DOCSLIB.ORG

Le Fantastique Littéraire En France Et En Roumanie

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Le Fantastique Littéraire En France Et En Roumanie Le fantastique littéraire en France et en Roumanie. Quelques aspects au XIXe siècle : une rhétorique de la (dé)construction ? Silvia Adriana Apostol To cite this version: Silvia Adriana Apostol. Le fantastique littéraire en France et en Roumanie. Quelques aspects au XIXe siècle : une rhétorique de la (dé)construction ?. Littératures. Université Paris-Est; Universitatea din Pitești. Facultatea de Litere (România), 2011. Français. NNT : 2011PEST0007. tel-00686613 HAL Id: tel-00686613 https://tel.archives-ouvertes.fr/tel-00686613 Submitted on 10 Apr 2012 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. UNIVERSITÉ DE PITEŞTI FACULTÉ DES LETTRES UNIVERSITÉ PARIS-EST ÉCOLE DOCTORALE « CULTURES ET SOCIÉTÉS » Thèse de doctorat Domaine : Philologie APOSTOL SILVIA ADRIANA LE FANTASTIQUE LITTÉRAIRE EN FRANCE ET EN ROUMANIE. QUELQUES ASPECTS AU XIXe SIÈCLE : UNE RHÉTORIQUE DE LA (DÉ)CONSTRUCTION ? Le 10 septembre 2011, Université de Piteşti Thèse dirigée par ALEXANDRINA MUSTĂŢEA, professeur des universités, Université de Piteşti FRANCIS CLAUDON, professeur des universités, Université Paris-Est MEMBRES DU JURY : Yvonne GOGA, Professeur des universités, Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca Nicolae IOANA, Professeur des universités, Université « Dunărea de Jos » de Galaţi Livia TITIENI, Maître de conférences HDR, Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca Laura BĂDESCU, Professeur des universités, Université de Piteşti 1 LE FANTASTIQUE LITTÉRAIRE EN FRANCE ET EN ROUMANIE. QUELQUES ASPECTS AU XIXe SIÈCLE : UNE RHÉTORIQUE DE LA (DÉ)CONSTRUCTION ? 2 Remerciements Je tiens à exprimer ma reconnaissance à Madame Alexandrina Mustăţea et à Monsieur Francis Claudon pour tous leurs conseils et pour le soutien qu’ils m’ont apportés tout au long de ma thèse. Par la même occasion, je voudrais les remercier d’avoir accepté de diriger cette thèse. Je leur suis gré de leur patience, de leur constante disponibilité ainsi que de leur présence sans faille à mes côtés. Mes remerciements s’adressent également aux membres du jury, Mme Yvonne Goga, M. Nicolae Ioana, Mme Livia Titieni et Mme Laura Bădescu, qui ont bien voulu accepter cette responsabilité. Je tiens à remercier mes anciens professeurs, à présent mes collègues du Département de Langues Romanes de l’Université de Piteşti (particulièrement M. Gabriel Pârvan), d’avoir suivi tout mon parcours universitaire et de m’avoir accueillie avec chaleur et confiance. Je voudrais exprimer ma reconnaissance à tous ceux qui, d’une façon ou d’autre, ont facilité mes séjours à Paris : Mme Catherine Claudon, Delia et Guillaume Michel, Bianca Boularand. Je remercie Cécile Folschweiller pour avoir bien voulu sacrifier son temps afin de se consacrer à la relecture de ma thèse. Je remercie ma famille et mes amis pour m’avoir fortement encouragée et soutenue tout au long de mes études doctorales. Enfin, un grand merci à ma mère et à Alessandro qui ont subi avec beaucoup de compréhension mes sautes d’humeur et mes états d’âme variables. Je remercie Alessandro pour tout son amour qui est plus fort que les limites de l’espace. 