiascriitorilor inchigi - romAnigi o Cd(ilebiblice teanu." strdini- a fostdeterminatd de participa- Dar,dacd Negoilescu ar fi Jostelimi- reala conferin[igi de materialelepre- o Evenimente nat din suplimentdin pricindcd aderase zentatecu acestprilej. gi povestiri la Migcareapentru Drepturile Omuluia Conferinlanu a investigatcauzele dinVechiul lui PaulGoma, de ce nu a fosteliminat pentrucare scriitorii au fostinchigi, nu a giNoulTestament insugiPaul Goma? Cum se explicd fdcutclasamente dupd numdrul de ani faptulcd PaulGoma este prezent in su- primilila condamndriori petrecutiin in- o Canonicitate pliment,gi anumela pag.14-15, in stu- chisoare,nu a eliberatcertificate de ero- diul RuxandreiCesereanu intitulat So/u- ism,aga cum s-ar putea crede luAnd in o Toponime {ii de rezistenld induntrul Gulagului seamdacuzatiile domnului Solacolu. gi etnonime rom6nesd? Temaconferin[ei a fost Scriitori in in- Nu md mirdcd domnulSolacolu chisori: intre libertatea fizicd gi Ii- r Numedivine ajungese se contrazicdatAt de repede bertatea spirituald,iar suplimentula in- gititluri cristologige singur,cAnd construiegte o teorie atat de cercatsd transmitdmesajele ei de pro- absurdd. funzime,in primulrdnd soluliile de rezis- e o ingeri,demoni $i maiapare o intrebare,daca tinem tenl6interioard gisite de scriitoridin di- gizeitdfi seamade categoriilestabilite de domnul versegeneratii 9i diversetdri, in Solacolu.latd mai intAi concluzia cu care cursulacestei tragice experiente. Lo o Obiceiurigi institufii el i9i incheiesubcapitolul O explicalie Gtr

I li lNi 32 l0.15au9u3l

www.arhivaexilului.ro Nuinveti lectiile sd-mialeg tribunalul..Pentru cd n-am co- Patriei,bine cunoscut organ al Securitd- 5n laboratcu Securitateain niciun fel. Desi- lii, careutiliza fogtii prizonieri politici democralieidoar gur,a losto gansdsd intruin via[dchnd pentrupropaganda pentru exil. Dar (rela- locuindin 0ccident se goleauinchisorile. Nu mi-amdorit sd teazdCaraion) colonelul de securitate fiu eroind,nici si cAgtigcapital literal su- carefbcea angajdri nu l-arfi acceptat,pe DomnulSolacolu, care rdspunde de plimentarpe seamacurajului. Mi-am mptivcd nu a fostlegionar. Mai pulin in- publicatiaCercului Democrat al Romd- doritsd rdmAnin aceastatard, sd duco lelegeacel cititor de ce Caraion,in ace- nilor din Germania,pare, prin inexacti- viatdcdt se poatede fireascdintr-o lume eagiscrisoare, considerd cd nu trebuie tdtigi stereotipuri,mai apropiatde presa nefireascd,sd scriucdrti in caresd nu ie;'ta[icei ce au publicatla Glasul Pa- romAneasci,,populard"decAt de ceaoc- mint.Dumnezeu m-a ajutat se lac aceste triei (Gyr,Crainic A.a.), cu toatecd, din cidental6. lucrurifdrd sd adunfapte de caresi-mi ceeace singurpovestegte, reiese ca $i latd,de pildd,,,un delict sexist": fie rugine.Poate chiar dimpotrivd. Vine el,arfi fostgata sd faci acelagilucru, Caraion a fost, probabil, scrii- acumdomnul Solacolu, ale cdruifapte daci ar fi fostacceptat. torul"lon romdn carc a primit cea mai sede marecuraj rtu le punla indoiald,degi , Nuvreau sd-i neg prin aceasta meri- verd pedeapsd, in urma unui proces nu le cunosc,gi-gi permite sd aruncecu telede luptdtoranticomunist ale lui lon politic(...)Responsabila de proiect l-a noroipeste o viald de efortgi bund-cre- Caraion,nici nu vreausd spuncd a lost tras insd cu mdtura sub covor. Dupd din[d.De ce? colaboratoral Securitdlii.(Nu-mi permit un criteriu a cdrui logicd imi scapd." Pentruci vreasd-l scoatd imaculat si fac asemeneaaprecieri despre oa- Degiafirmd cd 22 estecea mai bund din oriceintdmplare a trecutuluipe prie- meniicare au trecut prin inchisoare.) Am pentru o neasemuitd frumusele morald care revisEde comentariipolitice, domnul tenulsiu lonCaraion. $i ci inain- vrutdoar sd-i ardt domnului Solacolu cdt a murit ca o martire - o merita cu Solacolupune in mAnacelei care o contea lui a maificut-o domnul Goma, care de neconvingdtoreste maniheismul sdu. poate pagind asupra de mdsurd. Prin reconstituirea duceo mdturd9i o imagineazifhcdnd o nu sd scrieo fdri sd incer- acestui capitol de eticd a treabdde mdntuiald.ascunzdnd ce nu-i ce si se rdzbune,prin ea, pe prieteniisdi demnitdlii pierdutipentru M-ainteresat doar Ecaterina victorioasepeste suferinld gi moarte, convinesub covor. pierduti pentru totdeauna,Monica LrLovi- cartea Doinei Jela lasd generaliilor Chiardaci dimensiunea nu nescugi Virgilvtrgrllerunca, inIn pnmulprimulrand.rAnd. "gendef $r Bllicioiu-Lovinescu viitoare dovada cd puterea sufleteas- arocupa la oraaceasta un spatiu tot mai E dreptcd in acceptiaconfuzi a ter- ncelor DomnulSolacolu adund aceste acu- cd a fdrd de putereD constituie marein dezbatereapublicd, evidenliind menului,,colaborationism"datd de mogtenire discriminirileascunse in,,normalitate", domnul Solacolu, colabora{ionistdcola ar zafiinefondate la adresamea doar o morald care obligd." metaloracu iz suburbana domnuluiSo- putea fi aproape toatd populatia RomAni- pentrucd sunt,redactoareagefd a pu-' Lansdrilede carlesunt o rubricdrela- purtat blicaliei(...) a fdcut lobby cdrlif. tiv frecventdin 22. Selecliacd(ilor de- lacolutot nu ar aveace cdutaintr-un text ei, ,care a lanlurile servitulii [care] pinde pe putem cu pretentii,precum Ndlucile tdrdmului pdnd la capdt'. E vorbade carteaDoinei Jela, Aceastd de spatiul care si-l acorde dincolo. Undea maivdzut insd domnulSola- dragoste care ne leagd. Reconstitu- ddmgi, nu in ultimulrdnd, de relaliacu Estede mirareci, dupi deceniipe- coluconducdtori de publicaliigijurnaligti irea unui asasinat,desfiintatd total in editura.La o lansarede cartenu se citesccronici, nu se lac analize,nu se trecutein Occident,-auparte din scriitoriigi caresi arunceasemenea ,,condamndri Ndlucile tdrdmului de dincolo, im- publicigtiiromdni nu adoptatstandai- in masd"?Cine a avut obiceiulsd ros- preundcu comentariile despre ea apdru- subliniazdpdrlile negative dintr-o carte, pentrucd publicular plecafdrd sd o delepresei din ldrile care i-au gdzduit, ci teascdsentinle ,,fird discutie",pe baza te in Romdnia literard gi 2t numai pe au ramasla acelagistil pamfletar practi- dosarelorpline de inexactitdtigifalsuri? bazaafirma[iilor autoarei despre lon cumpere.Nici la respectivalansare nu catin presaliterard a anilor70 (detesta- S-arpdrea ci totalitarismelecontra Caraion. s-a vorbitaplicat despre carte. Nu-l de tul EugenBarbu a ldcut,din pdcate, cdroraa fuptatin publicatiaDialog au Sd lSmurim?n linal ce a insemnat mirareci numelelui Caraionnu a tost rostit,nici mdcar despre Ecaterlna 8016- _gcoa[i),in directdfilialie cu epocainter- sfdrgitprin a-l contaminape domnul ace^sl fdcut cdrlii". beliclDslrca (Arghezi es coniinuucontinuuirivocat,invocat, dar Solacolu.Ori poatenu s-a dezintoxicat In"lobby Cap.lll. 2, domnulSolacolu po- cioiu-Lovinescunu s-a vorbitprea mult. genullulde publicistici- pamfletard- niciodatitotal, dacd, a$a cum bdnuiesc, vestegtece mirata lost cAnda vizut, in lntervenliamea a lost chiarin acost sens: nu se maipoarteooarte decat in Romdnia9lsi in a trditun timp in Romdniacomunistd. Ori nr.49 din9-15 dec.1997 al revistei22, lerllecu dilmocralietAnir6, ca ea).-De poatele-a imprumutat, culmea, chiar de cd fragmentulpublicat din carteaDoinei ,contrazic&ndu-lpe cel care au alcivlzf unea patrlarhalist-suburband,,,te- ladomnul Goma. Jela,lstoria unul asaslnal (aflatd,la whit inaintea mea, vd val spune cd rorlsmulmitocinlei', violenlele, atacul la aceadat5, in pregdtirela edituraHuma- eu, ca cititoare, am consideral cJ persoand,insulta, calomnla etc., tran- nitas),nu eradespre martiriul Ecaterinei adevdratulpersonaj al cdrlii, cel care slormareapubllcisticil intr-o vendetd Bdlicioiu-Lovinescu,ci despre martiriul m-a interesatgisi www.arhivaexilului.ro pege care l-am urmdrit continud. luiAdrian Hamzea. Pentru aceasti ,,ciu- cu multd atenlie (chiar cu pulind aga- Din Paul Goma ocaziasi iigneascdin care era vorba de lon Caraion, erau desaprim itttfeL Eu,'de pildll, aa- dreaptagi in stinga, conlundAndabsen- cele ce puteau cel mai Une sd aln- deam cd m-am format fri perloada la cenzuriicu lipsaunei deontologii pro- gd un public azi a6t de ahtiat dupe .deschideril,. Cl,4ile acestea ml-au lesionale.gi nu numailui. Regret, de nnbgnuil, dupd senzalional (...1 re- adtat d, fn timp ce eu lmi dddeam pildd,cd am autorizatpublicar"ea unui daclia alesese lragmentul cu Adrian McalaureaM, mama MonlcdJLovines. textde DorinTudoran, despre fostul s6u Hamzea probabil Wntru a evila ceea cu, acesl prsonal vlu gl admirabil, prietenNicolae Breban, po carel-am rece i s-a parut 9i ei a li nigle alirma\ii de o demnitale gi ds o dldurd uma- cititin toamnalui 1997,atunci cAnd pericalos de lipsite de probe in textul ne extaordinar{, murca in fndtisoa- domnulBreban mi-a amintit de el, cu despre lon Caraion". re'... strAngerede inimd gijeni. Din pdcate,domnul Solacolu grege$- O ultimaprecizare: de ce nuvreau sd te gi de aceastddata. Redaclia(adica intrgin polemicadespre Caraion? Totalitarismelecontamineazi eu, in acest caz) nu a avut ocazia sd ln 1982,atunci cind Caraiona plecat aleagdnimic, pentru cd n-a primitde la din fara,eram un outsiderpentru lumea Un cititoravizat al domnuluiGoma ii autoaredecAt acest fragment, impreund literard.Prietenii mei scriitori agteptau recunoa$teimediat,excesele justitiare gi cu casetade prezentaregi fotografiile. ins6,cu multdsperantA, sa-l audA vor- retorismulcdutat in voceadomnului So- Senzalionalul,neobignuitul nu constituie, bindla microfonulEuropei Lrbere. gi-au pdstrat lacolu din Ndlucile tdrdmului de din- 'amintirilede altfel, criterii de publicarein 22, iar speranlachiar Ei dup6 ce a ince- colo: de inchisoare,din cAtegtiu de putserialuf din Sdptdmdna, spunAnd c6, ,,Ne putem insd intreba de ce'atd- la editori, nu mai sunt besl-sel/er-uri.La desigur,acele texte nu ii apartinlui Cara- tea foge (Doina Jela, Gabriel Liicea- acea datd, nu gtiam nimic despre struc- ion,ci aulosl ldcutede specialigtiiSecu- nu, Nicotae Manolescu, Gabriela Ada- Mitologiecu oricepret tura ca(ii DoineiJela. ritdtiigi de EugenBarbu. Mi-dmintesc mefteanu, Matei Cdlinescu, Gheorghe Am fost dezamdgiti cd fragmentul mareadezamdgire a tuturorcind, dupd Grigurcu - gi enumerarea e departe Maniheismuldomnului Solacolu are respectiv nu se referea la Ecaterina Bi- o declaratiea lui Caraion,au trebuitsi de a fi exhaustivd) se vor fi reunit ca scopcrearea unei mitologii a lui lon ldcioiu-Lovinescu9i i-am spus autoarei renuntela aceastdversiune. intr-un efort (...'1de a-l ponegri moral Caraion(omul fdrd compromisuri, luptd- acest lucru.Nici pentrucititorii lui 22, nici Pdcatc6, nici murind, Caraion nu a pe lon Caraion?(..) Cei ceJ pone- torulneinfricat contra celor doud totalita- pentru mine, EcaterinaBdldcioiu-Lovi- lSsato explicalieclard gi convingdtoare gresc astdzi ap fdcut, fdrd disculie, risme,prietenul de faptfidel etc.), opre- nescunu era o necunoscutd.Am fost im- pentruacele pagini. Explicatiile domnului compromisuri.lntr-un fel sau altul au sat de compromigi,,ponegritori" care ar presionatdde destinulei, cind am cititin Solacolusunt echivalente cu cele.ale fost nigte colaborafionigti.Spre deose- continuaopera Securitdtii. Adevdrat,,re- revista de exil Limite un fragment din DoineiJela, chiar dacd merg in directii bire de lon Caraion care pentru liber- alismsocialist" ?ntors pe dos. jurnalullui Virgillerunca. Am incercat,de opuse. tatea crealiei gFa iscat propria liber- Pentrucd, altminteri,realitatea este cAte ori am avut ocazia, sd o fac cunos- Poatepdrea ciudat, dar pentrumine tate (...1 detractoriilui n-au fost dis- multmai complicatd decat desenele sale cuta publiculuiromAnesc. nu-iatAt de importantdacd au fostscrise pugi sd rigte mare lucru. Ei au purtat in alb gi negru.Chiar textul domnului Era firesc sd primesc invitatia de a la poruncaSecuritdtii ori au fost pagini lanlurile servitutii (...) p1na la capdt. Solacolupermite un alt portretal lui Ca- vorbi la lansareaunei cdrti despre ea. dintr-unjurnal, cdzute in mdndei. Texte- Adicd pdnd in decembrie 1989". raion.Doar doud exemple: Era liresc sd acord spatiu in revistd Ie aceleam-au gocat. Nu maivdzusem Me intrebgi eu cine i-a acordat DomnulSolacolu mentioneazd de pentrueditor (Gabriel Liiceanu), pentru niciodatdlucruri atat de dezgustdtoare multe pagapoartepentru domnuluiSolacolu rolul de instantd ori celetrei in- autoare(Doina Jela) si9i pentruMonica scrisepe seamaunor prieteni apropiati. supremi, indreptdlit6si rosteasid treagafamilie, cu carea plecatdin tard Lovinescu,personajul cel maiimportant Talentulera evident,ca gi inventivitatea, sentinte,Jdrd discu!ie" gi fdrd argumente, lon Caraion,ca gi cAndacesta era un din viata EcaterineiBSldcioiu. Aceastd plScereade a scrie. la adresaunor oameni necunoscuti, doar lucruobignuit in RomAniaanului 1982. dragoste care ne leagdafostuneve- prietenilor N-a Trddareade bundvoie a pentrucd ei au continuatsd trdiascdin trecutchiar atAta timp de-atunci, ca nimenteditorial, chiar dacd nu e vorba nu mi se paremai pu[in gravd decAt trd- RomAnia? sd fi uitatcAt de greuse obtineaun pa- de o carteireprogabild. darea gaport, degi Uniunea Scriitorilorolerea, sub constrangere.Pentru cd $i astadupd ce, pe de altd parte, Chiardomnul Solacolu recunoaste nu-mipermit si judec,prefer si nu md cere sus 9i tare ca, in cazul indiscutabil,faciliti$. Dar gi aga,de obi- cd(ii-unelemerite. "atingerii cei,pdstrAnd in unpretios,,ostatec". uitin aceastddireclie. demnitdlii sau a onoarei, sau a repu- lard ,,ln capitolul ei principal cartea DespreCaraion va trebuisd scriealt- taliei unei persoane",celcalomniat,sd Esteoare congtient domnul Solacolu face cunoscutd publicului una din cri- ce inlelegecititorul din scrisoarea lui lon cineva,un tdndrcare nu va aveanici o se adreseze unui tribunal cdruia sd-i mele odioase ale regimului comunist: amintire,dar va aveain schimbcdt mai ceard numai recunoasterea delictului Caraionadresatd,,legionarului bun" uciderea in inchisoare, prin refuzarea palomnie Zahu Pand,de la Cuvdntul rominesc mul^tedocumente necesare de sau defdimare". oricdrui tratament medical, a Ecateri- In niciun caz Mihai Pelin. IntrucAt,in acceptiacurenld, colabo- din Canada,inseratd in textulsdu? Citi- nei Bdldcioiu-Lovinescu, arestatd in rationisminseamnd colaborare cu Secu- torulinlelege cd dupi iegireadin inchi- mai 1958,in vdrstd de 70 ani (...) O ritatea,eu, de pildd,urmAnd sfatul dom- soarelon Caraions-ar fi dus,impins de pe Gabriela Adameqteanu foame, publice eiocare care Ecaterina Bdld- nuluiSolacolu, nu ag mai aveadecdt sd la revistaGlasul cioiu-Lovinescu- o Mare Doamnd de 7 august 99

10- 16auguGt

www.arhivaexilului.ro \ JI . J _ ?), e p4 d uo,uiWaprt - se ficue vinovati de calmnie ; directorii de qa44,q' conStiinliromAneasci luali dupi ea,in scris, la televiziune,la prezentareade carte : Liiceanu, P/*L Manolescu,Adanregteanu, Matei Cdlinescu,Grigurcu, Cistelecan, intdrind, prin prestigiullor, o afirmalienedovediti, fantezistd, iresponsabili, deveniseri complici la campaniade defiimare a poetuluidispnrut. li acuzasempe acegtiformatori de opinie c6"dintr-o fidelitate (fatd de Monica Lovinescu) prost infeleasd,riu folositi, acordaseri caufiwte morali unor "ipoteze", nu doar D-ale Manolescului... neargurnentate,dar profund imorale - iati ce scria primul, cronologic, scriitor deflimitor al poetuluiCaraion, N. Manolescuirn editorialul Romfuiei literare nr. 47/97 : "explicafiadati... e sinrpli, plauzibiln9i inspiimintitoare : cs siise pmitn si migrcz.;'(s.m. P'G.). Paris,16 aprilie 1999 S-au adrurat,in mai pufin de o jumitate de an,1 intervenlii ale mele (publicate,toate, in Cotidinul) : l. Scrisoarecdt.e Grigurcu (22 august 1998) ; 2. O aniversare(22 oct.) ; ln ciuda aparenlelol Nicolae Manolescu,directonrl de con$tiinl6- si de Romrinielitenrd 3. Scrisoarecitre Grigurcu(l I nov.) ;4. Pe margineaunui editorial(21 decembrie98); 5. Din - a fost de totdeaunaatras de persoanemurdare, avind un comportamentgi secretindo "gdndire" nou despreCaraion (24 iarrl.1999) ; 6. Buduca: gauraalbd a (in)conqtiinleiliterare (l febr. 99) ; murdare.Maestrul siu de morali-politici a fost (a declarato,insi nunraidupi decembrie89) 7. Iarasidespre Caraion (6 febr. 99). inventatorul gulismului tdtirisc in pahia lui Calavencu ; nraesuu de morali-gazetireasci : Atenfie : replica mea (cea din 22 august) la cronica lui Grigurcu a fost publicati in Ivagcu,tumdtor de pugcirie, brigadier aJ Glasului Patiei, organ al Securitdtii, frate nni mare at Rominia litetard; cum'i3rigurcu a rdspunsnqsatisfEcdtor, anr revenit cu o noui scrisoare Sdptdninii,tipnritin Germaniasovietici, destinat emigratiei, unde erau obligali si se ristignesci deschisi ( I I noiernbrie),insi aceasta,impreuni cu un text anterior.trimis : O aniversare,a f,ost ln pugtnide rugine9i de pldnssupravie;uitorii puScnriilor Crainic ai Gyr, Noica 9i Vinea, C. C. refuzati de N. Manolescuprin editorialul siu din 4 decembrie1998, "Adio, dormule Gorna!" Giurescusi H.Y. Stahl, Pistorel TeodoreanuSi Vladimir Stiinu ; maesfiu de morali a istoriei ln O anivelsarernd uimeam-indignamcd persoaneinstruite, avind faima de directori de 'tezistentei literarei-a fost Dumitu Micu, impreuni cu care a scos volumul proletcultist Uffira rcm6nn con$tiinte(ca Manolescu) coboriserdpann b a produce ca probi a prin culturi" a azi. 194t1965 (in Anul Domnului 1965!) ; ne-membmlde partidManolescu a scris cronici la redactorilor,o anexi din Carteaalbl a Securititii, alcdtuiti de un securist diversionist, fost argat subproducteleunor martirizatoriai culturii ca Siraru, Vasile Nicolescu,Popescu-Durnnezeu ; al lui I.C. Drigan. Abia cum inleleggesnrl (de neinleles)al refuzului fEri explicalri : Nicolae dupice adevenit(in martie1990) director aJ Ront{nieiliterarec:u ajutonrl electoral al scriitorilor Manolescuse supirasenni pulin pentrucuvintele grele la adresalui, cAtpentru cd nri atingeanr de linutauror Joiu, Bdran,Parddu, Silvestru - 9i impotrivalui Paler,Valeriu Cristea,Dimisianu de un securist! A, da : acuminfeleg si refuzulsdu de a-$icunoa$te dosarul de securitate... - a devenit,la rindu-i Maestru,invilindu-i pe tineri e gi ctn si faci aturci cdnd vor ajungela Desprenunrirul din 7-13 aprilie/99aJ Rotnfuiei literare'pepurcte : v6.rstagi notorietatealui, 9i a conlucratcu persoaneriu-nrirositoare, dar afine - Precunllliescu, l. N. Manolescuscrie prezentuleditorial, convins ci cititorii (altfel fideli) au uitat ce Voican,Quintus, Cataramd, C.T. Popescu, Pelin... scrisesetot el in decembrie 1991. Senin,acum pretinde t , , Cititorii RomdnieiLiterare vor fi gbsit ci numirul diu 7-13 aprilie 1999 este unul "Cit desprecea de a doua [ipotezn],9i anumedacd notele cu priciua au f[cut obiectul obisnuitin progranrul:luiN. Mauolescu: publicarea"docuntentelor"(fire$te, intre ghilimele).Sn trnui toc al lui Caraion cu Securitate4 ea rim6ne greu de dovedit. Nu-mi dau seama ce le amintimpe celelalte,fiindci garantullor le mdturi subpreg, doardoar s-or faceuitate : documentar fi necesarpentru asta. Dar mai arevr€o importsnjd?" (subl.mele, P.G.). | . - Rominia litewd de la inceputulhurii iulie 1990, imediat dupi mineriadd sAngeroasi Obisnuit si nu-si recunoascierorile, N. Manolescuili etaleazlpirerile de acum"de din 13-15 iunie, cuprinzindinspiratul interviu luat de proaspitul director al revistei Unirurii parc6 lnrinte nu ar fi fost altere. ln 1997 : "...explica1iadat6... e sinpll daltzibild, Scriitorilorproaspitului pregedinte (inci neconfirmat)al Rom0niei.Ei, da : NicolaeManolescu inspiilalindioarc: a & i sep:mitii sd aigrw (s.m.,P.G.) ; acrunzice cd... nu-gidi seamace l-a legitimat,intervievindu-I, pe Ion Iliescu,cel avind pe nrAinicenusa cdrtilor 9i a manuscriselor documentar fi necesarpentru asta - apoi : "Iuhi ss ww inWtnQ /'Dar bineintelesci are arse.odatd cu BibliotecaCentrali Universitari, ca 9i sdngelevictimelor minerilor lui Cozrna, "importanti", fiindcdnu toti cititorii suntanrnezici, cum tarei-ar mai vreael, scriitonrl; chemalide el 9i de Roman,intru salvareaneocomturisnrului Si ghidati de Gelu Voican-Sturdza; 2. ln pag.19, in frunteaDOSARULUI, N. Manolescupropune in facsimilo scrisoare interviulin carede la prinraintrebare Manolescu i seadresa lui lliescu: ((omcu o nareD; "a lui Ion Caraioncitre Virgil Ierunca",pe care o 5i comenteazi: 2. - Romfuia literard.nunrerele 50,51, 52, din decembrie,tot 1990, in care N. "La doar doui lui de la oribila notl expediatdSecuritiili, Caraionii scrie celui care-l Manolescugizduia pe cinci paginide revisti "dosarulde securitate"propus de... suprageful sprijinisemoral qi materialsi iasi din tari : .Dumnezeule !", e,rclami prezentatorulde directorulin temreni de rur inspiimintitor analfabetismculhual $i moral ; DOCUMENTE din sursi Pelin,purtind marca Securitilii, Manolescu, "Orice altcevaar fi sunat 3.- Rontinia litenrd din 14-20 octombrie 1998, in care, tot sub indicafiunea mai pufin cinic in contexhil cu pricina. Cu grafia ingrijitl Si cu stilul siu inconf,rndabil (acelaSi DOCUMENT a apirut o alti prostie dezinformatoareextrasi de Manolescu, Dimisianu, Joiu, din noteleinformative) Caraion abuza, incd o dati, de buna-credinlda prietenuluisiu". se incheie

www.arhivaexilului.ro Iar acwuacest "specialdosar' inchinat lui Caraion... reprodusi(9ilapagina25!)nuluiVirgilleruncalieraaoresar4clalrurvrrgu... Anr fost, pdn6 la proba contrarie, prinrul care a intervenit in scris,intrerupind Corul Deci : "analizatextului" (gi a grafiei !) semnatiN. Mnolescu: in afar6de chestie. Amratei Literatorilor Romini 9i aritind : Gratielui PelinSi a "documentelor"sale, nesfirgit de... probatoare. Iscilitoarea volunrului, priu afimnlia ci poehrl ar fi incredir4at Securitilii nigte pagini Si ce-arfi dacnN. Manolescus-ar reapucade cronici literare ? - in aceleanu va fr ofensatoarela adresaMonicii Lovinescu,la a lui Virgil Ierunca(gi la adresamea, de ce se omite obligat sdrespecte adevdrul.

d telefondedicattr comunititii Ronrdnede pe hotareleStatelor Unite I lAzc DEoREPE a Nu trubuie schimbati cornparii:: dc icug ferii mta de $O-51lmin cu Rom6niagii alte ratc excelerrlecu Blte Firi a Puleli sunadio Romfuriain USA cu ratade $O-58/mincu progrrnul Silvcr Ccllback.Tot or accla,sipft'ginro pulegivorbi din Romiaia in ori<.e1z':i. Exernplu;Rornioia-Germania $0.69/min, Austrelia-Romdnia 0.69/m

gg.e Ucraina .45 Rep.Cehi : .Zg E Danemarca .24 Suedia .15 Efvetia .23

Pentru Inregistrare sau tnformalii AVETI Drcn r{orili si nc scrieli pcotru ca si vtr in rqgisha{i scrie{inc la; SuplimentareSunafi La POSII}ILITATEADE Nunrelc (abonaurlur): A ci$rrce ux (7r\ 454-e876 VENIT (7r7r4s4-s420 SUPLIMENTA& telephone@inter-conn ection. com DEVENIND AGENTT'L Adresa tulonuatfui): r-888-4ss-3420 FIRMF,INOAS'I'RI]. INTIRIATIONAL CONNEQFI9DI Inc. CISTIGURII,EFoiI FI l12 MubArrtnue #1O34 SUBSTANTIALE!!!!! llezletoa, Pd 18201

www.arhivaexilului.ro LUI';IEALIBERA nr,.552 *, 1 l,{ai 19-o-o

st6nd in neputinfa de a folosi fon- azi pe primul loc in sondajelede duri puse la dispozitie de Unuinea opinie, si incerce a-gi imbunititi Suntem Europeana. $i aceasta,din lipsa relaliile cu cancelariileoccidentale, unor programeviabile. in perspectivaunei posibile reveniri ANDREI NtN.q. Tot la capitolul experienlanega- la putere. tivd romdneasci poate fi trecuti gi Dar partidul lui Ion Iliescu a Obstetrica, Ginecologie, Infertilitate, incetineala cu care se pun in prac- dovedit cd se afli mai degrabl cu Chirurgie Laparoscopica pregdtiti... t8 ani de experienta in Europa ticl programele de dezvoltare ochii spre sondajele de opinie, ce sl USA Examene anuale, tratamente ambulatorii arata cd.o foarte parte pentru zonele nefavorizate. Din mare dintre (sonograma.colposcopie) si mica chirurgie. cauzabirocra{iei gi a incompetenlei romdni nu privesc cu simpatie Specializarein tratanrentede infertilitate, (ui'mai"e) unor funclionari, normele de apli atacareaIugoslaviei gi se pronunfi menopauza si probleme premenslruale. Privilegii la spitalele din Morris Acestaar fi scenariulpozitiv, in md- care a legii zonelor defavorizate acum impotriva intririi in County, lnrii Northern New Jersey.Acceptam majoritatea sura in care un asememeaprogram n'au fost incd publicate. in con- NATO. De aici incearci PDSR si-9i asigurariler medicale. Pentru progranue, va s'arrealiza, in celedin urmi. secinli, investitorii . nu pot s[ se recrutezebaza electorali ce ar urma rugam sunati la: bucure de scutirile de taxe gi im- sdl aduci la putere, dupd anul 973-328-1262 390 RouteloW, Suitel, Randolph,NJ,07869 /-1 pozite pe care legea le conferi. Se 2000. Se pune intrebarea ce va face Uum am putea pare ca mulli investitori, care ar fi PDSR pentru ca, in eventualitatea dorit si-gi deschidi afaceriin zonele cdgtiglrii puterii, sd nu-gi deza- lului guvern de a imputina .aceste pierde totul defavorizate, s'au plictisit si tot migeasci electoratul. Va rupe re- "pdrghii".Ceeace s'ar traduce prin- agteptegi gi-auindreptat deja banii laliile cu NATO? Va refuza Planul tr'o politicd de opozitie la tot ce va insi lucrurile pot evolua Ei in sprealte direcfii. Marshall, urmAnd astfel pilda sta- insemna dezetatizaregi liberalizare. sensul rdu. A nu gti sd folosegtico- Un alt element care ar putea tra- linisti de acum 50 de ani? Aceste Cum se va implca acestgen de po- rect nigte bani poate si fie mai riu ge Romdnia in jos ar fi cel politic. intrebiri sunt justificate, cAti vreme litici, imaginat de PDSR, cu ceea dec6t si nu-i fi avut niciodati. Fdri in afari de faptul ci liderii politici PDSR nu a dat nici un semnal clar, ce intrevede Occidentul pentru !i- un program concret, banii fie vor nu par si se gindeasci foarte serios in acesteztl,e, ca ar aveacel mai mic rile balcanice este foarte greu de ajunge la altii, fie, daci vor sosi, la tema atragerii cu succes a fi- gdnd de a-gischimba politica anti- spus. Este o banalitate si spui cd totugi, in Rom6nia, uol umple nanlelor occidentale,existi gi posi- NATO. Liderul.PDSR Ion Iiiescu Planul Marshall esteo gansdpentru numai anumite buzunare. Existi bilitatea ca, dupi 2000, toate avan- deplingea, nu demult, faPtul ci Rominia. Esteinsi hazardatsd spui deja experienfa Bosniei, unde mi- tajele oblinute dupi Washington si guvernul siu - viitorul siu guvern - ci Rominia, in integralitatea ei, gata liardele de dolari adusede Occident fie risipite cu ugurin{I. Ar h fost de va fi lipsit de "pirghiile" necesare este sI primeasca aceastl au fost, pAni acum, doar in folosul agteptat ca, dupi summit, discursul ac{iunilor in economie. El gi-a in- qans6. refelelor de contrabandi. Existi gi o vehement anti-NATO al opoziliei sI demnat colegii de partid si se oPu- tristi experienfi romdneasci, con- se schimbegi indeosebiPDSR, aflat ni pe toate c[ile intenliilor actua- Ovidiu NAHOI

EXPRESS. CARPATI SHIPPING ATI S

www.arhivaexilului.ro -. f n+llliffi. !':,r' t; *i :* +F, 6; {,,-. ir't- \s4du#t *i'\'* .1 I ---q& . .*e.? \,-.- /

lr -l SHIPPING EXPRESS 6 6 - Avion cargo :E T' Containere T' = lllARPATI ll = -, r' Autoturisme =, 6) , Repatrieri 6) xlTl xlTt T' Asiguramasistenta vamala f 'E -t IZZp -t 1Tl trt ct, ct> C" Nour (t> o Nou! Nou o -, -t T' Alirncrnte 'E -l Electronice 22Ov -l 6 6 - Bilete De Awion '!t PRETURI: COMPANIANOASTRA =E vaofera promptitudine si corectitudine = I nvitati i si Procuri garanteaza :E' z, "'3l'.",",.t:{frt#A:iiftltai.*rt4t3"va seriozitatesi calitate =. G) $1'Se/rb vaajuta sa-i bucurati pe cei de acasa 6) tTl Affidawitrirnputerniciri HXI?l,Ri?Jincie: va asteaptacu placere rrr x TERMEN: 'E>< T' 5,ePaf rlerl -t Repatrieri Livrare in Romania max.7 zile Luni-vineri 8.30-18.30 -t rn sambata'Duminica10'00-16'00 rrl ct> -"rv" o..tsur-€r'singura ct) C'' -, -- sHl?PlNG, cohFaniecorhno-, Asigurare ,o'''nffl?rr,,rdisponibira) o o?N, cu- firi^,rttlQlg fi:'ffi',i:?J6, o ,.Afl' la-- r, -t U' ORICE MARGA, ORIUNDE' IVGW-rv -t -t TRANSPORT MASINI YO.Utqrk' I. -..'OSti T' lN LUME LA PRETuRI INcEPIND Montreal si Bucures" = -l at> ,t> =E I.|ONTREAL := T' BUCURESII T' I -, = =, 3850Jean Talon 0uesl, bureau 150 B{ulUniilint.8, sed4 =, ; G) $o5o,ooffii,w-Te|:p1 0;tux (514)73$8075 Te|:(011 "401 G) a fl35-451 )337.0256 lTt -72U) rn ; x TollFrec |{S79FSH|P[447) TollFree; 1-8il-CARPATI P2l Fu:(011.401)3137{739 >< -!t T' : =t -t lTl (718)786-7100; TTI ct> Tel= Toll Free:1-800-796-SHIP(7447') ct) (tt ) www.arhivaexilului.roct, lr CARPATISHIPPINGEXPRESS.CARPAT!SHIPPING EXPRESS.CAHPATISHIPPING EXPRESS.CARPATISHIPPING EXPRESS -)-i '17- r c r -r _, -" "'-;J ,544,r.6 Martie 1999 ffauraa|[e a'Bonstilntel liturare rUrmaredin Pag. 19) tapajullansirii 9i dirijarea atenlieispre doar un capitol (32pagin|cu tot cu note,din toulul de 342pagini - insi aceasti zecime face cAt un munte de insinuiri ticiloase, de at-rmatii mincinoase, de calomnii groase) : N . Manolescu in editorialul "< poetului", in noiembrie 87 in Rom0nialiterard; revista 22,prez.entindin decembrie 87 fragmentegi anunlind apropiata lansarea 'rolumului ; emisiuni la TV - din care una a aceluiagi Manolescu, interpretind Aria Calomniei in duet cu iscilitoreasa ; interven[ia lui Matei Cdlinescu ("Ion Caraion : un monstru") ; in aceeia$iRomdnie literard Gheorghe Grigurcu, dintr-o solidaritate riu inleleasd,inclinind si creadd inventiile "anchetatoarei" potrivit cdrora Ion Caraion ar fi scris ceeace a publicat Securitatealui Ciachir (astaeste pentru urechile lui Buduca !) in scopul de a obtine pa$aportde plecare in Occident- in fine, o varialiunepe aceiaqitemd semnatd: Al . Cistelecanin Vatra... Am intervenit prin o scrisoaredeschisd adresatd lui GheorgheGrigurcu, apdruti in Romilnia lite.rard. Apoi prin incd una ce constituia rdspunsla rdspuns : N . Manolescu a refuzat sd o publice, prin deja-clasicul editorial "Adio, domnule Goma !" L Buduca,dupd obiceiu-i cunoscut,fara sd citeascd,fdrd sI dea citate, "rezumi" in stilul E . Barbu-Manolescu-Dimisianu-$tefinescu-Pruteanuetc . ceeace-i convine lui - iaLi ce scrie in textul de prezentare din Cuvinlul: "Cazul lui Ion Caraion, insi, incepe sd devind ingrijordtor . Recent, Paul Goma ii lua apdrareain contra lui Gheorghe Grigurcu, dat fiind ca acestaindriznise sd ne reaminteascAepisodul in care Caraion ii turna la Securitatepe Monica Lovinescu gi Virgil lerunca". Fiul spiritual al Ceachiruluicu acelaginume a invdfat de la maestrulsdu maniera barbo-sdptdministi de a "combate" . Taman agafdcea $i Conu Jenicd . Numai cd pe vremea aceeaataca[ii nu puteau sd rdspundi minciunilor, calomniilor sale - unde sd fi publicat replica : in Viapa stuclenleascd2,in Amfiteaua ? '89, Acum, dupd eu pot se-i daupeste nan mincinosului Buduca - pe puncte: - daci ar fi citit scrisoareamea citre Grigurcu, n-ar fi afumat cd intervenisem 'Tn apirarea lui Caraion" - ci pentru a demonta, mai int6i vicioasa alcituire a volumului comandat gi promovat de Liiceanu ; in al doilea : reaua credinli (ca gi analfabetismul in materie) al lui Manolescu - cel care a afirmat negru pe alb in editorialulamintit:"explicalia(autoareivolumuluin.m.P.G.)esimpld,plauzibili gi inspdimdntAtoare: ca si i se permiti4sd emigreze, Ion Caraion n-a scris un jurnal care i-a fost confiscat dupd plecare : a ldsat cu buni $tiinfi un denunl" ; in al treilea : ryglijenla lui Grigurcu de a citi fird a reflecta la ceea ce citegte Ei fdrd a se informa pe ldngdcunosculii poetului ; =daci ar fi citit volumul Aceastit dragoste... cum se citegte : de la smnga sp-redreapta (i-a mai explicat procedeul qi Laszlo - se vede cd degeaba),Buduca ar h aflat un arn{nunt : oricdt de sordide ar fi (qi sunt !) detaliile despri Monica Lovinescu, Virgil Ierunca qi despT mine - de ce m-a uitat ? - acesteanu inir6 in categoria (!) turnitoriilor - ("episodul in care caraion ii turna la Securitate") . Este bine ca L Buduca sd afle mdcar acum, cdnd, ajuns la v6.rstade 47 an,se presupuneci a ieEit din adolescenfd: pentru ca un text (ii zicem aga)sd fie unul de denunl, trebuie s6 confinii "dezviluirea" unor st{ri, a unor fapte de pe urma cdrora cel denuntat.va avea de suferit de la securitate (organul lui ciachir) ; deasemeni: pentru ca un text sdfre calomnios, este necesarca el si fie adus la cunogtinfa publicului, lie din iniliativa, fie cu asentimentul - - autorului altfel ar fi calomnie Ei ceea ce spune,in t6rg sub pecetea^ tainei...- Buducadespre Jeposu, despre Breban, despre Cistelecan - nu ?; -dacdacititAceasti dragoste..., nu a afla1cum anumeau fostturnati, calomniali Monica 9i virgil . "Anchetatoarea", iegitd din aceeaqiEcoald ca Buduca nu a produs probe, nici citate. ci doar afirmalii fanteziste gi :'rezumate" ' '- abuzive; - . intr-o "ilterpelare" la scrisoareamea adresatdlui Grigurcu - in care ..turndtoriei', argumentamexast 0a mai sus : iscri,litoareanu produce probe ale lui - caraion semndtoareasi a volumului in chesti6 imi rdspundeacu toata insolenla congtiinfei cd inspatele ei de "anchetatoare" se afld Liiceanu,cu Humanitas, Adamegteanc a si 22, Manolescu gi propritatea sa Rom6nia literard (prccum Ei alli directori) i$i deconspira, in sfdr$it,'isurla de informafie" : ni$te peni'uit" insaitari din ExpresMagazincompuse de Mihai pelin ! cum ar veni : "coordonatorul" cdrlilor albe, colaboratorul lui I .c . Dr.nganla antenasecuristd de la Milano - acesta-i"izvorul" de la care s-a addpat qefesaiolecliei "Procesulcomunismului" de la Humanitas! I-am rdspunsindirect c'a seiurigtii ae Gapa ilu-rIui Pelin.nuPelin nu suntdesunt de crezut(nici cdndii vezi morgi)- 9isi iuti,iati, recent,recent.r"trintr-o emisiuneiVTV r rJvtajt-angiSipo!, dacdavdzutcu ochii luii'documentele"publicate " ""i"i,r*de E . Barbu" r?n Sintdmina D-li-ir.ruebat ^ -x-*,,-- ^x r^ r^ in sdptamiia,"-_r-_-.....* Pelin a rdspun-scd_vq_ da,w, re_4 v qLuL . Et 4u gu qe i :-. le-a vdzut: str"mn"t" tultatlt norn.nume a" coqcoJ |i ; lintrebatintfebatinin_continuare Continuare de unde $tie sfie cdci sub crrh acelqcpl nnrlcod "."o seca afla...aflo r\.-^:^-caraion,"i ,r^de NT^ix..xr..:...1Netagdduitul- ll:::l.1Yl"t*rului Adevdrului.arirspuns cd... a intalnitin altepdrli a"c.ipiaiil" Involuntare ale unor nume de cod - ceeace l-a condus la ideea iOentncarii lii Caraion t I.1,epe ce informalii, , _, , , pe ce izvor s-a rezemat Humanitas penrru a cldcli acest car,esr tie plasat^MonstrulCaraion, "turndrorul Monicdi Lovinescu a lui l1i_o]l,ll1"v - Ei ugrl.Ierunca" a$acum at6t de frumos (dar mai ales exact) se exprimd un ins cie moralitatealui Buduca ! www.arhivaexilului.ro De aici, din cartierul Belleville al parisului se vedeodgonul cu care e cusur capitolul Stelian Diaconescu (Ion caraion) din volumuli.cearle arrgort"... S-a vazut qi orchestrarea,din umbri - din imediata mea vccindtate geogranci. Pesemna inron'antiila m^la nrr .r*nft.r. ^r.:^- Fx-x ^,,^,, :4-,r^ ^A,.,r ^ ^6;-,,i ?^ r/^t-,, in stilul E . Barbu-Manolescu-Dimisianu-$tefdnescu-Pruteanuctc . ceeace-i convine lui - iatd ce scriein textul de prezentaredin Cuvintul: "Cazul lui Ion Caraion, insd, incepe sd dcvind ingrijordtor . Recent, Paul Goma ii lua apdrareain contra lui Gheorghe Grigurcu, dat fiind cd acestaindrdz.nise sd ne reaminteasci episodul in care Caraion ii turna la Securitatepe Monica Lovinescu gi Virgil Ierunca". Fiul spiritual al Ceachiruluicu acelaqinume a invdfat de la maestrulsdu manierabarbo-sdptiministd de a "combate" . Taman aqaf{cea gi Conu Jenicd. Numai ci pe vremea aceeaataca[ii nu puteau si rdspunddminciunilor, calomniilor sale - unde '! sii fi publicat replica : in Viala studenleascd , in AmJiteatru 2 Acum, dupd '89, eu pot sd-i daupeste nas mincinosului Buduca - pe puncte : - daci ar fi citit scrisoareamea citre Grigurcu, n-ar fi afumat ci intervenisem "in apirarea lui Caraion" - ci pentru a demonta, mai intAi vicioasa alcdtuire a volumului comandat qi promovat de Liiceanu ; in al doilea : reaua credinla (ca gi analfabetismul in materie) al lui Manolescu - cel care a afirmat negru pe alb in editorialul amintit : "explicalia (autoarei volumului n . m . P.G .) e simpl6, plauzibili qi insp[imdntitoare : ca sd i se permiti si emigreze, Ion Caraion n-a scris un jurnal care i-a fost confiscat dup{ plecare : a ldsat cu buni Stiinl,i un denunl" ; in al treilea : neglijenla lui Grigurcu de a citi firi a reflecta la ceea ce citegte Si fird a se informa pe ldngi cunosculiipoetului ; - daci ar fi citit volumul Aceastil dragoste... cum se cite$te : de la stAnga spre dreapta (i-a mai explicat procedeul gi Laszlo - se vede ci degeaba),Buduca ar fi aflat un amdnunt : oricdt de sordide ar fi (9i sunt !) detaliile despreMonica Lovinescu, Virgil Ierunca gi despre mine - de ce m-a uitat ? - acesteanu intrd in categoria (!) turndtoriilor - ("episodul in care Caraion ii turna la Securitate") . Este bine ca I . Buduca sd afle mdcar acum, cdnd, ajuns la vdrsta de 47 an, se presupuneci a ieEit din adolescenfi : pentru ca un text (ii zicem ala) s6 fie unul de denunl, trebuie sd confind "dezviluirea" unor stiri, a unor fapte de pe urma cirora cel denunfatva avea de suferit de la Securitate (Organul lui Ciachir) ; deasemeni: pentru ca un texr si fie calomnios, este necesarca el si fie adus la cunogtin[a publicului, tie din iniliativa, fie cu asentimentul autorului - altfel ar fi calomnie gi ceea ce spune,in t6rg - sub pecetea tainei...- Buducadespre feposu, despreBreban, despre Cistelecan --nu ?; - daci a citit Aceasti dragoste..., nu a aflat cum anume au fost turna[i, calomniali Monica qi virgil . "Anchetatoarea", ieqitd din aceeaqigcoald ca Buduca nu a produs probe, nici citate. Ci doar afirmatii fanteziste gi "rezumate" abuzive; - intr-o "interpelare" la scrisoareamea adresatdlui Grigurcu - in care argumentamexact ca mai sus : isci.litoarea nu produce probe ale "turndtoriei" lui Caraion - semndtoareasda volumului in chestie imi rdspundeacu toati insolenla con$tiintei ci4in spatele ei de "anchetatoare" se afld Liiceanu,cu Humanitas, Adameqteanca gi 22, Manolescu gi propritatea sa Romania literard (prccum qi al[i 'isursa directori)-i9i deconspira, in sfdrgit, de informalie" : niqte penibile insailari din Expres Magazin compuse de Mihai Pelin ! Cum ar veni : "coordonatorul" Cirtilor albe, colaboratorul lui I .C . Dragan la antenasecuristi de la Milano - acesta-i 'lProcesul "izvorul" de la care s-a adipat qefesaiolecliei comunismului" de la Humanitas ! I-am rdspunsindirect cii securigtii de teapa lui Pelin nu sunt de crezut (nici cand ii vezi morli) - 9l iatd, recent, intr-o emisiune TV a Mari-aneiSipo! i{rtrebat dacd avinutcu ochii lui "documentele" publicate de E . Barbu i^nsdptimina, Pelin a rdspunscd da, le-a vdzut: erau semnate cu nume de cod ! ; inlrebat in continuarede unde $tie cd sub acel cod se afla... Caraion,de Netdgaduitul Izvor al Ministerului Adevdrului-a rdspuns ctr... a intilnit in alte pdrli decripierile involuntare ale unor nume de cod - ceea ce l-a condus la ideea idelnfficdrii lii Caraion t

in car.gsd fie plasat-Monstrul Caraion, "turndtorul Monicai Lovinescu a lui l-,abirint - 9i vrgrl.lerunca" a$acum atat de frumos (dar mai ales exact) sc exprimd un ins cle moralitatealui Buduca ! De aici, din cartierul Belleville al Parisuluise vedc odsonulcu care e cusur capitolul stelian Diaconescu (Ion caraion) din volumul-Aceastd dragoste... S-a vazut gi orchestrarea,din umbra - din imediata mea vecinitate geografici. Pesemneintcrvenliile mele nu au rdmas chiar fdri ecou, iar de cdnd''ai drut in vatra (nr. 10/98)textul sandei Cordogcrizigtii, Humanriasio[ii au intrat in panicd . _ Blne-bine,dar chiar atlt de in panicdsd se afle liicenii de toateiexele, de au fdcut apel la serviciile ultimului dintre argali - unde mai pui : ucenic al limbricului teologo-securistpe nume Ciachir : Buduca : gaura alba a (in)con$tiintei literare (di dai seama?! - romdnegti)? PaulGoma

www.arhivaexilului.ro -25- LUMEA LIBERA n :.-t1 . . .,r*'..'ltii:,,.,. egali distan{n fa{n de Lege a fiecdrui cetdlean.Cum, atunci, inchi- Riilicati-ui...sorile din Rominia de astizi sunt pline de plevugcd gi nu de-alde Iliescu, Gelu Voican. Plegifi, Petre Roman, Vadim Tudor gi allii ca ei? Libertatea politici inseamni egal (Urnare din pag. 9) accesla posibilitatea de guvernare. de a face rdu sunt echivalente. Dacd CA{i nemembri PCR afi vizut de 10 sunt, atunci nu avem altceva de ani incoace, participAnd la guver- fdcut decdt sd incrucisdm bralele Si nare? Este, deci, Republica de la sd aSteptdm ca extremismul sd se Bucure;ti democralie,chiar gi nu- foloseascd de toatd libertatea cu mai intr'o fazi incipientd? Daci o putintd." tratezi astfel, in condiliile unor intr'o societatedemocratd, bi- restriclii foarte pu{ine in apirarea nele gi riul sun,tatitudini fafd de libertitilor, atunci e normal si fii legea scrisi. Faci binele dacd speriat ci, intr'o buni zi, un mai- respecliLegea gi faci rdul daci n'o mutoi tiri nici un DumnezeLtva respecfi.Cei care nu consimt si se prelua puterea gi va readuce dic- afle sub acest principiu funda- taturade tip ceaugist. mental sunt dugmanii liberti{ii 9i in final, Daniel Vighi sesizeazi, din aceastdcauzd li se ia libertatea totugi, stareade lari ocupati a Ro- de a acfiona. Din aceastacauza. mdniei: 'Astdzi, dacd lucrurile nu intr'o democrafie sunt mai multe merg in !ar:i, este Si pentru cd un- restric{ii legale decAt intr'un stat deva, anume, cineva impiedicd vo- totalitar" Cdci, pe cAnd in climatul tarea Legii Ticu, aceea cu descon- democratic statul conduce socie- spirarea. (...) Cum se face cd doar tatea prin legi-le €i, intr'un stat Romiinia nu poate sd treacd acest totalitar societateaeste condusi, in prag? Rdspunsul este unul singur: mod ilegal,p{in "indica{ii"care dau liirisoara noastrd este ocupatd lite- prigoniri. nagterela hatdrurisau la ralmente de securisti, este lara lor, Libertateaare doua mari divi- ei sunt capitaliStii, ei sunt boSii, ei ziuni: libertateacivila gi libertatea sunt patriolii. ei sunt cei ce azi (Si politici. Pentru a fi o democralie mdine) vor rdde Ia soare"" reala,ambele conditii trebuie inde- Bine, gi atunci, vorba militan- plinite. Libertateacivila presupune tiqtilor ruqi: ce-i de licut? Ei. aici

I PFETUFI NTII I PTETUHI HEDUSE ! USA ROMANIA * IN FIECAI $ 0.44s MrNuruL Rr @ NU TREBUIESA SCHIMBATICOMPANIA DE TELEFOANE @ ACTIVAREAESTE GRATUITA, FARA INCASARI MINIME Pi !! NUVA PACALITICU PROMISIUNISI PRETURIFALSE . CUTE SIMPLU DE FOLOSIT: 1. SUNATI r (800)XXX-XXXX DE LA::TELEFON 2. ASCULTATI MESA.'UL {hlgr the nu 3. FORMATINUMARUL "ofifo-.."pe !! PBETURI

$0.11

www.arhivaexilului.ro *il* S:pNATI irrer .r1 . I LUMEA LIBBRA nr.54 Gauraallf, a Gtlnstiintei literarg

(Urnare (din trei - Univers, 1977) n iitit ra accepre. $i Nivoclaru a accjptat: pe-primul volum Manoliu t 1.6t sociut meu a tradus 9i Despre ritzboi de "p*"Clausewitz "iu"aticdtorperu(Editura milinre, 1982)insn nu estemenlionat traducdtorul decdt in caseta...tehnicd (Raymond Aron, vizind volumul, a exclamat : ),iar studiul introductiv, notele, verificarea textului aparsemnate de... general-maiordr . Corneliu Soare... Am nadus impreund cu Horia Florian PopescuIs I Lay Dying de Faulkner pentru Cartea romdneas^cd. Cand au venit gpalturile am constatatcd dispdrusenumele meu de co-traducdtor . Imi explicase Gafita i eu nu exist I Horia Florian Popescua retuzat sd semnezesingur, astfel cd volumul a apArutabia in iuLie 1972, cAnd eu md aflam... in Germania, in drum spre Franfa ! Purtind gi numele meu... Am tradus (dupa varianta francezi) impreund cu so{ia volumul lui Yukio Mishima Tumultul valurilor, pentru Univers . Cale de trei "Eedinfe de ldmurire" (in fapt : anchetrede Securitate) inevitabilii Romul Munteanu, Ion Brad, Dumitru Ghige, Ion Dodu Bdlan (ia te uitd : toli ardeleni de-ai Buducii !) au exercitat presiuni asupra mea, alternind promisiunile cu ameninprile, pentru a le da, lor, in scris, cd "renunf de bund voie" sd co-semnez traducereadin Mishima - atunci Romul Munteanu md ldmurea; cum gi cit. . . nu exisf eu - deci numelenu poateapdrea I Recunosc,ruqinat : in cele din urmi, obosit, hdrtuit (repet : cei patru md atacauin haita, cu intrebdri incruciqate,in pur stil securist), am cedat; am dat in scris ci "renunl de bunivoie" la prezen+anumelui meu pe traducere. Dar, cum e in RomAnia : m-am consolat ci nu cedasemchiar tot-tot : securiqtii culturii - ii mai ingir o dati : Romul Munteanu, Brad, Ghige,Dodu Bdlan - fineauca traducereasi apari..., fie fird nici un nume (<- propuneaDodu), fie cu un pseudonim. Ce victorie am repurtat(in ciuda infrdngeriigenerale...) ! : am oblinut sd scmnezesotia mea. cu numelede faud... A;a a fost (9i va mai fi) cu traducerile. Cdt despre"lurtul intelectual" sdvdrqitde Caraion,cel care nu gtia englezd, semnindpoeme tradusede altcineva... Esteintrebat Buduca cel atoategtiutor: Arghezi - de pildd - $tia ruse$te? Atunci cum a apdrut ca traducitor al Fabulelor lui Krilov - fdcind din produclia unui oarecareimitator al lui La Fontaine un extraordinar poet - in romdnegte,se infelege...? Dar Mazilescu : stip6neael atAtde bine franceza,ca sd{ traducdpe Michel Deguy ? Ei bine : variantaromAneascd (a lui Mazilescu)este o mare pcez.ie- spredeosebire de original : niqteversuri, acolo.., AEava fi procedatqi Caraion : "a mai schimbatwr cuvAntpe ici, pe colo.. ."; cum spuneAleutina Crelu-Grigorescu...- dar cu un cuvdntpe ici, cu un cuvdntpe colo un poet poate preface un oarecaretext in poezie adevi.rati .

2. "Tumdtorul Caraion"

Aici voia sd-l aducdI . Buducape cititor . Scontindpe inocenfarom6.nului rdsfoitor de ziare gi mai ales pe facultatea lui de a uita fulgerdtor gi ceea ce, eventual, gtia,,plagiatorul emerit are,obrdzniciasi tune Ei sd fulgere . ?n prezentareaintirulaH - "Negrii literari" impotriva lui E . Barbu, a lui $tefanache- dai uitindu-l pe cel mai recentI pe lnimitabilul Buduca ! Pe Cinstitul Buduca ! Pe holul de texte Buduca... Povesteacu "furtul intelectual" : o (dispropo(ionati) introducerein adeverata p1obl9rya, a fost sau ba lon Caraion "monstrul cu doud capete" ? (aici il plagiazdpe Matei Cdlinescu), cel care'ti turna la Securitate pe Monica Lovinescu $i pe Vhgil Ierunca"? - iar dincoace Buduca il omite pe Goma, ciruia -"*"* E . Barbu i-a consacrato n4i4&3ffjltl'JumalulluiCaraion';.

Fiindcd urn u.;.nJuiiirri problemei, cititorul sd qtie - dacd n-a aflar inc6 : Poetul Ion Caraion a fdcut inchisoare politicd intre 1950 $i 1955,apoi inrre 1958 - si 1964 ultima oari a fost condamnatla moarte, pedeapsi comutaL,iin irichisoare -pe vialii . Poeme de-ale sale, alituri de ale lui Crainii, Gyr-,Mdndinescu, Cahuleanu- Ciy1yngl, Ion Omescu au alimentat poeziade inchisoiue . Poetul Caraion a putut ,,decretil prrblica din 19u_--insd ca majoritatea-foqtilor definufi : abia dupl Ceaugescu" din iunie 1965 . Atenlie : semndturapoetului Caraion nu poate ti gasita sub nici o poezie, sub nici un articol de laudd ori de penitenfd- la adresalui Stalin,a lui Lenin, la adresa regimului, a lui Ceaugescu/ dealtfel,nici semndturilelui Ion Negoilescu,Ioan D . Sirbu, Steinhardt - in schimb a lui Gyr, Crainic, Vinea, H .Y . Srahl, Noic4 Ciurunga, Carianopol, Cioculescu, Papu, Streinu, Balotd - da ; pe l6nga asta poetul Caraion, abia iegit din prima pugcdrie a scris gi a trimis in Occident (lui Virgil Ierunca, la Paris), atAt versuridin-inchisoare, cdt qi un "memorial al inchisorilor romdnesti" - sotia sa Valentina fiind condamnatdla 15 ani pentru crimi de dactilografiere... in tq8t poetul a cerut azil polit'ic in Elvefia . Nu qi-a 1inut... condeiul,a scos volumul de pamflete Insectele tovardgului Hitler, a finut conferinte, a scris www.arhivaexilului.ro articole in presa din exrl . Din acest motiv in 1982 organul Securitdlii Sdpt/rmilnalui Eugen Barbu, unde asudaudin greu cdprarii MAI : Ulieiu, V .C . Tudor, Cia'chir (acesra deta$at,dupn 89 la Cuvintul- mucilagiu teologo-securistla carevoi reveni de fiecare datacAnd voi aveaocv-ia) a publicat largi Ei lungi fiagmentc prezrnral.edrept "Jurnalul limurea : cum;i cdt... nu exisfeu - deci numelenu poateapdrea I Recunosc,ruginat: in cele din urmd, obosit, ha4uit (repet : cei patru ma atacauin haita, cu intrebdri ?ncrucigate,in pur stil securist), am cedat, am dat in scris cd "renunf de bunivoie" la prezenlaprezen+anumelui meu pe traducere. Dar, cum e in Romania : rn-am consolat cd nu cedasemchiar ttlt-tot ; securigtiiculturii - ii mai ingir o datd : Romul Munteanu.Brad. Ghige,Dodu Bdlan - tineauca traducereasd apard...,fie fdrd nici un nume (- propuneaDodu), fie cu un pseudonim. Ce victorie am repurtat(in ciuda infringerii gencrale...) | : am oblinut sd semnezeso(ia mca, cu numelede fatd... Aga a fost (si va mai li) cu traducerile. ^ cdt despre"lurtul-intelectual" sdvargitde caraion, cel care nu Etia englezd, semnltldpoeme Lraduscde altcineva... Esteintrebat Buduca cel atoategtiutor-:Arghczi - - de pilda Etiarusegte ? Atunci cum a apdrutca traducdtoral Fabulelor lui Krilo"v - facind din producfia unui oarecareimitator al lui La Fontainc un extraorclinarpoet - in romenc$te,-seintelege...? Dar Mazilescu : stdpancael atdt de bine franccza,ca sd-l tradu.cipe Michel P."gu,y? Fi bine : varianrarbmdneascd (a lui Mazilescu)este o miuc pcezie- spredeosebire de original: niEteversuri, acolo... A$a y? fi procedatgi Caraion : "a mai schimbatur cuvAnrpe ici, precolo.. ."; cum spuneAleutina Crelu-Grigorescu...- dar cu un cuvdntpe ici,iu un cuvdntpe ccllo un poet poate preface un oarecaretext in poezie adevdrati .

2.'Tumitorul Caraion"

Aici voia sa-l aducdI . Buducape cititor . Scontindpe inocentaromdnului rdsfoitor de ziare gi mai ales_pefacultatea lui de a uita fulg'erator gi ieea ce, eventual, 11i-a'plagiatorul emerit a1eolr.d4igia si tune Ei sd fulgere"- in prezenrareaintirulard "Negrii literari".- iTpgtl"q lui E . Barbu, a lui gtefaniche - dai uitinclu-l pe cel mai recent: pe Inimitabilul Buduca ! pe cinstitul Buduca ! pe holul de texte liuduca... Povesteacu "furtul intelectual" : o ldispropo4ionatii) introducerein adevdrata problemd : a fost sau ba lon caraion "monstrui cu doua capete" ? (aici il plagiaza pe Matei cllinescr'), cel care "ii turna la Securitate pe Moniia Lovinescu pJvirgi - si Ierunca"? iar dincoace Buduca il omite pe Gomi, cdruia E . Barbu i-a consacrato pasina.-in-69ggddin "jumalul lui Caraion'?.

Fiindcd am-ajunsIa miczul problemei,cititorul sd gtie - dacd n-a aflat incd : Poctul Ion Caraiona fdcut inchisoarepoliticd inue 1950 1955,apoi - 9i intre l95g- si 1964 ultima oard a fosr condamnat la moirte,.pedeapsd in irichisoare pe viald . Pocme de-ale sale, alituri de ale lui crainii, cvr, ManJi""i"ujcut"ornutur,a ut"unu- ciurunga, Ion omescu au alimentat poeziade inchisolre . poetul caraion a puur - prblica din nou insd ca majoritatea foEtilor delinuli : abia iipe-,aeiretit Ceaugescu" din iunie 11165. Atenlie : semndturapoetului Caraionnu poatefi gasitasub nici o poezie,sub nici un articol de laudd ori de penitentrd- la adresalui Stilin, a lui Lenin,'la adresa regimului, a lui ceaugescu/ dealtfel,nici semniiturilelui lon Ncgoilescu,Ioan D . - Sirbu,Steinhardr in schimb a lui Gyr, crainic, vinea, H .y . stait, Noica, ciurunga, 9ululopol, cioculescu, Papu, streinu, paloti - da ; pe l0nga asta poetul iaraion, ibiu ieqit din.primapugcdriea scris Ei a trimis in Occideni (lui Virgil lirunca, la paris), at6t versuridin_-inchisoare,cit qi un "memorial al inchisorilor rom"Anegti"- solia sa Valentina-fiindcondamnati la 15 ani pentrucrimi de dactilografiere... h 1981pgetul3 cerut azil politic in Elvefia . Nu gi-a tlnut... condeiur,a scos vorumur.de, pamfleteInsecjele tovariigului Hitler, a linut conferin[e, a scris articole in presa din exll . Din acest motiv in 1982'organut se"uiiiiil i' sidpii1natui EugenBarbu, undeasudau din greu cdprariiMAI : ulieiu,V c. Tud;, cialchir

Nu cunoscamdnunte privitoare la motivulreactivdrii ,.afacerii tocmai caraion,,in in 1997,prin )ansarea volumului Aceastit aragosd ieaga - reconstituireaunui asasinat,editat de Liiceanu,la-Humanitas,ln ";;;; "Procesul nouucoreclie comunismului"' lnsi mi.s-apdrut s.uspec-Er pedc o partcarhitcctura - aEnlie: propunindu-gi ciirlii sd reconstituii asasinitulEiaterin"i sald"i;iu, solia Iui E. Lovinescu$i mamda MonicdiI-ovinescu, insa mutind acccntul responsabilitdtilor Securitate(catdul) de la ra... ron cararon,qi iiiiiilF;';il;;;J;ii mi "t s-aaratat

(Continuare i.n Pag. 25) www.arhivaexilului.ro {i . 11\i'i.1 l'*lr.4ii, ?.544*6Nlartie1999 ) maligndin corpul ,,surse" pentru supravegherea generald ec'onomiei.Nici acum nu ar fi prea tAr- a populatiei. (Numai cdnd se va cu- ziu. cu conditiaca dosareleSecuritapi noaEte numdrul real al efectivelor Se- si ale serviciului sdu de spionaj sd fre curitd{ii se va putea aproxima dimen- icoasede sub controlul SR/, respectiv sitineq a.deudratei sale refele informa- S/8. Nuinai aSavor putea fi prevenite tive.) In plus, fostul serviciu spionaj alte ale dosarelot Securitd- de "steriliziri" romAn (DIE) a recrutat majoritatea fii qi ale DIE.Tot numai aqa se va.pu- cadrelor de conducere a ministerelor tea, ae asemenea'pune caplt manipu- implicate in activitifi externe (ca l6rii in scopuripolitice gi personalea Ministerul de Externe, Ministerul datelorcuprinse in acestepretioase Comerlului Exterior, AGERPRES, arhive. Consiliul Nalional pentru $tiintd 9i Tehnologie, Depariannentul Cultelor) qi cca 90Vodin personalul romAn care CazulMihai Pelin lucra in Occident. Iar prin Decretul nr. il cunoagtefipe Mihai Pelin? Ce ne 363 din 23 iunie 1973" Ceauqescua putefi spunedespre el? imputernicit DIE. sd dea grad militar Nu l-am intAlnit niciodat5. Am cu- oricdrui salariat din sistemul comer- noscut insd dosarele pe care Mihai Pe- lului exterior gi al Ministerului de lin le avea la Securitate in anii cAnd Externe, si ii pldteascd salarii secrete am fost secretar de stat al Ministerului qi'sd il foloseascd in calitate de dc Interne. Nu ii liac cinste. Duptr cum "ofi{er deplin conspirat" atAt in !ar6, cAt gi in nu ii face cinste nici activitatea pe care strdindtate. La scurt timp dupd a desfdqurat-o dupi alungarea lui Cea- aceasta, in Ministerul Comerlului Er- ugescu,cAnd s-a angajat intr-o colabo- terior, de exemplu, cinci miniqtri ad- rare deschisi cu securigtii gi a devenit juncti gi unsprezece directori erau oofi- aplrdtorul oficial al crimelor pe care deplin conspirati", iar 38 din cei 41 'deleri l+aucomis. directori ai intreprinderilor de comer! exterior lucrau de asemenea pen- trtt DIE. In'L974, Ceauqescu a extins 0 de4ustiitoareopeH sistemul,,ofilerilor deplin conspirali" dedezinfolmarc: Cartea Nhd la intregul aparat de stat al RomAniei. Nu e de mirare cd imediat dupl ce am a Securihlii primit azil politic in SUA au fost inlo- Cum estevizuti in SUA Cartea Albd. cuiti din funclii patru membi ar Biro- o Securitd.fii pe care Mihai Pelin a edi- ului Politic, o treime din membril gu- tat-o in anii regimului triescu? vernului qi 22 de ambasadori. Toli Expertii americani in materie con- erau ,,ofiferi deplin tonspirati" ale siderd cd cele cinci volume ale Cdrlii cdror documente militare gi state de Albe a Securihi;ri, publicate sub egida salarii fuseserd semnate de mine. O SE/, sunt o dezgustitoare operi de de- bund parte a acestor colaboratori, in- zinformare care continutr tradiliile co- formatori qi o{i{eri ,,deplin conspirafi" muniste. Acest aqa-zis ostudiu istoric" constituie clasa politicA a RomAniei de se strdduiegte sd odocumenteze" eA Se- azi gi, din cdte cunosc, foarte putini curitatea, care a fost crgatd de IGemlin dintne ei (printre care fostul meu sub. qi condusl multi ani de ofileri acoperiti altern ln DlE, Daniel Ddianu, pAnA nu sovietici, nu ar fi avut rddAcinile in pla- de mult minishrr de Finante) au avut iurile Rusiei, ci in istoria RomAniei, cd curajul sd rccunoascd public colabora- ea ar fi servit interesele nalionale ale rea lor secreti cu Suuritatea. De aceea lirii intr-o anumitA etapd istorictr gi cd existi, binein{eles, posibilitatea ca ei nu ar fi fost nici pe departe atAt de cri- sd fie gantqiati. minald cum s-a crezut dupd rdscoala populard din decembrie 1989 - gi cum s-a dovedit cd au fost toate'celelalte po- llosarchSecuffiitnebuie Iilii politice din blocul sovietic. Scopul sooasede sub col&olul evident urmdrit de Mihai Pelin in Car- ffilSIE tea Alb,i a Securitalii este acela de a into- xica populatia f5rii cu ideea ci dictatu- Cum crcdeti ci ar fi aritat Rominia ra comunistd impusd in RomAnia cu dacidosareleScczrr'triprar ti fost deschise ajutorul baionetelor sovietice ar fi fost public, aga cum eu fost deschise cele ale un regim legitim gi cd securigtii care STASN l-au slujit sunt de.fapt patriofi ce pot fi . Dacd aceste dosare ar fi fost fdcute deci folosifi in continuare de serviciile publice in 199f1991, iniinte ca secu- secrete ale RomAniei de azi. Cele peste rigtii sI le fi putut osteriliza", Roreenia 2.000 de pagini ale acestei opere de de- ar fi fost acum o cu totul alt5 {ar6. In zinformale, care se bazesz6. exclusiv pe primul r6nd ar fi avut o clasd politicd ,dovezi" provenite din documentele Se- diferitd, neintinati de securiqtii care curitdtii, incearcd de asemenea' Bd con- au manipulato in ultimii 50 de ani. Ea vingd populatia cd Iuliu Maniu, Corne- ar fi avut de asemenea un aparat de liu Coposu, Ion Mihalache, Grigore stat qi un eistem juridic curdlate de Gafencu, Constantin Vigoianu, gene- odioasele mogteniri ale Kremlinului, ralul Nicolae RAdescu gi multe alte mii www.arhivaexilului.ro ceeace ar fi fbcut RomAnia compatibili de rom6ni anticomunigti condamnafi cu integrarea in NA?CI gi ar fr c.onsti- de Securitate arfi periclitat de_fap! se- tuit un magnet pentru atragerea de ca- nital oceidental necesar modernizirii Irt>H> -*6630% din personalul ioriiAn cire lucra in Occident. Iar prin Decretul nr. il cunoaqtefipe Mihai Pelin? Ce ne 363 din 23 iunie 1973" Ceaugescua putefi spunedespre el? imputernicit DIE. sd dea grad militar Nu l-am intdlnit niciodatd. Am cu- oricdrui salariat din sistemul comer- noscut insd dosarele pe care Mihai Pe- tului exterior qi al Ministerului de lin le avea la Securitate in anii cdnd Externe, sd ii pldteasci salarii secret€ am fost secretar de stat al Ministerului qi'.sd il foloseascd in calitate de oofifer de Internc. Nu ii fac cinste. Dupd cum deplin conspirat" at6t in !ari, cdt qi in nu ii face cinste nici activitatea pe care strdindtate. La scurt timp dupd a desfdqurat-o dupi alungarea lui Cea- aceasta; in Ministerul ComerSului Ex- uqescu,cAnd s-a angajat intr-o colabo- terior, de exemplu, cinci minigtri ad- rare deschisA cu securigtii gi a devenit juncti gi unsprezece directori erau .oh- aptrrdtorul ofrcial al crimelor pe care deplin conspirati", iar 38 'deleri din cei 41 le'aucomis. directori ai intreprinderilor de comer$ exbelior lucrau de asemenea pentru DIE. In 1974, Ceauqescua extins 0 deaustitoarcoperi . sistemul,,ofilerilor deplin conspiraii" dedezinformare: Carteg AIhe la intregul aparat de stat al Ro;an6i. Nu e de mirare cd imediat dupd ce am a SecurlHlii primit azil politic in SUA au fost inle Cum estevizuti in SUA Cartea AIbd cuiti din funclii patru membri ai Biro- o Securitdlii pe cnre Mihai Pelin a edi- ului Politic, o treime din membril gu- tat-o in anii regimului triescu? vernului gi 22 de ambasadori. Toti Expe4ii americani in materie con- erau ,,ofiteri deplin eonspirati" ale siderd cd cele cinci volume ale Cdrlii cdror documente militare gi state de Albe a Securitd;ri,publicate sub egida salarii fuseserd semnate de mine. O SR/, sunt o dezgustdtoare operd de de- bund parte a acestor colaboratori, in- zinformare care c,ontinud traditiile co- formatori qi ofrleri ,,deplin conspirati" muniste. Acest aga-zis ostudiu istoric" constituie clasa politicd a RomAniei de se strdduiegte sd documenteze" cd Se- azi qi, din cAte cunosc, foarte pu[ini curitatea, care a fost creatd de Kremlin dintr,e ei (printre care fostul meu Bub- qi condustraulfi ani de ofi{eri acoperiti altern ln DIE, Daniel D5.ianu, pAnd nu sovietici, nu ar fi avut rddlcinile in pla- de mult niinighai de Finante) au av't iurile Rusiei, ci in istoria RomAniei, ci cuajul str rccunoascd public c,olabora- ea ar fi serwit interesele nafionale ale rea lor secnetAcu Securitatea. De aceea ldrii intr-o anumit5 etapd istoricd gi cd existA, binein(eles, posibilitatea ca ei nu ar fi fost nici pe departe atdt de cri- sd fie gantqiafi. minald cum s-a crezut dup6 rlscoala populard din decembrie 198p - 9i,cum s-a dovedit cAau fost toate'Celelalte po- Dosarch*caffiitnebuie lilii politice din blocul sovietic. Scopul sooasede s$.ceifrolul evident urmdrit de Mihai Pelin in Car- ffilSIE teaAlbd a Sccurila{ii este acela de a into- xica populafia farii cu ideea cd dictatu- iun credegi ci ar fi aritat Romenia ra comunistd impusd in Rom6.nia cu daci dosareleSecan'tip ar fi fost deschise ajutorul baionetelor sovietice ar fi fost public, Lfs cum eu fost deschise cele ale un regim legitim gi cd securigtii care STASN l-au slujit sunt de fapt patrioti ce pot fi . Dacd aceste dosare ar fi fost fdcute deci folositi in continuare de serviciile publie in 199f1991, iniinte ca secu- secrete ale RomAniei de azi. Cele peste ri{tii sd le fi putut osteriliza", Roroania 2.000 de pagini ale acestei opere de de- ar fi fost acum o cu totul altA tar6. In zinfornar,e, cane se bazeaz[ exclusiv pe prinul rdnd ar fi avut o clasd politicd ndovezi" provenite din documentele Se- diferitd, neintinati de securiqtii care curitd,lii, incearctr de asemenea's{ conl au manipulat-o in ultimii 50 de ani. Ea vingd populafia cd Iuliu Maniu, Corne- ar fi avut de asemenea un aparat de liu Coposu, Ion Mihalache, Grigore stat gi un sistem juridic curdtate de Gafencu, Constantin Vigoianu, gene- odioasele mogteniri ale Kremlinului, ralul Nicolae Rddescu gi multe alte mii ceeace ar fi frcut RomAnia compatibilS de romAni anticomunigti condamnafi cu integrarea in NA70 gi ar fr consti- de Securitate ar fi periclitat de_ se- tuit un magnet pentru atragerea de ca- fap! pital occidental necesar moderniz6rii >l).> r.AW OF?|(EI t 3 rnoctfAt3 b, T1kCINT, TELACOLDEA tbf: (416) 4f.2-9987 tax: (416)482-0647 Ernail:/olo @alrcao adz.com wwflj'kcantd.cof _

8LM$A'CEE'TETilEilIE www.arhivaexilului.ro

- LUMEALtnnnA nr.b44 * h Mbrtie rggg P/*l qor4'q, Contra Buduca:0aura al[e einIl Federa{ia Sindicatelor Vamalt aGongtiinlei (FSVR) a depus, Joi 4 Martie, l: literars Parchetul General de pe ldngi o gtiu toli dascalii din lume : rn copit (sd-i zicem: Ionel), prins c6 a furat; de Curtea Supremi de Justifie, o pl6n pildd, , carteade citire a lui Georgel, se apird, dind o altd vini p6 ilr copil : gere impotriva gefului Direcliei Ge >,ardtind in dreapta,in stinga, in sus,in spate,in semn de : naru. pe care il acuza cd, prin ad - > ministrareaincompetenti a DGV, i Apa procedeazaloan Buduca : dovedit cu protr,, de plagia( . dupd ce a dat vina creat premisele favorabile treceri pe redactorul de carte, insi nu a recunoscutdelictul (furtul), inloc sd se relragd, intru qgnitenld la mlndstirea-Secu, unde-i staret maestrul sdu de dogmatici-securiticl : Dan prin punctele de vami a unor trans Ciachir,.el arar.'{spre "Doud cazuri de furt inl,electual: MihneiGheorghiu gi Ion porturi de alcool, cafea gi tigiri dt Caraion" (Cuvintul din ianuarie 1999), avind un supratitlu nesfdrqitAisubtit : "G6urile negre ale congtiinlei literare". contrabandi. SindicaliEtii rispunc . doudpagini plagiatorulI . Buduca(care nu-i prosrdegeaba), astfel declara{iilor fEcutepublice dr pnn _..,h."".|:"turt i*gl,ogq trtlul : intelectual" ii trimite pe cititori la "ho[ul Caraion" lalaturi d'eMiiinea Nini Sipunaru, in urmi cu doui Gheorghiu - tot pentru camuflaj...), insd prin prezenrare..Neeri textul de literari" le zile, referitoare la derularea unor strecoardin ureche otrava pusd in comerfde Liiceanu sub eticheta : ..turnitorul Caraion" . activiti{i de contrabandi in vam: Sd le cercetdmpe rfnd : Giurgiu gi in alte puncte vamalt din DGV a declarat I . "Ho1ul Caraion" [ard. $eful Luni. cd mai multe controalr Nimic nou sub soare : campania impotriva lui Ion Caraion organizati de efectuatela de o comisie a DGV lz prin volumul Ac_eastl-dragosie care ne $"Tgiry leagi..., susiinuui qi dc punctele de frontierl Giurgiu $ N.. Manolescu 9i de Matei cii.linescu,iicuviinfard $i de Gfieoryhe Ghgurcu de Al --confinea 9i . cistelecan gi aceasti acuzalie de "ho1 de poeme" - iezi in iolum'afirmaliite Negru VodI au relevat implicarez puse de iscdlitoreasa-anchetatoarein gura lui A . Hahzea . unor lucritori vamali in con Tacticd primitivi : ca gi Securitatea,cdnd (uneori) . nu izbutea sii te prefacd in trabanda cu figiri gi cu alcool spion american,i1i strecurain dosargi niscaieainarii... opera{iuni realizate prin Este intru totul verosimil ca Aleutina Gep-Grigorescu, sd fie co-traduc6toarea ne sauadcvdrata rraducdtoare a.unorpiese de-Tenesee wiiliams, a c{r1ii jilgi;i de-- inregistrarea in documentele va Kipling, ..oracticd'" a poelilor americanidin Antologia... citaud. Numal ca acesL,i a male a sute de transporturi pro lost curenti qi inainte de instaurareacomrinismului - nu-$iuau.e nrmlni aJci"ig"" ii" venite, in principal, din Bulgari perioadasiberiand a cunoscuto yare$spqn{ir-e gi a procurat o pdine (neagrd,d#pdine) foarte multor scriitori interzigi . La vdrsti lui, I . buciuca ar fi nLbuit ia cunoasca Lipsa, in ultimij doi ani, a un( aceasti crunti realitate . $i vinea qi Frunzetti qi Doinaq 9i Steinhardt 9i Negoilescu gi nonne de urmarire a mijloacelor d Balotd (5i cdli inci !) au tradus (ce au tradus), dur uu seffiut altii . $i nu totdeaunacei trafic interna{ional, vimuire ce-Eip,uneau numele pe o muncdce nu le aparlineaerau necinsiiti, profitori - .,holi", vorDa lur I . lJuduca,acesta hol-cinstit, $i nu doar de traduceri... Anume scriitori ce transporturilor de cafea, tigdri g sa publice,,ii. acopcreau, 1y:^i"i" ii prorejau pe n-efericilii "duSmani ai poporului" alcool prin toate punctele dt munlln de toame,.prilejuindu-le.unca$dg . Ci au fost unii semnataride irailucericare au rcunut pcnrru frontierd gi nu doar in anumite el ingigi.ceamli mare partea plalii - din pdcaregi astaeste adevi.rat . ca,:uu cxemple birouri, precum gi introducerea,ir . _. , din familie : dinpricina ginereluicare publicasein occidenr car[-du$manoase, socrul meu, traducitor diplomat, nu a mai avut voie nici srl traduc6 . vdmi, a unui sistem informatizat Insd pentru cd Perru Manoliu, care fdcuse gi ionrraci penrru Iosif gifiafi sai de partial adaptatla conditiile reale de Thomas Mann, luase banii gi murise, lasind un text nefblosibil : il rraduseie pe Thomas Mann dupd... traducereafrancezdde la Gailimard..., inventivul Romufuunteanu lucru. sunt principalele cauze ale (flancat de.Brqd, Ghige, Dodu) a gdsit solu$a : Ndvodaru era 9i bun traducator de contrabandei, iar eliminarea lot germand 9i... interzis : dac.i i se promite o sumd care sd-i acoperedactilografierea, va n^- stdteain atributiile $efului ' >>rlJ. declaraivasil' "

www.arhivaexilului.ro LUMEA LIBERA nr.543 * 2? Feb.1999 de confiscare, date in timPul co- fapt, impotriva retrocedlrii proprie- ''CARTEA munismului. Dar cele mai multe titilor conftscate de comunigti. NEAGRAA dintre caseau fost luate "fhri titlu", Cdnd este vorba despreproprietate, SECURITAIrI" adici prin incilcarea sau ocolirea la Bucuresti puterea inseamni, de chiar a acelor legi comuniste. in fapt, PD, PDSR, PRM 9i PUNR iar "Cartea neagrd a Securitilii" (Vol. general,fogtii proprietari pot acum opozifia inseamni PNTCD, PNL gi I), a generaluluilon Mihai Pacepa, cigtiga in justi(ie casele luate de UDMR. poate ft obfinuti trimifind un cec Ovidiu NAHOI sau money-orderin valoarede stat "fird titlu". PNTCD doregte, $15 pe adresa:Cornel Dumitrescu, PO insi, gi anularea contractelor de vdnzarecitre chiriagi a imobilelor Box 7640,Rego Park.NY 11374.in New York carlea se poate "cu titlu" gi retrocedareacltre fogtii mai cumparagi proprietari. Chiriagii ar urma si fie TRATAT DE de la CofetariaNiti sau proteja[i printr'o lege speciali, care de la Agentia Atlas-Doina/Lauren- sPtRlTlsrt Volumul al II-lea si garantezeci acegtia nu vor rd- Viala dupi moarte [iu. urmeazasa apardin cursul lunii Aprilie a.c., mine in stradd gi care sd lxeze ni- Teoriegi practici (de 65 de ani) iar volumul al veluri ale chiriilor acceptabile, de EUGEN GOLDI$ III-lea, la sfhrgitul lunii Mai. pentru chiriagigi proprietari.PD nu *ii+**rri-+; ' ,;:lrr{ acceptdinsd anularea contractelor Trimiteli check nm ., de vdnzare-cumpirare ale caselor saumoney order (costul -ffiiH;'l confiscate"cu titlu" gi ar opta spre de $12 cirpii pluspoqta): solutia "chiriagilor-casele,proprie- EugenGoldiq tarilor-despigubiri". P.O.Box 4712 Un proiectde legeinitiat de PenoramaCity, ANDREI BT'NA privind gi b-1+i*d- PNL, caselena[ionalizate cA91402 ---E!*-b protecliachiriagilor, se afld ingropat Obstetrica, Ginecologle, Infertilitatg din Noiembrie la o cemisiespeciali Chirurgie Laparoscopica a coaliliei guvernamentale. Co- t8 ani de experientain Europesl USA misia. insi. nu s'a intrunit nici mi- cARTI DIN RoMANIA Exameneanuale. tratamenteambulatorii (sonograma.colposcopie) si micachinrrgie. car o dati, deqi termenul de fina- Specializarein tratamentede infertilitate, lizare a proiectului era de 15 Putefi procura cele mai recente menopauzasi probleme premensBuale. Noiembrie.Proiectul liberalilor este volume publicate la Editura Cartea Privilegiila spitaleledin Morris County, NorthernNew Jersey.Acceptam majoritatea contestatatAt de PNTCD, cAt 9i de RomAneasci.editurti Uniunii Scriito' asigurarilermedicale. Pentru prograrue, va rilor din RomAnia,la Cof-etiriaNi(6 D. f,irinigtii considerd ci po- rugamsunati la: ,bilitltile de retrocedarein naturl 140-10Circenpoint Ave, Sunnyside, 973 -328 - 1262 NY, 11104).Preguri accesibile, numlr imobilelor sunt prea restrAnse. 390 Routcl0W, Suitc I, Randolph,NJ,0?869 limitat de exemnlare" 'edigtii spun cd. prin aplicarea rroiectuluiliberal. chiriagiin'ar fi ;uficient de prote.;ati.ceea ce ar contravenidoctrinei social- demo- INTEBT{ATIONAL crate. "Retrocedarea tuturor bu- GEMOLOGICAL nurilor imobile ar constitui premisa LABORATORY unei imbogSliri flrd dreptate", a Scicntific Idcntification, Grading, and Evaluation of spus vicepresedintelePD, Bogdan DIAMONDS& GEMSTONES Niculescu-Duvi.z.Fraza a smuls ^.-hete Plaza Arcadc. 27 W. 47s Strect. la Bucurepti,unde Ncw York,N.Y. I0036 hra Iocuiesc, TEL: (212)398-0875 ' - F.l'x: (2t'>"^^ f

www.arhivaexilului.ro :/\' I I po nr"ilL1e Lt*+'"uLir , ,t rrtl f -.{YJ"a ,(q^ .?-r ftr/n I 11'l FIRULEU MULTE NODURI AL ARIADNEI ARCA prevazAnd cir scrisuri ale sale cu desti- Un al treilea capilel din care se inoada firul Ariadnei: peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare natar exclusiv si doar in fundal literare vor fi date din ce motive notele sale informative erau a;a de lungi cum, intrdnd in cea mai tainica vizuinir a institutiei, publicitafii gi comentate,Ion Caraion,condamna cdndva gi cu atdta cerbicie scrise? Cu un soi de pofta a defai- Departamentuldezinformarii, diduse acolo, la birou, in practica citirii celor pe hirtie igienici scrise. $i avea, mirii, cu revirsare. Pentru aceastani se pare necesara-i uniformi de general, de conducitorul sectriei,Valentin neindoios,dreptate: operaliuneaechivaleazd cu o dezhu- rasfoi opera poetici, mai cu seama aceea din perioada Lipatti, distinsul diplomat, fermecatorul om de lume (cu mare. Se degajeazdpestilentre. intrebarea care se pune afirmdrii. Hugolian, fecund, dispensator de viziuni opinii de sdnga!); filozoful senin, care n-a coborit este:de ce pe hArtieigienica? Rispunsul, la indem6.ni: negre:"Vir invit la masaunde n-o sAputeti mdncanimic/ niciodati pdni la a dezminli, intr-o lume cu puzderie de singurul materialpe care-l puneala dispozigiecomandi- pentm ca toate cadavrele au intrat in putrefactrie"- din uniforme asemanatoarepasftate in funduri de dulap. tarul. vol. CAntecenegre. Peisaje de cangrend,le caracteiza Sir ne intoarcem insi la oifele noastre, sirmanele O intrebarb nagte din alta: este moralmente accepta- Emil Manu, exegetul siu cel mai autorizat.Inspirafie negre toate.Se constituieprobabil ca anumecdliva din bil, recomandabilca asemeneaextemporaluri sd fie date contradictorie,intre edengi infem, cu mari caderiin vid, cei detestatide Securitatesi-i fi fost nesuferili9i lui Ion pe fatri?Presupunem ci aici publicul se impafie in doua bruqteschimbari de regisitru,de umoare,in generecog- Caraion.O €nara din inalta societate,fiica unicAa celui ireconciliabilecete: cei care vor si \;tie totul gi cei care maresca.Inseninarea t6.rzie, din lirici, a diminuat vocea. mai de vaza critic literar el epocii, ii va fi api,rut ca pro- mai bine n-ar gti. Fiecarecu dreptatealui, in cortul sau. A pune pe seana rAzboiuluio'inspiratrie damnati nu totip al inabordabilitagii.In modestul siru romur De|irul, In cazul Caraion,riul a fost facut gi incii intr-o manieri convinge.Este chematAla tribunal condilia umani in- Marin Predail sorteape nu mai pufin modestulsiu per- scandaloasA,prin prezentareade fragmenteLrunchiate, sAgi.Un filon de rautatefunciarir, de asemenea,impletit sonajautobiografic si giseascirpo4i deschiseunde n-ai marca Eugen Barbu et &. Situatriein care infaligarea pe un fir'de bunitate solari, comunicativd,indici cert o fi g6ndit. Mi-l amintescpe romancier,pe cAndlocuia pe intregului dosar deveneao obligalie - paradoxal,intdi fire scindatA,mai abrupt decdt, de pilda, la Tudor Ar- stradadr. Herescu,incercAnd, cu pret de timp, dar fara fala de Ion Caraion. ghezi. cu efecte,estetic, mai disonante.Clientul sau izbdndA,sa legeo conversafiecu subsemnatul,ce-i lasa- $i In aer liber, piream amindoi Inrprejurareain care s-a produs contractul dintre 'de ocazie,care i-a marcatdestinul, Securitatea, se dove- se migcareade deschidere. sufocaii.Mai pragmatic,vecinul sdu de casi il impiedi- Securitate$i autor nu-i inviluiti in mister: unui con- dea in acelagitimp, un insaliabil consunlatorde imun- ca,tocnrai, sir stlruie a deschideuga blocata a nraginiicu damnat la moarte, torturat indestul ca si "aprecieze" dicii. I s-aservit ceea ce poftea,in porlii duble,succesul un oietroi. vina ofertantuluii se intindeo gansd,cu un codicil.Bine a fost de asemeneaproportii, incAt notele sale au devenit, Sunt, in paginilepublicate din noteleinformative ale indepliniteparagrafele infelegerii, celui incAin viala i se la cererebanuim, tot mai lungi, chiar repetitive,pe un lui Ion Caraion,pasaje insuportabile altelece par pur va ingadui nu numai intoarcereaacasir, dar gi la profe- substratobsesional. Despre partea Securitalii, s-ar zice 9i joc psihologic, dezignAndun romancier in nuce, pre- siunealui de mai inainte, singura pe care, de altfel, o ci prin degustitori.iei in cizme, a$teptafoiletonul ur- luAnd trasaturiale unor personajedin realitate,pentru cunoa$te.intr-o dilema similari, refuzi la orele 13 sau mator cu nerAbdareacititorilor din ai lui epoci Dickens. veridicitatea fiziognomici a personajelor inchipuite. primegti la orele 12. propunerease lanseazi lectii de observaliepsihologica de la un nlaestru. Obignuit, Luau Paginiin carese rafuia cu viii gi cu morfii, poate- ceea cind ofertantul.r;i-a asigurat ca tocmailatura de fic;iune conditiile de acceptare. N-ar fi exclus si-i fi fascinat: cd nu gtia- cu sineinsugi! Daci nu qi chiarcu Securita- Respectivaparte r;i-a respectat contractul, forul suprem: Ion Caraiona era calea spre Departamentuldezinfor- tea, cireia ii fumiza sfatul imposibil de a procedacu fost redat literaturii romine, a publicat un numa"rres- marii. inteligenli. Spune pe gleau ci Ecaterina Bilicioiu - pectabil de volume,.nivelulde trai i-a fost onorabil. imi povesteaIon Caraion,la ultima cina la care ma ucisi la rece de Securitate- www.arhivaexilului.roa fost asasinati.Ii face de- I-a viaut gi lumina tiparului un Jumal cu excdplio- invitase, in apartamentulsdu din piagaRosetti, ticsit de functeiun mizerabil portret,incheiat cu un repro$pentru - - -Lr:- - ' nale pagini de polemicA cele, de pilda, in care replica carti $i stampe, despre un codetinut, ilustru istoric si 'rrcioa.i- Cc--^-'t +'' I Mariei Banugcd daci cineva n-are voie si.se plingh de detinirtor al un"i '"-- vvreur u, u Irlanone semn al unor relagiispeciale, cu un caracterpoate mai u gg Parur drroroglce $r gq- a societatiiromdner;ti interbelice, cum acestase supunea infiordtor decdt cel al mirturisirilor scrise de miini cu niale. In mod cert, literatura noastra a cd;tigat de fe fari si crAcneas'cirordinelor gardianului."- Nu vezi ce unghiilesnrulse. urma pactului.Starea morala a celui care semnasepoate pumn mare are'?"rosLea fostul pre;;edintede partid. Iar fi giricita din aceea cA, la un moment dat, perirsind caraliul il punea si sari ca broasca Dar a-li batjocori Et IRII structural scindate a lui Ion Caraion ii ris- intreagaagoniseal?r a unei t,iegi, a fugit in stra,inatate. victima eracea mai asculitf,voluptatea cirliului, a partii I' pundeaun nea$teptatschizoidism al Securitirlii, Drept care Securitateaa incasatultimele dividente ale rele a Securitalii,caci a existat gi o parte bun6, ce zic, deveniti nalionalistitdupi ce rdsesede pe fatrapirmdntu- contractului. serafici, aceeacare ne ocroteade spionii din Vest 9i de lui mai toataelita nationala.Probabil ci faptul de a-l fi pasrat, totugi,pe Valentin Lipatti - un exegetrecent n-a gtiut, pesenrne,ci fusese gi unul dintre cei mai mari mogieri din Romdnia - nu-i linistea intru totul ceeace foarte incapatorse nume$tecon$tiin@. Capitol la care de estede trecutfara hopuri pestenemullumirea celor care, zicdnd ci pentru aparareamentoriei lui Ion Caraion, IUG&TEAVE& depling 9i osAndescpublicarea figelor salede Securitate. Ca gi cunr, daci n-ar fi fost date in vileag - nu trun- EPREZINTA oareperspicacitatea, anticiparea atunci lugubra intiielale o au, inconleslabil, contuniSii 5i chiat de astadata - ele nici n-ar fi existat! exactaa evenimentului,o calitatesau nai de- sirbi. Ei au proclantal , ei au intaginat Incongtienli factori ai unei minorita$ care dore$te grabaun handicap'?in politica,la prima vedere,ea ar purificarea etnici, eu au aprins focul nalionalismului dar pestepatruzeci denunri o calitateincontestabild; numai ci, uneori, dupa ce'toate popoarele lugoslaviei - cu exceplia ardentaccesul la dosareleSecuritatii, in acelmoment 110 ani nai bine mi-ar fi foarte greu sir decid in deplini convingere sirbilor - respinseseri clar contunisntul. De furie, n-au de ani. Voi avea si $i, vor petrece nici n-ausdL nta intinrA... ezint si dea foc casei contune nuntai penlru ci ide- implicatin celece se atunci, mai interesezeevenimente de pe la jumitatea unui secol Cu aproape $apte ani in urmi (Sapte),adica in ologia lor fusese respinsi prin alegeri libere. Fecut,cople\iind doar Internetul.Acum, cdndde pe aco- decembrie1992, imediat dupa alegerilep-rezidentriale $i atunci, intregul popor sirb's-a inboJnavit de de pisla goptite,a-l din Iugoslavia, scriam un articol intitulat Incipilinare, ambitie, in orice caz - majoritatea lui. Cind au fost puSi periguri s-au strigat cele in camari pe ar fi un gest pripit. Nici aplrut in "RomAnia literara" din 12 ianuarie 1993. si-Si aleagi conducitorii, sirbii au ficut ce-au ficut Si repudiain neant Ion Caraion pen- Iata-l: l-au realespe Milosevici, adici, nai clar spus,pe prin- nu cred ca acestaar fi miezul problemei.$i nu doar tru ca ar fi un caz complicat - scuzacomplexitilii unei in cipi lin area b oln Avici oasi, cin d es te in di vi d ual A, cipalul vinovat de tragedia nationali. L-au ales din - raliunealocu- transforma personajul atins de ea in obiect de antipa- nou pe Milosevici (), nu pe cosmo- lui unde te situezi. Or. locul va Poetul care porta integral consecinSelehandicapului sAu tot sin- politul si vindutul Panici. Iac-asa, in ciuda Europei, si Omul a fost, este, fi mereu, o enigmd. ;i de mis- gur incearci, evenlual, sd se vindece. moari dusmanii de necaz!... scria:"Focul sebucuri de demoni/apase bucurl muzici/ pamantul de Dar incipalinarea colectiva, incipilinarea unui in- $tiam de mult ci prostul, daci nu-i fudul, n-are tere $i de viatiy' aerul se bucurx de cel treg popor? Oricit ar pd.rea de curios, poporul se com- nici un haz. Dar ne-ant fi asteptat mai puSin ca un po- soare,soarele de noi/ noi nu ne bucurirmde nimic", pimdntului in porta Ia fel ca individul, ba chiar mai riul Cu con- por intreg si acsionezedupi aceeaSizicali. Or, omolo- careii pierduse"pe tofi ai mei, pe toti/ ai gia isteric colectivitate s-a verificat nAscut/ cAteodatapropria-mi viatiy' in care secin1e imprevizi biIe. dintre individul si care m-am $i gtiam "Poate ci Luntea e zguduit| de ceea ce se intimpli in fosta pina la detaliu: sirbii s-au comportat, in decembrie nu mai ce insemn", scribul care nota pe cel ce, cu cunoscuVsunt la fel de mur- Iugoslavie: scenele cotidiene din CroaSia, apoi din 1992, ca mitocanul care injurd si scuipi Iucnrile pe carenu le-am probe Ia mina, il acuza de ceva precis. N-au profitat de dare" aqteaptir de Ia mlrinimia juriului. Acesta Bosnia-HerSegovina, lin de un an pagina intii a ororii; alegeri pentru a debarasade Milosevici, dimpotrivi: imaginile din Sarajevo sint ficute sd provoace cos- se cdntaregtefoile. Pe una din ele sti a$temut:"totri aban- ca un om, un popor pomit pe panla dezaslrului nu se ntare Ia milioane de oatneni. Ca in orice rdzboi civil. e si donau/am vrut sir ajung in finala/ dar m-am impiedicat optQ;;teniciodata Ia mijloc, ci merge pind Ia capdt. paianjen/ inposibil si declari ci una din tabere are de partea ei in proprii mei nervi/ ca-ntr-o pdnza de li-am In acestezile, cind pasiunile anti-NATO capata dreptatea Si cE celalaLi e vinovali, deoarece - ca in cazt;l"..." accenteisterice, nu strici sir ne amintim cum a inceput mitAnii orice rizboi civil - toli s-au pdtat in mod egal de singe. Poatecir acumspiritul slu chhuit batemii de nagedia; cum minima inteligenli ne-ar fi spus,incd Mmeni nu are privilegiul exclusiv al cruzimii, nici pe 9i intru iertarea celor de el puse pe hirtie despreEcaterina de.atunci,din 1992, spre ce se indreaptir;ara.Hotarit lucru, perspicacitateanu e intot- mdna mi indrept spre clanla stdcata a propriei mele Dar daci incercim totuSi sa atliim cine a inceput deaunabenefici!... sinistrul joc, cine a avut primul ideea de a-Si sugruna locuinte. vecinul numai pentru ci vorbea ori se inchina altfel, I BarbuGioculescu Romdnia literard 3 www.arhivaexilului.ro

-- de qkar4a Vlrnlr*aecntn tlos&FeHe #e trerf;fi#*hm E LA jumatatea anului 1986, din picate, spuneli in gedinple alea de la intervenfia sa, pentru ci mie mi-ar fi fost uitam ca, la 15ianuarie 1990, toatir lumea datorita impresiei bune pe care Uniune fel de fel de lucruri orin care vi imposibil sd pun prmctulpe i. Aq fi putut buni a linut sa verse o lacrimd pentru le-a produs-o cartea. mea faceli singuragreulali. Ca ti NicolaeMa- spunecel mult: Doanrneferegte.de mai Eminescupe scenaAteneului, degi erau Urcareamuntelui unor colegi ai no$tri sta- nolescu qi Mircea Dinescu si Octavian riu! Jentru cA deocamdatirnu am fost pesteo mie de mo4i de plins,-iarde la tre- biliti in Gemrania d-lui profesor Klaus Paler alfii. De ce nu stalidumneavoas- acvzatAcb mi-ag fi tradat ci Si ;i 'literatura. trara, numai cereasa in etemitatese implinise deja un Heitmann, am primit o bursa DAAD. tra lini$dti sir scrietripoezii, fiindcir nu poate 'mai De aceea, ca ar fi fost mai veac. Ca dupi aceastaplingere, u$or tea- Intre cei cirora le datorez aceastaintim- v-ar opri nimeni si plecagi in bine sd las in continuare judecata pe trali, prin care a fost pus 9i in slujba Re- plare ferici6, poate ci locul cel mai strainatale... seamacriticii literare'qi a timpului. Dar voluliei noaslre, s?rse ajunga la ideeaca, '89, important l-a ocupat d-l E. Pollak, la acea Dupa aceastaintroducere, a linut sii- ma tem cd recursul la nrctodil.inceoesi de fapt, in decembrie nu ar fi avut dath, director in *q-. cadrul Rektorkonferenz mi sugereze,totugi, cumva ca plecarea fie mai aberant decit pe vremeaodiosu- loc o revolufie,ci o loviturdde stat. ca ! din Kciln. Daca prierenii $i \ $e ta mei Sami mi-a fost oprita de tovarigul Dulea, cu lui. Cind spun asta,nu am in vederedoar nici Eminescunu prea ar fi meritat atengia Damian gi Andrei Ujica m-am a$teprar \ care nu era in cele mii bune relalii. Apoi, ceeace mi s-a intimplat mie, ci 9i campa- care i-a fost acordata.Intii fiindcd nu ar fi sa faca tot ce se poate ca si ajung pentru fiindca totul \.\' se inregistra, a repetat din nia declangatade aparilia unor pagini din arAtatnici pe departeca in binecunoscutul nou ca e$e vina mea, pentru cd nu.mi - $i arhivele Securitatii sub titlul Dosar Cara- portret datorita caruia ar fi fost asimilat Pollak, pe care nu-l cuno$team,mai intii vad de treabd nu scriu poezii din zori ion . nu e ;i ;i Care dus6 intru api.raread-nei cu Luceafi.rul. Apoi fiindca ar fi laspt pei.rtrua obtine bursa, iar apoi si n-o pini-n seari gi a doua ziiard, ci mai fac Monica Lovinescu a d-lui Virgil lerun- ai 9i foarte mult de dorit in privinla igienei gi pierd din cauza vizei, a constituit o sur- alte lucruri ca.renu sint atit de nevino- ca, a cafor biografie romanpE constituie =y ar fi fost $i cam nationalist.Iar dacbmai prizd de neuitat. Dar nu despreea a$ vrea vate...Dar dumnealuiva incercatotu$i sa obiectul unor note kilometrice de o rari tri'ia vreo 5o de ani, cine gtie ce politici si scriu. Ci despreo intimplare legatade ma ajute. Ceeace cred ca s-a gi intimplat. murda,rie,ci a celui ce,in pofida prieteniei mai facea. aceastabursi a mea, petrecuE la Con- Pentru ca nu pestemult mi s-a dat apro- cu care a fost tratat de citre cei doi eroi ai w.v s Punerea in disculie a cazului Emi- siliul Uniunii, la care,in ultimii ani ai dic- barea de plecare.Apoi mi-a fost reffasi s'dr,nu s-a sf,rit sA le scrie. Veli zice, pe c{ plecind la care taturii, veneau din ce in ce mai multri inci o dat?rde nu gtiu cine in fine, cind buni dreptate, ca, a te aringe de opera nescu de la dosarul.si:iu, s-a 'QS.J Si, indrunil ori. La punctul Di verse,care de- ne apropiam de sfirgitul anului pier- unui mare poet, plecind de lani$te pagini umblat cel putin de doui ori dupa 1989, s! 9i l venise cel mai important, m-am ridicat qi dusem deja o parte din burs6, mi s-a dat colaterale. ar fi o meschinarie.Dar nimeni nu mA mir4, de vreme ce literatura nu e rq i-am rugat, pe tonul cel mai serios cu voie sAplec. nu s-a atins de opera lui Caraiondupa ce judecatadupa criterii estetice,ci accep- '\\ putinfa, ca, dacdtot se afla acolo, sd md Acum. cind vremurile acelea s-audus a luat act de existentaacestui.roman pos- tam senini sau si se revizuiasci tot. dar sa "\/ nu se schimbe nimic, sau sA nu se \ fndrume cun sA fac eu sA pot si rimin gi nu mai vorbescin nici o qedin@- pen- tun. Degi fdce 9i el partedin ea.$i astain scriitor'romin Fiindc6 desprecartea mea tru cir nu fac parte din nici un comitet gi contextul in care la repunereain discugiea revizuiasci nimic, dar si se schintbe cite nu era voie si se scrie, poeziile -, ceva pe ici pe colo anume prin pariile ) fi arti- din nici o comi;ie ci spunin rubrica asta cazului Eninescu prqudecak valorii a si -\ colele imi erau scoase de cenzura din ce am de spus, iati ca vine 9i d-l Radu fost privita ca un senrnde obnubilare. esenliale. Iar in contextul in care Emi- paginile revistelor, iar Serviciul de paga- Cosagu,care nu uzeazdde diplomalia sa Nu neg faptul ctr ar fi fost necesara nescueste judecat $i acum tot in functie poarte imi refuzaviza gi nu puteam bene- repetind ci ag fi o poeta foarte buni doar privirea din alE perspectivi a operei emi- de dosar,de$i nu s-aadzrugat nici o piesa d$ ficia nici de bursa primita din alta Fra. La ca si poati intra in subiect. igi asuma nesciene,a$a cum a facut-o,la vremeasa, noui la el, facindu-se astfel dovada ctr, citeva zile dup?rce. am cerut sd fru indru- riscul de a declara cA sint chiar poeta la Ion Negoilescu, carene-a determinat sir-l daci omul estesub vremi doar cit trtriegte, 5>l ntatd, an.fost chemaE la tovaragulGhip care line domnia-sacel mai mult... Nu- recitim pe poetul nalional altfel qi chiar poetuleste sub ele gi dupa aceea,cum a$ e\ Florea. Fiind numit de curind $ef de seclie mai cir, din ptrcate, a9 fi tradat literatura, sl ne facem experimentelelirice din faza putea pretinde eu sir nu fiu judecata dupi \

Estno fojgHialHprin cditurf,$i pe aici tnhu pregfltirea tlrgului de rrriine,cH mai binc vf, scriupe fax. Esteceea ce hebuie.$i cu tot in sensulacela mil gindisemsil rflspund.Nu e o cartedespre Caraion ci despreo femeiecare dupi ce a fost ucisfi, a fost calomniat[,nu dc cH.lfliiei, ci rnult rnai pervers,de una din victime. Spercil nu fifi sup[rali pc mine cil v*arnobligat sil vorbifi. dar tn [igHniafin Rom$.nia,cind taci, ci crrd c[ gata,[r-au inchis gura. $i e dreptc[ astaau Eifdcut, degitnchizi gura,cum zice Virgil, dE dezgustgi nu fiindsf, n-ai replicd" Unde mai pui eHnici lecturacare urmeazil, nu o sHfie mai plHcutfl- Mi s-apHrut cil slnte[i obosi1i...sau iritagi- fncerc sf, vil suntnk-o zi mai libcrH.V[ tmbr{i$ez cu drag, Mulfqme,scincfl o dstfl, i ll Jela Loi(*{a" ll / t

www.arhivaexilului.ro 29 lorrai1999

Drag[ Monica, Drag[ Virgil,

Ve trimit prin Bruno cel de-al doilea numlr al Iurnalului literar. Sper s[ nu punefi prea mult la suflet. Pin[ la urm[, Gabriela Om[t m-a convins c[ nu trebuie s[ agteptcu r[spunsul, aqac[ miine- simb[t[, gi poimiine - duminicd, o s[ incerc s[-mi adun minfile, ca s[ rhspund punct cu punct Ei, dac[ sepoate conving[tor. N-a$ vrea sd ies totuqi definitiv compromis[ din campaniaasta de discreditare,qi nici sl prejudiciez prestigiul colec[iei pe care Gabriel Liiceanu a inaugurat-o cu carteamea. In definitiv singurul adev[r seriospe care-l spun oamenii aceiaeste c[ Ion Caraionnu a avut inten{ia s[ plece, or ce a avut el inten{ia nu qtia nici sofia lui, dar[mite eu. in plus oamenii nu se apreciazddup[ intenfii ci dup[ faptele lor, nu? Din pflcate, preopinen{ii nogtri au in unele detalii dreptate.Deqi eu nu cred c[ s[ fii ticilos Ei s[ fii neatente unul qi acelagilucru, exist[ riscul ca acestedou[ p[cate s[ par[ c[ se analeazd,reciproc. De exemplu, povesteacu scrisoareac[tre Virgil Vasiliu, pe care dl. Manolescu a dafo drept scrisoarec[tre Virgil Ierunca este o gafe care nu se face. Intr-un rdzboi ca [sta neatenlia se pl[teqte qi ea, mai ales cind insinuareacd, am fost tofi p[rtagi la un fals comis de Mihai Pelin transform[ neatenfiaintr-un pdcatmult mai grav. Poate c[ dl. Manolescu ar fi trebuit s[ acordedrept la replic[ Valentinei Caraion, acum 7-8 luni, cind i-a trimis aceascrisoare. La fel s-au agillatde neatenfiamea de a l[sa necorectatnum[rul zece,ca s[ facd,deducfia abracadabrantS.c[ Ion Caraion ar fi scris notele pe durata a mai mulgi ltti , pufin cite pufin, incepind din I97 0. Eventual, sub tortur[. In rest, toat[ furia astanu m[ sperieprea tare, acum dup[ ce m-am mai dezmeticit un pic. imi era mult mai fric[ s[ nu fi inghigit o gogoaqdsecuristic[, aqacum zic ei, decit de un ipotetic proces. Dar acum cred c[ singura rpotez5.in care m-am inqelat pin[ la urm[ este tocmai aceeacare func{iona aproape cacircumstanf[ atenuant[. in plus eu am vrut s[ scriu nu o analizd,a regimului, nici nu m-am pretins in stare,ci o carte aproapesentimentalX, dacd, acest cuvint mai poate fi in(elesca nepeiorativ.

www.arhivaexilului.ro Cum vi se pare s[ formulez astfel la sfirqitul intervenfiei mele, intrebdrile pentru un scurt interviu: Intrucft existd riscul sd se adreditezeideea cd eu, Ei cu mine editura care m-a publicat, Ei cu ea cititoii, am cdzut victime ale unei mistificdi puse Ia cale de Secuitate, vd rog, Domnule Virgil lerunca Si Doamnd Monica Lovinescu, sd-mi rdspunde[iIa urmdtoarcle intrebdri : 1 . Care este acum opinia Dvs. desprecele doud texte publicate de Romdnia literar[ in numdru] ... din data...Eicum argumenta[iaceastd opinie? 2. In ce scop credeEicd le-a publicat Securitateaatunci Si de ce credeEicd s-au limitat Ia pagiai'defdimdtoaredespre Ecaterina Bdldcioiu- Lovinescu EiMofiica Lovinescu Einu he-apublicat Fipe cele referitoare Ia Virgil lerunca? 3. in momentul ctnd fragmente din acestetexte, amestecatecu declaragii,procese verbalede interogatoriu, notalii dejurnal, insoEite de fotocopii cu scrisul lui Ion Caraion, s-aupublicat in S[pt[mina, poetul se afla fn Occident.in ce fel ajustificat el in fa[a Dvs. pietenii Lui, existenla acelor texte Sifelul in care au ajuns ele in miinile Secuitdgii?

Despre casl nu mai qtiu nimic pentru moment gi n-am mai inaintat cu nimic, sintem exceda{i de preg[tirea tirgului. Imediat ce am vegti v[ lin la curent. \-u?1 orag, 1

www.arhivaexilului.ro 7 Pentru Dcina |ela CARAION Virgrl Ienrnca :. Nu ptiu dacd mai e nevoie sii repet cd Ion Caraion era pentru minemai mult decatun priden: un frate. La prima lui smirein Occident l-am primit or drag pi risipA. Intcns la Bucurepti, s-a plAns la toatA lumea cd l-am lisat si moard de foame Apo[ cA ne opunerrl bunelcr sale ccntacte cu Europa LibtrA. A cmut chiar unui prieten cornun al nostru sd-i scrie de la Paris directorului pmtului de radio pentru a-i ssnnala cA ne te- mem de " ccncurenta " pe care ar rryrezenta-o el pi cd in mnsecinfd il sa- botAm Scenariile se inmulleau pi devenau mai sinistre cu fiecare nouA "plAngmd'.Mi-am dat seamaci ne ur4 pur pi simplu.A,paincAt atunci cAnd a intsvenit putlicarea din Sipti,minanu s-a pnodus ci s-a ddinitivat ruptura. Am fmt lc /it , nu pi uimit : paginile aceleatrunchiate szu nu, gisite printre manuscrisde sale ( e totupicel pulin ciudat ca intr-un manuscris pertru uz intem sAte apuci sA dai sfaturi SecuritAlii cum sAse mmporte cu dupmanii eil ) prcvereau din acelapivsrin.Ii trimisesem mai inainte o scrisoareade L^ . rd'mashrn lui Caraicn/n-am mai rsrenit asupra ei, n-am mai scriq nu i-am I4-'., mai tdefonat. Capitdul erainchis , / Mcnica Lcnrinescu : La publicarea din SAptAmlna,Caraion a rdspuns prin Radio Eurqpa Liberd cu o crcnica atdt deincurcat-evazivAincfit m-am vizut obligati si dau er oreplicd spre a nu-l instala pe Eugen Barbl, cu securigtii lui in statutul de c6ptigAtcr.Spuneam in acel text cd de orice manifestarea negativA a victimei tot calAul este vincnrat. Conform logrcii monstruoase de la Pitepti O menlin pi azi, adaugdnd doar cd vicfimei ii revine mdcar sd o

www.arhivaexilului.ro 2 --Oricarear fi fmt purtareaca crn a lui Caraicm,apretins cinevacA i sepmtelua lmrl in pwia rcmfoieasci?Hrepte ci nu. Se-mimiirturisesc inmurla.? A.pfi gdsitnonnal ca dupApublicarea unor astfel de texte vitd'rnatede minciuni pi de pizmA, si seridie cdtevave ci caresAne iala arnf,ndoiapfuare4 apa cum ni se intftnpla s-ofacempen- tru scriitorii din lri calcnmiali,cenzurali sauin pnimejdie Nu o dati de dcuAui ci sdptlmSndde sAp*nfind dea lungul a zeciF zecide ani. E insdin firm zuciti a evdutid actualesi fie...invss.

www.arhivaexilului.ro I

VictorFELEA in privinfalor, setem ca gi minecd treburile vor merge gi mai riu. Iatd ce spuneFdnug Neagu: "Am crezutcci Pagini dejurnal infiinlarea noilor editttri va rezolva la modtilfericit o QX) vechedoleanld scriitorilor; aceeade a-Sivedea mai repede - Si in condilii grafice superioare - cdrlile tipdrite. Singura care rutface un secret din gretrtiilile pe care le infi'untd este Edihra Unittnii Scriitorilor. 24 iarunrie 1970 Celelaltes-au acoperit dintru inceputde glorie neagrd, respingSi anind nnnuscrisele,lin Sedinlectt nemiluitct Constat cdZahariaStancugi E. Jebeleanulin Siporlile fuchise. rubrica fixd de poezie pe prima pagind a Prea mult mister,ca sd nu-mi ntiroasea cirpit pulind Contemporarutltti,alilturide prietenul lor, GeoBogza, arsd. Un lucru Stiuprecis: vomavea nni hfrtie. tabletistliric. Sapublici in ataricondilii sdptdrnini de De ce mai puyind hirtie? Ni se dd mai mult carton sdptdminde un imensavantaj pentru popularitate, degi pentru copertd? Cdci, ntd gindesc,lucrurile trebuie cu anumiteriscuri in privinlacalitalii. Totugi, cei doi sd se aranjezein contpensalie.Pdi nu?" poefi scriu azi mai onorabil decit M. Beniuc, - qefuldlmai demonstrindmai multdfinele gi ingeniozitate,in ciuda 26 iarunrie1970. Aud cd mares- personajelordiscreditate pe careIe-au intruchipat gi a mutatin palatulregal. Era gi timpul. Cum sd faci ei la rindul lor pind nu dernultpe scenavieqii literare. fafd atitor obligalii protocolare,cum sd primegti impdrali,regi, pregedin{i etc. intr-o regedin![oarecare? * Doare in joc obrazultArii! Ce conteazlrisipa, bunul plac,sfidarea, alura gi pomparegald, dacd interesele galdgi A. Marino gi PetruPopescu fac schimbde patrieicer sdne infrligdmlumii in linuti de sd arnabilitbli,scriind unul despreceldlalt in aceeagi uitdmde salopetd gi bocanc.Jara-i bogatd, {ara suportd, gi sdptdminh.Primul publicd in Romdnialiterard un farapldtegte; ar putealine in palmaei un imp6rat, foiletonfoarte binevoitor despre romanul Prins,iar al pluso liotdde pregedinli,de generaligi alli mai mari doilea se revan$eazda douaziin Contentporantiltot gitot i-ar mai rdmineputere sd geamd, gi sdse tirascd printr-un foileton, la fel de galant,la cafteaModern, gi sd lingi unde a scuipat,s6 murmure,si se modernism,modernitate. Nu infeleg ce soi de prosterneze.In privinla injosirii dispunede o experien!6secularl; nimic din ce-i umilitor gi "combinatie"o mai fi gi asta,dar e cam!ipitoare. Prea se lucreazdnegustoregte, prea se vede tranzac{ia! degradantnu-i e strdin. * ( 25 iarunrie 1970.- Acum aranjamentulincepe I sd devindclar. in Luceffintl de simblta,24 ian.a.c. ]. (An. XIII, nr. 4) romanullui PetruPopescu se afld de Uniuneagi-a schimbat din nou modul de a da astadatd "prins" in atenfialui I. Negoilescu.Agadar premii,obligatd, desigur, de cei "de sus" (ori de ; clartul Popescua aranjat presabunf, pentru tinira intereseleunora dintre pofticiogiicu condei).La il odrasldin vedereaunui premiu al Uniunii.Marino face Uniunevor fi mai pufine,iar la revistedeloc. Nici lr parle chiar din juriu. Cel5lalte bun ca suporterde mdcardoi ani consecutivnu respectlmo hotdrire,luatd a "prestigiu",unnind sI aibdgi el unavantaj de laaceeagi dealtfel cu mult tapajsub semnul celor maijudicioase Uniune,prin intermediullui Popescu-senior,prieten principii.Nu nedezminfim: aceeagineseriozitate etico- a cr cu Stancu.Va fi sprijinit sd oblind o cdl5toriein politicdde totdeauna. dr occident,de exemplu,ceea ce nu-i pu{inlucru. Aga se V( rezolvdtoate in {araasta bdtute de Dumnezeu.Dacd nu gtiis6-!i gdseqti "propteaua" oportund, egti pierdut, aI orbecdiundeva pe la margineaviefii. EugeneIonesco a oblinr.rtun fotoliu la Academia Francezd.igi meritd locul. Sint insd sigurc[ autorul dc Rinocerilor nu se va molipsi niciodatd de "academism",rdrninind mereu un "pieton al asl Sedovedegte cd am avutdreptate sd fiu sLrspicios vlzduhului". nu fa{ade noileedituri, pornind de la exemplulcelei de - inr la Cluj. RedactoriiLuceaftiniul, spunindu-gipdrerea 27 iantnrie 1970. Dupdmas6, un drum pind la Tr.rrdacu maginaredacfiei. Peisajul alb, somnoros cot 88 www.arhivaexilului.ro giince{ogat pdrea un tdrim necunoscut.Mi-am amintit juriu propusde birougi supusaprobdrii consiliului. de atitea alte drumuri pe care le-am parcurscindva Unii caregtiau cd nu le estefavorabil au incercatsd-l intr-ogoand asemdndtoare, cu aceeagisenzafie a clipei schimbe,dar pind la urmd lucrurile au fost astfel unice gi incercindsd re{in fiorul inefabileiaventuri. manevrateincit totul a rimas in forma sa inifiala. Din pdcate,irnpresiile, chiar cele mai adinci,s-au doveditfugitive gi n-amputut profita de elein poezie. Rilke spunecd e bine sd fie vdzutemulte lucruri 9i priveligti.ELr insb cred cd peregrinareaprin cit mai O vizitd la Anatol. Chipul sdu ia tot mai mult multe peisajeii ajutd doar pe cei ce au intr-adevdr infSligareastrauie a personajului pe care il vocafiade cdldtor.Ceilalli poafielumea in sufletgi o intruchipeaz6,un "privitor ca la teatru"al rnascaradei caldtorieinseamnd pentru ei o redescoperirea acestei noastrecontemporane, intristat "peste mdsurd" de ceea lurni.Eu fac partedintre acegtia din urmd.Sint uimit ce ii estedat sdvadd. Mi-a citit din nouasa cartede sddescopdr cd pretutindenie la fel. prozdcareva fi o replicdextrem de amard la respectiva mascaradd.Lucreazd din greu la prezentareacelor o 28 iarunrie I970. - Plecmiine seard la Bucuregti sutd de poeli pe care i-a tradusdeja. Atitudinea sa gi voiam sd iau cu mine gi noul volurnde versuripe exemplardincepe sd atragdatenfia multor tineri scriitorinepervertiligi care vdd in el un exempludemn de urmat.Prezen{a sa constituie deja prin eainsdgi o sfidarela adresaatmosferei de meschindriesenerald pe careo cultivdideologii.

2februarie 1970.- O reintilnirecu PanaitIstrati (Pentruafi iubitpdmintul..., ed. ingrijitd deAl. Oprea, Ed. Tineretului,1969). M-am intre[inntcu el in tren, venindde la Bucuregtigi tovdrSgia lui mi-a fEcLrtbine. Nu l-amcitit deani gi ani gimd gindeam ch e "depdgit", cd n-o sdmd mai intereseze.Iatd insd cd, intilnindu-l in haindtipograficd noud gi auzindu-ivocea pasionatd, m-am ldsatprins de franchefeatonului, de adevdrurile rostitefdriinconjur. Trecindpeste pdrerile uneori prea restrictive,am refinutcd e perfectcongtient de valoarea sa artistic6,precum gi de caracterulciudat, misterios careaveam inten{ia s6-l propLrn. Am constatatinsb cl al opereiliterare, confirmindu-mi inci o datdideea cd nue incdbine organizat, cd mai trebuie sd fac o selecfie. artistuladevdrat posedd un instinctinndscut al artei, Multe poeziisint foafteapropiate ca staresufleteascd dibuirid-ocu ochi sigur oriundegi sub orice formd. gi chiarca limbaj,incit ar puteatrece drept varialii pe Am apreciatgi eu cindvaprietenia in sensistratian, aceeagitem6. N-am reugit sd depSgescfazele absolut,dar azi am devenitmai sceptic(nu i-ar place anterioare;cred cd procesulde metamorfozarea cuvintul!) in privinla ei. PrieteniafErd limite e un lirismuluimeu abia acum incepe. indraznelile cifrate sentimentaltinerelii, doarcind egtitindr ai irnpresia ale poefilormoderni irni dau de gindit mai seriosca cdpofi cuprindetotul. Mai tirziu,cind apar ingridirile altadatd9i mi-arpl6cea si depdgescetapa facilitdlii in gi slSbiciunilemultiple, inlelegi cd gi prietenia,la fel caremd aflu. E o aspirafiearistocratici., intr-un fel, cu toatecele omenegti,e supusdcaducitdlii. $i mai dar nu pofi rdmAnemereu la finutalipsitl de mistera in{elegicu umilinfd cd pini gi tLrte inscrii in larga versuluiprozaic 9i... democrat. Situa{ie in careto{i albiea metamorfozelorfiresti. considerdcb pot sdte batdpe umdr,goptindu-li cd te- au intelesprea u$or gi cd astainseamnb de fapt o degradarea poeziei.$i poatecd au dreptate

I Jebruarie I970. - M-am intorsde la Bucuregti astdseard. Am participatla comediadestul de jalnicd numitdgedinta Consiliului Uniunii, unde actul cel mai intristatora fost ceartaprelungit6 cu privire la comnnlentajuriului ce urmeazdsd acordepremiile,

www.arhivaexilului.ro89 /\

LUMEA LIBERA nr.542 r, 20 Feb.L999 Aln vtzlunea Din nou despre Caraion (URMARE) Dumnezeule Mare ?!, n-am aflat gi, mirturisesc : mii tem si aflu) - aqadar,rolul cdliului Ecaterinei Brildcoiu-Lovinescu trebuia jucat de Ion Caraion ! - "Le Monde" Qe qcga2tl pre-judecad a triumfa! o dovedeqle in ordine cronologicd - editorialul lui N . Manolescu in care citim cu grea[",i: "Explicalia dati de (autoareavolumului - qi rizboi), pentru a-gi recupera zectl.e "autocefalia".nerecunoscuti de ve- . n. m . P .G .) e simpli, plauzibili insgiiimdntdtoare: ca si i se permiti sd emigreze, Ion Caraion n-a sCrisun jurnal care de biserici ce le-au fost conhscatein cinii sii. in Turcia, Patriarhia i-a fost confiscat dupi plecare : a ldsat cu buni qtiinti un denunf"; 1948 gi cedateortodocailor. ecumenici a Constantinopolului - Cd aceasti pre-judecatd a fost considerati "simpld, plauzibiln qi inspdmdnritoare", Aceeagisitualie este gi in Ucra- care de{ine un loc de onoare in vorba lui N . Manolescu, o dovedegtecronica literare semnati de Grigurcu (Rominialiterard 1-7 iulie 1998) - intitulatifiriechivoc : De la Ecaterina ira. Arhiepiscopul de Lviv a acuzat lumea ortodoxl nu mai are decAt Lovinescu /a Ion Caraion (subl . mele,P .G .) ; Vaticanul gi pe greco-catolicici au o comunitate de 3.000 creqtini, dar Cdaceastdpre-judecatd (gi nu doar aceasta...)a avut cagdgde cauzdasupra - "pus mdna" pe bisericile din orag.in incearci s6-gi sporeascajurisdic(ia condeiului lui Al . Cistelecan vezi Artz (dramatic{) a reconstituiii,in Vata 7198.. Cred ci, pe de o parte, s-a ldsat antrenatde curentul literar-publicistic regilean secolul al XVILea, insi, Polonia a in firile diasporei, in special in pornit la o cnrciadd impotriva "monstrului caraion", cel care "o cilomniase pe-Monica fost cea care a impus catolicismul Statele Unite gi in unele state Lovinescu"; pe de alta a citit Aceastl dragoste care ne leagtr cu gendul, probabil, - roman pe teritoriile cu tradifie europene. in 7997, intre Con- la alte volume ale autoarei altfel nu ar fi putut face - in scris - afrmaiii ca actstea : * "...toate (volumele publicate de autoare,deci qi acesta- n "Decapitati" gi deportati - .m . P .G .) /(sunV ortodoxi. stantinopolgi Moscova cele doud manifestiri ale unei vocafii depozdionale ce construieqE mArtwii pentru un tribunal in Siberia de Stalin, ierarhia greco- mari capitale ale ortodoxiei - a moral" ; * "privilegiazi condilia documentard". * "(autoarea) va denunfa, catolicd din Ucraina s'a reconstituit izbucnit un grav conflict, pentru prevenitoare, acceselede literaturizare ale realitrltii"; * "Nu-i de mirare cd, intrind in labirintul sumbru al viegii lui Ion Caraion (autoarea)va face proces dupi dezmembrarea blocului so- ea insiqi un controlul comuniti!ilor din Esto- literaturii, celei ce a infeles sd ignore adevirul qi sd fabrice altul prin exielenti vietic, iar astdzi, ortodoxia ucra- nia. estetic"; * "Tocmai pentru cd a vizut geniul lucrind impotriva adevdrului, tocmai ineani este divizati in trei obe- in sfirgit, in Grecia, Biserica a pentru cd a^surprinsistoria insaSimanipulind biografii legendarein disprel fap de realitate () e /autoarea/ atet de scrupuloasi cu documentareaSi atAt de fostului patriarh Filaret din Kiev, o stirii civile n'a reugit niciodati si se suspicioasi fati de literaturi . Ea vrea sd fixeze adevArul,convinsd c{ acestanu fuge, in poirda tuturor ganselorpe * personalitate controversatd care a impuni. Bisericase bucuri de toate care le are" ; in fine : "Pe acestesemne cicatrizate ald memorie exerseazi /autoarea,/,focalizind pe ele o perspectivi morald" . gi carein fost destituiti din func(ie privilegiile unei institulii de stat, iar Pe urmele lui GheorgheGrigurcu, cititorul "anchetei" comandatede Humanitas 7997a fost excomunicati. pe cirlile de identitate inci mai afld ci daci victima este, neindoios Ecaterina Bdlicioiu-Lovinescu, atunci cdldul - in Rusia. BisericaOrtodoxi figureazi menfiunea "de religie este... mai pufin Securitatea mult mai mult: Ion Caraion !; Pe urmele lui Al . Cisrelecan, cititorul afld cd autoareawww.arhivaexilului.rotrebuie crezut^dpe este perceputd ca o fort[reatd ortodoxi". cuvdnt, chiar daci (mai ales) atunci cand nu produce probe - fiindcd ea este,nu-i a$a, iLe in frnal, "Le Monde" con- "atdt de scrupuloasdcu documentareagi atAt de suspicioasdfald de lileraturd" - astain aScur4!a, "prozelitism" ptotestant sau catolic siderdci ar lt nedrept sa se laca orx p"ntto un tribunal morat"; ln turE, vq w! oqr*... -* ---,-. opinia na(ionalist6, pentru flateazi ortodoxie o religie na{ionalistl, in cicatrizate ale memoriei) o perspectivd moraltr. . . " care sufletul rus se identifici numai sensul in care este utilizat in Oc- cu ortodoxia. Patriarhul Aleksei al cident termenul "na{ionalism". in Rimdnind numai la scurta-biblio-biografie a lui Caraion - pe scurt : "dosarul Caraion" instrumentat de instrumentatoareaiscilitoare : Il-lea este cel care a determinat vo- Serbia, ca gi in Grecia sau Rusia, Daci admitem ci persoanain chestie este o inocenti, o neinformati, o insii care, tarea, in 199'1,a legii care lirntteazd ortodoxia este populari deoarece avind accesla arhivele Securit^'l1ii,nu qtia ce anume sii caute - sau a ocultat ce a gisit expansiunea altor religii, lege gi-a legat intotdeauna destinul de (aqalucreazi istoricii amatori romini - atunci cdnd nu pot distruge probele ce le - amendatl ulterior de Duma de Stat cauza unei populafii persecutate. contrazic tezele cu care plecaseri de-acas') nu se poate evita intrebarea : tn ce scop (Camera a alcdtuit ea aceasti carte (a$acum a alcituit-o : cu capitolul despre Caraion) ? DacI inferioard a Parlamentului Fondatd pe un patrimoniu ritual, voia si propuni Aceastl dragoste... pentru a lega, peste deceniir poste distanle, o rus), la cerereapreqedintelui Boris liturgic gi simbolic de o splendoare mamd de o f,rici : foarte bine, a reugit. Or, in capitolql Caraion, anchetatoareade la Ellin gi la presiunea Statelor Unite inegalabill, legatd de realitatea Humanitas a suplinit inform aliile cu supozigiile. In virtutea acestei comode obignuinle romAneqti de a mitura gunoiul sub preg, pofi afirma orice despre oricine - de gi a Vaticanului. La fel cum au etnici, lingvisticd gi culturali a unei pildn cd semnataxavolumului esle o colegi de-a lui Pelin Si lucreaztrla Serviciul de procedatGeorgia gi Bulgaria, Rusia firi dezmembrate gi reficute de Dezinformare al Securitilii ! Dar este rezonabili o asemeneaaserfiune ? Firegte, nu - amenin(i cd va inchide uga Con- tot atiit de firegte-nu ca qi cea propusrl-impusi de ea : ci Ion Caraion "ca sil i se permitd istorie, ortodoxia a fost cea cate a (...) jumal siliului ecumenic al Bisericilor sd emigreze, n-a scris un care i-a fost confiscat dupi plecare : a lisat cu bunii asigurat supravie[uirea popoarelor Stiinfi un denunf" - dupi cum a scris-dupd-dictare,iresponsabilul N . Manolescu . (care pe are sediul la Geneva), care grec sau slav. Dar in regiunile in Incii o dati : care suntprobelepe care s-a rezemat semnataraanchetei, in afirmalia sa cI Ion Caraion ar fi scris ceea ce a publicat E . Barbu ln Sdpt:dm?na- KGB-ul l-a considerat o "casi de care memoria ortodoxiei este atit F€n'ru a obgiae un Pa$aPort'! conspiratie" gi care, pentru orto- de pasionali, aceastdperpetud fu- Iati-le - din scrisoareade protest, a isctrlitoarei volumului Aceasttr dragoste doxia slavi de astizi, simbolizeazi ziune a spiritului gi a identitdfii, et- care ne leagtr - trimisi Cotidianului din 29 sept . ca urrniue a Scrisorii mele deschise citre Grigurcu (prima, cea din 22 august) : protestantismul occidental, judecat niei gi religiei ar putea determina, "Inr-un serial publicat in 19{5 in revista Expres-Magazin(nr . 6, 7, 8, 9, l0) prea liberal. intr'un viitor apropiat, aparilia unor Mihai Pelin face, pe baza dosarelor intocmite de fosta securitate afirmalia ci Ion in Fosta Republici Iugo- noi conflicte, estimeazi cotidianul Caraion a colaborat cu aceast2iinstitutie" slavi a Macedoniei, o mare parte a francez. Deci, iatd "izvorul" : Mihai Pelin ! Individul care a lucrat ani in sir la filiala Securitfiii de la Milano, alIturi de Traian Filip, sub comanda lui I .C . Dr{gan ! Pelin, Bisericii locale $i-a proclamat "coordonatorul" Cn4ilor albe, din care afldm ci "anticomuniqti, antisecuriqti" erau alde Titus Popovici, Adrian PIunescu, Everac, V .C . Tudor, Biran, A .D . Munteanu gi alti auxiliari ! Vasnzicn Petn estd credibil - dar Caraion (prin cirfile sale, prin absenla laudelor la gazetl) nu ! Ba chiar devine - dislocuind Securitatea - "monstrul", ciliul . Acum iatd motivele c:ue au flcut-o pe anchetatoaxes{ creadi sursa Pelin : "Nimeni in 1997nu a protestat,nu a luat apdrareapoetului, din cdte qtiu" . Attorney'and Counselorat Law Parctr era 1996 - de ce ar fi protestat un an mai tirziu ? Apoi : revista in care gi-a depusicrele veninoaseun securistnoloriu, specialistin dezinformalie ca Pelin, nu va fi Suite 1310 -i ajungind pe masa frecdrui "apiiriltor al poetului" . 2ggBroadway, >>>

I oAccidenteauto gi de munce rer: (2rZ) 587-0563 I www.arhivaexilului.roirl-9' LUMEA LISERA nr:iLZ * 20 Feb.1999

Din nou despre Curaion TIEALTH TOURS INTERNATIONAL 25 W 43RDST,STE 805 (URMARE) NEW YORK NY I.0036 Aici sadedefectul de cipitdi al directorilor de conEtiinld care au rezistat prin culturd : atAtEi-au protejat cultura aceea(numai a lor : volumul, rubrica,apartamentul, TEL: (21 2)9W -8510,851 1,8512 paqaportul- lor qi doar al lor), incdt nu mai sunt in stare sd se debarasezede obignuinla - *1 de a gand- (de a simfi) ci Securitate4gtietot 9i nu chiar totdeaunaspune minciuni'.. 8009W 9972* Ba Securitatea spuneminciuni gi atunci cdnd, accidental (ori din tacticd), face sscapate zantnile adevdruri - insi vorba postului de raditl Erevan : Manolescu, OFERTA Matei Cdlinescu, Cistelecan,Grigurcu nu aveau cunoEtinfi de acest detaliu . Liiceanu, .SPF.CTA.I..! in curdnd are si vadi lumina tiparului "Dosarul Caraion" alcdtuit de prietenul Ei editorul in exil al poetului : Ion Solacolu, eroicul ficitor-cu-mdinile-goale al PENRTI TOdffi Btr,E-IE.LE periodicului Dialog de la Dietzenbach (cel scris la maqind,fotocopiat, incopciat, DE CAITATONESP88 expediat...)Ei careva restabili adevdrul . ROMANA N PERIOADA Dimisianu, Cu conditia ca marii directori : Liiceanu,Manolescu, $tefdnescu, - D .C . Mihdilescu, Pruteanu,Buduca, Pdrvulescu,Teodorescu qi intreaga echipd a 22- 1 APRILIE 14 rUNrE, lui, cei care evitaseri cu grija sonorizareavreunui geamit de protest sub Ceauqescu,si CUPONUL ALATTJRAT VA DA aibd curaj s-o dea anonima : si se mobilizez.e(la aranjat-pus-bine-luxat-inch-is-gurase pricep ei, foarte bine !) imponiva cdrlii despreadevdratul Caraion, agacum fdcuserd DREPTLTLL.4. O inai an, cAnd, tot sub baghbtaMonicdi Lovinescu, a[acaserain haitd Jurnal-ul meu ' REDUCERE A PRETIILUI CU 50 $ PE BILET Adevirul - nr e neces.usi fie ctrutat Arhivele Securidtii - fiind acesta : 1 . Paginile publicate de Eugen Barbu in SdptdminaSecuriu4lii, cale de multe EXPIM 15 MARTIE numere,in 1981, piezentate"din Jurnalul lui Caraion" - nu sunt din ceeace (Solacolu o 1999!! !! ! va dovedi in curdnd) Caraion au a finut in Romdnia : un jurnal ; 2. Chiar de am admite ci acele pagini - apa4inind lui Caraion - ar fi fdcut parle dintr-un Jumal - care este culpa autorului : a) cd a scris cejeace a scris ? - dar cifi alfi autori de jurnale - mai mult delaliune, cdt un poem de circumstanfi, cd ar fi semnatversuri ce nu-i aparlineau- sau mai pulin intime - nu gi-au vdrsat ndduful pe hfutie Ei, fie li s-a publicat postum (ca Ei volumului Aceasti dragoste..' ca sd lui Sebastian),fie au publicat ei inqiqi diatribele (eufemism) impotriva unor fo$ti rdmdn vorbe-vorbe,trebuie sd fii isc{litoreasa Hamzea a spus cd i-aq fi "furat" o prieteni tovarali de lupti . Chiar unul dintre indignalii care, azi, se exprim{ despre le iei in seami, fdrd a le verifica . $i despremine Si (?), chestia- dar vorbeadespre ea.. . Ei qi ?; junalele altora, nu in presi ci numai intre patru ochi, ca Virgil Ierunca : a respeclat chestie e drept,el nu citise aceacarie,, cu anilor 50 qi 60, Ion el "regula" pe care o cere altora, aceeade a nu-i ataca pe foqtii prieteni, aflati in viatd ? 2. Spredeosebire de toli scriitorii romini din Romdnia de mdna lui . Abia iesit din Si-i fie citite opiniile despreEugbne Ionesco, despreAmdriufei - de pildd despre V . C . Caraion a indraznit se rimiLi in Occident hirtie scrisd >..."35file scrisemdrunt pe-oparte pe Gheorghiu(in E&os, 2,p .23l,insemnareadin 20 mai 1960)spune : "Smerdiakov-ul prima inchisoare,in 1955,Caraion a $i 9i - a gulagului romanesc - tcxt valah", ciruia "ii rimdn credincioase-le, curvele..."; alta" cum descrie anchetatoareaaceastd demascare qi nu s-apotolit : a scosvolumul Insectele b. daci a scrisceea ce a scris (insiqi sofia sa Valentina recunoa$te)- nu interceptat confiscat. Odat"iin Occident, tovarigului-Hitler, Ion,Dumitru, 1982, ciclul Poeti qi "Poezii din inchisori" apdrut' intAi in revista Contrapunct 1985, editata la Ktiln dc 9eorgFocke.. - Las restul adevdrurilo?despre caraion pe seama lui Ion Solacolu . oricum'p'uti..I"]".*;.ii-s;a.id.iat'-cji.'*lii.'.--salu.d.i|aseaza|re'$ff#;1fl iff;t#ff ."dKffi 1r'r*:"'m:1u"9'l*r"il;$i=?I"?'uwww.arhivaexilului.ro ioit condamnatla moarte,orice ai scrie(dar ce nu scrie?) qefesacolecliei "Procesul Comunismului"-de la, cum alfel : Humanitas. $i, oricAtde greui-ar cadeaacest ^ (-|el 1 ln ciudainsinudrilor, calomniilor semniitoresei volumului Aceastl care, ln t-{r, rr 4 spb @vsqt . teroareasupra spiritului) a fost, vai, Virgil Ierunca. dragoste...,Caraion nu a scrisgi nu a publicatweun text de "adeziune",de laudii,de Estdtimiul ca MonicaLovinescuqi Virgil Ieruncasipdras-eas9! "discrefar'- "compensalie"(in careexcela bunul sduprieten MariqPrg{a), penitenla- cum au _de carenu facedeidt si provoacesemne de intebare - Sisd-li spund,in sfdrqit,opinia fdcut-foarte,prea mulli dintrefo$tii delinutipolitici : Crainic,Gyr, Noica,Baloti, - - qi ba chiaro a sa : despreIon Caraion cel din dosarulalcdtuit la Humanitas. Vinea,Ivasiut ne-puqcdriagica Ion Barbu,Blaga ; "victimd" PaulGoma Ierunca,cel din 30 septembrie1946 (vezi, in Vatra,deja-amintitul text al Sandei Cordoq). Afirmatiile lui Adrian Hanzeaci Ion Caraioni-ar fi arAtatatat texte de

Sintem o con'lpaniede telefon dedicatdcomunitilii Romine de pe hotarele Statelor Unite Az+onoRa pe a Nu trr:buieschimbati cornpariirdc icrg ferii rata dc $O-s]/mfu cu Rom$nia;ii alte ratc cxcelerrtccu alte !:iri o Puteir sunadia Rominia ln USA cu rua de $O-58/rnin cu pogranul Silver Callback. Tot or acclqri Prc'ginrr pxcii vorbi din Romiaia in ori<.e1ali. Exernplu; Romiuia-Gcrmania $0.69/min, Australia-Rominia 0.691m

Exemplu De Rate Internalionale Sunlnd Din USA Argentiua . 65 Australia .17 Austria . j6 , Ucraina .45 Bosnia '45 Bulgaria .39 Belgia .;; Rep' Cehi . '29 .24 $g.eG Franla . l7 Germania . 16 Grecia . $ Danemarca . Ungaria . 25 Israel ,37 Italia . 22 Suedia 15 Polonia . 39 Rusia . 45 Iugoslavia . 45 Elvetia .21

Dtcn dorifi si re scrie{i peotru ca sd v6ln registra{i scrielinc la; Perrtrulnregistrare sau taformalii AVETI SuplimentareSunali La POSII}ILITATEADE Lcl$rca uN (?r7)4s4-98t6 VENTT (7rt) 4544n0 SUPLIMENTA& [email protected] DEVENIND AGENTTJL r-8E8-4ss-3420 FIRMF.INOASI'RB. INTESIATIOML CONNECTI9N Inc. CISTIOURII,EFOiTFT l12 MuirArtnuc#1O34 suBsrANTrALE l!!!l lhzlctoo, PA ft20l -2O-

www.arhivaexilului.ro LUMEA LIBERA nr.S Z * 20 Feb.1999 Po*L Qar+'* Ortodoxia azi, Din nou despre Caraion cotidianului Ortodoxia din Europa - niucitd Serbiei s'a aflat, pentru prima oari, Cdndamciririn Vataw, (dramatictr) Zg8comentariulArta a de catastrofele cu care s'a con- la Paris, pentru a face presiuni reconstituirii semnatde Al . Cistelecan,m-a incercatacLeaqi tristele ca gi cu cdleva lap4mani iqaiqte,dind pestecronica lui GheorgheGrigurcu : De la Ecaterina fruntat de-a lungul istoriei (ocupa- asupra celor care negociazd la Lovinescu la Ion caraion (l.oryenii literare-dinl-7-iulie l99g) . pe Grigurcuil fia otomand, persecutareasovieti- Rambouillet viitorul acestei pro- interpe_lasem-int-oscrisoare deschisi din 22 august(publicatd in il-29 sepbmbrie/9s- cd), rimasi lEri vlagd dupi cdderea vincii. intr'un document dat pu- tot in R '1.)' iar cum el imi replicaseIa 9 oct ., ii re-r6plicasemin I I noieirbrie . insa bliciti{ii acestdin,urm^d text (impreundcu altul : O aniversare)mi-a fost respinscu indignat^,i zidului Berlinului, incapabili si la 5 Februarie la Belgrad, suficienfdde N . Manolescu,deqi lveam dreptde repricd,in revistagi a mea,nu ioar a infrunte noile elanuri ale libertitii EpiscopatulOrtodox Sdrb a amintit grmagilorlui Ivagcu, explicaliarefuzului de inserard ne-aflindu-se in editorialulsiu din gi democraliei,agresati de sectelegi ci pentru sArbi Kosovo este exact 2 1521. Joi 11 Februarie, patriarhul f.ll>f{>

Avem i'+-"'rl :E] de qoferi Llrr.l()t.TSINE, romant,

cu sau lce.a fdrFt automobil

-18- www.arhivaexilului.ro

: usur r Y srfrr r LUMEALIBERA nr.542 r, 20 Feb.1999 Asociafia $TEFAN cel MARE a 6-a organizeazdpe d,atade 2l febr. orele 3.30P.M. putut fi recupera{i de magini mici au dat dovadi de organizare gi spirit rdmase;in linia a doua. Dar peste combativ. Strategia aleasi de co' trei srrte au cizut prizonieri. La mandan{i a fost aceea a blocirii la Salonul DANTE (?5-0? 31_4J", Jgc-lson HSts, Queens) primele ore ale diminefii, politiltii oricirei cii de traversare a riului MUZICATDANSoDINNER li jan*irmii scotoceau gospodirie Olt. Un important dispozitiv a fost cu goibodirie, re{inind numerogi instalat la podul peste Olt de la cu IRINA LOGHIN qi BENONESINULESCU, acompaniati de mineri. Slatina. La intrarea pe podul me- formatia RAPSODIA, compusi din: 'Ortacii iVlarin Mihalcea, Florin Nicolae, Octavian lftirnie care au reugit si talic au fost sudatefevi transvenale Invitati ajungi la Caracal au gIsit, in garE" care impiedicau orice deplasare.Un de onoare: IRINUCA LOGHIN illomente un tren special pentru'Petropni- alt dispozitiv puterric a fost instalat vesele: FLORIN PETRESCU Au plecat in linigte 9i cu capetele la Stoenegti gi, probabil, minerii ar u.firtA Drsco plecate. Cdte un localnic aflat pe fi intAmpinat aceeagi rezistenfd peron le mai arlta semnul victoriei, daci ar fi incercat si treaci Oltul Open Bar Dinner Desert Free parking dar nu-i rispundea nimeni. prin nord, pe la Rdmnicu-Vilcea, Informatii : d-na Gabi, tel. (?18) in urmi, la Stoenegti, au ri- sau prin sudul extrem' pe la 861-6481 zeci de autobuze gi autodube Corabia' mas Biletul $50 mineregti distruse complet. in Pe de alti parte, for[ele de or- disperarea retragerii, minerii au dine au demonstrat o bunl con- au contribuit la atacul din spate gi Septembrie1991, va fi liber gi nici lisat la locul confruntirii bite, lucrare. Forfele BAOLP 9i ale la vasta operaliune de cdutare a atunci nu se va putea intoarce in rdngi gi arme albe artizanale. Mai Jandarmeriei au colaborat la men- prin peste Vale pentru cinci ani, a$a cum a a mul[i poli{igti au gisit in aproape linerea barajului 9i la atacul minerilor fugi{i cimpuri. gilorie, minerii fost stabilit prin sentinta Cutii Su- frecare magini documente de drum surprindere, din spate. For{ele Firi s'au pe preme de Justi{ie. Locul lui, de in baza cirora pot fi identificate so- speciale ale SRI i-au capturat intors la Petrogani. DuPi cea de-a lider absolut al regiunii a rimas gol. cietitile ce i-au transportat pe mi- Miron Cozma gi pe locotonen{ii gaseamineriadi, ei au rimas fEri Cozma gi IEri Timpul bitiliilor de stradi a trecut. neri. Solda[ii s'au mul{umit cu stea- acestuia. Armata a contribuit lo- liderul lor Miron cei mai La Petrogani, urmeazi acum lupta gurile tricolore gi albnegre ale mi- gistic, cu un trailer 9i un tanc' cAfiva dintre colaboratorii acestuia. Vor pentru preluarea scaunului lisat nerilor, abandonate in momentul pentru bararea goselei 9i cu nu- apropria[i ai Putea decenii liber de cel care se autointitula retragerii. meroase camioane vechi, folosite trece aproape doui Pdn[ la 18 ani "LuceafErulhuilei". spre deosebire de mine- pe post de obstacole in calea cAnd Cozma, condamnat www.arhivaexilului.ro pentru din riada din Ianuarie, fortele de ordine minerilor. in sffirgit, forlele DIAS inchisoare mineriada Singura Companiecare oferl zboruri directe

o N'NETT iOI/.ANIAN AIR TRAN SPO].7 .= P http: //tarom.digiro.net o o. E o fJ $# L f +* ffi o ffi L. tL 3 zboruri dle la NeutYrork luni,mrercuri, vineri. - prinTimigoara - miercuri, - * prin Satu Mare vineri. AGENTIATAROM 2 zboruniele la Ghia NEW YORK miercuri,vineri 342MADISON - prinTimigoara - miercuri, Ave,Suite i618, - prin-Amsterdam- vineri. Tel 212.6876.013-4

