Nr. 1 (46), (Anul XIII), Ianuarie - Martie 2015 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ianuarie - martie 2015 Nr. 1(46) anul XIII EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 1 (46), (Anul XIII), ianuarie - martie 2015 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Apare sub EgIdA uNIuNII Scriitorilor dIN ROmâNIA, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Fondatori: IOAN POPIŞTEANU, OVIDIU DUNĂREANU, PAUL PRODAN, OLIMPIU VLADIMIROV Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea), ALINA ALBOAEI-PRODAN Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, IOAN STANOMIR, ILEANA MARIN, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, la Librăria „Cărtureşti” din City Park Mall – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆Editorial MIRCEA IOAN CASIMCEA – Creanga mis- terioasă (p. 71); Cu calul ghidran (p. 73) NICOLAE ROTUND – Ovidiu Dunăreanu TANIA NICOLESCU – Specii (p. 76) – 65 (p. 5) ◆scriitori români în perspectivă universală TEXT ARThUR PORUMBOIU – traducere în limbile engleză (ALEXANDRA FLORA ◆dialoguri „Ex Ponto” MUNTEAN); franceză (ION ROŞIORU şi MĂDĂLIN ROŞIORU); turcă (AGI-AMET GhEORGhE FILIP – Nicio forţă armată nu GEMAL şi BAYAR ABDURAIM AMET); poate înfrânge cultura (Varujan Vosganian italiană (NASTASIA SAVIN) şi Nicolae Breban) (p. 7) ◆memorialistică IMAGINE MARIAN DOPCEA – Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoiţescu şi alţi Reproduceri după lucrările pictoriţei LELIA prieteni de demult (p.19) RUS-PÎRVAN (I-VI) ◆Poeţi ai sudului Profil biobibliografic (p.91) Opinii critice de: MIhAIL MĂNESCU, DOINA DUMITRU OLARIU (p. 29) PĂULEANU, CONSTANTIN ASLAM LIUBEN DUMITRU (p. 32) (p.93) DIMITRIE BATOVA (p. 35) VASILE CULICĂ (p. 38) METATEXT ◆Literatura epistolară NICOLAE SCURTU – Noi contribuţii la ◆Literatura confesivă a biografia lui Horia Roman (p. 41) criticilor literari ◆Poezie ANASTASIA DUMITRU – Eugen Simion. Timpul trăirii, timpul mărturisirii (p. 95) ADELA POPESCU (p.46) AUREL ŞTEFANAChI (p.48) ◆Poeţi contemporani IONUŢ CARAGEA (p. 53) AMELIA STĂNESCU (p. 57) DANIELA VARVARA – Poezia ca arde- DAN IOAN NISTOR (p.60) re-de-tot. Parabolicul: Ileana Mălăncioiu (p.104) ◆Proză ◆Cronica literară LIVIU LUNGU – La marginea Imperiului ANGELO MITChIEVICI – Despre frizerie şi (fragment) (p. 63) eternitatea ei (T.O.Bobe) (p.108) ◆Prozatori contemporani. Profil ◆muzică GEORGIANA SOARE – Dan Perşa MARIANA POPESCU – Remember Marin (p.111) Constantin – ctitorul artei corale româneşti ◆Interpretări contemporane. 90 de ani de la naştere (p.165) ANCA PETCULESCU – Ovidiu Dunăreanu: ◆Şcoala simbolul ambivalent al apei (p. 116) ChIRA-ANASTASIA SPRÂNCEANĂ – ◆Comentarii Şcoala şi educaţia în concepţia lui Mihai Eminescu (p. 168) ION ROŞIORU – Confesiuni provocate (Florentin Popescu) (p. 123) ◆balcanistică ◆Actualitatea literară NISTOR BARDU – Aspecte de limbă literară a dialectului aromân în abecedarul lui LIVIA CIUPERCĂ – Amintirile unei nonage- Constantin Ucuta (1797) (p. 170) nare (Antoaneta Ralian) (p.127) LUCIAN GRUIA – Aureliu Goci – Liviu Re- ◆mit, istorie, poezie breanu centrul operei şi distribuţia tipologică (p. 131) IOAN FLORIN STANCIU – Ave viator et EMIL LUNGEANU – Sfera, antologie de vale (p. 178) poeme (Marin Dumitrescu) (p.134) TITI DAMIAN – Alergând după o himeră ◆Istorie. Interviu (Tudor Cicu) (p. 139) GhEORGhE DUMITRAŞCU: Misiunea ◆Istorie literară mea este Dobrogea. Interviu realizat de IULIANA DUMITRU şi ELENA hOPĂIANU GABRIEL RUSU – Constanţa, gramatica (p. 180) rememorării. Întâmplări şi personaje (Arthur Porumboiu) (p. 145) ◆Istorie. Eseu ◆Poezia tinerilor la zi RADU ŞTEFAN VERGATTI – Problema izbucnirii Primului Război Mondial. Contacte YIGRU ZELTIL – Poezie „fotografică” şi politice la cel mai înalt nivel (p. 185) „cinematografică”... (George Nechita & Michele Bressan, Ştefan Ivas) (p. 149) ◆Istoria Constanţei ◆Lecturi CONSTANTIN ChERAMIDOGLU – Imagi- nea Constanţei vechi, prin ochii contempo- ANA DOBRE – Firiţă Carp şi văpăile sale ranilor (p. 188) (p. 153); Culorile secrete ale lumii (Camelia Pantazi Tudor) (p. 154) ◆Repere culturale tulcene OCTAVIAN MIhALCEA – Mundus subterra- neus (George Mihalcea) (p. 156) OLIMPIU VLADIMIROV – Încă o dată ION C. ŞTEFAN – Să aruncăm timpul despre Panait Cerna (p. 197) peste umăr (Eliza Roha) (p. 