3 Résumés Résumé français Cette thèse se propose d’analyser le fantastique littéraire en France et en Roumanie par une méthode double : l’histoire des influences et des transferts culturels (approche diachronique) et l’étude de certains aspects communs aux textes fantastiques identifiés dans la poétique de la (dé)construction (approche synchronique). Le corpus comprend des contes fantastiques provenus des espaces littéraires du XIXe siècle français (Mérimée, Gautier, Maupassant, Villiers de l’Isle-Adam ou Barbey d’Aurevilly) et roumain (Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction et Mateiu Caragiale). Bien que certains récits de ces derniers dépassent de peu le cadre strictement temporel du XIXe siècle, le choix est motivé par un certain décalage temporel entre les deux littératures, par l’appartenance de ces écrivains à une première étape du fantastique littéraire roumain et, dans le cas de Mateiu Caragiale, par l’intertextualité explicite avec Le rideau cramoisi de Barbey d’Aurevilly. L’étude prend comme fil conducteur l’idée de (dé)construction, prise non pas dans le sens philosophique de la méthode déconstructionniste conçue par Derrida, mais dans la lignée de la thèse formulée par Irène Bessière, notamment le double mouvement qui traverse le récit fantastique, la construction et la déconstruction d’univers. Dans la première partie, la (dé)construction est rapportée au niveau de l’onomastique du fantastique (histoire du mot et de ses dénominations), car le terme « fantastique » est associé aux récits d’Hoffmann dans la traduction fautive de Loève-Veimars et un discours théorique et critique est construit à partir de Charles Nodier. La (dé)construction est aussi envisagée du point de vue de l’identité du fantastique en tant que genre littéraire. D’un côté, le fantastique puise ses sources, surtout thématiques, à la matière des mythes, des textes religieux, des croyances populaires, des légendes, des idéologies, des progrès scientifiques, etc. De l’autre côté, le remaniement fantastique (sa poétique) consiste à construire un « rapport fantastique » entre le réel et les autres éléments généralement considérés comme surnaturels, invraisemblables ou impossibles donnés pourtant comme sérieux, perceptibles et donc possibles. La deuxième partie déroule un panorama d’histoire littéraire comparée franco-roumaine, où sont mises en question deux figures étrangères, Hoffmann et Poe, ainsi que les particularités de l’émergence du fantastique dans la littérature française et dans la littérature roumaine, liées au romantisme dans les littératures ouest- européennes, et au légendaire et au magique dans la littérature roumaine. On parle de (dé)construction des modèles étrangers – jeu de traduction chez Ion Luca Caragiale, imitation chez Nicolae Gane, etc. – et de construction d’un discours fantastique autochtone. La troisième partie analyse quelques aspects qui caractérisent la rhétorique du fantastique, en soulignant les procédés par lesquels l’art de la persuasion se manifeste paradoxalement tant comme garantie que comme sape des stratégies textuelles : la littéralisation des figures au niveau de la fiction ; l’hypervisibilité des figures (l’hyperbole, l’hypotypose) ; le résidu littéral du discours figuré en tant que principe de suggestion du surnaturel, l’objet en tant qu’indice réaliste et support des « déviations » fantastiques. 4 Mots clés : fantastique littéraire français, fantastique littéraire roumain, XIXe siècle, (dé)construction, construction réaliste, brouillage fantastique, discours figuré, monstration, suggestion, littéralisation du figuré, dédoublement entre savoir et croire, objet. Titlu, rezumat şi cuvinte cheie în limba română Câteva aspecte ale fantasticului literar francez şi românesc în secolul al XIX lea. O retorică a (de)construcţiei? Lucrarea de faţă îşi propune o examinare a fantasticului ca gen literar printr-un demers dublu, diacronic (istoria influenţelor şi transferurilor culturale) şi sincronic (cercetarea câtorva aspecte care ţin de o modalitate comună textelor