-17-

www.arhivaexilului.ro fr ; fr Apare siptdminal sub egida f UniuniiScriitorilor 't' * ' ' ' F ',t i' ' t F Romanla Editor: 1.' Fundatia Romdnia literari Director general i; Nicolae Manolescu *t $ - f 7 13 aprilie 1999 r+ llterard (Anul'-XXXIl) i:

de 77ta"nlrazrt

' r\ecunosculrrtt r noslnl contemporonl - S-AVORBIT, nu o dotd,de obsentodin proorome9i monuole,co gi din librarii,in timpulregimului comunist, o nrr"roii outoriromdni, intre'core uniide primd'insem"ndtote.Am publicoteu insumicindvo o listoo morilor scriitorinestudioti, niciin liceu,niciin focultote,de generofiomeo. Eo incepe cu Moiorescugi seincheie cu L.Blogo. Golul ocesto de informotie(dor si de formotie)o fost imens moi .u ,"Jrd in deceniulsi iumdtotescurs dupo 1948, cind s-o produsrupturo. Rosfoind de curind excelentulnumdr'3- GabrielGarcia Mfrquez: 4/1998 ol revistdiMonusciiptum (despre core Romdnialiteroro o publicot, in nr. l2 din I 999,un cometitoriu),consocrot filosofului Vosile Bdncild, m-om intrebotde ce n-om ttiut pind foorte firziu c6 outorulcdrtii L. Blogo, engrgie romdneoscddin tg3g si coloborotorulstotorntc ol Gindirii, pJ ior"J Desple sem,mi-o fostconlempor.on pind in 1979, clnd o muritwww.arhivaexilului.ro lo 82'de oni. As"'ilifi pufutsd-l cunosc personol 9i sd citescc?te cevo din ceeoce o scrisin toli onii de dupo razbrli,tn core i s-o refuzottipdrireo. Nu e uniculcoz. Multi scriitori cbntemporoni,.indiferent de. deosebireo. de v?rsbdintre noi, mi-ou rd- - -7rrr v III i"-1.'.-i,1r[iilfu;"'"g:,8,'il=d#,iru;;H;;5b45.'t#""'u]i'jlil ji (pag.44-451 s-o permissd opord cu un volum(reeditore, ?n moioritoteo sifuotiilorl. oces- to o fostposluni 9i ne-odot prileiulsd ofldmca oJtorulobio se sfinsesedin vioid. Nicimdcornu-i pot menlionope toti.Am sfabotutprimulvolum ql Dictio- noruluiZociu 9i rn-ominspdimintirt. Docd oi duceinvdstigofio pind lo copdt, NNAII.A ONBT'f,UI nu mi-or oiungelmfte poginilerevistei. lol6-i, ogodor,pe cei citivqscriitori (pag.32-331 de tootd mino, de core, co istoricliteror, s-or ti cuvenitsd gliucd imi sint contemporonigi n-omgtiut. Foptul cd le-omcunoscul opero onierioordrdz- bolulurnu md consoleozd. . FelixAderco o muritin lgS2,cind eu terminomfocultoteo. A fostprezent door cu koduceridtn 1949.il .itisur. N-oveomidee ca traiesc.GT"lTi." Z?HBIND Arhip, coren-oveo 70 de oni in 1965 cind o muritsi publicosetrodr."ri no lpre fineledeceniului qnterior. Despre Gh. Borgouonu,poetul, or oflot"i- c?ndom facutontologio din 1968,dor cd el muriiedoor'cl poku oni moi devremen-ovusesem-idee. Erom student cind o murit Don Bdno,in 1958. pe Euloliileimi pldcuserd-nu-mipldcuserd, dor intelectrolul."rito ia fi. ft*- sue ventol.Abio in 1968, cind i-ou opdrut Scrierile,mi-om dot seomocd roto- semgonso de o-l inlilni.Tot in I 958 o muritistoricul literor lon Breozu,o cdrui reeditqredin 1973 om comentot-oprintre primii. Poetulsdmdndtorist in- 14vsTftTfr firziotlon Buzdugono muritin 1967,'istoriculliteror lon chinezu(cel moi buncunoscdtor ol literoturiimoqhiore de lo noi)in 1966,delicotul poei Al. (pag.11) 9!g"Cig jl .19 62 ior EmiIion l.tonstonri nescu, ouroru I Anorhi smuli;I p*ii, (din 1932)?n 1971. Antologiode prozd eminesciond(sinquro. oorooDe completdlo oceo doto), fagutode Al. colorion ?nonii razbiiului, oh folosit-o,co sfudent,penlru o lucrorelo seminorulcu $t. cozimir. H'oborn-o- veomcd Al. Colorion,pobt el?nsugi, este in viotd.A muriftotin l97l . Poetq Ueueri!a 9i romoncierosondro Cotovuo troit pind ?n 1987, cind se opropio de 90 de oni. Cineo. efiuf? N-o.m eriur nici db Gh. Cordos,o cdrui gibli;;;"fi ,"- mdneascdveche (?n coloborore cu l. Bionu)o porcurqeomlo Asholin sibiu intelectuale prin,'57r 58,.,o murif ?n I 984. Ce'sdmoi vorbescdE poetulde originebo- FCsGCIC sqrobeondVlodimir Cqvornolisou de Virqil Coroivon,poet sdmd-ndtorist. morti,.ombii,in (pag.3el (pag.41l 1966. N-o; fi gtiufcd .|969 hdiEste nici poeiulG. Buzneo.doia intimploreonu mi-l scoteoin cgle,prin'lsi sou 1g7o,cu ceomoi bundtro- ducereo lnfernuluiluiDonte. cbmpletopensio focind pe borcoqiulin He- rdstrdu-4r_ T9i. spus pov_esfeo.Eroin osiitent lo cotedrbo.rpotE chior de el, cind,in 1964, o muritD. Corocosteo. , . ,$i o9omoi. deporte. Comunismul nu ne-odesportit door de trecutul, dor si de prezentulnostru. Si nu door de morti,ci si de vii! I

www.arhivaexilului.ro UenAfE h rflndu-mide ama- rarciuneacorespondenlilor mei, careau temeisa puna sudina la orice,nu de 9i la indoielile lor rascolitoare,se inneabi fuataata. poate,cum gi eu mir inteb adesea,daci existi un profit real, consistent,in schimbul nosnu de mesaie,si care ar fi caleaprin care sa frm mai des impreuni in paginasi folositori unii altorir-Sunt desrulde rar rasplatitain agteptari,pentru raMarea 5i pentru na,dejdeamea Datelepe caremi le fumizeazafiecare dupi puterile lui sunt'unmaterial EIICEHIN qi DEPERTID poezia util fennu studiereairi timp gi dedegareaenigmei care estestarea de poezie subiemnul careiasg consirna fericit-nefericil sufletul nostru mai mtilt sau mai pulin ' oresadtsa infe in rezonanEcu oronriile lui infinite energii. Acestaar fi raspunsulmeu I DESt&t inmiziat la plina de miez scrisoaie5:i la poeziafara titlu, dl carei prim vers este"$i ca o $ lumini ascirnsir-.."pe care mi le-ati niniis, care,amdndoui, mi s-au parut importante si in context,una in sustinereaceleilalte. (Adrian,Ion4 Navodari) o De atat de departe lFenflo ts E?l$Bu r*recal{ de*eple! trimis, spumosuldv. salutgiseste, in fine, ecou.Spun aceastaamintindu-mi bine de cele cdtevadpeluri telefonice in care, stresat,mA tot intrebati de soartalnortexte ce, din A A IN cazul multor demagogide bina cu exhibarea impudici a laSitatii? Pra- profesie, Vadim Tudor, omul, e bugirea sub orice nivel a limbajului sAu, picate nu ajunseserila destinatie.Alta estesituatla acu4, chnd am sub-ochi_rnmatoarele I pe iam4 Inchinare vesnicieilui Mchitasi \-z cu totul altceva decAt. figura ac\zarea sarlbaticf,,la intAmplare, fati argu- ioeme:'hofil Eiqae duminicala, Cintec mal de seral.ll voi transcriemai jos pecel dintdi pentrudeliciile umorului voluntar,sper, liwata la pachet naivilor. Insul Vadim e la5, ment au reugit, in cele din urma, si-i dez- gugubelepe voi ca nu cumva sa treaca neotservate, .pe al unor pasaje care le sublinia lipsit de principii,setos de putere,mincinos, guste destuidintre fogtii sai suporteridin inecatein banalitaiearestului. "cum vine duminica pestecuvinte $i acesteatacl aseme- agresiv. Dupi cum o dovedeqtecertificatul P.D.S.R. neaoiloradormite sau/ poftim, asemenirdmelor// cum cad frunzele$i apoi zapeziledin medical prezentat Senatului, nefericitul mai Seteade putere. Din miruntul trepadu$ tine/ int-o duminica/pdste kiloinima meadar ea $Veu acem,/ca doi uiteiprinsi la funt, e gi groaznicde bolnav! al marelui trep?rdugEugen Barbu, Vadim caci/ precumgtii, cuvintele gi-autrimis sunetele/la odihn4 ele insele trezindu-seastazi "Tribunul" cu acelagi nume - dim- Tudor s-a metamorfozat,asemeni batracia- foarteTtirziu, ci,ci nu se lucreaza//numai noi calarim nimicul in/ absolurula'stei pauze, potriva-El afigeazao shceritateconopitoare nului din fabuli, intr-un omniprezentlJusti- frioti pdnaIa os cu/ srozavia desemnaade-a noasta speci/ ca frind dneoste// ca doui gi o energie demna de marii sanitogi ai tiar'. E formula care descrie, psihanalitic, wajitbri campnane/*iloinimite-si balanseazdcoamelb si/ picioaretesi Eataswild de o lumii. Prosperitateai se citegte atit in obrajii dorinta sa oarba de putere. In ultimul an, nici patte si de aita/ a aaseutuifrintiu/...llnenglduit de mult ne iubim; pentn/ aceastadoza pierde,privirilJne gol toata va afla ci umflati, cdt in masinile de lux cu care-gi macar nu mai facea eforturi de a-gi ascunde ianctuareletircerii ne/ vor vor da de s{ lumea 5i 9i pinmidele cajca-nciibarul necuminteniilor/omenestil/oh, cu cita nemila plimba preliosul trup dintr-un loc in altul. scopurile.Nu era prilej cu care sa nu ne se/ situtd si se addnce\telanPlr/ in grumazul numelui continurului meu, cu cita proasta gara, si-al/ Desi in particular e hrapare{ 9i lipsit de anunte, asemeni unui ceas defect de cre$tereimi/scoate txutul pe usa lia,sdndu-mala?rdeoc-heat, prostit 5i.gol,sama umplu scruirule (cine nu-gi amintegte episoadele cate saptAmaniau rEunaspdna la intrarea tri- de tine//trage,iubita me4 fermoarelenoptiV ingramadestetoti munlii, toate promisiu- - - preluarii mogiei Butimanu!), pe scena pu- umfala dupir model mussolinian in pala- nile/ 9i toatedecretele populiste/ in gaurile prin carebecurile si ceruVsilumea seuita Ia blici mimeazir generozitatea,dezinteresul gi tul preziden[ial! Ultima decadaa lui ianua- noil ma dor fericiile de' astaindiirelie si/ ochitil ei ma apas4 m;i infunda tuy'wlgul un "cregtinism" ale carui precepte le gtie rie 1999 i-a fost, vai, fatala: mizAnd prea miristei socio/tit de tirziu se face,cit tdrziul s-a depuspeste noi, fara ca atentia/sal fi doar el. Sa le luam pe rdnd. mult pe disponibilirateala tradarea unor ofi- luat in seamil suntemdouA remorci ingropatearzind in/lutul unui saruy'pecare nici un Lagitatea.Nu e prima oari c4 Vadim Tu- leri din apamtuljandarneriei li al serviciilor motdr, nici un dieset/nule va smulgedln rug-portiuni si din fire". Cu cdteun semnal minunarii' dor igi da aramape fa1a,ascunzdndu-se infri- secrete,ca si nu mai vorbim de armatapar- invizibil, respirdndhaz, in dreptul-fiecarei subliniate,incerc sa va rasplatesc (Lorian Caryochie,Ponte del'Olio, cogat de moarte indarAtul fustelor protec- ticulara a lui Miron Cozma, Vadim a profi- penru cbntagioasalor putereie a bine dispune. ei poaterisipi la primul de-un tat de prezentala microfonul Parlamennrlui hatia) o Dreotateamea Doatesa fie fara durata,consistenta se toare ale certificatului medical. Mdnat in carq imi glPliqti cu o ginga5iede pentrua-$i prezenta un fel de pseudo-procla- fald de aercti vine dinspie dv. odatxcu scrisoarea demon interior, el nu e capabil si disceami rar ma motivele demersuluidv. liric. Povesteacu ingerul para- care eu atit de simt in stare, realitatea de dorinlele sale dementiale de pu- ma1ie catre natiune. Ce s-a ales de estesemnul privilegiului ce vi s-arezervat de la inceput,sub auraca'ruia va simt fericita vise, vedem tere 9i bani. Ar fi fost de aSteptatca un astfel iroicele sale acum. in orggliu dar si in smerenie.Textul dv. de raspunsla rAspunseste foarte valorospentru de munte al justitriarismuluisocial sa ceara Minciuna gi agresivitatea.Strdns cu uga, mine.Il voi pistraca peo dovadaa comunicariireale, generoase, emotionante. Va mul- "ha4uielile sa fie primit imediat spre a-gi prezenta pro- Vadim Tudor invoci, ingeregte, lumescl(Teodora Bianca Popp,Bucure\ti) o Tin minteca v-amraspuns mai demultcu bele in fap tribunalului, 9i nu si blestemeca 9i gicanirile" ultimelor sapEmani,care l-au ioatasimpatia gi v-am datde ihlelesca lirica dv. u puteaavea bunelanse www.arhivaexilului.rodaci ati lucra ultima babade mahala,spumegAnd de spai- dus in pragul cimitirului. Nu exclud ca cu griia.'Anrnci,studiind pe un set numeroscazul, citasem chiar poeziacu care se mi gi tremurdndca varga. Perspectivade a lucrurile sa steachiar astfel.iar Vadim si fie desdhideacum manuscrisuf volumului asupra caruia imi ceretipArerea. Textele dv. sunt se vedeaconfruntat cu elucubratiile pe fun- cu adevirat foarte bolnav. Numai cir un aproapebine scrise in marealgi majoritateV-ar trebui,in momentulin careva decideti ci -o iru'ori la-vreoe.liturir--sall,h weun concursde debut,un redactorextrem de atenl oa m prnmrre slrilau If uItl@ caudlu Illlr9 rrrrPusrurrc. r 4ru4 >v P 1lur rn orice clipa! daca vr&i, cu vreo Matilda, Chrimhilda ori Clotilda Scrisoarea - la tot pasul va luali consistenp- Cat despre "htrr1uieli", sit de F"T""i"O iertipurile un'or , e suficient sa misuri de prevedere. Asta arata ca sunteti un tip dificil, orgolios, indecis. Pe bune, sin- a$a-zisi oameni ai legii precum Mirescu, risfoieqti colectria"RomAniei Mari" pentrua gura poezrecare nu-ai-a placut este eslePratriHara deoe nonr:hotar:*Miuea Lvr'lJeaneroe fierbe aluevaltfeV acum/ Pare-se/rare-se/ un intr-o primd faza, apoi insailarile securiste faceo socotealacinstita: cine sunt adevaralii puipul de titan/ a cazut in ea" gi "doarme//O stea, suV risufli din greu - nevazuta, neauzi- ale lui Mercea, el n-a avut decdt stntegia gicanatorisi hartuitori? Cei care au decis - n,/ nasteincet pe deaVunde-o a$teapta/lupii". (Gabriel-$erban Ciubn, Vigeulde Sus) - eminamente migeleasci "lovegte gi fugi". tArziu, foarte tdrziu szr-i cearA socoteala o Doveditica aveti5i onoare,si ambitie,renun6nd la a mai scrielinigtit: Ve-[i,i-mi, Asemeni sepiei care-gi acoperi dugmanii insuluitarA scupule 9i fara Dumnezeucare i-a prezentao,-s+evisez,c-am ce-o fi, u vedeao,nea9ra s-au alba, ochii r:armi se-nchid,ma intorc inF-un nor lichid de cemeala,el n-are alta tdrat prin toate noroaiele, minlind cu neru- si alteasemenea minuni. Traiscriu din sciisoareofraza, si ea defecta:"Tot obsesiedec6t sa disparir cAt mai trepedede la ginaregi inventind crime, spurcAndfara dis- odataa5 vrea sa va spunca cu grafialatina stau c-am prost5i v-a5ruga sanu atragelio pe locul crimei. A-i ceresi aducirdovezi Dentru criminarefemei inocente5i barbali irepro- mareaten{ie gregelilor". Va simteaticu musca caciula,dar n-ati facut nici un efort pentru poemulde dragosteAlbul nor. (Matei Andrei Gh.,24 afirmatii (nu pu{ine:iresponsabile) inseam- ;abili gi care a cobordt discursul la nivelul a indreptaceva, macar in de ani,Cimisla, Galati). ni si rigti sir ti se zvdrle in ochi tulburea celui mai dezgustator rasism, sau chiar f cemealade sepie. aceastaemanalie cosmaresca a ceeace po- Lipsa de principii. Lumea incepe si uite porul rom6n aremai respingAtor?Cdt despre ca Vadkrl Tudor nu s-a nascut senator. seriade minciuni care burdu$escpublicaliile Editatade: Inainte de a h imbracattoga alegilorna{iunii, condusede Vadim, ca qi propriile sale"dez- Romdnia o fuMia "Mnia litffire\ el fuseseunul dintre cei mai zelogiranitori in valuiri" elucubrante(culmindnd, demential, 'Juinalul" ar Urimii ffiorinr, latrina ceaugismului.Incapabil si parvinir in cu Ronei Hartner), ea nu poatefi $itnd d Ftr@iei M,tu o ffie primele rdnduri ale politrucilor bolgevici (se mentionata nici mircar in trecere. Ar fi literard ffiMnezgi spune ca dosarul pata: pirin;ii siru avea o ar nevoie de cdtevatomuri. Director: Nicolae Manolescu al ltfttisHuftti A,iltuii fi apa4inut unui cult religios neagreatde ofi- $i iata{ acum,in fala noastra,fiemurdnd cialitatea comunisti), autorul sutelor de ca varg4 facdndpe mortul in pipugoi. Unde Eedactia:Gabriel Dirnisianu - director adjunct, Alex. $tefrnescu - redactor texte de proslavire a cuplului de analfabeti e eroul ce voia si ne salvezede ceeace re- qef, Mihai Pascu - secretar general de redactie, Constanfa Buzea (poezie, s-a multrumit sir poarte, prin hirtoapele neru- prezinta, in viziunea lui incetrogati,relele pi- prozi), Adriana Bittel (externe), Marina Constantinescu (teatru), Nina (corecturi). ginirii, geanta"patronuluil'-plagiator, Eugen mdntului: democratia de tip occidental, Pruteanu Barbu. Umil, nu i-a ri,rnas dec6t sA punA drepturileomului, vecinii de la apus,econo- Colaboratoi permanenti: Ioana Pdrvulescu, Andreea Deciu (critica), umirul (solid inci de pe atunci) intru lauda mia de pia1a,libertatea. Iatal ascunzdndu-se, Cristian Teodorescu (publicistica), Eugenia Vodd (cinema), Ecaterina unui regim criminal gi antinalional. ca un zmeu de h6rtie creponata, indaratul Ionescu, Simona Galatchi (corecturi). La ciderea Ceaugegtilor,Vadim nu s-a certihcatului medical! Sa fie. oare. umbra Coreqtondenti din strain atate : Gabriela Melinescu (Stockholm), Dumitru sfiit sa scrie un "panrflet"-fluviu, in care se aceasta bolborositoare, pdunul fara piuit, Radu Popa (New York), Rodica Binder (Kitln). prezenta pe sine drept dugmanul numErul "glicemicul" tremurator, marele salvator al unu al comunismului,ingrozit ca va fi tras la na(iei'l Vai de noi, vai de cei care, in ires- Tehnoredactare computerizatd: Fundatia "RomAnia literari" - Anca rAspunderepentru rolul jucat in perpetuarea ponsabilitatea9i prostia lor au putut sa-gi Firescu (secretar de redactie), Mihaela Ivan. Introducere texte: Geta nebuniei comuniste.La fel de lipsit de sim- imaginezeci un astfel de individ urmire$te Gheorghiu. pl rispunderii s-a dovedit Si atunci,cum s-a altcevadecdt propria imbuibare,puterea dic- Administratia: Fundalia "Romdnia literari", Calea Victoriei 133, sector 1, dovedit acum cdteva luni, c6nd s-a lepadat tatoriala(exact ca-n propriul partid!) 9i rein- cod 71102,Bucureqti, Of. poqtal 33, c.p. 50, cod 7734L.Cont in lei: B.R.D., tara sa clipeascAde Miron Cozma,omul pe toarcerea tarii la vremurile in care nu se filiala Pipera, 251100996L00089.Cont in valuti: B.R.D., filiala Pipera, care-l sufocase,pdna atrmci, cu irnhafi$arile auzeadecAt glasul gAngaval unui paranoic 251100296100089.Mihai Pascu (director executiv),Mirona Laudi (econo- sale asudate. gcolit prin mahalalelebolgevismului. Pentru mist principal), Elena Raicu (contabil), Corneliu Ionescu (difuzare, tel. Astazi, dupa ce a spurcatplh de ura riul ficut pentru scuipatul respingitor 650.33.69.),Andriana Fianu (corespondenla qi difuzare in strdinatate), 9i larii, (secretariat), (asistent resentimentpe mai toau lumeade bunl cali- azvdrlit birjlregte in obrazul atitor nevino- Elena Ciupuliga Ionela Stanciu difuzare), Mihai Minculescu, Victor Ciupuliga (fotoreporter). tatedin 1ari, dupi ce a inventatcomploturi 9i vati, a sosit vremeaca Vadim Tudor s0 dea infracliuni, el nu are nici minimul curaj de socoteala-Si sperAm ca de data aceasta e-mail:[email protected] a-gi api.'rabiubirtegte gansa.in fap colegilor securistimea oplogitar (dupi spusele unui de senat. altceva dec6t pro- general va http ://www.romlit.ro; bic.romlit.ro Ce scArbasa-[i senator taranisO la Parcherul http ://www.sfos.ro/news/romlit voace un astfel de comportarnent,in care renuntala clasicatacdca a temporizarii. http ://www.kappa.ro/news/romlit frica iratrionalaa animalului incolgit se com- T 2 Rominia literari

www.arhivaexilului.ro .|998) \., (Humonitos. o trus,cum se zlce, pole pe un toc core mocneomqi demult:ce o fosi,in reolitote,"iurnolul". lui lon Coroion ;rbli;;t j; ;i.b iap,n.tia, in seriol Inumerele58{-598 din Iibil. ar"a emiqrqre;routorufui lui, in Elvetio,in 1981?in iorulcu in Expres 'Maoozinpricinotrflor" si?-l tvtihqiPelin, core o publicotin 1997 clwo'documentecore sugeroucd lon Coroionsemnose in ipO'g;" poctcu Securifoteo.Spiri6le s-ou oprins ?n mediile literore ii" L# i a-i.-Ltlia.a;; s! fir-esc,unii o, imbrdfisotopiniile Jln"ii"|". ohiiou luotopdroreo "rd lui Coroion. Am publicoteu. insumt I ," ;;"d tLr1d.o replicadurd. o plitit d-noJelo din I porleo"ait.rilrt-;;d-lui'Poul Gomo. In esenfd,d-no Jelotormulq urmdiooreq UublOipotezd: I ) poqiniledin Saptiminonu constituioucu odevdrot ;; i;;;5; ;i ;;.; iopl"rtl odt"tdtu Securitailide cdtrelon Coroion, o obfine- l" d;";'t'op[iErii Jin Romdnio;2) eleor fi fosto condifie rii pogoportului.'Sa ltiam.pe rind. ipotezeled-nei Jelo. Moi infii, folsuliurnol' Cu bfia;;#;..iit, .inJ l-bm cititin poginile Sdpnminii,.co nu e vorbo de un iurnol.-N-oveonimic dintr-o osftel de scriere.Un sumorexo- I r"" ttititii. ero limuritor. Cind replicolui JonCoroion o fostonun- I i9t6, lofuropa Liberd,om ogteptbtcu sufletullo gurd emisiuneo.cu oricino.lmi oduc ominte co ozi: dezomdgireoo tostenormd. Loroton. I putinfd.o.fi,,scris^ocele.lucruriordi- ;"g; 1" ;;J;i ."1 ;oi u.hiuo..cu ;'tontqte" ffi; ;;"ijo* ioti de Securitirtedin pro- ."i"j"Erbol", dlclorotii"*i;; "t";i "ifioltele qsemeneo smulse prin forfd9i sem- ;;; bi;;.,'"ii;;;, in fin",cd Securitoteo,einu elinsuei, le-o fdcut oublice(fopi otii de'evident,incit nu moiero nevoiesd fie spus,insd dslf ,at*l+jb : *"ds"r;h' to.e indrc'eosuspiciuneo cd, in fond,.le-o scris). Explicofiile vor ti l lo Miinchenin 1982, tntr-o cbrticicoeditoto i *o'\o X*'r",-&*' m"e ;J"A J; C".ion i*r.a$ie$5*-4fu ir*it" -';;;lot"rirai,utii iiite, si in Jurnolul{odevdrot,de dotooceosto) tr"'; rr4 ***fiallhid t* rL& o*t't'+{# ;;;;; N;i'" ii ."*"ntot .hio' in numdrulde foto ol I \c,ra* ,.-ri- Oricitde neconvingd' i"iariui literarede cotred-l Gh. Grigurcu. o-l ;;t" ; lost,iustificoreo lui Coroion o ptrutwww.arhivaexilului.rosuficiento unoro spre ;Gi"l i" ll"=.iil. D-noMonico Louinescu o comentqt posoiu.l.din -lnsectele intr-o emisiune dq lo EuropaLibero (te;t,.reluot il ""i""'r, iil';' i e aq;; ; !'* SuJtL Tr 1,' 4 [i."1lliryl ^r:.1"], ::,'*.1"" L &*,.1 f JL rkr,.\ 4.a, ;.* &*dt \r "; ..iL'Iiii.li!'t dd;" i-;; i"i"; pu"slucrurile cop lo cop,.d-1. Gomo o incercotso-l scootobosmo curotd pe Coroio-n,orunc?nd celor moi rutt *u *.iputin indoitio privireuti'to. Din nefericire, d-lMihoi Pelin J"i..""ritin Arhiu"leSRi, fond X, dosornr- 5,|631, doud.omple "note inf|rmotive ole lui lonCoroion, uno din februorie198], olto,ne- er *t$' fdrd greutote {ab i;i;b. Jor orobobiltotde otunci,in .or" recunoogtem Aeodor, nu nici ;;;;i" Ji" [;"1; ;produse in sapamino. '5,0), iurnol, teclo'rotiide onchetAdin perioodo'orestdrii.(onii ci notescrise s'-*-";t" r";hil;;";i toli.ittii vizeide plecoredin ford.,D-lPelin moi ofirmdcd lon Coroionoveo Si doud numede cod, co informotor: Anotolsi Artur.D-sq ne-o furnizot si o odresd"strict-secretd" o Secu- rittii din losi(din oprilie 1g}2lin corese descriu reocfiile unor scri- i tl"riolrlui" it-i i. r"Uii#; din Saptamino.Pemorgine, superiorul r'lt locoten'entcolonelului Stefdnescu loon, outorulodresei, scrie: "ogtep- I tam multmoi mult".Nesdtiosul superior pore sd fie, dupa semndturd, llie Merce,ofiterul de securitotecore ii oveoin rdspunderepe scriitori,octuqlul membru morconi ol PRM. Primoipotezd o d-neiJelo, iotd, se confirmd' Cit despreceo de o d"ro, ;io[;; d;.4 no1ulecu pricinoou fdcutobiectul unui troc ol [i Crrli.n cu'S"crritoteo,eo latin" greu de dovedit' Nu-rni dou seomoce documentor fi necesorpentru ostq. Dor moi ore vreo importontd?'f.."t" doudnote, odduqdm focsimilul unei scrisori qlui Coroion Securitote cdtre.Virgillerunco, interceitotO Si subliniotO le.petolde si .o sc.soorepe core d-l leruncone-o incredinfoi-o 9i in core d-so se ;d";;;;; Ju oiiui"nrl sau de-o viold. Nu sint multecomentorii de fJcui. C"Lrcloo..o, lo door doud luni de lo oribilo notd expediofd S".Jiit"iii, C.ioion ii scriecelui core-l spri[inise morql si moteriolsd iosddin tord:"stiindu-te co pe o porteo-suflefului meu", "tu gtiicd nu t" ioJ" olti fo.b qriiiin privintobrobitatii mele". Dumnezeule! Orice ;1a;;;'ii tunoi tii"i iutin cinicin contextulcu pricino'-Cugrofio inoriiitdsi cu stilulsdu inconfundobil (qceloli din noteleintormotive), CJrcjionobuzo, incd o dotd,de buno-credinfdo.prietenului sdu. Cum i"tt. it"ai.-1l ;-; oiora, o retroctottotul' 5i o reproeoipublic ";; 9i lipsit de recunogtinlospriiinitorilor,soi foptul de o.fi refuzaf_sd-i i"ti"la rino, Coroiono piriri''itde lo d-l leruncoloconico epistold de rupturd--A.;ildin septembrie 1981. fi''nd,., multoiole, spuse, so ldsdm documentele sdvor- l{icolaeManolescu Romdnialiterari 19

www.arhivaexilului.ro U DEMULT, a aparut o carte a d-nei Doina vdruri, dar gi insinuAri nedemne, carc sar in ochi. STHCTSECRET Jelea, in care este vorba gi despre poetul Monica Lovinescua publicatin saptamanalul Ion Caraion.$i s-aust6mit anumitediscutrii in jurul Vremea9i dupdmoartea tat[lui ei. Afirmatia noastra celui decedatla Lausanne.Prilej pentruun personaj sepoate verifica la BibliotecaAcademiei, in c6teva deosebitde iritat sa ataceznci si zs,cide critici, filo- minute,in vremece minciunalui Ion Caraioncade. Notfl sofi, prozatori si poeti. Ce existl in arhivele tarii nu Pseudonimul foana TAutunu gi-a incetat aparilia din are nici o importanfl pentru acest personaj, impor- motivele sugeratede nota informativd, ci datorita ONICA LOVINESCU este, oficial, tanta este numai agitalia din capul domniei-sale. faptului cA insASiredactia Vremii a divulgat cine se fiica iegitimir a EcaterineiBlltrcioiu cu Din plcate, ceea ce a aparut in Sdptimfina din ascundein spatele lui. Ce mare culpA se poate Eugen Lovinescu. Zic oficial, deoarece,in reali- 1982 nu reprezinta pagini ale unui presupusjumal extrage din faptul ci unei femei i-ar fi placut un tate, nu a fost conceputacu marele critic ai pon- al lui lon Craion, cum igi inchipuie dl Paul Goma. bbrbat mai in vdrstFr,scriitor reputat, despre care tif al Sburitorului, incapabil pare-sede a procrea, Nu ar fi exclus ca nici micar Eugen Barbu si nu fi multe persoanesustin cA ar fi arAtatsplendid la ci cu un... Lahovary, nu gtiu Lahovary 9i mai $tiut ce publica, deoareceSecuritatea nu era obligata senectute'lIar narafiunea conform cireia, la cum, un boier grec dintr-o familie cunoscuti in gi pentru vreme si-i comunice metodele ei de a tine ni$te oameni la Mangalia, cu totul $i cu totul intAmplAtol Ion Rom6nia, devenit intr-o vreme o mAni. Probabil, directorul Saptdmdnii a primit niqte Caraion ar fi asistat la o.sceni in care doua femei iqi intimul doamnei Bilicioiu. Din explicatiile care nu intrau in amanunt, xerografii din care au fosfeliminate titulaturile $i plasau una alteia un barbat este o flcdturd care da marginale ale Ecaterinei Balieioiu, notatiile specifice ofiterilor care primeau notele in- bing.in nigte pagini de prozi, dar care nu poate fi foarte-foarte pe care am cunoscut-o in toamna anului 1955 si formative ale colaboratorilor instituliei..Ins6 despre considerati dec6t ordinari atunci cdnd se referd la am vazut-o p0ni la inceputul anului 1958, din asta este vorba, despre douA note informative, una persoanecu identitate reala. Se simte chiar din scri- acele ferite, sporadice Si cetoasemiu:turisiri nu se Lovinescu gi alta la Virgil Ie- itura poetului ci bdtea cAmpii, arogdndu-giun rol de referitoare la Monica putearetine decdt ca niste repetateflirturi Si infi- runca, nicidecum de un jumal al unui om de litere. care n-a avut parte. delitati conjugale din partea scriitorului Eugen Pe ldnga un mare talent, Ion Caraion avea gi un De asemenea,afirmatia cd manuscrisele,cores- Lovinescu fusesercrcele care determinasera,prin mic defect: era in permaneng terorizat de un imbold pondenta Si ca{ile lui Eugen Lovinescu ar fi fost riposta clasici in orice menaj care gchioapata, launric irepresibil de a face riu celor ce i-au facut confiscategi, probabil, transportatein Rusia nu std apropiereasa de acel Lahovary, ca gi, desigur,tot numai bine. Ca informator al Securitalii, sub in picioaresi nu este verosimilA.La data aceea;ca ceeace a urnat. A urmat un copil de sex feminin: numele de cod Anatol gi Artur, a scris nigte pagini invingatori fiua scrupule, sovieticii $i-ar fi putut Monica, foarte dotat ca inteligenti, dar care ingrozitoare despre Marin Preda, care, se gtie, timp permite sd configte totalitatea arhivelor statului, plus semana fizionomic tatirlui siu adevarat - si tatal de peste un deceniu, i-a asigurat o prosperitate Biblioteca Academiei,cu toate manuscriseleei. De adevaratnu era cel din acte,cel care a dat numele materiala-de invidiat. Din documente certe, rezultar ce s-ar fi invergunat numai impotriva fondului docu- fetei. Monica nu searnanalui Eugen Lovinescu. '50, in epoca, mulli au cunoscutwww.arhivaexilului.ro amlnuntul (un ci, in anii intre douA detentii, Ion Caraion a pri- mentar din apartamentul Ecaterinei Balacioiu'/ De Virgil Monda ori Sorana mit de la Monica Lovinescu gi Virgil Ierunca pache- grija lui Eugen Lovinescu nu dormea noaptea $erban Cioculescu, dintre cei in via1a,ar fi eventualin misuri te cu medicamente,imbrAciminte etc. Apoi, in anii NKVD-ul'l Jopa, - - - -- si fmire date in nlrrs\ ntute=mi--se,Cil aU gXiS- R^ .,1 "7i a^aio.i .rt r,^rlrif desnre_ el doa de,bi I rr cuusrunlle Europel LrDere.Mal mult, se intelege scris nicidoatAdin proprie inifiativA in PCR. Se gtie, rdl l4 ull llrvrrrsrrl udr )r druzrr puulrut'r ul PI95a1t timpul trecut peste aceastapoveste. ca, in primavaralui 1981,Virgil Ieruncai-a asigurat ea aderasela Partidul Social Democrat qi, pe un dar cu s-a DacLbarza adusesein cuib un asemeneapui, bi- valuta de care avea nevoie ca sa poata parasi fond de confqzie gi diversiune, o aripi a acestui par- tara. nevenit a fost el. Clsatoria - in loc sFrse destrame Cu toate acestea,iata ce scria Ion Caraion despre tid, cea condusi de Lothar Radaceanu9i $tefan - s-a consolidat la inceput. poate chiar ulterior cuplul de la Paris, in aceeagiprimiivari. $i Voitec, a procedat la fuziunea cu PCR. Adica, ma- ea gi-ar fi gasit un reconfortant izvor in raliunile Reproducem, mai intdi, nota despre Monica ma Moniciri Lovinescu s-a trezit printre comuni$ti lAuntrice de a prospera, fire$te, prin argumentul Lovinescu, in marginea cFreiane permitem $i unele in virtutea unor manipulalii politice asupra carora puternic al existentei unui copil care (mai ales observalii. nu putea sa aiba nici un control. Nu intdmplAtor, penffu cineva sortit sa nu poata avea succesori, Prin absurd, sd presupunemca filiafia recoman- comunigtii au qi exmatriculat-o urgent din sistem. cum pare-seci se intdmplaseralucrurile cu Lovi- dati de Ion Caraion, chiar in primul paragraf al in- Cu adevirat, Virgil Constantin Gheorghiu a fost nescu) e uneori in staresa operezeminuni. semnArilor sale de taind, ar fi fost una reala. Dar era incorect fap de Monica Lovinescu, in ceea ce Fata a fost iubita ca gi cdnd cobora din Eugen aceastaun argument pe temeiul cifuia ar fi putut ci- privea traducereagi aducereala o disciplini literari Lovinescu, a primit o educatie aleasa,au r&sfitat-o neva si diminueze valoarea emisiunilor culturale ale a romanului sa;uOra 2J Chestiunease verifica qi cu de toate mai toti cei care frecventau cenaclul Monicli Lovinescu'l Apetitul de a bdrfi scriitoare de prin alte documente ale Securitatii, pe care Ie vom Sbura toru I (Dragoq Protopopescu, anglist, profe- qi talia Hortensiei Papadat-Bengescu$i Ioana Postel- face publice la un monient oportun. Insa celelalte sor universitar, mai tdrziu legionar, autorul gi nicu igi trage seva, de asemenea,dintr-un caracter insinuiri ale lui Ion Caraion sunt pur gi simplu peni- romanelor Tigrii Fortul nr. 13, romane despre membrii Garzii de Fier, incarcerati la Jilava. Dra- destul de labil. Este cdt se poate de normal ca o ma- bile. Neindoielnic, Virgil Constantin Gheorghiu a gog Protopopescuii aduceapdnl in 1930 rochite mi s4-gi iubeasci unica fiici gi ce "bolniviciune" fost gi este o personalitatecontroversata. Dar faptul '80 din Anglia; cu Mitzura gi Baru;u, odraslele lui s-ar putea deduce dintr-un asemeneasentiment'l Din ci un informator al Securita$i din anii il arati Tudor Arghezi, s-a zbenguit pe aleile din Cis- presa vremii, rezulta ca lui Ion Caraion, dimpotrivi, cu pe un colaborator degetul al Serviciului Special migiu g.a.m.d.). ii pliceau foarte '40 mult cenaclurile, insi, prin foda de Informatii din anii ne arunca inft-un ridicol Pentru ochii celor din afara, pentru vtrzurile imprejurarilor, participa numai la cele la care era in- desavdrqit.Iar finalul notei informative a lui Ion strazii, pareaca s-a produs o dcomodarela starea vitat, nu 9i la cele care il ignorau. La data cdnd ce- Caraion spune totul: el consiliaza de-a dreptul de fapt, cA, dupl ce gi-o platisera reciproc, solii naclul Sbuntontl igi traia ultimii ani de glorie, Ion Securitateacum sa acdoneze visi-vis de emisiunile evoluau pagnic si cordial, qi unul si celalalt re- Caraion, totugi, era un poet care debutasela pogta cultwale ale Europei Libere. Cine ar fi notat intr-un nuntaserala orice ispita laterala, $edintelede ce- redacliei saptimAnalului Universul literar, nu altce- jumal personal asemenearecomandari'l naclu decurgeau - mai vii sau mai agitate - nor- va. Astfel, trebuie sd admitem ca asta e situatia $i sa mal, totugi, preferafii amfitrionului erau oprili Consideraliile lui Ion Caraion referitoare la pre- revenim cu picioarele pe pAmAnt.Sa admitem ca dupa lecturi $i dezbateri ca oaspe(i la masa, masa supusele ingrijortui ale Ecaterinei Bilacioiu cu argumenta[iile d-lui Paul Goma, ornate cu atacuri era intinsi de d-na EcaterinaBallcioiu, copilul, o privire la calitatea umani a lui Virgil Ierunca sunt nemeritate la adresaunui numdr apreciabil de micir vedeti, ii unea pe ai casei 9i pe invitali, absurde de la un capat la altul. Insegi documentele oameni, se intemeiaz?rpe vdnt, pe fantasmele care-l pdnl intr-o buni zi. Buna gi nu prea- Soata $i-a Securitafii atestir ci baffina doamnt igi vizitase bdntuie din ce in ce mai mistuitor. dat seama cA soful, un fel de tata social, de tata currnat-o cu infidelitafile primegte, cuscrii de la Lideqti in mod repetat, staruind uneori in ceea ce ne privegte, nu ne putem permite sd adoptiv, n-a 9i se bucuri de, se infrupta din graliile mai multor la ei Si mai mult de o luni, deci se simfea foarte punem in circulatie documente marcate de indoiali, doamne. Altadata, una din ispite fusese,$i toti o bine acolo, in preajma lor. Ecaterina Balacioiu nu deoarece,mdine, poimdine, in aceleagiarhive la care $tiau, Hortensia Papadat-Bengescu.Mai tdrziu, a trebuia si-l intrebe pe Ion Caraion din ce mediu gi vor p6trunde gi vor am avut acces, alli oameni. $i fost Ioana Postelnicu, incf, in viala az\. Dar daca, din ce climat social gi moral provenea ginerele ei de putea constata dacd am fost sau n-am fost onegti. penffu intreaga suflate, Hortensia Papadat-Ben- la Paris. De altfel, daci elucubraliile poetului ar fi . Pdna atunci, intr-un numar viitor, daca Romdnia gescu se caracteiza prin rafinament, maniere, exprimat o realitate, aceasta realitate ar fi fost inre- liErartne va permite, vom face publica Si nota distincgie, adici era pe scurt o doamn& adevArati, gistrata 9i de tehnica operativa a Securitalii, de care informativd a lui Ion Caraion despre Virgil Ierunca, Ioana Postelnicu,mult mai temperamentala,mai locuinfa Ecaterinei BalAcioiu nu ducea lipsd. Alte plinl9i ea de aproximatii si insanitad. acaparanta, mai grabita 9i mai tanara pe atunci, stari de delir ale poetului Ion Caraion, cu certitu- Nota poate fi gasita in Arhivele SRI, fond X, releva rasaturi agresive, ariviste gi vulgare. dine, pot fi apreciate ca atare 9i de cititori, fara sa dosarnr. 5 1631, gi, in copie xerox, in fondul D, N-am citat insa dec0t doua din femeile ce au tul- mai fim nevoili a le semnala. dosarnr. 11119. burat viafa acestui menaj, care ar fi putut merge, Mai existl in aceastanotir informativd gi neade- MihaiPelin dar adeseas-a poticnit, n-a mers 9i s-a preficut pdna la urma in tot ce se prefacemai orice casni- 20 Romdnialiterard

www.arhivaexilului.ro ,,"..intremama {1 fiici s-a legat un amor profund, frumos penLIa bolnaviciune..."

cie unde fiecare dinFe.componenlii ei trage jn llturi Si sforf,ie noaptea? daca dl voie sE se aeriseascirsau nu Baranga, la poate un an, un an gi ceva inaintea mo4ii ajunge a nu mai dori si dea ochii cu celllalt. N-am casa? daci trage apa la closet? In sfdrgit, o mie gi una sale. Baranga scoseseultima-i c&rt€; uD jumal de scri- pomenit decdt doul, au mai fost qi altele... de intreblri ce ar fi disperat pe oricine. $i nimic din tot itor, in cuprinsul ctrreia incerca sb se inftr(igeze pu- Amdndoi sotii erau profesori secundari. Foarte ce ingir, absolut nimic nu este simpla scorneala sau blicului sau posteriEfii intr-o lumini anumita. Poate buni profeso^ri.Ecaterina Bilacioiu a ajuns apoi chiar vreo glumi. nu cum era, ci cum ar fi dorit in miezul sufletului siru inspectoare.In afarl de asta,undeva, in Oltenia, ea dis- Daci nu ma duceam s-o vird. ma cauta. Iar daca mtr sa fie, desi n-a fost. O lumina mai convenabila? Mai punea gi de o proprietatemo$teniti de la parinlii sai. duceam s-o vdd, ma innebunea. $i, pe deasupra, tre- adevirata? Mai cu sorti de noroc pentru ochiul de Ar' ASa cl, atunci cAnd (fiindca o data sau in mai multe buie sir adaug 9i altceva: unele din perplexele 9i pue- gus al judecatorilor de mdine? Dracu gtie... Nein- rdnduri au intervenit hiatusuri in viala celor doi) s-au' rilele 9i nedelicatele intrebf,ri de mai sus mi le punea doielnic este ca, in cuprinsul acestui jumal (cdt real? desparfit, mi-e incir greu si precizez daca prin divorl de fiecare datl, iar si iar si iar, uitdnd ce-i rAspundeam, c6t imaginar?),el povesteao aiureala,o inventie, o ba- sau prin separarede domiciliu, probleme stringent ma- sau ce-i raspunsesem.Nici n-o interesarirspunsul, ci liverna: ca in anii cAnd Ecaterina Balacioiu. mama in teriale nu s-au pus pentru sine. Mama $i-a luat cu jarul, rana, addnca nem6ngdiere gi jignire din sufletul detentie a Monicli, s-ar fi aflat sub anchetl la Mal- d6nsa fiica. $i ca anii aceia, ai separirii, au fost mulli ei, cA fiicA-sadevenise consoarta unui tiran. Din taran maison, el, Aurel Baranga, auzind una ca asta,intr-un sau foarte mul1i, iarlqi nu gtiu. Ceea ce este absolut nu-l scoteaniciodata. Orice i-ag fi spus de bine despre mare acces de umanitate, justilie gi revola, ar fi tdrguit sigur, intre maml 9i fiica s-a legat un amor profund, el, tot degeaba.Nu-l puteasuferi, farh sal cunoasci. In la repezeali o sumedenie de medicamente Si alimente, frumos pdna la bolnaviciune, cvasi-anormal aproape. scrisorilecatre Monica o ascundea.F4a de mine, insh, ar fi luat ca fulgerul un taxi si - fiind zi de vorbitor, Nu numai ca a$aceva ar fi frapat pe oricine, dar nimeni nu. Ma Eifeream sa-i spunca, la rdndul siu, cdta vreme degi cam intdrziase -, fiua sa-l mai agteptepe neparolis- n-ar fi fost in stare sa spuna ca a mai intdlnit vreodati, se aflase in Fra, ginerele ei actual,pe atunci coleg de tul Miron Radu Paraschivescu,dispus cica gi el a-l in viala sau in cirfi, laieatru, in cinema sau in poves- facultateal Monicii, n-o puteael suferi pe Monica gi o insoti la grilajele inchisorii, se repezise intr-o goana, tirile vreunui om in came gi oase, alt exemplu micar detestaca... burjuicd, Virgil Ierunca reclamdndu-sepe singur, stia pana 9i goferul de taxi ci in ziua gi la ora pe departe asemanator. atunci de la un progresism cu.coloratura st0ngista, aceeae vorbitor la Malmaison, se repezise pe Calea Atunci c6nd,prin 1955-1958,am cunoscut-oeu pe cochetdndemancipat cu comunismul. Plevnei, si ducir doamnei Lovinescu, pe ldnga acele Ecaterina Balacioiu - de fapt, ea a venit sa ma cu- Cir ii conveneasau nu-i conveneaginerele era alta daruri, $i o scrisoare,chipurile la care, culmea!, a mai noasca $i sa.ma roage a trece din cAnd in cAnd pe la problema,dar corespondenladintre fiica Si m€unacon- capatat gi rdspuns. Evident (m-am 9i intrebat pentru ddnsa, fiindci este singuri qi batr6na $i bolnavir etc. tinua intens,ele se iubeau,se obsedau,igi fagaduiaude ce? mustrare de con;tiinla? exercitiu de regie gratu- etc. -, eu n-o mai vazusem pdna atunci niciodata, iar toate, i$i arninteaude toate, igi comunicau cate-n luna ita?), Aurel Baranga improvizase,cu deplorabili gme- cenaclul Sburatorul,de asemenea,.niciodatanu-l vizi- gi-n soare despre fiintele, persoanele, prietenii ce cherie ori candoare, furat de caii zburitori ai unei fan- tasem,deSi (am fost) invitat de Lovinescu in mai multe fdcuserAparte dintre preferalii gi frecventatorii familiei tezii sirace, automigulindu-se. El isi inchipuise ca va rdnduri, cAci ini-au displacut cenaclurile. Deci prin Lovinescu. Ele isi trebuiaunespus, doreau fierbinte si fi fost aga,ori dilatasecdteva picituri de realitate,pdnA 1955-1958, Monica, aflatd la Paris din toamna lui se revada,nu conteneaua-gi purta o afectiunecu totul dincolo de admisibilitate 9i plauzibil. 1947, ii scria de pesteun deceniu in fiecare zi. Repet: ie5itadin comun, igi scriauin sensulacesta. Sentimen- Dar, fiindca un reporter sau cronicar de schile fan- in fiecare zi cdte o scrisoare.$i uneori de cAtedouir ori tele ce 9i le dedicau fuseserA,se pare, intotdeaunaex- tasticei$i alesese,ca jucarie, soartaunei fapturi pierite pe zi. Toate acelescrisori, cdtevamii, compartimentate ceptionalde aprinse,ceea ce - dupa maru,risireadoam- dupa ziduri de penitenciar,www.arhivaexilului.rocare, pe deasupra,se intdm- pe ani, fuseseri date la legat gi alchtuiau nigte mici nei EcaterinaBalacioiu - il gi determinasepe critic, pe plase a fi tocmai propria ei mama, si fiindca nhavitul - volumage de corespondenp pdmita din strxinatate9i formalul mta, sa afirme ca intre mamir gi fiicf, nu par- carcdlici "profanase" cu nigte prea teatrale facilitati, - purtdnd, fiecare volumag, insemnul anului expedierii. veniseniciqdata a fi deplin retezatcordonul ombilical. ca sii se scoata in evidenfA pe sine amintirea acelei E--.. .,.--^ .l^rraanra?ffa sarr freisnrezeca. A.nul _le4Z _ Tnsist-.asrnf,.&ieestui-asnsct intim aL luerurilor-.Dentru claustriri: fiindca ofensasefiinta unei nefiinle, a unei pierdusbra pogtagii, in fiecare mic tom fiind - de aceea meritatzrin detenlie, explica in cea mai mare propor{ie nica Lovinescu, "nimicit", supus unei prompte serii de - 9i ruperi de riun. Dar de scris, ele igi scriau 9i-9i evolutria ulterioarl a atitudinildale categorice, inver- invective, cafora a le rlspunde insemna a te face $i mai scriseseri una alteia in fiecare zi, o dati sau de doul $unate,fanatice. tare de rds, a-ti descoperi si mai dezarmant minciuna, ori. $i in fiecare zi, unica sa preocupare, de altfel, in a releva gi mai prejudiciant pentru tine taigul replicii afara incerctrrii de a asculta la radio Parisul, de unde i U EXACTITAIE. vArstaMonicai Lovinescu care ti s-a dat. se pAreaci aude vocea Monicfi (nu Stirile o interesau, n-o gtiu, dar cred ca nu gre$escprea mult nici Limita sa de suportabilitate nervoasEr,pomenesc de ci emolionala indlnire cu ceea ce mintea sa obosita igi in avantajul nici in dezavantajul slu spundnd ca tre- Monica Lovinescu, $i exact asta arn vrut sa scot in inchipuia cb ar fi sau chiar esteglasul fiicei sale...),in buie si aibi vreo 60 de ani. Poate chiar ceva mai mult, relief, cedeaza foarte ugor cdnd o duce gdndul, iar 9i fiecare zimanadesprindea cdte un tom cu scrisori din un an, doi peste. Or, indiferent ce tentadva de portret iar, cbtre mortul familiei sale, againcdt risc si presupun raft, ca pe un mic sicriu cu nimicuri, citind si recitind al siu ar trebui sir plece, intr-un fel, de aici, acel even- cl singurul medicament ce ar izbuti probabil sl-i trans- ore intregi epistolel€ fiicei, evocdndu-gi-o, bdiguind cu tual porfiet s-ar cuveni sb nu neglijeze, agadar, cel forme psihologia ar fi poate o abila reconsiderare a imaginalia pe urmele copilului plecat 9i, pentru ea, pufin doua lucruri: irttdi, cA la o astfel de'vdrstf, nimeni memoriei Ecaterinei B ll4cioiu. pierdut. Clci focul slu cel mare, cel mai nealinat, con- sau aproape nimeni,nu se mai schimba, nu se mai De ce nu s-ar admite experienfa? 'Cand sta in aceeaca unicu.i odor, singura sa urma$a, cres- poate schimba radical $i, al doilea, cI, in imprejur&ri era inca studentl la Bucure$ti, la Facultatea cuta ca-n cutie, dupa cele mai pretenfioase 9i inalte ale cAror detalii ea inci nu le cunoagte$i nu are de unde de Litere gi Filosofie, unde a avut, ca 9i Virgil Ierunca, cerinte ale inaltei societbti burgheze, introdusa inci de sir le cunoascd,oricum in circumstantesevere, gi-a pier- drept materie principali franceza, cuno$tinple sale de pe la $apte-opt ani la palat, e vorba de Palatul Regal, dut mama. Ecaterina Balicioiu, duptr cum se gtie, a literaturi romdni erau doar nigte cunogtinfe sumare, printre odraslele doamnelor de onoare ale reginei, pre- fost cam de florile miuului arestata, prin 1958, iar generale. Nu inseamni ca nu ar fi facut, ba inci strAlu- zentilla serbiri 9i baluritegale, frecvent6.ndu-secu fii ciliva ani mai tdrziu, la o etate de aproape, presupun, citor, fata obligaliilor pe care le prevedea progr:rma si fiice de mari potentafi, mini$tri, bancheri, generali 80 de ani, avea si inchida ochii in inchisoare. Careva analitici. Nu. Dar, in afara cerintelor.$coli.,regti,nu se etc., deprins?rde fragedA a vorbi franceza la fel de fara dintre colegele ei de temnifa $i chin, cre$dna casatorita omora de curiozitate dupa ca4ile cuiva dintre indigeni, cusur ca Si limba romdni, sofiiB in fantezia sentimen- cu un evreu sau ea insiqi evreica, in orice caz plecati considerati, firegte, necompetitivi gi retrograzi la com- tala $i adoratoare a mamei sale unui viitor cvasi-prin- mai apoi, dupb 1964, in Israel, a fost vizitatf, acolo - in paratiile cu subtilitatea $i rafinamentul franfuzilor. ciar, unei alianle cu btiatul cine gtie carei somitlti; ei Israel - de Monica Lovinescu, spre 0 i se furniza ami- Lecturile sale predilecte erau, a$adar,de literaturi fran- bine!, puigorul acesta,neatins nici de zefu, a ajuns aco- nunte (cdte ama,nuntese pot oferi in astfel de impre- cezi, $i adevarata sa pregAtire (solida) privea tainele lo, in striinitate, in forfotitorul Si coruptul Paris, pen- jurari, cdnd nu egti in misurl a-ti aminti prea mult nici acestei culturi, pe care, din snobism 9i insuficienttr in- ffu a se chsltori cu cine?! Cu un fiu obscur de 1Aran,de in legituri cu tine insu{i), despre ultimele zile ale formafie, o considera desigur superioari, de la inalfi- care n-a auzit nimeni. Oful de nestins al Ecaterinei defunctei. Ceea ce vreau sArelev este faptul; insf,, ci o mea familiarizarii cu care sfida produsele nationale, Bilacioiu dintr-asta se alcirtuia: din durere cd fata sa a asemenea fiica a platit, impreuna cu Virgil Ierunca, ceea ce obignuiau $i alti fecioragi "de familiefl Ce sa nimefit-o mai prost ca oricine, casitorindu-se cu un sotul ei de azi qi de peste un sfert de veac, un drum insemne Bucureqtiul pe l6nga Paris?! Nimic, anonjm. $i asta, intnrna qi intruna, vroia modig ca si pdna la Tel Aviv sau Ierusalim, numai ca si culeagl un Din ;edintele Sburltorului, la care, cu timpul, de- afle ea, ca sa $tie,ca si smulga de la mine, desprecare pumn de $tiri, exacte sau inexacte, cine gtie, despre venind o domnigoara in toam puterea cuv6ntplui, i se (se auzise ca'ag firprietenul ginlrelui s&u: cine eite acel maicf,-s4 la care tinuse enorm; de-a dreptul anormal 9i ingaduise ca sl participe, re{ine inlelege) numeroa- ginere? cdte parale face el? daci se spali si daca se careia i se harazise si.$i incheie in inchispare soco- se nume, idei gi figuri, ii ascultase pe mulgi, ii vizuse scobe$te in nas? dacA a urmat cursuri universitare? telile cu via1a. Iar de atunci, de aproape doui decenii, trecdnd pragul casei tatalui sdu, unii fusesera cAteo- daca bea? daci e violent 9i ar putea-o cumva bate? ori de cdte ori, adevirrat sau neadevifat, cineva ii poate data, musafiri, poftitri la masa qi la taclale. Cuno$tea dac6 fumeaza? daca este evreu? daci nu este evreu? pomeni ceva despre fiintra cu care se gi pe care o ado- scriitori sau scriitoare, insi nu din Carti. Iar dintre aceg- daci este comunist? dacir nu este comunist? dacl ii put rase (cir ar fi vizut-o in ultimii ani sau in ultimele zile, tia si dintre acestea,indeosebi, daci nu in exclusivita- ve- cumva picioarele?dar gura? dacdn-o fi legionar?daca ci i-ar fi vorbit, ca ar fi ascultat-ope ea vorbind 9i ce te, pe obi5nuilii cenaclului, majoritatea autori cu ii place marea, fiindci Monicai ii place foarte mult ma- a zis etc. etc.), Monica devine atenta,ciulegte urechile, deri gi literatur?rdemocrati, progresistl, nu insi radical rea? dacir ii plac pisicile? dar alte femei? daca o s-o aduna amanunt cu amarnunt$i le noteazl, iar inver- progresistir. Autori de dreapta si ca4i de dreapta nu gi pun?rsi-i giteasca sau ii va trece prin cap si-i pretindir $unarea sa fati de autorii morali gi materiali ai mo4ii intdlnise nu avuseseispita, nici prilejul de a intdlni. a-i spalaqi lui rufele, in loc si qi le spele singur? daca EcaterineiBalacioiu, hvergunare deveniti o adevzratA Adevarul este ca nici de smnga, desi, c6nd era foarte e bun? dacf, e blond, inalt, scund, slab, oacheg,gras? fixalie, cre$te. 'de daca nu e bolnav nervi? dar de altceva? daci nu inr t Oepovestit, bundoar4,cazul petrecutcu Aurel (Continuare in pag. 22) Romdnia literard 21

www.arhivaexilului.ro ,,Exilul apropie oameni, care, altminteri, Ia ei acasd, in

conditii normale, s-ar fi abtinut a comunica unii cu alSii..."

(Urmare din pag. 21) matici la revista liberala Democrafia. Toate cronicile se ocupe cu obiecgivitate, fara patimi oarbe, de intrea- de acest gen, semnate acolo de Monica Lovinescu, ga viziune 9i evolulie ideistica a lui Eugen Lovinescu, mica, Panait Istrati, bunaoarA,le acordasecuriozitatea sunt scrisede Camil Petrescu. ea se cuvine studiatl atent. Viduva criticului a primit cdtorva luari de contact, fara a face lui Eugen Lovi- Un fel de freudism contribuise la ivirea amorului asprurecomandarea sFr ocupe un scaungi sAnu se mig- nescucine qtiece pregnantaimpresie. Un tezist...Lite- respectiv.Camil publicasealtadata o carte,plie-mi-se te de acolo decdt daci este poftita sA dea o explica{ie ratura stAngii, mai intAi, gi, apoi, pe aceea a dreptei cu titlul Eugen Lovinescu sub zodia imperturba- ori sd arateun obiect. A$a s-a gi intdmplat, n-aveai cui avea sa o intalneasca, oricdt ar parea de bizar, abia biliatii, in al carei cuprins ataca vehement pe amfitri- te pldnge. Majoritatea ca{ilor, corespondenteisi ma- ajunsAIa Paris, iar acolo prin fostul ei coleg de facul- onul Sburitorului. Cum pentru mai orice copil sosegte nuscriselorlui Lovinescu (n-au scapatdecdt unele file tate gi viitor so1,Virgil lerunca, evoluat de la stffngala o zi a maximei emancipiui de sub tutela parinteasca,o disparate9i jurnalul sau,care nu erau acasa),incarcate - - dreaptasau cam a$aceva. zi pasageri, desigur in care descendentriiigi urisc in camionul din sffada, au plecat cu cei trei ofiqeri, ce Voi reveni la acestmoment. ceva mai deoarte. nipraznic parinlii gi i-ar vrea invin5i subalterni,la dis- veniserx insotiti de un tilmaci. Catre URSS? In alta Degi, ma refer tot la perioada bucure$teana,lega- crelia vindicatiunii filiale, zdrobili, modul cel mai teri- parte?Nimeni n-a qtiut vreodati. (...) gi nAndu-seintr-un fel de scepticismfati de rigorile 9i in- bil de rizbunare al MonicAi Lovinescu a fost acela 2. TemAndu-se$i de alte nepliceri inchipuin- zestrarileprea mari ale literaturii nationale,totugi - bi- de a se cuica, de a se dirui unuia din pateticii vrajmagi du-5i ci astfel poate ar izbuti si le evite, EcaterinaBa- neinfeles,sub influenla mediului in care se dezvolta -, ai tatblui sau,care dealtminteri nici nu mai traia, ca sa lacioiu s-a inscris in PCR (de unde va fi exclusA la adolescentaincepe gi ea sa scrie. Ce se na$tedin pisica fie facut sa sufere. primele verificari) qi a grabit plecarealv{onicii la Pa- ris, cu pufinele manuscrisesalvate in primul rAnd, Soarecimi,ndnch. $i slabiciunea patema igi face veg- 9i, nica datorie. Ezitativ cu unii, mefient cu al1ii, Eugen E SUFERIT pare-seca n-a suferitnimeni, cujurnalul tatalui legal, ia Paris, unde sperasa fie pen- Lovinescu risci juvenil qi induioq[tor cu propria-i pro- insir,dupi mai bine de un an, datafiind Si tru inceput ajuhta sa se descurcede un batrdn evreu geniturf,, care - sub pseudonimul de Ioana Tautu - considerabiladiferenla de virsta dintre parteneri,tem- bogat,cu careEugen Lovinescu fusesecoleg in timpul apare cu nuvele in revista saptamdnala Vremea. Nu- peraturaiubirii acesteia,fara uriagecdgtiguri de o parte studiilor sale la Sorbona. Dar, sosita acolo, Monica vele plasatelui Donescu, directorul Vremii, de ilustrul qi de alta, a inceput si scada.Monica Lovinescu s-a afla despre fostul prieten al pArintelui siu cir pierise pontif 9i critic. Dar Donescu, qi, dupa aceea,princi- plictisit qi i l-a plasatpe rnult mai adultul siruamant lui intr-un lagar na4ist,impreuna cu toti ai lui. palii redactori ai publicaliei (Pompiliu Constanti- Ghighi, care de"abia a$tepta,intenfia ei, dealtminteri Aqadar,singuri la Paris. curdnd pune Exilul apropieoameni, care, aitminteri, la ei acasi, nescu, Al. Philippide, Octav $ulugiu, George Iva5cu. realizata,fiind aceeade a se cisltori, de a unii ce inci mai traiegte),tot asaltali cu alte 5i alte fabri- mdna pe un barbatsigur, cu nume gi mijloace. Ceeace in conditii normale, s-ar fi abiinut a comunica cu qi-ar prieteni, fi cate, cele mai numeroasede o $oviielnici valoare, nu nu insemnasepentru Monica Lovinescu nimic mai aitii, nu fi fost s-ar ocolit sau ignorat. mai reugesc sil satisfacir pe pdrintele zelos, pripit, mult decdt o "incurcitur,l" trebuia si devini Dentru Izolati insa in masa majoritari a unui alt popor, sin- care igi dorea fiica tiparita cdt mai des, a$aca incep sa vulgara, frivola $i hrapareataGhighi un aranjament guri, cu nostalgia a tot ceea ce au parasit pentru tot- se eschiveze,sa-l evite, si-l amAne.Cele povestite se matrimonial. A si devenit. Manevrat ca un Dachetoa- deauna,ei simt impulsul unui soi de relatii de care alt- intdmplau in anii rizboiului. Amaraciunea a$temuta recare de oase,carne $i sentimente,bietul Camil Pe- minteri s-ar fi dispensat,n-ar fi avut nevoie. A$a incAt pe sufletul eliptic de spirit critic gi superioaraobiec- trescu a fost predat viitoarei lui sotii cum predai un se aduna,incearcn o solidaritate,o formi aproximativa tivitate, in acestcaz, al distinsului tati, profesor,om de inventar,pAna la cel mai mic detaliu anatomicsi com- de apZrare,o coeziune,cauta sa se manifestecdt de cdt Iitere 9i stimulator al atdtor notorii talente,coincide cu portameniintim, pAni la ultimul tic ai capriciu nuptial. in mici nuclee, vor si mai fiewww.arhivaexilului.ro pe de o parte ei insisi, gi grava imbolnavire de o maladie incurabila a lui Eugen Ma gaseam,din intdmplare,in vara aceea,vara"lui iar _pe de alta pa"rtear dori sa se adapteze noului Lovinescir. El va muri, fara sa-si vadd proprid-i fiica 1946,la Mangalia, vecheagi turcita Mangalie, pe dig, mediu, fiindca - dacl nu se adapteaza- gtiu ca-oier.$i lansati, recunoscuta, patrunsa cu adevdrat in clocotul ldnga far. Eu le cunogteampe cele doul colege gi pri- traiul lor devine o continua contradicfe, o agonie, o -,:^+ii lirarara etenepe atunci.Monica si Ghishi. a doua orisinara dramAvie farasorti fericiti lnreglsra nlmlc semnrrrcatrv ln pnvmta actrvrtalrr sfaull refras, aosenf, pe ulnen cu o oluza pruf,wtwars, Ioanei Tiutu. Dealtminteri, numele sau, viala adicA a din cauzaimprudenlei4[p a ma fi expus primele doua i"?t:""uia.irpi""Jrri'r"'irari"stii^"'pia-r". pseudonimului acesta, inceteazApentru totdeauna:ii zrle preamult la soare. Orice refugiat se zbate intr-o dilema: a fideliBfii, lipsisera sortii. In schimb, dupa 1944, cnnd se reinfi- Fara nici o jena filologica sau morala, in cuvintele ce se cere prodati, fap de noua lui 1ara,aceeade adop- ripi sporadicviala parlamentarirqi se vor reprofila par- cele mai directe gi cu excedent de amanunteprivind giune,care nu-i propriu-zis tara lui, care nu se va mul- tidele politice, alaturi de tineretul liberal, o vom des- relatia lor intimi, cam pe drojdie la ora povestirii,Mo- fumi niciodata indeajunscu nici o contributie de afec- coperi gi pe Monica Lovinescu. nica Lovinescu se descotorseafara sentimentalismsi tiune, cu nici o dovada suficientir setei de a i se dove- 1 Partidul Nalional Liberal, definitorul principal al regretede Camil, incredinldndu-lamicei salecu tot ce- di devotamentulcel mai ireprogabil, tributul suprem, I marelui capital in Romdnia interbelica,a guvernatcea ea ce avea caracteristic,sdngaci, bun qi rau, 9i asigu- si fidelitateamereu subtiindu-se,mereu mai cetoasir$i mai mare parte din anii domniei lui Carol al Il-lea. rdnd-o cir-si va putea triri paralel viala ei, "cea ade- mai cu carentefata de patria de oblrgie, aceeaa pi- Dupd razboi, puterea lui financiara nu incetasea fi cea vAratd",chiar daci - in seteadupa miritig - se va casa- rintilor 9i a stramogilor.De cele mai'multe ori, din cele dint6i: mine, banci, trusturi, uzine, fabrici, importante tori cu el. Greul constanumai, pentru moment, in des- doui contradictorii tendingecAgtiga psihiatria. Rezul. proprietafi agricole, podgorii, munti etc. Pe ldnga ofi- coperirea impecabilelor mijloace de a-l determina sa-i tatul este sporirea clientelei psihiatrilor. Se introduce ciosul partidului, ziarul Viitorul, devenit Liberalul si cadir in capcana.Ei, bine!, impecabile n-au fost mij- un zdruncin, un dezechilibru,nervos,un stresspenibil, condus de Mihail Firclganu (romanul acestuia,Frun- loacele, dar vAnatul a ciu;ut qi Ghighi $i-a batut joc de o discontinuitate,o fisurare a con$tiintei, omul e livrat zele nu mai sunt aceleagi, semnat cu pseudonimul el cdt a vrut, p6nir la urmi chiar in propria lui casi 9i haosului liuntric, inapetentei de viafa, difetitelor spele Mihail Villara, va fi cilduros elogiat in revista Lumea, in propriul sau pat, mai nenorocit decAt patul lui de denaturare ale personalitadi lui reale, ratirilor de in 1946, de Virgil Ierunca...),ia fiinta un sapramanal Procust. toate nuantele. de culturi, ideologie 9i literatura, Democralia, condus Cu o bursi de studii din partea Frantei, ajutata in Anecdotica imi scapa.Nu am registrul de aminun- de Anton Dumitriu, care succedaseIa catedra de Io- oblinerea pagaportului de ministrul de exteme de la te al evolufiei intdmplarilor ce au dus la inlelegerea, gica a lui Nae Ionescu gi primise numirea de director acea dati, Gheorghe Tatarescu, $i de un secretar al tolerarea reciprocii, apropierea si iubirea (cdta iubire o al Creditului Minier. acestuia, funclionar superior, poetul George Silviu, in fi fost, o fi) dintre Monica Lovinescu qi Virgil lerunca. Cam in acelagi timp, frustrat de fel de fel de succe- toamna lui 1947, Monica Lovinescu a luat drumul Pa- O perioadi de lipsuri, nigte ani de mizerie materiala 5i se visate, Camil Petrescu parvine sA infiintreze un fel risului, de unde, ulterior, nu s-a mai intors. de derutl, anumite confesiuni $i vise comune, anumite de gcoala de regie teatrala, unde se imbulzesc nume- Pdni la despi4irea, ce s-a dovedit apoi definitiv[, deziluzii si inv{iminte de viafFr,gusturi artistice ase- rogi tineri studenfi, mai cu osebire fete. Cursurile se ti- de fiica sa, in viata Ecaterinei Baltrcioiu interveniseri manatoare, repulsii ce i-or fi caracterizat deopotrivA gi neau in incinta fostului zin Universul, sau intr-o cla- incb douir evenimente: cdte, cdte altele n-or fi contribuit la alianta lor sufle- dire din fundul cu4ii vecine ziarului, unde se afla pe f . intr-o dimineati, primise vinta a trei ofiteri so- teasca si fizica, ffansformatA inff-o clsltorie. atunci direclia Teatrului Nafional. Cursurile pe care le vietici, insotiti de un.translator. Translatorul pirea ro- Monica trlise o vreme, cel pufin a$a se spune preda Camil Petrescu erau foarte audiate gi multe din mdn Si s-a prezentatca atare. Unul din ofiterii sovietici intr-unele cercuri de [a Paris, a$a pretind unii dintre studentele ce i le frecventau s-au indrbgostit de el. vorbea $i el romdneqte'qi i-a intins o hdrtie, un fel de arnicii lor, cu Constantin Virgil Gheorghiu, autorul ro- Printre acestea,Monica Lovinescu gi acea Ghighi, ca- ordin de perchezilie gi sechestru - dupl cdte a inleles. manului Ora 25, ulterior al multor altora, roman de o re, prin 1946-1947, avea si-l determine s-o iade ne- Mai degraba dupl cdte n-a inteles, citci "ordinul" era anumita vogi 9i de un anumit rasunet in anii de pdni-n vasti, prin micul gantaj al simulfii unei sarcini, insi- redactat in rusegte. I l-a ffadus, daci intr-adevar i l-a 1950, cAnd a fost filmat gi tradus in multe limbi, ceea nudndu-se qi instalAndu-se protap in apartamentul tradus, ori i-a comunicat oral cl, din partea Inaltului ce l-a imbogatit $i lansat pe autorul slu, stilou medio- acestuia (din chiar clxdirea Creditului Minier de pe Comandament Sovietic in Romdnia, are dispozilia, el cru, fost informator al lui Eugen Cristescu in timpul, Calea Victoriei, clzutd.la ultimul cutremur), iar apoi gi cu insolitorii s.hi, si ia Si sA fanspofte in URSS razboiului qi.trimis prin intervenliile acestuia ca ata$at refuzdnd in ruptul capului si mai plece de acolo, ch biblioteca, manuscrisele gi corest'ondenta lui Eugen de presi laZagreb, in Croatia, citre finele lui 1943. altfel - daci nu se casatore$tecu ea, dup6 ce cl a la- Lovinescu. Constantin Virgil Gheorghiu, autor al volumului sat-o.gravida - se va sinucide... L-a omo40tpe el, nu in vederea aceasta,i s-a adaugat o magind speciali de reportaje Ard malurile Nistrului, prefafat de Tudor s-a slnucls. ce a;teapta jos. Intr-adevar, a$tepta. $i, ca sL "clari- Arghezi 9i aparut la doar cdteva luni dupd intrarea intre Monica Lovinescu Si Camil Petrescu a existat fice" ra[iunlle energicului siu demers, i-a amintit ca noasfa in razboi, primea in acei ani de mhcel gi groazi o legaturl intima, in care cunoscutul romancier, poet, Lovinescu a seris dugmimos la adresaURSS, in timpul vreo cinci-gase salarii de la vreo cinci-gase zi.are, cd.- eseist gi om de teatru se angajase aga de intens, incAt rFrzboiului, intr-o broguri despre Petre P. Carp. Acea rora le oferea obligatoriu, pentru ele mai int6.i,in totugi ajunsese a scrie pentru tdni'ra lui iubita o critica dra- broqur6existl, nici vorba, gi, pentru aceia care vor sl cdteva stereotipe variante, iar de la o vreme doar mul- 22 Romdnialiterari

www.arhivaexilului.ro ,,N-ff fi, pe uiitor, totuSi,mai inteligent, mai bine, mai folositor ca, abandonfindu-seprocedeul polemicilor sterile,

sd se cautealte solutii...?"

tiplicat cu indigou, textul aceloraqifapte diverse.Caci intr-o modestamasura va fi sprijinittr, in dreptele-i lor gi si-i reabilitezepe ei in ochii publicului. Deoarece profesional gi exterior cam asta era el pe atunci: re- revendicari tardive si mai ales anevoie de intA,ritcu cAndvai-a atacat,acum se dojenegte,regret,l ca a fost porter (impus gazetelorprin diligenlele Siguranlei) de irefutabile probe materiale, de Virgil lerunca. Ajung sa impotriva-le, acum nu $tie cum s-o mai repare,cum sa fapte diverse (la Timpul, Curentul, ViaSa, Capitala, se interesezemai mult unul de altul, szrse cunoasca compensezeprejudiciile ce li le-a adus, nu qtie cum Poporul etc.), altminteri ocupdndu-secu fumizarea mai bine. El o initiaza in tainele literaturii de avan- sir-i mai exalte gi si-i cocotezemai in vdrf pe scarava- asidui de informatii din viata redaclionalagi nu numai, gardAdin Rominia si in ale celei de stAnga.O prezintir lorilor. cAtreSiguranla Statului, cAtreServiciul Special de In- lui Eugen Ionescu (pe atunci fari notorietate), lui Sau, tot ca gi consortul ei Virgil lerunca, ineaca de formatii gi Contrainformatii, citre Gestapo.La un mo- Mircea Eliade (inca temator de trecutul slru legionar, laude pe orice musafir care-l flateaza pentru "campa- ment dat, pdna sa-i vina ideeacu indigoul, l-a vizitat o pe care acuma, de-l invoci in fata vreunui scriitor din nia" ce o desfasoarir la Europa libera, care se aliaza alta idee, poarc ca sugeratade superiorii sxi: aceeade Occident, nici nu te crede, catalogindu.te printre ca- simpatiilor 9i antipatiilor lor de moment, care le impru- a se casatori in plina conflagra{ie, sub munlii at0tor lomniatori), lui Emil Cioran (si mai alarmat ca Eliade, muti sentimentele $i resentimentele gi-s prieteni la legi rasiale, cu o avocata evreicf, deghizatain ariana, pe aceleagimotive). Se ctrsitoresc in zile dificile pen- iutealh cu prietenii lor sau dugmani dintr-odati cu cu acte in reguli, intocmite legal de oamenii lui Eugen tru amdndoi, din punct de vedere pecuniar. Ca refugiali dugmaniilor. Cristescu. Apireau amdndoi insurAleii in redacfie 5i, in politici, si ei, si altii, de fapt cei mai mul1i, antipa- Ca mai toti cei plecali, dintr-o cauza ori alta, de loc de douFrurechi gi doul mdini, erau acum cdte patru, tizeazi comunismul. Dacir multe alte mlrunti$uri ii Idnga pamdntul izvoarelor pArinteSti, si Monica distribuindu-gi munca: legionarii sau cei banuigi ca separa sau ii separau, in schimb ura aceastao au lao- Lovinescu are nostalgia tirii, visul marii si litoralului, atare, mai mult pe seama ei; comunigtii sau cei sus- lalta gi, in contul ei, igi iarta reciproc defectele, miopi- amintirea muntilor nogtri frumogi, regretul dupir atdtea pectati de comunism, pe seamalui. Sau, uneori, invers. ile, fanatismele ce 9i le depisteaza intre ei. Treptat- locuri 9i pe care niciodata n-o sdle mai priveasci Ia ele Folosind avantajele multiplicatoare ale plombaginei, tfeptat, vor alcltui o plamada spirituall fara numeroase acasi, dorul dupd diferite colluri pitoregti, gridini, cele doud perechi de mdini emiteau ca pe comunicatele nuante deosebitoare de la individ la individ, o com- strazi din Bucure$ti. Dar, dincolo de toate acestea,pre- de'pe front, stereotip, in cdte exemplare era nevoie, portare ideologica cvasiomogena,care igi va ocroti cum remarcam, ea are si... 60 de ani. Ce mai poti prin textul faptelor diverse ale zilei. Cotidienele, direc- fascistii $i reactionarii ei, ciurucurile, compromigii sau schimba? torii lor avizaTi $i avertizati cu cine au de a face, vedetele ei, numai pentru ca se afla acolo, in Occident, Odata am intrebat-o: "$i de ce nu vii tu Pentru o primebu, suportau, publicau materialul cuplului caruia sub aripi.le capitalismului qi burgheziei, in timp ce, lunL, vara, Ia Mangalia, de care te leaga - spui - atdtea i sepregltea'Intr-adevir, o avansare. iar4gi, incetul pe incetul, vor ajunge s&-i considere gi vibrante amintiri si pe care nici n-ai mai recunoa$te-o, pe la incheierea toamnei lui 1943, sl-i asimileze pe cei din tara (vorbim de personalitilile cred7" "Eu, Ia Mangalia? Ce, vrei sa ma aresteze!? Constantin Virgil Gheorghiu este numit (gi pleaca din impuse in suprastructurd: artigti, profesori, scriitori Cum iti trece ata ceva prin cap?!" "Dar nu cred cd cu sofia) consilier de presl laZagreb, unde il sur- 1ara etc.), cu imprudenfl $i vinovat orizont simplificator, te-ar aresta nimeni. Acum se gdndeste altfel. Sunt sigur prin prinde sfirsitul rizboiului. Trecerea mai multe mai pe toti odioli, comuni$ti, v6,ndu1i, tradatori cA nu li s-ar indmpla nimic rilu. " S-a uitat la mine cu lagAre, unul american gi cdteva gennane, il ajuta s[ $.a.m.d. Simplificari 9i stupiditate, insi devenite a nespusafistete, o ofilita privire, a cazutputin pe gan- pagini insemnlri umple cdteva mii de de dezordonate, doua natura. duri, apoi, ca $i cAnd s-ar fi scuturatde restudle unui gi prost unele mai prost altele mai putin scrise in romd- Monica Lovinescu s-a ocupat, la inceputul ince- vis imposibil, ivit s-o inspiimdnte, mi-a spus: "Ca sa tunurile, www.arhivaexilului.ro negte. Cdnd, in sfArgit, inceteaza a mai bate a putului, cu cAt apucasesi gtie de la Camil in acele pot ramdne, totusi, in continuare aici unde sunt(n.n. - mai latra mitralierele, mai patrula tancurile, a mai ' a minuscule, prizirite, legendare, azi aproape istorice adica... printre angajalii Europei libere), condiSia cea lansa bombe avioanele, a mai vorbi glonlul; cdnd pa- salite ale aga-ziselorteatre de buzunar,de regia prime- dintdi este tocmai aceea de a nu mai veni acolo, in cea se revarsa pe incetul asupra tbstelor cAmpuri de lor niese de teatrrr ale lui F.usen lonescu. Nici din RomAnia. niciodata." Si n-a mai vorbit, apoi, multa glalu qe roare caregonlle aleargape unoe nlmeresc ctu- ionalitadi faimosului autor al Scaunelor, al Cintaretei nare, ce cumplit contract! pa cate un azil politic, in loc de criminal de razboi in chele si al rhanunchiului de eseuri ce s-a chemat Na. Pini acuni, pe la diverse posturi de radio striine, Romdnia, iata-l pe Constantin Virgil Gheorghiu la nici din partealui Eugen Ionescucine gtie ce mare gest din diferite ora$e,in fel de fel de publicatii, de-a Paris, cu desagplui uriagl plinl de manuscrisemedio- tari si de recunogtintf,nu i-a venit. Au rarnas,totugi, in rapor- lungul anilor, ei au injurat, iar game arpegii de voci cre. Nu prea stialucea el din cale afara in cunoa$terea 9i turi bune, civilizate. condeie de acastr,mai cu har sau mai flri har, din limbii literare romdne, dar fran(uzegtenu gtia nici atdt! $i Dar, peste toli agtemdndu-sevremea, o con$tiinti proprie pornire sau din ordrn, i-au injurat. Impediment marunt, la un aventurier. Va da asaltul. introspectivi a neafirmdrii, a neimplinirii pe plan ma- In final, oare al cui a fost cdgtigul? Cum, necum, o intdlnegte pe bheiurile Senei pe jor chestionind-o continuu gi neincetat con$tientaca N-ar fi, pe viitor, totu$i, mai inteligent, mai bine, Monica Lovinescu, intre ei se intdmpla ce se intdmpla personal, unor probleme mai folositor ca, abandondndu-seprocedeul polemi- gi ceea ce se intdmpla dureaza cdt dureaz&,ea are apri- ea, nu s-a concentrat asupra carte cilor sterile,sa se caute alte solutii, alte relatii, ale tem- ga rlbdare s&-i citeascit miile de pagini fara cap gi fara din care sArezulte macar o mare sau eventual mai peranteigi minimului respect,un respectmacar distant, coada, sA i le trieze, in sf6rgit,sa scoata,si adauge,sir multe ci4i de anvergurx, menite str o impun&, de cdnd indrepte, sa repare, sa intervini, si traducA vreo 500 a intervenit nenorocitul eveniment al pierderii mamei neutral. rece? gtie, poate ca rezultatul o sa din ele; dar mai ales - o!.mai ales - isi descoperdpen- sale, Monica Lovinescu gi-a gasit in el, in lipsa de Ar fi o incercare. Naiba jalriic. cale, o p[n- tru el indrizneala de a subtiliza inspiratul titlu al unui altceva, raliunea de a fi pentru tot restul vietii, de-a fie mai pulin Poate ci inctr existA o care a supravieluit, volum de versuri de Alexandru Lungu, tiparit la Bu- exista ca sA-gipldnga marna, unicul sens al aflarii sale te, un fir subtire de bunicredinF cure$ti, prin 1946: Ora 25. Astfel profilat, "romanul". pe lume, in sperantavana ca evenimentele politice vor care s-a mai plstrat pe undeva $i cu ale ctrror ajutoare fostului agent al lui Eugen Cristescu,'dimpreuna cu tot lua o intorsitura a$ade miraculoasa,incat comunismul e de sperat primul pas catre vadirea a ceea ce e mai de se va ntrrui gi cdrdurile de refugiali politici, ingamaditi temei in noi, catre impiedecarea pe mai departe a deni- restul filelor inutilizabile, deci intreaga lucrare a lui - Gheorghiu, ia acum drumul cAtorva edituri, iar norocul de-a lungul anilor in Occident, se vor inapoia acasi grarilor, a certurilor infertile, oarbe, pagubitoare. Sunt face ca una dintre ele sll accepte gi si-l publice'cu victoriogi, apucdndu-se a dirigui treburile statului. De probleme delicaie, privind 1ara, imposibil de abordat mentiunea "roman naduit du roumain par Monique atunci, ea a devenit, ci i se potrivegtesau nu i se po- de noi, insa care prin ei s-ar putea dezbate... Saint-Come". Aceastl Monique Saint-Come este trivegte, un procuror permanent, o nervoasb acuzatoa- Din insulte 9i scandal nu se va alege nimeni cu vreo Monica Lovinescu. in buna part! ea l-a conceput qi l-a re, num4i cdteodata obiectivi, gata sb rosteascirrechi- convingere superioarl despre nimic. Nu-1i convingi procopsit cu titlul de furat. zitorii cumplite, verdicte nipraznice, $i si infiereze, nu adversarul huiduindu-I, nu-i imprumuli nici nu-i Date fiind raporturile dintre colaboratori, inilial, numai pe cineva anume, nu numai sistemul comunist sffecori in suflet sau in minte ideile tale, ludnduJ peste pretentii materiale nu se ivesc din partea traducltoarei, ca ideologie gi principiu, ci mai pe oricine, de-a valma: picior, dand in el cu irhprecatriisau cu pumnii $i nici nu ca dovadl cl ea nici nu-gi plstreazl ciorne sau altA oameni $i idei, cu excepfia celor care ei insisi sunt ori atragi spectatorii, auditoriul de partea' cauzei tale, uflna a trudei investite; ii acordase partenerului un par ca sunt ostili, din principiu 9i fira discemarndnt, la numai pentru ci rispunzi unui limbaj buruienos cu obol, nu-i a$a,cu prioritate sentimental. Daci are $an- tot ce realizeazA. concepe, igi propune comunismul. altul si mai caustic, $i mai violent, 9i mai oftavit. gdn- sa, tot ce va fi al lui va fi Si al ei. Iluzie. Romanul se S-a produs in viata ei, in raliunile ei, o deformare $i O discutie cu rod se poarta prin inci.rcitura de bucuri de succes incontestabil Si aduce considerabile cauza cred ca este cea pe care urmindicat-o: s-a produs duri, de inteligenla, de creatie, cu care-ii cAptugegti venituri. Aga cum $i menfionasem, el atrage atentia un abandon, livr6ndu-se.cu arme qi bagaje, indignati, cuvintele. cineagtilor, se toarni filme dupA secvenfelesale, edituri drept prizonierd unor fanatisme caffora adeseanici nu Nu tot ceea ce debiteazi ei este aberant, este fara din multe firi se reped s6-l publice, e foarte comentat le cunoagte in addnc ai integral biografia, mecanismul, pic de justele 9i adevar, este potrivnic dezvoltarii cul- etc. Constantin Virgil Gheorghiu insl nu mai are ne- structura veninului. Ea elogiazl, de pild6, o serie de turii noastre gi nu tot ce dparim noi este infailibil, din- voie de Monica Lovinescu. Brdnza-i pe bani. Inavulit, autori cu trecut fascist, pe care nici in epoctr gi nici mai colo de orice critica, la adapost de orice repro$. la adapost de grijile materiale, o abandoneaza.Ea-fi tdrziu nu i-a cercetat analitic, nu le-a parcurs paginile Daci, de pilda, ne-am pasa unii altora partea con- reclami, atunci, abia atunci, drepturile de traducere. E pe care le-au scris odinioara, insd in care se striduie sd structiva a demersurilor comune? insA tdrziu, n-are probe, nu are documente, ii predase vada cu prioritate victime, victimele comunismului, de Cum ag pretinde ci voi fi descoperit, cu acest fidela tot, tot, tot. Se vor certa, huli, ameninfa qi vor parci nici unul dintre aceia n-ar fi contribuit cu nimic indemn, piatra filosofalA a concordiei dintre oameni? ajunge la un proces din care ffadudatoareagi co-autoa- la barem o parte din destinul lor. Nu. Dar - incA o data - consider ca n-ar strica sA se ^ '"Nu." rea nu iese cu cine gtie ce avantaje materiale 9i des- Am intrebat-o cdndva: "Ii cuno6ti?" incerce gi metoda urbanitatii, suculentele raliunii, pres- pagubiri. Totu$i, micar at6t, in cercurile literare, cel "Atunci?" "Din ce-mi spune Virgil, ca el Ii cunoa$te..." tigiile dialogului elevat, beneficiul argumentelor de pufin in cercurile romdnegti, se afla. A fost pacalim. Da, el ii cunoa$te, si admitem, insir a flcut f4a de ei substanta, in locul vorbelor prost sunatoare, ieftine Si Profitorul face carierl. Oamenii uita. un complex de vinovxfie, vrea si se reabilitezein ochii triviale ca ins6$i nehigiena. I Romdnialiterari 23

www.arhivaexilului.ro (" \_.-

I IN NOTA informadvadespre Mrgil v.zutnici un rel de*ti,,ffi Q - STnICT SECRET \) Ierunca,unele trasaturi nefaste de caracter chiar in prima zi dupa arestareamaregalului Ion februarie 1981 ale lfi Ion Caraionse exprimafara nici o perdea. Antonescu, dupa cum procedaseinsugi Ion Este vorba, in primul rdnd, despreinclinalia sa de a monitorizain detalii relatiile intime ale celor din [1il1""';.tl';ff1[Tfil:19:Jil:::'#"",:i'J:?"'Nloti jur, precumgi de a contabiliza,pdna la centim6, dai cu pietre de la Bucuregti, de la Lausannesau veniturile lor materiale.Dintr-un timp destul de mai nou, de la Paris. \ f IRGIL UNTARU (mai tdrziu Ierunca) face Rdmnicu V_6lcea,unde il are prg- indepi,rtat,poetul pare sA-giaminteasci o sumade O egala aten[ie merita 5i insinuarea din nota liceul la 9a 'btudiu- francezd pe Lucian Bidescu' devenit intdmplari pe care;poate, chiar subiectul informitiva a lui Ion caraion, pusi in circa l:t::,9"-*ti-ba'i,#ii,,t'B:*ilrTffiU?::l|t Iui"sAu le uitase,dacA se vor fi petrecutcu ringvisturuiron coteanu, conrorm careia unii_stu :::'j.1"':ffiT; adevArat.Iar faptul ca propuneautilizarea unor denti romdni din Frantaanilor 1948-1949arfi fost utusutcultural din pârteaRomdniei la Vichy. secventede viata particularain polemicile purtate denunlalide Virgil Ierunca,ajungdndu-se astfel la "niuipseudonimul de Ieruncaii va obtine laberaia Garh- impotriva celebruluicuplu de la Parisnu era un expulzarealor. Insinuarea.inspe[4 este, ca sa ne brinus,pe doudhalbe, din partealui Geo Dumitrescu, semnde finuttrmorala dintre cele mai elegante. exprimamcit se poatede deliCat,o tdmpenie. caresemnase anterior Vladimir Ierunca.Tdrgul odata Nici tendintade a proiectapropriile sale Numeroasedocumente din epocaale Securitatiine incheiat,nu-gi va.mai pseudonim' "ay? 4.t defecteasupra altora nu poatefi ignorattr.Intre trimit la o situatiepe carenu aveaucum s-o Ca elev in ultimii ani de liceu S! in.qriryi ani de altele,Ion Caraionafirma ca prietenul.saude pe cunoascaniciron caraion, nici lingvistul citat. in lT,:113,1";?t?T*g::lT,:l"1,Hll:13;9;lti:: vremuri, ajunsla Paris,$i-ar fi confecfionato anii aceia,printre emigranlii romini din Paris, noa"a ,iiarfforie. Fata este auanalonitain-""f" ai" biografie falsa.Dimpotrivd, poetul era specialistin funcfionao structuracontrainformativa specialA, [rma, promisiuneaincalcati gi intre familiile celor asemeneamalversatriuni qi oferim un singur exem- condusi de comandorulMihail Opran,care in tim- doi va interveni, pe l6ngao mareraceali, un inceput plu. inn-o mirturie din capul volumului 1rzsectele pul razboiului fAcuseparte din SectiaII informatii oarecarede vrijmlgie amortizatin timp. O vreme, tovaraguluiHitler, aparutla Mtinchen,dupa ce s-a a Statului Major al Aerului. Mihail Opran a parasit insi, Virgil IeruncaSi Al. Cema-Ridulescu,vecini cu decis si rimdni in Occident,Ion Caraionconsem- Rom6niain tbql ,printr-o evaziuneaeriana spec- sateleprin Qfteniq,igi suntprieteni- Amindoi vor face (revista na ci in l9M ar fi fost ciutat de Gesupo in taculoasa,gi, ajunsla Paris,s-a pus la dispoziiia-:l din 8$pul revistei Albaros , , Li1":^1i.,194-1,suspectatlsub regimul antonescian de filo-comunism Jrguranlelfianceze' lnlllnlano acel servlclu spe- . si suprimataca alaredupa 6-7 numere),iar in 1943- cial, menit sa-i filtreze pe tofi disperaliidin Europa i-gaal Al. Cema-Rtdulescupreii direclia foii :i"69] de Est, carenu mai doreausa se intoarcain Frile Romilnia"a;a viitoare (de asemeneainierzisa doar dupa lor de origine sau afluiau spre "oragulluminilor", cdtevanumere, pentru culpa de a-l fi insultat pe ma- dupadeclangarea revboiului rece. Se banuiaca regalgi a fi colportatcomunism), Mrgil leruncava unii dintre ei ar fi fost vectori ai serviciilor infor- sernnain Romania viitoarc cronicawww.arhivaexilului.roliterara. cer€;:us3n J(iri:u i: - :u!t:c1 l:lpi.-"":iglul le Ca.studentla Facultateade litele-s! ", :n ".titt:sin{in, il,lccrescu mativecomuniste de Ia Bucuregti,ceea ce, in {,o,1o!9,î9i .,j:-e retf egtat :n ,a: nu:t€ ::rC}rl ,i_ re-e cJ rs,uscrlsui lui ion iareior iete .,'; o"'""auo",.'^:'gs:_ f de -fao! o infu:sra ddialiaiil "-'i,l-"" _.ffr"*ii.^1fr?5#'"1Tli''o.i5Hili.i"",jE'{,T; secinfi, piatra aruncat?rde Ion Caraion a cazut pozilii oarecumde clasa:era sarac,erau uv6og. uv 'q exact acolo unde era locul ei, in balta unor acuza(ii dovedi un student foarte bun, premiant pe facultate, gi meschine gi fira acoperire. se va bucura de bursi din partea statului romAn. Dupi desfiin Al balros ul ui, prin intermediul Ca $i nota despreMonica Lovinescu, gi cea larea lui Miron Radu Paraschivescu,o buna parte din alca- despreMrgil Ierunca se incheie cu un lot de su- tuitorii grupului ajung angajali u Timpului, ca redac- gestii avansatede Ion Caraion organelor de securi- tori sau corectori: Geo Dumitrescu, Marin SArbu- tate, excedateatunci de lungul razboi de uzura cu lescu,Marin Preda,Tiberiu Tretinescugi, odatAcu ei, un dugman nevazut, dar prezent punctual pe cinci Virgil Ierunca. De la Timpul, in decembrie 1943, sau $aselungimi de unda. Intre acestesugestii apar trece in redactia nou-infiinlatului ziar Ecoul (director redactiagazetei Ecoul, sprea fi arestatca anti- gi unele strlfulgerdri de bun simf, anulate de Mircea Grigorescu, fost pdnA atunci directar al Tim- .$i pulut),unde activeazdpilna in toamna anului urmator. nazist, ar fi fostnevoit sA se ascunda timp de stupizenia monumentala a celorlalte. $i nu mai inceput an, se incearca editarea cAtevaluni. Totul erao minciun?relaboratA. resimlim nici un chef sd intrAm in detalii, urmAnd Tot in 1943, Ia de unei noi reviste, Gdndul nostru, dupA modelul $i cu Agenturi Gestaponumai exista la Bucuregtidin ca redaclia Romdniei literare gi cititorii revistei sA echipa ugor sporiE a Albatrosului, insa publicalia va februarie1941 si nici o autoritategernana nu gi-ar le apreciezeinsanitatea si sA-Sispuna cuvdntul. impArtAqi aceea$isoarta: suprimatA ca stingistA. fi permis sa operezeârestAriqi sa violeze institutii In ce ne privegte, repetim ce am scris gi cu o Va mai colabora, cu articole despre literatura ro- pe teritoriul romdn.In realitate,Ion Caraiona fost alta ocazie: nu notele informative oferite mdn?rsi cea francezd, in acei ani ai razboiului,' la rein situaliade a se ascundedintr-un motiv mai Securitadi reprezinm opera capitala a lui Ion vistele Fapta, Vremea, Timpul familiei, Kalende, - prozaic: s-a sushasserviciului militar. De aseme- Caraion. Locul lui in istoria literaturii romdne este Meridian. Totalitatea articolelor sale au firegte, in - nea,volumul sAude debut,Panopticum, recenzat asigurat qi nu poate fi uzurpat de nici un fel de acceptia de atunci a termenilor pe care ii folosim o orientare democrati, in ele afldndu-se aprecieri de alffel in Revista Fundatiilor Regale, nu continea dezvaluire. Din nefericire, ceea ce s-a intdmplat in 5i elogii la adresa scriitorilor de avangarda sau orientati nici un fel de materieprotestatari la adresa cdteva numere succesive ale revistei Sapmmdna catre centru-stdngasi obiectii critice (citeodata foarte) regimului antonescian9i tirajul lui nu aveade ce din primavara lui 1982 a produs o confuzie care, la adresa celor de dreapta. Bineinfeles, o dozA de su- si fie confiscatde cenzurA.Probabil, s-a mistuit in iatl, dureaza gi astazi. $i de pe urma ei, chiar in biectivism nu va lipsi, in sensul c6, fatA de unii pro- bombardamenteledin vara lui 1944, cdndpoetul zilele noastre, numerogi oameni de litere s-au trezit fesori ai sai de la cursurile facultaFi (Mihail Ralea, faceatot posibilul strnu ajungirpe front. calomniali la grimada, fara nici un dibcemamdnt. Raul Teodorescu, Tudor Vianu, Al. Roseni, Basil In schimb,Virgil Ieruncanu a prezentatin nici DacA am procedat la aceste dezvaluiri, Munteanu, Mircea Florian, N. Bagdasar, C. Narly, multa simpatie. o imprejurare un curiculum vitae ajustatin functie publicdnd integral nigte documente din care, in $nton Dumitriu), o sa nuffeasca mai Isi lauda profesorii pe care i-am citat, nu neapArat de conjuncturi.Nu a fost legion4r,cum gi Ion 1982, s-au reprodus numai anumite pasaje, ca sa pentru a obtine note gcolare mari (era gi aga un ele- Caraionconfirmtr, nu a exhibatnici o nu se inteleaga despre ce era vorba, nu am facut-o si servitute ment studios si pretuit), cat $i pentru ca atitudinea lor de naturdpolitica, nici inainte,nici dupa23 august din dorinta de a-l convinge pe d-l Paul Goma ca politic& nu se asemanagi acomoda Ia ora aceeacu cea 1944.Faptul ca infi-o emisiunetelevizatA a fost este alaturi de adevdr. Ddnsul a ajuns la o stare de oficiala, daca nu era chiar una opusa. Aga cum de obi- citat cu trei sferturi de frazaftasi dintr-un context, spirit din care nu mai poate fi dizlocat. cei se intAmpla, atenqiasa fati de ca{ile magigtrilor in careera vorba de Lenin, datind din 1946,nu Ca $i nota precedenti, $i nota care urmeaza sai avea darul de a-i maguli pe acegtia qi, micar cdte estedecAt exceptia care confirma regula.Am poate fi gAsita in Arhivele SRI, fond X, dosar nr. unii dintr-ingii, poate, s-au aratat mai generogi la note cu respectivul lor ucenic admirator. urm'aritcvasitotalitatea prestatiilor publicistice ale 51631, 9i, in copie xerox, in fondul D, dosarnr. ai In afara celor mai sus enumerati, de comentariile lui Virgil Ierunca din Timpul, Ecoul, Romdnia 11119. Ior favorabile au mai avut $ansa si se infrupte pe Iiberd etc.Majoritatea covdrgitoare priveau atunci, sau in prirnii trei ani dupA eliberare, 5i George fenomenulliterar din Franta.Deci, autorul lor nu a MihaiPelin Calinescu, Eugen Lovinescu, Vladimir Streinu, Hor- tensia Papadat-Bengescu,Ion Vinea, Zahaia Stancu, 24 Rominia literari

www.arhivaexilului.ro il u^i.-i" r1 '" r;:4r 1' ,,Pseudonimulde ferunca'il va obtine Ia beriria Gambrinus, r-..ra,:3 i ,.{+ \

j ,lei t,'ifr- rro'i* J 5 .". ,.'q;i,.*..i_ ,r. - 4i- ii, '--i i..i;- I "'' pe partea I I f l: doui halbe, din lui Geo Dumitrescu..." i ('"r-t{a rl it1r j"rrqn : 3i;''lp*l lier* ir"'*-'i ;r;r:- :';d. :*i ;".*cf"r* tir i m'c itr-;ri.' e o ;'it'*i. ' - ,n' 19 o\rrl-&,'iit:lt-*t a* ,"-.*e "rts'

www.arhivaexilului.ro 1 ,,Postul de radio de Ia care, siptamdnal, cet ool sou 1$1 difuzeazi atacurileare o audientanumeroasA..."

(Urmare din pag. 25) aceste emisiuni ar fi numai gi numai intoarcerea la continuare apa la moarA $i ascultatorii lor nicidecum hcere. Sfrdarea.Cdt va existaacest post de radio, el sA nu se vor impulina), atunci sunt de investit bani, timp, displacea,trebuia sa traiascaintre ei. In lala nu voia sa fie complet ignorat, sAnu se rirspundaniciodata fAF$, trudi, oameni aici si in strainatate,care sa scrie etc. $i se intoarca,dorind s2r-9itreaci doctoratul.Intre noii sai in nici un fel, de citre nimeni, atacurilor sale, de la ce rezultat oare s-ar ajunge'?Ar fi ficuti oare sa colegi gi compatriofi, nu putea vielui decdt incercdnd indiferentce natura.Cel mult gi doar in anumite cazuri renun[e'?Nu. Partizanii lor, care le sorb invectivele ori sl le obfina bunirvointa.Cum'/ Negdndu-segi negAn- bine gdndite,sa se recurgala raspunsuriindirecte, care de cdte ori trec pe receptie, gi apoi le colporteazirde du-gi convingerile cu care venise, dar cu care nu avea sa-i puna in situatii ridicole. diferite maniere,i-ar pirrZrsi,ar incetash-i creada,sa fie cum sA-gi faca loc. O bunA bucata de timp ii scrie de partea lor, sir le colporteze pZrrerile'?Nu. Stapanii Martei Georgescu $i-i telefoneaza la Radio, cerdndu-i E AR TREBUI sA se infeleagi prrn rispunsuri lor, care, de fapt, nu din altceva se hrAnesc,decdt din si-gi abandoneze so(ul 5i sA se duci dup2rel la Paris, indirecte? Dau un exemolu oarecare: se afir- astfel de scandaluri, i-ar licentia, transformdndu-i in cAci o iubegte, mlrturisindu-i ca, fara ea, viata lui isi ma, sa zicem, ca scriitorul X este persecutat $i nu i se gomeri'?Nu. DimpotrivA, socotindu-i necesari,intele- pierde sensul. Romantism'/ Incongtienfir'l Mai realistir, publicA nimic din produc[ia sa literari. Ei bine, in cel g6nd ca, de vreme ce stdmescriposte, e pentru ca au Marta Georgescu govAie. In cele din urmir, ea se va mai scurt timp, cu totul firesc, o revisti sau o editur?t intepat buba exact unde trebuia, de-abia le-ar spori desparli, totugi, de Paul Georgescu, dar nu pentru sa-l 5i tipareascA,sAl includa in plan, sa arate c?rlu- acfiunile gi a5a ridicate mai mult peste cdt s-ar fi cu- Ierunca, ci penffu Cormog, ziarist aflat la Londra in crurile nu stau cum s-a pretins, in chip tendentios. venit. Atunci'? anii rizboiului 9i lucrdnd atunci pentru BBC, apoi AdicA atacatorii sA fie deposedati, rp"d pe rdnd, pro- Sa zicem ca, totu$i, o altd ratiune, superioarA,cere intors in Romdnia. La Paris, lui Virgil Ierunca i se regresiv, de propriile lor argumente. In acest sens, fac neaparat si i se rispunda. In cazul acesta, trebuie retrage bursa, relatiile'noastre cu Franta evoluau prost. aici o parantezA:e timpul sir se girseascatemerar acea flectat la unele articole din presa din strAinAtate5i la gi pentru El va cere in tara, prin scrisori destinate sA induplece cale prin care, macar acum, la trecerea a 36 de ani de altele in presa din 1ara.Amt pentru unele, cdt bunavoinfa lui Ralea, Rosetti, Arghezi, ca micar unul la incetarea rAzboiului, toti scriitorii nogtri de talent sit celelalte, e necesar si se dispund, in original sau in dintre ei, prin presupuselelor rela;ii pe care credea cA fie repugi in circulafie, macar cu o parte din opera lor xerox, de tot ce a publicat inauntrul 9i in afara Frii. In le-ar fi avut in Franta, sl intervini pe ldnga influentele literari, bineinfeles nu fiua interpretarea stiintifrca si sha,inatatear fi de pomenit ci inffetine (in ciuda ra- lor cunogtinfe pariziene, spre a i se gisi ceva de lucru, dialectica a erorilor sub care au stat o vreme autorii lor, toielilor Qe la Europa libera) relatii care dau de bAnuit fie gi ca reparator de stilouri. Nu obtine nimic. Situalia nu fira necesareleaccente de pus asupra orientirii lor cu trimigii Bucupgtiului (si sa se ingirb nurfie de mem- lui moralA gi materialA trece printr-o crizd. O duce opacede cdndva. Caci, dacanu se iau practicemAsuri bri de partid care l-au frecventat 9i il frecventeazA 5i greu, din ce in ce mai greu. E presat, i se imputa simin direcfia de mai sus, ne vom afla din ce in ce mai despre care el vorbegte favorabil in emisiunile sale, ca - patiile de stdnga, sunt lansateasuprir-i banuieli de activ mult intr-o situalie contradictorie: nu-i tiparim cu nici sa nu se mai aminteasci qi cazurile celor despre care inci pro-marxist, pro-comunist etc., se vede pdna la una din ca4ile lor pe nigte autori de recunoscut gi real fiindca vrea sa nici nu se Stie in ce dubioase raporturi - urma in situatriade a-gi dovedi desolidarizare^ade ceea talent, ca, sir zicem, Nichifor Crainic, Dragog Proto- se afla cu ei, ce le da gi ce capata despre care inca are ce la Bucureqti fusese democratismul sAu. IntAlnerite popescu,Radu Gyr, Mircea Streinul, care nici nu mai prudenlade a se feri sa pomeneascaetc.); sau n-ar stri- elemente care gtiau cdte ceva despre colaborarea sa la sunt in via1a,iar unii au gi platit, prin amari ani de tem- ca sa se aduci aminte ca, in anii de sub Antonescu $i' presade dupA23 august1944,ba gi despredesele lui nip, pacatelece le-au avut, in schimb tiparim pe epi- apoi, din 1944 pdna in ianuarie 1947, cdnd el a plecat 'Jidovitelor" prezente in paginile ziare Timpul si gonii lor in viata (Virgil Carianopol,Ioan Alexandru, din Romdnia, profesaconvingeri diametralopuse celor Ecoul. In sfdrgit, va da peste oameni care auziserAca Mctor Tulbure, Alexandru Andritoiu, Comeliu Vadim de azi. Ca sa se ilustrezenatura www.arhivaexilului.ro acelor convingeri tre- acuzaii vrea sau a vrut sa se casatoreascasi ca a intretinut re- Tudor, Andrei Ciurunga, Adrian Paunescu,Ion Po- buie xeroxate $i puse Ia dispozilia avocatilor dotati, sale, intr-un suficient nurnar de exemplare,textele pe l?tii intime cu o evreica (Marta Cormog, fostA ,' topin Si altii), care sunt pe departemai pulin prin lipsa carele-a tipari r, o:: r::. L mai nesemnificalivi,maivulnerabili, tocmai :,.!y _y: ! *:::Jfn "tifu1"#"] $iresrete. cei pe tffi;"# ;?;.ji; fie vii, insi cu $tiut trecut fascist,ca Aron C",;;i;': ciataC.F.R.. rureriaianl-iiaten;;, h;;;. iiriiii pun- vor fi slavid, ap&ra1i"ur"iacum ca victime ale comunismu- ruia i-au aparut versurile, desigur, nu toate) qi ca datiilor Regale, Agora. Eventuala comparare a punc- lui, indicali in mod repetat drept exemple ce s-ar Mircea Eliade (caruia urmeazasii-i aparAvreo 600-700 telor sale de vedere de azi (expuse in presa din exil, in cuveni urnate qi inconjurate cu admiratie. Cei altadata pagini de nuvele). In schimb, revin la aceleaginume, volumul Romdne$te, in copiile inregistrate ale emisiu- elogiatri vor fi pur;i la stdlpul infamiei pentru colabo- pe Crainic, Gyr, Dragog Protopopescu, Mircea nilor de la Europa liberA) cu punctele de vedere din ralionism, adicir pentru ceea ce profesaseel insugi cdt Streinul, D. Iov si aliii, sanctionati pentru opacitatea $i trecut, girsibile, dupa cum precizasem,in publicaliile fusese in Romdnia. Rezervele fala de anumigi dom- nocivitatea directriei lor ideologice, nu-i iertAm nici enumerate; aluzli la legatura lui de oarecare durata cu nigori Ei domnigoare burgheze, afi$ate pe cdnd era stu- morfi. Probabil ci, daci fugeau, ca altii, gi piereau in Marta (Georgescu, Cormos) legituri ascunsd dupa dent la Bucure$ti, se estompeazapAna la disparilie. O str?rinitate,ori ar h desfa.guratpe acolo, in continuare, cAsitorie soliei sale Monica Lovinescu, faptul, ca inca sfida, in felul siu, pe Monica Lovinescu, in tarir. Se va vechile stindarde, le-am fi trecut-o cu vederea gi le mai este purt6torul unor sentimente nestinse fa1A de cdsirtori cu ea, la Paris. N-o sA-i destirinuie niciodata aflam loc in planul editorial, cum s-a intdmplat cu 'fosta lui iubita, cu a carei sord - solia profesorului uni- episodul cu Marta, pe care o iubise, intr-adevir, sau ii Aron Cotru$, cum se intdmpla cu Mircea Eliade, cu Al. versitar de istorie Eugen Fischer, devenit Eugen Sta- va indruga o poveste vagA, din care ea si nu deduci Busuioceanu, 5i el recent reeditat. Nu afirm cd s-a pro- nescu - s-a gi vizut la Paris (pentru ce oare nu i-a in- adevArul. Activitatea celor doi soti la Radio Paris, iar cedat gregit in cazul Cotrus-Eliade-Busuioceanu, ci ar credinfat nimic'?). Iatb unele elemente, unele detalii, apoi la Europa liberi, fo4eazA arestarea Ecaterinei trebui, dimpotrivir, sporit exemplul acesta$i cu recon- unele nuanfe speculabile in fel si chip de catre aceia Balacioiu, mama MonicAi Lovinescu. Din.clipa cdnd siderarea altor oameni de culturir ai nosffi, care au care, eventual, s-ar angaja sa se ocupe de Virgil Ierun- aceasta,care era, totuqi, o femeie in virst6r gi nevino- inchis ochii .dincolo de frontierele 1lrii (Basil Mun- ca in striinAtate. Cu un important adaos: sublinierea vata, moare in inchisoare, furia fiicei gi sofului fata de teanu, N.I.Herescu etc.), ori a ciror valoare nu trebuie ci, nefiind posibil sir existe intr-un sistem politic ferm, comunism, fap de ofrcialitatile din RomAnia, fala de la infinit pedepsita, chiar daca unii mai au diverse ie- cum este cel din Romdnia, sub dictatura proletariatu- frdelii ideologiei si de servii acestorofrcialitali cunoa$- $iri nelalocul lor. Reflectez in pripa la Eugen Ionescu, lui, posibilitatea ivirii nici unei spele de contestatari te accente in plus, unele de mare violenli. Iar din mo- Emil Cioran, $tefan Baciu, Al. Ciorinescu, MntilS propriu-zigi, frindca absolut orice s-ar publica ori se mentul in care se comite eroareade a li se rAspundenu Horia, Horia Stamatu. Consider cd e vorba de o pro- publica in astfel de tari este publicat cu voia regimului cu idei, ci cu injurii gi.inventi'ri de culpe incontrolabile blemir gravA, profund serioasl, asupra cdreia trebuie qi a conductrtorilor sli politici, chiar dacAunele ciuti $i (ca invinuirea de legionar adusi lui Ierunca); din meditat cu mai multe capete limpezi, pentru ca - unele articole par a nu fi chiar sutA la sutd nigte nor- momentul ln care, spre a li se replica Monici'i Lovi- exprimdndu-mA simbolic - si inceapi temeinic odati mative suparatoare, e de la sine infeles cFra vorbi cu nescu gi lui Virgil lerunca, se aleg pene aparlindnd fie efortul readucerii mai tuturor copiilor culturii noastre bundvoinfa sau laudativ despre Gabriel Liiceanu, Leo- funcfionarilor culturali, pe cuue cititorii nu-i simpa- la noi acasA.Altminteri, facem jocul dugmanilor nogtri nid Dimov, Constantin Noica, Geo Bogza, Ileana Vul- nzpazA" fie unor scribi compatrioti, fara credit in gi prelungim o stare nefireascA, proprie unui timp pescu, Eugen Simion, Mihai Ursachi, Ion Caraion, opinia publica; din acel moment li s-a acordat o $ansa depagit.ProcedAnd si aici in tari gi printre cei din dias- Ana Blandiana, Andrei Ple$u, Ovid S. Crohmilnicea- rara, pe care singuri n-ar fi avut cum qi-o cuceri; aceea pora in sensul celor mentionate mai sus, pe ldnga nu, Petre Pascu, Mircea Zaciu, Mircea Dinescu, Mir- de a convinge pe tot mai mulgi Si tot mai profund, prin deruta pricinuita in randurile celor ce ne tot injuriazA la cea Ciobanu, Mircea Iorgulescu, Marin Mincu, Ileana insagi penuria de argumente a celor alesi sa le replice Europa libera, acestora le-ar fi rapita o apreciabila can- MilAncioiu, Augustin Buzura, Ioanid Rolnanescu, gi care au ficut din acest prilej un sbectacol trivial, o titate de teme, cu care-gi alimentgazA frecvent rubri- Petre Silcudeanu, Anton Dumitriu, N. Steinhardt, Ni- trivialitate fara precedent pdna azi in limba romdnd. cile. $i iata cA, pe de o parte, ignorarea lor, tacerea in colae Manolescu, D.R.Popescu,Ion Negoitrescu,Dan Postul de radio de la care, siptlmdnal, cei doi sofi locul mahalagismelor cu care s-a crezut cA li se va Haulicir, Olga Caba, A.E. Baconsky, Ileana Vrancea, igi difuzeaza atacurile are I audienta numeroasa, care inchide gura, iar pe d9 alta'parte un raspuns de mAsuri Comel Regman, Pavel Chihaia, Dorin Tudoran, Petru le gusti parerile gi s-a obignuit, se obignuiegte a gAndi substanliale, de fapte graitoare de la sine iar pe dea- Cretia, Al. Paleologu, $tefan Augustin Doina$, Eugen tot mai mult cu idei, drepte sau nedrepte, generoasecu supra beneficiul pentru drumurile in perspectivA ale Jebeleanu,tot despre'ni$te qondeie in slujba comunis- unii, vindicative cu al1ii, propagate de ei. Aga incdt culturii noastre, ar modifica radical pozitriile, desoli- mului inseamni a vorbi, tot comunismul il serve$te, orice s-ar scrie azi in presa romdneascA impotriva darizdndu-i progresiv pe crainicii Europei libere toc- a$a ca - deghizat 9i sofisticat - Virgil lerunca, departe unuia sau altuia dintre ei pare suspect5i suspectabil,va mai de argumentele lor curente, grele, arhirepetate. de a se dezbara de agaceva, degi minAnca din gi de pe fi pus la indoiall gi, in orice caz, departe de a-i deter- Daci se tine, insa, cu straqniciela intentia, totu$i, urma capitalismului, continuir s6-gi profereze, prost ca- mina s?rse tempereze. Cui, atunci, ar folosi'l De aceea, de a i se riispunde lui Virgil Ierunca si soliei sale (degi, muflat, filo-marxismul sAu din junefe, admirdndul in singura gi cea mai nimerita atitudine de luat fap de repet, astfel nu vor fi determinati s2rtacd, li se va da in iunii sai de la Bucuresti, "intelectuali" si "artisti" cu 26 Rominia literari,

www.arhivaexilului.ro \-

care R.S.Romdnia se mdndregte, caci altminteri nu Ie-ar tipari "talentatele" produclii (cu care se extaziazd Ion Virgil Ierunca) in ziare, in reviste, cArfi cu exorbitante Caraion, rr cutie tiraje. Iar cd se mdndregteR.S.RomAnia cu "podoabele" inteligenfei sale n-ar h nimic, insd iata-l pe Virgil a Pandorei? Ierunca impaun6ndu-se cu ei, siptamdnA de sAptamAnA, de ani de zile, spre pliLcerea oficinelor de la Bucuregti, E LA UN TIMP, textele lui Ion Caraion func- de "interogatorii", agternute,vadit, de alte miini, dupA care poate ca-l gi rasplatesc pe vreo cale pentru aceas- fioneazi ca un soi de cutie a Pandorei.Toate cum luxuiianta "miilor de pagini de manuscris" nu ta. ServegteVirgil Ierunca adevaratul spirit cultural ro- relele par a ie5i din cuprinsul lor, pina la a configura indreptite$tefalsitatea unora din ele. manesc, traditiile sale, ajuta el cardinalelor noastre da- imaginea unui "monstru ambiguu", dupa cutn s-a ex- Alta varianta: "E vorba de un material compozit, tine artistice'?Nu. Ajuta comunismul qi-i face reclama primat un cunoscutcritic, adicA pina la limita la care un colaj cu multe spatii goale intre blocurile incre- gmtuita. Dirigenlii de Ia Bucuregti au de ce sa fre satis- putem supofia manifestareaunui semen al nostru. In- dihtate tiparului, iar in cuprinsul parlilor tiparite cu facuti de criptoagentul lor, ipostaziat in critic gi sugdnd sulta, calomnia, duplicitatea, perfidia, felonia ii sint numeroaseintreruperi, puncte de suspensiegi paran- la douAoi. atribuite fara drlmuire, intr-o infemalizare satisficuti teze, material aranjat, compus, gatit fardat pentru pra, 9i in presa din procedeul ar diferi. in locul injuri- de sine,cici se consideraun actjustigiar. Cum ar putea scenade unui, saurnai mulli regizori specializaliai Se- ilor la adresa lui, note remarcdnd (pe alt ton dec6t cel fi crufat un ins ale carui pacatesint atit de evidente,de-o curitatii. Acest material se alcAtuiegte din fragmente din striinatate), ca" indirect, chiar adversarii nogtri de la evidenlb textualagi faptica? Cum ar putea fi crular un convenabil gi tendenlios alese de optica oficiala din Europa liberi, care in genere ne critica, sunt obligali sa individ care, mai rhu decit Procopius din Cezareea,a miile de pa.ginide manuscris ce mi s-au tot confiscat, recunoascameritele unor scriitori ca etc. etc., againcdt, tinut nu doar o dubli contabilitatea istoriei, dar a gi amestecateapoi cinic $i deformant cu diverse alte frag- cinstindu-se prin aceastaobiectivitate pe ei ingigi, ne intervenit in desfagurareaistoriei literare contempora- mente din cuprinsul a diferite procese-verbale,decla- aduc ai noud certa confirmare valorica a eforturilor ce ne, arborind o serie de "rhagti" contrasrante,frizind ratii si raspunsuri smulse cu fo4a la interogatoriu, in le infreprindem promovdndu-i, incAt putem fi recunos- scandalul?Care a intrupat,nu o datA,un incontestabil anii de inchisoare 9i in anii apoi de dupa inchisoare, citori cdteodataacestui post inamic de radio. O astfel rol maiefic, precum un Lucifer al verbuiui, ca qi al in- adica in decursul a peste 30 de ani de interogatoriu de noti ar putea fi preluataintocmai de cei.din strdina- trigii, in chip nemijlocit? S-ar putea.arbitraun aseme- intre ziduri de temnila, sau in afara lor, de-a lungul tate, ca o dovadain plus ca,ia1o,cauzele lor de acolo se nea caz? Ne incumetama ne asumao ataresarcina nu carora anchetelen-au incetat niciodata complet". De intemeiazir pe insigi recunoa$terea regimului de la Bucuregti, in slujba intereselor caruia - con$tient sau nu, culpabil sau ba - Virgil Ierunca n-a incetatsa fie. -AR Q PUTEA, apoi, infiinla intr-un ziar de mare 9 tiraj, Scinteia sau Romdnia liberi, o rubricA in- titulata, sa zicem, Cine di lectiiZ rubrica scrisade unul sau mai multi oameni culti, inaripafi la condei, versafi in meserie,in cadrul cdreiasA fie relevateironic exem- www.arhivaexilului.ro ple, cAt mai elocventeexemple de instabilitatein pareri a unorscriitori celebri de altadata, apa(indnd nu numai ruDnca, lnreresanta pnn cunozltaule ce te-ar slaml, IJan rerescu, la temeraraEoltura r\ernrra. raBllurtr ilr- cauhta pentru micile-i doze de informatie culturala gi trunite in aceastaculegere postuma, compozit2r,insb aceasta metoda Ia un ven- pentru speciala ei spefA de umor, s-ar putea strecura nu lipsita de pregnanla unui fundal comun, aidoma tabil triumf ideologic? Picat eqantioane din fostele articole ale lui Virgil lerunca, unui cer furtunos, ilustreazi ambii poli ai acliunii poe- ca nu se insisti asupra unei cvasi-lozincarde, gi fragmentele actualelor sale emisiu- tului-pamfletar. Polul negru aparc mai intii in impre- asemeneaexplicalii, daca nu "Din pornirea reale, mAcar foarte verosimi- ni, care sir-i ilustreze, pe de o parte, inconsecvenfele,iar ciziile...precise,in confuziile...clare, cu care Ion Cara- de a ti drept,ade- pe de altl parte pu$natateavalorii vorbelor cuiva cAruia ion incearci a-gi invhlui textul aga-zisului lumal, ex- 1e... Nu fara acoperire. Ion scenariul ii lipsegte calitatea morala de a predica. Aviz titlului hibat de Eugen Barbu, in Sapfi,nina, pe o filiera asu- Caraion dezvaluie sea te swpfinzi ex-delinulilor rubricii: Cine da lectii?... pra cireia nu mai e nevoie a insista,la scurt timp dupi compromiterii politici, a adversarilor comu- intr-o alta publicalie, s-ar putea alcitui cu atenlie, stabilirea in Occident al autorului situ. fumal, care, vinovat" indeobgte(a unora meticulozitate, sArguinfl, doui liste, fiecare cdt mai dupi cum se gtie, conline o serie de neadevlruri stupe- nismulti ei!), pus la cale de completa, care sa apara numAr de numdr, ca programul fiante cu privire la persoane dintre cele mai aprbpiate dintre (PieneGorneille, de partid, corobo- cinematografelor, dar cu adaugirile intervenite pe m6- de Caraion:Monica Lovinescu gi Virgil Ierunca,mama instantele de "laboratoarele" Secu- suri ce intrdrn in timp, contindnd, prima, numele acelo- celei dintii. venerabila doamni Ecaterina Lovinescu- rate citat de riufii de atenansele lor ra pe care Virgil Ierunca Si sotia sa i-au atacatin diverse Balicibiu, asasinati intr-o temnili comunisti, fata de $i publicistice, de felpl SapH- lonGataion). ocazli, de-alungul a vreo douAzeci'gi ceva de.ani, 9i a care, in temeiul unei elementare logici intelectuale, a/rrTconduse de Eugen Bar- doua confln6nd numele celorlalti, pe care tot de-a lun- etice afective, s-ar fi cuvenit a-gi exprima simpatia 9i 9i bu, al Luceafarului diriguit gul a Vreo douizeci de ani gi ceva i-au elogiat- Con- gratitudinea. Cu care s-ar fi cuvenit a se solidariza, pe de Nicolae Dan Fruntelati trastul dinffe valoarea unora dintre cei invectivali gi care s-ar.fi cuvenit macar - obligalie minimala - a le 5i Mihai Ungheanu, al Flacarii minima importanta sau lipsa de valoare a unora dintre menaja. Cum se explici pamfletarul de rea-credinp? O piunesciene: "Proiectul era ceva mai vechi, in Ro- ceilalti, ca gi schimbarea de umoare a judecltorilor cul- ia pe departe, raportindu-se la o manevra generala a mdnia incepuseinca de acum doi ani sf, se audi cite ce- turali de la Europa liberi (circi s-ar gdsi destule cazuri presei aservite poliliei politice, care vina categoria va despre intenlia Comitetului Central $i a Securitadi in care, fa@ de acelagi autor, au avut ori au mai multe indezirabililor: "la Bucuregti, foaia Secudgfii alte $i de a incepe sa dpareasca (diabolic, dar $i idiot selec- atitudini, ba il ridica in slavi, ba dau cu el de pamdnt, publicalii din Romdnia (ca in toate cazurile fiecaruia tate) auto-invinuirile celor mai notorii fosti detinuti dupa capriciile sau dupi cum sunt vizitatri la Paris si dintre disidenti) si-au intensificat campania de calom- politici, invalmdgite arbitrar sadic, fire$te, cu diverse de citre c6te unul va- $i adulati sau altul). Contrastul de nii si de acuze,unele mai aberantedecit altele, iar intre bucili scoase,ori desprinse,din insemnirile, scrisorile, cei parapoanele pe loare intre iubiti Si cei urdti, ca 9i ele foarte contradictorii. Minciuna, mistificarea, insi- hirtiile intime, documentele particulare gasite la giugiulit cdte unul ieri si scirmanat azi, ori invers, ar fi nuirrile prezideazi redactarea acestor abjeclii dparite, ace$tia, pentrg ca din astfel de colaje hilare sa rezulte prin ele insele, de la sine, frapante ar sari in ochii cu scopul ca victima sl fie discreditati responsabiltr Si si ce? Ci pinf la urmi, din convingere $i nesiliti, pini 9i parale oricui, putind ardta adesea cdte face fbt6iala de cite 9i mai cite scomite blestemAtii, iar cilaii sa adversarii regimului au fost in forul lor intim de partea cuvdntului acestor procurori cu tot dinadinsul. rdmini in umbrd, imaculati. Ingerii ingerilor. Nu o ast- regimului, ba chiar tot a$ade marxiqti. O edimra a aba- avea contributia sa gi cdte o marturisire (in fel de practica poate s6 mai mire pe cineva". Firegte, $i-ar toarelor Securitadi urma astfel si se inaugureze. $i s-a pagml de jumal personal, de amintiri, incadrul vreunui aceastapractici nu ne mira. Autorul continutr insa ast- inaugurat cu mine". Vom vedea, putin mai la vale, de interviu) despre Virgil lerunca; in care autorii, pe ton fel": "Dar o data cu ea au inceput publicarea unui fel partea cui a fost autorul Sfirsinlui continuu, mai bine - bl6nd, concis, arnical, ponderat, sd declare ci in ciuda de ghiveci literar, a clrui patemitate mi se atribuie mie, spus dach a reuqit a fi cu statomicie de partea cuiva. invergunirilor sale de la Europa Eberd, explicabile prin o ciulama bizara de texte, rezultatl din amestecul dife- Deocamdatl sb subliniem ci insAqi pana lui spulberi - tempgrament, lesne inflamabil au convingerea de ritelor pdrti de procese-verbale,intocmite la anchetele teza potrivit cf,reia el n-ar fi avut intentia de-a pleca neclintit ci, in addncul sdu, Virgil Ierunca n-a ucis in gi interogatoriile din timpul inchisorii si de dupi eli- definitiv din RomAnia, ca aceastaplecare "precipitati" sufletul sau toate convingerile comuniste din junefe, un berare, cu fragmente din miile de pagini de m4nuscrise s-ar fi datorat, dacd nu unui "accident" de uhim& ori, fel de comunism desigur idealizat, ugor utopic, ddr care ce mi s-au confiscat in peste 30 de ani de tinere sub cel pulin dorintei, de ordin pafticulal, de a-i asigura inca ii captu$e$te, ideistic,.manifestArile, scrisul etc. observatie, de tinere in beciuri, de linere in lanturi li fiicei sale un viitor mai luminos in Elvelia: "Era, !n etc. Ca, intr-un fel, e de-al nostru, degeabase leapAdS. catu$e, de teroare". Asertiuni ce ne rnira, de data a- sfir$it, clar ctr din normativ provenit de sus, chiar de la Totalizdnd insd cele de mai sus, intrebarea ce se ceasta, intrucit "ghiveciul literar", "ciulamaua biznir" impune este, in definitiv, una $i aceeagi: se merita'J infltiseazl, totugi, o coeziune grafica, asigurati de mi- OheorgheGrigurcu Atdta oboseala,atatea cheltuieli, atat dmp pierdut, ca sa na autorului, o coeziunede conceplie malignh,..inca- se obfin?rce'/ I drul careia n-au ce ciuta "procesele-verbale" gi actele (Continuare in pag. 28) Rominia literari 27

www.arhivaexilului.ro Atunci?". Sintem curiogi ce rirspuns a dat adresantul pofida expresiei parelnic laborioase, incirrcate, de sau vreun loctiitor al siu unor astfel de intrebiri. "Mar- reproguri veniale, "cu voie de la politie", in spiritul fil- Ion Caraion, torilor" li se ia o nu mai pufin suspectdaptrrare, acegtia mului pe atunci in voga, comandat"de sus", al lui Ti- fiind, la un moment dat, identificati simbolic cu figu- tus Popovici, Puterea si adevarul. De opozilia oficial ra adaptabilului Demostene Botez, indicat, spre sfir- admisa intre comunistul oarecum "inuman", de tip o eutie gitul unei vieli confortabile, atit de amuzant, in ipos- dejist, gi comunistul "de omenie", ceauqist.Adica de tazi de victimi: "Cum revistelenu s-au inrnullit inca, reflectarea, pe de o parte, a luptei intestine pentru pu- a Pandorei? singura inovafie deloc in dezavantajulideologic al litere a unor indivizi din inalta nomenclatura, pe de alta teraturii este aceeaci maturii au dispirut din redactii parte, a sfo4arii noului cirmaci de-a ameliora imag- gi ci nu prea mai au unde publica. Poetul Demostene inea functiei sale,de a-gi cigtiga un capital de popular- Botez este insultat pe coridoarele Vietii RomdneSti de itate personali. Marele regret al lui Ion Caraion e... nigte copii care, inFebati pe cine gi ce agteaptd,ii compromiterea "batrinilor" colaborationi$ti, deva- (Urmare din pag. 27) raspund: < Vedeli pini unde s-a ajuns...".Si men(ionim in insugi:"aproape toti ace$tiasint asazi in ochii opiniei cabinetul prezidenlial, izvoriseri gi izvora campaniile treacirtci, tocmai in acei ani, revistele s-au inmultit, publice compromigi ori demonetizati,iar in ochii noi- 9i campaniaimpotriva mea. Limpede ca lumina zilei, prin apariliamai multor periodicede culmra in provin- Ior genera[ii au ajuns vegnicul acestoracal de bataie. ca ma pa$teaun pericol iminent. pe curind..In clipa cie gi cAnu ne amintim si fi fost o segregaliedupi cri- Numai ci antipatia aratatamultora dintre ei, jsutificat aceeam-am hoarit sA parisesc tara; am pomit-o in teriul virstei autodlor, ci doar o anume rezerva pe care sau nejustificat, este adeseaconfundath de citre cei lume cu sotia, copilul 9i douA valize. Restul bunurilor semilibertateadobinditA o ingaduia fatrade mastodon- tineri gi - conqtient sau nu - se transformAin antipatie jumitate mele, rod al unei munci de o de veac, avutul 1ii "realismului-socialist". Ceea ce e un. pic altceva. fata de marxism. Eroare care ar trebui prevenitit". manuscriselormele, biblioteca mea de peste 11000 de Dar cine sint, ma rog, "maturii" sau "batrinii cetitii" "Eroare" intr-adevar, dar a cui? volume, pe scurt, tot ceeace imi apa4ineaacolo, fiua astfel ofensali, in vederile lui Ion Caraion, de liota posibilitate pe de recuperare,a riirnas loc. $i am plecat junilor "obraznici"? Sa vezi (sa citesti) $i si nu-ti vina DOUA CLASA de literatori,a celor ce n-au in exil, in pribegie. Astfel li doar cu atit". Propozitii ce sx crezi: "Sint relegali aproapein bloc toti scriitorii de aderatla comunism,e definitade Ion Caraion confirmi inffutotul presupunereape care am avut-o la barecarerelief in perioadastalinisti; ori scriitorii cafe cu o grija pedantaa formularii (in popor se spdne"de ultima intilnire cu poetul, intr-un antractal Conferintei au avut in perioadaaceea munci administrative5i pos- parca ar calca pe oua"), spre a nu leza cumva suscep- nalionale a scriitorilor, din 1981, cind acestami-a pus turi de conducere.Sint minimalizati, exclu$i, intr-un tibilitatile ideologilor, depringi cu limba de lemn, in mina pe umeri gi mi-a spus interogativ: "nu vi dali fel inhumatride vii, majoritatea scriitorilor mai virst- beneficiul cauorase recunoa$tecircumstantial Si "cul- seurma,d-le G., ci in Romdnia nu se mai poate face nici". Ergo staliniStii rodati, inzestrafi cu, atit de pabilitatea"unor delinuli politici 9i victimizArile "ine- nimic, absolut nimic"? serios-birocratic vorbind, "munci administrative gi rente" revoluliilor, precum o jertfa axiomatica: "Cei posturi de conducere"! Acestora li se plinge de mila! care pe drept, sau pe nedrept,dintr-o hotzrire a lor fati ar scrierea-surprizadintre copertile ca4ii in $i pentru ca lamentatiasuplicantului si aibi mai mult de regim sau dintr-o atitudine a regimului in raport cu disculie,cea mai deceplionantldupa a$a-zisul efect, i se oferir ca suport sloganul implicit al "artei ei, s-au aflat de o parte o vreme sau o mai indelunga Iurnal, aparut in SLpmmina, o alcAtuiegte, incon- pentru popor", "pe inlelesul maselor": "Se trece cu un vreme. adicir au refuzat, sau li s-awww.arhivaexilului.ro refuzat colaborarea testabil, scrisoarea adresati "Stimatului Tovarag strivitor disprel gi cu o nejustificatasuperioritate peste culturalacu comunismul. Existi 9i in cadrul categoriei Ceaugescu",in 1969, a$acum rezulta din rindurile ei. produclia literari a acelor confratricare folosesco mai acesteia,desigur, o serie de nuante care merg de la O scrisoare in care autorul sau ni se releva in postura traditrionalistamodalitate artistica, care scriu mai pe fbqtii cosmopolili, decadentigtii,obscurantiqtii etc. unui, vai, curtean in spe, care, alaturi de citeva obser- inteles,care n-au ajuns la nebunia de a-gi inchipui cd pina al fogtii delinutri politici - speta gi ea de aritea haos, debusolare gi ugoare artificii. Da, s-au acordat o avindu-i ca obiect pe tinerii "nechema1i","dispugi la Pentru a veni in intimprnarea reeducant lor, urrnarrre seama de libertad. Din punct de vedere al conducerii oricq" (de parca "batrinii" s-ar fi aflat la antipod!) con- de partid, autorul precizeaza, plin de rivnA: "Dar virs- statale, asta e cum nu se poate mai laudabil. Ele pot fi tinul,astfel: "Se tot exalt6, in schimb, valoarea unei ta. o anumitl filozofie a istoriei, resemndrile, lucidi- miine mai multe. Dar acesteliberta(i n-au inciput ade- minoritati literare, alcatuita - cel pufin in sensfigurat - tatea sau chiar putemice procese de transformare laun- sea pe miinile celor mai mintoase stilouri, care sa gtie mai cu seama din copilandri care nu au inv{at incA trica i-au polisat pe o miczrparte dintre ace$tiascotind - pentru ele gi pentru fara - ce au de facut cu liberalile. indeajuns nici pentru ei in$i$i, ca si aibi apoi de unde dintr-ingii chiar cazuri cu mult mai utile azi decit unele $i se abuzeaztrcind Si cind de ele in detrirqentul ideii gi cum invata pe altii". Evident, ace$ti"copilandri" in elemente din prima categorie". Deci "utilitatea" rene- de libertate. far uneori se abuzeazacam mult"), ia ati- formare primejduiau categoria "batrinilor" proletcul- gatilor celor mai abrupti. "Restul"? Ah, "restul" e pe- tudine impotriva tinerilor, nu in numele declarat, aga tigti, care, indiferent de "invifdtura" lor, aveau o ape- riculos, intreit periculos, pentru componentii sai in$i$i, cum ar fi fost mai onoraobil, al unui decalaj habitual ten(a pedagogica nelimitat5. Cemeala lui Ion Caraion pentru marxism gi pentru scriitorii tineri, care pot intre generatii, ci in temeiul unor interese ale regimu- se dovedeqte a fi, in acest loc, veninoasi, asmu(ind cidea u$or in capcana prozelitismului anticomunist. lui totalitar. Tinerii sint blamafi aproape in bloc puterea impotriva rivalilor sai potenliali, cu aerul ci-i Autorul, Enigmaticii nobleti ii atrage con$tiincios (menlionarea unora ca "zelogi" nu alcituiegte decit un slujegte interesele. $i, de fapt, nu i le slujea pe aceasta atentia conducitorului suprem, mai ales asupra ulti- fard), intr-un duh de concurenta ndloiala, cu motivatie, cale ocolita? mului pericol, redutabil: "Restul, in lumina evolutiilor ptna Ja urmi, ideologica, atit de bizar, daci e str ne in nu mai micd misurl picante sint cele "patru istorice ale Partidului 9i a prefacerilor intervenite pe gindiin Ia numerogii autori de talent mai tineri decit mari categorii sau directii" in viata literarf,, pe care le toate planurile vietii interne gi exteme a Rom0niei Ion Caraion, care au avut prilejul a se afirma, exploziv, disjunge autorul Duelului cu crinii, pentru uzul omni- actuale, confundind esentele 9i acordind aparenlelor in perioada scurtei liberalizfri de dupa 1965: "S-au potentului sf,u destinatar. SA remarcirm cA jocul mi- alt continut decit cel real, adici imbatindu-se in con- ridicat $i se mai ridici numerosi tineri zelogi st p5- cilor rezerve nu reduce mai deloc orientarea episto- tinuare cu apa rece gi presupunind multora dintre trundi in cultura. Unii talentali Si instruiti sau doritori lierului, care tinte$te "reabilitarea" unei clase literare acteleguvemului Si Partidului un sensconvenabil doar de imbogi(ire a cunoEtintrelor,altii doar impostori, privilegiate pinb deunirzi, el insugi vorbind, desigur, in fanteziei lor deformate $i deformante; neinfelegind cu arivigti, obraznici. $i de multe ori au reusit tocmai cei alta parte, despre "mogierii" literaturii "noi", ame- adevlrat miezul exact al unor masuri qi hrirnindu-se cu din categoria a doua, adica farsorii 9i obraznicii, care nintati de relativa "destalinizare", ce i-ar fi expropriat impresia secretacd de fapt oficial s-a ajuns la convin- poateca sint qi mai numerogi.(..;)Fiindca dinff-o data, de unele avantaje exorbitante. Iata-i pe componen{ii gerea- care insi, din motive conjuncturale, nu poate fi asmzi, redacliile gem de ei. Iar proaspetii recru1i nu primei categorii: "Cei care - unii de bunl-credinti, incl exprimata public - a falimentului ideii comuniste numai c& practici oarecum aceleagiabuzuri impotriva altii din oportunism, altii din interese de diferite na- 9i amagindu-se ca oficialitadle noastre ar practica un cFrora fipau, dar se 9i ciznesc zilnic si le depigeasci. turi, altii din entuziasm sau din calcul - s-au aliturat de nationalism camuflat ce se va pomeni silit in curind sa - Pina mai adineauri le era greu, deoarece gaseau la inceput sau aproape.dela inceput liniei progresiste facA din ei vioara intii; restul, spuneam, desfi$oarEro locurile ocupate. $i ocupate aproape intotdeauna - a Partidului gi au mers pinb la un punct foarte avansat, activitate defetista fatl de marxism gi o acliune de pro- bineintreles- de cei maturi. De unde, un intreg scan- sau au mers chiar pina la urmtr prin tot soiul de ape, gi zelitism printre scriitorii mai tineri sau foarte tineri. dal!". Ceea ce nu e chiar o postura de generozitate fata clare gi tulburi, prin felurite riscuri, prin consecingede Operalie care, parfial, $i reu$e$te". Nu putem a nu ob- de urmagi. $e recurge 9i la o statistica ineiudata a toate felurile, fira a gindi in ce masura fac intotdeau- servaca, sub limbajul distins, neologistic, care ni-l a- repartitiei pdriodicelor, urrnata de o caracterizare a lor na ceea ce trebuie si faci. Sau fara a indrlzni si se minte$tepe G. Cilinescu din "cronicile optimistului", ce nu spune nimic, spunind in acelaqi timp multe: opuni atunci cind gindeau ci nu agas-ar fi cuvenit sa Ion Caraion formuleaza, impotriva intentiilor sale, o "Amfiteatru e o revistl de tineri. Viata studenteascd - acfioneze gi sr gindeasca. Participind la mai toate prognozAjusm. Atit "falimentul ideii comuniste" cit $i bineinteles. Scinteia tineretului - dupir cum se deduce bataliile, dintre care macar citeva n-au fost scutite de recursul la un nationalism nu doar "camuflati', ci gi din titlul ziarului. Luceafarul - de asemeni. Romdnia erori 9i - astizi - de critica erorilor acelea,aproape to[i exacerbat urrnau sir marcheze agonia cumplitului Iiterarln-ne decit doi <:pe Geo Dumitrescu qi acegtia,cu timpul, fie ci nu erau prea dotafi, fie ca mo- totalitarismpe care poetul n-a cunoscut-odecit infaza pe mine. IatA, prin urrnare, ca de unde cu vreun an, doi dul lor de a pleda penfu niqte idei a fost adeseane- sa incipientA,cu toate ctr indeajunsde griitoare. in urma, ultimii scriitori tineri se plingeau continuu ca fericit, alteori exagerat, exclusivist, in ultima analizi nu au debuqeu,astAzi qi dispun de mai toati presa li- chiar nedialectic Si fari perspectivi de ansamblu; fie ATEGORIA a treia estecea a unor oportuni$ti terara. E insa aceastapresi mai buna? Pune probleme ch - unii $i-au restrins intreagavirulenfA gi combativi- care tncearca sir facir pe "intermediarii intere- mai interesante?Aduce ea luminA unde era negura? tate revolutionaradoar la limitele sociologismuluivul- sali ori dezinteresali ai diferitelor stilouri nu fara ffecut Restabileste ea un echilibru intre antiteze? Nu. gar sau ale proletcultismului" etc. etc. E vorba de, in reacfionar ori de-a dreptul fascist'1,preparind terenul 28 ,Romdnialiterari

www.arhivaexilului.ro *

Dar pentru ca tabloul sd nu fie atit de sumbru - doar E drept ci Ion Caraion nu rlmine la stadiul acestor Ion Caraion doregte a se manifesta aci ca un defensor optiuni pentru "concep(ia marxisti" Si nici la sus- ION CARAION al marxismului, rostindu-se analitic in favoarea unui linerea acestor nume "principale". Trecem astfel spre marxism "luminat", mai eficient, precum procedaseri polul alb al atitudinii sale, in care, din fericire, e cu si alfii, de la Petru Dumitriu si A.E. Baconsky la Marin mult mai prezent. Dacl polul adaptarii, macar a$acum Preda 9i AI. Ivasiuc -, apare qi portiqade schparea unor se reflectl in scrisoareacitre Nicolae Ceaugescu,e sec, qanse de adaptare "progresistf,": "Inliurntrul fiecireia schematic, aci intervine pasta grasa a unor experienle din cele patru mari categorii pomenite se gasesc - pe si a unor umori fundamentale. Scriitorul are aerul a-gi linsdlinga retrograzi.retrograzi, veleitari.ye , fixationisti.fixalionigti, doritori de oar-par- asuma organic cele afirmate cu o verva mordanti, ar- venitism, revangarzi si nebulo$i - se gasesc$i elemente ghezianf,, care, desfa$urindu-sein voie, sugereazaceea a cauor orientare e intr-adevlr sincer gi statornic pro- ce ni se pare o coincidentir intre autenticitatea stilisdca gresistl, elemente care unite (cu un coeficient de liber- $i cea morala. O eliberare de demoni. O exorcizare de tate) in jurul unei publicalii sau edituri foarte opera- sine. O riscumpi'rare. Asemenea unui posedat ieSit din tive, nu cum sint actualele edituri, ar putea reintroduce crizA, Ion cel negru se regasestein luciditate, in clari- prin coalizata lor congtiinp a seriozitatii, prin compe- tate. Odata risipitA negura spiitului, compromisul ii tenp $i rtrspundere atit etica, cit 9i artisticl, respectul apare drept compromis, hidogenia morali drept pentru idee, pentru valoare, pentru inovatrie ca gi pen- hidogenie morala. Nimic nu-l mai opre$te a se exprima tru tradilie, sistematizind criteriile dup& care indraz- pe 5leau. A formula consideratii de bun-simtr in vehe- neala experimentelor gi experienfelor, ca Si limitele menta lor rechizitoriali, parcir pentru a-gi rtrscumpara acestora,nu pot via in afara unor rigori, logici 9i legi a propriile cediri. Sa incepem cu cele referitoar-e la caror dgsconsiderare anuleazi efortul gi rezultatele, numele "principale" (sau de pe alaturi), acum intoarse diseminind haosul. Trebuie st ie$im din deZordine Si pe dos. Iatir oportunistul stilat gi pomidat, elaborat cu labilitate". Totul e bine cind sfir$e$te cu bine (pentru grija: "Aseartr mi-a telefonat poetul V(asile) N)icoles- regim), nu-i aga?"Noua ordine" nu e decit una in va- cu). Cincisprezeceminute de elogii, ca s6-mi spuni la riantl marxist-Ieninist4, o ordine "progresist?r".Riscul sfirgit ca mi-a oprit articolul despre Marin Preda: n-ar enorm e "labilitatea", adicir iegirea din peisajul ideo- fi trebuit sa citez o pagina din Imposibila intoarcere, logic, prin tolerareasitualiilor "anarhice": "Este, gtiu, care n-ar fi trebuit, la rindul ei, sd apari in carte, pen- un lucru nu realizabil pestenoapte, insi dacirnu se iau tru ca n-ar fi trebuit ca Directia Presei (cenzura) si-i de pe acum prevazatoaremlsuri de stopare a confuziei dea <, a$acum n-ar fi'trebuit si se supere parca din ce in ce mai mari, se va ajunge nu tirziu la autorul cind a incercat sa publice aceeagipagini in situalii atit de anarhice poate, incit redresareao si fie paginile revistei Luceafarul,caci Luceafarul n-ar fi tre- la un moment dat inimaginabil de grea sau de-a drep- buit sa i-o primeascirsa i-o publice, fiindca... Dar ar fi I Ion Caraion - [Jltima bolgie. Juma] -7.Editie si tul imposibila". Aidoma unui activist cu un orizont de trebuit ca eu in articolul meu sa nu las posibilitateade I tabel cronologic bio-bibliograficde Emil Manu, responsabilitili imanente,autorul puncteaza:"Tinere- a se crede ca de anumitewww.arhivaexilului.ro intimplari ale lui Moromete e 1 Ed. Nemira, 1998,240 pag-,pref nemenfionat. tul universitar gi scriitorii sint doua probleme foarte vinovata societatea,cind de fapt el e vinovat fata de importante". Frecindu-Ei miinile de iatisfaclie, con- societate,el care ar fi trebuit... tlindca ar fi trebuit... in- lrn qq_a pled a in q!q ten t_p -e! tIU! f ijll a{-e3.gn_ol t_tj t g! patru car1i.Mi s-au t,t ^ i i - L--:------.-ar!l erareprec um ro arli'ffi batoare ca sfirlezele!) in cadrul tuspatru categoriilor na la urma isprava asta.Ca sa mi se vorbeascirde vino- i,l",,i?l; mai.sus.inseriategi ci unirea jui.rl vatia li s-au adaugat-penele "" ror mai"T:LfffJjlfr decolorate gi irai penibil lor, cu iact, in unei lui Moromete! E vinovat Moromete care n-avea publicalii de prestigiu national sau al unei edituri decit doui adulatoare ale barzilor care se sileau a trata fisurile dis_ vii, miini Si doi cai, in afari de mintea lui mai dar cu adevaratvii, ar ducenu deodattr,insa totu$i pro- multa gtiu cursului dictatorial cu mijloace orrodoxiste gf samana_ decit a nu citor comitete centrale,ci a ajuns gresiv 9i sigur, la crearea gi largirea unui climat sanir- sAn-aiba ce minca sAfie carat toriste. SpeJa,descrisi abia in fazaei germinativi, insd Si acasacu roaba...V.N. tos, inviorator, necesar viitorului nostru". Avem e copil de gi cenzor. cu-o preci_ziece confine intuilia prolifErarii ei remarca_ 1aran Supracenzor. Dar traduce pe simt?rmintul vag ca nu se afla aei in chestiune viitorul Desnos gi Michaux". Iata oportunismul bile, este "a.acelora pe care, degi dezvoltagisub mar_ arivist, groso- tirii sau al culturii sale, ci viitorul comunismului. lan-ingrat: "Lepra de Z(aharia) xlsm sau chrar nisculi, educafi, hraniti gi existind ca S(tancu) iqi publica , dupi ce a murdarit cu beneficiari ai realitalilor acestei epoci, o aceeagi hi- rahar toate noliunile mnyi. Ce reputatie ar putea avea creatodi care mari, toate cuvintele al cAror mgrf qi o aceeagifalsa orientare in iubtilitatile prezen_ s-ar conlinut insemnase pen- angaJape un asemeneadrum? R6spunsul nu e deloc tru oamenii adevarali gi pentru aceasta, tului ii ingeala, dindule gi lor senzafiaca unele crize si tara altadata, ezitant:"S-ar sti (...) ca ei nu practicadoar un marxism ceva. El pomene$teciteva vorbe gi incercari prin care a trecut ori trece comunismul vor despre V. Voicu- ovafional, un marxism de curte gi de ocazie, un mar- lescu. Favorabile, chipurile. In tinerelea lui S(tancu), determina in scurta vreme conducerea de partid de la xism aplaudativ, sec, formal, conjunctlrrist". Idealul, in Voiculescu i-a dat picioare, blid, pantaloni povele noi sd adopte formele unui neo-nafionalism 9i ca, in 9i acel moment gi in acel loc scriptriral, al poetului nu era cum se intrl inff-o casa, cum se s€ pe un scaun. Dupa vederea acestei sperate eventualitali, e bine si se lase altul decit asanarea,aprofundarea, eficientizarea marx- c.e in patria noastri gunoaiele au acoperit gr-os din.timp cultivali de, gi la rindul lor si cultive ei inqi5i, ismului. Acesta ar trebui si faci saltul de la simplu la apelor ei, S(tancu) l-a dat afara pe pe acele specimene amintite in finalul categoriei aII_a','. llmpedele uga -ingelat complex, de la "pa4ialism" la ansamblu, si fie sufi- Voiculescu. Nu-i de-ajuns: din gloria luide duia Si mai adaugim oare, ca poetul nu s-a deloc cient de "elastic" pentru a-gi menline dominalia. Sa moarte ii e foame dulaului gi asupra prosperitalii de care au avut parte. fie, si mlnlnce azi',. Iati sub obla_ spre.a intreg! id99_acelui pe care-l comenthm, ..supra- oportunismul duirea national-comunismului, "profesatorii care se omeazd cu demersuri de "con- abuzivi ai conjunctural": "Cultura noastra de azi de "morala": "Citegte ideilor de etnos"? Ca, incercind traiegtb o $tiinp' 9i pe Jebeleanu!Citegte . a atrage atentia parti- perigq{a de tranzilie de la ceea pe dulul asupra rnoportunitilii ce a fosr simplificator, Jebeleanu!M-a uns la inima!! Formidabil!!! L-ai lor, i-a indicat calea unei pa4ialist, neprincipial - diversiuni? totdeauna, alogen adesea atit citit!!!! prin redaclia Romdniei literare... L-am citit spiritului nalional, cit gi esenleirevolul-ionare, in sfirSit citeva ore mai tirziu. Cine vorbegte despre cine vor- Cit privegte categoria ultimi, ei bine, ea e constitu- recuzabil pina la un punct, cAffe ceea ce se doregte a fi begte de program de congtiinla morala... Ce e con- ita din tinerii execragidin capul locului, adica din con- ,.maturilor" complex, reparator, profund, obiectiv, specific in inte- $tiin[a, E.J.? Ce e moralq E.J.? Ce drept ai tu sa vor- curentii cei mai greu de coniracarat ai sta- Iesul cel mai grav 9ihecompromis, diveis, elastic si tu begti despre ele, E.J.? In 1955-1956, iesit din in- liniSti cu posturi de conducere, in apiuarea cirora nu toate acesteafidel fundamentalelor idei ale concepfiei chisoare, te-am intilnit pe sffada, veneai delaun meet- govaie a sAri Ion Caraion: "Categoria a IV-a i-ar marxiste". O adeviirata performanp! zzgl,primisegi un coreean, care venise ca atitia veneti- include pe.cei pretirnpuriu dezabuzlji, in majoritatea ci ai lumii si-i dea Si lui Romdnia, lui gi Coreei lui, sA lor tineri, dispreluitori, cinici, mai mulr sau niai pulin ROPUN1NDU-gI infaptuirea, in aceasa di- manince. $i tu, 8.J., te bucurai ci venise. Veneai de la inculli, mai mult sau mai putin talentati, insa obrizni_ rectie,a unei "reviste-catalizator".Ion Caraion meeting. Rideai. m-ai ocolit. Vazindu-mi, ai trecut ci.gi plini de fumuri, suspectindca pe $i o faradelege propune Si o listi de nume, "o listir susceptibila - pe trotuarul celalalt, ffagind dupa tine de mineci o altst orice le miroase a idee poliiica, a - dirigenlie ideologic"a, firegte de amplificari, a colaboratorilor nu numai momiie, o plta burta, un alt coco$ de vint: pe Radu a normativ in literaturi; cei ce pretind ci sint sadi de posibili, dar principali". E mai mult decit instructiv sa Boureanu. Inchisorile farii erau inci pline de zeci de dadaceli, de conformismul batrinilor, de stalinisti ri de aflam citeva din acestenume "principale": Geo Bogza, mii de oameni, de la copii la nonagenari. Eu mi tehnicile invechite". Mai precis: ..cei care spun ca nu Maria Banug, Alexandru Balaci, Radu Boureanu. tYina intorceam cu coastele zdrobite, cu mugchiul diafrag- mai au timp de asteptat,cA se grabesc care scriu ai C_assian,Ion Ianogi, Eugen Jebeleanu, Crohmal- matic rupt, cu un infiltrat t.b.c. Fu ma intorceam de la abracadabrant, confuz, absurd, ininteligibil, <

www.arhivaexilului.ro i|p

ai nogtri din emigralie, Paul Goma, Dorin Tudoran, I. venili in contact cu pielea - citatul infioarb, mi-au Ion Caraion, Negoilescu.Dictatorului Ceaugescui se inchint anti- destainuit-o si altii - mu$cau, lasind rana pe locul apologii de un sarcasmsomptuos, in stare a spulbera atins. Trupurile noastre fantomatice erau astfel maculatura encomiasticFrdin pra: "Plictiseala co- imbracareca intr-o platogade bube din care,ori de cite o eutie merlului cu muritori de natura celor ce-l aclamau,iar ori coaja bubelor sufereacea mai vagi eroziune,supu- Tqi d9 curind incepusera a azvirli cu pietre dupa el, ra sing! cu puroi. Tratament medical: inexistent. Cei huiduindu-I, $i secretapresimfire ca de mult fiin1a lui care se infeclau grav mureau. Ceilalti, celorlalli - 9i se a Pandorei? era a$teptatape tron de amiazadulce linga zeii inalli- chema aceastaautohemoterapie - li se lua singe din milor il eliberau de ratiune, iar pe cei din preajma sa venele bra{elor gi li se injecta in fese. N-avea dec-itcor- de risipa gi mingiierea vrerrnei barem tardive sperante. pul, dacl mai reacliona, sa reaclioneze el singur>". Doar moneda cu efigia lui nu se batuse inci. Doar Literatura pe care s-a silit a o produce in conlidile (Urmare din pag. 29) luq{e1 sa pe via{2rin funclie de secretargeneral al Gulagului are gust de singe, otrava gi moarte: "scrise Partidului intirzia cam inexplicabil, sugestii totugi de mina, cu cre-ionul,cel riai adeseape hlrtie de sac de ai tai, unii intr-adevir talentati,nu ca tine. Pe caretu ii existaseri. Doar inspirata propunere de a se inaugura ciment, in anii detenliei Ion Caraion-a initiat gi a facut injurasegi,cirora tu le cerusegimoartea. Alte sute cu el o noui dinastie urma sa mai aiba loc. Fierul tre- si circule de la un penitenciar la alrul 9i din temnip in aveausa le urmeze.Scrisrrl tau 9i al altoraca tine le buie batut cit e cald - nu? Poc-poc-poc. Tam-tam-tam. temnitra, iar lesne'nu era, revistele clandestine Ge- pregatea.Iar azi vorbegti de congtiinla,de morala. De cifiva ani era numit Ftihrer sau Conducdtor, cum, neralii $i Don Quijote. (...) O considerabila parte a ver- Cuvinteleau ajunsprostituatele voasrre! il citezi ca cum condueilor pe vremea lui Adolf se auto-numise surilor sale (na-scute intre ziduri de ielule sau antifascistpe GheorgheDinu, carelua bani de la agen- generalul Antonescu, devenit prin decizie de asemeni inlauntrul sirmelor ghimpate) a izbutit sa se strecoare tiile de presi ale Italiei fasciste,in vremearazbofului a lui insugi mare$al, insd doar Fiihrer parea acum, de prilejul (...). afar[. Nu e * exflticam cum. Unele memorate, Vorbeqtide comunismul lui GeoBogza care, ca gi la un timp, nepotrivit, modest 9i ind_epartat^pentru altele chiar carcatite rudimentar". Rearestat impreunir tine, delira rostind numelelui Stalin. Democratiaera planetara personalitate a lui Rectus cel Mare. In goap- cu dactilografa ce transcriseseunele din aceste poezii, aceea,da? Ce atrificut voi cu democratia?Cite mor- t6, la vreme de noapte, ea gi cu el scorniseri o jucarie urmind a--i deveni sode, e, in 1959, condarnnat la ,.Executria minte?Fascigtii n-au fost decit nigte prunci, pe linga care costa zilnic milioane, un fel de perpetuum mo- moarte, ca putini alli scriitori ai lumii: programul se vostru de... morala gi de congtiinp! L-am bile, de s[rbAtoare continui: Cintarea Romdniei". Nu amini. pediapsa va fi iomutatA. Alli ani de pe Sase citit Jebeleanu...". e crutaE nici sinistra savanta.4nalfabeta,pe care cele- osindtr urmeajir primilor cinci". Cine poate reflecta cu bre institutii culturale occidentale nu se dideau in inima ugoarirla un atare destin? Cine poate trece impa- O DIHOTOMIE? O contradictie?O diferenta laturi a.o distinge cu inalte titluri ce documentauasu- sibil pe linga alte precizdri, care pot aicunde intimpiari l) ca de la cer la pimint intre o pozitrieEi alta? pra extinderii unui compromis epocal. Rindurile ce.i oribiie, am"eninpri, gantaje, torturi, prelungite chiir in Desigur.Dar, constatindu-le,nu credema-l putea se_dedicA au o explicabila brutalitate a exasperArii: ,.imbulzir6,, pe anii dictaturii CeauSescJ,de-o iluzorie? osindi in chip absolutpe Ion Caraion.Din cel outinputin "Cotcodac-savanta,zisa Nefasta, avea, mari $i late, Eliberarea din detentie nu'echivala cu libertatea:..De trei pricini.Mai intii, Ion Caraionn-a ajuns,totuqi, in buniroara,'multSi atit la urma urmelor,doar douAclase fapt, se trecea dintr-o curte mai mica de temnip in pofida pagi unor schitatiin aceasradireclie saupur gi primare, intr-a doua ra'rnaseserepetenta, mai incercase curtea unei temnilewww.arhivaexilului.ro mai mari, care era gi e astazi simplu intr-o direclie intristatoare,un bard oficial, un ea o data 9i stop, stop, stop. Vacii dintr-insa - ce coa- Romdnia. FoStii condamnati polirici, depi

I www.arhivaexilului.ro o &anq&iinVA Bomane soeialo unei familii de albi sAraci, in care barbatii m6&raeV& sint mai prin ? mult inchisori, iar femeile, epuizate de munca $i na$teri, sint private de bucurii. Aceasta familie numeroasi e A 21 MARTIE, la festivita- atras la inceput de aceastaideologie gi insd foarte solidara, legAtura de singe tea Oscarurilor, s-a putut amagit de sloganuri generoase,dar s-a facindu-i sa se ajute la greu. Micula Bone - - tra{egte in acest grup generos, pina cind observa ci, atunci cind a dezmeticit.$i-a dat searna spune ca mamd ei se madta cu fiul ratat al unei aparut pe sceni Elia Kazan pentru a-gi doctrina comunistFre "o sclavie a spiri familii burgheze. Gelos pe locul important primi premiul pentru intreaga operir, o tului" si manipuleazi oamenii intr-o ocupat de Bone in viata sotiei lui, el devine parte a publicului nu s-a ridicat in direclie gre5ita: "Mi duceam pe strada violent, igi bate adesea gi in cele din urma 12, unde se afla sediul partidului isi violeazd fiica vitregA. Fetita i$i suporti din New York, primeam ordine, calvarul fara sa spuna niminui, pentru a-$i gi apoi plecam, incercind sir le proteja mama iubita, dar aceastao abando- execut ca un bun om de stinga ce neaza in grija unei matu$i, qi i$i urmeaza se conformeazir directivelor. La sotul in Califomia. Scriitura linerei roman- un moment dat, am primit ordinul ciere este putemica $i concentrata, ca un sd ne infiltrirn in Group Theater. lung strigat de durbre. Criteriile estetice nu Pareaun joc de copii, dar nu era." o preocupa, pentru Dorothy Allison, frind Evocind decizia de a-i denunta mai important adevirul de viati. Cel de al Comisiei McCarthy pe cei opt O Dorothy Allison (in imagine), o doilea roman. al ei, welle4 publicat Caved tovarAgi ai sli din Group Theater, tinara scriitoareprovenita din Carolina de in 1998pare o continuare primului. a avind membri ai partidului comunist Sud, dintr-o Americi rurali si misterioasA; ca subiect regisirea, dupi zece ani, a fii- american, Elia Kazan explicA: a debutat in 1992 cu un roman in mare celor abandonate de catre O mama fugita cu "Partidul primea parte autobiografic,Bastard out of Caro- un cintaret de rock. Ambele romane s-au bani de la Ho- Iina, povesteaadesea insuportabila a unei bucurat de succes, primul intrind chiar in llywood si din mediile teatrale. fetite din flori, niscuti de fiica de 15 ani a finala prestigiosului National Book Award. Comunistii erau infiltrati peste tot. Mi-am spus ca, dacAeu nu voi vorbi, nimeni nu va $ti niciodata despre aceasta re1ea." N-a o CAlugarita fost deloc ugors& se hotarasca sa- eruzime I SetouchiJakucho a transpusin japonezamodemir; '80 5i tradezecolegii, la care linea, delieioasE pentru a fi pe infelesul tr.rturor,o operir literara celebra, Lainceputul anilor dar crede c?r,dacir ar fi minlit in veche de o mie de wi, Romanul lui Genji de Murasaki fala Comisiei spunind ca nu are a Wilkie Collins Shikibu,versiune care s-a vindut in pestedoua milioane picioareqi nu a aplaudat.Pentru cine- cunogtinfAde ceeace se uneltea.ar fi (1824-1889),prietenul 5i de exemplare.Adaptarea a fbst destulde dificila - martlr- filii care nu erau la curent cu polemi- fost mai riLu.Pentru America. colaboratorul lui Dickens, riseste Setouchi Jakucho in "International Herald cile ce au premers acordarea acestui Cei care au figurat pe lista neagra era inzestrat cu un mare Tribune": "in timpurile vechi nu Oscar de onoare, faptul a pirut ciudat, si familiile lor suslin ci nu poate fi ier- gi talent de povestitor ris- se cuveneasa spui oamenilorpe caci filmografia regizorului american tat pentru ceea ce a ficut la lO aprilie pundeacu u5urin[Acererii nume, eraudesemnafi prin casele in virsti de 89 de ani (niscut la Is- 1952 il acuzi ci a denunlat din de "romane de senzafie" a Si din care faceau parte, ceeace da tanbul intr-o familie de greci, pe nu- interes, pentru a intra in graliile naba- publicului din epoca, fiind textului o anumepretiozitate si il mele siu adevArat Kazanjoglus) cu- bilor cinematografreiwww.arhivaexilului.ro gi a scapa el inprimul gi cel rnai mare ma- greu face ile urmarit. Dar, sa fim prinde pelicule reluate periodic pe mi- su$i de vinatoarea de vrajitoare. Intre- estru al romanului polilist cinstiti: Genji trece mereu dintr- cile ecranegi programatein toate cine- bat de Young cit adevir conlin aceste _ _c\clezJFenerajt_alb-Ea- . .ua _pal-in rxul--e_&arrs "_lluL.-S. 4L9n I taUA /Ur1r' Uutlttttu4 suo muruPrg ecliilrtr. ilr olslmurat (1952), Viva Zapata(1953), Pe chei wood. Lista neagra nu se aphca pe sa aiba succesSi azi). Pe ciuda limbajului inflorit, mai (1954),La Est de Eden(1955), cind avea 20 de ani si lu- toate sceneleincep prin ceea ce (1957), cra ca functionar la o com- am numi azi un viol. In epoca, Un om in mulsime Ame- panie de comen cu ceai, aceastaera forma obignuitira ra- rica, America (1963), Invoiala Wilkie Collins i$i ascun- porturilor barbat-femeie. Am (1969), Ultimul nabab(197 6). dea sub registrecaietele in descoperit insa ca cele care Americanii ins?rerau la curent care scria aventuriexotice. pareau sa-gi accepte astfel soarta, mai tirziu deveneau cu polemica declangati in jurul Aga s-a nasculprimul lui calugadp, unicul mod pentru ele de a-5i ci5tiga indepen- numelui lui Elia Kazan, caruia nu roman, Iolani, o poveste denta fala de ba,rbati". Setouchi Jakucho, celebrA in i se iarta, nici dupd aproape o cruda despre sacrificarea Japoniapentru scrierilesale despre sex si familie 9i pentru jumatate de secol, faptul ca, in copiilor in Polinezia, pe o autobiografiefara fard, a alesea insigi vegmintulmona- timpul vinitorii de comuni$ti care editorii, temindu-se hal in urma cu 10 ani. Acum in virsti de 51 de ani, iniliate de Congresul american in ca igi vor Soca respecta- calugaritacu teastarasa (in imagine) mafturise$teca bu- mediul artistic, $i-a denuntat opt bilii cititori, l-au refuzat. ddhismul i-a adus libertateaSi distantanecesare penhu a colegi. In timpul disculiilor Collins l-a pus intr-un ser- spunelucrurilor pe nume. aprinse, pro Si contra, purtate in t4r si a uitat de el. La peste ' presi, bitrinul regizor a tlcut. A 100 de ani de la moartea Zao Wou-tr(i incuviinlat insi sir fie publicate scriitorului, in 1991, ma- 'din album in care tablourile ii pentru intiia oari extrase nuscrisula dparutla un an- O Nascut la Pekin in l92l,pictorulZaoWou-Ki sint comentate de Yves lungile convorbiri pe care le-a ticar din Manhattan.Cum- traiegtedin 1948laParis Bonnefoy qi Gdrard de puflat, in ullna cu 25 de ani, cu paratorul lui, care dore5te si are o cota mondiala inalta. Cortanze (Ed. La Diff6- scriitorul Jeff Young, convorbiri sa igi pastrezeanonimatul, Prielencu Giacometti,Mi- rence)$i Culori si cuvinte, ce vor aparea in cursul acestei ... $i astezi .s-adecis in sfirgit si-l pu- chaux Claude Roy, care Convorbiri cu Zao Wou- gi blice in primivara aceasta. 9i luni la Ed. Newmarket, intr-un volum Broadway eu eram angajat intr-o i-au facut cunoscutnumele Ki (Ed. Cherche-Midi).O Prefalatorul,prof. Ira Na- cu titlul Kazan: maestrul vorbeSte cariera teatrala acolo. Marturia nu in cercuri de specialigtigi inare retrospectivaa operei despre filmele sale. numai ca nu mi-a adusavantaje, ci m- del de la University of' colectionari, pictorul chi- sale a fost prezentataanul British Columbia, intreve- - In aceste marturisiri din 1973-74, a facut sA pierd anumite lucruri. $tiam nez este atit de apreciatin trecut la Pekin, iar acum cineastul igi exprimir regretul pentm ca multi se vor intoarce impotriva de in romanul de inceput Franta, incit recent i-au poate fi vazuta de si "preful in plan uman" al mi.,rturiei sale mea, ca ma vor detesta. Am supra- elementeale operei ce i-au fost dedicatedoui cf,r[i: un locuitorii din Shanghai. adus lui Collins faima: in fata Comisiei McCarthy gi sejustif- vieluit gi aceasti experienta a facut din vrajitori singerogi, tari- ici:.a actionat asrfel fiindca era con- mine un barbat. .Pina atunci fusesem muri exotice,indivizi mis- Iluzoriul paradis vins de existenta unui veritabil com- rasfAptul tuurror gi, in consecinfi, in gi "Sa cauarn plac; teriogi femei ciudate in- I Doui ci4i"desprescriitorii ti artiStiigermani gi aus- plot comunist impotriva SUA: tot ce faceam sir le apoi tersectindu-seprin cetrurile trieci fugili de ndzism pe Coastade Azur au fost traduse denunfi pe cineva e un fapt care iti am devenit un om care putea sa zboare victoriene, fiori de Eroaza de curind in Franta: Exil in paradis, Artisti si scriitori pe apasacon$tiinta. Dar, in acelagi timp, cu propriile aripi." C-eea ce iru l-a gi lovituri de teatr.u."The Riviera (1933-1945) de Manfred Fliige (Le F6lin & Arte cred ca ceea ce am facut eu trebuie impiedicat si-gi regrete fapta si sa-si Independent on Sunday" Editions) 9i romanul unuia dintre acegtirefugiali, Walter judecat in contextulanului 1952." simti mereu con$tiinta incArcat?r,lucru crede c& publicul va apre- Hasenclever,Coasta de Azw 1940. Azil imposibil (Ed. de O tema interesantaa convorbirilor care se vede si in anumite filme ale cia, 9i dupa 155 de ani de L'Aube). Personajeleprimeia sint, intre altele, Ludwig cu Young este aversiuneacineastului sale. la scrierea lui, romanul Marcuse,Thomas Mann si familia sa,Lion Feuchtwanger, pentru comunism, pe care l-a cunoscut tinarului a carui imagina- iar ceade a douadescrie mica lume a intelectualiloranti- din experienta proprie in cadrul par- Adaptaredupi '30. lie dezlantuita nu mai nazir;tigermani in exil, lupta lor cu administratiafrancezd tidului, inctr din anii Kazut, ca "Thellew York Times" de gocheaza.Epitetul cu care carei-a consideratpericulo;i i-a inchisin lagarulde la si multi alti intelectuali si arti$ti, a fost AdrianaBittel e recomandat lolani spune Milles in 1940 Si solidaritateamai slabadecit se credea totul. delicios. intre personalita;ilece imparta$eauaceeagi soarta. Romdnia literard 47

www.arhivaexilului.ro R CuuintuI tiPI rit in doulfeluri iN ulflue vreme,revine periodic asemeneasuplimente gratuite inregis= in actualitateproblema crizei romanu- fieazir o cre$teresemnificativa de tiraj. lui rominesc. O ctizit despre care se Iar revistelesaptFrminale care se ocupa poate discuta in fel si chip, dar care, in de universul t.v. au tiraje de invidiat, de cele din urmi, trebuie raportati gi la sute de mii de exemplare. agteptlrile pie{ei, precum si la oferta Televiziuneacare, la noi, inseamni, romancierilor de la noi. la maijtgate posturile o oferti combi- Nu voi face aici o listi de romane natl de imagine 9i text de tot felul - fic- O pnivine seninn care mi s-au parut demne de tot intere- fiune, documentetc. absoarbemai multi sul, roman€ aparutedupa 1990. Sem- cititori decit ne place sa recunoa$tem, ln Clrerc CRITIE nr. 9-12 este nate de autori consacratiinainte de'89, cititori care vinerea incep sa aleaga sarbatorit profesorul Dirmitru Micu la unele dintre acesteromane ar fi trebuit documentareistorice, telenovele,docu- implinirea a 70 de ad. Alaturi de cuveni- iri si inregistreze,teoretic, un anumit suc- mentare de calatorii, dezbateri de tot tele articoleomagiale semnate de ciliva din knsr{ decriti*i }iternrl g infsmatie ces de casa. Deoarece,tot teoretic, e soiul, incit in bugetul lor de timp liber fostii sai studenti, este publicat 9i un frag- greu de presupusci romancieri care nu mai rdmine mare lucru pentru oferta ment din volumul de memorii pe care il aveau tiraje'consistente inainte Si-au de carte din librarii sau de pe tarabe. pregate$teprofesorul, Virste gi timpuri, gi r-* sf.ir-sjfd* rcileniu, pierdut subit cititorii. Romancieriicare Aminarea lecturii unei ci{i pentru ca e anumecel in carepovesteste, cu un soi de au publicat dupa'89 cirti rernarcabile ceva interesant'de vizut la televizor e candoare care ii e proprie, experienla de ar fi putut atrageatentia publicului, da- un fapt care, statistic, poate duce la ci- redactor la Scinteia inne 1957 Si 1962. DIALOGULCULT1JML fre interesante,daca nu chiar semnifica cititorii ar fi avut acea stare de a$-= Dumitru Micu ne spuneazi ci nu dorea si teptarea romanului ca gen,refuzind ve- cative. La noi. televizorul anesteziaza, devinx salariatal organuluicentral al Par.- f;5:{"*V*57 chile nume, dar urma,rindtotusi nouta- dorinta de lectura gi pentru cir in afari tidului. Era asistentcu jumatatede norma tile de pe pialagenului. de imagine iti da $i un prilej de lectura, la catedra de Literaturi RomAna"colabora CalocviuLJI\ISCO Ce ascundeaceasta mare scdderede prin traducereacare insolestemai totcu articole la Gazetaliterari, Viala Rom6- intdres a cititorului fata de romanul au- deaunaimaginea. N-am facut socoteala neascASi Contemporanul, iar uneori ris- tohton? O scidere de interescare poate cite p4gini citegte astfel telespectatorul pundea gi comenzilor venite de la Scintei4 fi observati ti in privinta literaturii me- autohton, zi de zi, in orice caz iata ca fiindca aparilia acolo "insemna o consa- morialistice, dar qi in ceea ce privegte numirul lor e suficientde mare.Iar da- crare. Chiar qi o simpla menlionare a nu- literatura sa-i zicem documentari sau ca adaugam$i lectura obligatorie a pro- melui era o mult rivnitr, o invidiata onoa- faF de eseisticA. gramului t.v., o lecturi de tip delibera- re". Aceste colaborari au fost se pare foarte Nici literatura sftaina, pe de alta tiv, cu momente .de reflectie si de fi- . apreciate, de vreme ce redactorul-sef ad- rari.il scuteade prgbleme de gonstiintA. parte, nu se bucuri de tiraje impuni- reascaindoiala asupra chipului in care junct Nestor Ignat, i-a for{at mina tinarului toare, spre deosebirede primii ani dupi trebuie gasit cel mai bun drum prin la- Problemalui era doar sa-gi4sigure citmai '89. critic, inscriindu-l fara consimtamintul lui mult timp liber pentru ceea ce il preocupa Asadare greu de sus[inuttezaca, birintul ofertelor t.v. de tot felul, avem unei pe statul de plata. N-a mai avut ce face: cu adevarat: "Recurgeam, in marginile in ultimii ani, cititorii gi-au schimbat o posibila explicalie a dispariliei 'T.efuzul multimi de cititori. Aceiasi cititori 'drept de a lucra la ziu ar fi fost luat onestita$ifata de institutiilede la careluam preferinlele5i czrdaca nu citesc autori mari afront la adresapartidului natat in crre cu prilejul tirgurilor de carte apar 9i salar, la toate subterfugiile, la toate siretli- altohtoni de literatura de fictiune sint pe sau care ce carti au consecinp'. I Munca propriu-zisAin re- curile, pentrua ma sustragefalselor activi- domici de alte forme de literatura scrisa la standuri $tiu in"ultima vreme, dar care maq- daclie nu i-a displacut,era destul de co- ti1i, pierderilorde timp, cigtigindastfel ore de autori romdni sau ca sint domici in aparut pefii - turisescca mai au de citit car6icumpa- modi, iar Nestor Ignat, Sorin Tom4 de lecturir, scris, autoinstruire."Dumitru mod specialde ofertaliteraturii strdLine. - rate inainte gi rAmase nedeschise din Andrei Baleanu,Sergiu Farcaqanu il tra- Micu nu seconsiderir un oportunist:"insu- N-ar trebui sa ne intrebam spre ce diversemotive. tau bine, afabill Fiecaruiadin ace;ti renu- realmente, cu buni credinF, anumes-a indreptat totu$i interesul citi- $indu-mi Poate ci sint prapasdos,dar criza mifi dogmaticiproletcLrlti5ti, care aplicau punctulde vederemarxist-leninist in pro- torului care n-a renuntat la viciul lec- romanului a literaturii romine in- plini de zel directivelepartinice, li se face blemeleartei adoptind,in orice discutie, turii. chiar dacaacesta nu se nrai mani- $i 9i deobgte,ca gi criza c&'rtii, ascundefec- cite un portret binevoitor, prin ochii prezumXia'onestitalii preopinenlilor, nu pu- festi in cumparareade carte'l www.arhivaexilului.ro tinirului Dumitru Micu de atunci. De Poate ca un indiciu ni l-ar putea da tele unei lupte inegale a cuvintului tipi- team pretinde a fi mai calificat in a inter- rit in pagina de carte, cu cel tiparitlate- exemplu: "La inceputul deceniului al qase- preta - nedogmatic - principiile esteticeale editiile de vineri .ale ziarelor ca.re au integii prese levizor. le4 SorinToma-trona asupra realismului socialist decit Sorin Toma, suplimenteconsacrate t.v, ca un semizeu.In 1957, ----j oescre$tere, dar a sedea tinga el, aplecatl ii-',lo" Mit'ail;;;. rEi il-ll amindoi asupra unui text, mai trecea inca publica, de altfel, nimeni, "ioaii"'-pitea drept un privilegiu. O asemeneaprivile- nici micar Ar- ghezi, necum un biet <". Deci scrietot ce i se cere,de la cronici ample nu e medic.Gafa a fost reparata"din mers, acegtian-au fost prea mul1i. De altfel pro- dar imi convenea. Era mai ugor de trfit, la note semnatecu pseudonime,in care totusiideea de a stabilio comisiecare sa se blema atacurilor aerieneale fortelor NATO neavind,gralie lui, de suportat,in aceeagi era constins uneori s?rformuleze aprecieri pe ocupe de sanatateapremierului tradeaza asupraunor obiective precisdelimitate din masuraca la <gicanarile ori lipsa de imaginaliea celor care au avut Iugoslavia a fost din ce in ce mai negativ gi dascalelile tuturor intermediarilor". carenu le impartigea.Supralicitarile ideo- logico-politice din articole, spune, nu-i aceasta idee ori lipsa de incredere in abordaQ in presa cotidiana de la noi. In Oportunismulredactorului de la sectialite- aparlrncu adevarat,erau introdusede altii medicii de la Elias, spitalul unde a fost ADEVARUL Bogdan Chireacai-a pus de pilda intrebarea mai avem incredere in textele lui "relativ decente".Aga ca nu intematRaduVasile. Un cotidian,NATfO- Sa fn are nimic si-gi reprogeze:"Direct in con- NAL, si-a pus intrebareacit de bolnav a NATO? ln CURENTUL, Cristian Anto- Pentrucititorii nescuigi puneagi o intrebare,la incepu- tradicliecu propriile convingerifundamen- fost importantulpacient daca acesta, in loc el gi-a joace, tul saptaminiitrecute: "5i.9i fi gre5it,oare, din striinitate tale nu am scris niciodatanimic, nici sub sa zaca, permis sa in spital 9ah calculele oficialii Nord-At- semnafura,nici sub pseudonimsau anoni- pe computer.I Multe speculaliis-au facut Organizaliei 'P pentru a afirma ci tain a namOnteaiiect mat. Nu miam siluit in nici o imprejurare ;i despresuplinitorul premierului, Valeriu lantice?" acegtiaau dela Stoica, liberalul pedistul clansato operatiunede pacificarea Iugo- redacJie,la tarifele de 104 $ con$tiintaSi n-am vindut-ocu bunAgtiin- care alaturi de Victor slaviei unde, "in loc sa fie ingenuncheata, S.U.A.pe an pentrularile euro. F." Seninatateacu careigi privegteDumi- Babiuc,erau singurele persoane ca- violenta se intinde, rabufuind cu mai pene$i 130 $ S.U.A.pe an penfu Micu trecutul esteea insagiextrem de re puteaufne locul prim-ministmlui intr-o 5i multa invergunare." mai scrie Cristian tru tirile extra-europene.Plata se semnificativi. Pentru cei care s-au nascut asemeneaimprejurare. Luind de bunetoate $i Antonescu: "Din informatiile vehiculate poate face prin C.E.C. la dispo- mai tirziu gi incearcAsa inpleaga epoca acestespeculali,. am puteaajunge la con- de mass-mediaintemafionala, in Kosovo, zitia Fundatiei"Romdnia literari" proletcultista,memoriaiistice profesorului cluziaca inca lin clioain carea fostde- armata gi polifia sirba au dezlantuit o pe adresa Fundatia"Romdnia lF - faraindoiala sinceri - exolicaintr-un fel semnatpremier, lui tiadu Vasile i se pro- nemiloasaofensivA de purihcareetnica (...) terari", Bucuregti,Of. pogtal 33, "cum a fost posibil". nosticaun asemeneaaccident cale sa-ifaca c.p. 50, cod pogtal71341, Romd- pe faranigtisi piardi, la un moment dat, Razboiula scapatde sub control."Dar in nia sau prin dispozilia plata postulcel mai importantin guvem, fiindca ce masuras-au aflat sub control operatiu- de a Infaretul tuturor nile care au precedataceasta interventie in sqmeiin pregedinteleConstantinescu a apucat sa contul251100296100089 IugoslavialCa, pe de altaparte, in conflic- deschis la Banca Romdni pentru bflnuielilor declareundeva, cindva, cA in cazulegecu- lui guvemuluicondus de Radu Vasile,nu tul din Kosovo seintilnesc interese politice Dezvoltare (B.R:D.),Filiala Pi- pentrucare pacificareaincercata de NAIO pera,Bucuregti, caz in care vi ru- INFARCTUL suferit de premierulRa- va mai desemnaun laranistca premier. du Vasile a prilejuit preseipe linga publi- a La Timiqoara,a titrat o partea presei nu se potrivegtecu calculelesubintinse de gam sa ne trimiteli pe adresa re- 'sipti.minii acesteinterese, asta o dovedegtegi faptul dac$ei,in plic,o copie dupi careaStidi, cu litere mari, un $ir de spdcu- cotidiane de la inceputul tre- dis- cute, ca regimul Milosevici, respinsinainte de poz$a de adresa lalii caremai de caremai ametitoare,incit, a fost ars steagulamerican. Dar, cum ^ptati 9i dvs. premierul, se intimpla pre6a, facto de diversefo(e politice din afaraIu- completa. In daca n-ar fi suferit atacul de de atitea ori la noi in sumi sint incluse inima vineri titlul se acoperagreu cu gtirea goslavieiisi gase$tesusfinitori, acum,de$i, toate pogtale de 26 martie.cu siguranlaca de sub el. cheltuielile $i de ex- l-ar fi citind Nici macar in varianta acestanu face altceva decit si continud pediere. pot facut ziarele de la inceputul Nalionalului'cit Se incheia Si abona- sipnminii trecute. Dar gi imediat dupa, Sirbii din Timisoara au ars steagul aneri- operafiunicare nu s-au intrerupt in timpul pe pace mert€ un trimestrusau un se- cind s-a anuntatci ministrul Sanatadiva can lucrurile nu stau pe picioare. A fost negocierilorde din Franta si care,de provocat mestru,pentru o suma propor[io conducecomisia insdrcinatAcu rezolvarea vorba de un grup de sirbi timigoreni,nu de fapt, se afla in situatiade a fi in- terventiaNATO in lugoslavia. naHr problemei sale, premierul ar fi a\.ut toate sirbii din Timi$oara,iar in privinla sirbilor motivelesA-i creasci pulsul. Fiindci, totu$i, din Bucure5ti care au demonstrat la in- Cronicar

CaleaVictoriei 133, Bucure$ti, sector 1. Telefoane:650.62.86; 650.33.69; Romdnia 659.35.42.(foto). Fax: 650.33.69. Luni, marti, miercuri, Tipdritla joi:13-19; vineri: 9,30-13. Abonamente in 1999: 3 luni- 39.000lei; G&RGraphic S.A. Iiterari 6luni-78.000lei; 1 an - 156.000lei;lSStl1220-6318

www.arhivaexilului.ro I I Dietzenbach.27 mai 1999

Stimatddoamnd Lovinescu.