158) Reviste şi cărţi primite la redacţie (p. 199) ◆Literatura universală. Eseu ALEXANDRA DEAC – L'intimité et la loi dans Le Procès – Kafka et Welles (p.160) editorial NICOLAE ROTUND Ovidiu Dunăreanu - 65 m al Cetăţii, în sensul cel mai înalt, scriitorul acesta masiv, cu o figură Opeste care anii nu s-au grăbit să lase urme, de o carismă aparte, este o prezenţă stenică. Îl cunosc elevii, îl ştiu şi-l citesc studenţii, profesorii, întreţine relaţii cordiale cu toţi colegii de breaslă, cu ai săi concitadini, cu dobrogenii, cu oamenii podişului şi ai apelor. Cărţile lui sunt subiecte pentru seminariile, disertaţiile unor masterate, pentru lucrările profeso- rilor de română în acordarea gradului didactic 1. Deşi nu se grăbeşte, parcimonios în apariţiile editoriale, Ovidiu Dunăreanu este unul dintre acele elemente de stabilitate culturală atât de necesară unui spaţiu aflat la hotar. Multă vreme redactor, redactor- şef adjunct şi redactor-şef al revistei mensuale Tomis, de doisprezece ani redactor-şef al trimestrialului Ex Ponto, încearcă o complicată dar benefică echilibristică în publicarea textelor unor scriitori din mai toate zonele ţării, dar şi din străinătate, aparţinând diferitelor generaţii. Interviurile şi publicistica sa literară, acele „convorbiri... pontice” îşi au asigurate unitatea printr-un subiect comun, cel cultural, teren minat prin excelenţă datorită caracterului său rebel, refractar subordonării. Domeniile abordate sunt variate: literatura, actoria, etnologia, muzica, artele plastice şi colocutorul are rara capacitate de a dezinhiba, de a determina o dezinvoltură a mărturisirilor ce dau farmec acestora. Finalitatea este aceea de a pune în lumină spiritualitatea prezentă, oropsită până acum un secol şi ceva de germenii culturii europene. Paradoxal, să iei acum interviuri e mai dificil ca înainte. Îţi trebuie alte antene, sporite şi mai sensibile. Ovidiu Dunăreanu este, din fericire, înzestrat cu aşa ceva. „Vocaţiile paralele” ale lui Ovidiu Dunăreanu se definesc mai con- vingător cu volumul Oglinzile memoriei (2013) ce se adaugă celor două anterioare – Convorbiri pontice (1998) şi Vitralii (2007) –, prin care se . 1, 2015 NR mişcă suveran, scriitoriceşte vorbind, stăpân pe mijloacele sale de exprimare. Cartea ne oferă posibilitatea îmbogăţirii imaginii omului de lângă noi, prezenţă permanentă de câteva zeci de ani în viaţa culturală. onto P Ce ne spun aceste mărturisiri, sub diverse forme ale literaturii, de fapt? X E 5 Ne informează asupra opiniilor sale literare, a realităţilor sociale, a rolului şi locul omului de cultură în lume, a unor probleme familiale. Ne vorbesc despre oamenii de lângă el, prieteni care i-au confirmat sau infirmat ju- decăţile, decepţiile, „nimicurile” ce ne condimentează, tuturor, existenţa. Informaţia vine, însă, de la un „cronicar” de aleasă sorginte, unul din puţinii noştri povestitori, capabili să treacă de la imaginea delicat nostalgică la virulenţa pamfletarului fără vreun aparent efort. Însă harul cel mai de seamă al lui Ovidiu Dunăreanu este acela de po- vestitor, dovedit în volumele: Preludii epice (1990), Vânzătorul de enigme (1993), Cu bucuria în suflet (Ed.I-a 1995, Ed.II-a, revăzută şi adăugită, 2008), Întâmplări din anul şarpelui ( Ed.I-a 2003, Ed.II-a, revăzută, 2013, tradus în Bulgaria, 2011), Concert la patru mâini (2005), Vaporul de la amiază (2006, tradus în Germania, 2006). El şi-a câştigat un loc de neclintit printre povestitorii noştri de frunte, validaţi de istoria literară, înrudiţi între ei şi păstrându-şi totodată, intactă identitatea. „Tărâmul mirajelor” rămâne Dobrogea străjuită de Dunăre şi Mare, fiindcă mărturiseşte el cu mai mult timp în urmă, aici „legenda, istoria, mitul, magicul, fantasticul, fabulosul, pitorescul, dar şi realul semnificativ, profund se înverşunează să convieţuiască. Îmi doresc să scriu eu povestea ei tradiţională şi modernă...”. Este o confesiune în cele unsprezece poves- tiri din Întâmplări din anul şarpelui, volum ce s-a bucurat de o receptare deosebită. Aici ochiul uimit al cititorului, lumea fascinantă despre care nu luase nicicând cunoştinţă, căci distanţa dintre spaţiul rural actual şi cel străvechi se anulează şi trecerea din prezent spre posibilele începuturi se face firesc, fără nici un efort vizibil. Se înregistrează