fantastice identificată în poetica (de)construcţiei). Corpusul este constituit din povestiri fantastice ale mai multor scriitori francezi care sunt asociaţi unor curente sau mişcări literare diferite – Mérimée, Gautier, Maupassant, Villiers de l’Isle-Adam sau Barbey d’Aurevilly – cărora le adăugăm texte fantastice româneşti, aparţinând lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction şi Mateiu Caragiale. Câteva dintre operele scriitorilor români amintiţi depăşesc cadrul strict temporal al secolului al XIX lea, alegerea noastră fiind motivată de faptul că textele la care ne referim sunt considerate ca făcând parte dintr-o primă etapă a prozei fantastice româneşti. În ceea ce îl priveşte pe Mateiu Caragiale, am ales să analizăm în mod excepţional nuvela Remember, din perspectiva intertextualităţii explicite cu nuvela Le rideau cramoisi a lui Barbey d’Aurevilly. În centrul investigaţiei fantasticului literar (limitat aici la povestiri scurte), am pus ideea de (de)construcţie, pe care o urmărim la trei niveluri : un nivel onomastic (trecerea de la termenul « fantastic » la genul fantastic în literatură), un nivel diacronic (apariţia fantasticului ca gen literar şi identitatea acestuia, o problemă abordată din perspetiva istoriei literare comparate şi a teoriei receptării) şi un nivel retoric, în accepţie largă (o poetică a prozei fantastice). Subliniem faptul că nu folosim ideea de (de)construcţie în sensul strict al conceptului filosofic lansat de Jacques Derrida. (De)construcţia, aşa cum este întrebuinţată în lucrarea faţă, are ca sursă o teză formulată deja de Irène Bessière: poetica incertitudinii care se raportează la două proiecte opuse, dar coexistente, construcţia şi deconstrucţia realului. Primul nivel de abordare a (de)construcţiei în proza fantastică coincide cu prima parte a lucrării: definiţiile fantasticului, diversele tipuri de abordări şi delimitări ale acestuia şi dicotomia fantastic / miraculos. Cuvântul
Load more

Recommended publications
  • Anul XX, 2009, Nr. 11 (234)
    Jurnalismul românesc din exil ºi diaspora (Cluj-Napoca, 23-24 octombrie 2009) ATEDRA DE jurnalism a Facultãþii de ªtiinþe Politice, Admi- Cnistrative ºi ale Comunicãrii din cadrul Universitãþii „Babeº- Bolyai“ din Cluj-Napoca a organizat, în perioada 23-24 octom- brie 2009, cel de-al VIII-lea Simpozion Naþional de Jurnalism, cu tema Jurnalismul românesc din exil ºi diaspora, la care au par- ticipat ºi numeroºi scriitori români. Reamintim cã simpozioanele anterioare de jurnalism de la Cluj-Napoca (toate finalizate prin publicarea lucrãrilor în volu- C me cu acelaºi titlu, tipãrite la edituri de prestigiu, precum: Polirom, Tribuna, Tritonic, Limes), unele cu o relevantã par- ticipare internaþionalã, au fost urmãtoarele: Curente ºi tendinþe A în jurnalismul contemporan (2002), Schimbãri în Europa, schim- bãri în mass-media (2003), Jurnalismul cultural în actualitate (2004), Presa scrisã româneascã – trecut, prezent, perspective F (2005), Stil ºi limbaj în mass-media din România (2006), Forme ale manipulãrii opiniei publice (2007), Limba de lemn în presã – ieri ºi azi (2008). Simpozionul din acest an ºi-a propus sã valorifice ºi sã inte- É greze în spaþiul cultural românesc o parte din jurnalismul practicat înainte de 1989, în exil ºi în diasporã, iar dupã aceas- A P O S T R O F tã datã, în diasporã, respectiv în comunitãþile româneºti din strãinãtate. La simpozion au participat nume importante ale exilului literar ºi jurnalistic românesc: Petru Popescu, Gabriel Stãnescu ºi Nestor Rateº (SUA), Anamaria Beligan ºi Eugen G. Ionescu (Australia),
    [Show full text]
  • FAMILIA Revistă De Cultură Nr. 7-8 Iulie-August 2018 Oradea