Scrisoareaaceasta e in bundparte rezultatul lipsei Dumneavoastrd de reacliela montajulde textepublicat de MihaiPelin gi NicolaeManolescu in Rominialiterard din 7-13 aprilie a.c. Republicareain Rominia literarda textelorapdrute in 1982,in Sdptiminaeste, in sine,un scandal.Deoarece urmagele de dreptale fostei publicalii a Securitdtiisint, sau ar puteafi, Rominia Mareori Atac la persoani.Cit despre faptul cd MihaiPelin igi permitefolosind aceeagitribuni sd dea lecliide eticd,il socotesco nemaipomenitdcutezantd. Chiar dacd dupd 1989 in RomAnias-au petrecut atitea. insdnu din aceastd pricind vd scriu.Pentru cd acestea sint in fondprobleme ale publicatiei: ale redactorilorei, in prirnulr?nd; gi ate eitltorilorei, desigur.Sau, intr-un cadru mai iarg,ale scriitorimii rom6negti.Nu gi alemele. in ultimulan am urmirit cu justificatinteres polemica desfdgurati in jurul agazisului ,,cal' ce facegi obiectulsectiunii centrale a acestuinumdr special al Rominiei literare.Pe misuratrecerii timpuluimi s-a intdrit impresia pe care am avut-o de lainceput cd asist la o destulde abilpusd in scend - gi dincolode oricediscutie: de mariproporlii- diversiune. Care mi s-a pirut multmai binepusd in operddecit diversiunea mai generali din care ficea partegi volumulparcd al cincileaal ,,CdrliiAlbe a Securitdlif'.O senzatiece a devenitacum aproape o certitudine,odatd cu apariliala rampi a insugi pare, - ,,coordonatorului"acelei ,,Cilli Albe".Care, din cite se delineun soide monopolal publicdriigi interpretiriimaterialelor scurse din arhivele fostei Securititi. lar in privinta,,cazuluf'aflat in atetiaacelui numdrspecial al revistei,tot el estecel ce a deschis,,polemica" prin serialul publicat incepind din ianuarie1996 in ExpresMagazin. L-amnumit pe inevitabilul Mihai Pelin. Cdasistim la derularea unei diversiuni, e desigur numai o pirere.Pe care o impdrtdgescAivoi cdutasi o dovedesc. Toto pireree gifaptul cd republicareain 1999, in Rominialiterari a textelorapdrute in 1982, in Sdptdminaeste un mare,un gravdeserviciu ce vi s-aficut, atit Dumneavoastrdcit gi domnului lerunca. - S-acontat desigur pe faptulcd, republicatedupi 17 ani,exact aceleagi texte vor aveaefecte practicdiametral opuse. Deoarece, in raportcu dataprimei lor aparilii, gi situatiagenerald, gi publicul carele citegte,gi publicatiacare le gdzduiegte- toate sint altele. lmpresiamea este cd tocmailucrul acesta s-a urmdrit. Pentru cd unadin ,,tintele" diversiunii paresi fi fostchiar gtergerea reperelor - inaintede toate:etic-civice - care au fostMonica Lovinescu 9i Virgillerunca. Aceastaeste de faptraliunea demersului meu. Daci vd maiamintiti, am avutonoarea de a vd fi prezentatde DinuZamfirescu la terminarea uneimese rotunde ce a avutloc in cadrulCongresului ARA din vara anului 1987. - incd din tard v6,,cunoscusem"ca voci.lar ajunsin strdindtatein 1977gi preluindin 1982 redactarearevistei Dialog, ati devenit pentru mine unul din punctele importante cdtre care indreptam publicalia.Avind probabil un oarecare,,preludiu",colaborarea noastrd a devenitefectivd dupd 1987. Chiardacd spatiul ne separafizic, spiritual aveam impresia ci sintemaldturi - cotla cot, umdrlingd umdr- pebaricada anticomunistd:in 1987, 1988, 1989. Dupi ce regimulcomunist s-a prdbugit, am avut senzaliaci strdbatemtot impreund aniitulburi 1990, 1991, 1992. $i limitezaici perioada colabordrii noastredeoarece cam de prin 1993Dialog a trecutpe o orbiti de agteptare- dacd pot folosiacest eufemism. Daracegti gase ani, intre 1987 gi 1992,cind Dumneavoastri 9idomnul lerunca, prin colaboriri - de tot feluldar gi prinvorbe bune, dacd le potspune aga, ali contribuitca Dialogsd fie poatecea mai bundpublicalie a exilului acelor ani - ei bine,toate acestea nu se uiti. Pentruci acolose afli uncapital sufletescpe carel-am investit gi la carenu sint dispus si renuntin vreunfel. in lumeaaceasta speciald a cavalerilorsperanlei care am fostnoi, Mihai Pelin nu arece cduta. Subnici un pretextgi in niciun context.Cici e unspaliu sacru pe careprezenta luiil pingdregte.

www.arhivaexilului.ro Fiindci,sd ne amintim,limitind observatia la acelagiinterval de timp. in 1987else reciclala losifDrigan, la Milano,venit acolo de laSdptimina lui Eugen Barbu. Dupd 1989 a revenitin RomAnia, maiintiiinslujba gef-rabinuluiMoses Rosen, maiapoia luiVirgil Mdgureanu, adicdin,,centrald". Peste tot - pe postde ,,specialist"in publicareagi interpretareade documentescurse din arhivelefostei Securitdli.in raportcu noi- mereupe cealaltdbaricadd. De aceea,stimatd doamnd Lovinescu, m-a miratgi m-a?ndurerat lipsa Dumneavoastrd de reacliela propulsarealui MihaiPelin in preajmaDumneavoastrd gi a domnuluilerunca. Ca un soide martorsystindtor ori avocat din oficiu - nu-midau bine seama in ce calitateanume. ln loculunei reactiila care m-a9fi agteptat,in numdrulurmdtor al revisteiv-a apdruto colaborare. Or,daci locullui Mihai Pelin este acolo, in preajmaDumneavoastrd gi a domnuluilerunca, atuncilocul meu nu maieste acolo. $i vd rogsd consideralicd drumurilenoastre s-au despd{it. E pentrumine o deciziefoarte dureroase. Pe care sint insd obligat sd o iaudaci nu vreausd pierdinvestitia de capitalsufletesc fdcuti in aceigase ani, in carese afli o bucatddin viala mea. Incdmai sper, totugi, ca intr-o minune, cd vd veliscutura de aldturarea maleficd a personajului amintit.Ci pindin celedin urmdnu vetiaccepta sd fiti pugiintr-o situalie atit de dezavantajoasd- absolutnemeritati in raportcu tot ceeace ali fdcutpentru cultura romAneascd. Dorindu-vinumai bine, rdmin, cu aceleagisentimente

al Dumneavoastri. (h J&'-/-'-

www.arhivaexilului.ro e'

-t, v o { I h W -t (\ q, t{a t) r' Sv **. I f,,' !1 \,t ^{, n 'Y I v tr

www.arhivaexilului.ro , ,:)?>: "-rrZ I ;il.- 5,r;rf4_, b,crr,-l

I 1r.''1.1{rC.. }i1 Vu'd

-l--yv.:lrti 11^\ 7it.^C-

tl 2"" b4t

www.arhivaexilului.ro {\s\r JUffiftLUI Director Fondator: G. Cd

Publicafie de opinie gi atitudi

Delir... irri propuscsernsanu nai scnunjci un cuvirrt despre rizboiuldin Scrbia.dar cel rnaidrnmatrc cvenlment crropcandin | 989incoace c greude ocolrt.(la ;i cunr totule dcstinatsi iedevinilitcraturd. ccea ce nrr-a rcvcnrt in menroneeste acea pagind cclcbn in careN'lann Prcda trlosotaasupra istorici. In accltimp. cind spiritul nc rdrniscse.toh4i. intr-o anumita rndsuri, libcr, credeam a fi dcscopentun senssubversiv (care lipsea atit de crunt literatunide atunci)in acealaimoasi pagina. Ea nu cra decit(gi totugiera desrul dc niult) constatarcalucida $i fatalistaa uneineputin{c: dacd ceea cc intri in delircste istoriainsigi. nu putemfi decit martoniqi actorii neputinciogiai uneidrame care ne depaSegte. La t'elca balenelc care. cirduri intregi se aruncduneon, cuprirsede o inexphcabrlafrcnezie. pe plajcleunde le a$teaptao lenti agonie,sd fie qi socictateaopeneascd cupnnsA.pcnodic. dc o fiencziesinucrga5dl Intrcbarca 1( meritisi fiepusi atunci cind oamemi politici, rnass-media t 9i opiniapublica par a-qi pierde uzul ra(iunii pcntru a intra in soiralahalucinanti a uneidementc colective in care a calaul5r vichma. nevrnovarul 5rjusnprul. dcopotnr i cu I spcctatorii,se amesteci pina la totalaconfuzie. { Inversarearolurilor gi confuzia genurilor caracterizau nturileorgiastice ale antichitatii,care marcau de obicei innoireatrmpului. Tohrgi ritualul insugi.regla aceastd inversiune,asigura o oarecareordine, didea un sens dezlantuiriifrenetice gi o canalizaintr-un fel. Or, de citeva sdptiminitot ceea ce era pind atunci firesc in vialapolitici rI aacestui continent acIDdtatun aerde fictiune lralucinanti. It incit mdintreb: oare mai realueazicineva ce se intimnl5. sautriim dejain lumcafictivi c unerdezlanluin de violenp I ucigaSdpe care rumeni nu o maipoate controla gi nimeni Mu sim numai gtie unde se va sfirqiEi la ceva duce? Deja,in razboiuldin Colf nu mai eravorba despre foar lumeareali: in fa[aordinatoarelor lor citivabiieti lui supradota,tisejucau de-a rachetele, care, pe ecranele loq iub dejucauradarele inamice, pitrundeau pe ferestrein I camereleascensoarelor, cu o precizieincredibila, sun milimetricd,halucinantd. Pind la urmdfaptul ca ele ac0 explodaucu adeviratnu mai aveanici o importanll; fir imporlanti eraficgiunea. Trlim acumprelungirea acestui aic qtiu ci totul e zadarnic pi mirgav,ci existi mai mult intuneric ci ticilogiile-s mai scenariu,acdrui explica$e pare a fi naturadin ce in cemai ,,Eu Ai tra numeroasepe lume, dar nu ignor ci intotdeaunava existagi frumuse(e" schrz.oidda civilzatici occidcntale. cli s-au intors de

www.arhivaexilului.ro LUL LITBmR Dr Fondator: G. Cilinescu

a )p 1n1e sl, atitudine intelectuali

Cici ce e dreptul? C)aresacri- ficiul chiar nu se nume$teo clato* rie? Dar datoria ce cstedecit drcptul unui subiectcare implici datoria obiectuluicc diuneazl? $i cind proverbul zice: blestemulce vi-l facefiva cidea asupra nepofilor pin-intr-al ;apteleaneam-asta nu-i decitechilibrulcare pentru restituirea lui cere ca precit s-a ruinat pe atit si serezideasci. Cum vefi stirpi un deficit? Triind cu spateleolisindul si semireasci? Sigur ci nu. Triind chiar simplu cu el? Iar nu - cici el rimine.". Cind misura deficitului e aga de plini incit el trebuie scuturat, qi scuturat cu orice pre{oatunci statul se zguduie din fundamentul lui pi deficitul se stirpeqtedeodatl, asemeneacum rizbunarea stirpegtcvicii seculareqi redl lumei echilibrul, bilantul: Dreptatea.." Nlintea dreaptS,simpli, senini a ficut din dreptate o cumpini. Cumpina dreptlfii. $i ce e dreptateadecit menfinereadreptului':'$i ce e dreptul decit echilitrrul?Cumpdni qi drept - amindoui echilibre- una a materiei,alta a spiritului. Dreptul e adevir- virtutea e adevdr,nu cel relatir', care constati cum este.AdevIr, drept, virtute, toate trei sunt aqa de gcmencincit ai credeci-s una... Echilibrul in stat e ca sinitatea in corp' Mihai E&JtNESc--Lr

acest dor cste nemlrginil, tainic. I'arri peloc" nume:..1nocrrll lllcl acunla nlnrc nLlare pr!'!. Estetica,,stlrii , L r tainacc ascundea talcfl'unruscti". Taina FIIN'L,\ STARII-ORili: DOR Eroului din frunrusetiieste intrinsecir dorului (..inochii Mu5at5i ursitoarclc(1882), ..i s-a cl;rtsa rnei");acesta este: ,,...atita dc-ariinc ai-atit sinrtir-ntotdeauna.Lrn dor aclinc5i iirtliritnic dc sfini,'Cunrnu mai e ninricain cergi pc fbarrc.dc-o frumrrsctecum nt!c nici ttna".Iar pdnrint". lui CIlin (din Postumc).soarta i-a fost sI ldealitateaiubirii faceca dorul si lie..alb". iubeasclpe,,f-rumoasa fhrd corp". cafrunrusetea nepitatii a lumii.Fiintarea lutnii Sensulsifinalitatea dorului la Eminescu prin do4ca slare pe loc. cstc in'chipuiti. Poetul suntin triirea uneistdri absolutede iubire, di chiplucrurilor: ..Una-i lLrrrrca-nchirrr:irii cu-a acolo unde frumusetea(lumii) estepurI, ei visuri f'ericite/ Alta-i lunrcact-a aicvea..." firi corp; fiintare ideali a stirii pe loc.De (Mementomori) aici funcfia ecstatici a gindirii in mersul ei Constantin AMARIUTbI v, ci existi mai mult intuneric gi ci ticilogiile-smai transcendentalspre 'dincolo" de hotarele rtdeaunava existagi l"rtttnttsete" clipei, re(inuti in ea ca stare de dor. Or, (continuarein pag. 24) - cei care s-au intors de pe sirfri s:I lupte negdsincl alti tnetodii panlrt)

www.arhivaexilului.ro cinism, a ajutat pind acum societateaumani sI zupraviefur'asci,intro istoriecare numai simpld n-a fost. Acel cinismfatalist a fost oe nesimtiteinlocuit de un fanatismidealist qi de intoleranta maniheisti aunei societatr ,CLLmilr dinmormint" carepare convinsd aqti unde e riul, qihotdriti s6-l elimine cu oriccpre!. Daci nu sintaltele motivele, gi nu sintem Cind triiam in Rominia, Ion Caraion, pe destinul era in el,ci orizontul siu liric revelat sa' cumvain fataunei giganticemanipuliri, ne aflim cu care nu-l cunogteam,era la inchisoare,L-am de la inceput, acum amplificat 9i lirgit prin atr sigurantdin falaunei enorme naivitili: a voi sdtrangezi, cunoscut aici in Franla in anii gaptezeci. experien{ainchisorii, nu se va lumina cu in cuajutorul rachetelor, cea mai dificilS problemi politici a Pistrez amintirea unui om marcat de adevirat niciodati, cici rana era de alt ordin, continentului,in butoiulcu prafde pugcaal Balcaniei, nemulfumire obscuri, fundamentali, care se ruptura era inscrisi in structura sa intimi, de dr cum pc dreptcuvint era ea numiti cindva,ce naivitate, qi restringea in expresia fe{ii qi in intona{iile Poetul a rimas un nemingiiat, congtient ci let celipsa de siml politic sd crezi ci potisiJ speriinumai cu glasului. Paradoxal, acestom dezamigit era nelinigteail va insofi intotdeauna asemenea atitape un dictatorcomunist care a vazutmulte! inzestrat cu o vitalitate telurici gi o drumului intre ro{ile trisurii care insoleqte di Pede alti parte,aceasti societate nu mai paredispusi sensibilitate,ag zice o delicatefe,care-l ficea un alai de nunti, dupi propria lui imagine. in in sd tolerezemoartea. Trimiterea truoelor terestre e de nu numai foarte susceptibildar qi accesibilla Congtient de asemeneade capacitatea sa de neconceput,din acestmotiv, ca gi aruncareaalimentelor nuanfe,la lumini qi la umbre in toate.Cu alte a-gispune destinul, - . coboareintolerabil de ios. subfocul artilerieiinamice. din el. Poezia lui Caraion este o confesiune, siI Cinevaa inventatchiar noliuneade ,,rizboi curat", Fiindci acestom torturat a fost un mare expresiatensiunilor qi a contradic{iilor din el. 9i m chirurgicalfiri victime;pini qi moSi adversaruluisint poet. Sunt poe{i care se {in deoparte de Este in acelagitimp o sfidare fa{i de neantul in pudic,negali, ocultali, escamotati; pe ecranele vremurile in care triiesc. Ion Caraion care-l ameninti din umbrl. O confesiune5i o televizoarelornu defileazddecit masele calcinate de fiare dimpotrivi le-a triit din plin. Cu toati fiinfa sfidare care a gtiut si foloseasciadmirabilele mr ale unei fosteuzine, ale unei fosterafinirii, scheletul lui fizici gi morall, cu experien(elegi dramele resurseale limbii romAneqti.Nu existi cuvint sir dezgolitde exploziial cite unei clddiriin carenu s-a lui personale, s-a <sau a fost impur, trivial, respingltor, prozaic,care si nu all descoperitnici un mort.Poate ci aicie explicalialumii implicat, cum se zice azi, in epoca sa. A fost poati fi folosit de poet. Existi doar materie, virnrale,pe care gi-o constuiegte de citiva lreme,societarea un om sfigiatintr-oepoci de cumpliteincerciri culoare, savoare.E treaba poetului si gtie si occidentali,gi care are menirea de a inlocui,pina la urma, gi suferin{e umane, triite de societatea le imbine gi si le puni in valoare.Caraion este lumeareali; pentru ci in aceastilume se moare, gi in cea romAneasci.Caraion a mlrturisit in repetate un virtuoz al cuvintelor gi al metaforei. Dar I virnralinu. rinduri Si destinul gi opera sa au fost strins poezialui mai esteqi un joc de virtualitate: Preapulini (afarade na{ionaligti de dreapta, comunigti legate.Intr-un interviu cu poetul elvelian joc pe care l-a numit Caraion |. convingi,tolkiqti incurabili) para avea, astizi, curajul unei romand Vahe Godel in 1982 declara in a gtiutsi-l joacecu nuantade gratuitatecare opiniidiferite de ipocrizia oficiali; incd qi mai puliniau substan{i ci absurdulqi cnrzimeas-au intilnit face parte din orice joc creativ. A gtiut si-l putereade a ceua, in spateleei, explicafiile reale ale acestei in via{a 9i in opera sa intr-un fel indisolubil. moduleze,riminind stipin asupra lui, un joc crize,care se afld in crizamodelului societd$i modeme, Cu alte cuvinte,Ion Caraion a avut voca{ia din care nu lipsesc sarcasmele,pini in d' carese aruncd precum balenele pe plajeleunei lumi virtuale timpului obscur in care a triit. momentulin caredevine grar,, adesea amar - fos slmoare penml a numal mun. In tinerete,dramele sociale,rizboiul, un joc patetic, deznidljduit, cu vorbe gi un Radu DRAGAN sul'erinfelegi mor{ii i-au smuls accentede accentesfigiate. Scrisul, inventivitatea poetici Mi revoltl gi i-au inspirat primele versuri, o au invins firea sa nefericiti. Caraion s-abitut inr nYYYAta poezie voit anti-poetici. Iegit din inchisoare cu for{ele obscure din el, opunindu-le for(a gu ...Iara sau cu pamlntenl dupi unsprezeceani, caLazir din mormint, cuvintelor.$i probabil ci a invins. de s-a regisit pe sine, legat printr-o coniventi Paris.aorilie 1999 bri [.vident.ne refcrimla punintenii acegtiade la obscuri de destinul siu. A stiut atunci ci SandaSTOLOJAN m, Dunareqi Carpati,ce au constituit9i obiectul preocuparilorepice ale lui Marin Predadin ultimul shuroman. Sint Diminteni ce. in momentelede crizd au alc istorieiincip sd intre in conulde atenlieal im Occidenruluicrvilizat. Cineva, de undeva, incepe s6-gi an aducdaminte de existenla lor, mercu sacrificatd pentru fin ideeade apirare a civilizatieiin careei, occidentalii, in setot lAfiie cu superioritate magnificienta. In numele DesprePamfil $eicaru cu Ren6 A. deFlers lo, democraliei,amenintatd mereu de spiritul despot,al ho slavului,,,butoaiele cu pulbere"ale Europeitot Titu POPESCU: Domnulede Flers, fac parte imprejuririle in care l-a1i cllnoscLltpe Pamfil Vr pocnescgi-gi arunci artificiile aldturi de suyeranitatea din generaliacare s-a niscut in timpul celui de $eicaru. ca noastrd vegnicamenintatl. Cei care, din Occident, au al doilea rdzboi mondial qi doar in perioada Ren6A. de FLERS: Dragi Titu, de atunci di incheiatsau inchere tratate de coexistenti pagnici lird snrdenlieiam aflat, vag,despre existenla acelui a seamanici un momentde interesele, drepturile fine ziarist romin notoriu care se numea Pamfil Siaspiraliilelaexistenti ale acestui neam, n-au invi{at nimicdin lecliadnrl^,,coexistenlei pasnice" crtrusuJ $eicanr.intimplarea a ficut ca,ajungind in Apus, qi mai ales cu cel care a hildduit in stepa la Miinchen, sd colaborez qi la Curentul, comunismului,reinstaurind imperiul larist al lui Petru publicafia lui $eicarureinfiinlata aici. N-am arut celMare, cu odiosullui testamentsau fird. Nu din fericirea sd-l cunoscpe Pamfil $eicaru,el murise ..rusofobie"- cum l-am auzitde curindacuzindu-ne in 1980.Printre altele, auzisemci dv. afi fost peincrincenatul redactor gefal I devdrului,scinteind unul dintre cei care i-au fost cei mai apropiagi. culeninista sa calvilie pe postul TV al lui TicdBrateg, M-ar interesasi aflu, de la dv., cit mai multe ARISTARC despre aceasti impundtoare gi controversatd (continuarein pag. 30) personalitate.V-ag ruga sI evocafi mai intii

www.arhivaexilului.ro v l. /1 /lal agravat tot mai mult pini s-a internalionalizat ar ornm0rmult" TragediaKosovo ducind astfel la intervenfia NATO. Agadar actualasitua{ie din Iugoslavia, sedoregte si ni saufrri vrerea noastri Iugoslavia, seexplice, are la origineun conflict religios lion, pe destinul erain el,ci orizontul siu liric revelat Cuvrerea care sau mai exact Kosovo, se aflI la ora actuali in intre altele reclami interventia tuturor r. L-am de la inceput,acum amplificat gi lirgit prin aten{ia generali. Aspectelepolitice qi militare, cregtinilorindatorafi, zice+e,si sari in apirarea rtezeci. experienfainchisorii, nu se va lumina cu intervenfia NATO qi adeviratul rizboi confra{ilor lor. Cu atari argumente, ne explica 'cat de adeviratniciodati,ciciranaeradealtordin, declangat, drama refugia(ilor, incilcarea citva timp in urmi ziarul le Monde. care se ruptura era inscrisi in structura sa intimi. drepturilor omului, indoiala cu privire la reprezentan{ii Patriarhiei Belgradului s-au onafiile Poetul a rimas un nemingiiat, congtient ci legitimitatearegimului politic existent iati citeva infi{igat in 5 februarie a.c. la Rambouillet, igit era nelinigteail va insofi intotdeauna asemenea aspectelefoarte discutate gi controversate. alituri de delegalia iugoslavl, sus{inind cI :i o drumului intre rofile trisurii care inso{egte 4in 9i In disputele declangaten-a intirziat si intervini sirbi Kosovo reprezintdceea ce inseamnd ,-l f?icea un alai de nunti, dupi propria lui imagine. ,,pentru insi gi elementul religios. Ierusalimulpentru ewei gi catedralaNotre Dame esibil la Congtientde asemeneade capacitateasa de Se argumenteazi cu lux de aminunte din Paris pentru francezi". Pe linia aceleaqi Cu alte a-gispune destinul, - . regiune considerati,,leagdnul Ortodoxiei provinciei Kosovo ar priva poporul sirb de memoria Poezia lui Caraion este o confesiune, sirbi, gi naliunii^sirbe"care trebuie apirat cu orice gi identitateasa spiritual6". tn mare expresiatensiunilor qi a contradic{iilor din el. mijloace.In sprijinul acesteisus{ineri se aduce, Pe lingi aceasti argumentare meniti si arte de Estein acelaqitimp o sfidare fali de neantul intre altele, faptul ci aici se gisesc 1300 de justifi cereac{iile violente impotriva albanezilo6 Iaraion care-lamenin{i din umbri. O confesiunegi o monumente ale culturii, tradifiei spiritualiti(ii ti fiinfa sfidarecare a gtiut si foloseasciadmirabilele 9i tocmai in Kosovo s-austabilit numerogi Mitropolit Nicolae CORNEANU lramele resurseale limbii rominegti. Nu existi cuvint sirbe.Or albanezide religie musulmani, ceeace i-a obligat (continuarein pag. 30) r a fost impur,trivial, respingitor,prozaic, care si nu r. A fost poati fi folosit de poet.Existi doar materie, destinatemigra{iei, unde erau obliga(i si se ncerciri culoare,savoare. E treaba poetului si gtie si rlstigneasci in pagini de rugine qi de plins :ietatea leimbine pi si le puni in valoare.Caraion este supraviefuitoriipuqclriilor Crainic Ai Gyr, Noicagi repetate un virtuoz al cuvintelor qi al metaforei. Dar Vinea,C. C. Giurescuqi H. Y. Stahl,Pistorel st strins poezialui mai estegi un joc de virtualitate: Teodoreanugi Madimir Striinu; maestrude morall elvefian joc pe carel-a numit Caraion D-aleManolescului"". a istorieiliterare i-a fostDumitru Micu, impreuni cu joace gratuitate :lara in a ptiut si-l cu nuanfa de care Paris,l6 aprilie 1999 carea scosvolumul proletcultistLiteratura romdnd azi. .rintilnit face parte din orice joc creativ. A gtiut siJ 1945-1965(in Anul Domnului1965!); ne-membrul isolubil. moduleze,riminind stipin asupra lui, un joc in ciuda aparenfelor,Nicolae Manolescu, departid Manolescua scriscronici la subproductele voca!ia din care nu lipsescsarcasmele, pini in directorulde congtiinti- qi de Ronrdnieliterari a unor martirizatori ai culturii ca Siraru, Vasile momentulin caredevine grar', adesea amar - fost de totdeaunaatras de persoanemurdare, avind Nicolescu,Popescu-Dumnezeu; dupi cea devenit(n Izboiul, un joc patetic, deznidijduit, cu vorbe pi un comportamentgi secretindo,,gindire" murdare. martie1990) director al RomAnieiliterare cu ajutorul :ente de accentesfigiate. Scrisul, inventivitatea poetici Maestrulsiu de morali-politici a fost (a declarat-0, electoralal scriitorilor de tinuta unor !oiu, Biran, 'rsuri, o au invinsfirea sanefericiti. Caraiolr s-abitut insi numaidupi decembrie'89)inventatorul Pardiu, Silvestru- qi impotrivalui Paler,\hleriu chisoare cu forfele obscuredin el, opuninduJe for(a gufismuluititiresc in patrialui Catavencu;maestru Cristea,Dimisianu - a devenit,la rindu-i Nlaestru, rormint, cuvintelor.$i probabilci a invins. demorali-gazetireasci: IvaEcu, turnitor depupcirie, invi$ndu-i petineri cegi cunrsi faci atuncicind vor rniven(i Paris,aprilie 1999 brigadieral ClasuluiPatriei, organ rl Securiti$i,frate Paul GOMA tunci ci SandaSTOLOJAN mai mareal Sdptaminii,tipiritin Germaniasovietici, (continuarein pag.21)

au trecut decenii,intilnirea a fost scurti, dar prezen(acelor doi ofiferi germani a provocat impresionanti. Era intr-o zi de primivari a un adevirat tumult, Nimeni nu puteain{elege anului 1944. Rizboiul se glsea in faza lui motivatia vizitei lor. Nici unul dintre redactorii finali, fatali pentru for{ele Axei. Doi ofi{eri prezenfinu cunogtealimtra germani, de aceea in uniformi germani, un cipitan gi un a fost adus un redactor evreu, ca si faci pe eicarucu Ren6 A. deFlers locotenent, se opriseri in Bucuregti: se interpretul. Cipitanul a replicat cd nu este hotiriserl sI faci o viziti la palatul Curentului. nevoie,deoarece el Stieci dl. $eicaru vorbegte fac parte imprejurdrilein care l-a!i cunosoutpe Pamfil Voiau siJ cunoasci pe directorul ziarului, franceza.in sfirqit, cei doi au fost condugi la celui de $eicaru. care, in comentariile lui, prezisesedezno- in fala lor stitea acum o persoani perioada Ren6A. de FLERS: Dragi Titu, de atunci dimintul rizboiului. La palatul Curentului $eicaru. bine ficuti, cu un cap impozant, pir negru rla acelui ondulat, o mustafi destul de bogati, oaeheq l Pamfil la fa(i gi cu o privire asimetrici, ochiul sting inApus, uita pufin intr-o parte. Se vedea ci era rrentul, se -amavtlt surprins de vizita celor doi ofiferi germani. s-aficut in limba francezi. PinI el murise Convorbirea nu s-a putut reline gi a intrebat: . ati fost la urmi, germani vorbesc o ,propiali. ,,Cum se face ci dgi gi ,ai multe francezi atit de eleganti frumoasl?". Cei aritat mineca stingi oversatd doi ofi(eri, amuzafi, i-au nai intii (continuarein pag. 25)

www.arhivaexilului.ro @- JurnalulLiterar

24 septembrie1973

Dragi Mary, nu m-am odihnit la Paris! Un Mircea Eliadepar lui r Vid zilnic Romini din {ari - qi aceste - intilniri imi dau cura j (tof i sunt Scrisori c[tre Marv Stevenson anticomuniqti, de orice visti ar fi!) pi, humor pi e inteligenti (specialitatea:teatrul privegteacel Cahier de I'Herne,dedicat mie, evident, avem ati{ia prieteni, - gi mai sunt popular rominesc). editoryl speri si-l tipdreascl in primivara VId cI m-am luat cu vorba pi nu rispund l976.ln afari de diferite studii articole, De abia la 5 oct. la Chicago I will begin 9i la anumite intrebiri din scrisorileD-tale, Am va traducerea francezda multor to feel myself again. cuprinde primit ms. traducerii DomniqoaraChristina Cu mult drag texte romAnepti(eseuri din Fragmentarinm qi l-am parcurs in parte. OK! Poate fi trimis - Mircea pagini din India, nuvele,etc.), editorului. Daci romanul e acceptat, voi Anul acesta, a plouat in noaptea de (probabil, 22 martie 1974 aranja o prefa{i dupi sugestia Sinziene gi era frig ca in octombrie. Te Dragi Mary, D-tale,scoasd de Sorin Alexandrescu). invidiemci ai vizut licuricii... Florile de ciregau ajunsperfect gi au adus Mi bucur ci ai de gind si participi la La Gallimard, magazinulera inchispinl primivara in apartamentul nostru - cici, colocviul de la Santa Barbara. Mi bucur, la 1 august. Am si trimit cir{ile indati ce af'ard,suntem in plini iarni! (Mai frig decit de asemenea,ci {i-a plicut mitul Megterului ne intoarcem la Paris. Datoriti vizitei in anumite zle din ianuarie,..)Mutumiri... Manole (Are cred eu, valoare universali. Corinei, am renuntat la cilitoria in ltalia in cee, ce mi privegte,sunt in culmea ,,Crea{ia"- oricare ar fi ea- cereo jerfi...). qi la Congresul de Ist. Rel. de la Lancaster. fericirii! Sitlmina trecuti (mai exact intre ,,Jidovii uriagi": credin(a populari ci - - 11-18 martie) am scris,corectat gi transcris monumentelemegalitice au fost ficute de o Vi urim intregii familii! vacan{i gi, primul o nuvell: ,,Incognito,la Buchenwald".Doar rasi de giganfi; aceqtigigan{i erau ,,Jidovii" excelenti in rind D-tale,sinitate azi am recitit-o 9i mi-a plicut (De obicei, contemporanilui Iisus;altminteri, daci n-ar qi ,,grabnici insinitoqire" (aceastaeste cind termin ceva- nu-mi mai place. De aceea fi fost atit de colosaligi de puternici, cum ar formula politicoasi in copiliria mea). ezit uneori si mi recitesc) ,,Culmea fi reugitsi prindi qi si ristigneasci pe Iisus, Affectionatal fericirii" se referd la verificareade astizi fiul lui Dumnezeu. Christinel si Mircea (re-lectura), nu la faptul ci am terminat nuvela. (Nu prea vid de ce-am scris ultima HISTORYOF frazd,., Probabil ci voiam si spun altceva RELIGIONS gi parcurs" (expresie la modi azi in ,,pe €ditod: ^irc.a Aiad. / l6.rb ,,1, Xibgdoa / Cbad6 x. ton' / lo athan z. snilh am povestesc RomAnia) uitat... Nu-fi tdnotial Attittd.tt: BMr Liftol' /')ohn S. StMg subiectul pentru ci in citeva zile Christinel

o va dactilografia gi vi expediez,D-tale pi AN INTERNATIONAL JOURNAL FOR COMPARATIVE HISTORICAL STUDIES Iui Mac, fotocopia. In orice caz, vei regisi Ednorialofric.' Swif j'all, :unix1ity of Cbictgo,[email protected] E. slth Slr..t, Cbicago,Tlliôit 6o6tt - PublBb.l, 1lîo.rtit, ol C\icdgoPrct anumite personajebine cunoscute:Ieronim, zr- JLt Mariana, Adrian, Maria da Maria 9i... a^t_4 tj7 y portretul (= tabloul) oanei. pe care ai intilnit-o astivari X^Ê - f-7 ,,Persoana" a^l t la Chicago gi care nu mai corespunde de mult personajului din romanul pe care il ^"- Fgur. L, u:'v? ot- , traduci a fost de Criciun la... Bucuregti f--'+^--* T (invitati de nu gtiu ce Asociafiea Femeilor a* ^ o'l* L of-.anl^^'e-'-|*-: Ln't---y* Pacifiste, sau cam agaceva), Intre altele, s-a u'cn, a/-e,lt^" n*k*- dus s-o vadi pe Mama gi pe 1u :tl"r- ) sora mea ft Corina. Nepotul meu, Sorin Alexandrescu, : ( t\^^' aa*+- t:1r / a,^\*-'lt care gtie englezegte,era de fa(i, Cum este f'-e;r-; 7'dAr+! F'-f t' critic qi istoric literar, sunt sigur ci y'tlu-('f^tt'4r' 3f U J; la-.x*--,'^r .l experienla ii va fi de folos. Un prieten imi scrie din {ari ci un tinir italian seafli acum la Bucuregti, lucrind la ^ Foarte probabil ne reintoarcem la 5 oct. Paris,l0 oct.1975 I(i vom telefona teza lui de doctorat: ..FazaromAneasci a lui curind dupi aceea.In orice Dragi Mary, M. E.'. Exact ce-aficut Dennis Doeing! caz,ne vom revedea,in noiembrie,la Santa Plecim miine dimineafi la New York, iar tnci n-am primitFragments d'un Journal Barbara. luni-marfi suntem la Chicago, lartd-mi cd alar ttebuie sA sosersci ale Ia o zi la alta. Our love nu (i-am scris. Sora mea, Corina, a sosit de IUIIrcet

www.arhivaexilului.ro I intereseazi. Pentru mine, literatura I fantastici trebuie si creeze Universuri f paralelelumii noastre cotidiene, si inventeze i'Jli,?'"'i.'#;ffi o,l n MirceaEliade par lui mOme " li,T1 Il i; ;.",, Scrisoricltre Mary Stevenson - (ID ;l[Tfti1i'P":-..,Til1"u'fiT"...ffiT a: teatrul privegteacel Cahier de I'Herne,dedicat mie, zile la Amsterdam, la Sorin. Iar pe la 10 completaLe centenaire. editorul speri s5-l tipireasci in primivara octombrie, din nou la Chicago. Alitur cecul; Christinel a invitat doi rrispund lgT6.inafaridediferitestudiiqiarticole, Withmuchlove prieteni la Concert, a9a ci e fericiti! ,-tale,Am va cuprinde traducerea francezi a multor Mircea and Christinel Amindoiiti trimitem afecfiuneanoastri Christina texte rominegti (eseuri Mircea$ichristinel din Fragmentar-igmtarium paris,2Tdecemblie1976 efitrimis -paginidinlndia,nuvere,etc.). DrasiMarv. 17 februarie 1978 :ptat, voi Anul acesta,a plouat in noaptea de 3l?-titY.i?icu minei(i mul{umim din DragiMary, Sinzienegi era frig ca in octombrie. Te rrn-"rp"r,."'tlumoasele,caldelescrisoridin Aziafosto,,zimare!"De|a2,30 |a4,30 ',';::-,.j].,*tttt" ,- invidiemci ai vlzut licuricii... ultimele luni. Nu indriznesc si-mi cer a avut loc receptiala libriria Universititii ;"";i:j,l: La Gallimard, magazinul era inchis pini iertare pentru ticerea noastri. De la slirgitul Sherry qi sandrvichuriin timp ce eu scriam pe ;;;;;:; la I august.Am si trimit cirtile indati ce luiseptembrieducemamindoi(darmaiales autografe ForbideenForest. S-au vindut grea vreo 40 de exemplare,dar' evident,nu toti ;iJ;;:il: ne intoarcem la Paris. Datoriti vizitei Christinel) o viafi 9i tristi. ,:;;;-'i Corinei, am renunfat la cilitoria in ltalia Chimiotherapia o extenueazi pe Sibylle; in cei de fafi au cumplrat cartea(au cumpirat plus, inflamarea ganglionului i-a redus alte cir{i!...) Au venit de la Notre Dame ;iri;;;';; 9i la Congresulde Ist. Rel. de la Lancaster. - aproapela zero uzajul De directorul Editurii' James R. Longfald -"JilJl;i;;;;;.-; Vi urim inrregii familii! - vacanti brafului sting. (tinir excelentiEi,inprimulrindD-tale,sinitaie aceeaC. tre-buies-o ajute nu numai la 9i foarte simpatic), directorul pregititul gi (ii comercial, copy-editor (doamna care a pus j""en-", gi ,,grabnici insinitogire" (aceasta este mincirilor, ci la masi taie carnea etc.).c. pleaci in fiecaredimineafi, la punct manuscrisul 9i Norman Girardot ci,cum ar formula politicoasi in copiliria mea)- qiriminepinisearatirziu.Decelpu{incinci cu vreo gase studen(i in HR. Dupi ipelisus, Affectionatal christinersiMircea iln:ili:iTjlil'l,Li,ih,iK,;.1;";HT ffHliliJ."'jffi1f nf,';,"Trlllli,,ll 9i am ficut Criciunul cu toati familia (de Din picate, Christinel selupti cu o riceali la Marsilia au venit Lily 9i Oani). in ,ce" 9i nu ne-a acompaniat la Club). tt Edi,.D,znha.aica, / tu,.,b il xila,aoe / cba,,.11 to.e/ l.na,ban z sni,h :;f,tJ3iii; jTi".ijf jj;l.::u "' ."#3l;l;ih:t ;:i:i?:;;Hi:il i"ll,l ttttoli'tts'tdrB'B*.tino''/Tobns fi sttd4 Mi bucur mult ci ForbiddenForest va mei studen{i vorvorbi despreF.F., elevilor apare!LainceputulluiianuarieHarperva 9i colegilorlor, sper si creezeun anumit ,rAL FoR coMpARArrvEHrsroRrcAL sruDr Es publica No Souvenirs (Jurnal 1955-1968)' interes in diferite universiti{i' E.tatb str.d.cbicaso, trrinoB606'7 . p'bti'h.r:unin'itr oJ cbiueo p.6' Daci una din acestecirfi va avea,,succes", Nu-mi fac iluzii in privinla recenziilor, zr--h 4^--{ '17r '"}';':,l'"'fifiilI;"',lli^:.ffi:,T:i'ffi;.[1"''xliilil:ffi'j:ilJ::::ll,Yxr.HT.1: r necazurile.Am scris discursul de recep{ie apreciat). Dar cea mai buni recenzieeste t-ta^l k' .t la Academia Royale de Belgique ji9 conversa{ia...Am comandat inci 20 de :^4o\-Tffi'7.l"JJifiTj:J]].ff:'.:"ffiijii'"''}iJ.il;lfi:;;?,lli1?;i;?'T.lT,':'ilJJj.#:lnl l--,*on-I*-z $i mai senzafional:am terminat acum doui 9i ribdare, si citeasci 60 de pagini de J ^ e o* 'T;:J,"'nupreasuntnoutiti.Miruptsi a/^t,^- . 4,4A< *- -a- ;HiiliilT*'iJ:ilft,t"1ii,l-rll,llilil; fn- va fi probabil Un centenaire,in romineite inchei HistoireII ca si mi pot intoarce la fr o^' a<-a-t ;V .,literatur5"9imemorialistici. Lu.)/ fu r aa^^*-'E Tinerele fdrd bdtrine(e).Christinel a Christinel cu mine te imbrd{iiim cu ltlwl f qr,,r, . dactilografiat nuvela scrisi in august gi 9i - "' ). indaticeajunglaChicago,voifacefotocopii prietenie gi-{i voi trimite una. Dar nu gtiu cind va avea Mircea timp si dactilografiezenovella... r la 5 oct. Paris, l0 oct. 1975 14 decembriel97g L.ln orice Drag5 Mary, Foarte probabil, va trebui si zbor la Dragi Marv la Santa lu-'nt.tputul lui ianuarie, pentru , Plecim miine dimineati la New York, iar 9li"1qg, Mul?e mullumiri pentru marea cutie cu citeva zile' Sunt o seami de,,probleme" care luni-marli suntem la Chicago. Iarti-mi ci bomboane, atit de bune, incit sunf aproape nu!i-amscris.Soramea,cirina,asositde trebuiesc rezolvate' voi."l:f""i--1.' p.rhrlrt"r...Aicititdesigurinziare,sauai wiltigl-:9lf:q \ariusurcsti\a 18 aue.ust,-"vea36 de kg.! o 9i vei afla.ultimele noutifi. ;i;ll]" Tereviziune de teribilt iarni din

www.arhivaexilului.ro Dragi Mary, v 'gl,lg.rIItlq consulta{i erau pesimigti. Dar rezultatul ,,Nu sunt vremurile sub om, ci bierul om l7 iunie1974 final excelent.Nimic grav. Trebuie, doar si sub vremuri" spunea (scria!) un cronicar Dragi Mar5 urmeze un regim. Se duce la Amsterdam romAn! Citi dreptate avea! Am tot sperat Mullumiri pentru scrisori 9i pentru siptimina viitoare gi la I nov. seintoarce la ci voi incheia primul tom din opusmagnum telefdane. Philadelphia a fost ,,Experienla" inainte de plecare. N-am reugit. Mai am de Bucureqti. interesanti - mai ales ci am putut vedea ne-au confiscat aproape tot scris cam 30-40 pagini (completiri la Emofiile prodigiosul Muzeu Barnes (cu 300 Renoir! qi plicute: diferite capitole) (20 timpul. Dar am avut surprize un 70 Matisse!...) 9i ,,Introducerea" Si pagini).Sper ci voi reupisd le scriu la Paris, doctorat honoriscausa la Lancaster, in Am corectat,,Incognito la Buchenwald"; pini pe la 10-15 iulie, cind, de concedente, august, iar in septembrie am fost ales i-am trirnis corecturile gi lui Mac. (Finalul vom pleca in ltalia. Sper, de asemenea,ci membru al Academieibelgiene, la fotoliul nuvelei nu mi satisficea; greu de crezut ci sora mea, Corina, va ob{ine pagaport gi ne ocupat de Martha Bibesco. doud persoane pot vedea aceeagi^transfi- vom putea reintilni (dupi al{i 5 ani!). Indati ce Christinel va dactilografia gurare estatici a oragului... In plus, ... In privin{a copy-right-ului- eu sunt nuvela scrisi la Puerto de Andrata, voi abuzasem de termenul ,,irecognoscibil"in pe tot ce-am scris in romflneqte. expediao copie.i1i voi trimite de la Chicago corpul nuvelei). ,,stlpin" Deci, procedeazi in consecinfi. Daci citevatimbre romflnegtirecente. IncI nici o vestede la Harper and Row (50 vreodati vreun editor seva arita interesat Am primit primelecorecturi pagini) AEteapti, probabil, sd se perfecteze de scrierile mele literare gi va avea de la Histoiredes id6es. contractul cu Gallimard. Inainte de plecare Tot de la Chicago voi expedia Fragments ,,probleme de copy-right", nu are decit voi scrie lui John B. Shopp. Editorul care (cind gi si-mi scrie direct. d'un Journal va ajungepachetul For6t seintereseazi de traducereaFragmentelor gi Christinel gi cu mine suntem deja epuiza{i interdite). ii voi da adreseletraducitorilor. In orice caz, Iartd, te rog, graba! Suntem invita{i de pregitirea cilitoriei. $i inci n-am Mac are (i-am comunicat-o eu) adresa lui qi terminat bagajele! Sperim si ne putem la masi gi am intirziat. Christinel cu Shopp (la Harper and Row). Solu{ia de a gi odihni o zi pi o noapte la New York, pi apoi mine trimitem numai ginduri bune traduce impreuni este cea mai la Paris, afectoase. satisficitoare. Excelenti traducerea poeziei.Am ficut La 25 iunie ne luim zborul spre Paris (4 Mircea citeva corectiri stilistice. Place Charles Dullin, Paris 18").i1i urim Am gisit aici mai multe scrisori de la Cu sinceri prietenie vacan{i excelentd- gi te rugim si crezi in D-ta. Nu cred ci ajutorul pe carel-ai dat (9i Mircea si Christinel I sincera noastri prietenie. Salutiri Louisei. pentru care te felicitim amindoi!) unei Paris,l2 iulie 1975 refugiatepoate avea consecin{e. Emigrarea Mircea si Christinel I Dragi Mary, n-a avut motiv politic.In oricecaz, acfiunea j P. S. Prefer si-ti trimit textelecelor doui Multe mul{umiri pentru scrisori- qi pentru D-tale e de ordin uman, caritabil,gi nu cred I conferinfe in galley proofs; dactilografia e noileversiuni gipoeme. Si incep prin a rezuma cd la eventualacerere de vizi. va fi luati in imperfectir. luna care a trecut: Am gisit-o pe Sibylle ,,in considerare. formi", curajoasi, senini, increzitoare. Paris,l4 sept.1974 Paris,2laugust Sperim ci totul seva desfiquradupd cum o Dragi Mary, - dorim noi, qi aga cum o meriti o fiin{5 ca Trebuiesi mi scuz dar suntsigur ci ai Sunt, probabil, cel mai detestabil Sibylle.Impreuni cu buna ei prieteni, si intelegi de ce n-am continuat pagina Nici nu mai incerc si-mi ,,corespondent"! Jacqueline,Sibylle a plecat siptimina trecuti inceputi acum doul siptimini: am scriso cer iertarel qtiu, din fericire ci prietenia la Puerto de Andrato. Majorca. In doui zile lungi (qi, cred, buni) nuveli: Les Trois asemeneadetalii.., D-tale nu depinde de ne luim gi noi zborul tot intr-acolo. Ne GrAces:doar titlul e in limba francezi. Cu o Ne-amintors din Mallorca la inceputullunii. reintoarcemla Paris pe la 14-15 august. zi doud inainte de a pirisi Puerto de Am petrecut luna august intr-un mic port In sfirgit, dupi ce i s-a refuzat de doui Andrato, am descoperitintr-o pidure, trei (Puerto de Andrato, la 35 km. nord de ori pagaportul,la Bucuregti,sora mea, vile care comunicau intre ele intr-un mod Palma),inci nemutilat de invazia turigtilor. Corina, l-a primit acum citeva zile. Mare curios(mai exact:nu-mi dideam seamacum (Eram 12.000 de turigti la aeroportul din bucurie! Vom petrece 15 aug.-15 comunici...) Peo placi de marmuri am citit Palma, in seria plecirii!). Am putut lucra septembrie, familia intreagi la Paris - numele: Les trois Grdces.Citeva ceasuri am (un capitol din Opusmagnum. Am locuit cu Corina, Sorin Ei sofia lui, Liliana. fost ,,posedat"de subiectul unei nuvelecu surorile Christinel, Lisette qi Sibylle 9i al{i Ieri am prezentatmanuscrisul Iui Payot: acest titlu gi pornind de la aceastd prieteni - o vili chiar pe malul mirii. in 31 850 pagini! Dar imi mai rimin de scris inci descoperire a mea: trei vile ascunsein pagini, plus Sper sI de zile, citeva ceasuri de ploaie. Cerul, vreo 12-15 Introducerea. pidure. La Paris am rezistat citeva zile le redactezla Puerto... Aici. la Paris. n-am albastru - 9i deqiera destul de cald 75o-80o), tenta(iei de a scrie nuvela, dar in celedin iztiutit si lucrez bine. Dar corectatul briza marini ne-a apirat de argifi... De la urmi am cedat. Am scris-o (95 pagini manuscrisului gi alte citeva lucruri mirunte, SantaBarbara n-am mai cunoscutasemenea manuscrisformat identic acesteipagine) gi mi-au luat vreo trei siptimini! (Prima climi am transcris.o in vreo zecezile. La Chicago ,,paradiziacd". siptimini am pierdut-o cu,,readaptarea" la am petrecut-ola Paris, Destul gi Luna iulie Paris-time paseceasuri diferen{i de Chicago). Christinel o va dactilografia vei primi de ricoare gi destuli ploaie,Am putut lucra Desenul aliturat va acompania imediatun exemplar... ceva, defi prietenii, colegii, editorii mi-au Christinel qi cu mine suntemingrijorafi: ,,Uniforme".,. in vol. II din Ethos(peste 500 luat destultimp. Am fost cu maqinaSibyllei de pagini tipirite!), dar inci nu seqtie cind ai vlzut un bun oculist?Poate ci e o nimica la Amsterdam, ca si intilnim noua so{ie(a va apare volumul. Poate,la toamni. toati, dar trebuie si fii precauti.,. doua) a nepotului meu, Sorin Alexandrescu. Teza de doctorat a lui Douglas Allen va Plecim in Egipt la 5 sept.9i ne Ne-a plicut la amindoi foarte mult. Are fi publicati de Mouton (Hage). In ceeace reintoarcem la Paris la 20 sept. Apoi, citeva

www.arhivaexilului.ro consulta{i erau pesimigti.Dar Mircea bietul om rezultatul citeva zile, impreuni cu Paul Ricoeur 9i so$a final excelent.Nimic grav. Trebuie, cronicar doar si ll februarie 1977 lui vom pleca in Yucrtan 9i Guatemala. Ne ot sperat urmeze un regim. Se duce la Amsterdam Dragi Mary intoarcem la lnceputul lui ianuarie. ln siptimina viitoare gi la intoarce ; magnum I nov. se la Am primit - 9i ifi mulfumesc The sfirgit, ne vom lncllzit (dar, pe de alti parte, lai am de Bucuregti. Psychology of Invention. De abia attept s-o nu voi putea termina micul romaninceput letiri la Emofiile ne-au confiscat aproape tot citesc! (am parcurs, la intimplare, primele asti vari la Paris...). rez" (20 timpul. Dar am avut 9i surprize pllcute: un doui capitole qi am impresia ci voi infelege A History of Religions ldeas vol. I apare r la Paris, doctorat honoris causala Lancaster, in tot!) Nu (i-am telefonat, cum figiduisem luna viitoare la Chicago University Press. ncedente, august,iar in septembrieam fost ales pentru ci... nu-mi placesi vorbescla telefon Nu gtiu daci vreun editor american va nenea,ci membru al Academiei belgiene,la fotoliul ($tiu de ce: odati, in 1940,am primit prin publica traducerea cir{ii L'Epreuve du port gi ne ocupatde Martha Bibesco. telefonvestea mor{ii lui NaeIonescu, dupi ce, labyrinthe,degi eu o considercapitali pentru ni!). Indati ce Christinel va dactilografia cu citevaluni inainte,aflasem tot prin teleion in{elegereascrierilor mele. Ce alte noutlfi - eu sunt nuvela scrisi la Puerto de Andrata, voi - moartea citorva prieteni.,,) Telefonul il si-!i dau? Am corectat (9i abreviat) rmAnegte. expediao copie.i1i voi trimite de la Chicago rezerv chestiunilor de afaceri 9i informa(iilor. Autobiografie,care setraduce acum la Paris citevatimbre romineqti recente. (Gallimard speri si o publice la Ii. Daci Nu mi simt liber intr-o conversa{ie cu toamni). interesat Am primit primele corecturi (50 pagini) prietenii... Iar Marie-France Ionescotraduce urmarea va avea de la Histoiredes id6es. De cind ne-amintors de la Chicago,n-am Jurnalului (1969-1978). Foarte probabil are decit Tot de la Chicagovoi expediaFragments ficut mare lucru. Am terminat Discursulde Gallimard va publica gi un volum de,,nuvele d'un Journal(cind va ajunge pachetul gi For6t Recep(ie la Academia Belgiani qi fantastice". a epuiza!i interdite). .,preliminariile" (multumiri. etc.). IIi voi Christinel gi cu mine i{i urim un Criciun ci n-am Iarti, te rog, graba! Suntem invitati trimite textul cind va apare. Am corectat fericit qi un An Nou plin de surprize plicute! le putem la masi ;i am intirziat. Christinel gi cu gpalturile noii edifii din Forgeronset Te imbri(igdm cu prietenie mine trimitem numai ginduri bune - k, 9i apoi 9i Alchimistes gi cam atit... Mi apuci groaza Mircea Eliade afectoase. cind mI gindesccit am de lucru la intoarcere, Paris.25 mai 19'79 pe (plec Am ficut Mircea la 1-2 martie luni 14 februarie). Dragi Mary, textul novelleiscrise la Ifi expediez Paris Multumiri pentru scrisoare gi pentru Am gisit aici mai multe scrisori de la ll5 pagini.Nu i-am gisit inci titlul. Te rog copia scrisorii lui Langford. Nu am adresa D-ta. Nu cred ci ajutorul pe care l-ai dat (gi (i-am scris lui Mac in acestsens) nu incepe lhristinel 9i Editurii, agaci te rog si-i telefonezici sunt pentru care te felicitim amindoi!) unei traducerea, pentru ci, probabil, voi de acord inainte de a-i trimite scrisoarea ulie 1975 refugiatepoate avea consecin!e. Emigrarea modifica sauadiuga; textul nu estedefinitiv. aliturati (Catherine Bell, studenti gi n-a avut motiv politic.In orice caz,ac{iunea Il fac si circule, ca si vid ce impresie face. - pentru asistentamea, locuiegtepe vari in 5711 9i D-talee deordin uman.caritabil, 5i nu cred Die Pelerinaa fost bine primiti in Germania, a rezuma Woodlawn; Voi primi probatril scrisoarea ci la eventualacerere de vizi. va fi luati in iar Le vieil hommeet I'officier (: Pe Strada ibylle lui L. miine sau poimiine.) ,,in considerare. Mintuleasa...)are successe pare, la Paris. tzltoare, Am ajuns cu bine la Paris dar suntem De asemenea,No Souvenirsintereseazi. pi cum o Palis,2l augr"rst inci ametiti. - Harper and Rorv ar vrea si publice fiinti ca Trebuiesi mi scuz dar suntsigur ci ai Cu uriri de bine pi multi prietenie Anrintirile.dar trebuie sI modific mult, si rrieten i, si intelegi de ce n-am continuat pagina Christinel gi Mircea red-uctextul gi nu gtiu cind o voi face. la trecuti inceputi acumdoui siptimini: am scriso In aprilie,apare la Madrid, in romAncgte Paris.23 iunie 1979 doui zile lungi (9i,cred, buni) nuveli: Lcs Trois un volum cu nuvele. Dragi Mary, rcolo.Ne Grdces:doar titlul e in limba francezi.Cu o sase Salutiri Luizei. Multumiri pentruscrisoarea din 9 iunie. gust. zi doui inainte de a pirisi Puerto de Cu sinceri prietenie Aici, de citeva zile, parcd ar incepe vara - de doui Andrato,am descoperitintr-o pidure, trei Mircea dar nu sunteminci siguri. )ra mea, vile care comunicauintre eleintr-un mod Corina sosegtein citevazile. Ne va aduce le. Mare curios(mai exact:nu-mi dldeam seamacllm 1 nov.1977 vegti de la Bucureqti(unde am devenit aug.-15 comunici...)Pe o placi demarmuri am citit Dragi Mary, pel'sonanon grata, de cind am protestat Paris - trois Nu (i-am mulfumit inci pentru cartea numele:Les Graces.Citeva ceasuri am impotriva torturirii preotului Calciu). Nu despreTolkien, pe'care am citit-o chiar in fost ,,posedat"de subiectulunei nuvelecu dispun aici de un exemplar din Dar ui Payot: noapteacind am primit-o. M-a decep{ionat $antier. acest titlu gi pornind de la aceastd de ceil traduceMac? I-am spusmai de mult icris inci viata lui Tolkien; monotoni, firi crize, nici descoperirea mea: trei vile ascunsein ci aceasti carte nu trebuie publicati in a.Sper si intimpliri dramatice. Era, desigur,un pidure, La Paris am rezistat citeva zile englezepte. ris, n-am ,rsimplu profesor", mare erudit, tenta{iei de a scrie nuvela, dar in cele din Cu prietenie rectatuI ,,perfecfionist".Toati imagina{iagi-a pus-o urmi am cedat. Am scris-o(95 pagini Christinel Mircea mirunte, in The Ring gi celelaltecirfi literare. Dar, si manuscrisformat identic acesteipagine) gi (Prima din picate, nu reutesc si citesc The Ring; am transcris.o in vreo zecezile. La Chicago ,tarea" la mi separe artificiali, ,,construiti" dupi un Christinel o va dactilografia gi vei primi Chicago). model desuet (romanele qi legendele 'mpania imediatun exemplar... medievale).Mi s-a spus ci trebuie si trec reste500 Christinel 9i cu mine suntemingrijora{i: de prima suti de pagini, ci dupi aceea ai vizut un bun oculist?Poate ci e o nimica gtie cind subiectuldevine ,,pasionant" etc. Dar n-am d. toati, dar trebuie si fii precauti,.. reuqit sd trec de 40-50 de pagini. Voi incerca Allen va PlecIm in Egipt la 5 sept. gi ne si citescalte cirli de Tolkien. In orice caz, I Ceeace reintoarcemla Paris la 20 sept.Apoi, citeva acestfel de ..literaturi fantastici'o nu mi

www.arhivaexilului.ro consolida, unifica, uneori ti indrepta datul stiru prim, de celemai multe ori constructiiin toati Univt legea, fie prin extindere, fie mai ales prin de sit supraetajare. Cercr Dar ce indreapti, extinde sau Stan< Aforisme portretein albastru"* supraetajeazdautorul? Toateaceste opera{ii Aug. $i ,,Caietul se exerciti asupra unui fond preexistent, miril jurnalului Pe o fili citre capitul siu, mai izola.Citeva egantioaneoferite cititorului spre alcituit din cele citeva teme de bazi ale qi uni precis, dupi ce apucasesi agtearni nu mai aJ mul!umi vor fi risplata cuveniti criticului jurnalului, grupate la rinduJe in cele doui Aicht pu{in de 750 de pagini, din care - ce-i drept - pentru efortul investigirii. Seriaincepe cu un ,,glasuri" - cum ar zice Rebreanu- sau, mai ungul mai bine de jumitate sunt completlri sau extractdin ordinul ..umanioarelor":..Ori de cite bine, in cele doui ,,legi", in versiunea lui neagt limuriri tirzii, ale ultimilor ani, inso{ind una ori speranlanoastA este zdddmicitd,ori de cite Agirbiceanu, o ,,legea mintii", de fapt a inec,r sau alta din insemnirile epoci", Nicolae ori egudm,continudm sd sperdm. Speranta nu este ,,de spiritului, gi o,,legea trupului", cu intersectiri ,,lr Baloti se intrerupe din spornicul tors, decit eqeculegecului" (1,279). Ceea ce nu-l de tendin(e care atenueazi din rigiditatea cercd figiduindu-qi, cam abrupt, o alti formuli de impiedici pe autor si ofere din dramatica-i proiectului, ficind din protagonistul acfiunii descir jurnal: ,,Canto formd nouda Jumalului.Un fel experienfi gi reversul mai pufin senin al un mult mai verosimil actant al vremii sale si scr de discurs continuu: meditalie, examen de situa{iei:,,o dorinld neimpliniti nagtepestilenfd." decitel insuqise inchipuie sau chiar sedoregte. fie scr conitiinlA, izvorind dintr-o rugdciune (I, 364).Un aforism in spiritul Discoboluluilui Am putea exclama cu Nicolae Baloti in autor neintreruoti. Un bascontinun al existentei.Tema Blaga igi face de lucru cu diavolul: ,,Alegii persoani: ,,cifrul", bati-l norocul, acel cifru balza runicd iu arrnonicelesale: crrm poli ie5i din Domnului sunt,in mod ocult,qi alegiiDracului, care - zice-se - fdrd micar gtiinfa viziut timpul mort. Nu s-ar face auzit, oare,ca un fel constituindpentnr acesta principalul sdu cimp de autorului-personaj seinsinueazi adeseoriin chiar de lamentoneintrerupt?" Dar visata formuli a luptagi de neincetateexperienfe" (II, 237).AIte text, sporindu-i valen{ele.$i sunt in Caietul aveaI ,,discursuluicontinuu" nu vedemcum putea doui aforisme igi afli sursa in observarea albastnrnu doar celedoul lumi citre care se in vas fi 9i aplicati, de vreme ce chiar in girele istoriei celei mai recente: ..Culmeaeste cd in intoarce alternativ autorul, ci in cadrul in ciu urmitoare autorul se arati extrem de unele privinle comunismulconservd mai bine fiecireia o diversitatede medii, r4rste,situafii. autor mul{umit in jurnalului cu ,,forma" fiinfi, ceaa unelerealitili din celemai sordideale ,ca unele fome dintre cele mai naratorului,in dubla sa ipostazi de triitor Da caut, de fapt (qi cred cd am gdsit) fonna prin ipocriteale de el hulitei " (I, religiospi martor. Primei ipostaze,cea a unui pentr caresi md realizezca scriitor.Tratatul sistematic 205). perspectivapntelii, sedncerea $i: ,,Din 9i homo religiosus,dar gi a lucidului luptitor chiar imi repugnd;aforismele sunt prea seci, lipsite corupereadugmanului este mult mai eficacedecit anticomunist,in armura nu doar a credin{ei, cu un de carnatie.Jumalul esteforma ceamai apropiatd oprimarea qi chiar suprimarealui" (II, 261). ii apar{in toateacele mirturisiri gi reflectii cu ci{iva de aceaconlesiune - naratiune consffuclie Despreproblemele scrisului gi alearcanelor lui caracter eseisticale ginditorului, ce se Miha proieclie in ficfiune. Eseu romanesc.Modele: di seamaurmitorul pertinent aforism prilejuit dovedeEtegi un polemistredutabil. Jurnalul e baler Evangheliile,cdrjile profelilor, dialogurile lui de contactul cu opera lui Kafka: texte ,,Sunt totodati gi documentulcare atesti incoltirea unde Platon.Proust, Rembrandt" (7-15 decembrie codate,chiar daci scriitorulinsuqi mr delineacifrul gindului qi treptata lui clarificare Omes 1955;vol. Il, p.374). Dar Ia acestcapitol, codului. Cifrul se insinueazdin textele tale fird la 9i grup, intem enun{ul o ia parci prea repedeinaintea ca tu sd gtii. DacI tu egti cel ce codificd, nu egti componen{iimicului aproapeo formafie prin i evidentelor. Cici este cu adevirat Baloti decit un autor de anagrame, de cuvinte defamilie,cesehotirisc,inl955,sitreaclla adversarul tratatului sistematic?Dar ce sunt incmcigate"(I,284). Nu sunt uita{i criticii, mai o temerari acfiune redactind memoriul, cronit cele mai multe din cirfile sale de mai tirziu precis cronicarii, din tagma cirora autorul pllnuit a fi trimis la Vatican,in care abuzurile medir daci nu cercetiri,,sistematice" pe o temi sau bucuros se exclude: ..Criticul literar se crede regimului instalatin RomAnia,culminind cu singu alta, uneledin elerispunzind chiar mai direct teolog , iar el, ce ar trebui sE fie paznicul document,darjurnalul poarti urma etapelor cunot tomuri ce impresioneazi gi prin masl putind cuvintelor. devine orea adeseoriutilizatorul lor parcurse pini la definitivarea lui, prilejuind vorlu fi socotiti mica monografie despreUrmuz, cea abuziv" (I, 193).,,Cruzimea" insigi cristalizeazi totodati eviden{ierea unor profiluri de cerchi gieiin mai apropiati qi de aspira{ia spre ,,proiectia citeodati mai aproape de aforism, qi atunci ciuzagi, dintre care se refine cu deosebire in fictiune" pi chiar - de ce nu? - spre duhul avem spectacolul birbatului cinic-victorios ce acela,atagant, al prea modesteiNena Boili. Vianu sprintar apacum rizbate el din destulepagini pigepte donjuaneqte mai departe: ,,N-am o Firegte, ,,triitorul" nu e peste tot Chine ale Caietului albastru. vocalie donjuanescd,dar singura calitate a mobilizatul pentru cauzacare-i va aduce,lui nume Apoi, si fie oare aforismele - ,,prea seci, avenfurilor pasagereeste caracterul lor pasager. gi intregului grup, ani lungi de condamnare, triinc lipsite de camalie", dupi gustul mirturisit de S. e defavorizati tocmai prin greutatea ba am spuneci nu pufinepagini alejurnalului ..,! autor - genul prin delini{ie evitat? Pini la un pe care, biata de ea, ar voi sd o dea legdturii se fac compliceleunor fapte de arme pe un descol punct, da, linind cont de orientarea marcati a noastre.Aceasta este ceea ce pierde pe toate tirim mai pimintesc, uneori gi cu detalierea pornit lui NicolaeBaloti spre observa{iaminutioasi Elvirele. Ac{iunile ei nu cresc cit timp zac in lor sulicient de indiscreti, avind ca singuri arta s moral-comportamentali, spreportretul narativ portofoliul meu. Dimpotrivd." (n, 121). acoperireimprejurarea de a fi transfiguriri obser gi chiar spre anecdotica copios exploatati, Intr-o realitate atit de labili cum este in regim epic-romanesc ale literatului ce dimpo trisituri mai degrabi ale unui detectiv de jurnalul, convingereacelui ce a compusCaietul autorul sesocotegte. Altfel zicind, episoadein restril ascunziguri sufletegti 9i.., trupegti, care nu albastrude a fi obfinut pe aceasti caledoritul care,,triitorul"igidevinepropriul,,martor". obsen intimplitor a trecut printre modelele sale pe ,reseuromanesc", agadaro entitate cit de cit Acesta din urmi reprezentindinsigi postura uriagi Marcel Proust. Dar martorul 9i totodati omogeni, ar putea si pari degarti, Dar cu dominanti sub care seinfifigeazi autorul in de u.n.l judecitorul istoriei contemporane, cronicarul toate rezervele ce le implici, susfinerea e jurnalul siu gi gra{ie cireia igi chiar cigtigi pa.g_ini, ,,timpului mortt'pe care il parcurge nu e mai departe de a fi neintemliati, cici efectiv galoanele mult rivnite de prozator. Excelenti calauz pu{in un moralist, gi inci unul din aceiape care ,,romanul" autorului se rotunjegte in jurul Csteintii de toate prestilia portretistului, noglq atracfia sentintelor nu l-arputea ocoli. Aceasta unor centri compozi{ionalicare fac din aceasti dublat de un abil cameraman care-si plimbl cu tofi face ca aforismul si infrunzeasci spontan in aiezare aparent risipiti un complex pini la aparatul de luat vederi in ambientu; studiu urmi unitar,,ca un fel de campus modern, cu caracteristic celor portretizali. $i sunt ce, mome

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar- O consolida, unifica, uneori ti indrepta datul stiruitor evocati. Nu lipsesc demolatorii numai o analizi a$a cum o pretinde eroul prim, de celemai multe ori constructiiin toati Universiti$i, dupi 1948^,un Alexandru Rogca romanescar putea pune in evidenfi reugitele legea, fie prin extindere, fie mai ales prin de sinistri memorie. In fine, componen{ii auctoriale in materie. Pini atunci si ne servim supraetajare. Cercului literar, din mijlocul cirora Radu de unele din numeroaseleocazii in care I)ar ce indreaptl, extinde sau Stanca, I. Negoitescu, Ion D. Sirbu, $tefan jurnalul, concurind cu ceeace se cheami prozi supraetajeazi autorul? Toateaceste opera(ii Aug. Doinag beneficiazi de cadre generos de arti, exceleazi in tehnica crochiului, a se exerciti asupra unui fond preexistent, mlrite, chiar daci nu Siretulate. Retin atentia desenuluifulgurant. Sunt chiar personaje de alcituit din cele citeva teme de bazi ale qi unii prieteni ai grupirii, intre ei Wolf von care martorul se lasi de mai multe ori jurnalului, grupate la rindu-le in cele doud Aichelburg, scriitorul sibian, sau clujeanul ,,intrigat", precum Ovidel, nu altul decit ,rglasuri"- cum ar zice Rebreanu- sau, mai ungur, tot scriitor, Rudi Schuler,ambii sfirgind Ovidiu Constantinescu,gazdi primitoare in bine, in cele doui ,,legi", in versiunea lui neatteptat, la virste respectabile,unul prin epoci pentru nu pu(ini confra(i, iar de-a Agirbiceanu, o ,,legea min{ii", de fapt a inec, altul din cidere. lungul anilor admirabil amfitrion pentru spiritului, gi o r,legea trupului", cu intersectiri ,,lnvirtindu-se"-cum are si spuni -,,intr-un insufle{ite petreceri conviviale.,,Cuvintelelui, de tendinle care atenueazi din rigiditatea cercdestul de ingustal unor amici", proaspitul indeosebi,md intrigi" - scrie Baloti. ,,Parci proiectului, ficind din protagonistul actiunii descinsin Bucuregti regreti a nu fi in misuri ascundemereu ceva, parcd sc preface tot timpul, un mult mai verosimilactant al vremii sale si scrie ,,acelBestiar al epociicare ar meritapi mirdrile sale sunt de o falsd ingenuitate; decitel insugise inchipuie sau chiar sedoregte. fie scris."Si fi aspiratvreun moment micar gentileteasa acoperdcu grijd, dar sub dantele Am putea exclama cu Nicolae Baloti in autorul, in visurile lui, la tipul de viziune gdurite, strdvezii, marunte rdutili. Pa[e prea persoani: ,,cifrul", bati-l norocul, acel cifru balzaciani, el care jurase credin{i artei gi candid pentru a fi cu adevdrat nevinovat. care - zice-se - firi micar gtiin{a viziunii proustiene?Or aceastadin urmi, Ferindu-sede indiscrelii,le provoacdcu pldcere autorului-personajse insinueazi adeseori in chiar mai restrinsl ca arie de cuprindere,nu-gi la allii: in Nego are un partenerde soi. Auzind text, sporindu-i valen{ele.$i sunt in Caietul aveamai pu{in ,,bestiarul"propriu, oarecunl ceea ce colporteazdacesta, igi acoperdpudic albastmnu doar celedoui lumi citre care se in vas inchis. Ceeace lumea Caietuluialbastru, zimbeteleincintate..Imi inchipui cd intr-o intoarce alternativ autorul, ci in cadrul in ciuda pretinsei pu(initi(i de leglturi ale civilizatieoricntali. ar mancvracri ingeniozitate fiecireia o diversitatede medii,virste, situa(ii. autorului,redusl ,,laminimul sociabilitatii", e evantaiul.Ar ascundedupa el parteade jos a $i, odati cu ele,reac{iile de un fel sau altul ale departede a infirma. felt:i, tradind voluptili flagrante, qi qi-ar lisa naratorului,in dubla sa ipostazi de triitor Dar ce cuvint impropriu acest bestiar descoperiliochiporii cu licirirca lor ambigud" religiosgi martor. Primei ipostaze,cea a unui pentru a desemnao umanitatein defensivi, (r,107). homo religiosus.dar ;i a lucidului luptitor chiar in derivi, cu traume vizibile gi mai ales Apropierea de-a lungul lunilor nu anticomunist,in armura nu doar a credin{ei, cu un destin tragic ce-i agteptapeste numai indulcegte rela{ia, ba chiar durificl liniile ii aparfin toateacele mirturisiri gi reflec(iicu ci{iva ani pe cei mai mul(i dintre ei: eseistul urmitorului portret schi{at doui sute de caracter eseisticale ginditorului, ce se Mihai Ridulescu sinucisin inchisoare, pagini mai tirziu. In fine * congtientsau nu - dovedeqte9i un polemistredutabil. Jurnalul e balerinul Stere Popescusinucis la Londra, autorul pune la dispozi{ia cititorului gi cheia totodati gi documentul care atesti incol{irea unde se simlea relegat, I. Negoitescuti lon acestui mod de investigare; el nu-9i asculti gindului gi treptata lui clarificare la Omescu indelung vina{i qi in cele din urmi partenerul de discu{ie, mai degrabi virtual componen{iimicului grup, aproapeo formatie intemnitati, ca gi de altfelNicolae Baloti, ajuns pacient, ci gi-l ausculta:,,Ovidiu, acestins de familie, cese hotlrisc, in 1955,si treaci la prin capriciul sor{ii, pentru pu{ini vreme, pirpiriu, blind, bAtrinicios, cu o voce mereu o temerarl actiune redactindmemoriul, cronicarul ocultei homoeroticebucuregtenein alarmatS,plin de solicitudine5i incdrcatde pllnuit a fi trimis la Vatican,in careabuzurile mediul intelectualilorgi artigtilor! Nu sunt scrupule(...). $edeamintr-unul din fotoliile sale regimului instalat in Rominia, culminind cu singurelevictime ale regimului opresiv: desfundategi incercam sd-l strdbat cu privirea, desfiintarea cultului greco-catolic,sunt pe larg Constantin Noica, Vladimir Streinu, Pavel si-l ascult,a$ putea spune chiar sd-lauscult, dar nu vedeamdecit golul acelalduntric (de detaliate.Autorul nu ne facepirtagii acestui Chihaia, Dinu Pillat 9i numeroEial(ii, a ciror care nu document,dar jurnalul poarti urma etapelor cunogtin(i o face autoruljurnalului tot acum, atirndnici mdcarfotografii ca pe perelii camerei parcurse pini la definitivarealui, prilejuind vor lua drumul pugciriilor, ca gi,dintre vechii sale)9i nu auzeamrdsunind decit acelagigol" (I, 353). totodati evidenliereaunor profiluri de cerchilti, $tefan Aug. Doinaggi lon. D. Sirbu, ciuzati, dintre care se retine cu deosebire gi ei intre timp bucuregtenizali.Al(ii, ca Tudor Cind autorul dispune de datele necesare pentru a umple acest misterios gol, care in acela,ata$ant, al prea modesteiNena Boili, Vianu, $erban Cioculescu,Edgar Papu, Ion gi Firegte,,,triitorul" nu e peste tot Chinezu, Ovidiu Constantinescu,ale ciror cazul scriitorilor artigtilor sunt furnizate de mobilizatul pentru cauzacare-i va aduce,lui nume revin adeseain paginile jurnalului, chiar contactul cu opera, cu reflexul ei asupra persoanei(ceea gi intregului grup, ani lungi de condamnare, triind ferit, marginalizati, intimida{i. cein imprejurarea evocati nu s-apetrecut), atunci avem portretul ba am spuneci nu pu{inepagini alejurnalului ..,Si ne oprim insi. Mai alesci a rimas magistral al lui Aug. Doinaq,iegit insi din acelagi se fac complicele unor fapte de arme pe un descoperiti una din promisiunile cu care am $tefan tip de concentrati auscultare tirim mai pimintesc, uneori gi cu detalierea pornit la drum: portretele lui NicolaeBaloti, obiectiv-profesionali: nu esteun sociabil (cum nu lor suficient de indiscreti, avind ca singuri arta sa remarcabili de portretist, pe care - ,,Doinag prea sunt nici eu, dar intr-o altd manieri). Este, acoperire imprejurarea de a fi transfiguriri observlm - n-a dezamigit-o finalmente, ag spune,innodat in sinealui gi se demoadi greu. Ii in regim epic-romanescale literatului ce dimpotrivi, a servit-olimitarea la un segment trebuieun efort pentru a iegi din sine,un efort pe autorul se socotegte.Altfel zicind,episoade in restrins gi oarecum specializat al societi{ii carenu-l preaface, cdci nu are(ceea ce, in schimb, care igi devinepropriul observate.Autorul a contractatinsi o datorie ,,triitorul" ,,martor". am eu) o sensibilitatevie, o emotivitatein alarmd, Acesta din urmi reprezentindinsigi postura uriagi, de care nu gtim cum seva achita fali o viali sentimenalecu un mai larg registru.Imi dominanti sub care seinfifigeazi autorul in de un personaj anume care animi necontenit face impresiacd esteun bloc solid. Marele siu talent jurnalul siu gi grafie cireia ipi chiar paginile Caietului albastrugicare efectiv i-a fost ciptigd slujit gi de inteligenfi sesusfine pe o roci duri din galoanelemult rivnite de prozator, ciliuza, garantul 9i entuziastul manager in Excelenti careextrage minereuri de pret dar nu estestribdtut este intii de toate prestafia portretistului, noul mediu; dar gi,mai ales,o sursi nesecati, cu totul la indemini de observafie morall de izvoarele vii ale afectivit4ii. Oare omul acesta dublat de un abil cameramancare-;i plimbi ti poate studiu, impletite cu prilejuri de anecdotici, iubi?'(n,318). aparatul de luat vederi in ambientul pe momente de relaxare qi de irepresibili buni Cum receleexaminator se implici si caracteristic celor portretizali. $i sunt c€l sine, in paranteze comparalive din care nu-iese

www.arhivaexilului.ro Mii lntii, jurnalul propriu-zis e dublat de toamna lui 1954.Ca si nn mai vorbim ile cbea risfringerea lui in oglinda timpului. Sunt ce el lisase in urmi, in Sibiul, apoi Cluiul sed aga-ziseleadaosuri Remember,in datarea anilor preceden{i:cercul de familie, pirin{ii citi '90, * Nicolae Baloti,Caienrl albastru,douivolume, Editura anilor la patru decenii distan{i de cu deosebire,apoi profesorii, intre care Lucian al alt Fundafiei Culturale RomAne, 1998. perioada comentati, avind rostul de a Blaga,Liviu Rusu ti Henri Jacquier sunt mai

orientiri ale lui Vianu, pe atunci mai alespoet problemelor complexeale domeniului. Solida (preocupirile tinirului intelectual pentru informalie a lui George Gani a fost esen{iali Unclasic structural lumea ideilor se va vidi foarte curind), nu pentru construcfia unei exegezeexacte, la In substanfialul Cuvint inainte la recenta surprinde citugi de pu{in, foarte bine gtiute obiect, qi cu relevante trimiteri la restul operei sa carte despre Tudor Vianu, George Gani studiilesale de mai tirziu, crucialein demersul vianeqti, mai ales la critica sa literari. Sint Ro dI o explicafieconvingitoare a motivelor care exegeticprivitor la creafia celor doi mari poe(i, foarte sigur ci nu exagerezspunind ci aceste ale l-au indemnat si o scrie: ,,Autor al unei opere mai curioasi pare, celpu{in la o primi vedere, 60 de pagini, cite cuprinde capitolul amintit, 19 importantepentru cultura romini din acestsecol menfionarea apropierii poetului Vianu de constituie cea mai completi gi mai riguroasl ser $i pentru istoria ei generali, Tudor Vianu, este, modelul propus de Ovid Densuqianugi de analizd a ideilor esteticegi a elementelor ce del cred,un model intelecrualincl viu, care poate grupul constituit in jurul revistei sale,Meala alcituiesc sistemulestetic al profesorului, din pol influenlapozitiv congtiin!anoastrd cultural5". noud. Dar, a$a cum sugereazdpe parcursul cite i-au fost dedicate pini astizi. Punind in ma ProfesorulGani este,la drept vorbind, unul intregii cir{i George Gani, clasicismul acfiune nu numai studiile, articolele,eseurile, iur dintre cei mai indreptifi{i clrturari si structural al personaliti(ii lui Vianu, atit de des ci qi nota(iile gi mirturiile cuprinse in inr intreprindi o asemenealucrare, meniti si pomenit de comentatoriilui, nu insemnacitugi corespondenli, George Gani realizeazi o nal cuprindi toate teritoriile ilustrate de opera lui de pu(in lipsa unei receptiviti{i la fenomenul imagine a esteticianuluiTudor Vianu la care, in Tudor Vianu: el estecel care a dus pini la caplt modern. O receptivitate, e foarte adevirat, de acum inainte, to{i cercetitorii temei vor dol o exemplari edi{ie a scrierilor eruditului nuanfati carei-a ingiduit si sesizezevaria{iile trebui neapirat si se refere direct. dir creator de culturi, - il citezdin nou pe George - nu o dati derutante - ale valorilor. Un capitol asupra ciruia, prin natura co Gani-,,estetician, filosof al culturii $i al valorilor, Un consistentcapitol e cel dedicat filosofului preocupirilor mele, m-am aplecat cu sporiti col critic gi istoric literar, stilistician,comparatist". culturii 9i al valorilor, domeniu in care, cum se luare-aminte, e acela care il privegte pe via Amplele comentarii critice careinsolesc edi{ia gtie, contribu{ia lui Tudor Vianu a fost comparatistul Tudor Vianu. Ca sI constat,li anr Vianu dovedesc pe deplin nu numai fundamentali. Constatarea.foarte adevirati. de aceastidati, luciditatealui GeorgeGani pie familiarizarea autorului lor cu opera celui pe potrivit cireia cirturarul,,a impirtigit deopotrivi care inregistreazi eforturile, pe atunci. firi de care l-a infifigat astfelcititorului romAn,ci qi o preocupareaaxiologicd a diverselorgcoli filosofice precedente notabile, de a stabili, mai intii, (cr solidi cunoagterea raporturilor ei cu intreaga (mai alesgermane) gi nelinigteaepocii salepentnr fruntariile nofiunii de literaturi universali. m. culturi europeani din acestsecol, o in{elegere soartavalorilof', di sensunei atitudini, cum o Spre deosebire de marea majoritate a nu precisi a afiniti{ilor intelectuale cu numea pe atunci Ridulescu-Motru,,,activistd" cercetitorilor din epoci (unii dintre ei, ex reprezentan(iispiritualiti{ii moderne 9i cu cei a culturii. Ea reprezinti o trisituri definitorie colaboratori apropia(i ai profesorului),Vianu de, din epocile mai vechi. Monografia publicati a prezen{eilui Vianu in cultura romAneasci; nu considera ci acest concept se referl la o ml acum e o fireasci 9i bineveniti continuare a Vianu ilustreazi, de fapt, in cea mai inalti sumi a operelor:Ci la un sistem,bine articulat, se studiuluiimplicat in redactareacomentariilor accep(iea termenului, pozi{iaomului de culturi; al valorilor. Mi-ag ingidui si adaug o 351 la textelevianegti tipirite de el in edi(iaapiruti ceea ce nu inseamni numai vastul orizont observatie,anume ci teoria ,,marilor cIr!i", afi de-alungul multor ani. intelectualgi afirmarea unor punctepersonale propusi de profesor,conform cireia circula(ia da' Ceeace se remarci de la bun inceput in de vedere,ci, mai ales,puterea de a crea o stare ideilor si a formelor e semnificativi in misura sal cartea* lui George Gani e riguroasa de emula{ie fertili, apti si conduci la o in care se produce intre opere cu valoare ca organizarea exegezei.Lucru absolutnecesar construcfieculturali coerentl.Cei careau avut universali,o anticipeazicu cifiva ani buni pe po dat fiind ci, aga cum constati exegetul, privilegiul de a-i fi fost studenfi lui Tudor Vianu aceea a ,,valorilor implicate", lansati, la vrl impresia uniti(ii operei lui Vianu ,,nu o nu pot si uite ci profesorulle spunea,pe un ton inceputul deceniuluial 7-lea,de Biichner ti in anuleazdpe aceeacd fiecare zond a ei isi are foarte clar, ,de la catedrinu trebuielansate numai Konstanz, dezvoltati in 1965 de Paul Ashley scl propriul el centru,puncte de plecare,o evolulie informalii absoluttrebuitoare unui tindr intelectual, gi Gregory O'Brien, la care se referi astizi pl( qi o configuraliedistincte". Astfel incit ci gi, mai cu seamd,impulsuri spre cunoagtere". orice comparatist care se disociazi de truda scr capitolele din care e construitl cartea nu o Principiu pe careil recunoattem,in formuliri arhivistici a colec{ionarilor de asemlniri gi in parceleazd in sec{iuni rigid despirtite, ci diverse,in intreaga operi a profesorului. de paralele pur pitoreqti. sa dimpotrivi, rispund unei realiti(i a operei Din aceasti perspectivi, felul in care In ansamblu, concentrati, clar conceputi av analizate, realitate pe care, astfel, cartea lui GeorgeGani discuti rolul lui Tudor Vianu la gi clar formulati, cartea lui George Gani, in' George Gani o face mai ugor de sesizat. fundamentarea unei axiologii sistematice sobri, feriti de extaze encomiastice,e un pr Una dintre fa(eteleluate mai rar in seami rominegti e relevant pentru capacitateasa de model de cercetare atenti. cuprinzitoare, 5p ale creatiei lui Vianu e poezia. Monografia a pune in legituri opera eruditului romAn cu relevanti pentru aspectelecu adevirat pr recentapiruti ii rezervi un capitol separatin demersurile contemporane din filosofia semnificative, intreprinsl de un cirturar di care gisegte indreptlfitele temeiuri si europeani a valorii, ceea ce are darul de a cultivat gi care nu sesperie de marile dificultiti ur semnaleze,inci din vremea inceputurilor stabili cu rigoare rezultatele ecourilor implicate de intreprinderea sa.$i tocmaiprin fii adolescentineale cirturarului, prezen!aunor receptate de Vianu gi contribufia propriilor aceasti sobrietategi prin sim(ul echilibrului, tll direcfii ale culturii ce aveau si contribuie la idei la construc{ia unei metodein care raportul eae un omagiu meritat de unul dintre spiritele pi formareapersonaliti{ii complexea lui Tudor dintre valoaregi congtiin{i ocupi locul central. care au dominat, cu autoritate gi profundi in Vianu.Daci evocareanumelui lui Eminescugi Capitolul consacratesteticianului cuprinde incredere in destinul culturii, secolul acesta, m al lui Macedonski,spirite rectore ale celor dintii nu numai referiri la celebrul tratat ale cirui atit de fertil, cu toate repetatele atacuri n volume au apirut in 1934qi 1936,ci gi ample impotriva muncii intelectuale, in teritoriul ct * Tirdor Vianu gi lumea culturii, Bucureqti, Editura analizeale unor studii cu adresi precisi, dar culturii rominegti. 9i Dan GRIGORESCU Minena, 1998. cu o vasti cuprindere de ansamblu a r(

www.arhivaexilului.ro de toamna lui 1954.Ca sI nu mai vorbim de ceea rnt al acestui ce el lisase in urmi, in Sibiul, apoi Clujul tnsa 'ea citirii nu ajuti desprinderii de pe spa{ii scurte E un tip de investigafie care anilor precedenfi:cercul de familie, pirin{ii tehnici gi alt instrumentar. de cu deosebire,apoi profesorii, intre care Lucian a unor fragmente semnificative ca in cazul la Blaga, Liviu Rusugi Henri Jacquier sunt mai altor modele care l-au re{inut pe narator, incit Cornel REGMAN roet problemelorcomplexe ale domeniului. Solida tru informalie a lui GeorgeGani a fost esen{iali Dumitru qipoetica jurnalului nu pentru construc{iaunei exegezeexacte, la fepeneag ute obiect,gi cu relevantetrimiteri la restul operei Volumul Un romin la Paris (Ed. Cartea Eliade),jumalul locul tradilionalului roman 'sul line vianegti,mai alesla critica sa literari. Sint Romdneascd,1997) reune$te paginile de jumal balzacian.Conqtient de faptul ci, pornind de la refi, foarte sigur ci nu exagerezspunind ci aceste ale lui Dumitru Jepeneagdin perioada1970- asemeneaobservalii, nota{iile sale tind se se ere, 60 de pagini,cite cuprinde capitolul amintit, 1978. Datate 13114 decembrie 1970, transforme mai degrabi intr-o poetic[ a de constituiecea mai completi gi mai riguroasi semnificative se dovedesc deja insemndrile ce jurnalului decit intr-un jurnal propriu-zis, de rnzlizd a ideilor estetice gi a elementelor ce deschidlucrarea, ele circumscriindo personal6 Dumitnr Jepeneagse opreste aici cu observaliile .ala alcituiescsistemul estetic al profesorului, din poeticda genului. In prelungireaunor preocupiri salevizind aceastdformi a literaturii de frontierd 'sul cite i-au fost dedicatepini astizi. Punind in mai vechi, scriitorul se hotdrigte sd lini din nou gi seintoarce la proiectelesale ini1iale, la intenlia nul ac{iunenu numai studiile,articolele, eseurile, jurnal, de data aceastaunul ,,parizian". de a redacta,,un caiet de insemniri, uqor des ci gi notafiile gi mirturiile cuprinse in Insemnirile zilnice nu se nasc din dorinta literaturizate". tugi coresponden{i, George Gani rezlizeazd o narcisistd a autorului de a se revedeapeste ani Memorialisticavine sd intregeascdprofilul nul imaginea esteticianuluiTudor Vianu la care, in oglinda observaliilor de odinioard, ci unui scriitor novator orin excelentd.al unul soirit rat, de acum inainte, to(i cercetitorii temei vor dobindesco motivalie mult mai adinca.Notaliile insurgent.Cititorul aie chiar surpriia seconstate fiile trebui neapirat si se refere direct. diaristului vin sd suplineascd absenfa ci existi o diferenld apreciabildintre prozatorul Un capitol asupra ciruia, prin natura confesiunilor din cadrul operei literare, de avangardd,care il exileazi pe autor din operd, rlui preocuplrilor mele,m-am aplecatcu sporiti confesiuni ce exprimd pdrerile autorului privind qi memorialistui incisiv, care se prezintd in nse luare-aminte,e acela care il priveqte pe via{a, societatea,afta etc.,idei ce seivesc intr-un deplinaautenticitate a preocupdriloisale gi care bst comparatistulTudor Vianu. Ca si constat,gi anumitcontext gi care,dupd un timp, riscdsi igi pare foarte aproape de literatura de facturl ati, de aceastidati, luciditatealui George Gani oiardd actualitatea.Prozatorul estede oirere cd. ,,triiristi" din perioadainterbelicd. Chiar dacd, nva care inregistreazieforturile, pe atunci, firi de multe ori. tensiunile.starile psihice oarecum in prelungirea lui Emil Cioran, se fice precedentenotabile, de a stabili, mai intii, (contextele) care genereazd.ideile se dovedesc definegtedrept ,,un reac(ionar apocaliptic, rtu fruntariile nofiunii de literaturi universali. mai imoortantechiar decit ideile care.exprimate nihilist qi exhibi{ionist", D. Jepeneagse no Spre deosebirede marea majoritate a nud. se pot $rerge.Literatuld de frontierd prin dovedegteun atentobservator al realitdlilordin stA" cercetitorilor din epoci (unii dintre ei, excelen!5,jurnalul se dovedeqteimportant planul politic qi social. Dincolo de meditaliile rrie colaboratoriapropia{i ai profesorului),Vianu deoareceel ingddnie o libertate de exprimare consacrateliteraturii, insemnirile zilnice ne ici; nu consideraci acestconcept se referi la o mult mai largddecit literatura propriu-zisd, care dezvdluie9i o altddimensiune a lui D. Jepeneag, ilti sumi a operelor.Ci la un sistem,bine articulat, se menfinein sferastricti a esteticuluigi care, aceea de scriitor-cetiiean, preocupat de rri; al valorilor. Mi-ap ingidui si adaug o astfel.instaureazi o seriede interdictii.De aici problemele cu care se confruntd lumea in care ont observa{ie,anume ci teoria ,,marilor cir{i", afimatia emblematicl:,,in ceeace scriu nu-mi rrdiegte.Din aceastdperspectivi, jumalul contine rale propusi deprofesor, conform clreia circula{ia dau voie (eu!) si fac sociologie,nici psihologie o frazd.demnd de reJinut,ce relevl faptul ci are ideilor gia formelore semnificativi in misura sau filosofie; din niqtera{iuni strict esteticein autorul Nunfilor necesareeste un scriitor ao in care se produceintre opere cu valoare care continui si cred. Oricine a citit micar o angajat,un creatormilitant: ,,Cici eu nu pot, vut universali,o anticipeazdcu ci{iva ani buni pe povestire a mea iqi di seama foarte bine ce mirturisesc, si stau linigtit in <, rnu aceeaa ,,valorilor implicate", lansati, la vreau si spun".Depigindfazadeinhibare totald sI scriu ceam de scrisgi si mi ocupnumai de ton inceputul deceniuluial 7-lea, de Biichner 9i in care, ani la rind, nu a scris nici o pagind, literaturi". Asemenealui Montesquieu in mai Konstanz,dezvoltati in 1965 de Paul Ashley scriitorul simte nevoia sd se exnrime cit mai Scrisorile persane, realitAlilesociale din Vest ual, gi Gregory O'Brien, la care se referl astizi plenar.intlrind cd estepe cale-sddevind un suntpercepute cu ochiul proaspdtal celui venit re". orice comparatistcare se disociazi de truda scriitor profesionist.De aici gi nevoiade a line din afari, iar cele constatate sunt merelr liri arhivistici a colec(ionarilorde aseminiri pi in mod regulatnigte insemndri privind propria comparatecu realitilile de acasi. Diaristul de paralelepur pitoregti. sa persoani gi propria sa operd. Autorul ne dore$tesd scrie un eseu intitulat Nevoia de tre In ansamblu,concentrati, clar conceputi avertizeazd insi asupra faptului cd nu il marxism, in care vrea sd discute, fird rla gi clar formulati, cartea lui George Gani, intereseazdceea ce i se intimpld fizic. ci este prejudecali, stingismul occidental in paralel cu ice sobri, feriti de extaze encomiastice, e un preocupatdoar de ceeace i se'intimpldin plan coqdilia marxismului in 16riletotalitare. Lde model de cercetareatenti, cuprinzitoare, spiritual. O afirmalie ce meritd toatd atenlia gi In esen!6,jurnalullui D. Jepeneagare doud rCU relevanti pentru aspectelecu adevirat prin care D. lepeneag seindepirteazd de ceilalli coordonateesenliale. O primd dimensiune, fia semnificative,intreprinsi de un cirturar diarigti se referd la faptul cd prozatorul nu line adeviratul jumal de crealie,urmiregte dinamica ea cultivat gi carenu sesperie de marile dificulti{i un jurnal ,,intim", ci unul ,,public", con$tient elaboririi operei gi reune$temeditaliile despre lor implicatede intreprinderea sa. $i tocmai prin fiind de faptul ci insemndrile salesunt destinate artd ale scriitorului, in timp ce a doua conline o lor aceastisobrietate qi prin sim!ul echilibrului, tiparului. O alti observatiece se delimiteazd de seriede refleclii despresocietatea romineascd a tul eae un omagiumeritat de unul dintre spiritele poeticatradilionald a genului sereferi la maniera timpului, dar gi despre viala exilului romdnesc '70. ral. care au dominat, cu autoritate gi profundi in care diaristul se gindegte sd iqi organizeze din anii Avind in vedere ci este vorba de rde increderein destinul culturii, secolul acesta, materialul, elaborind o structurd ce asculti mai nigtenote zilnice, observafiilescriitomlui nu sunt rui atit de fertil, cu toate repetatele atacuri mult de caoriciile memoriei decit de ordinea sistematice,ci au un caracter sporadic, adesea ple impotriva muncii intelectuale, in teritoriul cronologicd a fiecdrei zile. Vorbind de oameni chiar paradoxal. Diaristul are o privire lar culturii rominegti. gi intimpliri (doud condi{ii esenliale ale Gheorghe GLODEANU ta Dan GRIGORESCU romanului, a$a cum o recunoa$tegi Mircea (continuarein pag. 20)

www.arhivaexilului.ro @- JurnalulLiterar Hru Ion CAR^4

Cind in nr. 5-6 din martie a.c. al J. L. autoritatea morali gi literari a lui Nicolae secretele"note invocate. O anumeriutate par incrcdinfam tiparului prima parte dintr-un amplu Manolescu.Iati, de altfel, unde poateduce, la ce innlscuti giinsinuarea nu depuSne oriincuraja articol al dlui Ion Solacolu,intitulat .,Sint cel care consecin{egrave se poate ajunge atunci cind de patima jocului subiectiv,ce lasi si rizba se intoarce din moarte" nu cunolteam desigur discernimintul critic nu funcfioneazi gi in veninuf indelung acumulat caracterizeazi,r dosarulIon Caraion pe care Mihai Pelin l-a dat privin(a oportuniti(ii a ce publicim, pe cine altfel, 9i articolul polemig interven{ia publicistir publicitifii in paginile Rominiei literare (an acreditim gi ce vrem si demonstrim prin mugcitura mai mult decitacidi a memorialistul XXXII, nr, 1!14,7-13 aprilie 1999,pp.20-Zl). infi(igarea unui ,,document"? $i-a dobindit gi chiar a poetului specializatin ,,cintecenegre Atunci gtiam doar ci articolul d-lui lon Solacolu, cumva, intre timp, prin ceva, statut intelecfual, Ele, discutabile moral dar delectabileadesr axat pe definirea gi analiza impecabili - dupi scrisul grobian, ocolit de minimi inteligen{i pe estetic,dau unicitatea.Le putemdisprefui la nir opinia noastri-a,,problemei" Ion Caraion, iviti scara biologicului, al lui Mihai Pelin gi noi inci uman, chiar condamna,ca gi in alte cazuri bir in anii tranzi{iei romAnegti spre ,,democra.tia" n-am aflat?) cunoscutedin literafura romini giuniversali, d: post-comunistl, fuseserefuzat de citeva dintre cele Convingereanoastri rimine aceeacidosarul nu avem nici un drept sI le ignorim gicu atit m, mai importante reviste culfurale actuale gi ne dinRomanialiterarenu vizeazi posteritateaomului pufin si le deturnim infelesulgi scopul.Una e r intrebam, ca atare, cu naivitate, de ce aceasti gi nici pozi{ia morali a poetului Ion Caraion. maceririle interioare gi complexeleautorului s aparent nejustificati impotrivire fafi de un Mctima a fost absolviti ca atare inci din 1982de capeteo descitupareartisticl gisi setransfigurez material publicistic, ce nu-gi propunea altceva cei doi eroi ai prozei saledenigratoare, care au in operdqialta e si-9i piardi inten(ialiterari 9is decit elucidarea fenomenului in cauzi? Motiv in(eles ceeace redactorii Romdnieiliterare n-au devini, netransfigurate, obiectede acuzer pentru care, reproducindu-lin contextul mai vrut si infeleagi acum, referindu-nedoar la nimicire personali. A opri procesulcreato numirului men(ionat al J. L., intenfionam si gi cazulIon Caraion. In acelaqitimp, textelesupuse de.abia declanqat sau pe cale si se declangez revenimasupra ,,car.rzeit', spre a intelegemai exact tiparului sint departe de a fi prin ceva note echivaleazi cu o crimi impotriva crea{ieigi e un procesde ordin moral, definitoriu, din picate, infomrativepentrugi citre securitate.Ne indoim, apar{ine desigur aceleiagiinstitu(ii odioase. pentru starea societifii rominegti actuale. bunloari, ci unui ofi{er al organului de Memoria lui Ion Caraion nu are nevoied Manipularea, negareasau infirmarea adevirului represiunei s-ar fi putut vorbi in termeni ca scuzelenoastre. Un scriitor, gi inci unul d au devenit, se pare, la noi, indiferent ce aspect ,,evolulieideaticd", cu trimitere la ,,Eugen dimensiunileremarcabilealeluilonCaraion, nr intrdindezbatere(oare?), procedee curente ale unei Lovinescu", fiindci,,informatorul" ar fi trebuit poate fi judecat cu misurile, nici micar moralr dezaxiri securisticede care nu mai scipim de o mai intii si-gi qcoleascibine ofi(erul, iar cu cit cu caresejudeci un borfagderind"Daracestlucru jumitate de veac gi mai bine. gradul era maiinalt gtim,ne-am limuritin cinci gloaba securisti va fi incapabili siJ priceapr Aparifia dosarului Ion Caraion in Romdnia decenii de teroare, claselede instruclieerau vreodati- Prin urmare, si ciutim siinfelegemc, literar5,flri a reorienta tendin{elegi scopurile deja mai puline - de asta am avut generalicizmari, s-a urmirit cu intocmirea acesfuidosar. Si veden afirmate ale numirului nostru de fafi, secuvine gi de-astaun oligofren ca Tudor Postelnicu,un impotriva cui se indreapti, in fond, efortu a fi intimpinati cu precizirile de rigoare, animal semidomesticca Alexandru Drlghici sau mistificirii ce cauti si se ascundi astizi ca gi ier Nu din spirit polemic ne sim{im datori si o bestie kaghebisti ca Nikolski au condus sub ,rstilul" gi semnifura lui lon Caraion"de vrtmr intervenim in ..chestiunea"Romdniei literare. E Ministerul de interne reperist qi reserist sau ce sedovedegte limpede cidefecteleluidecaracter treaba redac!iei respectivesi-gi limureasci institufia in cauzi, cea a securitifii. Dictatura scdpdrilesalede comportament moral deveniseri singuri nu numai problematica abordati prin comunismului a fost in RomAnia cel pufin, o in afaraoperei,lipsitede interes pini 9ipenftu logic dosarulmen$onat dar qi si-gi defineascipozi(ia repetim a nu gtiu cita oari, dictaftra prostiei, a strimti a agenturii comuniste romAnegtidr fa{i de veridicitatea qi oportunitatea publicirii incompetenlei9i a involulieipe scarabiologicului. represiune.Pe cine mai intereseaziacum, cinl salein condi(ii gtiin$fice (situatedincolo de orice E ciudat totodati. in textelece ni se oferi acum omul din picate, nu mai e printre noi, daci el r reprog posibil). Articolul dlui lon Solacolu,pe lecturii, ci agresorul este pus in cauzi de fost sau nu informator al securiti$i? care noi il reproducem in continuare gi care va fi ,,informator" despremodul cum a fost lichidati Noi avem onestitateasi constatim ci aici sr urmat in numerele viitoare ale J. L. gi de alte in inchisoareacomunisti EcaterinaBilicioiu, iar mizeazipe denigrarea uneiincircituri ideologic, semnificativepuncte de vedere,orientate pe in cunul acesteiredactiri, ca gi in celelaltepagini, gi politice la fel de actuali astizi ca qi ieri. Ce aceleagicoordonatg seintimpli si constituie insl, de fapt, autorul incriminatelor note si viza(i sint tocmai persoanele ce reprezentar firi si ciutim in mod expres acest lucru, un intrebuinfeze formuliri de tipul,,risc sdprezupun", subiectelegi cazuistica textelor impricinate. I rdspuns anticipativ, pe care ne ingiduim si-l ,probabil", ,dracu' gtie";,,Cit real? Cit imagnar?" absurd si crezicd, prin asemenea,dezviluiri' considerim de exceplie. sau siingtiin{ezeorganului de ancheti realitatea drumulin posteritate al operei lui Caraion ar ma O observafie esteobligatorie de la buninceput: momentului, aceeaci ,,GeorgeIvagcu inci mai putea fi prin cevacompromis. Nici n-a fost cun dosaruldat publicitifii deRomAnialiterarinu este tiiegte". Cei ce-au acceptat in Rominia literard s-a vizut In schimb, Virgil Ierunca gi Monicr cel sau din celede secwitateale lui lon Caraion. gogoagapublicistici a lui Mihai Pelin au stat Lovinescu constituie gi astizi pentru securitater Nici cel deancheti,nicicel de informa,Li(urmirire) desigur bine cu stilistic4 dar au pchiopitat cu romAneasci motive devEnici giincrincenati uri gi nici micar acela- pe care ar vrea si-l sugereze logic4 separe. la fel de ,,partinicit'gi la fel de ,,proletari'' parci Mihai Pelin - de note informative ale pretinzind in continuare un ,,tratament' delatorului Anatol sau Artur - alias (conform kaghebistbine instrumentat Chiar in Sdptimina afirmatiei salecategorice) Ion Caraion. Desigur, denigrarealor s-aurmdrit"iar rezr ltateleau fosr nu sintem specialigti- cum esteMihai Pelin -in flri ecou, cum igi didea seamapini pi sursa Mirginean u, adresindu-selocotenent-colonelului Nu ne intereseazi aici gi nu credem ci este $tellnescu loan, la Casa ,rDoina", in noia-sa cazul si punem in discufie provenien(aacestor informaivd din 7.04.'82. faximilati de Mihai Pelin pagini, evident sstls{c 1-cg4 zige gi dL Nicolae in Romfuia literard evrmbrJ

www.arhivaexilului.ro ''ct lui Nicolae secretele"note invocate. O anume riutate parci r:t . educg la ce inniscuti giinsinuarea nu de pu$neoriincurajati I renena atunci cind de patima jocului subiectiv, ce lasi si rilzbatd demolIrii neazi qi in veninul indelung acumulat caracterizeazl, de Nu l-amcunoscut oe Ion Caraion.Mai mult chiar: in careexisti doi martori supraviefuitoride o egali im, pe cine altfel"gi articolul polemic, intervenfa publicistici" n-amfdcut o pasiunepentru poezia lui, agacum mi se importanfi, Doina Jela si giseasci de cuviin{i si itrim prin mugcitura mai mult decit acidi a memorialistului intimpladeseori in aniifacultilii saudupd aceea cu fiecare ascultedoar mirturia unuiadintre ei,atunci cind cel 'a dobindit gi chiar a poefului specializatin ,,cintecenegre". poetcare ajungea la sufletulmeu. Poezia lui Caraionnu de-aldoilea dintre ei, in spefi chiar eu, ar aveade t intelectual, Ele, discutabilemoral dar delectabileadesea a ajunsla mine saueu nu amajuns la ea- decitfoarte spuslucruri tot atit de interesante,dar de multe ori teligen{i pe estetic,dau unicitatea.Le putem disprefui la nivel tiziu, dupddecembrie I 989, cind versurile lui auinceput radicalopuse. Sau poate o facetocmai de aceea pentru r pi noi inci uman, chiar condamna,ca gi in alte cazuri bine din nou sd circuleliber prin Romdniagi au putut fi ca mirturia mea si nu-i strice socotelileei. Cu ce cunoscutedin literafura romAni gi universali"dar publicitatepoeziile sale din exil. Nu le-amcunoscut nici drept,flri a ascultace am eu de spusdespre soful :a cidosarul nu avemnici un drept si le ignordm gi cu afit mai pesoqia gi pe fiica sa pind in octombrie,anul trecut, intr-o meu,publiciin revista22,cit giin carteaei, scrisoarea tateaomului pu(in si le deturnim intelesul gi scopul.Una e ca imprejurarela caremi voi referiimediat. gi declarafiileabjecte gi mincinoaseale lui Adrian rn Caraion. maceririle interioare qi complexeleautorului si Precizdrileacestea sint foarte necesare intr-o lume ca Hamzea.Pentru un asemeneafapt intr-o (ard cu o din 1982de capeteo descitugareartistici gisi setransfigureze anoastrd, in caretotul e suspectatgitotul se interpreteazd; justifie impar{iali, Adrian Hamzea,Doina Jela gi lre, care au in operigi alta e si-gi piardi intentia literari gi si in urmacelor trei emisiuni pe care, de-a lungul a treiani, directorulrevistei 22 ar fi pasibilide o condamnare .iteraren-au devini, netransfigurate, obiecte de acuze gi le-amlicut laTVR despreIon Caraion, deja existh destul pentru calomnie.Dar de ce nici ea,nici conducerea u-nedoar la nimicire personali. A opri procesul creator demulti lumecare se intreabd de ce atita interes pentru revisteinu s-au informat in prealabilcu ce fel de xtelesupuse de'abia declan9atsau pe cale si se declangeze el,de ce il apdratita, mai ales acum, dupa aparilia c64ii personajau de-aface? Pentru ci ar fi aflat despreel l ceva note echivaleazi cu o crimi impotriva crea{iei Ei ea Aceastldragoste care ne leagi semnatddc Doina Jela, lucruri pe care,de fapt, nu voiausi le qtie. ,Neindoim, aparline desiguraceleiagi institufii odioase. din care credunii Ion Caraioniese definitiv In ceeace priveptetextele despre Ecaterina ;anului de Memoria lui Ion Caraion nu are nevoie de compromis.Ei bine,daca emisiunea mea (de 90 de Bilicioiu, ele au flcut parte din maldirelede hirtii termeni ca scuzelenoastre. Un scriitor, gi incl unul de minute)din 1996,cind se implineau I 0 anide la moartea cu insemniri, caracteriziri,portrete, vitriolante sau la ,,Eugen dimensiunileremarcabileale lui Ion Caraion,nu lui Ion Caraion,nu aveanicr o legeturlcu aceastecarte ba,ale unor scriitori sau prieteni, etc., etc., toate ficind ar fi trebuit poatefi judecat cu misurile, nici micar morale, (publicatain 1998la Editura,,Humanitas"), celelalte parte din arhiva so{uluimeu, nedestinate tiparului, judecl rl, iar cu cit cucarese un borfagderind Daracestlucru, doun(20 iunie 19989i 22 ianuarie1999) au. Tocmai cel pufin nu in forma aceea,pe careEugen Barbu ruritin cinci gloaba securisti va fi incapabili si-l priceapi pentrucd ele au fost realizate sub genericul ,,Dreptul la le.apublicat in modilegal - repel in modilegal - sub ruclre erau vreodati"Prin urmare, si ciutim siin{elegemce adevir", adevirdecare literatura romAni are inci mare formaunui aga-zis,jurnal intimttal lui Ion Caraion. rali cizmari, s-aurmirit cu intocmirea acesfui dosar.Si vedem nevole. Cit despreipoteza ridicoli, gi nedovediticu nici un stelnicu,un impotriva cui se indreapti, in fond, efortul S-aintimplat mai intii si vddemisiunea de la ProTV document,cum cI lon Caraion ar fi fiicut frg cu )righici sau mistificirii ce cauti si se ascundi astizi ca qi ieri pe caredl. NicolaeManolescu a realizat-ocu autoarea Securitatea,in sensulci i sedi pagapor!iar el Iasi au condus sub,,stilul"gi semnituralui Ion Caraion,devreme acesteicdrfi. $i am crezuttot ce s-aspus acolo (9i se in schimbo seriede denun{uri despre unii scriitorigi reseristsau cese dovedegte limpede ci defectelelui de caracte6 afirmd 5i in carte:anume ci Ion Caraiona fost prieteni, Doina Jela lanseazi aceasti ipotezi gravi, L Dictatura scipdrilesalede comportament moral deveniseri, informatorulSecuriteli gi ci dejacelebrul siu jurnal - firi si lie capabili si o dovedeascicu nici un cel putin, o in afaraoperei,lipsitede interes pini pipentru logica saupagini din el - aufost predate de bundvoie instituliei documentnou, Ea nu facedecit si reia textepublicate a prostiei, a strimti a agenturii comuniste romAnegti de respectivein schimbulpa;apoartelor pentru a puteapleca in Siptiminade Eugen Barbu in 1982- ginu in 1981 liologicului. represiune. Pe cine mai intereseazi acunl cind definitivcu familiain Occident cum susfine- pi si le aranjezein mod diferit dar tot oferi acum omul din picatg nu mai e printre noi, daci el a aft deticilos. Intro cartedocument cum se pretinde r cauzi de fost sau nu informator al securiti$? Aceasti dragostecare ne leagi ar fi avut datoria si xt lichidati Noi avem onestitateasi constatim ci aici se poati produce dovezi gi documenteveritabile la ilicioiu, iar mizeazi pe denigrarea uneiincircituri ideologice Iiecareetapi a argumentului.DacI nu poateproduce, taltepagini, gi politice la fel de actuali astizi ca gi ieri. Cei cartea devine literaturl proasti. Extrasul din r note sA vizali sint tocmai persoanele ce reprezentau S[otimina in care este ridiculizati Ecaterina npresWun', subiectelegi cazuistica textelor impricinate. E Bilicioiu, oricit de durerosar fi el pentru familia ; imaginar?" absurd si crezi ci, prin asemenea,,dezviluiri" acesteia,nu reprezinti o dovadi. Singurul lucru pe ti rcalitatea drumulin posteritate al operei lui Caraion ar mai careil poatedovedi este caracterul dificil giparadoxal cu incd mai putea fi prirr cevacompromis. Nici n-a fost cum al lui Ion Caraionpe carenimeni nuJ va nega.Eu inia literari s-a vizut In schimb, Virgil Ierunca gi Monica amde l5cut o singuri revelafiepentru care am dovezi )lin au stat Lovinescuconstituie gi astizi pentru securitatea concrete.La orala carenoi nepregiteam in Rominia hiopitat cu romAneascl motive de vegnici qiincdncenati uri pentru aceacllitorie, Ion Caraion nici nu segindea la fel de ,,partinici" gi la fel de ,,proletari", si rimini in striinltate, Aveamotivele lui personqle pretinzind in continuare un ,,tratament" pe careqi eu le'am aflat abia dupi moartealui. In kaghebist bine instrumentat Chiar in Sdptimina pofidarefuzului slu dea plecadefinitiv din fani, odafi denigrarealor s-aurmlril iar rezultateleau fost ajungila Paris,dupi zile intregi dediscufii am reugit firi ecou, cum igi didea seama pini gi sursa siJ conving,cu argumenteirefutabile, si plecim in Mlrgineanu, adre$ndu-se locotenent-colonelului Elvefia 9i si facem acolo cerereile azil politic Din lemci este $telinescu loan, la Casa ,rDoina", in nota sa momentulincal.e am reugitsiJ coaving$ ia aceasli nta acestor informativf, din 7.04.'82.faximilati de Mihai Pelin hotiirirre.el a rdl"Nico\re inRominialiterari.

www.arhivaexilului.ro Bir ifir lea ilus pfini la caplt? mai,,onorabil' tlecit Mihai feregte! Ci pulin mai versat in siu decit istoricul actual al a sim{it penibilul ,demersului", prea Ion Caraion i se atribuie gi i se tipicqi prea gablonardinmurdiriile, calomniilegi stilul relatirii intrebarea imbecili a zvonurile de mahala, cumulate impotriva gi Gd el',ce atare, se lnscrie intr-un unui anchetator simili-idiot gi complet analfabet, pentru denigrarea Monicii Lovinescu gi a lui dcxarde wwitateeste fapta inci o dati criminali canenu pricepea - cit de greu, Doamne, i-ar li Virgil lerunca. aaoesteiodioaseinstitufi, frri indoialtr Daroricit fost si priceapi! - sensulrdspunsurilor indirecte? Nu numai ci nu de$neo asemenea,capacitate" de greu ar fi de crczulla prima vedere,textele Nu continuim o asemenea analizd, de$, din a sesizirii prostiei (dovadi ci 9i ea iqi are gradele cuprinse in dosarul publicat in Romdnia literard, amuzameng s-ar putea chiar indica, la o adici gi ei), dar Mihai Pelin, crezindu-semai ,dettepf', il cu prefefelegi comentariile adiacenteale lui Mihai locurileincare,intextelemen$onate,departede a fi introduce acum in ciorbl 9i pe Paul Gomq ca si Pelin,nuJ incrimineazi-o spunemrispicat-pe unitare, au fost sec{ionate de intrebirile re^lbeze tipticul, gi, ca la popice, si-l ,doboare" Ion Caraion, ci divulgi doar, cel mult, o anchetatorilor. Ne rrzumim numai si rrmarcim cu aceeaqibill, dintr+ singuri lovituri" Adnotirile mentalitate,un procedeu,un sistemde infestare natura lor duplicitari gi structura curioasi a salecretinoide, incercind prin a9a-ziselespecifi ciri gi de denigrare a congtiin{elorromAneptiinsetate ,,compoziSei"lor,in care prima pafte din relatare de,jstorie literari" si acreditezecalomnia (,,Ce de dezviluirea adevdrului.Importan{a acestui (nu informagie- atenfie!) nu are nici o legituri cu mare culpd se poateextrage din faptul ci unei femei dosar, daci se poate vorbi aici de o oarecare tipologiaanchetelorsecuriste, ce intdin discu$edoar i-ar fi plicut un bdrbatmai in virs@ scriitorreputat, consti tocmai in in fnalurile,,aranjate" desigurdupiprocese verbale despre care multe persoane suslin ci ar fi irdtat ,rimportanfi", rrrelevarea" '! prezen{eiinci a pernicioaselor cadrc ale securitii{ii de ancheti" Riposatul Eugen Barbu in Saptnmina splendidla senectute Observaf intorsitura frazei, in societateanoastrl actual ,democratici" gi,in aveagriji si de4 in facsimil, 9i decupajecu scrisul intui{i plesciitura abjecti dintre buzeleunsuroase, ultimd instan{i, nu ne sfiim si spunem cI el lui Ion Caraion, daci ne mai aducem bine aminte indelung exersate in dejec{ii 9i, apoi, refine{i conligureazi, in mod direct dosarulmoral al lui Ele scoteauatunci in eviden(i, figi-ffgi,modalitatea argumentele de tip securistic!) gi si intireasci Mihai Pelin. Un dosar,binein{eles,la nivelul 9i la colajuluiaft deindrigit de plagiatorul romancier al dezinformarea prin superficiala negare a ei, dau posibilitifile mentale pi de ,,rafinament" ale Siptdmdnii. Reproducerea integrali acum a expresiapi misura exacti a unei societiliprofund securiti(ii gi ale securiqtilor ei, ac(ionind inci o dosarului,ne parc riu ci trebuie si o spunem, nu imorale, ce accepti astizi manipularea cu aceeagi dati ,,incognito". depigegtecu nimig sub raportul,,cauzei" gi al iresponsabilitate cu care ieri a acceptat crima. Cu ce iesin ciptig sauin pagubdportretul,ca gi ,,efectului" concluziainifiali; ba mai multinci,nota Fiindci, intinarea reperelormorale, infamia faptele gi activitatea intelectuali, creativi gi i-nformativda unui anume securist iegeance-gi aruncatiin sistemulcotidian de relafiiinterumang morali ale lui lon Caraion din textele dosarului inEiinte-zi superioriici scopulurmiritilr Sapdmina inhoducerea indoielii gi trucarea adev.druluide orice cuprins in paginile RomAnieiliterare? Ci un om din'82 nu afostatinsdecitin mici misurS, restifuiti nafur5, sint modaliti(i curente sub care securismul condamnatla moarte qi, dupi aceeala muncl acum,,dosarului" Romdnieiliterare, intiregte a dominat gi domini inci deceniulpostcomunist silnici pe viafi a fost silit si ,,colaboreze"cu cilSii convingereaci autorfcul licuse si tresari nervos romAnescpe care-l vom incheia in cufnd, sii - nu-i singurul caz ca si ne minunim de degeteleboante gi incirligate ce interveniseri odios Iati de ce ,,CanlJ" Ion Caraion devine astfel, ,,descoperirea"lui - era ugor de binuit inainte in insemnirile intime sau in paginile de laborator dupi opinia noastri, in paginile pe careRomdnia chiar ca Saptdminariposatului Eugen Barbu 9i a alelui Ion Caraion. literari ni le-a oferit spre lecturi recenl cazul- vivacelui ,,patriot" Corneliu Vadim Tudor si Este dramatic, da, si consta{i ci pini gi cele mult mai grav gi mai actual - Mihai Pelin,ce ne intineze hirtia cu aga-zisulJumal, ,,dezviluit" cu mai ascunseginduri aleunui scriitor au putut fi, facesi ne punem problema asupra necesiti{ii l7 ani in urmi. Lucrurile erau clare chiar pentru ojumitate de secolgi mai bine,controlate, accesuluila dosarelede securitategi si regretim criminalilor in serie din cadrele securiti{ii. Cu trldate, dezviluite, murdirite cu urdori in acest iariqi ci LegeaTicu Dumitrescunu gi-agisit inci toate ci, ar fi fost normal, in situa{ia cI mediu dezumanizantal lagirului de exterminare drumul spre legiferare constitu.tionali. aranjamenteleau stat altfel, si seprezinte aici gi comunist ce a cuprins firile gi popoareledin In acestmomentinsi,in care mai acuti decit angajamentuleventual alpoetului. Un asemenea jumitatea rislriteani a Europei, sub imperiul oricind la noi, este vizibili criza morald exami- documentinlitura orice dubiu gi limurea in sine Moscovei.Sigur, pe un alt plan, cel psihanalitic, narea cu aten(ie sporiti a oricirui demers 9i definitiv situa(ia. Nu din dosarul desferecat bunioari, toate acestepagini din primele pirli publicistic devine nu numai o obliga{ie acum, ci situalia insigi a ,,colaboririi" cu ale celor doui ,,portrete" pot constitui probe profesionali, dar gi un apel la congtiinld,intrucit securitateatocmai a celormai incomodepersoane intr-un relevant examen. Poetul Caraion avea nu pentru Monica Lovinescu gi \4rgil lerunca gi - pentru stareasecuristici din {ari. evidenti inclinare spre hiperbolizarea birfei qi cu aft mai pufin pentru Paul Goma atit de Sau ,,gisit" in line, conhactelecu securitatea scormonireain gunoiul existenfial.Prefala sa la pitimag urmirit de unii dintre contemporanii ale unora dintre candizii reprezentan{i ai cele doui volume de Versuri Tudor Arghezi, nogtripentru gura saslobodi gi spurcati-se pune postcomunismuluiacfual, precum cele ale lui apirute la Editura Cartea RomAneasciin seria chestiuneadenun{irii manewelorsecuriste cum Virgil Migureanu gi C. V. Tudor, dar esteatit de ..Mari scriitori romAni"in ultimii ani ai deceniului estecea,deconspirati"inRomAnia literara. Odati acceptateprocedeele, totul sereflecti catastrofal greu de ,rdescoperit", daci existi, cel al opt, (prefap insoliti Ei de scandalul publicistic decedatuluiIon Caraion, atunci cind - conform aferent mai alesciinlitigain realitate un capitol pentru demnitatea noastri, a celor carevrem si reintroducem adevdrulinaceasti de infamie ,precizirilor" lui Mihai Pelin, iarigi - dosarulin inetiit din ostracizatulJumal-If reprezinti astfel fari qi cauzi a putut fi dat publicitifii numai pentru ci un exemplu,nu multindepirtat de ceeace acum minciuni comunisti. Cind un poe! unul dintre poetul nu mai era in viafi? De ce insi mai era Mihai Pelin consideri a fi doar o ..delatiune" cei mai insemnafi ai literaturii romine din ultima ei jumitate de veag estemistificat cu dispre! qi nevoiesife publicateapoi integral gi,,comentate" securisti. in fond, insi, acetagi mecaniim de desconsideratca valoare esteticS,iar de Mihai Pelin aceste paragrafe dubioase in conshucfie a textului in func{ie de colportarea citjva dintre cei mai semnificanfi reprezentanfiai congtiinlei contextul de tranzilie al contemporaneitifii enormitifii, culesela nivelul discutabil al strizii, romAnegtinealterate de comunism sint denigrali, noastre?(Iarigi sintem nevoifi si o spunem dupl insugi modelul pamfletului arghezian, qi trebuie si neintrebim, daci mai avemceintreba rispicat- nici in celemai fericiteviseale teroarei reducereala absurd, pe o singuri dimensiune, mai alesasupra spiritului creativ romanesc a ceaugisten-ar fi binuit editorul Cd4ii albe a prin travestirea autorului in justi$e imanenti a $i viitorului ce'l aqteaptiin mediul siu de obirgie. secwitdliicI va ajunge cindv4 sau ar fi sperat si istoriei,precumin,,hjuritura" lui Pamfl $eicaru fie,,recomandat" in paginile Rominiei literarede spre exemplu, acfioneazl gi aici ca gi in ,,strict ARISTARC

www.arhivaexilului.ro in acestse-ns a arestatcu o parte din manuscrise.Au urmat apoi pi care nici mlcar descinderila noi acasi,interogatorii, amenintiri gi hlpuaailEu|enBartu nu lea duspinii la capit? presiuniasupra mamei mele, confiscarea a tot ceea Ni fiindc, ar n fost mai ,,onorabil" decft Mihai cemai rimisese gi toatecelelalte. Pelin. Doamne feregte! Ci, putin mai versat in Mai existi gi o scrisoareadresati din Elvelia de grobianismul siu decit istoricul actual al Am participatapoi la lansareacdrtii, amcunoscut-o Ion Caraionunei prietene,care se afla in momentul constatim securitifi, a sim{it penibilul,demersului", prea pe DoinaJela gi am invitaro la emisiuneamea. Mi-a acelala Paris, dar care urma si se intoarci in ibuiepi i se tipic Aiprea gablonardinmurdiriile, calomniilegi spusci pleacdpentru o luni la Paris,dar ci acceptl Rominiq giin careo ruga cu cerul gi pimintul si se imbecili a zvonurile de mahala, cumulate impotriva gi invitaliagi capot sA progamez emisiunea atunci. Ceea ducl la noi acaslgi si salvezemanuscrisele. Dar cind analfabet pentru denigrareaMonicii Lovinescugi a lui ceam gi ficut: intrucitla T\rR sumarelese dau cu 2 3 a ajunsea in fari, segtia totul gi n-a mai indriznit si tne, i-ar fi Virgil lerunca. siptdminiinainte, am anuntatpentru trei iqnietitlul: calcein apartamentulnostru. Despre toate acestea gi r indirecte'l Nu numai ci nu de$neoasemenea 'capacitate" ,.CazulIon Caraiondin nouin actualitate".Intre timp. despremulte altele ag putea sI vorbesczile gi noptiin i, deli" din prostiei (dovadi gi gradele a sesizirii ci eaigi are amcitit cartea gi m-am ingrozit: chiar gifiridocumenalia 9ir.$i iati ci vineDoina Jela 9i in citevazeci de pagini r o adici qi ei),dar Mihai Pelin,crezindu-se mai ,,deqtept",il pe careo am acum,mistificarea, procesul de intenlie. denigreazigi ponegregteviata unui om din care a partede a fi pe introduceacum in ciorbi 9i Paul Gom4 ca si calomnia.stilul confuz (la care voi reveni). contrazicerile taseaparte gi-apetrecut-o in temnite. $i asta nu-i ntrebirile realiznrnbipticul, gi, ca la popice,siJ,,doboare" din afirmafiileautoarei, de la o pagindla alta(la care, de ajunge.Ea incearci din risputeri si anihilezeqi remarcim cu aceeaqibili, dintr+ singuri lovitur5" Adnotirile asemenea,voi reveni)se vedeau cu ochiulliber Spre poetul,si-i negegi valoarea,ba chiar siJ scoati curioasl a salecretinoide, incerirnd prin aga-ziselespecificiri stupefacliamea insd, cronicile la cartecare apireau in definitivdin literaturi. Si fim seriogi! lin relatare (,,Ce de ,jstorie literari" si acreditezecalomnia presdnu comentaunimic din toate acestea. Eram hotdritd Eu nu negci Ion Caraionavea un caracterdificil, legituri cu poate mare culpdse extragedin faptLrlcd unei femei oricumsi le comentezcu DoinaJela in emisiune,cind cI erasusceptibil pini la absurd,ci era deseorichiar iscu$edoar i-ar fi pldcut mai in vinti, reputat, un bdrbat scriitor am aflat,cu totulintimpl[tor, de la dl. Emil Manu(pe nedreptincepind chiar cu mine, ci n-aveanici un ceseverbale despre care multe persoanesusfin ci ar ft ardtat carenu-l cuno$team,dar care voia si-mi trimiti doui savoirvilre atit deindispensabil raporturilor noastre t Saptimina splendidla senectute"!Observa$intorsitura frazei, cirli alesale, recent apirute), cdRomAnia literarirefuzl cu semenii,dar a fost impecabilcel pufin pe doul e cu scrisul intui{i plesciituraabjecti dintre buzeleunsuroasg si publiceun dreptla replicaal doamneiValentina planuri:pe plan politic qi pe plan literar. $i ceeace ,ineaminte. indelung exersatein dejec{ii gi, apoi, re{ine{i Caraionin urmaeditorialului dlui NicolaeManolescu pot afirmacu tiirie e ci n-a fost un ticilos". nodalitatea argumentelede tip securistic!) gi si intireasci carerelua afirmaflile din emisiunea de la ProTv Totatunci Dacdoricine ooate considera ci. in mod inevitabil. cmancieral dezinformareaprin superficialanegare a ei, dau am aflatcd doamna Valentina urma vini in doamnaCaraion poate fi subiectivi,nu-i mai pufin li acum a expresiagi misura exacti a unei societdfiprofund Caraion sd RomAniaexact in perioadain careera programati adeviratcd afirmagiile domniei sale puteau sdmi interesul ipunem,nu imorale,ce accepti astlzi manipulareacu aceeagi jumalist (sau pulin emisiuneagi atunciam rugatsA i setransmite cd m-ar oricirui imparlial cel curios):Ce luzei" gi al iresponsabilitatecu care ieri a acceptat crima. personale plece interesapunctul sdu de vedere. Am vorbitla telefoncu motive aveaIon Caraion si nu definitiv rltincS,nota Fiindcl, intinarea reperelormorale, infamia dinRomdnia? Cui, din prietenii sai afla1i atunci la Paris, doamnaCaraion peste citeva zile gi mi-a spusc6, din egeance'gi aruncati in sistemulcotidian de relaf,i interumang ii scrisesecerindu-i aiutorul si-i salvezemanuscrisele? pAcate, contramandatcdlltoria in Romdnia.I-am inSapdmina introducereaindoielii gitrucarea adevirului de orice $i-a Armaiputea acesta aium si dovedeascdacest lucru (fapt propusahrnci sd inregistrez,telefonic, la televiziune, rLrestituiti naturi, sintmodaliti$ curentesub care securismul carear h inft-adevdrun argrumentimpotriva ipotezei id opiniasa, urmdnd sd o comcntezapoi cu DoinaJela. Pe , intiregte a dominat gi domini inci deceniulpostcomunist gi-arfi oferitde bundvoieinsemnirile Securitefii, in doarnnaC'araion am inregistrat-o. darde doamna Jela a sari neryos rominesc pe care'l vom incheiain curind. schimlulpagapoartelor pentru plecarea definitivd din fostimposibil si maidau, deEi aflasem ci s-aintors de la riseri odios Iati de ce ,,Caanl"Ion Caraiondevine astfel, In octombrie1998 (9i, din nou,pentru a elimina qi !ari)? e laborator dupl opinia noastri, in paginilepe care Romdnia Paris,degi am ciutat-o i-aml5sat trei-patru mesaje la oricesuspiciune, ar fi binesi precizezeci mi-amplitit literarani le-a oferit spre lecturi recenl cazul- Editura,,Humanitas" unde llram cd lucreazd. Aga incit singurecelatoria) eram deja in Elveliapentru a verifica pinl 9i cele mult mai grav qi mai actual- Mihai Pelin,ce ne emisiuncaam rcalizat-o {ird autoareacAdi in discutie, la falalocului toate acestea. Rdspunsurile [a intrebdrile inlocuindprezcnta sa cu cornentanul mcu cuimagrni au putut fi, facesi ne punem problemaasupra necesiti(ii 9i demai sus si nunumai la ele,se afld in interviulpe care controlate, accesuluila dosarclede securitategi si regretim filmatedesnre Ion Caraion.Comentariul doamnei mr l-aacordat doamna Caraion gi pecare il publicam ori in acest iarigi ci LegeaTicu Dumitrescunu gi-a gisitinci ValentinaCiraion transmis in aceeaqiemisiune a fost aliturat.Prin amabilitatea prietenilor cirora li seadresase urmatorul: xterminare dru-mulspre legiferare constitutionali. IonCaraion in toamnalui l98l , doamnaCaraion oblinuse oarele din In acestmoment insi. in caremai acuti decit ,,in urma editorialuluipublicat de dl. Nicolae copiascrisorii trimise atunci, pe careo publicim, de b imperiul oricind la noi, este r'tzibili ciza morald exami- Manolescuin RomdnialiterarS, nr 47, i-am trimis o asemenea,aliturat. Este vorba de N. Ternrliangi de sotia sihanalitic, narea cu aten{iesporiti a oricirui demers replicipe 7 februariecu rugiminteade a o publica sa,Georgeta Horodincb, stabiliti acum la Paris.Mai mele pirfi publicistic devine nu numai o obliga(ie in aceeaqirevisti, dar cum dumnealuin-a flcut-o, orecizdmcd sublinierile sint ficute de Ion Caraion.cele itui probe profesionalS,dar qi un apella conqtiinld,intrucit am fost nevoiti sI apelezla bunivoin{aunei alte dublefiind lbcute cu negnr gi roEu. Cu cescop. e ugordc raion avea nu pentruMonica Lovinescu gi Virgil Ieruncagi publicafii,9iea a apirut in pagina14 a Adevdrului dedus. - ra birfei qi cu atit mai pufin pentru Paul Goma atit de literarqi artisticdin 12 mai 1998.Am vizionat,de Cespun, de fapt arhiveleS.R.I.? refatasa la pitimag urmirit de unii dintre contemporanii asemenea,caseta cu interviulpe care il ia dl. Nicolae La intoarcereamea in RomAnia,in lunilenoiembrie rr Arghezi, nogtripentru gura saslobodi gispurcatS-se pune Manolescudoamnei Doina Jela gi, mai ales,am citit gidecembrie, am studiatin Arhivele SN acelagidosar al ici in seria chestiuneadenunlIrii manewelorsecuriste cum gi riscitit cafteadumneaei Aceastd dragoste care ne procesuluilui Caraionpe care l-a studiat gi Doina Jela. E deceniului estecea,deconspirati" inRomAnialiterara. O dati leagi. Parteacu ucidereadoamnei Ecaterina vorba,de fapt,de noud volume cu nr. 113664, pe care publicistic acceptateprocedeele, totul sereflectl catastrofal Bilicioiu de citre Securitateeste riscolitoare gi mi scrie,pumitru Banugi al1ii".Snrdiind aceste dosare, : un capitol pentru demnitateanoastri, a celor care vrem si riscolegtecu atit mai mult cu cit qi mamamea a fost am pututconstata ce tot ceeace mi-a spusdoamna zinti astfel reintroducemadevdrulin aceasti {ari de infamie ucisi tot de citre Securitatela mai putin de gapte Caraiondespre proces era adevirat. Memoria domniei ta ceacum giminciuni comunisti. Cind un poe! unul dintre luni dupi riminerea noastri in Elvefia.In schimb, salef,rnclioneazd, chiar gi dupd trecerea atitor ani, perfect. dela$une" ceimaiinsemnafi ai literaturii romAnedin ultima incercareadoamnei Doina Jela de al anihilape Ion Doudfragrnente din interogatoriullui Caraiondatind din ei jumitate de veac, lanism de estemistificat cu dispre! 9i Caraion,din punct devedere politic, moral gi literar l0 iulie 1958o dovedesccu prisosinld. desconsideratca valoare esteticl, iar ci{iva olportarea dintre ar fi umoristica,daci n-ar fi abjecti. De altminteri, Am pututapoi sd confruntdatele pe carele oferi cei mai semnificanfi reprezentanfiai congtiinlei I al strizii, nuinfeleg de loc ce cautiin aceasticarte toati partea cititorilorDoina Jela cu ceeace amvdzut cu ochii mei. romAnegtinealterate de comunism sint denigra.ti, gi careii priveqtepe Ion Caraiongi pe Adrian Hamzea, $i mi s-aconfirmat ceea ce constatasem incd de la prima Shezian, trebuiesi neintrebim, daci mai avemceintreba, mensiune, In legituri cu acestadin urmi, DoinaJela sivirgegte lecturda c64ii: mistificarea,reaua credinji, interpretdri mai alesasupra spirifului creativ rominesc pi a nanenti a o gregealidin punctde vederejurnalistic, iar Nicolae superficialeale faptelor, omisiunea sau chiar afirmarea viitorului cel agteaptiin mediul siu de obirgie. contrariuluiunor adeviruri ne care aceste dosare le contin. rfil $eicaru Manolescugi-a insugit aceasti gregeali girindo cu in ,,strict ARJSTARC personalitatealui. Esteinadmisibil ca intr-un proces (continuarein pag. 5)

www.arhivaexilului.ro O ,cazrrP' Ion CARAI o rrCazultt- n',',CR I{

multiplicat VALENTINA SESTOPALY poezii gs&!"*;s- cu caracter dugminos, cite poezii cu totul qi in cite exemplare!i le multiplica, de reguli? Bi5Bsnsj VALE NTINA SE STOPALY (t, StJ:enntt"f',2 -['a

www.arhivaexilului.ro Jurnalulliterar- ()