    FAMILIA Revistã de culturã Nr. 7-8 iulie-august 2018 Oradea Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Seria a V-a REDACÞIA: iulie-august 2018 anul 54 (154) Ioan MOLDOVAN - Director Nr. 7-8 (632-633) Traian ªTEF - Redactor ºef Miron BETEG, Mircea PRICÃJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUÞ Redactori asociaþi: REVISTÃ DE CULTURÃ Marius MIHEÞ, Aurel CHIRIAC Apare la Oradea Seriile Revistei Familia REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA: Seria Iosif Vulcan: 1865 - 1906 Oradea, Piaþa 1 Decembrie, nr. 12 Seria a doua: 1926 - 1929 Telefon: 40-259-41.41.29; 40-770-850068 M. G. Samarineanu E-mail: Seria a treia: 1936 - 1940 [email protected] M. G. Samarineanu (Print) I.S.S.N 1220-3149 Seria a patra: 1941 - 1944 (Online) I.S.S.N 1841-0278 M. G. Samarineanu www.revistafamilia.ro Seria a cincea: 1965-1989 TIPAR: Metropolis, Oradea Alexandru Andriþoiu Revista figureazã în catalogul publicaþiilor la poziþia 4213 din 1990 Idee graficã ºi tehnoredactare: Miron Beteg Ioan Moldovan Responsabili de numãr: Revista este instituþie a Miron Beteg Consiliului Judeþean Bihor Traian ªtef ABONAMENTE LA FAMILIA Cont pentru abonamente: RO81TREZ07621G335000XXXX deschis la Trezoreria Oradea C.F. 4208358 FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editorial Traian ªtef Vor mai dansa încã o varã? Vara aceasta româneascã nu a fost una care sã toropeascã ºi sim- þurile politice. Politicienii care au dat mereu tonul au fost cei de la Pu- tere. Nu am mai vãzut din 1990 atîta ghes la fãcut temenele în faþa ºefu- lui partidului de guvernãmânt, pentru a-i ghici gîndurile ºi a-i anticipa gesturile.
    [Show full text]
  • Biblioteca Centrala Universitara
    IBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA “Lucian Blaga” CLUJ-NAPOCA REFERINTE CRITICE ISTORIE SI CRITICA LITERARA 1991 Indice de semnalare a articolelor si studiilor aparute in tara, referitoare la scriitorii din România si diaspora CLUJ-NAPOCA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA 2003 Lucrare intocmita in cadrul departamentului Documentare – Informare bibliografica NOTA ASUPRA LUCRARII http://bcucluj.ro Volumul “Referinte critice. Istorie si critica literara”, 1991, cuprinde informatii bibliografice referitoare la scriitorii de limba româna, maghiara si germana, din România si diaspora, inscriindu-se intr-o serie cu aparitie anuala inceputa in anul 1966. Au fost prelucrate 51 Redactor: Ana Maria CĂPÂLNEANU periodice si 97 monografii de autori si culegeri de studii, precum si comentarii critice care insotesc volume de creatie originala, editate in anul 1991 in România. Prelucrarea articolelor din periodice: Ana Maria In cadrul lucrarii, referintele bibliografice sunt ordonate CĂPÂLNEANU, Monica CULIC, Florina ILIŞ, alfabetic dupa numele scriitorilor referentiati, grupate in Robert MEISTER, Lucia PAPAHAGI functie de sursa din care provin (periodic sau carte). Lucrarea este completata de indicele autorilor de referinte, un indice de periodice si listele complete ale documentelor prelucrate. Prelucrarea studiilor din volume individuale si colective: Monica CULIC Lucrarea constituie versiunea tiparita a bazei de date creata cu softul bibliografic ProCite4, care poate fi consultata online, pe adresa bibliotecii; din motive Tehnoredactare: Daniela TODOR, Ana Maria tehnice, informatiile nu au putut respecta diacriticele CĂPÂLNEANU românesti si, partial, cele maghiare. Regretam acest inconvenient, dar consideram ca accesul la informatiile Coperta: Tiberiu TRENEA oferite este asigurat si in aceste conditii. III LISTA CARTILOR BIBLIOGRAFIATE 1991, 176 p. "Gândirea", 1991, XXXIII, 390 p. 19. CARAGIALE, Ion Luca.