,rCazul" Ion CARAION o ,rC azul,,,Ion CARAION o

multiplicat VALENTINA SESTOPALY poezii DumitruBanu afirmi ci atuncicind l-a cunoscutoe cu caracter duqminos, cite poezii cu totul gi Freneziademoldrii AdrianHamzea (cind acesr,a iegisc din inchisc'aredubd in cite exemplare(i le multiplica, de reguli? plma sacondamnare), acesta i-a spus cI estelegionafgi Rispuns: VALENTINA SESTOPALY (urmare din pag. 4) aflindcd gi Banu fisese legionar, s-a interesat de situatia tl . mi-a multiplicat in total 50-60 poeme(dintre De aceeapublicim pentru prima oari, in intregime, organizatieilegionare in [ardqi in strdindtate.Se intimpla ,-t\ care o parte nu aveau caracter acestlucru in vara ilt- anticomunist) sentintadate in l2 februarie1959, din careDoina Jela lui 19551dosarA.S.R.l., nr.113664, incepind dela sfirgitul anului 1955 gi pini in citeazdciteva fragmente in carteasa. O facemgi pentru a vol. l, pag. 107).Intrebat la alti anchetigi despre l luna septembrie1957. - se vedeaci Ion Caraionnu a fost doaro victimd a activitatcapoliticd a lui Caraion,pe care-l cunogtea muh De reguli, VALENTINA SESTOPALYimi comunismului,ci gi un luptitoractiv impotriva lui cum mai bine,dat fiind cb frseserdamindoi ziaristi. Banu l. multiplica fiecarepoezie in cite 3-5 exemplare pulini scnitoriau alut curalulsa fie. in dosarulsdu se declard:,,Nu cunoscca DiaconescuStelian si fi uneori pe hirtie dusi de citre mine, alteori pe afl[ 9i microfilmelepe careprimise instrucliunile din desflquratvreo activitatepolitici pini la 23 august hirtie de la ea.- Occidentin urmacirora trebuiasi tnmitddate despre 1944"(pag.75). gi dacdai puteacrede ci Banuwea intrebare: Lui VALENTINA SESTO- situatiadin inchisorilecomunistc si dcspresorrta astfelsd-l apere pe Caraion, iatd ce spune cuciteva rinduri PALY i-ai dat vreun exemplar din poeziilepe scnrtonlorromdrri. unii aresta!i. altii inteziqi, alli licind maijr'spe aceca5i pagind:,,Dupi 23 august Diaconescu Steliana adoptato atitudineduqminoasi care ea {i le-a multiplicat? compromisunleEtrute azi cu puterca comunistd. Exista, impotriva instauririi unui regimde democrafie Rispuns: La inceput i-anr dat lui deexemplu, textul scris mdrunt de Caraion pe o -Bacovia. jumitate populaii, apoi impotriva acestuia".Aceste lucruri nu IALENTINA SESTOPALY 6-7 poezii si-mi dc fili, despremascarada Iacare a fostsupus sint remarcate dc DoinaJela. care afinna in schirnb,in carte, pagina bati la mapind.Printre acesteaimi amintesc batrin5i bolrnv. nunrai pcntru a sclasa inrprcsia ca 5i el la 159,negru pe alb.cd intre1946 1950 poeziile intitulate:,,Epitaf',,,IJmbre", e cu comuni5tii.Insd nu acestelucruri sint scoase in 9i Ion Caraion evidentdin carte,ci rot felulde maruntiguri.Astfcl, triisein clandestinitate5icd motivul pentru care,,stituse ,,Saturare" gi altele, dintre care gi-a oprit gi ea vorbindde valultlc prevcntivi"consccutir ascunsfuseseri simpatiile lui legionare,'.Cum a stat copii. Dupi aceia nu-mi amintescdecit doul ,,tcroare rcprr'siuntidin Ungana se spuni ca. prinrii rrcsrrli crau IonCaraion..ascuus", dinmoment ce intrc 194G1947 cazuri cind VALENTINA SESTOPALY mi-a cci caremai llxeseri o datain inchisorilecomuniste. lucreazdla RevistaFundatiilor Regale, in I 947scoate spusci gi-aoprit gi eacite o copiedepe doui sau ,,In virtuteaacestui principiu, pare mai probabil ca revistaintemationali de pobzie Agoia (pentrucare estc trei poezii,care spuneaci i-au plicut Nu-mi mai Dumitru Banusi fi fostarestat din cauzalui Caraion, atacatin Scinteiapcntru cosrnopolitisrn, iarrevistei i se amintescinsi ce titluri aveauaceste poezii. - gi nu acestadin urmi din cauzaprimului',. Mai mult inteziccapoi apaiilia). in | 9{fi'g51sredactor la Editura intrebare: VALENTINA SESTOPALY a chiar,Doina .lela e nemultumitdgi de faptulci in toate ,,CarteaRomAnea"sca". in ultimul siu ande existenti. ca parte ficut din vre-o organizatiepolitici? documenteleproccsului. Steliln Diaconescu rcal sdnu mai vorbim de participarca lacea mai impoflanti - lnumcle ceste Rispuns: N-a ficut Darte. al luiIon Caraion) apare mcreu al doilea gi,deci cumva dezbaleredin presavremii. prin articolelc despre criza ostil Intrebare: Cine mai ptiedespre faptul ci subordonatmult mai putin celebruluisiu coleg,azi culnrriigi crizaomului, intrind in polemicideichisi cu cum VALENTIBA SESTOPALY !i-a multiplicat aproapepe deplin uitatul Dumitru Banu,ziarist maivechiul sau prieten Virgil lerunca angajat atunci la Rominia lului. versuri? interbelic,gi nu cum ar {i normal,primul, ca fiind liberi, Pece se bazeazd totugi vre-o Rispuns: De la VALENTINA SESTO- dintre to$ gapte,de departecel mai notoriu', (pag. afrrmatirleDoinei Jela, aflim PALY nu am cunogtinti si fi mai spusea cuiva r49). dela pagina I 60a cd4ii:,,Unui camarad deinchisoare. despre aceasta.- Seintocmesc ii va declaramai lirziu in timpul unui popassolemn :iliat oareactele unui procesin functiede Eu i-am notorietateaacuzatilor'.'$i ceinsemna notorieate pe margineaunei stinci pripisfioase ci pentruel nu :ard? spus lui BANU DUMITRU ci in 1958, VALENTINA SESTOPALY,mi-a multiplicat cindsint arestali cei gapte inculpali? Ce rost au, de fapt, existdpelume decit poezia gi legionarismul. deqi a cigtigat ILru mulEi versurile. Altcuiva n-am spus, nici cel pu{in in argumentaliacA4ii acesteafirmafii ale autoarei'l banifIcind realismsocialist, pe carese hotirise ume sil facl inci din temnifi". lui VENERA ANTONESCU care era Aparcntruci unul, dacd nu ar exista intentra de a-l socoti Cind,doamne, in temnita? frate Cindgtra cd e condamnatpe viatd, asta propunea logodnica mea. Eu cred insi ci a binuit ci vinovatpe Caraionqi de arestareatururor celorlalti igi un delinutsd laci in inchisoare?Afirmatia e reluati, VALENTINA SESTOPALY imi multiplica ..cirora le-a ascuns.continuind si-i frecventeze, ca o implicarea obsesic,lapagina 278:,,Caraion l-a anunlat(pe Adrian versurile, deoarececunogtea legitura dintre lui in ac$unigrave". Or, documentele din Hamzea.nota mea. Ir{.S.) inci din 1965ci va mine gi aceasta.- dosarespun altfel ,,povestea" de care ne ocupim. Chiar el face gi DoinaJela e nevoitisd recunoasci pagina realismsocialist". Adevirul, e, din picate pentru Am citit personal prezentulproces verbal la 150c6 StelianDiaconescu in rispunsurile credibilitateaautoarei, tocmai pe dos. IAN gi constatindci celedeclarate de mine oral au ,,incearci la ancheti tot posibilulsi n-o^implice" pe Ecatenna Involumul3, la paginile 258-26 l, existao declaragie. ;3,in fost consemnateintocmai, il sustin gi semnez Bdldcioiu.$i degirecunoaqte,,In ancheti este mai mult dedata aceasta chiar scrisi de mina lui AdrianHamzea: rai gi propriu, - - casigur ci a fostsupus torturilor;i presiunilorde tot ,"Amincercat de citeva ori declardla anchetdAdrian :i str. ss.Diaconescui M. Stelian - felul",degimentioneazd Eirul nesfirgit de procese vefuale Hamzea si discutcu DiaconescuSt. problema ANCHETATOR PENAL DE SECURI. deancheta din dosar- peste30 - ancheteprelungitc de reintririi lui in muncaliterari. li aritam ci el este TATE multeori de diminealapini noaptea,ca la ancheta(al un talentrecunoscut care n-are deinfruntatgreutifile LT. MAJOR cdruiproces-verbal il publicim integral) din 5 septembrie inceputului,ci arenenumirate relafi etc.Nu voiasi r.00 Nedelcu$tefan desflsuratide la 6 la 2 l. ei bine.cu toate acestea. Doina audi niciodalide aga ceva. susfinind ci a suferifprea Conf.cu orig. Din doc.De anchetinr... Jelanici micar nu clipegtecind afirmd, dindu-i crezare mult ca si poatl trecepeste suferinta lui. Cereasil rarte LT. MAJOR lui AdrianHamzea, cd,,Ion Caraion cedase din primul las in pace,si fac ce cred eu ci e bing dar ci lul )nar, Nedelcu$tefan moment"(pag. 278). Sau ca Ion Caraion,,erq de fap! congtiinfanu-i inglduie si faci aqa ceva (...). +i-au gi cu sufletul,al lui CiocanDumitru qi al lui Francisk Aridnduj camtot atuncifaptul ci legasemprietenia :itre PROCXS-VERBALDE Butika (ofi1eride securitateimplicali in proces, cu poetaNina Cassiangi cI dinsami-a promis spriiin INTEROGATOR subliniereame4 M.S.),era de fapt prin impiehire la pe la redacfii (Caraio¬ra me4 M.S.)gi-a aritsfdin ? suferinfa altora"de-al lor" (pag.173). De dataaceasta nou desaprobarcapentru intenfiile mele ti totodatd este Invinuit DIACONESCU-STELIAN. fosl cugetareaii apa$ne.Ca gi aceastade la pagSna217, pentruaceasti prietenie". la 24 mai 1923. in comura exprimatila felde confuz: ,,gi in 1952,la noi victimele Mai multedecit atif, existi in do.sardouiintinpindri

www.arhivaexilului.ro pbrsonal, rinduri. iarin asemeneaoc^tzii susnumita care in timpul rizboiului a fost deportati pe 5 septembrie1958 obiqnuia si asculte emisiunile posturilor de teritoriul ocupat de armatele fascistein URSS, LocalitateaBucure$ti pus gi prins radio Paris, Interogatoriul a inceput la ora 6 min 50 radio occidentale,a in 1944 s-a intors in {arii, s-a stabilit in emisiuneain limba romAni, la ora 20-20,30' Bucureqti,este cisitoriti cu un vir al siu de .. s-aterminat la ora 2l min 00 gi mi-a precizat ci voceafeminini estea fiicei profesie inginer, domiciliazi in Bucuregti intrebare: Arati ce materiale cu con{inut dugminosla adresaorinduirii democraticede ei MONICA, iar cea birbiteascl a ginerelui Calea Mogilor nr. 88 9i estecasnici. - ei, IERUNCA VIRGIL. Aga am cunoscuteu Pe VALENTINA SESTOPALY am stat din R.P.R.,ai trimis in striinitate. faptul ci so(ii IERUNCA sint spikeri la radio cunoscut-oin anul 1948,in casi la MARIA Rispuns: N-am trimis in striinitate nici Paris. - VLAD, sori prin alian{d cu VALENTINA un fel de material cu caracter dugminos la intrebare: Precizeazd cind ai ascultat SESTOPALY.(In timpul acela eu lucram cu adresaorinduirii de stat din R.P.R. emisiuneain limba romini gi ce anume MARIA VLAD, care gtie l. rusi, la traducerea intrebare: D-ta incerci din nou si ascunzi adevirul. comentarii ficeau susnumi(ii cu privire la unei cirfi intitulati ,,Birbi{ie"). - Arati ce materiale cu continut R.P.R.? Dupi ce m-am eliberat din penitenciar,in dugminos la adresaregimului democrat-popular ai trimis d-ta in striinitate gi prin cine? --Rispuns: Eu am fost in casi la numita anul 1955, am reintilnit-o pe VALENTINA BALACIOIUECATERINA de multe ori,insi SESTOPALY tot la MARIA VLAD in casi. Rispuns: Recunoscci am trimis in nu de fiecare dati ascultam radio Paris ci De data aceasta,intre mine pi VALENTINA striinitate materiale (scrieri) cu caracter numai uneori la date diferite, ca atare nu pot SESTOPALY, s-a creat o legituri intimi. - anticomunist. intrebare: Arati cind, prin cine, cui gi ce gi nici nu refin cind $i ce anume emisiune am Pe bazaacestei legituri, precum gi datoriti ai trimis ascultat. Precizez ci niciodati nu am reugit increderii ce o aveam in ea, gtiind ci avea materialecu caracter dugminos d-ta in striinltate? si ascult o emisiune in intregime, intrucit maqini de scris la care uneori dactilografia Rispuns: in vara anului 1956.in luna iunie audifia nu era clari, insi in general pot afirma lucriri pe care le angaja dela editurile de stat, si iulie. am trimis in Franfa, la Paris, prin ci so{ii IERUNCA in cadrul emisiunilor lor am solicitat-o pe VALENTINA SESTOPALY, \ASILIU VIRGIL. pentru a i le preda lui transmiteau gtirile politice evenimentele si-mi multiplice cea mai mare parte dintre ;i IERfINCA VIRGIL, o parte din manuscrisele interna{ionale sub prisma intereselor poeziile pe care le-am scris in perioada - in original ale unor scrieri cu caracter cercurilor imperialiste contra detenfiei.Ea a fost de acord. 9i {irilor anticomunist pe care eu le-am compus in socialiste.- Intrebare: VALENTINA SESTOPALY gtia versuri si in prozi in perioada de deten{iela De asemenisusnumi(ii ficeau diferite ci acele poezii pe care le-ai solicitat si {i le ..Pqarta Albi". comentarii ostilela adresaregimului comunist multiplice au fost scrisede d-ta giin cecondi{ii (sic!) Intrebare: Cine esteVASILIU VIRGIL qi din R.P.R.- le scrisese-9i? gtia care sint imprejuririle care au favorizat intrebare: Arati in mod concret ce Rispuns: VALENTINA SESTOPALY poezii pe am mi le trimiterea in Fran{a a scrierilor aritate de comentariiau flcut so{iiIERUNCA impotriva ci acele care solicitat-o sd multiplice au fost scrisede mine. Referitor la d-ta? R.P.R.in cadrul emisiunilor transmise de condifiile in care am scris acelepoezii pe care Rispuns: VASILIU VIRGIL era un fost radio Paris? de(inut politic, pe care eu il cunoscusemin Rispuns: in cursul luni-i ianuarie 1958 ea mi le-a multiplicat, i-am spus lui VALENTINA SESTOPALY ci le-am scris in anul 1950la ,,Jilava",unde era condamnat, ducindu-mi pe la BALACIOIU ECA- pentru ci ficuse parte dintr-o organiza{ie TERINA, aceastam-a intrebat daci am auzit perioadacit am fostinchis, ci le-am memorat, nafional tirlnistl subversivi. A avut o despreun scriitor VASILIU - cum eu nu iar dupi aceiale-am transcris, ceea ce in parte, ti - condamnare de 4 ani gi s-a eliberat in anul cunoscusemnici un scriitor cu acestnume, i- era perfect adevirat. Intrebare:Ce caracterau poeziilepe care 1953sau 1954.Dupi eliberareamea in toamna am dat un rispuns negativ.Atunci susnumita anului 1955. m-am revizut cu VASILIU prin 1958, (i le-amultiplicat VALENTINA SESTOPALY mi-a spusci intr-o seari ianuarie VIRGIL, gi m-am intilnit cu el de mai multe 9i cum procedai d-ta cind i le dideai si ti le a ascultatin cadrul emisiuniiin limba romini, ori la mine acasi. Aci i-am citit din scrierile transmisi la radio Paris, versuri cu caracter multiplice? poeziilepe mele cu con(inut anticomunistpe care le ostil regimului din R.P.R. - versuri ce se Risnuns: Parte din care mi le-a multiplicat VALENTINA SESTOPALY, ca ficusem in perioada de deten{ie. refereau la acegtide(inu{i care au lucrat pe De asemeni, lui VASILIU VIRGIL i-am ,,Letopigefi",r,Cintec de Migel", r,Paraboli" gantierul Canalului D.M.N., scrisede un povestit despre modul cum am reugit sI scot ,,Banchetulde Mitriguni",,,Psihozi", anume VASILru VIRGIL. Auzind de numele din inchisoare acele scrieri, explicindu-i acestuia, i-am vorbit numitei BALACIOIU ,,Cimitirul din stepi",,,Jilava",,,Infermerie", printre anrocament" gi altele,firi totodatl ci, pe mlsuri ce le transcriam, cine este acestVASILIU VIRGIL, cum a ,,Priveghi titlu, au un caracter anticomunist, dugminos originalele scrierilor le distrugeam. ajuns si-l cunoascl pe IERUNCA pi toate Cu ocazia acestei discufii, VASILIU - actualei orinduiri politico-socialedin R.P.R. celelalteaga cum am declarat anterior. VIRGIL gi-a manifestat dorinfa de a vedea9i Intrebare: Dta cunotti scrierile parte poeziile pe el o scriere in original din cele pe care eu le dugmlnoase ale numitului VASILIU Alti din mele care mi le-a multiplicat VALENTINA SESTOPALX ca scosesemdin penitenciar. VIRGIL? Aritindu-i-le, VASILIU VIRGIL m-a ,,Echinox", rrDespirfirettr rrDumnezeutt, Rispuns: tnainte de a pleca la Paris, sfituit si nu le mai distrug gi sI le plstrez ca ,rFecioriettrrrFata Morganattr rrCintarea VASILIU VIRGIL mi-a oferit unele versuri pentru viitor, pentru a-mi Cintirilor" gi altele, nu aveau un caracter ,rdocument" scrisede el, versuri ce mi-au fost ridicate de activitatea in unei anticomunist.- ,ndovedi" eventualitatea la domiciliu cu ocazia perchezi(iei.Re{in ci schimbiri a situafieipolitice de la noi din Cind ii dideam lui VALENTINA fari. unelesint scrisede mini. iar unele la masina Cu aceeagiocazie, VASILIU VIRGIL mi-a SESTOPALY si-mi multiplice la maqina de povestit ci sofia sa, cetiteani francezi, a scris poezii, nu ii dideam numai dintre cele inaintat formele necesare gi urmeazi si * cu caracter dugminos sau numai dintre cele T€xt transcris incomplet, numai pentru relevarea primeasci pataport pgt11LaIIcSAjn_IIaO[& legiturilor lui Ion Caraion cu Ecaterina Bilicioiu gi Virgil firi un astfel de caracter.ci intercalate.- Vasiliu intrebare: in ce perioadi de timp (i-a (continuare in pag. 7)

www.arhivaexilului.ro ntonal, rtii pe 5 septembrie 1958 cei cooperan$,ca Belu Zlber qi StelianDiaconescu, i[ se uRss, Localitatea Bucuregti sociali, fiindcd pe cea vecheo detestadin o mie gi Interogatoriul a inceput la ora 6 min 50 in mod sigur". Deci: tornrd saucooperare? Ce e ,,in ilit in gapte unul de motive" (pag.49,vol. 5). Saula recurs: .. s-a terminat la ora 2l min 00 modsigut''? A vdzutDoina Jela in toatecele volume siu de aledosarului weo declaralieluatl la anchetiscrisd de ,,Hamzeaa desistatvoluntar de societatea intrebare: Arati ce materiale cu confinut gi :uregti minalui Ion Caraion?Eu nu. Exceptinddeclaralia pe coinculpafilorBanuDiaconescu alegindu-gi ca teren dugminos la adresaorinduirii democraticede careo reproducemin fotocopieprin careinculpatul i;i de manifestiri literare acelal viefii literare, n oa stat din R.P.R..ai trimis in striinitate. declaraaverea mobili gi imobildla 7 octombrie1958. colaborindla multereviste progresiste, neavind nici trimis in striinitate nici ARIA Rispuns: N-am Toateprocesele verbale de ancheti sint redactate in acelagi o manifestarepe teren antisocialist" fuag. 347). $i Ion TrNA un fel de material cu caracter dugminos la limbajde lemnspecific, anchetafii fiind pugila sfirqitsi Hamzeachiar anexeazd la dosarciteva reviste cum ar fi 'am adresaorinduirii de stat din R.P.R. finirul leninistcu citeva biete colaboriri ale fiului siu cu scriecu mina lor: ,,am citit prezentulproces verbal de ucerea intrebare: D-ta incerci din nou si ascunzi gi gi o scrisoarea Ninei Cassiancu sfaturipentru viitorul interogatoriu constatindci declarafiileftcute de - adevirul. Arati ce materiale cu continut mine au fost consemnateintocmai de anchetator,il publicistical tindrului qi chipegul AdrianHamzea. cdruiaii spunede la inceput: egtipoet". ciar, in dugminosla adresaregimului democrat-popular susfingi semnez".Cit de ,rintocmai"poate fi vorba, ,pomnule, Safim bineinleleqi: Nu vedeqrnimic rdu cl tatalsdu {TINA ai trimis d-ta in striinitate gi prin cine? outemdeduce. Tocmai de aceea nu outem acorda credit aincercat sd-;i salveze astfel fiul. In aniiaceia intuneca{i, n casl. Rispuns: Recunoscci am trimis in iaspunsurilorconseraate in proceieleverbale. Pentru .ITINA striinitate materiale (scrieri) cu caracter ci eu,chiar dacd citesc cu ochiimei in dosarun rdspuns oriceargument ar fi fostbun ca s[ scapide pedepsele comunigtilor(deqi nici unul din ceilalli inculpalinu mI.- anticomunist. alEcaterinei Bdlicioiu (9i-l citeazd qi Doina Jela la pagina intrebare: Arati cind, prin cine, cui gi ce 220 a c6\ii) eu nu pot in ruptul capuluisi cred ci s-a foloseqteargumente de genulacesta). Dar atuncicum .atoriti rdminecu Valentina Caraion care - souneDoina Jela ci materialecu caracterdugminos ai trimis d-ta exprimat,,intocmai" despre o bundprieteni: ,,Bota :i avea ar fi spusAdrian Hamzea dupi aproape40 de ani in striinitate? Maria nu aveao pozilie loiali fafi de regimul ,,s-a ografia viicirit, s-adezvinovifit" la proces?Cit deimparliall Rispuns: in vara anului 1956.in luna iunie democratdin R.P.R..Astfel ea se manifesta dugminos de stat, esteautoarea carlii cind sebazeazddoar pe spuselelui si iulie. am trimis in Franfa, la Paris, prin prin cuvintepe carenu le pot pronunfa,de exemplu )PALX Hamzeapentru aJ acuzape Caraion,in schimbse face pentru preda unelecalomnii, etc. Permanent ea era nemulfumiti dintre VASILIU VIRGIL. a i le lui ci nu vedein dosareleprocesului documentele pe care de regim". $i oricit mi s-arpirea aceastacooperare, rioada IERUNCA VIRGIL, o parte din manuscrisele le-amcitat. Sau chiar nu le vede?Dar atuncicare mai e in original ale unor scrieri cu caracter cedare,tridarea unei prietene, eu nu pot s-o calific astfel. * credibilitateajumalismuluideinvestigatie pe care-l face, anticomunistpe care eu le-am compus in In schimbDoina Jela scrie citinduJpe Adrian Hamzea .LY gtia proces, lui tocmaipentru o cartecare deschide seria procesului versuri si in prozi in perioada de detentie la cdla nutoli aufost la fel dedemni:,,prietena si {i le ulterior so{ia lui, s-a viicirit. s-a comunismuluila o cdituraatit de prestigioasdcum e ..PqartaAlbi". Caraion, condifii dezvinovit-it".Voi arita cevamai incolc cum ,,Humanitas"?$i cum se faceci DoinaJela mistificd Intrebare: Cine esteVASILIU VIRGIL ,,s-a 9i dezvinovdtit"Adrian Hamzea insugi in timpulanchetei incdo datdadevirul cind scne la pagina267 cd Adrian care sint imprejuririle care au favorizat .LY qtia conformdocumentelor pe care Doina Jela se face cd nu Hamzea,,este ultimul supraviefuitoral grupului in si mi le trimiterea in Franta a scrierilor aritate de le vede,acordind in schimbtot creditul declara,tiilor sale care a fost condamnatiEcaterina Bilicioiu", degi, rritor la d-ta? ulterroare,din timpulaga-zisei documentiri pentru doamne-doamne,la doar pagina urmetoare spune ci in pe care Rispuns: VASILru VIRGIL era un fost scriereaci4ii. Deocamdatisd mai observ'imcum este iunie1997 .,nu mai existaudecit doi supravie{uitori: rus lui de{inut politic, pe care eu il cunoscusemin indusin eroarecititorul care este l6sat sd creadi ce caracter ValentinaCaraion $i Adrian Hamzea". Azi, scrisin anul 1950la ,,Jilava",unde era condamnat, meschinaarut Ion Caraion la anchet6. Citez:..urmeazl intr-adevir,nu mai existbdecit un supravietuitor: Valentina AdrianHamzea, dumnezeu emorat, pentru ci ficuse parte dintr-o organiza(ie declarafiiledin 4 (orele8-13),7 (orele8-13), l0 (nu Caraion.Pe si-l ierte!A fostgi el un om chinuit,un destinfiint de n parte, nalional tirinisti subversivi. A avut o gtim orele- de faptnu le precizeaziprocesul verbal, gi condamnarede 4 ani qi s-a eliberat in anul subliniereamea, M.S.), 14 aprilie (orele7-13), toate comunism.o viatd suportatd cu greu prin grar e rcpctate 1953sau 1954. Dupi eliberareamea in toamna despreVirgil lerunca,mai intii fugaqapoi constant crizede alcoolism,adevdr pe carenu ar fi trebuilsa-l pe care gi anului 1955,m-am revizut cu VASILIU spionqi apoi de-a dreptul absurd legionar" (pag. I 60). dea,dlui,dar pentrucare existd dovezi mirurii in OPALY documenteleprocesului, qi poatenu agfi ficut-o, daci VIRGIL, 9i m-am intilnit cu el de mai multe In orimulrindanchetele citate nu sintnumaidesore Mrsil isi!ile tocmai in desele ori la mine acasi.Aci i-am citit din scrierile Ieruncagi nu din acestmotiv dureazd atit. Arn in fal15 DoineaJela oe Hamzease bazeazd calomnii procesedi inteniiepe carci le facelui Ion mele cu continut anticomunist pe care le procesulverbal din l0 aprilie:in el lon Caraioneste 9i : mi le-a Caraion.Poate. cine gtie, intr-o societate normali, Adrian flcusem in perioada de deten(ie. interogatdespre Virgil Ierunca, Virgil Vasiliu qi soliasa \Ll ca Hamzeaar fi fost,cum ii scriaNina Cassian,un poet. De asemeni,lui VASILIU VIRGIL i-am Raymonde(despre care vom mai vorbi, cdci numele lor raboli" Sauun mareooet. Istoria l'iterard deocamdatd il povestitdespre modul cum am reugit si scot e foarteimportant in ,,freneziademoldni" lui lon Caraion ihozi", consemneazica mare poet pe Ion Caraion. 'meriett, din inchisoareacele scrieri, explicindu-i reluatdrecent in,,Romdnia literard", nr. i3 l4), despre totodati ci, pe misuri ce le transcriam, BanuDumitru gi despreValentina Sestopali. Termenul ,,Lisafi morfii liberi" ele,firi de,,fugar"e folositde anchetator, nu de Caraion, cel de originalelescrierilor le distrugeam. La sfirgitulanului 1998 au aperutdoui noi volume Eminos ,,spion",tot de anchetator,dar nu se referdla Vrgil r R.P.R. Cu ocazia acestei discufii, VASILIU semnatede Ion Caraion:Jurnal II laEditura ,.Albatros" gi-a de a vedea Ierunca,iar cel de ,,legionar'nu aparede loc.Nici nu VIRGIL manifestatdorinla 9i Ei Jurnal III (pe copertaapare Jurnal 3) la Editura el o scrierein original din cele pe care eu le avea,cum din momentce, intr-adevdr, Ierunca fisese l mi le-a intotdeaunade stinga, lucru pe care-l gtiau foarte bine gi ,,Nemira",ambele in edilii ingrijitede Emil Manu. scosesemdin penitenciar. exolicativdde la volumuluide la \Ll ca anchetatoriiorocesului. Dintr-onotd inceoutul Aritindu-i-le, VASILIU VIRGIL m-a Emil precieazacd estevorba de tezetr", Citarealui de cdtreDoina Jelaare insi ca scop .Afbatros",dl Manu sfltuit si nu le mai distrug gi si le pistrez ca il Editurii intarea subliniereafaotului ci. de faot Ion Caraionfusese manuscrisuloe careIon Caraion oredase pentru viitor, pentru a-mi :aracter ,rdocument" legionar,nu lerunca. Este o acuzaqiepe care nu o dati pe .,CarteaRomdneascd" in 1980;i, dupi-cite ne amintim, activitatea in eventualitatea unei ,,dovedi" parcursrl ce4ii Doina Jelao arunci in pagini firi sa erainclus in planuleditorial pe 1982.Dupa rdminerea schimbiri a situalieipolitice de la noi din poetuluiin Elvelia,bineinleles, publicarea lui a fost \TINA fari. observeci in toatedocumentele, la rubrica:,,apartenenla Cu aceeagiocazie, VASILIU VIRGIL mi-a qi rginade politicd",la preferatulei Hamzeagi la DumitnrBanu intezisd, iar manuscrisulconfiscat de Securitate povestit ci so{ia sa, cetiteani francezl, a recuperatde familiapoetului dupl 1989Pentru a evita rtre cele estekecut de fiecare datd,,legionaf', in schimbla Caraion inaintat formele necesaregi urmeazi si qi pe viitor eventualeleconflzii gi speculaliice se pot rtre cele nu aparedecit la inceput,,simpatizant legionaf', dat fiind primeasci paqaport pcllru_a_plceajn IIaEfa" rte.- c[ Ion Cmaionrecunoaqte cd la 17ani a scris9i publicat Mariana SIPO$ patrupoezii in presalegionarl. Dar atit.De altfel,chiar mp !i-a (continuare in pag. 7) (continuarein pag. 6)

www.arhivaexilului.ro O - JurnalulLiterar

confratiisir VirgilMazilescu. Donn Tudorarr. Nicolac n 17 ^ r Freneziademollrii Prctipccanu.D-an.Lrurenrru. G.rete.Tartlcr q.ial1ii. laC dovedesccd nu e delocaga. In plus,intr-un volum de ,rl{.amane-O (urmare din pag. 5) convorbiri.publicat posrum di Edirura..Emincscu" - dg VOfbi facepe marginea termenului de ,juntal", sd zdbovim putin (DaniclNicolescu Vremuri de tinichea, 1998), Dan CU Valgf asupracxplicaliilor pe care poetul insuqi le ddin acest Dcgliurccunoagte ci analizacea mai buna a destinului Mariana volun (irrcepirrdcu pagina 225): ,,Ca gi primul dintre sdupoetic a {icut-oIon Caraion, dar nu a fostacceptatl SIPO$: Curr l-a!i cunoscutpe lon ir volumelesale, (e vorba dc JurnalI apirutla ,,Cartea caprefatalavolumulapirutincolectiaB.PT,in 1980. Caraion'l lz Romincasci"in 1980,nota mea, M.S.) ca gi cele care-i Ion Caniona inclus_oinsd in Jurnal I si outemcita lhlentina CARAION: L-am cunoscutin casa d vor urma,cartea aceasta-o, de s-ar percepe impozite acumdin final:,,Nu giu cit riu saucit binea savirqit, surorii melevitrege, Mura, careera scriitoare,ml n progresivepe lipsa de nuanfe;i inteligenti, ce nevoie prin poezialui. Dan Deglui. Sau, ca si nufiu nesincer rog,a scrisun singurroman. era gi traducltoare din el limbarusi giIon o ajutasi faci stilizirile.Lucrau ir agmai fi avuts-o spun?l - esteun... jurnal. Atit. $i nu nici cu cititorul, nici cu mine. amin a sti...Azi altceva.Nu mai pu$n,nu mai mult.(...) Deci nu un importantpentru noi, sau nici micar pentiunoi, .1 impreuni 9il-am intilnit in casaei de citeva ori. $i la b un momentdat nu l-am maivizutgi jurnal literarpoate fi saueste cartea de fati, agacum pentruliteiaturi, esteci in timp ceillii igi pier6 amintrebat-o odati peNlura: prietenul tiu, Caraion,ce mai din lejeritateeventual sau din zor poate;cum din caracterulqi odati cu el talentul,cici r9r t* p.tr... face? A,earestat!Or'pentrumine,cuvintulacestaeratotel superficialitate.suficien{i sau oboseali, inaten(ie sau intotdeauna,Dan Deqliu,pe al siu. gi-l regesegte. cj pule.aexista mai riu- pelume. Eu nu sintun om lu doar dintr-un fel de lecturi gotronist,neserios. Ilirturisi(i-mi,despre citi se mai poate alirma-aceia$i deosebitdemilos,nupfngpetoatilumea,darcind m incomplets-a vrut a i se spunede cltre divergi lucru?"(pag. 280).' auzeamci cinevaera arestatde comunigti,mi c: comentatorispre a-;i inlesni fiecart lui insugi o formi AtacLrrilirdinprcsddupiapariliaJurnaluluicarc ingrozeam'Pentru ci euam cunoscutcomunismul er de falsi intelegere,desigur ci striini de paginile i s-auaclus in t 980.pentru intrJniigl'aa qi itir..rirut.'. ;i cu-multinainte, ceeste' Indiferent de cine era m noastre.care nu-s ale unui critic gi de cerinfele minimei lonCaraion le rdspundein Jui""iii,'"*i Uii"-ti, i'i ;tiam vorba,mi selEcel o mill grozavi mereuintrebam probiti(i,care s-ar cere si fiefiri intreruperea celor manuscrisulprega'tit ra uputet, ,,-un.. nomaii..r.ii; ;i dâcin-a ie;it lon Caraion'Mura spuneâci-nu- gtie pr cI in cuprinsurile ;r pe carc-liino.-* nbi, ;.* l;;i;;, -i-- i;;;i" cepractici nragistratura criticii. A, cindiese.nu gtianici ce pedeapsf ar ea, pinitind' tot lor li alltndgi aprecieri de ordin estetic, iar unele viafamea - cu9i frra voie- seiiii*prli. ir ,e ,". s-or aia'intr-o zi, r'in la Nlura.ci la eaera un fel de casl af dintr-inselederan.iantc pentru cite cinevl, admit; pini acumnu doar drt5, ;i'l;'fr;il; ;;i; ;;;; " dêschisl'in plin centruloragului, decine dau? De Pt cunr in aceleaqipagini se rrlll confesiuni, nici nu ficusemparte din g;il-"I ;;;i;;;i; 5i dupi Ion Caraion.Nlare trucurie.ca gi cum am fi fost dt analize,introspec(ii, insemniri al celorce consideri fit.rutui, o'.on'.a,tri., .i , obsen'atii,studii, prietenide o viati' Eram a5ade enro(ionati cI nu pr desprecir!i, moravuri,opinii, paia(e, autori gi oameni socoteamdimpotrivi O*. riif". i.';;;;;i;.; $tiamce si spun tot.elm-a intrebat pe minece ur - iarigi - citecuiva. Normal. Cici lumea cu prezentuturtei literare,in'i;i;;i"d;;;;;;;;;i 9i favorabile fac" ' Ficeam atunciqi eu citeo traducere cum nt Atit ceabiologici, cit qi ceaconceptuall. Cu arteiliterare gi singur^ s" u.t,iuiifi;;;i;ril;;;;; 9i dilerir. aveantun scris oribil' am fostnevoiti si-micumpir sti nivelelesale cu tot.Cu umorilesale. 'iitorul, am crezu"tlinq.f"ref ci'*-e;;;';;;i;t;t ornagini de scris'.am.inregistrat-o'ci agaera m Or. dacl nici intr-un jurnal subiectivitatea- in prrfidinceeaceimiinsi*nur'.nid;-;l;d;i;ti;;, o^bligatoriuatunci' ei-mi biteam traduceriledirect m tolerabile- nu sepermite, ci bine,atunci unde tii.ti, sauin minte, r;;l;;;;;'i";;i;; doze i,. m undemri poateli permisiea gi cind?". contactulcu publiculpinl ", ii iilpi"iir ir.".." este, l1]$ini'!ii-amspusasta'Iarel:a"',aimaginidescris?Da.gin-aiputeasi-mibatiqi.mienigtepoezii for gi mare. Cu atit main,ult *-.iil'i;.;;;-;; Acestacra dcciscnsul pcrspcctrvape careIon pe.tare qi descurajeziimpostura; si iniiii;;r;;;;;i't le'am scrisin inchisoare pe carefoade av Caraionlc confereavolunreior salc pe care le intinrlase mul$ prieteni arivismete,faniaronaoi qinnluj.itt;; ;ilili;;;;i leau memoratsipe misuri ceieseau si Jurnal. afari Ienotau, iar acum,ci am iegitgi eu' mi le'au Am citit volumulal doileaapirut la sfirEitulanului neadevirul;si trezeqti'soniiirU,ifii r"iitiri"i dat"'Mi-aifaceunmareserviciu'.'Vaideminqcumak trccut.dcsprc care, dupl mea,nu s-ascris pind naivii;si curmi unele.i"pii';;;i";;r;;i;;ti; $tiinfa snnu! inr acur-nun rind.Exista in el lucruriextrem de interesante ochetariioportunismutui-t'ini;;if;;6;i;i;-i M' S'Nu vdera teamd? ttl desprecopiliria poefului, despre pnmii ani de gcoali, ciocnire cu cotul Ei cu insolen{a;'si intrerupi CARAION: A, nicinu mi-atrecutprin minte ie! despreinccputunle salc gazetdregti qipoetice in diferite demagogiiexact in apogeulgurii ciscategi astfel ^* .V' si-mi fie teami. Eu, de fapt,ar fi trebuitsi fiu far redactiidin Bucuregti,cu evocin insolite ale scriitorilor reabiiit"indfunc{ia &.i.,?iriii-re-i:;iilii arestatidemultpentruceeacevorbeam'$ibitindcu cunoscu{iin aceaperioadi, cum ar fi Tudorfughezi, imprecafiile; ,e riAi.ufir.ri'g.Ur".rf", indrigostit.depoezia lui' Eram Dimitrie Stelaru,Miron RaduParaschivescu, Geo satamatecurile,histrioniini;i; ,;-;;;;;;;;; lig:q1T!'.T*m cisitoriti" totcuun poelqi inginergipoet, Sestopali, Valeriu deformiri dejudecata re r.i.gi'jrd.di;;;; Dumitrescu,Teodor Scarlat sau Victor li poateilmaigtiecinera.dinliteraturadeavangardi gi despre arir erolutiaiimpului. r b;;;"i,ii;i"rl: &i ; Martinescu.Exista, de asemenea,insemniri ;; dinRominia".l\LIiintiidepoeziileluilonCaraion I (VasileVlad, Lucian Dumitrescu, minimeirecrirudini rorut.qinrinirri"liriti".i I ci4ile unorscriitori m-arnindrigostit' Dar a fost cevafoarte nostim; LeonidDimov, Mircea Ciobanrl Nora luga,loana Ieronim deverticalitate le destituieli i"nirl;rl I "ri"i-iii ni-a spus Ion' dupd ce am ie;it amindoidin sauDenisa Comdnescu). firi caautorul sd se considere cedlunitoare-i ripu a. r.rori..;;;;;;;i;;. l; I inchisoare'ci Print re poezii era u na care se n"umea criticsau eseist, ci doarun om care asupra eticl, deconvingeii. Ue fogi.i. J. .u rri i, Ul"Jfii- I ,,zibovegte l*ltre- tost fiinfelorsau la fiinfeginditoare qi se intrefne aerian obedienleiauto.-matismuliui.-i.i*.tiiri, ):Ylt'.j::..1.'j','jll,:!i"'".'.'11'.roane l 9 | dresajului.arlechinadeior, servitutii repro- lreuonna'..In slrrtrt..ataainceput (sauterestru) cu ele". Din pacate,degi in titlurile !ilor. amorulf:Jtttt nostru' eu m-amdesp.irtit de Xenia I capitolelorca4ii, scriitorii despre care vorbegte Ion babilegi chiar abfinerii U. r'rr* rpi"fi."itit I rr.;;;;l.l'.ili"i.itiil T']''J'I-a.m bdtut poeziile. ba i-ammai Caraionsint menjionali,la ,,Cupnns",ei nu mai apar maimulr cu cit agadar l7cutlf1lonuli volrrm' I .r...i.: b;;;;F 5iun fel de l-rm datla legat in piele9i pentrua facilitalectura gi a oferimaximum de informaiie lezeazioameni, ci scorir r.iiii iLamoferit'DarllrisimigindescvrcunmomentI artistice ;;r*,'reilil;; cititoruluigrdbit care ia carteain mindqi wea si gtiedin aledemniti{ii ti ci ar reprezenraIreun pericol } prioritate. pasiune,.r";i;;;L;;, t;i;;.i; penlrumine' sau cuprinsce confine.De altfel,mai sint qi altegregeli de cu pentruel' sau pentru I amar oricinealtcineva' Nu erau F editare,de exemplu, paginlle228-236 se repeti, culese temperament, fi po.eziipolitice' nu erausubversive' maladii,deformiri, .rir. "r;.';;;;;1il;;;ittl ori ;;ii;;g;;il;1.';i adici nu se $ altfel,la464472, nu gtimdacd din vinaingrijitorului spuneaclar ci eusint contra comunismului. eusint rJitici.a edituriisau a tipogafiei. ficind-o neosrenrarivtp"r',.'ii'iriiiil'tiiiii,ii $ N-arfi lipsitde interes sd precizdm cd primul volum al Jurnaluluisau, (care a primrt bun dc tipar pc 2 I apnlic trurruttllm*lli:*trifi_lg;:i+li:i,:$it!r.iti..Xit.:ii$t::.IliiT#lara,uieipen,ru ro1,r,ar nu 1980,dcci cu putin trmp inainte dc lroarlcalur N'larin l,*::* $11.il?llHii::itru Prcda.dc altfcl. sr qispuuc ci cstcultimul lo\um avizat :...T:$f:+jff1iit,r,.lftll,Tif tinetiminte $ deel). stimrse,la vrerncaaparitici. multe controverse. i'J:;i}#'i ""' disculii9r atacurivirulcnte in prcsaliterard dc atunci vt lll,{'r*nt;r;.tli subordonatdSecuritalii. Sint multe lucruri care au riu?ru-;:llnin*u,t' Cit de riu?" (pag.228) derutjatincarte Si, recitindu-le astirzi, aproape nu-gi vine Daciacestea erauopirule hlicaraion inI e80 despre :tiltffiS:L|ffi|!iliniuci depoeziilelul lnainte prst;iifi;;;t.iinruii r. oottnir.itp.,iii,ii,!i''.aiir '*' ': ileel sdcrezi ci au pututapdrea, drcit poateaprrate de scutul "*.' "r-'-'" :': Doate.mI maiimpresionaseasa.T ffiffi. I IuiMaianPreda.Ar trebuicitate pagini intregi pentru a qi dea intrain - *i:'j':"::.p"1YlTy: ::':1 1li:::::':':'.i:ll erascurri ospun.u' mereuinainte I fi readusein memoriacriticilor prea gnbif dupdcum :::i'-':-::T.,':j?3ijl:jl'!ll,,Tljlli1'liljl;-Y.l inchisoare.'SenumeaEpitafqimisepireaobiiuterieI vomdemonsfra sd demoleze, decit si reconsideretinuta bijuteriabijuteriilor. Vreg s-ospun? B i:TT::i,'l',':"'Tfle i1'jjl;i-'.i-1"1'1'jlllCrCOlnleTL'.ln parle.li"ll'3l,lll revlSIel moralda luilon Caraion. Sd dim toruqiciteva excmplc: lnSelnllall $l Sa wl' i' ua' srgurcl oar Existd.reorodusd in JurnalI o cronicala volumul Siptirninaspre publicare: ,,Sintem liviati haosului;i Hndnasomnambuli dc Adrian Pduncscu. volum din nelnrurui?sepoate intimpra ,..I.ff**t-9;IJ,-il,Xl,i{,tiilili};,11i:3f; prcrnonrtoriuparca noastrespirituale. cu memoria noa::1l_'.1:: =.',11T:11,.$ careciteazd citcva versuri. unul l:11 f:j:X ,".twww.arhivaexilului.ro i po.r l.o.c qiet o si searci, iai, cumattele (,,Imbitrinesc ciinstinctuldecroque-mortgi dcarhirlral cutirii n caobroascigi mi niscusemoni'),dupi " -,,r,,"/.i n,,.-.rnnoc1.,i _,rrrrnrcl,ri/ristnnm,i carcconcluzra sun[ aproapeincrcdibil: ,,Din atita :iill'l;'ii",T.!:'ilJ;llil"l:::,:,i{:r:;"^l:i s; citindu-nel[ri si neconsulte ntic":*li::::: t)-t-:: il,il,gilLril"ll'i?,x'iii1?ll,lllfJxiiii.'i",iff amalgamde impulsuri, daci inringeimpulsul (cum a" ,pe-n .:rre/ finrina-n rreagi s-r lirit / sd-gi tor nu seafirmi altfelpapirohlia fliirn. -- -", . parea seintrevedea) gi nu erigenta,r'iitorul acestei t_qlg.Tlq::fll Ii.-."..re--,"^^--.,^-.. -,,T*.''"- ran,Nicolae absolutinutili. Au gi spus-oci$va in Rominia, a tler 9i al1ii, lacrimi niuci" spus-oqi GheorgheGrigurcu. El punela indoiali m volum de ooR5mflne-o versiunea cu tirgul acceptat, chipurile, de Ion: ,,Eminescu" - - jurnalul oferitSecuritifii contra pagapoartelor... , 1998),Dan de vorbl cu Valentina Caraion M. S. Sa ne intoarcempulin in timp: dupd r a destinului rdminereadvs. in strdinitate,la putin timp dupi ce bstacceptati Mariana SIPO$: Cum l-a1icunoscut pe Ion Intr-o duminici diminea[i mi-a dat telefonsi vin Ion Caraiona acordatprimul interviu la ,,Europa 1T.,in 1980. Caraion? la el cu maginade scris,am bltut foarte repedegi liberd",un interviuin careCeausescu era atacat inh-un ;i putemcita ValentinaCARAION: Lam cunoscutin casa de aceea,la ancheti, cind m-au intrebat, nici nu moddeosebit de virulent, revista Siptiminaa inceput nea sivirgit, surorii melevitrege, Mur4 careera scriitoare,mi mi-amadus aminte imediat, ml-au arltat textul9i sdpublice acel serial dinh-un presupusjumal al lui liu nesincer rog,a scrisun singurroman, era ti traducltoaredin eu nici nu l-am recunoscut.$i abia dupi ce am Ion Caraion.Care a fost reactialui cind a aflat ce a qti...Azi limba rusi EiIon o ajuta si faci stilizirile. Lucrau incasatciteva palme mi-am adus aminte de textul publicaSiptimina? entrunoi, ci impreuni gil-amintilnitin casaei deciteva ori. $i la bitutin duminicaaceea,.. V. CARAION: Trebuie si spun ci a primit lfii iqi pierd un momentdat nu l-am mai vizut Eiam intrebat-o M. S.:Ion Caraion voia si circuleprclata aceea? atuncide la,,Europaliberi" numai primeledoui ia sepetrece odatl peMura: prietenultiu, Caraion,ce mai face? V. CARAION: Nici n-amdiscutat prea mult eu numere,care i-au ficut agade riu, incit a rugatsI .l regisegte, A, e arestat!Or, pentrumine, cuvinful acesta era tot eramfoarte grlbiti gidupd aceea n-am mai discutat nu i le mai trimiti.. . irma acelagi ceputea exista mai rlu pe lume. Eu nu sint un om lucrul acesta,mi-a spusdoar cI are nevoiede cit M. S. $i ce spunea'?De undea luat Siptimina deosebitde milos, nu phngpe toati lumea,dar cind mai multe exemplaregi cI trebuiesi dearepede acelepagini? naluluicare auzeamci cinevaera arestatde comunisti,mi carteainapoi... Ei, pentru toateaceste vine V. Caraion: De undele-a luat e ugor de qtiut; i sinceritate, ingrozeam.Pentru ci euam cunoscutcomunismul extraordinaream luat l5 ani de inchisoare.de le-aluat din manuscriselelui Ion. gtiam Libine-zis in cu mult inainte, ceeste. Indiferent de cineera munci silnicd. M. S.: Carcau rdmas in Rorndnia? vorba, grozavi gi omdneascd" mi seficea o mili mereuintrebam NI.S.: Intr-un lot in carcmai crau 5i alte pcrsoanc, V. CARAION: Care au rimas in Rominia daci n-aieqit Ion Caraion.Mura spuneaci nu qtie printreclc gi Ecaterina Bilacioiu vraigte,puse prin (...)cum in Lovincscu. sertare,prin dulapuri,prin cindiese, nu gtianici cepedeapsi avea, pinl cind,tot !l CARAION: gaptepersoane, seqi si mor Erau dar euin biblioteci,pentru ci toati casanoastri avea pere(ii aqa,intr-o zi, r'in la N{ura,ci la eaera un fel de casi afari deCaraion, mai gtiam pe gipe te ori; cum Banu Hamzea. tapeta(icu dulapuri,dulapuri pline de hirtii, nu cu deschisi,in plin centruloragului, gi de cine dau? De PeBanu l-am cunoscut foarte vag, am cu filomele avutun stilou inrbriciminte, ci cu biblioteci.In toatecele patru Ion Caraion.Mare bucurie,ca gi cum am fi fost de reparat lon mi-a ci mi camereerau pini gi rditate,ci o ;i spus duceel la un biblioteci, in cameraMartei prietenide o via(i. Eram agade emo(ionati ci nu prietende-al lui carerepari erau r:rfturi :omunicare stilouri.Era Banu.Pe cu cir(ile lui lon 9iii cedaseput-in loc gtiamce si spun qi tot el m-a intrebat pe mine ce urmi mi-a jurnalist pentru i prezentul spusci era un fost 5ici acum Mlrtei clrtile ei. fac...Ficeam atunci gi eu citeo traduceregi cum nu aveadin cetrii gi aceastigheretl ntotdeauna finea dereparat M. S.$tiind capleacd in striinitateca sI nuse mai aveamun scrisoribil, am fostnevoifi si-mi cumpir stilouri.Mie nu mi-a fost prea simpaticgi m-am intoarci,de ce nu a distrusacele pagini, de cc nu le-a r unei mici o maginl de scris,am inregistrat-o,ci agaera miratde prietenia lor.Ion mi-a spus: Nu avemprea luatcu el saude ce nu le-adat in odstrarcruiui orieten rngulanilor, obligatoriuatunci, gi-mi biteam traduceriledirect multelucruri in comun,dar el (inefoarte mult la crrmliceau toli cei carcaveau dc ginclsd rdrnind in Li se amine la magini. i-amspus asta. Iar el:a..., ai maginide mine,m-a gizduit cind am iegitdin inchisoare,a Occident'l ia meacea $i scris?Da. n-ai puteasi-mi bafi mie nigtepoezii fostsingurul care mi-a propussi vin directla el,nu V. CARAION: in primut rind, cum v-am spus incercasI $i 9i pe in inchisoaregi pe care foarte aveadecit o singuri cameri deserviciu gi el a plecat la telefonpentru emisiunea dvs. din iunie,Ion nici 'antismulgi care le'am scris mul$ prietenile-au memorat gi pe misurl ceiegeau si doarmi in alti parte.., nu aveade gind si riminiin striinitate. Unul din impu$nezi afari le notau,iar acum,ci am ieqitqi eu, mi le.au M, S.Vo$im deoerioada dintre cele doui inchisori motive,principalul cred,l-am aflat abia dupi ce a avertizind dat...Mi.aiface un mareserviciu...Vai de mine, cum alc lur lon C'araron.decr duod 1955. Caraion flrsesc murit, pentru ci pini atunci n-am in{elesde ce s-a cu intenfie si nu! inaintede nrima inchisoaieun ooet cunoscut.il opus atit... pentru ci gi cu doui zile inainte de dintr-o ios, M. S.Nu vd erateamd? rcmarcasefughezi, igi llcuse un numein presd. plecareanoastri, dupi o convocarela Securitate, intrerupi $i V,CARAION: A, nici nu mi-a trecut prin minte iegindacum din inchisoare,ar fi pututsi fie tentatsd tot nu voiasi riminem. Fusesechemat chiarin ziua rte gi astfel si-mi fie teami. Eu, de fapt, ar fi trebuit si fiu facdanumite concesii, ca sd revinl in viata literard, aceeadin noula Securitate,nu-mi spuneaprea mult -i solicifi arestatlde mult pentru ceeace vorbeam. bitind cumau ficut atdia... nu voia si mi sperie,de faptil chemaseri1a.,, cum Lbloneria, $i la magini, m-am indrigostit de poezialui. Eram ii spunea?...la sectie,chipurile, la VasileNicolescu corectezi cisitoriti, totcu un poet qiinginer gi poel Sestopali, gi in loc de VasileNicolescu a fost introdus intr-o :I$ pe care poateilmai gtiecineva, din literatura deavangardi alti cameri, unde era un anchetatorcare i-a spus r!, cit gi a din Rominia.. . Mai intii depoeziile lui Ion Caraion printre altele:ce crezi, ci eu am si fac in locul tiu lui instinct m-amindrigostit. Dar a fost ceva foarte nostim; restulde 15 ani deinchisoare?Eibine, gidupitoate i aminteqti mi-a spus lon, dupi ce am iegit amindoi din astea,el tot nu voia si riminem. In momentulcind aracter,de inchisoare,ci printre poeziiera una carese numea am primit pagapoartelgeu am spusciinRomAnia subzodiile Sdfurare,dar eu scrisesem^,,Sirutare",a fost o nu mi mai intorc... daci el nu are de gind si i, dociliti- $i gregealifoarte freudiani. . . In slirEit,aga a inceput riminem, ci mereuimi spunea,uitg acum avempi utii repro- amorul nostru, eu m-am despir{it de Xenia casaasta, dar pentru mine argumentelelui eraude nii; cu atit (Sestopalin.n.). I-am bitut poeziile,ba i-am mai neinfeles,nu erau suficiente.Pentru mine etniciri nu flcut gi un fel de volum, l-am dat la legatin pielegi argumentulesenfial era fiica noastri, Marta, care e. Carenle i l-am oferit.Dar flri si mi gindescvreun moment nu aveain Rominia nici un viitor. rferind cu ci ar reprezentavreun pericol pentru mine, sau M. S.: Vreti sdspunefl de cenu voia,de fapt,Ion tristefe, , pentru el, sau pentru oricine altcineva.Nu erau Caraionsdrimine!... disfuncfii, poezii politice, nu erau subversive,adici nu se V CARAION: Pot si spun: aveao,,legituri" retabile 9i spuneaclar ci eusint contracomunismului, eu sint gi nu era in proiectelelui si plecedin Era o leminatic fari. contralui Stalin...se vedea clar ci omul era dragostefirzie, cu o persoani de aceeagivirsti cu u din lipsi nefericit,o nefericireaga, existenfiali; nefericit el, deci gi mai in virsti ca mine, de care nu gtiam i - desigur ti pentru altii, pentru lui gi pentru tot, dar nu atunci. O femeiecare frcea gi ea arti. mai era, alogurilor, Ei lara $i \nrectire\, eranimic subvcrsiv. desigur,qi opera lui; igi didea seamaci in gieiga.rn.d. M. S. Mai tineti minte vreLln vers carc v-a striinltale, eI devinenimeni, nu vz mai putea si impresionat? scrienici un cuvintinfr-o limbd striini. B PtWgU4l V.CARAION : Deimpre$iglag rFau impresionat M. S.: Cum s-arputea dovedi cd acele manuscrise EL&l.. toatepoeziile lui, pent^ruci la uit n iomentdat errm au fost luate,dupd plecarea dvs., din casadvs., gi nu -FA nducdde pouiile lui. Inaintede el, numai Arghezi, oferitepe tavd securit[1ii, aga cumsuslineDoina Jela? wE:,-; poate,mi maiinpresionaseaga.fin minte o poezie, V. CARAION: Pii, asta e foarte simplu. Dupi gi te ca, dupd era scurfi o spuneammereu inainte de a intra in doui siptimini decerturiL, dupi ceprimisem paga- umbleprin inchimare.SenumeaEpitafgi mi sepireao bijuterig poartele,eu am spusclar ci a cinceaintoarcerein e, revisfei bijuteria bijuteriilor. Vrefi so spun? Rominia eunu mai suport.Noi doi mai fuseserim haosuluigi M. S. Da,sigur cd dal plecati de patru ori, dar niciodati cu copilul, mai 'imIqi!ele V. CARAION: ,,Din tot ce-amspus, din tot ce ValcntinaCaraion (1953) avusesemde gind si riminem,dar niciodatlnu ne tar pentru vrem,/ rimine-olacrimi niuci / pefundul vreunui trecuseprin capsi llsim copilulpe mina Securititii, vechipoem gi V. CARA.ION:Nu numai nu 'al cutirii / care el o si seduci, / aqacum altele ci a fost tentat. ciwww.arhivaexilului.ro astaar fi insemnat.Acum ficusemvreo doui-trei s-audus qi-n mai mult, a primit mesageride prin noi. / urma noastri.-n urma lui. / ristoarni lr Uniunea recursurica si plecim cu fataqi abia dupi gedinta paltinialt apus prin qtie ScriitorilorcI daci el estede acordsd scrie rea?De ce / ochiicine cui / ca-ntr-un dupi aceeaa scriitorilorin cares-au spus aftea lucruri paharde api-n toateprescrip{iile partidului, jdanovist, realist-so- (E agia,prin care/ lintina-ntreagl s-atirit / si-gi foarte tari la adresalui Ceausescu vorbade scli mnrfii moari ultima ricoare / sau nici atit... sau nici cialist...Vede(i,Adrian Hamzeazice in aceasticane conferintaNationali a Scriitori In. I-/ n,Iip I oQI nnr^ sau utstllsa Lultlallgslul. ldrd Ld au rntlNsonrercaPruNrt Poc'ucta utla tatt sErtuurta tl cr\trcsse:e\:s.,cr{sanssssqrsJa\a\sieas}\L eset-{e eontsgen-{e\tEcl{s tsuti$t\ttd[i\e \\: \\NS\srsL\\atNn\9.$slir\scle\\sieiN\rette.eLc$N s\ailreNsrerrsnetrssu\ilifr\]t$+ $\ttrtf .\\s\ \ \ grclealal0anelreudiani...lnshrqi\alaaincepul)o \t'rs*ns (sauterestru) cu ele". Din pdcate, deqi in titlurile (ilor.dresaiului, arlechinadelor, servitutii repro- capitolelorcfutji, scnitoni despre care vorbegte lon Labtteqi cnar aUqineriid;;;;il;ii;;t lostru' eu m-rm despi{it iltXCnia lnoru\(Sestopali t-1mU{tut poeziile, ba i-ammai Caraionsint menlionali,la ,,Cuprins",ei nu mai apar maimult cu cit agadar 1Q' lezeazioameni, ci scot"r;;;"1'.l.itif."itiiitu';;il;il;;;;i;:'A;;;i l?icutsi un fel devolum, l-am dat la legatin pieleqi penkua facilitalectura qi a oferimaximum de informatie il-amoferiLDarlirisimigindescweunmoment cititorului gr[bit cmeia carteain mindgi gtie ate demnitifii artistice weasd din ri;;;;tf;;il';'; ci ar reprezentaweun pericolpentru ming sau cuprinsce conline.De altfel,mai sintgi altegregeli de prioritate, iu puriun.,iu-;tt;il;i;il.F, editare,de exemplu,paginil e 228-236se repeti, culese iemperament,amar ei i;;'";;;;;lii;;;iti *:**,-f:p::ti^lJilllattcinwa'Nueraupoeziipolitice' t:i.ii..gi*"lif.Ji nu erausubversive, adici nu se altfel,la 464472, nu qtim dacddin vina ingrijitorului maladii,deformiri,.i.ir"ori spuneaclarcieusintcontracomunismuluieusint flcind-o neostentativ(poate pi neirideminatic cdi$ei,a editrii saua tipografiei. contralui stalin"' sevedea clar ci omul era N-arfr liositde interes si orecizimcd primul volum uneori),darnicioa"te.o"i"nii.u"ti;;;;;;iliil;; nerelicit alJ-urnaluluisiu. ( care a primit bun de ripar pc 2 I aprilie dedragoste rafi ae rit.ratuiiiri'iilffi -;;;ffi; ::3::*:,1*::::: :::i}'f"sou; Ei 1980,decr - qi ,'r. {aralui 9i pentru tot' dar nu cu DutintimD inainte de moartealui Marin clasicetemodele o.p'i"iJ ii"r"g"''ii,- ernnlmlcsuDverslr'ffllll"?lf i:tllentru Preda,de altfei, sL gi sprinec6 este ultimul volum avizat descrierii,fabulei, paialelismutui,invictirei, portretului,epigramei,pamfletului,el'egieig,a,m.d. t'.t' Mai tineti minte vteun vers carc v-a deel), stimise, \a wemeaapari\iei, muite controverse, ,_tmprestonat? discutii atacurivirulente in presaliterarl de atunci Voi fi procedat-bine?'tit de binei nfr pio..Jut si Deiml55qionrrtm-auimpresionat subordonatiSecuritdlii. Sint multe lucruricare au riu? Gt de riu?" (pag.228) . ^:]9{ryI9): ll':l cela un moment rut'tindrle astizi,aproape nu-$ vine Daciacestea erau bpiniile lui Caraion in 1980despre llul:fgtoilt q"TT dateram Jml*4inc,itu'i, neuci de poeziile snctei citaupntt apdre4deitpoateapirate de scutul paginilepecare el insu$i Ie destinase tiparului, sa vedim lui' lnainte de el,numai Arglreziq poate, luiMarianMa. Ar uebuicitarepagini inbegi pefltru a icri. rc'ginAeupoetot h.tpre iourta;;;;;il;;;i mi mai impresionaseaqa. lin minte opoezie, fi readusin memonacljticilor pragribili - dupncum scriitorcim tot atunci,dici cu mult inaint ca.jupa era_sjurti ti o spuneammereu inainte de a intra in inchisoare..Se vomdemonsfa - si demoleze,decit sdreconsidere linuta riminerealui in strlini'tate,S..uritut.u r-a-i ilbi. p"; numeaEpitafgimi seoirea o bijuterie, moraldaluiIon Caraion. Si d.imtotugi citeva exemple: insemndriqi si le incredinf*., i" pi.t., i."iii.i bijuterialijuteriilor'vre(is-ospun? M. S' Da' Existl, reprodusdin Jurnal I o cronicdla volumul Siptimina iprepublicare: ,,sintem [ni"1i tii5ltl;fi sigur ci da! V. CARAION: trinlinasomnambuli de Adrian Piunescu, volum din neintului? Se foate intimpla orice cu rimisitele ,,Din tot ce-amspusr din tot ce cap citeazdciteva versuri, unul premonitoriuparcd noastrespirituale, cu memorianoastri Ao"i pinliu vrem'/ rimine-o lacrimi nduci / pe fundul vreunui vechipoem (,Imbihinescca o broasciqi mi niscusemom',),dupd ci instinitul de cioque-mortqi O. r.rtl".r î i"ii.il / care Piel o si seduci, / agacum altele s-a_u.dus/Ei-n urma noastri, -n careconcluzia sund aproape incredibil: ,,Din atita semensupraviefuit'or vrea sl se etaleze;;h ;;i urma lui, / ristoarni paltini amalgamde impulsuri,daci invingeimpulsul (cum citindu_nefiri si neconsulte mi*, o"i[..[^f n. ." alt apus/ prin ochii cine ;tie cui / ca-ntr-un pahardeapi-ncare/Iindna-ntreagis-atirit/si1i pare a seintrevedea) qi nu exigenta,viitorul acestei nu seafirmi altfelpapirofilia $i dpili;i;,;i; poeziia gi trecut.Si presupuneminsi ci puternicul fructeleeminenteipeisonale,bun'er'".ifi6ifir"ltfr moari ultima ricoare / sau nici atit... sau nici atit.. '" Nu gtiu daci se vers al fui PierreEmmanuel: Na mai existdmorti, tiberi! Lisafi motiii rin.iif;i iJurn+ o.*1741.""''" observi, dar poeziaaceasta findcd noi sinten mo4iisea,phci,i se aplica altcuiva Citind.dlde_ai treilea Voiur.,oUintituiutjr.n"f estefiri-nici un punct, esteo singuri frazi de la decitlui AdrianPIunescu" (pae. 94). 3, apirut la,,Nemira",nu r. pout.; ili;tuffii: inceputpinila,sfirqitPim-aimpresionatagademult incit.prietenele Ar trcbuiapoi citat in intregimi eseulCritica desuetl impreundcu lon Caraion,a clrei interog,alierlzbate. mele. pe care mi le-am ficut la gi conEtiinfade peron care, de bund seami trebuie sI fi peitetimp. dramatic, ain puginii"prUii:;i;i;].,i0; inchisoarqau invitat-o eielepe dinafari. nemulrumitpe multi la apantiavolumului. cdci nu era ,,pini undese poate prei"l"a post'eiita;;;; M. S. cum v-auarestat? ofui Noaptea. de)oc uqorsd supo4i ftaze ca acesrca:,,(..,) adesea criticii uide ea areindrituiiea si uiezesi si abuzezede J. !"A\,uON: Au venit vr€o tase - geala(il-a doui noaptea,au qi sint nu tofi, nu tofi, trineinteles- nigtedocili care hirtiile postumeale unui scriiior?l;U";;;ii.;; intrat au inceput scriu cirti mai mult moartedespre autori mai mult 173).Dômnul emtr rrlanua pil*ii;;'i;i;;iili. bineinlelessi riscoleascitotul. Eu credeamcI e morf, (chiardaci decesulnu e gi civil),despre amici po.tului ,,indrituirea"si s. o.oi. O. nirtiit;r;;;; numaio simpll perchezitie.Ionera arestatde patru (chiar daci gi inventarulacestora suferi dese ile poerului.A ineriiitsipuutiJut.;;.;.;rii;;iir;i! luni' dar nu mi-aqfi inchipuitc-au venit sd mi remanieri,ci oameniise mai gicearti intre ei),despre dupatOSo. mai m-ulieuoirr. d. po.rii;i.'D;;;i;l arestezegi pe mine.a9a cI eram destulde calmi. funcfionariculturali (pini a fi ajunsacolo, ignoiati la diverseedituri, putt. Oinuerson ;;ffi;"'il;;l' fin minte cI seuitau la toateobiectele foarte atent, de citre aceiagicritici) sau despreautori cu care deoareceele au apirut, aga cum preit.;r;i;H"xi;i au gisit printre,ele un os de pegtefoarte mare, o vertebrl intereselecriticilor e oportun si seafle intr+ perfecti ediliilorrespective, mai intii in r!vir;I. p; #.';;;;i adu,side valurip-e uscat gi ei seuitau 9i de la stingaqi qi-l respirabilitate9i starede buneperspective. Folosul, l,:-i.icdrtat iir exil siu in revist,Oi"f* ji" 6."i."1r. dela dreapta, intorceaupe toatefetele, qi insi?" (pag.100). ccntluside Ion Solacolu. Tot dl Erlf tlr"". p"Ufil.i primul l-a.chematpe al doileagi acestape altul, gtie Datind,de fapt, din 1968qi 1970,insemndrile in I 995, la EdituraFundaliei Cult,uol. [oniu*, ; ce'ofi ast4 cine ceinstrument. . . qi atunci m-am despreNiclrrra Siarrescu rntituLarc ingerul acestui volumcare ar fi pufutla flt deUi". ra r. nun,'.ur.'a apropiatdeeigile-amspus,tinminteqiacumtonul regegol a consrrruir. probabil. la rparirii. un adevarar ,,Jurnal"pentru ca structurat"i ;;;r;b;;i;";; meu ironic: e un simplu osde peqte,dup_I care s-au infuriat jos. cutremur.C[ci aproapenu-{i vine sI creziazi cd Ion iriri. d. i.tul in carei;i .on..pui.1n*";;; ai"irla r"" 9i l-au aruncat.pe $i in sfirqit,m-au Caraionspunea lucrunlor De nune astfei:..Poate ci Caraionseria jumalelor, Volumul a ,pa*i i"ra.riiifrj luat' m--audus la securitate'am. ajuns dimineata dintrecomponenfii generalici sale, Nichifa Tristefeqi cirfi gi contine,in ..u'rui;;r.;;;, $i-amfost chemati chiar atunci la ancheti. Era Stinescusi aibi intr-adevir cel mai mult talent. eseuripublicate, de asemenea, ln r*irtini"foeiJupi anchetatorul Nedelcu. s-a purtat cu mine insdgi ceamai considerabilicapacitale de a gi-l cefusescri difuzate mai intii la B.B.C. .,omenegte".Eu cred ci igi didea seamaci sint a gaptearoatalaciluli..9im-aintrebat:$tiipentru batjocori,de a nu dovedinimlnui ci stiece trebuie Editareavolumului de la,,Nemira,'pare'$r si mai ficutcuel (...) \ichita Stlnescu tinjeEte dupi graiul incilcrtS.El poartdtitlul Ultima Urfei. ,rt,i;irt ceeqti arestatd? 7ic: Nu' nu gtiu.Cum nu gtii?Nu i-ai nearticulat.$i vrea si incercesi faci sofismesi Jurnal 3 pircd anumepentru a-l in?ucli" .t*i. bitut la ma;ini lui Ion Caraion poeziile?Ba silogisme.{...) Cind e lorba despreNichita pedl NicolieManolescu'care.r.a. in'rii if j;.1 da.Cite?Nlmai$neameumintecite,i-amspuscu a.proximatie.$itotnuqtiipentrucee;tiaici?Nu. Stinescu,anticulturii sau inculturii i sespune ilominiei literare ci estevorba O. rn iurnri Zice:Toate poeziile acelea adesea...rafinament. Hai si ne haidem.(...) O ,,adevirat,de dataaceasta; si nrit*f f.ir. Jur ,. eraupoezii dugminoase, scoase crilicaipocrilI prin generozitale.malitioasi prin crezuseci ar fi fbst...^.. publi.ur.Se"teri"" i" din inchisoare.Eu nu in(elegde ce erau dlgminoase,cieun-amvizutnimicdugminosin inconsisten{i$i iuvenili prin elipcitatea 19g2.Daca ar fi risfoit,i.,a.urr..rt'uoiur. Ji rispunderii dispunediscretionar de obiqnuin{ele Manolescuar fi inlelescI dl Emil M.* ^ a.r r"Uii,frt ele'Uit[-te.la asta,zicg el' $i-mi citegtenigte versuri pecare le nlinte: gi-n la triumf qide slibiciunile lui dea sesimfi bine, de cude Ia sine putere ;i ci a ingSesuirin t rr,'irr.-o fin ,,Inauntru afard,/ intre noi gi ei a sesimti gidilat, inrlinindu-l asrfel sd creadi cI alcituire fbranici un criteriu]atit t.*t. in.Jli."f l.u, sti, doamne,/ vechiulcuib dc rindunele/ de-acum nuqtiucitetoamne".Eunuefiuundestasubversiunea tot ceincredin.teazi hirtiei ar fi materialnobil. (...) ar fi fragmentutde ;;a;i; a;; ii ili;;;;J;;i Dar setriieEte, dar semoare, dar sesperI, dar se fuseseriiublicatein niarog'sauiiri"i,i*ir iiii.l.i. in aceastipoezie. $i atunci el a luat alta_.incepea cu pe rup mugchiqi nervi in spasmepentru vie(uire, tovariquiuiHitter apdrut'inG;;"i; i; i98i, i" *Cadebruma Jilava..."$i-al zis: Ei, Eice, pe Jilavanu cadebruma pentru supraviefuire,popoare intregi spinzuri in acestdln urmdcaz, Ara o ,.rfrUiii. ., niciodati?$i tot agacu mii cumpina intrebirii gi noi...noi circilim despre fostincredintatetipu.tuiuiur,-p.ntt"."i"ui. ;l;;;l;il; multepoezii'.. M. S. pentru coastarechini 9idespre foarte ciine, foarte pasire la ,,1rlemira",pagini izolate. continind doar flagmente ^ . $i ,,vina"de a fi batutaceste poezii, la cifiani-afifost ori despreochi in borcan,primim premii,aplauze, din c;:a .. pb."trtinrugi, i"uidla nrdJ;#'i; ;; condamnatd? distincfii,onorarii..." (pag. 126). si pubticegi cum. De exemplu: textul publicat cu titlul V' CARAION: N-ambitut numaipoeziile. Am bitut, giprefa{a.la Nu degeabaam dat acesteextinse fragmente din Au trecut gapteluni... hr fr- p.gi", :7 ;. ,; o antologiea poezieidin exil... M:S: de antologiepublicatd Jurnal I. Mulfi s-arputea grabi sd le foloseascidrept ,,Postscriptuml'la volumul Insecieletovarisului ,, F ygt!" deMntild dovadapentrucaracterul ranchtunos alpoerului, darzeciie i{iger,iai cel publicat I' p.si;;li ;; i'tirt';'.;l;: ""ff3m31: Exactgi adusiin qtiam 9i zecilede paginiscrise cu iubireii prctuiredesprc tarr,nu (continuarein pag. B) cinei-a dat-o lui lon, am bitutintr-o marevitezi. r#:;r*it'# F: fiffiruil} ffi

www.arhivaexilului.ro oe grnu s4 actcrru€ poeziiera una care se numea nu mi mai intorc... $i dacn el nu are inchisoare,ci printre acum avem Lbzodiile a fost o iimin.m,..i m.reuimispunea' uitg 9r Hil;, iar'eu scriiesem^"Sirutare"' lui erau.de dociliti- ' in sfir9it,aqa a inceput casaasta. dar pentru murearyumentele ]."i"}irt"tt. tteudiani.. mrne di repro- t-n' despirlitq' x':i1 n.int.f.t, nu erau suliciente' Pentru i;i,^ii';;;il'-.u i-ammat era fiica noastri' Marta' care i; cu atit ii.ttopofi n.n.l.t-am bitut poeziile'ba .*n1ial tniciri nu voium,l'amdatlalegatin piele ei "i"ti"."iirrnu'aveain Rominia nici un viitor' Hi,i tfi;;;il; moment "" de cenu voi4 de fapt' Ion . Carenle ii-"*'"t*ii. o"r lrri sr mi gindescvreun Ni. S; tt !;spuneli mlne'sau ferind cu ci ar reprezentavreun pericol pentru Caraion*'it s6rimineli.'. triste{e' altcineva'Nu erau cAlinoli: Potsi spun:avea o 'legituri" , pent.u'oo.iii il, saupentru oricine plecedin Erao ilisfunc!ii' pouti.."nuerau subversive' adici nu^se sin" .-.ii" [*i..t.1. lui si {ari' eusint cu o persoanide aceeaqi virsti cu ffi;;"'il .-l.u iint controcomunismuluin i't"*.tt. rf*ig clar ci omulera virsii ca mine'de care.nu efiam Stalin.'.se vedea ;i;il;fi;iin era' "'""ii"i"i aqa,existen$alit ;il;;:6 ffi;ie carelEcea qi ea arti' $i mai Jei"tlciio n"r".i"ite 1*T,t!i seamaci in pcntuliratui 9i Pentru tot' dar nu ;TJ;;;ii'"p"*1";, iri didea nu va-mai sa ;.;;;;;t;, el'devine nimeni' Pu'et' ;;;;;i;iil iuvint intr-o timbd strdind. M. S.: Cum s-arputea dovedi ci acelemanuscrise WgMff*{tffi"#ilill* ifofrte simplu.Dupi oepruIusempafa- 'a cinceaintoarcere in Ronilniaerl'dt Noi doi mai fuseserim plecali de patnpatru ori, dar niciodati cu copilul, mai ValentinaCaraion (1953) avusesemde gind si riminem, dar niciodati nu ne / rrmfti64 |acrfutdniucl / pe weunut trecuseprin capsi lislm copilulpe mina Securitifii, vmhi poem/ czre 9i el o si seduci, / agacum altele V. CARAION: Nu numai ci nu a fost tentat, ci astaar fiinsemnat Acum ficusemvreo doul-trei s-audus /gi-n urma noastri, -n urma lui, / ristoarni mai mult, a primit mesageride la Uniunea recursurica si pleclm cu fataqi abia dupi gedin{a noi, paltini alt apus/ prin ochii cinegtie cui / ca-ntr-un Scriitorilor ci daci el estede acord si scrie dupi aceeaa scriitorilor in care s-auspus atitea lucruri erua?Dece pahar deapi-n care/lintina-ntreagi s-atirit/si-;i toateprescripfiile partidului, jdanovist,realist-so- foarte tari la adresa lui Ceaugescu(E vorba fa$4prin de moari ultima ricoare atit.,. cialist,..Vedeti,AdrianHamzea zicein aceasti carte conferin,taNalionald -4 Isafimor,tii / sau nici sau nici a Scriitorilor,I iulie l98l , nota atit.. ." Nu gtiudaci seobservi, dar poeziaaceasta (Aceastidragoste care ne leagi, nota mea,M. S.)ci mea,M. S.)gidupi careau vrut si faci gesturi 174). unele estefrri nici un punct, esteo singuri frazidela i-ar fi spus Caraion ci el nu scrie decit rede bundvoinfi fa(i de scriitori, unuia care nu avea rlatJurnal inceputpini la sfirgitgi m-a impresionat aga de mult alist-socialist...Ion n-a scris nici micar un rind casi i-au dat casi, altuia nepublicati s-a publicat te intrebi, incit prietenele mele, pe care mi le-am frcut la realist-socialistgi cind a iegitdin inchisoare,in 1955, cartea,noui ne-audat pagapoaftele eu am mers 'ie rinbate, 9i inchisoare,au invi(at-o gi elepe dinafari. a refuzatsi semnezefie gi o traducere,o stilizare,a pini acoloincit i-am spus:daci nu ai de gind si te :ein 1980: M. S.Cum v-au arestat? refuzatsI-i apari numele,degi era practic muritor intorci, du-te tu cu fata, arati-i ce ai de arltat, r saupini ci V. CARAION: Noaptea. Au venit vreo de foame.Erau zile in care,dacl nu ii duceameu pentru astaspui ci vrei pleci,ca arifi, buzezede tase si-i eu am gealafi la doul noaptea,au intrat gi au inceput de mincare,nu minca nimic. vizut tot, dar pentru mine fiecare nal I, pag. intoarcere in binein(elessi riscoleasci totul. Eu credeamci e M. S.: Spunefi-mi,pini la arestareadvs., qtiali cd Rominia era un cogmar. la familia Toate discufiile erau in numai o simpli perchezi{ie.Ionera arestat de patru Ion Caraiono cunoscusepe Ecaterina Bilicioiu. fosta casi Ion imi spunea: nu mai vorbi lepostume 9i ci sint luni, dar nu mi-a9 fi inchipuit c-au venit si mi soliea lui Lovinescu? microfoane,binuiam gieu, dar eucredeam suti-n stdcalitate arestezegi pe mine, agaci V. CARAION: Am nimeritin acelasilot. Tot ce suti. Ie poetului eram destulde calmi. lin minte ci seuitau la toateobiectele foarte atent, scriedoamna Lovinescuin scrisorileei cltre M. S.1Vi intreruppentru cdvreau sd mai limurim ,postume", au gisit printre ele un os de pegtefoarte mare, o Monica, anume cum l-a cunoscut,ci se un lucru:In cartea DoinaJelalasi ingrijitorul sa, sdse inleleagi ci vertebri adusi devaluri pe uscatgi ei seuitau gide frecventau.., esteadevirat. Ion stitea intr-un fel Ion Caraiona fostun privilegiat carepoetul al regimului,dupi ce Ia stingaqi de la dreapta"gi.l intorceaupe toatefe{elg de maghernifi pe care o descriegi doamna a iegitdin a douainchisoare, readus in Germania, ,,proaspit gi primul l-a chematpe al doileagi acestape altul, Lovinescugi intr-o zi imi spunelon: cine m-a trreasldcu toateonorurile", dat fiind cdil cunogtea r a publicat $tii ce.ofi asta"cine qtie ce instrument... gi afunci m-am vizitat? Doamna Lovinescu,A aflat ci am fost pe Ceaugescu, carefusese coleg la omane,un ,,cu Scinteia apropiatde ei gile-am spus, minteqi acumtonul prietenul cel mai bun al lui Virgil lerunca, so(ul tineretului", la infiinfareaziarului. Eu gtiu cd numeasci fin meuironic: e un simplu osde peqte,dupi cares-au fiicei ei, qi a venit si mi cunoasci,mai alesca si dimpotrivd,spre deosebire de a$ scriitori,fogti delinuqi sebeqtecu infuriat gi l-au aruncat pe jos. in slirqit, m-au alle cine este ginereleei, Eu n-am cunoscut-o politici, careau gdsitimediat servicii mai mult decit lin Ion $i lari luat, m-au dus la securitate,am ajuns dimineafa personal,de altfel gi pe Adrian Hamzea l-am onorabile- de exemoluAlexandru Paleolosu sau rsi cutitlul qi-amfost chemati chiar atuncila anchetl Era cunoscutdupi ceIon fusesearestat, a venitodati Alexandrulvasiuc lon Caraiona fostreoartizat de lare parte, anchetatorulNedelcu, s-a purtat cu mine la Bucureqtiqi m-a ciutat si mi intrebede Ion. Ion Bralelede Muncd la o fabricdde produs biaga gi alte ialog,dupd ,,omenepte".Eu credci igi didea seamaci sint a imi vorbisedespre el, gtiam ci au fostimpreuni in rdcoritoare.Dar gi Ovidiu S. Crohmdlniccanu, in cartea gaptearoati la ciru{i.., qim-aintrebat: pentru inchisoare,ci Adrian dupl aceeafoarte repede saAmintiri deghizatesprmeci Ion Caraion il cunogtea 'areqi mai $tii ceegti arestati? Zic: Nu, nu gtiu.Cum nu gtii?Nu devenisealcoolic, ci il invitasepe Ion la el,la Bragov binepe Ceaugescu din partea ciruia,,primea indrumiri subtitlul ;i i-ai bitut la magini lui Ion Caraion poeziile?Ba qi tatil lui il simpatizaseimediat pe Ion Eiil chema pevremea cind fusese secretar de redaclie la Scinteia e in eroare da.Cite? Nu mai euminte cite, i-am spuscu defiecare dati cindincepeau crizele de be(ie ale lui tineretului", Nici unulnu snuneinsd cd Ion Caraion :. l3-14 al fineam aproximatie. tot nu gtii pentru ce egtiaici? Nu. Adrian, nigtebe{ii ingrozitoare,care durau aga qi-adat dupi numaiciteva luni demisiascriind negru un jurnal $i Zce: Toatepoeziile acelea erau poezii dugmlnoase, siptimini in qir... Atit gtiam.Pe ceilalti prieteni ii pe alb ca intre comunismgi fascismnu-i nici o rls,cum se scoasedin inchisoare.Eu nu infelegde ce erau gtiamdoar dupi nume,cum era CostachePopa, deosebire.Crohmilniceanu soune chiar cdlon Caraion 'timina in duqminoase,ci eun-am vizut nimicduEminos in unul din ginerii lui Sadoveanu,cu carefusese in ii datoralui Ceaugescuapartamentul pi slujbacdpdtatd volum,dl ele.Uiti-te la asta,zice el. citegtenigte versuri inchisoare,sau Petrici Sfetca"treceam pe fingi casa prin 1969, cind ii apdnrseal cincileavolun depoezii. essubtitlul $i-mi pe carele minte: afari,/ intrenoi qi lui giIon imi spuneaci areo feti.ti,cea mai frumoasi Ldsindla o partefaptul cd dupd iegirea din inchisoare .um,intr-o {in ,,lniuntru;i-n ei std.doamne. / vechiulcuib de rindunele / de-acum fetifi pe care o vizuse vreodati... $i abia dupi pind in 1969,Caraion publicase doar trei, nu cinci :dite(cum nu gtiucite toamne". Eu nu gtiu undesta subversiunea arestarealui am inceput si-i caut prietenii si vid volume,care este adevdrul? : mal Cafe in aceastipoezie. atunciel a luat alta.Incepea cu daci qtiau de ce l-au arbstat.Iar cind eram qi eu V. CARAION: I-am atras eu atenfia lui I Insectele $i 9i brumape Jilava..." zis: Ei, qi ce, pe subancheti, intr-o zi m-auintrebat: Ce gtii despre CrohmSlniceanucind a apirut acestfragment mai r 1982.in ,,Cade $i-am Jilava nu cadebruma niciodati? tot agacu mai babil? Zic: Care babi? Ci eu in via(a mea nu am intii in revist5,cred ci in Romdnialiterard $i i-am rlabili, au $i multepoezii,.. folositaga cuvint desprecineva... Mi intrebau spuscI sint unelelucruri inexacte.De unelea finut mulapirut M. S. pentru dea fi bdtutaceste poezii, la despredoamna Lovinescu, dar eunu gtiamnimic,. . cont qile-a corectat in carte,pe altelele-a lisat aga, fragmente $i ,,vina" cili ani afi fost condamnati? M. S.: Vad ca ali pus in carteape carea scris-o ar{nd impresiacile gtiemai bine camine, totugi eu )tdri$te ce V. CARAION: N-ambitut numai poeziile.Am Doina Jeladesore Ecaterina Bildcioiu Lovinescuo le-am triit in casi la mine...Pe Ceaugescul-a ratcu titlul bitut gi prefala la o antologiea poezieidin exil... mullime de sehne de hirtie galbend,nu numai la cunoscutintr-adevir la Scinteiatineretului, veneau 7 esteun M. S. E vorbade antologiepublicati de Vintila capitolulcare ii estededicat lui Ion Caraion,dar si ne toti acolo, in cap cu Gheorghiu Dej, cu Miron varigului HoriaIa Madrid? oprim acumdoar la acestcapitol. De ce credeficd a Constantinescu,aduceau articole pe care apoi le lul Acolo, qtiam fostinvinuit Ion Caraionastfel in aceastdcarte? V.CARAION: Exact $i adusiin {ari, nu (continuarein pag. 7) in pag. 8) cinei-a dat-o lui lon, am bitutintr-o mare vitezi. V. CARAION: Acest capitol este o lipituri .: Q'nj l' *fiffi

www.arhivaexilului.ro intrebare: Care era conlinutul scrierilor vagi la primirea manuscrisuluitrimis de mine pe care d-ta i le-ai trimis lui IERUNCA prf VASILIU VIRGIL. Procesverbal... VIRGIL prin VASILIU VIRGIL? Intrebare: Legat de aceasta,ce ai discutat (urmare din pag. 5) Rispuns: Scrierile pe care eu le-am trimis d-ta cu BANV DUMITRU? pe in legituri cu apropiata plecarein Fran(a a lui IERUNCA VIRGIL, cuprindeau versuri Rispuns: In legituri cu referirea care perioada o ficea IERUNCA VIRGIL in sofiei sale, VASILIU VIRGIL mi-a spus ci, pe careeu le-amscris in de detentie scrisoareasa parte privire la scrisulmeu mirunt daci vreau, el le poate lua le va da soliei la ..Poarta Albi". O dintre acesteversuri cu i-am spuslui 9i BANU DUMITRU ci IERUNCA salepentru a le ducein Franfa, unde sau le va aveau un caracter ostil regimului comunist. VIRGIL pe pistra ea personal sau i le va da fugarului iar alteledintre ele nu aveau nici o coloraturi face aluzie la scrisoarea care eu i-o IERUNCA VIRGIL, pe care VASILIU politici. trimisesemlui VASILIU VIRGIL. adevirat. VIBGIL il cunoqteadin spuselemele. Aceleagi scrieri pe care i le-am trimis lui intrebare: Nu este Aratd la ce Intrucit si eu doream ca scrierile mele IERUNCA VIRGIL, cuprindeau o seami de i-ai spus lui BANU DUMITRU ci se referl pe anticomuniste si ajungi in striinitate, am insemniri in prozi, referitoare la situafia IERUNCA VIRGILin scrisoarea care fi-a consim(it gi i le-am dat lui VASILIU VIRGIL detinutilor politici din lagirul de la ,,Poarta trimis-o? aduc aminte pentru a i le da sofiei salesi le duci in Fran{a, Albi". In total i-am trimis lui IERUNCA Rispuns: Nu-mi si-i fi spus in{elegindu-mi cu el ca sofia sa si le predea VIRGIL la Paris, prin VASILIU VIRGIL, lui BANU DUMITRU, ci IERUNCA Ia manuscriselepe fugarului IERUNCA VIRGIL, careimi fusese anroximativ 35 file de hirtie de mirimea unui VIRGIL sereferea care eu pe prin VASILE prieten in timp ce se aflasein sfert de coali de hirtie, scrise mirunt ile trimisesem VIRGIL. fari. DUMITRU putea Ulterior insi a primit aprobare si plecein ambelepirfi. Iar BANU nu si infeleagi aceastadin citirea scrisorii, Franfa cu sotia sa VASILIU VIRGIL. In Intrebare: Cu ce scop i-ai trimis d-ta lui deoarece 9i pe puteam aceasti noui situa{ie m-am in(eles cu el IERUNCA VIRGIL acele scrieri in ea era o referire care numai eu in{eleg. personal si-l caute pe IERUNCA VIRGIL la duqminoase? si o alte Paris gi si-i dea manuscriseledin partea mea. Rispuns: Acele scrieri cu con(inut Intrebare: Ce materiale ai mai trimis gi Pentru ca VASILIU VIRGIL si-l poati anticomunist i le-am trimis lui IERUNCA d-ta in striin{tate in ce mod? gisi pe IERUNCA VIRGIL, la Paris, i-am VIRGIL ca mirturie a faptului ci am fost Rispuns: In luna decembrie 1956.dupi gi partea spus si se interesezede el prin cafenelele inchis a momentelor prin care am trecut in venirea acelui curier din fugarului i-am dat lui literare prin care seintAlnesc romAnii la Paris. inchisoare. IANI POPA, BANU DUMITRU publica. Adresa lui IERUNCA VIRGIL cu care Nu i le-amtrimis cu scopulde a le corespondasempini in anul 1949 nu o mai mai intii pentru simplul fapt ci un ochi striin mirimea uneijumititi de coall albi de aveam, din aceastl cauzi nu i-am putut-o da nu s-ar fi putut descurcain ele,deoarece erau obignuiti de scris, un articol se referea la qi in R.P.R. a (ul lui VASILIU VIRGIL. scrisefoarte mirunt, inghesuit cu o mul{ime sirbitorirea 75 de ani de viatd a prescurtate, poetului BACOVIA, in care intrebare: S-a intilnit VASILIU VIRGIL de cuvinte incit atunci cind le tratam acest abia intr-un mod defiimitor in cu IERUNCA VIRGIL la Paris? transcriam, inainte de a i le trimite, le eveniment sensul mi Rispuns: Da, VASILru VIRGIL s-aintilnit descifram eu, in al doilea rind, daci i-ag fi ci aritam ci s-ar fi ficut un spectacolamar prl pe aproape gi Ia Paris cu IERUNCA VIRGIL. cerutsile@iryur seamaunui om mort ci s-ar fi vel gi adus fafa publicului nu intrebare: Cum ai aflat d-ta despre situatia aci in {ari. Din aceasti cauzi i-am in omul ci moagtele Ca aceasta? atras atenlia lui VASILIU VIRGIL si nu cal Rlspuns: intrucit eu nu aveam o locuin{I foloseascinentru oublicare nimic din scrierile cu' pe propaganda a meain momentul cind VASILIU VIRGIL a mele qi si transmiti acest lucru si lui care le-a avut anticomunisti af plecatin Fran{a, m-am infeles cu el ca indati IERUNCA VIRGIL. Mai mult, i-am spuslui ficuti la nosturile de radio imoerialiste in cu aritind propagandi ce-mi voi gisi o locuin(i si-i scriu lui la Paris VASILIU VIRGIL si nu publice nici din limba rominl, ci aceasti Ce pe adresa unor rude ale so{iei sale gi in felul partea lui nimic din incercirile literare pe care a ficut ca mul{i din reacfionarii care au triit de gi persoanepe emisiunilor acestor posturi acestasi-i comunic adresamea. le ficea si nu se refere la care sub influenfa de pil ajunsin pugcirii. Dupi ce m-am mutatin str,Traian nr.201, le-a cunoscutin penitenciar,care au scris sau radio au doi gi laud6, Primul articol l-am dat pentru a fi transmis aproximativ la sfirgitul lunii august1956, i-am scriu aici si le faci din aceastao Ce ar la in limba romAni ale posturilor scris lui VASILru VIRGIL citeva rinduri la deoarececonsider ci in felul acesta fi emisiunile lur, Paris i-am comunicat adresamea. prejudiciat situafia celor la care s-ar fi referit de radio imperialiste. ori 9i articol l-am pentru Dupi scrisoareadin partea mea,am primit gi a rudelor salerimase in !ari. Al doilea dat ci BANU am agentul rispuns de la VASILru VIRGIL prin care imi DespreVASILIU VIRGIL am aflatinsi ci DUMITRU mi-a spus ci, venitin fari pu partea IAIr{I comunica faptul ci l-a gisit pe IERUNCA n-a {inut cont de recomandarea mea, deoarece din fugarului POPA, seinteresase ma VIRGIL, men(ionindu-mi ci au stat mult timp el a dat totugi spre difuzare la postul de radio orintre altelesi de ecoul ne care il au emisiunile cat posturilor de radio imperialiste in limba de vorbi, prinzindu-i chiar miezul nop{ii la Paris in limba romAni. prin luna ianuarie pel ascultitorilor disculie.Totodati imi spunea ci imi va scrie l 957. uneleversu[i aLesale. Despre acest fapt romeni in rindul acestor ars IpRUNCA VIRGIL. am aflat de la BALACIOIU ECATERINA. emisiuni. fos ei anterior doui articole le-am dat, dupi cum Intr-adevir,la citeva zile dupi ce am primit a$acum am relatat la un interogator Aceste cul in luna decembrie1956. rispuns de la VASILIU VIRGIL mi-a scris in mod aminuntit. am aritat, fosr Ei prin luna mai 1957, era IERUNCA VIRGIL o scrisoare,in care mi intrebare: Cine mai are cunoqtinfi despre Mai tirziu, cind nu partea intreba cine este acest VASILIU VIRGIL pi faptul ci d-ta ai trimis in striinitate scrieri vorba ca agentul din lui IANI POPA cet in i-am lui BANU daci il poate considera un frate" cu caracter dugminos regimului din R.P.R.? si se reintoarci fari, dat Cn ,,adevirat acest fapt nu mai are DUMITRU gi cite un exemplar din versurile in sensul daci vine intr-adevir din partea mea Rispuns: Despre cip cuqoqtin{i absolut nimeni. De care eu le scrisesemin inchisoare.oentru gi d^acipoate aveaincredere in el, can Intrebare: BANU DUMITRU cunoaqte a-i fi date agentului respectiv, spre a le folosi In aceeaqiscrisoare a lui IERUNCA aaj coresponden{a dintre d-ta gi IERUNCA in emisiunile in limba romAnI ale posturilor VIRGIL, propozi{iune in care se referea drel era o VIRGIL? de radio imperialiste. Versurile acesteaau fost la la Ror sentimentele pe care le-a incercat, : Da-lui BANUDUMITRU i-am pistrate de BANU DUMITRU in agteptarea revedereadupd atifia ani a caligrafiei mele,a lon citit ma scrisoarepe care am primit-o de agentului care n-a mai venit in R.P.R. loc unt. Din aceasti UNC.A, VIRGIL. dupi ce acesta a fost Dupi ce am citit cuvint cu cuvin t prezentul era

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar - O

'ilor vagi la primirea manuscrisuluitrimis de mine CA prip VASILIU VIRGIL. Intrebare: Legat de aceasta,ce ai discutat imis d-ta cu BANU DUMITRU? suri Rispuns: in legituri cu referirea pe care sgg o flcea IERUNCA VIRGIL in scrisoareasa suri cu privire la scrisul meu mirunt i-am spuslui d$ BANU DUMITRU c5 IERUNCA VIRGIL luri face aluzie la scrisoarea pe care eu i-o trimisesemlui VASILIU VIRGIL. l lui intretrare: Nu este adevlrat. Aratl la ce i de i-ai spus lui BANU DUMITRU ci se referl aIiA IERUNCA VIRGIL in scrisoareape care fi-a rrta trimis-o? ICA Rispuns: Nu-mi aduc aminte si-i fi spus ;IL, lui BANU DUMITRU, ci IERUNCA rnui VIRGIL sereferea la manuscriselepe care eu t pe i le trimisesemprin VASILE VIRGIL. Iar BANU DUMITRU nu putea si r lui infeleagi aceastadin citireascrisorii, deoarece ieri in eaera o referirepe care numai eu puteam si g in{eleg. nut Intrebare: Ce alte materiale ai mai trimis tCA d-ta in striinitate 9i in ce mod? fost Rispuns: In luna decembrie1956. dupi rtin venirea acelui curier din partea fugarului In Fran{a,la casa lor dc vacanld,Raymondc ai Virgil Vasiliu la intilnirca cu Marta qi Ion Caraion IANI POPA, i-am dat lui BANU DUMITRU !iee, doui articole scrise pe cite o pagini de riin mirimea unei jumititi de coal5albi de hirtie lacrimi niuci" )rau obignuiti de scris, un articol se referea la ,,Rimflne-o (urmare din pag. 6) Iime sirbitorirea in R.P.R. a 75 de ani de viali a M. S.:$i carea fostreacliascriitorilor din exildupa dIe poetului BACOVIA, in care tratam acest publicareaacelui serial din Sdptdmina? ia le evenimentintr-un mod defiimitor in sensul mai glefuiauin redacfie,unde erau ziarigti de V. CARAION: Din picate, Eugen Barbu gi-a atfi ci aritam ci s-ar fi ficut un spectacolamar profesie.Ceaugescu, care era foarte fnir atunci.a atins scopul,dar sper ca Doina Jela si nu atingi rgur pe seamaunui om aproape mort gi ci s-ar fi venit intr-o zi de redac{iegi a intrebat cine e lon acelagiscop, pentru ci folosegteaceleagi mijloace, mti adus in fa{a publicului nu omul ci moaEtele Caraion qi i-a intins mina cu un petic de hirtie pe Insi Ion a avut destuiprieteni careau rlmas lingi inu care erau vreo cinci cuvinte, maximum...Din noi, iar la moartea lui am fost impresionati de erile cuvintelealea Ion trebuia si faci un articol gi asta mulfimea de articole care,firI si lie solicitatede lui a fost toati rela$a...N-a primit nici o indrumare, cineva,au aplrut in diferite publicatii romAnegti s lui cum spune Crohmllniceanu. Pe urmi, cind din exil, de multe ori semnatede oamenicare nici din aritind ci aceasti propagandi Ceaugescua venit la putere,a dat multe speranfe nu-l cunoscuseripersonal pe lon. (La 3 octombrie care a ficut ca mul(i din reac(ionarii care au triit de deschidere,$tie toatl lumea ci n-a durat decit 1981,doamna Valentina Caraion adresa prin care sub influenfa emisiunilor acestor posturi de pini in 1971.$i cind lui Ion ia apirut primul, al intermediulrevrstei Dialog din Germaniao scrisoare r in sau radio au ajuns doilea volum, nu mai $n minte, i l-a trimis lui demul$miretuhror aceloracare inpresa din exil l-au udi, Ceaugescugiau telefonatin aceeagi zi dela cabinetul evocatpe Ion Caraion,la aflareavegtii morfii sale:Ion rrfi lui, s-adus a douazi la el gi a stat vreojumltate de Negoilescu,Ion Solacolu,Horia Georgescu,Vasile lerit de radio imperialiste. ori. $i la un momentdat l-aintrebat: Iti mai aduci Mdnuceanu,Emil Hurezeanu,Vasi le Durnitrescu, Al doilea articol l-am dat pentru ci BANU aminte de discufiilenoastre filosofice? $i Ion n-a Adrian Velicu 9i CristianMititelu, NicoletteFrank, ;aCa DUMITRU mi-a spusci, agentulvenitin (ari putut si-l contrazici,,.Se dusesesi-i ceari SandaGolopeniia, Constantin Eretescu, Radu rece din partea fugarului IANI POPA, seinteresase manuscriseleconfiscate la celedoui arestiri. La Bdrbulescu,Pavel Chihaia, Ady Carmi,George Karpat rdio orintre altelesi de ecoulne care il au emisiunile care Ceaugescui-a rispuns: Asta nu se poate, Focke.Nota mea,M. S.)Au existatinsi 9i prieteni arie posturilor de radio imperialiste in limba pentru ci s-alicut o mare greleali gi toateau fost careau luat foartein seriospaginile din Sdptimina fapt romeni in rindul ascultitorilor acestor arse,nu eEtinumai dumneatain situafia asta,au qil-au ostracizat. NA' emisiuni. fost qi alte personalitifi politice 9i literare Ei M, S.: O consemnarefoarte interesantd are Sanda rior Acestedoui articole le-am dat, dupi cum culfurale,tot ce a fost confiscatde la cei care au Stolojanin carteasaNori peste balcoane (,,28 august am aritat. in luna decembrie1956. fost aresta{ia fost an. Deci dorinfa asta"din picate, 1985:A douazi m-am hotlrit in slirqit si mi duc spre Mai tirziu, prin luna mai 1957, cind era nu {i-o pot satisface.Altceva. Serviciu nu-i putea sil vid pe Ion Caraion. Este extrem de bolnav. :ieri vorba ca agentul din partea lui IANI POPA cere, pentru ci slujba de care vorbegte Are cancerla ficat Credeci cirozaeste provocati R.? si se reintoarci in {ari, i-am dat lui BANU Crohmilniceanu o aveade pesteun an de zile, o de o vechehepatiti cronici din timpul puqciriei. are DUMITRU pi cite un exemplar din versurile cipitase de la Zaharia Stancu,la Gazetaliterard, G..)S-a justificat, acuzind securitateade a fi pe care eu le scrisesemin inchisoare. pentru cares-a transformat apoiinRom0nia literard 9i Ion manipulatpaginile din jurnalul siu, celecare au Ntte a-i fi date agentului respectiv, spre a le folosi a ajunsgeful secliei de poezie.@oamna Caraion are apirut in Siptimina,in careii birfea pe prietepiilui CA in emisiunilein limba romani ale posturilor dreptate:in casetatehnicd a primului numdr al din Paris, pi pe mine intre at$i Tocmaibnrul de de radio imperialiste. Versurile acesteaau fost RomAnieiliterare- 10octombrie 1968-figweazd 9i canmifeream gi motivulpentfuc&etni affisern -am pistrate de BANU DUMITRU in apteptarea Ion Caraion,nota mea M. S.)$i atunci Ion i'a cerut o demai multeorlvizita...')DorinTudorana scris.

www.arhivaexilului.ro D-ta ai aritat ci i-ai citit lui intocmai, il suslin gi semnez, BANU DUMITRU prima scrisoarepe care ai ss.Diaconescu M. Stelian lntrebare: Alti confirmare, pe alti cale, primit-o de la IERUNCA VIRGIL, in care, ANCHETATOR PENAL DE SECURI- asupra faptului ci IERUNCA VIRGIL a dupi cum ai declaratmai sus,acesta se referea TATE primit scrierile d-tale cu caracter dugminos, in termeni voalati la primirea manuscrisului LT. MAJOR ai mai avut? d-tale trimis prin VASILIU VIRGIL. Este Nedelcu $tefan Rispuns: Pe nici o alti cale nu mi s-a adevirat? Conf. cu originalul din dosarul de confirmat faptul ci IERUNCA VIRGIL a Rispuns: Da, acestlucru esteadevirat ci ancheti nr. 1170 primit scrierile mele cu con{inut anticomunist i-am citit lui BANU DUMITRU scrisoareain LT. MAJOR in afari de scrisoareaacestuia. care IERUNCA VIRGIL sereferea in cuvinte Nedelcu Stefan

7. POPESCU GRIGORE. invinuit pentru activitate contrarevolu(ionari urmirind Sentintanr,28 infracliunea p.p, de art. 228C.P. comb. cu art. schimbareaordinei socialein stat gi aservirea 19417,19412qi 194/3 C.P. statului nostru puterilor capitaliste. TRIBUNALUL MILITAR AL S-a retras in camera de consiliu spre a Astfel inculpa(ii Banu Dumitru, REGIUNEI A II-A MILITARA delibera asupra culpabilitifii gi aplica(iunii DiaconescuStelian qi Jecu Ecaterina au strins Colegiul fond pedepsei. o serie de informafii pe care le-au transmis Dos. nr. 73159 Dezbaterile au fost consemnate prin unor servicii de spionaj striine, conform SENTINTA nr.28 incheiereadin 30 ianuarie 1959, care face instrucliunilor primite in acest sens de la Astizi 12 februarie I 959 parte integranti din prezenta hotirire. acegtia,uneltind in acelagitimp impreuni cu Tribunalul Militar al Regiunei a II-a TRIBUNALUL ceilal{i coinculpafi impotriva regimului MilitarS, colegiul de fond, compus din: Deliberind in secretasupra concluziilor de democrat din R.P.R.,ficind agita{ii din care PRE$EDINTE CAPITAN DE JUSTITIE invinuire intocmite de Direc{ia anchetepenale putea rezulta un pericol deosebit de grav MUNTEANU FANICA Bucuregtidin 29 decembrie1958 impotriva pentru securitateastatului nostru. JUDECATOR CAPITAN DE JUSTITIE invinuifilor Banu Dumitru invinuit pentru Faptelece li serefin in sarcinainculpafilor CINCA CONSTANTIN infrac{iunea p.p. de art.79412 al. 2 comb. cu ata cum rezulti din probatoriul administrat ASESORIPOPULARI LT.COLONEL art.l94/4 C.P.pentru infracfiunea p.p. de art. in cauzi se materializeazi pentru fiecare nAlotag auREL, MAIOR SILVASI ZOL- 209 pct. 1 C.P. qi pentru infrac{iunea p.p. de inculpatin parte dupi cum urmeazi: TAN, MAIOR TOADER CONSTANTIN art.209 pct. 2 lit. a gi b al. 2 C.P.; Diaconescu 1. Inculpatul BANU DUMITRU, in luna PROCUROR MAIOR DE JUSTITIE Stelian gi Jecu Ecaterina ambii invinui{i septembrie 1940 in timp ce func{iona ca DUNEA TANCRET pentru infrac{iunile p.p. de art. l94ll al.2 secretar la redac(ia ziarului ,,TIMPUL", s-a comb. cu art.19414C.P. qi art. 209 pct. 2 lit. a incadrat in migcarealegionari indeplinind SECRETAR DE $EDINTA: RADA gi gef CONSTANTIN 9i b al.2 C.P.;Bilicioiu Ecaterina Hamzea func{ia de ajutor de cuib din cadrul Adrian ambii invinuifi pentru infrac{iunea cuibului legionarcondus de NiculescuIoan. Avind pe rol pronunfarea in cauza p.p. de art. 209 pct. 2 lit. a gi b al. 2 C.P.; Datoriti activiti(ii sale depusepe linie privitoarepe: Sestopaly Valentina invinuiti pentru legionari la pu{in timp a fost numit pefal unui 1. U.\[ITRE- invin uit pentru B_AI!.U_D infracliunea p.p. de art. I 2 I comb. cu art. 209 cuib legionar de la o intreprindere din str. infractiuneap.p. de art. 194/2al. 2 comb. cu pct. 2 lit. a pi b al. 2 C.P.; PopescuGrigore Batigtei, in care calitate a rimas pini la art. 19414C.P., infranctiunea p.p. de art. 209 invinuit pentru infractiuneap.p. de art. 228 rebeliunealegionari. pct. I C.P. infrac(iunea p.p. de art.209 9i comb. cu art. 19411,19412Si 194/3C.P. In calitatede ajutor gefdecuib, iar apoica pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P.; Avind in vedere concluziile orale ale gefde cuib legionar,inculpatul Banu Dumitru 2. DIACONESCU STELIAN. invinuit procurorului militar, precum gi sus{inerile a finut o strinsi legituri cu comandantul pentru infracfiunile p.p. de art.19417 al.2 inculpatilor ficute personalqi prin apiritorii legionar Blinaru Vasilegi cu ajutorul acestuia comb.cu art. 79414C.P. 9i art. 209pct. 2 lit. a lor in qedin(ipublicd; Matei Constantin, de la care primea si b al.2 C.P.l Avind in vedere ci din instruclia orali instructiunide felul cum si activezein cuibul 3. JECU ECATERINA. invinuiti pentru urmati in cauzi in gedin{i public5, cit 9i din legionar. infrac(iunea p.p. de art. l94ll al.2 C.P.comb. actelede la dosar care au fost pusein discu{ia In urma instruc{iunilor primite, inculpatul cu art. 19414C.P. 9i art. 209 pct. 2 lit. a gi b al. pir{ilor, in gedin{i publicS, se constati a flcut o intensi educa{ieideologici in spiritul 2 C.P.; urmitoarele: legionar, membrilor care flceau parte din 4. BALACIOIU ECATERINA. iNViNUiti iN rapr: cuibul legionar pe care il conducea,scriind in pentru infrac(iuneap.p. de art. 209pct.2 lit. Inculpa(ii Banu Dumitru, Diaconescu acelagitimp numeroase reportaje qi articole a qi b al. 2 C.P.; Stelian, Jecu Ecaterina, Hamzea Adrian, cu caracter legionar, pe care le-a publicat in 5. HAMZEA ADRIAN. invinuit pentru Sestopaly Valentina, Bilicioiu Ecaterina gi ziarul ..TIMPUL". infracfiunea p.p. de art.209 pct. 2 lit. a pi b Popescu Grigore, elementedugminoase in timpul rebeliunii legionarefiind inarmat de Blinaru Vasile,inculpatul a fhcut pazaunei al.2 C.P.; regimului democrat din fara noastri, care 6. SESTOPALY VALENTINA. invinuiti datoriti pozi{iilor lor politice qi sociale din secfii de poli(ie legionari gi a sediului pentruinfractiunea p.p, de art. 121comb. cu trecut, nu vedeaucu ochi buni consolidareagi Comandamentului legionar. art.209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P.; pi intirirea statului nostru, au desfiqurat o vasti (continuarein pag. 9) $ is*

www.arhivaexilului.ro i lui intocmai, il sustin gi semnez. re ai ss.Diaconescu M. Stelian in PiataRosetti. Ion gi imediat ce a venit,Ion l-a numit directitr are, ANCHETATOR PENAL DE SECURI- V. CARAION: Da. Cu un an qi patru luni revistaDonQuijote pe careo scoteaaici, iar pe sine erea TATE inainte cumpirasem un apartament cu patru s-atrecut doar fondator.Apoi i-a cerut si-i trimiti ,ului LT. MAJOR cameregi {in ci subliniez,contrar celor afirmate urgenttoate poeziile pe carele aveagi i le-apublicat Este Nedelcu$tefan de domnii Mihai Pelin qi Al. George, la Editura lui Victor FrunzI din Danemarcaqi cu Conf. cu originalul din dosarulde apartamentulacela n-a costat500.000 de lei, ci ultimelelui puteri,in penultimaslptimini deliafi, rt ci anchetinr. ll70 180.000,din care am plitit pini la plecare o a ficut corecfurileIa aceasticarte. rain LT. MAJOR treime.Iar pentru imbunitifirile pe carele-am M. S.: Dorin Tudoran,venind din Romdniacitise inte Nedelcu$tefan ficut am cheltuit 100.000de lei, to(i bani desigurpaginile din Siptimina. Curnde nu seldsase imprumuta{i de la particulari, nu de la Fondul qi el influenlat? literar, ci de la prieteni,cite l0-15,000de lei, cit V. CARAION: In Rominia, majoritatea rtru activitate contrarevolu(ionari urmirind a putut fiecare,Cind am rimas aici, aveam scriitorilor n-a crezutnimic din tot montajul f[cut art. schimbareaordinei socialein stat gi aservirea datorii de 70.000pe care mama i-a achitat din de EugenBarbu.., statului nostru puterilor capitaliste. vinzareacirfilor lui Ion qi a altor lucruri din casi. M, S.: Dar acum,vedeli ce se scrie... V-a tulburat re a Astfel inculpa{ii Banu Dumitru, M. S.: Ar puteafi qi aceastao dovadi cdIon Caraion apariliaacestei cd(i semnatede Doina Jela? unii DiaconescuStelian giJecu Ecaterina au strins nu aveade gind si plecedin Romdnia,dac[ a cheltr.rit V. CARAION: M-a tulburat foartetare. Eu am o serie de informa{ii pe care le-au transmis atifa banicu acestapartament, in plin centrual capitalei. triit acum a doua moarte a lui Ion. Aceastdcarte rrin unor servicii de spionaj striine, conform V. CARAION: Sigur. Abia cind am ajuns in apareexact cu aceleagiacuzafii gi cu acelagiscop ca face instrucfiunilor primite in acest sens de la Occident,dupi nenumirate discufii,cind in slirqit gi montajul lui Eugen Barbu. Exact in acelaqifel, acegtia,uneltind in acelagitimp impreuni cu s-adecis si nu ne mai intoarcem,Ion a inceput si cu lucruri falseqi deduc{ii absurde... Nu am cuvinte ceilal{i coinculpa{i impotriva regimului caute cu disperare o cale de a-gi recupera si-mi exprim indignarea,dar agputea timp de o rr de democrat din R.P.R.,flcind agitafii din care manuscrisele.A gisit o posibilitate,nigte nemfi care siptimini si combatpunct cu punct fiecarelucru qi nale putea rezulta un pericol deosebit de grav seduceau in RomAnia firi si le deanimic scris, pe careil scrie.Sper ci seva gisi cine si o faci in le-a spus cu cine si ia legitura, unde sint pentru pomenit riva pentru securitateastatului nostru. loculmeu, ci undes-a mai caDoina manuscrisele,unde mai sint in casi 10.000de lei, Jela si fie gi mare critic literar, si-i comenteze ntru Faptelece li sere{in in sarcina inculpa{ilor s5-idea unei doamne care ne imprumutase gi aga versurilelui lon gi si spuni qi celoc i secuvine in ). cu ata cum rezulti din probatoriul administrat au fost salvateciteva manuscrise. dar la al nu stiu literatura rom6ni. Pentnrci nici nu intelegce vrea l art. in cauzi se materializeazi pentru fiecare citeleatransport, acest tinir ploiegtean,despre care de fapt. ci a declarat ci ea nu vrea si inculpatin parte dupi cum urmeazi: $tiam l.de sevorbegte gi in prima scrisoarede ameninfarc pe demolezestatuia lui lon Caraion, dar de fapt asta escu 1. Inculpatul BANU DUMITRU, in luna caream primit-oaici... incearci si faci. $i deceJ mai amestecigi pe Sergiu rui{i septembrie 1940 in timp ce funcfiona ca M. S.:Desore ce scrisoarc e vorba? Filerot, cu condamnarealui la moarte in toati al. 2 secretarla redac(ia ziarului ,,TIMPUL", s-a V. CARAION: La trei luni am primit prima povesteaasta. tot n-aminleles. imi pare riu gi de lit. a incadrat in migcarealegionari indeplinind scrisoarede ameninfare din parteasecuritifii. doamnaEcaterina BilScioiu, care n-are nici o vini, f,zea funcfia de ajutor gef de cuib din cadrul M. S.: Paidaci a1illsat Sccuritdliijumalulcontra dar manierain careeste scrisi aceasticarte esteo unea cuibuluilegionar condus de NiculescuIoan. pagapoartelor,ce rostmai aveasd vd amenin{e? jignire la adresaei. C.P.; Datoriti activiti(ii sale depuse pe linie V. CARAION: Asta e o minciuni asa de M. S.:Am inceputdisculia intrebindu-v5 curn l-ati ntru legionari la putin timp a fost numit gefal unui sfruntati ci nicicelui mai perverssecurist nu i-ar cunoscutpe Ion Caraion.Toata viala dvs. a fost nrarcati fi trecutprin minte. .209 cuib legionarde la o intreprindere din str. defaptul ca i-a1i bitut citevapoezii la magind5i pentm igore Batigtei, in care calitate a rimas pini la M. S.:Cum a fbs(primitlon Caraion aici in Elve,tia? astaati fost condamnatd la I 5 anide inchisoarc. desore V.CARAION: In lumeaoccidentali am avut .228 rebeliunealegionari. o caren-ali vorhit niciodati pind acurn. Doina Jela sc primire excep{ionali.Ion tradusesedin poezia In calitatede ajutor gefdecuib, iar apoica considerdjumalistdcinvestigatie. La data cind a scris romandi unuldintre ei. Vah6 Godel. dar nu numai gef inculpatulBanu Dumitru carteaexistau doi supravictLritoriai procesuluidvs. e ale decuib legionar, el,s-a purtat extraordinar.Au venitsI ne vadi la AdrianHamzea gi dvs.Nu v-a cdutatsau elati a9ade rerile a finut o strinsi legituri cu comandantul hotel, i-au anunfat pe to(i poe(ii de seami din greude gdsit? Itorii legionarBlinaru Vasilegi cu ajutorul acestuia Geneva,din Lausannesi ne trezeam cu ei la usl, ne V. CARAION: Nu m-a ciutat qinu m-a solicitat Matei Constantin, de la care primea invitaula masi, nu mai vorbescde cei din Fran(a nimic,dar astaqi-a dorit, Pentru ci in legituri lrali instructiunide felul cum si activezein cuibul carene telefonau mereu. cu procesulag fi avut destulede spus, contrare celor ii din legionar. M. S.: Am aflataici in Elveliaca s-avorbit gi la cu afirmatein carte.Cred cI tocmaide aceeanu m-a cufia In urma instrucliunilorprimite, inculpatul televiziunede stabilirea dvs. la Lausanne. chemat,daci a consultatprocesele verbale de itati a fficut o intensi educalieideologici in spiritul V. CARAION: A fostfoarte nostim. Telejurnalul ancheti, ci adevirul existi acolo ar fi trebuit legionar,membrilor care ficeau parte din romande la qaptegijumitateqi de la opte celfrancez stia fi si tini cont deel. dacl Adrian Hamzea spus cuibul legionar pe care il conducea,scriind in Noi ne uitam la amindoul, cum fac Aiacum, dar in $i ;i-a gi punctulsiu devedere, cu toateminciunile gi ororile escu acelagitimp numeroasereportaje qi articole searaaceea n-am reugitsi ne uitim la celelve(ian suni Horia Liman gine spune: vorbegtedesprevoi saledespre Ion Caraion,a9 fipufut si fiu consultati rian, cu caracter legionar, pe care le-a publicat in d pregedinteleconfedera$ei! D4 zic eu,sigur ci da,fiind qi eu, daci cinevaar fi fostbine intentionatcind gi ziarul ..TIMPUL". na glumi qi pe qi-i qi scrieo asemeneacarte. Este o rugineci sevorbepte in timpul rebeliuniilegionare fiind inarmat convinsici e o i-l dau Ion spune lui oase acelagilucru, dar nici el nu l-a luat in serios.Pentru ca atit de procesulcomunismului, dar sevorbegte de deBlinaru Vasile,inculpatul a fhcut pazaunei care dupiweo jumitate deori si nesunealti mm6ni gisi oamenicare au Fcut gaseluni deinchisoare,in timp poli{ie gi a sediului e din sectii de legionari ne apuni acelaqilucru, ci sevorbise despre noi la celon Caraioncu cei11 ani deinchisoarenici micar reagi Comandamentuluilegionar. televiziune,la telejurnal unde seanuntase ci a fost nu e pomenit...E posibilaga ceva? yasti (continuarein pag. 9) aprobati cerereade exil a poetuluiromin Ion Caraion Lausanne.8 octombrie 1998

www.arhivaexilului.ro O - JurnalulLiterar

ruffiri oN ai!4rGarrrl"'' i,'btt''C ARAI (

purta in perioada,jumalului" Ronei Hartner.In plus, Secretarde stat..." vizusemin dosareleprocesului lui Ion Caraioncd pind Cind anumegi cdruisecretar de statnu ne spune Freneziademol[rii gi atunci,in anii terorii absolute,textul in manuscris domniasa. De altfel nu e orima oard cind intilnesc aceste (urmare din pag. 5) despreBacovia a fostsuprs unei expertize grafice pentru puncte-punctein documentele pe care le citeaziMihai a se stabilidacd el apa(ineaefectiv lui Caraion,nota Pelin(nici mdcarintre paranteze, casi seinleleagi ci de in RomAnia...este doar un fragmentdin primul mea.M. S.) acolo lipsegteun fiagment),atit in CarteaAlbi a interviuoe care Ion Caraion l-a acordat lui RaduCorun R.: Nu, nu am cerutnici o expertizl.Dar si gtifi Securiti$, cit Ei in serialuldin Expresmagazin. Ba pentru ,,Europalibera", interviu difuzat la l4 ci nu sepun problemede dubii din punctulacesta de mai mult decitatit: domniasa nu sesfiiegte si citeze decembriel98l qi publicatin intregimein volumul vedere.O si vi le aduc..." trunchiatqi sd interpretezefaptele aga cum credede amintit,paginile 4147. Sd ne intoarcemacum la Dupdinregistrarea convorbirii din caream redat cuviinfa,numai ca si-i iasddemonstralia cdIon Caraion intrebdrilelui Caraiondesore destinul manuscriselor fragmentulde mai sus,am stabilito noudintilnire in a fostinformator. Astfel. in Exoresmasazirn.nr,211996 unuiscriitor: ,,Pini qi ceicrii pe hirtia higienicio caredl. Pelinurma sd-miaducd paginile de careimi scrie:,,Dupi predareacelor doui n"oteinformative si treaci la dosarulpostumelor tale? Intr-atit vorbise.Numai ci, amaflat imediat de la domniasa ci masivela care ne-am referit, una despreMonica ne-amfalsificat gi specializatin falsificare?(Jurnal paginileatit de acuzatoare despre Monica Lovinescu gi Lovinescugi alta despreVirgil lerunca"Ion Caraion I, paginaI 74).$i nuse poate sd nu observdm un prim Mrgil Ieruncaerau de fapt dactilografiate,deci toati i-a scriscelui din urmi, la Paris,la l0 apriliel98l: nivel al falsificdriinracticat in alchtuireanumitului discufianoastrl despre recunoaEterea scrisului, atit de Acumasoer cd obstacolelede fondin caleaobtinerii Jurnal 3, atuncicind din cantitaliimpresionabile de inconfundabil,al lui Caraion,fusese o purdutopie... Nu pa$apornlluivor fi fostdepdqite gi vomavea ocazia lsau manuscriseaflate in nosesiasa. dl Emil Manu nu aveamatunci de unde sd bdnuiesc cd peste aproximativ norocul)de a prilejui intre Raymonde giMarta o intilnire. gdseptealtceva mai demn de publicat pentru tragicul doudhni dl.Manolescu avea si giseascitoftrgi un criteriu Firi si-i comunicelui Virgil Ierunca,aga cum este destinal celuiclruia i seconsiderd nrieten. dccit o deidentificare: stilul! lesnedein(eles, qi preful ob{inerii paqaportului. Marta scrisoarccatrc Ceaugescu. Dl. Mihai Pelinmi-a adus totugi un manuscrisal lui era,fiicalui Ion Caraion". O scnsoarepe care nu o insotestede nici o noti de IonCaraion gi anume o scrisoarecare inccpc cu,,Dragd In comentariullui MihaiPelin e inclusun fragment subsol.de nici un fe.l de date lirnurrtoarc: Cind fost scnsa \4rgl" qipe care n-am considerat-o utild pentru emisiunea din aceeagiscrisoare pe care o rcproducein fotocopiegi aceastdscrisoare'l In ce context'l$i chrara fosttrimisi mea,decit poatc daca ag fi vrut sdsubliniez cum ii era Rominialiterari. Oricirrepoate observa cd Mihai Pelin, saua reprezcntatdoar un momentde sldbiciuneal interceptaticorespondenla lui lon Caraion,dar aceasti atuncicind citeazi in Expresmagazin incepe fraza cu poetului,un momentde disperare, dintr-un timp cind el, practrcia Securit5liinu mai era nevoie s-o dovedesc eu... ,,Acum", cind de fapt ea sunl aga:,,dar odatl careinfiinJase reviste literare inci dinadolescen![, traia Dati fiindcelebritatea unui anume Mrgil, bineinlelesci indepliniti gi aceastiformalitate material[, acuma acumintr-o lume literari care - dupacei I I anipetreculi qi eu am crezutcA era o scnsoarecdtre Virgil lerunca, sper..."Cit decredibil mai estedl. MihaiPelin cind nu in inchisoare cu greuil acceptase,ca qi cum i-ar fi numaici in finalera ceva care md intriga. Scria Caraion: sedd in lituri sdmodifrce o scrisoare,numai ca lumea sd fdcuto favoare.Citimin volumulAmintirideghizateal ,,(,..)vom aveaocazia (sau norocul) de a prilejui o in(eleagacd ,,obstacolele de fond"au fost depa5ite prin lui Ovid S.Crohmdlniceanu cd dupi vizitalui Caraion intilnire intre Raymondegi Marta". Cine era oferireapaginilor pe care Rominia literarl nueziti sd la Ceaugescu,atunci prin 1968-1969,intrebat de geful Raymonde?Nu apiruseincd faimosulnumir din le publiceca... documente! statuluicu cel-ar putea ajuta, poetul se gindise mai intii RomAnialiterari cind eu imi puneamo asemenea Sdrevenim pulin la,,tov. Secretar de stat" cdruia dl. si-i ceardincuviinlarea de a scoateiar Agora, ,,Am intrebare.Am inhebat-o,de altfel, 9i pe Valentina Caraion Pelinnu-i di numele.Nu cumvae vorba de tov Secretar rimas stupefiat.(...) N-avea nici un cipitii. Locuia la telefon:Avea Mrgil Ieruncaweo nepoat6,vreo rudi destat Tudor Postelnicu, cel careaprobl la datade 22 intr-o cameri subinchiriatilingi cimitirul evreiesc, cunumele acesta oe care ar fi trebuits-o cunoasce Marta decembrie1981 (deci la 8 ziledupd interviul acordat de gisiti cu chiu cu vai. (...)Era plin de datorii,el insi la sosirealorin Oicident?Atunci, derutatd de intrebarea IonCaraion..Europei liberc" qi in careil atacaatit de voiainapoiAgora. Citeam in ochiilui miciqi sclipitori mea,Valentina Caraion nu mi-aputut rlspunde, miratd virulentpe Ceauqescu)un plan de mdsuriprivind un fel de febri cind inqira numelecelor la care va dealtfel cd eu am intrat in oosesiaunei scrisori adresate compromitereapoetului, din caree deajuns si citim un apelasi trimiti texteinedite. Mi-am dat osteneala de Ion Caraionlui Mrgil ierunca.A douazi insi, m-a fragment:,,Prin posibilititile de care U.M. 0544 sil aduccu picioarelepe pdmint". (pag.13l). $i tqt sunatqi mi-aspus: nu deVirgil Ieruncaera vorba,ci dispunein striinitate, vor fi intreprinsemisuri de dl. Crohmilniceanunoteazi la paginaurmdtoare: ,,Il de Virgil Vasiliu, prietenullor din Franfa,pe a cdrei compromiterea lui Ion Caraion,atit fafi deorganele siciiafelul cum frcea Geo Dumitrescu revista (e vorba solieo cheamiRaymonde. decontrainformafii elvefiene, cit gi fafi deemigrafia deRominia literari, notamea. M. S.),el o vedeacu Mi-amadus aminte atunci cd in nenumiratelepagini romini" (cf.Cartea albi a Securitd(ii,pag.479).Dacir totul altfel".E posibilsa se fi lisatinfluenJat de Ovid S. ale interogatoriilorla carefusese supus Ion Caraion Ion Caraionera omul Securitilii de cear fi trebuits-o Crohmilniceanuqi, ingelatde falsabundvoin{5 a lui intilnisemnumele de Virgil Vasiliu.A se vedeaun gtieqi ,,organelede contrainformagii elveliene"? Planul Cear4escu,sdfie speratin alt destin al siu qialRominiei fragmentdin procesulverbal de interogatoriudin l0 demdsuri este redat gi in Expresmagazin(ru.4,1996), literare. Oricum,nu unui fostdelinut politic i-a fostdati aprilie1958 9i in intregime-pecel din 5 septembrie,care darexisti diferenleintre modul cum citeazddl. Mihai Rominia literaricind afost schimbat GeoDumitrescu, a duratde la 6,50la 21. In total- 14 ore de anchetd Pelinaici pi cumciteazd in Carteaalbl a Securiti$, ciunuimembru al ComitetuluiCentral. Din totvolumul rezumatein 5 paginidactilografiate. Ce va fi fostintre againcit confuzia sI persiste.Oricum reiese clar c[ s-a publicatla,Nemira" comentatorii se impiedicd tocmai inhebdri9i rdspunsurinu e greude presupus.$i astala luatmisura trimiterii unei scrisori de ameninlare (despre de scrisoareacitre Ceaugescu,parcd mulqumili de maibine de 6 luni de la arestare.,,Cedase" oare ,de la carene-a vorbit gi doamnaValentina Caraion in interviul descoperirealor, adic6,vezi, doamne,pinl gi Ion incepuf'cumsusline Doina Jela? acordat,este clar ci a fost contactatEugen Barbu pentu Caraion...Or, tocmai aici cred eucd e vorba de falsificare, a publicaarticole din caresd rezulte ,,adeviratul prolil de o noud distorsionarea adevdrului,dupi aceeadin ,Pin nou trecu intunericul" moral gi politic al lui Ion Caraion", ci locotenentul carteaDoinei Jela.Pentru cd oricit de incintat ar fi dl. colonelIulian Vlad igi avertizeazdsubaltemii la un Am imprumutatpentru subtilul de mai susun ven CostacheOldreanu (in Adevirul literar pi artistic) de momentdat astfel:,,Ca mod de realizare a serialului deIon Caraion.Aq fi pututgisi altelela fel de potrivite, descoperireascrisorii respective in volumul,,ingrijit" de (e vorba de serialuldin Siptnminq n.n.) ar fi, insi, alesedin volumul Apa de apoi (Editura dl.Lmil Manu.ea nu dovedestenimic. Pentru cl nu dl. ,,Cartea unelelucruri de discutat".S-a mers oind acolo incit romineascd",199 I givenin, / Lume de Oldreanu,ci lon Caraiona arnrtcurajul sd spunl, in auzul ): ,,Singurltate unadin mdsuriera aceasta: scopuliompromiterii apoi" sau fost iar? N-a fost nimica / ,,ln uneilumi intregi,adici la ,,Europaliberl", despre ,,Ce-a fui Ion Caraion fafi de sotiagi sa,se vor lua Scirbi-adinci.Lehamite". fiica Ceauqescuc6 dusla balamuc",cd de misuri ca unefescrisori pe le-aexpediat ,,trebuie ,,prea pemasd, cind careacestl 4 multi vreme,cu neruginare,un bilbiit vorbeqtede De fapt,ce a fbstiar'l A fostci aveam Rominiei lumini gi de clasamuncitoare (..) Controlulaverii vorbeamcu ValentinaCaraion, numirul ane{fin{ peprima pagind s$i":x*ffi,Hru:f iJ"rfi Iui nu se face?Rotaren nu e penfru el? Crimele literare cmetocmai Aarusq lui lon Caraiona aflat abiadupd moartea aceshria, ci el I pe fondulnegru al sivirtite de el ai lui sint in afara responsabilitifii ,,DosarIon Caraion"btul scris unei aveao iubiretizie in Rominia). 9i fotografiireprezentind miinile cu gheareca de vampir juridice?(..) Nu mai puteamsuporfa la nesfrgitpe Negrdbim sd-lacuzdm pe IonCaraion, darnuacuzlm I ale cuivacare scrie.,. Sugestie mai clar[ transmisi singurii doi actori ai ecranului televiziuniiromAne: o Securitateacare i-a ficut viataun infem, dupdcum cititoruluiprin manipulare nici cdse poate... Adici dela acrituri de femeiecare n-a depiqit inteligenla mdrturisesctextele lui publicate postum gi dupd cum scrie inceput,incd inainte de a deschiderevista, cititorul trebuie maimufei,alituri de un neomscremut, gigiit care OvidS. Crohmdlniceanu cd i-arfi mirturisitCaraion, si cdIon Caraiona fost,cum scris Doina Jela, omul 9i deginu qtievorbi, pilivrigeqte qi bilbiie,qi bilbiie stie atuncicind s-au indlnit la Paris: securitifiiii Ei pindacum erau doar vorbe in tirg... ,,Oamenii pilivrigegte, amenin{i,obligi, gesticuleazi,decide, malefic...Iar dacd ficeau vizite tot timpul, voiau si qtiece vorbesc acumavem girul dlui Manolescu.Acelagicare a refizat seri{oiegte, se agiti, se autoaplaudi,infometeazi, www.arhivaexilului.roscriitorii,cu cines-a vizut in striinitate, cui frimite un umil dreptla replic[ al ValentineiCaraion, care a jefuie, risipegtespre a-gi mlguli mediocritatea, atiteascrisori gi de la care persoanidin Occident refuzatarticolul lui IonSolacolu pe aceeagi tema,publicat vanitlfile, orbirea,nesatiul (...)" (Jurnal3, pag.429 primeqtecoresponden{i? Trebuia si redacteze acumde literar",pe mofiv cd,,e prea mare", Si recapitulim:ce logicda prudenleil-ar fi ,,Jumalul nesfirqitedeclaratii, si le aduci limuriri completiri. qi gaptepagini 9i I Ion Caraion dezlinnrieastfel la darcare acordd acum credit maimult de se indemnatoe sd se l^ -^.,:.+x ll,,; It:1"^: D-l;- -.^;-; --^f^+^l^ ^L:^- J^ Gisea cutia de pogti mereuviolrti. Siciielile 1 Cazul" Ion CARAIOiI{ o ,rCazul" Ion CARAION o er in plus, Secretarde stat..." Lioncd pini Cind anumegi cdruisecretar de statnu ne spune manuscns domniasa. De altfelnu e primaoari cind intilnesc aicste nficepentru puncte-punctein documentele pe care le citeazdMihai rraton,nota Pelin(nici micar intre paranteze, ca sd se infeleagi c[ de acololipsegte un liagment),atit in CarteaAlbi a Dar si gtifi Securititii,cit gi in serialuldin Expresmagazin. Ba rl acestade mai mult decitatit: domniasa nu se sfiie;tesi citeze tnrnchiatgi sd interpretezefaptele aga cum credede e am redat cuviintd.numai ca sd-i iasi demonstratia cd Ion Caraion intilnire in a fostinformator, Astfel. in Exoresmasazin.nr.211996 le careimi scrie:..Dupi predareacelor doui nite informative rmniasa cd masivela carene-am referit, una despreMonica ,ovinescuqi Lovinescu9i altadespre Virgil Ierunca,Ion Caraion , decitoati i-ascris celui din urmi, la Paris,la l0 aprilie1981: rlui, atit de Acumasper ci obstacolelede fondin calcaobtincni rtopie...Nu pa5aportuluivor fi fostdcpa5itc qivom avea ocazir {sau {: rproximativ norocul)de a pnlejuiiutre Ralmonde giMarta o irrtilnirc. uncntenu Firi si-i comunicelui Virgil Ierunca,a$a cum este i''i il 1i::: ?ji lesnedein(eles, qipre(ul ob{inerii pagaportului. }larta uscnsal lur erafrica lui Ion Caraion". : cu,.Dragd in comentanullui MihaiPelin e inclusun fragnrent uemlsrunea dinaceeaEi scrisoarc pc carco reproducein fbtocopicgi r cumii era Rominialiterari.Oricine poate observa ca MihaiPclin, daraceasti atuncicind citcazi in Expiesmagazin incepe fraza cu vedesceu... ,,Acum",cind dc fapt ea suni aga:,,dar odati neinfelesci indepliniti qi aceastiformalitate materiali, acuma gil lerurica, sper..."Cit decredibil mai este dl. Mihai Pelincind nu riaCaraion: sedd in litun samoditice o scrisoare,numai ca lumea si *.: r prilejui o inteleagdcd ,,obstacolele de fond"au fost depagite prin . Cineera oferireapaginilor pe care RomAnia literari nu eziti si Cu Martala Paris( I 983) numir din lepublice ca... documente! ) asemenea Sdrevenim putin la,,tov. Secretar de stat" ciruia dl. Dragd Nae, radiottri, televizor,birouri, biblioteci, pantri, rinaCaraion Pelinnu-i dd numele. Nu cumvae vorbade tov Secrctar O discrelie absoltrtd Si responsabilii te rog dulupuri,nasini dc scris.lu oriceprc1. preJdcindu-le i, vreorudi destat Tudor Postelnicu, cel careaprobl la datade 22 fti o rog Si pe Geta, cdrcia stiinri sd-i dai spre de urgentd in bani. Separat, pentru Geta, iatir rasci Marta decembrie198 I (decila 8 ziledupi interviulacordat de lecturd acesterincluri) a pdstra in legdtura cu numdrul de telefon,la BraSov,al lui Lufu: (92]) e intrebarea IonCaraion..Europei libere" qi in careil atacaatit dc cele de mai jos. 74589,pe carc s-opunil in temd.$i s-o motorizeze. rnde,mirati virulentpe Ceaugescu)un plan de misuri privind Absohttnimdnui nici o vorbd. 3) Sa fie sunatd dna Maria Chilulescu .oriadresate compromitereapoetului, din care e deajuns si citdmun De ieri, 30 aLtg.,Marta intratd in clasa a opta ( 12.80.69)Si ntgatu sa tansporte la clinsaacasti zi insi, m-a fragment:,,Prin posibilitlfile de care U.M. 0544 a ttnui colegiu din Lausanne, unde ne afldn, a toate cdrtile Si tablourile, inventariindu-le clupa 'a vorba,ci dispunein striinltate, vor fi intreprinsemisuri de inceput cursurile Scolare.Pind ce nu le termind, lrdnsport. , pe a cdrei compromiterea lui Ion Caraion,atit fa(i deorganele ori astafnseamnd ani, noi ntt neputem fireSte 4) Lui Ghizi (tel. 50.29.41)sd i se comunice decontrainformatii elve$ene,cit gi fali de emigra$a despdrlide ea. Ne-antdespdrlit in schitnbde frerbintea noustrd rugdminte, cu eficacitatea rest in intreginte, ratelepagini romAni"(cf.Cartea albi a Securiti$,pag.479). Daca de tot $i de toate. E dramatic, maximd ce o caracterizeazd, de a ajuta la tot Si dar ajwtsese lon Caraion lon Caraionera omul Secuntirtiide ce ar fi trebuit s-o utitul Ia os,nu sernai putea. Gata. mai ale. mai ales. n.laiales de a impachetain ;e vedea planul un $tie$i ..organelede contrainformatii elvetiene"? _.Va sJdtuimsa procedati lafel. optindpentnt dosareSi apoi in sat,i de ciment manuscrisele toriu din l0 demisuri este redat gi in Expres Elve1ia,.uncle-.s condiliile magazin1nr. 4, 1996). optime. Obyineli mele Si corespondenta;i a le duce la aceeasi embrie,care darexistd dilerente intre modul copilul in citevaltmi il salvati. poate cumciteazi dl. Mihai Si Miine /i doamnd Chitulescu. Manuscrisele ca ii : de ancheti Pelinaici gi cum tirziu eventual citeaziin Carteaalbi a Securititii. Si impo,sibil.Nu vd mai itiratiitr corespondentase gdsesc in odaia mea in r fi fostintre ap incitconflvia si persiste.Oncum unnd. La ce? reieseclar cd i-a rafturile inchise ule hibliorecilor. in birou si in us. astala luatmdsura trimiterii Desigur, decizia ' $i uneiscrisori de ameninlare (despre e la voi. insd. scrin, iar in cameracu televi:or pe fotoliul de oare,deIa carene-a vorbit gi doamna Am la Geta o datorie ValentinaCaraion in interviul de 10.000 lei. La I.in.guhiblipreca mare Si in rajiuiile acelei acordat,este clarcl a fostcontactat Eugen Barbu penfu inapoiere, dacd nu rdmine, a o musca fdrd Qi!!igtg:! rN ?RTMJJL RiNp SiLVAREA LOR apublica articole din care sd rezulte ,,adevlratul profil garpelede linbd niti cu un cuiinr fatd de ninieni MA INTERESEAZA. moral gi politic (cdci mi-ar pricinui al lui Ion Caraion", ci locotenentul un.foorte more rdu citeva DurnnezeieSteo conjur pe Geta sd-Sinoteze colonelIulian Vlad luni incd. ad.icdpina . susun vers igi avertizeazisubaltemii Ia un pc la Crociun) va cipdta rn minte sau unde crede cele aici ingirate sri momentdat aceStibani de si depotrivite, astfel:,,Ca mod de realizarea serialului la soacra mea,Sprinla Gherovici, nu p,egete nici o zi de a incerca maximum din (e vorbade serialul avertizatd in acest rua din Siptimina, n.n.) ar fi, insi, sens.Ea locuieSte,pind la I ceea ce ii std in puteri spre aducerea lor la ,,Cartea unelelucruri r,lLurne d.e de discutat',.S-a mers pini acoloincit ;\l*'i,.F,[t".:n""T,T |ll \ masm iNu:L.:ir sa unr\e ssr\sori ps rare T'" dinElvegaconcubineisaiere-[i-'yl;;;;;;iJr'#"iii'13 tcesta te_a expedii 4it'na^t C4 Ltcz {e a,aztd _v . r rlq wr, ci!4 -_ celusl pufmiln arrFqtu doqani . fl. 9".$uq *r n ac\,ru rhrdatgfer.ses. /Sotia(Sorla FhCaaAnaaflatabiiduoto* pe*ni4, ct el aa o iubtetinieao Ror,eniiil 3ia€Je odaia, rn€Ai,'', t"tr -4, talaauernpe tcitCaraion, darnu acuzim "" ttecwltatea1arc. lgynn qGaide;bf .,Micddela i-a.fdc.u{viata un infim.d;p;;r, in liroc ifodfebut'e luipublicare , f fl yr""::Tge poslum$i dui,i cf; srri; JI ;, Jcai, la;, aJela, omul eiovidS Crohmahiieanu cailu."niffii,;, dffiil: I :bein tirg.. inritnitlaparis: ar.{^gi :Ii:i.ir.dtac.lal ::.u ,,oa;;;t;;.d#j'ii P f,tf-i- re a refizat .vizite.tottimpul, voiausi Ge{,;&zo rm.,}\a, scrutoni, lfi. .. no.T.-r. rion,care a cu cines_a vizut in ,t eineiut., ;\' U+,}"9" n".z\q. alrtea .ui i.ilii. www.arhivaexilului.rot{ nd,publicat scrisorigi de la carepersoani ain pnme$te O.ciJeni flaqrtQrn. in*[ preamare", coresponden{i?Trebuia ,i ,.1;;l;;; 6, W rma, aptepagini ne-sfirqitedeclaratii, si leaduci limud,l;i.;;;d;;i t asea._cutia rtoientbrie, te chiarde de pogti mereuviolati. Si.ii.lil;;; /u noi. [)upti aceea :;e trttrtti itt i)tcleplinire. E cu utt ilrtare vai intensificaseridupd qpurtumentul rli rt <.t,. (',, - test(tnten/ ceDarticinasa lo ..^-i-^__.^ ei ",.,,-,:.- nu6urer[ uur prweJur vgludl uG uttgtuB4tuttu ull lu ut luasul cstc rgqitrsl ln Expresmagaan (ff. 4, I yyo), literare.Oricum, nu unui fostdelinut politic i-a fostdati aprilie1958 qi in intregimepe cel din 5 septembrie,care dar existi diferenleinte modul cum citeazi dl. Mihai RomAnialiterari cinda fost - schimbatGeo Dumitescu, a duratde la 6,50 la 21. kr total 14 ore de ancheti Pelinaici 9i cum citeazdin Cartea albl a Securitifii, ci unuimembru al ComitetuluiCentral. Din tot volumul rEzumatein 5 paginidactilografiate. Ce va fi fost inhe againcit confuziasd persiste. Oricum reiese clar ci s-a publicatla,,Nemira' comentatorii se impiedici tocmai intebiri gi rdspunsurinu e greude presupus. $i astala luatmdsura fiimiterii uneiscrisori de ameninlare (despre de scrisoareacitre Ceaugescu,parci mulgumifide mai binede 6luni de la arestare.,,Cdaso" oare,de la carene-a vorbit gi doamnaValentina Caraion in interviul descoperirealor, adicl, vezi, doamne,pini gi Ion inceput"cum sus$ne Doina Jela? acordaleste clar cAa fost contactatEugen Barbu pentu Caraion...Or, tocmai aici cred euci evorba de fa,lsificare, a publicaarticole din caresi rezulte,,adevlratul prolil de o noui distorsionarea edievdruluidrpi aceeadin ,pin nou trecu lntunericul, moral qi politic al lui Ion Caraion", cd locotenentul cuteaDoinei Jela Pentu cA oicit de incinat ar fi dl. colonellulian Vlad igi avertizeazlsubaltemii la un CostacheOlireanu (in Adevirul literar gi arlislic) de Am imprurnutatpentru subtilul de mai susun vers momentdat astfel:,,Ca mod de realizarea serialului descoperireascrisorii respective in volumul,,ingrijif' de delon Caraion.Aq fi pututgisi altelela fel de ponivite, (e v9r!a de s.erialuldin Siptimina, n.n.) ar fi, insi" dl.EmilManu, ea nu dovedegte nimic. Penfu ci nu dl. alesedin volumul Apa de apoi (Editura ,,Cartea unelelucruri de discutat".S-a mers pini acoloincii Oldreanu,ci lon Caraiona awt curajulsd spund, in auzul romdneascd",l 99 l ): ,,Singuritategi venin, / Lumede unadinmdsun era aceastai ,,in scopuliompromiferii uneilumi intregi,adicd la,,Europa liberd", despre apoi" sau ,,Ce-afost iar? N-a fost nimica / Scirbi-adinci.Lehamite". lui lon Caraion fa(i de so{ia ti fiica sa, ie vor lua Ceaqescucd ,,trebuiedus la balamuc",ci ,,preade misuri ca De faot.ce a tbstiar'l A fostci avearnoe masd. cind unele scnsori pe care acestale-a expediat multi vreme,cu neruginare,un bilbiit vorbeqtede din Elve$a vorbearncu ValentrnaCaraion, numirul Rominiei concubineisale si parvini personalso(iei lumini pi declasa muncitoare (,.) Controlulaverii sale'. Acu&$i$ ci - cet!(ffia-di - au literare caretocmai apdruse, affitfnd pepdma paginl dat Iui nu se face?Rotarea nu e pentru el? Crimele lui lon Caidtn a ailat abiad4[ moarteaq Ion totul scrispe fondulnegru al unei sivirgite de el ai lui sint in afara responsabilitllii ,,Dosar Caraion" aveao iubiretirzieinRominia). 9i fotografiireprezentind miinile cu gheareca de vampir juridice?(..) Nu mai puteamsuporta la neslirgitpe Ne grnbimsd-l acuzirnpelon Caraion, darnuacuzdm ale cuivacare scrie... Sugestie mai clari transmisd singuriidoi actori ai ecranuluiteleviziunii romine: o Securitateacare ia ficut viata un infem, dupi cum prin nici ci sepoate... Adici dela acriturl de femeiecare n-a depiqit inteligenfa cititorului manipulare mirhrisesctextele lui publicatepostum gi dup[ cumscrie inceput.inci inaintede a deschiderevista, cititorul trebuie maimufei,alituri de un neomscremut, gigiit care si Ovid S.Crohmilniceanu cd i-ar fi mdrturisitCaraion, a fost,cum scris Doina Jela, omul deginu qtievorbi, pillvrigegte pi bilbiie,9i bilbiie si stiecI IonCaraion atuncicind s-au intilnit la Paris: securititiiii 9i pina eraudoar vorbe in tirg... ,,Oamenii pilivrigeqte,ameninf i, obligi, gesticuleazi"decide, malefic...Iar daci acum ficeau vizite tot timpul, voiau si gtiece vorbesc giruldlui Manolescu.Acelagi care a refizat serifoiegte, se agiti, se autoaplaudi,infometeazi, acumavem scriitorii,cu cines-a vizut in striinitate, cui trimite la replicaal ValentineiCaraion, care a jefuie,risipegte spre a-gi miguli mediocritatea, un umil drept atiteascrisori gi de Ia carepersoanl din Occident articolullui IonSolacolu pe aceeaqi temi,publicat vanitifile,orbirea, nesa$ul (...)" (Jurnal3, pag.429 refuzat primegtecorespondenfl? Trebuia sI redacteze de literar",pe motiv ci,,e prea mare", Sd recapitulam:ce logici a prudenleil-ar fi acum ,,Jumalul nesfirqitedeclarafii. si leaduci limuriri qicompletiri. darcare acordi acum credit gi maimult de gapte pagini indemnatDe Ion Caraionsd se dezldntuieastftl la Gisea cutia de poqti mereuviolati. Siciielilese de revisti dlui Mihai Pelin,pagini prefalate chiar de ..Europalibera" la pulintimp dupdce sehotdrise sd intensificaseridupi ce participasela exprimarea domniasa gi in carecomenteazd, cu indignare,vai rimind in E,lvelia,dacl ar fi qtiut ce tirg incheiase nemul[umirilorpe care un grup de scriitori i le doamne,scrisoarea lui Caraion,reprodusi aldturi, in Securitateainaintea plecirii din Ei bine,cu toate impirtiqiseri lui Ceauqescu.Ceruseri sI fie primi{i lari'l fotocopie,cdtre \4rgil: sint multecomentarii de acestea,am avut surprizasa constat,in timp ce ,,Nu de el qi Caraionfusese foarte vehement". Iicut. Poatedoar ci la doar doui luni de la oribili pregiteamo noudemisiune TV dedicaticelor doud Desprenesfirgitele declarafii pe carea trebuitsi Ic noti expediati Securiti{ii, Caraionii scriecelui care-l noiaparilii editoriale semnate Ion Caraion,ci, in ciuda deaSecuritdtii dupd ce a iegitdin inchisoarea vorbit - sprijinisemoral9i material si iasi din lipseide argumentegi dovezidin carteaDoinei Jela, lari:,,gtiindu-te nu o datd- ComeliuCoposu. Reluind mai vechi cape o partea suflefuluimeu", qtiici nu secade a-gi 9i existaudestui oameni care credeau in ipotezasa qi ,,tu acuzatii,identice cu acelea care i seaduc lui IonCaraion, facegriji in privinJaprobitilii mele".Dumnezeule! Orice aduceauin plusca argument,tocmai opiniile de la cuciteva sdotdminiin urmiRominiaMare umnlea doud altcevaar Ii sunat mai pufin cinic in contextulcu carenlecase autoarea. anume cele ale domnului Mihai paginicu aiemenea declaraqri. date in ancheti.pe care lc pricina". Pelinpublicate la inceputullui I 996intr-un serial din numea lui Coposu".Trebuie oare si punem Numaicd altul e contextul altul e Mrgil cel cu ,,tumitoriile Expres-magazin.Mai mult, mi s-a spusc[ dinsul 9i peacelaSi plan Rominia literari cu Rominia Mare? pricina, gi chiarare probe, pe carele va publicain curind dupi cumam demonstrat mai sus dupdcum o potfi puseoare pe acelagi plan declarafiile pe care gi $i Rominialiterari. Ce sd mai zici intr-o asemenea dovedegte fotograhain careMarta s-a intilnit cu egticonstrins sd le daicu acelea pe care le dideau benevol situatie?Decit cd n-ar strica sd stau eu insdmi de vorbd Rayrnonde,aqa cum spera Ion Caraion in scrisoareasa. despreCaraion prietenii buni ai saipecare Cartea Albi cu domnulMihai Pelin. ConvorbireaDe caream Am verificat:multd lume s-a ldsat convinsi de a Securitifii ni-i prezintisub numele de cod,,hodan" nici n-au purtat-oa lost inclusd in emrsiunea..Dreprullaadevdr" irrdignlriledomnului Manolescu. Mulf mai qi,,Manolescu" gidespre in careplanul de mdsuri amintit din 22 ianuarie(qi reluatape 26 februarie1999). Ibstaten{i la datascrisorii de rupturi a lui Vrgil Ierunca maisus se scrie la punctultrei: ,rDe asemenea, sursele Sintetizind,am aflat atunci cd echipa care a redactat gi mulli nici nu mai gtiucd aqa-ziselenote informative Prodanqi Manolescu,care se afli in bunerela(ii cu Carteaalbi a Securitdfiinu a avufacces la dosarelei alelui Caraiondespre Monica Lovinescu gi Mrgil Ierunca Ion Caraion,vor fi dirijate si rispundi la scrisorile de informatori,deci nu a pututvedea nici un I auapdrut in Siptimina in 199i respectiv 26 februarie primite din parteaacestuia, adresindu-i indemnul si angajamental lui Ion Caraionscmnat cu citeva | 1982,Or, scrisoarealui Virgil ieruncae datatA3 renun{ela acfiunileostile in cares-a lisat angrenat". sdptiminiinaintc de a iegidin inchisoare,a$a cum I septembrie1981,deci altele au fost motivele despa(irii (Expresmagazin, nr. 4, 1996).Iard sursa ce-mi ficea? susjinetotuqi Mihai Pelin,qi dupdel, DoinaJela, I celordoi foEti prieteni, motive foarte omenegti, care apar Pii nespune in raportulsdu, strict secret, din februarie bazindu-sepe faptul ci in dosarulde urmbrirc prieteni \'lucruri deseori intre ce-qireproqeazd mereu fel dc f'el de 1982,tov. general maior Bordea Aron, qeful Direcliei I: informativaa lui lon Caraiona gisit doui note unulaltuia, fird sdgtii niciodatd cine are dreptate ,,Doui din surselemenfionate la punctele2 gi 3, au informativescrnnate cu numele de cod,,Artur" in care gicine nu. pregitit subcontrolul nostru (sublinierea noastri, M. Caraionpovestea ce se intimpld la cenaclullui Leonid ,,Acesteafiind, cu multi jale, spuse,sI lisim S.)scrisori de rispuns pentru Ion Caraion: materialul Mamaligide la Paris.La intrebareamea: de ce in documentelesi vorbeasci!"spune, in final,dl. lui Prodana fost pus in circulafie".(Cartea albi a cazulacestui informator ..Artur" i s-a dezvdluit Manolescu.Cu multi jale intrebdm:Care documente'l Securititii,pag. 236). Ce-o mai ti fbcindazi..Prodan"? identitatea.in timo ce atiteaalte asemeneanume Cuscrisorile reproduse in fotocopieam vazut cum stdn1. Darsursa ,,Costea", soiia unui bun prieten al lui Caraion, codatedin a (cum fi Carteaalbi Securititii ar De ce nu reproduceRomdnia literari gi fotocopia carein casaconspirativi ,,Soare" relata la 7 ianuarie1982 ,tascdr",,,Vlad", .,Tudor", ,,ion Pricop", ,,Marcel", notelorinlormative puse la dispoziliede Mihai Pelin'/ disculiiledespre Ion Caraionpurtate cu Monica etc.)rimin inc[ unmister, rlspunsul a fost: ,,Pentru Pentrusimplul motiv ci - afa cummi-a mdrturisit,cu Lovinescu;i Virgil Ieruncain locuinlaacestora? Dar cI voiamsi limurim aceastichestiune cu lon martori.in redactiade la TVR - dl. Pelinnu aredecit oersoanacare a adus din casa lui Caraionde la Lausanne Caraion.Caraion era deja mort, nu mai puteasIJ niEtepagini dactilografiate. eususJin pinl la proba iextulintitulat .,Martune", gAsit $i el decitre dl. Pelin in afectezenimic". Ciudatdopticd, nu-i aga?In timp ce $i contrarie adicda intreguluitext scrisde mina lui dosarulde urmirire informativd a poetuluigi reprodus in votarealegii dosarelor Securititii se tot amini, despre Caraion,supus totugi unei expertize grafice (pentru cd Carteaalbi a Securiti$. $i, in sfiryit,ce o mai face Ion Caraionse poate spune orice pentru sirnplul fapt acumsursa care, intorcindu-se dintr-o cildtorie in c[ a impruden,tas[ moardl atuncicind e vorbade misluire si mistificare,nimic nu Fcut Occidentin august1982, sugera Securitdlii,,posibilitatea poate pune problema empreagreupentruSecuritate) caacestea nu sint dovezi, ,,Intrebare:Nu se unei interven$ din partea statuluiromin, pe cale contrafacerii?De undeqtifi scrisede Ion oricit ar recunoaqtecriticul literar Nicolae Manolescu ci sint diplomatici,pentru retragerea dreptului de gedere a Caraion?A{i verificat?Coincid cu ce a publicat ,,stilul"lui Ion Caraion. lui lon Caraionin Elvetia". Siotlmina? Dealtfel, recunoaste chiar dl. MihaiPelin in senalul - Azi caredrept de gedere vor sd-i mai retrag[ lui Ion Rispuns:Da. peaceeagi temi dinExpres magazin, la inceputulanului I.:Nu s-a intervenit deloc? 1996:,,exemplarele dactilograliate (s,n.)ale celor Cmaion? micar c-amobosit gi nu maiaud" - R.: Nu s-aintervenit de loc.Adici am celedoul doui noteinformative s-au pistratin arhive"@xpres ,,Bine scriain note... magazin,nr.6, 1996)gi Pe exemplarulnr.2 al notei iulie I 985,cu un aninainte de moarte, Ion Caraion. Darnoi? Si noi amobosit? i.: $i scrisulluilon Caraionil cunoagte{i?Afi cerut informativedespre Virgil Ierunca,de care dispunem expertizigrafici? Tot sepoarti acum...(discutia se in xerocopig scrie clar: Ex. nr. I a fost prezentattov Mariana SIPOS u"'1: ff r'iil#*lul i,'ff :I'1":,'{-nr,o1$:':

www.arhivaexilului.ro coqtlul tn cilevalunt $t tl salvalt-lwtlne poare Jt uoufnnu vIl,ru,Yscu. tvtutrutLt tscLc vu 9. existi diferenteinte modul cwn citeazddl. Mihai nbrie,care dar tiiziu eventual imposibil. Nu vd mai uitali in corespondengase gdsesc tn odaia mea in Pelinaici si cum iiteazein Cartcaalbi a Securitifii, Si le ancheti urmd. La ce? rafturile inchise ale bibliotecilor in birou si in si persiste.Oricum reiese clar cI s-a i fost inte asaincit confuzia Desigur decizia e la voi. Insd. sirin, iar tn camera cu televizor pe fotoliul de timiterii irneiscrisori de ameninpre (despre . $i astala luatmesum Am Ia Geta o datorie de 10-000 lei. La Iingd biblioteca mare Si-in rafturile acelei carene-a vorbit gi doamna Valentina Caraion in interviul pnluut rane,dela inapoiere, dacd nu rdmine, fdrd a o muSca biitioteci.ir,t nitto simnu ton clarci a fostcontactat Eugen parbu-penq1 acordageste de limbd nici cu un cuvintfald d,enimeni articoledin care sd rezulte,,adevilratul prolil Saipele a oublica kdci mi-ar pricinui un foarte mare rdu cileva Dumnezeie$teo conjur pe Geta sd-Sinoteze political lui Ion Caraion", cd locotenentul 'luni mbral si inco. adica pind pe la Crdciun) va cdpdta in minte sau unde crede cele aici inSirate Si sd Vlad i$i avertizeazdsubaltemii la un colonel'Iulian aceStibani de la soacra mea,Sprinla Gherov,ici' nu prcgete nici o zi de a incerca maximum din N UnVers dat astfel: mod de realizarea serialului moment ,rCa avertizatd tn acest sens.Ea locuieste,pind la I ceea ci ii std in puteri spre aducerea lor la porivite, (e vorbade serialuldin Siptimina" n.n.)ar fr, insi" , ,,Cartea unelelucruri de discutat".S-a mers pind acolo.incit Lume de unadrn miisuri em aceasta: ,in scopulcompromiterii Iil nirnica I gi sa' se vor lua \u\lon Caraion tat! de solia fiica 'j- misuri ca unele scrisori pe care acesta le-a expediat fz A+ea- to- a,c!t4; doo,ntni, cind

www.arhivaexilului.ro a ,cazuln Ion CARAION o ,rCazul), Ion CARAIO

der Sentintanr. 28 re( titr 6Tl (urmare din pag. 7) zis i. E. G. /,1 ' ,/* r*-nnc-wni >,-,-.hory;u:. ,y DupI 23 august1944, inculpatul Banu de '"/'-o.1a q,"-)rtfu]Od"-C*Z ,* , Dumitru nu a renuntat la activitateasa lut ,/..d a^,A. pft 7-.*o/r;-" lt "(t "" m.-- lrru,-,--o;', legionari, ci a continuatsi mentinl legitura cu diverqilegionari contribuind totodati la an. ajutorul legionar. In vara anului l94ll, inculpatul a luat der legitura la magazinulslu din str.Mihai Bravu vol ctr legionariiSebastian Popescu pi Matei pri Constantin.cu cxre au purtat o serie de anl discutii dugminoaseimpotriva formei de ,,Ti guvcrnlmint democraticedin tara noastri. Tot in cadrul acestor discutii N'Iatei inc tzrt'v Constantin i-a transmis inculpatului Dia l- 'cad 4' a;t84.- 8<,,a.6",,a Uir.'J.'--'Ta """t'; r instructiuniledate de citre comandantul du! legionar Pitragcu, in sensulde a activa in spe i ini adinci clandestinitate,de a verificatenreinic :;*'WWTt#'t;E'rirynx-*Za in! * J o, clementelecu careia legitura gide a contribui .z; jT,E*lrut{= j T--.W'<-;/ttb/ 4.|-?,7.14-;+!.ffi{F;:'ET.fruW i Ir ajutorul legionar. d i Diz Mai tirziu inculpatul a transmis aceste instruc{iunicoinculpatului llamzea Adrian, acti ff:riftfrE'"Ef;#-"ffi1.icu carea luat legitura in vara anului 1955la apl iegireaacestuia din inchisoare. ce! Totin cursulanului 1948.inculpatul Banu dul Dumitru a fost recrutat de PopescuSebastian ant pentru a faceparte dintr-un grup subversiv inc T*fr ffi:'legionar,in formi de trifoi, in care mai activa pe( pe lingi ei doi qilegionarul l\latei Constantin. elit Aceasti formi de organizare (aga cum arati inculpatul in interogatoriul siu din lar instanfi) era indicati in instrucfiunile date de Val comandantullegionar Pitragcu pentru a lii "rt'!i;?ii!l.:Tffi pistra cea mai strictl conspirativitate gi asc Tw*g aceasti consti in faptul ci cei doi nu se l cunosteauintre ei,iar unul din membrii luau pis legltura cu ceidoi. cir Tot in cursul anului 1948, inculpatul a osti primit de la Matei Constantin,un numir de incl ri:; ,W,mir!ipoare confecfionatede legionari in 1 inchisoare,pe care le-a vindut, iar banii Dur rezulta{i i-a dat lui Matei Constantin pentru Acz ajutorul legionar. des Dupi ce au fost arestati Matei Constantin cir gi alli legionari,inculpatul Banu Dumitru gi-a pat inti #P# continuat mai departe activitatea sa ( ":-.':";.i dugminoasi pe linia ajutorului legionar. Y:=::Y Astfel,in anul 1956luind legitura cu o serie incr de elementeostile regimului nostru ca spr Diaconescu Stelian, Gafton Marcel gi des acc; Marinescu $tefan, le-au cerut acestora a.iutoarein haine 9i bani pentru poetul Bacovia legionar DemetrescuRadu Gyr, ajutoare pe de care le-au predat lui Dur Nucunoscscendmaitragici,maizguduitoarc, o mul{ime de ingeri negri. PopescuMargareta, $i Beniuc i-a smuls - dor :ctacol mai dureros decit acela pe care mi-a cumnata lui Radu Gyr de la care inculpatul atuncimedalia,inchizind-oincutie.Amincercat int Acest sest mi s-a a primit cu aceasti ocazieo parte din poeziile

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar- O

;€azufr" fron CARAION o ,rCazul" Ion CARAION a

desfigoari o activitate dugmlnoasi pentru industriale,informalii economicegi planuri de Sentintanr. 28 reorganizareain clandestinitate a P.N.!.-ului stat. 9i pentru infiin{areaunui ziar reac{ionaraga De asemeni,mai cuprindeau instrucfiuni (urmaredin pag.7) zis,,independent"gi de la carea primit sarcina despre felul cum trebuiau confeclionate DupI 23 august 1944,inculpatul Banu de a intocmi un deviz al unui asemeneaziar, microfilmele, cum sescriu rapoartele cifrate, modul gi parole recunoagtere Dumitru nu a renuntat la activitatea sa lucru pe care inculpatul l-a 5i fIcut, de codificare de (a se vedea microfilmele f. 196-209 Vol. I). legionari,ci a continuatsi men{ini legitura predindu-i-l lui Marinachein toamna aceluiapi Inculpatul Banu Dumitru impreuni cu cu divergilegionari contribuind totodati la an. coinculpatulDiaconescu Stelian, au intocmit ajujorul legionar. De asemeni,inculpatul Banu Dumitru a un tabel de circa 60 de persoane,ostile In vara anului l94ti, inculpatul a luat desfigurat o intensi activitate contrare- regimului conform instruc{iunilor primite, legiturala magazinulsiu din str.Mihai Bravu volu(ionari impreuni cu DiaconescuStelian precum gi o listi cu cca 15 elemente,pe care cu legionariiSebastian Popescu gi Matei prieten vechi,pe care il cunoscuseinci din I ei le consideraucI pot fi folositede serviciul I Constantin.cu care au purtat o serie de anul 1942,cind lucrau la redac(iaziarului I de spionaj. -! discu(iidugminoase impotriva formei de ,,Timpul". 2l Conform infelegerii avute cu agentul t guvernimint democraticedin noastri. Incepinddin anul 1948qi pinl la arestare, 'fot {ara serviciul de spionaj striin, inculpatul Banu acestor inculpatul Banu Dumitru impreunl cu in cadrul discutii N{atei Dumitru s-aintilnit cu acestain parcul din :l Constantin i-a transmis inculpatului DiaconescuStelian au purtat o seriede discufii fafa restaurantului ,.Izvorul Rece" gi i-a instructiuniledate de cltre comandantul duqminoasein cadrul clrora iqi manifestau I predat tabelul gi lista ce o intocmise,ascuns legionar Pitraqcu, in sensulde a activa in sperantain izbucnireaunui rizboi mondial, in infringerealagirului socialistgi instaurarea intr-un ziar. I adincl clandestinitate,de a verificatemeinic in perioada octombrie - sfirqitul lui r-l in lari a unui regim capitalist. elementelecu careia Iegituragi de a contribui decembrie1956, inculpatul Banu Dumitru s-a I In cursul anului 1955. in timp ce la ajutorul legionar. intilnit cu agentulserviciului de spionaj striin : DiaconescuStelian se afla inchis pentru Mai tirziu inculpatul a transmis aceste de 5 ori in diferite parcuri, cit la locuin(a I activitatede spionaj,inculpatul Banu Dumitru $i instruc{iunicoinculpatului Hamzea Adrian, unui prieten al siu Oprescu din str. 1n' a primit prin intermediullui PartenieTelnaru $tefan cu carea luat legitura in vara anului 1955la Bastilieinr. 7, ciruia i-a solicitatsi-i puni la ce seeliberase din inchisoare,o ladi cu fund ieqireaacestuia din inchisoare. dispozi{ie camera sa, pe timp de 2-3 ore, dublu gi un cojocce confineau mai multe poezii Totin cursulanului 1948, inculpatul Banu pretextind ci are intilnire cu o femeie, firi antipopulare,scrise de DiaconescuStelian in ! Dumitru a fost recrutat de PopescuSebastian si-i spuni insi acestuiaceva in legituri cu inchisoare,poezii pe le-a gi pentru a faceparte dintr-un grup subversiv care finut ascunse agentulserviciului de spionaj. pe predat legionar,in formi de trifoi, in care mai activa carele-a lui DiaconescuStelian dupi Acesteintilniri, fie ci erau fixate dinainte, tl pe lingi ei doi qi legionarull\latei Constantin. eliberareaacestuia. fie cI agentulserviciului de spionajvenea la Aceasti formi de organizare (aga cum Acestepoezii Diaconescu le-a multiplicat atelierul inculpatului Banu Dumitru, sub arati inculpatul in interogatoriul siu din la maqinade scris a coinculpateiSestopaly pretext ci vrea si-gi repare un stilou, ceeace instanti) era indicati in instrucfiuniledate de Valentina, predindu-i diferite copii dupi ele pentru ei insemna ci in aceiagiseari urma si )zq comandantul legionar PitraEcu pentru a gi inculpatului Banu Dumitru pentru a le seintilneasci la ora 20 in locul fixat dinainte. pistra cea mai strictl conspirativitate gi ascunde. O singuri intilnire inculpatul Banu D-tru aceasti consti in faptul cI cei doi nu se Inculpatul Banu Dumitru a predat spre a fixat-o prin intermediul lui Jecu Ecaterina, cuno$teauintre ei,iar unul din membrii luau plstrare 9i acestepoezii lui Jecu Ecaterina, cireia ii comunicaseanterior despre rela{iile legitura cu ceidoi. cireia i-a comunicat ci sint poezii cu caracter salede spionaj, pe care le avea cu acel spion. :.- ostil regimului din gara noastri, scrise in Cu ocazia intilnirilor avute cu agentul "1 Tot in cursul anului 1948,inculpatul a primit de la Matei Constantin,un numlr de inchisoare. serviciului de spionaj inculpatul Banu mir{iqoare confecfionatede legionari in in luna octombrie 1956,inculpatul Banu Dumitru i-a transmis acestuia informatii inchisoare, pe care le-a vindut, iar banii Dumitru a fost vizitat la atelierul siu din str. despreinchisorile din fari, unde se gisesc (uL '4 rezulta(i i-a dat lui Matei Constantin pentru Academieinr.21, de citre agentulunui servici de{inu{i politici, despreregimul din inchisori, ajutorul legionar. de spionajdin striinitate, carei-a comunicat despre comportarea personalului din Dupi ce au fost arestaliMatei Constantin cI a fost trimis la el de citre triditorul de penitenciaregi hrana acordati de!inufilor. gi alfi legionari, inculpatulBanu Dumitru gi-a patrie Popa Iani din Paris, stabilind si se De asemenii-a mai transmis date despre continuat mai departe activitatea sa intilneasci searain orag, ceeace au gi ficut. arestarea unor fruntagi P.N.f-igti, despre dugminoasi pe linia ajutoruluilegionar, Cu aceasti ocazie,agentul i-a predat atitudineaavuti de unii comandan(ipolitici Astfel,in anul 1956luind legitura cu o serie inculpatului un bilet prin carei secerea si-l in inchisori qi despre aga zisele,,tulburiri de elemente ostile regimului nostru ca sprijine in activitateade spionaj pe care o studen{eptidin CapitalI". Diaconescu Stelian, Gafton Marcel gi desfipura, fapt pe care inculpatul l-a Totodati, inculpatul i-a mai furnizat acceptat. spionului respectivinformafii privind starea Marinescu $tefan, le-au cerut acestora de spirit a populafiei, atitudinea ei fa{i de ajutoare in haine gi bani pentru poetul Tot cu aceasti ocazie,agentul serviciului regim, precum gi modulin care erau comentate legionar DemetrescuRadu Gyr, ajutoare pe de spionaj i-a cerut inculpatului Banu evenimentele din R P. Ungaria din toamna care le-au predat lui PopescuMargareta, Dumitru si-i procure informa{ii din R.P.R din nuls anului 1956 gi a speran(ei reacliunei ci 9i in lui RaduGyr - de la careinculpatul domeniul rnilitar, economicai social,dindu-i rcat cumnata noastri va avealoc o asemenearebeliune- primit aceasti parte din poeziile in acestsens 16 microfilme cu instructiuni de lara sa a cu ocazieo De asemeni, tul Banu Dumitru Ya

www.arhivaexilului.ro EfrIW s:flilEffitr ilifi Capernaum - poetul pentru om, n-a avut+ nici pentru pipugi. eventuali perchezilie ce s-ar fi efectuat la Gorge Bacovia era tirit cu forla in mijlocul Zgomotos,gelospe aceasti mascaradi,in plin domiciliul acestuia. scribilor din R.P.R. pentru o mascaradi spectacolal durerii, qi-a licut apari,tia Tudor Aceste poezii, inculpatul le-a dat spre organizatd de serviciul de propagandi meschind Arghezi. El di mina cu Bacovia,se ageazifingi plstrare coinculpateiJecu Ecaterina,o n.ih. tl: gi odioasi a regimului. Niciodati versul lui Shelley el qi ii oferi o {igari sovietici, cu carton. Dar cunogtin{i a sa, care nutrea de asemenea "': sp nu mi-a apirut mai viu ,,Suntdts pe intuneric, Bacovia nu o ia, secautd adinc prin buzunare ti sentimenteostile reeimului nostru. grozav, inainte". in cele din urmi scoateo rimiqili de pe Sgari in n".a anului"l955, incutpatul a luat :l Sleit de puteri, imbitrinit inainte de vreme, careo aprinde. t-' contactin atelierul siu de reparat stilouri din pierzindu-qi de ci{iva ani luciditatea viafa In aceaclipi am avutin fala ochilor contrastul 9i str. Academiei nr. 20, cu o serie de elemente sufletului in nebuloasa nebuniei - locul lui G. adnc dintre banalitifile uneivieli meschine-viafa "; Bacoviaera in searaaceea intr-o casi de sinitate. luiArghezi-9i imensul relief spiritual alvie{ii lui ostile regimului nostru. ca: Diaconescu Dar maginade propagandi a RP.R-ului nu iart5" Bacovia, pe care durerea l-a invi(at preful Stelian, Martinescu Victor Valeriu, Mirescu a( Ea ar trezi din cripte pe to{i Lazirii literaturii demnititii umane. Mircea qi allii, cu care a intre{inut o serie de lu noastre,numai s-o ajute. in tirirp ce citea din versurile sale, George discu(ii dugminoase la adresa regimului Sl Agezatintr-un fotoliu gi pizit cu strignicie, si Bacovia,,inchis in pivnila adinci i Fird a spuneun democratpopular din {ara noastri. pl nu fugi, de tobogarii regimului, nu vom gti cuvint", pirea adt de plictisig de stingher,atit de In cadrul acestordiscu[ii, ei analizauin niciodati care au fostin aceleclipe luciditi(ile lui nervos li neliniqtit atit de abdtut incit ag fi voit mod ostil misurile luate de partid 9i guvern, fo Bacovia,acest suflet tarat, lisat de legile spun, din col{ul meu, o vorbi simpli de George si-i iar evenimenteleinterna{ionale le comentau t impenetrabile ale destinului liri putin{a de a se mingiiere.Dar nu gtiam si-i vorbesc,nu gtiam ce sub prisma lor reacfionari, propoviduind dr exprima. Citeam totugi in ochii lui un protest, o gesturi ar in(elege. schimbarea regimului printr-un rizboi ni indignare. Cind cu o monstruoasi candoare, Intr-un moment cind timbalelemascaradei dec^langatde citre S.U.A. pr Mihai Beniuc, regizorul qef al acestei odioase erau mai risunitoarr, apleiindu-sein s6nge,spre Banu mascaradea durerii, i-a inminat o medalie,cu o Eugen Jebeleanu,Bacovia i-a qoptit la ureche In cursul anului 1955, inculpatul luciditate ingrozitoare, George Bacovia,intr-un doui cuvintegi ca lao bagheti magicl, mascarada Dumitru a luat legitura cu numitul pl - gest reflex, gi-a retras mina. Apoi, in momentul a luat sfirqil Ce seintimplase? Bolnav, pe bietul Marinache loan, in prezent condamnat la ol urmitor, el a luat medalia, a privit-o ca pe o Bacovia nu-l mai t-ineaudul.. . 25 ani munci silnici pentru crima de uneltire lu - jucirie gii-a spuslui Beniuc ci vedepe eagravatl [Ion CARAION] contra ordinei sociale, de la care a aflat cI al

e parantezi,,critic Si istoric literar toman".Ert,Dortn Tirdoran,daci-mi scriujurnalul, eu qtiu cinea fost ajungla BucurEti, celede caream nevoiele gisesc GeorgeCilinescu. Deci pentru mine a fost evident- mai rar. Dar ca si fiu sincerpini la capit, cred ci de la inceput: aceletexte erau un mixaj. un colaj esteo reac(iede lagitate: cred ci nici n-am ciutat-o fi I intre declarafiidatela anchetl"intre pagini autentice cit ar fi trebuit, probabil o giseam; fiindci inci nu I \ de jurnal... Eu rimin, pini la proba contrarie,cu I vreau si iau in discu(ieun astfelde subiect. aici $l' $i sentimentulci acolo nu existl doar o singuri probabilci sint vinovatfa{i de adevi4 pentru ci ar categoriede pagini. Eu cred ci acolo sint pagini fi trebuitsi am curajul-;iJ voi aveadeshrl de curind apar,tinindunor realitifi diferite:pagini de anchet5, , - si citesc,si vid cu ochii mei ce esteacolo. Plni pagini de jurnal, bruioane de scrisori,lucruri de atunci"cu tot respectulpentru Doina Jelagi pentru genulacesta... documentelecare existi acolo,consider ci este Pentru mine,problema rlmine a acestuijoc de aberant,ci ar fi fostaberant ca Ion Caraionsi faci puzzlein care apar informa$, ba nu apar; despre un 619cuSecuritatea romAni. cain schimbulplecirii unii apar tot felulde informa{ii, despre alfii nu apar saleqi a familiei salein Elvetia, firgul si fi fost: voi ne deloc. Mi separe totugi o regiein spatelefluxului in dafi vizaqi qtifi de pe acum ci riminem qieu pun pe careapar gidispar informafiile. hirtie anumitelucruri. Nu pot si accept,Nu pot sd Eu am fostintr-adevir stupefiatde faptul ci ei in{eleg.Mai alesci ceeace s-a intimplat cu Ion (lon Caroion notailea, M.S.)aa decissi Caraiondupi plecareagidupi riminerea sa,nu prea Si/amilia, rimini, nu pentru ci nu ar fi avut motive- orice intri in acestmontaj. Nu mi separe ci sepotriveqte. romAnin perioadaaceea ar fi alut toatemotivele si Ion Caraion n-a sfirgit foarte bine. A fost in rimini. Am aflat intr-adevir ci doamnaCaraion colimatorulacestei institufii gi al tuturor ciilor prin igi ia asupraaceasti greutate de a fi fost ceacare a care conducereade atunci a Rominiei putea si inclinat balan{a. Dar iarigi, scenariul acestaal niruiasci via(aunui om stabilitin striinitate. pregitirii ilrci din Rominia, uitg eu vi dau nigte Ion Caraion era - o spun cu sfiali, fiindci ar fi pagini pivoi imi da$ dreptul si pleg nuJ pot crede. trebuit si seinfeleagi - in afari de un manescriitor $i Chiar am nevoie...qi nu numaifiindci evorbade un un om de o inteligen{i extraordinari. Nu pot si cred om la caream foartemult dar chiar daci ar fi ci Ion Caraion ar fi pufut aveanaivitatea si faci un finut vorba desprealtcineva, cu un rol mult mai mic gi asemen@pactcu Securitateacu gindul ci,odatiajuns mai pu$n importanttr via{ameagi aculturiiromine, afari, poatesi fie un om liber gi asupra lui si nu se tot apsim{i nevoiaca - intiro asemeneasituafie - si faci nici un fel de prtsiuni Deci tot calculul, toati mi confrunteuinsumi cu nigte,documentet'. nu bazaacesfuiscenanu mie mi separe vulnerabili" $i numai cu respectiveot,ci cu tot ce le Mi-aduc aminte ci atunci cind apireau in ,,documentele inconjoari, fiindci - repet - vedem cum apar tot Saptamina,discutndcu unul saucu altul dinprietenii felul de pe piafi. Producerealor, gicolegii mei,leam spus:uite dece nu credci aceste ,,documente" I lansarealor pe pia(i, punerea lor la dispozitie, textesint nigteinsemniri personalesau nigtescrisori I contexful in care e licuti mi intereseazi pe mine, saucum mai erau eleprezentate; fiindci daci lon I mai mult decit..documentulttin cauzi. I Caraionar fi scrisel acelepaginl nu ar fi arut nevoiq Calinescu"- gi in (Chgindu,I noienbie 1998) in rcdactia revistci 2 + f de exemplu,si spuni: ,.G.

www.arhivaexilului.ro ;IUnea ascunscin scopulde-a eventuali perchezi{iece s-ar fi efectuatla pentru a o ce cuprindea in privinfa intensificirii plin acestuia. notelor informative culese. in domiciliul activitifii provocatoareintreprinse de statele fudor Acestepoezii, inculpatul le-a dat spre De asemeni,inculpatul Banu Dumitru a primit instruc(iuni occidentaleimpotriva {irilor din laglrul i hngi pistrare coinculpateiJecu Ecaterina, o veche de a intocmi o listi de elementeostile regimului, preteazi socialist. r. Dar cunogtintl a sa, care nutrea de asemenea care se spre a fi recrutategi folositede serviciulde La plecareaagentului din tarl au stabilit nareqi sentimenteostile regimului nostru. pe spionajstriin precumgi un tabelcu elemente ca acestasi-i aducl otravi pentru ca ari in vara anului 1955,inculpatul a luat reac(ionare,care urmau si fie ajutate inculpatulsi sesinucidi in cazulcind ar fi in contactin atelierulsiu de reparatstilouri din trastul materialiceqtede fugarii romini din pericoldeafiarestat. str.Academiei nr. 20. cu o seriede elemente -riafa striinitate. Totodati, agentul urma si-i mai predea regimului Diaconescu ie{ii lui ostile nostru, ca: Pentru a-9i duce la indeplinire aceasti inculpatuluiBanu D. o sumi mare de bani pe Victor pretul Stelian.l\tartinescu lhleriu. Mirescu activitatecriminali inculpatulBanu D-tru a care s-o foloseasci in activitatea de spionaj pe gi Mircea qi altii,cu care a intretinut o seriede luat legitura cu coinculpatulDiaconescu care o desfiqura in amenajareaunei ieorge discu(ii dugminoasela adresa regimului Stelian,ciruia i-a comunicatsarcinile primite locuinfe conspirative,unde ei urmau si se ,une intilneasci in viitor. un democratpopular din fara noastri. pe linie de spionajqi i-a cerut si-l sprijine. Dupi plecareaspionului din inculpatul atit de In cadrul acestordiscutii, ei analizauin Dupi ceinculpatul Diaconescu Stelian a {ari fi voit Banu Dumitru impreuni cu coinculpatul mod ostilmlsurile luatede partid qi guvern, fost de acord, inculpatul i-a prezentat pli de DiaconescuStelian au intocmit un material iar evenimenteleinterna{ionale le comentau microfilmele primite impreuni Ie-aucitit -iamce ;i ostil regimului din R.P.R. privind activitatea sub prisma lor reactionari, propoviduind dupi care coinculpatulDiaconescu a extras unor scriitori,precum gi o listi cu informa(ii schimbarearegimului printr-un rilzboi notite din instructiunilede spionaj mai aradei ce cuprindea date despre arestareaunor dec-langatde citre S.U.A. principale din microfi lmele respective, la,spre P.N.!.-iqti,despre misurile luate impotriva In cursulanului 1955,inculpatul Banu Acestemicrofilme, cuprindeau instruc{iuni ureche unor scriitori de la redactia revistei carada Dumitru a luat legitura cu numitul privind culegereade informa{ii despre ,,TiNARUL scRItToR", ce rroiau sr r bietul Marinacheloan, - in prezentcondamnat la organizareaarmatei, depozitele de armament, transforme aceasti revisti intr-un 25ani munci silnici pentru crima de uneltire lucrlrile de fortificatii, aerodromuri, dotarea organ \ION] contraordinei sociale, - de la care a aflat ci armatei, date despre M.A.I., intreprinderi (continuarein pag. 10)

, Dorin e a fost evident- n colaj I rtentice \ arie,cu I inguri pagini ncheti, ruri de i joc de despre ru apar xuluiin ll ci ei lecissi - orice ivelesI laraion l carea :estaal ru nigte t crede. adeun rci ar fi i mic pi omang rfie- si ". $inu ot cele par tot 'ea lor, ''; .:.';,"F- rozitie, I e mine, ,4:iii',- i *:4 -:4r:4:'-";'+*'-:':'il:i. I ;X.lfflii:i{ln:y 3;t f t e 1998) In rcdactiarcvistci 2 + 2 imprcuni cu JamcsGill (rcd. qci) qi Dewid Jones(rcd. qcf adj.)

www.arhivaexilului.ro @ - JurnalulLiterar

O ,rCazul" Ion CARAIOIS O ,rCazul" Ion CAR*

la zi: dupi analizaactelor publice atestind cu30de an celcare se intoarce din moarte" (II) urmi fazaincipienti de anexana politiciigardiste ,,Sunt cihe partidulcomunis( obserrati mult prea tiziu 5. O,,ENIGM1\TICAINST]T[]IIE?" Scoaterea din exempfificat niciieriin cart€,nici prin citatgnici prin vreun citre anal$ti lucizidin exilin fazainfloritiin,,epoca cauzi a Securitifiiqi culpabilizlreavictimei se inscriu comentariu,ci epur qisimplu inlocuit prin aceastialuzie aur",Ion Caraionigi aducein ciclul de adcole din l9l in genulpracticat qi de,,cir,tile albe" ale Securiti(ii, ori eufemisticide un rind: Ion Caraionar fi trimisin Fran{a ,,Poefigi <"mirturia asupra actel, ale S.R.I.,coordonate de un Mihai Pelin.ca si de o un manuscris,desprc condrtiile de via@din inchisorile subterane,la propriu, prin carrpartidul comunist rodt mul{imedemateriale apirule dispara( iciqicoloin presa romrncgtr"(p. l6l ). la puteregi-a anexat gi pe unii dinpmpagatorii politic postdecembristi,dar maicuosebirein anumite publica$i CaracterizareaDoinei Jela estepotriviti pentru a legionarepe care.imen$nuse in temnife. specializatein astlel de ,dezviluiri". Ele sint asociate de descrieun raporf depildi" desprenumirul bibliotecilor Astfel,inainte de amnistierea din 1964, ,prin celulek reguli cu ,,surdineo'menite si ne convingic4 tofuqi, gi al terenurilorde spgrtin ,,condi$ilede viafi" din pnnculouele. pnn spitalul,prin cancelana. pnnateliaelr oricit ne-amstridui, despreactivitatea ,,enigmaticci inchisorileamericane. Insi Ion Caraionnu descrisese fabnciigi zarcile temnitei de laAiud au incEutsaapari, giar institutii"-aga cu e denumiti Securitatea de citre Doina ..condifilede uala dininchisorile romAnu;ti". ci regimulde apirut in mai multerinduri perpii Conutetului Central: Jela-tot nuvom qti niciodati adevirul ci,doarce ar'rut exterminarede o cruzimeliri seaminla cart erausupuqi AlexandruDzghici, Ghenrghc Ap$ol, acest Ceauqescu de '(p. easa gtim 150). de$nu$politiciin Gulagul rominesc. Autoarea trece sub azi.kontin SalAjan,Emil Bodnara;,Chiru Stoica qi al1ii, D4 e adevirat ci Securitateaoferi drtpt ,,adevir" ticerecontinuful real al aceluimanuscris, degi l-a vizut - vorbinduJcpnzonierilor legionan [. . ,],Ion Caraion citeazi doarceea ce vrea ea si considerimnoi drept adevir, dar dinmomentceii descrie aspectul:.,35 defile scriseminnt. pe larg, punct cu punct,lista idealurilor comune ale aceastanu inseamnici ,,adevirul" ei ne determini q;ipe o pafie.qi pc alta"(p. 161)- qi degiden'iluirea Legiunii9i aleP.C.R inginrite in paralelde citn emisari intotdeaunasi renuntim si vedemdatele faptice ale cumplitelordate, interceptate atunci de Scuritate a fost inh-un,.studiatlimbaj irwitrtrv" menit si cnnvingici,Xirnrc realitifii aflatela dispozifianoastri. (Ca in una din reluati de Ion Caraion,dupi riminereain striinitatg nu ne desparte".El expunetotodatl .Joate mijloacele anecdotelecuRadio Erwan: dq avetidreptate, numai ci probabilinh+ conferinfi:,.ln Mararnurqsint mrne de opresiumi,pntalului ;i perlidici"la careau fost supu$ cei esteexact pe dos...) pltrnb.de cupm qi de aur dar in acel4itrmp sint uncle din .rnutati",alla$ sub ultima amenin(are-,dacinq$p@ Capitulardapledoarie (ca qi ignorareaciliilor gi celemar cnrde inchison, de predilcche pentu intelectuali. aici!";;i neagioricui ,dreptul sa-i yudecs'-,$iinile" carc invcstireavictimei cu un rol ,,rnalefic")este contrazisi de Crudcai rrrulte. Eu an rut indour l. .. l": de$nufi muncesc ar ridicapiatra" ,daci nuo lcpadaimedrat, orsi seusrcd'. rerlitate:Securitatea nu constituieo ,,enigmatici ,.12orc din 24 [. . .] laaproap o niedcmctn sub pdmint [. . .] Dar in acelagitimp, la fel desistematic $ punct or institutie",ci un foafte concretmecanism al exercitirii toti in preilegoale" din cauzatemperaturii extrem de punct Ion Caraiondemonteazi ,.pretentia ceamd acrbi, terorismuluide stal intre(mutde pmfesionipti ai crimeiqi ridicate;,,uniiaupierit zdrobi! de blocurile de rocd deslrinse mcrcusupra-zgontotomd,dca nu fi lo$qirimmantrcomunigi carelgi-o ai dezinformirii.Tehnica lor, in ciudavariantelor desu: [. . l. Pnnfu uri lc stirrii sc infi lta apiacidulatd $itriclx-a [pe arogaule_eronani". Incepind cu programul secretoasegia adaptabiliti$ programatgeste guvernati petrupunlc noastre goale. Acolo unde cadea sfopul de api politiccomun ,,acela;iin vorbegt fapte",,,fiindcd nu de citevadominante care dea lungul uneijumiti$ de acrdulatAcameasftira qi se lbceabuba [. . .] Toficei care lucrarn comunismul,ci dernocragra"a fost gi rimine,;narealm veaci-au asiguratregenerarea gi au inhibat reflexelede inastfblde locuri aJunsesemsd avem corpurileimbricate intro dqman[", cu,,r,'ocabularulinzuportabil",,,acela5i, cinenht pnn apirare alesocieti{ii noastre civile. Iar unadintre aceste plaside zale cu bube. $i bubeleacelea [. . .] nuaveau timp sa aru",continuind cu enumerarcaunor lideri ai ptziei publicisticii varianteeste tocmai prtzervarea ciliilor giculpabilizarea secicatrizeze szu sd se vindece, deleniser[o rarnvie Ei dcchrsd 9i exhemeidrepte ajungipropagand$ti ai g victimelor. [...] o crust6cafeniu-neagrd. Pe deasupr4 normele [...] rcgimuluicomunist la GlasulPaniei Rominialiber[ a Faptul ci, de reguli, ciliii in serviciucomandat al irealzabile,inadurs calculate astfel": ,,pentu ca prizonierul unorvenificatorilegionari,de alaltiierf',,pprEi aplog{ii Securitifii rimin nepedepsi$,dqi crimelelor sint bine politicsa poata fi oricindinvinurt ca saboteaza munca l. . .] fntttduluifl ai bilbiitdui cupluprezidential h &intch $i cunoscute,nu inseamni cI avemdea facecu o ,,enigm5", virit la 12ore de carcerd,descult, numai in camaqaqi Contemporanul",qi sfirgind cu politicala zi atesdnd ci ci sen'iciulcomandat al Securiti$i[li apnri criminalii indispensabili[. . .] iama"cind ,,frigul cobora in carcerepind ,,mlaborareafructuoasa" a Securiti$ cu,pfi dinApru"li qi i;i culpabilizeazivictimele Faptul ci DoinaJela n-a subminus 20 de gradeqi canrea,tise invineJea". Prin miqcirii legionare- datelecitate de Ion Caraion condrc reugil saunu qi-apropus si expuni rolul ,;nalefc"jucat nerealizarcanonnei,,,prizonieml politic se face suscEtibil la o singuri concluzie:,,in fafa istoriei", faptelenuprmit deun Bistransau de un Butyka (casi nu maivorbim de deun nouproces, in careva fi gratificatcu o pedeapsima liderilor legionari,,,adversarii reali sau inventafi ai comunismului", poatd superioriilor) in asasinareaEcaterinei Bilicioiu- pT; in u$ufel incit sAnu mai ryerea seelibera r.reodati ,;a mai ffunraprin fap ochilor grin auzulurcthilorcuiva pretentiade ase fi qrutmennr,revutical Lovinescunu inseamni ci acestrol s-arcdus la ceeace ea 1.. .J semul{umqte si scriedespre ei:,,Cu docuncnte pe mas4 Am citat,evident pe scurt dinh-un textpe care l-am pe micar o strapontrnianticomuni$i". Dupi curn, prin nuputran spune dcit a6t [subl me4I. S.]:unul,,a sennat gisit in manuscrisprinhe hirtiile rimase de la el. In aplicareapoliticii legionarg,,cu voia gi lasugmtiile , proces-ulvubal de disrugerc a obiectelornefolositoarepenru culegereade texte,Ion Caraion: ,,Tristefegi car.ti",ed. Kremlinului",comunigtii nu-9i vor maiputea uogr anchetri[. . ]". altul .a sermatpropunerea de arestare din 23 Funda$eiCulturale Roming Bucurgti 1995,pp. 215- preten$ileliberarg ,,fiindcdnu fascismul,ci democmlia a mai1958".,3vizitato [...] laspitalulVacarqti,proprurindu-i 219,ingrijitorul di$ei, Emil Manu,fl atribuiemai mult fos giva rdmine marea lor dqmand" sI scriefiicei o scrisoareorin care si o indernnesa cohborcze saumai pu$njusfficat (cagi altetextg pecare eu leam Comentindpreponderen{a legionari a autorilor." cu regimul"qi,,baiqte, probabil, in Bucuegti"(p. 2S2). glsil in manuscris,disparate) unei conferintefinute Ia selataf in culegerea,,Poezii din inchsori",Ion Canim Conformacesluibilan! ferm punctat de autoare prin,ptrT', Facultateade islorie din Genevain primivara anului 1982. amintegteeditorului: ,,Prininchisoare au trecut sub cilnii Securititiin-ar f frcut decit,;a semnezepropuneri" (Asupra,,selecfiei" operate la edituramai inainte mmunivqfira distinclie",oameni,de toate nuan{eleplitice, dearatare, ,,savizittze" de{inuta la spihl" si-i ,,propuri" men{ionatidintre eseurilece mai intii au apdrul sub detoate stirile sociale qi detoate religlle, sectele, pmftsirle, scriereaunei scrisori care,,sa indernne" la colaborarecu acelaqititlu, in Dalog, Srrylimentde literahra,culhni gi neamurile",reprezentate qiprin poe{iide$nu$pliticiil rcgimul. In timp ce ,pmul maleficdin viafaEcaterinei educatie,sub forma unor Caiete,Jon Caraion" in 1986$ inchisorilecomuniste. Dar ,,eilrpsesc din paginile Bilicioiu" ar fi fostIon Caraion. 1987,voi revenila sfirgihrlacestui articol) florilegiului".Numindu-i pe unii dintremarii absenti. , Desprescoaterea din cauzi a Securitifii gi Agadar,nu pentruci i-ar fi lipsit informa$aa omis printrt carerau numiral advenaricunoscuti aiGlnji culpabilizareavictimei, Monica Lovinescua scris un IloinaJda simen$onezeobictulrealaldatelorhansmise deFier condamna$drcpt.,fasc$ti" de regimulmmunfut comentariumemorabil, dupn apari$ainterminabilului delonCaraion cu risculvie$ gi intereptate deSecuritate (AliceVoinescqlonPetovid \/ladimirSttinqlon\iineq serialdinSantamina text care a fost difu zat de radioEuropa Ci penhu ci acestfap! alituri de multe altelesimilare ZolfanFranyo, M. Rudichgi al$i), Ion Caraion dezvlluie lrhrila 1l iunielg82. El seincheie astfel: ..[...l se nc'opnnr evocateprin aluziiristilmicitoare, ii contrazicegi motiwl pentnrcare declinase inritafia de a mntribuict in inalla situahari\tmaul in carene atliul: nctimelCsint stigrnatiznlegcncnle lipsrtc de orice suport luptrc pe care le pmpriiler enuri laa.lsituirca amintiteiculegeri:,wrcfid chcmatcsi deasocoteaia. iar nu ciliit de toatefblunle" lanseaziasupra lui Ion Caraiongi ntctaforclcdesprc ama nurnara prin0e ceicescgascsc in aceaaiorlegeleinclinati Demonshind prnlapl% ciSapthniru-..punatoueatlecuvintqr de terrc .cnignatica rnsitulie". sa qlag€Eales€nfeap_osurgul oilue. DAir .q' a SecuritIp"ainctui lln a;azlsul,lumal" allui lon'Caraion numarurii aufost in inchisoare(dqi FraStecitmtlffdin ,procesevobaledin Nrcheta prf*tibttificabile lalatrni'l 6.O OMISITINEFALSIFICATOARE: ELUDAREA divenitateaei a fos acolo.. .),anrnci eu n-am l0d.m6l. .l. MonicaLovinescu spulbera nu numai pretenfiade TEXIELORANTITOTALITARE ALE ION CARAION. Distanleleau higiara lor'. .-nrsttu,tenignatcl" a &curitifii, dar avertizt asupra Capitolulconsacratlui lon Caraion$ry.146-177,218- Cu acestciclu de analizepoiitice de excep$ein capcaneiirntinse de Scurihte ctlor cart selasi instiga$ 279)in carteaDoinei Jela este axat pesituarea globall publicisticademocrati a exilului- preocupatiin mod a intregiilui activitafi, lmpotrivavictimei cireia i-aufost smulse acele textg prin subepitete degradanteprin nimic firescde tarele regimului comunist la puterein {arl, dar anchetesau prin confucarede manuscrisenedestinate sushnute,drept emanatia unui personajodios, marcat din picate nu qi de componentalegionari a politicii tiparului:.Peun astlel de scriitor-scria MonicaLovinescu deo ,,congenitalivocatie de a seduccpentru a puteaapoi comunistgnu qide sosia gardisti din exila acesteipolitici numinduJpe Ion Caraion sepot spara cel mult prietenii oripila"(p. l6g -vocafiededusi de autoare din ,.gafia deanticomunismul eide paradi, Ion Caraion - $ $iincheie in rucrur felmenajati de el, nu insi giobscrvatorul rmci stiri lui" (!) qi a cirui biografiepolitici gi literari ea owww.arhivaexilului.rocu un an inaintede moartemirturia coerentiasupra socialegi politicc clinrce. rurde. ca in <1984>al lui Chwell, rescriein intregime,pentru a o face sI corespundi fuziuniicelor doul varianteale totalitarismului romin, ochiulstapinului te urmdrc$tepina Si in ceamai stricta calificativului,,{ira indoial4 monstruoasd" (p. 167)pe pecare o denun(asecu patru decenii in urmi. trtimitatc.riolindo, ri oncitaifidc reabilitat dac-aitbs detnut careil emitein alb. t'i m-- ' ^ politlc.nnii\'mual arcsatpetotnstulr,ietii.instandeancheti Prinpreten(ia de informa$e laptici globrli ernisiin 7.u DLZINTORTVT^RFfl Fv-rt "^" 'ion-t, ultn

la zi: dupl analizaactelor publice atestind cu30 de ani in noastri impreuni cu Banu Dumitru, urmi fazaincipienti de anexarea politicii gardistede (II) manifestindu-gisperantele pentru schimbarea citre partidul comunist,observati mult prea tirziu de Sentinfanr. 28 acestuiagi instaurareain noastri a unui iciprinrrcun citre analigtilucizi din exilin fazainfloriti in de (urmare din pag. 9) {ara ,,epoca reg^imcapitalist. rceas6aluzie aur",Ion Caraion igi aducein ciclul de articole din 1985 nafionalist, despre In luna octombrie misinFranp ,,Poepgi 1n,279- auhigiara lof in dosar, aflatein original gi copii la dos. Vol. III filele Cu acestciclu de analizepolitice tribunalul reIine ca dovedit in sarcina de excepfiein 40-55 9i 202168, conceputegi redactate de caglobali publicisticademocrati - inculpatului Banu Dumitru a exilului preocupatiin'mod faptele pentru citre inculpat, care au rprinnimic fracde tareleregimului un continut net comunistlaputerein 1ari. dar care a fost trimis in judecati. m, marcat din picate dugminos regimului democrat popular din nu _gide componentalegionari a politicii 2. DIACONESCU STELIAN. in perioada puteaapor comunistgnu gi R.P.R. desosia gardisti din e-xil a acesteipotitici 1944-1946 a scris numeroase articole cu din,,grafia deanticomunismul Fa(i de celeanalizate mai sus,Tribunalul $ ei deparadi.Ion Caraion igi incheie caracter nationalist, fapt pentru care in anul lrari ea o cu un an inaintede moarte retine ca dovedit in sarcina inculpatului mlrturia .oerenti.supm 1946a fost scosdin sindicatul ziariqtilor. www.arhivaexilului.ro rrespundi fuziuniicelor doui varianteale totalitarismului DiaconescuStelian faptelepentru care a fost rom'An. Dupi aceasti dati inculpatul Diaconescu p. 167)pe pecare o denuntasecu patru decenii trimis in judecati. in urmi" Stelian adoptind o atitudine du5minoasi 3. Inculpata JECU ECATERINA, l-a 7. regimuluidemocrat liemisiin O DEZINFORMARECU DOUA FETE:UN ION popular din R.p.R..in cunoscutpe coinculpatulBanu ri rfnri in CAMION APOLITICSI I IN ION C^RAIONSI IR perioada 1947*1950A ypd^rt^t moi n'rlro ma 1958",,pvizitat{[...] lasprtalulvacarqt, 219,ingrijitorut edifei Emil Manq il atribuiemai mutt fostgi r,a ramine marea lor du5mani". sascriefiicei o scrisoareprin care s6o indemne sd colaboreze saumai pu$njustificat (ca 9i alte texte, pe care eu leam Comenfndpreponderenta legionari a autorilor cr regrmul"gi,diqte, probabil,in Bucwe$h"(p. 282). gisit in manuscris,disparate) unei conferin{e selecta$in culegena,Poezii din inchisori",lon Caraion ', f;nutela Conformacestui bilan{ferm punctat de rubarc prin,ptif Faculhteade istorie din Genevainprimivara annlui 1982. aminteqteeditorului: ,,Prininchisoare au trecutsub ciliii Securitifi n-ar fi lScutdecit,'sa semneze prcpmen" (Asupra,,selecfiei" operate la editura mai inainte comlls4 fimdishrrc,he",oameni,de hab rnranlelepolitice, dearatarc,,,rt viziteze"de,tinuta la spitat si-i,,propnn" menfonati dinhe eseurilece mai infi au aplru! sub detoate s$rile sociale gi detoate religiile, sectele, profesiile, n scriereau-rei scrisori cart,pa irndenne"la colaborarccu aelagi titlu, in Dalog, Srplimentde literatrna"culturl gi neamunle",rtprezentate giprin poe$-de,uru{ipoliticiin rcgimut.ftr timp ce ,,omulmalefic din via@Ecaterinei oduca$qsub forma unor Caiete,Jon Caraion'in 1986 si inchisorilecomuniste. Dar ,,ei lipsescdin-paginile Bilacr-oiu"ar f fmt lon Caraion. 1987,voi rcvenila sftrqihrlacestui articol) flodlegiulul'.Numindu-i pe unii dinhe marii-absenfi, Despre scoatereadin cauzi a Securitifii printrr care 9i _ .A4{ar; nu pentru ci i-ar f lipsit inf6rma$aa omis s.aunumirat adversaricunoscuti ai Girzii sl cubabilizareavictirnei, Monica Lovinescua scris un DoinaJdasimenfonezeobieCulrralaldatebrhansmisedeFiercondamna$ drept,"fascigti" de regimul comunist al comentariumemorabil, dupi apari$ainterminabilului delonCaraion cu riscul vie$ giintelteptatedeSecuritate (AliceVoinccqlonPehovi{ \ladimir Strtinu Ion\lnea v serialdinSandmina.textcartafost difuzat de radioEurooa Ci pentru d mestfap[ alituri de multe altelesimilare ZoltanFranyo, M. Rudichqialgi), ton Caraion dEzviluie gi libemtall iunie 1982.El seincheie astfel: ..1...1 se nc oprim evocateprin aluzii rlstilmicitoare, ii contrazicesi motirnl pentrucare declinase inrita(m de a contribujcu dc in finalla situatiardstwnatd in carene aflirn: victimelesint :ugnianzMlegerreralc lipsitc dc once suporr lapric pe care le propriilevenuri la alcAtuinaami ntit ei silegeri :, g nrefuzt ami nurnarrprinEemccsegisesc chematesl deasocoteaiS. iar nu cll1ii de toatefelurile" lanseaziasupra lui lon Caraionqi nrealorcledespre lii aceas-ciculegre irrclinaa incr Demonshtndci Saptimin4,prrtdtoaleadecuvint$ de texte sapunA prea exagerate acceffe o sngwdculoare. ,,erugrnaticainstitulie". ne Daci cu a Securiiigii"ainclus tr agazisul,Junal"allui lon Caraion numaiuiii aufostinirrchisoare(dqi pra$[ecntoabprdin 6. O t[- ,,procesevabale din ancheteperfectidurtifi cabile la lecturd", OMISILJNEEALSIFICATOARE: ELLIDAREA divemiateaei afoc acolo.. .), atunci zun-am fos rcolo[. . .1. Monica Lovinescuspulbera nu numai pretenfia de TENELORANTITOTALNAREAI EION CARAION. Distanleleau hi gienalot''. $i ,JttshtufearynaicFf a Securiti$i,dar arertiza asupra Capitolulconsacratlui Ion Caraion(pp. 14G177,27&- Cu acestciclu de analizepolitice de excep$ein tr capuneiintinse de Securitate celor care se lasi instiga$ 279)in carteaDoinei Jela este axat pe situarea globali publicisticademocrati a exilului- preocupatiin mod in 'm impohivavictimei cireia i-aufost smulse acele texte, pr a intregiilui activitali,sub epitete degradante prin nimic firtsc detarele regimului comunistlaputerein !ari, dar c: anchetesau prin confscarede manuscrisenedestinate susfinute,drept emanatia unui penonajodios, marcat din picate nu $ de componentalegionari a politicii tiparului:,'Peun astfel de scriitor- scria Monica Lovinescu deo,,congenitali vocafie de a seducepentru a puteaapoi comunistgnu gide sosia gardisti din exila acesteipolitici 1 numinduJpe lon Caraion sepot srpira celmult prietenii oripila"(p. 165)-voca$e dedusi de autoare din,,grafia qide anticomunismul ei de paradq Ion Caraion$iincheie c - in nicirm fel menajali de el, nu insagi observatorul mei $ari lui" (!) qi a cirui biografiepolitici gi literari ea o cu un an inainte de moafte mirturia coerentiasupra 1 socialegi politiceclinice, rmde, ca in d984> al lui Onvcll, rescnein intregime,pentru a o face si corespundi fuziunii celordoui varianteale totalitarismului romin, calificativului,,{iraindoial4 monstruoasi" (p. 167)pe ochiulstipinului te urmiregtepind 9i in ceamai stricd pecare o denuntasecu patru decenii in urmi" S intimibte,violind{,si oricitai fi dereabiliat.dac-ai lostdetimrt careil emitein alb. 7. DZNVFORMARE fl politc.ramii virnral arcslat pe totrestuI vielii. in saredearrhem Prin preten$ade informafe faptici globali emisi in O CU DOUAFETE: UN ION tipul acestade informafii- la caremi voi referi in CAMION APOLITICSI LIN ION CARAIONSUB p Fmmnenti,ktroastfelde situalre incrodibil4 victimasepoate n pwlamaimultsau mai putin bine. toti,rcnmA ramine. Sin'guul continuare-Doina Jela depigqte sferamistifi cdrii de date SEM{LfL,,OHIUNIILEGIONARE'Cicluldearticoledin 1985a p modde ane pdstra cit decitsindtateamoraldint-ur astfet de limitati la culpabilizarealui Ion Caraionin cazul ffirnit o violenti reaqtieverbali alituri deobiectin publcisticalegionari cont€xteste de a gti si nu amestecimvinovdtia sbirilor cu EcaterineiBdEcioiu-Lovinescu qiintri in sferafrlsificarii din en! dovedindu*enedigerabil qi ir penhuvarianta slabicnrulepsibrJealevictimci. Toaterdspurderile revincelor delapte isorice generale, desfi gLrindprinomisirmi qipervertiri ei comuni*i din ,tari"Nici pini in ziuade It azi nu a drntii.Sbnlor Glorce arfi urtatacest priicipiu f,ndamenal. dedate m capitolesengial pentu militantismul publicisticii el fostreprodusinRominia postdctmbristi, deti sl ditunlelipirescinllbertate,cidoardeCaietele,JcnCaraiort'' le+mrepetainincheiereprimafi:azidincartealuiIon Caraion antitotalituein viataintelectuali a RomSnieidin penoada Cl edihtedeDalogin Germania. Astfel,in volumul de eseuri [comentariulse refereala aparifa volumului Insectele pemergatoarelovtturii de stat commiste din 30 decembrie '80. (,liistefe ca4') repodusein tovar4suluiHitler-nota me4L S.l: Sau nu?". ,intunecatrluierou', meryindchiarpinlla descriereaunor Dalog ciclude artiole din 1985, nu numaiacest4nu a fo$,,sMat". prcfapsemnafi II Cum am mai spus,Monica Lovinescu a scrisacest versuririmase in manuscrispe care nu le reprcducedqi Iarin deoditor@milManu) analizapolitici R textpentru emisiunea Ewopei libere din ll iunie1982. Ea leposedi,jnfrcsimil"(p. 169),autoareaomiteinsiin mod vizind legionarismulgi comunismul mminesceste pur qi s( l-a consideratvalabil qi 12ani mai tirziu, includndu{ in sistematicorice rcferirc la textelepublicate in l%6 decel simpluexclusi din tematicaeseisticii lui N carteasa Unde scurte, vol" III, ed Humanitas,Bucureqti carevadevenidin1950 condamnah.rlpoliticlon Caraion, Ion Caraion,cireia i seatribuie o sferi apolitici" generalumani: p 1994,pp.303-309. Desigu4 textul a rimas valabilqi patu cagi orice referirelatextele politice antitotalitare publicate ,,S+qps', afirmi prefafatoml,,,ca Ion '80 Caraioqprin tot ct animai frziu, in 1998,cind a apirut carteaDoinei Jela- in anii deexilahrl politic Ion Caraion, cea scris, e rmcomplexat existenfal, wr pet al Saunu? Ion Caraioneste doar unul dintrc intelectualiicare crizeiomului mntrernoorar Din acest ornct de vedere. eseurile P noi Ar fi fost foarte liresc ca texhrl acesta,din caream s-au implicat cu luciditateqi spirit de sacrificiuin sale. nchzindaici.inaceasm categorie. girecenzile. crulcrle p citatfoartepe scurt, con$nind una din celemai nobilegi diagnosticarea,dinmers" a fuziunii legionarismuluiqi mupanfletelgsedezvohiirnccntinuarea celorvechi. Mengcnam B mai lucidemanifestlri de solidaritatecu suferinta comunismului,manifestati imediat dupi23 august1944 fapnrlca. in t946.poenrl a publicatdoui esewrce cxplicd incdrareape giapirut in 1985in revista ,pp$wriilegronarc a lui Ion Caraion',scoasi din dosarele Ec scheletcintirind 40de hlogramg n-a putut suporta gindul Conbapunctdin Kiiln, provocatde aparilia culegeriilui Securitifl a mai fost utilizati irpo,;na lui in doui ret ci a$i continui si puhezeasciacolo gi a hodrft sl-gi Zahu Pani ,,Poeziidin inchisori" in Canada"Ele slnt - trimiti in Occidentmirturia scrisi faotulacesta nu este dominatede ideea centrali a experientpitotalitare aduse (continuarein pag. 11) dir

www.arhivaexilului.ro I r4r4 ur uE tl|ttrqa lordr4rnand". tsartEluf Petrlll ie mai mult lostsr va rdmfrre marea instan{ei filele 17-169 ilosar VoL autorilor Ireeu leam Comentindpreponderenfa legionari a Vol. IV, recunoagtein selc'tatiin culegena,,Poezii din inchisori",Ion Caraion rfe la pun in sarcinl" recuno.lteri ce $nute inchisoareau trecutsub anului1982. amintegteedit6rului: .,Prin cu interogatoriile coinculprgitor comunisnr,firldistinctie", oameni,de toate rnran{ele politice, nai inainte Dumitru, Sestopaly Valentiia, detoate slirile sociale9i detoate religiilg sectele, profaiile, apiru{ sub Adrian Bilincioiu Ecaterinq ilate atlt neamunle",reprczentate ti prin poe$i- definu$politici in Cu Marta in 1969 9i id i, culturi gi fata organelor inchisorilecomuniste. Dar ,.eilipsesc din paginile de ancheti penali lilele 2F156 f iin 1986$i faptele inculpatului se mai florilegiului".Numindu-i pe unii dintre marii absen{i' De asemeni, Vol. I 9i filele 75-100,130-150, 180-1E3ilosar cunoscu$ai Gntzii stabilescAi cu microfilmele care au fost glsite Vol. III, cit gi in fafa instan{eitilele23-30,33- rafa a omis printrecarc s-au numirat advenari deregimul comunist ascunsela DiaconescuStelian aflate in dosar 35 dos. Vol. IY din conlinutul cirora rezulti ntransmise deFier condamna$ drept.Jascitti" (AliceVoincculon VladimirStreinq Ion Vineq Vol. I f. 196-209, precum gi cu materialele activitate dugminoasi desfiguratide lSecuritate. Pdovici, intreaga deziiluie f. 194-195 [e\e$rnilare ZoltanFranyo,M.Rudichqia\if,Ion Caraion g'.isiteascunse la Oprescu $tefan citre inculpatul Diaconescu S. impotriva. sstru\ce qi motiru\pentrurrre dec\naseinita$a de a contribuicu dosarVol. I. orindu irii democrat-populari din R.P.R. prrprrleresui\aa\tltrreaamintitei refivat $cp.care\e culqeri:,am !'ati de recunoaqterile integr:rle a F-aptelece i sepun in sarcinainculpatului amirrn:rnhraprr$ecel ccse gAsescin acerstlculegere incltnati aluele despre inculpatului, recunoagteri ce se coroboreazd se mai dovedesc cu microfilmele sapne pa exageraleffiteleqgg$ orbare. Dacn $i ce i s-au cu ar.itirile cdlorlal(i coinculpafi, precum gi -l nuntaiunii ar fogin irrhisoare(@ bti gisit ascunsela domiciliul siu, aflate la dos. tra Sk.ci @3r cu flBpbziliile martorilor audiafi in cauzi, cit - dtagihtazei a fu arrllo...\ms un-amfoebolo vol: I filble 196-209,precum gi cu poeziile [.. J. gi cu materialele corp delict aflate in dosar, @afiigftawld'. aflate in original pi copii Ia dos. Vol. III filele vfl7,2/F Cu acestciclu de analiz* politice de excep(iein tribunalul re(ine ca dovedit in sarcina 40-55 qi 202-268, concepute gi redactate de vtnflobali publicirticailemocrati a exilului- preocupatiin mod inculpatului Banu Dumitru faptele pentru citre inculpat, care au un con{inut net judecatd. teprinnimic fircscde tarele rtgimului comunistla puterein ,tari, dar care a fost trimis in dugminos regimului democrat popular din ios,marcat din picate nu 9i de componentalegionari a politicii 2. DIACONESCU STELIAN. in perioada R.P.R. aputea apoi comunistg gi nu desosia gardisti din exila acesteipolitici 1944-1916 a scris numeroase articole cu Fa{i de celeanalizate mai sus,Tribunalul rdin,,grafia qide anticomunismul ei deparadi, Ion Caraionigiincheie caracterna{ionalist, fapt pentru carein anul re(ine ca dovedit in sarcina inculpatului terari ea o cu un an inainte de moartemifiuria couentdasupra 1946a fost scosdin sindicatulziaristilor. DiaconescuStelian faptele pentru care a fost orespundi fuziuniicelor doui varianteale totalihrismului romAn. Dupi aceastidati inculpatulDiaconescu trimis in judecati. (p. 167)pe pecare o denun(asecu patrudecenii in urmi- Stelian adoptind o atitudine dugminoasi 3. Inculpata JECU ECATERINA, l-a regimului democrat popular ili emisiln 7. O DEZN{FORMARECU DOUA FETE:UN ION din R.P.R,,in cunoscutpe coinculpatulBanu Dumitru din perioada oi referi in CARAIONAPOLITIC $t LfN ION CARATONSUB 1947-1950 a redactat mai multe anul 1942intre ei existAndrela(ii de prietenie. airiidedate SB\4NIiL,,OTIUNIILECIONARE'.Cicluldearticnledin materiale cu caracterantipopular pe care le-a Dupi 25 august 1944, inculpata fiind rn in crzul 1985a sfmit o violentireac$e verbali alituri deobiect in predat numitei Negoqeanu Petronela vizitati de citre Banu Dumitru impreuni au publici$icalegionari g rafalsificarii din enl dovedindu*enedigerabil impreuni cu unele versuri scrisede poetul purtat dese discu{ii ostile regimului nostru pentruvarianh comunisti pini iS'p€rvefiid ei din fari. Nici in ziuade legionar Radu Gyr, pentru a fi trimise in democrat popular in cadrul cirora analizau ad elnu a fmt reprodusinRominia postdecembristn, dqi publicisicii striinitate, fapt pentru care a fost judecat gi in mod dugminos misurile luate de guvern, ditufile lipir€scinfbertate, ci doardeCaiaele, lin p€noadu JcnCanion' condamnatla 6 ani inchisoare. iar evenimenteleinternalionale le comentau 0 decembrie edihtedeDialogin Germania. Astfelin volumulde eseuri in timp ce se afla in inchisoare, in (Tnste,te sub prisma lor reactionari, propoviduind I carti,)rcproduse in 1995de Editura Fundafiei executarea acestei pedepse(1950-1955) CulturaleRomAne dupi Caietele Caraion'editate de instaurarea in tari a unui regim capitalist, i generalia ,Jon inculpatul DiaconescuStelian a scris mai Dalog ciclude articole din 1985,gi nu numaiactsta, nu a printr-un rizboi declangatde citre S.U.A. criereaunor multe poezi cu continut ostil regimului din lroducedqi fod,,sdectat".Iarinprefapsemnati de editor @milManu) Tot in cadrul acestordiscutii inculpataJecu R.P.R. ca: vinovati rinslinmod analizapolitici vizind legionarismulqi comunismul ,,Disciplinarii", ,,E Ecaterina impreuni cu coinculpatul Banu securea", de pipi",,,Ana t 1946de cel rominesce$e pur $ simpluexdusi din tematicaeseisticii r,Vedenia'o,,,Cintece Dumitru ponegreaurealizirile regimului din Maria" gi altele, pe .onCaraion, lui Ion Caraion,clreia i seatribuie o sferi apoliticl, care le-a scos din tara noastr5,elogiind in acelaqitimp modul mpublicate generalumani:,,S-a spus', afirmi prefa{atonrl,pd lon penitenciarin fundul dublu al unui cufir giin de via(i occidental. Canioqprin tot ce a scris, eur complexatexisengial, ur poetal cusiturile unui cojoc prin intermediullui In toamnaanului 1956,cit giin primivara ec'fualiicarr crizeiomului contemDoran- Din acestor.mct de vodere. aenile PartenieTelnaru cese eliberase din inchisoare, anului 1957,inculpata Jecu Ecaterina a primit gi acrificiuin sale,noi incfuzind aici. ln aceasu crtEcile, recerziile,cruricile poeziipe careacesta le-a predat coinculpatului de la coinculpatul Banu D-tru o seriede poezii saupmnfletele,sedezvohiincontinuareacelorvtrhi.Marliurim arismuluigi Banu Dumitru. legionare,scrise de Radu Gyr, precum gi unele august1944 faptulc4 in l%6, poetula publicatdoui eseurice explici Dupi ce s-a eliberat din inchisoare ((Criza poezii cu caracter antipopular scrisede dhralg ci a ftrcdrareape care am mentionat-o omului>qi

www.arhivaexilului.ro o'", ,rCgzul" fon CARAIO e regularitate emisiunile instigatoare ale de posturilor gi trar agentulserviciului de spionajstriin, dupi care de radio imperialiste in special ,rSuntcel care...tt postului - rOl in decembrie 1956,primind un telefon de la emisiunile de radio Paris, unde in pentru (urmaredin pag. 10) un( acel agent l-a anun{at pe coinculpatul Banu funcfiona calitate de crainici, campaniide prtsi: prima dati in 1946,cind apari$a pub D., care venind la ea acasi gi din nou fiind emisiunile in limba romAni, fiica sa Ierunca Monica, sofia triditorului de patrie Ierunca articolelorcare atacau politica fascisti a partidului pml ciutat de spion au stabilit impreuni si se aau Virgil- iar gtirile transmisele comentain mod comunistautorii lor trebuiau,,demasca{i" drept intilneasci la Oprescu $tefan. &q ostil regimului democrat popular din R.P.R. ,Jegionari",$ a douaoari in 1981,in cadml serialului Interogati in instan{i fila 32, inculpata gi dit impreuni cu coinculpatulDiaconescu Stelian. din Siptimina.Numai ci in 19469i in 1981,y'emas- Jecu Ecaterinarecunoagte ci in anul 1957a carea"cita dovadl"- unagi aceeagi de fiecarc dati" dpn Cu ocaziadeselor discufii pe carele purta ,,o primit de la coinculpatulBanu Dumitru spre Cum seface ci DoinaJela nu sereferi la acestunic revi inculpata impreunl cu DiaconescuStelian igi pistrare doui plicuri, insi susfineci nu gtia citat incriminantin celedoul ,y'emascirf' precedente, (all, ce con{inea gi ci nici nu a intrebat pe acesta manifestauneincrederea in triinicia regimului pecare nici mlcar nu lepomenqte? Cum seface ci, dqi apn propoviduind gi desprecon{inutul lor. In continuareaati ci nostru, schimbareaacestuia reproducedin Sdptlminafragmente intregi din coinculpatulBanu Dumitru i-a atras aten{ia reinstaurarea regimului capitalist. manuscriselelui Ion Caraionconfi-scate de Securitate, ea fosf Jun ca si nu vadi so{ulei acesteplicuri, precizind In acestsens inculpata in fata instan{eifila ocoleqtetocmai singurul fragment dinh-un text publicat printre jdar ci a doua zi a dus acesteplicuri la sora sa 33, afirmi altele urmitoarele: ,,mi deIon Caraion gi reprodus in fotocopiede Sip6mirna drept gindeam probi a oplirmiilui legionare? fapt MureganFlorica, spre pistrare. ci schimbarearegimului mi-ar fi dat posibilitatea Motirul esimplu: dinintreg montajul de manuscrise ,d,4 De asemeni,inculpata arati ci il cunottea s5-mi vid fiica mea aflati spicheri{i la Radio Paris". nedatatepe careDoina Jela lea preluat ca atare din legu pe Banu Dumitru din anul 1945,insi sus(ine lnter Tot in discu{iile purtate, inculpata Saptamina,in a5a fel incitdata giprovenienla lor si rimini ci nu a purtat cu acestadiscufii politice ostile I impreuni cu celilalt coinculpatau calomniat ascunsecititorului qi azi, fotocopia era singura piesi care, regimului. prin avr regimul nostru democrat popular, aritind in insiqisubiectul ei, ar fi pututfi datati cu ugurin$ Totodati arati ci nu-gi amintegteca Banu de oricecititor, relevindu-i in felul acestacauza avel mod tenden{iosci in prezentliteratura realist- Dumitru si-i fi spus ceva despre faptul ci cronologiceaSecurititii giridicolul,,probei" imp n-ar reda realitatea, ci in tara ,,discref;ei" urmeazi si dea un telefon un prieten al siu gi socialisti utilizateinefortul disperat de ai ahibuilui Ion Caraion intr- noastri n-ar fi libertate ci scriitorii ar scrie nici ci acestai-ar fi spus cevain legituri cu si o ,,op$unelegionari". inter un ceti(ean trimis de Popa Iani de la Paris. nu din convingereci numai din interese Iati ,proba":versurile publicate la vinta de15 ani, irr ,ru materiale. Suslinerileinculpatei Jecu Ecaterina ficute noiembrie193& in memoriadecemvirilor gi nicadorilor afun anului birl in sensul cI nu gtia ce con{ine acesteplicuri in v"r" 1957,inculpata Bilicioiu in fruntecu Codrcanu,carefusceriasasinafl atunci din primit s date in pistrarea sa de citre coinculpatul Ecaterina a de la coinculpatul ordinulregelui Carol al tr lea Acesteaconstituiau unicul poezii argumentpecarelputuse gisiScurihtea, fie$in venurile LUI Banu Dumitrul ci nu a purtat discu!ii DiaconescuStelian, mai multe scrisede fugarii romini din striinitate, ca: elenrluide 15 ani, penhu a-l,demasca"in presa comunisti mntl duqminoasela adresaregimului cu acestagi ( riticitorului" gi din 1946pe gazetarulIon Caraioncare ataca atunci Ion ci nu a aflat desprelegiturile pe carele avea ,,Decembrie", rrCintec cnpe precum pi prefa{a cirtii,,Antologia politicagardisti dusi departidul comunist Demascatorii coinculpatul Banu Dumitru cu agentul ,,$tiinfa", cegi poe(ilor romini din exil", ceaveau un confinut din 1946se acoperiseri de rllicol nu numaiprin faptul serviciului de spionaj trimis de Popa lani, cn,in[psn de argumente,Ja tr'in fap ahcurilorluilon autm ostil formei democraticede guvernimint din Tribunalul leinlituri ca nesincerefiind ficute Caraioqfr ciutau dovezide legionarism in venurile pe sded R.P.R.,pe care le-a citit gi pe marginea cirora in scopul de a sclpa de rispundere penali, carele publicasela 15ani; dar seacoperiseri de ridicol gi A regimului deoarece chiar inculpata aratd in fa(a au ficut diferite comentarii ostile prin subiectulvenurilor incriminate:strangularea trunr impreunl dupi organelor de ancheti penali fila 20 ci a cu DiaconescuStelian, care definuflor legionaridin ordinul rcgeluiCarol al Il.lea lear urma si le difuzezegi altor persoane,materiale cunoscut con{inutul acelor plicuri date de imprtsionaseahrnci nu nurnaipe copii de $rani, prrom dectl gisit lui A Banu Dumitru spre pistrare, afirmind ci... care s-au la locuin{a sa cu ocazia Ion Caraioqcarc auzjserl promisiunile juSi,tiare,,omul perchezi{ieidomiciliare efectuati in cauzi, gi pogonul",dar pe veteraniai democra$dpe fra.gl ,,am primit spre pistrare materiale cu fl vechi inculpata Bilicioiu publici$ - g prcsa ai cir con{inut antipopular despre care Banu In luna martie 1958, antilegionari activi in [berI din 1946 - cart vizuseriin asasinafulexecutat din ordinulrcgelui inso$ Dumitru mi-a spus ci sint scrise in Ecaterina aflind de arestareacoinculpatului Carol al tr-lea un sernnal slibiciunii monarhuluigi o nuo inchisoare...", iar la fila 25 recunoagteci DiaconescuStelian a scris o scrisoarefiicei sale Ierunca Monica, crainicl la emisiunile prtluarea metodelorl*giunii Adrir Banu D-tru i-a dat spre pistrare poezii cu od# instigatoare ale postului de Radio in In lipsl dealte ,loved', cindpete 35 deani aceeagi con{inut antipopular gi ci o parte din acestea ,,Paris", d€sul limba romAni, anuntind-o despre aceasta Scwitatesevachinuidin nou sii atibuieluilon Caraion le-a dus la sora sa Muregean Florica, spre o,pp$unelegionari",eava rccurge btlavenurfle elerului salel' intr-un mod conven(ional, gtiind ci plstrare spre a nu le line in casasa. de 15ani - aceeagiunici cu carequase gi in t DiaconescuStelian a fost bun prieten cu solul ,probitt, Ci inculpata Jecu Ecaterina a cunoscut ,rdd - l%6. Dedah actas@la reluareadin 1981,Securitatea a continutul duqminos gi antipopular al ei Ierunca Virgil. lost ddiculizati,in auzulinttgii de risunitoarcle n€sd Pentru a le putea aceasta, !iri, poeziilor date in pistrarea sa, rezulti gi din comunica emisiunide la Euopalibed aleMonicii Ilvinacu. si-$ir (de imprejurarea ci in loc si le pistreze pe toate inculpata i-a scris fiicei sale ci Ion la Iati de ce DoinaJel4 semnatrracelei de a treia mise pseudonimul in ar la domiciliul siu, o parte din elele-a ascunsla literar al lui DiaconescuStelian incerciri de a-i atribui lui Ion Caraiono ,,opfiune -,,Cara -), impo sora sa, iar o parte le-a ascunssub salteaunde Ion" ,,seafli tot acolounde era in legionrri", nu a puht cih drept,y'ovadf'a,ppfunii" din s au gi fost gisite de citre organelede ancheti, 1950",adici inchis. versurileelevului de 15 ani: ea gtia din experienfa prccedentepitubin CIrq aSacum recunoagtein interogatoriul siu din Datoriti atitudinei saledugminoase, fiind ,y'emascirilot'' doaarcleS€curild$i profesoari ci a cit4 fie tunchiat, inseannna dezvilui subiechrl .hd fa{a instan{ei fila 32. de limba francezS, inculpata a $ ciutat si imprime o atitudine anticomunisti venurilor $ d€cidata la carefuseseri publicate, $ deci I a cunoscutinintregime vintaautonrlui cirui a afi afuibuie o LW

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar- @ ' ,Cazul" Ion ARAIOI{ o ,rCazul" Ion CARAION o

ale de 15 ani scrisein memoria definu(ilor legionari pe fap la puterg puteausi o dezninti daci ar fi fost lcial celcaro..." hansforma$inmartiri deregele Carol al ll-lea.De acest neadevirati,puteau siJ faci de ris pe ,,mincinos".dar rnde orSunt n,corpdelict", despre calt DoinaJela nu pomenqtenici nici astizi, nici Bistran care, ca qi Butyka, ,,triiegte, pag. Itru (urmaredin 10) unculint, ra slujitsecuritateaimpotriva gazetarului care probabilin Bucurrqti",qi nici,,enignatica institufe", ca si folosimmetafora autoarei, cartputeau infirma mirturia Inca campaniide presl: prima dati in 1946,cind apari$a publicasearticolele despre ,,criza culhrrii", in pregitirea lui Ion Caraion,n-au ficut+. Inca articolelorcare atacau politica fascistl a partidului presi, pestetotEi Iar Doina Jela omite mirturia oublicati a lui Ion comunistautorii lor trebuiau,,demasca{i" drept a autonrlui-interzisin eliminatde inditat mod Caraion.dupi cum omitesi citezesentinla specificati in p ,Jegionari".qi a douaoari in 1981,in cadrulserialului drept {intn ,,claseimuncitoare", aS{ati siJ linqezgin R documentulpe carel citeazihrmchiat din SiptaminaNumai.ci gi in 1946 in 1981,demas- editorialulprin care Scinteiainfiera ultima realizare fj"l. 5i AFIRMATIE "-;'. carea"cita ..0 dovadi" - una aceeagide fiecare dali- tipiriti de Ion Caraioninainte de arestareadin 1950: l1.O IN$ELATOARE:,,LOCLrL$l ur^r1 ;i Cum seface ci DoinaJela nu seieleri la acestunic revistaAgor4editatiin 5 limbiimpreuni cu\4rgillerunca ROLULPOEZIEI LUTCARAION IN LITIR,ATIJR"A tnrtl citatincriminant tr celedoul precedente, (aflat atunci la Paris),qi interzisi dupi primul numir ROMANANU FACOBIECTUL RECONSTTIUIRII DE ,demasciri" globali lulul pecare nici mlcar nule pomenqte? Cum se iace ci, dqi apirut la inceputulanului 1947 FATA" Tinta a falsurilor omiseasupra lui Ion aft lla $l reproducedin Saptlminafragmente intregi din Autoareahece sub ticere aceastihiituirt la carea Caraioneste desistematic urmiritiin aceasticarte, incit in enun{uluiferm dela pagina162 - manuscriselelui Ion Caraionconf,scate de Scuritatg ea fostsupus Ion Caraiondupi,jnfierarea" articolelordin ciuda ,,locul9i rolulmeziei lui IonCanionin litenturaromAni nufac obiectul ifila ocolqtetocmaisingurulfragmentdintr-untextpubtcatJr.nnalulde dirnincala qi a revisteiAgoqinplini campanie reconstituiriide fap" - pini qilocul qi rolu.l lui Ion Caraion D i deIon Caraion gi reprodus in fotocopiede Sapnmina drept jdanovistiimpotriva,,cosmopolitismului", precum 9i ,, in literahra rominq,palea" aleaside elin poezialui ute i dat probl a opliuniilui legronare'? faphrlci aceaslihiituire a constihritmohvul care l-a silit supusiunei prezentiri falsificatoare.Astfel situinduJin Motivule simplu: dininheg montajul de manuscrise ,dup[ 1946",;affiiascdinclandestrnitate", qinu,;impatiilc fl at i contrastcu Adrian I{amzeq care dupi iegireadin nedatatepe careDoina Jela lea preluatca ataredin legionare".aqa cum a ,ptlaf'ea,,citindprocesele verbale de inchisoaren-a publcatliteraturi realist-socialistiqi,,a trait Saptfunina.in aga fel incit data gi provcruena lor si rimini interogatoriu'redactate de Securitate, Da t a dinhaduceri, cind semnate, cind nesenmate", autoarea scrie ascunsecititorului gi.azi, fotocopia era singura piesi carg Citind,e drtpt dar citindqi rvzumind,rednd doarce i niat - despreIon Caraion: au alesalti cale.Cu vocealur prin insiqisubiectul el ar fi pututfi datati cu ugurinti a lrut ca noi si gtim,cici ceeace nu a selectat ne ,.A,l1ii ;;':':' t; - blajin[,plingareala Caraion l-a anun.tat inci din I 965ca el va de oricecititor. relevindu-i in felul acestacauza averlizeaziautoarea in repetaterinduri ,,nuare face.(Pe In lipS de alte,dovui", cindpeste 35 deani aceeaqi existnda;itlegtonarismul atunci,n-aveamfircd astfelacest manuscris pe care nuJ reproduein carte, st',in destulemotive si tatezcu rven'd primapartea confesiunii $i ', casta Scuritatesevachinuidin nou sii akibuieluiIon Caraion afirmindci ,,esteneimporhnt pentu reconstituirca defati o,,op{iunelegionari",eava rccuget0tlavenurile elevului sale)'(p. 168).Adicn,Jegionarismul". i; dupi cum ,de cel-a scris Caraion iangi nu esteinrportanf' : , de 15 ani - aceeasiunici cu carequase qi in In cazulin careAdrian Hamznan-a expusaceste (p. a panaDoinei trimis de coreqpondenh.rlmeu" gi e invocatin neselectatde autoare,cum seface ci in loc si-i cearl ea . fost ridiculizati, in aitzutlnf.gii firi. de risunltoarele repetaterinduri tocmaitnreccnrstitrirea defap, drcptprobn asta' emisiunide la Ewooalibera ab Monicii t ovinescu. siqi concretizezeprccizare4 o omitecu tohrl?Probabif congludentipentru poezia lui Ion Caraion. de la Iati de ce Doina Jela,semnatara celei de a treia mi sevarlspunde, prin aceeaqiformuli frecventrcpetati In resl operapoetului lon Caraione supusi unui pentru ci are importanfi" - elian incerciri de a-i atribui lui Ion Caraiono ,,optiune in acestcapitol, ,,nu invenhrbmadcaholntidentic cu cel aplcatde Sorin Toma prinomisiune a cihhlui rra in legionard",nu a pufut cih drept,dovadi" a ,,op$unilt importanfnare doare falsificarea poezieilui lLdorArghezi:,,ft bubele,6mde,gfudaciilc€rul versurileelevului de 15 ani: ea gtiadin experien{a din scrisoarealui Adrian Hamzeq procedeupe care fuimucqiit,murihwipecate-i$edemhifttilqh$rile qiasupra altui fragment din scrisoarg fiind,y'emascirilof'precedentepishateindosareleSecuritnfiautoareafl extinde $is,ftbahidehrrE,arpnrftnrlcaemiymndeEryivetftttxf ; punctul11, al aceshdarticol Ita a ci a cit4 fie $ trunchiat inseamnia dezvilui subiectul dupi cumvoiaritala cu@uealuicnoamenii$nt cahrpii [,..] IonCaraiontezryre I().OALTAEALSIFICARE:SENTINIATRtsTJNA. nist[ versurilorgi deci datala tare fuseseripublicate, ti deci prnlueexege! mai rnrnto condecxid&rFurpic excedah,,locit LULUIMILITARDINI2FEBRUARIE 1959. Nustiulace \a lrstaautomluiciruiaea enn4€'@p.14-163).__ - - L,_.:,^n

www.arhivaexilului.ro p0nale publicirii, cala n\te bxte dccoperitede eainfmplito4 Atit in fa{a organelor de ancheti penali gi in fafa instanfei, in care aratd ci i-a spus ci din carcar f deduspersonal existrnfa unui Ion Caraion cafo€ (f. 75-99) cit qi in fata instanfei (f. 33) in plicuri sint poezii scrisede legionarul Radu ,,rnaidegrabebgiontr, dacinean hladoardr4f cele doui{ei legen inculpata Bilicioiu Ecaterina a recunoscutin Gyr alte poezii cu con{inut duqminos poezriscrise nn Falangd' (p. 174). certit 9i intregime faptele ce i se pun in sarcini, moarl antipopular scrisein inchisoare. Dar DoinaJela nu seia ,doa/' dupi acestepoezii ea recunoaqteri ce se coroboreazi in totul cu poetul De asemeni,faptul ci inculpata a purtat seia dupi alte ,dovezt' dacoperitede eapersonal pe interogatoriile coinculpatului Diaconescu ci Ion nu era in un impreuni cu coinculpatul Banu D-tru o serie bazacimra seconchide Caraion doar.mai Stelian, date atit la primele cercetiri cit in degrabd ci aveachiar o legronam"(p. D de discu{ii ostile regimului democrat din Ei hlionat'', ,pp$ne fa{a instan{ei, cit qi cu depozi{iile martorei l7$. &ept dovadi mai dovadi docittoate dovezile, capitr R.P.R., ci in cadrul acestor discufii analizau $i Pandelici Lucia, dati atit la primele cercetiri DoinaJela invoci ,,spuseld'aflate de ea ,pitind proceele Carai qi comentauin mod dugminos misurile luate trum cit qi in fafa instan{ei, din conlinutul cirora verbalede interogatoriu' redactate de Securitate (p. 159) de guvern qi ci interpretau evenimentele jsoria hdd r ezultil intreaga activitate contrarevolu{io- carecoincid de minune cu,5pusele"a{late deeadin, interne gi interna{ionale prin prisma lor orala"(pp. 155,160, 174): proceseleverbale la N\at nari desfiqurati de citre inculpati. ,litind reac{ionari propoviduind schimbarea nterogatoriu . .] maiafllm gi cd motiul per,tucare $itrse ,polal Faptele ce i sepun in sarcina inculpatei se [. regimului gi instaurarea vechiului regim Caraionascms arnt,'46 fusesuisimpatiile dacn qi materialelecorp [,,intrc $'50"1 capitalist, rezultd cu prisosin!i din mai coroboreazi cu delict lui legionare.Unui camaraddeinchisoareii descrie maitiziu" atunr (f. interogatoriilecoinculpatului Banu D. fila 26- aflate la dosar 106-117dos. Vol. III) care i in timpul unui popassolem pe margineaunei stinci inchir luiva 156 Vol I filele 28-30 Vol. IV. s-au gisit la domiciliul sdu. prdpdstioase,cdpentu el

www.arhivaexilului.ro publicirii, ca la nitte textedccoperite de ea ftdmplito4 _'Tli_ - , : iin carear fi doduspenonal exiitenfa unuilon Carar'on cete fasci;ti"(pp. Dar pornind de la aceas6 prinnimic dovedi6. ' pae" afirmi : :,, .rrai degnbale$offi, dacine-amhradoardupaceledoui-ner legendicare i ,te cn circuli, DoinaJela cu $i penhu ci singuraexegezi pe care o menf;oneazi :tlt r-n pouri scrisein Falanga"(p 174). certifudine:.niciin 1958Ion Canionnu a fostcondamnatla (Dctionarulcoordonat de MircaZaciu) fr acordi poetului qi clna' Dar DoinaJela nu seia ,doaf' dupi acestepoezii, ea moarte, nici aceastilegendi nu a dezninlito niciodati un spa$uimporhnt - ,pu maipulin de l0 coloanqcit lui uI cu seia dupi alte ,dovezi" descoperitede eapersonal pe poenn"(p. 156). Atuncilace a fostcondamnatlonCaraion GmrgeBacovi4LucianBlaga[...]"qienumerareamarilor rescu bazacimra seconchide ci Ion Caraionnu eradoar.rnai in urma arrstirii din 1958? poef continui- DoinaJela pune sub semnullnftbirii gi in egzfdlgotnf', ci aveachiar o ,ppfure legronara"(p. D,oinaJela n-a ,"selectatttacest,detaliu" niciieri in nujudecatade apreciere pozitivi asuprapoetului (ceea ce torei 17$. $i dttpt dovadi mai dovadi decittoate dovezilg capitolul ei. Singura referire la condamnarealui Ion arfi fosl,frri discu$gdrtptulsiulci,.. sinceritateacelor qiaceea indirectires{e cea dela pagina 16T,plasaH etiri DoinaJela invoci ,,spusele"allate de ea ,pitind procaele Caraio4 cart auemis+: nucumvarseinheabiautoart4 este,pa gi in urmibnrl context.JonCaraion acolaborat cu Secwitatea irora vefualede interogatoriu' redac{ate de Scuritate (p, 159), cumai puneinbralele cuiv4 a cdruiprezenld nu-$ place, trrt irncidin 1%3,cind neqtiind ci va iqi dininchisoare pese ur ,ria- carecoincid de minune cu,spusele" allate de ea din..rsroria ce ai, ca sl-l fmi si plece9i sdscapi de el?' (p. 157).Nu pact''. parte orald"(pp. 155, 160, 174): ,,Citind procesele verbale la ar! a accephtacest Ias la o vocabulele,pact'' $ cumvae vorba de ,pn fel de congtiinfivinovati a parteneri . ^: ^ ^ interogatoriu[ . . .l maiaflam gi ci motilulpentu carc slituse ,,colaborue",careimpfcn egaliti liberi 9innftb: curtemporanilorcarc,ficindparredin aceeaqi hrre ruEoda6 '50'1 daci nu gia ci va iqi din inchisoarepcfu un aq ce Camio'nascuns 1,"lntr. .n4;lo fuseserasimpatiile $ra deasprainfernului, nu au nimerittapa $i n-at cazrinbolgiile lellct::i,t^: 9i qtia hi bgionare.Unui camamd de inciriso# ii descriemai'tiziu" atunci Ion Caraionin 1963,cind el ci va iegi din ei subterane?$i de aici nevoia de a acordamainenoroco'gilor :are t in timpulunui popas solem pe margineaunei stinci inchisoare,la cedati? Rispunsule$e: ladatala care cadavnrl conf'a$o revarqapostuma nnghesuindu-le in diqtionar, pinl pripastioase,ci pentruel (p. 1569.Care,,cu toate acestea'? ci aceiacare le consemneaziintrc$n ..legade'? mzea legionare"(pp. 159-160). $ Cu toateci ,sentinladin 1959,pe care nimeni n-a vdzuto Semnituraunuia dintre intelectualiide frunte ai ia i-a Indiferentde ce ar fi mirturisit Ion Caraionin pindacum, firEte", cum scrieDoinaJelalapagina60, este interogatoriul,,caredueaza 5ore' din 26 marth 195$despre RomAniei,implicat azi in mod militant de partea ,,hanscrisi"de ea fira specificareasentintelor promntate'l liberalismului,al cirui spirit l-a apirat ieri in mod atazisa lui ,dande$initate"din l94( bio bibliografalui O mai fi vlzut{ totusicineva din momentce si in implicit, prin operalui, ar li fost una din semniturile rimasi in prca vrtmii dovedqteci in l94{i nu triia defel volumul.Postune'editatin 1995 la Bucuntti deSocietatea in cici publicaartimle de risunet-, sub carear fi fostfiresc si citim intrebirile de mai sus. ,plandeslinitate", Criza ,,A.devirul"(edi{ie ingrijid qi prefa.tatide Emil Manu; picate,sub culturiircmAnettr,,,Crizaomului" -in Jinrnil dedimineap Din aceastisemnituri de prestigiu a apirut redactorC. Stinccu) sespecifici irn ,,Tabelcronologic un articol subdfutc$a lui T.'liodortscu-Braniqte(De altf4 in rccent desprecartea Doinei Jela in carese trec sub bio-bibliografic"cn,in urma arctirii din 1958,,Jribunalul ticerr mistificirile pe apinrhrl Dqionarcoordonat de illircea Zaciu,conform dedate careeste construitcapitolul Militarl-a condamna la moarte,peleapd comuhti prin rccws Diaconescu(lon precum gi celorrepnrdusg chiar de autoare la pagina15! sespune ci ,,Stelian Caraion)", la muncasilnica pe viap" (p. l4). stigmatizlrilegenerale prin nimic dovedite.Tlcere in perioadaallatiindlscu$e,ln 1%G1950,Ion Caraion a Si presupuneminsi ci Ei aceastiinforma{ie inseamni acreditare.Mai alesatunci cind una din fost,lrulratorimpqxacuVrgil Ien:nca al rcvistei pntalingve necontestatide nimenieste ,,o legendi", produsi de insinulrile prin nimic doveditein acel capitol este Aglr41947; ilngnjitoral Caietelorde poezieab Revistei ', ,,istoriainsetatd de mif aqacum scrie DoinaJela afunci acreditatiin modexpres: insinuarea potrivit cirei4 Funda$ihrRegale,1946-l%7;corsilierdepesa laMiniEerul ,pa cind acuzi Diclionarulde perpetuarea,,legendei" (p. sai sepermiti sdemigreze", Ion Caraion ar fi scrisin AtelorgiC\:hrir, 1944-196; redacto,rlavecheaedihraCarrca 156).Cum rimine insi cu ticerea Securitifii gi a l98l paginiledapre cuplul Monica Lovinacu - Virgil Rom6neascainuhimulanal exisenlei acateia, 1948". D€sprr autoareiin fa(a mirturiei publicatede insugiIon Ieruncagi desprc Ecaterina Bilicioiu-lnvinescu, gi astfe! ace$edatg Doina Jela scrie imediat dupi cercdi acea$i Caraionin 1982:,,Dar si revinla Bistran.Cici a5ase ,A lisat cu bundgiinfi un denun!.Plni la probaconrarie. iqimirc:,Iste oi,n€gifarewecti, ffiuie si recmoaqtern". chemacel ce mi-a transmisin februarie1959 ci sint acestapare si fie cumplituladevdr" literar5,nr. Cualte cuvinte: ne pare riq dar eaga Atunci, am zicg din @om6nia condamnatla moarte.Anchetatorul. L-am intrebatla 47,26 noiembrie- 2 decembrie1997, p. l). Intelectualul ori e corectce scrie in drc$onar,ori e mrectce doui, una: miezulnopgii, cind m-a scos, foarte bine dispus, ca si-mi carca semnatacesterinduri,liri si fiehrlburatdegindul scdetnintoogatoriuldin26matie1958-$peacestaautmrea 'nepunfu comunicecd voi fi trimisin faJaplutonului de executie, ci pretinde,,probaconhari"in locsi pretindi dovedirea ilconsiderilafdde,,cortcf drl.iniciieri confnutul l-amintrebat: - $i convingereadvs. intimi estecd eu insinuateprin parc"gi prin nimic dovediti prdufttd - ,probei" ,,se subsemnul intr$irii, ba chiar din el subdanta sint vinovatcu ceva? Mdi Caraion,mi-a rdspuns ba chiar infirmati de datarta specificat.ila pagina165 pmpriilor nec€sarialcituirii falsuri. flegmatic,de fapt tu n-aiflcut nimic,dovezile noastre. . . a cirfi discutate,esh Nicolae Manolacu, Intrucft evorba Articolelelui Ion Caraionapirute in 19461nfumahl gtiitu cumsint dovezile. dar egti mai neccsar pentru noi aici nu denigte insemniri ci deun lucru mult mai grav, de dimineapau fost sprijinite de intelectualide mare aiciin inchisoare,sau mort, decit afard" (Ion Caraion: ce ar puteafi incadratin delictulde calomnigasupra prcstigiuEl a devenitimpreunicu ei $nta uneiviolente Insecteletovardgului Hitler, ed. Ion Dumitru,Miinchen acestuiaspect voi zibovi cu un aft prilej). campaniide presi, dclanqati in ultimelezile aleanului 198!,pp. 78-79). Ion SOLACOU 1946- cin4 dupi intenseciutiri de ,,culpelegionare", In 198f cind a apinrt actasti mirturie,9i Bishangi Scuritateaaoferitpubficisticiicomunistevenurileelevuluiinstitu$adincare ficeaparte, alla$atunciin mod deschis, (continuarein pag. 21)

www.arhivaexilului.ro @- JurnalulLiterar

Securiin locde bisturiu Sentinta, nr. 28 Se petreceun lucru aparentparadoxal, dacd specialdde poezie de la Gallimardsau cu,,Podtes (urmare din pag. 11) n-ar fi deconcertantgi funest, in ultimd instan!5. d'aujourd'hui" subauspiciile lui PierreSeghers, comunicat despre poeziile antipopulare In vreme ce mai multe edituri investesc cind le-am identificat, intr-o bund zi, etalate in trimise de acesta din inchisoare prin ini{iativ6, gi in vederea vitrine ale anticariatului de stat; era limpede cd eforturi resursemateriale intermediul lui Parfenie Telnaru,spunindu-i oblinerii celeimai judicioase perspective asupra ultima locuinli a familiei Caraion din Piafa si le pistreze pentru i le inapoia dupi traseului literar parcurs de Ion Caraion, ies la Rosetti fuseseinstrdinatS, toat6 agoniseala eliberare. iveald invergundriostile de naturi a perturba risipita, o lichidare la vedere, oarecum De asemeni, i-a mai actul normalal receptdriigi a ridica intre scriitor exemplard, spre invilare de minte gi altora, in comunicat lui Banu gi cititorul siu de azi barajul unor bruiaje replicd demonstrativdla dezvdluirile dure ale Dumitru si-i scrie lui Diaconescuo scrisoare cu confinut banal, care ar fi reprezentat compromildtoare.In seria ,,Poe!i romdni poetului pe undeleposturilor occidentale de contemDorani"a Editurii Eminescu au apirut radio. Dosare cumulate la Securitatedin anii pentru acestaconfirmarea primirii poeziilor doud compactevolume: Omrt!profilar pe cer numerogi de detentie ai scriitorului dizident, saledugminoase. (l 992) qi Cimitirul din stele ( 1995),concepute imbogalite ulterior prin filaje diabolice, cici Cu aceasti ocazie,precum gi cu alte ocaziicind a infiliga. selectiv.piese reprezentativepentn-r niciodata nu a putut fi imblinzit gi adus la a mai luat legitura cu coinculpatulBanu intreagaproduclie liricd a poetului,rdpus inainte numitorul comunal obedien{eide mucava,aveau Dumitru, au purtat impreuni discu{ii ostile de timp, la 2l iulie 1986,de consecinlele si furnizeze materia primd compromiterilor orinduirii de statdin R.P.R,ponegrind realizirile torturilor indurate la Cavnic ai Baia Sprie. otrivite. regimului gi elogiind modul devialn ap.ti.on. Separat,au fost datela ivealdversuri din scurtul MoStenireblestematd a trecutulniobsedant, Totodati inculpatul Hamzea Adrian a rdstimp al exilului: Apa de apoi (,,Cartea dosareleacestea mai pot imbicsi ambianfa primit de la coinculpatulBanu Dumitru Romdneascd",l99l) 9i Postume(Societatea sociald,otrdvi rela!iiumane gi periclita,pe multd instruc{iuni pe linie legionari de felul ,,Aclcvirul", 1995).Acelciagi perioade era vreme, ajungereala rivnitul adevir. Sursele subversiv in care si ac(ionezeimpotriva rezervati culegereade eseuri T'istele Si cdrli oculte, laboratoarelede unde provin, fiind statului nostru pentru a nu fi descoperitde (Edit. FundalieiCulrurale Romdne, 1995), recent iremediabilstigmatizate, se afteaptd,de la cine citre organele de stat. completatdcu alte glose literare,menite si igi asumi responsabilitateasd le frecventeze,o Dupi eliberarealui DiaconescuStelian din intregeascepaginile de radiografierecritici din dozd de mare prudenfdgi inci mai mare inchisoare,inculpatul HamzeaAdrian a luat Jurnal I, volum ce stirnea furia autoritetilor pricepere,dobindite prin investigareindelungi legitura cu Diaconescu totalitaristein 1980qi a intelithaiqirea autonrlui de documentecu implicalii subterane,greu de Stelian ciruia i-a predat patru din poeziile antipopularescrise pinSla a-l determinasd emigreze. Intregul ;ir de depistat,pentru a evita capcanacredulitelii tipdrituri pomenite (datorate, in mare parte, intinsddin chiarmomentul constituirii oerfidelor de cltre acesta,pe care le memorasein zelului depusde colegul generalieisale, Emil arhive.hdrdzite nranipuldrilor succesive. Riscul penitenciar gi transcrise de citre inculpat gi Manu), actualizeazdprofilul unui creator este de a te ftezi prizonierul relelelor de anume: rrEvinovati securea",r,Disciplinarii", implicat dramaticin confruntdrileepocii, chinuit, 4iversiune, inteme gi exteme, bine camuflate. ,rlimite" gi ,,Anne Marie", poeziice au fost exasperatde nevoia exprimdrii teribilelor In ciuda probabilei bune credinte,o cercetetoare gisite la Diaconescu Stelian cu ocazia experienle trdite in anii rizboiului gi dupi, de a de datd recentAconstruieqte imprudent un grav perchezifieidomiciliare. comunica mai departe- cu ajutorul cuvintelor rechizitoriu, dispusdsI preia ad-literam Cu aceasti ocazie, inculpatul a purtat o colosaleletensiuni cumulate in fragila lui fiinp. ,,documente"cel pulin suspecte.Zelul sdu serie de discufii ostile regimului din R.P.R., De aici, frecvenlaimaginilor de cogmar,senzalia inchizitorial pare inrudit cu strategiacelor ce nu manifestindu-gi speran(a sain reinstaurarea obsesivi a torturii liuntrice, tirziu, in ultimul ceas i-au iertat niciodati lui Ion Caraion cd a scris regimului burghezo-mogieresc. prin lu i Hi t I er. Rezultatele neutralizate supremacontopire cu soartadin I ns ec t eI e t ov ar d$u Interogat la primele cercetiri cit 9i in fala totdeaunahirizite umaniteii: ,,Se va s/drSiodatd inexperienlei, in acest caz de expertizd rdu instanfei inculpatul Hamzea Adrian - toatd graba, / tot patosul acesta nesfrSitul. / condusd, se agraveazdcind este adusi Ia bara recunoatte in parte faptele ce i se pun in Vomfi acuzaliilor insdgi opera poetului. Exegeta din nou vdzduhul, colbul, apa, / din nou sarcini, aritind ci stind in inchisoare cu trecutul calm infinitul". improvizatdse ritdceptein limbajul poeziei qi Si DiaconescuStelian a ascultatversurile pe care I-a fost scriscelui ce intona,premonitor parcd, confundi sferametaforei cu realitateacurenti a acestale scria,versuri care aveauun caracter inci din 1945, Cintece negre sd afle capdhrl vorbirii; fdri sd sesiseze transfigurarea ostil regimului. dezolirilor sumbregi sd-qigiseascd ,,impdcarea" vocabularului, polisemiile din noliuni de tipul in primul rind cu sine, definitiva odihni, intr-o De asemeni arati ci la eliberarea din margine a oragului Lausanne, printre inallii inchisoare, la rugimintea lui Diaconescua luat legitura cu Banu Dumitru, insi sustineci nu arbori ce strdjuiescldrmul helvet al L6man-ului, de unde se vdd, dincolo, culmile semefedin i-a spus nimica in legituri cu scoaterea lanlul Mont Blanc. Pe o largi distan{i in jur poeziilor din inchisoareqi nici ci ar fi discutat plutegteatmosfera pagnici, prielnicd reculegerii cu acesta dugminos la adresa regimului. pioase, regdsirii resurselor de meditalie senind Totodati sus(ineci nu a memorat nici o poezie la trecereatuturor prin lume. M-am ldsat,intr-o din cele citite de Diaconescu in inchisoare. imprejurare, prins de mrejele acelei naturi, am precizind ci a scris patru poezii pe care le-a aprins o luminare pentru sufletul prietenului dat lui Diaconescu,insi la dictarea acestuia pierdut, pentru isp$irea pdcatelor lui cu voie gi in timp ce se afla la Poarta Albi. {iri voie gi am speratci a anilor curgere,mdcar, Aceste suslineri ale inculpatului, va fi prielnici aducerii sale mai aproape in Tribunalul le inlituri ca nesincere,ele liind gi memoria obgteascd.Succesiunea de editdri infirmate de aritirile categorice ale legitim reeditiri avea, s-ar fi zis, un asemenea coinculpafilor DiaconescuStelian Banu prin Si scop, stimularea analizelor competente$i Dumitru ficute ^tit in fa.ta organelor de darea la o parte a vilurilor tendenfios gi tesute ancheti penali cit gi in fafa instan,tei,care in ) abuziv, din raliuni frrd raport cu promovarea stricti a valorii literare. 'J:Tffi Pare-secd anii s-au scurs oarecum in rdspdr ::T':""11l;J,trffiltr"'::hT$t{s Diaconescu Stelianininchisoare ci a memorat cu evidentele Operei puse in circula!ie. o parte din ele, pe care le-a transcris predat Discreditdri noi pe seamaostracizatului poet vin fi sd desdvirqeasci procesul diabolic de lui DiaconescuStelian cind s-a eliberat din culpabilizare instrumentatede acolilii ideologici inchisoare, precum qi faptul ci atit in discu{iile ( I 968) ai fostei puteri dictatoriale,in stilul qi cu ajutorul purtate cu DiaconescuStelian, cit gi cu Banu organelor Dumitru au ponegrit realizirile regimului din de repres'iune.Surpriza a fost de a-l oroare, greald, se crede indreptdlitd sd le vedea pdrta;, R.P.R.,au elogiatmodul de via(i american, in ingratul rol de cu certitudine contabilizezeprintre dovezile unui mizantrop www.arhivaexilului.ro involuntar. preconizind schimbarea regimului din al ..mafiei securiste" oe un critic cu cinic, atestindgrave deficienle de caracterdin {ara gi vechiului regim netcoptiuni liberale. decis altminieri sd combatd partea poetului. Cu asemeneajudecatd noastrl instaurarea sincer eficientreziduurile Ei comuniste.Dar cit epidermicd,Villon trece in qleahtaborfagilor burghezo-mogieresc. de anevoioasdeste ruperea totald de n-rcntalitdlile Raudclairese trddeazd un nrofanatorde cadavre, Fafi de recunoagterileparfiale ale fa{a organelor de anchetdpenali cit gi in fafa Acesteinformatii transmise de citre ambii Sentin{anr. 28 instan{ei precum gi cu expertiza graficl inculpafi agentului serviciului de spionaj efectuati asupra maginei de scris cit gi cu striin, puteau si provoace urmiri deosebitde cu,"Podtes (urmaredin pag. 11) poeziile antipopulare pe care le-a multiplicat grave pentru securitatea statului nostru. :e Seghers, comunicat despre poeziile antipopulare pi care au fost gdsitela DiaconescuStelian. Inculpa{ii Banu Dumitru gi Diaconescu , etalatein trimise de acesta din inchisoare prin Fa{i de cele aritate mai sus, Tribunalul Steliangtiau ci informatiile pi Etiriletransmise Iimpedecd intermediul lui Parfenie Telnaru, spunindu-i re{ine ca dovedit in sarcina inculpatei agentului serviciului de spionaj striin, nu din Piala si le plstreze pentru i le inapoia dupi SestopalyValentina faptul pentru care a fost trebuiesc cunoscute de aceqtia, deoarece ele Lgoniseala eliberare. trimisi in judecatl. nu sint destinatepublicitd{ii, congtien{i fiind oarecum 7. Inculpatul POPESCU GRIGORE, a cI astfel de fapte pot avea urmiri deosebitde i altora, in De asemeni,i-a mai comunicat lui Banu primit in cursul anului 1950 de la numita grave pentru securitateastatului nostru qi e dure ale Dumitru sI-i scrie lui Diaconescuo scrisoare Caragea Alexandra, cunoscuti ca agenti a totugi cu inten{ie contrarevolufionari au dentalede cu con(inut banal, care ar fi reprezentat spionajului francez, in prezent fugiti transmis te din anii pentru acestaconfirmarea primirii poeziilor din acesteinforma{ii cu scopul de a lovi i dizident, saleduqminoase. R.P.R., un pachet cu batiste, pe care erau in securitatea gi existen(a statului nostru olice, cici Cu aceasti ocazie,precum gi cu alte ocazii cind scrisecu cerneali simpatici instruc{iuni de democrat popular, qi adus la a mai luat legitura cu coinculpatul Banu spionaj, precum gi un tub cu solu{ie Astfel, in spe{i sint intrunite obiectul, )ava,aveau Dumitru, au purtat impreuni discufii ostile developanti, impreuni cu o noti{i con{inind latura obiectivd,subiectul 9i latura subiectivi 'omiterilor orinduirii de statdin R.P.R, ponegrind realizirile modul de developareascrisului simpatic. a infrac{iunii de tridare de patrie p.p. de art. regimului 9i elogiindmodul de via{i american. Acest pachet i-a fost trimis de citre 794/2 al.2 C.P. comb. cu zrt. 194/4C.P., ce li i obsedant, Totodati inculpatul Hamzea Adrian a triditorul de patrie Popa Iani aflat la Paris, s-are(inut in sarcinaambilor inculpa{i pentru ambian!a primit de la coinculpatul Banu Dumitru prin intermediul Lega{ieiFranlei la Bucuregti. care urmeazl a fi sanc{ionatica atare. a,pe multd instruc{iuni pe linie legionarl de felul Inculpatul PopescuGrigore dupi ce a 2. In ceeace privegte crima de uneltire ir. Sursele subversiv in care si ac{ionezeimpotriva primit pachetul cu batistele-a developatin contra ordinei socialeprin agita{iep.p. de art. ,vin, fiind statului nostru pentru a nu fi descoperit de cabinetulsiu medical,luind cunogtinti despre 209pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P.ce li semai pune , de la cine citre organelede stat. instrucfiunilede spionajpe care le confinea, in sarcina inculpafilor Banu Dumitru pi )venteze,o Dupi eliberarealui DiaconescuStelian din dupi care le-a distrus. DiaconescuStelian qi pentru care au fost mai mare inchisoare,inculpatul Hamzea Adrian a luat In 1956 inculpatul a fost vizitat de citre trimigi in judecati, Tribunalul constati ci din indelungd legitura Diaconescu acelagispion ce l-a recrutat pe coinculpatul probatoriul administrat in cauzi, rezulti ci re, greu de cu Stelian ciruia i-a Banu Dumitru, cu care ocaziei-a predat din sint intrunite elementeleacestei infractiuni, redulirAlii predat patru din poeziile antipopulare scrise 9i partealui Popa Iani o scrisoareprin carei se deoarece: i perfidelor de citre acesta, pe care le memorase in cereainculpatului si desfigoarepe teritoriul Inculpatul Banu Dumitru in perioada ive.Riscul penitenciar gi transcrise de citre inculpat gi anume: vinovati securea"r,Disciplinarii", R.P.R. o activitate de spionaj in favoarea 1948-1958qi inculpatul DiaconescuStelian in lelelor de rrE camuflate. ,rl-imite" qi ,,Anne Marie", poezii ce au fost fugarilor legionari din striinitate. perioada 1955-1958 au desfigurat o vasti )rcetitoare gisite la Diaconescu Stelian cu ocazia Tot cu aceastdocazie agentul serviciului de activitate dugminoasi regimului democrat nt un grav perchezilieidomiciliare. spionaj striin i-a comunicat inculpatului ci popular din R.P.R., atit prin discu{iile d-literam Cu aceasti ocazie, inculpatul a purtat o Alexandra Caragea nu mai lucreazi pentru duqminoase purtate intre ei cit gi cu alte Zelul sdu serie de discu{ii ostile regimului din R.P.R., serviciul de spionaj al fugarilor romini din persoane, in cadrul cirora analizau qi :elorce nu manifestindu-qi speran{a sa in reinstaurarea striinitate, unde lucraseinainte gi ci lucreazi comentauin mod ostil regimul, misurile luate c[ a scris regimului burghezo-moEieresc. in cadrul serviciului de spionaj francez. de partid gi Guvern, precum qi evenimentele :zultatele Interogat la primele cercetiri cit gi in fa{a Pentru a-l recruta pe inculpat spionul l-a interne qi interna{ionale, propoviduind ertizd rdu instan{ei inculpatul Hamzea Adrian vizitat de mai multe ori, cerindu-i sd-l sprijine schimbarea regimului democrat popular din isd la bara recunoatte in parte faptele ce i se pun in in activitatea sa de spionaj, fapt ce inculpatul R.P.R. qi instaurarea vechiului regim Exe.geta sarcini, aritind ci stind in inchisoare cu nu a accepta! omi{ind insi si denun{eorganelor burghezo-moEieresc,cit qi prin poeziile poezler $l Diaconescu Stelian a ascultat versurile pe care de stat acestefapte desprecare aveacunoqtinfi. dugminoase regimului scrisede legionarul r curentda acestale scria, versuri care aveauun caracter Atit in fafa organelor de ancheti penali Radu Gyr gi de cdtre DiaconescuStelian, care figurarea ostil regimului. (f. 305-315) cit gi in fa{a instanfei (f. 36) au fost citite de mai multe persoane pe i de tipul De asemeni arati ci la eliberarea din inculpatul Popescu Grigore recunoagtein marginea cirora purtau discufii dugminoase inchisoare, la rugimintea lui Diaconescua luat intregime faptele ce i se pun in sarcini, Ia adresa regimului, ata cum s-a aritat in legitura cu Banu Dumitru, insi susfineci nu precizind ci pachetul de batiste in care erau expunerea stirii de fapt, pentru fiecare i-a spus nimica in legituri cu scoaterea instruc(iuni de spionaj,dupi cele-a developat inculpat in parte. poeziilor din inchisoareqi nici ci ar fi discutat 9i dupi ce a luat cunoEtin{i de confinutul lor Aceasti activitate duqminoasi a cu acesta duqminos la adresa regimului. le-a distrus, firi insi a denunfa organelor in inculpafilor ficuti sub formele aritate mai Totodatd susline ci nu a memorat nici o poezie drept acestlucru. sus, putea avea urmXri deosebit de grave din cele citite de Diaconescuin inchisoare, De asemeni, precizeazd ci nu a acceptat pentru securitateastatului nostru. precizind ci a scris patru poezii pe care le-a propunerea ficuti de a desfigura activitate Inculpa(i Banu Dumitru gi Diaconescu dat lui Diaconescu,insi la dictarea acestuia dugminoasiin favoareafugarilor romAni din Stelian gi-au desfigurat activitatea lor in timp ce se afla Ia Poarta Albi. striinitate gi nici si dea vreun sprijin contrarevolu(ionari, congtien{ifiind ci prin Aceste susfineri ale inculpatului, agentului serviciului de spionaj pi ci despre aceastacomite o infrac{iune previzuti gi Tribunalul le inlituri ca nesincere,ele fiind acestefapte nu a adus la cunogtinta organelor pedepsiti de lege qi totugi in mod liber gi voit infirmate de aritirile categmice ale in drept ata cum era obligat s-o faci. au comis faptele, acceptind in acelagitimp coinculpalilor DiaconesEt Stelian gi Banu Faptele ce i se pun in sarcina inculpatului rigorile legii. Dumitru ficute atit in fa{a organelor de se mai stabilescAi cu declarafiile martorilor 3. lnculpatul Banu Dumitru a mai fost ancheti penali cit si in fata instantei. care in PopescuOrtansa, Metianu Elena, date atit la trimis in judecati qi pentru crima de uneftire in terogaioriile dzrt;- prt#ifraf6-iuculRatul primele cercetiri cit pi in fafa instan{ei (f. 316- contra ordinei socialep.p. de art, 209 pct. 1 a cunoscutconfinutul poeziilor fcrise de 324 Yol. III 9i f. 43-44 Vol. IV). c.P. DiaconescuStelian in inchisoare ci a memorat Fali de cele relatate mai sus, Tribunalul Faptele stabilite gi re{inute in sarcina o parte din ele,pe care le-a transcris gi predat refine ca dovedite in sarcina inculpatului, inculpatului ata cum s-a aritat in expunerea lui DiaconescuStelian cind s-a eliberat din faptele pentru care a fost trimis in judecati. faptici, intrunegte in drept elementele inchisoare,precum qi faptul ci atit in discu{iile IN DREPT constitutive ale acestei infracliuni deoarece: purtate cu DiaconescuStelian, cit gi cu Banu I. Inculpa{ii Banu Dumitru gi Diaconescu Inculpatul Banu Dumitru, vechi legionar Dumitru au ponegrit realizirile regimului Stelian au fost trimiqi in judecati pentru in cursul anului 1948 a fost recrutat de i!it[ sa le din R.P.R,, infrac{iunile p.p. de art. 19312al.2 C.P.comb. Popescu Sebastian in grupul subversiv mizantrop au elogiat modul de via{i american, preconizind cu art. 19414C.P. qi pentru infracliunea p.p. legionarwww.arhivaexilului.ro in aracterdin schimbarea regimului din tara formi de ,,trifoi", reactivind judecati noastrl Ei instaurarea vechiului regim de art. 209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P. migcarea legionari care avea drept scop borfagilor, burghezo-moEieresc. 1. In ceeace priveqte infrac{iunea de schimbarea ordinei sociale existenti in stat le cadavre, Fafi de recunoaqterilepar{iale ale tridare de patrie p.p. de art. 19412al.2 C.P. noua formi de activitate clandestini a u: ^: ^r+:: incrrlnqtrrlrri cnrntrnrrfo nrr intornaofn-iil- comtr-cu rrt-19414C P Trihnnalnl cnnsfafi nrsznizctiei leoinnlre r^rF qvoa Irrartrlts a ora$urut Lausanne,pnhtre lnallu rulrtlru4r E, la I uBaluutttsa ll legitura cu Banu arbori ce strijuiesc ldrmul helvet al L6man-ului, Dumitru, insi sus{ineci nu de unde se vdd, dincolo, culmile semefedin i-a spus nimica in legiturl cu scoaterea lan{ul Mont Blanc. Pe o largi distanld in jur poeziilor dininchisoare gi nici ci ar fi discutat plutegteatmosfera pagnicS, prielnicd reculegerii cu acesta dugminos la adresa regimului. pioase,regisirii resurselorde meditalie senini Totodati susfineci nu a memorat nici o poezie la trecereatuturor prin lume. M-am ldsat,intr-o din cele citite de Diaconescuin inchisoare. imprejurare, prins de mrejele acelei naturi, am precizind ci a scris patru poezii pe care le-a aprins o luminare pentru sufletul prietenului dat lui Diaconescu,insi la dictarea acestuia pierdut, pentru ispdgireapdcatelorlui cu voie qi in timp ce se afla la Poarta Albi. firi voie gi am speratci a anilor curgere,micar, Aceste susfineri ale inculpatului, in va fi prielnicd aducerii sale mai aproape Tribunalul le inlituri ca nesincere,ele fiind de editiri memoria obgteascd.Succesiunea $i infirmate de aritirile categorice aIe fi zis, un asemenealegitim reeditdri avea, s-ar coinculpafilor DiaconescuStelian pi Banu scop,prin stimularea analizelor competente fi Dumitru fdcute atit in fa(a organelor de dareala o parte a vilurilor tendenfios pi fesute anchetl pen-alici!.9i in fala instanfei, care in abuziv, din raliuni fdri raport cu promovarea TnterogaioiiilE difi]re"ii.rrn ci inculgatg[ strictd a valorii literare. sr a cunoscut conlinutul poeziilor ife E Pare-secd anii s-au scurs oarecum in rispir scrise Diaconescu cu evidenlele Operei puse in circulalie. Stelianin inchisoareci a memorat Discreditiri noi pe seamaostracizatului poet vin o parte din ele,pe carele-a transcris gi predat si desivirqeascd procesul diabolic de lui DiaconescuStelian cind s-a eliberat din culpabilizareinstrumentatd de acolilii ideologici inchisoare, precum qi faptul ci atit in discufiile ( I ai fostei puteri dictatoriale,in stilul gi cu ajutorul 968) purtate cu DiaconescuStelian, cit qi cu Banu Dumitru au ponegrit realizirileregimului din organelor de represiune. Surpriza a fost de a-l oroare, greald, se crede indrept5litd si le vedea pirtag, R.P.R., au elogiat modul de viafi american, in ingratul rol de cu certitudine contabilizezeprintre dovezile unui mizantrop involuntar. pe preconizind schimbarearegimului din al ..mafiei secwiste" un critic cu cinic, atestindgrave deficienle de caracterdin {ara gi neteopliuni liberale.decis altminteri sd combatd partea poetului. Cu asemeneajudecatd noastri instaurarea vechiului regim sincer si eficient reziduurilecomuniste. Dar cit epidermici, Villon trece in gleahtaborfagilor, burghezo-mogieresc, de anevoioasdeste ruperea totald de mentalit6lile Baudelairese trddeazd un profanator de cadavre, Fa{i de recunoagterile par{iale ale pemicioase dovedegtesingur, cind seerijeazd in perverscontemplator al hoitului, allii qi allii inculpatului, coroborate cu interogatoriile judecdtor pe moral intransigent, baza ingroagdrindurile ordinarilor maniacali sexuali, coinculpa{ilor DiaconescuStelian qi Banu informaliilor primite gi deculise, de la unul altul pornografi de duzind, fiindcd au dat deoparte Dumitru, precum gi cu expertizagrafici aflati (surse echivalentebirfelor de cafenea),uitindu-9i carapaceaprejudecdlilor in materie de la dosar, Tribunalul re(ine ca dovedit in subitpostura de experimentatanalist al textelor senzualism.Se alimenteazd.astfel, un fals sarcina inculpatului faptul pentru care a fost publicate,unice argumente la judecatasupremd. grosolan.confuzia de a-l lace pe poet, oricare. trimis in judecati. Deqi declardcd drumurile i s-au intersectat,cu direct vinovat gi complice la ,,mizeriile"lumii, 6. Inculpata SESTOPALY VALENTINA, ale poetului, absolutintimpldtor, de unde o cu careeul liric intrd in comunicare,pe misura anului 1955,dupi din cunoaSteremai mult decit tangen{ialda persoanei in toamna eliberarea antenelorlui rafinate,nu pentrucd s-ar complace inchisoarea lui DiaconescuStelian, acesta sale,se hazardeazds1,-i atribuie tot soiul de tare: in perversiune,certat cu exigenleleonorabiljteii. egoist, calomniator, luind legitura cu ea au discutat despre unele circotag, infidel, corupt, Mira in proceduraimprovizatei procuroare invidios, vegnic ciufut gi versatil, in fine un poezii cu con{inut antipopular scrise de el in ci nu trddeazdnici o tresdrirede indoiald cit inchisoare,dupi care i-a cerut inculpatei si repudiabil Iago. Existi mirturii autorizate, privegteveridicitatea,,dezvlluirilor" gi nici nu Ie multiplicela maginaei de scris. bunSoardin cartealui Ovid S. Crohmilniceanu, selasd impresionatd de prestigiul Operei, asupra Amintiri deghizate. invers, Inculpata SestopalyValentina a fost de caredepun. aproape c6reiandpuste$te o secureboantd, acolo unde despresociabilitatea lui Caraion, nevoia sa acord cu aceasti propunere gi in toamna I s-arcere finelea bisturiului de inaltd performanld. imperioasd prietenii, I de a stabili intrelinutecu Cu nongalantd,sunt ignorateconsideraliile atitor anului 1955 9i vara anului 1957 a devotamentsi diruire durabild.Eu insumi am critici notorii (vezi, bunioard, capitolul Ion dactilografiatin cite 3-4 exemplare un numir pe beneficiatde afecliuneasa constantd, cam de Caraion din primul volum al Scriitorilor romdni insemnat de poezii cu confinut dugminos cind realizaseacel unic numdr din Agora, am de azi de Eugen Simion). $i, atunci, orice orinduirii de stat din R,P.R., scrise de avut ,,u$ideschise" oricind la el, 9i dupd ce disculie cade in derizoriu. Curati zidirnicie a DiaconescuStelian in inchisoare, precum gi acumulasela activ un imounitor teancde cdrti. mai insista! dupi eliberarea sa, luind cunoqtin(i in Preamarea apropiere m-a inhibat de a-i ardta. Pentrusimpla informarea opiniei noastre intregime de con{inutul contrarevolufionar al preguireajustificatd, cum merita,in scris ceeace publice,este cazul sd se ptie cd, in ochii multor acestormateriale. rar in mediul scriitoricescanimat de orgolii ;i strdini,Caraion are o staturdapreciabild. Pe cind in timp ce lucra la multiplicarea acestor competilii exacerbate nu i-a modificat i se orchestrau,in denigrdri veninoase, poezii,inculpata SestopalyValentina a primit atitudinea.Nu oretindeatributul elosiilor 1ard, confrali occidentaliinlelegeau sd participe la nccondilionatenimdnr.ri din apropiililor. instruc{iuni de la coinculpatul Diaconescu cercul alcituirea unui volunr omagial pentru poetul Iar tendintalui mergeaspre ldrgireacontinue a Steliansi nu discutecu nimeni desprepoeziile emigrant,tocnrai ajuns la 60 de Citez din acesfuiccrc. in interioml cdruia adulatorii din ani. antipopularepe carele-a scris, si nu le arate la textul semnatde Andre Frenaud: convenlionalismpierdeau treptat teren, se trezeau ,,Afirmarea nimeni,si nu opreasci nici o copiedupi aceste demnitayiiomului, pornind de Ia siluatia celui deprisos, incomodali, lasali de izbelipte.Primea poezii,iar pe celepe careeventual le-ar gregiin umilit, iatd elanul care nutreqte,nrotorul poeziei vizite rispundeainvitaliilor cu vdditasperan!d timpul multiplicirii si le distrugi, instruc{iuni 9i lui Caraion. Explozivd, contrac'tatd, ctr de a alterna, cu ore de destindere,un program pe careinculpata le-a indeplinit intocmai. intrentperi permanent in vervd cu incdrcatde lucru. Muncea teribil si nu ostenea Si fluentd, In vara anului 1957 a primit de la toate ocoliSttrile diversitatea ei. Cum sd ntt si-gi extindl mereudomeniul de aplicalie,prin Si ndvdleascd aceastd poezie din lduntrttl cuiva coinculpatul Diaconescu Stelian, spre traduceri sau comentarii, cu o vervd cdpdtat[ in care a petrecut ttnsprezeceani in pttscarii? E de multiplicare prefa{a cir{ii,,Antologia poe{ilor anii tinerelii,de jumalism frenetic.Poate n-avea intelesnerdbdarea lui, atit mai dihai cu cit cehri romAni din exil", precum Ei citeva poezii o culturd riguroasd,in schimb practicaun cult tdcereaindelung, omul acesta cuprinsein ea,pe care dupi cele-a multiplicat fervent al cd(ii. Perseverent,exploatase cite ce i-afost impusd pirpiriu posedd le-a predat lui DiaconescuStelian, care la gansese giseau pentrua-$i forma o cuprinzdtoare Si cu o sdndtate fragild, o poeticd rindul siu le-adifuzat in rindul unor elemente biblioteci, mai ales de poezieuniversald, in vitalitate exceplionald. Viziunea ostile regimului cu care acestaavea legituri. principalelelimbi. Sigur,nu concurain raritdli catastrofdld asupra lumii alimenteazdo durere penali (f. cu amicul Mony (Croh), totu;i ajunsesesd de neSters,tresdrind intr-una. Un om marcat in In fala organelor de ancheti 180- stirneascddestule invidii celor ce-i priveau prolunzime. cdruia ti apreciem ardoarea Si 193 Vol. III) cit 9i in fa{a instanfei (f. 35 Vol mullimea exemplarelor maniacal rinduite in indignarea Si care ne impresioneazdcu atit mai IV) inculpata SestopalyValentina recunoapte rafturi, pe mai to{i perelii casei. Chiar md mttlt cu cit tandrelea si grija fald de soarta faptele ce i sepun in sarcini, recunoagterice intrebam ce se va fi intimplat, dupi precipitata GeoSERBAN se coroboreazi cu interogatoriile plecare,cu seriile quasi-integraledin colecfia (continuarein pag. 28) coinculpatuluiDiaconescu Stelian, date atit in

ili=

www.arhivaexilului.ro legitura cu Banu Dumitru, insi sus{ineci nu precizind ci pachetul de batistein care erau expunerea stirii de fapt, pentru fiecare i-a spus nimica in legituri cu scoaterea instrucfiuni de spionaj,dupi cele-a developat inculpat in parte. poeziilor din inchisoare gi nici ci ar fi discutat 9i dupi ce a luat cunogtin(i de conlinutul lor Aceasti activitate dugminoasi a cu acesta duqminos la adresa regimului. le-a distrus, firi insi a denun{a organelor in inculpa{ilor ficuti sub formele aritate mai Totodati susfine ci nu a memorat nici o poezie drept acestlucru. sus, putea avea urmiri deosebit de grave din cele citite de Diaconescu in inchisoare, De asemeni, precizeazd,ci nu a acceptat pentru securitateastatului nostru, precizind ci a scris patru poezii pe care le-a propunerea ficuti de a desfigura activitate Inculpa{i Banu Dumitru 9i Diaconescu dat lui Diaconescu,insi la dictarea acestuia duqminoasi in favoareafugarilor romflni din Stelian qi-au desfiqurat activitatea lor in timp ce se afla la Poarta Albi. striinitate pi nici si dea vreun sprijin contrarevolutionari, congtien{ifiind ci prin Aceste susfineri ale inculpatului, agentului serviciului de spionaj gi cI despre aceastacomite o infrac{iune previzuti gi Tribunalul le inlituri ca nesincere,ele fiind acestefapte nu a adus la cunogtin!aorganelor pedepsiti de lege qi totugi in mod liber gi voit infirmate de aritirile categorice ale in drept ata cum era obligat s-o faci. au comis faptele, acceptind in acelagitimp coinculpa{ilorDiaconescu Stelian gi Banu Faptele ce i sepun in sarcina inculpatului rigorile legii. Dum\tru ficute atit in fa(a organelor de se mai stabilescAi cu declara{iile martorilor 3. Inculpatul Banu Dumitru a mai fost anchetip*e-nali cit Siin fala instanfei, care in PopescuOrtansa, Metianu Elena, date atit Ia trimis in judecati gi pentru crima de uneltire fnrtfngat*o'r-iildifi tf !'.ot"rz!iciinculpatul primele cercetiri cit pi in fa{a instan{ei (f. 316- contra ordinei socialep.p. de art. 209 pct. 1 a cunoscut con{inutul poeziilor scrise de 324Yol.III qi f. 43-44 Vol.IV). c.P. DiaconescuStelian in inchisoare ci a memorat Fa{i de cele relatate mai sus, Tribunalul Faptele stabilite gi retinute in sarcina o parte din ele,pe care le-a transcris gi predat refine ca dovedite in sarcina inculpatului, inculpatului a;a cum s-a aritat in expunerea lui Diaconescu Stelian cind s-a eliberat din faptele pentru care a fost trimis in judecati, faptici, intrunegte in drept elementele inchisoare,precum gi faptul ci atitin discufiile IN DREPT constitutive ale acesteiinfracfiuni deoarece: purtate cu DiaconescuStelian, cit gi cu Banu I. Inculpafii Banu Dumitru qi Diaconescu Inculpatul Banu Dumitru, vechi legionar Dumitru au ponegrit realizirile regimului din Stelian au fost trimiEi in judecati pentru in cursul anului 1948 a fost recrutat de ilitd sd le R.P.R., au elogiat modul de via{i american, infrac{iunile p.p. de art. 19312al.2 C.P.comb. Popescu Sebastian in grupul subversiv mlzantrop preconizind cu art. 19414C.P. qi pentru infrac{iunea p.p. Iegionar in formi de reactivind aracterdin schimbarea regimului din lara ,,trifoio', judecatd noastri gi instaurarea vechiului regim de art. 209 pct. 2 lit. a 9i b al. 2 C.P. migcarea legionari care avea drept scop 1. In ceeace privegte infrac{iunea de schimbarea ordinei borfagilor, burghezo-mogieresc. sociale existenti in stat tridare patrie p.p. al.2 Jecadavre, Fa{i de recunoaqterilepar{iale ale de de art. 19412 C.P. noua formi de activitate clandestini a lJii qi allii inculpatului, coroborate cu interogatoriile comb. cu art. 19414C.P., Tribunalul constati organiza{iei legionare, care avea drept scop alisexuali, coinculpa(ilor Diaconescu Stelian qi Banu ci sint intrunite in spe{i elementele schimbarea formei de guvernimint rt deoparte Dumitru, precum Eicu expertizagrafici aflati constitutive ale acesteiinfractiuni deoarece: democratice din R.P.R., in cadrul clruia a aterie de la dosar, Tribunalul re{ine ca dovedit in Inculpa{ii Banu Dumitru Ei Diaconescu participat, reactivind pe membrii migcirii - - :1,un fals sarcina inculpatului faptul pentru care a fost Stelian cetd{eniromAni in cursul anului legionare,{inind cu ei legitura de la om la om, et, oricare, trimis in judecati. 1956in imprejuririle aritate in stareade fapt, organizind stringerea de bani gi alimente iile" lumii, 6. Inculpata SESTOPALY VALENTINA, au acceptat si lucreze pentru serviciul de pentru ajutorarea legionarilor,contribuind in pe misura in toamna anului 1955, dupi eliberarea din spionaj al unei puteri striine Ei conform felul acestala ajutorul legionar. rcomplace inchisoare a lui DiaconescuStelian, acesta instruc{iunilor verbale gi scrise,previzute in Inculpatul Banu Dumitru gi-a dat seama orabiUtelii. luind legitura cu ea au discutat despreunele cele 16 microfilme pe care le-au primit, au ci activind in cadrul unei organiza{ii procuroare poezii cu conlinut antipopular scrisede el in culesgi predat unei persoaneparticulare, care subversive,care avea drept scop schimbarea ndoialdcit 'qi inchisoare, dupi care i-a cerut inculpatei sI a fost trimisi la triditorul de patrie PopaIani formei de guvernimint democratic din R,P.R., nicinu le multiplice la magina ei de scris. din Paris, care se afli in slujba serviciului de comite o infracfiune previzuti qi pedepsiti de )rel,asupra Inculpata SestopalyValentina a fost de spionaj francez * o serie de informa{ii, care lege qi totugi in mod conptient a comis fapta, lcolo unde propunere pi degi nu construiescsecrete de stat, totu$i nu acceptind de buni voie urmirile ilicitului :rformanld. acord cu aceasti in toamna sint destinatepubliciti{ii. penal. 'aJiileatitor anului 1955 9i vara anului 1957 n Astfel inculpa{ii au dat informa(ii privind II. Inculpafii Hamzea Adrian, Jecu )itolul Ion dactilografiat in cite 3-4 exemplareun numir gisesc gi ilor romtini insemnat de poezii cu confinut dugminos inchisorile din {ari unde se de{inufi Ecaterina Bilicioiu Ecaterinaau fost trimigi judecati rnci,orice orinduirii de stat din R.P.R., scrise de politici, despre regimul din inchisori, despre in pentru infractiunea p.p. de art. iddrnicie a Diaconescu Stelian in inchisoare, precum gi comportarea personalului penitenciarelor, 209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P. dupi eliberarea sa, luind cunogtin{i in hrana detinutilor,despre atitudinea pe careo 1. Faptele stabilitegi re(inute in sarcina iei noastre intregime de con{inutul contrarevolu{ionar al au fogtii comandan{i politici in inchisori, inculpafilormen{ionafi mai sus,intrunegte in chii multor acestormateriale. despre aga zisele ,,tulburiri studen{egtidin drept elementeleconstitutive ale acestei 'ii[. Pecind in timp ce lucra la multiplicarea acestor Capitali", desprestarea de spirit a popula(iei, infractiuni deoarece: venlnoase, poezii,inculpata SestopalyValentina a primit atitudineaei fa(5 de regim,precum pi modul Inculpa(ii HamzeaAdrian, Jecu Ecaterina rarticipela instrucfiuni de la coinculpatul Diaconescu cum au fostcomentate evenimentele din R. P. gi Bilincioiu Ecaterina,au purtat o serie de ntru poetul Steliansi nu discutecu nimeni desprepoeziile Ungaria,precum pi un manuscrisintocmit de discufii dugminoasela adresa regimului i. Citezdin antipopularepe care le*ascris, si nu le arate la DiaconescuStelian ce cuprindea sugestiiin democrat popular din R.P.R. cu diferite ,Afrmarea nimeni,si nu opreasci nici o copiedupi aceste privin{a intensificirii activit5{ii provocatoare elementeostile regimului nostru, a$acum s-a tualia celui poezii,iar pe celepe care eventual le-ar gregiin intreprinse de statele occidentaleimpotriva aritat in stareade fapt pentru fiecare inculpat rul poeziei timpul multiplicirii si le distrugi, instruc(iuni (irilor lagirului socialist. in parte. itatd, cu 'n pe careinculpata le-a indeplinit intocmai. De asemeniinculpa{ii au intocmit gi predat In cadrul acestor discufii inculpa{ii vervd cu In vara anului a primit conform instrucfiunilor primite, agentului analizauin mod dugminos misurile luate de Cum sd n.u 7957 de la serviciului de spionaj striin, un tabel cu circa partid gi guvern, comentau in mod ostil ntrul cuiva coinculpatul Diaconescu Stelian, spre 60 de persoaneostile regimului, cit o listi regimul, evenimentele interne gi inter- E de multiplicareprefa{a cir{ii,,Antologia poe{ilor 9i Scdrii? cu 15 persoane,pe care le nafionale, propoviduind i cu cit celui romini din exil", precum qi citeva poezii ei considerau ci schimbarea omulacesta cuprinsein ea,pe care dupi cele-a multiplicat pot fi folosite de serviciul de spionaj striin. regimului democrat popular din R.P.R. gi Totodati, au intocmit , posedd o le-a predat lui DiaconescuStelian, care la mai un material ostil instaurarea vechiului regim burghezo- . Viziunea rindul siu le-adifuzatin rindul unor elemente regimului nostru privind activitatea unor mopieresc. zd o durere ostileregimului cu care acestaavea legituri. scriitori, precum gi o listi cu informa{ii ce In plus inculpata Bilicioiu Ecaterinaa mai m marcat in In fata organelor de ancheti penali (f. 180- cuprindeau date despre arestarea unor citit gi o seriede poezii,scrise de fugarii romAni vdoarea Si 193 Vol. III) cit pi in fa{a instanfei (f. 35 Vol P.N.!.-iqti, despre misurile luate impotriva din striinitate, pe marginea cirora au ficut i cu atit mai IV) inculpata SestopalyValentina recunoagte unor scriitori gi despre arestirile ficute in impreuni cu Diaconescu Stelian o serie de i de soarta faptelece i sepun in sarcini, recunoagterice rindurile studenfilor gi altele, pe care le-a comentarii ostile regimului nostru, afirmind se coroboreazi cu interogatoriile ascuns,urmind si fie predateagentului atunci ci in R.P.R. nu existi libertate gi ci scriitorii o $ERBAN coinculpatuluiDiaconescu Stelian, date atit in cind va reveni in tari. =+ W, -CARAION- O

www.arhivaexilului.ro it oblig;ra plnti 600(Ease sute) lei cheltuieli de judecatl ;i ii computi prevenfiade la 26 martie 1958. 2. DIACONESCL STELIAN. la munci /silni.e p" tix., penttuinfracliunea p.p. de art. 1' 194/2al.2 C.P.comb. cu arl. 19114al. l C.P. gi la 25 (douizecigi cinci) ani munci silnici 9i 10 (zece) ani degradare civici pentru Ion inli'acfiuneap.p. de art. 209pct.2 lit. a qib al. sumbn 2 C.P. Va adu Conform art. 101 C.P.r'a executamunci trilznel silnici pe viati gi l0 (zece)ani degradare imensv civici. gratuit; Se dispune confiscareatotali a averii abomir personalepotrivit art.25 pct. 6 C.P.comb. cu Pagini art. 30 din Codul Familiei. curmez it otrtigl a pliti 500(cinci sute) lei cheltuieli fi cuven dejudccat:i. ( opera $ ' Iicomputi preven(iade la 26martie 1959, *i.ltrrf {{ttl de-acur I *ti - {i r. Ficind aplicatiuneaart. l2l C.P.comb. adversa cu art. 191/2al. 2 C.P.si art. 194i4al. I C.P.. cu toat L art. 157C.P., art.3l C.P.,art. 209pct. 2 lit. a demoni ;\ I 9ib al.2 C.P.,art. l0l C.P.,art.25 pct.6 C.P. tumultu si art. 30 din Codul Familiei, art. 304 Si463 ajunsinr C..I.ilL,condamni pe: prin uri 3. JECU G. ECATERINA la ltl (optspre- siguran! {iti$.t zecc)ani temniti greapentru infracfiunea p.p. prematr de art. l2l C.P.comb. cu art. 194/2al. 2 C.P. boli cor art. 194/4al. I C.P.cu aplicatiuneaart, 157 precum ( 9i l97r) pi art. 3l prin schimbarede calificaredin biciul ce alegerea infractiuneap.p. de art. 19412al.2 C.P.comb. Inculpatul PopescuGrigore in cursul stirni ne e cu art. l94l1al. I C.P. anului 1956 lrrind legitura cu agentul din conl ar scrienu din convingereci numai din O mai condamni pe aceiagiinculpati la 15 serviciuluide spionaj striin carel recrutase Congtier interesemateriale. (cincisprezece)ani temniti grea l0 (zece) pe Banu Dumitru pi aflind de la acesta 9i vreausi Din aceastiactivitate agitatorici flcuti de ani degradare pentru p.p. misiunilede spionaj cu care venisein R.P.R. civici infractiunea pozitiv. r citre inculpafiide mai sus,sub dil'erite forme, de art. 209 pct.2 lit. a pi b al. 2 C.P.comb. cu gi anumede n culegeinformafii din domeniul incuraj putea sI rezulte urmiri deosebitde grave art.31 (lod Fenal. nrilitar.economic politic, afa cum rezulti tribulafi pentrusecuritatea statului nostru. Ai din microfilmeleaflate la dosirr(Vol. I f. 199- Conform art. 101 C.P. va executa18 oricunr, InculpatiiHamzea Adrian, JecuEcaterina (optsprezece) greaqi (zece) 209) nu a denun{ataceasta organelor in drept. ani temni{I 10 ani poetului gi Bilicioiu Ecaterina qi-au dat seama ci Ci deci, Tribunalul refine in sarcina degradarecivici. nici un c activitatealor contrarevolufionarl prezenta inculpatuluiaceasti infractiune, pentru care Se dispune confiscareatotali a averii Iogici a I o periculozitatesociall deosebitde mare u rmeazi si-l sanctioneze. personale,conf. art. 25 pct. 6 C.P.comb. cu lucrurile' pentru regimul democrat popular din R.P.R., Fa{i de motivarea in fapt qi in drept art. 30 din Codul Familiei. ci aceast conqtien(ifiind ci faptele lor constituie o analizatramai sus, Tribunalul constati ci O obligi a pliti 300 (trei sute)lei cheltuieli Si P, infrac(iunep.p. de legeqi totuqiin mod liber personal cererileformulate de apirare de a seschimba dejudecati. gi voit desfigurat activitatea lor ostili memorir 9i-au calificarea in fractiu nilor incadratein aft . 209 Ii computi preven(iade la 13 mai 1958. regimului nostru, acceptindde buni voie - cerenu I pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P.pentru Diaconescu Ficind aplica(iuneaart.209 pct. 2 lit. a rigorile legii. unei noi Stelian,Jecu Ecaterina,Hamzea Adrian 9i b al. 2 C.P.,art.3l Cod Penal,art. 25 pct. 6 2. Inculpata Jecu Ecaterina a mai fost li alescriitr Sestopalllhlentina in infrac{iuneap.p. de art. C.P.qi art. 30 din Codul Familiei art. 304 qi trimisi in judecati pentru infrac{iuneap.p. lupi prolr 209 pct. 2 lit. a C,P., precum cererea 463C.J.M., condamni pe: de art. 19412al. 2 C.P. comb. cu art. 19414 Ei zdravin formulati in pluspentru SestopalyValentina 4. BALACIOIU G. ECATERINA. la l8 C.P.9iinfracliunea p.p. de art. 209pct. 2 lit. a dupi 19 de a se schimbacalificarea din infractiunea (optsprezece)ani temniti grea qi Ia l0 (zece) qi b C.P. gaizecigti p.p. de art. 121 C.P.comb. cu art.209 pct.2 ani degradarecivici pentru infrac{iuneap.p. In ceeace privegte infractiunea p.p. de art. $i Mihai lit. a, b al. 2 C.P.in infrac{iuneap.p. de art. de art. 209 pct. 2 lit. a gi b al. 2 C.P., cu 19412al.2 comb. cu art. 194/4C.P., din adresat 325 pct. 1 C.P., toate acestecereri sint aplica(iuneaart. 31 C.P. probatoriul administratin cauzi, rezulti ci Caraion neintemeiate,men{inindu-se calificirile Se dispune confiscareatotalS a averii nu sint intrunite elementeleconstitutive ale Scriitoru demonstrateprin de mai sus a personalea inculpateiconf. art.25 pct. 6 C.P. acesteiinfractiuni, deoarece:nu s-astabilit ci motivarea era contn acesteisentin!e. cu respectareadispozitiunilor art. 30 din inculpata ar fi predat lui Banu Dumitru regim,.co De asemenea,pentru Codul Familiei. informafii pentru a le da agentuluiserviciului considerafiunile cenzunla aritate O obligi a pliti 400 (patru sute) lei -^c de spionaj striin. mai sus.Tribunalul constatl ci este public tot atet apiririi che^ltuielide judecati. Totugi din probele administrate in cauzi, de neintemeiati cererea de ap6. In formulati pentru Diaconescu de a se Ii contputi prevenfia de la 23 mai 1958, rezulti ci inculpata a inlesnit o intilnire intre Stelian apdrl, se p,p. - Ficind aplicafiunea art.209 pct. 2 lit. a plec serviciuluide spionajgi coinculpatul schimbacalificarea din infracfiunea de de a art. 19412al. 2 comb. cu art. 194/4 C.P. in 9i b al. 2 C.P., art. 25 pct. 6 C.P., art. 30 din teatru: re

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar- @

il oUligea pliti 600 (qasesute) lei cheltuieli de judecati gi ii computi preven(iade la 26 Cit denegru este lon celNegru martie 1958. 2. DIACONESCU STELIAN. la munci ,,Tot ce a sivirgit a fost din pasiunegi culpa personali (mi rog, cedarea,compromisul, silnici pe via{i pentru infrac{iuneap.p. de art. din autenticitate.Nu siainterzis nimic decit consimlimintul la fals) al acesteia.SI nu uitim 79412al.2 C.P. comb. cu art. 19414al. I C.P. scrupulurile". ci" degi,,eLiberat" din tendin(i Caraion rlminea gila 25 (douizecigi cinci) ani munci silnici qi (Ion Caraion) captirul sistemului: ,,De fapt, se treceadintr-o 10 (zece)ani degradare civici pentru curte mai micd de temnili in cutea unei temnile Ion Caraion plutegteaidoma unui nor infrac{iuneap.p. de art. 209pct.2 lit. a gib al. mai mari (...). FoStii condamnafipolitici, degi sumbru gi echivocpe cerul poezieiromAnegti. 2 >,au continuatsd fie socotilio primejdie, C.P. Va aduceo ploaie minoasi ori doar fulgere pi Conform art. l0l C.P.va executamunci sd fie ameninlafi,persecutafi, interogafi, supugi la triznete pirj olitoare,in incruntarealui tragici, continue presiuni morale gi materiale,in sfirgit silnici pe via{I qi 10 (zece)ani degradare imensvindicativi, saupur gisimplu deo violenli civici. impingi la acte disperate".Nu cumva acesttext gratuiti, in starestihiali? $tiu ci a scrispagini reprezinti tocmai un asemenea disperat"'l Se dispune confiscareatotalS a averii ,,act abominabile. Pagini intrigante, calomnioase. Nu cumva subtextul siu il constituieun personalepotrivit art. 25pct.6 C.P.comb. cu Pagini prin care s-a pus nu numai de-a paradoxal S.O.S.? art. 30 din Codul Familiei. curmeziguladmiratiei gi gartitudinii cu cares-ar Dupi cum nu se cuvine uitat enormul, a pliti (cinci lei il ottige 500 sute) cheltuieli fi cuvenita-l trata, noi, ceicare-i citim gi recitim paroxisticulefort sivirgit de acestom mirunt la deiudecati. opera gi ne cutremurim de destinul siu, ci gi trup, cu sinitatea compromisi, prigonit, pini Iicomputi preven{iade la 26martie 1959. de.acurmezigul propriei salecongtiin{e, de mare la a fi condamnatla moarte,pentru a-gi inflptui - Ficind aplicatiuneaart. 127C.P. comb. adversar,de mare victimi a comunismului.$i opera. Un efort, am fi tenta{i a spune,balzacian, cu art. 19112al. 2 C.P. si art. 194/4al. I C.P., cu toate acesteanu-l pot pirisi, nu-l pot degiintr-un contextmult mai dramatic.Si-i dim art. I 57 C.P.,art. 3l C.P.,art. 209 pct. 2 lit. a I demonizape acestpoet de rang inalt, cu o I iardgi cul'intul: ,.Sespune cd Balzac.n-rort la 5l qi b al. 2 C.P.,art. l0l C.P.,art. 25 pct. 6 C.P. tumultuoasi biografie contradictorie,care n-a de ani, a intrat in agor-rieprintr-o prelungitafebri. pi art. 30 din Codul Familiei,art. 304 9i 463 ajunsinsi niciodati un bard oficial,care a trecut Cind ca i-a mai scdzut,ar fi scrignit:".Ni-l 3. JECU G. ECATERINA la l8 (optspre- siguran{iinci necunoscute,care gi-a sfirqit zilele puteminchipui lesnepe Caraion scfgnindla fel, zece)ani temnifi greapentru infrac{iuneap,p. prematur.departe de patrie.ca urmarea unei pe patul siu de muribund, din exil. Repetim: de art. 121C.P. comb. cuart. l94l2 al.2 C.P. boli contractate din perioada cind trudea, cu toateci ar fi avut prilejul, autorulCintecelor al. I C.P.cu aplicatiuneaart. 157 precum un sclavantic, in minelede plumb, sub negre nu s-a inrolat in rindul barzilor Siart.79414 celor mai implacabili tortionari. ci gi art. 3l prin schimbarede calificaredin biciul $tiu realist-socialigti,privilegia(i de cirmuire. Sau, alegereae dificild. ci, oricare ar fi ea, ar infrac{iunea p.p. de art. 19412al.2 C.P.comb. $tiu spre a recurgedin nou la vorbelesale: ,,O buni Lcuriul stirni nemul(umiri in rindul unora sau altora cu art. 19414al. I C.P. conduitdqi o anumespe!5 de plecdciunipi gudur{ri agentuI din confrafii gi cititorii la a ciror opinie O mai condamni peaceiagi inculpatl la 15 fin. la picioarelepotentalilor (...) i-arfi ingiduit si fie ecrutase Congtientde stareadilematici in care mi aflu, (cincisprezece)ani temni{i grea gi 10 (zece) reintegrat.insd nu i-a mai trebuit.Intre minciundgi I acesta vreau si vorbescacum despreIon Caraion cel ani degradarecivici pentruinfrac{iunea p.p. congtiinlda ales-ope ceadin urmi". Cel pu{in in n R.P.R. pozitiv,despre ceea ce rimine valoros,fertil gi posturi poet. de art. 209 pct. 2 lit. a gi b al. 2 C.P.comb. cu de omeniul incurajator din neguroasaprecipitare a Mai mult decit atit. la care-i art. 31 Cod Penal. ..rechizitoriile r rezulti tribulatiilor sale iegitedin comun. Pentru ci, supunepe cavaleriila$itdlii oportunismuluisint Conform art. l0l C.P. va executa 18 $i I f.199- oricum, aceasti laturi benefici, rezistenti, a rinexemplu de conduitd morald".Incepind cu cele (optsprezece)ani temniti greagi 10(zece) ani in drept. poetului9i a omului n-ar puteafi contestatide scrise asupra oribilului cuplu dictatorial al degradare civici. nici un comentatorde buni credin{i. intr-o sarcina $i, ,,epociide aur", pe carenici o panl nu l-a fixat Se dispune confiscareatotali a averii a acea,,realitate tind tru care logici Binelui, sprecare toate intr-un chip mai vitriolant: ,,Preade multi weme, personale, conf. art. 25 pct. 6 C.P. comb. cu lucrurile",dupl cum socoteaAristotel, presupun cu neruginare,un bilbiit vorbeqtede lumina gi de n drept art.30 din Codul Familiei. ci aceastava prevala. clasamuncitoare pe carea tridat-o gi a daro uitirii, pornim pirlile itatl ci O obligi a pliti 300(trei sute)lei cheltuieli Si de la vulnerabile ale insd de pe spatelecdreia igi face palate,yachnrri, personaliti{ii lui lon cel Negru. De la, bunioari, lchimba de iudecati. helicoptere. v oiajazd, i9i ingiduie imprumuturi memoriul ce l-a adresatlui Ceauqescu,in care art.209 Ii computi prevenfiade la l3 mai 1958. exorbitantela occidentali,imprumutd apoi cu sume - cerenu numai infiinlarea unei noi edituri sau a conescu Ficind aplicafiuneaart.209 pct. 2 lit. a mari gi cu armamentldri de carenu ne leagdnici o unei noi reviste,mai apropiatede nevoilereale drian qi 9i b al.2 C.P.,art.31 CodPenal, art.25 pct. 6 speranla,fira a fi tras lardspundere.Controlul averii ale scriitorimii, ci ia gi apirarea, vai, a bitrinilor art. C.P. 9i art. 30 din Codul Familiei art. 304 qi lui nu se face?Rotarea nu e gi pentru el? Nu mai r. de lupiproletcultiqti, a nomenclaturigtilorculturali, cererea 463 C.J.M., condamnipe: puteamla nesfirgitsuporta pe singurii doi actoriai 4. BALACIOIU G. ECATERINA.la 18 zdravin zdruncina{i de miniliberalizarea de ecranuluiteleviziunii romAne: o acrinrd de ferneie alentina dupi 1965, ameninlafi in privilegiile lor de (optsprezece)ani temni{d grea 9i la l0 (zece) care n-a depiqit inteligenla$i riutatea maimu{ei. acfiunea gaizecigtiipe care-i trateazi cu viditi antipatie. ani degradarecivici pentru infrac{iuneap.p. alituri de un neom scremut,gigiit, care,degi nu D9pct. 2 Mihail Bulgakov, ajuns la ananghie,i s-a de art. 209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P., cu $i qtie vorbi, pllivrdgeqte 9i bilbaie, bilbiie 9i r. de art. adresatin scris lui Stalin. Dar, cum insugi aplicafiuneaart. 31 C.P. pdldvrigegte, ameninil, obligd, gesticuleazS, eri sint Caraion recunoatte, acela era ,,un gest limiti". Se dispune confiscareatotali a averii decide,se rdfoiegte,se agitd, se auto-aplaudd, ificirile Scriitorul rus,pleda (penfu) liberbteaexprimdrii, jefuie, personalea inculpateiconf. art.25 pct.6 C.P. infometeazd, risipegte spre a-gi miguli ai sus a era contra cenzurii sub orice regim gi a oricdrui gi,pe cu respectareadispoziliunilor art. 30 din mediocritatea,vanitilile, odrirea,nesaliul de regim, considerindcd scriitorul care nu e contra altd parte, constringe milioane de muncitori CodulFamiliei. rtiunile cenzuriiar fi de comparatcu un pegtece ar declara exploatali sd moard mirind producfia (cui oare O obligi a pliti 400 (patru sute) lei -^dacd - i ci este public pegtiiar vorbi cd el nu arenevoie folosegtece produce lumea aceastaromiirreesci), rpiririi che^ltuielide judecati. siq Bulgakov se explici, se de apd. In memoriul pantrucaeipentrucaer doi,dor, actoriiactom $lgi voiajorii,vorajonl, satnuascasEfiniasebbine, Dlne, r de a se Ii computi prevenfia dela23 mai 1958, libirlindu-se de ani de zile, ei doi, cu mai roata - p.p. de Ficind aplica(iuneaart.209 pct. 2 lit. a familia lor, peste un teritoriu sacnl: pafrimorllril b.p. in qi b al. 2 C.P., art. 25 pct. 6 C.P.,art. 30 din material si snirifual al poporului rornan'

www.arhivaexilului.ro pe: ^rt. l2l ata cum s-a motivat mai susin fapt gi in drept. 5. HAMZEA L ANDRIAN la 20 (douizect) gal C.P. comb. cu art. I C.P. comb. cu In ceea ce privette aplicarea pedepselor ani munci silnici gi 10 (zece)ani degradare un art. 194/4C.P.. deoarece: pentru fiecare inculpat in parte, Tribunalul civici pentru infracfiunea p.p. de art.209 pct. ln i Inculpata Jecu Ecaterina in decembrie arein vederepericulozitatea sociali a faptelor 2 lit. a qi b al. 2 C.P. un 1956la cerereacoincuipatului Banu Dumitru inculpa(ilor, seama qi de situatiunea Se dispune confiscarea totali a averii col i-a mijlocit acestuia o intilnire cu agentul finind personali a fieciruia, apacum pentru virsta personaleconf. art. 25 pct. 6 C.P. comb. cu un spionajului striin, desprecare gtia ci estein inculpatelor Jecu Ecaterina gi Bilicioiu art.30 din Codul Familiei. cu serviciulde spionaj al unui stat striin, venit Ecaterina urmeazi a seface aplicarea art.3l il obligl pentru a plnti 400(patru sute)lei in cu misiuneade spionajqi ciruia Banu l:'# {ari C.P. che^ltuielidejudecati. Dumitru urma si-i dea informa{ii, aga cum De asemeneapentru to{i inculpafii urmeazi li computd deten[ia preventivi de la s-a aritat in expunereade fapt. ;; si se pronun{e confiscareaaverii personale, 6 august1958. Inculpata Jecu Ecaterina in mod voit a de odati cu computareadeten{iunii preventivea -Fdcind aplicaliuneaart. l2l cu art. comis fapta, congtienti fiind ci fapta sa comb. fieciruia obligindu-i si pliteasci cheltuieli pct. pi pct.6 constituieo infrac(iune previzuti pedepsiti 9i 209 2 lit. a b al.2 C.P.,art.25 ; 9i de judecati conf. art. 304 art. 463 C.J.M. -! de legegi totuqi cu voinla liberi a comisfapta 9i C.P.comb. cu art.30 din Codul Familiei,art. Pentru aceste motive, in unire cu pi acceptind in acelagitimp rigorile legii. 304 463 C.J.M. condamni pe: concluziunileprocu rorului militar, Tribunalul III. Inculpata Sestopaly Valentina a fost 6. SESTOPALY I. VALENTINA. la t5 cu unanimitate de voturi declari culpabili pe: trimisl in judecati pentru infractiuneap.p. (cincisprezece)ani munci silnici Ei 10 (zece) - BANU V. DUMITRU pentru de art. 121 C.P.comb. cu art. 209 pct. 2 lit. a ani degradarecivici pentru infrac!iuneap.p. I infractiunile p.p. de art. 19412al.2 C.P.comb. de art. l2t comb.cu art.209pct.2lit. a gi b F 9ibal.2C.P. cu art. 19414al. I C.P., art. 209 pct. I C.P., Din starea de fapt re(inuti in sarcina al. 2 C.P. art.209 pct. 2 lit. a b al. 2 C.P. inculpatei, rezulti ci sint intrunite elementele 9i Se dispune confiscareatotali a averii - DIACONESCU STELIAN qi JECU constitutive ale acesteiinfracfiuni, deoarece: personale,potrivit art. 25 pct. 6 C.P. comb. ECATERINA. pentru infracfiunile p.p. de art. Latura obiectivi a acesteiinfracliuni se cu art.30 din Codul Familiei. 19412al.2 C.P. comb. cu art. 19414al. 1 C.P. materializeazi prin aceiaci in toamna anului O obligi la 300 (trei sute) lei cheltuieli de pi art. 209 pct. 2 lit. a gi b al. 2 C.P. pentru 1955 vara anului 1957inculpata Sestopaly judscati. Ei DiaconescuStelian, iar pentru JecuEcaterina Valentina la cererea coinculpatului Ii computd deten{iuneapreventivi de la infractiunile p.p. de art. 121comb. cu art.l94l DiaconescuStelian, care desfigura o activitate 30 iulie 1958. 2 al. 2 qi 19414al.1 C.P. qi art.209 pct. 2 lit. a - dugminoasi impotriva regimului democrat Ficind aplicafiuneaart,228 cornb.cu art. sibal.2C.P. popular din R.P.R., l-a ajutat pe acestain l93lt ,194/2 qi 194/3C.P., art. 59, 58 pct. 2-5 BALACIOIU ECATERINA qi aceasti activitate, in sensul ci i-a C.P.,art.25 pct.6 C.P.,art.30 CodulFamiliei, HAMZEA ADRIAN. ambii pentru dactilografiatgi multiplicat la maginasa de art.304 pi 463 C.J.M., condamni pe: infracliuneap.p. de art. 209pct.2 lit. a 9ib al. scris, in 3-4 exemplare, un numir insemnat 7. POPESCU G. GRIGORE la 10 (zece) 2 C.P. ani inchis. corectionali qi 5 (cinci) ani depoezii cu continut net duqminosorinduirii - pentru SESTOPALY VALENTINA interdictie corec(ionali pentru infrac(iunea sociale existentein R.P.R., scrise de citre infrac{iuneap.p. de art. 121C.P. comb. cu art. p.p. de art. 228 comb. cu art.794ll,l94l2 acesta,pe car€ ulterior le-a folosit in 209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P. Si 194/3 C.P. Interdictia corec(ionali consti in activitatea sa agitatorici dugminoasi - POPESCU GRIGORE pentru suspendareaexerciliilor drepturilor prev.de regimului, difuzindu-le in rindurile unor infracfiunea p.p. de art. 228comb. cu art. 194/ art. 59, 58 pct. 2-5 C.P. elementecu care coinculpatulDiaconescu l, 19412qi 19413C.P. Se dispune confiscareatotali a averii Stelianavea legituri. In consecinti, - personalea inculpatuluipotrivit art.25 pct. Iuc Latura subiectivi a acesteiinfractiuni TRIBUNALUL 6 consti in aceia ci inculpata Sestopalv C,P.cu respectareaart.30 din CodulFamiliei. dal iN t{uiunrn PoPoRULUT ex{ Valentina qi-a dat seama ci multiplicind HOTARASTE: Il obligi a pliti 400 (patru sute) lei judecati. ;1 tr poeziiledate de citre DiaconescuStelian, care Cu unanimitate de voturi ficind cheltuielide aveau un con(inut dugminos regimului - il Ii conrputi preven{iade la ll iunie 1958, sir aplicatiuneaart.19412 al. 2 C.P.comb. cu art. pn ajuti pe acestain desfigurarea activititii sale Tribunalul reintrind apoi in qedin{i 19414al. 1 C.P.,art. 209 pct. I C.P.,art. 209 Ca contrarevolu!ionareindreptate impotriva publici, pregedintelea dat citire dispozitivului pct. 2 fit. a pi b al. 2 C.P.,art. l0l C.P.,art. 25 pri statului nostru, activitate din care putea de mai sus. pct. 6 C.P.9i art. 30 din Codul Familiei,art. nei rezulta un pericol deosebit de grav pentru Cu drept de recurs. 304 9i 463 C.P.condamni pe: Eu gi a Dati cititi in gedinfapublici, astizi 12 securitatea statului totugi in mod voit 1. BANU V. DUMITRU la munci silnici 9i der comisfapta, acceptindde buni voieurmdrile pe via{i, pentru infrac{iunea p.p. de art. l94l februarie 1959. col ilicitului penal. 2 af. C.P. comb. cu art. 19414al. I C.P.; la 25 PRE$EDINTE der IV. Inculpatul PopescuGrigore a fost trimis (douizeci gi cinci) ani munci silnici gi l0 (zece) Cipitan de Justi{ie. un in judecati pentru infrac(iunea p.p. de art. ani degradarecivici pentru infracfiuneap.p. Munteanu l-inici JUDECATOR ma 228 C.P. comb. cu art. l94ll, 19412Si 19413 de art. 209 pct. 2 lit. a 9i b al. 2 C.P. Cpt. de Justi{ie, lui C.P. Conform art. l0l C.P. va executa munci Cinci C-tin rir Faptele stabilite pi re{inute in sarcina silnici pe via{i qi l0 (zece)ani degradarecivici. AsesoriPopulari: Lt. Col. Ridoiag A. in inculpatuluiata cum s-aaritat in expunerea Se dispune confiscareatotali a averii Maior Dr. SilvasiZ. for de fapt, intrunegte in drept elementele personale conf. art. 25 pct. 6 C.P. comb. cu Maior Toader C-tin del constitutiveale acesteiinfrac{iuni, deoarece: art. 30 din Codul Familiei. SecretarRada C-tin foz

www.arhivaexilului.ro pe: gtaa 5. HAMZEA L ANDRIANIa 20 (douizeci) tr5it, incepem a ni le gterge din ani munci silnici qi 10 (zece)ani degradare umerii celor aidoma lui, abia veniti sau memorie mult prea repede,Caraion nu-i cruti bunalul civici pentru infrac{iuneap.p. de art.209 pct. in arena literari, gata a acceptalinia partidului, nici pe trubadurii de fiunte ai totalitarismului, faptelor 2 lit. a gi b al.2 C.P. un pic amendati, un pic ,rumanizati". In de la Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu,Geo Lafiunea Se dispune confiscarea totali a averii comparafie cu Bulgakov, memoriul in cauzi e Bogza pini la Eugen Barbu, emifind ipoteza, u virsta personale conf. art. 25 pct. 6 C.P. comb. cu un moment de cidere. Chiar qi in compara{ie foarte verosimili, ci acestadin urmi ar fi fost, ilicioiu art.30 din Codul Familiei. cu autorul siu insugi.Dar si nu pierdem din in june{easa jandarmereasci, un criminal de r art.31 il oltige pentru.a plnfi 400 (patru sute)lei vedere ci Bulgakov n-a fost trimis nici ,,in rizboiin Transnistria.Cei ceeziti a intreprinde lagdrele cheltuieli de judecati. de munci for{ati de la sinistrul canal un procesaI comunismului, similar procesului Dundre - Marea Neagrd,pe fundul cdruia dorm trmeazi Ii computi detenfia preventivi de la intentat - f?iri prescrip{ie - extremei dreptg sint zeci de mii de victime" pi nici,,in minelede plumb rsonale, 6 august1958. califica{i drept,participanli la dezonoare",acuzafi de la Baia Sprie gi Cavnic (Maramureg),unde se entivea -Fdcind aplica(iuneaart. l2l comb. cu art. cu energiein virfuteaunei justi,Liistorice:,paci heltuieli 209 pct. 2 lit. a qi b al. 2 C.P., art. 25 pct. 6 la 40 de ani aproapede la nimicirea nazismului C.J.M. C.P.comb. cu art.30 din Codul Familiei, art. tribunalele gerrnane,franceze, israeliene gi nu numai ele continud sd judece vinovali conha rire cu 304 9i 463 C.J.M. condamni pe: na{iunilor, poate garanta bunalul 6. SESTOPALY I. VALENTINA. la 15 cine cui ci soartasa (a comunismului)il va absolvide rispundere pind abili pe: (cincisprezece)ani munci silnici gi 10 (zece) la sfirgit, cd-gipoate ingidui orice,inclusiv pactul - pentru ani degradarecivici pentru infrac{iunea p.p. un pact lucid gi costisitor- cu abjec!ia?".La fel de P.comb. de art. 121 comb. cu art.209 pct. 2 lit. a qi b cutezitor este mustrat Occidentul pentru , 1 C.P., al. 2 C.P. pasivitatea sain fa{a primejdiei comuniste,cu o Se dispune confiscarea totali a averii retorici ce recurge la culoarea satirei violente: JECU personale,potrivit art. 25 pct. 6 C.P comb. .,Lanoi comunismula venitcontravoin!ei noastre. r. de art. cu art. 30 din Codul Familiei. Occidentulse pregatette voluntar sil aibdgi daci 1.1c.P. O obligi la 300 (trei sute) Iei cheltuieli de intr-o zi il va avea de-adev[rat.el a meritat-o si pentru , ju4jcati. acesteilumi indiscutabili seva cuveniceea ce iii caterina Ii computi deten{iunea preventivi de la pregAte;te:mormintul. Pot compdtimi pe cineva art.l94l 30 iulie 1958. cdzutftrd. de voie intre tilhari, dar nu pe-o femeie t. 2 lit. a - FIcind aplicafiunea art. 228 co':nb.cu art. de moral'uri u5oare,sau pe frivolele unei casede 193/1,194129i 194/3C.P, art. 59, 58 pct. 2-5 lux carelin sdcunoascd neapdrat, la ele in budoar, NA qi C.P.,art.25 pct.6 C.P.,art.30 Codul Familiei, cum fac dragostesdlbaticii din epocade piatri ori pentru art. 304 9i 463 C.J.M.,condamni pe: sclavii faraonici". E o profelie pe care doar aEibal. 7. POPESCU G. GRIGORE la 10 (zece) descompunereastatali a comunismuluise pare ani inchis. corec{ionali qi 5 (cinci) ani ci a impiedicat-ode la implinire... pentru interdic(ie corec(ionali pentru infractiunea Karl Jaspersscrie astfeldespre Nietzsche: ,,E ). cu art. posibil de gisit la Nietzschepentru p.p. de art. 228 comb. cu art. 19411,194129i fiecare 19413C.P. Interdic(ia corecfionali consti in ralionament contrariul sdu. S-ar spune cd el are pentru suspendareaexerci{iilor drepturilor prev. de despretoate lucruile doui opinii. De aceeapot fi art.194/ pasaje art. 59, 58 pct. 2-5 C.P. ( |970) invocate din el venindin sprijinulideilor celor mai ireconciliabile in Se dispune confiscarea totali a averii aparenld". Pistrind propor{iile, firegte, am putea aplica o atare personalea inculpatului potrivit art. 25 pct. 6 lucla la o mie de metri subpdmint, in pieleagoal6, judecati lui lon Caraion? Credem ci nu, intrucit C.P^.cu respectareaart.30 din Codul Familiei. datefiind bineinlelestempelarura foarte ridicatd gi filosoful german iqi cultiva contradictiile intr-un Il obligi a pliti 400 (patru sute) lei excesivaacrditate a aoeiinfiltrate orin fisurile rocii regim de naturalefe a gindirii, ele licind parte che^ltuielide judecati. qi picruindIEra opnre". umplind'de rini carnea ficind sirmanilor ocnagi.Dupi toate probabiliti{ile, din structura ei organici, neconstrinsi, pe cind ). cu art. Ii computl preven{iade la ll iunie 1958. autorul strilucitor-intunecatei diatribe Insectele Tribunalul reintrind apoi in qedin{i propozi{iileprofund nedrepte,injurioase pe care art.209 le-a tovariguluiHitlera fost dupi toateprobabilitifile, publici, preqedintelea dat citire dispozitivului Caraion compusimpotriva celor mai buni ,, art.25 prieteni(aqa-zisuljurnal, ficut public,pe filiera obligatprin for,td,inunele momentg a sedez-minfi, de mai sus. liei-' art. neindoielnicd a Securiti(ii, in Sdptdminalui a se abate de pe flgaqul gindului, congtiin(ei, Cu drept de recurs. Eugen Barbu) pornescqi eledintr-o imixtiune, emo{iei,aspira.tiei sale. Vbinfa i'a fostviolati prin Dati in gedin(apublici, astdzi 12 I silnici 9i cititi deocamdati imprecizabili, a poli{iei politice barbaria unor imprejuriri fafi de care nu orice mt.l94l februariel959. comuniste, aceeagicare l-a torturat in Gulag, individ ar putea gisi suficienteresurse de P.; la 25 PRE$EDINTE deqis-ar putea si poarte gi peceteaslibiciunii, a rezistenfi. Autenticul Ion Caraion este poetul l0(zece) Cipitan de Justi{ie, unei fisuri de caracter a poetului nostru. Cit de tragic ai pamfletarul anticomunist neintrecu! care neap.p. Munteanu Flnici JUDECATOR mari au fost presiunile, cit de mare slibiciunea meriti un loc important in ierarhia valorilor Cpt. de Justi{ie, lui Caraion? Raportul dintre cei doi factori acesteiepoci ce l-a sacrificatfiri cru,tare,inclusiv l munca Cinci C-tin rimine o enigmi. Nu esteexclus ca presiunea, prin batjocuri. L-a silit a fi ce nu era. L-a silit le ctvtca. AsesoriPopulari: Lt. Col. Ridoiaq A. in chip de torturi psihici, poate gi fizici, si fi prin procedeestaliniste, punindu-ne in situafia l averii Maior Dr. Silvasi Z. fost insuportabili pentru o fipturi deja de a-i ciuta uneori identitateain insigi materia, omb. cu Maior Toader C-tin debilitati qi suferindi, astfel incit ea si reduci dezgustitoare ca o vomi, a alienirii cei s-aaplicat SecretarRada C-tin foarte mult cuantumula ceeace am puteanumi Gheorghe GRIGIJ'RCU

www.arhivaexilului.ro @- JurnalulLiterar Ates

poemda CristineiRosetti me", pe -?caft;A# l, -yt /E RL<^)<,),5'f c"+ ,,Remember f ', care m-a rugat sd i-o traduc. Alexandru " e,- ) ,f 1e<

definuli, ba chiar de unii dintre autorii pe care-i Anch'iosono pittore discutd.A scrie pe tonul just presupuneun efort www.arhivaexilului.rosporit, iar ea o gtie gi rdspundeprintr-o continud Intre comentatorii mdrturiilor de detenlie detenlie,proza romdneascd inspiratd direct sau definirea termenilor,prin permanentedisocieri. publicate in ultimii zece ani, Ruxandra indirect de Gulag. RnxandraCesereanu a citit Apoi, a ales cele mai bune criterii, in special Cesereanue unul dintre cei mai notabili.-Face totul (inlelegindprin astatot ce se poategisi, criteriile etice,cum ar'fi atirudineain detenlie. parte dintr-o generaliede critici tineri, ahrmali prin efort personal,in absentaunor biblioteci Intorpcrrl npnrnr afifrrdinp acfa ^ f^'-;.lo a Atestare

'//'iS"n ukJ'" ''''*'\* ' rcqft)p l. -;r )i,<4nta,1 ,l'f, ' /:',;' L ""n c

defnuli, ba chiar de unii dinne autorii pe care-r E interesantd apoi discutia asr.rpracapcanelor just u discutd.A scriepe tonul presupuneun cfofi pe care literanlra de inchisoarc qi lc-a intins sieEi. sporit,iar eao Etieqi ri.spundeprintr-o continui Rr,txandraCesercanu aminteqte citeva dintre ele: www.arhivaexilului.ro olrectsau definirea termenilor,prin pennanente clisocieri. infhrmusetarczr,tentatia croizantii sau lintba de l-a Inu a c,ltlt Apoi, a ales cele mai bune criterii, in special lcmn anticoncentrationarS.irrsi acelcl5i pericolc I oategasl, I criteriilc ctice. cum ar fi atrtudineain detentie. ii pindesc qi pe comentatori.Existi qi o limbd d': -J t biblioteci rntoracrrt nonrnr ctitrrrlina acra ^ r^,-; ,.1- . lam- . ^.iti^i; n^"^-- -^--+- ^x-+:. L-'.. I l.-l__- aUg]tr oatllglrl 3Z), Oln UJA, rranla belgla, qatortta rulullruasa artrulluiltr IJtrtluU fl t ru & deosebili,iar Dimitrie Stelarus-a bucuratgi el apelurilor pdrintelui Banal gi relaliilor sale ,/. ,X,* int;ik- l-] de o generoasi ospitalitate. Gheorghe personale(de origine belgian, apa4inea ordinului yrt L *,a4;5*a4, "t 1an 't^lura Fratostifeanuiqi fEcusestudiile de geologiein asumplionist,ca 9i p[rinlii Franciscqi Frangois, ylAU ;t 4o,u;t fr^;l 2 ,rxr ) ol'rltt Germania,la Freiburg-in-Briesgau,iar solia sa de.la biserica Saint Frangois de Paul) erau )wl,.^,- -/7u,.lz i,r. rob I Lucia fusesedoamnd de onoarea regineiMaria. incdrcate de noi in taxiuri, opream taxiurile dupi De aici, prietenia strinsdcu Eleonore de Wied, citeva sute de metri, apoi, le suiam in magini nepoata reginei Elisabeta, cesitoritd cu Ion particulare - apa4inind cunoscufilor familiei Bunea. Foarte apropiat de familia Fratostileanu Fratostiteanu - gi duceam darurile fie in subsolul a fost Ei Michel Gr. Sturdza, de inaltd Facultdlii de medicin6,fie in casaFratostifeanu. spiritualitate,elan tinerescqi curaj de a infrunta ProfesorulGr. T. Popaa luat asupra-giacest mare adversite\i\ecomuniste, de care m-a legat o risc. ca si fiul siu Tudor, actorul de mai tirziu caremdrfuriseau intru valorile europene,Pe care trainicd prietenie.Profesorul lon Petrovici, ale care,in epocaactivitdlii noastre,intenliona sA nu le-auffidat. o incurajarepentnr,gi6i puntea cirui cursuri de istoria filosofiei le-am urmat la urmezepe tatel sdu,fEcind tot felul de experienle unei mari speranlecarc pind ia urml-sla dovedit facultateintreanii 1941-1944,era, de asemenea, de biologiein chiar subsolulin caredepozitam zadamicd,deoareceOccidenhrl in care au crezut, un obignuit al caseigi ocupa intotdeaunalocul pachetele,fiind ajutaligi de sorasa Marilena, o i-a pirisit. dc onoare.Nicolae Migu fusesediplomat gi scria tinird plind de curaj. Organizalia ,,Mihai EmiiitjScu" a ddinuit pind o proz-erafinati, cu ecouri baudelairene, iar I. Persoaneleinvitate de noi igi ridicau darurile in martie 1949, cind Constant Toneganr (care a Vasiliu, fost ministru al RomAniei la Yatican, noaptea,pentru a nu se intilni cu studenlii care transmisun pachetcu medicamenteprimit prin purtainbuzunarul interior al hainei cunoscuta frecventaufacultatea. A fost o leedturdinhe cei legafiabelgiand lui TeoharMihadaq, iar acesta,

delinufi, ba chiar de unii dintre autorii pe care-i Anch'iosono pittore discuti. A scriepe tonuljust presupuneun efort sporit,iar ea o $tiegi rdspundeprintr-o continuA Intre comentatorii mdrturiilor de detenlie detenlie,proza romAneascd inspiratd direct sau definirea termenilor,prin permanentedisocieri. publicate in ultimii zece ani, Ruxandra indirect de Gulag. Ruxandra Cesereanua citit Apoi, a ales cele mai bune criterii, in special Cesereanue unul dintre cei mai notabili."Face totul (infelegindprin astatot ce se poategdsi, criteriile etice, cum ar fi atitudineain detenlie. parte dintr-o generaliede critici tineri, afirmafi prin efort personal,in absenlaunor biblioteci Interesul pentru atitudine este o formd de a dupa 1990,a cdror perceplieasupra unor astfel complete)gi ordoneazddomeniul cu numeroase reabilita nojiunea de moralitate, printre cele mai gi juste. de carli nu c viciati de propriul trecut.Desigur, distincJii observalii Capacitateaei de a umilite istoric, intr-un intreg proces de tinerelea(care pus-o qi a la addpostde vremuri cu defini clasificafunclioneaziprecis $i continuu. contraselecgie.In sfirgit, a gisit o manierd pentru biografii incdrcate)nu e meritulei, dar, a Sunt luali in seami sutede autori, existdsute de personali de a se raporta la textele de detenfie, ne feri de confuzii, trebuie semnalatcind referinjecritice. Aparatul critic e o lecturdin sine. amestec de pasiune 9i observa{ie,bazata pe interesul aretat acestordocumente e profund Se vede aici un efort enciclopedic, rezultat al interpretareasimbolurilor, pe o anumitdsimbolicd autentic,nu survine ca o contrapartetirzie la anilor de lucru ai autoarei, al studiilor a detaliului, manierdcare e mai curind instinctivl opere dezonorante,nu echilibreazdvechi comparatiste,al zecilor de articole careau ficut decit dobinditd. Poate pentru cd la baza acestei compromisuri. SensibilitateaRuxandrei din ea poatecel mai activ comentator al acestei ce4i steo tezdde doctorat.se simte rigoarea unei Cesereanue de primd mind, intenliileei, de cea literaturi. in acelagi timp fErd a diminua 9i cercetdriacademice gi nevoiade a gdsi,ba chiar mai buni credinfd.Mai mult chiar,intre raliunile calitatea eseului, se naste intrebareadaci o de a ,,legitima" cercetareaprintr-o metodd. scrisuluiei, existdgi un sentimentde vinovdJie asemeneaanvergurd nu forleazdcumva strucfura Autoareacaute un domeniuale cirui mijloacesd intoarsd, ,,legatd de.fapnl cd tdisem pasiv in cd4ii. Ruxandra Cesereanucuprinde amplul le foloseascdgi nici un domeniunu-i parea oferi conunism.fdrdsd decitpuline lucwi despre domeniuin trei studii sintetice,inrudite tematic Stiu mijloace sufici ente.Metoda o preoctrpd.,,An aliza Gulag Si cd, dacd decembrie I 989nu arfi venit, prin reflecJiaasupra universului concentralionar, de spune ea, e parlial un studiu litera4 Si ar./i posibil sd nu aflu niciodatdadevdrul dar in fapt tratind trei subiecte distincte. fayd, fost parlial un studiu de comportament mentalitate" intreg." (p. 5) Idee frumoasd,vinovdlie Exploatindu-l in detaliu, ea ar fi putut face din $i (pp. 8-9) Sunt traversatecu inteligenji critica seducitoarc,deqi nereali, pe care pulini ar fiecareo operi critici mai amplddecit aceasta. literard,sociologia, antropologia, istoria. Insd putea-oconcepe in numepropriu. Apoi, interesulnu sedistribuie egal de-a lungul metodain sinenu inseamndnimic, ar puteafi gi Mai mulli ani, RuxandraCesereanu a o ce4ii: despreautorii rugi s-a scrisconsiderabil, linut bricolajul intelectual.Nici nu credci suntnecesare nrbricdintirulatdGulug, in revista.l/eaan.A fost, daci nu enorm, despre proza romdneasci metodepentru a te apropiade litcraruradctenliei. in acelagitimp, bursieral Universitdlii Central (romanele,,obsedantuhridecenif' utopiile 9i Calitateascrisului Ruxandrei Cescreanu vine din Europene,cu o tezd de Iiteraturd comparati negre) avem comentariimultiple. Judecdtile valoareaanalizei. asupramdrluriilor de detengie,gi tot cu un studiu formulate de autoareasupra lor suntcorecte, {ird Una dintre intrebdrile provocatede aceastd despreunivcrsul concentralionar gi-a suslinut a constituitotugi o noud viziune, pentnrcd nn carte este in ce mdsuri un comentatorfird doctoratnl.Carierea ei criticd a dedicat-oin vizinneao preocupd,aga incit centrulde interes experienjadeten!iei politice va primul rind acesnrisubiect. insd reuqita majord se gdsegtein parteade mijloc a cd(ii, dedicatd intelege problemele c de a fi publicatacum o cartedespre Gulag o nremorialisticiiromdneqti de detenlie.Aici, ei esenliale,in aga misr.rrdincit opcrdrotund5, de sine stdtdtoare,nu o coleclic competenlaRuxandrei Cescreanu e maximd,aici scrisulltti sI fiejust pcntm cei ce-antriit-o. C--unr de articolcsau studii independente,chiar dacd igi fac aparitiaoliginalitatea gi caracterulde vor prin.ride!inu!ii inqigi astfel de studii'l hrinindu-sedin substantastudiilor gi articolelor pionierat. RuxandraCesercanu pare a seadresa unor cititon apdrute in timp. Subintitulate Gulagul in Atitudinea culturald pe care se intemeiazd avizali,nu doar buni cunoscdtoriai subiectului, con$tiintarontaneascd. e o cercetarea imaginii analizaeste de a nu comentadetenlia politici, ci daravind chiar lecturi proaspete, necesare pentnl pc care universul concentrationaro are in reflectdrileei. Alti autoridiscutd fenomenul, se a urmiri analiza ei pe alocr.rriextrcm de literaturaEi memorialistica noastrd. fblosescde cd(i pentru a-l dezbate.Ruxandra minulioasd.In anumite privinte, prin volumul Meritul esenlial al carlii e de a fi una de Cesereanudiscr.rtl cdrtile, cu inevitabilereferiri conceptualgi terminologicaplicat unor productii pionierat.Ea aparepe un teren nefixat, supus la fenomen.O preocupdfenomenul secund. Ea adeseanaive sub raport literar, e o carte incl delimitirilor, cu ierarhiiin schimbare,unde vorbegterareori despre biografiile autorilor sau inaccesibili autorilor studiali, dacd nu sunt ei circuli o serieintreagd de punctede vedere gi genczamemoriilor; mai curind intrd direct in ingigiintelectuali. Se petrece un fapt nea$teptat: ipoteze,in timp ce memorialisticains6gi continud acele aspecteale operelor care o intereseazd. prin studiu atent,prin concentraremasivd asupra si se scrie gi sd se publice. E o primd organizare Surprinzitor lucru: iatd o tezi despre literatura detenlieipolitice qi carlilor ei, Ruxandra a unui vastcorpus de texte,in funclie de o.idee. detenliei care spunefoarte pulin despredeten!ia Cesereanuatinge un impresionant grad de Vastitateae, de altfel, printre primele impresii insdgi - pare a surveni, ca o glosi, dupd ce inlelegerea fenomenului;descoperd oroarea gi produse.Materia pe care o cerceteaziaceaste biografismulla careinvitd textelea fost epuizat; mirelia acesteilumi, coboari in adincimileei; carteeste enormd: marii memorialigtirugi, mai de fapt. il precede.In acelagitimp. autoareae gi apoi scrie,nu atit despredetenlie, cit despre tofi autorii romdni care au scris desprepropria perfect congtientdde mediul extem al scrisului reflectdrileei memorialistice,scrise intr-o altA ei: cartea la care lucreazd apare intr-o lume in limbd decitcea a cd4ilor pe carele comenteazd, ' Ruxandra Cesereanu,Cdldtorie spre centml infernului, care victime 9i cdldi gi memorialigti gi iar scrisul ei produceo oglindi a inchisorii,in Editura Fundatiei Culturale Romdne, Bucure5ti, I 998. comentatori trdiesc laolalti. Va fi cititi de fosti carenu gtim dacddefinu{ii ingigi se recunosc.

www.arhivaexilului.ro '1+ uI udcta, lll. 'Co.;tSt4 Lo*tt't,tc< H< E ia, datoritd , 1. \ . | ^ t .l // l. , ^ r/ 4 4 tna d-i22

delinu(i,ba chiar de unii dintre autorii pe care-i E interesantdapoi discu!ia asupra capcanelor I discuta.A scriepe tonuljust prcsupuneun efort pecare literaftlra dc inchrsoareqi le-aintins sicgi. sporit,iar eao gtiegi rdspundeprintr-o continua RuxandraCesereanu amintegte citcva dintrc cle: rtddtrect sau definirea temtcnilor,prin permanentedisocieri. infrumuselarea,tentalia eroizanti sau lirnba cle F- :reanu a citit Apoi, a alesccle mai bunecriterii, in special lemnanticonccnfrationari. insd acclcaqi pclicolc e poate gdsi, criteriileetice, cum ar fi atitudineain detentie. ii pindescAi pe comentatori. Exista qi o linrbzitlr J or biblioteci Interesulpentru atitudineeste o formd de a lemn a criticii desprcaccste cdrli: eroisnr. u numeroase reabilitanoliunca de moralitate,printre cele mai frumuselemorali, anticomunisnr.iatd acclcagi itateaei de a umilite istoric, intr-un intreg proces de noliunipreluate dc comentatorigi uneorifolosite s gi continuu. contraselectic.in sfirgit,a gisit o manierd mecanic,in laudaunor tcxte dcsprecarc s-ar :xistdsute de z personalide a sc raporlala textclede deten{ie, puteasd aflim, cind vom aveaacccs la dosare, :cturdin sine. amestccde pasiunegi observatie,bazata pe cd sunt operaunor fogti tr.tmirtori.Ruxandra c, rezultatal intcrprctareasimbolurilor, pe o anumiti simbolica Cesereanuevrtd cu br.rnagtiintd accst lintbaj gi. al studiilor a detaliului,manierd care c maicurind instinctivi in pofida unei pasionalititi care-i cste care au fEcut decit dobindita.Poate pentm cl la bazaacestei caractcristicd,termenii ci sunt mirsuratiqi ar.r Ltoral acestei cdrtrsti o tezadc doctorat.se simte rigoarca unei greutatcreald. O singurdobsen'atic r-ag faco: in Fr1 d a diminua cercetdriacadcmice gi nevoiade a gasi,ba chiar PreamhulSi mai alesin Finalul cartii.mici tcxte rarea dacd o de a ,,legitima" cercetareaprintr-o metodd. densein carei;i cxpuneidcile nentrjlocit. ea face A mva srucnra AutoarcacautA un donreniuale c5rui mijloace sd o scurtAclasificarc a marturiilordupi valoarca 'inde amplul t- le foloseascdqi nici un domeniunu-i parea oferi estetici. Citeva prccizZiriar ti fost ncccsare. udite tematic mijloace suficiente.Metoda o preoctrpl,.,,Anali:a Desigr"rr.acest critcriu e incvitabil.dar e tristcI rcentralionar, de spune eo, e parlial wr stucliuliterur, nu poatcfi e."'itat.fiindca aici e ultimul dintre :e distincte. Jalci, Si par!ial un shrliu decomportament;i toate!Cclc mai rnultemcntorii de dctenticsr-rnt t1 nentalitate" utut face din (pp 8-9) Sunt traversatecu intcligentdcritica in alaracstclicului. in alalr litcratrrrii.litclrrrrra lecit aceasta. literari.sociologia. antrupologia. istoria. insd fiindu-lc antorilorinsutlcie.nti pcntlr cecace Llde-a lungul metodain sinenn inseantndnimic. ar putcafi gi aveande spus. Nonlitcratr"rl devinc la Ion loanid 14 considerabil, bricolajulintelectual- Njci nucred ci suntncccsare progranratic.E ;i critcriul cel mai ingelitor. romAneascd metodepentm a te apropiade literatura dctentiei. fiindcaproduce icrarhii falsc ori inr"rtile.Opcrd " 9i utopiile Calitatcascrisr"rlui Ruxanclrei Cescreanu vinc din superioari csrclc. .lumalul /bricirii e o carte :. Judecdlile m valoarcaanalizci. int-erioarisub rapon docntnentar antintililor lui corecte,fird Una dintreintrebdlilc provocarc C'onstantinCesranu. iar ntiifiuna Iui Bclu Zilber pentrucA nu dc accastd l-, carte cste in cc ntisnri un sti dcasupracclci pro

www.arhivaexilului.ro Partidului comunistsovietic: ,,Dacd, in raporl cu Statul, religia este o afacereprivatd -;i, din acestmotiv, Biserica esteseparatd de Stat -, dimpolrivd,partidttl comunist(.. .) nupoate adopta cu privire la religie, itleologia care nu SA in Politicaanticrestinfl a comunismului are nimic conltn cu Stiinta,o atitudine neutrd oF De la inceputurilesale, ideologia marxistd permanentd.Ceea ce rlmine esenlial,definitiv Si indiferentd." vl s-a adeverit a fi un dugman implacabil al gi de neschimbat in viziunea revolu{ionard a Incepind cu primul numdr al revistei ap religiei, iar promotorii materialismului comunismului este strategia care traseazi, Catacombes,deci incd din toamna anului dialectic au condamnat-o,pur gi simplu, la odatdpentrrr totdeauna, reperele obligatorii ale 1971,qi pina la incetareaapariliei acestui Jur du pedeapsacapitald. Fiindca pentruKarl Marx hegemonieiplanetare a unui totalitarism vajnic,,mesageral Bisericii Tdcerii" dir religia este opiul poporulli, comunismul nu singeros,a unui colectivismintegral, a luptei (decembrie 1992), atit eu cit gi regretatamea ac, poateincepe decit odatecu ateismul.Prietenul de clasd,a persecutdriiopozanfilor politici sau so!ie, n-am incetat sd denunlim lipsa de sdu Engelssocotind religia drept ,,un re.flex religioqi,a desfiinl6rii libertdlilor,,burgheze". libertate religioasl din lagirul con.runistgi s-a capul omulni, va trageconcluzia Nu-qi puneaLenin, bundoard,aceasti celebrd colaborareainadmisibili a conducdtorilor .fantastic"in pu cd acestincomod reflex golegteomnl natura intrebare:,,Libertate pentnt care clasdsociald tuturor confesiunilor cregtinecu duqmanii 9i sd sa de tot conlinutul, transpunindu-lin si in veclereacdrui tel? " inveterati ai credintei in Dumnezeu.Un ins ,,.fantonaunui Dumne:eu de dincolo". De in afarddc parleadisimulati, perfid ascuns5, cunoscutscliitor francez,de origine rusd. Iar aceeaLenin, in calitateasa de discipol a politicii ,,lupilor rltpitori", de calevorbegtc nemullumitde atitudineanoastri,,prea duld", inflicirat al celor doi dascalinratcrialigti. ii Evanghelia,exista gi ,,haina de oaie", pe care o asemina unur,,ntanihcism ll col va scrielui Gorki, la l4 noiembrie1913, ca ir-nbricinrintcaexterioard, partea vi:ibild u simplificator",ne mga si nn tlatdnrcn asprime ca idee religi

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar- @

Partit-lulnicomunist sovietic:,,Ducii, in raport ctt Slatul, religia este o afacereprivatd ql, PaulGoma - invinsuFtnvingitor din acestmotiv, Biserica esteseparatd de Stat -, dintpotrivit,partidtrl contunist(...) nu poate Cum seriajurnalclor lui PaulGoma continui cind societateacivili romineascda fostdistrusd, adoptttcu privire la religie, ideologia care nu sd apard spre incintareaunora. dar furibunda surpatdchiar biologic in rdzboiulcu leprele incrincenare a multora, problema arenimic contun cu $tiinla,o atitudinetteutrd se na$te activist-securist. opoftunitdliiunor ataridemersuri lefinitiv si indilbrentd." in chiartimpul Nunrai cei care n-aLlstat la cozi, in frig gi vietii autorului,cu atit mai mult cu cit in infuneric onard a inccpind cu printul numir al revistei ai au reugit sAse sustragecorvezilor, aproximativ acelagiinterval a fost editat gi ficindu-5i grijuliu aseazd, Cataconbes.deci incd din toantnaanului relalii cu sus-pupiiholerei jumalul lui M. Sebastian,apdmt la 50 cleani rogii, pot jumdtate torii ale 1971.5i pini la incclarcaapariliei acestni da uitdrii o de secolde dnpd redactare,cum ar cere-ouzanlelc, dar nu itarism vajnic,,nresagcral Bisericii Tdcerii" incredibileumilin!e. M. Cdrtdrescu,dupa din vointa expresi a scriitomlui,mort intrun propriile a luptei (decembrie1992), atit eu cit gi regrcratamca spusc.lucreazA pentru viitorinrc. c accident. preocupat itici sau sofie, n-am incetat sd denun{dmlipsa de in exclusivitatede zidireaplopriului Dar Goma nri esteun gheze". libertatereligioasd din lagdml con.runistgi caz singular,dupl cun-r rum de fildeg,pomind de la convingereacd peste, s-a mai amintit,multe alte personalitiliqi-au celebri colaborareainadmisibila a conducdtorilor sd zicem, un secol, zbatereanoastrd de azi va publicatinsertrndrile fiind cit scpoate de vii. fdrd lisa sociala tutrlrorconfcsiunilor crc5tine cu dusmanii indiferentdepoca urmdtoare, dupi cum noi invetcra!iai credin{ci in Dunrnczeu.Urr sdse fi iscatvreun scandal.In cazullui P.Conta nu mai receptionimcn sufletulla gurd,de pilda, insdlantul protcstelor pare un rscunsd, cunosclltsc[iitor franccz.dc origine rr,rsi. soide cxplozie in nenorocirilecldcaqilorromAni. E dreptul lui. Dar lan!, pcntrrrci nintcni nn arechcfsd gi 'orbegtc nemultumitdc atitudinea nozlstrir.,plea dur.i". i sectaleze al nostm,de a-l reccptaca ssriitorcu adevirat qi zonele gri batind in negru-catranalc reprezentatlv,pentru oaie", pc cilre tr uscrrrinattrrr.r i ..nrlrniltcisnt tot cc ant indr.rrat.pe P. compromisurilor.roz-dalbul fiind o pref-erintd :ibild a simplificator",nc mga sdnu tratirntcu asprirnc Goma, resimtindacllt prdpastiacarc dcspartc ca gi generali.Ce spuneinsu5i scriitonrl rll$calea ,.aceo.tttibiatu ierurhie ortodoxrida dincolo dcspre pldbugirea.ingenuncherea noasrrA $i cdtiratulpe situaJiacreatd: pe ultima coperti a funiile de mdtaseale Lrllimile de cortirtctclt,/iar", dat fiind ,,.sittrtttiu.tu ,rCitesc a5chieriicuvintulni, cc Jurnal-luilui Sebastianextrase din presi: preschinrbd icialiin dificilti .,tichiur drumatic'it." La fcl gindca gi daci cel de-aldoilca aspect intr-nn soi nu mi-agcunoatte gi n-aE ci le de tesdturi tactica preotul Serghei Jelr.rclko"'.din URSS. in 9ti a fasoaneloracrobaticr.. brodati cu lipsegte.nu talentul (cinenu are talent,chiar cinism. indicat dezacordcu acuzatiilentarelui Sol-jcnitin, din geniu,la romeni?), ci coloanavertebrali, daci Se naSte irrtrcbarc: congres faimoasascrisoarc adresatd, in postulSf. Papti o de ce am indurat.'in nu le-ag cunoaqtelagitatea, supugenia 1981,o franquzoatcd.auzindu-ne plingerea, a intinsd" din 1972,patliarhulul Pinrcn: ,, Ce trtutecunfhce dezgustitoare ripostat: ce nu iegi{iin stradi? - I condus in asenrettea(ondilii? A spune totul sau 9i ,,De Uite eu obriznicia pieptului-de-arami de dupi ies9i strig - Nlitterrand- caca!"Mii sdfie, ia lsd care rtimic?A incerctr,sd trecem tn clondestinitate. '89 decembrie - aq spune:Nu-mi vine sI-mi sd ne fi dat prin cap sd strigim: Ceaugescu du-l pe de neconceputsuh regimuluctual1 Sau,mui cred ochilor: exact aceleagipersoane, exact cacal Piereaminstantaneu, ingropali de vii in gatasi bine,.tti incercdnt sd ne insercintin acest,sistent aceiagicritici literari, exactaceiagi : D. C. Mihlilescu, Ornea, libertatc dc opinie ca si ne putem revolta. A eadd in ce ne e.steperilti.t'.' Ierarhiu rilsAu oltat pentrrl Pruteanu, Cosagu,N,Ianolescu - inci: trebuit si se punl la cale intregul plan cea dc a clouaalternativd." 9i Buduca,Zaciu, Balotl, - au scris, k.g.b.-isto-securist(acca parte a securitelii...), ;tanlele Ce opliuneru$inoase, preluitl. de altfel,de $tefinescu despreJurnal-ul meu, exactinvers decit despre caresd declangeze explozia butoiului de pulberc a Carta regimulkaghebist din Uniuneasovieticd gi intm al lui Sebastian.De ce invers?Doar pentru ce ajunsese apoi, n-am indurat numai perTnls totul conformd cu politica de subminale a !ara. $i ci.,. n-am agteptat si mor? Pentru ci n-am noi, intregul Est a suferitcotropirea comunisti, niunea Bisericiilui Hristos,scornitd de mintile drdcegri 'aratd agteptatsi moari gi ei - abia dupi aceeasi din carenici azi, ca mentalitate,jumdtate de tard a ale mai marilor comunigtilin loc sd urmeze mi-l public? Saupoate ci, apacum Sebastian nu s-aeliberat. I1i trebuia o structurdde exceplie rstitulia drumul crucii gi al jertfei, preconizatde ii arita (in intimitate) pe cei-buni ai lui: Nae ca sI rupi lanlurile. doar Goma a avut-o, ertatea EvangheliaIubirii, gi reamintit patriarhului $i Ionescu,Cioran, Camil Petrescu,Eliade - eu rdminind (in pofida torturilor) in picioare,cind rrata pe Pimen de autorul Gulag", in ,,Arhipelagului i-am aritat pe mei, ca <? Dar se cerea sA i se lingd casapului cizmele. nbare a loc sd fie, cu adevdrat, lucrdtoricn ,,impreund de 9i-ar fi tipirit paginile Sebastianin chiar Majoritatea zdrobitoarea scriitorilor (cu idecum. Dumnezeu" gi ambasadoriai Imparaliei timpul vie{ii.,. rSebastian ar fi fost precddere,,...vulturii prozei romAne )ricarea Cerului, ingrijorali de soartaBisericilor, iata-i ars pe rug - de Nae, de Mircea, de Camil, de contemporane-D. R. Popescu,Breban, gata sd devenili niSte apostoli mincinoSi,ni,Ste !oiu, ,, Emil (Cioran), de Marietta, de Sic5...', M. H. Simionescu,Radu Petrescu,Gabriela lpromls Iucrdtori inseldtori, care se preJac in apostoli Referitorla neincondeiafiilui Sebastian,in afara Adamegteanu,Biliiti, Uricaru, Nedelciu, suti la ai lui Hristos " (2 Corinteni, I I . l3). rudelor,acegtia sunt ,rOpt persoane- mari gi Grogan- voi fi uitat pe vreun mare-prozator? atare, Prelalii Bisericii ortodoxe din RomAnia late, intr-o viafi de om. Bine, mai punem de - nu, pe Buzura nu l-am uitat - l-am omis.") lganda comunisti au alesaceeagi gi-au cale fEcutjocul la noi doui, si dea zece: nu strici si dregem s-a aciuit care sub umbrela protectoarc a aceleali politici anticregtine,intocmai busuioculstatistic al trecutului de glorii", gi Ivagcului, ismului caresub sutanalui Gogu Rddulescu, indrumdtorilorlor compromigi,din Uniunea printreei nu s-aunumdrat Nae lonescu,Mircea eligia), care sub borsalina lui Dumitru Popescu- Sovietici. $i, ca 9i ei, nu se sfiiescsd rlmind Eliade, Camil Petrescu,Ralea, Cioran, Barbu, Dumnezeu,a inchinat puternici pi i ludm versuri ,,la mai departein frunteaBisericii, contind pe Vulcdnescuetc.,,,floarea intelighentiei, nu?" a acestei cucoane", onragiatdiversele festivisme harababurapolitica actualddin Romdniagi pe Rdstdlmdcirile,reaua-credinti, dugmdnia, patronatedr: cele doua ipochimene, afirmind remlin, insi lipsa de spiritualitatea ,,turmei" ortodoxe,pe tradarile,efortul sustinutde minimalizarea cd a rezistatprin culfurd.Indoielnicd entare rezistenle care o conduc, gi de ignoranlacireia profitd exceptionaluluiscriitor Paul Goma, il aruncd, gi, mai ales, vinovati. Pentru ce purtarea nluSiei din belqug. nu o dati, pradAdecepliei (,,...estemomentul - discrelionari a stirpiturilor's-a clddit pc ta din 9i cam tirziu, insi mai bine decit niciodati - si servitutea scriitorilor care s-au intrccut si-i tptdrii Sergiu GROSSU ridic ancoradin portul patriei din prezentul inventezedimensiuni mitice cicpornrn;i' ,". Este 9i cuplului cu oclui: desAnlarea

www.arhivaexilului.ro cu toaid minciina ,, libertdlii religioase" de inlelegere a guvemului comunist vizavi de inscrisd in Constitulie, o libertate imposibili, nevoile Bisericii ruse, conform formulei din punct de vederelogic, iar practicinexistentd magice a fostului pregedinteal Consiliului acolo unde trona steagulblestemat al Seceriigi afacerilorreligioase, G. G. Karpov,dupd care al Ciocanuluiimnns de Moscova. ,,marea revoltrlie socialistd din Octombrie In lupta dusd de fortcle comunismului (...) a eliberat Biserica ortodoxd rusd de impotriva religiei, in politica sa anticregtinl obstacolelecare o inciituSau Si-i incomodau sunt folositetot felul de stratagemediabolice acliuneasa inlernd". in nici un caz nu era de la cea mai abjectd viclenie pind la posibild surprinzdtoarea,,politicdde promisiuni nicicind respectate-, cu scopul inlelegere" oficiali, deja amintitd, citd vreme demtdrii opiniei publice mondiale gi a Nikita Hrusciov declara in luna noiembrie camufldrii intenliilor sale de ingeldciune 1954, inaintea Comitetului Central al