    [Show full text]
  • Revista Fundaţiilor Regale
    ANUL XIII SERIE NOUĂ Nr ix NOEMVRIE 1946 REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE T. ARGHEZI Versuri din Charles Baudelaire U)~ G. CĂLINESCU Un poet al Revoluţiei: I. Cătina (6) F. ADERCA De ce dansăm? (11) GEO BOGZA Introducere la Oamenii din Valea Jiului (27) DIMITRIE STELARU k. ,y- .Versuri (39) JACQUES LASSAIGNE Şcoala delà Paris (II) (42) MIRCEA I. MAN OLE SCU Teoria normei juridice (54) PUNCTE DE VEDERE AL. ROSETTI, Oxford (79) ;G. CĂLINESCU, Umanism, enciclo­ pedism (81); CAMIL PETRESCU, In jurul Legii drepturilor de autor (84) COMENTARII CRITICE Şerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, 94 ; Vladimir Streinu, O istorie şcolara a literaturii române, 101 ; Petru Comarnescu, Upton Sinclair sau delà revoltă la entuziasm, 108; N. Steinhardt, Benda, Franţa şi Bizanţul, 116; Eugen Todoran, Dumnezeu In Poezia lui Tudor Arghezi, 129 CRONICI Amintiri despre E. Lovinescu, de Eugen Jebeleanu, 149 ; Amintirile Annei Allilueva, de Sorana Gurian, 152; O carte de nuvele fan­ tastice, de"Ovidiu-Constantinescu, 1J57 ; Un premergător uitat, de Saşa Pană, 159 ; Poemul lui Pablo Neruda, de Mihnea Gheorghiu, 163 LUMEA DE AZI ! « Burghezul Gentilom » la Teatrul Naţional, de Alice Voinescu, 166 ; Spiritul metodei ştiinţelor, de Călin Popovici, 172. QLOSE Artă şi gândire, de Corin Grosu; Moartea e privită altfel, de Petru Comarnescu ; Teme teatrale, Chariot, de Ovidiu Constantinescu ; Unelte şi grai, de F. Aderca ; Câinii la oraş, de G. Dăianu ; Vest­ minte, Lauda toamnei, de Maria Golescu PRESA MONDIALĂ Română — Sovietică — Franceză — Engleză — Americană RECENZII NOTE ' Maria Botta, de Camil Petrescu; «Sigiliul artei autentice», Un eveniment: Analele Ro- mâno-Sovietice, de Corin Grosu ; Pensia visătorului, de F. Aderca ; « Romanul românesc », Necesitatea unei asociaţii a criticilor de artă plastică, de Petru Comarnescu; Probleme în marginea artei, de Ovidiu Constantinescu ; Dogmatismul atitudinii, de Florian Nicolau* REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL XIII, SERIE NOUĂ, Nr.
    [Show full text]
  • Nr. 1 (46), (Anul XIII), Ianuarie - Martie 2015 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
    ianuarie - martie 2015 Nr. 1(46) anul XIII EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 1 (46), (Anul XIII), ianuarie - martie 2015 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Apare sub EgIdA uNIuNII Scriitorilor dIN ROmâNIA, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Fondatori: IOAN POPIŞTEANU, OVIDIU DUNĂREANU, PAUL PRODAN, OLIMPIU VLADIMIROV Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea), ALINA ALBOAEI-PRODAN Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, IOAN STANOMIR, ILEANA MARIN, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, la Librăria „Cărtureşti” din City Park Mall – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆Editorial MIRCEA IOAN CASIMCEA – Creanga mis- terioasă (p.