DoinaJela gi ,,procesul comunismului" la Humanitas Intrebare:Profit de ocazia de a vd intilni aici, inregistririle cu microfonul in casdgi rapoartelc D.l . Cred cd trebuiesd ne scriem noi propria la Paris, ca sd vd intreb ce reprezintd coleclia de urmdrire cu agenli ale aceleiagiinstitulii, a istorie, atit de bine Si de profesionist incit ,,Procesul comunismului" pe care Editura pofiretului gi, in mdsura in care am reuqit, a Occidentuls-o poatd citi Si s-opoatdfolosi in Humanitas - editurd in cadml cdreia lucrati - o ultimilor ani de viald a uneia dintre victimele sintezele iri. Pe dc altd parte, cred cd scriitorii inaugureazdcu cartea dvs.Aceastd dragoste care comunismuluiromAnesc: Ecaterina Baldcioiu- din Rondnia singurii sau aproape singurii ne leagd? Lovinescu,vdduva lui E. Lovinescu qi mama care nu s-au constituit din Est intr-o Monicii Lovinescu.La ciliva ani de la plecarea intelighenlie,- au de incheiatniste conturi cu Doina JELA: Prin colecliaaceasta Humanitas din a fiicei sale,Ecaterina Bdldcioiu a intrat ei inSiSi,cu propria lor concepliedespre raportul nu facc decit sd dea un nume si si consacre lard in atentiaSecuritdtii care a trecut-o intr-unul din libertiilii democratice'- crealie literard, despre coerentdgi consecven!5unui proiect editorial planurileci crirninale.nr"rmite pe arunci cu termcni rolul adevdrului in actulcreator, ttespreraportul enunlatincd de la infiinlareaei in 1990,inrediat, benigni apdrareactrceririlor revolulionare ale c i une-mem o ria I ist icd in tr-o literaturd, despre adici dupi Revolufiadin decembrie1989. Multe Ji I poporului,lupta impotriva dugmanului de clasd, raportul Ii ter a hr rii -po I i tic d-c ivis n i nt r-o cuI tur d dintrecd4ile aperutela Humanitas prima edinui, combatereainflucn{ei nefastea capitalisn'rului etc.*. Despreaceste raporturi eu cred cd scriitorul din citegtiu, care l-a publicatin rominegtepe Paul putred gi alte asenreneace azi ne fac pdrul romin a al.utdin non ideeacea mai neproductivd Goma - al'putea intra aici. O carle a lui Vasili miciuci, iaratlnci nn uimeaupe ninreni, sau dacd din tot Estul: el a creznt cd dacd el il lasdpe Grosman- credci tot prima in romAnegte- apoi uimeau,nn se vedea.iar dacdse vedea.pliteai Ceaugescuin pace. sd-gifacd treabalui, iar cd(ilc Hannci Arendt, ale lui Alain Besanqoin scumpaceasti exteriorizare de sentimente. Ceaugescnii lasape ci in pacesd-gi facd treaba Furdt,Andr6 Clucksmann,Roy Medvedev,care +; loq resftrle o chestinnede talentgi de folosirea tin tot cler.rn proces al comunismnlni'. nujutidic, I.'.In unni t'u utta opdnn it Fratttu.lo Edittrnr lui inteligentd. s-a dovedit ci n-a fost deloc firegte scriadc scrieri n-remorialisticedin carc RobertLaffont, o c'arte.fbartecomentatiiLe liwe $i a5a:am triit cincizecide ani cumplili qi nici mdcar amintesc:Anita Nandrig, Elisabeta Rizca, Adriana noir du conrnrnnisme(Caltea neagrd a n-am inteles ceva din ei. Nu a rdmasaproape Georgescu,convorbirile cu RegeleMihai, conrunismului),lucrurc contundscrisd de Scrse nici o mirturie: comparafi dvs. ingivi ploductia publicisticaanticomuniste scrisa gi vorbiti de-a scriitori Stlphane Courtois, Nicolus .fi'once:i: autohtonl cu mdrturiile scrisein registnrl llrngula aproapcpatmzeci de ani de Monica lYerth,Jean-Louis Pannd, Andr:ei Pacukowski. iunclional saumemorialistic in Cehia,Ungaria, Lovinescuqi Virgil Iemnca,analizcle unui Ka rel Bartosek, .J ean - Loui s l4ctrgo I i n. De ut ri nd Polonia.fosta URSS, Albania, ginditi-vd unde Patapieviciqi ale Alinei Mungiu, ar pr.rteadc afost n'adusd;i la noi in Ce efecta uvut? lara. nesint analizele de tip Michnic,Havel. Czeslav, asemeneaface parte din aceastdcolec!ie D.J.: Cafteaa deranjatmult gi in Franta,dar a Milosz, Zinoviev, ca si nu mai spunde tnauguratdacum. Eu insimi am publicato carte deranjatmult gi in Romdnia din rnotivedifer itc Soljenitzin.Adunali tot ce s-ascris in romAnegte, intitLrlatdCuzul Nichita Dmnitru, incercaredc - despreale francczilor nu vorbesc- daraproape in Romdniagi in afaragr anilelor ei gi intrebali-vi: reconstifuirea urrui proces conlrnist care arputca la unison,intelecftlalitatea romdneascd, din tara dacdtot n-am putlt impiedica cei cincizecide intra in colectia amintitd. Vor mai urma: o gi din afaragranilelor a fost vexatdde cit de pulin ani de suferintc.cum seface cd micar nu ne-an excelenti reconstituirea unui processimilar, gi de aproximativ este cunoscutdistoria folosit la ceva.E un cintecromdnesc foarte trist reeditare,e vorba de Anatontictmistificdrii ahti comunismuluiromdnesc de citre istoriciicarc au cu un miel gi un cioban, care spunela sfir9it: StelianTenase, despre procesul Noica Pillatdin alcituit cartea.Trebuie insd sd observcd, pe dc o ,,ce rdntine,nielule? Acest cintec,donnule": 1960 citevaci4i fundamentaledin sovietologia 9i parte, victimizdrile gi supdririle noastrepe Triumful operei,adicd asupra istoriei vitrege. Ne europeanl:Stalln de Boris Suvain,Marea tetoare Occidentulingrat gi indiferentla dramclenoastre prezentdmla Judecatade Apoi a istorieicu de RobertConquest... vechide cincizeci de ani, de cind i-ama$teptat pe operelenoastre. Ei, bine, eu cred cd nu rimine i.'. Preocupatd de ,,reclddirea" aclevdrului americani Ei n-au venit, de cind ne-au vindut la nici mdcar ,,acestcintec, domnule", dacdnu-l istoric, cartea dvs. constituie incd o mdrturie a Yalta ca sd ne revindd la Malta, acestesupdrdri scriemnici micar acum,cu mare intirziereq'i cind crimelor sdvirSite in Romdnia sub regimul sint improductive,neschimbind nimic din situalie. nu mai esteprimejdios s-o facem. comunist? Acest artrebui ne gindit lucru si deade ci trebuie Paris.22.06.1998 sdschimbim procedeelegi sdfacem altceva decit D.J.: Aceastd dragoste care ne leagd este (Interviu de Ilie MIHALCEA) sdne plingem. reconstituirea,dupi scrisorile interceptate, fotocopiategi pistrate de Securitatearomdn6, i.: La ce anume vd referili? * sublinierile din acestparagmfapa4in red.

www.arhivaexilului.ro vizavi de trideazi."), nu arareoribulversindul: zilele Tot pe la acel€a$i conclave, fundafii, edituril formulei r,In astea nenorocite, printre > imi redacliietc., etc. In weme ceGoma... In ultimele rnsiliului veniseri citeva zdrenfe de idei pentru niscai doudjumale, la pagina252 (Jurnal- IV), spune: lupi care articole viitoare - daci mai existi viitor pentru gaizecide ani, o nevasti, un fiu de 20,36 :tombrie ,rAm apaceva. Din nefericire,hirtuit pe de o parte, cirfi scrise,candidez la preqedin{iaRominiei rusd de pe de alta voind si mi gindescla altceva- ca - sunt pe drumuri. de ani gi miine :omodau ti $aizeci si nu mi mai gindescla aceea- am uitat. O ne mutim la hotel - aproape 300 franci de z nD era si-mi reamintesceu". noapte, dar nu putem prepara nici o cafea- ticd de Spuselelui Ralea despreStere vin parcd in decit cu apa caldi de la robinet - qi nu putem tAvreme intimpinareaprofilului lui Paul Goma: >mai mult de doui geamantane riembrie ,,Care, din cei mai delicafi ori mai cinstiti, n-au sim(it (hai: pi trei sacoqe)." Expulzat deci din ntral al ci seinlbugi micar la virsta generozititii, de apartamentpentru neplata chiriei, patm luni cinismul unora, de elegantasceptici a altora, locuind cind pe la cunosculi,cind la hotel, de indiferenfa,lenea, ipocrizia ori duplicitatea secdtuindu-i-seultimele resursebdnesti. rului"la Humanitas din jurul lor? Pe urmi insi, resemna(iori Cam pe unde locuiescscriitorii nogtri?in cigtiga{i, s-au a;ezat cuminte la masi gi au afaraunuia tiniq in a cirui garsonierdhdllduiesc 'apoartele D.J.: Cred cdtrebuiesd ne scrietnnoi propria primit cu amicale mul{umiri trata{iile. Acest claie-peste-grdmaddtrei generalii(!?l), mai tot sritulii, a istorie, atit de bine Si de profesiottist incit dulce consensa fost deodati tulburat de un restul a preferatori vreo viligoari nalionalizatd reugit, a Occidentnls-o poatd citi Si s-o poatdfolosi in glas care venea de departe, dinspre risirit. (chiar 9i invadatd de molii, ca a lui Octavian victimele sintezelelui. Pe de altd parte,cred cd scriitorii C. Stere,.. Aceasta, orice s-ar intimpla Paler),ori caftierul Coftoceni, ori mdcarun banal iildcioiu- din Romania singtrrii sau aproape singurii vreodati, n-o putem uita. Firi exemplul lui apartament...Cum sdnu fie ca gi de neimaginat - $l mama care nu s-alt constituit din Est intr-o C. Stere,am fi fost alfii sau am fi disperat. El un Goma pe drumuri? gi totu$i in situalia in . plecarea iilelighenlie, au de incheiat niste contttri cu ne-a permis si triim. Poatecineva si nu-i fie care, de pilda, in urma editerii primelor trei ru a intrat ei inSiSi,cu propria lor concepliedespre raportttl (...) recunoscitor? Ne gindeam atunci: oare jurnale, i se plitesc 5 milioane de lei, care, ,unul din libertd1ii democratice crealie literard, despre nu se gisegte in fara noastri, bintuiti de schimbaliin franci. nu-i asigurdnici pe o lund - u termeni rolul adevdntlui in actttl creato4 despreraportul spiritul trivialiti{ii joviale, al pehliviniei chirianoii locuinle multe sepot inlelege.$i ce qirete, al josniciei pruden{i, onare ale J)ctiune-memorialisticdintr-o literaturd, despre care se crede al calomnii nu s-au lansatla adresalui, ce nu i se - de clasi, raportttl literahrd-politicd-civism intr-o ailturd laEiti(ii care se crede cuminte nu existi ?n pretindegi cenu i seimputd... Noroc cd gi-avdzut alisn-rrilui etc.*.Despre aceste raporturi eu cred ci scriitoml acestblestem unanim careconsumi poporul neabinrt de dmmul lui, chiar de din punctul meu, o pildi pentru .-'se gi i^acpirul romAna alut din nou ideeacea mai neproductivd de curaj, de suferin{i nostnt de vedere mai ingal[. Condamni. idei?" Ba da exclamdmspontan: Paul Goma! de pildd, alianla secreti a lui Comeliu Copostr , saudacd din tot Estul: el a creznt cd dacd el il lasd pe citindu-lin continuarepe Ralea:,,O asemenea cu MAgureanu(qi proprietaral unei admirabile ,a,pldteai Ceaugescuin pace.sd-gi facd treabalui, iar $i personalitate multipli gi tare rupe zilgazll viligoare,zisd casi bdtrineascd,din satul natal, nte. Ceauqescuii lasdpe ei in pacesd-;i faci treaba mediocriti{ii unei epoci.",conshinsl altfel la cu un numede mai maredragul!...), in vederea lor, restule o chestiunede talentSi de folosirea taEditura simulacru,sugrumal'ea adevdrului. rdsturndriiregimului iliescist.Cnm securitatea lui inteligentd. s-a dovedit ci n-a fost deloc d Le livre $i Raportatdla asemeneacoordonate, ce (tot o anumeparte...) fhcuse scenariul (care aga:am trdit cincizeci de ani cumplili gi nici mdcar' reagrd a penibildaparc propunerea lui N. Breban,de cdtre presupuneagi asentimentul populaliei), n-am infelesceva din ei. Nu a ldmas aproape i de insuqipreqedintele Uniunii Scriitorilor,de a fi inlocnilea nu putea fi efecnratdbdtindu-se din Sase nici o mdrtr"rlie:compara{i dvs. ingivdproduc{ia Nicolas desemnatpentm Nobelul anului 2000. Daca in palme. intlucit vcghetorii ce i mai , autohtonacu mdrturiile scrise in registrul tftov'ski, N. Bleban,expresie a tuturof compromisurilor, ,,intreplinzdtori"gi intraseldin pnsesiavalutei funclionalsan memorialistic in Cehia,Ungalia, )e au'ind UniuneaScriitorilor iqi vedeexponentul, e clar de pe circuitele exteme, baqcadepunerile cu Polonia.fosta URSS, Albania, ginditi-vd unde t a avut? ca igi autodefinegtelirr.ritele, ingustimea de cifru, conturile ceauqiste,intemeindu-gi nesint analizele de tip Michnic,Havel, Czeslav, vederi,mentalitatea incleiati in rutina,servitnli, imperiile:clanul Pdunescu,,,liberalul" Cataramd, rnta,dar a Milosz, Zinoviev,ca sd nu mai spun de aranjamente,propriile demisii de la standardul bancheriigen Voiculescu, Stdnculescu picior-in re diferite Soljenitzin.Adunali tot ce s-ascris in romAnegte, moralitdtii.N. Brebanse vrea ,,scriitor national", ghips etc.,etc., acaparaserddeci pirghiile in r aproape in RomAniagi in afar-agranilelor ei gi intrebaji-vd: forlindu-sesd sugerezecoincidenla aspira{iilor economie,delineau puterea financiard gi ce nu ', din lara dacetot n-am putut impiedica cei cincizeci de salecu ale poporului romAn.optiune infirmatd face banul...Cu atit mai imperios necesardne Itde pulin ani de suferinle,cum seface cd micar nu ne-au de intreagasa evolutie:scriitor cu funclii grase apare cunoa$tereadosarelor de securitate, i istoria folositla ceva.E un cintecromAnesc foarte trist in ceauqism,membru al C.C.. $ef de revistd, ,,...avemdreptul imprescriptibil de a afla-in :ii careau cu un miel gi un cioban, care spune la sfirgit: rispldtit, ca toli cei deopotrivdlui, 9i cu o casi slirgit -motivele pentru care au suferit bunicii, d,pedeo ,,ce rdmine,mielule? Acest cintec,domnule"; confortabild,ca sd nu mai punem la socoteald pirin{ii, fra{ii, surorile, noi intine gi copiii )astre pe Triumful operei,adicI asupraistoriei vitrege. Ne sejururilela Paris (9i nu numai), in mica, dar no$tri - sub regimul comunist, deci de a ne le noastre prezentdmla Judecatade Apoi a istoriei cu statornicalocuinld unde se retrage pentru a scrie. cunoagte DOSARELE DE SECURITATE, Steptatpe operelenoastre. Ei, bine, eu cred cd nu rdmine de parcdar fi la o azvirliturd de bd! de Bucuregti, firi restricfii, fird ..." in vremece - vindut la nici mdcar,,acest cintec, domnule", dacdnu-l cum Ana Blandianain cdsutaei de tard,ori Dinu pentru $tefan Borbely ,,Lectura necritici a : supdriri scriemnici mdcaracum, cu mare intirziere qi cind Sdraruin conaculde boiernapp.c.r.-ist. ori... acestorjurnale implici cel pu{in doui ispite n situalie. nu mai esteprimejdios s-o facem. Existd scriitori strdlucili,cum estecazul lui capitale: aceeade tipizare comportamentali ci trebuie Mircea Cdrtdrescu,deja cu o operdapreciabild. pe linia extremului (cind legea istoriei Paris,22.06.1998 totu$i superioardii estecreatia lui Paul Goma, reprezenta pe atunci gi :evadecit $i media) aceea de (Interviu de Ilie MIHALCEA) prin valoareaei morali, intrucit n-am trdit intr-o generalizare nefondati, prin afirmafia, des lume normalE, cu indlldrile qi cdderile fire;ti, in Elvira ILIESCU * sublinieriledin acestparagmfapartin red. care se ne permitem luxul detagdrii de social, (continuarein pag. 20)

www.arhivaexilului.ro @-JurnalulLiterar

o vreme lipsit de libertatedupi un procesregizat, fi Exilulodestinul, labirintul abtziv, va trece printr-o viald de calvar, dar nu e va fi, totugi,invins. Personajul lui Emil Ra{iuse a ,, Dar e$ti un ideqlist care zboard cu at[pi creatorului.$i Vrgil Nan esteun Manole intr-un considerdin orice situalie un om liber. $i de sindri lo ". occident labirintic, cdzut pradi unui feroce frumuselealui morald creste pe mdsurd ce d ,,...ce era fericirea decdt sd fi in acord cu pragmatism,labirintului. Personajullui Emil limitele, uneori imposibil de despdrlit,sunt d ". tine insuli 1 Ra1iu.vorbegte de o salvareprin crealie.prin trecute cu o luciditate admirabild, cu o R $i in Supravieluitorul (1989) 9i in Bariera dragoste.Toate ;ansele par a fi de partea superioritatecare declangeazd,nu o datd,invidii, c (1994),Emil Raliu ;i-a fixat cu claritateo temd medicului stabilit la Roma. Este insd o iluzie, ticdloaseregii de compromiterea reputafieisale a care definegteun spaliunarativ original: condilia un calvar.Destinul lui Virgil Nan e un destin moralegi gtiinjifice.Doctonrl Vrgil Nan trdiegte g socialdgi istoricd,morald gi esteticd,etnici gi tragic, refugiul siu in occident (Turcia, SUA, tot timpul fascinalialibertalii, 9i-a ficut din eao S psihologici a exilatului romAn in lumea Grecia)nu esteo simpldaventurd de tinerefe.E religie'. ,,Libertatea totald! Fald de toli Si de b europeand*. O radiografie necrulitoare a o formd de a-gi dobindi un nou statutsocial gi toate!". Aga cum a fdcut pe parcursulintregii d congtiinlei,a filosofiei de viafd,pe careun exilat moral, de a evada dintr-o patrie decapitatdla salevielii; fa{dde patrie,fald de mamabitrind 9i LI gi-oasumd. Tema explorati epicde Emil Rajiu e Yalta.Experienla exilului este gi un perrnanenl bolnavd,fa15 de profesie, pe carele-a abandonat, n realizatddin perspectivaunei experienlevastc examende congtiinld,un mod de a inlelegegi Lucid,rece, fdri nici o ezitare,aga cum a infiptuit n gi cu o mare deschidelespre existenlasociald, trdi lumeaOccidentului, formele lui deexistentd, gi asasinatulsoliei sale. El esteun om liber! b dar gi metafizicd.O temd cale pune din nou in de a se convingede sistemulde valori Liber de sentimente.de morald! El esteun TI evidentdarta scriitonrlui de a crea un univers (Orient-Occident).E o plobdde foc pe careVirgil creator'lEste un Dumnezeu!El esteliber gi fald E credibil, de a crea personajeverosimile. Nan o trecccll succes,dar cu sufletulpustiit de de crimd! El estedeasupla noasfid, bieli muritoli Scriitor-ula trdit dran-raexilului, a trecut prin dezrlrlrzti,de un amamic Ai roditoi scepticisn-rde derind, snpugiregulilor convielr.ririi in societate. ri sinraliilimiti, dar nn a renunfatla voinla de a fi carenu seva mai vindecaniciodatd. Umilintele qi din inallimea Olimpului siu de ,,creator",el a el insugi,de a respectavalorile morale.Nu a induratevor sporirugul dezamdgirilor,va cre$te ne privegtein aceastdclipd cu cinisn-r;i dispret, Ir cunoscutcompromisurile, ci a sfidatcu luciditate suferinla,deqeffr-rl indoielilor. ca pe nigte biete furnici, bune doar si poarte o calvarulgi umilinlele provocate de exil, deo viald Romanullui Emil Rafiu este,in mare par1e, poverileacestei vieli, de careel estelibel de orice aproapeapocalipticd. F.cnalia ex i l -des t in - la bi r i nt o analizdploflindi, realistd,a r aporturilordintre obligafii Si aretoate drepftrrile! Inclusiv drepnrl is justifici identitatea unui personaj cu totul lumea Orientului gi Occidenrului,dintre doui la crimd! lr exceplional,disponibil si fie actor gi spectator, stiluri de viajd, doua forme de comunicare Tot parcursulvieli sale il demonstreazd.El a, un spirit nelinigtit,insetat de cunoaptere,domic existenliali, totul judecat prin ochii unui refiigiat este incununareadreptului siu liber creator! sdcucereascd cu oricepref lumea,sd o inleleagd politic. Este un discursnarativ, unde ficliunea, Individualismulcel mai exacerbatgi cel mai ci gi si i seddruiasci frrd relinere.Este o experienli imaginarul sesincronizeazd cu un realism moral sdlbaticil poartdaici, in acestdegeft care este It decisivi pentru destinulsiu, pentrufilosofia sa plauzibil. Scriitoruldefinegte o lume dinamici, azi via\a sa, in aceastd auli de judecatd. de viald intr-un teritoriu social gi moral de cele imprevizibild, activ6, care nu ;i-a abandonat Individualismulsdu cel mai nimicitor de valori Ir mai multe ori ostil. De unde pi dramape careo miturile, religia succesului. Noutatea, sociale,asemeni unei tumori. Cel mai mare o trdieqte.Plin de orgolii 9i de iluzii, doctorul Mrgil originalitatearomanului este datd de viziunea pericol. Nan se strdduiegtedin rdsputeri si rdmind el scriitorului fali de un mit nafional: Meqterul Oamenii nu sunt egali, zice el! Existd o p insuqi, sd nu treacd bariera nefastd a Manole, transplantat, ca sd spunem aga,pe misurd pentru colectivitate gi alta pentru depersonalizdrii,si nu-9ipiardd fiin!a, sufletul. un pdmint tot latin, dar intr-o altd epocdistoricd, ,,individualitili". La Domnul totul estebinevenit, d, A trai autentic este marea sa utopie de care se in alte condilii morale qi sociale.Romanul lui cdci omul esteo fdpturd mdrginitd 9i in loc ai in ir lasa rdstignit. Calvarul ristignirii, umilinlele Emil Raliu trdiegteestetic sub semnulmitului, timp, iar taineleDomnului sunt pesteinlelegerea lr acestui calvar ne dezvdluie un scriitor foarte ca sd explice o tragediemodemd., sd. actualizeze omeneascd. dr receptiv la mutaliile produse in viala un spaliu unde harul crealiei 9i jertfa comunicd, Nimeni la El nu estepierdut. Chiar cinecalcd personajelor,la adevirurile de care suntmarcate, rispund terorii istoriei,zodiei nefaste a absenlei legea!Nu a zis Isusde cei ce-L ucideau:,,Iartd-i al dar gi la poezia gi frumuselea unor prezenle libertdlii, mistificdrii adevdrului. Valorizind Doamne,cd nu Stiu cefac?". Iatd doar citeva feminine. ideea crea{iei, sacrificiului, prin jertfa umand, din cugetirile sale. De la pasivitatea $i pl Noul roman al lui Emil Raliu, MeSterul Emil Raliu pune in evidenld dosarul unor justificareafa{d de crimd in intimitatea samorald, ol Manole, reia tema exilului, dar mai cu seami personaje cu o biografie extrem de bogatd in el trecela crima activ6:Ucide! Nu existddoud al reactralizeazd un mit: Megterul Manole, fapte, evenimente,nicidecum dispugi la mdsuri, una pentru individualitdli qi alta pentru ni reinterpretat din punctul de vedere al exilatului compromisuri. Mitul sacrificiului este in{iliqat gloat6?Nu esteel, asemeniinterpretdrii pe care re carese descoperd in dramalui Manole $i incearcd in mediul mediteranean,latinitatea polarizind un o aredespre Dumnezeu, asemeni Lui, deasupra ln sd-gi motiveze atitudiniie in raport cu tragedia puternic, fecund sentiment de apartenentd, binelui qi a rdului, fiind un ,,Creator"? at solidaritate la o istorie dramaticd; la un sistem La ce-i folosestelibertatea acestui om? Pentru Fe de valori, la o morali inflexibill, dispreluitoare a se autodetermina! in * Emil Ratiu trdieqte in exil (ltalia, Roma) de maibine de fald de conformism, ratare, pe care doctorul Libertateade a-gi,,crea"singur propia vtald! sc. doui decenii. De profesie medic, el a cunoscutdinplin calvtrul Virgil Nan incearcds6le justifice, sd 9i le asume Vrgil Nan esteun erou, un creatorde utopii. Fa moral Eisocial al refugiatului politic, viala de exilaq un mod de intr-o noui sintagmd.Este un spirit justiliar, un Jertfa lui este expresia unei voinle de a gindi m( a trii in spalii ostile. Ratiu a publicat prima carte in Emil om care respinge cu orice ocazie falsul curaj, libertateain funcliede relaliile umane moderne, inl Gemania: SupraNietuitorul(Editura Ion Dumitru, Mi.inchen, laqitatea,dedublarea, migtile ipocriziei. Trdiegte de destin,de adevdr.Sensul vielii lui estede a 1989),un volum de povestiri Si nuvele. A urmat romanul intr-un labirint,ceea ce nu-l impiedicdsi fie un ate Bariera (EdiuraClusium, Cluj-Napoca, 1994,cu o prezentare existain lumegi pentru lume ca un spirit creator. de TeoharMihadag). Umezi si-i apard anul acastaromanul rdzvrdtit, un tenace luptdtor. Reputat medic in de a nu refuza un canon al libertd[ii, subt Mesterul Manole, o masivi construclie epici, unde condilia unele sate din ltalia, Virgil Nan va cunoa$te independenlei,cu alte cuvinte, de a fi el insugi. desr exilatului esteprivitd sub zodia fiin1ei umane depersonalizate. lumea,pe Anna Pascoli,va aveaun copil, va fi Emil Raliu acordl personajului un rol me(

romanul Nunlile necesare.Refuzul epicului, al qipoetica jurnalului romanului de tip social,gi apropiereade imagine, DumitruTepeneag de tehnicacinematograficd este fireascd in cazul (ur (urmare din pag. 3) alevielii, gindurile. refleclii asupra existenEei pot unui prozatoroniric, a cdrui devizdeste,,Je r6ve interesaposteritatea. Un orgoliu gi mai mare este doncje suis".Interesul lui D. Tepeneagpentru pdtrunzdtoare, gi igi face un obicei din a www.arhivaexilului.ro rol acidd insi acelaal Megterului Manole care toate cinem"atografieseexplicd prin inrudireivisultri privi lumea intr-o manierd sarcasticd. $terge urmele, nu lasdnimic la iveald din omenescul cu filmul, adici cu o artd careimbind vizualul un Comentariile rdmin insd caustice gi atunci cind sdu, din mizeriile si slibiciunile sale,el fiind simultaneistcu succesivitatea. De altfel.pe lingd evi autorul vorbeqtede propria sa persoanS,care nu creatoml dupdcare nu rdmine decit opera.Dintre vis, cel de-aldoilea mare model al onirismuluia a t este deloc idilizati. ci este privitd prin ni$te f^"f *"-;^. i- ...- n To----.n.'-,1. -^.{.1"1 o weme tipsit de libertatedupd procesregizat, un fundamental in structuraromanului. Mrgil Nan adevdrat,de care personajelenu pot si se abuziv, va trece printr-o viali de calvar, dar nu este o prezentaremarcabild, o voce ce se face desparti. Prozatorul definegte excelent acest va fi, totugi,invins. Personajul lui Emil Raliu se auzitd, convingdtoare,credibili. El descoperd simbol, aceasti filosofie de viald. E ceea ce rleintr-un considerain orice situalie un om liber. $i valori ale unei societdtiin derivd, dd solulii, recunoa$tedoctorul Mrgil Nan: ,,IeSea dintr-o u,t frumusetea lui morald cregte pe fe1oc9 mdsuri ce descifreazdlabirintul istoriei, nu eziti sd-qi oglindd Si intra intr-o altd oglindd. Aceasta era lui Em.il limitele, uneori imposibil de despdrlit,sunt deconspireadversarii, pe acei refugiali din viala lui".YirgilNan va trli subsemnul oglinzii, )aue,pnn trecute cu o luciditate admirabild, cu o Romdnia care il invidiazd,il dispre{uiescAi il va fi sclawl fericit gi nefericital acesteioglinzi. te partea superioritatecare declangeazd, nu o datd,invidii, condamnd,pentru morala sa inflexibild, pentru Aliatul credinciosal simbolulLriluminii si I o lluzle, ticdloaseregii de compromitere a reputatiei sale acel productiv har sufletescndscut dintr-o mare adevdruluiabsolut, Virgil Nan judeci lumea prin moralegi gtiinlifice. Yn l._t_tln Doctorul Vrgil Nan trdiegte generozitate,nepremeditat altruism, care il aceastl oglind6. Magicd cind creeazi ;ia, SU{ tot timpul fascinalialibertdgii, 9i-i ldcut din eao salveazd de la egec. Este necrutAtor cu dimensiunileutopiei, cruda qi neiertitoare atunci rnerEe..ti religie'. ,,Libertatea totald! Fayd de toli Si de balcanismulrefugialilor romAni, balcanism cind viala, realitateasfideazd fictiunea. Emil r socral$r toate!". Aga cum a ficut pe parcursul intregii deosebitde nociv,practicat in Italia sauTurcia, Raliu izbutegtesi mitizezeacest proces, aceastd apitatdla saleviefii; fald patrie, de fald de mamabdtrinfEi unde exilalii politici triiesc intr-o dedublare lelalie, simbol-realitate,sd-i pund in ermanent valoare bolnavd,fata de profesie, pe carele-a abandonat, permanentd,preluind din lumea liberi ,,legile" semnificatia. nlelege$r Lucid,rece,ldrdnicioezitare,agacumainfiptuit nefasteal e societAliioccidental e. Transplannrl Autentic, foarte b'ine construit eoic. exlstenle, gi asasinatulsoliei sale.El esteun om liber! balcanismului (fanariotisnului?) in spaliul psihologic.cu sceneantologice. de o ntarepoezie e valorl Liber de sentimente.de morald! El esteun mediteraneaneste un ploces complex, pe care a simlilii interioare,a sentimentelorincendiate :areVirgil creator! Esteun Dumnezeu! gi El esteliber fala Emil RaJiuil sanclioneazi,il condamnd,fie cd e de eros,de fnrtunoaselelui cataclisme,este pustiitde decdm5! El estedeasupr.a noastri,bieli muntori vorba de bdrbafisau de femci, oglindajudecdlii ronranulde dragoste.unde plotagonigtii apar ca rticismde derind, supugi reguliloi convieluirii in societare, rdsfiingeo teribiladuplicitate ntorald, o exprcs.ie niqtefiinte exhaoldinalde vii: Virgil Nan Anna Imilinlele qi din inallimeaOlimpului siu de ,,creator",el a supravieluiriisociale prin compromis. Pascoli.Manole gi Anna intr-o lnme modemd vacreqie ne privegtein aceastdclipd qi cu cinism dispr-e{, Inflexibilitateaprincipiilor lui Mrgil Nan este privite de scriitor cn o netdlmuriteiubire. Mitul ca pe nigtebiete fumici, poarte bune doar sA operaunni spiritlucid, mereu dispus sI confiunte MegteruluiManole spalializind o nou[ dramd arepal1e. poverileacestei vieti. de car.eel esteliberde oricc realitateacu utopia. Tolelanta fata de mistificirile subcerul orbitor de luminosal Mediteranei,unde lorolntre obligaliigi aretoate drepnrrile! Inclusiv drepftrl istoriei, dedubldriisemenilor. asediul nesfirsit soareleasediazd tenebrcle gi conditioneazdforme 1ffe doud la crimd! intretinutde o morald a drrplicitaliisunt reguli de via15libere, autentice.Anna Ei Virgil nun-lca-re Tot parcursulviefi sale il demonstreazd.El ale unui cod etic foartestrict respectat.Un cod reprezintdpentru scriitor doud jumitdti ale tlreruglat esteincununarea dreptului sdu liber creator! respectatatunci cind viala este pe cale si fie aceluiagicosmos erotic, descoperite ca personaje ficliunea, Individualismulcel mai exacerbat si cel mai carnavalizatd,,pusd sub o zodie absurd6.Eroul ce ihistreazdmitul, ii dau o altd for-mdde smmoral silbatic il poartdaici, in acestde$ert care este lui EmilRaliu aremulte afinitali de structurdcu existen!i. MitLrljertfei prin dragoste,prin crealie, linamici, azi viala ia, in aceasta judecatd. aula de eroii lui Camil Petrescu.Mai alesin sensulunei mit fiit intr-o lume latind cu o istorie trasicd. Dandonat Individualismul siu cel mai nimicitor de valori lucidit[1iactive cind vine vorbade a lua decizii, VirgilNancrede cd poate invinge destinul. poatc outatea, sociale,asemeni unei tumori. Cel mai mare de a gindi destinulnu ca pe o fatalitate,ci ca pe invinge condilia sade exilat printr-o iubire totald. vrzrunea Dericol. un demon care trebuie si fie supus ideilor, Dragosteafa!6 de Anna Pascoli crede cd il va r|terul Oamenii nu sunt egali, zice ell Existd o principiilor morale, unei pozitive atitudini. salvade la ratare,ci prin copil va fi fericit. Emil p-. misurd pentru gi l.uiu'. colectivitate alta pentru Mdsurareald a vielii lui Mrgil Nan estejudecata Rafiu reconstituie acestroman de iubire, fErd sd I lslonca, ,,individualitdgi".La Domnul totul estebinevenit. deschisd,rostirea adevdrului, pdstrareain orice caddin apelesentimentalismului, cu realism,el nanul lur cdci omul este o Iapture mirginita qi in loc Ai in imprejurare a demnitdlii. Cu toate ci Virgil Nan ne dezvdluie alternativele cuplului, mitului, timp, iar tainele Domnului sunt pesteinjelegerea trdiegtein lume ca un ristignit al exilului, al metamorfozelepsihologice peste care le estedat $Jalneze omeneasci. destinului,el nu-9ipierde, nicidecum, voinla de sdtreaci, scriitorul reugindsd motiveze e$ecurile, )munic5, pierdut. Nimeni la El nu este Chiar cinecalci a reinterpretaorice faptd sub raportul fiinlei lesdturadiabolicd a Annei in ceeace privegte absenlei legea!Nu a zis Isus de cli ce-L ucideau:,, Iartd-i ameninlate. stilul ei de viald in raport cu familia, dar mai cu Llorizind Doamne, cd nu Stiu ce fac?". Iatd doar citeva Personajullui Emil Raliu deline o reald seamdfali de Virgil. Dedublareaei esteintuitd Lumand, din cugetdrile sale. De la pasivitatea 9r performantd: de a se judeca {Er6 plrtinire, de prozatorcu mult rafinament.Oglinda narativd 'ul u-nor justificarea fali de crimd in intimitatea samorald, obiectiv, de a supravielui dramei. Nu ne infiligeazi o figurd carei;i teatralizeazdvtata, ogalaIn el trecela crima activi: Ucide! Nu existddoud abandoneazdsub nici o formd dorinta de a merge careaspird sd fie un personajcu mai multe mdgti. 'l$i. lu mdsuri, una pentru individualitdli qi alta pentru pind la capdt. O performanfd care nu exclude o Ascunsdintr-o multime de m5gti,Anna pascoli lntall$at gloatd?Nu esteel. asemeniinterpretdrii pe care retorici a inimii: spiritul siu critic trece prin va sfirgi tragic (accident,crimi sausinucidere?). nanoun o are despreDumnezeu, asemeni Lui, deasupra inimi faptele, le acordd o anumitd transparenti Mala ei va fi o enigm6.Vrgil Nan va fi pedepsit tenenld, binelui gi a rdului, fiind un ,,Creator"? afectivi (a se refine scenele .., rnurnu ,u, pentru moartea ei. Cine este vinovatul? n slstem La ce-i folose5telibertatea acestui om? Pentru Felicita, scenede mare duiogie,de formidabild"r, DragosteaAnneinu i-a dat mareafericire de care 3luitoare credeaci a se autodetermina! intuilie a copiliriei) 9i numai dupi aceea esteales, un privilegiat.O noui iluzie doctorul Libertateade a-gi ,,crea"singur propria via!6! scriitorul apeleazd.Ia logic6, la grila rafiunii. spulberati brutal, cu toate cd Anna Pascoli era leasume Mrgil Nan esteun erou, un creator de utopii. Faptele, experienlele prin care trece, drama pentruel ,,...ce\mai mare dar pe carepoate sd npar,un ". Jertfa lui este expresia unei vointe de a gindi morald ce apa4inebinelui qi rdului, motivalia i-l dea destinul Acest darnu va fi pentru Virgil rl curaj, decit libertateain funcfie de relaliile umane modlme, infringerilor, o metafizici a orgoliilor, toate o experienfd teribild a neputintei de a Trliegte cunoa$tegi de destin, de adevir. Sensul vietii lui este de a acesteatriiesc sublumina bineficdtoarea iertdrii, de a infelege o femeie care trdiegte si f19u1 fals, existain lume gi pentrulume ca un spirit crearor, a tandrefei.Dedublareanu exclude penumbra. careaspird la o viati undenu are acces,ii medlcm joacd, de a nu refuza un canon al libertitii. sublerana.Dar in romantotul seDetrece la sccni esteinterzisd to cmai pentntcd dublu. Anna culoa$t: independenlei,cu alte cuvinte, de a fi el insugi. deschisd,totul este luminai de un soare Zaharia SANGEORZAN opil,vafi Emil Raliu acoidi personajului un rol mediteranean.Oglinda este simbolul viu, (continuarein pag. 21)

-: romanulNunfile necesare.Refuzul epicului, al U romanu.luide rip social. pi apropiereadj imagine. PaulGoma - invinsuHnving[tor de tehnlcaclnematograficd este fireasci in cazul )nleipot unui prozatoroniric, a cdrui devizd este..Jer6ve (urmare pag. din 19) de revolutionar(i) - pentru fiecare membru lareeste donc je suis". Interesullui D. Tepeneaqpentm al familiei - ci vorba ceea, ge toate cinematografiese explicd prin inrudireivisului rostiti, ci intreaga Rominie a fost, in fapt, tot belisem eu prazulwww.arhivaexilului.ro pinJa 22 decembrie'89 Lenescul cu filmul, adici cu o artd care imbind vizualul un univers concentrationar."Negind cumplita fix gi ficusem ce ficuse pi Iacoban: rezistasemprin el fiind simultaneistcu succesivitatea.De altfel. oe linsd evidenfd,Paul Goma seintreabd: ,,...pe ce lume r.Dintre vis, culturi."), pind la sarcasrnul cel de-aldoilea mare model al onirismuluia a triit $tefan Borbely - atit cit a tr5it, insi strivitor: ,....nu ) asupra fost muzica, gti{i ci volumul in careD. Jepeneagvede modelul omul de aceeaeste om: si vietuiasci qi din Patm dialoguri, solicitat de ace ca oerfectde artl recrrrenfi Penahooi npnfrrr F^h;-^- in 1 OO1 /)^ c^+x ^.. Manole, rcia tema exilului, dar mai cu seamd personajecu o biografie extrem de bogati in el trece la crima activl: Ucide! Nu exist[ doul aba reacttalizeazd un mit: Megterul Manole, fapte, evenimente, nicidecum dispugi la mesuri, una pentru individualita$ $i alta pentru pin reinterpretatdin punctul de vedereal exilatului compromisuri.Mitul sacrificiului esteinfitigat gloate?Nu esteel, aserneniinterpretirii pe care ret carese descoperi in dramalui Manole gi incearcd in mediul mediteranean,latinitatea polarizind un o are despreDumnezeu, asemeniLui, deasupra ini sd-gi motiveze atitudinile in raport cu tragedia puternic, fecund sentiment de apartenenla, binelui gi a reului, fiind un ,,Creator"? af solidaritatela o istorie dramaticd,la un sistem Lace-i foloseqtelibertatea acestui om? Pentru Ft de valori, la o morali inflexibili, dispreguitoare a seautodetermina! ir + Emil Raliu trdieqtein exil (Italia, Roma) de mai bine de fafi de conformism, ratare, pe care doctorul Libertateade a-gi,,crea" singur propria via!61 s( douddecenii. De profesiemedic, el a cunoscutdin plin calvml Virgil Nan incearci si le justifice, si 9i le asume Virgil Nan esteun erou, un creator de utopii. F mora\5i socialal refugiatuluipolitic, viafade exilag un mod de intr-o noui sintagmd.Este un spirit justifiar, un Jertfa lui este expresia unei voinle de a gindi n a rriri in spalii ostile. Emil Raliu a publicat prima carte in om care respinge cu orice ocazie falsul curaj, libertateain funclie de relaliile umane moderne, ir Gemaniar Suprovietrrirorul(Editura lon Dumitru, Mi.inchen, laEitatea,dedublarea, mdgtile ipocriziei. Trdiegte de destin,de adevdr.Sensul vielii lui estede a al 1989),un volum de porestiri nuvele.A umat romanul si intr-unlabirint, ccea ce nu-l impiedicdsd fie un in lumegi pentnr lume ca un spiritcreator. a Sdriera (EdituraClusium, 1994.cu o prezentare exista Cluj-Napoca, medic in de T€oharMihadat). UmeuA sA-iapard anul acestaromanul rdzwdtit,un tenaceluptator. Reputat de a nu refuza un canon al libertatii, sr MeSterulManole, o masivi construcgieepici, unde condilia unele sate din ltalia, Virgil Nan va cunoa$te independenlei,cu altecuvinte, de a fi el insuqi. dr cxilatului csteprivitd subzodia fi inlei umanedeperonalizate. lumea,pe Anna Pascoli,va aveaun copil, va fi Emil Raliu acordi personajului un rol m

romanul Nun{ile necesare.Refuzul epicului, al Dumitru pipoetica jurnalului romanuluide tip social,qi apropiereade imagine, lepeneag de tehnicacinematograficd este fireascd in cazul (urmare din pag- 3) ale vielii, gindurile, reflecfi asupraexistenlei pot unui prozatoroniric, a cdruidevizd este,,Je r6ve (t interesaposteritatea. Un orgoliu gi mai mare este donc je suis". Interesullui D. pentru pdtrunzdtoare,acidd gi iqi face un obicei din a Jepeneag ins[ acelaal MegteruluiManole care toate cinematografiese explicdprin inrudireavisului r orivi lumea intr-o manierd sarcastici. $terge urmele,nu lasi nimic la iveald din omenescul cu filmul. adici cu o artd careimbind vizualul u Comentariilerdmin insd causticegi atuncicind sdu,din mizeriileqi slabiciunilesale, el fiind simultaneist cu succesivitatea.De altfel,pe lingd e autorulvorbe5te de propria sa pcrsoand. care nu creatoruldupd care nu rimine decit opera.Dintre vis.cel de-al doilea mare model al onirismuluia a estedeloc idilizatd,ci esteprivitd prin nigte defectelejurnalului, diaristul se opre$teasupra fost muzica,in careD. vede modelul lentile extremde critice.Jumalul devine locul Jepeneag o fragmentarismului, neajuns ce face ca oerfect de artd recurentd. evocdriiunor personalitAlide prim plan, ca - e personajele sd nu poatd fi urmdrite decit Abordind problemagenezei gi a semnificaliilor uffnareD. schileazdo galerie de b Jepeneag incidental,episodic, revenirile dovedindu-se romanuluiNuntile necesare,scriitorul recunoagte portretevii, din rindul cdrora se remarcdcele B destul de dificile. Ca urmare,notele zilnice nu faphrl cd estevorba de un titlu imprumutat de Ia consacratelui Emil Cioran,Aron Cotruq,Paul Ir permit zugrdvireaprotagonigtilor in deveniregi Ion Barbu.Pornind de la Miori{a, el segindegte Goma,Monica Lovinescuetc. AceEtianu sunt in deplinalor amploare,la fel ca intr-un roman. la un dialoginsolit intre text imagine.Mai mult, B privili exclusivdin perspectivaoperei. ci se ;i Oricum, in mod deliberatsau nu, insemndrile asemeneaunei pete de ulei cese intinde, imaginile insistdpe dimensiunealor umand,relevindu-se scriitorului se transformi intr-o comedie a legatede celebrabaladd populari suntreluate d astfel o serie de trdsdturi ce nu transoar din li literaturii.in careadevdralii protagoni$ti sunt amplificate in mod treptat. Nevoia de n paginilescrise. Portretul contemporaniior este scriitorii ca4ile lor, atit cei de acasi cit gi cei intertextualitate,de dialog intre text gi imagine qi insi mereuintregit de acelaal proprieipersoane, $i din exil. explicdprezenla fotografiilor (marite treptat,ceea ce se compune,ca intr-un joc de puzzle, din Dar Dumitru nu estenumai un bun ce le conferl o perspectivdneobignuitd) in numeroasefragmente adiacente. dreptul Jepeneag d, r,N-am teoreticianal jurnalului, ci qi un remarcabil romanelelui D. Pe de alte parte, si fiu uguratec", afirmd scriitorul care incepe Jepeneag. interpretal romanului. Chiar dacd se exprimi prozatoml recurgela miturile conservatede sd se bucurede un prestigiu etic politic tot d, Ai intr-o manieri fragmentard, specificd inlelepciuneapopulard deoarece descoperd in ele mai pronunlat.Cu toate acestea,el recunoagte fi insemndlilor zilnice, scriitorul ne dezvdluie un autenticmodel (re)structurator. faptulca, asemenea lui Emil Cioran,a prequitin opiniile sale despreartd gi^sereferd la geneza Scriitorul vorbegteapoi de impasul in care ir primul rind valorile negative.Exhibilionismul, citorvadin romanelesale. In ianuarie1971. D. ajungedatorita faptului cd romancle sale erau Vl paradoxul,bufoneria reprezintdinsd numai o Tepeneaggdse$te pentru romanul la caretocmai scriseinilial in limba romAni gi traduseapoi in pl mascdin spatelecdreia se ascnndintotdeauna Iucreazi (intimlat provizoriu Fugi) o strucruri limba fiancezi, textul romdnescncfiind decitun m nigtesensuri mult mai adinci.Aceastd nevoie de ce se transformdpentru cititor intr-o cu pretext. Criza este declangatdde faprul cd D. ie semnificaliicxplicd teamadc a nu se spune ,,cursd capcane",la fel cain jocurilepentru copii Pentm acordd o ftinc(ie tot mai importantd a( cumvabanalitdli in paginilejurnalului, de a nu se Jepeneag a cl[cumscrleun unlversromanesc Insollt, exprimacumva incilcit;i greoi.Insenrndrile din cuvintelor.Accstea nu mai au rolul din romancle di prozatomlse gindegtesd se opreascdla o serie gi l6 decembrie1970 vorbesc dc tcntatia,de marea tradilionalede a exprima idei actiuni. ',1 decuvinte-capcani gi la citevacuvinte-obsesie, provocarea ronranului.Meditind pe marginea ,,subiectul".,,actiunea"niscindn-se chiar din procedeuce va rcveni gi in cd4ile salede mai unei epistoleelogioase primite de la Vintila cuvinte. Ca urnare. traducereadevine tot mai ct tirziu.In ceeace pdveqte epilogul naraliunii, el Horia.D. recunoagtcf'aptul cd ar..trebui dificil derealizat. existind chiar riscul modificirii Jepcneag oscileaziintre un finaldeschis gi unul simbolic. sdscrie romane deoarece, in ziua de azi, ninrenj semnificaliiloriniliale ale texnrlui. Spre deosebire Vorbind de proiectatulroman Zenon, D. Pr nu mai citegtcnuvcle. Triincl intrc doui ispite dealli confralipreocupali mai nrult dece si scrie, ne dezvdluiealte coordonateale scnsulqi activismulsocial . D. Tepeneagadmitc Jcpeneag autorulNuntilor necesarec intcrcsatde cum sd viziunii saledespre literaturd. Scriitorul se in in-rportanlaplimordiali a scrisului. scrie. Prozator-ulse gindcqtcchrar sd aplicc gindegtela un titlu caresd nu fie preatransparent, Rcintorcindu-seperiodic la poeticajumalului, procedeulclepsidrei in ronranpentru a trece a$acum se intimpldin romanulbalzacian. In fomrdliterard abordatd intr-o manierdnersonald. dintr-o limbd in alta. In ceca ce priveStelipsa plus. migcareapersonajului central nu este Dumitnr recunoagtc punctua{iei,D. Tepeneagestc dc pdrerecd aceasta SU lcpcncag dificultateade a conceputdca o deplasarein spaliu,ci ca una in fi sincelpind la capdt,de a renuntala oricemascd. face ca fluxul de imagini si fic mai putemicgi de timp prin intermediulmemoriei, gindul faceposibili o ambiguitatenrult mai mareqi mai sd' Orgoliulii interzicesi scconfonleze unei ordini, pulverizind-o. fdrimilind distanta, AfiA de facturA ftincfionalia relatdrii,chiar daci n aducereaunui spiritulrcbcl manifestindu-seatit in plan aftistic prin ZA cerebralf, excelenld,opera lui D. Jepeneag textlbrd punctuatie este mult mai dificili. Diarisnrl cit gi social.Spre deoscbire de PaulGoma a cdrui segdseqte sub influenla unor modele livregti cum dir vorbeqteapoi de prezenfa in opera sa a biografie este transcrisdin mod nemijlocit in ar fi Novalis (de la care imprumutd teoria lur personajelor,,teoretizante", discursul teoretizant operd,D. Jepeneagnu vede romanul potrivit fragmentului), Gide, Pirandello gi, inainte de ac fiind conceputca o acrobaliepe margineatextului, esteticiirealismului traditional ca o mirturie toate. ..noul roman". Teoreticianulliterar de unde gi frecvenla cu carc revine motil'ul despre un timp, un individ sau despre o recunoaite faptul cd il intereseazi mai mult (ir circului.Scriitorul inventeazd chiar sistemul..in colectivitate.Autorul Nuntilor necesareeste de mecanismulromanului decitromanul propriu-zis pfi ecou",o varianti personalda puneriiin abis. pdrerecd,,a scriejurnale, autobiografii, a lisa gi cd ii face o mai mare pldcere conceperea Dincolo de maniera pr dupi tine carnete, tcxtului decit scrierealui. arogantdcu careautorul jumalul eu etc. constituie o , Influentatnu numaide muzicl ci gi detehnica abordeazdspecia, lui D. Jepeneagajutd sel cabotinism". Cu toateacestea, notele zilnice nu cinematograficd,prozatorul se gindegte la la inlelegereamai exacti a omului gi a romancienrlui,la relevareacrezului sduartistic al sunt incompatibilecu redactarea,in paralel,a ,,dezvoltareaunei imagini de la cadru de o unei literaturi cu o vdditd tentd experimentali, zecimede secundi (imperceptibil la inceput) insolit. Spirit novatorprin excelentd,scriitorul ba -. dovadd fiind insemnirile unor autori de pini la sceni (fig6e) prelungiti". Procedeul are meritul asemenealui Eugen Ionescu di odinioari - de a depd9iorice provincialism gi avangardd precum Andr6 Cide sau Alain doreqtes[ il utilizeze atit intr-un film, cit $i in de re a regindi literaturain termenieuropeni. Robbe-Grillet.D. Jepeneagvorbeqte de orgoliul roman. De altfel, el a fost intrebuin{at cu succes sp scriitorului care igi inchipuie cd micile intimpldri atit in Zenon, in scenatdierii porcului, cit gi in GheorgheGLODEANU fi1

www.arhivaexilului.ro careaspird sd fie un personajcu mai multe migti. rogatdin Ll tr..e la cima activl: Ucide! Nu existd doui abandoneazdsub nici o form6 dorinla de a merge Ascunsdintr-o mullime de mIqti, Anna Pascoli ;pugi Ia mdsuri, una pentru individualitili qi alta pentru pini la capdt.O performanld care nu exclude o va sfirgitragic (accident,crimd sausinucidere?). infdfigat gloatS?Nu esteel, asemeniinterpretdrii pe care retoricd a inimii: spiritul sdu critic trece prin Via{a ei va fi o enigmd.Virgil Nan va fi pedepsit rizind un o are despreDumnezeu, asemeni Lui, deasupra inimd faptele, le acorddo anumitd hansparenta pentru moartea ei. Cine este vinovatul? tenen!i, binelui gi a rlului, fiind un ,,Creatot"? afectivi (a se re(ine scenelecu mama sa, cu DragosteaAnnei nu i-a dat mareafericire de care n sistem La ce-i folosegtelibertatea acestui om? Pentru Felicita, scenede mare duiogie, de formidabild credeaci esteales, un privilegiat. O noud iluzie .'fuitoare a se autodeterminal intuifie a copiliriei) 9i numai dupi aceea spulberatdbrutal, cu toate c[ Anna Pascoli era doctorul Libertateade a-qi singur propria via!6! scriitorul apeleazdla logicl, la grila rafiunii. ,,crea" pentruel ,,...ce\mai mare dar pe carepoate sd le asume esteun erou, un creator de utopii. Faptele, experienfeleprin care trece, drama Vrgil Nan i-l dea destinul". Acest dar nuvafipentruVirgil de a gindi morald ce apa4ine binelui rdului, motivalia tiliar, un Jertfa lui este expresia unei voinfe 9i decit o experienld teribili a neputinlei de a infringerilor, o metaftzicd a orgoliilor, toate ul curaj, libertateain funclie de relaliile umanemoderne, cunoaStegi de a inlelege o femeie caretrliegte subluminabineficdtoare a iertdrii, .Trdreqte de destin, de adevir. Sensul vielii lui estede a acesteataiesc fals, care aspird la o viald unde nu are acces,ii r sL{re rrn qi pentru creator- tandrelei.Dedublareanu penumbra, ex\stain \ume \ume ca un spirit a exclude esteintcrzisA tocmaipentru cd joacd dublu. Anna i medlc in de a nu refuza un canon al libertelii, subterana.Dar in roman totul sepetrece la sccni I crmoa9te independenlei,cu alte cuvinte, de a fi el insugi. deschisd,totul este luminat de un soare Zaharia SANGEoRZAN Emil Raliu acordi personajului un rol mediteranean.Oglinda este simbolul viu, (continuarein pag. 21)

a romanul Nun,tile necesare.Refuzul epicului, al - ilI romanului de tip social,9i apropiereade imagine, PaulGoma invinsuHnving[tor de tehnica cinematografici estefireascd in cazul enleipot unui prozator oniric, a cdrui devizd este,,Je r6ve (urmare din pag. 19) de revolu{ionar(i) - pentru fiecare membru nafeeste donc je suis". Interesullui D. Jepeneagpentru al familiei - ci vorba ceea, tot belisem eu rostiti, ci intreaga RomAnie a fost, in fapt, rge toate cinematografiese explicd prin inrudirea visului prazul pinJa 22 decembrie '89 fix gi ficusem oenescul cu filmul, adicd cu o artd care vizualul un univers concentra{ionar."Negind cumplita imbind ce ficuse gi Iacoban: rezistasem prin el fiind simultaneistcu succesivitatea.De altfel, pe lingd evidenfd,Paul Goma seintreabd:,,...pe ce lume culturi."), pind la sarcasmulstrivitor: ,,...nu a. Dinhe vis, cel de-aldoilea mare model al onirismuluia a triit $tefan Borbely - atit cit a triit, insi gti{i ci volumul Patru dialoguri, solicitat de e asupra fost muzica, in care D. fepeneag vede modelul omul de aceeaeste om: si vie{uiasci qi din Papahagipentru Echinoxin I 991 (de fafi cu face ca perfect de afid recurenti. experienfa gi din amintirea pirin{ilor, din ale te decit Abordindproblema genezei gi a semnificaliilor Ulici, la Roma)..,nu a fost editat,in schimb, bunicilor - si fie/fost pirin(ii Ei bunicii lui lindu-se romanuluiNunfile necesare, Papahagia cerut, a ob{inut subvenfieSoros scriitorulrecunoagte Borbely, chiar cu to{ii, securigti?" Concluzia ilnicenu faptul ci estevorba de un titlu imprumutat de la - pentru volumul pi lui Goma, un veritabil ghilotinaj: meu,in numele al meu, gi Ion Barbu.Pomind de la Miorita, gindegte ,,$tefan - venire el se -in intimplitor, autor dar nu l-a publicat (ce n roman. la un dialog insolitintre text qi imagine.Mai mult, Borbely sevideqte textul polemic-refuzat - nevoie mai avea: doar incasasebanii!). Se pete a suferi de o nevindecabili insensibilitate, emndrile asemeneaunei deulei ce seintinde, imaginile vede ci in chip de recompensi pentru marile medie a legatede celebrabaladd populard sunt reluate gi de o cumpliti indiferen{i etici. I-ap zice: o sale merite ca ministru al invi{imintului qi rigti sunt amplificate in mod treptat. Nevoia de nesfirgiti nesim{ire morali... Atit de... eseist ca ciupitor de subven{ii, i s-a dat Academia cit gi cei intertextualitate.de dialog inrre text gi imagine 9i deja atit de isteric?" romini din Roma. S'tem romAni cu to{ii, ce explicdprezenta fotografiilor (merite treptat,ceea Pind 9i minlile celemai lucide sepot ingela, 'zda mi-si! - chiar macedonenii(ca Papahagi li un bun ce le conferdo perspectivdneobignuitd) in de ex.: la aniversareaunui an de la instituirea - gi, vai, ca mine...),cu cit ne manifestim narcabil romanele lui D. Jepeneag. Pe de alt6 parte, Alianlei Civice, de la tribund, seniorul l-a prozatorul recurge la giinirismul daci ar fi mlcar ho{, cu exprimi miturile conservatede desemnatcu toatAcildura pe N. Manolescuca bandit recificd inlelepciuneapopularl deoarecedescoperd in ele coaie,dar nu e - cu atit Natia se arati mai fiind exponentul viitomlui. Nu dupd mult timp ezviluie un autenticmodel (re)stmcturator. recunoscitoare- p5i nu l-a propulsatNa{ia insd,la o intrebarea ziarigtilor,l-a calificat:,,un I geneza Scriitonrl vorbegteapoi de impasul in care aceeape Georgel Zacusci: senator?,nu l-a veleitar!" DespreGoma sepoate spune cd vede t971,D. ajunge datoritd faptului cd romanele sale erau uns Na(ia lichelelor (pi a monarfigtilor 'e tocmal scriseinilal in limba gi pind-npinzele albe, dar, odatd cu capuln-am sd romdnd traduse apoi in oportuni - ce si mai vorbim de...fririi lui structura limba francezd,textul romAnescnefiind decit un mi-l pot reprezentape N. Steinhardtca pe ,,un Sebastian,atunci cind <>se cursi cu pretext.Criza estedeclangatd de faptul cd D. iezuit", culpabil de a nu-gi fi dus pind la capit profileazi a fi rentabili) pe acelagi George ii. Pentru Jepeneagacordi o ftinclie tot mai importantd acuzele,cind era o umbrd de om, ciruia ii Murituri drept arheu (al nafiei, cedracu!)?" insolit, cuvintelor.Acestea nu mai au rolul din romanele darordmo biblic de calte.intr-o secvcntaa Ocna;al scrisului-laser,care extirpd imensa a o sene tradilionalede a exprima idei gi acliuni, ,,Memorialuluidurerii", un supravietuitoriqi -obsesie, minciundcomunistd, Paul Goma ne apare,in ,,subiectul",,,actiunea"ndscindu-se chiar din amintea cum, la propunereade a se opune : de mai urma unei incorddriparoxistice, dupi propriile cuvinte.Ca urmare,traducerea devine tot mai caraliilor,N. Steinhardtimediat accepta,in .jiunii,el mirtnrii - dificil derealizat, existind chiar riscul modificirii vremede Al. Paleologui;i vira girul intreumeri... ,,bolnav, bolnav..,t', ,,din ce in ce ;imbolic. semnificatiilorinijiale ale texrului. Spre deosebire mai bolnav", de obicei, puternici Precumpdnitoarenu sllnt insd disocierile,ci ,,Ca non, D. dealf confralipreocupali mai mult decesd scrie, depresiune,ca totdeauna dupl terminarea nate ale faptul cd, din lumea noastrd rlri!itA $i autorulNuntilor necesaree interesatde cum sd (indiferent cum) a ceva", torul se ingenuncheatide comunism, P Gomas-a indllat ,,obosit-rupt", scrie.Prozatorul se gindeqtechrar sd aplice ,robositde moarte", ,,Dorm prost noaptea, lSparent, procedeulclepsidrei in roman pentru a trece Luptitor'. agitat. Am gi de ce.necazuri.'0, ,,Tot bolnav.", lcian. In dintr-o limbd Scrisul sdu nu are rafinamentul,inventia in alta. In ceeace privegtelipsa ..Acum sunt extrem de obosit.". ..Oboseali nu este punctualiei,D. estede pdrerecd aceasta subtild a celui nichitastdnescian,dar nici Jepeneag cumpliti", ajuns o ruini de oriunde ar :a una in face ca fluxul de imagini sd fie mai putemic demisiilemorale ale acestuia,mai mult, verbul ,,am gindul Ai fi ea priviti - dar vorba celuia: o ruinl face posibild o ambiguitatemult mai mare gi mai sduflilgerd aidoma biciului christic,cind alungd le facturl funclionalda relatirii, intreagi!", neavind bani sd-girepare dantura, -epeneag chiar dacdtraducerea unui zarafii din templul adevirului, dind glas - text {ird punctua{ieeste mult mai dificild. Diaristul un invins de muncd,privafiuni, calomnie.Dar :e$tlcum disperirii poporului sdu cu o fortd ce-l aldturd vorbegte apoi de prezenta in opera sa a pentm cei care discern pleava calomniilor de d teoria lui Soljenilin, cel mai important scriitor al personajelor,,teoretizante",discursul teoretizant ,,mirabila simin(i" a realei forte creatoare, raintede acestuisecol. in plus. scriiturasa estevie. fiind conceputca o acrobaliepe margineatextului, Goma esre un - INVINGATOR. Si I literar cultivind de la autoironie(,,Am scris 3 pagini de unde gi frecvenla cu care revine motiwl parafrazindu-lchiar pe scriitor, ,,Jurnal-ullui nai mult (iar am inventat apa caldi"), la ironia circului. Scriitorul inventeazl chiar sistemul ..in PaulGoma rdmine una din cdrtilerisdrite o dati opriu-zis gfichiuitoare(,,Acum, ecou", o variantdpersonali punerii la bdtrine(e, ci tot e jumdtate lceperea a in abis. la o de veac". Dincolo de manieraarogantd cu care autorul prea tirziu, mi intreb de ce nu mi-am vizut jumalul eu de treabi... Ap fi ajuns gi eu, nu chiar Elvira ILIESCU e tehnica absrdeazdspecia, lui D. Jepeneagajuti senator ca senatorul, cu atit mai pufin arheu degtela la inlelegereamai exactd a omului gi a P.S. Din vina autoarei a fost omis finalul lru de o romancierului, la relevareacrezului sdu artistic al na{iei, ca arheul de serviciu giinarul articolului - PAUL GOMA qi ,,grddina inceput) insolit. Spirit novator prin excelentd, scriitorul bahluviot, hagiograf al Drumfiripulberiului, scufundati": S-ar putea ca doar in cazul - rocedeul are meritul asemenealui Eugen Ionescu dilemizator emerit - cel in carele se mult-visatei ALTINA, Paul Goma sdrecunoasci odinioari - de a depigi orice provincialism gi de cit si in recunoa$teEpul cutural-moralnicesc,in - ,,Cit frumos, atita adevir", in rest,rdmine a a regindi literaturain termenieuropeni. u succes special,in general bravul popor romAn... Aq se rizboi pe mai departepentru - ,,Cit adevir, , cit $i in GheorgheGLODEANU fi posedat,in schimb, micar trei certificate atita frumos".

www.arhivaexilului.ro Una din celemai nrariprovocdri pe careopcra Exilul, Iui Noica le adreseazlspiritului gtiinlific modem ConstantinNoica sl destinul,... inrr-un impresionantefort teoretic de a elabora (urmare din pag. 20) premiseleunui nou modelde raqionalitate,aplicabil este convlnsdcd meritd alt destin gi de aceea deopotrivdin stLrdiereanaturii 5i a realitdlilorvielii al creati confunddrcalitatea cu imaginanrl,refuza si spirituale,{ird a ducc la distorsionirileragionaliste. ascnltede o logicda existentei.Bovarismele ei pozitivistegi neopozitivistela care acesterealitdfi creaazl pe Ioana d'Arc (carenu vorbea latinegte sunt excelentjustificate. Vulnerabilitateaei au lostsupusc in disciplineleruranistc ca urnarea (s.a.)cu ingerii ei). Vrea poezie?iati p0 Racine. psihica o ducemereu la crizc de identitate,pe tendinfelorde generalizarea metodelorgtiintelor Vrea politicl? iati diploma{i carevor faceca tot - care Virgil le trdieqtecu scntimentulcd iubirea exacte la studiul fenomenului soiritual uman globul sii vorbeasci fran(rlzegte. $i cit rezistd ei va anulanedoritele dezastrc morale. Anna se nnteqtein dirccgiaIingvisticii. Faptul apare pc dcplin limba?Citpoate inventa (s.n.). In ziuain carelumea confcseazd,nu-gi ascundc dorinla de a fi iubita, motivat dacdqinem seanra cd in domeniulumanist vrea cugetecare si infeleagi, adici filosofi,pi ea f lingvisticaa devenitqtiinla-pilot tocmai prin e terorizatdde absenla incertinrdinilor 9i deaceea nu-i dI decitcugetecare refuzi siin(eleagi, adici promisiuneape prrvingaposibilitalii igi dd pentnrun momentjos nrascafEiimiciei ca careo aduceain sceptici,limba cerearmisti(iu" [3, p. 5l]. p dea transfomra prin dupd acecasd acceptealtele, fidela ideii de studiulunui fenomen execelnld Inventia(creatia, cu alte cuvinte) este deci inscrisd U uman - limbajul intnrn demerssupns rigorilor personaj a cir-Lrifilosofie e dcdublarea:,,Mr7 in esenlalimbii ;i leprezinti chiar o condiliea gtiinjelor exactc (in speli matematizareagi iubeStipe rnine I/irgil,.sttuiubeSti poute... firnclionariiei. Aceastitezd. tbrmulatd in rindurile (, literalizarca) oricntatspre descoperirca unor legi constructiurlc ctu'enti-ni vorbit? O, vezi,de asta 5i dc rriai sns cu dezinvoltnrape care o ingddr.rie ( obiective,univcrsal valabile (dupd niodelul lcgilor jumal, utteori nti-e Mi-e cii tu nu nit iube.yti libcrtateanotaliei de poatefi insa cititi 9i f fi'ica. li'icd nanrrii). Avind originca in conceptiafilosoficd pe pare printrc rindurilecclei rnai rcprezentative$i mai n nrine. lv'fise cileoclutcitti eSti atit de generalddespre crcatie ca dimcnsinnccsenliald a departe,.srr,s...^tra,s vraa.sd.fii rnai ntic, tnai lingd dgrrroasclucr-dri din opcrade tinerelea lui Noica. ciinamiciispiritulr.ri, carc nn poatefi ginditaadecvat Un cititorpreocupat de problematica limbajnlui in ntine.Sputte-rrti-o cle aceeu, tc tog, t'ii ntdiubepti, dccit prin reccntriu'eadezbatcrii filosoticc in jruul gindircafilosoftllui nostm descoperl cn satisfaclic tna iulteSti,ntereu, pe ntinc...Cltiar dacd eu subiccnrlui(dotat cu libertatecreatoalc), conceptnl in Schifi pentruistoria lui Cum e cuputin{i ceva construcliu oteastu yi-uSdistnrye-o. t'iuntousii noiciande creativitate,a$a cum estecl valorificat nou interesnlar"rtorului (acrun in ipostazade istoric d udduga. dupi utttitnp, abiu neau:itit \toptind, pcnhuinlelegerca csengei limbajului. capdti deciun al filosofiei)pentm inregistarea comentareaideilor pl cleel." Anna nu intirzie tcoretizcze li sd-$i scnspolenric. Creclenr cd estevorba tocmai despre ciesprclimbaj elaborate in cadruldocfinelor pe carc si-i cxplicelui Virgil cineeste qi dc ,.filosofia", virful dc lancein atacurileconceltatc alc filosoflllui ic analizeazdin capitolclecri4ii. Aqadar. pe'flondul lr ce nn czitd sd creaddintr-o alti galaxie a irnpotrivaa cccacc considcr-dexcesir,, rnaladiv sau preocupdriide a analizamarile momente ale istoriei valolilor, timpului. Sunt replici ale unci decadent consccingeale gerrcraliziriispiritLrlui fllcrsoticioccidentalc ca tot atiteasolulii pentru lir sensibilitalibovarice, atinsi dc un scepticislrcr.r pozilivist in cuhuravcaculLri. inh'ebalca consideratdfundamentald - cum e rdddcinileingropate in nisipul dezechilibruh-ri Prcocuoareanoastrd de a umriri dczvoltarea posibildnoutatea in viala spiritului,Noica trateazd, mental. Bovarism gi utopie, voinli de evadare problematiciilimbajului in operalui Constantin alituri deprobieme taditionale ale ontologiei, logicii, ir sau crizd de idcntitate?,, Existdcevo etern pe Noica pleacddc la convingereaci, in contcxtul gnoseologiei.9i pe aceeaa limbajului.Concepfia C lwne, Virgil, oure toatesunt cicluri, ntdcar atit mutaliiloi petrccutein ultimii ani in srudiul5tiin1ific desprelimbaj a ginditorilorprezenfi iqi capatiastfel a( de deoseltiteca artotirnpm'ile,care se repetd? al limbajului, provocareafilosofului nostlll merite relevan{aei in situareaacestora in raportcu temalui c( - De ce eJiictrtit vialu noastrddin contrastecare shse bucure de atenfie, cd prin depe5ireaa ceeace ,,cevanorf'. Detaliileanalizelor care puncteazi fil se oglindesc ca Ltncontrast al noslrtt in insdsi Benvenistenufilea ,,o anumiti aprehensiune" a accastarelevand sunt desigur importante. dar mai lu alcdtttirea anului in zilele cind tottrl estepermis reprezentantilorlingvisticii fald de interyretirile irnportantddecit ele ni se pare ideeain sine de a c2 Si in zilele de puritate, ca Si sdrbdtorile filosoficeale limbajului, a,,timiditifiiin lafa ideilor puneproblematica limbajului inJumina intreb6rii sr Crdciunului,care se alterneazd unele cu altele? generale",dar $i a,,aversiuniilingvistului pentru ,,cum e cu putinld ceva nou'. In fond, situarea sF De ce Lutneazd.firapauzii? De ce o veSnicdfugit tot ce el califici, in mod sumar, drept limbajului in contextulacestei interogagii inseamnd a atnrlui, a timpului, care se repetd? m-am <>"(Emile Benveniste,Problimes de confruntarealui cu exigenleleprincipiului ct intrebat. De ce un inceput este urmarea linguistique g6n6rale,I. Gallimard, 1966,p. 261) creativibliispiritului. In acelaSitimp, nu putemsd h - jurul totdeatrnaa unui sfrSit orice inceput este dezbatereafilosoficd in esenleilimbajului nu observimfaphrl cd acolo unde istoria filosofiei ii Si prezenld condilia inevitabild a unui s/it'Sit? De ce'/ Nu constantin opera filosofulni nostr^uofere oferdlui Noicacele mai fericiteocazii de verificare a! lingvistuluipnlejul - este aceasta dureros? Existd ceva etern? De ce tmorprofitabilcreflec1ii. In acest a acesteiidei in speli ?ngindirea lui Platongi a lui dr sens.dintr-o lucraremai amDlein curs de redactare. - atitea vieli, Virgile? ce-am realizat, ce-ant Augustin tema limbajului estede asemenea u1 $i prezentdmin celecc urmeazdciteva din obscrvagiile constrltit, acumulindu-md de datd pe prezenti ca un moment esengialal argumentaliei[v. E fiecare pe carele-am ficut urmdrind elaborareaconceph;lui - - mine,personalitatea nea, in nutneledragostei? 2,p.51,56,110-1711.Insi trebuiesd precizim in decreativitate -unul din conceptelecentrale injrirul De ce alitea vieti? eanu va deveninici acum,nici mai tirziu in gindirea a! cArorase articuleazdconceplia lui Noica despre (gi - Existd o singurd viald, Anna. Eu o sitnt lui Noica, argumentuldecisiv Vala crealia) AI limbaj. Ne vom limita la materialuloferit in acest va numaipe aceasta,a noastrd,pe carc o trdim, spiritului nu fi redusd de filosof la activitatea ir Si sensde lucririle detinerele ale filosofului, suficient, lingvisticd.Mecanismele limbajului nu vor fi [n ea se integreazii totul, trecutul prezentul. fi Si credem,penfm a invita la meditaliepe marginea acceptateca modele absolute in gindirea u Nu,nu nrai hleles. eu o simt deopotrivd 9i $i posibilitalii 9i a oportLlritilii situdrii efortului teoretic explicitareaconceptelor de cunoagtere, congtiin{i, ul nttmaipe aceasta.Dar mai e altceva.Cttn sd-1i - al tindrului filosof desdvirgitdeisgur in operade spirit gi,mai tirziq in operade maturitate,a celei de D explic? Tu poate n-ai mai iubit alte ai Jbmei, maturitate pe o direclie convergenti cu refleclia fiin{i. Un plan metafizic mai profund rdmine t avut doar avenluri. pentru Dar o femeie, cind asupranaturii creatoarea limbajului pe care o intotdeaunade atins in demersulfilosofic:..Limbile o' iubeqte,este cera deosebit.E ca cutna avul o Si propune cu o vigoare gtiinlifica impresionantd nu sunt tofuP' - va sprmefilosoful in concluzia II altd existenld.In tine Wrgil esle totul atit de integralismul lingvisticcreat de EugenCogeriu. interpretirii la dialogulCratylos [4, p. 223]. Analiza linea4 de constant, cd te invidiez. Cit n-as clasd Incercareade ainlelege cit mai adecvatsannifi cafia limbajului nu conduce congtiinta pini la capit in fiu ca tine...In tine totttl esteconstanld..." primuluitermen din titlul volurnuluiCreafie gi filmos rezolvareamarilor ei probleme.Rimine intotdeauna c( in rostirea filosofici Existd in romanul lui Emil Raliu un spaliu romineasci ne-a condusdin un ,,rest" (ca si folosim un termen frecvent in nl exotic pe care refugialii politici il frecventeazi, aproapein aproapela cercetareavolumelor gi a lucrdrile de mai tirziu ale lui Noica. oe care il n ,iacd ii protejeazd,lecreeazd articolelor tindrului Noica, astfel incit paginile ce interpretimtocmai ca metaforda ideii deschiderii s(

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar - ED rareopera generali din perioada romantici gi imediat modem ConstantinNoica sau sensul polemic urmitore" in ,,constela$ade idei Eipreocupiri" a elabora cireia ii di numele generic de ,,lingvistici :, aplicabil carteziani" [op.cit., p. I 6], considerindcdproblema ililor vielii al creativit[tii romanticea creativitdlii ,,in sensul plin al rlionaliste. termenului" [op.cit., p. 36] - pe careo identificdin re realitdgi creaazl pe loana d'Arc (care nu vorbea latinegte anii formdrii 5i ai primelor sale afimtdri in viala conceplia desprelimbaj propusd de scrierile lui a uTnare a (s.a.)cu ingerii ei).Vrea poezie?iati p0 Racine. filosoficd romAneascdinterbelicd, vorn adiuga Herder,A. W SchlegelHumboldt gi Steinthal,- r gtiintelor Vrea politicl? iati diplomati care vor faceca tot referirilor la capitolul Ra(ionalismul gi logica continud dezvoltareatezei din Discursul lui - rl uman globul sii vorbeasci frantu?ette. $i cit rezista invenfieidinlucrarea mengionati trimitcri Ia scrierile Descartesdespre aspectul creator al utilizarii e pedeplin limba?Cit poate inventa (s.n.). In ziuain carelumea anterioarecare valoriflcd sau dezbatconceDte limbajului. Acceptindaceasta filiafie, am puteaspune ul umanist vrea cugetecare si in{eleagi, adici filosofi, gi ea firndamentaleimpuse de gindireara!ionalistd. cd. intr-un sensfoarte lary, un anumitcartezianism :mai prin nu-i di decitcugete care rel'uzi siin{eleagi, adici Dintreacestea, cel care l-a atra-s, pind la fascinatie, persistdin modul in care filosoful nostru conceDc nsibilitdtii bsenlalimbajului ca nemijlocitlegatd de fo4a iui 'r sceptici,limba cerearmisti(iu" [3,p. 5l]. petinirul Noicaestc conceptul caftezan de mathesis execclnli lnventia(creatia. cu altecuvinte) este deci inscrisi universalis.Dezvoltat intr-o n'ranierilirica - ctun creatoare.Numai ci in gindireanoiciand, ca gi in ls rigorilor in esentalinrbii ;i reprezintdchiar o conditiea va spunemai tirziu filosoflrl - in lucrarcade debut aceeaa rcmanticilor,creativitatea nu inseamnddoar tizarea gi fruictiondriici. Aceastdtezd. fbmrulatd in rindurilc (Mathesissau trucuriile simple),el va fi analizatin aplicarcliberi, neconditionatdde stimuli exteriori, a unor legi de mai sus cn dczinvolturaDe care o inedduie Conceptedeschise... Micromonografia Viata gi a unor rcErli univenale inscrisein limbi, pentru a :lul legilor libcnatcantiratici de jrrrnal. poatc fi insacinti gi filosofia lui Ren6 Descartes intrege$teimaginca expdmaun continutptealabil dat in gindire,ci cstc filosoficd printrcrintluriic cclei nrai rcprt'zcntatireqi nrar intcresulnipentr-Lr filosoftll francez9i a rcccptirii un conccDtde o cu totulaltd dcschidcrc. Elaborarea esenjial[a iguroase lucrdridin operade tinerclca lui Noica. cartezianismuluiin pcrioadaelaboldrii prinrclor cdrti lui in filosofiaromantici a limbajuluia beneficiat. iti adecvat Un citrtorprcocupat de problematica limbajulr-ri in alelLri Noica. pe de o partc,de adeviratarevelalic pc cilrc ,cein jurul gindircafilosofului nostru clescopcrd cr.r satisfaclic lnh"ebareafircascd pc cal'ene-alr pus

www.arhivaexilului.ro pe de o pdrte,concepfia in mdsurain care aspiri spre crea(ia lingvisticd gi, undeeu evadat Vrsil Nan seva reintoarceduDa mai mult decit atit, despre planmetafizic hebuie si fie, aqacum seafirmi despre creativitateca resortesen$al al limbii, inleleasA&ept l5 ani de exil gi suferinle,acasd. Trecerea platonism in concluzia capitolului dedicat acestei a fenomen dinamic prin excelenfi, orientat pe o frontierei, confruntareacu realitateade acasi este doctrineinSchi[i..., ,,odrami de cunoagteregi de a permanenti (9i esenqiald)dimensiune a viitorului gi, un dur cxamencr.r propria sa fiin1a.Doud luni, contemplarein acelaqitimp" [2, p. 93]. t pe de alti parte,termenii care exprimi cristalizirile acestagi deschiderea spre contemplafie c doui socictati.doui sistemecare vorbescde ,,R.estul" conceptualeale preocupirilor filosofice din primul pe care o oferd el gindirii esterefuzat limbajului de ( ganseleexilatului de a se convingecd destinul deceniual activiti$i creatoarepropriu-zisea luiNoica doctrinele care pun in termenii unor explicalii ( lui in Europaridicl barierece nu pot fi trecute. in cimpul filosofiei ( I 934-1944) Ace$titenneni sunt: cauzalisteproblema naturi qi a mecanismelor s Emil Raliu vede in exil o condamnarela cunoatterespornici @e caelo...),concepte deschise cunoagterii.Aristotelismul, in primul rind [v. 2, p. t despersonalizare,un efec, o jertfa. Mitul (Concepte deschiseinistoria filosofiei la Descartes, 102 1061,9i apoi, la inceputurilemodemitdlii, s MegtenrluiManole estepretutindeni formd o de Leibniz gi Kant) la carese adaugi. in acelagisens al ra;ionalismul,sunt cele doud momente semnificative C existentd,de rdspnnsdat vielii, operda spiritului dezbateriiin jurul cunoaqterii9i al conqtiinfei din istoriafilosofiei europene orientate de premisele a pentru creator,refuz declaratfa!i de o moralddepdgitd, cunoscdtoare,tema lui cevanou din Schi{i unei gindiri cauzaliste;i. ca urmare,incompatibilc t falsd.Regdsirea de sine estesuprenta raliune a istoria lui Cum e cu putinfi cevanou. cu infelegerealimbajului ca fenomen prin excelenld r personajclorlui Emil Rafiu. Scriitoml demiti- Pe fondul suslinutei pledoarii desfiqurate in dinamic,care are inscrisd in esenlagi in principiile c zeazd...mitul, reinterpretindu-isemn ifi catiile. acestelucrdri pentnr inlelegereacongtiinlei ca flrrcEiondriilui creativitate4sau, in termeniilui Noica Roman al exilului, MeSternlManole rdmine activitateesenfial creatoare se profileazdtreptat in dimensiunealui ,,cevanou", deci perspectiva i intnr totul romanulunei drame existenliale, unde filosofia lui Noica ideea sensuluicreator al viitomlui. t limbajului,pina la afirmareaei deplindintr-o lucrare viata;i istoria,destinul 9i morala,ideea dejertfi Ilustrhm in cele ce urmeazi aceastdpozigic a S perioadei gi salvareaprin crealie,comunicd intr-un limbaj de la finele menlionate:,,Tot ce estevrea tinanrlui filosofprin prezentareacitorva locuri din r si persiste.O limbI, de pildd, e ca o fiin{I vie, realist. printr-un convingator spi rit justitiar. lucririle sale in care comenteazdabordarea care-qicreeazi o adevirati oaste,ca si se apere ragionalistia fcnomcnuluilingvistic. f Zaharia SANGEORZAN sausi atace.Iqi creeazi litera{i feluri{i, dupi cum Intrucit comcntareamogtenirii filosofice a lui r igi creeazi un piun culori felurite, spre a cuceri. Descartesgi a lui Leibniz a reprezentatuna din p Lumea vrea biruinti duhovniceasci?Limba igi preocupirile ccle mai importanteale lui Noica in

Paris 27 aprilie 1999 a D-aleManolescului... Slim ate Dont nu le Nic o lae F lore:; c u. e .4nt primil Si numdnrl pe nttrtie 1999 al Jurnalului literar (urmare din pag. 1) Vd mullunesc Si t'ii.felicit. il ajungela virstagi notorietatealui, gi a conlucratcu Abia a;tept sd vci: rttundrul urmcilor, cel onunlat af cu lon Caruion. Nu de ulta, in.sdSi eu ant (opt) persoaneriu-nirositoare, dar afine - precumIliescu, contis Si publicat, pe ici, pe colo nu mai putin dc,\ texte. Pe rrltimul t'i-l ptut in plic; r'u li i1 (tluci nu a publicat 1r Cotrdianul. .. - o,su,cu inJbrntare... fr Voican,Quintus, Catarami, C. T. Popescu,Pelin... ;i /ost) CititoriiRomAniei litcrare vor fi gisit ci numirul din Va /elicir inc'd o datd pentru calilutea $i lenaciluted Jurnalului p 7-13aprilie 1999 este unul obignuitin programul lui N, L'd sctlutd Paul Goma e Manolescu:publicarea,documentelor" (Iiregte, intre scriitorulcel mai anticomunist(qi mai antisecurits!) aniversare(22 oct.); 3. Scrisoarecitre Grigurcu(ll ghilimele).Sd le amintim pe celelalte,fiindci garanhrl din redacfieera,,,pe timpul dictaturii"... Blran! nov.);4. Pe margineaunui editorial(21 decembrie '98); lor le mituri subpreg, doardoar s+r faceuitate: Iar acumacest ..snecial-dosar" inchinat lui 5. Din nou despreCaraion (24 ian. 1999);6. L - Rominialiterard de Ia inceputul lunii iulie 1990, Caraion... Buduca:gaura albi a (in)congtiin{eiliterare (1 febr. '99); '99). imediatdupi mineriadasingeroasi din l3-15 iunie. Am fost,pini l:r probacontrarie, primul carea 7. Iarigi despreCaraion (6 febr. cuprinzind proaspitul p inspiratulinterviu luat de intervenitin scris.intrerupind Corul Armatei Aten(ie:replica mea (cea din 22 august) la cronica \ directoral revisteiUniunii Scriitorilor proaspitului lui Grigurcua fostpublicati in Romdnialiterari: cum LiteratorilorRomini 9iari6nd: h preqedinte(inci neconfirmat)al Rominiei.Ei, da: Iscilitoareavolumului, prin alirmatiaci poehrlar fi Grigurcua rispunsnesatisficitor, am revenitcu o c' NicolaeManolescu l-a legitimat,intervievinduJ, pe incredin{atSecuritl$nigte pagini ofensatoare la adresa noui scrisoaredeschisl (ll noienrbrie),insi aceasta, ( Ion lliescu,cel avind pe miini cenuqacirfilor gi a (qi impreunicu un textanterior trimis: O aniversarc,a Monicii Lovinescu,la a lui Virgil Ierunca la adrrsa c manuscriselorarse odati cu BibliotecaCentrall meq ce acest,,aminunt"?), pre! fost refuzati de N. Manolescuprin editorialulsiu de seomite ca al unui I Universitari.ca gi singelerictimelor minerilor lui pa$aport- din 4 decembriel998..Adio. domnule Goma!" sefrcuse vinovati de calomnie;directorii de T Cozma,chemat-i de el Ei de Roman,intru salvarea congtiinfl romineasci luafi dupi ea,in scris,la in O aniversaremi uimeam-indignamci persoane (ca s neocomunismuluiqighida$ de Gelu Voican-Sturdza; televiziunglaprezentareadecarle: Liiceanu, Manolescu, instruite,avind faima de directoride conqtiin{e c interviulin carede la primaintrebare Manolescu i se Adamqteanu,Matei Cilinescu, Grigurcu, Cistelecan, Manolescu)coboriseri pini la a produceca probi a s; intirind, prin prestigiul afirmafie prin culturi" a redactorilor,o anexl din adresalui lliescu:

www.arhivaexilului.ro in mdsurafir careaspiril strrc aprnfrffiifd1ffiS ; despre planmetafizicfrebuiesdfie, aga cum seafirmddespre vorbegte despre interesul lui Descades pentru asddrept platonism in conchuia capitolului dedicat acestei aga-numitele,,rnetodede invarlie", cadespreo limiti tat pe o doctrineinSchifil.., ,,o drami de cunoattere$i de a rafionalismuluisdu: ,,Descartesvrea metode orului 9i, contemplarein acelaqitimp" [2, p.931. pentru orice activitate a spiritului, chiar pentru talbinle ,,Restul" acestagi deschiderea spre contempla$e ceageniali [...] El credeintr-o qtiinfi universali n primul pe care o oferd el gindirii esterefi.rzat limbajului de .Aici sti poate vanitatea gtiin.teisale .enisunt: cauzalisteoroblema naturi si a mecanismelor qi slibiciunea rezultatelorin raport cu pretenfiile celcar€...e! rleschise cunoagterii.^Aristotelismul,in primul rind 2, p. ei (s.a.)" p. a0]. Printre acesteactiviteli ale ,rSunt [v. [, (urmare din pag. 11) xcalteE 102 1061,qi apoi, la inceputurilemodemitalii, spiritului a cdror finalitate nu seatinge prin aplicarea pisens al rafionalismul,sunt cele doud momente semnifi cative cvasimecanicia regulilor qi metodelorde invenlie, NicolaeManolescu, care exactprin aceeagi rgtiin!ei din istoriafilosofiei europene orientate de premisele activitili ce se desfEsoaridupd principiile creafiei, formuli ,,separe" pi tot prin insinuiri prin nimic i pentru unei gindiri cauzalistegi, ca u.mare,incoimpatibile penfi:u a cdror inlelegere modelul cartezian de doveditese vede el insugi taxat astizi drept cu inlelegerealimbajului ca fenomen prin excelenld rationalitate este impropriu, se numdrd, desigur,in ,,rinocer",nu s-aintrebat in editorialuldin caream urate in dinamic,care are inscrisd in esenlaqi in principiile concepEialui Noica qi limbajul. De aceeain ciutarea citat (,,poetului") pe cebazi a fost aqezat intei ca flrncEiondriilui creativitate4sau, in termeniilui Noica esenleicreatoare a limbajului,filosoftil nostnrse va antilegionarulIon Caraionsub semnul,,opliunii reptat in dimensiunealui ,,cevanou", deci perspectiva indrepta spre alte surse. Ideii cartezienea legionare"in capitolul pe care l-a acreditat. :ator al viitorului. universalitilii regrlilor minlii (ingenium), pe care Rispunsul la aceastiintrebare, pe care nu gi-a r lucrare Ilustrdm in cele ce urmeazdaceastd pozilie a se intemeiazdefortul gramaticilor filosofice sau pus-oatunci, il areacum: pe aceeagi,,bazd" pecare stevrea tindrului filosof prin prezentzreacitorva locuri din raEionale gi,in prclungirealor, al celeigenerative au fost agezafiadversari activi ai ,,rinocerilor", infi vie, lucrdrile sale in care comenteazdabordarea -- de a identificalesile univenale care suvemeazd NicolaeManolescu si Dorin Tudoran,sub semnul re apere ralionalistia fenomenuluilingvistic. functionarealimbajului. el o preferdpe ace.a u opfiunii,,rinocenriste". rpicum Intrucit comentareamo$tenirii filosofice a lui romanticilor fascinafimai degrabide fo4a factorului Ca editor al revisteidemocrate Dialog, onorat r cuceri, Descartesgi a lui Leibniz a reprezentatuna din particularin nagtereagi evolulialimbilor. de colaborareaexilatului politic antitotalitarIon imbaigi preocupirilecele mai importanteale lui Noica in In lucrareacitati, Chomsky a5azd,,lingvistica Caraion,ca editor al culegerii,,Tristele gi ci(i" apirute postumin 1986/1987in Caietele,,lon Caraion",cuprinzind eseurilelui scrisein exil, auficut obiectulunui troc al lui Caraioncu Securitatea, precumqi ca editor al nenumiratelorpoeme rimase ea rimine greu de dovedit.Nu-mi dau searnrce in manuscrisce au apirutin anii urmitoriin aceleaqi 9 al Jurnalului literar. documentar fi necesarpentru asta, Dar mai :lre 1'rco Caiete,am remarcatcu durerecI dupi aproapeun importan{i?" (subl.melg P.G.). ', deceniu,in 1995,cind o edituri din Rominia a cel anunlataf cu lon Caraion.Nu de alta, insd Si eu ant Obignuitsi nu-girecunoascierorile, N, Manolescu reprodusintr-un volum,sub acelagi titlu, o selecfie maipulin de 8 (opt) te,rte.Pe ultintul vi-l pun in plic: va fi ipi etaleazipirerile deacum, de parci inaintenu ar fi din publicisticaeditati de minein aceaculegere, - trl... aSa,ca informare... fost altele.In 1997:,,...explica{ia datd... e simpli, selecfiaa omis tocmaitextele politice antilegionare 'a $i tenacitutcaJurnalului... plauzibili, inspiimintitoare: ca si i se permiti si ale exilatului politic Ion Caraion. Acele texte,din Paul Goma emigreze"(s,m., P. G,); acum zice ci,,. nu-gidi seama caream citat pe scurt la punctul6 al acestuiarticol, cedocument ar fi necesarpentru asta - apoi,,N,laiare aniversare(22 oct.); 3. Scrisoarecltre Grigurcu (ll cuprind,dupi cum am vizut, mirturii de primi lecuritsl) vreo importanf6'?",Dar binein{elesci are nov.);4. Pemarginea unui editorial(21 decembrie importanfiasupra acfiunilor intreprinse de liderii liran! Iiindci nu tofi cititorii suntamnezici, '98);5.Din nou despre (24ian. 1999);6. ,,importan{i", partiduluicomunist romin pentrucaptarea liderilor rinatlui Caraion cum tare i-ar mai vreael, scriitorul; Buduca:gaura albi a (in)conqtiinfeiliterare (l febr. de opinie ai extremeidrepte de{inu{i incl in 2.In pag.19,in frunteaDOSARULUI,N. Manolescu '99);7. Iarigi despreCaraion (6 febr.'99). inchisori,M-am gindit atunci,vlzind ,,neselctarea" ul carea propuneinfacsimil o scrisoare,,alui Ion Caraioncitre Atenfie:replica mea (cea din 22august) la cronica acelorarticole, ci cinevaare nevoiesi seplstreze Armatei VirgilIerunca". pe care o qicomenteazi:,,La doardoud lui Grigurcua fostpublicati in Romdnialiterard; cum nedezminfitieticheta de,,legionarism" aplicati peste Iunide la oribila notd expediatd Securitdtii, Caraion ii scrie Grigurcua rispuns nesatisficitor,am revenitcu o publicisticaantitotalitari a lui lon Caraion- in oefularfi celuicare-l spnjinise moral gi materialsi iasddin ,la nouiscrisoare deschisi (ll noiembrie),insi aceasta, farS: 1946,in 1981$i ori decite ori ,,rinocerii".fie in curs adresa

www.arhivaexilului.ro @-Jurnalulliterar

de atunci, cdruia i-am rezistat tot atit de greu, ca cuvintul consa$atmaridatge).Pe noi ne lineau gi acum, cind ai in fa!6 o persoandmaturi. si ne purtim ca nigte adolescenli,atunci cind reuqind s6-gi controleze stoic suferin!a. eram obligali sdparticipim (9i o fEceamde multd far Bineingeles,pe atunci.nu aveamnici cum weme) la toateceremoniile conduse de doamne Er compara,nici cum apreciafarmecul ei cu savoare de companiefosilizate. Noi. ea gi cu mine. ne ati de fruct, in toati splendoareasa. Mai bine de flceam cd intrdm in joc. dar cu inima nu eram ml qapteani. am lost novi i novia... acolo.Mai alesea, dupd ce, acum iapte sau opt m( - $apteani, atuncicum de...? ani, luind eu de bunesforile trasede pdrinji, i-am gtili ce in ,,lumea bund" din Spania, propuscu cinismulfilfizonului arogantsi,,luim s-€ logodnele dureazdmult. $i sint pestemdsuri de taurul de coame", adicd sd anticipdm lucn.rrile. ca stricte.Sd spunem: ,,supraveghiate".Nu cred Treaba nu a mers; de atunci, unul fala de altul inl si existevreo cumdtrdbinevoitoare cdreia nu i-ar am pdstratun ugorsentiment de stingherealS,de faceplicere sdfie pe postde damdde companie animozitate,care se simlea chiar dacd noi du ori de ,,Saperond " , pe lingd tinerelefete, qi nici incercam sd ne-o ascundemgi sd o atenudm; si-i scapeocazia sd umble cu vorbe ori sdincurce intre{inuti 9i parcd tot mai mult adincitd de Qr ESti nerdbddtor sd treci cit mai i1ele.S-a intimplat ca, incd din primii mei ani de nenumdratelesimalii false,provocate cu naivitate on repede prin viald, ca sd scapi de studenliela Universitateadin Barcelona,sd stau de parinli. Vard-meao licea pe mironosila, Tu oament. in pensiune,gdsita de sord-mea,la o gazddcare recitindn-gimarile arii ale domnigoarei ,,prea 9el Benjamin Constantde Rebeque inchiriase o camerd gi unui student in drept, cuminli", sau declamindu-mi cu o voce it originar din Guataraguador,un oarecareAmilcar melodioasdrdsufl aftrl cuplet al fecioarei-care-nu Citre sfirgitul lui octombrie,Don Mnceng mai maredecit mine cu zeceani. se-va-ddnri-decit-in-noaptea-nunfi i-bdrbatului- SLI trecu sd md vadd la laborator,pentru a rezolva Queiro-Vargas, Foststudent la medicind,el seilustrase in timpul iubi t-cu-o-dragoste-pe-v iaid... pr cit mai repedeunele probleme ce de munca lin rdzboiuluicivil, iar cind s-a restabilitpacea, Asta-i a face haz de necaz.cum s-ar sprine; M noastrd. Odatd puse lucrurile la punct, imi deveni consilier personalal pregedintelui in fond.foarte in stilrrlepocii. lnl propusea-mi petreceduminica urmdtoare la el, Guagual6n.Dupd citevasemestre, pregedintele Mdrturisesc,qi a9 sd md cledeli, cd de la Muntanyol; incerca sd mi ademeneascd, line socoti util si-l tlimitd in Europa in vederea orgoliulmeu de tindr licenliatal Universitdlii se Nr promilindu-mi o mincare de iepure,un fel de oblinerii bazelor teoretice juridice, pe care sim{eadin cauzaaceasta mult mai lezat decit a his ghiveci din carneaprimiti de inimoasaLri aia* 9i responsabilit5lilepldnuite sd i le incredinlezemai nu o fi posedatpe fetigcanaasta atit de rivnitd. de la nnul din nepolii ei vindtori. ,,Vom vorbi tirziu, le cereau.Cu toate cd studiile ne La urma urmelor.cite ca ea nu mi-au n'ccutprin dis despre cite in lund in stele, sd-mi Si linu conduceaucdtre materii foarte diferite, el urma miini la wemea respectivd. iatd c6, intr-o zi, cir precizeze,deoarece simt eu cd vd sint dator at $i, Dreptul, eu Naturaleqi Geologia,ne-am mi-a venit vremea sd intilnesc la o seratd aLl o reparalie, dupd uSurdtatea cu care v-am $tiinlele pldcut de cum ne-am cunoscut. Ne apropia mondend, o aventurierd, refugiatd de ciliva ani imbrobodit pentru a vd impinge in bralele dragostea fald de limba qi literatura francezd,. din America, o marchizd autentici, descendentd fot veriSoareimele Na* Veridiana". Reieqeadin ele c5, deqinu aveamvederi comune din inalta familie Vasconcellosy Barragora.O re\ Dupd o excelentdmasd, servitd in venerabila in plan generalasupra operelor gi a epocilor, femeieextraordinari, in toatdputerea cuvintului. Cu locuinld, cu lambriuri din lemn de cedru, de posedam din cultura francezdcunoqtinle pe Se spuneaci e ca gi ruinati, ceea ce nu o me severaaia*,ajutatd de o servitoare,angajatd din misura aceleiagicuriozitili de caredam amindoi impiedica siuzeze de toateprivilegiile casteisale pr( afard,dintr-un sat vecin, trecurdm din sufrageria dovadd. Aga am devenit, in cei doi ani de qi sd intre cdlare in Catedrala din Barcelona, in de impodobitd cu portretelestrlmogilor in minunata coabitare,cei mai buni amici din lumeba, lucru timpul oficierii marilor liturghii de Rusalii sau $1, bibliotecl, spre a degusta cafeaualui Hadjaz 9i foarte rar, agaam r6masgi dupi ce s-a intors in de Adormirea Maicii Domnului, cum o autoriza rel a sorbi diferite sorturi de lichioruri. Profitind de lui. astdzi mai sintem in termeni foarte rangul ei, incd din timpul vechii monarhii. Vi le a9e liniqtea desdvirgitd a locului, propice atit lara $i buni, incit ori de cite ori vine in Spania, sint spun toate astea pentru a md inlelege, prin inc studiului, cit gi medita{iei qi, de ce nu, invitat la ambasada sale.Intre noi fie vorba, comparafie,de ce micile aleNa *Veridianei confiden{elor,Don Vinceng mi se adres6,intrind lirii lifire $l' el a ajunsun redutabilbelivan in lumeamondend, mi se pdreau derizorii. direct in subiect: sal pivnilele a-mbasadeifiind secatedupd ce trecea - Da! Nu au acelagicalibru. Totu;i, diferenla ser - De la ultima noastri intilnire, m-am tot pe acolo. In sferelediplomatice de la Madrid, de vdrsti nu credeli cd inseamni ceva? pre gindit cu citi ugurinld am tratat ,,secretul"** era supranumitAtila din Sierra Carrascada: pe - Cum de nu? La cei patruzeci de ani ai ei, ror verigoar6-mi, fald de dumneavoastrd.Abia cind v-am citit pe chip nu numai uimire ci gi stupefacfie, realizind c[ eu gtiam de mult despre pretinsul secretgi nebdnuitelesale detalii, mi-am dat seama cam ce v-a putut trece prin minte. Ren6EUcHER:I-In act de drepl Desigur, a1i gindit ci mi-am bdtut joc de dumneavoastrd dar, o Doamne, nici pe departe nu acestaadevdrul... unde trecea,nu mai rdmineapiciturd in sticlele Potentilla era cdrnoasd,numai viclenie gi faci' - Gata cu scuzele, Don Vinceng. Cum v-ag de Burbon... experienfd de viald, o lacomd de trai din plin, a9fi - purta pici pentru binele pe carc mi l-agi ficut? O prietenie atit de lungd...doar de un suflet care gtia foarte bine sd-gi conducdbarca spre Si hr, Multumite sfaturilor gi felului cum ati Stiutsd-mi nobil gi de o inimi prevenitoare mai depinde pl6ceri,dar mai alesspre propriile-i interese. M-a gi si atrageli luarea aminte, am reugit sd cigtig asemeneaminunilie de relalie, spuseiuimit de qi IEcutamantul ei, de cum aflasece eramautorul griin sentimentele acestei femei. Amintili-v[ ci md ceeace aflasem. proiectului de prospecliunegeologici din Sierra mine. fascinasedin prima zi. Cite gregelinu aqfi comis - Pind la un punct, agaeste. Cu atit mai mult, de la Pefia,infre Rio Arag6n Si Rio CaIIego,in voia , daci nu v-ag fi avut aproape, prieten sdritor, decd luim in seami funcliile atinse,intre timp, provincia Huesca(se punea problema detectdrii depart intotdeauna gatasd md.ajute cu un sfat inlelept dupd intoarcerea lui Amilcar in plin regim iecemintelor de cositor). reidfririle sale din sd ocolesc stingdcii, care ar fi rinit gi ar fi inchis dictatorial din America de Sud; probabil ci ele Barras.orase intindeau pe dou6 treimi din zona f,E pentru totdeaunao inimd trufaSdca aceeaa Na* il solicitaumai mult decit nobleteasufleteasci... de pro-spectat.indr'azneila gi farmecelesale, nilel totry credeli Veridianei. Hmm, 9i totu$i... ceva ne cimentasein plus veninoase,m-au subjugatde indati. Sd nu inpl'e - Vd inleleg, Er* Renat, vd inleleg. Dar vi prietenia, incd de pe cind locuiam impreun[ la c[ in ingimfarea mea, nu-i purtam pice satek rog sd recunoagtelici v-a1i a$teptattotu$i ca eu aceeaqigazdd, in Barcelona. Amilcar se verigoareilEra pe wemea cind nuii puteamierta izola pusd sd vi fi vorbit desprecumplitul secret,inainte, indr6gostisede sota-meaSerena, mai mare decit ci disprefuiseori micar ldsaseimpresia ci nu a mai ales cd eu nu eram striin de el. mine cu trei ani. In treacdtfie zis, Serenagtiuse dat desruldatenlie tindrului strdlucitor.cdruia nud - De ce sdnu recunosc?Da, cam a$am-am foartebine sd-giaranjeze ploile; ea a pus la cale atunciwww.arhivaexilului.roi se deschideauporlile gtiinJei.Abia mai rdz$ gindit. Dar, hai, punefi-vdin locul meu. Am eu si locuim impreuni, eu gi iubitul ei, ca sd-i fie tirzin, mi-am dat seamaci in realitate,ea nu prea prev dreptul sdvd reproqezcd sinteli la curentcu starea mai ugor sd nu-l scapedin ochi.. La inceput avea inclinalii matrirnonialegi cd incd de pe nepli sAnetalii unuia dintre membrii familiei pdruseo idilS intre studenJi.Adevdratele legdtun atunci, preferasemeditalia, retrasdpe pimAn- minir dumneavoastr[?Ba. mai mult, cd nu ati dat in au ieqitla suprafati abiacind a venit vremeasi turile ei, departede lume. t4l4r - r greu, ca cuvintul consacratmaridatge).Penoi ne trneau $i cum a fost primitd aceastdperspectivl? fumuriu Euici de pruni, linutd sd se invecheasci maturd. sd ne purtim ca nigte adolescenli,atunci cind - La inceput, riu. Pini la urmd, nu au a\ut ce in butoi de stejar din pidurea de la Montseny, rferinfa. eram obligali si participim (9i o fEceamde multi face.Cine putea sd mai intervinl aici cu ceva?... timp de patruzecide ani; apoi, contempld visdtor rici cum weme) la toate ceremoniileconduse de doamne Era vorba de interesul carierei mele... Eu cresteleinalfimii Sierrade Castelltallat(ajunse u savoare de companie fosilizate. Noi, ea gi cu mine, ne atinsesemtreizeci gi trei de ani... Tatil meu la 900 de metri), profilate in cadrul uneia dintre i bine de ficeam ci intrdm in joc, dar cu inima nu eram murisein cursulultimelor siptimini ale sejurului ferestre. Citeva clipe, nu se mai auzi decit acolo. Mai ales ea, dupd ce, acum fapte sau opt meu aici. Numai verigoaramea nu s-a lisat trase freneziagreierilor, dedindu-sedezmdfului sonor, ani, luind eu de bunesforile hasede pirinfi, i-am pe sfoard. Se simlea ca eliberat5.Mai tirziu, mi care a pus st6pinire pe aceastdultimi dupd- Spania, propus cu cinismul filfizonului arogantsi,,ludm s-aaritat mereurecunoscitoare pentru manewa, amiazd splendidi de toamnd. De undeva, din nisuride taurul de coarne", adicd sd anticipdm lucrurile. care ii satis{icuse dorinla. Ori de cite ori ne mai fundul vdii, urci zgomotul lent al unui convoi Nu cred Treaba nu a mers; de atunci, unul fali de altul intilnim, ii simt pini gi azi gratitudineacomplice. de care, minat de cantilena omului care insolea :ianui-ar ampdstratunugorsentimentdestinghereald, de - Iar acolo, cum a decurs misiunea catirii. Era in vorbele cintecului sdu suferinla ;ompanie animozitate, care se simlea chiar dacd noi dumneavoastri gtiinlifi cI? unei nobile Doamne,indrdgostite de un cavaler rte,gi nici incercam si ne-o ascundemgi si o atenudm; - In condilii infricogitoare. Pe strdin, plecat in Cruciad5;singurd, tristd, ea il ;6incurce intrelinuti gi parcd tot mai mult adincitd de Quiero-Vargasnu l-am intilnit decit de patnr agteptain castelulgol gi friguros.Gazda nrea mi nei ani de nenumiratelesitualii false,provocate cunaivitate ori gi arunciintre doud drumuri. cum sespune. seadresi, ca din intimplare,ugor neglijent ,,Mi ra,sdstau de pdrinti. Vard-meao fZceape mironosila, Tulburdrileinterne ale nagiunii.r..,,.itut.u se pare cd onul dsta, cu catirii lui, urcd de la azddcare recitindu-gi marile arii ale domnigoarei ,,prea gefuh.riStatului, rizboiul civil din lara vecind, Fontjuich. Na* Veridiana se gindeSte la in drept, cuminli", sau declamindu-mi cu o voce il istoveau.De aceea,insilcinase pe unul din duntneavoastrd.Ea sorteazd vin din via ei. sit e Amilcar melodioasirdsuflatul cuplet al fecioarei-care-nu generaliipalatului, Mariposa de F6sforo,sd vit cinsteascd". rzeceani. se-va-dirui-decit-in-noaptea-nuntii-bdrbatului-supravegheze realizarea proiectului de Da, spuseioarecum descumpdnit, e o f'emeie intimpul iubitcu-o-dragoste-pe-viala... prospecliuni. Curios personaj,genelalul admirabild. lit pacea, - Asta-i afacehazdenecaz,cum s-arspune; Mariposa, eficace, prompt, curtenitor, dar El suriseingindurat qi repeti apdsatde tristele, edintelui in fond,foarte in stilul epocii. indiferent fala de func!ia gi persoanasa. carenu md surpi,nse:,,Adntirabild...da, o femeie :gedintele - Mirturisesc,gi ag line sd md credefi, ci dezinteresatde dreprurileconferite de rolul siu. adtnirabilit". Apoi, revenindu-9i,incepu sd r vederea orgoliulmeu de tinir licenliatal Universitilii se Nu avea nimic din stilul conjttrador, Dovesteascd: ), pe care simleadin cauzaaceasta mult mai lezat decit a hispano-american. ,,intr-o seard, pdrdsind eu tirgugorul in{ezemai nu o fi posedatpe fetigcanaasta atit de rivnitd. Mariposa, spuneli?Nu este el generalul Santelmo-de-los-Guadales,spre a md infundain rdiile ne La urma urmelor,cite ca eanu mi-au trecut prin disparutin condilii misterioasein jungld, acum podigulsemidegertic, Banilleano, am trecutpe e, el urma miini la wemearespectivd. $i, iatd ci, intr-o zi, cinci saugase ani? La vremearespectivd, ziarele dinainteaunui rest de zid, aproapenimit, de la ;i4ne-am mi-a venit vremea sd intilnesc la o seratd au avut ce vorbi... margineadrumului; mi-am oprit o clipd catirii, : apropia mondend,o aventurierd,refugiatd de ciliva anr - Da, gi cu atit mai mult cu cit niciodatd nu a ca si md uit incintat la doud lucruri. De o parte, francezd. din America,o marchizdautenticd, descendenti fost explicati aceasti disparilie. Fost erau al natura pietrelor acestui zid, intrucit materialul ri comune din inalta familie Vasconcellosy Barragora. O revolu{iei. Adevdrat monument viu al istoriei. constitutiv al clidirilor de aici esteun bun indiciu epocilor, femeieextraordinard, in toati puterea cuvintului. Cu el, nu am avut decit raporturi de muncd; asupra varietdfii mineralelor acestor intinderi, rgtinfepe Se spuneacd e ca gi ruinatd, ceea ce nu o mereu corecte, dar reci; administrative, dacd dintr-o regiunecomplet necunoscutd.De cealaltd n amlndoi impiedicasiuzezedetoateprivilegiilecastei sale prefera{i. imi procuraseweo cincisprezeceh64i parte,incintdtoarea culoare aurie cu caresoarele, ri ani de gi si intre cilare in Catedraladin Barcelona, in de la Statul-major,ustensile necesare exhacliilor gata si apund, la nivelul Sierrei Carrascada, :ba, lucru timpul oficierii marilor liturghii de Rusalii sau gi, ulterioq clasirilor, trei catiri, o carabindgi un vopsea cdzdtura de zid, vegetafia strecurate r lntors in de AdormireaMaicii Domnului, cum o autoriza revolver; in plus, un asistentin persoanaunui printre ruine gi, dincolo de cactugii-candelabru, :ni foarte rangulei, inci din timpul vechii monarhii. Vi le aga-zisstudent la geologie, analfabetautentic Ai pe fundalul din spate,micile coline pietroase, ania,sint spun toate asteapentru a mi infelege, prin incintdtor deobtuz; dupd doui siptimini, m-am inconjurind umila aSezare,ea, deja, inviluitd in *Veridianei he vorba, compara{ie,de ce micile 1ifte aleNa gi v6zut silit s[ mI descotorosescde serviciile intuneric. Aceasti invipdiere somptuoasi nonduri mi sepdreau derizorii. sale.Mi s-a eliberat un permis de liberd-trecere, conferea rusticului decor surprinzdtoarea - ce trecea Da! Nu au acelagicalibru. Tonrgi, diferenla semnat de Queiro-Vargas,de Mariposa gi de majestate,sesizati in ldrile tropicale pe foarte Madrid, de virsti nu crede{ici inseamni ceva? pregedinteleGuagual6n. Documentul obligd pe scurtaduratd a crepusculului. Asistam afunci la 'coda:pe - Cum de nu? La cei patruzeci de ani ai ei, tolt majores qi pe toli jefes de pueblos sd,-mi o vinzoleali trecdtoarede tonuri calde gi aurii, cu atit mai suav melancolice, cu cit se decupau pe intunecimile cerului, deja bitind spre maroniu.N-am sdgtiu niciodati de ce asemenea Un act de dreptate nuveri* priveligte imi evoci mereu ultimile pilpiiri ale unui $omoiog calcinat. $i, prin analogie, zimbetul fericit de pe chipul muribundului. ,JvId aflam acolo, in plini meditalie vesperali" r sticlele Potentilla era cernoase, numai viclenie 5i faciliteze accesulla toatesiturile de roci, pe care cind auzii foarte aproapede mine, o voce dniri, experien{dde viafi, o lacomi de trai din plin, ag fi vnrt sd le examinez, si-mi procur adipost rugindu-mi: . proiectului de prospecliunegeologicd dinSierra mine. In rest, eram liber sd md organizez dupd Mai multe secundeam ceutatin jurul meu de naimu\t, de \aPeira, intre Rio Arag6n Rio Gallego,in voia inimii, cu condilia sd expediezlunar ti unde puteaveni chemarea.In cele din urmd, am departamentulde Geologie, o scurte informare zdrit - una cu zidul - o copilE incotogminati in asupraactivitdlilor mele. Pe teren,inprimul an, zdren{emurdare. Mirunlicd, pirind prost hrinitd, lucrurile au decurs aproape bine. Md loveam, ar fi putut avea cam doisprezece cdtre totu9i, destul de frecvent de un fel de lipsd de treisprezece ani. Stitea ghemr,riti, pe vine, inlelegere,reald orijucatd, din parteacipeteniilor puneIa 'ffi#+t{#fiffiffi*'#frnemigcati gi cu un toiag de drumefie peste ffici in lngimfarea mea, nu-i purtam pici numai in satelor sau ale triburilor; dar regiunile genunchi.De toiag erau legate,la ambelecapete, lcar se verigoarei!Erapewemeacindnuiiputeamierta izolate.Nu s-aprea pomenit ca tripla semndturl cite o biati bocceluld. Profitind cd m-a vizut re decit cd dispreluiseori micar ldsaseimpiesia cd nu a pusdin josul permisuluimeu de liberdtrecere sd uluit, mi implor6, firi si se migte:.. espafiol-indio, adicd o castiliand cu sintaxa emeasi turile ei, departede lume. Atit de bine,incit... !ar6. siracl, impestrilati cu vorbe huachilfr.Bizard Eme de -Totceesteposibil,dacdludecdmdupdfelul - Intr-un cuvint. o munci pasionantdDentru - era supranurnlt Alllu aln Jlerru LuftuJcuuu. vullt ug llui L4 vgl vdLtuLgvt uE 4rrl 4t 9r. verifoare-mi, fall de dumneavoastrd.Abia cind PE v-am citit pe chip nu numai uimire ci gi stupefaclie,realizind cd eu gtiamde mult despre pretinsulsecret gi nebdnuitelesale detalii, mi-am ACt dE dat seamacam ce v-a pufut treceprin minte. Ren6EUCHER:UN drepl Desigur, afi gindit cd mi-am bitut joc de dumneavoastrddar, o Doamne, nici pe departe nu acestaadevdrul... unde trecea,nu mai remineapic[turd in sticlele Potentilla era cirnoasl, numai viclenie gi faci Gata cu scuzele,Don Vinceng. Cum v-ag de Burbon... experienli de via1i, o lacoml de trai din plin, a$ I purta pici pentru binele pe care mi l-a!i fdcut? - O prietenie atit de lungd...doar de un suflet care qtia foarte bine s[-gi conducl barca spre li] Mu\umrtdsfaturilor qi felului cum ali gtiut sd-mi nobil gi de o inimi prevenitoare mai depinde pldceri, dar mai ales spre propriile-i interese.M-a qi atrage\i\uarea aminte, am reuEit s[ ciEtig asemeneaminundlie de relalie, spuseiuimit de gi ficut amantulei, de cum aflasece eramautorul $t sentimenteleacestel iemei. Amintilivd cf, md ceeace aflasem. proiectuluide prospecliune geologicd dinSierra m fascinasedin prima zi. Cite gregelinu agfi comis - Pinf, la un punct, aSaeste. Cu atit mai mult, de Ia Peia, intre Rio Arag6n qi Rio Gallego,in v( dacd mr v-ag fi awt aproape,prieten siritor, dec[ ludm in seami funcliile atinse,intre timp, provinciaHuesca (se pune_a problema detectdrii d{ intotdeaunagata si rni ajute cu un sfat intelept dupi intoarcerealui Amilcar in plin regim zdcdmintelorde cositof). Terenurilesale din ai si ocolescstingdcii,care ar ftfanit gi arfi inchis dictatorial din America de Sud; probabil ci ele Barragora se intindeau pe doua treimi din zona h pentru totdeaunao inimd trufagd ca aceeaa Na* il solicitaumai mult decitnobleteasufleteasci... de prospectat.Indrdzneala qi farmecelesale, nilel t( Veridianei. Hmm, gi totu$i... ceva ne cimentasein plus veninoase,m-au subjugatdeindat6. Sdnucredeli ir - Vdtinleleg, En* Renat, vd in[eleg. Dar vd prietenia, inci de pe cind locuiam impreund la ci in ingimfarea mea, nu-i purtam picd si rog sd recunoaSte[icd v-ali arteptat totugi ca eu aceeagigazdd, in Barcelona.Amilcar se verigoarei!Erapevremeacindnuiiputeamierta ii sd vd fr vorbit desprecumplitul secret,inainte, indrdgostisede sora-meaSerena, mai mare decit cd disprefuiseori micar ldsaseimpresia ci nu a p mai alescd eu nu eram strdin de el. mine cu trei ani. In treacdtfie zis, Serenagtiuse dat destuli aten{ietindrului strilucitor, cdruia n - De ce si nu recunosc?Da. cam asam-am foartebine sd-qiaranjeze ploile; ea a pus la cale atunci i se deschideauporlile gtiinlei.Abia mai ri gindit. Dar, hai, puneli-vd in locul meu. Am eu sd locuim impreun5,eu qi iubitul ei, ca sd-i fie tirziu, mi-am dat seamaci in realitate,ea nu prea p dreptulsi vd reprogezci sinteli la curentcu starea mai ugor sd nu-l scapedin ochi... La inceput avea inclinalii matrimoniale gi cd incd de pe n sdndtalii unuia dintre membrii familiei pdruseo idild intre studenli.Adeviratele legdturi atunci, preferasemeditalia, retrasdpe pdmdn- n dumneavoastrd?Ba, mai mult, ci nu ali dat in au iegit la suprafa{i abia cind a venit vremea si turile ei, departede lume. t vileag suferinta acesteifemei bolnave, cu o atit ceard pirerea pdrinlilor mei. Probleme de - Tot ce esteposibil, dacdjudecdmdupa felul de putemici personalitate! familie? Vedeli bine cd da! Ce ar ajungefamilia, de viali ales. Cu toate astea,ameninlarea lua c - Sig,rr,sigur... ceea ce nu v-a impiedicatsd lisatd sdriticeascd la voia intimplirii de-alungul forme sigure deasupracapului dumneavoastrd. fi1iprofund tulburat...gi cd...9i cd eu v-agfi dator malurilor mldgtinoaseale continentuluitropical Ce ati ficut sd o ocoliti? n cu o mdrturisire. american? Problema se arita serioas[, atit pentru ea, n Vizindu-l cu citd indi4'ire insistd,am socotit - Totugi, tindrul promitea. Nu crede{i? cit gi pentru mine. Ne dddeamseama cd menajul, tI de cuviinld sdprotestez: Culturi, deopotrivdhispanici pi francezA,culturA constituit din micile noastrepersoane prea ti -Nu-mi juridicd, n datoralinimic, dimpotrivi, eu vi sint probabilromani... susceptibile,nu ar aveasorli si durezeprea mult. v indatorat pentru bucuria de a-mi fi apropiat o Da, nimic de zis, agaeste! Dar qtili cum Eu cdutam portila de scdparecare m-ar fi ajutat p femeie admirabild in felul ei, mindri 9i plind de sint pdrinlii? Niqte clogte.Timorati, mai alescind sd stivilesc Aantajul,din ce in ce mai presant, ir demnitate.Allturi de ea, descopdrpldceri de o este vorba de familii aristocrate.Dupi ce au exersatasupra respectului nostru filial. Solulia neinchipuitd profunzime, dupi cum cred cd la reugit si-9i salvezegrosul patrimoniului lor, de veni de la Queiro-Vergas.Se intimplase tocmai ti rindu-i, gi eu ii ofer mdcar o parle din ceea ce ravagiilerdzboiului civil, nu segindeau decit sd cind el i9i flcea drumurile gtiute.Devenise, intre li i-ar fi de folos. Cel pulin agaimi inchipui,chiar fie bine calculatelegdturile matrimoniale, ca sd timp, ministru de Interne in lara sa, (dupd cum daci de citevasdptimini mi separe cd revine la le fie in avantajullor. De aceeaau socotitcd mai mai esteqi in ziuade azi!). El imi propuseoficial ct vecheaei melancoliesau, poate, la alta gi mai sigur ar fi si-i treacdpe tinerii pretendentiprin sdpreiau comanda unei misiuni gtiin!ificein lara apdsdtoare.Vede{i cd nu am motive sd vd fala oglinzilor telescoapelor...Astfel, cind lui, pentru guvernul sdu. (r ,,smulg" mirturisiri. Dacd lineli si le faceli, Amilcar igi oblinu doctoratul in Dreptul roman - Nn gtia ce mini de ajutor nesperatdvd D consimt sd le ascult,ca gi cum ag asculta cu cel mai inalt calificativ qi, mai ales,cind a intinde. lr confidenlaunui prieten. devenitDoctor in Dreptul comparatqi diplomatic Nesperati'l Se punea problema sa-i 9i Bine. Fie 9i apa! Si-i spunemconfidenJd, al Institutului de Istorie a Dreptului European, intocmesco hartd geologicdcompletd a ldrii 9i pr acestuitermen preferat de gingigia care vi amintihrl telescoppare sd fi {dcut studiosului sd-i reperezeventuale zdcdminte de metale ci caracterizeaza.Prin urmare...Ei, bine! jurist o imagineacceptabild. Dar cind fost sdse neferoase.Propunerea colespundea perfect * inchipuili-vacd pe rremuri, Na Veridiana9i cu treacd la procedurile oficiliazdrii logodnei, orientdriilucrlrilor mele de atunci gi imi oferea tI mine am fost logodili. Iati ci se fac treizecide pirinlii s-au aretatcam fdrd tragerede inimi. posibilitateasd ,,fac teren", cel pulin doi ani. rn ani de atunci. Eu aveam doudzecigi gase,ea Acum, a mai intervenitqi soarta;ea gi-aspus de Activitate, intrutotul beneficd pentru noi, pr cincisprezece.Acest ,,aranjament", oum i se doud ori cuvintul. La terminareastudiilor, geologii, constrinqialtfel sd ne desfignrdm dt spune,fusese pus la cale, de comun acord,de Amilcar a fostimperios rechemat de Preqedintele activitateanumai in laborator. dr tatdl ei gi al meu, buni prieteni. Iqi implineau Guagual6n.Doar igi pusesemari speranlein el. - De astfeldorinla lor pentrLlcd, in ceeace nepriveqte cAliva ani, mai Stiu Si eu cite ceva in m pe noi, niciunul nu ne-am simtit tentali sA ne Apoi, doar la citeva sdptdmini,Serena igi gisi materie,spusei zimbind. aI - aruncim, aga,de capul nostru, unul in bralele sfirgitulintr-un stupidaccident de cdldrie. Punindu-mi, prin urmare, la addpostul fe - celuilalt,degi prospelimea plind de gra{iea anilor Dupd cite inleleg, deznoddmintulii acesteioferte, providenliale pentru evolulia bt fetei nu md ldsasenesimfitor. Firesc, nu? Ce tindr, eliberasede o alianll nu prea doritd. Si nu fi cariereimele de om de gtiinld,am reugit,9i nu di vizind cum dd in floare bobocul. mai std ne fost aceastain staresA atenueze. cit de cit. doliul cu preamultd dificultate, sd-mi determin familia gindurisd ducd floarea la nas!Ca s-ospun pe-a familiei? sd reportezeabia pentru la intoarcere, proiectul dreaptd,micuta mea verigoari arbora incd de pe intr-o oarecaremdsurd, da. De aceea,ne-au ,,uniunii interne". Dupa ce mi-am ficut atunci, ceva din frumuselea tulburdtoare gi 9i planuit pdrinlii atit de repedeproiectul care pregitirile, la capdtul citorva sdptimini, luai ln mindrd de astdzi.pe care o cunoa$teli$i ne privea, pe Veridianaqi pe mine. Trecuri ciliva avionul Idrd a fi informat cit de cit pe Potentilla. qi dumneavoastrd.Pe atunci, era u$or atenuata, ani de la aceastestare echivocd. Cariera mi se Oricum, gtiamci se va plinge cd a fost pridatd; m imblinzitd de prospelimeaei gficuitoare,de risul conhlra;am fost insircinat sdplanific exploatarea in toatd Catalonia. erau cunoscute gi sf sonor gi candid, de privirea in care scinteia, pe termen lung a zdcdmintelor de metale paracunoscuteincrimindrile pe care i le aducea piezig, malilia. Aveaceva de fruct datin copt,ce neferoase,existente in Aragon gi Catalonia. dictaturii lui Guagual6n.Odati ajuns, mai oromitea toate deliciile lumii. Era farmecul ei Verigoaramea avea doudzeci gi unu de ani, eu agteptaiciteva luni. trei sau patru. apoi m-am cl cu unsprezecemai mult, cind clanul Graver gi-a aftemutpe scris,adresindu-md fiecdrui membru Oriunde aparin text cuvinte subliniate$i macate cu*, avem luat in grijdsd materializeze daci pot spuneaEa, al familiei. Le mdrturiseamci, descoperindu-m5 Dr de a face cu termene politicos-familiare din zona proiectul sdude ,,uniuneinternd" (acestaera eu captivat de originalitatea locului pi sedusde in provesalo-catalani. termenul consacratde familia noastri, dacl resurseleprofesionale ce mi seofereau, renunlam ln *Dinvol. hdu Basral, Ed. RoseauNigremontain Pensant, 1991. vorbea despre afacerearespectivi, cireia nu-i la ,,proiectul uniunii interne" gi md stabilescin ca ++ Bolnavd de cancel femeia era operatd la san. pronunlasenicicind realitateaconlinutd, prin America,pentru cel putin zeceani.

www.arhivaexilului.ro yueu.un ra-rrLr v vrrrzvl94r4 rluL4LU4lL uE ivtrurl u4lu9 ;rl 4ullt, cu atit mai suav melancolice, cu cit se decupau pe intunecimile cerului, deja bitind spre maroniu. N-am si gtiu niciodatd de ce asemenea Un act de dreptate nuveli* priveligte imi evocd mereu ultimile pilpiiri ale unui fomoiog calcinat. $i, prin analogie, zimbetul fericit de pe chipul muribundului. aflam acolo, in plind meditalie vesperali, r sticlele Potentilla era cdrnoasi, numai viclenie gi faciliteze accesulla toatesiturile de roci, pe care ,JvI6 cind auzii foarte aproapede mine, o voce tindr6, expeienld de viagd,o lacomd de trai din plin, ag fi vrut sd le examinez, s6-mi procur adipost rugindu-md: . proiectului de prospecliunegeologici din Sierra mine. In rest, eram liber sd md organizezdupi Mai multe secundeam ceutat in jurul meu de naimult, de la Peira,intre Rio Arag6n Rio Gallego, in voia inimii, cu condilia sd expediez lunar 9i unde puteaveni chemarea.In cele din urmd, am tre timp, provig;ia Huesca puneaproblema detectdrii departamentulde Geologie, o scurte informare -(se zdrit - una cu zidul - o copili incotoqmdnatdin n regim zicdmintelorde cositor).l'erenurile sale din asupraactivitdlilor mele. Pe teren,in primul an, zdrenle murdare. Mdrunficd, pdrind prosthrinitl, il cd ele Barragora se intindeau pe doud treimi din zona lucrurile au decurs aproape bine. Md loveam, ar fi putut avea cam doisprezece cdtre teasci... de prospectat.Indrdzneala gi farmecelesale, nilel totugi, destul de frecvent de un fel de lipsd de treisprezece ani. Stdtea ghemr,rit6,pe vine, in plus veninoase,m-au subjugatde indati. Si nu crede{i infelegere,reali orijucata, din parteacipeteniilor nemigcatd gi cu un toiag de drumelie peste reuni la c[ in ingimfarea mea, nu-i purtam pic6 satelor sau ale triburilor; dar numai in regiunile genunchi.De toiag eraulegate, la ambelecapete, lcar se verigoarei! Era pe vremea cind nu ii puteamierta izolate. Nu s-aprea pomenit ca tripla semniturd cite o biati boccelufi. Profitind cd m-a vdzut lre decit cd disprefuise ori mdcar lisase impresia cI nu a pusd in josul permisului meu de liberd treceresi uluit, md implord, fird sd se mtste'. . espaiol-indio, adicd o castiliand cu sintaxa emeasd turile ei, departede lume. Atit de bine, incit... !ard. sdracd,impestrilatd cu vorbe huachilu. Bizard eme de * Tot ce esteposibil, dacijudecdm dupi felul - Intr-un cuvint, o muncd pasionantdpentru limbd, dar mi-am insugit-o, m-am famlliarizat familia, de viald ales. Cu toate astea,ameninlarea lua cercetdtoruldeja desrulde experimentat. cu ea, in cele din urme, tot bitind in lung gi in a lungul forme sigure deasupracapului dumneavoastrd. - Exact, Err* Renat. Pldcerile prospecJiunii, lat drumurile junglelor qi ale indllimilor tropical Ce ati fEcutsd o ocoliti? noutatea gi frumuselea peisajelor, contactul cu muntoase.Un amdnunt m-a ajutat sd-mi dau - Problema se ardta serioasl, atit pentru ea, popula{iilearhaice, in mijlocul exuberanteinaturi seamacd nu aveam de a face cu o intrusi care :rede!i? cit qi pentru mine. Ne dddeamseama ci menajul, tropicale.Dar gi toateinconvenientele posibile: gi-ar fi simulat condilia: picioarele ii erau culture constituit din micile noastrepersoane prea lipsa aproapea oricirei infrastructuri; gosele , infdqurate in zapilcilasl, purtate in susceptibile,nu ar aveasorli si durezeprea mult. putine; puline gi drumurile adevdrate,mai curind !ara localnicilor huachihi, doar de trditorii de la tili cum Eu ciutam portita de scdparecare m-ar fi ajutat piste pe care ploile le transformd in torente ori pddure.Trebuia sd fie vorba de weo fugard care rlescind si stivilesc gantajul,din ce in ce mai presant, in mlagtini;nici tu han,nici tu popas;erai obligat crezusecd igi poateincerca norocul la iceau exersat asupra respectului nostru filial. Solulia sd tragi la localnici sau, in cea mai mare parte a ,,oras", dar felul nu prea prietenos cu care fusese i lor, de veni de la Se intimplase tocmai timpului, si dormi sub cerul liber. Un teritoriu Queiro-Vergas. intimpinatl la Santelmo-de-los-Guadalesa decitsd cind el igi ficea drumurile gtiute.Devenise, intre liber ,,pacificat", n-am ce zice, dar cu 9i bdgat-oin speriefi. le,ca si timp, ministru de Inteme in sa, (dupi cum ,,notabilildli" locale,incapabile si inleleagdla lara se ldsa repede.Trebuia sd iau o tcimai mai estegi in ziua de azi!). El imi propuseoficial ce bun acesteprospecfiuni; in sfirgitgi mai ales: ,,Noaptea hotdrire.Gindind cinstit, nu puteam ldsa acest lnli prin si preiaucomanda unei misiuni ptiinlificein condiliamizerabila de expedierea materialului. fara copilin asemenealocuri pustii unde,gtiam bine, ,t ^i-l lui, pentru guvernul siu. Gindifi-vn, cd pentru fiecare piesd lipsd la cd noapteaerau bintr-ritede lincgi gi pume. Dar .l roman - Nu gtia ce mini de ajutor nesperatevd Departament, dar pe care eu o menlionasemin semai ivise ceva.De azi intr-o sdotdmini. trebuia ;, cind a intinde. inventarulperiodic, intocmit cam tot la gaseori sdmd infund in Huitzilistilac6n.-imiera permis, rlomatic - Nesperatd?Se punea problema sd-i gapteluni, eram obligat sd md intorc la situl odatdajuns in acest sdmd informezasupra rropean, intocmesco hartl geologici completda prospectat,aflat uneori la sutede kilometri de tinut, larii 9i locului de origine a celei desprecare credeam diosului si-i reperezeventuale zdclminte de metale capitald.Mereu insolit de catdriimei. astase $i cd nu estedecit o fllgari. Am sdltat-ope spatele Jstsd se neferoase.Propunerea corespundea perfect repeta de sute de ori ! Intmcit, aceipeones care unuiadintre catiri. Doud leghele-am parcurs in godnei, orientirii lucrdrilor mele de arunci qi imi oferea transportaucoletele cu egantioanepind la cea linigte.Cind lunaa ajunsdestul de suspe cer,ca : inimd. posibilitateasd teren", cel pulin doi ani. mai apropiatdstafie de caleferatd, le consideran ,,fac sdlumineze podigul Barrilleano, am ficut o haltd spusde Activitate, intlutotul beneficd pentru noi, preagrele raportatela retribuliatarifate, plAtitd gi am organizatun bil'uac. Inainte si adoarmi, geologii, gisean udiilor, constringialtfel sd ne desfigurim de Guvem, nu altcevamai bun de {icut, ghemuitd printre cirpe, mai murmura: . igi glsi materie,spusei zimbind. aproapetotal pentru ca, odatd ajungi la calea ,,lntr-adevir,nu am regretatniciodati. Din ie. Punindu-md, prin urmare, la addpostul feratd,si burdugeasciaceste colete cu piatrdde ziua aceea,lungilemele dnrmuri gtiinlificeprin intul ii acesteioferte, providenlialepentru evolutia balast.Judecati gi dumneavoastrdce mntri ficea lard seinvdluird intr-o lumini ciudatd.Greutalile, li nu lr cariereimele de om de gtiinld,am reugit,gi nu directorullaboratorului de Geologie! inerenteacestui gen de munci pe teren,dispdrurd it, doliul cu prea multd dificultate, si-mi determin familia - Apa ci, la capitul celor doi ani, explorarea ca vrdjite; iar bucuriile pe care tot prin munci si reporteze abia pentru 1aintoarcere, proiectul era, {ird indoiald, neterminatd. mi le descoperisempini atunci qi-audublat a, ne-au ,,uniunii interne". Dupd ce mi-am ficut - Cam pe aici! Trei ani gi jumitate am rdmas intensitatea.Ea senumeaNiritzla. Habarnu avea .tuI care pregdtirile, la capdtul citorva sdptdmini, luai in aceastiblistimilie de Trei ani, gapteluni cili ani are: iqi bdnuiadoar treisprezecesau !ard. gtia rd ciliva avionul firi a fi informat cit de cit pe Potentilla. gi zecezile. In cele din urmi, mi-am abandonat paisprezeceveri, ceva cam pe aici. Nu nici sdciteascd, nici si scrie,nici si socoteascd.Dar :a mi se Oricum, gtiam cd se va plinge cd a fost prddatd; misiunea,deqi nu o indeplinisemdecit pe trei ce minunat gtia si aprindi focul cu lcmneude, loatarea in toatd Catalonia, erau cunoscute gi sferturi. sd preparede ale gurii, sijupoaie vinatul cit ai metale paracunoscuteincriminirile pe care i le aducea - Abandonatd?Cu alte cuvinte, ali dezertat! talonia. dictaturii lui Guagual6n. Odati ajuns, mai - Cam aga!Numai ci veti vedea ci am awt ani, eu agteptaiciteva luni. trei sau patru, apoi m-am circumstanle atenuante,intrucit au survenit I zap[ch il las sint un fe I de sandale(huracher), confslionate lver a$temutpe scris, adresindu-mi fiecdrui membru evenimenteneprevdzute in contract. $1-a Nepldcute... de indienii Huschohi. impletite din fiqii de coajd verde a unea$4, al familiei. Le mirhrriseam Dar ce sepoate inlelege prin,,nepldcute"l...La ci, descoperindu-mi copaculuizapuruln Cind se desfacede pe trunchiul copacului, estaera eu captivat de originalitatea locului gi sedusde inceput, sd vd povestescce mi s-a intimplat, fiind incd inmuiati de sevi, coaja are proprietatea sd devind i, daci resurseleprofesionale mi inainte sd survini teribil care pus ce seofereaq renun(am $ocul a capit deosebitde rezistenti dupi uscare. eia nu-i la ,,proiectul uniunii interne" gi md stabilescin carierei mele in America. ti, prin America,pentru cel pulin zeceani. Don Vinceng turni in pdhirele de cristal +

www.arhivaexilului.ro e Cam la atit pdrea cd se opreqteintreaga-i Detunihrri le atraserdalli rdzvrdtili, afl ali pe bate din palme, sd confeclionezedin fnrnze gi culture poeticd.Dacd se intirnpla, tofuqi, sd o undevaprin apropiere.Se gribird, in pasintins, spini un recipient etan$ca sd stringdin el apa scot dintr-ale ei ca sd oblin 9i altcevadecit gata sd se infmnte cu un adversarnea;teptat. din vreo cascadd,sd identificein pidure urmele asemeneasubterfugii la intrebdrilemele, nu de Printre ei, era gi cipetenia bandei,un birbat celor mai diverseanimale, sd presimtdgi si puline ori imi dezvdluiaun univers de gindire, cam la patmzeci de ani, cu privire durd dar prevind orice fel de pericole. sd ridd, dupi de o luciditatcgi ciudalenie.care md nducea. inteligentd. $tia -- cum gtia sd se bdldceascAcu toatdcandoarea in Rolul fetelor estesd dea nagterecopiilor; Ce se intimpld aici? Sinteli nebuni?Doar apacascadelor, cind tihnai-o permitea.Pe scurt, ori, cum gi eu am fost ndscutefatA, n-am alt destin cunoagteliconsemnul ticerii ! Sintempe teritoriu o micl sdlbdticiune,in toatdputerea cuvintului, decit sd fac la fel ca toatecelelalte. Daci ag fi strdin-,aici... agacum o visaupoetii naivi ai minunatelorclipe rdmasla Huitzilixtilac6n,poate cd nu a lipsitmult Ili dai seama,este un spaniol.Un impulit de romantismexotic. pina sa-i9i fi {Ecut.Numai ci eu am awt prilejul de spaniolin Guataraguador,ba chiarmandatat pidure ,,Odatdspdlatd gi despuiatdde toate si vdd in ci adevarataviali estemoartea de Guagual6n.Trebuie sd-i cdutdmbine pe (es lo ntuerte, la verdadera Dacd tot este fascigtiiiqtia. Ia uitd-teprin actelelui. catraftrsele,devenise o adolescentidrdgllagS. Nu "-ida). o frumusele,in adeviratul sensal cuvintului: moarteascopul ultim a tot ce existi, atuncila ce ,,Bdrbatulinlelese de indatd desprece este trupul zdravdn, parcd cioplit din linii scurt bnn tertipul dstacu na$terea?Mama, oricarear vorba. Piru contrariatgi furios. Imi inapoie ea, iSi ride singurd de sine. ea cd dd permisul liberd+recere, abrupte,lipsit de talic Aifird qalecambrate, plat, /i Crede de dupl ce l-a citit, vnr cu torsul lat cum il au indienii; fata ronrndi si viald dar, mai devremesau mai tirziu, vine sdceard scuze dar o zdri pe indiandhorcdind la I intinsd, intrcrupti cle doi ochi frumogi gi moafieagi ia tonrl...Poatc de aceea,noi cei din picioarelemele. Anrnci, in mai putin de zece ! intunecali,dar gi dc o guri rotrmdd,fin tivitd pe clanulHuachilir, spunem desprc ceva mdret: Esle minute, se demld o sceni halucinanti, la care I mdrgini.se desenadin curbede o maregrafie, no tiene ntadre (<,4stctttu are mantitr) sau tot am fost unul dintrenrartori gi. printrc actori. s animatede o nrimicdpe cit de dulce.pe atit de aga, despre ceva nesemnificativsau fdri actomlconstrins la acestrol. s inrportanti:Es una ntadre(). aruncd privile exprcsivd,cind grava;i concentrat5,cind vesclh .,Cdpetenia o inspdimintdtoare a Uluit de extraordinaramaturitate a bmtei: ;i increzdtoarc.Atinrdinile ei erannaturale, de o clcgantd primitivi, ial gesturile,unice ca ra{ionamenfulnisin- dar gi pentm ci asemenea De ce ai mitlaliat-o? - dclicatefd.erau aproapepudicc in prccizia lor punct dc vederepdrea si se inscrie in fals, E indiand...Ea... Ea sc culcd... inlelegi'i O b prozaicd.La oprire, se punea pe treabi, cn laportatla demografialocului, am obicctat: indiand...se culcd cu eI... c indeminareqi spor;iqi luain grijd catirii,descdrca Dacdoamenii huachiltl ar gindi ca tine,ar ,,Cdpetcniafdcn un semn.Trei bdrbalise q samarele,ne pregdteaculcugul provizoriu qi nu trebui ca satelesi fie aploapegolite de copii. aruncardasupra monstrului cu principii, p - mai pregetasd se facd folositoare.Mi-am dat Ba da, agagindesc qi ei, imi rcplicastdpini smulgindu-iarma. s - seamacI estedotatd cu o inteligentl vie, dorca pe sine.Pe bitrini, abiadacd-i gdscqti in pidure, Roberto,chiar cd egtiun nimenea.Cu asta, ir sI gtie cit mai multe. M-am pornit si o invdt sd ca sdginde gti cI viala ar meritasd fie prelungiti. e a treia oari cd ne bagi in rahat. Prima oard, s; citeascS.Iuleala, iegitd din comuna felului cum Da' ce vrei, Seftor Cabullero, oamenii nu ne-aificut sdratdm atacul asupra convoiului cn progresamd uluia. La capdnrla trei luni redacta, a;teaptdsd moari ca sd faci dragoste,nici sd hrand,care ne era atit de trebuincioasi,la wemea k dupi ce ii dictam eu, etichetelcegantioanelor. imbdtrineascd:doar cit sint tinere, fac femeile respectivi.A douaoard, fdcind pe grozawl, te-ai al Curind, qtiu sd identifice gi sd numeasci,lird copii gi ajung

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar - @

Ltreaga-i Detundturileatraseriallirdzvrdtili,aflalipe moarteacum ii intunecdprivirea! Vreau s6-i vid fost invitat la o receplie, la Madrid. r;i, si o undevaprin apropiere.Se gribirS, in pasintins, limba atirnindpini la buricl Queiro-Vargasprofitase de o cdldtorieoficiald ya decit gata si sc infnrnte cu un adversarneaiteptat. ,,M-am vizut silit sa o trag in spatelemeu. pentrua remite decoralii citorva cetileni spanioli. e, nu de Printre ei, era gi cipetenia bandei, un bdrbat Picioareleii atirnauinerte, ca doudbrazde peste Eu am primit cordonul Condoruluicu Stele gindire, cam la patmzeci de ani, cu privire durd dar frunzeleuscate qi nimolul pitat cu singelesdu. (pentru eroica mea contribulie la Stiinlo iucea. inteligenti. In celedin urmd,m-am infipt in fala bruteicare, q uateretptador ian d >... F a\d cntoateofi cialitdtile, copiilor; Ce se intimpld aici'?Sinteli nebuni?Doar inallindu-qicapul, md sfida.Am ridicatbaioneta printre care gi geful statului,Amilcar mi se rltdestin cunoa$teliconsemnultdcerii!Sintempeteritoriu gi mi-am oprit gestulin aer.Ce ag fi putut sd-i adresi, rostind solemn si tare. in francezd: rcd ag fi strdin^,aici... fac'/ Aq fi vrut sd se terminedintr-o loviture $i . Dupd obiceir-rlsdu, de moartea de Guagual6n.Trcbuic sh-i cdutdmbine pe ar puteasfirgi atit de simplu.Torugi, prea ugor... cite ori se afla in deplasare,bea. Discret...". I tot este fascigtiidgtia. Ia uitd{e prin actelelui. ,,Niritzla incerchsd se ridice, dar picioarele Seagternu o linigtede duratd,in timpul cdreia nci la ce ,.Bdrbanrlinlelese de indatd desprece este nu o mai md dezechilibri pemine pu1in. am reflcctatla ilonia dezamdgitda ultimelor fraze 'icare lineau; 9i ar vorba. Pinr contrariatgi turros. [mi inapoie Imi cem sd o sprijin cu brapl. Ca sd fac asta, ale lui Don Mnceng.Timpul trecea.Ne apropiam :a cd di pemisul de libcri-trecele,dupd ce l-a citit, vm eran-robiigat si o lrcc din dreaptaspre stinga de momennrldeosebit al straluciriiaousului.atit in, vine sdccari scuzedar o zdripe indianaholcdind la mea,printr-o nrigcatede rotalie caremd obligi deindrigit de srrt)cnrl puternic Ai rafinat algazdei i ceidin picioarelemele. r\tunci. in nrai putin de zecc sdmd plec.Arunci, profitind de sinralie,Roberto nrele. ffe!:Esle minute, sc demld o scendhalncinantd, la care nri scuipdin fa!a.Ma ridicai.El md injurd cLr Veli infelcge.Er +Renat, i;i reludel gindul, sautot arn fbst unul dintte nrartori$i. prinh'eactori, sete.Indiana incepu sd urle strident.Cu o mind veli inlelegede ce acestepcripelii m-an fdcntsd au fird actonrlconstrins la acestrol. se agAtasede cnrea.cu cealaltdsmulse un ochi reflectezprofund 5i asuprasensnlui vielii gi ),). .,Cdpeteniaanrncd o privire inspdimintdtoare asasintrluiei. I-l snrtrlsede-adcvdratelea. ii asuprafemeilor. Asupra scnsului vietii, sint gata itate a bnrtei: auzeamnrpindu-se fibrele ligamentelor. sd dau dfeptate oar.nenilorde acolo. Sd fic ;emenea De ce ai mitraliat-o? ,.Lunrcaridea cn hohote.Urmari contentarii nroaftcaviati, sau nu... nu gtiu, dal' c5,la vitlct in fals, E indian5...Ea... Ea sc culcd.. inlelcgi? O bdqcilioase:rl re nen,,ntititita.t>. -

www.arhivaexilului.ro in ciuda faptului cA erau semnalate din cind ln maroniu gi singele inchegat care ii murd[rea Ju (Cum sint casele in Tara ta? Sint tot atit de inalte cind miqcdriale Brupqrilorde gheri16,frrd a putea obrazultinerei, apoi ii ridice pleoapele,ii palpd p€ ca in Santelmo-de-los-Guadales?Au acoperis fi localizatepe teren. In minteamea eracd md pot buzele gi anunli liniqtit: (Va muri pind Ia gi de qi din piatrd transparentd?> fer ferestre Si limita la linia inillimilor care,dacA lineam seame noapte>. Dupi care, imi intinse o baioneti D altemii de intrebdri.pe cit de ciudate.pe atit de de harti, se afla cam la zecekilometri in interior, mginiti gi imi ardtd spre bdrbatul legat de se naive.Atunci i-an'rvorbit despreEuropa, despre fald de ipoteticafrontierd. De mai bine de o luni, trunchiul arborelui: lr nemarginitamare gi zilele de careaveai nevoie lucram linigtit cind intr-o dimineafd,profitind de - Fd-i ce vrei. Fd-l sAplAteasce. si o traversezipentru a ajungein Spania.Asculta limpezimea relativ[ a zorilor, am trecut la - Eu? D cu atenlie,repeta unele amanunteca pe ni$te cercetareain infunddturaunei mici faleze de tuf - Da, tu. niscociri minunatc.ca sA termine,mereu cu wlcanic. Deodatdauzii tropditurile catirilor gi in - Dar eu nu sintasasin.. aceeaqiintrebare: <$1,totuSi, cum este posibil acelagitimp, pe Niritzla, scoiindun lipit infundat. ,,imi arunci o privire pdtrunzitor de asculite; se ca asemenealucruri sd existe?De care eu sd nu M-am ridicat ldri preamultd grabd,pentru a vedea cred cd citisemin eauimire gi nelinigte.Uimire ju vorbindu-.se...>. f attzit Era cum ce estecu animalele9i si-mi pun in ordineceea sdfi datpeste un alt imbecil.Oricum imbecilde aI sespune. Marea, mai ales,era pentru ea cevace ce am strinspind atunci.Cinci indivizi exaltali, alt fel... m ii depigeaimaginalia. Cum esteposibil ca o in uniforme rupte gi inarmati cu pu$ti ma - De unde-mi-aimai apdrut?Doar nu vrei sd intinderede apeaga de maresd rdmind mereu pe inconjurard, in timp ce al1ii, cam o duzind, imi ne jucim de-a gringos, nu? Aici nu e vorba de acela$iloc, sAnu mu$tedin pdminturi qi sd nu rdsturnardsamarele pe jos, ca sa le scotoceasca asasinat,ci de Revolulie.E Lrnact de dreptate. smulgAarbori? Abia cind prospec{iunilem-au innebunili, confinutul. Doi depuchialienergici Auzi? Un act de dreptate. conduscdtre malurile lacului Nahaximiaca, la stAteaupeste tovardgamea, rdstumatdcu fala in ,,Agdfatdde picioarele mele, indiana sughila: st granilameridionald a 1irii. 9i-aficut o maijustd noroi, in careunul ii tot infunda capul, iar celdlalt - Matalo! (Omoara-l!) Mat(rlo! Mdtalo! ln reprezentarea lucrurilor.Dar cind i-am povestit i se agezasepe fund, ca pe un taburet.Mie, mi-au Mdtalo! m cd mareaeste de o sutd de milioane de ori mai smulspistolul pe careil purtiammereu asupra mea. ,,ln acesttimp, cepeteniarepeta, despdrlind ar intinsddecit acestlac, incit nu i sevede celdlalt Peurmd, igi {Ecuaparilia un fel debruti, imi propti silabele: ni mal, a ris cu hohote,fEcindu-md caraghios, in pistolul-mitralieri in piept qi incepusA mA intrebe, - Un act-de-dreD-ta-te! (o gogoaga) caz cd at credeo huarahua atit de loptit ti cu rdutate,rigiindu-mi drept in fa!d, cine ,,Sentimentedintre cele mai diferite imi pi aiuitd , de falsdmorali SJ ..Doiani au trecut in ccamai intimdcolaborare. cu fatabrizdatd de cicatricenevindecate, pe care gi de falsd dreptatelnate prea in ugor,toate imi Ea devenio tindri pldcuta,meditativi gi tdcutd, se citea cmzimca obtuzl a prostuluipe post de reinviauin minterizboiul civil spaniol,cunoscut so darvizibil mindrdci asistdun careposeda bdrbat fo4d. incepusd zbiere: in tinereleqi de a cdreigrozdvenie nu agfi vrut ht toatd$trinta lunii, ba mai spuneaca vine drnfi-un Ei, hai?Un spaniolin munteleEscardilla'/ sdimi mai aducaminte. $i, deodatd,mi cuprinse poveste,sinrat clincolo de m 1ac,irnposibil Nri-mi miroasea bine.Tiritura aiade Guagualon tlnutde un imens dezgustfald de aceastdAmericd, atit cir dernraginat. Cu natnlaletc, cind a venitmomennll, nu ce lui de cdcatmigund de spioni.A! $tie lara de obstinat singeroasd.Pc loc. mi-au spusci A; eaadiugi aptinrdrnilorsale-native gi pe acelcadc Imi place! Pe dcasnpra.un in-rpulitde spaniol! aceastdcepeteniejudeca binc; ci e dreptsd omor amanteingemli placidd.Increzdtor resemnatd, Scnrsuraeuropenilor. Chiar nu a bigat la cap. 9i es se mulnrmcasd gusteuntila sa bucuric acruali. bogorogulzdnatic, cd i sevor da papuciidin tara o bmtd. tulburati psihic:ca niciodatdnu vei fdrd a-qipune prca multc intrebdridespre via1d. Iui cdcdcioasd?! ajungesd pui capdtatitor viciali, ca accsta;din SO De mai multc oli. trecindnoi prin apropicrca ,,Seduse cdtre Niritzla 9i o licu sd se riclice cauzaunora ca ei. daugreg atitea religii, e;ueazd pdminnrrilortribului huachilir, am tot inhebat-o cu loviruri de picioare: atitearevolu{ii iar durerealumii, ttLrnunai cd ul' daci nu ar preferasd se intcgrczc unui clanindian, cd Sus, curlangioaico,sd-!i vdd mutra de se eternizeazd,ci se Si inmulleStela nes/irSit... sddevind acolo nora. sa-5iinclopeascd un cdmin. cdzdturd.europeand... Aha, ha, ha, dar astanu-i La nesfirgit...Continuind sd se scalde in propriul decit satot batednrmnrilc cu mine,prin degerturi spanioloaicA...de unden.ri-ai iegit, impu{iturd'? ei singe,micula fatd care imi insotisefrumoasele Qr gi piduri, in celepatru puncte cardinale; cn mine ,,Am crezutde datoriamea sd intervin; gregeali zile mi trdgeade pantaloni,igi intrerupselitania ar, care,inff-o zi, md voi intoarcein lara mea.Atunci, se pomea pe tm ris cacalassaire,care-i dezvelea fatald,degi total de neafteptat.Am spussimplu: (Mdtalo! MAtub! Matalo!) ca sa-mi spunl: - m dinfii putemici de femeic tindrd.la inceputde .Abia m-aauzit ce spun. SefiorCaballero, nu-mi mai simtpicioarele! via!d,risfiingindu-i buzclccdmoase; apoi, schila ci revolu{ionarul gi tibdri ca un nebun: . Smuci bdrbafii se apropiare qi Iicurd cerc in jurul lui. gravd.rostea pe un ton aforistic: fata de pir, zvirlind-o spre mine. Apoi, se dddu Nu voiau si piarddnimic din spectacol.Nu prea in - Rojo al oriente meno derecha patru paqi inapoi, ridicd arma, potrivi bietul ai prilej sd 1i se ofere cinematografin jungld. di: * Verdeal norte pie derecho trupugorfirav, caretremura gi eraplin de noroi, gi Dar copila reugi sd mi se agate de cureaua ((6 - Amarillo al occidente pie izquierdo dddu drumul unei rafale la iniltimea bazinului. pantalonilor. nu-mi mai da drumul. Din iir - $i Azul al sur mano izquierda.2 ,.inaintesd se ndruie peste mine. literalmente bulgdrelede noroi amestecatcu singeinchegat, sa frintd pe din doud,vomitind singe,ajunse si urle: atit cit i-a mai rAmasdin bietul ei obrazmicu!, in - t

www.arhivaexilului.ro 7EffiE cdpeteniao *Eise. El se plecd\ @e atral sra n cind in maroniu gi singele inchegat care ii murddrea jungld. Fdri martori...Mi privi mai multi weme, Pentru a zdmisli viala gi a pune mai bine stipinire 'daputea obrazultinerei, apoi ii ridicd pleoapele,ii palpl pejumdtate uimit, pejumitate blazat.Ii simleam pe ea, dragosteaaduce cu ea moartea sufletului :i mi pot buzele gi anunld linigtit: ... 9i Moartea celorlalli este adevdrafti, dar nu le o lund, trunchiul arborelui: In cele din urmi, spusecu un ton plictisit: intr-atita cit estepentru persoana ta. Cred cd a rfitindde Fd-i ce vrei. Fd-l sd plateascd. Dupdtoate, cred cd ai dreptate.E un rahat... spus-oKant: . Smuci bdrbaliise apropiardgi {icurd cerc in jurul lui. convenindcd meritamincrederea Gurvemului, !inut dumneavoastrda crezutcd gisesteundestin.De , se dddu Nu voiausd piardd nimic din spectacol.Nu prea intrucdt mulfumitA mie, statul Guataraguador citdvreme a visatsd-/implineasciin deplindtatea vi bietul ai prilej sI se ofere cinematografin jungll. dispuneade o hartageologicd qi de un inventar. 1i frumuselii lui. I s-a pdrut cd doar dumneavoastra : noroi,gi Dar copila reugi sd mi se agaje de cureaua si fie vdrsate cazul,miine diminealdil voi trimite pe doctorul ;esdurle: atit cit i-a mai rdmas din bietul ei obraz micu1, in contul meu la Londra.Cam duoi doi ani. am Can6 in vedereaformalitdlilor. doi ochi strdlucitori.ca doui lame de ligneau Iar eu m-am dus. un alb, pumnal,din rocdwlcanici. Printredinlii strinpi ' culmea de durere.ea murrnura: (Traducerea literali: Dacd tot Versiune romineasci de - Vreau sd-l vdd crioind! Vreau si vd vid imi intind laba). Cornelia $TEFANESCU

www.arhivaexilului.ro @-JurnalulLiterar

Estetica ,rstirii pe lo (urmare din pag. 1) Citilina chemirii ce n-are alt scop decit neautentici fa{i de aceiagiStare d'intii. sl impietrirea ei in idealitatea fiin(irii. Iubirea Eminescu a rezumat triirea personali a n Pentru filosof, inchipuirea este ciutarea devine imposibili; Eminescu nu poate iubi stirii de urit la inceputul poezieiintitulati Urit sl unei forme neologice,a unei ldei de gindire decit daci este in fa{a femeii. gi sdrdcie: sirdcie suntacei doi tovardEi r ontologici (Eidos platonician)'u.Alti func(ie ,,in-mirmurit" ,,Urit $i El o vede cu ochiul de poet ceim-pietregte, ca / A ciror urme crude le aflu pururi iardgi".Poetul d are imagineain gindirea ecstatici.Ceea ce este un sculptor,forma eidetici a femeii, In zadar termini dureroasa spovedaniecu un vers de e! de dor, nu-i altceva decit lucrul ,,inchipuit" se plinge tinirul poet, prin 1868: mie gindire ecstatici: lumea neagri, s( (saupersoana) lumiiin starealor de,,fiin{are" ,,Cici ,,Cind li-este mi-a dat soarta,amari mingiiere,/ O piatri sa de nu egtila un loc cu ea". Gisim aici aceiagi a absoluti, in starea pe loc a poeziei. Astfel ador" (Amorul unei marmore) ciutare a de stiruin{i autentici, r. codrul, lacul, marea sau teiul, precum stelele ,,locului" Transfigurarea femeii de citre Eminescu, implinitS. Din starea de urit ce sanc(ioneazi rt din cer, sunt pentru Eminescu la ,,fiinfiri" in imaginarul stirii de dor, utilizeazi mereu ruptura cu Lumea,apare neantul de Iume:un ir locul lor firesc (Staread'Intii). Criticii literari, aceleaqiimagini qi atribute. Repeti{ia devine ..nimic" de lucruri sau un ..nimeni" de ni ca neintrecutul Cllinescu, au vorbit de stereotip,ceea ce estenormal cind estevorba persoane.Lumea este goali, firi noimite. ,,panteismul"gi de,,sideromania"viziunilor de un model fixat de-a pururea. Iubita este Stareade urit duce la Nefiinta lumii: starea dr eminesciene.Or Eminescua evocatelementele de-ofrumusefe,,albi gi rece".Ea seamini cu pe loc pentru poetul iegit din economia naturii in misura in care dorul nemirginit marmora din care artistul a sculptat forma spa{iuluinoimatic. e) starealor de fiin{are,stare de sine, ,,prindea" ei. Sarmis,dacul, igi amintegtecu bucurie de Esteticaeminesciani stabilegte o lungi listi dr pe care poetul o descrieca stare pe loc. Toate ceasulin care.astfel. a intilnit-o:..Ca marrnora cauzeexterne ce provoaci stareade urit. devin ale lumii idealizate:copacul lui de c ,,Fiin!e" de alba, cu miini subliri gi reci"! in Icoand gi In primul rind, absen{aiubitei din lume: fie Eminescueste Copacul lumii, dupi cum marea Privaz, imaginea iubitei revine la fel: ci a plecat, fie ci a murit. urinrl Sr esteMarea in sine.InRevedere, Codrul seface ,,ca ,,Pnstiul 9i marmorade albd". Pretutindeni poetul de-apururi mi cuprind", exclami poetul in (d purtitorul de cuvint - deci profet pre- contempli strdlucirelr gitului" (Apari sd Apari sd dai lumind. Pe planul func(ional al cuvintitor -, al intregii Naturi: noi locului ,,alba .,c ,,lar dai lnmind), albe" de gindirii ecstatice,pustiul uritul sunt stiri (d ne / Cum am fostaga riminem: /Marca ,,minele 9i ,,bra{ele 9i {inem marmord".O stare pe loc, redati de imaginea c.e procedeazi Ia des-fiintarea lumii: St gi cu riurile, / Lumea cu pustiurile,/ Luna gi cu stdrii de dor, fiinteazi femeia eminesciani ca cu pustiu-mistetut-am sd mi certi to soarele,/ Codrul cu izvoarele. ,,De-atuncea " o statuie:,,Frumoasdegti... o preafiumoasi fatd, Urmind cn-a nrele brale o umbrl in deqert" in Funcfia stirilor de dor estesi duci pe poet, ca marmorade albd-ia ta fa!a".Totul esteredat (Sarnris) pc si arate pini unde tot lucrul in 9i ,,rimine" intr-o bogitie de alb viginal:,,Fa!aei frumoasd De fapt, iubita este absenti din locul ca starea lui originari cind Lumea estefiinlati ca varul estealbd" (,,Strigoii); vai e prea ecstaticunde o aqteapti poetul: in ce ca stare pe loc. Dorul descoperi ci se ,,dar ,,Rimas ,,toate frumoasd,ca omdtul din proaspit abia nins" nemigcarem-a fost cuprins extasul / Am stat jal locului". Lumea poezieiiegiti din gindirea 1in (Pierduti pentrumine); pat alb ca zdpada, pe loc..."(id.) ecstatici, nu are alti decit aceeaa ,,Pe-un rrpoveste" copila sta mdre1,iar fala ei frumoasd-ide-acea Esteevident ci uritul esteo starecu funclie regisit", a copiliriei", a ,,Codrului ,,Teiului albealdsurd" (Codru qi salon). metafizici gi nu un simplu sentiment limitat fo dorite", toate in fiinfa lor redati de ,,Mdrii Sein(elege de la sinecI albul poetului este la psihologie.De aceeaEminescu nu poate lur starea pe loc. culoarea dorului. Starea lui are func[ia renunta la el,,,Punindlira in cui", el inceteazi pe Mijloacele artistice (de limbaj) utilizate de in-mirmuririi in starea pe loc care fixeazi de-a fi in gindirea ecstatici a stirilor de dor (n, Eminescu pentru a descrie Fiinfa lumii iubita la nivelul metafizic al Frumuselii pure: qi de urit, deci de a fi poet. Cici acestestiri ele realizati de stirile de dor, sunt in primul rind, ca zdpadaiernei, dulce ca o zi de vari" sunt chezigiajocului secundpe careil inc acelea ale impietririi, ale incremenirii, ale ,,albd ,joaci" (Noaptea).Nu e deci de mirare ci poetul poetul: joc de via(i gi de moarte. Eminescu inghelirii lum^iiin clipa stirii de dor pltrunsd descoperi, uimit gi indurerat, ci femeia,,nu-l estecondamnat sI triiasci stirile uritului, si ine de starea d'Intii. In al doilea rind, dorul infelege",gi ci ea,,n-arecorp". Intr-un cuvint: des-fiin{ezelumea gi si ajungi la limanul cite eminescianface din iubire - deci din Iubiti - nu-i omeneasci: mult un ingermi-ai pirut Nefiinfei, acolounde totul redevine Stare:.,$i lini; modul ultim de fiinfare ideali, de Frumusele ,,Prea / preapulin femeie" (S-a dus amorul) in noapteanefiinlei totul cade, totul tace,/ Cici lunl poetici. $i Eminescunu aveanevoie de Schopenhauer in sine impdcatd reincep eterna pace" I Iati citeva exemple de fiinfare ecstatici pentru a scrie ci,,femeiaare minte scurti, haine (ScrisoareaI) noir prin,incremenirea" sau rrimpietrirea" lungi", ci este,,mdr de cearti", qi viclenie din In multe imagini regisim des-fiin{area indi lucrurilor in starea pe loc: o spaimi ,,Ca partea voin{ei spe{ei umane. Reprogurile lumii prin urit:,,Iar catapeteasmalumiiin adinc geolr impietriti, ca un vis incremenit" (Mss.2254), adresateacestui qi demon" decurg din s-a innegrit / Ca gi frunzele de toamni toate pdtr . .Un fu lgerincremenitin nori" (Mitologicale), ,,inger ,,. stareape loc unde poetul s-asituat, fiin{ind-o stelele-aupierit". stingr inalli munlii Greciei, scinteind munlii-n ,,Sc astfelpe ea,cu dor de dragostepuri. Iubirea 0 alti cauzi a stirii de urit din imaginarul deie soare/ cu stinci incremenite printrenouri de $i nu mai are nimic comun cu dragostea eminescian,este venirea toamnei cu cdderea Binei purpur" (Memento mori), cit risdritul ,,Dar line (de ce nu pe care frunzelor gi plecarea pisirelelor: seduc ,,nefi seinall-un munte mare i Munte jumdtate-n lume ,,fdrineased" ,,origeneasci") ,,$i Cilinescu voia cu tot dinadinsul s-o atribuie pe rind pe rind I Zarea lumii-ntunecind",De valor - jumitate-n infinit" (id.),,,Numai munlii girzi lui Eminescu, ca gi cum poetul nalional era unde, pretinde criticul, lumii in part( de piatrd stau gi azi in al lor loc" (Povestea ,,stagnalia un alt Cogbuc (din Balade ldile). La el, durata atemporala" (Cilinescu). Ceeace magului...),,,...Iatdsoarele apune /Ca un nimb 9i ,,de-a dragostea se implinegte in starea pe loc importi aici, estestarea pe loc in carese afli si va de biruinfd; fulger lungincremenit/Mirginegte descrisi metafizic: ceaoglindS migcdtoare poetul: se duc ca clipele/Scuturind aripele Cong munlii negrii in intregul aslinfit"(Scrisoarea III), ,,In ,,$i / Vrei sd priveqti un straniu joc / O apd vegnic / mn lasd pustiit / Vestejit amorlit"(Ce te ci nu un nour se-nal1dsfint gi sur/ Se-ncheag6, $i 9i ,tolo cdldtoare/ Sub ochiul tdu rimas pe loc." legeni codrule) De a seformeazi-'ncremenette (Mirondaniz) "' (Diana) Moartea iubitei inseamni absentaei unde Fiinla stirii pe loc estede asemeniob(inuti Acest,,ochi"ingheali lumea.Dar cefarmec definitivi. ceeace descrie, in primulrind, in prin,,inghe!area" elementelor:,,Omare, mare Ori capiti versul in efortul descriptival dragostei Morfua est,privetfe starea de urit a poetului, aceea inghefati cum nu sunt / De tine aproapesd plini de dor! Poetul insugi resimte acest nu filosofarea despre a fi sau a nu fi! a lum mi-nnec in tine. / Tu mi-ai deschidea tale po4i farmec, ca o vraji albi: ne vor duce Melancolia estepoetici: ,,Om.artea-i un secol s--adq albastre/ Ai rdcori durere-mi infocati / Cu roua ,,Oriunde in farmecul iubirii / Chiar de murim ajungem cu sori inflorit / Cind viala-i un basmpustiu gi ln S ta eterni..." (Odin gi Poetul), Odin ,,Cici limanul fericirii" urit". pdrdsisede ghia(i-nalta-i domi" (Memento Prra Acest..liman" de dincolo de hotareleIumii. Din ,pegurile wemii" gi din ,,monotonia star( mori), ,,Miazinoaptea-nvisuri d'iarni igi nu-i altcevadecit stareape loc dobinditi prin vie1ii". din ,,silade lume" din ,,pustiuldin ,,con petrece-aei viald / Doarme-n valurile sfinte gi-n 9i stirile de dor aleiubirii gi-aledragostei pentru tufi.t". t. nagtestarea pe loc a Nefiingeiunei ci dr ruinele-i de ghia{i (id.), stincdstirpiti de ,,O Naturi (codrul, lacul, teiul, etc.). Eminescu lumi des-fiin(atede stirile de urit. Prin dor, L.g ger / Inall'a ei frunte in nori" (Frumoasa-i...), l-a descrisca o de minunati fiin{are: poetul fiinli in Dochiei(Dacia arhaici); Nefi ,,Face1idin piatri aur din inghe{ vipaie" ,,fari" Jara 9i Dochiei.E ca gi cum gindirea ecstatici a prin urit, nefiin{a se structureazica Ora$ul $i-1 (Strigoii),,,El vedetoatd firea amestecat-afard/ lara poetului redescoperi Dacia arhaici spre care uiterii. Procesulinlocuirii unei lumi ,,urite" D - Ninsoare,fulger, ghia(i, vint arzitor devari" www.arhivaexilului.ro (id.) dorul lui de vegniciegi de fericire seindreapti. cu starea ce va deveniNoaptea unei altfel de ,,van Niciieri metaforaeminesciani n-a evocatatita feerie poetici, este admirabil povestit de cl , Stareape loc, ca Fiin{i supremi a dorului farmec ca in versurile stirii pe loc descriptive versurile urmitoare: te-inseninl,intuneric Biva de lume priveqtenu numai elementeleNaturii, ,,O de Dochiei: sundglas de bucium rece/ AI vremii infloregte-nneagra-li / Speluncd Lun ci qi fiintele pot Jara ,,SarI 9i 't vii: ce impietri, incremeni, ca si ehenrrl t^riit Fi ee si---J cerboaicealbe-n turme / Prin cdririle de codnr. rrmerfi ""1 Estetica ,rstirii pe loc" rp decit neautentici fafi de aceiaqiStare d'Intii. stare metafizici,,,incremenea" elementele pufine cuvinte, si redea starea melancolicl a Iubirea Eminescu a rezumat triirea personali a naturii gi idealizeazi, pini la impietrirea Nefiin{ei, ca in acesteversuri: ,,Pestevirfuri ate iubi stirii de urit la inceputul poezieiintitulati Urit statuari, femeia iubiti. Uritul ,,negru", trece luna, / Codru-gi bate fiunza lin. / Dintre r femeii. gi sdrdcie:,,Urit qi siricie sunt acei doi tovardqi metafizic Aiel, refuzi lumea prin ,,somn"gi o ramuri de arin / Melancolic cornul suni. i/ Mai rette, ca i A cdrorurme crudele aflu pururi iardsi". Poetul desfiin{eazi prin triirea mor{ii. Simetria departe,mai departe,i Mai-incet, tot mai incet. / ln zadar termini dureroasaspovedanie cu un vers de estetici la Eminescu (dor - urit, impietrire - Sufletu-mi nemingiiet i Indulcind cu dor de lici mie gindire ecstatici: ,,Cind lumea li-este neagrd, somn, dragoste- moarte) constituie osatura moarte // De ce taci, cind fermecati / Inima-mi riatri sd de nu egtila un loc cu ea". Gisim aici aceiagi a ceeace critica literari nume$tefarmecul gi spre tine-ntom'/ I Mai suna-vei dulce corn, / ciutare a ,,locului" de stiruinli autentici, melancolia poeziei eminesciene.De aceea, Pentrumine vreodatd'1"(Peste virfuri) ninescu, impliniti. Din starea de urit ce sanc{ioneazi referinla la starea pe loc rimine cheia Noaptea lirici apar{ine jocului secund: i mereu ruptura cu Lumea, apare neantul de lume: un in(elegerii gindului filosofic al poetului ,,Caci in propria-mi lume ea deschide r devine ,rnimicttde lucruri sau un ,rnimenit' de national, poarta-ntririi" (ScrisoareaI). Din stirile de te vorba persoane.Lumea este goali, firi noimile. Apelul la somn apare motivat de dorin{a urit, ca gi din stirile de dor, Eminescu a gtiut rita este Stareade urit duce la Nefiinta lumii: starea de-a,,uita" lumeagi de-afi uitat de ea.,,Las' si scoati sineace dormea.uitati de lume. in mini cu pe loc pentru poetul ieqit din economia sddorm. nu stie lumeace dueri mai am in mine". inima lucrurilor. Aici, dusi pini la Nefiin!5, Ltforma spafiuluinoimatic. exclamapoe[ul afectatde stareade urit... gi starea vegnici esteo Noapte adinci. Ea vine curie de Esteticaeminesciani stabilegte o lungi listi de sirlcie. Intr-o Doind, el se adreseazi sdcomplecteze Ziua lirici a Fiintei ieqitedin :narnora de cauzeexterne ce provoaci starea de urit. Codrului: ,,Lasd-mdsub poala ta, Sd mi culc dor. coandgi In primul rind, absen(aiubitei din lume: fie cu fala-n sus, $i sd dorm, dormir-ag dus". Aga se incheie poetica eminesciani pe fel: ,,ca ci a plecat,fie ci a murit. ,,Pustiul gi uritul Somnul permite iegireadin durata timpului substratulfenomenologic al stirii pe loc.Aga poetul de-apururi md cuprind", exclami poetul in (desfiin{areavremii ce vremuiegte),pentru a poate si risari, in faptul dimine(ii gi al Apari sd Apari sddai lumini. Pe planul func{ional al ,,cidea" sau a fi ,,dus" in sinea elementelor inseririi, Luceafirul Stirii d'Intii. ljele de gindirii ecstatice,pustiul 9i uritul sunt stiri (desfiinfareanaturii substantiale).Eroul din III maginea c.e procedeazi la des-fiin(area lumii: Strigoii,,,ca plumbul surd;i receel doamreziua STAREA METAFIZICA A ciani ca ,,De-atunceacu pustiu-mistetut-am sd mi cert/ toatd"(adicd: in ,,sinea"lui). Magul cilitor LUCEAFARULUI rasi fatd, Urmind cn-a mele brale o umbrd in degert" in stele bea ,,paharulsomniei". Biutura ii Starea pe loc reprezinti la Eminescu rteredat (Sarmis) permite si asistela desfiin{arealumii ;i la substan(apoeziei sale revelati de gindirea tumoasd De fapt, iubita este absenti din locul ciderea in hiu a Naturii (,,pamintulcu mr"rnlii ecstatici. Stirile de dor au cintat farmecul .i e prea ecstaticunde o agteapti poetul: ,,Rdmasin ce fumegd stins,cu m[ri adormite ce mumrurd-n unei lumi idealizate prin dragoste pini la ,ia nins" nemigcarem-a fost cnprins extasul / Am stat jale"), in timp ce ,,dormpopulii $rii qi cetalile absolutain-fiinfare, iar stirile de urit au scos tzipada, pe loc..." (id.) sale". la iveali imensamelancolie a des-fiin{irii, prin de-acea Esteevident ci uritul esteo stare cu func{ie in Cintecul Somnului, poezie de-o vraji somn de moarte. Dar dincolo de Fiin{a pi de metafizici gi nu un simplu sentiment limitat folclorici, Eminescu des-cinti starea Nefiinfa lumii, estetica eminescianl rimine ului este la psihologie.De aceea Eminescu nu poate lumeasci. El o ,,des-face"din glasul zilnic, inspirati de Starea d'Intii. funcfia renunfala el.,,Punindlira in cui", el inceteazi pentru ca eroul poetic ,,sd-giuite toatd firea" b ultimi intrebare sepune: in ce misuri fixeazd de-afi in gindirea ecstatici a stirilor de dor (noima). Luna esteprezenti la descintare,ca stirile pe loc care,in definitiv, sunt,,lumegti" lii pure: gi de urit, deci de a fi poet. Cici acestestiri element ecstatic:aducitoare de somn gi,,sd-l (deci omenegti), lasi si se vadi Stare-a-cade vari" suntchezigia jocului secundpe care il ,joaci" inchind lin uiterii". atare, starea'puri 9i simpli, Starea d'intii? i poetul poetul: joc de viafi gi de moarte. Eminescu ,,Somnuleste starea sdndtoasd a lumii", adici Se poate oare vorbi de o cunoagterea eia,,nu-l estecondamnat si triiasci stirile uritului, si inexistenta,scrie judicios Cilinescu, care absolutului,in sine" (ca,,sine"),la Eminescu? r cuvint: des-fiinlezelumea gi sd ajungl Ia limanul citeazd versurile postume:,,Spre-echilibrul Rispunsul este hotirit gi indiscutabil: i-ai pdrut Nefiinfei,acolo unde totul redevine Stare: ,,$i linigtiteiintocmele / Realeargitot ce estecu dor stirile pe loc ale intregii crea(ii eminesciene r) in noapteanefiinlei totul cade,totul tace,/ Cici lung, nestins,insomntt. sunt sintetizate de Starea metafizici a enhauer in sine impdcatd reincep eterna pace" Refuzul de-aveghea lumea privegterostul, Luceafirului. Deja versurile din ScrisoareaIV 15"haine (ScrisoareaI) noima ei gospodireasci. Somnul duce pe rezumi patosul poetului national: ,,N-o mai eniedin In multe imagini regisim des-fiin{area individ inapoi, spre vegetare gi la starea caut... Ce si caut?E acelagicintec vechi / Setea rogurile lumii prin urit: ,,Iar catapeteasmalumiiin adinc geologici socotiti ca prag ultim, inainte de a linigteieterne care-misund la urechi". :urg din s-a innegrit / Ca gi frunzele de toamnd toate pitrunde in Nimicul mor{ii. In poezia O, Din nefericire, saltul in starea metafizici inlind-o stelele-aupierit". stingd-sea vielii facli, poetul cere somnului sd-i se termini adeseain egec: ,,Ah! Organele-s Iubirea O alti cauzi a stirii de urit din imaginarul deie ,,un loc unde capul in lume si-l pun6". sfErimategi maestrul e nebun". Ceea ce n-a rgostea eminescian.este venirea toamnei cu ciderea Binein{eles ci, dupi mirturisirea poetului, impiedicat pe Eminescusi doreasci stareade Ipe care frunzelor gi plecarea pisirelelor: ,,$i se duc ,,nefiind nici bun nici rdu" (deci dincolo de ,,lainceput" (Scrisoarea I), stareaunde,,odihnea atribuie pe rind pe rind I Zarea lumii-ntunecind". De valori), somnul nu-i va da decit nimic. ln ahi cel Nepitruns", cind nu era ,,nici Fiintd nici rnal era unde, pretinde criticul, ,,stagnafia lumii in parte, Eminescu repro$eazi Demiurgului Nefiinfe". Cicistarea intuiti ca Staread'intii . La el, durata atemporali" (Cilinescu). Ceea ce ,,de-afi rdrit de pe vederevdlul" ce-i permitea era pentru el,,pacea eterni": nici via{i, dar pe loc importi aici, estestarea pe loc in care se afli si vadi, ,,cum ci in suflet nu am decit urit". nici moarte. Este adeviratl temi dinMemento gcitoare poetul: ,,$i se duc ca clipele/ Scuturindaripele Conqtientde,,9tiin!a nimicniciei", poetul suferi mori: nu deqerticiunea lumii, ci ,,etemapace I veqnic / $i m[ lasi pustiit / Vestejit qi amo(it" (Ce te ci nu poate adormi de ,,somnul pimintului". (ce) lucegte lin, luminos, lel (ultim)". La fel, te loc.tt legeni codrule) De aceea Eminescu cauti starea geologici Magul cilitor sboari spre,,steaualui natalA", Moartea iubitei inseamni absen{a ei unde orice conqtiinfi de sine a dispirut. adicEspre starea de ,,linigtepi pace". : farmec definitivi. Ori ceeace descrie, in primul rind, In Apari sd dai lumind, Eminescu exprimi ,,Receanemigcare" descrisi de critica .ragostei Mor\ra est, privegte starea de urit a poetului, aceeagidorin(i ce purcededin stareade urit literari, reprezinti la Eminescu congtiinfa Ite acest nu filosofarea despre a fi sau a nu fi! a lumii: ,,Suntinsetat de somnul pdmintuliri unei stiri unde viafa Si moartea, fiinfa $i r vor duce Me.lelrcliatte pocCigi;;pn*qtea-i un secol q-adorm,/ Incit numai de numeimi parecd exist". nefiin!a,dorul qi uritul, Ziua gi Noaptealirici, 'aily96rl cu sori inflorit / Cind viala-i un baim pustiu gi In acelagi timp, ceea ce la prima vedere pare sunt unul !i acelagilucru. Lumea nu mai are urit". paradoxal, poetul doregte si simtl din plin ,doui fe{e" (Glossa),ci o Stare unicl. Aceasta lelamii, Din ,,negurilevremii" gi din ,,monotonia starea de non-existenti. Nu este vorba de este leclia dati de LuceafEruleminescian. iti prin viefii", dn ,,sila de lume" 9i din ,,pustiul din ,,concepliabudhistd de sinucidere" (Cilinescu), Descrierea Stirii d'Intii soliciti din partea i pentru suflet",se na$testarea pe loc a Nefiin(ei unei ci de posibilitatea unei stiri de dincolo de gindului ecstatic efortul nemaiintilnit in ninescu lumi des-fiin{atede stirile de urit. Prin dor, Lume. Prin somn Eminescu speri si fie in literatura mondiali de-a trece dincolo de iin(are: poetul fiinli in Jara Dochiei (Dacia arhaici); Nefiin(i, in starea pe loc a viefii firi moarte hotarele limbajului poetic. Versurile devin tatici a prin urit, nefiinfa se structureazi ca Oragul gi-amor{ii firi via(i. Discurs metafizic,firi si cadi in retorism sau )re care uitdrii. ProcesulinJocuirii unei lumi ..urite" Dealtfel somnul este definit, cind ca in didacticismwww.arhivaexilului.ro filosofic. LuceafEnrlreupegte si lreapti. cu starea ce va deveni Noaptea unei altfel de ,,vamegulvielii" (Se bate miezul noplii), cind redeain mod lapidar (cuvintelesunt ,,pietre"), lat atita feerie poetici, este admirabil povestit de ca ,,frate-almor!ii" (Andrei Mureganu). adinculunei stiri firi timp gi loc. De asemeni, lriptive versurile urmItoare:,,O te-insenind,infllneric Bivalenta lui uqureazi trecereapragului intre Eminescureia ideeaunui ,,Pdrinte"(care nu lclum $l rece/ Al vremii infloregtc-nneagra-ti / Speluncd Lume gi stareaei pe loc. estef)umnezeu) deja evocatin Rugdciuneaunui : codru. umedd ca si ebenul cel tooit. / Fi ca sd Mai radicali decit refuzul lumii si-a Dac /slrnfem in Sferpe dtlnfii r llnminipi\ na aurtssarts autssrur uEriluil uscurg, uil s-a r|||rcBnl / ua rrurrzcrsug [uarnnatoale pa . .Un fulgerincremenitin nori" (Mitologicale), ,,lrrBsr )l ]l ,,. starea pe loc unde poetul s-a situat, fiin{ind-o stelele-aupierit". stir inalld munlii Greciei, scinteind munlii-n ,,Se astfelpe ea,cu dor de dragostepurI. Iubirea O alti cauzi a stirii de urit din imaginarul dei soare/ cu stinci incremenite printre nouri de $i nu mai are nimic comun cu dragostea eminescian,€ste venirea toamnei cu ciderea Bir purpur" (Memento mori), cit rdsdritul ,,Dar line (de ce nu pe care frunzelor plecarea pisirelelor: se duc seinalpun munte mare/ Munte jumitate-n lume ,,!irdneased" ,,origeneasci") ti ,,$i ,,n Cilinescu voia cu tot dinadinsul s-o atribuie pe rind pe rind I Zarea lumiintunecind". De va - j u mitate-n infi nit" (id.),,,Numai muntii gdrzi lui Eminescu, ca gi cum poetul national era unde, pretinde criticul, lumii in p2 de piatd stau gi azi in al lor loc" (Povestea ,,stagnatia un alt Coqbuc (din Balade Idile). La el, durata atemporali" (Cilinescu). Ceea ce magului.. .), . .Iatdsoarele apune / Ca un nimb 9i ,,. dragostea se implinegte in starea pe loc importi aici, este starea pe loc in care se afli s5 debiruin{d; fulger lungincremenit / Mirgineqte descrisi metafizic: ,,In cea oglind6 migcitoare poetul: ,,$i se duc ca clipele / Scuturind aripele c mun{ii negrii in intregul asfin{it"(Scrisoarea III), / Vrei si privegti un straniu joc / O api vegnic / mn lasi pustiit / Vestejit qi amorlit" (Ce te ci un nour se-nal1isfint gi sur / Se-ncheagi, $i ,,Colo cildtoare / Sub ochiul tiu rimas pe loc." legeni codrule) D setormeazd-'ncremeneqte (Mirondaniz) "' (Diana) Moartea iubitei inseamni absenla ei u Fiinta stirii pe loc estede asemeniobtinuti Acest,,ochi"ingheali lumea.Dar cefarmec definitivi. Ori ceeace descrie,in primul rind, prin elementelor:.,O mare, mare ,,inghe!area" capiti versulin efortul descriptival dragostei Mortua est,privegte starea de urit a poetului, al inghefati cum nu sunt / De tine aproape si plini de dor! Poetul insugi resimte acest nu filosofarea despre a fi sau a nu fi! a mi-nnec in tine. / Tu mi-ai deschidea tale porfi farmec, ca o vraji albi: ne vor duce Melancolia eSe pocticfu-,O mrartea-i-urrscco\ sL- . albastlr-* At ricori durere-mi infocatd / Cu roua ,,Oriunde in farmecul iubirii / Chiar de murim ajungem cu sori inflorit / Cind viala-i un basm pustiu gi ta eterni..." (Odin Poetul), Odin I' li ,,Cici limanul fericirii" urit". p pirisise de ghiafi-nalta-i domi" (Memento Acest de dincolo de hotarele lumii, Din vremii" gi din sl mori), visuri d'iarni igi rrlimantt ,,negurile ,,monotonia ,,MiazFtnoaptea-n nu-i altceva decit starea pe Ioc dobinditi prin viejii", din de lume" qi din din petrece-aei viald / Doume-n valurile sfinte gi-n ,,sila ,,pustiul stirile de dor ale iubirii qi-aledragostei pentru suflet",se natte starea pe loc a Nefiin{ei unei c ruinele-i de ghia{i (id.),,,O stincd stirpiti de Naturi (codrul, lacul, teiul, etc.). Eminescu lumi des-fiinfate de stirile de urit. Prin dor, T ger I lnall'a ei frunte in nori" (Frumoasa-i...), l-a descrisca o ,,fari" de minunati fiin{are: poetul fiin(i in Tara Dochiei (Dacia arhaici); I ,,Face1idin piatri aur gi din inghef vipaie" Dochiei.E ca pi cum gindirea ecstatici a prin urit, nefiinfa se structureazi ca Oragul (Shigoii),,,El vede toatd firea amestecat-afari/ fara $ poetului redescoperi Dacia arhaici spre care uitirii. Procesul inJocuirii unei lumi ..urite" - Ninsoare, fulger, ghia{i, vint arzAtorde vari" (id.) dorul lui de veqnicieqi de fericire seindreapti. cu starea ce va deveni Noaptea unei altfel de Niciieri metafora eminesciani n-a evocat atita feerie poetici, este admirabil povestit de ( Stareape loc, ca Fiinfi supremi a dorului farmec ca in versurile stirii pe loc descriptive versurile urmitoare:,,O te-insenind,inftrneric de lume priveqtenu numai elementeleNaturii, I de Dochiei: sundglas de bucium gi rece/Al vremii infloregte-nneagra-1i / ci qi fiin{ele vii: ce pot impietri, incremeni, Jara ,,Sari Spelunci I cerboaicealbe-n turme / Prin cdririle de codru, umedd ca gi ebenul cel topit, / Fi ca si devenica marmora recegi imobili:,,Ci orice-i pe de frunze-uscateurrne, / Vin rupind verzile striluceascdpe-acea cale / Ce duce-nvecinicie I viu in lume,acum incremenegte" (Strigoii),,,Ca crengecu talangelede git... // Din copaci ies toate-acele/ Fiinle nevdzute,care sunt, / Degi I un stilp eu stam in lund" (Floare albastrd), zine mindre, de-mpdratfrumoase fete, / hec nesim{ite,ca gi wemea / Ce wemuiegte-adinc I ,,Pdreaun fulger neintrerupt / Rdtecitor prin 'nalt-mlidiete.Jinind donile pe umeri, gingage, / Albe in tot ce e". (O, te-insenin6,intuneric rece). stele"(Luceafirul), jil! taiat in stincdsti F ,,Pe-un trec prin umbra verde,la cerboaicese inclin, i Eminescua subliniatcuvintul pentru palid, drept,/ Cu ci{a lui in mind, preotul ,.sunt" leapdn, Ce sub dulcile lor mine igi oferd rdbddtoare/ a indica permanenfa unei stiri a lucrurilor ce d cel pdgin; / De-un veac el gadd astfel de Ugerele lor implute, in donili sundtoare/ stiruiesc sinea" lor, degi d moarte-uitat,bitrin... i/ A9a fel zi gi noapteel 9i ,rin ,,vremea Laptele-n cadenld curge, codru-mplind c-un vremueqte"2o. h sti orb i Picioarele lui vechi cu murrnur lin" (Memento mori) Intunericul este al lumii desfiin(ate, d piatra-mpreunate / El numira in ginduri zile Astfel se implinegte Ziua albd (ca laptele, Nefiinfa ei. Referinfa la timpul lumii dovedeqte a nenumirate..." (Strigoii)r?, duh d6-i tu, ,,Iar ca zipada, ca varul) a stirilor de dor. Este ci nu existaun neant preexistind lumii, Zamolxe, siminla de lumind,/ Din duhul gurei chiar e ziua lirici, plini de farmec, a stirii pe loc daci acest (echivalent Nop{ii r tale ce arde gi inghiafi" (PovesteaMagului), ,,intuneric" unde,in vegniciaStirii d'Intii, stiruie pentru poetice),este adesea zis,,haos", r ,,Acolo sti-mpdratul... // Pe tronu-i de-aurrogu ,,nimic",,,gol". totdeauna neamul gi poetul lui na{ional. (l sti mut gi nemigcat" (id.),,,$i rulturii-n creieri Haosul estedescris ca un de ceald a palate-9iridicd / stau in soareprivindu-l NEFIINTA STARTLOR DE URIT. Cind ,,univers $-uimili suri" (Fata grldina (id.) gindirea ecstatici este a stirilor de urit, din de aur); in ScrisoareaI, {intit" de lumi pierdute"(adici des-fiin{ate), Dragosteareprezinti o modalitateesen(iali realizarea stirii pe loc a Lumii se face in ,,colonii ^ se nasc sure vdi de haos". Plecind de la ll pentru realizarea stirii pe loc. Se poate Nefiin(i. Citind uneleversuri din Mortua est, ,,din prezenfa negati a lumii. Eminescu afirmi sl sus{ine,firi gust pentru paradox, ci erotica Cilinescu scria: ,,Din analizaideii de nimic, prezenta haosului ca stare de urit. Ideea este p eminesciani nu are alt scop decit regisirea ieseun sentiment de urit"rr. Criticul deduce conformi mitologiei romAneqtiunde Crea{ia p lumii in ideal, adici in starea ei pe loc. Prin astfelstarea afectivi din in{elegereafilosofici nu-i act de dragoste(ca in Biblie), ci iegiti din n iubire, Eminescu cauti frumosul estetical a unui conceptontologic. in reilitate procesul plictisealadivini: de la o vreme,i seuri b stirilor de dor $i nicidecum starea reali a logic estetocmai invers. ,,Dard Atotoutemiculuide hiu"2r. N erosului, ca in poeziapopulari: ,,La umbrade Intr-adevir sentimentulde urit esteo stare Tbt in acestgol spa{ialgeneral de stareade S] liliac / Dragostelece mai fac? / Se sdnrti pini care refuzi lumea,des-fiin(ind-o ca rost firesc urit, stele gi-n hdu se sting" (Povestea zac-I lar in vale la izvor,/ Se-ntilne5tcdor cu qi ca noimi de viafi. Nu ideea ,,cad Y ,,Nimicului" magului)Cilinescu vedea hdului" dor / Se sdrutdpind mor." (neant, ne-ontologie)provoaci stareade urit ,,vdile ca un N loc de uranicd, de ingereascdmnzici Idealizarea femeii est€ o necesitate (vai de profesorii de filosofie!), ci din triirea ,,linigte ,,1 siderald".Desigur ci Eminescu metafizici pentru poet.Numai prin frumosul unei stiri ce a pierdut contactul cu lumea, socoteahaosul d stirii de urit ca patlie noud, sublimd". stirii de dor sedeschide calea impiriteasci a stare ce des-fiinfeazi prezenta lucrurilor de ,,o sl Noutateaeste a stirii pe loc; haosul este vegniciei.Eminescu iubegte nu femeiaca atare, pe plaiul firescal lumii (flri totugia le distruge n nimicnicia lumii, flri stele nici muzici el ci fiin{area ei dincolode lume in frumuse(ea in ,,sinea"lor), senagte ideea unui rrnimic" de siderali:^ eu, eu singuratecin lumea cea ei ideali. De aceeapoetul o indeamni - lume (sauun ,,nimeni" de persoane),De aceia ,,lar ,,( 9i pustie,/ In haos firi stele qi firi de nimic, / pr poezia eminescianl de dragoste nu-i in fond Neantul (ne-ontologie)ca qi Fiin{a (ontologie) M-as arunca- un demon sd cad o vecinicie/ n{ decit o chemare -, si-l intilneascd undeva, nu precedLumea dati; ci pi unul gi alta sunt De-a pururea gi singur deqertul sd-l despic". e( departe: in linigtea pe duceri in absolutul gindirii (speculativepentru Codrului, malul (Codru salon)2?.Peste tot viile hiului sunt al Lacului, filosof, ecstaticepentru poet), in vederea 9i sub umbra Teiului adormitor. Or surse de culoare (Luceaflrul, ScrisoareaI, toateaceste,,locuri", romantice pentru critica realizirii unui,,fundament" indiscutabil (aprioric Panoramadegertdciunilor). Haosul este Er literari, sunt in primul rind stiri pe loc de sau ,,germinator") pentru Lume. For(a strifund. El n-are ,rfund" ca Lumea ce se in fiin(are a dorului. De altfel, mai toate titlurile stirilor de urit consti in ac(iuneace acesta o are asupra Lumii. Deja poetul ivegtepe plaiul in-temeierii noimatice (,,Omul lu poeziilor inchinate iubirii sunt de la sine popular pi-adat seamaci,,uritul undese pune, sfinle;te locul"). De aceea imaginea ce redi ,,i griitoare: Lasi-1i lumea ta uitatd, Dorin{a, intrinec-un col1 de lume", precum ci, de triirea lui, recurgemereu la desfiin(arealumii PovesteaTeiului, Fdt-Frumosdin tei, Crdiasadin asemenea,,,uritulunde se-ageazd,intunec-un prin ciderea vegnici.Apele mirii sunt adesea, pl pove$ti, Povestea codrului, Atit de fragedd, coll de Cit de mare-i pimintul, se cel pulin in mitologie, simbolul haosului str Iubind in taind, De ce nu-mi vii, Frumoasa-i, !ar6". intreabi poetul filosof, ,,ce-i mai rdu decit primitiv. La Eminescu,marea, oceanul,au un re Floare albastrd,etc. uritu"? ,,fund". Pe el se inscrie chipul femeii iubite. p( Dorinla femeii estede-a fugi in lume, gi nu Or ridicinile stirii de urit, nu cauzele,nici Nu ,,cdderein h5u", ci fiin{are in starea pe loc pr ,,din" Lume, cum o indeamni poetul.Citilina efectul lor, sunt, aceleagica ale dorului: Starea a Fiin(ei iubite: ,,Fundulmdrii, fundul mdrii / Nr nu poate trii in spafiul metafizic al stirii pe d'Intii intuitivi. Asigurat de acest fond de Furi chipul ei bilai. // Fpndul mirii, tundul mdrii Lr loc unde, de doui ori, Luceafirul o cheami stiruin!i, uritul poate agresa lumea / Mi atragein adinc." (In fereastradespre mare) ex si-l regiseasci in ,,palatul de mdrgean" din socotind-o, cu drept cuvint, ,,ne la locul ei". Comparafia cu stirile de dor estepotriviti, cil fundul mirii sau pe plaiul stelar din cringul Sau, ceeace esteacelagi lucru, poeful socotegte in misura in care mijloacele de realizare a A cerului. ,,Ochiul tdu mi-nghiafi", rispunde cI starea de urit ii reveleazi situafia sa stirii pe loc sunt simetrice. Dorul ,,alb", ca Ni

www.arhivaexilului.ro grur glr ts !-4 r[frEEf r1 I vo tt \Iurrzgrg ug tuattilla tualg parrunoe rn Ntmtcut mortl. ln poezta u, Din nelericire, saltul in starea metafizicd fiintind-o stelele-aupierit". | stingd-seavielii facliopoetul ceresomnului si-i se termini adeseain egec: ,,Ah! Organele-s r5" alti cauzi astirii de urit din imaginarul Iubirea O deie -,,un loc unde capul in lume si-l pund". sfdrimate Ei maestrul e nebun". Ceea ce n-a venirea toamnei dragostea eminescian,este cu ciderea Bineinleles ci, dupi mirturisirea poatului, impiedicatpe Eminescusi doreasci stareade plecare pisirelelor: i)pecare frunzelor ti ,,$i se duc ,,nefiind nici bun nici rdu" (deci dincolo de ,,lainceput"(Scrisoarea I),starea unde,,odihnea o *ribuie pe rind pe dind / Zarea lumii-ntunecind". De valori), somnul nu-i va da decitnimic. in alti cel Nepdtruns".cind nu era ,,nici Fiintd nici unde, pretinde criticul, lumii $ional era ,,stagnafia in parte,_Eminescu repro$eazi Demiurgului Nefiin1d".Cici stareaintuiti ca Staread'intii durata atemporald" (Cilinescu). Ceea e). La el, ce ..9.-u ! ririt de pe vederevdlul" ce-i permitea era pentru el eterni',: nici via{i, dar pe importd aici, estestarea pe loc in care ,rpacea ea loc se afli si vadi, ,,cum cd in suflet nu am decit urit". nici moarte.Este adevirati temi dinMemento aiscdtoare poetul: ,,$i se duc ca clipele / Scuturind aripele Conptient de,,gtiinfa nimicniciei", poetut suferi mori: nu degerticiunea lumii, ci ,,eternapace pd veSnic / gi md lasd pustiit / Vestejit amo(it" (Ce te 9i ci nu poate adormi de ,,somnul-pdmintului',. (ce) lucegte lin, luminos, (ultim),,. La fel, pe loc." Iegeni codrule) lel De aceea Eminescu cauti starea geologici- Magul cilitor sboari spre,.steaualui natald", Moartea iubitei inseamni absenfa ei unde orice congtiinfi de sine a dispirut. adici sprestarea de .,linigrepi pace". :efarmec definitivi.Ori ceeace descrie, in primul rind, In Apari sd dai lumind, Eminescu exprimi ,,Receanemiscare" descrisi de critica dragostei Mortuaest, privegte starea de a poetului, urit aceeagidorinfi ce purcededin stareade urif literari, reprezintd Ia Eminescu conStiinla nte acest nu filosofarea despre a fi sau a nu fi! a lumii: ,rSuntinsetat de somnul pdm?ntulli unei stiri unde viafa Si moartea, fiin(a Si e vor duce Melarcolia este poe*ici: mcartea-i tr* seesF ,,O fadoniff{i!€itnumai de nume imi pare c6 exist". nefiinta, dorul ;i uritul, Ziua ti Noaptealirici, r ajungem cu sori inflorit/ Cind viata-i gi un basmpustiu In acelagitimp, ceeace la prima vederepare sunt unul {i acelagilucru. Lumea nu mai are urtf '. paradoxal, poetul doregte si simti din plin ,,doudfe!e" (Glossa),ci o Stare unici. Aceasta elelumii, Din ,,negurilevremii" gi din ,,monotonia starea de non-existenli. Nu este vorba de estelectia dati de Luceafrruleminescian. diti prin vie1ii", din ,,sila de lume" 9i din ,,pustiul din ,,concepliabudhistd de sinucidere"(Cilinescu), DescriereaStirii d'tntii soliciti din partea lipentru suflet", se nagtestarea pe loc a Nefiin(ei unei ci de posibilitateaunei stiri de dincolo de gindului ecstatic efortul nemaiintilnit in minescu lumi des-fiintate de stirile de urit. Prin dor, Lume. Prin somn Eminescu speri sI fie in literatura mondiali de-a trece ilincolo tle fiintare: poetul fiin1i in Jara Dochiei(Dacia arhaici)j Nefiin(i, in starea pe loc a vietii firi moarte hotarele limbajului poetic. Versurile tlevin :statici a prin urit, nefiin{a se structureazi ca Oraqul qi-amorlii firi via{i. Discurs metafizic,flri si cadiin retorismsau iprecare uitdrii. Procesul inlocuirii unei lumi ,.urite" Dealtfel somnul este definit, cind ca in didacticism filosofic.Lucea{Erul reugegte sI dreapti. cu starea ce va deveni Noaptea unei altfel de ,,vamequlvielii" (Se bate miezul nop{ii), cind redeain mod lapidar (cuvintelesunt ,,pietre"), rcatatita feerie poetici, este admirabil povestit de ca ,,frate-almortii" (Andrei Muresanu). adinculunei stiri firi timp gi loc. De asemeni, lcriptive versurile urmitoare:,,O te-insenind,intunerrc Bivalentalui ugureazitrecerea pragului intre Eminescu reia ideea unui ,,Pirinte" (care nu ucium 9i rece/ Al wemii infloregte-nneagra-ti / Speluncl Lume qi starea ei pe loc. esteDumnezeu) deja evoc^atin Rugiciuneaunui lecodru, umed[ ca 9i ebenul cel topit, / Fd ca sd Mai radicali decit refuzul lumii gi-a Dac(suntem in Staread'lntii a Rominiei).ce. d verzile strdluceascdpe-acea cale / Ce duce-nvecinicie rostului ei prin uitarea somnului, apare la ,,Singur zeu, stitut-au nainte de-a fii zeii". cpaciies toate-acele/ Fiinle nevdzute,care sunt, / Degi Eminescu starea de urit a mortii. La inceput DiscursulAbsolutului nu-i altul decit..cuvintul / Jinind hec nesimlite,ca gi wemea/ Ce wemuiegte-adinc moartea nu era pentru poet decit un ,,somn de-ntii". Iar infelepciunea,sub formi de sfat- :e./Albe (O, in tot ce e". te-insenind,intuneric rece). prelungit", firi vise. Iluzia acestei mor{i porunci, este dati conform stirii: ,,Iar tu inclin,/ Eminescu a subliniat cuvintul ,,sLtnt"pentru ,,somnoroase"producea starea geologici a Hyperion rimii, oriundeai apune..." ditoare/ a indica permanen{a unei stiri a lucrurilor ce diinuirii in ne-lume. Astfel in Mai am un sinsur ^Versurilecu carese incheie Discursul Stirii tdtoare/ stiruiesc ,rin sinea" lor, deqi ,,vremea dor.poetulalege marginea mirii, la limita inlre d'Intii a Luceafirului nafional sunt tocmai ind c-un vremuegte"2o. haos qi Lume, ca un fel de fiintare in ciuda afirmarea acestei ,,stirit' absolute (in- Intunericul este al lumii desfiinfate, des-fiin(irii vie{ii prin moarte. S-a ficut locuitoarede lumea relativi):,,Ci eu in Starea r laptele, Nefiinfa ei. Referin(a la timpul lumii dovedeqte apropierea de Miori{a, ca qi cum dorul mea mi simt / Nemuritor gi rece". lor. Este ci nu existaun neant preexistind lumii, chiar eminescian ar fi fost de ordin cosmic, de ii pe loc daci acest ,,intuneric" (echivalent Nop{ii reintegrare in sacralitatea naturii gi-a Astizi, mai mult ca oricind, starea e pentru poetice),este adesea zis,,haos", ,,nimic", ,,gol". ritmurilor ei mioritice. Ori. in clioa mortii metafizici a luceaflrului seidentifici cu aceea nal. (cind va veni ceasul),,izvoaiele cad'", ,,lumia a Rominiei pierduti de Lume. Cu geniul siu Haosul este T. Cind descris ca un ,,universde cedld aluneci", ,,talangapitrunde in vintul rece", de poet vizionar, inci din 1868 Eminescu igi surd"(Fata gradina de urit, din de aur):in ScrisoareaI, ,,teiuligi scuturi a moartecreanga". Sunt toate anun{a destinul confundat cu acela al na{iei, : face in ,,coloniide lumi pierdute"(adici des-fiin{ate), acesteimagini poeticecongtiin{a des-fiinfirii rispunzind,rlntunericului" ce-l prevedea se nasc sure vii de haos". cmla est, ,,din Plecind de la lumii (a Naturii) 9i nu ,,ritmuri cosmice" de agternut peste !ari: ,,Tu crezi cd eu degeaba prezenta e nimic, negati a lumii. Eminescu afirmi supravietuire. Eminescudoregte moartea, nu m-am scoboritdin stele/ Purtind oe frunte-mi prezenta haosului ca stare I deduce de urit. Ideea este pentru a viefui (voin{a este riul Naturii), ci razda natiuniimele'.'.../ $i ru vrei ca poetulsa conformi mitologiei romAnegtiunde pentru ilosofici Creatia a stdrui in stareape loc: ,,O, de ar fi o fie trecdtor/ Pe-alarii saleldrmuri sd n-aibdce procesul nu-i act de dragoste(ca in Biblie).ci ieqiti din moartefiri ca eu si mor, / Eu agcuprinde-o-n si cinte']" plictiseala divini: ,,Dari de la o vreme,i seuri braleqi aEstringe-o cu dor". (PovesteaMagului) Ci Eminescu gi-a consacrat triirea Atotputernicului leo stare de hIu"2l Nu e de mirare ci Eminescu a evocat,,amorlii ,,chemind doina romdnd a "rr.Iar crezul lui a fost, gi rimine urit, nicului" ,,cadstele ;i-n hdu se sting" (Povestea palid cu lungi aripi,frumos ca nealtii" (Povestea pentru noi, ci de-apururi: ,,RomAnu-ntrecnt a de urit magului)Cilinescu vedea,ydile hdului"ca un Magului). Este drept ci ingerul mor{ii are o maree mare-nviitor". loc de ,,lini9teuranicd, de ingereascimuzicd ,,fa1agalben[" gi nu albi (ca varul), culoarea r triirea ConstantinA]lARlUTEl r lumea, siderald".Desigur ci Eminescusocotea haosul dorului. Imagineamor{ii devinela Eminescu stirii de urit ca ,,o patrie noud, sublimd". stereotippoetic: chip frumos de inger cu aripi rrilor de 'u cf. C. lVorca. Noutateaeste a stlrii pe loc; haosul este negre, ce se arati in starea de urit. De aceea Sentin-rentnlromancsc al distruge fiinlei,p. 161 167. imic" de nimicnicia lumii, firi stele nici muzici el va iubi moarteapentru funcfia ei ecstatici: t1 Contpcu'atiacu Zanolxe (Mister pagin) a De aceia siderali:- ,,Iar eu, eu singuratecin lumea cea ..O. umbrddulce. vino mai aproapeI Si simt lui Blaga re:ervi ntttltcsurpri:e. pustie,/ In haos firi stele qi firi de nimic, / plutind deasuprd-migeniul morlii / Cu aripi rtologie) tEop. cit.p. 18. rlta sunt M-as arunca un demon sd cad o vecinicie/ negre, umede pleoape". (Oricite stele) Din '" Romdnttlnu cunoasteneantul absolut. 'epentru De-a pururea gi singur degertul si-l despic". ecstazierealumii prin starea de urit a morlii pretinde M. Vtilcdnescu.(op. cit). vederea (Codru 9i salon)2r.Peste tot viile hiului sunt apare starea pe loc ca Nefiinfi. nimic ,,La 10La Heidegger la surse de culoare (Luceal7rul, ScrisoareaI, reducemoartea cifra vietii cea obscur6".scrie Si Sartre, ,,Timpul scutabil temporrzeazd". Lume. Panoramadegertdciunilor). Haosul este Eminescuin Memento.mori.Ca ..o haind a 2t TudorPamfile: Povestealumii de demult. .iuneace strlfund. El n-are ,,fund" ca Lumea ce se ingropatelorrisipe", moartea,,intinde peste 22Inldnluire perfectd; L poetul iveqtepe plaiul in-temeierii noimatice (,,Omul lume uriagele aripe". Ea instaureazi stare de urit, haosul- nimicul, starea pe loc (deSertul). )se pune, sfinleite locul"). De aceea imaginea ce redi ,,intunericul",adici Nefiinta. 21Lipsa de spaliu nu pennite r c5, de triirea lui, recurgemereu la desfiintarealumii Nlelancoliaeminesciani este triirea acestui reproducerea poeziei lui M. Soresctt, tunec-un prin ciderea vegnici. Apele mirii sunt adesea, procesde desfiin{areprin starea de urit (,,md intitulatd Trebuiau sd poarte un nume. ntul, se cel pufin in mitologie, simbolul haosului sting",,,via{a este vis al moftii eteme",etc.) Dar 'du decit primitiv La Eminescu,marea, oceanul,au un realiz re Nefiin{ei ca stare pe loc setraduce ,,fund". Pe el se inscrie chipul femeii iubite. poetic in Noaptea lirici. Tot ce estemelancolie, zele,nici Nu ,,cdderein hiu", ci fiinfare in starea pe loc prin somn gi moarte, devineatunci feeria unei i: Starea a Fiinlei iubite: ,,Fundulmdrii, fundul mirii / Nop{i cepare vegnici (starepe loc) sub domnia fond de Fura chipul ei balai.// Fundul mirii, frndul mdrii Lunei. ,,Fiicanegurei eterne" (Sarmis), luna di lumea / Md atragein adinc." (In fereastradespre mare) expresieNefiin{ei, a acestui ,,nimic" de lume ocul ei". Comparafiacu stirile de dor estepotriviti, cind poetul poate fi singur, dar ecstaziatde iocotette in misura in care mijloacele de realizare a ,,domniaacestei linigti" (lacul sub luni). ratia sa stirii pe loc sunt simetrice. Dorul ,,alb", ca Niciieri esteticaeminesciani n-a reupit,cu

www.arhivaexilului.ro lN s r R TIRCIRT'E Primul ecou in striindtate al multiolicdrii in Editura ,.CarteaPribegiei" a pieseide teatru in ;!t.rrturi - aorcl or - lrii - S111!ri ctlttc; (Valle iteratura rol hXr&E trei acte lphigenia de Mircea Eliade 3o1.t1o trtad6tr.l do Cru.o Cu1lurel wE$!u'- .Rlo. Hermoso, 195I ) - {icind abstracliede intreaga otr 4e Jlnelro 4nrlrte - s6r6brro l95l presdromineascd a exilului ce a reaclionatcu - obignuitapromptitudine - a fost inregistratin Institufii,publicaf

vasr:E 3lp.,r!, .:...t111a (ara&crrl paginile celui de al treileanumlr, din 1952,a\ Io:i slx 3:oFctur cN1 r;r; r.r; (v.rst.rl. '.tqa.5 Revisteide Culturl Europeani (,,LaRevue de de echivocddin 10 aprilie 1953 relinuta din Culture Europ6enne"),sub inilialele H. R. paginilede jurnal ale lui Constantinescu:,,Ieri ( Literaturd. (desigur,Hans Richter, unul dintrecolaboratorii iNSIR'tp MARGARITE. a venit la mine Racoceanu,care mi-a adusnr. I Folclor.AnA. Stiinta. Critic5. ,,Buletin trimestrial permanenliai trimestrialuluifrancez in cauzd). 5 din , de Gruoo Cultural " Rio de Lucrul nu e de mirare, tinind seamaci, din proaspit publicat, Nu ttiu cum facedar tot o - Janeiro.195 I 1960.Format A4. imprimareprin 1952,o datdcu nr. 2 din La Revuede Culture duce". Intrucit semndturalui StefanRacoceanu. o mimeografiere,40110 p. RedactorL G. Europ6enne(primul numdra apdmtla Paris,in degicu discrelie,nu lipsegtedintre cele ce relevi tl Dimitriu. Primul numdr aparein martie 1951. august 1951,cu un sumar rcdus doar la doud o constante prezen\din sumarelerevistei c Un cuvint de deschidererelevd programnl unei studii axate pe probleme de literaturd romin respectivee cazulsd nu neglijim rolul pe care, S revistecare, ca si Caete de dor, ce aplrea in receptatein orizontul culturii franceze:Louis eventual,l-a jucat in resorturileangrenajului P acelaqitinrp la Paris.iEi propuneca sustrasa Barral despreAnne de Noailles gi Marcello publicisticcare definegte in etapamenlionat5 una disputelor tentalici politice, de care sufelea o Camiluccidespre Giraudor.rx gi Eminescu),r"rnul dintre cele mai impoftantemanifeste europene o bundparleapresci exilului sdsededice,,numai dintre redactoriigefi ai accsteia sub direclia ale spirituluiromdnesc exilat. v gi numai ideii". am pus bazeleacestei ,,Cind lui F. Mclat esteJean Constant,pseudonim Recenzareavolnmului Iphigenia de Milcea pi reviste,a cirei continuitateo definegtetitlul (ca qi Marcel d'Olt) al lui Leontin Jcan Eliade,multiplicat in Editura,,CarreaPribegiei", lu Ingir'temdrgirite sespune in arlicolulprogram, Constantinescu.iar. prczcnlicu oarecare nu vinenici eaintimplitorin seria,,comentariilor'al scnrnat de grr.rparea,,Andrei Mureqan", continuitate,in paginilerevistei sint atit Mircea poctul critice"din La Revuede Culture Europ6enne, tr intemeiatirde StefanBaciu si Faust Eliade,Alexandm Busnioceanu, cit Vintild si ci se inscriein contextulamintit, comentatorul Bridescrr ..ne-amgindit in primul rind la Holia, printleallr exilali lomAni.Deqi relaliile ul remarcindcu subtilitatesemnificaliile piesei conditia scriitorului romin in exil.., ca scriitor de prieteniedintre Leontin Jcan Constantinescr-r ol limbi apoi, pentruactualitatea momentului, sensnl,jertfei de romAneascS,iar mai la cititor, si MirceaE,liade intraseri anrnci intr-un oarecare el creatoare" in congtiinlaromAneasci refugiati. care nu mai are putin{a de atita timp, si con de umbrd, din motive familiale (cdsdtoria a( publica{ie fie decit cel marerimine astfelrecucerirea Troiei, citeasci o care si nu cu Cristinel Cottescomarcase gi o sensibild ,,Msul" literari. romin in exil, a contribuit, viala pe care lphigeniei" o face sd Scriitorul indepdrtarea autorului Pidurii intrezise de ,,sufletul nu o dati, la imbogllirea patrimoniului durezeca prespectivespirituale; in fond, victoria fi mediile romane$tiale exilului, o desprindere cultural al in care s-a agezat,devenind, civilizaliei de tip occidentalgi a civilizatorului dt firii vizibildde mai vechiiprieteni,pe carejurnalul prin urmare, un scriitor romAn de limbi asupra,,stepei"gi a Recenzentulse ge lui Constantinescudin aceastAetapd o noteazd ,,barbariei". striini. Dar dincolode aceastilaturi a muncii opre$tecu deosebireasupra prefe(ei lui Mircea al cu nuanlatdrigoare), La Revue de Culture sale, rimine eterna lui identitate: aceeade Europ6ennereflectd, cel pulin in primii s5i ani scriitor romAn.Si un scriitor carenu are cum de aparilie, o perfecti gi o $i unde si se manifeste, e un scriitor mut, o ,,coordonare" jumitate sau un sfert de scriitor. Datoria de a ..colaborare"ideaticd intre cei doi rom6ni. De LA RE\/UE altfel, respectivapublicalie lasd sd seinleleagi, fi prezent ^- iati programul pe care ni l-am DE impus..." Inqir'te mirgirite igipropune, ins6, prin problematicaabordati, cd reu;ise si totodate,sI fie,,o tribuni",un spaliual spiritului concentrezesub frontispiciulei o intreagdserie tlJl de intelectualidin exilul nostruanticomunist. in care scriitorul ,,si aibi putin(a de a Sint de presupus pseudonime mirturisito. ,,Cind am spusci nu vom fi decit sub unele atit IUI.TURIII|ROPIH{I{I o revisti de literaturi gi culturi-se precizeazd parcimoniosulE,mil Cioran cit 9i probabilul in continuare,- am cintirit bine greutatea EugenIonescu (daci sub semndturaJean Elbe - cuvintelor. Ca si intregim gindul nostru, cum am putut constata$i in alte citeva Combat pour : - trebuie si spunem ci nu in{elegemci revista imprejurdri recunoa$tematunci gi ,,contribulia" literari e o revisti firi atitudine, un magazin. mai veche a dramaturgului straniu din Dimpotrivi, libertatea spiritului qi libertatea Cintirea{a cheali alinrri de aceeaa regretatului cuvintului sint idealurile pentru care vom seu prieten Ilarie Voronca in realizareaunor UUIINIDE ['[I'R{}PE combate in acestepagini. Judecind tragedia versiuni francezedin lirica romAneascimodem6, a situa{iei in care au fost arunca{i confrafii gi cum este aici canil cu cele din poezia lui M. tBSilBENTIS DEt'[OilM - frafii nogtri din {ari, credem ci apirarea Eminescu Epigones,dupd ce, in nr 111951al a liberti(ii scriitorului gi omului, sub orice aceleiaqipublicalii, vdzuse lumina tiparului t[ SATUTD[I'ESPRIT EUNOPIil formi, e ceadintii datorie a scriitorului liber". poe-mulHyperion - qi a lui Tudor Arghezi). ETDE SA CIITTIIRI !.evisti literard gi culturald in exclusivitate, In editorialul la cel de-al doilea numdr din Ingir'te mlrgirite estein primul rind o revistd La Revue de Culture Europ6enne,de altfel, de poezie,ce beneficiazd de colaborareacitorva StenMelry, celdlaltredactor gef al publicaliei, din cele mai importantecondeie ale exilului, obsewind cd Occidentul gi-a redus imagineade ,,poe!ii revistei" fiind recunosculiin Vintild ..Atlantidi culturali" doar la universulvestic Horia gi $tefan Baciu, a cdrui colaborare european,era silit sdremarce, citind nu altceva R'DACTION Et ADMIMSIRATION I inceteazi" insi dupi primele gaptenumere. Au decit,,puncte de vedere" deosebitde pregnante 15, ruc J.l..Rouscot mai colaborat constantcu versuri: L G. Dimitriu. ale lui Leontin Jean Constantinescuqi Mircea PARIS I' AI. Busuioceanu, Horia Stamaq V Posteuc5, Eliade, referitoare la o ,,geografie culturali

www.arhivaexilului.ro Jurnalulliterar- @ cdrii in studii importante asupra budismului :atru in mflhiyAna qi asupra filosofiei MahAbhAratei. (Valle Literatura romAni in exil Histoire de la philosophie indienne, al ntreaga cirei onat cu - - prim volum a apirut de curind, seadreseazi ,strat in Institufii,publicafii, personantnfl tot atit de bine indianigtilor cit ti cititorilor 952, al dornici si cunoasci originile gi trisiturile ewe de de echivoci din l0 aprilie 1953 relinuta din C. G. Jung, Psychology and Alchemy. insemnate ale gindirii orientale. Opera H. R. paginiledc jurnal alelui Constantinescu:,,Ieri (Pantheon-Bollingen Series XX, New-York, completi va aveapatru volume: ea ar puteafi oratorii a venit la mine Racoceanu,care mi-a adus nr. 1953; XXIII + 557 pages) situati alituri de Indian Philosophie de S. cauzd). 5 din , Radhakrishnam (doui volume) gi deA History ci, din proaspit publicat. Nu gtiu cum face dar tot o Volumul de fa{i este cel dintii din seria of IndianPhilosophie de S.N. Dasgupta(patru lulture duce". Intrucitsemndhlra lui StefanRacoceanu" operelor completeale lui C. G. Jung, traduse )aris,in volume). Dar Geschichte der indischen degicu discrefie,nu lipseqtedintre cele ce relevd in englezegtede R. F. C. Hull gi publicate la doud o constante prezen\d in Philosophiea profesorului Frauwallner se sumarele revistei concomitent de Bollingen Foundation, in romin respectivce cazul sd nu neglijim rolul pe care, anun(i deja ca exposeulcel mai voluminos StateleUnite, gi de editorii Routledgegi Kegan : Louis eventual,l-a jucat in resorturile angrenajului consacrat de un savant european istoriei Paul, din Anglia. Seria completi va avea .arcello publicisticcare definegte in etapamentionate una generalea gindirii indiene. u),unul optsprezecetomuri. De curind au apirut dintre cele mai imporlantenanifcste europene Acest prim tom prezinti nagterea direclia volumele Two essayson analyticalPsychology ale spirituluiromincsc exilat. speculalieifilosofice in ultimele cir{i din Rig- udonim Recenzareavolumului lphigenia pi Thc Practiccof Psychoterapy.Un numir din de Mircea Veda gi din Brdhamana,insistind indelung gi n Jean Eliade,multiplicat in Editura,,CarleaPribegiei", lucririle marelui psihologelve(ian sint de mult trecare indrepti{it asupra metafizicii lui Buddha gi a nu vinenici eaintimpldtor in seria,,comentariilor accesibilepublicului de limbi eglezi,dar noua Mircea personajului NIahAvira,gi rezumi critice"din La Revuede Culture Europ6enne, traducere are meritul de a fi fost realizati pe filosofialui Vintila gi ci se inscriein contextulamintit. comentatorul gi Simkhya a lui Yoga, doi din cei gase relaliile ultinrele edi{ii, revizute amplificate, ale remarcindcu subtilitatesemnificaliile picsei ,,dargana"clasici. Materia tratati esteimensi, rtlnescu opereilui Jung, la carese adaugi bibliografiile pentru iar profesorul Frauwallner trebuie felicitat rarecare actualitateamomennllui, sensul,jertfei elaborategi indexurile, care cresc valoarea creatoare" in conqtiin!aromdneascd refligiatd. pentru ci a reugit si sistematizezegi si isdtoria acestorvolume frumoase Ei luxos ilustrate. ,,Msul"cel mare rdmine astfel recucerirea Troiei, :nsibild Dupi cum esteqtiut, cirtile lui Jung nu pot interpreteze un numir considerabil de texteo viala pe care Iphigeniei" o face sd zise de ,,sufletul adeseade o mare dificultate. Filosofia ne- dnrezeca prespectivd spirituald; in fond,victoria fi considerate nicicind ,,incheiate":ele se rindere indianisti va fi interesati mai alesde teoriile civilizaliei de tip occidentalgi a civilizatorului dezvolti ca un organism viu. Perioada lor de irrnalul upanigadice (pp. asupra,,stepei"gi a Recenzentul gesta(ieeste de durati, iar,,simburele"rezidi ale somnului profund 63 9i ooleazd ,,barbariei". se opre$tecu deosebireasupra prefefei lui Mircea alteori intr-o conferinti, intr-un articol urmdtoarea), de interpretirile,,Karmei" (pp. lulture sau 65,405 etc....), de teoriile gi tehnicileeliberirii , sdiani LA (pp. 110,168,254, etc....). :"9io / Dar indianistulva l:tt= gisi pertinente gi ini. De LA REVUE observafii vederi noi, mai eleagd, alesprivitoare la filosofia din Mahdbhdrata,la DE ;ise si istoria ideilor SAmkhyka-Yoga,la raporturile 3dserie IUIIIIRIItIROPIil{ilI cu budismul,etc.., . Patruzecide pagini de note nunist. 9i bibliografie vin si completezeoportun ne atit IIIITIIRITt|ROPIIililI volumul, in aqafel incit el poate fi considerat rabilul drept ghid de neinlocuit pentru n Elbe l-*';-";;';;* I studiul sistematical celei mai vechi filosofii indiene. citeva Combat Pour i 1,.,u",,"i1,1f.'i'T't,1li,lll,ii,*n",,.".I I lillrcer[,llADE I M. E. ibulia" ln"r.p. d r.r Rid.iu! u din I I (La Revue de Culture Europdenne,nr. 9-10.) I l"eonthC0tlSTAilnN[SC0 | :tatului NrilF ., tr.c!!ir. d. r'unrr. d. t Euhp. a unor UIIIIITTDE UEUROPE I I Friedrich von der Leyen, Die Welt der dem6, I R.PrCCHr0 | D! rutopi. lrhrrmilquc !r mcsriinitm. nnronii' c' N$e Maerchen,Band I (Eurgen DiederichsVerlag, a tESLBENTIS DE ['[O!IUE I I lui M. I V. H(IRIA I Diisseldorf, 1953, 284 pages.) 951al nr.n d un d.n,i r,rr,e ) TESATIIT DE I'ESPruT EIIROPIEI I I 'arului I D.I'IAMU I Acum patruzeci de ani, editura Eugen L p illn rt h ils'iJn FrLiqu. d ipr.! \l'rn'l il. I oinur,o zl). ETDE SA CIItflINE I I Diederichs a inaugurat colec(iade povegti qi rir din I M. Eil[{tSC0 | li,ir.n,. trriuir J El,Bl: legendeMaerchens der Weltlitteratur,deveniti altfel, I rir I curind celebri. in aceasti colecfieau apdrut, catiei, I n"",,,.,,,,.",".,,T:"IA!l:Lz."..,,..,..",,,.I printre aeade altele,Indische Maerchen de Johannes | *oufi,nrno I Hertel, ChinesischeMaerchen de Richard vestic r.Lrry. J,,. r, Li,,;mLu,JJ,ponr[. Itceva RIDACTION ET ADMIMS'IRATTON : I I Wilhelm, KaukasischeMaerchen de A. Dirr, LE LIt/RE EL,RopEEN lnante t5. ruc l,J..Rouseau Malaiisichen Maerchen de Paul Hambruch. 4ircea PARIS I'' urali

www.arhivaexilului.ro rEalcrtolF[eTurn:-r'L'EBfnpE exrsrera tanr que dsemenea,sempdtura unor personalitAfi ale ce dialogue dans le mGme style et aves les piesei gi accenfueazerranacronismele" acestei culturii romAne.In primul rind Mircea Eliade, a mOmesintentions, pourra se poursuivre reconstituiri dramaturgice modeme, recunoscute cdrui prestigioasdprezenld n-a fost,,precupelitd" autour des m€me valeurs. Mais pour que ce ca atarede autor, in aceste,,evaderi" din mit fiind nici aici. Alaturi de articole si shrdii (Istorism puisse continuer, ell doit se souvenir que implicatd tocmai actualitatea demersului. gi interiorizare,4, I 95 I , Temeini{iatice gi teme I'heure de I'action a sonn6.car au dela se Reproducemmai jos in traducerearomineasc6 qi literare, Democratie feminism, l, 1951), forgent et se preparent des forces, dea id6es a d-nei Comelia $tefinescu, insemnirile de Eliadepublici aici nuvela14.000 capete de viti et des valeurs qui sont la negation mCmede lecturd ale lui H. R. in marginea lphigeniei lui (12, 1953) remarcatdindati pentru ,,umorul valeurs et des id6es auxquelles I'Europe Mircea Eliade(pp. 308-309): ascuns" cu care autorul iqi conduce eroul pind demeure, malgr6 tout, fidele depuis plud de Mitul dramatic lphigenia, de curind apdnil la neagteptati gi tulburitoare a ,,poarta deux millenaires'", mai interesantpentru in Editura CarteaPribegiei din BuenosAires, a misterului" (N. C. - probabil Nicu Caranica, $i inlelegerea momentului, dominat de stinga in scris de Mircea Eliade in I 939 qi reprezentat Anotimpuri, I 1955,3941). Prozalui Mntili fost , oresafrancezd. este suita afirmatiilor rdspicate pe scena Teatrului Nalional din BucureSti,doi Horia(Anno domini 87 sau PedeapsaSlintului ale celor doi rom6ni cu privire'la contictele ani mai tirziu. Martin -nuveld, 5, 1952;Antilehe -fragmente europeneest-vest, ce descriuo certdarie gi un Personajele acliunea de jurnal, 2, 195l), este apreciatdde acelagi Si sint inspirate Si ,rhumus geografic gi istoric", un ,rhabitat adeseainprumutate din Iphigenia din Aulida a comentatorpentru ,rrodnica lecfie de stil" ca gi spiritual strictamente european", excluzind lui Euripide. Dar geniul creator al acestei pentru ,,prospefimea gi plicerea cu care este minuiti limba romini." Aldhrri de colaboratorii din orice discutie,cum constatdMircea Eliade, Iphigenii ,,modeme"este mult departede spiritul gi constanli- mareamajoritate scriitori stabilili pe de altfel citat, tendinlele aspiraliilespaliului elin Si de spiritul clasicismului. ,,Dacd nu am continentul american: Faust Brddescu,Gh. rusesc:,rc'est avec la steppe que I'Europe deslugitin sacrificiul Iphigeniei altceva- ne Bumbegti,Theodor Ioareg, Grigore Culgler - mai cesse,aussi bien au point de vut geographique spune autorul - decit putea intelege geniul poatefi intilniti in paginilerevistei de la Rio de que culturel, et que commenc€un autre mediteraneanal secolului al V-lea inainte de Janeirosemndtura lui Pamfil Seicarucu vibrante monde, avec une autre structure spirituelle, Christos,nu aq fi simlit nevoiase repet,pentru paginimemorialistice (inceputurile revistei avec une echelle de valeurs differente". noi. cei de astizi. vechiul mit elin". Pentrlt Gindirea. Citeva amintiri -nr. 5/1952)si a Inei Unitatea europeand,pentru care se militeazi, Mircea Eliade, mitul esre atemporal, cu alte Cristu (Monica Lovinescu) crr proza Acum se vizeazd,prin urmare, un clar substratpolitic, cuvinte, el esteadevdrat in orice context istoric ideea esentiali fiind aceea cd, in sine, moare (nr. 2, 1951).Paginile de cronici, ample Si la orice treaptd de civilizalie in care este sau,,mdrunte"inregistreazi ca gi celelaltereviste comunismulreprezintd o altd mentalitatedecit zugrdvit. Eu consider ca aici trebttie cdtttat romdnegtiintreaga activitate culturald gi mai ales cea a continentului nostru. Ooinie extrem de mistenrl acesteitragedii care, deSiconstruitd pe literard a exilului. Comentariilese impun prin curajoasd,aproape in contradicliecu ..tinrpul" un mit, este total diferitd de Iphigenia lui exigenla spiritului critic, care nu abdici, din francez,ce ne face sd inlelegem mai exact gi Euripide Si de spiritualitatea clasicd. complezenld,de la criteriul estetic.Comentind, dezideratelepentru care pledeazdLa Revue de ,,Anacronismelegdsite in aceastdoperd sint Culture Europ6enne,cele difinitorii qi de pildi, Ora 25 de ConstantinVirgil Gheorghitt evidente.Tot dupd spuseleautorului, noua (Const. V. vingt cinquime semnificativ occidentale:,,L'unit6 de I'Europe, Gheorghiu. La interprelarea mitului este valahild, deoarece heure,1, 1951,pp. 33 32) I. C. Dimitriueste La libert6 de l'homme, Le salut de loesprit clc.sicisntul,-fiindo epocdistoricti prin urntare, prin-rulclitic care relevi limitele acesteici(i europ6enet de sa culture". Si linitatd, nu ii poate epuizasensul. romAnegti,aflatd in plin succesde librdrie: Sd mai retinenr o evidenti. Sumarele Fdra indoiald, autorul eseului Mythe de ,,romanuldlui. Gheorghiueste un bun roman publicalieip. io.. o avemin vederereflectd, in I'Eternel Retonr: senzational,excelent scenariu pentru un film de gencral,imagini ale afiniti{ilor, precum gi Arch6typeset Repetitions (Paris, propagandi antifascistgi anticomunist,dar nu predilec(ii ale univers'-rluicnltural de Gallimard, 1949) intervine cu o nouit a isloriei in genul dramotic,.filosofe estedeloc arti contemplativi" pentm cd ,,un manifestareeliadesc. Giovanni Papini, Henri filosofie roman nu se confec{ioneazi, ci se creazd". Corbin, Salvadorde Madariaga,Karl Jaspers, bazatd pe concepliile ciclice in intruchipiirile Animatoml neobosital revistei qi cronicarulei Raffaele Pettazzoni,Ernst Junger sint nnmai vechilor culturi. I se poute repro;a autonrlui pemranenttotodatd. I. G. Dimitnu, mai recenzeazi, ciliva dintre.,colabo-ratorii"ce pot sd sustinio cti sucrifi<'itrl lphigetriei rtu iSi gii.rcSre intre altele.caftea lui Basil MunteanuGeschite der asemeneaafirmalie. In plus,spaliul consider:abil cristali=are decit ln coil$tiinta creStinti. neuerenruminischen Literatur, ceaa lui Emil acordatproblemelor de istolia culturii gi a Rdspunsulil gdsin in ultinta sa lucrare, :raitA TurdcanuLa litt6rature bulgare du XIV.'" siecle religiilor, celor ce se referd la chestiuni ce d'Histoire des Religions (Paris,Pavot, 1949), gi Analiza cuvintului dor de $tefanBaciu-- toate reclanrd studiul religiilor comparate, analiza ca Si in ale sale Comentarii la legenda remarcabileaparilii editoriale de la incepuflrl mentalitdtilortr adilionale gi a rezonanlelormitice McptcruluiManole ( 1943).In prefitraucestei deceniuluial gaselea.$tefan Baciu se dedicd aici Si in literaturilepopulare gi in culturile folclorice tragedii, el ne dd urmdtoarea explicalie: comentariului critic, omagiind, de pildd, intr-un desemneazd,de asemenea,sfera de preocttpdri a valoarea sacrificitthti, ca mijloc de reedijlcare amplustudiu, poezia lui Aron Cotn4, atit dediferita lui Mircea Eliade,pe careil intuim, in mare parte, a unui ldcas de cult, a unei t'lddiri, a unuipod, de propria-i creajie gi comenteazede asemenea in spateleiniliativelor editoriale ale Revistei de - pe safft - conceplia cd nimic nu are duratd Pr6cis de decomposition a lui Emil Cioran, de Culturi Europeani. Apoi, analizelepertinente dacd ntt i se coderd (prin sacrifciu) spirit, cudnd apdrutdqi cartealui Vintild Horia ^! murit ale lui JeanConstant asupra situaliei politice 9i dacd nu i sehdrdzeSte viatd) aceastdconceplie un sfint.Mira Simian-Baciusemneazd in Inqir'te a raporturilor acesteiacu intelectualitateadin estearhaicd Si atestatdin nunteroasecivilizalii mirgirite plastic[" qi ,,Cronica ,,Cronica comunisteale estului european, amendarea exotice Si pre-creStine. muzical6",rubrici permanente,aldturi de caremai lirile incdlcdriiflagrante a drepturilor omului in Ca exemplu, el dd Legenda Megterului trebuiesemnalate gi mdrunti" (dedicata ,,Cronica lumea comunistd,degradarea culturilor estice Manole, capodoperd a literaturii populare mai alesrevistelor exilului: Rominia din Buenos specifice sub asaltul rusofilist al doctrinei romdneSti; in ea, se gdseStesacrifciul uman Aires,indreptar,Cuget rominesc,Caete de dori Si marxiste,ilustreazd deosebit de elocvent sdvirSit in scopul ridicdrii unei mindstiri dar gi un spaliu consacrataniversdrilor gi contribuliaromAneascd la structurareaideologicd (MeSterulManole lSisacrificd solia zidind-o de comemoririlor- ,,In memoriam"), o ,,Cronicd publicalii. a lua in considerafie sociald"qi rubricile,,ldei, oameni, fapte",,,Ultima a acestei Spre vie in peretelepe care il inalya). toateaspectele, ce ne indreptdlescsd acreditim ordliterard" gi ,,Bibliografie". o astfel de ipotezd, sd mai semnaldm acum in Nicloae FLORESCU Mihaela CONSTANTINESCU acelagisens al demonstra{ieigi insemnareadestul (continuare in pag. 28)

www.arhivaexilului.ro nt que asupla /es les piesei gi accenfiteazd rran acronismelet' acestei Iucriirii altui savant. Aga s-a lntimplat cu aceasti acfiune, reeditlnd poveftile chineze iuivre reconstituiri dramaturgicemodeme, recunoscute Psychology and Alchemy, a cirei primi edi{ie hinduse. lue ce ca atarede autor,in aceste,,evaddri" din mit fiind germani a apirut in 1944 (la Rascher, Coleclia Maerchens der Weltlitteratur este implicatd tocmai actualitatea demersului. r que Ziirich); ea reprezinti contopirea a doui condusi de profesorul Friedrich von der ela se Reproducem mai jos in traducerearomAneascd conferinte de mari dimensiuni la Leyen, venerabil folclorist, autorul unei I idees a d-nei Cornelia $tefinescu, insemndrile de {inute publicate lucriri magnifice despre povegti (Das me de lectur6ale lui H. R. in marginealphigeniei lui ,,Eranos"din Ascona 9i in Eranos- urope Mircea Eliade (pp. 308-309): Jahrbiicher,pe anii 193S-1936:Traumsymbole Maerchen, 3" 6dition Leipzig, 1925). Si Ludde Mihtl dramatic Iphigenia, de curind apdrut desIndividuationsprozessen gi,de asemeneaDie omagiem, in trecere, pe acest Nestor al pentru tn Editura CarteaPribegi ei din BuenosAires, a Erlaesungsvorstellungenin der Alchemy. La folclorigtilor, care a consacrat gaizecide ani nga in fost scrisde Mircea Eliade in I 939 Si reprezentat rindul lor, acesteconferinfe sint rodul celor din via{i studiului poeziei populare. Una ;picate pe scena Teatrului Nalional din BucureSti,doi cincinsprezeceani de cercetiri gi observa(ii, dintre primele publica{ii importante ale lactele ani mai tirziu. IEcutede Jung cu discretie,aproape in secret, profesorului F. von der Leyen a apirut in :9iun Personajele Si acliunea sint inspirate Si pentru a nu influenfa comportamentul 1899! (Das Maerchenin den Goettersagender abitat adeseainprumutate din Iphigeniadin Aulida a pacienfilor sii, Pentru ci marea descoperire Edda). Prezentul volum cuprinde luzind lui Euripide. Dar geniul creator al acestei ,,lumea a lui Jung consti exact in povegtilor"primitivilor lliade, Iphigenii .,modeme"este mult departede spirinil cele ce urmeazi: din vechiul Orient, de simbolismul alchimic s-ar regisi in la Mediterana pini in Asia. al aliului elin Si de spirihtl clasicismului. ,,Dacd nu am Un doilea urope deslugitin sacrificiul Iphigeniei altceva- ne simbolismul viselor 9i al visirii cu ochii volum, consacratpove$tilor europene, este in rhique spuneautorul - decit putea intelege geniul deschipial unora din pacien{iisii. Daci finem curs de pregitire. autre mediteraneanal secolului al V-lea inainte de seama de maestrul de la Ziirich, acestevise Sunt cunoscutenenumiratele dificulti{i tuelle, Christos,nu ag fi simiit nevoia se repet,pentru marcheazi diverseleetape ale unui proces care au trebuit si fie depigite de folclorist, )ntet'. noi, cei de astdzi, vechiul mit elin". Pentru psihic,nirmit de el procesde individuafie,care in momentul cind a fost vorba si precizeze treazd, Mircea Eliade. minrl este atemporal, cu alte comporti integrarea unor sensuri ale structura gi func(ia basmului. Adesea, rolitic, cuvinte, el esteadevdrat in orice context istoric slne, incongtientului colectiv. Prin urmare, diferenfele dintre mituri gi basme sint Si la orice treaptd de civilizalie in care este simbolismul proceseloralchimice nu era o : decit zugrdvit. Eu consider cd aici trebuie cdutat neglijabile,componenta lor materiali find, em de rnisterulacestei tragedii care, deSiconstruitd pe constructiearbitrari, iar,,opus alchimicum" in mare, aceeagi,iar ,,atmosfera"identici mpul" trn mit, este total diferitd de Iphigenia lui nu era o himeri lipsiti de sens:operafia (aceeagiconcepfie despre Timp qi Spa(iu, (act $l Euripide Si de spirituaLitatea clasicit. alchimici reprezentaun procesce se efectua acelaEisimbolism, aceleaqi personaje chiar ruede 9i gdsite in ttceastdoperd sint spontan, in adincurile oglinzii, Dintr-odati, rrii gi ,,Anacronismele aceleaSi tipuri de aventuri, aceea$i evidente.Tot dupd spuseleautorului, noua textele gi imaginile alchimiEtilor rrope, capiti un morfologie a supranaturalului, etc....). interprelure a mitului este t,crlahild, deoarece interes pentru psiholog esprit extrem $i pentru Marea deosebiredintre mitologie 9i folclor clasicisnul, o epocdistorica prin n'ntare, fiirtd Si filosof. Uriaqa literaturi alchimici se estede ciutat mai curind in,.contexnrlritual" limitatd,nu ii poate epuizasensnl. rareI e dovedegtea fi comoari de simboluri gi de Fdrd indoiald, autorul eseului Mythe de al miturilor: un mit este,in general, :ctd,in mituri, ieqitedin strifundurile psihicului. dependentde un ritual, sau nararea se rum qi I'Eternel Retour: Arch6typeset Repdtitions (Pari.s, Descoperirealui Jung deschide noi constituie,ea insigi, printr-o ac(iuneeficace, al de Gullintard, 1949) itrtentine cu o noud perspectivain!elegerii alchimiei: aceastanu - - Henri filosofie ct isloriei in genul tlramutic,.filosoJie ritual5 prin urmare, in vreme ce basmele mai trebuie considerati etapi elementari a rspers, bazati pe concepliile ciclice in intruchiparile gi poveptilenu angajeazl direct sacralitatea istoriei pre-chimie, numal vechilor culturi. I se poate repro$aatiorului chimiei, o ci tehnici cosmicS;in consecin{i,ele pot fi narate mult ci sacri{it iul Iphigr'uici rrrr r,rr gr7.sc,slt,spirituali cu ajutorul cireia se incheie stindo ,,mailiber". cristali:are decit in con$tiinta creStinu. individua[ia, supremul scop al existen(ei lerabil Dupi F. von de Leyen, un basm este ii ci a Rdspunsulil gdsin in ultina sa lucrare, traite omenegti.Ne rezervim dreptul de a comenta (Paris, nararea faptelor iegitedin comun, triite de uni ce d'Histoire des Religions Payot, 1949), in alti parte ipotezalui Jung; sperim si o ca in ule sale Comentarii la legenda erou. Infelegem,din aceasti defini(ie, cit este naliza Si facemintr-un studiu special.Si spunem,doar, MeqtenrluiManole (1943). In prefata acestei de solidari lumea basmelor cu categoriile mitice ci Psychologyand Alchemy se numiri printre :lorice lragedii, el ne dd urmdtoarea explicalie: sacrului gi ale lumi visului. in acest prim cele mai importante cir{i ale ultimilor rpdri a valoarea sacrifciului, ca mijloc de reedificare volum, F. von der Leyen igi urmireqte douizeci de ani pi ci ea trebuie cititi de to(i : pane, a unui ldcasde cult, a unei c'lddiri,a unui pod, descriereauniversului spiritual al basmelor - pe scurt -- concepliacd nirnic nu are duratd aceia care sint interesafi de mitologie gi de rtei de pe zonegeografice, de la indienii din America inente dacd nu i se conferd (prin sacrificiu) .tpirit, sufletul omenesc. de Nord pini in Turkestan gi la O mie gi una tice qi dacdnu i sehdrdzeSte viatd) aceastdconceplie M. E. de nop1i.Ne putem imagina bogilia ea din eslearhaicd Si atestatd fn nunteroasecivilizatii 9i (La Rewe de Culture Europ6enne,nr. 9-10. rdarea exotice Si pre- creStine. densitatea acestor analize: ele constituie. lui in Ca exemplu, el dd Legenda Megterului Philosophie.) intr-un fel, o enciclopedie sistematizazd a estice Manole, capodoperd a literoturii populare ,,lumii basmelor".Este o excelentl introducere trinei romdneSti;Si in ea, se gdseStesact'ificiul uman Erich Frauwallner, Gheschichte der la studiul acestorMaerchen. cvent sdvirSit in scopul ridicdrii unei mindstiri indischenPhilosophie, I, Band (Otto Miiller logici (MeSterulManole lSisacrifca solia zidind-o de Verlag, Salzburg, L + 495 pages,1953) M. E. ieralle vie in peretelepe care tl inalla). (La Rewe de CultureEurop6enne, nr. 9-10.) ditdm Profesor de indologie qi iranologie de la Versiune um in NicloaeFLORESCU Universitatea din Viena, Erich Frauwallner: romaneascAde destul (continuarein pag. 28) era cunoscutspecialigtilor printr-un numir de Cornelia $TEFANESCU

www.arhivaexilului.ro @-JurnalulLiterar

consacraseapiririi drepturilor {iranilor improprietirifi dupi primul rizboi mondial, ci care n-au gtiut cum si foloseasci ajutoarele IT binegti sau,cum senumeau pe atunci,creditul $r DesprePamfil cuRen6 A. deFlers in numerar. Studiase mii de dosare din diferite $eicaru judefe, observind ci (iranii nu investiseri p (urmare din pag. 1) caustic,ii diduse o misiunein striinitate. Dar creditul in agriculturi, ci pur qi simplu a a vestonului, pe care se vedea tricolorul inci in ianuarie 1943,dupi catastrofa militari cheltuiseri banii. In{elegind situa{ia in care la segisea romin, duseseo lupti francez: ,,Nu suntemgermani, noi facemparte de la Stalingrad, $eicaru concepuseun plan {iranul $eicaru N din Divizia Charlemagne,care lupti impotriva indrizne!. Ion Dragu, consilierul de presi al duri prin Curentul, cerind conversiunea A sovieticilor". Ochii incepuseri si-i luceasci, Ambasadei romAne din Franfa, ii atrisese datoriilor agricole.Fiind deputat independent, ia aproapecI nu-i veneasi creadi. atenfia asupra unui fapt unic: clidirea pi discursurile lui in Parlamentul romAn nu Citeva luni mai tirziu, locotenentul fusese imprimeria ziarului L'Information financidre giseau nici un fel de infelegere printre b politicienii prins pe strizile Bucuregtiului,de o patruli erau de vinzare gi ar fi costat cam 2.500,000 interesafi.In plus, articolele lui de ci romAneasci, dar n-a fost predat germanilor. de franci elve{ieni.$eicaru avuseseideea de a fond din Curentul {inteau opiniile cele mai ir politica Cipitanul Bassompierre se reintorsesela infiin(a la Paris o bazi de propagandi, pentru diunitoare din interni. Toate acestea cl unitate qi fuseseficut prizonier de rugi la perioadatratatelor de pace. lmpreuni cu au ficut si fie atacat cu inversunare. si fie p denigrat. Kiirlin. N-a acceptat propunerile Dragu, a stat de vorbi cu reprezentantul ai comendamentului sovietic pi a fost predat bdncii de care apar{inea ziarul gi tratativele T. P. Influent 9i prodigios, directorul p francezilor, care l-au executat,la 20 apr. 1948. au fost pozitive,singura condi{ie fiind ci ziarul Curentului rdmine totu$i o personalitate lu Locotenentul,condamnat politic de Curtea insugi nu era de vinzare. $eicaru l-a contactat controversata.Unii ii reproqeazdtetroactiv gl Martiali RomAni, l-a revizut la inchisoarea imediat pe Ici Antonescu,spunindu-i ci statul oscila!ii politice gi interesepersonale. Sunt dr din Craiova, in tractul rezervat pentru romAn ar putea oferi sumaceruti. La inceput, indreotdtiteacestea? a! Ici Antonescu se aritase entuziasmat,dar prizonierii sovieticilor. R. A. d. F. Probabil, dar eu am fost prea C numai la inceput. I-a sugeratinsi si constituie Acum si revenim la timpuri mai recente. pu(in interesatsi studiezaceste acuza{ii. Unul o bazi de propagandi in Turcia, cu ajutorul intr-o duminicl, pe la inceputul toamneilui dintre cei mai mari adversari ai lui, Nichifor lu unei tipografii care ar urma si fie instalati la 1947, eram, ca intotdeauna, la Biserica Crainic, care, de altfel, scrisesela Curentul,a romAni uniti din Innere Wienerstrasse,unde Constantinopol.Ideea in sinenu era rea,insl inventat sloganul ,,$antajulgi etajul", scris cu UI guvernul turc s-a opus la instalarea unui celebra preotul greco-catolicVasile Zipirfan. litere uriage pe gardul de vis-ir-visde palatul aj gridina centru de propagandl antirusi. Maregalul Dupi slujbi, agteptamin bisericii Curentului. Amindoi au fost personaliti{i nt Antonescu igi diduse seama ci situafia pe iegireapreotului, cind dintr-o dati l-am zirit tumultoase, bitiiogi, polemici, dinamici, dar - front era deplorabili, cI rizboiul nu putea fi pe Pamfil $eicaru lingi zid micuf, pulin ii unea o trisituri: dragosteafa{i de neamul cigtigat. El esteacela care luase hotirirea de in incovoiat. albit. cu un baston in mini. Era din care se trag. Spre deosebirede Crainic, aJ trimite pe in Apus, ca si organizeze ct singur gi seuita oarecumnedumerit gi chiar $eicaru care l-a atacat cu ferocitate, n-a jur. un astfel de centru de propagandi, care sd $eicaru E speriat in Am pornit spre el. Cind m-a ficut-o. Nu pentru ci ar fi fost fricos, cum intre in ac{iune imediat dupi ce trupele rogii nl vizut, ochii i s-au mirit de uimire abia susfinuseCrainic, ci pentru faptul ci vor invada Soarta a decisinsi altfel. Cu $eicaru D stipiniti, parci voia si spuni ceva, A dat fara. ii respecta romenismul. Imi aduc aminte ce gi gi-a gters lovitura de la 23 august 1944 gi arestarea s- nedumerit din cap ochii mi-a spus cind mi-a dat citeva scrisori Maregalului Antonescu, s-a gisit in $eicaru in intrebitori, nerostind intrebarea pe care o $eicaru primite de la Crainic, si i le fotocopiez: avea pe buze. A apirut atunci preotul lingi Apus intr-o situa(ie disperati. v( ,,Crainic suferi cel pufin pe pimintul patriei, gl noi, spunind: ,,D-le $eicaru, vi fac cunogtin{i Cum a ajuns in Spania? in vara anutui pe greuti(ile cind eu sunt liber, lupt cu exilului, dr cu dl. de Flers, care este angajat la Europa 1944,in augustchiar, seafla la Viena, pot $eicaru dar nu face nimic pentru neamul meu". el Liberi". $eicaru a tresirit, nu a spus nici un impreuni cu sofia. Dar activitatea lui de ziarist Arestat de comunigti, Crainic a fost incarcerat ca cuvint, am sim{it doar stringerea lui puternici clarvizitor nu era pe placul regimului nazist timp de 15 ani, firi si fi fost judecat, nici - ci de mini. Am aflat apoi de la padrito cum ii gi de aceea devenise personanon grata. condamnat. Eliberat in 1962,i s-acerut gi lui, EI spuneameu preotului - ci sosisede citva timp Himmler, Reichsfiihrer pi geful SS-ului, cum i s-a cerut gi lui Radu Gyr qi multor ci din Spania qi ci acum locuia la hotel diduse ordin si fie arestat. Comandantul altora, si scrie la Glasul patriei, ziar infiin{at la Karlsfelder Hof,in origelul Karlsfeld, la ci{iva Wehrmacht-ului din Viena aflase de ordin, cu de George lvapcu,tipiritin Berlinul Oriental Dr kilometri la Miinchen. Hotelul era al unui care,in sinealui, nu era de acord. Mai aflase gi trimis rom6nilor din exil. Din scrisorilepe id romAn, dar ceti(ean chinez. ci la Viena se gisea gi Skortzeny, cel care care i le-a trimis lui $eicaru, probabil la Aq Mi hotirisem si-i fac o viziti. Pe la fusese insircinat de Hitler cu salvarea lui dorinfa celor care stipineau (ara, mi-au rdmas jumitatea lui noiembrie, intr-o dupi-amiazi Mussolini. L-a chemat, a stat de vorbi cu el, ,rtl intipirite adinc de tot in suflet citevarinduri: s-a de simbiti, i-am telefonat, iar el mi-a spus ci intrebindu-l daci este de acord cu salvarea .la ,,Dragi Pamfil, ceeace m-a enttziasmat culme it mi agteapti in sala de la intrare. Acolo l-am. lui $eicaru de ciracii lui Himmler. Skortzeny e mareatacarteLa Roumanie dansla grande gIsit, impreuni cu fratele lui, Costici. Acesta acceptind, gi solia au fost urca{i de neam ,rtl $eicaru guerre! Citd dragostede lard 9i ai ins a fost inceputul. intr-un avion Fisseler,au trecut Alpii zburind punind pe lingd concentrattu in aceastecarfe, cri T. P. Dupl aceasteintroducere narativd, vd la o inil{ime foarte joasl, pentru a nu fi talent o documentareStiinlificd uluitoare. M-a de vinitoare germand. citind-o, mu rog si vi formulali in generalpdrerea dv. despre detecta(i de avia{ia ficut si te am mereu in fali, in mntia ac.l personalitatea in exil a marelui gazetar. til R. A. d;'F. ln afari de generalul Nicolae- Ridescu, un novice ti un naiv, dih nblMc#e, pe teren politic, un om care nu gtia cum si infrunte jocurile camarilei, $eicaru a fost' probabil, singurul om din exil care a luptat din toate puterile si faci ceva pentru lara r.;,r Pri subjugati*. Pentru el, poporul romAn fusese dai tridat, capitularea a fost o crimi. Nu ficea tin un secret din aceste ginduri, acuzind www.arhivaexilului.ro 23 - - triumviratul Vigoianu Cretzeanu tr lor gi Niculescu-Buzegtide trldare ci puseseri rel nu mina pe banii statului. Nici fostul rege ca consacraseapirlrii drepturilor {iranilor T. P Am gi o curiozitate de azilant de a $ti in Curentul,Dumitrescu a rispuns imediat ci improprietiri{i dupn primul rizboi mondial, care au fost deosebirileintre cele doud perioade nu, invocind motivul ci eram salariat al care n-au gtiut cum si foloseasci ajutoarele mari ale exilului lui Pamfil $eicaru,cea spaniold Europei Libere. Mai tirziu, neavind bani si binegti sau,cum senumeau pe atunci, creditul gi cea germand. scoati ziarul, Dumitrescu apelasede doui ori in numerar. Studiasemii de dosare din diferite R. A. d. F. in exilul spaniol,cu toati mizeria la mine, promifind restituireasumei.I-am pus ers judefe, observind ci nu investiseri firanii pe care o avea de indurat, activitatea lui de la dispozi{ieo sumi destul de mare, dar n-am creditul in agriculturi, pur tate.Dar ci 9i simplu gazetar a fost mult mai prodigioasi. Colabora primit nimic inapoi. Chemindu-mi o dati la militari cheltuiseri banii. Infelegind situafia in care la ziarul El Alcazarqi,in mod regulat, la Radio telefon, ca si-gi ceari scuze,i-am rispuns ci gisea un plan se {iranul romAn,$eicaru duseseo lupti Nacional. Tot acolo, a publicat, in 1946, Pax nu trebuie si-mi restituie nimic, fiindci duri prin cerind presi al Curentul, conversiunea Americanao Pax Sovietica,in limba spanioli, ajutorul meu ficea parte din bucuria lui atrisese datoriilor agricole.Fiind deputat independent, iar in l949,la Paris, in limba francezi, Dotla $eicaru. discursurile lui in Parlamentul romin nu idirea qi - rien que de cendres.in 1953,a scoso revisti T. P. Vasile C. Dumitrescu, mogtenitorul giseau nici un fel de in{elegere printre inancidre bilunari, Liberty andJustice, in limba englezi, testamentaral Curentului, cum gtiam eu, avea politicienii interesa{i.In plus, articolele lui de .s00.000 ca mijloc de propagandi anticomunisti, care cultul marelui gazetaLFiecare numdr al ziarului fond din Curentul tinteau opiniile cele mai leeade a insi nu s-a susfinutmai mult de doi ani. in relua cite un text geicarian.Fiindci in ultimii diunitoare din politica interni. Toateacestea i, pentru cea mai mare parte, tiparul gi hirtia erau ani de aparitie, am Iicut ziarul aldturi de dinsul, au ficut si fie atacat cu inver$unare, si fie euni cu pl5tite din pu{inii bani pe care ii ciqtiga cu cunosc indeaproapeacest cult. Pe dv. ce v-a lntantul denigrat. articolelepublicate in presaspanioli gi din ce impresionatindeosebi la $eicaru? atativele T. P. Influent prodigios, directorul primea de la ci{iva exilafi romffni. 9i Existen{a R. A. d. F. Sunt nevoit si fac o rectificare: cdzizrul Curentului rdnrine totu$i o personalitate lui in Spania nu a fost lipsiti de griji, cea Vasile C. Dumitrescu nu era mogtenitorul ontactat controversate.Unii ii leproqeazdretroactiv germani a fost de-a dreptul tragici, insi a ,,testamentar" al Curentului,ci participant la ci statul oscilalii politice gi interesepersonale. Srint durat doar ceva peste cinci ani. Din toate o insircinare contractuali. $eicaru fusesede inceput, indreptdliteacestea? apteptirile lui, a avut doar fericirea si vadi acord cu reeditarea Curentului, acceptind nat, dar Curentulreapirut. R. A. d. F. Probabil, dar eu am fost prea chiar dreptul lui Dumitrescu a rnstituie de fi,,director", putin interesatsi studiezaceste acuza{ii. Unul T. P. Dupa stabilirea in Germania, in jurul dar numai atita timp ajutorul cit ziarul apare in dintre cei mai mari adversari ai lui, Nichifor lui Pamfil Seicaru s-a format un fel de striinltate. El spera intr-o talati la ".stat reintoarcere in {ari Crainic, care, de altfel, scrisesela Curentul,a major" din trei persoane,dintre care dv. sunteli gi atunci Dumitrescu nu ar rea,insi mai fi fost el acela inventat sloganul ,,$antajulgi etajul", scris cu una.Dar, la un momentdat, acest,,triumvirat de care conducea Curenful. Dumitrescu ea unui a avut litere uriage pe gardul de vis-ir-vis de palatul ajutor" s-a destrdmat.Au intervenit inevitabilele multe merite,,,fiindel singur- areqalul cum scrieVictor Curentului.Amindoi au fost personaliti{i nein{elegeri? Frunzi in prefafa cirtii uafia pe O istorie a exilului tumultoase,bitiiogi, polemici, dinamici, dar romdnesc- un spirit ales, politic putea fi R. A. d. F. Trebuie si fac o rectificare a un scriitor de ii unea o trisituri: dragosteafalI de neamul exceplie".Este adevirat rirea de intrebirii. Nu a existat nici un ,,stat major", ci Dumitrescu avea din care se trag. Spre deosebire de Crainic, gi cultul marelui g ganizeze cum spui tu nici un ,,triumvirat de ajutor". zetar,ii era un admirator care l-a atacat cu ferocitate, n-a de pe timpul cind se mai afla in A ficut care sI $eicaru Eu luasem legitura cu Pamfil $eicaru in fari. ficut-o. Nu pentru ci ar fi fost fricos, cum mult pentru dar relerogii noiembrie 1974, iar de existenfalui VasileC. $eicaru, cu reeditarea susfinuseCrainic, ci pentru faptul ci Curentului cred ci a ficut fapta lui Itfel. Cu $eicaru Dumitrescu am aflat abia in momentul cind cea mai ii respectaromAnismul. Imi aduc aminte ce buni. Textul peicarian- - restarea s-a ivit ideea reeditirii Curentului.Cind ne-am cum ii spui tu a fost mi-a spus cind mi-a dat citeva scrisori una dintre dorinfele lui gisit in $eicaru intilnit, imi didusem seama c[ $eicaru ii $eicaru. Curentul,firi primite de la Crainic, si i le fotocopiez: articolul de fond al lui vorbise de mine 9i de faptul ci ii purtam de Seicaru, nu era suferi cel pufin pe pimintul patriei, Curentul.Primele articole ,,Crainic grijn @ vizitam de pitru ori pe siptimini, de fond din Curenrul l anului pe cind eu sunt liber, lupt greutilile cu exilului, dar nu inainte de a facecumpiriturile careii reeditat aici le-a scris $eicaru la Dachau. Dupi aViena, pot pentru dar nu face nimic neamul meu". erau necesare).Dar avea o retinere, dispari{ia lui, Dumitrescu a reluat o vreme le ziarist $eicaru Arestat de comuniqti,Crainic a fostincarcerat ca si nu spun un defect: nu mi-a spusniciodatl articole mai vechi, pini la apari{ia pe sceni a ui nazist timp de 15 ani, firi si fi fost judecat, nici cine veneape la el, cu cine stitea de vorbi, nu lui Ovidiu PamfiI Ionescu, nepotul lui $eicaru, I grata. condamnat. in gi Eliberat 1962,i s-acerut lui, eram la curent cu cine il vizita. Mai tirziu, care aveainsi alte interese. iS-ului, cum i s-a cerut gi lui Radu Gyr qi multor cind VasileC. Dumitrescu i-a gisit o locuinfi T. P. Cunoagteli Curentul care apare acum ndantul altora, si scrie la Glasul patriei, ziar infiin{at la Dachau, abia atunci mi-a spusci il vizita qi in !ari, are acesta vreo legdturi cu ziarul lui rrdin, cu de Georgelvagcu, tipirit in Berlinul Oriental Dumitrescu, De dr, Vasile Iliescu n-am avut Pamfil $eicaru? ai aflase qi trimis rominilor din exil. Din scrisorile pe idee decitin ultimul an de via{i al lui $eicaru. cel care care i le-a trimis lui probabil la R. A. d. F. Nu, am vizut un singur numir, $eicaru, Aga ci vezi - nu a existat nici un fel de area lui dorinta celor care stipineau mi-au rimas la Ion Dumitru. Nu m-am uitat prin el, agaci {ara, ,,triumvirat de ajutort'care si faci ceeace bi cu el, intipirite adinc de tot in suflet citeva rinduri: nu-{i pot da un rispuns. s-ar putea face pentru $eicaru. Vizitele pe care salvarea Pamfil, ceeace m-a entuziasmatla culme T. ,,Dragi i le ficeau cei care formau aqa-zisul P. Am acum o intrebare la care dv. desigur (ortzeny e mareata carteLa Roumanie dans la grande cd nu vA agteptafiqi de aceeasunt curios sd vdd ,,triumvirat" erau personale Eisingulare. $tiu t urcafi guerre! Cit[ dragoste de gi de neam ai ce-mi rdspundefi: de ce Liberl" nu lard insi ci acest triumvirat inexistent a fost ,,Europa a zburind concentrattu in aceastdcarte, punind pe lingd oferit o vorbitd" lui Pamfil criticat gi atacat de cii de la Madrid, ca gi de ..tribuni Seicaru? anufi talent o documentaregtiin{ificd uluitoare. M-a mulfi alli exilafi romini. Se spunea ci l-am R. A. d. F. Intr-adevir, nu mi grmani. ficut s[ te am mereu in fatd.. citiad-o. in mantia acaparat qi ci urmiream un singur lucru: dar imi esteugor si aflu un rispuns.in p;niii manuscrisele! rind, $eicaru singur nu accepta.Spunea: ,rAm respins toate sugestiile care mi s-au ficut T. P. Care au fost raporturile lui $eicaru cu pentru a intra in legituri cu Europe", cei care s-au declarat a fi purtitorii de opinie ai ,,Free spre a-mi pistra independen(agi putea exilului romdnesc? I tine capul sus in fafa americanilor". In al doilea R. A. d. F. N-a avut nici un fel de raporturi rind. nu trebuie uitat ci cel care avea ceva de qi nici nu putea si le aibi. Nu trebuie uitat ci spus in legituri cu angajirile la Pamfil $eicaru a fost un gazetar neiertitor, Departamentul Romin era Constantin gi dar un patriot inflicirat. Ce n-a putut ierta Vigoianu, pe care $eicaru il fbcea vinovat de gi nici uita a fost aga-zisalovituri de stat de la nenorocireawww.arhivaexilului.ro{irii, pe care il numea triditor, o 23 august 1944.Vedea ci tocmai autorii acestei nulitate politici, dar care selifiia intr-o vil5 lovituri de stat, acum in libertate, seerijau in cumpirati la Washington din banii firii, reprezentanlioficiali ai statului romin, pentru delapidali de triumviratul Viqoianu - carede elffel nu ficearr nimic Seicrrr arifn l-tolzaqar - Ninrrlocnrr D',-^.+: l^lx J^ ^^ ct din Spania gi ci acum locuia la hotel Comandantul diduse ordin si fie arestat. altora, sI scrie la Glasul patriei, ziar infiinfat la Karlsfelder Hof, in oriqelul Karlsfeld, la ci.tiva din Viena aflase de ordin, cu Wehrmacht-ului de George IvaEcu,tipirit in Berlinul Oriental D kilometri la Miinchen. Hotelul era al unui de acord. Mai aflase care,in sinealui, nu era qi trimis romanilor din exil. Din scrisorile pe id romin, dar ceti(ean chinez. gisea qi cel care cI la Viena se Skortzeny, care i le-a trimis lui $eicaru, probabil la A Mi hotirisem si-i fac o viziti. Pe la fusese insircinat de Hitler cu salvarea lui dorinfa celor care stipineau !ara, mi-au rimas jumdtatea lui noiembrie, intr-o dupi-amiazi ,t Mussolini. L-a chemat, a stat de vorbi cu el, intipirite adinc de tot in suflet citeva rinduri: s ile simbdtd, i-am telefonat, iar eI mi-a spus ci intrebindu-l daci este de acord cu salvarea ,,DragiPamfil, ceeace m-a entuziasmatla culme i md agteapti in sala de la intrare. Acolorl-axr. lui $eicaru de ciracii lui Himmler. Skortzeny e marea ta carteLa Roumanie dans la grande gisit, impreuni cu fratele lui, Costici. Acesta acceptlnd, gi so{ia au fost urcafi guerre! dragoste de qi de neam ai $eicaru Citi fard l a fost inceputul. intr-un aVion Fisseler,au trecut Alpii zburind concentrat tu in aceasti carte, punind pe lingd ( vI la o inilfime foarte joasi, pentru a nu fi talent o documentareqtiinlificd uluitoare. M-a T. P. Dupd aceasti inftoducere narativi, I rog sdvd formulali in generalpdrerea dv. despre detecta(i de avia{ia de vinitoare germani. licut sd te am mereu in fa1d,citind-o, in mantia gazetar. personalitateain exil a marelui I R. A, d, F. fn afari de generalul Nicolae Ridescu,un novice gi un naiv, din nefericire, pe teren politic, un om care nu qtia cum si infrunte jocurile camarilei, $eicaru a fost, probabil, singurul om din exil care a luptat din toate puterile si faci ceva pentru fara subjugati*. Pentru el, poporul romin fusese trldat, capitularea a fost o crimi. Nu ficea un secret din aceste ginduri, acuzind triumviratul Vigoianu - Cretzeanu - Niculescu-Buzegtide tridare gi ci puseseri mina pe banii statului. Nici fostul rege nu scipa. Dragostea lui pentru na(iunea din care se trigea pi pentru lari n-au putut fi egalatede nimeni altcineva,Vei spuneci era predestinat, prin trecutul siu ca ofiter gi fost luptitor pentru intregirea RomAniei, de gazetar inveterat, caustic, direct gi de curaj neegalat, Vei avea dreptate, cu atit mai mult ci, intre cele doud rizboaie, a fost gi deputat independentin ParlamentulRomAn. Dar gi el, atit timp cit a triitin exil, s-aluptat cu morile de vint, incercind si deptepte in sufletul Deasupra Mediteranei zborul s-a flcut la albd de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul... refugiatului romAn sentimentul nobil de ci{iva metri deasupra apei, pini au ajuns in Afld cd nici prin aluzie nu te-am pomenit in dragostepentru fara de unde fugise.N-a fost Spania. $eicaru imi povestea ci in timpul polemicile de aici, fiindcd cunoscindu-te in in(eles,iar camarila i-a tiiat orice Eansi de a zborului amindoi igi camuflaseri panica intr-o fondul tiu eram sigur cd acest fond va izbucni reugi. I{i dau acum doar un singur exemplu. linipteingelitoare. vulcanic la un momentnecesar. Nu m-am ingelat. In Franfa, trimis la Paris de ziarul spaniol El T, P.: Mergind ceva mai inapoi cu gindul, Si trdiesti,Pamfill". Alcazar,cu insircinarea de a faceun reportaj, apreciali,vd rog, cum s-aconturat personalitatea Cei care ii reprogeazi retroactiv oscilafii politicesau il acuzl de interesefinanciare sunt s-a poticnit imediat de greutifile care i s-au politicd a gazetarului$eicaru, in perioadade ivit in cale.Vigoianu & Co., de la Washington, glorie a Curentului. in cea mai mare parte evrei sau cei din ficuseri un denun{ impotriva lui, la camarili, cirora le stitea in calea intereselor. R. A. d. F. intrebarea nu este lipsiti de Din partea evreilor este totuqi curios. Cind SecuritateaNa{ionali Francezi. Era boicotat, interes,dar eu cred ci ar fi mai interesantsi aveavoie prezen{a abia incepuseal doilea rizboi mondial se el nu si-gi faci remarcati se gtie cum gi-ainceput cariera de ziarist. 9i in lumea liberi. Tot la dorinla camarilei, cu intimpla ca un evreusi seprezinte la Curentul, citva timp mai inainte, polifia francezd T. P. De acord! pentru a fi angajat (a avut chiar mai mul(i), ii suprimaseziarul Chemarea,fondat de $eicaru R. A. d. F. tncl in timpul primului rizboi spuneadin primul moment: ,,Doui lucruri gi care apirea la Paris. Nu-mi rimine decit si mondial,$eicaru publicase o seriede articole trebuiesi qtii,daci ai venit la mine: in ziarul reproduc ce-mi mirturisea un alt ziarist in ziarul Arena, care apirea la lagi. Dupi meu nu existi jidan qi Hitler pierderdzboiul!". pe romin, nume Seceleanu:,,Gazeta servea rilzboi,stabilindu-se la Bucurepti, infiin{ase, T. P. Ce l-a determinat sd pdrdseascd de tribuni unuia dintre gazetarii cei mai in 1919, revista satirici Hiena, care ii oferise Madridul,unde a locuit timp mai indelungat,9i extraordinari pe i-a presa care cunoscut posibilitatea si-9i dezvolteputrlic talentul de sdvind in Germania,unde totul pentruel stdtea noastri. Pasionat,fanatic, uneori nedrept, polemist. Revista Hiena era subvenlionatd sub semnulhazardului? alteori cenzurabil, Pamlil $eicaru a fost gi este, atunci de dr. Wilhelm Filderman, cei din R. A: d. F. Trei motive au hotirit venirea cu temperamentul lui vijelios, cu memoria lui genera(iamea qtiu cine a fost dr. Filderman gi lui in Germania: primul a fost moartea lui monstruoasi, cu cultura lui istorici gi politici cunosc activitatea lui din timpul celui de al Franco, care-l putea pune in nesiguran{i, gi, firi pereche, o voce a cirei inibugire o doilea rdzboi mondial. in 1924, $eicaru in acelagitimp, trecerea la monarhism a deplingemprofund". fondaseziarul Cuvintul,cu ajutorul ing. Titus prietenului siu cel mai apropiat, Luis Maria T. P. Cunoagtefiin ce condilii a pdrdsit Enacovici,colecfionar de tablouri gi milionar. de Lojendio; al doilea motiv, pi probabil cel Romdnia.Urmirea un scop anume stabilirea lui gi pe Prin 1926, adusese la Cuvintul Nae mai important, Firma MAN din Mtinchen, pe in Occident'/ Ioncscu. Talentul lui de pamfletar teribil a cirei conducere spera si o convingi si-i l R. A. d. F. inci pe timpul acela, printre ficuse ca articolele din Cuvintul si fie cele mai jumitate t restituie din banii cu care ( intelectualii romini circula zvonul ci citite. Dupi moartea lui Enacovici, $eicaru cumpirase, in 1941, imprimeria Curentului, Maregalul Antonescu,pentru ca si scapede o pirisegte Cuvintul pi, in ianuarie 1928, dar nu a reugit; al treilea motiv era Franz Josef T personalitate periculoasi qi de un condei fondeazi ziarul Curentul,al cirui director va Strauss: in Spania ii citise cartea D6fi et I rimine, cu o suspensiedatoriti exilului, pini R6ponse, tradusi in francezi, gi fusese ( in octombrie 1980, cind ne-a pirisit pentru entuziasmatde programul lui Strausspentru ir A " Din perspectiva documentelor exilului rominesc, pe totdeauna. Europa gi spera ci ii va facilita si publice pe care chiarJumalul literr a inceput sd le publice, observafia Mi intrebi cum s-a conturat personalitatea aceeapitemi in Germania. A fost numai un n aceasta ne apare subiectivi. lui politici. incepind cu anul 1930, se vis... d

www.arhivaexilului.ro t ss-ulut, cum i s-a cerut ti lui Radu Gyr ti multor cind VasileC. Dumitrescu i-a gisit o locuinfi T, P. Cunoaqteli Curentul care apare acum andantul altora, si scrie la Glasul patriei, ziarinfiin[at la Dachau,abia atunci mi-a spusci il vizita gi in 1ar5, are acesta vreo legdturi cu ziarul lui ) ordin, cu de George lvagcu, tipiritin Berlinul Oriental Dumitrescu. De dr. Vasile lliescu n-am avut Pamlil geicaru? vlai aflase pi trimis romilnilor din exil. Din scrisorile pe idee decit in ultimul an de via{i al lui $eicaru. R. A. d. F. Nu, am vizut un singur numir, , cel care care i le-a trimis lui $eicaru, probabil la - Aga ci vezi nu a existat nici un fel de la Ion Dumitru. Nu m-am uitat prin el, afa ci varea lui dlorinla celor care stdpineau (ara' mi-au rimas ,,triumvirat de ajutor" care si faci ceeace nu-{i pot rispuns. rbi cu el, intipdrite adinc de tot in suflet citeva rinduri: da un s-ar putea face pentru $eicaru. Vizitele pe care rn-a enfi)ziasmatla culme salvarea ,,DragFtParnfil,ceea ce i le ficeau cei care formau aga-zisul T. P. Am acum o intrebare la care dv. desigur kortzeny e mareatacarteLa Roumanie dans la grande cd nu vi agtepta{iqi de aceeasunt curios sd vdd ,,triumviratt' erau personalegi singulare.$tiu rt urcafi Citd dragostede gi de neam ai ce-mi rdspunde{i:de ce Liberi" nu a guerre! lard insi ci acest triumvirat inexistent a fost ,,Europa zburind tu in aceasti carte, punind pe lingd oferit o vorbitd" lui Pamfil concentrat criticat gi atacat de cei de la Madrid, ca gi de ,,tribuni $eicanrl) ranufi talent o documentare uluitoare. M-a Etiinlificd multi al(i exila(i romini. Se spunea ci l-am R. A. d. F. intr-adevir, nu mi atteptam, te am mcrcu in fatd, citind-o, in mantia Sexmand. ficut sd acaparat gi ci urmiirearn un singur lucru: dar inri esteugor si aflu un rispuns. In primul rind, , .J{ manuscrisele! $eicarusingur nu accepta.Spunea: ,,Am respins toate sugestiile care mi s-au ficut T. P. Care au fost raporturile lui $eicaru cu pentru a intrain legituri cu Europe", cei care s-au declarat a fi purtitorii de opinie ai ,,Free spre a-mi plstra independenlagi a putea exilului romAnesc? tine capul sus in fata americanilor". tn al doilea R. A. d. F. N-a avut nici un fel de raporturi rind. nu trebuie uitat ci cel care avea ceva de gi nici nu putea sd le aibl. Nu trebuie uitat ci spus in legituri cu angaiirile la Pamfil $eicaru a fost un gazetar neiertitor, Departamentul Romin era Constantin dar gi un patriot inflicirat. Ce n-a putut ierta Vigoianu, pe care $eicaru il ficea vinovat de gi nici uita a fost aga-zisalovituri de stat de la nenorocirea{irii, pe care il numea triditor, o 23 august1944. Vedea ci tocmai autorii acestei nulitate politici, dar care selifiia intr-o vili lovituri de stat, acum in libertate, seerijau in cumpirati la Washington din banii lirii, T,&,;frreprezentan(ioficiali ai statului romfln, pentru delapidafi de triumviratul Vigoianu - care,de altfel, nu ficeau nimic. $eicaru arita Cretzeanu - Niculescu - Buzegti. IatI de ce ci cei care pretindeau ci vorbesc in numele SL,:-t\:- Pamfil $eicaru nu a avut o ,,tribuni vorbiti" poporului erau tocmai vinova{ii trldirii de la la,,Europa Liberi"! 23 august. Ii ataca cu invergunare. Din T. P. in privinla conceplieilui politice: a avut nefericire, tocmai acegtiaaveau banii, erau in $eicaruviziunea unei Europeunite. a suslinut soldastatului in care seaflau. Ei reugiseri siJ el ,,europenizarea"RomAniei? Cartea lui despre izoleze complet pe incit tot ce scria $eicaru, lirile riverane Dunirii poate fi consideratd sauspunea n-ajungea decit la urechilesau in ,,europenistd"? miinile celor interesa(i,pu{inilor care aveau poate sentimentecurate pentru neamul nenorocit. R. A. d. F.Da, cartealui fi considerati in felul te-ai pronuntat. Emigra{ia romAneasci nu searita interesatl cum $eicaru avea aceleagiidei gi generalul de ce scria el. ca de Gaulle. In ficut la alba de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul... discu{iilelui cu mine, men(ionacredin(a lui ajunsin Afld ca nici prin aluzie nu te-am pomenit in T. P. S-a amintit pini acum, in disculia intr-o Europi uniti regional gi formati din n timpul polemicile de aici, fiindcd cunoscindu-tein noastrd,etapa de exil a Curentului. Cum s-a patrii, dar numai pini la Nistru, nu pini la icaintr-o fondul tiu eram sigur cd acestfond va izbucni ajuns la ideeareeditdrii lui? Urali, cum o vedeageneralul de Gaulle. La el, lulcanic la un momentnecesar. Nu m-amingelat. R. A. d. F. Dragi Titu, nu sunt obignuitsi Asiaincepea de la Nistru incolo,spre risirit. Sdtreie$ti, PamfiI1". u gindul, contrazicpireri personaleformulate de cineva T. P. Care erau temele preferatepe care le Cei care ii reprogeazi retroactiv oscilafii onalitatea care a Iuat calea vegniciei.Lucrurile s-au dezvoltain intrevederilepe care le-ali ar.ut cu politicesau il acuzi de interesefinanciare sunt rioadade intimplat aga.In toamnaanului 1975,am fost el'? in cea mai mare parte evrei sau cei din chenratla telefonde un domn care senumea R. A. d. F. Aproape intotdeaunapoporul camarili, cirora le stitea in caleaintereselor. VasileC. Dumitrescu; mi ruga si mi intilnesc ipsiti de rus gipolitica Din partea evreilor estetotugi curios. Cind cu el, undeva in orag. Numele lui imi era interna{ionaliamericani. Apoi, resantsi aflind ci una din specialititilemele abia incepuseal doilea rizboi mondial gi se cunoscut,el fiind singurulromin din exilcare, erau iarist. Orientul Indepirtat, mi bitea adeseorila cap intimpla ca un evreu si seprezinte la Curentul, citre sfirgitulanilor'40 giin anii '50, a avut o cu China Mao. pentru a fi angajat(a avut chiar mai multi),ii activitateintensi de popularizarea realiti{ilor si ui rlzboi spuneadin primul moment: ,,Doui lucruri din tirile sateliteMoscovei. Era invitat la toate T. P.Da. el a averlizatmereu gi cn vehemenld e articole trebuiesi qtii,daci ai venit la mine: in ziarul conferin{eleinterna{ionale care se {ineauin asr"rprapcricolulr-ri pe care il l eprezcnta 9i. Dupi meu nu existi jidan gi Hitler pierderdzboinl!". diferite oragevest-europene. M-am dus,ne-am bolqevismulpentru lara noastre. Intrevedea cl 9i un pericol ungurescin Transilvania'l nfiin{ase, T. P. Ce l-a determinat sd pdrdseascd intilnit qiam discutat.Mi-a vorbit de $eicaru, ii oferise gisea i-a venit Madridul,unde a locnit timp mai indelungat.9i de situaliain care se 9i...ci o ^ R. A. d. F. Da, numai ci nu-l lua in serios. lentulde si vind in Gemrania,unde totul pentfl.lel stdtea idee:,,Nu segtie cit mai triiepte qi m-am gindit Imi spuneaci romflnii,in cazulci ungurii ar rntionati snb semnulhazardului'? si-i facem o bucurie - si scoatem Curentul. face ceva,ajung la Budapesta,ca pe timpul , cei din ci d-ta ai o mare influen{i asupra lui. Eu lui Bela Kun, dupi primul rizboi mondial, R. A: d. F. Trei motive au hotirit venirea $tiu lermangi nu m-am incumetat si-l intreb, dar d-ta o pofi cind generalul Mogoiu, in fruntea armatei lui in Germania: primul a fost moartea lui rlui de al face. M-am gindit ca el si treacl Curentulpe romine, a eliberat Budapestade trupele Franco,care-l putea pune in nesiguran{i,gi, numelemeu saual nostru,gi ziarul va apare. comuniste. $eicaru in acelagitimp, trecerea la monarhism a ing.Titus Daci estede acord imi telefonezi,iar eu o si prietenului siu cel mai apropiat, Luis Maria T. P. Importanta sa sintezi despreprimul milionar. vorbesccu notarult', de Lojendio; al doilea motiv, gi probabil cel rdzboimondial, apdrutd in 1968,la Paris,std sub Am stat de vorbl cuBddia- cum ii spuneam I pe Nae mai important, Firma MAN din Miinchen, pe nn motto prin care elogiaz,amisiunea militard lui - convingindu-l ci apari(ia rr teribil a clrei conducerespera si o convingl si-i $eicaru francezdgi constatd,,unepath6tique solidarit6 ecele mai restituie jumitate din banii cu care CurentuluiinOccident ar fi cevaextraordinar. de fois et de sacrifice" cu soldalii romdni. A , $eicaru cumpirase, in 1941,imprimeria Curentului, Citeva siptimini mai tirziu, ne-am dus la fost autorul un francofil. sau doar resDectaun 'ie 1928, dar nu a reugit;al treileamotiv era Franz Josef notar. Pe contractul care preciza ci VasileC. adevir istoric? rector va in ii citise cartea D6fi Dumitrescu, atit timp cit Curentul apare in Strauss: Spania et R. A. d. F. $i una gi alta. $eicaru, ca ului, pini Occident, este redactorul-pef, se gisegte gi R6ponse,tradusi in francezi, qi fusese sublocotenent,era comandantulunei companii rit pentru iscilitura mea. Tranzac{ia fusese parafati. entuziasmatde programul lui Strausspentru de mitraliere. Armata romAni primind Europa spera ci ii va facilita si publice pe Acestaeste adevirul cu aparifia Curentuluila 9i mitraliere de la francezi, $eicaru luase parte lnalitatea aceeaqitemi in Germania. A fost numai un Miinchen. La intrebarea pe care am pus-o 1930, se vis... daci voi aveagi eu dreptul si public cite ceva +

www.arhivaexilului.ro € lui Ceauqescugi a fbcuto vizitd incognitoin 1ari. puteam si o fac, vizind un bitrin speriat gi I Cunr s-aintimplat? tremurind, Cind mi-am luat rimas bun de la la ini(ierea in arta de a le minui. in acea C el, m-a intrebat sfioscind revin... perioadi cunoscusecaracterul soldatului R. A. d. F. Ideea n-a fost noui, nici t francez, cu puterea lui de sacrificiu, luptind necunoscuti.Nu era gtiuti insi de cei de la T. P. $tiu ca aji fost implicat in editarea d Miinchen. Vizitele regulate p€ care i le ficea romannlnilui Vulpearogcati, daraveti chiar pentru o fari care nu era patria lui. $eicaru, t Camaraderia soldatului francez il impresio- sora lui. dr. Virginia Munteanu,gi fratele lui, gi unelerezewc fa$ de felul cum s-aIbcut aceastd d naseimens. Constantin$eicaru, aveau un scop:la dorin{a editarc.Care vi snntrezeruele? p guvernului comunist,ei trebuiau siJ convingi T. P. in prefalaacestci sinteze de istoric (La R.A.d.F'.liu nu am fost implicat in editarea p si sereintoarci la Bucuregti.Ci n-au ficut-o Roumanie dans la grande guerre) Ion Gh. I. romanului, nici n-am avut idee ci va fi ir este meritul lor. Apoi, in 1967,colonelul Brdtianu remarcasituarea lui deasupra putrlicat.$eicaru obignuia si-mi dea,din cind ir $eicanr Mavrichi, care se afla in Spania,dupi ce in cind, cite un manuscris sI i-l fotocopiez. n oricdror interese,pentru a lisa sd se vadd doar generalul stituse de vorbi cu NIihai intotdeaunaficeam gio copiein plus,pentru lumina adevdrului.Nu vine aceastain (iheorghe, ti care ii fusesecomandant la mine.In cazulromanului, ficusem contradicgiecll ceeace sc colporta o copie$i fl desprcfir'ea Batalionul de vinitori de munte Sinaia, ii gcicaru? pentru VasileC. Dumitrescu,iar mai tirziu ,,interesati"a lui Pamfil propunerea tr ficuse si se reintoarci in tari. copiamea a ajunsin posesiadr. Vasilelliescu. R. A. d. F.Ai perfecti dreptate,dar trebuie Col. Mavrichi a fost R sincer cu $eicaru, El a fost cel care a editat romanul, eu fiind si re!inemun fapl care spunemult. Inainte povestindu-i generalul nr ce aflasede la Mihai doar fericitci a apirut in RomAnia.in ceea de cel de al doilea rlzboi mondial, printre altele generalul, $eicaru, Gheorghe, ci ceprivegte rezervele mele, ar fi mai multe,dar prin articolelelui causticegi pline de ducindu-sela consulatulromdn de la Parisca numaiuna este importanti: romanulnu a fbst r( adeviruri, igi ficuse o multime de adversari, pentru si ceari vizi Spanin,consulul ii tipirit in intregime. Citeva capitole au fost r( minati de invidie. Este adevlrat ci tot ei formulaseo dorinti: in Spaniail vedeti ,,Daci tiiate. Trebuiesi-ti mai spun ceva: Vulpea di spuneauci $eicarua fost unul dintre cei mai pe col.Mavrichi, sau poatevi va ciuta el,I'i ro;cati era copilul lui drag - a fost prima r€ talenta(i gazetari,reputat prin condeiul lui rog sii-ispuneti cir oricind doregtesi meargi incercarede a scrieun roman gi chiar unul corosiv,cu care gi-acucerit o largi audienti, <>, ut in tarl ca si vini si-i dau viza. De trazatpe adevlr.Nu a avut bani sl-l publice dar tot ei ii aruncauin spinareo grimadi de altl-el,dau vize di oricui, afari de nu ar fi unul in Spania,in plusera sigur cl-cititorul spaniol inyinuiri. Succesullui ii durea.cum ii durea numeasci 9i sI se Horia Sima". Col. N'Iavrichi s-arfi aritat pu{ininteresat. Incurajat de lon pifaptul cI dezviluiao mullime de adeviruri. gi ca incercase in cazul lui $eicaru 5i si-i lie Murgu, un epigramistce triia in Anglia,luase Pentru cei care se gindeau numai la folosul intermecliarin caz de acceplare.in atarl a9 de contactcu Ion Ra(iu,ficindu-i propunereasi lor ficut chiar gi prin escrocareapoporului asta,chiar Viorela rit duceatratative in numele seocupe el cu editarea,Ii atrlsesechiar atenfia romin, a fost o personalitate lui, ealuase legitura pe $eicaru cu ConstantinFlitan. ci, in roman,nu mentionaseci ElenaLupescu va incomodi. ln exil,era gi mai incomod.Spunea atunci ambasadorulromAn la Paris.$eicaru era evreici, pentru ca susceptibilitatea p€ adevirul in fa{i pestetot. Nu putea uita arltase ti imi scrisoarea ambasadorului cititorilor si nu-i dea o interpretare rasisti. la lovituri de stat de Ia 23 august ,,eroica" Ei adresati Viorelei, in care ii spunea: ,,Am Rezultatul:nul! rej trata cu dispret aga-zisaemigra{ie politici, cu sperantaci prilejul vi va permitesi remite{i - or sediulla Londra sauWashington, care incerca T. P.Am citit cAteva,,portrete"scrise de el manuscrisul despre care vorbi{i... lui sti si pozezein mare rezistenll,dupi cetridase Ceaugescu".Era vorba despreFinlandizarea oamenipolitici, scriitori. Nu s-a gindit sa poporul roman. Ficind comparafie cu Europei.Scrisoarea o pusesemla dispozitialui elaborezeo,,tipologie" a societAliirom6negti? rezisten!a na{iei incleqtate cu bestia Vasile C. Dumitrescu, el aflindu-sein proces Tugeleportretelor citite de mineerau extrem de co: virulente pregnante.Vina lui polemicdse apocalipticS,Rusia Sovietici,in primii ani cu nepotullui $eicaru,Ovidiu Pamfil Ionescu. li cd dupi ,,eroica" lovituri de stat, farsa lor de Ce s-aintimplat in toamna anului 1979a vedeafoarte clar in portrete. de rezistentialigtiapirea nuli qi ridicoli. Cu fost pentru mine o surprizi. Aflasem intre R. A. d. F. il rugasemchiar insistentsi o dv atitudinea lui, $eicaru tulbura grotescul timp ci $eicaruera vizitat de emisaritrimigi faci, dar planurile lui nu s-au realizat. carnaval al patriotismului intre{inut din de la Bucureqti.Ii atrisesematenfia si nu Intenfionasi publiceo seriede portrete,vreo se de fondurile depuse in Elvefia de guvernul lase ademenit,dar nu reac(ionagi nu-mi 50 la numir, sub titlul Fuit quondamIlioneum sel Maregalului Antonescu gi delapidate de spuneanimic. s-alisat ademenit,Regimul (A fost cindvaIlionul. adici Troia). Luase ca $i ml triumviratul Vigoianu - Cretzeanu - de la Bucureqti, gtiindu-l anti-rus inflicirat, titlu acestvers care era inceputul Eneideidin fie Niculescu-Buzegti. i-a transmisci Ceaugescuavea aceleagi vederi, evocareaTroiei de citre Virgiliu. Din cele Mi T. P. Ce inseamni Dotla si ce a insemnatea dar avea nevoie de cineva care si-i faci plinuite, publicase25 de portrete risipite prin CurierulromAnesc, Almanahul pribegilorromAni nil pentru $eicam? propagandanecesari. intr-o seari, trecind pe qiin revistaCarpalii de Ia Madrid. Imi spunea arl R. A. d. F.Dotla, tradus din rusi, inseamni la el, nu l-am gisit acasi. Crezusemci il luase plimbare singur ci nu tot ce scrie este literi de ma esteun ordin dat de Stalin trupelor la cinevadin Miinchen,dar lipsalui ,,cenugi": evanghelie,dar erau impresiile lui gi felul lui ma rogii, cind au depigit grani{a Europei - s-a prelungit, incit trebuia si-i golescregulat de a judeca oamenii, ciutind si fie cit mai sul ,,Numai ccnusi sd rin-rindin urma voastri!". cutia de pogti. Cu citeva zile inainte de revenirea obiectivgi si-gi invingi adesearesentimentele. aYl Pentru $eicaru,Dotla a insemnattridarea gi lui, am aflat de la Vasile C, sacrificarea RomAnieide citre camarila de la Dumitrescu ci $eicaru era la Bucuresti. T. P. $tili dacdlucrdrile lui geicaru apdrute vie pala| Rimisesem uluit! Am aflat,mai apoi,ci fusese in alte limbi au avut vreo influenld asupra irn {inut acolointr-o cugci de aur, adici nu i se opiniilor politiceale prilor in care acestelucriri rol T. P. Foarte pufini gtiu ci $eicaru a fost $i un da voie si se migte liber. N-a putut contacta au aperut? lui erou al primului rdzboi mondiaL rVrefi si ne pi

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar - @ nito in gard. puteam si o fac, vizind un bitrin speriat qi mai putearepetain viitor.Dar tot elimi spunea articolul de fond qi alte articole, iar Ra{iu si tremurind. Cind mi-am luat rimas bun de la ci rominii - indiferent de etnia lor - care pe le semnezecu numele lui. Lupti dusi firi roui, nici el, m-a intrebat sfios cind revin. ,, timpul stipinirii comuniste s-au pus la folos! Personalitatealui puternici ii panicape e cei de la T. P. $tiu cd ali fost implicat in editarea dispozi{ie ca instrumente ale torturii nu tofi, aqaci au bitut in retragere.Chiar daci e i le ficea romanuluilui $eicaru,Vulpea roqcati, daraveti trebuie uita{i, iar acegtia nici nu ar avea primea de pretutindeni scrisori, era totalmente fratele lui, gi unelerezerve fa{a de felul cum s-a{dcut aceastd dreptul si ceari sI fie tratali dupi principiile singur... rla dorinla editare.Care vd suntrezeruele? pe care tocmai ei le-au incilcat. El nu pleda T. P. Cum vd explicafi cd astlzi, in lare, se J convingi R.A.d.F.Eu nu am fostimplicat in editarea pentru rdzbunare,ci pentru justifie, o justitie .au pdstreazi o tdcere impenetrabildasupra ficut-o romanului, nici n-am avut idee ci va fi in care si predomine omenia. Cerea colonelul personalitdliilui Pamfil $eicaru? publicat. $eicaru obignuiasi-mi dea,din cind indepirtarea celui care a picituit, nu r, dupi ce R. A. d. F. in primul rind, din 1944au trecut in cind, cite un manuscris sd i-l fotocopiez. nenorocirealui. Sublinia ci drepturile gi ul Mihai o grimadl de ani... in perioada regimului Intotdeaunaficeam pi o copiein plus, pentru libertatea trebuie si fie valabile pentru to(i rndant la comunist, cei care au luat parte la intregirea mine.In cazulromanului, ficusem o copieqi romAnii, firi discriminare, in virtutea Sinaia,ii pentru VasileC. Dumitrescu,iar mai tirziu Rominiei gi au activat intens pentru intirirea traditiilor romAnegti.imi spunea: ,,Dragl ci in farI. copiamea a ajunsin posesiadr. Vasilelliescu. sentimentului na(ional romAnescau fost r Ren6, noi rominii nu ne vom pita tradi{ia $eicaru, El a fost cel care a editat romanul, eu fiind eliminati din congtiin{apoporului. Ce n-a alul Mihai noastri de toleran{i Eide omenie". doar fericit ci a apirut in Rominia. in ceea reugit fanario{ilo4 ungurilor, rugilor,turcilor ;eneral u l, ceprivegte rezervele mele, ar fi lnai multe, dar in ceeace privegte forma politici a statului gi austriecilorin decursula sutede ani, a reupit la Parisca numaiuna este importanti: romanulnu a fost romdn, el vedea fericirea rominilor intr-o comunigtilornumai in 40 qi cevade ani. in onsulul ii tipirit in intregime.Citeva capitole au fost republici, sus[inindci ultimii doi regi au riail vedeti ceeace-l priveEtedirect pe $eicaru, a fost gi tiiate. Trebuie si-ti mai spun ceva: Vulpea distrusceea ce intemeiaseri regele Carol I gi iuta el,vi mai riu. Ana Pauker, care l-a condamnat la rotcatdera copilul lui drag - a fost prima regeleFerdinand I. Ca fost maurrasian,era si meargl moarte, gi to(i cei de seamaei, ii cunogteau incercarede a scrie un roman gi chiar unul un republicanconvins, Dar imi spuneagi ci Luviza. De inflicirarea romAneasci.Deci, amintirea lui bazatpe adevir. Nu a avut bani s5-l publice dictaturile in Rominia s-ausoldat cu dezastre ar fi unul plus trebuia eliminati. Generafiilecare au urmat in Spania,in era sigurci cititorul spaniol qi ci nu-gi ficea iluzii nici asupra democrafiei , Mavrichi s-arfi aritat pulin interesat.Incurajat de Ion l-au pierdut din vedere.Probabil cI estegi vina ca regim politic; credea insi cI era unica qi si-i fie Murgu, un epigramistce triia in Anglia,luase lui, ci nu a vrut si aibi o,,tribuni vorbit5", a$ezarecapabili si asigureun minimum de n afari de contactcu Ion Ra{iu,ficindu-i propunereasd pentru a rimine treazin amintirea rominilor. in numele libertate omului, si inlesneasci selectarea seocupe el cu editarea.Ii atrisesechiar aten(ia Am impresia ci $eicaru sti 9i azi in calea valorilor politici r Flitan, pe ci, in roman, nu men{ionaseci ElenaLupescu destinatesi formezeo eliti multora. Cei care vor si pdstrezepe mai is. pentru $eicaru era evreici, pentru ca susceptibilitatea conducereadestinelor unui stat.Pini departeo ticere absoluti asuprapersoanei lui ;adorului la cititorilor sI nu-i dea o interpretarerasisti. urmi, ajungea la concluziaci nu existi o fac dintr-o fricl atavici: cinevain RomAnia nea: ,rAm regim politic ideal. Rezultatul:nul! Se opuneainsi categoric l-ar putea lua ca exemplu gi ar incepe o ri remiteti oricirui regim totalitar, fie de dreapta, fie de T. P. Am citit cdteva,,portl-ete" scrise de cl polemicl ,,geicariani", care s-ar opune in ri(i... lui stinga. iandizarea oamcnipolitici, scriitori.Nu s-a gindit sa primul rind conducerii. S-ar putea si fie gi rpozifialui elaborezeo ,,tipologie"a societdliiromAnegti? T. P. Vasile Dumitrescu mi-a repetat ideeainternafionalisti, care nu ar lisa loc liber : in proces Tugeleportretelor citite de mine erauextrcm de convingerealui $eicarudespre poporul romdn: romAnismuluilui $eicaru,neinteresant pentru il Ionescu. virulente;i pregnante.Vina lui polemicdse cd esteun poporsentimental - cu tot ce decurge ,,europenizaret'. vedeafoarte clar in portrete. - lui 1979a de aici in bine 9i in rdu. A dezvoltat$i in fala T. P. Ce credeli cd ar trebui iTcut pentru .semintre R. A. d. F. il rugasemchiar insistentsi o dv. aceastdteorie? fixarea definitivd a lui Pamfil $eicaru in istoria fac5, dar planurile lui nu s-au realizat. rri trimiqi R. A. d. F. Mi-a repetat-ogi mie destul de ziaristicii noastre,a scrisului romdnescin asinuse Intenfiona si publice o seriede portrete, vreo des qi avea dreptate. $i eu am cunoscut general? gi nu-mi 50 la numir, sub titlul Fuit quondamIlioneum sentimentalitateapoporului romAn, dar mai . Regimul (A fost cindva Ilionul. adici Troia). Luase ca R. A. d. F. Nu estegreu de ficut. in primul mult la cei care formau ,,talpa" (irii. De nflicirat, titlu acestvers care era inceputul Eneideidin rind, cartealui Dotlaar trebui tradusi, pentru fiecare dati imi didea ca exemplu balada agivederi, evocarea Troiei de citre Virgiliu. Din cele ca romAnii si cunoasci adevirul despre Miorila, care arita ci poporul romin se si-i faci plinuite, publicase25 de portrete risipite prin ,,eroica"lovituri de stat de Ia 23 august 1944. niscuse sentimental.Sustinea: gi trecind pe Curierul romAnesc,Almanahul pribegilorromdni ,,Omul, ca Daci s-ar face acelagilucru cu La Roumanie arborele, se dezvolti gi igi ci il luase Eiin revista Carpaliide la Madrid. Imi spunea inalfi ramurile cit dansla grandeguerre, generafiile de dupi al mai sus,spre cer,in misura r lipsalui singur ci nu tot ce scrie este literi de in care igi infige doilea rizboi mondial ar putea afla cum s-a dar erau impresiile lui mai adinc ridicinile in pimint. rc regulat evanghelie, 9i felul lui Ridicinile ficutintregirea Rominiei Mari. Apoi, cineva de a judeca oamenii, ciutind si fie cit mai sufletului nostru adincesc rainte de se in trecut ca si si-gi ia rispunderea de a ciuta in biblioteca /asile obiectivgi si-gi invingl adesearesentimentele. avem tiria de a infrunta C. toate vicisitudinile rom6ni din Freiburg tot ce a publicat el la vielii". Dideam gi ucureEti. T. P. $tili daci lucrdrile lui $eicaru apdrute eu exemplulDoineiOltului. Madrid qi in exil. Acolo ar trebui si se gi , ci fusese in alte limbi au avut vreo influenld asupra imi spunea: ,,sentimentalitatea omenia giseasci gi Istoria presei scrisi de el, care are politice prilor iinuise opiniilor ale in careaceste lucrdri romAnului au fost intotdeauna nenorocirea vreo 600 de pagini. contacta au aodrut? lui"l romAnul a crezutintotdeauna in cinstea T. P. D-le de Flers, dv. gtiti ce s-a {Ecut cu qi bunitatea celui alituri de care

www.arhivaexilului.ro aceastlfutebare. Genera-tiile de astizi trebuie ( si cunoasci acestfapt. Cum am spus,armata romdni fusese inzestrati de francezi cu ! mitraliere.Pamfil $eicaru,ca sublocotenent I in regimentul17 Mehedinti, a ficut parte din grupul Cerna Ei era comandantulunei companiide mitraliori. Armata romini seafla in retragere gi era inconjurztd de trupele inamicegermane. Cind s-adat bitilia decisivi i a despresurlrii,pe muntele,,Alion",$eicaru a luat parte la lupte,iar pentru faptelelui de s vitejie a fost decorat de regeleFerdinand cu I ordinul ,,Mihai Viteazul", in grad de cavaler, T a clrui {inuti, ,,cugmi gi mantie albi", avea c pe eacrucea albastri. $eicaruavea pe atunci lr numai 20 de ani. A mai fost decorat qi cu Si ,,SteauaRomAnieitt, cu spade.cu ,,Croix de u guerre", ordinul francez,plus doui cita{ii per ir armati. Tot in aceasti regiune, pe dealul I ,,Mogului",intr-o noaptedin septembrie1916, f*gc*r-iv*ranC *

Despre Pamfit $eicaru cu Ren6 A. de Flers I

www.arhivaexilului.ro cunoscut destule astfel de exemple.,rlati-imi Vlorela,cu toateci existaseotnlelegereiniiT spunea - Miorila gi Doina Oltului este ris- ea gi mine: dupi lnmormintarea lui $eicaru, punsul pe careil agtepta{ide la mine...". o rugasemsI mi le lasemie si le fotocopiez.A fost de acord, eu reintorcindu-mi la sanatoriul T. P, De ce credeli cd exilul rominesc a fost din Feldafing,ea plecind la Paris,unde locuia. insensibilla prezenlain mijlocul lui a unei Dupi doud zile, am primit un telefonde la ea, personalit5liatit de pregnante? de la Paris - aga-mi spunea, dar cred ci era R. A. d. F. Pamfil $eicaru a fost totalmente din Miinchen - spunindu-mi ci s-a rizgindit izolat, ILrd a putea in{elege boicotarea qi ci in ziua urmitoare va incirca tot jurul sistematici din lui, La inceput,incercase materialul in magini. Nu puteam si mi opun. intr-adevir o iegire din aceasti izolare, dar Viorela le-a transportat la Paris. Dupi ce a nu a reuqitsi o spargi. A scristuturor celor ficut inventarul, mi-a trimis gi mie o copie. care credea el ci ii vor da concursul, apelind Nu gtiu ce a ficut cu ele,Din picate, mergind la vibrafia lor nafionali. Dar nimeni nu a vrut la Madrid, unde locuise$eicaru, la intoarcere, siJ in{eleagi.Ceruse si fie sprijinit in flurirea a avut un accident mortal de automobil. unui centru de propagandi romineasci, Claude Vergne, soful Viorelei, ii scria, la 14 incepind cu o bazi tipografici. inci din martie martie 1983,lui Costache$eicaru, fratele lui 1950, a apelat la prin{ul Nicolae de Pamfil, ci Viorela, inainte de accident,predase Hohenzollern,ii spuseseci realI, agacum dlrilr.l ?lt..trd" Fr ]rbtrrotr. !ara manuscriselelui Pierre CArjeu, care ingrijea f,r drh Oher lft t*9, lfil|. era supusi tivilugului sovietic,nu mai exista biblioteca romAni de la Paris, gi lui Ion Ra{iu, i& ta !*.la ts.a qi ci trebuie ficut ceva pentru reinvierea ei. . frro !16*la la Londra. in felul acesta,am aflat Eieu unde Apelul se datora unei scrisori primite de la sunt manuscriselelui, prin(ul Nicolae,din care el credeaci prinful R. A. d. F. Nu! in timpul acela, nici T. P. D-le Ren6A. de Flers,v-a fdcutplicere tarealui un era stribitut de nobila iubire de tari. ii guvern din cd v-am provocatla acestinterviu? l-a mai Occident nu era interesat si ia atrisese aten{iaasupra necesiti{ii de a secrea Dachau, atitudineimpotriva Uniunii Sovietice. $eicaru, un birou de propagandioiar el, ca cel mai R. A. d. F. Sunt fericit ci am avut ocaziasi nsullui: in schimb, ficut datoria, sperind ci, $i-a calificat din punctul de vedere al tehnicii de contribui gi eu la nemurirea celui carea fost en[ care punind pe hirtie adeviratele intentii ale propagandi, se obliga si lucrezefiri vreo un mare gazetarromAn, de talie mondiali. L-a .eadi ci ideologieicomuniste, va deschideochii celor retributie. I-a inaintat chiar o mare durut imens cind s-a vizut eliminat, in mod rziu, in care stlteau in fruntea {irilor libere. Nu a brutal la virsta maturiti(ii, dintr-o rimbare: reugit.DupI cite gtiu, a trimis pe cheltuiali rugiminte; ,,Alte(a Voastri Regali este 9i profesiune pe care o adora. Stilul lui tdios, cind ii propriecirfileluilato{ipefiideguverne,chiar chemati si apere patrimoniul spiritual al plin liudind si lui Churchill, vinovat de nenorocirea RegeluiFerdinand. $i o ac{iunede identificare ironic Aiuneori de humor estegreu si fie regimul EuropeiOrientale. Mi-a aritat scrisoareape energici cu problemele natiei robite, ca intrecut. Tot ce a publicat a fost de o inalti 'usismal care i-a trimis-o secretarullui Churchill, in acfiune a Altetei Voastre,ar fi ceamai eficace (inuti intelectuali, de o vibranti iubire de tari stemaca numeleciruia scria: ,.Sunt convins ci mr. apirare a principiului monarhic,dincolo de gi de adevir. Diversitatea subiectelorpe care le aborda generali, rltfusese Churchill va citi cartca cu plicere". Cartea aparen(eleingelitoare, zdruncinat prin erorile dovedea cultura lui o - memorie excep(ionali un ci gtiam era Dotla rien qr-tede cendres.Acestea au fost a doi regi''.A fost numai un vis... Apelasegi 9i spirit de singurelereac(ii: cele de polite{e. discernimint care uluiesc.Acesta a fost Pamfil ruJ mai Ia generalulNicolae Ridescu, care insi nu iprimise T. P. Din discutiileDe care lc:-ati avut cu el. aveabani, nu putea face nimic. Apoi, venise $eicaru. eilficea v-ati clatscama dacd avta unelenrodelc nolitrcc rindul lui Mihai Flrciqanu, pe careil cunogtea in indelungatele convorbiri pe care le-am :vir, n-a sarrnroralc.' Daca da, care erau ua"rtao'i destulde bine.in celedin urmi, apelasegi la avut cu el, am auzit multe, am invi(at multe p: R.A.d.F.Da-gipotitice,gimorale.DeseoriIon Ra{iu, ciruia ii spuseseclar: o 9i... n-am uitat. Odati, stind de vorbi, ii :lt_tpun3 ,,Avind la imi dldea lec(iide umanitateluind ca exemplu tipografie, am putea publica, firi nici o povestisem in aminunt lucruri care se :l' ca sa intimplaseri pe StateleUnite ale Americii, ceeace mie mi se sforfare materiali, un ziar slptiminal, care timpul cind era tinir. S-a uitat )eaceea uluit la mine, prrea un non-sens.i-i spurre" ci tofi ar servi la ralierea tuturor for{elor valabile intrebind: ,,Da' ce virsti ai tu, pregedin{iiStatelor mii biiete? Tu nu po{i si qtii aqaceva daci nu :t"T3t Unite, de la George din exil, si putem opune regimului de la In rata: Washington incoace, au fost apiritori ai le-ai triit!". Rideam gi ii rispundeam: Bucuregti superioritatea unei gindiri politice ,,Am spuna liberti{ii de congtiin{i, ci au sustinut cu cam vreo 300 de ani".,. na{ionale". Tot degeaba... imi I c]-te.1 intransigentl Declara{ia drepturitor omului. $eicaru dezviluise chiar ci ii propuseseca el si scrie Miinchen, decembrie1 998 :e' )a-Ir ilncazul ci Rominia va fi eliberati. el era ferm n-ar fi convinsci nu s-ar putea p.ornon" id.i politice rmac PAMftL SEICABU rFor!il^ (r {D!r\rrTn\rr{ r privit in contradictiecu ceeace va fi noul stat moral srr.ir a.r!r..r. \r .

zicind: r.it gi politic ! !,.. .,,,ni r14 de miine. Era de pirere ci ce s-a .nnt .Fn . rF ... !-{i*r rrrn 'r.i, ) superl tolerat in 1945 gi 1946, ducind la renegarea -4'r 'rn[ ^r,,{ ri.,_ .r-

tq?n'i ti". Nu drepturilor fundamentaleale omului, nuse va ,Ca.irgF !. A. f, [en6 A. de Flers

www.arhivaexilului.ro @- JurnalulLiterar

romAneasci gi romantism era pur formali, o2 pentru ci, degi fenomenul romantic fusese Pr consumat gi depigit, era captat numai intr-o o misuri exterioari, retorici, gi ignorat, voit de sau incongtient,ca interioritate umani. De sa Pies[din dosarul de securitate lon Caraion altfel, la noi Eminescu a fost ultimul poet care in Safi aflat pind la w'md hntild Horia cd textul comunist de la Bttcure;ti, avea sd eSueze a imbricat, odati cu haina romantici, gi A sdtt introductiv la antologiaPoezia romAneascd lamentabil intr-unul dintre cele mai mirsave implica(iile ei profunde, poetice gi filosofice. fa nolrd. (Colectia ,,Mesterul Manole", Publica- ,scandaluri publicistice pe care le-a cunoscut viala Cei care i-au urmat, pini la Blaga qi Barbu, Si '61, ciones dela Asociacion Hisouno-rumana. literurdfrancezd tlin acest secol. In acest au ignorat faptul ci a scrie versuri inseamni br Sulananca. 1956t. riparitu lu Madrid a rext al Iui Vintilii Horia ar ,,jrrstifical gindi. .fi'57 9i a in cortstitttit cinclva, in destinul unui confrate condamnarea lui lon Caraion. in insa. in nici Realizarea unitifii interne, dupi aceea a in probti bucureSteatt, incrirninutorie in dosarul de un caz, pentnt un ont normal Si chiar pentru un uniti{ii politice, a reactualizat virulent sec'uritate ce o .st(ttla baza procesului de inaltd regim de dictctho'd nilitaristd cwn era cel din siminitorismul care, prin gindirism, a trddare de luru, core i-a adtrs, finalmente, dupit Romdnia, ninteni n-ar gdsit nintic de findca fi continuat comer(ul cu romantismul. (intre o condatnnare lu ntoarle, sanc{iunea de 25 ani ,scutclionatjuridic in c'ottlextul critic desentnat de timp, in ltalia, Ungaretti inaugura o noui de nttrncd si/nitd pe viald? Peste tintpul puScd- l/intilti Horia. Dar unorntalitatea securitdlii riei cu c'ore lon Caroiott gi viiloarea su sotie ronaneSli iese din nou in etidenld prin disporti- perioadi in poezie.) De asti dati, degi pliitit trtunt'i dreptul de u titi u nrultiplica pasiuneapentru qi qi-apistrat si-tu Si bilitutea ei la crimd, prin uberaliile si incdlcarect baladi cintec uce.ste rinduri alc lui Wntilii Horitt (in fbnd o - elententard a oricdrui drept wnan Si social. intiietatea gi, degi> gindirist unali:it criticti t'e se men{ine, itt dutele e,\tetice Avem acum ocazia sd punem si prin scrisul care l-a cucerit qi pe Keyserling in timpul (onvertitd ule problentei .;i nu se lasd deloc fn lui 14ntild Horia. odic'd ul unuia din mcu'ii .scriilori viziteice ne-aficut-o atunci- ne-aconservat polilic, ntesu.j c'turtar fi fosl de u$leplLtl), rdtnine europeni din ucesl secol, pecelca ucuzei mai departe intacti mania pentru formi in vi:ibila. la jutniitatea druntultti, intenlia ireconciliabile cu un regint detestabil Si cu un dauna fondului, neoromantismulgindirist a crintinalu tle litltidore in subsitliut' a cuvintului .tistant poliliertesc care, cu t'oia sau .fiird voia liber lostit in eril. Spurtcnr jumdtatea dmmulni, produsun fel de spontanl necesitatede auto- Porlatnentului actual al Rontdniei va trehui sa-Si penlru cd exacl pe.tte 5 ani. in 1961, odata cu cunoasterecare ne-a fost extraordinar de plateascd ntai devrentesau mai lfr:iLt, itt numele re ac'ordarea p rent iu I u i Go rtco tul pe nI ru Dumnezeu utili. ndevdrului al umanismului, crinrele cornise. di s-a niscttt in cxll- incetcarea de racolare a lui Si intre 1923gi 1934,autohtonismul gindirist, sit Vintild Horia de ciitre securitulea regintului N. F. in evidenti coresponden{i cu procesul en realizirii unitifii noastre interne, produce AT doui fenomene poetice de importanti INTRODUCER.E o capitali: pe de-o parte, Lucian Blaga, de adincind qi depigind gindirismul, descoperea Aceastdcarte apare dupd doisprezeceani (Evident, daci prin umanne invoim a in(elege p, complexul spiritual al omului rominesc gi de exil. E sinteza subtili a unei experienfe spiritual.) Modernizarea sau actualizarea m trasa in poemul Drumul sfintului (in volumul romAnegti.Criteriul selec{iuniia fost de asti liricii romineqti, inceputi dupi primul rizboi p( Laudasomnului,1929) un adevirat itinerariu datl supus nu unei generalejudeci{i de mondial, de Lucian Blaga gi lon Barbu, qi care la - gnoseologiccare pitrundea in miturile noastre valoare aga cum s-a intimplat in 1950 cu promitea o interesanti intilnire intre Br - originare gi indica sensul adevlratei noastre Antologia poelilor romdni in exil ci unei substan{aromineasci gi poezie,a fost frinti de judeci{i drame - ciocnirea, inci neconsumati dupi limitate de un anumit criteriu estetic: qi acoperiti de aceafatali, qi de altfel logici, Pr doui milenii, dintre mitologia pngini actuala culegere nu cuprinde produc{ia scufundare in politic, care a readus la 9i Pe cregtinism- Ion Barbu descoperea,pe de alti tuturor poe(ilor romini din exil, ci numai pe suprafafi, odati cu necesitateade a trii in , a parte, un alt orizont interior, de structurl mai a acelora care,mai cu seami in ultimii ani, au afari, de a participa la evenimente,de a cir recentl, insi nu mai pu{in angajat, acela al incercat si sedesprindi de o anumiti tradi{ie incercareforma societifii romAnegti,sau de a ac - intilnirii, consumati in ultimele doui veacuri gi, in contact cu poezia lumii libere, au plinge in comun, gi necesitateade a exprima qi procedat la reforma vechilor tipicuri poetice. acesteirezistibile stiri de fapt. Aceasti teribili in sufletul nostru colectiv,dintre permanenta tendin{i citre Occident a culturii romAnegti Acest criteriu presupune existen{aa doui dependen{i punea din nou in relief situalia ex gi suprastructura turco-fanarioti. (Jocsecund curente poeticein exil. Excludereacurentului noastri in istorie.Daci la 1848 poezia noastri nl aparein 1930).Atit Blaga, cit gi Barbu, reluau tradifionalist din paginile de fa{i, nu implici seafla la acelaginivel de preocupiri cu poezia to - o abandonatl tradi{ie eminesciani, in sensul o atitudine critic exclusivisti, ci numai o din Europa occidentali romantismul n€ ci redideau poeziei eficacitatea ei ca precizare de pozifie. cintire(, idealist, folcloric sau istoricist, al - instrument de cunoagtere.in afara acestei Pini in 1944 pi mai alesin anii rizboiului reprezenta atunci o tendin(i generali ca - semnificatii, nici o arti nu e, de altfel, valabili. pi in perioada care l-a precedat poezia europeani, pi coincidea cu frimintarea scl E, aceasta,linia pe care incearci si o romAneasci a urmat o linie mai degrabi politici qi sociali care nu ne privea numai pe lstl - continue culegereade fafi. Cealalti linie, regresiv5, legati de cintec Ai de reprezentare. noi citre sfirgitul veacului trecut gi la po etern regresivi, pe care s-a agezatneo- Intre 1934 Si 1944, Rominia a fost siliti de inceputul veacului nostru s-a produs un mi romantismul romAnesc,de la Vlahufi imprejuriri si triiasci politic, in agamisuri desnivelintre noi gi restul culturii occidentale, 9i inl Cogbucincoace, o duce mai departe,cu aceeagi incit poezia s-a desflgurat in general sub fenomenaseminitor cu ceeace seintimpla in reg de esenfelenoastre presiuneapoliticului, care a impus sensibili- Italia la aceeagiepoci. Atit in Rominia, cit gi evidenti indepdrtare au tifii poetice stilul siu agoral, modalitatea sa in ltalia, pe nuan{ediferite, romantismula rominegti gi umane,poezia care se scrie azi in mis, publici, exterioari, de a fi. S-au cintat deci' acompaniat liberalismul oficial pini la Rominia. Volumul antologic intitulat Poezia adev (Bucuregti intoarcere ad usum delphini aut populi, participirile D'Annunzio, in poezie^,gi pini la Croce 9i noui in R.P.R. 1954)e o mo{ noastre la anumite intreprinderi politice sau Gentile, in filosofie. In timp ce in restul la un fel de siminitorism de nuan(i marxisti' gi I rizboinice, s-au versificat angajirile noastre Europei situalia interni a fiecirui popor in lipsit plni de entuziasmul care iustilica cupl agitau ceti{eneqti,spontane sau obligatorii, durerile parte se consolidasein jurul unor idealuri oarecum eroarea artistici in care se poe primul rlzboi sauentuziasmele noastre na{ionale, gi s-allsat nafionale,la noi, gi in mare misuri in ltalia, poefii no-qtri dinainte de tul gi in Rusia, in umbri participarea noastri personali la {inta nu fuseseinci atinsi, gi fiecare gestpolitic mondial. ln RomAniaactuali, ca sen poezia, gi toate celelalte forme de expresie evolufia acelor esen{eumane care nu incap in gi cultural n-aveaalt scopdecit apropiereacit ca efo pentru a cunoagte, paginileistoriei, insi care reprezinti fundalul mai rapid posibili de unirea intr-un singur artistici, nu mai serveste (sil permite o normali evolutie a invizibil al acesteia.Antrena(i de via(a corp statal a tuturor provinciilor aflate sub deciwww.arhivaexilului.ro pentru a cer Astfel incit, in timp ce un adevir mai mult sau mai pasionall a cetltii, poetii au reluat firul domina{ii striine. spiritului citre alI Occidentulprodusese fenomenul Rimbaud' pentru a opri pe loc, pentru romantic, siminitorist, fir care venea pulin sesizabil,ci depiqiseapoi pe Mallarm6 prin Apollinaire timp o perioadi pe care o pil dintr-un trecut la fel de exterior gi de dramatic 9i, a inghefa fausticin qi Val6ry (amindoi debuteazi in l913), se ^- .i nro-rontrrl si rrr isfnrieizqt nnpzin- anumiti grupare politici o confundi cu int romaneasci gi romantism era pur formali, oamenilor adevdrul atit de indelung ciutat. daci nu e dispus si inso(easci pe poet, si se pentru ci, degi fenomenul romantic fusese Poezia devine deci expresia unei eudemonii. lupte, si simti cu el brafele nemiloase ale consumatgi depigit, era captat numai intr-o Omului, posesoral adevirului, nu-i mai rimine inamiculuiincolicindu-l de pretutindeni. Nu misuri exterioari, retorici, gi ignorat, voit decit si-pi exprime bucuria de a segti satisflcut, totul e claritate de cristal. nici in noi. nici in O sau incongtient,ca interioritate umani. De sau sI ironizezepe cei ce continui a sestridui relafiile noastrecu lumea care ne-nconjoari. 1l0n altfel,la noi Eminescua fost ultimul poet care in intuneric, dincolo de frontierele paradisului. Numai oprima{i de o porunci, ne putem i equeze a imbricat, odatl cu haina romantici, gi A poetiza inseamni, astfel, a cinta. E ceea ce permite laqitatea de a cinta, de a cinta fals, mirSave implica(iile ei profunde, poetice gi filosofice. fac cei 37 de poe(i din Antologia men{ionati. pentru ci nici una din notelepe care le emitem scutviala Cei care i-au urmat, pini la Blaga pi Barbu, Sili{i a renunta la cunoagtere,cinti falsa nu coincide cu ceva just, adevirat sau pur. '61, acest au ignorat faptul ci a scrie versuri inseamni bucurie de a fi in poesia celui mai perfect Sunt notele unei false adeziuni la o veselie ustificat 9i a gindi. instrument de cunoagtere.Evident, acest impusS,insi imposturae ugor de recunoscut, sd, in nici Realizareaunitifii interne, dupi aceeaa instrument e politic.Adevirul cunoscutdevine a$acum seintimpll cetind optimistele poeme gentta un uniti{ii politice, a reactualizat virulent din Antologia made in R.P.R.,in paginile 'a cel din ')tl siminitorismul care, prin gindirism, a t / cireia nici un vers nu suni just, pentru ci nici nimic de continuat comer(ul cu romantismul. (Intre U/Ltl'*,,.rr, i LVadh unul nu expriml durerea.E greu de crezut ci iemnatde timp, ltalia, Ungaretti inaugura o noui to{i poe{ii ecuritalii in lt,'i T,x/,.av, din Rominia de azi s-au impicat t disponi- perioadi in poezie.)De astd dati, depi brusc cu postulatelecondi(iei umane pi au pdsiuneapentru baladi gi cintec qi-a pistrat /^ WI d: 6.r-wtw, relegat durerea intre amintirile epocii ncdlcarea /i.\L;;i^irc intiietateagi, depi > gindirist - burgheze. rcial. :_/ ,l , care l-a cucerit qi pe Keyserling in timpul ,; .. I Poemeledin volumul de fa(i au cel pu{in in scrisul , -ttt 4 I _ ii scriitori viziteice ne-a ficut-o atunci - ne-a conservat t.,.,tr''7 t;tw meritul de a fi fost scrise dincolo de orice z acuzei mai departe intacti mania pentru formi in baricadS.Chiar 9i exilul in sine,a cirui obsesie cu un Si dauna fondului, neoromantismul gindirist a PoEsrARoMANEAsc {\H;'uit'- planeazi peste paginile Antologiei de la fdrd voia produsun fel de spontani necesitatede auto- BuenosAires, de acum cinci ani, a incetatde ebuisd-Si cunoalterecare ne-a fost extraordinar de a ne mai scutura,romantic, cunogtinfele. Orice it numele relativ,iar cinteceleadunate in Antologieapar utili. om e. intr-un fel. un exilat. Nu mai e vorba de com$e. dintr-odatI ca o penibili reprezentarea unei intre 1923 1934,autohtonismul gindirist, a lua pozi{ie impotriva unei realititi 9i situa{ii false: poefii din RomAnia cinti un N.F. in evidenti coresponden{i cu procesul exterioare, a cirei proiecfie entuziasm care nu existi. Pentru a realiza veche interioari realizirii uniti{ii noastre interne, produce e mult mai cumpliti gi mai firi artistic acesttur de for{i, sevid obliga{i a folosi solu{ie.Cine doui fenomene poetice de importanli se desprinde de istorie, sau cine reugeEtesi-i o formi 9i un limbaj poetic iegit din timp, capitali: pe de-o parte, Lucian Blaga, acorde o importan{i minimd, redusl la deposedatde orice semnifica{ieartistici. Astfel o adincindpi depigind gindirismul, descoperea limiti de timp pe care nici un politic rinfelege parte din poe{ii prezen(iin Antologia R.P.R. cogmar alizarea complexulspiritual al omului romAnescpi nu o poate deplqi, devine congtient de faptul minuiau, intre 1934 Si 1944, un instrument trasa in poemul Drumul sfintului (in volumul ci acest exil, ca atitea altele inregistrate de ul rizboi poetic valabil qi actual,gi rerrqiseri- mi refer Laudasomnului,1929) un adevirat itinerariu istorie, e un eveniment tranzitoriu, u, qi care la Eugen Jebeleanu,Maria Banug, Mihai legat de 'e gnoseologiccare pitrundeain miturile noastre timp deci nedurabil. Mai aproape de noi se intre Beniuc, Miron Radu Paraschivescu- si se 9i originare gi indica sensuladeviratei noastre afli alte ameninfiri gi alte necunoscute,peste st frinti desprindi din psihozapolitici a aceluideceniu. drame - ciocnirea, inci neconsumati dupi care poeziaromAneasci nu ll logici, Poezialor era, sau tindea si fie, o poezienoul. s-a mai aplecatde doui milenii, dintre mitologia pngini qi mult. Dupi Eminescu,Blaga pi Barbu, o noui adus la Pentru a cinta marxismul gi entuziasta tridare cregtinism-, Ion Barbu descoperea,pe de alti etapi se deschidecu noi. a trii in a cunoagterii, au trebuit si se intoarci cu parte,un alt orizont interior, de structuri mai Suntempu{ini gi singuri. Vocabularul nostru te, de a cincizeci de ani in urmi. Antologia are, din recenti, insi nu mai pu{in angajat, acela al sereinnoieqte cu greutate,smulgi cum saude a aceastdcauzi, un aspectde dezolanti unitate suntem intilnirii, consumati in ultimele doui veacuri din pimintul limbii, rimas departe.insi tocmai exprima qi pare scrisl de un singur poet. in sufletul nostru colectiv,dintre permanenta ^ aici, in aceasti miraculoasi I teribili Marxismul e un romantism. In mod fatal, innoire de limbaj tendin(i citre Occident a culturii romAneEti sti, cred, meriful cel mai mare al cirlii acesteia. situa{ia expresia lui poetici e anacronici. De altfel, noastri gi suprastructura turco-fanarioti. (Jocsecund O noui poezieromdneascdigi schi[eazi, prezenl4 numai intr-o {ari in care cunoaqterea,sub aparein 1930).Atit Blaga,cit gi Barbu, reluau nu in spaliul natural al limbii rom6ne, unde u poezia toate formele ei, e obligatoriu politici, arta e o abandonati tradi{ie eminesciani, in sensul noutatea e interzisi, ci intre tentafii striine, ntismul nevoiti si sepuni in ritm cu doctrina oficiali ci redideau poeziei eficacitatea ei ca acolounde poeziaromAneasci a putut si iasi toricist, a Statului, si colaborezela o intreprindere cu instrument de cunoagtere.tn afara acestei la luminl, chiar daci sunt foarte pu{ini la enerali care nu are nici o afinitate. Cind cinevapoate semnifica{ii, nici o arti nu e, de altfel, valabili, numir cei care o pot vedeain aceasti lumini intarea scrie: >,absurdul e nu numai poetic, dar qi :ut gi la continue culegerea de fafi. Cealalti linie, Desigur ci influenfele la care fiecare din politic-normativ, in lirile libere arta are o etern regresivi, pe care s-a a;ezat neo- noi a fost supus, in cadrul cultural in care rdusun misiune de avangardi, de ciutare pi de romantismul romanesc, de la Vlahuld gi fiecare triiegte qi scrie, sunt importante gi identale, investiga{ie. Ea nu gloseazi o stare sau un Cogbucincoace,o duce mai departe,cu aceeagi vizibile, insi nu impiedici pe nimeni si implain regim politic, care, nefiind decit o consecin(i evidenti indepirtare de esenfelenoastre evolueze citre o solu(ie personald. E mai ria, cit qi a unei evolutii spirituale in permanentl rominegtiqi umane,poezia care sescrie azi in debitor cu Eliot, tisrnu\ a migcare, nu poate pretinde a reprezenta natural si fii in contact Rominia. Poezia Ungaretti, Jouve sau ErzaPound, decitintr-o pini la Volumul antologic intitulat adevirul absolut, ci numai a-l intruchipa in noudin R.P.R.(Bucureqti 1954) e o.intoarcere ciudati pi stingheritoare legdturi cu Croce gi mod parfial gi trecltor. la un fel de siminitorism de nuan{i marxisti, Alecsandri sau Cogbuc. Poezia e crea(iune, in restul IatI de ce,in misura corectiin care poe{ii lipsit pini qi de care justifica plismuire de noi gi infinite forme de viafl, din popor in entuziasmul cupringi in volumul de fafi gi-au dat seamaci care numai una va fi aleasi gi triiti oameni, idealuri oarecum eroareaartistici in care se agitau poezia e cunoagtere,deci permanenti ciutare, de in ltalia, poelii nojtri dinainte de primul rilzboi au renunfat si acceptegi, deci, si cinte. In acest insi aceastiunatrebuie si fie intuiti de cineva. st politic mondial. In Rominia actuali, ca gi in Rusia, sens,poezia lor inseamni, nu o culme, ci un Nimeni nu va descoperi-ociutind in urmi. - riereacit poezia,ca gi toate celelalteforme de expresie efort. Silili de exil si se integreze intr-o Nu e locul sI procedez aici exilul - n singur artistici, nu mai servegtepentru a cunoagte, >, ei nu pot acceptariscul de a inseamni lipsd de spaJiu la exegezapoemelor late sub deci pentru a permite o normali evolufie a cerceta,gi de a exprima apoi, tragicul contact din paginile ceurmeazl. Las aceastape seama timp ce spiritului citre un adevir mai mult sau mai al fieciruia cu adevirul intrevizut. criticilor.www.arhivaexilului.ro Ceea ce imi permit si pretind imbaud, pu{in sesizabil,ci pentru a opri pe loc, pentru Cind poezia renun{I la idealuri, cind cetitorului e participarea, firi prejudeci(i, la rollinaire a inghela faustic in timp o perioadi pe care o piriseqte pia(a publici pi nu mai e decit dialog drama care,intorcind paginile ceJ despartde ,913),se anumitd grupare politici o confundi cu intre om gi mister, atunci, iegiti dinire prima poezie,il va face si redea poeziei un ii poetice infinitul, o consideri definitivd evident, trompete, steaguri 9i aplauze, redevine inteles lipsit de echivocuri. Un infeles care --bani Ei, gi suprastructura turco-lanarrota. (Joc secuno curentepoetice in exil. Excludereacurentului noastriin istorie.Daci Ia 1848poezia noastri nl apare in 1930).Atit Blaga, cit gi Barbu, reluau tradifionalist din paginile de fa(i, nu implici seafla la acelaginivel de preocupiri cu poezia to - o abandonati tradi-tie eminesciani, in sensul o atitudine critic exclusivisti, ci numai o din Europa occidentali romantismul n( ci redideau poeziei eficacitatea ei ca precizare de pozifie, cintiref, idealist, folcloric sau istoricist, ai instrument de cunoagtere.In afara acestei Pini in 1944-Si mai alesin anii rizboiului reprezenta atunci o tendinli generali ca - semnifica{ii, nici o arti nu e, de altfel, valabili. gi in perioada care l-a precedat poezia europeani, qi coincidea cu frimintarea sc E, aceasta,linia pe care incearci si o romineasci a urmat o linie mai degrabi politici gi sociali care nu ne privea numai pe ist - continue culegerea de fa!i. Cealalti linie, regresivi, legati de cintec ai de reprezentare. noi citre slirgitul veacului trecut qi la pl etern regresivi, pe care s-a agezatneo- Intre 1934 gi 1944, Rominia a fost silitl de inceputul veacului nostru s-a produs un m romantismul romflnesc, de la Vlahufi gi imprejuriri si triiasci politic, in agamisuri desnivel intre noi gi restul culturii occidentale, it incit poezia s-a desfigurat in general sub fenomen aseminitor cu ceeace seintlmpla in Cogbucincoace, o duce mai departe, cu aceeagi r evidenti indepirtare de esenlele noastre presiuneapoliticului, care a impus sensibili- Italia la aceeagiepoci. Atit in Rominia, cit gi a rominegti gi umane,poezia care sescrie azi in tifii poetice stilul siu agoral, modalitatea sa in ltalia, pe nuante diferite, romantismul a n RomAnia, Volumul antologic intitulat Poezia publici, exterioari, de a fi. S-au cintat deci, acompaniat liberalismul oficial pini la a ad usunr delphini aut populi, participirile D'Annunzio, in poezig gi pini la Croce gi noui in R.P.R.(Bucuregti 1954) e oi*teerccre* n noastre la anumite intreprinderi politice sau Gentile, in filosofie. In timp ce in restul la un fel de siminitorism de nuan{i marxisti, rizboinice, s-au versificat angajirile noastre Europei situa{ia interni a fiecirui popor in lipsit pini gi de entuziasmul care justifica ( oarecum eroarea artistici in care se agitau ceti{enegti,spontane sau obligatorii, durerile parte se consolidasein jurul unor idealuri I sauentuziasmele noastre nationale, qi s-alisat nafionale,la noi, gi in mare misuri in Italia, poe{ii no.ttri dinainte de primul rizboi gi in umbri participarea noastri personali la (inta nu fuseseinci atinsi, gi fiecare gestpolitic mondial, In Rominia actuali, ca in Rusia, ! evolu{ia acelor esen{eumane care nu incap in gi cultural n-aveaalt scopdecit apropiereacit poezia,ca gi toate celelalteforme de expresie I paginile istoriei,insi care reprezinti fundalul mai rapid posibili de unirea intr-un singur artistici, nu mai servegtepentru a cunoagte, ( invizibil al acesteia.Antrena(i de viata corp statal a tuturor provinciilor aflate sub deci pentru a permite o normali evolutie a ( pasionali a cetllii, poe!ii au reluat firul dominalii striine. Astfel incit, in timp ce spiritului citre un adevir mai mult sau mai romantic, siminitorist, fir care venea Occidentul produsesefenomenul Rimbaud, pufin sesizabil,ci pentru a opri pe loc, pentru depigiseapoi pe Mallarm6 qi,prin Apollinaire dintr-un trecut la fel de exterior qi de dramatic a inghela faustic in timp o perioadi pe care o qi Val6ry (amindoi debuteazi in 1913), se ca gi prezentul, qi au istoricizat poezia, anumiti grupare politici o confundi cu indrepta citre realizareaunei expresiipoetice obligind-o a se supune unei tradifii care infinitul, o consideri definitivd gi, evident, desficute cu totul de romantism, - la noi, pretindea si impuni, in 1934,forme valabile fericiti. adici deolin realizatd. Vlahufl qi Cogbuc continuau si exploateze preziua infeleasi astfel, poezia nu mai poate servi la 1848,la1877, sau in lui 1916.Am aceleagiteme pe carele exploataseAlecsandri, ca instrument de cunoagtere,deoarece la triit astfel o intoarcere minori. foarte sau cum era Vlahufi, storceaudin Eminescu cunoagteres-a ajuns, in mod absolut gi definitiv, explicabili din punct de vedere politic, insi o inexpresivi gi arhaici be{ie de cuvinte. prin intermediul citorva genii tutelare care au diunitoare din punct de vedere poetic ai Insigi legitura dintre aceasti poetici neesen{iali din punct de vedere uman. scutit pe poe{i de efortul cunoaqterii qi au oferit