    [Show full text]
  • Premiul CARTEA ANULUI 2018 Acordat De Revista România Literar\ Edi]Ia a XVII-A
    România Revist\ finan]at\ cu sprijinul ® Ministerului Culturii [i Identit\]ii literar\ Na]ionale revist\ a Uniunii Scriitorilor din România director: Nicolae Manolescu anul L 30 noiembrie512018 28 de pagini 3 lei nominaliz\ri la premiul CARTEA ANULUI 2018 acordat de revista România literar\ edi]ia a XVII-a Gabriela Adame[teanu, Alexander Baumgarten pentru Gabriel Dimisianu, Victor Durnea pentru edi]ia Alexandru Ecovoiu, Fontana di Trevi, traducerea din Aristotel, Fizica, Jurnal. 1992-2014, C. Stere, Publicistic\, Ambitus, Ed. Polirom Ed. Univers Gold Enciclopedic Ed. Cartea Româneasc\ vol. IV, Ed. PIM Ed. Polirom Ion Mircea, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop, Poezia româneasc\ Adrian Popescu, George Volceanov pentru Materia care ne desparte, Istoria, adev\rul [i miturile, neomodernist\, Corso, traducerea din Shakespeare. Ed. Junimea Ed. {coala Ardelean\ Ed. {coala Ardelean\ Ed. Cartea Româneasc\ Opere, vol. XIV, Ed. Tracus Arte Nominaliz\rile au fost f\cute de un juriu alc\tuit din: FESTIVITATEA Nicolae Manolescu (pre[edinte), Gabriel Chifu, R\zvan Voncu, Daniel Cristea-Enache [i Sorin Lavric. DE DECERNARE Conform regulamentului, premiul se va avea loc vineri, decerneaz\ o singur\ dat\ unui autor. Din acest an pot fi nominalizate reedit\ri 7 decembrie, ora 1200, [i antologii de autor. Premiul este sus]inut financiar la sediul Mihai Zamfir, de Ministerul Culturii Din secolul romantic, [i Identit\]ii Na]ionale Ed. Cartea Româneasc\ Uniunii Scriitorilor 2 Eveniment Gala Poeziei Române Contemporane La Centenar – 3 Dan Stanca: Corabia beat\ – 3 Ioan
    [Show full text]
  • Imperiul Lui Viorel Mărginean ªi Roªia Montana
    contemporanii nostri,,, D. R. Popescu IMPERIUL LUI VIOREL MÃRGINEAN ªI ROªIA MONTANA Nu ºtiu cum sunt alþii, dar eu, când mã gândesc la Viorel Lãrgesc aceastã parantezã: Bucium ªaba, localitatea din Mãrginean, vãd un sat plin de culori, în inima Ardealului, legat Apuseni în care a venit pe lume Fefeleaga (Agârbiceanu a descris de obârºia genialului pãrinte Agârbiceanu, sat înconjurat de un „caz real”), face parte dintr-o comunã formatã din nouã pãduri eterne ºi de câmpuri mãnoase, sat cu pãsãri mii, trecând sate – localitate aflatã la doi paºi de Roºia Montana. Observaþi în zbor razant peste lanurile de grâu ºi de porumb, sat cu orãtãnii ce tragedie se profileazã la orizont? Munþii de aur-infestaþi în curþi, gâºte, raþe, pirchiriþe (ca sã nu le spun bibilici): un sat (n-am alt cuvânt) de canadiana ciumã cianuricã! Reziduurile imperial, bucolic, un început de lume sau un sfârºit de lume, de cianurã ce vor fi depozitate în Apuseni, dupã spãlarea aurului, într-o cromaticã exuberanþã celestã. vor forma un leac funebru: cianura aceasta, spun specialiºtii, ªi mã mai întreb: ce-o fi fost Viorel Mãrginean într-o altã ar putea ucide de cinci ori întreaga populaþie a globului! viaþã? ªi îmi rãspund, ºcolãreºte: într-o altã viaþã, Viorel Ce tablou infernal: pãduri moarte, pãsãri, moarte în zbor ºi Mãrginean n-a fost nici lapon, nici tigru, nici calif arab, nici politicieni graºi, mulþumiþi de conturile lor în bãnci strãine... ostaº în oastea în care Don Quijote ºi-a pierdut o mânã, la Blestemul cãzut peste Fefeleaga eternã, numitã Transilvania, Lepanto, nici actor la curtea prinþului danez, nici þar, la Petersburg numitã România – ce tablou funebru, boieri dumneavoastrã! – cum se dau acuma tot feliul de staruri dâmboviþene! – nu, în Lacuri negre, cianurice – în locul mirificelor culori ale Ardealului.