Editurii Gallimard,Imageset Symboles,pentru LiteraturaromAnI in exil ca ulterior. in numdrul 6. in cel de al doilea '50, trimestru al anului 1953, sd reia in versiune (urmaredin pag. 25) anii poarte $i ele peceteaperspectivei de francezd, mai amplul siu studiu, in trei p5(i, sinlezd, in lumina cdreia sint elaborate. Apoi, in ultimd anelizd, DI. Eliade ne Ciderea in istorie, publicat intre octombriegi In ianuarie1952 Eliade relua in La Revue 1952,in revistaromAneasci .furnizeazdin prefolu sa aceastd parantezd, decembrie din exil, de Culture Europ6enne(nr. 2) un text pe care Indreptar. Plecind de la conceptulblagian al pentru u ne aminti cd wt ,,anacronism" aparent publicase periodicul ii anteriorin Comprendre istoriei", Mircea Eliade igi dezvoltd .fala de Euripide Si de clasicisn ntr implicd (Venise, ,,sabotirii mai 1951)Ei, de asemenea,in limba teza coboririi in timp, a intrdrii dintr-o viziune neapdrat o revalorificare a mittrlui elin prin romdnd,in coloaneleTribunei londonezedin cosmicdintr-o existenldistoricS, adicd dintr-o creStinisn.Concepliile arhaice amintitenu sint exil (1952).E vorbade Europa qi Cortina de stareetem-sacrald intr-una profan-conjuncturald, creStine:ele sintntai vechi decit Etu"ipideSi decit fier, un escursistoric culturalin destinulestic si cea a evenimentuluigi a evenimenlialului.El clasicisnul; /atti de ele, Em'ipide ar putea sd al continentuluinostru. El puneastfel in rela{ie vede ciderea in istorie ca pe o cidere din pard ,,anacronic".Dar, eyident, toate oceste contradictorieinvaziile arabedin occidentnl cosmos,agadar ca pe o ecumenici". ,,anacronisnre"sintJdra valoare, deoareceavent medieval(cu influenleleaferente, stimulatoare ,,drami Ideeafinali gi esenlialda demersuluisdu eseistic de afuce crrrur mit ,simitul poatef revalorificat intelectual,artistic cu ndvdlirile $i Etiin{ific), privegte,mai ales,anularea conjuncturalului, la orice nivel .spirilual,-fdrri ca vreodatd sd musulmane slave din aceeagiperioadd, in Ei gi dclild..anacronic".tnt'maiperttru ci nu ure nici contextul bizantin al estului.Totodatd, sndiul capacitateade a iepidin eveniment a te ridica o legcituriiat Chronos.Miul aparline lui Aion, eliadescdisociazd civiliza{ia burgului decea a spreesenJa. adicciMarelui Tintpurhetipal, adica Eternitdlii. stepei,sprijinindu-se pe tezelelucrdrii lui Ren6 Problematicaabordatd de Mircea Eliadc, in Imparlitu in trei ucte, tragedia lui Mircea Grousset,I'Empire des Steppes, dar se publicaliape care o analizdnraici. are un anunrit Eliade.te cle.sfdsoardpe qnalulntdrii, fn distan[eazinuanlat de ele prin diferenlierile crescendoal dezbateliiideatice, mergind de la veciniitttleaportului Aulida. In tinpul acliunii, subtil operateintre tipul de nomadism asiatic o chestiunede ,,politici" europeanda culturii spre definireaspirituald a tipologiei autorul intervine cu un .factor psihologic 9i civiliza(iile tradifionale pastorale9i agrare centrului, intpresionanl.Se aude guieratul vtnlului, o de sorgintecarpatici gi snd-esteuropeand. Pentru ca expresiea cdutdrii obirgiei gi a strucnudrii fitrntnti inspiinintutoarc intervineca persortoj Eliadeaberalia cortinei de fier devineuna dintre concepftrluide patrie in in{elesde permanenli, pini la configurareaunei viziuni speficiceasupra aparte. Ea nu pare deloc un fenotnen natural. erorile acceptateale vestului. care cedeazd inddriitul ei, se bdnuieSteo voinydfermd.In acest .,barbariei"asiatice dupdcum s-avazut. vreme filosofieiistoriei. Existd in toateaceste interventii tablou, doar dotrd personaje sint prezente: de aproapeo jumdtate de veac - finuturile alesale o anumereprezentativitate romineascd. furtuna Si masa de oameni, inspdimintali din rdsdriteneale Eurooei.fenomen de exoansiune un anume sistem programatic de inlEligarea cauzaei. Cltiar de la inceput, dialogul pdstreazd teritoriald.,.foame de spaliu"ce nu sejustificd tezelor na{ionale de care Eliade se face amprentaunei limbi clare. expresiea unui popor nici mdcarprin considerentede ordin religios, responsabilpe intregul parcursal exilului sdu care a mo$tenit,prin intermediul Bizanlului, fiindcdldri catoliceca Polonia,Cehia, Ungaria, anticomunist,in Franla,giLa Revuede Culture ,,gustulperfec!iunii intelectuale gi neacceptarea ,,coexistau"dupi cortini, intr-un bloc militar, Europ6enneeste o certi dovadi in acestsens. confuziei", trdsdturd definitd deja cu atita eccnomicAi politic, cu celeortodoxe qi bizantine Pe cu totul alt plan, publicalia in cauzd precizie de Renan, in a sa Rugdciune pe ale sud-estului.Concluzia lui Eliade pune in cuprinde incd o serie de note qi comentarii disculieinsdgi ordinea Acropole, ceeaceJdce Si autorul pentru mitul europeani de dupdcel eliadeqtiin margini de cir,ti, uitate in paginile de al doilea rdzboi mondial, observindu-ifisurile revistei, texte care pot indica gi elin, povestit - Jdrd indoiald - la altd epocd a lecturile gi contradictiile, ce o fac, tocmai in lumina istoriei Si de un Euripide al timpurilor moderne, preocupirilesavantului din etaparespectivi. Le pentru cd Mircea Eliade acesta este. dezideratelorunitdlii europene,inacceptabild. inregistrdmnu doar bibliografi c, aducdndu-lein H. R. In numdrulurmitor, din mai 1952,alaceleiagi actualitategi observind totodati tehnica publicafii, sub titlul Le Symbolisme du impecabili a recenzdrii,gtiinla rari de a re{ine gi Colabordrilepropriu-zise, puse sub semndtura ,,Centret', Mirce Eliade incredinleazd un a dezbateesenfialul in puline rinduri. lui Mircea Eliade in paginile acesteipublicalii fragment, mai bine zis un capitol, din cartea sa t culturale francezecu deschidereeuropeand, din aflati atunci sub tipar, in colec{ia,,LesEssais" a NicolaeFLORESCU ]

www.arhivaexilului.ro ;ianoastri ti suprastructura turco-fanarioti, (Joc secund O noui poezieromdneascdigi schifeazi prezen{a, numai intr-o {ari in care cunoaqterea,sub apare in f930). Atit Blaga, cit Barbu, reluau nu in spafiul natural al limbii i cu poezia ti toate formele ei, e obligatoriu politici, arta e romine, unde o abandonati tradifie eminesciani, in sensul noutatea e interzisi, intre tenta{ii antismul nevoiti si sepuni in ritm cu doctrina oficiali ci striine, ci redideau poeziei eficacitatea ei ca acolo unde poezia romAneasci putut istoricist, a Statului, si colaborezela o intreprindere cu a si iasi instrument de cunoagtere. in afara acestei la lumini, pufini generali care nu are nici o afinitate. Cind cinevapoate chiar daci sunt foarte la semnificafii, nici o arti nu e, de altfel, valabili. numir cei care o pot vedea aceasti mintarea scrie: ,absurdul-e nu numai poetic, dar fi continue culegerea de fafi. Cealalti linie, Desigur ci influen(ele la care fiecare lcut gi la politic-normativ. in (irile libere arta are o din etern regresivi, pe care s-a alezat neo- noi a fost supus, in cadrul cultural in care rodus un misiune de avangardi, de ciutare gi de romantismul romAnesc, de la Vlahu{i qi fiecare triiegte gi scrie, sunt importante gi cidentale, investigafie. Ea nu gloseazi o stare sau un Cogbucincoace, o duce mai departe, cu aceeagi vizibile, insi nu impiedici pe nimeni rtimpla in regim politic, care, nefiind decit o consecin{i si evidenti indepirtare de esenfelenoastre evolueze cltre o solu{ie personali. E inia, cit qi a unei evolu{ii spirituale in permanenti mai rominegti gi umane,poezia care sescrie azi in ntismu\ a migcare, nu poate pretinde a reprezenta natural si fii in contact debitor cu Eliot, Rominia. antologicintitulat Poezia U ngaretti, Jouve sau Erza Pound, rl pini la Volumul adevlrul absolut,ci numai aJ intruchipa in decit intr-o nouifrrR.P.R. (Bucureqti 1954) e ointcercere ciudati stinghurltoare legituri r Croce 9i mod parfial pi trecitor. 9i cu la un fel de siminitorism de nuan{i marxisti, Alecsandri sau Cogbuc. Poezia ia restul Iati de ce, in misura corectii in care poefii e crea{iune, lipsit pini de entuziasmul care justifica plismuire de noi infinite forme ileviafi, ilin i popor in 9i cupringi in volumul de fa{i pi-au dat seamaci 9i care numai una va aleasi gi triiti r idealuri oarecum eroarea artistici in care se agitau poeziae cunoagtere,deci permanenti ciutare, fi de oameni, poe{ii nogtri dinainte de primul rizboi insi aceastiunatrebuiesi fie intuiti de cineva. in ltalia, au renun(at si accepteti, deci, si cinte. In acest estpolitic mondial, In RomAnia actuali, ca gi in Rusia, sens,poezia lor lnseamni, nu o culme, ci un Nimeni nu va descoperi-ociutind in urmi. - pierea cit poezia, ca ti toate celelalte forme de expresie efort. Silili de exil si se integreze intr-o Nu e locul si procedez aici exilul rn singur artistici, nu mai servette pentru a cunoatte, , ei nu pot acceptariscul de a inseamni lipsi de spaliu- la exegezapoemelor rflate sub deci pentru a permite o normali evolufie a cerceta,pi de a exprima apoi, tragicul contact din paginile ce urmeazi. Las aceastape seama timp ce spiritului citre un adevir mai mult sau mai al fieciruia cu adevirul intrevizut. criticilor. Ceea ce imi permit si pretind limbaud, pu{in sesizabil,ci pentru a opri pe loc, pentru Cind poezia renun{i la idealuri, cind cetitorului e participarea, firi prejudecili, la pollinaire a inghe{a faustic in timp o perioadi pe care o piriseqte piafa publici gi nu mai e decit dialog drama care,intorcind paginile ceJ despart de 1913),se anumiti grupare politici o confundi cu intre om qi mister, atunci, iegiti dintre prima poezie,il va face si redea poeziei un iii poetice infinitul, o consideri definitivi gi, evident, trompete, steaguri gi aplauze, redevine in{eles lipsit de echivocuri. Un in{eles care - la noi, fericitd, adici deplin realizata. sumbri. Misiunea ei nu mai e de a entuziasma, incepea si fie uitat. rploateze Infeleasi astfel, poezia nu mai poate servi iar intrebirile pe care le pune, nu mai au Mulfumescprietenului Aurel Riu(i pentru ecsandri, ca instrument de cunoagtere,deoarece la rispunsuri optimiste. Nici Homer nu era vesel. sprijinul ce mi l-a dat gi liri a cirui cilduroasi iminescu cunoa$teres-a ajuns, in mod absolutgi definitiv, Coborirea spre adincul din noi se face firi in(elegere,apari{ia acestuivolum nu ar fi fost rinte. prin intermediul citorva geniitutelare care au tor{e. O lupti surdi sedezlin{uiein intunerec, posibili. r poetici scutit pe poefi de efortul cunoagterii gi au oferit pe care greu o poate urmiri cinevadin afari, VintiliHORIA

Editurii Gallimard,Imageset Symboles,pentru r\r celor ce manipulau informa;ia brutd, ca ulterior, in numdrul 6, in cel de al doilea infamantd, nimic altceva. Ori, pe lingd trimestru al anului 1953, si reia in versiune securl... procentul ridicat de ,,literaturd", textele ectiveide francezd, mai amplul siu studiu, in trei pa(i, (urmare din pag. 12) neimblinzitului prizonier de conStiinld Ciderea in istorie, publicat intre octombrieqi culminau cu un vitriolant rechizitoriu la se invecineazd, poezia -a Revue decembrie1952,in revistaromAneasci din exil, comund in sa, cufuria Si adresa incapacitdlii tocmai a serviciilor de sarcasmul". xt pe care Indreptar. Plecind de la conceptul blagian al urmdrire polilieneascd. Pe de o parte, nprendre inca din 1945incepea proaspdtul, pe atunci, ,,sabotdriiistoriei", Mircea Eliade igi dezvoltd ,,comanditarii" erau dusi ctt vorba, li se in limba laureat al premir,rlui cortegiul , teza coboririi in timp, a intrdrii dintr-o viziune ,,Forum", servea o prozd incdrcatd de nuanle Si onezedin contestdrilorgi zizaniilor autohtone.A urmat cosmici intr-o existenldistorici, adicd dintr-o implicatii ce le incurca mai mult mintea Si ortina de episodnl,,crizismului"(reconstituit recent in stareetem-sacrald intr-una orofan-coniunctural6. a$a nu pre(l dedatd cu subtilitdlile, iar pe tinulestic paginlleAp ost rofu hti dupi care cea a evenimentuluigi a evenimeniialului.El ), lintuii lintuiri, de altd parte, li se administt'a ttn perdaffoarte I in relatie mai de care mai absurde,la stilpul infamiei. vede ciderea in istorie ca pe o cidere din $i aproape de ridiculizare. Trebuia slujba,silor 'ccideniul mergemai departe.Balcanismul oribil cosmos,agadar ca pe o ecumenici". ,,tradilia" acelor infante servicii de teroare publicd o mulatoare ,,drami supravieluiegtefavorizal, cum rezultd,de Ideeafinald esentialAa demersuluisdu eseistic totald candoareintelectuald ca sd nu sesizeze ndvdlirile si obscuritdtile tranziliei. privegte,mai ales, anulareaconjuncruraluh-ri, cunt stau tratali de sus, clt o slrivitoare rioadd,in Post-scriptun-r capacitateade a iegi din evenimentgi a te ridica aroganlii, asemeneaunor lepdddturi sociale, td, stndiul Tertul de ntai sLrsera predat Jurnalului spreesenla. ahtiatesd scotoceascdprin gunoaiele bietelor ri decea a literar, cind Rominia litelard redeschidea Problematicaabordatd de Mircea Eliade,in existenle aflate Ia cherentttl lor. Mai i lui Ren6 ,,dosarul" Caraion cu doud ample terte, publicaliapc surprinzdtor este cat, astdzi, prezentatorul s, dar se careo analizdnraici. are un anumit prezentate drept rapoarte cdtre Securitate crescendoal dezbateriiideatice, mergind de la textelor in cauzd, cirtild prin intunecatele :ren!ierile ale ndpiistuituluipoet. ,,Rapoarte" este un trngherc,procedeazd dupd aceeasi mentalitate ,m o chestiunede ,,politicd" europeanda culturii asiatic fel de a spune,.fiindcdau mai curind aspectul detestabilit, rudintentard, hinghereascd. gi agrare spredefinirea spirituald a tipologiei centrului, portrete.fald-profil - unor e drept extrem de ,,Cazul" Croion prezintd imprevizibile .n6.Pentru ca expresiea cdutdrii obirgiei $i a structurerii causlice. executale cu Dana intbibatd de ttn conceptuluide patrie in inlelesde permanenli, - simetrii cLt,,cazul" Ignazio Silone. Relativ unadintre acid corosiv la culme, devastator a cdror recent, revista Nuova Istoria Contemporanea : cedeazi pindla configurareaunei viziuni speficiceasupr a puternica malilie trddeazd subiectivitate a da fn vileag documentede arhivd ce ar pune zut,vreme filosofieiistoriei. Exista in toateaceste interven!ii pornit scriitorului, sd brodeze imaginar in pe autorul celebrului roman Fontamara, ale saleo anumereprezentativitate romAneasci, jurtrl persoane reale prin nume. linuturile unor doar cindva biblie a stingii europene, in posturd :xpanslune un anume sistem programaticde infiligare a ,,Modelele" aidoma devin pretexte pentru de ,,indic ", ,,colabo " al regimului ;e justifici tezelor na(ionale de care Eliade se face un exerciliu, s-ar zice, de tipologie literard, mussolinian. Releaua ar mai in religios, responsabilpe intregul parcursal exilului sdu impins pind la o veritabild inchipuire de fi .fost cuprinzdtoare: Pirandello, Marinetti, Gen- l, Ungaria, anticomunist,in Franla, La Revuede Culture destine, tocmai bnne de a intra in 9i lesdtura tile, Bontempelli, tot nume sonore, pind la .ocmilitar, Europ6enneeste o certAdovadd in acestsens. unui posibil roman ,,cu cheie".Efectiv. VascoPratolini Alberto Moravia, gdsili bizantine Pe cu totul alt plan, publicalia in cauzd elementele de autenticd biografie, cite Si ;i pe diverse liste, mai mull sau mai pulin le pune in cuprindeincd o serie de note gi comentarii supravieluiescin acelepagini, sunt copleSite stipendiali, racolali, utilizali- Dar cu citd le dupd cel eliadegtiin margini de cd4i, uitate in paginile de,,potriveli",,,conexiuni"Si,,aranjamente" precaulie sunt etalate eventualele legdturi, lu-i fisurile revistei, texte care pot indica lecturile gi datorate pure. ca in orice proces ficliunii incrimindri discreditdri grosolane, in lumina preocupirile savantuluidin etaparespective. Le defiltrare a realitdlii si transfigurare in scop /drd Si cu o strictd grijd de a nu risca afirmalii ,Si ;eptabil6. inregistr[m nu doarbibliografic, aducAndu-lein de a obline efecte artistice. Stilul insuSipoartd categorisiri infirmate de rezultate ale al aceleiagi actualitate gi observind totodatA tehnica amprenta intenlionalitdlii de a ,,compune" cercetdrilor abia in curs oricum. pe un rlisme du impecabilda recenzdrii,gtiinla rard de a re{ine gi dupd exigenlele literaturii. Si, teren lunecos. minat de machiavelismele nleazi un a dezbateesenfialul in puline rinduri. Dacd acestepagini vor fi fo,s/ comandate aparatului autoritar, ca la noi. n cartea sa Si oblinute, desigur, prin qantaj, e pulin Si s Essais"a Nicolae FLORESCU probabil ca ele sd Ji rdspuns a$teptdrilor Geo $ERBAN

www.arhivaexilului.ro doui pagini, care la prima vederepare de neinleles, deqi dupd o cercetaremai atentdne dim seamacd acolo seafli, de fapt, toatetemele care vor fi ulterior dezvoltate:conversa{ia celor doul domnigoare,intrarea lui Bloom gi Desprerevolufionari qitehnicii artistice monologul sdu,intrarea altor personaje.Toate acestevoci se aldturi intre ele in contrapunct, evolueazdimitindu-se unele pe altele,ritmate de din secolulXX o bateriede onomatopeepind la nota finald..." Existi, prin urmare, o muzicl interioari a Antrenati cum m-am aritat, in alt numir Michel Butor de a statorniciraporturi ra(ional confinutului, care are un rol rapid pentru al Jurnaluluiliterar, in argumenta{ia cu privire articulate intre crea{ii aparfinind unor epoci arhitectura qi stilul operei, asigurindu-i gi la tehnica deschisi a clasicilor, nu pot ignora atit de diferite atit de distantate in timp. miqcareaei adecvati. desfigurarea analitici a lui Michel Butor din Asociafiile ii concentreazi revelator ideea Ca 9i in eseuldespre Raymond Roussel,qi privind R6pertoire, unii scriitori ai secolului fundamentali a eseurilor ci arta contem- in analiza procedeelorlui Joyce, Butor este porani XX, recunoscufi ca revolu{ionari ai tehnicii nu poatefi siriciti de zestreade secole preocupatsi-gi convingi cititorii ci scriitorul artistice. Cercul asocia{iilor se amplifici a umaniti(ii care, la rindul siu, anticipeazi ,,modern"nu ipi concepe opera la voia datoriti mobilitilii speculativea acestui tehnica epociicontemporane. intimplirii, ci respectind o stricti logici estet" care, in eseurile despre Daci Michel Butor pune accentul ,,cerebral interioarS,gi ci tot ceeste,,haos" ori ,,hazard", pe ,,modemi"se sprijini bogatasa experien{i observafiilorsale asupra intelesului activ al subiectal atitor controversein critica literari, pu{in anterioari, mai mult sau mai tehnicii artistice ca implicind revela(ii acute reprezinti doar o impresiede moment.De indepirtati Mi opresc aici la gi pentru JamesJoyce modernitateaunor scriitori ca Balzac, aceeaunui roman ca FinnegansWake ii relevi la Raymond Roussel. cu atAt mai fertil ii apar inventarul schema geometrici: ,,Lecftlralui Finnegans procedeele procedeelor pentru Printre lui Joyce de a-qi tehnice definirea Wake poatefi inceputdde oriunde."Pentru a imbogn{i vocabularul, Butor semnaleazi originaliti{ii individuale a artigtilor epocii marca mai bine acest procedeu,Joyce i9i pentru precizarea ortografia cuvintelor a exprima sale. Cu ci la el noliunea nu s-a incepe cartea din mijlocul unei fraze gi o particularitl{i pronun(are de ale diferitelor degradat intr-un cligeu. termini in mijlocul alteia, care are leglturi personaje, cu proc6d6s experimentirile lui Balzac Sur les de Raymond Roussel cu prima, ansamblulformind un cerc.Aga cum atunci pune pe cind il Nucingen si vorbeasci. debuteazi cu citeva fraze ce pot fi privite ca se prezinti, cartea are un inceput, un corp Un alt procedeu este acela al folosirii pe o repudiere programatici a teribilismelor central 9i un sfirpit.Structura estelineari. Ei cuvintelor compuse,nu prin juxtapunere, pe ci strict formale. Dupi ce il citeazd autorul i sesuprapune o altacirculari. Eseulse incheie prin contracfie. Acesta constituie, a;a cum admirat de Andr6 Breton pentru fondul operei cu istoria lui Finneganexpusi in,,succesiunea reiesedin eseul Esquisse pour d'un seuil salede,,aventuri alchimist6", mai bine zis dupi lineard"a capitolelor,nu mai inainte ca si-i Finnegan,,,aventura"limbajului din Finnegans ce prezinti solu{iile imprevizibile din Comment fie amintiti ,,unitateade ritm, de ton, de stil gi qi j'ai Wake determini intreagaorganizare a cirfii, 6crit certainsde mes livres, Butor se de tematicd". amintind pe Lewis Carrol. intreabi: ..Oareacest vis extraordinarnu este Daci in eseuriledespre ,,clasici"apare Butor asociazi romanele gi Ulisses doar rezultatul unei ingenioasemaginirii care se uneori ideeaci operelelor se cer descifrate, FinnegansWake, trecind de la analiza gol? formei invirtette in Iar dacd a;a stau lucrurile, ca urmare a convingerii ci realitatea esteo la logica lor interioari, doui capitale: poate opere inseamni cI visul nu comunicanimic. O enigmi care sporegte pe misuri ce este Hamlet gi Scienzanuova. Toati dialectica lui clipdte poateamuza ciudatul arabesc, produs ca descoperiti, in eseurile despre ,,modemi" se Ulysses, susfine graviteazi in jurul jocurile el, de ape,dar numai o clipd,fiindcd a cduta intilneqte observa!ia ci cititorul seafli in fafa problemei raportului tati gi gind dintre fiu. O un sensori un aici ar fi zadamic." Butor a unor textegreu de infeles.Butor semnaleazi ampli demonstrafie dezviluie ca posibili scris eseul ca si clarifice nedumerirea dificultatea de a pitrunde infelesul operelor apropierea lui StephenDedalus de nefericitul cuprinsi in intrebarea de mai sus.E vorba de moderne,socotind o insuqire a autorilor de a prinf danez. In continuare, Butor identifici mecanic5"a scrierilor lui Raymond ,,originea crea ,,texte absconse".,,Jine de insigi esenla in strilucitele replici ale lui Stephen,dintr-o Roussel, dezviluitd de el in volumul citat, acesteici4i faptul de anu o puteaciti gi inlelege conversafie purtati intr-o biblioteci, pe ambilia de a concepeo carte bazindu-se un decit foarte greu gi treptat", spune despre interpretarea personali dati de Joyce singur vers din Victor Hugo, adaptind FinnegansWake. Dupi cu estenevoie de cineva tragediei shakespeariene.In versiunea literaturii procedeul lui Haendel aproape care, care si facilitezelectura gi in(elegereaunor scriitorului irlandez, nu straniul prin!, ci ajutorul gi orb, cu unei fraze ini{iale asemenearomane, Butor luindu-li asupra sa spectrul bitrinului purtitorul rege este de colaborarea ingenioasi a hazardului, a aceasti misiune. In general, dificultatea cuvint al lui Shakespeare,motiv pentru Michel pentru compus ,,mecanic" muzica Oratorio operelor moderne, pentru infringerea cireia Butor si se lanseze intr-o suiti de ipoteze vesper. Butor surprinde ceeace esteesential estenevoie de o,,cheie"(,,. . . titlul Ulysseseste contradictorii, pe tema: cine esteadeviratul Raymond la Roussel,faptul ci estesolicitat o cheie datd de Joyce pentru pdtrunderea in interpret al itleilor lui Joyce - Stephen ori de cuvinte gi are orgoliul prefacd, si le si le secretelecreafiei sale") sau, mai bine zis, BIoom, sprijinindu-se pe elementebiografice grani{ele extindi inlelesurilor ini{iale, pini ce motivul acestei dificultifi trebuie ciutat in furnizate din plin de Joyceinsugi, pe parcursul obtine exact contrariul lor, cu congtiin{a nelinigteagi uzura lumii contemporane,care lntregii sale opere. Imaginea lumii din creatorului gi nu cu uguritatea unui creeazi o atmosferi de haos Si cogmar Finnegans Wake este reconstituiti in partea a experiment. Impressionsd'Afrique Locus 9i reflectati de asemeneaopere. ,,Istoria esteun doua a eseuluiPetiteooisiere pr6liminaireir une solussunt folositein demonstrafiaci,,efectul co$mardin care incerc sd md trezesc", declari reconnaissancede I'archipel Joycepe scheletul hazarduluicomplice", factura,,halucinatorie" Dedalus in

www.arhivaexilului.ro JurnalulLiterar - @

doud pagini, care la prima vedere pare de neinleles, degi dupd o cercetare mai atenti ne Postscriptum la Anul Blasco Ibanez dim seamacd acolo se afli, de fapt, toate temele care vor fi ulterior dezvoltate: conversaliacelor La 6 noiembrieaoirinnani EIPueblo orima editie a romanescasemenea celor existente in literaturauivenalq doud domnigoare,intrarea lui Bloom gi romanuhiLa Barria(Casa blatemata),ce avea sd-i aducl putnndu$acel4i erou de la m romanlaalnrl, existatotr4i o monologul siu, intrarea altor personaje.Toate scriitoruluiVlcenteBlascolbanezrecuroagereainEmalionahperfectnuitate organicia acestorromane. 12 esledati de ce h nmplinireaa o strti de ani de la publicarea armoniadinte peisaj,actilrne qi atnosfera acestevoci se aliturd intre ele in contrapunct, capodoperei tipicvalencian5, creaqieiblmchiene, autoritalile locale ale ora5ului sdu natal, inchegateint-ur univenoriginal unde se des{bpam viap evolueazdimitindu-se unele pe altele,ritmate de Valencia,inrpreuni cu UnivenitateaEstudi Generalgi cotidiania oamenilor simpli, care se mipe to!in acelaqispalu pind o batelrede onomatopee la nota finali..." Minisud Educalieiqi fthnn dinSpafl aauorganizatprimul gagnfic,la huerta- cimpiavalencian5- Existi, prin urmare, o muzici interioarl a i ra$onal congesintemafional dedicat personalitdtii scriitorului In romanulCasn b lestemata, adorulnepr%inti o partea confinutului, care are un rol rapid pentru valarcianin perioada23 27noiembrie 1998. sociualiivalariore,de lasftgitulsecolului all(X-lea: farnilii ror epoci arhitectura 9i stilul operei, asigurindu-i Intenpapamcipanlilor afost aceca de a reconsidera bogata de caretliesc gi muncescin cimpiaValenciei, int-ui in timp. $rani migcareaei adecvati. qivariataopriliterariaprodr$osului scriitor, rdmaspenqchep contextistoric in carenu dispinrserdcu tohrlreminiscentele or ideea Ca gi in eseuldespre Raymond Roussel,gi in conulde umbri al istoriei.S-au conturat traiectoria uneiorganiziri feudale ale pAminmlui. Promulgarea lqr) contem- in analiza procedeelor lui Joyce, Butor este intelatu,ala,pemonaliatea litear4 argjamentul politic asrnnat fircdii tercnwilorcomunale din 1896a oermisformarea de secole preocupatsi-qi convingi cititorii cI scriitorul descriitor, i'ltr-un contextistoric zbuciunat plin de waiimente tnci rui clasedc proprictan depdminturi provbniAdin rinduile ticipeazi gi ,,modern" nu igi concepe opera la voia careau marcat istoria Spaniei la sfirsitulsecoluluial XXlea speculantilor careigi construiaaverile prin exploatarea pranilor. intimplirii, ci respectind o stricti logici gi inceputulsecolului h. in loc dc concluziis-au lansat nemiloasea mmcii rccentu I intrebdrial cdrorrdspwrs rdmine a fi finalizat judecatdin Acliunearomanuhi se desftsoara injlrrul a doud confl icte, interioari, gi ci tot ce este,,haos"ori ,,hazard". fi pcnpectlvaepocii pe care trdim. Pede o parte,un conflictsocial ale cdrui simptome apdnserd i activ al subiectal atitor controversein critica literari, o Cit anumedin operalui t{ii acute BlascoIbanez se rnai citqte astizj?Rispiurde ea cerinfelor cuzece ani mar inainte, gi care se menline ca fundal al innegii reprezinti doar o impresie de moment. De pranilor a Balzac, esteticeale pubhcului aclual'l Exista astazi in Sparuagi in acqiuni,reprezentind eforturile de a seopune ca aceeaunui roman ca FinnegansWake ii relevi pdminturilc,cu timp in umrdlucrate in arendi 'entar uI lLlneficun intelecnnluluipovestrtor, in trdigia'lui Blasco defamilia lui schemageometrici: ,,Lectnralui Finnegans mosBanet. sd fie in continuarecultivate in beneficiul efi n i rea IbanezilEste acceptabila distinqia dinte literatunca arti gi Wake poatefi inceputdde oriunde." Pentru a litr'raturapopuhri saupopuli$a, adresati maselor largi proprictanlorlor. Pe de alti parte,existi un conflict moral, ce rr epocii de marca mai bine acest procedeu, Joyce igi public'?Sau, unde se termind realismul qi undeiricepe decurgedin primul, avindevidente rep€rcursiuri sociale. Bte )a nu s-a incepe cartea din mijlocul unei fraze gi o naturalismulin romanul C av hles tematti?Astfel, s-a dovedit l'orbadespre conflictul dintre doua &epturi legitime:cel termini in mijlocul alteia, care are legituri ci dupdrn secolopera lui BlascoIbanez continud sd suscite colectiv,al comunitnfii prarilordea-gi folosi pulinele mijloace RousseI cu prima, ansamblulformind un cerc.Aga cum interes,contovene, ptnrcte de vedere difuite. Interpretarea ei depresiune conta unor proprietari exploatatori, cu scopul de rrivite ca se prezinti, cartea are un inceput, un corp raminedeschisinoilorgencratiideciitori ai fenomenului literar. a demonstraci dispurde o minimi forlapentu a impiodica abuzwimajore, dreptulindividual, al taranuluiBatiste de a ilismelor central un sfirqit. Structura estelineari. Ei Operalui Blascoharez s-abucr.rat de un imenssucces 9i 9i mmci pimintul ca unic mijloc de subziSentipentu el gi l autorul i sesuprapune o alta circulari. Eseulse incheie depubhc, a fosttradusiirqnenudmte limbi, a fostecranizati. familialui. Acesteconflicte iau naqtere inno hme a celor lul operei cu istoria lui Finnegan expusi in,,succesiunea Romanelesale pot fi gnrpatepe mai multe tematici: romane rzis dupi caretrateazd tema rizboiului, Cei patru cavaleriai saraci,pnru carcexistenta nu estealtceva decit o lupti lineari" a capitolelor, nu mai inainte ca si-i inuincamtipentu Map Comment apacalipnlui,Mare nosalm, romane cu ,,tendinti sociali", spravie,tuie. acegoroamenidEinde fie amintiti ,,unitateade ritm, de ton, de stil gi denumirul bralelor de munci din familie,de recolta anuald, ]utor se Cramo,htrusul, HMdz" Cate(tula,romane psihologice, de tematicd". depreprile pielei, qi mai alesde mdrimeaarendei pe care Lrnu este Moryiiponncesc, mmane de avnlai Paradisulfeneiloa Daci in eseurile despre ,,clasici"apare febuiesi o pldteasceproprietarul pdmintului. $i tohr$i,cea rii carese ReginaCal$a, carude caldtorii, In Taraane| Calatorittin uneori ideea ci operele lor se cer descifrate, jurul lunii a unuiscnitor; dar cele mai reprezentative, maimaeameninprepentueinuesteaceeadeairdurafoamea lucrurile, cele ca urmare a convingerii ci realitatea este o maivaloroase surt romanele regionale, cele apar{inindciclului saufigul, ci aceeade a pierde&qhrl la arendi"Aceas6 nimic. O piudereputea fi provocatideneplab latermen, ori deburul enigmi care sporette pe misurd ce este valencia4Casa blestenstd, Floarc de mai, TesleSi norci, lrodus ca placal popnetarului.Astfel, riscapennarert si fie descoperiti, in eseurile despre ,,moderni" se Otu,Si tanana, Pintrc poftocali. firarul expulzatdin sistemul produqie. :d a ciuta intilnegteobserva{ia ci cititorul seafli in fa(a Vialalui Blasco lbanez poate constitui eainsagi unsubiect de Esteceea ce i seintimpl5 'Butor bitinului Banetcare ajunge la inchisoarea din Ceuta pentu a unor texte greu de in{eles.Butor semnaleazi deroman S-a inplicat activ in toateevenimentele timpului aJ fi omoritpe cel cdruianu-i putea pllti gi merirea sdu,a cunoscutglori4 dar dizgalia.Agitator politic, a datoriile.Casa dificultatea de a pitrunde inlelesul operelor 9i pdminnrilepcarelemmcise de genera{i, gi vorbade organizatacliuni potitice, conspiralii riscante, a fostprivat de el stamoqiilui, moderne,socotind o insugirea autorilor de a devinoruindpentucinimeni nuarc curajul .aymond libertate,dupa care a fostales deputat in Parlamenn.rlspariol savinip acele crea ,,texteabsconse". ,,Jine de insdgi esenla blestqrcte"gi snd{eleneasca paminhrlnelucrat de .ul citat, carcprezentant alrEublicarulorvalencieni. hfiinteaze ziarul ,,Ioari acesteicdrli faprul de a nu o puteaciti gi inlelege ail dezile. Acest lucnr mnvenea locuitorilor hrcrtei, wfta -sepe &opnge El tueblo,tibura sadelup6, ?n carei;ipublici un decit foarte greu gi treptat", spune despre carepeticr:tdepragnra$i mizerie aflat in inimacinpiofrindea articoleleoolitice. acuzind firi rezerveoe trctivinovatii de daptind FinnegansWake. Dupi cu estenevoie de cineva bine,ca si-i detenninepe ceilal,ti proprieUri sd fie maipqtn nefupdginciale dexploaan: monahi4cteirl, arisocraEa aproape 9i hraparcgi,m nu mai rnce arcrzile, si fiemai i€iduitori cjind care si facilitezelectura gi infelegerea unor feudal5" i{iale 9i oameniintiniau cu plan c..igigului asemenearomane, Futor luindu-qi asupra sa Evenimentelecareprecedarul1898, anul,,dectstruki", lului, a Deacee4aturicirdnrpirsl & foameteqlsftacie, famita aceasti misiune. In general, dificultatea as catastrcfei'icum estecunoscut in istoriaSpaniei, Oratorio ,,al Batiste,$riin deacele locwi, ia in arendapamnntrn operelor moderne,pentru infringerea clreia aveausi-l situezep poziFitotal diferite de cele pe care s-au Fnnului incepesill luoue huerleideimpe dati binuitrcri, esenfial estenevoie de o,,cheie"(,,... titlul Ulysseseste siuatscriitoripecurnMigueldeUnamrnc,Azorin,PioBaroja 9i ,6ranii solicitat o cheie dati de Joyce pentru pdtrunderea in Ramondel Valle-hrclarq Antonio Mactrado, scriitori crnrcscuti ci, si le secretelecrealiei sale")sau, mai bine zis, caaparlnind genennei de la'98. , pinl ce motivul acesteidificultl{i trebuie ciutat in Blascolbatezraapam dWI lalfterateal fostelorcolonii, ngtiin!a nelinigteagi uzura lumii contemporane,care situindu-sedin nou contracurentului, pe pozilii anti- guvemamentale. a unui creeazi o atmosferi de haos gi cotmar El aveasd declare mai frziu:. ,,funia era intr-o situafieruSinoasd, iar eu am ;i Locus reflectati de asemeneaopere. esteun dtacatcu asprime ,,Istoria nnntfatwi alev@ renogmdeab raasne,cruind cd r,,efectul cogmardin care incerc fuii sd mi trezesc", declari acestlucru area sd seneasca drqt rcactiv". El maispurn: inatorie" Dedalus in

www.arhivaexilului.ro cu ,,o lume gata si se pribugeasc6". Lilinat in nw mitologiei, ile evolufiei sbciirtifi il pasioneazd scriitorul, stipin absolut al cuvintelor, le considerarecele de mai sus 9i adiogindu-le pe aga paginile de exploateazi la maximum in aga fel incit, Butor in misuri ?ncit altora din eseul Alchimie et son langage, ad( analizi par a fi mai intii pentru a pune intocmai ca veritabile ele ii fac scrise ,,chei", in{elegemce agteapti Butor, ca romancier,de cul in Iumini actualitateateoriei din Sciezanuova, accesibiledomenii aproapede nepitruns, la cititorii sii. Pentru el, accesuldificil al unei po. priviti ca fenomenal acestuiroman de facturi Plin de sugestii pentru cunoatterea opere este esenlial, pentru ci aratl cit de de insolitmodernl gi abiadupi aceeadensitatea preocupirilor lui Butor este felul in care importanti este modificarea mentalititii ror rafinati a romanului propriu-zis, Dezlegarea urmiregte germinafia vocabularului la Joyce. aft cititorului, incit si ajungi a percepe sensul simbolurilor cuprinsein neobignuitaistorie a Manevrind o gami variati de exemple, otl faptelor descrise. cabaretierului din Dublin apare, din eseistulfrancez demonstreazi cum obfine Ga Definind fie pe fie pe expunerealui Butor, ca o acfiune implicati in scriitorul englez,,densitateaexpresiei" in care ,,clasici", ,,moderni", sal Michel Butor se cauti de fapt pe sine, cunoattereateoriei lui Vico pi dependenti de identifici tot el construc{ia simfonici a mit expunind propriile-i aspira{ii de romancier. ea. Datoriti aceleiagiinterpretiri, aflim ci romanului FinnegansWake. Pe aceeagi Iip: Chiar atunci cind intirzie asuprapoemelor lui ,,toati Odiseia poateli reinviatl intr-o singurd structuri muzical5este vizuti gi desllgurarea Ezra Pound,el nu seabate de Ia drumul siu. inl zi la Dublin".Aprecierea se referi de asti dati ac{iunii din Ulysses. scrie Butor, ,,Limbajul, Nu desparteromanul de poezie.Din contra, rea( la Ulyssespi estecompletati cu un aminunt estepersonajul principal." In consecin{i, sint promoveazi ideea ci romanul aduni sffi menit si dezviluie schema ordonatoare a analizate stilul, tonul muzical, procedeele moqtenireapoeziei tuturor timpurilor, Iectura repr eseului: miflrri sereincameazd printre proprii fiecirui episod,dictate atit de subiect ,,Vechile celor mai divergi scriitori, indreptitindu-l si frpt ciuddleniile contemporane,iar raporturiledintre cit gi de pozilia lor in contextul general al susfini ci operele cu adevirat mari cuprind peu ele rdmin eteme universale".In cazul lui romanului. Iati cum esteprezentat un capitol ti o,,prodigioasi incdrciturdpoeticd". pto! JamesJoyce, ne stau la dispozi(ie doui texte a cirui ac(iuneare loc intr-o sall de concerte: pe1( pe deplin ilustrativepentru perseveren(alui ,,... construitca o fugd,el vine dupduveffura de CorneliaSTEFANESCU elir ales dist: D.Slowacki - indrlgostitul filril n0r0c era larc Ambele entit[li tipologice, cultivate Kamila L., Maria Trgbiriska,Zofia Wqgierskagi va stinge cu timpul, Idsind locul gi altor :.r,ok precumpinitor de poeticile romantice, Maria Sadowska),s-au dovedit cu totul pasagere angajamenteale inimii: e drept,de mai micd nafu protestatarulactiv gi melancoliculmeditativ, gi lipsite de importanli penhr carieraliterard. amplinrdine.De felul minoreiJulia Michalska din ItuZ etaleazdcaracterc distinctivc care convcru mai Rimin totr-lsiwednice de consemnatmai mult ca wemeavacantelor de liceuori a misterioaseiEliza. teon dcgrabdspre ncinrplinirea sinrldmintelor deiicate. picanterii istorico-literare,nedepdgind valoarea al cochctciMaria Wodzinska.cdreia oosteritatea gos( a iubirii, personajele.ca gi plSsmuitoriilor, divertismentuluide moment;chiar dacd, in cazul ii datoreazdpoemul in Elvetia. sau al diafaner nlat compldcindu-seintr-o adcvdratdvoluptatc a lui Norwid, ultimele doud s-ar fi putut lesnc AnielaMoszczeriska. Toate fiesdriri sentimentale aeo I suferinleipricimriti de dragosteaneimpdrtdgita. transformain cdsniciifericite. in carese implicd mai mult saumai pulinin roluri I Motivaliilc multiple, subiectiveEi obiective,se Consideratdin perspectivaerosului, destinul variate:Childe Harold, Werther, Don Juan.Ren6 Iban inscriu,cele n-rai multe, in perimctmlexigenlelor lui J. Slowackiprezintd similinrdini frapante cu etc., h-ansferindu-;itot zbuciumul pustiitor in presi protagonigtilorfald de nimicnicia lumii alc congenerilorintnr poezie.O ghicitoarevestita multepoeme gi dramein versnri.Ca un romantic final inconjurdtoare,implicit a fiinlei adomte,cdlora pe atunci,dna Lenomrand, ii preziseseprin I 832 autenticcare se credea sortit disoeririi lili istov. fa!a visau sd le confereidealitatca proprici identitali cd seva indrdgostide doui ori 5i va fi fencit spre solitudiniigi ciutdrilor flri linranintr-o lunrc natu snperdotate.Potrivnicd, insi, oricirol tendin!edc sfirqitulvielii. Previziuncase va indeplini, ostild,vrednicd de disprct. Natu idealizare.oricit detemerare, realitatea amendeazd intr-adevdr,doal in primapartc, poetul cunoscind Parcdprin contpensa!ie.r iata-i scrrrtd s-a decit prin convenientelcstatornicite, intolerantc, doudiubiri devoratoarecu r.rnnevizibile in multe ndscutla 23.VI1.1809qra muritla 3.IV1849 ( asemcneaincclcdri perfeclioniste, ploliferind crealii.Cea dintii gi, se pare,cea mai puternicd fizicul nu prcaardtos, chinuitoarea boali depiept inrel situaliileconflictuale care fring tlagic aripile poarld nunreleLudwikdi Sniadecka,pc care o gi e;ecLrrilesentimentalc i-ar,r fost rdsplititc dc culo; bielilor icari.Cdderca Ior, spectacular-gesticulard, crmoattela Petersburgin timpul snrdiilor.Fiica satisfacliileintelcctuale, in viitor. $i dc accet esteegalatl doar de literaritate,de valabilitatea unui reputatprofesor universitar, cu carepdrinlii compasiuncacitor-v'a sufl ete simlitoare (exultanta in lur lor in planul fic1ir-rniicreatoate. Astfel de ,,ingeri Iui Slowacki intrelineaurelalii de prietenie, Cora Pinnald, dnioasaEglantyna Pattey de la mlro: prabupili",pilduitori nu numai conceptualprin Ludwika,degi inruditA prin temperament,culnrrd pensiuneadin Elvelia gi servantadc origine lr nobleleasacrificiului, abundd in epocaromanticd. gi educa!ie,nr-r impdrtdgeqte avinturile n-rAi germanda JoanneiBobrowa) in starede orice cdror Istoria literelor din Polonia.orintre multe tindrului indrdgostit, finindu-l la distantd.In sacrificiu pentru indrdgostitulfbre noroc. Dar trae( altele.ofcrd ilusfrdn concludente. inirucit nici unul scrisorilecdtre mama sa 5i in pocmul Cea.srr/ disponibilitilile lor emolionale,nelimitate, n-au Pint dintrecei patnrcorifei ai romantismuluipolonez meditdrii, autorul va dezvdlui drama folositla nimic, intrucittindnrl cu inimi semeatA scdi( nu a realizat in viald fericirea deplind a unei adolescentuluide l7 ani,prins in mrejeleprimei nu le-aiubit. Dragosteaadevdratd qi recunogtinla uaF clsnicii durabile, intemeiatdpe sentimente gi, evident,ultimei mari iubiri. Dezamdgitgi pioasd.niciodatd dezminlite. i-au venit posrum. scw! reciproce.Dintr-un motiv sau altul, toli s-au umilit, seva recunoagteun byronistsadea care se a$a cum gi-a visat, din partea compatriolilor. oam( despd(itde fiinfelepe carele-au marcat putemic indoieqtede toate.Peste ani, insa,1841-1842, Neapreciatdla justa valoarein timpul vielii din elitaI biografia sentimental-intelectuald(A. Mickiewicz viaJaii va rezervaincd o maredragoste, din pdcate cauza adversit5lilor mdrunte, opera sa a fost lui E de Maryla Wereszczaka,Z. Krasiriski de nici aceastareciprocd, in persoanaJoannei redescoperitdde moderni,care au instiruitun pteol HennrietteWllan, JoannaBobrowa gi Delfina Bobrowa care,neiubindu-gi soful, stdtea mai mult adevirat cult pentru personalitateamarelui eveill Potocka,C. K. Norwid de Maria Kalergisetc.). prin striindtate,inconjuratd de o droaie de romantic ale cdrui oseminte le-au asezataldnrri Ir primii doi acceptindcdsitorii lipsite de pasiuni 4dmiratori;er4 pe atunci,amanta luiZ. Krasifiski. de Mickiewicz intr-o criptd la Wawel. elern mistuitoarecu prelungite ecouri in operapoeticE In schimbul pasiunii, Bobrowa ii oferd lui Rememorareacitorva momente biosrafice den (Celina Szymanowska gi respectiv El2bieta Slowacki doar o prietenie relinutd. Intensitatea intrune5teastfcl $i rosturile unui resp-ectuoserno! Branicka).LegAturile intimpldtoare gi de scurti durerii acestuinou refuz o dd fo(a sentimentelor omagiuprilejuit de implinireaa 150de ani de la inf< duratdcare le-au insemnat viata (A. Mickiewicz transpusein primele cinturi ale poemului moarte. I Ewa Ankwicz,C. K. Norwid . fiica rutorelui, Beniowski. Dar si a doua iubire devastatoarese Stan VELEA oher

www.arhivaexilului.ro cu ,,o lume gatd sd se prdbugeascd".tuTnd tn maimuh bine fu cit mai Anse". elor, le Si Wlind cateftaleidin erarftn&epdeael. miinilelor considerare cele de mai sus gi adioginduJe Dferenp dinte atitudineascriitorilor nouizeci;ioptigi, I incit, altora din eseul Alchimie et son langage, adE,taiunei euopemdri a Spanieiprinrenunprealaiz-olarea ii fac infelegem ce aqteapti Butor, ca romancier,de culturaliqi prin valorificarea moqtenirii culturale naltonale, $l tns. la cititorii sii. Pentru el, accesuldificil al unei pozigiacombativd a lui BlascoIbanez este expresia nuanJatd tterea opere este esenfial, pentru ci arati cit de de scriitoareaMaria TeresaLeon in prefalala versiunea valencieni,ca gup social,reprezinti o societate n care g Jiranii importanti este modificarea mentalitifii rom6neascda romanelor Casa blestemata Intntsul.Ea indrvidualisti.Fiecare i;i rezolvaproblemele crnn poate. Nu rJoyce. afuma: Valle-lndanpivqte iala spaiola aSe,atla cititorului, incit si ajungi a percepe sensul ,,Daca aparein romannici mdcaro singurascena a urei actvititi emple, o masdde cafenea, Baroja de la masalui delucru, Onegay faptelor descrise. realizatein comun.Tdrdii huerteinn gi-aucristalizat o obfine Gassetde laJbrcastrd, iar Unamunodin nmul inlelepciunii conqtiinlisocial6, capabild si le ordonezeaspiraliile qi Definind fie pe ,,clasici",fie pe ,,moderni", in care sale,I4cente Blcsco lbmr" o traieSte,opipaie, of'amintd, o comportamentul.Ideea cd ei ar aveadrepfuri in fala Michel Butor se cauti de fapt pe sine, rnici a nfugiie, o tnodeleoza,o povestEte, ii adaugaceea ce ii proprieArilorpamintului, nu s-aconnrat inca in conttiinta expunind propriile-i aspira(ii de romancier, rceeaqi lipseSte". lor Ceeace conteazipenftu ei estebunatatea sau rdutatea Chiar atunci cind intirzie asuprapoemelor lui Glebriateade care s-a bucurat in via14faima dobinditi turarea proprietarului,generozitatea sau avaritia acestuia. Acest lucru Ezra Pound, el nu se abate de la drumul siu. in lumeau provocat gi o rcacfreadveni din parteacriticii, o Butor, nu-iimpiedica insd sa iubeasca pamintul lucrat cu zudoare de Nu desparteromanul de poezie.Din contra, rea,cliede minimalizare,de negarechiar a ralorii literdrea generafii pe Lfi, sint ;i sdJmunceascd cu devo$uneca un bunal lor promoveazi ideea ci romanul adund scrierilorsale.I s-a recr.moscut calitatea de foate bun oovestitor. proprnr.Uneori ideea nedreptalii sociale, aceea de a nu fi ei cedeele mogtenireapoeziei tuturor timpurilor, lectura reproqindu-i-semediocntrter stilului literar. I s-a miircproqat $ipinii piminnnlor,pare si inmugweasciin mintea subiect liranilor celor mai diverqi scriitori, indrepti{indu-l si frptulcaaabordatotematicamultpreavastd$vaia@realizind intr-mgest de palida imporivirc nn fala sogr. reral al suslini ci operelecu adevirat mari cuprind pearsamblq cum spunea Angel ValbuenaPng,,o opera de Unul din factoriicare a impiedicatformarea acestei capitol 'l o,,prodigioasdincirciturd poetic5". propaganddliterarri iarArntole France il nume4daigur conltiinlesociale a fost ignoran{aseculari in carea triit )ncerte: peiorativ,omul+rchestri. societatearurala. Blasco hanez constuieqte portetul aproape rtura de CorneliaSTEFANESCU Eseetichetat &ept ultimul naturalist spaniol, recrmoscind caricahrralal celui ce trebuiasd aduci lumini in viefile el insuqiinfluenp lui Zolaqi a polii naturalistefranceze, mai oamenilor,invafatorul don Joaquin. Pentu cl insd"principala alesasupra primelor sale ronmne. Toh4i remarci anumite activitatedidacticd nu oarea fi altadecit aceea de a mentine distan$rifr1i devizirmea natLnalisti a maesfiiwsiru:. ,,hla disciplinain clasa9i de a adunataxele polare. I tlri n0r0c eraun ryfleriv fu literaturd,an ntnt m iryntkit:.El ajmgea Rizbunareacolectivitagii azupra aceluia care iese din la rcilnalfnal incet,pnnforare, eu prcceda prfu aplozie, fiparele ei, capiti accentedra:natice, conllicnrl cracind gradat ierskagi va stinge cu timpul, l5sind locul gi altor violent,zgomotos' 1 Dqi a trdrtin Franlain aruide glorie a in intensihte.Victima cade mezinul familiei. Evenimmtul )asagere angajamenteale inimii; e drept, de mai mici naturalismului,Blasco Ibanez nu se considera un discigrlal mo4iicopihiuipare sa-i tezeascapesiteni dinwa loriralionald literard. amplitudine.De felulminorei Julia Michalska din luiZola. Elspure:, ,hla Si-abozat opera fu motl exti:et tt pe qi sdincerce o impdcarecu lbmilianapastui@ intr-un timid mult ca wemeavacanlelor de liceuori a misterioaseiEliza. tmria Stiinlifcaa Jiziologei, Si ar cit ctut ntainult, ar atit gestde solidaritate umand. la aceastiimprrcare incearca sd raloarea al cocheteiMaria Wodzinska.cdreia oosteritatea gasacmai pli nersetnandri or celc e afostsocont pdrintele contribuiegi invafatorulJoaquin. El aratdcd acest in cazul ii datoreazdpoemul ^1nElvetia, sauil diafanei mat literar Niciprfu ntetochde luctu, nic'i prin stilnu m,em comDortamentanimalic. sllbatic al oamenilordin tinunrl :t lesne AnielaMoszczefiska. Toate tresiriri sentimentale hueiei, izvorlStedtnlipsa de insnuire, de cunoa$tere, pentu rcunai micdcremdnarc". '1 in carese implicd mai mult saumai putinin roluri Reflectind r'iolenq zgoniotos giexploziv realitate4 Blasco ci ceeace le lipqte,spure el, .,este insrltclilmea In fond destinul variate:Childe Harold, Werther, Don Juan,Rene Ibanezdescne temperamente asupra cdrora acgioneazi continuiel ,,aceSioameni au o ininitce se itmoaie fu fala )antecu etc.,transferindu-gi tot zbuciumul pustiitor in presiunealnediului social. htrlitatea. mai pqin ereditatea. ln nenorcciiiSi ii face sa-Siascundi ghearcle". e vestitd multepoeme gi dran-rein versuri.Ca un ronrantrc final,determinismul asliriazi personajelecare sucombi in Penecupilepranilor impofrla lui Batisteculrnineaza cu :in I 832 autcnticcare se credea sortit disperdrii fEri istov. fala implacabiluluidcstin. Blasco Ibanez adapteazd incendiereagos@ariei acestuia. Prmento, prototipul taranuhi icit spre solitudinrigi cdutdrilorlira linran intr-o lume naturalismuleuropean la hadifiilercalisrnului spaniol. fudulqi leneq,invidios gi rdziurdtor,d.t lidernecontcstat al deplini, ostild,vrednicd de displel. Naturalismulsdu consti rnai degrabd in tonalitateaoperelor, comunitalriprin fo4a arogan{ei sale, va oryar?agi conducc .noscind Parcdprin compensalie.r'iata-i sclrrtd s-a dctit in rrziruieSi strl. din umbri aceasauldrna gi defirutivirdzbunare. Numai cd in multe ndscutla 23.VII.1809qi a muritla 3.IV 1849 Obiceiunleradi;ionale s;rrifice zonei, qi chiarSpaniei instirrctullui Batistede a-gi apara familia gi buur,mle va invinee utemicd fiziculnu prcaaritos, chinuitoarea boali depiept inrcgi, precrulprocesiunile religioase qi corideleft tauri, supunereagireserrurarea in fata rinduielilor cornunitigri, Ei iqi r care o gi egecurilesentimentale i-au fost rasplititc de culoarealocalS, prin frumuscleadescrierilor de naturi,cu va facesingur dreptate. Ca qi Banet in confruntareacu :r. Fiica satisfactiileintclcctuale, in viitor, pi de accenteexpresioniste, cum ff fi !fumulmsditeranean inviluit advenarulsdq va comrtco crirni. Caintro tragedieantici- parinlii compasiuneacitorv'asufletesimlitoare(exultantain lunina crepusculard,orzlriile, livezilede portocalicu fatalihteaadcus, a actionat irevocabil asupra lietii personajelor ietenie, Cora Pinnard,dnioasa Eglantyna Pattey de la mirosullorimbitator. der.in subiecte de literanrd. Imagineaproorocului Tomb4 pastorul cel orb, ce aparc ca ui ,culturi pensiuneadin Elvelia gi servantade origine intilnim,de asemenea" iri opera sa penonaje in consturea leifmotivpe parcunul intregului roman, simbolizeazi tocmai ile m-ai germani a JoanneiBobrowa) in staredc orice ciror4 autorulfolosqte elemente autobiogafice. Astfel, in prezentafatalititii in destinuloamenilor. rn!i. In sacrificiupentru indrigostiful fere noroc. Dar n"aiectoriapolitica a deputatului Rafael, penonajul romanului Blascohanez i;i creioneazafigrnile de lirani cusimpatie Ceasul disponibilitelileloremogionale,nelimitate, n-au Printrcportocali, intilnim fragrnentedin viala propriea giinfelegere. Incercali de vicisitudinile rurei vie,tr aspre, dure, drama folositla nimic,intmcit tinirul cu inimd semeald scriitorului.Pe fi.,udahrl rnei povqti de drago$e, autorul descrie iu lupb permanenEcupamintul insetat de ap4 dariubinduJ cuardoare,,,rnr'rosind : primei nu le-a iubit. Dragosteaadevdratd Si recuno$tinla viap oraqufuiValencia care pulseaza cu vigoare,reflectind a linanapalatu Si a opincintmtlcue", ei au sufletulcurat, purificat negit $i pioasd,niciodatd dezminlite, i-au venit postum, scurgercavielii cotidiene,evolu$a sociali 9i psihologicaa de luminozitateacimpiei r carese a$acum gi-a visat, din partea compatriolilor. oamurilor,delaceimaisimpliqiumili,pinilaceireprezentind valerrcianecare,, ndpatleSte sfi eal penorujelor ". I-1842, Neapreciatdla justa valoarein timpul vielii din elitasocieti,tii, oameni diferifi dar autentici, cdci irn conceplia Shlulprozeilui Blascohanez seremarcaprindinamism, rpecate cauzaadversitdlilor merunte, opera sa a fost lui Blascofoanez, ,,rcmarutl cintd dramele cdminului, culoare.olasticitate. Genericulsub care s-a desfbqurat Congresul Ioannei redescoperitdde moderni, care au instituit un prcocuparilenwatrc defwni Iie, atlesn i greutalilefam i liale, ,,Blarco rai mult adevdratcult pentru personalitatea marelui apnnnmteleinteme ale ieii detoate zilele". hand', o parafi-azarearomanuhiCdldtoia tn jwal lunii a raie de romanticale cdnri osemintele-au asezat al5turi in descriereadragostei iui Rafaelpentu Leonoraapar wui rcmmciesqi annrre,ln wehaal sigb dem novelista, asiriski. de Mickiewicz intr-o criotd ia Wawel. elementenoi, modemi$e, iubirea nu este priviti doarcaformi neinvita sdredescoperim, dryarm secol frumuse,tea namtrurxi eri lui Rememorareacitorva momente biografice de manifestarea instinctului sexual, ea capatl valerrle noi, rrrui scriitora caruifaimi a ficut inconjurulhnnii gi care izvorigtedinto realitatepe care autorul a tlito nemijlocitgr nsitatea intrunegteastfel gi rosturile unui respectuos emo$onale,a exlte,,foarl nelipsit al viefii",constituindu-se tentelor omagiuprilejuit de implinireaa 150de ani de la in[o coordonatiesenliald a existenlei umane. a evocat-o,creind o operdcu largi deschiderespre 3mulul moarte. Analizindromanele inchinate cimoieivalenciene. miversalitate. oarese Stan VELEA obsewdmca desiautorul nu a dorit sd realzEzeun cicfu Mihaela DVORAC

www.arhivaexilului.ro @ - JurnalulLiterar

refea de difuzare. La Miinchen - de exemplu - Literaturaromen[ qi mileniul III un singur chiogc (intemafional) vinde qi presd9i carteromAnesci, cel din gara centrali. Oare cine Tema intilnirii, din iunie acest an, de la altcevatrdiegte frustrarea limitdrii. Invers,elixirul va intra intr-o libririe de pe Leopoldstrasse- sd Neptun a scriitorilor romAni (Literatura romdnd acelui altceva care este creafia se varsd gi in zicem (in cartierul universitar si boem Si nrileniul III) cred cd trebuie si lind cont de nervurile fine ale destinului lui omenesc. Schwabing),ca sd ceard o carte romdneascd? unele mdrturisiri ale celor chemali ,,de Propagareaoperei in chiar viala creatorului ei ii Dacd seintimpld, cifra ar fi total nesatisflcitoare. prerutindeni". Una dintre acestease cuprinde in dimensioneazdpsihologia la alte durate, Dacd ,,legdturapericuloasi" a !drii cu strdinitatea ei a fost amplificati de propaganda rindurile care urmeazd. insensibile la contexte rudimentare. Socialul t comunisti, la o iremediabili invrijbire, Din perspectivi literari, mileniul III va militant r[mine in diferenli gi nu in imanenfi. lintind l 98: refinereapostdecembristi gi-a confecfionat incepe,inevitabilul, cu inregistrareascriitorilor Semanticanoucreati devineesenfiald, acreditind inl gi prin pe doui coloane- interni qi extemi - gi va sfirgi, subiectivitateaca valoare. destuleexplicalii absolvitoare,chiar Yorl canalele (de probabil, altfel. Dar cum, deocamdatl,numai Dar scriitorul nu esteun izolat. chiar dacd insidioaseale discreditirii birfitoare lui r inceputulne intereseazd,problema pe carene-o solipsismul este boala diasporei.Calitatea de tipul: ,,dacdnu era disident, ar fi rdmas un - Art, punem, in continuare,este cea a raportirii scriitor il circumscrie insi de doud ori in anonim" pattern al Securitelii). Mai nou, renL scriitorului la tara originii sale. strlindtate:psihologic pi lingvistic.Situalia poate interdicliiles-au mutat in noi ingine.Extirparea lum Desigur,complicitatea scriitorului cu virtulile fi luatl cu intenlie,ca absenteism, dacd, mai ales, lor ar fi decurs cu necesitatedin elenul ven decembrist,atunci ar fi dorit-o ambeleparfi. Mi ascunseale limbajului nu se traduce printr-o inlelegemprin ,,participare"acfiunea de a ,,lua med gi euforie semanticdneintreruptd, datd de mirajul parte".Sensul indllitor al mesajuluide arteeste indoiescci acum. den generoasd ardtirii cu ugurinlda ceeace pentruallii rimine pulinul gimultul carei sepoate cere. Alte,,iegiri" Am sperat in tipdrirea a mai gi vegnic ascuns.Aceasti starede exultanldprin suntulterioare operei, dar acreditatede aceasta. ,.externilor" in exercitareaunei critici exp( ldmuritoare. ficut in acest (cu limbd, pentru scriitorul extrateritorialpoate fi Scriitoruleste complementar propriei lui crea!ii. Cit s-a sens Mu: excepliilede rigoare) esteincd departede a fi protejati numai printr-un efort de conservare. Iegind,,din normd", o poatelumina pe aceasta, renu satisfdcitor gi foarte aproapede discutabil. T.. Noi trdim intr-o altd lume lingvisticd, a cdrei altcum? Acliunea vaticinard nu este reguld Criteriul comercialil satisfacedoar incidental ac{iuneeste limitativd pentru zestreaoriginari. estetic5.Prin scriitor,explicitul politic trecein si (nu pe cel valoric. incd nu esteclar cd o parte a Faptul cd exilul std pe o motivalie politicd nu implicitvaloric. dee literaturiiromdne actuale s-a creatin Occident, ne-a disponibilizatpentru doud expresii literare Si revenim, deci, la intrebarea:pentnr cine Assi ceeace inseamndcd scriitorii ,,seintorc" prin cuE egalproductive. Conservindu-se prin limbi, scrie(gi va scrie)scriitorul romAn din exil'? lara opere gi nu prin ecouri deforma(n)te.Se pare orgu nu am fost suficient de apli pentru transmutarea Literaturadin exil estecea care lipsegtedin insl cd, pentrua veni inapoi, scriitorul din exil aser lingvistici. prin Recuperindu-nelara limbd, nu lari. Criteriul apartenenfeieste identitatea trebuiesd apeleze la vestitulodinioard,,pa$aport aten am fost pentru psiho-lingvisticd suficient de apli trans-mutarea a scriitorului, intreagaformatie Goma", dar cu vizd inversi. Ar trebui sd sept lingvisticd. Recuperindu-nelara prin limbi, specificatdin oper6. Catalizatorulreacliei de constituim in striindtate Asocialiei delinulilor asul ne-am fixat vital in literatura limbii romdne. apartenen{i este congtiinla publicului despre in limbi striini gi sd ne cerem drepturile in cap( Noua achizilielingvistici nu atingesemnificativ scriitor. Tendinla fireascdeste, agadar, de apropiere Parlamentul RomAniei. Phil eul profundcare intereseazl psihologia crealiei. a literaturii romAneextranee de ceadin lard gi apoi A eludacontribufia noastri inseamnda comite Met Acest fenomen trebuie bine inleles de cdtre de identificare,insd realitateane aratd o masivd un delict cultural gi moral. A privi inapoi numai SAF colegii nogtri din interior. ne-ajungere.Scriitorul din exil estereprezentanhrl cu minie nu este o dovadi nici de inteligenfl sele, Evidenlierea conotaliilor stilistice este un unei celule etnice grefate in corpul unei alte criticd,nici de patriotism.Relansarea unor mai Frat consumde inteligenli asociativi. Pe-aceastase spirituahte,ti.El scrie cu fala spre!ari, adresindu-se vechi intoleranle spore$teschizofrenia care adm construie$tepersonalitatea creatoare. In reduclie mai intii egantionuluiacestuia din strdinitate - polarizeazd - la apologii sau denigriri, picn estetici, scriitorului i serefuzi vocafia baricadei, exilul. El esteun minoritar care se izbestede pierzindu-se auriferul drum de cumplnd gi cru( gi cine o pune pe aceastalabaza scrisului face handicapul de a nu avea cititori decit tot in dreaptamdsurd. In loc sd ne sechestreze,apele aces eroarea de inadecvare. Disponibilitdtile proporlie de egantion.Deci, practicnu arepublic. scri-suluiromdnesc ne supravegheazi. lum expresive ale limbajului spun totul scriitorului Lucrurile n-ar fi stattocmai agadacd exilul nostru In multe pir{i pe-aici,prin Occident,realitatea catd gi despre scriitor, ,,ac!iunea" lui sti in sensulpe ar fi fost omogen qi unit in proiecte. Dar de grup a devenit o prejudecatl de obedienld. O m4l care li-i d6. Opresiuneapoate primi din partea-i dezbinareanoashd strdmogeascl a lucratcu multd altd piedici... obiectivd. artts sfor doar focul de mitralierl al causticitdtii verbale. aplicalie 9i in strdindtate,fiind mult anterioarl Poatene vom regesi, in frne, toli gi pe unde Mizind pe cuvint, scriitorul mizeazdpe via\a constituiriiexilului. Fatalitatea ne-o facem sinsuri! om fi, in mileniul III (la inceput), demnitateade resti cuvintului gi igi trdiegtecir(ile ca evenimenteale in plus, scriitorul romin din exil se afl-din breasld. con! cuo vielii cuvintelor lor. Un scriitor tras abuziv spre imposibilitateapractici de a-9iplasa opera intr-o Titu POPESCU I sc0!: ($id (Patriarhia RomAni). lntr-adevir suntem actualmentein vigoare. Acestea nu sunt striine spre singura Patriarhie care nu apar,tineneamurilor de poruncile pe care ni le-a lisat Mintuitorul artet grccetti ori slave.Cregtinismul nostru rominesc Iisus Hristos 9i de aceea noui cregtinilor se ,,Me este de sorginte latini, ceea ce rezulti, lntre presupuneci near fi mai ugor si le respectim. biser (urmare pag. 1) din altelg din faptul ci toate cuvintele privitoare la Doar si finem seama de ele gi si le practicim greg ortodocgii sirbi au apelat la solidaritatea fondul religiei sunt de origine latinl. Pini la intocmai Ne iubim trecutul gi nu-l nesocotim, ve9tr confesionali, agtepfnd nu numai sprijin afectiv, urmi insi apartenenla la credinla creltini nu $nem la neamul din care facem parte, suntem intel ci in acelagitimp ajutoare propriu-zise. Nu voi poate fi pusi in legituri cu nafiunea din care atagali Bisericii noastre nafonale, darin acelapi Card cita rispunsulBisericii noastregi mi voi mirgini cinevaface parte. Religia estedeasupra originii timp se cuvine si triim in relafii creptinegticu giai si amintesc ci Biserica Ortodoxi Rusi al cirei etnicp, iar cregtinismul in mod special este cei de lingi noi, si-i respectim 9i si-i iubim. Iaola, patriarh a vizitat Belgradul la 20 eprilie. Slujind supranafional. Agadar, credinfa collunl este Existi agadar o situafe tra$cd, sute gi mii New in impunitoarea catedrali Sfintul Safq'icestrh aceeacare ne unette gi ne-ri6ligi-lasentimente de morfi de pe urrna bombetdamentelor, M a rostit o predici in care printre altele a declarat: de frifietate, ea ne determini si nu fim distrugeri 9i pagube ce nu vorputeafirecuperate Franc ,,Bombele gi rachetele nu sunt lansate asupra indiferenfi la ce se intimpli cu fra(ii din decit cu mari sacrilicii, sunt sute 9i mii ile impo: Iugoslaviei pentru a apira pe cineva. Acfiunile Iugoslavia. refugia{i care i$i pirisesc familia' bunurile, fost i militare ale NATO au un alt obiectiv, cel de a Pentru ci am abordatinsi problema etnici, localitatea de bagtini li fara, recunoattem dupi . Cine rispunde de toate distrugeordinea mondiald stabiliti dupd rdzboi 9i l6ri a judeca pe nimeni, n-af putea si nu evoco tragedii inlinite, mo4i.. 9i 12 incearcdsd impund oamenilor o ordine ce le este anumiti manieri in care sunt trata{i nesirbii in acestea?De ce nu punem fiecare umirul si Degi strdind,fondati de dictatul fo(ei brutale". Iugoslavia. Mi voi referi la confrafii nogtri inceteze masacrele,distrugerile, nenorocirile? intor - Aspectele acum mentionate in legituri cu romini dintre care, daci cei afla{i in provincia Bisericile gi e vorba de Bisericile ortodoxe in ordil - rlzboiul declangatin Iugoslavia - 9i nu m-am numiti Voivodina. formal. se bucuri de primul rind asisti la toate acestetragedii teri umb referit la cele cu implica,tii religioase, spre a nu tratament civilizat. cei din zona numiti a si lewww.arhivaexilului.ro opreasci.Intr-o buni zi HristosDomul le glug spule bisericegti- necesitii cred unele completiri. Timocului nu au nici micar dreptul de a se vaintreba gi pe eleca pe orice cregtince au f?icut deo gi cSrele va fi rispunsul? Inainte de toateeste evident ci rizboiul nu poate consideragi numi romAni. $tiu ci e o problemi bogi fi acceptat deEimorala cregtini oficiali vorbeEte foarte controversati gi nu a$ vrea si rinesc pe llntr-un interviu acordat revistei Vesti la 15 Ang de rizboaiedrepte.qide rizboaie nedrepte,unele nimeni evocind-o. Ea totugi existi chiar pi in decembrie anul trecut patriarhul Paavle al aJuni Qorlrioi cnrrnao Diminhr'l pcfp mrrp enra q na relea de difuzare. La Miinchen - de exemplu - un singurchiogc (intemafional) vinde gi presi gi carteromAnescl, cel din gara centrald.Oare cine elixirul va intraintr-o librlrie de pe Leopoldstrasse- sd ,d 9i in zicem (in cartierul universitar qi boem enesc. Schwabing),ca sd ceard o carte romAneascd? TezaurulBasilicii Sf. Francisc din Assisi lui ei ii Dacdse intimpld, cifia ar fi total nesatisficdtoare. Iurate, Dacd ,,legdturapericuloasi" a lirii cu la MetropolitanMuseum of Art strdindtateaei a fost amplificatdde propaganda ocialul Cu amintiripioase din pelerinajulla Assisiin mai celordoulbisericiale basilicii, realizate de marii maeEtri comunistd, la o iremediabildinvrdjbire, anen!d. lintind 1983,la timpulinfloririi macilor,m-am avintat acum, ai epocii.Frescele din bisericade jos, undese afli -editind relinereapostdecembristi gi-a confecfionat in l5 martie1999, prin ndmeliiprdvdlili asupra New mormintulSfintului Francisc, gi care prezintd scene din destuleexplicalii absolvitoare,chiar gi prin Yorkuluide furtuna de zipadi in noapteadinainte (idele viafa acestuiape o laturdgi episoadedin viala canaleleinsidioase ale discreditdrii birfitoare (de rr dacl lui martiece sa-ifaci!), spre Muzeul Metropolitan de Mintuitoruluipe cealalti,au fost pictate,pe la 1260, ateade tipul: ,,dacdnu era disident,ar fi rimas un (MMA) pe - Arte de Fifth Avenue,,,institufia" al cirei de un artistcunoscut doar drept ,,Maestnrl de la Sf. ori in anonim" pattern al SecuritAlii). Mai nou, renumetranscende generos spre iubitorii de arti din Francisc".Frescele din biserica de sus au fost realizate, ia poate interdic{iiles-au mutat in noi ingine.Extirparea lumeaintreagi. In programuldiminefii era anuntat in perioadade dupd1288, de maegtriiJacopo Torriti raiales, lor ar fi decurscu necesitatedin elenul vemisajulunei expozitii cu titlul plin de mistqregi iz din Roma.Cimabue si Giottodin Florenta. Numele lui decembrist,atunci ar fi dorit-oambele pe4i. Ma : a ,,lua medieval:..Tezaurul Sf. Franciscdin Assisi".In afarl Giotto.in special,rimine pe veci legat de frescelede gi .rtdeste indoiesccd acum. deremarcabilele coleclii permanente, etalate de-a lungul neuitat,reprezentind scene din viala Sfintului Francisc. Am sperat in tipdrirea generoasda ,,iegiri" maiestuoaselorsali, MMA gizduiegtenenumirate pictatein bisericade sus gi consideratepe drept cuvint in unei critici rceasta. ,,externilor"5i exercitarea expozitiiocazionale, organizate pe o anumititemd de adevdratecapodopere ale noului stil in picturi ce avea ldmuritoare. fhcut in acest sens (cu crea{ii. Cit s-a Muzeulinsugi sau in colaborarecu altemuzee de sdfie identificatcu Renaqterea italiani. La acesteas-au excepliilede rigoare)este incd departede a fi lceasta, renumesi cusoonsorizarea unor rnari comoratii. Astfel. adiugat,in primeledecade ale secolului XIV, frescele satisfdcdtorgi foarte aproapede discutabil. - , ^. i- reguld ..TezaurulSt. Francrsc din Assrsi". o expozilie..unicat"dincapelele laterale, ale maegtrilor Simone Martini qi Criteriulcomercial il satisfacedoar incidentalsi trecein (nu va fi repetatd)este organizate printr-o colaborare PietroLorenzetti din Siena. pe cel valoric.incd nu esteclar cd o parte a de excepliecu SacroConvento di SanFrancesco di Dinbogaliile artistice ale bisericii 9i rnindstirii din literaturiirom6ne actuale s-a creatin Occident, Assisi,Ministero per i Benie le AttivitdCulnrrali, Assisi,realizatorii expoziliei au scleclionat piese ru crne 9i 70de ceeace inseamndcd scriitorii ,,se intorc" prin cuBiblioteca Aoostolica Vaticana. Motirul imediat al reprezentativepentru arta rncdicvald qi renascentistd (ll 1 operegi nu prin ecouri deforma(n)te.Se pare organizatorilor,depiqind impulsul estetic al unei italiane,cirora le-auadlugat 30 de operede artd :qtedin insdci, pentrua veni inapoi, scriitorul din exil asemeneaintreprinderi, a fost qi unul de atragerea imprumutatede la muzeegi colecfiiparticulare din rtitatea trebuiesd apeleze la vestitulodinioari,,pagaport atenlieiasupra efectelor devastatoare a cutremurelor din Europagi America. Obiectele de arte au fostexpuse in brmalie Goma", dar cu vizd inversd. Ar trebui sd septembrieI 997 asupra localit[1ii Assisi gi, in special, treisecliuni de expozilie. inft-o parte a muzeuluicare ;1iei de constituimin strdinltateAsocialiei dejinulilor asupradistrugerilor^aduse bisericii Sf. Franciscai seaseamlni fornrit cu galeriile dinjurul cu4ii interioare despre in limbi strdine$i sd ne cerem drepturile in capodoperelordin ea.Intr-o scurti declaraliela vemisaj, dintr-omdndstire medievald. Din primasecliune, care rropiere ParlamentulRom6niei. Philippe de Montebello,directorul Muzeului subliniazdimportanla basilicii ca centrurecunoscut al i 9i apoi A eludacontribulia noastrd inseamnd a comite Metropolitande Arti, a spus:,,Este un privilegiu imens pietilii medievale,se disting obiecte de cult, relicvarii, masivi un delictcultural gimoral. A privi inapoi numai sd putemprezenta audienlelor americane aceastd pocalegi alteobiecte liturgice, laolaltd cu manuscripte 3ntantul cu minie nu esteo dovadi nici de inteligenld selecliede bogdlii artistice din tezaunl basilicii Sf. gi broderii de o rard frumuseleexecutate chiar la oei alte critici, nici de patriotism.Relansarea unor mai Frsnciscdin Assisi.Expozi1ia oferd unprilej tmic de a ministiresau donate acesteia. Relin atenlia prin bogilia ;indu-se vechi intoleranlespore$te schizofrenia care admira- in afara Assisi-ului- inflorirea stiluluide decoratiilorqi rafinamentulexeculiei, pocalul papei ritate - polarizeazd- la apologii sau denigrdri, picturdfranciscandin secolulflll, unuldinmomentele NicolaeIV (1291,Siena), somptuosul relicvar, in argint re$tede pierzindu-seauliferul drum de cumpind qi cruciale din istoria artei occidentale.Impdrtdsind aurit,al clmbii (sfirgitulsec. XIII, inceputsec. XIV, t tot in dreaptamisuri. In loc si ne sechestreze,apele acesteobiecte de tezaurcu iubilorii defrumos din din atelierparisian), broderia de altar a papeiSixtus IV :public. scri-suluiromAnesc ne supravegheazd. lumea intreagd acum, in urma cutremurelor (1476,Florenla) ca gi impundtoareatapiserie Arborele rl nostru In multe pd4i pe-aici,prin Occident,realitatea catastrofalede acolo, expoziliasubliniazd nevoia tot Franciscan,in lini 9imltase (1471, din atelier flamand). ie. Dar grup prejudecate maiacutd de a praerva tn totalitatemostenirile noastre Urmeazdo colecfiede manuscripte bogat decorate, din de a devenit o de obedienli. O " u multi alti piedici...obiecriv6. artistice. Organizatoriisperd cd apelullor esteticva carese remarci cartea de rugiciuni a Sf. Ludovic (unul terioari Poatene vom regdsi,in fine, toli gi pe unde sporicontribuliile la bugetulenorm de marenecesar din celemai renumite manuscrise franceze din sec.XIII) singuri! om fi, in mileniul III (la inceput), demnitateade restauririi intregii biserici Sf. Franciscdin Assisi, diruit basiliciide regeleLudovic al IXJea al Franlei. consideratdca un centru de pelerinaj spiritual gi artistic A douasecliune glzduiegte piese afl5 in breasll. din ,,Cantiere cu ocaziaceremoniilorjubiliare ale anului 2000. d'Assisi",atelierul din Assisi,in careau lucrat megteri 'a inh-o Titu POPESCU Pentua,pregiti" oarecumpeinvitafi dela vemisaj, aurari,timplari, fiuritori de vitralii, pictori de fresce scolindu-idin modemitateastridentl a New York-ului din Italia, Germania,Franla, Anglia gi chiar din (gide mizeria wemii de afari), acegtia au fost indrumafi Rdseritulbizantin al Europei.Piese de altar, dintre care iuntem acfualmentein vigoare. Acesteanu sunt striine spresilile expozilieipropriu-zise prin alte slli, dedicate ceapictati de megterulanonim (in a douajumitate a nurilor de poruncile pe care ni le'a lisat Mintuitorul artei medievaleoccidentale, iar intr-unadin ele, sec.XI[) confineunul din primeleportrete ale Sf. manesc lisus Hristos 9i de aceea noui cregtinilor se ,,MedievalHall", organizatoriiau instalatcorul Francisc,gi cruci purtatela procesiunireligioase i, intre presupuneci ne'ar fi mai upor si le respectim. bisericescal SeminaruluiSf. Anton, care intona cintece dezviluie idealurilespre perfecliune ale artigtilor de pe loarela Doar si linem seama de ele gi si le practicim gregoriene.Ardoarea cu caretinerii seminarigti,in gantierulbasilicii de-a lungul inillnrii sale.Expozilia Pini la intocmai. Ne iubim trecutul 9i nu-l nesocotim, vegtmintemonahale franciscane, cintau era,poate, mai are o secfiunededicati americanului Frederick lini nu finem la neamul din care facem parte, suntem inteliti gi de prezenlala vemisaja EminenleiSale, MasonPerkins (1874-1955), istoric $i colectionarde in care atagafiBisericii noastre nafonale, dar in acelati CardinalulO'Connor, arhiepiscopul de New York,ca artefi reputatspecialist in artarenascentiste italiane. lriginii timp se cuvine si triim in relalii cregtinegticu gi a altorinalte fele bisericegti,de la Vatican,Assisi, Stabilindu-giregedinfa la Assisi,acesta a alcituit o al este cei de lingi noi. si-i respectim qi si-i iubim. laolalti cu inalli demnitariai adminisha$eioragului impresionantdcolecgie de artl din care,la moarte,o ni este Existl agadar o situalie tragici, sute pi mii NewYork. mareparte a donat-obasilicii. Picturi de valoaresi o timente de mor(i de pe urma bombardamentelor, Menite si fie loc de oclcrinaila mormintul Sf. statuii,toate dafind din secoleleXlVgiX! s-untexpuse nu fim distrugeripipagubecenuvorputeafirrccuperate Francisc,intemeietorul ordinului care ii poartinumele, in salaspecial rezewatd colecfiei Perkins. Intr-un fel, rtii' din decit cu mari sacrificii, sunt sute gi mii de impozantabasilici, de faptdoui bisericisuprapuse, a donalialui Perkins,cea mai maredin istoriabasilicii, refugiafi care ipi pirisesc familia, bunurile, fost inillati intre l 228 (lucrdrile au inceputla doi ani completeazimesajul de azi al organizatorilorexpoziliei, retnici. localitatea de bagtini gi {ara, recunoastem dupi moarteacilugirului, cu ocaziacanonizdrii sale) careinvitd la sprijinirearefacerii complexului religios tragediiinlinite, morti. ,. Cine rispunde de toate I evoco 9i 1253,cind a fost consacratide papaInnocent IV. gi culturalde la Assisi. rirbiiin acestea?De ce nu punem fiecare umirul si Degi ordinul cilugirilor franciscanipropovdduia Plecindde la acestvemisaj mi-au revenit in minte nostri incetezemasacrele,distrugerile,nenorocirile? intoarcereala virnrlile puritefii umitinlei(membrii nenumiratelecomori de artdromAneasci medievald, - $i rvincia Bisericile gi e vorba de Bisericile ortodoxe in ordinului,adoptind o viald austerigi de meditalie, bisericeasciqi laici, zdcindpe la diferitemuzee din primul - rri de rind asisti la toate acestetragedii firi umblauin picioarelegoale gi purtauo simpletunice cu gi m-amgindit cu ciuddcum acumciliva ani, la si le opreasci.Intr-o buni zi Hristos Domul !ari, miti a le glugd,incinqi la briu cu o funieimpletiti), s-a bucwat acelagiMuzeu Metropolitan de Artd din New York, vaintrebagipeelecapeoricecregtinceauflcut www.arhivaexilului.ro te a se de o imediatdrecunoagtere, proteclie gi inzestrarecu s-aorganizat o imensi expoziliede arti bizantindla rblemi gi care le va fi rispunsul? qi bogilii artistice materialedin partea papilor, a regilor carenumele RomAniei, al Jdrii Romdnegti,al [escDe Intr-un interviu acordat revistei Vesti la 15 Angliei,Franlei, Boemiei, ca gi a fianciscanilorcare au decembrie anul trecut patriarhul Paavle al Moldovei,al Transilvanieinici mdcarnu erau rr siin ajunsin funclii ecleziasticeinalte (unul ajungind, in pomenite,degi piese de artd bizantini, ori de influenli cuvintuluiti i$i trAiettece4ile ca evenimenteale in plus, scriitorul romAndin exil se afli in breasli. Titu POPESCU cuo( vietii cuvintelorlor. Un scriitortras abuziv spre imposibilitateapracticd de a-giplasa opera intr-o P scolir (qide (Patriarhia RomAni). intr-adevir suntem acfualmentein vigoare. Acesteanu sunt striine sprer singura Patriarhie care nu aparline neamurilor de poruncile pe care ni le-a llsat Mintuitorul artei grecetti ori slave.Cregtinismul nostru romAnesc Iisus Hristos gi de aceeanoui cregtinilor se ,,Me este de sorginte latini, ceea ce rezulti, intre presupune ci ns.ar fi mai utor si le respectim. biser (urmare din pag. 1) altele,din faptul ci toate cuvintele privitoare la Doar si {inem seama de ele gi sI le practicim greg ortodocgii sirbi au apelat la solidaritatea fondul religiei sunt de origine latini. Pini la intocmai. Ne iubim trecutul gi nuJ nesocotim, ve$tr confesionali,agteptind nu numai sprijin afectiv, urmi insi apartenenfa la credinfa creltini nu linem la neamul din care facem parte, suntem intet ci in acelaqitimp ajutoare propriu-zise. Nu voi poatefi pusi in legituri cu nafiuneadin care atagafiBisericii noastrenalionale, darin acelaqi LAIO cita rispunsul Bisericii noastregi mi voi mirgini cinevaface parte. Religia este deasupra originii timp se cuvine si triim in rela{ii cregtineqticu $ia si amintescci BisericaOrtodoxi Rusi al cirei etnice,iar cregtinismulin mod specialeste cei de hngi noi, s5-i respectim 9i si-i iubim. laok patriarh a vizitat Belgradul la 20 aprilie. Slujind supranafional. Agadar, credin{a comuni este Existi agadar o situafie tragici, sute 9i mii Nev in impunratoareacatedrali SlintuI Sava,acesta aceeacare ne unegtegi ne obligi la sentimente de morfi de pe urma-bombardamentelor, l a rostit o predici in careprintre altelea declarat: de frI{ietate, ea ne determini si nu fim distrugeri gipagube ce nu vor puteafi recuperate Frar ,,Bombelegi rachetelenu sunt lansateasupra indiferen{i la ce se intimpli cu fralii din decit cu mari sacrificii, sunt sute 9i mii de lmp Iugoslaviei pentru a apdrape cineva. Acfiunile Iugoslavia. refugiafi care i$i pirisesc familia, bunurile, fost militare ale NATO au un alt obiectiv, cel de a Pentru ci am abordatinsi problema etnici, localitateade bagtini gi {ara, recunoattem dup tragedii mor{i... rispunde de toate distrugeordinea mondiali stabilitedupd rdzboi qi frri a judeca pe nimeni, n-agputea si nu evoc o infinite, Cine ti I incearcdsd impuni oamenilor o ordine ce le este anumiti manieri in care sunt trata(i nesirbii in acestea?De ce nu punem fiecare umlrul sI Del strdini, fondatdde dictatul fo4ei brutale". Iugoslavia. Mi voi referi la confralii nogtri inceteze masacrele, distrugerile, nenorocirile? intc - Aspectele acum menfionate in legituri cu romini dintre care, daci cei aflafi in provincia Bisericile 9i e vorba de Bisericile ortodoxe in ord - rizboiul declangatin Iugoslavia - 9i nu m-am numiti Voivodina, formal, se bucurl de primul rind asisti la toate acestetragedii firi uml referit la cele cu implica.tii religioase,spre a nu tratament civilizat, cei din zona numiti a si Ie opreascl.Intr-o buni zi Hristos Domul le glul spunebisericeEti- necesitl cred unelecompletiri. Timocului nu au nici micar dreptul de a se va intreba gi pe ele ca pe orice cregtince au ficut der gi care le va fi rispunsul? Inainte de toateeste evident ci rizboiul nu poaG consideraqi numi romAni.$tiu ci e o problemi bog fi acceptaf degimorala cregtini oficiali vorbegte foarte controversati gi nu ag vrea si rlnesc pe Intr-un interviu acordat revistei Vesti la 15 An! decembrie anul trecut, patriarhul Paavle al de rlzboaie drepte gi de rizboaie nedrepte,unele nimeni evocind-o.Ea totuqi existi chiar 9i in aJur admise,altele respinse. Personal cred ci nu poate ciuda faptului ci e neglijati de insiqi Biserica Serbiei spunea. ,,Pdmintul este mare spre a ne r28 fi justificat nici un fel de rizboi intrucit duce la sori Ortodoxi Sirbi. Pini la urmi s-ar impune cuprindepe to!i, daci ne purtdm ca nigte oameni. bas nenorociri, mor{i qi distrugeri. Se pune totugi insi s-o privim cinstit in fafi, dupi cum in fafi Dacd ne comportdm intr-un mod neomenesc, ade' problema: cine gi de provoaci rizboiul, acesta ar trebui privite pi rela{iiledintre sirbi gi albanezi. pdmintul ar fi tot mai mic, chiar dacdnu ar exista frur gi putea sau nu putea fi evitat care sunt scopurile Intrim curind intr-un nou secolgi un nou pe el decit patru oameni,ca in timpul lui Adam lucr urmirite... In cazul Kosovo n-am aflat si se fi mileniu.Dincolo de dateleistoriei e limpedeci Eva, Cain 9i Abel, atunci cind Cain s-a ndpustit cup gi incercat din partea noastri a oamenilor Bisericii nu ne putem intoarce mereu la trecut. Lumeain asuprafratelui sdu l-a ucis. Ce le lipseacind erau bro patru vorbeinfelepte gi foarte limurirea unei atari probleme. care triim azi nu mai e cea de altidati. Firi a doar oameni?"Iati mal de ele? S-a vorbit apoi de solidaritatea ortodoxi, in nesocotiistoria, este obligatoriu si devenim adevirate. fine insi cineva seama ofi mod special de o solidaritate a9a-zis conqtien{ide regulile gi principiile care sunt Mitropolit Nicolae CORNEANU fies slavo-ortodoxi. Firi doar gi poate nu ne poate fi indiferent cese infmpli cu un popor majoritar ortodox asemeneanoui, iar daci e vorba de ei,obediente astdzi fald de Occidentul care o hrineqte, qiar neamuri slave ni se pare explicabil si existe ...firl saucu plminteni Moscovaeste cauza gi efectul.A nu vedeaaceste elen afinititi 9i solidariziri de acestfel. E cazul totugi lucrurimdcar in al doisprezeceleaceas, a nu avea detr curajulsi le infrunlicu birbilie gi responsabilitateruse si neintrebtrm daci nu seimpun anumitelimite (urmare din pag. 1) care,in funcfie de principiile evanghelice,si duci ,,realitatea"e o noudcrimd impotriva umanitilii. intrt - nu numai la sprijinirea aproapelui ci qi la Dan Voiculescu,Tuci gi compania noi romAnii Problemasirbeascd in sinee ojoaci de-agoarecele n-a sfituirea lui. mai ales. atunci cind acesta aspirlmspre valorile occidentale ale democrayiei, qi pisica,in plasacireia Occidentula cizut din nou cu und, ajunge in situa{ii ce contravin poruncilor pe liberta!iiSrrespectarii drepturilor omului. Dar, ca de senindtate.Nu nereferim, binein{eles, la NAIO 9i la atit stasr care ni le-a dat Hristos, acelHristos care ne-a obiceiintr-o lume debusolati, glasul pimintenilor de denecesarelelui demersuri militare inapararea libertayii siste poluncit si iubim pini gi pe vrijmagul nostru. la Carpaligi Dundrese tot roste$tein pustie. europene,ci la toati aqa-zisamass-medie democraticd a estu In cazuloamenilor Bisericii apoi ar trebui si Conflictulde astizi din Iugoslavianu esteo Europei,occidentale gi risiritenedeopotrivi, care agitd Und ( (l: cercetim citi valabilitatecregtini poateavea o ..problemdpartic ulara". un oarecarece ar ameninla spiritele,,libere"$i,,liberare" cu incilcarea unor principii qtiin solidaritateetnici de genul celeislave. De fapt si segeneralizeze in Balcani. El estechiar prchle ma, de mult golitede sensin estulEuropei, precurn cel de in r in Ortodoxie se vorbegte nu numai de o el estechiar manifestarettspiritului comunrst al suveranitate.E cevalamentabrl in pretenliilede mili solidaritateslavi, ci qi de una elen5,dat fiind Moscovei,astdzi cind Moscova face pe democrata cu manipulareale acestordomni. Ceva care te umplede pop, faptul ci o bunh parte a celor care compun toleranfa9i sprijinuleconomic occrdental, E atit de sil[, ca piminteande la Carpali9i Dunire.Si vorbeqtr co$r Bisericileortodoxe sunt greci.Totugi realitatea greusi recunoaqtemnoi, ceta(enii Europei de la Est de ,,umanism"incilcat, in cazulcombaterii regimului aces arati cd BisericileOrtodoxe sunt formate qi din laVest, cd Iugoslavia lui Milogevici n-ar fi existatdacd Miloqevici- expresie tipici a rnirgdvieisovietice de ieri (sall arabi (Patriarhia Antiohiei, ba chiar a ..dezarmarea"Rusiei nu s-arfi ficut in folosul qi de azi * nu poatedecit si revolte,amintindu-ne Cec Ierusalimului), din oameni de culoare inarmririiIrakului, al Serbiei,al curzilorgi prin lamentinle,indecizia gi, in fond,tridarea popoarelor com (Patriarhia Alexandriei) qi din romAni crearea,probabil. a noi ,,butoaiecu pulbere"ce ne estuluieuronean duoi cel de al doileardzboi mondial. I '44 vort'erici viitorul? E atitde greu si punemin disculie Cesuveraniiate au introdus ruEii dupa 23 August in a lit o afirnratiedenrenliali, de o ircsponsabilitateliri nici RornAnia,de exemplu. Au fostagresori qi au subminat qi in Cititorii pot abona din striinilate se o adierelogicl rzbucnirea imperialismuluivodcii ,,suveranitatea"1irii, luptdtorii anticomuniqti din Carpapi tole la Jumalulliterar la tarifelede 40 $ comunistede sub atit de cunoscutacticheti romAneqti?Care suveranitate? Cea a crirnei falI de mod SUA pentru Europa 60 $ SUA ,,Stailcinaia"potrivit cireia Rusia,,democratului" poporulromAn 9i faldde aspiraliile lui istorice.Cum iqi f'afe ti BorisEl{in, figuri ciclopicia camelionismuluiistoric poatepermite cineva si vorbeascdin numelepoporului Iar pentru firile extraeuropene.Plata se moscovitigi revendicddrepturi in Balcani'lNimeni sirb acfual,apirind o aSa-zisdsuveranilare, cum o face apa face in contul nr. :25110029606046V, nujudecd astdzi aceste ,,drepturi" rusegti care au dus mass-mediaromAneascd actualmente, aproape in ,.pa( titular Societateade istorie literari pindacum la douirdzboaie mondiale. Nimeni nu pune integralitateaei? Se gtie oarecare sint, cu adevdrat, mal - in problemd,,foamea de spa{iu"a mujicilor aspiraliileacestui popor cregtin, bdtut de Dumnezeu$l cu ! ..C. cllirr*rcuq Jurnalul lite;;r. corrlunizatiin armataro$ie. Nimeni ni vedece s-a de nenoroc?Ca gi cum ar fi uitat de MareaAdunare in S deschisla Banca RomAni pentru intin,platin Transnistriaqi, de fapt,in BasarabiaEi in Nalronalddejisto-ceaugistd, din careunii dintreacegti psri Bucovinanoastri striveche. Nimeni nu inlelegecit gazetariai necinsteigi ai politicianismuluicomunist ,,cu dezz Dezvoltare,Sucuisata Municipidtui gi - deprofundi esteastizi, ca iei, dramaromdneascd cinste"au {icut parte,ei igi sprijini acumargumentalia puli Bucureqti(B.R.D. S.M.B). Vn - aceeaconsumate in abatoarelelagirelor de caraghioasipe hotlrireaunui parlamenttriditor, in cu ti rugim si trimitefi pe adresa exterminare,organizate dupi metodekaghebiste. vizibildcontradiclie cu adevdrateleinterese ale sirbilor, apr( redac{iei,intr-un plic, o copiedupi Chestiuneanu este cea a Serbiei,o spuneminci o cudreptul lor la libertateqi la deschidereaeuropean5. SI adit dati. Eapoartl vecheapecete a Moscovei.In lagitatea treci cu vedereapeste toati tragedn albanezilor din real dispozi{iade plati a abonamentuluio ei proverbial-istoricigi in monstruozitateadictaturii Kosovoin acelagispirit comunistdeatutsformanegru/ incr precum gi adre'saexact6 le care " trebuieexpediat abonamentut. Atest numf,r s-a. tipErit cur spr,iji-ul MINIS..T,$R

www.arhivaexilului.ro se afld in breasli. cu ocaziaceremoniilor jubiliare ale anului 2000. d'Assisi",atelierul din Assisi,in careau luuat mesteri reraintr-o Titu POPESCU Pentrua,pregdti" oarecum pe invibfi dela vemisaj, aurari,timplari. fduritori de vitralii, pictoride fresce scolindu-idin modemitateastridenti a New York-ului din Italia, Germania,Franla, Anglia gi chiardin (9ide mizeria wemii deafari), acegtiaau fost indrumali R[seritulbizantin al Europei.Piese de altar, dintre care ' suntem acfualmentein vigoare.Acestea nu sunt striine spresllile expozilieipropriu-zise prin alte sdli, dedicate ceapictati de megterulanonim (in a douajumltate a amurilor de poruncile pe care ni le-a lisat Mintuitorul artei medievaleoccidentale. iar intr-unadin ele. sec.XII| conlineunul din primeleportrete ale Sf. omAnesc Iisus Hristos gi de aceea noui creptinilor se ,,MedievalHall", organizatoriiau instalatcorul Francisc,gi cruci purtatela procesiunireligioase Iti, intre presupuneci ne-ar Ii mai ugor si le respectim. bisericescal SeminaruluiSf. Anton, care intona cintece dezvdluieidealurile spre perlecliune ale artigtilor de pe dtoarela Doar si finem seamade ele gi si Ie practicim gregoriene.Ardoarea cu care tinerii seminarigti,in qantierulbasilicii de-a lungul inilprii sale.Expozilia , Pini la intocmai. Ne iubim trecutul gi nu-l nesocotim, veqtmintemonahale franciscane, cintau era,poate, mai are o secliunededicatd americanului Frederick 4tini nu {inem la neamul din care facem parte, suntem inteliti 9i de prezenJala vemisaja EminenleiSale, MasonPerkins (1874-1955), istoric ai colecfionarde din care atagafiBisericii noastrenafionale, dar in acelagi CardinalulO'Connor, arhiepiscopul de New York,ca artl qi reputatspecialist in artarenascentist italiane. a originii timp se cuvine si triim in relalii creptinegticu gi a altor inaltefele biseripe$ti,de la Vatican,Assisi, Stabilindu-$iregedinla la Assisi, acestaa alcituit o :cial este cei de lingi noi, si-i respectim 9i si-i iubim. laolaltdcu inalli demnitariai administralieioraqului impresionantdcolecfie de artd din care,la moarte,o runi este Existi aqadar o situalie tragici, sute gi mii NewYork. marepafte a donat-obasilicii. Picturi de valoaregi o cntimente de mor(i de pe urma bombardamentelor, Mcniti si fiE loc de pclcrinaj la mom6ntul Sf. statuie,toatedatind din secolele XN' gi-Xl s-untexpuse inufim distrugerigipagube cenu vorputea fi recuperate Francisc,intemeietorul ordinului care ii poarti numele, in salaspecial rezervate colecliei Perkins. Intr-un fel, ralii din decit cu mari sacrificii, sunt sute gi mii de impozantabasilicd, de faptdoui bisericisuprapuse, a donalialui Perkins,cea mai maredin istoriabasilicii, refugiali care i;i pirisesc familia, bunurile, fostinillatd intre l 228 (lucririle auinceput la doi ani completeazimesajul de azi al organizatorilorexpoziliei, netnied, localitatea de bagtinl gi {ara, recunoa$tem dupi moarteacalugirului, cu ocaziacanonizdrii sale) careinvitd la sprijinirearefacerii complexului religios !u evoco tragediiinlinite, mo{i... Cine rispunde de toate gi 1253,cind a fost consacratide papaInnocent IV. qi culturalde la Assisi. esirbii in acestea?De ce nu punem fiecare umirul si Degi ordinul cilugirilor franciscanipropoveduia Plecindde la acestvemisaj mi-au revenitin minte ii noqtri incetezemasacrele, distrugerile, nenorocirile? intoarcereala virn4ile puritalii gi umilinlei (membrii nenumiratelecomori de arti romineascimedievald, - rovincia Bisericile qi e vorba de Bisericile ortodoxe in ordinului,adoptind o viali austeriqi de meditaqie, bisericeasci laici, zlcind pe la diferitemuzee din - 9i curi de primul rind asisti la toate acestetragedii flri umblauin picioarelegoale gi purtauo simpldtunicd cu tar[, qi m-amgindit cu ciudi cum acumciliva ani,la umiti a si le opreasci.Intr-o buni zi Hristos Domul le glugd,incingi la briu cu o funieimpletit[), s-a bucurat acelagiMuzeu Metropolitan de Artd din New York, va intreba gi pe ele ca pe orice cregtin ce au flcut dease de o imediatdrecunoa$tere, proteclie gi inzestrarecu s-aorganizat o imensi expoziliede artabizantind la gi cpre le va fi rispunsul? robleml bogilii artisticeqi materiale din partea papilor, a regilor carenumele RomAniei, al RomAnegti,al Intr-un interviu acordat revistei Vesti la 15 Jdrii inesc pe Angliei,Franlei, Boemiei, ca qi a flanciscanilorcare au Moldovei,al Transilvanieinici mdcarnu erau decembrie anul trecut, patriarhul Paavle al Liar 9i in ajunsin func1iiecleziastice inalte (unul ajungind,in pomenite,degi piese de artl bizantini,ori deinfluen!i Serbiei spunea, ,,Pamintul este mare spre a ne Biserica 1285,chiar papi sub numeleNicolae IV). Curind bizantin[,se gisescpeste tot in Romdnia.Dar 'impune cuprindepe tofi, daci ne purtim ca ni$teoameni. basilicaqi mindstireaSf. Franciscau devenitun Dacd ne comportim intr-un mod neomenesc, culturniciide pe atunciai lui Iliescu,de la Plegula n in fafi adeviratreoozitoriu de obiecte de arti deo inestimabili Sorescu,erau mai interesafis6-i cinteEmanatului in albanezi. pdmintul ar fi tot mai mic, chiar daci nu ar exista frumusele valoare.La obiectelegi podoabelede cult $i struni... Poatecd celecinci volumeale lui Pavel un nou pe el decitpatru oameni,ca in timpul lui Adam pi lucratein argintgi aur, bdrut in pietrepre!ioase, precum Chihaia,dedicate artei medievale romAneqti, publicate npedeci Eva, Cain qi Abel, atunci cind Cain s-a ndpustit cupe,pocale, relicvarii, cruci, mitre, apoi tapiseriile gi recentla Bucuregti,si redeschidigi la noi interesul ,umeain asuprafratelui siu gi l-a ucis. Ce le lipseacind erau broderiilelucrate in m[taseqi fir de argint, 9i pentrurecuperarea qi reagezareavalorilor de [. Firi a doarpaffu oameni?" Iati vorbe infelepte gi foarte manuscripteleimpodobite (iluminate) cu miniaturide demult. adevirate. insi cineva seama de ele? Agacum fac italienii qi al1ii. devenim fine o frnele9i expresivitateextraordinari, s-au addugat are sunt Mitropolit Nicolae CORNEANU fresceleinegalabile ce impodobescperelii gi boltele Gabriel PLE$EA

ei,obediente astlzi fali deOccidentul care o hrlnegte, 9i a/b qi albulin negru,cu lejeritatealipsei de vibralie odioasda ideii de patrie gi a ideii de om, rteniMoscovaeste catza Si efectul.A nu vedeaaceste elementarifali de nenorocireaunor popoare cdsdpite inregimentareain batalioanelemor\ii, rinocerita lucrurimicar in al doisprezeceleaceas, a nu avea detrupele de asalt ale intunericului comunitar din stepa denunlatide Eugen Ionescu gi pecare comunismul a curajuls[ le infrunli cu birbilie qi responsabilitate ruseascdiariqi este o faptddemnd de,,umanism". M-am reugit,din nou, s-o deturnezegi s-o aruncein ,,realitatea"e o noudcrimi impotrivaumanilllii. intrebatadesea in ultimul deceniugi credcd nimeni exclusivitatein spatelelascismo-hitlerismului. 'i romdnii Problemasirbeascd in sinee ojoaci de-agoarecele n-a statimpasibil in fala chestionirilorde acestfel: Cum orice rdu igi are gi partealui buni putem nocraltet, gi pisica,in plasacireia Occidentul a clzut din nou cu unde-orfi oaresutele de mii, milioanelede kaghebiqti, constataastdzi, in peisajulnostru politic - de ce sd Da1ca de senin[tate.Nu nereferim, bineinfeles, la NATOgi la atit stassiqti,securigti, gi cum se vor mai fi numinddin n-ospunem, cu satisfaclie- o neti qi clar[ despi(ire '89 rtenilorde denecesarele lui demersurimilitare inaoararea libertatii sistemulde represiuneinstaurat de Moscovain fdrile a apelor.Prima, dupi incoace,adici deatunci de europene.ci la toatda5a-zisa mass-medie democratica a estuluieuropean, weme de aproape ojumitate de veac? cindsecurismul a reugit s[ setravesteascA, sub ochii nu esteo Europei,occidentale gi risdritenedeopotrivd, care agitd Undeau dispirut ei gi deminl cu cine?De undeatita strategicinchiqi ai Occidentului,in diverseclase gi :ameninfa spiritele,,libere"gi,,liberare" cu incilcarea unor principii qtiinli in organizareagropilor comune gi a extermindrii categoriide interese. $i devineacum vizibil[, cuochiul croblema, demult golitede sens in estulEuropei, precurn cel de in masi a populajieicivile? Ce ,,tradi!ie"are liber,discrepanla create intre factoriidominanfi ai munistal suveronit(tte.E cevalamentabil in pretenJiilede militarismulsirbesc in reoresiuneacriminali a tnass- med iei romAneqti,de certi coloraturakaghibista, locratacu manipulareale acestor domni. Ceva care te umplede popoarelorvecine? Ar trebuisd ne intrebim,cind qirestul, ca de obicei, restul pdmintenilor de la Carpali E atit de srl[, capimintean de la Carpagigi Dunire.Si vorbegti cogmarurilene tulburi somnul:cine de\rnetehnica gi Dundre. i dela Est de incilcat,in cazulcombaterii regimului acestuitip derepresiune; de la Stalin,au invifat sirbii Noiincd ii maia5teptdm pe americani. nu pe cei care ,,umanism" '89, ristatdaci Mrlogevici- expresietipici a mirqivieisovietice de ieri (sauruSii) si mdcel[reascipopoare in Afganistan,in auacceptat in inci o dati convietuirca cuMoscova, n folosul gi de azi nu poatedecit sd revolte, amintindu-ne Ceceniagi in alte locuriblagoslovite de fericire ci peadevdrajii apdrdtori ai democragieioccidentale, adici rr gi prin lamentlrile,indecizia gi, in fond,tridarea popoarelor comunistd'/ tocmaiceea ce reorezintA astdzi NATO :re"ce ne estuluieurooean duni cel de al doilearizboi mondial. Dup[ 80de ani de mizerie, de incilcare sistematici n discuJie Cesuveraniiate au introdus ruqii dupd 23 August'44 in a libertililor elementare,rusul invaldastizi in sfirgit .efrrl nici Romdnia,de exemplu. Au fostagresori gi au subminat qiindirect ci nuse poate juca la infinitcu ribdarea qi Juivodcii ,,suveranitatea"1drii, luptltorii anticomunigtidin Carpalii toleranlapopoarelor europene. In fine, cineva,la etich eti rominegti?Care suveranitate? Cea a crirneifa![ de modulmilitar, aduce sancliunile firegti gi obligatorii ocratului" poporulrorndn 9i fap deaspiraliile lui istorice.Cum igi fa15de imposturi,demagogie, manipulare qi criml. rluiistoric poatepermite cineva si vorbeascdin numelepoporului Iar atunci,se trezesc- bineinleles obignuilii i? Nimeni sirb actual,aplrind o Ea-zisdsuveranitate, cum o face aparatori ai umanismuluisocialist. Aga-zigii areau dus mass-mediaromdneascd actualmente, aproape in ,,pacifiqti",creati de binecunoscutelecongrese gi ni nupune integralitateaei? Se gtieoare care sint, cu adevirat, marguriale luptitorilor pentrupace, ce protesteazd nujicilor asptraliileacestui popor creqtin, bdtut de Dumnezeugi cu vehemenldimpotriva intervenliei militare NATO :dece s-a de nenoroc?Ca gi cum ar fi uitat de MareaAdunare in Serbialui N.4ilogevici.Aceeagi pledoarie care, in Lrabiagi in Nalionalddejisto-ceauqisti, din careunii dintreaceqti perioadainterbelic[, pl5tite de INKVD, a dus la rlelegecit gazetariai necinsteigi ai politicianismuluicomunist,,cu dezastrulcelui de al doileardzboi mondial gi a cel mdneasca cinste"au fdcutparte, ei igi sprijindacum argumentafa pulin cinci deceniide dict aturd comunis td, tnstaurata drelorde caraghioaslpe hotirireaunui parlamenttriddtor, in cu tancurigi propagand[,cu kalagnicovgi katiuqein ebiste. vizibili contradicliecu adevlrateleinterese ale sirbilor, aproapejumdtate din ![rile lumii. Mai trebuiesi remincl o cu dreptullor la libertateqi la deschidereaeuropeand. Si adiugim insdceva acestui tablou spre a fi reflectatd n laqitatea treci cu vedereapeste toati tragediaalbanezilor din realitateadeplind: tridarea. Incomensurabili, Ldictaturii Kosovoin acelapispirit comunistde atansformanegrul incredibili, negociatipe banii Moscovei.Trddarea

www.arhivaexilului.ro die rdspunsurilepoetului qi realizarea interviuh ca atare. La intilnireaultimd, din septembrie'81,Io cuvintului- vizelepolitruce ale cenzurii timpului Caraionmi-a adusimpreund cu chestionarultr Rispunsuritardive suportindcu greu contactulcu mareapoezie gi riispunsurile sale, legateintr-un text aproap, mai ales cu mdrturiile unei conStiinyelibere, unitar, datat august I 980, dovadi ca, de fapt, e N-aq fi crezutin septembrie1981, cind Ion niciodati incdtuqatlin ciuda incdtuqdrilorsale scrisesein /ervilrlmai demult. dar nu cunoscnic Caraion a venit sd inregistreze,la Radio frzice - Ion Caraion adusesegi un grupaj de astrzi motivcle ce-l detenninaserdsi intirzir Bucuregti,citeva poezii gi doud-treitexte criticc versuri pe care,in mod cu totul ciudat pentru inregistrarealui. Cum segrdbea peste misuri gr era gi memorialistice,ci aceeava fi, practic,ultima tipul sdude comportament, a linut in chip expres stipinit dc o realdncrvozitate, l-am invitat noastreintilnire. Citeva zile mai tirziu, poetul a s6-l citeascdla microfon,cu atit mai mult cu cit si citeasci in studioulradioului textului cursiv plecatintr-o cdldtoriespre Occident,qi drumul mi-a atrasatenfia el insugi ci nu vor putea fi al rdspunsurilorsale urmind ca sd introduc sdua fostdefinitiv. al pribcgiei.imi aducaminte difuzate imediat. Erau poezii dedicateunui intrebirile dupd aceea.A rdmaspina in 1993 cd la intrareadin stradaTemigana, in clddirea asctrltdtor,daci nu cititor dinft-:unalt timp sau ncdifuzat,iar atuncicind am ficut-o mi-am dat Radioului,Ion Caraion s-a legitimat in fata dintr-un alt deceniu,daci nu cumvadintr-un alt scama cd nu aveamdreptul sd spargunitatea postuluide pazdcu po,sapcsrtulpe care tocmai il veac. Gestul mi s-a pimt a avea o valoarede radiofonicdgi ideaticaatcxtuluili a inregistrhrii primise, in locul obiqnuituh.ribuletin cle rdmas bun qi am realizat acestlucru dupd ce, ct c'hestionarulde la carc plccasenr.Reproduc identitate.Cind i s-a retinut documentul din departiri,a sositin fine qi tristaveste a trecerii intrebirile,prin urmare,aici. in redactarea respectivpe toata duratace urma si intirzie in lui Ion Caraionpcste pragul etemitdtii. Poeziile iniqiall: clddireaRadior,rlui, am surprinsin ochii lui Ion erau mArturiileunui suflet insinguratgi tragic, - Volumul de yersuri ,,Lacrimi perpen- Caraion deruta gi panicateribilh. $i apoi, o sfigiatde indoieli gi dominatde presentimcnrul dtcularc . aptit'utirt colt'ctiuB.P.T.

www.arhivaexilului.ro Jurnalulliterar-

dierdspunsurilepoetului gi realizareainterviului ca atare. ION CARAION '81, La intilnireaultimd, din septembrie Ion zurii timpului Caraion mi-a adus impreuni cu chestionantl Si rNubiogrufta are adefini personalitatea artisticl rueapoezie gi rdspunsurile sale, legate intr-un text aproape Aproapeintruvabil, dupi nici un an de la de particular individuali incit nici 'tiinle libere, unitar, datat august I 980, dovadi ci, de fapt, el micar scrisesein terviulmai demult,dar nu cunoscnici aparifiasa. volumul din ,,Bibliotecapentru to(i", grosollniilesocialismului vulgar n-ar fi aderat tugirilor sale perpendiculare. astdzi motivele ce-l determinaserl sd intirzie Lacrimi cuprindeo parte,o parte ideeaatribuirii salela o generafieintreagl, A un grupaj de numai, din poemelernele, daci e si nu am cum scutiurechile de asemenea bolboroseli qi inregistrarealui. Cum segribea pestemdsurd ieftiniti :iudat pentru 9i evita pronumelepersonal. Din motivea ciror pecare le furnizeazi,pe de o partelenea de gindir era stdpinit de o realdnervozitate, l-am invitat n chipexpres paternitateo impart cu editura,lipsesc din el gi iar pe de alta, nenorocitulobicei ciupitativ r sd citeascd ai mult cu cit in studioulradioului textului cursiv lucruri,la carenu fin mai pufin,decit cele ajunse, intelectualuluiromin, carese complexeazi d vor putea fi al rispunsurilor sale urmind ca si introduc prin intermediulacestei accesibile colecfii, in indati cenu-gi etaleazi cultura, iar in cazulci ma edicateunui intrebdrile dupd aceea.A rdmas pind in 1993 miinile publicului.Chiar volumeintregi, eronat estegi un tip anumede critic, daci nu te ageazie r alt timp sau nedifuzat,iar atuncicind am fEcut-omi-am dat consideratedoar ceeace, cu vorbe,uneori din in raft,lingi o somitatesau lingi o formuli striini stratosferi,foarte alituri de pulpasensului, se micar aga,pentru a dintr-unalt seamacI nu aveam drepftrl sd sparg unitatea sincronism.Degi am apreciar numette,ca intr-o impir{ire administrativia continuuvaloarea gi superioareletrebuin{e alt o valoarede radiofonicdgi ideatici a textului,i a inregistririi harului gi artei pe I'irste,literaturd pentru copii, au prieteniei,cu atit mai mult pe ale prieteniilor cu cltestionarLrlde la care plecasem.Reproduc cru dupd ce, fostomise, degi de mult epuizateca tot saumai tot literare,gi cu toateci m-amincilzit lingi oameni 'este intrebdrile, prin urmare, aici, a trecerii in redactarca ceam scrisori tradus.Cel pufin Frunzele in Galaad, de mari vibra(ii sufleteEti,aga cum poate qi euvoi tdfii.Poeziile initiall; selecfietematici, pe diverselaitmotive erotice, cu fi infierbintatpe al{ii, ajutindu-i si sesimti in doi, trat gi tragic, - Volutnulde t,ersuri ,,Lacrirni perpen- ilustratii nervos introspective de N{imi trei sauin mai mul(i, totugiam fost un izolatin 'esentimentul diculare", apirut in colecyictB.P.T. constituie Max1.$araga,nu con{ineadecit zece inedite, restul felurite sensuride la cel propriu, pini la cele bucifilor gi inlattiparului fira indoietld cea nai cuprinziiloare antologie sale,venind acolo din peluzele figurate,iar peripetiileviefii, pe carenu ne-o . acestultim dirt crealia dv. Iiricit, Ion Caraion. AS t,reu sd spectacolulaltor cirfi. Dupi cum,^de asemeni, construimin exclusivitatenoi. n-ausoviit si mi Munilii deos, n-au confinut inedite. Insi Cimitirul izolezegi elein fel gi chip nu pentru gi o a$teptata atnintili care au criteriile ce au operat i,l doar o vari fost din stele,care adusese intreg aga-crezutulcaiet o toamni.Aga ci imi estegreu si-mi lasconfundat cadntl acesteiantologii de autor? vechial ciclului Iederi,nici el nu a contribuitla fie de cltre mine, fie de citre - allii destinulcu ultima cane Penlru .foarte ntulli dintre cititorii dv. amplificareavolumului din,,Biblioteca pentru destinelealtora. Cine ce ar cigtigadintr-o asemenea e in sistemul ,,Puttopticunt",voluntul de debut, reprezintdo to{i". Insumind,ca deschidere,citeva piese din confrerieconventionali, falsi in nucleeleqi ne apirutd in ruritate. Ar .fi bine sd ne oprim pulin astpra Panopticum,culegerea dintii, interzisi sub regimul implica{iileimplicafiilor ei. rrmd,o primd acesteietape a fncepttturilo4 despre cure uli antonesciancit gi ca incheiere,texte din Dcasupra, M-am simtit gi am fostintotdeauna un singur. deasuprelor,acea edi(ie autograf le pindatunci, vorbit atit de pulin Si care este incd atit de horscommdrce, a Ca in dragosteunde nu pofi fi decitcu dragosiea. ajuns in ceremonioasa premonitoriu irelevant cunosctrtd! ei formi iconografici $i atit. Cind, nici la douizeci de ani, flceam datorati ValentineiBardu gi Anei Pavlu,doar in secretariatde redacfiela ziarul Timpul,iar, pe de :au trimiteri - Dtrpd 1944 poezia lui lon Caraion se miinile citorva bibliofili, volumul Lacrimi alti parte,gi publicam, 'ere activi, din zecilede redactoriai inscrie intr-o miscare liricd afirnatd incd din perpendicularea fost alcituit pini la urmi din zece cotidianuluiacela solicitat, cu tiraj mare,cu editii qi asumatd. timpul rdzboiului Si defnitd printr-o generalie pir{i. Cum din Panopticum,Omul profilat pe cergi multe, cu coresponden{ide presi in striinitate, simpld, fEra numitd adeseade criticd ,,generasiapierdutii". Cintecenegre nu figureaziin el nici patruzecide eram singurulcare-gi transcria articolele de cite anumela o Ea cuprinde poeli ca Geo Dumitrescu, Gellu doul, trei, ori, spre hazul, amicalin definitv,al gi continuu. Naum, Constant Tonegaru, Mihail Crama, tuturora,cici pe atuncimanuscrisele se trimiteau pentru cd Alexandru L,wrgttsau Nina Cassian,poelifoarte zelarilorcum senimerea, scrise de mini pe orice :resul strict soi de hirtie gi cu oricite gtersiturisau circileli, diverSi, asadar.De ce ,,generalia pierdutd"? iar culegitoruln-avea decit sI sedescurce singur, ttd ea sd nu - Imediat dupd rdzboi, a existat o epocd a cum il tiia capul.Insi, cu toati exigenfamea, reinfloririi grupdrilor literare. Dv., incd din anii erpendicu- aplicati nu numai la redactarearepetati, de liceu,ficeali parte dintr-o grupare care se transcriereagi retranscrierilearticolului, nu e poetului definise, la Buzdu, sub semnul revistei numai,dar gila corecturilein qpaltam descoperit 'i gi triise ,,Zarathustra". Ce cenacluri literare si ce dupi doui deceniici intr-una din buclfile se si facd contacte cu cercurile arlistice ali avut in volumuluiPanopticum se strecurase o gregealicit carelinea Ceahliul de mare,Avearh un verscare suna ala: perioada debutului poetic in volum Si imediat e din nou astane sugrumd",- dupd? ,,Cilitoria deci celAtoria.Peste rI mlsuri ce gregealicredefi ci mi-a fost dat si dau dupi - Cum priviyi acum, Ion Caraion, trecutul , difuzase Si trecerea- (v-amspus) a douizecide ani, cind am prezentul dv. literar? Ce urmeazddupd ,,Lacrimi : in presd, recititodati, mai atent,poemul versului cu pricina. perpendiculare" pentru poetul care sinteli? lizim un Si vi spun:in locde,,cdldtoria" apiruse,,cisdtoria". Textul constituie intr-un fel o adevdratd in edifia din 1943 aqa veli gisi tipirit misiunii $i profesiune de credinld, o impenetrabili definire riscorectatulmeu vers:,,cisitoria asta ne sugrumd". ilile unei a poetului in raport cu propriul sdudestin literar, Nimicnu mi indreptileasi aducvreo obieltie, de radio, ii eventual chiar, o exceplionalSpagind de istorie oricenaluri, institufieirespective, ..cds5toriei" pe u citeva care,adevirul esteci la aceadati, n-ocunoastem.. , literard, completind acele atit de puline imentele nici de buni, nici de rea. Ca si nu mai spu'n-tf confesiuni,dincolo de cele moanea lirice,ale chinuitului vorba aceeasubstituiti celeititulare flcea cam tot gi re pentru contorsionatuluiIon Caraion.incredinJindu-l inlelesulpoeziei. acum tiparului regret doar incapacitateahirtiei Singuritatea mea s-a manifestat;i in alte

www.arhivaexilului.ro cu moartea lui a tost o poer consecinlenemijlocitA a acesteia)intirziase sine Ileana CORBEA din intil dois cuprinsein plachetd,care s-ar fi ridicat la pier, Untitlu premonitoriu optsprezece,Ion Caraionrezervindu-gi dreptul sein de a mai addugaincd doud titluri in momentul cu e: Cind,in 3 aprilie I 94l, contact Lungu este general vdduvit in stabileaun in dicyionarele definitivdrii pentru tipar a culegerii.,,Cred ca trei, epistolarcu Octav profesorulsdu de studiile istorico-literarece-i intirzie acest $ulu1iu, Si ntr veli refuza sd ne acordali tttturor tinereliloy Kale francezd.din primii ani de liceu bragovean moment biografic pina la Ora 25, in 1946. de la . AJbst cind din ca un problema prefelei. Nu fiindca n-ar fi intuit si de intervenea,de fapt,(incurajat gi de,,recenzia" cadou pentru prieteni i-am pus pre! numai Si valoareacertd a fibrei poeticece-l anunjape direc de intimpinare favorabild,semnatd de critic pentru ca sd-mi scot mdcar hirtia, vinzind viitorul Ion Caraionin peisajulnostru liric. firi r in Ga:eta Transilvaniei,la,,caietul" sdu placheta la colegi, ce erau obligali s-o ia, deSi Dimpotrivi. Preocupdri de alt gen insd - un !ilriz buzoian, de poezie, Zarathustra, editat nu-i intereseazril". Numirul restrins de studiumonografic despre Lucian Blaga l-au in tiy periodic in ultimele clase liceu), de cu volume al tiraiului. doar Ia citeva zeci de pus in imposibilitate,probabil, sd se execute impri recomandareapoetului semnificativ al exemplare,pinh la cel mult 150,justifica in imediat solicitdrii.Poetul tinea insd, ,,sri-,sr Lucrr grupiiriiliterare. pe cale de a constituiatuncl parte gi relinereade care aminteam, fird a se scoatdneapdrat r)olutnulin 100-1 1 5 ex.,dupa la ac, la cotul Carpalilor: Este vorba de tindrul Ion modifica insd prin ceva constatareaci, cel ,, PaSte"- cum comunicaAlexandru Lungu in impal Caraion, un poet de mare talent Si coleg de ceade-a doua epistoli a sa,din 9 aprilie I 94I . infr-o liceu cu mine", care, dupe opinia sa, Intre timp, apiruserd gi celelaltedoud poeme n-are reprezenta cea mai ,,pentr\t PRETEXTEI agteptate,poemele inedite, desigur (Hei! fata celgrlr nare nddejde". roN cnRnroN mea gi Apogiaturd), pe care i le incredinla de bo Cercul literar de la Buzdn,alcdtuit la vremea NLCOM TON TUDOR criticului spre a le publica an-ticipativin pedag adolescenlei,cu un an aproapeinaintea epis to lei paginile revistei sale Tribuna literura din de la care pornescinsemndrile noastre de fafd, cEortcE lol\ PopEScu bomi Bragov. Dovadd cd ,,Ion Caruion nu s-a verbal realizindintr-un format minuscul,de buzunar, supdrat" gi cd proiectulurma sd prindi contur merer o revistddc intcresanteexperimente gi TEXT: in curind, chiar 9i ftrd prefayalui gulufiu. necivil preocupdrilirice, putea constitui un ntodel in NLTXNNDRULUNCU Nu cunoagtemmotivele pentnr care Inchisorile nu-gi contextulpublicistic gi prin al epocii faptulcd noastte,taicit.,. nu a devenito realitatecdrtorialii. istorier incerca si adune intr-o echiod. diversd in GRAVURA: E foarteposibil ca lipsade fondurisau ,,cenz-ura" din int unitateaei artisticd idcatica,o anumiti lr):slr7 si N. NL,.TOSCNN I si-gi fi awt un rol al lor.Pentn-r postcritatea critici scrisa a poeziei tinere, cea situati incd in pragul gi literarda ltri Ion Caraionins'a nonrentuli5i ate firi vc primelorei inmuguriri.Octav ficea o $ulutiu semnificaliile;i rezonan{elesalc. Cirtile dc Cinrece figura cu totul apartein critica literari poeme.in citevasute de exemplaredoal in tiraje aproap romdneascdinterbclica tocmai Drin deosebita confidentialc aqadar,vor reprezentamereu o nilpri' aplecaresprc sus!inerea,.carrzei" sct'iitttrttltri coot'donatda existenleigi-l vor urmdri pini in de carr tirrrTr:Activitatea lui inregistrase pe atunci, deja, ultimeleclipe ale vielii. ..Cenzura",carc l-a literar citevascmnificative,,lansdri", citeva debuturi pcrsecutatve$nic. apare 5i eainvocati dc la prima Tonega /ilic'estind autoritdtii sub semnul salccritice, initiativaeditoriald, ca un ,,dar"al destinului NIihal dela colegulqi degencrafie - Eugen ,.prietenul" irnplacabil.$i apoi,in moclpremonitoriu, ideeu RaduS Jebelcanu,pina la elcvii sdi, Baciu $tcfan Ei ZARATHUSTRA de irichisourcca o starc fireascd,r.u'mirindu-l daci vr Ion De altfel, in sc'risottreaamintite, $ugarin. constantde la incepuluripind la sfir;it. totulne Alexandru Lungr.rlinea si mdrturiseasca, pulin. in doud cazuri,cel al lui Alexandru Sii mai observam,de asemcnca,nn lucru: rezerva referindu-se la ..recenzia"din Gazeta Tran- Lungu gi.indeosebi, al lui Ion Caraion,cercnl poeziilece urmau si intrein contextuleditorial Aritanr silvaniei:,,Obiectit', poale u .fbst sirtgurct revistei Zarathustra se cuvine sd fie mai cu din Inchisorile noe.\te, /aicri... erau picse dinGer incurtjure rnoruld r'(nitAp(ntru tnicu nett aten!ie analizat,in perspectivadesigur gi a publicatemajoritatea. Culcgerea aduna astfel din An pluchetape care, deocuntdatd,nu o nui pot evolulieiulterioare a celordoi poetiin cadrele versuridin ultima perioadd,cea a realizirii in(eleg tipari din lipsa de bani". Evident ,,placheta" poezieiromAnegti moderne. publicisticea caietuluiperiodic Zarathustru. formulr respectivdnu era alta decit Zarathustra. In prima epistolacdtre Octav $ulu1iu, Esteexpresia acestui timp gi oferdin intregcea brambr Interesantni se pare, in schimb, dupi recomandarcalui Ion Caraion, operati de mai elocventdimagine asupra inceputurilor ane0a aproximativgaizeci ani colegul siu de generafie,Alexandru Lungu, de de la concretizarea lirice alc lui Ion Caraion:o poeziea disperarii Eidupi acesteiatit de tineregtiiniliative literare,cd nu era una desprinsdde un interesimediat. adolescentine,cu o notd pregnantdde teribilism biografi grupareabuzoiand avea intentia sd dubleze Impreuni cu informaliade ordin axiologic,i imagistic,un cint al neimpliniriidramatice, s artistic expedia publicajiasa de poezie gi prin o suite de se criticului,spre confirmare, un stoc chemarea dragosteigi a femeii intrezdrite,e deluroz de poeme,nu culegeriliriceindividuale, in starese prezinte unul oarecare,ci chiar structura candoarea peisajului aplecat spre culorile artistic( 99o/orealizatd a unei plachetece urma sAapard intr-uncontext particular structurile cele mai toamneibacoviene pestetoate acestea, un contea? in colecliaZarathustra, sub semndturalui Ion ti, individualizate,vocile lirice cele mai bine semn al risipirii o sete bahici a trdirii. arnintif' Caraion, se vq nttmi, probabil (de fi articulate.,,Seria de volttme, inauguratd cu ,,Volumul Panopticum ('1943) avea sd adinceascd nuanlele luatind va admite cenzura): ". - conchideaAlexandru Lungu, Si ooemul meu " il sddespleteascd totodatd versul din rigoarealui Yersde ingtiinli pe solicitind din partea lui o Octav $ululiu ,,patronul" revistei $ululiu 9i cadenfati,sd-l mine spre o sumbri garjade lntunel scurtd ce urmeazda reprodusd ' " Zarathustra.O sdptdmini mai tirziu, intr-o a ,,prezentare fi sonuriindoliate, mdcinite de revoltd. douaepistold, precizirile ctr Fata din brazi ca prefald a volumului". Numdrul poemelor ffiUlli ftxeazlun debut editorial de care Alexandru trimise era de faisprezecedin totalul celor Nicolae FLORESCU esteo p

www.arhivaexilului.ro poeme,va predomina,e de la sine lnfeles,parte {og r{ ,,$iltffiftlTColegit mei de generage,gi Ileana CORBEA din producfialirici de dupi 1948,insi care s-a dela ziar,Geo Dumitrescu,Marin Preda. Stelaru. intimplat si ajungi la tipar abia de vreo zece, Paul Daniel,Tonegaru gi alfii, il frecventau. doisprezeceani incoace,daci nu cumva se Amfitrionultrimisese, unora dintre ei, ba vreo cuprinse in plachetd,care s-ar fi ridicat la pierduse.Pini in 1944toamna, (eram in rizboi) invita{ie,ba cite o carte cu autograf.Eugen optsprezece,Ion Caraionrezervindu-gi dreptul seintimplase, de asemeni. si nu-mi poati fi tipirite, Jebeleanuse striduia si nespuni ci ne-achemat, de a mai addugainci doud titluri in momentul ci a pomenitsburitorigtilor tnat'ete,, cu exceptiabucifilor debutului,mai mult de vreo denumele noastre, ci definitivariipentrutipar a culegerii.,,Cred cd trei,patru poemeprin reviste ar fi interesat,al{ii ii trimiteau scrisorelede prin - caMeridian, Vremea, ,T::t nu veli refu:a sd ne aiordali tutiror rinerelilor, Kalende.Ca gi cind n-ar fi fost suficient,m-am provincie,si ne cunoasci,sd-i citim si cite de la satire, foarfeci, capricii, ifose daci nu ai gi din na$tereceea ce-ti trebuie. criticului spre a le publica anticipativin pedagogice,morale, dogmatisme, explicafii Cenaclurilemele au fostcirtile intre carem-anr paginile revistei sale Tribuna literard d,in pomldate,conformiste, pudri de galanterii afundrt.pe care le-am citit, cu care stam de vorbi, Bragov. Dovadd cd,,,lon Caraion nu s-a verbalesau alte ratiuni, mereuzise superioare qi bibliotecilemele, de citevaori pierduteqi de alte suparat"gi cdproiectul urma si prinddcontur mereureprobabile, decurg dintr-o starede citevaori incropitela loc, prin sacrificii.Pentru in curind, chiar Si ftrd,prcfa1c lui gululiu. necivilizatie,involu{ie gi profanare. Popoa rele crre ci, intotdeauna,intre o cartesi o haini. am ales Nu cunoagtemmotivele pentru carelnchisorile nu-gi respecti artasunt retrasedin lnemoria cartea.$i tot apropo de grupuri sau cercuri, noastrc,taicd ... nu a devenito realitate editoriali. istoriei,cu timpul nu mai creeaziarta. $i tot a$a, deseori,vi mirturisesc,m-a mirat si aud numele E foarteposibil ca lipsa de fonduri sau,,cenzura" din intimplarein intimplare,ca si revin,degi am meu rostifi alituri de celedin jurul simpaticei sd-gifi ar,'utun rol al lor.Pentru posteritatea critici scrisaproape continuu, publicam gi am publicat revisteAlbatros. Si nu fi dorit a apartineechipei gi Iiterarda lui Ion Caraionins-a rnontenruli5i are firi voiamea discontinuu. Din 1947.cind iesiseri carea initiat-o?Ba, poate ci da;deqi se poate viefui semnificaliilegi rezonanfelesale. Cirtile de Cintccelenegrc. pini in I 966,cind a ieqitEseu, deci artisticai in afara echipelor.Nu mi-am pus poeme,in citevasute de exemplaredoar, in tira.ye trproapedouizeci de ani, s-apetrecut, in ceeace niciodatiintrebarea intreagi gi nici nu mi-amdat confidentialeaqadar, vor reprezentamereu o mi privegte- gipe cili inci nu i-aprivit, acelhiatus rispunsla ea.Insi certeste ci nu m-amnumirat coordonatda existenleigi-l vor urmdri pini in de carecritica, glosind pe margineaproducfiei printreanimatorii Albatrosului, aga ci nu mi se ultimeleclipe ale vietir..,Cenzura", care l-a literare a unor autori ca: Geo Dumitrescu, cuvinedreptul de a fi, in ordinealfabetici, sau in pefsecutatve$nic, apare;i ea invocatd de la prima Tonegaru,Stelaru, Marcel Gafton, Sergiu Filerot, alti ordine,pomenit printre ei, care fiind impreunl iniliativaeditoriali, ca un ,,dar" al destinului NlihaiCrama, Teohar Mihadag, Dimov, Doinag, ofereausinguraticei mele tinerefi, o indescifrabili ) r rrnplacabil.$i apoi,in mod.premonitoriu, ideeu Radu Stanca,Torvnopol gi alfii, vorbegte,cind qi melancoliegi curiozitate.Am trinrisodlti, acolo, r. A de irtthisout'eca o starefircasci, urmdrindu-l daci vorbeqte,pe un ton gratuit- elegiacsau cu prin popti.un poem. gi mi s-arispuns, prescurtindu- constantde la incepunrripina la sfirgit. totul neanalitic,pe cifiva din noiclasindu-ne intr-o mi-senumele, doar cu un cuyint:..Retincm". tilterior.

www.arhivaexilului.ro @-JurnalulLiterar DECLIN INCHISORILE NOASTRI Din silniciaaburilor - multi - Risuni la fereastrica o spaimi ToamnariguEiti, nu ne-asculti SATULNIMIC VIOLONCEL Nici o vorbi, apelene-ngaimi, Ci unde-i svircolireapietrii, unde?- Botezde gind, cu umir slut, Pemargine de drumuri mergmocanii, Ne-arupt zilogul androgin; Sturzii-orsi ne-ajungipini miine, S-apropiemorchestrele profunde Sunainelul drum sorin Duzii bat la geamuride spitale. trece-ncoviltire prin bejanii... Sprecite nici n-au inceput $i-om Subvioara gindului de piine Ne rispund ceti{i medievale. Reflexeplumburii ori de mitase,- Hau! Hau!- mereu,de ce mi-nqeli lcoani beati de eres?- Nu-i primivara anilor,mujici! Ca o fati mare-ngenunchiati pasul Dospeqte-nnoi slirgitarindunici intr-un lan de iarbi - menestrel- Aveaburghezul dres A-nsingeratelorviole pe terase. Ne pitrunde ziua dezbricati De drojdii smulte-nsocoteli. Pini-nfundul inimii: pastel. Ne-amprins de miini, curgeauimit Danseazi-orientalviata-ngusti, nechezde foi. Portretefugitive ca o gumi Bolovanide cintecegi-amare Rdspunsde mar(i, infinit Jucirii uitatein nimol, - Ce hiu de cruci in Nehohoti la geamuri.ne sugrumi limureau titinii-n noi! Seridici noapteape rizoare Se Istovulclavecinelor din pusti. Liliecii sufletuluigol. $i-n miezulpegterii rimas Cu fiecarefati-n requiem la foc Vulpilene cauti-n lintini, Zilud strimos, strein Visamla tinere(eacare-ncepe - prooroc Au rimas podgoriile-necou, Agigderiunui Vomputrezi de dorul uneistepe Trezit din fundul unui ceas A rlcoare deasi gi-a{irini Pecare nici n-om fi s-omai vedem. Toarce-nsingurareavinul nou. Fu soiulvorbelor, chivot. Hei! ciprioara meaminusculi din lac, Creastarisvicnet, crud ticea, - Deqarteni-s fiordurile azi.,. Nici mor(ii to{i nu gtiu de tot, Vomputrezi de dorul unor brazi C-a fost un semn,dar sta mirgea. La cipitiiul altui Ragaiac... infiorat havuzmorgan Ricnea riscoala lingl dric, - GERMINATIE Un gol a fost,qi-i birigan... Sbirlit in lut - surcealiliachie Un birigan,9i nu-i nimic... Precumo siderali nea,plimada. Orgie-ntii, vacarmul din grimada ASPECT Bugtenilor,dospea de cununie.

La fereastra asta cit o viati Lingoarealinge seva,cipriorul Niviliti - adinc pe portative Hilar prin scorburipoposise ghiara. Au tinjit prinfese din Ninive Voinicimpirechiatul unghi... dar pini seara Cumpirate sadicde la piafi Fu gata fata, -i dulce ca lichiorul. Altidati-n vase...

Plaja-i scami, Ceamai din smalful pielii noastrevalvi Alungati pasire dungati Sunacircei de miere pe undrea. Reprezinti-n valuri, semai gatil Fiorul, plug cercirii. Sespunea $TREANG Pentru ceadin urmi epigrami. Ci linurile pulpeisunt o salvi. Iar cum searastrimbi rupe salbe Adolescenlanoastri ca o ciuti Umezite,sd le spargi-n corturi Amigitoare-iora... totdeauna Iviti-n prididirile nitinge Ciocurile altor plsiri albe incuie-n urmi salbade canafi. Ne mingiiehaina qi-osiruti Tolinescmizeriile.n porturi... Topazele,cind trecemla z*afi, Cu gopirlemoi fugite-n singe. Secituie-nadincul ei furtuna. INCIDENT Hohoti miasmeledin piepturi, Gonegte-afunddescintecul, pe corle Din mitasea sturzilor albagtri - Strecoari iar virtejul moara-njos; Nu avemnici mili gi nici drepturi, Pentru a viafi-n care-am tremura! noastre, tainic, lnjunghiat in spatesomnoros - Frunzi lungi, umbri dejuga9tri... Pentru nevrozr strizii Mustegtedezolat acolo-n ceainic Aducu-fi, Doamne,sinii dumitale. Paloareaunui vis neterminat... Miri, citu-i albia lintinii Seaduni chiotu-nulcioare, Prinfesadin covore dezbrlcatl: Portireii curfii 9i jupinii Priveqteun tablousolar qi sudic, www.arhivaexilului.ro Ne-au gitit de ieri spinzuritoare, Iar cum pe-alituri treneleo cati - Desenultot o mingiie impudic. $i-ausi vinl corbiis[ ne rup[. )RILE NOASTRE, TAICA...

VIOLONCEL R.ECITALPENTRU VIOARA Ci unde-i svircolireapietrii, unde?- Pemargine de drumuri merg mocanii, Interior scildati-n linii, printre cee S-apropiemorchestrele profunde Crepusculariroua daci udi timpla? $i-omtrece-n coviltire prin bejanii... Mitaseaplastilinei peste cimp l-a Regisitscizut in epopee... plumburii - rqeli Reflexe ori de mitase, Nu-i primivara anilor,mujici! Sebilbiia la mingi... Atunci saucind-a 'nalte? Dospeqte-nnoi slirgitarindunici Fostmai pur un prunc la trepte A-nsingeratelorviole pe terase, Orbiti, revirsa lumina-'n mal. te Vedeamde bronz- o, rochiaverii, blinda! imit Danseazi-orientalvia{a-n gustI, ri. Portretefugitive ca o gumi Cum chiuiaorchestra mrenele! - gingavi \e hohotila geamuri,ne sugrumi Ilumina liuntru-arginturile.Bun e Istovulclavecinelor din pusti, Cristalul.Miez decer bolnav se interpune Hotarde-acuma. alvia-i otravi. Cu fiecarefati-n requiem Visamla tinerefeacare-ncepe - Lin oboi- o, vai! vopsitelecostume Vomputrezi de dorul unei stepe Sonorne-mbraci; viile-s rotunde, Pecare nici n-omfi s-omai vedem. Serisfring livezile...rlspundel - Pentrucine-i via(a? Viata cum e? Heil ciprioara meaminusculi din lac, INSULIDA Desarteni-s fiordurile azi... Prin gcoliumblim, iubita mea,gi nu-i Vomputrezi de dorul unor brazi Solare-arpegii,cisalpine borduri lea. Scrisoareanoastrl-aceea pentru care La cipitiiul altui Ragaiac... Suntcrime pi suntcare mortuare Prelingpodoabe palide qi calme, Svirlite-n fundul inimii pe-uncui. Vin ghionoilesuveicilor din palme GERMINATIE Si-nspumegeminuscule liorduri. Sbirlit in lut - surcealiliachie Liuntrice vestigiide colindi Precumo sideralinea, plimada. incurci sfoaragenelorl mai frinte Despiturite hojma-n line sibii Orgie-ntii,vacarmul din grimada Poenile-nobraz ne vin; ce spin te Cadranelebalcoanelor secrete Buqtenilor,dospea de cununie. Fugiregte,fata mea,'n oglindi? S-aulogodit in smalf de castagnete Spretautoburgice coribii. Lingoarealinge seva, cipriorul RECITAL PENTRU VIOARA Hilar prin scorburi poposiseghiara. Strinuti iarigi viafa-n care coapse Voinicimpirechiatul unghi... dar pini seara 2 Cristalulmult prealungile pampasuri, Fu gatafata, -i dulceca lichiorul. Ne cilciie-n albumeqi-n atlasuri O, vremeanoastri unde-i?Pluviale Distanleleastrale dintre coapse. pielii Ecouri, cum dirimi iar castele! r-i scami, Ceamai din smalful noastrevalvi Sunacircei de mierepe undrea. Smulgveverifele palorile din stele Noui cii nautice-ndevale 'nalti, n Fiorul, plug cerclrii. Se spunea $i frunteasuie beznele agale. Sibilinrisuni-n orga - CI linurilepulpei sunt o salvi. Cind ne vom smulgevilced laolalti be Di-rni fruntea ta, pidure, gi cufitul Plini, din draperii matinale Amigitoare-iora... totdeauna Aqiqderidiamantelor, cind ciuta lncuie-n urmi salbade canafi. Piere-ncovor... Ah, toati negtiuta Schila cu rusoaicanu din gloate? Topazele,cind trecemla zarrfi, $aradi-a viefii una cu slirgitul. Prieten drag al altelor cimpoaie Secituie-nadincul ei furtuna. Ne ogoaiestepa, mii, ogoaie O si reincepemvalsul primiverii gi si gfienimeni nu mai poate... Gonegte-afunddescintecul, pe coale La revirsiri de-adura pestezi, Strecoari iar virtejul moara-njos; Petreceriscutura-s-or, n-o.r mai fi (DECLTN) lnjunghiat in spatesomnoros - Nici glndurile - acasi, nici boierii... Aducu-fi,Doamne, sinii dumitale. 2 $olari suieliniqtea la piui, Miinile de ci\i mereu se-mbuibi, Si macine.Iubita mea,de-acuma numaibijbiie gi-ndeamni. A isprivit cu noi trecutultot, gi numa' $treangul Au ticut copacii.finul scuipi,- Viorile vor gemepinJr ziui. www.arhivaexilului.ro Miroasea cucuti gi a toamni...

Ia-fi cinteculdin sufletori din sodre - Ioanemii din pumnii rugiciunii, Ca si pornim!Ni-s brazii firi fari. Cumpirate sadicde la piafi Fu gatafata, -i dulceca lichiorul. Altidat5-n vase...

pielii Plaja-iscami, Ceamai din smalful noastrevalvi Alungati pasire dungati Sunacircei de mierepe undrea, Reprezinti-nvaluri, semai gati Fiorul,plup cercirii, Sespunea STREANG Pentrucea din urml epigrami. Ci linurilepulpei sunt o salvi. Iar cum searastrimbi rupe salbe Adolescen{anoastri ca o ciuti Umezite,sI le spargi-n corturi Amigitoare-iora... totdeauna Iviti-n prididirile nltinge Ciocurilealtor pisiri albe lncuie-nurmi salbade canafi. Ne mingiiehaina siruti 9i-o Tolinescmizeriile-n porturi... Topazele,cind trecemlazarafi, Cu qopirlemoi fugite-n singe. Secituie-nadincul ei furtuna. NCIDENT Hohoti miasmeledin piepturi, Gonegte-afunddescintecul, pe coale Din mitasea sturzilor albagtri- tremuratt Strecoarl iar virtejul moara-njos; Nu avernnici mili gi nici drepturi, Pentru a via,ti-n care-am nevroza strizii noastre,tainic, lnjunghiat in spatesomnoros - Frunzl lungi, umbri dejugagtri... Pentru Musteqtedezolat acolo-n ceainic Aducu-{i,Doamne, sinii dumitale. Paloareaunui vis neterminat... Miri, cifu-i albia lintinii Seaduni chiotu-nulcioare, Prinfesadin covor e dezbricati: Portireii cur(ii qijupinii Priveqteun tablousolar qi sudic, Ne-augitit de ieri spinzuritoare. Iar cum pe-alituri treneleo catl - Desenultot o mingiieimpudic. $i-ausI vini corbiisI nerupI. si vini vinturileduiumuri $i-au Ar vreafaianfa madrigalului prezis Dupi ce-omslirqi cu tot 9i dupi Dar ruginoscuprinde-n bra{e plugul, Ce ne-or putrezi ciolanelepe drumuri. Ploui dejos, ploui desus de-acum arcuEul, - Printesadin covors-a sinucis... incropiti, searaca o baie Ne-oiegi, mireasi, inainte MA DOARELUMEA $i-o si treaci toamnaprin odaie in ciruta marede cuvinte. Sesparge mila-n ciucuri... Lungul drum i-a Smulsde ieri cartuqele.Gnd qesul Ne-aurimas doar cintecelegoale, Porni de-abugilea, secase in{elesul. Si ne fure noapteaca un ciine- - Mii tati, mi! - mi doareiarlqi lumea,.. Noi cei bolnavi de febreqi riscoale O si bem aiceapini miine.,, Te credacolo. Basmele - tu stii - azi nu dor Aeri;rno! Circae.Ce frenetic,

IIuEci disperareagrav qi etic; ,,Siorleanr gridina cum intra lo casl'.., eue&.lnnetJ, mergeunde-acuma, frate-al meu, zic: Tudor? ...Vom Gravuri dc N. Toscani,din Zuruthustra,dcc 1941. q t-.0u4l Qa.estal&sotrtiiii Doi huligani...Metodic am strivit ?"rUnX"{;e,&;,A nrieir.Acrn{r {a x6a[. Eclipselesub unghii la un loc. CITADI\A c0" ,0 $.caa/.L,su1,ii,,a 4a1e, ^ati^;ft Prin vegetalastringere, -i mijloc Vii ca-ntr-unmodel arab - careunativ - Igcvo ai ro6di tae ,tec,,tlaa,il De boziecrescuti. (Te-am iubit) Despiturind,nostalgici, nimicul, Saudoar condurul vrerii tale, altr micul, Iar pasul- un virtej culespe jos - ca de saciz, Festivrisunl-n noimemorativ? Sgua*$orrgn,n' s'{ilr craqx,f,{g , A fosttopit smaraldele-npaner. Jtclorneea{inled4;- Ca t*nu Si nu sespargi melcii-ntraforaj

www.arhivaexilului.ro YOtlltc tlfiPar€cfltarur uilBrlr... uar Pr[a ]tsara Fu gatafata, -i dulceca lichiorul. Ne cilciie-n albumegi-n atlasuri O, vremeanoastri unde-i?Pluviale Distanleleastrale dintre coapse. Ceamai din smalfulpielii noastrevalvl Ecouri,cum dirimi iar castele! la-t scama, Sunacircei de mierepe undrea. Smulgveverifele palorile din stele Noui cii nautice-ndevale fruntea suiebeznele agale, 'nalti, - It5 Fiorul,pluq cercirii. Sespunea $i Sibilin risuni-n orga i. Cd finurilepulpei sunt o salvi. Cind ne vom smulgevilced laolalti ilbe Di-mi fruntea ta, pidure, gi cufitul Plini, din draperii matinale i Amigitoare-iora... totdeauna Agigderidiamantelor, cind ciuta lncuie-nurmi salbade canafi. Piere-ncovor... Ah, toati negtiuta Schilacu rusoaicanu din gloate? Topazele,cind trecemla zarafi, $aradi-a viefii una cu slirgitul. Prietendrag al altelorcimpoaie Secltuie-nadincul ei furtuna. Ne ogoaiestepa, mii, ogoaie O sI reincepemvalsul primiverii gi si gtienimeni nu mai poate... Gonegte-afunddescintecul, pe coale La revirsiri de-adura pestezi Strecoarji iar virtejul moara-njos; Petreceri scuturr-s-or. n-oi mai Ii (DECLIN) lnjunghiat in spste somnoros- Nici glndurile - acasi, nici boierii... Aducu-fi, Doamne,sinii dumitale. 2 $olaril suielinigtea la piui, Miinile de cil{i mereu se-mbuibi, Si macine.Iubita mea,de-acuma numaibijbiie A isprivit cu noi trecutultot, gi numa' $treangul 9i-ndeamni. Au ticut copacii,linul scuipi,- Viorile vor gemepinJa ziui. )liroasea cucutigi a toamni...

Ia-ti cinteculdin sufletori din soare - Ioanemii din pumnii rugiciunii, Ca si pornim! Ni-sbrazii firl {ari. Pentrucine stringi belguguriletriste? Trec umbrele,mai grave, zacizvoare Au adormitciobanii, zac listunii, .rcugul,- Difuze,pe transluciabrlfari. Fugealbi linipte-nbatisti.

Acolo-ommerge unde doar tlcerea Hei,viafi carenici nu m-ai gtiut, Zipezilor, ne chiami-n miri de;arte. N-asculficum descaleci-nivoriu Catifeauagerpilor, gi-n scut Domnifi a plecirii, suntpagii tii de moarte umFa Carneacum tugegte-asanatoriu? Sauvintul, ca pe-o rani, ne-aimpietrit durerea?

Mii frl{ine, mi gi cum e Bugul ea.,. CONTUR imbricat in febre la oracol, Goliciunea-iultimul spectacol,- rudor Ci n-am si uit nici cinteculacela, Pesteiarba noastrl rimi plugul... Nici tremurul platanilor,cind mugci ,.Sinrteanlgrtrdina cum intra ln casI,... zic:Tudor? lmbobocire-nsin aquarela, , Gravurd dc N. Toscani, din Zuruthustra, dcc l94l Iubila meacu fragedi vipugci Itlto" {r,^r;n;n dr *^ |i rr4€drll, CITADINA $tii, scurgereaviermugilor. minunea - $r*rtrrqt,i,'^ Far.lyrrcXaAn rl4ll" l {q {q}'uri.., Vii ca-ntr-unmodel arab - careunativ - Cum leginaufrunzigurile fa{a, llt u tigu4.t ${i,J, p &ao Despiturind,nostalgici, nimicul, Ne-ampetrecut, iubire, diminea{a ,so^g.to^ da Saudoar condurul vrerii tale,alta micul, De mini, prin fineati, cu sfiiciunea. $rl fir* tti{eta/^r^li, le saciz, Festivrlsuni-n noi memorativ? Si nu sespargi melcii-ntraforaj Asemeniunei lucii pelerine $ntlr.ril^t'o,tmQi,yrtt*dr'n, futqfde ire Pecare cavalerii o-mbrlcarI. Va izbucnisporadic tirgul iar, e^'"g[ $t'tuid- ti w%?a^rl; Subliniat,- albumulnostru rar, incolicireabratelor ne sboarl /r^Ai vte^to, N11/yu /'\t t'Aangla 4Xdl/A; S-apribuEit hilar in reportaj. nepitrunde-n singeun ciorchine. $i *t?",t,^lqpi, ,''u,r'uxnai ,arXdx' t

Coralii,o! Coraliiprin hermini infiorareacoapsei gi obrazul - olw,/'tl ust.,. Incertitudinilasi si sevadi, Ne-ochiui-n nervurile amare. U.c"J d, & *i" Ici o nuan(i ori o busculadi Be$aunor planteinsulare {0,/wd'^ 1,tth Ot waa;i*Wni', Multiplicati pururea-nsurdini. Nuntitehaiducegte cu necazul. 0 NJa4rl&lrcvi^i M-dimd' Qe 4i d.e pojaru-aprinselor 1,huia iri^Su^b i,r.um[ Peetamina versului egal Ci din nadire Ne-auleginat condurii,parcl-a fiere Suride,nup{iali, eticheta; Si revoltau viplile-n artere duffia| *., !o Didaca asta- (Yetisau Anetta) - $,a E"lh 8oti,ai Si ne mingiiejarul din privire ju,'ud+ & Se-ntoarceparcl dela estival. $ia$i."ilp',,c f'nv*bi N. ,tard& jlsrruot*rm, attm&nl: Ieri a trecutpe-aproape. precis- $tiu $i spasmulviolinelor, un minz, 0a nr^ rttai 4t ,ui;,"di {n&'*.r't0ifi}e..' Cu un copilanemic dar limbut. Ne-r cucerit pismag,ca o scrisoare, Albul nostru-ardeapeste trecut Era atuncia-nbezni sirbitoare - 'J,- $i-n fundulsobii-ardea un manuscris... Ne-alunecaudin sufletstelele, gi-am plins,.. [t, ootra

www.arhivaexilului.ro