    [Show full text]
  • L[Lii -Rordf, Nr'581 -R.,.Latea Ti
    -1; Puorrvw * 2o Noi;'i999 Adunirile I l[lii -rorDf, nr'581 -r.,.latea tI l. F T ) I f a --r 3 www.arhivaexilului.ro I LUMEALIBERA nr.581 * 20 }Jo'";.I.egg Adunirile publice pt*I qa*^a UDMR contesti includereain proiectul guvgrnamental de mo- dificare a legii de organizare gi De la contestatat desflgurare a adundrilor publice a articolului care sanclioneazi arborareadrapelelor, insemnelor la contestat qi intonarea imnurilor altor state Paris 27 octombrie 1999 p€ntruurechile, alttbl extremde receptiveale "confratilor litera- in timpul manifestlrilor, a de- IJn recent pleteq epistolar scriitor gi jurnalist, locuind in toi"; netalentat,scandalaeiu (penffi) a suplini talentul absent); clarat deputatul Konya Hamar prouncle 9r-a vrztat ln aceastdtoamnd confralii din Capitali. - dupd 1990- mai prEcis: din iunie Ccoincidenli: atunci au Sandor.El a afrrnat cd UDMR Ironizat (colegial,se intelege), fost Mineriada SAneer6asf cea leeitimate de Manolescu prin cu o remarci nesfbrsitde irbnice- va protesta prin mijloace parla- extrasddin g6ndifealui N. Manolescu: "Ornul caie a vnrt si-i interviul luat lui lliEscu), arn deveiit, sub condeiul scriitorilor - ryabilitezepe Goma si incerce..-",a explicat: din cdtegtie, romdni rezistenfi prin criltura : veleitdr, resentimentar, vindica- mentare impotriva acesteipreve- Liomanu estecondarnnat, pentru a aveanevoie de.. reabilitare: tiv.'' procaror. Gofem. iniurdtor: deri. El a spus ci manifestirile a deploratc5" la opt ani ddla "revolutie", un scriitor interzis d6 - aflind ce se povesfeain iur cd ar "trata" (vorbalui Brucan) de stradi de la Bragovqi cele din comunigtitimp de dorli decenii, continuda fi interzis 9i de anti- cdrtile mele si pdni unde impiie "trataxea",brdvii scriitoreti cari: comunigti_:ci i se distrug ci4ile editate, ci nu ae acces la ficirserd febrf, muscular5 de Edt temuraserd sub Ceaugescu, Gara de Nord nu indrepti{esc penodrce speriatde "conseciflfeleviitoare", hterare,cd nu se scrie desprecirfile, totugi apdrute...- odati aiunsi sub Iliescu.
    [Show full text]
  • Referinte Critice
    IBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA “Lucian Blaga” CLUJ-NAPOCA REFERINTE CRITICE ISTORIE SI CRITICA LITERARA 1991 Indice de semnalare a articolelor si studiilor aparute in tara, referitoare la scriitorii din România si diaspora CLUJ-NAPOCA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA 2003 Lucrare intocmita in cadrul departamentului Documentare – Informare bibliografica NOTA ASUPRA LUCRARII http://bcucluj.ro Volumul “Referinte critice. Istorie si critica literara”, 1991, cuprinde informatii bibliografice referitoare la scriitorii de limba româna, maghiara si germana, din România si diaspora, inscriindu-se intr-o serie cu aparitie anuala inceputa in anul 1966. Au fost prelucrate 51 Redactor: Ana Maria CĂPÂLNEANU periodice si 97 monografii de autori si culegeri de studii, precum si comentarii critice care insotesc volume de creatie originala, editate in anul 1991 in România. Prelucrarea articolelor din periodice: Ana Maria In cadrul lucrarii, referintele bibliografice sunt ordonate CĂPÂLNEANU, Monica CULIC, Florina ILIŞ, alfabetic dupa numele scriitorilor referentiati, grupate in Robert MEISTER, Lucia PAPAHAGI functie de sursa din care provin (periodic sau carte). Lucrarea este completata de indicele autorilor de referinte, un indice de periodice si listele complete ale documentelor prelucrate. Prelucrarea studiilor din volume individuale si colective: Monica CULIC Lucrarea constituie versiunea tiparita a bazei de date creata cu softul bibliografic ProCite4, care poate fi consultata online, pe adresa bibliotecii; din motive Tehnoredactare: Daniela TODOR, Ana Maria tehnice, informatiile nu au putut respecta diacriticele CĂPÂLNEANU românesti si, partial, cele maghiare. Regretam acest inconvenient, dar consideram ca accesul la informatiile Coperta: Tiberiu TRENEA oferite este asigurat si in aceste conditii. III LISTA CARTILOR BIBLIOGRAFIATE 1991, 176 p. "Gândirea", 1991, XXXIII, 390 p. 19. CARAGIALE, Ion Luca.
    [Show full text]